MUZEUL JUDETEAN D~MBOVITA

ACTA

STUDI1 SI MATERIALE
DE
ISTORIE SI ISTORIE A CULTURII
50 DE ANI DE LUPTA SU$
STEAGUL PARTIDULUI
 RASCOALA TARANILOR DIN 1888 IN JLTDETUL D~MROVITA
GHWRGHE S. STAN

Ultimul pstrar zii s e c ~ l d u ial XIX-lea e caraHerizart "in Romania

printr-o stare de permanente frr'inintari si puternice rni5ciiri taranecrti.
Lupta cind ixhucnea viu si puternic, cSp5tind o amploare din in ce
mai mare, cind' ise potolea pentru citva timp, ca din nou sii izbuc-
neasc5 cu o putere sporitii, creind o stare cronicii de incordare, de ne-
mul~umircgenerala.
Rascoala din 1888 a fost cea mai insemnatii miscare de masii a
tariinirnii din judetul Dimbovita. ca vi din intreaga tar5, din a doua
jumabte a secolului al XIX-lea. Ea a fost generata de contradictiile
sisternului agrar din perioada de dupii 1864. Lupta s-a indreptat impo-
triva riirnZi5itelor feudhle, in primi11 rincl impotriva marilor moqieri
care-i aduseserà pe tarani Entr-o stare dezolanta. in acest sens, rela-
tarea unui caz este semnificativii. In comuna Bilciuresti, imediat dupZ
lrgea ruralii din 3864, se scoteau la licitatic chiar uneltele agricole si
de gospodarie alc f ostilor improprietariti : pluguri, seceri, coase, sape,
topoarc, barde, tcsle, darace gi chiar cleqti l .
Tgranii ajunseserg la sap2 de lemn pentru c5 nu aveau piirnint.
Conform legii rurale din 1864 au fost Improprietibiti numaìi 22 864 cl5-
casi dintr-o populatie dc 138 693 suflete cxistentc in intreg judetul.
Dcci, numai a +a$ea parte din accastii populatie devenea proprietari
a wnei mici bucati de pgmint.
Documentelc vremii mai atcst5 faptiil cG numai aproximativ
600/0 din numzrul locuitorilcr cu drept la improprietarire 2u primit
loturile cuvenite.
F m t e multe moqii care p u t ~ a usatisface pe deplin necesaru1 de p5-
mint pentru irnproprietgrirea taranilor au dcvenit, ca prin minunt.,
,.strimte4',
O alt5 calizii a rrTiscoalei din 1E88 este c.cinstringcrca taranilor de
a incheia invoieli prin intirzierea dijrnuirii praduselor. Ir. aniil 1884
i N. Sutu. Opere economice. Ed. stiintificii. Bucuresti, p. 254.
2 D. Berindei, Aspecte ale probiemei agrare din timpul lui Cuza Vod6, In
,.Studii c;i materiale de istorie mndern5", vol. I, Bucuresti, p. 232.
aceast8 formil de constringere - ,,dijma intirziatg" - prin care marele
cultivator impunea tiiranilor indatoriri :i invoieli, pe care s5tenii tre-
buiau sa le accepte de teama nedijmuirii si putrezirii bucattloi pe
cirnp3, este semnalatii in comuna Cornisani. Mai xnult, arenda~ulcere
locuitorilor si prisos de dijmZ pentru a le d a voie sii-@ duc5 bucatele
acas5. Asemenea cazusi se petrcceari gi in alte comune din judetul
Dlmbovita.
SZitenii din partea muntoasg a juc!etului, care se ocupau ci1 dife-
rite mestesuguri de prelucrare a lernnului, din cauza x.estricfii1or la
care erau supuqi, sint siliti sa cornitZi permanent ciclictc pentrri a-si
putea procura lemnul npcesai mestesugirlui lor. f n trc anii 1886-1 887
aceste dclicte sint foartc numeroase in comvne!~Bczdesd, Vulcaxla, &io-
roieni, Tita, Buciiimeili, Pietrosita etc. %
Tot in partea clc! dea1 2i rniintc a jr~dewlui, iindc csistau mari
livezi de pruni si zarzgri, si sursa principala cle v ~ n i t u r ia locuitorilor
d e aici era vinzarca tiiicii, se prodiicea o mare nemultiirnire printre
ei pentru c5 gut~ernul+i aiitorit5tile locale n u au desfiifitzt tz'ra asiipra
tuicii instituitg in anii trecuti. Valurilc de ncrnultuiniri 211 c:ripriiis ?i
comunele din pl5silc Col->ia,Valea &fare, Voinesti s.a. crcincl iin pericol
grav pentru cirmuire. fii aceasig zonZ esistnu t~ineiiiri pcilirii izbuc-
nkea unei puternice r5scoale
TSt-~niic!in corniin~learnintitc! inccp o aclcv2rat:'i campanie peti-
tionar3 catre forurilc siiperioarc - 3~Iinistcrul d e Xntcrile, Ministcrul
Agriculturii qi Dnrner,iilr?r, corpurilc legiuitorlrc. Sprc accstea sc il?-
clreptau rnii clc petitii. c; Se ccrcau : o nor!5 r2irnpErtire s p;Timintiiliii,
desfiintarea taxei i i repunerea in dreptiiri scolo u!;de fuscscr3.
frustrati in ccidrul aplicarii reforrnci agrare din 1864. Tn tcrmeni zgu-
diiiitol-i, infiitisau tgranii spolierea la care crau silpiisi dc rnosicri - si
marii arendasi s~?rnavolinicilesi 2rrbitrxitt2 administi-atiei etc d .

La toate accste cauze ale rascoalei se mai aclaug5 ii~cc?una foartc

insemnata. f n anul 1887 s-a abiitut asupra jiidctului Dimbovita: ca de.
altfel si asupra intregii fari, flagelul foarnei in urma unci secete cum-
plite.
Tgranii aflati in a c ~ a s t ssituatic $-ai1 pierdxt vitele clc m:inc5, m a -
viild cu ce le hrani, au contractat datorii inrobitoarc la csmiitari i.
marii proprietari, au f5cut apcl~irijnsistente c5tre guvcrnul t5rii pen-
tru a-i ajuta. Autoritatile i n 6 le rcpartizcazii siimr- dirizorii, insiifi-
ciente pentrii a le satisfacc ncvoile minime d c hrana pcmtru oameni
si de furaje pentru vite.

"rh. St. Tirgoviste, Foncl Ocolirl Si?\-ic, Vulcana. dos. nr 2'19G7, f. '2.:.
10, 11, 30.
,,Luptaa clin 8 aprilie 1888. Buciircsti.
Arh. St. Tirgoviste. Politia orac:ului Tirgovistc, dos. nr. 127, E. 3.
\,,L,uptaU din 8 aprilie 1083, Bucuresti.
Arh. St. Tirgovi~te,Politia orasului Tirgoviste, dos. nr. 301.'1868, p 1.2.
RASCOALA TARANTLOR DIN ,1883 9

Cu toate c5 nu exist5 dovezi precisc, totu5i logica ne spune c5

in judetul Dimbovita a ajuns si cuvintul cercurilor muncitoresti din
Kucure$i sau Ploiesti, tinind seama ca in jiidet existau foarte multi
ccferisti pe liniile Tirgovi~te-Titii-Bucure'i;ti suu Pitcsti-Titu-Bucureqti,
sait petrolistii care pendulau zilnic intrre localitZf.ile lor de bastinii )i
Ploic7ti sau Rucuresti.
Este imposibil ca in contactul ci1 miqczsca mur~ritorcasc~(li::
Bucuresti sau Ploiesti, ccferiqtii, petrolistii, minerii clin jiidetul Dim-
bovi$a sii n:? fi actionczt si ei in favoarce trriranilor, mai alcs cZi majo-
ritatea lociiiaii la sate si proveneai1 din mediul satcsc.
Tensiunea din rinclul siitenilor era mare. Starea cle surcscitarc a
GrZinimii era susceptibila cle a se revarsa intr-o adeviiratg r5scoalS 3a
zea mai neinsemnatii sciiiteie. $i sciriteia s-a aprins mai ii-itii i11 lalo-
mi'%, apoi in juidetele din jurul Capi'tdlei? uride a foist ccnkul ~ 5 s -
coalei .
Spre deosebire de alte judete din tarii, rinde au cxistat o necon-
cordantii in tiinp gi interrnitcnte ale rniqcarii tiir-5nesti, in jiidctul Dim-
boy-ita r5scoala s-a desfasurat pe parcursul liinii aprilie cu o perioad3
de rnasim5 intensitate intre 20-30 aprilie.
Furia riisculatilor se indrepta 1rnpotri.r-a conac(1lcr mcsicr~sti,uncIe
se tIneaii actele cu invoiclile agricolt. Riiscorila iricepc in comunele
Hilt-iure~ti +i Corncqti la 7 si 11 aprilic. 1888 ci~ict majoritatca locui-
torilor inaimati ci1 lumi, coase, t o p a r e . porncsc sp1.e conacul boierulixi
si xpoi spre prim8rie. Primarul din Clnrnc~tifratci--iizeaza cu r5sclilatii.
Fap~ttlacesta inf urie organele adrnini strativc ale j udcitului. care trimi t
pe ,,majorul Ritoridr" sa-l ai-trsteze pe primarul ,.rZz\-!-5tit". I n discutia
avuta ci1 subofiterul, acesta spunea : ,,...l5ranii aLr clrcptate s5 se r5s-
coalc. Cc, numai bogatii au cireptul ? ili-maia nii 1.3 trage in fratii ei".
Iar s:ibofi$eiul raporta : ,,aciirna (priinaviil - 1i.n.) sc afl5 pe iniinilc
parchcttiltii, cu asemcnca functioilaii car.tì sint inai mult dccit insti-
gafori a r trebui mare asprime". !'
RZseoala ia amploarc, c?.iprinzii~cIin zilele ~irmZitoare comiin~lc
Gi~rrif4'oli,1Iogosani. h45tasaru, Criilgiirile, Valea A1czi.c. RiZdclclsti, dupg
m m transrnjtc prefcctiil X. Dcliu ministrului de interne prin telc-
grarna rir. ti9 din 15 api-ilic 1888. lo
Arrl~loarcu r.5scoalci a atras in valurile ci nii numai pe primari11
din Cornesti, ci si pe ajutorul de primar din comuna hliogosani. ,,care
a IinrlC cii riisciilatii". Taranii urmiireau, de asemenea, sa intre in sta-
pinirea uniii ordin de iinproprietarire ascuns in prcalal~il dc aritorita-
tile locale. De aceea. t&-anii din Mogosani ccrcau ordincle pentru iin-
partirea pfiimintului. l L

9 -4rh. St. Tìrgoviyte, Polifia orasului Tirgoviste, clos. nr. 301,'1888, p. 92.
q IDidem, p. 98.
j0 Ibidern. p. 99.
1' Riiscoa.la fdranitor clin 1888. Ed. Acaderniei R.S.R.. 1930, Bucuresti, p. 217..
1n C H E O R G H E S. STAhl

Tat5 cii obiectul principal al luptei Mrsnimii, principala ei reven-

dicare, @-a ggsit expresia de multe ori in toiul rascoalei in lozinca
,,V= p h i n t !", sau 51 m a a -hffaptuirii un& noi Irnpmpfi-irn.
Dih zi in zi in%en&ta+e,a x5walei - a in judep~l Dlrnbolvi+.
Die mdbe ari cetele de m i num2nani ci'teva SUW, dispuneau die m e
de foc, de conducatori destoinici si curajoqi. Masa principala a rzscu-
latilor era alcgtuita din tarani ruinati si pauperizati, d'in Pranimea
mijlocas3. De remarcat c5 in unele localitati s-au aliiturat rZscoalei $i
intelectualii satului si chiar unelc elernente ale burgheziei siitesti.
Este interesanta de relatat descrierea rgscoalei din localitatile
Gsiegti i. Radulegti, care ai1 inmsnunchiat intr-un singur tot aceste
elernente.
fn aceste localitati s-au adunat t5ranii din satele respective cit
+i din cele din jur, formindu-se adevsratc coloane de lupt3. Astfel, la
22 aprilie, pe qoseaua Pite$ti-Gàiesti au aparut deodatii peste 800 de
rssculbti m e se indrrreptau m hdWìre aupra G5iqtilor. Aw%orit&tile
fiind a n u ~ l a t e ,au trimis jandarmi la marginea comunei Biidulesti, la
5 km d e Giiieqti, sa-i intimpine pe tarani. Rasculatii, somati, se retrag
spre Badulcsti asteptind un moment mai prielnic sii reia atacul. Ei
aveau in frunte un rezervist si un popii, .i chiar dac5 rindurile lor sc
rarisera cu cei 41 de Frani luati prizonieri in marginea Gaiestilor, ei
nu dlau i n a p i si a*& prllim&ia d5n Biidlulefli, undie g5sec pe primar,
pe notar si pe proprietarul Ion Lerescu, care sint btituti crunt. fntre
timp sosesc jandarmii care, dupa trei somatii, incep sa traga in $grani.
Primul cazut este chiar conducZtoru1 coloanei de rzzvratiti, rezervistul
Stan Neacsu. Preotul si alti ,,instigatoria sint arestafi, iar ceilalti rGs-
culati se imprzstie. l2
Ridicarea tiranilor din Gaiesti +i din imprejurimi la r5scoalii C
atribuitii de autoritafi nu starii de rnizerie In care traiau Vranii, nu
lipsei de pamlnt, ci faptului cZi In aceste zile circiumile crau deschise
si oamenii se imbatii. In satul Cringurile au dat drumul la toate buvile
cti biiuturi. Dar minciiina autoritgtilor era evidenta, pentru cii si far5
biiuturi locuitorii din BCidulcsti, in zilele urmatoare, se mai ridica de
doua ori la rgscoala.
Interventia jandarmilor si a arrnatei e prompt2 si violenta. IatZ
ce scriau ziqa~dlem m i i : ,,h m q i a Cojasca - c oi m Biilciumqti, pe
m
proprietatea d-lui Cofegi Basa Alexandru locuitorii s-au fisculat. S-au
tras focuri de arma si sint 5 morti si 2 raniti. Compania d'e dorobanti
d e la Bilciuresti nefiind de ajuns s-au cerut ajutoare din Tirgoviste..." l:'
Dtci morti si raniti la Cojasca, la BZidule5ti operatiunile dc ,,pa-
c5ficare6' vor continua, numgrul trupelor echipatc ca de rszboi va creste.
T o t u ~ i ,liipta t5r5nimii pentru p5mint gi dreptate nu inceta, rascoala
cuprindea noi sate, noi comune. Ea se aprindca in Ghergani, Titu, Po-

12 IMdem.
'3 ,,Lupta4'din 8 aprilie 1888, Eucuresti.
RASCOALA TARANILOK DIN 2888 1'1

iana de Sus, Colacu, CZtunu $.a. Astfel, prin tclegmma nr. 3014 din 17
aprilie 1888 adresatii ccrpului I1 armata Bucureqti se arata cii s-au tri-
mis 6 companii din Bucuresti pentru Titu si Ghergani si c i vor mai
veni incZ doug de la rcgimentul 30 dorobanli l'l. Tar ,,...in Poiana de
Sus un numàr mare de sliteni s-au ràsculat. cerind pgminturi ?i ame-
nintind autoritatile comiinale. 1x1 momentul de fata escadronul din
Muscel este dcja in comuna si cum sint lorte indestulstoare in toat5
partea locului e probabil ca, pina miine, liniqtea se va f i restabilit" I.;.
in timpul r 2 d 1 e it k a n i i au cgu'ta't si5 pZitrund4 si in mWe. Ast-
fel. in afar5 de incsierarea amintitz a taranilor din irnprejurimile G5-
icqtilor, un asemenea caz sc intimpla si cu doua zile mai tirziu, tot la
Gaie~ti,unde se pare ca a fost iinul din principalele centre alc ras-
coalei.
Acest fapt este relatat intr-o telegramii trimisg d t mai multi dem-
nitari ?i proprietari Ministerului de Interne. Ei argtau c2 trebuie sii
se trimita de urgenti5 unitati d'e ciiliirasi pentru a inàbusi rsscoala, alt-
fel oraqui e arneninpt sa fie devastat, agitatia e la culme Ifi.
Tot d'in mqtil G a i e ~ t ic5pi%anul Te'tira't telegrafia donelului Al-
giu, la Buctiresti, cZ o mare ceatg de Mrani a vcnit la subprefect ce-
sind elibevarea wìvf westat. In a!ceaskA siltuatie amai& trece la ac-
tiune arestind 26 de rasculati : 16 din comuna vecina-Gura Foii (deci in
ara5 veniser5 si t5ranii din comunele vecige) si 10 din Gaiesti. !n
noaptea aceea e trimisg o companie la Gura Foii si B5dulesti in urma-
rirea r~sciilatilorvenifi la G5iesti si un pliiton in urmirirea celor din
Ioneqti. Pentru sigurailla se cere ca intarire incii un escadron de ca-
vailmie Dupa aceste macuri d e ,,Iini@reu a @randor ~'icu'lati',qeful
detaqamentului d'p represiiine din Ggieiiti, locotenent~lAngelescu, tele-
grafia la Bucureqti superiorilor sHi cii ,,...la Gaie@ e linigte si d'e ase-
menea in c:ornunele din jur. La autoritati si la arendasi s-au instalat
postriri fixe de gardii, la fel in piafa, pentru C% in ziua urmatoare era
zi de tirg si sint zvonuri cii va reincepe ràscoala" '9 ]tntr-adeviir, ,,lini$-
teaU din Gsiesti la f dt de fo&e seurta durata pentru c& zin al b i l e a
va1 al rascoalei vine asupra sa spiilberiric! toate ,,eforturile $i truda"
aiitoritatilor si armatci. Subpref ectul, foartc alarmat, telcgraf iaz5 din
rioi: la Rucure$i cerind ,,armati mai multcl pcntril cS tmt5 plasa era
rZisculatii" l!'. Rgscoala sc extinde si la Potlogi.
R5sculaQi din Giiiesti si din comunele d'in jur, csre in trei valilri
au atacat orasul, v i z i ~ dpe proprietari, arendzsi si sediilc administra-
tive, urrnareau s5 se rszbiine pe acestia, sa impun5 autoritgtilor clibe-

i"RliscoaZa . .., p. 91
I.; Ibidem.
IfìRàscoala taranilor din 1588, Ed. Academiei R.S.R.. 1050. p. 146.
l7 Arh. Orasului Gaiesti, corespondenta primarului, dos. nr. 9,'1888 nepaginat.
jqbidern.
i"R&scoala . . ., p. 1G3.
12 GIIEORGHE S. STAAr

rarea celor arestati sau satisfacerea revendicarilor lor, in special adop-

farea mlm m5rur-i &vhld usurarea hvoielilm iegricalc gi irnpropriet5rir&a.
In comunele dir! zona d ~ tdeal, unde lociiitclrii acestora se ocupau
mai mult de crcstcrea vitelor, rssculatii cer rnicsorarea taxei pentru ier-
b5rilt si invoima de a-si aduce vitele sii pasca In pgdwe. Neobtinind
satisfactie la cercrea lor, sateriii din placa Cobia .i-au dus vitele fiIrC
voia cuiva in p&iiiir~adin jurul c o m u ~ e i .Ei cer ca tesa de ierbiirit sa
fie nurnai de un leu de vita
Tcrnindi?-se de fraternizarca soldatilor cu tgranii, autorttatile lo-
cale $ i ' centrale au recurs la dislocari de trupc dintr-un judet in cels-
lalt. Astfel, in judelul Dlrnbovita au f os t adusc trtipe din judetele Ialo-
mi@, Ilfov, Muscel, Vlasca 'l.
Grija autoritàtilor avea un teillei rea1 : in comuna C ~ j a s c asol-
datii c?intr-o crnnlpanie trimis5 pentr~t,,pacificare" au opus o slaba re-
zistcnfz acfiunii ttiranilos ?i apoi ai1 plccat dSn cornun8 ".
Pentru a izola si insbusi rsscoala, ailumite localitiiti au fost ocu-
pate militZrcste, 2sa cilm s-a intirnplai, la Gsiesti, BZdulelti, CStur~1.
Cojasca, Bilcitrresti, Poiana de Sus -:'. In ctatiilc de calc fcrat5 sc ma-
sau unitati pentru iniesnirea opcral;iunilor de cxpediere cit mai grzb-
nicZ a accstora,In functie de focarele rasccalei
Dup5 inabusirea rasccialei, &tre sfiqitul lunii aprilie 1888, er-
mata l i autoritàtile continuau sZ opereze nurneroase ar~stari,tzranii
f i i d schingiuiti si supusi la un regim de ex termina^-e fizicii. To'tu~i,
unelc autoritali locale, trainci in rnijlocul acestor masc in rnilcare, re-
voltate. infuriate, dail dovadr? d e indulgenti, d e mzi rnuIt2 ,.elasticitrtc
si intelcgerc", è adevzrat, uneori sub presiunea maselor, si pun in liber-
tate pc unii arestati. Dc aceea autoritiitile militare se plir,g miriistrului
d c jzistilie din acea vrcme, A. Marghilornan, cS autoritatile aci'minist~.a-
tive ale JucZc~ul~ii pun cii usurin.5 ir, l i h ~ r t a t epc tarzni, aceasta k-
semnind amc~interea3n continuzrc a linistei publice. Aceste autoritfiti
cer sii nu se mai elibercze nici un riisculat pinii nu se primqte rapcr-
ti11 ofiterilor czre au operat a r e ~ t Z r i l c ~Ei~ . sint acei care pot argta
da& exisirI garantia c$i arcstatii, oclatii ajun5i acasii, nu vor rcincepe
rzscoala .G'
Rgscoala %granilor din 1888 a fost prima mare lupt5 de clasz a
tZirGnirnil, dcsfiisurat5 d u p h p a r i t i a rni?cZrii rnuncitoresti pe arena
politica a t5rii. Cti aceastii 0caz.i.e numero+ participanti la misrarea so-

% .,DernocratiaUdin 16,28 aprilie 1888, Bucur~sti.

21 Arh, St. Tirgoviste, col. Monit. Of. din 9:2'21 aprilie 1888, vol. 11, Bucu-
resti, p. 155.
22 R6scoaIa tiZraniZor d i n 188&, Ed. Acad. R.S.R., 1950, Bucuresti, p. 1%.
23 ,,Unlversulfi, din 9/21 aprilie 1808, Bucuresti.
z6 IZ&scaaln tc~anilordin 1888, Ed. Acad. R.S.R.,1950, Eucuse?tj, p. 170, !IJr
118, 179.
s Arh. St. Bucuresti. Fond Ministerului Justitiei, dos. nr. 302 '1888, p. 7'72-
2"Ibidern.
cialistà ati avi!t un coiitact destul dc strics ci1 satcle r5scli?atc. Astfcl,
,,Cercul munci tari!or din Buc~zrelti ... a dcsf 5surat o oarecarc a c t i ~ ~ i t a t e
propagandisticZ lnc5 in accastii pericacl5 (luna aprilic 1888. n,a.) $i
p i n t & tiiranii din hliintcnia (judctele Ilio\., Vlasca. Dimbovita, Ialo-
mita)..." 5 . Asa sc euplici faptul cii in cornzin~le rasculatc diil jurul
girilor Tittr, GSie.ti, Cihcrgani s-au giisit nenurniirate manifcstc cu sem-
iiatiira : Ccrcril mui~citorilordiil Bucuresti. Coritinutri1 accslcra dentit5
spirilul de sollctaritate 21 muncitarilor cu t5ranii rkculati, intclegerca
jiistii a sufcriiitclor accstorc?. Tzt5 continutul unui asernciiea rnanifcst :
,,kIiiiicitori. ililmai voi stiti ce c amaru! si siiracia. ritimai voi ?titi ce
va c;a zic5 rabi3 rnuncij. numai voi puteti sa ictelegeti pe cei care dis-
pcsrati dc Pipsi si ncdrepQtc s-ai1 scillat ...*'
15ste ii~tcresaiztdc ol~scr\.atdin con.lniitul accstui manifest faptul
cZ rni+carca muncitorcascii din t,ara noactrz inscrie intre obiectivele sale
f iindarnentale $i sprijinirea luptci tzranimii, categoria social5 cea mai
niimeroasa qi carc, de-a liingul anilor, a constituit principala fortii d e
irnpcitrivirc f afa de cxploata toxni-'l.
Socialistii ~ c d c a t iclar c5 lipsa clc pzmiint ?i ncclrept3filc sociale
constitiiàc bsxa esploatarii satclor.
Problemcr riiscoalci tarai~ilor clii-i anul 1888 PII jwdeti~l Dlrnbn\rita
a fost pc larg, oglinditii in roloaiicle iinor z i ~ r csocialiste. printrc care
..Enianciparca". I.:lr* au liiat pozitic irnpolriva rcprcsiiinilor sii~gcroasz,
ailalizail cazizclc riisvoalelar, relatau clcsf2.rira~ca lor. Citeva cxernple
sint rr.xlrlatoarc : ,,Dln Rirnlm~ila c-Gpitantrl Tornc.;cii lelegrafiaxa cii
s-au linistit Ghcrganii. Boarnba, Vl5dic~rii1c.s... Dar s-atl s5sculat Co-
jasca, Poenari" ; sau : ,,13rciciirti.riil de Dimbo~itatclcgrafiaz5 c.2 lacui-
brii din Poialla d c S u s s-aii rasciilat +i cer parnint. S-au trirnis Sriipt." :'l.
Simpatie pcntrrr c-aiva risviilatilor d i r n b o ~ ~ i ~ oc i ~t75dc$e
i ziarril
,:Democratia" carc insera intr-iin nurnsr al siiu iin articol In rbare se
scria : ,,SP zice c5 drirniiiic~i c5pitanul carc srl affa ru un clcta-arner~t
la CZiesti a onioiit cii rcvo!\~criil pr iin loriiitc~rdiii aro1 or%, care s-a
prezciltal la domnia sa spre a ccre l i b c r t ~ t11110~ ~ arcstali.
Astcpi5m ca gi!xVcrnul sa confirrnc sau sa dezmint2 aceastii etirc,
esci noi o credcm oribili"
Evci-iimcntclc pril-itriarc la rZscoala taranilnr din 1888 In judetul
Dirnbcivita erati eviciclite. fapt cc a f3cut ca si ziar~!e carc exprirnau

2' D. Hurczcanu. Po.:ifin niiqcdrii socialiste fatfi d e rascoala din IRSN,. in

Studii. r-erist,? de isfoi-ie.nr. 3 19Ii:?. p. Sti4.
'" Ar-il. St. Ti!-ciwiste. Pnlitin orasului Lit'r:ovisCci, dos. nr. 304 'I W,?.f. "i3.
C. Corbu. d?riincir<w conilictirliii social in periondn 1878-lXZmf. in Anr,lele
Inst. de slud. isl. +i sn~jal-politicedc pe ling;~ C.C. al P.C.R. nr. 5 l!!ti!:. 3ucu-
resti, p. 27.
Insl. de stud. ict. ci socia3-pelitice.
.:'I ,.Luptafi. 10 aprilie 1888, Eucuresti.
..LiipkiC',10 aprilie 1888. Evcuresti.
,,Dcmocrafia--, din 14,26 aprilie 1888, Bucure:l i.
 GHEORGHE S . S T A N
14

punctele de ved'ere ale clasei conducatoare sa le relateze, uneori chiar

pe larg. Asa au fost ziarele ,,Universul", ,,Romanulu $.a.33. &a cum
s-a vàzut ea a fost generat5 de contmdieiile sisternulzri agrar din pe-
rioada d e dup8 reforma din 1864. TiZisul rasmalei s-a indrcptat in pri-
mul rfnd irnpòtriva r5mSqitelor feudale, a mmii proprietati mogiereqti,
impdtrivra autori'tatda 3 0 d e expoinente alre cirmuirii si autiocarre a nu-
rneroase abuzuri si samavolnicii.
A&m-tii r S W 5 ia. fos't o repkic8 lk ce&Jusr dbim'inmjte,
care cSutau pe toate c5ile sa prezinte problema agrarà ca rezcilvafi,
iar situatia rnaselor t5rgnimli amelioratii odatii pentru totdeauna, dupg
reforma a-qars din 1864. Dar asa cum s-a ariitat inainte, in realitate
exploatarea taranirnii dlmbovifcne se intensifica din zi in zi, situatia
ei devenea din ce in ce mai grea, in timp ce veniturile rnoc;;ierilar si
arendaqilor sporeau neincetat O dovada concludents in acest sens o
constituie urcarea invoielilcir agricole intr-un ritm si ?n propartii deo-
sebite fa@ de anii anteriori.
Ràscoala din 1888 a avut trei centre de mare intensitate : Gaiestli,
Cojasca s i Gh-iergani, insa lupta revolii$ionzrS a tZr5nirnìi dimbovitene
a euprins marea majoritate a satelor din judet. ,,In judetele Ilfov, Pra-
hova, Ialomita, Dirnbovita .i Vlasca, valul ràscoalei a cuprins zeci si
ehiar sute de sate..."?
Daca pentru restul judetelor perioada d'e maxirnz intensitate in
desfiisurarea riscoalei cade Pe prima d ~ c a d Z a iugii aprillc, in judt-
tu1 Dimboviw r5scoala a cunoscut o c u b a ascendentg, in special intre
20-30 aprilie, cimd in aproape fiecare comunz d'in judet era adusa ce1
putin o unitate militari& cind gZrile erau militarizate, ias mii de p-
rani luau cu asalt conacele rnosieresti, psirnariile locale. In toiul aces-
tei ràscoale, de trei ori, r5sculat.ii din jurul GSie5tiior au c5utat sii pii-
trundà in ora?, odata fiind' organizati rnilitgre~te Intr-o coloanz de
700-800 d e Brani conduci de un rezervist si de un preot.
Durata riiscoalei a variat intrc 4-5 zile la G5iesti +i 2-3 zile
la Titu, Cojasca, Ghergani, in functie de intensitatea ei, de gradul d e
organizare a rasculatilor si de caracterul actiunilor intreprinse de uni-
tiitile d.e jandlàrrni sau cfiliira~iIrnpcrtriva actstora.
Rascoala a fost inabusits in singe. Zeci de tarani au c5zut jertfa
singeroasei represiuni organizats de guverntil junimist conservator de
sub conducerea lui Th. Rossetti, ,,Captuseala lui Carp si Maiorescu",
dup5 o subtila caracterizare a ziarului ,,LuptaUAZ-

,,UnivemUZCcdin 9, 11, 15, 22, 25, 27 aprilie 1888, Bucuresti ; ,,RomSnia

Liber? din 11, 17, 22, 29 aprilie 1888, Bucuregti ; ,,Rom3nulUdin 18, 30 aprilie 1888,
Bucurgti.
3 D. Hurezeanu, Pozitia migczrii socialiste fa@ de rdscoata din 1888, din
Stitdii. mvista de istoMe, m. 3/1962,Bucuresti, p. 559.
,&uptaU din 23 martie 1888, Bucure*.
RASCOALA TAR.%NILOR DIN IDR8 15

Glup5rile p olitice care erau exponentele ~Tiaiselocr dbm inante sus-

lineail actiunea de reprimarc dezlSri,$uita de guvern. Formula : ,,intii
reprimarea rniscarii, apoi vom vede2 ce e de fiicut", era vnanirn accep-
tata de aceste grupari.
Lupta tariinirnii din judetul Dimbovita impotriva dominatici eco-
namice si politice a mosierimii a dezvaluit cu daritate fizionomia $1
caracterzrl cebr -5 gnipgri a f l a k fata Fn fatS : f;&5nim~a
si mqierimea.
De asemenca, fiecare clasii sociala, grupare politica sau curent social,
confruntate ci1 realitatea satelor rssculate, si-au arztat atitudinea fata
de evenimentele grave petrecute. Evenirnentele din 1888 dln judetul
Dimbovita au ariitat forfa si hotiirirea de luptii a @rGnirnil, carc ';-a
dovedit capablla s5 dea lovituri puternice clas~lardominante.
RZscoala din 1888 a constltuit G noug pagina inscriss in istoria
luptei rnasclor. populare din judet~tlDirnbovib pentru progres si drep-
tate social5.
 NOI DOCUMENTE PRLVINL) ACTIVITATEA SOCIAL1SI11LOR
Df MEOVITENI f N PREAJMA CREAR11 P.C.R.
EUGEN FItUCHTER si GARRIEL IVIIHAESCU

111 anul 1920 se reinfiinteaai Organizatia jiideteana a Partidului

Socialist, i a r clubilrile socialiste din Tirgo~ristt:Mni-eni (creat ca sin-
dicat la sfirqi tu1 anultii 19 18, transforrnat in secti une socialista la 19
ilrlic- 19193, Gura-Ocnifei, Ochiuri, Viginc5ti *i cele mai miei din Mar-
cineni, Hairnanale. Ederile (40 dc muncitori petrolisti in rnartie 1920)
:,i Valea-Lunga (30 de lucr5tori petrolisti in inartie 1920 : organizatia
cnmunistz din satul nata1 al poet~zluirevolutionar Neculai V. Scurtescu
cste rnentionatii dc documentele locale si in 1934. alaturi de cele din
Tirgovi~tc.Ocl~iuii.Sotinga, Virfiiri, Cojasca), duc o activitate consi-
derabile inainte si clilpa alegerile parlamentare di n pri 11151-arii (pro-
.~i*ai-nate in zilele de 25-27 inai - ~ l d u n a r e ad~pirtaiilriri . 30-31 inai
-- Scnat). l ,
La 8 mai 1920, 57 membri ai srganiza[ir.i clii? crirniiila Visi-
wlesti a Pai-tidului Srici alist propiineai i Cornisiei cl~ctciralecentrale ju-
dttcne candidatusile l u i GI~eorghcCristtscii, Ion Sion, Durnilru S. Ari-
crscu (din hTorei~i). Ion Gh. Serban (din Màrgineni) -, Alesandru Po-
pcscc (de la Arsenaiul arrnat~i.participant Ia rcorganizarea Clubului
socialist din Tirpox*i~tc)- pcntru Adrrnarca deputatilor, iar alti 26
de socialisti din Visine$ti decllarau candid aturillc lui P-lexandru D o b r e

1 Eugen Fruchter. Actiuni d e ZupCa ale proletariatului dimbouitean. ms-

rnergatoa~e Grevei generale din octornbrie 1920, in ,.Vnlachica - I9li9" ; GabieI
Mihaescu, Greca gcnerald d i n octri.nbrie 1920 In judetul D i m b o ~ ~ i t ain
. ,,Sti;dia
Valachica - 1910" ; Eugen Fmch ter: P~opagantEa socialista din jlloletul Dfmbovifa
in perioada prernerg6toare Grevei generale. idem ; T"1. Dragne. Momente din acti-
vitatea desf&gurut& la sete d e militantii aripii ~evolufionare a misciirii murtcito-
w s t i , in frunte CEL grupurile c.imurisie (1917-1922), in ,,Studii ri materiale de
istorie contemporana", tlol. 11. E. A.. 1933, pp. 28-29 ; Vasile G . Ionescu, M i s c a ~ e a
n~uncitoreascd d i n VaZea P~ahoz9ci (1880-3921) - E. P,, 1971, pp. 119, 126-127,
136-1 3!1.
Credzm c# este acelasi cu maistl-ul sef sondor Ion Gh. Serb5nescu. m e ,
la 16 mzi 1920, farea propaganda electorals socialista in comuna Rgzvad. difuzfnd
manifeste, miUtind pentru af ilierea la Intemationda a 111-a si manifestindu-$i
atiiudinea antimonarhic3 $1 antimilitaristii, lucm pentru care a fost dungat d@
agenfii eledorali ai burgheziei (ziarul burghez ,,Viitorul Dimbovitei", Tirgovi~le,
18 E U G E N FRUCNTISR $I GABRLEL M I W A E S C U

geanu (Gherea), Apostol Georgescu (din RZtzvad), Gheorghe I. Ramptl

(din ma-Omilei) - pen-bu Senat.
Desi propunerile erau Insotite de certificate eliberate d e Primaria
com. Vilincsti, prin care se atesta inscrierea propunatorilor pe listele
elettorale, si, In ciud'ti insistentelor lui Al. Pupescu, D. ALicescu, A.
Georgescu si Gh. Hampel, tribunalul a respins initial candidaturile, sub
pretextnl unor vicii de forma, organele sigurantei $i jandarmeriei ur-
rniirind, de f a ~ t ,Lmpiedicarea participarii socia1ii;;tilor la alcgeri, asa
cum rezulta di; alte documente 3.
Cu citeva lore InaWWa expiirarii 'termaziltui dle depwiere a listeloxr
la 11 miai 1920, 67 propun5tori din Rszvad, Brgnesti, Gura-Bcnitei.
Glodeni, Ocnifa, Valea-Lung5 , prezentati la tribunal, reu7eau s8 obpnii
aprobarea Listei nr. 5 - Partidul Soctalist, cu semnul ,,DouE Ciocmt.
Incm@atec' ; aceleasi forme au fost Indeplinite apoi, la 13 mai, de 2G
pmpuniitori din Glodeni, RSzvad, Gura-Ocnitei, Ocnip si Tirgovi~te,
cu listele candidavlor pentru Senat.
Dintre documentele prezentate Comisiei clectorale judetene, re-
.f;inem telegrarnele de acceptare a candidaturilor, trimise din Bucuresti
d e frunta~iiPartidului Socialist : Gh. Cristescu (3 mai), I. Sion (8 mai)
- a m b l e ex^^ din s!k. Sf. IonicS? 12, sedivl centr61 al pb&dui -
si AZ. Dobrogcanu (14 mai), ceilalti candidati prezentincl persona1 de-
clamtii de consirntire. Gh- Cristescu )i Al. Dohrogeanu, in calitatc d e
conducatori ai grupurilor de candidati soriali~ti.au prirnit d e la Co-
misia electoralg judeteana citc un excmplar din declaraliile de can-
didatura, vizate si semnate.
Participarea socialistilor dimboviten ì in alegeri mai estc consem-
nata si in alte documente : incheierile de la expirarea termenelor de
depunere a candidaturilor pentru Adunarea Deputatilor si Senat, tele-
granele catre Min isteml J u ~ t iiei
t p e n b veri£icdrea dwl aratiilor $;e can-
d i d ~ t w &tdegramele
, de $a 1VLiniilJtien.d. J*mtitieip m h az~torizarw.im-
p a a . r i i bdetinelor, urdinele d e @-e 3a imprimarea buktirlle!lm, bu-
letine imprimate, tabele cu c5eile de intraril si buletinele de vot eii-
berate candidatilior, deliegiaj31m si asi!skntilor.
Un rol deosebit ii revenea lui Nexandru Pupescu, inciircinat, c a
si Ion Gh. Serban, de conducerea partidului CL organizarea campaniei
nr. 2 din 27 februarie 1921 : ,,Dumin.icZ 16 mai st. n. £n RBzvadul-de-Sus. Satendi
s-au adunat grammid, weo 80-90 la un Ioc gZ discur; d e politicii, d e vreme, de
vii, de Éivezi $.a. E ara 5 dup& amian. Deodatii atentia stitenilor esfe atrasii de
un individ care uenea pe bicicleiti cu rspeziciune spre g t u p u l lor. *BzcnG ziua
tguartisi !» [...E Omul nostru int~ii In vorb6 qi ?ncepe sa le EmpartE manif~ste
[...l. -Dumneavoastr6. nu mai vreti sci avem regeh ? <*Nub>,r&spun.de individui [...l.
V ~ i n dsci se retraga cu ctnste. se nd~eseaza[...l : 4<Tov~rii$e.
vfid cd r i ~ t iom destript
$i cìi arn c u cine s t a de vorbii. Dà-mi voe sa-fii dau cartea mea d e vizita- ; ?i-i
intinde un carton. pe care ii este tiparit numele : ION GH. $ERBANEsCU - M A I -
-
s m r r SEF SONDOR IWAGURENI,PRAHOVA [...lA;.
"Ar SSt. jud. DimboviH, Sond Tribunalui s. I, dos. nr. 220'1920, £. 178-135 ;
Eugen Fruchter, Acfiuni de Zupta, op. cit., f. 137-141.
NOI DOCLTRTENTE PRnTI-JD ACTIVITATE.4 SOCTALICjTILOK !' 19

electoralt in Dimbovita. fn aceast5 calitate, il intilnim ca redactor al

documentelor elettorale prezentate tribunalului; ca semnatar in lociil
propun5torilor nestiutori de carte :i c2 imputernici t cIc G h . Cristescii
?i I. Sion sa prezinte declaratiile lcr d e acceptare a candidaturilor4.
WtS cu listelle de rrahdiidati solciialisti s-au p r e m b k si propu-
nerile de delcgati ?i asistenti ?a sectiile de votare Tirgcviste, ~ucioasa,
Bezdead g i subsectiile Tirgoviste si Pilc.ioasa. Accstia erau originari din
centrele mmciitoagti Gura-Ocnitei, R3zvadrul-de-Jos, Glodeni, Gorgo-
teni, precum si din satele Sàcuieni, Bczdead. Bela, Valea-Lunga, Visi-
neqti. Printre ace7tia intilnim si pc Ion B5rbulescu din Rgzvadiil-d+-Jos,
ulterior delesq& al gmviytilor de la ,,Astra Romin5"-Ochiuri in timpul
grevei genm21e din rrc%xnbrie ".
Cu privire la rezultatele alegerilor pentru Senat, documentele au
piistrat stiri niirnai in legStur5 ci1 Sectia de votare Titii, unde, 8eci
socidistii
-
nu au trimis delegati, candidlatii Par~tidulzii Sociali& (li*
:I) ai1 obtinut 42 voturj, in timp ce lista 4 (Partidul Democrat) a aviit
niimai 11 voturi. Acest fapt trcbilie pus ir, leggtur8 cu intensa propa-
ganda socia!istii desf5suratS aici in primavara anului 1920.
Alegerea in organiil legislativ al t5rii a iinor dcputati snciali~ti,
printre care G h . Cristescu si Alexandrii Dobrogeariu-Gherca, este si
rezultatul votiilrii numerosilor socialisti dimboviteni, deoarece, spre
cxemplu, (311. Cristescii a candidat numai in trei judete : Argeg, Dim-
b v i t a si Dollj ". Retiriern si f a p t U l cti Al. Dobrogeamu-Gherea a cand'ikllat
in Dimbovita pcntru Senat, in vreme ce in Prahova a candidat pentrri
Adunarea Deputatilor (fiind ales acolo). socialigtii liiptind pcntru a-si
trimik repreztjntantii in ambele camcre.
In articolul ,,La Farti", spariit in ,.Sodalismul*' din 23 iiilie 1920,
Petre Constantinescu-Iasi remarca : ,,Cninceput bun s-a Jùczrt in ti~nlyul
alegerilor. El nu trebuie neglijal. In citeva jzcdete (Prahova, Ilfov, Dim-
bovita, BZLZCU ...) existcl mase constiente In tal-ii, chiar sii b.~ectizinide al e
partidului [...l ".
Printre p r o ~ l e r n ~ ldigcubte
e in mvinWrile de la consfiituirile $i
intrunirile tinrit~ la sate, autoritiitile locale r ~ m a r c 5faptul ,,excepf'Lo-
nal d e graz; deja con.statal" c5 propagandi~tiizarc cutreiera satele lan-
scazs ,,?[n atnc d i r ~ c i -la adresa coroanei". cum a fost cazul iinui t k a n
clin Vulcana-Bai, carc a rostit la Pucioasa ,,zuvint~ calo77~,nioase la
adresa M.S. regelui", precum si faptill cii ,,din caztza propagandei famtc
la sate impotriva jandartneriei [...l, azitoritatecr jandarmilor s-a resinz-

h Arh. St. jud. Dimbovj ta, ibidem, f. 39-59, 81-84, 113-138, 154-155
s i dos. nr. 408/1822, f. 15, 20, 21 ; E. Fruchter, Acfiuni de Zuptii, o p . cit., p. 140-141
si Propaganda socialista, op. cit., p. 46, 47, 51.
" Arh. St. jud. Dimbovita, ibidem, f. 39-42, 53-58, 113-115. 122-177.
154-157. 178, 182 ; G. Mihaescu, Greva generala, o p . cit., p. 9, 12, 23, 28.
Arh. St. jud. Dimbovita, idem, dos. I ~ T . Y21/'1920, f. 10, 11, 11 bis, 20-24 ;
E. Fnichter, Actiuai d e lupta, op. cit.. p. 125-126, 1 36-1 37 si Propaganda socialist6,
o p . cit., p. 48-40 ; v. ,,Socialismul" din 29 mai 1920.
 E U G E N F R U C H T E R si GABRIEL M I H A E S C U
20

tit iizult, astfel cii nziinni cu mari greutiiti isi mai pot indeplini s c r ~ ~ i -
ciile ce cad in sarcina bor" 'ì. De altfel, si polipiul orasului Tirgoviste
este reclamat pentru abuzuri Ministerului de Interne de ,,un grup de
locuitori", asa ciiin se vede din adresa din 7 iunie a IVIinisterului ?.
In special, in activitatea Clubului socialist din Tirgovi~te%e evi-
dentiaza orientarea revolutionara comunist5, metodele luptei revolu-
tionare, atitudinea impotrivo r5zboiului, sprijinirea Unirii din 1918,
atitudinea patriotic5 a socialistilor, revendic5rile imediate, directivele
pentru socia!i~tii din judet, formele de legatura cu cond~cereaP.S.R.,
cu Consiliul Genera1 al Sindicatelor si cu cluburilc socialiste din Bucu-
resti, Ploiesti si Cimpina, ideilc privind necesitatea organizarii si pro-
pagandei socialiste, sprijinirea femeilor muncitoare, solidaritatea cu
Marea Revoluf.ie Socialista din Octombrie, cu Lenin, cu Republica Sfa-
turilor din Ungaria si cu proletariatul internations!, formele concrete
de activitate, materialul de propagandi5 si disciitarea unor problemt
culturale si etice.
111 actiunile cele mai importante ale Clubului tirgovi~teaiiun ro!
deosebit l-au aviit muncitorii Arsenalului $i Depozituliii de armàtura clin
Tirgoviste. Ucul din conducatcrii sociali~tilocali, Alexandru Irimescu,
i+i aminteste : ,,In presa socialistii, cu o siiptiiminii inaintea Grevei gene-
rale, conduciitorul socialist Mihai Biilineanu, secretarul Coinisiei Gene-
rale a Sindicatelor, era sooc5ielizic, intrebind intr-un articol : «Oare
sint copfi muncitorii pentru ca greva sa fie in 20 octombrie?».
Altii a z ~polemizat czi el, r6spzinzindzi-i tot in presa soci« lista : ~Sint
cop$i, de mizerie si foame!... Cu toa'te acestea, cind socialistii
tirgovisteni I-au .trimis pe Gheorghe Ilie la Bucuresti, Biilineanu
i-a dat zin afis pe care scrin despre necesitater ca grevcr sii inceapii la
20 octonbrie si a seinnat pe verso, ca sci fie crezut in privinta faptului
ci? pentru atunci s-a hotarit declansarea grevei generale pe tarii. Con-
form intelegerii, la Lìepozitul dc armGtur6 .p la Arsenal nu ali venit la
Lzicric in di~nineatade 20 octonzbrie nici lucriitorii civili si nici cei mili-
tari si atunci aiizbele s-au inchis. Chiar in seara de 20 octombrie atL fost
arestati meinbrii conzitetului (Iriinescu, Anghel Stancu, Gheorghe Ilie,
Zaharia lìlargtirit si incfi ztnul de care nzr-mi amintesc nt~r!~cle). ilin fost
pliinòati 8 zile prin oras si am fost tinuti doziii lztni in penitenciarul
Tirgoviste, dupii aceen, 'fiirii a fi judecati. Dupii citva timp fuseserc5
adusi la penitenciar si condz~ciitoi.iigrevistilor din petrol (Duinitru Ari-

i Idem. fond Prefettura jud. Dimbovita, doc. nr. 28/1920, f. 163 si 52.
Ibidem, f . 150.
"lubul ai-a desfssurat, l a inceput, activitatea i n atelierul mecanic din
str. Libertgtii, nr. 32) (azi cinema ,.PopularM - infcrn~atiedai& aou5 de sotia lui
M. Grumberg, prin scrisoarea datata 24.12.12)67), iar apoi i n sala de d a n ~.,Stelian
Vàt5manu" din Calea Domneascg, nr. 249, azi disparuta (un referat. din 26 martie
1924, a l polipiului morasului,mentioneazg c5 a fost folosit.5 pina atunci ca ,,local
de intrunire pentru comzlnisti" - P r h . St. jud. Dimbovita, fond Primjria Tirgo-
viste' dos. nr. 7/1924, f . 18-20).
NOI DOCUMENTE PRTVIND ACTIVITATEA SOCIALISTILOR
31

cescu, Ion B6rbulescu, Ion Bucur, Ion Botez, Ion Focsa - nzoldovecn
de origine, Ion Ionescu, Criileanu) si conducfitorii sodalisti!or locali:
Grumbergl0 ,i Riidzllescu. La judecatii, cei de la Arsenal si Depozitul
d e arinai?zent a21 fost condamna$i, in general, la trei ltsni iirchisoare, dar
li s-a dat drumul in baza principizllz~i Bér-unger (suspendarea pe tinzp
de un an a restultii de pecleapsii de o lzmii). Intre timp, greva muncito-
rilor continua chiar si la inceputul lzii noiembrie. La Titu, CZL trei zile
inainte d e inceputul grevei generale pe farli, ceferistii au liisat trenurile
pe linie .?i azr fugit, iar dupii ce au fost prinsi, au fost schingiuifi pen-
t r u aceasta. lini nzai amintesc ctim i n timpul alegerilor d i n pri7niivara
lui 1920 a trebziit sii fzig din Rtizvad pentrz~a nu fi biitut de agenfii elec-
torali ai burghezici"
Cresterea amploarci luptelor miincitoresti in legatura cu grcva
generala d e t e r m i n ~- in toamna si iarna anului 1920 - intensificarea
raspindirii ideilor socialiste de &tre muncitori, atunci cind se duceau in
satele din care proveneau. Astfel, aflam din documente ca ideile socia-
liste sint purtate de grevisti - care si la 10 noiembrie intirziau a se
prezenta la lucru - in IocalitZitile Visinesti, Razvad, Ocnita, Glodeni,
Gura-Ocnitei, Moreni. Doicesti, Valea-Lunga, Bezdead', Gorgota (ii chiar
din judetul Pral-iova : Provita, Telega =.
I,a sfirsitul anului 1920 si inceputul celui urmator, conducZitorii
grevistilor din Moreni si alte schele din judet erau judecati la Tribunalul
din Ploieyti. proces relatat de ziarele ,,Socictlismul" din 3 i a n ~ a r i e1621
si ,,Liipta socic?list5" din 12 martie, acelasi an.
Ecoul Marii Rcuolutii Socialiste din Octombrie este meritionat in-
tr-un docurnent din G octombrie 1920, prin care Ministerul de Interne
Il informeozii pc prefect c5 taranul Grigore Iord5ncscu (in virsta de
33 ani) din comuna Tita, care lucra ca functionar civil la Societatea fo-
restiera ,,Anavi, Algranti et Co" Moroieni, a spus la o intrunirc a ta-
ranilor ,,cii fmpropriet6rirea promisii in timpul riizboiului si i n tiiizpul
alegerilor n u S-a flicut si, dacii nu l i se va da piimint, se oor scula C Z L
totii si vor face cum au fiicut rzrsii, intrind pe mosiile propriefarilor",
iar in comuna Mowieni, Ioan Brezeanu (in virst5 de 28 ani), de ase-
menea lucrind ca muncitor industrial, a spus cS ,,au sii se slringii cu
totii la primiiz;ar6 si vor pune plztgurile pe ?nosia d-lzii Corbescu, care,
dacii se v a opune, vor :ti ei ce au sci facii" l::. Aceea~iinflueng o in-
scriau documcntele de arhiva si in privinta luptei din 1919 a tSrani!or
din satele Patroaia, Potlogenii-de-Jos, Ciiipelt, Morteni, Ionesti, Gura-
Foii, Comisani, SSteni si Boteni.

Urmiirit pentru activitatea comunist?i si in 15 decembrie 1934 si 18 iunie

1935 (Arh. C.C. al P.C.R., col. 50, dos. 1470, f. 165 si 190).
l 1 Convorbire consemnat5 de noi in 13 septembrie 1967.
j3 Arh.St. jud. Dimborita, fond Inspectoratul mancii Tirgovistr. dos.
nr. 211920, f. 4 1 4 4 , 46, 182 e t pass. ; fond Prefettura, d a . nr. 28/1920, f. 76,
77. 142.
IY Idem, dos. nr. 28/1920, f. 242-246.
 E U G E N FRUCHTER si GABRIEL MIHAESCU
22

Arendaeul mosiei Potlogenii-de-Jos se plingea prefeatului C; tZ-

ranii ,,voiesc sii punti mina si sìi Éa in stapinire mosia czi toate cele
aflate la conac, deoarece, zic ei, mosia trebuie a m m sii se stGpineasc6
de ei, constituiti in obste".
Dintre cei anchetati d e jandanni, Ion Ciobanu si Dumitru Ion
Ciobanu d i n Ciupele sint declarati ,,agenti de propaganda", care cu-
treier5 mai multe sate, ,,afitìi populatia din comuni? cu 'scop de revo-
lutie" $i au spus cà ,,degeaba au mai fost pe front", ca ,,nu s-au ales
cu nimic" iji ci2 ,,mai bine ar fi sG se fata revollG, ca si in Rusia, contra
boierilor no~tri". La C o m i ~ a n i ,Gr51iimea desffisoara o lupt5 hotàrit5,
fiind - dupà c u m scriu documentele - influentata d e ideile comuniste.
Din reclamatia preotului catre prefect si din declaratiile invàtg-
torului si qefului postului de jandarmi se desprinde starea de spirit re-
rolutionar5 a populatiei satului : ,,Ne roade bolsevismul; si de unde
pinii aci noi, cei care ii vedem simptomele chiar in mijlocul nostrzl, i1
socoteam ca ceva ce in aparenfi? ne-ar insela. astazi i1 vedem sub forme
tot mai vadite manifestindu-se. S u b ochii celor care sint autoritatea di-
rect impternicitii sii vegheze pentru a nu-S2. face aparitia si la noi,
acest bolsevism si-a luat fiinta [...l De cind avem caderea de a fi pklori
$ luminijtori ai acestei comune, si pe de alt6 parte prin instructiunile
date de autoritatea irnediat szlperioar5 no&, veghetori alìituri
de celelelate azctorittifi. ca boala, ce bintuie omenirea intreagii
aproape, sa n u n e molipseasc~ I...] nu mai sintem stiipini la noi in
casa si curte [...l lata dar principiul bolsevist pus in aplicare:
ce e averea unuia e a tuturor.~~ Auzeam numai, ne ingrci-
zeam si mai nu ne venea a crede l-..].Aci ne e dat sii vedem cii bol-
sevismiil isi dezviiluie simptomele lui din faza a doua: nesupunere si
insulta fata de autoritate, nu numai [fatal de particzilari [...I Mergenz
spre anarhie si poate chiar ~ n a ideparte. V 5 rugiirn a lua miisurile cu-
venite spre a p t e a scìipa de starea aceasta de liicruri, si aceasta nu o
v o m putea [face] decit fiind azitoritatea noastrìi politieneascfi p t i n
mai rninii de fier [...l.
I...] Anarhia a crescut in comunii si fapte noi v i n sìi dovedeuscii
cii bolsevismul si-arata' mereu simptomele lui tot mai mult I...] P i -
T I U L ~ U Z a fost ameninfat I...], au fost si unii loviti. A iesit un individ
chiar cu pusca. Gardienii cimpeni sint irnpiedicati in serviciile lor I...]
si, cind sint prinsi, sar asupra gardienilor cimpeni, inarmati cu p u ~ t i ,
spzìnind cii ei zint stfipini, pent7-u asta au luptat [...I.
in cornzina Comisani existfi bolset~ismul!"
Ce1 mai hot5rit dintre tiiranii din Comisani, Stan Ion DincZ, este
anchetat si trimis i n judecata. La SEiteni, taranii conduqi de ,,cei doi capi
de agilaJie", Ioni@ Antohie Nedelcu - care lucra la mina de lignit
NOI DOCUMENTE PRWIND ACTIViTATEA SOCIALISTILOR
23

Corbescu - si Moise Basceanu, impart pgmintul mosierului, iar la Bo-

teni s-au inarmat si ataca fruntasii satului. l4
Rapoartele administratorilor de plasa din gilciuresti, Voinesti, Pu-
cioasa. Bogati si Titu, numiti de prefect ,,agenti ai puterii centrale la
periferie", relateaza starile d e lucruri, scriind de exernplu despre sta-
rea politica d i n comuna Bogati ca ,,&t multi riitiicifi" si ca ,,in comuna
Ciupele si Bogati multi isi aratii nemulfz~mirea de mentinerea contin-
gentelor 1917 si 1918 sub arme". (inainte d e 5 octombrie) ; in plasa
Iroinesti (la 2 octombrie), administratorul semnaleaza cà ,,$aranul nu
m a i fnfelege de autoritiiti ca sii-si execute fndatoririle sale", sau face
aprecierea demagogica (la 13 decembrie) - djn care rezult5 totusi ati-
tudinea tiiranimii din plasa Voinesti fata de regim - c5 ,,din pnct
de vedere politic I...], locuitorii satelor noastre sint inci? departe de a
a-oea simtul politic al iubirii de patrie si lege, de a uza de dreptul siiu
d e vot spre a alege pe cei cinstiti si cupabili a le reprezenta interesele,
colaborind la alcatuirea de legi bune", mentionind din nou (la 29 noiem-
brie) cà ,,prea putini [jandarmi-n.n.1 i p i fac datoria [...l in aceste grele
~ ~ ~ o m e n t1"e " .
Ce1 mai interesant n i se pare raportul din 22 decembrie 1920 al
administratorului p l a ~ i iPucioasa, M . Miculi, care expune - dupa cum
singur declm-Ci - citeva d h ideile unui studiu pe care I-a pu-
blicat intr-o revistii social-economie5 : Siama d e smt a
99

populatiei este o chestiune care merita multa: atentiune, prezentind oa-

1-ecare gravitate. E peste rnEsur6 de Engrijitoare tendinta de rezistent6
pasivii, uneori de adeviiratii obstructie - printr-o contrariere manifestii
- la toate masui-ile de interes obstesc ce dispun diferitele autoritiiti".
Dupii aceste consideratiuni, exemplifica : ,,Respectul legilor se mentine
de az~toritiiticu foarte multa greutate. S-ar pare& cii au pierdut cu de-
s6virsire simfiimintul legiuit al binelui si al riiului" si ,,Numiirul ace-
lora care se ametesc zilnic cu idei de[spre] inechitote socialti, rau tal-
macite, este foarte mare i...]. Foarte multi dintre locuitori si-au creat
despre echitate si egalitate o mentalitate curioasii, de care se conduc
in toate artiunile lor, mergfnd pinìi a pretinde distrugerea celor mai
I-iisi?riti dintre din9i. Dau un exemplu interventi& locziitorilor de la
Tita, care-mi cereau a expropria din folosin$a a 40 pogoane fineapi pe
un alt siitean, chiabur din aceeasi comuni?. C u toate cc acesta din urm6
avea o turmii de vite si nu poseda alte terenziri, a m cautat a mijloci,

Idem, dos. nr. 30'1919, f. 12, 14, 35-37, 55, 61-71, 105-109, 111, 123-125,
163, 17&174, 17&179, 190-191, 207, 210-218, 281-387 ; dos. IW.31/1918, f. 12.
11-23. 25-27.
I5 Idem, dos. nr. 28,'1920, f. 87, 93, 229, 237-241, 251-252, 257-259.
 ELTGEN FRUCHTER ?i G A R R I E L ATIEIAESrW
24

pe cale de bunii intelegere, satisfacerea i n parte a cererii lor. Siitenii

insii n-au roit sii primeascii cele 1 5 pogoane oferite de proprietar, sta-
ruind i n pretentiunea lor de a lua tot [...] Cazzlrile (le la 12unczi, Fieni si
Brebu, despre care azqeti cunostintii, sint tot ntit cle elocz.ente." (este
vorba de miscarile taranesii din vara anului 1920).
,,Simplele abateri de la diferite legi sau regulalizeirte au ajuns atit
de curente incit nu mai iinpresioneazii pe nlineni. creindu-se 21n fel de
desuetudine pe care autoritiitile incep sii o respecte.Considera~iunea da-
toritii autoritiitilor aproape a dispiirut. Spiritul de aniinozitate fata de
funcfionarii publici este atit de puternic, Enctt uneori parrine a-i inti-
mida. In inzilte localit6Ji, agentii fiscului mi?rt~i?-isescteaiiza ce o au d e
a proceda conjorm legii la sechestrarea arerii celor care refzizii plata
impozitelor".
Administratorul analizeaza si cauza acestor frZmint5ri : ,,Explicafia
acestei stiiri de Eucruri sii n-o ciiutiii~z n u ~ n a i in obisnuitele for17zule :
cleruta mora15 a vreinurilor, nerroza riizboizllui etc. Acestea au pregiitit
nu7nai o atmosfera tulbure, vremelnicii".
DupZ ce scrie cS : Predonzinati cle sentinzente de un grozav indi-
vidualism, locuitorii refuzii mai totdeazrna concursul lor autoritiif;ilor..
care-si indeplinesc misiuni i n folosul conzunit.l$ii. O dozadii ecidentii este
£ndQriitnicia cu care se sz~strag cle la se!-rici?i! de pazii", raportorul re-
vine apoi la cauzii, subliniind lucruri rerelatoare : .,Catiza acestei stiiri
de agitatie - dupii piirerea mea - este actilrnea cle fiecare moinent a
~~semidocfilor» de la sate, care, szib nzasca de propagaizdii a unor idei
democrate. iinp-&?tic idei s z i b ~ e r s i ~ eiizenite
, a prezenta indrepliititii o
stare de anarhie desiiz*lr~itii,spre care tintesc. Toate neajunsurile, efect
al timpurilor anormale, s f n t tot atitea ocazii p e n t ~ udinsii de a specula
ideea CE ele se datoresc actualei ordini de stat si cii riistzcrnarea ei ar
comtitui renzedierea nzult doritii a ttituror relelor. Tiiranui nostru sinz-
plu, credul S i abandonat in mod exclusiv acestor riiu sfiituitori - care
sint tocmai factorii educativi si moralizatori - primeste cu adeuiirata
devotiune aceste invii$iiminte si se lasii din ce i n ce inai mult condusi
de ele".
Administratorul se plinge cZ ,,inciilciirile prin fortii a proprietiilii
altora au devenit extrem de jrecvente si daz~de gindit prin ineficacita-
tea mijloacelor de infrinare. Legea nu ne pune la indeminii nici-o cale
de represiune, 29sind proprìetatea sub slaba ocrotire a mfisurilor ad-
ministrative" gi propune urm5toarele : ,,Cea dintii &surii ar fi organi-
zarea unor conferbrfe siiptaminale de contrapropaganda, la care satenii
vor trebui sii asiste in iaod obligaior. Chestiunea prezintii multe obsta-
NOI DOCCMENTE PRWIND ACTIVITATEA SOCIALISTILOR 25

cole si necesitii multa discutie; nu poate f i tratatii in cadrul restrz^ns al

acestui raport.
iViistirile represive nu sint totdeauna de recomandat. De multe ori
indirjesc mai mult, decit sa' calmeze. S-ar putea totusi primeni putin
scolile, fiicindu-se difcrite transferiiri de personal, acolo unde se va
constata cU irzviitiitorii s-au indepiirtat de la adeviirata lor m e n i ~ e " . ; ~
Acest din urma citat vine in concordanti3 cu ceea ce scriau socia-
listii intr-o brosura difuzata in prim5varFi in judet : ,,Adeviirul nu
convine statul~ii,adic4 ciocoilor bogaf;i. care au i n nzinil puterea. S i dacii
s-ar giisi vre-un functionar de la sate, care sii indriizneascii sii vii lu-
mineze, repede ar fi rnilturat dintre voi ca primejclios sigzlranfei statz~lui.
Statul, usa c u m e alciituit astiizi, nu poate f i sigur decit dacii voi, $a-
~ a n i i ,ziiceti in intuneric. Ciici dacii voi, cei multi, v-afi lumina, cunz
ati mai putea riibda strinzbiitatea de pe lume si c u m ali mai avea in--
credere in ciocoii care vii conduc<< i 7.
Unele documente ne poart5 cu informrtiile despre avintul revo-
lutionar din judet pini5 in ajunul primului Congres a! P.C.R.
Astlel, dupa cum scrie la 28 martie 1921 Ministerul de Interne
prefectului, in comuna Pier~inariun functicriar ,,instigii pe loct[itori d e
a nu iesi la muncile cle prirn4vora7 precunz si nici la invoielile agricole
la mosia reclarnanfilor, unde locuitorii acelei comune lucrau totdeauna,
si tine in acest scop intruniri revolufionare, prorniftnd siitenilor cii v a
stiirui sii l i se dea grattiit intreaga mosie." l"
Aflam, de asemenea, c5 in luna aprilie 1921, lucr5torul de ma-
nevra la C.F.R. Ion Simion Petre (zis si B5la~aSimion Ion), din comuna
Crovu, a fost arestat ,,pe cind citea manifestul in chestiurze locuitorilor
din comunii", iar in comuna Tatarani 2u fost arestati Ion Marin Enache
Nita (in virstti de 20 de ani) si Constantin Arghir, asupra carora s-au
mai gFisit numai 27 manifeste comuniste, ,,pe care le afisau prin sat
si le riispindeau printre siiteni" i n intreaga plas5 Voinesti. Chiar in
ziua de 8 mai 1921, tribunalul cerea companiei de jandarmi cercetarea
urgenta, i n tot judelpl, si descoperirea dc ,,manifeste revolutionare i..]
din cele giisìte la indivizii l o n Marin Enache N i p , Constantin Arghir si
Ion Simion Petre, care a u Jost aresiati de noi."
Din documentele amintite reiese c5 aceste manifeste erau aduse.
din Ploiesti, unde ei lucrau probabil ca rnuncitori petrolisti (legatura cu
organizatiile din Ploiesti fiind mentionata si iii timpul grevei generale
de ~ e f i ischelelor ,,Internationalaa - Gura-Ocnitei si ,,Astra-RomAng'"

lG Ibidem, f. 253-256.
l7Ibidem, f. 110-115.
l8Idern, doc. nr. 2311921, f. 91.
 EUGEN F R U C H T E R $i GABRIEL M I H A E S C U
:26

- Ochiuri) si ca ectivitatea de propagandii comunista se desfa~urasi

printre lucratorii de la Mina Margineanca din jiidetul Dimbovita, unde
autoritatile fac investigatii. l9
hgrijorarea autoritZitilor are la bazS si faptul c5 in judet fusese
semnalatii activitatea de propaganda ciesfiisurata de delegati de la cen-
tru, intre care Isidor Rosianu (Rotman), care pleca !a 27 martie la Tir-
.goviste ,,spre a face propaganda comunist5. avind aszcpra Zzti scrisori,
doczimente si manifeste revolu~ionare,pentru a le distribul Tucriitorilor
din regiunile petrolifere, forestiere, carbonifcre etc. din acest j ~ d e t ' ' ~ ' .
fn acelasi timp, conduciitorii comunisti Iccali sint inchisi pentru
a nu desfasura activitatea de propaganda ir, vederea transformarii Par-
iidului Socialist in partid comunist.
Ziarul ,,Socialismul" din 11 aprilie 1921 relata ca !a Conferinta
tineretului din regiunea petrolifera ce se va tine la Ploiesti in 24 aprilie
vor participa si delegati ai Cerciilui tineretului soeialist (cu orientare
comunista) din Moreni, acelaqi cerc activ pe care-l intilnim amintit in
presa in anii 1911-1912 si 1919-1920, cinà organiza intruniri de pro-
test si contribuia la participarea, chiar din dupa amiaza zilei de 20 oc-
tombri?, a tuturor muncitorilor din Moreni la greva generala.
fn activitatea cluburilor socialiste din judef se evidentiaza proce-
sul de clarificare ideologica a miscarii locale. La Congresul din 8-i3
mai 1921, ca urmare a orientarii pronuntat comuniste a Organizatiei
socialiste judetene, va participa si un delegat a l Sectiunii din Tirgovi$te
a Partidului Socialist (intre principalele centre din provincie repre-
zentate) precum si Dumitru Aricescu de la Moreni (arestat odata cu
ceilalti congresisti), care rcprezenta pe petrolistii din Dimbovita si care
a criticat activitatea de propagand3 a vechii conduceri a Partidului
Socialist, cerfnd intensificarea ei in spirit revolutionar. 2

l9 Idem, dos. nr. 21.921, f . 34, 38 ; fond Legiunea d e jandarmi, dos. nr. 4,'1921,
f . 145.
Idem, Legiunea de jandarmi, dos. nr. 4!i921, f . 132 ; I. Rosianu trebcia
sa prezinte, la Congresul I al P.C.R., raportul despre M i ~ a r e atineretului (al carei
secretnr era).
2' Clara Cusnir-Mihailovici, Mi.$carea muncitoreasc6 d i n Romania intre nnii
1917-1921. Crearea P.CR., E. P., 1960, p. 320 ; Gh. Radulescu, Anii f u ~ t u n ~ b r ,
E. $t., 1962, p. 136 (harta) : Analele I.S..I.S.P. nr. 2-3/1966, p. 94 ; Partidul COZZU-
nist Romhn - 50 de ani in slujba poporului, expozitie editat5 de I.S.I.S.P., 1971,
plansa 10.
22 U n ecou al evenimentelor petrecute la Congresul I al P.C.R. apare $i in
ziarul tirgovi~tean,,Viitorul Dìmbcvi~ei" nr. 13 din 15 mai 1921 (infol-matie C. Ma-
nolescu) : ,,La ultima qedinfd a Congresului socialisl-comunist, guvernul [...] a
ordonat arestarea tuturor congresistilor [...l. Din ei s-au refinut vreo 72 mai
vinovati, Entre cari si 4 deputati in frunte cu Cristescu. Ancheta continua. Ei au
fost depusi la Vaciresti".
NOI DOCUMENTE P R I V I N D ACTIVITATEA SOCIALTSTILOR 27

Un document din iunic 1921 confirmc? influenta ideilor revolulio-

nare asupra 1ucrZtorilor ceferisti domicilizti ir? comuna Bolovani si
asupra petrolistilor domiciliati in comuna Bucsani. 23
Ca rezultat al propagandei comuniste, revolutionare, lupta clasei
muncitoare este mai birìe organizatg. Multe documente contin referiri la
greva lucr5torilor militarizati de la C.F.R. Toate satele de pe liniile
Bucuresti-Titu-Pietro* ?i Titii-Ggiesti sint rascolite de jandarmi in
perioada 26 martie - 7 iulie, la cererea comandamentelor militare ale
statiilor, pentru a aduce pe 1ucrFitori la lucru cu forta (Pietrosita, Tila,
Motaieni, Glimbocata, Siilcuta, Balteni, Bildana, Ghergani, Contesti, Tar-
t a ~ e s t i Bolovani,
, Mogosani, Ciupele, Braniste).
In vechiu! centru revolutionar Moreni a u crescut atunci noi mi-
litanti comuni(jti : ,:Erau numerosi muncitori la Uzina mecanic4 din Mo-
reni, care au intrat, Énca din pr2ntv.l un al cre4rii partidului, in rind?~Z
.comunistilor. .&n putea spune cii aici se for?nase o adeviiratii scoalti
~evolutionar4"z5.
i n perioada urmiitoare, lupta clasei muncitoare cunoaste noi ac-
tiuni, sub forma conflictelor colective de munc5 semnalate la : minele
din Sotinga si Aninoasa ale Societatii ,,CarbonU (8 octombrie 'l921 si
28 ianuarie 1922), exploatarile de paduri ale statului din comuna Bu-
toiii - Ocolul silvic Tirgoviste (iulie - august 1922), Fabrica de ci-
ment a Societatii ,.DimbovitaU Fieni (18-20 iulie 1922), Societatea ,,In-
ternationala" Gura-Ocnitei (31 ianuarie 1922), precum si niimeroase con-
flicte individuale. %
Crearea P.C.R. a ridicat pe o treapta mai inalta miscarea munci-
toreascii din judetul Dimbovita. in anii ilcgalitatii organizatia jude-
tean5 a P.C.R. primind indrumarea directa a unor attivisti de frunle
ai C. C. al P.C.R., care s-au stobilit un timp sau au venit s5 organizeze
actiunile revolutionare in Tirgoviste, Moreni, Cura-Ocnitei, Ochiuri, Gg-
iesti, Bilciuresti, Titu :.a. : Nicolae Ceausescu, Laziir Grumberg, Nicolae
Popescu-Doreanu, Constantin Manescu, Rebeca Boeoi, Constantin David,
hIiron Constantinescu, Gheorghe Vasilichi, Stefan Voicu, Constantin
Agiu ?.a.
Masele populare din judet. conduse dc partid, au putut contribui
astfel, prin lupta revo!iitionarZi continuati3 si dup5 23 August 1944, la
infaptuirea idealurilor pe care si le-au propus aciim o jumatete de venc.

* A T ~St.
. jud. Dimbovita, idem, dos. nr. 3!1921, f. 1113.
24 Idem, dos. nr. 4,'1921, f. 9, 33-34, 119, 248, 264, 545-549, 630, 838-639,
841-842.
Aminti~ilelui Vasile Condrea, in ziarul ,,Dimbovita", (Tirgoviste), nr. 1128
si 1129 din 9-10 oct. 1071.
"' Cf. Arh. St. jud. Dimbovita, idem. dos. nr. 3/1971 si fond Inspectoratul
muncii Tirgoviste. dos. nr. 211920 : dos. nr. 211921 ; dos. nr. 4/1921 ; dos. nr. 611921 ;
dos. nr. llj1921 ; dos. nr. 41192 s i 6,1922: parsim.
28 EUGEN FRUCHTER si GABRIEL MIHAESCV

DOCUMENTCL NR. 1
[Referat :] PT.S mai 1920. Inreg. n. 1908.
Se respinge, nefiind f5cutA in coniformitate cu disp. art. 29 si 30 din De-
cretulJege electaral, neprezentindu-se inaintea noastr5 niciunul din alegstorii.
propiui5tori ai candidaturilor si nici semnaturile lor n-aa fost legalizate in con--
forrnitate cu disp. art. 30 din Decretul-lege electoral.
Prim prqedinte, [ss] C. S. Pisau.

Am primit carnete de identitate, 8 mai 1920, ora 21j2. [ss] Al. Popescu,
D. S. Aricescu, G. Harnpel, Apostol Geoigescu.

DOMNULE PRIM PRESEDINTE,

Subsemnatii cetgteni domicfliati in com. Viyinesti, jud. Dimbovita, alegstori
Inscrisi in listele dectorale, propunem penku alegerile de &neri$ care voi avea
1 ; ~ :in zilele de 25, 26 si 27 mai 1920, urm5toasea list5 de candidati :
1. Gheorghe Cristescu
2. Ioan Sion
3. Alexandru Popescu
4. Dumitru Aricescu
5. Ion Gheorghe Serban.
Semnul l i ~ t e i noastre este ,,Dou5 ciocane incrucisate", fixat de PartiduE.
Socialist in toata W r a $i aì c a u i cliseu vi-l depunem odat5 cu aceasta.
Asistentii si delegatii nostri la sectiunile de votare sint urm5torii cetateni
alegstori inscrivi in Listele electorale si niciunul nu este functionar public.
Sectiunea TiTgOvigte. Delegati : Ion Nit5 Preda, Vasile D. Stan - din
com. Gura-Ocnitei, Asistenti : Gheorghe S. Petre, Dumitru S. Petre - din come
Sacvieni.
Subsectia Tirgoviste. Delegati : Gheorghe Turtureanu, Gheorghe Harnpel -
din com. Gura-Ocnitei. Asistenti : Nirolae Icn, Dumitru I. Mihai - din com.
Gura-Oonifei.
Sectiunea Pucioasa. Delegati : Apostol Georgescu, Ion S5rbulescu - ciin
com. Razvadu-de-Jos. Asistenti : Ion Pantazica - com. Gura-Ocnitei, catunui
Gorgomi, Ion R. Constantinescu - com. V i ~ i n q t i .
Subsectia Pucioasa. Delegati : GhitS Spoialla, Gheorghe Gh. Gh. Petre
- din com. Visineti. Asistenfi : Marin F. Danciu, Grigcre F. Danciu - din
com. Bela
Sectiunea Bezdead. Delegati : Arsene Baciu, Marin VlSdoiu - din com.
Bezdead. Asistenti : Nicolae Sarnoila, T5nase R&c&anu. - com. Bezdead.

Arh. St. jud. Dimbovita, fonldul Tribunalul jud. Dimboviw, Sectia I, dos..
nr. 220/1920, f. 178.
NOI DOCUMENTE P R M N D ACTIVITATEA SOCIALISTILOR 29

DOCUMENTUL Nr. 2
PROCES VEREAL
8 mai 1920
Noi, Constantin S. Pisau, prim presedicte al Tribunalului Dimbovita si pre-
.$edinte al Riroului electoral central din judetul Dimbovi. ;
C o n s t a t h ca, astazi opt mai anul una mie noua sute douszeci, ora 2 p.m.,
s-au prezentat inaintea noastr5 in pretoriul acestui tribuna1 ci-nii :
1. Alexandru Popescu, din Eucuresti, strada Tepes Vod5, 136, a c k u i iden-
titate s-a stabilit cu carnetul de i,dentitate cu no. 147. liberat de ArsenaJul armatei.
2. Dumitru Aricescu, din Moreni (Prahova), a carni identitate s-a stabilit
cu ordinul de demobkiizare dat de Regimentul .,Clantemir", no. 12, sub. no. 144/1918.
3. Apostol Georgescu - din Ràzvad-Dimbovi., a carui identitate s-a stabilit
.cu ordinul de serviciu no. 103 din 1 aprilie 1919, al Coman~damentului militar
Ochiuri - Gura-Ocnitei ; si
4. Gheorgbe Hampel - din Gura-Ocnitei, a c5rui identitate s-a stabilit cu
biletul de demobilizare pe ziua de 1 7 mai 1918, liberat de Comandantul Com-
paniaei IV ponton-fluvii ;
Care ne-au prezentat declaratiiinea cle candidatura inregistrata la no. 7908
din 8 mai 1920, subscrisa parte propriu si parte prin punere d e deget, ,de un
numàr de 57 gersoane, care propun pentru alegerea de Camera, care va avea loc
i n zilele de 25, 26 si 27 mai 1920, urmatoarea lists de candidati :
l . C;licorghe Cristescu
2. Isan Sicn
3. .4lexandru Fopescu
4. Dumitru Aricescu ; si
5. Ion Gheorghe Serban.
Depunind i n acelasi timp si certificatul liberat de presedintele Cornisiunii
interimare din c0mun.a Visinesti, judetul Dimbovita, no. 469,/1920, prin care se
afirm5 c5 locuitorii din declaratiunea de candidatura sint insciisi in lista generala
electoral5 pent.ru Adunarea Deputatilor.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
Vazind cii nici unul din alegstorii semnati in declaratiunea dn candi'datura,
prezentatà acestui birou de doi din candidatii listei propuse, nu se prezint5 ina-
intea noastrs spre .a-$ stabili identitatea si pentru a li s e lua consimt5mintul
$i nici semnatuxde lor n u sint legalizate in confcrmit&te cu dispozitiunile zrt. 30
din decretul-lege mai sus mentionat ;
Pentru aceste motive,
respingem cererea de propunerea declaratiunii de candidatura la alegerea peri.tru
Adunarea Deputatilor a d-lor Gheorghe Cristescu, Ioan Sim, Alexandru Popescu,
Dumitru Aricescu ?i Ion Gheorghe S e r b a .
.......................................... l
Presedintele Biroului electoral central, prim presedinte al Tr,ibunalului
Dimbovita,
[ss] C. Sim. Pisiiv.
Grefier, [ss] L. V. Bors
iI;

Am primit un exemplar de proces verbal si de declaratiune.

[ss] Alexandru Popescu
D. S. Aricescu

Arh. St. jud. Dimbovita, fondul Tribunalul jud. Dmbovita, sectia I, dos.
nr. 220/1920, f. 180-181.
 EUGEN FRUCHTER $I GABRIEL M I H A E S C U
30 - - p - - -

DOCUMENTUL Nr. 3
Timbrat.5 cu 30 bani si ajutor
[Referat :] La dosar, spre a se avea in vedere
[ss] C. Pis<Lu
TELEGRAMA
Pr,. 4 mai 1920.
Inreg. N r . 4542 cu lurr5rile
[ss] C. Pisau
*
Urgenit.
Prezentata h Bucuresti, Nr. 56, cl. p. cuvinte 38, data 315, ora 15,40°, data 22-
D-lui Prqedinte al Tribunalului,
Confcinn art. 30 din Legea electordii, d e c i a ~priin aceasta ca consirnt sii
figure2 pe lista Partiddui Socialist, cu dou5 ciowne.
[ss] G. Cristescu
Sf. I'onic5, 12.

Arh. St. jud. Dimbovita, fandul T r i b d u l juci. Dimboviw, sectia I, dos-

nr. 220/1920, f . 43.

DOCUMENTUL Nr. 4
[Referat :] PT.9 mai 1920
fnreg. N r . 7445. Cu luorSrii1e.
[ss] C. Pis5u .
La dosar, spre ,ase avea in vedere,
[ss] C. Pis4u
$

TELEGRAMA
Urgent.
Presedintelui Tribunaluiui Dimbovita.
~ r e z e n t a t gla Bucuresti, nr. 1363, ;l: p, cuv. 36, data 8/5, ma, 19,30'. Trans-
mis5 ma 23,45'.
Conform a ~ t 30
. dir. Legea electorala declar c5 cmsimt s5 figurez pe lista
sociaiist.5 de candidati pentru Camera, cu semnul : dou5 ciocsne incrucisate.
[ss] I. Sion
Sf. Ionic5. 12
p. c m f m i t a t e
[SS] Indescifrabil

Arh. St. jud. Dimbovip, fondul Tribunalul jud. Dimboviw, sectia I, dos-
nr. 220,'1I)20, f. 44.
NOI DOCUMENTE PRNIND ACTNITATEA SOCIALI$TILOR
31

DOCUMENTUL Nr. 5

[Referat :] Primit 8 mai 1920. tnreg. la n. 7914

Se respinge, nefiind f5cutR in confonnitate cu dispozitiunile art. 29 si 36
din Deeretul-lege electoral. Neprezentindu-se in fa@ noastr8 nici unul dini aleetorii
propunatarj. ai d i d a t u r i l o r si nici semnaturile lor n-au fost legaiizate in con-
fonnitate cu disp. art. 30 din Decretul-lege electoraì.
Prin-Lpreseciinte, [ss] C. S. Pisau.

DOMNULE PRIM PRESEDZNTE,

Subsemnatii cet5teni domiciliati fn comuna Visinesti, jud. Dimbovita, ale-
gàtari inscrisi in listele electorale, propunem pentru alegerile de Senat, care vor
avea loc in zilele d e 30 si 31 mai 1920, unnatoarea l i ~ t 5de candidati :
1. AJexandru Dobrogeanu.
2. Apostol Georgescu.
3, Gheorghe Hampel.
Sernnul listei n w t r e este ,,Dou5 ciooane hcrucipte", fixat de ParticIul
Socialist in tosta tara, s i al cairui cliqeu vi-l depunem odat5 cu aceasta.
Asistentii si delegatii nostri .la sectiunile de votare sint urmatorii cetiiteni
- aleg5tm-i inscrbi in listele electorale si nici unul nu este functionar public.
Sectiunea Tbgoviste. Delegati : Ion Nit5 Preda, Vaaile D. Stan - din comuna
Gura-Ocnitei. Asistenti : Gheorghe S. Petre, Dumitru S. Petre - din com. Siicuieni.
[Urmeazg sernnàturile a 26 p r o p 5 t o r i si un proces-verbal similar celui cu
propunerile pemtni Aduniarea Deputatilor]. Am primit un exemplar proces veroal
si ~ d edeclaratiune.
[ss] G. Hampel
Apostol Georgescu

Arh. St. jud. Dimbovi$a, fondul T'ribun'alul jud. Dimbovita, sectia I, dos-
nr. 22011920, f. 182-185.

DOCUMENTUL Nr. 6

Primit 11 mai 1920. rnregistrat No. 8057

Lista No. 5.
[Referat :] Am citit, vizat si Juat consimt5mintul aleg5torilor propunàtari ai
candidaturilor, care s-au prezentat in fa@ noastrg si a càror identitate a fost sta-
bilita prin ,cSr?ile de alegàtor, de care sia luat nota vi restituit in m a celor
in drept.
Semnul listei de candidatur5 a fost deja depus cie Partidul Socialist, pentru
int~eagatar5, la Comisiunea electoral5 de pe linga Ministerul de Justitie, si este :
,,DouS ciocane incruciqate", dup5 cum ni s-a comunicat de DI. Presedinte ai acelei
comisiuni, cu telegrama no. 17237 di11 17 aprilie 1020. Exemplarele in numar de 4
a! semnului ales se vor lua in pastrare de dl. grefier Ilie V. Bors. Se va imbeia.
cuvenitul proces verbal.
Prim presedinte, [ss] C. Pisau.
-32 EUGEN FRUCHTER si GABRIEL M I H A E S C U
-

DOIVINULE PRIM PRZSEDINTE,

Subsemnatii cet5teni domiciliati in judetul Dfmbavitn, alegstori inscrisi in
listele electorale, propunem pentru alegerile pentru Adunarea Deputatilor. care
vor avea loc in zilele d e 25-26 si 27 mai 1920, urmgtoarea lista, de candidati :
1) Gheorghe Cristescu
2) Alexandru Popescu
3) Dz~rnitrz~Aricescu
4) lon G. Serban
5) Ioan Sion.
Semnul listei noastre este ..DouS ciocane fncruci~ate", fixat de PaPiidul
Socia~list in tosta tara. si al carui cliseu vi-l depunem odata cu aceasta. Asis-
t?ntii si delegatii nostri l a sectiunile de votare sint ~ r m 5 t o r i icet5teni aleg5tori
inscrigi fn listele electorale si .nici unul n u este functionir public.
Secliunea T2rgoviste. Delepati : lon Nit5 Preda, V ~ s i l eI>. Slan - din comuna
Gura-Ocnitei. Xsistenfi : Gheorghe S. Petre, Dumitru S. Petre - din comiina
Sàcuieni.
Subsectizinea Tirgovijte. Delezsti : Gheorghe Turtureanu, Constrintin Ciocan
- din comuna Gura-Ocnitei. Asistenti : Nicolae Ion, Dumitru I. Mihail - din
camuna Gura-Ocnitei.
Subsectiunea Pucioasa. Delegati : Ghit5 Spoial5, Gheorghe G. Petre - din
com. Razvadu-dr-Jos. Asistcnti : Ion Pantazic5 - din com. Gura-Ocnitei, ciitunul
Gorgoteni, I m R. Constantinescu - din com. Visinesti.
Subsectiunea Pucioasa. Delecati : Ghitii Spoialii, Gheorghe G. Petre - din
com. Vi$ine$ti. Asisterili : Marin F. Danciu, Grigcre F. Danciu - din com. Bela.
Sectiunea Bezdead. Delegati : Arsene Baciu, Marin Vlidoiu - din com. Eez-
dead. Asistenti : Nicolae Samoila. TSnase Raca$anu - din com. Bezdead.
[Urmeazii, semnaturile a 67 pro~punatmisi numele a 31 propunatori absenti]

Arh. St. jud. Dimbovita, fondul Tribun,alul jud. Dimbovita. sectia I. d ~ s .

n s . i120 1920: f. 39-40.

DOCUMENTUL Nr. 7
[Refenat :] Primit 11 mai 1920. Zntrare N o . 8050
S e i.a act. Se va incheia cuvenitul proces-verba!.
Prim presedinte,
[ss] C. Pisau

DECLARATIUNE,
I

Subsemnatii, Gheorghe Cristescu si Ioan Sion, declaram c5 consimtim s5 ni

s e pun5 candidaturiie i n circumscriptia eledonal5 a judetului Dim'mvila. in ale-
gerile pentru Adunarea Deputatilor, care vor avea loc in zilele de 25, 36 si
27 mai 1920, ins2winind cu prezentarea acestei declaratiuni pe d-l Alexandru
Popescu. candidat p e aceeasi lista.
[ss] Gh. C r i ~ t e s c u
[ss] Ion Sion
D-sale
D-lui Preseciinte al Birou.lui Electoral Centra1 al jud. Dimbovita.

AI-h. St. jud. Dimhovita: fondul Tribunalu! jud. Dimborita, sectia I, d c ~

nr. 230,'1920, £. 45.
 NOI DOCUMENTE PRWIND ACTIVITATEA SOCIALI$TILOR
33
DOCUMENTUL Nr. 8

PROCES VERBAL
11 mai 1920
Noi, Constantin S. Pisau, prim-prqedinte al Tribunalului DimboviM yi pre-
?edinte al Biroului Electoral Central din judetul Dimbovita,
ConstatHm c5, astazi unsprezece mai anul una mie nou5 sute dou5 zeci, s-a
grezentat inainbea noastr5 in pretoriul acestui Tribuna1 domnul Alexandm Popescu,
m d i d a t pentru alegere la Camera Deputatilor, cunoscut de noi personal, care
ne-a depus petitiunea subscris5 propriu de d-nii Gheorghe Cristescu si Ion Sion.
care s-a inregistrat sub no. 8059 din 11 mai 1930, prin care numitii : Gheorghe
LCristescu si Ion Sion, declar5 c5 acceptg candidatura ce li s-a propus de mai
multi aleg5tori din judetul Dimbovi9 - in conformitate cu dispoziliunile art. 30
din Decretul-lege electod5, pentru a f i a l g i la Camera Deputatilor.
Luind act de acest consimflmint dat de susnumitii candidati, in conditiunile
si in termenul prevszut de art. 29 $i urm2tori din Decretul-lege electoral5 No. 3600
d i n 26 august 1919, a m dispus incheierea acestui proces verbal, care s-a semnat
de noi si grefier.
F5cut la Tirgoviste, astazi 11 mai 1920.
Presedintele Bi~oului Electoral Central, Prim presedinte al Tribunalului
Dimboviw, [ss] C. Sim. Pisau, Grefier [ss] I. V . BOT?.

Arh. St. jxd. Dimbovita, fondul Tribunalul jud. Dimbovita. sectia J. dos.
nr. 220,'1920, f. 43 V.

DOCUMENTUL Nr. 9
'[Referat :] Primit 11 mai 1920. Intrare No. 8060.
Am luat consimtiimintul d-lor candidati, personad cunwcuti de noi. ci5
acceptà ,candidatura ce li s-a propus prin petitiunea inregistratà sub no. 895'7
adin 11 mai 1'320. Se va incheia cuvenitul proces verbal.
Prim presedinte,
[ss] C . PiGu

DECLARATIUNE

Subsemnatii candidati prezenti declarHm c5 consimtim sH ni se punS can-

&datura - depus5 prin petitia inreg. la nr. 805'7/920 - in ci~mumscriptiaelecto-
rralg a judetului Dimbovih in alegerile pentru Adunarea Deputatilor care vor avea
Joc in zilele de 25, 26 si 27 mai 1'320.
[ss] D. S . Aricescu
[ss] Ion Gh. Serban
[.;;l Alexandru P o p e s c ~

Arh. St. jud. Dimbovita, fondiil Tribunalill jud. Dirnboviw, sectia 1; dos.
r.r. 220,'1920, £. 46.
 EUGEN F R U C H T E R $i GASRIEL MIHAESCV
34

DOCUMENTUL Nr. 10
[Referat :] Primit 13 mai 1920. Inregistrat No. 8267.
Am citit, vizat $i luat consimt5mintul aleg5torilor propunatori ai candida-
turPor, caze s-au prezentat in fata noastrg $i a c5ror identitate arn stabilit-o
prin certificatele d e alegiitm ce ne-au infàtipt si care le-au fost restituite
dupg ce s-a luat not5 de ele. Semnul listei de candidaturi s-a depus deja
pentru boat5 tara la Cornisiunea electorala de pe ling5 Ministerul de Justitie
- $i este ,Dou& ciocane incmcipte" - dup5 cum mi s-a comunicat d e
d-l presedilite al acelei comisiuni, cu telegrama no. 17237 din 17 aprilie 1920-
Se va incheia cuvenitul proces verbal.
Prim p r e ~ d i n t e ,
[ss] C. S Piseu.

Lista No. 5
DOMNULE PREVEDINTE,
Subsemnatii cetfiteni dmniciliati in judetul Dimbovi@, alegatori fnscrisi in-
listele e l m a l e , propunem penbu alegerile pentru Senat, care vor avea loc in,
Ulele de 30 si 31 mai 1920, unnatoarea lista de candidati :
1. Alexandru Dobrogeanu
2. Apostol Georgescu
3. Gheorghe Hampel
Semnul listei noastre este ,,Dou5 ciocane incrucisate", fixat de Partidul'
Socialist in toat.5 @ira, si al c*ui c l i p u vi l-arn depus d a t a t u candidaturile depuse
pentru Camera.
Asistentii si delegatii nostri la sectiunile de votare sint urm5torii cetatenl
alegiitori inscrisi fn listele elettorale si nici unui nu este functionar public.
Sectiunea Tzrgoviste. Delegati : Ghearghe Turtureanu, Ion Banciu - din!
com. Gwa-Ocnitei. Asistenti : Gheorghe M. Vliidoiu, Dumitru Mihaescu - din
com. Razvadu.
Subsectiunea Tirgovi~te.Delegati : Constantin Ciocan, Constantin S k c i u -
d h com. Gura-Ocnitei. Asistenti : Ion I. R. Brezeanu - din com. Glodeni, Con-
stantin S. Mocanu -din com. Rkzvadu.
Secfiunea Pucioasa. Delegati : I m R. C m t a n t i n , Ion 2. Vlad - din com.
Viine$i. Asistenti : 1,iie N. Moraru, Izimia I. C5linet - din com. Visineti ambii,
Subsectiunea Pucioasa. Delegati ; G h i s Spoial5 - din com. Visinesti, Marin
C 3 r h - din com. Vdea-Lunga. Asistenti : Ion Irimia Banu, Gheorghe A. Latea
di com. Vi$iigti.
-
Sec#lunea Bezdead. Delegati : Ion I. Staicescu, Ion I. Wncioiu - din VGi-
nesti. Asktenti : Nica I. Cretu, Vasile Spoialii - din com. Visin-.

Scriitor si redactor, semnhd pe cei ce nu qtiu carte, [ss] Alexandru Popescu-

Arh. St. jud. Dimboviw, fondui Tribunalul jud. DirnboviB, sectia I, ~OS-
nr. 220f19f0, f. 113.
NOI DOCUMENTI3 PRTVIND ACTNITATEA SOCIALISTILOR
35
DOCUMENTUL Nr. .l1

[Referat :] Primit 13 mai 1920. Intrare no. 8268.

Se ia act de declaatiunea d-lor candidati, persoane cunoscute nou5, c5
accepta candidatura ce li s a propus, prin petitiunea inregistraa sub
no. 8267/19YO.
Se va Fncheia proces verbal.
Prim Presedinte,
[ss] C. Pisau,

DECLARATIUNE

Subsemnatii candidati prezenti declar5m c5 consimtim s5 ni se pun5 can-

didatura in circumscriptia electoral5 a judetului Dimbovi@, in alegerlile pentru
Senat, care vor avea loc in zilele de 30 $i 31 mai 1920 ; decimatia care s-a depus
cu petitia inwgistrata no. 8267/1920.
[ss] Apostol Geoigescu
[SS] G. Hampel

Arh. St. jud. Dimbovita, fondul Tribunalul jud. Dimbovita, sectia 1: dos.
nr. 220/1920, f. 116.

DOCUMENTUL Nr. 12

[Referat :] PT. 14 mai 1920, fnreg. No. 8275.

Se ia act. Se va incheia cuvenitul proces verbal.
[ss] C. Pis6u

TELEGRAMA

Ex, urgmt. Tirnbrata cu 1 leu si ajutor.

Preseciintelui Tribunalului Tirgovivte. Biroul Elect~ral.
Prezentat5 la Buc. No. 4033, cl. p, cuv. 40, data 14!5, ora 12.
LTransrnis5ora 14,30.
Cansimt prin aceasta la candidatura care mi s-a pus pentru Seniat de
Pant%dulSocialist cu semnul dou5 ciocane incrucivte.
[ss] Alexandru Dobrogeanu
Gara Ploiesti.

Arh. St jud. Dimboviw, fondul Tribunalul jud. Dimbo\7ib, sectia I. dos.

nr. 220/1920, f. 117.
36 EUGEN FRUCFITER Si GABRIEL M I H A E S C U

DOCUMENTUL Nr. 13

PROCES VERBAL
14 mai 1920

Noi, Canstantin S. Pisau, pnm prqedinte al Tribunalului Dimbovita si pre-

$edinte al Biroului Electoral Centrai,
C o n s t a t h c5, ast5zii patrusprezece mai anul una mie nou5 sute douàzeci,
s-a primit prezenta t e l e g r m 5 din parta domnului Alexandru Dobrogeanu, din
Gara Ploiesti, inregisti.at5 sub no. 8275 din 14 mai 1930, prin care numitul declarà
cà acceptii candidatura ce i s-a propus de mai multi alegstori din judelul
DimboviM - -
in conformilate cu dispazitiunile art. 30 din Decretul-lege electwalii
pentru a fi d e s lo Senat.
Luind a& d e acest consimtiimint dat de susnumitul candidat in conditiunile
si in termenul prev5zut de art. 29 si urm. din Decretul-lege electoralii nr. 3600 r2in
26 august 1919, a m dirspus Pncheierea acestui proces verbal, care s-a semnat de
noi si grefier.
F5cut la Tirgoviste, astAzi 14 mai 1920.
Prgedintele Binnilui ElectoraJ Central,
Prim presedinte al Tribunalului Dimbovita,
[ssJ C. Sim Pis6u
Grefier
[ s s ] I. V. Boss

Arh. St. jud. Dimbovifa, fondul Tribmalul jud. Dimbovib, sectiz I, dos.
nr. 220/1920, I.
117 v.

DOCUMENTUL Nr. 14
Ministerul de Interne
Di,rectiunea Politiei si Sigurantei Generale, Biroul secretariatului
no. 48053 S, 6 oct. 19-0
persona1 - confidenfiol.
Prefettura judetului Dimbovita.
serviciul administrativ.
intrarea no. 78 confidential,
anul 1920, luna octombrie, ziua 11

[Rezolutie :] D-lui comandant al Comp. j. r., spre a dispune anchetarea. refe-

rinclu-ne cie urmare.
Prefect, [ s s ] Repezeanu.

DOMNULE PREFECT,
Avem onoare a v5 comunica copie, pe contrapaging, de pe nota de infor-
mafiuni primit5 la Directiunea Sigurantei Generale, de care v2 ruq3m sa bine-
NOI DOCUMENTE PRn-IND ACTIVITATEA SOCIALISTILOR 37

voiti a lua cunostintg si a dispune sa se verifice cele aratate, iar rezultatul s2

ni-l comunicati la timp.
Ministru, [ss] Indescifrabil.
Director general, [ss] N. Al. Stoicescu.
*
[Rezolutie :] B. 11.
Sefului de sectie a cerceta si inainta acte pini5 la 27 oct.
[ssj Lt. E.

Copie.
Nota. Tgranul Grigore IordHnescu d'n comuna Tita, jud. Dimbovita, pe cind
vorbea cu alti t5rani tot din acea comun5, ar fi spus C% improprietàrirea promisa
din timpul ~ i i z b o i u ~ usii in timpul alegerilor n u s-a f5cut si, dacii nu li se va
da pHmint, se vor scuIa cu totii si vor face cum a u fiicut rusii, intrind pe mosiile
proprietarilor cu sila. TSranul Ioan Brezeanu din comuna Motgieni ar fi spus fata
de alti tiirani ci5 a u sa se stringa cu totii la primavari5 si vor pune plugurile pe
mosia d-lui Corbescu, care, dac5 se va opune, vor $ti ei ce a u sSi fac5.

Prefettura judetului Dimbovita,

n. 3614,
1920, wt. 13,
Companiei de jandarmi, loco, cu ruqAminte a aricheta cazul despre care tra-
teazi5 ordinul din fata vi a n e da relatiuni odat5 cu inapoierea prezentei coi'es-
pondente.
Prefect, [ss] Repezeanu.
Intrare,
Jandameria rurala,
Judetul Dimbovita,
n. 13827, data 15-10-920.

Arh. St. jud. Dimbovita, fondul Prefectura jud. Dimbovi.ca, clos. nr. 28!1920,
f. 243.

DOCUMENTUL Nr. 15

Brigada specia'la de siguranta [Referat :] Confidential 2i.I - 021 Sig.

Tirgovi~te (3rd. circ. confid. la sectii pentru
No. 203 urmarire.
1921, luna aprilie, ziua 1 [ss] cap. Br.

DOMNULE COMANDANT,
Siguranta generala, prin telegrama nr. 18229, ne comunica c5 in ziJa de
27 martie a.C. a plecat din Bucuresti, spre orasul s i judewl DirnboviM, individul
Ratman Isidor, zis Rosianu, de fel din Bucurqti, spre a face propaganda comunistS,
avind asupra lui scrismi, dorumente si manifeste revolutiamare, pentru a le dis-
tribui lucr5tori~or din regiunile petrolifere, forestiere, carbonifere etc. din acest
judet. Semnalmentele lui sint : etatea 19-20 ani, statura mica, giten, mustata mica,
ras, gitul putin cu capul aplecat spre spate $i cam tap5n.
38 EUGEN FRUCHTER $i GABRIEL MIHAESCU

V5 ruggm ca prin organele domniei vaastire sii se supmvegheze dac5 e s t

indivia $i va face arpailSfia in Viema diin aceste regiuni sau prin comune, sii fia
h e d i a t arestat, perchezitionat si inaintat acestei brig5zi. De rezultat v& rog a
dispune s5 ni se comunice.

Arh. St. jud. Dimbovip, fondul Legiunea de jandarmi, dos. nr. 4/1921, i. 132.

DOCUMEWTUL Nr. 16
Prefectura jud. Dimbovita,
IIrkms no. 9 conf.
Anui 1921, luna aprilie, zim 25
[Rezolutie :] 2614, se va comunica cazul Ministerului Interne, [ss] RepQeanu.

jud. Dimbovifa,
Administratia plasei Voine~ti,
no. 590 - 22 aprilie 1921.
Conf idential.
DOMNULE PREFECT,
Respectuos v5 supun la cunostimt5 c5 h * m a ordinului damniei voasire
telegrafie n. 8 din 14 aprilie 1921, veghind contbmu impreung cu celelalte organe
de sub conduerea noastr5 la descoperiirea manifestelor $i colportorilor lm, despre
care trateaz5 zisul &in, s-a descoperit in comuna Tstsrani, de ciitre se£ui pos-
tului respectiv, un asemenea caz.
Individui surprins aiisind manifestele - care e s5teanul minor Ion %in
Enache Nitii, h virst5 de 20 ani, d h comuna T5t5ranii - a f t Snaintat sectiei
a
Voinqti impreun5 c u un stoc de 27 manifeste.
Cum nurnai din adele dresate de sefu1 postului T 5 t 5 m i nu s-a putut stabili
clar sargintea manifestelor - c5ci simpla afhmlatiune a susniiunitului indivici
cum c5 le-ar fi g&it in sul pe bulevadul garii Ploiwti, pe cuad venea la gara,
nu o g5sim suficient.5 -$i, deci, unneaza s 5 continu5m noi cercetarile, fgcind
si diferite investigatiuni si o descindere la mina Msrgineanca, unde sint diferiti
s t r m i ; v5 vom da ulteriw complecte detalii.
V5 inauntez - aci alaturat - unul din manifestele in cestiune.
Administratomi plasii, [ss] I. N. Iliescu.

Arh. St. jud. Dimbovita, fondul Prefectura jud. Dimbovi., dos.

nr. 21/1921, f. 34.

DOCUMENTUL Nr. 17
No. I l ,
1921, aprilie, 26,
confidenfial.
LA MINISTERUL DE INTERNE,
Ca rezultat ordinului dv. no. 1751/921, avem onoaire a v5 comunica c5, in
u i m a investigatiu~lor autorit5tilor administrative, a fost prins iocuitml Ion
Simion Petre, zis si B5lasa Simion Ion, din comuna Crovu, acest judet, lucrator
NOI DOCUMENTE PRNIND ACTNITATEA SOCIALISTILOR .?C)

de manevr5 la C.F.R., pe cind citea manifestul in chestiune locuitorilor din comun5.

Acest individ, impreun5 cu actele dresaie, a fost inaintat Parchetului local, fiind
depus de c5tx-e Tribunalul local.
De asemenea, in comuna Tatarani a u fost pnngi indivizii IOTI Marin $i [sic]
Enache Nit5 - cu un num5r de 27 asemenea manifeste, pe care le afi$au prin
w t e $i le r5spindeau printre sateni. Numitii indivizi, impreun5 cu cele 27 mani-
feste ce s-au msi g h i t asupra lor, a u fost inaintati cu acte in regul5 Parchetului
Trib. l&, spre a dispune.
S-au dat ardine s 5 se continuie cu st5ni;nt5 cercetk-ile pentru descopedrea
eric5rar tentative d e raspindire a unor asemenea manifeste, din care un exemglar
v& inaintam si d-voastra pe linga aceasta.
Prefect[ul].

Arh. St. jud. Dimbovita, fondul Ftrefectura jud. Dimbovita, dos. nr.
21/1921, f . 38.

DOCUMENTUL Nr. 18

Judele instructor al Tribunal Intrare

D-vita Jandarmeria sural5
N. 3523 Compania Dimbovib
1921 mai 8 N. 331 bis116/6/921

[Referat :] R 14'5
16. V.
Sig. va comunica d-lui jude
instr. c5 n u se mai g k e s c in
ram judewlui pina acum; pe
datg ce se vor ivi. jandarmii au
ordine s5 le aduc5 raportare.
Cgp., [ss] Indescifrabil

DOMNULE COMANDANT,

Am onoare a va ruga s5 luati m5suri de urgent5, spre a cerceta in tot

judetul si a {se descoperi dacF se mai gisesc manifeste revolutionare emanate
la numele d-lui genoral Averescu -
din cele g5site l a indivizii Ion Marin Enache
Nit5, Constantin Arghir $i Ion Simicm Petre, care a u fost axestati de noi.
Jude instructor,
[ss] P. V16descu
Grefier,
[SS] Stoicescu

Arh. St. jud. Dimbovita, fondiil Legiunea de jandarmi, dos. nr. 4,'1921, f. 215.
40 E U G E N F R U C H T E R $i G A B R i E L MIHAESCU'

DOCUMENTUL Nr. 19
N. 331 bis/16/921 Sig. Intrare
Secjia jand. Cazaci La .compi. Janàarmeria rural5
C5tre Compania Dimbovita
Compania Dimbovita No. 38.58 Data 18/6/921
Am onoare a raporta c5 spiritele populatiei sint linistite. Locuitori din
com. Bucsani lucreaza la fabricile petrolifere din Prahova si a u oarecare tendinte
socialiste ; n u se rnauiifesta ins5 in comun5. Asemenea, o parte din locuitorii
com. Bolovani sint cu servickl in C.F.R. ; acestia n u privesc tocmai bine auto-
ritatiie - tot din cauza curentului socialist.
$eful sectiei,
[SS]Piut. maj. Dragomir.

Arh. St. jud. DimboviMl fondul Legiunea cle jandarmi, clos. nr. 311971, f. 1113.

DOCUMENTUL Nr. 20
NO. 1471
27 martie 1924 Intr. No. 1 G i l
DOMNULUI POLITAI LOCAL,
Domnul Stelian VgtBmanu, prin petitia fnreg. la No. 1672. din C6 martie 1320,
cere permisiunea de la aceast5 primarie ca in localul s5u din C. Domneasca
No. 249 s5 functioneze mai multe spectacole de dans in ziua d e Soia si duminica
a l e fiecsrei s5ptFunini.
$i ca s5 putem aviza asupra acestei cereri, a m onoare a v5 ruga s5 bine-
voiti a ne comunica daca putem sa-i acordam o asemenea autorizatiune, cerce-
timdu-se in ce scop cere aceasta si care sint tinerii care constituiesc comitetul
pentru darea acestor spectacole de daiis.
Presedinte, Secretar,

Arh. St. jud. Dimbovita, fondul Primiria ~ r a ~ u l u Tirgovigte,

i clos.
m. 'i,'1924, f. 19.

DOCUMENTUL Nr. 21
Politia orasului Tirgoviste Prim9ria Tirgoviste [Referat :I
No. 2799 Intrat no. l769 La .dosar,
1974 luna m a t i c , ziua 29 1924 martie 19 [ss] Repezeanu
21
-
924
DOMNULE PRIMAR,
Referitor adresei Dv. No. 1471, avem onoare a vii face cunoscut cri n u sintem
de parere a se d a autorizatiunea cerutg d e DI. Stelian V9tkmanu: intrucit o ase-
menea autorizatiune i s-a mai liberat si acvm doi ani. domnia s a insa a schim-bat
destiriatia acestei sali de dans Zn local de Entrunire pentru comunisti.
Politai, Director,
[SS] Const. P. Dogarzt Jss] Indescifrabil
D-lui Primar ,alorasului Tirgovi~tea.
- - -

Arh. St. jud. Dimbovi-, fondul Primaria orasului Tfrgoviste, dos-

nr. 4,'1923, f. 20.
DOCUMENTE PRIVIND RIISCAREA MUNCITOREASCA DIN MORENI
IN ANI1 1930-1935

RIIHAI RdCHIERU si VIRGINIA NISTOR

Bogatiile solului si subsolului au transformat - incepind CL? pri-

mele doua decenii ale secolului al XX-lea - localitatea Moreni intr-unul
di11 cele mai importante centre economice si miincitoresti din Romania.
Petrolul a atras aici foarte multi capitalisti, autohtoni si straini.
Parale1 cu dezvoltarea economica a zonei respective s-a dezvoltat
$i orasul, concentrind reprezentanti ai tuturor societatilor petrolifere mari
din tara noastra ; Astra Romana. Columbia, Romano-americana, I.R.D.F.,
Creditul Minier.
Dezvoltarea economica a determiriat cresterea numarului proleta-
riatului din localitate. Prezeilta lor in istoria miscarii muncitoresti este
tot mai mult simot3, astfel li intilnim printre grevistii din anul 1920,
1929-1933 si ulterior.
La Arhivele statului P l o i e ~ t ise pZstreaz5 in fond~irile: Prefettura
jildetului Prahova si Chestura politiei Ploiesti. iin numZr i ~ s e m n a tde
documente care ogGndesc ificepiiturile organizarii muncitorilor din Mo-
reni si lupta lor impotriva exploatarii.
In dori)a de a contribui la imbogatirea informatiilor documentare
despre miscarea muncitoreasca din jude.1 Dimbovita, prezentam ci-
teva documente mai importante din perioadz 1930-1935.
Documentele oglindesc actiunile care au avut loc la Moreni in
timpul crizei economice, intensa propaganda desfFiyurat5 de partidul
comunist printre lucr5tori, precum si lupta diis5 impotriva exploatarii
capitaliste.

DOCUMENTUL Nr. 1
Nr. 310/20 mai 1930.

Domnule Inspector,
AlZturat avem onoarea a inainta spre ?tiin@ Domniei Voastre,
nota informativa, relativa :
 M I H A I R A C H I E R U ?i V I R G I N I A N I S T O R
42

1) Agitatia muncitorilor din regiunea petrolifera Moreni, in urma

deciziunei pe care societatile intentioneaza a lua, a concedia personalul
in masa, intrucit in prezent este o supraproductie de petrol.
2) In schimbarea conducerii si a sediului lucr~torilordin petrol
Moreni.
Chestor,

Director,
Domniei sale,
Domnului Inspector al Regiunii I de politie - Bucurqti

NOTA INFORMATIVA

Informatorul nostru din Moreni ne raporteaza ci3 in urma suprapro-

ductiei de petrol, societagle petrolifere sint pe punctul de a proceda la
concedierea in masa a lucratorilor.
Aceste societati sint : ,,Unirea", ,,Astra romana", ,,Columbia" si
,,Romano-americana" din Moreni, ,,Creditu1 miniera din schela Gura
Ocnitei.
Din motive economice si revendicari, mai sint pe p n c t u l de a
izbucni conflicte si intre lucriitorii si Directiunea rafinariilor ,,Romano-
.americana si ,,.4stra romàn5" Moreni.
Fata de aceastii stare de lucruri, conducerea Partidului social-de-
mocrat din Moreni se pregateste sii intreprindii o serie de memorii, in-
stigind in acest sens printre muncitorii sus-aratatelor societati.

Sindicatul muncitorilor din petrol-Moreni isi va schimba sediul in

sala cinematografdui ,,ModerriK, proprietatea N. Alexiu.
Localul a fost inchiriat de Casa poporului-Cimpina, pe termen de
trei ani, incepind de la 1 iunie 1930.
Cum localul este in centrul Morenilor, conduciitorii spera sa-$
intensifice mai usor activitatea sindicala.
Stefan Vasilescu, secretarul regional al sindicatelor de pe valea
Prahovei, nemai activind in Partidul social-democrat, a avut drept
consecinte inlocuirea lui la Moreni cu G. Radulescu, swrdarul regional
Cimpina.
Seful biroului Sigurantei,
Director,
Arh. stat. Prahova, fondul Chestura politici municipiuiui Ploiqti, dos.
nr. 25311930, f. 482, 484.

DOCUMENTUL Nr. 2

Inspeutoratul regional jandarmi Prefectura judetului Prahova

Ploiqti Nr. 27148/17 nov. 1931
Legiunea Prahova Registratura generala

Buletin de evenimente
Nr. 55116.XI.1931

Conflict de munG Postul j. Moreni cu rap. telef. de

azi 16.XI.1931, raporteaz5 c5 azi 16.XI.
1931, ora 13. la societatea I.R.D.P., un
numar d e 21 de muncitori de la fosta
societate ,,Guess4' din Moreni s a pre-
zentat la birourile societàtii I.R.D.P., ce-
rind ca .s5 li se pl5teasc5 salariile ce n u
le-au primit din iulie 1931.
La amenintarea lor c5 nu vor M-
rasi birourile pin5 nu li se va face plata,
societatea $-a !uat angajament c5 pin5
la 21 noiembrie s5 le plateasca.
La aceste promisiuni lucratorii au
prelucrat i n liniste la lucrii, asteptind fm-
plinirea promisiunii societBtii.
A fost liniste intre muncitori.
S-a avizat Inspectoratul muncii si
prefectura judetului Prahova.

Arh. St. Prahova, fondul Prefectura Prahova, dos. 1611931, f. 80 verso.

44 MIHAI RACHIERU $i V I R G I N I A N I S T O R

DOCUMENTUL Nr. 3

Legiunea de jand'armi rurali Prahova Prefettura judetului Prahova

Nr. 2966/15.dec. 1931
Registratura generala
NOTA INFORMATIVA
Nr. 1 din 14 dec. 1931
Specificarea Postul pe Descrierea informatici :
inforrnatiei raza caruia Pc ziua de 13 decembrie
s-a intimplat 1931, ora 20, in comuna Mo-
reni s-au rgspindit manifeste
semnate de ,,Blocul National",
sectia Prahova, prin care in-
deamns la solidaritate pe func-
tionarii particulari pentru a
lupta impotriva impozitului pe
salarii.
Comandantul Legiunii de jandarmi rurali Prahova.

Arh. St., Prahova, fondul Prefectura judefului Prahova, dosar 16/1931, f. 89.

DOCUMENTUI, Mr. 4
Inspectoratul jandarmi rurali Prahova Ploiesti
Nr. 11049 Pref.ectuw judemui Prahova
1931 dw. 4 Nr. 28753/5 dw. 1931
Registratu~agenerala
CCitre
Prefectura judetului Prahcva
Arn onoarea a va inainta anexat, i= copie, adresa legiunii cCitre
parchetul tribiinaltilui Prahova cu privire la conflictul de munc5 dintre
71 de muncitori ?i societatile petrolifere ,,GuessU si I.R.D.P. din Moreni,
rugind sa binevoiti a lua cuilostint5 'si a dispune cele legale, intrucit
starea de spirit a acestor muncitori este ingrijoratoare s ì se impune a
urgenta solutionare.
Cornandantul legiunii de jandarmi rurali Prahova
Maior,

Arh. St., Prahova, fondul Prefectura judetului Prahova, dos. 911931, f. 233.
 DOCUMENTUL Nr. 5

Legiunea de jandarmi rurali Prahoua

Ploiesti
Nr. 11048 1931 dec. 4
Parcl-ietul tribunalului Pral-iova
Am onoarc a 175 comunica :
Personali11 exploatarii ,,GuessU din Moreni, in num5r de 71 fiind
neachitat pe luilile februarie-noiembrie 1931, au de primit de la so-
cietatea respectiv5 :
pe luna februarie 48.680 lei
,, martie 125.461 ,,
,, aprilie 156.371 ,,
,, mai 248.466 ,,
,, iunie 234.871 ,,
,, iulie 342.589 ,,
?, august 104.018 ,,
7, septembrie 120.160 ,,
,. octonibrie 106.702 ,,
Total 1.487.318 lei,
clatorie recunosciltii de exploatarea ,,GuessU
prin administratorul Popescu.
La data de 3 august 1931, lucratorii nemaiavind ce minca au
plecat acas5 si atunci societatea I.R.D.P., la care liicra exploatarea
,.GuessU,si-a luat angajamentiil prin scrisoarea Nr. 1507 din 3 septem-
brie 1931 ca s5 achite lucr5toriì, ins5 s5 continue lucrarea facindu-le
plata direct lucriitorilor, far5 a mai o face la societatea Giiess.
Societatea Giiess in conformitate cu clauza ce a avut-o cu societatea.
I.R.D.P. ca in timpul lucrului societatea I.R.D.P. s5 achite 500/0 treptat
cu lucriil efectuat prin care sa asigure lucrgtorii, iar restul de 50%
sa-i pl5teascFi dupZ ce liicrarea s-a efectuat in total, clauza nu s-a
respectat.
Societatea Guess a incasat cota de 500/0 far5 s5 achite lucratorii,
iar acestia v5zind c3 nu-si primesc drepturile, parte din ei au plecat
acas5 incetind lucru!. Aceasta s-a intimplat in luna august a.C.
In timpul acesta, directia societiifii I.R.D.P. viizindu-se ci1 lucrarile
stagnate si-a luat angajamentiil prin scri;oarea Nr. 1507 din 3 sept.
1931, pe care le-a citit-o far5 s5 dea copie dupii ea in mina lucratorilor,
c5 le va pl5ti lucrul d ~ c va
5 continua.
Bazati pe aceast.5 scrisoare, lucratorii eu facut si ei u n angaja-
ment c5 vor lucra pin5 la terminarea lucrului.
Societatea dup5 3 zile de lucru le-a facut o plat5, fapt care a
intiirit pe lucr5tori in creclinta c5 societatea isi va tine angajamentul.
 MZHAZ RACHZERU $IV I R G I N I A N I S T O R
46

De atunci si pina la 1 noiembrie 1931 cei 71 de lucrZitori au lu-

mt intruna fari3 ca societatea sii le mai dea vreun ban.
La cererile lor insistente de a li se face plata a u fost amìnati
sistematic.
fn ziua de 2 decembrie 1931, ducind'u-se la biroul societafii
I.R.D.P. pentru a cere copie dup5 scrisoarea nr. 1507 cu care se anga-
jase sa le fata plata, reprezentantul societgtii I.R.D.P. d-l inginer Pro-
topopescu a refuzat sa le dea ?i astfel, se v5d oamenii dup5 o muncCi
de citeva luni de zile cZi drepturile lor n u le sint luate in consideratie.
Fapta societatii I.R.D.P. prin care si-a luat angajamentul ìntii,
prin scrisoarea nr. 107 din 5 septembrie, prin care i-a atras la lucru si
apoi n u le-a platit $i ceva mai mult, nu le-au incredintat scrisoarea
angajament, credem ca constituie u n act de inselaciune din partea so-
cietatii I.R.D.P. care intra i n preved'erile art. 332 C.P.
Pentru aceste motive, Domnule Prim Procuror, v5 rugZim a dis-
pune cereebrea acestui caz si a se decide actiune publica reprezentan-
tului societatii I.R.D.P.
Comandantul Zegiunii de jandar7ni rurali Prahova
Maior,
(ss) N. BUCTJR
Conform cu originalul.
Comandantul legiunii jandarmi rtrrali Prahova
Maior (ss) N. BUCUR

Arh. St, Prahova, f ondul Prefectura judetulnii Prahova, doc. 91931, f. 226.

DOCURIENTUL Nr. 6

Legiunea de Prefectura judetului Prahovs

jandarmi rurali Prahova Nr. 15836113 iulie 1931
Ploiesti Registratura generala
Nr. 5677 1931 iulie 12
Catre,
Prefectura judetului Prahova
Am onoare a v5 comunica ci3 Postul jandarmi Vornicu Margineanu,
raporteazi c5 lucriitorii societ3tii I.R.D.P. n-au primit salariile pe lunile
mai si iunie 1931.
Societatea in prezent lucreaza la ~ t a t e l epe luna iulie, reducin-
d'u-le salariile cu 20%.
DOCUMENTE PRIVIND MISCAREA MUNCITOREASCA
47

LucrZitorii sint agitati din aceastZi cauzZi si a u hotZirit ca pentru

ziua de 11 iulie 1931, sii declare grevZi.
RugZim sii binevoiti a dispune cele legale.
Comandantul Legiunii de jandamzi rurali Prahova
Maior, (ss) Bucur.

Arh. St., Prahova, fondul Prefectura jud. Prahova, dos. 10/1931, f. 63.

DOCUMENTUL Nr. 7

Legiunea jandarmi Prshova Prefectura judetului

Dimbovita
Intrare
Nr. 21607130 oct. 1932'

Reg. specialii
No t5 informativa
Nr. 37 din 2 octombrie 1932
Postul jandarmi Moreni cu nota informativa din 1 octombrie 1932,.
raporteazii c5 in ziua de 30 septembrie a.C. orele 18, a avut loc in sala.
cinematogrzifului Stan Alexiu din Moreni o intrunire a partidului so-~
cialist independent, sectiunea Moreni, unde, au participat circa 120 per-~
soane si s-a disciitat despre problema scumpirea traiului, somajului,.
sciiderea salariilor si concedierile.
fntrunirea a decurs Tn liniste si nu s-a fiicut manifestHi contra.
sigurantei de stat sau public5 si nici chestiuni politice nu s-au discutat.
p. Comandantul Legiunii de jandarmi rurali Prah.ova

Arh. St., Prahova, fmdul Prefettura judetului Prahova, dos. 1711932. f. 107..

DOCUMJ3NTUL Nr. 8
Copie de pe ordinul Inspectoratului regional de politie Bucuregti,.
nr. 11401 din 7 sept. 1933.
Domnule Chestor,
In referire la raportiil dvs. nr. 133011933. v5 aducem la cunostin@
ca prin ordinu! Directiunei Generale a Politiei nr. 60411 din 7 septem-
brie 1933, se aprobZi redeschiderea ciiminului sindicatului lucriitorilor-
48 MZHAZ RACHZERU si VZRGINIA NZSTOR

in fier, meta1 si petrol din Moreni si va rugam si5 luati mzsuri in con-
secinta.
Inspectoratul regiunei I de Polyie
(ss) Cariadi
Seful Serviciului Polit. de Sig.
Comisar ~ e f ,

Arh. St., Prahova, fondul Prefectura judetului Prahova, dos. 101933, f. 307.

DOCUMENTUL Nr. 9
hTr. 10754
1933 oct. 7
Prefectura judetului Prahova
Nr. 2041/9 oct. 1033
Registratura generala
L i tre,
Prefectura judetului Prahova
La adresa nr. 13055/1933, anexuta ; Am onoare a iriapoia corespon-
denta si v5 comcniciim c5 pentru a se redeschide sindicatul este si or-
dinul Directiei Gencralc a Politici Nr. 60111!?933, pe care-l anex5m
in copie.
Cum la intrunirile ce sc tineau la accst sindicat se puneau la cale
diferitele miscari m~ncitoresti, iar de la data de cind a fost inchis
am avuti completa l i n i ~ t ein judet si pentru ca pe viitor si? avem
aceeasi l i n i ~ t e ,Legiunea este de parere a nu se aproba deschiderea lui.
fnchiderea sindicatului s-a f5cut in urma ordinului verbal al d-iui
genera1 Comandant al Divizici a 13-a.
Rugindu-va sa bincvoiti a dispune.
Co7i2andantziZ Legiunii de jandarnzi Prahocn
Maior,

Arh. St., Prahova, Prefectura judetului Prahova? dos. 1011933, f. 305,

DOCUMENTUL Nr. 10
Prefectura judetului Prahova
Nr. 25519/12 dec. 1933
Registratura generala
Notà informativ5
Nr. 226 din 10 decembrie 1933
In noaptea zilei de 819 decembrie partidul comunist din comuna
hloreni, judetul Prahova: a raspindit cca. 1000 manifeste si brosuri cu
DOCUMENTE PRIVIND MISCAREA MCNCITOREASCA
49

caracter incendiar. iar intr-unul din manifeste propun ca in ziua de

18 ldec. a.C. sa se declare o greva generala demonstrativa de o zi si
demonstratii de strada.
Se anexeaza cite un exemplar.
Co17zandantul Legiunii d e jandal-ini Prahova
Maior,
SeJ biro2i polifie
Capitan lonescu
Comunicat : Insp. gen. a l jand.
Insp. regional jand. Ploiesti
Prefectura jud. Prahova
Chestura Politiei Ploiesti

Arh. St.; Prahova, fondul Prefectura judetului Prahova, dos. 1211933, f. 36.

DOCVMENTUL Nr. 11
Prefectura judetului Prahova
Nr. 8315/2 mai 1934
Registratiira Generala
Reg. speciali?
Nota informativa nr. 15
din 1 mai 1934
In noaptea zilei de 30 aprilie 1934, prin colonia societiitii Astra
I-omanii si schela Cricov diri comuna Moreni, s-au rsspindjt manifeste
comuniste.
Manifestele au fost adunate de jandarmi.
Co~~zarzdantulLegiunii jandari~ziPrahova
Maior,
(ss) BUCUR NICOLAE

Comunicat :
Inspectoratul Generai al jand.
Inspectoratul g-ral de jud.
Inspectoratul r e g i o d jand. Ploievti
Divizia 13-a infanterie
Prefectura judetului Prahova
Chestura Politiei Ploie~ti
Parchetul Tribunalului Prahova.

Arh. St., Prahova, fondu! Prefectura judetului Prahova, dos. 24,!1934, f. 146.

- C. 550
 MIHAI R A C H I E R U ?i V I R G I N I A N I S T O R

DOCUMENTUL Nr, 12
Prefectura judewlui Prahova
Nr. 860617 mai 1934
Registratura generala
Nr. 361 1934 mai 5
Divizia XJII-a Biroul I1
Catre.
D-l Prefect al judetului Prahova
Cu onoare vi se face cunoscut c5 in ziua de marti 8 mai 1934,
ora 9,30 sinteti invitat la Comandamentul Diviziei a 13-a in str. Ale-
xandru al 11-lea nr. 19 dln Ploiesti.
Se vor discuta masurile ce sint de luat pentru siguranta fabri-
cilor, fa@ de incendiile din ultimul timp.
Dupa aceea se vor discuta masurile de siguranta pentru 10. TT.
Comandantul Diviziei a 13-a
Genera1 (ss) P. DUMITRESCU
Sefu1 de S h t major
Lt. col.
(ss) I. MIHAILESCU

Arh. St., Prahova, fondul Prefectura judetului Prahova, dos. 1911934, f. 50.

DOCUMENTIJL Nr. 13
14098/12 nov. 1934
Domnule Ministru,
Avem onoare a v5 aduce la cunostint5 c5 in regiunea Moreni din
acest judet. raspindindu-se manifeste comuniste c ~ icaracter incendiar
si cercetindu-se amanuntit, s-a dovedit c5 sufletul acestei rnisci3-i co-
muniste este Brutus Ioan, care umblind printre lucratori cu un protest
impotriva condarnngrii lui Constantin Doncea, Gheorghe Petrescu, Chivii
Stoica, Ghita Al. Vasilichiei si Gheorghe Gheorghiu Dej, implicati in
procesul C.F.R. Grivita, cautau si3 provoace dezordine.
Fa@ cu aceast5 situatie, in noaptea de 6 spre 7 noiembrie a.C.
procedfndu-se la perchezitia domiciliului celor semfialati s-a gasit ti-
narul Temciuc Mihai cu una brosura cu caracter comunist si s-ia sta-
bilit in mod precis c5 indivizii Brutus Ioan, Temciuc Mihai, Voinea
Stefan, Cupsea Gavrila, Printea Constantin, Miindica Tache, Sas Cheor-
che. Rarbieru Constantin, Bratescu Vasile, [...l. Victor Covaci, Pinzaru
~ l a d i m i r :Bataneatata I. Ion, Anghealos Zoltan, Rudolf Iosif, Sclion Io-
sif Vesa. Moldoveanu Alexandru, Petre C. Iliescu, Haralambie Telescu,
Andrei Toma, Colt Gheorghe si Oprisan Mihai, au subscris listele de
protest cu oaracter comunist cu scopul de a le rsspindi, insa, nu voiesc
sa declare pe cei ce le-au adus.
Toti acesti indivizi impreuna cu acte!e adresate s-au inaintat Con-
siliului de razboi al Corpului V armata.
Facindu-se cercetari si iri orasul Ploiesti s-a constatat C% organi-
zatia comunista se afla sub conducerea unui delegat de la centru gi a
cunoscutului propagandist si agitator comunist Stoica Ioan, de pro-
fesie cizmar, avind un aparat tehnic unde se tiparea ziarul Petrolistul
rosu, care aparat era depozitat de catre Stoica Ion la comunistul Truta
Andrei, in strada Arcului nr. 3, pentru a fi i~ siguranta si unde, regulat
si aproape in fiecare seara, tipareau ziare si manifeste cu caracter in-
cendiar.
In noaptea de 1 noiembrie a.C., facindu-se o descindere la adresa
de mai sus. a fost gasit aparatul si intreg materialul respectiv, care au
fost ridicate impreuna cu comunistul T r u F Andrei.
O data cu ridicarea aparatului si comunistuliii Trut5 Andrei a u
fost ridicati si concubina acestuia, anume Elena Girjeu precum si 2 f r ~ t i
mai mici a lui Truta Andrei, (Vasile si -4dam (?), ambii ucenici meca-
nici ; primul in etate de 19 ani si secundul de 15 ani. Acesta din urma
desi minor, a fost perfect initiat in doctrina comunista de càtre fratele
Andrei T r q a si chiar a asistat !a tiparirea manifestelor cunoscirid gi
persoanele CE care lua contact fratele sau.
S-au mai facut descindeii si au mai fost ridiceti comunistii TZ-
nase Avramescu, Moise Vasilescu si sora sa Marieta. cizmarul Che-
leanu Ion, Gheorghe Avramescu, insa la domiciliile numiti'or nu s-au
gasit acte compromit5toare.
fn noaptea de 7 noiembrie a.C. orele 4 dimineata au fost ridicati
de la dnmiciliu comunistii Radi: C. Petrescu si Nico!ae Baisan, la care
s-au gasit diferite b r o ~ u r icu caracter subversiv, concepte de manifeste,
precum si o lista semnata de un num5r de 36 muncitori de la societatea
Vega din localitate, prin care cereau Consiliului de revizie din BUCU-
resti eliberarea ceferistilor condamnati de catre Consiliu de razboi 21
Corpiilui I1 armata Craicva si totodata intentioriau ca in ziua dp 7 nc-
iembrie a.C. si5 r5scoale muncitorimea din fabrica contra Directiunii so-
cietatii, reusind chiar, s5 raspindeasca manifeste in interiorul fabricii
cu citva timp mai i n a i ~ t e .
Mentionam c5 Nicolae Baisan este delegatul Centrului tineretului
comiinist.
F5cindu-se cercetari pentru arestarea comunistiilui Stoica Ioan,
in dimineata zilei de 8 noiembrie a.C. orele 9 la un anumit punct a fost
52 MIHAI RACHIERU si VZRGINIANISTOR

arestat(2) o delegatie de la contru, o anume Mina Rotenberg, niisciitii

Ohringer, care era insotit.2 de sotul ei, Rotenberg A. Aurel, deasemenea
comunist, ambii delegati ai centrului si domiciliati in Bucuresti, Calea
V5cZresti nr. 21.
Prefect,
Secretar general,

nfinistrzl de interne
Bucuresti

Arh. St.?Prahova, fondul Prefectura Prahova, dos. 1911934, f. 85-86.

DOCUMENTUL Nr. 14

Prefectura judetului Prahova

Nr. 6677/20 aprilie 1935

Nota informativa
Nr. 19 din 18 aprilie 1935

Swi&tea ,,Rom2no~me!ricana"dTm c m . Aricesti-Rahtivani ime-

teaz5 orice iativitia'be, a cmlcel-iat un n m 5 r ide 75 ldmiitofi, oprind pm-
tru stricfnd neasm nwnai 25 lvcr2tmi, in orne idtr.5 $i akbnihisbratia.
Lumiiturii sint agit-ati din cauzii c5 QU r b a s far5 n$ci un mijloc
de existm@i.
NemuPtumirile unora se d ~ i b e ~ (datmau)
c si faptulu5 c5, d q i se-
viciitle si pxturilie lor nu s-au desfiineat, k h g i , au fost ^mIocuiti c u ult
personal.
SaiciMatea. a lua't rngsw-i ca la lucr5tdii calificati si fmc$i~nariilor
sii li .se plgteasc5 un pireaviz de 3 luni, ccmform Iieg'ii, k r Ia sei neca-
Irlficati un pwaviz de 14 zile.
Siau 1ura.t m&uri de ordine.
Comandantul Legizinii jandarmi Prahova
(ss) ANTON VIRGIL
M.A.I.S.R. Inspect. genera.1al jandarmeriei
Comunicat : Inspect. reg. jand. Ploiesti
Divizia 13-a Infanterie
Prefect. jud. Prahova
Inspectoratul Muncii
Chestura Politiei Ploiesti.

Arh. St.. Prahova. fcndul Prefectura judefului Prahova, dos. 18,'1935, f. 10.
DOCUMENTE P R I V i N D MISCAREA MUNCITOREASCA 53

DOCUMENTUL Nr. 15
Municipiul Ploicsti Prefectura judemlui Prahova
Legiunea jandarmi a orasului Nr. 7578/14 mai 1935
Ploiesti Registratura generala
Nr. 65
1935 mai 1

Prefectura judetului Prahova

Am onoare a v5 comunica ca, in veder2a mentinerii ordinei cu
ocazia zilei dc 1 mai 1935, Legiunea jandarmi P1oiel;ti ora? de comun
acord cu Chestura Municipiului Ploiesti a luat m5suri preventive insta-
lind garzi la urmatoarele institutii publice si intreprinderi industria12 :
Administrafia financiar5
Ahatorul comunal
Perceptia I comunala
Perceptia I1 comunala
Serviciul de intretinere al primariei
Uzina elettrica
Oficiul d'e telefoane
Gara Ploiesti Nord
Gara Ploiesti Triaj
Depoul CFR
Statia de pompe Concordia
Rafinaria Vega
:> Unirea
., Standard
,, Romano-americana
>> Astra romana
:, Redevenfa si Cometa
.. Orion si Noris
,, Xenia
:, Colurnbia
Transformatorul electric.
PEn5 in prezent spiritele sint 1inist.it.e.
Comandant Legiunii ora? Ploiesti
Col.
(ss) IONESCU PETRE

Arh. St., Pi-ahova, fondd Prefectura Prahova, doc. 1311935, f . 21.

 M I H A I R A C H I E R U ,?i V I R G I N I A N I S T O R
54

DOCUMENTUL Nr. 16
Legiunea jandarmi Prahova Prefectura judetului Prahova
Nr. 7076/6 mai 1935
Registratura generala

Nota informativa
Nr. 32 din 3 mai 1933

Sectia jandarmi Baicci ne raporteaza c5 in ziua de 1 mai 1935. intie

orele 5-6 dimineata, prin comuna Floresti, judetul Prahova, a trecut
spre Moreni o masinZi cupeu de culoare neagra, care a aruncat mani-
feste comuniste prin comuna Calinesti-Prahova.
Sefu1 Postului jandarmi Calinesti a gasit in acea zi pe sosea trei
brosuri comuniste si anume : ,,Partidele comuniste i n lupta pentru
mase", ,,Pentru ce lupt5 partidul comunist in Romania" ,,Presa noastra
cotidiana".
Informatorul nu a putut sa ia niim5rul masinii, fiind murdarit
cu noroi.
Aceeasi masin5, in ziua de 2 mai a.C. a treout prin comuna Arl-
ce~ti-Rahtivanicu directia spre Moreni.
Se crede a avea legaturi in comuna Floresti si Moreni, in care
scop s-a dat ordin de urmarire ~ e f u l u isectiei Baicoi si Moreni, care
sint in curs a face noi descind'eri in raza sectiei lor, pentru descoperi-
rea acestor comunisti.
Spiritele sint liniltite.

Conzandantul Legiunii jandarmi Prahova

Maior?
(2;s).'!RITON VIRGIL

Comunicat :
Inspect. g-ral a l jand.
Inspect. reg. jand. Bucurevti
Divizia 13 Infanterie
Parchet trib. Prahova
Chestura Politiei Ploiesti
Prel'ectura jud. Prahova.

Arh. St., Prahova, fondul Prefectura judetului Prahova, dos. 18/1935. f. 14.
DOCUMENTI3 PRIViND MISCAREA MUNCITOREASCA
55

DOCUMENTUL Nr. 17

Prefectura judetului Prahova

Nr. 7620,116 mai 1935
Registratura generala
Registratura speciala

NOTA INFORMATIVA
Nr. 36 din 12 mai 1935

Urmare la nota informativa nr. 32 din 3 mai 1935 ;

Sectia jandarmi Moreni raporteaza cZi in seara de 27/28 aprilie
1935, intre comuna Marginenii de Sus si Marginenii de Jos, pe sosea,
s-au gasit doua brosuri ,,l Mai zi de lupta internationala a proletaria-
tului", un manifest ,,ScinteiaU si un tablou ci1 fotogrsfiile capilor mi?-
ciirii de la atelierele CFR Grivita, care au fost gasite de guarzii cimpeni
Spirea B. Torna si Dutu Nihai, care nestiind carte nu le-au dat im-
portanta si au prezentat aceste manifeste cu intirziere notarului co-
munei DBrmCinesti, care la rindul sàu a avizat Postul de jandarmi
Darmanesti.
Banuielile cad asupra individului Gheorghe Fl-tadulescu din co-
muna Darmanesti, care este lucrator la fabrica de postav ,,DorobantuU
din Ploiesti, care este idcntificat agent al actiunei comuniste.
S-a dat ordin de informatii si cgutare organelor in subordine, iar
Chesturii Politiei Ploiesti s-a cerut a se face descinderi la locuinta numi-
tului, diipà care sii fie cercetat.

Coinandantzcl Legiunii jandarmi Prahova

(ss) ARITON VIRGIL

Comunicat :
Inspector genera1 al jand.
Inspector Reg. jand. Bucurqti
Inspwtor Reg. jand. Ploie$ti
Divizia 13 Infanterie
Parchet trib. Prahova
Sect. jud. Prahova
Prefedura Pol. Ploiqtl.

Arh. St., Prahova, fondul Prefectura judetului Prahova, dos. 18/1935, f. 18.
56 MIHAI RACHZERU $i VZRGZNIA NZSTGR

DOCUMENTUL Nr. 18

Prefectura judetului Prahova

Nr. 012023!19 iulie 1935
Registratura generala
Registr. speciala

Nota informativa
Nr. 54 din 16 iulie 1035

Urmzre la nota informativa nr. 28 din 29 aprilie 1935 ;

In ziua de 15 iulie 1935, D-l Comisar Safta si agentul Mateescrr
de la politia Tirgoviste s-au prezentat la postu! jandarmi hloreni, pen-
t r u a lua in primire copacul din padwda statuliii, de pe teritoriul pos-
tului jandermi Gura Ocnitei, judetul Dimbovita ce serveste drept cutie
d'e scrisori pentru comunisti.
f n scorbura copacului s-a gasit un ziar ,.DescZtv~area" cu data
de 25 mai 1935, pe care l-au luat cu D-lcr.
Comandantul Legiunii jandarnzi Prahova
Maior,
(ss) ARITON VIRGIL
Coniunicat :
Inspect. G-lal Jand.
Inspect. Reg. j. Bucuresti
Pol. infarmative
Prefect. jud. Prahova,
Chest. pol. Ploiqti.

Arh. St., Prahova, fondul Prefectura Prahova, dos. 1811935, f. 146.

DOCUMENTUL Nr. 19
Prefectura Pliisii Filipesti
Judetul Prahova
Prefectura judetului Prahova
Nr. 2712 Nr. 016689!23 oct. 1935
1935 oct. 21 Registratura generala

Domnule Prefect,

Ca urmare raportului nostm nr. 2374 din 13 septembrie 1925,

avem onoare a v5 inainta pe linga aceasta, copie de pe nota informa-
tiva nr. 16 din 19 octombrie 1935 a postului de jandarmi &Toreni, prin
care face cunoscut c.3 elementele comuniste fac propaganda de la om
la om si intrucit au aranjat s5 se intru~easca clandestin in locuinta
lucratorului Focsaneanu din colonia Creditu! minier Teis, seful postc-
lui a5teaptS momentul oportun ca sa-i prinda pe toti participantii.
Rugindu-va sa binevoiti a lua cunc.ctint5.

P~im pretor,
(ss) Indcscifrabil
Secretar,
(ss) Indescifrabil

D-lui Prefect al judetului Prahova-Ploiesti

Arh. St,. Prahova, fondul Prefectura judetului Prahova, dos. 1911935, f. 154.-

DOCUMENTUL Nr. 20

Copie dlrpii Nota informativii nr. 16 d i n 19 octombrie 1935

a Postului de jandarini .Moreni

fn conformitate cu ordinul de informatic nr. 77 din 9 octombrie

1935 al Legiunii jandarmi Prahova, urmat dilp5 ordinul nr. 9941 al
Prefecturii judetuliii Prahova.
Fecind cercetari si investigatiuni discrete prin agentii acoperiti
rezidenti, am putiit afla ce activitatea nucleului comunist de la socie-
tatea Astra romana, Columbia si Creditul minier Moreni si Stavropo-
leos precum si a celor de la societatea Concordia Gura Ocnitei, judetul
Dimbovip, continua a activa in mod cu totul direct, i n felul urmator.
Propaganda se face numai de la om la om in mod cu totul discret,
prin persoane bine cunoscute ce nu tradeaze secretul, fare insii a se
vedea la manifestatiuni, iar in zilele de sgrbatori ale lor prin respiri-
diri de manifestatiuni cu caracter subversiv. Aceasta datorita faptului
ce regiunea sc afle pe un teritoriu declarat sub stare de asediu.
La societatea Creditul minier s-a angajat de curind ca turnator-
Moraru Mihail din orasul Cimpina, judetul Prahova, a cerui activitate
urmarindu-se i~deaproapeprin agentul acoperit s-a stabilit precis cii
aceasta s-a pus in lcg5tur5 cu lucretorii afiliati org. comuniste de aici,
deja identificate de noi si au fixat ca loc pentru tinerea intruniriior
clandestine locuinta lucr~toruluiFocsiineanu din colonia societ5tii Crc-
ditul minier-Teis, care locuint5 se afle in curs de supraveghere sprc-
58 MIHAI R A C H I E R U $i V I R G I N I A NISTOR

a se identifica precis numarcl si fdentitatea perticipantilcr, iar la mo-

mentul favorabil, pentru justitie si cu probe legale de vinovgtie sa fie
arestati si cu actele dresate sa se inainteze Legiunii.

Seful Postulzii
Jand. Plut. (ss) SOARE RADU
Raportat :
Leg. Jand. Prahova
Sect. Jand. Cimpina
Sect. Jand. Moreni
Preturei Filipesti d e Tirg
- ~p

Arh. St., Prahova, Prefectura judetului Prahova, dos. 1911935, f . 155.

