Pogromul de la Iasi

Pregatirile . La sfrsitul lunii iunie a anului 1941 mii de evrei romni au fost asasinati ntr-unul din
cele mai salbatice pogromuri din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Pogromul de la Iasi este
probabil cel mai cunoscut eveniment din toata istoria asasinatelor antievreiesti din Romnia. A fost o
izbucnire antisemita violenta, de mari proportii, dar nu izolata si nici ntmplatoare, nscriindu-se ntr-
o serie lunga de omoruri n masa faptuite de unii romni.

Asa cum scria Matatias Carp, pogromul de la Iasi a fost continuarea fireasca a zeci de ani de
antisemitism din Romnia.

Pogromul de la Iasi a fost pregatit si de alti doi factori. Primul era si el de ordin istoric. Iasiul avea o
veche si puternica traditie antisemita, bine conturata nca din secolul l XIX-lea. Capitala Moldovei
era orasul n care se nascusera Liga Apararii National Crestine, precum si Legiunea Arhanghelului
Mihail. Al doilea factor a fost oarecum conjunctural, fiind reprezentat de intrarea Romniei n al II-
lea razboi mondial. n lunile dinaintea deschiderii ostilitatilor mpotriva U.R.S.S, propaganda oficiala
antisemita a continuat a fi difuzata. Supusi unor puternice masuri discriminatorii, evreii erau
prezentati n continuare ca straini de neam, agenti bolsevici ori factori dizolvanti si
parazitari ai societatii romnesti.

La data declansarii razboiului, Iasiul avea o populatie care nsuma cu putin peste 100.000 de locuitori.
Dintre ei, aproximativ 50.000 erau evrei; orasul se afla aproape de granita cu U.R.S.S.

nca nainte de 22 iunie 1941, au fost luate n Romnia o serie de noi masuri cu caracter antisemit.
Astfel, prin ordinul nr. 4147 din 21 iunie 1941, generalul Antonescu dispunea evacuarea tuturor
evreilor ntre 18 si 60 ani din satele dintre Siret si Prut n lagarul de la Trgu Jiu. Tot cu cteva zile
nainte de declansarea razboiului, la conferinta legiunilor de jandarmi din Romnia, generalul C.Z.
Vasiliu, inspector general al jandarmeriei, dadea ordin, de curatire a terenului, ceea ce
presupunea masuri de lichidare sau deportare a evreilor .

O parte din acesti jandarmi au tranzitat prin Iasi n timpul pogromului si au actionat direct mpotriva
populatiei evreiesti a orasului, n asteptarea ocuparii posturilor ce le fusesera rezervate n Basarabia si
Bucovina. La procesul sau din 1946, Ion Antonescu avea sa spuna: Este un principiu militar ca n
apropierea frontului populatia trebuie sa fie deplasata . El avea sa mentioneze totodata: germanii
au cerut ca (pe) toti evreii din Moldova sa-i adunam n ghetouri .

Este evident ca existenta unei masive populatii evreiesti n imediata apropiere a liniei frontului
nemultumea att autoritatile militare romnesti, ct si pe cele germane.

nainte de intrarea n razboi mpotriva U.R.S.S., conform ordinelor Presedintiei Consiliului de

Ministri si ale Marelui Stat Major, a fost constituit esalonul unu operativ al S.S.I. cu misiunea oficiala
de a apara spatele frontului de actiuni de sabotaj, spionaj si teroare. Esalonul numara aproximativ 160
de oameni.

La 18 iunie 1941, esalonul a plecat cu automobile spre Moldova . Locotenent-colonelul Traian

Borcescu avea sa declare (la proces) ca unul dintre obiectivele secrete ale acestui esalon operational
era de a nlatura pe cale de deportare sau exterminare pe evreii din Moldova. De la Iasi, esalonul s-a
deplasat la Chisinau, unde s-au reeditat masacrele antievreiesti, cu ajutorul acelorasi echipe din S.S.I.,
care operasera si la Iasi. Esalonul a ajuns, de asemenea, si la Tighina, ca si la Tiraspol, unde a
organizat jafuri, iar apoi la Odesa, unde a participat la masacrarea evreilor . Fractiuni ale Esalonului
unu operativ au comis si alte jafuri si crime n Basarabia si Transnistria.

1
La 22 iunie 1941 s-au declansat operatiile militare germano-romne contra U.R.S.S. n aceeasi zi, mii
de evrei din zonele rurale din nordul Moldovei au fost transportati cu trenuri si internati n lagarele de
la Trgu Jiu, Craiova, Caracal, Turnu Severin. Tot la 22 iunie 1941, un raport al chestorului Politiei
Iasi, colonelul Constantin Chirilovici, arata ca un numar de 25-30 tineri legionari faceau un fel de
scoala sub conducerea a 2 maiori n uniforma, a unui capitan si a unui sublocotenent .

La 24 iunie 1941 a avut loc un prim bombardament al aviatiei sovietice asupra Iasilor care a provocat
pagube reduse si cteva victime. Imediat s-a nascut o puternica psihoza antisemita de masa. Cadrele
armatei, legionarii si cuzistii au raspndit zvonul conform caruia ntreaga populatie evreiasca a
Iasiului s-ar afla n slujba Armatei Rosii; semnaliznd aviatiei sovietice locurile unde aceasta trebuie
sa-si arunce bombele. n ziua de 25 iunie, politisti ieseni au cutreierat casele, invitnd populatia
crestina sa-si puna la ferestre si la intrare semnul crucii . La 26 iunie 1941 a avut loc un al doilea
bombardament sovietic asupra Iasiului. Efectele acestuia au fost devastatoare. Au fost atinse cladirea
Comandamentului diviziei a 14-a, Palatul Telefoanelor; Spitalul Sf. Spiridon. Au murit aproximativ
600 de oameni dintre care 38 de evrei. Alte surse mentioneaza 111 morti si sute de raniti . Ca urmare
a acestui bombardament, psihoza antisemita s-a ntetit. Rapoarte militare romnesti mentionau
prezenta unor evrei din Iasi n rndul echipajelor avioanelor sovietice doborte. De asemenea se
vorbea despre prezenta n oras a unor parasutisti si sabotori sovietici. La aceasta data se aflau n Iasi
soldati ai diviziei 14 de infanterie, o companie a Regimentului 13 compusa din 100 de militari, un
batalion de jandarmi compus din 300 de militari, un batalion de jandarmi compus din 300 de militari
(unitati romnesti) . Se mai aflau n Iasi 450 de politisti ai orasului si alti 330 de politisti care urmau
sa ocupe posturi n Basarabia si Bucovina. Totodata, se aflau n oras trupe germane ale Corpului 30
de Armata, ale diviziei 198, precum si ale organizatiei Todt .

