coMrTETUr DE CUTTURA Sr EDUCATTE SOC|AUSTA

Ar JUDETULUT BIHOR

VIOREL FAUR

\, \,
RAZBOIUL DE INDEPENDENIA
5I
, REVISTA ..FAMILIA"

oMDEA, 1977
Coperto: NISTOR COITA

cavivr iuntnrt

Implinirea a o sutd de ani de Ia cucerirea Independenfei

de stat a Romdniei se inscrje, in istoria multimilenard a po-
porului nosttll, ce un moment cu sem:niticalii deosebite, me-
nit sd deo strdlucirea adevdratd victoriilor qi realizdrilor de
azi, in contextul inlloririi Si inaintdrii Romdniei pe calea
intdptuirii celei mai inaintate civilizalii comunisn-rul.
Eveniment cu prolunde implica[ii in-istoria trdmintatd a
poporului nostru, ,,dobindirea independenlei nalionale ago
curn se aratd in Programul partidului nostru a dat un- nou
-
Si puternic imbold dezvoltdrii economice gi sociole a fdrii, a
exercitat o profundd inriurire asupra intregii evolulii istorice
u Romdniei pe drumul progresului social, a perrnis afirmarea
lot mai viguroasd. a poporului nostru ca naliune de sine
sldtdtoare".
lt4oment decisiv in afirmarea Si dezvoltarea naliunii to-
rtt<itte, cucerirea independentrei de stoi este rezultatul luptei
rl<l scccr/e duse de masele largi populare pentru progres so-
t'ittl, intltotriva exploatdrii qi asupririi, impotriva dornina-
liai strdine, pentru libertatea $i neatirnarea fdrii. Tocmai de
.r('('(,a, ltroclamarea independenlei de stal de Ia I mai 1877
Itelnri<: apreciatd ca un mdrel act de voinld al intregii na-
llttttl, t'are s-a bucurat ,gi o fosf susfinut de locuitorii din
Ittttlt' ltrtwinciile romdne6t!. Pe cimpiile de luptd. de la Du-
Ittlrr', lrtt rcclutele Grivifa, Plevna, Rahova, Smirdan 6i Vidin,
t'nlttyll litrcrei noastre armate nalionale au apdrat cu grele
Ir,rllt' tlt: xinge independenla ldrii, contribuind $i Ia elibera-
t.,tt l,t)l)()(u'elor din Balcani de sub dontinalia otomand.. Ast-
lrl, ttl.,ltoittl clin 18VV-1878 a intrat de Ia inceput in con-
5
 plicd de ce, eici, in aceastd vatrd strdrnogeascd, curn scria
sfijnta nationald cct un rdzboi popular, drept, de eliberare' EI cronicarul Anonymus: ,,1a venirea triburilor maghiare spre
;'f,;;';;;;;;t ie contempoiani qi de urmaei - rdzboiul Transilvania, ei vor intilni in Criqana, in lara CriSurilor, in
Romdniei, realitate ce ex- Bihor, voievodatul populaliei rorndneSti in Itunte cu Menu-
ul sdu esenfial. morLtt". Cetatea de Ia Biharea, toQte satele romdneqti din se-
lungul $ir al veacurilor, colul IX-X de pe Valea Criqului Negru, CriSului Repede, de
statornic intru aPdrarea |iin- pe tsarcdu qi V alea lerului, atestate prin descoperiri arheo-
otdtirea-i nestrdtnutatd' de a logice, ne vorbesc limpede de autohtonia, conti.nuitatea, sta-
1 vielii sQIe". In ciuda vre- tornicia qi unitatea civilizaliei 5i culturii romdneSti din Bihor,
ocuPa[ia strdind unor teri- $ui
ald a tuturor romdnilor nu o tea
d seva mereu vie care a hrd- IAI
aId
ron'tdneascd a secolului aI XIX-Lea Si inceputul secolului XX
d.e pe aceste meleaguri. Avind marele merit de a-I debuta
ai acestui P'o7or Precum $teIa in 1866 pe Mihai Eminescu gi de a publica in 1871 prirnul
viteazul' Horea' Tudor' Bdlce articol in limba romdnd. despre Kail Marx, revista a indeplinit
d.e tori cei ce se hrdneau cu totodatd qi ,rd'sPuteri sd
cd dintotdeauna transilvd- umple m tu aPrindd, sd
Iii ai aceleasi naliuni intrelind v r
Potrivnice,
daci Si romani. Bd- Ilacdra c $i e Pdmint ro-
dlucitoare tocmai Prin mdnesc". Familia devine astlel tilonul princ:ipal care racor-
partici\area electivd a mil cleazd permanent spiritualitatea romfi.neascd din Bihor laviala
provinciile
'cdtre romdneqti, Prin culturald din toate teritoriile locuite de romdni, stimulind.
toatd. naliunea romdn santimentul unitdlii nalionale, aI dragostei pentru patria ro-
cale a conslinlit desdvirsirea tnrtnd.. Cdci, in acest atit 'de scurnp coll de fard', auvintul
23
n(
lxdrie a avut o rezonanld aparte. EI a insemnat, in vremuri
vi
din suterinfele, din truda, din
rd Prihand- a Pdrinlilor qi strd-
moSilor noqtti.
Cercetdrile istorice confirmd' adevdrul cd '9i trumoasele ltttvrllttit Purtdtor
iii nin"iiiui, tocuit in antichitate de traci, unde ttutt li it i viitorul
^"l"igiii-
a ii i i"i B ur eb
i ist i si n ec eu at
ZI #,.;:, :;::r L:,,z",iT" :; li rlryrr sc I te ale ani
Iie relle
o, u::,":3:"::'":":ni'un?"':;
rldllrrtt
f/rrrrrlllci ltt senlimentul dragostei, admiraliei sincere pe care
It, ttttln'tt ntarele cd.rturar pentru prefocetile 5i izbinzile ce
u se considere dintotdea- r 1n,.,1,, lxtpctrului romdn un viitor luminos. Avea o temei-
una trup din trupul patriei noastre dtagi' In ocestGiriqul
ne
.sens de ttl, tl lnt' a(lcrc ?n poporul sdu, in Iorla qi capacitatea ocestuio
stau md.rturie ,9i ;;";;;;;i,ile arheologi"e 49 -loAga se ex- tlr tt u'ltlttrlxr vechile rinduieli, de a-pr fduri un viitor tericit,
Ciis, nipa, Tinca, Oradea, Vdgod Si multe altele'
7
liber si independent. Convins de iusteleo actului proclarndrii
la 9 mai 1877 a independenfei de stat a Romdniei sub]inia in
nurndrul33 d"in 1877 aI revistei: ,,Toli, cili niciodatd nu ne-am
indoit de viitorul naliunii noa.stre, il intrevedem astdzi mai
strdlucit Si mai mdref decit oricind. lar Europa, clre' mai
curind sau mai tirziu, vd avea sd-;i spund- cuvintul, va line

Fis. 1 Schile din ormoto romdnd. Vindtori { infanteristi (F

' 1877 nr. 27
p. 317).

Fig. 2. Schile din ormoto rom6nd. Rosiori (lbidem)'

i, ilil

:r
ll-
-l
J

ente narului I ndepe nde nfe i de s ta I

drbdto r i r i i C
ducerea in
actualitate a celor mai importantc
este cea mai nobild cinstire $i pretuire a iert-

I
Fio.3. loon Ristici, luPtotor
oe"ntru independento Serbiei
'(F., 1876, nr. 51, P. 605)'
Fig. 5 Revisto Fomilio
foce cunoscut cititorilor
evenimentr.rl proclom6rii
independentei Rom6niei lo
9 moi 1877 (F., 1877,
nr. 20, p. 238).

I r'1 rr St-lti{c din or-

Fig. 4. Muntene rr,rlrr r(rnliinci. DorO-
greni (F., 1876, /,,rrrfr (l , 1877, nr.27,1
nr. 1, p. 5) p, ll7).
 Fig. 7. Pogind din Fomilio Iei inaintaqilor nogtrr. Aldturi de importantele monifestdri cul'
in core este onuntot toP- tural-educative ce au Iost iniliate sub egidd Comitetului iu-
tul c6 ormoto romdnd o defean Bihor de culturd qi educalie socjoJisld, printre cale
trecut Dundreo (F ' 1877'
p. a19). amintim spectacolele ortistice:,,Gloriosul Centenar",,,Sintem
independenli $i suverani", speclacolul de teatru cu piesa
,,Hotdrirea", de Mircea Bradu, serialul de materiale puHicat
in toate numerele rcvistei Familia incepind cu anul 1976 Si
continuind pind la numdrul patru aI anului 1977, editarea
Iucrdrii ,,Familia Corespondenle de la Plevna", tipdrirea
acesfei lucrdri este- un cald omagiu adus celol ce in urmd cu
o sutd. de ani, in condifiile dominafiei strdine, ou mi]itot $i
s-au jertfit pentlu ceuze dreaptd a independenlei scumpei
noostre pattii. Luctarea esle o merituoasd" contribulie o mu-
zeogruIului Viorel Faur care, prin strddanla gi ddruirea sa
patrioticd, cercetind un rnere numdr de documente ole vremii,
aduce la indemino contemporanului mdrturii Si dovezi ale
luptei Si jertlelor inaintasilor no$tri.
lli il Aceste pagini luminoase de luptd qi eforturi ale tuturor
romdnilor stau la temelia unitdfii noostre trainice de astazi
pentru editicarea mdreald a socio/ismului in Romdnia.
proi. IOAN CHIRA
preqedintele Comitetului de culturi 9i educalie
socialistd aI judefului Bihor
liuruLrqil'm

,, L.,t.i i
L

Fig. 8. ,,ExPlorirr
monitoiului turcr:r,
Seifi" (F , 18t t,
nr. 25, p 293)
 I nt"rerul 'contemporanilor pentru cunoaqterea semnifi-
caliilor majore ale trecutului nalional este un fenomen pozi-
tiv li et l,uititi,ca tot mai atenta re'considerare de cdtre isto-
rici a aiestora. Pentru a fi cit mai exactd Si obiectivd'
interpretarea faptelor gi evenimentelor trebuie sd se axeze
asupra aspe,ctelor fundamentale ale realitdtilor istorice, de
o certd. valoare ,orientativd pentru ,cercetdtor fiindpeciteva
formuldri teoretice din Programul partidului nostru, care
ie reproducem:,,lntreaga istorier*
iff""t{:t "1:S:"" T.i3i1:
e Pentru lirbertate '9i drePtate

rrsuprd insugi destinului sdu

tr,,tiiiita, plind de sacrificii pentru libertate qi unitate' pentru
,1'.'1ltul de a fi srtdpin in propria !uld"t' Cucerirea lndepen-
,i,,1'1ci de stat a Romdniei'reprezintd una din edificatoarele
l,r[<'ic ale acestui 'adevdr, intr:gul popor romdn aflindu-se in
,,,',.i ir rri pe barica'dele luptei plntru-nealirnare' Presa romd-
rrr.rli(,(.i clin provinciile asuprite de Imperiul austro-ungar a
,rrlrrs tt rrotabild contrirbulie la sprijinirea rdzboiului' remar-
I ltrDrlrurnul Particlului comunist Romdn de Idurire a societdfii'socia-
It,l,' tttrrliiltrtr,:rul clczvoltate Si inaintare a Romriniei spre comunism'
I rlilrrrrr I'rrlilicii, lltrcLrre;ti, 1975' p- 29

11
 contestabil, una din dimensiunile sale politi'ce, la care se
cuvine sd addugdm publi'carea a numeroase materiale despre
activitatea culturald, ce reflectd tendinfele de afirmare a dis-
ponibilitdfilor spirituale ale romdnilor de dincoa'ce de Car-
pafi. Revista nu s-a dovedit a fi insd cantonatd rigid intr-un
iocalism transilvan, cum s-a intlmplat cu alte publicafii efe-
mere. Dimpotrivd datoritd concepfiei
rului responsabil, -puternic marcatd de
rale romdnegti aceasta a avut o la
evenimentele d.in-, Romdnia, pe care le-a prezentat cu con-

ratului unitdfii Politice.

lrrlre noi aicj sau acolo, trebuie... adusd ]a cuno$tinfa tutu-

tor sd ne
irrtr semni
r) v entard
lorr , Iosif
h lbid.em, 1867, 3, nr. 5, P. 57
t974, p. 22
a'Familia, 1904, 40, nr. 23--24, p" 271-272
t3
12
 comentatorii anteriori nu l-au sesizats, dovedind unele limite
in aprecierea ,faPtelor sale.
Iiin girul evenimentelor asupra cdrora s-a stdruit, cu jus-
tificare, in paginile revistei se detageazd rdz'bo,iu,l pentru cu-
cerirea indep5ndenfei de stat a Romdniei (1877-1878)' ca
moment ,culminant ;al luptei pentru eliberarea de sub domi-
nafia otomand. Fdrd indoiald cd nici un alt eveniment con-
iciat de o prezentare atlit de 'cuprinzd-
i, prin care RomAnia ;i-a obtinut neatir-
este pe deplin explicarbild, deoare'ce re-
fost solidari, ca li cititorii ei, cu frafii
lor de peste Carpafi. Emanciparea acestora 'constituia un im-
lota pentru migcaiea nalionald a romdnilor dinafara frun-
,certitudine cd ea va
tariilor de-atunci ale tdrii si totodatd o
avea o ,finalitate pozitivd.
Peisajul publicistic transilvdnean in anii la care ne refe-
"marcat de Gazeta Transilvanjei, ce aparea din 1838
rim era
ca'biIe. la Bragov gi dispunea de variate posibilitdfi de informare
asupra' reatitalilor din Romdnia. Continu,indu-gi vechile ma-
nifestdri in aceastd direcfie, Gazeta Transilvaniej s-a postat
peopozitiedefermapdrdtoralrdzboiuluipentrucucerirea
ina"pitta"hlei de stat a Romdniei. ,,CQuzQ ostagului romdn -
se afirma in numdrul din 2 iunie t877 al acesteia - e o couzd'
generad romdnd, victoria lui e a intregii naliuni,.Iie aceea
iiiipna in oricare parte o lLtmii"s. Era o declarafie publicd
fdri echivoc, com,pletatd de alte materiale princriticind
care p-erio-
dicul bragovean s-a pus in slujba adevdrului, ve-
i
l

hement oitilitat"u gazetarilor guvernamentali. A fost exem-

6 VioreI Faur,,,Familia" organ de Iortilicare a constiinlei

nalionale, in Cercetdti de limbd 5i literaturd., vol. L Editura Filialei Ora-
dea a Societd trii de gtiintre filologice din R.S.R., Oradea, 1968' P' 21;
Luci n Drimba, Iosil Yulcan, Editura Minerva, Bucuregti, L974,
re-
p. 69-70; Alex'andru Sinqer' Probleme politice Si ideologiceEdi-
Jlectote revistc ,,Familia", in Centenar ,,Familia" (1865-1965),
Muzeul Regional Crigana, [Oradea' 19671, p. 73
tatd de
1 ldem, Presa tomdneoscd din Oradea despre migcatea memorandisti,
Alllrlrr:;, ll(tcurcsti, 1975, p. 637.
in Banatica, III, ReSifa, 1975' p' 249-258
15
 tru cigtigarea independenfeil2 gi intrarea sa in rindurile sta-
telor libere ale lumi,i.
Periodi'cul sibian Telegrolul Romdn (18531 a fost, de ase-
menear o tribund de afirmare a solidaritdfii nafionale in acei
ani decisivi, p'opularizlnd acfiunile transilvdnene de strin-
gere a ofertelor gi fdc'lnd o uti'16 propagandd, ,curajului Si vi-
tejiei dovedite de armata romdnd in timpul luptelor din su-
dul Dundrii. Cu toate 'cd gi 'despre rolul jucat in timpul
evenimentelor de Telegratul Romdn s-c scrl'sl3, nu se poate
cizarea era clard 9i ni se Pare afirma 'cd dispunem de o analizd completd gi edirficatoare
re'a ei in Paginile ziarului a f asupra aportului sdu la marea izbindd ,a cuceririi ,independen-
fost de relevat, desigur, 9i al [ei. A existat, neindoie]nic, o anume opticd ingustd in ce
zetei Transilvoniei - aI cdrei prive'9te stabilirea e,ficienlei presei [n acel ,context politic de
(1812-1887') insd nu n o parti'culard intensitate, istori,cii oprindu-gi atenlia asupra
- totuqi sd
nostru. Trebuie altor aspecte ale momentului, necesar a fi cunoscute, dar nu
aceastd Publicalie s-a bucurat indeajuns de revelatoare pentru intelegerea caracterului
cercetdtorilorll, n-d fost Pe d popular al rdzboiului, a efortului tuturor romdnilor pentru
sus{inerea sa.
rial do,cumentar referitor la rd Familia se situeazd aldturi de aceste doud publicafii, atit
prin modul cum s-a reflectat rdzboiul f,n paginile sale, cit
autentice docu- qi prin numdrul impresionant al materialelor publicate. Ea
atunci se Poate prezintd, totodatd, unele ,cara'cteristici ce o singularizeazd in
iticd a unor in- peisajul publi'cistic transilvdnean, pe care le vom semnala
poporului nostru pen- intr-o altd parte a studiului nostru.
semnate izvoare istorice despre lupta De refinut imprejurarea cd gi celelalte organe de presd
rnmAneas,cd din monarhie ,ca, spre pildd A/bina Carpalilor
(l3ra;ov), Amicul tamiliei- (Gherla) Si Rindunica (Si'biu)
rru gdzduit informafii despre desfdgurarea rdzboiului. O in- -
llrrenfd a mersului evenimentelor este vizibild gi in sporirea
Probabil cd aniversarea Centenarului independenlei de
f2
rtltrl oRomdniei va determina gi o reconsiderare integrald a contribu-
llli presei romAnegti din Transilvania la rdzboiul din 1877-1878. lncer-
I rrtr.ir noastrd avin:d ca obiect revista Familia vizeazd. o asemenea
IIrrrrliIutc. - -
Mirce'a Pdcurariu, Ecoul rdzboiului de indepenclenld in
rit
,,1't'ltt1t<rlul Romdn" de Ia Sibiu, in Mitropolia Ardealului, 1967, !2, nr.
4 lr, 1r. 3t5-344. Autorul studiului are in vedere, cu deosebire, cam-
frrrrlrr (l(l stringere a ofertelor pentru familiile celor rdnifi, prezentind-o
Irr rrorl ndecvat. Au rdmas insd nediscutate multiple articole gi note
rlrr 11 , r'rtir valoare istorioEraficd. Considerdnr cd ar fi potrivitE oi re-
Iilril,'rr r'0rc:etdrii gi o adincire a analizei, pentru a fi reactualizate in
Irrl r.r;trrrr, scrnnificatiile acestor valoroase surse documentare.
nr. 1, P. 5 ,l llfr,'l)r)lill dc independenta
16

i
 tori'ce, ele n-au tins gi ni,ci n-au efectuat o cercetore inte-
n um arurui de p a sini,;3ff 3:' z,&,]Iir"d
'i"ii'turi"u pi altelela.
"&*TJffi , :i grald a acestui prefios material documentar, ope,ratie dificilii,
"Hlj;h dar singura capabild sd asigure des'cifrarea adevdratelor di-
generald a po_ mensiuni ale contribuliei Familiej la suslinerea rdzboiului
J de CarPati a din 1,877-'l,8VB.
ind unul din caPi-
, exPresie a
a romdnilor Este binecunoscut faptul cd in scurta ,dar insemnata dom-
cucerirea indePen- nie a ,lui Alexandru Ioan Cuza s-au ,creat premisele pentru
afirmarea independenfei statului romdn, la acestea addugin-
du-se condifiile externe favorabile, mai exact redeschi'derea
*'* aga-zisei ,,probleme orientale", prin izbucnirea, in vara anu-
lui 1875, a rdscoalei antiotomane din Herfegovina gi Bosnia.
'nuntit Inaperiul otoman se afla intr-un iminent proces de disolutie,
incercind elabor existe insd mai dispunea de forfe armate, inzestrate cu armament
rialului desPre rdzbr I cd e modern. Elementul decisiv in grdbirea destrdrndrii acestei
Familiei, nu ignord ;i artic (lnacronice alcdtuiri statele a fost, neindoielnic, lupta pentru
obiect de relenn1il15 libertate a popoarelor din Balcani. Turcia n-a putut inter-
voni, cu prompti,tudine, 0mpotriva rdsculafilor din Herfego-
virra gi Bosnia. in luna aprilie 1876 s-a declanqat rdscoala
lrrrlrlarilor, sprijinitd intens de Romdniale. Degi a indbugit-o
rrr singe, Tur,cia nu gi-a recdpdtat linigtea internd, deoarece
',,r cr.lelalte popoare din Balcani se pregdteau sd intre in lupta
blicistice mai rece lrr,nlru inrldturarea secularei dominafii'otomane.
llcvista lui Iosif Vulcan a publica't informafii sumare des-
lirr. ,r('('ste evenimente, rdminind deocamdatd in expectativd.
t trrrl rr clevenit evident,cd Serbia va porni rdzboiul de eli-
l,r'rrrt(' rtir[ionald, in paginile Fami]iei apar note gi comentarii
rl"',prr. r'lorturile militare ale acesteia. Incd din 5 martie 1876,
r r,rlrrr I iir r('vistei anticipe,azd intimpldrile, reproducind portre-
Ill lrrrrrt'i;rt'lui Milan gi insofindu-l cu citeva explicafii, din
|,lr l,[ittr,ttt pfeCiZarea ,Cd ,,dUpd Semne" in impOftantele
r \,,ltnrf,rf lt,c:c vor avea loc in Balcani - dar viteaza
!ii'rlr/r. lttttT ve ovea sd joace rfn rol"20. -,,mica
in numdrul din
lll lr'rl llll(i sc fircea cunoscut cd Serbia,,e Eata de resbel"21
lirr ilililt1,,11r,1;1','nii i s-au asociat, ceea ce flnldtura orice in-
J'i I r fl ,l,r rr lin N. Velichi, Rdscoola antiotomand. bulgard din
*t'!il!t Hlitt tn /tr.1,i,5f11 tlc istorie, 1976, Tom 29, nr.3, p. 373-3g4
'" I rttttlltt, lll'lti, l',),, nr. B, p. 93
i li'r,l' ,rt, rrr ',tli, 20[]
11,

I
l9
18

I
 adicd vele ce i-au determinat pe sirbi sd procedeze astfel: ,,Creg-
intentiile "insurgeniilor"'
certitudine in legdturd cu n"tato'".opii-ut6u otomand' Si- tinii de mai bine de un an se luptd din toate puterile. Tur,cii
ale celor 'ce erau ir"tiui 'a nu vreau sd acorde reforme. Mai mult, turcii au. inconjurat
iilf"''"oru1iri"3t="ii"p'aii;t"i*t,"i#i",';XTth1"1"f ;:H: chiar gi Serbia. Ar fi nedemn se aprecia in manifestul de
sigure ln I "in
il[o.iuilitd]i informative;-;'d"*tdrcat rdzboi al sirbilor - a,ceastd umilire. Am pre-
,a mai sulferi
orient -
ostilitdtilor.,,p'i-oi"il; u]=olniti"i -' anunlind' cd tins, ca trupele turcegti sd se retragd de tla hotarele noastre.
tiona in numdrul ii" i'i"ii".*I9^
''iaiaganat I"-n-"""urpa t" curin'd"' Am declarat, ,cd armata sirbeascd va intra in provinciile rds-
iesbelul 'de mult 9,'"- d la pozifia pe care o va culate, spre a restabili ordinea . .. Cu noi va fi Muntenegru,
Apar, totodatd, -""ii""'i referitoare Bulgaria gi Grecia"28. Manifestul constituie o mdrturie con-
adopta: ,,Fdrd r#'i"iitil"a *-t1tt11tE ld"i'n.l'"untem 'I'oaie vingdtoare 'despre sentimentul de li,bertate al poporului sirb,
"
;zii;;it;1;i,*1i;;-""'ru:gt,;;1""'"'l:'f,,8]:tq#T"'ti ajuns in postura de a-pi recigtiga cu mijloace militare,
semnate, ca 9I crtl n-eexistind o altd alternativd -
independenfa. in acela,gi timp
avizati cd la ,,rubffi; ;;;idlilor;
voi apare intrormatii "des-
cu ilustrafii este semnalatd solidaritatea -cu popoarele rdsculate din Bal-
pre evenimentele'ii"i' itip"liante"''-t".Xtnt"ttt"
--' cani, declararea rdzboiului fiind pe deplin indreptdtitd.
si portrete ,,ale celebritd{r]o1 "9",tj},t-t"toer sdptdminei"e4' impre]u- Entuziasmul sirbilor din faza pregdtitoare a rdzboiului a
Reconstituind''*U^"litf"f "lstoria militar sirbo-turc' re- fost cu fidelitate surprins fln paginile revistei, care continud
rdrile ce au at' ru"it"ui"l- conflic'tului ain-ffig;;ittu' care d-ura de relatdrile despre desfdigurarea bdtdliilor, cu consecinfe
vista se referd si'iu'i!""oiri tlt-tl.1"ul icesteia venea' acum rrcagteptate pentru sirbi. Preluind o gtire din Telegratul
aproape un an;t ii-iitt": il si ntocea-ezt identic (llucuregti), redacfia se pdstra in limitele obiectivitdtii atunci
anoaiarea i,' Serbiei'
"'*i"t' in ex- < ittd publi'ca urmdtorul text: ,,Oricit ar rfi de mare patriotis-
gut''q"a'ri;' ;i;;;i" Si,Bosnia' Interesatda inter-
Mrinieneqrut, 'u'o'oj-*u it;^ilp"ti"rloio*an' Anglia rrrrrl sirbilor ceee ce nu se poate tdgddui totugi se sparge
-i";;it"t:"-C;io'qt9
tinderea influenleY';;it a'cestea"'iritatiunea res- rlo valurile -oardelor numeroase ce Turcia-trimite pe fiecare
venit in'favorul Aslata sirbd zi <rrrntra lor. Sirbjj sunt un popq brev, energic, Ianatic in
boinicd in Serbia T d""""i1 -t'rt -Ii"*iti"ir'
itiuilitl'0""i* opera{iuni mili- tttltiraa lor de lard qi de neam, dar mic"zs (subl. ns.). O ase-
a fost
"or,"""t'ut!"""7ti;i;
t ar e'6. Rusi a u'i
g'l' lt" ; ] t I f :tf5'-;ll'S;" I "6tt'3lll ti;
tF nr('n(!n apreciere era, in acele rnomente ,critice, incurajatoare
l,r!nllu poporul sirb, re,cunos,c,indu-i-se ,cu sinpatie valorile
"l
iil&'ill^;;; il i; ir unt e a a r m at ei' rrrrrr rrlc superioare. Concomitent, se observa cd el nu dis-
* lll'J l;;t%i'i| "ffi
:
lt
pentru'cain'i"I'J'-#i*i-iatit"uJ'Ji"ilu"irLtt"t'derdzboi'
moti-
" prrrrr, rl<r un indeajuns de puternic aparat militar pentru a
p" rlzir,lrr trvalangei de trupe turcegti, ,bine organizate gi exc,e-
Textulacestura Js#'-fr'e.z.JniJ """it,-r"*"alindu-se llrtl iniu'mate. Cum majoritatea gtirilor erau extrase din co-
22 lbidem, p. 300
lnrlltr,lr' ;lrc.sei buCuregtene, exista un pUn'ct de Vedere iden-
23 Ibidem. llr rr',ttl)r.t cpisoadelor rdzboiului. Dacd in pr'imele zile ale
ril,",1il1{r, itt'Iiunile temerare ale sirbilor ,care contau pe
-
"' I'trtttilltt, ltl76, 12, nr. 26, p. 310. De altfel, Serbia trimisese Turciei
rlr rrlllrrrrrlrrrrr,;lrim intermediul cdruia pr.etindea,,sd-i deie guverndmin-
lrrl ll,r"rrlr'l 1l n (l) Serbiei-vechii la din contra va realiza ocedstc cu
nhtt.,iltl ilttt|'lt)t " (subl. ns.). Rdspunsul marelui vizir a fost negativ, ceea
+('!f frlrl,*'r l'ir,rlrlt'i sri dea publicitS|ii,,manifestu(l) de neatirnare" (Ibi-
llr rtr I

' llttrl,tu, rrr, ilt, p, l.lStl.

2l
20
 ' ite cu tncredere3o' duPd inre- tualie ,ce a impus continuarea rdzboiului. Dupd cucerirea de
cdtre turci a unor importante fortdrete, ,,toatd Serbia" era
expusd ,,la catastrofa cea mare", fdclnd inevitabild ,,sistarea
inamicitiitor/'35 pe timp de 6 sdptdmlni.
Paralel cu inserarea de gtiri referitoare la luptele din su-
dul Dun6rli, Familia informeazd despre comitetul femeilor
rindem doud stro'fe:
,,La luPtdl Pentru nearnl
Zeiasaa li'bertate
Ne-nvitd a combate;
Trimite-li Pruncii mam6.
Durerea tdrii-i cheami:
Ne-aPasd cei dugmani (intre
Ce cinci sute de an[
o epistold de aderenfd pentru emanciparea c^regtinilor
La luPt6 P'entru neam' care $i a sirbilor n.a.) de sub jugul turcesc"3e.
La luPtb. toti, haidam!
-
Demnd de interes sub acest raport este 9i reprodu-
cerea portretelor unor- personalitdti politi'ce- (principele_ Milan
La luPtdl Pentru neaml
li bdrbatul de stat Ioan Ristici) 9i nilitareEleceauaufost
con'dus ar-
insotite
mata sirbdao (generalii Zah $i Cerniaev).
Ce mindrd zi! LuPtdm de scurte note
Sd ne elitberdm; Aldturi de muntenegrenii, despre care Fa-
Sclavia va Pieri' milia pub'licd 'cer,cetdrii istoriografi'ce. Mai
Mdrirea va-nflori: intii se cuvine ticolul Muntenegru Si locuitorii
Pierim rnai bine toti sdlal, semnat
Decit la turci (h)eloli"32 siune in istor
ce-i drept, ,c
ir'cestuia. Se

Remarcind eroisnul'cu 'care au luptat

sirbii la Alexinat33'
in pofida infringerilor
revista stdruie si "#iiJi"pt"r"i 9a - si-
suferite Ser'bia a respins "prolongarea armistit'ot"i"3a'
- izeazd'
a tur-
satele
treturi ttr lblclem, nr. 44, P. 527.
rn, nr' ntt lltidcm, nr. 26, P. 311.
r't thi(lcm, nr. 31, P. 359.
32, p. 382)' tttt lltldam, nr. 43, p. 515.
3r lbidem, nr.29, P. 346. i'tt lltklcm, nr. 33, p. 396.
32 lbidem, nr. 29, P. 346.
'tt lltldcnt, nr. 9, p. 89; nr. 28, p. 329 9i nr. 5l' p. 605.
33 lbidem, nr. 36, P. 431. 't lt)\il(jm, nr. 1, p. 4---6.
3a Ibidem, nr. 39, P. 466-467

22
atit de acut sentiment al libertdfii, agtepta doar ,'declarafiu-
nea de resbel"42 a Serbiei' dupd care aceasta
La 2 iulie 1876 ;-f;Jmobilizatd armata'
s-a i
turci ,rift m l"trd,ru,
groa
altel [i:ilt tt nn T

ovina.

Se afirma cd Muntenegrul "va avea

un
42 lbidem, 1;r. 25, p. 298.-
in cartierul oener,al -,,i"ti*pinat(d)
sirbesc"'
'"'-it tiiaem,stabil
reprezentant
nr. 26, p. 310. n1#ii"' u"ioJ
cu entuziasm
{'il1+,tIr
-- cdtre PoPor".
de
++ 76;6srn, nr. 31, P' 358' li'rrtilru.
45 lbidem, nr. 32, P' 383'
46 lbidem, nr. 1, P. 5.
nr. p. 574.
op' cit" nr' 2' p' 5'
41 lbidem, 48,
a8 Viorel Fulrr, iTulian^^Vasilesc'u'
& iimili", 1876, 12, nr. 25, P' 298'
50 lbidem, P. 299.

24 FiS 9. Poezic opdrutir irr rcvistrr Fontilia (1877).

Fio. 10. CoresPondento trimisd Fig. 12. Rubrico Domele
d'r-n Croiovo di dr' t. C, Drd- rom6ne 9i rdzboiul, in
gescu (F., 1877, P' 2251 core este consemnot6 gi
ocliuneo Veturiei Romon
din Orodeo G., 1877).

I r,t 13. Armoto rom6nd.

Fio. 11. Armoto rom6nd' Vind'
'tttl't)t, ortilerist 5i mori-
iori si intonteriSti (F" 1877, ,tt. (F., 1877, nr. 48,
nr' 48, P. 568)' P. s6e).
Fis. 14. Poezie publicotd de losif Vulcon tor in bani sau in voluntari sirbilor, ordonind ca aceia nu-
inFomilio (1877, nr. 32, P. 375).
rnaidecit sd se inchidd"5l. Aceastd dispozifie s-a aplicat in
curind, una din vi,ctime fiind deputatul Miletici, arestat la
Novisad de procur,orul regesc din lo,calitate, efectuindu-se
totodatd ,,,cercetare" la Iocuinja acestuia, in tipografia sir-
beascd gi ,,toate lo,calurile redactiunii ziarului ZQstQvQ"s2.Era
o flagrantd incdlcare a imunitdtii deputatului dietal sirb, ener-
gic luptdtor pentru 'cauza poporului sdu. Pentru evidente Ie-
gdturi cu ,,migcemintele sirbilor" au mai fost arestati dr. Sve-
toslav Casapinovi'ci (avocat in Panciova), generalul Stratimi-
rovici, Tos,ca Bechici (,,protonotar" in Panciova) gi Pavlovici
(redactorul ziarului din Semlia, Graniciafs).
Politica de oprimare nafionald din monarhia dualistd s-a
reflectat gi in alte manifestdri interne, dintre ,care unele ii
vizeazd pe romAnii transilvdneni, 'despre care un corespondent
din Alba Iuiia al ziarului Pesfi Naplo afirma, cu ingrijorare,
cd. ,,incep a se rru',Sca. Anume Axente ;Sever, Simeon Balint li
dr. Raliu ar ,fi ,convenit de curind acolo, |inind o conferinfd
secretd, in care s-a decis sd se aplepte signalul din Bucu-
re$ti"64 (subl. ns.). Posibilitatea aceasta ii alarma pe guver-
nanfi, devreme ce au luat mdsuri ca regimentele din Tran-
silvania sd fie masate la granitele cu Romdnia, indeosebi la
cele dinspre Carpatii Sudici. ,,La pasul de la Turnu Roqu gi
la Predeal preciza Familiass se 'fac fortificafiuni mai
-
mari". Monarhia - do'vedea
austro-ungar5. se gi atunci ostild
curentului de solidaritate nafionald care se va ,afirma cu
vigoare in anii 187V-1.878, in pofida tuturor opreligtilor.
Importante slnt, fdrd indoiald, notele gi comentariile des-
pre atitudinea gi a,cliunile politice ale Romiiniei in anul 1876,
care vin sd completeze 'documentele arhivistice. Astfel, la
25 ianuarie, cu prilejul qedintei de redeschidere a camer,ei
Romdniei, ministrul de rdzboi ,,a'cerut un cre'dit extraordinar
de 'cinci milioane gase sute de lei"56, firegte pentru inzestra-
5L lbidem, nr. 26, p, 311.
52 lbidem. Autoritdtile statului austro-ungar practicau asemenea forme
clc inrtimidare a populaliilor asuprite din monarhie 9i de anihilarea avin-
I rrlui lor revolutionar.
53 lbidem, nr. 30, p. 359; nr. 32, p. 383; nr. 34, p. 407.
5a lbidem, nr. 26, p. 311.
Fio. 15. Armoto romdnd. Rogiori ;i ss lbidem, nr. 32, p. 383.
cildrosi (F., 1877, nr. 48, P. 569)' 5c lbidem, nr. 3, p. 35.