MARTURII FRIVIND ,4CTIVITATEA ORGANIZATIEI P.C.R. DIN
JUDETUL DIMBOVITA IN ANI1 ILEGALITATII

Pentru a intiri influenta partidului in rindurile muncitorilor si

taranilor din Dimbovita, Comitetul Regional P.C.R. Prahova (in a carui
raz5 de activitate intra si jude$l Dimbovita) crea25 la sfirsitul anului
1933, un comitet local la Tirgoviste, care a indrumat activitatea comu-
nistilor din ora? si din localitatile invecinate'. Gruparea celulelor
P.C.R. din Tirgoviste, si imprejurimi si indrumarea lor directa de catre
un comitet local a constituit un important succes in lupta dusa de
partid pentru atragerea muncitorilor pe fagasul luptelor revolutionare.
Scurt timp dupa crearea comitetiilui local, activitatea acestuia s-a facut
simtita in regiuneo petroliferii si in mai multe 1ocalitSiti din Dimbo-
vita. Sub influen@ comunistilor se desfasoara si greva celor 600 de
muncitori cie la depozitul de fermentare a tutunului C.A.M. din Gaiesti,
declarata in septembrie 1933, in semn de protest impotriva scaderii sala-
'.
riatilor si a concedierii unor muncitori Grevistji au d'eterminat pe con-
ducatorii depozitului sa le promita satisfacerea revendicarilor lor.
Membrii organizatiei P.C.R. a u raspindit in judet o serie de ma-
nifeste editate de C.C. a l P.C.R., contribuind astfel la educarea mase-
lor in spirit revolutionar. ]Tn anul 1933, de pilda, la Tirgoviste si in
localitatile din jur au fost difiizate : ,,Buletinul C.C. al P.C.R." nr. 11
din 1933. hotaririle qedintelor plenare ale C.C. al P.C.R. din 1933, zia-
rul ,,Scinteia6' si alte materiale tiparite de partidul comunist. Orga-
nele de politie din Tirgoviste mentioneaza c5 comunistii din Tirgo-
viste au raspindit manifeste referitoare la importanta zilei de 1 august
,,in localitatile : Tirgoviste, Pucioasa, Vulcana, Sotinga si Doicesti...
Pentru a cuprinde mai bine munca politica si organizatorica in
rindul maselor muncitoare din judetul Dimbovita, la sfirsitul anului

1 Despre crearea $i activitatea cornitetului local si apoi a celui judetenn,

ne-au relatat si T. Zortoi, P. Iubu. I. Cocev, D. Ionescu, G. Popescu, Gh. Dumi-
trache. $t. Georgescu $i sllii.
Arhiva C.C. al P.C.R., dos. nr. 40205/2921, vol. 8, f. 293.
"rhiva C.C. al P.C.R., dos. nr. 33693, f . 62.
 1934, comitetul local al P.C.R. din Tirgoviste a fost transformat in co-
mitet judetean.
Ca urmare a activitatii desfasurate de comitetul judetean al
P.C.R., in scurt timp au fost c ~ e a t ecelule de partid intr-o serie cle
localitati urbane si sate din cuprinsul judetului. Astfel, intre anii
1934-1938 au fost organizate celule ale Partidului Comunist Romftn
in orasul Tirgoviste si in cornunele Valea-Voievozilor, Riizvadul-de-
Sus, Razvadul-de-Jos, Gura-Ocnitei, Ocnita, Sacuieni, Riul-Alb, Ulmi,
Gaiesti si Bilciuresti. Celulele de partid au fost organizate la Arsena-
lul armatei din Tirgoviste, preciim si in rindurile muncitorilor petro-
listi care lucrau la societiitile petroliere ,,Astra romana", ,,J.R.D.P.",
,,Creditu1 minier" si ,,Prahova".
f n a f a 6 de organizarea celulelor P.C.R. in localitiitile mentionate
mai sus. comitetul judetean avea legatura cu cite uniil sau doi lordi-
tori - membrii sau simpatizanti ai partidului - din localitatile :
Adinca. Viicaregti. Bucsani, Finta, Odobe~ti,Diaconesti, Pucioasa, Glo-
deni, Laculete, Bezdead, Rafiniiria Doicesti, Branesti, Moreni, Valea-
Lunga, Virfuri, SBbiesti, Ghimpa., Ghergani, Racari, Titu, Colacu, Spe-
riefeni, Suta, Viforita si Sotinga.
Uin stiidierea doc~imentelor de arhiva, cit si din relatarile mai
multor militanti ai partidului care ai? desf5surat activitate in judetul
Dimbovita in timpul regimului burghezo-mosieresc, rezultii c5 struc-
tura organizatorica pe care o avea organizatia judeteanii a P.C.R. !n
acea perioadii corespundea atit cu sarcinile cit si cu condigile de munca
i n care erau obligati sii activeze comunistii in acei ani. Comitetul ju-
detean a l P.C.R. Dimbovita, care primea ajutor si indrumare atit de
la Comitetul regional Prahova, cit si de la Comitetiil Centra1 a l parti-
dului, se baza in anii 1934-1938 pe un activ de peste 50 de persoane,
provenite din rindurile muncitorilor (care detineau majoritatea) !ara-
nilor, micilor meseriasi si al intelectualilor.
Printre vechii membri de partid care au desfasurat activitate in
judetul Dimbovita se numiira : Nicolae Poplaca, Tanase Bofloi, Rodica
bortoi, Ilie Cocev, Gheorghe Iubu, Petre Iubu, Ion Dascalu, Maria
Dascalu, Gh. Popescu, Nicolae Gabrielescu, Vasile Tobosaru, Iosif
Tolmaci, Ion Leu, Ion Banulescu, Ion Radulescu, Constantin Sandu,
Alexandru Miinoiu, Dumitru HSd~lescu, Gh. Duran, Damian Ionescu,
Radu Banescu, Gheorghe Diunitrache, Gheorghe DuvalmS, Petrica
Radii, Vladimir Tarnovschi, Manole Marculescu, Gheorghe Badoiu,
C!on.stantin Constantin, Ion Lutii, Ion Barin, Ion Brutus, Ion Stanescu,
Alexandru Stanescu: Valerian Bucur, Ion Bunescu, Stefan Georgescu,
Victoria Georgescu si multi altii. Acestia isi desfasurau activitatea atit
in celulele de partid euistente in localit5tilc mentionate mai sus, cit si
in diferite sate, avind contact cu n~imerosimuncitori inaintati si sim-
patizan$i ai partidului. Prin ei, organizatia de partid avea o puternic5
MARTURII DIN ANI1 LLEGALITASII 61

Influenta in rindurile maselor largi de muncitori din principalele En-

treprinderi industriale, li mentinea o strinsa legatura cu majoritatea
satelor din judetul Dimbovita.
Pentru cuprinderea muncii politice ce se desfayura cu perseve-
ren@i. fiecare membru al cornitetului judetean Dimbovita din care au
ficut. parte (in diferite perioade) tovarFqii : TZnese Bortoi (care a avut
mult timp fuiicfia de secretar), Ilie Cocev (care a indeplinit func$ia de
secretar in diferite perioade), Vasile Tobosaru, Nicolae Poplaci, Ale-
xandru Stanescu, Georgescu Stefan, Petre Iubu, Iosif Tolmaci si al$ii4,
r5spundea de o localitate sau un grup de sate in care existau celule
sau simpatizanti ai partldiilui. Influenta comunistilor er2 mai puter-
nic5 in rindurile muncitorilor din schelele petroliere, din orasul Tir-
goviste, precum si in fostele plisi : GBie~ti,Ghergani, Titu si Bilciu-
resti.
Cu privire la difuzarea publicatiilor de partid in judetul Dimbo-
vita, mentionam faptul c5, in noaptea de 5 spre 6 noiembrie 1934, a u
fost raspinditc manifeste pe strada Cetatii si in piata orasului Tirgo-
viste. Manifestele a u fost citite de n ~ i m e r o smiincitori din Tirgoviste,
pr&um si de locuitorii satelor invecinate aflati in dimineab aceea in
piafa ora~ului. Manifeste cu continut asemZn5tor au fost rsspindite
si in mai multe localit5ti din judet ca : Valea-Voievozilor, Razvad, Gura-
Ocnitei, Sacuieni, Viforita $.a. Manifestele erau semnate de Comi-
tetul regiocal Prahova al Partidului Comunist Remai? si chemau ma-
sele exploatate si asuprite din centrele petroliere dln Prahova si Dim-
bovita sa lupte in front unic impotriva exploatarii capitaliste si a peri-
coliilui fascist.
O larga ac$ii!ne de raspindire a manifcstelor si a literaturii de
partid a desfisurat Comitetul judetean al PCR Dimbovita cu ocazia
zilei de 1 Mai 1935. Astfel de manifeste au fost imprastiate si printre
taranii din comunele Prisesca, Dragomiresti, Voinesti etc. Tot in anul
1935, la sfirsitul lunii octornbrie, in comuna Boteni au fost lipite pe
gardurile unor locuitori mai multe manifeste semnate de C.C. al P.C.R.,
prin care se indemnau taranii s i lupte alaturi de muncitori pentru
p5mint si o via@ mai buca ti.
f n afara de macifeste, au fost rispindite si popularizate in jude-
$11 Dimbovita si o serie d-e biosuri editate de C.C. al P.C.R. sau cie
Comitetul regional Prahova. Una din aceste brosuri, care demasca in-

PIn5 in prezent n,u dispunem de dorumente din care s5 reziilte cu clairitate

cornponenta - nomina15 - a Comitetului judetean ;al P.C.R. Dimbovita $i sarcinile
indeplinite de fiecare membru al cornitetului in diferite perioade ; din aceasta
cduz5 cele mentionate mai sus a u fost consemnate pe baza reiat5rilor facute de
mai ,mu!t;i membri vechi ai partidului ce a u activat i n Dimbovita si nu esle
esclus ca .unele rdzte sB nu cmespurUd&intocmai.
Arhiva .C.C. al P.C.R., idem, f . 9-12 si dos. nr. 2991.
A'rhiva C.C. al P.C.R., dos. nr. 39530-9, f. 335-363 ; dos. 33311-3980, f. 5 ;
dos. 5549-16, f. 1-4 ; ziarul ,:CurentulN din 31 o c t o m b r i ~1835.
fi2 ION TOACA

tensificarea exploatiirii capita1isl.e in intreprinderile petroliere, a fost

difuzata in anul 1935 printre m u ~ c i t o r i i din schelele Cura-Ocnitei,
Ochiuri, Moreni, Riiz~ad,Viforita, precum si in localitiitile Tirgoviste,
Valea-Voievozilor, Aninoasa, Ulmi etc. 7.
fn anii ilegalitgtii o circulatie larga au avut in rindurile comu-
nistilor si ale simpatizantilor din judetul Dimbovita si unele organe cle
presa editate de T.C.R. ca ,,Scinteiaa, ,,CazarmaX, precum si ,,Scinteia
Prahovei" - c'rganul Comitetului regional Prahova al P.C.R. In pagi-
nile ,,Scinteii Prahovei" au fost publicate o serie de articole privind
munca de partid desfiisurata de Comitetul judetean al P.C.R. Dimbo-
vita, liupta muncitorilor si Pranilor din judet si se lua apararea aces-
tora impotriva exploatarii capitaliste 5 Astfel, intr-un artico1 publicat
in ziarul ;,Scinteia Prehcvei" din 20 mai 1935, se protesta energic im-
potriva amenciarii a 42 muncitori petrolisti de la societatea ,,Concor-
dia" din Gura-Ocnitei. De asemenea. tot in acelasi numiir al ziarului,
in articolul intitulat ,,Din satul Bucsani-Dimbovita", se demascau fari%-
delegile comise de autoritatile administrative din acea comuna, iar $5-
ranii erau indemnati sa aleaga un comitet larg de actiune format din
elementele cele mai cinstite. Acest comitet, se spunea in articolul sus-
mentionat, ,,trebuie sii organizeze intruniri $i discutii asupra nevoiior
si piisurilor pe care le au tiiranii, sii organizeze lupta $Granilor pentru
cucerirea cererilor drepte". Tot in acelasi artico1 se spunea : ,,Taruni
cinsti) si hottiriti. intrati in partidul comunist, formati in satul vostrir,
o celulii puternicti de partid care sQ tie mereu treaz4 constiinta tara-
nilor din Buc~ani,sii-i organizeze si sa-i conduca in lupta zilnicti im-
potriva exploatiirii burghezo-mosiere~ti"
Au fost riispindite manifeste cu continut revolutionar, precum si
ziarul ,,Cazarma", si in curtea Scolii d'e ofiteri de cavalerie si in cea
a Regimentului 22 Infanterie din Tirgoviste, prin care era demascat
regimul espru aplicat soldati!or I''.
In conditiile grele ale muncii ilegale s-ai1 folosit cele mai diverse
forme si metode pentru difuzarea materialelor propagandistice ale
P.C.R. Astfel, unul din locurile mai importante unde membrii de partid
din judetul Dimbovita tineau ?edinte s u se intilneau cu legaturile su-
perioare pe linie de partid, pentru a primi materiale propagandistice
si instructiunl, se afla in apropierea iinei piiduri de Iinga comunele
Gura-Ocnitei si Razvadul-de-Sus in punctul numit ,,La Vii" 11.
Infruntind teroarea dezliintuita impotriva lor, membrii de partid
din judetul Dimbovita au reusit sii Sinii permctnent legatura cu. Comi-

Arhiva Institutuliii de studii istorice $i social-politice de pe lingg C.C,

a l P.C.R., cota Ab XIX, inu. 3, p. 13-73, 29-30.
Arhiva C.C. a l P.C.R., dos. 297S1 p. 3.
\,Scinteia Prahovei", anul 11, nr. 6, din 20 mai 1935.
lo Arhiva C.C. a l P.C.R., doc. nr. 739 si ziarul ,,CazarmaC', anul IV, nr. 7,
din aprilie 1934..
" Arhiva C.C. al P.C.R., doc. nr. 33341-3980, f. 3 si 17.
MARTURII DIN ANI1 ILEGALITATII 63

tetul regional Prahova care le trimitea materia1 de partid si le dàdea

indrumari asupra organizàrii si desf5~urSriimuncii. Acest fapt rezuita
si dintr-un raport adresat forurilor superioare, in februarie 1936, de
c5tre organele sigurantei din Tirgoviste, in care se mentiona cti ,,in
regiunea petroliera Gura-Ocnitei, limitrofa cu regiunea petroliera Mo-
reni - Prahora, c u m si in comunele limitrofe cu orasul Tirgoviste, se
face o intensa propaganda de calre mentbrii care activeaza in organi-
zatiile comuniste de pe teritoriul judetului Prohova, avind legaturi la
Tirgoviste....<
Ca urmare a inr5utatirii conditiilor de vista si a activitiitii de-
puse de partid, de demiascare a exploatarii capitaliste, muncitorii de-
vin tot mai combativi si mai hotàriti in lupt5. fn octombrie 1936, bunà-
oarà, muncitorii de la societatea ,,Astra r o m ~ n a " se ridica la lupt5
pentru marirea salariilor. fn acest scop, cei 50 de muncitori de la ate-
lierul eiectric declara grev5, care a durat 3-4 ore. Pentru a impedica
prelungirea acesteia, patronii au fost nevoiti sa majoreze salariile mun-
citorilor cu 100/o. Succesul grevei de la atelierul electric a stimulat
lupta tuturor petrolistilor din Dimbovita. Deoarece se prevedea declan-
sarea unei greve de mari proportii, conducerile celorlalte societati au
fost nevoite sii màreasca salariile muncitorilor de !a diferite ateliere
si instalatii pentru extractie.
Cu toate m5surile represive luate impotriva lcr de càtre orga-
nele siguranfei, comunistii au acordat o deosebits atentie tineretuiui
miincitor, atragerii acestuia in organizatiile U.T.C. In anii 1934-1936,
au activat in U.T.C. mai multi tineri din localitatile Tirgoviste, R5z-
vad, Ulmi, Gura-Ocnitei, Ocnifa, Colanul, T ~ i s , Lazuri si Arsenalul
armatei din Tirgoviste. U.T.C.-iltii din judetul Dimbovita participau
la raspindirea manifestelor si brosurilor cu continut revolutionar, dc-
mascau activitatea organizatiilor fasciste si mobilizau tinerii muncitori
la lupta pentru salarii mai bune, pentru respcctarea orelor de munca,
desfiintarea bàtaii ucenicilor etc. 13.
Un sprijin substantial in activitatea desfZsurat5 in anii ilegoli-
t5tii au primit organizatia de partid ~i cea de U.T.C. din judetul Dim-
bovita din partea tovarSsului NICOLAE CEAUSESCU, militant de
seamà al Partidului Comunist Roman. infruntind conditiile grele de
teroere impuse de regimul burghezo-mosieresc, t ~ v a r à s u l Nicolae
Ceausescu, care se ocupa din partea conducerii centrale si de indru-
marea organizatiilor revolutionare din judetul Dimbovita, caracteristic
stilului sàu de munca s-a deplasat de mai multe ori la Tirgoviste, pre-
cum si in localitàtile Plmi, Valea-Voievozilor, Razvad etc., unde exista
un niimSr important de muncitori incadrati in partid si U.T.C. Pe
baza cunoa~tei.iiconcrete a situatici din aceste organizatii, a conc!u-
ziilor desprinsc diil discutiile purtate cu ccmunistii, utecistii si munci-

Ibidem.
l3 Arhiva C.C. al P.C.R., dos. nr. 739.'1.
~64 ION TOACA

torii inaintati din acest judet, se stabileau sarcinile ce reveneau comi-

tetului jud'etean si se indicau membrilor din comitet metodele cele mai
eficace pentru intarirea organizatiei si cresterea infliientei comunistilor
i n mase l". Amintindu-si despre aceasta perioada, tovarasul Nicolae
Ceaiqescu sublinia la 23 iulie 1969, ci1 prilejul vizitei sale in municipiul
Tirgoviste si judetul Dimbovita : ,,Cunosc mzinicipiul si judetul dum-
neavoastrti d i n anul 1935. Mii leagii multe amintiri de aceste locuri,
-de activitatea desfiiszii-atii aici i n conditiile ilegalitiitii pentru cptirarca
intereselor oanzenilor 112zfnci.i.Nzi departe de aici a m fost nrestat de
sigurantii. Desigur amintirile pot fi pliictite sau nepliicute. Ptistrer o
amintire pliicutii despre oai~zenii ininzina$i pe care i-am intilnit pe
aceste meleayuri. S i atrinci, 2 r , unii ilegalitiitii, a m simtit in rindul
muncitorilor, tiiranilor, oamenilor mzrncii de pe aceste ineleaguri ace-
la$ sprijin, aceeasi hotiirire d e a urma o l i t i c u comunistilor, de a face
totu2 pentru triui?zful socialismului %n $ara noastrS" '? Arestarea de
&tre organele sigurantei a tovar5sului Nicolae Ceauscscu, precum si a
unor membrii ai org-nizatiilor P.C.R. si U.T.C. din acest judet, 5-a
-produs in anul 1936. in comuna Ulmi, in vecinatatea orasului Tirgo-
viste 16, toti cei arestati fiind trimisi in fata Consiliiilui de Razboi al
.Corpului 5 Armata - Brasov.
In timpul cercetarilor. cit si 13 proces comcnistii si utecistii au
avut o atitudine dirza. Ei au condamnat politica reactionara, antipopii-
121-5, dusa de clsse!c exploatatosre, transformind procesul in adeva-
rata tribuna de demascare a regimiilui burghezo mosieresc si a peri-
colului fascist, de mobilizare a poporului in lupta peritru apararea
drepturilor si libertaelor democratice, a integritatii teritoriale, inde-
pcndentei si suveranitatii patriei. Martorii citati la proces (peste 100
de persoane) si solidaritztea mncitorilor din Brasov (linde se judeca
procesul) cu cei areststi au contribuit la Iargirea o p i ~ i e iantifasciste
.,.
in Romania, la demascarea regimului de teroarc burghezo-mosieresc.
Masele muncitoare ai: protestat si impotriva sentintei pronuntate la
29 mai 1936 de c5ti-e Consiliul de Razboi al Corpului 5 Armata - Bra-
qov impotriva militantilor comunisti l;. Masurile drastice luate de auto-
ritatile burghezo-mosieresti (arestari, schingiuiri, condamnari) nu au
putut insa abate organizatiile revolutionare din Dimbovita cle la lupta
dreapt.5 si dirza condusa de partid.
In actiunile duse impotriva pericolului fascist, comuniytii au atras
s i o serie de tineri intelectuali. Organele sigurantei din ~ i r ~ o v i in- ~te
forrnau forurile superioare ca i n luna octombrie 1935 s-a constituit
la Tirgoviste comitet~!l local a! Frontului Democratic Studentese, com-

" Arhiva C.C.al P.C.R..dos. nr. 741, f. 11.

,.ScinteiaU. din 23 iulie 1960. p. 3.
'"rhiva C.C. al P.C.R.,ibidem.
Arhiva C.C.al P.C.R..doc. nr. 33341-3980. f. 2-8.
MARTURII D I N ANI1 ILEGALITATII
65

pus din mai multi tineri studeilti f8. Se sublinia ca acest comitet inten-
tiona sa tipareasca un manifest care sa cheme tinerii studenti din ju-
detul Dimbovita la lupta pentru cistigarea de libertali democratice.
Mentionam si faptul ca in anul 1936 sint anchetati o serie de tineri
intelectuali care indemnasera pe profesorii de la Liceul din Nucet sii
citeasca publicatiile sovietice, cit si ziarele democratice ce apsreau in
%ara19.
Comitetul judetean al P.C.R. Dimbovita s-a preocupat intens si
de indrumarea organizatiei ,,Ajutorul Rosu", in activitatea careia a
fdst atras un numar insemnat de muncitori, functionari si mici mese-
riasi. Membrii ,,Ajutorului R o ~ u " au participat si la raspindirea ma-
nifestelor care chemau la ajutorare si solidaritate cu luptatorii anti-
fascisti aflti in inchisori si lagare, intre care manifestul ,,Chemarea
celor inchisi", tiparit in decembrie 1933 de catre C.C. al Ajutoruiui
Xosu din Romania si raspindit in noaptea de 23-24 ianuarie 1934 pe
strazile orasului Tirgoviste si in comunele din imprejurimi.. Prin ras-
, si prin munca de Igmurire de
pindirea de ma.nifeste si b r ~ s u r i - ~cit
la om la om, membrii organizatiei ,,Ajutorul Rosu" din judetul Dim-
bovita aràtau maselor largi de muncitori, %grani si intelectuali caiiza
dreapt.5 pentru care luptau comunistii, chemindu-le la actiuni hot5-
rite pentru eliberarea detinutilor politici. Organizatia ,,Ajut~rulRosu"
din Tirgoviste a mobilizat muncitorii, Franii, functionarii si micii me-
seriasi in actiunile de stringere a obiectelor destinate ajutorgrii deti-
nutilur politici. Familiile muncitorilor confectionau miinusi, cicrapi,
flunele, cgmasi si alte obiecte necesare celor inchisi, iar taranii donau
alimentate. fn ajutorarea detinutilor politici a u contribuit si o serie de
intelectuali si mici meseriasi din Tirgovi2te. Obiectele si medicamentele
procurate de organizatia ,,Ajutorul Rosu" din judetul Dimboviw erau
trimise detinutilor politici din inchisorile Doftaca, Caransebes, TTàc5-
resti si Dumbr5veni *l.
In scopul largirii luptei antifasciste, cornitetul judetean, apiicind
in practica hotarirea Plenarei C.C. al P.C.R. &n ianuarie 1936, de im-
pletire a luptei ilegale cu cea legal5, creazii o serie de organizatii largi
de masa, in jurul carora s-au grupat mur,cjtorii, tara~iii,micii mese-
riasi si inte!ectuali si a atras in actiunile duse impotriva politicii de
fascizare a t5,rii o parte a membrilor organizatiei partidului radical-
taranist (iunianist) Munca dusa de comunisti in rindurile organizatiilor
P.N.T. a dat unele rezultate pozitive, -4stSe1, in ziua alegerilor gene-
rale din decembrie 1937, tiiranii din satele vecine cu orasul Pucioasa
s-au prezentat la vot in mod organizat, dejucirid astfel planurile libe-
relilor care actionau pentru a impiedica maselé populare sii voteze pe

Idem, dos. nr. 3537, f. 7.

l9 Idem, dos. nr. 740.
Arhiva C.C. al P.C.R., dos. nr. 737, 742 si 33125.
2' Arhiva C.C. al P.C.R., dos. 39547-38, f. 1-9.
 acei candid'ati care se pronuntau intr-o m5sur5 sau alta pentru ap5-
rarea libertiitilor democratice. Alegerile de la Pucioasa au constituit a
infrfngere nu numai a liberalilor, condusi de industriasul Nicolae Ri-
zescu, dar si a cuzistilor, reprezentati de frstele acestuia, Mircea ]-.i-
zescu. fn placa Ghergani, la o mare adunare organizatà de P.N.T. i11
ajunul alegerilor, la care a u participst aproape 6.000 de tarani, a lvat
cuvintul ~i un membru al organizatiei P.C.R. din localitate. E1 a che-
mat masele la lupta impotriva elementelor fasciste si a sprijinitorilor
acestora. La adunare s-a citit si o declaratie a Uniunii Ilemocratice,
creata in 1937 i n urma desfiintarii Blocului Democratic. Datorita muncii
duse de comunisti in rindurile maselor tiirànesti din Ghergani, fortele
democratice au obtinut succese importante. in ajunul alegerilor,
locuitorii din satele SCibieyti si Colacu au hu-iduit si a u aruncat cu
pietre intr-un grup de elemente fasciste ce mi3r$iluiau prin sat. In
ziua alegerilor din decembrie 1937, granii din comunele Colacu,
Ghimpati, Sàbiesti, Riicari, Biiliinesti etc. s-zu prezentot in numiir mare
la vot, facind inofensive cetele de huligani platiti de reprezentantii
partidului liberal. Majoritatea locuitorilor din aceste comune, sub in-
fluenta fortelcr democratice, au rcspins candidaturile liberalilor si cu-
zistilor, d5nd voturile lor acelor candidati, care se pronuntau cit d e
cit pentru apàrarea democratiei.
Comitetul judetean al P.C.R. Dimbovita a folosit cu succes aso-
ciatia sportivi3 ,,Avintul Muncitoresc - Tirgoviste", din conducerea
&reia fàceau parte si membri ai organizatiei P.C.R. din Tirgoviste-
Deplasiirile echipei de fotbal in diferite localiti3ti din judet erau 'folo-
site de membrii portidului comunist pentru a lua legatura cu orga-
nizatiile de partid din localit5tile respective, carora le dadeau indi-
catii si le transmiteau materiale de partid. $edintele periodice a l e
asociatiei sportive prilejuiau, de asemenea, intilniri ale membrilor d e
partid si discutarea unor probleme ale muncii desfàsiirate de P.C.R.
in anii 1938-1940, Comitetul judetean al P.C.R. DimboviB si-a
concentrat activitatea indeosebi in rindurile muncitorilor cuprinsi in
bresle. Referitor la activitatea desfiisurata in bresle, organele sigaran-
fei din Tirgoviste mentioneazii intr-o nota din 29 octombrie 1939 ca
membrii organizatiilor P.C.R. rgspindeau manifeste, prin care impri-
mau activitgfii breslelor u n continut revolutionar 22. i n a c e N i timp,
comunistii care erau mai putin cunoscuti de organele represive ,,m
reugt sa oaipe locuri in cornitetele de conducere a citcrva bresle" din
judetul Dimbovita. Ca urmare a acestei activit., in unele localitati
ca de exemplu, 1s Gura-Ocnitei, breslele ,,Chimie-electricitate" si ,,Me-
hlurgie" se unesc si lupt5 impreunà pinii la interzicerea organizatiilor

n Arhiva C.C. al P.C.R., dos. nr. 742 ; La congresul breslelor din Bucu-
resti (sfirsitul lunii aprilie 1939) a participat si un delegat al breslelor din.
Dimbovita, care era membru ai P.C.R.
MARTURII DIN ANI1 ILEGALITATII 67

muncitoresti, (septembrie 1940). fn rindurile muncitorilor din aceste

bresle au fost riispindite manifeste si brosuri editate de P.C.R., care,
asa cum mentioneaza o nota a sigurantei ,,se dau de la om la om, iar
acestia le citesc si le comenteazti cu mult interes" 23.
i n activitatea sa de zi cu zi, Comitetul judetean din Dimbovita
a primit din parta. C.C. al P.C.R. si a Comitet~ilui regional P.C.R.
Prahova un sprijin substantial. fn acest scop, Comitetul Centra1 a tri-
mis la Tirgoviste numeroase materiale de propaganda, precum si in-
structori cu cxpcrien*, printre care se num515 si Constantin David.
fn anul 1939, i n conditii de ilegalitate, Constanti* David a vorbit in
f@a membrilor celulei P.C.R. de la Arsenalul Armatei si a membriler
Comitetului judetean Dimbovita. E1 a aratat care erau sarcinile comu-
nistilor din judet in perioada respectiva si cum trebuiau sii duca ei
lupta impotriva politicii de fascizare sustinuta de virfurile cele mai
reactionare ale claselor dominante, folosind in acest scop si posibilita-
tile d e activitate in cadrul breslelor.
O particularitate a muncii desf55urate in anul 1940 de &tre or-
ganizatia partidului din DimboviM consta in aceea ca aceasta a con-
tinuat sa activeze in cadrul breslelor si dupa ce in primavara anuiui
1940 C.C. al P.C.R., in mod inadecvat, d5duse cuvint de ordine comu-
nistilor sa iasa din acestea pe motiv ca erau create de burghezie. Con-
tin~iindu-siactivitatea in cadrul breslelor, organiz-a P.C.R. din Tirgo-
viste a hotarit sà imprime u n caracter combativ sarbatoririi zilei de
1 ai 1940. fn aceasta zi, peste 100 de muncitori, rnobi1izaf.i de comu-
nisti, s-au adunat in sediul breslelor din localitate si, impreuna cu
familiile lor, a u mers incolonati pini5 la locul unde urma sa se des-
f a p a r e serbarea cimpeneasca. Trecerea coloanei muncitorilor pe strà-
zile principale ale orasului a constituit o vie manifestare pentru apa-
rarea drepturilor democratice ale maselor muncitoare. fn timpul ser-
&i, comunigtii, in jurul carora se adunasera mai multi muncitori,
au vorbit despre importanta zilei de 1 Mai, despre necesitatea unirii
tuturor celor ce rnuncesc in lupta contra exploatarii ,si a pericolului
fascist.
Aeionind in bresle si in afara acestora, comunistii din Dimbo-
vita au stat in fruntea aeiunilor muncitoresti, pentru marirea sala-
riilor gi impiedicarea concedierii muncitorilor. fn 1940, de pilda, cind
conducerea Arsenalului armatei din Tirgovi2t.e a dispus concedierea
a circa 300 de muncitori, pe motiv c5 nu aveau fonduri a le plàti sa-
lariile, membrii celulei P.C.R. au initiat forma.rea unei delegatii care
a mers la comandantul Arsenalului. Unul din muncitorii comunisti a
vorbit in fata directorului, fn numele tuturor muncitorilor si a protes-

z3 Arhiva C.C.al P.C.R.,dos. nr. 39522-4, f. 28.

 ION TOACA
68

tat impotriva masurii de concediere a salariatilor. i n urma acestei ac-

tiuni, conducerea Arsenalului a fost nevoitZ sa anuleze hctarirea luata.
f n anul 1940, in industria petroliera, a u avut loc ucele friimin-
tari si chiar actiuni greviste, la care au participat muncitorii de la
societatile ,,PrahovaU, ,,Sondruma, ,,Creditu1 minier" si ,,I.R.D.P." Pe-
trolistii cereau marirea salariilor si imbunatii~ireaconditiilor de vista.
in urma unei greve de scurta durata a muncitorilor dc la societaiea
,,PrahovaCC, directia societatii, cit si conduciitorii Camerei de munta,
ai1 fost determinati sa promita rezolvarea cererilor formulate de sala-
riati. In acelasi an, petrolistii de la socieiatca ,,Astra rom5n5" inain-
teazii un memoriu Ministeriiliii Muncii, prin care cereau marirea saia-
riului. Ca urmare, Ministrul Muncii a venit ia fata locului si a f5cut
citeva promisiuni care pina la urma nu au fost realizate, ci au fost
ii1-matc cle luarea unor noi masuri represive.
fn anul 1941, organele sigurantei din acest judet. cerceteaza si
inainteaz5 Cui?ii Martiale un numar mare de muncitori, tineri si in-
telectuali " , p e motiv cZ cereau m5.rirea salariilor si conditii mai bune
de via!:. Printre cei t r i m i ~ iin fata instantelor de judecat5 se num51-5
si un grup de muncitori din Tirgoviste si diil comuilele Valea-Lur,ga
qi Gura Ocnitei, precum si citiva tarani din comuna Sacuieni si un
ser,qent din Detasamentul de muncii din G5iesti2j. fn comuna Valea-
Voicvozilor, organele sigurantei urmareau indeaproapc cinci membri
ai organizafiei P.C.R. din loc-alitate care t i ~ e a uleg5tiira cu comunistii
iiin orasul Tirgovi$e
Sub indrumarea comiinistilor. in anii razboiului antisovietic au
avut loc in difcrlte intreprinderi din judet o serie de manifestari im-
potriva hitleri~tilorsi a razboiuliii purtat de acestia. Astfel, in toamna
anului 1941, muncitorii de la Arsenalul armatei din Tirgoviste refu-
zaii sa liicreze peste orele de program, iar àac5 erau totusi foGati re-
britaii piesele, sabotau productia. In acest scop, mentionam scoaterea
clin functiune a u-nei ,.Inasini de grosime", care se folosea la confectio-
narca piirtilor de lemn a!e annelor si a l5zilor pentru obiize, confcc-
tionarca unor l3zi de ambalaj neconforme cu dimensiunile ceiute, pen-
trii ca armele ambala-te sa se defecteze in timpul transportului lor spre
front. rebiitarea a rute cie inehiz5to~rede tiln etc.
f n societatea petrolifera ,,Astra rom3n5" din Razvad, muncitorii
au defectat un transformator elcctric de mare ]?utere; a carui reparatie

In anii 19:34-1941 au fost inscenate peste 20 d e procese: l a care au fost

conciamnati mai multi memb!i ai o r a n i z a t i i l o r revolutionare din Dimbovita.
'"rhiva C.C. al P.C.R.. dos. nr. 2977. 29729'2. 743 si 7.11, P. I. si 11.
Arhiva C.C. al P.C.R., doc. nr. 9522-4: f . 28.
MARTURII DIN ANI1 ILEGALITATII
69

a durat doua sgptamini, si un motor electric care actiona pompele. La

atelierele centrale ale societatii ,,PrahovaU, la statiile de compresoare
si dezbenzinari apartinind societatilor ,,I.R.D.P.", ,,Creditu1 minier",
,,Astra rornanEi", ,,ColumbiabLsi altele, muncitorii au produs numeroase
defecguni si au scos din functiune pe timp indelungat mai multe in-
stalatii.
In septembrie 1341, a u fost cercetati mai multi muncitori de la
atelierele centrale ,,Unireau din Gura-Ocnitei, penti-u c i sabotasera
productia si indemnaserg pe tovarasii lor de munta sa lupte pentru ma-
rirea salariilor. Un strungar rupsese un burghiu care costa 75000 de
lei, iar asa cum rezulta dintr-o nota a sig~i.ran;ei, ,,inainte cu trei sap-
tiin12ni a defectat surubul mama de la strang din acelasi atelier" 27
fn anul 1942, o mare actiune de sabotare a prodiictiei de razboi
are loc la Arsenal. In legaturii cu acest fapt, organele represive din
lacalitate consemnau in raportul lor din 12 iiinie 1942 ci?i ,,.4rsenalul
de la Tirgoviste a fost incendiat66 -9s.
Ostilitatea populatiei din Dimbovita fatS de regimul militaro-fas-
cist si ocupatja stràins era deosebit d e puternica. La accentuarea ne-
rnultumirilor populare contribuia si lipsa de produse alimentare, si i11
special a porumbului, czre crease o stare de spirit foarte agitata. In
legatiir5 cu acest fapt, in raportul nr. 46904-2 din 8 iulie 1942 al Co-
mandamentului 5 Teritorial se spune : ,,Am z?fizzit in orasul Tirgoviste
si prin comunele acestui jzidc-t, sirziri intregi de femei ?i copii care
umblii dupii poruinb, deoarece nu azi ce si? ii~iinince, inor de foame.
Pe la unitiitile arnzatei se duc feinei si copii ccre cersesc sii li se dea
o bucati? de piine s a ~ iun kilogram de miilai . . 3acG a?itoritii$ile supc-
rioare nu iau masziri din timp ... sintenz expusi ca infr-o zi SE ne giisim
in fata unei nemul$uiniri care, din cailza foainei, sii se dea la acte cere
a r periclita siguran$a statu.luiK
Tot in anul 1943. in luna aprilie, este cercetat de organele sigu-
rantei si trimis i n fata Curtii Martiale din Ploiesti un agent de pe
mosia MihFiescii din comuna SZlcuta, judetu! Dimbovita, pentrii ci5 ex-
plicase celorlalti argati c5 in U.R.S.S. oamenii muncii se bucur5 dc
conditii de munta si de viatSi cu totul diferite celor din Romania. E1
afirmase &iacolo taranii nu sint exploakti d c mosieri, iar dac5 va f i
incorporat si trimis pe front, e1 se va a l à t ~ r atrupelor sovietice3').

27 Arhiva C.C. al P.C.R., dos. nr. 51791, f. 2 $i 6.

28 Fototeca Institutului de studii istorice si social-politice de pe ling5 C.C.
al P.C.R., cota m. 10832.
I d m , cota nr. 10363.
Arhiva C.C. al P.C.R., dos. nr. 745, f. 7.
 ION TOACA
70

In anii urmztori a continuat sa creasca ura maselor largi popu-

lare din Dimbovita impotriva dictaturii militaro-fasciste si a jugului
hitlerist. i n fruntea actiunilor muncitoresti si t3rZnesti pentru obtine-
rea unor conditii de viatà mai bune au stat in permanen@ comuniqtii
care, prin munca de lamurire de la om la om, cit si prin rgspindirea
si popularizarea literaturii de partid, au educat in spirit revolutionar
numero~imuncitori si Prani din judetul Dimbovita. Acestia au deve-
nit luptatori dirzi, plini de abnegatie, actionind sub conducerea P.C.R.,
pentru infiiptuirea insurectiei nationale antifasciste din august 1944,
care a deschis o erà nouà in istoria multisecular5 a poporului romdn,
marcind inceputul revolutiei populare in %aranoastrii.
 25 DE ANI DE L A ALEGERILE
P A R L A M E N T A R E D I N NOIEMBRIE 1946

CONTRIRUTIA FORTELOR DEMOCRATICE DIN JUDETUL

DIMBOVITA, CONDUSE DE P.c.R., LA VICTORIA B. P. D.

GH. T. IONESCU

Comitetul judetean al P.C.R Dimbovita socotea alegerile din no-

iembrie 1946 un moment important in lupta maselor pentru consoli-
darea cuceririlor infaptuite si pentru zdrobirea reaeiunii. insusindu-si
hotaririle cu privire la alegeri, adoptate do conducerea partid'ului inca
de la Conferinta Nationalà, intr-un raport al Comitetului judetean de
partid se sublinia c5 ,,a cisticja battilia alegerilor inseamni? a hotiiri
definitiv cursul de dezvoltare democraticti a tcrii si cc in viitoarele
alegeri nu era vorba doar de o luptti pentru voturi, ci de o nùisura?-e
a for$elor democratice, pe de o parte si a reactiunii de alti3 parte, c6
aceste alegeri decid soarta democratici in $ara noastra" l .
In acele zilc de clocot si lupta care anuntau mari preiaceri, co-
munistii din judetul Dimbovita si-au dat seama c5 bàtalia alegerilor
va f i decisiva si, pentru a o cistiga, trebuiau intgrite in primul rind
organizatiile de partid! care constituiau ,,statu1 major in conducerea
luptei". Si intr-adevar, conducind pe oamenii muncii la lupta pentru
inlsturarea primarilor si pretorilor reacqonari, pentru mobilizarea tu-
turor resurselor materiale si umane la sustinerea razboiului antihitle-
rist, partidul comunist si-a sporit prestigiul si influenta sa in rindul
maselor dimbovitene, lucru c o ~ f i r m a tde primirea in partid in numai
6-7 zile din luna ianuarie 1946 a unui numar de aproape 400 de
membri -. Acest fapt este consemnat si intr-o informare trimisa Comi-
tetului Centrol al P.C.R. de catre Comitetul regional al P.C.R. Prahova,
care cuprindea in raza sa de activitate si judetul Dimbcvita, informare
in care se seria cZ partidul comiinist reprezenta foca cea mai puter-
nica din intreaga regiune din punct de vedere al autoritatii si influentei.
S e sesizo cresterea cli deosebire a influentei partidului comunist in iin-
dul muncitorilor si tzranilor 3.

Arh. centrala a C.C. a l P.C.R., fond 1, dos. nr. 205, f . 8-11.

.,Chemarea". din 17-21 ianuarie 1946, p. 3.
Arh. centrala a C.C. al P.C.R., fond 1, dos. nr. 6, f. 34, 65, 99, 131, 113.
72 GHEORGHE T. IONESCU

Dac5 reactiunea pierduse, dupa 6 martie 1945, o mare b5tSlie pe

terenul luptei politice, centrul luptei de clas5 in Romania, deci si in
judewl Dimbovita, se stramuta precis in domeniul economic. Organi-
zatiile locale ale partidului cornunist au apreciat ca, pentru a cistiga
alegerile, fortele democratice trebuie s5 infringa reactiunea fntr-o lupti5
deschisa si in domeniul economic.
Cercurile reactionare din judetul nostru, profitind de greutatile
economice provocate de razboi, care continuau s5 se manifeste, la care
se ad5uga si o sece25 cumplit5, desfasuraii o serie de actiuni pentru
sabotarea redresarii economice a Wrii.
Lupta pentru refacerea economic5 incepuse. La ea erau antre-
nate sindicatele, toate organizatiile de rnas5 si cbstcsti, dcci mii si mii
de oameni. Evident, accentul principal se punea pe sporirea productiei
in ramurile hotaritoare ale industriei. In aceastii privinta, la indicci.tia
conducerii superioare de partjd, se hotaraste ca Arsenalul arniatei din
Tirgoviste sa treac3 la productia de pace, primind comenzi pentru c5ile
ferate si pentru piese de uz casnic 4.
fn industria petroliera - care avea cea mai mare pondere in ju-
d'etul 13irnbovita - productia a crescut, atingind in perioada mai 1946 -
noiembrie 1946 aproape 909/0 din productia din dinaintea razboiului.
Sporirea productiei de titei se realiza. in ciuda urior cocditii grele de
miinca, a sabotajului fati? al patronilor, a foametei. Pentru a ilustra
arcasta situatie este revelator articolul din zierul ,,Scinteiaa : ,,Reac-
$iontr~.iide la ,,Unirea'' Gura-Ocnitei infometeazii muncitorii", in care
se rclateaz5 cum acestia sint supusi unui regim de cumplita infome-
tarc. ,,Aslfizi - se subliniaza in articol - ingiiduinta 77zzincitorilor a
lual sfirsit. Uniti, ei sint hotfiriti sii Zupte impotriva acelora care in-
cearcau sii loveascii in mztnca de ridicare a zinei Romhnii libere, demo-
cratice si prospere ...« ' Asemenea cazuri erau intilnite $i la schelele
din Ochiuri si Moreni.
fn aceasta perioad5 a refacerii economice a jude$ului. transportu-
rile feroviare au sporit continuu atit la marfuri, cit si la calatori. Siic-
cesele feroviarilor se explicau prin refacerea rapida a liniilor Titu-Pi-
testi si Titu -Pietrosita, precum si a d5rii in exploatare, la 29 iunie
a
1946, noii linii de cale ferzt5 Tirgovi~te-Ploiesti G.
Consecvent politicii sale economice, guvernul democratic a liiat
un sir de masuri pentru imbunatatirea situatici meteriale a maselor.
In februarie 1946 s-a facut o noua recalculare a preturilor, au fost re-
duse impozitele pe salarii. Conform Legii nr. 96 din 16 fabruarie 1946,
a fost creat Oficiii! economic- judetean, care avea sarcina de a uplica
in \-iata masurile amintite '. Dind dovada de vigilenta comunistii a u

,,Romània in reconstnicfie". Ed Dacia Traian5, 1946, Eucuresti, p. 37.

,,Scinteia6',din 6 februarie 1946, p. 6.
E ,.Scinteial', din 3 iuiie 1946, p. 1.
,,Chemarea", din 10 martie 1916. p. 2.
CONTRIBUTIA LA VICTORIA B.P.D. 73:

demascat pe speculantii din Tirgoviqte, czre inselau pe cetefeni. La un

speculant s-au gasit alimente, bauturi, si sapun in valoare de doua mi-
lioane lei. Toate acestea au fost confiscate de Oficiul economic jude-
tean si vindute la pret oficial oamenilor muncii o moara din
satul ' ~ o r n e ~ lucratorii
ti Oficiului economic judetean au descoperit
pinzeturi, talpa si mari cantitati de zahgr, ascunse de un mosier. Si
aceste produse au fost vindute la pret oficial cetgtenilor in judet9.
Zi de zi muncitorii se conving ca partidul comunist este partidul
lor, este apEr5torul intereselor vitale ale msselor de la orase si sate.
f n batalia peritru cistigarea maselor de baza ale tarsnirnii, Co-
mitetul judefean de partid a inceput mobilizarea taranilor la lupta
pentru satisfacerea unor revendicari econoinice imediate : combciterea
speculei, a sabotajului mosierilor expropriati, primirea titlurilor de im-
proprietarire etc.
Iat5 ce se scria in ziarul ,,ScinteiaL': ,,In plasa Gtiiesti lucriirile
de definitivare a reformei agrare se apropie de sfirsit... Opt echipe
de topometri au parcelat loturile in 11 comune.. . Direct;in Camerei agri-
cole Dimbovita conduce Eucriirile tehnice ..." Acelasi ziar, in articolul
99
Taranimea àin judetul Dimbovi< desavirseste reforma agrara", sub-
i

linia faptul ca reforma agi-ara se defintiva si in plasile Pucioasa,

Matei Voevod si Ghergani li.
Pentru t5ranii dimboviteni, comunistii s-au dcvedit a fi oameni
care-si tin cuvintul dat. Ei a u vazut cum actiunea de impartirea titlu-
rilor de improprietarire ia amploare. La inceputul lunii iunie 1946 mii
de tarani din judetele Dimbovita, Muscel si Arges au mers la Pitesti
si, in cadrul unei impuniitoare adunari, aU primit titlilrile de impro-
prieGrire, chiar à e la Dr. Petrv Groza l? Actiunea a c0ntinua.t. Dumi-
nica 7 iulie 1946, la Contesti, peste 40 de mii de t5rani din localitate,
precum si din comunele din jur au luat pzrte la o mare intrunire, cu
care ocazie peste 21.624 de siiteni au primit titlurile de improprietarire.
1x1 prezenfa dr. Traizn Savulescu ?i a lui Gheorghe Popescu, noul pre-
fect, democrat, u n plug cu 6 boi trage o brazdFi adinc5 pe una din mo-
siile expropriate, in aclamatiile multimii 13.
Sub indrumarea comunistilor, organizatia localii din Racari a
Prontului Pliigarilor a impiirtit sgtenilor lemne si gaz. fn viltoarea
luptei de clasà se inchega si se Entarea alianta dintre clasa muncitoare
si Griinimc. Astfel, in comuna Lungulem au sosit in primiivara anului
,,Cheniarea", din 13 august 1946, p. 4.
,,Chemarea", din 17-24 ianuarie 1946, p. 3.
lo ,,ScinteiaX,din ,27februarie 1946, p. 2.
l1;,Sdnteia", din 18 februarie 1946, p. 3.
i2 ,,Frontiil plugarilor", din 14 iunie 1946, p. 2.
f 3 ,,Chemarea'', din 15 iulie 1946, p. 1 sau ,,Frontul plugarilor", din 12 iulie-
1946, p. 1 si 3.
74 G H E O R G H E T. IONESCU

1946 muncitori din Bucuresti, care au adus satenilor 400 litri petrol
lampant, 500 1, motorinH, 31 sape, 10 fiare de plug a i au reparat gra-
tiiit uneltele agricole ale acestora 14.
Comitetul judetean al P.C.R. Dimbovip, tinind seama de faptul
.c6 dup6 razboi inventarul agricol era redus, a luat m5sura de a-i ajuta
_pe tarani prin infiintarea u.nor centre de masiri agricole la Tirgoviste,
Pucioasa, Voinesti, Mircea Vocia, Gaiesti, Titu, Valea Mare. Masura a
fost primita cu entuziasm de &tre q r a n i - entuziasm exprimat prin
zeci de scrisori de multumire adresate Comitetului judetean de parti$ 15.
In acelasi timp, organizatiile locale ale partidului comunist luptau
pentru realizarea unei mai democratice asezari a sarcinilor fiscale, mer-
gind pina la scutirea de impzite a unor familii sarace, cu copii multi,
sau a unor vaduve si invalizi de razboi, in acelasi timp luindu-se ma-
suri, fmpotriva fostilor primari si notari care comiseseril abuzuri l6.
Iata de ce, in iulie 1946, un corespondent al ziarului ,,Scinteia"
.care trecuce prin judetul DimboviN relata cele spuse de g r a n i : ,,Sin-
tem ZinQtiti pentru cti alegerile care vin intereseaza in prirnul rind
.sriinimea si muncitorirnea ... Vor fi alegeri in care plugtirimea isi zuz
spune liber cuz7intul ..." l i .
Dar in aceasta efervesceng revolutionar5 este cuprinsil si intelec-
-tualitatea. Inc6 din octombrie 1944, la indemnul comunistilor, se con-
stituise comitetul de initiativil al inv5t~torilor democratii care-si pro-
punea s5 mobilizeze inva@torimea judetului la lupta pentru demo-
ecratizarea scolii Id. Activitatea cornitetului invZtatorilor democrati din
.judetul Dimbovita s-a intensificat mai ales cind ?n fruntea acestuia a
fost ales invZi@torul comunist Gheorghe P o p e s c ~- ~ viitorul prefect
-al judetului.
fn ziua de 9 scptembrie 1946, in cadrul unei mari adunari a re-
prezentantilor tuturor invawtorilor din judetul Dimbovita, se ia in
.xìiscufie Platforma-program a B.P.D. La sfirsitul adunarii, intr-un
mare entuziasm, invaS5torii si profesorii dimboviteni isi d'au adeziunea
,la aceast5 platforma si isi exprima in unanimitate hotgrirea de a o tra-
duce in viata. Dup5 acest eveniment zeci de inv3)tori si profesori cer
primirea in partidul comunist, conducatorui recunoscut al maselor in
.lupta acestora impotriva reactiunii. lg Cu o mare influentii Tn mase, cu
un uriaq prestigiu cucerit in viltoarea luptei de clas5, cu un numZir
sporit de membri partidul comunist pornea si in judetul Dimbovita la
noi batalii. In ziua de 16 iulie se deschide oficial campania electorala
a P.C.R., printr-un urias miting organizat la ,,Arenele romane" din

,,Frontul plugarilor", din 19 aprilie 1946, p. 4.

l5 ,,ScinteiaU,din 28 ianuarie 1946, p. 3.
IG ,,Chemarea'', din 11-17 ianuarie 1946, p. 3.
" ,,Scinteiaa, din 11 iulie 1946, p. 2.
I8 ,,Sckteia", din 12 octombrie 1946, p. 4.
,,Chemareau, din 15 septembrie 1946, p. 3.
CONTRIBU'$TA LA VICTORIA B.P.D. 75

capitala%. Dupa acest eveniment, pentru a cuprinde masele cele mai

largi in sfera activitatii politico-electorale, comitetul judetean de partid
a folosit, la ind5cat;ia conducerii partidului cele mai variate, mai largi
metode si forme de activitate in mase : adunari, mitinguri, Sntilniri,
unde luau cuvintul cadre de baza ale partidului. Citeva cifre sint edi-
ficatoare : pini3 la inceputul lunii octombrie, in cadrul scolilor de par-
tid si ale B.P.D. au fost pregatiti peste 100 de electori permanenti, la
care s-au adacgat zeci de propagandisti speciali, au fost deschise aproape
170 de case ale alegatorilor, au fost d'ifuzate peste 27.000 b r q u i i ,,Uzina
qi ogorul" sau ,,Pamintul este al nostru si stim a-l pastra", editate de
B.P.D. ; 25.000 afise, lozinci, 32.000 fluturasi. Este interesant de cu-
noscut textul unui asemenea fluturas care a fost difuzat in toate sa-
tele judetului :
>RANI !
>>

Ascultati aici cuvintul,

E.P.D. v-a dat Mmintul ;
DacZi vreti sa vi-l pastrati
Soarele toti sa-1 votati !" 21
in cele 4 luni de campanie electoralz au fost trimise din Tirgo-
viste, Gaie~ti,Pucioasa in intreprinderii, la sate, peste 18 echipe de
teatru, 37 echipe artistice mixte (cor, dans, teatru), 7 fanfare, 2 cara-
vane cinematografice 22.
Este evident cZi folosind astfel de mijloace de o mare diversitate,
fortele democratice, au patruns in toate intreprinderile, institutiile si
comunele. In perioada a~igust - octombrie 1946 au fost orgailizate
peste 370 intruniri electorale, la. care au participat 280.000 de cetateni.
Cu aceastZi ocazie au fost depuse listele comune de candidati ai B.P.D.
f n fruntea listei B.P.D. Dimbovita figura militantul de frunte al P.C.R.,
tovaràsul Constantin Pirvulescu, urmat de C. Sandu (reprezentantul
P.C.R.), iar de la P.S.D. - I. Banulescu 23.
Activitatea B.P.D. se intensifica si, la 11 noiembrie 1946, Comi-
tetul judeteari al P.C.R. Dimbovifa organizeaza o mare adunare elec-
torala la Tirgoviste, unde ia cuvintul tovaràsul Constantin Doncea, vor-
bind despre politica P.C.R. si despre marile realiziiri ale guvernului
democrat. fn lot cursul campaniei electorale, P.C.R. s-a afirmat ca forta
politica principala din jud'et. Fiind ce1 mai puternic si mai influent din-
tre partidele B.P.D., partidul comunist a dus greul muncii politice in
campania electorala 24.

8 ,M. F5tu , Din istoria politica a Romaniei contemporane, E d . politica,

1946, Bucuresti, p. 133.
,,Scintei~",din 18 septembrie 1946, p. 2.
a ,,Chemarea", din 10 noiembrie 1946, p. 2.
23 ,,Scinteir?",din 19 octombrie 1946, p. 2.
z4 Arh. centra15 a C.C. al P.C.R., fond 1, dos. nr.. 209, f . 74-75.
76 G H E O R G H E T. IONESCU

Spre sfirsitul campaniei electorale devenise tot mai vizibila de-

plasarea maselor spre fortele democratice si in special spre P.C.R. Una
din dovezile concludente o constituie sporirea numerica a organizatiei
judetene P.C.R. Dimbovita, care, in noiembrie 1946, numiira 18.086
membri, dintre care 8837 de muncitori, 8645 Prani, 83 intelectuali,
424 functionari si 28 militari 2? Un insemnat numar de oameni ai
muncii era cuprins in celelalte partide si organizatii democratice. F r ~ n -
tu1 plugarilor numara, in noiembrie 1946, 37.740 de membri, din care
85% !grani, 8% muncitori si 7% intelectuali ; P.S.D. numara 5780 d e
membri
Aceste cifre n-er fi graitoare dac5 nu le-am compara cu unele
date privind potentialul partidelor reactionare, sub raportul numarului
de membri. Astfel, in noiembrie 1946, P.N.T. (Maniu), ce1 mai puter-
nic partid al reacfiunii, numara doar cca. 3500 membri, nemaicrescind
cu nimic din luna septembrie ; dintre ei, 8O0/0 erau preoti cu m o ~ i i+i
militari deblocati, 15% %grani instariti +i fosti legionari. Slabiciunea
acestui partid rezulta atit din numarul redus de membri, cit mai ales
djn faptul cS i$ pierduse legaturile cu masele.
Victoria fortelor democratice in alegeri devenea evidenta, fapt
relatat i n ziarul ,,ScinteiaU : ,,Cu cit ne apropiem de punctul culmi-
nant al campaniei electorale, cu atit ni se int5reste co~vingereain vic-
toria luptei noastre" '7.
La 19 iloiembrie 1946 cetateriii judetului Dimbovita. si-a dat voiul
pentru reprezentantii B.P.D., pentru democratie $i bunastare. Din 179.011
alegatori au votat pentru B.P.D. un numar de 141.570, pentru P.N.T. -
41.500, iar pentru P.N.L. - 25.500
Totusi, reacpunea a urmarit sa exercite presiuni asupra alegato-
rilor. Un corespondent a l ziarului ,,ScinteiaU scria cZ in comrina Pita,ru
s-au aruncat grenada i n curtea presedintelui Frontului Plugarilor, iar
intre comunele Barbuletu - Voinesti, Riul Alb - Voinesti, Titu -
Odobesti au fost taiate firele telefonice 2" Asemenea incidente s-au
mai petrecut si la Dobra, Baleni, Izvoarele, Manesti. Dar atacurile
reactiunii a u fost infierate de cetateni. Cei prezenti au intervenit ener-
gic pentru a pune in siguran9 centrele de votare. Este de remarcat
c5, exceptind putinele cazuri mentionate, in celelalte comune alegerile
a u decurs in ordine 30. f n ciiida acestor actiuni teroriste, masele de ale-
giitori, in majoritatea lor, a u votat pentru democratie, pentru guvernul
democrat.

* Arh. carnitetului reg. P.C.R. Ploiesti, fond 3, f. 89.

26 Loc. cit., f. 119.
27 ,,Scinteial', &n 29 septernbrie 1946, p. 3.
28 ,,S&tein", din 23 noiernbrie 1946, p. 2.
,,Scinteial', din 21 noiembrie 1946, p. 1.
,,Scinteia", din 22 noiembrie 1946, p. 3.
CONTRIRUTIA LA VICTORIA B.P.D. 77

Lista B.P.D. Dimbovita a icsit in intregimc victorioas5 iar repre-

zentantul P.C.R. - tovarasul C. Pirvulescu -
a intrunit ce1 mai mare
numar de voturi, in comparatic cu reprezentantul rcactiui~ii, care a
fost infrint in mod lamcntabil "l.
Succesul fortelor dernocratice a fost primit cu un entuziasm de
nedescris de oamenii muncii din judetul nostru. In mod spontan, la
Moreni, Tirgovis'te. Gaiesti, Titu, in comune au avut loc mari mitin-
guri si adun3ri prin care cetatenii salutau victoria r5sunZitoare a B.P.D.
Cu aceasta ocazie sint. adresete conducerii partidului zeci de scrisori si
telegrame in care se arata ataqamentul oamenilor muncii fata de P.C.R.
Este interesanta in acest sens ,,MoSiuneaUaduczrii popularc din Moreni,
adoptatii in ziua de 23 noiembrie : ,,Noi cetateni de toate categoriile ...
din regiunea Agoreni, intruniti azi 23 noiembrie 1946 In mitingul B.P.D.
al regiunii petroliere Moreni, lzlind cunostintti despre victoria Blocului
Partidelor Democratice, s a l u t ~ mczl entuziasin aceastli victorie a demo-
cratiei romane~ti ... constientl C& linia trasata de B.P.D. va aduce un
viitor luminoa ... ne luti~?i.angajamentul CE vom contribui cu munca
noastrii 9 cu hotGrIrea noastrii. pentru Infiiptuirea platforrnei - pro-
gram" 32. O astfel de motiune este trimisa Comitetului Central al P.C.R.
si de &tre satenii din Ludesti. 23
Victoria stralucita obtinuta de fortele democratice din judetul Dim-
bevi@ a constituit o nouS confirmare, cS cetatenii dimboviteni erau
pentru progres, pcntru o Romanie noua.

3t ,,Scinteiag',din 23 noiembrie 1946, p. 2.

33 Arh. central5 a C.C. al P.C.R., fond 49, dos. nr. 8847, f. 18.
3\,Chernarea", din noiembrie 1946.
150 DE ANI DE LA MISCAREA
P

REVOLUTIONARA CONDUSA-
P

DE TUDOR VLADIMIRESCU
 MIRCEA T. GEORGESCU

/' SocotitZ inca la finele secolului al XVIII-lea intre orasele principale

'ale @rii. asa cum apare in ,,Principes de geographie", Paris 1784?, Tir-
govistea inregistreaz5 totusi prin mutarea definitiva a capitalei la Bucu-
resti, dupa clrama liii Brincoveanu, o spectacular5 decadere economica
/ ,si 'politicg.
l
Regresul orlsului e dovedlt si de uimitoarea scadere a populatiei,
/ d e la peste 50.000 locuitori cit num5ra pe vremea lui Matei Bssarab la
rdmai 2-3 mii la inceputul secolului al XIX-lea 3.
1 Legindu-si numele de iaproape toate marile momente ale dezvcj1-
ttirii istorice si culturale a T5rii Romanesti, parte din ele inscriindu-se
i n fondul valorilor nationale, Tirgovistea va f i trezita din p5rZsirea la
care o condamnaserg domniile fanariote, in ajunul puternicei misciiri

L populare conduse dc Tudor Vladimirescu.

Prologul acesteia, ca si tragicul s f i r ~ i t al eroului, ba chiar al
actiunii in sine, nu pot fi desprinse de eveilimentele petrecute aici.
Majoritatea istoricilor recunosc ca ,,Revolu~acc de la 1821 a fcst
recedata de o crestere a spiritului combativ al maselor, concretizat5
intr-o serie de rniscsri izolate, cele mai violente fiind cele ale dimbo-
vitenilor si in special ale tirgovi~tenilor.
Supusi unor inumane silnicii de cZtre biv ve1 logofatul Barbu
Belu, crunt spoliator, ramas in amintirea locelnicilor cu urita faim5
,,Belu beleste", mosnenii din Bezdead si Tita, dup5 mai multe plingeri

Comunicarea a fost sustiniita la Sesiunea siiintificg pe organizat5

d e Societatea de stiinte istarice din R. S. Romania la Turnu Severia i n zilele
d e 4-5 aprilie 1971.
Revue historique du sud-est Eumpéen, XVIII, 1941, p. 306.
3 AL A. Popescu-Runcu, Catagrafia jud. Dlmbovita la anul 1810, p. 10 ;
ion Codru Dragusanu En ,,Pelegrinul transilvan", E S P L A , p. 55, face sugestiva
remare5 : ,,Pe cind i n toata Romania nu e o palm6 de p6mint far6 proprieiar,
In Tirgovi~tesint sute de case, date cu curti $i gràdini, i n posesia cucuvaelor" ;
Wdliam Wilkinson, Starea principatelor romane la fnceputul vencului trecut. in
..Buletinul SocietBtii regale de geografie", vol. LV, 1936, p. 207-208 : ,,Tfrgoviatea
a fost cu incetul parasitti de restul locuitorilor sei, iar azi n u este declt u n snt.
In e1 sint mai multe ruine d i n cliidirile vechi, prinire care palatul voievodal".
 MIRCEA GEORGESCU
82

facute noaptea pe furis lui Iancu Vacarescu, ispravnicd judetuliii, ,,s-au

~idicatin februarie 1819 si au venit la Bucure~ti,jeluindu-se la stiipi-
nire $2 cerind dreptate piitimirilor ce ati cerccit ;i indestulare la pii-
gubirile 107 si asupririle ce li s-au facut" 4.
Mai puternica a fost actiunea tirgovistenilor fata de incercarea lui
Alexandru Sutu de a le rtipi mosia, pentru a-si inzestra pe una dirz
fiice, Catinca, ce trebuia sa se marite cu Manolache Baleanu 5.
,,Curajosi si nespusi" 6, tirgovistenii, hotariti sa-si apere mosia, au
alungat pe slujbasii domnesti, ce venisera sa le comunice hotarirea Di-
vanului, trimitind apoi la Bucuresti o impresionantg delegatie de 300 d e
reprezentanti pentru a prostesta contra ilegalitatii. fncercarea dornnu-
lui de a opri intrarea acestora in Bucuresti prin mitropolit si mai multi
boieri, a esuat. Strigind furiosi si imbrincind pe slujitorii curtii, masa
razvrtititilor, a ajuns pina la palatul domnului, care, desi tremura de
frica, privind scena de la una din ferestre, a intervenit cu forta, pe-
depsind cu inchisoarea pe cei mai indaratnici ,.ca pe niste nesup)i si
zurbagzz "CC 7
.
Dupa moartea domnului, o noua delegatie si mai numeroasii s-a
pornit spre capitala, cerind vaduvei raposatului voievod 6 repare ne-
dreptatea sgvirsita de sotul ei. Aceasta a trimis Diva~iului toate hir-
tiile cerute de tirgovisteni, iar Divanul, interesat sa evite noi tul-
burari, acum cind Tudor cu pandurii lui se indreptau spre capitala, a
dat hotarirea prin care se restituia Tirgovistei mosia ,,cum a fost mai
inainte", arzindu-se in fata delegafilor hrisovul domnesc, contestat de
ei cu inversunare
Dirzenia cu care tirgovistenii si-au aparat drepturile, amploaree
actiunii ce a trecut de limitele ora?ului, impletirea in final a revoltei
lor cu inceputurile miscarii conduse de Tudor au determinat pe unii is-
torici sii afirme cii aceasta din urmg ar f i inceput de aici g. Chiar dac5
inregistriim cu rezerve afirmatia, recunoastem ca indrazneata rid:.care
a tirgovistenilor, neinduratori centra oricaror forme de asuprire social5
sau nationala, oglindea starea de spirit a vremii. justificind furtuna
ce a urmat.

Emil Virtosu, Corespondenta literard dintre Nicolae si Iancu VZciirescu

1814-1817, Buc. 1939, p. 52 ; Gh. Georgescu Buzau, N. Balcescu, E.L.P., 1956, p. 122.
j Ion Ghica, Scrisori, ESPLA, p. 124.
Radu Giogiovan, Doug procese pentru apdrareci mogiei oras.iilui Tirgoviste
in secolul XIX, in ,,Studii si articole de istorie", 11, 1957.
i V. A. Urechia, Istoria Romhnilor, vol. XII, p. 481-482.
Radu Gieglovan, op. cit., p. 464.
%amoilov, Riscoala de la 1821 d i n Tura Romaneasci, in ;,Analele romano-
sovietice, nr. 211956, p. 102. Afirmatia se sprijina pe insemnarile lui Ignatie
Iacovenco, funclionar la Consulztul rus din Bricuresti, contemporan al eveni-
mentelor.
 Narind evenimentele evocate mai sus, C. D. Aricescu concluziona
ci3 ,,Revolutia era in aer ;i nimic n-o mai pzitea apri de a nu izbucni" lo.
De altfel, Tudor insusi avea in fosta capitala oameni gata sa-1 ur-
meze. Abia ajuns in Bucuresti, recomanda Divanului numirea pahar-
nicului Druggnescu ca ispravnic de Tirgcviste, acesta fggaduind ,,a
stringe pinti la 1000 oameni vreclnici si inarmati" Il.Cerea mai apoi
marelui vistier sa usureze claca pentru locuitorii satelor din plaiul Dim-
bovitii, precum si darile tiganilor domnesti si a masalagiilor (faclierilor),
specificind c5 are nevoie de o bute de pàcur5 ,,pe?rtru unsul roatelor
tlmurilor, a ctirufelor ;i pentrzt a avea aici sa aprindenz masale la
vreme" 13.
- Fisaria de &tre Alexandru Ipsiianti a cartierului genera1 la Tir-
gcviste a intrerupt dezvoltarea legaturilor zonducàtorului pandurilor
cu o r a ~ u lnostru. Alegerea Tirgovistei ca resedinta a popasului sau in
Tara Rom5neasc5 a fost facuta de Ipsilanti inca inainte de a trece Mil-
cowl, in momentul in care i se comunica dezavuarea miscarii sale de
' catre tar.
1 Comunicindu-i lui Tudor conditiile in care ar f i dispus sa renunte
la actiune, i1 anunta ca pin5 la primirea raspiinsului ,,va sta fortificat
iqtr-un ora? din partile muntoase ale TGrii Romiine;tiU 13. Numai in-
terventia energica a lui Duca l4 !-a hoitarit sa mearga mai intii la BUCG-
resti. La 1 aprilie, ridicind tabara, a pornit prin Cornate1 la Tirgovistc,
unde a ajuns peste doua zile.
Pentru ocrotirea taberei generale l5 ,,generalismulU, cum se in-
titula de acum Ispilanti, a c5utat sa-i asigure flancurile, lasindu-l pe
Duca la Ploiesti cu cca. 800 oameni, pe Orfanos la Mgrgineni, in timp
ce cilminarul Sava raminea i n Bucuresti. Pentru o si mai mare sigu-
ranta, printul Cantacuzino stationa intr-un catun la nord de Tirgoviste,
iar Colocotroni cu detasamentul lui s-a intàrit la Manàstirea Xucetul. 16
Totodata, Ipsilati a ordonat si fortificarea ora~ului,implinind promisiu-
nea fZcut5 anterior terului. In acest scop ,,s-au apucat a destzlpcz santz~rile

In C!, D. Aricescu, Istoria revolutiunii romane de la 1821, Craiova 1874, p. 12 ;

v. 'ji Gh. Georgescu-Buzau, o. c., p. 22 ; Dan Benndei $i Traian Muta$cu, Aspecte
m.ilitare ale ràscoalei populare de la 1821, Ed. MilitaxFi, p. 9 : Andrei Otetea, Carac-
terul miscàrii conduse de Tudor Vladimirescu, in ,,StuCiiiG, nr. 4 1067, p. 675.
l i Documente privind istoria Romanici. Rasconla din 1821, 1959. vol. I ,
p. 408 (in continuare vor aparea numai sub denumirea : Documente).
j3 Idem, vol. 11, p. 57.

l3Documente, vol. IV: p. 154-155.

'"wumente, vol. IV,p. 248-209.
j 5 Idem, vol. IV, p. 186-187.

l6Documente, vol. V, p. 305.

 MIRCEA GEORGESCU
84

ce sint in jzirul Tirgovi~tei", rechizitionind pentru lucrari oameni din

judetele Dimbovita. Muscel, Prahova si Sgcuieni. j i
1x1 cadrul masurilor organizatorice a creat un consiliu de razboi,
format din fratii sai Nicolae si Gheorqhe, Gh. Lasanis comandantul
orasiilui, 2eneralul Gherasie Orfanos ?.a.-18 ; a alcgtuit un ,,batalion sa-
crzl", compus din ,,juni lziminati si plini de patriotis~n"l!', singurul corp
disciplinat din intreaga sa armata.
Neavind niunitie ,,a21 porzmcit de s-au dezvelit Mitropolia ce era
invalitti czi plumb", prin topirea acestuia obtinindu-se gloantele neccsare
.,-;epharielei [miinitiei n.n.1 o~tirilor".20
Sediul trberci generale si locuinta comandantului suprem s-au fi-
xat la casa lui Geartoglu, eterist infocat, uns din cele doua scari ale
imobiliilui fiind declarata scara sacra, accesibila numai persoanelor cu
rang princiar.
Sperind intr-o sedere de durat5 in uechea capitala, Ipsilanti s-a
gindit sa atrag5 aici pc mitropolit si o parte din boierii tarii, ?n vederea
alcatuirii unui guvern provizoriu, care sa ingrijeasca de treburile tarii
si de nevoilc armatei. Plariul a fost zadarnicit de Tudor prin inchi-
derea boierilor la Belvedcre. unde ?i tinea sub o stricta supraveghere.
Totusi, asezarea lui Ipsilanti la Tirgoviste a redat orasului aspectul
unui centru cu o febrila actiritate politica. Numeroase depese veneau
sau plecau de aici, ducind ordine sau aducind stiri printidui. Activi-
tatea postei, aproape inexistenta pina la 21 martie, cunoaste dupa
aceasta data o brusca inviorare. 2"n aprilie si mai, numarul stafetelor
din Bucuresti si alte orase ale tarii creste necontenit, ca si a l celor care
plecau din Tirgoviste.
Pentru romani, mi~careaeteristg a r5mas o miscare strai*, nu
prin telurile ei, care far5 indoiala s-ar fi bucurat de sprijinul unanim
al poporului, ci datoritg lipsei de autoritate a conduciitorului ei, ce le
amintea si de impopulara epoc,;, fanariota, dar mai ales datorita jafu-
rilor savirsite. Tirgovistea si regiunile apropiste au simtit, mai mult
decit toate celelalte zone ale @rii, efectele alegerii sale ca sediu a l
cartierului genera1 eterist. Capitanii Iordache si Farmache, venind cie

li 1 Cioranescu ,,O insemnare rom&neasc6 despre Eterie" (Insemnaxea

a p a r t i e c?ilug5rului Gherasim d e la M?i~?%tirea Tintila-Vod5 din Buzau) in
..Revista isterica", oct.-dec. 1934. n. 309. Faptul e relat2t in Documente, vol. V . ,
p. 306-307 si Documente, IV, p. 250. Referirile din urmà, pe un ton ironie: men-
tionea75 ineficicnta intariturilor pentru posibilitatilr de asediu ale vremii.
Docuwente. V . p. 306.
Documente. IV. p. 250 : Aricesiu. Istoria revolutiunii romene. p, 204.
Documente, vol. V . p. 7 8 : Docilmente, IV, p. 250 ; Documente. 11, p. 769.
Actul nesàbuit a l eteristilor a contribuit mult la niinarea celebrului monummt.
3 Documente, V. p. 308 : Documente. IV, p. 249-250 ; Aricescu. Istoria,
p. 259.
-' Andrei Otetoa. Tudor VTzdimircsczc. B u c u i c ~ t i1045, p. 250.
Emil Virtosu. ?:>31. Date $i fapte noi. Cartea Rom5neascS. 1932. p. 49.
2; Ibidem, p. 75-84.
la Craiova spre Eucuresti, ,,din Giiiesti au abatut ~ T U I I L U Z la Tirgovi.yte,
imde arntizitii~zeaa jefuit tot ce a p~ittlt",>; continuindu-si apoi dri?mul
spre destinatic.
Dup5 stabilirea lui Ipsilanti aici, pradaciunile si jafurile au devenit
fapt cotidian. fiind condamnate chiar de unii compatrioti ai printului,
profund indureiati de compromiterea, prin astfel de practici, a unei ac-
tiiini dc care-?i legaser.5 atitea sperante. Neinitiuti asupra telurilor mis-
carii, arnautii ,,care nici pe mai marele Zor nu c.irnosteauc' igi fncusera
djn jcfuirea pnpi!lil.tiei i i r i crez, fali~dii-sechiar cu el. Lezati in avutul
si tihna vietii lor. localnicii veneuu sii se plingii printului, dar plecaii
blestemind, dcoarece acesta, in loc sa opreasca abuzurile, cauta sS-i
scuze pe faptzsi, pe motiv ca ,,sZnt ostasi tineri $ deci nedeprin~iczi
disciplina". 2G
Pentru 2-si salva viata, multi oraserii au fugit spre locuri mai
ferite. Cl-iiar ne le familii de greci r_u se simteau in sigurentii, grabiii-
du-se sii fie cit mai departe de arnautii printului. 27
Spre a linisti spiritele, profund nemultumite de comportarea ar-
n5utilor sai, Alexandru Ipsilanti dii, la 19 aprilie, din Tirgoviste, o pro-
'.'
clamatie &re lccuitorii T5rii RornSnesti ,,fii nobili ai Daciei". Ajuns
in partile ,,capitalei dacice", spunea el, era ~ e r a b d a t o rs5 treacii pe
pgmintul patriei sale iubite. Proclamatia, puternic influentatii de idea-
lurile democratice ale Revolutiei burgheze dln Franta, prezenta viito-
rul tiirii noastre intr-o lumin5 deosebit de promitatoare.
/.
Dar intrr, uorbele si faptele acestei capetenii eteriste n-a fcst nici-
odata o concordantii. Fanaticul p t r i o t , gata oricipd sii-si daruiasc5, in
vorbe, viata pentr~?libertatea tarii. $-o p5zea cu mare irija, ocolind o
intilIiirc directii cu in:micul, justificind observatia lui Leurencon c5 nu
si-ar fi pierdut bratul pentru vitejie. Si la Tirgovistc, temindu-se de
asasinat din partea vreunui arn5u.t nedi~ciplinat~ triiia izolat de triipii,
stind CL! ferestrcle astupate la locui~tiisau dormind deseori pe la viilc
din jilrul orasului.
Desi, prjn legile ostasesti erau interzise furtul si betia", timpul
cit orasul a fost sediul carterului genera], jafurile si prad5ciunile n-au
incetat. In vreme ce printul si anturajul sail intim se delectait, organi-
zind seara de s e ~ r 5baluri si petreceri, mese pompoase, spectacole sail
concerte, arriautii, la rindu-le, jefuind sate si orese, o duceau intl--o
permanefita betie, ,,din caziza abzindentei cinzlltii in aceste lo curi"."^
fndepsrtind de Iiiigii sine comandanti cu oarecare pregatire mi-
litar5 ca Duca, Colocotroni sau Farmache, care staruiau sii-i intimine pc

25 Docrcmente, V , p. 61.
Idem, p. 78.
27 Documente, 11, p. 42 ; Documente, V. p. 307 ; Aricescu, Acte, p. 153-154.
28 Documente, 11, p. 82-84 ; Aricescu, Acte, p. 15.4.
Aricescu, Istoria, p. 260.
.M Aricescu, Acte justificative, p. 141.
Documente, V: p. 303.
86 M I R C E A GEORGESCU

turci la trecerea Dunarii, amintindu-i mereu de o indatorire la care,

dat5 fiind pozitia Rusiei, pentru moment renuntase, Ipsilacte a incre-
dinwt ispravnicia Tirgovistei lui Geartoglu ,,care administra patru ju-
defe", si comanda trupelor de aici lui Caravia, care era tot atit de ne-
cunoscator in cele militare ,,pe cit de perfectionat in cele mai infernale
crime". 3"
Ingaduind fiicelor sale sa petreaca in compania lui Nicolae Ipsi-
lanti, Geartoglu obtinea de la acesta ordine cie rechizitii ce-i ingaduiau
sa ridice cantitati insemnate de cereale si turme intregi de vite, nu
numai de la boieri, ci si de la tarani, chipurile pentru hrana ostasilor,
dar cea mai mare parte e r a trecute peste munti, aducind zelosului
ispravnic venituri apreciabile. Pagubele suferite de localnici au fost
enorme : ,,Geartoglu a inceput - spune un izvor coritemporan - sa
j7.ipoaie populatia satelor, aducind vitele si alte produse la Tirgoviste
«cu voie si fCr6 voie-, fzcindu-se un nepovestit jaf, d e se va pomeni
in viitorul veacc'. 3:3
Si mai lipsit de scrupule, Caravia, la rindul sau, prada si jefuia
fara nici un fel de forma, qtiindu-se ocrotit de print care raminea in-
sensibil la plingerile celor pagubiti. 3't
Jafurile eteristilor au marcat o prima etapa a jertfelor faciite de
tirgovisteni in dramatica desfasurare a evenimentelor de la 1821.
Trecerea Dunarii de catre turci, sub comanda lui Chehaia Bey, a
produs panica in tabara cie la Tirgoviste. La rindu-i, Tudor, eliberindu-i
pe boieri, voia s c i trimita ~ u b paza spre fosta capitala, dar acestia au
reusit sa fuga la Brasov, in timp ce rwnducatorul pandurilor se retragea
catre Oltenia, unde n-a mai apucat sa ajunga, fiindca la porunca lui
Ipsilanti, dispiis oricind sa arunce vina incompetentei sale pe seama
altora, a fost prins de catre Iordache 9liinpiotii1, la Golesti, si adus
siib mare paza I2 Tirgoviste.
Dat pe mina. lui Caravia, Tudor a fost crunt chiniiit. acesta spe-
rind s& obtin5 de la e1 insemnate sume de bani. Relatitid faptul, Li-
prandi face dreapta observatie a scopurilor ~irmaritede eteristi cind il
schingiuiac pe conduc5torul pandurilor : ,.Acest scelerat [e vorba de
Caravia n.n.1 a szipus pe Tzidor la tot fekil de chinz~ri,numai pentru a

= Dup& Liprandi. Consiliul de riizboi eterist ar f i trimis i n secret 9 scri-

soare de iertare tarului. Recunoscindu-se vinoval.i, membrii ssi erau dispusi sii
renunte la actiune, dac5 li s-ar f i dat un mic district in Grecia, unde sii-si trii-
iascii restul zilelor in liniste (Docume~:te,V , p. 336-307)
3:1 Documente, V , p. 83 ; Aspecte similare clau si Cioranu si T'oinescu, iqr
Liprandi arat5 c5 ,,pe scurt, un tinut care, dac6 se respect6 ordinea, poate s6
i n t r e t n i o urmat6 enorm6, a fost adus n citevn sàptcmini in situatia n u nuinai
d e a ?u putea aproviziono 16.000 oameni, ci si de a nu lfisa nimic pentru hrana
proprie a tfiranului".
Documente, IV,p. 250.
afla astfel unde a ascuns banii, cQci credea cii are sume mari, iar des-
coperirea lor interesa pe toti, mai mult chiar decit tocte actiunile lui
Tudor". 35
Daca nu se stie inca sigur locul ucjderii lui Tudor, multimea si
,diversitatea versiunilor ducind mai degrab3 la o deruta decit la o 15-
-
murire a problemei, sigur ramine faptul ca odiosul asasinat ordonat de
Ipsilanti a fcst savirsit de catre ucigasul Caravia.
Alt fapt ce nu irigaduie dubiu e acela ca Tudor a fost ucis la Tir-
:goviste, cà osemintele lui odihnesc in tarlna orasului martir, amestecfn-
.du-se cu acelea ale stràlilcitilor inainta~i.I-a fost h5r5zit orasului sa
primease si aceasta jertfe scumpa, ce va constitui totusi pretul unei
izbinzi si anume sfirsitul unei epoci de suferinta si umilire si zorile .
unei noi ere de lupta si inaltare.
Cu uciderea lui Tudor, cartea miscarii dz la 1821 fusese jucata, si
esecul Eteriei era de neinlaturat. Cu toate acestea Tirgovistea va ramine
inca prinsa in hora evenirnentelor.
Dup5 un scurt popas la Eucuresti, Chehsia Bey s-a indreptat spre
Tirgoriste, unde sc afla inc5 Ipsilanti, infringind cu usiirinta tentativa
de rezistenta de la Cornate1 si Minastirea Nucetul. 36
Auzind de infringere, Ipsilanti, care pariisise o ~ u sil ratacea prib
imprejurimi c!ezorientst si fk-5 intentia de a-si masura fortele cu ina-
micul, s-a grabit sa porneasca &tre Pitesti pzntru a-@ asigura viata.
La rindul sau Chehaia Bey venea la Tircovi7te cu ginduri vrajmase,
Ecipt marturlsit de masurà luata inc5 inainte de a intra in ora:, trimi-
iind ,,$ire starostii de sudici austricesti de acolo, ca si? stringa pe toti
kiditii linga conaczil sazi, pentrzi a nzr li se inii?npla vreo prirnejdiec'.37
Turcii au respectat pe putinii supusi craiesti rarnqi in ora?, restul ga-
sjnd c5 e mai sanàtos sa-l evite. Pomelniciil bisericii Tirgului confirma
cele de mai sus : ,,Acesta este domntl -4Zexe, sudit chesaricesc, carele,
.cu corajzil stizi au stiitut ca un constllnt cind au venit turcii sii goneasca
pe greci din $arti jiind leat 1821, si cind au venit aici la Tirgoviste i-au
intimpinat cu cele trebzlincioase si, imblinzindzi-i cu cuvinte burie, au
potolit pornirea si gindul lor ce1 riiu ce-l aveau aszipra acestui ora? ca
sa-1 prtiptideascti" 38.
Sosirea turcilor in ora? a avut loc la 29 mai, ,.duminica pe la
pii112'~SR. Aici Chehaia Bey a primit si inchinarea caminarului Sava
care, venind de la Bucuresti :i dorind a ohtine clenienta turcilor, @-a

Documente, p. 300. I
36 Documente, IJ, p. 758. De la Corn5te1, Duca a fugit, de f n c à (Documente, V,
p. 310).
Documcnte, V . p. 89.
3 Pomelnicul bisericii Tirgului alcituit la leat 1823 de Zoniti Tin&sescu,
p. 28, publicat de noi in ,,Glasul bisericii", anul XXV, Uzr. 1-2 ian., febr. 1966, p. 89.
UWirgil Drsghiceanu, C<i,liz~zamonumentelor istorice din judetul Dimbc-
zita, p. 13.
88 X I I R C E . ~ GEORGESCU

iinit fortele cu ale lor si impreuna s-au pornit dup6 prada, urmarindu-i
pe fugari pina in virful muntelui.
De spaima turcilor, multi oraseni se adapostisera in 345nastirea
Viforita din apropiere. Aflind aceasta, turcii, care venisere ,,spre izgo-
nirea apostatilor, azi cnlcat si schitul Viforita, jefuind tot ce a u gasitu."l
Lasind la Tìrgoviste ,,un beslegu cu neferi", Chehaia Bey s-a in-
tors la Bucuresti. Retragerea sa incheia dramatica participare a Tirgo-
vistei la evenimentele din anul 1821.
M o r ~ i n t i l l~ e s t i u tal lui Tudor leag6 numele orasiilui de tel11.rile
inalte aie miscarii honduse de el, dezvoltind in cor.tinuare trzditia ?o-
cala de lupta contra impilarii nationale si pentru dreptatea-social5, me-
reu evocata de ruinele fostei resedinte domneyti.
Miscarca pandurilor !i falnicul ei condiicator au rames scumpe
tirgovistenilor si nu gresim afirrnind cii duhul ei, alaturi de amintirile
unor vremuri de justificata mindrie pentru noi, a creat climatul pro-
$ce ridicarii, tocmai de aici, e primilor poeti ai redesteptarii natiorde,
VFicaresti, Cirlova, Eliade, Gr. Alesendrcscu, clre prin versul lor ifisii-
fletitor vor pregati constiintele, mobilizind intregul popor la lupta pen-
t i . ~implinirea marilor idealuri care fac din secolul zl XIX-lea c n secol.
a l izhinzilor romaneyti.

*
Documente, V, p. 102 si Cioriinescu, o.c., p. 310. Incursiunea turcilor si a
ostqilor lui Sava pini5 spre munte se pfistreazii si ir. topmimia localii. I n satul
Runcu din nordul judetului exist5 Poiana Bfijenii, care si-a luat numele d- la
fugarii u n i a r i t i $i %iati aici d e turci.
4i Victor Briitulescu, Bise~icilesi casa sanatorial6 de la Viforita, in ,,GlasuT
bisericii", nr. 3-4, martie-aprilie 1963, p. 284 (insemnare pe o cazanie tipiiritk
la Bucuresti in 17821, Documente, IV, p. 276 si 400. ProfznEnd ~liicasul,turcii ZLE.
uris pe preot in fa@ altarului, iar pe maici le-au nerinstit in biseRc5.
 UNDE A FOST UCIS TUDOR VLADIMIRESCU?

RADU GIOGLOVAN

Ist015ci.i au ewpilicat psikiili$atea pridilcairii :liliTudor din m i j l u d pan--

duridar pminaseveritaitlea !sa eexcesivà si mele m5suri memelniice m e i-au~
micsorat popularitatea in rindurile ostasilor r;i c5pitanilor sai. Acestea
au u ~ u r a teteristului Iordache Olimpiotul posibilitatea organizàrii unui~
complot, impreuna cu ciipeteniile sirbo-bulgare. D. Macedonschi, Hagi.
Prodan si Alexandru Nicolaevici, pentru rZpirca lui Tudor din tab5ra
de la Goleqti. Cornplotistii a u raspindit apoi in rindurile pandurilor~
zvonul cà Tudor a fost trimis in Rusicr pentru 2 da expliNii tarului,
in timp ce printre eteristi s-au hnsat ecuzatii mincinoase ci3 Tudor a
jefuit tara, a incasat sume mari de bani ?i pe ostasi nu i-a platit, a
ucis numerosi panduri farà judecatii, a ciilcat juriimintul fiicut Eteriei.
In aceeasi zi, 22 mai 1821, o càru@ de p o ~ t à ,urmat5 de altele
incartate cu ysrzi de arnàuti, i1 transportau pe Tudor spre Pitesti, iar-
de acolo, prin Cimpulung, pinà la Tirgovi~te.Drumul ocolit explicii in-
tirzierea pinà la 26 maii6 iunie, cind Tudor si convoiul s5u de pazH
intrau in Tirgoviste. Dup5 declaratia tirzie a unui martor ocular .- - .L-arhi-
diaconi11 lui Ipsilanti aTn &bara de la T i r g o la intrarea
~ ~ ~
in Tirgovi$le . TuC1ofIera;-calare a - ~cu-. picioarele
-..~-2- legate i n fiare pe sub,
LsiiF-ta-calului l . Ajungind la ccmandsmentul l u i IpsirSnti,- acesta ar fi
i e $ i t i n capiil ,,scSrii sacre" si l-ar fi apostrofat pe Tudor c5 a -trecut.
de parfea turciIor,dupLcare_I-a dat in paza lui Caravia, comandantul
bataliaiL%i- secru si al puScc?riei-et~istet5b'rite la Mitropolie. Aici i
s-m scos fiarele de-.Ia--picioaresi dupa masa s-a plimbat prin curtea
NIitropoliei impreunà cu Caravia, fiin~ind cu ciubuce, au intrat in bi--
sericii, unde Tudor citea numele ctitorilor ?i povestea vitejiile fiS3ruia.
Ajungind la R,adu ce! Mare c-a interesat de rnànastirea Dealu si a urcat
in clopotnita pentru 2 o putca vedea. .~Seara,' - Tudor a stat la masà im-
~.. .~ - . ~ - ~- ~. . .-~ ~
~

C . D. Aricescu culegea o informatie ,aemSn%toare de la Fusoaica, atuiici

in virsta de peste 80 de ani, care I-a v57ut pe Tudor in aceast5 situati,e trecind
pc la poarta casei sale, -t5 ling5 casa lui Geartoglu, unde sedea Ipsilanti,.
Istwia revolutiunii romane de la 1821, Craiova, 1874, p. 254, nota 3.
 RADU GIOGLOVAN
90

/
preuna cu Ipsilanti, Caravia si alti capitani eteristi intr-una din incà-
\

perile Mitropoliei, arhidiaconul insusi zmestecindu-se printre cei care

serveau la masa. Teodosie descrie si imbr5Giminte~conducatorilor : Tu-
dor avea o gheba lunga pina in pamint, cu gaetane si caciula neagra,
I Inalt5 de o palma si o schioapa, cu fundul de postav a!b, iar Ipsilanti
, o tZtarc5 turceasca cenusie si un iatagan turcesc fereczt cu argint, la
briu, adàiigind ci5 , , h a la spirt cam ~nult". La atit se rediice infor-
mafia arhidiaconului Teodosie in ceea ce priveste subiectul nostru. ?
i Un alt martor ocular al ultimelor momente din via@ lui Tudor,
Pirvu Mesinescu din Tirgoviste, declara in 1874, maiorului Papazoglu
l
cà se afla la arsenalul de artilerie al lui Caravia in 1821, impreunà
i cu alti tineri din Tirgoviste, luati pentru muncà, si a v5zut cind a fost
I
i zdus Tudor la Mitropolie, calare si cu picimrele legate in fiare pe sub
jburta calului, condus de Iordache si Farmache, e r e l-au predat lili
'Trasile Caravia. Descrierea imhracamintei corespunde de asemenea cu
kea a arhidiaconului Teodosie f gl-ieba lucga olteneascg si pe deasupra
dulama de postav incretita, pe cap caciula gelepeasca. Mesinescu adauga
cii Tudor a fost adus la Mitropolie intr-o zi din mai 1821,~ dupa prinz,
inaintea toacei si Caravia 1-o condus in odaia sa, care ce afla intr-o
LclZdire din fundul. curtii Mitropoliei. unde sedea egumenul Chirii. Mai
tirziu, a venit la Mitropolie si Ipsilanti si, la 3-4 ore dupa aprinsul
lumin~rilor,deci pe la orele 12 noaptèa ,,am auzitCr6 cei ce ne aflam
i n curte dou6 detuntituri de puscc spre odaia lui Caravia, Zr a-Loua
zi -de-dimineaj% s-au z v 0 5 a t i n - toaiC curtea Mitropoliei C-au impuscat
pe domnu Tudor Vladimirescu si cii l-ar f i azvirlit in tainii intr-xna
din u~nblCtorilede sus ale Mifropolieirr.
Desi suspecte de sugestiile maiorului Dimitrie Papazoglu, care le-a
-cules la peste 50 de ani diipZ desfiisurarea evenimentelor, declaratiile
sint totusi cele mai demne de incredere fata de celelalte versiuni care
au circulat asuprz felului si a locului mortii lui Tudor Vladimirescu.
Inforrnatiile lor corespund totodata cu continutul scrisorii agentului aus-
triac la Bururesti, Fleischhakl, care scria la 16 iunie 1821 lui Metter-
nich din Sibicc : ,,Vestea ci? Tudor Vladi7nirescu a fost condamnat mili-
t6reste si executat in czirtea Mitropoliei din Tirgoviste la 7 iunie, din
ordinzil lui Ipsilanti, se confirma. Corespondenta lzii czi comanda?x$ii

2 ,.Presadi din 1 octombrie 1871 ; C. D. Aricescu, op. cit., p. 254, nota 3.

Qemarc5m inadvertenta din declaratia lui Teodosie c5 Ipsilanti locuia In
casele lui Nae Hiotu. i n realitate, cnmandarnentul lui lpsilanti si totodat5 1ocuint;i
lui a u fost in casele lui Geartoplu, afar5 d e cazul c5 locuia Tn dou5 case, l a dis-
tanta una de alta de circa 300 metri, dac5 n u face vreo confuzie in,tre sediul lui
Ipsilanti si ce1 ul Cirmuirii jude9lui. care se afla in casa lui Nae Hiotu la intro-
d_icerea Regulamentului Organic.
"enumirea de ,,amena1 de artilerie" data numai de l a 1861, d e cind se
infiintase la Tirgovi$te t,fondei-i.a" de tunuri pe un loc cedat Ministerului de riizboi
dc &tre Mitropolie.
GNDE A FOST UCIS TUDOR ? 91

tzirci de pe nzarginea Duncirii a fost interceptatci ;i prezentata lui Ip-

silanti, care l-a considerat gi tratat ca tradtitor".
Memorialistii miscarii revolutionare din 1821 a u comunicat diferit
evenimentele legate de moartea lui Tudor Vladimirescu.
Ioan Dirzeanu spune ea, dup5 ce au atras de partea lor pe arna-
uti si ciipitanii de pcnduri Iordache si Farmache, pe cind se aflau in
acceasi casa, la Golesti, au navalit asupra lui Tudor, i-au lust armele,
l-au legat, l-au urcat pe un cal alb si insotit de Iordache s-ail indreptat
spre Cimpulung si de aci, cu pazii intarita, a fost adus la Tirgoviste si
predat lui Caravia, cu ordinul de a-l sili sii marturiseascZi intelegerea
cu turcii. Apoi, Ipsilanti a poruncit ca Tudor sa fie torturat pentru a-.#
marturisi averea si in urma sa fie ucis. Noaptea, un grup de arnauti
l-au d'us pinii la Ialsmi$a, unde l-au ucis cu sabiile si l-au anincat
in riu.
Chiriac Popescu arata c5. a treia zi clupa plecaree din Bucuresti,
Tudor se afla la Gaesti, unde a primit vestea c5 eteristii, in frunte cu
Iordache, ii impiedicau trecerea Argesului pe !a Pitesti. Dupa o intre-
vedere cu Iordache, delegatii liii Tudor, Macedonschi si Alexandru, adu-
ceau rZispunsul c5 Tudor sa inainteze cu ostirea sa pina la Golesti, unde
Iordache si Farmache i1 asteptau pentru unele explicatii. Acolo pari$le
s-au inteles, s-a tras cu tunu! in semn de pace si unire, apoi Tudor cu
capitanii sai si Iordache cu suita sa a u urcat in chioscul de deasupra
p o j i i de la casa Gclestilor si s-au asezat la masa. Capitanii lui Tudor,
Hagi Prodan, Macedonschi si Alexandru, erau ins5 intelesi cu Ior-
dache si, naviilind asupra lui Tudor, l-au dezarmat si l-au dus noaptea
la Pitesti, iar a doua zi cu o caruta de posta, insotita de arn5uti calari,
a u plecat spre Tirgoviste, la comandamentul lui Ipsilanti.
Mihai Cioranu, aghiotantul lui Tudor, povesteste cam in aceeasi
L m e n i imprejurZirile ridic5rii lui Tudor din mijlocul pandurilor, insis-
/tind asupra severitatii excesive a lui Tudor, care pedepsise cu moartea
mai multi panduri si pe capitanul Ioni@ Urdareanu, fapt care ii 3n-
pe ceilalti capitani. Macedonschi a atras de partea lui pe

5 A. Otetea, Tudot Vladimirescu gi miscarea eteristi? Z n farile romanesti,

1821-1822, Bucuresti, 1945, p. 300.
Documente privitoare la istoria Romanici, REscoala din 1821, V, Bucure~ti,
1962, p. 87 ; N. Iorga, Izvoarele contemporane USUpTtZ miscarii lui Tudor Vladi-
mirescu, Bucuresti, 1921, p. 84-85. Dirzeanu a fost funcfionar al Vistieriei in 1821
si, in aceast5 cditate, a cunoscut numeroase acte oficiale privitoare la miscarea
revolutim~ar5.
7 N. Iorga, Izvoarele contemporane ..., p. 202-203. Chiriac Popescu nu indic5
locul m o e i i lui Tudor, dar i1 incredinp pe N. Popescu din Musetesti. l a Bra:iov,
cS mudor a fost ucis de eteristi pe ma'u.1 Iazului morilor de ling5 Tirgoviste si
trupul i-a fost aruncat intr-un put din gr5dina lui Geartoglu ; C. D. Aricescu,
Istoria revolutiunii romane de la 1821. Craiova, 1874, p. 256. Chiriac Popzscu
insotise corpul pandurilor pin5 la destr5ma~eataberei lui Ipsilanti, dup5 care a
ti-e~ut in Trznsill7ania. La Brasov e1 rSspinde,a versiunea fSurit5 in tab5ra lui
Ipsilanti despre moartea lui Tuclor Vlzdimirescu.
 RADU GIOGLOVAN
92

hemultumiti si astfel, Iordache cu Farmache, si alti eteristi, au patruns

in chioscul G-olestilor si l-au ridicat pe Tudor, ducindu-l calare pini3 la
Pitesti. De aci, a doua'zi, intr-o &ruta de posta cu u n arnaut la spate,
urmat5 de alte cinci carute, ficcare cu cite 2 arnauti, au plecat prin
Cfmpulung spre Tirgoviste, unde a fost inchis la Mitropolie, sub paza
lui Vasile Caravia. Ipsilanti a r fi intrunit un tribuna1 dintre boierii greci
: ca Geartoglu, care isi ziceau ,,pSminteniU si l-au condamnat la moarte
pe Tudor, in timp ce doi aghiotanti ai lui Ipsilanti, Lasani si Scufi, i1
I torturau. in cele din iirma Ipsilanti, temindu-se de vreo riiscoalii a
L piimintenilor, a poruncit lui Caravia de l-a vcis noaptca, in tain5. ,,in
! Tirgoviste, pe rnalzil iazului ce curge pe lingii ora? si i-au aruncat ca-
, davrztl i~rtr-unpuf; de lingCi grfidina lui Geartolu".
,, Parerea lui Cioranu a fost adoptata $i de C. D. Aricescug, care o
completa cu alte informatii, dup5 care, ajiins la Mitropolie, Tudor a
fost instalat intr-o chilie din stinga portii, aproape de clopotnita l"fiirid
,
liber sa se plimbe prin curtea Mitropoliei 'l. i n noaptea de 26 spre 27
mai Orfano, Caravelopulos :i Garnovschi l-au cerut pe Tiidor de la
Caravia ?i, dup5 riiezul noptii. l-au scos afara din ora?, ajungind la
Iazul Mnrilor, ling5 grsdina Ici Geartol, iinde zsteptau eteristii Varnava
si Parga, care au inceput a-l lovi cu iataganele. Asasinii i-au luat chep-
chenul si i-au azvirlit trupcl in pueil din gr5diria lui Geartclu, arun-
cind apoi pamint i r _ fintina. Lui C. D. Aricescu ii confirma acezstii
,,'

j parere si Sache Poroineanu din Tirgoviste, a l cariii tata fusese seful pol-
j covniciei din Tirgoviste, inainte de Regulament. fn bazo. acestei infor-
/ matii, inc5 din 1873, Arlcescu a descoperit putiil din ,oradina lui Gear-
i toqlu si a incercat s5 caute pe fundul lui osernintele lui Tcdor, dar a
!
fost nevoit sa intrerupa lucrarile din cauza cantitatii mari de apa. fl
i Aiitorul ,,Istoriei jafuitorilor" spiine c5 bimba. Sava cu osmenii sai
l G r fi ridicat pe Tudor din mijlocul pandurilor, amiigindu-l, pin5 ce a
iesit din tabarii $i dupii aceea a fost adus la Ipsilanti, care, ,,d?~p?ice
I-au judecat destul au porzincit de I-au purtat calare, legat, prin ulitcle
Tirgovistei, cu strigare de pristav asa : ,,Acesta este do~nnisorzilTudor".
Dup5 aceea a fost predat lui Caravia si, diip5 dou5 zile, Tudor a fost
iariisi adus la cu.rtea lui Ipsilanti si omorit iri timpii! noptii.
Dup5 C. Izvomnu, Tud'or a r5mas mai multe zile la Golesti, i11
care timp s-a intilnit cu Iordache. Uciderea lui Urd5rescu $i incercarea

N. Iorga, op. cit., p. 298.

"p. cit., p. 255-256.
Vechea clopotnita se afla pe locul unde este astazi crucea din fa@ bisericii
Mitropoliei.
fi C. D. Aricescu cuìegea aceast5 informatie de la Tudor sin Miinea (M5inescu),
fiul buc5tarului care servise pe Cairavia, o p . cit., p. 254.
j 2 C . D. Aricescu, op cit., p. XXVI, nota 1. BZttrinii din cartierul Sirbi spun
tdu$i C& din acest put au fost scoase oasele unui schelet omenesc si un cinkr.
Probabil c5 tot Aricescu a continuat cercetarea, dzr nu a mai publicat concluzjile
la care a ajuns.
"
l. Iorga, op. cit., p. 344-345
 UNDE A FOST UCIS TUDOR ? 93

de a aplica aceeasi pedeapsà lui Iancu Enescu ar fi determinat pe cei-

lslti capitani sà se ridice impotriva lui Tudor, In frunte cu Hagi Prodan,
care l-a chemat pe Iord~che.Acesta a venit cu 50 de arnauti si l-au
luat pe Tudor in vederea pandurilor sai si, cu douà carute de posta,
s-au indreptat spre Tirgoviste, unde au ajuns in aceeasi seara. Ipsilanti
a fost anuntat, dar a refuzat s5 vorbeasoi? cu Tudor, ci a pomncit de
l-au luat trei arnauti, care l-au dus in marginea unui ssnt de vie, ur.de
l-au omorit, l-au aruiicat in sant si au tras piimint peste e1. Tzvoranu
combate parerea ca trupul lui Tudor a fost aruncat in Dimbovita, spu-
nind cà aceasta este o minciuna. l4
C. D. Aricescu a cules si alte versiuni asupra fdului si a locului
mortii lui Tudor. Astfel, dupà notele lui D. Herescu, care se afla in
oastea eterista la Tirgovi~te cind a fost adus Tudor de la Golesti. Ca-
ravia, insotit de citiva arnauti, i-a i q i t inainte la marginea orasului ?i,
inainte de a intra in ora?, l-au ciopieit chiar in d r u @ cu care era
transportat. Un alt martor, Ioniw Columbeanu din Vladimiri, ruda cu
Tiidor, pretindea c5 l-ar fi insotit pe Tudor pe tot drumul de la Go-
lesti, trecind pe la mànàrtirea Viero?. pe la Roteni si peste muncele, p e
dl-umul de posta, pinà la Tirgoviste $i chiar pinà in arestul de la Mi-
tropolie, unde Tudor s-ar fi hranit trei ziie numai cu dulceatà si cafea.
f n cele din urma. Csraviz insusi l-ar fi taiat pe Tudor, ziua, pe la nà-
miezi. in fata Mitropoliei, in ucderea a mai multor martori.
D. Mala, care a r fi fost unul dintre arniiutii care l-au escortat pe
Tiidor, in aceeasi c5rut5 de posta, de la Pitesti pin5 1s Tirgoviste, arata
de asemenea & nu au trecut prin Cimpulung,. ci, d e la a doua statie
de posta, peste mimcele, 2u ajvns pini5 la marginea Tirgovistei, de unde
s-au intors la Pitesti. Dupà marturia lui Barbu Vigs din Gorj, un alt
arnaut din convoiul de streja 31 lui Tudor a fost GhiG Hotu, scos de
eteristi din pusc5rie, care, la intoarcerea sa de la Tirgoviste. arata pan-
durilor degetul ce1 mic al lui Tudor cu un inel - pecete din aur, spu-
nindu-le : ,,lata', v-am adus sentn cii am o~noritpe ciinele de Tudor,
. voia sY ne dea pe mina ttircilor".
care
Simiori Romanov. scriitor in cancelaria lui I p s i l a ~ t ide la Tirgo-
lriste, spunea ca a primit o hirtie gàsita la Tudor cind acesta a fost
I
adus la Tir_~o\.iste.pentru a o traduce in limba greac5, care era con-
I
t ceptii! protestuliii trimis de Tudor la congresul de la Leybach. l5
Existà numeroase alte lucràri privitoare la miscarea revolutionar5
din 1821, dar care nu contin date mai amanuntite despre felul si locul
niofiii lui Tudcr Vladimirescii.
Alte lucrari istorice au fost scrise in limbi striiine. unele r5mase
multa vreme in manuscris, iar altclc publicate chiar de atunci.

Idem, p. 373.
C. D. Aricescu. op. cit., p. XXI-XXII, nota 3 ; p. 225, nota 1 ; p. 252.
nota 3.
 RADU GIOGLOVAN
94

I. P. Liprandi prezinta tot pe Maced'onschi si pe Hagi Prodan ca

autori ai comp!otului, primu! urmarind sà ie locul lui Tudor la co-
manda pandurilor. Ei ar f i vrut sa-l aresteze pe Tudor si sa-l trimita
in fata Divanului, cu acuzatia eà a r f i tàinuit niste bani c l ~care ar f i
trebuit platita ostirea. Temindu-se c5 planul lor ar piltea esua din cauza
pandurilcr, s-au dus la Pitesti si au certit ajutor lui Iordache, care atit
astepta. A doua zi, 21 mai, Iordache a sosit la Golesti cu Farmache si
cu o suta de arnauti si, in fata capitanilor d'e panduri, Macedonschi l-a
acuzat pe Tudor de instrainarea banilor ostirii si de uciderea lui Ioni@
Urdareanu, cerind sa fie trimis la Divan cu ajutorul lui Iordache. Tudor
a incercat sa-i convinga cà unii dintre capitani eraii c ~ ~ m p a r ade
t i Ior-
dache si a voit sa-si cheme oamenii, dar linga lociiinta lui se afla
numai càpitania lui Hagi Prodan, fcrmata numai din sirbi, in timp ce
oamenii de incredere ai lui Tudor fuseserà invoiti dk Macedonschi sà
plece la Pittesti pentru treburile lor. Tudor a fost apoi dezarmat si
dus la Pitesti si la Tirgoviste, predindu-! lui Ipsilanti, pe care i1 pre-
venise dinainte ca ar f i descoperit ccrespondenta P J ~cu turcii. Liprandi
incredinteaza insa ca n-a existat nici o corespondenta a lui Tudor cu
turcii ci a tratat cu ei prin Nu.ri a?, care venea in tabiira lui Tudor,
dupa declaratiile pe care i le f5cuse i n s i i Nv.ri aga si cei doi frati Ma-
cedonschi. i3in ordinul lui Ipsilanti, Tudor a fost inchis in temnita Ali-
tropoliei, icrr ,,cunoscutul crirninal Caravia" insarcinat sa-l tortureze
pina ce va spune unde sint banii. Diipa douà zile de tortura l-au legat
si l-au scos afara din ora$, spucindu-i cà-l duc la Divan. Apropiindu-se
de riul Dfmbovita, Carovia l-a impuscat cu pistolul, apoi i-au taiat
capul si trupul l-au aruncat in riu. fn rnundirul lui Tudor, Caravia ar
f i gasit aur si pietre scumpe in valoare de 6000 de galbeni. ,,Apa a
fost curmatn, prin tradare, viatu lui Tudor, fiirii nici o cercetare si fiirii
nici o umbra de fornii (de judecata)" conchide Liprandi, care face in
continuare un aspm si indreptatit rcchizitor lui Ipsilanti. 16
F. G. Laurencon, care re afla atunci in Tara Romineasca, aflase
c5 Tudor a fost facut prizonier de Iordache, adus la Tirgoviste, inchis
la Mitropolie si tort~iratdona zile pentru a màrtcrisi unde sint banii
strinsi din $ara. A treia zi a fost predat lui Caravia si decapitat. l7

l6 Documente privind istoria Romanici, R&scoala din 1821, vol. V, p. 199-205,.

298-303, 380-582, 425-428. Liprancli era lt. colond in 1821, sef d serviciului de
i n f m a t i i al unei mari uniVtati m i l i t x e nisesti, cu sediul in Chisinsu. A scris.
un studiu despre ,,R&scoala pandurilor sub conducerea lui Tudor Vladimircscu
din anul 1821" la Eucuresti, intre anii 1829-1831, in limba ms5, publicat pentru
priana data la,Bucurqti in 1062.
F. G. L., Nouvelles observations sur la Valachie, Paris? 1822, p. 92-03.
O descriere asern5n5toa-e se g5sest,e l a F.C.H.L. Pouqueville, Histoire de la ~ 6 ~ 7 6 -
nération de la Grèce, Paris, 1831, 11, p. 474-475, care adaug2 ca si Lauren~on
ca in c5ptusala dolrnanului lui Tudor asasinii a u gasit o valoare de 5000 ducati,
in monezi de aur si pietre scumpe. VeTsiunea circula in Bucurqti cu scopul d e
a-l prezenta pe Tudor ca pe o cjpetenie de haiduci. Banii fusesera trimisi de T u d c r
lui Ghii.2 Opran la Oqova.
UNDE A FOST UCIS TLTDOR ? 95

Maxime Raybaud descrie arestarea lui T ~ d ' o rla ictilnirea de la

Golesti, cu concursul capitanilor complotisti, intr-o atmosfera de agi-
tatie si confuzie genera& dup5 care numerosi panduri au p5rgsit ta-
bara pleciind !a casele lor. fn fata diversitatii informatiilor despre asasi-
narea lu Tudor, Raybaiid conchide : ,,sfirsitul lui Tudor este diferit po-
vestit. Sigur este ca nu a fost predat unui consiliu de riizboi, ci sii-
biilor citorva ofiteri care l-au masacrat in mod las". fn apsratul critic
Raybaud descrie varianta dhpZ care Tudor a avut dou5 intilniri cu
Iordache, la Golesti. La prima, s-au inteles sa conlucreze, dar dup5
aceasta Tudor ar f i ucis n 0 ~ 5dintre capitanii sai care ssistasera la
fntflnire, fie pentru c5 se simtea discreditat, aflirid de la Iordache despre
s ~ o r i l esale fata de turci, fie pentru c5 nu avea incredere in ei.
Prinderea unui nou curier al lui Tudor cu scrisori cfitre turci l-a de-
terminat pe Iordache sa ceara o no115 intilnire in fata capitanilor d e
panduri, carora le-a aratat scrisorile .i le-a prezentat soarta care-i os-
tepta si pe ei dupa uciderea celorlalti capitani. Cei de fata s-au desoli-
darizat de Tudor si atunci Iordache l-a dezarmat si arestat pe Tudor,
trimitindu-l la comandamentul lui Ipsilanti à e la Tirgoviste, care l-a
predat in paza lui Caravia. Iordache ar f i intervenit la Ipsilanti pentru
clementa fata de Tudor, dar aghiotantii acestuia, printre care Orfano,
l-ar fi ceruit de la Caravia si l-ar f i ucis cu sabiile. Pentru a nu fi re-
cunosciit dupii fmbraciiminte, asasinii i-ar f i luat hainele, taindu-i pum-
nii ca sa posta scoate chepchenul strins la mineci. Asupra lui Tudor nu
s-ar f i gasit decit patru taleri. l8
DupS G. G. Gervinus, Sava uneltise pe ling5 Ipsilanti impotriva
lui Tudor i n timp ce acesta se retregea spre Oltenia. Tudor a avut o
intelegere cu Iordache dar, descoperindu-se noi ~egocieriale lui Tudor
cu Cara Ahmed', Iordache ocupfi podul de peste Arges si se indreapt5
spre Gàiesti contra lui Tudor, pe care-l zdrobi, dezvgluind in fata pan-
durilor negocierile camandantului lor cu turcii. Tudor ar fi fost apoi
macelarit de trupe far5 nici o judecata. l9
Elias Regnault arata c5, dup5 ce Tudor ordonase uciderea a nou5
dintre cspitanii sai, pe care-i banuia de tradare, si dupa ce eteristii in-
terceptasera alte scrisori adresate de Tudor turcilor, Iordache a ocupat
posturile cele mai importante din jurul taberei pandurilor si a cerut lui
Tudor o nouii intilnire de fa@ cu cspitanii sai. Iordache l-a acuzat pe
Tudor de tradare, aratind celor de f a g scrisorile adresate turcilor si
amenintindu-i ci3 vor avea cu totii soarta celor noufi capitani uci~i.Cìnd
capitanii pandurilor au inceput sa-l acuze pe Tudor peritru cei ucisi,
Iordache f5cu semn oamenilor sai, care au tab5rit asupra lui Vladimi-
rescu si l-au legat, ducindu-l la Ipsilunti, care l-a dat in paza lui Ca-
ravia. Apoì au venit trei oameni ai lui Ipsilanti care l-au cerut pe Tudor

j8 Maxime Raybaud, Mémoires sur la Grèce, Paris, 1824, 11, p. 235-238.

l%. G . Gervinus, Insurrection et régéneration de la Grèce, Paris, 1823,
p. 200-201.
 RADU GIOGLOVAN
96

si, la o mica departare de acolo, s-au oprit in fata unei gropi sàpata de
curind. Eteristii scoasers s3hiilc si incepura a-l lovi pe Tudor in timp
ce acesta isi acoperi capul cu mantaua. Apoi, sbirii despuiara cadavrul,
taindh-i miinile pentru a putea scoate minteanul strimt la mineci. m
Alti autori2l, nu dau mai miilte amanunte despre felul si locul
asasinarii lui Tudor. Mai pe larg trateaza aceast5 prob!emà istoricii greci,
in opere sparute in perioada proslavirii luptei pentru independenta a
poporului grcc.
Ilie Fotino, care. p c ling5 informatiile proprii, a prelccrat si parte
din materialele mostenite de la unchiul sail Dionisie, extinde reteaua
complotului impotriva Iiii Tcdor asupra tuturor capitanilor sai, indi-
cEnd totusi in prim plan pe Hagi Prodan si pe Macedonschi. Capitanii
pndiirilor a r fi fost nemultumiti de atitudinea osti15 a lui Tudor fata
cie Ispilsnti. Hagi Prodsn mai era nemultumit pentru c5 nu primise
banii pentni plata ostasilor sai si nici miinitii si de aceea in%rita
si pe ceilalti capitani impotriva lui Tiidor. 1.a rindul sau, Tudor ràs-
pundea prin pedepse cu mw.rtca la orice act de indisciplinz. Dupa sal-
varea lui Iancu Encscu. Hagi Prodan si ll;\cedonschi a r fi grupat in
aceeasi noapte, 19/20 mai, pe ceilalti capitani si au scris Iiii Iordache,
care ke aflz la P i t e ~ t i ,informindu-l cFi sint gata sa-l p5rfiseasca pe
Tiidor. Iordache socoti ci3 a sosit momentul pe care-] astepta de mult
pentru a-l inlatura pe Tiidor si a-i atrage oastea de partca sa. Insotit
de 30 d'e calareti si alti 200 j5sati mai in iirm5, se intilni cu Tudor in
chioscul de la Golesti. uride T1 acuze c5 a calcat juramintcl si s-a a.r5-
h t nerecunosci5tor. e1 ,,zin om de rind si neinsemnat, ostap nevolnic dar
norocos, fiirn avere. farti adCpost, zin~ilit si neb8gat in seam4: te-cm
fiicut eterist, te-am asezat in c a p l a mii de oameni, esti creatura nzea",
epitete lipsite de orice temei. care arata mistificàrile create in tabara
cterist5 privind personalitatea lui Tiidor, in civda afirmatiei liii Fotino
c5 sensul acestor ciivinte i1 gasise in ziarele nemtesti. Tudcr i-ar fi
raspuns c5 atitudinea fata de Ipsilanti i-ar fi fost dictata de secretarul
agentiei austriecc Udritchi, d.ar s-ar f l convins ca a fost amagit si cFi
era hotarit sa lupte impreuna impotriva turcilor. Cgpitanii lui Tudor
se prefaceau ca nu ai1 nici cea mai mica intelegere ci1 Iordache si au
consimtit la propunerea acestuia ca Tudor sa se prezinte la Ipsilanti
peiltru a-i cere iertarc. Iordache ar fi gtisit i n incsperea lui Tudor si
o scrisoare sigilat5 edresat3 tiircilor, prin care ii increclinta de supu-
nerea sa, infcrmindu-i despre situatia m t e i lui Ipsilanti. Intre timp,
arnautii lui Iordache luaser5 tuniwile si ierbgria pandurilor si Tudor

2n Elias Regnault. lstoria politica si social6 a Principatelor Dunzrene, Iasi,

1856. p. 150-151.
" DD..Salaberry. Essais sur la Valachie et la Moldavie, théatre d e I'insur-
wction dite losila?ili. Paris. 1621 : F. R(ecordon). Lettres sur la Valachie. Paris,
3 8 7 1 : C. D . Raffenel. Histoire des événements de la Grèce, Paris, 1822 : Rab'so
Alph.. Histoire d'rllexandre I-er, Paris. 1826.
L X D E A POST G C I S TUDOR ?
97

intelese cursa in care cazuse. Prizonier al lui Iordache, Tudor f u con-

dus la Pitesti si, prin Cimpiiliing, 1-i Tirgoviste. La miezul noptii, con-
voiul f u oprit de strajile lui Ipsilanti la Vaci3resti :i numai a doua zi
dimiceats intra in Tirgoviste, cscortat de citiva calareti. Ipsilanti con-
voca consiliul de razbci al Eteriei, care-l condamni3 pe Tudor conform
art. 3, 7 si 8 din codul pene1 eterist. Ipsilanti a r fi voit sa-1 gratieze,
dar or da che i-ar fi aratat scrisoaroa adresati3 turcilor si Ipsilanti i-ar
fi poruncit lui Gherasim Orfano sa-l omoare in secret, dcpa instruc-
tiunile pe care i le va da. Tudor ar fi fost li3sat liber prin oras, supra-
vegheat in secret. A doua zi, Ipsilanti a dst un ospiit la Mitropolie,
la care a fost invitat si Tudor. Pe la miezul noptii, dupi3 plecarea oas-
petilor, Tiidor ar fi plecat insotit de Vasile Caravia, Gherasim Orfano,
Constantin @arav?lopulos, aghiotant al liii Ipsilanti. yi Gzrnovschi ?i,
tot vorbind, ai1 iesit din ora: ajungind lingii gradina lui Cioci1.1an. Acolo
eraii trimiyi ciinainte doi ostasi care sgpasera o groapa intr-un sant.
Unul dintre ei, Nicolae Parga, ar fi iesit inai9tea lui Tudor cu un satir
i n mina si i-ar fi spus sa-$ faca rugaciunea. Tudor si-ar fi acoperit
fa@ cu miinile si a fost decapitat, iar trupul i-ar fi fost aruncat in
groapa pregatita si acoperit cu pamint ?i pietre. ,,iar numele lui rtimase
nemziritor si ZEsi? epoca pini? in ziua de astfizi in toatii Tara Ronxi-
neasc6 si in toste inimile romane", concluzie care nu mai piitea f i
mistificata.
Tricupis explica la fel cauzele complotului unora dintre capitanii
lui Tudor : executiile impotriva celor nedisciplinafi, chemarea liti Ior-
dache la Golesti si acuzatiile impotriva ciirora Tudor n-ar fi mai pu-
tut raspunde. Descrierea dezarmi3rii liti Tudor ,este mai ampla, autorul
facindu-l pe Iordache sa guste astfel placerea victoriei. De la Pitesti
Tudor ar fi fost luat de Nicolae Ipsilanti si dus la Tirgovii~te,unde a
fost mustrat de Alexandru Ipsilanti. apoi a fost scos afar5 din ora? si
tiiiat in bucati de &tre ostasi, la 23 mai 1821, far5 sa fi fost judecat
dupa legilc ostasesti. In pofida epitetelor injurioase date lui Tudor,
Tricupis recunoastc c5 ,,a iubit binele propiei sale patrii". ':l
Filimon itrmeazii mai de aproape pe Fotino, diipa cum remarca inc5
de acum un secol C. D. Aricescu, -4 sfir~indcu conducerea lui Tudor

22 Ilie Fotino, Luptele reoolutiei grecegti din Tura Rom6neasci din anuI 1821.
Lipsca, 1846 si traducerea revizuita si editats de A. I. Fotino, Tudor Vladimirescu
pi Alexandru Ipsilanti in revolutiiinea din anul 1821, supranumit& Zavera, Bucuresti,
1874, p. 1.42-154. C u ocazia ronstruirii blocului de l a intersecfia Bulevardului cu
str. Tudor Vladimisescu, in dreptul griidinii Ciocirlan, la escavarile facute, s-au
scos mai muate schelete omengti, de la o adincime de 1,50 m. Neavind nici u n
fnl de materia1 ajutator pentru determinarea vremii inhumiirii nu am putut stabili
decit cii, dupii starea lor d e conservare, nu puteau f i mai vechi de secolul a l
XVIII-lea.
23 Spiridonos, Sricupis. Istorin rez>olu~ieigrecosti, Londra, 1853, 1; p. 146-149,
in limba greaca.
" Op. cit., p. XXV.
 de ciitre Orfano, Caravia, Caravelopulos si Garnovschi, pe la mijlocul
noptii de 26/27 mai, afa& de intariturile orasului, pinii la locul unde
doi ostasi, Varnava si Nicolae Parga ii sgpasera groapa, ultimul Gin-
du-i capul cu sabia. 2j
Din cercetarea lucr5rilor istorice, constatam ci3 ce!e mai multe
indica locul asasiniirii lui Tudor in afara orasului Tirgoviste. Mentio-
nam insa ci3 unele dintre miirturiile contemporane a u fost scrise mult
mal tirziu decit desfasurarea evenimentelor, cind multi dintre parli-
cipanti nu mai erau in viat5 si o verificare a imprejurSrilor asasirìa-
tului intimpina dificultati, mai ales datorita conditiilor secrete in care
a fost savir~it.Trebuie sii ad5ugam si faptul c5 nici unul dintre me-
morialisti nu a fost in Tirgovitw in zilele asasinatului, ci au insotit
oastea eteristilor dupa ridicarea lui Tudor d c la Golesti.
* ~ a j o r i t a t e a informatiilor concord5 in privinta arestarii lui Tudor
la hitropolie, dar, far5 nici o justificare, strfimuta locul asasinatului
in afara orasului. Scopul acestei deplasari se datora intentiei eteristilor
de a nu profana o institutie rcligioass ca Mitropolia cu o crim5 odioas5,
mai ales c5 erau proaspete amintirile asasinatelor infiiptuite de turci
impotriva grecilor. Patriarhul Grigore fusese spinzilrat in od5jdiile de
cult, la 21 aprilie, in fata bisericii patriarhale )i mai multi episcopi si
conducatori ai bisericii avuseser5 aceeasi soarta la Constantinopol,
Atena, Adrianopol sau Moreea. Asasinarea lui Tudor in curtea Mitro-
poliei a r f i adus eroului o aureo15 de martir, iar eteristilor o acuzatie
i
asemiinatoare cu cele imputate turcilor, ceea ce ar fi daunzt scopuri-
I lor politice ale Eteriei. Aceasta cu atit mai miilt cu cit eteristii tineau

\ ca miscarea lor s5 fie prezentat5 popoarelor din Peninsula Balcanica

ca o lupta pentru credin@, ,,za vera", impotriva opresorilor musulmani.
1I Peiltru comandantii eteristi se impunea deci faurirea unei versiuni dup5
1 care asasinatul n u trebuia sii f i avut ioc la Mitropolia din Tirgoviste,
unde fusese arestat Tudor. S-a tilcuit atunci povestirea infaptuirii lui
\ in afara orasiilui. Din tabara Eteriei versiunca a trecut >i la pandurii
II care au insotit trupele eteriste pin5 la Dragasani si, mai ales, la isto-
ricii greci ai Miscarii de la 1821, care o descriu cu cele mai multe
amiinunte.
I

Fauritorii versiunii n-au stabilit insa un loc precis al asasinetului

si de aci a urmat diversitatea din indicatiile mernoriaE~tilor: Iazul
Morilor de linga Tirgoviste, riul Ialomig, riul Dimbovita, grtidina
Geartoglu, @dina Ciocirlan, marginea orasului Tirgoviste.
In realitate, asasinatul a avut loc in curtea Mitrnpoliei din Tir-
goviste. Scodterea lui Tudor din incinta Mitropoliei, inconjurata cu
ziduri si piizit5 de garzi, traversarea strazilor orasului, noaptea, cu
-P- P

25 Ioaiil Filimon, Incercare istorica despre revolufia qreceascc?, Atena, 1859 11,
p. 166-167 (in limba greaci).
 UNDE A FOST UCIS TUDOR ? 99

Tudor scos din fiare, apar ca inyentii fanteziste, avind in vedere si

spontaneitatea si vitejia lui Tudo?,
Declaratia lui Pirvu Mesinescu c5 Tudor a fost ucls in curtea
Mitropoliei este intarita de scrisoarea lui Fleischhackl &tre Metter-
nicli, din 16 iunie 1821, si de cea a baronului Schustekh &tre contels
Ranffy din oceeasi zi : ,,Dupii tonte informatiile Tudor Vladimirescu
este intr-adevar mort. E1 a fost nzncelnrit la 7 a acestei (luni) in curtea
hlitropoliei din Tirgovi~tede Fase arniiuti". 26 La Sibiu, de unde erau
trimise ambele scrisori, stirile soseau de la functionarii vamilor de
Turnu Rosu si Vulcan, cind arnautii si pandurii ajunsesera in Oltenia.
,f*Locul unde a r fi fost ingropat Tudor Vladimirescu a preocupat
si mai tirziu pe diferiti amatori.
/ In anul 1906, Toan Teodoru trimitea Priniariei orasulili Tirgoviste
io fotografie a lui Tudor si promitea sumele necesare pentru gasirea
I
osemintelor lui +i ridicarea unui montunent pe locul respectiv, dar nu
s-a realizat nimic.
1
III 1911, din initiativa Smarei Gheorghiu, s-a ridicat prin sub-
scriptie publica o cruce i n curtea Mitropoliei cu inscriptia : ,,Eroului
Tudor Vladimirescu, martir redesteptcrii nationale. 27 mai 1821", cu
motivarea : ,,avindu-se i n vedere cti dupE toate probabilitC$ile la Mi-
tropolie va fi fost ~ i c i sdomnul Tzidor Vladimirescu". 27
l
Dupa o traditie locala, trupul lui Tudor a r fi fost aruncat ,,in
putul parcsit de sub marginile sanf;urilor cctCtiiU si Smara s-a inle-
' resat printre batrini despre aceasf5 traditie, deoarece a r f i voit sa puna
l la baza crucii osemintele lui Tudor. Tot cercetind, Smara a aflat ca,
Pn 1883, cu ocazia W-or lucrari la Arsensl, s-ar fi gasit )se schelete
de oameni si fostul proprietar al locului, Teodor P i t i ~a fost acuzat ca
ucigas si deferit justitiei. Dir, lips5 de probe sigure acuzatul a fost in
cele din urma achitat. Cu ocazia acestui proces, osemintele au fost
trimise la Consiliul sanitar din Bucuresti, care a constatat ca din cele
sase schelete numai unul avea urrne de moarte violenta : craniul era
g5urit de u n glonte tres din spate si aveo o spartura in parietal si alta
in frontal. Scheletul era al unui barbat de 30-40 de ani, inalt de
1,70-1,73 m. La exhumarea scheletelor s-a gàsit o copca, u n snur de
matase si o bucata de postav rosu. Cercetind si dosarul respectiv la
Curtea cu juri de la grefa Tribunalului Dimbovita. Smara a riimas
cu convingereo ca scheletul cu urme de violenta era al lui Tudor. Ur-
marind osemintele, Smara le-a gasit uitate i n podul Tribunalului, dar

* Documente privind istolàa Romanici, Colectia Eudoxiu de Hurmuzachi,

S . N., 111, Bururqti, 1967, p. 325.
n Arhivele Statuliu, Tirgoviste, fond Primaria Tirgoviste, dos. 68/911.
 RADU GIOGLOVAN
100

numai dou5 din cele patru descoperite initial, si, cerindu-le. le-a primit
,,pentru a le ascza la locul unde s-a asezat crucea lui Ttidor Vladz-
nzirescu" deoarece ,,dzipii totate indicatiile aceste osenzinte par a f i ale
lrii Tzidor Vladi?nirescu si pandurilor care 21 insoteau ai-zinci cind au
fost ornoriti". Oasele a u fost asezate intr-r' rac-l5 r;i depuse in altarul
bisericii domnesti, *"poi mutate in cafasul bisericii, linde au rsmas
pin5 in 1930, cind preotul paroh le-a ingropat in merginca trotuarului
de pe latura sudica a bisericii.

?': Arhirele Olteniei, 1933, p. 138-1.10

ISTORIE
 DOUA TEZAURE DE MONEDE ANTICE DESCOPERITE
f N SSTUL BRf NCOVEANU, JUD. DIMBOVITA
EUCUR MITREA

fn ultimii ani pe intinsul t5rii noastre a fost semnalat un num5r

crescincl de descoperiri monetare. Faptul acesta se datoreqte, pe de o
parte, mecanizzrii agriculturii si, in ceneral, ritmului intens de con-
structii ce se fac pe intreg teritoriul tarii noastre, care a dus la mari
dislocari de pamint si la s5pZturi pe suprafete apreciabile, dar, pe de
alt5 parte, si, poate in primul rind. creqterii constiintei oamenilor
muncii care, descoperind asemenea pretioase documente ale trecutului
nostru, le aduc intr-un fel sau altul la cunostinta celor care au dato-
ria de a le studia. Aceast5 atitudine inaintata este ilcstrat5 prin dou5
descoperiri pe care le vom prezenta mai jos.

I. TEZAURUL DE TETRADRAI-IME ALE PRIME1 MACEDONII

$1 ALE CETAIII THASOS

Pe teritoriul satiilui Brincoveanu, com. Odobesti, jud. Dimbovita,

lociiitorul Constantin 2. Ion, lucr5tor la c5ile ferate, a g5sit in grgdina
casei sale, pe cind s5pa pzmintul pentru 3-1 planta cu vit5 de vie, o
oala de lut. Oala s-a spart, iar in ea au fost aflate monede antice.
,Fr dh&axse~nmp:nea - si un numar
oala,, precum
m s t adtuse d e descopritor la Muzeul natfmraIdec
antichit2iti al i ~ f i f i i t u l udi e arhealogie al Academiei.
Cercetarile pe care le-am intreprins imediat pe teren au adiis
unele precizgrj. In primul rind a fost stabilit num5rul total al mone-
delor descoperite si care ar fi fost, dup5 cele comunicate de membrii
familiei lui Constantin Z., Ion, de 93 exemplare. Am cercetat si m a -
rit apoi monedele impr5stiate prin comuna sau la diferite esaloane ad-

i Locuitorul Constantin 2. Ion s-a prezemtat da Muzeul national de antichitzti,

Bucureqti, la 20 noiembrie 1967, indrumat de &tre Semo Serban, cercetiitor la
Muzeul cie arta al R. S. Romania.
104 BUCUR iViITREA

ministrative locale. Din acestea am reusit s5 regrupez IingCi fondul

prìncipal de la muzeu alte 14 exemplare. 111 felul acesta dispunem azi
de un total de 86 monede din acest tezairr.' Un numar de 7 exemplare.
au ramas inca pe la locuitorii din sat si ele n-au putut fi cercetate.
Vasul in care s-a aflat tezaurul este o cana getica inalta de
0,15 m, cu diam. buzei de 0,08 m (restaurat). (fig. 1). Are forma bitron-

Fig. 1. Cana de lut in care s-a des-

coperit. tezaurul cu tetradrahme de tip
Maced0ni.a Prima si Thassos (l/?)

conica, buza rZsfrint5 accentuat i n afarà ; toarta platg si suprain.51-

tata, cu o l a r e canelur5 1ongitudinaEi si se sprijina pe un ine! de
sustinere. azi pierdut. Este confecuonat din pasta ce contine numeroase
impuritati, in special pietricele de diferite marimi. Are culoarea gri
cenusiu d'eschis si deasupra liniei de maxima largiine apar m e l e ca-
neluri circulare si paralele. Un slip de culosre cenusie mai inchisa a
fost sesizat pe suprafata exterioara a recipie~tului. Deocamdata ne
marginim s5 semnal5m si sa d5m mai jos o clasificare a monedelor des-

V o a t e aceste monede se afl5 depozitate la Muzeul national de antichitati,

sub nr. de inv. 1387. Cf. Dos. fnv. 1387, unde sint descrise -i clasificate.
DOUA TEZAURE DLN SATUL ERINCOVEANU 103

coperite, urmind sa revenim cu alta ocazie, cu explicatii amanuntite

privitoare la problemele pe care le ridica, atit de ordin tehnic, cit si de
ce1 numismatic si istoric."
1. Macedonia Prima : tetradrahme originale
a) cu monograrr-ia (Fig. 2, a) 24 exemplare
b) ,, 17 (Fig. 2, b) l1 ,>
C) ,, ,l (Fig. 2, C) 1 :>

2. Macedonia Prima : tetradrahme imitatii

Monograma (Fig. 2, d). 31 l?

3. Thasos : tetradrahme
originale 13 ,.
imitatii 3 ,.
4. 3desos tetradrahme 1 > T

imitatii 1 19

5. Byzantion
Tetradrahmii de tip Alexandru ce1 Mare 1
~ o t a86
i

Fig. 2. Sigle ce apar pe tertadrahniele

de tip Macedonia Pnirna

11. TEZAURUL DE DENARI ROMANI REPUBLICANI

Pe teritoriul aceluia~isat Brincoveanu a fost aflat, in august 1968,

la punctul denumit «Voineasca», ce se gaseste pe malul sting al riului
Riistoaca, in apropierea drumului ce duce din satul Brincoveanu spre

0 prima si succiat5 mentiune a acestei deseoperiri am fgcut-o in SCIV,

20, 1969, 1, p. 162, nr. 4 $i in Dacia, n. 8., XII, 1969, p. 540, nr. 4.
109 BUCUR M I T R E A

satul Miulesti. P e acest teren locuitoarea Frusina Ispas a aflat cu

ocazia into&cerii m'iri$ii, u n nurnar de denari romani republicani.
Tezaurul s-ar f i gZsit intr-un vas de lut, spart de plugul trac-
torului si imprastiat impreuna cu monedele ce le continea. Din mone- .
dele imprgqtiate au fost strinse vreo 15 exemplare de locuitoarea amin-
tita, dintre care 14 au putut fi examinate de mine. Din aceasta des-
coperire un singur exemplar se mai pgstreaza la Muzeul national de
antichieti 4. Restul s-au imprastiat.
D5m mai jos un inventar sumar al monedelor ce-au putut fi exa-
minate.
1. L. Iulius
AR. ì Greut. 3,89 g. Diam. 20 mm.
Sydenham, 443. Anii 133-26.
2. Q. Fabius Labeo
AR. k Greut. 3,74 g. Diam. 21 mm.
Sydenham, 532. Anul 109.
3. L. Flaminius Ciio
AR. \ Greut. 3,74 g. Diam. 18 mm.
Sydenham, 540. Anii 106-105.
4. L. Appuleius Saturnius
AR. f Greut. 3,89 g. Diam. 19 mm.
Sydenham, 578. Anii 100-97.
5. C. Fzindanizis
AR. ì Greut. 3,77 g. Diam. 20 mm.
Sydenham, 583. Anii 100-37
6. Q. Minucius T h e r m u s
AR. L Greut. 3,79 g. Diam. 20 mm.
Sydenham, 582. Ariii 96-95.
7. L. Piso Frugi
AR. 4 Greut. 3,88 g. Diam. 18 mm.
Sydenham, 640, tip. gen., Anii 90-89.
8. A n o n i m a
AR. 4 Greut. 3,80 g. Diam. 18 mm.
Sydenliam, 723. Anii 85-84
9.. M n . Fonteius C.F.
AR. t Greut. 3,.58 g. Diam. 90 mm.
Sydenham, 724. Anii 84.

"umiirul 6 din descriere

' Denarii au fost semnalati de mine i n SCW, 20, 1969, ~9, g. 166, nr. 25,
precum si in Dacia, n.s., XII, 1969, p. 544-545, .m. 25.
DOUA TEZAURE DIN SATUL B R ~ C O V E A N U 107

10. L. Rulilius Flaccus

AR. L Greut. 3,91 g. Diam. 20 mm.
Sydenham, 780. Anul75.
11. Mn. Acilius
AR. -t Greut. 4,07 g. Diam. 18 mm.
Sydenham, 922. Anul55.
12. C. Izllfus Caesar
AR. t Greut. 3,56 g. Diam. 18 mm.
Sydenham, 1006, Gallia, Anii 54-51.
13. Imita$ie
AR. K Greut. 3,51 g. Diam. 19,5 mm.
14. Imitatie
AR. J Greut. 4,17 g. Diam. 18 mm.
 DATE NOI PRIVIND TEZAURUL DE LA ADINCA,
JUD. DIMBOVITA

GEI. POENARU-BORDEA, CONSTANTIN CONDREA

Rsa cum este cunosc~~t, tezaurul a fost descoperit in mai 1933, cu

prilejul' lucrarilor de reparare a unui pod de peste apa Piscovului, pe
soseaua dintre Gura-Ocnitei si Adinca, pe teritoriul ultimei localitati.
Semnalat mai intii de Radu Gioglovan, care a recuperat un num5r de 2 9
de monede pentru iì'iuzeul din Tirgoviste, l locul descoperirii a fost cer-
cetat in primavara anului 1954 de C, Preda, care a reusit sa mai re-
cupercze un num5r de 23 de monede si sa stabileascs faptul ca tezau-
rul fusese ingropat intr-un vas, la o adincime de 0,50 m. intr-o asezare
geto-dacica.
--.-.W^ _
M~nedelci recuperate sint .-didrahme getice de tip Virteju-Bucu:
sesti3 si tetradrahme thasiene. considerate . de unii cercet5tosi drept
-

--L9in prTma categorie de monede au fost recuperate 46 de

exemplare, din a doua sase exemplare, la care trebuie probabil ad5u-

R. Gioglovan, Dezbateri priuitoare la lucrcirile de istorie prezentate la

sesiune, in Studii si referate privind istoria Romanici, 11, Bucuresti, 1954,
p. 1868-1870, c u eroarea de a considera locul descoperisii pe teritoriul comunei
Gura-Ocnitei ; R. Gioglovan, I. Avram, Descoperiri monetare in raionul Tirgovi.>te,.
in SCN, I , 1957, p. 468-469, cu o eroare nou5 in incercarea de a o corecta pe
prima : Adincata i n loc de Adìnca !
W CPreda,
. Pe inarginea unor descoperiri monetare recente, in SCN, 11,
1358, p. 380-389.
E. MMrea, U n tezaur de monede dacice descoperit. la Bucuresti de o echipz
de muncitori a tnt~eprindel.ilor S-atului Popular, in Studii si referate p r i ~ i n d
$storia Romaniei, I , 1954, %p.290-302 ; C. Preda, op. cit., p. 382-383 ; C. Pi-eda,
Monedele getice de t i p Verteju-Bucure~tiin SCN, V , 1971, p. 51-78.
" n cazul precis al monedelor de l a Adinca, R. G i o g l o v a n - l e .:cansider5 ,.
initial imitatii op. cit., in Studii si referate privind istoria Romaniei, 11, p. 1869,
p e n t r ~ c aa- p e sii l e considere tetradrahme thasiene, .OP. cit., in SCN, I, 1957,
p. 468 ; C. Predu ezitri intre originale si imitatii, op. cit., in SCAr, 11, 1958. p. 324 ;
E. Chirila, I. Pop, Tezaurul monetar de la SEnpetru (or. Brasov), in A p u l u m VII,
1, 1968, p. 161, nr. l , ,,thasi.eneCc,probabil in grab5, caci tezaurul pe care-l-.--

-
taFiU,p. 149 si 156. -_ ___.- -
SI care cuprincle monede foarte asem5n5toare e s k _ ~ . g s i d e r a tcategorie de , , i i i i i ~
110 G H . POENARU-BORDEA vi CONSTANTIN CONDREA

gat uri al saptelea, examinat ceva mai tirziu de C. Preda. Lotul recu-
perat in 1954 s-a pastrat integra1 la Institutul de Arheol~gie,~ din pri-
mul insa sase monede getice si poate si o tetradrahm5 au fost cedate
Muzeului din Ploie~ti,7 f5ra a mai reveni la Muzeul dSn Tirgo,v$te
iar din cele rzmase la acest din urm5 muzeu mai exise. ast5zi doar -__18 :
8,~

rnonede getice si, desi nu este foarte sigur, u n a dintre tetradrahme: -

Cum ? n sb~diui--lui-T:;-Preda, care a comentat intreaga- descoperire, nu
sint ilustrate decit exemplarele de la Bucurestig $i aparea necesarg
si completarea datelor incerate acolo cu anumite precizari, ne-am
asumat sarcina redactzrii acestef contributii la amabila sugestie si sta-
ruitoarea invitatie a colegului Gabriel MihCiescu, directorul Muzeuluì
judetean din Tirgoviste.
fnainte de a da catalogul exemplarelor din muzeul abia arnintit,
credem ca sint utile citeva precizari. Ordinea in clre plas5m exem-
plarele, fiecare fiind ilustrat (vezi pl. I-VII), nu se p r e t i ~ d enici cie-
cum a f i o ordine absolut5. C . Pred,a care, studiind intreg materiali11
ce i-a fost accesibil, a dat o schema a imperecherii stantelor de avers
$i revers lo, nii o ilustreaza decit parpal. si far5 si3 ne dea concordan-
tele, aqa ci5 va trebui s5 astept5m studiul monografic pe care l-a rea-
lizat, pentzru a vedea exact unde se incadreazs in schema generala mo-
nedele care ne preocup5. Din esemplele pe care le da insa, privind
prezenta in diferite tezaure a unor monede iegite din aceiasi pereche
de stante, putem retine c5 monedele din tezatirul de la Adinca acopera
o biina parte din schema propus5 : Av. 1 - Rv. 1 ; Av. 17 ; Rv. 24 si
Av. 34-Rv. 47.1-3Lipsind in genera1 verigile de legatura, propunem a.ici
o clasificare care tine cont de plansa articolului lui C. Preda din SCM,
V i3. Plasarea la inceput a monedelor cu c5lSretul de pe rv. realizat

Este v o b a de W exernplar cu sigla M, de 16,20 g $i 32 rnm. Dos. Note

informative, I (C. Preda). -
it Inv. 401.
C. Preda, op. cit., in SCN, 11, 1958, p. 381-382 ; Cf. E. Chirii5, G. Mihgescu,
Tezeurul de la Caprioiu, Tirgovi~te,1969, p. 31, nr. 1.
8 Inv. 5290-5307, situatia ntumericg actual5 t a E. Chirilà - G. Mih&esc;u,
loc. cit. Indoielile vin de la faptul c2 in semnal-area iniGal5 R. Giogl'ovan, op. cit.,
in Stzdii $i referate privind istoria Romanici, 11, p. 1869 se voxbeste de ,,urme de
taieturi verhi" $i de o greutate ,,La toak" in jur de 16 g si nu de un exemplar
fragmenitar.
9 C. Preda, op. cit., in SCN, 11, 1958, p. 385 si 387, pl. I-II. La C. Preda
o p . cit., Sm SCN, V? 1971, pl. l:? se ilusireazfi, dac5 a u n e insal5.m cmva, o monedz
dim Idiul d e l a Tirgoviste, nr. 18 din cataiogul nastm, far5 ca in legenda plansei
s5 se dea tezaurul de provenienta, ori locul de p5strare.
lo C. Preda, op. cit., in SCN, V, 1971, p. 54-60.
C. Preda, Moneda geto-duca. Studiu monografic, sub tipar la Editura
Academiei.
12 C. Preda, op. cit., in SCN, V, 1971, p. 73.
l3 Cf. cu pl. I-II din SCN, 11, 1958, p. 385-387, :.uncie Wezarea este net
diferita.
DATE NOI PRIVIND TEZAURUL DE LA ADWCA 111

Plansa I. Monede getice de tip Wrtejii-Bucurqti din tezaurul de la Adinca

(mgrite)
112 G H . POENARU-BORDEA ?i C O N S T A N T I N C O N D R E A

Plaiqa 11. Monede getice de tip \rirteju-Bucuresti din tezaurul de la Adinca

(marite)
Plansa 111. M o ~ e d egetice de tip Virteju-Bucuresti din tezaurul de la Adinca
(marite)
114 G H . POENARU-BORDEA 91 CONSTANTIN CONDREA

P l a n ~ aIV. Monede getice de tip Virteju-Bucuresti din tezaurui de la Admca

(mafite)
DATE NOI PRIVIND TEZAURUL DE LA ADINCA '115

Flansa V. Mmede getice de tip Virteju-Bucuresti din tezaurul cle la Adinca

(marite)
 C H . P O E N A R U - S O R D E A ?i C O N S T A N T I N CONDREA
116

Plansa \TI. Nonede getice de tip Virteju-Rucuresti din tezaurul de la Adinca

(marite)
DATE NOI PRIVIND TEZAURUL D E LA ADINCA 117

Plansa V I I . Teti-adrahmg thasiana, poate din tezaurul de l a Adinca.

din trei globule, pare a f i impusg de asemanarea cu monedele de tip

Adincata, considerate ca precedind tipul Virteju-Bucuresti. l-r urma
firesc, derivind organic din aceasta categorie, monedele cu calaretu1
realizat din doua globule. Acesta apare insa :i in imaginile, parc5 mai
fine, de pe mcnedele din tezaurul de la L m (jud. Dolj). Dac5 un rigu-
ros studiu d'e detaliu, si ne indreptam ri5dejdea tot estre anchete de
mare amploare, cum a intreprins C. Preda, nu va putea sa scosta in
evidenta deosebiri fundamentale, ne-am putea gindi. pe baza asem5-
n5rilor formale ale rv., la o oarecare interferent5 croiiologicii intre tipul
Virteju-Bucuresti si tipul Adincata IG i n caz de interferent5 cronologic5,
s-ar putea avea in vederc explicatia unor dezvolt5ri pcirtial paralele,
cu ima.gini de avers distincte. Studii viitoare vor elucida, neindoios,
semnul nostru de intrebare.
Dupa aceste doii5 categorii prezente in lotul dirr Muzeul d'e ar-
heologie din Tirgoviste a r trebui sa urmeze nionedele cu globula suh
botul calului si c515retul redus la dbua punete foarte mici, legate de
cele precedente printr-un avers similsr (nr. 9). De ele se leags orga-

Pentru pozitia t i p u h i C . Preda, in SCN, V , 1971, p. 53 ; penti-u asemiicare

vezi M. Ionescu, Gh. R5dulescu, Tezaurul monetar geto-dacic de la Friiteqti
(jud. Ilfov), in SCIV, 21, 1970, 4, p. 649-652, fig. 2-4. Compara rv. de l a fig. 3i6
cu rv. monedelov de ,tip Vi~teju-Bucumre$i tlustrate d? C. Preda, OP. cit., in SCN,
V , 1971, pl. 111 si de noi pl. 111.
i5 G. Popilian, T . Nit5, Tezaurul de monede geto-dacice de la Leu (jud. DoZj),
in R e v i s t a Muzeelor, V I , ,1969, 3, p. 267-268 ; Cf. O. Uicscu Tezaurul de la
Miniistirea, En Cresterea colectiilor. caiet selectiv de informare, Biblioteca Academiei
R. S. Romania, nr. 13-14, 1965, p. 8-12 si Eva Kolnikova, Dako-getische Miinzen
und einige. Probleme des keltischen Munzwese7zs in, der Slowakei, in SCN, V ,
1971, p. 40-43.
IG C. Preda, OP. &t., in SCN, V , 1971, p. 63. ,,si din acest punct d e vedere
(nominalul si modulul emisiunilor) monedele din categoria de fa+ se aseamana
cu cele de t i p Adincata-Pitesti, deosebirile fiind de cele mai multe ori aproape
de neubservat".
 GH. POENARU-BORDEA $5 CONSTANTIN CONDREA
118
nic, prin av., monedele avind o singur5 globula mare deasupra calu-
lui, dupa care m- urma cele care nu mai au nici o urm5 din bustul
cZliiretului, cu scobittiri intre picioarele calaretului si gitul calului.
Iata acum, in ordinea mai sus justificata, monedele tezaurului de
la Ad'lnca din colectia Muzeului de arheologie din Tirgovi~te,cu datele
tehnice necesare :

1. (5290). f Greut 6,95 g, diam. 22 mm.

2. (5299). t- Greut. 6,32 g, diam. 22 mm.
3. (5294). t- Greut. 7,38 g, diam. 22 mm:
4. (5304). K Greut. 6,85 g, diam. 21 mm.
5. (5306). +- Greut. 7,12 g, diam. 22 mm.
6. (5307). t- Greut. 6,74 g, diam. 22 mm.
7. (5302). f Greut. 6,80 g, diam. 23 mm.
8. (5296). t- Greut. 5,22 g, diam. 22 mm.
9. (5298). 4 Greut. 6,32 g, diam. 22 mm.
10. (5300). 4 Greut. 7,52 g, diam. 21,5 mm.
11. (5305). 4 Greut. 7,62 g, diam. 23 mm.
12. (5303). 4 Greut. 7,47 g, diam. 24 mm.
13. (5301) t- Greut. 7,21 + g, diam. 22,5 rnrn.l7
14. (5295). i Greut. 7,01 g, diam. 23 mm.
15. (5297). f Greut. 6,85 g, diam. 22 mm.
16. (5291). + Greut. 7,34 g! diam. 22,5 mm.
17. (5292). \ Greut. 7,43 g, diam. 22 mm.
18. (5293). K Greut. 7,97 g, dSam, 22,5 mm.

Farira a reorganizia in schema noastra, caci o consider5m provizorie,

ea trebuie confruntata cu succesiunea stantelor monedelor tipului
atunci cind acest lucru va f i posibil, socotim totilsi util sa dam datele
tehnice pentru lotul de la Bucuresti din tezaurul care ne retine atexi-
tia. Ordinea exemplarelor este cea din plaqele publicatiei initizle
a lui C. Preda.
l. Greut. 7,64 g, diam. 22 mm.
2. f Greut. 7,30 g, diam. 22 mm.
3.4 Greut. 7,16 g, diam. 22 mm.
4. 4 Greut. 7,21 g, diam. 23 mm.
5%J Greut. 7,47 g, diam. 22,50 mm.
6. Greut. 6,99 g, diam. 22 mm.
7. -t Greut. 6,68 g, diam. 23 mm.
8. d Greut. 7,01 g, diam. 22 mm.
9. -+ Greut. 7,42 g, diam. 22 mm.

