ZA1VIFIR G.

ARI3URE

AUTONOMIA SAU ANEXAREA

TRANSILVANIA
sI

BUCO VINA

.44-gm

BUCUttETI.
. .

TIPOGRAFIA CURTI' .REGALE, F. G OBL 'FII

19, Strada RegaIii, 19 "
1614.
20 -Bani.
 LlacA port en usurintrt si en zâmbet a lor urk
Laudele lor de sigur m'ar jigni peste nAsurii.

Comandantul suprem al armatelor ruse, Mamie Duce

si General Adjutant Nicolae Nieolaevici, a .alresat o pro-
clamatiune popoareloi: cliii Austro-Ungaria.
In aceasta proplamatiune citim urmatorul pasagiu de
o mare insemnatate istorica:
«Popoarele Austro-Ungariei, exclama Marele Duce, in-
trend, In capul armatelor ruse, in tinutmile austro-ungare,
In numele Marelui Tar rus, declat voua, ca Rusia nu o
data ti varsa s'angele pentru libernrea popoarelor de sub
jugul strain si ct dansa nu cauta altceva cleat restabi-
lirea libertatei i a dreptatei.
«Voud, popoarelor austro-ungare, dansa aduce acum
.

libertatea si realizaren, aspiratiunilor voastre nationale.

«Rusia tinde n.umai care un singur luau si anume
ca fiecare din voi sa se poata propasi. Qi sit traiasca fe-
rieit, pastrAnd patrimoniul scrump al parintilor, limba
aedinta».
Astfel sung, proclamatiunea Márelui Duce Nicolae.
Ca unul care apartin generatiunei ce sa luptat intreaga
sa viata in contra absolutizmului Tarilor rusi, fireste ca
trui dau bine seama cast pretueste o proclamatiune tarista
data in numele drepteitii.
 4

- Mamie Poet .rutean Taras efeenco ale carui opere

poetice nemuritoare sunt riguros oprite in Rusia, intr'una
din peeziile sale astfel zugrave$te traiul _fericit ce. 'I due
numeroasele popoare subjugate de Rusia:
De la Moldovanul,§i pin la Finlandezul
Popoarele Rusiei In toate Imbile tac,
CrAci- traiui lor e a.la de ferIcit.

Rusia asupritoarea numeroaselor popoare din care

-se compune vastul imperiu al tarilor, Rusia calaul
secular al Poloniei, Rusia sperjura/a tratatului tie unire
cu Finlanda, cu Georgiea, cu Ukraina, Rusia care a calcat
.
cuvantul sail de onoare de a .garanta integritatea terito-
, riului RomAniei in razboiul dela 1877 aceasta abso-
lutista Rusie a Tarilor, uitfind in tregul su trecut istoric,
vine astazi in Austro-Ungaria pentru a rezolvA, acolo,
cestiunea spinoasa a nationalitatilor din care este compus
acest imperiu dualist.
Toate acestea cred necesar a amintì mimai in treacat
N'am pretentiune de a ma puné deacurmezisul curentului
filorus .din tara. Sunt adanc convins ca acest curent in_
afar% de presa cumparata cu ruble, este absolut conform
cu spiritul ingust, reactional., retrograd i totd'auna practie
a paturei noastre culte; 'el este in perfecta concordant&
cu psihica si mentalitatea acestei pature.
Un lucru insa sa, nu se piarza din vedere, anume
acela cä patura noastril cult. --intreaga noastra albas-
trime este MAO,' si àditric dispretuita in Rusia, Franta,
Italia, Serbia, Bulgaria, Grecia, Belgia. i Germania.
Aceasta sit n'o perdem din .vedere, trebue s'o still].
sa -nu ne-o ascundem. Toti cei cari au trait -in acest,e
 5

