t Spo(iul rural europenn a fost foarte divers

t in Europa extinderes terenurilor agricole s-a fdcut prin defrisdri

Agezirile
Satele
\ate te: mlc
lCt colmt
IUn
nitali de fa
fan
am
nilii
'ectuat d,efris oFt,
'st tn
'aFl
infiin,,to
I In Europa
zle s-otulrn
urol lasjo,ilelt
tni
nla
lll tatnae
dess-aTAr
wert
locut
Te
,
.

i$i,d,lesl,
stel
, lentiri
') mi
'Iril
I in
In TIrile
ior
)ma
le a>
;e in
eRr
tan
marii denr
nse
NZC
tzo
:oniIA SU
subbcaarp
rpat
Iti,ic5
ens
SE
,
It)ma
relrede
npie
nari:
i rare
treeilin
n2zc
ZOtlt
on(
dercamp
cdt
[mr
ie
po
in'TrIransrsil'
naiinu
num(
i1,
ilvan
.vamia
niaa--ma
mer
3rcoase pi mal
r
)opl,ulat e
a'

desecdri
d,
ecat

Fl

.4.

11

IL'

'ilot,FO
oC,)ol,lonizar
fizar eoss4os
osil,

deec
ecdt
;6t
(

'ibt^ui
ion,
ntrib,
ca
fit

iin1
in teri
eritc
,to:rriile ex1tracarp
rpa',rtice
ao

ao

va

rizo,Aft
Treo mai, s
srs
la ol
orgai
rgwni
mii
ist'tematict'o o vle
'ie{i,wra rale

(qi u
urtbante)

. satele erau amplasate in zone ferite de ndvllitori

. strtrmutdrile frecvente au fost determinate de obligafiile mari impuse de autoritifi
O vatra

satuluifl- in Europa se fixeazd in jurul bisericii sau castelului

| - in Evul Mediu romdnesc se frxeazdmult mai t6rziu

t in secolul

al XIV-lea a fost cea mai mare epidemie de ciumd tn Europa

: populafia a scdzttt drastic

In general, cregterea demograficd a fost mai scdzutd in Europa de Rlsdrit decit in Apus.
CoIo nltzarea rura
rillil
IT

:olor
Formrellecco
lonDZLTI
trn
ava

. s-a
-a dato
raltin
Im
mpar
oaro
tora
fiirl1 mneclchitrtalbbile alpamnan tului
,af(fostst stin
re$;terr
:aficca
rulaatd d
de Cft
teard,.eem(
noIgtrallc
stiimul
st

aa

, exti
'earsu
griricorlrle tpe3Ccare3Se
xtinder
nder
erei
s up
npral
lfe fel,lorrag
rA
con
lno
roi ci
calS
onstrui
strui
uies
esccn
'\/
, inte
roi1 ase
rtemeie
meit
a$ zart -v,,itilla,
ae,n10va7e( sate noi)
lierr
)fea dee n<
,Cr
poda
d[ri
zolatr
ospodd
rii i:ZOl'
tli lte
' bgos

ri-

'ilor Rr
o Colonig tii, veniitiidilinnte
Rom
.o ane.
[e, atuaadrUS gi un spor demografic.
ritori
ineet TIr
L?t
rriille v(ec.
ecint
Iril,
tet)n
l--+o bfLine,ea)auuaa\want
fisr
lscal
an
rnta'rje:dler
[e orrdlin fi
Locuin[ele
a) de suprafalE

b) semiingropate
Materiale folosite

I
I

te*n
chirpici

- bordeie cu o singurd inclpere

. piatrd
. caramloa
v

32

'

tv

Dezvoltarea economicfl in

- progresele in agriculturl
- activitate meptegugdreasc6
- activitate comerciald

mediul rural s-a bazat pe

o Meqtegugarii domeniali au migrat cdtre tdrguri gi ora$e

Ag ricultura -

principola ocupolie tn mediul rural

t Proctici ogricole colective

t Ls tnceputul Evului Mediu - itinerantd
r Se trece de la agricultura extensivd lo agricultura intens wO
. in Occident s-a practicat sistemul asolamentelor - bienal qi trienal
. in f,[rile Romdne

- sistemul moini

. ln folosintd' comun6 plduri

'p[guni

oupa

p5m6nturi nelucrate

r Cultura cerealelor -

predominant
o ogoarele erau prinse in
[.. c6mpuri deschise
I cdmpuri imprejmuite

livezile;i podgoriile

sezoniere
permanente

defineau suprafele mari

Cauzele randamentului sclzut [ . utilaje neperformante

agricultu ra ![rilor Romffne I ' dezinteresul pentru producfie mare din ca\tza
L fiscalitafii excesive
E randamentul in agricultura va spori prin introducerea unor
plante noi: porumbul, unele legume