17 Din moned5 s-a tSiat o parte in vederea unei analize metalogr~ice. Nu

sinlem in posesia greutiitii monedei dinainte d e e f e c t u r e a acestei operatu.
18 DSm aceste date dup5 nota inv. 401 de la Institutul de Arheologie (C. Preda),
unde este alta ordine a monedelor.
 10 K Greut. 7,37 g, diam. 21 mm.
11. + Greut. 7,69 g, d i a . 21 mm.
12. +- Greut. 6,25 g, diam. 23 mm.
13. t Greut: 6,84 g, diam. 22,50 mm.
14. Greut. 7,13 g, diam. 22 mm.
15. 4 Greut. 7,05 g, diam. 23 mm.
16. -t Greut. 7,12 g, diam. 33 mm.
l -t Greut. 7,00 g, diam. 24 mm.
18. c Greut. 7,48 g, diam. 23 mm.
19. -b GreuQ.6,38 g, diam. 22 mm.
20. + Greut. 7,20 g, diam. 22 mm.
Greutatea exemplarelor studiate de noi, in ordine crescZitoare,
este deci urmatoarea : 5,22 g ; 6,25 g ; 6,32 g (2 ex.) ; 6,38 g ; 6,68 g ;
6,74 g ; 6,80 g ; 6,84 g ; 6,85 g (2 ex.) ; 6,95 g ; 6,99 g ; 7,00 g ; 7,01 g
(2 ex.) ; 7,05 g ; 7,12 g (2 ex.) ; 7,13 g ; 7,16 g ; 7,21 g (2 ex.) ; 7,30 g ;
7,34 g ; 7,37 g ; 7,38 g ; 7,42 g ; 7,43 g ; 7,47 g (2 ex.); 7,48 g ; 7,52 g ;
7,62 g ; 7,64 g ; 7,69 g si 7,79 g. Greutatea medie este de 7,08 g.
Diagrama variatici greutatjlor (fig. 1) ne arata ,o destul de mare
intindere pe orizontala, cu majoritatea exemplarelor grupate intre
6,70 $i 7,70 g, f51-5 a avea un virf propnu zis, cele 5 exemplare de la
7,00 g, fiind contrabalansate de cele patru exemplare prezente la
7,40 g $i la 7,50 g. Oricum, intre aceste limite pare a fi greutatea nor-
inalg. Exista, de asemenea, un grup de monede intre 6,20-6,40 g cu
greutate sub normala, iar exemplarele cu valori putin peste 5 g sau
i n jur de 8 g pot f i judecate drept exceptionale. l9Mai notam &, dac5
n u sintem cumva victima unor coincidente, s-ar parea c5 in lotul de
la Tirgoviste, ultimele trei categorii (nr. l@-18) au greuEiti mai ridi-
cate decit primele dou5 (nr. 1-8). Ca sa putem lua o atitudine ferma
a r trebui sa avem la dispozifie un numar satisfacator de tezaure pu-
blicate cu toate datele necesare, ceea ce din pacate nu se intimpla.
Daca impresia noastrg este sezizarea unui fapt generalizabil ar insemna

O airecare nepotrivi~eexist5 intse diagrama n w t r 5 si consideratiile lui

C. Preda, op. &t.$ inSCN, V, 1971, p. 63, caFe considera c5 majoritatea exempla-
relor se plaseaz5 intre 7 si 8 g. Este de vazut dac5 ea vine de la neaplicai-ea
diagranelor de frecvent5 sau dac5 e rezultatul rea1 al investigatici asupra tuituror
.manedelor cunoscute $i in acest caz vor trebui ciiutate anumite explicatii. Pentru
metoda tabelelor de frecvent5 vezi G. F. Hdl, The Frequency-Table, in NC,
seria 5, vol. 4, 1924, p. 76-85 ; aplicxea metodei $i o discutie a unui asemeiiea
tabel la Gh. Poenaru Bordea, Constanta qtirbu, Tezaurul de denari romani repu-
blicani si de la inceputul Pricipatului descoperit la Breaza, comuna Lisa (jud.
Bra~ov),in SCN, V, 1971, p. 272-274. Pentru tezaurul ,de ,la Virteju-Bucuresti s-a
caleulat o greutate medie de 7,4 g, pomind de h greutatea t o t . 5 a monedelor.
Vezi B. Mitrea, op. cit., in Studii si refernte privind istoria Romanici, I, 1954,
p. 295, mentionat5 recent de C. Preda, op. cit., In SCN, V. 1971, p. 68, nr. 38, nu
gtim dac5 pe baza unor studii noi.
 120 G H . POEATARU-BORDEA si CONSiANTIN CONDREX

cii tipul respectlv ar avea o evolutie de la exemplzre uqoare, la exem-

plare grele, ceea ce este impotsiva gindului obisnuit al numismatilor..
Li3si3m problema deschisii, intrebindu-ne numai dacii n-or trebui facute
investigatii metrologice mai amanuntite si aratind ci3 riisturngrii ordi-
nei propuse i se opune ca un obstacol decisiv, macar in stadiul actuaf

.
5 - 700s = 6.96' 705g I
a ràmine in afara diagrameì I
4 2
moneda de 5.229
u
u
m
3 . G3
,"s

l or
l

Fig. 1. Diagrama I. Vai-iatia greutatii monedelor de tip Virteju-Bucuresti din.

tezauru! de la Adinca,

al problematicei, apropierea rv. primelor dou2 categorii dc monecic

din tezaurul de la Adinca de tipurile numite Adincata. Aceasta chiar
cu usoarele noastre rezerve privind posibilitatea unei evolutii, miiczr-
pa4ial paralela, a tipurilor respective.
Nu trebuie si3 uitiim insa ci5 acest tezaur este rxn tezaur mixt si,
prin aceasta, foarte important pentru cronologin monedelor in discutie,
c~ atit mai mult, cu cit; asemenea asocieri nu sint prea frecvente. Tot
cu monede thasiene mai sint doar doua tezaure de monede tip Virteju-
Buc~resti,ce1 de la Olteni (jud. Teleorman) si Stoene~ti(jud. Ilf~v).~O
De aceea socotim ca foarte utila si analizarea acestui material.
Iati3 datele tehnice pentru tetradrahmele existente la Bucure~ti:
1. . Greut. 16,86 g, diam. 32 mm, sigla M.
2. 'C\ . Greut. 16,58 g, diam. 33 mm. sigla M.
3. \ . Greut. 16,70 g, diam. 33 mm, sigla atrofiatg, poate M.
Exemplarul de la Tirgoviste, fragmentar :2
'

4. . Greut. 14,34 g +, diam. 30 mm.

z0 C Preda, cit., in SCN, V, 1971, p. 66, nr. 23 si p. 68, m. 36 $i discutia
OP.
de 7x3; Vezi si in lista de desco~eriride monede thasiene, data de
p. 74-76.
E. Chiriil5, G. Mihsescu op. cit., p. 34, nr. 63 $i p. 35, nr. 91.
21 Ilustrate la C. Preda, op. cit.. in SCN, 11, 1958, p. 387, pl. 11/21-23, men-
finem ac9i-i ardine.
z7_ CU rezervele de mai sus la nota 8.
D'4TE NOI PRIVIND TEZAURUL DE LA ADiNCA 12t

La aceasta se adauga exemplarul notat de C. Preda la Bucuresti :

5. Greut. 16,20 g, diam. 32 mm, sigla &;I.
Numarul monedelor thasiene din loturilc recuperate era de sase
exemplare, se adauga un al saptelea, poate un al optelea, dac5 ce1 b5-
nuit a exista la Muzeul din Ploiesti este diferit de cele trei, initial la
Tirgoviste, si nu unul dintre ele. 22
Tetradral-imele din Thasos, in raport cu monedele de tlp Virteju-
Eucuresti, au evoluat de la situatia de tflminus post quemZ4 la C e d
de, aproximcitiv, terminus unte que~n,cu un joc posibil, mentinindu-se
insa si in prima, '"up5 liiarea in consideratie a ipotezei regretatei
numismate bulgare Gina Katarova, care a argumentat datarea unei
categorii a tetradrahmelor thasiene din perioada a I i a dup3 anul C 8
i.e.n. 2G Mai mult decit atit, autoarea bulgar5 a clasificat tetradrahmele
din Bulgaria in originale, semi-barbare si ba.rbare, ceea ce ar coincide
cu ale noastre originale, imitatii si barbare. Dacii ultima categorie se
distinge net de prima si chiar de a doua, granita dintre acestea este
foarte fluctuantii, fiind de multe ori vorba mai mult de o discutie si
apreciere a stilului la care se adaug5 prezeilta sau .absenta literelor
globulate. A $i exact unde trebuie se incsdram o moned5 sau alta cu
tipul tetradrahmelor din Thasos este important pentru implicatiile ero-.
nologice pe care le poate avea aceast3 clasare, mai ales in cazul cs.
am aspira la datari de mai mare finete. Tr, conditiile unui mare afltix
de tetradrzl-ime de Thasos, in care, sub hain5 greceascii, se ascunde
puterea Romei in expansiune, in conditiile razboaielor cu Mithridates.
VI al Pontului si in vederea paralizarii influentei acestuia in oraqele
grecesti de pe coasta si la Gurile Dunarii, ne apare ca putin probabili5
aparitia unor imitatii locale, chiar sud-tracice. Ele ar trebui plasate
cronologic mai tirziu: intr-o vreme in care activitatea monetariei dln~
Thasos incepe s5 lincezeascg, pentru ca apoi sa inceteze total, cindva
catre mijlocul secolului I i.e.n., in orice caz dupa privilegiile din 80
4.e.n. si probabil dup5 72/71 i.e.n.," cind s2nt de presupus emisiimi.
abundente $i implicit o penetratiz sporit5 in spatiul traco-dacic. Este

E. ChiriBH.
23 - - - --- --. G. nEihaescu. OD. cit.. D. 31. nr. 1.
24 C. Preda, 'op. cit., in SCN,-11,1958, p. 384-389.
25 C. Preda., on. - cit.. in SCN. V . 1971, D. 74-76 ; C f . I. Winkler, Zur relativen
Chronologie der dako-getischen ' ~ u n z e n ,?n Acta Archaeologica Carpathica, X ,
1968, 1-2, p. 103 si 115 si E. Chirila, G. Mihaescu, op. cit., p. 37-38.
26 Gina K,atarova, HOBU A a H H H sa AaTlTpOBKaTa Ha TeTpaJpaxnlIrTe Ha OCTpOB Tacoc
OT BTOPR IIepEiOH H a hlOHeTOCeYeHeT0 hfy H H a T ~ ~ K H ~ c K TeTpanpaXhiH
H T ~ OT 1 B. np. H. e.,
in Izvestiia, X X I I I , 1964, p. 131-149.
27 P e n W evenimente D. M. Pippidi, Striiinii d e peste mari, in volumul
D. M. P,dppidi, D. Berciu, Din istoria Dobrogei, I , Geti si greci la DunZrea de Jos,
Bucuresti. 1965, p. 269-272 si 276-280 ; R. V u l g e , Perioada Principatu!ui
(sec. I-111), i n voàumul R. V~ul~pe. I. Earnea, Din istoria Dobrogei, 11, Romanii
la Dundrea de Jos, p. 25-26 ; Cf. Al. Sucevecrnu, Doud note privind i s t ~ r z a
Moesiei in secolul I i.e.n., in Pontica, 2, 1969, p. 169-274 vi mai d e s p. 271.
 G H . P O E N A R U - B O R D E A $i C O N S T A h T T I N C O N D R E A
122

clar ca, dac5 in tezaurele mixte ar fi vorba de imitatii ;i nu de mo-

nede thasiene originale, o prelungire ciitre mijlccul secolului a existen-
-tei tipului Virteju-Bucuresti apare aproape ca obligatorie. Aceasta mai
ales s-ar face dovada c5; in geneml. pe teritoriul t5rii noastre
avem :de a face mai ales cu imitatii "i' nu cu monede originale. De
:asemenea, ca o consecinta fireasca, tipul Inotesti-Racoasa, care ur-
meaza tipului Virteju-Euciiresti si este clar influentat de nioneda tha-
:sian5 tirzie, 29 dac5 ar fi influentat de imitatiile ci, a r trebui coborit
in timp dupa mijlocd. secolului I i.e.n., in a doua jum5tate a sa.
Revenim acum la tetradrahmele de la Adinca, pentru care, a p ~
cum am aratat la inceputul acestui articol, nu au lipsit ezitarile, dato-
rate dificultiitilor de trasare a unei granite ferme intre originale si imi-
tatii. Dup5 publicarea tezaurului de la Sinpetru, considerat de imi-
tstii, 3O s-ar fi putut parea c5 problema este definitiv rezolvat5, in sen-
sul caracterului d'e imitatii al tetradrahmelor din tezaurul de la Adinca.
Ele isi afla intr-adevar bupe analogii in cadrul tezaurului mist mrn-
2ionat.

:nota 13. Peritru criza si razboaiele mithrickitice in genera1 vezi l?douasd U'ill,
Histoire politique du m.onde hellénistique (323-30 uv. 3. C ) tome 11. Des
,avénements d'Antioc7tos 111 et de Philippe V a Za fin des Lagides, Nancy, 1967,
p. 387-421. Pentru G. Kazarova imitarea monedei thasiene iar hcepe de timpuriu,
.op. cit., p, 143 ,pe temeM contramarc5rii unei asemenea monede la ApoUonia
PaIltiCS. V e ~ T, i Gerasimov, K~H~pahlapKUpaUe H a aHTEi¶HEi MOHeTA B A o n ~ a MUBUR,
11 T p a ~ r i ~
in, lzvestiia, XV, 1964, p. 63.
28 O Est5 a imitatiilor, de verificat, dup5 noi, pentru fiecare caz in parte
l a Virgil Mihailescu--Birliba, Descoperirile monetare si legaturile dintre tracii sud-
duncireni $i lu,mea geto-duca, in Mem.oria Antiquitatis, 111, 1971, p. 201-203 si 206,
clasate in al cincelea orizont monetar al leg5tmilor far5 a uorbi ins5 de
egida Romei.
29 G. Severeanu, Le trésor monétaire d'Inotesti-Buzau, in BSNR, XXI: 1926,
nr. 57-58, g. 7-10 ; C. Preda, Descoperiri monetare in T. Buziu, in SCN, 11,
p. 463-464. Cf. C. R e d a , op. cit., in SCN, V, p. 62-63 ; vezi $i M. Gwmzìtopol,
L'art des monnaies gèto-daces, in Apulum, IX, 1971, p. 235-237 si 256. Nu uitam
,c5 inc5 de mult av. tipului pe care-: numim, dup5 C. Preda, Adincata a fost pus
in legatura cu av. tetradrahmdor thasiene. h acest sens Florica C. Moisil, Un
EOU tip de monete dace, comuniere la Congresul de numismaticci si arheo1ogi.e
d i n Cluj, la C. Moisil, in CNA, XII, 1963, nr. 108, p. 232 ; C. Moisil, Les tetra-
.drachmes de Thasos et de la Macedonie I-ére e t leur circulation en Dacie,
Tn Bdcania, VII, 1, 192.4. p. 16. Vezi pentru presupusa influent5 a tetradrah-
melor ,th,asiene asupra tipului Virteju-Eucurqti ca si ia tipului Adincata
analiza iconografica si stilistic5 f5cut5 de M; Gramatopal, op. &t., p. 231-234.
13iaci-i acest fel de a vedea luc&le este just si, s-arr pleca de l a imitatiiie avind
thasienele tirzii ca prototip, care a r deveni prototip pentru safiile getice, in
.ordine3 admisa, incepind cu tipul Adincata, cronologia ar urma sa trebulascs
inc5 si mai mult coborits, incepind abia pe la 50 i.e.n.
3O E. Chiril5, I. Popa, op. cit., in Apulum, VII, 1, 1968, p. 149 $i p. 160-161
unde se discut5 posibilitatea imitgrii tetradrahrnelor din Thasos in Dacia ràs-
punzfndu-se negativ. Drept este ins5 c5, mai de cmi,nd, la E. Chiril5, G. Mibaescu,
op. cit., p. 35, nr. 88, tezaurul apare ca fiind de piese thasiene. S5 fi renuntat
numlsmatul clujean Tn 1969 la interpretarea din 19G8 ?
 Fgr2 a ambitiona aici o solulionare definitiva a problemei, ne
facem insa datoria supunind tezaurul de la Sinpetru analizei metrologice
(fig. 2). Se poate l e s ~ eobserva o mare regularitate a greut5tilor gru-
pate intre 16,60 si l'i g (mai exact intre 16,El si 16,98 g) riiminind
in afarii doar trei exemplare cu greuta@le de 16,44 g, 15,38 si 15,30 g.
Tot atit de lesne se observ5 un virf la 16,80 g (care corespunde exem-

19 rimin in afara

Fig. 2. Diagrama 11.

Variafia greutiitii 10
tetradrahmelor
thasiene din tezaurul
de la Sinpetru.
m

i6,40 16.50 16.60 1820 16.80 1690 17.00

plarelor cu greutiiti intre 16,76 :i 16,85 g), deci toate caracteristicile

unei emisii:ni regulate si chiar de mare precizie metrologic5. Greuta-
tea exemplarelor de la Adinca fiind ide 16,86 g, 16,70 g, 16,58 g si
16,20 g se poate considera ci3 se incadkeaz5 hine in ~ceast5schema.
 G H . POENARU-BORDEA $i CONSTANTIN C O N D R E A
124

-.--Avem de-aface cu imitatii? Daca da, este vorba de~~-imitaui extrcm.-

---.
/
-
' -~ ^.

de binefacute de un emitent c u o tehnica fiirii cusur, in nici u n caz

acel+i care emite ,,didrahmeleL' de tip Virteju. Ne gindim insii ca,
mai degraba, a r - trebui sa avem in vedere emisiuni originale tirzii,
ceea ce ar explica de ce, mai ales dac5 avem in vedere c5 este vorba
de o emisiune de urgentii, intervenita din nevoi politice si militare,
imaginile nu sint intotdeauna de cea mai clasica puritate. "
Iegendele
sint de altfel corecte. Faptul c2 literele sint mai mult sau ma.i putin
globulate n u ni se pare decisiv. Este locul, poate, s5 amintim aici cZ
si alte monede, considerate de imitatie, au fost revendicate, decisiv,
pentru faza ultima a unei mcnetiirii grecesti : Byzantion. ""vident,
numai un studiu de mai mari propoeii ar putea sa decids definitiv in
aceastà problema. Studiul trebuie intreprins pe toat5 aria de rgspindire
a monedelor thasiene si, mai ales, asupra monedelor din Thasos chiar.
Kadiijduim, de altfel, s5 avem curind posibilitatea unor comparatii cu
tetradrahme descoperite la Thasos si in Grecia,33 dupa care vom reveni
asupra problemelor schitate mai sus.
Oricum, dacii macar la Adicca si Sinpetri: nu este vorba de imi-
tatii, ni se pare ci3 pentru data finala a tipului Virteju-Bucuresti mai
exista oarecare sperante d'e a se putea mentine la circa 80 i.e.n., poate
ceva mai tirziu, spre 70 i.e.n., in timp ce pentrii tipul Inotesti-Riicoasa
ar trebui avuta i n vedere o scurta perioad5 de emisiune ce1 devreme
&tre circa 70 i.e.n., poate usor mai tirziu. 34 Aceste date, ne-am des-
lusit gindul mai s ~ s erau
, foarte serios amenintate in cazul acceptarii
ipotezei Katarova simultan cu acceptarea caracterului de imitakii, d e
presupus logic mai tirzii, a unei bune parti din thasienele de pe teri-
toriul tarii noastre. Ea coiltinu5 si asa sa fie amenintata, avem im-
presia, nccesitind analize noi, mai circumstantiate. Avem in vedere in
primul rind pozifia ambigua in care numismztii a u plasat acest tip
monetar si ceie inrudite, ir, raport cu emisiunile thasiene ale celei de
a doua perioade. Sub impuisul acestor monede s-ar trece, la o data
considera.ti3 150 i.e.n. sau pe la 1.30 i.e.n. (pentru tipul Virteju-Bucu-

a baz5 de stil in jurul lui

a Vezi pmtru monedele cu O P ~ ~ R N d a t a r ede
88 1.c.n. M. Stnalali, Die antiken Munzen von Thrakien, fiex+lin,1912, p. 1-2 ; T. Gela-
simov. Hoen T P ~ K M ~ ~ C TeTpaApaxhiri
KK .
or I B np. H. r., in izvestiia - Varna, X, 1956.
p. 12-13 ; C£. G. Kawrova, op. cit., p. 141. Vezi pentru tetmdrahmele emise de
cetatile vest-pontice J. Price, Mithradates VI Eupator Dion~ssusand the coinnges
of theiBlack Sea., in ATC, VIII, 1968, p. 1-12
a H. Seyrig, Monnaies hellénistiques de Byzancc et d e Calcédoine, in
Essays in Greek Coinuge presented to Stanley Robinson, Oxford, 1968, p. 164.
Numismata Mando Caramesini-Oeconomidis, @fa Cabinetulu'i Numismatic
din Atena, a avut amabilitatea sa ne prom.it5 mulajele necesare. f i multumim aici
anticipat.
X, Srnt datele cu care se opereazg in genera1 in ultimul timp, vezi C. Preda,
op. cit., in SCN, V, p. 75-76 $i mai ales studiu.1 mono3rafic consacrat monetariei
geto-dacice, in prezent sub tipar. Este totusi de seflectat asupra posibilitatii daca
nu cumva thasìenele tirzii originale a u servit ca prototip av. A,dincata-Pitqti, caz
in care ^mceputul seriei ar f i de coborit catre 70 i.e.n. Cf. si nota 29 de mai sus.
DATE NOI PRIVIND TEZAURUL DE LA ADINCA 125

resti), la emiterea sa, pentru ca patrunderea masiv5 a acelorasi monede

sa-i puna capat. Imaginea ar putea ramine in principiu valabila, cu
conditia sa se poata detecta in spatiul geto-dacic existenta monedelor
thasiene emise inainte de anul 88 i.e.n. ceea ce, presupunind justa ipo-
teza Katarova, nu ni se pare sa fie prea lesnicios, dac5 nu de-a dreptul
imposibil. Nu trebuie sii uit5m nici un moment ca, in problema sfir~i-
tului monedelor geto-dacice, un rol important l-au jucat pstrunderea
masiv5 a denarului republicii romane: dar mai ales imitarea sa si ge-
neza unei monetgrii dacice de tip roman republican, constind din imi-
tatii fidele, la o aat5 si in forme care se cer insa mai bine precizate,
chiar daca se inregistreaza? pe aceasta linie, inceputuri dztatoare de
nadejdi dintre cele mai bune. 35
hainte de a abordz semnificatia istorica a descoperirii monebre
de la Adinca, socotim util sa vrmarim difuziunea monedelor care o
compun, urmind repertoriile recente realizate de C. Preda. pentru mo-
nedele geto-diacice de tip Virteju-Bucure$i'36 si de E. Chirila pentru
cele thasiene, imitatiile inclusiv, 37 chiar da& in ce le priveste ni se
pare ,c5 trebuie realizate inca proyrese pe linia deosebirii dintre cele
doua categorii, ceci nu orice moneda cu av., rv., sau ambele semi-bar-.
barizate, chiàr cu litere globulate, nefiind poate de luat ipso facto drept
imitatie, dac5 bineinteles nu nedam inselat in consideratiile de m a i
SUS.
La repertoriul recent al lui C. Preda, ad5ugam o moned5 din aria
de basting a tipului, descoperita in Parcul 23 August din Riicuresti 38
si o alta, foarte importenta, descoperita in s5pgturile prof. D. Berciu
la Ocnita, in campania din 1969 39 si care vine sa sporeasca documeli-
tarea ndastra privind prezenta acestor monede in asezarile getice, cu
o descoperire din zona subc~rpatic5spre vestul ariei de raspindire,
acolo unde erau ceva mai rare.

35 N . Lupu, Die MZnzen. in der dalcischen Burg v o n T i l i ~ c a ,in Forschungen

zur Volks-und Landeskunde, 7, 1964, p. 5 $i .urm. ; B. Mi,t'rea, Moneda republicana
romana si unitatea lumii geto-dncice. in Unitate si continuitate in istoria poporu.lui
roman (sub re&ctia p m f . univ. D. Bercio) R u c u r e ~ t i .1968, p. 5 3 - 6 4 ; Gh. Pomaru
Rordea, Constanta Sti~bu,OP. cit., ?n SCN. V . 1971. p. 265-280 ; G h . P m n a r u
Bordea. C.r. M . Vl5descu. Denari romani republicani de la Bumbegti judetul Gorj,
i n F.evistn Muzeelor. VTTI. 1971. 3. D. 259-260 : M. Chitescu. Conii. $i imitatii
de denari romani republicani in Dacia, in Memoria Antiquitatis, 111, p. 200-255.
3G C. Preda, op. cit., in SCAr, V , 1971, p. 64-70, nr. 1-52.
" E. Chi,nil5. I. Pop, op. cit., in A p u l u m , VII. 1, 1968, p. 161-165, m. 1-106.
E. Chiri.15. G. Mihsescu, op. cit., p. 31-36, nr. 1-114 ; c f . pentru imitatii V . Mih5-
ilescu-Birliba, op. cit.. p. 201-202, care nu stie intotdeauna s5 evite cursele intinse
de ,toponomha moderna, poate exagerat d e schimb5toare.
38 B. Mitrea, Descoperiri recente si m a i vechi de monede antice $i bizanti.ne
2% R. S. Romi?nia, In SCIV, 21. 1970, 2. p. 335. nr. 19 Dacia, N . S., XIV, 1970,
p. 471. Prescurt5m f,n continuare titlul in forma Descoperiri.
" B. Mitrea, Descoperiri, in SCIV, 21, 1970, 2, p. 336, m. 23 = Dacia, N . S.,
XIV. D. -171.
" V e z i harta de la C . Preda: op. cit., in SCN, V, p. 71.
 GH. POENARU-BORDEA ?i CONSTANTIN CONDREA
126

TTom starui ceva mai mult asupra repertoriului realizat de E. Chi-

rilà, care are nevoie de mai serioase completari ca si de citeva corecvi
de detaliu, pe care nu le vom epuiza in acest cadru. fncepem prin a
repune in di.eptuR tezaurul de la Sovata (jud. Mures), compus din
tetradrahme Thasos (10 ex.) si Macedonia I (2 ex.) 41 si tezaurul de la
Ostrov (jud. Constanta) compus din tetradrahme thasiene (89 ex) sì
denari romani republicani (89 ex.). 42
La Feleac (jud. Bistrita-Nisaud) tezaurul este mixt, 43, iar pentru
Giurgiu, 44, Zirnni~ea?~, Tàrtgsesti, 46, trebuie folosit pluralul, fiind vorba
de mai multe exemplare, ca si pentru descoperirea de la Sieu, jud. Bis-
trita-Nàsaud. 47 Lipseste tezaurul mixt de la Afumati, din care se pàs-
trau sase denari romani republic~nisi o tetradI.ahrn2 thasiana 48, des-
coperirea de la Epureni-Hwi, 49 cea de la Bolsaia si de la Piatra-Ro-
sie. S-au adiiugat de asemenea, .mai recent, o tetradrahrng descoperita
la Daia (jud. Ilfov), 51 si O alta la Moroieni (jud'. DimboviN) 52 si incii
una h Slatina (jud. Olt) 5" ca $i informatii suplimentare privind descoperi-
rile de la Bucovilt (jud. Dolj) 54 si Poiana Teiului (jud. Neamf;). j5 fn
notele informative de la Institutul de arheologie mai existii unele date,
inc5 nevalorificate, asupra unui tezaur descoperit la Frcnziinesti (jud.
Ilfov) a unei piese izolate ,.de imitatie" descoperita la Dargqtii de Sus
(jud. Ilfov), a alteia de la Ciuperceni, com. Cosrnesti (jud. Teleorman),
a unui tezaur mixt de denari republicani $i thasiene ca sigla M de la
Gradi$ea-C515raqi, a vnei tetradrahme ,,de stil barbarizat" sigla M

M i. M i t r ~ a ,Penetrazione commerciale e eircoZazione monetaria nella Dacia

prima della conquista, in Ephemeris Dacoromana (mai departe ED), X , 1945,
g. GS, nr. 14.
." B. Mitrea, op. cit., in ED, X, 1945, p. 68: nr. 36.
a 3.Mitrea, op- cit., in ED, X, 1945, p. 67, or. 24.
44 Idem, p. 68, m. 35. .-
45 Ibidem, p. 68, nr. 34 si B. Miitrea, Monede antice $i feudale descoperite la
Zimnicea, in S C W , XVI, 1965, 2, p. 245,
46 i3. Mitrea, op. cit., in ED, X, 1945, p. 68, nr. 30.
47 Idem, p. 67, nr. 15.
4S B. Mitrea, Legaturile comerciale ale geto-dacibr d i n Muntenia c u Repu-
blica romanZ, reflectate Zn descoperiri monetare (tezaurul de la Stramba, r, T&-
goviste) in SCN, 11, 1958, p. 156-157.
49 D. Popeccu, Objets de parure géto-daces e n argent, In Dacia, VII-VIII,
1937-1940 (1941), p. 199.
50 B. Rfitrea, Descoperiri, in S C N , 16, 1965, 3, p. 606 = Dacia, NS, IX, 1965,
p. 490 ; C. D.aiicoviciu, Cetatea daciet? de la Piatra Rosie, Bucuresti 1954, p. 75-76.
j1 B. Mitrea, Descoperiri, in SCIV, 21, 1970, 2, p. 333, nr. 5 = Dacia, N. S.,.
XIV, 1970, p. 469.
j2 0. Toropu, O. Stoica, Descoperiri monetare la sud de Carpati, Craiova,
1969, p. 10, reluat5 l a B. Mitrea, Descoperiri, Sn SCIV, 22, 1971, 1, p. 120, n,r. 9.
j3 B. Mitrea, Descoperiri, in SCIV, 22, 1971, 1, p. 120, nr. 11.
55 Idem, Zn SCIV, 22, 1971, l, p. 118, nr. 1.
j5 N. Zaharia, IN. Petrescu-Dimbavita, Em. Zahaxia, ~ . y e & r i d i n Moldova,
Bucuresti, 1970, p. 366, nota 337, reluata si de B. Milrea, Descoperiri, in SCIV,
22, 1971, 1, p. 120, m-. 10.
DATE NOI PRIVIND TEZAURUL DE LA ADINCA 127

descoperita la Cornetul, fost Atirnati (jud. Teleorman) j6. Ad5ugZm c5

S-a publicat recent si tezaurul mixt de la Gura-Padinii, in care, pe
linga denari romani republicani, se aflau si o drahma de tip Alexandru
ce1 Mare, emisg in 325 i.e.n. la Lampsalios si G tetradrahm5 thasianZ
,,imitatie obisnuita". 57 Foarte de ciirind am mai inregistrat o desco-
perire la Ciutura, jud. Dolj 58 si o alta la Curcsni, jud. Ilfov. 59 E. Chi-
rila a mai semnslat si e1 o thasiong, (,,imitatiec' ?) g5sita in i m ~ r e j u -
rimile C l ~ j ~ l u60i .Ne rste deasemenea cunoscut un tezaur mixt desco-
perit linga Zimnicea, avind in compozitie denari romani republicani,
din care s-au recuperat opt exemplare, drahme din Dyrrhachium si te-
tradragme thasiene, din care s-au recuperat cite un exemplar. 61
Dup5 aceste complet5ri, care nu schimbz. cu nimic esential aria
cixnoscuta a difuziunii monedelor pe care le intilnim si la Adinca, mai
intii ceva clespre monedele thasiene si imitatiile lor pe care le tratam
global caci pentru diferenuerea lor publicatiile, asa c ~ m i s-au f5cut
pini3 acum, n u a i o scurta informare, foarte rar ilustratie si date me-
trologice, sint insuficiente Am adaugat, de altfel, iridoieli zoi, din care
&n ma, sa se retina m5car necesitatea si a studierii greutatii tetra-
drahmelor. Recent, s-a afirmat ca atit 1113nedele thasiene, cit si cele
Macedonia I (de multe ori asociate in tezaure mixte) se indreptau spie
Transilvania iar ,,cele din Cimpia Muntean5 marcheazg drumul tetra-
drahmelor Macedoniei Prima si al celor thasiene spre Transilvania".
Ca alt5 ocazie fata de o asemenea interpretare s-au exprimat indoieli
serioase. 62 Punctul nostru de vedere era ca gztii din Mimtenia zveau
relatiile lor cu sudul in aceastg vreme. Este evident ca ?n tezaurele
din Bulgaria, moneda thasiana este masiv prezenta. Ne rezumiim pen-
tru moment la ea, evident si la tezaurele mixte in care este prezenta,
fari3 a o urmiri si pe cea a Macedoniei I. Nefiind locul unui repetoriu
am5nuntit in acest cadru, incerc5m o sistematizare 1iumeric5 a tezau-
relor din Bulgaria, tinind cont pentru descoperirile facute pin5 in 1935
de bibliografia tezaurelor grecesti realizatg de S. P. Noe, 63 iar pentru

56 Institutul de Arheologie, Note informative, I, redactate primele dou5 de

E. Mitrea, u r m 5 t m e l e dou5 d e C. Preda. ultima tot de B. Mibrea.
57 B. Mitrea, Un nou tezaur de denari romani din timpul Repubiicii des-
coperit in Oltenia, in SCIV, 21, 1970, 3, p. 431, complet5m informatiile crr
greut. 16,OG g, diam. 32 mm. Cf. Note informative, 11, (Bucur Mitrea).
55 Multumim aici colegilor Gh. Pupilian si O. Toropu, care ne-au furnizat
informatiile in leg5tur5 cu aceast5 moned5.
59 Adus5 spre identificare l a Institutul de Arl-ieologie in aprilie 1971. AR. i i
Greut. 16,30 g, dam. 34 mm.
E. Chiril5. V. Luc5cel. Z. Mi,Iea. I. NCmeti. I. Ordentlich. Descoperiri
monetare antice E; ~ r a n s i l v a n i a(VII), i n AMN, VII, 1970, p. 508, m. 7.
V. Mih&ilescu-Bi~liba,I. Mitrea. Un nou depozit monetar antic descoperit
Zingc Zimnicea, in Memoria Antiquitatis, 11, 1970 (1971), sub tipar.
Gh. P o m Bordea ^m recenzia la cartea des cistat5 a lui E. Chiril5 si
G . MihZescu, in SCN, V, 1971, p. 430-432.
S. P. Noe, A. Bibliography of Greek Coin Hoards ', in cdectia Numismatic
Notes and Nionographs, nr. 78, New-York, 1937 mai departe prescurtat Noe 2.
 128 G H . POENARU-BORDEA ?i C O ~ S T A N T I N C O N D R E A

descoperirile din perioada urmatoare de constiincioasa si atit de utila

cronic5 a lui T. Gerasimov. G"
Monedele thssiene, cu imitatiile sau ,jrnita$iileK lor, cu cele bar-
barizate, f5r2 alte monede asociate, sint prezente in Bulgaria intr-un
numar de 39 de tezaureG5. In opt tezaure sint insotite nurnai cu te-
tradrahme iVla.cedori_ia. I GG, in sapte tezaure numai cu tetradrahme din
'Anfaroneia in doua tezaure apar asociate numai cu tetradrahme emise
la AthenaG8.Ele apar de asemenea impreuna cu drahme din Apollonia
si Dyrrhachiilm in cinci tezaure G", si cu denari romani republicani in
P-

patru tezaure fntr-un singur caz l e 8g5sim asociate numai cu monede

'@.

din Histiaea ". Tetradrahmele thasiene apar in Fase cazuri impreuna

cu tetradrahme postume, de tip Alexandru ce1 Mare sau Lysimach (pro-
babil chiar cind acest lucru nu -. este men'tionat explicit), emise la Messem-
bria, Odessos sau Hyzantion lntr-un caz ele sint mentionate alaturi de
l'.

imitatii de tetredrahme Fi!ip I1 j3. fn sfirsit, i n alte 1 6 cazufi, le g5-

T. Gherasimov, I<07el<~LlIi~FiFIaXO~Kii Ha xioseTri (cu titluri variabile) in

Izvestiia, XI, 1937, si u r m . M~aid e p a r t e T. Gherasimov.
65 Noe2, p. 51, nr. 151 ; p. 145, nr. 532 ; p. 147, nr. 542 ; p. 155-156, nr. 579 ;
p. 196, nr. 742 ; p. 197, nr. 747 : p. 217, nr. 824 ; p. 218, nir. 828 ; p. 230, nr. 877 ;
p. 265, n.r. 1013 : p. 296, nr. 1126 ; T. Gherasimov, Izvestiia, XI, 1937, p. 317, p. 423,
p. 324 (Noe', p. 230, nr. 877) ; Irvestiia> XII?.p. 4 5 0 4 5 1 , p. 454, p. 456, (douii
tezazaure); Izvestiia, XIV, 1940-1942, p. 282, p. 2>85; Izvestiia, XV, 1946, ;p. 237,
p. 243 ; Izvestiia. XVII, 1950: p. 316-317, p. 322 ; Izvestiia, XVIII, 1952, p. 401,
Izvestiia, XX, 1955, p. 603, p. 604 (dou5 tezaure), p. 6@6 (dou5 Sez.aure) ; Izz-estiia,
XXII, 1959, p. 357, p. 358, p. 362 (G. Ka@rov,a, op. cit., p. 140) ; Izvestiia, XXV,
1962, p. 228, p. 232 ; Izvestiia, XXVI, 1963, p. 358 ; Izvestiia, XXVII, 1964, p. 242,
p. 243 ; Izvestiia, XXX, 1967, p. 190 ; Izvestiia, XXXI, 1969, p. 234.
fi6 T. G h e r a s i m o y Izvestiia, XVII, 1950, p. 325 ; Izvestiia, XVIII, 1952, p. 483,
p. 404 (dou5 t e z a w e ) ; Izvestiia, XXII, ,1959, p. 359 ; Izvestiia, XXV, 1962, p. 225 ;
Izvestiia, XXVII: 1964, p. 243 ; Izvestiia, XXX, 1967, p. 190.
6i Noe2, p. 298, nr. 1134 ; p. 306, n r . 1165 ; T. Gherasimov, Izvestiia, XI,
1037, p. 315 ; Izvestiia, XV, 1946, p. 243 ; Izvestiia., XVIII, 1952, p. 402 ; Izaestiia,
XXIX, 1966, p. 212 ; Izvestiia, XXX, 1967, p. 188.
NoeZ, p . 187, nr. 709 ; T. Gherasimov, Izuestiia, XX, 1955, p. 602.
Noe7, p 302, nr. 1153 ; T. Gherasimov, Izvestiia, XVII, 1950, p . 321 ;
Izvestiia. XXII, 1959, p. 362 ; Izvestiia, XXVI, 1963, p. 261 ; Izvestiia, XXVI?,
1961, p. 242.
T. Gherasiamov, Izvestiia, XXV; 1962, p. 226, p. 230 ; Izvestiia, =VI,
1963, p. 260, p. 265. Dup5 G. Ka-ova, op. cit., p. 143 in toate aceste cazuri ar f i
vorba de imitat<i. Peniru tezaurele cu thasiene, d e n a r i republicani si alte monede,
m a i jos nediferentiate, cf. Gh. Poenaru Bordea, recenzie la M. H. Crawford, Bom.an
Republi.can Coin Hoards, Londra, ,1969, tn SCN, V, 1971, p. 438-439.
" T. Gherasimov, Izvestiia, XV, 1946, p. 241.
Noe2, p. 169, nr. 636 ; p. 1'70, nr. 638 ; T. Gherasimov, lzvestiia, XI' 1937,
p. 322 (= No??, p. 169, nr. 636) ;-Izvestiia, XV, 1946, p. 238 : Izvestiia, XVIII,
i952. p. 400 ; Izvestiia, XXVI, 1963, p. 265 ; Izvestiia, XXVII, 1064: p. 244.
43 T. Gherasimov, Izvestiia_ XIV, 1940-1942, p. 285 ; cf. oricum si Izvesi.iic,
XVIII, 1952, p. 4 0 3 4 0 5 si p. 402.
DATE NOI PRIVIND TEZAURUL DE LA ADINCA
129

sim intr-o mai numeroasa companie, constituita in genera1 din monedele

de care a fost vorba mai inainte 74 Este de vazut, evident, in cazul'
Pn care ipoteza Kawrova este justa, ce anume ramine pentru a doua
jumiitate a secolului I1 si inceputul secolului I i.e.n., adica, alt fel spus,
Inainte de rgzboaiele mithridatice ale Romei si inainte de imixtiunea
ei vadita in treburile din spatiul vest pontic, cind emisiunile sint tot
sub egida Romei, dar cind preocuparile republicii sint altele. ftn orice
caz si difuziunea monedelor, chiar dac5 nu putem starui aici asupra ei,
o arata clsi.r, descoperirile thasiene imbra.cS un mare teritoriu si nu
numai un drurn. La fel ca pentru Muntenia.
Revenind acum la zona jud. Dimbovita trebuie s5 aratam c5 ea se
afl5 in zona de difuziune a monedei getire de tip Adincata si de tip
LTirteju.Tezau-rul d'e care ne ocupiim aici ne arata si asocierea cu mone-
dele din Thasos. Extrem de important este, socotim noi, tezaurul de la
Cojeasca, compus din monede de tip Adincata si din tetradrahme Ma-
cedonia I si Thasos 75. Devi amintit in mai multe rinduri, tezaurul nu
s-a biicurat de studiul pe care-l merita. Tot acolo s-au putut recupera
recent citeva tetrad'rahme thasiene 76 care, din tezaur sail dintr-o noua
descoperire, ne confirma impreuna cu tetradrahma mentionata de la Mo-
rcieni, circ~latiatetredrahmei t h a s i e ~ ein aceasta zona. O noua desco-
perire getica de tip Adincata la Valea VQie\rozilor, com. R5zvad; muni-
cipiuì Tirgoviste, ne confirma c3 sintem pe teritoriul acestora 77. De
altfel. se pare ca tezaurul de la Petresti, i n care ggsim impreun5 tipul
Adincata si tipul Virteju-Eucuresti, trebuie localizat la Petrestii din
jud. Dimbovita si nu la cei din jiid. Ilfov7&.Ni se pare important sa
amintim si ca in asezarea geto-dacicii de la Catunu s-at; aflat stampile
de amfora y9, caracteristice si ele faciesului din Cimpia Munteang al
civilizatiei La téne, fie c5 e vorba de importuri sau de imitatii &O, im-
porturi ce apar si in Moldova, dar niciodat5 sigur pin5 acum in Tren-

74 N o e 2 , p. 49, nr. 145 ; p. 179, nr. 675 ; p. 238, nr. 905 ; T . Gherasimov,
Izveitiia, X V , 1946, p. 242 ; Izvestiia, X X , 1955, p. 61C (dou5 tezaure) ; Izvestiia,
X X I I , 1959, p. 357 : Izvestiia, X X V , 1962, p. 231 ; Izvestiia, X X V I , 1963, p. 263 ;
Izvestiia, X X V I I . 1964, p. 237, p. 241 ; Izvestiia, X X X , 1967, p. 188-180 ; Izvestiia,
XXXI, 1969, p. 232 ; Cf. G. Kafarova, op. cit., p. 132-137 (Padarevo) ; p. 138-139
/,Stroitno = T. Ghenasimov, Izvestiia, X X V I , 1963, p. 265) ; p. 141 (Gradesni- =
= T . Gherasimov, Izvestiia, X X V I I , 1964, p. 237).
5". Moisll, op. cit., in Balcania, V I I , 1, 1944, p. 16, nr. 20 ; Cf. M.Grarnatopol,
op. ci.t., in Apulum, I X , 1971, p. 234.
76 $nformatia Q dator5m lui G. Mihsesru c5ruia ?i m u l t u m i m si aici.
77 Inforrnatie d i n aceeasi surs5 ca mai sus. AR. Y . Greut. 6,90 g ; diam.
23,5 mm. ~.
- i8 M . Gramatopol, op. cit., p. 233-234.
i!' In acest oolum, p. 138, fig. 511.
so D. Tudor, Rnspfndirea amforelor greceqti stampilate 5% Molclova, M z n -
tenia $i Oltenia, in Arheclogia Moldovei, V , 1968, p. 37-79 ; V e z i si M . Gra-
matopol, Gh. Poenaru Bordea, Amphosa Stamps fsom ~ a l l a t i s ,aizd South ~ o b r u d j a ,
?n Dacia N.S., XIII, 1969 (1970), p. 114.
 G H . P O E N A R U - B O R D E A ;;i C O N S T A N T I N C O N D R E R
130

silvaniasl. La C5tunu s-au aflat de asemenea si numeroase fragmerite

de boluri getice, imitate dup5 cele elenistice, cunosc~ite sub numele
de cupe megariene sau deliene 8Z.
Aceasta lume getic5 din Cimpia n4untean5 era deosebit de inflo-
ritoare 'in secolelq 11-1 i.e.n. si de aici pare sii f i plecat, de la Po-
pesti sau d i alt5
~ parte, Burebista in expansiunes sa 83. Nu ni se pare
de loc exclus ca prezenta monedelor de tip Adincata si Virteju-Bucu-
resti, f m t e departe d'e zona de emisiune, sa puncteze, documentind nu-
mismatic, aceastz expansiune 8G. Am dori desigur ca documentarea noas-
tra sa fie mai bogats si gradul de certitudine mei mare. Arn fi dorit si
.G putem rzspunde cu mai m d t 5 sigurant5 m5car la unele din semnele
de intrebare pe care cercetarea noastr5 ni s-a p5rut c5 !e ridi&. K e
mingiiem ins5 cu ideia c5, oricum, am contrib~itla mai buna cunoa7-
tere a unor descoperiri monetare si cZi, in foncl, numai acumularea d e
cunostinte, cu semnele lor de intrebare respective, este in masura sS
duca la progres cercetarea numismatica si isterica.

LISTA ABREXi1ERILOR

AMN Actia Musei Napocensis.

BSNR Buletinul Soeist5tii Numismatice Romane.
CNA Cronica NumismaticB si Arh-ologics.
ED Ephemeris Dacoromana.
Izvestiia Bulletin de 1'Institu.t d9Axhéologiebulgare.
Izvestiia- -Varna Buiietin de la SociétC. d'Archéologie de Varna,
I\iC The Numismatic Chronicle.
SCIV Studii si c w c e t k i d e i s t o i e veche.
SCN Studii si cercetari d e numismatica.

a l Un sigul: exemplar pin5 acum dintr-o colectie particulara I. Winkier,

Vestigii romane de la Porolissum, in AMN, VII, 1970, p. 544, nr. 35 pe care i1
vedem mai degrab5 achizitionat din Dobrogea. Cf. I. Wisikler, p. 546.
s2 Irina Franga, Contributii cu privire la cunoa~tereaceramicii geto-dacice-
Cuvele ..deliene aetice" de ve teritoriul Romanici. in Arheolocria - Moldovei. V.
1968, p. 7-34. ~ e z mrai sus no& 79.
Gh. Poenam Bordea. recenzia citata, i n SCN, V, 1971, R. 432.
C. Preda, op. cit., in SCN, V, 1971; p. 69-70rsi 75-78, destul de rezervat
&in acest punct de vedere. Cf. Eva Konikova, OP. cit., i n SCN, V, 1971, p. 43.
Penitru reditatile arheologice vezi I. H. Crisan, Problema locuirii daco-getilor pe
tezitoriul Sloraciei in lumina recentelor descoperiri arheolocice, in Arheulogia
Moldovei, VI, 1969, p. 91-107.
 GH. P O E N A R U - B O R D E A +i C O N S T A N T I N C O N D R E R
130

silvania S La I
CBtunu s-au aflat de asemenea gi numeroase fragmerrte
de boluri getice, imitate dup5 cele elenistice, cunoscute sub numele
de cupe megariene sau deliene
Aceast5 lume getica din Cimpia Munteang era deosebit de inflo-
ritoare "i secolelq 11-1 i.e.n. si de aici pare sa f i plecat, de la Po-
pesti sau din alt5 parte, Burebisb in expansiunea sas. Nu ni se pare
de loc exclus ca prezenta monedelor de tip Adincata si Virteju-Bucu-
resti, f m t e departe d'e zona de emisiune, sii puncteze, documentind nu-
mismatic, aceasta expansiune s" dori desigur ca documentarea noas-
tr5 sii fie mai bogat5 si gradul de certitudine mai mare. Am fi dorit si
Si putem riispunde cu mai miilti? sigurantg miicar la unele din semnele
de Tntrebare pe care cercetarea noastr5 ni s-a piirut c5 !e ridica. I%e
mingiiem ins2 cu ideia ca, oricurn, am contribuit la mai buna cunoas-
tere a unor descoperiri monetare si cii, in fond, numai acumularea d e
cunostinte, cu semnele lor de intrebare respective, este in mzsura sS
duca la progres cercetarea numismatica si isterica.

LISTA ABREITIERILOR

AMN Actia Musei Napocensis.

BSNR Buletinul Soci&5@iNumismatice Romane.
CNA Cronica Numismaticg si Arheol3gic5.
ED Ephemeris Dacoromana.
Izvestiia Bulletin de I7Institut d7Archéologiebulgare.
Izvestiia- -Varna Bulletin 'de la Société d'Archéologie de V a n a ,
Puc The Numismakic Chronicle.
SCIV Studii si cercet5ri d e istoie veche.
SCN Studii si cerceeri de numismatic5.

Un sigur exemplar pin5 acum dintr-o colectie particularg I. Winkler,

Vestigii romane de la Porolissum, in A M N , VII, 1970, p. 544, nr. 35 pe care i1
vedem mai degrabg achizitionat din Dobrogea. Cf. I. Winikler, p. 546.
Irina Franga, Coatributii ì . privire la cunoa~tereaceramicii geto-dacice.
Cuwele ..deliene aetice" de ve teritoriul Romanici. in Arheolo~ia - Moldovei. V-
1968, p. 7-34. ~ e z mai
r sus n o k 79.
Gh. Poenam Bordea, recenzia citata, i n S C N , V, 1971, R. 432.
% C. Preda, op. cit., in SCN, V, 1971; p. 69-70.si 75-78, destul de rezervat
din acest pund de vedere. Cf. Eva Kolnikova, OP. cit., in SCN, V, 1971, p. 43.
Penibni reditatile arheologice vezi I. H. Crisan, Problema Zocuirii daco-getilor pe
teritoriul Sloraciei In lumina recentelor Sescoperiri arheolocice, in Arheologia
Moldovei, VI, 1969, p. 91-10?.
DATE NOI PRIVIND TEZAURUL DE LA ADINCA 13 1

KOUVELLES DONNBES CONCERNANT LE TRESOR D'AD~NCA,

DÉPARTEMENT DE Df NIBOVITA

- Résumé -
On publie, avec les détaizs nécessaires et l'il.lustratim complète, les unon-
naies du késm découvert en 1953 à Adinca, se trouvant dans le Musée Archéo-
logique de Tirgovi$te, c'est à dire 18 monnaies géto-daces du type Virteju-Bucuresti
et, avec resesves, un tétrad.mchme de Thasos. Publiant aussi les poids des mon-
naies du meme trésor de la collection de I'Institut d'Archéologie de Bucaxest,
on dresse la courbe des poids qu'on compare ensuite avec celle des tétradrachmes
de Thasos du trésor de SinpeDni, qu'on a établie mainteliant, en partant des
valeurs publiées p x E. Chkil5, I. Pop, d a Apulum, VII, 1, ,1968. L'analyse
metb1ogique des monnaies de Sinpetru semble indiquer qu'en dépit des b a r ~ a -
risations des images et des lettires glcb~~léesil s'agit d'origimux. Suit la tiiscussion
des implications chrondogiques possibles pour le mmnayage des Géto-Daca de
la Plaine Valaque comme conséquence des progrés dans le domaine de la
numismatique giecque, réailisesou à réaliser.
En ce qui concerne Jes ,tétradrachmes de Macédoine I et de Thasos et en
analysant Bes découvertes monétaires et archéologiques u' département de
Tirgoviste, les auteum smt d'avis qu'eles f m t organiquement partie de la cir-
culation monétaire de la zone sud-carpatique, d m t ;le5 tribue avaient leurs propres
rehtims avec le sud. On :mjète ainsi l'opinion suivant taquelle ces monnaies
sexaient seulement éparpilées sur le chemin vers:la Tmsylvanie.
 CORNELIA BORUGA-STOICA

Aproape de limita d'e ses cu cea de deziluri, intr-o regiune pa-

duroasa, linga satul Catunu, in puncthl ,,ViiscarzU, siipaturile arheolo-
gice efectuate in vara anului 1970 au dus la descoperirea unei asezari
daco-getice. Situata pe soseaua Bucuresti - Ploiesti, la aproximativ
41 km de Bucuresti, asezarea se inalta pe o terasa a Ialomitei ce fusese
in vechime inconjurata din trei parti de apele riului.
Stratul arheologic prezinta o grosime medie mergind pini3 la
.-0,50 m, esceptind gropile care ajung pina la -1,50-3 m de la supra-
fa@ solului. PEitura arheologica din asezarea de la C5tunu contine in
special vestigii compacte de locuire cu inventar getic din perioada La-
tène (sec. I i.e.n., poate sec. I e.n.).
In do115 cazuri, insa sub locuinte d i ~ isec. I i.e.n., s-au g5sit dou5.
bordeie si doua gropi apartinind unui 11 doilea nivel, ce reprezinta o
locuire mai veche decit cea din sec. I 7.e.n.
Parte din locuinte fiind situate la mica adincime de la solul ve-
getal (-0,25-0,50) ai? fost distruse din cauza muncilor agricole, lucru
ce explicii si abundenta cioburilor raspindite de-a lungul terasei.
SEipeturile au fost executate pe botul terasei ce are o suprafata
de aproape 4 ha, dezvelindu-se 20 de locuinte si 30 de gropi. (Fig. 1).
Majoritatea locuintelor sapate in campania din vara anului 1970
sint de tipul semi-bordei, de forma dreptunghiulara, stratul de locuire
fiind destul de subtire : 0,30-0,40 grosime, c l m este cazul locuintelor
nr. 17, n . 3, nr. l, n . 9, nr. 10, etc. Dimensiunile maxime sint de
4,70 X 4.50 ?i minime de 3,50 X 2,50 (Fig.2).
O situatie deosebita apare in S. IV, nnde s-au putut surprinde
clar cele doua nivele de locuire din asezarea de la Catunu : dou5 bordeie
din nivelul inferior, nr. 16 si 15, peste care s-a suprapus palial lo-
cuinw nr. 9 de tip semi-bordei. L,ocuinta nr. 9, aparQnind niveldui
superior, s-a profilat ictre -0,35 -0,60 m, iar de la -0,60 m pina
la -0,90 m urmezza stratul ce marcheaza al doilea nivel, respectiv
locuintele nr. 16 si 15.
 CORNELIA BORUGA-STOICA
134

Fig. 1. Vedere de ans.amblu a Santierului arheologic CStunu.

nr. 2
Fig. 2. Loc~~ii?'$ele si i.
CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA CATUNU 135

fntre locuinta nr. 9 si locuirita nr. 15 si l e exists un strat subtire

d e depunere de circa 0,07 m, de culoare brun-roscat, reprezentind in-
tervaltii ce s-a scurs intre prima si a doua locuire.
Materialul ceramic extras dir' nivelul inferior este in cantitate
mica predominind cioburile lucrate cu mina.
La -0,81 m, in locuinta nr. 15, S-a descoperit o fibula d'e fier
de tip Latène C - indiciu pentru datarea nivelului inferior de la Ca-
tunu in sec. I1 i.e.n. si poate sfir~itulsecolului I11 i.e.n.
Bucatile de chirpici care apar deasupra unor bordeie, dar si direct
pe pamintul viu, indica posibilitatea esistentei iinor locuinte de su-
praf..a
Cu exceptia vetrei din locuinfa nr. 2, distrusa partial de groapa
nr. 25, in nici o locuint5 nu s-au descoperit vetre, desi gropile siipate
contin numeroase fi-agmente provenind de la vetrele de foc.
La Catunu ou fost determinate si golite 30 de gropi de forma
clopot, tronconice, cu diametrele variind intre 1 si 2 m, mergind pina
la o adincime de 3 m, din care s-au scos fragmente de chirpic, frag-
mente cle lipiturti de vatra. obiecte de metaì, pietre, cenusa. Gropile
sint plasate in imediata apropiere 2 locuintelor. La extremitatea nor-
dica a S.I., insa, s-a descoperit o zona cuprinzind 10 gropi cu adlncimi
variabile intre : -0,95 -1,92 m. Inventarul lor este foarte sarac : doua
trei cioburi lucrate cu mina si citeva oase 1. (Fig.3).
Ceramica prezinta toate categoriile cunoscute la Popesti 2, Piscul
Crasani 3, Tinosul 4, Cetateni, adica cele d o 6 cetegorii lucrate cu mina
(olaria poroasa si oltiria finti lustruita), cit $i olaria de tehnica superi-
aarii, lucrai2 la roata (vase cenusii si roscate). (Fig.4).
Interesant este faptul c2 in cele doua bordeie apartinind nivelului
inferior de loc~iirede 12 Catunu predomina ol5ria fina, lustruita, !u-
crata cu mina, ceee. ce este un indiciu pentru o datare timpurie a acestui
nivel. Ceramica fina, lustruita, lucrata cu mina, dispare la inceputul
sec. I i.e.n. 5.
fln ceea ce priveste ceramica de import, resturile de amfore gre-
cesti sint numeroase, printre ele dktingindu-se o t o ~ r t i irhodiana, pre-

* Aceste gropi mau -utllizate. drept gropi meriajere sau gropi de provizii.
Ca iargum~einte.in sprijinul ipotezei CB serveau drept gropi d e provizii -ne sDau
marturiile scriitorilar antici (Vari.0, Re rust.', I, 57, n confirmat.5 si de PliWus.
Nat. Hist., XVIII, 3@,3,06) cit si saracia de rnateria1,scos dinele'
'i: 111tenmta:rea justa data gropilor descoperite in asezarile daco-geGlor se
poa& gasi in: Gh. Stefan, Studii. Revista de stiht5, si filozofie, 11, l, 1949, p . 134
q i I; .H. Crisan, Ceramica daco-geticg, Bucuresti 1969; p 185 st R. VUlpe si colabo-
a r i : Santierul arheologic Popesti, raport preliminar, SCIV, 1-2, VI, 1955,
p: 245-247. ..
:: Idem, p. 247, 249-253.
q.Andriesescu, Piscul CrEsani, in ,,Academia Romhne, nlemoriile Secfiei
%;torice''. seria 111-a, tom. 111, mem. I, Bucureyti 1924,. .. .
Q.si E. Vulpe, Les fouiiles de Tinosul p. 693 $i ui.&.'
"Tezi I. H. Cri+an, op. cit., pp. 104-105, faza a 11-a mijlocie.
136 CORNELIA BORUGA-STOICA

b
F i g . 3. a - Zona gropilor cle provizii, descoperite la extremitatea nordica a S.I. ;
b - G m p 5 cuptorit5.
CERCETARILE ARHEOLOGICE DE LA CATUNU 13?

Fig. 4. Ceramica daco-gel;ica din a doua epoca a fieiului.

Fig. 5 1 ; - Stampi15 anepigraficé de pe o amfor5 getic5 d e imitaiie rhodiana
: 2-5 .. -
~ . . Fragmente ceramice din vase, imitatii. de . cupe .deliene.
.. . . .... . .. . . _ . ~ ..~ . .~. . . ~
. ~
~ ,_ .~ ~
Fig. 6 a - Fibula di fier de tip Latène C
b - Fibula de schema Latène C
c - Fragment de briitar5 de tip celtic.
 CORNELIA BORUGA-STOICA
,140

zentind stampila atelierului cnde a fost lucrata. Numeroase sint imita-

Dile getice dupa amforele rhodiene, o amfor5 din aceasta categorie are
pe una din torti o stampila anepigrafica constind dintr-un dreptunghi
impartii in 8 triunghiuri prin linii reliefate 6. (Fig.5).
Din categoria ceramicii de lux a u fost descoperite foarte multe
boluri cenusii getice 7, cu decor in relief, imitate dupa cele deliene.
Ca obiecte de piatra citam : gresii de ascutit si risnite primitive.
JMetalul este reprezentat in Inventarul asezarii de la C5tunu prin
ur.elte de fier, cosoare, daltite, scoabe si printr-o fibul5 de tip Latène C.
Printre obiectele de bronz se remarca o fibul5 de bronz de schema
Latène C (sfirqitul sec. I1 i.e.n.), si un fragment de briitara de bronz de
tip celtic (sec. I i.e.n.) - Fig- 6.
Pe baza analizei sumare Q materialului arheologic, putem data
asezarea daco-getica de la Catunu in sec. I 5.e.n.
Fibula de bronz de scliem2i Latène C, imitatiile de cupe deliene,
stampila anepigrafica, @ciinpila dreptunghiulara aplicat5 pe amfora rho-
dians. toate converg pentru datarea statiunii in sec. I 2.e.n - sfirqitul
sec. I1 i.e.n. Sub nivelul de sec. I 2.e.n. exist5 un fiivel mai vechi, pro-
babil sec. TI i.e.n., lucru confirmat de tipul fibulei de fier g5site in
Loc. 15 si de abundeilta ceramicii negre, lustruite, lucrate cu mina, care
in statiunile daco-getice este caratteristica pentru straturile de cultura
mai vechi de sec. I i.e.n.
Fragmentele de ceramica de lux, cupele deliene, amforele rhodiene,
numarul mare de obiecte de fier, densitatea locuirii intr-un spatiu res-
trfns, abunderìb fraginentelor din pasta rosie lucrate la roat5 con-
stituie indicii ce marcheaz5 nivelui ridicat al populatiei getice ce traia in
vechime in asezarea de la Catunu.

$tam@e mepigmfice s-au ggsit si h Pomti, v. R. Vulpe in SCIV 1-2,

VI, 1955. p. 249, fig. 1713.
1mitqiile getice dupa cupele deiiene stnt caracteristice pentru a+ez&rsle
getice din Cimpia Munhiei : Zimnicea, Snagov, Colentina, Wndeni, la Poipesti
g&iinclu-se si tipare pentru coinfectimaima lor. Sinit cupe de f o m 5 semisferic5,
cu ornamente in rellef, din pasta cenusie, Iucmte k ma%. Motivul ce1 mai des
intilnit pe cupele de la C5tunu i1 constituie ifoliolele stiiizate.
 PIANASTIREA DEALU - NECROPOLA DOMNEASCA
$1 CEVA DESPRE FRAMLNTARILE INTERNE
DIN TARA ROMANEASCA IN VEACUL AL XVI-LEA

DAN PLESJA

,,Eu imi ap5i saracia si

nevoile si nearnulc'.
(Eminesczi, Scrisoarea a 111-a).

Cind in prim3vara anului 1482, Vlad C5lug2irul ocupa definitiv

scaunul, putiiìi erau probabil cei care banuiau c.2 noiia domnie, cucerit5
si ea cm sab$a, dteschidea pentm mulit zbuciumata Ta'r5 R.om5ne:sca O
erS de linistc si inflorire, csre cu putine si srsurte exceptii, urma sa
dureze aproape 40 de ani.
Totusi pinB curicd nici Vlad Vod5, nici fiul si urmasul sau ime-
diat, Radu al IV-lea ce1 Mare nu s-au bucurat de aprecieres sau de o
atentie mai deosebit5 din partea istoririlor nostrii, dintre care unii nu a u
uazut in primul decit iin ,,maniac religios" u n ,,degeneratu si un ,,im-
becil" l,celslalt fiind calificat de ,,mare doar pentru calug5ri.u 7.
Este adevarat ca alaturate cu domnia contemporana a lui Stefan
ce1 Mare sub prizma careia ele au fost studiate, domniile celor doi vo-
ievozi munterii pot p5rea la prima vedere ?terse si chiar umilitoare. Pri-
vindu-le insa sub unghiul situatici de atunci din sud-estul european,
vedem c5 in conjunctura existenta cu greu a r f i putut Tara Romaneasca
urma o alta linie si c5 in genera1 ea nu s-a zbatut de la politica ci
trad'itionalg. Prin cliplomatia lor dibace; cei doi domni au stiilt sa asigilre
respectarea drepturilor tarii ior de &tre puterea suzerans si sa-i evite
invaziile pustiitoare pe c a e le cunoscuse cu mult inzintea Moldovei si

i I. Eogdan, V l a d T e p e ~si n a ~ a t i u n i l e germane gi rusesti asupra lzli, Bucu-

resti 1896. Fac totusi exceptie ce!e doua inonografii asupra lui Vlad C51ugarul
cle Al. Lepedatu. V l a d CiZlugCirul, si Gh. GhibHnescu, V l a d CiLlugìirul in A ~ h i v a
d i n Iasi.
N. Iorga. Studii $ Docirmente
i 111, p. XLII.
.342 D A N PLESIA

la care ea er2 mult mai expus5 din cauza, lungirnei granitelor ei du-
nZrere 3.
Nici ideea - vesnic sortita esecului - care dominase in'treaga po-
litica munteana in tot cursul veacului, adi& cruciada antiotomad pen-
tru eliberarea Peninsulei Balcanice nu a fost data uitarii. Legaturile
cu Ungaria au fost mai strinse ca oricind, aristocratia sirba izgonitg de
cuceririle turcestì a gasit la curtea munteana adZipost si onoruri si s-ar
putea spune ca un simbol de nadejde, Radu ce1 Mare a ridicat pe pa-
mintul cotropit al Serbiei, Manastirea de la Lapusina.
Pe plan intern cele dou5 domnii nu au fost mai putin rodnice. Ad-
ministratia - in masura in care exista pe atunci - a fost orinduits ;
alcatuirea sfatului domnesc si de bung seama si atributiile diferitelor
dregatorii definitiv stabilite. Biserica a fost si ea reorganizata. infi-
invndu-ce ;lh, Buz5u cea die ia doua episcopie a Grii. la la Mh5sIti!rea
Craiovestilor de la Bistrita Vilceana a luat fiinta prima tipografie ro-
maneasca, sub conducerea lui Macarie, chemat i n tar% in acest scop.
Daca cele doua lacasuri de la Glavacioc si Babele, primul refgcut,
celalalt rid'icat din temelii de Vlad CZlug5rul in codrii judetului Vlqca
nu comporta nimic deosebit, in schimb Manastirea Dealului de la Tir-
goviste pe care Radul ce1 Mare o restaureazz cornplet, cuprinde ele-
mente cu totul originale vestitoare ale rena~terii arhitectorale, care
peste putin i ~ vai gasi espresia suprema in ctitoria lui Neagoe Basarab
de la Arges.
htemeierea Decllului a cgrui existenta este dovedita documentar
in& din 1431, noiembrie 17, cind primeste de 1%Alexandru Vod2 Aldea
satul Alexenii din IalomiQ si o parte d'in RZzvad4, trebuie probabil
asezata in ultimele doua decenii ale veacului precedent. Pomelnicul
alcatuit in 1761 si care incepe cu Dan I (1384-1386) si Mircea ce1
Mare (1386-1418) vin in sprijinul acestei ipoteze.
Mangstirea care poate sa fi avut si menirea sa strajuizsca ora~ul,
facea probabi! parte impreiina cu Comana, Glavaciocul si SnagovulG
din sistemul de puncte fortificate asezate in cimpie, in calea incursiuni-
lor dinspre sud, devenite oricind posibile.

Cea mai grava acuzatie adus5 lui Vlad C5lug5rul a fost participarea sa
alaturi de turci, intre 1484-1486 la cucei- Chiliei si la .cite tencursiuni in
Moldova. Aceste actiuni trebuie ins5 privite. prin realitstile si cu mentalikatea
de atunci. De altfel Chilia apa~tineaT5rii R o m h q t i *i fusese -0cupat5 ultima
oar5 in 1465 de Stefan ,ce1 Mare. Tot acesta dup5 ce in 1581 'trecuse B r 5 h
munteana prin foc si sabie? profitase un m mai tìrzi,u de lupte1,e lui Vlad
C5luggrui - pe care Itotusi il sprijinea - cu Basarab Tepelus, pentru a ocitpa
cetatea Cr5ciuna si tinutul Putnei teritoriu mmtesn, pe care apoi l-a aiipit defi-
nit5v Moldovei.
4 Documeuta Romaniae Historicn (DRH), I, p. 133.
5 N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romanici, fascicola 11, p. 366 Vz. si
pr. Nitescu, Mandstirea Dealului, p. 48.
6 Glavaciwul si Snagovul sint dovedite a fi existat inc5 de ,pe vnemea
lili M W a cei Mare. Primul primeste intsrire la 14 Mai 1441, pentru Mkcesti
 La jumatatea veacului XV, Dealul era d e s j u ~ sde important spre.
a f i ales ca loc de veci pentru un domn, ca Vladislav al TI-lea (1448.-
1456), pe al carui mormint Craiovestii vor aseza mai tirziu, probabil
cu prilejul zugravirii biserieii s ~ Neagoe
b Basarab, o noua piatra fune--
rara, care pare a fi fost un prinos de recunostint5 T.
Cu cttit mai mult restaurarea de catre Radu ce1 Mare 6, n u m e r ~ a - ~
sele mosii primite de la domni si particulari 9! ,i asezarea sa i n ime--
diata apropiere a capitalei tarii, au facut ca Dealul sa devina pentm
un timp una din cele mai de vaz5 Manastiri din tara.
Imprejurarile i-au rezervat insa un loc mult mai de seama in
istoria Tarii Romanesti, caci faptul inmormintaiii acolo a lui Radu ce1
Mare la sfirsitul lunii martie 1508 lo, va transforma Dealul nu cumai-
Intr-o necropol5 donineascg unica in tara 'l, dar si - pentru cei din!
veacul al XVI-lea - intr-un adevarat simbol.
Rmd pe rind au fost inhurnau intre zidurile sale jupineasa Caplea,.
sora lui i b d u ce1 Mare i2 fratele lor Vladut Voievod l" Radu Vcd5
Radica, fiul lui Radu Vod5, ucis in ianuarie 1524 din porunca Sultanu-.

din Teleorman damiti de baniul Radui. Acesta este intflnit in Sfaturile l u i ,Mimea.
Vod5 inahte de 1400 $i pin5 h 1421 (D.R.H. I, Indicele de nume). Snagovul pri-
m e t e i n t 5 r i ~ eprin 1408-1418, de la Mircea Vod5 pentru satul Ciuhita pe Buz5u,
d5ruit de jupin Staico, fratele domnului (DRH, I p. 73).
fn sfi.r$it Comaaa primea I,a 1461, Septembrie 27, intarire penDru CtXug5renii.
din Ufov CDRH; I, p. 206 ; mentiune h t r - o hot5rire diril 1797, insa I. Briezaiai:~,.
Mantistirile inchinate, p. 45 pare s5 fi cunascut hrisovul original).
N. Iorga, Inscriptii, I, p. 99.
Ibidem, p. 97. Pisania veche 2 Dealuiui arat5 c5 Biserioa a fost ridi&.
de Radul Voievcd, fiul .lui Vlad Voievod. Lucrarile incepute in 1500 s+u ~ c p r 5 x t
la 4 Decembrie 1501. Biseriea ins5 nu a fost zugr5vi:tSi decit sub Neagoe Basarab.
(Documente privind Istoria Rominilor (D.I.R.) I, p. 104 document din 1514,
Decembrie 13).
Mqiile Mi5ni5stirii sint eniumerate in hnsoavele din 15 I m i e 16l2 $i
10 IuJie 1614 (D.I.R. XVII, vol. 11, pg. 85, respectiv 296) care dau si numele dona-
torilor. Satele : Popsa, Solomonul, Viorastii, C&lug5renii, tot ddealul Rfizvaiului,.
d&miite d e Radu Voievod, ctitorul ; Sa21u.1 D r u g h q t i i dat de ,,Radu Voievod carele
au zidiit gi impodobit bierica M5n5stirii" (deci tot c t i t d ) ; Satele : Didrihul,.
Fmdenii, p5-ti din Stroesti, C a i n q t i si Berciianii, d k u i t e de (Neagoe) Basarab.
Voievod si de &+du de la Afumati ; Satuil Bajestii, dati de jupi5neasa Caplea, s o r a
lui Radu ce1 Mare B,rincenii $i Jigalia, ambele in Ialomita, date de Vladidav 111
(1523-1524) ; $i insfirsit, Alexenii si Razvadul, precua si numeroase alte bunui-i.
lo Hurmiizaki 11. D. 572 : I. Canduratu, Relatiile Wrii Romknestt si Moldovek
cu Ungaria, p. 217. f n Martie se stia in Ardeal de apropiata moarte a dmnului,
iiar la 6 Aprilie stirea mortii sosise la Curtea ungar5.
li Dtn acest punct de vedere doar Sf. Nicolae D o m e s c d e k CiiTtea d e
Arge* poate fi compamt cu Dealul.
N. Iorga. Inscripfii I, pg. 101. C5plea a murit la 21 februm-ie 1511.
l3 Ibidem. Ensoripfia di5 ca dati5 ia mortii 23 Iafiwrie 1512. Pentru moartea.
lui Vladut, vz. Dan Plgia, Neagoe Basarab, originea, familia si o sczsrta priz-ire.
asupra politicii Tarii Romknesti la Znceputul veacului a l XVI-lea, Zn Valachica I,.
1969, pg. 45 si u r m ~ t m d e .
 DAN PLE$IA
144
-

lui l4 si Fatragcu ce1 iBm ; nepot cie fiu al lui Rldu cel I'llare 15. h
sfirsit prin 1603 este 'depus in mijlocul pronaosului, din grija lui Radul
Clucerul Buzescul, capul lui Mihai Viteazul, adus de la Cimpia Turzii
de Turturea paharnicul din Glina 16.
Dealul aclgposteste deci mormintele a patru geperatii succesive de
domni coboritori din Vlad CSlugarul ,7. Aceasta stire care in secolul a1
XVI-lca a fost considerata ca singilra ,,legitimiiU a fost si singura
din care dup5 mmrtea lili Neagoe Basarab, in 1521, fara si-a ales sau
si-ci cerut domnul.
Principalul factor - usar de determinat astazi g r a l e unor infor-
matii mult mai abundente - care a contribuit la aceasta preferinta a
fost c5 toata descendenta lui Vlad CSlugarul, mai virtos cea a lui Radu
ce1 Mare. a fost cu adevarat ceea ce s-ar putea numi pii~ninteani?. Toti
membrii ei erau nascuti din mame pamintence si casetoriti in %ara.Ei
f i ~petrecusers
i ce1 ~ u t i no parte din via@ in tars si unii ocupasera
chiar dregiitorii importante Ir'. Erau deci in rnasura sa cunoasca nevoile
@rii lor, sa-i respecte obiceiurile si sa se identifice cu n5zuintele ei;
Mai mult inc5 - si faptu! este valabil mai ales in prima juma-
tate a veacului, prezenta lor iri %ara dadea aeesteia posibilitatea sa-si
exercite principalu! ei drept, acela de a-si alege domilul, '"rept la care
nu a renuntat niciodata si pe care-l ~ 7 a revendica chiar si in epoca
fanariota.

l"tirea- despre ingroparea 1u.l Radu Vod5 B5dica la Miinastirea Dealului

prin grija fratelui s5u vitzeg, Radu de la Afumati, este data de o scrisoare a
acestuia. (Pentru evenimentele din 1524, vz. Dan Plesia, op. citat, pag. 55). Dar
mormCntul s5u nu se mai cunoaste ast5zi.
N. Iorga, o$. citat, p. 100. P5trasco ce1 Bun a mui-it la 26 decembrie 1567.
E1 a fost probabil otr5vit de medicul s5u, l a instigatia doamnei Chiajna, care
astfel isi decchidea .ca.lea revenirii in scaun.
IG Ibidem. Aceast5 misiune, prea putin cunoscut5, a lui Turturea paharnicul,
este povestit5 intr-un document publicat n u . de mult in Magazinul Istoric.
li La Dealul se mai afl5 mormintul unui Voievod al Mddovei Mihai
Moghilg, fiul lui Simion Movil5 VodS, care a murit la Tirgoviste, i n zilele lui
Radu Vod5 Serban. ,,Si-a fost domn bei luni i n locul p5z1intelui s5.u. A tr5ilt
16 ani si jum5tate". Piatrta Panerara a fost pus5 de marna sa, doamna Marghita,
la 27 Ianuarie 1608. (N. Iorga, Inscsiptii I)..
Neagoe Basarab, mare postelnic si v5taf de dorobanti ; Radu Bridicri mare
postelnic si mare comis ; VL.ad-Vinti15 Stolnic si mare portar ; Mihai Viteazul
ban d r Mehedintu, mare postelnic, mare ag5, mare stolnic si mare ban al Craiovei.
'"ncercarea de alegere a lui Danciul Tepelus fiul lui Basarab IV, dup5
moartea lui Radu ce1 Mare ir. 1508, $i in5yarea lui Neagoe Basarab in scaun
i11 1512, ambii din i-amura Daneascs, se datoresc acelorasi criterii. Mention5m C%
l a aceast5 dat5, toti fiii lui Radu ce1 Mare erau inc5 prea ti,neri pentru a putea
ocupa scaunul, ceea ce este de b m 5 searn5 una din cauzele pentru care tn 1510
le fusese preferat ca domn, unchiul lor Vljdut, devi destul de tin5r si el. Dar
d&a de 16 jum. ani ce-i atribuie inscriptia de pe mormintul sriu, pus5 deci in
1512, nu poate fi exact5, c5ci e1 a r fi avut de-abia 14 jum. la insc5un.are.a lui,
ceea ce a:r aseza nastei-ea sa in 1495, adic5 chiar in anul mortii .tat5lui s5u. La
rindu! s5u acesta avea atunci - dup5. un calcul sumar - circa 60 ani. (In 1457,
f ~ a t e l es5u Vlad Tepes se plingea deja de activitatea sa ca pretendent). Pe de
 De aceia IncZ din 1521, ingerintele Portii in domnia Tgrii Roma-
nesti a prouocat reactii aprige mergind adeseori pin5 la conflictul armat
s i in toate cazurile cei chemati sa fac5 fat5 pericolului au fost descen-
denti ai lui Radu cel Mere.
Ata7amentul fata de aceast2 descendents formeazii impreiin5 cu
definitiva consolidare la Dun5re a puterii turcesti cele dou5 elemente
pirghie care explic5 intreaga istorie a T5rii Romariesti in veacul al
XVI-lea, toat5 lupta ei si aprcapc toate framintgrile interne7['.
C5ci inc5 d e la sfirsitul secolului precedent siiuatia politica din
sud-es'tull leuropem se sleliimbase 'tatacl; as'tffel c5 si zbucium5rile pdli'tice
din Tara RornSneascZi se vor deosebi fundamental de cele din veacul
a l XV-lea. Atunci se putea intr-adevgr vorbi de caracterul persona1 al
luptelor pentru domnie, adic5 de lupte intre diferiti pretendenti c5rcra
sistemul ereditaro-electiv al succesiunii la tron le conferea drepturi
egale, si care mai mult sau mai putin sustinuti din afara, se puteau
sprijini in far8 pe fractiuni boieresti b z a t e pe criterii afective sou
hteresate.
Desi lipsa de izvoare mzi las5 problema deschis5, srar parea c5
In genera1 in veacul al XV-lea, salvgardarea drepturilor tarii in rapnr-
turile cu Poarta, nu juca inc5 decit un rol minor in politica t5rii.. c5ci
privilegiile ei nu erau inc5 atit de amenintate si de incalcate ca mai
tirziu.
Ceea ce interesa pc atiinci Poarta erau mai ales aspectele politice
ce decurgeau din vasalitatea T5rii Romanesti, adic5 sa aib5 in domnul
m~mtean un aliat cit mai sigur pentru actiil~~i!eei militare. Latura
economic5 era inc5 departe de a avea importanta pe cere o va dobindi
mai tirziu.
Aceasta se datora in b u ~ i iparte si faptului CB desi toate incer-
c5rile de a opri cucerlrile turcesti d5duserZi gres, se mai putuse mentine
l a Dunare pin5 c5tre sfirsitul secolului, un anumit echilibru de forte.
Dar rind pe rind, au disp5rut toate piedicile ridicate pentru st5vilirea
expansiunii turceqti, cind in 1526, la Mohacl a c5zut si regatul ungar,
y s r a Rom3neasc5 nu s-a mai p u t i ~ tbizui decit pe es insiisi, si lupta
c i a devenit o lupt5 pentru supravietuire.

alt5 parte Vl5dut era n5scut dintr-o a doua ciisiitorie a lui Vlad C5lugiirul cu
doamna Maria, V5duva lui Basarab IV, Tepelus, care avusese loc ce1 mai tirziu
la sfirsitul anului 1483, cis5torie dir1 care a mai rezultat o singur5 fiicii N e a c , ~
(deja ciis5toritS in 1511 cu marele Vornic Calotg). Este deci greu de admis ca
Vl5dut sii se fi niiscut de-sabia dup5 13 ani. hsfìrcjit in 1511 Vladut era deja c%5-
torit cu Anca din Sàrata si fiul lor Vlad VI (Iinecatul) devine domn in 1590.
Am aratati cu alt prilej cii r5scoala zis5 ,,a lui Serban banttl" din 1539.
a fost provocata in realitate de o afacere de familie intre Radu Piiisie si puter-
nicul neam al boierilor din Florestii de Rastoacg. (Dan Plesia Contributii la isto-
~ i c u Mancstirii
l Stanesti, i n revista Mitropolin Olteniei.
 D A N PLESIA
146

Se impunea deci ca toate sfol5rile sa fie indreptate spre acest

scop, +i este spre lauda str5mo~ilornostri c5 si-au dat seama de acest
imperativ.
FarHmitarea partidelor dispare repede si inc5 de pe vremea lui
Viad C5lugZirul se contureaz5 nucleul a ceea ce sub Radu ce1 Mare de-
vine o partida puternie, care in sciirtele perioade critice ce au urmat
mofiii acelui domn, a ar5tat c5 ~ t i es5 fac5 fata crizelor, si care apoi
vreme de peste dou5 veacuri va lupta si va singera pentru drepturile
si libertatea f 5rii

Veacul al KVI-lea a supranumit pe Radu Vod5 ,,cel mare" si mare

a fost atit prin domnia sa inteleapta cit si prin u-ii sai. Tat5, bunjc
si strabunic a nu mai putin de 11 domni, dintre care mul. s-au ilustrat
si s-au jertfit pentru tara lor, e1 merita pe deplin acest calificativ.
Impotriva urmasilor sai se ridicau, fluturindu-si pretentiile scobo-
ritorii Danestilor care se ating repede ?i Mihnestii, striinepotii lui Vlad
Teweq. Str5ini de @r5, crescuti dac5 nu si naacuti pe meleaguri inde-
p&ke, ma5 dies l~ Co&&mtinopol - qteyh-u mi d e a rtndd aa un*
Sultanului sa le dea ,,scaunul parintilor si strZmosilor" lor.
Numiti domni f3ra asentimentul tgrii, ei veneau nu ca exponenti
ai ei ci ca simpli ispravnici impZir5testi inszrcinati sa o mentin5 in
stricta obedientii a puterii suzerane.
Aduceau cu ei mentalit5ti diferite si neciinoasterea dacz nu dis-
prefpl traditiilor locale, iar mai tirziu un alai de favoriti, de creditori
si de clienti c5rora le tolerau toate abuzurile.
Se poate spune cFi descendenta lui Radu ce1 Mare a fost cu ade-
v5rat legatara spiritual5 a marelui str5mos Mircea ce1 Ratrin, a czrui
politica de ap5rare a fiintei f5rii a continuat-o c ~ perseverenta.
-i
Petru Cercel care-si cunostea bine neamul, concretizeazg bine con-
stiinta acestei mosteniri de peste veacuri cind semneazii memoriile sale
&tre cuGile apusene : ,,Petrus Demetrius, princeps et haeres Magnae
Valachiae sau ,,Petru din dinastia De~netriazilor"22.

Acectei partide ,,phinte'' i se va opme spre sfiirsitul veacului o pmtid5

care incepe sa se hcheagii sub Alexandru Mircea si mai aies sub Mihnea 11.
Alc5tulit.5 dim dtiva boieri di,n ceie mai ,xmri neamuri feud.de din m 5 (Mttma
vornicul din HutaTani, Chizar logofiitu1 &n Ijeotgti si mai tirziu Leordenii-
Galeti, Rudenii, Balenii, etc.) cit si din oameni noi r i d i w i si din dregatmi de
ari'gin5 str5in5, ace&ii partida va deveni deasebit de puternic5 fn veacul al
XVII-lea. Ea se iva opune dioi ~rgsputeri lui Matei Easarab si va forma apoi
ceea ce jstoriografia noastsii a numit ,,parti& Balenilor".
NIircea era echivalentul numelui Dimitrie (doc. din 1564 in D.I.R. XVI
vol. 111, p. 198). Si documentele venetiene anuinesc descendenta lui Mircea cel
Mare : ,,dinastia Demetriazilor". Pentru acesta vz. Dan Plesia, Neagoe Basarab,
in Valachica, I j1969) si I1 (1970).
MANASTIREA DEALU 147

Ea si-a preluat in& din 1521 rolul ce-i era h5rZkit, - ,adic5 atunci
cind criza deschisii de moartea lui Neagoe Basarab a amenintat atit de
grav fiin. @rii - si a qtiut sa-l pastreze pina la stingerea ei.
Primul care s-a ilustrat a fost Radu de la Afumati 22 ales in gra'oa
spre a pune capat pretentiilor de domnie ale lui Mehmet beg. Poarta
i-a refuzat ins5 investitura si a numit domn pe Vlzdislav 111, din ra-
mura daneasca 23.
Primit cu neincredere de boierii care-l acuzau ci? ,,vine ca sa le
piardg capetele", acesta a trebuit dupa mai putin de un an sa facii
fatg tarii intr:g! adunata intii in jurul altui fiu al lui Redu ce1 M z e -
Radu VI Badica si apoi dupa asasinarea acestuia -- din nou in jurul
lui Radu de la Afumao.
Jnstificarea neincrederii manifestata fa@ de domnii irnpusi de
Poarta este foarte bine oglinditii dou5 deceriii mai tirziu de domnia iui
Mircea al 111-lea, alt fiu al lui Radu ce1 Mare si singiirul care a facut
exceptie de la traditie ce de acum se impamintenise.
Numit domn in 1545, cu sprijinul lui Petru Rare:, al cariii ginere
devenise, Mircea reuseste in scurt timp sa provoace cea mai violentà,
mai indelungata si mai unanima r5scoal5 si pribegire a boerilor &n
istoria munteana 24.

23 Vladislav I11 e ~ ? a fiul lui Vladislav - care nu a dornnit - si nepotul

lui Vladiclav I1 (1448-1456). Fiul s5u Moise Vod5, n ~ m i tdomn dup5 asasimea
lui Radu d e la Afumati in 1529, a f& primit cu aceiasi neincredere de boierii
tMi, care au amenin@t chiar cu pr3begirea in masa. -4 trebuit mutiunea marelui
ban Banbul I1 Craiovescu, care si .l-a f5cut cumnat, pentru ca Moise s5 fie
primit de ma.
Personalitatea lui Mircea este imc5 o problem5 nelamurit5 a istoriei
noastre medievAe. De ce e1 singur din*e toti fiii Bui Radu ce1 Mare a pribegit,
cind s-a intimplat aceasta $i care i-a fost via@ pina la inscaunare ? C5ci inainte
de Chiajna, e1 fusese c5s5toirit cu o b5stin.e cu caTe a avut o fiic5 Staxa,
sotia marelui vistier Barbul din Pietrami, pe care Mircea n-a sov5ih sa-l predea
turcilor care-l ucid. C5ror cauze se datorea25 atitudinea sa fata de boieri. care
a fgcut ca acestia sa-l pk5seasc5 ruld pe ldnd si s5 se d a t u r e s 5 s c u ~ a ~ i?l o ~
Faptul c5 unul dup5 altul fug si cei care in primii doi-trei ani ocupaser5 cele
mai inaite dreg5torii (Teadosie din Per*, mare ban, marii logofeti Radu din
Dragoiesti si Radu Pasadia din BaLomuresti, etc.) dovedeste c5 nu m a vorba de
o opozitie baiefeasc5 sistematic5, ci din p& lui iiIircea o incercare organiezt5
de a distnuge camplet bciierimea muntem5. Nu au. c5zut nurnai capete de dre-,
gatmi - fosti sau in functie - ci v i de boieri de $ara, far5 sau cu prea putine
contingente cu Curtea. Documentele ne aduc' uri exemplu gr5itor al t e d i ce
-
domnea in $ar5 dorind s5 pun5 mina ,pe mqi5le lui Tudor fiul lui Falitat òin
Dr5giisani vornicul, niste veri ai sai i1 in$iinteazS c5 Mircea Vod5 vrea sa-i
taie capul. Tudor se gr5best.e s5 pribegeasc5 si rudde lui igi insusesc mosiile.
P 5 r a e a noaitrii este c5 Mircea un adev5rat abulic, un om cu un caracter deo-
sebit de slab - nu a fost de fapt decit o juc5rie in miinile sotiei sale. Toat5
tragedia dintre 1545-1568 s-~irdatora deci acestei fiice a lui -5, cea mai
naprasnic5 figura din trecutul romhnesc. Istozia cirmuirii ei in timpul domniei
'liului ei Petru ce1 ting-r, este cea mai bun5 dovad5 in acest sens. Reamintim c5
inainte cu 15 ani, Chiajna, pe nume de botez Anca, mai fusese &t5 doamri5
a T5rii Romsnesti, ca sotia lui Vlad VI (Pnecatul) 1530-1522.
 DAN PLESIA
148

De dou5 ori au r e ~ i pribegii

t sa-i curme domnia - una din cele
mai singeroase pe care !e-a cunosciit Tara Rom2neascZi si se-1 inlocu-
iasca cu u r m a ~ iai lui Radu ce1 Mare : prima oar5 doar pentru citeva
luni in 1552-1553, cind au reusit s5 inscauneze pe Radu Ilie - un fiu
al lui Radu d? la Afumati cti Ruxandra a lui Neagoe Bararab - a doua
oar5 in toamna 1553 cind tct ei au ob.$inut in sfirsit de la Poartii mazi-
lirea lui Mircea si numirea l ~ PPatrascu
i ce1 bun (1553-7.551).
h primul caz ostile turresti, intr-al doiles otrava Chiajnei av. pus
illsii repede capet acestor domnii. Pribegii au mai trebuit sa astepte
14 ani inapoierea la mosia lor.
Cind in primavara anului 1568, Chiajna si Petru au luat drumul
surghiunului, noul domn Alexandru, striinepot al lui V!ad Tepeq, a
fost - spun documentele - primit cu mare biicurie de %ara s5tulZ de
tiranie, exactiuni qi razboaie. Pribegii citi supravietuiserii s-au inapoiat
cu totii si s-au inchinat lui Alemndru Vada.
Dar multumirea le-a fost de scurta durat5: cari noila domnie purta
in ea germenii unei noi tragedii. Din prima. zi trebuie sii fie inceput sa
inocneasca un confllct psiholcgic, datorat deosehirii de mentalitate, d.e
obiceiuri si dc conceptii dintre domn si $ara. Caci Alexandru, era un
iiistr5inat rupt cu des5virsire de tara sa pc- care nu o cimoscuse nici-
odata'? Peste eceastii neintelegere se vu fi suprapus un factor mult
mai grav : nemultumirea veehii boierimi, iiilZturat5 de la treburile ob-
stesti si din toate dregiitoriile ocupate acum d? oamenii noi - unii de
origina necunoscutii - cu care Alexandru se inconjurase i n 6 de la in-
scaunarea sa.
Acest co~flictcare poate s5 fi fost la inceput doar latent, trebuie
sa fi generat in mintea domnului - care-si d5dea seama ca in aceste
conditii e1 raminea in ochii fSiii tot un strsin, acceptat doar ca un
paliat-iv de moment - sentimentul ce1 mai putin indicat pentru un
c?rmGtor : teama.
Si efectixr pericolul reprezentant de aceste nemuQilmiri ce nu
puteau decit sa se agraveze, era cu atit mai mare pentru Alexandru,

5 Alexandru era fiul lui Mircea 11, Eiul lui Mihnea I ce1 rsu, si al Voicsi,
sor.5 cu doamna Maria, sotia lui Basarab IV, Tepelus 7i apoi a lui Vlad CSlugarul.
Dupg izgonirea lui Mihnea in 1509, M.in-cea incearc5 sa opun5 rezistenta in
Gltenia, e%te insa invins si silit sa pribegeasca. P. P. Panaitescu I11 Cronicile
slavo-romane, p. 194 d5 inscriptia de pe peretele interior al bisericii M5nktirii
Cosuna-Bucov5$, unde Alexandru Vod5, vorbind la persoana int?ia arata c5 era
nascut ia 1529, la mijlocul postului mare ; c5 avea 40 ani la luarea domniei
si d e la moa,rtea lui P a t r q c u ce1 bun si pina in 1568 e1 si fratii sai a u stat
in temnita la Tarigrad. Dar alte surse arata c5 la insistentele Chiajnei, A l e m d r u
si fratii 'sai a u fost surghiuniti intii la Rhodos gi apoi l a Alep. (Hu~muzachi11,
p. 578; Garlach, Tagebuch, p. 369 : Ajud N. Iorga, Contributii, p. 'i).Aceast5 stire
este confirmatii chiar de Alexandru Voda, care contrazicind vei-siunea de la
Bucov5$. anats in pisania pe care Dobromir banul o pune pe o f i n t h a de la
Ocnele Mari c j ,,.a fost fn surghiun 20 de ani'' in Tara Ar5peascG;' si 14 aili la
Alep. (Inscriptiile Romanici: I, p. 479).
cu cit fiii lui Petrascu ce1 Bun puteau oricind ridica pretentii, siguri
fiind de sprijinul majoritatii boierilor.
Fa@ de ace~tiaAlexandru putea alege intre dou5 solutii sau s5-i
saprime, sau !sii-i cistige. E1 a ales prima, ca mai simplg, dar si ca
servind mai bine interesele sale si indirect ale Portii.
De amea ^ui maca!crul din Septemlxe 1568 7" pm urmare Bs
cale la nvrnai trei limi dup5 inscaiinare, au pierit tofi cei care prin
inrudirea lor cu PStrascu ce1 Bzn s a u p r i n atasamentul lor fati3 de
familia sa, puteau prezenta un pericol potential pentru clomn.

- Radu din Dragoiesti, fost mare logofat si fiul s5u Tudor, cuscrul si
respectiv ginerele lui Piitrascu Vod2 ;
- Cumnatul acestuia Stanciul fiul marelui spatar Stanciul Rengs ",
impreuns cu trei frati ;
- Un fiu al lui Udriste vistierul din MZrgineri 7s, nepot d'e fiica al lui
Radu VodZ de la Afumati ;
- Vlad baniil din Cocorasti si fratele P5trascu3 veri cu. P5trascu
- Fostul m8re logofat al lui Pgtrascu Voda, Tudor din Tirbaciani si
Bucov 30, si un nepot al sau, de dou5 ori inruditi cu Radu Paisie si
deci si cu P5trascu.

"5 Letopisejul zis Cantacuzinesc d a ziua masacrului : 1 sept. si precizeazz

la 2 luni dup5 inscgunare. Vom vedea mai jos (nota 31) e5 inscriptiile de p i
pietrele funerarr a 3 dint,re v i d m e , dau ziua 4 Septembrie (poate ziua inmor-
mint5rii. ins5 uiul 7078. adica 1569. Pe baza stirilor docrimentare. trebuie admi.;
anul 1568.
26 Stanciul, fivd lui Stanciul Benga Spiitarul a fost cas5tori.t cu Cirstina,
sora lui PStrascu V085 (D.I.R. XVI-VI, pag. 222, document din 1596).
Stanciul spiitarul era fiul lui Stanciul Benga portarul, buier din Dobrusa,
c5zut i n lupta de l a Clejami (1522) sub Radu Paisie. Stanciul e mare postelnic
sub Radu Paisie, intre 1542 $i 1545. Sub Patrascu Vod5 devine mare spatar.
'8 Ceiilalti doi fii, Udriste si Draghici I11 scap5 cedind satul Luciand lui
Dragomir mare vornic, favorit al domului. (A.S.B. Mitropolia XXXVIII6, docu-
ment i n d i t din 29 Iulie 1635).
29 Fiii lui Badea d.in Clejani, postelnic si piircalab, .si ai Caplei I11 (fiica
lui Neagoe varnicul si a Caplei 11, fata Caplei I, sora lui Radu ce1 Mare si a
lui Stoica din Bucov). Ei si fratii hs, Cdot5 si Badea sint incep5torii Coccra-
.$ilor, num,e luat dvp5 urna di11 mosiiìe 'de zestre le mamei lor. Croniciile arata
ca si £zlatele lor Calota W fi fost ucis, ceea ce ins5 este inexact caci documeiite
ulterioare i1 arata pe acesta, sub numele de Calotci din Clejani, ca sc5pat de
urgia lui Alexandiw V,oO5, gratie faptului c5 si e1 a cedat lui Dmgomir vornicul
o parte din mosiile sale.
Tudm din Orboiesti si T5rb5cimi, cssgtorit cu Stana fiica lui Staico I1
postelnicul, din Bucov, deci nepaat5 .de sor5 a lui Radu ce1 Mare. Devenit logofat
sub P a t r q c u ce1 bun, Tudor care sub Radu Paisie fusese mare vistier, era frate
cu Stroe mare sp5tar si Dragomir si e1 mare vistier si mare spatar si Drqqul
m e Stohic. Stroe spatarul s i Dragul pier d e mina c515ului Pnc5 in pr,imele zile
d e inscSun5rii lui Alircea. Tudor a fost tatal lui Staico din Bucov, maTe posteliiic
$i n l x e sggtar sub Petru Cercel.
 150 DAN PLESIA

- Radd Buzea din Cepturoaie, tatiil fratilor Buzesti, fost mare arma9
sub Patrascu Voda.
- Radu, fiul marelui vornic Socol, sfetnicul credincios al lui Piitrascu
Voda.
- Radu din Boldeqti, stolnic mare sub scelas domn (nepotul vornicului
Udrea, tovar5qul de arme al lui Radu de la Afumati) :i fratii sai,
Cracea qi Barbul31.
Lovitura - care a decapitat partida domniei piimintene - a fost
bine calcdat5 si pentru un timp, ea si-a atins scopul. Dovada este cii
in 1574, cind Ioan Vod'5 cel cumplit a trimis pe unul din fiii lui Pii-
t r q c u Vod3 - Vinti15 - sa ocupe Bucurestii si sa izgoneasca pe Ale-
xandru, tentativa a fost uqor iniibusita si nici nu pare sii fi provocat
vreo reactie in tara.
Este drept c5 actiunea era dinainte sortiti3 esecului ; pregiitita la
repezeala, organizarea ei a liisat mult de dorit. lscercarea a semanat
mai mult cu un raid de cavalerie decit cu o actiune temeinicii menita
sa rastoarne un domn. sustinut de puterea suzerana.
Vinti15 @-a pierdut viata in aceastii aventurii, dar moartea sa nu
a rilnxkì Zad'bcZi. Ea ia iavult darul sa trezeascii $ a ~ aklin aimm$e& in
care o scufundase m5celul clin 1568. si doi ani mai tirziu in august 1576
un numeros grup de boieri se prezeritau la Poart5 spre a cere domn
pe Piitrascu, f i ~ d
lui PZitroscu Voievod 32.
Domnul in scaun care la nurnirea sa se legase sii primeas& c5
toate conditiile ce i s-ar pune, afirmind cii ,,nu dareste decit via$a si;
domnia" 33 era insa prea pretios pentru a f i inlocuit cu altul care re-
prezenta o traditie de lupta pentru ap5rarea drepturilor tarii - drep-
tiiri pe care Inc5 din zilele lui Mircea Ciobanu si Chiajnei, Poarta se
obisnuise si3 le respecte cit mai piitin.
De acee'a cu barte c5 se bucurna de p u t e r n i d sprijin di lui Sinan
Pasa, cererea boierilor nu a fost primitii. l n culisele seraiului ins5 lupta
de influentg continua si in septembrie bcierif revin la Divan cu o
noua cerere pentru schimbarea domnului 34.

31 Boierii din Boldesti gl5tiser5 deci un greu tribut credinei lor fat5 de
Patrascu V d 5 . &t cunoscute mormjntele lor d e la Snagov, la care se adauga
si ce1 al £ratelui lor mai mare, Udrea, Giat ucis L 1.1 Noiembrie 1552 de Mircea
C i o b u l (cf. Al. Odobescu, citeva ore la Snagov, in Revista Roman6 11, p. 373 ;
N. I o r g a , Inscriptii I, p. 159-160, V. Br9tuiescu~ M5nfistirea Snagov si Prof.
Nic. Serb9nescu, M-rea Snagov, p. 173-174. inscriiptiile dau anul 1560 pentru
acest asasinat in masa.
32 Hurmuzachi IV2 p. 95 ; N. Iorga, A c k $i Fragmente I, p. 118 ; acelasi,
Contributii la istoria Munteniei On secolul XVI, Tn Analele Academiei Romane,
Secfia Istorica.
33 Hurmuzaki XI, p. 78 ,mportul solului genovez, Femaro.
34 A. Veress, Documente, 11, p.. 116. La 4 August 1576, David Ungnad rapor-
teaza impiiratului lilaximildan e5 Alexaindru va fi schimbat cu ,,P5trqcoC', afìat
fn exil in fasula Cipru. Totodat5 se punea $i chestiuilea schtmb5rii Voevodului
Moldovei, Petru Schiopul.
 Demersul se termina tragic de rindkl acesta : rapoartele agentului
imperial la Poarta menvoneaza c5 cei 150 boieri au fost trimisi s5
visleasca citeva timp pe galerele flotei i r n ~ a r a t e s t i ~aceasta
~, spre a
l e cunna pofta de a mai unelti impotrivi celui pe care Sultanul i1 nu-
mea ,,fiU? meucc3'j.
Moartea lui Alexandru in 1577 nu a schimbat cu nimic starea de
lucruri. Opozitia in %ara,din in ce mai puternica nu mai putea fi in&
b q i t a . NemulpUmirile cr@baiu pe rn5sur5 W se accentua lap&mxa
fiscaia 37.
Cwcurile àipl~m~tfice din Consi~ftinopal imegistreaza zvonurile
despre conspiratiile boierilor munteni impotriva lui Mihnea al 11-a,
'in scopul inscaunarii ,,unui fiu de domn exilat la Rhodes" (deci unul
din fiii lui Patrascu ce1 Bun) de bun5 seama Pdtracjcu, ce1 mai in
vi- 38. Nemulpnnitii din m 5 sint in c m b a t cu aeesrDa, pe 'l^ugCi cane
trimisera inca din 1574 pe Radu din Manicesti 39.
ffn 1578, un mare feudal, Stoica din Ungurei, care si e1 era in
corespondenta cu ,,fZuZ lui PiTtra$cuc' isi scap5 capul nurnai gratie in-
terventiei unei rude. Stacciul din Radulesti logofat al 2-lea care in
acel moment se mai afla in favoare pe ling5 domn 41. SforGrile lui iz-

35 Ibidem.
E Revista Isterica, X, p. 106-107 $i XI, p. 153. h 1572, sultanul Selim
c5tre Alexandru Vod5 : Fiul meu am Onvins $i am luat Cipml. Fci semne mari
de bucurie, arata locului t6u cum am Znvins, sa afle lumea. Gate~te-fiplecarea
sa vii cu mine sa facem oaste pe uscat $i cortibii pe mare sa 1Wim Venefia,
Corfu si s6 mergem la Roma.
3i Pentru a putea face fat5 sarcinilor tot mai ap5s5toare, s-au introdus
biruri si dajdii noi. Alexandru a pus dajdia numi% ,,Oaia SeacP, adic5 o dijma
pe oile sterpe care s-a al5turat ceiei a ,,berbecului de sulgiu" (destinata ali-
nient5rii Constantinopolului) si ,,gorstunei de oi". La rindul sau, Mihnea I1
a mai ad5ugat : a) ,,Birul de Rosii", foarte mare spun Cronicile, iadic5 birul
pe hierimea de ma, care alc5tuh oastea r W e a t 5 a , , R q i l d C . Sarcinile fiscale
faarte grele $i care se vor accentua $i mai mult vcr duce la minarea muitor
neamuri si p r h aceasta )la slgbirea oastei pamintene, b) n5pasta, care era un
adaus la bir, C) ggleata de piine pe megiqi, adicg dijma din cereale din care
ping atunci moqtenii in calitate de proprietari nu dsdeau dijma, dupa cum nu
d5deau nici vinaTici pentru viile d a t e pe paminkul lor, d) a ridicat dijma de
stupi de la 1 : 10 la 1 :5, (Letopisetul Ttirii Romiìnesti. rnariuscrisul Narcis Cretu-
lescu, in irevista Miitnopolia Olteniei, no. 7-9/1961, p. 509. Fiscalitatea devmise
atit de apgs5toare Incit chiar si Voievodul Ardealului a intervenit in 1578 b
P-rta, * ~ 5 t ì n dc5a . RomCineascZi nu poate plati mai mult. (N. Torga, Con-
tributii, p. 423 $i p. 538-539).
3 Hurmuzaki I I I , p. 222 ; l i Iorga, Contribufii, p. 27 ; rapoarte din 19 Pe-
bruarie 1579.
39 Stefan Pascu, Petru Cercel, p. 84. Din insgrcinarea lui P5trqcu. Radu
din Maicesti a scris un Evanghelia~, care mai itirziu a fost aflat tocmai la
Duisburg in Germania.'
40 Acad. R.S.R.D.C.C. XI11 si 2, documente inedite din 2 si 5 Decembrie 1578.
Cronicile inregistreazs Gierea sa intr-a doua dornnie a lui Mihea.
 DAN PLESIA.
152

bindesc in 1583, cind Petru Cercel, al 2-lea fiu a l lui Patraseu ce1 Bun,.
prime* in sI"ir9i.t bve&gmal Partii "".

Noua domrile, atit de mult doritii de far5, a fost insa prea seurta.
pentru a putea da roadele sperate in ceea ce priveste raporturile c u
Poarta, iar pe plan intern a fost o mare dezamiigire caci nici una din.
racilele care caracterizeaza trecutele domnii n-a putut fi indepartata 43.
De aceea dupa mazilirea lui Petre Vod5 in primavara anului
1585, si pini3 in 1593, o apatie adinca pare la prima vedere sii fie cu-.
prins Tara RomaneascZi. Rea15 poate pina la a doua mazilire ia lui Mihnea
al 11-lea, aceasta liniste devine insa dup5 1591 doar de suprafat5. Caci:
partida de tar5, intarita si calita prin incercarile din ultimele dou5~
decenii, si in fruntea ciireia se aflau acUm unele din cele mai mari fi-
guri ale trecutului romanesc, in primul rind Buzestii 44 - pregatea cu
migal5 si prudeng furtuna ce urma sa schimbe soarta )rii si sa inscrie.
in istoria ei cele mai marete pagini de glorie.
Iar exponentul ei era ocum Mihai, un alt fiu al, lui P5traqcu cel.
Bun, legat prin mama sa de vechii imparati ai Bizantului4j. Nascut si
crescut in tar5, casiitorit cu urmasa unui stra..rechi si foarte mare neam 46:
el fusese mereu alaturi de ei, cunoscind impreunii silferintele tarii si:
niidejdiile ei.
Epopeea lui Mihai Viteazul, lupta sa si moartea sa, au dat tarii cea
mai buna dovada ca dragostea si increderez. cu care vreme de unveac,
ea inconjwaw dkscmdent;a Sui Radu ed Mare, nu iau fost inyelak. la.
aducerea capului s5u de la ,,Cimpia Turdei", inhumarea sa in chiar mij-~
locul pronaosului bisericii de la Dealul alaturi cie mormintul tatalui sau
si 5ms:crip$i;a pus5 de Radd clucerului Buzescu pe mormkhuii celui ,,W
au fost Domn Tarii Romanesti, Ardealului si Moldovei", capata in lu-
mina luptelor de un veac ale e r i i , valoarea unui simbol pe care urmqii:
sai din veacul o1 WII-lea au stiut sa-l recufioascii si s5-l cifisteasca.
Caci traditia domniei pamiiitene si a luptei p e ~ t r udrepturile sì
libertgtile tarii, vor dainui cu tot atita putere in cursul acelui secol, cind'

Devi m frate mai mare Fatrascu fusese ce1 cerut de @r5, ei nu pare
s5 5 avut arnbitia de a domni. (A. Veress, Documente 11, p. 184). f n 1583, e1 se
multumer,tn a fi doar reprezentantlui extelui s5u la PoaWi. Moam dup5
scurt timp. Pentru fastul inmormintarii sale, vezi A. Veress, ibidem.
a Dimpotriva fiscditatea a fmt inc5 agravatii spre a permite dornnului sa-$
pl5teasc5 enormele dabrii contrattate la nurnirea sa.
"" Far5 de care dornnia lui Mihai poate nu ar f i fost ce a fost.
Pentru originea Cantacuzineasc5 a daamnei Teodora, vz. G. D. Florescu
si Dan Plesia, Mihai Viteazul, domn al Tlirii Romfnesti si urmas al impliratilor-
bizantini (in manusrris).
Pentru neamul daamnei Stanca, cf. Dan Pleqia si Paul Cem5vdemii,.
M6n&stirea Plcviceni-Olt, Monografie istoricci.
dup5 stingerea descendenjii lui Radu ce1 MareG flamura luptei va f i
preluata de noua dinastie domneascz, a Craiove~tilor.
Flazboinici sau diplomati, domnii din acest neam : Radb Serban,
Matei Basarab, Serban Cantacuzino si Coilstantin Brincoveanu se vor do-
vedi u r m a ~ i idemni ai dinastiei lui Rcsarab I, intemeietoare si pZstr5-
toare de tal-5.

47 Descendenta lui Mihai Viteazul se stinge %a moartea ~wpotuluis5u Mih*

fiuil lui Nicolae P5tmqcu. Marco, fiul tui Petru Cercel, care dac5 imprejuraaile.:
i-= f i fmt pi-elnfce m f i fost poate ,m mare domn, mo.are $i e1 far& urrnasi.
En 1628.
 Deseendenfra lui Vtad ~&lu&rdi
(bf~~bietenscksi femetscii) I
1
1) Rada ( S a n i m i h f = 2 ) Mai-ia (Rupraxia)
cara lui Gherghina poate sora mardui Iogofgt 1I
mare pairc5lab de Poienari V h t l l f i Florcscu $E v8duva I

lui &.%rrib IV, ce1 tinfir

din 1 din 2

VIad V.M V. voievod da Neacsa = Calota

-
Radu IV voievod Caplea I Mircea
ce1 mare + 1)1511, Staico
Dealul
din Bu-
citat 1494, 14Ii7
E. urm5qi
citat 1487, 1491
era f 1488
0 la ~ e a l u i(1510-1512)
= Anca din S%ratii 1
m. Vomjc
(1495-1508) =:
= 1) Catalina
O Dealu
cov m. 13gufAt
(4- 1507)
f. m a g i
1
Vkd VI Voievod
l
Stanca = Dr5gm
2 ) leg5tvri ilegitime 2) = Bogdm m. vornic (?necatul) din Bricgani (?)
a)... drn Hotarani Ivz. tabelul E) 1530-1532 ni. m k h i c (13244
h) ... din Brdgegti gi Furegli ~ I P I U I E) = Anca IChlajna) fi;c!a f. umwi cunoscu:i
c) si CI)necunosrute lui Petru Rarq
I. ur-ma$

I &in 1) din al din bl ,&n C) din d)

1 l I 1 I
Radu VXJ - Paisie
I111
Anca $i pwte * Radu V. Badu VI BBclica V k d VI1 Vintilii a * Mircea (DLmà-
(1508) voievod de la Afu- Voievud V o i e v d (1532-15351 Petm V o i e v d Me) +*** zis ,,CiobanulW
mati (1522-5, (1523, Ian. 1524) Menedic = Rada din (153%1545) 1545-1652, 1553,
1525-1529) 1s. DeaIul f . urmagi Cidgu 1) = Stana, probubjl
din Orboevti
1557-1559 nBis. D m -
n m c g din Bucuregti
= 1 ) Voica din A ~ -
noma $1 Mago- I 2) = Ruxandra, vgdri- 1) 1. . . . . . .
sesti I 1 va lui Radu Vocl5 2) = ChMna (Anca),
2 ) R<xandra, fiica de la Afumati fiica lui P-
lui NeaRoe Ba-
sarab
ambii far5 urma5i vz. tabelul D

* Docurnentele citeazà d0i frati ai lui Radu de Ea Afumati : Ci"ir$.tea

Spgtarul gi Maican vistierul. DacB ac-tia I1 s1nt inh-adevar hati Radu Paisie a avul o sor5 C&rstm, cEsritafit& cu Papa din T i l e l i
81 nu cumnoti (numiti $i ei adeseori frati in documentde davone) boierii din Fglcoi (Rornanali) si cei din Tgtg
inseamna cil $i Radu era fiu ilegitirn. lige
din (Snac.) .
care coboar5 !

"* Boba, sorn l u i Mii'ce~,al cSrei sot ne este necunosout, E fost mama
"il
'L* VIad Vinti15 era frate dup5 mama cu Cora, sotia. lui Mancea logoft'gtial
Din a c e ~ t j a coboar5 boierii djn BrTigesU ai Furegti àin v e a r i l e X V I rdui ban Stan.
si Xv11.
 qzg
Eg e.
n
:5
v.
.Tc

Il
M+3V
g ;2 e
F"" W 1-

r 2.
-2.
C.

Il
-zpz"p
- 5&P$
38%'~
?e:
9.22- r.,
%CF* EIOW
3

.-. > .

-+
-3
j g zo6r
.ri, e
O

5
"i-
-.
5
 ORGANIZAREA ADMINISTRATI~AA ORA$ULUI flRGOVI$TE
IN SECOLELE XVI-XVII
LIA LEHR

Orasele au exercitat o mare influenf5 asupra tuturor laturilor

vietii societgtii medievale ; ele constituiau u n p m c t de concentrare a
populatiei, a ,,uneltelor de productie, a capitalului, a necesit5f;ilor si a
mijloacelor de a le satisface" 1.
Cu toate cZ in formarea si dezvoltarea oraselor din Moldova, I r a
Romàneasci? si Transilvania existau multe puncte comune, ele influen-
tindu-se unele pe altele, totusi, in fiecare dintre provincii. orasele cu-
nosc o dezvoltare proprie, datoriti? conditiilor social-economice existente
- nemijlocit legate de dezvoltarea fortelor de productie, a mestesu-
gurilor, a comer@lui.
In Tara Romiineasc5 a5sim mentionate, in secolele XTTI-XVII,
rqum5h clp 22 orase si tfrguri, printre cu'e Tirgoviste, alaturi de
Biicuresti, ocupa un loc de seama, orasul aflindu-se in plin5 dezvoltare.
Orasul Tirgoviqte - asezat intre riurile Ialomita si Dimbovita,
intr-o regiune bogata, cu ogoare fertile, vii si livezi - era inconjurat de
un sistem de fortificatii constind din palisade. La sfirsitul secolului XVI,
Sinan pasa a construit intiirituri din stilpi $ipiimint 2-
Orasul Tirgoviste era socotit de c515torii straini ca unu! dintre
cele mai importante orase ale T5rii Romanesti 3, iar documentele interne
d-in secolele XVI-XVII oglindesc o intensa activitate economic5 in acest
ora?. Orasu! are doua piete - denurnite in documente ,,baz.arul de sus"
si ,,bazarul de jos" - unde se desfasura, in cea mai mare parte, &i-
vitatea mestesugSreasc5i si comercial5 a orasului si de unde porneau
i KJ Marx-Fr. Elngels, Opere, ed. a 11-a, vol. 3, Bucure~ti,1958, p. 51.
2 Hurmuzaki, supl. II,, p. 360-365.
F. Sivorì face o desciriere destul de amiinuntitii a orasului : ,,Tirgoviste
este departe de o zi si jum5tate de Bucuregti. Pozitia acestui orag este mult mai
bun5 si mai coniod5. decit a orasului de pe Dimboviw. La fel $i locuintele sint
aici cu muit mai bune si mai nobile ; mai multa abundent5 in toate cele nece-
sare, deoarece cu curtea principelui se transferaserg si toti negustorii si meste-
s~igariidin Bucure~ti,astfel c5, impreung cu cei piimbteni, veniserii s5 se adauge
 1 .56 LIA LEHR

niimeroase ulite 5 pe care se gaseati atelierele mestesugaresti, prav5-

liile si pi\initc!e de piatra ce serveau c2 locuri de pastrare a marfuriior
si vinului si uneori si ca locuri de desfacere. De aceea, in majoritatea
cazurilor, pivnitele sint mentionate separat de pr5.valii si case si pot f i
vindute indepcndent, numai cu locul.
Casele erau mici, cladite in cea mai mare parte din birne de lemn
sau pamrrit, acoperite stuf sau pamint amestecat cu paie. Spre deo-
sehire de acestea, casele boierilor5 si ale negustorilor instariti erccu in
burG parte construite din piatra si ecoperite cu sindrila. Cu c9t se mer-
gea spre marginea orasului. casele erau mai rare, inconjurate cu gra-
dini, livezi si vii. Tot aci, la iriargine, pe malul apei, se gaseau morile.
Daccl, in general, casele erau din lemn si paianta, in schimb, Mi-
tropolia si bisericile din ora9 sint din piatra si cararnid5, frumos orna-
mentate de mesteri romani "i straini. De asemenea, in Tirgovi~tes e
gasea o baie frumoasg, care a fost distrusa la sfirsitul secolului XVI si
refgcutii in timpul domniei lui Matei Basarab :. Din fintina aflatii in

(begiistori sk5ini) in num5r asa de mare incit se g5sea o i c e fel de rnarf5, cu

taate ~5 provenea din %ari foarte indep&rtate, incit gi popu1,atia devenise aume-
roas5. P5mintul unde este asezaitii Tirgovistea este Eaairte ferti'l, cu ape bur-e,
puturi si fhtini. avind si :m Tiu c'e tiraverseaz5 orasul, iar pe deasupra aerul
ezte foarte s ~ 5 t o ssi. .cunat si facea ca totul s5 fia incint5tor. Palatul domnesc
foarte mare $i de o. arhitectura convenabil5, ridicat de itnaintasi; faarte curind.
f u sporii de c5,tice principe cu ,camere frumoa,se si nobile. Petru Cercel mt3i
construi in pia@. palatul'ui o fintfna cu mare cheltuial5, conducind ,apa pe s u b
psmint, prin tevi d e pin, pe io distantii (de patru mile. Construi si o biserica
frumoasa. M'ai f5cu .m5din,i £rumcase in stil iitailian in fa@ paLatului" ($t. Pascu,
P E ~ TCercel
U si Tura Romaneascc? la sftrsitul secolului X V I , Sibiu, 1944, p. 179178).
Ce1,e spuse de Sivari vor £i confirmate :de c85tarii ce trec prin acest ora$ mai
tirzju, cum air f i Giovanni Rotero, P. Baksici si Rau? .de Alep, ca sa nu citiin
- decit pe acesti. citiva.
"intim ,,dita 8mme'', ,,uli$a Buze$tilor" siau mahalalele mai populate
cum ar fi ,,mahalaaa moldovenilor", rnahala,oa Sf. Nicolae", ,,mahalaoa sf. Vi-
neri", unde g5sim numerasse pr5v5'Lii $i case.
5 in secol'ele XVI-XVII, fiind mpitaia T5rii Romanesti, la Tirgoviste se.
gciseau numesoase case aile m a d o r dregiitori care brebuiau s5 stea in m, atit
timp cit dornnut isi avea resedinpa iaci (N. Stoicescu, Bibliografia locaZit6tilor $i
7nonumentelor feudale din Tura Rom(cneasc6, vol. 11, p. 638-639). Dup5 mntnrea.
capi~taleila Bucuresti, in a doua jum5tate a secolului XVII, n m e r o $ i baieri isi
vcr cum35ra locuri de case pentru a-si construi aci ,,case si t e m ~ i " ,adic5 rese-
din$a lar permanent5, in apropieroa curtii domnesti.
"itropolia este acoperit5 cu plumb de c5tre un mester rornan, Dumitru
zidairul, care prime7t.e pentru munca sa niste tigani (DOC.priv. ist. Rom., sec. XVI,
E. vol. V, p. 178).
Arh. St. Buc., m-rea Caldarupni, 1x11, orig. Paul de Alep mentioneazg
exis-a )la TTirgoviste a anor ,,b5i cal:de t T q t i i cu frumoase cupole pe ma:lul
riului, unde este o mica inom5, prin care @pa"pste condusa il,a doua despartituri,
una penku barbati si alta pentru femei", proiprdetate a m-rii Sf. Nicolae (Paul
de Alcp, C6lktoriil.e patrinrhului Macarie de Antiohia %nfarile romane (1653-1658),
ed. Em, Ciforan,Bucuresti, 1900, p. 123).
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A ORASULUI TIRGOVISTE 157

W t e a palatulhi se va lua in a doua jumstate a secolului XVII ap5 si

pentru fintina din fata Mitropoliei care ramasese cu putini3 api3 8.
.c In ceea ce priveste populatia orasului Tirgoviste, stirile sint spo-
radice pentru a c e a perioadS. Stim insa ca, pe - cind majoritatea oraselnr
aveau ur, nt1.mi3r de case variind. intre 150--600 de case, ceea ce pre-
supune o populatie de cca 750-3000 de locuitori. la Tirgoviste numarul
lor era ci1 mult mai mare, cam intre 4000-5000 de case. PopulaGa
;orasului se putea mari temporar prin venirea unor negustori stri3ini si
a populatiei din regiunea inconjuratoare, fapt ce se intimpla de obicei
'in timpul tirgurilor periodice ce au loc in ora:.
Populatia orasului Tirgoviste - la fel ca ?i in celelalte crase mun-
tene - era foarte varista atit i n ceea ce priveste origine? cit si in
:ceea' ce priveqte ocupatia. Printre 'ocuitorii orasului in afar5 de oraseni
propriu-zisi mai gssim : boieri, preoti, tgrsni-dependenti si robi-tigai-ii.
Din cauza existentei acestor categorii, in orase nu avem o popiÌlal;ie
omogena din punct de vedere a.l occipatiilor strict orgseneqti. Acest lu-
c r u se datoreqte in n a r e parte si c o n s e ~ i n t e l odominatici
~ otomane, care,
frinind dezvoltarea economica a Tarii Romancsti in gerieral, nli a per-
-mis o diferentiere completg intre sat si cras.
Majoritatea locuitorilor, chiar si mestesugsrii si negustorii din ora?
.se ocupau si cu agricultura. pentru a-$ procura Ilrana de care aveau
nevoi'e. Oie iaiwea, or5.cjentii s'tiipinieau, de obicei, o gr&din5 d e zzzavak,
vite, livezi qi vii, pe linga casa. In afar: de aceast.5. proprietate bine
delimitata in ora$ mai exista - la fel ca sì la sate - o proprietate
a obstei orasenesti, care cuprindea tarina si locurile de pzsune din ju-
r u l oraqului. La un moment dat, apar in documente mentiuni despre
proprietatea individuala in ocina orasului, grevata insg de proprietatea
obstei. Acest proces de destramare a obstei si de a p r i t i e a proprietatii
individuale i n sinul ei a incepilt Inca de la sfirsitul secolului al XV-lea
si se accentuiaz5 mai ales in a doua jumi3tate a secoluli~ial XVI-lea, ca
i n secolul al XVII-lea sa se aminteascs numai sporadic de aceasta pro-
prietate individziala in tarina orasului.
Proprietatea individuala din orase era formata din locuri
d e casa sau pravalii, pivnite, mori, vii etc. Beneficiarii proprietatilor
i ~ d i v i d u a l edin ora9 erau oraseni propriu-zis, boieriig si m5nasti-

R,adu L,em d a v o h mitropolitului Stefan sii ia ap5 din finttna domneascg

din Tirgoviste, ,,care esiia inaintea po9ii domnesti s 5 o duca dimprmna cu
fint3na Mit'ropoliei, pentru c5 intrlegi'nd domniia mia cum apa 1Xitropoliei s-a
.
'impu$iriat . . . am dat . . aciiact5 ap5 cTt5 va f i a5 o duca.. . cu apa Mitropoliei"
(Arh. St. Buc., nlitrop. T. Rom., ms. b27, f. 397, ,copie).
"a 3 ma,rti,e 1637, DumUtru judet cu 12 (pfrgari din Tirgoviste Snt5resc lui
P a n 5 postelnic din B5~55testiun 'loc d e cas5 cu pivnit5 d e piatr5 in Tirgovigte,
fost al lui I-Iareti lum5n5,rar. Pentru acest loc Pan5 !a avut mai multe procese
i n decurs de 15 ani, iw acum a~itariitatile orssenesti dau sentinta defini,tiv5 :
,,Deci $ntr-aceta, noi ne-am strins toti b5trinii si preotii de 1-am judecat ca
158 LIA L E H R

d e lo. Ei stapinmu de cele mi multe ori atit locul, cit si clgdirea ridi-
cata pe acel loc, ins5 nu initotdeauna avem de-a face cm acelaqi pmprie-
tar ; se poate foarte bine ca looul & apamna unui pmprietar, iar
clgdirea altuia, acesDa din urma pl5tind chine penitru loc.
Din analiza documentelor privind proprietatile individuale din ora?
putem stabili si anumite p r e w d'e vinzare a caselor qi pr5valiilor, casi
pretul lor de constructie. Un document, in care se di3 si pretul locului
si pretul clàdirii, este ce1 din 6 ianuarie 1650 IL. Locul i l fost cumparat
in 1640 cu 63C aspri. Ilie al doilea comis a construit o pivnita de lemn
qi pe pbmi@ o lwa qi a cheltuit pentru iaiceask 35 unghi (7000 de as-
pri). Deci, pe deoparte avem pretul pamintului - 630 aspri - iar pe de
alta parte, costul constructiei, care este dr cca. 11 ori mai mare decit
pretul locului.
La sfirsitul secolului al XVI-lea o prgvivalie costa iritre 3000 si 5000
de aspri. La inceputul secolillui al XVII-lea pretpl unei pravalii se ri-
dica la cca. 10.000 de aspri, pentru ca spre sfir$t~11sccolului sa scad5
la cca. 6650 de aspri.

Este un lucru bine cunoscut c5 in fiecare ora9 medieval meste-

sugarii formau populatia de baza, unitatea de productie tipica pentru
epoca feudalg fiind micul atelier al me$tequgarului. $i in orasele me-
dievale romànesti majoritatea populatiei era formata din mestesugari,
dar acest lucru este valabil incepind cu secolele XVI-XVII. O data
cu formarea pietii interne c r e ~ t e$i numzrul mestequgarilor care lu-
creaz5 pentru piatg si care au posibilitatea sa satisfaca cu mijloace
proprii cerintele consumatorilor 12. Pe masura ce creste numarul lor se
produce o diferentiere iatit in ce priveqte sp-cialitatea (croitori, cojo-

sa-$i tie PanB" docul $i pivnita CB.ibE.oteca Academiai; MDCC/49, orig.) Pan5 pos-
telnic are nevoie de iaceasta intaaine pentr'u a putea stapini locul, cu tuate ca,.
Ia 3 februanie, dewi eu o iun5 fnla!inte, locul i-a fost fnt5rit $i de Matei Basmab.
(Ibidem, DCCXXXV/68).
Gligorie fost mare logd5.t d%iraie$te, la 28 ianusrie 1640, msnastirii
Golgota o casa cu loc si cu pivnitri de piatra in Tirgoviste. (Arh. St. Buc., m-rea
Golgota, V/10, ong.). U n m i m&n5stisrile primesc ca danie n u m d locul a u nurnai
casele mnstruite pe a c d loc si pentru a le stapini pe iamindoua trebuie s5 cum-.
pere si restul. Astfel, l a 20 iianuarie 1652, Neagoe 'dim Tirgoviste vinde m5n5stirii
Snagov o pivzit5 fn Tirgoviste, pentru 30 ughi, ialr locul cufiii i1 ,diZrziieste ace--
leiasi m5naStiri (A,rh.St. Euc., m-rea Snagov, XXXVIIIl, orig.).
11 Matei Basarab int&e$te, da acea data, lui Ilie Sirbul a l doilea comis.
un loc d e casa in Tfrgovi.,$te, ,,aproape ling5 biserica lui Cmd5 vornic, peste
uliw cea \mare dinspre apus, alaturi cu locutl lui jupm Radul mare comis, in.
partea de jos, i a r in partea de sius, r u locul si cu casa lui Dumitru judetd, fn
lat, ihc in lung, de l a uliM mare pini5 la gredina lui Stanciu i u z b a v de d*iZ--
banti. insa. docul lui Dragomir
- ;,Arh. St. Buc.. m-rea Radu-Vocia..
c&l,lgrasuli' ..
xv11i2, orii.).
$t. Olteanu $i C. Serban, Mestesugurile din Tara Romtìneasc6 a i Moldovat
$n evul mediu, Eucuresti, 1969, pp. 63-119 si 155-209).
cari, blanari, zidari, pietrari etc.), cit si in ce priveste pozitia sociali3
(mesteri, calfe). Alaturi de megtesugari, gi5sim in orase numero$ ne-
gustori despre a csror existenta si activitate ne vorbesc atit documentele
interne, cit si cele externe. Negustorii se ocups, insa, mai mult cu
viinww rniidurilor irnportjauk, a eere4elor-marfii, a vWm si in mai
mica masura cu vinzarea produselor mestesug5resti locale, pe care si
le desfac, in primul rind, insisi produciitorii.
Cu toate ci3 datele pe care le avem nu ne permit sa precizzm nu-
m5rul exact al tuturor mestequgarilor si rgspindirea lor in orasele
Tgrii Romanesti, totuqi putem afirrna, cu toatil certitudinea, c5, ce1 putin
in principalele orase, me~tesugariierau in nurnar mare in comparatie
cu ceilalti oraseni 13. Mestesugarii vor fi aceia care vor imprima prin
prezenta lor numeroai5 si prin activitatea de productie si de schimb
desfgsurat.5 in oadrul qezi5rii pe care o vor popula, caracterul unei ase-
zi5ri urbane 14.
Tnc5 de la aparitia sa, orasul Tirgoviste este consemnat in docu-
mente ca un adevarat ora? de scaun, cu numerosi mestequgari care
lucrau si pentru pia@, cu negustori, cu case, pravalii, pivnite, deci cu
forme mature de viati5 orgseneasci5 15. DacZ lu5m actele municipale emise
de judetul si pirgarii din Tirgoviste putem vedea, in mod comparativ,
proportia dintre diferitele categorii de oraseni care semceaza ca martori
si locul ocupat de mestesugari si negustori.
In perioada de care ne ocupam, avem 22 mentiuni de martori in
actele municipale emise in secolul al XVI-lea, repartizate astfel : 9 preoti,
2 dreggtori, 6 judeti, si pirgari, 3 negustori si 2 mestesugari ; iar pentru
secolul al XVII-lea avem 137 de mentiuni : 74 preoti, 6 grgmatici, 17 dre-
gstori, 6 slujitori, 1 judet si pirgari, 6 negustori $i 28 mestesugari. Aceste
liste d'e martori nu cuprind insa decit pe acei oraseni care reusesc sa-$
formeze o oarecare avere si incep sa ia parte la conducerea orasului.
In mod constant printre martorii care intaresc actele municipale apar,
in primul rind, preotii. De aceea, vom lua ca unitate de comparatie
aceasta categorie de martori. Fata de num5rul preotilor, procentul mes-
tesugarilor este precurnpZinitor, printre ceilalti martori ce apar in acte.
Astfel, in secolul XVI, mestesiigarii reprezinta fata de preoti un procent
de 22%, intre cei ce intaresc in calitate de martori actele inunicipale
emise de judet si pirgari. negustorii - 33010, iar dregatorii - 220,'~.
In secolul XVII, meqtesugarii reprezinta 380/0, negustorii - 6O/o, dre-
gatorii - iar slujitorii - 8%. Din datele de mai sus reiese ca,
in timp ce procentul dreggtorilor ramine aproape constant, ce1 al me?-
l3 fn acelaqi timp nu trebuie s5 u i t h c5 mestesugarLii sint mentionati in
acte - si nu numai ei, ci or5senii in genera1 - numai in anumite cazuri. cum
ar £i o schimbore de propriefate, imprurnut de bani sau unele procese ce au loc
in fata autorit5tilar or5sene~tisau in fa* divanului domnesc.
$t. Olteanu, Cercetdri cu privire lo geneza oraselor medievale din Tara
Romdneascri, in ,,Sludii6',nr. 6, 1963, p. 1259.
i5 Idem, p. 1278.
 .. LIA LEHR
1.60

tesugarilor creste de la 22% lr. 38c/o. La cifrele reprezentind numarul

meqtesugarilor qi negustorilor s-ar putea adZuga si o parte din acei
martori, care apar in acte numai cu numelc lor ?i dintre care pe unii
,i-zm putut identifica drept negustori sau me~tesilgari.
Dac5 socotim cZ acei dregatori, care au proprietati in orase si fac
parte din obstea oriisenilor, iau parte in mod sigur la aetivitatea admi-
nistrativa a orasului si deci semneaz5 aproape intodeauna in actele
municipale ca martori, num5rul lor fata de ce! al meqtequgarilor este
cu mult mai mic. TotodatZ, nu trebuie sa uit5.m cii in actele municipale
apar ca martori acei mestepgari care fac parte din oligarhia orasului ;
d e asemenea, ei apar in acte, de obicei, in cazurile in care prezenta lor
ca martori este absolut neces.rZ lG.

In lupta pentru cucerirea privilegilor orascnegti, locuitorii oraselor

au fost nevoiti sa se organizezc. Aceastg organizare constituie in ace-
lasi timp baza autoadministrarii oragului. Dar, in fiecare %ara din Eu-
ropa aceasta lupt5 avea un caracter deosebit. Locuitorii vechiului ora?
medieval au adus cu ei din satele lor natale traditiile organizarii in
obste, stgpinirea obsteascg a psmintului, adunarea populara etc. ". $i
i n Tara Rom5neasca are loc un proces asemZnZtor, organizarea admi-
nistrativa a orasului si in special judecata, pastrind unele aspecte ase-
msnatoare cu vechea organizare i! obstei. La sate - a ~ acum reiese si
din documentul din 1 mai 1602 j8 - judecata era fZcut-5 de I=-3trlnii sa-
tiilui 19. De asernenea, orice om se poate aqeza in sat numai dac5 ,,i1 \-or
placea pe e1 satul si batrinii satului", dacg ,,nu-l va placea satul si b5.-
trinii", atunci sa-l izgoneasc5.. Acelasi fenomen i1 observ5m si la ora?,
unde atit judecata, cit si toate celelalte probleme legate de ad'ministra-
rea orasului sint indeplinite de organele administrative orZsenesti alese,
care inlocuiesc pe batrinii satului din vechea o b ~ t es5teascZ.

"e' pildà, cind Chitu negustor din Trgoviste vilnde lui Iane abagiu un
tigan si o tiganc5, din cei opt martori care confirma branzactia din 11 februarie
1671, cinoi sint abagii si doi negustori (Arh. St. Buc., Mitrop. Buc., CCCXLVI/5,
orig.).
Fr. Engels a ar5tat cfi obstea sateascs aste numai o comunitate de marca
a unei marci s5.t.qti autonome si se %m.n.sfmxn5 intr-o comunitate m5rgseneasc5
imediat ce satul se transform5 intr-un or*, adic5 se fortifica cu santuri si
ziduri. Din aceste comunitfiti de mau.c5 orgsenesti primitive au luat nastere taate
comunitàtile m5seinesti de mai tirzia (Fr. Engels, Die Entwicklung des Sozialismus
von der Utopie zur Wissemschaft, Berflin, 1951, p. 97).
i8 Doc. p ~ i v ist.
. Rom., sec. XVII,B, vol. I, p. 43.
I\,Care om va f i vìnovat, f5r5 teama s 5 aib5 judecats la bfitrlnii satului,
pe care ii vor alege sStenii. Si care om v~afi vinovat de moarte sa-l lege batrinii
alesi ai satului $i sa-l trimeats la curte la judecait5 $i la spinzur5tttoareU.
 Orii..jenii aveau dreptul sa-@ aleaga singuri organele administra-
tive 20. In afar5 de aceste wgane alese, in ora? giisim si reprezentanti ai
domniei, care urmZresc indeplinirea hotgririlor divanului domncsc si al
cgror rol este mai mere sau mai mic, dupii cum se manifestz si autori-
tatea dornneascz fatZ de orasul. respectiv, in funwe s i de gradtil de
dezvoltare al acelui ora$.
Alegerea jude@dui. Documentele pe care le avern nu ne dau infor-
matii despre felul in care se f k e a alegerea judetului. Urmzrind ins5
actele muni cipalie emise d'e orgmele admin-dive or5s~n@tivom ab-
serva ca aceastii alegere avea loc anual, judetul putind f i si reales in
aceactg f unctie.
La Tirgcuigte, Ictre anii 1585-1637, sint sase cazuri in care ju-
detul nu rfirnine mai mult de un an in aceastz functie. Astfel, in actul
emis la 15 decembrie 1585 apare ca judet al oraqului Tirgovi~te,Tudo-
ran21, iar in actul urrnator, emis d'e autoritstile orZsenesti la 12 iunie
1586, apare ca judet Gherghinic 2.' in actul din 11 mai 1601 apare un
a.nume Petriman ca judet al orasului 3, iar in a d u l din 25 iunie 1602
i1 g5sim pe Draghici judex. La 19 mai 1606 este -jude.t; al orasului Pe-
triman x5 - nu putem ?ti dac5 este acela$i cu cel ce a apgrut in cali-
t a t t de j~rdet in 1601, lucrul ar f i posibil, deoarece realegerea poaCe
avea loc +i la interval de citiva ani, cum se va intimpla mai tirziu la
Tirgoviste si f n alte orase, ca Bilcureqti si Cirnpulung - pe cind la
4 noiembrie 1607 este Dragu judet2? La 6 aprilie 1619 a p r e in acte
VintilA judet ", iar la 4 aprilie 1620, Gheorghe judeml La 31 iulie
1626 m si la 20 aprìlie 1627 il gisim ca judet pe Gherghe, iar la
3 decembrie 1 6 2 7 3 , pe D~imitru.La 29 iunie 1636 11 gasirn in calitatea
de jud'et al orasului pe Doran a', iar la 3 murtie 1637, pe Dumitru 33.
Toate acestea ne fzc sii afirmiirn c5, alegerea are loe anual, judetul pu-
tind f l reales 3L.

'O Sub aceastk denurnixe se inteleg judetul $i pirgarii. Sn articol vom folosj
in qeneral termenii de mganele administmtive ale o-ului sau reprezentmitii
orqului.
'Qoc. priv. ist. Rom., sec. -1, B,vol. V, p. 21 0.
2 Idem, p. 242.
23 Jdem, sec. XVII, vd. I, p. 14-15.
DOC.priv- ist. Rom., sec. XVII, B,vol. I, p. 53.
Zs Idem, p. 215-216.
2G I d e m , p. 284-285..
2; I d e m , vol. 111, p. 336-337.
zs Idem, p. 497-498.
9 Doc. Rorn., Hdist.? B. Tara Rom., vd. XXI, p. 249-250.
-ri I d e m , p. 316-317.
3i Idem, p. 464-465.
$3 Arh. St. Euc., m-rea Radu-Vod5, XVII19, orig.
Biblioteca Academiei, MDCC/49, orig.
34 C m cazul lui Spjriciu judet, p e care P1 gasirn in aceast5 cxlitste
la 15 iulie 1612 (Bjblioteca Academiei, D C C X X X I I J 2 2 , ,orig.) s i la l 0 iunie 1613
(Doc. priv. ist. Rorn., sec. XVII, B, vol. IL, p. 206-207). iar la 4 maMe si I9 mai
1614, pe Stoica (lbidem, pp. 257-258 si 278).
 Cele spuse mai sus, pe basa dacumentelor orssene~iti emise dc.
juàet si pirgari, sint confirmate si d e relatarile rmui cFilug5r italian
despre alegerea judetului din Cimpulung la sfirsitul secolului al
XVII-lea 35, La Bucurelti se observà c2 judctul putea f i reaIes pe o pc-
rioadZi mai indelungata.
De asemrnea, putem spune - pe bara documentcler din decembrie
1585-iulie 5586, iunie 1613-martie 1614, iulie 1626-dccembrie 1627 si
iunie 1636-martie 1637, emisc de judetul si pirgarii din Tirgoviste, pre-
cum si a acteIor emise de judetul si pirgarii din Bccuresti in iunie 1677
:i mai 1678x -
c8 alegerea avea loc in totdeauna primàvarax.