25
 ine61. De asemenea, se fa'c menliuni ddspre ,,consultdrile de
reaarmatei.Aufostaprobate4milioane',,Precumanunfb mare ponderozitate" de la Livad,ia din Crimeea, la care au
i"Ggii-"fe - face cunoscut revista ---, ir RomAnia micd
complete',spre luat parte primul ministru Brdtianu gi ministrul de rdzboi Sld-
1-dltenia) se concentr(e)a(zd)cedoud -diviziuniVidin. Se afirmd niceanu62, pdstrindu-se discrefia necesard in ce prive$te dez-
a observa .,rnnata turce'aicd, se adund la pldti Turciei tri- vdluirea mobilurilor acesteri ,intilniri diplomatice, care anti-
ii itl"u, ,"d Romdnia ar fi refuzat d-a mai cipa incheierea unei convenlii rorndno-ruse avind ca obiect
cu o explicafie jus-
brrtrrl"ut. Aceastd gtire este suplimentatd conditiile tre,cerii trupelor tariste pe teritoriul Romdniei.
(d)intre Tur'cia 9i Serbia' gu-
iiifitirrat ,,ln 'fata ostilitdlilor Armata romdnd s-a concentrat ,,pentru manevrele de
vernul, duia aatoria sa, a'socotit de
""Jjl:ti"$"",f, iiltgii toamnd", fiind ,,chemati toli rezervigtii sub 'arme", deve-
,,cordonul de' obser- nind clar ,cd Romdnia se pregdtegte temeinic pentru confrun-
e 2 000 de soldali Si tdri militare. ,,Erumperea resbelului este neinconjurabild
vindtori iar la Gura conchide redaclia Familiei. Romdnia va lua parte ectivd." -
atru camtr i de grdniceri c-are a la evenimente, fiind hotdritd, dupd cum opinau unii comen-
-parea") ' arilor sirbi ,'pe-, teritoriul tatori politici, sd ia ,,14 sine Bucovina $i Transi'lvania"63, flm-
ilttt"-tu 'intdrirea apdrdrii frunta- prejurare ,ce a produs derutd in rindurile guvernanlilor
undre era fd,cutd cu scopul de a prevenl auqtro-ungari. Monitorul oticiol al Romdniei a qi comunicat
oiomanitor. Numdrul,,refugiatilor" din ordinea de bdtaie a trupelor, aflate sub comanda supremd a
considera redacfia teviste'i' dupd infor- dornnitorului. ,,Frin aceasta Romdnia sealsnfeazd reda,cfia
Serbia ,,se ur,cd
- revistei - a 'ardta, cd cestiu-
a intrat gi ea in acfiune, voind
;;tiit'"" r" definea - ta multe mii'aflntre 'cari femeile si
-
nea orientului are sd se deslege prin conlucrarea elementu-
sunt in rraie numdr. Camera ( acorda! guvernului
""liiii ,lei pentru ajutorarea acestor nenorocifi"60' Ge'stul este
20'000
lui romdn". $i ceva mai departe: ,,Se poate finsd cd, prin
la atitea pdgirea Romdniei $i a Greciei in actiune, turcii vor fi scogi
semnificativ, 'constituind un argument' 'ce se adaugd cu desdvirgire 'din Europa, rgi puterea lor se va mdrgini in
;it"l;, ; faptului cd Romdn"ia a sprijinit .cu generozitate
Asia. Romdnia prin acest act se declard. independentd cu to-
t,rpta'p"ttttu iibertate a popoarelor din Balcani' tul de imperiul otoman Si, precum suntem intormafi, armata
Demersurile diplomatice ale Romdniei sint urmdrite
cu
care sint incunoqtin- r'omdnd va pro,clama in curind pe 'domnitorul sdu rege al
atentie de redactJrii ievistei, despre Romdnie'i, astfel statul romdn va fi ridicat la d'emnitatea de
iati
'J"st"f de frecvent cititorii' De remarcat in acest sens regat " 64.
memorandul aepus li boartd de Mhail KogdlniceJr+I' *^i3:- Ziarul Romdnul din Bucuregti, dupd cum noteazd, Farniliags,
ii"f a" externe, fln ,care erau formulate revendr'carrle Koma-' ' ii indemna pe romdni.,,sd me,argd necurmat. pe calea natio-
niei, prin recunoa$terea lor - scontindu-se "san'cti:onarea
de pildd-baterea
'
nald a strdbunilor nogtri Si-i asigurdm, ovem temeiuri sd-i
,rnoi ar"pturi, pe cari... le 9i exercitd"" 'ca
asigurd.m, 'cd ori cari vor rfi evenimentele, purtar'ea nafio-
;;-;;;[" piopriiii incheierea de convenfii cu fdrile strd- nald gi corectd a nafiunii noastre '9i a guvernului ei va fi
51 lbidem, nr. 6, p. 71' incoronatd ,cu cea mai bund izbindd". Se fa,ce apel la erois-
sB lbidem, nr. 26, P. 311. mul strdmogilor in apdrarea patriei, a 'cdrui forfd pilduitoare
multi romAni' 61 lbidem, nr.28, p.334 9i nr. 29, p.347.
face demer- t2 lbidem, nr. 40, p. 480.
' Anqhel din 63 lbidem.
lii romAnegti' (ia
lbidem, p. 42, p. 502.
cite o vac5 ti!, lbidem, nr. 44, p. 527.
cu vifelul 9i transportul pind Ia proprietdlile sale"'
27
26
avea puternice ecouri in mobilizind [a
implinirea unor aspirafii se a fi nevoie de
i"daitu."u unor strdlucite 'din evul me-
diu romanesc. Nu este intimpldtoare, desigur' ni'ci consem-
unor date din ziarul Natjona] Zeitung
narea
- 'berlinez
dniei"66' ,'Soldati mai frumogi
- atestind actiunile politice pi diplomati'ce ale Romdniei, pregd-
despre i) gi.disciPlinafi - se tirile militare din anul 1876, ,care demonstrau in mod elo'c-
si mai 'duPd Publicgtia anin- cent hotdrirea ei fermd de a-Fi ob'line independenfa"
afirmd fld undeva"67' O anti- incheierea, J.a 2L noiembrie L876, a armistitiului turco-
titA a situatiei' sirb?l a permis rezolvare Pe cale
-
ffir" surprinzdtoare, mdrturisind- o^ find intui'fie
priveqt" co*poitarea de mai tirziu a soldatilor romdni' diplomaticd a di lntimplat datoritd
in ce
gazetari. strdini de bund pretenliilor unor cat s6-9i realizeze,
ce s-au fdcut demni ae multor
"fogiul drepturiloi firesii ale poporului prin presiuni asupra Turciei, planurile lor de expansiune te-
credinld. Ideea ritoriald sau de extindere a influentei asupra altor popoare.
t""itiu-ui"nci'cind transcria un paragraf
romdn o servea"""oqt"tii Con,comitent, acestea igi organizau mai bine armata 9i fdceau
edifi,catoldin lucrarea unui manevre de trupe pentru a-gi impresiona adversarii. Toate
devant Ia conterence de 1876 acestea erau, considera unul dintre reda'ctorii FamiLiei,
boiului actual, EuroPa va fi ,,semne invederate... despre nemdrginita neincredere ce dom-
noud situalimne, 9i atunci ne'gle astdzi rintre cabinetele statelor europene"72. Asemenea
creditoare, cu toatd incr imprejurdri nu erau de naturd sd asigure linigtea popoarelor
putea rcelama tot ce se d'in Bal'cani, fiindcd teritoriile'9i suveranitatea lor erau obiect
(su'bl. ns.). de t'irguiald pentru marile puteri' Drept rurmarer 'camera Romd-
O realdsemnirficafie politicd 'a avut-o 9i ed,itarea cdrfii niei a mai votat un credit de 1 045 000 lei pentru ctreltuieli
lui Dimitrie Cantemii' Isioria curlii aliosmdne$fizo, intreprin-
Academiei Romdne' militare li totodatd a refuzat propunerea Tur'ciei de a-i ceda
dere la care s-a anqajat, din insdrcinarea Cala,fatul in schimbul unor teritorii 9i a renunfdrii la tribut?3.
Marele istori'c 9i cdrturar ro-
frinat se- Guvernul turc a trimis la Bucure$ti un flnalt fun'cfionar
a fdrilor
s-a intim-
ePendenld

ar-

67 lbidem.
6s Romrinic inaintea conlerinlei (de Ia Constantinopol)' cilor"i4 (subl. ns.).
6s Familis, 1g76, 12,nr 9i tran-
din care
scrierea duPi Romdnul r: 71 Istoria Romdniei, IV, Editura Academiei R.P.R., Bucuregti' 1964'
- italienii sint de
rezultd cd va "dacd
ridica p. 59G-597.
independenla Romdniei ar Ubidem' 12 Familia, 1876, 12, nr. 46, p' 551; nr. 47, p' 563'
foarte sus vocea sa Pentr 73 lbidem, nr. 49, p. 587.
nr.5l, P. 610). (Ibidem'
70Faptul este comunicat cititorilor de cdtre redacfia revistei 74 lbidem, nr, 50, p. 567: Pregd'tirile vijeliei.'
nr. 48, p. 575).
29
28
 ConstantinopolulTT. ,,Resbelul dard redacfia re-
Incd de la finele anului 1876 era, de'ci, foarte clar faptul vistei e decis gi numai de la timpul - 'con'chidea
favorabil atirnd ince-
cd Romdnia nu ac,ceptd ca trupele turcegti sd-i incalce Si perea -lui"?s. Armata rusd a fost concentratd ia Prut. ,,O co-
prade teritoriul, fiind hotdritd sd ia mdsurile impuse de o respondenfd din Chigindu. . . a ziarului P(esti) Lloyd
atare pra'cticd intolerabild. Guvernul romdn va persevera 9i anunfd ,menfioneazd in Familia cd comanda gene-
in continuare in ideea de 'a nu ceda in tfata presiunilor Si rald ruseascd va numi comisari civili, -
care vor conduce ad-
ameninldrilor Porfii. Dimpotrivd, initiativa a aparfinut a'ces- ministrafi,unea in Romdnia. Rusia a declarat, 'cd in decursul
tuia, in sensul ,cd el a acfionat p'entru apdrarea intereselor trecerii armatei sale prin Romdnia, nu poate sd se increadd
vitale ale ldrii cu consecvenld qi fermitate. in agenfi strdini. Pogtele, telegrafele' poliilq li cd^ip ferate
't ot ii puse sub administratiune ruseascd"Te' La 23 aprilie
in primul numdr pe 1BV7 al Familiei, redacfia avizeazd
cititorii cd va publica ,,in toatd sdptdmina un rezumat al t8v7 a fost citit la chigindu, in fala ogtirii, manifestul de rdz-
evenimentelor din Orient, gi portretele bdrbalilor' cari joacd boi al tarului, moment rfinal al dialogurilor diplomatice 9i'
roluri de fnunte in ele". Ca atare, a 9i inaugurat rubrica totodatd, de declangare a rdzboiului ruso-turc la care va iua
parte in sc'urtd vreme 9i Rom6nia. Este necesar insd sd re-
Oglinda lumei, pr'ecizind ,cd rostul ei este de a face cunos- constituim, intemeindu,ne doar pe do,c,umentafia existentd
cute ,,'cel putin in liniamente principale, evenimentele mai in paginile revistei, situalia din Romdnia in prima jumdtate
importante ,ce se petre,c in lume". Aceasta pentru cd in ca- a anu"lui 1877, care s-a caracterizat printr-o strddanie nea-
pitala Ungariei, unde apdrea revista lui Vulcan, nu existau bdtutd de apdrare a teqitoriului propriu 9i 'care a culminat
,,2'iare politice romdnegti", oeea ce a impus substituirea lor cu proclamarea independenfei de stat.
cu materiale de facturd politicd?5, pentru ca mdcar in acest Tendintelor Porlii de amestec in treburile sale interne'
mod publicul romdn sd aibd posibilitatea de a se informa din ameninfdrilor gi manevrelor, Romdnia le-a rdspuns -cu- fer-
publicatii proprii Si nu, numai din 'cele strdine, ale cdror mitatea unui stat stdpin pe de'stinele sale, impresionind prin
puncte de vedere erau adesea inexa'cte 9i de un evident su- demna-i atitudine. Din multiplele exemple care confirmd-acest
biectivismT6. ,cele consemnate, cu satisfacfie'
Cititorii revistei erau interesati mai ales de evolufia lu- a. Cu surPrindere fireas'cd este
crdrilor Conferinfei din Constantinopol, de la care se agtep- o'gtelor gi telegra'felor din Con-
tau la o r,estabilire a pdcii prin acceptarea cerinfelor legi- celei din Bucuregti o mustrare"
time ale popoarelor din Balcani. Turcia s-a dovedit Si de pentru faptul cd ,,biroul telegrafic otorman din llcani" ar fi
aceastd 'datd nereceptivd la toate propunerile reprezentan-
!o-i" neieguli, cu toate cd - se subliniazd in revistd - Mai [o-
calitatea re"spectivd nu se afld in Turcia, ci in Romdnia'
filor marilor puteri, care a'u pdrdsit in chip demonstrativ iliu"a chiar de,c'it ,,aceastd ins'ultd" a 'fost includerea Romd-
?5 Redac{ia este nevoitd, ca gi cu alte prilejuri' sd menfioneze cd:
11 lbidem, nr. 3, p. 33-34; nr'
,,Politicd militantd, fire;te, noi nu vom face, cdci nu este misiunea aces- cr: a urmat, Famllia se limiteazd la
tei foi. Vom insemna numai faptele, ca cronicari" (lbidem, 187V, nr' 7, lroliticd a Turciei, apoi la pregdtiri
p,rce dintre sirbi 9i turci. precum
llt,i(!em, nr. B, p. 84).
?s Acelagi fapt il constatS redaclia intr-un alt numdr al revistei:
,,,\l<:n iacta esf/ Acuma nu mai e vorba, cd fi-va resboi sau pace? Cici
i,,:ilr'iul e decis. Numai ziua inceperii resboiului nu se gtie incd pozitiv"
lll,idcm, nr. 15, p. 179).
scdpate atenfiei cenzurii.
76 lbidem, 1a77, 13, nr. 1, P. 11. 'tt lbidem, nr. 9, P. 107.

3t
30
 niei 'conform noii constitulii turce$ti intre aga-zisele prirnele lupte se vor incinge pe teritoriul romdnesc"85. Deci,
I
- ,,privilegiate" ale imperiului, care
provincii - erau considerate turcii aveau intenfi'a pe ,care 6i-au ifdcut-o publicd, toc-
ca un ,,tot nedespdrfibil". mai pentru a exercita - ,constringeri a,supra Romdniei, ca
Incdlcarea flagrantd a drepturilor istorice, statuate {n acea'sta sd nu se alieze cu Rusia sd transforme pdmintul
vechile capitulafii dar gi in tratate mai recente, ale popo- Rorndniei in teatru de rdzboi, ceea - 'ce a determinat luarea
rului r'omdn a stirnit in Bucure,gti, pe bund dreptate, o ,,agi- unor md,suri prompte din partea statului romdn.
tatiune mare. Ambele pdrfi ale ,corpului legi,uitor linurd ge- 7n 17 aprilie a plecat aga cum se scria in Telegrolul
dinfe secrete, 9i apoi una laolaltd, 9i deterd dovadd de un din Bucuregti - un regiment de infanterie
la Cala,fat gi un
I

adevdrat patriotism, invitind guvernLtl e c:ere satistacliune -

serjoasd"s0 (subl. ns.). Acest demers (,,pdgire solemnd") a gi
,,produs rezultatul" scontat menlioneazd revista de-
- bine cu acest vecin"81.
oarece ,,Poarta vrea sd trdias,cd -, im-
potriva constitufiei otomane ,,au protestat" vehement gi stu-
dentii Universitdfii din Bu,cure$ti, care au solicitat ministru-
lui de rdzboi ,,instructori militari, spre a se pregdti pentru
cazul de trebuintd"8z. Starea de spirit antiotomand a fost
alimentatd de noi intimpldri. Este vorba de ,,violarea teri-
toriului romdn de ,cdtre bagbuzucii din Rusciuc", care au
oc'upat insula Chehaia qi au fdcut obignuitele lor ,,depradd,ri".
Guvernu,l romdn I-a lnsdrcinat p,e agentul sdu la Constan-
tinopol, principele Ghica, sd pretindd cuvenita ,,repara-
tiune"sa pentru jefuirea insulei romdne. Tur'c'ii n-au renun-
|at insd la aceste pra'cti'ci ,ce incitau la conflicte. Familia
repro,ducea din ziarul Romdnul,'culn o va rnai face de atitea
ori, urmdtoarea 6tire: ,,Afldm d-o noud incursiune o unor
basbuzuci pe teritoriul nostru. Ni se spune, cd cifiva turci
ar fi venit pentru prad6, acum doud sau trei zile, intr-un
ostrov lingd Giurgiu. Romdnii s-au dus la dinSii; lupta a-nce-
put Si s-a terminat cu doi turci rnorfi 9i vr-o trei prizo-
nieri"84. Guvernul turc vehicula ideea cd armatele otomane
L
batalion de vindtori, cu scopul de a preveni o eventuali
cucerire de cdtre turci a ,,acelu(i) punc't strategic, cheia care
opregte pdtrunderea unei armate strdine cu inlesnire in Bul-
garia gi o,cuparea Bal'canilor, de unde poate merge cu fn-
lesnire spre Adrianopol". Guvernul romdn era hotdrit sd
respingd ,,cu. energie orice incdlcate a teritoriului nostru de
cdtre tutci qi ocupareo, putem zi,ce, a singurei pozilii aven-
tctjoase ce avem noi contra Turciei" (subl. ns.). Armata ro-
mdnd avea o finutd ,,dintre cele mai bune", fiind evidentd
decizia ei de a-gi ,,fa'ce datoria" patrioticd. De altfel, Romd-
nia a tre,cut la mobilizarea intregii sale armate, din care
circa 20 000 de soldafi Si ofiteri vor fi concentrali la Cala-
fat. ln ,cazul cd turcii vor ataca oraqul, Romdnia ,,va rds-
punde prin proclamatea independenlei sale"86. Atitudinea
fermd gi neconciliantd a statului romdn este, ai$,adar, obiectiv
prezentatd cititorilor revistei, care trdiau cu intensitate acele
clipe de tensiune c'e preced proclamarea independentei Romd-
niei. Ea face incd de-a,cum un bun Si util servriciu cauzei
nafionale a intregului popor romdn, realitate ce se impune
a fi cu pregnantd reliefatd.
Aceste intimpldri, precum gi consecinfele lor, au impus
reda,cfiei modificarea titlului ru'bricii, fiind mai potrivit cel

,,nu vor a'gtepta, ca dugmanii lor sd intre fn Tur'cia", ci mai

degrabd acestea vor trece graniJa 'gi ,,astfel cel putin cle Cronica tesboiuluisT, deoarece atenfia ,,lumii intregi este
I

- a[intitd spre ,cimpul de res,boi". Precizind iardrgi cd ,,unei

loi beletristice gi enciclopedice (cum era Familia
i
Eolbidem, nr. 1, p. 11; Viorel Faur, Stelian Vasilescu' n.a.)nici
,,Familia' despre rdzboiul de independenld. (nl), in Familia, 1976' nr. 3, ttu-i este permis" {in monarlria austr,o-ungard) s5. - ac6. ,,po-
i
i p. 5.
8r lbidem.
lilicd", redacfia se va limita la publicarea de ,',date isto-
82 lbidem, nr. 4, p. 47. Au gi inceput exerci{iile sub comanda maio- 63 lbidem, nr. 15, p. 179.
rului Comdneanu. 86 lbidem, nr. 16, p. 191. A fost numit generalul Alexandru Cernat
8s lbidem, nr. B, p. 94-95. rnlnistru de rdzboi.
84 lbidem, nr. 9, p. 107. 8? Prima datd apare in nr. 18, p. 213.

lt 32 ;l -lllzboiul de independente 33

t
 lor", nu vor stationa numai ac,olo und.e ,,vor fi silite de tre-
buinfele odihnei s atirndtoare de voinfa
lor"e3. Agadar Romd rtul trupelor ruse plnd
din,colo de Dundre i de favora,bile, pe care
n'umai un veritabil ut ,oferi.
Activitatea redacfionald devine mai dinamicd. Erau par-
curse cu infrigurare coloanele periodicelor din Romdnia, de
unde se preluau gtiri diverse, pro,venite ,din surse directe de
infornare, pentru a pune la dispozifia cititorilor revistei o
cit mai cqprinzdtoare relatare despre evenimente. Astfel,
prezentarea situafiei interne a Rondniei Si a acliunilor ei
s-a fdcut pe baza informafiilor din Monitorul oficial, Romd-
nul, Telegraful, Unirea Democraticd, Timpul ,gi Vocea Covur-
Iuiului, manifestindu-se tendinfa de a fi cit mai la obiect,
adicd de a scrie adevdrul. Existenla acestui aspec't pozitiv
al eticii gazetdregti se poate constata pe tot parcursul celor
duse cu 40 autoritdtile r doi ani in care Familia s-a ocupat, cu deosebrire, de rdzboiul
toate achiz fi ne'cesare pentru cucerirea independentei de stat a Romdniei.
l bivuac, tra ,bagajelor I Dupd ce a luat act de declaratia de rdzboi a Rusiei, ma-
munifiunilo um 9i Pentru r'ele vizir al Porfii a intervenit pe ling5. g,uvernul romdn,
propunindu-i colaborarea cu armata turcd din sudul Dundrii.
88 Familia, 1877, 13, nr. 18, P' 213.
Demersul era inutil, fiind,cd a,cesta igi exprimase opfiunea
I 8s Textul integral al acesteia a fost publicat in Documente plivind prin incheierea conventiei cu Rusia. A rfost publicat de,cretul
istoria Romdniei. Rdzboiul pentru independenld (Iri conti-nuatei , -Docu-
prin care ,,armata permanentd gi cea teritoriald cu rezervele
I
mente .. .,), vol. II, Editura Academiei R'P'R', Bucuregti'
1952' p' 111-lL2'
so Familia, 1877, 13, nr' 19, p. 225. Textul ori sale sunt mobilizate"ea. Ea a fost ,,grobnic concentratd",
,,Guvernul Altetei sale Domnului RomAniei Carol I dupd care! s-a constituit in ,,doud corpuii", unul cu ,,centrul,,
care va fi chematd a merge in Tur'cia, libera t in Buc,uregti iar celdlalt in Craio,vae5. Ocuparea acestor dis-
Romdniei $i tlatamentul rczervat armatelor amice pozitive de apdrare ne apare ca o continuare fireascd a con-
s2 lbidem. Textul Convenliei specio.le in Documente ,.. , vol. II, p.
r 13-119.
s3 lbidem, p, 226.
s4 lbidem, nr. lZ, p. 202-203.
e5 lbidem. Din motive
strategice a fost evacuat Calafatul, precum
;i alte localitdfi de pe malurile Dundrii expuse unui probabil atac tur-
(Documente... , vol. II, p' 112). c(,sc.

34 35
ml
ventiei la optime
de transb interzi-
c'indu-se, uviului'
unde ei s rli mili-
tare. Populafia ldrii gi-a maniifestat acordul la aceastd ac-
fi,une a guvernului, oferindu-gi serviciile la sustinerea ar-
ce vor marc.a un moment crucial din istoria patriei. pdtruns
matei romane. Meritd a fi notat, in a,ceastd direcfie, gestul de ,insemndtatea intimpldrilor pe care incerca. sd le dezvd-
luie, cu nedisimulat entuziasm, cititorilor din monarhia
austro-ungard, corespondentul Fomiliei fdcea consideraliide
exceplie, care au fost in intregime confirmate de evolulia
ulterioard a situafiei: ,,Simfim cd trdim, suntem mindri de a
au trimis ziarelor un document care se incheie c'u lozinca
,,Trb.ias'cd Romdnia liberd gi independentd! "e7.
Realitdlile din Romdnia erau din ce in ce mai complicate'
informarea exactd 'despre acestea in paginile Familiei pre-
supunind nu.numai lectura asidud a presei, ci 9i angajarea
unor corespondenfiss, care sd consemneze starea de lucruri ca
martori oculari. Redacfia a primit generosul sprijin al mai insufletqgte juna gi brava noastrd ogtire. Nu vom ataca pe
multor ,colaboratori de acest fel, majoritatea pdstrindu';i nime, ne vom apdra cdminele noastre, dar dacd barbarul va
anonimatul, din considerente rdmase necunoscute. Este nece- cdlca pdmintul Romdniei, va simli gteutatea armelor noastre.
sar sd remancdm valoarea documentard a corespondenlelor Ne vorn apdra lara Si drepturile ei pind. la cea din urmd pi-
publicate in revistd, ele rfiind autentice izvoare istorice ce cdturd de singe. ln ocest caz suntem securi (:siguri), cd
reflectd veridic atmosfera 'care precede pro'clamarea inde- aureola gloriei va incinge truntea oStirii noastJettt00 (su,bl. ns.).
pendenfei Romdniei. Totodatd, se cuvine sd evidenfiem ca- Patetica caracterizare a stdrii de spirit a armatei gi populatiei
racterul lor de mdrturii despre acel memorabil eveniment' anticipa confruntarea militard cu tur,cii, inifial sub forma unui
precum gi despre ecoul sdu 'ln congtiinfa poporului nostru' schim'b de focuri gi de respingere a unor atacuri gi, in final,
entuziasmul neobipnuit pe ,care l-a trezit in rindurile romA- prin trecerea Dundrii.
nilor din lard 9i din provinciile instrdinate. Redacfia primea din Brdila o corespondenfd scrisd la
La I mai era expediatd din Craiova c'orespondenta lui 7 mai, in aceasta fiind consemnate imprej,urdrile prin care
trecea ,oragul. Armata rusd. ajunsese in localitate, monitoa-
I. C. Drdgescu, publicist cunosc
articole Fi traduceri in coloane ss lbidem.
el scria despre riur-prejurdri cu 100 lbidem. Corespondentul din Bucuregti al revistei care sem-
fiind sesiza,bil Si in modul cum s -
la ,,onorificul apel" al redacfiei, fdcind
- rdspunde insd o
neazd ,,1"
niei de la un timp incoa afirmd el inJfdliSeazd o pri- 1:recizare demnd de interes: ,,Observ insd din capul locului, cd datoria
veliqte superbd. O mipcare febrild, un -
impuls de viatd extra- rdond. td.cere. Prin urmare, nu pot
vdd gi ce aIIu cd. se Iace in capi-
nu se pot divulga toote laptele,
eG lbiclem. in seirlt" (subl. ns.). Destdinuirea
s1 lbidem, nr. 18, p. 215-216. De altfel, unii au 9i ,,plecat numai- urd sd explice stdruinfa sa doar
decit". rrsrrpra faptelor oficializate deja, cum a fost convenjia romeno-rus6, des-
sB lbidem, nr. 19, p. 225, l)rc care am scris in rindurile anterioare.

36 37
rele turcegti de pe Dundre au des,chis focul asupra acesteia, ,,ocupe cu demnitate posturile sa/e pe malurile Dundrii
producind ,,pagube mari" gi inspdimintind populatia' care (subl. ns.). Toate gtirile rS.spindite 'de ziarele inamice romd-
a pdrdsit in bund p,arte agezarea, fiind necesard - pentru nilor despre armata romilnd. sunt nigte minciuni infame. En-
restabilirea ,lini'gtei interventia prefectului R. Mihai. Turcii tuziasmul ostagilor romdni e rnare, sunt bine prevdzufi cu
-
gi-au intetit tirul, lovind puternic gara in care a sosit ma- arme qi munifiuni, au orfiteri abilir106. O atitu,dine identicd
rele 'du,ce Nicolaelol, comandantul armatei ruse din Bal'cani. are corespondentul din Bucuregti al Farru/iei, care igi incepe
Vegti asemdndto'are soseau din Reni102, pe care un alt monL- articolul cu aceste cuvinte,: ,,Ziaretre inarnice romdnilor nu
tor tur'cesc l-a bombardat, ddrimind citeva 'case 5i iscind se sfiesc a scoate la lumind in toate zilele o mullime de
panicd. 9i-au 0ndrePtat tirul scornituri din cele mai perfide retrative la noi romdnii. Este
asupra Ol:tenita, care a rd"s- dard datoria mea, d-a vd asigura, ,cd adevdrul este tocmai
puns c ,,ord:9enii" din ]oca- contuarul acelor susfinute Ia ziarele numite. Fie siguri frafii
iitatea de doud ori steagul nogtri din orice pdrfi cd noi avem inima la loc ai cumpdnim
alb, ,,semnul cd tunurile romdne au .fdcut pagu'be mari"103' bine toate circumstanfele. Resboiul prezent ,a stins ura de
Din forturile vidinului turcii au bombardat calafatul in ziua partide din piepturile noastre. Tofi avem o programd: Mirz-
de B mai. Ei au fost in$tiinfati cd ,,nu este nici un so]Ldat tuirea patrieil latd cuvintul care ne electrizeezdiltoT (subl. ns.).
Intr-adevdr, ,a existat atunci o unitate monoliticd de voinfd
qi acliune a intregului popor romiin; hotdrit sd s,cuture pen-
tru totdeauna jugu'l otoman 9i sd intre in rindul popoarelor
li:ber,e ale lumii. Momentul era unic gi irepetabil, fiind ne-
voie de fermitate, de coalizarea energiilor naf.ionale pentru
c,uprile,jul bdtdliilor vi,itoare. Schimbul de focuri intre cala- implinirea ,,visului de veacuri" al tuturor.
fat +i Viaitt a ,continuat, inregistr'indu-se ,,morti gi rdniti" Poporul romdn s-a dovedit a fi la indllimea idealului sdu,
dintre soldatii romdnil05, care au fost primele sacrificii umane
pentru cauza libertdlii poporului nosttu. acela de a fi std,pin pe propriile destine. ,,Noutatea cea mai
importantd pentru noi se re-
Contrazicind opiniile tendenlioase ale unor publicigti - sublinia
zumd in cuvinteie:
redacfia revistei
Romdnia $i-a Woclarnat - independenla
strdini, revista face un binevenit el'ogiu arm'atei romdne, care Si
Lotodatd a declarat rdzboi Tur,ciei. Faptul acesta s-a petre-
,,Nu gtiu de voi Pu- cut la 9 mai a.c. in Bucuresti, votindu-l atit 'camera, ,cit gi
tea r'edactor, Pentru cd senatul in unanimilulgr/r08. intr-una 'din ,,scrisorile" saile,
nu Autorul acestor rin-
dur ui ce l-a avut bom- l]. L. Bianu ,face o precisd relatare asupra imprejurdrilor in
bar insd au fost in cu- ('itre a fost proclamatd independenfa statuliui romdnloe. Re-
rind neutralizate de artileria rusd (Ibidem, p.227). producem paragrafele cele mai elocvente, fiindcd a,ceastd co-
102 lbidem,.Coresipondentul se a r{'spondentd se ageazd aldturi de do,cumentele istorice cele
zu,se: ,,Cu durere vin a-!i scrie ab trrrri importante, in care a fost surprinsd memorabila zi de
mi se sfigie, cind gindesc la acele
noastrA fard. Iat5, abia cd s-a incep
Si lmbricat do/iul (subl. ns.). Nici 106 lbidem, nr. 20, p. 238.
fie 76i4"*. Pentru confirrnarea autenticitdtii inforrnatiei se poate to1 lbidem, p. 238-239.
consutti-rapoitul locotenentului Fotino (Documente..,, vol. IV, p., 476- l(t8 lbidem, p. 238. Tot in ziua de 9 mai 1877 s-a ,,votat gi crearea
477). rr rrr.i <lecoraliuni militare".
104 lbidem,
f{rO
Acestea sint descrise gi in Documente..., vol. IV, p. 667-669;
1os lbidem, p.228. ltlotio Romdniei, vol. IV, p. 60,1--605.

38
.L

Fig. 16. Domnitorul Rom6niei,

9 mai 1877, cittd, ,,sute de oameni aleargd cu inimile palpi- Corol I (F., 1877, nr. 22, p. 257).
tinde spre deal'ul mitropoliei ,ca sd fie (de) fafd Ia sdvirgirea
unui fapt dorit de secoli: ,,Independenta absolutd a Rorrd-
nieil"110. Tribunele ,gi galetiile adundrii ,,elemeau de mulfi-
mea' nerdb,ddtoare, chiar curtea mitropoliei- nu era mai Wtrin
impoporatd". Deputatul N. Fleva a adres,at o interpelare gu-
vernuluilrl, dupd care a fdcut a,ceastd de,cl,ar.a,[ie: ,,eu, ca ro-
mdn gi reprezentant a(l) nafiunii, nu pot decit sd md, pronun!
sus gi tare, cd a,ceastd fard e liberd. Si independentd gi Dom-
nul Romdniei este Domnul unei tdri libere gi absolut inde-
pendente". La ,,auzirea a'cestora noteazd corespondentul
revistei intreaga sold erupse in - aplauze lrenetice ce du-
- minute, pe telele multora se ved.eau chiat lauimi.
rard. citeva
Sublim moment!" (subl. ns.).

Camera a votat in unanimitate o mofiune prin c,are a luat

,,act cd rdzboiul intre Romdnia gi Tur,cia, cd ruperea legdtu_
riltor noastre cu, poarta gi independenla absol,uti a Rombniei
au primit co ni se pare
concluzia au is,td: ,,luni,
9 mai, dar'd, rfapt dorit
de sec(o)li I in analele

110 Familia, 1877, 13, m. 2I, p. 24g.

lu_Pentru punctele acesteia vezi Familia, p. 24g gi Istoria
Romd.niei,
vol. IV, p. 604. ItLr 17. Armoto rom6nd,
112 lvlonitorul
olicial aI Romdniei, lB7T, m. IlB, p. 3452. Vttt,rlor, inlonterist Si do-
113 Familia, 1877, 13, nr.2t, p. 250.
r,rlr,rrrf (F,, 1877, nr.48,
rL4 lbidem. p. s68).