Ziua de 26 iunie 1941 a nregistrat si primele victime ale pogromului din Iasi. n aceeasi zi, cinci
evrei, ramasi neidentificati, sunt trimisi sa marcheze cu var locul bombelor ramase neexplodate n
curtea regimentului 13 Dorobanti. n aceeasi seara, ntre orele 17 si 21, se fac perchezitii n
numeroase case de evrei, ca si razii. Sunt ridicati si dusi la chestura politiei 317 evrei dintre care sunt
retinuti 207, ntruct posedau lanterne sau obiecte din pnza rosie .

Vineri 27 iunie 1941, ncep sa se auda n Iasi focuri de arma izolate. n aceeasi seara, cinci evrei
retinuti la regimentul 13 Dorobanti sub acuzatia de spionaj sunt mpuscati.

Desfasurarea pogromului .

Smbata 28 iunie, n cursul diminetii, un grup de 30 de soldati din Regimentul 13 si din Regimentul
24 Artilerie maltrateaza si jefuiesc pe mai multi evrei sub pretextul cautarii unui post de radioemisie.
Maltratarile, la care participa, pentru prima data n timpul pogromului de la Iasi si soldati germani, au
loc n cartierul Tatarasi, strada Rachitii si n cartierul Abatorului, strazile Aurel Vlaicu si Vasile Lupu.
Au sosit la fata locului chestorul politiei, comandantul garnizoanei, primul procuror al orasului,
pretorul diviziei 14 si un pluton de jandarmi. n acelasi timp, apar pe zidurile Iasiului afise tiparite
prin care se cheama deschis la asasinate n masa: Romni! Cu fiecare jidan ucis ati ucis un
comunist. A sosit momentul razbunarii! . Nu este de mirare ca n aceste conditii la abuzurile celor
n uniforma s-au asociat si elemente ale populatiei civile. n plus, n seara zilei de 28 iunie, chestorul
Gheorghe Leahu ordona politistilor din Iasi sa nu se amestece n ceea ce va face armata prin oras, fie
ca va face bine sau rau .

n seara zilei de 28 iunie la ora noua, un avion lanseaza semnale luminoase. Imediat dupa aceasta, se
aud pe tot cuprinsul orasului focuri de arma de cele mai diferite calibre. Se creeaza panica n rndul
trupelor care strabateau orasul n drum spre front. Unitatile militare n drum spre front s-au desfasurat
n pozitie de lupta si au ripostat. n urma acestor schimburi de focuri nu s-au nregistrat morti sau

2
raniti n rndul trupelor germane sau romne, dupa cum nu s-au gasit urme de gloante pe zidurile
caselor. n schimb, s-au gasit camasi de cartuse, trase din arme de salon.

n oras s-a raspndit zvonul ca au intrat n actiune parasutisti sovietici. Drept urmare, grupuri de
soldati, jandarmi si premilitari romni si germani, nsotiti de populatie civila au jefuit si masacrat
toata noaptea. Starea de spirit a reprezentantilor autoritatilor romne nsarcinate cu pastrarea ordinii
era aceea de crunt antisemitism.

n dimineata zilei de duminica, 29 iunie 1941, se aud la Iasi din nou focuri de arma. De aceasta data,
se trage n plin: sunt mpuscati evreii. Cei care sunt crutati sunt ncolonati si escortati din cartierele
Tatarasi, Pacurari, Sararie, Nicolina la Chestura Politiei. Unele coloane sunt oprite la Liceul National,
la Regimentul 13 Dorobanti, la Scoala Wachtel si la Inspectoratul Regional de Siguranta, fiind
ulterior si ele dirijate la Chestura. n majoritate, cei escortati erau barbati, dar ntre ei se aflau si
femei, copii si oameni foarte n vrsta: unii erau mbracati, altii numai n pijamale. Batuti, cu vnatai
sau rani deschise, erau obligati sa mearga n cadenta si cu minile deasupra capului. Sunt scuipati,
loviti cu pietre si cioburi de sticla, bte, rangi de fier sau paturi de arma de catre populatia civila si de
catre militarii si jandarmii romni si germani, care escorteaza sau asista la spectacol. Cei care nu
puteau merge din cauza loviturilor primite sau a infirmitatilor fizice erau mpuscati, astfel ca strazile
erau presarate cu cadavre . Unele din aceste crime au avut ca mobil jaful. Escortarea evreilor la
chestura politiei era nsotita deseori de jafuri. Adeseori, cei ce i scoteau pe evrei din case, alaturi de
politisti si militari, erau civili. Ei erau narmati cu revolvere ca si gardienii ce-i nsoteau . Unii evrei
erau omorti pe loc.

Cei din coloanele duse spre Chestura Politiei ntlneau deseori cadavre pe strazi. Astfel, o coloana
care a parasit circumscriptia a V-a de politie la ora 5 dupa-amiaza, a trecut pe lnga cadavrul unui
batrn pe strada Apeduct. La ctiva pasi de acolo, a fost vazut cadavrul copilului tinichigiului Suchar,
iar pe strada Cuza Voda, n dreptul Camerei de Comert, si n fata magazinului Ghemul Verde
erau doua stive cu cadavre printre care se distingeau si cele de femei si copii. Un alt grup de evrei a
fost ncolonat pe strada Smrdan si a fost escortat de militari si gardieni. Pe drum a iesit n cale un
evreu care avea un bilet cu mentiunea liber, eliberat la chestura. Evreul a fost mpuscat de un soldat
german.

Au fost si coloane cu evrei salvati n ultimul moment. A fost cazul coloanei din care facea parte
Sulemer Izidor. Doi ofiteri ntlniti n drum au ordonat eliberarea evreilor din acea coloana . Au
existat si evrei care s-au salvat cumparnd bunavointa celor ce efectuau raziile. Nu toti au fost, nsa,
ngaduitori. Alte masacre au fost evitate n ultima clipa: asa au scapat membrii unui convoi compus
din circa 800-1.000 de evrei (cu femei si copii). Toti membrii convoiului au fost siliti sa se ntinda cu
fata n jos pe malul Bahluiului, lnga Podul Ros si n apropierea a ctorva mari gropi. Au fost apoi
batuti de carutasul Costache Panait, de Costica Damian, de ceferistii Gdea Petru si Cazacu Cassian si
de Petrescu, fabricant de cazane de rachiu. Acestia au ucis pe un rabin din Buhusi, necndu-l n ru.
Scena a fost vazuta de soferul colonelului Chirilovici, chestorul Politiei Iasi. Sesizat, acesta din urma
a sosit imediat la fata locului, nsotit de nca un ofiter sergentul care se pregatea sa-i mitralieze pe
evrei a primit ordin sa-i elibereze .