-tari, cari cunosc limba si literatura acestor popoare, cari

sunt in contact cu fruntasii acestor popoare cunosc bine
.acest adevar trist. Nu suntem iubiti de nimeni, urati de
toti. In Rusia barim, cuvant de roman e cuvant de
ocara, dar sa inehidem paranteza.
Luau curios, inainte de acest razboiu pentru libe-
rarea popoarelor subjugate din Austro-Ungaria, a fost
necesar sí dispara dintre céi vii tocmai purtatorul ideei
nationaliste, mostenitorul tronului Austro-Ungar, Frantz
Ferdinand.
O bomba expediata dinteo tara vecing pune capat
acestei vieti scopul careia a fost realizarea autonomii
nationalitatilor din Imperiul Austro-Ungar, (lax
. Le eadavre est et terre: di/id& est debout.
Ideea autonomiei nationalitatilor din Austro-Ungalia
este astazi stindardul sill) care paseste cazacimea mus-
caleasca tocmai in Mima europei civilizate.
Stint In istoria .ornenirei astfel de coincidente bizare
pe cari insa istoria le desvalue apoi Meet Meet spre
marea ?wine a omenirei.
acum cu cat armatele ruse patrund in inima
Austro-Ungariei din intunericul viitorului se desprinde
cestiunea arzatoare: ce va deveni imperiul Austro-Ungar
dupa acest razboi.
Cat de cornplexa este aceasta chestiune, cat de grea
este rezolvarea iei, totusi este necesar de fC se gandi la
aceasta problema a se pregati pentru rezolvarea ei.
Fireste nu este timpul Inca de a aduce un verdict
In aceasta privinta, dar totnsi e necesar tocmai in mo-
mentul de fatit de a cunoaste toate prolegomena ne-
 6

cesare pentru o mai bunA rezolvare a, acestei mari ces-

tiu ni.
De cate ori s'a zis cum cit cestiunea nationalitdtilor
In Austro-Ungaria este o tabula rasa; faptele au de-
monstrat cu prisosintá toatd greseala acestei paren.
De cAnd existd Austro-Ungaria, si mai al seamd de
la revolutiunea dela 1848 si apoi la 1866 toti oamenii
politici ai AustroUngariei, toti publicistii de frunte si-au.
bátut mereu capul cu fel de fel de proieete privi-
toare la reZolvarea acestei aride cestiuni; am vázut ea-
- binete de ministri urcându-se la putere .cu fel de fel de
lozinei nationale cari. toate au cazut doVedindu-se neapte
de a rezolva cestinnea ; s'au fdcut legi .privitoare la ga-
rantarea nationalitátilor, sau incereat tot felui de com-
promisuri Si din toatá aceastá, activitate nu s'a ales nimic.
Daed .toate aceste sfortdri n'au urnit cestiunea din loe.
cauza resade in conditiuni absolut imposibile sub aus-
piciul cdrora sau incercat oanieni sit, rezelve Céstiunea.
Doui ani dupá, introdueerea actualei forme de gnver-
námânt in Austro-Ungaria adicä dupa prirnii 2 ani de .

aplicarea .dualizmului la 1869 René Tallandie a scris

In Révue de deux mondes -urmdtoarea prorocire:
«Din indltimea pe care stám ea santinelä repetAnt
strigátul de alarmá; ce ne vine de pe malurile Dunitrei
si a MoldaVei : Austria v'.a fi o federatinne sau
Austria nu va fi.»
Dualizinul dela 1867 a stabilit inteun mod definitiv
posibilitatea cà acest imperiu sá'si poatd implini desti-
nele *sale pe calea pacinicd; dualiznml dintr'o parte, si.
drepturile sale politice fearte mari, desfiintarea autocratii
absolutiste de alai data au fdeut cá certele intre nationa-
 7