. perfeclionarea uneltelor agricole

. plugul greu cu roli gi cu brdzdar de fier

, grapa; coasa
agriculturl

Progrese in

.
[ irrt dmarea
. ameliorarea atelajelor'{ . injugarea
[ . carul cu rofi cu spife
. deseclri gi asanlri
. indiguiri gi canalizdri

r Cre;terea animalelor = favorizatd in farile Romdne

'num5rul

icultura

de pIguni gi fhnele
de animale desemna starea unei familii

- dezvoltatd in T[rile Rom6ne

a atras satele gi oragele in produclia de

m[rfuri desflcute

in zonele intens urbanizate

in apropierea bdlciurilor
. Exportul
.,r Ttrrilor Romdne
| . cereale odati cu domina{ia otoman5: pentru aprovizionarea Porfii

|
I

. produse apicole miere qi ceard

. animale - bovine - in Occident
- ovine - in Turcia

(-'Peqte

33

Structuri sociale
o in Occident lirinimea liberd se reduce la inceputul Evului Mediu
din secolul al XIV-lea incepe eliberarea din gerbie
o in Jirile Romdne l5rdnimea liberi devine tot mai dependentd fald de stipdnii de
pdm6nt incepdnd cu secolul al XV-lea, in Transilvania gi secolul al XM-lea, Moldova gi
Jara Romdneascd
Tripartitum lui $tefan Verboczi - l5l4
Legdtura lui Mihai - 1595
sunt legafi de glie
ASezdmdntul lui Miron Barnovsclti - 1628

a.Seniori [.laici
1 . ecleziastici
L

b. Jirdnime

6liberi

- $erbi (servi)

. dependentil - liberi ca persoanA,

f

fatd de st[p6nul de

dar in dependenfd

plmdnt

_,

L. stat - impozite publice

2. senior
doar !5r[nimea dependentd

3. biserici

Obligafiile

firlnimii
renta

a) tn muncd
b) tn produse f . nona
c) tn bani

o solidaritatea
Intrarea in r6ndul

nobilimii

Fomele

se fbcea

--+

ale ldrdninii

Rlscoale

propriet[fi de cltre unii or6$eni bogali

b. vdnzarea titlului de cavaler unor persoane care nu
fbceau parte din nobilime
a. cumplrarea de

- Refuzul tndeplinirii rentei tn muncd

- Nerespectsrea monopolurilor seniorului
- Fugs de pe domenii
- Rdscoalele

fIrIne;ti in

spafiul rom0nesc

Rdscoala de la Bobfrlna - Transilvani 4, T437

Rdzboial ldrdnesc din condus de
Gheorghe Doja - Transilvanid, l5l4
Rdscoalo lui Horia, CloSca Si CriSan
- Transilvani a 1784
Rdscoala de la 1907
A

drrima

(irlnimii fatl de obligafii

prin

de protest

\.

- in Vechiul

Regat

Rdscosla Stedingerilor - Germanta, sec. XIII

Rdscoala pdstorasilor - Franfa, sec. XIII
Rdscoala lui Dolcino -Italia, sec. XIII - XIV
Rdscoala lui Clais Zannekin - Flandrd, 1328
locquerio froncezd - Franta, L3 5 8
Rdscoala lui Wat Tyler - Angha, l38l
Rdzboiul husit - Cehit, 1418 - 1434
Rdscoala lui Jack Cade - Comitatul Kent, 1450
Rdscoala condusd de Jacopo Pellizzari - Milano,1462
Rdscoola lui Hans Flaierasul - Germania, 1476
Rdscoala lui Pedro Ssla

34

Spanra, 1484

1486

' posibilitatea r[scumplr[rii din gerbie

- urrnare directl a vielii urbane $i a circulafiei blnegti

reducerea cldcii prin folosirea lucrStorlor agricoli
convertirea rentei in muncd gi a rentei in produse in rentl in bani

Eliber area din qerbie

t determinatl de

L{.

a consolidat gospod6riile

L. a atras

f[rlnegti

produselor fdrdne,gti pe pialFt

l'"'
oma

Baza

Mediul rural: mediu de viold conservfltor

Culturd rurald orold
. sdrbdtorile [- de familie

organizirii

sociale: pasesiunea osupra pdmdntului

I,-- religioase

. Vecinltatea Imperiului Otoman gi a Rusiei nu a stimulat progresul rural

agricold, nici imbunitdlirea habitatului, in Jdrile Romdne.

nici tehnica

rAncuRrLE $r oRA$ELE

In Europa decdderea viegii urbane a avut drept cauze:

o cdderea Imperialui Roman de Apus
o incursiunile srabilor Si normanzilor din secolele IX - X
Oragul (castra, burgum, civitates)
: cenffu economic, administrativ, militar, religios gi cultural
= a$ezare tn care se afirmd toate libertdlile
O Oragele centre episcopale au inlocuit regimul administrativ roman cu un regim
administrativ teocratic