Au fost chiar cazuri cnd neevrei, ncercnd sa salveze de la moarte pe niste evrei, au fost ucisi
mpreuna cu cei pe care dorisera sa-i apere. Astfel, inginerul Naum, crestin, cunoscut printre intimi
pentru vederile sale de stnga, intervenind n apararea unui evreu care urma sa fie ucis pe strada
Pacurari n dreptul Fundatiei Ferdinand, a fost mpuscat mortal de un ofiter care i-a strigat: Mori,
cine, mpreuna cu jidanul pe care-l aperi. Au existat si situatii fericite ca cea a directorului morii
Dacia, Grigore Porfir, care, desi amenintat cu mpuscarea de niste soldati romni, a salvat circa o
suta de evrei care se aflau n ntreprindere . Farmacistul Beceanu, riscndu-si viata, a salvat si el zeci
de evrei , iar comisarul de politie Suvei, de la circumscriptia a doua, a eliberat o coloana de 350 de

3
evrei pe care trebuia sa-i duca la chestura. La rndul lor, comisarul Mircescu si gardianul Sava au
salvat numerosi evrei, sfatuindu-i sa nu iasa din casa, sau tinndu-i arestati .

Mii de evrei au fost nghesuiti n curtea Chesturii Politiei. Un raport telefonic din 29 iunie 1940, dat
la orele 9,30 dimineata, preciza Pna n prezent, sunt 1.000 de arestati aproape exclusiv evrei...
Detalii nu se cunosc, operatiunea fiind n curs. . Un alt raport oficial semnat de chestorul politiei Iasi
Chirilovici mentiona existenta n curtea Chesturii, la ora 9 dimineata a aproape 1.800 de persoane .
Raportul prefectului judetului Dumitru Captaru catre ministrul Afacerilor Interne mentiona ca pna la
ora 13 se aflau la chestura circa 3.500 suspecti n cea mai mare parte evrei , iar un alt raport al
locotenent-colonelului Chirilovici, destinat ministrului de Interne mentiona existenta a 1.000 de
arestati la ora 9 dimineata, iar la caderea serii existenta a 5.000 de arestati evrei .

Generalul Stavrescu, comandantul diviziei 14 infanterie a venit de cteva ori n curtea chesturii. La
ora 11 dimineata, dupa plecarea sa, o comisie compusa din comisarii de politie Dumitru Iancu si Titus
Rahoveanu a procedat la o triere a celor arestati, elibernd pe baza de acte de identitate sau pe baza de
bunavointa o parte dintre cei arestati. Cei eliberati au primit bilete pe care scria liber si era
aplicata stampila prefecturii. Dar unii dintre cei eliberati au fost mpuscati pe strada n timp ce se
ndreptau spre casa, altii au fost readusi la Chestura, n pofida biletelor pe care le primisera. Numarul
celor eliberati variaza ntre doua sute si doua mii, potrivit diferitelor surse. n timp ce unii evrei
paraseau chestura, alte coloane soseau acolo. Multi evrei veneau de bunavoie pentru a obtine biletul
cu mentiunea liber.

Catre amiaza, soldati germani din SS si din organizatia TODT au format un culoar viu prin care
trebuiau sa treaca evreii ncolonati care intrau n curtea Chesturii. Germanilor li s-au alaturat
jandarmi, politisti romni si civili . Toti erau narmati cu drugi de fier sau maciuci de lemn cu care i
loveau pe evrei cu toata forta, mai ales n cap. Catre orele unu si jumatate dupa-amiaza, jandarmi si
soldati romna, civili romni precum si militari germani au nconjurat Chestura Politiei au si format
un perimetru alcatuit din strazile Vasile Alecsandri, Cuza Voda, Bratianu si Piata Unirii. Dupa unele
marturii, a fost unul din momentele cnd situatia parea sa scape de sub controlul autoritatilor romne.
Catre orele doua dupa-amiaza, a nceput sa se traga n plin n evreii aflati n curtea Chesturii. Se
tragea cu mitraliere, arme automate, pusti de vnatoare n acelasi timp de catre soldati germani,
politisti si jandarmi romni, precum si de catre civili ca Dumitru Dumitriu, proprietarul unui atelier
mecanic din vecinatate .

nnebuniti de panica, unii evrei au rupt gardul Chesturii si s-au refugiat n preajma cinematografului
Sidoli, n casele sau pe strazile din jur. Au fost, nsa, si ei lichidati fara mila.

Cadavrele erau jefuite de ceasuri si stilouri. Masacrul a continuat pna la ora 6 seara, cu unele
ntreruperi, una la ora 4 si jumatate, determinata de venirea generalului Stavrescu. Potrivit declaratiei
lui Gheorghe Leahu, comisar de politie iesean, n momentul de nceput al masacrului se constituise
deja o coloana cu 2.500 de evrei care urmau sa plece spre gara .

Numarul victimelor din curtea Chesturii politiei e greu de stabilit. Scriitorul Marius Mircu
mentioneaza 900 de morti . Cel putin 254 de cadavre au fost imediat aruncate n gropile comune ale
cimitirului israelit. Cadavrele au fost transportate cu patru camioane si 24 de carute. Transportul cu
carutele a durat doua zile. Au fost duse cadavre si la gropile de gunoi din comuna Copou. Cadavrele
au fost jefuite de haine si multi muribunzi au fost ngropati mpreuna cu cei morti. nainte de a fi
transportati, mortii si muribunzii au fost asezati n stive .

Un raport al Prefecturii de politie Iasi, datat 30 iunie 1941, indica trei sute de evrei morti n curtea
Chesturii. n fata Curtii de Justitie din Bucuresti, maiorul Constantin Darie avea sa estimeze la 3-

4
4.000 de persoane pe cei morti sau raniti n curtea Chesturii . Alti evrei au fost masacrati n masa la
uzina de apa si la uzina electrica .

n dupa-amiaza zilei de 29 iunie s-a luat hotarrea evacuarii din Iasi a evreilor retinuti ca
suspecti la Chestura de politie. Transportul spre gara a aproximativ 2.500 de evrei supravietuitori din
curtea chesturii a nceput la 9 seara. Au fost nsarcinati cu aceasta operatie: un subinspector de politie,
doi ofiteri de politie, doi sefi de sectie de politie si douazeci de gardieni. Convoiul a fost escortat de
un grup de ofiteri si soldati germani dotati cu doua tancuri si doua motociclete . Sositi la gara, dupa o
lunga numaratoare, timp n care au fost obligati sa stea ntinsi cu fata lipita de caldarm, arestatii au
fost mbarcati ntr-un tren cu vagoane de marfa. Soldati si muncitori CFR au nghesuit cel mai mare
numar de evrei n fiecare vagon. Trenul a parasit gara Iasi n ziua de luni 30 iunie 1941, n zori. n
aceeasi dimineata, la orele patru, s-a format la chestura un nou convoi alcatuit din 1.900 de evrei, care
au fost escortati la gara si mbarcati ntr-un al doilea tren care si el a parasit gara Iasi foarte devreme
dimineata. Potrivit unui raport al colonelului Dumitru Captaru, prefectul de Iasi, transmis la 30 iunie
1941 ora 9,20 dimineata, Mihai Antonescu, vicepresedintele Consiliului de Ministri, ar fi aprobat
evacuarea evreilor ieseni. Tot n cursul diminetii de luni 30 iunie au fost nhumati de-a valma, n
gropile sapate nainte la cimitirul evreiesc, mortii si muribunzii zilei precedente.

