Sunteți pe pagina 1din 6

Holocaustul


De Alex Huza
Introducere

 Holocaustul este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ șase milioane
de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreie ști”, programul de exterminare a
evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf
Hitler și de colaboratorii acestuia. Între victime, s-au numărat 1.5 milioane de copii, iar
totalul lor a reprezentat circa două treimi din cei nouă milioane de evrei care trăiau
anterior în Europa continentală. O defini ție mai largă a Holocaustului cuprinde și
victimele care nu erau evrei, cum ar fi romii, polonezii, alte grupuri etnice slave, și
pacienți ai Action T4 uciși deoarece erau bolnavi mintal sau aveau handicap fizic. O
definiție și mai largă include cetățeni sovietici, prizonieri de război, martori ai lui
Iehova, adversari politici ai naziștilor, și membri ai altor grupuri mai mici.

 Între 1941 și 1945, evreii au fost uciși sistematic într-un genocid, parte a unui eveniment
mai mare care a cuprins persecuția și uciderea altor popoare europene. Sub
coordonarea SS, cu îndrumări din partea conducerii Partidului Nazist, toate ramurile
birocrației de stat a Germaniei au fost implicate în logistica și în punerea în aplicare a
acestei crime în masă. Uciderile au fost comise în toată Europa ocupată de germani,
precum și în Germania Nazistă propriu-zisă și în teritoriile controlate de alia ții acesteia.
Cauzele Holocaustului
 Principalele motive pentru care ştim ceva despre

Auschwitz ne deformează înţelegerea Holocaustului.
Stim despre Auschwitz pentru că acolo au existat
supravieţuitori, şi au existat supravieţuitori deoarece
Auschwitz a fost un lagăr de concentrare şi o fabrică a
morţii, în acelaşi timp. Aceştia au fost în mare parte
evrei vest-europeni, pentru că la Auschwitz aceştia erau
trimişi de obicei. După Al Doilea Război Mondial,
supravieţuitorii evrei din Europa de Vest au fost liberi
să scrie şi să publice aşa cum doreau, pe cand evreii est-
europeni, prizonieri în spatele Cortinei de Fier, nu
puteau. În Vest, amintirile despre Holocaust puteau
(deşi foarte încet) să intre în scriitura istorică şi în
conştiinţa publică.

 Circa 42.500 de centre de detenție au fost utilizate la


concentrarea victimelor în scopul comiterii de încălcări
flagrante ale drepturilor omului. Peste 200.000 de
oameni se estimează că au comis crime asociate
Holocaustului.
Ghetourile si lagarele

 La 2 octombrie 1940, guvernatorul districtului Varșovia,
Ludwig Fischer, a semnat ordonanța privind
delimitarea unei ”zone rezidențiale evreiești” în
capitala ocupată a Poloniei. Metropola cu cea mai mare
comunitate evreiască din Europa de dinainte de război
urma să aibă în scurt timp cel mai mare ghetou de pe
continentul european.
 La Varșovia, ”cartierul rezidențial evreiesc” a fost în
cele din urmă separat de lumea exterioară la 16
noiembrie 1940 cu un zid înalt de 3,5 metri, cu sârmă
ghimpată. Evreii găsiți în afara ghetoului fără permis de
trecere riscau pedeapsa cu moartea.
 Deși cei 280.000 de evrei din Varșovia reprezentau o
treime din populația orașului, doar 2,4 la sută din
suprafața totală a orașului era alocată ghetoului. După
ce au fost mutați cu forța din alte părți ale Poloniei
ocupate, până la 450.000 de oameni au fost nevoiți să
stea adunați pe patru kilometri pătrați.
Conditiile din ghetouri

 ”Viața în ghetou a fost caracterizată în primul
rând de spațiul foarte îngust”, reamintește
criticul literar Marcel Reich-Ranicki (1920-2013),
care a supraviețuit perioadei petrecute în ghetoul
de la Varșovia. ”Condițiile de igienă erau fatale.
Tifosul și alte boli erau la ordinea zilei. În fiecare
dimineață cadavrele zăceau în fața ușilor și erau
îngropate în gropi comune”. 

 ”Diverse grupuri de excursii (soldați, civili)


continuă să vină la cimitir, majoritatea dintre ei
nu manifestă niciun fel de empatie față de evrei.
Un hambar, unde zac zeci de cadavre în timpul
zilei, prezintă un interes deosebit. Am fost acolo
astăzi, este macabru”, nota Emanuel Ringelblum
pe 20 iunie 1941. Cadavrele arătau ”ca niște
schelete”.
Multumesc pentru atentie

S-ar putea să vă placă și