40
E"--

Fig, 18. Morele duce Nicoloe,

comondontul ormotei ruse din
Bolconi (F., 1877, nr. 20. p.233),

Fig. 19. Generolul Osmon Pogo, co-

mondontul trupelor otomone intdrite
in fortifico!iile de lo Plevno (F., 1877, Fig 20. Relotore despre contribulio ormotei rom6ne lo cuce-
nr. 49, p. 581). rireo cetdfii Rohovo (F., 1877, nr. 47, p. 563).
IJF'I
rI
1[
il'

l-a constituit ultimul punct al programului in care "vreo

60 persoane erau pe scend, reprezentind pe tofi locui-
torii. . . proclam;ind independenfa Romdnieix116'
Peste doud zile ,,ambele corpuri legiuitoare" gi-au expri-
mat acor,dul pentru conferirea ordinului Cavaleresc ,,Steaua
Romdniei", drept exclusiv al unui stat 'suveran, pe care Ro-
mdnia Si I-a afirmat1l7. Printr-un inalt ordin de zi p'e armatd,
domnitorul ,gi ministrul de rdzboi, gener'a'lul de brigadd
Alexandru Cernat, consacrau starea de rdzboi cu Turcia:

mane'r118.
Romdnia nu stdtuse nici pind atunci in expectativd. Mo-
trilizarea armatei in ]runa aprilie, concentrarea ei in zonele
115 lbidem. Recent un istoric scria: ,,9 mai 1877, ziua cind ,corpurile
It-giuitoare, prin votul lor, consfinfeau proclamarda independenlei RomA-
niei gi guvernul, expri,rrnind voinla intregii naliuni, lua hotdrirea sd. legi-
limeze neatitnarca pe calea armelor (subl. ns.), rdmine o zi inilf5toare
lxlntru poporul nostru in strddaniile sale de a se elitbera' ( Constan-
lin Nutu. Procesul fiormdrii 5i desdvirgiiii statului nalional urutat
romdn. Contribulia migcdrii muncitore$ti 9i socio/iste la inldptuirec cces-
lui ptoces, in Revista de istorie, Consultalii, Bucuregtl, 1976, p. 57)'
tt6 lbidem, p.200-251.
111 lbidem, p.251.
tts 16;4"..
flilllr[ru,r 6r*ru,rlrulli r'*r*i{
4t
Fig. 21 Portretele unor generoli rugi core ou condus trupe ce oclionou in
Bolconi (F., 1877, nr. 46, p. 545).
 cclL'. mai expuse unxi posibir atac otoman gi apdrarea riniei
stlqJegice 'a Dundrii er,au rearitdfi anterioare zile de -9 mai buni. Aflu de prisos 'continud B. L. Bianu, autorul acestor
187v. Prin acliunile sale militare, bine gumpdnite tn dificilele
rinduri diomnu)le- redactor, sd vd ingi,r aci succeseie ar-
lmprejurdri ale momenturui, Romdnia gi-i consoiioii-
-,
matei noastre de pin-acum, cdci 'le veli putea da lectorilor
istoric de la 9 mail'e, deoarece armata sa a interzis patrun-
actut de prin ziarele de aci'122 (sr.lbl. ns.). $i totu$i el scrie despre
derea turcilor pe teritoriur propriu. prin ..r-ut", se poate contribufia maiorului Murgescu gi a 'gatrupei ,,Rinduni,ca" la
afirma cd mdsurile de autoqpdraie ale statului romdn au fost distrugerea monitorului turcesc ,,Seiffi"123, operafie Ia care
oportune 9i judicio.ase, salvgar,dindu-i interese,le 9i permifin_ luaserd parte gi locotenenfii $estacov gi Dubagovlza.
du-i sd obfind, intr-o etap5 ulterioard r"c,rnoagierea inae- Armata rusd a trecut Dundrea pe la Mdcin :in 10 iunie,
pendenlei de cdtre Imperiul otoman120. dupd care, printr-o ofensivd fulgerdtoare a depd,git strim-
toarea $ipca (7 iulie), ajungind la Stara Zagora. Dacd pind la
ciocnirile de la Dundre sint din ce fln ce mai frecvente. inceputu'l lunii iunie, rolul ,armatei romdne fln aceastd
,,Mai mari au. fost se apreciazd intr-un material din Fa_ primd secvenfd cronologicd a participdrii sale - ia rdzboiul
milia cele de Ia- Calafat, unde artileria romdnd a dat de a proteja apropierea de Du-
- aruse,
probd -de (i)nalta sa capabilitate. Fost-au canonade gi la Islaz, antiotoman 'fost acela
ndre a armatei a, pdstra intactd linia strategicd a Du-
de unde romdnii au pdfugat (:gonit) pe turcii care voiau ndrii gi de a participa la distrugerea flotil,ei otomane, dupd
sd ageze o baterie in fafa lslazulii; Ia Cora,bia, care a durat pdtrunderea trupelor ruse ,in adincimea dispozitivului inamic,
de Ia 8 ore dimineala pind la 4 dupd-miazdzi, 9i in fine arti_
leria romdnd siti monitorul turc sd se retragd; ta FiiminAa, artileria romdnd a deschis un 'foc puternic asupra intdritu-
unde turcii au atacat vasele de comerl,,lzl. rilor otomane de pe malul opus al Dundrii, sprijinind astfel
transbordarea peste fl,uviu a forfelor militare ruse gi anga-
- Erq
sd-gi
indreptdfit corespondentul din Bucuregti ar revistei
formuleze as.tfel constatdril,e in legdturd cu receptivita-
jind in luptd un important efectiv de trupe turcegti. Bate-
riile romdne din Calafat
tea cititorilor fafd de presa bucuregteaid, are cdrei coioane - ,,Mircea",au
denfa", ,,Elisabeta" $i,,Carol"
,,$tefan", ,,Indepen-
executat'un tir
erau pline cu gtiri despre intimpldrile de la Dundre: ,,Dacd
au avut ,cindva trecere ziarele in capitald, apoi uu i"rr-. ,,admirabil" asupra turcilor din Vidin, care intenfionau ,,sd
construiascd intdriri noue'125. Sesizind o manevrd otomand
$i cum sd nu? Cind- fiecare agteaptd'intotdeairru ,i ipara dincoJo de Dundre in dreptul satului Ciuperceni colo-
z.iarele,_.sd afle gtiri de la cimpul de resboi;9i asti
"itroqo,
de explicat cind gtim cd scumpa noastrd lard e la inceputul
-
nelul Orufescu a deschis, prin surprindere, focul-, asupra
acestora. ,,Obuzeie romdnegti se scrie in Familia cd-
unui resboi poate _- crunt; cind gtim cd juna _ dar - fdcind numerogi morti
zurd drept intre rindurile tur'cilor, - gi
brava - armatd e ra fruntariu cu arma in mind Jup-
noastrd rdnifi. Acest atac neaqteptat 9i atlt de bine indreptat produse
tind cu- curajul eredit (:mo$tenit) d.e la glorioSii noS-lii stra_ o rnare confuziune in armata turceascd care, invdlmdSin-
lls De altfel, Poarta n-a fost de acord cu procramarea
independen- 722 lbidem, p. 260. De altfel, Iosif Vulcan gi colaboratorii sdi se in-
fei RomAniei, rezervindu-Fi. mijloacele pentru a-gi impune p""Et"f a" formau, cu'preponderenfd, din periodicele bucuregtene.
vedere. Ea n-a reugit insd sd gi-l concretizeze. 123 O fdcea aceasta fiindcd
,,telegramele oficiale rubegti nu fac nici
1877' Ro,mania s-a.declarat |ard neatirnata, ar,mata ei se afla'aela insta- o arnintire despre bravul maior Murgescu" (Ibidem, p. 261).
724 lbide.m, p. 262-263. Maiorul Murgescu a fost decorat de cdtre
latd intr-un dispozitiv strategic, pe pozitii intdrite, fiind -oto*-urr"
in -i*ia .a
r,ipos.teze cu. energie la provocdiile'intieprinse ae roife ruarele duce Nicolae cu ordinul Sf. Vladimir, iar de cdtre domnitorul
orrerlte puncte $i de garnizoane de dincolo de Dundreo ( consta.ntin
ai" Itomdniei cu ordinul ,,Steaua Ro,mAniei", in grad de cavaler. Vezi gi Ge-
o I t e a n u, Mdsuri/e-ruate de comandaientur roman' pintrl-- icoliirir"o rrcral-maior dr. Constantin OIteanu, colonel dr. Ilie Ceauges-
Dund.rii in perioada aprilie-august terz, ii Revisla'a" ittorii,' rcza, lu, colonel dr. Vasile Mocanu, colonel dr. Florian Tucd, co-
Tom.29, nr. 4, p. 566). lonel Gheorghe Stoean, Cronica participdrii armatei romd.ne la
121 tcizboiul penttu independenld, Ed. Militard, Br.rc., 1977, p. 122,
Familia, lBT7, 13, nr, 22, p. 262. rzs lbidem, p. 298.
42 43
I-i I

du-se o lud la fugd, spre a romd_ multd exactitate Si preciziune; finuta sol'dafilor e resboi-
ne$1i"126. La 14 iunie s-a relu ne asu_ nicd. . . Luind prinzul impreund cu ofiferii annatei, . . . am
pra forturilor de nord ale ,,marl aflat cd . . . sunt bdrbafi inteligenfi, devotati, rezoluli gi cu-
stricdciuni"l27. Concomitent, Bechet
au tras asupra Rahovei, iar cele din Islaz asupra trupelor rajoqi; 6tiu a conduce trupele la manevre cu multd istefi-
turcegti de pe malul Dundriil2s. me. , . Am fdcut gi acea oibservafiune, cd acegti oameni, fln
devotamentul lor, nu sunt condugi de urd de rasd contra
turcilor. Peste tot romAnii nu cunosc ura de rase, nici fana-
tisrnul religios. Ei sunt oameni luminafi, cunosc valoarea for-
felor proprii gi greutatea situafiunii, pi sunt zelogi in aface-
rile (:flsfile) Pentru tara"raz'
Asemenea prezentdri favorabile ale armatei romdne au
inceput sd apard in periodicile franceze, italiene 9i engleze
(Times), numdrul lor sporind considerabil in lunile august-
decembrie 1877. Majoritatea corespondenfi'lor presei strdine,
care au asistat la luptele purtate de armata romAnd, au scris
eiogios gi cu reald sinpatie des,pre comportamentul eroic
al a'cesteia, fapt pe care-l vom releva aductnd in sprijin
citate edificatoare tntr-o altd parte-a studiului nostru.
La rubrica $tiri -de pe cimpul de resboi, care va fi per-
manentizatd, sint consemnate note gi comentarii ce vizeazd
inaintarea gi victoriile armatei ruse, precum gi 'luptele sus-
tinute de armata romdnd, care a trecut - in mod evident -
la ofensivd. De arrintit in aceastd ordine de idei atacul din
17 iulie, de Ia Turnu Mdgurele, impotriva Nicopolei, la care,
altdturi de trupe ruse, au luat parte doud regimente, un es-
cadron de cavalerie gi trei baterii romAne. Generalul Manu
a trecut cu corpul sdu de armatd Dundrea la $istova, astfel
cd alianfa ,,de'fensivd gi ofensivd intre Romiinia gi Rusia
este subscrisd/r133.
Incursiuni dincolo de Dundre au fost organizate la 10 iu-
lie, cind un alt corp de armatd a trecut Dundre,a, de astd
ziune mdrturisea
- rogiorilor 9icorespondentul
artileriei, - acevedea
a(le) dorobanlilor,
manevrele
s-a(u) fdcut cu
datd pe la Bdilegti, surprinzindu-i pe turci pi punindu-i pe
tugd. La Rast artileria romdnd a scurfundat un vapor gi doud
caiace turcegti. Aceleagi baterii au tras asupra trupelor oto-
. 128 lbidem; VioreI Faur, Stelian Vasilescu, ,,Familia" rnane de la Lom Palanca. ,,Tirul artileriei romAne se men-
despre rd.zboiul de independenla (V), it Familia, 1976, nr.' 4, p. B-9. -
127 lbidem, liona in revistd a fost de o preciziune admirabild., ceea
nr, 26, p. 309,
128 lbidem, p.
310.
t'c se dove'degte -gi prin succesul strdlucit ce a avut aceastd
rzs lbidem, luptd. Atitudinea trupelor a fost mai p(r)esus de orice laudd;
130
lbidem,
13r
132 lbidem, p. 333.
lbidem, nr. 28, p. 332_333. 133 lbidem, p. 334.
44
 s-au distins mai cu seamd cdpitanii Stoica gi Tonzescurr134. in
aceste bdtdlii ,ce se inscriau intr-un cimp mai larg de ope-
rafii, complementar celui rusesc din Balcani, trupele romdne
au dovedit o finutd exemplard, fapt pentru care ,rprimird
se scrie in Familia -
recuno$tinfd din partea insugi a co-
-
mandantului rus, bar(onul) 11rii6"tr"1/r135.
La 29 iunie ante trupe romdne au trecut Dundrea, abor-
dind cetatea Nicopolei, care a cedat atacurilor com,une ro-
mdno-ruse. Steagul romdnesc a fost infipt pe zidurile Nico-
polei, ca prim semn al angajdrii gi mai ferme a armatei
romdne in lupta antiotomand. in ziua urmdtoare colonel,ul
Cantili a dat ordin de zi pe brigadd din care relinem para-
gra'fele cele mai concludente: ,,Prin . atitudinea sa bdrbd-
teascd, prin gtiinfa ce ofiterii au desfdgurat, prin dispreful
morfii, de ,care atit trupa cit gi ofiterii au dat cele mai pi-
pdite dovezi a impus nu numai vrdjmagurllui, .care se bd.tea
cu furie din toate pozifiunile sale, dar ce este mai mult, a
fdcut admirafia bravilor nogtri conluptdtori, invdfali a dis-
tinge pe bravi dintre bravi, in atitea lupte ce, au susfinut.
Artileria noastrd s-a afirmat intr-un mod pu,ternic in ziua
aceear gi nu pot decit sd ardt cele mai depline ale mele mul-
tumiri tuturor gi sd declar cd, in acea zi, artileria pusd sub
ordinele mele, m-a fdcut sd md mindresc cd comand aserne-
nea tnlpe, ,cdci mindria mea de romAn a fost chiar mdgullitd.
Purtarea acestei viteze arme (i)mi impune pldcuta datorie de
a face re'comandafiunile mele mai departe, ca fiecare sd.-gi
primeascd rdsplata pentru curajul gi devotamentul sdu, gi
mai mult incd pentru cd a gtitit sd reprezinte flntr-un mod
atit de ,frumos armata romand"136.
Generalul Stolipin, care a exercitat controlul asupra des-
fdrSurdrii operatiunilor trupelor ruse, gi-a exprimat deschis
satisfaclia in legdturd cu evolulia artileriei romane in tirnpul
atacului, deciarind cd artileristul romdn este demn de cauza
ce o ap5"rd. Erau aprecieri meritate de soldafii gi ofilerii ro-
ria trbidem, p; 335.
735 lbidem, nr, 29, p. lntr-o altd notd despre aportul trupelor
3:47.
romAne Ia cucerirea Nicopolei se afirmd cd,,au.dovedit o |inutd exce-
lentd gi o bravurd extraordinard", cd ele s-au ,,aruncat asupra inami-
cului gi au cigtigat un succes strdlucit".
136 lbidem,
nr. 30, p. 357.
46
mdni, care agteptau cu nerdbdare sd ,,contribuiascd la nimi-
cirea unei dominaliuni devenitd ordioasd. lumii intre!;i"1az.
In lunite aprilie-iulie IB77 armata romdnd $i-a utilizat
intregul ipotenfial in doud direcfii principale: apdrarea liniei
Dundrii Si, in acest fel, asigurarea transportului trupelor ru-
segti fdrd dificultdli pind in apropierea fluviului. Ea a reugit
sd impiedice transformarea Romdniei intr-un teatru de rdz-
boi gi sd favorizeze pd,trunderea armatei ru,segti spre dispo-
zitivele inamice. In aceste importante realizdri de ordin stra-
tegic 9i politic a ,constat participarea ei, intr-o primd. etapd,
la rdzboiul antiotoman, aldturi de trupele ruse,gti, patriotii
bulgari gi alte forfe militare alte pgpoarelor din Balcani. Zia-
rul. englez The Times (23 mai I.BVT) sublinia adevdrul cd:
,,Trupele romdne, protejind propria lor frontierd pe Dundre,
au fd,cut un mare serviciu ru$ilor, prin faptul cd au impie-
dicat pe turci sd ocupe gi sd fortifice capete de pod pe malul
de nord al Dundrii"138.
Armata rusd despre a cdrei rapidd inaintare revis,ta
scrisese elogios - a intimpinat o dirzd rezistentd otomand
- a tincercat de doud ori sd o cucereascd,
la P,levna, pe care
nereugind acest lucru. Dinr,potrivd, exista c,hiar pericolul unui
contraatac otoman. In situalia criticd tn care se afla, marele
duce Nicolae a solicitat, la 19 iunie, sprijinul armatei ro-
mdne. Telegrama trimisd domnitor,ului ,confine acest text:
,,Turcii, ingrdmddind cele mai mari mase la Pl,evna, ne co-
ple,gesc. Rog a face fuziune, demonstrafie gi, dacd e posibil,
trecerea Dundrii pe care tu dore9ti s-o faci. Intre Jiu gi Co-
rabia aceastd demonstralie este indispensabild pentru a fa-
cilita migcdrile mele. Nicolaeill3e. Nefiind insd preciza,te con-
rlifiile de ,colabor,are, au fost necesare noi interventiila0,
stabilindu-se de comun acord ca trupele romdne sd
- -
r37Istoria Romdniei, IV' P, 617;
138 Radu Rosetti, Citeva extrose din presc englezd' 18V7-1878, in
Anuarul Institutului de istorie nafionald, IV, Bucuretti, 1927, p. 369.
139Q6nstantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, op.
r it., p.632.
140 De menlionat faptul cd a fost propusd colaborarea armatei ro-
rrrAne incd din tirnpul cind trupele ruse se aflau pe teritoriul Romdniei.
N4rrrele duce Ni,colae n-a fost impotriva propunerii, insd |aml, care spera
Irrlr-o victorie rapidd, voia sd beneficieze singur de laurii acesteia, Prin
47
TI
it
i
trea,cd Dundrea gi sd acfioneze, aldturi de trqpele ruse, in
sectorul Plevnei.
Terenul era pregdtit pentru ,acest mare eveniment. ,,Sd
cdmtdm spre inima Romdniei cugeta un corespondent ne-
- n d'e zi in care este
eunoscut aI publicaliei bucuregtene din c.are Farnilio a pre-
luat materialul s-auzim urdrile frafilor, gi sd consta,tdm,
dacd faptele sunt -, astfel cum ni Ie prezintd cobele cele in-
teresate. Armqta nafiunii, c-un avint ce tace sd solfe de
mindrie sutletul oricdrui romAn, nu numai c-a dat piept bdr-
bdtesc cu Iocul barb,arei semilune, dar chiar arde de dorinla
ca sd-gi poatd afi.ta valoarea in lupte mai intierbintate qi
mai (h)otdritoare (subl. ns.). Aceastd vitejie a impus tdcere
clevetirilor ce ne batjocoreau d-atita timp". incheierea
acestui articol este, neindoielnic, de o rard pro,funzime po-
liticd: ,,To[i, cifi niciodatd nu ne-am indoit de viitoru] na-
fiunii noastre, il fntreve'dem astdzi mai strdnucit gi mai md-
ref decit oricind. Iar Europa, care, mai curind sau mai tirziu,
ve avee sd-gi spand cuvintul, va linea seama c-eci, la Du-
ndre, e o naliune compactd., cu catacter, cu limbd, cu insti-
tuliuni Si datini proprii, c-un trecut de glorie, c-un prezent
de progrgs"l4r (subl. ns.).
Sub titlun Armata romd.nd a trecul Dundrea, cutres cu ca-
ractere evidente, revista lui Iosif Vulcan reproduce chema-
rea prege'dintelui Crucii Rqpii, Dimitrie Ghica, adresatd po-
porului roman, cu deosebire femeilor, ca sd adune ajutoare
in bani, medicamente gi imbrdcdninte, atit de necesare vic-
timelor bdtdliilor ce vor urma. Do'cumentul fncepe cu un pa-
ragraf 'demn de refinut: ,,$tirea aceasta a fdcut sd tresard
inimile ca la amintirea zgomotelor de vitejie $i de izbintde
strdbune, Mame, surori, sofii gi copii au $ters lacrima ce le
brdzda tfafa du,pd fiul, fratele, soful gi pdrintele plecat la ho-
tare, gi au strigat cu fara intreagd: ,,Tr,diascd armata ro-
mdnd! '142. Aceastd admirabild atmosferd de entuziasm pa-
triotic este sesizabild atit in rindurile armatei, cit si ale
populatiei civile, care va fi reazemul de nddejde al soldalilor
urmare, nu gi-a exprimat acordul. Armata romdnd se angaja in lupte
deschise contra turcilor gi agtepta cum am mai afirmat m6nsnlul
prielnic ca sd treacd Dundrea qi sd - pentru a
- infringd ostile otomane,
consacra, astfel, pe cimpul de bdtAlie independenla RomAniei.
laL Familia, 1877, 13, nr. 33, p. 395.
142 lbidem, nr. 35, p. 419.
48
ii din nondul Bulga-
detargam,ente turcegti.
1877, matele cartier
evocat eroismul inaintagilor. ,,Reincepem astdzi luptele glo-
rioase ale strd,bunilor se afirmd intr-unul din' pasajlle
acestuia aldturea cu- numeroasele gi rbravele armate - ale
-,
a.:fost numit comandant al ,,Armatei romdne de operafii,, gi
colonelul Sldniceanu comandant al deviziei de Ia Calafat,
care a fost transformatd fln ,,corp de observatiune,,laa. Inte-
resantd este relatarea unui ,coreqpondent al ziarului german
,,A.A.2." despre buna dispozifie a soldafilor romdni, clre nu
erau deloc marcafi de difi,cultdfil{e situafiei. Lui i se pdrea
cu totul neobignuit sd constate atita vioiciune gi veselie in
tabd'r,a romdnd gi infringindu-gi propria prejudecatd descrie,
in culori pozitive, ceea ce a avut prilejul sd vadd: ,,ln toatd
seara adund muzicele (:orchestrelel regimentelor, prin in-
tonarea doinelor nationale, pe soldalii liberi de oficiu ai bri-
gadei intregi la un joc voios, qi e un tabiou nespus de fru-
mos, cind vezi cum joacd Jia razetre lunii bataiioane intregi
in ,,hora" lor, la care ici-colea participd Si cite un ofifer, ce
impintena pe soldafi gi mai tare I,a, veselie. De multe ori se
intimpld, cd gi dupd niezul noplii incd se mai intorc sute
143 lbidem,
nr. 36, p. 429. Acesta a fost reprodus din ziarul RomrinuJ.
La 27 august a fost adresatd o proclamafie c6tre popor. Document de
rtrare efect mobilizator, proclamalia contine ii acest text: ,,Deci, pentru
irpropiata dobindire a pdcii mult dorite, pentru intemeierea solidd a
rlrepturilor noastre de naliune liberd 9i de sine stStdtoare, pentru intdri-
rca stimei pi increderii pentru noi a natiunilor strdine, invocind nu-
.
ruele marilor nogtri Domni eroi, odatd energici apdrdtori ai cregtinis-
rrrului in Orient, Iuind exemplu de la rnarild noasire oqtiri cari in tim-
l)uri de glorie au preumblat triumfdtoare drapele romAne de la Marea
Nc.agrd pind la |drmurile Mdrii Baltice, noi am trecut Dundrea! '(Ibi-
(/om, nr. 37, p. 441),
144 lbidem, p.
425-430.
4 - Rdzboiut de independente lg
de ddnfuitori pe pajiptea veride gi sunt convins cd ar fi ca-
pabili sd joa,ce pind-n ziua albd, numai dacd li s-ar ceda
muzic'a spre dispozifiune. Trupele sunt animate conc,hide
acelagi de un spirit eminent ,gi cutez a aserii,- cd gi pe
lingd o -conducere cit de pufin liniptitd $i stoicd armata, cind
va recere seriozitatea situafiunii, fgi va flmpllini pe deptrin
datorinla sar'145.
Dupd citeva zile de ad,aptare, petrecute intr-o a,tmosferd
de incredere gi optimism, armata romdnd stabilitd in
preajma Plevnei a dat primul ei atac asupra- intdriturilor
-
turcegti in 27 august. A urmat ,asaltul general al trupelor
romdno-ruse din 30 august, considerat al treilea in ordinea
importanfei, care a verificat pe deplin calitdfile ostagilor gi
ofilerilor romdni. ,,Lu,pta a 'fost viguroasd, nota ziarul ,Ro-
mdnul. Regimentul al 13-lea de dorobanli Si un batalion din
regimentul 5 de linie s-au Jupfat cu toarte rnare curaj sub
Iocul neintrerupt aI unei rcdute inamice, gi a(u) reusit a
inainto. Si a ocupa o intdrire"rao (subll. ns.).
RomAnii au respins mai multe atacuri ale turcilor bari-
cadafi la PlevnaraT, imprejurare ce a determinat ziarele bu-
curegtene sd apre,cieze cum se cuvine ,,virtutea armatei" ro-
mAne, ,,doveditd in luptele din urmd", prima fndatorire mo-
rald a nafiunii fiind aceea d,e a-i impodobi ,,cu cununi pe
ostagii cdzufi gi morfi pentru mdrirea Romdniei"la8. Un co-
mentariu despre bdtdliile din 30 august, redactat probabil de
Iosif Vulcan, incearcd sd surprindd rezultatuli lor, semnalind
cu deosebire ,contributia soldalilor romdni, care ,,pe lingd
toate ,cd luptard gi cu mai multd tbdrbdfie, incit au pus in ad-
miraliune pe to[i cili i-au vdzut, pind acuma au numai
300 morfi 9i 1 500 rdnifi. Redutele de la Grivifa, punctul cel
14s Ibidem, p. 430.
lbidem, nr. 37, p. 442,
146
Detaglnd o explicalie din Romdnul, redacfia revistei contribuie
1a7
la o exactd informare despre extraor'dinarele diticultdti pe care le pre-
supune de la
publicul ce se
armate, Plevna
englez, evna, z
un al do
lbid.em, Regirnentul 13 de dorobanli, care s-a distins in aceste
148
lupte, fiind din imprejurimile Iagilor, ministrul Kogdlniceanu a trimis
primarului gi cetdtenilor oragului o telegramd de felicitare.
50
mai insemnat ce domneyte asupro Plevnei, s:unt cucerite
prin vitejia dorobanfilor romdni. . . ; Grivifa ,9i astdzi e in
mina romdnilor. Artileria ronzdnd. e fd.rd pereche. . .n14e
{subL ns.).
Asemenea apreciere a meritelor armatei romdne care
,,a fdcut onoare la Plevna naliunii romdne" era nu- numai
- acum ,,chiar
un act justifiar, ci gi unul repar,atoriu, fiindcd
gi (ziarele) cele rnai rdutdcioase sint silite a recunoagte"
faptul cd ,,ea a ocupat reduta Griviia, care e cea mai puter-
nicd"150. Steagul luat de la turci a ,fost trimis Ia Bucuregti gi
agezat in arsenal, evident cu festivitatea de rigoarel5l. In ca-
pitald au mai fost aduse gi alte trofee militare, 'c6r, spre piJdd,
cele trei tunuri 'capturate la Plevna gi steagul luat de cava-
leria romdnd152.
Redaclia Familiei qpelase mai tintii, cum era gi firesc, la
datele informative aflate 0n publicaliile din Romdnia, pentru
a face cunoscut punctulr de vedere al acestora. Procedeul era
corect, fiindcd presa bucuregteand, ca gi cea din provincie,
era temeinic informatd, Si, ca atare, nu dddea la lumind ne-
adevdruri. Pentru a intdri aceste surse autohtone gi pentru a
inldtura orice bdnuiald cd ele ar fi fost grevate de subiecti-
vism, revista a republicat citeva materiale din coloanele
presei strdine, stdruind asupra paragrafelor mai insemnate.
Din acestea rezultd, cu certitudine, faptul cd majoritatea
publicatiilor europene ce aveau corespondenfi de rdzboi au
elogiat, fdrd rezerve, modul in care s-au afirmat trupel'e ro-
miine in prima lor mare b,dtd'lie la Plevna. Europa lua act,
t'u reald surprindere, de exenapl,arul eroism al unei tinere dar
<:urajoase armate, izvorit dintr-o profundd dorinf d de li-
lrertate.
r4e
lbidem.
1so lbidem, nr. 38, p. 454.
151 Ziarul Pressc din Bucuregti descrie astfel inlprejurarear ,,Publi,cul
t'rrpitalei si toti strdinii aflali acilea, ardea(u) de dorinfa gi de nerdb-
(l,rre, ca sd vadd pe fiii tdrii, cari, cu un curaj admirabil, infr.untind cu
lroism moartea, ardtard .lumii valoarea Nafiunii lor romAne" (Familia,
lll't7, nt.38, p. 454), ln cortegiul organizat cu acest prilej se aflau gi
,,lrrirvii ostagi vindtori, cari au luat steagul soldatul Grigore Ion, ser-
rlr,rttul Stan Gheorghe gi caporalul Nica Vasile".
tt'2 Familia, 1877, 13, nr. 40, p. 479.
5t
 i'
il-l
Recurgind la transcrierea de citate sau chiar la traduce-
rea integrald a unor articole din publticatiile ,timpul,ui, re-
dactia dddea implicit o replicd fard drept de apel gazetarirlor
din monarhie care deveniserd instrumente do'cile ale unor
politicieni reactionari 9i care nu puteau infelege 9i aprecia
din Pesta, Cluj, g.a. Ci pe scdri se urcd pentru de a ocupa
fortdrefele inalte gi-,a alunga pe turci . . . Vorbe sd fie, ce
ndscocesc redactiile turcofile, cd rugii vor fi alungafi qi ine-
cali in Dundre, cd romdnii nu vor avea soartd mai bund;
toate acestea sunt numai productul unei fantesii bolnave, 9i
aratd numai ce noblete de inimd au respectivii, care nu se
sfiesc a 'da tiparului pofte atit de necurate"153.
Aproape 30 de gazetari strdini au ,,urm'drit in mod di-
rect/154 bS,tdliile la care a luat parte armata romdnd, aldturi
de cea rusd. Din ceea ce ei au scris, au fost valori'ficate sub
raport istoriograficl55 consideratiile mai importante, fiind
dupd qpinia noastrd necesard o investigafi'e analiticd- a
tuturor organelor de -
presd in ,care au apdrut materiale despre
rdzboiul de independenld din 1.8V7-1878. Relatdrile de acest
feli din Familia Ie vom restitui cercetdrii istoriograficel5o.
Cu totul remarcabil este, 'in aceastd ordine de idei' arti-
col'nl fn ambulanla dinaintea PlevneiLsT (septembrie I 8v7),
aparlinind lui Lichtenstadt, corespondent al ziarului Die
15s lbidem, nr. 38, p. 455.
t54Dan Berindei, Epopeea anului 1877, in Seco/ul XX, 1967,
nr.5, p. 8.
rssN. Z, Munteanur Mdrturii ale unor corespondenli de presi
$i observotori militari strdini despre erojsmu/ Armatei Romdne in rdz-
boiul de independentrd, in AnaIeIe Institutului de studii istorice $i sociaj
politice de pe lingd C.C. aI P.C.R., L967, 13, nr. 2, p. 46-56i Dan Be-
rindei, op. cit.
156 De altfel, am inceput acest lucru in articolul 1877 in opinia
blicd europeanri (apdrut in Familia, seria a V-a, 1975' l1' nr. '4' p
deoarece am exemplificat, cu prioritate, din materialul existent in
vista lui Iosif Vulcan.
r51 p. 453-454. Este reprodus integral.
Familia, 1877, 13, nr. 38,
52
Presse din V idnar58. Este, de fapt, un veritabil reportaj de
rdzboi, pdtruns de un ad'inc sentiment de omenie, gi, totodatd
de respect fafd d,e comportamentul medicilor romdni in im-
prejurdri ,dramaticelse. Zguduit, acest onest martor ocular iqi
incepe astfel relatarea: ,,Cel ce voiegte sd vadd un tabllou
al resboiului, sd me,argd in ambulantd. Satele gi oragele se
pot ruina; pustii 'gi arde $i prin alte evenimente; insd ,pentr,u
oameni afard de cumplitele incidente ale r-raturii, cari
-
spre norocire numai arareori se rqpet(d) nu pro-
duce atita mizerie ca resboiul. Arnbulanfa, - Nmica
sau mai bine
zis institufiunea sanitard, e destinatd pentru alinarea mize-
riei; dar tocmai fiindci aice(a) toate convin ce reclamd aju-
tor gi impresiunea acfiunitror resboiului e cea mai infrico-
qatd". Se referd, in continuare la atacul regimentului 13 de
dorobanfi, la care a asistat ,,nemijlocit". Stdruie asupra emu-
latiei dintre medici ,in a-i trata mai bine pe rdniti, oferind
exemple de totald, ddruire, cum este gi acesta: ,,Dorobantii
inaintar,d cu curaj indrdznef, purtdtorii sanitari (i)i urmard
9i peste putin aduserd pe primii rdnili pe cirqpul de legare.
In primele mom,ente numdrul,(lor) fu destul d'e mare, desigur
mai mare decit al medicilor, 9i atunce(a) ajutard tofi ci{i
avurd rniini liberel gi fdce,au -ce gtiau sd facd. Turcii dddeau
foc qi asupra locurilor de legare, gi ,dr. Grancea to'cmai tn
acel moment tfu lovit de un Elont ,in bratul drqpt, cind din-
sul, ingenunchiat pe pdmint, lega pe un rdnit. Dinsul se legd
pe sine 9i rdmase in linie pind ce putu sd fie spre ajutor.
Dupd ce numdrul rdnitilor fu destul de mare, ca sd se poatd
trimite un transport, rdnifii furd agezaJi in care gi se trimi-
serd in oqpital"160. Este semnalatd prezenla activd a genera-
lului Carol Davil,Ia, organizatorul intregii asistente medicale
romdnegti din timpul rdzboiului. Cor,espondentul Licthtenstadt
lormuleaz6., in incheiere, o considerafie de certd valoare do-
t'umentard: ,,Aranjamentult (spitalelor 'de campanie n.a.) e
-
rlc model gi acesta e punctul luminos in tabloul fnlunsse5"161.
158 Dan Berindei, in op. cit., p. 8, afirmd cd Lichtenstadt ar fi
losI corespondentul ziarului Neue Freie Presse.
1r's Articolul a fost republicat ca anexd documentard la studiul Re-
r'l:;la Familia despre rdzboiul de independenld (IV), semnat de Viorel
f,rrrrr 9i Stelian Vasilescu (vezi Familia, seria a V-a, 1976, nr,4, p. B-9).
ttio Familia, 1877, 13, nr. 38, p.
453.
ltit lbidem, p. 454.
53
Tl'ii
Mdrturiile despre acelapi atac sint, desigu,r, numeroase.
ZiartI Die Presse preciza cd, deoc,amdatd, se a;btine de Ja o
analizd a operafiunilor din 30 august, constatind doar faptul
cd trupele romdne au avut o ,,linutd bravuroasd/r162. Cores-
pondentul periodicului vienez fdcea totugi citeva comentarii
favorabile ,armatei rondne: ,,Ordinea de lagdr exemplard, ce
se afld aice, $i atenfiunea incordatd 'cu ,care ostagii petr,ec
bdtdlia, dovedesc cd ei sunt fnsuflefiti. Am vdzut mai tirziu
pe soldalii romiini in luptd gi trebuie sd mdrturisesc, cd ei
merg inainte ne(in)ntrica[i, cu curaj Si cu indrdzneald, cd. ei
stau neclintili in ploaia de gloanle, gi precum la atac, cit gi
la ap,drare igi fin pozifiunea cu tdrie . . . Comandantul aripei
drepte a romdnilor, generalul Cernat, se afla incontinuu in
mijlocul ,luptei"ros.
O notd din Familio, ,avind c,a obiect flnsemndrile dintr-un
zi.ar englez, menlioneazd cd ostagii romdni ,,au respins mai
bine de zece atacuri la Grivita; ei stau ne'clintili fln pozifiu-
nile ocupate. Daily News (al cdrui corespondent era For-
bes164
-
n;a.) adeveregte 'gtirea c'd. . . romdnii au ocupat cu
asalt reductele de la Grivifa"165. Lachmann, corespondent al
ziarelor Bund (din Berna) $i Gazeta de Chic'ago, scria la rin-
dul sdu, cd: ,,armata romdnd meritd a fi pusd fingd orice altd
l
armatd ,a Europei pi oricine poate fi mlindru de soldatii Si
ofiierii ei, care au dat probe atit ,de strdlu,cite de vitejie"roo.
Acest corespondent strdin, pentru a prezenta faptele a$a cum
au fost, s-a aflat in pr,eajma bdtdliilor susfinute de armata
romdnd. in ziua de 30 august era intre ofiferii 9i ostagii ro-
mdni. De aceea, in telegiama trimisd ziarl'Jui L'Orient, el
se aratd deose,bit de categoric fn exprimare: ,,Adevdrul e,
cd trupele cari au luat reduta Grivila erau opt batalioane
romdne gi numai trei betalioane to5egti. Dovada despre
aceasta o aveli in trofeele luater167.
Ca o cornpletare la a'ceasta venea opinia coresponden-
162 lbidem, nr. 37, p, 443.
163 lbidem. Intr-un alt loc apare menliunea aceluiagi coresponde;rt
cd ,,Iufimea gi ordinea, cu care romdnii stau gata de luptd' rnerite recu-
nogtinfd" (Ibidem, nr. 38, p. 454).
164 Dan Berindei, op. cil., p. 8.
165
Familia, 1877, L3, nf. 37, p. 443.
166 lbidem, nr. 38, p. 454.
161 lbidem, nr, 40, p.
479.
54
tului Pressei din Viena: ,,Turcii nu mai puteau s5. reziste
vitejiei romdnilor, gi au 'inceput sd fugd in cea mai mare
dezordine"168. Constatarea ,ce se impune,a, pe care redaclia
a gi formulat-o, era urmdtoarea: ,,Corespondenfii tuturor zia-
relor au scris gi toatd lumea rgtie, ,cd eroismuL romdnesc a
luat Grivifa; acolo se ucise calul sub colonelul Ispd.tescu,
maiorul Sontu muri in capul 'b,atalionului sdu, c{pitanul Val-
ter azvirlindu-se cu oamenii sdi spre a intra in redutd cdzu
mort in $anturile ei; acolo soldatul Grigore Ion, din bata-
lionul (al) 2-le,(a) de vindtori, smulse un drapel de la turci/r16e.
Convingi de obiectivitatea relatdrilor ,gi comentariilor pre-
sei strdine, precum 9i de utilitatea lor propagandisticd, re-
dactorii revistei mai publicd gi altele, tot atit de revelatoare.
Efectul lor era sigur, romdnii din monarhia dualistd parcurg,ind
cu multd satisfacfie aceste apre,cieri, care fli edilficau din ce
in ce mai mult asupra faptului ,cd armata romdnd este demnd
de toatd stima 9i recunoptinfa, cd interpretdrile denaturate
ale faptelor sale din partea unor gazetari 'lipsiti de ones-
titate gi dominafi- de interese politice nu sint altceva de-
-
cit o noud formd de manifestare a ostilitdfii fafd de un po;por
ce luptd cu armele in mind pentru cigtigarea libertdfii, care
igi propusese sd facd acelagi lucru, ,dacd va fi necesar, gi
pentru infdptuirea propriei unitdfi. ,,Este o mare mingtiere
sufleteascd, in aceste timpwi de sulerinle se conihide
intr-nrnul din materialele apdnrte fln Familia - sd citim cit
de favorabil apreciazd ziarele str,dine armata -, romdnd. $i
pin-acuma luardm notife din ele, dar acuma iardsi putem
inregistra citeva//170. Vorbind de atacul asupra redutei de [a
Grivifa, ziarul Fremdenblaff (din Viena) noteazd c,d: ,,Aripa
dreaptd, cari o formau romdnii, a fost aceear cari mai dispu-
nea de rezerver gi acestea in numdr de o brigadd, au fost
cari mai puturd respinge un nou atac de noapte". Apdrarea,
pe bund dreptate, a armatei romdne o ia gi un alt ziar vienez,
anume Deutsche Zeitung, in care sint publicate aceste cu-
vinte: romdnii, ,,in ciuda tuturor profefiilor (adicd a defdimd-
rilor n.a.) desfdgoard o tenacitate bravd. la ,atac, cit gi la
- Deoarece romdnul considerd
apdrare. redacfia respectivu.
-
168
Ibid.em,
16e rbidem,
r7o lbidem, nr, 41, p. 490.
ilil' 'l

lui ziar are trebuinld numai de o conducere bund $i d-un

exemplu- animator, ceea ce numai de la ofiferi buni poate
I

sd vadd, trebuie cd o,fiferii romdni sunt mai buni decit faima

ce circulS. despre ei, ceea ce noi constatdm crr pldcerg"171.
Un comentariu mai extins a apdrut in Memorial, d.iplonta-
tique, care se vedea nevoit sd afirme ,cd ,,la numeroasele
lupte, cari au i.nundat cu s'inge vecindtdfitre Plevnei, romdnii
s-au condus c-un eroism cdruia Europa intreagd-i aduce o.nta-
giu ... Esfe incontestabil, cd numai preliosului concurs oI
romdnilor, ruSii datoreazd intimplarea de a nu Ii incercat o
loviturd decisivd dinaintea Plevnei. Ei sunt ,cei dintii, cari
s-au urcat ia asaltul de Ia 'Grivita, ,gi tot ei sunt, aceia, cari
in ziua de 14 sept. (mai ,exa'ct la 31 august n.a.) au res-
pins cu mari pierderi infricogatele coloane -turcegti, forNin-
1

du-se d.a relua cu orice pref reduta. Pretutindeni, unde se

afla pericolul, o poziliune grea de apdrat sau o situalie cri-
ticd de salvat, ei s-au distins prin ,acte de o ,cutezare g,i o
inteligenfd, care au fost admirate"l1z de toli ziarigtii obiec-
tivi rgi dezinteresali, de aliati 9i chiar de turci. Aceeagi ,idee
se degajd Si din felul cum ziarul englez Daily Telegruph
a prezentat comportarea in ,luptd a armatei romAne. ,,Tlebuie
a recunoagte pre,ciza ,unul din redactorii ,acestuia (fap-
i
tul) cd romdnii - s-au bd,tut intr-un mod remarcabil. -, In ceea
ce privepte artileria romdnd, rugii (i)i fa,c urt elogiu f6,rd
margini. Cav,aleria n-a fost inci angajatd ,intr-un mod serios
in foc, 'cu toate aceste(a), atit oamenii, cfit 9i caii s-au tinut
I

intr-un mod perfect ,in mijiocul zgomotului luptelor. Infan-

teria a mers cu hotdrire in ,fo'c qi a ardtat o energie rard in
I
nigte imprejurd-ri cu adevdrat extr,aordinareill73. Berliner
Tagblatt considera, de asernenea, cd ,,Armata romdnd, cea
mai inainte atit de disprefuitd, aratd cd se pricepe la arta
resboiului". i,ar Pesler Lloyd, 'care ,,m,ai de mult insulta pe
I
toate coardele arma,ta romAnd", a recunos,cut excelenta or-
ganizare a acesteial?4. Pind gi ziarul grecesc Stoo linea sd
11r lbidem.
772 lbidem.
11? Ibidem.
lor se cuvine
,apu_
aI cari se
car ri la 12 sept.
(st. p. 502).