. cre$tereo demogroficd
, sffrrSitul incursiunilor migratorilor
Naqterea, rena$terea qi dezvoltarea
ora$elor au fost favortzate de

progresul economic

. diversiJic ureo me$te; ugurilor

. intensificareo schimburilor comerciole
. diminuareo luptelor interne tntre marii feudali
35

a. Ora$e care si-au continuat existenta din Antichitate

Koln

Roma

Milano

Sevilla

Verona

Bruges

Torino

Alba Iulia

Paris

Londra

Regiuni intens urba nrzate

. Flandra
. Germania de Nord
. Franta de N-E

$.a.

b. Orase noi

Kiev

Praga

Novgorod

Sighig oara

Moscova

Suceava $.a.

in oragele vechi, noii sosili se agezau,

din lips6 de spafiu, in afaru zidurilor
form6nd suburbiile (faubourgurile).
o aristo cra\ia ordgeneasci

Structura popula{iei urbane

-+

- patriciatul urban

(marii negustori, inaltul cler)

. intelectuali tatea timpului

o negustorii
o megtegugarii
o micii

proprietari de p[mdnt

o olebea urband

trSe constituie burghezia

- cea msi activd parte o popula{iei

ordsene;ti

o Sfatul orI$en

In

flrile

Romflne

co{poratiste

In ate liere lucrau

) Urmare a
reprezentare

fost

atiei urhane
[-Milurro

Principale centre comerciale

Liga lombardd -lpurriu

Milano

[notogru

Floren{a
Genova
Venefia
Gand

Ltibeck
Niirnberg
Marsilia

Anvers

fKoln

Chilia
Kiev

Ligo renand

Novgorod
Gdansk

Bilciuri anuale
Champagne

Lyon
Provence

Bologna
Ferrara
Leipzig

-l wo.*,

[vtui,,,

(Ltibeck
Ligo honseoticd I Br.*.,
Nflrnberg
LRostok

Bruges
Ypres

Medina del Campo

36

Negustorii se organizau
in ghilde

Miqcarea comunali

urmdrea emanciparea ordsenimii de sub dependenla senioriald

o anularea obligaliilor feudale

o eliminarea taxelor gi vimilor

o inlocuirea jurisdicfiei senioriale cu dreptul negustoresc (ius mercantorum)

o inlocuirea administratiei senioriale cu administratia vdmilor
Franta
Germania
Italia
Flandra

Cremona Brescia

Milano Bologna
Torino Floren{a
Genova Piacenza
Pavia
Mantova

Gand
Bruges
Ypres

de

Laon

Frieburg

Ltibeck
constituire a de republici ordgenegti

dar dependen{a fa[d de rege sau principe

migclrilor comunale

in Europa

Cambrai

Worms
Speyer

Consecin{e ale

Kciln

reprezentanfi in adundrile de stdri

Nord, Centrald Si de Rdsdrit via(a urband a luat na{tere mai firziu

Revolulia industriald a contribuit la dezvoltarea impetuoasd a oragelor

Cele moi importante ediftcii ale oraselor:

{- fri*lri"
[--

Catedrala

. Baronul Haussman

r Oragele moderne
iqi schimb[ aspectul,

Parisul

cresc tn indllime

. Antonio Gaudi - construcfii originale

in Barcelona - sec. XX

sec. XIX

modernizarea hslelor
conolizore
. puvoreo Si asfaltareo strdzilor

. iluminarea strdzilor - cu gob opoi electric

. porcuri ;i terenuri de dislraclie
. introducereo $i diversiJicarea serviciilor publice

util gi funcfional

- sistematizeazd,

sant sistematizote

Se organizeazd mari expozilii universale

Londra 1851Paris 1889

se construieSte cu aceastd ocazie Palatul de Cristal (Crystal Palace)

Gustave
construiegte atunci Turnul care-i poartd numele

EW

-1

[icentrali

Zonele concentrice ale

l. industriali
oraqelor in secolele XIX - XX a mahalalelor

l.

Iagricoli

37

r Cele mai vechi oraqe in spaliul romdnesc au fost coloniile grecegti din Dobrogea
r Oraqele romdneqti au evoluat lent, de la tdrguri spre centre urbane
r T6rgurile qi oragele romdneqti au apIrut
- ca o continuare a agezArilor antice
- de-alungul drumurilor comerciale
- in punctele vamale

in locuri unde se organiza.u periodic bdlciuri (targuri)

r Spre deosebire de tdrgurile gi oraqele din fara Romdneascl qi Moldova, oraqele

din Transilvania se asemdnau cu cele din Centrul gi Apusul Europei:
- erau inconjurate de ziduri de ap6rare
- aveau autonomie internd
- o structurl a populafiei similard celei central-europeand

in timpul regimului comunist, pe motivul sistematizdrii urbane, au fost distruse

importante edificii, multe monumente istorice.

38