Totusi, nu toate cadavrele din Iasi au fost ngropate. Blum Leizer ca si alti evrei au fost siliti de
germani sa arunce cadavre n apa Bahluiului. Au aruncat si muribunzi si chiar oameni n viata . n
cursul acelei zile de luni au disparut fara urma cei o suta de evrei care faceau munca obligatorie la
Uzinele electrice . Masacrul a continuat n tot cursul zilei de luni 30 iunie n diverse puncte ale
orasului, dar n proportii mult mai reduse: n total 50 de morti.

n zilele care au urmat, nu s-au mai semnalat victime evreiesti n orasul Iasi, dar, ca o consecinta
directa a pogromului, evreii deportati n cele doua trenuri au continuat sa moara.

Trenurile mortii

Doua trenuri ale mortii au plecat din Iasi. Primul avea ntre 33 si 39 de vagoane si ntre 2.430 si 2.590
de pasageri. Vagoanele erau marfare si ermetic nchise. n fiecare vagon au fost nghesuiti prin
lovituri cu patul armei sau cu baioneta ntre 80 si 150 de evrei, dintre care unii grav raniti sau
muribunzi. Pe vagoane era scris jidani comunisti sau ucigasi ai ostasilor germani si romni.
Primul tren avea destinatia finala Calarasi si a parasit Iasiul duminica 30 iunie 1941. Din cauza unor
dispozitii si ordine contradictorii date de Ministerul de Interne, Marele Stat Major si prefectura
judetului Iasi, trenul a avut, n prima zi, un traseu aberant. La ora 7 dimineata a trecut prin Trgu
Frumos oras aflat la aproximativ 40 de kilometri de Iasi. Fara a se opri, trenul si-a continuat drumul
spre Pascani, de unde a ajuns la Lespezi, apoi din nou la Pascani si de aici la Roman, unde a sosit la
11,45 dimineata, parasind orasul la ora 16 dupa-amiaza cu destinatia Trgu Frumos, unde a sosit la
ora 21,30. Trenul a ajuns, deci, din nou la 40 de km de Iasi, dupa o calatorie de cel putin 17 ore.
De la Iasi la Trgu Frumos nu s-a permis deschiderea usilor vagoanelor pentru aerisire si nici ca
detinutii sa bea apa. Caldura era torida si oamenii nu se puteau misca din cauza nghesuielii. Au avut
loc scene de isterie de masa. Oamenii si beau urina sau sngele din rani. Multi au nnebunit nainte
de a muri. Sunt mentionati n acest sens Carol Drimer, activist socialist, Haim Gheller, talmudist,
Solomon Kahane, negustor si fiul inginerului Ghetl Buchman . Unii detinuti s-au sinucis. Foarte multi
au lesinat si au pierdut notiunea timpului.

La Trgu Frumos, dupa oprirea trenului, au fost deschise patru vagoane. Erau cele ocupate de ultimii
detinuti, mbarcati la Iasi. n fiecare vagon erau 40-50 de oameni n viata, dar ntr-o stare deplorabila,
abia tinndu-se pe picioare de ameteala. n al doilea si al treilea vagon erau aproximativ tot cam
attea persoane. Dar, n al treilea vagon era si un mort: un batrn cu barba alba . Cei doua sute de
evrei care s-au gasit n cele patru vagoane au fost escortati pna la sinagoga orasului . n acel moment

5
doi capitani, unul german si altul romn, acesta cu numele de Danubiu Marinescu si comandant al
batalionului de cai ferate, au interzis deschiderea altor usi si debarcarea din vagoane. A urmat un
schimb de convorbiri telefonice ntre capitanul Marinescu, doritor sa-i execute pe supravietuitorii din
tren si prefectul judetului care ezita sa coboare din tren cadavre, ntruct nu avea n acest sens ordin
de la Ministerul de Interne .

n zorii zilei de 1 iulie 1941, la gara din Trgu Frumos, a sosit de la Iasi un camion cu jandarmi sub
comanda sublocotenentului Aurel Triandaf, care a preluat comanda trenului si a ordonat deschiderea
usilor vagoanelor si coborrea cadavrelor. Portile vagonului au fost deschise si din departare se
striga sa aruncam cadavrele. Cei din afara nu se puteau apropia de vagon din cauza mirosului oribil.
Cei ce se apropiau umblau cu batistele la nas... Taranii din mprejurimi au fost adunati sa vada, pe
comunistii care au tras n trupele romne si germane . Iata cum descrie aceeasi scena primarul
orasului Trgu Frumos: Am ncercat sa debarcam cadavrele cu ajutorul celor ramasi n viata, dar
aceasta a fost imposibil, din cauza slabiciunii lor si din cauza starii n care erau cadavrele. Am dat
ordin politiei ca sa aduca tigani pentru a face aceasta operatie. Acestia, tentati de posibilitatea de a
umfla o gheata sau o haina, au acceptat sa faca operatia si aceasta a ajutat la salvarea celor care
ramasesera n viata. Cadavrele erau n numar foarte mare. n unele vagoane stiva cu morti se nalta
pna la jumatatea vagonului, astfel nct era foarte greu sa rezolve operatia scoaterii cadavrelor n
circa doua ore cum fusese programat... Unele vagoane aveau 140-145 de oameni din care 80-90 erau
morti . Un numar de 650 sau 654 de cadavre au fost ncarcate n camioane sau carute si transportate
la cimitirul evreiesc din localitate unde au fost ngropate .