35 Acest c2lug3ir a cslaltorit prin Tara Rom$nearcZ Fn anul 1888 si relatìnd

despre domnul tgrii, spune : ,,Dac5 e amicul catolicilar ? E ce1 mai rr6u iriarriic
al noskfu acel Amrnm. h d r w judele din CimpuIung, o m catdic, care servise
credincios la multi primcipi, se dese a doua mi-5 ca judece (pentru cS locultijrii
CimpLunpului iqi schimbà judecele pre tot a u l l , principele n-a vuit 66-1 int5-
reasc8, inr 01 filnd trirnis de cornunitatea 1ocuitwiIor impreuna cu un arlt catcrlic,
anurne Rlasiu, sAa dus la principe. ESzncipek rngniat. nu pentru C& s2a ales
judece, ci pmlru ca e cabltc, a mt sa-l sperie $i sa-l inrnoaie prin arneaiintàn.
prin promisiuni" (Reperto~uistorisu U P S ~ ~star~tz? Terei Romànesci (1679-11388)
Sn ,,Magaziml jstoric pentru Dacb", Bucuresli, 1817, vol. V, p. 37-38). Easind
la o pa,rtrte invelisul reIigios al. acestei stiri, constat5m cS, in aceast5 perimfi5
- sR,rsitul secolului XVIE - alegerea judetuluS la Cirnpulung - ca si la Tirgo-
viste- se facea an,ztaX.
30 &h. St. Buc., m. 1234, f. 226, copie $i Biblioteca Academiei, CXCVIIX/75,
orig.
37 Vom d a aci lista judetilor h functie - adic3 a celor care emit arte -
din ora- Tìrgoviste :
1512-1521 : Torna
1585 decembrie : Tudoran
1 5 X G iuriit: : Gliergìih~ic
1558 aprilie : Tudoran
1597 decembrie : Chirfate
1601 rnai : Petrirnan
1602 iunia : Drgghici
1006 mai : Petrirnan
l607 noiembrje : Diragu
1612 Lulie : Spinciu
1613 iunie : Spinciu
1614 rnartie : Stoica
la14 mlai : Stoica
1619 aprilie : VintilR
1520 aprilie : Gheorghe .
1626 iulie : Gherghe
1621 aprilic : Chcrghc
1657 decembrie : Dumitru
1631 mai :Lazk
1636 i u d e : Tudoran
1637 m t i e : Durnitru
1639 iun* : Neagoe
Dupa aceasta data nu mai glieim acte emise de judeti si pìrgari. Atit in sece-
lul XVI, cit qi in secolul XVII mai apar in acte si alji judeti, fie ca martori,
fie ca proprietaii de case $i prgvàlli, cum :r.s5 nu putem ?ti dac8 1s acca daA&
erau in funclie sacu nu - c5ci de multe ori g5.si.m mcn1iona;i In ace!qi docunient
 Atributiilc orgmelor administrative orZ+ei~e? ti, atributiile judetu-
lui si plrgarilor erau multiple.
Una dintre cele mai importante atributii ale judewlui si pfrgarilor
era dreptul de judecatg. Reprezentantii orqtllui erau aceia care judeceu
toate pricinile ivite Intre o*%c;~ni,Iic c2 era vorba de o proprietale
aflat5 in ora? sau in afara ora$ului, fie cZ era vorba de conflicte de
alta naturs.
La inceput, organcle administrative ale orasului joac5 mai mult
un rol d e mijlodtor intre partile care se judec5 38. ?n fa$a judwlui 51
pirgarilor din Tirgoviste a avut loc judecarea u n ~ pricini i privind o m q -
tenire, judecat5 ce se face in fata lor prin faptul ~5 cei doi impricinau
sint lucuitori al crasului Tirgoviste si d e d depilid de autoritatea org-
seneascg de acolo. D& un act din secolu! XVII - din 18 iulie 1628 39 -
ne arata c5 la un rnoment dat incepe sZ conteze $i locul unde se g5-
se* obiedd d i t t d u i qi nu mmmi dac5 imprioiaia$ii srht I ' o ~ u i t o ~ aii
orasului ale carni organe administrative judec5 pricina. Astfel, Fota din
Tlrgoviste se judecà in fata j u d k l l u i +i pPrgzrilor din Bucuresti cu
Ivasco cornis qi mEn5stirea Cernica pentru stgpinirea uncr locuri de
easii cu pr5v8Jii in Bucureqti. hainte de a da sentinta, judetul si pir-
garii au avut eonsimt5mintul celar dou5 parti : ,,se-au irnpgcat ei dde a
lor bungvoie, cum mai mult pir5 si gilceavà s5 nu mai Xii intru ei in
veac". Din cele de mai sus se desprinde si faptul cS, indiferent da&
este vorba de ~ngnastire,boier sau orasan, dac5 obiectul procesului este
in ora:, pricina se judecz In fata organelor administrative ors~jenegti,
care dau si sentir@ definitivii. Acest l u m se datereste si faptului c5
t r ~ p t a tautorit a t ~ ajiidetuli~i $i pirgarXlor cre~te,hotaririle luate de ei
ciipWnicE. un m a & &finitiv, mupra cSma nu se m i :--te reveni si
c w a rbbuie sa i se su'puaa bf;iloalrui'torii lolra:~iul,ui,in!cjE'X~erientde si-
tuatia lor
do1 san bei judeti ca martori (de e x . in actul din 3 decembrie 3597 emis de
C M & e j u d j ?i cei 12 pirgari, serriaieazs ca martori inc5 patru jnde;i : Ivan
judet, Tudmm jude.t, Nedellea judet, Barbu judet) - in list5 nu iaim t r m t declt
pe mi care ila data m e n t i o d T n act sinrt sigw ;n 'unctie $i emit actul En
aceasta calikte. Mai putem aninti ca judeti pe : VintiTG judet rnentionat Pn
3588, Arsenie judet - in 1613 ; Vlad judetd, in 1644 ; Sn 1647, Ivqco judel ;
'in 1670, Nica judet $i altii.
38 La 12 i u d e 1586, P e t r i m , mepotul lui Mazgoe $i Obidav, 4 patruie-a
nepot ali lui Mazgoe, vin in fata judetului si pirmrilor d'in Tirgoviqte si se judecii
penm stap"uiirea tunei livezi gi al unui loc de vie, rsrnme rnwtenixe de la
Mkgoe. dudefirl si pkgarii cerceteaz5 si hot5r5sc ca sii stSpineasc2 aceast5
mina Pelrkmn, deoarece le1 &te nepot dde fiic5 al lui Mszgw, iar Obislav este
ai patrulea nepot al liii Mazgoe Doc. priv. Zzt. Rm., sec. XVI, B, vol. V, p. 242).
m DOC.Rom. Hist., E, T x a Rom., vol. XXII, p. 286-287.
AceasM autmi;ta.te cresnnda a judetului si plrgariIw +se mai bine in
evidenta in cazuzile de intZrPe a u.nei x,roprjetati - ica En cazul dim 3 m t i e
1637 - sau a unei danli d m e g t l - cum este dania lui Mihai V i t m d f3cutCi
f 64 LIA L E H R

Dac5 in secolul al XVT-lea $i in prima jumgtate a secolului

al XVTI-lea judecata era una dintre cele mai importante etributii ale
judetului si plrgarilor, nu acelaqi lucru se poate spune +i pentru a doua
jumztate a secolului al W I - l e a , cind pririinile locuitorilor oraselor se
jiidccau fie in fa@ divanul~idomnesc, fie, in nnumitc cazuri - cii-id
este vorba mai ales de negustari sau d'e probleme legate de corneq -
de cgtre starostele de neguctori, imprelins cu ceilalti negustori.
O &t5 lafh5buti.ea organdw ad.ministrradve or&eneqti este si aceea
de a reprezenta oragui in relatiile cu domnls. Judetul si pirgzrii sint
aceia care reprezinta oralul in diferite proccse, pe care acesta le are
in fata domniei. Tot ei sint aceia care iau lcgstura ci1 domnia pentrii
a fixa dzrile si slujbele datorate de oraseni, supraveghind in acelasi
timp si stringerea darilor si iaii mgsurile necesare pentru a completa
partile datorate de or5senii care fug, pentru a se sustrage obligatiilor lor.
Bfneinleles, insii, c5 zceastii autoritate a lor nu se extinde si asupra -

acelor categorii de locuitori ai orasulili, care, bucurindu-se de anurnite

privilegii, ies de sub jurisdicva organelor adrninistrative or+enesti".
Una din atributiile organelor administrative orggenelti, pentru care
avem cele mai multe $tiri documentare, este confirmarea tuturor tran-
zactiilor dc vinzare-cumpàrare Incheiate in oras, a daniilor si a moqte-
nirilor lasate de orii~eni.Avfnd un materizl documentar bogat cu pri-
vire la aceste probleke, vom analiza numai acele docurnentr care scot
In evider-tii rolul organelor adkriinistrative or@enesti.
Judetul si pirgarii sint aceia care confirm5 orice schirnbare de
proprietate survenitg in ora? /12 - fie ca este vorba de orsseni! boieri.
miinastire sau damn -.i, uneori, confjrm5 wiriz5rile sau cumpiiràrile
dc proprietiiti in afara orasului, atunci cind, ce1 putin, una dintre parti
este or5san". Chiar primul a.ct original orFqcnesc intcrn - ce s-a p%-
trat - emls de judet si pirgari este ccnfirmarea vinzsrii unei case cu
rn5nastirii Golgota - cind si Fntr-un caz ,$i ?in celilali, actul definitiv este dat
de crrganele administrative ale om+t!lui, dupa cele emise de cancelaria. domneasci
in aceeqi probIem5.
Printre aceste categorii amintim : clemrl domnesc din ora?, slujitorii si
unele rngnzstiri, irnpreuna cu poslusnicii lor.
42 La 15 iulie 1612, Spinciu judet si p?.rgarii din Tirgovi$e i n t k a c lui
PanCi din ora$ o prgvaie curnpkat5 de la Necula paharnic, fiul lui Ion din ora$,
gi ,,,sa-i fie lui acea prsvàlie cu l ~ c u lcit se va alege, ocin5 $i rnosie o h a h i c & "
(Biblioteca Academiei, DCCXXXV/22, orig.). La 24 iunie 1639. Neagoe judet si
cei 12 pirgari Pntaresc lud Staicn logof5t din Eratiani locul cu pivnita si cu pr5-
valii in Tirgoviste (Arh. St. Buc., m-rea Hurez, XXIX/1 bis, orig.).
ia l mai 1631, U 5 ' r judet s i cei 12 p i r g a i din Tirgovisk intaresc lui
Iani negustor ocin5 cu vie in s&ul Ssteni, cumparatg de Sa C5lin TabAra, pentiru
l'i0 galbmi, ?i In aldama5 au cheltuit 2000 de ba,ni (Doc. Rorn. Hist., B. Tara Rorn.,
vol. XXIII, p. 376-377). La 29 junie 1636, judetul si pjrgarii din Tirgovigte fnta-
resc lui Hrizea mare bari d Craiovei o vie in dealul Ti~govi$tei,curnpZrat5 de
la Stanciu qoimar din Tirgoviste (Arh. St. Buc., m-rea Radu-Vodii XVI/lLi, orlg.).
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A ORA$ULUI TnGOVISTE 165

loc si pivniM in orasul Tirgovjste4" Tranzacva incheiatii intre Ratea

postelnic si sora sa, jupanita, Neacsa, are loc in timpul domniei lui
Neagoe Basarab - 1512-1521 -in fata judetului si pirgarilor din
Tirgovigte 45. Nu putem spune daci3 Ratea postelnic sau sora lui locuiesc
In permanenfg in orasul Tirgoviste, obiectul tranzactiei dintre ei g5-
sindu-se insii in ora?, ei au nevoie de confirmarea organelor administra-
tive oriisenesti.
Un alt document, din 15 decembrie 1585, este dat de judetul gi
pirgarii din Tirgoviste lui Mihai clucer 4G. Prin acest act i se confirma
cumpik-area m i multor case si locuri de grgdinii in Tirgoviste, pe care
le daruieste apoi miiniistirii Panaghia. Reiese din analiza acestui act
&iatit schimbiirile de proprietate, cit si daniile facute in orag sint con-
firmate de judef si pirgari. $i mgnastirile au nevoie de confirmarea
judetului si pirgarilor atcnci cind isi cumpar5 proprietati in ora? 47. Dac5
boierii si miinZstirile au nevoie de confirmarea organelor administrative
or5senest.i atunci cind isi cumpiirii proprieGfi in ora?, cu atit mai mult
au nevoie orsqenii de aceast5 confirmare 48.
in afar5 de vinzgri si cumpiiriiri de proprietafi, reprezentantii
orasului trebuie sa confirme - asa cum am mai spus - si d'aniile fa-
cute in ora?. Chiar si domnul trebuie sa aiba consim~5mintuljudetului
si pirgarilor atunci cind fac o danie. Asa avem, de pilda, cazul din 3 de-
cembrie 1597 49, cind Mihai Viteaz~ilintareste man5stirii Golgota ,,ocin5
din ocina domniei mele din TirgovisteLL si ii daruie~tesi vii cu vinaridu.
In aceiasi zi 50, judelpl si pirprii din Tirgoviste intgresc manastirii Gol-
gota" ca sa-i fie ocin5 din ocina orasului Tirgoviste, pentru ca a miliiit
44 Actul ase data Grgit5, 1512-1521 , (Doc. priv. ist. Rom., sec. XVI, B,
vol. I, p. 92). Mai existg un act orgsenesc, Icu daha de 14 iulie 1517, ernis de
judetul si pi~gariidin Rimnie, dar acesta ni s-a p5stnat numai intr-o traducere
din secold XVIII (I. Ianascu, Documente inedite d i n perioada 1517-1774, in
,,StudiiC', m. 4, ,1955, p 105). Cum documentul original s r e data l5rgit5 si este
W b i l sg fie anterior documanitului din 1517, l-am ,socotit pe acesta ca primul
d,ocument orasenesc ,emis in Tara Rom5neasc2, fiind si original.
fi In privin. acestui act a u existat discutii daca este sau nu ernis de
judet si pirrgari. Studiindu-se insa f o m u l w u l ,actului - comparativ cu alte a d e
orasenegti - precum $i ,pecetea lui, nane este aceea$i cu pecetea g5sit5 pe toate
actele municipsle emise d e judetd $i pirgarii din Tirgoviste in secolde XVI-XVII,
calectivul de la Imtitutul d'e istorie ,,N. Iorga": care a colaborat la editarea
colectiei Documente privind istoria Romanici, a a j u m 'la concluzia c5 nu poate
fi decit un act emis de oanicelaria oraseneascg si nicidecum m act emamat ciin
cancelaria lui Neagoe Basarab.
4"0~. priv. ist. Rom., WC. XVI, B, vol. V, p. 219.
fl 7 4 noiembne 1607, n~anastireaGolgota curnp5,rg un loc de casa, pentru
2700 aspri. Actui este dat de judetul $i pirgarii din Tirgovi~te (Idem, sec. XVII,
v d . I, p. 284-285).
La 4 aiprilie 1620, judetul si pirgarii din T?rgoviste intgresc 5ui. Mihalco
selar o ;pr5vSilie m locul cit se va alege, cumpai-at5 cu 11.000 de bani (DOC.p~iv.
ist. Rom., sec. XVII, B, vol. 111, p. 497-498).
Doc. priv. ist. Rom., sec. XVI, B, vol. VI, p. 298.
j0 Idem, p. 299-300.
 LIA L E H R
166

To Railzail voevod cu acea ocinZU'.In continuare, se arai5 cauzele care au

dris la aceastii danic si se intercaleazti un frngrnent din actul dat de Mi-
hai Viteazul. Desi este dat In acciali zi cu privilegiul domnesc, actul ora-
qenilor rpprezint'5 o confirmare a celui dintii. Formularul actului este
aproape icicntlc cu forlnularul actelur emise d e cancelaria domneascs. ,,ne
aceea, arn fiiciit noi, judetul si 12 pirgari, aceasta carte a ncaslr: ca sZ
fic aceastii orina la sfinta rnZi-iSstire de la Colgota dc ociris gi de ohahah'.
UrrneazB apoi blestemul ,ci rnartorii ca si in z.ctele dornnesti.
Tot in atributiile j~~detwlui si pirgarilor intrii si confirmarea m q -
tenirilor 15s2t?te de oraseni. Astf el. j ud@ul si pirgarii d in Tirgovi~tein-
tàresc la 1 9 mai 1614- lui Iane, ficl lui Ghcrghe Ei-gopol fost pircalab
d e ora?, pztru priivglii cle bzcgnie, GU 1 0 ~ ~ zzrafilor?
11 care ii rZrnCiseser5
rno$enire d'e la tatZ.1 s5u si pe c m e fratii lui le viriduserii, fSr5 ?tirea
sa, lui Radu IuwiZin2rarul. J a ~ ese judecg in fata divanului domnesc vi
cistig5 procesul. D o r n ~ u lii da un act de stspinire a acestor prSvZlli,
insa Jane cere si o carte de intiirire din partea organelsr adrninistrative
sr5qeneqti, carte, care, pentru cl, avea o mai mare putere : ,,Si s-au
f5cut si cartea dornneascii ca sà tin5 Iane acele p5v5lii declina lui prc-
cum $i noi am scris accastg carte a noastr5 lui Iane, pentru ca acestc
mai sus zise pr5~~5lEi sa-i fie lui ocins si dedin5, de ohabii lui si
fiilor lui'' SI.
J u dctul si pirgarii conf irma si dif eritele schimburi de proprietate
fàcute in oras
Acestea au fost cele mai importante atri1)utii ale organelor admi-
nistrative oriisenqti. Jirdetul si plrgarii mai Indcplineau insii si o swie
d e trebiari cie mai mica Importarit-5. care ccmpleteazii irnaginea pe care
ne-o putern faee despre activitatea lor. De pild5, 3-irn nurneroase men-
tiuni In care accqtia apar in calitate de martori ir, diferite problernc,
sau sint trirnisi de domn sS fasa unele cercctari privir:d hotarelc unei
p~oprietiiti.
Reprexentan$ii donzn.iei in oras. Oracrle din Tara RomaneascS nu
aveau o autoadministrare cornplei5. Din aceastà cauz5, al5turi dc re-
prezen tantii alesi ai orasuliil, gasim si seprezentznj zi pi i t e r i ì domncs ti.
Printre reprezentantil domniei, rolu! ce1 mai important i1 aveau
pircalabii, p~ care li g k i m rnentionati in ciproape toate orayelc, rolul
lor constlnd mai . a l a in stringcrea veniturilor pe cere le Tnccisa dbmnul
diil vàrnil~si tirgurile din oras, prccurn ?i la participzrea, alzturi de
reprezentantii oralbilui la jridccarea urior priciini ce prlveau pe slujitcri.
L-neori, ci aduceau la Tndeplinire hotaririlc domniei cu privire la satele
din apropierea oragului in care isi avcau resedinh. Amestecul pircsla-
hilor in trebiirile interne ale oral;i~luideplndea si de gradtil de dczvoltare
al orasului respectiv. A s t f ~ l ,intr-un ora? ca Tirgovi~te,ro!ul pircsla-

"iDoc. prin. zst. Rom., sec. XVII. B, vol. 11? p. 278.

La 1 9 mai IGOF, judetul si pirgarii dln Tirgoviste confirma schimbul f j c u t
intre rninf~stirilePanaghia si Golgota ( I d e m , vd.I, p. 215-216).
 ORGANIZAREA ADMINISTRATIVAA ORA$ULUI TiRGOVI$TE
167

bului se reducea la stringerea veniturilor cuvenite domniei. Acest lucri1

:reiese si din actul din 27 iulie 1630, dat de Le02 Tomsa manastirii
Nucet si in care se spune : ,,sa fie ... in pace si slobodz de vama de
.&tre toti pircalabii din orasul domniei mele din Tirgoviste, orice va
vinde sfinta rnznastire in bazar, ori grfu, ori vite sau alte bucate ... Pen-
tru aceasta si voi toti pirciilabii, care veti fi de acum inainte in orasul...
"l'irgoviste, ir, vremea in care veti vedea aceastg carte ... voi tare sii vii
.feriti si sZ liisati in pace de vama toate b ~ c a t e l esfintei msnastiri Nu-
cetul, cite a vindut in bazar" ",
Daca judetul si pirgarii sint aceia care organizeazz tirgurile din
,ora?, siiptaminale sau lunare, ~ r e n i t ~ r i lincasate
e revin domniei, care
le stringe cu ajutorul pirc5labilor. Se intimpla, insg, ca domnul sa
acord'e o parte din veniturile acestor tirguri clerului domnesc, Vama era
pei-ceput5 in acest cez tot de pircalabi, care, la porunca domnului, dau
preotilor, diaconi!or si gram5ticilor din clerul domnesc de la Tirgo-
viste, partea ce li se cUvine - ei primeau 40 de taleri argal din vama
"cirgdui "', pe cind d~eurnrlidsmesc din Bziicureqti primea, in aoeeqi pe-
rioada, 100 taleri ani~al.
In schimb, in orasele mai putin d'ezvoltate sau in tirguri, rolu!
pirc5labului era mai mare. Pe ling5 stringerea veniturilor cuvenite din
I vama, sie mupa $i cu stringerea darilor de 5 unele caltGgdi !de a%-
:seni. Totodata, in judecarea pricinilor, rolul pirciilabului era precum-
piinitor, ina.intea jl.ideSul~~i
si pirgarilor.
fn afarii de acesti reprezentanti ai domniei, ir, ora. Intilnim si o
serie de slugi domnesti, care indeplinesc diverse sarcini date de domn.
-fi giisim, de obicei, sub deniimirea d'e ,,voi birarilor si voi toate slugile
domniei mele care veti umbla In slujbele ce sint mai sus scrisecc,sau
,,voi toate slugile domniei mele si voi vinzriceilor si voi pZhiirniceilor
+i voi care umblati de fuma.
Domnul poate trimite in ora? un reprezentant a.1 s5u - ce poate
f i si dintre marii dregiitori - pentru a ad-uce la indeplinire o anumita
hoGrire, cum se intimpla in timpul domniei lui Matei Basarab, cind
domnul trimite pe Diicu mare agc? la Tirgoviqte sii fac5 numiiratoarea
circiumilor din ora: 55.

DOC.Rom. Ilist., S. Tara Rum., vol. XXIII, p. 239.

Actul pria -e se d5ruieste aceast.5 vama este dat de Constantin
Bri~coveanu da 25 aprilk 1698 (Arh. St. Buc., cond. brincoveneasc5, nr. 715,
f . 125 v., copie).
55 In timpul acestei numgr5tor-i s-au fgcut anele abuzuri, dup5 curn reiese
din s c r i s m e a lui Matei Basarab c5tre Diicu m e .ag& .din 3 i~unie1644. Lep5dat
logof5t s-a plins domnului c5 un tigan :al s5u,. anume Opris ologul, a venit de la
@I-5'n Ti~rgoviste gi a mers la casa lui Dumitnu dar5banW1, iar, cin,d - dupa
cum se spune in document - a scdls Diicu ,,circiumile acii in oras, i,ar nestine
au zis &tre dumneata c5 au fosi si casa &ui D m t t r u darabantul cf;rcium5. Deci
a u tras-o oamenii dumiwe pre Opris tiganul de i-au luat ciocanele si tot ce a u
avut si nici a u avut circium5 nici aimica" (Arh. St. Buc., cond. m-zii Snagov,
nr. 458, f . 88-88 v., copie.
168 LIA LEHR

Organizarea cancelariei or@enesti. Existen-fa unor organe adminis-

trative orzseneqti? cu multiple obligatii, presupune +i organizarea unei
cancelarii, unde erau p~st&te pecetea +i catastihul ora+i?lui, cu toate
ca docurnentele vremii nu arnintesc de organizarea unei astfel d'e can-
mlarii. Se poate ca pentru cancelaria orasului sa. nu existe un loc anume,
ci ea sa fie fn casa judemlui si deci sa-@ schimbe cediul ori de cite ori
avea loc schimbarea acestuia. Faptul cZ exist5 o astfel de caficelarie este
d o v d i t de actele municipale emise de judet ?i pirgari, ca si de zapiseleb
oriisenilor, scrise, uneori , , i ~ casa judeblui'" aacte scrise de cele mai
multe OR de insusi jiide9l osasului, alteori de preov sau orgseni insar-
cinati special cu scrierea lor - si intiirite cu pecetea oralului jF. Judetd
era acela care inscriia in catastihul orasului orice vinzare-cumparare de-
proprietate, fapt ce era specificat si in act : ,>case aib5 a le scrie si in
catastihul t i r g u l ~ i ,cum este obiceiulcc. f nscrierea in catzstih era obli-
storie, aceasta cu atlt mal mult cu clt, in cazul In care se Iveau con-
flicte pentru stgplnirea sau pentru Rotarele unci proprietiiti, cercetiirile.
se fiiceau pe baza celor scrlse in catastih si rnsrturiile vecinilor.
Acea~tZevidenl, tinut5 cu strictete, nu ar fi putut exista far5 o.
cancelarie orZseneasc8 bine organizatz. insii asa cum nu avem stiri do-
cumentare despre organizarea cancelariei, nu +e-a rzmas nici un ca-
tastih al oragului.
-4ctele emise de cancelariz orasului erau scrise pe hirtie si nurnai
Sn c a r n i x%we pe pmgamenrt a $i a&le mise de canicelairi~adomneas-
cZ 5%. Are* e r a intarrike cu pecdtea oraqului, :care pu$ea f i fin.
ceara sau fum.
Pecetea orasului Tirgoviste - pe care o g5sirn pe primul docu-
ment original orgsenesc din Tara Romaneasc5 - r5rninc aceeasi in t o t
cursul secolelor KVT-XVIT. Pecetea cste neagra, si are in mijloc in-
Etiscit5 figura Maicii Domnului, iar pe margini este serisa legenda : ,,s-a.
fscut aceasts pecete in zilele prfa cinstitului Io Neagoe voevod"'
(Gsr~opitcrC WE nti~mWHK EE 4HN t i ~ r ~ n k p ~ dNkr6é
r ~ ~ w~ o € n a ~ ) .

M O r g m l m e a cancewei argseiesti dovedeste vi graduf de cultura la care.

an ajuns orii'jenii. Sn activikatea Tor ei au avut nevoimesa stie s 5 s&e @i s a
citeascg. Este cunoscut faptul c9, in mele mage din Tara RomAnearsca, existsu
scoli unde fiii or5seniIor invstau carte. Unii dintre eì isi contianuau apoi studiile.
in Transllvania si mai daparte. Despre o asffel de q c d 5 de IimbS si cultura
slavmii, pe l i n g ~ . M i k o p d i adin Tìrgoviste, se vorheste c5 ar f i exisitat la rnijlocul
secolului XVII, i w profeso-ii gi absdventii ei a.r f i avut o bogat5 =tivitate
c&%ur&ascS. Sint arnin-titi aci ,,dascaul Danielu $i ,,Stoica griim5ticulu, care a.
avut o f r u r n w 5 activitate de taduc5tor. Orgamimea scolii la TirgovGte - in
c x e un r d de seam: a avut si Udriste N5stura1 - a*yart-ca un lucru firesc in
aceast5 pe2iload5 de d o d e a lui Matei Basarab, cind are loc n ~einflorire a
orasului di2 punct de vedere econornic, se recliidesc curtea domneasc5 si casele.
rnarilor dregstan, se tmnsfers tipugrdh de la rnangstima Dealul (V. Papacostea.
O scoald de Zimbti si culturii slavonii la T i ~ g ~ ~ i £n g t etimpul domniei lui Matef
Brcsarab, In ,,Rmnoslavica", V, Istorie, 1962, p. 387-19C).
57 U n astSe1 de act s c i s pe pesgament e& actu! emls de judetul 5'I pii-garii'
din Tlrgovistc la l9 mai 3614 (Doc. p ~ i u .ict. Rum., sec. XVII, 8, vol. 11, p. 278)-
Pecetea gZsit,l. pe docwnentul din 1512-1 52 1 , fiind foarte 8eteriorat5,
nu se mai v5d decit figura +i cuvintele : ,,pecete.. . Meagoe voevod"
(nrci~r.... Hkroe EQ~KO,A,)
Cele relatate mai sus dovedesc existenta, ca atare, a unei cance-
larii oriisenesti, fnzestrate cu rnijlm,cele obisnuite unor astfcl de can-

celarii. Organizarea acesteia corespunde nivelului atins indeobste de

autonomia oralelor muntene.
*
fn concluzie, putem afirma cS nivelul economic atins de o r a ~ u l
Tirgoviste in seccilele XVI-XVII a dat posibilitatea locuitorilor de aci
sa-si cucereasc5 o serie de dr-turi, c aritonornie adlninistrativg si ju-
dec5toreasc5, care este mai accentuatZ pin5 la mijlocul secolului al
KVII-lea, moment In care, dupZ domnia l u i Matei Basarab, rolul ecc-
nomic jucat de orasul Tirgoviste in ansarnblul econornic al TZrii Ro-
mane@ incepe sa decad5, Organele administrative or+ene+ti sint amiea
care rezolva problemele legate de via@ interna a oraqului, hotgririle
luate trebuind sà fie respectate de toti acei ce locuiesc in ora7 sail ai1
propi&ii$i aicolo, in'difent de sihmtia 1
i m wcid5,
Datoritg, insg, dezvoltgrii in genere a TZrii RornSnesti psstrarea
si lsrgirea privilegiilor ornfenesti plnZ la o deplinz autonomie au un
caracter limi tat.
 LIA L E H R
i 70

DIE STADTVERW.4LTUNG DER STADT TfRGOVISTE

IIVI, 16-l?-ten JAHRHUNDERT

In dar Wallachei finden wir 22 Stadte und M&-kte erwahnt. Unter diesen
befundet sich die Stadt Tirgoviste, die, neben der Stadt Buluarest einen beacht-
baren Platz einnimmt.
Dank des hohen Entwicldungsgrades den die Stadt Tirgoviste erreicht hat,
haben deren Burger eine Reihe von Rechten erlangt u n t a anderen, W Recht
der Burgem&ster Selbst ,m Wiihlen. Aus dem Studium ider Stadtacten, die den
Btirgermeister vcm Tirgoviste 'und die Gemeinderate (pi~gari) herausgegeben
haben, geht hervor dass die %'ah1 des B u r g e m i s t e i ~ s jahrikh stattfand, u.z.w.
im Friihjhr, wobei eine Wiederwahl in dieses Amt moglich war.
Der Burgermeister und .die Gemeinderate hatten mehrere Funktionen unter
decen, das Recht der Gerichitslc.arkejt die wichtigste war. Die Stadtrate iurteilten
alle Streitfalle zwischen den Stadtbewohnern, ungeachtet ihrer Natur. Eine andere
Funktion des Burgermeisters und der Gemeinderate v i a die, die S$adt in ihren
Beziehungen zum Fursten zu vatreten.
Der Burgermeister und die Gemeinderate waren es, die jede Eigentumsan-
d m . n g zu betta~gen hatten, sei es dass es sich um St.adtbewohnern, Bojaren,
Klijster, oder den Fursten handelte. Der erste innere Sl;ad&ìkt, 11512-15211, de
in der Wallachei aufbewahrt geblieben ist, ist vom Burgermeister und Gemein-
drate dei- Stadt Tirgoviste herausgegeben warden und bestatigt den Verlrauf eiiies
Hauses js, der Stadt.
Die Existenz einer Stadtverwa~ltung mit mehrfachen Aufgaben setzt die
Organisaticm .ei~.er Kanzlei v m u s , wo die Stadtakten und Vertrage zwischen den
Stadtbewohnern geschrieben wurden und wo die Register und Stadtsiegel auf-
beu7&rt wurden.
Die Alrten wurden auf Papier, manchesmd auf Pergament geschrieben und
rnit òem Stadtsiegel bekraftigt. Der Siegel der Stadt Tirgoviqte war schwra-z,
t m g i4 der Mitte 'das Bild ;der Mutter Gottes und lam Bande die AufschriLt :
.,Der Siegel wurde ausgefertigt in den Tagen des sehr ehrbaren Io Neagoe Voevod".
 370 A N I DE LA M O A R T E A LUI M I H A I V I T E A Z U L

STIRI PUTIN CUNOSCUTE DESPRE VOIEVOD

Exceptionala figura a marelui voievod a trezit interesul si admi-

ratia multor contemporani ai sai de peste hotare, interes care nu a slSibit
nici dup5 tragica sa disparitie. Mzrturie ne sta rZisur,etul pe care faptele
sale l-au giisit in diferite cronici si stiri in decursul veacului al XVII-
lea. Acest riisunet a fost abordat in mai multe lucrari, dintre care amin-
tim pe cele ale lui D. R~isso1, C. Gollner si Stefan Pascu J.

Numeroase sint si portretele lui Mihai Viteazul, pictate sau gra-

vai~peste hotiam. Acedea au fost studiaaite de multi cerce'tatori, p~in-
tre care N. Biilcescu, N. Iorga, C. C . Giurescu, I. C. BSici13, Al Busuio-
ceanu, M. K ~ i r t ,C. V. Obedeanu, G. Oprescu, E. Sliitineanu. Acesta din
urm5 a sintetizat rezultatele tuturor cercetarilor anterioare h-
Pmtrdtele voievoid~luisin't ;de dwu5 f e l : ~1) Portmte individuale
In picioare : a. fresca de la Caliiiu (1594), refSicut5 in 1834 d'e Barbu
Zugraoii ; b. fresca de la biserica DomneascSi din Tirgoviste (1698) ; 2)
Portrete fiicind parte din tablouri cu mai multe personaje. Ce1 mai cu-
noscut este reprodus i n volumul XII din ,,Documentele Hurmuzachicc.
E aiproape s i w c?i apxtinie pi;cto& flamand F m Fz-wnlren I, !i!air nu
lui Frans Frsnken TI, care, in 1601, avea doar 20 de ani si era necu-
noscut 5 .

Studii istorice greco-romane, vol. I , Bucuresti, 1939, pp. 109 sq.

Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes, Sibiu, 1943.
Revista ,,FamiliaZ',.nr. 9, a u g u s t 1966, p. 14.
Contribu?iuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul, in ,.Revista isterica
rom%nSU.vol. 3, @*C. 2-3, 1933, p , 203, sq.
Al. Busuimeanu, Czteva portrete noi ale lui Mihai Viteazul, in ,,Memoriile
Academiei Romane", Sectia istnric5, seria a 111-a, vol. 5, memoriul 5, pp. 2-2 ;
N . Iorga, PncS un portret al lui Mihai Viteazul, in ,,Analele Academiei Romaiie",
t. V I I , 1927, p. 371-372.
172 I. KARA

Tablciul intitulat ,,Cresus arztindu-i$i bog5Qile lui Solon'be aflg

la Muzeul din Viena, copii +i irnitatii ale lucràrii fiind fremente In mu-
zeele europene 6.
Peri,tru portretul necwioscut depistat de noi slnt importante analo-
giae m pxbwteIe-bust, ca cele dexecub%e de S.ad@ler,desmri imitat si
copiat, Umbach, +i el imitat de dteva ori, Custos (16011, Merian 5.a.
Portretul necunoscut al lui Mihai Viteazul este pomenit intr-o lu-
crare a celebrului bibliograf Cornelius a Beughem, intiulatg ,,Bibliograp-
hia historica chrtinobogica et geographica, novissima, perpetuo conti-
nwznda..+", Amstelaedami, apud Janssonio Waisbergios, 1685 (fig. 1).
DupS o prefats de 12 pagini si uni text de 682 pagini, urrneazg cata-
logul portretelor de oameni celebri, aflate in muzeul orgselului Beu-.
ghem. La pegina 726 este trecut si portretul. lui ,,Michael Wayuoda, Pa-
latin, WaEach...", far5 nici o indicatie de pictor sau gravar, proveni-
enti%,anul si l o c d etc.
Studiind Sibliografia iconograf iei voievodului nostru, am consta-
t a t cs niciunul din portretele sale nu poartg aceastii titulatura. Este deci
v ~ r b adespre un portret necmoscut, antcrior anrilui 1600.
Pentru identif icarea sa, ne-am adresat unor prrleteni olandezi. S-a
stabilit cZ or&jelul Beughem nu mai existz ca localikte, fiind de cle-
mult Incorporat orasului Boxmeer. Primaria a c e s t ~ iara? ne-a informat
c5 nu a g5siL un astfel de pcrtret in muzeul local si ne-a recomandnt
sg r-c adresarn la ,,RijIrsbuseau voor Kvnsthistorische Doctmentatie"
din Haga, care, la rTndu-i, nu a putut da de urma portretului. Directo-
rul M u z ~ u l u ide Stat din Amsterdarn ne-a infcrrnat cS lucrarile de la
Beughern au fost Impaeite la diferite muzee. O cercetare la Bruxelles
nu a dat rezultate. Credem c5 nurnai cercetgri directe la muzeele din
Olanda ar piztea da raade. fn orice caz, rgrnfne stabllit c5i in i685 se
afla in aceast5 targ ur, portret al lui Mihai Viteazul.

h volumul V, partea I, a culegerii de documente ,,hionurnenta

Hungarilae Judaica". (Eudapesta, 1959), sub nr. 461, la pag. 227, se
alfla u m 5 t o a r e a $ire idkit~ita: Praga, 23 sie!ptembrie 1600. O rnrod-ueem
cu ortografia epocii : ,,Dieser Tug seindt hiesige Jtlden von Markt
Craccau kommen, confirmieren des qnerineidigen BGthori und Gross Can-
clers in Polen, durch des UTaZlachen Sokn in der Moldaw nit allein erlft-
t e m Niederlag, sondern das Er, Wegda, dieselisen mit ihrem Volk ccuf
7 Meil verfolgt und geschlagen. habe".

"use semalat de D. A. Sturza, In ,,Andde Academiei Rornaine", Sectia

istolricà, t. XV, 1892, p. 27 ; Sub i~icesttitlu =te redata, de -t, o scen5 de l
la

Cudea adin Raga a imp5ratuilui Ruddf I l . Persmajele poada costume de un

orientdism conventimal. Mihai Vite=ul este u $ ~ rde recunascut, fiind situa$ In
primul plan, al qaselea pmsomj din sGnga.
 F j g . 1. Pagha de titlu a vol~rnului
din 1685 in care teste rnentionat por-
tretul lui Mihai Viteazul, existent
atunci la Beughern, in Olanda.

ualahului, dar C& el, voievodul, i-a urrnG7-it pe c i .yi ostirea lor cale de
7 mile si i-a batut". Stirea provine din Cod. 8973, p. 476, Biblioteca Na-
tional5 din Viena si a fost adusa la Praga de un sol vcnit din Transil-
vania.
rrr
Despre acelcasì evenimente, avem o ci~rio~sFi m5rturie din sep-
ternbrie 1600. Ea se afl5 in cwlcgerca de ,,Consultatii rabinicc" a lui
174 I. R A R A

Ioel Sirkis. Am tradus textul dup5 ediQa din Frankfurt am Main, 1697,
aflati la Biblioteca NaponalZ din Paris, consulta$ia m. 82.
E vorba de o mgrturie (datata decembrie 1605) care stabileste fap-
tu1 rnortii m u i anumit Chalm, ce f5cea negot fn MuPdova, in 160U
TI Am fost in Valahta $, eu ?i cu Chaim... La Stepanowicz [e vorba de
tirgul Stefznesti, linga Prut -1.K.I intr-un han, atunci cfnd a fost 7.52-
boiul c u Mihail. Piicindu-ni-se fricii, ne-am tras .in tubiira de valahi +i
polonezi, af'laci in ctmp Ea o j~~rntitatede d l d de Bntopnì. Aici CE^ t,&-
zut O luptii mare a hospodarului, iar trimQ5i veneau anunf;ind cii uine
Mihail. Atunci ew, Iosef, i-anz spus numitulut Chairn: Aici se v a da o
bQt6lie mare cu Mihail; e pimejdie de rnoarte p e n t m noi ; mai b i v ~scl
pleccim in, orasul Botosani, puate CE Dumnexeu ne v a mintui. IVumitul
Chairn n-a vrut sii plece, ahinci a m plecat numi eu, lesef, inr Chaim a
riimas in Eupta amintita. Pind la umnti, eu, losef, imprezma cu alti eeurei
din Lwow 9 Skaly, arn ajuns la Botosani. Aici m aflat cà: ai nostri
[polonezii si trupele moldovene - I.K.] au btitut oastea lui Mihai si au
inaintat spre Cotnad. Noi ne-arn temzlt sti mai reminern la Botosani, clici
acolo era prea putinfi ostire; ne-am tocmit oameni $i arn pbecat la Ste-
panowicz .."
E vorba de unul din episoadele luptelor duse de ostirea lui Mikai
TTiteazul in Moldova, in vara anului 1600, cu trupele poloneze $i ale
Movilc$ilor.

in introducerea la vol. I din culegerea ,,Bait neeman" de Itchak

Biga (Venetia 1620) se povesteste c2 atunci clnd Mihai VodZ a fmpre-
surat Nicopole (in 1595 sau 1.5981, evrcii s-au mfugiat in satele dim-
prejur fO.
SZ speriim cZ cercetiiri mai atente vor d'escoperf noi documente pri-
vind pe Mihai Viteazul.

7 In discwtia iasupra acestui caz, Ioel Sirkiis remarca : ,,...deoareco f emeia,

e ZipsZtG de sot cem de 5 ani...". .Reiese dar cZi evcnimentul s-a petrecut In 11.00
degi larga a f i m -c5 ma in 1605. Luna W estt indicata, dar crerlm cii e vmba
de maz, cum arata Constmtin Turcu (in ,,Studii si articole de istorie", vol. 11,
1957, pp. 77-94), sau de luna sepZembrie, ca 'In docurnentul in lirnba g e m a 5 111).
in Idocumentele goloneze gi Moldova erite desemi denumit5 Valahia, fapt
s e m if icativ.
Polonezii denumesc ,,Stepanowiczu or2isdul Gtefsnesti &in judetul Botjani,
ca in cazul de fata, mu, alteori, I-ii.
Gtat dup5 editia Zolkiew, 1752.
$TIRI DESPRE M M A I V I T E A Z U Z 175

370 ANS DEPISIS LA MORT DU PRJKCE MICHEL LE BRAVE

Dms la ,,Bibliograph& hhiistorica, chrondogica et geographic.a..." de Cm-

nlelius & Beughem (Amstdam, 1685) est si,gmdé dam Ja m u s k àe cette ville
un portrait du celebre p19n.e~vdaque.
: Jusqu'a prkent I= rechmhes pour ret* wuver
r e porlmit inconnu n'mt pas donne des résultats satibfaicanb.
Une lettre de Pmgue, du 23 septembre 1600 rapporte d a nouveiles de-
Cmcovie concmnant une victoise de Michel le Brave rernpur;tee sur Bathary.
Une cmsdtation rabbinique de IGl Sitrkis, de 1605, apparte hdirwkrn-
ment des détails sur les cornbals m k é s en Moldavie gar I- imupa de Michd
le Brave contre le hospodar moldave et ses & l é s p o l w s .
LI sagit des .ctimbats m k é s en 6té 1 6 0 p&s de Butqani, C o h a r i et;
Steianesti.
?TIRI DESPRE T~RGOVISTE IN IZVOARELE NARATIVE TRANSIL-
VANENE DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XVII-LEA

AL. MATEI

Unele cronici, descrieri de calatorie si chiar autobiografii ale unor

transilviineni, cuprinzind informatii si prezentind evenimente desfgsu-
rate la sfirsitul secolului al XVI-lea si in primele decenii ale celui ur-
mator, pot oferi date si aprecieri, mai putin utilizate in istoriografia ro-
maneasca, privitoare la aceasta epoca - dominata de figura celui ce a
fost si a ramas pentru noi : Mihai Viteazul - si, respectiv, ne pot da
unele detalii si infornìafii uneori necunoscute cu privire la locurile si
localitatile ale czror nume sint legate de viata si activitatea marelui
domn unificator, precum si de ale acelora ce I-au urmat acestuia la
cirma Tarii Romanesti. Una dintre localitiitile despre care gasim stiri in
lucrarile unor cronicari. memorialisti si czlatcri din Transilvania - asu-
pra carora ne-am propus sii atragem, cu aceastii ocazie, atentia - este si
orasul Tirgovilte. Semnalarea acestor stiri si date ni se pare a fi eu
atit' mai i m p o i t a t a cu cit - dupa cunostinta noastra - izvoarele na-

i Prof. I. Crgciun considena, pe bun5 dreptate, inc5 i n 1928, ca, pe ling3

studiama documentelor d e arhiv5, ,,cimpul de cercetare in istoriografia noastra
m a i poate f i ldrgit si prin scurtarea ?i prezentarea tntr-o l u m i n i justi a m a f e -
~ i a l u l u ipublicat de vecinii nostri (...l. Dar izvoarele unguregti, mai preciza acesta,
cuprind stiri nu numai privitoare la Ardeal, ci si privitoare la istoria celor do&
Principate libere : Moldova si Tura Romiineasci. Importanta lor pentru trecutul
Zntregului pimint romknesc este deci incontestabild si multipl9". ( I . Craciun,
Cronicarul Szamoskozy s i Znsemndrile &i privitoare la romani, 1566-1608, Cluj,
1928, p. 1-3).
Fot fi iamintite, astfel, citeva asemenea izvoare cunoscute, cuprinzind
infonnatii despre Tirgoviste : (Despre prima expeditie a regelui Sigismund d e
Luxemburg i m p o t ~ i v a turcilor). 1396 ( T a r a Romaneasci, Moldova si Transil-
vania), d e Johann Schillberger ; Despre drumuri.le pe care trebuie s i se poy-
neasc6 expeditia contra turcilor (1522 ), d e F d i x PetanCiE ; (Relatia cilitoriilor d i n
1532 si 1534 in Tara Romiineasci $i Transilvania), de Francesco della V a l l e ;
(Cdl5toria in Tara Rom2neascd si Transilvania). 16 iunie - 16 august 1574,
d e Pi,erxe Lescalapier ; Vizitatia apostolicd, 1581. Relatia fratelui Ieronim Arsengo
despre starea bisericii calolice Zn Tara Romaneasci, de Ieronim Arsengo etc.
V e z i : CdlStori strdini despre tirile romane, vol. I , Buc., 1968, p. 30, 444, 322 ;
si vd. 11, Buc., 1970, p: 428, 509-510),
rative strzne n-au f o m a t plnii h prezent obiectil2 depissrii si, in con- 1
secinp, niei al valorific5rii lor din acest punct d e vedere, anume pentru
istoria TErgovistei. De aceea, a m ?i considerat prilejul ce ni s-a oferit nu
numai ca bine venit, dar si ca o obligatie a noastrà de a prezenta - fie
1,
gi numai sumar - citeva din datele si inforrnatiile ce privesc orqul Tir-
goviqte, pe care le-am desprins din unele izvorire nerative transilvanene,
provenind din prima jumiitate a secolvlui al XVIX-lea.
, l

&a cum se stie, alsturi de materialul de arhiva - cunoscut in I

genera1 sub numele generic de document - si, mai apoi, dk presa si alte l

publicapi si tipsrituri, informatii bogate, adesea unice pentru diferite l

evenirnecte si localitati din epoca feudal5, ne sint oferite de imoarele l
narakive, intre czre sint incluse in mod obisnuit cronicile, mernoriile $i l

re1aWle de calgtorie, interne sau externe. In istoriogiafia noastr5 au;

fost utilkzate si pin2 in prezent multe asernenea izvoare, dintre care
unele externe, de mare valoare. Amintirn, pertru exemplificare, dar si
pentru cg ofer5 date pretioase .i prilejuiesc utile mmpzrzvi, dou5 ase-
menea izvoare, dupa poi suficient de grgitoare : ,,MemoriaEulMlui Franco
Sivori si ,,Cronicat' lui Stefan SzamoskBzy. Prirnul - cuprinzind des-
crierea T5rii Romanesti si a cudii lui Petru Cercel, In intervalul din-
tre anii 1583-1585 - ecte apreciat de St. Pascu, cu prilejul publicgrii
drept o monografie contemporanE asupra lui Petru Cercel $i a T à T i Z
Rmdnegti la sf3rSyEtul veacului al XVI-lea" 3. :,Cronicau $i ,,fnsemnàrileM
lui Szamosk~zy,slnt considerate - t o t dupg aprecierile celui care le-a
tradus, publicat si valorifieat pentru prima data la noi, mult regretatul.
pruf. Ioachirn Craciun -m pentru istoriogmfia rornineasc5 un izvor ciin
cele mai importante. ,,Nu n u m i stirile variate si aproape documentar
exacte - avea sii spun5 acesta despre ,,CronicZU In 1928 -, ci Si epoca
aqninsii in ea o inalfa pe primzrl plan. A ~ o a p ela fiecare pagina II
descoperi cite un crimpei d i n faptele eroice ale cuceritorului ArdeaZului :
Mihai Viteaxul - Nanibalut r d n i l o r , curn i1 nurnise cronicarul tin-
11

-
I
deva @ ale biruitomlui de la Brasov : Radu Serban. $i, h concluzie : I
FZr6 Szamoskozy nici nu s-ar paten scrie o monografie critica cornple:ti
asupra acestor doi domni munterri"
Am Iwat drept exemplu si memerialul lui Sivori pentru c5 acesta
cuprinde, asa curn mai spuneam, unele stiri si inforrnatii $i cu privire
la orasril TTrgoviste, dintr-a perioad5 imediat premerggtoare epocii la
care se refera izvoarele, de asta data numai transilvhene, dintre care-
ne-arn propus s5 prezentam +i noi citeva din cele privitoare la Tirgo-
viste - inforrnalii cu care pot fi comparate $i, in raport de care, le
poate f i apxeciat5, ?i valoarea. Spre deosebire, insa, cle acest memoria1 -
$tjt. Pascu, Petru Cercel $i Tura Rom&neascd la sffrgdtul sec, al XVI,
Sibiu, 1044, p. 4.
q,Craciun, op. cit., p. 2.
care se refer5 fn exclusivitatc la Tara Rom8neasc5, 71 cuprincie un nu-
msr restrlns de ani .i evenimente -, izvoarele care fomieazii obiectul
comuniciirii neastre cuprind nurnai stiri disparate, sumare, fie cele ce
se refer5 la Tara RomAneasc5, In generai, fie cele vorbind despre Tir-
goviste, in special, acestea referindu-se obisnuit la mai multe p r ì +i
avfnd ca obiect de prezentare ;5i descriere diferite teritorii ale tarii ;si
Iocalitiiti, cii acest.ea cuprind veqti si dzte din perioade si cu privire la
evenimente diferite, incepind - asa cum vom vedea - cu descrieri ale
cmsecinteXor luptel de la CZlugZreci si evenimente vi aprecieri legate
sau declansate de acestea l i pTn5 la simplc descrieri, bineinteles la date
diferite, ale Tlrgovi~teide cgtre cZl5tori transilvgneni care au stat sau
au trecut numai, cu diferite ocazii. prin a c e t oras, reqedintg preferata
de unii principi ?n locul Bucurc~tiului, deoarece ,,pozitiunea acestui
ora? e nzult mai bun6 yi mai comoda: decit a orapilui de pe Dz*mbovi$aG5,
flind si mai aproape de Transilvania, unde, la nevoie, c e putea fugi mai
u5or de turci Fapt care, de altfel. a sì fost retinut de cztre acestia ca
vin5 pe seama lui Petru Cercel in actul de mazilire din martie I585 G.
Qrasul Tirgoviste se gzseste m i n t i t ?n izvoarele narative transil-
vanene, maghiare, si ping in secolul al XVII-!ea. Ne marginirn sii amin-
tim doar dou5 asemenea surse. Astfel, Nicrilas Olahus (1493-25781,
vorbind - in cunoscuta sa lucrare ,,Hungariabb- dsspre Dacia v i amin-
tind de ,,voievodul" Radu de la Afumti, , , p f n c f p e al TZrii Rorn&nssti",
precizeaza - la 1537 - c5 acesta ,,este bogat si puternic, si-si are ca-
pitala in orasul Tirgoviste" O apreci~rt.mai lar@ si nuanfaG asupra
Tirgovistei de la mijlocul veacului al XVI-lea g5sim la Anton Veran-
cics, Verantili (1504--1573) care, in lucrarea sa ,,Descriesea Transilua-
n%, Maldovei si TG& RomfinestVr, amintind cg locuitorilor din Tara Ro-
rnaneascs ,,nu le este ingaduit sii interneieze cetligi fortZlre$e, nici
s2i-sj imprejmz~iasciiorasele cu ziduri si EntSrtturi", arata c5 in aceast5
tax5 ,,Tirgoui$e este ~ i n g u n ~ l mai fnsernnat, dsstul de intins [fidind]
oras
$2 capitala fZErZi" 8.
A j u n ~ iEn secolul al X V I I - ~ nu
~ ~ putem
, trece cu vederea pe cro-
nicarui St. Szamos7cOxy (cca. 1565-1612), !a care ne-am mai refcrit si
care, in ,,InsemnErileN sale, nu o da% consemneaz5 +i numele orasului
TPrgoviste. Astfel, acesta, descriind d-umul din Transilvania la Tarigrud,
arat5 i.5 :,din Ardeal pini5 la Tasgrad, trecfnd @n ?ara RomkneascE,
sint acestc! Eocuri : Brasov, Voinesti, T.r"rgovi;te, Bzlcure,?ti, S e r p d t e ~ t i9
Gzcrgiu IingE Dunìire" Urrnind cronologia evenimentelor care au fa-

@t.P ~ S C U , cit.,
op. p. 111-112.
"ezi HwmuzaIri, Documente pr2vitoare Za istoria Rom&nilor, vol. I, supl. I,
Buc., 1886, p. 93 ;cf. si $t.Pascu, op. C&, p. 64-65.
Vezi valumul : ,,Cfildtori strainz despre ! f i ~ i l eromhne", vol. 9, p. 487.
8 Idem, ,p. 40.2.
3 Vezi : I. Criiciun, op. cit., p. 113.
I 80 AL. MATEI

cut obiectul memoriilor, cronicilor sau insernriarilor din primele de-

cenii ale sec. al XVII-lea, retinem descrierea - r,u lipsitii de interes,
cu toat3 lipsa de obiectivitate, fiind vorba de un cvenirnent prea bine
cunoccut nouZ - pe care o face Matei Laczko, concionotar (predica-
ior) la curtea lui Mihail Lorrindfli, Tirgovistei in contextul luptelor ce-au
urmat bSt5Uei de la C5lugiirex;i (din 13 august 1595) : ,,?'ara Roma-
neasca este redobindita ! exclamz acesta, c c sa-tisfactie. Sigismund B61-
hori, principele Transilvaniei, in ziua de 18 oclornbrie 115951 spre seard
a cucerit Tirgovistea de pe tinga riul 1alomif;a in .ara Romdnetlscii, ca-
pitala si resedinca voievodul~ìi (de unde cu don6 zile in urmE vizimZ
Sinan pasa cu Hasan papa a fugit la Bucuresti), +i a o~norit600 de 0s-
tagi si i-a pins pe Mehmet pasa al Caramaniei $2. pe Ali beg din Alba-
nia, capetenia ostasilor turei care aparau cetatea" lo.
O relatare mult mai largc?, de aceast5 data asupra situatici ivite
in anu2 1611, cu prilejul InscaunZrii la Tirgoviqte a lui Radu Mihnea, o
face Francisc Mik6 - camerist al viitorull~iprincipe, Gabriel Bethlen,
+i c5pitan suprcrn al Ciuculul etc. -, cind acesta descrie cu multe de-
hlii festivitgtile care au loc aici. Iata, selectate, de noi, clteva : ,,Oastea
n o a s t ~ zde partea dornnului me?&,oastea ?or de partea stinga, o y
5-am condus pe voievod la resedinta lui, la Tirgovigte (...l. Acesta pe-
tredndzì-se nsCfeE, spiine Mik6 in altri parte, a doua xi voiwodul osph-
tindu-Z pe dolnnut ~ n e u$i pe multi dintre noi, ne-a dat multe darzlri
cinstite" etc. 11.
Torna Borsos (1566-1634), fost negustor si jude al orasului Tg.
Mures, ne-a lgsat, se pare, in urma activitatii sale ,,diplomatice'" ccele
mai multe Pnsemniiri despre 'Sargoviste si citeva amplc descrieri si apre-
cieri asupra unor evenimente importante ce au avut loc in Tara Ro-
m5neasc5. Evident, m d t e dintrc aprecierile lui sufera de acea cunosculii
tendlng de supraestirnare a actiunilor, faptelor. calitstilor principilor
Tra~silvaiiiei; noi retinem, insa, datele si informatiile istorice. Sigis-
mund Bathori, nota acrtsta - in timpul sau dup5 intoa~cerea din mi-
siunea pentru care fusese trimis in 1613 la Poarta de Gabriel B5thori,
$i cincl trecuse si prin Tara RornAneascS -, ,,de aceen a umblat atunci
cu noroc pentru cS I-a alurlgat pe Sinan pasa dincolo de Dunzre si a
scEpat Tara Romdneascii de eS, unde Sinan p a p fiicuse deja doud in-
tdrituri : una Ea Bzlcuresti si alta la Tirgouistg, pe care, leiindu-le de
l a t~irci,le stricz, desi oastea lui Sinan pasa si oastea intratii d i n Tran-

10- Sepsi Laczk8 MbIÉ L o r & d f + f iMihdly udvari c~nc.ianatu~akrbnikdjra 6s

emlékexetre mélto haxai doEgoknalc, rauid meg jegyzései 1521-1 624. (Cronica si
insemnMe scurte despre lucrurile din far5 demne de retinut. de Matei Sepsi
LaczI~6,predicatorul de curte al lui Mihail hrandffj). fn : ,,Erdélyi tort4nelmi
aCatokK.(Date istorice trmsihane), 111, Cmluj, 1858, p. 30.
l i H i d v h g i Mikd Fcrencz Histbribja a maga életében tdrtent erdélyi dol-
gokrO1 1564-1613. (Istoria IEui Widvkgi Frmcisc TvIikb despre lucmrile petrecute
in Trmsilvania Fn tirnpul vietii sale 1564-1613). In : ,,Monumenta Hungwia
Historica", Scriptores VT1, 1863, Pesta, p. 194,
silvatzia au pusfiit in asa rnfisura )ra Rom6neascG ilzcit poate fi z.6-
zutZ si am de ce1 ce trece prin r a r a Ronz6neascii, fapt pentru care cred
cti sub domnia aceea $ a ~ anu se v a pzrtea niciudatti reclcdi" l'.
Asa curn m a i spunearn, In tiinpul primei cglgtorii a lui Toma
Borsos la Co~stantinopol,acesta a trecut prin Tara Rornaneascg si s-a
oprit si la Tkgoviqte, despre care avea sii noteze, printre altele, urmG-
toarele : ,,Am ajuns la Tirgovisfe ??L ziua d e 27 aprilie 116131 (...).
Mai rnuE$i boieri de frunte au z~enitinaintea noastrii ;i ne-au ccndus
la s6lasul nostru c u multa preo.tirecr,precizeazti Borsos, In continuar^, in
Snsemnarile sale in legsturg cu felrrl in care au fost gsrzduiti $i os-
pZta-t;i, ,,cu multi7 cinste si abu.ndenJfi", chiar de voievod, cind au ajtrns
la ,,palatul acestz~ict, care e spre par tea Ialomitei". Descrierea orasului
fi prilejuieste acleuiasi Borsos pagini pretioase, aprecieri +i inferrnatii
dernne de a f i retinute. ,,Aceast6 Tirgouiste - scrie acesta, confir-
rnindu-l parcZ peste ani pe Sivori 13 - este situata Entr-un loc foarte
frurnos, pe o [mare] i n t i n d e ~ e ;alaturi curgind un r2u foarte frumos
pe care ei i1 numesc Ialornita; spre sud IingG [ora?] s3nt uii foarte
frurnoase 2n care se fuc vinuri foarte bune. E un t i r g foarte mare, sint
foarte multe case in el (...), Zocuind in Tirgovistc si multi negustori bo-
gaG" i4, ca si alte asemenea superlative. ?i in urma celei de a doua
ciilgtorii la Pcarta a lui Torna Borsos ne-au r h a c InsernnZri despre
trecerea prin Tlrgoviste si, sespectiv, prin Tara RomAneasc5 a soliei
principelui Tra~silvanici,solie din rindurile ciireia fiicuse, dup5 curn se
qtie, l i a m t a parte. ,,La 23 aprilie [1618J am ajuns la T2rgovQte si
acolo [Kamuti F a ~ k a s J@-a adus la capiit isprava Znceputa (...). fntr-o
zi uoievodul - line s5 sublinieze intr-un alt loc Eorsos - ne-a ospatat
intr-o griidinii foarte frumoasCt sub un $opron(?) de frunxe de pi-
&vara, i a r domnului I<amuti i-a dat in dar un cal foarte frurnosb' j 5 .
Vita ve1 potius pc~egrinatio fotius vitae Tho~nasBorsos. (Viafa sau mai
demab5 peregrinarea din intreaga vinta a lui Toma Borsos). ?n : Borsos Tcinias,
V6s6~helyt6E a Fényes Porthig. (De la Tirgu Mures la StrAlucita PwrU), Buc.,
1968, p. 41.
* Iatg, de ex., curn descria F. Sivori palztul damnesc din Tirgoviqte 1a
mijlocul d ~ e n i u l u inoug al sec. al XVL-lea : ,,Il Paimzo d e Principe e di molta
grandezza e conuen.iente architettura, edificato da suto antichi, che assai presto
fu ampliato da Sua Altezza di belle e nobili stancie, e fesca condurre sopra la
piazza una fontana con. gran fatica s spesa (...l". Vezi : $t. Pnscu, o p cit.,
p 174-175.
i"homas BOT~QS, Itinerarium ad f uZgidam pori am ol lhomanicam e i u s d e...~~
(Des~rioreadizlrnulul la strglu@it.aPoartil. otornana a a c e l u h ~ fTorna Bomos). In :
,,ErdGlyorszSg t6rttinetei tara. {Colectia istoriilm Transilvaniei" ), vol. 11, Cluj,
1845, p. 235.
15 Borsos Tambsnak mdsodzk p o ~ d h ~ vaE6
n jdrds-bnak kficonséges hisforiLju,
melyet csok obiter irtam rneg az Comtantinopolyba, ?n anno Dni Jesu Chrksti
1618, anno a creationae mundi 5574, anno vero Mahumetis p r o f ~ t a e1029, (Istoria
ohiqnuita a cdei de a doua c5Etsei la Paart5 a lui Toma Bmos, pe care am
scris-o doar in treacit in C~nstanti~nopole, in anul Domnulul Isus Cristos 1618,
mul de Ia facerea lurnii 5574, anul de la profetul Mohamed 1029). In : ,,Erdélyi
t6rSénelmi adatok", 11, Cluj, 1886, p. 81.
 AL. M A T E I
182

viri interesante si i n f o m a i i asupra unor evenimente din Tara

RomAneascZi evenimente care si-au avut ca loc de desfiisurare o r a ~ u l
Tirgovi~tene ufer5 si Ioannes Szaljrdi, care, timp de citeva decenii pin5
En anul rnorGi (1666), ocuphd mai multe functii (in a n d 1634, spre
exemplu, il gssim printre custozii - conservatores - arhivei regnicolare
de la Alba Iulia) si dernniati (Intre anii 1641-1643 fiind vice-secretar
al. lui Gheorghe Rakoczi) in Transilvania, Isi tfa scrie, tot aici, si. cu-
noscuta-i isturie (,,croniciiU) pen;tru ,,posteritateG'6. Pentru valoarea
lor documentar5, transcriem din aceasta cronicg citeva pasaje mai
lungi : ,,$i in T a ~ aRomcbteascii s-a iscat o rebeliune nepZ?icutZ $3 raz-
boaie periculoase (...,bl,r noul volevod, Co.zstantin, care a unnat lui
Matei /Busarab/, CEorind SE aibE domnia cu aceeali demnitate ca $i Ma-
tei Vod6, a afimnat c6 se cuvìne demnit6f;ii sale sii rnentin;, cu plati?,
$Z pedestrimea, acea ad.urt&turE dé seimeni. Pe care, cit i-a stat in pu-
tinta, $-a si p2Etit de la el, dar atunci cind ne mai psrtind birui si fiind
goal6 uisteria a f n c e p t si3 se sfliluiascii asupra eliberzrìi (concedierii)
seimenilor cu boilirìi, care, vCzZnd visteria goal ti si nevoia neapiiratz,
a trebuit ssa' le placa faptul cii, in timp de pace, voievoduZ @strjnd
dintre acegtia un numcir cuuenit pentru p z a persoanei sale, a conce-
diat partea cea ma.i mare (.,.).
Fiind !n acest feE elibsrati, ei (se2meni.i) totusi nu voiau s a se
imprtistie, insistind s a fis plcittti, iar p e n h ~cli. nu li s-a dat plata si
mi d e ~lraba Li s-a l a a t si ar6ta.t drum Eibet, acestia au i n c e p t sii
se revolte si s2i vorbeascd d e s v e aceea cG buiwii i-alt CrZdat, ca in, c e k
d i n urmfi, urzind o c w p i r a ~ ì e ,s-au sfatuit impotriva acestora, ngpzrs-
tindu-se f n b - s zi la Tirgouipte asupra ceselor Eor, ~GsEpìndcu sabiu cu
mare crz~zime saptespezece dintre ei, cu t o t CZL solile si copi22 lor.
f n acelaqi Cimp, ntipustindu-se si asupru curtii voievodului, i-ar
f i pus #i C E C ~ S ~- UM duca l-ar fi gtd'sit - ca@L Cind @-a dut, insa.,
uoimodul seama d e atac (rnscoalii) s-ri. ascuns, stind astfei t o t timpl
cit a durat d c e l u l in oras, flirLi a putea fi g k i t atunci, dar $2 dupd
aceeu cu greu i-a pzltut inlatura pentru a scZpa din. mina lor" fl.
Si, in sfirgit, s5 Encheiem prezentarea celor citorva informavi si
aprecieri - desprinse din izvoarele narative transilvgnene, maghiare,
din primele decenii ale veacului al XVII-IE~- cu o frummsS si, nj-
se pare, cea mai documentata l i obiectivii descriere a Tlrgovi~teifScut.5
de Petru BaZcsics in urna intreprinderii, in anul 1640, a unei ciil5torii
prin Tara Romaneasc5. JaG ce scirie, printre altele, acesta despre Tir-
goviste : ,,Palatele dom.nesti n7~.Gnt prea st.rtiludtoare, dar de aceea sint
destt~lde confortabile. Curtea dwn?zeascli e Zmprejmuit6 de uv zid mare

6' Vezi : Siralrnas magyur kr6nik6nak IciEencz konyvei mellyeket a k o w t k c z b

posteritdsnak megintétésekke 6s oktatbsokra tulajdort nyelviinkon egybeszédegetatt
és megirt Szalkrdi Ihnos 1662 - dik esztendoben. /S z a l c i r d i l 6 n o s, SZra2m.m
maggar ktonikcija!, Pesta, 1853.
s"dem, p. 279-280.
3TIX.i DESPRE TiRGOVIqTE 183

d e piatra., Ear poarta ai de fier este p6zitiE de un turn ?n care se sti?

d e s t r ~ j t izi $ nopate. LingZ palat, ?n apropierea -riz~ZJ[lalomiful, se
Sntinde griidina voievodului (...l. Iar, in continuare, alte citeva inf or-
matii, cu nirnic mai putin pretioase, In legiiturg cu populava orasului
qi altele : N t d r u l schismaticilor 18) este de 20.00Q [acestiii fiind mai
#aLes romfini]. Aici locz~iesc foarte mz~I$$negustori greci ; in afa6 de
acestia, se gQsesc intr-ztn numZr f r t m o s @ s2rb.t si bulgari. Din fata
$iraniei turcesti multi se refugiazii in curtea voieucidului (...), Schis-
7naticii au 60 de biserici, mai spune Baksics. Jar ,,biserica cea mai m7.e
l i ma'rr6stirea principal6 sin5 acoperite in intregime cu plurnb 19.
Mentioniirn c5 la $tirile, semnalate In cele de mai sus, despre ora-
qui Tirgovi$te, se adatzga si o stampa a Tfrgovistei si imprejurirnilar,
reprezentind - asa cum se precizeazg in textul insotitor publiczrii
acesteia in ,,Cronica turco-ungara", scoasii la Nfirnberg la mijlocul veac-
cului al XVII-lea 20 - o ,,privire ampra tciberei de la Tirgoviste li a bG-
fiifiei de acolo, la care au 2uat parte [$i] transìluZneni in octombriie 1595",
constituind o confirmare grafica a stirilos - descrieri si aprecieri -
despre orasul Tlrgoviste de pfn5 la mijlocul sec. al KVII-lea.

P. Eaksics, care este cleric catolic, ii c m i d e r 5 ,,schismaticiM pe ortadoc$i.

i9Szamota. Istvan, Régi magyar utolzok EurOpdbun 1532-1770. (CglStari .
maghiari de odinioarra in Europa 1532-1 7701, Becicherecul Mare, 1892, p. 277-278.
20 Vezi : Turkische und Ungar2sche Chronica ..., Nurnberg, 1663. Reprodusi
n u de mult in Borsos Tornss, V ~ s ~ ~ X t @a y FPnqer
t~l Postaig, ed. Kocsany Laszlb,
Buc., 1968, p. 1'76 (ilustratia nr. 12).
 DUMITR W STANCU

Estc jus tif icat pe deplin sentirnentul de mindrie patrioticz de-

care trebuie sii fie cuprins cet5teanul dc azi al Fienilor aflind cZ din
-te qezgrile din measta parte nodicii a judemlui "malitatea sa
are vechimea cea mai mare. In a c e l a ~ itimp trebuie s5 aibii si o retinere
pentru cZ, dacZ soarta a hotgrit sFi se pastreze, nu numai cele mai
vechi dwumerrte despre Fieni, drar si cele mai mul%e5 tirnpd p k -
sg r a s b a m e .aiceasta raaJ,i.t;a%esi sa dea intiietak a l t o r asez5ri. Dar pAm;
atunci, anialira documnentelor ce le p o s e d h nle inggduie sii nu s c h i m b h
ierarhia fZcut3 si enunTatZ.
dm folosit pentru aceasta sistemul urmztor : la docurnentele unde,
unelc formule au fost scrice in limba slavoc5, le-am dat asa cum le-arn
surprins in elc, dindu-le traducerea in subsolul paginii. Acolo unde din
cuvinte lipseau unele litere, pentru a le intregi sensul, arn intercalat
intre paranteze aceste litere. Cuvintelor slavonc intilnitc izolat intre
doctnmente le-am dat traducerea In subsolul paginii. Unele puncte de-
suspensie reprezinta intrerupesile din document, locurile albe, nescrise.
Cu privire la ani, cei cuprinsi Intre paranteze sint cei transformau
din sistemul vechi, pentru a corespundc realitgtii numargrii actuale,
h f olosit din transcricrea alf abetului cirilic sistemul f metic, redind
cuvintele asa cum se foloseau ele in sec. a l XVII-lea, rei interesati
putind sii faca studii si asupra evolutici limbii rornine, precum ci asu-
psa modificiirii unor cuvinte.

Unele dintre documente se refers si la wtele care astki sPnt iimitrofe

ora5ulu-i Fieni : DealuI Mare (Ti.) precum si la aitele mai inclepkkte, cum
ar f i Pietrosir.
' Este vorba de a.~ezZrilede pe cursul Idomitei si lalomicioarei : Brkesti,
Serbànecjti, Vulcknile, BEtdeni, Valea Leurzii, Buciumeni, Motgeni, Cucuteni, Dealul
Mare, Dealul Fnirnos, Muscel, Pietrosita.
3 Fiicind un studiu ,asupra acestei asezari k evul mediu ( c x e cuprind $i
satele componente de astZzi), am descoperit h publizatii si arhive peste 290 de
docurnente, dintre care rea mai mare parte sint inedite. Dintre acestea ne-am
propus sa publicsrn o parte, apartinind secoluiui lal XVII-lea, si case nu au fost.
pin5 in prezent editate.
286 DUMITRU STANCU

Era in 1532 cEnd ,,Din mila lui Durnnezeu, Io Vlad voievod $1

domn a toat.5 tara Unpovlahiei, fiul bunului Vlad voievod - dadea
porunca - lui Nan cu fratele sSu anume Stan si cu fiii lo^, ca sg le
fie ocin5 in Fiiani doua pàrti si la Comarnic jumatate, pentru cZ le
.eslte veche si dreap-tZocina si dedin&..L'4.
De la actst an fondul diplomatic s-a mgrit continuu, iar docu-
mentele si-au scbimbat continutiil, cele mai multe reliefind aspectele
sociale din cadrul relatiilor cu staplnirea exercitatii de boieri, de mZ-
ngstiri szu domnie. Pentru c5 d e a lungul existentei multiseculare a
acestei acjezàri, s a t d si-a schiwl-bat structusa : de la sat mosnenesc la
ce1 mixt in care a coexistat, in afarii de mosnenji intllniti ping la spar-
gerea definitiva a obstii, in secoliil al XIX-lea, si boieiii si reprezen-
tantii rn$inSistirilor si ai domniei.
Fienii ca ?i Cucutenii ?i Cotiianii au avut din partea domniei sar-
cini speciale fiind sate de pl5i:asi. La 28 apr., intr-un hrisov al lui
Mihnea Vod5, Nail diri Fiiani primeste" ... o funie osibitz ce se zice
~ d i nsurpatura d e sus pin5 In Runculege si pina in Poaia Pgduceilor
$i in jos pa plaiul domnesc.,." 5.
Prezenta plaiului domnesc la Fieni indica Inainte chiar dc aceast5
dat5 C S locuitorii lui aveau ziceasta indatorire fata de domnie, s5 fie
pliiiasi la munte, avind obligatia de a pZzi scalele sau posadele prin
plaiuri sau pe valea riurilor. Documentele pe care le p u b l i c h mai jos
rciliefeazg, partial, si aceste aspecte.
Anii 1641. pentru Fieni $i 1684 p e n t m Czcutcni reprezina in-
ceputul inchinzrii unor parti clin satele respective rnZnZtstirilor (CgldZ-
ruc~anli pentru Fieni, Schitul CeGtea pentru Cucuterii, trecut poi d e
Mitropolia Ttrgovi-te). ,,TransferareaG unor Hminturi din satele Fieni
si Tìta manastirii CAld5rusani este TntZritZ prin hrisov domnesc de cg-
tre Maki Basarab, la 1651 +i pe czre il publiczrn in paginile de
mai jos.
Acapararea Nrnintului mosnenes de c5tre boieri si rniiniistirl este
atestatg dcs o multime dc ~iapiseprin care mi deposeclaCi se ruminesc.
un sir intreg dc confiicte care merg gradat d~ 12 jelbe cZtre condu-
catorii judetdui, estre mitropolie sau clornnie, la intrarea igranilor
cu foGa pe pZmPnturi, foste mai Inainte ale lor impr~surindu-le +i
hotiimicii~dil-le - si de aci la riismerite locale - explica atitudinea
protestatarg a exploatatilor, materializatii intr-o multime de acte q1
schimburi de mesajeu,didin care trcbuie 53 vedem lacrimile .t;Zranilor
nostri cu care s-au Entinat cernelurile julbelor ce au stins focul ne-
dreptstii.

Documente privind Istoria RomBniei / E ) , T a ~ aRom&neasc6, sec. al XVI-lea,

Ed. A.R.P.R., Buc. ; 1960, vol. 11, pag. 105.
5 Ibidem, opera citata, vol. IV: pag. 378, subli~ie-eanoastiS.
 Stroe din Fiani judetul Dfmbovita si cu fiul s5u Patru se vind
rum5ni lui Bunea logof 5t.
,,+ Eu Stroe, feciorul lu VlZdutZ di Fii~ini,care $izu in Vilcana,
scriu si m5rturisescu cu cest zapis al meu cum sa se stie c5 m-arn
vindut eu ?i cu fiiu meu P5tru si cu a)ii clti va da Dumnezeu, Bunei
logofZtului, dercpt bzni gata ughi 15, de a mea bunavoie, far5 de nici
o sila, ca sg-i fiu dumnealui rumln de rnosie 4n veac, cu toti feciorii mii
$i msrturie : Costandin vtori postelnic i Radul A m a $ ot Popesti
$i Trifa slujer si star Maieiu ot Stixpineni.
Si am scris eu, Sava @trar manu proprie, m é ~ e l arnartie 16 dai,
1 ~ a7140
t (1632).
Eu S k o e Irn.p.1, Costandin \dori postelnic [m-p.]. Neagiil logofgt
[m p,]. Radul arma? [m-p.]. Eu Matheiu rniirturie Im.p.1. Trifa slujer
Ern.p.1.Eu Dobren [m-p.].
Arhivele Statului Bucure~ti,Mitropolia Tarii RornSne$i, L17, migirial row&
nesc, hidie (31 X 20,s) patru peceti aplicate.
Bublicat; Documenta Rornaniae Elistorica, E, vol. XXIIL, p. 528-529.

Ion, fiul Radului d i n Fieni, judetul Dirnbcvita se ulnde rumin lui

Bunca logofàt.
7 3 Eu Ion: sin Radului o t Fiiani. scriu si m5rturisescri cii za-
pisul mieu [la] mina logofiitului Eunii cum sa se 5tie c5 m-am vindut
dumnealui cu fecioriei miei ci@irn[i] va da Dumnezeu ca s5-i fiu dum-
nealui rnoqie si coconilor dumnealui. $i m-am vindut de a mea bung-
vcie far5 nici o sila, drept bani gata 2600.
Si rniirturie : Staico logofat si Leontie postehic ot Etcoveni $i
Muqat si Strae o t Fiiani si Bunea ot Beanca. gi pentfu credinw mi-am
pus si degetul.
i?lc~astaam scris, rnéseb noiemvrie 28 dni, leat 7145 (1636)"
Alrhivele Statului Bucure$i, Condica Mitropoliei Tarii Rorn%negtI, MS. 127,
f. 357, copie rorn8neasc5.

Momcea negut5tor din Fieni vinde lui Mateì Basarab voievod o

vie in Dealul Bucurestilor, drept 81 ughi.

Fiul.
T Din.
Luna noiembrie, 28 zile, a n u l 7143 (1636).
 , Adeca eu Momce negu@torul din Fiiani scris-am si martu-
risescu cu acesta al mieu zapis, ca sa fie d e mare credi@; la cizstita
mina msrii ssle dornnu ~ o s t r ul o Matei Basarab voievod, ca sa se 5;tie-
cum am avut o vie aici in Dealul Bucurestilor. de curnp5rZto~rede la
Arvat croit[or] de Bucureqti. inss la vale 3 rzzoare gi la mijloc se fac-
2 riizoare si la virh se lgteste de se fac 5 rszoare incii den zilele rZ-
posatului Ra&ilui voievod.
Iar cind au fostu acum in zilele dornnu nostru, jar eu am facut
aceastZi vie vznziitoare htr-aeéia dornnu nostru vrind sa-$ fac5 po-
meng le-au curnpgrat de la mine, drept ughi 81 bani gata si o aut
miluit la sfinta mSn5stire la Rabele hram ...!l, ca s5 fie sfintei rnana-
stire intarire ?i de hranii si demnu nostru pomeanii in veacu.
?i mi-au dat domnu nostru toti banii gata in mln5 mea dennain-
tea a tuturor boiarilor divanuluf mari si rnici.
Si o arn vindut eu Mornce de buniivoe far5 de nici o sil5: fiind'
egumen Irirnia eromonah, cu stirea tuturor vecinilor den sus si dcn I

jos si cu $tirea prcot.ilor den ora* den Bucuresti : popa Drzgul clisii2.r,.
popa Bran i io ppopa Stoica i popa Mirzea i popa Marco i popa Tatomir
i popa Manta i popa Dr5goi i Duca diiacon 1 o t l1 Tirgoviste : Bratul'
grgmatic i Manul i Costandin Chiurcibasa .i alti boiari si oameni buni..
Aceasta am scris ca s6 se stie.
$1 pentru mai adevgratg credint5 mi-am pus si peceatea.5 v.

nUC ~8rnnrp8AO~.O$ET M k c t ~ \ dC~HTERPYE

8 68~$jlEf#~, 3Y AhHH, A$T 3pW12
+ Eu Rllemce. Eu popa Tatomir, Costantin. Eu popa Stoica. Etk.
popa Mirzea, Eu popa Drsgoiiz".
Arhivele Statului Bucum~ti, T~Tit~vpoliaT3rii Romtinesti, CCXX/2, Origin aI'
rom$nesc, hirtie (30 X 213, p p t e peceti aplicate.

Cirstea din Fiiani vinde partea sa de ocin5 lui Negut vataf, drept
12 ughi.
,, + Scris-am eu C3r[s]tea zapis al meu, ca sa
o t FiianCi] a c t s t
fie de mare rredinta la mina vatafului Negut li a feciorilor lui Duml-
tru si Theodor, cum sa. se gtie ci3 arn vindet un loc den lazul cu socii,
partea mea tozEt, insii stlnjini 27 si dc lungu cum rnergu si alte locuri,,
pin5 in muchea rnalillui. Si acest loc laste den parte Gudei +i arn vin-
dut acest loc, direptu unghi 12, far5 d'e aldiimas.

9 Lcx: alb.
loSi din.
Si din.
A scric Durnilru logofst in Bucuresti, luna septembrie, I7 zile, =uK
7153 (1644).
 $i aldgmiisari ail fost : den Fiizni Stoica $i Nan si Shn si d e n
'Tita, Pantazi $iDatco gi Stan.
@i am scris eu Draghici gramatic.
n ~ c nr n ~ c c q ~ r r w p YKa A~HH* A*T ~ P H lS
T
Pantazi, Datco, Nan, Sten, Stan.
y.

asrucr d ALAH, A ~ TX ~ C H Sl4

Acest loc iaste den jos de moara d5iaconului Stefan Bratev, insa
moara cea veckia den drum nn jos, cind am rnasurat cu Erates, erau
grgdini semanate p5 el.
Varlaam arhimandrit ot mitropolie.
Arhivele Statului Bucuresti, Mitropalia T5rii Romanesti, XXXIXfl. O r i g i ~ a l
romanesc, hirtie (32 X 23).

1645 (7153), aprilie, 16

Neguj viitaf curnpir5 un loc din Fiani de la Marin, drept 20 ughi.
+Cum sa se stie c.5 au cumpzrat Negut v5taful ot l52.ta si
cu iedoriii lui na irne 16, Durnitru si cu Theodor, un loc de la Marin ot
Fiiani si. cu di la iravi lui, feciorii Bgdeandui o t tam 17. $i locul iaste
n a ime In mal In funea den Ograzi, si locul iaste d e lat 26 de stin-
jeni si de lungu mérgi den malul ce1 mare pln,? fn hotarul Bezdad~ilul,
cum rnerga si alalte cumpZrZtori.
$i au dat Ncgut ~ a t a f d+i cu feciorii lui, carii sintu mai sus
scrisi, lu Marin si fratilor lui bani gata pre acestu loc, 720 de bani,
fara aldama.. Lji aldiimiilari au fostu : din Fiiani r,a ime, Stoica Voi-
nescul si iar Stoica ot tam si lafrim +i DrZgusin o t Ti-S;av, Radul cu
-frate-sZu Stoica, feciorii lui Brascv ?i Biidica.
q
YI

ntic , w i x c - ~ ~ da n p ~ n ' C ~s~ ,A,LWW,

-
136 A ~ T S ~ H F
nHC d3 flOR m 8 u d ~W T CEAO IJEY~K
lg
Si noi magiiasii pentru crc.din@ ne-arn pus pecetile".
Arhivele Statului Bucuresti, Mitropalia TaTii RornSnesti, XXXIXf8. Ori-
ginal romiinesc, hMie (15 X 20).

1651 (71593, mai 1 5 , Tirgotiiste.

Matei Basarab voievod intzreste m5n5stirii C5ldZrusani rnosie in
Fiani ?i Tlw, judetul Dimboviw.

S-a s c r k luna imuane, 20 zile, In anul 7153 (1645).

j3
1%ugust8 l i,anul 7257 (1749).
$5 L>h.
16 Anume.
37 D e acolo.
j8 +
Scris luna aprilie, 16 zile, in anul 7153 (1645).
N Arn scrfi eu popa Musat din satu1 Titei.
 190 DUMITRU STANCU

,,Cu mila lui Dumnezeu, Io Mateiu Basarab voevodli si domnu

a toat5 Tara Rumaneasc. Dat-am domnia mea aceasta porunc5 o domnii
mele sfintei si durnnezeestii m5n5stiri a domnii mele de la CCildZru-
sani, unde este hramul sfintului marelui mucenicu izvorutorului d a
mir Dimitrie si parintelui iugmenului Varlam si tutulor c5lug5rilor
citi viefpiescu intru acestu lacasi, ca s5 fiie sfintei m5nastirii mosiie in
Fieni si in sat la Tita in plaiu in sua Dimbovita, mosiie aleas5 si hot5-
rit5 si impietrit5 cu boeru domni mele Gheorghiie ve1 portar qi cu me-
giasi dan Fieni si d5n Tita.
Insa mosiie d5 cumpZrZtoare de la Nenciul logofat si de la Stan
si mosie da miluire sfintei mgnastirii de la T5nas5 capitanu, care mosii
o au fostu ciimparat si T5nase capitanu de la Stan d5n Tita. $i iar
mosiie de miluire de la Dragomir ce1 batrin. care s-au ingropat acolo
la m5n5stire la C5ldarupni. Pentru c5 aceasta mai sus zis5 mosiie d5n
hotarul Fienjlor si d5n hotarul T5tenilor au fostu da ciimp5r5toa-e
sfintei manastirii C5ld5rusani pa bani gata si d5 miluire cum este mai
sus scris.
Dupa aceea cicd au fostu acum in zilele domni mele fiind oare-
care mosiie amestecat5 cu s5teni din Fieni si d5n Tita, au venit egu-
menu1 Varlam innaintea domnii mele in dSvari innaintea tutulor cin- 1
stitilor boiarilor domcii mele d5 au luat p5 boiarul domni mele Gher-
ghiie ve1 portar si megiasi bFitr5ni da acolo, anume : d5n Tita, Stan-
ciul va:af d5 plaiu si Manea si Stan si iar Stan si Pantazi si d5n Fieni,
Stanciul si Negrea si Marin si Efrem si Radul si Tatul si Stoica si
Oprea diaconu, ca s5 aleag5 si ca sa hotSrasc5 ?i sii dea la un locu
Fntr-o parte mosiie Iingu mosiie, cum iaste legea si obiceiu mosiilor.
Intru aceea Gheorghiie portar, dac5 au mers acolo e1 au adunat acestii
mai sus zisi megiieqi d5n Tita si din Fieni si au umblat da au ales
toat5 mosia sfintei m5nSstirii C5ld5ru.sani si de cump5rZtoare si da
miluire ins5 de la Tita d5n hotarul di5 sus, 34 dFi locurii in lungul locu-
lui no 80 d5 stinjeni iar i n lat no 15 stinjeni. Si au dat toat5 la un locu
pre Iing5 hotarul ce1 b5trin. $i au impietrit si iar patru locurii la
Firete si un vad d5 moar5 la Plop in capu locurilor si d5n hotarul da
jos al Fienilor 7 locurii : 4 de la Nenciul logofat $i 3 de 1a'Dragomir
ce1 mtrni, citi a r vrea a f i d5 m ~ r i i .$i iar au dat pre ling5 hotarul
ce1 bstrin, ins5 d5n hotar pinB in Vzlea Podului in lat, iar in lungu
d5n malul apei pin5 supt deal, la Piatr5 si 12 p5m5nturii de la TS-
, nase cgpitanu ce au fostu avut inlguntru la Rovioar5, iarasi au ales si
au impietrit si locurile d5n izlazul Fianilor, iarzsi alese d'e la Dragomir
4 locurii si de la Nenciul logof5tu patru si de la T5nase logof5t 5.
i1HuK8nnO locuri 13. $i iar5si au ales d2n partea lui Dragomir b5-
trinul la Bl5tei 1 locu. in lat stinjeni 20, iar in lungu precum si cele-

20 Cite., . L

21 Fac impreun5.
DOCULIENTE PRIVITOARE LA FIENI 191

lalte locuri. Sì izr au ales un locu in lungu la laz clan jos de mMra
lili Mzrco, in Lat stinjini 30 da piatra plns Iri virfu si iar prin apa
Iazul diin Valea Popii si o curiiturs la vale Albisoruleii si un locu pa
ruricurii si o Ijvade cu pornetu! merelcr putni si partea Ln sus CI£ s5
va veni miinastirii. $i au ales r n o ~ i i a lui Dragomir si la Finree...
Asa au ales si au hotgrit ei toti cu sufletele lor si 2u impietrit
$1 au dat sffntei rnzngstisii C5ldiirusani mo7E ohabnice si de hran5,
Iar ctitorilor pom& In veci, cum arn v k u t dornnia rnea si castea aces-
tor megiaqi ce, s-au scris mai sus cu bola1~11domnii mele Gherghe
portar de hot3rnicio dup3 asezzmintul c m iaste scris mai sus.
Pentru aceasta am dat insumi d'ornnia mea sfintei rngnzstirii CZl-
darqani, ca sa-i fiie aceaste mosie de la Fieni $i den T l b de baqtinii
+i d e folos si cZlugi5rilor d5 treab5 $i intru hrana. $i dS nimenea sa
riu sii ci3teasca dupg zisa domnii mele, iar oricarele s5 va afla mosten
mai mult d5n citu au ales aceia acum CZldZru+anilor, si%fiie da pradg
si da gloab5 precum caricarii.
IatZ dar si marturiie am pus dornnie rnea r pe jupan Gheomà
ve17"ban de la Craiova i 24 jupan Dragomir ve1 dwornic i jupan Radu
ve1 logofiit i Ghinea vistier i Dllcul spatar i Barbul stolnicu i Rad'Ct
Mihalcea cornis i Hrizica paharnic i Costiandh ve1 postelnicu. Sì ispraxT-
RIm jupan Radu ve1 logofet. Si eu Dumitm logofet, Boldici Mazilu, in
"
scaunul orasului Tlrgoviqtii, maiu 15, l e a t 715 9 (1651).
Acestu izvod s-au scric asemenea de pe cartea domneasc3 la qcoala
sloveneascri la (S)fintu Gheorghe ce1 vechi. AZ Costandin dascglu
slovenescu.
Biblioteca Academlei R.S.R., CLIIT/194.
Copie .rom&wascS.

Megiasii din Pietrosita, Tita si Fieni, luati pe r5vase dornnesti.

dau mar turie pentru hotarele munte2ui Buceagd.
,,+ Cinstite vornice si dumneata logofete sanatate dcmcavoastr~!
Noi megiiasi carii am fost luau pre riivasile domno nostru Io Radul
Leor, voevod de megiia.jii den Pietrosita, den Tita $i din Fiiani, anume ;
Leota vztaf za ai plzia~iin locul lu Jon a l lu Coresie o t 2S Cucuteni
i % Lazar ot Rrznegti, Rancila dc Serbànesti 1 Grozea ot Runcu i Via-

" L w alb.
ZMaE.
Si.
izi Anul,
Eu.
27 De.
28 DUI.
$i.
 DUMITRU STANCU
192

duta ce1 batrir, den Tohan i Jarca al Clrstii den Poizna M5rului i
Musat Néblea de Bosded, ca sZ c5uGrn pentrt: szrnnele muntelui Bu-
ceaciului carie scrie in carte Mihnei vod5 a boiarilor de Cocorasti, ca
s5 adevereze in ce loc sintu acélé cgrnne. Deci viindu-ne si zioa la
.avagustra la 30 de zile si viind si Pzpa portar la Cimpia, venit-a po-
runca la acesti rnegiiacyi ca s5 ne stringa pe noi. Si ne-am strinsu la
zi cind au fostu sorocul de pre porunca portarului si am trimic oameni
l a dinsul, ca sa vie si portarul +i cu alalti boieri s5 ne suim I2 munte,
ca s5 adevgrgrn pentru acPle sémne. $i inca noi ne-am ?i suit In munte
zicindti-ne portarul sa pureedem In munte de Domenica la septernbrie
8 ~ a r . i Si ~ . arn suit intr-acea zi si arn sezut in munte 5 zile.. por-
~ ~ noi
.
iarul cu acei boiari n-au mai (venit) . . . . ?i apoi si den munte arn
trimis[o]arneni ca sa vie ;i tot n-au venit.
Ce viizind noi rum c5 $edem f5r-de lucru, strins-am s-alti oameni
btitrix-ii den ceia tara casii zu vituit tot aci intr-accsti munti, de stiu
toate sémnele tutilror rnu*ilor, anume uncheagul $ari_dru den Poiana
h2Ziului +i uncheasul Radul ot ~tam31 li Stan al Chircai de Zgrnesti
?i Coman ~;;i incii :-alti multi ocimeni buni de aici de teor5 den Bgdeni
i unchequl Lupu si Ion logof5t o t tam. Ce ne-am strinsu noi cu totii
si am rnersu in virhul muntelili ?i arn umblat si am8 czlcat toate
sérnne(1e) muntilor du pre Ia(l>om(i)tii si n-arn putut af lat acéle(se)mne
.
in rnuntii Ial(o)m(i)f;ii.. pen.. . $i in (rnu)n(tel;e Buceaciului. $.i arn
af(1a)t ... scriu in (cart) Mihnei vod5 in hotart~lPraovei, ins5 curm5ti;ra
Ericeaciului +i Riul Ursului si alte sémne cari scriu in carte Mihnei
vada. toate cite sa afl5 si iaste osebi Buceaciul den muntii Ialomifii.
Deci a)a arn ad'evsrat noi cu sufletele, iar portarul nu $m, dalmne-
voastrz ce meqtesuguri face cu acei boiari c5 deunzzi Incg ne-ai1 f3cut
a v ce dumneavoastr5 ca negte boiari veti socoti, preeum va f i mai cu
direptul.
Aceasta scriern si msrturisirn cu sufletele nosstre. Si pentra cse-

mele scris. e -
dinta ne-am pus si degetele mai jos citi ne-zrn nflat si ne sintu nu-

8 ~AhNM
I1HC ~ € f l ~ a n i & p t 13p03 82
Eu Lcstà vgtaf. Eu Laziir, Eu B&-ml, Eu Grozea, Uiicheasul VE-
dutul, Eu Tarca al C.i~.stii,Eu j!Au?at Nébla, Eu Coman de Poiana R E -
rului, Eu r r ~ c h e a ~ uSandru,
l Eu Radul, Eu Star, al Chirczi, Eu Lupul,
Eu Jon 1~goEt."
Biblioteca Academiei R.S.R. C L X X X V J P 8 .
Original rom5nesc (31,5 X 21). Hirtie rupt la Indoitufi.

"'l Zile.
ToE de a c o b
32 Scris septembrie, 10 zile, 7177 (16681.
DOCUMENTE PRTVITOARE LA FIENI 193

1676 (7181), iunie, 5.

t iHul\ocrito IW
EOXTIO F p n r o p ~ tKOEKOA H r o c n o , A , ~ ~ a - ~ a~ ~c ,~W~ A Vrppos-
H
. A ~ X H C K O ~C,H H a KEAHKdrO IW F H K KOt6OA.
~ ,A,dKdr ~ O C ~ O , A , C T K OA H ciio ~ O K E A £ H ~
r o c n o a c r ~ dAIH 33
megiiasilor din satu din Pietrosita anume, Dumitru feciorul banului $i
Manea cu ceata lor si megiiasilor din sat dfn Ti@ anume, popa Du-
rnitru si Ion Stgnescul si cu ceata lor si megiiasilor din satul Fiianii
anume, Tatul si Ilie diiaconul si cu ceata lor si cu toti fratii lor da
rno~ie carii sint plaiaqi la munteot 34 sud Dam(bovita) pre apa Ialo-
mitii si feciorilor ce le va da Dumnezeu, ca sa fie lor munti ce sa
cheama Domnestii, da pre spa Ialomitei din muntile BSrbStestilor pre
apa Ialomitii in sus, pini3 in hotarul ungurescu si pre hotarul iingurescu
pin5 in obirsiia izvorului Buceaciului, care se hotaraqte cu Praova.
Pentru ci3 acesti munti ce se cheama Domnestii fost-au mai da nainte
vréme ai lor da la alalti domni batrini da-i multu si totu au fost pre
seama lor da i-au tinutu tot cu buna pace pina in zilile raposatului
2vIatei vod5.
Iar cind au fost atuncea s-au fost sculat boiarii din Barbatesti
cu pira pentru acesti munti zicind cum sintu ai lor, iar megiiasii din-
tr-acéste sa'te ce scrie mai sus ei a u fost mersu cu toti Pmpreuna cu
boiarii din Barbatesti iccainte raposatului Matei voda. Itnr-aciia ra-
posatul Matei vod'a fostu-le-u datu 12 boiari hotarnici si cu om dom-
nescu Tudorasca vtori vornic, care sa le aliaga hotarale ceale batrirìe
si sa le aleagii partea boiarilor din Barbatesti si li-au ales lor da &tra
muntii acestor megiiasi pre cartile lor ce au avutu batrine.
$i iar au r5mas acesti munti ce scrie mai sus pre seama acestor
sate si i-au tinutu tot cu buna pace pina in zilile domnii mele in dom-
niia dintiiu. Iar cind a u fost atuncea, boiarii din Cocoragti anume, Ca-
lata clucer, si Gheorghe cu frati sau Patrascu ots Cimpia, ei s-au
sculat cu pirii pentru acesti munti si au venit de fatainnaintea domnii
méle in divanu dinpreuna cu megiasii dintr-aceste sate. Itnr-aceiia
clomniia mea i-am fost judecat si le-[a]m datu la mija locul lor 6 boiari
adéveritori pre révasile domnesti ca sa caute si sa adeveriaze hotarul
acestor munti. $i atunce nici o isprava nu li s-au facutu. Dupa aciia
cind a u fost in zilili Radului voda Leon, iar s-au sculat boiarii din
Cocorasti anume, Calota clucer si Gheorghie cu frati sau Patrasco ot
Cimpina cu pira pentru acesti munti. Intr-aciia Radul voda Leon inc5
i-au fost judecat si le-au fost dat 1 2 boiari la mijlocul lor hotarnici,
ce sa caute seamnele acestor munti si sa le aleaga $i nici atuncea
nu li s-au putut ispravi caci c5i au fost inchinat boiarii din Cocorasti

Din mila lui Dumnezeu Io Grigarie voievod $i domn a toat5 *a Ungro-

fiul mnrelui Io Ghica voievod. Da domnia mea aceastii poruncii a
mele.
35 Dia.
" Din.
ce scriu mai sus acesti munti lui SSrban spgtar, n c a ~ i n dnici o treabZ.
$i pentru aciia necutenzindu boiarii n-au f5cut isprav5.
Deci cind au fost In zilili lu A n t ~ n i evada, iar s-au scu!at hoieril
din Cocor5stj ce scriu mai sus cu 'pir5 si a u lost mersu d a s-au fcst
pirit d a fa@ tot pentru acesti munti cu magiicyii dintr-aceste sate.
Intr-aciia Antonie vod5 li-au fost citit toate cartile ce-au avutu si i-au
fost judecat s5-si lie fiestecarclc n~untii, prccurn le scriu cartile lor,
Iar qiirban spztar e1 nici asa nu S-211 Ecat ci 2u a p ~ c a tpre megiiasii
dintr-ackslc sate cu strfnsoare $i cu Popa vtori ~ o r t a r i u ,f a r g da nici
o judecat5, d5 li-au luat c5rCilc d5 pre d i t a in sili, cartea s5posatul~i
Mateiu vodz l i cartca Eadului vodZ, SZrban spztar :i au linut acesti
munti in sila fSr5 da nici o drcptate.
Iar cind au fost acum in zilile domnii mCle, c3up.5 ce m-au
rind(u)itu dornnul Dumnezeu cu a 2-2 cl'omnie ?si cinstitul. irnpzrat cu
steagul biruit oriul Taril Rumanesti, la scaun ul dormii mele, d upii aciia
rnegiia-ii ciin Pietro?!@ +i din Ti@ si din Fiiani anlirne : Diirnitru i 25
Manca i popa Dum(l)tru i Ion Stiinescu i Tatul si cu toti partasii lor
dS rnosie ci au venit lnnaiEtea domnii mele in clivan da IziA cu CalotZ
ciipikn +i cu Gheorgl~ecu frati s5u P3ticisccr ot;:? Clrnpina de s-au
plinsu da mare asuprealz si strlrnb5tate ce a ? ( cr,vutu (12 5arban
sp8tar ?i cl5 c5tr5 acegti boleri ce scriii ai sus, ciim CB 1 ~ - a ul u a t alc
1cr drepte F-oqii ?i carti in silZi, pentru care iucru am dat intiiu dom-
niie nien mare strinsoase lui Gherghie +i iratici siiu Pstrasco, ca s;T, dea
~srtilece au luat in zilile Iu -411tonle voe.2 c!e la ace@ megiiqi. Iar ei
au mersu dS au jwat cum cZ nu sint carlirc le ei, ci sintu la 55rban
spiifar. Iar dup5 aciia dornniia mea arn c5utat .i arn judecat pre ctrcpte
$i arn det domniia mea la mijlocrrl lor 24 d c M a r i hotarnici prc rZ-
va$ dornnesti anwne : de in Riilfigurele, Ghinea i :!;; Vlndul pircglab i
Martin i Gorgor ot (tan) m i o i CZliline~tX, Sima iuzbasa i ot Cim-
pina, D~mitirulv5taf i L a m h i o t Cornu, Nicourz i ot Rrecn~a,
PJtru i Sima z1 Condiii o t tam i ot C5line%ti, 1IIitrc.n i ~ i z b a i~ ot ~
BSrbuleti, Irirniia logofst in loc(u1) l u i Angl-i~l logof ii t ot Tirgoviste
i o t Rczdeadu. Jon Gurbet in lgcul lui Dumitru cgpitan ot Tirgcvi~te
i ot Rszvad, Vasile cgpitan i c t ColEiiani, Oancca c c a q u l i o t Podu
lu Giurco, Laiot5 vgtav i Pirvul portsrel ot tam i ot Bsdinei, Ien
Logofat i Cirstea o t tam i a t ErZnesti, Laziiru visternic i ot SSrb3nesti,
BZncil5 vistcr nicelui i ot Cucuteni, Xon a l lu Corcsie i ot Runcu, Baico,
ca sa c5utZm si sii adevereze acesti 24 de boiari hctarriici pentru hotar
(u)Buciaciului ce-s iaste in apa Praovii si pentru muntii cc s5 chiiam5
Domnestii de p5 apa Ialumitii, care sintu ai acestor sate ce scriiu mai

36 Si.
DOCUBIENTE PRIVITOARE LA FIENI 195

sus, sa v a 6 pre unde sintu Ikotariile ale acestu munti si dup5 ce voru
adSv5ra a c m da iznozv5 sii mai hotarasc5 si sa semfieaze.
Deci cinci au fost la zi si. la sorwu, iar acesti 24 de boiari ce scriu
mai sus dlnpreung cu sluga dornnji mele Brsn d o r i portar, ei s-au
strins toti la un locu si au rnersu frnprleun5 acolo la acesti munti, da
au unblatu l i au cautatu hotarsle cele b5trine si au aflat hotorul un
izvoru, ce SE! lssa din muntile Buciaciului +i acelu izvor au. adv5rSrat
acesti boieri cii iaste hotard ce1 bgtrlnu si ali pus pieatrii si da acolea
pre izvor iri jos pin5 in curmiitura PZtduchiosului +i au pus pieatrg si
acolea plnà In apa lalcrnitii si pinii In muxltele BgrbZte$ilor si pre apa
Xalumitli in sus ~ i n 5in hotarul ungurescu. Si din hotarul ungurescu
pina in obfrllia izvorului Buciaciului in hotarul Praovii. Deci asa au
aflatu acesti boiari cu sulletili lor ?i a l i hotgrlt si au ispravitu, pre-
cum scrie mai sus din hotaru in hotaru, precurn arn viizutu domniia
mea si carte accstor 24 clii boiari l~otarnicisi amindoao riivasilc: diom-
nesti la mina rnegiiesilor de intr-aceste sate ce scriu mai sus.
Dreptu clciia $1 domnia mea incii am datu acezsta carte a domi~ii
melc, megiiesilor din Pietroqifa anume, Dumitru f eciorul hanului, i "O)
Manea cu ceata lor +i megi2;ilor din sartu din TEta anime, popa Du-
mitru si Ion StZnescul cu cetasii lor gi rnegiasii lor din Fiiani anume,
Tatul $I Ilie Diaconul +i cu Ceitasii lor si cu Loti frati lor da mosie, ca
s5 aibii a? tiniare acesti munti ce s c r i u mai sus cum i-au hotgrit cu
bunZ pace, sii fie rnoqie stiitiitoare lor si fecioriios in veaci, pentru c5
au r b a s boiari din Cocorasti d5 lege +i de judecata nzintea domnii
méle din divan li HE r v r KoroxAo ~tn~scon$sftnioripi'ws.crr~ rocnoAsrEn MH 41
GEXIOYKO CEICAHT ~ A C T K O ~ O C T ~ K A ~ W LFMO L R O ~ C T ~ MH
O 42
jupan Gheorghie biv ve1 ban i Stroe biv-ve1 vornic i Vinti15 ve1 ban
i Neagoe acl vornic i Chirca biv-ve1 logofgt i Ivasco ve1 logofZit i Toa-
der Sturzea ve1 @bar i Hriza vistier i Badea ve1 clucer i Stoia ve1 po-
stelnic i Coriia ve1 pzharnic i Freda ve1 stolnic i Mateiu ve1 comis i
Stros uel pircglab i Radill Nastrirel ve1 sardar i T:ladu$ ve1 slugar i Durni-
trasco ve1 medelnicer i Staico ve1 pitar, Alexanclrul ve1 jgcnicer i Ilie
siitrar i Radu ve1 logofzt.
~dfliicdX"d 3 AIlilXd~, ~
e
~iksifyd6 ~ 3 Y é6 d W T f l ~ d ~$,Od
k G~ T ~
hN
flfftfk
AOPO@~T, a n Hn
TSHBHH 6 ) l K
-
cTOAUH
A$TOA\
Spd~obE8~8~€4i;t
XsPfìd. 4s

Arhivele Sta tului Bucuresti, Mitropoiia TCìrii Romhsti, CCCI12. Copie

rom5n.easc5.

4i $i de nSneni n e l i n 5 t dup2 porwica domniei mele.

Iatà dar $1 m d o r i punem demnia mea.
$Si m scris eu Mihai, fiul lui Stan logofat, in cetatea de scaun Bucu-
resti, luna iunie 5, ?ar de la A d m pin5 z u r n cursul anilor 7181 (1676).
 1686 (7191), tunie, 27.
S e r b n voievod porunceste sa se string5 dijma cie pe mosia CT1-
dsrusani
A* W A O C T ~ ' ~ I BOIK'CIO,IW W%PKIHROLEOA W F O C f l O ~ H H ' h , I I H c ~ XTOC~OACTRO
MH 44
tii jupineasa Catalina. cari ai fost a Dirnei slujer Starnbol &tra aceas-
ta-ti fac in stiri dumnii mea pintru c5 aici la durnnii rnea ii spuse bo-
iarinul dumnii mele Stefan vel sluger pintru o mosie ce ati fost luat
voi di la eguminul CZldgrusanul sa avind s i boiarinul dumnii mele ci
scrii mai sus acolea pri lings voi acum voi ati indimnat pri eguminul
C5ld5rusanu1, ca s5 ia mos5ia sa aciie. De cari iata cg-ti ponmcescu
dumnii rnea, cii iatg cZ boiarinul dumnii mele, ci iaste mai sus zis,
iaste sa rneargg unii iaste porunca d'umnii mele, iar voi 6 cautati sa
trimiteti 2 oarnini di ai vostri unul di la tini altul di la cslugiiri, ca
s5 stringa area dijm5 dupri acee mosie, si stringhd acea dijrfiii sa se
mgsuri gi sG se pui la un loc, sii stea forte cu seama bung pini5 va vini
boiarinul dumnii mele de la oaste.
Dici viind, v5 veti Intriba ce di uii r z m i ~ etu s5 tii dijma duyi-i
acea rnos5e o vii linea, iar di va rzrninea c.5iuggmd o va tinea el, viri
carii di la divan va rsminea s-o tii acila o va tinca. Iar pinS atunci
nimini sii nu sg tinza la acea dijmii C-apoi f k i n d peste porunca domnii
mele vii pitrece scirbz di &tra domnii mea.
N N

IOHTE K 3 AhEIHi A $ T X ~ P ~ , A , H HCnPdBHNK CdrM PEq : ~ O C I ~ O A,\\WC TIW R ~~ I I E P R ~

&OERO&,d M H ~ O C T E ~O~ ~Xi ~
r ~ ~ t l(m.
~ ~p .)~45 ~ % . 1
Arhivele Statului Bucuresti, Manastirea Caldarusani, XXXII/20, original so- ,
mc"ii~esc,lì~rt,ieC (29 X 19,5), pecete aplicata.

4$Din mila l u i Dumnezeu, Io -5rbzi1 ;-oievod .i domn. Scris domnia. rnea.

" Ilunie 27 zile, anul 7194 (16E.6). $i ispl-avnic insssi s ~ u . r adomniei mele.
Io $iirt~anvoicvod, din mila lui Dumnezeu, domn.
 INFORMATI1 DOCUMENTARE ASUPRA ISTORIEI TiRGOVISTEI
IN SECOLELE XVII-XVIII :

BAIA PUBLICA DIN VREMEA LUI MA'ITI BASARAB

GEORGE POTRA

Pi in pr5ma jumaltate a s m l d u i d XVIII-lea, in cuprinsul

Curtii Domnesti din Tirgoviste, se afla baia pe care o foloseau voie-
vodul si familia lui. Ruinele acestei bai, in forma in care exista pe vre-
mea lui Constantin Brincoveanu; se vad si astazi in spatele palatului,
pe platforma ce coboara spre cimpie si valea Ialomitei.
Bolierimea si negut5itorimea bogat.5 folosea ins3 baia publica, care
era, poate, tot atit de veche ca si cea domneasca.
Matei Easarab ne aminteste toate acestea cu ocazia donatiei ce
face manastirii Caldarusani, una din ctitoriile sale la care tinea foarte
mult si pe care a cEiutat s-o inzestreze cu intinse m o ~ i isi vii, rumani
si tigani - in diferite judete, cu pravalii ?i case in Tirgoviste si cu o
parte din satele Fieni si Tita l din judetul Dimbovita. Ba, indirect, S-au
indemnat si unii mosneni, osteni si calugzri de-a face donatii acestei
manktiri, pentru care erau trecuti in marele pomelnic al ctitorilor, iar
celor care daruiau mai mult li se dadea si dreptul de a f i inmormin-
tati in interiorul bisericii. TJn oarecere Dumitru din Tirgoviste, calu-
garindu-se la manastirea Caldarusani sub numele de Dosoftei, daruieste
partea sa de vie de la Ocna-cea-Mica, iar mai tirziu, in 1648 aprilie
6, cei patru feciori ai sai vind si ei partile lor de vie, aliiturea cu cea
dEiruit5 tot manastirii, ca sa-i fie ,,mosie in veac" 3.
Din documentul de danie (1642 apr. 20) al lui Matei Basarab
aflam stiri foarte interesante in legatura cu existenta acestei bai pinZ
in timpul domniei lui : locul unde se afla, de cite ori si de cine a f ~ s t
refacuta, precum si despre ultima renovare, f5icutEi din indemnul, sub
supravegherea si cu cheltuiala lui personala.
Academia R.S.R.,CLIV - 194 (1651, mai 15).
2 Ibidem.
Arh. St. Buc., M-rea C&ld5rupni, IX-3.
4 Arh. St, Buc., M-rea Celd5rusani, IX-1 ; copie ibidem IX-2 ; Academia
R.S.R.,CMLXXIII-132.
198 GEORGE POTRA

Doc. 1642 aprilie 20. Ti,rgoviqte

Baia cra proprietate dornneascii si se af'a in partea de nord a

palatului ,,&n sus de grEdina domniei mele, de IingZ cetate".
Cu toate c5 nu se arnjmte$te data precisg cind a foslt conshitii, to-i
ni se spune c2 ,,au fost biLtrinZ bue d e m a i nainte urelne, facuta d i n
temelie d e riiposatii stramosii domnii m e l e Basara besti" .
Baia pubiic5 a avut perioade de functionarc, dar si de stagnare,
fiind stricatii ?ip5r5siti5, apoi iar5li remata.
i n cea de a doua domnie a lui Radu Mihnea g8sirn rnentionat pe
un ,,Mihai TbClias" 5, la 1614, care era slujitorul sau chiar coriduciitorul
ei, deoarece este trecut printre rnertorii de seama care semncazz un
a c t dat de Stoica jud'etid $i cei 12 pirgari ai orasului.
in vremea cind Alexandru Coconul (1623-1627) si-a rnutat capi-
tala la Bucuresti, baia a ars ,,si s-au, strtcat sj au cfixut", adira s-a da-
rimat. Mai apoi, In domnia lui Leon VodZ (1629-1632$, demnul a tri-
irnis la Tirgoviste de a luat ciildarea bgii qi a adus-o la Bucuresti, unde,
probabil, se sirntea nevoia ci si astfel aproape n-a mai rzmas nirflic din
vechea si necesara baie a Tirgovistei.

.'I . Buc,, M-rea SI-tii ApostoE, X-2

A T ~Si;, ; Doc. T . Rom., sec. XVII, vol. 11,
nr. 251, p. 278.
INFORMATU ASCPRA ISTOREI TiRGOVI$TEI
199

Matei Baserab, om practic, s-a gindit ca ~ s t eo mare greseals ca

baia sa fie 15saSa in p5r5sire si stricats si a luat hot5rIrea s-o refacg
si s-a dea In folosinta locuitorilor, ad?ncind un venit frumos. De altPel,
voievoduI, i n ceea ce clcirca s,7_ fa&? ~ l r m aO veche traditie, aqa cum
fzcuserg $i inaintasii sai in Bucurestii cu ,,baia cea inare".
Pentru baia d~ la Tirgoviste sa l5sgrn p e nlatei Basarab s5 ne
spun5, cu cuvintelc lui, cum a prwedat :
,Jpoi, d~ipiiaceia cind azi fosl acum TE zilele do~nnieimele, deaca
?n-au diiruit d o ~ n n Eu Dzlinnezeu pe do~nniamea cinstitul ilnparat sul-
tanuS cu. sclziptml stapinirii T Rom6ne~t.l ?n scaunul rfiposatilor
str~mogilordo~nnieimele, iar donznia 7nea m-am apucclt de o am fzcut
+i insumi am domnia vnea Zspraunic pe cinstiterl boeru dmnniet mele
jupan Gheorgke biv ve1 v t t i e r de azl fizcut acensta bae, ce serie mai
sus, cu cheltuiala domniei m e l e de iznoa.t.6 si din temelie, tncE mai
bine de cztm azr fost de mai nainte vreme".
fn sfirsit, cind to-tul a fost gata si baia era in stare de functio-
rsare, avind ca ingrijitor pe ,,Tudorc baiasul o t TrCgovi~te",asa cum
i1 gssim ca martor in unele documente, Matei Basarab a dat l~risovul
domnesc mai sus arnintit, i n care arata c5 baia ,,cu l o m l $.i cu t o t ve-
nitul b6i.i. oricit sli v a alege peste an" o face danie m5nSstirii Calda-
rusani, ,,intru inta'r.ire si intru hran6, mosie in veac, iar domniei mele
.si rnosilor si str&no&lor dornniei m e l e sR fie intru vecinica po~nenire
$ i &tre nimenea sci nu SG ~EZteascE,dup6 zisa domniei .tneEea.
de
Ias ca aceasta danie s5 dlireze in timp, roag5 ca, dupii ,,pstre-
cctnia" lui, orice domn va urma sii reinnoiasca +i sa intZreasc3 aceasts
Qanie.
Docurn~ntuleste intarit; CL! semnstura si pecetea domnului si cu
numele tuturor marilor dreg5tori ai divanulhi, in calitate de martori.
De la data clnd Matei Bssarab a dgruit, baia cu tot venitul. ei
rnkzstirii CZldarusani, vreme de un secol si jumzhte nil ~ t i mcurn
au gospodarit-o c5lugSrii si nici ce venit, mare sau nic, au avut de
pe urna ei. Probabil c5 egumenii greci, care nu prea se interesau
decit de mo5iile mari si banoase ale mSnZistirii, au neglijat +i chiar pa-
rzcit cu timpul baia din Tirgoviste, care era destul de departe pentru
a putea f i in atentia lor. Poate cii a ars ?n marele foc din 1712 si de
atunci a rzmas pZr5sit5.
Tirziu de tot, in prirnzvara anului 1814, arhimandritul Diosafat,
egumenul de atunci, si-a adus aminte c5 mhsstirea avea unele locuri
In Tirgovistc si, fiicind jaIb5 domnitorului, a cemt ca: prin ispravnicii
judetului Dimbovita, sa se orin duiasca boiernaqi hotarnici sg le d ~ s -
c o p r e (nici nu qtiau unde sint) si sg le màsoare in stinjeni. Era vorba

Arh. St. Buc., M-rea Cgld5~usanj,IX-3 (1648, apme 6 ) .

 GEORGE POTRRi
200

de locd pe care a fost baia si de un alt loc pe care mai ram5sese o-.
veche pivnig de piatra.
Caragea Vada a dat ascultare egumenului, trimitmd porunca is-
pravnicilor de la Tirgoviste sa cerceteze p~icinalocurilor. ,,Si la drep-
tute ce va avea jiiluitorul sii-si afle Zndestularea si sa indreptafi. I a r
ariitindu-sii cineva~i cu vreo dava dii nemulfumire asupra acelor
locuri, c u cercetarea dumneavcastrii, in scris, sii-i sorociti la divanu
domnii mele".
Cum a decurs cercetarea nu ne este cunoscut, fiindcc? lipsesc do-
cumentele care sa ne arate. Apoi au venit vremuri mai grele si egu-
menii au lasat din nou locurile din Tirgoviste in voia soartei.
Tozmai in toamna anului 1845, egumenul Meletie reia problema
locurilor unde fusesera baia si pivnita. Calugarul Evsevie este insar-
cinat de conducerea maniistirii CSld5rusani s5 mearg5 la ,,magl-iistra-
tulcc (primarul) orasului Tirgoviste si, cu copii dupa documentele ori-
ginale, sa adevereacca dreptul de proprietate asupra locurilor ce le
primisera danie altadhtc?.
Acest drept l-au dovedit calugarii de la manastirea Caldgru~ani,
dar precizarea unde se aflau si ce intindere aveau nu s-a putut face,
din cauz5 ca ele intrasera de generatii intregi (fiind socotite locuri
domnesti, far5 stapin) in proprietatea unor loccilnici. Pe unele locuri
se aflau case, iar altele, priri- acordare de zestre sau vinzare, se mic-
$orasera si isi schimbasera de citeva ori proprietarii.
Adresele de protest sau d'e raspuns i ~ t r emanastirea Caldgru-
sani si primaria orasului Tirgoviqte s-ari purtat citiva ani, pina cind,
Tn cele din urmZi, s-a recunoscut si aprobat (si prin interventia justi-
tiei) ca locul pe care se afla pivnita, intr-o suprafzta cu mult mai micZ
decit fusese la inceput, sa fie luat in stapinire si ingradit. Pentru ce-
, care fusese baia, nu s-a mai putut face nimic ; era o pro-
liilalt l o ~ pe
blema prea grea, ca sa se mai poatà descurca.
Dar nici de locul cu pivnita, de altfel destul de central, in maha-
laua Stolnicului, nu s-a ocupat manastirea Ciildarusani pina in 1856,
cind egumenul Eftimie l-a det cu embatic cojocarului Iordan Nicola%,
cu dreptul ca, acela, in schimbul a 45 lei anual, sa-l stc?pineas& atit
e1 cit si urmasii lui si sa fac5 pe e1 orice constructie va vrea.
Cojocaru! Iordan Nicolau si-a f k u t case, embaticul a fost platit
regulat si astfel locul a intrat definitiv in proprietatea urmaqilor aces-

Ibiclem, IX-10.
Arh. St. Buc., M-rea CsilclBru~ni,IX-11-27.
Ibiclem, IX-28.
tuia iar mZn5stirca Cgldsrusani n-a mai r5rnas cu nici un fel de l o e
in Tirgoviste.

0U.laqul TYrgoviqte - caipitaki de vara - a dmibruLui Constan-

th Efmm- se bwmform8 m W in iacezdtg m e , cSp6md un
aspeet superior aceluia din timpul lui Matei Basarab ?i a urmasilor lui.
Ca ispravnic al scaunului Tirgoviste, prirnar cum am spune asGzi,
dornnitorul nwneste, ca orn de incredere al sZu, pe localnicul. Pascale
ce nu dup5 rnmult5 vreme capZt5 titlul de vornic $i mai apoi mare vor-
nic al oralului.
Pascale era am m stare materia15 si mai inainte de a f i in frun-
t ~ anraqilliii, fiindcs vedem cii in 1682 august 11, cumpira lo de la Elena,
solia logof5tului Radu, sase riizoare de vie si o livada In Tirgoviste,
situate intre Maria lui TSnzse si Andrei Sarmasa, pentru care plgteeste-
20 galbeni aur. Dar dupg ce intrii in f u n l a arnintits si mai primeste
si sarcinia din parta domnitorului de e-i f i intermedlar in cumpiirarea
d e pràvglii, locuri. vii etc. In Tirgoviste, nurnsrul cump5rZtwllor il si
al proprietiitilor lui se rngreste simlitor, de la an la ari, incit, probabil,
devine u n d din cei mai bogii.li cctf-teni ai orasdui.
Sintern s i p i , d ~ p 5scrisul si semniitura lui, dupii compozitia si
cursivitatea lui Andronache, fiu? siiu, c5 lacesta a primit o foarte bun5
invgtiiturii de la profesorii din jurul damnitorului si a fost poate chiar
s p d e v , (student) al Academf ei domnesti din Bucuresti, bineinteles
ajungind a5 cunoascii ?i Iirnba greac5 l a perfectie, poate si alte limbi.
Nu stim prin ce funcui si titluri a trecut initial Andronache, dar,
in 1710 ii gasirn cu r ~ n g u lde stolnic $i ar f i ajuns si la altele mai
mari, bucurlndu-se dk bunavointa si sprijinul voievodului, dacZ nu-:i
schimba rostul vietii pentru care fusese pregztit.
La foarte scurt5 vreme, Andronachc ramine singur. Atit mama
clt $1 sora lui se prSpSdesc si vor f i inmormintate, tot in biserica Mitro-
poliei, a15twi de Pascale,
In aceste imprejurari, Andronache postelnic incepe sa se preg5-
teascii pentru plecarea sa la Venetia. Probabil neczsstorit, aproximativ
in virstZ CI E
30-35 ani, cariSS la fnceput, pe cit Ii esle posibil, sii in-
caseze, dups zapisele ce are, din vechile datorii ce unii si altii m e a u

10 Arh. St Buc., M-rea Norezec, XXVIII-4.

fZ k h . St. Eue., &!C-rea Horezu ; ,1690 i-un. 10 (XXIX-l31 : 1691 mart. 9
WXVIII-5) ; 1691 nov. 1 (XXVII-9) ; 1692 sept. 21 {XXVI.LL-9) : 169G iul. 1
(XXVII-15) iul. 5 (XXVII-16) ; dec. 30 (XXVIf-20) ; dec. 31 (XXVIII-13) ;
1697 zpr. 22 (XXIX-21) ; dec. 29 (XXVIII-29) ; 1698 rnart. 216 (XXVIX-213 ;
1699 oct. 21 (idem, m: 449, f . 538 v. - 539 ; I n S . 720 f. i5253 ; 1700 mart. 25
(XXVIII-14) ; 1700 apr. 4 (XXVII-24).
202 GEORGE POTRA
i
&tre tatal sau. Apoi vindc o bunZ parte diil averca ramasz de la p5-
finti. Astfel: in 1710 oct. 23, vinde lui Manolache fost mare cupar,
casele pgrinte7ti de pe Ulita Mare, cu pivniti de pici,tra +i pravglie, C-arte
.?i grgdiiia, pentru 600 taleri. Act intarit prin fruniossa lui semn5turZ
si prin semnStr!ra mai tutiir.os boierilor diuanil!xi domnesc, ca mar-
t ori J.3.
DouZ siipt5rnini mai tirziu (1710 dec. '75, vinde si toate viile "i'
livczjle ce avea pc dealul Tirgoviltei. curnnatulili sZu Ccinstantin vZta£
d e aprozi si varului s5u Ianache spsterul, pentru suma de 650 taleri.
Cu banii luzti din vinzare si cu alti bani ce-i a17ea in casz, deci
cu ce1 putin 2 000-3 000 taleri iri buzunar, ia drurnul strain5tZtii. SP.
dorinta lui de a merge sà studieze la Venetia - ,,poftind ca sa: urnble
pentru inv6f;EturaK- a fost indernnat poate si de unii din dasciilii siii,
deoarece acolo ce gaseau t o t fellll cie scoli supcrioare si un centru im-
portant de inv5f;iiturZ religioasz ortodox5, greac,? ~i armcang, renumit
in intreaga Europa de pe atilnci.
Cu aprobarea domnitorillui, tingrul Andronache, a pornit' spre
orasul lagunclor, iinde crcdern ca sc +i afla la Inceputul anuiui 1711,
farg sa ~ t i mprecis ce intentii cle xriitor avea ; uom afla mai tirziii acest
lucru.
Cc a studiat la VenctIa, undc si cum, cu cine a fost in contact,
uildc a locuit, IIU ~ t i mnirnic. MlZm nrimai din unele scrisori trimise
~ e r s o n a llui Constantin Brincoveanu cii, dupfi un an li mai bine dc
stat acolo, in 1712: s-a hotsrli, si3 intre in viata càliig5rcascc?, la una din
n-iiii~iistirilcd r la Muntele Athoi;. $i ..dupii ce a mers intr-acele pgei
ale Venetici. poate f i cunoscind ale lumii ce sZnt toate desartc si in-
tru nimjc, a 7Esat de o parte alle socoteli @ nezloinic ale LnviitGlurii,
si y a u iniemeiat tot gindul lui spre folosul si msntuirea sufletului lui,
ind'emniindu-sS mai mult, precum sa veadc, clcn voia lui Dumnezeu 2
sa imbriica in cinu! ciilugiiresc. Carele, diipà ce aceastg cale a spzsenii
CF au giindit li au facut, scrilnd cg a7a au socotit s5 cSl5toreasc2 sprc
Sfetagora si acolo sa-si inchine metania ciilugiirii'; l".
Dup5 cc a luat aceasta hotiirire, printr-o serisoarel Andronache
roagii pe dornnitor sà primeasc5 ca danie biserica i h c - o avea in Sirgo-
viste, peste drum de biserica Stelca, pe care t a t 3 siiu, fiind ,,inve-
chiG ?i strimt$"' a rencvzt-o, ,,o au- inzugravit si au infrurnusetat",
fiicindu-i alaturea ,,si pimnitg de piatra, cu case pe pimnit5".

3' Arh. St. Ruc., M-rea Horezu, XXIX-34.

j-dem, M-rea Korezu, XXVTII-16.
i' Arh. St. Buc., M-rea Horezu, XXVIII-18.
3"iserica- ffoarte ruinlata, exist5 pi astAzi sub numde de Biserica Geartoglu
.CCeartoglu, Jartoglu).
 Dornnitorul ii riispunde ca, personal, En calitatea ce are, nu poate
primi aceasta dlanie, dar i1 sfAtuieste s-o Inchine la Sfintul Morrnint,
la Mitropolia Tarii Romiinesti, sau 12 vreo ,,rnSngstire d e ale tgrii, w.de
va vrea"'.
fn urma acestui indemn, Andronache scrie lui Constantin Brb-
coveanu ,,curn c5 aceact5 socotealg au f k ~ cIe
t inchina la mariastirea
 GEORGE POTRA
204

domnii mele Hurezii si biserica lor, cu toate ale ei ce are. $5 si al lui

ce i-au ramas de la parinti, pimnite de piatra, cu pravalii in Tirgoviste,
doaa vii in dealul Tirgovistii, livezi de finete acolo la Targoviste, ti-
gani si alte dichise ale casii, mult, putin, toate le lasa sa fie in seama
manastirii Hurezii".
Totdeodata se arata ci5 Andronache a trimis si actele de cumpii-
rare ale ti~turorproprietatilor ce are, precum si zapisele datornicilor
ca s5 se scoata acei bani si sa fie folositi la cele ce ar trebui bisericii.
Deci, toat5 averea lui din tara o lasa manastirii Horezu, in afara
de o vie din Dealul Tirgovistei, in gma vai Viforitei, pe care o inchina
Mitropoliei, fiind ingropate acolo ,,oesele tat5ne-sau si ale mane-sa si
ale surori-sa".
In u r n a celor de mai sus, Constantin Brincoveanu, la data a e
14 aprilie 1712, int5reste Mitropoliei din Tirgoviste stapinirea peste
via situai5 intre proprietatile lui Dobrin s5idacarul si Anghelache $5-
Zarul. ,,Sa fie sfintei mitropolii de ajutoriu, iar lui Andronache postelnic
si p5rintilor lui in veci pomenire". l6
In luna cealalta, la 23 mai 1712, - tot prin hrisov, in care sint
trecuti ca martori toti boierii cei mari ai divanului, - domnitorul da-
ruieste manastirii Horezu toata averea l5sata de Andronache. ,,Numai
- dup5 cum spune e1 - si p5.rinf;ii de la sfanta man5stire sa aib5 a
purta grija ca sii pomeneasc5 napreastan la sfiinta liturghie numele lui
Andronzche postelnicul si al tatane-sau, lui Pascalie vornecul $i al
mane-sa si al surori-sa". 17
Domnitorul, prin cele dou5 hrisoavc, indeplinise dorinta lui An-
dronache, dar timp indelungat n-a mai stiut nimic de el, fiind numai
instiintat ca a p1ee.t din Venetia.
La 1 mai 1712 ajunge la Muntele Athos. Dar chiar de aici, timp
de o jumatate de an, nu a putut comxnica nimic in p r a , fiindca nu s-a
ivit ocazia vreunei plecari de acolo. De abia la 1 nov. 1712, cu prile-
jul venirii unor calugari la Bucuresti, e1 scrie din nou domnitorului,
i5 nu s-a asezat la vrema din mgnastirile mari si bogate, ci la una
mi& si mai indepartata unde, sub numele de Athanasie, ,,m5 aflu aici
la manastire la Stavro-Nichita ..." lY

Arh. St. Bue., Mitrop. T. Romane& L. V. bis-24 ; idem, copie in mS. 134.
f. 552 v,
l7Arh. St. Buc., M-rea Horezu, XXVIII-18.
18 Arh. St. Buc., M-rea Horezu, XYIX-23 ; copie la Amd. R.S.R., CMLXXX-2;
N. Iorga, Muntele Athos .in legatura cu tarile noastre, in Analele A.R., tom.
XXXVI, mem. sect. ist., p. 496-497 ; Teudor Bodogae, AjutoareZe romanesti le
miin&stirile d i n sfintul m u n t e Athos, Sibiu, 1941, pp. 265-268. (Msnasti~eaStavro-
Nichita a fost construit5 in 1540 cu bani din Sara RomCineasc5 $i sustinut5, pi,n%
la jumgtatea secolului al XIX-lea, din ajutoarele date de domnitorii roman~i. In
decuisul timpului a ars de cinci ori, dar tot de atitea ori a fost refacuta).
 in continuare e1 spune c5 oriclt de rnodest vrea sFi trtiiasca, nu
poate ,,fgra de cheltuialsc', dind sZ se inteleag5 c5, d5n suma cu care
a plecat 'din $& nu i , mai riirnas nimic. $i, pentru acest motiv,
i-a
roagg pe Ccnstantin Brincoveanu vuievod ca pentru biserica din Tir-
goviste si averea ce-a fiicut-o dznie m-rii FIorezu sa i se trimit5 cite
50 taleri pe en, ping 13. sfirsitul vietii; dac5 se poate. ,Jar de ric mult,
doamne, m k a r mai putin, c5t va £i bun5 socoteala $i mila mZrii tale,
numai s5 aib o ruptoare pii an cst voi trai, ca sii m5 3ipsesc de arija
altui castig. $i pomana mgrfi tale va f i In veac",
Mai roag5 pe domnitor sii puic piatra pe morrnintul tatalui sgu
- Pzscale - ,,ca sa fie intru lzducese minte rnsrii tale".
Aceasta este ultima scrisoare, cunoscuti5, de la f ostul postelnic
Andronache, cglugarizl A t h a n a s i ~ acum. Iar In ceea ce privelte cele
doug ruggrninp facute lui Constantin BrLncoveanu, nu 5 t h da& s-au
Infiiptuit, socotim ins8 ca da, fiincl'cs averea l5sat5 de Andronache
merita o cheltuialz care nu era deloc mare.
Dar pare cZ a fost un fiicut, dup5 cum spune poporul. Averea
fostului mare vornic al orasului Tfrgovi$e, adunata de haram, de haram
s-a dus. Mindrele lui case de pe Ulita Mare. mahalaua Sf. Vincrj, cu
odsi multe, cu baie (~UCTUextraordinar de rar ; singura mentiune de
baie, C U ~ O S C U in~ ~ vreo casa particularS), Srei pivnite de piatrz si cu
,,v6rz5riea, au ars in focul ce1 mare care a distrus o bunZ parte a osa-
lului Tirgoviste.
De iit'ltfel, in acest foc au ars si toate caselc si prZvilille de pe
Ulita Mare, pe care Constantin Brlncoveanui9 le fgcuse pentru a-?
aduce un venit fn plus.
Din marea cass 2 rSposat~lui vornic: Pslsrale riimlnind numai
locul pustiu, noul proprietar care le curnpZirase, Manolache, ce sem-
~ e a z 5acum mare a@, se Involeste cu Ioan egumenul rn5nZstirii Horezu,
- care a v ~ zd'sept de protimisis, fiindcfi acest loc era vecin CE bise-
rica si locul pe care Andronaclie postelnic i1 lasase miiniistirii, - ?i
primeste pentru e1 suma dc 400 taleri %, adic5 cu 200 taleri mai putin,
deoarece arseserc? casclc.

1"ocuI rarnas ,,sterpU de pe ui-ma focului, in 1714 ian. "i Constantin

Brincoveanu 11 dgruic~tem5n5stirii Horezu, dind egurnenului Ioan si bani ca sa
Iac5 di~n nou priivaii de piatr5 acolo ,,sa fie sfintii m a a s t i r i de ajutor $i de
f n t a r i ~ esi pafintilcir c5.lug5d de hrang si de Imbr5cSminte, iar domnii meale si
rfiposatilor pgrintilor domnii meale veacinicCi pomenirc" . (Arh. St. Buc., M-rea
Horezu, XXVIII-19).
Arh. St. Buc., M-rea H o r ~ z u XXTX-25.
,
206 GEORGE POTRA

Doc. 1710 d-brie 7 [Tirgoviste]

TNFORMAT~ ASUPRA ISTORIEI T ~ G O V I ~ ~ I 207

. .
I .

._. . . . .:
, . .. C:
,. .

I .. ..
- 7

7 .- .-

b& n:'

- .-
pi.?:,.:
h
, ".a,. ,
,

Y ,vwyfl =:m:<.m
6 '6
,

,_. , - ,-+ /

ìt-Ls FA m

m, -"T, *,!ptf
..-,l;.! Q{.U+YL

f* -., 1
:S. :t
,-P

;.. 1,
'
,. . . ...- i.
!

. ,,, . . - . - - ..L, I I

- ,A *.., . A , , ,.,,L. . .,. ....-.

, .. .,, - ."^r..-iC - --- rr,.

Doc. 1712, noiembrie 1 [Muntele Athos]

 GEORGE POTRA
208
p,+.,..;. :... .
. .:
.., ... .>
S..

I ' . -~
..
... ..

Doc. 171'7; noiembrie 1 :ZvTun:ele AJhosj

(iila 11)
 DATE N01 DESPRE SATVL BARBUZET

VALERIU BERBECARU

Colectia d~ ddaxmenrte ra muzezzl-!li n~stcucuiprinde un bogat ma-

tefiacl d o m m k f m a t din a+te feudale Iprivind isbricul o q u l u i
'Ilirgovi$te si al wlw s a k din judepl Dimbovi-fia (B&bu;Le$, B r h ~ t i ,
Gemmtea, ~ r & z n ~ h . ~ t i ) .
Documentele inedite din satul Barbulet, in nmZr de 195, pre-
zint5 ,vinzgri si cump2rSiri de loci iri, donatii, f oi de zestre, testamente,
din perioada feudalg si moderii5.
Din czle 32 documente feudale privind satul Bzrbulel, marea ma-
joritate copi de PP zapise mai vecbi, zm selectat 12 d'ocumente, impcr-
tante ca forma si fond, ce solicita un interes deusebit, mai ales pentru
monograf la comunei. Desigur, dscument~leilustreazii, majoritatea, v3n-
75ri dc locuri, Ens5, prin faptu! cZ arata conditi& vinzzxlf, pel-soanele
care cunzp5r5, martorii etc,, impun o analiz5 mai atent.5, in deosebi,
asupra aspectului social al satului din perioada respectivz. ,,Locurile
cu finati" sa.u livezile sint cumpgrate de obicei de preotul din sat,
parte in bani si parte prin ,,pornenireaGmqilorsi str5mosilor vin-
zàtorului. Aceasta din urma conditie era determinaa de faptul ca fa-
milis fiind foarte Gracii nu putea sii asipre slujbele religioase nece-
sare celui deceilat sau pomenirea mortilor, In zapisul din 13 ianuarie
1811 l)Dilrnitru CZpariu EZrboescu ,,cu sotia Ioana $2 fedorii sai"
vind un loc de IlvadS popii Voicu ,,sin popa Dumitru o t BZrbulev pen-
tm 8 taleri 7i slujbe religioase necesme decedeatului, datoritii faptu-
lui cà nu aveau bani, ,,fiind loarte scCpZita$i". Docurnentul este ingrit,
pe IlngZ. martori, de un nou si puteraic bles&t?m: ,,Cine va sct~Sa +-i
strica aceastti po~neniresa n-aibZ parte de Dumnezeu".
aspect interesant priviad conflictele sociale Intre obgte ?pro- i
prietatea bciiereascg este merrtionat in zapisul din 8 aprilie 1809.2 Eu-
rnitru Biirboescu Capariu vinde un loc de livada lui Gheorghe sin
Oprea Tincu din BSrbulet la pretul de 12 taleri.
"apis dat la 13 imuarie 1811, Babulet, origirial rom5nesc, hirtie, Colectia d e
d o c m e n t e ia Muzeului judetean Dimbovi@, inveuitm 4268122.
Zapis dat la 8 apme 1809, Barbulef, original romanesc, hirtie, Colectia
de documente a Muzeului judetean Dimbovib, inventar 4264120.
 La sfiqit, docmentul menvcineaz5 c5 locuritorul Chetu Geanta
Opd, h pmca arenda~uhi, a cosit pe finga m , % ~ nboieresc si
un loc de ,,unm 9 jurnEtateU din terenul Stancai.
Stanca a reclarnat obgtei care a trimis pe , , f r ~ t a $ i imo.rncni la
fafa lomZuiLLpentru a obiJne pe arendq sa pEteascii paguba prici-
nuita.
Deci, obstea satului, prin reprezentantii sai, apàra drepttrrile sa-
tenilor impokiva abuzurilor arendasilor boieresti ce violau deseori lo-
t d l e de pgrnint ale tzranilor.
Unele lotwi de pgmint erau cumpatrate de siiteni in tov5rZiqie.
Aceste loturi se putwu vinde fn fntregime de una din @irti, cu con-
ditia sa-i asigure contravaloarea In bani sau un iot corespunzgtor pen-
tru ce1 de al doilea proprietar. Zapisul din 16 decembrie 1806 3, arata
cG Dirmiin Ciipariu din Bgrbulet si fiul sau Pantilirnon avindf o livada.
din Riul Alh-la. Imj cu 25 taleri lui Mhai T ~ ~ c u o avea tcv5rZ~ie
cu Necula Bgrboescu, asigiirlndu-i. copropriekuliu ssu un alt teren
corespunziitor.
Foile d e zestre, fn care se mentionau terenurile arabile date, erau
'

Snslite de cele mai multe ori de zapise originale, ce atestau dreptul

de proprietate a donatomxlui. Documentul din 10 octombrie 18204 arata
c5 Gheorghe sin Oprea Tfncu d2 zapisul ,,de cumpiirare a unei Uvezi,
luat de la Dumitm BZrboescu CgpaRu, fiicei szle ca zestre,, precum
si ,,dreptul de-a Ernpii@i frii$es-E;e in trei pomii din silistele de pomi".
Documentele rnentionate mai sus sfnt semnate d'e martori, in ma-
rea majoritate negtiutcri de carte prin punere de deget $i smise fie d e
p:zkoti (de ohiceti al satului) fie de un s h j i b r domnesc sau boiercsc
(logofat, vgtaf etc.).
Algturi de aceste documente inedite, importante sf nt si copiile
dup5 documente mai vechi scrise in romàneste si cu litere chirilice, d e .
càtre ,,ucenicii de la qcoala domneasca din Eucurelti'" Valoarea lor este,
cu atlt mai mare cu cit lipsa originalelor le impun ca unitate, Mentlo-
nZim in acest sens ,,zapisele6' scrise in a doua jurnitate a secolului al.
EVIII-lea dupa originzlele emise la 10 februarie 16505 si 22 iuUe.
1665

Zapis dat la 16 decembrie 1806, Bfirbulet, originad rmCinesc, hlrtie, Collectia

de documante a Muzeului judet-n DIrnbovita, inventar 4261j17.
"pis dat la 10 octombrie 1820. Bsrbulet, original rom$nesc, hirtie, Colectia
de documente a Muzeului judetean Dirnbovìm, imv. 4274130.
5 Copie de pe hrisovul slavonesc dat de Matei Basarab b 10 febmazie 1650,.
tradusà in limba rom2il5, scrierea chirilicg de papa Pops, dasciil slavonesc la
S c d a Domneasc5 din Bucuresti la sfirsitul secdului a l XVIII-lea, hirtie, starea
de conserva,re bun3. Colectia de documente a Muzeului jude-t;ean Dimhovif.a,
inventar 424814.
W~opiedup5 zapisul dat Ta 2% iulie 1665, in limba romana, scrierea chi-
rilicfi hidie. Colectia de documente a Muzeului judetean Dirnbovita, invm-
mr 424915,
DATE NOI DESPRE SATUL BP*RBUi,ET 211

Irnportant este, mai ales, ,,zapisulG din 10 februarie 1650, prin

care Matei Basarab Pntaregte lui dreptd de proprietate asupra sat.u-
lui Bsrbulet, ce El avea mostenire de la pupa Stancu care la rindul s5u
il ampiirase de la R2d9 si Dragomir din Fieni.

La inceputul secolului al XVII-lea, procesul $e aseivire a tZr5-

nimii, contiuii prin trecerea direrta de la sate libere la sate rumanite.
Atft Prailii aserviti f5rii nici un fel de delnit5, cit si' tiiranii cu delniw,
erau nernu8umiJi de obligatiile feudale, care li adusese Intr-o situatie
asemiinàtoare cu a robflor figani.
Clasa dominatg $i-a dat seama ca prin acest proces excesiv de
rumanie isi arnenin@ baza explmtarii economice. De aceea, parale1 cu
procesul d e rumanie a tgriinirnii a p r e fenomend social invers de slo-
bozire d~ rumanie care va càpgta proportii p i ~ 5la reforma lui Mavro-
corda*, cind se va transforma Intr-un feornen general.
Aparitia acestui fenomen social nou era determiriata $i de dez-
voltarea productiei de rngrf~lri. Boierirnea consjdera necesar sa aibà o
parte din t5mni legati de glie, in limita bratelor de munc5 necesare
pentru lucratul p5rnintului. De asemenea, dorea si slobozirea unor ru-
mini, pentru a f i izgoniti din sate ca surplus de num5r vi anularea
obligatiilor feudale care le mai aveau boierii fata de rumani. Slobozi-
rea de rurnhie se acord'a in schimbul unor sume de bani, ce alternau
in functie de interesele negustoresti sau luxu'l. de la curtea boiereascZ.
In documentele vrernii, aparent, slobozirea de nimanie apzre ca se-
zultat al sentimentului de ,,mil5," sau de ,,pomenire4' a boierului +i a
pgrintilor lui.
Hrisovul dornnesc al lui Ioan Matci E a s a r ~ berrlis la 3 iulie 163B8,
la Tirgoviste, arata c5 : ,,Piidure paharnicul, C I S-uu umiZit dintr-un
inima lui, pentru Dumnezeu $z pentru sufletul lui + al ipErin$ilor lui sz
au slobozitu pe acesti mai su3 ziqi rumnni d i n Biirbulefiu".
Aceast5 ,,rnilZU a paharnicului Pgdure, scordata ,,lui LepSdat +-i
feci07"ii Sui din sat Barb.i~Ze$usi lui Dragomir sin Opri cu feciorii lui $i
Stanei cu feciorii ei, BEilti i StaztCr i Radu cu feciorii lor citi Dumneaeu
le va diirui, ca si? fie in pace ;i slobozi de rumanie" pentru pomenirea
lui si a pzrieilor lui, era in realitate conditionzt2 de plata unor sume
mari de bani.

Hmri H. Stahl - Contribufii 'la studiul safelor deudlmase rom&negt.i,

vaL 1x1, Ed, AcademiM - Bzlcureqti, 1965, p. 348.
* Copie de pe Hrisok-ul slavanesc dat de I w n Matei Basarab la 3 iuiie l638
(7146) la Tlrgoviqte, tradusii %nlimba romana, scrierea chi~ilica,de Chitrita Dascii111
de la ;Sc& Domrieasca ,,Sflntu Gheorghe vechiu" dLn Bucurevti la 25 februarie
1919, hirtie, star= de conservaw bun5. In eolectia de docurnente a Muzeului
judekan Dimbovita, inventar 424612.
212 VALERIU BERBECARU

Documentul rmentioneazZ In acest sens cg ppetru rascurnp2rarea

dc rumanie, paharnicul PZdure a luat ,,cu bani gata Lepiidat si jecio-
rilor lui .@ cu a treia parte d i n mosia d i a delnita Stfimbe~tilordreptu
7800 aspri, gcrta 9 oi 18 in zilele lui Alexandru VodE Ilias, leat 7136.
lar6 DregomZr sin 0p-i cu feciorii lui, farti de m o g e drepd 3200 aspri,
gata $e Stana cu feciorii ei, BZlE i Stavcr i Radu si C L L fectorii Zor Si cu
toatii nzosia !or d i n Bi?rbzrle& de peste t o l hotarsil drept 10000 aspri,
gata".

In zapisul * emis la 9 iulie 16389 se arst5 c3. locuitorii ,,Neagoe

cu jeciorii lui, Barbu c u feceorzi l u i $i Stoica cu feciorii lui d i n sat 336~-
buler s-au riiscump2rat de rumanie cu sase delnite de la Neagoe Dia-
conu.
Din cele aratate mai sus rezultii cS si In cazul satului BSrbulet,
slobrizia de rurnanie se obtinea in douii feluri : cu delni@ si far5 delni..
Slobozirza de rurnanie n v~anilorcrr o parte dln m q i e sau cu o
delniw intreagg se acorda in schimbul unor sume mari de bani. Slobo-
zirea dk mrrnanle pe ,,cap" - deci far5 delnitii - se acorda in schimbul
unor sume mai mici de bani, dar acest lucru il obliga pe tzranul deve-
nit liber sa pgraseascii mosia boierului, pentru a nu dcveni dupa scurt
timp. din nou asewit.
Uneori mostenitorii refuz5 sa recunoasca slobozirea de rurnfinie.
Acest fapt readuce pe $Sranrd liber la vechea sltuatie de aservire - de
rumarile - la Tnalt~ilcler si domnie.
$ila ,,plin_~eri"
In docurnentirl emis la 9 idie 1638, la Tirgoviste, se arata cS :
,,inztlele domnului nostru crestin Ioan Matei Basarab Voieuod, iaca eu
Gheorghp pit-ar, impreund cu fratii mei, noi amu rtaptistvit pti mesti
oameni ce scriu m a i sus de amu zis ca nu s-au rìiscumpZrat de vGruE
nostm Neagoe Diacon". Recunqterea ins5 a dreptului de sloboziire de
rurnanie l-au obtinut t o t p i locuitorii ,,Neagoe cu feciorii sai, Barbu cu
feciorii sai, Stoica CZE fedorii sai din sat ,r32irbule$" numai dup5 ce au
intemenit la vlgdica Teofil care le-a dat o carte 11 ,,de afurtsenie". IaG
In ce conditii Pitaru Gheorghe cu fravi siil Nicolae si Neagoe ?$irecu-
nosc vina si prin acest zapic ifitsresc dreptul de slobozire de rumanle
rare fusese acordat in& din timpul lui Scrban Vada, de c5tre Neagoe
Diaconu.
"mie de pe zapisul da.. de Gheorghe Viatoritr pitar .la 9 iulie 1638 fn
Tirgoviste. En colectia de docurnerite a Muzeului judetean Dirnbovip, ~inveaibr
424713. Original rornànesc cu don5 peceti mici. la Biblioteca Academiei
R.S. Romaia.
Idern.
Ca-rtea luj Tmf il Mitropdistul Ungm-Viahiei, pentru rSscurnp5aarea lui
11
Keagoe, Earbul si Stoica :,cu ieciorii 10s" dde rurnànie Impreun5 cu delnilele Ior.
Biblioteca 12cademiei R. S. Romania, original sorn3nesc, document nr. 68125.
DATE NOI DESPRE SATUL BARBULE'F 2 13

La sfirslt docurnentele se bt5resc. prin ,,blestemU si ,,afuriseaiea

precum gi prin martori me4ionaQ nomirial cu functiile lor sau gradele
de rudknie, cu scopul de a nu se mai reveni la dreptul obtinwt - slo-
bozirea de rumfinie.
In concluzie, acest fenomen al clohozirii de rurnftnie, apare in c m -
divile noilor fede si relatii de productie din ~ a d r u lorilzduirii feudale.
Boierii interecati in a ob$ine produclii mari de cereale, urmare a trans-
fomiirii produselor domeniale in mk-furi, 12 considerau mai necesar
sG lucrcze prin invoieli cu tzranii liberi pe baz5 de dijmii si clac5. De
aceea, ei acordau slobozirea de r u r n h i e pe cit posibil far5 dclnit5, 0bt.i-
nfnd in plus s i sume mari de bani. Tasanul liber fZrZ delnitg ajungea
de cele mai multe ori pe alta riaosie, isnde se angaja prin invoiala la
noul boier. La aceasta, se mai adaugs. $1 faptul cg vranii aserviti -
rumsnii - nu mai erau interesati sii lucreze pe psmlnturile boierilor
pe bzza vzchilor obligatii feudale. T r a l acceptau mai usor
dijma si claca prin Invoial$, cu toate ca erau nemultumiti de ambele
obligalii, In continua creqtere.
Apar, astfel, premisele trecerii de la aservir~ia@ranilor prin ru-
manie, la Envciala prin dijrnz si clecs pe mosie boiereasca. Boierul de-
vine stiipin absolut pe pzmint, avind relatii be baza de invoieli cu tg-
ranul care ajunge fortZ de muncii pe mosia sa.

Toste acestt3 documente prin acpectele vietii social-economice ce

le prezinta, prin limba ?ldatele toponlmice etc. aduc o ccntributie im-
portanB !a cunoasterea istoricului satului BarbuZe$.

* Isteria RomàrUei, vd. IL, Ed. Academiei, Buc. 1862, p. 854.

DIN LUPTA TARANRMII DIIBOVITENE fN SECOLELE XVII-XIX
IMPOTRIVA COTROPIRII FEUDALE

ION IONAVCU

In tarile romane se constata aL?t dualitatea regimului feudal si a

celui de obste sateasc5 libera, cit si dualitatea din sinul obstei : proprie-
tatea privata si cea devalmqa (colectiva), prima in continuu progres
pe seama devalrnasiei, care, din rolul ei preponderent la inceput, de-
cade si se sfarima necontenit pin5 la lichidarea deplina. Prin sec.
KIV-XV, in perioada de formare si consolidare a stutelor feudale roma-
nesti, regimul obstilor era in floare, ele d'etixind cea mai mare parte a
solului, intinderea marilor domenii (domnesti, boieresti, m5nZstiresti)
fiind modestii. Imprejurarile politice, precum razboaiele de aparare si
suzeranitatea otomana, au favorizat extinderea domeniului feudal in
paguba pamfntului satelor libere, care in sec. XVI-XVII se vìnd partial
sau integra1 marilor detinatori de domenii $1 de capital cam5taresc,
devenind sate de serbi, inglobate la domenii. In sec. XVIII-XIX, mai
ales dupa desfiintarea ~erbiei,concomitent cu procesul de imputinare
a satelor libere, se petrece procesul de ingustare, apoi de lichidare a
devalrnasiei. In scopul vinzarii la un feudal s u la unii pktasi mai insta-
riti, ori al inzestrarii fiilor, tgranii devalmasi procedeaza la iesirea din
indiviziune, prin repartizarea dreptului fie&ruia, dupa ,,mo$is si in
s p i p genealogica ; marele hotar al satului se sfarima intr-o serie de
fasii din ce in ce mai inguste, numite delnite, sfori, funii, si acestea
in bucati ,,Eocu~-i".
Principiul excluderii strginilor de la c~unpararea loturilor @ra-
nesti intr-o metrocomie (comunitate agrara), care sta la baza dreptuiui
de protimisis d'in Imperiul bi7;mtin, trebuie sa f i fost respectat si in
vechiul drept romanesc din primele secole ale statului feudal, dar nu
este ment$onat in documente. Dreptul de protimisis este apoi invocat
4n mod curent din sec. al KVI-lea incoace, cu toate ca aparatul de stat
nu este vigilent spre a-l face totdeauna respectat de catre cei puternici;
creat ca s5 garanteze integritatea satelor de mosneni si r5zesi impo-
triva rapacitatii celor de sus, acestia vor sti sa-l ocoleasc5, recurgind
la achizitia vicleana, deghizata prin danie sau hgrazire. f[n modul acesta.
urminb cele dous c5i. : individualizarea $i piilverizarea dev5lrn5siei In
loturi tgranestj, pe d e o parte, ?i acapararea lor de cstre cei puternici,
pe cle alt5 parte, asistsm - Sncepind din sec. e1 XVIT-lea la descorn-
punerea $1 lichidarea dev5lma~ieiiinsr sate libere, care in primele de-
cenii ale sec. al XX-lea se r ~ d u c ela stapinirea in comun a unor ,,rn-iln$i",
adicZ plaiuri alpine, de cgtre mosneni. C i i aceasta s-a pus cap5t unei
vecl-ii intocrnlrii social-agrare, ce a servit unei .mari parti din tsranimea.
rornsnii ca fortareats economicil pin5 la reforme a p r a din 1864.