litati in Austro-Ungaria trebuiesc fatal sa o duet la

o catastrofa.
Organizatiunea de stat a Austro-Ungariei nu degeaba
a fost adesea,ori comparata cu o menagerie in care ani-
malele de o speeie au fost Inchise in deosebite cusci,
iar fiarele cari nu sufer contactul reciproc au fost bd-
gate in una si aceiasi cusca. uncle fireste se manandi,
se distrng. reciproc; mai trebue. adaogat la aceasta com-
paratium eh' in menageria austriaca exista o cuca ma-
ghiara in cari sunt inchise fiare cari de si dusmane se-
culare intre ele au datoria de a servi aceleiasi idei de
stat, ideiei pur ungare..
Ori cine isi poate inchipui- ce cacofonie ce zgomot
asurzitor domneste in aceasta: bizarg organizatiune de stat.
La 1904 Principele Lichtenstein inteun discurs rostit
de dansul i n care acest om, politic amintise despre
revolutiunea dela, 1848 a zis: «In acest an intelepciunea
«diplomatilor- si a oamenilor de stat a dat faliment
«Nodul gordian Care nu a putut sa fie deslegat A fost
«tdiat cu sabia; probabil ca i .acum se va -intampla
«acelas lucru. Austria atat de glorioasa in ct.ffgerea mai
«multor secole va fi stearsil de pe fata pamantului. Mo-
,-mentul se apropie and va fi pus capat conversatiunilor
«plicticoase ce se' fac prin telefon, clopotelul telefonului
«va anunta ca linia este inchisa».
Cuvintele Principelui Lichtenstein par unora ca se
realizeaza.
Sa ne aducem aminte in ce a constat intetepciunea
oamenilor dela 1848 care a dat faliment. Precam stim
In Reichstratul dela Crenzir Palatchi a propus ca sa, se
lase la o parte, atat tendintele centraliste precum drep.-
 8

turile istorice ale, provinciilor, i intreaga Austro-Ungarie

.sa fie imparta etnografice0e conform Cu nationalitatile-
din care e compus Imperitil. Intelepciunéa acestei pro-
punen- a fost aa de logia, incat putea sit para genial.
Palatchi impartise .Austro-Ungaria in opt regiuni
anume:
Austria germana in partile din Boemia si Moravia
locuite de germani.
Austria boeinii cu slovacii din Ungaxia.
Austria p ol on 6.
4. Austria ukrainiana cu rutenii din Bucovina, si ru-
teiiii din Ungaria.
5. Austria illirica in .care trebuia sá intre toti slavii
dela sudul imperiului.
' 6. Austria romAneas,ca, care cuprindea Transilvania,
cu partile de dincolo de Arad ale Ungariei locuite de
romani, precum i _Bucovina romaneasca.
Austria maghiara.
Austria .italiana.
Ideea organizatiunei federalfste a popoaielor austro-
ungare n'a murit dela Palatchi incoace, dar realizarea
acestei idei a fost zadarnicita de cloud popoare domina-
;Ware din Austria.
Germanii nu se impacau cu gandul de a ceda altor
neamuri midge grupäri de germani ce locuesc pe ici, pe
colea inclavate in poporatiuni de alte -neamuri.
Maghiarii din alta parte nu voiau,nici sà alma despre
existenta in Ungaria a altor nationalitati decal cea ma-
ghiara. Polonii nu voiau sä cedeze ceva din vechia Po-
lonie locuita azi de dare ruteni; Boemii nu voiau ase-
 9

menea sa cedeze pärtile din Boemia colonizate de ger-

mani.
Peste toate acestea a domnit dualismul lui Beist
-chiar egalizarea Austriei illirice cu Cisleitania i Trans-
leitania se considerà ca o idee pur revolutionarä.
PAnd la ultimul timp, adicd pinä la democratizarea
mischilor nationaliste, in Austro-Ungaria se considerà de
mare liberalizm cererea restabilirei drepturilor feudale a
nobilimei precum si a privilegiilor medievale a provin-
ciilor. Si ideia federatiunei nationalitätilor din Austro-
Ungaria pdrea absolut imposibillt de a fi realizatä.
Dela Palatchi pAnä, in zilele noastre afarg de iubitul
mea amie Aureliu PopoviCi nimeni nu s'a ocupat . cu
ideia mântuitoare a federatiunii nationalitRilor austro-
unoure.
b
In lucrarea sa tiptiritä la Leiptzig. la. 1906 si intitu-
: Die vereinigten, Staaten von gross-Oesterreich
d. Popovici imparte teritoriul Austro-Ungariei in 15 re-
giuni nationale (afarä -de Bosnia si Herzegovina) iata
aceste regiuni :
Austria germana,' cu populatiunea germaná 'de pe
granita apusianä a Ungariei din partea dela sud apus
a BOemiei si din Moravia dela. sud.
B6emia germanil cómpusä din partea dela nord
apus a Boemiei Cu Trantena.u.
Moravia germana (Silezia). Silezia germanä cu po-
poratiunea germanä a Moraviei si Boemiei, aci infra
dona' mici .f5,sii Cu poporatiune boemä.
Boernia.
Galitia apuseand compact locuitä de poloni.
Galitia dela rdsärit cu pártile locuite de ruteni
 lo