Sub comanda sublocotenentului Triandaf, pe data de 1 iulie, dupa-amiaza, trenul mortii a plecat de la
Trgu Frumos spre Calarasi. Trenul a ajuns a doua zi dimineata la Mircesti, aflat la aproximativ 40 de
km de Trgu Frumos. Au fost descarcate din tren 327 de cadavre, care au fost nmormntate la
marginea satului Iugani. Vagoanele au fost deschise numai pentru coborrea cadavrelor . Un grup de
evrei, nnebuniti de sete, au sarit din tren pentru a bea apa din niste baltoace de lnga linia ferata. Au
fost imediat mpuscati din ordinul sublocotenentului Aurel Triandaf, care a tras si el cu revolverul n
ei . Pe data de 3 iulie 1941, trenul a ajuns la Sabaoani, aflat la 10 km distanta de Mircesti. De aici el
si-a continuat drumul la Roman, aflat la alti aproximativ 10 km de Sabaoani, unde nu a fost nsa lasat
sa intre n gara, din cauza mirosului pe care l exhala. Din ordinul Marelui Cartier General, instalat la
Roman, trenul a fost rentors la Sabaoani unde au fost coborte alte 300 de cadavre . Pna n statia
Roman, detinutii nu au primit apa, datorita ordinelor severe date de sublocotenentul Aurel Triandaf.
Aici au fost descarcate 53 de cadavre si o parte din detinuti au fost mbaiati si deparazitati, ramnnd
cu acest prilej complet fara mbracaminte. n ziua urmatoare, evreii au fost mbarcati n alte vagoane
si trenul a parasit orasul Roman avnd si o ncarcatura de 50 kg zahar destinata detinutilor. n noaptea
de 4 spre 5 iulie, trenul se afla la Marasesti (aproximativ 120 km de Roman), unde au fost debarcate
alte 10 cadavre. n noaptea de 5 spre 6 iulie trenul s-a oprit la Inotesti, aflat la aproximativ 100 km de
Marasesti, unde au mai fost scoase 40 de cadavre. La Ploiesti, detinutii au primit de baut si 600 de
pini. n dupa-amiaza zilei de 6 iulie, trenul a sosit la Calarasi, unde, la evacuarea vagoanelor au fost
gasiti 1.076 de supravietuitori din care 69 de muribunzi. S-au mai gasit si 25 de cadavre.

n primul tren au fost asasinati peste 1.400 de evrei. Supravietuitorii acestui tren au fost internati ntr-
un lagar improvizat, la Calarasi, unde au fost detinuti pna la 30 august 1941. La sfrsitul lunii august
1941 s-a decis eliberarea evreilor din lagarul de la Calarasi. Ei au fost ncredintati unei escorte
militare romnesti care i-a aparat pe tot parcursul traseului pna la Iasi, de elementele huliganice din
diverse gari . Nu se cunoaste numele locotenentului care, conform multor marturii, s-a purtat
exemplar cu fostii detinuti simplificnd formalitatile si salvndu-i de violente.

Al doilea tren al mortii are o istorie mai scurta, dar tot att de cutremuratoare. La 30 iunie 1941, n
jurul orei 6 dimineata, au fost mbarcati n acel tren format din 18 vagoane, 1.902 de evrei. n ultimul
vagon au fost ncarcate optzeci de cadavre ridicate din gara Iasi, oameni mpuscati, njunghiati cu

6
baioneta sau zdrobiti cu ciocane utilizate la caile ferate. Trenul era pazit de sase gardieni comandati
de Constantin Ciuhat . De la plecarea trenului pna n momentul sosirii la Podul Iloaiei, aflat la 20 de
km de Iasi, au trecut opt ore. Uneori, trenul mergea att de ncet, nct escorta l urma pe jos. Au fost
gasite vagoane cu o suta de morti si 3-4 supravietuitori, muribunzi. Au existat vagoane n care, la
fiecare 2-3 minute, murea un om. Si n acest tren disperarea, setea, caldura au sporit numarul
victimelor.

Numarul victimelor pogromului de la Iasi nu a putut fi stabilit cu exactitate. n functie de diverse

surse, acest numar oscileaza ntre 3.200 si 12.000.

Cu privire la vinovati, dupa ct se pare, rolul SSI-ului romn a fost doar acela de a pregati masacrul
de la Iasi. Este limpede ca legionarii, care au incitat la pogrom, au fost narmati si instruiti de agenti
ai SSI. n afara de SSI, autoritatile militare locale au avut si ele o grea responsabilitate.

n sfrsit, complicitatea si initiativele armatei germane sunt evidente n tot ce s-a petrecut n cursul
pogromului, pe strazile orasului Iasi, ca si n curtea Chesturii .

2. Masacrele din Basarabia si Bucovina n cursul primelor saptamni de razboi

n 1941, generalul Ion Antonescu dadea, cu privire la evrei, un ordin n care se putea citi ntre altele:
Circulatia evreilor pe strazi va fi oprita de la ora 18 si pna dimineata la ora 7. n acest interval de
timp, evreii vor fi grupati pe cartiere si adunati n anumite cladiri mai mari, sub paza, pentru a se
putea supraveghea si sanctiona imediat orice ncercare de tulburare...se vor lua ostateci dintre
conducatorii cunoscuti ai evreilor, comunistilor... care vor fi mpuscati imediat ce se va produce un
act de rebeliune sau terorism .

Acest ordin a fost retransmis la 30 iunie 1941 de catre Armata a 4-a si de catre Ministerul Afacerilor
Interne, catre prefecturile de politie. La 17 si 18 iunie 1941 a avut loc la Galati conferinta legiunilor
de jandarmi Chilia, Ismail si Cetatea Alba si la Roman conferinta legiunilor Orhei, Lapusna si Balti.
La aceste conferinte generalul C.Z. (Piki) Vasiliu, inspector general al jandarmeriei, a dat ordin de
curatare a terenului. El ntelegea prin aceasta expresie exterminarea pe loc a tuturor evreilor
din mediu rural, includerea n ghetouri a celor din mediu urban si arestarea tuturor suspectilor, a
membrilor Partidului Comunist si a celor ce detinusera functii nalte sub administratie sovietica .

Acest ordin a fost retransmis oral sau n scris de catre toti comandantii de jandarmi . Un alt ordin al
lui Piki Vasiliu preciza: Minoritatea evreiasca... va fi urmarita cu ultima energie, cunoscut fiind ca
evreii, aproape n totalitatea lor, au pactizat frateste cu comunismul si s-au dedat la cele mai mari acte
de ostilitate contra armatei, autoritatilor si populatiei romnesti... .

La 3 iulie 1941, Mihai Antonescu, vicepresedinte al Consiliului de Ministri, care asuma si

raspunderea conducerii statului atunci cnd Ion Antonescu se afla pe front, organiza o conferinta cu
inspectorii administrativi si pretorii care urmau sa fie trimisi n Basarabia si Bucovina.

n ordinul telegrafic din 12 iulie 1941 transmis administratiei Basarabiei si Bucovinei, Mihai
Antonescu dispunea: Actiunile imediate de realizat sunt, conform instructiunilor si principiilor
stabilite la Bucuresti: se va asigura curatirea terenului de comunisti: nlaturarea bolsevicilor, a
elementelor nesigure si a evreilor provocatori din teritoriu; nlaturarea evreilor de la sate .