Printre satele dimbovitene care au avut d'e infruptat inc5 dip sec..
al KVII-lea asaltul agrofagilor arnintim BrZne) tii. Am infa-f;i?at,cu dou5
decenii in urna i), suf erintele indurate de lecuiterii obstei devSlrnase,.
din partea slugerului D i m a n d i Csrpenisanu, semesul Uirnbovilei jn.
vremea domniei rapacelui Ioan VodB Caragea. Este de retinut insii c5
nu slugerul Diamandi apare ca primul cotropitor czre si-a propus sa
devinz stiiplnul mosiei satdui Br5ne+ti, taci prxesul de acaparare trep-
tat5 si partial5 a acestixi hotar incc-pe - dupS c m o atest5 documen-
tele ce s-au pastrat - incii din sec. al XVIX-lea.
Cea mai veche amintire a stspinirii moqiei satului BrZile~ti se
consemneazfi in hotzrnicia din 1743 noiembric 28, alc5tvitZ de isprav-
nicii judewui, St. VgcZrescu si T. Canela, li de 'alti boierl, in care se
arse cii hotarul. satului merge pe cinci mosi, care se numeau : Brii-
nescu, Miilurcanrz, Ghiocescu, Inotescu gi Piscanu) 2. fntr-o hotzrnicie-
dtesioara, din 1803 mai 29, intocmia de getrarul Ion Bglaceanu, ce;.
cinci moqi apar in alta ordine : Brzn, Chioc, MSlureanu, Inotescu :i
Piscan 3), aceasts variave putlnd f i o dovada a px.incipiului cZ intr-o
dev5lrniisie, pina in rnomentul ,,:legerii p5rPlora, adita al iesirii din
indiviziune, drepti.xl unui m q (batrin) este teoretic, nu concret.
Hotarul. satului cstc un paralelogram idcal, care 1n realitate nu-i
niciodati regulat, fiind mai ingust cind' mijlocul, cind ~ l n u ldin capete.
&15sur5tori!e se f 5ceau intr-un chip prea riidirnentar, dind nastere la
nedreptati si contestatii. Nu se mssura niciodata lungimea mosiei, a
hotarului s a t e ~ cdevslrnac, sau a fgsillor in care el se despartea, ci nu-
mai liitirne~lor. Hotarul ErZne$tilor zvea, in 1743, lgvmea de 2775
stlnjeni, aproximativ 5358 m., ceea ce revine la 555 stinjeni de m09 ;
lungimea piirtilor fieczrui mos era egalg cu a hotarillui sgtecc, care pu-.
tea sa varieze intre 8-12 h.
La jurnztatea sec. al XVIII-lea (1743), marele detinztor d e stin-
jeni, care-$ injghebase o mare proprietate, r ~ p l n do bucata importanta

1 I. Ionascu, Rapirea piimbtului ce aprtrcinea mosnenllor din Brsnegti de'

catre boierul Diamandi Ciirpeniqnnu,, si cerc, d e
preujma anuiui 1821, SII ,,St.
ist. medie", I, Bucurqti, 2950, p. 102-111.
3 Arh. Stat, Euc., Mitropolia TZrii Romi?me~ti, p2c. XLV-41.
Jdem, ibid, pac. X L V 4 9 ,
 din hotarul d e v a h a ? era ,,mitropoEia Tirgovi~tei",administratii de un
,,dicheuU,aarhirnandritul Varlaam, care-si alcSiuise si el, prin curnpZra-
turi, o r n o ~ i o a rbun3i
~ in satul mai despre munte, Cucuteni. Mitropolia
delin- prin danii $i cumpirgturi prove~itedc le partasii celor cincl
mosi, 66G de stj., adic5 un sfert din hotarul satului, care pentru bilnuì
mers al explmt5rli s-au comasat deoparte : ,,Deci socotind intre noi, ca
sii nu ctilc6m cfiminurile rno~nenilor,dat-am partea sf. rnitropolii pe din.
SW, pe despre hotarul SerbGnestiSor", RZmineau mosnenilor 2115 sSin+-
jeni. Istoricul f ormgrii domeniului mitropolici in hotarul BrZnestilor,
prezentat confuz si eronat in hotiirnicia din 1743, se 1Sirnureste prin cer-
cetarea atent5 a docurnentelor pgstrate la Arhivele statului (fondul
ACitropoliei). Ce1 care incepe opera d e acaparare in acest hotar este
Bunea logoffit GrEdisteanu, ctitorul schitului Vilcana, zis Bunm, din
veciniitatea Briinestilor, care prin ciceasta, probabil, capatg cafitaka de
cetas al obstei satului si ,,fratecc cu rnosnecii, si folosind strimtorcisea
in care unii dintre ei se ggseau, ii aserve'ite irnpreung cu tot avutul
lar. Astfel, in 1633, Moga si feciorul sau Ion se vfnd rumani lui Bunea
cu toatii mosia lor ce se va alege cu 5400 de balli h ) , i ~ in
r 2 n d urmstor.
fac acelagi lucru Stan al Costei si fiul pentru 5200 de bmi5). fn 1638
se vind alti doi mosneni din BrZnegti, Ianotii cu fiii si Mieul cu fiii sii
Stan si lon, cum si un Dumitru F ~ c i o r ucu fiii sai, din Putineiul .de
Cimp, pro babil din Vlasca 6).
Puterea economicZi a negustorilor c a p W mare amploare in sec.
EVI1 ; acestia fac actim o vie cancurent5 boierilor in actiunea de aser-
vire a bratelor libere $i de acaparare a p5mlntului mosnenesc. Brii-
nejtii ademenesc pe negt~vtsriidin Tlrgoviqte, ora? la cale de o post5 :
mai jos, care sub Matei Basarab ili recapiits rolul de capitalg ; ei cauti5
s5-si dureze aici chiar a~ezZristatornice, nz pivnite de piatrZ pentru
concentrarea produselar ce adunau din satele acestui plai. Astf el, in
acelavi timp cu Bunea logofàtul apare un cornpetitor, ,,jupanrcAvram
negu@torul, cumpgrind h 1637 o vie de la Sirnedriu ?), iar in a n d ur-
rn5tor alt5 vie de la fratii Soare si Lazar s). Cum s-au introdus in obste
far2 drept d e frFitie sau protirnisis nu se stie ; fzpt este cZ indata, prin
acte ce ne lipsesc, e1 acapareaza piiei de la rnogneni din t o t hotarul si
se statorniceste deplin in sat, cumpsrind in 1642 ,,to~ta delnita selista
in sat" d'e la fiicele lui Ghirasie cu 10.600 aspri, luind 16 martori ciin
sat si pe vztaful Negut din Tita, ?a facerea zapisuluig). Pe ea isi con--

Idem, ibid., pac. XLV-5.

5 I b f d m , pac. X L V 4 .
6 Ibidem, XLV-7.
7 Ibidem, pac. XLV-6.
I bid em, XLV-8.
9 Ibidem, pac. XLV-9.
218 ION IONASCU

strui -se cu pivnilc de piatrZi ; ,,CGminuE lui Awram cu pimnìta de

piatra" '0) este rnectionat si in anaforaua din 1785 a lui Cirstea Voi-
nescu 11).
Murind Avrarn, En 1656, tosa agogsita lui cade In rniinile bo-
ierului Neagoe mare postelnic ciin SGC1~eni,sat dirnbovitean, unde acesta
tocmai zidise in 1655 o bisericii nouii i-1, vaduva lui Awam, Cmnd'a si
cei doi fii, vinzindu-i ,,toatii partea 2or de ocin6 d i n sat din BrGnecti.,.
a casete $ czl viile ... @ d i n sezutul satuluì, cu vad de r n o a r r , laolalta
cu partea din Vllcana pe 365 de galbeni. Actirl e seinnat de 12 mari bo-
ieri luati cc martori 13). Din prew vinzhii si din cele argtate in ho-
t2rnicia din 1743 i4), alrerea lui Avram era irnportanta. Devenind piir-
tq In sat, Neagoe SZcuianul cauta a-si spori m o ~ i a; e1 cumpzrii o
,,siliste aleasz, far5 rumfini p! fìirii locuri in cimp" de la Stan Stani& 15),
iar mai timiu mosnemul. Leu~teani se vinde rurnan, pe care apoi ?I
i a r a de rumAnie lG), atunci cind sililtea lui din sat, fmpreuna cu ce-
lelalte stapiriiri - si parka lui IanotG al <lui Stm, f i ~ dCostii din
r n o ~ u lPiscan - vai. f i dgruite de Neagoe vornicul SScuianuJ. mitropo-
liei, la 25 iunie 1677, prin diata fgcutii la M3ixineni-R. Sgrat, cind mer-
,gea cu Duca VodS la oaste in Mold'ova j7), danie confirmata gi de fiica
sa, Bglasa Buqanu, la 8 rnartie 1691 i8). $i curnpiiriiturile lui Bunea
Grzdisteanu vor trece mai tlrziu, irnpseunil cu schitul sCru Vilcana, in
posesiunea mitropoliei. i". Astfel, cei doi mari jecrnsnitori de bmuri
molnenesti le-au lichidat singuri in folosul domeniiil funciar bisericesc.
Dar, mai inainte de a se produce aceast3 simplificare in devgl-
rnasie, apar noi emuli ai lui Avram, negustori ca $i cfinsul, minati
de iacelea~iputemice interese : Prom, ,,ce au fost #i stcsroste de negus-
tori", care isi va construi la fel case aici, ,,siEigtea casslor PnocGil a),
apoi jupan Cirstea21) si trpi alti curn@fitori izolati, pudlnd la fel
titld de jupan si de bun2 seama negustori : Stati "-), Potea, care ia cu
zZlog 17 stj. de la %da Armanca23) si cump5ra apoi 40 stj. de rnosie
,,aleasgU d'e la Ianu cu fratii saix), si in ,fine DumEt7-u biacanul, care
Ibidem, X L V 4 1 .
l v b i d e m , XLV--47.
13 N. Imga, Studii si documente, XV, p. 277.
Q Arh. Stat. Bue., M i t ~ o p . Rorn., W C . -XLV-12,'
ivbidsm, X L V 4 1 .
2s Ibid, XLV-13 (doc. din 1658 m. 14).
1" bid., X L V 4 O .
1 bid., pac. CLXXXXI-34.
l"bid., CLXXTII-55.
l%~hinarea aceshi schit la mitmpdie, ca u m a r e a und cam fKcute de
Climent imomonah GrSdisteanirX Tncà l a 18 m d d e 1726, se definitiva5 la
5 m a t i e 1741 Elbid,, pac. L-33).
Ibid., X L V 4 1 .
Ibid., XLV-16.
2' Ibid., XLV-31 (doc. disi 22 mai 1691).
* Ibid., XLVII-3 (far&an, maxtie 9 ) .
I bid., XLV-25.
Incepe achizitii mai tlrziu, Sn 1713, c u un vad de moar5 zs), o m q i e
in Pai3 de la ,,mEfu+a ilfada Gr&woae 2F)w, O livad5 t o t acoh )7' si inc5
d t a in Brznqti. Acest Durnitru b5canul locuia in Tirgoviste si la
moartea lui, In 1741, vgdwva sa B5la~ainchina mitropoliei toate aceste
cumpSr5tori 9.
Dintre acestia, Proca are o far@ economic5 mult mpertour2E ce-
lcrlaE$i; e1 isi va Intinde sfera de activitate pentru scurb timp ?i asu-
pra marelui hotar al Serb5nestilor (Pucisasa de azi), unde a rezidat
in sec. XVII si XVIII vgtaqia plaiului Ialomita. E1 pgtrufide In Brii-
neqti ca si Avram, cumpgrlnd terenuri ce se aflau in propriebte pri-
vata, far3 dev?ilmZsie, la care dreptul de preferint3 sau protimisis pozte
cS nu se exercita cu strictete. La 2 iunie 1660, e1 cumpiirii de la Stoica
T3lvSnescu $i frate-sgu Radu, cu fiii lor, ,,o siliste de casti cu gr2EdinizH
cu 16 ughi 29). Nu s-a Pngrijit macar sa-si adune la facerea zapisului
citiva madori sau ddZmZsari, pentru sigurantg ; sau poate cii arhiva
mitropoliei n-a pzstrat actul anterior de cumpiirare de Iw si Inceta-
fenire in BrZnesti, prev5zut ascmenea garanQi de veridicitate. Fapt
CE
este cii prea curind si fulgeriitor cad In gheara-i lacom5 - concurind
pe latifundiarul Neagoe SZwuianu, care inceteazg achizitiile lui Ince-
pute cu patm ani inainte - locuri de sili)te, drepturi la rnoarg $i parti
intregi de moqie pe toit hotarul dev5lrnas. Cirstea neguptorul, vsrul lui
Proca 30), care curnpgrase in acelasi an, - cu ce drept, iar nu stim -
o parte de mosie si cu partea de r n m g de la Stan, fratele Oanei, cu
8 ughi "1, se lasa convins a o revinde lui Proca in acelasi an, cu suma
enormii de 60 ~ E f h i 3 ~ )Este
. inadmisibila aici o procedare corectii ;
faptul s-ar expli& numai ca o manoper5 : pretul s-a sposit de 8 ori
in zapis, nu $i in fapt, spre a da peste czp vreo reclamatie de protimisls,
care s-a si produs ulterior. Proca nirnpgra apoi, in 1660, doui ,,@q5
d e moarZ de Lingii sa£... iar vadul m" qi fn 1662 o slli~tevecina cu
,,curtea dumnealui" =). Curte inseamnii cas; de aid, adesea cu etaj, pe
care @-o durase W r e cele eouà date, in mijlocd satului, pe siliqtea
curnpSrat5 de la Inceput. Un protest energic, dar egoist li solitar, ridica
nurnai popa Voila din Brgnesti, la doi ani dup5 xevinzarea cu viclequg .a
partii lui Stan, fratele Oanei. E1 atacii, prin jalbii, la vornicu2 de Tirgo-
25 Ibid., XLV-52. C

2G Ibd., XLV-36.
f bid., XLi-37.
28 XLV-53.
Ibid.,
XLV-14,
Ibid.,
30 XLV-20 (doc. de la G r i g m v d à Ghica, d h 3 mai 1663, prin care
Xbid,,
i se c o n b 5 lui Proca negutatorul cump5r5titorile din Brznesti, in u ' m a judecitii
cu popa Vojl5).
"33 Ibid., XLV-16.
Ibid., XLV-15.
33 Ibid., XVL-50 si 51.
'
3 Ibid., XLV-17:
viste, nu zapisul Cirst ei, primul cump5r5t or strzln, ci zapisul revinz5rii
M t r e Pro=, si, neputind sZ r5scumpere din miiza pretului enorm d e
60 ughi ,tolata partea, ,$i leapòidti o parte de bani pentru o parte e d i n mo-
++e,* c s se cheama Prìboìul" ;vornicul 11 da r5rnas pe preot 35), avind de
bun5 seama legzturì cu negustorul. De team5 totugi sii nu i se datine
sEpTnirea, Proca alearg5 la Grigore vod5 Ghica, presupunern ca nu cu
mina goala, gi capat5 o porun& dbrnneascii de intzrire a cumpir5toarei
la 16 marie 1662 9). Urmeazà plingerea popii Voi15 la divanul domnesc,
dar dreptatea n-o cap5tZ nici acolo, &ci 1s 3 mai 1663 domnul repeta
infintura data, adgugind si litigili2 rezolvat cu fraza rnincinoasa cg :
atunci d n d a vfndut CPrstea ,,nirnenea din mosneanii d i n sat si din %e-
cini nu s - ~ LaLp c a t s6 cumpere, ci au cumpCrat-..o VCW-sazi, Proca c u
ughi 60" 37).
Hrisovul nedrept consfintea dreptul negutztorului viclean ?i lacom,
Praia, de parta7 in rnoqie, rnosnean sau devglmaq, alaturi de ceilalti ce-
tasi. Tare pe acesta, el se paartz ca lupul in s t i . :~adaug; d o ~ % ,,lat~ri'~
de la Manei %j, curatura si viia Neaquluia) ; curatura lui Stoica
Puzde 40) ; laturea din Prihoiu, curaitura +i trei iaixri fn Grind ale fecio-
rilor Oanii 4i), oarneni strimtorati pentru a se plsti ,,de birul haraciu.-
Eui'""2) partea de moars a lui Stoica Tiilvan cu jumgtete de vad43), partea
de ocinii a celzir trei fii ai lui Gherghinz ,,din fume I o n 6 t e ~ t i l ~ r "
o curiitur~,,de fin" si dous laturi d'e la Gheorgke tabacul alta siliste
99 ingraditi? dc la feciorii lui Bran46); En fine ?i doi rumzni : Neaqul
lui Rssdrr T511ran cu fiul Cirstea pe 12 lei 47) $1 hlihaila, cu fiul Teodor
si - lucru neobisnuit - ,,a f i m e i a ' b a Neaga, nurnai pe 9 lei 48),
Prnpreun5 cu pzflile lor dQ mosie. Alt r~zmAnal sati, Nanciiil, e arnin-
tit in 1686 49).
Operatiile de mai larg5 desfzsurare de forte ale lui Proca sint
de pe tirnpul lui Serban Vod5, cTnd ia En zalog partile a opt megiaqi
din Br5ne.ti pentru suma de 1311/2 ughi, prin care mai jumàtate de
IbX, XLV-20 (aceste deWii cu plingerea la vornicul de Tirgovi3te sfnt
mlaItate in hrisovul din 3 mai 1663).
Ibid., XLV-18.
37 Ibid,, XLV-20.
Lbid., XLV-19 (doc. din 22 nov. 1662).
Ibzd., XLV-22 (doc. din 8 iunie 1663).
40Thid, XLV-21.
41Ibid., XLV-23 (zapfs din 27 iuiie 1663).
a Ibid., XLV-24 (act din 1 martie 1664, In care feciorii lui Oan5 sint :
Dumitru, Im gf SoareE.
43 Xbid., XLV-26 (din 1672 o&, 6).
44 XbPd., XLV-28 (din -10aprilie 1686).
45 Ibid., XLV-29.
46 Ibid., XLV-33 (din 1697 aprilie 121.
47 Ibid., XLV-30 ( d h 1686 oct. 26)-
46 Ibid., C C C X I V 4 (din 1691 febr. 26. Pmca e ar5tat ca stailoste).
, 127, f, 365 (cu veleatul 7194, far5 data lunara).
49 ~ d e mms,
sat era In mina luiM).Dar cei opt insi izbutesc a-si infiripa siima peste
zece ani si scotind mosiile zslogite cu zapisul lor, in 1696, Proca le
iarG 18 ughi din datorie, dar nu ca un gest de generozitate. Din act
se simte ca au fost mari frictiuni intre e1 si moyneni ; de aceea, cu
prelul lacesta, e1 Indatoreaza pe rnosneni sa-i recunoasca toate achizi-
vile facute pTn5 atunci, ceea ce InseamnZi ca baza l u i era qubreda, il+
gal5 si cZ orice divan domnesc, judecind cu dreptate, l-ar f i alungat
din deviilrn5gie. ,,$i sa. avem pace unul de ciitre altul - Tncheie zapi-
.sul- SE ZGcuim cu topi ca fra@i si sii nu mai fie gzlceavti intm noicc.
Sanaunea pentru contraveni~ntera de ,,o atti ughi" 51).
A doua incercare de a deveni senior cu serbi mulv o face Proca
'in satul vecin Serbgnegti, unde, ?n 1686 sau 1587 "1, un p u p mare de
rnocjnmi - se pare c5 nu .toG -In frunie cu Stoica, i se vind m-
mani ; in& din domnia lui Duca el ii imprimutase cu 45 ughi pentm
a se pl5ti de haraciu ; rnosnenii 11 arnlna rnereu cu plata timp de zece
,ani, dLipS care el, cu ajutorul administratiei, ii aduna de pe unde erau
@-i sileste, ca un teribi! c5rngtar, 35-i pl5teascii suma dubI5 ;
sgtenii au plstit 22 ughi, dar pentru restul de 68 ughi i-a f k u t rum3ni
cu toate partile lor de rnosie 53). Peste un an, din ce cauz5 nu ytim,
Proca, zis ,,Rr3nesciilU, revinde pe cei 15 ,,rumani" din qerbsneqti
sp5tarului Mihail Cantacuzino, pe acelasi pret %).
O micd socoteals evidentiazii cruzimea si rapacitatea cSm5tarului
"Proca. In 1660, neguJ5torul Clrstea pl5tise partea I t ~ iStsn si a souei
lui ctr 8 ughi, evaluats de Proca la revlnzare cu 66 ughi? ceea ce in-
seamn5 o uluitoare Insel5torie, c5ci partea lui Stan era probabil deo-
potrivg cu a lui Avram si a fratilor sai, care aveau 40 stlnjeni, partea
rnamei lor, si 2u vlndut-o in 1664 cu 8 ughi lui Fota ~ u p e t u l ~Acitm,
~).
?n 1687, are IndrZizn-la a prctui 15 rnegìctsi cu pZirtile I G ~ , care !n
total treceau de 1800 stj,, numai la 64 ughi, pentru neplata carora I
ohlig5 sii i se inchine prin z ~ p i sca rumani: ci: toste moqia lor, e1 care
evaluase fn scripte numai partea unui megiaq, f5rg persoaria, la 60
ughi !
U n destin crud lovi pe negutstorul Proca, om cu mare va25 in
Tirgoviste 1s sfirsitul sec. KVIT. Pierzlnd probabil banii In alte afaceri,
,e1 se Imprumiita la Mihai mcdelnicerul, ziifogind ,,casele cu pivnifa de
piatra din TZrgoui;te, viile din Dealul Vifor2teZ .?i tosta partea de ma@e
de la B~Gnesficu rumani si cu rnoara ce este acolo", dar ,,sc6pEfindc',

m Se pare c 5 zàlogirea s-a f3cut in 1686, cgci in actul de andare a mesteia

se vorbeste de 10 ani trecuti ; actul ziilogirii nu s-a pzskat, e1 fiind incredinwt
cclm ce au N5tiXatoria c5k.e P r w .
AAr Stat. Buc., Mitrop. v r i i Rom., pac. XLV-32 (din 1696 noiembrie 21).
52 Demrece in ms, apxe mumai valeatul 7195, £ 5 6 data lunarà, a c t d poate
f i din 1686 sau 1687.
Arh. Stat. Buc., M-rea IM6~gineni~ ~ms.454, f. 319-320.
si
5'1 Ibid., ms. 454' f. 320. aici a p r e nurnai valeatul 7196 (deci 1687 sau 1688).
E Idem, klitrop. TiirZi Rom,,pac. XLV-25 (din 1664 rnartie 4).
sice aetul, se calug5ri cu numele Partenìe si, la 1708 iulie 15, vindu
intreaga lui avere, agonisita c i z fraude, miE +i cgrn3tarie, creditorulul,
fn pretul a 1000 tall-ri in care intrau capete ?P dobinzi, ,,màcar CE
aceste toate nu fac pe$ul acestor bani" %l.
Biila$a, vgd~iva medelnicerului, care era fiica marelui ban Vin-
tilii Corbeanu, n-apucg sii-si mai sporeasc3 rnosia cumpZrratEi, afarz d e
p a t ~ ,,laturi" de fin de la un vecin, Stoica Graur, in 1711 5fi), c5ci
achlzltii facea, in anii 1711-1714, de la rnqnenii strimtorati un Du-
mitru bZicanul, curnp5riitoi.i care se vor opri curind? 1lasIndu-le in st5-
pinire viiduvei sale, pe nume tot Ualasa.
Este interesant d e a constata c5, aici fn Brànesti, judeclnd dup5
actele ce posed3m - ne lipseqte arhivc! mosnenilor - vinziirile ince-
teazii in prima jumatate a sec. XVIII j7). Alt fencrnen interesant este
cZa toate grupele de achizitii se vana: rind pe r k d , In stgplnire bise-
riceasca. Cea dintzi B5la@, vaduva grecului Mlhail Macris din Ianina,
medelnicercl, stapini mosia injghebatii de Psoca in dev5lmZsie cu m q -
nenii BrGnqti. far5 a si-o osebi, lulndu-i tot venitul, pln5 la 1723,
cPnd, sirntindu-se la sfirsitul vietii, o inchins schitului VElcana, In te-
meiul prieteniei ce legase pe sotu1 sau Mihai, cu egilmenul Climent
GrMseanu si pentru rnotivul ,,ce cceasti7 mo+-ie n-a fost a neamului
nostru", zise Manda slugereasa, sora Biif,?c;ii, care facci actul de da-
nieSa). f f i 1'741, $i cczlaltS Balaqg, ,,bZC6neasa d i n T i ~ g o v i ~ t ed5rue7te
"
cump5rZtorile facute dc sotu1 ci, mitropoliei j9}.
Domeniul funciar al mitropoliei Tirgoviste, condus3 de un ,,di-
cheu" - dicheofilax, cu rsng de arhimandrit, era deja format in prima
jumgtate a sec. KVIII, si considcrabil, dar compus din pBrti amstecate
in toti rnoqii devglma9i ai satului si deci greu die administrat. Se im-
punea o alegere, csinacare $i h~tS?rnicie separatz, deosebindu-l din
hotarul satului, ciesi teoretic faclnd parte din el, prln pietre de hotar.
Akgerea ve f5cea prin verificerea aetelor de proprietate la fata locu-
lui de &re 3, 6 , 12 seu 24 ,,boieriK, In r-umgrul carora se socoteau
si clericii li megiasii sateni chemali ca judeciitori (juratori) sau mar-
tori. Astfel, hotiirnicia fiicutg pentru ~ceast,?imprejurare in 1743 r~c-
iembrie 28 este semnats d e doi ispravnici de judet, lordache Canela si
$tefan VgcZrescu, egumenul m-rii Dealu si ,,Fase boiemzasi", zice actril,
incluzind intre d'lnsii pe dichlul OnoIrei, care, fiind parte interesatg, nu

56 IFrEd., par. XLV-35.

57 O dovad5 indirerta e hotgrnicia din 1743, care disthge numai doi pose-
s m i : Iiw.tropolia de o parte cu 660 stj. si dev5imà~iade alta cu 2115 stj.
58 Xbid., p ~ c XLV-38
. si 39 { d h 28 oct, 1123 ; aceastg Manda, k a s i vZduv2,
fusese ck5toritli cu un grec, Iorga fost mare duger ?n vrernea lui C. Brrìncoveanu,
umasii $or se vor numi Costescu, dupa o m q i e Costqti din Dimbovita, si vor
ocupa importante dregZtt&i Pn stat in a doua jumstate a sec. XVIII si in veacul
urm3tm).
5s Ibid., pac. XLV-53.
DIN LUPTA TARANIXEI D ~ O ~ N E 223

putea semna, asa c5 avem numai opt semngturi, in totzl nona insim), pe
cind anaforaoa celor trei boiesi judecztori din 1147 zice c2 hotarnicia se
f5cuse cu 24 boieri 611, i a r car-tcla lui BSlàcea~udin 1803 vorbqte dc-
12 boiernagi, iar mai jos de 24, referindu-se la dinsa62). Expllcatia sta
in faptul & ispravnicii qi egumenul m5nZstirli Dealu emu socotiti f iecare
drept 6 ,,boiernasiU care, ImpreunZi cu rnegiasii, formau 24 de alegstori
ai hotarelor. Cei doi ispravnici, impreung m cei lase si dichiul, vin !a
BrZneqti, unde ,,fiind fa@ tori batrinii, satului", au cercetat actele de
danie si au purces ,,sa aleaga gi sii hot2ErascCi tosta dania sf. mitropobit
de -cCitre alti mopzeni deoparte". C a sg ,,m calce cZlminuriEe m o ~ e n i l o r " ,
au comasat t o v stfnjenii mitropoliei 4n partea c?e nord ,,despre hotar~il
$erbtinegtilorU, 660 stj. Satime.
In aceasta alciituire au intrat pSr$ile de rnosie achizitionate dircct
de la moqneni de cZtre cei trei negustori, Avram, Proca, Bacanul, pe.
care prirnii doi le-au transmis la boieri s i acestia mitropoliei ?i, in plus,.
probabil unele achizitii mzrunte, dovedite prin diverse acte de la alti
neguctori ca Stati633, Fota cu 40 stj.s4) ori Chirca HulubesculE), c5ci
altfcl n-ar avea rost prezenfa acestor zapise dk cunzpZr5toare in fond,
d e ~ n-avem
i dovada lichidasii lor In posesiilnea mitropoliei.
Deducem cg arhiva Mitsopoliei, sectia Dimbovita, era r5u Ciriuta,
&ci o parte din iactele de achizitie s-au pierdut, altele, precum sint
actstea, apar far2 rost, iar condicarul, cind le ti-anscrie in Condici, d e
altfel cu multe grqelj. si farg ordine strict cronologicii, nu da explicale
asupra lipsei unora sau prezentei far5 rcist a altora.
Nici hotgrnicia din 1743 noiembrie nu c sistematica si constiin-
cioasg ca de ex. aceez fiicuts la Cucuteni in 1739, tat asupra posesiu-
'

nllor mitropoliei ; acolo se arat5 precis procedura, numarul ac'telor de

achizitie, suma stinjenilor adusi de fiecare donator in parte ?,a.66). L a -
nu documenteaza nim s-a ajuns la suma de 666 s t j . In hotarnicia Ei$-
nestilor din 1743, se afirmz cii creditorul lui Proca neglgtorul a fost
lorga fost mare sluger, sotu1 Mandei, care face actul de inchinare FII
numele sorei ei, ~ i i k vaceasts
, bohava fiind, cind de fapt creditor a
f os t Pdihai medelnicerul.
Dup5 ce alege, cornaseaz5, mSsoar5 si irnpietruieste dorneniul mi-
tropoliei, separlndu-l din devSlm5qia moqnenilor, cu 660 stj. la un capat,.
660 la mijloc si 560 la celalalt capgt, hotarnicii constatii si citeva ,,dei-
nire tnfundate", in sat, care nu se puteau cornasa : ,,siEi;tea caselor
ProcCii", ,,silist.ea lzli Avram negug6toriul c u pi mnif ?i de piiatrc", masu-

Ibid., pac. XLV-41.

Ibid., XLV42.
E 1bid ., X E V 4 9 .
m Kbid, XLV-31.
Ibid,, XLV-25.
Ibid., XLV-11.
Ibid,, pnc. XXXVIII-77, 78.
DIN LUPTA TARANIMII D~MBOVITENE 223:

putea semna, aria c5 avem numai opt semngturi, in t o k l nou5 insi 0°), pe
cind anaforaoa celor trei boieri judecàtori din 1?47 zice c5 hotiirnicia se
f k u s e cu 24 boieri ci), iar cartea lui B5laceenu din 1803 vorbeste de.
12 boiernaqi, iar mai jos de 24, referindu-se la dinsa 62). Expliccitia sta
in faptul t% ispravnicii si egumenul mZn5stirii Dealu e E u socotiti fiecare
drept G ,,boierna?iu care, impreung cu rnegiasii, formau 24 de alegiitori
ai hotarelor. Yei doi ispravnici, irnpreun5 cu cei sase si dichlul, vin !a
BrZneqti, unde ,,fiind fata toti bfitrinii, satului", au cercetat actele de
danie si au purces ,,sii aleaga $.i slE hotiirascti toatii dania sf. mitrop~lii
de c6tre alti mopteni deoparte". Ca sii ,,nu calce cGminurile rno$nenilor",
au comasat toti stinjenii mitropoliei In partea cle nord ,,despre hotarid
Serbline~tiilor",660 stj. 1Zitirne.
in aceasta alcztuire au intrat p8rtile de mosie achizitionate dircct
de la moqneni de ciitre cei trei negustori, Avram, Proca, Biicanul, pe
care primii doi le-au transmis la boieri si acestia mitropoliei :i, in plus,
probabil unele achizitii marunte, dovedite prin diverse acte de la alti
negustori ca Stati 63), Fota cu 40 stj. 6" ori Chirca HulubesculG), c5ci
altfcl n-ar avea rost prezenta acestor zapise dk cump5rZtoare in fond,
desi n-avem dovada lichidarii lor in posesiiinea mitropoliei.
Deducem c5 arhiva Mitropoliei, sectia Dimbovita, era r5u tinuta,
&ci o parte din actele de achizitie s-au pierdut, altele, precum sint
acestea, apar far5 rost, iar condicarul, cfnd le transcrie In Condici, d e
altfel cu multe greseli si fgrii ordine strict cronologicà, nu d a explicatie
asupra lipsei unora sau prezentei f5rg rost a altora.
Nici hotgrnicia dln 1743 noiembrie nu c sistematica si constiin-
cioas5 ca de ex. acee;l fZcut5 la Cucuteni iri 1739, tct asupra posesiu-
nilor mitropoliei ; acolo se arata precis procedura, numiirul actelcr de
achizitie, suma stinjenilor adusi de fiecare donator in parte $.a.GG). a a7

nu docurnenteazg cum s-a ajuns la suma de 666 stj. i n hotarnicia Bià-

nestilor din 1743, se afirm5 cii creditorul lui Proca ncgutiitorul a fost
Iorga fost mare sluger, sotul Mandei, care face actul de inchinare iii
numele sorei ei, B%la>, aceast3 bolnava fiind, cind de fapt creditor a
f ost AIihai medelnicerul.
Dup5 ce alege, comaseaz5, masoara si impietruieste domeniul mi-
tropoliei, separindu-l din devSlm5qia moqne~ilor,cu 660 stj. la un capgt,
660 la mijloc si 560 la celiilalt capgt, hotarnicii ccnstats si citeva ,,dei-
nite Znfundate", in sat, care nu se puteau comasa : ,,silistea caselor
Prociii", ,,silistea lui Avram negu~6Coriulczl. pimnigi de piiatra", masu-

Ibid., pac. XLV-41.

ibid., XLV-42.
62 Ibid., SLV-49.
Ibid., XLV-31.
Ibid., XLV-25.
tiri Ibid., XLV-11.
Ibid., pac. XXXVIII-77, 78.
 ION IONASCU
224

rate precis in stinjeni, apoi ,,deZnita lui Lezrstean rumanul d-Zz~iNeagoe

SUcz~ianz~l"pentru care ,,rnegia$i din BriEnesti, Empreunti cu preotii"
au dat ,,cartea de adeverintZK c2 Leusteanii, rumanul banului Neagoe
S5cuianul a fost ,,iertat de rum.iniea de d-lui banul, dar silistea lui din
sat, hotarnicita cu pie tre, ,,au r 6 m s bunii a sf. mitropolii, datii danie de
i n) .afarii de acc-ste trei delnije din sat, ?i dc delnitele
d-lui b a n ~ i " . ~ ~
din Priboiu, un c o d r ~de ~ loc cu hotrrr separat, ,,ce sint àate cu foaia
zoastr6 SE le stGpirteasc6 sf. mitropolie" - foaie djspfiruE - altele sa
nu cearZ mitropolia, zic hotarnicii, ,,pentru c5 la hotiirnicie asa s-au f6cut
asezlimintul: celui ce i s-a Euat toatà purtea, in cz'mp si in plidure si
in apa', sli rtimie silistea ctirninului in sat" ; zdic5 sa-tenii cu partile de
rnosie din devzlmgqie, ,,cz~rLraturisi Zatu.ri", si3 r5min5 stapini pe siligtele
la*,adic5 locurile cle cusii si grgdine din sat.
Peste trei ani. moqnenii din BrZriesti, irz scop de a restringe po-
sesiunea rnitropolie'i, ,,trag in ji<decat8" pe noul dicheq Varlaam, fa-
chd ,,apela$ieC sub pretextul c5 hotarul intreg, ce1 vechi, al mosiei
Braneqtilor are cu o mie de stj. mai putin decit au scos boierii hotar-
nici. Li s-a cerut dovad5 si zapis c5 se obligs ei a pl3ti ,,cheltuiala"
pcntru o nou5 hoarnicie dac5 gresesc, iar mitropolia va pl5ti ,,dacG
zisele lor sint adeviirate" ; auzind asa, ei ,,s-av, sculat si azl fugit" "8).
U n mic incident se ive5te mai tirziu : d'ichiul Samuil, spre a pune in
valoare viile ptirsginite le d5 in 1768 cu ,,otastin6" spre replantare
lili Andrei qerban ; dup5 ~ a p t eani se ridi& ,,popu Ioan d i n Briinesti",
obligind pe R.ada v5d~1vasa-ì plSteascZi lui otastina, fiindcii replantatia
s-ar afla pe proprietatea lui, nu pe a mitropoliei. E1 aduce la judecatii
acte in care ,,nu se s p n e de vie cu p6dntul ei, ci numai SALIVITAGg
+i cu namestiile ei si obratiile ei cu livezi de pomi". Preotul st5ruie a-i
turbura stzpinirea, dar Pn urma pierde si va plati paguba70).
Intre timp, inciilcarile sztenilor in domeniul mitropoliei se inde-
sesc si nu li se mai poate pune friu. La 1785, Mihai Vod5 Sufu cig
ordir, ispravnicilor sa cercetezc o plingere a ,,epitropluì" mitropoliei,
pentru impresurarile ce fac vecinii in mosiile mitropoliei atit la Br%
nesti cit si cele din satele acestui plaiu : Fieni, Cucuteni, Ti@, Pie-
trosita etc. 71). Cirstea Voincscu, fost al treilea logofgt, zis $i Cirsticà,
rnergind la cercetare i m p r e ~ n 5cu epitropul gi cu egumecul Dealului,
afla cg, dupg 36 a i , multe pietre de hotar au fost inlgturate, iar
,,mostenii $erbEnestiU, vecini la nord, erau in pricin5 cu . mostenii
Rriinesti", vecini in latura opus5, asupra punctelor de hotaré ale ,,trii-

6; Ibid., XLV-40 (din 28 iuni,e 1743).

Ibid., XLV-42 (din 28 ian. 1'747).
69 Termen format difi SI. maced. sali = numai + rom. viti5 = plantztie
de vie.
Ibid., pac. XLTT-4 (din G oct. 1773) si XLV-44 (din 21 febr. 1785).
Ibid., XLV-45 (din 8 iunie 1765).
73IN LUPTA mRANIMIX D X ~ O V I ~ N E
223

surei" din rnijlwul mositi, si spre dovedirea acestora s-a decis a se

scoatc o c a r t ~de blestem astipra Serbgnestilor ; la cele dou5 capete s-a
Iarnurit adevgrul.
La verificarea celor t r e l silisti infundate din sat, In ariafora li se
zice ,,cuminztriW,se iscg o gllceavg ?i mai grava, cu a c k dc violenta,
unele pietre fiind lips5. Doi frati Tilvan ,,au s6rit cu mare strigare $2
cu cuvinte proaste a s u p a par. i p m e n , dindu-i si brinci", iar pe sXu-
jltoml boierultri hotzmic l-au luat la ciornege, aruncindu-i toporul in
girl5 si ,,strigind sii v i e siEtenii sa arunce in g2rEti pe slujitor si pe oamenii
~nEnZstirii".Boierul cu ai sai o iau la sgnztoasa. La czrninul lui Proca
Ja fel lipseau pietrile, multe pgm erau irnpresurate si vindute la alvi.
Alt5 pricinuire se iscZ la livezile din P%?, intre sztenii BrZnesti si
mi diri Glodeni. Dup5 o extrem de complicatS verificare prin martori
a acestora, acceptat5 de mo~teniiBrgnesti si respinss de Oncestii d'ln
Glodeni, aiara de unul, se incheie cercetarea lui Clrsticg, lzsind trei
dif erende deschise 72), f ara sg atingfi chestiune. delnitelor $in Priboiu.
+lJnul s-a lichidat prin zapisul din 4 decembrie 1792. abia dup5 7 a n i 733;
prin aceste Brznestii se invoiau sa accepte miirturia Serbanestilor, care
primisera cartea de blestem a mitrapolitului Grigorie, dac5 ei vor re-
peta cermonia ciieii ,,inahte# judecti$iia de fa@ cu dinsii.
La judecata ispravnicilor din 30 decembrie 1792 erau chemate,
prin delegaq, arnlndous cetele de rnosneni ; BrZnestii rnetvivau irnpo-
'trivirea lor fiindca ,,la priimirea ctir$iÉ de bleslem d i n anul 1785, n-au
fost $i ei de fatti ca si? vazE cum o priinzesc $erbEÉne;tZic'. Aceqtia re-
peta primirea in incinta, de fa@ cu un arhiereu : ,,cu scrutare au
priimit-o in mzinile EorC',zicind cg edevsrate sint sernncle cc stau scrise
in dosul c5eii de blestem ; ispravnicul pune capiit litigiului prin m-
tca sa de judecata

In 1803, Ion BàlZceanu, fost mare ~ e t r a r ,este insgrcinat d'e domn

a facc o hotgrnicie, de data aceasta a intregli rnosii a Brgnestilor, fgr5
sa arate motivul, cum se face de obicei. 1nsoi;it de Azaria, ca vechi1
din partea mitropoliei, si $e rnegiasii Scrbgnesti pentru hotarul vecin
cu dinsii, far5 sa ia parte vecinii de pe celelalte laturi, rnoqnenii Br5-
ne+ aduc ccrisorile lor ; boierul citi unele ,,co@i de hrisoave" din
care se vede ,,cZ cumpZrti dnci oarneni mosia pkte apa lalornitei". Car-
tea lui de hotgrinicie e pline de contradictii si lacune. Contradictii : a)
in determina dacZ ,,peste I a l o r n i ~ "Inseama. la vest sau la est, iar
la mSsuratoare constata c~ Ialornila d'esparte doua trupuri de mosie

72 Ibid., XLV-47 (din 20 dec. 1785).

T V bid., X L V 4 6 .
74 Ibid., XLV-48.
 226 ION IOXASCL~-

tot ale BrZneqtilor ; b) desi spune c5 rnolr-ienii nu-7i putur5 da seama

cine se trag din cei cinci m q i , ca sa fac5 distributia genealogicz a par-
tilor cuvenite fidiruia, - consultind hotarnicia din 1743, care nici.
ea nu se ocupase d e genealogia gener8tic.i c3c atunci, s-a ii~cumctat,
pe cc h z i i iiu stim, a distribui ciirti fiecgrul rnostean ca ,,sG sttipi-
neascii fieptecare om din neamul lui, sau de nzo~tenire,sau de czun-
pàràtoare, ssu de locuri fnfurtdate ce t se cuvine".
Exemplarul ce zvem. atit In original cit 71 in copie j"), desi foarte-
d a r ca procedura, este prca sirnplist ca apliczre pe teren $i cu nc--
iertate lacune : a) pentru ca lasa vreo 40 locuri goaIe dup5 cuvintill.
,,stlnjenia, undk trehuie cif rek ; b) nu arat3 c;?lculiil piirtilor vindute
si al cdor rtimase din fiecare rnog si nu stim ce fel dc c5rli a distribuit
nio~jnenilor; C) nu araG dac5 a rnzszirzt si insemnat pe twen partile
alese ca sii fim siguri cii s-a efectuat o adevarata sfgrirnare a devglrn5-
siei ii~locuita pretutindeiii cu proprietate privata. Anzferaua marilor
boieri din 2 rnartie 1819 atestz ca ,,ntlmai la ~r'i?ninuriEccrrselor si si-
liste" era scplnire particular5, ,,zar la piidzrre si altele tizici o iinpik-
$ e d 6 nu s-au. fiicut, ci stEp2nesc p6ne iri, zizm de astilzi d e ~ v a l m a ' ~ ~ ) ,
Din hotiirnicia de la 1803, deducem ir-iss cFt m q i a Branestiloi era com-
pus5 din doug trupuri : unul pe dreapta Talomitei, pe care se alezase
satul si altul pe stinga ci ; din prirnul s-a defalcat u11 sfert, proprie-
tatea mitropoliei ; nu ne dZi iils5 cifrele zpre a cunoci$c raportul de.
marime intre ele. Insimirea rnosilor pe tereli difer5 !a ambele trupuri,.
fZr5 motiv. Din citirea ei putem tragc schema alCiztrntG.
1.a inccputul. sec. al XTX-lea, dev5lrnasi.a SrZ~cstilornii era li-
chidata. Blocul devS1mri.s al rnalnenilor l~iruise toate imprcjurZrlle.
vitrege pin5 atunci - politice, soci2Ee, ecoriomice - fSrS sa piardà
mai rniilt de un sfert dintr-un trup de mosie. In secolul acesta apar-
insà in satele planului alt gcn de acaparatori, cu r n d t mai indsizneti,
mai influenti si mai violenti, in genul lui Diainandi Ciirpenisanii, a
cZrui sSlbatic5 actiune de deposcdarc a rnosnenilor Brsnesti am in%
tisat-o in studiul dk acurn 20 de ani. Cinismul, brutalitatca si avidi-
tatea dc pamint a acestui m e 3 ai judeblui Dimbovlta, care a reugit
sZ sfarirne dcvalm,?sia satului in devalmi~iid e cete, sint expuse intr-o
splendidi lirnbs popularà, cu evocàri de scene apocaliptice, in decla-
ratiile pe care sàtenii hatuti, inchisi prin cosare de vite iarna si su-
pu?i sufocarii ni fum de ardei si bzlegar pentru a-si instràina ocina
le-au dat, la judecata purtat5 cu odiosul dregztor vcnal, lipsit de orice
ornenie. Slnt mi~c2toarepagini d~ litereturr? pcpularg, cam merit5 s a
fie date integre1 la lumins.
75 Ibid., XLV-49 ; ms. 134, f. 378 v - 388.
c u cit.?
I. I D ~ ~ op , p. 103.
SCHITÀ A HOTARNICIEI MOSIEI B R A W T I DIN q803
J

Ho far
M-rea
++ Dealul
+

------------- +
+
+
f

-- -----------+ 4
4
+
++
---------- S.
- --- +
++

Serban Fusea
(2 St. si
doc., XV; p. 100)
 ANEXE
) DecZaratiile date de unii locuilori din Briinesti-D.Grnb@vita
(181 9 f ebruu~ie.
cu prilejul judecztif ce au avut czs sluge~ul Diamandi Carpenisanu.

,,De aici se Incepe tacrirurtle moqnenilor ce au dat".

Arataree ce face Gligore P2ndam din mopt MabZureanu.
En fiinta arat si eu ca avind 13 stgnjini rnosie tot in hotmui acesta, si i n
nonurn5ra-k rbdu-ri viind la mine ca or bani sa primiesc p& stanjinii cei sus ara-
&ti zicind, sau tnemind, v i in silnicie lulndu-i de ,La mine, mi-i va stgpini.
Pentru ca.re, ca m u l ce $i eu v , m alt5 bog5tie ne mai avind, eu totul n-am
VI-ut. Apoi mai la urma, duc"mdu-sii acasg la mine au m n c a t banii cu si2a sotii
mele, f5clnd zapis in siil5 pentru ca sa aibS intru stàpinirea s a acgti stinjìni.
la urm5 nu i-au fost in destul prada cu care m-au silit de m-au sCir5cit ; apoi
fiind eu scuteinic, si avlnd un copi1 holteiu in casa de ajutor, ne-am pomenit
cu copilu far5 veste inchis de càtre zapciu, ca sa dea talere 33, parale 8, saci
i-au venit de La sgrafie, EEiindcg este fecior de scutelnic, si avena mwie, de ce
nsu o vinde : pentru ac& i sa cere acegti bani. Blergind ~tinguindu-m2 ca un
parinte pmtru dinsul la zapciu, ca 55-1 sloboazA p k i i cind ìmi voiu vinde o vaca
ce o aveam la usa, sa platesc aceasta satarà ce sii cere prin-tregu, lumu care
nu s-au mai pornenit gi nici In cisla satului sà pusese, mi-au dat rsspuns : ci7
stiu eu de ,unde sa iau bani, adics de la Ismandi. $i ~iedLndu-nzisggax, au f3cut
cum s-au priceput, au luat si acqti stanjini ai copilului, ce mai sus sii arata, Tn
sila, drept a c e ~ t ibani. Care a c ~ t epatimi, in f r i c a lui Dumnezeu adt, si cer ca
sg mi $3 Intoarca stPnjlnii.
Eu Gligore Prun3 Phdaru.
Mai d e s cg aceste urmiiri ce sa fscea la toti de obste cu silg turceascg,
stjind cà si fraiii mei anulme : Pana $i Stan a u $i ei mosie, f.5rEi ziibav5 adu-
clndu-i cu mumbaqiri, i-au supus si p5 dinsii de 7-au dat, de f ~ i c 8 ,s a n j i n i i lor
ce-i avea, intocmai cit si pa mine. Ei fiind scutelnici, liarasi cu frici mari ce le
da Jar, cum c5 stgplnii lor au murit gi ca pe ei va sii-i dea i'n bir, si cu alte
mijlowe mincinoase, le-au luat gi moqia lo^ din mln5. Si dindu-le pace pan5 a s t i
iarn5, ia'r5si le-au Mmis de i-au adus, speriindu-le copiii ?i rnueri-ile, luindu-i, du;
cindu-i ila ~ l u g e s uIamandi, i-au silit ca sa mai 'dea a.1te i.scZiJiturio c 5 nu sii vor
mai scula, ci da bungvoe s-au dat aceast5 rnosie, iar nu din si15 s-au dat.
Eu Pani4
Eu Stan brat (f?rdrtele s5u 1. In frica lui Curnnezeu aratam.
Al treilea pricinà cu luare de rnosle precum $i de 'la verii miei mume : Vlad
si Sfanciul brati, gi Stan, a v R d si i>ar%si~potriv3ou noi mosie, algturea cu
m i , in si15 le-au duat ?i mm~iia lor neavind noi da stire, neiscalindu-ne nici
unul, si m;W virtos c5 nici m5ca.r i-au fost voia sa-si dea rno~iiade buniitoe, ci
in sila s-au luat, sii nu fie carniti mai mult.
Eu Stan i Stanciui si Vlad brat, in frica lui Durnnezeu aratsm.

Aratarea a 1u.i Ton Miiu, d i n moq Milureanu. m m mi-au jost w2nsarea masii
si schimbul CL& dumnealui slugerul lanandi, precum mai 30s a.i'Et.
Eu iiind sctitelnic al dumnei cocoanii Zaitii Cantacuzino, qi Incepind a
curnpg~a dumnealui de la ceilalti mosneni, prjn Gheorghe Stegani, ce era dra-
gomcln dumnealui de-i curnpara rno~je,au venit acel dragoman in cinci-qase finduri

brat, slarr. = frate.

la mine' $i zicindu-mi ca s2 vinz si eu rngie, c5 nu p5limesc bine, c5 m5 d5
slugeru la b k si nu mai vaz casa cu ochii. Durnnealui fiimd same9 in putere, si
mie fGc2;ndu-mi-sa kic5, de mare nevw i-am vindut stanjini 13. Dup5 a c a s t a
mai m-au 1Ttsat do05 saptàm?ni, sì singur sni-ari sis sa-i vinz t o a t i magiia cit o
avearn, ,,casii t;i se 9ia bicele dupa spinam, ilar d a nu-mi v h z i ti se duce rpielea
gunoi". Iar eu i-am spus ca mosie de vinzare nu am. Au t5cut pasuindu-ma p2115
tmmna, gi v&zTnà C& nu-i vfnz mqie, m-au dat in bilr cu patru luni dupfi urrnii,
ceT-lndu-mi lalere 70, care acesti mi-au $i luat. Dup5 aceasta m-am Snfrico~t$i
i- fscut zapis p5 stfinjfni 22 din mosul Ghioc, care bani dine-ace$ti stbjlni,
Mwe 70, nu i-am $uat nici acurna, fiindcs m-am avut mosie de vfnzare. DupS
aceasta im m sila m-au famt scutelniic al dumnealui, $i cu feluri ~ d e tez-tjpuri
si siluiri m-au fscut de am f5cut schimb cu dumnealui. Gare acel schimbu nu
mi-au fost cu me, sau c2 am stZplriit, ori ~2 mi-au iaratat, ci numai ca &-mi
riipeasc5 rnoqiia de la mins. Dupg aceasta iar5sX s-au p u s cu sila in spirarea
mea, +i acest schimb care mai sus argt, m-au facut de a m vindut de frici. Care
banii acestor s t b j h i nu i-am primit, fiirfi numai talere 10, si aceqtiia de fric:
i-m $uat, liar nu c3 am avut rnosie de vlnzare. Dup5 aceasta iar m-au apucat
cu mlme st151~mr.ecu wlujitor, qi m-au dus 'la Egrgu lu dumnealui, $.i --mi
zicind : ,,Ais a hmm schimbu cu moqiia de peste IalumitS", &-mi dea mogie
In Ruda. Eu am zis ca sB mi-o dea da pornana nu-mi trebuesele, c2 eu TI-arrirriovie
ca s 5 schimbu, nici de v'ìnmre; ci si care ti-am vindut nu mi-au fost cu voz.
Giumndui zise : schimb2, cg mie nu-mi este pentru schimbu, ci numai h t r u
schimbu cu tine, Eu nevdnd sa fac schimbu, au Inceput a m5 injura. m e era
sii ma bat5 s i i m 5 omoare. Eu am dat dosul p5 u$ afa-5, si dumnealui au ,kirimis
p3 Dumitru mw-ih, omul dumnealui, si m-au du.s cu sula, $i de mare M c a arn
facut schi-mb, care schimb r1u mi-au fost cu voe, nici ca a m mai avut mosie
de vinzare. Si acestea le ar5t In f-rica lui Dumnezeu, si POC~U primi $I blest~rn,
cS mosie de vifizare n-arn tavul, si vasinrid c3 nu vuiu sa schimb cu dumnealui,
au venil; si mi-au incgrcat patru cara de fin fàcut gata, si mi-au l&at vitele
muritoare de foame, $i p& pximi si Western.
Ion Miiu din mosul NI5lureanul.

Ardtarea mea, a lui Ianache sin Oprea GsaEG.

Eu cer cu protimisis ca sa mi se dea s t k j i n i i ce i-au cumgSrat durnncalui

da la Sucur, frati-rnieu, f51-2 $tirea mea, si a celorlalti fnati ai miei : nici c i
sint isciilit In zapisele acelea. Mai cer cu protimisis ca sii ~ 5 s c u m p 5 rqi st2njiriii
ce ,i-au cump5,rzt de la vverii miei $i fratii de moqie, si nu s7nt iscait in mpise.
Ciici ci,nd s-au judecat f r a t i - m i a aici cu dumeclui, de la judecatii mi s-au dat
acde zapilse. Apoi noi neavind bmi, i-arn dat adeverint5 de bani ca sii-i pl5tim
f5r5 dobindh, gi ani fost p5suit nunai pàn8 au venit dumnealui la TSrgoviste.
Arn vgzut CZ m-au dat 7n bir cu un lude, cerindu-mi tdere 63 gi parale 8,
dindu-mi Pnscris la zapciu ca sa-i platesc acesti bani, si cerfndrr-mi soroc, m!-ail
dat soroc. $i dfndu-mi drumul ca s2-mi. fac bani, p5 dealtA parte au venit slujitor
de la d u m n ~ l u isi m-au 9.ua.t;de m-*= dus la TTargovi3te si mi-au luat zarpisul,
iar nu m-ai lasat ca s.5-i dau bani dup5 adeverints, TmncZi m-au silit de i-asn ciat
aldeverin45 cH nu m5 voi mai scula asupra dumnedui : pii care m5t5ri pociu
priirni $i blestem. lar pr80;timisisul i! cer la cinstita judecats ca sCi mi se dea.
Imache sin Oprea Ged5.
 ArdtarBle mele ( a k j Iui Dumttru GeaZ6, cum am piitimit di la coco?:ul
Inmandi cind mi-au luat rnogiia. din rntng, cum mai jes a+6t pd rind.
C5 eu m5 aflarn poganar de 10 ani de zilc &a vlia sfintii m5n5stiri lui
Mihaitu V d 5 , si acum la v!-nzarea rnosii m-au Luat de iacolo g i m-au dat la
sat dupe ulrm5 cu talere 80, $i 'm-a dat zapis de la hchisoare gi de h biitae,
tiindu-m5 la inchisoare trei zile si ti'ei nopti. Iar eu am zis c5 nici nu qtiu ce
parte de rnosie m, ca sa vinz, din partea fratllm miei.
I a r dumnealui numitul, zise c3 nnrnai sa-i fac zapis 'la rnin5, c5 dragomanul
dumnealui ~ t i ecit5 vmosje am, $i s-a arata. Zar dup5 ce i-am da+, zapis, s m t i s 5
bine stsnjinii Ior dup5 cum vrur5 ei si m5 mai g5si si datar, $i mai ràm5seiu
dqtor 5 talcrc, 5 lei, $i-mi .lua pentru acesti bani, imi luoa un lrirnatm de porc
de doi ani, iar5si dupà voia ior, neslobozindu-m5 ca s%-m fsac banii, Si penlru
acestea mrit in frica ?luiDurnnezeu si primesc $i blestem.
Eu Dumitru G e . 2 adeverez.

Aratarea mea, a lui Dzsrnftru P ~ e d i idila mo? Bran.

Eu avlnd mosie de zestre, $i tot triimiiea dumnealui slugam aasnenii s5i
si-mi zicea c5 sii-%vi'nz mqiia, iar eu fi ziceam c5 mogiia este a nevestii da
zestre. In cea dup5 urna, cind au venit popa Gheorghe si mi-au zis m sCi y7nx
rna~iia..cg o sa pgtimesc ca ceilalti, de n e m e ce war- s a fac : idam vkdut peste
girla 28 de stsnjini, f5rii vola nevestii, caci vedeam ce piithea ceilalti : cZ curn
apucase cie intrase acdo, apoi umbla ca un leu intre noi. Asemenea si Stan
Popescul au vindut, tot silit, rnwiila p5 ling5 ,mosiia rnea de zestre, p5 care acUm
cer de la cinstita judecatli ca si4 mi s5 dea Inapoi si st5njTnii nevestii CIe zmtre,
si cu protimisis stiinjinii lui Stan, nrfiind isc5lità nevastii rnea si eu in zapisul
lui Sian. Acestea le argt in f r i a lui Durnnezeu.

Aratarea mea, Neacpdui Tcilvan, curn mi-au fosl v'inzarea rnogii la dum-
nea'lui sluger, pTemm mai jos arata.

Cgzlnd ceilalti frati ai miei, si n e m u r i mie de m o ~ i e ,intr-o patim5 de hoiie:

borfaqi fiind, i-au luat si i-au fnchk la isprsvnicat, si tiindu-i 3a gros, i-au
rifiduiit isprgvnicatul ca sa-si fata gloaba. Si aqa ei Iacind gloaba, $i dumneaiui
same. fiind atumea In a sa putere, vi fiind cugetul dumnealui ca sa ne ia rno~jia,
n-au vrut s5 le ia bani, ci le-au cemt rnasiia, care rnosie o aveam neirnp5r\+
intre noi. $i asa ei zicindu-i dumneaIui cii sa n e aducs si pG noi sa. fim la vin-
zarea mwii, si asa dumneaiui trbmitind slujitor ne-au dus acolo la casa dum-
neaIui. Si asa siliti fiind, toti arn dat zapis de o suta de stsnjini, care zapis I-arn
iscglit de iric5, neliind mie voia. si neavind mosie de vin2ar.e. DupG aceasta. mai
rarniindu-mi mosie nevindu-tà, m-au dat inscris zapciilor plssii, si zapciu
ne-au inchis intr-un C- cu rimStori, cu jujae, ca doar .de ne-om speriia sii
d5m m ~ i i a .Si vazind cii nu-i vinz mosie, ne-au legat cite doi intr-o funie, cot
la cot, ?i asa pnrtlndu-ne p5 drumul ce1 mzre, zicindu-ne s 5 vindem mosiia dum-
~-i;=aluisamesului.
Si aya, de mare fric: si nevoe, f-am vindut stsnjhii peste Ialurnit5, de la
inchisoare. Care fiind la aceastii satima si Petre diiaconul, ce era atunci in
dajdie, au fost cu mine inpreun5) s i asa de mare frjcS i-am r'lndut, i a ~nu c a
DIN LUPTA T A R A M ~ I DTMROVXTENE
I - ANEXE 23 1

arn avut moqie de vinzare. Care lujndu-m5 slujitorul, cu a dumnealui porunca,

ducindu-ma ca s5 vinz rnosiia, mi s-au inklmpltil de au bolngvit nevacta $i nu
zacut dai ani din pricina durnnealui. $i aceasta ar5t In frica lui Dumnezeu $i
pociu primi si blestem.

A T ~ ~ ~
rnea, p r f i sin dijaconul Neagoe din mos Ghioc.
T Ta ~OQ

Eu dus fiind cu slujitor la. Tgrgoviste, cu felwi de siilui-ri i-am vindut s t k -

jini 13i/2 din Coasta Neteda pSn2 In Vilcana. ;Si mai avind la cimp trei pogeane
de loc, $i dlindu-m3 dator la un negutgtor talere 90, m cemt durnnealui slu-
geru;lui ca sa-m deq talere 30 p5 pogon, iar dumnealui au zis c5-m d5 numai
xece. Eu i-a,m zis cii nu, C-o sa m& p23tesc de la a c d negut5tm, lar durnnealui
-mi-au zis e5 de talere 60 ma ia pa cheziisie piing toamna, numai sg-i da? pogonu
cite talere zece,, ?i tostmnrt sii-j dau banii fEir5 dobi.nd5. C b d toamna, a m v5zut
C;?.a m f o ~ tdus cu slujitori la Targoviste l,a dumnealui' qi ducindu-m3 acolo m-su
apucat ca sa-i rinz mo-iia du peste g i ~ l 5 .Si PU zicind c5 mosiila este a fii-mieu
da zestre, si s5 afl& dus la Bucuresli cu mere ca sa-i aducs bani, qi dumneaiui
mi-au zis c 5 nu m5 pgsue~tem&mr dmZi ceasuri, ci a sa m 5 pue jos sa sa pue
cu tufa p5 mine, si da mare fricii i-arn dat zapis.
Si viind fiiu-mieu si mzind de aceasta, mi-au zis ci3 nu are e'l mosie de
vlnzare, ci o s8 inbarca. Deaceia ncum cere fiiu-meu ca sa o rkcumpere Inagoi,
nu iisc3irt In 7x~pise,$i nefiind cu vola lui. Acestea le =&t in frica dui
Dumnezeu, dar neputind veni fiiu-meu am verrit eu, si cer de la cinstita jude-
sata s5 mi s5 sloboaz5 rno~iia.

Eu Radul dinpreung cu frati-mieu Marin, La hotamicie ni s-au dat cikva

iwuri Infundate, cu zapise, care $i mai dinainte de hoElinicie le-am st5plnit
p5112 cind au curnp51rakn u m i h l sluger mosie cu sila peste, in aceste locuri i n f i ~ n -
&te. Care ndntrebindu-m5 p; mine, s-au pus dumealui .pe un loc al mieu ce-l
a.m hi stspinire cu zapis, si au fEicut han p2 dinsul. vgzind c5-mi coprinde
locul cu binaoa, nevlnalndu-l, nici de vinzare-mi-era, i-am zis : ,,Cu ce c u v k t
te-ai pus, cocoace, de mi-ai Pnchis locul cn bWm ?'L Dumnealui au pus amiiutul
dumnedui si m-au luat de p&, $i s-au qàmt cu pilul p 5 mine si mi-au clat
do05 sute a5 piluri, de am scspat mai mort, care pisjburi peste ochi mi-le-au clat.
Cind m-am dus acasa s-au speriat copiii si nievata de m h e , de singele ce era
p 5 obraxul mieu. La care cer ca sa-$ aradice binaoa dup5 locul rnieu, s5-mi
T Ml o~ c d cum au fost mai dinainte. Dupg aceasta ergt in frica lui Dumnezeu,
$i poai8upriimi si blestem.
Radu siai. Banu, adeverez.
Mai cer un loc ce m cu zapis In stspinire de 50 de ani, care acest loc,
,de gatru ani s-au sculat un Petre Mreang fgcindu-mi zapisul r h . m-au scos dup,?
acpl loc h care s 5 priimeasc5 lege, si sii fiu ,ribdgtor : ilar nepriimind lege, sa
.mi sa dea inapcii, c5 e u priimesc lege c2-l am bun, iar nu rzu. Aceasta.

Aritarea rnea a lui 10n Briinescut.

Eu a v h d rno~ie, si vszind dumnealui c5 nu-i vins mosiia, arn vazut c3
"ipreun5 cu altii, da zapciul p!5sii am f m t Pnchis Fntr-un c o ~ acu noroi si cu
rirnjtorii cu jujae. Apoi ne-au scos afar5, $i p5 mine in mai multe rinduri m-au
biitut, a p d imi 28- c a sa dim banri d3 b&, gi noi z i c m ca sa ne lase sii ne
vindem vitele, $i z i c a cà nu ede v5car, ca sii-i vindem vaci, ci sà-i vindem
niosie. Si a w m4au lega4 dimpreun5 cu d t i i si ne-au p w h t p5 drurnul ce1 mare
prln sat, ca s5 sii sperie satu ; IncSi eu m cgzut ink-un loc, mod. Si vizificl
ca nu-i vjnz rnwiiia, ne-au fmhis ?i 'intr-un c o w Iipit si ne-au &t fum d5
baiigar. $i aqa vazind, si ca s8-mi mmp* disfa, mi-am pus soroc la zapciu,
si batut prspiidit m-am dus Aa T5rgovi3te, si mi-au zis cii s5 fac mpis. Si i-cm
zis : ,,cum sg zic T". $i mi-au zis c3 sa. zic cà , atrebuinw mea. $i da buna rcie
arn venit la d u m n d u i da a m Luat bani p5 mosie. Iar mie, p5c5tosu1, ?mi cu.rgea
l5cr&nile $i d-abiia 3Ztdeam da bgtut., Dupa care, i-am vindut zece stgnjlnii, lar
8 stsjini i-am dal: copilii da zestre. Dup3 care in m a , iiar .cu slluire, m-au facut
de i- vindut $i p5 acei 8 stajini ai copilii, $i clt mi-au aptrcat sapis nu au vrut
sa ma mai stie. e.u sa plsteasc5 m e m h,ci p5n5 acum m5 aflu psgubag.
$i fiindcii cu siduire ni s-au luat moqiia, deaceia acum o cer imgoi. inh-cind
h m i i numai pii zece stsnjini, iar pe 8 nu, C E n-arn primit banii. Aceste le &%t.
%n M c a lui Dumnezeu. Asemenea $i eu pociu priirni si blestem c 5 arn patimit
acestea.
Ion BrSnesczr din rnoq Bran.

Aratarea mea a lui Tomid Popescul.

Stiind durnnealui slugerul c5 eu a m mwie, am vazut C& m tot fost sculat

ca sii-l vinz, si m nevrlnd, rnults meme m r5bdat di5 n-am vindut. Mai in
cele din urm5, vàzind ce p5.tiimea cei care nu vjlndea, i-am vindut 14 stanjini.
$i fii'ndcz vacesti stgnjini i - m vindut de nevw, ceiu de la cinstita judwat5 ca sa
nli sCi dea inapoi. Ceiiu cu protimisis ca s a mi s a dea si st5njEnii Stani a lui
Ghemghie Popwcu, ce i-au cumpsrat durnnalui fAr5 tir rea mea, rnacar c5 zapisul.
mieu iiu & iscalit de fravi miei, la care cer ei protimisis.
Acestea le arr5t Tn frica lui Dumnezeu.
Torna Popescu din mo? Brm.

Si eu Ion sin Ilinca, In frica lui Dumnezeu, arlit.

C5 fiindcg $i eu a v e m parte intr-o sutZ de stgnjini de mwie cu ceilaIti'
fiati ai miei, si fiindcs fratii miei &i vfnduse partea 10s lui Iamandi, si eu
p r k a mea nevoind ca sii o dau dumnealui, c m s5 fac5 &-mi ia $i partea mea.
din rnAm5, au chibzuit lucru penku mine : C& Intr-acea vreme aflindu-m5 eu
scutdnic, au trirnis la mine owenii lui necurmat, viind p% -te ziJeTe ; $i cu
vorbe bme, si cu xele m-au spàimintat ca de nu vtliu d.a 7apis supt isc5litui.S
si eu pmtru mosie, ma va da in bir. $i de frica aceia, vazfnd cEi la multi face
precum 3e fiigiiduia, a m iscglit $i eu zapis vinz:irii atei suta de st5jlni de m q i e
din Valea H o t m u i . Si peste putin3 vreme dup5 ce am iscglit, m-arn pornenit
c3 m-au dat in bir, apuclndu-ma s i i dam q i Wwe 30 rarnsgitli din m a , care
i-am si dzt. Apoi mai avind si In alta parte mosie, noi acesti trei frati, din Valea
Hotamlui in p5ddure $i trimit?nd la noi, ne-au adus vorbg ca sa vindem $i mogiin
din pgdure, unde aveam de frate cite 4 stgjini, cri de nu vom vinde, nu va f i
bine. D-aceia gasindu-ma pa mine m-au luat, si ducindu-m5 la Iamandi, cu fiori
grozave lutndu-ma, mi-au dat talere 80 pe toate partile, si ale fratilor, si eu de
frica am luat banii, si ducindu-m& la frati cu banii, ei n-au voit sa priimeasca
nici o para. A p m-am intors sa-i due : nu l-am g5sit p5 dinsul acas5, ci era
dus la Targoviste, si lgslnd banii la un om al sau ca sa-i dea, c5 noi nu avern.
mogie de dat.
DIN LUPTA TARANIMII DIMBOVITENE - ANEXE 23 3

Dup5 ce a u priirnit banii, mj-au zis acesta care au priimit banii, c5 asa are
cuvint, cii de nu vom da mosiia, cind se va intoarce sii nu ne giiseascii pii la
casole naastre, ci sii ne ducem in lume. Penitru care mie, fiindu-mi mai fricii
decit celodalti &ti, fiindcii eram dat in bir, si M i i ce mi sii cerea din nrm5
talere 30, cind m-au dat, neavindu-i, m-am dus de a m vindut stajini 4 de padu.re,
partea mea. Si i i a &t zapis si banii, care ii mai dedesem oàatii la st5pin
unde eram scutelnic. $i fmte-mieu ce1 mare iw5si de mai nainte au dat-o lui
Iamandi t& de aceastii fiicii, cà desi aveam cite o vita sii o vinldem. nu ne
ingiiduia, zicind c5 e1 este negutiitor de mosie, klr nu de vite. Ias ce1 mic frate
n-au dat-o nici acum. Ne mai riimiisese incii cite pa.tsu stsnjini inprejmul =sii
p e n m hrmii, cum si peste girl5. Ca sii ne ia si p5mintul pii ande ne era casa,
ne chema, zicindu-ne cii cu 4 st5jini nu putern sta in mijlocul lui, si cu alte
vorbe infricosindu-ne, m-au luat cu d e i u n i , c5 fiind eu birnic muncea sotiia
mea de m5 platea de bir si p5 mine nu m5 J5stuia m5ca.r (unceas, ci m5 rr.uncea
la h m r i l l e ce le-am fiicut, si-mi zicea ca s5 nu fiu cu dcii biruri si sii mmcesc
s5 dau si bilr, ci sii mii fac5 poslusnic a iliui si sii nu mai fiu supàl-at de nimic,
numai sii-i dau si petecul de m q i e p5 unde aveam casa, si peste ginlii, cita era.
Si eu, una de fricii, si alta sii scap de caznele care m5 canonisea ca p5 hoti,
fiind i'ncredintat de minciunile lui, am dat $i iacest petic ce ariit mai sus, ca sii
scap si sii fiu odihnit si eu si copiii. Apoi fiicindu-m5 poslu~nicullui, dimdu-i
si acest petic de mqie, 15murindu-m5 de tot p5mintul in care m-am pomenit,
cu viclesug, prin siil5, a u zis cCi m5 va sc5pa si de talere 10, havaetul zapciului
cind sii fiicea tciinevqi posliuqnic. Am fost ap5rat vre-o citeva zile, apoi silit
fiind, m dat si w g t i Dalerre 10, si cu talere 30 fac 40, si cu munca fiicut5 ca
un rob lui, si cu birul dat, si cu bani poslusanii ce dau lui piin5 acum, si cu
taatii moqiiia ce in si15 mi-au luat, r5m5ind prin usile striiinilor, din bunii mosiia
mea, cu piicat va fi, luminate Doamne, mai bine o moarte acum sii vie, cii cu
totul am riimas siirac eu si copiii.
Eu Ion sin Ilinca.

ArcEtarea mea, a Dinului DrdciE9, cum mi-au fost cinzarea mosii.

Intimplindu-sii de iau cazut un fecior al mieu in ponos de hotie, si viliid
zapciul pl5sii cu 1p5gubasii impreun5, 9-au buat paguba si toate boifele ce i sci.
luase, luind si adeverintii de la miiniiile p5gubasului7 precum cii s-au priimit toatii
paguba ilor. Dup5 azeia, mi-au luat zapciul talere 25 gloab5, 1-au trimis la
ispriivnicat si l-au biigart la grm, au trimis ispriivnicatu doi slujitori si mi-au
luat patru cai. Si mergind eu dupa cai, ca s5-m scap caii, mi-au cerut ispriiv-
nicatul 70 talere gloaba feciolrului, care bani i-am dat in mina gfimiiticului
ispr~vnieatului.Si nlergind a dooa zi ca sa-mi scap caii, m-au chemat griimgticul
ispr5vnicatului si mi-au zis ca sg-mi primesc banii, c5 cai nu-mi d5. $i asa
priimindu-mi banii inapoi, am plecat la Bucuresti si am dat jalbii lui Domnul
Czagea, care jalbii m-au orinduit la c.instita sp5tàrie. $i *a cercetindu-mi-sii
jalba, ne-au fiicut carte la dumnealor boerii ispravnici, ca sii dau glolabii numai
talere 30, sii-mi iau caii. Si aga viind cu jalba sii o dau la ispriivnicat, dumnealui
fiind sames in puterea sa, si oavind cuget ca s5-i dau mosiia, i- nu bani, mi-su
poprrit jalba nelzsindu-m5 ca sii o dau la ispravnicat, si mi-au zis printr-al siiu
graiu : ,,Da-ti mosiiia c5ci scot eu caii si feciorul de la gros". Si i-am zis cii m o ~ i e
de vinzare n-am, iar bandi am sa-i dau. Iar dumnealui imi zise : ,,I\Tu voiu bani,
voiu mosie". Eu zicind c.5 mosie d e vinzare n-am, cii am feciori si nepoti si frati
tovariisi : si a(ia dumnealui a~utrimis slujitori, si i-au dus la T5~govistenevrind,
care ariitu inaintea dumneavoastr5. Si +a adusi fiind cu slujitoru, si eu speriat,
DIN LUPTA TARANIMTX D T ~ O W E N E - ANEXE 23 3

Dup5 ce au mimi%banii, mi-aiu zis acesta care au prlimit banii, cfi asa are
cuvint, ca de nu vom da rnosiia, cind se va Intuarce si% nu ne g5seascà p5 la
a d e n-*, ci s2 ne ducem in lume. Penrtru care mie, fiindu-mi mai fmric5
decit cd0~1alf;ih t i , fiindcg wam dat In bir, si h n i i ce mi ,sa c m din urna
talere 30, cind m-au dat, neavhdu-l, m-am dus d~ m viadut stajlni 4 de pàdure,
parta mea. $i ii-am &t zarpics si braniji, care ii rnzi dedesem odat5 la st5pln
unde eram scutelnic. $i fmk-mieu c d mare iwAvi de mai nainte au dat-o lui
I ~ m a n d i&t de a m t 5 h-ica, c5 devi iaveam cite o vita s 2 o vimdern. nu ne
Ingaduia, zicind ca e1 este ne~ulAturde rnoqie, %T nzi de vite. W ce1 mk frate
n-.au dat-o nicl acum. N e niiai xfimasese Inca cite patm stinjini Inprej,uirul =sii
p&m hram5, cum si peste gld5. C a rs5 ne fa si parnintrl p5 #undene era casa,
ne chema, zidndu-ne ca cu 4 stgjinf nu putern sta in rnijlomil lui, $i cu alte
vorbe inMcwjindu-ne, m-au luat cu mirnciuni, c5 fiind eu birnic muri- soliia
mea de .m3 pl&t_teade bir $i p5 mine nu m% Wtuia m a c x lun ceas, ci m5 mmcea
la Iraaufil1.e ce le-am fgcut, $i-mi zicea ca sa n u fiu cu do5 hkuiri si s5 murncesc
s3 da.u $i bilr, ci sà m5 fac5 poslu5nk a lui si sii nu mai £iu supàrat de nimic,
numai sa-i dau si -petecul de mqie p5 unde aveam casa, si peste @da, clt5 era.
$i ai, una de fric5, si dta sii de caznele care m5 canmisea ca p5 hoti,
liind incredintat de rn.inciunil.e hi, a m dat @i acest petic ce a 5 t mai sus, ca sa
smp si sii fiu odihnit si au $i copiii. Apoi fgcindu-m5 posluqnicul lui, dkdu-i
si acest petic de rnlie, làmurindu-ma de tot p 5 d n t u l in c a r e m-am pornenlt,
cu viciesug, prin siilg, au zis c5 m5 va scspa $i de talere 10, havaetul zapci,ului
cind s& fScea dinevqi poslru$nic. Am iost apiirat VE-o citeva zile, iapci silit
fiind, m dat $i mesti M me 10, gi cu .%aime30 fac 40, si cu munea facutii ca
un rob lui, si cu bimI dat, si cu bmi posluqanii ce dau lui pSnZ acum, gi cu
tosta mwiia ce 'In siIa mi-au luat, r5mAind prin usile striiinitor, din bun5 rno5iia
mea, cu p k i t va fi, luminate D m m , mai bine o rnoante acum sa vie, cii cu
totul am r&mass k a c eu si copiii.
Eu Ion sin Ilinca.

Arbtarea mea, a DinuZui Dr6ci16, cum mi-au fost cimarea moyib.

Xntfmpllsidu-sii de au c5zut un fecior al mieu in ponm de hutie, si vilnd

zapciul plgsii cu 1p5gubnsii impreun5, 9-au h t paguba si toate boi9ele ce i sB
luase, luind $i adeveri@& de la rniinde p5gubasului, precum cà s-au priimit t o a t i
paguba Qor. Dup5 iaceia, mi-au luat sapciul talere 25 gloab5, l-au tr$mis la
ispr5vnicat $i l-au b e a t la gros, au trirnis $spr5vnimtu dei slujftcrri si mi-au
luat patru mi. $i mcsgind eu dupa cai, ca sa-m scap cari, mi-au cer'ut isprgv-
nieatul ?O talese gloaba fecimului, alre bani i-am dat in mlna g r ~ ~ t i c u l u i
ispràvnicatulwi, Si mergind a dooa zi ca s5-mi scap c&i, m-au chemak gramaiticul
ispr5vnicatxl~i $i mi-au zis c s sa-mi primesc banii, c5 aai rnu-mi da. $i aqa
priimindu-mi banil hapoi, m plecat h Bucuresti $i m dat jalb5 dui D m n u l
Caxagea, c a r e jalbs' m-au mi.n'duit la cimtita spatarie. !!$i a+a cercetlndu-mi-sa
jalba, ne-au f5cut carte h durnnedor bwrii ispravnici, ca s5 dau gloiabg numai
Mere 30, sa-mi iau cali. $i asa viind cu jalba sa o dau la ispravnicat, dumnealul
fiind same? in p u t e r ~sa, $i iavfnd cuget ca sa-i dau moqiia, iar nu bani, mi-clu
popfit jalba nelZis7ndu-ma ca sa o dau la jspravnicat, $i mi-au zis printr-al s i i u
m i u : ,,Da-Ci rnoqi3a &ci SC& EU caii $i feciorul de la gros". $i i-arn zis ca moge
de vinzare n-am, im bmii arn sa-i dau. Iar durnnealui ?mi zise : ,,Nuvoiu buni,
VOIP mosi'e". Eu zieind C: mosie de vinsare n-a'm, cZi am feciori qi nepoti si frati
tovara~i: $1 q a durnnealui au frimis sliujiterl, si i-au dus la Tairgoviqte nevrind,
care z 5 t u lnaintea dumneavoastr5. Si acca adusi fiinc? cu slujitoru, si eu speri&
234 ION I O N A ~ C U

fecioru la gros, si caii nu mi-i da, siliti Bind, iam iscCilit zapisul de suta de
.stSnjind. Si dupii ce a m isc5litu in zapis, mi-au tras din banii moqii gloaba fecio-
rului, care gloab5 chiar dumnealui slugerul Iamandi mi-au l u ~ t - o . Care glaab5,
dapii porunca cinstitii sp5t*i, din 30 mi-au luat talere 70. Si <asa mi-au dat caii
.si imi-au slobozit b5iatu de la gros. Si asa primesc si lege si ar%tin frica lui
Dumnezeu.
Dinul Dr5cil5 din mosu Inotescu.

Aratarea lui Dobre de v2nzarea mosii c u m mi-au fost.

C5 noi r5in5ind trei frati s5raci de p k i n t i si neputind ca sii tinem birul
imp5r5tescY ne-am riitacit in lume, si g5sindu-m5 satul m-au adus la urmii, si
sucotindu-m5 satul m - ~ ug5sit rgrnssitii talere 70. $i neavind s5 dau banii in grab,
nu m-au 45sat mai rinduri sa-i dau. ci asa zapciul, inv5tat fiind de coconul
I m a n d i , m-au apucat cu strinsoare de bani, si m-au inchis si m5 si!ea s5 vìnz
rnosiia. Eu ii spunearn c5 n-am mosie de vinzare, c5 sintem patru frati, si mosiia
nu este impartit5. Iar coconul Iamandi zicea : .,Vinde, c5 m-oi impgca eu cu frcrtii
t%". Si asa sidit am vindut partea .de din drlurn in sus, padurea, si cimpul l-am
l5sat fratilor. Si dup5 ce am dat-o, m-au f5cut om al dumnealui, si dug5 ce m-zu
fzcut, iar m-au apucat sa-i vinz si cimpul p5n5 in @fll5, partea care o oprisem
pentru frati $i pentru zestrea soi-u-mii ; am dat-o si p5 aceia de fric5, im zicea
c5 nu iau nimic p5 ia.
Mai itrecind putin5 vreme, iar m-au apucat sa-i vinz si p5 cea din d5cindeai,
c5 tu n-ai ce face cu ia, cii nu esti vrednic s5 o tii p5 aliiturea cu mine. Eu am
zis : ,,Nu pociu sii v b z c5 avem vinz5ri vechi de la mosi". E1 zicea : ,,Vinde, cii
t e dau in bir s i mosiia tot ti-o iau far de nici o paracc.Eu auzind ava, de fric5
ani dat-o si mi-PU det p5 doisprcze stPnjini jurn5tate. talere 80.
Si p5 asta patimii pociu lua si blestem.
Eu Dobre sin Ion al Dimii.

Aratarea mea, a 1u.i Nicolae sin diiaconu Sandu.

$tiind durnnealui c5 am si eu citiva st&nj:ni de mosie si nu voesc sii viriz,
am vazut c5 m; fost inchis ou altii si apoi legati si purtati pin sat p5 drumul
ce1 mare, si seara ne-au inchis intr-un covar cu noroi si cu rim5tori cu jujae.
Iar dimineaw ne-au scos si ne+u b5ga-t in alt tosar ~lipitsi ne-au dat ium de
baligar, cu un cuvrnt ne zicea zapciul ca sii-i v h z mogiia la d m n e a l u i sluger.
Apoi m-au pus zapciu l a cisl5, peste talere 20 ce eram pus de s a t inc5 24. de m-au
fiicut talere 44, de care groaz5 si pe patimele ce p5tisem si vedeam si ,patirnctle
altara, si nedindu-mi soroc ca incet sa-m fac banii, niimai cu un cuvint cerea ori
banii, ori mosiia. De nevoe i-arn vindut 9 st5njini din apa Ialomitii pan5 in apa
Vilcanul. a +a m-au luat de la circiuma Patraulii si m-au dus la circiuma dilm-
nealui. Si =a. peste citava vreme, v5zind c5 nu-i dau +i st5njinii du peste girla,
mi-au zis c5 o s5 m5 dea in bir, si c5 mu-m tine in seama ce i-am sllujit. Iar eu
stiincl patimile ce p5timisem i-am vindut si p5 cei doispreze stiinjini du p-ste
girla. $i fiindc5 p5 aceste vinzgri nici bani curali n-am luat, si sint luati in sil5,
de aceia cer de la cinstita judecatii ca s5 mi s5 dea inapoi. P5 care arritiiri pociu
primi si blestem.
Nicolae sin diiaconul Sandu.

1 decindea = dincolo, de cealalt5 parte.

 A~Etareaa diiaconului Barba sin Duminica Boncu cum mi-au fost vfnzarea
W&-mieu $H a mea, precurn mai jos arat.

Eu fiind necasnic, qi tat5-mieu fiind slujlbtor la plasg de ani opt, ?i cump2ind

d w e a l u i m q i e de ba ceilal$i cu siluire, au c h m a t si pg Mà-rrileu impraui5 cu
mine, si ne-au zis ca sa vindem mosia. Noi i-am spus C& rno$ie de v3inxare n-avem ;
dmnealui au zis : ,,Vindeli rnosiia cA nu patimiji bine", Noi imàs i-am spus cà
m q i e de v h . m r e n-avem.
Dumnealui fiind same3 'in puterea sa, v5ztlram c5 n e - a u dat En ~bircu sapte
Iunf dupa rulrrnii, si noi fiind nelipsiJi din slujb5, neLau cerut talere 220, care noi
ne-am spmiat de moade de atikea bani c t t ne-au cemit, si a m plecat acasg sa
vindem boii $i sà-i facem sbanii. Dumnmlui au pmuncit lui G h m g h i e Stegami,
ce au fost àragornanul dumneaiui da-i cump5ra mosie, $1 i-au zis Lui Gheorghe
S t e g x u : ,,Du-te si ti zi s&raoul sa-m vlnzà rnosisa s2-l s m p de ba,qiU; si noi spe-
riindu-ne m mers l h dumnealui, si tat5-mia iau f k u t zapis p& mogie si eu
1-am ù?sc$lit de mare fric,?. $i din~trdace;ist?im n ~ i eTalere cincizeci nu i-- priimit,
cit $i pentru stanjini 8 du peste lal,u~mi@,m e stanjhini Intikiiiu i-m schimbat,
di~cindu-macu slujilor la W g rn-au apuca;t de uam $i harkit tov ~ c q t stsnjim. i
Dup5 aceasta m-am c5sSto~t$i mi-am luat stsnjini 10 de la som-mieu, m-am
hisotcmisit si diiacon. dhdu-mi toate damrile ce era sii dau. Dumnealui vazìnd
ca mai am rnosie, m-am pomenit mde-m c m e zapciu 3 gdbeni, si zapniu lmi-au
zis : ,,Or dà-mi banii, or da te ingacà cu sameju, cii de [ladumneadui arn polunc2
sii va iau banii". Dar aceasta nu era pent2-u bmi, &-i era sa-mi la mosiia. Care
eu speriirdu-ma, i-= dat aapis si pe acesti stAnjTni, nestiind 80th mea de vin-
airea acestii mo~ii.
Aceste 1e ar5t fn frica lui Dumnezeu c5 mwie de vinzare n-arn avut, $i
prilmese si blestem.
Diiaconul Barbril dinipreunii cu tat5-mieuYadevenim.

A~atareamea, a Cjrstii Neg~eanut, ce s%nt frate d e rnosie c u popa Oprea,

precurn mai jjos ariit.

V a i n d c3 W d e popa Oprea m w i h d u m n d u i slugeru l a m a d i , mie frate

fiii~du-mipopa Owrea da mosie. rn-m sculat si m-am dus ila dumneailui si i-arn
zis : ,,Cu ce cuvlnt ai curnparat moqie de àa popa, fiindu-mi fmte de mo$ si
r 5 q J si ai curnp3rat fgfi a nu m5 int:reba ?" Durnnealui au zis : ,,Nu voiu sa stiu
de tine". Eu a-am avut ce face, fiind s a m e in putere. Dup5 aceasta noi, opt
aameni scuqlindu-ne In judecarta, am dat jalba m&ii sale domnului Caragea; nelau
orinduit la Depar tamentul al qaptelea. N e - m kfatisa t Inaintea judecàtii, f atS fiind
.ri dumnealui, si dupa pravila mi-m dat protimisis ca sa .rascwnprir rnoqiia a fra-
%ilor$i vechàlatea. Care dintr-acesti opt m e n i mire mai sus arat, au facut pace
cu cliunnealui, si m r h a s numai eu si Gheorghe RSgfilie. $i viind a m a , p5 loc
au venit un slujitor si -m-aiu dus ,legat in curtea dumneal.ui si m-au apucat ca sa
dau do05 mii de lei, sau sa-i dau zapis ca sa nu m2 mai s c d in SudecatS. Eu de
f d c 5 U+m dat zapis, de m e - m zicea cii ce m q i a am sa mi-o stftpfnecc. Dupg
.ac- toamna m-am pornenit unde vine cu carale sa-m E.ncairce finul, ce-l
a v e a p9 bun5 mogi* mea. Eu i-- zis : ,,DA ce &-mi ei finul ?" Dumneului
au scos sisul, si la mine sa m5 b e . zicind c a s5 m5 tae, c5 a r e bani sii ma plà-
teasc5, .ca ai-are Vod5 ce-m face mie p e n t n ~un rwnan ca tine. Acestea le in
ffica lui Durnnezeu. Cit pentru zapisul ce l-am dar; ca sa nu m3 mz.i scol In jude-
.cat5-, penaru aceasta priimesc gi blestem.
 Aratarea mea, a Dinului sin Ilinca, crum mi-au fost vfnzarea mosii ce arn
dndut de siEa durnnealui slxgerzclzci Iamandi, JrrewrrG mai jos rcratg.
Eu, aflindu-m5 bimic, m-au bagat intr-un c o w cu ceilalti bimici, care m&
avea rnoqie nevinduth, dati Tn swis zapciului plgsil p5 anrune de dumneatui sluger
Iamamdi. Ne-ani inchis in*-un co* plisn cu n m i u , cu 1mm5tori, cu jujae, cerin-
du-ne zapciul M a - e 700 ca s5 pl5tim si p5 cei care nu avem moqie. Si qazind
inchiqi o zi $i o nmpk, zicindu-ne cii avern bani ca sa plAt8itm,$i noi d k d r5spun~
c5 bani nu avem, ci sa ne lase sTi ne vindem mele s5-i pl5tim x e i bani : $i n e
scotea &ara zapciul pe cite wnul si me da firte~ciimfacite 40 de bice, zicind~u-ne
ca s3 vindem m-ie ce avwn, C& bmii slnt ,la mine s 5 dau s& cump5r rna~ie
slugerullui, zichdu-ne ci% eu nu sfnt .negutàrtor de vite, ci s?nt de mosie. DupA
aceste cazne, vizind cà nu-i vindem mosia, ne-au legat pe cite doi in funie, cot
b cot, pa toti citi avem rnosie. vi aaga ne purta .pe drurnul ce1 mare ca sa s a
sperie $i cedaiti care avea mqie, purtindu-ne p5nZ seara. Cind seara ne-au bggat
intr-alt copr lipit cu mmiu, gi acolea neLau dat frun cu bali~aade cai. Cji eu,
speriindu-m5 de stltea patimi de rnoarte, far de a f i vinovati, fiindcà nu era
pentm bani ci pentru ca s5-i vinden~rnqie, $i speriindu-ma de atitea chinuri de
rnoarte ce patfmisem, i-am vfndut dumrieal~masie, dup5 cum zwit in hica lui
Dumnezeu, si pociu griimi gi blestern.
D h u l sin Sìoica Dr5cida din moqu Inotescu,

Arafu,~eamea, a dikconului Manii, ce eram poslzlqnic c£nd am v%ndut mosia

de sila, dumnealui sume? fiind.

Eu fiind neck5to~tla tatz-mieu, ?i ciis5tosindu-rn5 m-am f k u t prisluwc la

dumnealui Neculae Brgtescu, $i trecind dooa sSptarnlni, vaz cfi un slujitor trimlite
zapciul plasii, si eu ducfndu-ma, q a ?m zise : ,,Du-te da t e fmpac2 cu samesu,
ca nu pati bine". $i w a eu ducindu-m2 la dmnealui, am $zut trei ziile fn a r t e
tinut de dumnealzii, p3n5 cind au venitt mpciul din plas5. Mi-au zis : ,,Vinde
m ~ i i a "; eu zis c5 rnosie de vlnzare n - m . Durnneai.ui zise porunci zapciului,
ziclndu-i : ,,FjindcS nu va s3 vinz8 mqiia, ia-l si-l pune pircàlab, $i sa faca pCin5
b un ceas trei sute de lei". Si a$a eu speriindu-m5 de atlt amar de bani, arn zk
de mare fricii, sa vXnz. Durnnwlui porunci zapciului $i scrise zapisu, $i eu fncepuiu
a plìnge, ?i de mare f*5 S1 iscaliiu. Dup5 x m t a mai mAau lasat pufing vvreme ;
iairasi m-au chemat zapciuE ziclndu-mi : ,,Mai impacs-te cu samesul c 5 k r riu
pgtjlmesti binecG.Si eu ducfndu-m5 @-i sp~seiu: ,,Ce-i vrea sa faci, ca mo~iede
vlnzare n-m". Dumnealui zise : , , h - t e acas5 cti vei da-o tu f5r5 voia W. M-am
pomenit unde sfnt in bicr cu do05 luni dup5 u~rrna, nu era pentru bani, sau c 5
emna dator, ci pmtru s5-m ia mosiia toat5. $aqa i speriindu-m& de mare fric5,
c2 trimitea pircalabu si-m spsrgea toate o d d e p5n casa, $i aSa i-am mai vindut
si peste Ialumit5. $i aceasta ar5t In frica lui Durnnezeu, c5 mosie de vfnzalre
n-am avut : care de la 1Q zece st5njini am priimit talere 70.
Mmea diiaconul, adeverez.

ArlEtarea mea, a lui Androne Popesml.

Eu aflindu-m5 scutelnic si avind rnosie, arn vszut c3 !n cinci-sase rrnduri
au venit dragomanul zirindu-mi cu feluri de viclenii si I n f r i c q 5 r i , ca s5-l vinz
rnwlia, si eu nevrynd. In cea dup5 m a , al ~aptelea,vgzind ce ggtimea a!l:ii,
n-nd ce face, i-arn vindut 20 d 5 st5njlni. -4poi mai avind Intr-alt loc zece
D I N LUPTA 'j?ilF.A.NEMII DiMBOVXTENE - ANEXE 23'1

stanjlni, cu d d frati ai miei, tot cu asemenea infricosgri i-am vlndut $i p5 anr~ia

Si v5zimd &-mi mai rimfisese in rno$ Bran si nu voiu ca sa o vinz si p5 raceia,
arn v k u t c5 m2 pornenesc dat In bir gi mi s5 cere talere 70 din urma dupg patm
Iuni, p5 care bani i-am +i dat. Apoi dup5 acesb au invafat p5 pircfilab ca cind
va veni la mine, si la alti tovargsi ai miei, ca cincl \la v a i la noi ssB se xoteasc5
cu ciomagul prin casa ca s5 ne sperie $i sa ne goneascg, si s5 ne sparga kot prin
casa. 'Pnc5 puindu-mi da cida talere 60 intziu, si al doilea 35. Si vasind acea<ta
ca o sa mB prgpgdesc, de mare nevoe i-am mai vindut aiti s t k j i n i de peste ggirla
ca sa m5 .lase. Si dup5 ce rnialu luat zapisu, nc m-au làsat tot la acel staphn
p5n5 crnd mi-a~iluat toatà rnogiia, apoi m-au dat scutehic la sticlàri~.Asemeiiea
au mai lulat ci d e I,a Stan si Mihalache, f r s i i miei, cgci ei se afia unul posluqriic,
si aitu1 scutdnic. Cum iar5si asemenea au luat si mosiia qui Ion Popescu, undiiu
niieu, cgci e1 se afla la stidilfie, c i cu fCig5duia.15 ca sa-l fata orn al lui, i-au luat
mosiia si i-au slujit dumnealui mai un an f&Ci n-iici o plats, si p5n3 i-au luat
mqiia, lapoi l-au apucat sta~inul sticl5riei de au plgtit din urma. r5rnghd el
pagubas si de m o ~ i esi de munca lui. Aceste le wat In frica lui Durnnezeu, gi
pociu priimi si blestem. Pentru care cerem de la cinstita judecata c a s5 ni se
dea rnoqiia inapoi, fiind luata cu siluire, c5ci de a$ fi avut rnosie de vìnzare o
vhdeam cu un zapis si cu bani gata, de mia mea, c!nd m5 aflam scutelnic, iar
nu cu acest fel (le siluiri.
Androne Fopescu.

Aratarile mele, Durnitru sin diiacunul Sandut, -i ale mele, Ion Udroiu, ci:.m
am pztimit $i in ce fel d e chipurf ni s-au scos mci+iia d i n miniÉ, m:% mai jos a~atarn.

Noi aflindu-ne pogomri la viia miinzstirii Mihai V d 5 . vedeam c i i t.&-

deauna cind venea a c d o zapciul plAsii, ne tot zicea ,ca sK-i vindem rnqiia cu
voe si cu bani, cgci pe u r n a o s a o dam far5 bani. $i vsxind c5 nu-i vindem.
si durnnwTui cind venea tot asa. ne c e r c e b Apo! .l5sindu-ne pang cind arn Jucrat
poguanele si m cules viia, puirnd butile p5 c5p2ttiu, atunci ne-am pomenit unde
ne sk-ingea zapcii cu slujitmi, dirnpreung $i cu alli patm tovarii~i ai noflri,
apucindu-ne de a.m inplinit de om cite tdere 75, din urm5 p5 patru luni, zicin-
du-ne ci5 sWem dati in bir. lar eu Dumiku, neavind mo,sie de v ì n m e , a m
egutat bami in alt5 parte si m-arn p23ti't ; iar eu fon, nefiind acas5, mi-au apucat
rievasta de i-au dat zapis pii opt stgnjini, nefiind e.tr acas5, mici isc51it In zapis,
puind p5 inevast5 la bstae. $1 mai trecind 'do05 zile, ne-am pomenit unde iat-5gi
ne ia zapcii si ne inchide, apucindu-ne ca sg-i .plàiim Mere 120, cu b5t5i si
canine, si zicindu-ne c 5 de ce aiu ne impSc8m cu slugeru Lamandi, c5 t& mai
rau o sa p5tirnim. ;Si cu mare nevoe ani plarGit $i a c q t i bmf. $i viizind cii ce
ne vine, ne plgtirn, .i rnoqie nu-i vindem, al treilea tot d h p m n c a dumnealui
ne-azr ~prins zapciu plasii, si bitindu-ne ca p5 hotii de caI, ne-au trimis la
TArgoviste l a d u m n a u i slugeru. $i bbggindu-ne de zite patru-einci ori in casg,
cu fdwi de vwbe $i bune c5tre d u m e a i u i $i ìmpotrivitome &%re slujituri. c5ci
i n casa dac3 vedea c3-i spunem cS nu putern ca sii-i vindem mosie, ne da afar5,
zicindu-ne ca sa ne ducem acasa. 1~ slujitorii afar5 nu ne lasa, si asa se.zra,
far de voia aoastra au %cut sapis, p5 mre da silcirille zapciuiui $i ale d i o r
obraze ce le adusese acolo, ne-atl fgcut cu sila si cu feluri de infricos2ri da
ne-ami iscglit intr-acele zapise, gi cu siluire ne-au pus si bani fn min& mie Jvn,
pi &jlni opt, afa5 de care l i luase de Ia nevasta, si mie D u m i k u p5 22 stiri-
jini. Enk-aeelaq chip ~ t mp5timi.t p5n5 cind ne-au scos mosiiia din rniini, si mai
multe decit acestea, care nu putem s5 le mai aratsm, cS in& nevasta mea: a
lui DumitLu: au z5cut da05 luni trecute. Acesfca le aràtiim in frica lui Dumnezeu,
p5 care ariit4ri da nu mi s a cred, putem priimi si blestem c5 le-am pstimit, ~i
nici .cS sun avut m p i e da vfnzare ; p9 care m q i e o cerem ìnapoi.
1Dumi-h sin diiaconul Sandul din mos Inotescu, din mo$ moq Ghioc, de la
BrZnem sud. Dirnbovila.
Ion Uclmiu.

Aratarea mea, a lui Oprii sin preoteesa Peuna.

Eu aflindu-ma dasc5l la o bise~c5, si v3zInd C& totdeauna ma cheami%
ca sg-i vinz mogie, $i eu nevrSnd, si fiindc; jn r n g Ghioc inchisese dumnealui
20 ide stihjini si m5 +tsperila ca sG m$ dea la bir, qi in teate z-ilele eram
chemat da za:pcj.u ca sa-ì v i n z mosiia, in ceie din u m 5 , ggsindu-ma aici In Bucu-
regti dwnnlealui, dugeru m vizut cà m5 apucZì ca s5-i vìnz ace! s t k j l r i i $i s5-mf
dea s a & da nearnuri, s5 dea gi doi m e n i in locul mieu la st5pinu-mieu ; si-mi
zicea ~5 de nu-i v d u da p5tirnesc ca ceildti. $i eu v&z?nd .a, da nevoe i-arn
&t zapis p5 atei 20 da signjini, neluind nici o para. Apoi dupà ce arn mers
acas5, a m vàz~tt cà a m fost dat p2 mina zapciului da m-au inchis, qi mi-au
luat $i Mere 32, si p3n2 acum nu am priimit nici senet, nici bani p5 atei 20 d5
s t k j " M . Care stinjini ii c m inapai, c a protimibis si la stgnjfnii ce i-au curnpsrat
de la p8rkqji miei du peste IalumitCi, far d e a m5 iscgli in sapisele acelea,
Osebit de aceasta, am curnp5rStori vechi in alti m q i , care cad In s t k j i n i i ce
i-au mmpàrat dumnealui, si dumnealui nu m5 ingadue ca s.5 mi le stàpin~sc
precurn le-au stspinit rnosii, pàrintii miei, si eu p3n& acum, la care unde am
eu i n f u n d s t ~ ,larasi ce211 protirnisis ca s a r5scumpar acei stanjiai, c h i i-am
zis ca sa nu-i Curnpere, dar dumnealui n - ~ uvrwt s a m5 cunoasc5 Pnbu nimic,
si zice cS a d e zapise ale mele vechi sint rele.
Oprza al prmesii Paunii.

Aratarea mea, a lui Dumitru Ro~ava,cum mi s-au £ntZmpiat da mi-au, lriat

mogiia nevestii, d e zestre.

lntimplindu-s5 d5 c5zuse un nepot al nevestri mele in judecata cu nevasl5-.

m=, si ducindu-sa nevasta mea da TGrgovi.itr la judecati, s-zu pus asupra
nevestii cu feluri de chiguri si au facut-o da i-au vindut rnosiia ce au avut-o,
nestiind eu i n k u nimic, rnici s2 m5 f i i s c a i t in mpis ca un b&rbat ce eram, g i
am copii p a t m cu n e v a s t a Si cfnd au venit acasg neva.sta, s-au facut mare
vrajb5 in casa, din care pricina mi-au fugit nevasta :i s-au bSgat doica, rarniiind
un copiil mic, care pii u m à au murit $i eu m5 aflu acum nevasta ?i cu tsei
copii, 'incii cu una de vIrst5. htr-aceIa.7 cip s-au Iuat rnovii'a nevestii, pii care
o cm p5 obrazul copiilm, C& au rirnas skaci si f Z ~ amosii, si f a r i mum5, ciin
pricina numitului. D e c z e si mie uneori imi vine, da necaz, s5 m5 duc jn lunie,
dar nu :m2 pocisu indura d5 copii. Pa (sare ariitgri prxiu priimi qi b l s t e m ; $i
nici vrc un ban m primit de la nevasta, ?i c m mai sus zis, n-arn fost de fata.
Dumi.tru Rugova.

Ariturea mea, a diiaconuZui Petre sin Ion DrGcilG, ce afunci eram in bir,
cum mi-ari fost v~rrzareamosii.
Fiindca celeMte nearnuri ale mele p e n m o pricin5 de hotie vinzind dum-
nealui o SUEstanjini de rnosie, h care sutii am si eu parte da 11 stanjlni, daz.
eu acel zapis nu ,l-arn iscglit, im banii i-atn priimit prin unii din rnoanenii nostri,
nIN LUPTA T A R A N ~ I IDEMl3OVPENE - ANEXE 239

dupà siluirUe ce mi-au £5cut acele rude a l e mele, si v5zind ce piitimise altii,
de acei'a arn priimit bmii si slnt legati cum i-am luat latuncea, ca sg-i dau inapoi.
A p i dup5 aceasta chemhdu-m3 cu slujitmi In c i n c i - w rindmi ca sa-i vins.
m ~ i i ace m, i-am spus c5 mosie de v i n 7 . e nu am ; si v5zin.d c5 m5 fuce
peslwnic al durnnealui, cu cuget ca sii inil juace mm va vui ca sa-i vlnz mcyia,
vi aw i-am slujlt cu c m 1 cu boi ,patru lumi necontenit, in care vrerne imi tot.
zicea ca sii-i vinzu rnqiia, gi e u nevokd, ULc5 intr-un rind mi-au pus $i Wi
in mi,$ si idmrlepàdat Dup5 a c e a s ~m vazut cS m 5 vaz dat ?in bir de palru
luni, de c h d li dujisem, cwindu-mi mpciul Mere 62, p a r d e 20, dup5 inxrisul.
ce-l a v a de da durnnealui slugeru, numai ca sS m5 Pnfrico$5ze a vinde mo~ia,
$i zapciul zichdu-mi sa-i vlnz r n q i i a $i sa-i aduc ràvas de ,la d m d u i slu--
gertil. $i zqa puindu-mi smw, m - m dus la Targovi$te, si zicìndu-i d m e a l u i :
,,P2 ce pricinà sii fie cwmne de rie-apuc; zapriul d i talere 62 ?i gasale 21)".
Dumnealui ?mi zise +a : ,,S5 cere banii la care nu vinde mosiia toatg, iar care.
v i d e rnosiia tmità nici bani nu i sa cere, nicl la bir nu s5 da". Si iar spulniuu-i
dumnealui C$ eu m q i e de vhzare nu m, dwnnealui zise : , , V i d e rnogiia c2 te
scap d e b m U ce cere zapciu". Si vgzind c 5 banii n-am ca sa-i dau, +i o sii
pgtirnesc nevoi, da si15 i-am dat doo& zapise : unul cu ,stAnjki 12, si d t u l cu.
st&njlni 13, fricinà 7npisele gr5m5ticul d m d u i , hir cu am pus laumai degetul,.
iar nu c5 a ~ njsc5Iiit cu condeiul mku. Si a w mi-au dart ,ra~agla zapciiu, ca d a
acei bani sà m m5 mai apuce, dar nru-i era a c e a t a pentru bani, sau c5 P T ~ .
d a t .Ln bir, or cZi eram dator ceve, ci numai ca &-mi hrapeasc5 mosiia,
Acestea le m5t in fri-ca lui Dumnezeu $i c ~ i uca sii-s priimeascFi banii atit
p5 acele dm5 zapise ce i-am vindut, cit si p5 suma de stgnjlni ce i-au cmpiirat
de la rudele mele si eu nu a m iscaiit zapisul ; cer cu protimisis a rhcump3ra si
14 stAnjlmi ce i-W curnparat d 5 la soma-mieu, popa Dumifm, in case a m $i eu
z&re nm5 stznjini, $i nu sint iscslit in zaipis, nevuind ca s?l-i curnpere durn-
nealui. Acestea toate le arat Pn fdca lui Dumnezeu si pociu priiml gi blestern,
Diiaconul Pefm sin Ion, moq Inotescu.

Cererea mea a diiaconutui P&ru i aceste artitiri.

Cer m protimisis 11 st5njlni din suta de s t a n j i ~ ice au vindut-o neamurile
m&, càci .eu acel zapis nu l-am kc5lit, fiindu-mi $i casa intr-acea suta de
s s n j i n i cu t o t copnlsul ei. Mai cer 1 2 stsnjfni c u r3scump5r5toare ce i-m vineut
da sila, in sili~te,ce sint tot p 5 ;linga cei 11 stgnjini din m g u l Inotescu. Mai
cer 16 stsnjini du peste IaJumit5, ce iar dg si15 i-am vindut.
Asemenea mai c e r cu prdimisis, eu di.npxe~n5cu sotiia mea si cu rum-
nat5-mieu Pma, si stgnjlnii ce i-au curnp5ra.t d e la socni-rnieu, popa Durnitru,
dup5 cum va adta apisele, caci am si foae da zesCre cu 9 s t h j i n i intr-acea curn-
pkiitoare; fiindcti Intr-acele zapise nici cii slntem isc5!ii;.

Aratarea mea, a lui Stmii sin popa Torna, cum mi s-au luat moqiia de durn-
nealui slugerul, cum $72 jos arata.
Eu avlnd un petic de rnwie, $i eu avind vecin p5 din sus pg Cirstca
Negreanu si p5 dCr la vale p5 Durnitru sin popa Constantin, $i asa viind drago-
manul durnnealui la mine, care umbla pria oameni da-i cumpaa rno$ie, $i
zicindu-mi c5 l-au trimis bmrul, ca d5 vrerne ce vwinii mei au vlndut mo(iiia
la dumnealui slugem, si va ca. sa faca helqteu, ci sa o vlnz si eu cu voe $i CL.
bani, ci3 apoi in urmS s w l i u pagubq, c2 face h e l e l t ~ u $i eu nu pociu sa tiu.
rnosie in gr5di~adumnealui, fiind eu la mijloc. Si fijndca v3zusem p5 cei care
nu vrusese sa vinzà ce pgticerg, si vgzind c5 vecinii miei au vindut, asa a m vindut
$1 eu acel petic dà mai sus aràtat.
Eu fiind scutelnic si mai avlnd aiti 13 sakanjini cu alti frati ai miei, au pus
cug& c a sa-i uinz si p5 aceia, $i peste cTt5va vreme m-arn pornenit unde-m ia
zapeirul pecetluitul, ziclndu-m cii sind da~t in bir, ci sa m5 duc la Tgrgoviete la
dumnealui slugeru. $i eu ducindu-ma acolo si spuindu-i c5 mi s-au Iuat pecetluitu,
mi-au dat un rgvas ciitre zapciu ca sa m5 h e p51-15 va veni dumnealui acolo,
si zicìndu-m C$ de va vmi acolo sa-i vinz $1 acei stanjini, $i durnnealui face ce
face ; si or c5 m5 las5 tot la acel stapin, sau c5 ma face a1 durnnealui. Si pina
a veni durnnealui acolo, pircalabul m5 apucase de bani d a bir din urnli. tot dup5
povgtuirile dumnealui. Si eu vgzind asa, n-arn avut ce face si arn vindut si acei
13 s t k j i n i , gi asa mdau 1Fisat tot la acel stgpin. Asemenca cu alte infricosgri i-&m
dai si alti stfinjini ce a m mai avut peste I d u m i ~ a ,zicind c5 nu-i bine de mine.
Acestea arn patimit si i n frica lui Dumnezeu.
Sima sin popa Torna din satul Brgnegtii sud, Dirnbovib.

~ a a lui Ton Ciccan. cum mi-au fosi vinzarea.

A ~ & t a ? mea,

Eu vizind patimile si carnele ce cgznea p5 care ~ n uvindea rnosie, gi-i bàga

l a c o w si le da foc si-i puda legati pmltru c5 nu-i vindea mosie, eu v5zind
patimile lor, $l fiind si orn neputistcios, m-arn s p a i i a t si d e mare fric5 i-arn d a t
rnosiia. cH poruncise samesul s a m3 duca la tirg la durnnealui. Si asa faclnd
napisul, l-arn iscglit de mare fricà silit de Gheorghie Stegarul, cu porunca dum-
nealui. $i aga puindu-m5 @durar im d a ìnscris p5 care n u vrea sà vinz5 rnoqie,
sa nu-i Ins in pgdure. Si aya p5 rnu1.i poprindu-i dup5 porunca dumnealui. si3
ducea de rnar:c nevoe $i vindea rnosie siliti de dumnealui. S i accasta 2ràt in frica
l u i Dumnezeu. $i gwiu priimi si lege.
Eu Iun Ciocan Scliiiopul nevoiasul.

Ariitarea n?ea, a preotului popii O p ~ i i . cum mi-nu fost uinzn~ea. p?'ec?rm

nzai jos nrat.
Eu avind un fecior d5 virst5 si era ca sa-l c5sStoresc, .i neavind cu ce,
am mers l a Cirstea Patraulea $i la v5mi-mieu, Stan rnazil, ca s5 le vinz treizeci
stanjini de mosie, ca sa-m fac feclorul la nemuri. Si tocmind aceastii rno$ie cu
n:~mitii,ramaspse ca s5 le fac zapisul. Ducindu-s5 Cirsiea Patraulea la tìrg per.tru
aie sale trebi, dumnealui slugerul inlllnisndu-l p5 uliti, l-au apucat cu toata silinta
ca sa-i dea zapisul de mosie de la mirie. Cirstea i-au spus c5 2-arn luat 7apis
p3n5 acum de la numitu preot. Slugerul i-au zis : ,.Nu-q face popa feciorul la
neamuri prin pinterea ta, cS trebue sii dea d e mine c5-m dea mie mo~iia,iar nu
tie, c j nici poti t u stapini". $i viilnd nurnitu! Cfrstea mi-au spus toato cite i le-au
7,is dumnealui slugerul. $i cui jngrijindu-rn5 de aceste cuvinte, $i avind eu trc-
bilintg de a - m face feciorul la neamuri, gi vzzind ca bmi nu-m priimegte, ci
priimegte m o ~ i ein Ioc de bani, fiindc5 durnnealvi r,u--i era p e ~ t r ubani, ci-i era
si3 intre in hotarul mosii. S i a.ga m, nepsicepind cugetul d u m n d u i , i-m vinciut
30 s t k j i n i d u m ~ e a l u i ,care cu aceasl5 neb5ga.re de seama am brigat tot satul in
mzre foc, care dupg a mea vinsaise au inceput a intoarce cu felurimi de cazne,
v i q-au vindut mosiia dup5 cum singuri arata. S i acestea le arGt in frica l u i
Dumnezeu.
Popa Opres. o t Rr5ncst.i. adeverez.
 Aratarea a DinuEui sin U#a, cum mi-au fost vinzmrea rno~ii la dumnealui
s'lugerul.
Chemkdu-m5 Sn cinci-sase xinduri ca sii-i vinz mogie. eu i-am spus cii
rnosie de vinzjare n-am, c5 rnoziiia ce o m est2 &t5 zestre sworflur mele. Iar
dumneahi fiind m e s in pu- sa si-m ziicea ca sg-i v1312 m q i i a c5 mu-mi v&
casa c.u ochii, si CS ce voiu vedea de Ea dumnealui s5 nu m5 spmiu. Si eu
n e a s n d ce-m face capirlui, d5 m a T e fmric5t-am dat zapis p5 l0 stanjìni Apoi
dup5 wkta, vMnd c3 mai aì mo$ie nedatti, s-au gus de m-au facut poslqnic
al dumnedui, in care poslusanie cu eaail cu boi i-arn slujit paItru lumi rnwonknit,
si cit Ti slujisem mi tot zicea ca 55-i mai ~ n $Iz ce m q i e mai am. S i spuindu-1
cii megie de vinzare nu mai &m, m v5zut C& m5 v5z dat Tn bir da patm limi
dupa u8niii, de &nd Pi poslusisem clumnedui, si apucindu-m5 zapciu da Were
62 qi ,ium5tmte, dup5 hscrkul ce erm &t de d m m e a l b l ~ a zapclru ca sa ma kfn-
cqeze, im mp&u zic5ndu-m ca sa vinz rnosiia $i te du sluger da-m ago rgvas.
S;i q a puindu-m soroc, m-arn dus 1n Tairgoviste la dumnealui slugeru si zichdn-i :
,,Ce pricin5 sa fie aceasta cmwne c5ci cere mpciu rWme 62, parale 20" ? Dum-
n d u i irn zise : ,,Aw se cere bani rlia m e nu-m d n d e rnosiia toat.5, iar c a ~ evinde
mosiia toata nici banf nu i sa cere, nici la bir nu sii d5". $i iar spuinau-i dum-
nealui eu m ~ i nue mari m de v i n m , .dumfied,uizise : ,,Vimde moqih ce mai
ai cZi te scap de b-ii ce-ti cme mpciW. Si v5z-ma c2 bami m a m ca sa-i &M,
qi o sa pstimesc nevoi, d5 aiil: i-am mai dat zapk da stkjini 15, f5cAmd zapisui
grb5t;icul dumnaal~17,si eu cu mare sila a m iscaE1.t. $i qa mi- d ~ rt5 v q la
zapciu c 3 ,da acei bani sfi nu m% mai apuce. W nu era aceasta pentru bani sau
c5 u r m dat tn bis, or ci3 emm dator, ci nmari ca sà-m hr5peasc5 r n q i h . Dup5
amasta am mai fost chemat ca sà-E mai isc5lesc un mpis p m k u nQte cump5-
rhtori vechi, si etu ~ t i i n dacea prid& si nev-d ra sa-l isc5lilesc, am v5zut c5
m-au .pus jos si m-au b à t u t c,u pilul cit S-au fmt v&, dar eu zapisuli tot niu
I-am kcalit.
Accasta m patimit $i l e .e%.En h-ica lui Durnnezeu, pS care pwiu priimi
si blwtmn, de care a a m cer ca sii mi sà dea rnosiia inapoi.
D h u l sin U@ Arrigolaia &n m e Piscan.

Argtarea, a preotului popii h m j t r u , cum mi-au fost uinzarea moqii slu-

gemluì Diiamandi, precum mai jos ara'.t.

E u avìnd un Eeciur in v%.stasi farrli rninte, s-aw PnGmpIat ?i s2au Inrsof;it cu

dtii gi s-ai dus la o c?rc5um5 si au 1-ct *te borfe. Si afikdu-se care $i care
au fost d d nu luat acelle borfe, a c d fecior al .mieu vazind cZi l-au dlat, au f,ugit.
e

Si eu nqtiind de acele fapte, au venit gi i-au prins pa aceia care fusese cu fecimI
h u , qi h lml feciomzl'ui mieu m-au luat p3 mine dimpreunii cu ceilalti ?i m-au
dus legak cu miinik $nd&.r&t.$i duclcdu-m5 Ja tlrg Ina isipravnlcat, m-au hcIiis
in grosul ispr5vnicatului, cu Inv5.3tura slugmului, niu c5 mam vinovat, L< sa m5
spdiie cu Tnchism m sa-m i a moqiia. Si q a tiimdu-mg b h i s doog &uni, vi
scoundu-m3 de la grosu Ispr5v.riicatului m-au dus la i d k d si mJau bsgat fn
hiiar5, tot cu inv5tStura dumealui, gi iam $zut p a . n sàptSmfni Inchis : care
vinera rrapuns dupa r5spum s5-i vfnz mogie ca s 5 m5 sloboaz5 de la Inchismre.
'Si w a m-am chez5qua cu p5rintele cilisal, lkkdu-i copiii z5log p5n5 a-m face
gloaiba fecioru.lul.a Qsa iducindu-m5 la cinstita spSt5rie si am dat jalb5, q i aqa
u i viaa liii, si eu sa
a m veriliit cu p o m c a sp5t5rii sa-m dau gloaba f ~ ~ o u l dup5
fiu Slobd ca unul ce .nu enam vinovat. $i -a f5cTnd banii gloabii feciorului imi
zise, m5cm sa-i dau si o mie de lei nnu-m dg drurnul ca s5 m5 sloboazi farà
rimai sli-i vinz mosie. $i eu spmiindu-m5 de r5u.l IlichisoriiJur si chinurdvr, am
vindut sthj?ni 20. W e $1 s t h j i n i ce-i du p& lalumitg tot cu aceasta pnidii5
m-au fàcut de i-am vl:nd~~tf 5 ~ 5?tirea feciorilar si a fetii $i a gineri-mieu, neisc%-
lind Rici un zapis, care mieu r - copiii saraci. Si aceasta ar5t Tn hica lui.
Dumnezm, cg rnosie dc vlnmre nu am avut.
Papa Dumiltni, adevesez.

Artitarea mea, a lui Stan sin popa Metei, +i G l i g o ~ es h popa Neacgu, cum
nf s-au luat rno;iia dtn. mh6.
Fiuid btg-mieu preot, 1-m dus cu slujitm I a Targoviste la dumnmla slu-
g e d si zicindu-i ca sa-i v7nz& mqiia, i r tatà-mieu "nevdnd ca sa-i vlsiz5,
neavhd mosie de vìnzare, dar dumnedui slugerul fiind in pukre $i e u fiind c5-
s5torit si posfuqnic la sGqPn, si v5zind ci5 cu tata-mieu nu poate face nimic, au
zis c2- tatà-rnieu €5 o s5 m5 dea ?nsat cu un lude $i jumgtate de nu-i va vinde
rnoqia. Si iat5-mi& v5zind c5 nu se poate odihni da zapciu qi da slujibrii ce-i tot
trimitea btdeama, fric5 fiindu-i ca sa nu m 5 dea in sat, si v5zind cite p5tirna
altii, i-au vindut-o ca sa nu m5 bage si pa mine in sat ca pii ceilalti $i aw
z a p W ce-l fgcuse ht5-miw, daitindu-l la mine a r a 3 cu un siujitar $i cu
taG-mieu, gi eu de stia tat5-mieu ce-m f5cea arn iscmt acel zapis, spuindu-mi
ingrozirile ce-i fscea. Asemenea $i prin st5pinu-mieu 'am fost indemnat ca s5-i
vindem si ce&ilG ce mai aveam, tot cu silui~esi infricos3sS da dat d5 bii. ;
C& si M em 33 am dat zapciului fiind din mina st5pTnu-rnieu, mgcar c2 eu numat
zapisul &n u r m A es&e i s c a t de mine, iar celelalte nu sint iscfilite.
Asemenea si m, ~ l i g m isin popa Nmcsu, cind eu nefiimnd acasz azr luat p e
fmti-miai cel mie si l-au pus la ggazda zapcijIor, si aga apucindu-l zapciu ca or
sa d a Mere 60 bPr din m 5 si sa rramie in sajt, sau s a sa duc5 mnl duumnep?ui
slugeru sa se impace. $i duc'lndu-l l a dumnealui slugeru ca sa sa fmpace, cu
feluri de Infricos5ri l-au f5cut d a lau fscut zapis p5 9 stsnjini d5 mogie f5r5
a ?ti noi fiatii ce4 mai mari care iaveam trebuinta, fScinc1 p5ng la un loc ; iapr in
loc nevrlnd ca s5-i f a d zapis, fiindu-i team5 de noi, l-au f5cut d a i-au dat zapis
d 5 h5r5zea15, tot far% $tirea noastri3 celm mai mari frati, la inch'isoare fiincl cind
I-au fgcut zapisul de h5r5zeal5. Asemmea si mai la um.5, trit cu sihire i-au
f5cut zapis peste toti stajlnii $i ai nostri, f n care zapise noi fratii ,cei mai .mari
nu sTntem iscgliti, nici c5 stim s 5 fi fast $1 noi chemati ca niste frati mai mari.
Acestea le qtim si ar5tarn in M c a lui Dumnezeu.
Eu Stan ceiu p r M a . i s ca sil ~ascumpiirvlnzàrile ce Ie-au fgcut tat5-deu
$i verii i fratii noprtn de 'mosie, clt mi s5 va cuveni dup5 anaioghiia p a t i i noastre.
Asemenea si eu Gligore iasZsi cer cu protimisis ca s5 ràscurnpib stanjinii
ce i-au vindut fmtii miei f3rCi $tirea m e a nici c2 sint iscillit, sau rn-au fost
intrebat.
Stan sin popa Matei, sud. Dimbovim.
Gligore sin popa Neacsu din satu Brkegti.

A r z t a ~ e amea, a Cirstii sin Dinul, cum mi s-au luat rnosia din m?n& d e
cfitre dumneaEui sEugeruE, cum %n jos a.?.ata.
Eu aflind ca au vìndut mcqiia la dumnealui nearnuciIe mele s i fratii mei,
la care mi s a c5dea mie protimisis. ?i nelng5diijndu-l p5n5 Incit asta karn5 la
f.rbrumle trwut avind judecat5 alci la depa-ent, $i numitul stiindu-m5 p2 mine
cri slmnt scutelnic al dumnealui banului Golescu, v-au dus bla dumnealui bannl, si
din judecata chemindu-m2 acolo, mi s-au xis de catre stapin sà ma las de aceas25
dava c5 apoi rria dà ?n bir, ci sa-m caut k e a b a mea. Si eu m?a,vind ce face, m-am
12-t de a m s t à dava da ptirnisis ; mi-au dat ardevht5 dumnealui la m?na
rnea $i m la mina dumnedui, pa cum c5 sa nu ma aib5 inimic cu mine, q i a-
am fost Iiisat n u m d dii la feb&e $i pGn& la apriQe. D e aci inahte nu s+u mai
uitat h acca adevwicnt5, ci m-au dat £n scris la zapciii pIisii. Am vaziit da la
plug m-au Iuat dol slujitori si ducindu-m5 la zapciu, mi-au zis ca sa-i vinz $i eu
v i i r a , $i eu i-am zis ca nu-i uinz, cA a m a d e v ~ r i n t 5de .la dumealui. Iar zapriu
mi-au zis cS dumnealui dugmul Ti a scris c5 la acea adeverintg intm niimic nu
sii uita, ci &-i vlnz mwiia C& patirnesc ce au p5timit ceilalti. $i eu vazind c5
nu m5 pmiu cura$a dB zapciu, $i-m face mare pagubg: ~i qtiiam ce p5tiunise: cei-
laiiti, de mare M c Z si nevoe m-am dzis la d m e a I u i qsllugerul de i-arn vindrxt-o
dup5 chez6suiaIa ce-m pusesem cu zéipciu. Acestea le ar5t in frica lui Durnneaeu,
p5 cam pocilu primi $i blestem.
Cirstea sin D h u l din Brkeqtii, sud. Drmbovi..

Aratarea mea, a Stegarului Gheorghe zet popa Dima, cum mi s-au Iuat naogiia
Vfnzairea mna intiiu au fost £ntr-acela~chip. Am v5zut c5 ma apucg dum-
nealui shgeru zicind cS am stàlnjini de mosie ?ji sa-i vi,nz dumnealui ; &poi eu
aovedind c5 o rnatu$5 a m a o s5-i vinza durnnedui mo3ii.a ce o avea ink-un ma$,
unde panà latunci nu era numitul fncuibat p5 Iing3 acel mq, a m vindut eu dum-
nealui stanjini 20 din ano5 Ghiw, lTng5 care mai aven durnneailui cumpà~iltori,ce
ix cu i m n m i i inkase, f5cYnd-o de mare nevm ca sK nu si3 mal incuibeze si acclo,
unde vrw i a c a mStuq5 a rnea s 3 vinzi, ca sa ilau eu c t h j k i i rngt@-mii. Si
diunneaiui s l u g m aflfnd cit am buat eu acei st5njin-i, $i nu l-m lssat ca s a incapa
si aro10 spm a-$ $ace protimisis, am vazut ca s-au pus asupra rnea si m-au &t
la b i ~ fiind
, eu slujìtor de acum, ziclndu-mi ca negregit sg-i vinz si cealalt5 mosie.
Iriir m i-am zis c5 l a bir voi fi, dar mqiia nu O v ? ~ z .Si 18m dat Mere
60 banii birului la zapciu, si d f n d u - m 5 cà am dzt a c ~ ibani iar5si m-au chemat
ca 55-i dau m o ~ i i asi sii nu md iase la hir. la^ sp~tindu-i cii nu arn mwie cie
vhzai'e. cii este a nevestii, zis c 5 ce am eu cu nevasta. c5 nevesto sEnt
multe in #lume $i aga nevrfnd am fugit acasa. Dup5 aceash am viizut c 5 dupg
inscsisul ce au famt &tre zapciul plssii, fost inchls si scos si batut de moarle.
Si q a qezind mai m& la gazda dooa zile si dco5 nopfi, dintm a c5mi Wc5 si
bstae m z5cut m d t 5 vreme, $i da mare n e v e i-am vinclut $i ceailallta rnoqie a
nevestii. D5 acum mi s-au spart $i casp,! cTi nu mai am k a i u cu nevasta in casà.
Acesteà le aaat in frica lui Dumnezeu si pmiu priimi si blestem. Cer c5tm cinstiia
judecat5 ca s5-mi dea inapoi cu Intoarcere de bawi, ca un lucru al nevestii si
f5cut de sila,
G hcorghie set popa Dima.

Ardtarea mea, a Neacqii dfeaconesii, fata popii Dirnii cum au fost iscilitura
mea pentru v?nzarea rnosii, cum in jos arats.
Eu vazind pe fiiu-mieu la inchisome, $i p5 b8rbatu-mieu mai mort de balze,
$i viind slujitorul m-au luat si pa mine si m-au clus ca s5 iscidesc zapisui, si eu
mergeam pllngìnd. $i v5zind cS n-am ce face, de mare fric3 a m jscAlit si-i ziceam :
, , B m l e , sa nu-mi faci pà b3rba.t~-mieum i 1 c5 nu-ti dau mqiia, c3 rnoqiia este
a mea, iar nu este a lui". lar durnneailui au zis bsrbatu-mieu : ce g5zi Mihaiu,
vinde mcqiia cà rnueri este multe in lume. Si de atunci tram c.2 vai de mille
pentru iaceastfi vinzare a lui, cum stie tot satul. Aceste l e ar5t in frica lui
Dumnezeu cZ n-am avut mosie de vinzase.
Eu Neac-a fata popii Dimii.
 Artiturea me& a lui Ion a& I.ui Dumitru, slujitorul, cum mi-au fost v'inzarea
m,ogiiSa sluge~ul,silit.
Eu vzzind patimsiJe celor care nu vrea ca sa-i vinza rnosiia dumnmbui,
fiindc5-i fmhidca ?i-i da ;I,a bir si le da fum de bsligar, si aflindu-m5 slujitor
la scaunul isprZivnicatcrlui, fàci,ndu-mi-sg 5ricii, de mare nevoe m mers d5 arn
dat zapis de sGnjtn2 18. Dup3 zceasta m-au apucat ca. s3-i dau talere 60, ziclnd
c5 au esit bani p5 clujitorci. Eu ziclnd sa-m vinz capul s a pl5tesc bmii, dumnealui
irni zise : ,,Vinde mosiia, iar nu vinde capd C$ dumnealui au cere bani ci va
mosiecL.'E.u de m e f i c a , fiindc5 tata-mieu l-am 15sat inchis f n Cosar. si nFa
ni-am dus de am vindut $1 p5 ceaihlt5 .mogie, si dup5 c e i e m vkdut rno~ie
midazi faeut r à v q la zapcia si iafi slobozit p5 tatg-mia din hchisoare. Care
aceasta mogie nu este de la bta-mia, ci t3e la murnàmea si n i c i tatt;l-mieu si
ni.ci mum2-mea n-au £ost de fata la meste vinztiri neavind rnosie de vinzare, nici
nu sint in zapise iscXiti, nici un Erate mal mic nu este iscalit. Si aceasta arat
in frica lui Dumriezeu ?i priimesc ~i lege,

Din pricha judeczfii ce am cu dumnealui slugeru Iamandi gi d l n cinstita

porunca dnstifiilor slavifilor, mt-arn f6cut foae, eu Ion ierei GeaZ6.

Prea cinstitilor slaviti boeri, ariit mihii si bunatàtii dumneavoask5 p ~ k i n a

judecgtii, fiindcg si eu arn avut putin5 parte de mogiax5 de la m q i stranmji
si dimpreun5 cu fratii ce m, gi acum s-au sculat iund djin frati, mai mie decit
mine, si au vindut masiia la du'tnndui s l u g m l Diinmandi £ 5 ~ 5a da dg gtire
a l b r patru frati ce s?ntern $i mai mari .si mai mici decit dhsul. $i la m 5 ,
a?l?nd eu aceastg v ì m e f a de tale, m-am sculat la judemG cu dwnnealui, gi
j~decfndu-m5 cu d u m n d u i l a Slhvitul D e p t a m e n t al qaptele, din ~pmtmcalumi-
natului màriia sa Voda Ghmrghe Voevod l, $i din jtidwata sl~vitilorbomi ce s-au
facut $i mi s-au dat zapisul, ins5 zidnd C: I-au trimis acas5 la ceilalti frati.
$i newezind, am rgmas sa iau pliroforier cu ceilalti tovar5$i, unde au venit slujbq
de La h5lrnMe si ne-au fnchts, $i silit fiind ?i batjocuvi%, $i .neavind p5 nimeni
intru ajutor, si lipcit, da nevoe a m dat acd mpis, c5 nzx era sà scap l n t r 4 t
chip, fiindca zicea : or sa-i dau d d mii de ,lei,sau iscaliWlr3, si eu npavìnd nici
jumgtate acea cerere in tot cuprinsul. Acea%ta $tiu si aceasta argt in frica lur
Dumezu.
Es Toan ierei.

Aratarea a mea, a diiaron.ulwi TonQE sin diiac-o~lulNicolae, cum s-au intìmplat

uìnzarea mosii mele,

Eu fiind fecior d e diiacon, gi murind tat5-rnleu, au mers mum5-mea m mine

si mi-au luat pecetluit " e tfrcovnic, $i tot @~ovriicam fost p5n5 m-am Insurak
Iar dup5 Insur5twe, vflnd ca sa m5 fac diiacori, m-am dus la duflmedui slu-
gerul, ca si-m dea adeverinta ca sa m5 fac diiacon, fiindca se afla s a m q judeblui.

Este vorba de Toan Gheorghe Casagea Vod5.

2 pli~ofe~= i e lamurire, deslusire.
3 pecetluit = hirtie de nurnire. cu pecete.
DIN LUPTA TARnNIMII DmoIBOVITENE - ANEXE 245
iar dumnedui, avlnd cuget ca &-m hriipeasc5 moqiia. nu mi-au dat iadeverinlà,
ci cu cuvimte rniglisitme, m a tinut la dumnealui de la aprilie p2n5 la noemvrie.
slujindu-i intocmai ca o slrigs. Apoi dup5 aceasta, in u m 5 arn vazut c5 zic~a
ca sa m5 dea in snt 1la h.ir cu 6 luni din um;. Si eu v5zind se petrecuse dtii,
si speriinàu-ma, de m e nevw idam vimdut 281 d5 stgnjhi si mi-au dat ade-
verinf;a dS diiaconie, mai 1uind.u-mi ai talere 100 -tot p5 acea deverin$& gi lasa
m-am f3cu.t; diimacon. Cind dupCi aceas-h pentru c5ci ma mai qtiia c5 mai am moqie,
c m am smirt iacasz dtiacon, m-am pomenit dat in bir si unde mi s5 cerea
Mere 60. $i a$a Inchizindu-m2 zapciii a m sizut patm zile Tnchis, si scotindu-mG
de Ia inrhisaa~e7apciu1, am vhut 115 porunceste ca s5 m5 dege, f X n d aceslea
zapciul tot dupa povàtuirile dzimealui slugeml. Si eu v5zhd cS o s5 m à lege
am Inceput a plinge, si vazind un om m a m mgat de eJ da m-au luat in chez5sie.
si citm am sc5pat a m plecat aiei l a sfinta mi%ropolie si spuind p r i ~ i n adisieruiui
s£jn%iimitmpolii, si dindu-mi twte adeverinwe, m-arn dus cu eie l a chstita
vi.ist,ierie, si vszindu-le b u e , mi s-au da: porwlcg ca sa nu mai m5 supere. Si
q viind cu dinsa la Targoviqte, darr unde socoteam czi sa-m aflu dreptatm, eu
irnpotrivs v5z.ut; c5 cu twtipur5ile gi YScleniile dumnaalui mi s-au f k u t o
smisoare c5We cimtita vi'stierie iconomicuasa, iar p5 de alt5 parte Im zicea ca
sà-i vinz mo~iie.$i eu vazind cii a u peciu forlosi nimic cu tertipurile ce le invideste
d m e a ì u i , da mare nlevoe i a m v i i d u t s t k j i n i 12, dindu-mi adeverint5 de ert3-
&un- bmilm-, sì alt lr3vq c a i i zapcilu ca sii-mi implirneasc5 bamii la. negutgtoru
ce mi se vinduse cdul la phta acelw bani l a negutgtor. De m e in urm5 inrasi
a m fost apucat da ami bani tot eu da sluger, si neavlnd bani, nici stijndu-ma
&or, i-m dat n z i d ~ a p i sca sa ma scap de La ?,ncisoare.
Aceska m 5 t in frka lui Dumnezeu : 'in& si 16 s%njlii$ ce zice dmneaIui
cg n'1nt haTZzdS: dup5 cum scrie mpisul, eu am priimirt banii toti deplin. Im
zapisu da hfwHze& l-au fzout mmai ca sa n u 35 mai s c d e altul la r5scmpg-
rhtoare. Acestea ceiu de l a cclnstita judecatii ca sii mi sii dea acele curnp3ratori
ìnapei ca un lucru ce s e u facut d 5 siJ3.
Imita sin diiwonul NicoZae.

~ ~ EMariia TdZuEnoae, cum am p6timit c3nd mi-au Iuat rno~;iia

A T Z ~ ~ Tmele,
din mhZE in siiuire far de voia rnea.

C5. eu ramaind vSduv5 de nooa ar iW. si cu doi ccpii mid, $i n-am avizrt nici
o chizrerni~dgca sa-m tiu viia$a de alstazi p5n5 rniine, si amm i a h d si eu v-o
citiva st5njTni de mosie, $i ~ d m n e a l u islugerul punea p5 pircalab ca sa m5 bage
Sn cosar cu ceilalti oa~meni,care Ee da fum? numai oa &-mi ia mosiia din mi&,
premm mi-au si 4uat+ d5 mi-au dgsat copiil p5 dnimuri.
$i aacestea le ar3E %n frica lui Dumnezeir.
Eu, m i a vgduva.

Ardtarea mea, a lui Stan sin Lixandru Popesm, cum ni s-au lwt mesiia
de &tre dzsmneal.ui slugeru Iamandi.

Eu aflhdu-ma scurtdnic al d u m n d u i medelnicerului St5nnoiu, $i aram &t

in seam dumndui da-m dam M i , $i vazind CB eu am rnosie si dB zestre $i
a m e , m vzzut unde m a u .pus ca &-i slujac dumnealui cu carul cu boi si sa
m3 plgteasca de stàpb. $1 qqa sliujlndu-i melipsit patni luni, $i pln5 la ppatm luni
v3zbd c5 nu m5 poste induplwa ca s3-i v!nz nl-ie, spuindu-i ca este a nevestii
da zstre, miaim p m e n i t dat fm bir ddg patru luni din ~TII~,gi unde irn cerea
zapciul Were 70 p m h bk. $i m neavind bani ca 55-i dau $i vazind b%t&i$i
c a m , $-m.da zapis p& 10 st5njiini ai nevestii da zestre, &n care 10 st5njini am
Iuat ~numaiun leu, din care lm l-am dat ;la scriitorul zapisdui ; si vàzind ca
mi-au apumt acei zece skanjìni, m vasut cii m-au l&at tot la aceE stapAm si
m-au pus tot in lucru care li 111cra.m. Si mceash Q f f a e a anumai ca sa-mi i~a
rnosia, iar nu cA eram dat !n b9r sau cS eraun daiar la dumnealui o ;luna de file
cu carul cu boi. Am v5zut apoi ccSi m5 apuc5 zapciul da Were 35, dclnd c3 este
sfertul de 1,a stiipin, iar eu z i w &tre zapciu : ..Ce s a fie aceasta, c5 eu am
slujlt, $i cinei lmi cu oaail cu boi si nrn dat q i talere 70: $i ce bani sa mai dau" ?
Si mi-au &t raspunsul c 5 celelalte tmte au fost podvezi, iar acei bani sa-i dai
CA sint stiipinesti, gi ca de nu-i voiu vinde .magiia, multe ca acestea o sa patimesc.
$i .-a m s5mt o zi si o noapte inchis $I boli injugati in drum, $i aqa vazind,
arn rrindut. i . vgzind ~3 nu mai pociu scgpa, de mare nevoe 5-arn m a i vlndut
si p& ceilalti 15 stanjini, ce-i mai aveam mqtmesti. Acestea am patimit, $i cu
acect fel da sfluki mi s a Iuat rnosiia, :p care argtgri podu primi $i bl&em.
Cer c&e chstita judecatg ca sa mi s 5 dea mosiia inapoi $i sa fiu socotlt ca sa
mi sa pIfitcmqc5 CF! i - a m Jucr,lt c i n d Juni, gi h a n i i ce i-am dat, czci eu b a ~ i i
derturilor La st5pPni mi le-am platit.
-
Stan sin Lixandru Papescu din rnoq Bran.

Ardt&de mele, lui Constandin ginerele lui I o n Bonciu d i n mog Piscan, ce

arn p6t.imBt cEnd au mmpdratu dumnealui slugerul Iamandi rnogiia mea, far de
$tirea mea $.t a sofii mele, rum mai jos arat cite .tuta pe rìnd.

Eu fiind om s t h de alt5 m$,urnbl?nd i n m c e incolpa, si am mgat pre

Dwmnezeu da m-arn c5s&torit, s i mi-au dat $i m q i e de zestre sEinjAbicfoozeci, unde
sa afla hanul dumealui slugerului Iamandi, $i peste girl5 st5njini 16. $i dupe
a w t e a ~ r n apucat
a si mi-am f5cut casa $i prSv51ie $i am rnuncit 'un m da zile
zioa $P noaptea ca sa-m cistig pPinea din toatc? ziiclc. Si al doilca acum la vmsnzarca
mosii m5 pornenese cg unde vjne Tnaintea pr5v5lii @-m zice a,= : ca sa-m inchizs
pravaia sau sii rinzu dumnwlui mav& cu zeciuial5. Eu a m s b t $i m a m gindit ce
s5 fie acest cuvfnt si m-am dus la tirg si zrn ~ercefmtacest nivint, ce mi-l dedeee
dumneaiui slugeru, si au zis a+a c5 au curnpiirat de da un cumnat al m i a , care afe1
cuninat cu mine s5 afl5 hsurat de opt ani de zile inaintea mea si el n-au avut
nici o p d m 5 de m q i e &n m q u l acata, de c a r e s5 va crede printr-acest b c l ? ~ r
si vor rna-rtusisi toti rnqnmii din gurde lor icaintea judecAtii. $i i n t r - m t 5
vinzare vinzindu-se 10 s t k j i n i dintr-ai miei $i zece mi-i lasase ca sa implkesc
vinzaile ce s5 trage din stramqu acesta, $i dumnealui nwnitul zise c5 sa priim~cc
talere 100 de lei c5 p5 u r m g vhzi f i paguba~de tok, si eu cu zcest m d n t a m
priimit banii si a m pfecat acasg. $i am gSzut vreo Iun2 de zile si mA pommesc
unde vine rurnsnii la mine cu porunca dumneaiui c a s5-m surpe casa p5 mine,
ca ce va fi, dumnealui o lrage: ci nu-i d e d m s i ceildti slkjini de mo?;ie du
pe5t.e girlS. $i eu spenindu-m3 de atita nevoe ce era peste noi, w. rn-am radica%
cu sotiia rnea $i ani fugit intr-alt sat nurnai .calare pg tal $i cu ce au fmt p5 noi.
s i am lAmt itoatii strCtdania mea aci p5 loc. Si m-am rgdicat da la leat 1816
si arn venit la 3eat 1819. $i viind iargsi la u m 3 , am g5sEt sfk5rnat t& ce am
lasat, gi ?ti mal curnpsrase si stanjinii peste &la si eu n-am avut in gtire, nici
isc5ltlltur5, nici eu nici sotiia rnea, si &m r h a s stins ?i prapgdit din pricina durri-
ncalui. Si acestea ce mai sus sa niimcsc le ar5t cu frica lui Dumnezeu, l i priimesc
si blestern.
Eu Constandin i Luta fata lui Ion.
. DIN LUPTA T A R A m D-OYITENE - ANEXE 247

AriitErZEe mele, ale Stanfi s i n 'Bon@iu d i n m q Ptscan, m m am pitimit cfnd

au. Euat rno~iiadtn mEnd fari de m i a mea, s l u g m l Iamandi.
Si m-am pornernit unde vim un pmtm $i m& ia da m5 duce la vat*,sie,
gi durnnmluf slugem era acolo. Si mi-au zis : ,,Vinde mosiia", Eu am zis : ,,Nu
.avem m-ie de ~?nzaim'~. Dumnwlui zise : ,,Pe cum dii nurnitii, vinde-o ; nu scapi
nici In Mddova, si voi<u cauta si p5 Itiaa-tau cu cazac de la ispravnicie, unde-l
aiu gasi, $i b b u i e sa-mi vinzii $i voiu face si p; babata-tau scutelnic cu mai
puth sluani, si havaeturile n<u-i voi lua nici o para". Si eiirid eu cu dajdiia, m-arn
bucurat, $1 da urmà dup5 ce mi-au luat rno~iia,acelea toate mi le-au luat deplin,
$i dacg mai tmcu putintics m e , mi-au h-irnis un slujitor $i m-au apucat da
una sut5 $i cincizeci de lei oa si-E dau indaril& ca sa-mi ia banii din mina, si
-mo$iiasa ~rCimi,nàdegeaba, si cu aceste h p t e mi-au luat mogiia din mina. Si mai
multe de acestea mi-au fscut, care le vwiiu adeveri g i din gura. S i acestea le =;t
in frica lui Dumnezeu, gi prilmesc si blestm.
Eu Stana lui Mlarin, a d e v e z . b

ArEtnrea mea, a RduluZ Cucu, cumnatu lui Pàtru M~eanZ d i n m o g Phcan.

Eu sint 'lnsurat de 25 de ani, si cu foae de zestre mi s-au dat de Durniiru M r m a
do& pogane $i jumstate de loc $i o l i v d e de fin, p5 care le-am st5pini.t p5n5
acum. lar dg 7 ani, prin zapis am mai c u m p h t s t i j i n i de La Pebre Mreana
cumnas-mieu, ce-i avea p5 alaturea rru restrea meia. Si acum dumnealui slugerul.
aflindu-ma $i p& mine cu acea zestre gi cu a c d zapis, 'rn-au apt~catsi p5 m i n e
in mai multe rinduri d3 mi-au zis ca s3-i dnz, qi eu nemind ; dar intr-un rind
m-au Ingaiat, dup5 strìnsoarea ce-m fscea, de mi-au scos o adeverlnta din mina
pii curn cii m-am impficat cti riepotii miei $i cu czimiliata-mieti Petre, &ci c k u s e
acea zestre $i a c d stsnjini in rno? Piscan. al nepotilar miei, gi eu ducuidu-m%
amsii, nevasb nu au priirnit acea iadev&ntZ ce am dat-o eu. Si k n i i ce-i luasern
eu de 'lam e p e i i miei, s-azi dus sotiia rnea de i-au dat h a p o i la nepotii ei, dcind
ci ea cere moqie. Care bani s h t pàn5 acum tot la cumnatj-mi-eu +i la nepotii miei,
ia~d u m d u i si acurn imi tifie adeverlntg. Apai d n d s-au scuht ceilalti rno$nehi
cu d u r n n d u i In judecat-5, viind $i eu la Tiirgoviqte, mi- aratat $i eu a c d zapis
$i foaia de zestw, ca mi sa aleaga mwiia, si anu numai c5 nu m i a &t v r e a
.dreptate, ci mi s-au iprspsdit si acelea. $i fiindca FU mcisie nu am de vindut, n.ici
cii arr, luat vre-un ban, c m de la cjmsti~tajudecata ca sa mi sa dm acel zapia si
foaia de zesire cu st5pinirea lor, cum le-am avut p3n5 acurn. Mai cere sotiia cu
mine d i m p r m 5 ca sa r&cump5ram $i m~qiilenepotilor nostri, care de nevm
.au vindut-o dumneaiui. Acestea le ar5t Pn frica lui Dumnezeu, $i pwiu priimi
$i blestem.
Radul Cucu din mo$ Piscan.

Atdtarea lui Mateiu sin Vladul Mreanii din mo$ Piscan.

Eu aflindu-m5 birnic, si vazind cii nu-i vlnz rnosie. m-au Inchis intr-un msar
cu f u m $i cu parcii cu jujae, $i apucindu-m5 de bani da bir cu mare smkinsoare
zapci.ul, iar noi zicmm cii bani nu a\-em, ci sà mai fim phuiti, dar mpciu ne-au
zis c 5 sg ne ducem 3a dumnealui slugerul sa-i vindem mcqiia ca acolo s h t bani
multi. Si eu dimpremà si cu altil, de mare frica si g r o m ce vkusem, ne-&m
pus suroc cu zapciuI, si ne-am dus la TCtrgoviste $i i-am vindut : eu slfmjini 20,
alfii stanjini 16, tot cu siluire de La zapciu. $i trirnis cu slujitor la Tkgoviste
i-am mai vìnclut. Apoi al keilea tot asemenea a m mai v k d t i t si alti stiinjini 15,
inc3 si d t e dooa zapise cu alti stànjini i-am mai vindut, facindu-se de la mine
cirici zapise p2 muyiuara ce am avut-o. Si liiridca mai r2rnasese patm s t k j i n i ,
si cerindu-mi si p5 aceia ca sa-i h5razesc prin zapis, iar dumneakui sa mi-i p%-
terEisc.3, cgoi ii era fric5 pentm protimisis $i ci5 aceia vrea s a fac5 zapis d 5 h5rS-
z d 5 , dup: care si la aceasta i-m f3cut dupa voia lui. Acestea le argt i n frka
lui Dumnezeu si priimesc si blestm p5 aceste araeri, càci de aqi f i avut moqie
de vinzare, o virwieam intr-un sapis ias nu bu&Sti-buc5ti, taci aceasta o facearn
cu siluire si ca sa m5 poaG h f r i c o ~cu tertjpurilc ce urnbla. Acestea le cer s a
mi-i rascump5r i n q o i fiind dati da nevoe.
Matei sin Vlad.

Oprea BoncZu, ce s& trage din neamul Piscanu'lui, in frica lui Durnnezeu
ardt $i eu.
C3 eu fiind scutehic $i auzind caznele ce p5 toate zilele c5znea p5 unul,.
p5 altul, pmtm ca s5-s dea mogiile 1m dia mirltCL sì15 ce li s5 facea si Sgra de
a lor voe le Iua de .la ei, si le airunca ce \.ea lamandi, fiindu-mi fric5 7i mie sa
nu-m facz $i s2 mri c&mea;sca ca si Q& ceilalti, vazind cii C W C ~ si la mine d a
m& chearn2iiqi mfe nefiindu-m voia sii o dtau avind copii, si eu a j w s fiind si krecut
cu virsta bawnetelor, mi-au p5m.t T ~ U ,?i am nipfistit sotiia si copiii $i am
fugit, ca sa nu m5 apuce sZ m5 ,sileascS, soccrtind 23. p5 rn3tu.a rnea si eopiii
nu-i va supgra. Viind gi la mine, negkindu-ma au luat matusa si copili legati.
sicind c5 de vreme ce au fugit are sa platwc5 satarà bir holtei cite tdere 60
cei care m e mosie si nu vm a vinde, ay au obi~ei~u. $i din rnuit8 si15 .ce le-au
dat, de mare zor, ca s5 au dea de om dle M e r e 60. fiind b5eti $i ai crei doi,
10 st5njTni ce-i aveam i-au dat lui i a m m d i , dind si zapis isc5lit de rnatug5 si d e
b5eti. h r eu n-am islc5li.t aid p313 acum, fiind fugit, $i acum cer, milostive
doamne, a mi sii da fnapol stgnjfnii supt stgplnirea rnea, c a va fi cu p5cat,
Eu Oprea Bonciu.

ArCtawa mea, a lui Stam, $i Barbul din mog Piscan.