5i6

ll<1.22. Lupto pentru dropel (F., 1877, nr.45, p. 533).

 I

c
6J
E
o
o
-=
'=
o
'6
)
o
oo
.-
Lo[
o-n
=
3d
,' o-
;o
<o-
Ec
o
N
-N
Y.o
6-
-o:
L
o-
'q,
'tr
:t
-o

=
=o

.9
L

Fig. 23. Explico!ii lo ilustro!io ,,Lupto pentuu dropel" (F',1877,

nr.45, p.535),
 remarce cd armata romand este ,,prima armatd din Orient"17s,
iar armamentul de care ea dispune este din cel mai bun,
ceea ce s-a verificat cu prilejul bdtdliilor la care a luat parte,
aldturi de armata rusd.
Desigur, in multiplele interveniii publicistice din presa
strdind re,feritoare Ia armata romdnd nu sint formulate nu-
mai aprecieri, ci fapt notabil sint descrise anumite as-
-
pecte ale manifestdrilor acesteia,-incercindu-se clhiar prezen-
tdri ale tacticii ei de luptd, cum este cea reprodusd in re-
vistd dupd limpul ziar londonez: ,,indatd ce
-
un detagament - dintr-un
poposeqte undeva, cea dintii grije a trupei
este de a face ridicdturi de pdmint. Migcdrile armatei sunt
urmate cu rinduri de ganfuri, cu cari se acoperd. Soldafii fac
mdnunchi foarte tari de tulpine de porumb gi acoperd gan-
furile. Fiecare companie este prevdzutd cu patru scdri pe
cari le aplicd la trebuinfS de parapete pi cu cari acoperd
deschizdturile ganfurilor. Soldatul trage cu o mare bdgare
de seamd; ochegte incet, dar dd loviturd sigurd. Nu prea
prdpddegte munifia. Indurd voios margurile lungi, dar suferd
de vremea rea. Soldatul aratd o iubire din cele mai, vii pen-
tru ofiferii cari dau dovezi de inimogie gi isprdvi. Se pricep
perfect in tdbdrare(a) qi agezarea lagdrilor"l?6.
Inspiratd din evenimentul de la finele lui august 1877, ilus-
trafiunea intitulatd Lupta pentru drapel este completatd cu
un text ce trebuia sd aibd funclie explicativd. Acesta con-
fine trimiteri interesante la istoria rom6.nilor gi, desigur, re-
feriri despre prezent, cind poporul nostru gi-a pus 'in valoare
traditionalele virtufi patriotice. Detaqdm un pasaj relevant:
,,Doud sute de ani gi mai bine nafiunea romdnd pdrea a-gi
fi pierdut incetul cu incetul spiritul sdu resboinic de odi-
nioard, care i-a conservat existenfa in girul secolilor; dup-
manii au 9i grdbit a bucina decadenfa acesteia, mai vroiau
sd ,constate totala noastrd descompunere, afirmind cd romd-
nul nu poate sd aibd viitolfrumos, . . . 'dar iatd acela, pe cari
ei iI crezurS. mort, se scoald din cogciugul sdu pregdtit de ei,
scuturd de pe sine linfoliul lnc,hipuit, aleargd pe cimpul lup-
tei, gi lums6 std uimitd de atiia bravurd, gi in uimireir
I
-
ei aplaudd, aplaudd cu frenezie. Ori care va fi rezultatut
Fis. 25. Exptico!ii ro itustrotjo diviziei " (F,, 1877, l's lbidem, nr. 42, p. 501.
;a;;f;, 116 lbidem, m.44, p. 526.

57

E.
 suferd la ordinul de retragere gi cere sd re(i)nceapd lupta
avind deplina incredere, cd d-astd datd, cunoscind mai bine
chis . .."177. culcugult vrdjma,gului, il va flngenunchiqr'17e.
Dupd lupta de ia Telig, din ,24 octom,brie, la care a luat
parte gi cavaleria romdnd, legdturile turcilor de la plevna
cu ,Sofia au fost lnt im'presuratd.
de armata ruso-rom t,a e fap-
tul celt mai insemn - Farmi/ia
uLal.
consemneazd toate acfiunile ofensive ale armatelor aliate,
pentru ,a demonstra celor de rea credinld cd, prin stringerea
cercului in jurul Plevnei, soarta lui Osman paga este pe-
cetluitd.
Semnalindu-se miqcdri de trupe otomane, colonelul Slrd-
niceanu a dat ordin sd se execute foc de artilerie asupra in-
tdriturilor de la Vddeni, aprinzindu-se cazarma redutei gi
explodind depozitul de muntii, fapt ce a permis ,cucerirea
acestui bastion otoman. ,,Escadronul din Gorj preciza
intr-o notd din revistd a fost admirabil,,rsl. A fost, tot tn
acele zile, scu'fundat in- apropierea localitd{ii Rast un mo-
nitor turcesc. Un ecou binemeritat fln congtiinfa romdnilror
de pretutindeni l-a avut ,,bravura noud.,, a trupelor aflate
sub conducerea amintitului colonel Sldniceanu, ,care a con_
stat in abordarea exc,lusiv cu forfe proprii a cetd,fii
Rahova. ,,Qcuparea- ,aceasta remarca redacfia- revistei _-
{ei asupra altor PoPoare. -
LaToctombrieaurm'atunaltatacromdno-rusasupra
redutelor de la Plevna, centrul de greutate al rezistentei
otomane din Balcani. Revista pre'ferd de aceastd datd infor-
matiile transmise de Agentia rusd, oprindu-se asypr-a opera'
de focul ni-
iiunilor diviziilor romdne, care au ,,'fost silite"serioase
micitor al' turcilor sd se retragd, inregistlind pier' r1s lbidem, nr, 43, p. 515.
180 lbidem, nr, 44, p.526; nr. 45, p. 53g.
777 lbidem, nr. 45, p. 538.
181 lbidem,
w. 44, p. 527.
118 lbidem.
182
lbidem, nr. 46, p, 552.

58
pentruadouaoarddelaMihailViteazul,fluturapezidurile planul de despresurare al turcilor era intuit 'de comandamen-
tul armatelor aliate romdno-ruse. El a. gi fost confirmat de
cei scdpati din cetatea Plevnei, 'indeosebi bulgari. Se agtepta
ziu,a in care Osman Paga va tncerca spargerea blocadei,
pentru a i s,e contracara, ,cu mijloacele cuvenite, acliunea gi
a-l obliga la capitulare. Atacul turcesc s-a produs in zorii
zilei de 28 noiembrie, 'fiind respins de trupele rusegti. Con-
comitent, trupele romAne, conduse de locotenent-colonelul
Cotru|, au luat trei redute, dupd care s-a inceput atacul asu-
pra puternicei redute de la Opanez, pe care dupd clteva
ore de lupte crincene au cucerit-o, fapt ce -a determinat o
-
reald debandadd 'in rindurile otomanilor. Prins ,intre doud
focuri, Osman Paga s-a predat colonelului romdn Cerchez,
dupd cum rezultd 9i din paginile revistei: ,,Un ofiler turc
se prezentd, din partea lui Osman la colonelul Cerchez,
care.. . impreund cu mai multi ofiteri de stat major mer-
serd la locul indicat, unde gdsird pe Osman Paga rdnit.
Acesta Ie declard, cd se considefi. prizonier, impteund cu
arntata so/186 (subl. ns.). Revista publicd un articol in care se
ocupd de Cdderea Plevnei, precizind c6. ,,Primele trupe cari
intrard in Plevna erau prima diviziune romdnd, care Si in
aceastd luptd a tost mai expusd, cdci se atla in f 1sn[2tt18i.
Se observd consecvenfa manifestatd de Familia in direc-
fia reliefdrii contribuliei armatei romAne Ia infringerea tur.
cilor la Plevna gi Ra,hova, ,faptul fiind lesne explicabil pentru
(subl. ns.).
o publicafie care-9i fdcuse din apdrarea cauzei nafionale un
principiu fundamental al propri'ei existenfe. Aceasta nu in-
lncercuirea Plevnei ca procedeu tactic cu rezultate seamnd cd redactorii ei, gi in primul rind losi,f Vulcan, ar
- tot
previzibile -- se accentua mai mult, obligindu-i pe turci fi alunecat intr-un subiectivism exacerbat, care i-ar fi fost
ia o mai incrincenatd rezistenld gi, totodatd, la gdsirea unei ddundtor, ci realitate verificabild se constat'd o per-
solutii salvatoare, deoarece proviziile $i armamentul de -
nanentd aplecare asupra adevdrului, -care nu mai avea ne-
care dispuneau nu le per.mitea o apdrare indelungatd. Fireste' voie de finflorituri.
Am ajuns la o asemenea concluzie r,aportind confinutul
materialelor din paginile sale la documentele publicate,
uneori am gi trimis Ia aceste izvoare, operafie din care re-
zultd o per,fectd identitate de informafii, astfeli cd probitatea
interpretdrilor redacfionale a evenimentelor prezentate este
neindoielnicd, ceea ce le conferd caracterul de surse docu-
piciorul 9i au fugit in direclia Lom-Palancei". lse lbidem, nr. 51, p. 609.
t84 lbidem, nr. 48, p. 574.
185
78? Ibidem, nr. 49, p. 587. Vezi gi Capitularea Plevnei (nr. 50, p. 598)
lbidem.

60
6;

Ia 9 ore, tot oragul s-a iluminat, indatd s-a pornit un con-
duct de fdclii". Aceeagi revistd consemneazd faptul cd "Si
a'fard de Rusia gi Romdnia a fdcut mare senzafiune cdderea
Plevnei. Boemii din Praga trimiserd telegrame de felicitare'
gi ziarele salutard cu multd bucurie acest eveniment. Zagra'
bia a fost toatd luminatd'188.
La 2 decembrie a fost dat un ordin de zi pe intreaga
armatd romdnd, in care este recunoscut gi elogiat spiritul
eroic al soldalilor romdni: ,,strdduinlele voastre, nobilele 9i
eroicele suferinle ce ali lndurat, sacrificiile generoase ce ati
fdcut cu singele gi viata voastrd, toate acestea au fost rds-
pldtite gi iniununate in ziua in care ingrozitoarea Plevnd a
cdzut inaintea vitejiei .voastre, in ziua in care cea mai fru-
moasd oaste a Sultanului, cel mai ilustru igi brav general
aI sdu, Osman biruitorul, au fost biruiti, $i-ou depus armele
inaintea voastrd, gi-a fratilor vogtri de glori'e, soldafii Majes-
tdfii Sale Imperatorului Rusiei. Povestea faptelor mdrete ale
trecutului, voi afi imbogdfit-o cu povestea faptelor nu mai
putin mari ce ali sdvirgit, 9i cartea veacurilor va pdstra' pe
negtersele ei foi, numele vostru'18e.
R,edacfia revistei era 9i mai mult indreptdtitd acum, sd
afirme cd armata romAnd ,,gi-a cigtigat in resboiul actual un
nume nemuritor" gi cd gazetele strdine ,,nu inceteazd d.a
constata bravura trupelor romAne". Sint oferite clteva exem-
ple. ,,De la iegirea lor pe cimpul de bdtaie scria Fremden-
blatt trupele romAnegti au avut succese - mai multe 5i
-, de cum I'umea le-ar fi agteptat de la dinsele. Pre-
mai bune
tutindeni ele s-au linut cu bS.rbdtie fald de focul vrdjmagilor
gi la deosebite ocaziuni au intunecat prin manevrdrile lqr
!88 lbidem.
78s lbidem, nr, 51, p. 609-610.
bine pldnuite succesele armatelor vechi". Armata romdnd,
poate agtepta, 9u dtept cuvint, la recunoasterea independ.en.
Iei tdrii sa,lerleo. O asemenea concluzie s-a impus, deci, gi
congtiinfei europene a epocii, ceea ce face ,gi mai criticabild
atitudinea rezervatd a unor mari puteri in aceastd chestiune,
care intenfionau sd-gi extindd influenta asupra statului ro-
mdn independent, condifionind recunoagterea unei atit de
evidente realitdti de acceptarea unor eventuale concesii.
Intervenfiilor pu'blicistice pe care le-am consemnat li se
adaugd opiniile unor personalitdti europene gi ale coman-
damentului militar rus, care sint unanime in a prefui efor-
turile armatei romdne, dorinfa sa neclintitd de a lupta pind
la infringerea definitivd a turcilor.
Incd din perioada de inceput a confruntdrilor turco-ro-
tea capitalei vechei lumi gi-a Italiei intregi, indreptatd va-
loroaselor noastre 1sdg"1e1.
Un interesant personaj al vremii, anume Don Carlos,
scria in epistola sa cdtre redacfia ziarului Presso (din
-
Bucuregtil .6ss5fs entuziaste 'cuvinte: ,,Am asistat Ia ata-
- romdne in contra unei
cul trupelor redute turcepti din pre-
jurul Plevnei, in ziua de 11 sept(embrie),9i trebuie sd de-
clar cd am rdmas cu totul surprins de atita curaj, eroism gi
abnegafiune; virtuli de trupe imbdtrinite tn hdtdlii, dar cari
pentru o armatd tindrd gi neexperimentatd incd, precum este
armata romdnd, nu-gi pot gdsi explicafiunea decit in mogte-
nirea ce i-a rdmas din timpul (h)omeric aI strdbunilor sdi.
Debutul ei a lfost in 'contra unei pozifiuni retrangate, forti-
ficate cu mdiestrie gi avintul trupelor romdne a fost cu atlt
rso lbidem.
7sr lbidem, nr. 43, p. 514-515.
mai admirabil, cu cite asemene(a) atacuri obi$nuit se con- Insugi_ p:incipele Gorceacov preciza intr-o scrisoare
prinful orlov cd ,,Romdhii se bat intr-un moa cdtre
cred numai la trupe cercate dinainte. Atitudinea romAnilor Jniiu5i1"rss.
-Je
insd nu a cedat ,intru nimic acelora; 9i aceasta este destul, ca _ Generalii
lerie
ru'gi, care au avut in subordine unitali
gi infanterie romdnegti, au evidenliat aunegliiu-u""r- arti-
sd dea |drii lor o legitimd mrindrie gi sd asigure toate aspi-
raliunile ei pentru viitor"1e2. to_ra chiar gi in ordinele de zi. Generarur Krilov "maiturisea
intr-o telegramd transmisd domnitorului Romdniei, impd- cd luptele din Balcani i-au ,,dat o excerentd idee de bra-
ratu,l Germaniei ,,gi-d exprimat speranfa cd independenfa vura' tinuta gi exactitatea serviciului regimentero, -d" .o-
Romdniei se va rezema pe temeiuvi f31i"1e3, acestea fiind, giori' cdldragi gi artireria cdlare; aceasta r"ldutor.Ft" in mare
dupd cum se poate conchide, victorii'le obtinute.
parte distinsului corp al ofiferilor. plecind, duc o sinceii
mut-
Aprecierile comandanfilor militari rugi, care au benefi- fumire dobinditd prin onotarea ce am avut d.e a comanda
ciat de o sincerd ,considerafie in epocd, au, contribuit la re- acesle trupe de elitdillss (subl. ns.). Colonelul turc Hafuz, care
stabilirea adevdrului, aldturi de cele consemnate deia, despre se afl'ase la Plevna in tirnpul asediului gi avusese pffiur se
armata romdnd, care era pdtrunsd de un profund simt al da- constate direct ce pericol_ au reprezentat pentru upirur"u
toriei fald de patrie. otomand, a cetdfii energicile atacuri ale armatei romJn", a
caracterizat succint gi exact ,cornportamentul acesteia: ,,sol-
Fiind formulate de factorii respons,abili ai pdrfii aliate, datii gi ofiferii romdni s-au purtat totdeauna cu o desdvir-
aceste propozilii sint asimilabile mdrturiilor istorice obiective, gitd vitejier'. El $i-a manifestat, de asemenea, convingerea
de atestare a unor fapte gi imprejurdri reale. Impdratul AIe-
xandru al ll-lea a acordat citeva cruci ,,Sf. Gheorghe" sol- ,,ia mare parte" conlucrarea arm,atei romdne la pl6vna,
"5 adus
,,a cdderea acestei pozifiuni,,200. Cum opinia ofiferului
dalilor romAni drept recompensd ,,pentru eroica apdrare a t_urcilustra, de ,fapt, pozifia adversarilor, aceasta are valioare
Grivifei"rs+ (ln 30 august), precum gi ,celor care au ,,operat deosebitd2'l in stabilirea adevdratei contribufii a armatei
la ocuparea Rahovei"1e5, declarind cd este ,,mindru de alia- romdne la ob[inerea victoriei.
tii"rgo sdi, romdnii. Marele duce Nicolae menfiona, intr-un Republicarea acestor afirmafii
raport trimis la Petersburg, cd ,,juna armatd romdnd luptd care fixeazd rorur arma-
excelent", solicitindu-i |arului aprobarea de a purta tot tei romdne in bdtdliile din anul -rgzz ale rdzrboiului ,rro-
timpul ordinul ,,Steaua Romdniei", care i se coniferise pentru romdno-turc de cdtre revista Familia era, in piinut
meritele sale militare, 'deoarece socotea cd aceasta ar fi un rind, rdspunsul la o necesitate interioard acut resimlitd de
,,semn. . . de stimd pentru armata romdnd". AcelaFi coman-
redactori, de a populariza acfiunile strdlu,cite ale soldafilor
dant rus se adresa domnitorului Romdniei tn termeni edifi- 9i ofilerilor romdni, pentru a spori ,pi consolida incieJerea
catori: ,,Permiteti-mi a vd repefi. . ., cd totdeauna am fost romdnilor din provinciile instrdinate in izbindd. in acest chip,
fericit de a recunoaite 'bravura 9i solidele calitdfi militare ei au avut un aport'considerabil la transmiterea de informafii
ale armatei romdne. $titi iardsi prea ,bine subliniazd au- sigure, reugind astfel..sd forlirfice congtiinfa nalionald a popu_
torul corespondenlei ctt ce incredere am-dorit a vd vedea lafiei civile. Este, fdrd ;indoiald, unul din principaiele lor
concurind cu trupele. -, .. la 'intreprinderile noastre 9i amin- lgg
tifea frdtiei noastre de arme purure(a) imi va fi scumpd"lez. 1ss
lbidem, nr. 41, p. 490.
. Vezi 9i opiniile generalilor Totleben (Ibi-
1s2 lbidem, nr. 42, p. 501.
dem) S 45, p. 538-539); Viorel Faur, rcZi h
1s3 lbidem, nr. 47, p. 563.
opinia Familia, 1975, nr. 4, .p. S. Demne de interes
lsa lbidem, nr. 38, p. 454.
sint gi e de Famrlro in anui 1g7B (nr. 1, p. 7_g;
7es lbid.em, nr. 48, p. 574.
nr. 6, p
1e6 lbidem.
2^@.
l7l.
Ibidem, IBTB, 14, nr.2g, p.
rs7 lbidem, nr. 38, p. 456, nr. 41, p. 491-492, nr. 48, p.574 qi nr. 51,
201 Viorel Faur, Steiian Vasilescu, gtiri de pe clmpttl
p.609. de rdzboi (lucrare in mss, p. 17).
5 - Rdzboiul de independente
64 6E
 armata tur'cd de un dezastru totar. Astfer, trupere
intrat in vidin, ca qi in Berogragic, orase in cdre auromdne au
irauonat
pind Ia 25 martie 1878.
Agadar, operafiunile militare din sudul Dundrii luau sfir-
lit.. .printr-o categoricd. izb,indd a armatelo, ,o-a.ro_ror".
ventru poporul romdn acestea au constituit doar o parte a
jertfetor cu care gi-a cucerit independ"nia a" iiit, alJirece
se cuvine a se lua in considerare gi enormele sacri,ficii ma_
teriale-ale p_opulafiei, despre care hamilLc a publicai-L*tr"-
de multe informafii,. reliefind faptul ca romaiiii-a"-pr"t"ti"-
deni gi-au adus obolul la susfinerea frontului. S_u c;;figur,at
acel notabil fenomen sociar-p-oritic pe care lucrdrile de'spe-
cialitate l-au apreciat ca fiind actul de solid.aritate at iuturor
romdnilor in po'fida unor fruntarii aespaiiitoaig
cauza comund - a libertdlii. - fentru

Di+ dorinfa de a cuprinde toate manifestdrile

- strinsd relafie cu rdzboiur ce stdte,au
in ruso-romdno-turc, r"au"iu r"-
vistei a extins spafiul consacrat evenimenturui, intro-
ducind noi rubrici cu titluri semni,ficative, mobilizaioaie. o
stdruin|d.exemplard a dovedit aceasta in direcfii rii-"rarii
populafiei romdnegti de- pe ambele versante aie Carpafilor
pentru a acor'da sprijinul ,ei celor care se aflau in focui bdta-
liilor gi 'aveau nevoie de hrand, imbrdcdminte iar ranitii ae
un corespunzdtor tratament medic,al.
.- Revista publicd cu.ace_eagi_promptitudine gtiri despre ac_
tigniJe populafiei civile din Romdnia, ca $i ale rom6nilor
aflafi sub domina{ie^.strdind, demonstrind gi in acest fel cd o
vointd unicd ii adund pe tofi romdnii sub steagul luptei pen_
tru neatirnare. S-a. constituit, ,astfel, un capito'l de seamd al
unitdfii noastre cu]turale, ,care reprezintd, lotodatd, un mare
moment al unitdfii politice a romdnilor.
. Lasemneazd
(care
25 aprilie LBTT, corespondentul din Iagi aI Familiei
+ -) ,,raporta un fapt "ur"'_-arlpi-.on_
vingerea sa r- -probeazd inirtur sentiment ae patiioiism at
femeilor romdne". Era vorba de constituirea, ta-ig-ipiiti",
a comitetului central ar d.oamneror din la6i, .u
cerut de Poartd, a ferit cetatea de o iminentd capitulare iar a ajuta 9i ingriji rdni{ii din Romdnia. Sint reproduse -"nii"a oe
docu_
66
mentele acestuia (procesul verbal 9i corespondenfa), precum (aici a- luat fiintd un alt comitet), ,,n-a(u) rd.mas _ observd
Ei-un apet adresat'tuturor femeilor romdne, pentru ca $i bi-
ele
redactia Familiei rdsunet. . . ainioace de ciipa1i,,,
ia proceaeze la infiinfarea unor 'asemenea organisme 9i' deoarece la 17 mai - s-afdrd
constituit Comitetul dameror rolmane
ne'inteles, la r'ealizarea nobilului scop pJopus' - Fiind cel din- din sibiu2,a, care, conform unei practici ce s-a instaurat chiar
tii apel de acest fel publicat de Farnilio, relinem pasajele
de acum, a trimis publicafiilor romdnegti din mon,arhie un apel,
mai interesante: ,,in momentul cind tara, pentru apdr-area peltru a fi reprodus in mii de exemplare gi .a se atinge fi_
fruntariitor sale, poate fi nevoitd a face apel Ia singele 9i nalitatea urmdritd, de naturd filiantropico-nilionala. ,,i"" tutu
Uri""iu copiilor sdi, femeia romdnd - subliniazd comitetul conflagrafiunii din
s[ ce gi-,a dat.soiul Europei se ufi.ioa in primul
din Ia$i poate nu simtd, cd dupd paragra,f al apelului.orienturconflagraliune - ce are sd atingd gi a
ruo mai este incd loc i inima ei pentru indeplinirea a.tins d-eja pe fr,afii gi.-,
surorile noastre din Romdnia, nt"i, con_
uitot sacre indatoriri' in ajunul grelelor vremi .ce s'e
ii u"o'pit"f, duse de simlul inimii noestre, . . . nu putem sta indiferente
pregdtesc, trebuie sd uite pe acer care la ceea ce fratii gi .surorile noastre, ei, singele
bt"i"a si )9i vor face- datoria' avea de a indura in aceastd mare dramd Je se"ort*, prepard"o,
dacd mai d-a lor' Noud romAn- l":"p"J deja pe frumo,asete, ,istoricile
pi
Celor ,C ne revine Sarcina ::3 6i de vl,cni ii"g'"
-
ii-otout"u
- d-a veghea
d-a aduce alinare surferinlei,
tumegindele fdrmuri axe Danu,biului. pentru aceea se ardla
lor; pentru aceasta
-lingd
nu trerbuie sd cru- in respectivul document romdncele din Sibiu s-au - intrunit
a tdrii astdzi cu scopul de a veni - li ele, cu mijloacele
nici stdruinfi. Rotut nostru este d-a fi peste in a'ju.torul ostagilor romdni rdnili 9i in ugurat"u lor
poriUit",
r,rr"ritt;"tot
va cere acel spirit de adinc ai curajos
s'e familiilor acelor osta$i, cari au cdzut sau vor cddea in luptd,,.
', Apelul se iincheia cu o vibrantd chemare in continuare, sint invitate ,,toate ,o-lrr"tr" i"ioii;-',* ,a i
la ,,indeplinirea mdrefei misiuni de a se aldture, in intenfii gi fapte, comitetului si,bian2o5.
geascd"2o2, modul ln care femeile rom Iniliativa constituirii de comitete pentru ajutorarea celor
ia aceasta constind in organizarea de pentru a spri;jini efortul mili_
ger,ea de bani gi materiale necesare 'armatei'
iditate in agezdrile rom6negti
De relevat imprejurarea cd apelurile altor comitete inte- r ei de-atunci, ,creindu_se o
meiate in lunile mai"-iunie IB77 aI o structurd similard, ca ermanente posibilitdfi de ra_
li'o finalitate identicd' In desPrescrisoarea s'a din l mai'
dr. i. faPtul cd Ia Craiova
,,toatd fac'scamd, bandaje 9i contri-
manifestare a unitdfii,. ae ansalffi ::igtl*i fi
i#i"?ti.,i;
independenfd. insemndtatea e-i, lca expresie a unei invincitite
buiesc re"' Atrage atentia fina- solidaritdtii nafionale, n-a fost reliefatd indeajuns ae convin-
lul cor cd voi fi inteles' aS dori gdtor, ea fiind d"p1. ql"i r_evolufionar 1848_i1849;l pi"a fu
zic ca a austro-ungard - n'a') mr$carea memorandistd (1894-1895) cea mai semnificativd
doamnele sd Iormeze un comitet care sd 'stfingd oterte, tie mdrturie, de o ,fortd impresionantd, a voinfei de unitate a
in bani, tie in scamd- 9i sd te trimitd' la adresa subsemnatu- poporului romdn.
1ii i"'Craiova. Cind noi sintem in pericol de a ne de
vdrsa
pesle
r1"g;f" pentru drept 9i libertate,. .surorile noastrc
mu'nli nu pot, nu irebuie sd ste(i)e nepdsdtoare-"z03 (rub-l'ns')'
Aceit indemn, ca 9i exemplul femeilor din ia91 9i Bacdu
202 Familia, t877, 13, nr. 19, p. 224-225-
203 lbidem, p. 225.

68
69
 Datd fiind extensiunea din ce in ce mai mare a milcdrii
pentru stringere,a de bunuri materiale, redacfia deschide in
numdruL 20 al revistei o noud rubricd, intitulatd Damele to-
206 lbidem, nr. 21, p.248
201 lbidem, p. 249
208 lbidem, nr. 22, p. 259
al revistei o atacd. vehement, conte,stindu-i baza legald?os.
Cum redactorul rervistei fusese infornat cd asemenea comi-
tete mai luaserd fiinfd in Transilvania ca, de exemplu,
la CIuj {,,incd inaintea" celui din Sibiu)- gi FdEdrap el
redac,te'azd, 'in cuvinte patetice, textul unei chemdri la-,a se
persevera in aceastS. activitate: ,,Tot ce vom adauge noi
este, c,a sd rugdm pe onorabilele' noastre dam,e, sd nu se
dezguste prin aceasta proc.edurd hruscd, cd sd continue gi
de acum.a inainte a uSur,a soartea ostagilor romdni rdni{i.
Nu vor m,ai putea sd .fo,rmeze icomitete, . . . insd ca particu-
Iare' . . . vor putea colecta ajuto,are . . . Deci, fiindcd nu este
iertat, nu mai compunefi co.mitete, ci fiecane damd romdnd.
sd Iie singurd. un comitet, sd. intruneascd una rolul tuturor,
sd adune ofertele gi pdzind ordonanfa ministeriald sd
-
le inainteze la locul competent. Ne plac,e a crede -
stdruie
va rdsuna-in degert
-, se vor apuca nu
acelagi redactor cd glasul nostru
gi cd damele noastre de lucru ,cu puteri in-
doite. . . La lucru, dar, surori romdne! Noi vom 'inregistra
cu ,falrd numele vostru gi natiunea vd va fi pur,ure(a) re,cu-
noscdtoare"2lo.
Interzicind funcfionarea comitetelor ex.istente gi consti-
tuirea altora, autoritdfile din monarhia austro.ungard lncer-
cau sd stdvileas'cd entuziasmul popu,lafiei romdnegti in a-gi
da contribufia la susfinerea rdzbo'iul,ui de independ,enfd, pen-
tru ca sd nu se ajungd in situafii dificile, fiindcd acele co-
mitete ar fi putut deveni organisme politice puternice, care
sd tre,acd la manifestdri gi mai energic€, de apdrare a liber-
tdfilor 9i drepturilor populafiei romdneqti.
Degi s-a protestat impotriva amintitei mdsuri, fdrd efect
insd, romdnii de dincoace de Carpafi au conferit amploare
acestei forme legale, acceptate, sarcinile comitete,Ior care
actionau cu bune rezultate in Romdnia - de
fiind prelu,ate
persoane particulare, indeosebi de ,femei. - Astfel, din majo-
ritatea localitdfilor romdnegti s-au adunat modeste donafii
pentru rdzboi, pe baza listelor de subscrjpfii, aprobate in
prealabil de autori,tdfi. O asemenea listd ,,a deschis" in Ora-
dea gi Veturia Roman, fiica avocatului Iosif Rom,an, adunind
20s
lbidem
2rc Ibidem

70
o ,.sumd considerabildx2ll. Revista reproduce apelul femeilor
romdne din ,,districtul" Putna, in care intilnim aceastd frazd

mitete: Focgani, Galafi, Tirgovigte2l3. Sub pregedenfia Anas-

tasiei Popescu s-a constituit un comitet din 12 membre
- -

manifestd ,9i
e s-au aldtu Fig.26. Comentoriu redocjionol despre copituloreo plevnei (F., 1g77)
tot mai
este'
(au luat fi Fig. 27. inmormintoreo mortilor lo Grivito (F., jg77, nr, 43, p. 509).