Aceste ordine, emise de la cel mai nalt nivel aveau sa fie urmate de altele provenind de la subalternii
marilor sefi din cadrul birocratiei: Toti ucrainenii si romnii care au fost de partea comunistilor sa fie

7
trecuti peste Nistru, iar toti minoritarii (adica evreii nota autorului ) din aceeasi categorie sa fie
exterminati ; Se vor identifica si aresta toti evreii de orice vrsta si sex ce s-ar mai gasi pe teritoriul
rural . La 9 iulie 1941 se raporta generalului Voiculescu, guvernatorul Basarabiei, ca jandarmii au
nceput actiunea de curatire a terenului . Din ziua de 9 iulie crt., s-a si trecut la executare.

Misiunea acestor echipe este de a crea n sate o atmosfera defavorabila elementelor iudaice, n asa fel
nct populatia singura sa caute a le nlatura prin mijloacele ce vor gasi mai indicate si adaptabile
mprejurarilor. La sosirea trupelor romne, atmosfera trebuie sa fie deja creata si chiar sa se fi trecut
la fapte .

La 17 iulie 1941, generalul Topor, comandant al jandarmeriei militare, afirma ntr-un decret n care
cerea deportarea evreilor dincolo de Nistru: Tara nu are nevoie de evrei si trebuie curatata de
evrei .

Multi evrei din Basarabia sau din Bucovina au fost executati ca ostatici. Pentru aceste executii n-
au fost necesare justificari post-factum. Sistemul care consta n a-i lua pe evrei ostatici era
generalizat, mai ales n Moldova, Basarabia si Bucovina . Teoretic, pentru fiecare soldat romn sau
german mpuscat erau lichidati 50 de evrei. n realitate, cteva mpuscaturi izolate si fara nici un efect
sau anumite ordine date de ofiteri romni sau germani provocau executii n masa ale ostaticilor evrei.

Aceasta decizie, ca si ordinele de a curata terenul, luarile de ostatici, sau executarea acestora
dovedesc faptul ca, att n Moldova, ct si n Basarabia si n Bucovina responsabilitatea pentru
asasinarea evreilor romni le revine n mod limpede autoritatilor centrale romne.

Dupa 1 iulie 1941 au nceput masacrele sistematice ale populatiei evreiesti, efectuate de jandarmeria
romna, care avea misiunea permanenta, prioritara de a curata terenul, adica de a mpusca
elementele comuniste si evreiesti.

Masacrele din Basarabia si Bucovina au fost precedate de executii de evrei n vestul rului Prut. La
27 iunie 1941, n satul Sculeni, situat la frontiera romno-sovietica...trupele romne din regimentul de
vnatori nr. 6, au cerut si au obtinut de la comandantul german pe lnga care erau afectati sa li se
repartizeze un sector de lupta la Sculeni, cu intentia de a se razbuna pe evrei.

n cursul luptelor mentionate, ofiteri din al 6-lea regiment de vnatori au pretins ca fusesera atacati de
populatia evreiasca locala cu mpuscaturi si cu grenade. Dupa ocuparea localitatii Sculeni,
comandantul sectorului de lupta a ordonat evacuarea populatiei civile, care a fost dusa la Stnca
Roznovanu, la vest de Prut. Aici, sub supravegherea capitanului Ion Stihi si a sublocotenentului
Eugen Mihailescu si cu participarea activa a fostului primar legionar din Sculeni, Gheorghe
Cimpoesu, se efectueaza o triere a populatiei locale, mpartind-o n evrei si crestini. Crestinii sunt
condusi n satele Crlig si Copou, iar evreii ramn pe loc. Sublocotenentul Eugen Mihailescu, student
n teologie, fost legionar, fiu al notarului din Sculeni, si capitanul Stihi silesc 40 de evrei sa-si sape
gropile si apoi aduna ntr-o pnza de cort aurul, bijuteriile si alte obiecte de valoare pe care evreii le
aveau la ei . Dupa aceea, ei executa cel putin 311 evrei, prin mpuscarea lor cu mitraliera si cu alte
arme automate. Acest masacru a fost confirmat de depozitiile ofiterilor romni din regimentul 6 de
vnatoare.

La 3 iulie 1941, trupele Regimentului al 16-lea de Infanterie au ocupat satul Ciudei din Bucovina.
Aceleasi trupe, comandate de comandantul Valeriu Carp, asasinasera n timpul retragerii lor, cu un an
nainte, zeci de evrei, dintre care patru din Ciudei, n Bucovina. Sub conducerea aceluiasi comandant,
fusese asasinata aproape ntreaga populatie evreiasca din localitate. Numarul victimelor variaza ntre
450 si 572 de persoane. Printre altele, au fost asasinate familiile: Babat, Grnberg, Schchter, Moses,
Rosenblatt, Kula, Hartman . Nathan Schuller, proprietarul morii, care avea minile fracturate, a fost

8
pus n lanturi de tarani si plimbat prin sat. nvatatorul scolii, Sumer Saltinger, a fost mpuscat de
un taran n fata casei lui. Nevasta a fost silita sa-l ncarce ntr-o roaba, sa-l duca la cimitir si sa-l
ngroape .

La 8 km de Ciudei, n satul Crsnisoara Noua, familia lui Smil Katz a fost ucisa de tarani cu ajutorul
topoarelor, furcilor, coaselor si sapelor. La 4 km de Ciudei, n satul Crasna, evreii au fost acuzati de a
fi aruncat podul n aer, pod care, n realitate, fusese distrus de trupele sovietice. Au fost mpuscati 50
de evrei n padurea Crasna.

La 4 iulie 1941, trupele romne au ocupat orasul Storojinet. Masacrul a nceput imediat. n timp de
doua zile au fost mpuscati aproximativ 200 de evrei: femei, barbati, batrni, copii . ...Cei 4 000 de
evrei care scapasera cu viata au fost cazati n doua scoli, unde au ramas trei zile fara hrana si fara apa.
Ei aveau totusi permisiunea sa bea apa din mlastini. Primarul orasului, recent numit n aceasta
functie, avocatul Petru Bruja, avusese intentia de a-i trimite pe evrei napoi la casele lor, nsa
colonelul Alexandrescu, comandantul cercului de recrutare, s-a opus acestui proiect. Primarul si-a
prezentat demisia, si n locul sau a fost numit un oarecare Dimitrie Rusu. S-a organizat un ghetou pe
urmatoarele strazi: Gradiniti, Ieronim, Malcinschi, Lumea Noua. Casele evreilor au fost jefuite. La
ordinul lui Stefan Tomovici, ajutorul primarului, fost senator liberal, evreii erau mobilizati zilnic
pentru a matura strazile. Comandantul legiunii de jandarmi, comandantul Brzescu si secretarul
primariei, Isidor Palade, au avut o atitudine omeneasca fata de evrei. Mai multi supravietuitori au
declarat ulterior ca Serban Elandol, mare proprietar de terenuri agricole, a ncercat sa-i ajute si cu
unele cazuri a reusit. n fiecare zi, n ordine alfabetica, evreii erau trimisi n lagarul de tranzit de la
Edineti, districtul Hotin. Cu exceptia unui numar de 11 familii, toti evreii din Storojinet au fost
deportati n Transnistria. S-au facut exceptii pentru medici, pentru specialisti n fabricarea alcoolului
si a lemnului pentru constructii .