Eu Stan si Bimbeil aflkdu-ne scukhici si vzzind ce au p25mi.t viru-mieu
Dumirtm, c5ci fiind scutelnic l a u dat la bir vi i-au luat talere '10, p e n h care
bani i-au luat mo~iiia; $i neaj~ngi~ndu-i ca sa s 5 pl5teasc5 n~urnai cu mosjia q-au
mai v h d u t @i o vit5 din bgtatusa de sLau pl5tit banii ce-l pusese IEI bk prin
marifetu i dumnealui. $i ca sa nu piitimesc ce patirneci cti.lal#i, $1 de siluirea dra-
gornanului chmneaiui si de slujltm, i-m vondut g i noi mosia ce a m avut-o. Si
fiindc5 n& m q i e de vinzare n-am iavut, ci am vindut de sil5, acum c e r a ca
e5 o ~5si';ciirnp5r5m,Care a c ~ s t e~ r 5 t 5 r isa Ie imredintarn $i prin blestern. Ase-
menea i-mmai vlndut si ,peste g?~lS,pii care si p5 aceia li cerern.
Stan si Barbul.

Aratarea mea, a lui Barbul sin Visan din m q Piscan.

Eu av3nd putintirg rnosie si v5zfnd c5 dup5 multe vorbe ce-m trimitea, nrr
m5 Induplecsi, ca &-mi ;ia mo$ila, au ins5.M un frate d mieu mai mie, ce-l avearn
da-t de suflet la un .pupa Dima, rde i-au vindut sGiljfni 5, n z i d ca sa apuce
ini- acofo cu cumpSratoare, esci acel frate ai mieu nu avea tmab5 cu mogiia,
&ci cu zapis era ,dat la awl pop5 sa-1 hzestreze el cu rnosie si si-l cZs5breasc5.
Dup5 aceasta a m v ~ m tcfi iar m a u mai chemat si p5 mine zicind ca sa-i v:nz
ce mi-au r-s, si eu mevrind, dunmedui s-au pus da mi-u dat locmde de
mAhri ingradite d e mine, la altii, $i eu vazind c5 mi-au dat locurile $i s-au fAcut
stapln, 3n n-am avut ce face, i- vlndut si m parte& m e 4 si asa mi-au slobozit
locurile. Asemmea i-am m& vPndut .si alti 5 *jhi din drumul ce1 mam p5n5
En apa Vàlcmi, sperilndu-5 de bir, caci v d m ce pgtimesc cei care ii da la.
b k pii112 Ae lua m ~ i i a$i apoi le lua gi b d i indkgt. htr-acesta cMp mi s-au.
luat mosiia, p5 care o ceiu sa mi-o ~ 5 s c u m p &in fric3 lui Dumnezeu.
Barbui &n mos Piscan.
 Iir. CONSTANTLN $ERBAN

Cercetzrile istorice din %ara noastrz de mai bine de o jumstate

de secol atesE existenB fn evul rnndiu a unni Intreprinderi de f k u t
sticla numita cind sticliirie, d n d ,,fabricii'Qe sticls, c i ~ drnanufactura,
.Zn zona orasului Tirgovt~te,Aceste cercetsri se bazeaza nu numai pe
izvoare documentare inteme dar gi pe cele externc conteniporane cu
faptul istoric in sine ceea ce dS o mai mare valo=e temeiniciei conclu-
ziilor lor*
Prima mentiune documentar2 si cea mai veche in accst sens pro-
vine din vremea lui Matei Bzsarab la un deceniu de la ocuparea tro-
nului T5rii Romanesti (1643-1644) $1 esto o scrisoare a marelui vor-
nic Dragomir adresata judetului Braqovului prin care-i f ace cunosci~ta
dorinta domnului muntean de a-i trirnite pzmint diil olatul c ~ t i i v x
pentru o sticlzrie ,,care iaste de treaba mgriei sale". "n scrisoarc nu
se spune unde era aceast3 sticlgrie, data a fost sau nu infiintatg si unde,
cit de mare era far@ de m ~ c asi deunde provenea. Totuqi istoricii
de pina ecum iau presupirs c5 ea trebuie & fi fost undeva in apropiere
de Tirgoviste sau chiar in ora?, tinind seama cZ in acea vreme o astfel
cie intreprlnde~etrebuie sa f i fost arnplasata in apropicrea capistalei
Grii. Se stie dealtfel ca in Yremea acestui domn a fost mutata tot la
Tirgoviste si veghea tipografie a @rii dc la Gcvora.
- $tirea irnediat urmgtoare este din vremea lui Constantln Brin-
coveanu la sfirsitul seco!ii!ui al XVII-lea si inceputul secoluliii al
KVTII-lea $i provine de la secretaml domnesc Del Chiaro care afirrna
fn Insernnsrile sale c5 le 2 mile italiene dkparte de Tirgovisk (aga
dar aproximativ 3-4 km.) exista o sticlarie unde se prodziea o sticlii
tramparenti si curzt5 de culoare albastrii incornparabii mai buna dc-
dt cea importata din Polonia care era mai albs dar plin5 de pete si
alte defecte.

i N. Iorga, Studii +i documente, vol. X, p. 108 ; Doc. Hurmuzachi, vol. XV,

partea 11-a, p. 1123.
"nton Maris del Chiaro, Rerolutiile Valahieb, Iagi, 1029, p. 25-26.
 CONSTANTIN SERB R A
252

De la jumztatea secolului al XVIII-lea exist5 o ?tire deasemenea

despre existenw unei sticliirii pe moqia Vilcat (jud. Dsmbovita) a pahar-
nicului Mihai B5rb5tcscu (1769), undc lucrau 3 rneqteri domnesti. Mosia
Vilcat trebuie sa f i fost unde se intinde azi zona Vllcam Pandele, adici5
la ce]. mult 10 km. nord' distantz de Tirgaviste."
Un d,eceniu si jumiitate mai timfu (1183) este atectat.5, Q nouZ sti-
&rie presupusii a fi In zona orasului Tirgoviste +i ianume aceia tin11tZ
de o asociatie f ornata dintr-un m e ~ t e rargintar din Bucurqti anume
Mina (care de altfel era si starostele breslei cu acelas nume) .i un ne-
gustor brasovean anume R eimer. 4
Dupa un alt deceniu la $otjnga, deci tot in zona orasului Tirgo-
viste este atestata o astfel de sticlgrie tinuta de un anume Moise ovreiul
unde lucrau 6 mesteri sticlarì dar nu numai sticlc butclii ci g i table
adicri geamuri. "n acelasi an 1793 o hotarire dornneascg confirma func-
fionarea sticlgriei aceluiasi Mina argintarul din Bucaresti, de data
aceasfa e1 fiind singurul patron al Intreprinderii. Sticlzria sa era IingE
Tfrgovi@e.
l a E asa dhr ce se stia pin5 acum despre sticlgria mre a func-
Vonat in secolul al XVII-lea :i In secolul al XVILI-lea in zona orasu-
lui Tlrgoviste, mai aproape sau mai departe de ora?. Faptul cii si mai
tirziu la Inceputul secolului al XIX-lea tct aici vor funcliona astfeI
de sticlarii, de ex. la Doicesti, ne determina sa ne intrebarn care erau
conditiile materiale pe m e 'le oferea acwst5 zonH geografica unor ast-
fel de intreprlnzgtori.
Se pare cg mai Intii era existenta unor materii prime din abun-
dent5, nisipul din apa Ialomitei si varul din dealurile din nordul fos-
tei capitale a Tririi Romanesti. De asemenea, pgdurile din aceastii zong
procurau prin ardere cenuse din care se fiicea potasa. Apoi era dis-
tanta apropiat5 de hotarul Transilvaniei si a n m e de Brasov de unde
puteau veni meqteri sticlari. De altfel, sticlzria de la Azuga din vremea
Regulamentului organic va f i Infiintatz cu rijutord unor sticlari din
Brasov. fn fine apropierea de orasul Tirgoviste, al doilea mare ora: al
Tiirii Romanesti oferea Intreprinzgtorilor a piatti sigurg de desfacere
pentru mZrfurile produse.
Dar aici, in zona orasului Tirgoviste, manufactura de sSicl5 nu @-a
Incetat definitiv activitatea in 1193 cum s-a crezut pinZ acum din lips5
de izvoare. Ne-o confirma mai multe documente provenite din arhiva

3 Arh. St. Buc., ms. l, f. 83, v.

Bibl. Acad. CMVLII-5.
V. A. Ureche, Tsto~iarornhnilor, Buc., vol. V, p. 363-304.
Arh. St. Buc., ms.19, f. 25.
DATE NOI PRNIND STXC~RIA 253

aragdui Brasov. 7 si a caror acercetare face obiectul comuniczrii de

fata.
Iata decpre ce este vorba. In ultimii ani ai secolului al XVIII-lea
si la rlnceputul secolului al KIX-1ea s-a judecat la Brasov un interesant
prmes in care un mester sticlar anume C o n r ~ dGottlieb S c h r ~ d e rdin
Brqov era acuzat pe de u parte cii n-a respectat un contract incheiat
cu comunitatea din orasul Rfcjnov pentru arendarea unei stlclarii iar
pe de alta cZ in calitate de ernigrarit In Tara RomAnmsc5 linde a $1
infiinmt o sticZZrie la Tirgoviste ar fi ad- prin aceasta importante
prejudicii atit comunit5tii risnovene cTt g i guvernului austriac. Dar sa
rnen$ioni%n f aptele.
In toamna amilui 1792 acest me* sticlar impreunii cu un anume
Dima Dumitru probabil posesor de capital bgnecc a incheiat cu comu-
nihtea orqului Rjsnov un contract de arendarea mei sticlgrii In apro-
pierc dk acezsta l o d i t a t e la poalelc muntclui Raiul, cu conditia ca
sg pl5teascZ pentru aceasta cite 1000 florini pe tirnp de 3 ani (clt era
durata contractului), plàtibilii la Casa alodiala. Sticl5ria era scutitz in
schimb de tot felul - dc dgri pe t o t acest timp. DupG cei 3 ani arenda
.se reducea l a 300 florini anual, plztibilà tlmp de 4 ani. In fine dup5
10 ani de functionare sticltiria urrna sg rgrnlng in deplina proprietate
a comunit5tli orasului Risnov.
Avlnd la dispozi@e nisip alb, in zona orasului Riqnov, si aprobse
pentru a t5ia $i arde lemn din pgdurile de pe terito~iulcomitatului
Bragov, intreprinzatorul si-a ridicit o constructie proprie pentru sticlii-
rie. Infiin$atS in 1792-1793 cu sapte-opt lucratori sticlari adusi din
Moravia, Ungaria +i Palatinatzrl Rinului (deci dln Germania) amasta
'Intreprindere a functionat ce1 pNin 3 ani timp in care marfa produsii
a fost desf5cutZ in Transilva~ia dar mai ales in Tasa ..Rornaneascii.
Dar in toamna anului 1796 ,,odat5 cu stricarea vremii", Conrad
Gottlieb Schroder a plecat ca de obicei In Iara Rom3neasca spre a
vinde produsele de sticla - probabil vase si geamuri - urrnind tot-
d a t a sg Incaseze si o suma de 1000 galbeni, dbpg o cantitate de marf5
.data pe credit la tlrgul Driigaica de lingii Buzgu. Contrar obiceiului,
mesterul sticlar nu s-a mai intors la Risnov, dup5 trecerea iernii ci a
ramas in Tara Rom2neasc5 sub pretext cS o parte din marfa adusa
spre vinzare s-ar -Si stricat si era nevoie acum s-o retopeasc5 pentru
a-@. scoate cheltuielile. i n acect fel, dup5 msrturia rja. In proces, el a
intrat In legatura cu oficialit3tile tarii si ar fi fibtinut ,,repararea'' unei
sticlsrii existente odinioara in zona orasului Tirgoviste. Dupa altii, e1
ar fi rgrnas in Tasa Rornaneasca c u vgdita intentie de a-# muta sti-
clgria sa de la Risnov, cu toate instalatiile si cu lucriitorii, aici la Tirgo-

Arh, St. Bwov. Acte judec3tmqti nr. 166, 243/1809 ; Documentele ne-au
fost semnailate de tov. C. A. Stoide pe vremea cfnd domnia sa indeplinea functia
de director al Arhlvelor Statului din Braaov, si c k u i a ii trmsmit~mrnulturnirile
n@astrii.pe aceastg cale.
viste g5sind condlii pentru a obtine un cl5tig mai bun. In acest scop
e1 ar fi asociat la plenurile sale pe un anume Jchann Schwan din Sibiu,
probabil pocesor al unui capital banesc si a adus din Rfsnov in mcd
tainic unelte pentru lucrul sticlei, ascunse printre produsele ad'use
spre vlnzare.
Dar Conrad Gottlieb Schroder. nu s-a oprit aici ci a Gutat sii
aduc5 de la Rlgnov nu numai alte unelte si nisip alb, dar si pe lucra-
torii cu care colaborase pinii atunci. Pentru aceasta l e a trimis vorba
sà vin5 la hotarul dintre Transilvania si Tara RornAneasc5 pe valca
Timisului la i z v w e promivndu-le c5-i angajeaz5 la noua sa intre-
prindere din Tirgoviste, unde vor avea de prirnit o simbrie mult mai
mam. Ne refesim la Mihail Schille' si fiiil sZu Johann din Xloravia,
la Johann Bauer din Palatinatul. Rinului, la M~thiiasRhendal dSn Un-
garia, la Adam Meier, Anton Korner si la un dulgher Gheorghe Ber-
gherm8Pentru a putea - trece frontiera in Tara Rornineasc5, socnil lui
Schriider un anume Veit Zauner ieu5este sa le s c o a s paqapoarte cu
sprijinul notarului Honigberger din Risnov.
Dar autorit5lJle austriace vigilente, care elaborasera dispozitii se-
vere trimise punctelor de frontiera, cu privire la interzicerea emigrari!'
meqterilor din Transilvania in @rile romane, au descoperit intentiile
lui Schroder ?i In consecinp au actionat. Mai intii au arestat-o pe
sotia lui SchMder, apoi au Impiedicat pe 6 di-, cei 7 sticlari sa £rea&
frontiera. Numei Mathias Rhendal a retrsit s5 ajungs la fostul s21.1
patron unde a lucrat o vreme.
Pc d'e altii parte s-a dat ordiri s5 se sechestreze toate unelfele
si instalatiile sticlgriei de la Risnov pe seama comunilatii locale care
reziliind 17echirxl contract d e arendare E-a tra~sferatpe numele altor
doi ii~treprinzStori+i anume lui Fischer ci Richter, care se pare c5 nu
erau sticlari de meserie. Sigur este faptul cg sticlsria din Risnov si-a
Incetat activitatea q i drept urrnare a lnceput dSr3pgnarea ei. Se maf
qtie cS socrul lui Schroder $i fiica sa, adicii sotia celiii vinovat, au pro-
testat irnpotriva rezilierii contractuliii de arendarc dar fara nici un
efed,
' Autoritatile din Transilvania au inccrcat in mela? timp sa recu-
pmeze pe Schroder si pe Mathias Rhcndal precum si uneltele lor
adicZ sà desfiinteze in mod practic sticliiria infiintat5 in 1797 la Tir-
goviste. acest scop - dar si cu consirnlrnintul socrului lui Schroder
- au trimis in Tara Romfineascii pe un irnputernicit anurne Petre
Klarnpe si pe Torna Zauner, cumriatul lui Schroder, (insotiti de un
servitor si un vizitiu) cu o adresg specialii 25tre consuiatul austriac
din Bucurecti cu intenlia v5ditS de a-l determina pe Corirad Gottlie-
lieb S c h r ~ d e rsa se intoarcà de buna voie s u chier cu foQa in Tran-

Arh. St. Brqov. A d e judec.atoreqtj nr. 243/1809 (cuprind declaratii din 1797).
DATE N O I PRJTIND STICLARIA 235

silvania, p e ~ t r ua nu mai aduce mai departe prejudicii economice co-

rnunitztii orasului Risnov +i implicit statului austriac.
Consulul auctriac din Bucu.re+ti, Mihail Merkelius, nu a intim-
pinat favorabil amasta acfiune pentru a evita un incident diplomatic
fiindu-i prwaspgt conflidu! diplomatic din anul precedent (1796), cind
fusese solicitat sa ia atitudine fata de un postgvar Wilhelrn Franz, su-
dit austriac care desi avusese contract cu epistatul manufacturii d e
postav din Bucuresti, cu Hagi Chiriac Arbut din Chios si primise ar-
vuna la angajare, parasise lucrul pe motiv ca era asuprit de patron, si
fugise apoi in Transilvaniz.
Asa dar a rzrnas m sticlarul brasovean s5 fie convins pe alte &i.
Se pare c5 irnputernicitul Petre Klampe a reuqit sa-l aduc5 cu promi-
siuni pe Sdroder pfn5 la frontiera, la Timi$, dar acolo acesta temfn-
du-se de urmiiri a reqit sa fu@ Inapoi la Tirgoviste. l"Pin5 la 1~rmii
Conrad Gottlieb Schroder a fost t o t q i convins sa se reintoarcii de buna
voie la Brqov, unde a si fost judecat pentru fapta sa, fiind condarnnat
la nurnai 8 zile de Inchisoare si la o dezavuare publics morala pentru
prejudiciile materiale aduse comunftgtii orasului Rlsnov si guvernului
austriac.
Drept urmare mSsurile economice luate pin5 attrnci de guverna-
torul Transilvaniei +i de guvernul austrizc pentru protejarea industriei
proprii si pentru irnpiedicarea dezvoltgrii mestesugurilor si manufzc-
turilcrr din t;ariie romane, care sa produca marfuri similare, s-au In5sprit.
La dispozilile anterioake relativ la prohibirea importului de mzrfuri
rneste+ugZresti si manuf acturiere similare din @rile romane (1'7641,
ca si a exportului de materii prime din Transilvania (1770)' f2 s-au re-
inoit si acelea cu privire 18 oprirea emigrgrii si chizr a cal5torilor tem-
porare a mesterilor si calfelor din Transilvania En Carile romane. l 3
macuri care au r3rnas in vlgoare +i la inceputul secolului al XIX-ka (de
ex. cele din 1804, 1818 etc.).
Fata de cele relatate pinii acum rezulta un fapt pentru istoria
ora7ului Tirgoviqte si anume cZ dup5 manufactura de stida din l793
a mai existat o alta citiva ani mai tlrziu, infiintats cu mesteri $i unelte
de la Ricjnov, care a produs sticla pentru p i l a interna dar si pentru
ma extern5, stlclele de Tlrgoviqte din aceasta vrerne fiind surprinse in
tarifele vamale. Pe de alt2 parte se constata o continuitate 1n existerita
unei astfel de intreprinderi In zona orasului fapt care explicz si situatia
de la incepiltul secolu!ui al XIX-lea asupra c5rela avem o inforrnatie
ceva mai larga.

k.Hurmuzachi, vol. XIX,partea I-a, p. 785-788.

10 &h. St. Br.asov. Ade judec5lmegti 16611809 ; 243/1809.
f i Arh. St. w o v . Ade bresle II/105, (1764).

12 Idern. Artelo Maglstratului 293!1770, 420/'1710, 425/1770.

l3 Arh. St. Brasov. A& judec5toresti nr. 190, 232, 237, 282 din 1793 si 2.54
din 1797.
 DATE FRMTOARE LA ECONOMIA JUDETULUI DIMIÌOV~A
IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIX-lea

hfiinfiil~easi d e z v o l b a rnegtyugurilor se le'aga de creqkreia nbiri-

c e k t 2 a pieJii izlkrne, a cirgwrii wlatifiar marf5 bani l a sarte, f apt m
a dus h h'tmsif-i schimbului ilintre ma+ si sat.
Pe m a S m deemoBt5rii fa@e10r de productie rnwtqupile, f ie celie
de la s a k , fie cele de la l o m e au cresmilt W c a 5 de ~ spcidibke.
In dwmm&le m e d i e d e in moCi constant printr~ernaturii =re
SnGresc actele apar fn primul rind preolii. ffn cornpratie cu nurngrul
acestora, printre alti martori, procentul mestesugarilor este precumpi-
nibr. N u trebuie uitat inss cG In actele emise ap5re.a~numai acei me?-
tesugari care au f k u t parte din pstura instarita a orasclor. Cu siguranta
cZ nurn5rul lor era mult mai mare. Dintre mesterii (rnestequgarii) care
apareau mai frecvent In actele emise in orasul Tirgoviste sint cei legati
de d e c t i o m m dco1ilzYr de imbriichinte $i inic3lJmink. Aceqtia
se g b e s c rn1m$iom$iIn iacte ca vlliz2tmi ?i cmp&5\tori de prgv'irii
I m i si p i v n i f ~ c,Tt $i ca m&ri h dwunilemtele emise. La 4 f e b r u d e
1620, Gavril MoghBg, v w v d si domn, d5 lui Itadu vSbf de mortori
arasul Tbgovi$e ca sii-i f ie loci115 sartul B51Jatil.i Jcle jos .
u l h 4 aprilze 1620 de Ghleorghe
l?ste s e m i f i d i v d l ~ u r n ~ t em5s
ju3e.l si 12 pi-i d h onagul Tirgovisk, @n care da ca&e Ilzii Miha-
Iea S&ml din oraq penrhu' cump5mea unei pr5v5hi de h jwp.7-
Maria si de la feciorii ei Bogdan, Dari si Ne&. hlm maIstori se relile-
S s i z Z i mi mulk mtegdi de m q k r i lexistenti "m o-rq cba : MWia, m-
graf, Tolait cojoxlar, Baide selarl Rime croitw, Radu &bmm si ia1ti.i.
DP ~sema?latc5 ht In West r l m e n r t & bwcut p r h h maritori si un
Radu &ii,z fn adde emise se £nti;lnesc dwbd de mr m ~ e r i q im
s-qr f i oicupait cru pdueraireia meM~elor,iatwsta f W Y~sah5pe seama
tigamilw. Sint -si clkva camri izolate de exemplu : Mihai s a b i i a d
si Andrei- 15c5WiuI. 3
-

i Documente priwind istoria Romdniei, veac XVfI-ka B. Vol. 111. p. 470-471.

' Idem, p, 497-498.
Idem, E. XVI. Vol. IV,p. 219 ; B. XVII, vol. II, p. 278.
 La $!.ituT' sec. XVIII si. incepluhl sec. XIX asis'tsm la procesul
de d k & & n a ~ a bmrirnii si de mestae s burgheziei provenrilta din ne-
&W, plaitiromi de a'teliere, rneqtqugari, d i n p p d a t i a Lm&8rit5 de la
*o si sate.
M ~ & i atextil5 aqnicZ ia cunloscut o dhezvdbre h primele b e i
deoaii a3e sec. XIX errtinzhMu-se in t d t e regiunile mirale. Aceasta
qi-a d e m L h t toiafbe r~murilesi a senmit popula-f;i.errurale ca mijluc pria-
c i N pleatmx hb~k&nirite. &i m pm&imu acst me$k$ug, cmcg-
kW@ pnxes al mzrnidi : dkacihl, pkptSna\2ui si 'torsiul inului,
chipii si bwnbarcului, b o m n g i d u i si !?nei, vqpsiM fll:re1or, team,
cd@iont(nrcE @zii, qrterga~e, din T i 5 p o a m r i , si comare. Ixga't
de m$er& oilm vi foloskea Unici h indus'tria te*il5 in siatelie din
noptdzil juklkwui ; P i d g i @ , Moroeni, Pi~nli si Piatra Epii (iazi loca-
l i h a Runrni) In 1832 £m(c~i'onau ~ptiepive $i d w s d?mbe b e c e s m e
l'a rilndtllskria p o d k d u 5 . Pmipietaii umor a9emenea stxbilimen'k des-
M de wdimenkire pr&wima ami sanr poaite chi4a-r cute d e m'ptri d i d e
sau posl~v,dkstinia't n@voi1mp-~rprii, c;t si pitetii.
Un aTt mesteyug p k t i d t in judef; era si confection%hl funiihir.
Dirn pmmnm diart5 die GT.Dim. Ghim voevod la 5 Mnrarie 1827, &'tre
iswmicii judetdor &ac, Prahova si Dimboviw se de3pnMe ideia, ~5
lorm'ikrii din jiur32,etek mentimate inchei~aumneaicte a c5m5ravii Icie $a
sxn& SI5nik $i Telega pentru confeQilom~area1313fmii nlecesiam 3h m 5 ,
in schimbul unei s.ume de b i , pe care o primwu in timpul imnii,
C U I R O ~ U - ~ ~pmmm5 ,,c5 dupg ce v0.r i m p h i aceà trebuintg a
m13 sii fie slobozi a faae si de v h z a ~ l:a , dtii penlm al lw folo~".~
1-W m q r i ~ l1831 se v~ o m x l 2 favorwi In d ~ ~ ~ ~ ~ $ ' t a , z " e a
inld~~sitriei si comes@Jui.
D h desluskea dzta de O c ' i r m u i k ~juUe$dui c&e pt;enkri re-
ese &, ,,lml&ia si corna$ul si in $ara peste 'l~aiE Tnitind~maprk-
Vpatului si afar5 din p r a in orice loc sint slobode pentru fiestcare-
om de o ~ k ~amg e qi Wapt5 va fi". 6
Mie$knii care sie ~WIU~SIM cu c o n f w t i ~ ~ ~ artic03dor
~ ~ 1 1 dle hbrZ-
chirdte si IncFdpmihirk, aveau dft-ep'tull sa tin5 ckeiumi si d.te psSviiii
cu vimmre, devaind rtbkoid&ii si neguskri. De exemp1u cei 4 c~joc3ri
din Tirgu GZefi, 13 wjoca~id'in PoWogi, 12 icojomri si 12 c i m a r i din
oxa,qd Tirgovi$k si ialtii ,,sint de simiesi starplni m pr5vdiiIp l ~ ' " ~
In a n d 1835 h jukkw Dlmb;vtl@ s h k partru st5mstG si mume r
StaTostia niegw%rI~m h om7ul T*ìgovi$k m 280 pdtremkri, st5rosticr.

F5l. Arhiv. S.tr;Ut, D-viw-Ochn. jud. D - h . lnv. 31981832, f. 32, 34, 54, 55,
5 Dommente privind la economia Tti~iiRombneqti 1800-1850. vd. 1. Edft-
StiintificS Buc. 1938 p. 381-382.
Fili. Arhiva. Sta%.D-vi@ O c h . jud. D-@. Inv. 2209/831 f. 31.
Documente p+iuind economia Tiirii R o m h e s t i , 1800-1850. Vol. LI. E d i t
$ti,ntifica Bucuresti 1058. p. e00-601.
DATE PRIVITOARE LA ECONOMIA JUDESULUT l3f i\%BOVTA
259

Grguiiui G h x i W 81 partenki, stimstiia tirgpllui PoQogi cu 67 paten-

si ~ t 5 r m t ide~ me&qi a or&plui Tìrgovj~kcu 157 p b n h r i , In
b+id 585 famdii de pa%en%,. 8
Doeu;nientelie citesa pmzenm 5n diferite gospodkii ~ ~ e $a m t of r
me-i, m e c o n 6 ~ i a ucaise, drulghwi, in l m a l f ~ ~ i lC+igquna,
e &a-
gudan~,RGzvaduT de jos, Vifori% &C,, zidmi in o-ul T"mgovi@e, Buc-
;;ani, Vdkana de jos, Brhe)i, si altii.
Mesterii lemnlalri si roWi $in gattul B5lteni judew D"imhviZa au
tntheiatt un wnkrsct cu Casa Po@el;or d5n Rucu~.le@iprin mre s m m-
gajat ,,sa fata si ic-e noi de posta, cum 71 shii pentm %rebuh@ cin-
stiM m,&%e VOT f i de Itrebuinw p15ttinidu4e cite lei doisprez una".io
Locuitorii din satelc Rincaciov si Manesti din Qcolul pl+ii Dimbovita
au f&t mgzj~tiprin con- ,,sS licrieze JB podui ce se wn&ruIe$.te pe
a p I ~ l o m i p ih or. Tirgovi$k, mqterul V a d e au fmt insiirciniat cu
des5.vTrsM podului"
Nu putem sii facem o p m i m e x a a a n w n M h i mWbquga-
d w c a ~ e~sle &u "m jude. E x i h u rneserii m ~ ridete,~ exerci-
,
&te de ci& mai multe o r i cai ocupalii miexe a$a c.5 d5h punct de vedere
fimE nu inkau hpa'tenk.
CwceGriJe de toponomie QU demt faptul c5 m 1 e din satdle
exiotmtie ju&$ purtiau d e n u m b a mlegte~uplwipmPiimtt, &e aare
au disipht, s-au lmnitopi't ni al-tiele wiu si-au schimbait cienmirea. D h
cMva lexemp1~: Vzdcania C o j ~ e u i ,Piie)tnrir"i., Sticl5rie, M o m Nou5,
M a m a Wullui, C a r b m ~ i ,Cojodwi, Lucimi de Moar5, O h i , Slobozia
o t hgoarg etc.
Pe domenii si ?n s t e l e libere pe YTUI Dimbov3ta sint a h @ t e do-
aumen'tiar ,,nou5 ni& .£&% nume? dih vare Erlei pe nild Dfmboyi@, ?!n*
M h q 9 i ?i R"miciaiciiov, douii l a E. de Pe'troeni $i cite v m la. S. de V d e
Mmi, l a N. de Vdera M-, h V. die Glodm'i si IR S. de Doice9ti. 50-
coctim e5 numanil lor ai fost mult m'ai mane. fn h- m s 5 dYn 1835
, , a t nW$t.e numai mori& dinidara satelbr si ;4ir.guriIor . . . cele dln m-
pthna aqez-kilor mmik sia,u U T m ~f i ~ r e ~ z a 'Pie*ele
' . ~ ~ de m-
se procwlau din Iwdiktea Pietriaori, unde iexistau 30 aielime, In cu-
prinsd judetu1u-i v h z i ~ ~ k h - spiaka
e cu 120 lei buca%asi 200 lei bucata
p e i h loa'quii Bucumeqti. fi D h mai jos :

8 Xbidem.
Ibidem.
Fil. Arhiv. Stat D-vita-Ocirm. jud. D - b . Inv. 158311834, f . 102.
j 1 Fjl. Arhiv. Stat. jud. D-vi9-Pfimm.or. Tirgoviste. Inv. 1/1837, P. 47'7.

1 W m s t . Giurescnl, P ~ W c i p d e l eRomane la Znceputui sec. XIX-lea. Ed. $tifn-

lifica Buc. 1957, p. 225.
j3 Idem, p. 155.

Fil. Arhiv. Stat. Jud. D-b-Ocirm. jud. 319C/IC32 f. 32-55.

260 CLEOPAXRA IONESCU
-- - .-

STATISTICA FABRICILOR DTN JTJDETUL DIMBOVXTA EXISTENTE IN 1832

fabrici de luminari Osebitc fabrici

m .-
; -
+
d
V
5
%,E --.- -
3
4
LI
d
Nurnircn p l a ~ i l c r
-aba.-
V)
m; LI L
jiide\iiIiii
C
m W d 2d g .- 0 L
Li
n
O
u
d 27 us
O+
EW. h
u
iJ C
sf .-
x:
E
v ---
ti el-
- V ;
1 O
C
i Qe 2% Q >%
9 .- L
+
2 FJ
i5
X3
E 55 A 5 M
X3 r;
O 57 O
C E-

- - - - - 1O 15 - 25 - plasaXalomita
1 1200 1 300 4 - - - - - 21 plasaBofcntinului
- - - - - - - - 1ilasaCo6ii
- - - 25 - - 38 17 80 - plasa D-vita
- - - - - - 1 - - ~ilaiufDimtovifci
- - - - - - - - - - pia iul l a tomitei
- - - 20 - 7 - - 20 las sa D~alului
1 25 000 25 000 - 7 - - - - - or. Tirgov i3t.e
- - - - _ I I

2 26 200 26 200 49 7

In anul 1832 in judet s M h s t ~ t edocmentar si rWva fabrici.

La ,,oseb'i%ef aikriciu s?n r e c d t e si o'1,5~iile,
povm'ik, nerE5cindu-se d m -
wbke "mtt~eateXexde -e IucraazZ~cu mqini si cele wre J~~creazCi f5rg
maghi.
In orasu1 Tirgoviste in zfarii de fabrica care p~oduceaanual 25.000
ocale luminari si cele sapte tabiicarii (vezi tabelul) cint consemnate 13
mori de a@, o poii d e geghie si 19 cujiiite in care se lucra hier l"'.
Fiergria se afla Intr-ur, stadiu mai inapoiat din cauza lipsei de materie
prima.
Creqbmea productiei Qgrlcde, a , rnqte$ugurilor, i i n t e n d i c m a
schimbului d'e mgrfuri c5tre sfirqitul sec. al XVIII-lea si ince-
putul sec. al XIX-le a d;us Irct inmultirea manufcatwilor si diezv03;tams
celo- ~exis'tente.A,- aru constituit ;o f o m S de ~pmluefem e s-a dez-
vdltat Tn pemoaaa urm5tome. C5tre s£irgi"tul sec. XVIlI e*- b k m W
mamf achra de sitic15 din wraqul Tirgoviste cu m capita1 de 1004 taleri. 17
In judetul Dirnbovita a fost Intemeiata o sticliirie din inifiativa
lui Matei Basarab, In timpul lui Constantin Brincoveanu, aceiasi ma-
nufactur5 dupii màrturia lui De! Chiaro Qsccretarul lui Consbntin Brin-
$"&m, f. 43, 46.
Idem, f. 19.
1st. Romknfei, vol. ITT. Edit. Acad. R.P.R. 1964, p. 645.
DATE PR'LVLTOARE LA ECONOMiA JUDETUEUI DL~~~BOVITA 261

oovemu) pndruca o sticla 'trm~(a~enft5, superim~gcelei cane W aducea

d b Polonia. 18
Pe ha%a din mu;l 1835 e& luiiealiriat s a a Skclikia cu 62 gas@-
d f M .19 hcumentele primelbr douil decenii d e sec. dl XIX-lea aWstS
&aceastg
i manufacturg de sticlz se afla in imediata apropiere a sate-
lor Gura V3lcZnii. Liiculete si Vilcana Cojocan~!ui,m ssticlgrie care pu-
tcm aflrma C; a fost aqezat5 intre actualele localiEiti, Vulcana Pan-
dele si Vdcana Biii, a % z i 7,Poiama S%i%ieis' ce se htinde de-a Lungul.
unui pirlu care ii poart5 numele.
In perioada de care ne ocupam in manufacturi proaesul de acu-
rnuliiri primitive de capital este prezent prin folosirea unei tehnici
mai hnainbte, psin patrticiwea mui n u m k mai mare de izrm5bri sa-
lariati in procesul muncii, O problema destnl de grea care se puma in
amasa perioadz era recrutarea miinii de lucru calificate, Slaba dez-
voltare a fortei de rnuncz si a unui n ~ r n s rrestrins de rnestesugari
liberi, a obligat p@arendasul manuf acturii sg f oloseasca specialisti de
hotarre. h$ muli 1814 bbiierii ,,qez5mTnWicLdin judew DAimbovi@
au raportat 1s visterie cZ la sticlzrie se a,flau un numiir de ~ p t n~rnti,
e
care locuiesc In casa sticliiriei a Ba-nului Golescu, fZr5 nici un fel d e
avere, lucrind la sticls! din anul 1199. 21 f ntre anii 1816-1819, pe IingZ
nerntii c m luerau "m cdlitate de mesteri erau forlosi$i la m~mcabruta
locuitori din setele Gura Vilcànii si Gculete, iar plata ludelor, pod-
v e z i l ~ r$i angaralilor celor care lucrau la sticle au fost platite visteriei
de ca't3.e Banul Goiesm. La o pe~iscsd5de trei mi contrai-td prin c ~ e
lomitorii satelor se invoiau la 'iucml in sticlkie trebuie ~ l m i t Prin .
clececul Banului Golescu proprietar al sticlsriei a r h a s logof Ztul Nirci-
lae Golescu. Acesta a solicitat domnitorului Alexandru Sutu sa dea
porunca boerilor ispravnici $2-l. sprijine si sa-i intareasca zspisul prin
care angaja la lucrul stidariei locuitorii di11 satele Gura Vilcgnii, La-
culete gi Vilcana-Co jocarului, cu obligatia sB plateascZ oisteriei, dajd-ia
'

1udle;loz-, angmad@l.esi podvezile afhn1nd ,,cZ, de nu sint =&e h lumi

fabricii, m e cu putinN a se lucra stic1Zrizu.22
Materia prima folosit5 la lucru in aceastg rnanufacturs era lesia,
ce se procura din foctul judet Muscel. In acest scop trei lude din
j u d e l l Dimbovita se octapau cu aprovizionarea sticlzriei cu levie. f n
acest scop ispravnicii judetdui Mz!scel, ccirn~~nicii visteriei cZ au dat
p m c 5 vStafuIui pIai'uTiui Nuqoarei ,;a nu le Cace nici o supar~e': 23
Pe de a l a parte in acclas document se afirrn5 c5 ,,acesti Icsierì sint
18 Ibidem.
IWonst. Giurescu, e p , cit., p. 1G1.
Documeate prfv. la economia T6rii Romansgti, 1800-1850, Vol. I. Edit.
$tiinlificZ, Euc. 1958, p. 199.
Idern, p. 70.
22 Idem, p. 199.
33 I d e m , p. 191.
262 CLEOPATRA LONESCU

dati la dajdie cu incZirciitur5 de lude la salul Albelti de cgtre dumnea-

lui clucer Costache Stefinescu". 3 T5ndZra necesarii la ardere se pro-
rliira din localitatea Pi~trarij i i d ~ l v lT3imhovita. 'fn apis si il dht de ve-
chilii din partea moqncnilor prin care au irnpwmutat 6000 taleri de
la Al. Aslanoglu au pus arnanet mosia pentru dobinda hanilor impru-
mctati, rnqnenii din localitatea Pictrari erau o'hligati s5 trirnits la sli-
cIarie cite douc? mii stinjeni WndGrG.
Manufacturile scrnnalate in judet sint legate si .de industria ali-
mentara case avea 13 dispozitie produse agricole si animale.
La data de 31 mai 1837 prin contrect Teodorache Ciuplea inchi-
riazg lui Fratesman supus britanic hanwl ce1 mare d'in Lunguleti pe
termen de un a11 ,,un& avea 3 Iiicra surop dc griu pentru infiintarea
zahi3ruluiu.
f n anul 1832 si in cl~ceniileurmztoare au existat 15 zalhanale,
dintre care patru In orasul Tirgovilte una 12. Pietrosifa, una la Bcz-
dead, una la Priboiu, una la Tgtsrani, trei la Voinesti, iina la Ciirpinis
si una l a Boil'entinu. Se produceau mii de male dle past-5, seu si cervi?.
In lunile sep't~mbrie-octombrieale anului 1831 s-au tgiart 4143 vi'k m a r i
de la care s a obtinut cantztatea dqe 52.579 m seu, 51.544 oca cemi?,
iar prin tiiierea a 8444 cqre s-au obtinut 32356 dca seu.E UtiXzind zeci
de mmcitori in sistsrnuì1diviziunii tehnice a mmcii aceste Ahanale pot
f i tmcu'te prriluti-e manuf acturi.
l# In ceiace priveste industria tcxtils trebuie amintit C; ir? localita-
tca Dragornireqti era deschis5 in anul 1845 manufactura de postav a
marélui 1-ornic Nicolae BSlcal>~iinterneiata pe baza urili privelegiu
din anwl 1839, in care pe ling5 rnestcrii ncmti se folosea ?i munca c!G-
ca~ilor.'~La Dragomiresti marele logofat Nicolae BZleanu a mai Ente-
meiat trei manufacturi, dintre care una de luminari de spermantet, o
tgbzciirie :i o sspununarie pc bazs uriei autorizatii primita in anul
1839. fn anul 1850 cea de l~irningrifunctiona +i folosea munca a 40-60
de lucràtori. 111 anul 1863 mailufactura de lumln5ri a fost transferatg
13 Bucuresti.3
La 26 februaric 187'2: Mihai Constantin $utu voievod acord5 privi-
legii Fabricilos de arpacas din h g g t l - I f o v ?i Co.mw8ti-Dirnbovi@,
proprietatile logof5tului Scarlat Greccanu, ,,s5 fle nesupiirate si nebsntuite
d e orice domea5cà dajdie si podvoa'dgh. x

24 IIbidem.
2; Idern, p. 394.
Xbidem. vol. IL., p. 669-670.
2' Fil. Arhiv. Stat. jud. D-vita-Ocirm. Sud. D-vim. Inv. 217811831 f. 73-74.
. Zpne. Industria din Romania in a doua jumiitafe a sec. XIX-lca. Edit.
Acad. Buc. R.S.R. 1970, p. 157.
IIbidem, p. 158.
:" G~eorgr!Potra. Docu n1 cnte privltoars la is toria ora$ului Bucure~ti (1594-
1821). Ed. Acaderniei R.S.R.: 1961, p. 566-567.
 CLEOPATRA IONESCV
264

llaitdie despre existenM ti#eiaui s h t putine $i se referii a o

petibada mai aprorpiia;t&de noi.
Puturile sau gropile de piicura se af,lau In genera1 pe mosiile dom-
nieì, boerilor $1 nan5stirilor. Acest produs nu era m manopal al sta-
tului, venitiirile fiind la bunul p?ac al proprietarilor. La 12 noembrie
1846 in hotiirfrea dati3 pe judecatoria Dirnbovita asupra Wngerii Mi-
tropoliei, din orasul Tlrgoviste, IndkeptatZ Impotriva m5fi5stirilor M ~ P
ginieaii $1 MXka p i t t r u revendima unui pu$ cu .piitm5 p e m q ? a
Skueni si Adinca, se arai5 ca venltul se lua, Ink-un an de Minktirea
MZrgineni vi fn ce1 cie a l doilea an de mingstirea Mislea 3? Spre dove-
direa acestui drept la judecata: s-a citit si hotgrfiicia diri, 18 februarie-
1705 a 12 boeri prin care la aceast5 data se atest5 dreptul celor dou5
magstiri asupra venituluì provenit din pàcurs aflata pe rnosia Sicu-
mi $iAdNA-. h lac& docu~nent este latkstata si p8cura ce se ;a%
pe m q i u B%gh~$ti-GuraOmitei, 39
SfTqi-tUL W. XVXII si inqutul sec. XIX se caractm5zeaz5 prin
~&iefar:ea ind-iei ca~nlcesi demoltama m e @ e ~ u p r i l s .Wmufa~t;u--
d e e ~ s k n r t eh judet au avut o vi^@ reh'tiv s&5, idin lips5 de capital,
utilaj tehnic, a &bei crt:paciYa$i de cumpkwe si .a persistentei relatifior
fwd'alk.
Aparitia elementelor capitaliste a ffot pposibila datoritii dezvsl-
t&ii produfliei d~emZrhwi, pS-tnindmii prodinselor agricole si animale
pe pia@ Interna $i i n ~ ~ i o m $ dezvoDtMl
E, indu striei, mestesupdor
circuila$iei biinesti, prgcum li a injgb.ebZrii unor intreprinderi manu-
f acturiere.

3 Docurn~nte priuitaa~e la economia TErii Rornkne~ti 1800-1830, ~01.11,

Ed. stihtifica, p, 812-81 3.
39 Idem, p. 908-909.
 MPECTE SOCIALE DIN VTATA SATULUI BALTENI,
JUJPETUL DfMEOVITA, LA 1830

TUBOR MATEESCU

Sritul Bzltcni, situlat In swdul. jt~detului Dimbovita, are o insern-

nata vechime, fiind documentat inc5 din secolul al XVI-lea.2 La 1830,
In cadrul frZmintZrilor care au avut loc dupa r3zSoiul ruso-turc Ciin
1838-1 829, manifestate, intre altele, prin multimea jalbelor inaintate
stZpinirii de t5ranii nZtpZstuiti, satul BZlteni Tnscrie a interesanta
pagina de istorie locala, putind ilustra si aspecte ale starli sociale ge-
nerale a lumii nirale de atunci a Tarii Rornanesti.
Locuitorii satului erau in vrernea aceea clgcasi pe mo(iia apar-
tinind, q a cum se esprimau chiar ei, ,,cocani ( i ) Ileani(i) Staneas-
ca", h v i n d obligavile cunoscute fala d e stat si fa@ de stapin. Dup5
,,zaverZU, adic5 dups 1821, un calvgar grec nurnit Agapie s-a n,?ezat
in sat, liiintj 4n asends iin. varl de rlrcii~rnad ~ la
! s t g p i n ~rnasiei. Ci1-
rfnd. ava curn se vor plinge mai tirziu tzranil, c5lugSrul ,,%a unit cu
pirtalabul Dumitru Cirjan si cu alti citiva s5ter,iU, ,,fiind acest pirczlab
bajinar, iar nu pgmPnteanu.7 Cu ejutorul acectora, e1 a pus la cale

Nu trebuie confundat cu satvl Bglteni din nordul jiidetului Iltov. Pmtru

localizarea ambelor agezsri, vezi Marele dictionar geografic al Rom$niei, vol. I,
Bucuresti, 1898, p. 302.
"Astfel. n a b l apare Tntr-m document &n 1576 de La domnul TSrii Rorr.3-
nesti Alexmdru Mircea. [Documente privind b t o r i a Romaniei, vvgacul XVI, B. mra
Rornàneasca, vol. IV (1511-1580)], [Bucurqtil, 1952, p. 216. Pentria identificm-
a , ea
sattiluj mentianat in acest document cu Catenii din judetul DIrnbovi@, vezi ion-
Radu hErcea, Catalogul documentelor TiiriE Romene~ti,1369-1600, Bucureqti, 1546,
p. 160, 281.
3 Sergru Columbetuiu, Date p~iwitoare tu situatia tdranilor cldcasi d i n T n r n
Romtlneasca in anii imediat premergato~i Regulamentu lui Organic (1829-IS31), li?
,,Studii", XI (19581,nr. 6 , p. 147 $i u m .
"rh. St. Buc., Adminislrative vechi, do= 812'1830, f. 5. Peste ciliva anl,
catagrafia din 1838 consemna ca %tul era ,,propric?tatea a durn(nea)lui &dar
Pirvu Harlanul, a dum ( nea J lul RUr Gheerghe Siref i ?i cgpitan Mari.n B2lteanu"'.
(Ibidem, Catagrafii, dosar 8311838, vol. I, f. 16).
Sergiu CoLumbeanu, a ~ tcit.,
. p. 153 gi urrn.
Arh. St. Buc., Adrniniskative vechi, dwar 81 211830, f. 1, 5.
Ibidem, f, 3.
266 TUDOR M A T E E S C U

alcstuirea unei cisle ,,far5 nici o orlnduiaE, l a nurnitul la circiumS",

din care a obtinut din partea satului o serie dc avantaje insemnete,
la care nu avea nici im drept. Astfel, pe seama intregii ob$i si far2
ca aceasta sii stie de ce, c5lug5rului i-a fost dat in folosintG un om,
care i-a slujit timp de un an, fari3 nici o plat.5. Mai mu't d'ecit atit,
pircalabul i-a silit pe citiva szteni sii rnunseasc5 pentru acest Agapie,
,,la porumb si altele", 64 de zile, tot In mocl gratuit. In cele din urmE
hs5, cisla n-a fost -,,primitSWd e esat, ceea ce a deterrninat f q a prìcz-
bbului si a celm doidrei olamzni care se tn$eleseserti c51ugM. 9
Pe de alt5 parte, Agapie. de.c.mil din c5lugZr circiumar, a intrat
in legZturZ cu ,,oameni nesthuti s i d5prinsi in fapte de hove". Curinii,
taranii s-au pornenit c5 ;e pier vitele, la unii boii, la alti1 caii, la alli;
porcii, iar mai apoi, asa cum argtzu siitenii pagiibiti,, ,,au incep~itacei
f 5c5tori de rele, tovarz~iiai numitului calugsr, trimisi de dinsul" , sa-i
iefuiascs pe fata. j0 Au incercat se pare sii-l prade si pe cspitanul
k a r i n , care ni? era altu1 decit Marin Biilteanu, unul d!intre stiipinii
rno~iei satului, l1 carriia au vrut chiar sa-i dea foc casei. l2
Sperlati de aceste jafuri, siitenii I-au denuntat pe caluggrul Aga-
pie autoritatilor de la Tirgoviste, dindu-l pe mina lui Simache, pcil-
covnicul judetului Dirnbovi@. f n urma cercet5rii efectuate de acesia,
la l o c ~ i n t acglugarului s-au g5sit mei multe obìecte, printre care mai
ales ,,c.pete de bucate", provenite din furt. D c asemenea, s-a dovedit
cii ad5pcstise in p o d d casei sale 'trei hoti de c d m , pe care-i aprovi-
zion3 si cu munitile. In casa lui s-,au descoperit ianfgrcrpa'te220 da ,,Cis.tel't
Tisicuri $i dou5 W R de ~ l c a n t es1i0bodeu, pmcum si lo cantiitak die ,,iarb5
de pu~c2".La 'to;ate acestca, se àdZiuga rnirituria slugilor le, ca si ,.in-
smisvl *, .=au daf la mina cspitaG('lui) Marin", cinld iesise la iveal5
intentla cZlug5rului si la oamenilor sal dle a incmdia casa ac~stuis. l:4
In urma celor dovedite, Agapie a fost ridicat dc polcovnic si diis
la Tirgoviste, l a ispravnicat, tsranii cerind tot~dat-5d~ss5gubiripen tru
-5d'5clunile suf erite. Curlnd im5, , dup5 lucr5rils c5lug5rului", desi
acesta ,,sii afka pus 3a proprea?lZiU,sgteflii nu numai ci5 n u au fost des-
pggubiti, dar. cil.iva dintre ei, ducindu-se la isprivnicat pentru a cere
sg li se implineasca ccle inscrise In ,,f mia': inminata polcovniculili,

Peniru cjsla, C& unitate fi~cidii. vezi loan C. Filitti. Despre r e f o ~ mfiscalli
a lui Constantin u&dE illaurocordat, extras din ,,Anrifele statistice $i economice",
XI (1928), mr. 5-6, p. 5.
"rh. St. Buc., Administrative vechi,'dosar 812J830, f. 3. hhr-una din jal-
&!e lor, satmii afgtau in acest sens urmàtoarele : ,,Pnvdemt l u c m se vede c5,
dupa 'unirrea ce au .avut nwnit(u1) preot cu mrnitul pii-calab, ne-au vindut calre
numi%ul Q-a.poin e - m spart.u si satul". (Ibidem).
Ibidem, f . 5.
l"bidem, Catagrafii, dosar 63'1838, VOI. I, f. 16.
E Xbidem, Administmtive veckii, dosar 81211830, f. I .
lVXbidem, f. l, 5,
ASPECTE SOCIALE DIN YIATA SATUZUr BALTENI 267

s-au pornenit pusi ,,la gros", pe baza cererii lui Agapie, care pretin-
dea de la ei suma de 290 de lei. Acesti bani ar fi reprwentat o dato-
rie a satului la circii~masal ,,dup5 conacele zapciilor'beniCi in loca-
litate, clatorle pentru care t5ranii nu se $iau cu nimic r5spunzStori.
Din cauza aceasta, ceilalv sateni psgubasi nu mai indrszneau sa se
arate pe la ispr5vnicat, fiindu-le tcama sS vor f i si ei aruncati in ?n-
chisoare. $5
In
aceasla situatie, la 24 octornbrie 1830, un grup d i 9 t5rani
p5pba+i7 ,,dinp;1imni5cu papa Mihmiu si &t saitfid) Batmi idin sud
Dirnbovita" , adkeseaz5 o jalbi? psezidentului divanurilor Tiirii Roma-
neqti si Moldovei, arstind cele suferite de pe urma cZilug5rului Agapie
si felul in care acesta fusese dovedit a fi hot si gazda de hoti. In con-.
cluzie, era formulats urmgtoarea cerere : j6 ,,De aceea am ngzuit la
rnilostivirea Ecselentii Voastre si fierbinte np rug5m ca s5 te milosli-
vesti asupra noastrs, ca de aici s5 n i se dea un vrednic rnumbaqir +i
cercestor, ca sg rneargz la ispriivnical, da unde sii ia at7t p5 nurnitul
pupa Agapie, p5 p l c o v n i ~ { ~j u
) d e w i si s5 vie in s a k l m s h , ca,
dups foaia ce arn dat polcovnicului, s3 fim diispiigubiti, intre care Fa-
gub5 ecte si cheltuieli de conase pentru polccvnici, cind umbla dup5
hot. $i ho! era chiar el, si ho%si gazd5. $i dup5 ce ne va desp5girbi
rt&a%e,sa-1 ridice ni t o ~ ( din
~ / sahil nadtni, a nu s i i niai pmn~ni,
c3i:A da nu se va rid?oa cu tol't(wl), ne tem(emJ la peritime, cZ o sa
ne dea f oc caselor si o sa ne omoare", j7
La 28 octombrie, Divanul SZivir+itor trimite CE copie de pe aceast5
jalba ciipitaniilui Marcincov si s~rdarului Manolach~ Papadat, af1.af.i
i n judetiil Dimbovita, poruncindu-lc s5 cerceteze priciria si sa-i des-
pSgubeascS pe jeluktori. l8 Cauza a fost Incredintata unei comisii ce
se orinduise pe judet, care a dispiis, mai Ttitii, eliberarea $granilor
aflati in inchisoare la Tirgoviste. Deoarece. cglugarul Agapie Isi men-
tinea pretentiile in leggturs cu datoria ,acestora fatg de el, elibemrea
Icir s-a f5cdt pe cliiezg;~ie,cornisia ~sfgtuindu-i sa ce adreseze l i ei in
scris c5 tre prezidentul divanurilor. j9
La 11 noiembrie 1830, patru siiteni dln BZilteni, printre care se
afla +i Gheorghe, noul pirc5lab, depuneai: dc acemenea o jalb5, in

1 Este vorba de l a 1 de cdcul, care #era pe atunci echivalentul a 40 de

parale turcesti. (Cost.Eln C. Kiritescu, Sistemul b6nesc al. leului $i p ~ e c u r s w i i lui,
vol. I. Bucuresti, 1964, p. 117).
I5 Arh. St. Buc., AdmkWrative vechi, dosar 81711830, f. l, 3, 5.
jfi Cele trei jalbe iau fmt scrlse foarte .probabil de preotul satului, care figu-
r e a 5 de al&l prin,he sernnatarii unela dintre ele. Stilul lor eske greoi, da^ i n
zcelasi timp pintoresc, aqa cum s l n t redactate rtoate petitiiie tàranilor datcnd din
aceeasi perioad% Vezi Sergizr Calwribeanu, a ~ t c2t., p. 147-1481.
l7 Arh. St. Buc., Arlmi~nist-rativevechi. dosar 812/1830, f. 1.
jvblidern, f . 2.
iVbidem, f . 3.
2138 TUDOR MATEESCU

care aratali cZ nu au nici o stiinta de datoria de 340 de talcri, pe

care o pretindea c5lug5rul de la locuitorii birnici ai satului. Azeast5
suma era legata de cisla stabilità de fostul pirczlab, clnd tarasiii, aqa
c m sustinea Agapie, neavind cu ce plZti birul, se indatorasers la el.
,,De aceea ne nigam Ecselenvi Voastre ca sa fim ap5raCi da aceastg
cerere $i ce va avea igi va ciiuta cu acel pircglab si cu cei care au fiicut;
cisla, taci noi nu ne stirn datori la nurnitzzl ci1 vreun zapis, ci cum
au vrut ei cra acel pircslab au fzcut, fZir5 a f i stiut +i noi", se spune,
printre altele, in jalbs. 22
Pe de alt2 parte, unii sgteni, care se ImprumutaserZ ir~tr-adeviir
la cglugar, de rrnde rezultZi cii acesta se ocupa si cu cGmZtSria, spoli-
indu-i si pe aceacta cale pe tarar-i, fuseser5 incZrea$i la datorie, unii
cu sume foarte mari. Astfcl, lui Gheorghe pircilabul, in loc de 7 b-
ieri, i se pretindeau 40. ,,Asemenea z i eu, Ion Scutelnicu, c5 m5 7 t h
datar h numilt(ul) dup5 socotea;la mea t1. 37 +-a- sidt apurat ca
sa-i dail tl. 200, cu ce cuvint nu $tiil, pentru c5 eu pentru dat si luoat
de la numitul am dSosebit5 foaie argtiitoarc p5, anurne", ddeclara unul
dintre semnatarii jalbei. Alt t Z r a ~ ,Dumitru Seimeanu, fusese ar5tat
la le1 ca d'ator, dcsi. dilpg socoteala sa, pentru care poseda si un in-
scris, mai avea e1 de luat o su1115 de la cZlug5rttl Agapie. In fina!,
petitionarii cereau (sa pricina lor, ca si a altor locuitori ai satului, aflatl
in aceeasi situati@,sg fie luatFi in cercetare t o t de c5tre comisia care
fusese or'induik5 ad guglnd c5 ,,lacin fstiitul) i.spr5wiicait a ~ en m i t (rul )
multe ajutoare $1 poate ca %ai-aqis.5 p5timim niscaiva bchisori, precum
a m piitimit plnZ acum" . Divmul Sgvirsitor se ad~esmzgly155 isprgv-
niw'tdui de Dimhvita, m ponincia ,,dea 'Puoa ?nb5gare de se'ama pKn-
gerilie jeluitorilor, a le descoperi cu iliuare aminte drept5rie ce vor ravea
si sa li sa fa& h d e s t u k e mgre~it".
23
In decembrie 1830, era Inailitatz o noua jalSb5, sernfiat5. de data
aceasta cu formula cle ?,noi toti lZcuitorii o l Bslteni d'in sud Dimbo-
vita", fn care se relatau iarii~i ~ c ! P ~ E suferite
! din partea cZlugSrului
Agapie. Se a ~ i i t aca ,,cinststa camicie", fscind ,,ad"mci cercetasedc, 11
gasi's@ ,,pa ~l,wnit{dl)c5lug5r 'in ad.ev5;r h@'', iar pe s&ni ,,in iadevb
p5gubasiK'.U r n a ca, foarte curlnd. cornisia sa ving in satul Balteni ?i
sii le implineasca ,,tosta paguba de la nrrmitul cg!ugSr'" dup5 ,,foileG
pe care treb~iiasZ le intocrn~asciifiecare. 24
Peste citeva zile InsZ, ,,s-au cpart comisia", iar Branil au ramac
,,nedasp.5qubiti si tot ssraci". .n plus, la scurt timp, s-au pomenjt cu
un mumbasir de la isprFtvnicat, pentru a-i ridica pe unii dintre ei si

20 P e n t ~ ucursul taimului in perimda respectivz, vezi Miscea N, Popa, Con-

tribu fii privind clrculcttia monetara in T a r a RomBneasc6 la zncepzrtul veacului. ai
XIX-lea, in ,.Rc.rjsta Arhivelcir", XII (1969), nr. 2, p. 145 $i urm.
22 Arh. St. Buc., Administrative vechi, dosar 812/1830, f. 3.
'3 Ibidern.
73 Ebidem: f. 4.
Ibidern, £. 5.
ASPECTE SOCIALE DIN VIATA SATULUI BALTENI 269

a-i duce la Tirgovi+te, sub cuvint ca Agapie c5lugZrul n u era vinovat

si c5 acesta pretindea ca sgtenii sa-i pliiteasca paguba pe care o sufe-
rise de pe urma jeluirii lor. Se cerea de aceea sii se tsimit5 un mum-
basir ial Divanului SSvlrsitor, care sa fac5 o nou5 cercetare la fata 30-
cului, dbp5 care sa-l ia pe Agapie de la Tirgovi~te+i ,,dimpreunZ cu
aceasta cercetare In scris", s5-i adusa in f a b Divanului, de unde t5-
ranii niidgjduiau cZi vor afia ,,dreptate cu toat5 d5sp5geibirea si chel-
tuiala de la acest c5lug5r". E
La l l decembrie 1830, era inszrcinzt .cu aceastg cercetare stoZ-
nicul Riiducanu Cornescu, care nu era altul. decEt ispravnicul judetului
Dlmbovita. " Peste dbu6 luni, la 12 februarie 1831, acesh raporta cZi
cercetase cauza, dar &, Intre timp, invinuitul li adusese cartea Logo-
fetiei Tgrii de Sus, dau, ,,dupG porunca Ecselentii Sale D. irnputerni-
citul prezedentc', la jalba pe care, la rindul sZu o fgcuse frnpotriva
locuitorilor satului Bglteni, ceea ce dusese la stingerea pricinii. 27
Este sigur deci t 5 manemele lui Agapie, care se bucura de spri-
jinul autoritztilor judetene, au fgcut ca, in cele din 1rm5, jalbele M-
ranilor din sntul BZilteni sa nu poat3 primi o solutionare favorabilii,
iar despggubirile cerute de ei pentru pr2dZcitmile si spolierile suferite
din partea acestui cglug5r s5 nu fie platite niciiodata. Un lucru a fcist
totuqi ciqtigat de tarani si anume, faptul cFi Agapie nu s-a mai putut
Pnapoia in satul. lor. !n catagrafia patentarilcr din 1835, ca li in cata-
grafia generala din 1838, e1 nu mzi figureaza printre locuitorii satului
B5lteni. 28
Cele trci jalbe prezentate In rindurile de fala fac parte din aflu-
xul de petitii care au pornit spre Bucuresti in znii 1829-1831 din par-
tea Wranilor de pe t o t cuprinsul TZrii RomAnesti. Petitimarea s-a
manifestat atunci cu o mare intensitate ca o ferma de luptg Xrnpotriva
exploatgrii a locultorilor niipgstuiti. ai satelor. 29 De cele mai multe
ori ins5, ca ?i In cazul satenilor din Bglteni, cererile lor de a li se fnce
dreptate' au rzrnas fZr5 nici un rsspuns.

'j Ibidem.
2"bidem, f. 6 , 8.
Li Ibidem, f. 9.
Ibidern, fond Vistiti-ia TSrii Romsnesti, dosar 4582'1835, vol. XT ; ibidem,
Catagrafii, dosar 63/1838, vol. I.
2"~rgiu Calumbeanu, art. cit., p. 163.
 DEZVOLTAREA ECONOMECA$1 DERIOGRAFICA A ORAVULUL
TERGOVI$TE, A TTRGUFGILOR GAEq'J.1 $1 POTLOGI, INTRE ANI1
1832-1g50.

TOMA SVFWIU

Odaa c t i introd~cesea noii administratii prin Regulzmentul Or-.

ganio s-a fgcut simtita necesitatea rnodernizarii mijloacelor de inves-,
tigatie, cu scopul de a se cunoa~teci1 mai multa exactitate potentizdul
economic si sociai al tarilor romane.
Citiva ani, din 1831 pln5 in 1834, noile autoritzti administrative
judetene instalate au f ost copleqite de rnultirnea ,,poruncilorW 'rimise
de ciitre Departmenhl Trebilor din Lsuntru si de &tre Vistierie, care
le cereau sa adune date am5nuntit'e despre ~.umarullocuitorilcr d i n
0ra.e si sate, al pogaanelor lucrate, despre rodnicia piirnintulu!. in ce-
reale, fructe gi vi@ de vie, despre numzrul vitelor mari +i mici, cft
si al stupilor, despre ~ u r n s r u latelierelor rnestcsugare$ti $i al ,,f abri-
cilor", cca ?i despre starea raporturilor d-intre càlcasi si proprietari.
Evidenb urrngrea atit bogàtiile solului, cit si cele ale s6bsolului.
In acesiti ani de activitate intens3 s-au pus bazele ?tiintifice ale
unei importznte ramuri a adrninistratiei statului statistica. Culegerea
acestor numeroase si valoroase inforrnatii a slujit la alcgtuirea buge-
tului general, a bugetelor locale, la stabilirea noilor impozite si taxe,
simplificate rnult, in scopul unei mai msri operativitati. TotodatZ s-au
iatrodus condfci, registre, f orrnulars, tabele, planuri, modele de buget
si recensarninte etc. pentru usurarea unui coritrol cit mai sever din
p r t e a organelor centrale asupra activitztii economice, a cresterii nu-
meri.~@a locuitcarilor, a miniiirii f c n d ~ r i l o r bsnesti, neadrnitindu-se
beturnari de f onduri sau depasiri de sume banesti.
Pentru instruirea functionarilor din administratia centrala In cu-
noa~tereastiintei statistice au fost adtqi specialigti din Austria ?i Ru-
sia, precum si oam-eni c u feluritg preggtire din Occiderit.
En ianul 1834 au fost trimisi in judetul Dirnbovlta rnineralogi ca
MJeizineri si L ~ w e ,care s5 ajute ,,la ctiutarea si gasirea minelor". E Din

1 Arh. St. jud. Dlmbovik fondu]. Ocirmukrea, dos. nr. 1680/1834, f . I.

 T O M A $VINTIU

porunoa Departarnentului Trebilor din Launtru, clrmuitorul jud'etului

le-a pus la dispozitie oamenii q1 caii trebuincioqi, mergind la mosia
lui Scarlat Poroine~nude la Doicesti, unde d octorul ,,oct-~lguSuz", In-
tr-o ciiliitorie de semiciu, a gzsit o bucata. ,,de ciirbune QE pàmtntului",
despre care anterior a ~ u n t a s eguvernuluf wrii.
Din aceastz febrilii activitate au rezultat multiple tabele statistice,
deesebit de importante, printre care si cele dcspre pspulatia orasului
Tirgoviste .i a tirgurilor Giiesti si Potlogi din anii 1832 si 1833.
fnc5 din ;a doua jumstate a secalului al XVIII-lea s-au alcatuit
,,catugrafiiu cu numi5rul capilor de farnilii, In vederea evidentei ack-
tgrii noilor dZri &tre s t a t si pentru a Inlatura abuzurile unor percep-
tori corupti. Aceste catagra.fii ne prilejuiesc cunoaciterea numgrului de
locuitori pe care i1 aveau tarilc romane in acea epoca, O sumars cata-
grafie a populatiei Tarii RomA~iegti a fost alcZtuitZ, la cererea auto-
rit2Dlor militare rusesti, de c5tre preoti, in a n d 1810. Ne ecte indicat
nurnarul locuitorilor dupg SPY, citi dintre ei erau @ani ?i numzrul
de case din fiecare asezare orneneasc5. In aceast5 catagrafie orasul
Tlrgoviste este trecut cu urm5toarele date : Erbati - 1051, f emei -
1053, total - 2104, case - 5710 ; $&ani : barbati - 41, fcmei - 47,
total - 88, case 20. Cum insa in aceste cifre se aflg inclusZ si ,,ma-
halaua de peste girlz", care 1ipsest.e din ,,tabTa statisti&"-a anului 1832,
va trebui sZ o sc5dem dln cifre Ic~ctiitorilor,In scopul de a cunoaste
numiirul populavei reale a o r a g h i la data respectivii.
,,Muhalazta de peste gir12i4', cunoscuta azi de sub numele de Valea
Voievozilor, liurne care li vine de la vilceaua situat5 in apropiere, se
afl5 fr, nord-estul orasului, dincolo de riu! lalomib. Aceastg asezare
numgra 85 case si era locuit5 de 167 b5rbz.t;i si 154 femei Se mai aflau
15 Qgani si 21 fem-eile lor, care traiau in 11 case, deci un tutal de 96
case +i 357 locuitori. Efectuind scaderea propusa, afliim cii oragul Tirgo-
viste avea in anul 1810 un nurn3r de 474 case si 1815 lomitori.
,,Tabla stastisticZ a polifii Tirgovistei, alcZtuit6 fn luna iunie leat
1832" ne indica un nurnzr de 1966 bZrba9, 1858 femei si 60 de £10-
tanti, in totai 3884 lociiitori. Verif icind coloanele acestei tabele sta-
tistice s--au putut observa unele mici erori de cdcUI, inerente unor
functionari cu pufin5 pregatire, cze exeouteu pentru prima oarg in
cariera Iw asemenea luc&i. Elliminbdu~1e, gaisirn 3876 Iocuitori, Xn
loc de 3884, dintre care 1602 erau tineri, adicà 41% din toblul popu-
latiei, mai pulin de jumstate din populatie, cpea ce inseamn5 cZ in
conditiile lipcei rn5suriior de igieng din acea vreme si ale unel medi-
cini empirice, l i n e r e t ~ lera ce! care platea e! mai greu tribut , E@+

Idem, f. 7.
Tdern, dos. nr. 2762'18333, f. 42 gi 51.
4 Popescu Runcu. Al., Cutagrafia jud. Dz*mbovita, Tìrgoviste, 1936, p. 8-10.
5 Arl-i. St. jud. Dimbovita, fondul Cirmuirea, dos. iir. 2782,0833, f. 51.
DEZVOLTAREA ECONOMICA $I DEMOGRAFICA 273

cioaselor boale", dintre care cele mai grave erau ciuma, halera, v5r-
satul, tifosul +i difteria. Din anul 1833 a inceput insa si la noi In tar5
vaccinarea antivariolicz.
In ,,tabla statistica" alc5tiiiG In anul 1832 se mai intilnesc gi
alte date insemnate, ca acelea de 537 - nurn5rul familiilor si 769 -
numZrul caselor. Mai sint inregistrate 13 mori de ap: si 7 ,,suma fabri-
cilor", de fapt mici tZibScSrii, situate pe rnalul IazuIul Morilor din mar-
ginea orasului.
Dintr-un ,,CatastEh de toate vitele care s-au gEs2t la hEliiduitorii
acestui ora@"' din acelasi, an, afl5m cii in Tirgoviste existau 549 fa-
milii, cifra care este mai aproape de realitate.
Primele tabele statisticc aie tfrgurilor ,,slobodeU 'gesti si Patlogi
dateazz din luna august 1833, TnlZturind ?i de aici erorile de calcul,
rezultS cS in tirgul G 3 ~ ~traiau ti 550 de locuitclri, dintre care 290 erau
Erbati, iar 260 - fernei. Din tirgul Potlogi, In anul 1832, lau plecat
4 3 nezustori l i meqtesugari? str5mutindu-se pe un loc cump5rat de la
ilrghira Titeanca cu 4800 de Mere (lei). Ei au intemeiat tirgul Titu.
'Pn tirgul Potlogi au mei r5rnas 247 lecuitori, dintre care L34 barbati
l i 113 fernei. 9
In orasul Tirgoviste ?si aveau rqedinta 22 boieri cu cuftan, avind
ranguri de la ,,gocpod logofat" jina la ,,medelnicer". h p r e u n i eu mem-
bri de familie totalizau 153 persoane. fn afara acestora mai existau
hderii de neam si boiernasii, despre care ocazional se pomenesk in
iinele acte ale tirnpului. Atit boierii cu titluri, c2t gi cei far5 titluri, erau
scutiti de orice dare &tre stat, scutirea aceacta constituind unul din
marile privilegii boiereqti. Acelorasi boieri le erau dkschise toate func-
Qile administcative, judec~tore~ti,ca si gradele in noua amata
' -
,miEifiu" sau ,,stra ja pGmEntsascE4'.
Marilor boieri care puteair dovedi cS au ,,casii greatc, li se acordau
premii intre 200-400 lei pe lun5, dup5 rang, iar celor far5 titluri,
care-si putea dovedi cu acte sarzcia, pensii inhre 15-80 lei lunar.
De asemenea, Loti boierii care au a w t pPnS In anul 1829 scutelnici
au fost despzgubiti cu generozitate, statul acordindu-le de fiecare scu-
tehic cite 60 de lei pe an. Scutelnicii si pcslusriicil, dup5 ce cate-
goria l o r n fost desfiintatz prin Regulamentul. Organic, au fost cu totii
trecuti in r l n d u r i l ~boiernalilor rnazili.
in ,,casele d e mijloc" au fost trecuti negutgtorii; rnestesugarii, cal-
fele si ,,plz~garii de ora?", de abia mai tlrziu deosebindu-se din rindu-
rile lor burghezia, ca o dasa de sine stWtoare. Evidenta acestora, clt
-

V d e m , das. nr. 3175/1832. f. 536.

T Idem. fmdd Cirmui~ea,dos. m. 3188/1832, f. 203.
P Idem, fondu.4 Judecatoia Titu, dos. m. 17466!1833, f. 2.
"da, fondul Clrmuirea, dos. nr. 276211333, f. 54.
Idem dos. nr. 219311831, f. 2 ; dos, m. 2200/1831, f. 1-4 ; dos. nr. 2183/1831,
f . 10.
fl Idem, doc. nr. 2209,0831,f. 78,
+i $elusile negofurilor ?i meqtejugurilor, se pot cunoa~tedin mrilvmea
socotelflor trirnestriale, incheiate de &tre starosti $i pircalabi si ina-
i n h k wgaehr fis& i o r 5 ~ e $ t si
i judeterie.
Incepind cu anul 1832, negutatorii si mestelugarii ci-au ales cite
un staroste. Acestia aveau dou5 indatoriri mai importante, prima fiind
aice* de a ~mcapmip e wi
cei cam se Tndelettn2iceau m negow gi
rnestegugurile +i de a-i sili sa-si scoatii patente, iar a doua de a In-
casa taxa patentei si de a o vama la Cirrnuire, retinind 100/~ (zeciu-
inla) de la cei ce locuku in Tirgoviqte, sumii care, dSn 1831, a devenit
venit al oragului. Tot ei erau aceia care constatau incapacitatea de
lucru a unora dintre p a t e n m , psopunindu-i la sc5derea din ,,catasti-
hziri", care se aplica din trimestrul urmztor. Din aceasts cauz5, nii-
mai-cll ,,patentarilar4haria de la trimestru la trirnestru, existlnd adno-
suri :i scSzGrninte, ceea ce i n s e u n a fuarte mull linerea uxkei evidente
exacte a,numGrului lor. l 2
Staroqtii indeplineau mai mult ro3ul unor perceptori fiscali, f iind
datori sa achite trimestrial Intreaga cuma inregistrata la Visterie, indi-
ferent da@ patentarii ici a.chitau s u nu taxele respective. Au existat
numeroase caztrri in care neguptorii sau mestes~gariip5raseau intr-a-
s m orasul, mijtac la indemina acelor care nzr a w a u &t5 d e pmtm ia
scgpa de d'atorii. De aceea, starostii solicitail sprijinul poliliei orasului
pentru a-i aduce din locurile de refugiu sau de a-i sili s5-si pliiteasc-5
diirile, rnergindu-se pinal la intemnitarea celor indgrgtnici. l3
fn anul 1831, orasul Tirgoviste era o alezare urbano-agrar5, pose-
dind de jur imprejur, pin5 in apa Ialornitei, intinse proprieti.t;i care con-
stituiau mosia s a l i ,,vnostenireaa or5senilor. Pn afara bciierilor si a ma-
niictirilor, care-li aveau mosiile lor in diferite parti ale judetului, cei-
ldti locuitori Isi aveau ,,locuri de hranli" pe aceast5 mosie, ca si In
secolele precedente ; 5n af ara pogoanelor cultivabile, m q i a mai cuprin-
dea un intins izlaz pcntru vite ?i psduri, dc undk, potrivit rinduielilor
feudale Incii In vigoare, ei puteau lua f5ra platg lerrine pentru tre-
buintele proprii. Erau rari negutztorii si rnestegugarii m e sii se posta
intretine din venitul ocupatiei lor principale. Cei mai multi rezistau
concurentei numai prin ceea ce adunau de pe loturile pe care le po-
sedau cu drept de folosinl in mosia orasului ?i pe care le dgdeau in
dijmii sau lc lucrau in regie proprie.
Dili cauza nurn5rului mare de ,,plugari d~ ora?" si acectia au fcst
irnputerniciti SZ-si aleaga doi pirciilabi pentru stringerea capitatici. Din
punct d e vedere ficcal ora5ul Tirgovi5te a fost Irnpartit: in anul 1832,
in dauà raioane sau ,,plEsia deoseblte prin culori, mentinindu-se tot-
odat5 si vcchea irnpsrtire pe ~nchalale,in nurnar d e 16, denurnite dup5
bisericile din apropiere. ,,Rasa neagrn" cuprinde2. 8 mahaltle $i sc afla

iVIdeni dos. nr. 2209/1831, f . 31 $i 98.

I q d e r n , dos. nr. 2209/1831, f, 120 ; dos. nsr. 165811834> f. 136.
DEZVOLTAREA ECONOMICA SI DEMOGRAFICA 2'15

in jurnstztea de nord-vest a orasului, iar ,,PEasa rosie", alcàtuitz tot

diri 8 mahailaile - In jmiitta'tea de sud-est.
Din socoltelile plrc2kbilor se poate cunoq te cu apraximatie nu-
màrul ,,pl~!garilor de ora?'" ,i aici intilnindu-se o variatic nurnericà,
ciatorit,? ad'aosillui gi scZzZnintelor trimestriale. Dintr-o ,,tabla de nu-
?nele fa~niliilorde plzlgari p6 snahalale si viip.scie", ea se poate cunoaqtc
atit vechea si noua irnpgrtire fiscalg a oracului Tirgovi$e, cit si nii-
maml celor care se indeletniceau cu munca agricola. Astfel, in ,,V&p-
seaua neagra", trgiau 132 famil ii de plugari, iar in ,,V5pseaua rosie'"
alte 108 familii, kp, total 240 de familii de plugari sail 44% din popu-
latie o r a ~ u l u i . Stzroqtii si pircglabii erou r5splgtiti pentru munca
lor grea si plin5 de rgspundere doar prin scutirea d c irnpozite pentru
timpul cit se aflau In functiune.
Tablele, cat'astifele, bugetele +i Iistelri iritocniite de ciitre cirmui-
tomi1 judetului, magistratul. orasului, staroqti $i pircalabi, ne pLin la
indemin5 pretioase date despre srcsterea popi*lati?i yi despre dezvol-
tarea tconomic5 a orasului Tirgoviste ?n prima jumiitate a secolului
al XIX-lea. Cu incepere d'e la I iulie 1831? rnagistratul orasului a a w t
in sarcina lui alcatuirea de bugete anuale dc venitriri si cheltuieli. LTn
an bugetar linca de la 1 noicn~brieping le 33 octornbrie anul urrnii-
tor. Directive Vistieriei era, ca, in minuirea fondurilor bu-jetare, s,?
se aib5 in grija realizarea txnui cit mai mare ex'ucecient, care trebuia s5
constituie baza de pornire in alcstuirea bugetului pe ~ i rnou , an.
Datoritti faptului c5 rnZsur2 a fast apl3c~tSde la jurnatatea anu-
lui, primul biaget al orasului Tlrgovfqte a fost clabcirat nurnai pe pati-u
lwni ; pe luniie noiembrie $1 decembric 1831 s-au intocmit bugete 1 ~ t -
narc. A C P S buget,
~ iriclusiv u l t l m e l c douZ i ~ n idin ari, a incumat la
7.-cnitilri 2720 lci, pnrale 37, iar- la cheltuieli - 1445 lei. De la ,,co~-
po.~*ati,.i-l~eseriasisi .~nz~ncitori"s-au strics doer 833 lei din cauz5 CB
de-abia se incepuse operatia de inregistrare a patentarilor si dc dic-
"
t r i b u i r ~a patcntelor, "in anul urrnstor, bugetul s-a dublat atit la
vcnituri cit +i la chetuieli. Pzrtea .,corporalilor, meseriagilor si 2 rnuiz-
citorilor" a fost de lei 2444, parale 1 5 , plusul datorindu-se ,,adaosului de
n;egu$iitori, ~ileseriasi si muncitori birniri". i6 In anii care ai1 wrma t,
zrrqtere-i veniturilor orii~enesti trebuie pusg ~i pe seama dezvolt5.rii
economice a orasului. Bugetul pe m u l financiar 1833-1834 ne infà-
',iqeaza la vcnituri suma de lei 17.455, parale 5, din care lei 8.030, pa-
rale l a reprezeritat excedentul anului anteri~r.Chelt~ielilcs-au ridicat
la suma de lei 6.903, parale 38, ", din care Iei 2.251, parale 34 c-au
cheltuit cu hrana arestatilor. Econon~ii la cheltuieli, conducgtorii ora-
sului au realizat un excedent bugetar de lei 10.551, parale 7, din care

l5 Idem dos. n ~ . 2194'1831. f. 31-53 ; dos. nr. 2170,'1831, f. 149-153.

Idem dos. nr. 2745/1883,f . 28, 29.
IG Xdem, f. 27 $i 30.
Idem, fondul Primaria ora$ Tirgoviste, dos. nr. 24118.14, f. 2, 3.
 276 T O M A SVKNTIU

lei 8.000 au fost dati cu irnprmut orasului Bucuresti. Bugetul anului

1842 a pornit .dkla tm excedent din anul 1841 de lei 8.903, parale 31
si a realizat la venituri lei 19.954, parale 31. Doua articole bugetare
a u contribuit cu cea mai mare parte din sum5 : accizurile cu lei 5.501
si patentele cu lei 5.000. Cheltuielile fiind cu numai 10.667, parale 10,
;-a realizat si in anul 1842 un important excedent. 18
In anul 1846 oraijul Tirgoviste a avut de construit o temnitii mai
solidz
.- -- si - mai incZpZtoare, . unica constructie public5 realizata En prima
.jLm%itate a secolului al XIX-lea. S-a luat cu imprumut, de la tirgu-
riie ~ 5 G t isi Potlogi +i de ?a Casa scutelnicilor si a pensiilor, suma
d e lei 19.900. De aceea, veniturile bugetului p@anul 1846-1847 au fost
c'ie l e i 35.995. Isani 43, tar cheltuielile de lei 30.649, bani 47, cu un
excendent de lei 5.345, bani 114. l"~getul anului 1847-1848 a avut
la venituri lei 26.622, parale 26, iar la cheltuieli lei 20.263, parale 5.
Excedentul bugetar a fost de lei 6359, parale 21. Cea mai mare parte
din venituri au dat-o accizurile si taxa vitelor - lei 16.502, pctentele
si capitatia - lei 3200, in total lei 19.702. In sflrsit, bugetul. anului
1849-1850 a fost sel mai mare, cu 44.775 lei, 32 parale, la venitvri,
din care lei 15.548, parale 36 - excedentul anului 1849, cheltuielile
ridiclndu-se la surna de lei 35.900, parale 21. 20 Accizurile ?i taxa vite-
lcir au adus om+ului lei 19.780, parale 25, iar zeciuiala din patente si
capitatie lei 3365, parale 33. Urcarea veniturilor c-a datorat ,,acc22um-
Sor", a acelor taxe pe bzuturi alcoolice si tutunuri, care se perceper;u
de &tre ,,acsizarU la barierele orasului si pe care Primari-a le d5dea
nnual in arend8. In ciuda zcestor sporwi bugetare orasul Tirgoviste
a avut bugete ssrace, din care mai trebuia s5, realizeze si Insannate
excedente, incit nu a putut infgptui - En afara temnilei - (+i aceea
construitii din imprumuturi), nici o alt5 lucrare de interes ob+tesc.
Veniturjle sale dk-abia egalau arenda un& mosii de m5sirne rnijlocie. De
esemplu, proprietara mosiei 34oara Rrailoiului din judetul Dirnboviw
a Incasat. In znul 1831, o arendz dde lei 30.000, iai venitul pe un an al
rnqiel Catunu din acelasi judet a fost in anul 1833 de lei 38.262.21
Dezvoltarea economicZ a orasului Tyrgoviste poate f i de asemenea,
urmgrit5 prin cresterea numerica a patentarilor si a ,,plugarilor de
ora$', adic5 tocmai a acelora din lociiitori care I$ cl~tigauexisltenta
d l n rnetseguguri, munca pZmintului si negot;. 111 anul 1833, dup5 cc s-a
i r r w i n a t operatia de inregistrare a patentarilor si ,,plugarilor de ora?",
traia;. iii orasul Tirgoviste 260 de negutatori, 131 rneste~ugari, 212
,.plugari d'e ora?" si 41 calfe. 22 In acelaqi an in tirgul G 5 e ~ t is-au in-

Idem? dos. nr. 1411842, f. 32.

.l"Idem. dos. m. 66/1846, f. 7, 11.
Idem, dw. m. 1811850, f. 15-19 ; dos. m. IO/185G, f. 22-23.
21 Ldem, fondiil Judec5toria Titrr, dos. nr. 14959,/1833,f. 5 ; fondui Ocirmui-
rza, dos. nr. 2762J1833, f. 79-80.
Idem, fondul Cirmuirea, dos. nr. 2818,Z833, f. 269.
registnat 35 neguwtori, 35 mestequgari, 39 ,,plugari de tirg" si 14 calfe,
iar in tlrgul Potlogi 21 negutztori, 37 rneitesugari +i 4 calfe. Peste
zece ani, in orasul Tìrgovi~tes-au aflat 4 patentari de clasa a 11-a. 5V3
patentari de clasa a III-a, 5 patcintari dc clasa a W-a, nurniti si ,,me?-
ieri mari", 153 patentari de clasa a V-a si 185 ,,plugari dei ora?", care
locuiau In douii mnhalale - ,,a Mitropolii" li ,,a Sfintului Gheorgheu.
Cum orasul mai Incasa ~i zeciuiala din capitatia locuitorilor satelcir
Ulmi, Prisilaca si Colanu, situate pe mosia orasului, plugarii din aceste
sate, a p i de farnilie, In num% de 126, s-au adiiugat la ,,plugarii de
ora?", dind un numiir sporit de plugari pentru Tirgoviste. In felul acesta
se explicii nurngrul de 311 capi de familie plugarl, care a p r e ;n soco-
telile trirnestrialrl dir, znril 1843 Inmace.
DupZ incendiul catastrofal din anul 1829, cind a ars in intre-
gime ' tirgzil din'ncuntru', negustorii $i rnestesugaiii refacut in
'snii care au urrnat pr5Gliile si atelierele cu destula greutate si chel-
_-
tgidg. 2~ P, strzzi inguste, perpendiculare pe strada Tirgului, igi ron-
truisers atelirrele si pr5vZliile lor mici si putin arstoase cismani si
mamularii. Astfel a luat nastere ,,arastaua" cismarilor si ,,arasta?~"
h3rnularilor. Ijjxisbrr si multe Iocuri virane, Y n marginea c5rora se
afla Mitropolig, cu intifisele ei grgdini si livezi. Tot aici, in anul 1847,
isnaful cojocarilor, dcztuit din I 2 membri, citi au fcst l i in anul 1832,
a cump5rat
-
un lo6 pentru a-si muta atelierele in centrul orasului. Pu-
nEnd ming de la mina si in tovSriisie, cojocarii au strins lei ~I.OFO -
L..

,,pre$ul c~~72piiriItonreZ". Apoi ati. solicitat Magistratul oraplui ,,a orin-

dui pe ci?se v a gasi de cuvinfli a veni al fafa acelui loc si impGr$in-
du-ne locul - cite doi stinjenì yi jumiitaie de om - E6sz"nd yi dita
trebuincioasii printre noi". 25
La cererea Vistieriei s-ali alc5tuit diferite liste nominale dc pa-
tentarii locuind in orasul Tirgoviste. Din aceste listc se poate cunoaste
ce negoturi si ce meserii se practicau In anii 1832-1850. Printre ne-
gutàtori se intflnesc : biicani, rn5Esari, bogasieri, circiumari, miimulari,
precupel, macelari, sureccii, povarnagii, spiteri, br~gagii, cofetarj, ca-
fegii, gzitgnari, simigii, brutari, rachieri -
top avind patente de clasa
a III-a. De asernenea, practicau rneste+ugurile numerosi tlrnplari, dul-
gheri, mtari, cisn~ari,pantof ari, curelari , tsbgcari, rnorari, cglpri, zi-
dari, csramidari, csmtasi, plipeirnari, ficrari, cZldiircrri, ceasornicari -
'inregistrati cu patente de clasa a V-a. 26

z3 I d m , dos. nr. 275'7/1833, f. 37, 38, 54, Z8, 59.

Arh. Sf. Bucumqti, fmdul V m i c i a &n L a u n i n , dos. nr. 211829, f. Il,
35, 24, 25.
&h. St, jud. Dfrnbovita, fondul Primaria orqului Tkgoviste, hirtia nr. 482
din 5 octombrie 1847.
I d m . fonduf. Chnukea, dos. m. 3198/1832, f. 418, 419 ; dols. nr. 2843/1833,
f. 8&92, 119-120, 139-140 ;d a . nr. 321i311833, f . 1, 2, 89.
 T O M A SVINTIW
278

Calfele ca toti blmicii, plgteau cilire s t s t capitatia. Dintr-o lista

*I de sluglle si calfele de p@viilìi, hanuri orice stabilimente" rezdt5
ca acestia erau in nmZr de 71. dintre care 42 calfe de meseriasi, pri-
mind Sirnbrii variind intre 150 de lei rji 460 de lei pe an, iar 29 erau
angajatii negustorilor, fiind piatiti cu 150-700 de lei anual. 2i Ucenicii,
viitoarele calfe, Isi petreceau ani multi si grei prin atelierele meste-
sugarilor ca sa Inve* me~tesugurile.M5rtl.lrie sint zapisele prin care
ucenicii se legau sZ stea, fiirii platii, patru sau cinci ani, da& ar f i
fugit, sii desp5gubeasc2 pe patron pentru cheltuiala hranei si a inva-
tgturii. Astfel, ucenicia la boiangii dura 4 'ani, iar !a croitori 5 ani. 28,
pe care timp ucenicii nu plgteau nici un fel d e dare c5trc stat. Cind
,,cornisia catagraficeasca" din erosre, a trecut pe un ucenic in rindul
,,birnicilorU, atunci acesta $1-a inaintat jalba direct la domnul @rii,
in care ccria : ,,Luminate doumne, cu chiput acestei cornisii dG da copii
nevirstinfci, in. dajdie 9 u~enicicfiind, z~mneazi3 cc nici m e q t e p g , nt-
mic sii nu mai invete, ci sa si? fac6 uGcar $plugar
i ... EZLrog ps ,Maria
Ta, porunceste unde s2 m~zqinesii r h i i apfirat de dajdie ptnQ la legi-
uìta virstLi ca un ucenic ce sint @ atz~ncisii intru in orinduiala piirin-
-- tilor mei?iar nu impeunQcu prostii". m
1,
Anul 1843 ar putea f i socotit in economia orasului Tirgoviste ca
l,
o culme, fiindc5 atunci a fost fnregistrat ce1 mai mare num5r dc ne-
! gutatori, 593 fata de 260 d e neguvtori in anul 1833. In anii umigtori
'; s-a inregistrat insa o scaderea rapidà, Pncit En anul 1849 nu mai eraii
I
dwit 153 patentari, dintre care 8 pliiteau patenta d'e clasa a 11-a ?i
! 145 pe cea de-a 111-a. In schimb, cre$erea nurnarului de meste~ugari
! a fost lenta. li constaritz, de la 131 patentari in 1833, la 288 patentari
in anul 1849.
-. O sre$ere lenta si constanta se absexlrg si in privinta populatiei
orasului Tirgoviste. Izvorul prlncipal de crestere a populatiei a fost
excedentul natalit2Ulor. O singus5 statistica a rnortalit5f;i si natalistii
din orasul Tirgoviste ne st& la IndeminZ. Xcte lista i2tocmita dc càtrc
politia oraSulu? in anul 1847, din care rezulta cZ in acel an au murit
ci8 lczuilori si s-au ngscut 76 copii, cu un excedent dc 18 gou n5sc:ifi
asupra deceselor. 3 V P i r ~ 5Pn unul 1849 nu s-a mai efcct-ciat nici un
recenshint al populaliei. ExisG ins5 ddiferite a l t e statistici 3n legaturi

se deduce o cresterc lenta a numsrului acestora in orasul Tirga-

~ r i s l e . Un recensZrnint, partial Insa, a fost efectuat in anul 1849, in
loggtiirii ci1 alegerile de deputati locali. Cu citiva ani Inainte oraqiil
iiGese irnpzrtit i n patru raioane, denumite cu culorile rusu, galben,

Idem, fondul Pcilitia ora8 Tlrgoviste, dos. nr. 97:1853. f. 6, 7, 0.

2" Xdem, fondul Grmuirea, dos, m. 158811834?f. 367 ; dos. ns. 1585/1834, f. 677.
Idem dos. nr. 1613/1834,f. 322.
Idem, fondul Primgria om~z?luiTirgoviqte, dos. nr. 26/1849, f . 53.
Iondul Pdilia ora* Tirgoviste, dos. nr, 31/1847, f. 2-9.
31 Ide11~:
verde si albastru, irnp5r)re aplicat' uuiform lu toate orasele din pr5.
Lista cuprinde numai numsrul locuitorilor dc sex masculin, majori,
pe categorii sociale si numarul casellor. ,,Partea b5rb5tessc5" din
popula$ia orasului Tirgoviste ~ r i2n aniil 1849 d~ 1839 indivizi rnajori,
fa@ de cei 1966 barbati maturi si copii dir, anul 1832. Lista m,,' 3 1 CU-
princle si un numàr de 805 case, fzl5 de cele 769 case din a n u l 1832,
cu ltn plus de 36 case in 1849.3'
Pentru tirgurile Gaesti si Potlogi, incepind din anul 1834 lipstsc
datele care sZ ne poat5 I-ilesni o .apreciere aproximativz despre dez-
voltasea loi. ecsnomic5 si demografic5. Pentru orcisul. Tirgoviste putern
Insà face o asemenea apreciere si nu vom grclsi In afirrnatia c3, in
aiaulj !:1850, acest or* ar f i p t u t avea in jurul a 5000 de locuitori.
Odati3 CE ap.zritic._l i dezvoltarea industriei vom observa, in a doua
jurniitate a secolirlui tseci it, o cre~teredemograf ic5 lenta dar continua,
saltiil producindu-se insa abia in sccolul nostru.

3? Idern, dos. nr. 56/1849,f. 1 V.

I
Toati suma
ilin toate
~I;isile I VapMaua
neagi I Vipr'aun
rqir* I Nr. pil$lor
l
ai 2Y 22 cucoane
Ci$ 64 34 fecioti de boteri
7tì 50 26 fetc d e boieri
4d 24 19 -
cliiei
- --

l i: l:: 1'4 l slufnite

mnli h 1111s7 I

-548
V%
23 7
203
31 1
350
barbati
fcmei gF
583 257 326 Teciori 1-1
R8.O
295 273 322 fete -+"a
-.3
0

232 96 l 36 --L!n -- L

140 53 87 slujnice 5.5

n

I
1 2
1
I 1
sl~gi
feciorl de sluni 1
1 I I I fcte de s i u ~ i II
74 1 42 1 32 [34] 1 mfnlui -
ryl
4
m
21
21 / 16
16' 1 5
5 l o wei suditi streini

ovreice
2
E.
r
'3

feci&
&2
-"
o
-3
-- m
fete 3
-l
=
-
st ugr n
slulnice
Totalul

parte h5rbiltcascii sopr

-lc.CO
-I
=C 3 o
parte femeiascn Z ~ P W

totnlul acestora

totalul familiilor

suma caselor

7 sumn bfsericilor

7
PH
d% cal
U P ~

suma fnbrici lar

l ir =3
O P

t 1 464 1 336 I boi h1

 INCEPUTURILE EXPLOATARII LIGNITULUI
IN SOTINGA

LUMINI'J!A OPROIU

In perioada regulamentarz explorarea si exploatarea subsolului a

cunoscut un progres insemnat. Rind pe rind, diferite bogatii minerale,
in funcpe de necesit5tile diferitelor ramuri de productie, cunosc o dez-
voltare marita si o intrebuintare multipla.
Asrtfd s m a , titeiul si diferite miaeseuri f a r ~ s esi xiefwoase m-
nmc pt%xnanlent o spmire a &nttitEitii ex-plmitaIk.
In conditiile dezvoltgrii mai rapide a economiei, a folosirii unor
procedee tehnologice noi, apare acwn interes si pentru zacamintele de-
drbune.
Chiar daci5 in aceast5 perioada in Muntenia nu s-a trecut la ex-
ploatarea lor, se constata G a existat un puternic interes pentru de-
pistarea zonelor cu carbune si se intreprind numeroase campanii de,
explorare care au dus la descoperirea de czrbune ,!pe Valea Budu-
reaschii si Ripa Soimului (Prahova), Zzgujeni (Mehedinti), Joseni (Bu-
zau), Boiteni (Muscel)" etc.
Descoperirea czrbunelui si la Doicesti, (Dimbovita), in 1834, a
deschis un insemnat bazin carbonifer, care la sfirsitul secolului al
KIX-lea si inceputul secolului al XX-lea a devenit ce1 mai insemnat
din Muntenia.
In eadrul bazinului curbenifcr de la nord de Tirgoviqte un rol
important l-a avut sectorul Sotinga, care si-a adus prin mai multe d e
o insemnata contributie.
Constatarea c5rbunelui qi inceputurile exploatgrii lui reie e cu
o mare claritate din douz documente descoperite de noi la ~ r h h q l e
I
Statului din Bucuresti si datoritg importantei lor redzm mai jos in
intregime textul initial :

Istoria Romanici, Editura Acaderniei, 1964, vol. 111, p. 968.

A~hivele Statului, filiala Dimbovita, fmd Odrmuire, dosar 1680/1834, fila
1 si 7.
 Nr. 3220
PRTNCIPATELE UNITE
MINISTERUL FTKANTELOR
AL TARII ROMANESTI

Domnilor,
D(omnul) Caro1 Caracioni, inginerul minelor, prin rapartu cu
N. 232 mi-au comunicat, dupa indatorire ce-i am pus de a esamina
in satul $otPnga districtul Dimbovita mina de cgrbuni de parnint ce se
afls acolo, ce la cercetare gheognostica ce a f5cut a ggsit Pn adevàr
unu culcuq d e o Entindere destul de mare atit in lungime cit si in latime,
cS straturile care se ivesc pinii la suprafata piirnintului, nu au ajuns
fncg in state sa sa e f i transformat in csrbuni, ci ecte antracit de o
calitate bun5, si dupe ce ardere lui poate f i trebuincios ; si pentru c5
s u b scrisul d'oreste, mai -mirite de a lua vreo dispositie de a se sonda
cxpusa mina, d e a esamina acest antrecit si a vede modul cu care s-ar
pute intrebuinw, v5 Innaintes cu onore pre ling5 acesta d-lor Efori o
citime de 30 oca din expusul antrecit, si v5 invit a-1 da fn analisase
d-lor profesori de himie si fisica spre expusul sfirqit, cornunicindu-mi
si mie resultatul.
Ministrul
, , Capul Secsii a 111-a
D-lor Efori ai scolelor
Arh. St. Bucureqti, fondui Ministerul Cultelor $i InstrucCiunei dos. 287811859,
fila I.
L ANEXA 2
Esaminarea buci3tilor de ciirbune de pament ce s-au trimissu la
'Eforia scoalelor de Ministerul Finantelor spre a se analisa.
BuGtile de proba ce s-au trimissu la Eforia dir. straturile de c5r-
bune de pgmint, aflat la satul $iotinga, distrktul Dirnhovila, ~ s t ede
felul numi t lignit, de f ormatiune vegetale, a c5rui carbonisare f iincl
neperfects s-aprinde anevoe, arde insa cu flacars qi da un miros bitu-
minos sau de makrii animale ; iar cenuqia lui este terinos5.
Acest combustibil def eresc d'e f e h l numit anthracit, care este
u n cgrbune de colore cam metalica, arde fari flasiir3. si odore bitu-
minosa.
h znalisa acestui lignit s-2 ggsit cZ a= griiutetea specificii de
la 1, 2 pinz la 1, 4 $i se compune de 97% materii vegetale carbonisate
si bituminose si de 4% materii p h e n t o s e .
Lignitul desi nu se pote intrebuinb la lucrarea ferului, dar pcie
f i de o mars. util'tatc. la multe alte trebuinti ; precurn la arderea petsi-
lor de var ?i la difcrite incàlziri.
XNCEPUTURILE EXPLOATARXX LIGNITULUI 2%

Esistenta acestui lignit s-a observat de subsemnatul in multe

Ilocuri ale Principatdui ; precurn In districtul Buzeul, plaiul Persocvul,
pe apa SarZt-t;eni, fntre satele Bercoi ?i Costinotr. In districtul Vulcca,
phiul Hurezu pe apa Cerniqoal-a aprope de sarlul flz-maqeqtii ; in dis-
trictul Doljiul pe lapa Gilortul aprope dc satul Poena ; in districtul
Gorjiul pe apa Motru aproape d e satul Lupoiu ; in districtul Mehe-
dintii la Puroina $1 la Malavetu aprope de Cerneti.
La tote aceste locuri stratul carbunelui se vede de pizfinz insem-
nàtatc, incit s-ar p k e a ca esploitarea s-a n-ar plati cheltuielile de
clstragere ; dar de multe ori un strat de csrbune care in facia parnintu-
lui se arata forte slab +i de o carbonisatiune superficiala, se schimbg
mai afund in asternuturi de cgrbune perfect. Aceastg schimbare se
poate preswpune in unele casuri $i din esaminare stincilor care inso-
tesc stratul cirbunelui de pzrnint, ad'icg din felul culcuqiului (la gan-
gne) pe care zace stratul; insa numai prin sondagiuri se pote afla
mai cu siguranv deca natura ciirbunelui de pamint se va gasi mai
irnbun5Eititg In straturile de mai afund. De aceea subscrisu! e dc
rere ca pen'tmr opwa$iuni ca acstea n-ar %rebui sa se .cmr.fe ~hei1:~ielile,
.ci s3 se fa& neprecurrnat sondagirri in tot locul precurn se giisesc
straturi de orice fel de csrbune ; &ci este stiut cii de se vor gasi
niscaiva straturi puternice de carbune de o calitate buns, aceea des-
coperire ar fi de intiia irnportantg, ca una ce ar inlesni infiintia rnultor
stabilimente industriali de care tera se afl5 in mare necesitatc.

Arh. St. Buc., Ministerul Cultelor $i Instmictiunei, dos. 26'18,'18513, pag. 2-4.
 CfTEVA DATE INEDITE PRIVIND EXPORTWL DE PETROL
DlN JUDETUL DIMBOVITA INTRE A N I 1881-1900
MIRCEA ALXXANDEESCW

PmzenN vi explro;a2?area petrolulu5 d!in a& g'udet are o veche

kaditie. Far5 a avm i.ntkncia s5 facem un htmic di ex5skn@i
Iirlui din judepuJ DAmbv-i@, s o m h Itotusi cii e s k utfl Sa p z r ; n m &
a
czteva &'te ?nFeg2ikur5 m atee l w m .
--o hdi5rire R JudecMoriei judeclui Dfmbovi@? din 12 nwm-
brie 1846, se men$ionasa exi%kn$ap u ~ ~ dle o pacuird
s pe dm9iraM-
gZin~~tirlrgrin& d ! h mu!i 1704. l%mmenW vorbeqte ròle ,,...veri.5Mm p5mrii
ce e s % ~pS m q i a DrAganiestdor" $i puwl de pScur2 de pe uno* SScu-
-!i s ì Adlna. ..P5cura E-a exploaiat 'in mod cmmt Incepmiiud m sleco-
jul al XIX-lea, folosindu-se a t l t pcntru ungerea carelor de transport
_ c3t $i pentru iluminat.
In aiceslt se& bcepme s5 se fozrneze chim O icia%egoriede mete-
suga~iTn fatema de ,,mksdM~"?fdosi6e h scom ar5tat mai fnainte.
fnsuqi Tudor Vladimirescu ne-a Esat unele informavi rekritoare la
exi'sitmta si expFm-a p5c-i din ams% judet. %h& nGsud2le !iua$e
de e1 p m h ~~~a greutiiti!lm aodului, se aumCir5 si al- a W-
rgrii d5ni;Irm $i a cl5cii ,,mwdagiilm" din judew Dmbvi-f;ar, Trnpunoa
a m t iucru m m l ~ vornic
i d Tari'S-RiomAne$i, la l1 d e m b r i e 1821,
deoarece" ,,...ne este si noua aici trebuinw de pgcurg pentru unsul roa-
ielor .hinu~1or$i c&m@lorcelmhlie, cit $i p e n h a iavm si iaiici masa-
121~ cind twbuinta va cei7e a lumha strejuirea ce
la VI-l~me, fiace.,."
Int~n.s;3iusre2iexpPoa&ii ph-o-Ldui, in deosrebi in a doua jumg'traite a
secdruflui =l X I X - h , ie&kilus'traka de o skrtis.kluc5 ia pmductiei die tifiei
din judletdle Dimbv5$aJ Prahova, Buzau si Bac5u.
Din iacezlslta interesanta siWCie s-a observat C in peTioada
1857-1895, prioductia dte titei a judetdui DAmhvi$a a c l i e s m t an rdke

I. Cojocaru, Documente priut toare la economia Tcrii Romanesti, p. 908-909,

Buc. 1958.
2 Documente prfuind isteria Romanief. Riiscoaia din 1821, p. 531-532.
Ed. Acad. 196C).
 MIRCEA ALEXANDRESCU
286

_a, fiind wpmape in p e m n e n v wpenioar5 d e i a judewui P d o v a , .

principalul ,,mncu~exrt"In aoeast=i direct.ie.
S p ~ eexemplu! ?n 1860, s-,-,u e x t r a In judew Bnimbovi$a 715 tcne
de tiTei, f'ilt5 d~ nrlrmai 385 t o ~ e jwd<e$ul Prahovra ; in 1865 si 1870
au fost extrase 2700, respectiv 3850 tane t i l i ^m j w d ~ f ; l D?rnhvita,
fa@ de numai 11110 hm ?-njudetul P r a h o t , ca "m 1890 sii se lajutngz
la 25000 tane tipei in D-mbw-ita, Fa@ dk numai 10.500 Vane in Pra-
hova. Aeeiwi si'hiatie rernLarcat5 si de mla~eknlosltmi ecommist
P. S. A w l i a n care m 5 - h ln&r-wnia d k Izrcr&!iLle siale : ,,astgzi judetele
unde se extr:age pe.taxileu sint : I)T.mbuvi.fra, Prahva, Buzgu, R?m$cul-
S5r& si B a d d " . "ferindu-se nurinai in j u d e l l Dhnboviw ind!iic5 v i
locurile unde, dupii anul 1860, se exploata petrolul : ,,...?n Dimbovita
wltd de explbatse meste la C d i b q i , comuna In plaid Ialomilii. fn
partru vài principale si ainrume : Viallea GI;odului, a Fumi.ika?u-l~i, a P8m-
rei si a Faizgenului se afld d m c h i . ~peste 200 pu-f;uriU. "efecrirldu-se
h adincimea si pmhctia ~ C E S ~ ~ Qrputwi
E- a r g h : ,,...adincimea puwfiior
mmge pAm5 I i z 60 sftnjfeni. Boduc.S;iunea lor vaxlisz5 ; wstfel cind izvo-
rul d.e pekoleu es'te abundent prolducle in c,ele dimiEi sile pln6 &a 800
vedi-e pe ficcare m. Produc~iaineade rnijloc ia puwilar este 100 v d r e
pe . z i U . Prductimea toixlg a Coilib-qilrir a va~iat$le la. 1857 pLn.5 l'a
1873 intre 5000 si 200.000 vedre pehleu. In mii 1868, 1869 si 1870'
prodnctiufiléa sda urcat la 3.50 mii v & ~ ; e " .DeaIWd~ in mul 1860, In-
trr?aqs pm,dzictie de t i l i pe b r 5 si a derivateElor PaMcaite in cele 5 3
de .~lafirifriidme p&ol ?i gxzzoliriS, 'SL ridliw 1a1,323.730 lei pentru pl&o-
lul bmlU $i 2.089.553 lei p n t m prociuse?e fa'bricate amintite. Pe Ehg5
petrol si gazolin5 se mai poate adzuga a ~ o uleiiil i lubreffant, parafin5 si
pUti ~a benzina. ,,Suprematiaa j udetului Dimbovita in ce priveste prcdi:c-
tia de petrol se mentine nurnai pln5 ?n anul 3895 cind cedeaza, pentrrz
multa meme, locul prim judetului Prahova. Anul 1892 inregistreazg cea
mai mare productie de titei a judehilui Dimbovita, care' se r i d i c a la 47.000.
tane. 9 Sint dolcumen%eaape atesE chiar iexpodx~lde peW1 bmt peste
hotare. htr-un rapost al consulului Romfiniei la Constantinopol, din
anul 1.8 97, avem informatia pretioasà a Ilt~minSrii capitalei Turciei cu
p e k l adus din Rominiia, h .mici tinich'ele si darnigene. in,& din anul
1857. fn ce priveste initiatol-ii expl'~A5riipetno~ul~vi din nfcest judct,
de asemenaa idrocum~nkelene d:su inf orm1ati-i i ~ o e p i n dm a ddma jumg-
tatc a secolului a1 XIX-lca, cei mai multi fiind bgstinaqi. In 1855 avem

3 Gh. Ravas, Din istoria petrolului romtinesc, Buc. 1955, p. 35.

P. S. Aurelim, Opere economice, Ed. Acad. Buc. 1967 p. 164.
Ibidsm.
I bidem.
Vbidem.
8 Statistica miniera a Romdniei, Buc. 1926, p. 32-33.
V b i d e m , p. 33.
Arh. St. jud. Dimbovita, fondul f ntreprinderile lon Grigorescu, dos. 11/1897,.
fila 16.
 CITEVA DATE PRWIND EXFORTUL DE PETROIi 287
-

informatia cg, in comuna Colibasi, tzranill Teodor Cincan in asociatie cu

F o i t ~ h eRiXlihSflesmi din Tirgovi$,o :ani. Iuat in conoesriun~ede Iia Ministe-
m1 Cuitelior exphatama petmlului de pe moqia acr?stei commc. $n
, anul urmiitor. Teodor Mehedinteanu din Ploieqti, ia si e1 in arendg in
d e r e a exploatwi tesenuri la Gbdeni. 13 Fabi<c,aiea derivatdrg~rp t r n -
lului s.2 f acea cu ins-tahtii f o& rud imen'hi-e, &si c!ri curnenitele d m
den-a de ,,fabriciK at~zstoic2. Atlt ,in judiewl Dimbovit3 cit si in
rn.yu1 Tirgovi$k awmenea ,,faibriciU dmfost f o a ~ t ' snumem\aEe. ne o
, adevasialta. si r n d ~ r n gexpIoa%are a pei?roldui din aaicest jud~e pu9f:m
vorbi doar In ultimele douii decenii ale secolulili al XIX-lea, cind apar
primele rafiniirii in adevaratu1 Inteles al cuvintului. Pncepifid cu anuil 1882
m i u m M acesttuir m'fin5rii c m ~ knmontenit. uocumeni%~~e ?i i h f ~ r m z -
tiile referitoare la aceste rafingrii ne-au dat putinta a intocmi o situatie
statisti6 a n u m 5 d u i Iox
In orasul Tirgoviste, d-up5 un& infomaJii indirecbe, azi mai e ~ i -
statt douz d W l g r i i mai vechi, uni< din e l fikd ~ prduat5 die c s k e Xoan'
' Ginimgo~e's:cu ?n anul 1881, deo2recte la ia.ceasftZ diatii e1 export5 peitrol si
b-md in miei can?iM.f;i. Pe lbcul amki vechi mfin5ri-i la com-bmiit
Tn mid 1859 una nouii. &a de a doua mfinirie ye pare CB a functionamt -
.in pa~rrk'esde sw'd a orayilui, Bprriiape de g& si ap'artinea lui Cimpeal=u,
' dle asernenea un vwhi exp10a:~a'tor dle pet~cil.
II!nf~maf;ia pe care me b a s m ne-a f w r i i z a % ~un diocum,ent CI~M
ancl 4910, privind societatea ,,O;rlffields L"tz, m m capital de 11.250.000
41ei,care pe tinga obtinerea concesiunii unor terenixri petrolifere, ,,preia
si 0 vieche rafiriwe de $i$ei din Tìrgoviste cave apa@inea f i m e i Cinl-
pemu 5 Co.". l%ocril acestei rafh.5~iieste ctanfimat si cle wi plbln al
A orasului Tirgoviste gin md 1913. E
Pe bzs ;docm~mCeIor&udidfie se mai poste face a f d a t i a cii:
hceputd exploastarii pethldui din akest judet s-a facut C+P c à k e ex-
puiia?atciri l o ~ d i . \

Cap.italuri1e sts5inie, In a f a ~ 5de clte~zaincerc5ri, isi fale apan-itis

' tot In ultimele dotrii dnwn5. Asernenea "mercgri ne s ì ~ semnakte t $n
anul 1863. Jackson Br- d'iireutorul su-kl B5ncii Imperiia1.e Oto-
mafie diri Bulcwiregti a ob$jnut m sprijinul lui Petw Mawogheni, al
p A n t d i i Alexaaidnr M m z i si T m Ghica tereniwi petrdifwe 5s M0reeri.i-
Piscuri, iindc a sgpat citeva pilturi, far5 sS obtina insii rezultatele scon-
tate. '6 Tu;t f k 5 rem+t;sbe au r h a s si ceLc c i t e n mnde aile societatii

li C1. Ionescu, U n document referitor la iluminatul cu petrob al Constrin-

' timopoE~Zuiintre nnii 1857-1897, ,,Valachica'" 1969, p. 193.
12 Ibidem, p. 194.
l3Fl. DumitricZi, Date noi prtvind industria pctrolului in jud. Dimbovita.
,,VdachicaU 1969, p. 107-110 qi ,,Studia Vdachica" 1970, p. 295.
I4 Gh. Bvaq, Op. cit., p. 84.
.h"' St. jjud. D-vifa. frimgria or. Tirgoviqte, dos. T5i1912, f. 14.
Gh. Ravaq. Op. citata, p. 41-42.
288 M I R C E A ALEXANDRESCU
CiTEVA DATE PR3VIND EXPORTUL, DE PETROL
289

, . S u c m 5 W', din m 1 1 879, de 1h M m m i si Cdibaqi. 17 SLabe W-

ztrltate a obpnut ?i un grup de capitalisti din Polonie, in anul 1&83.
A q t i a au "Wiin@k SOCIktakea ,,Pi&ticher 5 Co" sgpind de wmlent?a
c?kva sonde l a G l d m i . ls Un i m h M al In'Densifiic*ii explh-thii pe-
trolului din p r a noastra l-a dat, fZr5 indolala, legea din anul 1887
intiUt5 ,,MZsuri genierale p n t r u la vmi in a$uitorul 'induhiei aiatio-
m~leiC. A c e M lege prevdlea smitima d~ inipzite directci, de taxelk de
vam2 pentru mlaqirili1.e si materia prima necesa& pmesului de fabri-
catie fn diforite alle indmkiei s i mzi d e s a bdwtriei pe-fao-
!ului, punerea la dispozitie pe timp d~ 90 ani a termurilor necesase
con8s;trrx~i unor mitfel ddie inwep~inideri,redi~cmeabxelm cle tranqmrt;
pe C.F.R+$.a. Asemenea avantaje se acordau atft rornanilor cit si stra-
inilor care puteau investi in asemenea intreprinderi un capital de
50.000 lei, sau htrebui;n@u un nwnk de ce1 pu@n 25 lum5!t,oisjl. jg Eje-
gea se a-pilica $i ae1m k.tmprinderi care erau deja in f unctiune si "mde
plineau conditiile respective. Ea va f i completata, in anul 1895, de
kgea mlnelor darta de guvemul conservatal-, condus de P. P. C a q , '91-731
care se s.Wb$i.eia dmpW d~ p~opri&'te w p r a substan$elor rninierallre si
metdifere, d e statdui, cu exceplia titeiului, ozocheritei +i asfaltului.
Sigm kgea a favmizat pe mogieri $i a Incurajat indire& pSt17und~rea
tot mai puternica ia capitalurilor straine. In schimb, micii proprietari
vur f i dle raicwn Ira di=& shbt5aw sb8ine. fn acesit sens, ilustrartiv
este dmumentd drin 28 miartie 1899. Fmtt;ul asmiiat al ind'uswqdui Ion
Grigoresa din Tigoviqte Li s d k : ,,Soci&$ik care viri si s;int de mai
r n d t timp venite au f i w t m p 5 f i Z ; u ~ de --
i terenuri de titei hairte multe m

gi far mereu pe +i m a 5 cunipGrg exploaWmri pe Ynbecere, zil-

nic vjm @a T h b d cu -ti ~acind ar f i k i m e de d :"
Intr-adevsr, in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea pgtriinderea
apitalurilor s-h-aine este din ce in cc mai puternicg +i in acest judet.
Smietaka ,,S-ua-RminZi" ajunge aumai in dl$iva aini sa-vi r i d h
mzatakad de la 2.400.000 I;ei &a 10.000.000 lei in arul 1898. in a-t an
cocietdteia amibtiG, 111 milabmme cu capitalul oliandez tnfiinteaz5 tn-
treprinderea petmlif era ,,Aurm", cam Ila rindul ei a c o ; n s h i t lo mo-
dlelerna rafin5rie i n c m u m C o l ~ n u?-. fn 1899, banca ,,D1kmnfia G s e l -
klschfttL ;dbM d i n a TintEih@t smi£btea ,,hternativmhnfcare explmta
petrol la Gm-Ocnitei. z3

'7 Ibidm, p. M.
18 Ibfdem, p, 43.
a Tnaian Lungu, Viafa poEilic6 ;n Rorndnia la sfz*r$ituZ sec. X I X , p. 32-33,
Ed. StiinVfic5, Euc. 1967.
-O Arhv. St. D-vi% Inkepr. Ion Gdgorescu, Tirgoviqte, dos. l(1899, f. 305.
2r Gh. Ravag, Op. &t., p. 84 ; 50.
'Vbidern, p. 51.
2: Ibidem, p. 52.
 Produsele obtinute prin distilare, in special benzina si uleiurile,
se elrpo&m. Impr%au taces* prdilsle Anglia, Germania, F r a @ ?i
Austria. 24 In j m anaui X 900 se i m p e exportu1 masiv al titeiului
&t, de c5km t o a k suici.etatilk str5ine existent2.
TiPiul romhesc c?q.tigg rapid piewe de desfacere din Europa si
A*, '&mece cheIkuìeliJe de expIohtare e m l infime in pra nbastr&
dind putin@ mmilor sniic2etati s5-l plawze cu pm-i mal mici dlecft
pehwLt11 merican. In m 4 paradoxd, pe pia@ iriitenia, uneori, g a m l
aam se consuma mai mdrt la n&, m a mi ~ p ce1 adus de
m dee%
peste hotare. Spre exemplu negustorii de gaz din 1a;~ivindeau gaz aduc
din Rusia, fiind mult mai ieftin decit ce1 fabricat In tar5. 25
Unele societiiti acapareazg. ttcrenuri pctroliferc pc care le tin in
r;ezemZi "m vdereaj lexprlioaGrii lor fn viitor. Un askfel die sistem 1-a in-
tmbuinfat soti&Tka , , S ~ - R c i i m i i n Z ~ ~care
' . a aca'pamitl pe premrti d e
nimic, miilcik temnuri de WrmUor: din &j Bucsrni, pe m d u l
~=~ttdui
rhlui Ih!lani@. Achi'zitia f5c;utfi s-a dlovdit dwsebit de rentabila p n -
tni aiceas'ts soicieta'te, sondele sgpate aiici mai 'tirziu d 5 n ~o prdwcfie
miare, 26
Penrtru a k h ~ r aakecrt: -i401 cube a ar5Ta, Sn ci-kva cuvinik
gisi&me~:e de fmlre folosik in acest judet. Pini In sfiqitul secoldui
al KIX-lea au fost Intrebuinpte in acest judet toate sistemele de forare
cunoscute in aceastz vserne, de la pwfurile rudimentare stipate manual,
plzi;a mecm~TcS.La forama mecanit5 au fos't 'in+mbuinWte de
z&ernecw' mai multe sideme ; ce1 cmadian cu ~ j u t o n lprijinlellor de
1- si icd pmdi[lnnarn au fost celie mai rgsp-lnriik 1n a& judie$. Spre
sf-itul semlul~Tse inlkoduc~sistemi hidrcl.:!?;~, fo'Ibsit mai muTt in
regiunea Morenilor. Explicatia f olosirii acestor sisteme di f eritc, conco-
mite??%: mzid a ?n n m i 0 1 3 7 t m strati£i&ii terenti~i'lor pmolifere d b
a& judelm27
Un dt aspect cam p&e h'teresa aszrpra produceiei petroldui din
judem Dimbovip, i1 mnsti'tue p ~ z e n t ape pietele s"tS;ilie. De la bwn
b q u t faicem remaxa e x p r t d u i p ~ o d - u d o rpetrolifere, p795 apro-
ximativ in anul 1895, numai de catre exploatatori romani, in special cle
c & h , , f e m d d e peYmlifere Ion Grigo~escu"ddin Tirgovisk, e l e
mai vcchi de acest gen din judetul Dimbovita. Dealtfel materialele do-
curnlewtam d k a m i fmd n e f m i z a a interesmke kfbmnatii in
atea pribinj.5.
Aceste Izihrepddleri s h t pmentlk ?n unek publi~faliide specia-
li'tiak, b q k d cu ahul 1889. In redhhte Tmg, ImG d5n aaii 1881-1882,

I b i d m , p. 90.
25ExistA o intreagg cor~pmden@intre Ion Grigorescu $i negustomi Nat-
hanson din Iaqi, in care ulthnul menirita c5 va cumprtra, pen.%rudesfacere,
9in Rusia, da& nu-i mai scade din pret.
2%h. Suqmt, O p . cit., p. 99.
5 lbidem, p, 35-36.
C m V A DATE PRXVINl3 ESPOETUL DE PETROL 291

Ion G r i g o m u exploak si exporta pe.huil bmf ;i3i mici ca!ntitati. Data

dk 4889 se .refer&h bfiintarea Mi'hikiiei moderne de x ~ a r eiaim vorbit
9rmlzike. In a d w i m, prd1.&1e avestei rafinki'i ob$inhrk, l a
expozi-f;ia unrivemalii kle i~ Paris, rneckib'a de bmnz. 28
Plecfnd de la 0 lexpilaake rud!ihen&rii, citeva p u m h Coliba~i
si GbIdkmi, 21 ajum ?n -jwv!l -lui 1900, sa aibe ?nfb1oisin2 75 h&. teren
petrolifer, doua rafiniirii, in cgt~rnulMahalaoa si satul Tiitgrani, pre-
c m si o conduct5 de petrol in lungime de 23 km., de la Colibasi la
Tiqyw@te.
PrkwIie rektii le-a srta'b5tirt: h 27 iWe .1882, clnd ra Wmis o mo-
M de @ur5 %a' InsfittuM Geobgic din ~ i & a ,ponrbv amUla. Tok in
acekqi an, a stl~bili'tmla$ii m fabrid1.e de wnsari din Budapesta, c h r a
le-a p m m t mbtmi~aprima, p2-a. 30
ba 22 imie 1883, pPi!n b-temedi.U1agentiei fimei ,,IXurtschu din
Gimgiu, $&a f5mt prezmi;Ca In BUD&h, w d c a trimis 40 buWdie de
pàrCUr5, !a Rmciuk.
IJites'%uW s3nt dmumleziWk din miul 1884 -re a&iG din nou
existela unei raf insrii, desigur rudirnentara, intrucit firma ,,Eduart
HambusgefiL d$n Bud~pestala aunpSrat de la b h p r i i n d d e ,,Ivan
Grigorescu" 55 de IruMe cu ulei crud, sdilcrhd si p m c u ~ z mde d e i
alba* (bhn63).32
Tnkn~iYE&reaexportului idie $i@i h d e m i n ~ acesk
t Tnkeprinderi
sa-$ p m r e un nrum5.r din ce k ce mi mare de butbaie p n t m h.an-
s p m t d p2mei. A-- au f m t pmmratk d'e ci4m firma ,,Mmitz
F l e h 4 ' dzi'si Budiapesba, mai btìi 100 dle bucli, apoi b t 5 1000.3 " ~
anul 1885 s-au exportat In Ungaria aproape 100 de vagoane titei, con-
c3ln%ld tu su- pernId lusex!. Y'
In anul urrniitor, t o t pe piGa ungarZ7 s-au vindut inca 20.000 kg.
pa-a. 35
Anii 1887-1889 au adus làrgirea pietelor de desfacere din Unga-
rib Austria, -mi% si Bztlgarin. Aceas't5 sim~$i;ea impzis die 5apt
Enfiin-a mfinAriei de IQ &tun(un n/lEthahm si care p d u m a din plin
Sn anuh 1889. In acelqi timp, s-a trenit la saparea de noi puturi la
Chlibaqi, Glokhi, Ekqca, m - m t e i , i'hr !n u jadew Pmhova la Dof-
tini* %lega &. C& dou5 rafin5Tii pe ~ a r r ele po'ce& a\-, au c r a t
posibilitatea acestor lntreprinderi, sii-si exfindz exportul de petrol si

28 Arh. St. jud. Dirnbovita, fondwl fntreprhderile Jm Grigorescu, dos.

2/1899, f, 134.
3 Ibidem. dos. '111898,f. 124-130.
Ibidem, dos. 311893, f. 13.
M Ibidem, f. 6.
Xbidem, dos. 1/1884, f. 13.
Ibidam, dw. 111884, f. 4-5.
Ibidem, dos. -1/1885,f. 60 ; 120.
35 Ibidem, dos. 2/1886, f. 1 ; 12.
292 M I R C E A ALEXANDRESCU

derivatele acesbia si h alite .f;giri. In mul 1891 petrolul din jude$u;1 Dim-
bovita si-a f k u t intsarea in Serhia. La 22/24 noembrie 1891, voiajorirl
Abram Mayo comunica 'lui Ion Grigolrescu, tentartiva lui Moritz Flesch
care" se a f l ~ la Belgrad fiindcii voleste ca pgzuila fie scuiitg d-e varr15
in Serbiah" 36
Prin firma ,,C. M. MaffiniLC,i n anuZ 1892, procl-usele acestor in-
"
tii~prindlel-inu pabuns in Ltal+2. h4t5i'ihdu-se concurenta ctraina, atit
in @,i cit si pes* holta~e: a determin;.Et pe ~eirpIl3$tixtcsrii romani din
judl~teheDirnbovi$s si Piaahova SS se uneasc5. fn frun'te cu Xon erigo-
rcscu, ci semneaza o petitie adrcsata Ministcre~lui Crimertului si Indus-
triei .pi-in care cerwu :" ... sii 5-a toate d:ispozitiunliRe ce cr-edi~nleceszrie
si urgente spre a ne deschide debuseuri pe pietele statelor europene ...'l;
arglbau in continuare c3, statele eulropene beneficiim de tarif vamd fa-
rrorabii! !n $ara noi3.~'tr5~~, ia!r noi nu putem exporita ?,a dlnsii proldiuctizl-
nile naiae'tre si m:ai cu sesm5 fiteiul. m - e leste 10vi;t dle taxe prohibi-
lare." Probabil djrn aceste motive lon Gigorescu i? fost silit s5 ape-
leze tot mai des penhl exporiurBi! sale, l3. ssviciilie ,,Socie.tii$ii m-
m$ne pentru industria si comerwl d'e pe!krolC'.Aceasta societate c.erpa,
14 12 maiitiie 1592. plhh -bnxclor dc tirnblw pmlm cazi2itat~a dz
3.069.671 Kg, peko1, predat pentau e q o k t Incelurinld sG lupte impo-
triva aces'tei situatii. Ion Grigm.escu a ?nfiLnpA imp;iWeun5cu !alti cinci
exploaitratmi dhe petiml, ,,Rgen$ia genemia p e n h vin&i de petrolIu.
Prin id9er*mediul awstei ia,gm$ii a i n h t ?n noi rellatii cu firme din
Vilema, 41 1ambwg si Budapesta. '"
A pr!imit IB Tìrgoviqte v i z h lui Vittwio Croizot din Ihliia, in-
venrta:bml unei noi l h p i de ilurninat care folmea drept combustibil,
ga~olin~a.
f i i n rnijlocirea ~ w s t u i a ,gz.!zolina fabrica.ta La &inaria din Ma-
hala--, era folosi£Z p m t r u lurnin~~rea o;raselm din Egipt, I-baEia $i D d -
matia.
h vedema exportului a c d u i q i p d u s , a intrait In tratative $i cu
o firma din Olli!nda." In junil mului 1893, din c m z a nerentabilitatii,
Ion Grigmesou a m d u t ria£inZrja de la Tatgrani. in schimb moderni-
zeaz5 tolt msi mult pe cea de la c5tm;ul Mahdhoa, Idtver~if icBmid v-
clilctia. Materialele necesare acestei operatiuni le-a procilrat prin fir-

:* Zbidem, dw. 7/1891, 1. 3 1.

Ibidem, dos. 311893, f. 74.
Ibidem, f. 38 ; 5-1.
Ibidem, f. 39-40.
m IXbidm, f. 35-36.
Ibidem, f. 84.
42 Ibidem, dos. 811894, f. 303.
Ibidem, doa. 6!1894, f. 56 ; dos. 9,'1893,f. 109.
Ibidem, dos. 9J1893, f, 122-124 ; 239,
C ~ V DATE
A PRWIND EXPORTUZ DE PETROL 293

mele din o r a ~ l eGbss@w, 6 L i p s a , 4c Leipzig " $si Bresku. " C~BICO-

m l m t m morlrrrn5aawa rafimiiriei, a liuibmdus si noi mdode de siipare
die puturl g i m&,inmnd pen.h.u aesrte Iucr&i In mhtii m hgineml
spezialist O l ~ fT- d k Dmemaxm. 4Y De iasemeneict si-a mlodemizat si
mijloamle de tmm.tport? inrhiriind apt vagoane-cisterna de la o firma
diin Viemi, obtinind p " e n h aces!ka, seducerea bxelor de cirmileie pe
C.F.R. SO A i'riwat apoE ln ob-aktive pen'tnrr c~unp5mredie vagoahe-dcis-
tanig ~cuf h a ,,Fran&-belgiainaLLdin Fmrnta. Din compniCEfeai$a pur.-
cu awst prilej m$ir,em iriifoma.$k c5, Ln Roxnsnia, majoriWea
5 f o ~ tproduse d~ aceast5 s o r i e k t e .
~ ~ g a u m h - c i s . t e r nlau Diversif i-
CXWQ produc!iei a malim1t-o prin speciali+tul Iosef Grtmrpe din Boemj~,
care a ihfiintat In m8inaula EL ,,o noua ramura penm f h k i ~ t i w n d'e e~
siisimi p e n h ma-ini, v~il;elin$vops~lisi rtot fe1ul die d e i ..."
Prin documentiil din 3/15 februarie 1895 se constatg cz, la mfin8ria
--lui Ion Grigorescu se f abrica intens gazolin5, benzina, petrol, paraf inZ4
-.

uleiuri minerale pentm rnasini $.a.

Benzina fabricatii in aceast5 rafiniirie se exporta in 1895, in BUI-
garia prin firma ,,Fratii Dinterccdin Rusciuk, 54 in Germania prin firma
,,Ilinne & Co" din Berlin,"%iar prin casa ,,Schenker & Co" se expedia
f itei si benzina la Viena, Adrianopol, Belgrad, Bildapesta, Constantinopol,
Fiirme, Hamhiirg, Londra, Praga, R ocitterdam, Salori ic !i Sof i.a. SG Tie
asernrinea prin agentia ,,Slogafi din Braila, se expedia benzina la
Smyrna. 57
Se pare ca in acest an, intreprinderile Ion Grigorescu din Tir-
goviste au atins apogeul in ce pri~estcproductia si cxportul prociu-
selor petrolifere.
Importanta scestor i n t r ~ p r i n d e ~este
i reliefats si de jurnalul
nr. 411896 al Consiliuiui de Ministri, prjn care se scutea de taxe
vamale cantitatea de 510 300 kg acid sulf wic, soda causticg si alte
produse necesare functiongrii rafinariei dir, cgtunul Mahalaoa. 58
D U P ~anul 1896, aceste intreprinderi !in din ce En ce mai greu
piept concurc,.itei societgtilor cu capital strair,. R e u ~ e ~ ttotusi e sa-$

6 Ibidem, dos. 111893, f. 5.

4G Ibidem, dos. 6/1893, f. 12.
47 Ibidem, dos. 9/1894, f. 140.
I b i d m , f. 90.
Ibidem, dos. 7/'1894, f. 28.
Ibidem, dos. 9/1894, f. 82.
51 Ibidem, doc. 3/1893, f, 81-84.
5"Ibidem, dos. 4,4895, f. 23.
Ibidem, d a . f/i895, f. 126.
a Ibidem, dos. 6/1895, f. 47.
" Ibidcrn, f. 86.
a
Ibiderri, dos. 10:1895, f, 60.
j7 Tbidem, f. 91.
Ibidem, f. 91.
291 MTRCEA A L E X A N D R E S C U

mai rnen$inS vechile deburcusi, din care ,-ncntionFm in mod deosebic

cererea 'lui Vittorio Croizot de a mai trimile ,.3000 de lZzi cu petrrd
tot din acela ce furnizav aici pcirtru Al~xandria".
Dilpa 1897 urmeazz ani grei pentru aceste Intreprinderi, din
cauza concurentei societaiilor cu capital striiin. Chiar in acest an, Ioil
Grigorescu a fost pe punctul de a vinde rafiniiria pe care o mai avca,
linei societàti belgiene, ea in 1898, afacerea sa fie aproape transatà
CL{ O societate olandeza, la pretul dc 1.600.000 lei. F0 Totuli reuseste
sa iasg cu bine din oreiatstilc pc care le-a avut, dar intra tot mai
inult sub tutela socie&ii ,,Steaua-R0inAn5~. Prin aceastii cocietate a
~.inclutpentru slrsin5tate 600.000 kg. petrol. Continua s5 mai incheie
?i unele tranzactii directe. fn perioada septernbrie i899 - februarie
1000, a mai evportat benzinz la Ziirich, si Base1, o3 iar prin firma
..Lowenbach & Co" expediazs cca 60 de vagoane benzina in oravele
Koln, Bruxelles, Eislinger si Mundenheim.
ficepuw.1 ~ d u l u a?i X X 4 e a . a fost mGarcatde Q initrecere a capila-
lurilor striiine de a arapara exploatarea acestei mari bogiitii a tarii,
ci1 largul concurs al birghezo-mosierimei. Prcfiturile realizate dc ex-
ploatatori au intrecut orice a~teptase?ciqtiguri provenite din sudoarea
!yiuncitorilor pelroli,cti. Cu timpul ilisii, clasa rnuncitoare din tara noa-
?trii sc va organiza t o t mai mult $i sub conducerea Partidului Cornii-
nist Romfin, va f i in fruntea Iilptei impotriva exploatatorilor interni
l i impotriva capitalului ctrain.

59 Asli. St. jud. Dirnbovita, fondul fntreprinderife Im Grigorescu dm.

4 1896, f. 69.
Ibiclem. dm. 10/1898, f . 124-130.
Ibidem, registrul nr. 11 '1895-1910, p. 28.
Ibidem. p. 31-33.
Tbiclem, g . 30.
G5 Ibiciem. p. 46.
ORGANIZAIII PROFESIONALE DE LA SFIRSITUL SECQLULUI AZ
XIX-LE A

UNIREA LUCRATORILOR CONSTRUCTORI DIN TTREOVISTE

(1883)

CONSTANTTN MANOLESCU

1s toria dasei muncitoare din Romania demonstreazii, prelulnd ra-

dicd1:mul elmenOelor o&-sti p e m m $i marele p o ~ l h lidie mvdt5
al tariinirnii, plenar manifestate in RevoluQa de la 1848, reqeste sa se
afinme ,pe scenia i s t d e i .Ynzhte de incheiem pxurcessz1~~is5u de ;olmo-
gemi-.
Rapida maturizare politicZ a clasei muncltoase roinanesti se datora
si faptului c5 ea prelua spiritul de solidaritate al cdor mai vechi de-
taqarnente ale ei ; muncitorii 1;ipografi, ,,Curierul rom5ncscKi amintea
d e una d5n intilnirile traditiriiiale ale tipografilor (1839), cu caracter
de petrecere, dar si de &scr~pisi confruntari. Autorul articoluluì {se
pai*e I. H. RSdulescu) amintea de ac~~lasi obicei al dugherilor, zidari-
lor si timplarilor din tar5 de a se reuni periodic, cu aceasta. ocazie din-
cIu-se ,,invileag pe ucenici si caife".
De la asociatiile de ajutor reciproc atestate in diverse regiuni ale
Rom%niei intre anii 1846-1870 la prima organizatie politica cu pro-
-gram a clasci rnuncitaiare, ,,Cercul. rnuncitorilcr" ( 1887), clasa rnunci-
toare din Romania suferg un proces accelerat dti rnaturizare.
Sernnaliim in articoli11 dic fata existenca la Tirgoviste, la 15 sep-
tembrie 1883 a unei prime organizafii rnuncitoresti, o asociatie pro-
fesionalz numi tE ,,Uniunea lucr6torilor constructori din Tirgovi~te".
La rubrica ,,Stiri mzrunte" a ziarului , , D i m b o ~ i B " ~seria
, 7, se
publicz programul asociatiei, subliniindu-se c5 aceasta societate ,,2nzE
de ceim timp f unctioneaz5 in Tirgoviptec'. Estc desigur dif icil de sta-
bilit, in lipsa altor informatii, da& aceasla se refcrg la o perioadz de

Curierul rornkesc, nr. 7, 17 ianuarie 1839.

* Dimbovita, Tirgovigte, an I, nr. 37 din 6 noiernbrie 1882.
[uni sau de ani, dar se atesita cert cFi in 1883 exista la TTrgoviste o
a,s ociatie prof esional5 a muncitorilor constructori .
Printre obiectivele incluse in p r o g r a m ~ ~asociatiei
l la loc de frunte
se aflii ce1 d e mai jos : ,,A stabili frutie $i solidaritate ?ntr.e lucrc'itc~.r'i
de construc$Zi" IC cceea ce evidentiaza existcnta z o n ~ tintei i de clasa.
Faptul cà asociatia face oferte dc suprallcitatie pentm dhrea in
antreprizii a edificiului Scolii primare de baieti nr. 2 de pc Wliw &lare
(Cfalea Domneasc2) cu un scGzZmìnt de 5% sub pretul l k a t de antre-
prenorul Chi@ Steriu, demonstrcazz ca asocia%ia avea +i un caracter
cooperatist, de l u p a pentru interesele economise ale muncitosilor m11-
structori, organizarea de acest gen fiind o formg, evident limitata, de
luptZ impotriva exploat5rii. Primzria va da Insa lucrarea in antre-
prizii tot antrenorului particular.
Asociatia se interesa de cresterea cadrelor , de perf ectionarea aces-
tora, inscriindu-si in program : ,,A forma maestri in difedci ramuri
d i n i n d ~ i s t r i aconstructiut? prin scoli speciale @ trimirind CZE cheltuiala
sa pe cit .$ cind mijZoaceZe wor pernite pe ce2 mai inteligen$i d i n t r e
Eucriitol-ij constructoTi cu sa se perf ecl;ioneze in. a telierele st~tiine".
Este evident faptul ca muncitorimea se interesa de dezvoltarea indus-
triei constructoare romanesti, ca iIn factor de irnporta~taal procesului
de progres social $i economic al Wrii, se interesa de deschiderca unor
scoli prof esionale, de sincronizarea, prin trimiterea in s trainatate a
nor Iucsatori. cu nivelul tehnicii europene a vre-mii.
Celelalte puncte introduse in program se referg la formele d e
Intrajutarare c. muncitoriler : ,,A veni in ajutorul ncelora d.it~trc!societari
care vor fi r e d y i la n~putintiide a munci prjntr-un accident provenit
di71 exercilarea msseriei l or" ; ,,a da ajutoarlo d e ?n7?zor~-izintare snembri-
7 or lipsiti d e mtj23EoaceG a facilita ,,lmprumulurE prin garancie col ectixd".
In cererile prntru luarea in antreprizg a qcolii de b5ieti nr. 2
d i n Tirgoviste am reusit sZi idcntificZim. printrc semnatari, unii mem-
bri ai ,,Unìzmii Zucr6torilor constrircl.ori d ì n Tirgovìste". Acestia sint :
Ch. StCnesczr, Naa Dlrdea? Nicolae Ioan, J s r j Her/man!. Ca presedinte
T1 intilnim pe arhitectul N. Bruneenu. 6
De asemenea, in a c e s k documcinte apare imprimats cu tu: vcrde
si stampila societiitii cu inccrip$ia ,,Societ-atea constructorilor din 7'er-
govi;teK, avind ca simbol un ccher si un compas 7
Aceast5 pagina a rniscarii muncitoresti dtin Tirgouistc c!cmonstrcazZi
linia de certii continuitate a unor bngate traditii, in marele proees d e
dezvoltarc social5 a Rorn4nic.i.

"Ibidem.
,iIbidem.
Ibidem.
hrh. St. jud. Dimbovlta, fond Primaria Tirgoviste, dos. nr. 11:'1883. 5- G4-
T Idem, f. 70.
SOCIETATEA INTERNATIOMALA A MUNCXTORXLOR 237

SOCIETATEA INTERNATIONALA A RIUNCITORILOR

$1 MESERXA$IEOR DIN TIRGOVTSTE (1890-1893)

TOMA fjVINWZT

O .statistica a populatiei Mrii de la sf irsitul secolului al XIX-lea

-ne aratà cg in anul 1892 orasul Tirpviste era locuit de 8299 locuitori,
dintre care 6775 romani, 616 bulgarm, 392 evrci, 266 unguri, 119 ger-
mani, 56 greci, 33 italieni, 16 rusi si 10 sirbi. Multi dintre cei de alte
-nationalitgti erau venlG In cautare de i u m , riimlnind in orag numai
aceia care-si aflau o ocupatie de durata.
Dintr-un ,,Questionar Economic", intocmit de politie in anul 1891,
se poate constata c5, ?n orasul Tirgovilte e'ristau 2 fabrid de spirt,
prima cu o distilerie si rafinsrie si cu 35 muncitori, iar a doua cu 23
muncitori ; 2 mori mecanice, prima cu 14 rnuncitori +i 19 masini si a
doua cu 8 mun~itori?i 22 m a ~ i n ;i un mare atelier d'e croitorie cu 36
muncitori, 9 ucenici si 6 masini ; 3 cismzrii, prima cu 10 rnuncitcri si
4 ucenici, ilar celelalte doua cu cite 8 muncitori. Mai existau 96 atc-
liere de timpliirie, rotsrie, dqgzrie, tZbScZrie, tinichigerie, boiangerie
cu 1-6 muncitori, o tipografie cu 3 muncitori, o fabricg de sifoane
cu 5 muncitori si un atelicr rnecanic cu 2 muncitori.
Fabricile de spirt si morile de faina posedau singure un capital
de lei 630.000, pe d n d celelalte 104 ateliere, toate la un loc, de abia
aveau 346.430 lei, ceea ce ne CElin total de lei 973.430,
Anual, rnedicul orasului inainta primzriei i111 raport despre situa-
tia sanitars a orasulrii, cemt de c5tre prirnar cu prlleju1 alcatuirii pro-
iectului de buget pe noul an bugctar. Medicul prezenta in cadrul ra-
portului rezultatele inspect;iilor sale, dind totadats $i numgrul fabri-
cilrir, prZvZliilor si al atelierelor. DTn acest rauort, rezultii cFi In anu!
1893 cxistau : 82 circiumi, 29 cismzrii si pantofgrii, 29 cojocgrii, 10
bnitarii, 10 biicanii, 5 bragagerii, 7 tabgcarii, 6 boiangerii 7 simigei-ii,
5 ccifcttirii, 5 cafenele, 5 birturi, 5 hoteluri, 17 hanuri, 1 tipografie,
1 fabricii de spirt cu rafinsrie, 2 fabrici d e apZ gazoas5, 1 fabricii de
sCipun si lurnln5ri de seu, 12 fabrici de ,,petroleii" IIIjuml orasului, 1 2
depozite dei ,,petroleu" in ora?, 5 fabrici de luMn5ri de ceara - in
tota! 255 iinitiiti economice. fl
Din datele acestor douZ sitiiatii rezult;? slaba dezvoltare indus-
triel5 a orqului Tirgovis te, la sfirsitul secolului al XIX-lea.
In aceasta indhctrie capitalistg, care nu dep5c;is-e prea mult sta-
rZicl atelierelnr rnegtesugSire~ti,lucrau 373 ~nuncitorisi 82 ucenici. Mun-

P Arh. St. jud. Dimbovita, fond. Prim5iRa Tirgoviste, dos. nr, 51/189?!, f . 49.
I c l m , dos. 9:'1890, f . l0 ; d a . nr. 511892, f . 49.
Idern: dos. nr. 6411890, T. 7.
jqdern, dos. nr. 41/1895, £. 8.
citorii primeau salarii siiptam'xnale sau lunare, cele dintii variind Intre
6-24 lei, celelalte nedepslind suma de 40 de lei. Erau salarii de mi-
zerie, dacZ tinem seama de scwnpetea artlcolclor de consum : in anul
i891, piinca r.icla<grZ se vindea cu 0,25 lei lcg, carnea de vaea cu 0,50
lei kg, laptele cii 0,40 lei litrul, iar slznina cu 1,40 lei kg.
Micile ateliere me5tesugZresti se aflau instalatc 311 case batri-
n q t i , proprii o r i Incl-iiriate, cu odai joase, umede si Intunecoase. Con-
clitiile de trai ale muncitorilor, sint oglindite si In procentul ridtcat al
rnortalitztii. Dar5 in anul I890 crai.1 308 noi n2scuti, natalitatea pe
ora? fiind de 37 la mie, numgrul deceselor s-a sidicat la 290 locuitori,
diritre care 130 sub zece ani, mortalitatea fiicd de 30 la mie. l3
Conditiile de trai ale oamel-iilor rnuncii sint descrise in acelasi
raport al medicului comun~l:du-5 cum urrneazg : ,,Locuintele cele mai
jnsalubre din acest ora: sint ccle din strada Arastaoa, cu alte cu~~itite
locuintele cismarilor, coj ocarilor, bragagiilor , sirnigiilor. brutarilor etc.
STnt tipul locuintclor insalubre. En aceste locuirile, pc linga camere
mici, f ntunecoase +i igrasioase, avem $i o aglomeratie revoltGtoareK.
wu e cile mirare atunci de ce partea muncitoreasc5 a populatiei
orasului Tirgoviste lupta pentru conditii mai bune de munta gi de trai
s i pentru libertgti, czutind sG se organizeze. In acele timpuri, munci-
torii erau lipsiti pìn2 si de drepturile elettorale, votul fiind censitar
si pe colegii. In intreg judetu! DirnboviM aveau drept de vot doai.
2077 locuitori, din care, in ora,sul Tirgoviqte, 1155 aleggtori dirccti si
indiretti.
In ultimele dous decenii ale secolului trecut au militat in Tirgo-
viste citeva personalit5ti remarcabile alti culturii, roinaneyti. Astfel, poe-
tu1 Al. Vlahuta a fost citiva ani profesor la gimnaziu, iar socialislul
&jcu Tonescu-Rion $-a sfirsit aici zilcle chinuite. Acestia? si altii ase-
nlenea lor, ali popularizat printre oamcnii muncii ideile dernocratice
si socialiste, Xnc2 dln anul 1876, unii dintre profesori ?i institutori at!
infiintat socictatea .,Progresulc', cu sediul. la Scoala primari3 nr. L de
M e t i , unde se vneau conferinte d'e popularizare a cytiintei si unde
Ativa ani mai tfrziu, s-au infiintat li cursuri serale pentru adultii ne-
stiutori de carte. 16
Crearea Internatimalei a 11-a In anul 1889 a stisnit un puternic
eculi i n lun~eaIntreagg. Social-dernocratia ciin noastrs, care a tri-
mis mai multi delegati la acel imporhnt congres, a aderat dintru In-
ccpilt la Internationala a TI-a. Cl-iiar din anul 1890 au si Iinat fiinta
la Bucuresti si in citeva orasc, s e l i i sau mici organizatii, denumite
,,InternationaleN.
13 A.rh. St, jud. Dìrnhovita, fand Primaria Twgovi~te, dos. nr. 74r1891, E. 17.
13 Idem, dos. nT. 66fi890,f. 20.
* $ Tdem, dos. nr. 4111895, f . 9.
1" Idem, d a . nr. 2/1891, f. 259 si nr. 11,,1892. f. 69.
IG Arh. St. jud. Dirnbovita, iond Primaria. Tirgoviste, dos. nr. 'iD,/lS76. f. S.
 Muncitorii din Tirgovilte au fost deosebit d'e receptivi fa@ de
ideile de avangardg tale socidismului. Meseriasii, cum se n w e a u unii
din,tre muncitori, au infiinlat in anul. 1890 ,,SscieLatea i n t e r n a ~ o n a l ~ "
si, sub egida ei, au initiat tinerea unor serbsri cirnpenecti pmtm strk-
gere-. de fonduri. Ei au lipit in locuri vizibile afise mari si mici, purthd
tipsrit numele de ,,Societatea internationalii a meseriasilor din Tirgo-
viste". 17
Aceasta prima organizave avind o existent5 scurtg: un meseria?
timplar, cetztean rom3n prin posesie, cu numele de Jorj A. Herman, a
Inaintat la 8 mai 1893 Pfimsriei ora~illuiTirgoviiite o peti ti^, solisitind,
in. numele meseriasilor si al muncitorilor din Tirgoviqte, aprobarea
pentru societatea 4cr ,,internationaliiC',pe care o constituiser5, anexind
statutele si o lista cu numele membrilor componenti. Solicihtorul i5i
incheie petiva cu aceste cuvinte prevestitoare ; ,:...sperZrn cFi numsrul
membrilor ìn curind va deveni un nzirnar Insemnat", ig
Faptul c5 in petitie se insista asupra caracterului caritabil al so-
cietStil, ne dovedeste 15iniuatonil era constient de pocib'ilitatea unui
refuz din partea autoritgtilor +i nu s-a Inselat. La 27 mai, acelaqi an,
Consiliul comunal, lGnd in dezbatere, printre altele +i petitia lui
J. A.Hemlan: a hotsrit sa i-o inapoieze sub rnotivul cii nu e compe-
tent a o rezolva, indrumindu-l sa se adreseze guvernului, ceea ce su-
bliniazg irnp~rtanta politica a cererii £acuta la o luna dup5 crearea
P.S.D.M.R. Mu se cunosc dcmersurile ulterioare ale initiatorului, fiind
posibil ca societatea sa f i fiintat fgrii vreo aprobare prealabilii.
Fara indoiala c5 rnuncitorii au czutat si au ggsit rnijloace sufi-
ciente pcritrrr a se Intilni ii;i manifesta. Acela~iJorj A. H~rrnann,in
anii 1893-1896 a organizat un fel de baluri ,,pentru distractia pu-
blicului", completate cu o scoal5 de dans, care activa in t o t cursul
anului. E1 solicita primiiriei redhcerea taxei sub motivul c5 ,,...lumea
la noi nu este obisnuitg a plsti taxe ca In alte I s c a l i ~ @
pentru intrarea
la baluri, nefiind frecventat de public ca in alte orase". PrimarmI
si-a dzt aprobarea, ins5 nu a redus din taxe si i-a pus ,,distrac$iaa sub
supravegherea politiei ,,pentru respectarea or dinei publice" .
Tinind seama cii la acest fel de distractii nu se percepeau taxe,
c5 erau frecventate de un sanumit public, care nu putea f i altul decit
ce1 munci toresc, CL£ si prezenta reprezentantilor ordfnei publice, toate
accste& sint indicii sigure cS balurile si qcoala de dans nu puteau f i
decit un paravan pentru astfel de activitgti care trebuiau sa-si p%-
treze un caracter tainic.
Evenirnentul istoric, constatat d'ocurnentar, este aceIa e5 munci-
torimea din Tirgovicite nu trsia izolat, ci se afla incadrata +i activa in
miscarea socialista din I r a noatr5.

l7Idem, dos. ar. 20,'1893,f. 142.