B. L. Bianu scria cu satisfacfie cd: ,,Femeile

u mare grabd qi devotarment s-au constituit
comitete spre a veni in ajutorul soldafilor
1)

zrs lbidem, m. 23, p.271

72
 i |;it rl'll,,i ;i i il

:i.i

I,
:
,':iL11,,

11!r.ilir
'll,rl ii Lll', , t;.',
j.r,',',1
;

lr
I il,,r, L

.ril t:

rl

Fig. 28, Pogind de titlu o revistei Fomilia in core c opdrut poezio lui
Alecscndri, SerEentul
Fig.29. Lupto in strimtocreo Sipco (F,, 1877, nr 39, p a6t)
Fig. 30. Comentoriu despre luptele susli-
nu-te de trupele rom6ne pentru cucerireo Neamf gi Tecuci, ca 9i in diverse ora9e) $i persoane partr-
Vidinului (F., 1877 ). culare, al cdror numdr a crescut intr-un mod impresionant,
r,evista nedispunind de 'spafiul necesar pentru a, le ,,putea
inregistra" pe toate216.
Prezentind citi,torilor date deqpre generosul sprijin al 'co-
mitetelior femeilor din Romdni,a, pe care le depista in pagi-
nile publicatiilor sau uneori le extrdgea din corespondentele
primite, redacfia revistei viza un obiectiv precisr sd stimu-
le'ze migcarea de adunare a ofertelor organizatd de romdnii
din monarhie, care era supr,aveEheatd de autoritdfi. Familia
a reusit 'intr-un chip strdlucit sd realizeze aceastd indato-
rire patri,oticd, in coloanele sale elegant paginate apd-
rind numele a ,aproape tuturor c,elor - ce ,gi-au ofe,rit-cu ge-
nerozitate node,stul ior obol pentru suslinerea rdzboiului gi
sprijinir'e,a familiilor rdnitilor2l7. Nirci un alt periodic romd-
nesc din Austro-Ungaria n-a fdcut o mai persuasivd muncd
de atr.agere ,a celor mulfi in activit,ate,a de colectare a ofe,r-
telor, transformindu-gi paginile intr-un eficient,instrument
de, mobilizare a constiintelior. Aceasta e,ste, incontestabil,
cea de-a doura coordonatd a existenfei revistei in anii
1877-1878, ca $i un impundtor argument al unitdtii nafio-
naie.
Revista acordd spatiu corespunzdtor publicdrii listelor de
subscripfii ,din Transilvania, Bucovina gi Ungaria, din motive
lesne de infeles. Afldm, prin urmare, idespre faptul cd avo=
catul orddean Desideriu Borbola2ls a Si trimis lui. George
218 lbidem, p. 273
2r7 Aceasta nu inseamnd ci noi ignordm contribufia Telegratului
Romdn gi Gazetei Transilvaniei, ci, dimpotrivd, cd agezdm la locul care
se cuvine strdduinta lui losif Vulcan, aflatd sub semnul clar aI patrio:
tismului.
2LB Familia, 1877, t3, nr. 24, p. 284.
Desideriu Borbola trimisese, la
13 iunie 1877, o scrisoare lui George Baritiu, care are acest preambul:
,,$tiind eu, cum (i)gi varsd singele romdnii pe cimpul bdtdliei pentru
d.repturi Si libertate, cu (o) insemnatd din partea mea in ald-
tufata coald, nu-mi pot - inchipuisumd
cd a9 face un lucru mai bun, decit a o
da ca ajutor pentru ostagii romrini din Romdnia, consingenilor mei. Tot
a$a cugetd menfioneazd el gi domnii s'u,bscrigi aldturea in aceeagi
Fio. 31. Pooino de titlu o revistei Fomilio' listd", adicd- preotii din Satu- Mare (Grigore Fabian, Georgiu guta gi
co-re conlin"e poezio Cununo de lour, de' Ilie Tur.deanu), precum gi proprietarul Iuliu Fabian (Gazeta T ransilva-
dicotd de outorul ei, Petru Dulfu, ostogi- niei, 1877.,40, nr. 43), La 15 septembrie 1877, Desideriu Borbola se vedea
lor romdni' nevoit sd-l informeze pe Barifiu despre ,,furoarea turcomand". El descrie
apoi imprejurdrile dramatice prin care a trecut la 20 septembrie, dato-
73
 Barif suma adunatd (de 500 franci 9i 24 fl.), pentru a ,fi ex-
pediatd Societdfii Crucii Ropii din Bucure,gti; apoi numele
donatoarelor gi donatorilor din Baia de Crig, Hafeg 9i Buco-
vina21e.
t;
fa Montand, Ndsdud (care, incd
l- lor), Bucium, Abrud-sat, Ma.cea
aprecia, cu justificare, cd ,,fe-
nesc,udin Bragov2z0, lansat la 9 iunie 1877. El debuteazd cri a misiunii lor. Cu bucurie con-
citeva expresii memorabi ga- statdm aceasta scria intr-o notd din Familia. In Iiecare
nul sdu, a dizolvat comi rea zi primim precizeazd r,edactorul inlormaliuni noue d.es-
ofrandelor in favoarea fr in -
pre contribuirile tdcute de dinsele -pentru ostdfii rcmdni rd-
resboi. Insd sentimentul de nifi (subl. ns.). Onoare lor! Inainte, scumpe surori! Sd nu rd-
singe nu se djsolvd decit odatd. cu vialal" Semnatara ape- mind nici un orag, nici ,un sat lo,cuit gi 'de romdni, de unde
lului, aldturi de care ,figureazd, gi numele unor intelectuali sd nu se acest scop santl r'223. Constanf.ia
gi nergustori bragoveni, che,amd populafia romdneascd sd-gi ArEetoia urmdrea cu atenfie 'datstrddaniil,e
dea obolul pentru nobila cauzd a libertdiii. ,,In numele aces- femeilor ile insrtrdinate, a o replicd
tor inalte gi ,sante sentimen'te, noi mdrturisesc bragove- ziarului nu s-a stiit a ddscdli,, femeile
nii -
ca particulari, venim a apela pentru ajutorarea frafilor romAne .care adunau oferte pentru rdnifi
- rdnifi ln resboi la toti aceia tn al cdror
nogtri piept bate o -, transmilindu-le
totodatd mulfumiri ,,din toatd itri-4/'224 pentru ceea ce fdceau
fierbinte inimd de romdn, la tofi aceia in al cdror nobil sin in folosul cauzei nafionale. Din Bragov a fost lansat un nou
ande focul sacru al umanitdfii, in lfine lia toti acei,a, cari pen- apel, la 22 i:unie, semnat de Hareti Stdnescu, p,e care gi Fo-
tru onoarea secolului in care trd.im, doresc triumful civili- milia il publicd, deoarece redactia a,corda intlietate unor
zaliunii asupra barbarismuluilt2zl. asemenea documente. Rdzboiul din sudul Dundrii avea
scopul se su'blinia in apel emancipa popoarele
ritd faptului cd a donat suma de 500 franci pentru sustinerea rdzboiului. - ,,de-a a Semilunei. Frafii
cregtine- 'de sub b,arbara dominafiune
Casa i-a fost atacatd, ferestrele sparte, pardoseala ruptd, iar perefii min- no'qtri din Romdnia g6n5tata Hareti Stdnescu
jiti, el reuqind sd scape cu fuga incd au
impreund cu familia
in grddind (Nagyvdrad, l\77i nr.- 2l6i Gazeta Transilvaniei, -
pe o scard
1877, 40,
qpu,cat armele spre ,a - lua parte la acest resboiu. -Ei sunt te-
nr. 75). Calificind acest atac drep,t ,,brutalism nemaipomenit", Desideriu soluli a elupta (:ob[ine) cu prelul singelui deplina libertate
i
Borbola
- fiulputernic
unui fost profesor romdn la Acade,mia de drept din Ora- a naliunii, deplina independenld a ldrii loril225 (subl. ns.). Ape-
dea ridi'c6 vocea impotriva acelora care ,,imputd" romAnilor lul se adreseazd tuturor ,femeilor romdne (,,din olice parte
,,de -crim6" faptul de ,,a oferi oibolul aceluia care e carne din carnea" de l,oc") ca sd se ,,grdbeascd a contribui . . . la alinarea du-
lor pi ,,singe din singele" lor (Gazeta Transilvaniei, 1877, 40, nr. 75). De rerilor acelor bravi frafi ai nogtri, cari s-au dus sd-gi verse
altfel, in anul urmdtor curajosul avocat a fost obligat sd pdrdseascd, cu
familie cu tot, oragul in care se ndscuse Si igi afirmase personalitatea. 222
Modul cum a fost tratat constituie un exernplu pilduitor in ce privegte lbidem, nr. 26, p. 306
adversitatea pe care romdniir din monarhie au intfonrpinat-o din partea 223 Ibidem
224 lbidem, nr.
claselor dominante, care au afifat la acte de govinism gi au organizat 25, p. 29g
asemenea manifestdri antiromAnegti. I femei-
21s Familia, 1877, 13, nr, 25; p,2gs stat o
220 lbidem, p.296 nr. 4.
221 lbidem
p. 573).
e 1877).
74
75
 singele pentru apdrarea civilisafiunii 9i pentru indlfarea na-
fiunii noastre romdnegti"ez0. La 28 iunie, Eugenia Munteanu
din Ordgtie informa publicul despre lansarea unor liste de
subscripfie, recunoscind in partea inifiald a corespondentei
trimise revistei cd ,,damele noastre in toate unghiurile lo-
cuite de romdni au imbrdligat cu cdldurd acea no'bild idee:
spre a veni in ajutorul ostagilor rdnifi din Romdniatt22i.
Redacfia evidenliazd r'ezultatul de excepfie al muncii de
colectare ,a mijloacelor materiale erfectuatd de Iudita Md-
celaru228, cea mai activd dintre femeile romdne din Transil-
vania. De asemenea, cititorii sint informafi despre incercarea
tinerimii romdne studioase I'a Viena de a infiinfa un cornitet
pentru ajutorarea rdnililor, care s-a impotmolflt in hdtilul Si-
canelor administrative, cu toate insis'tenfele acesteia. Oricum'
revista apreciazd ,,nobila lor iniliativ{'/22e, chiar dacd era
arbsolut imposibild concretizarea ei.
Sub semndtura unui oarecare ,,Publiu" a are un istoric
amdnunfit al constituirii Comitetului de dame din Ndsdud'
care a ,9i finut doud qedinte (in 3 qi 15 iunie), a ,,deschis"
lisrte de subscriplii gi a trimis apeluri in comitat qi alte pdrti'
cind a ,fost surprins de interdictia autoritdfilor, Ia car'e ne-am
mai referit. Femeile n-au demobilizat, insd, ci gi-au continuat
pe cont propriu activitatea inceputd intr-o formd'organizatd.
Autorul ar,ticolului din Familia igi exterioriza satisf'actia cd
,,brevele nocstre dame lucrd cu un ze| tar 9i cu o diligenld
admircbild la fd;ii, comprese, triangule, scame, cdmegi, etc'
ma insdgi ldrdncite au inceput a s-e interesa 9i a contribui
dupd putinfd. Un semn pre(a) invedereat acesta cd descep-
tarea spiritului naliond progreseazd 9i cd geniul romdnesc
acum, dupd trecerea unui veac.
226 lbidem
227 lbidem, nr.28, p. 331.
2zs 16i4.^. Vezi gi Elisabeta lonitd, op. cit., p. 571-572
22s lbidem, nr. 30, p.35B
23o lbidem, nr. 31, p. 367
Redacfia i6i exprimd, iardgi, regretul cd nu-i ,,mai ajung,,
coloanele pentru a consemna toate acfiunile romdnilo'r,
td-
31, €lV
dei, I
Ape
Cimpia (Transilvaniei), explicind totodatd mobilul ,care le-a
determinat sd pro'cedeze ast'fel :,,Dar chiar irnprejurarea, cd
resboiul promite ,a 'fi crincen, deoarece frafii se iluptd pentru
ca.uza cea m.ai sfintd, pentru libertate, . . . ne face a crede cd
surorile noastr,e transcarpatine pe lingd toatd insuflefirea lor
provenitd din amor cdtre p,atrie gi simf de umanitate, greu
vor fi in stare a alina durerile tuturor osta'gilor romAni rd-
nili pe cimpul de onoare 9i glorie. De aceea este datorinfa'Si
noastrd cea mai sacrd ,de om Si de romdnce, a coitribui
noi dupd pulinele noastre puteri intru ajutorul rdnifilor nogtri
frafi, fie cu bani, fi'e cu scamer bandaje, ertc. Surorile no,astre
din toate finuturile, unde rdsund limba romdneascd, au infe-
les de mult aceastd datorinfd: din toate pdrtile curg ajutoare
pentru romdnul rdnit in lupta ,contra rsemilunei!". Cele doud
initiatoar,e ale colectei ,erau convinse cd gi sdtencele igi vor
aduce contribufia: ,,Suroril,e noastre f drane, agri,cultoare,
. . . gtiu aprecia datorinfele unei romdne fatd de un resboi
intre frafii ei romdni gi intre osmani. Ele incd vor concurge,
sunterr sigure, cu mic cu rnare la ajutorarea ostagilor romdni
rdni1i"232.
Locuitorii satelor, bdrbali gi femei, i,gi sporeau numdrul
pe listele de su,bscripfii, c,eea c,e atestd cd ei au inteles, ca
pi intelectu,alii ,ce organiz,au colectele {profesori, ,avocafi, in-
vdfdtori gi preofi), sensul ,acestei migcdri nafionalb de spri-
jinire a rdzboiului, de altfel o cauzd a tuturor romdnilor,
indiferent de locul unde acegtia se aflau.
Din bogatul materiai do'cum,entar gdzduit de paginile re-
vistei refine, cu deosebire, atenlia cercetdtorului un Apel
tilantropic al luditei N4dcelaru, care il trimitea din Sibiu tra
22 septembrie IBV7, dovedind cd ,este perseverentd in efor-
turile ei de adunare a unor cantitdfi cit mai nari de bani,
231 lbidem, p.369
232 lbidem, p. 368
 Rdzboiul insd nu se terminase. Noi sacri,ficii erau nece-

lr

mureS gi Bucovina, care s-a grdbit sd-qi aducd modestul obol

233 lbidem, nr. 39, p. 466 236 lbidem, nr, 35, p. 419
234 lbidem 237 lbidem, nr, zg, p, 477
23s lbidem 238 lbidem, nr. 33, p, 392-393
:it

it

li

Maceaz3e, Lugoj, Comlo$240, Orpova24l, Beiu$za2, gi Turdaza3. ales prin ,fe,mei. _In fruntea c,elor mai multe colecte in
Desigur, unele dintre acestea au fost publicate gi in celdlalte vorul--rdnifilor romdni fa-
vdzurdm gi vedem femei. -a"""r'funo-
periodice romdne$ti, ceea ce le sporea efectul mo'r.al gi pro- men are nwre insemndtate n
paEandistic, puterea exemplului fiind mobilizatoare. pentru viitor. Spiritul naliona
Prin rezultatele concrete o'bfinute, campania de stringere aga. u7or (subl. ns.). Ne pla
a ofertelor pentru susfinerea rdzboiului a s'cos din inerfie cari de astd datd probard cu
energii, canalizindu-le intr-o direclie pozitivd. Ea a contribuit nea lor: gi in viitor vor rdm
in mod sensibil la trezirea congtiintei nalionale gi la valori- cigtigat stima noastrd. Degi res
ficare,a, sub rapor,t politic, a potenfialului de ,care dispuneau aveti gi de acuma inainte un r
femeiie romdne, aflate pind atunci in marginea frdmintdrilor gi sute de cauze filantropi
zilei. Constatarea aceasta aparfine insu'gi red,actorului re- teaptd ,,concursul" lotea+. 91
vistei, Iosif Vulcan, care la rubric,a Conversare cu cetitoatele cea Rogie" ,din Bucuregti,,
scria: ,,Entuziasmul inspird mindria nafionald. $i aceasta e fost de 421936 leiza5. Guve
,rt1 sirgti,g rnare, cdci mindria nalionald lnvolvd (:trezegte) decorafii, care sd fie_ datd, ,cu prioritate, femeilor romdn,e
incredere in sine; iar cel ce are incredere in sine, posedd un ce
mare, avantaj, de c'are noi avem aSa rnare trebuinfd. Este un "au cdutat in timoul. resboiul_ui pe.m'itarii
nili"246. Intr-un articol a"rpr" oorri"-1ti1 romaneuornavi li ra-
semn caracteristic, dar totodatd qi flmbucurd.tor, cd entu.- d.ecorate sint
inserate n 'mere acerora .it" r-ut, d"ih""ri"T'il-;;;;;it"
ziasmul 'acestor dincoace de Carpafi s-a manifestat mai tivitate politico-filantropicda4z. In riansilvania s:ar ."_
- rerrarcdt
23s lbidem, nr. 35, p. 419
2ao lbidem, nr. 36, p. 42H29
24r lbidem, nr. 41. p. 489
2a2 Deosebit de activi sub acest raport s-au ardtat a fi romAnii din
sudul Bihorului. Astfel, TelegrcIul Romd.n (din 27 septembrie 1877)
anuntd ci pe lista lui Gavril Cosma din Beiug au fost stringi 18 florini.
RemarcabilS. a fost strddania colectantelor beiruqene Hermina Igna,t 6i
Irina Antal, care pe cele doud liste ale lor expediate la 10 ianuarie
1877 pe adresa Gazetei Transilvaniei au- reusit sd. inscrie 263 de
donatori din Beiug, Remetea, Rdbdgani,- Buntegti, Durnbrdvita, Ceigoara,
Lazuri, Delani gi Crigtior. Suma adunatd a fost de 386 ,florini, deci un
rezultat notabil. Majoritatea donalillor au venit din partea ldranilor
romd.ni din asezdrile menlionate, irnprejurare ,ce atestd cd nu numai inte-
Iectualitatea, tineretul studios, meFteSugarii gi negustorii erau pdtrungi
de ideea sustinerii cu mijloace materiale a luptei peiltru independentd.
Caracterul politic al acestei acfiuni, responsabilitatea patrioticd asumatd
de aolectante reiese convingdtor din paragraful introductiv al listelor in
disculie: ,,Dupd ce tunul de la Calalat deschise junei armate rbmdne
calea spre glorie Si mdrire, urmd. o serie de Iapte mdlefe de Ja iVico- asinire i
pole, Grivifa, Rahova Si triumlul de Ia Plevna, care stoatseri admirafia
lumei civilizat e Si u:mplurd pieptul nostru de cea mai justd mindrie na-
p F a m i ri e
- dar
-"",r[rrTi'J]i
dar semnificative donarii..ei hotdrirea
jn
- au ffi3rxl':Ti";.::,1"," ;3i":i:
ae a sprilini efor-tur militar al Roma-
niei vederea obfinerii independenlei sate al stat.
tionald., suscitind din nou cele mai vii simpatii cdtre oEtenii romd.ni, lrali --" tamiria, lg7g, 14, nr. 46, p.
de-un singe gi de-o mamd, cari,prin eroismul, devotamentuJ $i abnega-. 2aa
300
liunea lor , . . reinviard gloria strdmogeasci. Dard gloria armelor romAne lbidem, nr. 24, p. 143
s-a cigtigat cu sacrifi'ciul a numeroase viefi , . . 9i a ldsat pe mulfi bravi 2a5
lbidem, nr 51, p. 331 Firegte, suma reald a fost
ogteni suferind de rdnile cdpdtate pe cirnpul de onoare. Intru alinarea 2a6Ibidem,nr.7:,p.488,nr.94,p.6o29inr.95,p.6l1 mult mai mare.
suferinlelor acestor bravi trebuie sd alerge fiecare inimd romAneascd, 2a7 lbidem
80 Rdzboiui de independenli
6 -

I
l

cu deosebire Iudita Mdcelaru si Hareti Stdnescu, in Moldova

femeile din Iagi, iar in Muntenia cele din capitald.
Sprijinirea rdzboiului de independenfd a$a cum re-
-
zultd din bibliogra ia extrem de bogatd ,a problemei s-a
manifestat $i sub al,te ;form,e, despre unele confinind- inte-
resa,nte informatii Si Familia, cum sint cele r,eferitoare 'la fln-
fiinfarea ,ambulanfelor sanitare de cdtre femeile romdne, tr'a-
tarea rdnifilor gi sarcinile grele suportate de tdrani. De alt-
fel, forla sociald ,,hotdritoare a luptei pentru independen{d
nafionald au constituit-o masele largi ale celor ce muncesc
de la orage gi sate, ,animate de un 'fierbinte patriotism, nd-
ddjduind cd odatd ,cu aceasta vor putea obtine a viatd mai
bund. Ca in toate momentele de rdscruce din istoria patriei.
ldrdnimea s-a atirmat ca purtdtoarea ndzuinlelor de neatir-
nare, a dat dovadd de un inalt spirit de sqcrificiu, purtind pe
umerii ei principalele poveri ale rdzboiuluiil24s (subl. ns.).
ln paginile Famjliei sint menlionate date sumare despre
citeva acte 'de solid,aritate int'ernafionald cu poporul romdn.
,,Colonia francezd din BucureSti se preciza in numdrul din
6 mai 1.8V7 al acesteia -
a adresat tuturor francezilor un
apel, in ,care - aminte, cd rin resboiul din 1871
aducindu-le
-
romdnii se grd,bird a deschide subscrieri in favorul rdnifilor
gi prizonierilor francezi (i)i invitd sd contribuiascd Si ei
-
pentru rdnilii romdni, fdctnd astfel un tribut de gratitudine
gi de iubire frdteascd'24e. Consulul francez, Fr. Debains, a
,,oferit" armatei romdne un cort250. Damele franceze din Bu-
curegti au format un comitet pentru ajutorarea armatei ro-
mdne, dupd care au redactat un qpel cdtre publicul francez
,,pentru contribuiri", ,acestea fiind primite de cdtre Dosser
din Paris251. A ,fost organizatd, ,de cdtre 'doamna Debains, o
seratd in Bucurepti, obfinindu-se suma de 14160 lei, ceea ce
era dupd aprecierea redacliei Famili"l mul,t in
aceste- momente - ,,foarte
de crizd gen,erald"z52. Amintita colonie fran-
cezd din capitala RomAniEi a dat ,,io profi'tul soldafildr
-
2aB Gheorghe Zaharia, Mircea Mugat, Lupta pentru ,independenfd si
unitate statold. permanenl<i a istoriej poporului romdn, 1n Anale de
istorie, 1975, 21, -nr. 1, P. 58-60.
21s lbidem, nr. 32, p. 384
250 lbidem, nr. 36, p. 429
251 lbidem
2s2 lbidem, nr. 34, p, 406

82
8:t
lI

ponderre, aldturi fire$te 'de ce'ea ce tfdcea Familia, la actiu- Grupajul intitulat Din poeziile rdzboiului d.e acuma.con_
nile antirusegti li antiromdn'epti din monarhia austro-un- fine doud marguri gi o ,,dedicafiune'i Atntatelor tam6.ne
gard260. Despre ,unele din acestea ne-am 'expri.mat 9i pind (18v7 ), in ac'easta din urmd intllnindu-se
9i indemnul adresat
dCUil; ostagilor de a lqpta cu 'dirzenie, reeditind exemplul pilduitor
Profunda ancorare a revistei'in eveniment se ilustreazd 9i al antecesorilor:
prin pr eqte261" cu Prepon-
derenfd ind, deci, o Poezie ,,Iar voi, juni ostagi, ce-n piepturi
o'cazion estetice, ea avind Aveti inimi romAnegti,
valoare tare de sPirit indi- A,pdrafi a |drii drepturi,
viduald:, care insd s-a identificat cu tendinla generald a mo- Ca in timpii strdmose$tl.

Dafi o patrie frumoasd

La urmagii viitori,
Liberd 9i maiestuoasd,
Ca un dulce grrai cu floii"264

Poetul, Gr. Benges,cu, in MarSul LSTT (dedicat armatei ro_

acoperit multe secole de intuneric: mdne),. glori'ficd renagterea virtufilor strdmogegti, chemind
;,Armele rornAne suni
la morbilizarea tuturor forfelor pentru apdrarea pdmintului
pa'triei:
P-ale Dundrii cimPii,
Ele lumii vin sd sPund,
Cd triiesc ai Romei fii. ,,Fala strdbund iardgi inyie,
Sus, romAne, a ta frunte!
ln fiecare piept roman,
I Vocea tdrii a sunat! Cdci dinsu-n suflet 9i-a scris sd fie
Bratul tdu meargd sd-nfrunte Liber pi-n fard-i singur stdpinl
Iataganul incruntat!

Este scris neatirnare lgi lasd plugul, sapa gi carul

Pe a RomAniei stea! gi-n loc de coasd ia pugca_n miini!
Venili toti, cu mic cu mare, Di cu nddejde, nu vrea hotarul
Vd-nchinafi, romAni la eat "zer
Sd i-l mai calce pas de pdgini"265
'
260 Pentiu cunoagterea acestora vezi Bibliogtalia documentard (
In MarSuI roSiorilor de Ia Vede, scris de M. C. Manciu_
catd in cartea de fafd), caP. J.
261 Netea, op- cit.,p.403; Mircea Popa' op'
Vasile lescu, este 'detectabild stdruinla autorului asupra ideii de a
p. 146-147.
' zez vo*i1;a, 1877, 13, nr. 22, p. 255-?56; 1878' 14, nr. 6' p' 33
15, p. B7
zea lbidem, nr. 24, p. 278. Poezia apartine lui N. T. Ordganu.
nr. 285 lbidem, p.zig
263 lbidem, nr. 23, p. 265

u 85
i fi, pdstratd libertatea cu ori,ce sacrificii, aceastd cbnvingere
fiind unanim impdrtdpitd:
,,Privifi steagul li,berdrii,
La el ochiul drag lintegte
Tcit romdnul ce rcbe$te,
Striinct de lingd noi
Acest steag cind se ridicd,
Lacrimi calde din ocfri picd,
$i b6trinii-ntineresc;
Muregul spumat mugegte.
PinduJ tainic se jelegte,
Iar Carpatii se cldtesc.
lnainte dar cu tolii;
Secerafi in cimpul nrorfii,
Su,ta mea de rogiori!
$i pS,gini d-ar fi o mie
Teamd voud nu vd fie:
Voi sunteli nemuritori.
Cdci nu mor cei ce se bate
Pentru-a tdrii libertate"zze
_ Aceeagi temd a libertdfii constituie obiectul Odei la rcs-
bel a lui Vasile Pdun; ca,r,e dedicd poezia ,,martirilor obscuri
ai independentei". Dar sd citdm citeva versuri:
,,E mare sdrbdto,are sub cerul RomAniei!
E nunta Libertdfii! e moartea Tiraniei!
E mare sdrbdtoarel
Un dant nemdrginit
-
Se-ntinde pe mina Gigantelui strivirt.
$i tunul cu-a lui voce fierbinte gi profundd,
266 lbidem, Sublinierea versurilor ne aparfine.
$i-a repezilor arme clangohre furibundd,
$i-a Dundrei largi valuri, ce saltd. gi plesnesc,
Cind bornbele stridente in creastd-le izbesc,
Tot cintd gi-ntoneazd un imn de sdnbdtoare
La nunta Libertdlii cu bravele popoare"267
De menfionat cd autorul a fost impresionat de faptul cd
dgj.a a._ cdzut prima victimd in rdzboiul pornit ,impotriva Tur-
ciei, cdreia ii aduce un binem,eritat omagiu:
,,Din cimpul d,e bdtaie pornegte c6tre cer
La sunet de fanfaie, prin limpedele eter,
O formd radioadd cu-lanuri (in)coronatd, -
$i-n bralul nem'r.rririi cu drag e legdnatd.
RomAni! e blindul suflet al primului martir!
E primul ce s-atinse de-al Gloriei potir.
Romanil el e Viteazul, trirnis de Nafiune
S-anunte Libertatea la marnele strdbunerz6s
B, A. Vinegiu prevestegte infringere,a otomanil,or, datoritd
vitejiei soldafilor romani ,Si rusil
,,Lupta este-nvergunatd:
Bravi soldafi de vitejie,
, Mor culonoarea nepdtati,
Pentru scumpa lor moqie!
Luptd rusul gi romdnul,
:
Luptd eroi(i) amindoi;
Se va duce dar pdginul,'
Se va duce dintre noi,,,
Acelagi riutor i9i tranqpune in versuri convingerea cd Ro-
mania este viabild gi viitorul ei va sta sub semnul libertdfii:
,,Vei trdi, o Romdnie,
Lingd fdrile vecine,
Liberd, cu bucurie,
Fdrd grije gi suspine.
267 Ibid.em, nr.27, p. 3L3
268 lbidem, p. 314
87
 .-._

Raze vii gi luminoase I.ar din a lor eenuSd. acu1i va sd rdsard

Vei trimite-n Orient Cereoscc libeilate unind pe lrafi cu lrcIi'21t
Iar prin faptele-ti frumoase -
Vei luci ;i-n Occident..."26e
lntr-o altd poezie, intitulatd Luarea Rahovei, dedicatd poezia
La

tinerii
i"H:H'",H,JXt:
,,so,l,dafilor romani", B. A. Vinegiu evocd figura lui Mihai Vi- El rinchind, deci,
teazul., voievodul unificator, care a cuc,erif cel dintii Rahova libertd e versFri:
- la tur,ci: fi mindru d.e urma$ii sdi, ce
gi crede poetul poate ,au
- iardgi
luat cetatea de ,,S-aud imnul bucuriei, imnul sfint de libertate
r
Intonat de-ateid carii de popoare_s admirafi!
l ,,O! umbrd neuitatd, Sd salu,t mErirea fdrii,. sd salut sfinta drepta,te
Mihai, al nostru tatd, Sd salut sfinta dreptate 9i pe liberii mei frali! ..."zze
Plivegte strdnepolii, cum demni sunt de strdmogi!
i Unde odinioard un veritabil erogiu aduce A,matei romane transilvdnea-
Fdcugi tur,cul sd moard, nul _Ionifd Scipione Bddes,cu, fost elev al gimnaziului ,,Samuil
' Iar filfiie stindarul romAnilor voiogi! Vul.can" din Beiurg:

Nemuritori fili dard ,,Bravi copii ai RomAniei, mindri v,ali intors.

Eroi, cu dor de fard V-ali'intors cu steag,ul fdrii rupt . , . dar tot frumos . . .

$i mergeli inainte, c,u"al vostru tare piept: Mai frumos decit fusese, cdci, de vulturi dus,
O lume vd privegte, Steaua.., dugmdniei sub el a apus.
Cununi ea vd-npletegte'2zo gi-ali adus ne,atirnarea fdrii, dragi copii,
$i virtutea ostdseascd, $i ,trofee mii.
Petru Dulfu ,ag,eazd Cutnuna de laur pe fruntea vitejilor Tara mindrd vd salutd. ,. Doru_i s_amplinit:
ofileri. gi soldafi romanir car,e au sporit, prin faptele ,lor de ,Bravii copii ai RomAniei, bine afi venitrr2?o
)
vitejie, renumele ldrii lor:
Indemnindu-i pe romanii de pe ambere vers,ant,e are
,,Voinici, la suflet ageri, ce-n lupte singeroase pafilor sd adune ,,Scame pentru cei rd.nili,',Iosif Vulcancar-
re_
Combateti tirania cu brate de eroi!
il Fii scurnp,i ai Romdniei, 9i fala'glorioasd liefeazd de fapt ideea de unitate gi solidaritate dintre frafi;
I

A-ntregei romdnime mdrite azi prin voi'.

ll
,,Asta-i lupta cea mai sAntd,
Finalul poeziei surprinde prin modul cum autorul i,$i ma- Tofi cu fald se lovesc;
l nifestd spiritul vizion,ar, el fiind convins cd numai prin uni- Cd.ci un dor pe toti incintd;
rea tuturor' romdnilor libertatea nalionald va fi asiguratd: Y iitorul romdnese!
' Tofi romAni-n orice parte
,,Cdci sus colo printre stele trdi-vor dingii iard O privesc c_un cug.et sAnt;
Cu-a gloriei cunund etern incoronati. . .
271 lbidem, nr. 51, p. 601
26s lbidem, nr. 33, p. 388. Am citat din poezia Lupta, 272 lbidem, lB7B, 14, nr, 1, p. 3
270 lbidem, nr.48, p. 567 273 Ibidem,
nr. 79, p, 504
88
 i

Tofi romd.nii idu azi patte, asemenea material --, gi iatd cd s_a degteptat gi lira
noastrd
nationald. Zi,arere din Bucures_ti puhliia'nii-mulle"poezii
I
Cu bral Si .cu simfdmint.
inspirate din rdzboiul actua.l,,2it, dio care unele au fost re:
e pildd Oda lta resbel a lui V. D.
Cdci suntem de voi departe, ase
I
Frati din colo de Carpati, zitate
Insi-n ori $i care parte ca're
i
Yd. iubim ca niEte trali. ce ,le
$i-n iubirea cea frdteas'cd mai avea din cdrfile pentru a fi vindute, jumdtate din
_sale,
sgma gltinutd fiind destinatd
Noi nutrim un vis sublim; ,,in IavoQrea soladlitoi romani
Nu-i putere sd ne-opreascd rdniIi"27s.
I

Ce in inimd. simfim! Fdcind o severd analizd a

I

$i-acel vis: o sd.rbd.toare, apdrute in presa romaneascd

I
Ne va lace multumiti..."27a (subl. ns,). remarcd gi parte,a lor rezisten
tere ce o exercitd unele
Ideea unitdtii este exprimatd, cu discrelia impusd de si- Ele aprind gi pe cei mai
tuafie, de amintitul B. A. Vinegiu'in po,e,zia Femeilor romAne, ,in mina mogne,gilor gi fac
l care au desfdgurat o activitate de excepfie: moartea,,28o. G. A. Zamfirol
,,Exemplul este mare. A voastrd conduitd
Reintdregte astdzi pe cel ce-l aStept,ati,
ff il:"rfi:;ffi1,'L I:"'i'"X
"
;
,i
Iar lumea-ntreagd vede, cd ziua mult doritd
Sosi in fara noastrd: romdnii toli sunt trali1"zts.
ma te le rom d ne c ontri bui rd . ri tt"dX "i?i,'rlirt
5i apdrut de curind, fiind abonate 100
l'i,fr tll : :ffir,,"';
a"-"atr"
ii
l Fiind, aga cum am mai s,pus, ocazionale, poeziile din care
prirndria Capitalei. La Craiova "*"-piii"
;
I
am reprodus versurile c,ele mai semnificative, n-au ambitia
sd atingd culmi artistice, ci pre,cum reiese din intr,egul
material documentar publicat- de revistd au 'fost ecoul,
-
unor realitdfi puternice cu care se contfrunta Romdnia, al dri, care cuprindea urmdtoarel
eroismului armatei romene qi al solidaritdlii generale. Mili- Odd ostogrlor romdni,
i
tantismul lor este cel dintii ,elem,ent deml de retrevat. Ca- plugarii, Fralii Jderi,
ra'cterul de mdrturii istorice al acestora este, de asemene,a.
L

MarSul Cdldragilor gi
evident276. zare' anunfa revista cu o intenlie ugor desci rabild, ra librd-
Meritd a fi reconsiderate gi notel,e despre poe'zie, in care ria Socec et Comp. din Bucuregtieai. Sint
s'efac pre,cizdri r,eferitoare la motivele lor de inspirafie, des- "oor"_rrui" date
tinafia so,ciald $i receptarea neoibi$nuitd a acestor,a. ,,Abia m F-amilia, lBT7, 13, nr. 22, p.263;
nr. p. 24, 287
au inceput sd bubuie tunurile romane ardta intr-un -'" tbtdem, nr,
27s
27, p. 324
lbidem,
274 lbidem, 7877, nr. 32, p. 376
280Aron nr. 25, b. Zz2
Densugianu,
215 w. 38, p. 445
Epistole literare, in Familia, lg7y, 13,
lbidem, nr. 37, 435 p.
276Viorel Faur, Stelian Vasilescu, Familia despre riz- 281 Familia,
lgZB, 14, nr.^21, nr. 24, p. 144,9i nr.28, p.
2ez lbidem, 170
boiul de independenld (VI), in Familia, 1976, 12, nr. 6, p. 4. nr. 22, p. tsz, ;i ni 3j,'p.'ii't"'
90 91
t1

despre traducerile poeziei Peneg Cutcanul in limba' germand cartea acestora este, neindoielnic, cea dintii ,lucrare mono-
gi ebraicd283. La rfinele anului, Iosif Vul'can scrie despre Li- graficd temeinicd des,pre contributia armatei romdne la lupta
teratura rom6.nd in 1878, agezind ,,1a locul' prim"" tocnai p'entru neatirnare a popoarelor din Balcani.
,,poeziile din r'e'sboi" ale lui V. Alecsandri adunate in bro- - Fdtrunzdtoare ni se par gi considerafiile lui Iosif Vulcan
Sura cu titlul Osta$ii no$tri
-
c,are au circulat intens 9i in despre urmdrile rdzboiului gi mai ales cele care vizeazd
rindurile romdnilor din monarhia -, austro-ungard28a. ,,sublima misiune" 'a femeilor romAne. ,,Constat cu fericire
O similard promptitudine a mani'festat redacfia fafd de mdrturise,gte r'edactorul cd damele romdne 9i-au cigti'gat -
lucidrile istoriografice, ce incercau sd trateze vasta proble- un titlu nou. .. Pe cind-,tricolorul, romiln fitrfiia ,cu fald, im-
maticd a rdzboiului de indep'endenld, cdror,a Familia le face plintat de mina viteazului romdn in vinful cetdfiloi tur-
o utild popularizare in rindul cititorilor ei, ce au sporit cegti. . . femeia romdnd din toate |drile gi plasele incd i9i fd.
considerabit in anii |B77-LB7'8. La inceputul lui 1878 s-a cea datoria. Ea ugura mii de suspine, tre'ga multe rdni gi
e'fectuat un demers oficial in vederea editdrii unei .Isforfi a inchidea ochii ,acelora care mureau p,entru gloria numel,ui
vitejiilor romAne, sarcind ce a fost preluatd de ministerul strdmogesc. Prin faptul acesta aprecia Vulcan damele
instrucfiunii. ,,Aminti.rea sacrificiilor ce arm,ata 5i naliunea romdne 'gi-au inzestrat diadema - cu mdrEelele-,,cele mai
au fdcut se sublinia in documentul , respectiv * . . . in de- scumpe. cu lacrimile de multumitd ale suferinziloruzeo.
-
cursul ,acestui resboi pentru a consolida vechea temelie a Au fost suslinute conferinfe fln ,,folosul" ostagilor romdni
independenfei scumpei noastre patrii, nu 'trebuie niciodatd rdnifi, despre unel'e din acestea afllndu-se insemndri gi tn
sd piard 'din sufletul generafiunii noastre gi a acelora ce ne Farnilia. Vasile Alecsandri a conferenliat la Piatra Neamf 9i
vor urmai'285. Iagi, evident la solicitarea localnicilor2el. De refinut 9i cele
ln, acest sens sint semnalat,e aparifiile celor noud fasci- ale ]ui Al. I. Odobescu, ln Ateneul Romdn din Bucure$ti2e2,
cole din Istorio resboiului din Orient sau Luptele rorn1.nilor, Elisabetei Soreanu2e3 gi ,,inteligentei romdne din Sibiu'2e4. Se
rugilor, muntenegrenilor Si sirbilor cu turcii (,,lucrare perio- face cunoscutd gi aparitia unor noi ziare ce gi-au consacrat
dicd ilustratd"), tipdritd sub ingrijirea lui Aug. Laurian 9i spafiul in mare mdsurd evenim,entelor din Balcani: Res-
cu colaborarea lui I. Manliu ,qi D. Miron286. Afldm totodatd boiul2s,, Dorobanlul gi Plevna2eo '(toate in Bucuregti).
cd la Bucuregti ,,a elit Si se afld de vinzare" brogura lui Alte forme de sprijinire moralS 9i materiald a frontului Si
N. Blaremberg, tradusd gi in limba f,rance'zd, intitulatd Ro- soldafilor romdni rdnifi despre care revista ne oferd in-
m6.nia 6i resboiul actual2gz. Studiul Industria gi resbelul, al -
profesorului bucuregtean $tef. C. Michailescu, apdrut tot tn formalii --- du fost reprezentafiile teatrale pi qpectacolele
1878, a fost anunfat cititorilor28s, ca gi importanta carte a
rnuzicale. ,,Artigtii romdni se scria in Romdnul (de unde
profesorilor ndsdudeni dr. A. P. Alexi Si Maxim Pop, tipdritd Familia preia textull - au organiz'at reprezentafiuni din
incd
-
al cdror beneficiu vin ln ajutorul armatei"2e1. Acestea s-au
la Graz in 1878. Purtind titlul Resboiulu orientalu ilustratu2se, desfdgurat in marile orage ale fdrii. La Craiova ,,au avut loc
283 lbidem, nr. 29, p. 179, m.42, p.270 si nr. 62, p.'402 doud reprezentafiuni: una datd de trupa d(omnu)lui Teodo-
28a lbidem, nr. 98, p. 629. S-a preconizat impdrtirea gratuitd ,,in
armatd" a acestui volum (Ibidem, nr, 40, p. 254). zeo lbidem, nr. 20, p. 119
I z8s lbidem, nr, 3, p. 20 2st lbidem, 1877, 13, nr. 34, p. 406, nr. 43, p, 514 gi nr. 46, p. 550-551
286 lbidem, nr. 10, p. 59, nr. ll, p. 67, nr; 16, p. 95, nr. 24, p. 144, 2n lbidem, L878, 14, nr. 40, p. 254. Una dintre conferintele saie se
nr.27, p. 762, nr. 33, p. 211, nr. 40, p. 254, nr. 42, p. 270 qi nr. 50, p. 323 intitula astfel: luarea Rahovei de cd.tre ogtirile romdnegti.
281 Ibidem, nr. 27, p. 163 2s3 lbid.em, 1877, 13, nr. 39, p. 468
288lbidem, nr. 32, p. 203 zsa lbidem, w. 47, p. 492
28slbidem, rtr. 27, p. 162, nr. 33, p. 211 qi nr. 60, p. 390; Viorel Faur, 2si lbidem, nr.34, p. 407
Prima istorie a rdzboiului de la 1877-1878, in Orizont, 1977,27, nr. 18, 2w lbidem, nr, 49, p. 588
p. 2-3. 2c1 lbidem, nr. 23, p.272