din. comitatele Ungariei i dela nord rasarit'a .Bu-

covinei:
-7. Transilvania. cu pqpulatiunea compacta romneasci.
cu partile din Ungaritt Waite tot de romAni si cu partea
Bncovinei locuitri de romani. -
8. Croatia impreuna cu Dalmatia, partea Croata a
Istriei si Fiume.
Kraina, unde intra intreaga populatiunea slovenrt.
Regiunea Slovacilor.
Voevodina in care intra populatiunea 8arlYa" din
sudul Ungariei. .

12.. Ungaria, partea locuita de Unguri.

Regiunea Secleriand adica parle Maghiare -a co-
mitatelor din Transilvania.
Trento.
'Priest cu populatiunea Italiana a Istriei.
ACeasta impartire a Austro-Ufigariei, facuta de un vi-
pros cunoscator a Wei sale, Aurel Popovci este precum
vedem mai detaliata decat cea obtinuta de catre Pa-.
latchi; dansul formeaza unele regiuni, cari la yalatachi
sunt inglobate- in niste krupuri prea mari. Fireste, 'ca
aceasta impartire a lui Popovici pe 15 grupuri etno-
grafice lash' Inca multe <<inclavari», ramase incrustate
In naijlocul unor nationalitati striline lor; dar Aurel Po-
poviei, Cu drept cuvant considera de imposibil de a
impinge principiul national <Tana la absurd» accepta
pentru aceste fragmente nationale o asimilalie lentd. Prin
sine se intelege cum ea sub asimilatie lentd un Aurel
Popoviei nu admite mijloaeele drastice ce s'au p. us in
practicsa de guvernele noastre in euadrilaterul_ alipit la
Romania.
 11

Astfel pentru inclavarile mai Mari (precum i pentru

ovreil d. Popovici propune largirea drepturilor inscrise
in Constitutiune, precum aplicarea autonomiei exteii-
toriale, recomandate de Rud. Schpringen.
Toate popoarele cari formeaza cele 15 regiuni, (-Mpg
proiectul lui Aurel Popovici capata drepttrile politice in
Marea Austria. In cartea sa exista chiar un proiect de
Constitutiune pentru organizarea federativa a viitoarei
Austrii. Statele nationale acegtei federatiuni (Bundesstaad)
trimit reprezentantii. si pentru formarea ocfirmuirii im-
periale, in capul carei4 se afla Imparatul. Ocarmuirea,
imperial a este tfivestita cu puterea executiva. Austria
germana i Ungaria au eke 7 reprezintanti in ocar-
muire, Bomnia 5, Transilvania 4, Croatia i ambele ju-
matati din Galitia eke 3, Boernia germana i regiunea
slovaca ate 2, Moravia germana Kraina, Voevodina,
Trento,: Triest i regiunea seclerilor eke 1 reprezintant.
Puterea legiuitoare apartine la doua Camere, din cari
Camera de jos, se alege de tot Poporul prin sufragiul
universal, iar Camera de sus sa formeaza parte brin
dreptul de naltere, parte prin alegere, parte prin numiri
ad hoc. Afacerile de interes general imperial, sunt de
competinta ocarmuirei centrale, toate celelalte afaceri intra
In competenta statelor nationale, cari, (fiecare pentru
dAnsul), Ii elaboreaza- Constitutiunea sa proptie, au par-
lamentele Ion proprii, guvern i magistratura. Limba ge-
nerala a imperiului va fi cea germana. dar fiecare stat
national va intrebuinta limba sa nationaiut inlauntru
statului.
Proiectul lui Popovici se considera pang, acurn ca
conceptia cea mai radicalit in reformarea. Austro-Ungariei;
 12