Idem,
l8 dos. nr. 911893, f . 101.
i9 Idern, dos. nr. 2511896. f. 34.
ISTORIA CULTURII
 NOTA ASLTRA GENEALOGIEI POETILOR VACARE$TI

De la Al. Odbbescu la N. Iorga $i de aici la Al. Piru, auiorii stu-

àiilor asupra poetaor VZcSresti iqi incep biografiile si exegezele prin
consideratii de ordin genealogic, VZcareri;tii fiind una din cele mai vechi
f amilii de boieri romsni. Genealogia silbliniazg rolul amstei f amilii
in vista politic3 si militar5 a Tiirii Rornane~tisi intrz~cit~ra, pins la
ivirea lui Jengchètii V5carescu, rulul acesteia in is toria culturii noastre-
vechi. Nicolae Iorga aminteste In acest serks dc Constzntin V5cgrescu,
inalt dregztor drirnnesc, se pare frate cu Stefan Viiciirescu tatzl lui
XenFìchit5. Constantin VZc5rescu este pornenit in docurnente ca al dai-
lea logofzt Intre 1717 si 1721 l, fiind autorul unei genealogii intitdate:
,,Luminata via a neamului prealuminatuZui, prea2nvCtatul ui @ blago-
cestivului Domn a toatii Tara Rom6neascE 10 Nicolae Alexandru Vrie-
V oda sconsii d i n ÉeatopisitiZe rr.:oEdovenesti cu. porunca InZltimii Sale
de preaplecatal d'en slujile Marief Sale Constuntin VaclErescul uel uis-
tier La leat 7235 (1727). Si 3tefan V5cZrescu, despre care am porne-
nit mai sus, era ,,d'insu@preocupat de literaturc". 3
Trei docume_rite datate : 9 octomhrie 1572, 31 iulie 1573, 12 su-
g u s t 1574 '' dovedesc existenta unui logfat, pe nume SSanislav din
VZcZresti, cunosc5tor de bucoavnz slavs, caligraf domnesc, sac, dupg
propria sa prezentare, ,,compniTtor si scriitor cu minac' 5
Din ultirnul document, citat mai svs, aflZm ca el este fiu2 lui
Tatul, mare clucer ,,fiul lui T ~ t u l mare
, clucer d i n VficGregti de lingti
l'irgovi~te".
Arborele geriealogic. al VZcàre$ilor se poate ImbogZiti c u douS
existcnte : Tatul V~cirescztsi StanEslav VBcZrescu. Ne permitem sà dsm

"Cf. N. Tcsrga, Istoria 12teraturiE ~ o m h n e tn secolul al XVII-lsa (vol. I ) ,

Editura didacticli si pedagogica 1969, p. 166.
Ibidem, p. 165.
3 D* Popovici, Studii 22terare, Editura Daci* Cluj 1972, p. 382.
"ocumente privind istorira Romiìniei, B., Tara Rorn&neascd, vol. IV, Ed,
A d e m i e i 1051, pp. 90, 96, 110.
% Ibidem.
i
"Ibidem.
 C O N S T A N T I N MANOLESCU
304

celor doi boieri patronirnul V~cGrescubazindu-ne pe un &ocument din

,,Condica V5ciire~tilorU 7 r ,,pentru cS acest sa', Viicliresti, fost-au a lor
biltrfnfi .?i dreaptti molie, de Sa rnosii @ stramosii lor, inca de la des-
ciilecarea t6rS". Deci nu poate f i vorba de o alta ftimilie boiereasca in
aceastg localitate de Iingii Tirgoviste d e d t cea numit5 de noi. Chiar
dac5 d5m curs scepticismului rnanifcstat de Nicolac Iorga in privinta
~echirniiacestci familii, totugi folsind anul 1655, cind e1 insusi citeazti
pe ,,Mihai Cz:peJ, ginerele lui Ivan pitarul V6ciirescuU, putem pre-
supiinc c3 acest Jven LGc5rescu se naccuse aproximativ la inceputul
veacului, de iinde distanta de un sfert de veac pin5 la Stariislav ?i Tatul,
boleri din V5ciZreqti, este minima pentru a riu putea presupune lega-
tura de singe dintre acestia li Ivan V5càrcscu. De iapt, Nico1a.e losga
insusi cpune cZ de-abia cu secolul al XVII-!ea obiceiul IntrebuintFirii
numelor dt familie se generaliaezzS: 7 llucru pe care il dcmonstreazz
li accasta fanzilie.
Nc vom opri alentia asupra lui Stanislav ViicZrcscu, initiat in
?.am notaria" !a ~coaltade gràrnstici de la Tirgo~iste, om cu o bogats
cr.11tur5 teologic3.
In docilmentele scrisc de Stanislav VZcZirescu ggsim i11 !ocul for-
rnulelor seci (,,$i am scris eii cliacul 39icu...", ,,$i am scris eu Gherghc
gsArn5tic") o formula din care transpare pregnant constiinta d e sine a
rangului sgu boieresc : ,,Sieu compuniitorul si scriitorul c u mina vred-
nicul si smeritul SlantsSav d i n 'F7ÙcEre;tiK.
In afara locvacitatii, a f o e e i irnprecatiei in pasajul din documente
unde se 3nt5resc daniile, se poate mentiona c5 in documentele din 1572
si 157 3 Stanislav VSc5rescu sparge tiparele f ormulei de incheiere, adiu-
gind imediat dup5 datare : ,,Dulcea)a acestei vieti Q uiE moartea".
Formula a p r e $i la alti catigrafi ulteriori, putind f i interpretaa
ca o formula preluat5 de la qcoala de gramiitici mentionata. Ea are,
pzstrlnd proportiile, ceva din muzica aceIui ,,fortuna labilis" a sensi-
bilitatii rncdievalc a lui Franqois Villon si Jor ge Manrique.
Iala deci, aplicat pcstc hrisoavele marf cc peceti. In slavon5, ale
cancelariei damnesti, unul din asccndcntii VZcSre9tilor.
Prin aceasta su bliniere genealogicii, cunoscutul ,,Testament4' a l l u i
Ienàchita V5cSrescu cu efigiarele versuri : ,,Las voua rnoqtenire / Crcs-
terea lirnbii rom3nestiU capgtii valentele unui irnpcrativ care se indreapta
nu numai spre floratiile ce izbucnesc dupà el, ci si ale rinui strigzt venit
din a d i n c u r i l ~culturii noastrre al biruintei scrisului in limba rornAn5,
ciiip5 expresia regr-citatuluiP. P.Panaitescu.

7 Condica V6c6regtiEor - Copii Cie documente, regeste si mentiuni pu'sili-

cnte, in ,,Studii - revista de istorie", nr.19(5)/1966,
Nicolae Imca.
- . idem,. W.
- lG6.
I bidem.
Cf. Stefan BArshescu, Pagini nescrise d i n istoria cultztrii rorniinegti, ~d
*n
Academiei 1971.
:SEMNIFECATTA UNE1 ANIVERSAR1 $1 ADEVARATELE INCEFUTURI
ALE STUDIERI1 LOGICET IN ROMANIA
EUGEN PRUCHTER si GAERTEL MEHAESCU

Ap5rutZ in epoca de mare inflorire culturalg? inaugurata de dom-

nia lui hllatei Basar&, ,,Schola gneca e latilria" - prima scoala oficiala
cIc ilil-e1 rnnd5u-siiperior din T a r a R o m A i z ~ a s c-
~ are ca data de ates-
?are 24 noie~nbrie 1646, cind Pantelirnon Ligaridis f unctiona deja ca
profesor la Tirgoviste. l La sosirea lui Tn casele postelnicului Constan-
'tiri Cantacuzino, ,,de lingii ~netohul Golgoteicc (identificate de noi in
actuala clsdire a hTuzeu3ui tiparului si ul cartii vecili rornSnesti), unde
fusese angajat ca dascal de casà al fiilor accstuia, e1 gasea in Tìrgoviste
c i qcoala grcaca pregGtitoarc, conduss, in perioada d c dup3 1640, de
'!?natie Petritis ?i de dasciili catolici, aga cuin reiese din infomatiile
date de Ligaridis, in corespondenta sa cu Roma, gi din cele consemnate
de secretarul lui Brincoveanu, Anton Maria del Chiaro.

i Victor Papacostea, Les origines de E'emseignement superieu~ en Valachie,

"m ,,Revue des études sud-est europ&ennesa nr. 2-3, 1963, p. 20 ; $t. BArsanescu,
ScbEa greca e latina d i n Tirgoviste (1646-1651), in ,,Din istoria pedagogici rema-
ne$i - cul~gerede studii", 11, E.D.P., 1966, p. 195,
"ac6 se admite cS in iacest loc ,,se va. f i aflat casa postelnicului Con-
stantin Ca8ntacuzinoa (cf. Corneliu Dima-DrSgan, Livia Bacàru, Constantin C m -
tacuzino stolnicul (un umanist romtìn), Ed. Albatrus 1970, pp. 31 si 1771, atunci
acesta nu goate f i altul decit ce1 unde se afla cladirea Muzeului tipa~ului si al
cartii vechi romSnesti, ccinst~-uctie relativ nouà pestp becluri x i d i e in tehrica
sec. XVII (bolti in leagàn, zid5rie in casete din piatrii si ciirihid5, arcuri dublou).
IiCredem c3 aceasta este ,,pivnita de piatra" de ,,ling5 metoliul Golgotd",
amint,iG la 18 septmbrie 1667 (CL. N. Iorga. Documente privitoare la fantiYa
Cantacuzino..,, Ruc. 1902. p. 59 ; Stefan D. Grecianu. Geneelogiile document~te
n l e fanailiilor boieresti. vol. Il, Buc. 1816, pp. 297-2981. Aceast5 pivnit5 din
sec. XVII este simgura cmstructie d e acest fel in fostti mahala a bis. Sf. Apostoli
si Ma5na, situata spre rnoara Gorgotei, si azi in fiinta (v. ArR. St. jud. Dim-
boviia. fondul P r i r n g ~ aora.ului Tirgovi@e, dos. nr. 79'18323 intre mahalaua Slol-
nicului $i rnahalaua Tahaci, adic5 .tocmaib zona in discutie (v. Alex. A. Popescu-
Runsu: Catawafia jude$ului Dimbovita la anul 1810, Ti,rgovigte 1936, pp. 8-9).
1,ocul ccu pivnite a revenit apoi famLLiei Cretvlescu (v. Virgiliu Dr5ghiceanu,
CtilZuza monumentelor istorice din judetul Dimulovifa, Tirgoviste, 1907, p. 20).
 Trecerea la invii$Zrnintul mediii greco-latin a f ost imcdiat5, wea
ce dovedeste ca aici existau conditii prielnice create d'e scoala greaca
pregstitoare, de qcoala slavo-romana )i d e sprijinul materia1 acordat de
dornnie. Cu un an hainte, episcopul. catolic Balr8iC sublinia necesitatea
cregrii la Tirgoviste 2 unei scoli in care sa se iri,vete, alaturi de Gmba
rom5n5, cea latina.
Aparitia acestci ?coli In Tirgavigte nu este contingentz. Orasul
c?'evenise un centru cultura1 de prim ordin, gratie activitàtii prodig-ioase
a ~~oievodiilui Matei, sotiei sale Elna, cumnatului s5u Udricte si postel-
nicului Cantacuzino, tov Indriigostiti de cultura.
Existenta scolii a fost presupuss nu numai de XenopoI, ci c i de pro-
f esorul si istoricul literas trrgovistean Ien Negoescu. "
Cercet5rile relativ recente, bazate pe analizarea rninutioasg a i ~ -
voarelor cunoscute (h special a bogatei corespcndente a lui Ligaridis),
o denumesc ,,$coalG domneascìi: . d e eruditi@"'*. organizatii dk Ligaridis
dup5 rnod'elul colegiului iezuit de la Roma. Se pare c5 cei doi ilustri
profesori si-au divizat muma IncZ de la inceput : Petritis mnducea
clasele de gramaticti, cu e l ~ v iinc~piltori(prirnii trei ani de studiu), iar
Ligaridis conducea umanìtiitile : retorica $i logica - ce se studiau in
ultimii doi ani din cei cinci ai cursurilor complete.
Faptul c5 aici se fzceau studii filozoficc dovedeste cZt programa
era apsopiata de cele ale colegiilor academice apusene, corespunzìnd , deci,
primei paqi a ciclului d'e indi-t.amint superior. Aceasta asi,aura absol-
ventilar pregatirea necesa6 continu5rii s tudiilcr in domeniul f ilozof iei
ji ~tiintelorla marile universitgtl. ale Eurcpei,
Clasele cicluIui superior, conduse de Ligeridis, au f ost f recventate
pinii in 1651-1652 de cel putin trei serii de elevi, in ultima aflindu-se
si viitorul stoJ.nic Constantin Cantactlzino (nascut in 1640 sau mai ina-
inte, 1638-1639, dupZ relatia data i11 1723 dc contele Darnian, Hugo
von Virrnondt). Descoperirea in ultimii alzi a unuì ,,ex libris" latinesc,
datat 1650, pe o carte a lui Manuel Moschopulos - existentg in biblio-
teca stolnicului, ca si insernnarile de pe castea lui Basilius Magnus, da-
mit3 stolnicului de Petritis, dovedesc cunostintelc sale avansate de gra-
rnaticg latina si greacg la virsta de numai 10-1 1 ani. In ,,Genealogia
Cantacuzinilor" , banul Mihail Cantacuziiio scria clespre ce1 mai erudit
c5rturar pe care l-a avut l a r a Romaneascg pln5 la generatia pasoptistilor :

Istoria qcoaEeEor d i n T3rgouiste, Tirgouiste, 1933, p. 9..

q. Papacostea, Originile ZnvE#lim~ntu%ui superior Tara Romùneascci, in
,,StudfiU,nr. 5, 1961, p. 1160 ; $t. B$r&nescu, OP. cif., pp. 102, 209.
C. Dima-Drggan, L. Bacàru, o p . cit., pp. 47-50, 58, 60-61 ; CorneEu Dima-
Dragm, ?n ,,SZudiiu, nr. 4, 1966, p. 674 ; Corneliu Dirna-Draga, Biblioteca unzli
umenist rom8.n - Constantin Cantmuzino stolnicul, C.S.C.A., 1967, pp. 3, 393 ;
I. Ionqcu, in ,,Studii", nr. 4, 1966, pp. 634, 641-642 ; Virgid CAndea, in ..StuàiiX,
nr. 4, 1966, p. 655 ; Virgil Csndea, Stolnicul Ertf~eccntemporani, Ed. $tiir,tific&
1971, pp. 16, 10.
SEMNIFICATIA UNEI ANIVERSAR1 307

,,NumituE Stolnicul Costandin Cantacuzino, din copilZria sa a f ost

cu totul asupra inu@&turii: la limba elinemeli era un mare f220~0f" G.
Dintre elevii scolii sc mai cunosc pin5 i n prczent : viitorul domn
$erban Cantacuzina (care Impreuns cu Stolnicul si cu Brincoveanu vor
infiinta 13 sfirsitul acciolului Acad~rnia DomncascZ de la Sf. Sava, lu-
Indu-o drept rnodel pe cca de Irci Tirgovi$te), fratele sgu Drsghici si
viitorul mitropolit ortodox al hdealului, Daniil Andrian Panonianul {tra-
ducztorul ,,Tndreptarii legii", - Tirgoviste, 1652, prima lucrare juridicz
predorninant laica tipiirita in Tara Rorn3nezsc5: la cere a fost ajutat de
mitropolitul Stefan, cum $i de Petritis si Ligaridis - ,,dascGli desdvir-
siti, vestiti si foarte iscusiti", care l-au lasistat :,CZL toat6 ~nintea,fn-
$elep$ta,arztarea, supunerea $2 indreptarea)". 7
Printre devii posibili se aflau si fiii lui Udrivte Ngsturel : Radu
- Interneletarul 7colii rorndnesti din Cimpulung (la 1669$, Matciaq - -
ce1 Infiat de Matei Basarab.
Datele istorice asupra situatici politice din TLansilvania si cu-
noqterea precisa a nurnclui unui elev ardelean (Panonieniil) au dus
la conduzia cZi scoala dtin Tirgovi9t.e a indeplinit un irnporhnt rol In
f ormarea umanistilor romani, luptstori impo triva penetratici bisorici-
lor catolicg si ref orma% In Transilvania.
Prograrna scolii cuprindea ca obiecte dc hazs gramatica, retorica
si loqica. In cadrul retoricii, ctz avea un caracter enciclop~dic.p u p i n d
stiintele u m a ~ i s t e: istorie, etic5, politica, drept, literaturg clasiG, se
predau, ca discipline de studiu, cornpunerea $1 poetica lulterlor des-
prinsz din retorica), toate Sazate pe lecturi si comentarii, folosite ca
metode de EnvgEmlnt, De regulg, lectiile erau insotite dc exercitii p r x -
tice. pentru compunerea de dlscursuri, epistole, versuri, ceea ce se poate
deduce din nurneroasele scrisori ale epocii, f rumos alc5tuite chiar de
boieri, si din epitaful de pe lespedea funerara a lui Mateias, aflat5 in
hiserica Domneascii din Tirgoviqte, ce reprezinta un rnodel de versi-
f i c a t i ~ a ~ a r t i n i n d desigur unuia dintre cei legati d'e Scoala Dom-
neascg. Credem: de asemcnea, cZ si numeroasele versuri la stcmg, in
rornaneste, greceste, slavonest~, pe care le intilnim in tinZrit~irEIe
.,MvstirioU - TTirgovistc~,1651. ,,Tarnosanieu - Tirgoviqte, 1652, ,,Cheia
intelesuiui" - Bucuresti. 1678, ,,LiturghieM- Bucuresti. 1680, ,,Evan-
ghelie" - Bucureqti, 1682, ,,Aposto16" Bucuresti, 1683, a p g r u t ~an-
terioi. Academiei de la Sf. Sava, pot apafiine unor fosti elevi ai scolii
din Tirgoviste. Este sernnificativ ?i faptul c5 in epigraka slavona scris5
de Ud riste '!n pref ata ,,Triodului pen ticostar" - Tirgoviste, 1649
si in verslirile lui Daniil Panonianul din ,,Indreptarea lesi" - Tirgo-
viste, 1652, sint evidente cunosti~telede filozof ie antic5 greaca.
W e n e o l o g t a Contacuzinblor de banu'l Mihai Cantacurino, publicat5 si sd-
notata de N. larga, Buc. 1902. p. 292.
8
fndreptarea k g i i - 1652. M.Academiei 1962, pp. 10, 34.
V. Papaccistea, Originile..., p. 1163.
308 E W G E N FRWCHTER $1 GABKIEL IMIHAESCU

La Eiteratui'G, se studiau orgenizat, pentru prima oar5, rcriitorii

laici ai antichitztii greco-romane, stabilindu-se totodstg un contact sis-
t e m a t i ~cu a l t u r a Europei centrale l i zlpusenc, pe liilga cea bizaiitiilZ,
rare o deosebea de colegiile iezuite din Apus. La istorie, Ligaridis Sinea
lectii-prelegeri vii, s tirnind interesul elevilor pentru sultur,? si chiar
idealuri de eliberare de rub stzpinirca otomana, asa cErn reiese din
,.Chrysmologion" - opera sa cu caracter istorjco-uizio~ar, conceputa
la Tirgoviste.
In cadrul lcgicii, sc corneiitau operele lui RristotcE. si ale altor
filozofi, se forrnulau silogisrnc, se dczvaluiau si se criticau sofisme,
urmgrindu-se disciplinarea ,oindirii elevilor si dezvo1tart.a dcprindttrii
cle a cauta adevSrul prin foloslrea raliunii.
Existenta cilrrsurilor de logica si filozofie teor~ticg,cu mare forta
instructiv-educativa, a ridicat scoala ci! n Tirgoviste la nivelul celor mai
bune colegii acad~miccdir, Occident. In acca vrerne, logica lui Aristo-
te1 conslituia cel mai puternic tiintre instrurnentele prfn carc iimanis-
mul. era influentrit d.e clasicismul antic. Li~aridisare meritul de a fi
dat scolii o orientare progresistZt, neoarist&lic~, pe baza rationilisk,
cu nuante de materialism, spre deosebire d e cea cimilara din Iasi, do-
minatX de fllozofia traditionalistilor rcacS;ionari, care siistineau reve-
latia divina.
Crearea une! scoli greco-latine de riivel mai inalt, dup5 modelul
celor pregztitoare pentr~i.Universitate din apinsul Europei, a fost impusa
d~ reaIitiitile social-politice le legate de nevoia receptarii si dez-
voltarii culturii clasice umanistc pcntru pragresul cultura1 +i ernanci-
parea politica a rornsnilor ciin cele trei tgri, evenimentul Inscriindb-se
in curcn ti11 gencral a f infloririi inv5tZimlntulul umanist, ilustrat prin
aparitia unor astfel de jnsti ti~tiiIn Intreaga Europ5- ,.Nudeul acade-
mic" 'in TTisgoviste a avut menirea s5 formeze pe prirnii urnai~i$i care,
pr-in activitatc-a lor politic2 ?l cultural5 deosthitZi, a.rrpau sa d ~ t c r m i n e
cea mai ctrZiiicit5 etap5 a c ~ l l u r i iTnrii RornSnc~ti de la sfirsitul se-
colului al XTTII-lea si inceputul secolului al XVIIT-lea.

frnplinirea, in 1971, a 325 ani de la atestarea scolii tirgovistene

i:e-a prilejuit o aiializ5 a problcmei inceputurilor stiinttli logicii pe teri-
loriul Rornhiei, atit de difcrit ~ b o r d a t i pl115 in prezent.
,,Schola graeca e Iztins" din Tireoviste
'+ estci considerats Tncii prima
Institutie c;in T a r a RornA!:eascS, l i prlntre primele de pe teritoriul Ro-
ni5niei - 215turi dc celc d e la Brzsov, Cluj, Cotnari, Alba-Iillia, Iqi,
Sibiu - in care losicsr a coiz(;titi!lt un obicct de studiu. l"

q. P. Panaitescu, fnceputurile .?i biruinta scrisu'lui Pw Eimba rornàn6,

Sd. Academiei, 1355. p. 208 : Isteria lileraturii romdnn, I. Ed Acaderni3i. 1064. p. 341.
Anten Durnitriu. Xstoriu Eogicii, E.D.P., 1970. pp. 873-87:) ; WSc dictionm
filozofic, E.P.,1969, 217.
 Cercetgri mai noi asupra rnanuscrisc3lor skvone diil Biblioteca
Academiei R. S. Romania si Biblioteca din Scheii Bra+ovului au cobc-
rit sxlterior datarea primelor macifcst5ri dc. logic5 din tarc noastra in
secolele XIV-XVI, adicfi dc la inceputul statelcr feudale somanesti in-
dependente 'i.
Considerstii de ordin qtiintific si politic, genera1 acceptate, *te
obligà PnsS sa cautzm adevaratele Inceputuri ale logicii dtn Romania
in anticlnitatc.
Pornind de la aceasta, pe baza analizzrii izvoarclor greco-latine,
am gàsit suficiente stiri care atests preocupsrile geto-dacilor pentru :n-
v2f;area Iogicii.
htr-unul clin aceste izvoare se rnentioneazz precis c5 Deceneu,
,,observind indinarea Sor [getilor - n.n.1 de cz-1 ascztli-a .in toate, si c6
@i sint d i n fire destepti, i-a instruit in. aproape toate ramurile filozo-
fiei; ciici era un maestru priceput in acest àomeniu. E1 i-a invtitat
etica, dezviitindu-i de obiceiurite lor barbare, i-a instruit in stiinpele
fizicit, f 6c.ind.z~-iSE t~eZasc5conform Eegil or naturii I...], i-a invG$at lo-
gica, ;FEcindr~-2superiori celorlalte popoare, ire priointa mintii [...] Vezi
ce mare plficere, ca nQte omneni prea viteji sa se indeletniceascZ m
doctrinele f ilozofice, cind mai aveau putintel timp liber d u p 5 luptec'.
O cercetare rninu~ioas5trebuie sii coreleze si alte aspecte care pot
face lumin5 7n aceasts problema. Astfel, trebuie avute In vedere n u -
meroasele textc care vorbesc de pretuirea pe care au &t-o geto-dacii
filozofiei si i~tclepciunii,in genere. L3 De asemenea, se impune cerw-
tarea influer~teipe care a akrut-o giiidirea filozofic$i greacg asupra daeilor.
'Pn aceast5 dirtictiie, multi autori entici si medievali scriu despre simi-
litudinlle dintre filozofia l u i Pitagora si cea a lui Zamolxis. l4 fn m5-
sura in care Pitagora este studial de istoria Icigicii, este firesc ca, prin-
tr-o analizg comparatista, sa dedrzcem conceptiile 'lui Zamolxis, sus-
ceptibile de a fi incluse in istoria logicii rorn5nelti.
Nu trebuie uitate nici alte aspecte relatate de aceste i~voare,care
ar senri intelegerii inceputurilor loglcii : influente egiptene, orientale
li ale altor popoare de conta&, j%Identificarea lui Zarnolxis cu Tha-
11 Peku Lucaciu, Inceputuri aEe logictt romànesti, Ed. SBintificZ, 1970.
*= loràanies, Getica, 39-41, 8&73.
3 V d & u s Maximus, Fapte gi cuvints vrednice d e 'Euare aminte, 11, 6, 12 ;
Clemens din Alexmdrh, Couoa~ele,I, 15, p. 130 ; IV, 8, p. 213 ; V, 8, p. 242 ;
Origene, Impatriva lui CeEsus, I, 16 ; 111, 54 ; Thedoretus din Cyros, Tera-
peutice, I, 25.
14 HeUandcos, Obiceiu~b barbare, e.73 ; Stmbon, Geografia, VEI, 3 ; XVI,
2, 39 ; Clemens din Alexanidria, Covoareke, IV, 8, p. 213 ; Origene, Impotriva lui
Ceisus, III, 54 ; Porphyrios, V'tata lui Pitagora, 14 ; H ~ r o d o tIIstorii>
~ JV, 95 ; lm-
bltchos, V h t a lui Rtagma, XXX (173) ; Enea din Geza, Teofrast saw d e s p ~ snemu-
*rea sufletelor..., dialog P. G., LXXXV, 940.
iQtmbon, Geografia, VII, 3.
 E U G E N P R U C H T E R .pi G A S R I E L IiIFHAESCU
310

les, l"interesul dacilor p e ~ t r uprobleme de drept, l7 matematici, lS pre-

ferin@ pentru metaforg in locul abstractii!or,l%Ziestria lor in ,,?tiin@
buneior m~vinte"- admiratg si de Platon, care subllniaza citeva pri1-i-
cipii dialectice aZe Iili Zamolxis privind unitatea corpului, raporturile
intreg-parte $i cauz5-ef ect, analiza rnultilaterai5 a f cnomenclor etc.
Unui astfel de studiu i-ar servi si evidentierea unor trZs5turi spc-
cifice grecilor si rornanilor, intre care ra.tionalisrnul si realismul, cum-
panirea $.a-, transrnise psofilului spiritual al poporului rom5ri.
Asa cum prezenlarea altor domenii ale istoriei creavei spirituale
din Romania fncepe cu antichitatea, E este norma15 o tratare simiIarii
a istoriei logicii, cu atit mai mult cu cit progresul. ~ c e s t o rdomenii nu
s-a putut realiza far5 progresuì instrurnentului logic si al reflexiei omu-
lili asupra structurii propriei scile capacitati rationale.
En felu! acesta s-ar obtine o concurdaritfi a istoriei logicii din
Romania cu istoria logicii universale, in care aceasta s-ar incadra i n
mod organic d'e-a lungul tuturor etapelor dezvoltiirii accstei 7 tiinte.
h t r - o altg comunicare, arn argumentat aceste probleme mai amplu
cu referire la toate aspectele gindirii filozofice, inclusiv cele sugerate
de acad. C, I, Gulian Lntr-o recenta lucrare de rnitografic T ) .

i6 Pwrphyrios, Viaf-alui Pitugera, 14.

17 Imephus Flavi,us, Antichitdti iudaice, XVIII, 1, 5 [SO] : Horafiu, Ode,
III, 21, 3-24.
cf. George $t. A,ndunie, Istoria matematicii Zn Romania, Ed. $tiin-
tific5, 1965 ; Al. Tath, Aparitiu g i rttspindirea cifrelor in farile rom&ne, Ed.
Tehnic5, 1972.
i9 Ferecidc dimn Atena, fr. 174 ; Ciernens din Alexandiia, Couoa~ele, V,
8, p. 242.
m PIaton, Carmide, 156 d, e ; 157 a, b, C.
Tucidide, Istorii, 11, 97, 4 ; v. si Athanase Joja, Logos gi ethos, E. P., 1967,
pp. 274 sqq.
E Dinu C. Giurescu, in , , P a g h i d i n trecutul diplomatici rominesti", E. P.,
1566 ; Stefan B5rs5n-cu (courdmatm), IstolGa pedagogici, E.D.P., 1970 ; Romuiws
VuItignescu, Etnograjia - $tiintu culturii popubare, E. $t., 1966 ; G. Baz-bu, Arta
vindecarli Z n Bucureqtii de crdinioard, E. $t. 1967 ; I s t o r i u medicinei - studii si
cercetfiri, E. &ttldical5, 1957 ; G. Br5tesc1.1, HipocrutismuL de-a lungub secolelor,
Buc., 1968 ; V. L. Bologa 9.a.. Istoria medicinii uniwersale, E. Medicaig, 1976 ;
Bibliagrafia g e n e ~ a l aa etrnogrnjtei si ~ ~ I C E O T ' Z L E ' I LT~C ) ? ? ~ ~ ~ P SE.C , L., 1968 ; M. Alecsescu,
M. Macavescu, La ixvoarele astronowiei, E.E.R.,1969 ; I. M. Stefan, Famiiia Soa-
relui, E. St., 1965 ; Theodor Rosescu, Tim~uI,si miisura9.ea lui, E. St., 1061 ;
I, M. Stefan, Prietenul stelelor ..., Ed. Militar5, 1971 ; A u ~ Dirnboiu, l De Zn piatl.6
la hktie, E. $t., 1964 ; qerban Andronescu, Cadmos. S m r t i i istorie ct scrisul.u.i.
E. $t.: 1966 ; Dan Dumitrescu, Momente din istoréa tiparului romùnesc, Eucuresti,
Monumente $i figuri din Zstoria dst~rinomiei romkne~ti- E. $t., l968 ; Hadrian
Daicoviciu - Dacia de la Burebista la cucerirea romai18 - Ed. Dacia, Cluj, 1972 ;
Istoria medicinei romanesti - Ed. Medicala, 1972.
E. Fruchter .ri G. Mihaescu, Despre necesitatea includerii unui capito1 pri-
~ 2 n dIstoria spi~ituahia dacilor in istaria filozofiei d i n Romania, in ,.Crisiau (111,
Oradea, 1972 ; cf. C. I. Gulian, Mit si culhr5, E. P. 1968.
 En 1971, h I'masion du 325-ème anniversaim de la c r é a t i n du premi= mllège
de la Valachie, nous avons maiysé la questim des débuts de la logique sur le
tdt-aire de h Roummie. C& questim a ét& tres diffhztnment abosdge
jusqu" prkmt.
Schola g r a e a e latina" de TirgoviGe est considéd le prernier établi'ssement
33

culture1 de la V h c h i e et p m i les premiers surr le temitoire de la Rmmariie

a cbté de ceux de W o v , C.iuj, Co-, Alba-I&a, I q f , SiMu où la logique a
constitu6 un objet d'4tude.
Des recherches plus ,récezites s u r les rnmuscri,b qui se trmvent A b Bilila;
uthèque de 1'Académie de la R6publique Socilaliste d e Roumanie & à la Bibli-
uth&que de Scheii Bn+vului mt p m v b que les premières W e s ~ t i o n sde
lagique dans notre pays daknt du XIV-e et du XV-e siede, c'est-à-dire du dkbut
des Etats féodaux mumairlls indépendmts.
Mais, dm consid&ra.tions a'ordre scientifique et pdilique, gkneraiement ad-
mises, nous obligent & cherchm les vécitables débuts de la logique en Roummie,
dans l'antfiquité.
Par conséqumt, en mdysant les somes gréco-iatines, nous avons trouv6
des indices suffisants qui attestent les pr6occupations des Gktes et dm Daces pour
I'Gtude de ia logique.
Dans l'une de ces swrces on mentimne prkistimmt que & ,,qui se
,connaissai.t bien en phi'losophie, a instmit les Ggtes dans les branche de cette
scimce en remarquant qu'ils sont intelligmts et qu'ds lui ob&ssent m tout 11
leur a enseign6 I'ethique en les deshabituamt de leura m o e w brbmm, ii k s a
initiés dahs d e s sciences de la phygque, les fabant ainsi vi\= conhm+ment aux
J o i s de l a nature I.. / il 1eur a appri~la logique, ce qui les a rendus supénieurs
aux ames peuples au point de vue de I ' ~ p r i I.../.
t
Voilh quel grmd plalsir que des gens bien hravm s'wcupent des doctrines
dei la phidosophie ilmqu'ils iavaient un peu de temps. Ubre apr&s des b a W e s u .
Une xechercbe minutieuse doit sorréler aussi d'autres aspects qui peuvent
4clairer cette question, Nous devons de meme tenir compte de nombeux kxtes
qui parlent de l'estime des Gètes pour ia pphflosophie et pour la sagesse, en g6nérd.
L'gtude de cette question nous oblige h faire des xechmhes sur l'influerice
que la pensée philosophique grecque a eue sur les Daces.
Beaucoup d'6criva4ns mtiques du rnoyen-5ge trouvent des ressemblances
ent-re la phidmophie de Pythagora et celle de Zamolxis. Dans la mesure où
Fythagora est &tudi4 par l'histoire de la logique il est nature1 que, par ur;e
analyse comparative, nms déduisions les conceptions de Zzunolxis, susceptible~
d'&e cornprises d a l'histoire de la logique roumaine. Nous devons de meme
rnentiomer les autres aspects ,relatés p m les sources, qui servirajenit à la com-
m h e n s i o n de cette quatiun - les débuts de la logique : des influences &m-
tiennes, orientales, l'identification de Zarnolxis avec Thales, l'h~tér& 'des Daces
pour le druit, les mathématiques, la priorité de la métaphme sur l'abstraction,
lem compktence dans la ,,science des bons mots", competente admi& meme
Far p l a t ~ n ,qui souligne quelques principes dialectiques de Zamolxis, concmnant
 EUGEN FRUCHTEIE gi GAURPEL X I H A G S C U
312

I'unité du corps, les rapports entier-par tie e t cause-nffei, i'niialj-se multiple des
ph&mmènes presentés.
11 faut encore mettre en valeur queIqties t:-?.ih!c s p 6 c i f i q w ~ aux Grhcs e t
aus Raumains, pa'rrni lesquds le ration;l.lisrne, 11 iC,.T:srnc, !'Pr,.uiliSrc et d'atttres,
transrnis à Qa strutture spirituelle de notre peuple.
P a c e que la preceniXIon ~ P Sautres dornaines cle l'hIstoire de la création
spin'ltuelIe en Rournanie cornrnence de l'antiquité II c z t natuir1 qu'on traite de
mème l'histoire de la logique, d'aziknt plus que Ie p:*c~FrPr,d e ces donlaines n'a.
pas P t e %possiblesaas le progr&s d e l'instrurnent logirlue ct de :a renexion de.
i'homrne eur s a pmpre capacité rationnelle.
Pour conclure il faut dise qu'on pourrait ainsi a c q u e ; . : ~u n e concordante
de l'hilstoilre de la logigue m Rournanie et de I'hisloire d e la logique unives-
salle, où s'integrerait le long dcs aapes du d & v e ; u ? p z ~ e n t de ceti? science.
 PETRE CRISTEA

Biserica DornneascZi din Tirgovi~tecuprinde numeroase valori ale-

artei brlncovenesti, sub variate forme, ca m a r e a lucr3rilor de refa-
cere a rnonumentului ce au avut loc In perioada 1693-1698. Intensi-
b b a @motiilorartistice sporele atunci clnd analizilrn mai iatent, in acest
rnonument, fresca unor cunoscuti zugravi, in frunte cu Constantinos.
Intre numeroasele scene de certg valoare artistica, aflate in itono-
grafia Bisericii Domnesti, se remarca ,,Nunta din Cana Galileii", swnZ
f

pictatii in naos, deasupra usii de intrare la proscornidie. In errniniile

de pietura bizantinz se recomendz zugravìlor infati,icarea acestei scene,
astfel : ,,Masa cu bucate si cgrturarii si farispii 7ezind la dlnsa, si unul
din ei mai slavit, tiind pahar su vin ... ginerile cu barba rotundii +E.
mireasa 1ing5 dirisul, purtind In capeté cununi de flori ; si dinapoia
lor un tiniir, Cilnd cupii, si puind vin In pahar ..."
f n Biserica DomneascZ, aceastg s c e 6 este reprezentat.5 Intr-un
mod deosebit fa@ de rinduiala canoxiica prev5zutS in erminii. Pentru a
putea purta numele de ,,Nunh din Cana Galileii", zugravul a Sncadrat
discret In partea dreiptg a scenei pe Tisus li mama sa Maria, stind
in picioare, In fata vaselor de lut, prefgcind, dup5 versiunea biblicii,
apa in vin.
Lulnd in atenG cercetare nurnai personajele <grupate in jurd me-
sei de ospiil, analizlnd Infatisarea si costurnatia, xntelegind' r d u l pe-
care 11 ocup5 fiecare dintre ele in cadiul n u l i ì respective, ajungem la
convingerea C; zceast5 scena reprezinta o nuntii din farnilia brin-
coveneascS. '

i Aici se aflg, pe lhg5 cea mai bogats &sc5 roievodal5 din #ara n-tra,
portretele mor imp5~5tese blzantnne, un autupurtret al zugravului Conshmltinos.
si alte s m e cu demente ' c e $ semn5ficatii
i politdce, de care ne v m ocupa intr-un
mdiu viitor.
2 Icanogi-Qfia Arta de a zugravi biserici si icome biseriic~ti (dup5 m
rnanuscnis publicat in 1891. de adornitu1 intru fmcire episcopul Ghmadie al
Rirnnicului NouEui Severin), Bucurqti 1903, p. 266.
314 PEXRE CRISTEA

h prim planrul picturii, la stinga gi la dreapta mesei, sint dw5

personaje, singurele dintre nunta5i care ocupg loc pe scaune. Desigur,
prin awast5 atitudine se subliniazg prestigiul d'E care acestea se bricurà
In rindul celor prezenti. BZrbatul, aflat la dreapta mesei, ni se infa-
tisema ca o p~rsonalitate deoscbità, fntruclt : poarta in mina stingi
seeptru, simbolul autoritatii ; majoritatea nuntasilor - impreuna cu
nu
.1
. - :pri.vesc spre acest personaj s i nu c m ar f i firesc, c5he nas
(intre nuntasi ,,mai slavit") sau cstrc mirii s5rbZtoriti ; taraful grupat
in spatele s5u este v5dit preocupat s5 desfatc rnuzical, in primul rind,
aceastii respectabilz personalibte. Acestea reprezintii numai citeva argu-
rncnte spre a putea recunoaste. fgrg indoialg, In personajul descris,
pe Insusi voievodul Constantin Brincoveanu. Insiisi Enfiitiqarea pcrsona-
jului ne indeamng sa recunoast~rnaici prezenta acestui voievod .
Personajul feminin, aflat de cealalta parte a mesei, poarta coroan5
troievodala, reprezentind desigur o solje de dornn. Identifieind In dreapta
rncsei pc voievodul Constantin Brincove~.nu, este firesc sii admitcm
in scena arnintits l i prczenta sotiei sale, Doamna Maria.
ASiril omlps locul centra1 in irnaginea respectitG. Si acestia sint
infatisati purtìnd msoana voievdd&, .cS ei snmt neapkat un
cacon :i o dornnip. Se parne acum intrebarea : cine sint mirii si care
nilnt5 din familia voievodului Constzntin Rrincoveanu este infatilati%
aici ?
Pin5 in vara a n d u i 1698, cLnd s-a t e r m i ~ a t pictarea Bisericii
Domne+ti3, dintre cci zece mpii pe care li avea atunci voievodul Brln-
coveanu, au fost casgtorite nurnai trei fiice ; in noiembrie 1692, dom-
nita Stanca cu Radi1 Ilia?, la 5 noicirnbrie 1693, domnita Maria cu
voievodul Moldowi, Constantii., Duca5 si la 6 februarie 1698, dornnip
Tlinca cu Scarlat Mavrowrdat (fiul marelui dragoman al Poflii, Ale-
luandru Mavrocordat). Numai doi dintre sovi acestor fiice ale lui Con-
stantin Bnncoveanu au f ost feciori de dornni : Radu, f iul lui Ilias
oda si Constantin Duca, fiul lui Gheorghe Duca vodg. Este deci jus-
tificat sa analizzm In continuare numai nuntile fiicelor lui Constantin
Brincoveanu cu cei doi coconi. De dtfel, nunta lui Scarlat Mavrocor-
dat cu dornnita Xlinca a a v u t Toc, numai m patru-cinci luni, inainte de
terminarea picturii Bisericii Dornneciti si nu au existat nici motive se- A

rioase si nici timpul riecesar pentru a determina reprlezentar~a acestei

n~zn$l.

3 Fàra kdoialG, pictarea Bisericii D o m e s t i s-a Incheiat spre sfiqitul h i i

iunie 1698, avind in vedere datde ~precizatesub pomelniceIe cu numele zugravilcir ;
in naos pe :i~ntdul mcadrmmtului usii Iiunie 1'1 l ( e a ) t 7-06} si in dlar, ia
proscomidie, (iunie dni 20, l (@a)t 7206).
"adu logof5tul G r e c m u , Istriria domniei lui Constantin Bnsarab Brincoueanu
V~ievod.Edit. Acad. R.S.R., 1910, p. 92.
"dem, p. 100.
Ibid.! p. 1 ~ ~ - 1 ~ 3 ~
XDENTIFXCAREA UNOR PERSONAJI-. VOIEVODALE
315

In stinga mirilar se aflZ nasul, inf5tiqat cu o cupa in mina. Zu-

gsavul a respectat aici versiunea biblicg, potrivit careia nasul este
primul case ,,a gustat apa care se f5cuse vin" si pgstrindu-se aceast5
tendint5, naqul este singurul dintre rneseni avfnd In mina sa o cups.
Sub chipul ?i infatisarea nasului putem reèunoaste pe marele stolnic
Constantin Cantacrrzino. Nu este intimplatoare prezeGa stolnicului
Constantin Cantacuzino in aceasta sceng si, cu atit mai mult, ?n pos-
tura nasului. Cronica mentioneazz printre persoanele care au asislat
la una dintre nuntile amintite alci - nunta domnitei Maria cu Con-
stantin Duca - si pe ,,cinstitul si blagorodnicul unchiul Mgrii sale
Costandin Cantacuzino, carele au fost ve1 stolnis". De altfel, cronica
mai consemneazg si faptul c5 stolnicul a fost nas la citeva nunti petre-
cute in familia lui Constantin Brincoveanu.
De asemenea, considerzm deosebit de semnificativ a aminti rolul
important pe care stolnicul l-a jucat in via@ politica a T5rii Rorninesti,
Sn tirnpfil dornniei nepotului S ~ UConstantin Brin coveanu. ,,E1 era consi-
lierul de politica extreng al domnuluì in ceasurile de seara, expertul la
tratativele oficiale de dirnineats, CLI arnbasadorii strsini in trecere sau
solii puterilor veclae, convivul fin de la banchete, amfitrioriul oaspevlor
de marcg". 9
fn spatele nasului, in pictura amintiEi, se afla un turc. Cronica men-
fioneana l i amanuntul cii la nunta domnitei Stanca cu Radu Ilias a
participat printre oaspeti si Alexandru Mavrocodat, avind calitatea
de mare dragornan al Portii Otomane. Turcul din accasa scena estc
insa asezat izolat fa@ de meseni. E1 a f e in mina dreapts o cupa ridi-
cat5, cu intenf;ia tde a o s e r v i unei persoane de la masZ aceast5-
persoana fiind nurnai nagul. In mina stinga, pe care o tinc l a salti, aie
un ulcior, sugerindu-ne prin aceastg atitudine faptul ci turcul este
ce1 care a turnat vinul in cupa servita naqului. FarZ indoialg, turcul
ne este prezenlat aici in rolul unui servitor !a masa unde se afla si
voievodul Constantin Brincoveanu, Acesta insa nu putea f i Alexandru
hXavrocordbt, care - dup5 c m consemneaza cronica - participind
la nunta din 1692, s-a bucurat de o mare ospitalitate, a v h d ,,?ntoai.5
vremea impreunare si vorba" *o cu voievodul T5rii Rornanesti. Oas-
petele turc ,,a stat la Bucuregti ca zece zile, avlndu-l Domriul, la mare
cinste si bun5 primire" li, Sirnpla infiitisare a turcului din aceast5

"adu logoSfitul Greceanu, o p . cit., p. 100.

In i& 1704, la nmta domnitei Ancub cu Nicolae Ruset ; h 8 h n ~ r i1706, e
la n m t a 1.ui Constantin, finil lui Constantin Erincovemu, cu Ania B a l ~$i Pn februai-je
1709, la n- .lui Stefan, fiul lui Erkcoveanu, cubB5lwa Cantaeuzino.
Virgil Candea, StolnicuE intre contemporani. Edit, ..t.,tiin$ificj, 2971, p. 42.
Isteria Tiirii Romanesti d e la octomb~ie1688 p2na la martie 1717. Cronica
anonima. Edit. Stiintifirg, 1959, p. 35.
11 C. Erbicmu, Cronicarii greci - Cronica lui Chesmie Dapontes, p. 45
(cit. $tefan Ionescu si Panait I. Panait, Constantin Vod& B?.incoueanu. Edit. $tiin-
tifi&, 1969, p. 170, nota 28).
316 PETR E CRISTER

qceng in chip de tfngr, este Enc5 o dovada cZ e1 nu putea f i Alexanclru

Mavrocordat, care, in 1692, trecuse de virsta de 50 de ani. 12
In spatiul In care se aflii plasat turcul este qi o slujnicg, purtind
?n rnlini un castron, cu care ea se indreapta spre masa nuntasilor. Pre-
z e n b slujnicei aici clarificz si mai mult ideea lasupra rolului d'e ser-
vitor dat turcului la aceasta nunta. fnfgtisarea - pe care o pufem
considera simbolicg - a unili otornan fn aceasts s i t u l i e de urnilinta
voieste sii exprime atitudinea antiotornana f grii rezewe a voievodhlui
Constantin Brincoveanu.
Pentru a demonstra aceasta atitudine; unanim patrioticFi, vom
amintl +i consementa cu care Ti g%im pe turci zugraviti ca ,,paghi"
Er, numeroase alte rnonurnente {Vorone-t;,Moldovita, Hurnor), dar ca ser-
vitor inG - dupa cunostin@ noastrii - turcul este zugravit numai
in aceasta scena din Biserica Domneasca.
La dreapta mirilor se afl3 zugrgvit un b3rbat care poart.3, de ase-
menea, pe a p coroana voievodalii si priveqte spre personajul in care
arn recunoscut neindoielnic pe voievodul Constantin Brincoveanu. Data
mireasa este una dintre fiicele lui Constantin Brincoveanu, presenta
celuilalt batrfn voievod dovedelte c5 mirele nu poate f i altul! decit
fiul acestuia. Dintre Ilias vod5 si Gheorghe Duca, ai cgror feciori au
devcnit sotii domnitelor Stanca si, respectiv, Maria, pe cine ar putea
reprezenta acest personaj voievodal ?
Nepot al turcitului Ilie Rare?, ?i fiu al lui Alexandru Ilias -
si e1 ,,grecizat din talpi plnii fn creqtet" l:<, Ilias vod5, care ,,nu stia
limba t5rei $i griiia cu tslmaciu la divan" nu putea Pi present intr-o
asemenea scena cu evidenta sernnificztie politica.
In schimb, sint suficiente argurnentele pentru a recunoa7te in
acest portret nurnai pe voievodul Gheorghe Duca. %n1672, fiind domn
al Moldovei, Gheorghe Duca acord5 ospitalitate Cantacuzinilor perse-
cuta-t;i cie Grigore Ghica al 11-lea. Cu sprijiilrrl Cantacuzinilor, doi ani
mai tirziu, Gheorghe Duca ejunge demn in Izrz Rom5neasc5. En de-
cursul acestei scurte domiiil (1694-1 6 781, lui Constan tin Brincoveanu
i se faciliteaza debutul in viata politica a TSrii Romane@, acordin-
du-i-se rangul d e vtori logofgt.
Concluzia care se impune este ca aceast5 scena din Biserica Dom-
neascii inf 5tileazà nunta dornnitei Maria, f iica lui Cons tantin Brin-
coveanu, cu Constantin Duca, fiul lui Gheorghe Duca. Nunta a avut
loc la lasi in 1693, bucurlndu-se de o strallucire deoscbit5. Constaniin
Brfncoveanu, care ,,dupa al domnilor obiceic' nri a putut partiripa -
a fost reprezentat la nunta de ciitse ,,cinstite li mari obraze", intre care

C. Gme, Trecute uieti de doamne gi domnife. VOI. I, Edit. ziarului Uni-

versul, 1933, p. 234 (,,Alexandru Exagoritul s-a nascut prin 1 6 4 1 4 2 " ) .
l3 A. D. Xenopol, I s t o ~ i arom6nil.r din Da& Traiand. Edit. Cartea RcmA-.
neasc3, vol. VI, p. 44.
fi A. D. Xenopd, op. cit., vd. VII, p. 243.
cronicarul aminteste pe rnarele stolnic Constantin Cantacusino, pe
Doarnna Stanca, mama voievodtilui Constantin Brincoveanu etc. j5 La
aceasta nUntii ia fost de fa@ si mmicamii Ioi N d c e , care, avhd. T=-
gul de postelnic, arata ca mergea ,:cu alti postelnici, impreuns, cu
toiegile a mini, pe gios, inaintea domnului". l6Fiind martor al acestor
stralucite serbiri, cronicarul subliniazg si f a p k l c5 oaspetii ,,nuntirg
trei sàptiirnini cu mari pofgli si podoabe $i cu feluri de feluri de muzici
si de pelivZniiU.IT
Desigilr. sint motive serioace care l-au deterrnii-at pe voievodul
Constantin ~kincoveanuca, sub pretextul ,,Nuntii din Cana Galileii" , sa
infsticjeze o nunt5 intimplata In familia sa, si anume nunta domnitei
bkia.
In vara anului 1697, Conctantin Brlncoveanu este in~tiin@tc5
fiica W, dornniw Maria, a rnurit la Constantinopol ,,care veste rum-
pere de la i n i d piiarrintilor au fost, c5 e mult a zice de intristarea si
jnlea ce au avut pentru fiica lor cea iubit.5 si dori%". fntrucit pic-
tarea bisericii incii nu se Incheiase, este d'e presupus ca voi~voduls-a
gin& atun'ci sa imortalizeze .ckiiplS. diicei rgpomte mgr5vind.u-l in -S
nuntii arnintite.
De altfel, in cadrul planului iconografic, aceastg scena. este plasats
spre sfir3itu1 ciclului ,,Minuniille lui lisus" si nu la incepu'tul acesteiia,
cum ar f i fost firesc. Aceasta, nu din motive de spatiu, ci pentru c5
pictarea scenei respective a fcrst hotgrlts mai Urziu, in 1697. Absen*
voievodului la nunta de la Iaqi nu a irnpiedicat pictarea acestei scene.
Dimpotrivg , a constituit un alt rnotiv pentru alegerea nunlii respective,
in care prezenta lui Constantin Brincoveanu trebuia sa fie relevatg, ce1
putin simbolic.
Cgsatoria domnitef Maria cu Constantin Duca -
aprecia un diplo-
mat francez - ,,se face din motive politice", IQ Constantin Brincoveanu
.cixm$rind C ~ E $i al9 voievozi de ping atunci ai T5rii RomAneqti sZ
asigure prezenta pe tronul Moldovei a unui credincios al sZu, aceasta
fiind o garantie a luptei comune Impotriva turcilor. Alegerea nunlii
dòrnnitei Maria cu Constantin Duca - voievodul Moldovei. pentru scena
cerut5 cle iconografia Bisericii Domne~ti, s-ar datora deci si acestui
motiv nemarturisi t : unitatea tsrilor romane in lupta antiotomans. Pre-
figcrind prin curne",rle lzg5tura de slnge din* ,munhi si modoveni,
,,Nunta din Cana Galileii'heste prezentatii aici ca o datini romaneascCE,
cu adlnci rezonante si semnificaJii politice.
5iRadu logof5tul Grceanu, op. cit., p. 100.
l V ~ NecuIce,
n Letopisetui Tiirii J!Toldovei. Edit. Stiintificg, 1968, p. 86.
li Idem.
'"adu logofatul Greceanu, op. cit., p. 118.
L. Hurmuzaki, D o m e n t e privitoare la. istoria RomaniEo~,vol. V, gartea 11,
Bucureqti 1886, p. 246 (1693, 8 mai, Rapmtul lui Zen despre noile
proiec te de aliante familiare ale lui Constantin Vodii Basarab ...).
318 PETRE CRISTER

Valoarea dessebitg a scenei recpective este evidenta, IntrucIt ea

consernneazh un eveniment petrecut in farnilia voievod~ilui Constantin
BI"rmwarnu - nunlba domni@i Maria, si spore@e niumZirul partr&1ior
lui ~ o k t a n t i nBrincoveanu, Doamnei Maria, Stolninilui Constantin
Cantacuzino, voievozilor Gheorghe Duca, Constantin Duca si domni-
$3 Maria.
PreocupZrile voievodului Constantin Brincoveartai privind viitorul
@rilor romane - independenta si suveranitatea, aparate atunci prin
abilitatea diplornaticG a Stolriicului cSrturar, au oferit mesterilor zu-
gravi limpezimea exprimarii unui act istoric, Asa s-a nascut - m e -
dem, depz~indu-se limitele rigide ale erminiilor, scena reala, brincove-
neasc5 ilustratg de ,,Nunta din Cana Galileii".
 CONTRIBUTI1 LA STUDIUL ~NVATAM~NTULUI
PUBLiC
DIN JUDETUL DIMBOVITA.

I. fNVATAMYNTUL PUBLIC $I PARTTCULAR DIN ORASUL

mRGQW$TE f N PEREO,ADA REGULAMENTARA
MIHAI OPROIU $i TOMA @VINTIU

hcii de k fnceptul d d u i e1 XIX-lea in TaTile Rwmhesti s-a

fàcut simw un putemic av"inrt LA f o s ~ l o rdk pmducf;ie, wnornk lor
f i h d "mk-uni neccmtmit pro-. N d i e si muZip1eIe necesittafi ak m-
ciet5tii EWEL'U schimb%rri in kate domeniile, mi7carea 1.evohtionma din
mul 1321 repmzent31.d m imem~if; qmpuls pentru inrb-oduc~~a idei-
lor novabare, bknsificind proicieswl de d m m p u n e r e al o u i u i r i i
f exdale.
h ride mnditii, Pn mieb%eamm5nea5iza SP bdrepta ~cupa3i
repezi spre capitalism, se cerea izoit si invZtZrnintul, potrivit conep-
@ilio- Tnrainkk a!le lui G h m g h e b a r si d@ dtisciipoldlor Gi. Vechiul
hvafwmit, cu un pmun+t m a & r ckriical, d!evenise o piedwZi si
Regu!menkuii Chganic, expritm'lnd necesitatea reforrrngrii lui, i-a t m a t
noi dirmtii de dez~.oltam.
Pentru ca statul n-ar fi putiit suporta enormele chcltuieli ale In-
v@Zmintului nou, a foct adoptat ,,rnetodtrl lancastric, care in mod prac-
tic permitea cu mici cheltuieli instruirea de cZtre un singur profesor a
unui nurniir mere de .colari.

1 In RegulamentuZ Qrganic se arata c 5 ,.buna crestere este rea mai dintii

trebanta a unui neam ; ea este temeiui gi che~iisia pentru paza tuturar w z S -
mintelox pentru ca s5-si dezvolte putmile inwegatoare si morale si a le da o
povamire cuviincioasa pe calea vietii ,$i d e G t i l " . Se subliniia h p t u l c5 : ,,...inva-
titurile Incepaban f,iiiind de obste mai de trebuinta, se va aseza in fieean-e ma@
de cgpetenile du prin judete c5te o qcoal5 incepàtmre cu cele dintiiu trei dase,
localul trebuincios pentru acele ?$.=le s a v a inchiria si mobila cu cheltukh
locuitortlm acetor ora@"' (Reg. Org., Bucui-e~ti,ed. 18411, p. 3651,
"isternul h.ncastmian adoptat si in I5riile ~ m à n eoda6 cu Lntroducerea
invat5mintului in Emba natimala, a fost mai inahte cu dou5 decenii expmimentat
in Angh. Initiatorul lui, scotiand Re11 André si nu londonezul Xosepf h c a s t s e ,
care numal 1-a preluat de la ce1 dintii si SoIosit, a primit dela guvernd englez in
 Pentru indz-l~ima~ea noilor sclili, la sfirsitul anuhi 1830, a f n s t
infiintata Eforia Scoalelor Nationde, care p l à n u i s ~ca pina la 1 iulie
1831 sa d:escl-iidii ~cglripublice in lfimba n:atilon~ailii,in taa'ke oragele c q i -
tale de judmetu~e!a: inceput s-au ivit mari greut5-ti, astfel c i Efuria
$cjcoalelar nu si-a putut ~ e s p e c t aprogramud dcln cxuzls ,;n5p~raznicziboli
a holerei", izhucni't.5 in rrai-a tmului 1831, ,dln ,,lipsa cle c2se obstcjti
clcstoinice de a sluji de ~ c o a l ei11 oszsele de rapetenie a jrcletelor"' cclt
si d h dipsa cadIre,lor m p!.ie;~%tirepediagogic5. Rind pe rlnd acesk
greutli ai1 f ost Infrinlte. I cl&s ctil5uzitoar e pentru oi-gainizsbtc,riera
cZ ,,,.;educx$ia 'tin~rin5iest.e cea dir--iii *?nyrijil~.e[ce trebui? sa aibe o
nafie si cpa mai sfinta. datvri.e a stsphni'rii &tre fiescslre familie...6c
&ci ,....sm 1 a provoacS direct sau inciirizcb o nliscarie nu numa~iI??,terarS
...",
ci si n~1tionial5
F a t e curznld, Petrachc Fri.cnaru, unul din discipolii lui Gh. Lazk,
a reu~ltSS arg,mizeze ,.un culrs porma!" p~n't1-u p ~ gtirea 5 viito~dor
profesori. La 1 noiembrie 1821 a fost lmnfiintat l a $crala Centr~:!fi
clin Bucuresti cursul n o m n ~ ~p~n'tril
l insusirea me:todei lui l i m c a ~ k r ,cu
o duratfi d'e tvei luna, s u b con~lircereaprofesoruilui Gh. P,op, d'e la .aceeqi
ccoalS. PrI+rle ~primji'tineifi. c a r e au u m a t acecit CVTS d e pregatire, a
fost si Mihalache DrHghiceanii: viiiorlil profesolr mmit 113 Sirgoviste- "
Cu destule gl-8e~~itSti ;au foqt gasite 'localu+rilenezesare i n f i i n s ~ i ide
?coli. Aceast5 sarcina a revenit Marei Vornicii, care in septembrie
1531 3 h5mls c?nnuitoirii~lor d.2 jucimetr ponimi ,!...FAcheme nunmi decit
p c k t i 115,15duiit3rii rei mai Tncernniafi ai ohasullii acel'a de cgpeitenie $i
striingindu-se, sa fzc5 chibzuirea obc;.tzzb-;c5si sa l-iot51~eiasciipenltru sctzala
eri 37-F?la se intoicmi r?co;lr~a jn!bi'.-ar~l 01-2s. r\ c ~ s 5din cnle rn?nktisosti
s m ohsmte3ti,iar negFtsin!d 2semenF cz.s?, sa s e incl-iirilzze d e ca'ti-2 o~iri-
..."
san:iPU inczpcre C18estulS