92 93
 rini gi alta de trupa.d(omnu)lui SerEhie,,; in alt loc se
cd Sociefatea artisticd ain bruio"u'a grai afirmd
susfinut o reprc_
-fost
l"ltuti" -,,pentru rdnifii romdni,,, al cdrei de
2000 leize8. o ,,serie. de... ."pt"r"ttafiuni,, """ii-u
t€atrale
organizate cu acelaqi scop de cdtre Comit"t"i c""tr-"t*it au fost
so_
cietdlii,,Crucea Ropie,, iti., eo.rrietti. Aceii"i-ll",i-proa,r,
foarte bune rezurtate",littuo"iut"lss. In,,folosui'-iuilitiito,
at o reprezentafi,e ,,extraordi_
din Bucuregti3oo. La ,Ia,gi, rna,
nd cu trupa sa, ,,o reprezen_
romdnri", realizindu_se suma
tu?Ji
z enta |i e i n,, ono are u . gi-",i
s-a ,,in.cheiat cu un ta6lou " alecrr
Llrf '; : "#,X?:il i,'j "lii;
cu pugtile lor pe $anturi 0nr di
De-asupra, pe ,cer, strdlucea
,,Renagtere,a Romdniei,,, i
romdne cu inscripfiuni:
se ardtard pe scend romdni gi
Romdniei, to{i fldcdi de munte, goimi din C,arpati,,302.
Pe s'cenele din Buc'rep,ti,^Jagi'qi Gala{i a-i5sf-iucata
piesa lui G. sion La plevna3'a.'Notabit este 9i
mare acto ri-gls'tJ-artui
scaly, care a dat _ ,iin frofitul
ospiciului din Craiovq,/ _ o repiez"nialie,
obfinindu- b,ania04. Ce,a mai imporianta icena
a |drii €r 4ai multe manifesidri filantropi_
co:nationa La 3l mai ISTZ, f. Maila ,,u Out
in teatrul cel mare din Bucur,egti o iqprezentaliune extraor-
$ingrd", desigur in ,,beneficiul soldafiior rdni[i,,, l; ;;;; u"
luat parte si aciorii
-Manolescu, Mateescu, UuEi"i"u, ir. fo_
nes'cu qi Dimitrer"qlou.. Redacfia revistei obser"va faptul cd
,,ecLrma mat toli artistii cu talent sunt angaja[i" in aceastd
campanie de sprijinire a efortului general,-Si, -ca ataie, este peanu gi tul
zsB
lbidem, nr. 39, p. 467 dat fln un
2ss lbidem, rrr.28, p. 321
- ro
dafilor Si
3oo
lbidem, nr. 31, p. 369 rndne din um
3ot lbidem,
nr. 38, p.456
302 lbidem,
IBTB, 14, nr. 10, p. 60 308 lbidem, nr. 43, p. 516; 1878, 14, nr.2, p. B
3oa
lbidem, m- 28, p. 770 307 lbidem, t97g, 14, nr,22, p. 132
3oa
lbidem, 1877, 13, nr. 32, p. 384 308 lbidem, 1877, 13, nr. 23, p. 272, nr. 25, p. 296,
3M lbidem,
1.877, 13, nr. 24, p. 284 m. 26, p. 307 9i
nr. 33, p. 393
94
95
 a pe urma concertului din 21 mai lBT7, prilej. Pictorii Iliescu gi Hintea, mai pufin cunoscuti,
ce t in grddina Societdlii romlne d.e gimnasticd crat... un rabtou: c9 represintd -reaactri;-;; au ,,lu_
tl gi a .fost aranjat de Comitetul \enftal de
la Grivifa". M_entiglind. iTest rapi, "roirmul
;;Id;iiil iomani
i
da tii ,,Crucea Rogie" din Bucuregti. La 28 mai mai insistent de oictorul Sza-tmdry,' ;;;pi' .""u
de bdtaie, a vdzui totul, a scfr4J'"L_, ,,s_a aus pJ cimput
,.""rar, $i_n curind _
"_are
se afirmd in Romdnul _ vom'avea oc,aziunea
scenele de glorie nalionald, c d-a admira
Familia igi avizeazd cititorii
,,lucrd la mai multe
ale armatei romdne
Ea reproduce, intr-u
mdnia Liberd rin care era descoperit pictorul Selagearu,
i,
ginar din pdrfile Abrudului, dar stabirit ra craiovi. El-ia""u ori-.
erau tipdrite gi pute'au 'fi procurate din Bucuregti 9i Buda-
pestaaro. Ele au intrat in componenta repertoriilor societdfi- parte_ dintre acei pictori modegti,
,,cari se luptd cu nevoile
lor gi reuniunilor culturale romAnegti din monarhia austro-un- de tot felul gi lucreazd retragi gi.. . nu cautd a cdpd,taiplau-
g_4rd311, fiind cintate dec,enii de-a rindul, p,ind la infdptuirea sele publicului". In ,timpul rdzboi,ului, Selageanu
,,L_u A,i, p"
Unirii din 1918. cimpul de iuptd gi a asistat .la luarea Nicoiolei, upoi,_u
i

Revista lui Vulcan confine gi unele informafii prefioase au,

despre incercdrile alfigtilor vremii de d surprinde in operele
lor aspectele reprezentative ale evenimentului, imortalizin-
d!-_1" p-entru pos,teritate .Aceste documente artistice despre
rdzboiul ,de independenfd au aparfinut unor ,creatori cor_lsd-
crafi, dar gi citorva mai obscuri, ,ce s-au rel,evat cu acest
gos
lbidem, nr, 23, p,
I
la Plevna gi a stat in tabdra cartierului generar de la Grivifa
si chiar la luare,a Grivi{,ei. Nemurfumif numai cu atiti, in
z_iua de 6 septembrie, ,a inaintat fln avanposturi.
. . Intorcin-
du-se la Craiova se duse de mai multe ori tra Calafal gi a
vdzut cu ochii sdi bombar'd.area vidinului de cdire bateriile
romdne. Acum. . . lucreazd la o serie de tablouri, cari au sd

272
lbidem, 1878, t4, nr. 11, p. 68, nr. 32, p. 203
31o
nr. 33, p. 2tLi
Viorel Faur, Stelian Vasilescu, op. cit.9iPentru valoarea

definitiv in congtiinta romanilor din monarhia austro-ungard.

Argumente
ar mai fi destule, noi limitindu-ne Ia-cele consemnate pin_acum.
312 Familia,
tBjZ, 13, nr.45, p.539_540
313 lbidem,
I IB7g, 14, nr. 18, p. 107
96
7 - R5zboiut de independenle
I
97
 represinte bravura soldatului romAn pe cimpul de bdtaie"314.
A ,$i e4pus din ele Ia Bucuregti, dovedind cd ,,nu e llipsit nici
de tal,ent, nici de arta desenului Si a ,coloritulu,i". Dintre
tablourile sale s-a reliefat cel intitulat Atacul osupra redu-
tei Grivifa3ls. Afldm din notele publicate de revistd cd in ca-
pitald ,,a apdrut" un tablou in care ,,Romdnia std m,indrd gi
veseld, tinind intr-o mind stindardul libertdtii Si vdzindu-se
cu ceal,altd pe umdrul unui dorobanl"3l6. Pictorul vienez
Sch'6nber,g a primit o comandd de cinci tablouri, din care
refinem Atacul din 30 august asupra redutei Grivifa, Bom-
bardarea Vidinului in ziua de 15 mai rgi Trecerea Dundrei de
cdtre armata romdnd. Se avea in vedere imprejurarea cd ,,a
luat parte in toatd campania trecutd 9i a 'fdcut in f,afa locului
schifele"317 .Sculptorul italian E. Ferrari, au'torul statuii lui
I. Eliade Rddulescu din Bucure;ti, a ,,fdcut - noteazd re-
vista,- .... o,frumo,asd statuetd ce reprezintd p-un doro-
banf Ia ,dsalt". Aceasta ,,poartd numele Romdnul l.a rGrivila",
ave,a indllimea de o jumdtate de metru 9i putea fi procuratd
de la Roma, din atelierul sculptorului3ls.
Prin aceste insemndri deqpre modul cum s-a reflectat 0n
crealia plasticd ,a epocii rdzboiul de independenfd, revista
ne-a ]ds,at mdrturii documentare ce meritd a fi restituite cir-
cuitului gtiinfi,fic. Ele sint de apr,eciat 9i datoritd faptului cd
au informat cititorii romdni din monarhie despre activi'tatea
uno'r cr,eatori ca Grigorescu $i Szatmary, in a cdror operd
realizdrile inspirate din rdzboiul de independenld ocupd un 32oFamilia, 1877, 13., nr. 21, p. 252 Redactorul responsabil
al revistei
loc realmente importantsle. ngzula sd pubrice ,,in [iecare illstraliune',, ceea ce n-a reu-
---
;it sd.facd, probabil din motive ""iiar-a6'-o
financiare.
321Mircea Toca,. in op. cit., p. scrie F. Morler, in dl cdrui
lbidem, nr. 54, p. 349-350 atelier au fost gravate gi citeva a"tlti". 10g,
314
315 lbidem, nr. 82, p. 522-523 sau sirt artigti diferiti?
t's? .rorna de aceeagi persoand
ar6 lbidem, nt Romdnia Liberd. Numele 322
Familia,1877,13, nr.2l, p. 245 9i nr.,25, p. 293.
autorului nu este expus tabloul pictorului cizdrii de la pagina 298 a. revisiei *" j;_"''aoua Conform pre_
iepean Verussi, c em, r't. 72' p. 462-463)' de un desenator Irancez in tara rb"Lr"i;.-si fie ilustratiune ,,s_a fdcut
3r7 lbidem, rLr. 57, p.372. Primdria din lagi i-a acordat o sumd im- sau gravorul? o problemd pe care n-am reugit F. Meaulre desenatorur
posibilitatea ra
portantd pentru tabloul Atacul din 27 august, cu care prilej a primit sd cercetdm presa franceza airr anii respectivi.
"-"i,i"iaaill"irt""i"a
6otezul focului regimentul al 13-lea de dorobanti (Ibidem' nt, 72, p' 463)' 317. Ele se ,uui',titur"u"d,: Doiobanti, Roqiorr,
ce s-a acoperit de glorie la 30 august 1877. "rriilr!!'J"!Xi"X{;,i,,i.p.
3t8 lbidem, r.lr. 32, p. 203 9i nr. 98, rp. 634. Artistul a 9i trimis la ,"*i;1i,?i"'Toli;"1,1;,1;,.t65 ei nr' 43' p' 50e' Pe prima mai riqureazd
Bucuregti citeva copii dupd original. 325 Mir.cea Toca, op. cif., p, l0g
31e Vezi in acest sens studiul lui Mircea Joca, Rdzboiul penttu o'o Familia,
1877. 13,-nr. 45, p. S33. pentru descrierea a,cestei scene
independenli in opera artistilor contemporani, in Almonah Tribuna '76, ;t" t' Lii t a' b{nt,il "
-
l

Cluj-Napoca, p. 104-115. ffi ultl$" lX?,,?;]t" a,iit f

i' ( p. ssst . ;e* iic i,i.,tna
98
99
 I. vindtor gi infaaterigti; II. vindtor, infanterist $i dorobant;
III, rogior $i cdldra$i; IV, sapor, artilerist $i marinar3z7. Nu- in principal, redactorii revistei
.. Dg."d,rdspindirii -Jespre au fost angajali in
mel,e lui R. C. Woodville este descifrabil pe d'esenul AsaItuI direcfia de informalil r"pti-,popo^r",ri,ri,o-
ruSilor osupra CarsuJui3z8, iar cel al lui G. Durand pe ilustrafia mdn pentru recunoa$terea de cdtre turci
ce reprezintd Adunarea morlilor dupd capitulatea Plevneisze. ropene a independenfei de stat procla-at" ri'maiir.'p"t"ii
nu se poate afirma despre ei cd au p,rivit unitateiai iu-g ilui'razz, ",r-
N-a fost posibild identificarea autorilor ilustratiilor ce poartd eveni-
titlurile: Cattaro, la poalele Muntenegrului, Lupta in strim- li:lt"l:, 4l.r_:9._y.C"tj
fiind de. un singur aspect major al aces_
toarca $ipca, Spinzurarea bulgarilor, Asaltul diviziunii a doua rora, ct, 'dlmpotrivA, se cuvine a sublinia faptul ca in pagi_
romdne asupra redutei Grivila Ia Plevna (probabitr dupd de- nile Familrei au fo.st gdzduite numeioase note ,gi comentarii
senul lui Szatmary), Familiile turce Iug din Rusciuc, Luptd despre armata rusd, c'a irnportani i""to. combaiani. ---'
de cavalerie la Firgos, Rdscu/afi gteci la pindd., Luptd la o Primele relatdri, combinate cu documente (manifeste,
or-
stfimtoarc din Herlegovind., Cetatea pi oragu/ Doboi, Luanea dine. de zi etc.), apar chiar Ain momentul cind
armata
a intr,at pe teritoriul Romdniei, deicriindu_se rusd
unui steag turcesc Ia Doboi 9i Hcdsi Loja inaintea porlilot
orugului Sarajevo provoacd. Ia arme pe bosniaci990. fost p,rimitd de guvern gi popul,afia civild. Mai, modul cum a
Ilustr,afiile rqproduse in Familia au provenit, aqadar, din dovedeqte- redacfia dupd 'trecerea Dundrii ae stdruitoare se
publicafiile europene ale vremii. Ele au fost selecfionate cu rusd.si obfinerea unor victorii, care-i asigurdcaiie--a*rmata o-inaintu."
grijd, pentru a se populariza rfaptele de arme 'ale armatelor rapidd spre sudul peninsulei Baicanice.,,a.Tangardu'aimutei
romdno-ruse gi ale popoarelor balcanice prin intermediul ruse a trecut Barcanul- se' anunla intr-un "-uGriii ,oio
unor im,agini edificatoare, care, degi statice, creau o impre- \amilia -, ,a ocupat pi --
intdrit pasut,lipca gi oragul
sie puternicd, desenele fii,nd riguros gi fidel executate, ceea Gabrovo; de aici caiea catr; - Adfranopole este comercial deschisd.
ce le asigura o mai mar€ receptivitate sociald. Rugii au avut o insemnatd nnvingere in Asi,a"3as.
Interesante, ca materi'al iconografic publicat de Familia, Despre qpe,rafiuniie rusegti p" frontul asiatic apar, de
sint portretele personalitdtilor politice Fi militare, care au asemenea, scurte comentarii. 19 Ele se pdstreart i; tI_it"t"
participat la pregdtirea Si desfdgurarea rdzboiului. Cele rnai obiectivitdfii, atitudine aooptata-l-p" tot par,cursu,l eveni-
multe sint ale conducd,torilor militari rugi gi tur'ci331. Dese- mentglor- petrecute in sudui Dundrii de cdtre redactorul
nele au fost efectuate rin majoritatea ,lor fiind gi sem- -
responsabil a'r revistei. cola'borarea ru-so-ro-a"i-rli-Ji'
nate - proba-bil, dupd portretele apdrute
de cdtre Zs. Pollak, o.ritate, in atenfia redacfiei, u.r*iu 'riina pri-
-Jitito-
- europeand. Desenatorul respectiv l-a ajutat in munca plezerrtitii
l
in presa rilor intr-o lumind adevdratd.
sa tipograficd pe Iosif Vulcan, prirrind gi remunerafie pentru Atunci crind in pr,esa din monarhie
aceasta332. ce tncearcd, sd defdimeze armata rusd, sint inserate articole
Famiffa
teriale prin care apdrd onoarea acesteia, publicd ma_
i 327 lbidem, nr. 48, p. 568-569. tribufia Ia iupta antiot omand, de eliberare stabilindu-i con-
Balcani. O evidentE preferinfd manifestd a
s28lbidem, Irr. 52, p. 617 popoar,elor din
32slbidem, 1878, 14, nr. 5, p. 29
330 lbidem, 1877, nr. 33, p. 389; nr. 39, p. 461; nr. 41, p. 485; nr. 50, dfiferii rugi, ale cdror portrete sint rqprodus edacfia e in
fafd de
p. d93; nr. 51, p. 605; 1878, nr. 1, p. 5; nr. 62, p. 400; nr. 73, p. 460; cindu-se totodatd cunoscute citeva date din revistd, fd-
nr. 76, p. 485; nr. 82, p.521 qi nr. 86, p. 545 tora, cu accent pe carier,a lor mili tard. Dupd
biografia aces-
33r Vezi Bibliogralia (anexd), capitolul II, litera
$ cd,derea plevnei,
332
De o reald utilitate ar fi un studiu asuipra reproducerilor din armata rusd inainteazd spre sud, infringind rezis,tenfa
Familia (,portrete, ilustralii etc.), deoarece sint foarte numeroase 9i exce- lor, care invinSi fiind Si de cd tre armata romdnd ce acfiona turci-
lent realizate sub raport tehnic. Intocmirea unui album cu acestea, avind pe frontul din nord-vestul Bulgariei, ,au cerut incheierea
in completare o bibliogra,fie integrald a lor, este de o stringentd ne-
cesitate.
3s3 Familiq., LBTZ, tJ, nr. 28, p. 335
r00
i
r0r

l
 armistitiului de la e acfiune diplomaticd a Rom^niei a fost justificatd,
Ia reintoarce,re, a e lucrurile au luat o tu.rnurd ,r"ugt"ptuta. deoarece
dovedindu-se a ,fi c ficii pe cimpur d'e luptd ;il#-;;;t"i;;;ri_
istoricul
note despre intim "on.itia" a anuluiDan
a urmat gre'aua bdtdlie-dipromaticd Berindei
rcTe,--iici -
in-
mente. dependenra a mai trebuit odatd cu.ceiltd in curiseie-iabine-
Fdrd indoiald cd gi materia- telo,r europsl2s'l386.- politica expansionistd a marilor puteri
lele care se referd I r impotriva europene' se manifestS gi cu acest prir'ej. Informinau-se
aes-
turcilor, precum gi iei fafd de pre aranjamentele din curise, care preced tratativet"
a"-puce,
situafia din Balcani. adresa rna- guvernuj romiin gi-a fdcut cunoscut re,fuzul 55,roaz, fapt
ta
care redaclia Fam,iei surbscri'e, ardtind totodata pe
confe-
pagnic temeiazd aceastd atitu,dine hotdritd a statului romdn- o" l" in-
ori de- Dupd incheierea armistifiului, Rusia a fdcut pregdtiri pen_
i

area cu tru tralatul de pace, semnat ia San Stefano, -ig -]L,nr"u-

l
armament mo,de,rn, capacitate,a tacticd 9i de luptd. Calitdfi,le i"
rie 1878. Conditiile impuse d.e aceasta Turciei i" pioa",
ofiterilor turci, ca spre exemplu cele ale generalului Osman nemultumi-ri, Anglia gi Austro_Unqaria
Paga, sint evidenfiate in mai multe note, ceea ce inseamnd aur_
acordul. Mai mult, Anglia gi-a trim"is flota"xfri*i"J"_Si-
ih Varea i.Ieagra
cd in revistd toli participanfii la evenimente sint tratali cu pentru a exercita presiuni asupra Rusiei3a8.
probitate.
Red,actorii au evitat, pe cit a fost posibil, subiectivismul, . Marile puteri
terminind-o
europene au int,ervenit pe lingd Rusia, de-
sd accepte organizarea unui
conferind publicafiei pe care o tipdreau, mai cu seamd ru- s-a desfdgurat Ia Berlin, unde -- Ia 1 iulie "o;-;;d;;]
i

bricilor de informa{ii, un evident caracter docu,mentar. Par- tgy8--_--; "ur"

tea respectivd a revistei este consideratd, pe bund dreptate,
o ,,arhivd culturald" neindeajuns cercetatd, care contine date
lt mul'tiple gi extrem de valoro,ase sub raport istoriografic des-
pre epoca in care a apdrut, ponderea avind-o cele referitoare
la viafa cultura,ld 9i po]iticd a romdnilor.
Incontestabil, un capitol distinct al preocupdrilor redac-
fionale ,are ca obiect tratativele de pace ,pi urmdrile aces-
tora, deosebit de importante pentru popoar,ele din sud-estul
Europei. Informafii diverse apar i,n revistd despre acest as-
pect incd din perioada tatondrilor, a propunerilor turcegti,
neacceptate de Rusia, care ,igi manirfesta deschis intenfia de
a-gi impune cu ,autorita,te punctele de ve,der,e. De remarcat
faptul cd din aceastd etapd, a demersurilor incerte, guvernul
romdn a transmis o ,,depegd" I,a Petersburg, in, ,,care igi ex-
prima dorinfd ca la eventuala incheiare de pace gi Romdnia
sd Iie reprezentatd prin un delegal"aas (subl. ns.). Aceastd
sBE lbidem, 1878, 14, nr. 39, p. 247-J48, nr. 13,
335 Ibidem, nr. 5, p. 3l
l
semnat tratatul de pace in forma definit,i,vd, .uiu .oitio"u fost
unele modificdri in ce privegte clauzete teritoriale.
Mo'dul cum au decurs lucrdrile Congresului
refinut atenlia redact^o^rilor Familiei, car,e irideformulaserd la Berlin a
opiniile in comentariis3e, real,mente demne d.e inter"saa0. [g
plecat la Berlinsal, ca. repr,ezentanfi ai nomaniei, -pii_"i
nistru Ion Brdtianu gi ministrul de externe Mihail icoqalni_ _i-
ceanu. In ziua de 8 iunie rez8, aceit; ;i;-;;;'Ia"iX'"",o
scrie revistei un corespondent local _ ,,a tost suifiins ta
336
Dan Berindei, op. cil.
337 Familia,
tB'B, 1.4, nr. 10, p. 59. Opiniile lui D. Ghica, M. Kogal_
niceanu gi v. A. urechia in aceastd ,,che5tiune, sint consemnate
mdrul 11, p. 6I in nu-
p. 29, nr. 15, p. 92
34r C. C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, op. cit., p.637_63g

tu2
:
r03
 gara din Orgova prin corul romdn de cintdri din Lugoj cu narhia austro-unga
o clntare nalionald toarte trumoasd.. Eminentulbdrb-af de intr'a in e.i"i"
-ii are. Pentru a
tate si r" irr-iu li" Pentru liber-
in iat'a;;"il;; ;" fiei otomane,
te materiale despre eroica re-

Desigur, redacfia fdce,a astfel cunoscute momentele ce]e

mai insemnate ale demersurilor diplomatice romdnegti.
Discursutr lui Kogd,lniceanu, noteazd revista, ,,a fdcut m,are
impresiune. Strdinii... au putut gi de astd datd sd se con-
i vingd, cd fdranul de I
gi triumldtor in arcna
care ar Iace onoare oti
lucrdrile congresului s
acestuia ,,nu indestulesc pe cei interesafi. Cestiunea orien-
tald
- se scria in ziarul Romdnulsas, de unde este pr,eluatd
de revistd aceastd apreciere nu s-a rezolvat aga cum ar
fi tre,buitr346. -

'

prejurarea_fiind pe deplin expl

$orat. Austro-Ungaria, care s-a strd,duit sd obfind noi teri- trugd idealul de ribertate aI unor popoare
torii, a primit spre administrar,e Bosnia gi Her[eEovina348. Era mici dar temerare,
ntitelor tendinfe expansioniste.
firesc, deci, ,c,a Iosif Vulcan sd ,a,firme cd prevederile pdcii ,armatei generalului Szapdry
se ,traduc in realitate ,prin putere armatd"34e, deoarece mo- ne retragerea, evident ,,in nigte
3a2 Familia, 1878, 14, nr. 42, p.271-272 Cu altd ocazie, revista aduce la cunogtinfa cititorilor
3a3 lbidem, nr, 46, p. 300 despre rdzboiul de eliber,are nafionald, precizind gtiri
-iclstea
3aa lbidem, nr. 48,. p, 312 ca
345 lbidem, nr, 50, p. 350
324 lbidem, nr. 56, p, 36i
3!8 lbidem
p. 384, nr. 60, p. 391, nr. 61. p. 396
3a7 Dobrogea, care a fost incorporatd Imperiului otoman in 1417, a
revenit la patria mamd. de mobilizare?, se intreba
3aB
fstoric Romdniei, IV, p, 637--$38 i.i"_ (Ibidem, nr. 65, p. 420),
l

l
us Familia, 1878, 14, nr. 53, p. 339 iului.

r04
I
105

l
i
 apdratd cu eroism Si abnegalisns'356 (subl. ns.).
Familia publica ,aceste rinduri in condifii nu tocmai obiq-
nuite, deoarec,e a fost nevoitd sd depdgeascd vigilenla cen-
zurii din capitala Ungariei. D,acd acum ea aduc-e cuvenitul
elogiu luptei Bo,sniei gi Herfegovinei, reugind sd evite rigo-
rile obignuite ale cenzurii, in alte materiale este nevoitd-sd
s-crie aluziv gi ceva m,ai mult despre pacificarea acestora.
Oricum, redactorul responsabil al revistei a manifestat o re.ald
infelegere fafd de strddaniile de a-$i pdstra independenla a
celor doud popoare slave din Balcani, care se inscriau fln
eforturil,e gener,ale de em,ancipare a popoarelor din sud-estul
Europei $i, cu deosebire, din multinafionala mon,arhie aus-
tro-ungard. Ea a demascat, totodatd, tendinfele de cotropir,e a
unor noi teritorii, puse in evidenfd atit la tratativele de Ia
Berlin cit gi dupd acestea, prin ocqpareia cu forfa armelor
a Bosniei gi Herteigovinei, ca sd ne referim numai la aceste
teritorii.

An,aliza materialului do,cumentar referitor la evenimen-

tele din anii 1876-1878 aflat in paginile Familiei confirmd
adevdrul cd la rdzboiul pentru cucerire,a independenfei de
stat 'a Romdniei au participat, prin diverse forme de mani-
35a lbidem, nr, 67, p. 432
355 lbidem, nr. 70, p. 451
P56 lbidem, nr. 72, p. 462 .-fn mod prioritar este urmdritd desfdgurarea oper,afiunilor
militare din su'dur Dundrii, cu scopur de a evidenlia. inir-un
r06
rc7
 chip obiectiv, contribufia armatei romdne, eroismul gi vir- noastre spre atfumarea liberd, d.e sine sfdfdtoare,,35r. Exis-
tufile acesteia. tenfa statului neatirnat romdnesc a dat p"G-ic'impuJs
A;,a cum am mai afirmat, aceasta este coordonata princi_ ""
mipcdrilor soci'ale gi politice ale romdnilor'din-piovinciile
pald a preocupdrilor redacfionale, completatd ae populari_ asuprite de strdini. Aceste,a au culminat cu marile'acte-lsto_
rice din martie, noiembrie gi decembrie 1g1g, s_i-i".n"_
unor materi,al,e necesare sus_ iat procesul de formare a staturui nafional "i"O
lor gi famil,iilor acestora. In ,rnitar- ro-arr,
rezultat firesc al evolufiei istorice, al iuptei a"-
ritate cu ca;uza nafionald a poporului nostru. "lu""ii u
cum rezultd din nurneroasele
ate ,de revistd. 35? Nicolae
surprinzind cu fideritate s iarea de spirit a popuraliei ro- politico-ideologicd.
mdnegti aflatd sub stdpinire strdind, Famili,a se constituie structor conqtient
intr-o import,antd mdrturie istoricd despre unitatea curtur,ard $i aI comunismul
Culturii Socia/isle
gi politicd nafionard, ceea ce ne-a indemnat sd ,accentudm
asupra acestui capitol din existenfa ei. Ind.icele bibriogralic,
pe care-l tipdrim ca anexd la prezentul studiu, este ui
ficator 'argurrert in aceastd direcfie, ariniindu-se surs"ioreoi-
in-
formative despre eveniment,ele la care ne referim.
- Realizin'd in paginile sgle o veritabild cronicd. a tdzboiului
de.independentd (rgrr*rg71), Familia a fertilizai
nafionald a locuitorilor romdni aflafi sub ,a5sp11re "o"siii"tu
sirdind,
cdror'a le-a sporit increderea tn viiiorur poporului nostru,
stimulin'd ,lqpta lor pentru infdptuirea unitdtii curturare gi
politice.
, Revista lui Iosif Vulcan, este, de asemenea, un valoros
izvor istoric despre m,anifest
a'le populaliei romdne
|ilor. Ea ne intdregte
sitdli istorice, ca o,bfi
tr'egmlui popor romdn, care gi-a strins puternic rindurile fln
acetre momente hotdritoare, materializindu_gi astfel voinfa
sa de unitate 9i libertate.
Ca izvor istoric, Familia confirmd faptul cd Independenfa
a fost cuceritd
'cu arm,a in mind, prin mari sacrificii gi jertfe
de singe". Suver,anitatea de stat a Romdniei q reprezeritat o
incununare a ,,unor ndzuinfe pi lupte de veaburi ale popo_
rului romdn", avind neindoielnic ,,o prolundd inriurire asupra
intregii dezvoltdri a societdlii rcmdnegti pe calea progresului
economic pi social, deschizind largi orizonturi naliunii
r08
 NOTA

Lo trqnscriereo titlurilor de moteriole om respectot in rutotul textele

originole, deoorece nu om socotit cq fiind potrivitd mode.rnizoreo ocestoro.
Frimul copitol se referd ro.evenimentere din rg76 in Borcon,i, core ou
fost un preombul q| rdzboiului ruso.romdno-turc di,n lg77-ig7g. Cel de_ql
doileo ,copitol, 'porteo esenliold q indlcelui bibliogrof,ic, include orticolele,
poeziile, ilustroliile gi diversele c,onsemndri despre rdzboiul de independenld
ol Rom6niei, precum gi olte ospecte legote de qcesto.
Publicind ocest indice, credem cd purnem rc dispozifio cercetdtorurui un
irnstrument de lucru, contribuindr totodotd lo imbogilireo bibliogrofiei
de re.
ferin!d,

i
 INDICE CRONOLOGIC
AL MATERTALE_rg_B DESPRE RAZBO|UT
cucERrREA rNDEpENDrnrtEr riE
..-
PENTRU
A ROMANTET ApARUre in Herirs-rn'rnM[rA siii''
(1876_rs7sl

L ARTlcotFr N.o-_IEr. g_g!,lENTARil

St ITVSTRATI REFERTTOARE
rA EvENTMENTETE orN ahrcenrin'ibiil. -.rrrv
A) PES!4!!i{REA RAzBoturut ANTtoToMAN
pARTrcrpAREA
sr siRBu_oR rn etEjnii-"