Tot la 4 iulie 1941, n satele nvecinate orasului Storojinet (Ropcea, Iordanesti, Patrauti, Panca,
Broscauti), trupele de ocupatie jefuiesc si ucid populatia evreiasca, tot cu aceeasi salbaticie.

Unul dintre masacrele cele mai oribile a avut loc la Banila pe Siret unde localnicii, sub conducerea
primarului Moscaliu si a unui oarecare Burbaza, ucid 15 evrei, dintre care faceau parte, batrnul M.
Satran, un orb n vrsta de 80 de ani, Jacob Fleischer si Jacob Brecher mpreuna cu fiica sa. Corpul
lui Brecher a fost taiat n bucati, iar cu sngele Iui s-au uns osiile carutelor. Vaznd asemenea
salbaticii, preotul Stefanovici al parohiei din Banila a refuzat a doua zi (duminica) sa intre n
biserica . El a declarat enoriasilor sai: Mi-e rusine sa intru n biserica, cnd coreligionarii mei s-au
dedat la crime... Rusine . Tot la Banila, doctorul Salzberg a fost silit sa paraseasca locul n care era
detinut pentru a da ajutor la o nastere foarte grea. Drept rasplata, tatal lehuzei, Ciornei, l-a maltratat
groaznic, apoi un locotenent a tras asupra lui focuri de revolver. Totusi, a scapat cu viata. A ncercat
apoi rentors n lagar sa se sinucida, nsa n-a reusit . La Banila pe Ceremus (Storojinet), 170
de evrei au fost executati de un grup de tarani condus de Ioan Colodelo si de Alexe Mateias .

La 5 iulie 1941 au avut loc masacre n toate satele locuite de evrei din districtul Storojinet. n satul
Stanestii de Jos au fost ucisi, prin lovituri cu patul pustilor sau prin simple lovituri, un numar de
80 pna la 88 de evrei de catre locuitorii ucraineni, ruteni si de armata. n satul Stanestii de Sus au
mai fost ucisi alti 40 de evrei . n cartea sa Pogromurile din Bucovina si din Dorohoi, publicata
n 1945, Marius Mircu mentioneaza numele unui numar 47 de evrei ucisi la Stanestii de Jos si
Stanestii de Sus.

Tot n districtul Storojinet, la Jodova Veche, Rabinul Ghinsberg a scapat numai cu barba smulsa, cu
rani la cap si cu trupul ntepat de baionete, dar au fost mpuscati Eli Schnitter cu sotia si Bubi Engel.
Multe fete au fost violate si tuturor batrnilor li s-au taiat barbile. Nu se va sti niciodata cti evrei au
fost omorti n ziua aceea si cti mai trziu. Se stie numai ca din cei 543 de locuitori evrei ai celor

9
doua Jadove, au supravietuit masacrelor de acasa, a celor din convoaie, a celor din lagarul Edineti si a
celor din Transnistria, numai 80 de suflete . La Costesti (districtul Storojinet), localnici, ucraineni,
fosti membri ai L.A.N.C., i-au adunat pe evrei, si au chemat apoi armata romna, care i-a executat
ntr-un cmp, n apropierea casei unui oarecare Honceruc. Au fost ucisi atunci un numar de 360 pna
la 420 de evrei. Marius Mircu mentioneaza numele a 33 de familii totaliznd 105 persoane care au
fost asasinate la Costesti . La Budinet, din 8 locuitori evrei, au fost ucisi 6, printre care Isidor
Berghof, secretarul Comunitatii din Storojinet, care a fost mpuscat dupa ce i s-au scos ochii .

La 5 iulie 1941, trupele romne au intrat n orasul Herta. Printre aceste trupe au fost unitati ale
diviziei a 7-a de infanterie, dintre care facea parte compania a VII-a de politie, comandata de
comandantul Gheorghe Vartic. La ordinul comandantului Vartic a fost constituita o gazda civica,
alcatuita din locuitorii Hertei, apoi a fost adunata populatia evreiasca si retinuta pe loc. Aproximativ
1.500 de evrei au fost ngramaditi n cele patru sinagogi ale orasului si ntr-o pivnita. Dintre acestia,
au fost mpuscati aproximativ 100 n moara Kislinger si 32 n gradina situata n spatele prefecturii. n
aceasta gradina, evreii au fost siliti sa-si sape singuri groapa, dupa care a urmat executarea lor la orele
4 dupa-amiaza. n moara lui Kislinger o gramada de cadavre ce nu fusesera ngropate nca era pazita
de un soldat care-i mpusca, din timp n timp, pe cei ce se mai miscau. S-au produs si numeroase
violuri. Listele evreilor care urmau sa fie executati fusesera alcatuite de: Panait Chifu, Mihai
Stefanescu, Ilie Steclaru si de Iancu Alexandrescu, membri ai garzii civice. O fetita, n vrsta de 5 ani,
Mina Rotaru, care mai respira nca dupa ce fusese mpuscata, a fost aruncata de vie n groapa; o
femeie care tinea un sugar n brate a fost, de asemenea, mpuscata; au mai fost mpuscati doi batrni
n vrsta de 90 de ani . Tot la Herta, la ordinul comandantului Vartic, sergentul major Motrici a
executat 35 de evrei . n cursul acelorasi zile, evreul Sulim Leibovici, al carui tata fusese mpuscat la
Herta, a fost nhamat la o caruta, n care se aflau cadavrele unor soldati sovietici morti si silit sa traga
aceasta caruta plina prin oras. n timpul acesta, Iganat Costica, locuitor din Herta, l batea si-l numea
Stalin .

n cursul noptii dintre 5 si 6 iulie 1941, n localitatea Sadagura, Victor Rusu, nvatator, s-a proclamat
comandant al garzii civice, formata din initiativa lui. El a asasinat, mpreuna cu banda sa de
tarani, mai mult de 100 de evrei la Sadagura, Jucica Noua si Rohozna. Victimele au fost, n prealabil,
jefuite; tinerele fete, violate nainte de executarea lor, care a avut loc ntr-o padure. Ctiva evrei au
reusit sa supravietuiasca masacrului fugind sau zacnd nemiscati printre cadavre. Marius Mircu
mentioneaza 32 de nume de victime, apartinnd unui numar de 13 familii. Se pare ca s-au auzit multa
vreme hohotele de plns ale unui sugar, care proveneau din groapa comuna . Peste cteva zile, la
Jucica Noua, o patrula de soldati romni, nsotita de primarul Novac, a arestat 4 evrei. Ei au fost
legati unul de altul, executati, jefuiti si aruncati ntr-o groapa deschisa, unde au ramas legati, asa cum
fusesera timp de mai mult de o luna, dupa care s-a dat aprobarea de a-i nhuma .