anul 1811 ins5rcina-rea de a-l introduce in scoljle din tarn. Bucurindu-SE d e o

apreciere unlanim5, sistemuì monitat'ilal a fost apoi introdus in toate statele (?in
apusul Europei. <ai11;1 noi in Cara din anul 1831. ,,lrnprumutniul m e t d " lancastric
era privit alt.unci ca nwesar, deaarece ,,...se putea d a copiilor de pàrinti saraci
c,za dintii f5rn cheltuixlg invatiitura cu un profesor si in a c e i a ~ isala. 4110 scolari
urmindu-$i ?nvKtitur,ile. Sala d e clasii se irnpsrtea in doug, in fata aflindu-se
s~rnicercut9j3e,far Tn partea din spat.e douAspreze banci lun-3. Scaunul profesorului
era aqezst in-tre cele dou5 jumàtati. peritru a putea supravegilea a c t i ~ i ~ t esvo- a
lariior. Semice-rcurile erau ccmsikuite din tabla de Iler, inauntni finc5iniia putina
inti-a pina l a zecc $colari. Pe pereli, in dregtul sernicercuiiilor, se aflau ~tiriwite
iaMele àe tinichea, inai Sirziu dc- imucava, pe care se lipeau listele lancastrice
cu l i t e $i numerc. RroIesn~ruZ scrila pe tablfi litere, silahe ori cuvinte, pe care
clevii l e urn15rreau pe tablele lmcas-li-ice si 1-i rosteau in cor. apoi sub conducerea
~ n o n i t o r i lle~ ~repeta.u pin5 si Ie insuseau. Dup5 ce in\-5tau. sii citeasc5, trec?ai_r i n
prima banc5, unde s? afla o ciitie lung: plin5 cu n!sip ?i dupR CE invatav sic!
75 scrie, se d u c e ~ u In celelalte b h c i sa scrie si pe hirt.i.ic. Din cauza nseasia
~ ~ 0 1 wiricepgj;~ri
-i SCI nurneau ,.nisinari6*.
\ ~ ~ ~ rSt.lEuc. ~ T~~ o Evo ~ .trc5utiior
. biserice~ti: d. 697,'l831,f. 3.
"Idem Mi=. Instr. Publ. d. nr. 2530,1831. f . 23.
"7, D~rSghicemuilu va vpni la Tirgoviste? ci se va duce la Caracal.
"'v' A. Urechia, Istoria sconlelo~,vol. 1: p. 213.
 fn o- T"mgov%$e, ~ q d i r n ma judew~iDanbovi@, u r n a sa se
fnfiiripze o qooala incxptitmre, In mul 1831, dupti o sMtk$icii o f i c i u ,
orrascr;l m % r a537 M i , a 3874 1.mibri. C d m b d u - s e ponuncii
primite, dmnuirea judewlui a m v m t la 7 septanbrie 1831 pe fruntagii
orq,uIui, cmszalb?ndu-i p m h ,,gWkea ymalieti... &ci h v 2 i ~ tinmk-r-ii 5 ~
inkmeiaz5 fsricimeca unui neam...'" Aduriiawa a hot&ii s5 weae qmal5
Pn InaperiUie de la mihpollie, neImitee. S-a i n t m i r t ; $a rniborpolitul
tkii p e n h a ~apmbaad5t insblarea scolii cìd ~i mpairagflie n e s m lo-
claluZu5, fapt care a dus l& o 'in%r%~renq.sevZ.zut5. Vornicia neadmivnd
ieri in a m t a L u m a in-enit energic ?la30 noiembfile acelasi
m pentmi @ b k m rep&mWkr. C h u i r r e a la rindui le ia em't mhghis-
ka'hilui or@Zimsc E% @bea~cii ItumMe. Ace,sta: del&%tmfiind, a cGu4
4% sTi Iscape de im'&.ten@lesuprimilm sili, a gkit cu tale sCi IrimatZ Efo-
riei rapioiariite fdse. Astfe1, h diak de 29 mua~ie1832 m'aghis'tratu1 a-
nunw &i,,...l W u l de scada e s k m desiiviqire gata," cfhd 51 re&Wk
nici nu h c e p ~ m 5epamQile. 9 In a&qi timp s-a c m t Vomiciei W
ddegabk de a se smak bmt d h maghidtratului penim ia se efw-
d a raceste repFaQi', dar r&pwu!l a f ~ negartiv, t p m&vuil cZi pre-
gtitirea localului de scoal5 cade in ssrclna obstei ?i nu a orasului.
Loaibrii orasului Tìrgovik$e, FU ioviQ In d i anWnim-5 de un
incendiu puskiitol-, dle maaime si de w e t k m s-au dhpqi sa
cocnMbuie biimyte h a m e w j m mwi 1 c d l de qcdii publica, spmhd
c5 &erltuiiaRa s5 i. ppirieh T)e aici r e z d b I t o dt5 ?niErzie, si cu
t d k iams* m a g h m piu M - r 3 ra- Eforki $cdkIolr Niatio-
riaile irn ilrum arnie 1832 cà soobla &e W, mi m a si t r i m t k m
muri pofesw, indiikTndu-i-se $i m d e - ,,...sa se Ikirntrta un Miliah-
che, ce au fwt m 4 5 kahVe draiscaii hiki in Tirgovifle, ~ ~ u de -oml m
h~lepciunes i tmnmdt de w i i . ,,Acesrt .pmfemr nu -a dih1 dle cit
MiWache DrZaghimu, mi't din M'terik cu citiva an5 mai W&~te, $i
sa 3imeiak E r i m?o Sco;zlii pmtidar5. De &idin ~ v E a$ ~
merc IMght'ceanu la B u c u w ~ t i& urmeze" c u d nmdi de l a +odla
-WS~)
doug Juni s+u mai WUTS m dismtii data s5 se f a 5 repa-
ratii la chiliile de Ia Mitropulie, care ar f i msitat 1000 taleri, sau &se i
g&ea~& d'te d u @ imi avmtajmse. Apoi ra fost mvmaM la 12 iu-
lk 1832 o nu>uiilardwuaxae a ob$ki & -
t
i In , , ~ I Y S I U S Y cFiam&ii,
~~~~ liz
al &vi jumd se con$emna : ,,...k t i ora-ii a m t u i or+, f acCLKud. chib-
mire Tnpmun5 cu &&W rnaghistmt penbu cma de "&pere de Voa-
la. am h.oFt=t ca m ~ g h i s t m M sa cm- o casa penhin~ W&'' si

Arhiv. St. &n 1. Dlmbovi@, Clrm. jud. dos. nr. 276211833, f. 51.
a I d m , dos. nr. 2197J1831, f. 2.
QrMv. St. din jud. Dìmboviw Cl*m.d a . m. 219711831, £. 14.
10 Arhiv. SE. Buc. Min. Insfr. Publ. dos. m. 4139, f . 8-16,
n r ulntnterneie~ea~eoalelol-d i n Romanati gi Dtmbovita de ctitre
O ~ r ~ ~ h i c e a V,,
pitarril M.Draghiceanu, p~ofesorul.Buc. Tipogr. Gutemberg - 1914, p. 8.
 IITIRCEA ALEXANDRESCW
322

mwme ,,...cade fipo& Safta Cojaciimnicii, care sin$ sub lepitmpia

dumndIuZ polcovnicului Paraschiva Cojm5rexnu..." lzLoicui'borii orasu-
lui m a u si5 conkibuie, f&5 deosebire de s k u ~sodide, Ila stringerea
meide3800Iei,pr~1cas&, du-sesioaddemie@beniim-
pk8tqti din ms:a or*ene &Banii , , s a cisiuik" dlipa un w h i
ohi-rei, Mtocminidu-se Xisite de mnWibu;ab?li pe &tegwii =Ne. C ì . m i -
j;urie$uTui a apmbat taak l i s W 1 ~Tn dar5 die lida boierhr, cu ob-
servaia c5 : ,:.. obmnil
,p bojierilorr nu face Qebuin@ cisk ci sa-i ~ h...s ~
cgti p d t e sa i&a szlmg m i md'ta, mila ce s-P-u vàmt qez@i...u.
Boiwii nu s a rairST.at b indtimea pem'pusZ, s l w l b d a sume atit
d~ midi $i cu o &?t de mare intAmiem,'Pnc?t qmghisihh3 a fost nevoit
sa fa& Inwbme cirmuiitiodui : ,,...Mie pdarte a r m a lipsa d e h boikr"S,
cari lh ceildi@I'àkmitoai s-au pus m i cu prim..." 14. Pin5 ?a ; u m G b-ariii
de'% boieri s+u s&r3ns toit dup5 M à , cu =.le qreufa'te si multe d l i h @ i ,
Pin ,,ci& carehr de gcd6'" p a k cunoia:l;e e - a *t conWi!buli,ia
fiecacTei e g w t r i i sociale. R o i e i W mnFb-ibuiit m lei 937, parale 10, cìnd
ei singuri, ca mi ma9 bogaC;, djnjtre IoczlitoTri, al. f i purkirt acopw'i Inkeraga
swm2. Cso~lpomtiade negusbri a ca&irhit eu suma de 3ei 1042, parale 21.
de illa meseriasi s-iaru SWÙIE lei 621, par& 15. C m cam a ref- La
h w p t m Tm3p5~mm.-e sa dea vwu!n a fosit silit $i a conWibu5.t; si
e1 cu suma de lei 149, p a d e 20. Sudi@-sqmsii 9tkeSni-h.u dd"c lèi 66, i x
, , b h i c i i a [plrllgarii de oras si cdifele) lei 654, p d i e 11. Banii p i k w
1 4 4 q'colii s-aru swns si ddia -10miihmrii gatellor Ulmi, Priseam ?! Cola-
i

Un iajtubr nea-t a vtnit din a*

&
n i d s ~ ~ r p e r n o ~ i . a ~ ~ u l i u i , c i + e 2 0fie-e
Asffel s-au s$rEns in tolta1 lei 4070, parale 37.
0 I ~ &t, adiicglei 600.

vvis~k~u i
Sda3rldt Protu-
poipestm, care a Ii3sa.t rrro$mim p m ~ t X U ìnfiinrars un& scolli s u m de
lei 3200 cu S-a puitut ~ m p e r icheIWdh ~i.p~wa$itlorla m m-
pan7atta.& DupZ rnpiirrar~aa~&, rn~aghicibalmls-a grabit d'h n o u sa
salitite E f d k i s5 b-irnitii profescrr, da^ -iri acekq timp W iinsigb pe Eng8
CTrnu&e sa se trimit5 rne@gri rcanie 5 fdc5 rerepmatii ?a y o a l 5 , f%S cie
care nu s-ar f i putut incepe cursurile. l7Pina ir, primavara anului 1833,
nru sia f&mtinsii n'Smic, a*el cZ C. Cmo$eanru, C : ~ u ! i tju$e$ului,
~l ii
;mraghisMui pen1k-uhd?elirneaIG : ,,h dedu15 mirare fiinrcE p3nS
acum la un asa mare oras ca aceasts capit~lgce sa lgcuieqte de o c5tZt-
die h i e r i :i neguWtari ioamlmti cu s k e . nu so W-WG~ pma-
E,C-md la toste cel~Mkemati ne*mledtoarz"emaSe s-au s5vEqi-tde anul
-tremt qm~!2Ir,inimnd si profesadi "mbu kdaturirille lor. S d k a s c i i dar
'2 Arhiv. St. di, jud. D?mbovi@. Prh& .o. Tkg. dm. m. 31fl832, f. 32.
B A r h i v . Stat dui jud. Dimbovita, Primaria or. Tirgov. dos. nr. 31/1832, f . 61.
- Ibidem, f. 65,
@lbidern, f. 48.
e
f-
Ibidem.
l7 AThivek S M . d h jud. DimboviF. Prirnsria judetului DPmb, dos. 2197,"1831,
f. 32, 42.
IMVRTAMINTvr. PUBLIC $1 PARTICUI,.Mt 323

chsitLirtzrll maghishrt ce cin& :i adnrce aee~st5riebgrijitse din care izvo-

x%% oriice rnlhnire menleaxii, privind mu;l$bnea copiilor p&wc%niin-
W hWrnec5me, c5ti pbZi amm m mt iad5pav dlll Tiodmille hva@itu-
rii." IsPìnTi si R g d u n n u Gomesm, d6plui&bd judetdui D"3mhvit;a in
Adumma: Ob$ka&i $n reclam$ia sia araba : ,,..,tmtiio b s b uir2~eneasc13.
cu gas maire ta se face ?n- k v 5 t 5 M i..." iQingwek judete
din c a rh ~ 5 s s e r S in u d ru infiin$-a de * d i au f d t judelele
Teleorman $1. Dimbovita. Aici scolile incepstoase si-au putut deschide
miile de iabih in v a m arnului 1833.
Ihp5 o dtiz-na tamlnam. imraghisrtslahl orasului Tlrgoviste ia putut
rap?ta EfuTi.ei sffqiW1 pmgiitirii lmalulu~ide qcmla, e d !ia 20 apri-
lie 1833 kjimite~ea unui pmfesio~,dea== ,,...tinerimea se arai% ne-
cummt lla qcod6, f5~5ndi n W e h c%ndvirile psofeslo1lrui1...~Eforia h-
19 m35 1833 cii a fmt tnmit $ai m a Incleip5kom clin rirgo-
vi* chlibir p r o f e s d ce& de ob$te, Mihalache Bighiicioaninz, m e 1.a
&du1 G u l$ ar5t2iaQepreferin$a p m d ~a ~ d m?.El. abdvise ,,m des-
kiaiicie" 3mii din iuaiia f e b m i e 1832 c u m d g8jx-e da?& Ewarmsti,
die un iaan dk zlle ifrunc.fimfn;d#itnor+ul Camcal
M W w h e Driighfkemu Q msit "i TTi~got-jiskIla 20 Inmie 1833 ?i
de h inwput s-a Znhhat cu en-iasrn la mnca dle organime a qcolii.
A trebuit sa. supravegheze lucrar- rnobilicrului, sa-l inctaleze in sala
de lolhbii si ?n acelia"si itimp s2 f a & s o r i m @m%Yos. 32 In rapmtul
saiu ic3tn-e Efcirie d scda : ,,h cim'tea la raporttri cii la 20 a1e dei
Mi am smit "t: Ilargovi$e, unde am 21vu2;noroci~ìea gasi gi pe dumnea-
Iui rrevizond si ia dowa zi dup5 a mea W s ' h m-am apudxt a dh aviin-
ciloaisa iwhucqie pnchiu mobillarea ~coaIlei,d m nZid5jduiiex c5 va 1
sfiqit p$e pu$4115 VTFUI~, silind pe maghisWaEul ck aici
terialura~cele ~ebuilinsiaasepenitni giikkea b6ngilnr.G
4
& si b5rGjle e
-t;ileh ariinii...
-
$coa2a s-a deschis in mod festiv pe data de 13 iulie 1833. fntr-un
rqpx-t ~5b-ecimuim, pmfemu;l hfiiJi.p adtfel maidnrl h care se vor
desf5ijurra fnva.f;5%mile

6
: ,,...se vor u r n a Jirmba n a ~ i m ~ d15ipsiN
a,
sufereia nmmxicitii tirieri c h d adioameau m c5r-
La -'E sie h x r i e w 5 50 de elievi, ,,.&i mai multi
nisipari (imcep~hri)"27, dar dinW-un alt raport
Efmie
l n l prdesomilui c3re
cG : ,,...phhk?i vvin Ydatzi nua atft dk multi, EncR p?na la
ti--

s.i"qih!i a c e e i & m i , nZidiijduiesc cà se vor cornplechii bgngik." 26

tg Idem, Primi%& W. Txrgov. dos. nr. 31/1832,f. 99.

l9 &hiv. Stat, Buc. Mimist. Instr. Publ. dos. nr. 4139J1831,f. 19.
p0 Arhiv. Stat, din jud. Df.rnbo.l;i@. Prim. ara+ Tirg. dw. m. 31j1832, f. 103.
@ ~ r h i v . Sbt. Buc. Mimtst. Instr. Publ. dos. nr. 4139/1831, f. SI.
z5 Ibidem, f. 34.
Ibidem, f. 36.
 M I H A I OPROIU $1 TOMA $VINTIU
324

I)m&lii de biserid, care laveau elevi La inv5;2a'turg, v 5 h d mm cea

mal maaie p d t e IdSri ei p h a u la ?co& publici, au p o r n i t o cmpmie
cie diefaime, zvonind cii i-ar hvàta ,,...eresurri si nu lumuri sfintlc..."
$-i 2nd-au pe p&h@ s5-si mtrag5 colpiii.
Faiptul 1-a indi,azlrait nmtr~attiipe Mihalache Dr%ghioemu, inci't a
m u t cAmuibrilluidre j d e t sa l
h m5suri draitice Irnpotriva acestor de-
f5im2tmi ai 7waJei publie, ,,sa-i dd11c3 pe m$i ~ e e diascili i pai:ticu'ixi;ri
91 G le c5 nu nu voie a ppikni vreun $colar din cei darre odalta voi.
f i intxa$i ?la~ c d l apubli,cs, u d e vor E i tirmxt o sS@rn'inG rngcair, c5ci
nu vor mai f i ingàduiCicc28.
Mihaihiche Dr5ghimmu s-a c2Euzit in h-trega sa act5vita't.e dupi
Regukmen'nil ~calilordjzi Munteda, aprobat de c&@e Adunarea Ob-
qteasc5 Osdhara la 11 februarie 1833. Frogramul si o r a u l ~ c o i iel P-a
expus Mr-0 cm-e trimisa c'irmuirii : ...in clasul I se urmeazz ce-
''*
tima dup5 taib'lp si scrima dup5 rndelruri, in rlasul I1 ci'tire.a p~ cm,
scrima didtardb, ~itmetticadin gind si oa~~eca-i-e dedinatii si conjuggrii,
in clasul III catehism. elementuri dc aritmetIc5, cle gcografic :i de gra-
mafica : ceasurlle intrkli la ijcoa'IZ inaintea ,priinzuiui dte la 4 c&suri
turcqti p h 2 la 7, dupa prainzdle la 9 la 12'" ).
D u e duu3 luni de rnunc5 inmrtbata si In smpu! recupei55rii 1-5mi-
nerii In urm2 fata de celeilalte scoli din @ ,:-I a v k d qi aprobara Efor5ei,
cursurilie au h d t sifiit l a 17 sep'tlembrie 1833. Ellevii ah h a t o smittii
vacant;a. La exame~ulcu care s-a Ineheiat primul an scolar, a asistat
un nurneros pubfic, in frunte cil autoriatile locale. Despre rezultatele
dob-mate h * m ~ 5 ~ t m MihaIache
5, Dr5gh-i'kanu satih %:nraportul sZu :
:, ...TmE ad- a r h w muImit5, Imp-Wind p m t i ~ c o k i l o r+i
piwf esmului ~ T Xmii W de md,@uniri"3'.
C M Eforia $codelor N a t i o d a cclwt sa i sc kimitii Womatii
despre rnkimea ~ m i i ,Mihabthe Drsghiceanu si-?- inggduit sii faci
unele obsermi$ii aitice ?n legiitud cu dificuI1t5$jleinltrnpinate ?n m u l
prUndui an s c o k : ,,...Iau Sndr5mleak de a %rimfte attitut-ah1 p k prin
c a m &t cg lm@ s-liei este dle 7 s-t"injeni 71 p a l m e h i , lwgd de
3 stkj-i si p a h e %, fkir di odgflbr ce wupez, l u n e 1 die 4 stìnjeili $i
l=@ de 2 smjeni $i -!e palme. B h p i se afl5 douSsprezm de un
stllijtm si 3ap-k p a h e una, incgp&!bare f k w e de vpfx scd1ari. $mala
esie ìnde9tu.l die m e , 'lm5 wbi a sii colrnpIec'tdasc5 nu sunk dlll pri-
cina ~c~aleloir p ~ v a kIn . f W a & l e Zile 'au mai decxhis si un Cigwn m m e
R5ducmu o yoalr:, canile necdtenit W sile$te ah9 el, peaun si wiiralti
a m a g i pe p2rinIi de 'a-@ rtrage copiii de aki, zi&d c5 sstap7nir.a ri-
dirlnd ceaslovul si psaltirea din scoal5 si introduc?nd in locul acestora
zltele, a flam pe c q i i ser&ci ... De aeeea rog pe cinsitita Ef@k sa

R IbMem, f. 36.
'S Mhiv. Stat. din jud. Dirnhovita. Piirnsria, dos. nr. 31/1832, f . 38, 119.
I d m , Cirrnuirea jud. Dirnbovi@ dos. nr. 2801/1833, f , 38.
3) Arh, Stat, din Buc. Minist. Instr., Publ. dos. ns.. 4139/1831, f , 39,
bjmevoiasci ia popn nige rasmeniea ? a d e , &ci neputins estk ia se face
vrewi proges, pina va fi in fiinp" 31. Eforia Smalelor Na$iomde,
d h d wm!lta~iedesdm plfngmt~asemh&lmre si d e dlm ì n ~ a g i t d ,va
2une ~ml$le paritidm sub mtro;l,oblighdujl pe d W I i sg x confor-
m e ~ ~ & hS d ffl o xl Publice.
La 4 oicrtomkie, dup5 o vvactanw de nuyniai 17 &, vada 4nwpA-
h r e din Tirgovwe 9i-a mdeschis partirle p e n b un n m k de -peste 100
de q c o h i hscrigi. : < T usosirea 'twnpdui reee noi greutgti sdau ivit .peri-
t m $C&$. Maghiistrztull o ~ d u neglijase
i sii laprovizioneze cu l m n e
*a pentai k 5 , cu rtoak c5 pe m q i a ocra~uluise aflau Pntiase pgduri.
A fost nevoie de intementii xepkate ca, sa se aduca IieriirLele necesare
inc~lzituluisi astfel sii fie irnpiedicati pgrinvi a-@ retrage copiii din
pricina frigului. 33
h bceputul mdui 1834 Efuria a Tnfih$at In fiiecam o m ~Idie v e -
d i - @ cLte un Comikt die irwpeeie, avind samina de a spxijini si mn'tmla
d i . Comiiketei1e a-a
""E
=
nici $ ~ l d o r19: hp*
au fost a J c 5 x i k dirn mwii boieri I&-
makridu9 didactic. Pdesomxlt qmlii dkn Tlr-
go~l@e a sdicih't 'in dese rlndruri Efmia &-i tr?irnik5 ci&@, :tabI;e kuw~ic-
trie, (un iath~geogrdic pmcum si h a r h TSrii R o m h q t i ,,..;;a~%~d tre-
buin* ma, p r e a m si ?n kwx~tam arait!atLc 3? A p i chi% paTinGi ele-
vflor ani c a m t d&We seukiiti ~ J i i lavbid , prmhd iobiei kle la opri
corpiii rru sap'tarmlnilie &sa genku diferite SrebuTi gmpod5re$ti, mai cu
searn5 Ki kirnjpd d ~ d u de i vii si die poimb. La h h b m da& n-ar
f i camd ca aceqti elevi sii fie lndtepk-tati penku fwven@ lior m g u -
iaG, EfoPiia ra raar>uns C% profesorul ,,.., paate "m t d t i vremda primi
copii ln smal5, fiinde5 h scoah hn-3.s.tricii sun't 12 chstilri si pmfk-511-
du-se scolarii de Jb un c1as la dtul, se poate tdtdeauna gssi Iioc unui
sc01iarr la wlul d i n h a c e s k 12 &suri, fie de orice ,md dle "mv2@'trmZ. -."
q-

La b d i c a se puteau fnsdie copiii In ltot cwsd anulrui, p k 2

si ?n1mra iiuriie care e= r3kima 1 ~ die5 scwUa, Tnainik d e vaiclaoltg.
~nvinglndlacestte greutati MihMa~3heDriighiceanu a izbutit sCi k-
mine ?i al doilera iarn qcoliar ?m l u m mai 1834. CucmIWl dle htsrpec@le
rapoTtat Efor5ei cg adunlarea wlor veniti sa asiste la exammie, :,...au
luart; m e m d w ' i r e pentru sllin@~ inbbuin$ab d h p e a d, pmfesor,
~1~10sc"uid , Si de ~1ndultacles+k va-
foliosul e 1-a!u dobindi%~ c o h i i " 37.
cain@ a fo* tat. sami.5, a sa poat,? rempem Intimierea, f&$g de cere-
ldk scoli din -, care t~mimsa8ce1 d~ ai itmika ail de inv5@%~~1?L
haintea redeschiderii scolii, profesoml a efectuat, dup5 instruc\iu-
nile Eforiei Scoalelor Nationde, ce1 dintii recenszmint al copiilor de
32 Arhfv. Stat Buc. Minist. Instr. Publ. dm. ns. 4139/1831,f. 40.
Ibidm, f. 54,
Ibidem, f. 60.
Arhiv. Skt. Buc. Mhist. Imtr. Publ. d a . , nr. 413911831, f. 96-97.
37 Ibidem, f. 100.
virstz grolarz din ora7ul Tlrgovi~te.E1 a ggsit 249 copii, dintre care
119 ce au frecventat scoala publi&, 53 erau cupringi in scoli private,
iar 77 ràrnaseserZ pe dinafarg. hairitindu-si raportul, Mihalache Dr5-
ghhiceiarnuriu s-a t p u t ~ opri
t sCi mu incbpte o n o d critica. %mpo'Griva
$colilor particurare, scriiiicl : ,:... lnvSj2turile ce se urmeaz5 pe la par-
ticularii invà@tori, este cunoasterea lilerelor pe f oi@, ceaslov, psalti-
m si aghioase. Plata de fiestecare copil este cite doi lei pe luna iar
la invZtSitosu1 grec FS 100 lei de copil pe an, care preda lirnba eli-

c?i la scolile particul 9

neascz si frinceasc5' . .#. Ceea ce ?il revolta oe1 ,mai mult, era fap'tul
predau ,,...inviitatori far5 a se cerceta de au
Treuna din calitstile cerute". m PuQni copii se duccau insg la actsle
scoli, cei mai multi prcferind scoala publlc5.
Exarnenul public din 16 septembrie 1334 cu un cerernonial deo-
sebit, datorltg faptului cii au asistat ,,cornitetu1 de inspectie, toate au-
toritstile vi o multime d e p5rin$iGL, care au awuI'h5 czr mare alte~$ie
cuvintarea profesoruE~ii. Elevii ali dat r5spuncuri f o a r t ~bune ,,atit la
geografie? aritmetica, gramaticg si catehism, precum si la alte inva$%
turi," m Examenul pubfic de sfirsit de an a fost in acea e p e unica
manifestare culturalZi din orag, din care cauz5 atrsgea -
un nurneros
public. Cu flegikimà mindrie profesaruil p l i i a p u h t 'mie in r a p x t u l
sZu ,,...in tot cursul ceasurilor c'it a tinut examenul, parintii scolarilor,
rudele lor, precum .i toti ceilalti dupa dinafar5 privitori ai aduniirii,
v h a lacrimi de bucurie vgzlnd tinerirnea c2i In asa putins weme au
inceput a se lumina cu invSt;Zturi, scspind de negura nestiln$ei.'""
Noua qcoalS s-a deosebit fundarnental de cea veche, burghezia, in
epoca sa de ascensiiine, dindb-i un caracter progresist. Aceast5 scoala
avea un caracter democratic, putind f i frecvent& de copii, farà deo-
sebire de treaptZ social; sau de nationalitate, de arnbele sexe. Gratui-
tatea invataturii, ii asigura o buna frecvenw. Din prinlul. catalog - pe
an5i 1834-1838, EA L' A c5 qccrala public5 'din Tkgoviqte era
mixtg, frecvenbtg de 99 biiieti si 20 de fete. Ca virsts elev"!i erau cu-
prinsi intre 4 ani (un singur copil) si 15 ani (doi elevi), insa majorita-
tea o f-au wi de la sase !la mce mi, 92 elevi 'd5h 119 ?risorisi. S&a
a fost deschisii & . t p n h copiii din ora? c2.t vi p t r u cei id.e l a saite.
In cei 15 ani de vxisteri@. scoala a fost Trecventatg de zeci de mpii
din mai toate satele judetului Dimbovila. Boierii cu pozitii predomi-
nante in via@ social5 $1 politic5 a orqului si-aru %rimi5totusi copiii la
p & cornunal5. Neavind m daracter exvlusiviSt, la accasa y c d i i nu
putut inva@ si de greci, sii-bi, bulgari, d b a n ~ z i ,%mi, gelmans,
evrei $i due ocupatii si ltreapt5 m i a l 5 in c a t a l o g d pe anii

Buc. Minisi. Instr. Publice. dos. nr. 4139/1831, f. 106.

Instr. Publ. dos. nr. 3390,'1340;f. 2.

TNVATKMINTUL PUBLTC $1 PARTTCULAR 327

1834-118M s-,azz. g b i t b4 f i i d.e nlegustari, 13 fii de mmeriqi, hY.13

fii dne phgtri, 12 f i i d e boieri, 17 fii de boiamasi, 8 iEii de ckrici.
fnceplad cu anul 1835, ~ c o a l asi-a deschis portile tmmna, ca si
ce1eM-k scali d.in $ara. La sfbitul mului scolar 1835-1836 scada "ince-
p51bam, dmurni't5 si natiomls sau mm a dat prima prornotie de
absolven$i &ora li s-au hmkìat &estate1
Pentru notarea clevilor, profesorii se foloseau de dous feluri de
cataleage, de unul lunar si de altul anual. Eforiei i se inaintau situatii
scolare lunare. In catalogul completat; la sfZrsitul ariului ?colar erau
trecute : p w t a r ~ a ,f recventa, notele obtinute in £.iecare luna ?i gradd
[rndia) de absdvire pa?tru f i w e dasii. Cei mai bmi devi erau notati
cu alificativele de eminerit si gradul I, pe c'ind gradlele IL si III obligau
la ~ e p e k r ~ a
&n(dui.
Scoala bcep5ttoarc din Tirgovi$e CI-a situati3 iln c e n N mqului,
fn mah.alaua i , pe IwuI unde in pmzedt se afl5 pab-
tu1 pos;tei. 4"coalh, dup5 d e s c r i e e a profesodui, avea ,,...rimai o sali
de predare lunga de 7 s t i n j ~ n isi jrrmztate, iar largg de trei :i douii
palme, douiisprezece serniccrcuri, zecc banci, $i incap ~ a i z e c i scolari
la semicescuri si qaizleci in Enti" 4% .ladirea. qcolii, veche incii die la
cwnpgrare, nemaifiirid reparata d'i anul 1833, avea mari skic5ciumi
la iacoper$ si la zidusi. Fde greu p r o f e m d ei a obJhut de da ma-
ghistrat fonduri pentru reparatii, stringind suma necesars tot prin con-
tributie public5 ". Cu-bemurruT din 11 ianuairie 1838 a cauzat qcolii ntii
. ~ igrave sWic8ciuni, m nu s-au pùbt t i m e nici mrsuri. Din
nou profesorul a trebuit sa alerge dupà fonduri si cum maghistratul
; i x5mas surd la ~tolateapelru~ile ; reparratiile s-au f 5cut dim banii pmprii,
scolarii p u t i r ~ 4sZi se Inapoiexe la scoal5 dup5 24 zile de intrerupere
a -9mido@J De la mace& m h m u r clgdirea qcolii a r 5 m x subredg, in
fiecare an fiind necesare reparatii costlsitwre. Tnc5 din anii 1839 s-a
ridicat problema construisii unui nou 'local de qcoalki, ceea ce se va
realiza de abia dup5 un sfert de veac, oralul avind bugete modeste
si neputin'd d ~ c m d a t suporta
a o asemenlea chelituliala.
Lip.sa manualelor a constituit atit pentru profesori cit si pentru
elevi o mave d4fidtate, mlm le-a lngreunat; mult mun'sa. La Inlceput
- ..

Arhiva $coli generale Nr. I din Tirgoviste. CataTogul anilor 1834-1&38.

Arhivele Sht. Buc. Minist Instr. Publ. dos. nr. 8863!1836, f. 124.
GArhiv. Stlt. din jud Dirnbovifa. P1rirniifi.a or. Tirgov. dos. nr. 54/1880,
fila 23.
Vezi nnexa I unde se gkeqte plmul vechii scoli.
Arhiv. Stat. Buc. Miniat. Insb. Publ. dos. m. 6898/1837, f. 56.
Arhirr. SVat, din judetul Dimbovita. Prirn, oras. Tirgov. d a . nr. 24,'1847, f, 3.
""Xbidern, F. 6..
4"bidem, f . 7 - I 3,
m l b i d e m ; dos. nr. 911839, f. I.
Ibidem, f . 12.
n+u exisht d&t UbIieZe &&ve, ti;p&ib m @jta EXorieri. h acekqi
timp s-a cemt m o r a dintre profesorii $coalei Centrale din Bucureqti
s5 elaboreze ,,Wmanuale", ai&tuite dupg table, urmrnd a se tip5ri
ou chefiala b e i Scderlmr ,,...msii t5 capii re- si an;3s& m v z ~
ce vor InvZita 111 scoala dup5 table". J-cepind !i-din clasa a doua Inva-
~Gturiletrebuiau sa se fata dupa m n u a l e scolare. Multi dinlrre scolari
nu si le-au putut insii procura din lipsa mijlcracelor materiale. Regula
era ca acqtia sa nu fie primip la curcusi si Eforia chiar luase o hota-
rmkeIn awst s a , dar Mihadache Dr3ghiemu n-a aplicartr), de " t a
de a tnu r5m'iriie m p e a putini p k r i , penm &icei i mai mdti r l r ~si
le putmu cu~nparia.13
Din anii 1838 au fost fnfiinlte scolile s5testi, invgpmintul ele-
mm%arlextindndw-se in WaW judetele @rii. ProFeswii sdi.lor nratiod~
din orasele de resedin.5 au fost Ensarcinati cu pregatirea inviiHtorilor
siitesti. La scoala din orasul Tirgoviste s-a infiintat un ,,curs nomal",
numindu-se de a r i +i ?mal5 normala. Supraaglomeratii, scoala a avut
un program incgrcat, cursurile Qnind de diinineata pina seara. FGrg sa
aibe alt ajuter, decit un dnscCEI pentru muzica vocaE, Mihalache Drà-
ghiceanu a predat ani de zile la ambele cursuri, fn pauza de prinz e1
intra la cursul candidatilor de SnvjStori, fnwindb-i in rnetoda lanca-
stricg. 5"coala normaE din Tirgoviste a pregstit invii@tori pentru
cele 160 gcoli satesti din judelul Dimbovita, functionind f 5 r Z intreru-
pere clin 1838 pin5 in 1848, cind a fost desfiintatg.
Vaccinatul frnpotriva varsatului a devenit obligatoriu din anul
1840, vaccinarea fiind introduca in %ara Inc5 din anul 1233. Efona a
fnstiinwt pe profesori l-.. sa nu mai primeasc5 in scoli iiici un copil
care nu va f i altoit, 55
Tot din anul 1840 s-a luat hotzrfrea ca ,,...scolile nationale s.2
fie fnzestrate precit putinta si mijloacele vor erta, de bibliotecZi cu-
prinzztoare de orice caqi s-ar publica...", urmind a £i aqezate fntr-o
,,...inciipere hotZrit5 pentru publica Inviit3tur5'\ ... Primariile din ora-
sele de reledintg au fost obligate s2 treac5 in bugetele lor in fiemre
an cite 200 lei pentru plata càr$ilor. Cii$ile erau expediate prin grija
Departamentuhi Vorniciei, din care un num5r de exemplare erau
oprite pentru bibliotecg si pentru premii scolare. In area vreme ne-
existind libriirie ?n ora+, Mihalache Dfigliiceanu, in af ara sarcinii de
bibliotecar, o mai avea si pe aceea de librar. In plasarea ciirtilor pe
la orasenii cu s t x e materiaE, e1 era ajutat de secretarul maghistra-
tului, primind pentru aceast5 muncg rabatul de 300/0.

Ashiv. Stat. din Buc. Mini&. Instr. PubLice, dos. nr. 6695 "leil, I. 12.
53 Arhiv. Stat. Buc. Mi,nkt. Instr. Publ. dos. nr. 6698!1837, f. 52, 53.
Idem, dos. nr. 6971/1838,f. 118,
55 I d m , dos. nr. 339011840, f. 4, 5,
s6 Arh Stat. Buc., Minist. Instr. Publice, dosar 339CC1840, fila 18.
 .C toate rnultiplele sale ocupatii, care Ti absorbeau cea mai mare.
p& d h Itimp, Mihahchie Draghiceanu a mai trebuit, lia m a Eforiei
s5 ah5itrukc5 qi h&ta judetdui DYmboviW. In+mmind lucriarea ma mig&
care i1 caracteriza, e1 a rcusit sa stabileascg ,,...pozitia sau depgrtarea
satelor, a d e v ~ a t alor numire, ce era gresit in copia ce s-a trirnis, di-
re@ia riurilor si a drumurilor celor mari, cum si ocolul judevlui in

partv inspre apm, unde s-au luat vreo citeva sate din judelul I T i 8 -
siei" s7 Dup5 aproape zece ani de funcoonare, ?coda publicii din nrasul
Tirgoviqte si-a cigtigat un mare respect in ochii locuitorilor $i a deve4
nit un puternie focar de rzsprndire a culttrrii. Ea a reusit sà se irnpuna
adunind i n t ~zidirrile ei majoritatea copiilor de 1rXrst5 $colar&
In anul 1842 in afara scolii publice, undk in acel an Invii@u 143
elevi 58 mai exlstau Tn orasul Tlrgoviste incii trei scoli particulare, avind'
la un loc 20 de elevi si folosind ca predare limbiie romana, francez.2
$1 grezcz. 59 Doi ani mai tirziu, ?n 1844, sint arnintite nurnai douii
$coli romanegti, frecventate de 12 elevi. La ele se Invata dup5 ceaslov
si psaltire, ele fmc~orzlndpe Unga Mitropolie si biserica Stolnicului,
la ultima desfacurindti-si activitatea GhitZ, fiul h i Gufa 9r~ovniw.L.~
In anul l845 la ? d a greceasca, reinfin.45 acum, invatau 6 elevi, iar
la celeldte scoli particulare cire foloseau limba rom9ng pentru pre-
dare se intilneau decit 6 elevi.
Scalile particulare erau in acease perioads tot mai nestabile, nu-
mZrul elevilor fiind in continu5 scadere. Singura ! p a l a care reuseste.
6 se impwia ?i m e isi desf5ywr5 activita-ka o lunga ,p&iotadà de
timp a fost scoala nationalg cond1us5 d e Mihalache Driiclaiceanu. Pre-
lui= de toti locuitorii ora~ului,ea a fost apreciat5 si de revizorii sco-
lari care au inspectat-o si care au scris in procesele lor verbale fZci;te
cu ocazia i n ~ r n i i l o r& ?,...devii erau bine inainbti la inv5pturg,
canlelaria, registrele si biblioteca bine rinduite"'. 62
U n eveniment de seama in vieta orayilui Tirgovi~tea fost vizita
d o h m 1 u i G. Bibescu "m ziua de 5 septembrie 1845. Printre in-
stitutiile vizitate s-a numiirat si scoala public5. Profesoml ei a fgcut
descricrea primirii la gcoala a dornnului in raportul sgu c5tre Eforie
ariitind CZI ,,la capul sciirii am esit intru htirnpinarea 1ngl-t;lrnei sale 4n-
conjurat de 6 scolSrite in alb. fndata ce domnitorul a intrat fn sal5
si s-a apropiat de catebra, unul dintre scolari a rostit m cuvlnt pG
din afa;ra. Domnitoml a emminat m 'aceasit5 oca& opt mpii din d a -
sul al. 11-lea si al 111-lea la citire, scriere, la catebism, h aritmetica si
la geografie, carii au rgspuns prea bine'" La plecare. poetuì Gr. Nex-.

57 Idm, dosar 6071fl838, fila 118.

58 V. A. U.rechia, op. cit., p. 68.
Ibidem.
Arh. St. Buc., Ministerui Instructiei PubIice. dosar 1806,/1844,fisla 145,
G' Tdem, dosar 1746/1845, filc? 98 v.
G2 I d m , dosar 1749/1845, f i h 256.
 M I H A I OPROIU $i T O M A SVINTTU
330

andrescu, aflat In siiita, a imNrtit din partea domnitorului cite SO

de galbeni ca rasplata pentru fnimoasele r2spunsuriU.GR fn toamna ace-
lui-i m +coda a fost vizitta$Z $i de hiitropoili~lWrii, c a r e *i e1 ia.
r h a s rnulturnit de nivelul. la inviitiitura al ele-irilor.
Bun organizator. Mihal che Dr.53hiceanil s-a intcresat Indeaproap~
,de scolile particulare, avind si irnputerniciri oficiale in acest sens. fn
anul 1846, e1 comunica Eforiei ca ,?inv@gtor de limbi5 strZina aici in
ora$ avem numai unu, anume Chiuchiurni, care au preda htr-o salà
& m e , ci face vizite pe la unele case, w%"t;hd +~loIa~LEor
5-n 3mba ffan-
cez2 citirea ?i scrierea, printipuri de Lgramatic5, geografie si aritrneti-
C&.. doredindii-se ca are bunc printipuri la inv5tZtura ce aratg..." 6"
In a d q i an ?n orasul Tirgovi+te se mai htì1n.e;~~ dous qwli
particulare deschise de doi cintgreti ..anurnp R5dlicanu, cintgret; la bise-
ric~Tirgului, care avea 20 elevi iar celalalt, GheurgIie cirit5retul care
preda Intr-o inczpere de la Mitropolie la 10 elevi".
Se constatii sii nurnarill elevilor de la scoala national5 este in
continua crestere $1 diil aceast5 c a u a inceplnd din anul 1846 s-a in-
fiintzt o vmlZ incepgtoare pentru satele Ulrni, Colanu si Priseaca avind
6
Invii@tor Fe Nimlae gdzriceanu, absolvent al scolli publice din Tir-
goviqte din iarnul 184 GG A fost O mgsura '9ua"ta In vederea uqur5rii qcofii
pulslice, mpra~@omerati.
Prin noua lege de reorganizare a fjcolilor pubUcc din anul 1847,
s-a infiintat clasa a IV-a si s-a numit un al doilea InvZMtor pentru
cksele a 111-a s i a IV-a. primul rarninlnd sii predea la clasele I +i a
IIda. La pmidta publid din ora3ul Tirgovi$te a fost nmit ha 129 sep-
ternbrie 1847, ca ial doilea Tnvh$S;tor, Grigore VlZidescu, sosit ?;n ora!$
p? dafa de 5 mtornbrie w e b i m. fn 15 &tamb.rie 1847 e1 lsi aralta
nemul~umi tea printr-u raport inaintat la Bucuresti, cFi maghistratul n u
luase nici o masurs pentru @sirea unei a doua sali pentru clasele luj.67
Arproape s-a repetdt aceeqi s"irtrza$ie c a in mul 1833, la vedireia
lui Draghiceanu. Din nou la insistentele cirrnuiril, mzghisti-atd a g&it
local dc 1coal5 la ,,chiliilc Stclii, metoh al SfintuZui Gheorghe nocr,
uncle din v ~ h i m ea fost si qcoal5 greceasca, ,,unde cu mici reparatiuni
din dou5 chilii se putea f,ace o sal5 fnc5pStoare de 60 qcdari".
Nerealizindu-se nici un progres, cei doi profesori s-au vgzut; siliti
s2-li Impartii In niod provizoriu atil locuiiita cit si clasa, Jixiix~dcursii-
rile unul de dirnineat5, iar cel5lalt dups arniazz. 69

Ibidem, fila 441.

Ibidem, fiiia 443.
"h. St. Buc. Min. Inst. Publ., dosar 1749,'1845,fida 443.
m b i d o m , filla 339.
Ibidem, fida 390,
rkq Arh. St. Dimbovita, Fond Primsria orasului Tirgoviqte, dosar 69.'1847, fila I.
Arhivele Stat. Buc. Minilst. Insk. Publice, d o m r 1283j18.19,fila 191.
Ihidem, fila 223.
 La 4 ianuarie 1848 deputatii de mahalale aduna9 la maghistrat,
au Siotarlt ,,,..ca, dedt a se face o asemenea insemmt5 cheltuialz cu
Tmbun5tii.e pe loc strein, mai bine sZ se fata o cheltuials oda% pm-
tm totdeauna ... si sa sS clgdeascii Inciiperi trebuincioase pe locul pe
care este ceaialt5 scoal3 a oi'aydui" si deputatii au opinat ca pin5
atunci sii se Inchirieze o casz pentru scoal5.
Din cauza procedurii greoaie, sisternul administrativ fiind deo-
sebit de centralizat, hotgririle maghistratului trebuind sa fie aprobate
atit de cZtrp Vornicia Treburilor din launtru cit +i de &tre clrrnuirea
judetului, de abia la 7 aprilie 1848 s-au Inchiriat casele lui Constantin
Melisiano. To
De abia rezolvatFi problema celei de a doiiia sali de scoal5 si o
nauii piedi& s-a ivit in calea bunei desIasurari a invZfiimint~dui.fn
mai 1848 a izbucnit in tara o grava epidemie de holerà, d'e pe urna
cZreia in orasul Tirgoviste au murit 250 locuitori. Orgsenii cuprinqi
de panicii, si-au retras copiii de la scoala si au pargsit orasul, refugi-
indu-se in locuri necontaminate.
Dupa dispari@.alepidemiei cu~~uri.1e au fost reluate, dar *m bmii
au foit din nou s~usperidla-bede ca'b-e Efmie, care a d@us Snchidem
tu-r scolilm din f;arii, din cauza ca majoritatea cadre1or didae15ice
paticipacer5 la revdutie, prb4h-e W c i p a n t i f iind si C-rigore Vliidescu,
n o d profiesar. in acelasi m de 3 n ~ 5 W i n . tE~f o h numeste cu putin inia-
inte de Inlchiderea gm>lilolrin ! o d lui pe Im Slinniniogem. n
mcji dernisimat, Mihalache Drgghiceanu, icme cu atitea nefortriri
si sacrificil s-a striidilit sa Infiinteze o scoali nationalg in orasul Tir-
goviste, a fost nevoit sa contribuie cu resemnare la inchiderea ei, din
ordinul autorit5lilor reactionare, instalate in urma infrlngerii revolu-
tiei d h anul 1848. Cu a e q i cimte profesimal5 care I-a loaraaterimt
o viala intreagz, e1 a inventari& avutul scolii, mobilied, c5rtile de
biblioteca si arbivg, predindu-le maghistratului +i semnlnd in felul
acestia ac't-til prin care scoa1.a nation;& a fost Inchisa penrh-u mai bine
P*

d'e doi ani.

70 Arh. St. Dlmbovita, PrirnMa orasului Tlrgoviste, dosar 69/'iS41,fila 30, 32.
Ash. St. Buc. Minist. Lnst Publ., dosar 1283/1847,$da 337.
i"rhivele Stat. Dimbovita, Prirn5rTa oravlui Tirgovifie, dosar 2311848,
fila 3, 8, 15, 17.
25 ANI DE LA MOARTEA
SCRIITORULUI
ION AL. BRATESCU-VOINESTI
P
FILATELIE

DXN ISTORICUL POSTEILOR D~MBO\~ITENE

P h S in secolul al KIV-lea, o d a s m formarea statelor feu-

dale indqen'dente - Molldova si Tara Romh-ca - da%& postale se
ghesc f- rar, pocak si diatmita faptului c5 micide mlezak si voevodake
nu s h p a u nevota unei mgan'izii~ipukmice pqrbale. Dar, o da% riu mn-
stituirea statelor feudale, se stabilesc si selatii de schirnb de corec-
pondent5, intre acestea pe de o parte si reprezentantii lor pe ling5
P& p de alt5 parte. ScHimW se filcea amm cu ajutomi c5Iikrqiilor
@ I
se lextiniclle pe timpull lui $ t e ~1 Mme, la ~elapdecu Polonia, hanul
T5tarilor7 panil Moscovei, Utngafia, Papa de la Roma, iias ambasadoml
S-Mui Venetian, k a n o i l Gemrd~),expdia zillnic saparatele &e. Se
c k d a aitumi ?ninbriorrul t5rii cu dace si cai rombesti, *mln$inu$i
in& de populatk;
In epoca anilor 1504-1601 semidul postal este subordonat Ma-
relui Postelnic si incep sa fie transportate $i persoane, ca in epoca fa-
nariotilor s5 fie cunoscute ca dmmuri principale de posta si ce1 intre
Bucuq'ti si Trgaviste. In m a Romheaccii Akxandru I s p i h t i organi-
&d h a n d 1775 serviciul posW tmce -3nbtinerea d5di.i"iJca si relieu-
rilm de pwgtii asupm sktului, nuniinid in fnuirtea lm uri ciipi.Can d~ pqtii.
h sfiqitul secolului al XVIII-lea drurnul de posta Ggesti-Leor-
deni era foarte umblat, chiar de &l5tori strgini, cei prinsi c3lZtorknd
fZr8 permis fiind pedepsiti cu ,,toiege la tglpi". P~entru a furniza oa-
meni miciU1ui rpu~taiexis-ta, m in jwu3 mului 381 1, h judlepil Dmm-
bovfa numai pentm acect scop un sat de surugii, din totalul de 48
af late in judetele Slam-Rimnic, Buz<'iu, l alomita, Ilfov si Vlaqca.
Intre anii 1812-1814 una din cursele pqtaIe spre Austria tre-
cea prin jud'etul. nostru, prin Ggesti, iar in 1833, g5sim in fruntea poq-
te1m dinoTam Rorn$nleascg, o iasociatie formata din dugerul T o m A p -
s@lidlis, &am N. Vasilkscu qi T o m Z i a , la TVqpmqk existhd un
numk k k 24 icai de m-ta,iar la Giies;ti 40 'cai, l d t a t i camidemke
,,stapuni" iimportante.
 LUCrAN PENESCU
356

De la 1 augudt 1836, postele Tgrii Romsneyti au foct aradate pe

die cinci ani, pLaharnicuhiTon Ros-e-t - drwnul Tirgoviste - CTZn-
pulung, vornicului Manolache Florescu - drumul Bucure+ti - Tir-
goviste +i logof iitului Gheorghc Voinessu driimul Ploiesti - Tirgovi~te.
Pe harba Rornheqti wàt5toare a drumurilor de poqta gasim in
1840, inscris,?, alzturi de ora?ele Tirgoviqte .i Gàeqti $i localitatea
Baleni.

fn urma aplicarii legislatici dc la I august 1856, $tirbei da o

nou5 organimre aerviciului poatal, in care stop a numiit o comisie fomat5
ciin clucerii Steriadi si Paricovici, paharnicii Picleanu +i Ioan Starnu,
care a stabilit opt despzflituri alc drumurilor postale, judetul Dim-
bovit;a incadrindu-se in despgflirea a 111-a, pe drumul Bucuresti-Tir-
govi~te-Ggesti, cu 116 cai. Capitala judetului nostru, neavind si drum
de diligentz, era Icgats de cclelaltc orase prin curieri speciali, care
trancportau corespondentZ, b a y j e , bani, atit pentru oficialitgti cit si
pentru particul~ri.Era a m c i Q deservire atit de exemplara ineit data
o trimitere prin stafeta intirzia, i se restitriia trirnit5torului de patru
ori taxa platitg.
Prin d'ecretul 371 s-au concesionat pogtele p e timp de nou5 luni,
adic5 pin5 la 1 mai 1862, pc drumiirile X $i 2, Bucurcsti-Tirgoviste
lui Paraschiv Gheorghe su 900 cai, pe un pret de 433 lei si 30 parale
de fiecare cal. in acilqi m s-a infiintat in Tìrgovi~teu n bimu pogtal
indepmdent, condus de casierui judeteului, ajutat In rnamipularea ser-
viciului de arnploiati speciali.
In urma aprabarii Decretiilui 615/1862 Fropus clc rninistrul Ue
finante Al. Cantacuzino, la Tir~fovi,~te functiona ca sef al biroului d e
posta. un expeditor pl5tit cu 200 lei ca leaf5 ?i 10Q lei ca diurna, veri-
Sicatorii primind 150 lei leafa si 150 lei diurna, condiistorii 100 lei
leafa si 100 lei diiurng +i Xmpartiturii cite 100 lei lunar ca diurna.
CI-icltuielile d e cancelarie si ccleraj cihau fi?:ate Intre 20 si 50 lei lunar.
 Dupii elaborarea legii telegrafo. poqhale aplicatg de la 1 ianuarie
1865, birourile po~talesi telegrafice se clasificau dup5 irnporhnp lor,
?nsrtatiwii de h clam I la dasa a V*. Tugovifle este Incad13tiI in
statiune d e C I ~ Q a IV-a sub denumha' de Tirgu V e i . 3Se dtfd ateast5
denurnire o g5sim frecvent in mesti ani pe corespondenta postal2. Este
perimda ~End pe harta curstlor postale apare rnentionatg localitatea
Nucet din judetul nostru $i cind personalill tclegrafului era irnbrzcat
In unifornii compusg din mondir de postav civit, inchis la nouZ nasturi,
~~ si -$eh de &ika vi$inie, Wicor de castor, cu si& r5isuci.t
de aur si glandule la arnbele colturi, centiron de aur cu bucle, dragon
cu ciunire gros si giret de aur, sabie, rninu~isi cravatz.
Treptat. postele se organizeaz5 tot mai bine, astfel c5 la l aprilie
1869, cursele dk diligentg si posta erau zilnice din Bucureqti prin G5-
esti spre Orsjova, cei 357 km. fiind parcur~iin 57 ore.
Din aceast5 linie se bifurcau trei curse p~ s5pt5rnin5 cu diiigenw
intre Ggiesti-Tirgoviste (numit atunci in poqta tot Tirgu Vestei) -
Ploiesti si doua curse pe s5ptarnin5 cu calareti Intre Gieqti-Potlogi.
Cursele transportau atit corespondentii cit si rnesagerii, iar cele cu
calilreti numei corespondent5.
Dupii luna iulie 1871 cfnd apare legea de organizare a corpului
telegrafo-posta1 ?i regularnentul pentru fixarea atribufiilor funcvona-
rilor respectivi, oficiile telegrafo-po$tale din @rii erau Irnpiilte in
paku ckcumscriptii c'i'irmi&ptia I cuprinnnd si judew Dlmbo-
vi. d g t u r i de alte zece jiidete, resedinta circurnscriptiei f iind la
Bucurqti.
ParaZel, in madie 1872, incepe sa functioneze In judetul nostru,
s~miciulpogtal rural, cursele postale fiind executate cu diligenta, odatti
pe zi, intre Tirgoviste-Titu desfiinwte la inceputul anului 1884 clnd
s-a dat, in circulatie linia feratg, giirile prirnind sarcina s5 indepli-
neascg +i serviciul de poste-restante. La I ianuarie 1890 linia ferata
Titu-Tirgoviste se prelurigeste pEna la LSculete, ca in anul urmator
prin Decretul 2820 sa fie rngrite si diurnek sefilor de gsri. Astfel gara
Lgculete socotita la clasa I primelte o diurn5 majorata pentru qeful
de gara cu 42 lei pe luna, la gara Ghergani cu 40 lei pe luna, la gara
D ~ i w 9 de
i clasa a 11-a m 32 lei pe luna, la gW1e de clwa a III-a Ioneyti,
Nucet, VàcSresti cu 32 lei pe luna ( ~ cu i SO lei pe luna la Rgcari. Este
perioada cind liniile telegrafice s b t a-zate pe st?lpii C.F.R. plaltin-
&-ce pentru aceasta 9 lei pe h. +ipe fir telegrafic.
Pentru a satisface cererile publicului, in cursul anului 1895 se
infiir@eazZ oficii postale $i telegrafice la Voinesti si Dragomiresti, aces-
t= executind si maniptilari de mandate pinS la 25 lei si colete poq-
tale. En anii irrrnatari se mai infiinteazfi la Pietrosita In 1896, la Gher-
gaili in 1899, la gara MatZsami ?n 1897 $1 haltz Piitroaia In 1899.
In acest timp produsele reglei monopolurilor statului in locali-
tatile rurale se distribuiau separat. Ideia de a f i deservita prin ser-
viciul po5tal q i in special cei rural a venit la 1 aprilie 1599 cind s-a
 LUCIA N PENESCW
358

aprobat si pentru judetul nostru cu titlul. de incercare, organizare ce

a adus mari economii statului si a sporit nwn5rul curselor pcntru co-
mune 'la 4, 5 si 6 pe sap.tamlnS, d~servindsiipt&imik $i c5tunele mai
-
Izolate.
In anul 1901 publicul nesolicitind intens serviciul de telegraf
deschis pin5 la acea datg. t&$ noaptea, se dispune ca acesta sS frrnc-
tioneze in Tirgoviste (Tirgu Vcstei) numai ping la ora I l noapttia si
numai in cazuri urgente era voie a se apela la factomil din sala apa-
ratelor.
fncepind cu 14 mai 1907 judettil nostru tace parte din circum-
scriptia postala a V-a cu resedinta la Pite~tialaturi de judetele Olt,
Asge?, Teleormzn +i Muscel, cunosc-ind c5 Snc6 din anul 1906 cind la
1 martie a aparut legea prin care s-a aprobat construirea de localuri
proprii de po@, judebl nostru iiicepuse constructia la Tlrgovicte la
7 iulie I906 a actualului local, cu fonduri acordate de stat.

Pai-e a n u fi lipsit d k interes a reda filateliltillor dirnboviteni o

tcrnatic5 alcStuit5 exclusiv legata de oamenil vi evenirnentele jude-
tului nostru.
Astfel. figtirilc scriitorilor tlrgovilteni apar in numeroase emi-
siuni f ilatelice :
len5chitZi V5cSrescu (1740-1797) pe o marc5 din 1955.
Ion Eliade-EduEescu (nzscut la Tirgovj~tela 6 Panuarie 1802),
in emisiun~a Centenarul revoluvei de la 1848", in 1948 si cu supra
tipar in 1952,';ar in 1966 pe o marc5 din seria ,,Centenarul Academiei
R.S.R. 1866-1966".
Grigore Alexandrescu (n2scut la Tirgoviste in 1810) apare pe
o marca po7talg i11 1960 si in serie din 1965 ,,Eabulc ?i basme", prin
ililstrarea lucr5rilor sale : ,,Lupi11 moralist" si ,,Boul si vitelul".
Alexandru Vlal~utS (redactor la revista ,,Armonias si profe-
sor in Tlrgoviste la liceul. loca!. Entre 1881-1884), apare pe o rnarc5
din 1958 ,,Scriitori romani".
* Ton Ghica (inrnomnintat la 1879 Ea Ghergani-Rscari), apare pe
o marc5 din 1966,la 150 ani dc 1~nastcrc.
lon Luca Caragiale (nZsctrt in satul Haimanale, m i comuna
I. L. CaragiaFe la 30 ianuaric 1852), apare in numeroase emisiuni fila-
telice, printre care : emisiunea din 1952, cu supratipar si definitiv, pe
o valoare din seria ,,Scriitori rornfini" in 1960, iar in 1962 in ,,Mzri
ailiversiri culturale", pe o marca postala. ?i colit5, cu ocazia a 50 ani
c!e la rnoartea (1852-19121.
Dt? asemenea. apar pe matrci poqtale, pictori printre care : P.Y;;i-
colac Grigorcscu (nascut la 15 mai 1838 In comuna Pitaru-Potlogi), In
emisiuni :filatelice ciin 1953 (50 ani de la moarte) ?i i11 rcprodiiccri din
 opera sa (,,Doroban~ul"in 1957, ,,TSranc8 cu maramgLcin 1966 si ,,Fe-
ti@ cu basma rosie" in 1968) ca sa nu arnintirn decft emisiunile dupCi
anul 1948.
Gheorghe Petrqcu apare cu o reproducere dup5 ,,Casa la tar5"
In 1966, de fapt o cas5 din municlpiul Tirgovistc.
Tabloul ,.Desteptarea Rom5nieiU de Gh. Tattarescu, pe o m&
din 1968 reproduce Intr-o viziune sintetica, rnunlii Carpati, DtuGrea
.si fwta capital5 a Vrii, lYrgovi$tea. De -mai Gh. Tatkmscu mai
apaire fin 1969 ink-o marca idh seria de picturi, m p r t r 6 t d ,,Sofia
~ e t z u l e s c e i " ' . iar T Aman, desi nelegat de Qnutul nostmz are o
marcii in 197 1, reprezentind o pittura ,,T.Vladimireccu 1821-1 971".
Si alte evenirnente legate de judelpl nostru au foct reproduse
Tn filatelia romsn5. Amintim : Centenarul industriei petroliere 1957,
seria clin 1959 cu dornnitoml Vlad Tepes, in 1964 reproducerea figurii
lui Constantin Brincoveanu, in 1968 In seria ,,Monumente istorice"
apare Curtea Domneasc5 din Tirgoviste, iar in 1971 In seria ,,TurismU
.o valoare de 40 bani cu o vedere a ,,BabelorU'.
Tot in 1971 s-a emis timbrul 150 ani de la rnoartea lui Tudor
'Vladimiresou (1780-1821) ucis la T"rgovi$k, si chlipul vmodluluS ,,Neagole
Bamrabu, fragment dink-o fmscs pgstrat& -in Muzeul de ArtS ail R.S.R.

Mnnibrul ofieial, revista s;i bulethul telegrafo-po?M d b a doua jwnatate

a smlului al XIX-lea.
C. Minescu, Istoria po~telor ~ornhne, originea, dezvoltarea SE Eegisiu~u-
nea IOT.
VaI. Tebeica. Primele nmiirci pogtale ~omhnegtf,
P. Murea, Istoricul timbrelor pe$fale romttnegti.
 ARHITECTUL ALEXANDRU CLAVEL
DANIEL POPESGU

In anul 1877 se niistea la Iqi Alexandru Clavel, u ~ u dintre

l cei
mai Inzestrafi reprezentanti ai arhitecturii noastre din preajma pri-
mului r5zboi mondial.
Este interesant sa cu~oasternci5 t a t 3 s5.u, profesor de meserie,
era francez, iar rnamra sa englezoiaca. Auguste R. Clavel, pgrintele ar-
hiteclului, provenea probabil din rindul emigranGlor, raspinditi prin
Europa dupa Revolutia Francez5 de la 1789, ?i este arnintit de G. G.
C 5 l i n s m 113 ,,Istmia literaturii (194 1). , printre miabratarii
de limbZi francez5 ai ,,Likra'tom1uia f.
Adelescent. Alexmdru Clavel, viitorul arhitect, pleac5 singur de
1a Xasl la Bucure~tiin csutarea unor rosturi legate de inclingrile sale
spre a d .
Remarcat ca bun desen,?.tor in birourile tehnice d e primariei
capitalei, este trimis de un binevoitor genera sa stud'ieze iarhitectura
la Miinchen, vestit centru de art5 al Gemaniei de la inceputul seco-
lului al XX-lea. Catre sfirlitul studiilor este nevoit sa se reintoard
brusr in tarà, f5r5 ,,diplomau insa. fntr-adevsr blnefacgtorul sau rnoare
pe neqteptate si nu mai are cine sa-l sustinii la studii.
Lipsit de ,,titlua eI va cwioaste amgraciunea de a nu putea senna
totdeaunla propriile lueràri. fn Bucureqti va lucra citva timp, fie in
birourile de studii ele lui Leconte du Noiiy sau GalÉlron, autorul cl2-
d i i i Ateneului Roman, fie sub ochii exigenti si Indhmatori ai lui lon
hlincu. Daca prirnii doi l-au int;rebzrin@t pentru darul desenului, ulti-
mul I-a preipit pentru spontaneitatea ?i ingeniozitatea soliatiilor arhi-
tecturale ce propunea.
Ca mai toti piirtaqii rniqcgrii noastre artistice si literare bucu-
restene de la Inceputul sccolului in curs, Alesandru Clavel a frecven-
tat si e1 caferieaua Kiibler, unde va f i legat acele prietenii semnificative
- ling5 latura lor umanà - pentni frgrnintarile $i drumurile artei
noastre moderne.
A fost amic intirn al sculptorului Oscar Spaethe, l-a preluit pe
gravorul Gabriel Popescu, s-a apropiat de Dirnitrie Paciurea colabo-
rind, dar I-a iubit pe Luchian ,,zugravulUsi ornul,

G. Calinescu : Istoria literaturéi romàne. Ed. Fundatiilor, 1941, p. 456.

 Este de presupus t 5 t o t la cafeneaua Kiibler sau la beraria Mir-
cm, Clavel vc, f i cunoscut pe scriitorii ardeleni ce veneau la Bucurgti
care se stabilisera in capitala, si prin acestia a ajuns sa compui15
titlul revistei ,,Lucea£5rul" in aracitere rsmanesti, in spiritul alfa-
betului Mincu, si probabil t o t pe aceast5 cale sa fac5 planurile scolii
primare din Ca*, de pe Tirnave.
A colindat tara pentru a-i cunoaste vechile monumente de arhii
tecturà religioasg si civila, ceea ce Indkeptàtea ,,C omisia Monurnente-
lor Istorice" G astepte de la e1 un s t ~ d i udup5 minele, Innecate atunci
(1908) in bSil5rìi ale fostei curti brincovenesti de Ia Potlogi.
Dar l-au robit gi entuziasrnat mai cu seama formele de ari2 popu-
larZ, de la casa alba cu stilpi, fericit proportionatii si svelg. de la
crestiturile in lemn pin5 la tesaturi si ceramica unde naivitatea viziunii
+i abstractia motivelor fuzioneazz in contradictie aparent2,
LucreazZ un timp, relativ putin ; Intre 1900 si 1916, cind toamna
tlrziu moare de ftizie intr-un s p i a din Bucuregti, citeva luni abia
dup5 Luchian. Activitatez sa, fulgerstoare si lurnii~oasil,se desfZisoarZ
Intr-o epoc5 de lupte aprige si polemici rgsunztoare privind cauza
,,stiluluì rornanesc" in arhitwtura noastrg.
Intuitiv, persona1 mai ~ l e slipsit de dogmatism, Alexandru Clave1
s-a tinut de-o parte In lupta amintita dar a l5sat in urm5-i unele lu-
crzri ce se impun cercet5torului tocmai printto viziune originala a
,,stiluI~zi"naqonal.
Dar din ce const5 opera lui Alexandru Clavel?
' Urmind logica infaptuirii arhitecturale, o putern Srnparti in m-
matoarele categorii : a) desene, aeuarele, proiecte de arhitectura ; b)
cliidiri (case particulare, conace, institutii publice, mausolee} ; C) de-
coratie interioar5 (zugrSve5, timple, mobilier).
a) Fine@ $i transparenw acuareldor (a cultivat genul), precizja
ii;i spiritul decorativ al desenelor =le ne dezvsluie sensibilitatea artis-
tului plastic, Marca postalà jubilars (1906) semnatii de A. Clavel si
ex-t~cutat$iin gravur5 ,,taille-douce" nu reprezina numai o valoare fila-
telica mecare. Irnaginatie, simt al compozijiei, stilizare, se-mbinii cu
m6surii $n aceasa lucrare mica, la dimensiunile msrcii postale, dzr
semnificativz pentm artist +i epocz. Ca inspiralie, aceasta marci, evoca
a r h rninlaturilor din veacurile &e eflorescenti a vietii artistice din
centrele noastre monas tice.
b) In opera cladita a lui Alexandm Clavel se vzdesc cele douii
'Incusiri ce fac din el un arhitect : intelegerea just5 a problemelor spe-
cif ice a r h i k c t u ~ i(sa!Macerea si amonizarea exigentelor utilului crx
legile frumosului, natura materialelor de constructie, incadrarea in pei-
sai ?i o reala bclinaile spre aM).
2. A. Lepedatu : Buletinul Cornisiunii monumentelor istorice, I, 1908, p. 47-48.
AIZHITECTUL. KLEXANPRU CLAVEL 363

In virtutea aceluiqi simt artistic nu se va inspira in operele sale,

din ,,modele" rreprezentind momente de i m p h i r e , de apogeu ale ma-
rilor epoci, modclc pc mre apoi s5 le repete, ?n mod ~clectic,crum era
curentul in arhitectura europeana la finele secolului al XIX-lea si la
Inceputul secolului in curs. E1 se va inspira din faze d'e tran~itiesi din
forme initiale ale istoriei arhitecturii. Ca orice creator va cauta si pre-
f era sugestia vie, ix?cSrcatZ de posibilit5ti.
Principale, dou5 ?au fost izvwele inspiratibei sale : 'ineputude
-stilului romanic (ii arta de pe p5mintul f5rii noastre (indeosebi arta
popularg).
In clzdirile de p o ~ t g(Tirgoviste, Curtea de Aree?, Rimnicul Vil-
cea, Craiova, Rornan, etc.), Clavel a fgcut o i~cercarerewitii de che-
mare .la viatii noug 2 arhitecturii din Muntenia, din secolele KIV-XV,
cu unele i&furiri din arta sirbii. A folosit la aceasta categorie de cla-
diri, ca rnaterial de constructle &riirnida rosie presat5, aparenG si
pilatrii alba. Pentm armonie cromatic5 e1 a i l e l e s sii planteze in jurul
acestor zidiri, pilcuri de brazi.
In interior pl~afoanele sint dk lemn crestat sau chiar zugrsvit
(ca-n manie), de iexempIu la p $ t a din Thgovifle.
Este vorba de o conceptie de arhitecturg careia i-a dat tosa am-
ploarea arhitectul Ghika-Budesti, in cEdirea d e pe 5os.eaua Kiseleff*
astzzi Muzeul fartidului, una dintre clgdirile frumoase ale Bucureqtilor
si care rnMurPsegte gindirea n d t r i i In rsirhitdtmna di&k dle pimul
riizboi mondial, cind s-au elaborat planurile gi s-a pus piatra funda-
mentala a a c ~ s t u iasezilmint, proiectat initial ca muzeu de art2 me-
dievalii.
C) Tema culei +i a conacului l-a ispitit ?i pe Alexandru Clavel
dar in mai mica rngsura decit pe alli arhitecti centemporani (amintirn
fosta casg Mihai Porojan, de pe Calea Domneasca din Tirgoviqte si
fosta Casa SZveanu de pe str. T. L. Caragiale din Bucuresti).
I i i n t ~ erealizaxlle funera~emen$ivn&n Crucea $di Mihai Vi%-
-de la CiilugZreni (lumt5 In colaborare cu sculptoru! 0. Spaethe) si cele
~dou5rnaucolee din cimitirul Eellu, Cazzavilan $i Stolojan. Mai cu
seama mausoleul Stolojenilor, reaultat din conlucrarea cu Paciurea, se
trnpune prin sobrietate si prin scntimentul copleqitor al mofiii, suge-
yalt de viziuniea iam'ter5 h piatrii a ~Whitectuluivi somnuil iascelic dl
Maisii Domnului, lucrare de ,,pgtrundere tulburZitoase a spiritului bi-
zantin" 3 aplicat In sculptura moderna.
Clavel a excelat insa dnd a putut folosi nestinjenit intregul efect
estetic al lernnului si elasticitatitea acestui traditional rnaterial de con-
strucve, In solu$ii ind~iiznee. A realizat astfel casa, ast5zi muzeu,
a sotilor Cecilia si Friederick Storlr din Buc~~resti, conacul lui Aie-
xandru VlZihu@ la Dragosloveni si casa-atelier a gra~rorului Gabriel
3. 0. Han : D. P a c h ~ e a .Ed, Fundatiei pentm literatur5 $i art5 1935.
Popescu, la hlcana-Pandcle. la 12 km. nord de Tirgoviste. Pridvoarele
aeriene si creststura in lemn sint caracteristice acestei categorii de
lucrari.
C) Entr-tzn mediu mai IntelegZtor si Tntr-o societate mai evoluatii
desigtrr c5 pasitmea lui Clavel pentrri decoratia interioara si rnobilier
s-ar f i implinit. A lipsit insa comanda sociala. Totuqi clteva realizgri
din aceasta categorie de preocupari au rCimas : mobilierul tribunalului
din F o q a n i si tlrnpla bisericii ,,Sf, Nicolae" din Calafat.
In aceste lucrzri inplegerea si entuziasmul sau pentm arta
popular5 ,,izvor de energie vie, in care crestatura in lemn reprezintg
forma ma mai arhaicg" sint totale. Faptul a fost relevat de critica
$i i s-a reproqat. 5 Dar o b i e l a cronicarului &n 1908 sublniaz2 tocmai
nota distinctivii, populara a vi7.iunii artistim a lui Clavel.
Opera sa sprintenii, aerianii si spiritualizata $mine un moment
in istoria arhitect~riiromanegti de la Inceputul secolului nostru. lar
cazul acestui occidental prin ascendej5, care a qtiut sa se scuture d e
povara unei arte p~ctigioasesi savante (de care-i amicteau si studiile
de speidirba,%) c W t k d desfiiWrea f m t 2 in S v o a r a sustia a m i
a r t e incepztoare ramine o problemg de psihologie artistica si un exem-
plu grgitor despre puteirea si rolul mediului. iE creatia de arta.

G.M. Cantacuzino : Izvoare vi popasuri, Ed. Fundatiilor, p. 83.

Spiridon Antonescu : O timpld de biseRc6. Vista Rom&neasc2, 1908, p. 100.
 CONSTANTIN MANOLESCU
MIHAI OImROIU

I. Societatea ~uEtural6,,ProgresuE" (1876).

In cadrul genera1 al procesului de sena~tere +i afirmare natio-
naE ce a caracterizat mijlociil veacului trecut, se semnaleazz in toate
provinciile rornAne5ti o puteriiics ef esvescen. culturalg.
Societ'atec Ziterard d i n Bucuresti, Societcr t e a medici1 or natura-
EistiEor d i n Ia@, ,,AstracC transiIvSneani5, Afeneul roman, Societatea
rorn6nci de geogrofie, reprezentau doar citeva 'e'rernple, toate jucind un
rol Irnportant In realizarea unor lucrgri esentlale pentru ?tiinla si cul-
tura rornAneascZ.
Necesitatea esistentei rinei societ5tji culturale care sa realizeze
lucr$ri, reproclucind la nivel judetean preocupiirile majore pe plan na-
jional se impune si in orasele de provincie printre care vi Tirgovi~te.
In mernoriile sale, Mathci T.rZghiceanu povestea cum acasa la
tatal sau Mihalache Driighiceanu se organizau adevsrste ,,se.i.L literare"
la care participau ,,fra$ii Ion, Costic6 si Cristache Fussea si fr@ii Nae
si Nita Alexandrescu care citeazc si comentau d t ? ~istor?'&i greci si TC-
nmncterii f rancezi. Astfel de ,.seri literare" se organi7211 frecvent Tn
mrgoviqtea anilor 1855-1 565.
Trebuie siibliniat faptul cZ dezvoltarea cultural5 a Tirgovistei este
str-lns lega% d~ d~zvo1ta'seacflW~a1anatiomlii uude activau persona-
litati tirgovistene printre care I. H.Rgdulescu.
In 1870 se sernnaleazg incercarea lui I. H. Rgdulescu, de a des-
chide o librarie in Tirgovi5te prin intermediul cFmturasuEui local I. D.
I'elrescu.
Beschidereci mai multor $coli primare si mai ales infiinmea in
1874 ,a unui girnnaziu, a produs orasului Tirgovi5te un reviriment in
+.
"irgil Draghiceanu, Mathei DrQghicenn?:, ri ~ii$Ci inckinatE Gint'Pdi p:bl!~:C,
Bucure~ti,f.a. p. 8.
3 Dcrcumente $E maliusc~ise literare, Ed. Academiei R.S.R., 1Dli7, vol. I,
p. 193.
via@ sa culrturailii. Necesihtm unuj schilmb de ide5 inM&xalii
omqului a fiicut ca in toamna anului 1876 sa se ia initiativa infiinqrii
socletZttii ,,Progresul", prima societatte d t u r a l S jntllnitg la Wrgovi~te,
care mupqtie & cadrune de h 7nceput IiI jiwwl el, permni&%fille de
frunte din ora?.
h adresa cornitetului societaw ,,Progre~ul'~ trimisZ &tre prima-
rie la 13 noiembrie 1876 se sublinia cZi scopul acestei smietiiti era sii
Incurajeze ,,infiorirea ~tiinfelorde litere si celetalte si a face ca mem-
brii ei ,,sii-si intinzit p ~ i nmi?locuE discufiunitor cunqtinfebe".
h acePa$ì timp rnembrii societafii sperau ,,si? ZnfloreascE biblio-
teca oraplui": precum si a line o serie de conferinte In localul scoalei5
urm5rindu-se realizar- unei sincronizZri intelectude cu viata cul-
tura15 +i stiinpfica a ccipitalei, o incercare de iesire d'in anonimatul
viqii cotidiene -aurbei.
Considefind c5 spre inflarireti. si prosperarea societ5.i ,,este nea-
Mrat necesar a se p n e la dispozitiztne pentru tinerea conferin$elor $2
a se7-210~literare o camera: la Scoala prirnara de baie@", cornitetu1 socie-
G$ii ,,ProgresulN solicita aprobarea din partea primgriei oraqului.
La aceastii cerere, primaria a r5sptms binevolitor, considerind ne-
msar sa cedeze ,,camera de sus ce este libera in faea curfii ddin Eoca-
Eul gcolii de biZef;G, un& au fost gimnaziul, spre a servi pentru tinerea
confer2n$elorM,recomandfnd cornitetului societiitii culturale ,,ProgresulU,
&-?i asume obligatia de a ingriji inventarul existent.
LucruRle merg mai greu in priv-inta osganizarii bibliotecii. In
acel timp in Tkgoviste nu se afla o biblioteca publicg, cornitetu1 so-
cietgt;ii culturale ,,ProgresulU solicitindr presedintelui Comltetqui p-
lar a ,,ceda socistatii in scoala primari? pubUcG de bGieti una carnerii
specìal pentru biblioteca precum si car$ile si mobilierul eristent la X-
blioteca scclarZ", ariitind c5 in s e d i l a de la 31 octombrie a fost de-
semnat ca bibliotecar G. M. Garbiniu, profesor de literaturs al gim-
nazitdui, iar subbibliotecar D. P. Condur5+anu. 8 Aceastii initiativ5 d e
a folosi biblioteca Scolii primare nr. 1 pentru a pune bazele unei biblio-
teci oriisene~ti,nu a reusit datorita. faptului cS Ministerni1 Instructiu-
nii Publice n-a aprobat transferul.
Primul presedinte al societstii ,,ProgresuZ" a fost $tefan Mari-
nescu, iar secreta,~C. Alessandre~;cu.
3 FilW arhivelor stablui Dimbovi#a, fondul Prim&rid, dosar 79/1876,
fila 4.
idm,fila 2.
Ibidem,
Ibidem.
7 Idem, fila 3.
a Idime, fiia 5.
Idem, tila 9.
 Stirile referitoare !a activitatea societa$ii s i ~ tdestd de putine
iar cele fragnientare nu ne pot da o imagiile concludent5, fapt care.
canstituie o piedica hsemnati 111 cunoasterea arninuntita a activlCatiL
sale.
Membrii socictatii culturale ,,ProgresulK au un rol insemnat in
redac tarea ziarillui ,,Armonia" (secretarul societiiqi, C . Alessandrescu,.
fiind si redactor al ziarzilui) apgrut in 1881.
Deoarece printre colaboratorii ziamlvi ,,Armoniac' se afla si Aie-
xandru Vlahup putern pmsupune cii si e1 a fost rnembru al acestei
societati culturale.
Avind in vedere programul societzlii si caracterul restrhs in
ceea ce privegte participarea, grupind numai intelectualii de va25 ai
orasului Tirgovistc putem presupune c5 in aceasta perioad5 incepe sub.
irnpulsul programului o intensa muncii de documentare a membrilor
socieiztii care se va conmetiza In perioada urmztoare In numemase
si atlt de diverse ca preocripgri, lucrari ?tiintifice si pedagogice.
Ziarul local ,,D3mbovita" din 7 august 1883, semnala , prestigiul
acestei societZti, membrii ei fiind chemati cu ocazia conferintelor inva-
gtorilor rurali din Dimbsvita sa trateze despm ,,multe cestiuni sciin-
tifice foarte importante".
Cu aceastii ocazie dr. Cristescu, medicul judewlui $i nlernbru a l
soc3etiiGi a vorbit despre cauzele diferitelor boli epidemice. Este prima
conferlnt5 de popularizare ?tiintifica menfionatii In istoria cdtural5
a j udetului.
Actiunea respectiva a avut un mare ecou In rindurile invS@to-
rirnii dfmbovitene, care si-au manifestat doriNa de a lua parte 31 la
alte manifestari culturale organlzate de societate.
Ace1a.i ziar anunta reorganizarea societgtii in anul. 1883, mar-
cind cea de a doua etapii din via@ sociemii, fiind atras corpul profe-
soral din Dirnbovita. Este des un nou comitet de conducere avind
ca preqedinte pe Dumitru Iovitiu; Yiceprqdnti, I. D. Petrescu si
preotul Ion Diaconescu, casier Ilurnitru Condurgteanu ; secretari C. Ales-
sandrescu si C . Mihailescu, iar membri de consiliu N. Bruneanu, preotul
Al. Dudea si C, I. Nicolaescu.
Cu aceastg ocazie avind in vedere baza mai larga a societatii
,,Progresu14' se hotaraste editarea de c2itre societate a zianrlui ,,Pro-
gresul" pentru care s-a alec si un cornitet de sedaqie. Dar pentru c5
preledintele societztii respective dr. D. Iavitiu era si directoml politic
ai ,,Armonieia, iar trei membri ai societatii erau membri ai cornite-
t d u i dk redaGie al ziarului s-a decis fuzionmea celor daqii pblicag
4ntr-un singrir organ de propaganda , , U n i ~ a " ssubintitulat ,,Foaia so-.
cietatii ~ ~ P r o g r e sdin
u l ~Tlrgovigte.
368 C. MANOLESCU pi M E H A I OPROIW

Cercetind Indeaproape presa dirnboviteana, am putut gasi doar

un s i n p r exemplar din acest ziar (m 111, nr. 5-7, din duminic2, 20
ianuarie 1885). Ziarul isi avea administratia In strada Cirlova la nr. 548.
Presupmincl aparitia sàptGmlnalà a gublicatiei este evident fsp-
tril cS prirnul numàr al ziarului ,,Unirea" a ap5rut dupà 15 decembrie
'2883. Din nurngrul citit de noi, putem semnala un artico! de luptZ
peritru emanciparea f ~rneii,,Considera$iunea f empii la dif erite popoare"
si citeva articole de pamf let politic, ziarul militincl ,,pentrzr d ezvolta-
rea si prospertlatea acestui oras".
Vrem de asemenea sr? subliniern faptul c2 intercsul manifestat
de rnernbrii societ5tii in spiritul prograrnului acesteia fata de fol-
clorul rornanesc. Printre abonatii initiali la volurnixl ,,Poezii populare"
al lui G. Dem. Theoclorcscti se nurnsrau membri ai societgtii ,.Progre-
sul'? D. P. Condilr2teanu, T. Nicolescu, N. I. Eladescu, prieten ai. lui
Ai. Vlahuca din perioada tirgovisteana si qtefan Vasilescu.
Credcrn necesar a sublinia pri~tr-un ultim argurnent importanta
acestei societ5fi in prima etapa cindl a reusit sa trez~accainteresul pen-
tru activitatea qtiintificii $i viatu cultura12 proprie, iar In a doua con-
cretizlnd acest lucri1 intr-un r,umgr important dc lurrari stiintifice si
pedagogice, deoarece ultima eSapZ este strins legata de perfectionarea
ciidactica a corpului prof esoral si a invaf5torirnii dirnbovitene.
Argumentele la care ne referim sint insasi lucrgrile $tiintifice +i
literare ale rnembrilor marcanti ai acest~i sacietri$i : T. D. Petsescu
(Radu cel Mare, tipiirit la Tirgovi$c In 1884, Tergovistca. Schite i s t ~ -
rice si topografice, tip5rit.5 la Tirgovistti in 1888, DescUlicarea lui N e g ~ w
~ o d sit cetatea sa dup4 DimbovitaK, tipariti la Tirgovi~tein 1894. pre-
ci-irn $i ,,Colecfiune de poesii originale Albina", tip3rit5 la Tirgoviste in
1895.). Dumitru P. Condurzteanu (manualul scolar .,Geografi.e descrip-
tiva, fizica, politicg li cconmicZ a judeblui Dirnbovita'" apsrut la
Tirgoviste in dbua editii 35 1887 .i lz 1890, precurn si a lucrarii stlin-
$ifice, ,,Dic$ionar geograf ic al jude$uE?~iDEmbovi$acr, tip5rit in 1890).,
C. Alessandrescu (mai multe manuale $colare de geografie pentru dile-
rite judete : Dirnbovip. Dolj, Romanati, o aritmetics pentru divislia
I-a rurals si dictionare geografice pentru jildefele : Ilfov, Vilcea, Mus-
cel, 01,t, Prahova) si preotul Al. Dudea autor al unei cioi tcologice ap5-
rute in 1914. Arnintirn cà de numele lui N. Bruneanu se leag5 $i prima
organizatic muncitoreascà din Tirgoviqte.
Printre ultimele ecouri alc programului acestei societaji si a lega-
tiirii cu noua perioad5 haretisE din desvoltarea activitgtii de culturali-
xare ~ s t enecesar a aminti ca s-a inceput la Tirgoviste sub directia ace-

i? Cf.C. Mandescu - Prima organizafie muncitoreasc6 dimbouit~artci ,,Uni-

" acest volum pp. 295).
rea 2ucrZtorilo.r constructori din T l ~ g o v i ~ t e ("in
P A G ~ DIN
I ISTORIA CULTURIZ 369

luiasi prolific C . Alessandrescu in 1913 a se edita colectia ,,Cultura

sSteanuluiK in care apar dbiG ciirti de pove~tiale lui I. Creang5 si P. Ts-
pirescli.

Desi prirnul spectacol cle teatru in lirnba rorninz are loc la Tir-
gaviste in anul 1836, in perioada urmiitoare, d n d Departarnentul din
Lzuntru inregistra cereri dind aprobgri pentru infiintarea de teatre in
osaqele provinciei, la Tiszuviyte nu se sernnaleaza asemenea initiative.
Orasul se inscrie in drcuitul vietii artistice prin tumeele in-
treprinse aici de trupele de teatru, operetii $i varieteu din MrS. In
aceasta perioada dau reprezentantii teatrale si muzicale la Tisgoviqte
lorgu Caragiale, G. Vitalin, l a n a Dianzandi, N . Leontescu, cunoscutul
I . D. lonesczr de la Union, Agatha Birsescz~.SpecQcolele aveau loc In
di£eri t e siili improvizete printrc ele enurnerrndu-se sala Tache Riidu-
canu (18721, sala si @dina ,,TunelulU proprietatea lui Dimitrie FiEip,
(1876), grzdina Ciocirlan (1884) sala Grand Hotel (18951, sala si grìidinu
Pitis (1893), arnfiteatrul gdmnaziului, TrZbunaluE si Pre f ectura.
Salile respective erau ins5 improprii pentru asemenea reprezen-
talii. Se constata ci3 in ora? $, incula ..., o mur~nuriidespre unul din edi-
ficiile cc servea ca salii de spectacole cum cZ ,,n-QTda destulg garentie
si sa jereasca Duqnnezez~de vreun pericoi! in serile de reprezentan$iun~."~~
Agatha Birsescu nevoit5 sa joace la sala Pitis, dupa ce a vizut
condiìiile de spectacol. a izbucnit in plins. Ifi
Ziarul tirgoviste~n ,,Viitoml" din 1 Mai 1888 in articolul ,,Tre-
Iruin$eEe Tirgo??isteiUar5t fnd ,,f elairitele lipsuri de care geme glorioasa
?.esedin$ii a lui Mircea" susunea ,,Eneurajarea oricerei institu$iuni me-
nita a instrui, educa si ajuta poperztl". Ziarul avea in vedere at"i tinfiin-
@rea d~ noi societatl, dar si asigurarea conditiilor meteriale pentru des-
f gsurarea prograrnsilui acestora, a turneelor teatrale si rnuaimle e k .
Problema construirii unei Gli cit de cTt proprii pentru rnanifesEri
culturak $i artistic~era evident una din psoblemele stringente ale dez-
voltsrii edilitare a orasului.
Din initiativa poetului si publiciskàlui George Cair ia fiintà la
25 ianuarie 1906, la Tirgoviqte ,,Societatea de arme, ghnastic6 +$ dare
la semn d i n DZ.tnFovi$au ccu trei rarnuri sportive : girnnastica, scrim5
si tir.
K U A m u l popomlui (Tlrgoviste). 1913.
Cifrele din parante22 mprezintà ianii in care la salile meniionate se
sernnaleiaza prhnele spectacole.
Arh. st. Tirgovi$te, fond FrirnSria, dosar 1111875, fila S.
IG ,,Amicul poporului" din 23 martie 1913.
 C. MANOLESCI7 $t M I H A I OPROIU
370

IneZ din luna iunie 1906, incep lucrzrile de construire a unei d a -

diri pentru amasta societate, preconizats a f i tenninatii in primavara
viitoare. f7
Cu conducerea Iilcr3ri-ilor a fost insarcinat arhitectul Eraclie LazG-
rescu
In i n t e l i a lui George Calr nu sta numai ccinstruirea unei s5li de
gimnastica ci +i a unui local care sa serveasca peiitmi reprezentavi
teatrale ?i rnuzicale, conferinfe.
Ziarul ,,Gura Ti~govistei"prin condeiul lui Tache Ataniasiu, me-
rnorialist Grgcvistean risipit in salve de miscelanee, intareste afirrnalia
de mai sus suspnlind c5 la ,,Sala de arme" s-a facut scen5 inc5 dk la
fnceput, pr&zua In pl~ntrlconstructiei.
ConsiliuX genera1 judetean a votat pentru constrrzctia sslii un cre-
dit de 20.000 lei rgrninind ca difere~tafa@ de costul devizului care se.
ridica la 47.000 lei s5 fie acoperitii prin subscriptie p~blicg.
Trebuie remarcat ca George Cair a pus la dispozitia construirii
salii $i venitul rezultiat din vinzarea cwilor sale.
Acelasi Tache Ahnasiu mgrturiseste c5 pentru construirea clt mai
rapida a ,,Sali de m e " f6ceam chiar denun$zlri anonime ... cutare sau
mtare nu a fa'mt armati? sau a fost imptimintenit pe nedrept si ancheta:
se fiicea in raport cu suma ce o da pentrz~,,Sala d e arme", pentru care
se da chitantti .Èn reguli?.
Subscrippi pentru construirea ,,Salii de arme" din Tirgoviqte s-au
f5cut si la Pucicrasa, colectlndu-se bani de la locuitorii acestui ora? ?I:
de la ce? ce vmeau la b5i ; Mitic2 X~giilescii,mernhrii al. comitcitului
de initiativs cum dec11ara acelqi memorialist ,,opera pe to$i cei ce c2Euta~
invfrteli adminEstratius ++ fhanciare : Cit d a i pentru ,,Sala de a m e " ? Ip
Este evident faptul c2 incepind chiar de la in£iintnre, majoritatea
trupelor artistice de prestigi aflate in turneu au prezentat spectacole.
in aceastg salg. h 1908 trupa Liric5 rornin5 de opere% a lui I. BZje-
naru si Ali Dan da un nurn5r de trei reprezentatii la ,,Sala de a m e "
cu , , F a m e a l va1sulu-i" operetg in $rei arte de Felix Dorman si Leo-
pold Iacobson In baza muzicii lui Oscar Straus. m
O adresa, din 19 itinie f 908, venitii din partea Teatrulili National:
Bucureqti aflat sub directoratul lui Pompiliu Eliade solicita prirngriei din
Tirgoviste relatii despre existenta unei ,,sili convcnabile" pentm rea-
Iizarea unui turneu ,,in ora+ele mai de seama ale 25rii". Rezolutia pusS
pe adresa era umiitoarea : ,,Se vor cere asernenea informa$ii de En ad-
ministra$ia ,,SQZii de urne", d i n acest o r a ~ "31
.
1: Arh. st. Tkgoviqte, fond Prefectur5, dosar 3'1906, filele 16-17.
Arh. st. Tirgovkjte, fond Prefer+mà, dosar 3/1906, fila 8.
j9 ,,Gura Tlrgovisteiu,an 1, nr. 7, 8 iulie ,1928.
Arh. a.Tixgoviste, fond Primairia, dosar 10/1908,fila 40.
" Arh. st. Tirgoviste, fond Pnim&ria, dosar 10!190&, fila 25.
PAGINI DIN ISTORTA CULTURLI 371

Faptul dovedeste c5 prin aceastg constr,riic$ie Tirgovistea ci$tigz.se

in primul sfnd o sala de spectacole, conferinte si club.
DatoritB condiGilor adecvate de spectacol si bunei primiri d e C-;
tre spettatori cunoscuta t r u p ~a lui 1.- ~ ~ j e n a rsib Al. Dan revine la
8 ianuiarle 1909 dind trei reprezentantii. *"
La 19 ianuarie 1909 se semnaleaza ?i primul spectacoi cu selec-
tiuni din opere dat la Sala de a m e de baritoliril Nicu Corfescu. 23 La
15 martie 1910 revine la Tjrgoviste marea actritz Agatha Birsescu cu
trupa Teatrului National din Iagi. Agatha Eirsescu iqi va f i ad'us aminte
cu nostalgie t o t q i de vecl-iile conditii de spectacol de altadatii din sala
Pitis. 24
La 30 .inarti@1910, pe scena S5lii de arme, aEturi de Maria Filotti,
Constantin Miirculescu, Tina Barbu, joacg In ,,Di avoli~l"de Frantz Nlol-
nar, marele actor Petre Eiciu. 25
Pe scena Salii de arme din Tirgoviste debuteazs, si lucrul trebuie
retinizt, unul din actorii pe care istoria teatrului rornbesc i1 aseazii la
loc de cinste M i p Fotino in trupa Elisa Popescu Tomulescu si Cuzinsky
in rolul unui batrin din piesa ,,Telefonula de Feydeau. 'G
Un alt cvenlment culttural din vizi@ orasului g5zduit de ,,Sala dc
arrne" a fost cconcertul de t.ioar2i a lvi George Enescu dat la 5 noiern-
brie 1915. Sala era arhipling, dups cum r.e infcrmeaza ziarul ,,Vulturril
DTmbovitei" .
,,Sala de arme" va folosi si pentru conferinte c;;iadunsri, astfel c5
in 1909 se va tine aici conferinta institutoi-ilor +i ìnv5tatoriior din
judkt. 27
De asemenea o serie de congrese organizate pe pEan national se vor
desf5:ura la ,,Sala de arme" din Tirgovi~te: Congrezzi1 inz~fif;6toriEor si
institutorjlor din Rominia (191l), Congreszll Societ Etii pentru cz~noas-
terea stiintelor si artelor (24-27 septembrie 1911).
Tntrebuintarez multipla In scopuri culturale a ,,S$lii d e a m e c '
este evidentii pentru ca inca din 1914 se folosea +i ca salZ de cinema.
Antreprenorii S. Florescu si Simion Marcu instalaser5 aici un aparat
pentru proiectii cinematografice, construind rudirnentar o cabina,
Medicul prirnar al orasului $1 seful serviciului tehnic coxls tatau
cZ sala este ,,destul de spatioasg si bine aerisita, Insa n-are ieciri sufi-
cieilte", iar tabloul de distribuge cu sigurantele li intserupatoarele nece-
sare sint prirnitiv construite din simple s d n d u r i si deci aceastz cabin5
trebuie desf5cutZ si ficuta in Imul ei o cabing speriala, construitg in
totul din tzbla cle fier. 2S
m Arh. St. Ti~goviste,fmd Primaria, dosar 10!1.009, fila 1.
z3 Idem, fila - 2 . -
24 Arh. ;st, , , fond Primznla, dosar 11J1910,fila 2.
Tirgoviste.
= Idem, fila C 5
Enciclopedia ,,Cugewea';.
" h 1 1 . st. T?rgovi+te,fand P r i m k a , d m 1,/1909, fila 12.
29 Arh. st. Tirgoviqte, fond Prirn2.:iria, do= 9,'1914, fila 10.
 Dezideratde se vor Indeplini dup5 rgzboi, cind noul antreprecor
G11. Rusu va conslrui o cabina imbriicat5 in interior cu tabla de fier. a
L'rm5torul ankeprenor, Alexandru I. Petre anun@ In 1929 c5 cinema-
tograful -te cleschis ,,gase luni, deoarece vara nu joacii" :"' Se consta%
as tf e1 c5 in aceastg perioadg spectacolele de cinematograf aveau o pon-
dere dectul de mare la ,,Sala de arme". Dupa cum a f l h mai departe din
ac~lavidocurnent doar 16 zile din ari sala era inchiriatg pentru baluri
si 25-30 pentru spectacole de teatru date de ciitre formatif locale $i
tri~peleaflate in tumeu. De numele ,,Salii de arme" se lega strins $i
activitatea unor societatii cultrrrale printre czre am aminti in primul
ririd filiala Tirgovi?te a ,,L@ culturale'4.
La ,,Sala d e arme" s-au votat la 10 mai 19110 statutele societiitii
,,T2rgovi$eac' pentru p%trarea si ingrijirea moi~urnenteloristorice, so-
cietatti care v a alciituie primul nucleu muzeistic al vechii cetA$i de
scaun.
Tot aici i ~ avea
i sediul. societatea fun@ionarilor publisi din Tlr-
goviste intitulat5 ,,Pàstrarea si propagrea datinilor stramosesti" (19 13)
in al c5rui plan intra :
a) - cultivarea muzicei vocale nationale inf iintind coruri.
b) - dezvoltarea gustului pentru tcatru reprezcntlnd prin membrii
ei diletanti piese cu caracter rominesr.
C) - cultivarea +i pastrarca jocurilor nationale infiintind o 7coal5
cle dansuri.
d) - organizarea de serbgri nationale.
e) - stringerea leg~turilnrintre functionari $i farniliile lor orga-
i~izindseri distrective.
fn frunka acestei societati erau o serie de intelectuali de frunte
ai ora~uluica : Dr. C , klarineiu, dr. St., Stoianovici profiesorul Cri-
stache Georgeccu, Dragut Dumitrescu, P. Munteanu si altii. -7-
Se constata cii si dupg primul razboi mondial ,,Sala de arme" a
continuat s3 rgrnina baza tinor multiple acliuni culturd-artistice alc
marilor societati culturale ca ,,Oastea lui Ion Eliade R&dulescuN (1933)
,,Prietenii Tzrgovi$eiw (1 934), asociatia cult ural5 ,,Tirgovi@e'" 11935), sau
a!s Asociatiei prof eso~-ìlorsec7rndari {l9 1 9).

Izbucnirea primuli~i r5zboi mondial srovoac5 o stagnare a vietii

ctilturale tirgovistent. Oci~patia germans l3sasc rZni adinci in vihta
orasului. In aceasta perioad2 s-a ars arhiva Trihunalului si este in-
c~ndiatiiinsiisi clsdirea acestuia iar ,,Sala de arme" neglijzita ,,a junsese
Arh. st. Tirgoviste, fond Primaria, àosa.r 10 '1928, fila 3.
3 Arh. st. Tirgoviste, fond Prirnctria, dosar 1011929. fila 5.
31 ,.Cuvinl s i f&ptFiu,an 'I. nr. 9, 15 august 1944.
O , , ~ r n i c u poporuluiLL,
l din aprilie 1913.
PAEINI DIN ISTORTA C?JLTERII
373

O mind". Nimeni nu se mai intcresa de ea, sc furase tot ce se putea

fura : usi, ferestre, scaune, lustre, fire elettrice.
Dup5 rfizboi totul trebuia luat de la inceput simtindu-se nevcia
unor ample lucr5ri de reparatii si reutilari a fostei sali dc spectacole :
,,De citva timp observiim cu o mare bucurie cwm zi in zi se creaza
In societatea tirg~visteana o atmosfera tot mai favorabilg pentru tea-
tru, literatur3 .$iart5.
Dar pexltru progresul si mentinerea accstei st5ri de lucruri mai
trebuiau multe dfi fiicut, &ci multe lipsesc. Nìci salii d e teatru n-avem
si nici bibliotccs publicii iinde s5 giiscasc5 intotdeauna o carte buna ?i
folsitoare". :K
Rindurile dc mai sus esau cxpresia avintului generos al intekc-
tualitatii romine7ti pentru patrunderea culturii $i in rindul populatiei,
actiune care s-a desvoltat d u p s infiiptuirca unitatii natimale. In aceasta.
perioad5 apar In satele din judelul Dirnbovita primele societa~i cul-
turale, c h i n e culturale, case nationaie. Arnintirn societatea cultura13
,,Tribunai' Cosnesti (1919), casele nationale de la Brgneqti (1920) si
Cazaci (1 921$, c5rninele culturale Buciumeni, Tila, Cindesti (1920), Vul-
cana Riii (1923), Cringuri (1921).
Resedinta de Judet trebuia sii-si reia in aceste coizditii cu mai
multa intensitate vechile activitsti cultural-artistice.
Prefettura a executat acum lucrairi p r t i a l e de reparatii care per-
mit in periocida urmatoare o vie activitate ciiltura12 in sediul ,,Sàlii
d e arme" din Tirgoviste.
fn aceast5 perioadii iau fiints la Tirgovlste, societ5tile corale
,,Reuniunea muzical5" (1 noiemb~ie 1919) cendus5 d e Gh. I. Rusu si
$ 9 Doina DìmbouZ$eiM(1920) conclusa de profesorirl Toma B. Adrian de
la Liceul. ,,IenBchi@ V5cZrescu".
Trebuie subliniat faptul ca cele dou5 cocietati au fost initiative
locale a unor intelectuali tirgovi. teni de prestigiu, activitatea lor g5-
sind ecou In vista rnuzicalii z ttarii, cele dou5 coruri fiind probabil in-
vitate sG fuzioneze si sa actionezt ca filial5 a societatiì corale ,,Gin-
tarea Romsniei" .
Cert este c6 cele d'ouii coruri reunite dail In 1920 la ,,Sala de
arnie" o mare serbare muzicala cu opereta ,,Crai Nou". Tot la ,,Sala
de arme" in acelaiii an intr-n ~ f e r v ~ s c e n tatmosfer5
5 de regenerare ale
vechilor traditii muzicale ale orasului concerteazs George Enescu.
Trebuie sii remarcsrn c5 venitul celor dou5 concerte a fost donat
de marele compozitor pentru ref acerea acoperiqului la biserica ,,Sfintii
1mp5ratia.
33 Arh. sfnTirgoviste, fond Rirnariia, dosar 1911929, fila 7.
,,Vi5staml" an I, ma?. 8, 14 august 1919,'pag. 120.
Arh. st. Tirgoviste. dosar I/1922, fila 76.
3fl ,,Vl$tstaruY, a~111, m. I, mai-iunie, pag. 231.
 fn anul 1922 la 6 mai Asociaua corda ,,Cintarea Rominieitc -
sectia centrala, In semn de omagiu fa@ de una din celle mal bune filiale
ale sale da la Tirgoviste primul sZu concert dupii succesul sSu t r i m f a l
de la Constantinopol si Atenac'.37
Un revirirnent c u ~ o a $ t ede asemenea +i miscarez te~tralalocala
La 29 m d e 1919 tineretul tfrgovistean a prezentat pe scena ,,SZlii
de arrne" piesa de teatru ,,Piatra d i n casli" de Vasile Alecsandri $i
feeria ,,Visulunei prin$eseU.
Folosirea unor efecb scenice evidente prin curajul de a monta
o feerie $1 reqita realizgrii face ca revista ,,Vlastarul" sZ remarce
ca ,,amnonia culorilm +% jocurilor de lumirta: a produs un admirabil
ef ect. Numeroass aplauze au .sub Einiat f iecare scena in parte". 38
Efortul teatral nu este accidental. Astfel, in 1920 in dofinta de
a aborda repertoriul naGonal se pune In scen8 ,,O noapte furtunoas5".
Majorietea r~lurilor(N. Tonescri - Jupin Durnitrache, A. Cirstea -
Nae Ipingescu, C. Georgescu - Chiriac) au fost interpretate ,,de tineri
diletanti cu siguranta si calmul celor mai de seamii talente"'. 39
Formatia teatrala atacii de asemenea si vodeviluri ca de exemplu
19.yoldan Viteazul" de V. Alecsandri. 40
Activitatea t e a h l u i tirgovisteari de amatori se va continua cu
rezultate deosebite dup5 231 August 1944.
Activibtea teatralg desf5.urata in continuare la ,,Sala de arme"
aflata sub indrumarea lui Ion Vcsiliu cunoaste certe succese. De aceastii
rodnid activltate care continua si astazi la cete altSdat5 nevisate sc
leag5 numele unor vechi attivisti culturali ca : Xon Dobrescu, l o n Ma-
tei, Torna RZdzllescu, Andrei PetZca, Maricica Dinescu.
Sala in care se desfZsurau spectacoiele teatrale era folosit5 si ca
sala de roderinte cu caracter culturaI. In acest sens semnalm con-
ferinw profesorului V. Stoiescu din Bucuresti despre ,,Sonicitate", des-
coperire recenG a inginerdui mman Gogu Constantinescu (1920)41 $i
V. V. Hane? ,,Literatira romana cantemporanZiC"
Numeroase conferlnw sint osganizate sub auspiciile ,,Asocia$iei
profleso.i-ilor seandari d i n Dim boz:i$a".
Un alt rnornent din istoria acestui edificiu cultural i1 reprezintii
anul 1923 care marcheaza transfomarea acestei institutii cu grofil pe
alocuri "oivalent intr-o institaie de cultura. Ea trece din proprietatca
prefectusii in proprietatea societatii pe actiuni ,,lnstitutul de culturE
si educatie na$ionalZU, peritru mearea unui mare asezalrnint cultural
societatea preconiza amenajarea sglii de arnie cu ,,sala de teatru, sala
de conferinfe, sal6 de bikliotecil".

37 ,,VulultunilDimbovf.@iUdin 27 februar$e 1920.

3 , , V J a S t a ~ dan
~ ~ ,T, m. 3, 7 apnlie 1919.
39 Idem, an IL, nr. 1, mai-iunie 1920, pag. 234.
Tbidem.
" idem, pag. 2-31.
42 ,,T~rziinulu,an Il, nr. 2, 1 februarje 1921.
 CENTRE SPECIALIZATE IN TESUTUL SCOAVELOR, DIN
JUDE'JTTL DlMBOWTA

Dr. GEORGETA STOICA $i MARIA GEORGESW

Originea lesutul-cxi, ca rnestesug vital pentru asigurarea unor con-

ditii mai bune de viafii, se pierde in tirnpuri indepgrtate. Pentxu Psut
era nevoie ca omul. sa ajurig5 la intinderea uniforma a fibrelor si Im-
plelirea lor fntr-un fir neintrerupt.
Pe m3sur5 ce triburile neolitice au trecut la viata sedentarz, fusul
a devenit una din cele mai de seama unelte rnestelugSresti. Faptele
arata c5 fusul +i razboiul de tesut Eqi trage obiqia din tehnica mai
veche a impletitului $i pare sa f i fost inventat de femeie. Abia In vre-
mea culturilor tfrzii, odat5 cu specializarea mestequgurilor, intr-unele
p5rG ale lumii, b5rbat;ii au luat asupra lor tesutul.
Forma primelor rzzboaie de tesut a fost la inceput aseman5toare
ramelor de impletit care se mai intilnesc si astzzi in Melanezia sau la
unele triburi de indieni din America de Nord.
Ulterior, rzzboaiele s-au perfeeionat si diversifica£ din punct d e
vedere al fomei, in trei gmpe bine diistincte :
-
1. rgzboiul de tesut cu un singur sul de lemn fixat intre dous
brate ;
2. - razboiul de tesut cu dou5 suluri fixe ;
3. - rzzboiul de tesut cu douS suluri mobile, care ingsduie exe-
cutarea unor tesaturi dupa lungirnea doritii.
Mzboiul de tesut n-a fost prea rsspindit, cleoarece a apzrut pe
o treaptii tlrzie a civilizafiiei umane. In alte regiuni tes5turjle desco-
perite indicg existenta unor mqteri desavirqip, ca in Egiptul antic.
In Europa slpgturile arheologice au doved5t c5 mqtequgul tesu-
tului a fost cunoscut si practicat pe scarZ intinsii In aceast; parte a
lumii.
Culturile neolitice de pe teritoriul @rii noastre au in continutul
lor un bogat inventar de unelte si obiecte care dernonstreaz2 dezvolta-
rea meste7ugurilor camice printrc care se numiir2 si lesutul. Aproape
cS nLi exist5 aqezare neolitica in care sa nil se f i descoperit fusoiole
d e lut ars si greutati dc la rszboiul de tesut vertical. Num5rul mare
 GEORGETA S T O I C A $1 M A R I A GEORGESCU
380

al acestor vestigli Indreptiitesc concluzia cg, pe teritoriul Grii noastre

rne+i;esugul este foarte vechi. Desprc rgspindirea lui +i gradul inalt de
perfectiune la care se ajunsese pe teritoriul nostru ne infonneaz5 g i
Hmdi0-t spunind c i datoriG finetii ksiirturilor din cinepii lucrate in
aceste locuri, pot f i confundate cu cele d5n in lucrate in Roma antica.
fn afara unor documerite, destul de siirace, numzrul mare $i varie-
tatea tesaturilor, tehnica cle lucru, ingeniozitatea si mgiestria reali-
ztirii compozi~ilor orriameiltale l i eromatice, indica o LnddungZi tra-
ditie cu practicarea mestesugului $i constituie t s t atitea dovezi cu pri-
vire la originea lui Indepartatii in @ra noastrz.
Torcul .i k s u t u l s-au dezvoltat La noi, mai i d i i in cadml gos-
podàriei si numai pentru o categorie restrinsa de tesaturi au existat
mesteri specializati.
Cu toate cii obiceiul cxpunerii textilelor din Iin5 pe perete, ca
rnijloc d e impudobire a locuintei, n-a fost deepitrivii raspindit in toate
regiunile wrii, fiind mai frecvent In Muntenia, Oltenia, Dobrogea si
Moldova, intilnim numeroase tesaturi de acest gen inc5 din secolul a l
XVIII-lea. Aceslc tes5turi se intilnesc si l a alte popoare din Eirropa
si din Orient dar, ,,la nici unele aceastii 3rta 2-a cSpZtat a t f h extin-
dere tcritorialg si asemenea varietate de ornamentatie si culoare".
Faptul este pus de unii specialisti in legatur5 cu necesitatea mrin-
tineri càldurii in interior, "ucru neverosirnil data rernarc5rn c5, prin-
cipalele t e s i t u r i din lina acoper5 peretii in clreptril locului amena jat
pentrii dormit.
Tesàturile d'in !irta au fost considerate piese de mare valoarc atit
?n casa boicseascg clt si casa Grfincascii, rnentionatc In foilc dc zcstre
ale vremii si rnoqtenite in czdrul accleiaqi farnilii de mai multe genti-
ratii. Diferitele catezorii de tessturi sint indicate cu numele pe care
le poarta ?astzzi i In casa @rfineascii : ,,scoaGea, ,,ve1inteu etc.
In judetul Dirnbovita, citeva sate din partea de nord s-au specia-
fizat in tesut. Cu twate ca, ocupatia de baz5 nu o constituie in cxclu-
sivitate acest rnestesug, practicat in cele mai multe cazuri de femei,
e1 a ocupat din punct de vedere economic o pondere mare in venitu-
rile aproape f iecsrei familii.
Terenurile satelor specializate ir. testxt : Moroeni , Pietrosita, Pu-
cl~eni. M5giira, Dealul Frurnos, Riul Alb, Runsu, Valea Leurzii (Bu-
ciumeni), nu ofersau nici teren agricol suficieat pentru practicarea
agriculturii, nici @$uni pentru cresterea vitelor sau oilor. Din aceasta
cauzz locuitorii se ocupau cu pomicultura, cre~tereaanimalelor, lucimul
la piidure, culesul fructelor d e pgdure si pe 1fng5 acestea cu tesutul.

1 Hmodot, Istorii, IV, 75: Izvoare privind {storia Rom&niei, I. Bucuresti,.

1964, p. 34.
2 Oprescu G., Tapis et tenture ~oumazns, La demeure franqais, 3, Paris,
1925, p. 28-36.
Petrescu P,,S h h l P,, Tapfs roumaim, Bltcamst, 1966, p. 7.
CENTRE SPECIAhIZATE IN F S U T U Z SCOARTELOR 38 1

Cit este de veche practicarea acestui mestesug nu se poatc sta-

bil cu precizie. Avìnd' in vedere insii, legaturile vcchi care au existat
cu Cimpulungul si Branul, pe unde treeau rngrfurile c5tre Ardeal este
de prrsupus CB, tesutul stofelor $i al pinzeturilor se practiB intr-unele
din aceste sate din vechime. Cu privire la tesutul s c o a ~ e l o rproblema
se pune in mod diferit, avind in vedere c5 Tara Romineascii n-a fost
niciodatz o exportatoare de scoarte.
Problema dezvoltFirii rneste~ugrtiui scoartelor trebuic cerceb;ta si
in legatura CG evoiGia zcestuia in tàrile vecine, In Bulgaria in a doua
jumstate a secolului al XVIII-lea si la Incepiitu1 secolului al XIX-Iea
s-au dezvoltat la Cipronti K ~ b lsi Pirot centre puternice speciali-
zate In tesutu1 scoar-t;elor.
Se poate aprecia cZ, in tara noastr5 rnestesugu1 tesutului scoar-
I l o r , ajuns la o mare inflorire in secolul al XVIII-lca, a fost precedat
d e o perioad5 Indelungati in care s-a cristalizat.
fn Dimbovita, scoaea a fost destinata in epoca feudal5 decorarli
iiiterioarelor palatelor domnesti $i caselor boieresti. Fiind executate de
tesiitoare specializate la curtilor boieresti si probabil la snznastiri,
scoartele s-au dezvoltat pe linia unei boggtii orname~taledeosebite, Tn
care intervine o gamS larga de rnotive decorative. Scoafla de dimen-
siuni mai mici, ceva mai recentg s-a lucrat si in cadrul mestesugului
casnic.
Far2 indoialii cii in leg2tura cu palatul. domnesc de la Tirgoviste
+i cilrtile boieresti s-au lucrat, ca si in Oltenia scoaee de dimensiuni
mari destinate s5 irnpodobeasc~interioarele acestora. Din pgcate, mate-
rialul perisabil din care sint lucrate scoarklc n-a rezistat d'intclui ne-
rnilos al vremii si astgzi abia da& se pgstreaza citeva piese datind
cert din sec. al XVIII-lea.
Cu privise la f olosirea tesaturilor in cadrul interiorului locuin-
f;ei din Tara RomaneasG, del Chiaro arninteste despre ,,bSnci fixate
SII j u r d peretilor si acoperite cu postav care lmbrac5 peretii pin5 la
-recare inaltime servind sa reazirns'5 Del Chiaro cnsidera Eicerele
sau covoarelc drept postavuri. De altfel si Nicolae Iorga descriind
curtea de la Tlrgoviste cind face aprecieri asupra modului de vista
d'in palatul domnesc la sfirqittil secolului al XVII-lea si hceputul sc-
~ o l u l u ial XVIII-lta afirms c5 : ,,MobiIarea e su totul turceascii ; di-
vane, mesute, covoare.. . Cei din casS qi musafirii s t a ~ ca la @r&, pe
perinile de fir si atlas, pe cearceafurile cusutc, pe plapomele de zar-
bap, holt5i $i -alte Stofe orientale, peste care e aqternut un &t c o w
s u shgedleaua.
%. Fww, Stoarte romhne$ti, Bucurqti, 1970, p. 15 ; Ernst Diez. Otto
Demus, Bgxantine mosafcs in Grece. Hosios Lucas qi Daphni. Cambrige. Massa-
chmusebts, 1931.
U n ton-Ma~adel Ch,iam Fiorentino, Revalu$Zile Valahiei ($n romCineste
de S. Cri$-Cristiazi),Iac;i, 1929, p. 23.
G N. Iorga, Istoria ~orn&nilor ~ iicoana, i, p. 128.
971 c h i p ~ ?i
3F2 C E O R G E T A S T O I C A ?t M A R I A G E O R G E S C U

In legatura cu infiorirea mestesugului pe lings cilrtile domnegti

si cele boieresti, nu este exclusS o corelatie intre acestea si centrele
specializate din Oltenia +i chiar cele d e la siidul Dungrii. Stilul cu totul
original al scoalelor constituie cu certitudine dovada unor mesteri
locali si a uniii centru care a fost probabi! chiar la Tirgovivte sau la
una din rnangstiri. Arta scoafi~lor de acest tip din Dimbovifa a p r e
perfect conturata si daca Xn campozitia decorativa se v3d uneori ele-
mente de fattura orienta15 sau occidentalz, explicabile prin existenb
cmii de la 'Srrgovi~te,mesterii populmari le-au interprektt fntr-o ma-
nier5 proprie. Se poate considera ~ F Iksatoarele de aici au zdus in pa-
trimoniul artistic al Wrii noastre o rezolvare originala a decsrului geo-
metri~ si vegeta1 de o valoare incontestabil5.
Cgtre mljiocul secolului al XIX-lea scoafia incepe s5 spara cu-
rent si in orgalilzarea interiorului locuin@i, din Dlrnbovip. Aceste
scoarte s-au lucrat in mare mZsurG in cadrul megtequgului casnic. Ele
apar pe tot teritcriill judetplui re£lectlnd legatura cu zonele Invecinate.
Analizf nd produsele centrelor s pecializate care lucreazZi si En pre-
zent : Pietrosita, Moroieni, MZgura, Pucheni, Dealul Frumos, Rlul Alb,
Runcu 31 Valea Leurzli, care se deosebesc ca fattura atit de scowele
scolii dirnbcvilene cit si de celc prod'use de rne$esugul casnic reabate
pentru uzul gospodzriei, se pune problema cit este de vechi mestqu-
gul :i de cfncl se practia in scopul completgrii veniturilor gospodiiriei.
Far5 a putea demonstra documentar rnomentul in care rnestesu-
gai casnic al tesutului din satele amintite a devenit un rnestqug spe-
cializat, din datele culese rezults ca faptul s-a petrecut abia in a doua
jurnitate a secoldui al XIX-lea. Pina la aceasts dat5 cornercializarea
scoartelor n-a constituit o sursg de venituri pentru p o p d t i e . Este
de presupus c5 slpecialimma s-a p&us trepwt, m a i ~ t i ?n i i(3adx-d
citorva gospodsrii si apoi In celelalte. Procesul de extindere treptatg a
mestequgului s-a petrecut nu numai in cadrul unui sat dar si in afara
lui. Primele sate specializate in tesutu1 scoartelor au fost Pietroqita si.
Moroieni, apoi Runcu, MZgura, Pucbeni, Dealul Frumos, Riul Alb si
Valea Leurii continufnd li astàzi.
Procurarea mate~ialelor
Materia prima necesara realizarli unui numgr atit de mare de-
covoare n-a fost niciodats asiguratii de gospod5rie. Se poste spune cZ,
pastoritu) din zona f iind o ocupatie practicat5 laolaltg cu agricultura,
si pomicultirra n-a putut s5 acoperc niciod'ata cercrea rnereu crescinds.
de rnaterial. Dir, aceasta. cauza rnodalitatile de procurare a materiei.
prime s-au f k u t pe mai multe cili, variind de la cas la caz :
1. - Lin5 produss in gospodzrie si bvmbac cumparat in pro-
po6ie de 10o/U.
2. - Linii furriizatg de ce1 care a facut comanda, in proportie.
de 15%.
CENTRE SPECIALIZATE m ~ S U T U LS C O A R ~ L O R 2183

3. - Un5 pracuratg de la negustorii care cornandau covoarele

pentru a le vinde in diferite orase, Pn proportie de 60%.
4, - Llna curnparsti3 de la produciitorii din Cirnpulung sau din
alte losalitati, In proportie de 250/u.

13, se cumpzra netoarsa $i era preggtia In functie de cerinte :

mai groasz, riisucitEi sau mal putin rgsucità etc. Torsul. linei se face cu
fuma atunci dnd firul este mai fin si mai rasucit si su druga cfnd
este nevoie de fire mai groase si mai putin rasucite. Torsul Iinei cu
furca constituie o indeletnicire exclusiv f emeiascà. Indrugatul $i depà-
natul &nurilor pe rgschltoare erau executate In multe case de &tre
barbaQ.
Cinepa $i bumbacul folosite la urzeala covoarelor erau pregatite
tot de &tre femei.
Pin5 la inceput secolului al XX-lea vopsitul firelor se facea cu
plante.
- negru se oblinea. din coajZ de zrin - alnus sp. si caroboi :
- maron se obtinea din coaja de nuc - iuglans sp. ;
- &j se obtinea din frunzs de gutui -
cytonia sp. ;
- Cenuqiu ,,nisipiuC>se obtinea din frunzg de rnesteaciin - be-
tulus sp. ;
- mov se o&inea din boabe de boz-sambucus.
- diferite n u m e de galben se obtineau din foi de ~ e a ~ a - a l b i ~ r n
+ifoi $e gutui cytonia culese toamna tirziu.
fn primele decade ale secolului al XX-lea, femeile au inceput s,?
renun-fe treptat la vopselele vegetale. mai greu de pregitit si sa trezc2i
;la vopsitul chimic. Initial vopsitul cu produse chimice, cumpiirate in
,,cornuta - pachete - se fama in gospod5rie. In ultimii ani, t o t mai
multe creatoare mexg la boiangii speclalizati.
Urzitul, indiferent de rnaterial: llna, cinepg, bumbac -se f5cea
pe gard, Intre stilpii prispei sau mai recent pe urzitor. Urzeala se
socotegte in functie de rnarimea covorului. Materialul pre~titit pentru
urzealZ se face jurubite din cite 60 de fire, Fiecare jurubir5 este im-
pwiG in 10 ierbe care conjn cite 6 fire.
Tesstoarele calculriaza lgtimea sco;ispi si preg5tesc uneala nu-
m M n d flrde. In genera1 se lucreazg cam acelessi dirnensiuni de scoarte
si c a l d u l este fzcut dinainte. Astfel. fiecare femeie ?tic c5 pentru a
scoaw de 4,50 m X 2,50 m s h t necesare 460 de fire de urzeal5 :i asa
mai departe.
Categoriile tes5turilor din En5 care se lucreazg in centrele dim-
bevitene, dectul de numeroase, sint foarte variate din punct de vedere
ornamental. In ciuda acestei v~rietgv,se remarca in decor si croma-
384 GEORGETA S T O I C A ?l M A R I A GEORGESCU

tic5 o- mare linitate, cxplicabila prin folosirea unei anumite tehnici cle
lircri~' si prin conditii comune.
Tesutui ccoartelor d'in centrale specializaie a?e judetu!ui Dim-
bovita este legat de tehnica ,,chilimului", foarte hoyati in posibilitCiti
artistice. Tesàtura lucrata In tehnica chilimiilui are urzcala forrnat5
din fire groase, acoperite complet cu firele subtiri alc bstclii care se
muleazZi frumos, creind o s u p r a f e j neteda cu un lilciu special.
Cele mai multe categorii de tesgturi sint executate in patrii sau
douZ ite. Numai in ultimii patruzeci de ani s-a i n t r d u s tesutu1 In m ~ i
multe ilc frccvent In confeclionarea rnacaturilor (tesaturi de factur5
mai nouà), care au inlocuit ~i11r0riscoaqa sau cuvertura pentru aco-
perlt patul.
Atit scoartele cit $i co~~oarele se lucrau in r5zboiul 'de tesut ori-
zontal, Xntr.-o singura foaie, pe o spatii mai lata. Modelele erau luate
in tesut dup5 alte piese mai vechi ori erau creatii originzlt, iar acilm
se executii dupa planse tipsritc. Acest fapt a dus in ultirnii 30-40 de
ani, la a uniformizare a rnodelelor +i unaori chiar a cromaticii incit
covoarele lucrate in ccntrele respective pot f i recunoscute i r n ~ d i a t .

In cadrul centrelor din Dimbovita 3-au lucrat mai multe cate-

gorii cie tessturi ; scoarte, ccivoare, ciiverturi, macaturi. stofe de lina,
pinz,? de biimbac, presuri etc. Dintre acestea, cele mai ~ ~ a l o r o a ssTnt e
scoartcle ?i covoarclc.
In gcneral, scoartele mai vechi lucrate lc? Pietro~ita 7i Moroieni
sint putin cunosciitc. Cii toate c5 ele se evidcntiazs prin tesaturi dls-
tinctive, diferite de ccie Oltei~esti.fiind mai putin niirneroase, nu s-au
Mstrat p r ~ amult nici jn colectiile rnuzeale nici pc teren. Se poate
spilile insa ~5 la Pietrosita si AtIoroicni au fost creat trncle diiltre ccle
mai interesante tipuri d e scoarte muntcneqti. "
Scoartele din Dimbovitc, atit cele lucrate in caclranul economiei
casnice cit si ctle lucrate in ccntrele specialinte sint de formz clrept-
u n g h i ~ d a r i ,avind dimensiuni care variazii intre 1.-5 m lungime. Lati-
mca, direci; 1 ~ g a t 5 de lungimea scoarfei varizza intre 0,50-2.50 m.
Cele mai vechi scoaee au stit urzezla, cit si b5teala din lin5. S-a
folosit insa, pe scar3 mai putir. intins6 si urzeala diri cincpa. La in-
ceputul secolului al XX-lca s-a intrridus la Moroieni ?i Pictrosita, ur-
zeala din biimbac.
Ca modalitatc de lucrii la scoartele dlmbovitci~e sc regfisesc in
cadrul t ~ h n i c i ichilimului, alec5turZ ci-i ggurele si cu fire Ii~trepZitrunsc.

Al. Tzigara-Sarnurcas. Euolursreri. s c o a ~ ~ e l oolteneqti,

r Bucurerjti, 1947.
QM. Foc$a, Scoarfe rom&nestiaBucurelti, 1970, p. 158.
 Spre deosebire de scoa*ele din Oltenia, cele lucrate fn DPmbo-
vi@, au ca o caracteristic5 proprie un stil ornamenta1 preponderent
geometric. Scoa~elein decoml csrora intervin motive vegetale si figu-
rative apar mult mai mr, constituind mai degraba exceptii.
Cele mai vechi scoaee slnt f5rZ chenar, a ~ l n dfie un cimp format
din rornburi concentrice, simple sau crenelate, fie de un rPnd de rom-
biiri dispusc central in lmgul tesiiturii incadrate de o parte $i de cea-
laltFi de cite un rlnd format din jurnatiiti de romburi. fntr-o alt5 va-
riant3 acelasi rnotiv apare sub forma a dou5 rinduri de romburi mari,
dispus In lungul ks2iturii pe un fond cornpus d'in pistornice sau rom-
buri dintate de dirnensiuni mai mici. Aceasta cornpozitie ornamentala,
cornplexS, este pusa fn evidentg si prin coloritul care cuprinde ek-
mentele spectmlui solar.
Scoala cu motive rornboidale concentrice, denumite ,,roatecr sau
,,rotite" este intilnit5 in egal5 rngszirii la Bietrosi$a, Runcu si R l d
Alb, precurn si in celelalte centre. CuloriJe cele .mai frecvente sin£
negru, rosu, @ben deschis, galben inchis, ,,piersiciu" - roz, alb, r q u -
nisipiu, maron. (Fig. I}.
Algturi de motivul rornboidal, apare mai putin frecvent insZ,
patratul sub forma unei retele care imparte intreaga suprafata a scoar-
tei. Din j ocul cromatic 21 patratelor, din alternanta culorilor, sezultg
o cornpozitie frumoasii. pl5cutii vederii f5rZ sii se compare cu scoar-
f ele cu motive romboidale.
Urm5rind evolutia acoar~elor cu moti^^ rornboidal, consbtgm c5,
treptat, pe rngsurg ce tesatoarele se specializeaza, modelele se simpli-
fic5 si se rafineazz, in sensul cresrii unor spatii, libere care s5 pun5
in valoare motivele cu ajutorul waui fond monocroxn. In acelasi timp
Snsii, cornpozitiile devin mai cornplexe deoarece motivele dispuse pe
centru incep sii fie inadrate de unul sau doua chcnare.
O piesa. deosebita lucrata la Runcw aflat5 in coleeia Muzeului
din Ploiesti, are pe cirnpul central tin rind de romburi mari, incadrate
de o partci si de alta de perechi de romburi cu ,,cirligeN de dirnensiuni
mai mici, intercala te cu perechi de pistornict. policrorne. f ntrcaga com-
pozitie dispuss pe un fond rnonmom de culrmrc iizchis5 estc incadrai5
mai intii pe laturile longitudinale de un rind de clreptirxighiuri inlcr-
calate de linii orizontale si apoi de urz chenar cu motive alternate
denumite : ,,cirlion$i" $i ,,pistornice". Fondul chenarului de culoare
deschisg contrasteazii plzcut cu fondul fnchis a1 cimpului centrar. To-
nurile pliicute au fost realizate cu ajutorul colorantilor vegetali. (fig. 2).
Mai pu$in frecvent, mtivul vegeta1 si ce1 z m o r f , esLk 3-1cen-
trele din nordul judetului Dimbovita, realizat intr-o maniera pregnant
geometriz-mtii, f iind a p h s e h c a d m cornpozi$iflor iebisnuite.
Astfel pe o piesz provenitli din comuna Bezdcad, datata 1850,
aflatz Xn colectia Muzeului din Ploiesti, pe cirnpul 8e culoare inchisg
sint dispuse ghivece cu flori, iar de o parte ?i de alta p5sZri luindu-si
 GEORGETA STOICA si TiTARIA GEORGESCU
386

zborul. La capete, sub vasul centra1 si ifltr~alte dou5 vase mai mici,
sin£ inca dous pasari cu aripilc strinse. (fig. 33. Motivul pomului vietii
a p r e in Dimbovi+ sub forma vasului cu flori sau 2. unui pom, foarte
stilizate, inconjurate de p5sZri. Motivul vasultii cu flori este prezent
$i in cadsul altor compozilii decorative, la scoartclc cu motive rea--
boidale sau pgtr~te.

Flg. 1 - Sc0a-f.a cu motive ren?oidale ,,soateU

specificg cent~elor Pietrosita, M~lioienj,Runcu,
Puchenl, Riul Alb.

Fig. 2 - Scoart5 vwhe &n com. Runcu

{Colectia M u z d u i de istorie Ploiesti)
Detaliu.
 Fig. 3 - Scoarta din com. Bezdead,
dataG 1850 (Colec$ia M w d u i de istorie
PLoiqti). DeMiu.

Scoa* a evoluat in timp schimbindu-se denumirea, dirnemiunile

+i decorul. Treptat terrnenul vechi de scoartZ a fost inlocuit prin ce1
de ,,mvorC" a devmit, genmal ?n pezent.
Fa@ de sto-5, covoriil difer5 Sn primul rfnd prin dlrnensiunile
reduse cu muli : 2 X 3 m, 1,50 x 2 si chiar mai mici.
Din punct de vedere al tehnicii de lucru se constat2 dispariga
aleszturilor cii g5urele.
CeIe mai mari schimbzri au loc mai ales in decor. Covearele In
care predomina stilul geometric, caraeterizeazii in continuare prodcc-
fla centrelor din nordul jude@lu;i Dlmbovita, evind la baz5 decorul
traditimal, p..eluirat intr-o viziune estetica noua. Astfel la unele co-
voare, motivul centra1 este r e d ~ sla doua rornburi incadrate de
lionG" dispusi i,r lungul -fesSturii pe un fond monocrorn. Cirnpul cen-
tra1 este inconjurat d'e un chenar in ,,zimtiU si un chenar mai mare,
compiis (fig, O).
Motivul rornbului intr-o f a m 5 legata de traditie dar m b i n a t
mz alte clemente apare frecvent mai ales la Pietso~ipsub denumirea de
Jifcalea rZtZcit5" (fig. 5). Fondul centra1 de culoare Inchisa este str5-
batut de trei rfnduri verticale de romburi cu dimensiuni diferite, in-
tercalate de str5vechiul motiv In form5 de ,,Su.Romburile concen-
tnce sint in nuante diferite. contrastind cu fondul Pnchis al covomlui.
fitreaga compozitie este pusg In valoare de un chenar cu margine dfn-
tata cu f ond deschis +i aleszturi geometrice.
 GEORGETA STOICA si MARTA E E O R G E S C U
368

Fig. I - Scema din comwia Pietrogita.

Fig. 2 - Covar clia com. Pietro~ijn clecorat cu rnoclelul , . C a l ~ a ~F~tficitG...

 Pe mgsur5 ce covoarele hcep s5 se lucreze dup5 modelele tipg-
rite acestea Incep sii aibg o cciculatie mare fn cadrul centrelor res-
pective, compozitiile ornamentale se complica, lacluzind motive noi,
care nu figurau in repertoriul traditimal. P e ling5 rombucile dispuse
pe cimpul central, care continila sa rarning m o t i ~ ~ udel bazii, apar im-
prejur stele, fulgi de zZpada, dretunghiuri, rozete $.a. Chenarul cu fond
deschis are un rnotiv geornetric in forma de stea Incadrata de un M-
trat (fig. 6). Fondul. covarelor este de obicei rosu pe drnpul centra1 si
gri la chenar. Motivele decorative sint policrome in nuanle de verde,
albastru, alb, negru, cenusiu.
La Riul Alb, unde rne$esugul esle ceva mai nou, se ii~tflneau
acum SO de ani Inc5, modelele mai apropiate de Sraditie +i mai u5ur
de executat, Redudnd dimensitmile la 2x3 m, covorul are un cfmp
centra1 pe fond ro$u sau maron roseat cu douz rurnburi incadrate de
,,clrlion$iU. hprejurul cf mpului, chenarul pe f ond bej cu ,,cfrlionti'"
repartizati la distante egale, f ormeaz5 o terminztie f rumoasz a aom -
pozitiei (fig. 7).

Fig. 1 - Covor clin com. Riul Alh.

390 G E O X G E T A STOICA Fi LMARIA GEORGESC'IJ

Fig. 2 - Covor din com. Eiul Alb. Deta1i.u.

Dintre toate modelele lucrate in centrele din riordul jildetulul

Dirnbovita intre 1925-1 935 s-a generalizat pentru comercializare unul
dintre ele, devenind tipic (fig. 8). Variantele sInt nurneroase dar adsu-
garea ungi motiv sau simplificarea compozltiei in oarecare rniisura nu
schirnb5 in fond struttura ornarnentaia.
In ansamblu, acest covor are un cimp centra1 cu douZ romburi
si drlionti, In jurul cgrora se aflii un drcptunghi, jumatagi de rombtwi
sau triunghiuri si un motiv stelar in culori diferite, tonuri calde de
rocju, galben, portocaliw etc. (fig. 8). Chenzrul pe fond mai deschis cu
motive alese din loc In loc, este miirginit de o parte si de alta, de o
linie dint;ata ori dreaptg, de culoare inchisa. In compozitia ornamen-
tal5 a atiest~itip de c o apar ~ mmri si elemeate ioowiorfie sau avi-
morfe foarte stilizate (fig. 9). Primele modele par sa f i fost l~rcrate
la Moroieni si PietrqiQ de i ~ n d es-au extins si la Pucheni, Runcu, Riul
Alb l i Valea Leurzii.
La o categorie mai notr5 de covoare, cca. 40-50 de ani, in corri-
pozif ia decorativ5 apar treptcit elernente vegetale. Moda acestor co-
voare, situatg intre anii 1920-1 935, n-a p5tr~insin toate centrele, iar
iclul cum sint tratate motivele indica executarea lor dupg rnodel
tipzrit.
Fig. 1 - Covor din Pietrosita specific anilor 1030-1'350.

Fig. 2 - Covm din Pielrosita. Detaliu de ornament.

 G E O R G E T A STOICA $i M A R I A GEORGESCU
3132

Primele exemplare introduc elernentul vegeta1 stili& intercalat

de motivele geometrice tradiponale zonei. Chenarele pZstreazS por-
guni cu motivele .tipice, printre care a p r e trmdaf iml stilizat (fig. 10).
La alte exemplare executate in aceea~iperioiida la Moroieni, mo-
tivele centrale specifice, apar Enconjurate de crengi si flori tratate na-
turalist iar chenarul este forma? din ghirlande. Fondul negm sau bej
al acestor covoare pune in evidenw culorile mai violente ale moti-
velor decorative-rqu, galben, verde, portocaliu sau violet. (fig. l I ).
In general covoarele lucrate dup; aceste mcdele, incep sa fie
denumite dif erit, in functie de motivele f olosite.
Astfel, Ia PletrosiM a circulat destul de inult Pn aceeaqi perioad5
covorul denumit ,,coroanaLc(fig. 12) cu cimpul impsrtit in dous p5trate
Tn mijlocul c5rora sint alece d o G ghirlande de flori stilizate. Un mode1
r5spTndit la Runcu 5i Pietrosita a foct si ce1 intitulat ,,cu spicul" care
are pe centru motive elipsoidale cu spice de grfu stiliate (fig. 13).
Fondtil covorului este rolu sau ro7u-vi+iniu, iar motivele albastru des-
chis, negru, maron, verde, galben $i bej.
Modelele 'si motivele cele mai ssspindite in aceasts perioad5 poartx
denumiri cu totul neasteptate care indica originea lor mai nouZ : ,,Ro-
maniahL,,,Marca inscris,?", ,,R,Iarca in Z", ,,P5durcaK, ,,Covorul in c2iniU,
,,Spicul grlului", .,,VolZme$", ,;LaleauaU, ,,MaculG, .,,Ruch&uP in cc-
roans" , ,,Ciobanul " ,,Ciocca cu pui" , ,,Primavara" ,,RZid5cinaU ;;Capri-
oarelecc,,,Crinulc', ,,Oltenescziic etc. Ele circrilau pe baza modelelor ti@-
rite sau lucrate de o tes5toare sau alta, pinZ cind altcineva g3sea un
nou mode1 care era preluat de toate cmtrele.
DupH 1935, moda kvonilui cu motive florsle incepe sa clecad5 s i
in ornamenticii apar elemente liiate dupà covoarele orientale. AstLel
se ratspindeste c u repeziciurie Xn toate centrele modelul denumit ,,per-
sianul" (fig. 14). Modelul a fost adoptat probabil, pentrucg folosea d e
fapt motivul . tradigonal rornboidal intr-o viziune nou5, modernizatg.
fntregul cimp. central este irnpgrtit In romburi in rnijloctsl carora s;nt
alese motive bkisnuite la covoarele mai veclii, mult reduse ca dimen-
siuni. Fondul f romburilor ca si motlv~led~corativesint colorate di£e-
rit. Cirnpul central este incadsat de un cl~enarcu fond inchis, terminat
cu margini din@te. Chenarul are dc obicei un mode1 Sn forma de ghir-
landa sau de motive ,,nipte". Nuantele celo mai des foloslte sInt verde,
rnaron, cenusiu, albastru, bleurnarin? r q u , viglniu, galben, portocaliu,
negru, alb si k j . Gama crornatica mult ImbunStiitit5, este irnpusg d c
modeluJ. care cere o difer-entiere cit rnsi acccnt~rata intre rornburile
componente, tratate ca unitati ornamentale diferite.
Uneori acelasi mode1 a p r e intr-o interpretare proprie, deosebitz
la care romburile sint formate din motivul vasului cu pom stilizat
(fig, 15). Pzleta cromaticz este aici ceva mai restrinsa, intreaga com-
poziue fiind tratat5 unitar.
Fig. I - Covor din Moroieni decorat cu motive vegetale stilizate.

Fig. 2 - Covor din Moroieni. Modelul ,,RomaniaM.

394 G E O R S E T A STOICA 81 MARIA GEORGESCU

Fig. 1 - C Q V Oclin
~
Pietiosita. Modeiul
,,Co~ssna-'.

Fig. 2 - Covor clin

Runcu. Modelui
,,Spicul" .

Scoartele si covoa-ele lucrate in centrele specializate s-au exe-

siiirtat atit pentru nevoile proprii, cit si pentru a f i cornercializate.
Scoartele mai vechi se foloseau pentru irnpodobirea p~retilor,imbracati
uneori in I~tregimecu tesaturi. Acest fapt explica de ce toate tesaturile
mai vechi aveau dirnensiuni care depaseau trei, patru metri lungime.
fri rnediul rural femaile Eqi leseau singure ccoartele de care aveau
nevoie, Covoarele dir, DirnboviM lucrate pe~trii,a f i vindute trebuiau
zdoptate wriiltelor pietii orZlene$i. Din aceastg cauzz, cita vreme a
persistat i11 moda organizzrii interioarelor de IocuintS de la ora+, ro-
vorul pe perete, alungimea tesàturilor a variat Intre 3-6 m. Clnd co-
~ o ~ r e respective
le au inceput sa fie asternute pc jos, dimensiunile s-au
restrins intre 2-4 x 1,50-2,80 m.
Se poate constata astfel contributia direci5 carc errista intre di-
rnensi'inile covoarelor l i frznciia pe care o indepl:~nesc.
Fig. 1 - Covor din Moroieni. Rlodelul ,,PersianulX.

Fig. I - Covor din Pietrovi.. Detaliu de ornament.

396 GEORGETA STOICA st M A R I A GEORGESCU

Desfacerea produselor a constituit totdeauna o preocupare im-

portanta a tesgtoarelar. Din acezsta cauzz, fiecare a csutat sa folo-
seascZi cit mai multe modalitav pentru a vinde covoarele in timp scurt.
1. Covoarele tesute la comanda, cu sau fasii m a t e r i a l ~ ~clientului
l
cint ridicate de acqtia de la domiciliu ori sint duse de c5tre tesa-
toare. In general comenzile %cute de persoane particulare sEnt putine
si nu reprezint5 o modalitate importanta in desfacerea produselor. Lo-
rnenzile de acest fel, sint in general lucriri speciale, cu un 2 n m i t fel
de materia1 s i anumite modele, mai deosebite in culorile cerute de
client. Modelitatea este folosita in propoeie de 11%.
2. Cavoarele tesute pentru desf acere in pietele o r q e l o r Bucure~ti,
Iaqi, Cimpulung, Roman etc. se 1ucreazZ cu rnatcriirld produc5torului
$1 erau desfacute de unul din rnernbrii familiei. Aceast5 modalitate,
folosit5 in proportie de 20,50/0 nu era consideratZ prea convenabils
deoarece nemsita o investitie mare de materia1 $i un timp destul de
bdelungat pentm desf acere,
3. Covoarele tesute la comanda unor negustori specializati in des-
facere cu materialul acestora erau plgtite pe loc, in momen-trul ridicarii.
Modalitatea folositti in proportie de 61% a fost rsspindita in toate cen-
trele. Negustgrii proveneau t o t din satele respective, i ~ formasera
i un
capital pe care 11 rulau ocupindu-se exclusiv cu dafacerea covoarelor
prin o r q e gi prin marile tirwri anuale. Pe aeeaqtg cale covoarele dim-
bovifene s-au raspindit in toata tara in pericada anilor 5930-1940.
En prezent potenQalul artistic inepuizahil al ferneilor din cen-
trele P i ~ l t r n ~ i Moroieni,
l, RIvl Alb, este f olosit
Rnn ml, V a l ~ aJ.,~ii~r~l,
din plin atit: de UCECOM prin cooperative-le cu lucrul la dmiciliu
cit $1 de c5tre artistii plastici care realizeazg unele bpiserii in aceste
loditati.
PROSILEME PRIVIND IMBuNATATIREA TEMATICII RTUZEULUII
TIPARULUI $1 AL CARTII VECHI ROMANESTI

Cartea si tiparul au jucat un rol insernnat in dezvoltarea societZtii

romaneqti, f i h d f actori activi in lupta pentru Ebertate nationda, men-
vnl"nd si consolidind unitatea spirituala a celor trei provincii rorna-
nesti.
Tirgovistea, unde s-2 tip5rit prime carte pe teritoriiil Romàniei,
si-a cgpàtat dreptul de a adsposti ; , ~ u z e u ltiparului si al cdrtii vechi
?.orrslczne$ti", unic in larg, cere prezintZ evolu$ia acestui meqtqug, pre-
cum si cele mai importante ciirti vechi rornArlcsti ce st9u la Gaza dez-
voltaril lirnhii ?i a cultnrii noastre de-a lungul veacurilor.
Inaugurat "m 1967, cu prilejul uizitei conduc3torilor de parta
de stat, m u z ~ u lpi~nctea;raprincipalele momente ale istoriei csrtii, strlns
impletitii cu cea a dezvolarii societatii romane~ti.
Recerit, fn urma unor cexcetgri de biblioteca 51 arhi~?Zi.a unor
achizitii valoroase de carte veche, precum $i a sugestiilor si propune-
rilor venite din partea unor specialisti, a unor institutii *, am trecut
la reorganizarea ternaticii a acestui rniszeu.
Arn ~ Z u t a tastfel si introducem castea si tiparul. in complexita-
tea fenomenelor cillturale, cu care de altftI au fost intr-o strins5 sim-
biozii, fiind o rezonants a lor, farg insZ a face o istorie a cuturii, ci
una a tiparulul si c a l i i , toate grefate pe realitatea 1rief;ii social-eco-
nomice si politice a celor trei provincii rornGneyti.
S-au prezentat sliccint, piin miilaje dup5 inscriptiile scoase la
iveala prin descoperiri asheologice (fragmentul de cerarnicZ descoperit
x x x - S-au consultat : Academia de stiinte sociale si politice. Institu-
tul mde istorie $i teorie literara ,.G.Cfilinescu" ; Asociatia slavistilor din R. S.
Romania ; CartRara de istoria l i t e ~ ~ i u r iromane
i din cadrul Universil5tii Bucu-
sesti ; Biblioteca Academiei R.S.R. Tuturor le mul$umim gi pe aceastfi c a k pen-
ti.~s p r i j m acordat.
De asemenea, rnuZtumim membriIor consiliului stiintific al rnuzeuIui nos-
tru pentru propunerile $P sugestiile f acute.
 h Grgdistea Munceldui g e care este inscris : ,,Decebalus per Scorillo"
sau prin inscriptiile cu scriere pictografica descoperite a TiirGria
(Orsqtie), f aptu'i. ca strgbunii nostri cunosteau m e ~ t e ~ u g u scrisului,
l
pàrnintul tSrii noastre fiind leaganrml unei civillza$il milenase ; s-aii
Incadrat aspectele autobtone de cultura si civilizatie In contextul euro-
pean, arstindu-se interdependenta si influentarea lor reciproca.
O hada a raspindirii hirtisi pe glob, o alta cu principalele can-
tre $i data introducesii tiprtiliii, activitatea desfgsurata de Johann
GutemSerg din Maienta, inventatoni1 tiparului, sustin cele argumen-
tate mai sus. fn aceast2 privinE au fost corectate, pe baza cercetarii
studiilor de specizlitate sparute in ultirnii ani, o serie de date privind
existenp pe teritoriul provinciilor romanesti a unor mori de hhrrtie.
ca cele de la Zrasov (1546), Cluj (1563), Sibiu (1573) si nu Orlat
(1534-1539) rum s-a sustinut pin5 acum.
La harta cu centrele tipografice de pe teri'coriul tzrii noastre,
s-au adus irnbunat5tiri, Siind completata cu o serie de date noi. Astfel
unele centre erau datate gresit sau depasite d'e ultimele cercetari.
Bucuresti - 1582 (msnastirea Plumbuik) si nu 1678 ; Tirgcviste I
(1545-1715) si nu 1545-1648), Or55tie (1582 si nu L581), Timisoara
(1771 si nu 1765). in M a r e ne-am condus dup8 principiul andui de,
aparitie al primei tipiirituri In centml respectiv. S-au indicat de ase-
menea si centrc din afara celor trei provincii romAnesti, unde s-ari
tipiirit cZrti in limba rorn5nS : Euda, Viena, Uniev, Roma (1677).
In prezentarea evolutivz a activitgtii tipografice, precum +i a
aparitiei si siispTndirii &llt;ilor vechi, in perioada 1508-1 830 ( d a h pri-
mei cZr$i scozisg de Macarie la Tirgoviste si a primelor periodice ?i
tipografii moderne, data una-nim si c~nventionalacceptatg, care Incheie
epoca c5r)i vechi), s-a tinut cont d'e faptul c5, desi separate din punct.
de vedere politic si administrativ, cele trei provincii rornanesti au for-
mat de-a lungul veacurilor o unitate etnica, de Iirnb5, mod de via@
si gindire.
Initial, in vechea f ormZ, expozitia prezenta pe secole, neunitar,
aspectele dezvoltàrii tipamlui, separindu-le pe provincii (Tana Rorn2-
neascii, MoIdova, Transilvania), ceea ce durea la nesesizarea fenorne-
nului fundiam~ntal: cornunitatea culi-urii.
S-a subliniat faptul ca inc5 din secolul al XVI-lea tipografi ca
Dimitrie Ziubavici si diaconul Coresi (ale curui tipzrfturi mrnAneqti
stau la baza Limbii literare), au scos la Tirgovi~tesi Braijov &irti care
au circulat in toate cels trei provincii rornanesti, unele in editii diferite
pentru Tara Rom%neacc5si Moldova.
Datori% contributiei si insernnatztii activii5lii editorial-tipografice
a lui Coresi, spatiul de expunere a fost miirit, prccizindu-se ce a in-
semnclt awst rnoment in evolutia tiparului si csrtii vechi romane+li.-
 P e panouri au fost expuse mai multe facsimilc diips lui
In limba romana (Apostolul rorngnesc - 1563, Evangheliamil roma-
ntisci- 1561, Psaltirea romSneasc5 - 157i)). Ultimele studii de fili-
granologie a u dus la modificarea unor date ale textelor coresierie :
Evanghelierul slavo-rorndn, Tirgoviste, 1551-1 552 si nu Sibiu, 1550 -
cum aparea in vechea tematic5,
Be asernenea, epoca lui Rfatei Basarab $i Vasile Lupu, care oferg
pentru secolul al XVII-lea momente comune in evolutia activitztii ti-
pografice, a fost acum ilustrat5 corespunzZtor irnportantei sale. Ambii
voievozi, cu sprijinul hlitropolitului Kievului. Petru Movil5, r o m h de
origine, infiinteaza noi tipo5rafii la Cirnpulung (mutatg apoi la Go-
vora si la Mitropolia Tirgovistei) si la Ia5i (biserica Trei Ierarhi).
Aparitia la scurt Interval a celor mzi importante g i complete
tiparituri cu caracter juridic : Pravilelc impzratesti (Vasile Lupu -
Lasi, 1646) ; Tndreptorea legii (Matei Basarab - TZrgotriste, 1652), face
ca limba romAnZ sa capete ifi scris noi valente.
S-a reliefat aportul deosebiit adus 1s dezvoltarea sctivitatii tipo-
grafice de cZitre Varlaam, Dosoftei, Simion Stefan, Antim Ivireanii,
prin creearea, flz secoiele al XVII-lee si al XVIII-lea, a unor centre
noi sau dezvoltarea altora mai vechi ( B i ~ c u r e ~ tBuzZu,
i, R i m ~ i c ,Sna-
gov, Nba-Iulia, Blaj, Suceava, R g d a ~ t i Neamt).
,
DacZ In vechea ternaticg ele erau prezentate sepzrat, asa cum SK-
bliniarn mai sus, in conceptia noastra ele apar cronologie, arstindu-se
totodatz si interdependenta unor f enomene ca : clrientarea activit5til
tipografice, formarea uner uclenici ce i$ vor dcsiivirci meste~ugul in
alte centre ale tiparului.
Secolul al XVII-lea isi aduce din plin coritributia la triurnfui
lirnbii romane literare, prin capodoperelc create : Cartea rornaneascil
de TnvStStwa - I a ~ i ,1643 ; Noul testament de la Bglgrad (Alba-Idia)
- 1648 ; Psaltirea in versuri - Uniev, 1673 ; Biblia de la Bucureciti,
1688.
fn noua tematic5 am mentionat pe dous panouri conthbutia deo-
sebits a cronicarilor din secolele ale XVIL-lea ;'ii al XVIII-lea la dez-
voltarea limbii romane literare, ale csror opere reprezentative au f ost
cunoscute in manuscris, devenind' parte integrantg a tezaurului rom5-
nesc de spiritualitatc.
in ciuda faptului c5 s-au formulat unele reeerve privind intro-
Sucerea in ternatica muzeului a cgrturarilor amintitì (rnuzeul fiind al
tiparului si al cZrtiL vechi romsnesti), consideram c5 activitatea mo-
nicarilor esk o Latura inseparablla a culturii nationale $i nu putern
lipci vizitatorul, de ce!e mai multe ori nespecialist, de viziunea unibrii
a f enomenului culturd in cornplexitatea dezvoltZrii lui.
La panourilc care ilustreaz5 ffaptul c5 In vremea lui Constantin
Bsincoveai~u,in tipografiile 3nfiintate de acesta impreunti cu inva++--
406 VICTOR PETRESCU gi GHEORGHJZ PIRVULESCU

tul rnitropolit Antim Ivireanu, se tiparesc c5rti in Iimbile slavod,

arabg, gruzina, greacs, cu larga circulave in diferite tari ale Penin-
sulei Balcanice si Orientului Apropiat, s-a accentuat mai mult faptul
c i mesteri tipografi formati in Tara RornAn~.sci,infiintlnd qi condu-
cind tipografii in Gruzia (Tiflis - 1709), Siria (Alep - 1706$, devin
?i arnbasadori ai culturii noestre pe acele meleaguri. in acest sens
rnen£ioni%mfigura luminoas5 a tipografului RZihail $tef an, ce1 mai is-
cusit ucenic al lui Antim Ivireanu care; trimis de Constantin Brin-
coveanti, pune bazele prirnei tipografii gruzine, devenind, sub numele
dn ,MiI-iail StepanesviU, f igurii reprezentativz a culturii georgienc.
Acect feilomen va continua mai tlrziu, sporind in intcnsitate,
cartea rornaneascg tipsri~du-seli1 centre din afara granitclor celor trei
IZri rornfinesti (Lvov, Buda, Vicna, Petersbusg). Este o r_ott5 cnnfir-
mare a artei si prestigiului dc care se bucurau me~te7ugultiparului,
atlt in provir-iciile romancsti, cit ?i in afara granitelor lor, carela i-srn
arordat import an;ta cii17enlt5.
AAprropiate dt puterea de Intclegere a m~selor,czrtilor populare
li s-a. acordtit. atentia cuvenits, fiind prezentate ppntru fiecare secol
cele cu D largg circulatie, care prin prclunrarea unor clemente ale
graiului viu popular, r u p cancanele textelor bisericesti, devcnind astiel
partca cornponent5 a fenumrnului cie laicizare a ciiltizrii.
Un accent mai mare a fost pus pe contributia adusa la diversi-
ficarea activitatii tipografice dc rcvolutia culturala dii. facturs ilumi-
ilistg prornouats de $coa!a Ardeleans. Reprezcntantii acesteia (Sainuil-
34icu CIaii~,Petru Maior, Gheorghe qincai, loan Barac, Paul Zorgovici,
Ioil Rudai-De!canv, Gheorghc La& ctc.) ali transformzt cultura, pu-
nind-o in sluj ba totalitiitii poporului.
Tematica muzcului urmgregte, in devenirea lui, fcnomenul. laici-
zsrii, la vechile cazanii si cgrfi d c slujbii adsugindu-se calendare, ma-
niiale ?colare, gramatici, carti de economie rural; sau cu caracter nio-
raliz~~tor
Cartea laica, la sfirqilul secolului al XVIII-lea si incepiitu1 seco-
hilui al XIX-lea lichideaz5 monopolul bisericesc acupra tiparului, con-
tribuind decisiv la txezirea si farmarca constiintei natimale, la des5-
yirsirea procesului unit5,til culturale, care o anticipzaz2 p~ C C ~po-
litic5.
Sfera prcocuparilor cultiirule ale societgtii rornGne5ti cregte. Gus-
tu1 de lecturg, dorinta de instruire, setea de cunoqtere se rgspindesc
in toatc straturile societgtii.
Pentru satisfacerea nevoilcr spirituale, la inccputul secolului al
XIX-!ea se modernlzeazg tipografiile, infilntindu-se altele noi, de sub
t~ascurileciirora apar carti variate. ca tematicg, d~rnonstrlnd o diver-
sitatc de preferinte, In1;eresc li preoctip5ri.
 Se evidentiazà c5, in dezvoltarea sucietiitii romànesti, aparltia
unor instituvi ca cea a scolii +i teatrului fn Iirnba romana nu pot fi
concepute in afara existentei unei intense activitati tipografice, care
pune la dispozitia acestora manuale, tratate sau traducesi din drama-
turgia universala, nemsare procesului de instruire sau reprezentatiilor
teatrale.
Tmte acestea fac obiectul ultimei paci a tematicil care in tota-
lihk urmzreste cresterea limbii si a scrisx~uiromanesc veac dupii
veac, de la inceputurile lor si pin5 la generatia pasoptiste, susfnind
cu mgumente ?tiintifice, faptril. c5 tiparul si cartea veche rornZneasc5
au participat activ la Infaptuirile tuturor rnarilor acte d'in istoria po-
porul~urornan.
 DATE NOI ASUPRA NASTERII 91 ACTIYITATII LITERARE
A LUI I. C. VISSARION

VICTOR PETRESCU

I. C. Vissarion, reprezentant al realismului critic in literatura in-

spiratg din realitatile satului romanesc din primele decenii ale veacului
EX,se naste si trsieste intreaga vista in mediul t5r5nesc al Costestiinr
din Vale (in apropiere de Titu, judeful Dimbovita).
Cele mai multe lucrgri de istorie literari3 consemneaz5 ca an al
nasterii 1883.
Iat5 insg c5, recent, in urma organizgrii unei expozitii permanente
in casa scriitorului, am descoperit o serie de documente care ne fac si3
afirm5m c5 data rea15 ia nasterii sale este 2 februarie 1879 (fondul de
scrisori, manuscrise si documente I . C. Vissarion", aflat in colectia
Muzeului judetean).
Buletinul de nastere, eliberat de primaria comunei Costesti, plasa
Bolintinu, judebl Dimbovita, confirm5 cele spuse mai sus :

Numele :Iancu
Pronumele : Constandin Vissarion
NEscut :alaltaieri
Strada :Costesti Vatra
Inscris :astiizi in registru sub nr. 35
Fiu al Ilinchii ?-a lui Constantin Vissarion.

Spre credintii s-a eliberat acest Bziletin, spre a servi la cere~~zonia

~eligioasii.
Sigiliu (primariei n.2,)
Priinar,
ss(indescifrabi1)
Anul Iina mie opt szite saptezeci $i nou5, luna febrziarie, zizra pat~zr.
 Aceeaqi &t5 ca m e r i i a p r e si pe ,fila din livretd militar a$ scri-
itorului, dir, care reproducem :
Numele : Visartoreanzl
Prenumde : Ioan
Domiciliul la incorporare in *

Comuna :Costesti
Plasa :Bolintinu
Districtu E :Dirnboviga
Prof esia : li ber cugetiitor
Nàsc~ltlc :2 f ebmarie 79
?n comunc :C o s t e ~ t i
Districtul :Dimbovi$a
Pìul lui : Natzrrak
al :Ilinca
Din colnuna : Costesti
Districtul :Dimbovita

Pe I>uletinul cle identitate al scriitorului a fost trecut gresit anul

1883, ceea ce a fiicut ca posesorul sa gi-l Insu.~easciZ,cteclarindu-l ca an
al nqterii in majoritatea actelor oficiale, credem noi.
Ilus tram printr-un f ragrnent din adcziunea scriitorului nr. 23912,
di11 15 decembriei 1949, la Societatca pentru rgsplndirea stiintei si cul-
turii : ,,Subsexiznatul I . C. Vissariorr, de profesiune agricultor si cind arn
si: inspbatic : scriitor, l o c r ~ h d!n cenzuna Costestii-din-Vale, juderzl E D Em-
bovifa, unde m-am nascut in anul 1883, luna februarie, solicit inscrte-
rza mea ca lector al Societztii pentru rtispindirea stiinCei si cultztrii,
unde a? puten face lecfz~risi conf~rinfe.~."
Scriitorul colaboreaza intcns la revis te ca ,,Romania rnuncitoare" ,
,,LTiata romGneascZibb,,,FaclacL, ,,Rampac'.
Mai putin cunoscutii este activitatea pe care a desfayurat-o pro-
lificul scriitor la alte reviste ca : ,,Gazeta IZtranilorK, ,,Foaia tirierirnii",
,,AY3iri,aU,,?Flac5raU etc.
Printr-o scrisoare din Bucuresti, datata 14.VII.1921, redactia re-
1-istei ,Gazeta TZranilor" Si solicit2 colaborarea :

V6 scriesn aceste ?-induri ctr rz~gEminleacle a b i n ~ v o isii colaborati

la .,Gazeta Tarantlor" pe care subsemna$ii o au sub conducerea si su-
pravegherea ior.
credem CE nzt~naicuvinlul cclor ce stiri dzrrerile $cir?ini.inii,poute
trezi imboldzrl ?n sztfletele sZtcniior cie a sc zrni 8 e se organiza pe ra-
lea pmncipiiloy ca7.c ne ctilu'rtzesc.
DA= , U O I ASUPRA LUI I. C. VTSSARION 403

Vi? rug2i.n SE ne trirnitefi articole si pwestiri care ktereseazZ viafa

de la ta~ci; Ifircindu-le s a r t e , ele uor fi citite c u mai multi5 inlesnire.
Dar acestea du.inneavoastrii le mi bine decit noi #i medent
cc7 veti binevoi sti ne dati tot concursul,

Aweasi solicitare vine p l i n mai tirziu (26 ianuarie 1922), din

partea ,,Foii tinerimii" (Revista enciclopedicZ) :
Stimate Domnz~Ee Vissarion,
De aproape dnci ani apare 2n Bucuresti o revista pentm tineret,
condusii 9 sc7-isE nu~nuide tineri. Noi cei sC.r.jn;i in jurul ,,Foii tineri-
mii", c o n v i n ~ icti scopuril~revistei - adita pe de o parte ?mprEstierea
gustului cle citit, pe de alta popagerea zrnei cultu7-i serioase - nu pot fi
sattsfC&te deplin de pterìSe p l c p i n d ~ ale unor .incepiitori, arn hotzrit
sa recurgem la ujutorul penelor Zncercate . Sprijiniti de tnaintasii nostrj
sperzm ca porara ce ni-arn lz~at-oasuprii-ne si am p ~ t a t - oeinci aridi s a
ne fie uszrratù. F i c f n d ape1 la unii fruntasi ai literaturii noastre, spe-
ram s6 vii nu.inGr&n prtntre ecesti sprijinitori ai revistei noastre. Pen-
tru a putea a n o a s t e ceva d i n munca depusa, ceva din trecutul revistei,
va trimitem ultimele numere sparute. SperGm ci3 in nouE a72 al revislei,
care incepe ZU 15 Martie 1922 SE zq6. numdrEm priztre coleboratorii
nostri.
Asleptìnd cfi; d e curfnd un ~ E s p u n s Fiinevoitor, v6 ~ugtirns a pi-
miti anticipate multumiri.
,,F. Tinedmii"
Secretar cEe redactie
(ss) indescifrabil

Din Fglticeni, Eugen Lovinescu Icerea materiale noi, pmhu a

fi publicate in ,,Zbur5Sorul'' si ,,Lestura" :
26 JulEe 929.
S a m p e domnule Vissarion,
9 - a m publicat mi t o t stoo~lce uveam de la d-tale in ,,SBURATO-
RUL" $i ,,LECTURAa. A mai r G m Q SEmpZG nuvel8.
Te rog hìmite-mi, recomandat, aici la PZltkeni un n2lmar oare
care de schire sau nuvele, d i n t w care unuE mai m a r e pentru ,,LECTURAt'.
Tridte-mi cid mai neintfrziat. Si dendati? ce voi mi @i voi
expeddia badi p% mandat p o ~ t a l .Sa auzhn de bine, mica Vissariarne.

Documentele prezentate mai sus vin sa cornpleteze cunoasterea

vievi si activitàtii scriitordui-$gran I. C.Vissarion.
 PETRE VfSCU
(1929-1 945)

Prinltre figurile reprezentative ale c3ror fapte eroice le-au in-

scris nwnele pentru totdea'tna in ,,cartea de aur" a luptatorilor anti-
fascisti, un loc imporant i1 wup5 utecistul PETRE VISCU - fiu de-
votat al poporului, care s-a dzruit cu inflzciirare luptei penti-ci zdro-
birea fascisrnului.
Ntiscut la 9 februarie 1929 in comuna Gura-Ocnitei, judetul Dim-
bovita, cunoagte de m i ~ ,prin propria-i suferinw, greutiitile si nea-
junsurile rnatcriale ale clasei rnuncitoarc.
Tat5l fiind sondor li mama ziliee, copilul trebui 53 munceawFt
din greu spre a face fatg unei vieti siiracacioase. Neajunsurile mate-
riale nu l-au impiedicat sa Invete carte, iar firea lui dornicz de cu-
noa~terei-a condus pasii cztre miscarea cornunistii, catre Uniwiea Ti-
neretului Cornunist, al carni rnernbru devirze in 1944, dupg elibemre.
Fire intreprinzstoare, dind dovada de cumj si devotament netgrmurit
fatg de cauza poporului, desfaqoara o intensa activitate poUtic5, ac-
tionf nd sub conducerea cornunistilor la mobiiiwrea tineretului in lupa
p n t r u reforme democratice in .ara, pentru nimicirea hitlerismului.
RZspunzind chernzrii partidului, se inroleaz5 in batalionui de tineri
voluntari romAni, constituit in cornuna VERPELET (Ungaria), in cadrul
diviziei Tudor Vladimirescu.
stllnd cZ sint primiti numai tineri care impliniserfi f 8 ani, la vizita
medicala, utecistul Viscu, din dorinta d'e a l u i parte la lupta, spune
mediculuì cg are 19 ani, fiind admis in rindril voluntarilor. Se prega-
teste cu tosa ceriozitatea, remarcrndu-se prin priceperea de a folosi
arrnarnentul, de a-si insugi tehnica milibra, fiind cxernplu pentru to-
\r;ifiqii sai. In februarie 1945, unitatea din care Z k e a parte tinzrul
dimbovilan intra in lupts.

V. Birza : ,,ErofsmuZ celor dc I8 artic' - in ,,Scikiteia tineretului", anul

XV, seria 11-a, nr. 3302, vineri 25 decemb* 1959, p. I .
 ,,Cele mai aprige infruntzri au avut loc pentru rota 568 (un cuib
d e mitralierg). Inamicul. din apropierea ei continua sS tra@, oprind Sna-
intarea ostasilor romani din Regimentul 2 inf anterie" .
In zorii zilei de 13 februarie 1945, este reluat atacul asupm cotei
,586 aflatii la s d - e s t de comuna slovac5, Jablanovte. In toiul luptelor,
asaltind cu grenada cuiburile de rezisten. inamice, in infernul acela,
. , , a d cei dintii eroi din rindul rrtmistilor - printre care Petre Viscu
din Gura-Ocnilei, Dimbovita" .
Figura lurninoasa a tin5rului pandur care $i-a dsruit viala cauzei
celikrZrii patriei, luptei pline de sacrificiu, mre a disparlit la citeva
zile dupii ce a depus jirriimintul, cu o sZptZmina inainte de a irnplini
~ i r s t ade 16 ani, va ràrnine vesnic in a m i n t i r ~ atineretului patriei noa-
.tre ca o pild5 de un in2cilt patriotlsm.

2 ,,Romania in ~ E z b o i z ~antihillerist"l (3 august 1944 - 9 mai 1945), Ed.

niriliIm5: p. 404.
3. t ~ f l f i c a i . a r e . t*itejie, eroism", in .,Apiirarea patriei" 21 iulie 1956, nr. 171
(3091) p. 3.
CRONICA - RECENZII
 REVISTA A C T M T A ~ I NOASTRE
- Studia Valachicm - Studii gi ma-
kfide de istorie $i istorie a cul-
turii, Tirgovi$te, 1970.
- Curtea DomnemcZ din T2rgovI~te
- comp2ex muzeal, text : R. Gfo-
glovan (prosrpxt~.
- giale".
Expozi$ia permanent6 ,,I. L. Cura*
(P~W?&E*
- 50 de ami de Zupt6 sub steagul par-
t idului (prospectul expoziliei dedi-
-
cate semicmtenamìui P.C.R.).
Gabriel Mihsescu, Ewm b c h t m ,
Tirgoviqte, Edi,tu.ria ,,Stadia", 19'11,
colectb ,,A!iic i.ndreptar turjstW"'
- Ca.3i postale ilustirate mlor, cU
principalele monumente si
diai muzeele judemlui (16 teme).
- AEise pollicrome de mpu3arkmre a
.muzeelor.
COLABORARI LA ALTE PUBLI-
CATII
- ,,Vh%ta~d", revhta Limu1ui ,,Ieri5-
chi@ V5c&resauU,TTrgovi#e.
- ,,Astronauticac', revista ai.ciiet5tii
itehnico-$tiintifice a devZor de ,la
Liceul nr. 2, Timrgoviste.
- Z i a 1 ,,DZmbovitac' ; Tkgoviqte, aima-
rul ,,Romania libera".
CERCETARE STIINTIFXCA
- laborare
$antierul arheologic Cztunu, in co-
cu lnstitutul de wheolo-
gie ai Academiei de $tiin+ Sociale
si Pditice ;
- $antterzsl arheologic ,,Biserica Ste-
Lea" - TTzrgovi~Ce,TII cola'bmme cu
Directia rnonumentelor istorice gi de
din Consiliul Cul-hirii si Edu-
catiei Socialliste.
- Cemetare bibliografic5 $i de ar-
hivg p e n - h temele : gravwzll Ga-
briel Popescic, tiparituri tfrgouQtae
in bibliotecile #ari& bio-bibliogrufie
sc~itoribortirirgoviqkni, mi~careare-
voZu$ionarE a pet~oligtilor din, zona
Moreni - Gura-Ocnitei, clemente
Zake in icomgrafia bisericii D m -
neqti dkn Tirgovigte.
- Cercetare etnogmfkg p d x u tema
,,Portul popular d?mbovifeant' .
- ,,50 de ani de lupt6 sub sf~agu2
partfdului", TirgovL~te,5 martie -
10 mai 1971, h ccilabmaw cu Fi-
lida Arhivdm Statului jud. Dim-
bovita ; expozilie itinwmt5 la
Moreni, Puciaasa, Fieni si comu-ele
judet,ului, mai - decernbrie 1971.
- , , T b g o v i ~ t e a ;n eontext?~Z migctirii
~evoLu$fonare condwe de Tu&
ViudimZTPSL-u", In colaborare cu
Filiala Arhivelor Slatului jud. Dim-
bovita, expozitie itrinerantii l a Tirgo-
viqte, Pudoasa, GSW, Mareni $1 h
comunele judetului, ~prilie-dwem-
brie 19'71.
COMUNICARI$TIINTIFICE
- S d u n e a $tiintlficZ dedimt5 semi-
c e n t e n d u i f 5 W i Partiduiui Co-
munlst Xaman, Tirgoviste, 26 mar-
tle 1971 : GabrieT Mihàescv - Ac-
tfuni de lupta in judeful Dimbuv-i-
Za, conduse de partid, Zn perbada
3941-1 944,
- Simpozionul ,,Dacii, bimrla si ci-
vilizatia b r " , Oradea, 2 4 &m-
brie 1971 : Eugen Fruchttar, Gabfid
Mihseseu - Despre necesitatea in-
cluderii umr capitole privind cui-
tura spirét~uzla a dacilor in istmiu
filoxofiei $i istoria literaturii din
Rornfinia.

- Sesiunea $tiintifica ,,Locul Tirgo-
vi@ in istoria si cuitura p o p r u -
lui roman", orgamizats de Comite-
tu1 de culturà q i educa$ie socialistg
- Muzeul judejkan Dimbovib, in
cokborare cu EilLiala Tìrgoviqte a
Societàtii de stii'nte iistosice
R. S. Romania, Tirgoviqte, 2 3 - 2 4
octarnbrie 1971 : G a b ~ e lIMihae~cu
- Date mi d s s p ~ e monumentsze
tirgovigtene {n Eumfna wltimelor
cercetari arheologice ; Petm Cristea
- Prezenge dornnestf in Tt~gowiq-
t e e post-voiewedala.
- Sesiunea de =£erate si c o m u n i c ~
metodico-$tiintifice, Casa cmpului
didactic, Tirgoviste, 4 decembrie
1971 : F \ r u c h t ~ ,G ~ b ~ eMi-
h5escu - 325 ani de ZnulEtamInt li-
ceal Zn Tiroovigte. Sernnificatia a-
ceste+ aniversdri $.i adevli~ateleOn-
ceputuri ale studierii logicii in Ro-
mania ; Petre Cristea - Valorifica-
rea Zst0rZe.E locale $n actéuitatea e-
ducatfvd pioniereascii.
- Simpozionul ,,MuzeU1 mtemporasi
- factor a d v Tn r e a l i m a edu-
catiei socialiste", organizat de Mu-
seul Tsrii Cri$urilur $i Revikta mu-
zeelor, Oradea, 11-12 decembrie
19'71 ; Cabriel Mihsescu, Petre Cns-
t e a - Rin expwienta unor afliunf
eficiente cu tine~etul. (ac-i
tori sust;inind un simpozion-mode1
En comunia Gi'ris-Bihor: ,,Locul Tir-
goviqtei .in istoria poporului TO-
m&nG1.
PICTIUNI CULTURAL-EDUCATIVE
- Concursnl cu premii ,.GloriosuZ se-
micmtenar al ptl~tidului", mai 1971,
In colabome cu C o m i k t u l jude-
@am Dihbovi@ d U.T.C.
- Concursul cu premii ,,Tradi$ii glo-
rioase de luptg ale proletariatului
djmbouifean", apriIie 1971, in cola-
b w m cu ConsiJiu.1 judetan Dim-
bevi@ d Organizatiei pimierrilw.
- Concursul cu premii ,,Pe urmele
pandurilor lui Tudor", aprilie 195'1,
in colabciraw cu Consiliul judetean
D h b o v i m al Organizatiei pionieri-
lor.
- Concursul cu premii ,.Locul TZT-
govistei ?n istoria 1iteraturii romh-
CRONICA - RECENZII
ne", octombrie 1971, in coiaborsre
cu Cansil,i;ul judetean Dirnbovib al,
Organizaliei pimieridor.
- Simpozimne si caravane muzeistlce
sustinute de pemmalul de specia-
li-bate a,l muzeultui in lo&G$ile ju-
detului DPmboviH, cu temele :
- ,,Traditii xevolutionare de Iupta
aie prolehriatulzii dimbovitean".
- ,,Prezente d e dacilor pe terito-
riu1 judetului Dfmbovlw
- ,,Monumenteile Tirgoviqtei, m5r-
turii ale gIoriei str5bune".
- ,,Tirgoviqtea in contextul luptei
mtiotmane".
- ,,hp- popomlui rema ilus-
tra-& in ai* plastica".
l - ,,T!rgovistea - leagan a l cul-
turi i r o m ~ n e ~ t i C c .
- M a q t r i ,ai penlerlwlui, care au
triit $i creat pe meleagurile.
dimbovitene".
- ,,540 de ani de la prima mcn-
tium documentar& a localitatii
Razmd".
- ,,Tudar Vladim&escu in memo-
ha Tirgoviqtei" .
- ,,Tlrgovi$3ea $i Un.ireaa.
- ,,25 ani de 'La rnoartea scri--
Itomlui t i ~ g o v i e a nI. AI. Br5-
tescu-'iroine$ti".
- ,,M5rturii a1e trecutuiui in TTEr-
%oVl$teaviitorulur".
au-
- Lectorate permanente la unliversi-.
t5tile p o p u h Tlrgoviste si Pu-
cioasa, liceele de speciditate si sco-
Iile ,profesiona;le din judet - cu-
prinzjnd 9 teme din i s t o ~ i aqi is-
toria cultudi dhbovitene.
- Cescuriie ,,Prietenii muzeelor", cu
; istorie medie.
sectiiie : -arI~eologi:.ile
$i tii in te ausiliare ale istoiei (dou5
grupe) ; istoria literaturii (doua
grupe) ; arta populair5 $1 etnogr-a-
fsie ; &a plastic5 si i'storia a r t e -
1m {cu!rsuri $i activiGti praictice cu
devi din l i c e : ghidaj, santieh ar-
Iimlogic, excursii dwumen tare, ,stu-
diu pe fise) ; paWcipa,rea Ta schim-
bui de experimf;a ~ir~gaaizat ?*nta-
b5m centrala U.T.C. de la Cimpeni-
- Albq august 1971).
~ e m ,,$coala
l micilor ~SiELtuze",cu
sm$ii;le ,,CuI.tea domneasca din
Tbgoviqte" si ,,Muzeul s m i i k i l o r .
tirgovisteni" (cu plonierii din sco-
lile ggen erale).
CRONICA - RECENZII
CRESTEREA COLECTIJLOR
- G. Casd la V i t ~ é gravur5
, C&&
pe metal, semnat dmapta jos,
0,171 X 0,125.
- G. Petraqcu, Illarind la Venetia, u-
lei pe plnzg, smnat; stinga jos,
0,741 X 0,501.
- G . Petrqm, Case, dei pe pinza,
s a n & stinga jos, nedatat, 0,300 X
0,481.
- G. Pe-bqcu, Flori, ulei pe p'inzg,
mnmt dreaptia jos, 1922, 0,401 X
0,332.
- pe
G. Petrqcu. PiatE La Assuan, d e i
pinzg, semnat stinga jos, ne-
da%& 0,611 x 0,451.
- G. P e b q ~ Moaril~, veche, ulei pe
pinza, sernmt d r w p t a jos, n h k t ,
0,341 X 0,241.
- Inele s t g i l a ~ e cu g m 5 , apartinind
lui Ion Ghica.
- Piese din silex, ,,cultura de prwnd".
ciescoperite in albia A~geqului, la
- Iosiqti 12,000.000 I - e - n ) .
- Piese de port dimbovitean $i t e z -
tile, folosicte in orgamizarea inkerio-
rdui, achizitionate din satele Riul-
Alb, Fuchmi (com. Moroieni), Voi-
mesti, CUidejti si Baleni.
- Ceramica de m, achizitionat5 din
centrele de oiari Darm5nesti, Dr2-
gaqti, Ghebuaia si Odobegti.
- Carte veche rom&neascci : ,,Carte d e
cintari biserice$ti", 1761 ; ,,Catehis-
muE", Buda 1780 (cu li-e latine).
- Dommente manuscrise din epoca
Iui Conskmtin Brincoveanu $i din
prima jum5tate a sec. X I X .
- Scrismi vi autografe catre scrjitorii
lon Al. BrStescu-Voinesti $i T. C.
Vissarim. semnate de I. L. Cara-
giale. Otilia Cazimir, Pastorel Teo-
doreanu, I. A. R5dulescu-Pogonea-
nu, I. Caiboreanu.
- Exemplare princeps cu autografe
din operele scriitoriIor tirgovi8teni.
- Acte, fotografii, scrisori referitoare
la istoria gi literatura oraqului Tir-
goviqte si dou5 icoane pe sticla
(N. VasiIescu-Capsall, Bucuregti}.
OASPETI STRAINI
Tn pwioada 27 mai-6 iunie, 1971,
instirhi$ia ntlastrg a fost vizimtat5, in
cadml m u i schimb de experienta, de
Starnjslav VujoSeviC, diiectoEu2
Muzeului din Cetinje -
Muntenegru
(Iugoslavia) Tmpreurnii cu mlaborat o-
rul sgu Petar Spasi;.
PLECARI PESTE HOTARE
- In perioada 4-12.08.1971 Mih5-
escu Gabriei si Petrescu Victor au e-
fectuat un schimb d e expdentà la
Muzeul din Cetinje -
Muntenegru, Tu-
b0SlaIJiia.
- In priaada 6-20 octombrie 1971,
NIZhaescti G a b M s-a deplasat, in ca-
dml schimbwilor culturale pe anul
1971, la Muzeul isterico-arhitectuid
din Xovgorod, U.R.S.S., m d e a n\-ut
mazia 65 st-udieze experienw sovieti-
ca 111 domeni-ul reswuràrii si valor?'fi-
c%ii rnuzeistice .a. monumentelor. Pro-
fitlnd de prezen#a .la Novgmod a unei
echipe de specidigiti reshwatori polo-
nezi, s-a dmummtat si in pivin.
rnetodelor lw originale de r d i z a e
a dubletelor d e pe piesele arhitectu-
rale. Faptul a fost consemmt in re-
vista Societstii ?tiintifice din PlosIc
,,NQTATKI PLOCKIE" nr. 5/64, wt.-
dec. 1871, in asticolul ,,Specialisti din
Szczecin In MareIe Novgorod", (p. 221,
semnat de Wojciech Chyiibski : ,,l n
ziua de 11 octombrie a sosft la Nov-
gorod, penfru un timp mai Zwielungat,
un romlcdn, directorul Muzeului din
DEmbovtta - Gabriel MihEesrru, caw,
£n cadrul acestui uoiaj, a ficuf a-
nogtintii cu muzeistica din U.R.S.S. La
Nougo~od a #inut o prelegere pe tema
muzeisticii $n Rum&nia. Mihfiescu nu
numai cE s-a inte~esat de activitatea
noastrc, dar si-a exprimat dorintu dde
a ne ajuta la e x e c u t a ~ e aEucr6rii. Im-
preun& c u fnsatftorul s h , a muncit in-
tens citeva zilc?, fapt care a grnhM e-
xecutarea detaliilor por2ilor. DirectoruE
Mihliescu, a v k d la dispozitie un azc-
tocar, ne-a dat posibilitatea, in ziua de
17 octombrie, s a uizitcm ìLenin~~adu1,
unde a m plecat pentru o zia'.
- Stoica C m e h si Berbewu Va-
leriu au partici.pat la sesiunsa stiin-
tlfic3 organizat5 in perioada 19.11.
1971-04.12.1971 de MuzeuI istahco-ar-
hite~lura~l ddin Novgerod, U.R.S,S.
 ECOURI L A F~vALACHICA''
,Analiza Woriografiei rnarxiste din
$ara noasb5 nu poate sii nu vizeze
in prima instanp lmul $i xolul pe
care l-au avut $i il au periodicele de
spiditate, Sn -e, de-a d u n g u l ani-
lor, au a p h t un valum impresionani
d e studii, cmunicari, recenzii si alte
materiale.
. . . . . . . . . . . . . . . .
Odat5 cu dezvoltarea unor centre
qtiintifice in dliferite orage a i e tgrii,
jurul institutelcrr de c m x t 5 r i , baze
stiincifire, m u m s-au inchegat echipe
de istorie a calror artivitate mesc5nd5
a deteminat aparitia unor publi-calii
mwite s5 fa& accesiibi5e pe plan mia-
tional mziiltatele iinvesligatiilor intre-
prime de citre acgtia. Dupg o in-
trerupere de 25 de ani, Muzeul regio-
m1 Deva a ~ d u a tpublicarea bdeti-
nuIui sau ,,SargetiaU, Muzeul de l a
l asi s coak ,,Arheologia Moldovei",
M u 7 ~ u lde arheologie din Cwistm.ta
editeaz5 ..Ponticele", Muneul d i n Ti r-
govigte ,,VaEachfcaK ... Cu o kmaticg
variata. care include studii de isto-
rie. arheologie, etnografi.e, folclor, is-
toRe a culturii, wkste publicaTii fu^-
nizeaza un faarte bogat rnaterhl de
da te $i fapte necunwcute din diversele
regiuni sau judete.
Maimizarea acestor centre locale
ilwtremà elocvmt dezvdbai-ea istofio-
gafiei naaskre, care i$ dmfA$oal-' ac-
tivitatea la niveTe de organimre diie-
~ i t esi in multiple directii, avlnd Tns5
ace2;trji obiectiv f i n d : c u n q t e r e a cit
mai largS $i mai profunda a istmiei
Romsniei.
. . . . . . . . . . . . . . . .
Periodicele de istorie au fost si r5-
m31 unul din priacipalele mijlcrace a-
perative de hfatisare a rezultatelor
q tiintif ice, de stabilire ,a diale,cfuui
dintre specialistii romani, dintre acq-
tia si cdegii lor straini. Bijl.anpl po-
zitiv realizat la capiitul unui p5kar
cie sccoi de cstre pei-iodicde de spe-
.ciaiitate dernonstreaz5, printre altele,
r 5 stiiaita istoricg din Romania se
afl5 pe d;iuumuF C?: Sun, c5 viitorul ei
iridreptaterite ccle ixai optimiste spe-
rante.
Robzrk Deutsch. doctor In istorie,
Periodicele dr: specialitats - un
factor impo~tunt 2n dezvoltarea
istoriografiei marxiste rominegti.
in ,,L,upta d z clasa", nr. 611971,
pp. 118-123.
REVUE ROUMAINE D'HLSTOIRE
...Muzeul judetean Dlmbovita, avjnd
sedi111 la Tirgovi~te,a publicat recent
sub m~nele sugeskiv d e ,,V=ilachipaa
p r i m d volum de studii gi materiale,
c0nsacra.t: i h r i d locale $i btwiej. cui-
brii regionale. Fntct - in primul
rind - al efortului actìvilor muxeo-
f si cercetiltciri din Tirgoviste,
I-IQU~ p u b l i a t i e prezintii un cmtinut
v d a t , axat pe un ansamblu de t m e
dest-ul de bogat si reprezenhtixy p a -
tru ampia arie de probleme abordate.
Makeristlele sint de dtfel gmpate in
dm5 categmii, ,,Studii si cercetiiri"
si ,.Note gi comuniic5ri'" precedate de
un c 5 I d . u ~~~ ;~ibiae sirntit ..Cuvint
fnabteG $i de cuvintele evocabare
p ; r ~ f e m u iuniversitar Dumitru BEI--
ciu, urmate de interesanta trecere in
revjsG retrospectivg a activitgtii de
un sfert de veac a muzeului din Tir-
goviqte prezentata de Radu Giogloran
si Gabriel Mihgescu ; volumul edilat,
imbogatit de niirneroase p-se $i
i l u s h t i i , se incheie cu o rubricg de
.
,,Cronica $i recenzii';
. . . . . . . . . . . . . . . .
Ca$egorilade ,,Cronica $i recenzii''
arata bogala activitate d h anul i9E9
a cercet3toniilor din Tirgoviqte in do-
meniul muzeelur gi di $tiintein..
D e o tinuta ~tiinIific5 impecabilg,
primul volurn al pubxcatiei ,,Valachi-
ca" face -te din seria remarcabb
lelor anuare ale rnuzeelor, care au ie-
sit de sub i5par in ace;;ti ultimmi ani,
suscitind printre cercetiitorii din tzra

PauT Cernovodau, Publicafii ale
Muzeului jzcdetean Dimbovqm, l .
VaZachica, Tn ,,Revue Rournalne
d'HistoIreM; tome X, 1971, 5,
pp. 936-937-
ApSrut5 1n 1969 sub Iiitlul ;,Valachi-
ca" , publicatia Muzeului j udetean
Dirnbovi$a 8i-a schimbak ti$lu'E ?n d
do21ea m, ~5minìndh aceleasi preo-
mpàri : slxdiul istmi& regiu~i pe
&a arhivelor llocale $i . a descoperiri-
30r arhwlogice, precum si ev&a~ea
.rnmentelor mai .impo*nte aie wes-
.tei istorSi deosebit de bogatii pentru
secolele XV-XVII, oTnd oxqul Tirgo-
~ i g t e- attuala reqedirnt5 a judetului
- e m capitala Valahiei.
MajoIri6atea articalelor si rioteror
publieate sint rezultatul muncii cer-
cetiitorilor v i aamenilor de mltu~510-
cali, cPteva duar fiind idabrate wnor
m L & t o r i din Bucurqti ...
Un grup de a~ticolesi d e note are
ca obiect vechile monumente din Tir-
-iloviste, monumente care preaiuit5 un
mare intmes penbu isteria V W i e i
ca si pentru istoria artelor...
. . . . . . . . . . . . . . . .
Clkva articole au 'un caracter mai
:generai, dep5qind a d r u l restrins m-
gimal.
. . . . . . . . . . .
O ultima categorie de &dii de -e
n e vom mupa este corxlsacrat5 an5ver-
s5rii àiferitelm- 8evenimen;te petrecute
'la Tl~govUste sau In judetd Diml?ci-
vi@.
. . . * 4 . * . . . . * .
Peku alte &tale au acelagi ca-
r&er comemorativ si se refer3 la
istoria mai recmt2r a tàrii noabe...
T* e c c r X e fac sa reias5 impor-@
Mwii Greve dim 11920, de h aare s-a
jmplinit o jurnstate de secol in 1970;
in anexeie lor sint totodata reproduse
documente $i miirturii c a E se ~eferg
la acest impor'tan4 e v e n h e n t dLn is-
roia rnigcgrii rnuncitorevti romàne.
V d u m u l prezen.tat cuprlnde de ase-
menm articole cu privire l a istwia li-'
teraturii si etnografia j udetului D h -
b0.W
N. Shicescu, Publicafii ale Muzeu-
lui judefean Dimbovita, 2. Stu-
dia Valachica, in ,,Revue Rou-
maine d'HictoireU, tome X, 1971,
pp. 937-939.
In anUI 1969, Muzeul judetean
Dimboviw - a initiat seria Stztdii gZ
materiale de istorie $i istorie a cu.1-
Eurii, sub titlul ,,Valachicau (schim-
bat In 1970 in ,,Studia Valachica"),
mafiita s 5 vaiorifice rezultatele cer-
cetiirilur sitiintifice (Tndeosebi cele lo-
cale) cc~nsacFa$e unei game lmgi de
asp& d e vietili cultural-ma$ eriale,
cmsumatZt de-a 1,ungul veacurilor pe
teritwiul de azi a.i jjudetului Dim-
bovi @,.
Matarialele pubficatiei de care ne
ocupgm sint grupate In dou5 mari ru-
brici, ?E anume : ,,Studii si cmcet8ri"
$i ,,Note gi comunicari", la WC se
adaugii o mica rubrica de ,,Cronica
si reeenzii".
AmbeZe volume hrn5nuncheaza 74
de titluri, c m abord-5 difeaite pro-
b l m e ce traverseaz5 In timp aproape
Tntreaga kt& a jud'etu1u;i. O ,sexiR
d e articole evoca momente mi de
searnà d e istmiei mqmlui, demebit
de importante lpenhu .wcoleie XV-
. . . . XVI1, c k d Trgoviste era capitala
T 5 r i i Rominqti.
DouA articole d n t cmamait:e pe-
r i d e i verh'i a Istdei judewL.u;i si
ne comunili5 unde re;l;ulta& d e s5-
,pahriIor arheologice intreprinse aici
. . . in ultimii ani,
..............
s5p~tmi4or mheolo-
~ e n i l t a t e ale
gice sint amintite si In &te artiicole,
asuora carora ne v m q r i , Sisa, o
data cu cele carre. prez&Ci cdectii
de muzeu.
O seric de norui &&e ?i a o k au
ca. obfect rnmumenteie vechi ale ora-
qului Tirgoviste.
. . . . . . . . . . . . . .
' Ùn irnp-t nurnàr de materiale
publicate in ambele volume sint axate
4 18
pe tema trecutului de lupte sodale qi
natimale, desffiqurate pe tefitmid de
a~t5zi Q1 judetulrii D h b o v i b , multe
dintre ele cu caractes comemorativ.
. . . . . . . . . . . . . . m ,
' Q rubrica specidg a volumului al
11-Iea este dedicata semicentenarului
grevei generale din crctornbrie 192r) a
muncibrilor din Rominia, cele Qrei
materiale publicate aaici luindu-si sar-
cina de a studia aspectele locale.
. . . . . . . . . * . . * . .- .
Studiul. alaiuri de altel? publicate
In xeastà culegere. dovedeste ìnca
odat5 bog5tia de informatii. psstrste
in m&&dde inedite ce le mai as-
m d in& arhivele locale, nu indea-
juns de explorate pmrn&i n prezent.
. . . . . . . . . . . . . . . .
Un foarte mare grup de .articole se
axeaza pe teme d e Moria d t u r i i .
. . . . . . . . . . . . . . . .
Pe aceeasi tema de istorie a cul-
turii, dar avind ca subiect problerne
de isbrie $i ciitica literara, Zntilnirn
alte citeva materiale.
. . . . . . . . . . . . . . . .
Tstoria artnlor plaqiice este pre-
z e n s 'in publicatia de care ne ocu-
p5m prin doua ssurte 8materlaJe.
. . . . . . . . . . . . . . . .
O not5 aparte fac citeva articole cu
un m c k mai generd, dar care au
totu$i &mini mai 'mari sau mai mici
la isteria judetului Dimbovita.
. . . . . . . . . . . . . . . . .
Dovedind c 5 este o publica#ie a
unui muzeu, ,,Studia Valachica" in-
c~reazà un num5r foarrte mare de
materiale priYind probleme de orga-
n i m e si artivitate rnuzeal5 sau pre-
xent5ri de colectii aile Muzeulwi ju-
detean Dimbovi@ $i ale d t o x muzee
dlmbovitene.
. . . . . . . . . . . . . . . . 1 ,
h afara mat&lelor semnalate de
noi, c o l a i a mai indude $i o a1t.S
serie aswm C&&B, h s 5 , din lipsa
de spatiu, nu n e putem opri.
INSCRIVII CU DALTA $I AUTOGRAFE CU STIEOUL
29 manctie 1870
Am viziltat monumentele i s b i c e aile
unui trecut gloria al rpoporului nos-
tru si ani fwt cuprins de o adinca
CRONTCL\ - RECENZII
Volumul al 11-lea mai are o ru-
brica aparte ,,Evm&ri", desi foarte
multe articole publicate in cdelzlte.
rubriri au, la r h d u l lor, carackr evo-
cator, dup5 cciim am mai semnaiat Ia
fie--e in parte.
Rubrica de ,.CronicCi $1 recenzii"
popularizeaz2 activitatea $tiintifica (se-
siuni, wntiere arhedogice etc.) gi ac-
tiunile cultural-educative $i comemo-
irative legate de istoria judetdmui Dim-
ir
bovita.
Aparitia anuarului Muzeului jude-
$ean DimboviF irnbogiite~te istorio-.
gra?ia noastra cu numermse titluri si
contribuie la o cwioa~tere mai apro-
fundata a trecutului popomlui nwtru.
. . . . . . . . . . . . . . .
Aprecfern ca o redizare faptul C$-
numeroase studii si articole cuprinse.
in cele doua volume au fost clstiite
ge docurnente CUI-e din arhivele lo-
cale, punind in ci,rcuitul ~tiintific
m d t e inf ornatii pretioase, ramase-
necunoscute pinri acum.
Ioana Cmstantinescu, ,,Valachica'
(Studia -), Studii '+i materiale
de istorie $i. istoria culturii", in
,,StudiiW - revista d e {storie
tom. 24, 1971, nr. 5, pp. 1073-1077,
iP
D e asemenea, publicatia noastrs a
mai fost ci tat5 in :
- fnvatitfur-ile lui Neagoe Rasarab
cdtre fiul sAu Theodosie. sltudiiu in-
t r o d u r t i ~(11) de G. Mihaida, Ed. Mi-
nema, 5070.
-Mihail IIov!'ci, Tineretea lui
Carni1 Pet,rescu, Ed. Minerva, 1971.
- N. Stoicescu, Dictioaar al mal'i-
Eor dregatori d i n Tara Romlineasci $f
Moldoua - sec. XIV-XVII, Ed. En-,
ciclopedica R m à n a , 1971.
- Revista muzeelor, 5, 1970.
- Bufetinul monurnentelor istorice,
anul XL, nr. 3, 1971.
-Gkesul biseridi, anul XXX,.
nr. 7-8, 1971.
(11)
evhvie falg de hpta inaawita$ilor si
de puterea ,netZrrnurtta a tmditiei, iri
educarea patriotic5 a tuturor genera-
tiilor.
 O laud5 binemeritata revine cmdu-
cerii muzeului 61 intregului colectiv
de mtuzia$ti rcercetatori, care desco-
p5rS si conserva cu pricepere gi pie-
tate d i c v e l e trecutului nos.tru na-
tional.
Pro£. dr. docent D. BERCIU
Aici este o poezie fdr6 seumlin
Alci, printre ruinuri, printre umbre
d e voievozi, orice rom5n se simte in
propria lui !istoxie, $i, plin de ernotie,
Srirtr-o glorie unica de l a inceputuri
si in vecii vecilor.
A? vrea &-mi exprim multumirile
fata de gentile$= c d o r care m-au
condus si mi-au ar5tat acest fnirr:us
si faschant loc.
DAVID EDWARDS
LQncoh College
Oxford, Anglia
Fmrk pliicut s5 ai pmibilitatea de
la viziha acest loc istoric $i *urna-
sele fresce d h blserica.
PAUL VERGHESE
Rector (Decanul) Theological
Institute Kothyam, Indima
N d m d r i pcnku marea shiiduintii
pe care v-ati dat-o ?n a-mi ar5ta
Cmtea gi bismicile d m e f l i dia acest
loe gi explioatiuile despre I h m m s a
,dusmiaavm&G erta $i a;rhitechra.
SOItOJINX REGANI
&mania Universi@
Hyderabad (A. I.), India
.../ / J...
24 iunie I970
t
C e deosebire d e la ultima mea ri-
zit3 ! Restaurirde au facut din
Tirgovbte unul din c d e mai fasci-
nante locuri.
ERIC TAPPE,
Univ. o£ Londm. S.S.E.E.S.,
Anglia
22 mai 1670
Ruine a i e TSrgoviqtel, r u b e sfinte
pentru orice romfin i n f i m t de gloia
strabuna.
O mmca competentri, plin5 de rgs-
pundere, fscutg cu à w r e gi dra-
gosle caractmizeaz3 pe cei onorali de
a pazi $i pistra pe mai depa-te
- pen2mi cei ce v m veni aiieast5
marturie a fiinpi neamului rorni-
-
nesc.
Le muli;umirn $i-i felicit5rn din
tmt6 inima pe animosii lucratoliti ai
muzeului.
LUDOVPC PACEAG
cornpozitor
SEVER TITA
coregraf
...I / J...
5 iunie 1970
Gurtea Dornneasca din b5irina si
totdeodartii I t i n h Tbgoviqte, rngrturie
a trecutului g.laTios a41 pooporului ro-
d n , izvm de pakiotism ìnf15c5rat
penm orice cetatean aS Romanici
SociaIlste.
Generd-colanel ION GHEORGHE,
a d j u n c t al ministmlui Fortelor
Armate ale R. S. R o m b i a
24 iunie 1970
vizitat cu mult.5 pI5cere Com-
~ l c m lmu&tic Curtii
din Tirgovigte, h o s si veridic res-
taumG. EsZe un pri3ej de educare pa-
trioti~&p t r u mar4 si mici, w t r u
specialisti si doritmi de a cunoastc
t ~ c u t ~iJs t d c , prklej de bucurie es-

Prof. EUGEN STANESCU
Prof. O. DEMUS - Wien,
Austria
V, DRPIGUT,
directorul Directiei rnonurnente-
lor istorice si d e ad5 din Con-
siliul Culturii $i Educatici
Socialiste
Arn revzzut cu pl5cere vestigiile
glcrrioase ale kecutului nationlal, ilus-
tmt prin ruinele Curtii domnesti, a
carni restaurare se impune ca un de-
ziderat irnperativ.
Dr. PAUL CEFtNOVODEANE
cercetstor principal la Institutul
de istorie ,,Nicolae Xorga"
O biserits, frumoass care merita sa
fie mai mult cunoscut5 in stràiniltaie.
M. VAN I3E WUCKD
$i ce frumoase fresce Tntr-un atit
de fmmos cadm.
ADRIANNE - BRUXELLES
Trecind pe lingii pretioasele vestigii
ale trecutului, atTt de sirnfit ~ U S R Pn
vabare d e carimari inirngi ai filIe101-
noasQtre, m5 bucar c5 pionierii vor
putea trece ~pe&ci ca prin cme h x g i
ale istoriei, p5trunzindu-se de sasu-
rile adinci ale dragostel de patrie.
Multurnesc din inim5 mganizatmilor
dibaci ai acestei scoli vii.
SILVESTRU PATITA
Considerlndu-m5 un fiu Indeparlat
al orafiului Tirgoviqte - cu care arn
#legaturi de rudenie printr-un stran-ios
al meu ,,I,ancu Chirculescu" $i vizitind
ruinele Palatului Domnesc, a m re-
trait in gind o ~ p o c 5 indepiirtats, in
care s-au n5scrit multi oarneni de
vaz5 ai tarii noastre.
Puate nicàieri ca aici n-am arut
aceasta senzatie de glorios trecut al
Rornaniei.
N. CHTRCULESCU
Cu mare emotie ma gindesc la tre-
ctrtul glorios ai nearnului romfinesc.
Si cu atit mai mare Tml este emotia,
cu oit paqii mei, munca mea in cli-
pde aceska se desfZqoar5 ;pe aceste
glorioase meIeaguri pe care ast5zi mai
mult ~a orici"nd stim sg l e pmtuirn.
Multa stima si adrnimtie pentru toti
ceri ce cu dragoste $i cumpetent5 se
ingri jesc de vestigiile trecu tului ro-
m Anesc.
MIHAT MEREUTA
Tirgoviste, 21 noiembrie 1970
Pmfund impresionlat de vesti@Ie
trecutului, m rnultumiri pmtm P X -
plicatiile binevoitmre ale h d m r n 5 t o -
rului muzeului.
3 decembrie 1970
Arn vizibt cu pmfunde sentimente
i m r i f e i s f i i c e de valoare deosebitg
ale orayalui Tirgoviste, opere arhi,tec-
tonice, mibturii incmtestabile ale ta-
Ientului pqmrului rornan.
M. GERE
SO decembrie 1970
Cu bucuria de a f i reviizut ,,ruinele
Tirgovistei" in forma demna $i im-
presionantal in care se prezintii aA.
M. BERLA
MARIA ANA MUSTCESCU

Prof. EUGEN STANESCU
Toate feliciltarile penm reusita
~ t a u r 3 r i isi a conservikii.
Prof. O. DEMUS - W-ien,
Austria
V. DRAGUT,
directorul Di~ectieri monumente-
lor istorice $i de ad3 din Con-
silìul CuIturii si Edzrcatiei
Socialiste
Am revazut cu piacere vestigiile
giurioase ale trecutului nafioml, 41us-
tra* prin ruinele Curtii domnesti, a
carni restaurare se impune ca un de-
ziderat imperativ.
Dr. PAUL CERNOVODEANU
cercetitor princilpd la Institutul
de istorie ,,Nicolae Iorga"
O bisericg, frmoasisH care m&t& sTi
fie mai mult cunoscut3 in st;ràinZitate.
M. VAN DE WUCKD
Si ce frumoase fresce Intr-un atit
de h m o s cadru.
ADRIANNE - BRUXELLES
Trecind pe ling5 pretioaseIe vestigii
ale trecutului, a ~ tde simtit puse in
vdoare de c$rh8rairi i n i m q i ai zileIor
noastre, m3 buc5r c5 pionierii vor
puba trece @e aici ca p r h tue hxgi
ale istoriei, paitrunzlndu-se de -su-
rile adinci ale dragostei d e patri^.
Mul\urnesc din inirna organizatolrilor
dibaci ai acestei $culi *i.
SILVESTRU PATITA
Considerindu-m5 un fiu TndeparCat
al oora5ului Tirgovigte - cu care arn
,legaturi de mdenie printr-un stran-ios
ai meu ,,hncu Chl~rcule~cu'~qi vizitind
ruinele Palatului Dornnesc, m re-
tr5it in guld o epoca indepgrtata, i n
care s-au n5scut multi o m e n i de
vaz5 ai tarii noastre.
Poate nicaieri ca aici n-am arut
aceaqtg senzatie de glorios trecut al
Romiiniei.
N. CHXRCULESCU
Cu mare emotie m3 gindesc h tre-
ctrtul glorios al neamului rorngnesc.
vi cu atit mai >mare ?mi esk emotia,
cu oit pasii mei, munca mea in d i -
pde acestea se desfasoar5 ape aceste
gloriwse rneleaguri pe care astszi mai
mulmt ca orichd 5 t h s5 l e pretuim.
Multg stima si adrnimtie pentru toti
cei ce cu dragoste si cornpetent5 se
ìngcijesc de vestigiile trecutuIui ro-
mane~~.
Pmfund impresionat de vestigiile
trecutului, clu multumiri pentmi t x -
plicatiile binevoitme aIe Tndmrnfito-
ruIui muzeului.
T. BUGNARIU
3 decembrie i970
Am vizitat cu pmfunde sentimente
l m U e i s k i i c e de valoare deosebits
aEe orasului Tirgovigte, opere arhitec-
tonice, r n a t u r i i incontestabisle ale ta-
1en.tu.lui POPOTU~U~. romgn.
M. GERE
20 decembrie 1970
Cu bucuria d e a f i i-evazut ,,minele
Tirgovigtei" in forma demng si im-
presionanG in care se prezintii azi.
M. BERZA
MARIA ANA MUSICESCU
CRONICA - RECENZII
Una din cele mai intenxante vizite.
Biserica si muzeui sint constmite
InCr-o Lmanieriimica.
ERICK MASCALL
prof. al UniversiGtii din Londra
Cmdeinz1 s t 5 Tn curnp&-&, Smpru-
muffnd din emotia de care se simtte
capllqit stapfnul lui. in clipa de fala,
Istmia nu inicape in cuvinte. Plecind
de pe x e s t e lmuri, o dumm cu noi
in suflek.
TRATAN LALESCU
30 mai 1971
Ca intotdsauna, emotionat Fia vede-
r e a ruinelor mele.
MIRCEA HQRTA SIMIONESCU
Ca fost .tErgoviqkam, cu smtimente
Calde p e n t r u r u h .
COSTACHE OLAREANU
Intre mine ... Mgretie ! Acesia e s k
sentimentul p e care-l -peti arscultTnd
Ink-o seara spectacolul ,,Sun& $i lu-
mina.' - simplu $i plin de h w e s u r l .
Mulfprnesc celor care au f5urt acest
moment de inS.re mm5neasc5.
DXNU COCEA
Umn exemplu rnilnunat care ar trebui
umat. M d t u m i ~ din toat5 iinima
gazdelor petiim re~lixare v i perilru
Printre mkwrile lu&e pmbu o va-
I o r i f i m cit mai deplin5 a patrfmo-
niului spiritual d judetului nostru
se inscrie si deschidewa, in Q m n a
anului 1970, a unei expozitii perma-
nente I. C. Vissarion in casa nata15
421
C; ne-au imp5rtFtsibt-o. Succes in con-
tinuare.
MARGA BA3EC13U
Multumesc din suflet pentru excep-
tionalul spectacol de mi.
RAUTU
Am ascultat cutremumt =est spec-
-col. V& multurnesc si din toatg
inima. Bravo !
CONST. GURITA
Arn cu deosebit intem m&
retele vestigii evocabare ale unuS
glorios irecut de l u p e a puporului
n
-
, EI &rei expresie concentrats,
Tirgovi$tea mdievalg, ofmA i .ppre-
tiw smijioc de d u c a t i e patriotic5 pen-
tru m t e genieratiile.
Pmticipantii l a sesiunea $tiintifica
organizata in zilele de 23 si 24 oct.
1971 ?si exprimà cu acest prilej gre-
mir- Jor pmtru munca neobosi.t5 a
contempciranilw tirgoviqteni care, En
efortul gmeral n1 constmirli nuii su-
cietati, apreciaza & ce1 'mai inalt
grad ilupta popmului r o m k de-a
lungul veacumlor pentru independenta
$i l i b h t e soolalg.
Felicjit5m din toaitg inirna pe colegii
nostri de cercetare dln Tirgoviqte pen-
m
t m pasiunea !or In scoaterea la lu-
min5 a mart-turiilor trecutului.
$T. O L T W U , AL. MATEI,
N. ADANILOAIE,
N. MANTA-SIRXU,
IOANA CONSTANTIMESCU,
L. LEHR
a scriitorului de la Cosbeqti Vale, in
apropiere de Titu.
Expozitia ~recmstituie tn cadrul
u n 4 camere, atmosfem de lucru, mo-
b i l i a l , obi&le, manuscrisele, amin-
tind de ce1 care a zugravit veridic
vi@ oameniim m p l i , pe cane de
altfel a trait-o, pstrtinzind cu finete
in sufiekle larestu~a,surprinzindu-i in
scene mai ales hrnatice d e uicepu-
tului de YEBC. T r h d intreaga. viat5
in lumsa satului dimbovitean, ni I-a
infàtiwt fn opera sa, in ce avea e1
mai carackristic.
Sht pmmtate in expozif;je, piese
de rnobilier (mese de l m n , biblio-
teca, cuiemil, patul), c m irnpreuna cu
celz de Ernbraciiminte ?i ornamenta-
tie. (hainla de piele, pdiria, basto-
nul), ne introduc in cadrul intim al
scriitorului. C5rtrle din bib-lioteca,
rnmucrisele rgmase, ogiindesc varie-
htea prewupSrilor ca $i setea de CUI-
t-ul.5 a acestei &$i =ere. In spri-
jinui celor spuse vin a serie de
obiecte de laborator, folosjk pentru
exmentele s d e de fizic5, chimie,
precum si cele 4 inventii brevetate.
(Construirea unui aeroplan, a unui
t . h i t u r , a acelui n A s b w c , , h n c
~u ventilafierc, pentru ostasul plecat
de la c o m e l e plugului),
Diferitele editiii d e opesdm, ca si
a serie de rnmwmise la piesei
,,Lupiict, a nvvele_lm ,,PP fa UV mi-
nistmlui" ,,Represiunea", ,,Ma$'), in-
t r e g s c conwptia v i z i t a t d u i . O parte
a corespmdeni~eine prezWit3 atit arai-
citiile literare, cit si conceptia despse
s.cris a lui I. C. Vissairion. SInt ex-
puse scris~ri i n d i t e s m k G w g e
Topirceanu, Gala Waction, N. D.
C o c a , Tudor Arghezi, Eugen Lovi-
nescu etc.
O serie de .reviste $i. ziare la care
scriitoml a colaborat (Via@ Rupà-
neascà, Facla, G a z e h manilor, Fla-
cara) precurn si colectifie ,,Ste1:u$ei",
revista .cu pr13fi.l encidopdic scossa
de I. C. Vissarion Pn 1931-1932, ne
aduc atitudini, ginduri, opinii.
Znitiativa noastr5 ca si a EamiUei
erte un modest ornagiu adus celui
case a fgcut m prin scrisul s5u sii
fie mai bine ci~noscutsufletul tsranu-
lui roman, realitatea vietii lui din
prima jurniitate a secaiului nmtru.
v. P.
 MEMENTO ISTORIC D1MBOV)EAN 1972

8 imu&e : 170 de ani de la nastwea, in Tirgovi~te,a lui Ion Helirade R5du-

lescu (m.27 aprilie 1872).
7 im-e : 100 de m1 de la nagtem sculptorului Fkederic Stmclq care a tn-
zesmt Tifguvigtea cti tra;lwo$ce montimente de atta : bustul Iiii I. H. ha-
dtileccu (1902) ; sarcofagul lui Mihai Viteazul (1912) $i sarcofagul lui Radu
ce1 Mare (19131, la miinastirea Dmlu, ?i aitele.
11 ianuarie : 75 de aria de la rnwtea mdicului $i mililantului sociakist, dr. $te-
fa Stinta. A fost cftiva ani medie de plas5 Ia Titu unlde a devenit; meml.ms
al P.S.D.M.R. (m. 24 noiembrie 1865).
2 2 ianuark : 400 de ami de la @ma atestare docrunenwa a localitaitii Lazuri-
Cornisani.
23 ianuarie : 460 de anj. de la ocupaxea scaunului domesc al T&ii Ramaneqti
de catre Neagoe Basarab (1512-1521). Predecesorul sgu, Vlad ce1 Tin5r
(1510-1512), e s k ucis in luptà fiind uimormintat la a5ngstirea Dedu.
2 5 hnuarie : 430 de ani de h prima atestare documenkrg a localimii Pietrari-
Biirbuiet.
29-30 iimuarie : 120 de ani de la na?terea £n satul Haimmale, judetul Dim-
bovita, a dsarnaturgullui Ion Luca Chragilale (m. 9 iunie 1912).
30 iwuarie : 395 de ani de la prrirna atestare doclnmentar3 a 1wELLitStii Ghimpati-
R5cmi.k
Ianuarie : 185 de ani de la tipirima prirnei samatici rom$ne$ti, a lui Tenachita
V$c5rescu, edi$ia Rìmnic.
1-2 febmaie : 370 de ani de ?a sredactama, de cstre vistiml Stavrinm, ét cro-
nicii rimate privind faptele lui Wbai Viteazul.
7 februarie : 385 de ani de la prima latestace d o c ~ m m k i ia locditatii Hulubegti.
17 febrmrie ; 25 de ani de la rnmrka poetei Elena V5cGrescu (n. 1864).
inceputul lunii martie : A40 de ani de &a prezenw In Tlrgovigb a ciil5.tomlrii
italiiaaz Francesco della Valle. Conbctul cu oragii nostru I t prirtejuiqte wes-
tuia sa cunuasc5 ,,tosta istaria a ~ e z i r i ilocuito~ilordén aceastti $araM,d i i d
de Ia ~Silughii d e la rnhgstirea D d u faptul C$ ne spunern mhi pen-
tru C& ne tragem din ,,vecl-iii caloni~i"romani, adu$i de imp5ratnl m i a n .
8 m m e : l40 de anri de la debutui pcetic al lui Grigore Alexandrescu (,,Curierrul
rom5nescU publical ,,Miezul noptii" in care poetul evoca si acde ,,mine
cu r n h d r e suvenire" din orasul sau nataI}.
11-13 ma-tie : 65 de ani de la r5smdele tiir5nqti din satele judetului Dim-
boviw : Razvad. Sgcueni, A d h c a , Gum-Ocnitei, Vackesti, Colmu, Maha-
-1am Sirbil~r, Ulmi, Animasa, SotTnga, Ni5ipuri, Corbii-Mlani, Coritesti $i
aitele.
15 aprillie : 55 de ani de la m- lui Ghesrghe Oprescu, rnilitant al rnisc5ii
rnrincitorqti (n. 1876 h satu1 Izvaare-Dimbovita).
15 aprilie : 35 de ani de la m&ea mavurului 'Gabriel Popescu, ìnmomfntat la
Vulcana Pandele (n. 1866).
22 apme : 75 ide arsi de ,la m e lui Ion Ghica, I n r n m h t a t En capela de
la Ghergani {n. 1816).
27 aprilie : 100 de ani de la m e lui Ion Heliade R5duleccu (n. 1803).
aprjJie : 450 de ani de Iia bW1iia care a avut loc La Tirgoviste - una dintre
ceie 20 de b W i i purtate cu turcii de c5ke oastea voievdulux Radu de
la 'Afumati.
aprili@: 40 de ani de .la demmsmia de protest a ,muneitorilm din Sotinga. Doi-
ceti, VuIcana Pandele, Aninoasa, Maneti, Gheboieni, TatS.rani, Izvoare,.
Gfodeni,
l mai : 40 de mi de la aparitia remktei ,,Stdutd' editata de I. C. Vissarion.
l4 mai : 15 arni de la m- scriitur;ului Wi;l Petrescu, Pn romanul s2u ,,LTl-
tima nmpte d~ dragaste, pnha nmpte de s5zboi" .a. evocat Tirgoviqtga,
partirripara regimentdui 22 idxmterie-Dìmbovita la luptele purhte in
1916-1917.
22 mai : 415 ani de la prima atestare documenbrZ a :loca;li4Ztii Mogosesti-Drago-
,mh?$ti.
9 iunie : 60 de emi de la r n m d e a dramaturgului Ion Luca hmgide. (n. 18521,

11 iunie : 30 de d de h actiunea patriotilor tirgovisteni, la ArsenaliLe m a t e i ,

pentru sabo-t;a;paa didatusii antnnesciene si a r5zboiului antisovietic.
16 m i e : 5 U ani de la victorh obtinut5 in aprapierea Tl~goviqki de &titre
&ea lui Vlad Tepeq iasupra m a t d o r kurcqti ade lui Mahomed al 11-lea
4 i u i e : 400 de ani de la prima atestare documentar5 a localitfitii S5teni-Ani-.
ncrasa.
9 ilme : 480 de ani de la prima atestare documentai a locaiitatii Runcu.
e2 M i e : 175 de mi de h moartm lui Ieni$chiZ& ViicSrescu (n. 1740).
13 ivlie : 455 de ani de la asezarea primd pisanii cunoscute Pa biserica Sf. Vi-
neri din T'irgoviqte, dupa traditie gi cercemile arheo'logice, datatg in prima
jurnstate a secdului al XV-lea.
14 M i e : 440 de mi de la prima atestare documenklrà a localitZtii Fieni.
14 irtlje : 55 de mi de la rnmtea rn~XMtti-rgoVi$tm mai0TtllI Ion Coravu, C&
zut ?TI lupta de la. Mar&ti.
16 iulie : 65 de ani de la mcartea pictorului Nicdae Grigomcu {n. in satul
Pitam-Dimbovita) .,
17 idie : 395 de ani de la prima a t e s k e dwurnentara a Iocalitatii Buciurneni.
17 iulUe : 90 de mi de ia moartea lui Panbzi Ghica, i n m m i n t a t la Ghergani
(n.55 martie 1831).
28 iuiie : 385 de ani de la prezerita in TfrgoMgte a c5l;&tmluI italinn Pasca1
De'MarLni Poli de la care ne-a rgmas o rewie documentara.
4 august : 140 de mi d e la publimma in ,,CurierU romanesc" a poeziei lui Gri-
'gme Alexandwscu ,,Adio la TirgoviwL .
5 mgu'sk : 520 Ne mi de i a prima ateshre .daculmenbrg a l d i t 5 t i i Telesti-
Lud-ti.
6 augnst : 380 de ani de la 'prima attestare documenklrà a loca~itCi$ilorPietroqi.
gi D d u Mare-Buciumeni.
20 august : 100 de ani de .la nqterea rnilikntului socialist, prof. RAm Ionescu
Rion care in p e r i d a 1893-1895 a functionat la gimmziul dXn Ti~goviste
(m. 1895, fiind Pnrnormintat la cimitirul din Tirgovi9te).
august : 40 de ani de la acfiunea de pmtest a rnuncitorilor si ucenicilor de
la societ5#iIe , , W i h l miniercc $i ,,Astra .rornanV d h Moreni.
2 septembrie : 530 de ani de la vittoria obtinut5 asupra t w i l o r , ~pe rlul Ialo-
mi@, de oastea rom5neasc5 condusil de Iancu de Hmedoara.
18 septembrie: 115 ani de la naqterea Pn Tirgovl$te a scriitoarei Smaranda
Gheorghiu (m. 1944).
20 septembrie : 340 de ani de la ocuparea scaunului domnesc al T5rii Roma-
n q t i de cgtre Matei Basarab (1632-1654).
septembrie : 440 de ani de h moairtea voievocZuTui Vlad inmatu1 (1530-15S2),
iri~riwrrdnlatla rniin5stisea D d u .
3 octombrie : 35 de ani de la aqezarea pi-i fundamesitale a Muzeului de is-
b r i e din Tlrgoviste (an Museu.1 de arheologie),
29 noiembrie : 120 de ani de Ja moiartea lui Nic-olae Balcescu care a cunoscut,
a cercetat si a evocait istoria T?rgoviqtei.
sEr$itul lunii noiembrie : 525 de ani de la ocuparea scaunului Domnesc al Tiirii
RomCinesti de cake Vladi~lav IX-lea (1447-1456), imomintat ]la mfiiia-
stll-ea Dedu. Precedesorul sgu, Wad Dracul este ucis in lupt5.
6 decembrie : 100 .de ani de la w t e r e a pictomlui Ghemghe Petravu care Intre
d i 1922-1942 a lmuit si a c r a t opere de artS la Tirgoviqte,
15 decembrie : 365 de ani de la &ctaLa de &tre Gheorghe Palamed a cro-
nicii vemificate privind faptefe lui Mihai V i t a z u l ,
16 dècembne : 590 de mi de la prima atestare docurnmka a localimwii B&-
buie%.
26 dmmbrie : 415 ani de h m0.313a voievdului P5trascu cc1 Bun (1554-1537),.
k o n n i n h t ,la maastirea nealu.
20 m&ie : 320 de ani de la tip3rirea cairlii ,,'Pndreptams legii" la Tirgoviste..

430 mde ani de h apasitia h&tit t5riJor romane a lui 3. Honterus, in care este-
coflsmmat5 si Tirgoviste.
390 de ani de la zidirea bisericii lui Stelea cupetd, pe h u l c8,reita a fost ridi-
cata *m 1645 ctitoria lui Vasile Lupu.
235 de ani de 12 ultima djslm~gerea p a b t d u i si baser?cii d o m e ~ t i ,de c5tre turci
60 de ami de la inaugurar= unei expozitii de antichitati in casa Fussea (colec-
tia W - G e o r g e s ) .
60 de ani de la aparitia volumuiui ,,fntunmic si lurning" al scriitorului Sirgo-
vistean I. Al. Bratescu VOrnesti.
40 de ani de la revolta tfu-anilor din satu1 Sperieteni.

PETRE CRISTEA
 Recenh &ogie a Iuf P. .P.Paniailtescu m e s t e studii de mai mica in-
tindem prrblioak sau susthtlte la diferite sesiuni ftiin#i£ice fiind diYiza#i In
t& marii spatii spi-rituale : Cultura in Emba slavms secolele XV-XYE, mlt-wra
Fn rlimba rmM, dui secdul XVII $i relatiile culturale romano-slave.
Abia stinse ecourik kclmii volmului ,.P. P. Panaitescu Tn lumima scia-
milor din tinerele", dc5lxirt de Q strtie uuimibr de devotg, $i care releva Iatura
umana a savarrtului, menta antologie ne rmduce pe f 5 g q u l cunomt ai m-
ditiei sale.
,,Aproape nu exista capito1 din sinkzde de spwiditate (isteria IitemtuTiii
ve~hi-R.R.) care 55 nu-i fie tributara pentru informatiae de bazg $i pentr'u in-
terpretrarea faptelur", contributia sa, asemRnindu-se in acest sms cu cmhibu-
tiile lui B. P. Kaqdeu, N. dorga, lon Bogdan, P. P. Pamitescu depsind ceme-
tgtori ca N. Cartojiin, St. Ciobmrr, N. Drsganu, G. Pascu prin amplaarea $i va-
rietatea prewzrpWm, dup5 cum afirmà In prefata enimziastui si smiwul cer-
cet5tor Dan Zamf irescu.
$tiind c5 o impcmtamta sectiune a mlMi nmstTe feudale o coxsstituie $i
cultura ce a fihlat pe meleiaguri in acele seco1e x w ~ l u t edesigur cii apa-
ritia recentà a antologici a fost intimpinata aici cu i.nteresu1 a£ecbt numai unui
adev5rat evenimenlt eàitor3al.
Nu exista capital c m sa nu ne htmeseze h exclusiviltate, fie c5 e vorb
de ,,Cultzs?-a feudalen, fie , , . ? m ~ t u r i l edreptuluf smb Tn Zimba ~omhna",fie evi-
dmt ,,Liturghierul lui Macarie" (1508) si Enceputu~ite tipograffei Pn farile ro-
mane".
Pnthul, studiu prilejulit de h p m a a 450 de m i de Ba prima wrk
tip5ritH in T- Romaneascii, oferz un studiu bibliografic al exemphmlor -e
h Mr5, deswiptia amammtelm s i filigmneIor, a l e g ~ ~commthd m mult
disputatu1 TCK d tipkirii acestuia, P. P. Panaitescu opiri;iazg cki locul de tipiinire
este rn3nhkea Dealu de dkg5 Tirgowiqte. {Vechile opinii : M. Odobescu-M-
rea Dealu si Venetia ; E. Picot - Tlrgoviqte ; N. lorga - Tirgoyiste, M-rea k l u
sau Bistrita, G. Pascu - Tkgoviste etc.). P. P. Fanaikscu iaduce ca iargument
pentru supozitia sa mmmnentele de in stjl armenesc de h Dealu apropiate
de cele ale frontispiciihn ,,Litmghieruluii' $i elementele cronologice secundxe :
cnigul bui, d lunii, ilrrdictionul, aflate atìt 'in postfeple celor 3 romano-
siavone tipkite htre 1508-1512. cit si in p i m i a din 1502 a rn?&.sistirii Dealu.
Stilul sirnplu, strSlucitor de ntìta cixitate, finetea observatiei, logica skicts
a argumentatiei, amplltudinea investiit iei, iaG clteva din d i tgtile puternicd
prezente spirituale pe care a conatiltuit-o fn cu;ltura rom$neasc5 P. P, Pa~aitacu.
Nma, volurnui n e a f k u t bnpresia unei captivante ciirti de cailàto~ie,de cAl5torie
miracdoas5 in lumea vechilor c5ei rominqti, unde kilometrii sint pavati eu
pietre ciudate, chkilice, pl5mPnii se ~umplu de mireawna foii carboaizate de
timp, iair timplele zvimmc de tensiunea g?ndurilor gi a emotiei.
C. "M.
 (Editura Academiei B.S.R., Bsrcure$ti, 1971)
Iat5 o carte la care esti nevoit - recenzind-o - s5 scrii pina $i despre
prefatà. Prefa. constituie o excelenta pledoarie p e n m istorie - ce1 mai mare
capito1 rnorai al unui stxietati pentm prospwtarea v i i t d u i . (Colajul de cu-
get5ri - P u l Vaiery, Fr, ~Kuntze, Th. Ziehan, S . P. ,%tre, Mimn Cnstin -
puncteaza fle;ricit 'In f inal prefata).
Autorul se bazeaza, in specid, pe volumele ,,Documente privind istoria
Rom%nieiccincerclhd s3 exhaustiveze iiiformatiile despre cultura noastr5 veche.
N u este sinara ,lucrare de istoria culturii ce foloseste =est c o q u s de acte.
putind f i deci enu.merate ,,Istmi2 litemturii somine" (vol. I) si cele dou5 istnrii
d e muzicii apastinkd lui Petre BrAncusi si 'lui R. Ghircoiasu.
Studiile lui St. BArsGnescu, astfel directionate Imping cu secole Pnapoi da-
tarea primelor institutii culturale romWqti ( M h C s t i r e a de dlupari greci de
la Cemd, Academia lui Alexandru ce2 Bun), stabilesc influentele culturale (Ele-
mente de cultu~djnedagogic6 patristice in tariEe romane in secolul XV. S m n i -
fictia fflozofico-pedapogic a gzndirii lui Ion Hrisostom, Contactul cultura1 a1
rarnhnilo~cu marii filozofi w e c i etc.).
Stefan B b i l n e s c u pledeaz5 pe bazg de documente asupra existentei -mui
invAtSmint prjln predica (ca f o m 5 de .reali~are)~ a unui i n v s t h i n t in farnilie
(la fiii de baieri), a invZtZmTntulua pentru citeti si gr5m$tici,
Invgt8mintul de loc rnodest acea ,,ars notaxtka" pmtru cohortde intregi
de griimatici se bucur5 de un studiu atent, in~ist~ndu-se si asupra ,,programeìU'.
O asemenea qcoalg se citeazii la Curtea de 'Argq, la Tirgovlste, unde se semna-
rea25 si un nastavnic (prdesor).
Insatisfactia rnarturisitii a automlui penm formularile cuprhae in isto-
riile noastre, formul5xi de tip : ,,folcloml romànesc este o lrealizarc Coarte veche
a...", plutind in vag este inEiturat5 pr5m-1 studiul ,,EEemeate de mltu~afolcb~ic5.
U n prcverb din l387 la ~ o m b n i .SemnificafZa lui fil~zofico-pedagogica".I n d i s -
factia este rn&tuaisitZi de altfel si pentm aite capitole aie istr>rjei culturii n m -
stre. Pmtm a ne continua ideea, putem spune c5 ping a s t g d nu avem o p r i ' ~ ~ i r e
i3toricS aupra folclorului desi d n t intTI.nIte numerolase date, f5rLI.a n stimi i'nte-
resul ipentru sjntez5.
I n t e r e s a n t e sint gi studiile de cultirrZi compasatà. (Cultura gi instituftile
instructiv-educalive d i n sscolul XIV si XV din t6rils uscine).
Prin cartea lui 5Man Barskescu, simbdica VIA SACRA a c u i t ~ r i ium-
stre capàt5 noi dale.
GALIA MANOLESCL!
 SUMAR
Pag.

50 de ani de luptg sub steagul partidului

GHEORGHE S. STAN - RSscoala t5ranilor dia 1888 in judekul q-,
Dimbovita . . . . . . . . . . 7'
EUGEN FRUCHTER - Noi docurnente privind activitatea socialisti-
$i GABRIEL MIHAESCU lor dimboviteni fn preajma creaiii P.C.R. 17'
MIHHI RACHIERU si
VIRGINIA NISTOR (Ploiesti)
-Documente privind miscarea mmcitoreasc5
din Moreni in sii 1930-1935 . . . . . 41,
ION TOACA Pucuresti) - Marturii privind activitatea organizaiei
P.C.R. din judetul DimboviM in anii ilega-
iitatii . . . . . . . . . . . . 59.
GHEORGHE T. IONESCU - 25 ani de la alegerile parlamentare din no-
iembrie 1946. Contributia f ortelor demoora-
tice din judetul Dimbovita, conduse d e
. P.C.R., la victoria B.P.D. . 73.

150 de ani de la Miscarea revolutionarg condua de Tudor Vladimirescu

MIRCEA GEORGESCU - Tfrgoviste in desf5surarea evenimenklor d e
la 1821 . . . . . . . . . . . 81
RADU GIOGLOVAN - Unde a fost ucis Tudor Vladimiirescu ? . . 89..

ISTORIE
BUCUR MITREA (Bucuresti) - Dou5 tezcnire de monede antice, descaperite
in satul Brincoveanu, jud. Dimboviw . , 103
GHEORGHE POENARU- - Date noi privind tezan;nul monetar de la
BORDEA (Bucurgti) Adinca, judetul Dimbovita . . . . .
$i CONSTANTIN CONDREA 109.
CORNELIA BORUGA- - Cerceitarile arheologice de la Cstunu, jud.
STOICA DSmbovita . . . . . . . . . . . . . 133.
DAN PLE$IA (Bucurgti) - 470 de ani de la s&virsirea m-rii Dealu.
M-rea Dealu, necropola domneasc5, si ceva
~desprefr5&ntarile interne din Tara Rorria-
neasc5 in veacul al X V I - h . 14fi
LIA LEHR (Bucurevti) - Organizarea Bdminbtrativj. a orasului Tirgo-
vigte £n secolele XVi-XVII . . . . . 155,
1. RARA (Iwi) - 370 d e ani de In. moartea 1u.i
Viteazul. $tiri gupn cunoscutc
Mtkai
despe
voievod . . . . . . . 171
AL. MATEI (Cluj) - stiri despre Tirgoviste En izvoarele narative
transi1vaneri.e din prima jurriatnte a sec. d
XVIX-lea . . . . 177
DTJMITRU STANCU - Documente privitwe la agezarea Fieni,
judetul Dhbovita . . . . . . . . I85
GEORGE POTRA (Bucuresti) - Infonnalii documentare asupra isbriei T k g o -
vistei in secolele XVII-XVIII : Baia public8
disi vremea lui NIatei Basa,rab ; Un tirgoviq-
tean student la Venetia . . . . . .
VALERIU BERBECARU - Date noi despre satd Barbulet . . . .
Dr. doc. TON IONASCU - Din lupta taranirnii dimbovitsne in secolele
(Bucuresti) XVII-XIX impoMva cotropirii feudaie . .
Dr. CONSTANTIN SEREAN - Date noi de la sfi-itul secolului al XVIII-lea
(Bucrrreg ti) privind sticl5ria de la Tirgoviste . . . .
LEOPATRA IONESCU - Date privitoare la economia judevlui Dfm-
bovita in prima jumatate a sricolului XIX
TUDOR MATEESCU , - Aspecte sociale din viata satului Ballcni,
Pucuresti) judetul Dimbovifa, la 1830 . . . . . .
TOMA SVINTIU

LUMINITA OPROIU - ~nceputurl~leexploat3di lisitului Pn Sotlnga

MIRCEA ALEXANDRESCU - Citeva date inedite privind exportul de pe-
trol din judef ul Dimbovita intre ani i
1881-1800 . . . . . . . . . .
CONSTANTIN MANOLESCU - Organizatii profesionale CIR la sf'ipitul seco-
$1 TOMA SVINTIU luluì al XIX-Iea : Unirea lucr5torilor con-
structori din Tirgoviste - 1883. Societatea
internatimala a rnuncitorilm si meseriaijiIcr
din TlrgovL~te - 1890, 1893 . . . . .

ISTORIA CULTURII

CONSTANTEN iWANOLESCU - Nota asupra genealogiei pmtiIor V5careqtr 303

EUGEN FRUCHTER $i - 325 ani de fnv&$dmìnt Ziceal ?n, T ì ~ g o v i $ t e .
CABRIEL MTHiiESCU Semnificatia. unei aniversib-i si adevkatele
inceputuri ale studiwii logicil in Romania 305
PETRE CRISTEA - Tden tif icareaunm persona je voievodale in-
tr-o scena din iconograf ia biseicii Dornnesti
din Tirgovi~te . . . . 3 13
MIHA1 OPROIU - ConCribu#ii la studiub 2nv6pimintului public
.VI TOMA 5VINTIU d i n judetul DZmbovita. I. hvGt3mìntul pu-
blic si particular din mwul Tìrgoviste in
perioada regulamentarg . . . . . . 319
 Pag.
25 ani de la moartea scriitorului Ion Al. Bratescu-Voinesti

STELA MARIN si - Scriitori tbgovigteni.Ian Alexandru Brgtescu-

RACHILA TRANDAFIR Voinesti. Contributii bibliografice . 335
RADU GIOGLOVAN - Identificki tirgovQtene in nuvela ,,Paria
Trasnea Sfintul" de Ion Al. Brgtescu-
Voinesti . . . . . . . . . . . 345

LUCIAN PENESCU - Filatelie. Din istoricul postelor dimbovitene 355

l
Dr. DANIEL POPESCU (Cluj) - Arhitectul Alexandru Clave1 . . . . . 361
CONSTANTIN MANOLESCU - Pagini din istoria culturii tirgovistene . . 365
$i MIHAI OPROIU
Dr. GEORGETA STOICA - Centre specializate in tesutu1 s c m e l o r , d i n
(Bucuresti) judetul Dimbovita . . . . . . . . 379
MARIA GIEORGESCU
VICTOR PETRESCU si - Probleme privind irnbungtitatirea tematicii
GHEORGHE P~RVULESCU Muzeului tiparulul
- si ai c W i l vechi roma-
ne5ti . . . . . . . . . . . .
VICTOR PETRESCU -
Date noi asupra n q t e r i i si activitgtii literare
a lui I. C. Vissarion . . . . . . .

MIHAI-GABRIEL POPESCU - Petre Viscu (1929-1945) . . . . . .

CRONICA - RECENZII
.l 1. Revista activitgtii noastre . . . . . . . . . . . . . .
2. Ecouri l a ,,VALACHICAC' . . . . . . . . . . . . . .
3. Inscriptii cu dalta $i autografe cu stiloul (11) . . . . . . . . .
4. Expozitia permanenta I. C. Vissarion (V. P.) . . . . . . . . .
5. Memento istoric dimbovitean 1972 (P. C.) . . . . . . . . . .
Recenzii . . . . . . . . . . . . . . . . . I