B - Rdzboiul de independenti
il3
 28. Armot'o s6rbesco (nr. 30, p, 358)
29. Damele s6rbe (nr. 30, p. 359) 346'
30. Scirile din urma de pe campulu de resbelu (nr. 31, p. 371) ss8)
31. Scirile de pe campulu de resbelu (nr.32, p. 382) Vrbitio (nr. 32, p. 3g3)
32. Retrogerile sebiloru (nr. 32, p. 382) de Muntenegru (nr. 49, p. 569)
33. Cniozevotiu (nr. 32, p. 382)
34. Urmareo ocestei botolii (nr 32, p. 382) p. 610)
35. Porteo resorit6no o Serbiei (nr. 32, p. 382) c) ATTTUDTNEA tt AcTtuNil.E poUTtcE ALE ROMANIE|:
36. Lesjonin (nr. 32, p. 382)
37. Cernojeff (nr. 32, p. 382) p. 35)
38. Ciolocu Antici (nr. 32, p. 382) p. 71)
39. Sciri/e mai n6ue (nr. 32, p. 382) nt
40. Storeo Romaniloru din Serbi'o (nr. 32, p. 383) tot'
41. Cernajeff (nr. 32, p, 383)
utf''o'
lu de observotiune (nr' 27' p'
42. Scirile din urmo, ce primimu de pe compulu de resbelu (nr. 322-333)
32, p. 383) 7, p. 323)
43. Ca ce lupto serbii? (nr. 32, p. 384) r. 28, p. 334)
44. De pe compulu de resbelu (nr. 33, p. 396) r. p9, p. 346)
45, in fovorulu insurgentiloru sirbi (nr. 33, p. 396) . 347)
46. De pe compulu de resbelu (nr. 36, p. 431)
47. Romonii din ormot'o serbo (nr. 36, p. a31)
48. ,,Frotii serbi" (nr. 36, p. 431)
Serbio (nr. 34, p.nn
49. Florentinulu (nr. 36, p. 431)
50. D/u colonelu Cotorgiu (nr. 36, p. 431)
Serbi'o in Romoni'o (nr. 35,
51. Milon (nr. 39, p. a66) p. 4a3)
52. Sciri din urmo (nr. 39, p. 466-467) (nr.40, p.4gO)
53. Pentru ranitiloru serbi (nr. 43, p. 515)
-ojutororeo
54. loonu Risticiu (nr. 51, p. 605) 2, p.502_503)
55. loonu Risticiu (nr. 51, p. 609)
56. Cernajeff (nr. 51, p. 610) , p.515)
p. 51s)
B)
p. 527)
DESPRE MUNTENEGRU SI HERTEGOVINA.
rilBrnnie NAIIONALA:
LUprA ACESTORA DE . ss1)
(nr.48, p. 575)
57. Morcu Emilionu, Muntenegru $ locuitorii sei (nr. 1, p. 4-6) p. 559)
58. Muntenegrini (nr. 1, p. 5) . 610)
59. O omozono n5uo (nr. 4, p. 47)
60. Pentru compulu luptei (nr. 6, p. 7'l) D) TURCIA 9I COMPORTAREA ARMATEI.OR
SALE iN TIMPUL LUPTEIOR:
61. Armot'o montenegrino (nr. 26, p. 310) 94. Detronoreo sultonu.lui Abdul_Aziz (nr. 2p, p.
62. Soci'o principelui de Muntenegru (nr. 26, p. 311) 263)
63. Trupele montenegrine (nr. 27, p. 322) 15. Qin Constontinopg/g (n.. ia,, p. iAn
96. Suttonutu Murod V (ni. 26,
;.:Gj
lt4
lt5
 97. Armat'o turclsca (nr. 26, p. 310) F) ASPECTE DIVERSE TEGATE DE S|TUAT|A CREATA
98. Sultonulu Murod V (nr. 26, p. 311') lN MTCAN|:
99. Trupele turcesci (nr. 29, p. 346) l.stori'a septemonei (nr.25, p. Z9g-299)
13^O.
1@. Despre ormot'a turc6sco (nr. 30, p. 358) 13'1. hvitore de prenumerotiu e Io,,Fomilio.; (nr.25, p.300)
132. Resc5l'o se respondesce (nr. 26, p. 311)' -'
r- --r
101. Scirile din dilele trecute (nr. 30, p. 358)
133. Depesiele de p.e campulu resbelu (n'r. 27, p. 3ZZ)
'-' ---'
'1O2. Post'a din urma (nr. 30, p. 358-359)
103. Osmon posio (nr. 30, p. 359) lS_!. puea luptele de.pon'ocu (nr. 27, ;.3231'
135. Evenimentulu celu
1O4. Osman posio (nr. 34, p. aO7) 136. -moi _import-ontu 1ni. Zl, i. SZSI
105. Erosi sultonu noul (nr. 35, p. 419)
i (nr. 29, p. 33a)
1s7. 46)
106. Adeverqt'o sobio o lui Qsmon (nr. 35, p. a19) 138. 9,-p. 346)
1O7. Sultonulu \bdul-Homid (nr. 37, p. 442-443) 139. (nr.29, p. 3a6)
1O8. Murod V (nr. 37, p. A4'3I 14O. n compiol (nr. '33, p. 396)
1O9. Celu d'ontdiu parlomentu turcescu (nr. 45, p. 539) '141. Vine muscalulu! (nr. 36,5 a31)
110. La Constqntinooolu (nr. 49, p. 581) '142. Putereo ormoto o Russiei (nr. jA, p. a55)
41, p. 491)
E) REACTTA AUTORTTATIrOR STATUTUI DUAUST FATA DE EVENTMENTETE u (nr. 43, p. 515)
DtN BALCANI, A UNOR GRUPAR|, PERSONAUIAfl gt pUBHCAJil: p. 527)
, p.527)
111. Diet'a Ungoriei (nr. 25, p. 229) . 53e)
112. Gen. Klopka (nr.26, p. 311) p. 539)
1'13. Tisza K1lmdn (nr. 26, p. 311) . 5s1)
114. Pozirea ironthierei oustro-unguresci (nr.26, p. 311) . 563)
'115. Fontasmagorio ungur6sco (nr.26, p. 311) 7, p. 563)
p. 573-574)
116. Mileticiu oresfotu (nr. 26, p. 311) ilori mari (nr. 49, p, 596_597)
117. Mileticiu (nr. 27, p. 323) e (nr. 49, p. 5gg; nr. 50, p. 6OO;
118. Doco-romonistii din Ard6lu (nr. 28, p. 335) nr.
119. Gen. Klopko (nr. 28, p. 335) 155. H., (nr, 50, p.Sg7)
'12O. lntervenliunea (nr. 29, p. 3a7) 156. Cri 5J: p. 619)
i
121. Erosi o orestore (nr. 30, p. 359) 157. No '
nr. 52, p. 619)
122. Generolulu Strofimirovici (nt. 32, p. 383)
123. Din Transilvani'o (nr. 32, p. 383) il. ART|COLE, pOEZil, ggllSEMNARt $t trusTRATil DESPRE
-
124. Arestori noue intre s6rbi (nr. 34, p. aOTl RAZBOTUL DE TNDEPENDENTA gl nlrr nspecie--'
i i
125. Demonstrotiune in favorulu turciloru (nr. 42, p. 503) TEGATE DE ACESTA APARUTE IU EruII 1flN-iEiE
126. Simpotii turcesci pentru mogiori (nr. 42, p. 503) A) CRrZA OR|ENTATA:
127. Diet'a Ungoriei (nr. 47, p. 563)
128. Tinerimea mogiora (nr. 50, p. 598) 158. Oglind'o lumei (nr. 1, p. 1O-11)
159. Ignatietf , Solisbury gi Sovfet posio (nr. 2, p. 23)
1D. Deputotiunea tinerimei magiore (nr. 52, p, 619) 160. Oglind'o lumei (nr.2, p. B-Za)
t16
ll7
l:

161 Oglind'o Iumei (nr. 3, p. $-34) '197.

Oglind'o Iumei (nr. 4, p. 46) 19' P' 228)
162.
163. Oglind'o lumei (nr. 5, p. 58-59)
1g8' 19, p.2281
164. Oglind'o lumei (nr. 6, p. 7O-71)
1ss.
165. Oglind'o lumei (nr.7, p. 82-83)
166, Din stroinetote (nr. 8, p.94)
?y
zvt.
3;,i;"?ii)cnr. 21, p. 24e_251)
ntiei romdne (nr.21, p. 252) -
167. Oglind'o lumei r. 9, p. 106-107) C) CONTRIBUTIA ARMATEI ROMANE
168. Oglind'a lumei r. 10, p. 118) tA INFRINGEREA TURCILOR:
169. Oglind'o lumei nr. 11 p. 130-131) p. 238)
17O. Tulburarile din (n. 12, p. 144) r.20, p.239)
17'1. Cris'o orientola (n r. 14, p. 167) r.20, p.239)
172. Oglind'a lumei (nr. 15, p. 179)
sci 23 moiu (nr.2A, p. 24O)
173. Oglind'o Iumei (n r. 16, p. 190-191) p. zao)
174. Qglind'o lumei (n 17, p.202-203)
'175. Sciri Ie moi n5ue (n r. 18, p. 215) , p.24O)
, p. 240)
mbe (nr. 21, p.251)
B) MANTFESTART ROMANESTT CE PRECED PROCTAMAREA |NDEPENDENTE| p' 252)
DE STAI I,A 9 MAI 1877: 211. Armot'a romlno (nr. 21, ,V;flt'
176. Vecinii (nr. 1, p. 11) ?1?. P L. Bionu, Scrisori din Bucuresti 1nr. 22, p.260_261) ''
177. Studentii universitotii din Bucuresci (nr. 4, p. 47) ?11. B_.A. Vinesiu, Scrisori din poris (nr. 22, p.'[Al_iAZ1-
214. De lo Dunore (nr. 22, p. 262) '
178. O insulo, romono (nr. 8, p. 9a-95\ 215. Esplosiuneo monitorului turcescu (nr. 22, p. 262_263)
179. O brosiura politico (nr. 8, p. 96, 2"16.
'18O. Medicii romdni din Bucuresci (nr. 17, p. ZO3l p' 263)
217. ,,Serfi, (nr. 25, p. Z9g)
181. Sfudentii romdni din Poris (nr. 17, p. 203) Z1g.
'182. Port'o (nr. 18, p. 215)
183. Corpurile legiuitoore ale Romoniei (nr. 18, p. 215)
21s. ,.,i?,'3). rrrl
184. Studentii romdni din Paris (nr. 18, p. 215-216) p. ze8l
185. Cronic'o resboiului (nr. 19, p. 225) , p.298,)
186. Bucuresci 18130 225-226)
sio (nr. 26, p. 31O)
187. Braila 25 oprilie p.226)
188. Reni 22 aprilie ( (nr.26, p. 310)
.226, p. 311)
189. Bucuresci 21 op 19, p.226-227')
19O. Bombardsreq intre Colalotu gi Vidin (nr. 19, p. 227) 27, p. 323-324)
323)
191. Lupt'a de Io Oltenitio (nr. 19, p.227)
3)
192. Armot'o romdno (nr. 19, p. 227)
193. Esplosiuneo unui monitoru turcescu (nr. 19, p. 227)
r.27, p. 324)
romdne esfe f6rfe escelenfo (nr
194. Unu vaporu austriocu prinsu (nr. 19, p.227-228)
195. Domnitorulu Corol I (nr. 19, p. 228) 23"1. Bucuresci, 16 iuliu (nr.2g, p. 334)
196. Bucuresci 16 rnoiu (nr. 19, p. 2281 232. Turnu Mogurele, 17 iuliu (nr. 2g, p. 33a)
1t8
tt9
 !!!. !c;rj de pe compulu de resboiu (nr. 28, p. 33 )
234. Bailesci, 10 iuliu (nr.28, p. 335)
235. Colofotu, 4 iuliu (nr. 28, . 335)
236. i1 cdtu pentiu trecerea ormatei'romdne (nr. Zg, p. 336)
237. Revisiunea Constitutiunii romlne (nr.28, p, 336)
238. Trupele romdne ce cru luotu porte Io ocupareo Nicopolei
(nr .29, p. 347)
239. D. M Cogalniceonu (nr. 29. p.3a7)
24O. Totu despre luorea Nicopolei (nr.29, p. 34n
241. Roniti aduSi lo Bucuresci (nr. 29, p. 3a7)
242. Ordinu de di pe brigoda (nr. 30, p. 357)
243. Pioon'a, 23 iuliu 1877 (nr 30, p, 357)
244. Bucuresci, 13 iuliu 1877 (nr. 30, p. 357)
245, S'.o respanditu scireo, cd ormat'a romino oru fi ocupotu
Nicopoleo (nr. 30, p. 358-359)
246. Moi nou. Nicopoli,2g iuliu (nr.30, p, 360)
247. Mai nou. Poion'o,24 iul. (ni. SO, p. 360)
248. Poion'a, 31 iuliu (nr. 31, p, 370)
249. Orsiov'o, 7 oug. (nr. 31, p. 370)
250. Noue steguri romdne (nr.-32, p. SgZ)
251. lnaltul ordinu de di (nr. 32, p.382)
252. Prinsonieri turci (luoti de ormoto romdnd) (nr. 32, p. 382-
383)
253. Cooperorea ormotei romdne (nr.32, p. 383)
254. DIu ministru Cogolniceanu (ni. 32, p.'384)
255. Poporul gi ormot'o (nr:.33, p. 394-395)
256. Intrareo in octiune (nr. 34, p. 4O7)
257. La Cala[otu (nr. 34, p. aOl
258. Armot'o romdna o trecutu Dunareo (nr. 35, p. 419-42O)
259. Botoli'a de lo Sipco (nr. 35, p. azOl-
260. Podulu de la Corabi'o (nr. 35, p. 420)
. 35, p. 420)
r.35, p. 42O)
nr. 36, p. a29)
6, p. 429)
, p.429)
.36, p. 429-430)
267. D. generalu Lupu (nr. 36, p. 430)
268. D. Ioc. colonelu Pilotu (nr. 36, p, 430)
269. Armot'e romdna (nr. 36, p. 430)
tzo
tzl
 308. Roniti noi (nr. 43, p. 514) 347. Dorinti'o orosiului losi (nr. 49, p. 5g7)
3O9. Medicii romdni (nr. 43, p. 514) 348. Unu soldotu ronitu din'spitaiut,I'CJrlr.ni (nr.
31O. Lupto de la Telisiu (nr. 4l , p. 515-516) 49, p. 5g7_
588)
311. inmormintorea morlilor Ia Grivitio (nr. 43, p. 516)
312. Erasi o brovuro romdno (nr. 44, p. 527)
313. Schimbar'i in ormot'a romdno (nr.,44, p. 527)
314. DIu copitanu Vladoionu (nr. 44, p. 527)
315. lnnoltimeo so Corol I (nr. 44, p. 537)
316. Lupt'o pentru dropelu (nr. 45, p. 538)
317. Un soldotu romdnu (nr. 45, p. 539)
318. Depesiele din urma (nr.45, p. 539)
319. Creditu n6u perfiru ormot'o romdna (nr. 46, p. 551)
32O. Prinsi romdni Io turci (nr. 46, p. 551) 357' Fortiele ruso-romdne cori vor operd
321. Lipso de oficiori romdni (nr. 46, p. 551) (nr. 51, p. 610) -r ro rruntori, o serbo
322. Retroge-se-yo dlu Cogolniceonu? (nr. 46, p. 551)
323. O brovura nouo a Rom6nilor (nr. 46, p. 552)
324. Luoreo Rohovei (nr. 46, p. 552)
325. Artileri'o romono (nr. 46, p. 552)
326. Zon'a ocupoto de trupele romdne Io Plevno (nr- 47, p. 563)
327. Ciud'a lui Osmon posio de Romdni (nr. 47, p. 563)
328. Lupt'o de lo Rohovo (nr. 47, p. 563\
329. Cufundarea monitorului turcescu (nr. 47, p, 563-56a)
330. Prir4cipele Corol (nr. 47, p. 564)
331. Dlu colo.nelu Folcoionu (nr. 47, p. 56a)
332. Romdnii ocuporo si Lom-Palanco (nr. 47, p. 564)
333. O depesio din Bucuresci (nr. 47, p.564)
334. fe - Deum! (nr. 47, p. 564)
335. Consiliulu de ministri olu Romdniei (nr. a7, p.56a)
336. D5mn'o Romontiei (nr. 47, p. 56a)
337. Armat'a romdno (nr. 48, p. 57a)
338. Domnitorulu Corol I (nr. 48, p. 57a)
339. Nicopole gi Rohovo (nr. 48, p. S7a)
34O. La Sistovu (nr. 48, p. 57a)
341. Lo ocuparea Rohovei (nr. 48, p. S7a)
3_1?.
9 nouo gi glori6sa decorotiune (nr. !S, p. 57a) I
343. Colonelulu Sloniceonu (nr. 48, p. ST$
344. Lom-Polonka (nr. 48, p. 575)
345. Coderea Plevnei (nr. 49, p. 586-587)
346. Corpurile legiuit6re ole Romdniei (nr. 49, p. 587)
122
123

l
 382. Pl6ia de decoratiuni (nr. 5, p. 32) 42O. Coletorio Domnitorului Romdnilor (nr. 39, p.247)
383. Lo espositiuneo din Poris (nr. 5, p. 32) 421. ,,Cruceo Trecerea Dunorei" (nr. 39, p. 2a8l
384. De l6ngo Vidin (nr.6, p, 35) 422. Ordinea decoratiunilor romdne (nr. 39, p. ZaB)
385, lnqltu ordinu de di pe intreg'o ormota romdn'o (nr. 6, 423. Coletorio Domnitorului Rom6nilor (nr. 40, p.256)
p. 35) 424. Domnitorulu Romdnilor (nr. 40, p.256)
3f36. lnaintdri in armot'o romdno (nr, 6, p. 36) 425. Adunorea deputotilor Romdniei (nr. 41, p. 246)
387. Primireo regimentului XIII de dorobanti in lagi (nr. 6. p. 36) 426. Recrutoreo in Romdni'o (nr. 42, p. 271)
388. Trupele romdne (nr. 7, p. 43) 427. O nouo medolia romdno (nr. 45, p. 295)
389. Luptele de Ia Vidin (nr. 8, p. a7)
390. luptele de lo Vidin (nr. 9, p. 55) D). CORESPONDENTI DE PRESA 5I PERSONATITATI STRAINE
DESPRE EROISMUT ARMATEI RbMANE:
391. Decoratiuni noue (nr. 11, p. 68)
392. Domnitorulu Romdnilor (nr. 13, p. 80) 428. Corespondenti de preso straini despre ormot'o romdna
393. Trupele romdne (nr. 15, p. 92) (nr.28, p. 333)
394. Intrareo Romdnilor in Vidin (nr. 16, p. 95) 429 Lichtensiodt, In ombulanti'o dinaintea Plevnei (nr. 3B,
395. frofeele Romdnilor (nr.21, p. 128) p. 453-454)
396. Storeo finonciolo o Romdniei (nr. 21, p. 128) 430. Armat'o romdna (nr. 38, p. 45a)
397. Trupele romine (nr.22, p. 132) 431. Diurnolele din strainetote (nr. 38, p. 455)
398. lntrorea divisiei o dou'o in Croiovo (nr. 22, p. 132)
432. Archiducele Nicolou (nr. 38, p. a56)
399. Regimentului alu 7-le de calorosi (nr. 22, p. 132)
433. Doti, Rornoni, doti totu-de-uno frotilor vostri (nr. 41, p. 489)
400. losifu Vulconu, Conyersore cu cetit6rele (nr. 26, p. 155)
434. Cine o ocupotu Grivitio? (nr. 40, p. a79)
4O1. Alu 8-le regimentu de dorobanti (nr.26, p. 155)
4O2. O nouo decorotiune romdna (nr, 28, p. 171) 435. Romdnii gi Rusii (nr. 40, p; 479)
4O3. Unu escadronu de colarosi romdni (nr. 28, p. 171) 436. Lo Plevna (nr. 40, p. 479-480)
4A4. DIu locot. colonelu Candiono-Popescu (nr.29, p. 179) 437. Diuarele straine despre ormot'a romdna (nr. 41, p. 490)
405. O lopta de curagiu (nr. 30, p. 188) 438. Erosi diuorele straine despre ormot'a romdno (nr. 4'l ,
406. Domnitorulu Romdnilor (nr. 32, p. z}a) p. 490).
4O7. Toote troleele romdnte (nr. 32, p. 2O4) 439. Din Vrbitia (nr. 41, p. a91)
408. Dintre olicierii romdni (nr. 32, p.2Oa) 440. Unu ministru stroinu (nr. 41, p. a91l
409. Codovrele de pe tiermulu Dunarei (nr. 33, p.2111 441. Bismarck (nr. 42, p. 501)
41O. Domnitorulu Romdnilor (nr. 35, p.22a) 442. Neutrolisoreo Du1orei (nr. 42, p. 501)
L 411. Argesionulu, Principele Corol Io ormato (nr. 36, p. 227) 443. Ambasodorul italionu din Viena (nr. 42, p. 501)
412. Principele Corol (nr. 36, p. 228) 444. Don Corlos despre arrnot'o romdna (nr. 42, p. 501)
413. Coletori'o principelui Carol (nr. 37, p. 235) 445. Diuorele stroine despre ormet'e romdno (nr. 42,
414. O nouo medolio (nr. 37, p. 236) p. 501-502)
415. Serboreo dilei de 10/22 moiu Io Bucuresci (nr. 38, p. 24O) 446. Goriboldi (nr. 43, p. 514-515)
416. Din coletori'o Domnitorului Romdnilor (nr. 38, p,24Ol 447. Cum se botu Romdnii? (nr. 44, p.526)
4'17. Toastul principelui Corol (nr. 38, p. ZaO) 448. Diuorele stroine despre ormet'o romdna (nr. 45, p. 538)
418. Lo Pifesci (nr. 38, p.24O) 449. lmperatu,lu Vilelmu (nr. 47, p. 563)
419. Ordinu de di (nr. 39, p.247) 450. Diuorele stroine despre ermot'e romdna (nr. 48, p. 57a)
724 125
i

E) APRECIERI AtE COMANDAMENTULUI MILITAR RUs

DESPRE COMPORTAMENTUT ARMATEI ROMANE
IN BATALI,ITE
DIN SUDUT DUNARII:

126
 556. Junimea rom1no d.in Botosiani (nr. 23, p.273)

p. 273-274 (nr. 23,

559. Domele rom\ne din Dorohoiu (nr,.
Za, p. Zg3)
p. 283)
, p.283)
(nr.24, p.283_284)
(nr. 24, p.2ge
curesci (nr. 24, p. zga)

221. Qn'" Morio Edsor

572. Damele din T.-Jiut
573. Ambulonti'o domelo

za, p.2Ba)
n Folticeni (nr. 24, p. 2g4)
(nr. 24, p.2Bg
24, p.284)
4, p.285)

588. Com
589. D5m
590. D6m
59'|,. Dam
592. Dlu Sfefonu R. Veron
Mower (nr. ZlS, p. zgo)
?21. P, "
594. Comitetulu israelitu dl, Gii"ti (nr. 25, p.
1?$ 296)
I - Rezboiul de inalependenrd
t29
595. Junimeo isroelito-romdno din Berlod (nr.25, p.295) o4
596. Comitetulu d6mnelor isroelite din Croiovo (nr. 25, p. 296)
.'
597. Lo Turnu Mogurele (nr. 25, p. 296) 31e)
598. Apelu Ia Romdni! (nr.25, p. 296) r. 27, p. 319)
599. Contribuit6re porticulore (nr. 25, p. 296)
600. Colecte (nr. 25, p. 2961 (nr. 27, p. 319-3201
601. Comitetulu cenrolu olu d6mnelor (nr. 25, p.296) =udu
(nr. 27, p. 320)
/o_si
602. Cetatienii din Goloti (nr. 25, p. 297) d6mnelor din lasi 'pentru osto5ii
603. Comunitateo arm6no din Bucuresci (nr. 26, p. 297) romdni roniti (nr. 27, p.
604. Societoteo drumului de feru romAnu $t' 25, p' 297) 643. D6ue sute de_ femei (nr. 2j,'p. 3ZO)
605, Comitetutru Jokey-Club din Bucuresci (nr. 25, p' 297) 644. D6mnele romdne din'S_lonicu'
1"r. Zl, p, 320)
606. De Ia Bucuresci (nr.25, p.297-298) 645. e (nr. 27, p. S)Oi
607. Dn'o Constontio Argetoionu (nr.25, p' 298-299)
608. Dn'o Ano Gollu (nr. 26, p. 306)
609. Dn'a Elisobeta Donciu (nr. 26, p. 306)
211.
648.
'^(\;jz#,,'
p.32O-321)
s2oi

israelito spani6lo din Bucuresci (nr. 27,

610. D5mnele romdnb din Noseudu (nr. 26, p. 306) p. 321)
611. Din Boitio-montong (nr.26, p. 306) 649. Comitetulu clericolu din Doljiu (nr.27, p. 321)
612. Din Devo (nr. 26, p. 306) ,7,, p.
321-3ZZ)
613. Dn'o loono Bodilo nosc. Moldovqnu (nr' 26, p' 306) r. 28, p. 331)
614. Din comuno Nodobu (nr.26, P, 306) 1)
615. Din comuno Curticiu (nr.26, p, 306) , p. 331-332)
616. Dsi6r'a ldo Mlodinu (nr.26, p. 306) iciulu /ndependentiei (nr.
Orosthio (nr. 26, p' 306) 2g,
617. Damele romdne din
618. Domele romdne din Abrudu (nr' 26, p' 306) (nr.28, p. 332)
619. Contribuirile domelor romdne'din Brosiovu (nr' 26, p' 306) Florescu (nr. 2g, p. 332)
620. Si in Budopesto (nr. 26, p' 306) siulu p6tra (nr. 2g,'p. SS2)
621. Domele romdne (nr. 26, P' 306)
622. D6mnele din Folticeni (nr' 26, p' 306-307) 333)
623. DIu l. G. Diamand; (nr. 26, P' 3O7) r. 28, p. 333)
624. DIu lordoche Coronfilu (nr' 26, p. 307) nr.28, p, 333)
625. Contribuirile isroelitilor (nr. 26, p. 307) (nr.28, p. 33a)
626. Mogistrotur'a din Oltenio (nr' 26, p. 307)
'627. in Eomuno l)rziceni (nr' 26, P' 307) 28, p. 336)
628. Moi mulli cetotieni din Corocal (nr' 26, p' 307) 'q romino (nr. 30, p. 357)
629. Membrele Societotii ,,Armonio" (nr' 26, p' 307) p. 357_358)
630. D6mnele isroelite din Bucuresci (nr. 26, p. 307) ,ru romdni din Vieno pentru ojutororea
631. Contribuirile in Romoni'o (nr' 26, p' 3O7) ranitiloru (nr. 30, p. 35g)
632. DIu Diamondi L Manole (nr. 26, p' 3O7) 668. Noseudu (nr. 31, p. 367-36g)
633. Contribuit5re porticulore (nr' 26, p' 3O7) 669. List'a domeloru din Brosiovu nr.2 (nr.31,
p. 36g)
634. Colectonte (nr.26, P. 307) 670. Apelu cotro d6mnele romine dii compio (nr.
31, p. 36g)
130
131
 I

671. Hotiegu, 10 iuliu (nr. 31, p. 368)
672. Dn'o loano Moldovonu n. Boiu (nr. 31, p. 368-369)
673. ,,Cruceo Rosio" (nr. 31, p. 369)
674. lurtimeq comercionte din Ploesci (nr. 31, p. 369)
675. Dnii frotii Stonescu (nr. 31, p. 369)
676. Contribuirile (nr. 31, p. 369)
677. Unu comitetu de dome (nr. 31, p. 369)
678. (Broilo) (nr. 31, p. 369)
679. D6mnele din tirgulu Boio-de-oromo (nr. 31, p. 369)
680. Apelu catra publicu (nr. 31, p. 369)
68"1. D6mn'o Morio Sutio (nr. 31, p. 369)
682. Din Noseudu (nr. 31, p. 371)
683. Comitetulu centrolu olu domelor romIne din lasi (nr. 32,
p. 383)
684. Dnele Zinco Romonu 9i Anostosio Popescu (nr. 32, p' 383)
685. Dn'o Hareti Stonescu (nr. 32, p. 383)
686. Domele romdne (nr. 32, p. 383)
687. D6mno Maria S. Veron (nr .32, p. 383-384)
688. D5mna Pio Brotiono (nr. 32, p. 38a)
689. ,,Curierulu" din losi (nr. 32, p. 38a)
690. D6mn'o Morio Rosetti (nr. 32, p.3a+)
691. Din Rocosdio (nr. 33, p. 392)
692. Din Orovitia romdno (nr. 33, p. 392)
693. Din Orovitio montono (nr. 33, p. 392)
694. Ajut5re pentru ranitii romdni (nr. 33, p. 392)
695. Comun'o Ciclova romona (nr. 33, p. 392-393)
696. Moi multe dome din Bucuresci (nr. 33, p. 393)
697. Dnele Zinca Romonu gi Anostosia Floriomr (nr. 33, p. 393)
698. Dnele Morio Morinu, Iuliono de Popo si Ano Stoio (nr. 33,
p. se3)
699. Dn'o Horeti f. Stonescu (nr. 33, p. 393)
7OA. Lo Rucsberg (nr. 33, p. 393)
7O1. Dlu Alesandru Lebu (nr, 33, p. 393)
702. DIu Andreico (nr. 33, p. 393)
7O3. Dn'o Ano Tincu (nr. 33, p. 393)
704. Spitalulu domelor din losi (nr. 34, p. aO6)
7O5.,Domnulu Dimitrie Ghico (nr. 34, p. aO6)
706. Ajut6re pentru ronitii romini (nr. 34, p. 406)
7O7. Dn'a Ecaterino Drogiciu (nr. 35, p. a19)
7O8. Dn'o loano Bodilo (nr. 35, p. a19)
7A9. Dsi6io ldo Mlodinu (nr. 35, p. 419)
71O. Clusiu, '18 ougustu (nr. 35, p. a19)
711. Lugosiu, in 24 augustu 1877 (nr.36, p. a2B)
712. Comlosiu, 3 sept. 1877 (nr.36, p. 428-429)
713. Societoteo Cruceo Rosio (nr. 36, p. a29)
7"14. D6mnele romine (nr. 36, p. 431)
715. ln t6to Romdni'o (nr. 38, p. 455)
716. Noseudu (nr. 39, p. a6Q
717. Apelu Iilontropicu (nr. 39, p. a66)
718. losi (nr. 39, p. 466-467)
719. Comitetulu centrolu olu d6mnelor din lasi (nr. 39, p. a67)
72O. DSmnisi6ro Molla (nr. 39, p. a67)
721. Surorile n6stre de peste Milcov (nr. 39, p. 467)
722. Abrudu (nr. 39, p. 467)
723. Adunoreo ojut6relor pentru ranitii romdni (nr. 40, p. 477)
724. Contribuiti pentru ronitii romdni! (nr. 40, p. +n)
725. Din Timisioro (nr. 40, p. 478\
726. Ploesti, 4 oct. 1877 (nr. 40, p. 478)
727. Din Orsiovo-vechio (nr. 41,' p. 4891
734. n. Antonu (nr. 47, p. 562-563)
7ss. p. s63)
736. 44,
737. de ,,Societoteo Cruceo-Rosio"
(nr. 10, p. 60)
743. Societotea ,,Cruceo rosio" din Bucuresci (nr. 51, p. 331)
744. Perttru ronitii din Romoni'o (nr. 52, p. 336)
745. Societoteo craiov6no (nr. 60, p. 391)
746. Comitetulu domelor din Borlodu (nr. 60, p. 391)
747. Femeile romdne din Croiovo (nr. 65, p. 42Ot.

t32 rst
I

748. Decorotiuni pentru d6mne in Romdni,o (nr. 76, p. agg) t) PREZENTAREA EVENIMENTET.OR MIUTARE DrN 1877-1878
749' Potriotismul femeilor romine in timpul'resboiuli,i (ir. 92, iN D|FERTTE TUCRART |STOR|CE, UTEMRE $t ARTISTTCE:
p. 588)
'Dome
750. romdne decorote (nr. 94, p. 602) 1) Note despre moteriolele istoriogrofice ;i literore, conferinle
751. Decororeo damelor (nr. eS, p. Ail) 9i publicofii:
780. Poesiile resboiului octualu (1877, nr. 22, p.263)
G) AITE FORME DE SUSTTNERE A FRONTULUT: 78"1. Portea roman6sco o Dunarii (nr.23, p.266-267)
782. Cotra onor. publicu romdnu (nr.23, p.272)
I

783. ,,Steu'o Rom6niei" (nr. 23, p. 276\

784. Poesii din resboiulu octuolu (nr. 24, p.287)
785. Diuoristicu (nr. 2a, p.287')
786. ,,Odo Io resbelu" (nr.27, p. 324
787. Bene-Merenti (nr.27, p. 32al
788. Dlu Vosile Alecsandri (nr. 34, p. a06)
789. Diuare noue (nr. 34, p. 4O7)
79O. ,,Lo orme Romdnil" (nr. 36, p. a32)
791. Ar. Densusionu, Epistole literore (nr. 38, p. 445-447)
792. Conferintio pentru roniti (nr. 39, p. 4-68)
H) MARTURil DE SOIIDAR|TATE |NTERNAT|ONATA 793. Dnii Vosile Alecsondri si George Vornav Liteanu (nr. 41,
CU CAUZA POPORUTUI ROMAN: p. a90)
794. Inteliginti'a romona din Sibiiu (nr. 41, p. a92)
795. Resboiulu actualu (nr. 41, p. 492)
796. Dlu Vosile Alecsondri (nr. 43, p. 51a)
797. DIu Vosi/e Alecsqndri (nr. 46, p. 550-551)
798. O dromo nouo (nr. 49, p. 588)
799. Diuore noue (nr. 49, p, 588)
800. lstorio'a vitejiilor romdne (nr. 3/1878, p. 20)
801. Poesio din nr. presinte (nr. 6, p. 35)
802. Dupo cadereo Plevniei (nr. 8, p. 48)
803. lstori'o resboiului din Qrient (nr. 10, p, 59)
804. Din ,,lstori'o resboiului din Orientu" (nr. 11, p. 67)
805. DIu Vosile Alecsondri (nr. 15, p. 91)
806. Lo Bucuresci (nr. 15, p. 91)
8A7. Lo Bucuresci (nr. 16, p. 95)
808. losifu Vulconu, Conversord cu cetit6rele (nr. 20, p. 119)
809. ,,Coderea Plevnei" (nr.21, p. 127)
810. Poesiile dlui V. Alecsondri (nr. 22, p. 132)
811. Din ,,lsi;tori'o resboiului din Orient" (nr. 24, p. 1,4,a)
812. Din ,,Cadereo Plevnei" (nr.24, p. 1aa)
813. ,,Resboiulu orientalu ilustrotu" (nr. 2V, p, 162)
isa 135
 814. ,,ln memorio celor de lo Smerdonu,' (nr.27, o. 1621
849. losifu Vulconu, Scome.pent-ru cei roniti (nr. 31, p. 375_376)
815. Din ,,lstorio resboiului din Orient', (n-r. 27, p.' 162)' 850. lonu sc. Bodescu, odo Moriei sore ctror- t'Soiitorutu
816. p. 162) Rorn6niei (nr. 32, p. 383)
817. ftr. Zb, p. 17o) q51. P. A. Vinesiu, Lupta (nr.33, p. 387-388)
818. .'-'
mdnesce-(nr. 29,' p. 119)
819. r. SZ, p. 2b3) '-. 992 P, A. Vinesiun Femeilo_r romdne (nr. 37, p. a35)
853. Al. A. Mqcedonschi, Bolada (nr. 41,.p. +gS_+eS)
82o. p.203)
821. . SS, p. Zttl ry q A. Vinesiu,_Luorea Rohovei (nr. 48, p. SOA_iOZ.1
822. ilustrotu" (nr. 33. o. 211\ 999 l"tlu Dulfu, Cylule .de tour (nr. s1, p. oor)
823. n Orient,(nr. 33, 'p. 99q. . F. A Vindsiu, idndirite potriotitui ,oiAru (ir. 1/ 1878, p.3)
824. ,,Motii gi Curconii" (nr. 4(, p.254)
zli)
t-' ---' 9!7 V. Alecsqndri, , p. 33)
858. V. Alecsondri
q?: 9 fopto potriorico (nr. tcl b. zsqj 859. L de lo Buce
onu (nr. 15, p. g7)
826. Din ,,lstori'o resboiului din'Orieniu,, (nr. 40, p.zla) Ailesondru (ir. Zi, p. 121_
122)
r. 42, p.27O)
850. G. Sion, Cruceo,Rosio (nr. 30, p. 1g1)
) 851. losifu Vulconu, [o Vosi/e Alecsondri (nr. 42, p. 264_265)
)
46, p.299) 862. Sovo N. Sioimescu, Colarasiului ronitu, (nr. 7g, p.493_494)
863. Scipione lbnu Bodescu, Armotei romdie (nr.' js,
)
s8)
i. SO+)
864. Vosile Mihoilu-Lozoru, 2g Noernbre. Aniv-ersoreo'ioderii
(nr. 57, p. 372) Plevnei (nr. 94, p. 597-599)
865, B. A. Vinesiu, Rug'o meo (nr, 95, p. 606)
(nr. 60, p. 390)
3) Reprezentolii teot-role dote cu scopul de o oduno fonduri
62, p. ao2) pentru sprijinireo frontului:
r. 64, p. 414) 866. Artistii romdni (1A77, nr. 23, p.272)
p. a9e) 867. Dnii P. Nitiescu si.St. St. Siht6nu (nr.24, p. 2g5)
841. losifu Vulconu, Literatur'o romino 868. Comif etulu cerfi,rolu de dome (nr.27, p.'321) '
in 1g7g (nr. 9g, p.629_ 869. Elevii (nr. 31, p. 369)
631)
M2. Lo l. E. Tierqnu (nr. 98, p. 63a) 870. Represintotiunea dota de dtu M" poscoly (nr. 32, p,
3S4)
871. Dlu Millo (nr.38, p. 455)
2) Poezii inspirote din evenimentele qnilor lg-f[-lg7gz 872. Societoteo ortistico din Croiovo (nr. 39, p. 467)
873. Teotrulu notionolu din Bucuresci (nr. 43, p. 516)
843. V. Alecsondri, Bolconulu gi Corpotulu (nr. 22, p. 255_256) 874. ln teotrulu notionolu-din BucureS"i (nr.'l1rcla,' p. ey
911. 9"grge Sion, Sreu'o Romoniei (nr. 23,-p. 255)' 875. Lo losi (nr. 10, p. 60)
845. N. T. Orosionu, Armoteloru rom6ne. 1tj77
b;. 24, p. 27g) 876. ,,Curconii" (nr. 22, p. 132)
?4!. 9.r. ^Be.n-gescu, Morsiulu 1877 (nr. 2a, p. 279) 877. Bine seu reu ou locutu Romdnii de ou trecutu Dunoreo
847. M. C. Monciulescu, Morsiulu rosioriloru de IoVede (nr.24, (nr. 24, p. 14a)
p. 279)
878. DIu G. Sion (nr. 28, p. 170)
84€!. Vosile Poun,u, Odo lo resbelu (nr. 27, p. 313-314)
879. Corli noue (nr. 45, p. 294)
136
. 137
4) Spectocole muzicqle orgonizote in vedereo stringerii
de fonduri pentru sprijinireo frontului:

5) Opere de oil6 inspirote din rdzboiul de independenld:

K) pARTtCtpAREA ARMATET RUSE tA RAZBOTUL DtN 1877+,t878:

J) ATITUDIN NGARE,
A UNOR NAIITA1I FATA DE !-UPTA
PENTRU I NOMAIT:

908. Deputotiunea tinerimei.mogiare (nr. 3/1877, p. 34)

9O9. Studentii mogiori (nr. 3, p. 35) .