n aceeasi zi, la Cernauti, capitala Bucovinei, n mai putin de 24 de ore au fost ucisi mai mult de
2.000 de evrei . Autorii masacrelor au fost, din nou, trupele romne, patrule germane, localnicii sau
jandarmii romni. La cimitirul evreiesc s-au sapat doua gropi comune, continnd, fiecare, 250 de
morti, si o a treia groapa, care cuprindea un numar mai mic de morti . La 9 iulie 1941, tot la Cernauti,
trupele germane au executat 400 de evrei si au incendiat cu ajutorul grenadelor marea Sinagoga din
Cernauti .

ncepnd din 9 iulie pna la 12 iulie au avut loc asasinate colective de evrei n districtele Cernauti,
Hotin si Soroca. La 9 iulie, la Zornachie (Cernauti) si Rapujinet (Cernauti), trupele SS si trupele
romne executa 162 de evrei si la Cotmani sunt ucisi alti 27 de evrei .

Aproape de Marculesti, aceeasi unitate aflata sub comanda colonelului Ermil Mateias a executat
evreii din Stnca Roznovanu si, la ordinul sau si al capitanului Ion Stihi, au mai fost executati 400-
500 de evrei la Gura Cainari, dintre care multi erau sugari .

10
n prealabil, s-au jefuit toate bunurile acestor victime. Un alt masacru de amploare a avut loc chiar la
Marculesti . Un colonel de intendenta declara: n interiorul comunei Marculesti m-am dus sa adun
faina si subzistenta necesara alimentarii trupelor noastre, si aici am gasit cadavre de evrei, civili,
barbati si femei, printre care unii cu abdomenul spintecat, iar femeile avnd bucati de surcele n
organul lor genital. Conform actului de acuzare din procesul Antonescu si conform depozitiei
colonelului Romulus Muresanu, la Marculesti si la Gura Cainari au fost mpuscati mai mult de 1.000
de evrei ...

Iata cum a avut loc operatiunea de curatare a terenului n departamentul Orhei. Legiunea de
jandarmi din Orhei, instruita de generalul C.Z. Vasiliu, inspector general al jandarmeriei, se ndreapta
cu trenul spre Ungheni, nca de la declansarea razboiului. Aici, la ordinul comandantului legiunii,
comandantul Filip Bechi si sub supravegherea capitanului Iulian Adamovici, adjunct al
comandantului, ordinele de a curata terenul sunt nmultite. La Cornava, n departamentul Orhei,
jandarmii sunt din nou ndoctrinati n aceasta privinta de catre al doilea adjunct al comandantului
Legiunii de jandarmi din Orhei, Constantin Popoiu, locotenent de jandarmi si fost deputat si prefect
de Orhei n timpul guvernului Goga-Cuza . La 16 iulie 1941, comandantul de jandarmi Filip Bechi si
locotenentul Popoiu decid sa execute mai mult de 100 de evrei care se aflau n lagarul ghetoului din
Telenesti. La aceasta executie care a avut loc n zorii zilei de 17 iulie au participat locotenentul
Constantin Popoiu si aproximativ 50 de jandarmi. Sunt, de asemenea, executati la ordinul adjutantului
Mincu Filip douazeci de femei si un numar nespecificat de copii la 18 iulie, la Telenesti . Dupa 18
iulie au fost asasinati tot la Telenesti nca alti 5 evrei, dintre care 4 fusesera transferati la alte posturi
de jandarmi .

n seara lui 19 iulie 1941, comandantul Legiunii de jandarmi din Orhei se instalase n orasul Orhei. S-
a luat imediat decizia de a-i extermina pe evreii internati n oras n trei locuri: n scoala industriala
(600 de detinuti), n sinagoga si ntr-o casa particulara (alti 2-300 de detinuti). n curtea politiei mai
fusesera retinuti nca alti 500 de evrei. Primul masacru s-a exercitat asupra evreilor detinuti n
sinagoga. Cei 2-300 de evrei care se aflau, o parte n sinagoga, o parte n casa particulara, fusesera
asasinati de un grup de 36 de jandarmi romni . Acest asasinat avusese loc n dupa-amiaza din 21
iulie la Silistea. n seara aceleiasi zile, un al doilea lot de evrei, care se aflau n curtea scolii
industriale si care cuprindea aproximativ 600 de persoane, este escortat spre periferia Slobozia
Doamna, catre un punct numit Vararie. Alaturi de jandarmi se afla si un pluton de soldati germani
care, pe drum, mpusca aproximativ 60-70 de evrei, majoritatea dintre ei fiind niste batrni. Un alt
grup de evrei fusesera ucisi prin lovituri cu patul pustilor pe podul de la Raut de jandarmii romni. La
Slobozia Doamna, cei aproximativ 500 de evrei au fost executati . Dupa masacrele din Orhei,
sergentul major Andrei Croiala fusese vazut deschiznd cu baioneta gura unui cadavru pentru a-i
scoate dintii de aur si taind degetul altuia spre a-i lua inelul .

....n ciuda colaborarii ocazionale dintre armatele romne si armatele germane la asasinarea evreilor
romni, ntelegerea nu a fost perfecta. n urma asasinarii celor 48 de evrei mpuscati ntr-o mlastina
dintre satele Taura Noua si Taura Veche, armata a XI-a germana a protestat pe lnga Marele Cartier
General al Armatei Romne, considernd ca asemenea incidente afecteaza prestigiul armatelor
romne si germane. Acest protest pare ciudat, daca tinem seama de masacrele nfaptuite de germani n
Basarabia si Bucovina .

Un document al Einsatzgruppe D ne ofera o clarificare importanta referitoare la nemultumirea

germanilor: Romnii actioneaza mpotriva evreilor fara nici un plan preconceput.
Nimeni n-ar avea nimic de spus n privinta executiilor foarte numeroase de evrei,
daca pregatirea lor tehnica, precum si modalitatea de a le efectua n-ar fi
insuficiente. Romnii lasa persoanele executate acolo unde se prabusesc, fara a
le ngropa. Einsatzkommando a ndemnat politia romna sa procedeze cu mai
multa ordine din acest punct de vedere.

11
De fapt, problema pusa de germani nu era problema executiilor n sine, ci aceea a modului
dezordonat, lipsit de planificare si de tehnicitate al acestor executii nfaptuite de trupele
romne si de jandarmii romni.

12