138
N39
lli
ii
i

l I

l
il
947. Evenimentulu celu moi importontu (nr.22, p.262)
i
987. Din Zimniceo (nr.27, p. 322)
I
948. Trecereo Dun.drii. ({e cdtre armoto rusd) (nr. p.
949. Tiarulu o sosjtu la ploesci (nr. 22, p. ZAi) ! " --' r' 262)
22., 988. Zimniceo, 1 iuliu (nr.27, p. 322)
989. Din Tulceo (nr.27, p. 323)
990. Scirile mai noue (nr. 27, p. 323)
ii la Ploesci (nr. 23, p. 274\ 991. De Ia Zimnicea (nr.27, p. 323)
uresci (nr. 23, p. 275_276) 992. Rusciuculu (nr. 27, p. 323)
iil
, p. 276) 993. Tunuri de more colibru (nr.27, p. 323)
iil , p. 285) 994. Giurgiu, 2 iuliu (nr.27, p. 323)
2a, p.286) 995. Mocin, 1 iuliu (nr.27,, p. 323)
i

I
r.25, p.298) 996. Dupa botoio de lo Sistov (nr. 27, p. 323)
997. Mormentulu cerchezului Kujminski (nr. 27, p. 32a)
I r. 25, p.298) 998. Petrupole, 16 iuliu (nr.28, p. 335)
I
p' 298) 999. Sistovu, 3 iuliu 1877 (nr. 28, p. 335)
960. Tiorutu to ptoesci (nr.25.':."rf;{;25' 1OOA. Principele Gorciocoff (nr. 28, p. 335)
961. Store de ossediu in Rom6ni'o 1n'r. ZS, p. 299) 1001. Un foostu olu principelui Gorciocoff (nr. 28, p.335-336)
e!1. pti telegrofistii romdni (nr.25,- p. Z9g)' 1002. Ambulantie ruse (nr. 28, p. 336\
9^f3,.
[spegtulu_orasiului ploeici (nr-. bS, p.'299) 1003. Retrogereo ormotei rusesci (nr. 28, p, 336)
i
964. Dsior' o Sti/iono poroshevofi (nr. 25, p. ZiF| 1004. Corespundintii jurnaleloru de pe cimpulu de resbelu
i
3O7) (nr. 28, p. 336)
Io Gololi (nr. 26, p. 3OS) 1005. De pe cdmpulu de resbelu (nr. 29, p. 346-347)
30e) 1O06. Unu beiu circossionu (nr. 30, p. 356)
30e) 1OO7. ,,lnvalidu Russu" (nr. 30, p. 359)
1008. Botolio de lo Plevno (nr. 31, p. 370)
, p. 309) 1009. Ostirile rusesci (nr. 31, p. 370)
5i Io Zimniceo (nr. 26, p. 309) 1010. O nouo cercore facuto de trupele ruse de Io Plevn'o (nr.
31, p.370)
30e) 1011. Cetoteo Cors in Asio (rir. 31, p. 370)
1012. Pe cdmpulu de resboiu (nr. 31, p. 370)
1013. Botoli'a de Io Plevno (nr. 31, p. 380-381)
1O14. Plevno (nr. 31, p. 381-382)
I

nr.26, p. 309) 1015. Petersburg (nrr. 32, p. 383)

i
. soe) 10'16. Pe cdmpulu de resboiu (nr. 32, p. 38a)
10) 1017. Corespundintii diurnolelor pe cdmpulu de resboiu (nr. 33,
rr

10) p. 393-394)
p. s10) 1018. Botoli'a de Io Sipc'o (nr. 34, p. aO6-4O7)
26, p 310) 1019. Tirnovo (nr. 35, p. 418-419)
e83 :'iJ,T:t::B r(nr' 'lO2O. Atoro de drumulu de feru (nr. 36, p. a31)
984. oio (nr. 26, p. 31O) 1021. Stotulu moioru rusescu (nr. 38, p. a55)
985. p. 3n) 1O22. In folosulu ranitiloru rusi (nr. 38, p. a55)
986. in pericolu (nr. 27, p. 3ZZ) 1023. Lupt'o in strimt6reo Sipco (nr. 39, p. 457-468)
l& 141
 l
i

i 1064. La Bucuresci (nr. 51, p. 610'611)

l 1065.
1066.
1067.
1068.

1069. lio (nr. 2, p. 11)

1070. r. 2, p. 11\
1071. (nr. 3, p. 19)
1072.
1073. Filipopol (nr. 4, p. 23)
1074. Adrionopol (nr. 4, p, 23)
1075. Moi nou (nr. 4, p. 23)
1076. La Constontinopolu! (nr. 5, p. 31)
1477. Tiorulu (nr. 5, p. 31)
1078. Cdtu voru std rusii in Constontinopolu? (nr. 5, p. 31)
1079. Lupt'a de Io Filipopoli (nr. 6, p. 35)
1080. Numerulu prinson'ierilor luati lo Sipco (nr, 6, p. 35)
1081. Trupele russesci (nr. 7, p. 43)
1082. Potru generali rusi (nr. 9, p. 55)
1083, In urmorea ocesteio (nr. 12, p. 71)
1084. Predareo cetotilor dunorene (nr. 15, p. 92)
1085, Fopte cozocesci (nr. 30, p. 188)
1086. Unu nou eroism olu Rusilor pe sfrodele Bucurescilor (nr.
39, p. 188)
1@7, Unu soldotu rusu in Bocou (nr. 31, p. 196)
1088. Storeo sonitoro o Constontinopolei (nr. 33, p. 212)
1089. Rusii in Romdnio (nr. 39, p. 248)
1090. Rusii in Bucuresci (nr. 41, p. 263)
1091. Imperotes' o Russiei (nr. 44, p. 288)
1092. Contele Suvoloff (nr. 45, p. 294)
1093. Numerulu trupelor russe in Romdni'o (nr. 45, p, 295)
1094. Lucruri muscalesci in Romdni'o (nr. 49, p. 319)
1095. Retrogereo Rusilor (nr. 53;, p. 3a3)
1096. Lucruri muscolesci in Romonia (nr. 53, p. 343)
1097. Cum se retrogu rusii (nr: 54, p. 351)
1098. Rusii in Dobrogeo (nr. 54; p. 351)
1099. Suveniri russesci (nr. 59, p. 38a)
1 100. Esploziune more (nr. 59, p. 384)
1101. Pregotiri russesci (nr. 60, p. 391)
743
 I
1102. Din lumea more_(nr. [
, p. 512) 1139. De lo Lom la tantrs (nr. 44, p. 527)
1103. Vice-guvernotorul rusu 3i ti
fl]^go (nr. g1, H' JrL
1104. Imperotulu Russiej (nr. gg, p. ilOl-- rrrri v!, p. 516) 1140. Copitull-vd s6u erumpe-yo Osrnqn
-posio?
(nr. 45, p. 539)
1141. Din Azio (nr.45, p. 539)
L) ARM,ATA TURCA tN RAZBO|U| DE LA 1877_i878: 1142. I-ynto de /o Deve-Boium (nr. 45, p. 539)
1143. Mehmed AIi (nr. 47, p. 562)
1105. Midh 77' P' 46) "1144. Turcii prinsi (nr. 48, p. 575)
1"106.sutto (nt' 1'145. Mehmed AIi (nr. 48, p. 575)
1107. Midh -8' P'94)
(nr' 1146. Mai rtou (nr. 48, p. 575)
110g. cous
8, p.94)
(nr' 10' p' 119) '1147. Ozmqn posio (nr. 49, p. 5g6)
1'tQ9. s^uttanulu (nr.1b, p. 11! 1"148. Perderile turcilor (nr. 50, p. 59S)
'1110. Sultonulu Abdul Homid
(nr. 17, p. 203) '1149. Osman posio (nr. 50, p. 59g)
p. 238) 'l'15O. ln urmorea ocestejo (nr.
52, p. 619)
o (nr.21, p.282) 1151. St din Azio sosescu sciri rele pentru furci (nr. Zl1g7g, p.14)
21, p.252) 1152. Scirile moi noue (nr. 3, p. 19)
. 286)
. zee) 1153. Frifa in Stombul (nr. 5, p. 31)
nr.27, p. 322) 1154. Moi nou (nr. 5, p. 31)
p. 323) 1155, Numerulu prinsonierilor turci (nr. 10, p. 59)
, p. s23) 1156. Osmon posio (nr.25, p. 152)
posio (nr. 29, p. 335) 1"157. Ahmed Koiserli posio (nr. 4"1, p.264)
9, p. 347) 1"158. Turcofilii pocoliti (nr. 44, p. 2gg)
p. 370) 1159. Sobio lui Hosan posio (nr. 45, p. 296)
32, p. 383) 1160. Processulu lui Sr.rleimon posio (nr. lzj p. 463_464)
p. 383)
e6) 1161. Prinsii turci din Romanio (nr. 95, p. 6i2)
I

i 3a, p. aO7)
iului (nr. 36, p. 431) M) BUtGARil tN RAZBO|UT DE tA t877_r878r
1162. Legiunea bulgara (1877, nr. 21, p. ZS2)
I p. a80)
1163. Serbi'o ;i Grecio (nr.27, p. 323)
(nr. 41, p. a9\ 1164. Principele Cerkos/<i (nr. 27, p. 323)
e-odota (nr. 41, p. 1165. B-ulgorii foro pelorii (nr. 29,'p. 3a7)
491)
r.41, p.491) 1166. B_ulgorii Si Mocedonenii (nr. 42, p, 503)
i

5f/2) 1167. Despre bulgari (nr. 43, p. 515)

i

43, p. 515) 1168. Suferintiele bulgorilor (nr. 44, p. 526)

I
3, p. 515) '1169-. Bulgarii (nr. a5, p. 539)

lllsorii (nr.46, p. 551i

\
15) 1170.
turc6sco (nr. 44, p. 526) 1171. Marele duce Njco/oe j.rpre bulgari (nr. 2g/1g7g, p. 1g0)
p. sz7) 1172. Multiomit'o bulgaro (nr. 46, p. S6O)
144 10 RAzboiut de independente
- l4s
 N) NOTE DESPRE pOZtTtA GEC|EI FATA DE EVENIMENTE:
12O5. Scirile moi noue (nr. 10, p. 59)
12O6. Chaosu (nr. 11, p. 67)
1207. p. 67)
1248. (nr. 1-1,p. 67)
1249. r. 11, p. 68)
1210. . 71]}
O) _C.ONSEMNARI DESPRE AT'ITUDINEA SIRBILOR iN TIMPUL RAZBOIUI-UI
DE LA 1877-1878:

1217. Rusii (nr. 13, p. 79,

1218. ln Romdni'o (nr. 13, p. 79)
1219. Diuorele russesci (nr. 13, p. 79)
1220. Paceo (nr. 14, p. 84)
'1221. Condiitiunile (nr. 14, p, 84)
1222. Despdgubireo in bani (nr. 14, p. 84)
p) TRATATIVELE DE FA_CE,J]8-7q! $t CONSECINTELE ACESTORA
'1223. Mai nou (nr. 1a, p. M)
PENTRL' POPOARELE DIN BALCANI:
'1224. Poceo (nr. 15, p. 92) :

1225. Mobilisdrile (nr. 15, p. 92)

1226. Moi nou (nr. 16, p. 96)
1227. Conditiunile pocei (nr. 17, p. fia)
1228. Erosi congressu! (nr. 18, p. 108)
1229. Congressulu (nr. 19, p. 116)
123O. Conditiunile pocei (nr. 19, p. 116)
"1231. Moi nou (nr.21, p. 128)
1232. Dnii lonu Ghica fi Dimitrie Sturzo lo Budopesto (nr. 22,
p. 132)
1233. Dnii lonu Ghico Si Dimitrie Sturdzo (nr. 23, p. 1a0)
'1234. Cestiuneo orientold (nr. 23, p. 14O)
1235. In cdntro incorpordrii Basorabiei (nr. 23, p. 1a0)
1236.'Moi nou (nr. 23, p. 1H;O)
1237. Poceo de Io Son Stefono (nr.24, p. 144)
1238. Moi nou (nr. 24, p. 144)
1239. Dlu lonu Brotionu (nr. 25, p. 152)
1240. lnterpelotiune pentru Bosorobio (nr. 25, p. 152)
1241. Erasi resboiu (nr.25, p. 152)
1242. Dnii lonu Ghico 5i Din. Sturza (nr. 25, p. 152)
'1243. Portareo Rusiei facia de Romoni'o (nr. 2A, p.
156)
146 10*
147
'1244. Junimeo romdnd din Budopesto (nr. 26, p. 156)
1245. Generalulu Gariboldi (nr. 26, p. 156) 44)
1246. Dlu lonu Brotionu (nr. 26, p. 156) stro-ungare ou trecut in Bosnia
. 341)
de lo congressulu din Berlin
(nr. 54, p. 352).
r. 56, p. 367)
, p.372)
p. 38a)
'1254. O nouo conventiune cu Russio (nr. 30, p. 187) 0, p. 391)
1255. Poporotiuneo losiului (nr. 30, p. 187) . 60, p.391)
'1256. Situatiuneo politico (nr. 31, p. 196)
1257. Situotiuneo politico (nr. 32, p. 2Oa) Bosnio (nr.6'1, p. 396)
1258. Resboiulu (nr. 33, p. 211)
1259. lntreborea pacei s6u resboiului (nr. 34, p. 216)
126O. Poceo (nr, 35, p.224) p. a03)
03_404)
408)
Doboi (nr. 63, p. 0g)
p. ao8)
408)
1266. Represintontii Romdniei (nr. 42, p.271-272) 413-414)
1304. Archiducere toonu sor"orlf?;',.95,
1267. Congressulu din Berlin (nr. 43, p. 279)
1305. Ronitii in Budopesro (nr. 6al p. aisj
il'oi;
1268. Congressulu (nr. 44, p.287-288)
1306. Mortii si ronitii romlii (nr. 6i, p. ilA)
1269. Congressulu (nr. 45, p. 295)
1270. Congressulu din Berlin (nr. 46, p. 3OO) 1307. Cine se bucura de mobi.lisore?'(nr. 65, p. 42O)
'1271. Memorandulu Romdniei (nr. 46, p. 300) 1199. Y7nii si ronitii romIni (nr. 65,
1309. Sciri merunte (nr. 65, p.' azo)
i.
qzoi
1272. Congressulu din Berlin (nr. 47, p, 307)
131.O. P-rincipele Vilelmu de'Wilrten (nr. 66,' p. a21_a26)
llll. )Oelu lo domele romdne! 427) -.
1312. Sciri merunte (nr. 6
1313. Oglind'a lumei (nr.
1314. Scirile din Bosnio (
13"15. Pentru ostosii raniti p. a3Z)
1278. Mobilisoreq (nr. 49, p. 318)
1316. Femeile din Sibiiu (nr. 6g, p. 440)
1279. Sciri merurtte (nr. 49, p. 320)
128O. Congressulu din Berlin (nr. 50, p. 32a) . 69, p. 444)
1281. Sciri merunte (nr. 50, p. 32a) nr. 69, p. 4a4)
1282. Congressulu din Berlin (nr. 52, p. 336) 69, p. 4a4)
1283. Br. losifu Philipoviciu (nr. 53, p. 339-3a0) esboiu (nr. 70, p. 51)
0, p. 451)
t48
149
1322. Ministerulu de interne (nr. 70, p. 451)
,t323. Scirilede pe cdmpulu de resboiu (nr.71, p. 455)
1324. Mortii si ronitii romdni (nr.71, p. 456)
1325. Lupt'o Io o strimt6re in Hertegovina (nr. 72, p. a62)
1326. Dorulu de botoio olu ostosilor romdni (nr. 72, p. a63)
1327. Troleele din Bosrtio (nr. 73, p. a67)
1328. Regimenfele din Bosnio (nr. 73, p. 468)
1329. Lo Brasiovu (nr. 73, p. 468)
1330. Ocupotiuneo Bosniei e terminoto! (nr. 74, o. 475-476)
1331. Scorne pentru roniti (nr. 7a, p. 476)
1332. DIu Vasile Alecsondri (nr. 75, p. a79)
1333. Cefoteo si orosiulu Doboi (nr. 76, p. 486)
1334. Coipitol'o lJngoriei (nr. 76, p. a87)
1335. O porte din.trupele din Bosnio (nr.76, p. 488)
1336. Din brovulu si romdnesculu regimentu din Bucovin'o
(nr.76, p. 488)
1337. Intre ronitii romdni (nr. 76, p. 488)
1338. Noutoti din Brasiovu (nr. 77, p. a92)
1339. Mortii si ronitii romdni (nr.77, p. 4n)
1340. lnsciintiamu pe cetitorii nostri (nr. 78, p. 490)
1341. Hodsi Lojo (nr. 80, p. 511)
1342. ln'comer'o deputotilor (nr. 80, p. 512)
1343. Lud. Kossuth (nr. 81, p. 516)
1344. Din lumeo more (nr. 81, p. 516)
1345. Luorea unui st6gu tircescu Ia Doboi (nr. 82, p' 524)
1346. Tulburorile in orientu (nr. 82, p. 524)
1347. ln comer'o deputotilor Ungoriei (nr' 85, p. 539)
1348. Generolulu Stefonu Tiirr (nr.85, p. 539)
1349. Agitaliunile lui Hodsi Lojo (nr. 86, p. 547-548)
1350. [o desboterile osupro odtessei (nr. 87, p. 552)
1351. Donducoff - Corsocotf (nr. 88, p. 559)
1352. Br. Leopold Hollmon (nr. 90, p. 572)
1353. Generolulu Philipoviciu (nr. 91, p. 580)
1354. In siedintio din urmo o delegotiunii ungore (nr. 93, p. 596)
R) ROMANIA DUPA |NCHEIEREA PACII DE tA BERLIN (1878I:
1355. Armot'a romdnd si Dobrogeo (nr.52/1878, p.335-336)
1356. Poporatiuneo romdno o Dobrogei (nr. 52, p. 336)
1357. Dobrogio (nr. 54, p. 351)
r50
1358. Sciri merunte (nr. 59, p. 38a)
1359. Chort'o Dobrogei (nr. 60, p. 390)
1360. Sciri merunte (nr. 61, p. 396)
1361. Romdni'o cu Dobrogio (nr. 62, p. a03)
1362. Noutdti din Romdnio (nir. 62, p. aOa)
1363. Austri'a recunosce independenti'o Romdniei (nr. 63, p. a08)
'1364. Noutdti din Romdni'o (nr. 63, p. 408)
1365. Noutoti scurte din Romdnio (nr. 65, p. 42O)
1366. Noutdti scurte din Romdni'o (nr. 66, p. 427-428,
'1367. Primirea trupelor romdne in Dobrogio (nr. 67, p. a32)
1368. Noutdti scurte din Romdni'o (nr. 67, p. A32't
1369. Aniversoreo luorii Grivitiei (nr. 68, p. a39)
'1370. Domnitorulu Romdniei (nr. 68, p. a39-aaO)
'1371. Generolulu Cernstu (nr. 68; p. a4O)
1372. Noutdti scurte din Romdni'o (nr. 68, p. aaQ
1373. Aniversqreo luorii Grivitiei (nr. 69, p.'443-444)
'1374. Noutdti scurte din Romdni'o (nr. 69, p. 444)
1375. Elementulu romdnu in Dobrogio (nr. 70, p. 450)
1376. Domnitorulu Romdniei (nr. 70, p, a51)
1377. Put6-va Romdni'o tin6 Dobrogi'o? (nr. 70, p. a52)
1378. Noutdti scurte din Romdni'o (nr. 71, p. a56)
1379. Oglind'o lumei (nr. 72, .p. 461-462)
1380. Finonciele Romdniei (nr. 73, p. a6g ,
1381, Noutdti scurte din Romdni'o (nr. 73, p. aj!)
'1382. Noutdti scurte din Romdni'o (nr. 7a, p. 416)
1383. Noutdti scurte din Romdni'o (nr- 75, p. 480)
1384. De lo Bucuresci (nr. 75, p. a80)
1385. Din Romdni'o (nr. 76, p. 488)
1391. Noutdfi scurte din Romdni'o (nr. 77, p. 492)
1392. lntroreq triumfolo (nr. 78, p. 500)
1393. Noutiti scurte din Romdni'o (nr. 78, p. 500)
'1394. lntroreo triumfalo (nr.79, p. 504)
1395. Noutdti scurte din Romdni'o (nr. 79, p. 5AA)
1396. B. Lod. Bionu, Scrisori din Bucuresci (nr. 80, p. 509-510)
"1397. Prdndiulu ronitilor (nr. 80, p. 512)
15t
 '1434. lnmormintoreo mortilor Io Grivitio (nr. 43, p. 509)
1435. Lupt'o pentru drapel (nr. 45, p. 535)
1436. Armot'o romdno. V6notoru. Infonteristi (n.. 48, p. 568)
'1437.Armot'q romdno. Venotoru. lnlonteristii. Dorobantiu (nr,48,
p. s68)
1438. Armot'o romdno. Rosiori si colorosi (nr. 48, p. 569)
1439. Armot'o romdno. Soporu. Artileristu.- Nlorino'ru (ni. 48,
p. 569)
1440. Asoltulu divisiunii o dou'o romdne asupra redutei Grivitio
Io Plevno (nr. 50, p. 593)

s) PoRTRETE AtE COMANDANTTTOR MtuTARr

5t ArE PERSONALITAT|TOR CE AU JUCAT VREUN ROt
iN EVENIMENTELE MITIIARE:

1451. Generolul lgnotieff (1877, nr.2, p. 17)

1452. Sovfet posio (nr. 2, p. 17)
1453. Morquis Solisbury (nr. 2, p. 17)
s) TLUSTRATil DESPRE MARILE BATATU DtN SUDUL DUNARil: 1454. Midhot posio (nr. 4, p. 41)
1455. Sultonul Abdul Homid (nr. 8, p. 39)
1456. Tiorin'a Morio Alesondrovo (nr. 10, p. 113)
1457. Morele duce Alesondru Alesondroviciu (nr. 10, p. 113)
't458. Vlodimir Alessndroviciu (nr. 10, p. 113)
1459. Tiarulu russescu Alessondru II (nr. 19, p. 221)
1460. Morele duce Nicoloe (nr. 20, p, 233)
1461. Abdut Kerim posio (nr. 20, p. 233)
1462. Carol l, domnitorulu Romdniei (nr. 22, p. 257)
1463 Morele duce Mihoiu (nr. 23, p.269)
1464. Hobort posio (nr. 24, p. 281)
1465. Redif posio (nr. 28, p. 329)
152
153
 1501. liei' (nr. 50, p. 600)
1542. 9l
1503.
1s04. 19)
1505. Polori'o Dorobantiulu lo Sibiu (nr. 9, p. 56)
1506. Flot'o engleso (nr. '12, p. 71)
1507. Rusii lo Bucuresci (nr. 18, p. 107)
1508. Orfe/inotele (nr. 18, p, 108)
1509. Picanterii (nr. 22, p. 131)
i

1510. F^ric'o lu.i lgnotieff de literele lotine (nr. 23, p. 1 O)

151'1. Punciu(nr. 24, p. 1/,3)
l 1512. Punciu (nr. 30, p. 186)
I

1488. Principele Alesondru Donducoff-Corsacofl guvernotorul 1523. Punciu (nr. 53, p. 343)
Bulgoriei (nr. 88, p. 557) 1524. Punciu (nr. 5a, p. 350)
'1489. Br. Leopoldu Hollmonn (nr. 90, p. 569)
1525. Sciri merunte (nr.62, p. AOa)
T) DTVERSE ArTE NOTE 5t COMENTARil DESPRE EVENIMENTELE
ANTLOR 1877-1878|

1497. Cattaro lo p6lele Muntenegrului (nr. 33, p. 395)

1498. Principele Nich;to (nr. a0, p. aSO)
"1499. ln Dobrugi'o (nr. 44, p. 5271
1500. Moi nou. Scirile moi n6ue de pe compulu de reqboiu
(nr. 49, p. 588)

154

i
 BIBLIOGRAFIE SELECTVA

1
I. TUCRARI TEORETICE:
CeauSe!cq Nicolae, Cuvintare Ia a dinCapitald
cu ptilejul absolvirii Womotiei 1g68 a are Generale
6i acorddrii graduJui de otiler absolven litare. 14 au_
gust 1968, in Romdnia pe drumul desdvirgirii construcliei socialiste,
vol. III, Editura Politicd, Bucuregti, 1969
Ceau$escu Nicolae, Expunerc prczentatd. Ia Sesjunec solemnd
comund a Comitetului Centtal aI P.C.R., Marii Adund.rii Nafionale qi
activultti_centgal de partid Si de stot. 9 mai 1977, in Scinteia, 1977,
rr. 10.799, p. 1-4
*" Comunist Romdn de tiurire a societd.fii socia-
oltate gi inaintarc a Romi.niei spre comunism,
egti, 1975

I.I. I.UCRARI SPECIALE:

Abrudan Paul, Aportul bdnesc gi material al transilvdnenilor in

sprijinul rd.zboiului pentru cucerirea independenlei de stat a Romd-
niei, I-II, in Revistc de istorie, Tomul 30, 1g77, rrr. l, p. 23-46 9i
nr. 2, p. 279-300
Addniloaie Nichita, Contribulia maselot populare Jc sus/inerea
. . rd.zboiului deNichita,
Addniloaie
independenld, in Studjj, 1967, 20, m. 3, p. 436_455
Cucerirca independentrei de stat a Romdnjej
1877-18V8, Editura Politicd, Bucuregti, 1973

Ceau$escu Ilie, Mocanu Vasile, Rom6.nia in rd.zboiul pentru

i-ndepende nli naf i onald. 877
1 87 B. C ontr ibul ii bibliog r atice, dditura
Militard, BucureSti, 1972 -I
Cernat Alexandru, Memorii. Campania 1877-187, Editura Mili-
tard, Bucuregti, 1976

157
 C o romd.ne in prima patte a Tagcu Valentin, Anul 1877 gi revisto Familia, in Almanah Tri-
t 1977), in Revisic de is- buna'76, Cluj-Napoca, 1976
Cr Tucd Florian, Monumentele neatimfuii. Itinerar eroic 1B7V-1878,
Contribulii monogralice, Editura Militard, Bucureqti, 1977
Csucsuja $tefan, Rdzboiul pentru independentd. in opinia publicd
Vasile I. Radu, Intdrirea capacitdlii de apdrcre a fd.rii in onii
1866-1877 in vederea cuceririi independenfei, in Revistc de istorie,
progresistd maghiafi a epocii, in Revjstc de istotie, Tomul 30, 1977, Tomul 30, 7977, nr. 2, p. 265-278
nr. 4, p. 645-672
Drimba Lucian, losil Yulcan, Editura Minerva, Bucuregti, 1g74 VArgolici Teodor, Ecourile literare ale cuceririi independenlei
Dumitragcu Sever, nalionale, Editura Eminescu, Bucuregti, 1976
,,Familia", jstoria 6i istoriogralia (unele as- Zaharia Gh., Mugat Mircea, Lupta pentru independentd.9i uni-
pecte, note, considerafii), in Centenar ,,Familia", Editura Muzeului
Regional Crigana, Oradea, tate statald. pelmanenld a isloriei poporului romAn, in Anole de
1965
istorie, 1975,-21, nr. 1, p. 58--S0
" * n Familia, Corespondenle de Ia plevna, Editura Facla, Timigoara, lgIZ
Faur Viorel, Contribulii Ia cunoa$terea istoriei Bihorului, II, Editura
Muzeului Jdrii Crigurilor, Oradea, l9Z1
Faur Viorel, Date despre contribuliile romdnilor bdnd.leni Ia spriji-
nirea rdzboiului de indepenctenfd, I-IV, in Orizont, Timigoara, '19i6,
27, nr. 42-45
Faur Viorel, Sofidari cu cauza generali a poporului nostru, in Fa-
milia, 1977, 13, nr. 4, p. II
Goga Octavian, Prec.ursori, Editura Cultura RomAneascd, Bucu-
regti,1930
Maciu VasiIe, Crcarea Romd.niei moderne. inld.ptuirea statului na-
fional independent, in Studii qi articole de istorie, 1969, II,-p. 103_135
Maior Liviu, Contribulii documentare la ecoul rd.zboiului de inde-
pendenld in Trarlsilvcnia, iir Studio UniVersjtatjs BabeS-Bolyai, seria,
Historiae, 1.973, fasc. I, p. Z9-90
Mo ,in spri jinul rdz-
Ne ;;'i;':;"?TT
luj-Napoca, 1976
Ne
Netea Vasil e,. Lupta romdnilor din Transilvania pentru libettatea
nalionald (194e-leB| ), Editura gtiinfificd, Bucuregti, 1974
** *Ocstec cea mate. Tradiliile inaintate ale luptei mcselor populare
din Romdnia pentru libertote 9i independ.enfd natrionali, Ediiura Mi.
litard, BucureSti, 1972
+
' + Pagini din lupta poporului romdn pentru independenld nationald.
1BV7-1878, Editura Politicd, Bucureqti, 1967
Pascu $tef an, Marea Adunare Nafionafti de Ia AIba lulia incu-
-
nunerea ideii, a tendintelot Si a luptelor de unitate o. poporului to-
mdn, Editura Universitdfii Babeq-Bolyai, Cluj, 1968
Pdcurariu Mircea, Ecoul rd.zboiului de independenld in ,,Telegra.
Iui Romdn" d.in Sibiu,'in Mitropolia Ardealului, 1961, 12, nr. 4-\
p. 315-344
P o p.a M i r c e a; Liteiaturo. trcnsilvdneana Si rdzboiul de independenfd.t
in Almanah Tribuna'76, Cluj-Napoca, 1916
Pugcariu Sextil, Douizeci de scrierj ale lui Moise Grozea d.in rdz-
boiul de la 18V7, in Anusrul Instjtutuluj de jstorie narionald.,
Cluj, 1927

158
 LISTA FIGURILOR

Fis. 1 Schile din ormoto romdnd. Vindtori ;i inlonterigti (F,, 1877, N. 27,
p.317)
FiS. 2. Schife din ormoto romdnd. Rogiori (lbidem)
Fig. 3. loon Ristici, luptdtor pentru independenfo Serbiei (F,, 1876, nr. 51,
p. 605)
Fig. 4. Muntenegreni (F., 1876, nr. 1, p. 5)
Fis. 5. Revisto Familio foce cunoscut cititorilor evenimentul proclomdrii in-
dependenlei Rom6niei lo 9 moi '1877 (F., 1877, nr. 20, p. 2381
Fig. 6. Schife din ormoto rom6nd. Dorobonli (F., 1877, nr. 27, p. 317)
Fig. 7. Pogind din Fomilio in core este onunfot foptul cd ormoto romdnd o
trecut Dundreo (F., 1877, p. a19)
Fig, 8. ,,Explozio monitorului turcesc Seifi" (F,, '1877, nr. 25, p. 293)
Fig. 9. Poezie opdrutd in revisto Fomilio (1877)
Fig. 10. Corespondenlo trimisd din Croiovo de dr. L C. Drdgescu (F, 1877,
p. 22s)
Fig. 1 1. Armoto rom6nd. Vindtori ;i inlanteriSti (F., 1877, nr.. 48, p. 568)
Fig. 12. Rubrico Domele tomAne ;i rdzboiul, in core este consernnotd gi oc-
liuneo Veturiei Romon din Orodeo (F., 1877, p. ,..)
Fig. 13. Armoto romdnd. Sopdr, ortilerist;i morinar. (F., 1877, nr. 48, p. 569)
Fis. 14. Poezie publicotd de losif Vulcon in Fomilia (1877, nr.32, p.3751
Fig. 15, Armoto rom6nd. Ro;ior ;i cdldro{ (F., 1877, nr. 48, p. 569)
Fis. 16. Domnitorul Rom6niei, Corol I (F., '1877, nr. 22, p. 2571
Fig. 17. Armoto rom6nd. Vindtor, intonterist 5i dorobont (F., 1877, nr, 48,
p. 568)
Fig. 18. Morele duce Nicoloe, comondontul ormotei ruse din Bolconi (F., 1877,
nr. 20, p, 233)
Fig. '19. Generolul Osmon Pogo, comondontul trupelor otomone intdrite in
fortificofiile de lo Plevno (F., 1877, nr. 49, p, 581)
Fig. 20. Relotore despre contribufio ormotei rom6ne lo cucerireo cetdlii Ro-
hovo (F., 1877, nr. 47, p. 563)
11 - Rezboiul de independenta t6l
 Fig' 21' Portretele unor generori-ru9i core ou condus trupe
Bolconi F., ler, nr. 46, 6. 545)
ce oclionou in
Fig. 22. Lupto pentru dropel (F., 1877, nr.45, p. 533)
Fig.23. Explicofii lo ilustrofio ,,Lupta pentru drapel,,(F., 1g77,
nr.45, p.535)
Fig, 24. Asoltul diviziei o douo romdne osupro
(F., 1877, nr. 50, p. 593) redutei Grivifo lo plevno
Fig. 25. Explicofii lo ilustrolio ,,Asoltul diviziei..:, G., ,t877, nr.50, p. 595)
Fig. 26. Comento.riu redoc{ionol despre copituto,reo plevnei
(F., 1g77)
Fig. 27. inmormintoreo morlilor lo Grivi{o (F.,
1g77, nr. 43, p. 509)
Fig' 28' fgslna de .titlu- o revistei Famirio in core o opdrut poezio
CUPRINS
rui
V. Alecsondri , Sergentu!.
Fig. 29. Lupto in strimtooreo Sipco (F., 1g77, nr. 39, p, 461)
Fig' 30' comentoriu. d'espre ruptere suslinute de trupele rom6ne pentru
cuce-
rireo Vidinului (F., 1g77)
Fig' 31. Pogino de titlu.o revistei Fomilia, core confine poezio
/our, dedicotd de outorul ei, petru Duttu, ost6gitor rom6ni.Cununo
- - ' de Cuvint inainte
Studiu introductiv 11
Indice cronologic al
materiarelor despre rdzboiul de independenld
(1876-1878) apdrute in revista Familia 113
I. Articole, note gi comentarii referitoare Ia evenimentele din
Balcani in 1876 113
II. Articole, poezii, consemndri gi ilustrafii clespre rdzboiul de
independentd gi alte aspecte legate de acesta (1577-t}7g) 117
A. Criza orientald t17
B, Manifestdri romAnegti ce preced proclamarea indepen_
denlei de stat la g mai 1877 118
C. Contribufia armatei romAne la infringerea turcilor 119
D. Corespondenfi de presd 9i personalitd{i strdine despre
eroismul armatei romdne 125
E. Aprecieri ale comandamentului militar rus despre com_
portamentul armatei romAne in bdtdliile din sudul
Dundrii 126
F. Campania de stringere a ajutoarelor pentru suslinerea
frontului 9i sprijinirea soldafilor romAni rdni]i 127
G. Alte forme de suslinere a frontului 1,34
H. Mdrturii de solidaritate internalionali cu cauza dreaptd
a poporului romdn '-rrnur" ' 134
Prezentarea urr"rri-"rrt"to, Oro' ,ir-ri8 ,r,
diferite lucrdri istoricen literare 9i artistice contemporane 135
Atitudinea autoritdlilor austro-ungare, a unor grupuri
sociaie 9i personalitSli faid de lupta pentru indepen-
denfd a poporului iomdn 138
162
11*
r63
 l re
i
J

N.

t'
t-
t,
I
K, Participarea armatei ruse la rdz,bolul dtn lB77_lBZg
I
13g
L. Armata turcd in rdzboiul ite la 1g77_1878
144
I M. Bulgarii in rdzboiul de Ia 1877_1818
Ms
I
N. Note despre pozitia Greciei faid de evenimente
I O. Consemndri despre atitudinea sirbilor in tirnpul rdz_
. i;;
I
I
boiului M6
P. Tratativele de pace gi consecinfele acestora asupra po_
poarelor din Balcani
_
R. R.omdnia
ru6
i dupd incheierea pdcii de Ia Berlin 150
S. Ilustratii despre marile bdtdlii din sudul Dundrii
lS2
I

$. Portrete alp cornandanlilor militari si ale personalitd_

{ilor ce au jucat vreun rol in timpul evenimenlelor 1g3
i

i
T. Diverse alte note 9i comentarii despre rAzboiul din tgTT_
1B7B
154
Bibliogralie selectivd.
t57
Lista ligurilor ;
161

poligraficd ,,Crigana,. Oradea _ com. 20g.

'**
R.
F.