de si proieetul acesta n'a depisit absolut de loe cadrul

patTiotismului de stat austriac. Voind a realiza vechea_
ideia transformärei Austro-Ungariei inte6 'Helvetia mo-
narbicd, autorul s'a oprit indeosebi asupra prerogativelor
drepturilor monarhului. Un capitol special in cartea
lui Popovici este sacrifica demonstraiunei ca numai
impiratul plinteo .cale anticonstitutionalä, pe calea unei
lovituri de stat, poate introduce regimul federal in or-
ganisatiunea de stat a Austriei.
Impäratul pentru care a fost seria acest capitol, im-
piratul care avea st realizeze proiectul lui Aurel Popovici
a fost Frantz-Ferdinand, asasinat la Serajevo.
acum visul lui Aurel Popovici pretinde reali-
zeze Tarul tutulor cazaeilor i mongolilor.
Ae,est proiect, care pirea o utopie, ea sii poati fi
realizat de bartinul «Drägutul de impdrat», sii pretinde
ell va fi realizat de <<Drdguful de Tar» a tutulor rusilor
romilnilor din Bucuresti. Tug, fireste ca oreare schim-
bare de detalii pe ici pe colea, dupä gustul museAlese.
Este ineontestabil cii programul maximum, elaborat
de Aurel Popovici devine acum un program minimum.
Or at de &eased i riaturali pare despärtirea pe na-
tionalitgi -a popoarelor din Austro-Ungaria, _totusi in
aceastä despirtire si simte ceva artificial si anume ar-
tificiale sunt hotarele puse intre regiunile nationale.
Acum aceste hOtare pot dispare de la sine anume acolo
ande unitäi1etiationale vin in contact cu aceias natiune
care locueste din-colo de hotarul actualei Austro-ungariei.
Astfel polonii austriaci in loe si atragi la sine pe
polonii din Rusia; acum se vor uni cu ei, formänd un
stat polon in care va domni «linistea i fericire -din
 13

Varsovia». Ruteni din Galitia i 13ucovina, care panti

acum posedau peste 1.200 de biblioteci rutenesti, 'cad
se foloseau de evangelia i alte c`árti bisericesti in limba
ruteana, cari tipAreau liber scrierile repausatului meu
amic M. Dragomanow, pe << Cobzarul» lui Sefcenco
etc. acum se vor uni eu cele 30 milioane de ruteni
din Rusia, cari n'au drept nici la .biserica, nici la seoala
ruteneasc5, nici la limba phrinteasa
Bosnia., Herzegovina, Voevodina i chiar Kraina se
or alipi de Serbiadrept recompensa din partea Eu-
ropei civilizate pentru asasinatul principelui Frantz Fer-
dinand si a sotiei sale.
In fine Transilvania si Bucovina se vor uni cu Ro-
_mAnia, formand un singur stat cu atAt mat omogen
etniceste. cu cAt se va taia din Bucovina tot ce e locuit
de ruteni, si din Transilvania absolut tot ce este loeuit
de alte neamuri. Pentru puritatea etnica a RomAniei
se va lila de Rusia Gurile DuMirei, locuite de slavi.
poate chiar judetul Tuleea i Constant% locuite de multh
poporatiune Maya', si in fine fireste si Cuadrilaterul bulgar.
Astfel se va realizà- visul lui Aurel Popovici cu aju-
torul pravoslavnicei Rusie.
Pentru realizarea acestui vis frumos, profesorii univer-
sitari, studentii i natura soeiala', care in vechia Polonie
purtà falnicul nume de leacht,a, astAzi fac manifestatii
pe strdzile Bucurestiului, la Capa i Terasa, in fata am-
basadei rusesti; lipesc afipte cu cuvântui «De inchiriat»
pe palatul batranului si inteleptulmi Rege Carol, si uit'and
at, la 1907 tot dela Cap 'a pornit strigaul de che-
mare in ajutor in contra tärgnimei Osculate' ajutorul ar-
 14

matelor, austriace a diggutului. de impgrat; astAzi sleachta

porneste-strig4nd: trgiaseg diggutul de Tar. si jos Austria!
Pentru a 'zgarnici uciggtoarea trama, ce a urzit- In
contra,. neamului roman blestemata Rusia ar fi fuese,
ar fi logic ca sd, mentinem modul nostru cumpdtat. de
vedere; trebue Sprijinit i obtimit pentru Transilvania,
Bucovina deplina autonbmie, trebue refuzat -categoric
de a instrgina ceva din tara in schimbut -acestor &mg
provincii romAnesti. . .

Sd se ja pildg. delft- Bulgaria, .cu care ne-am'duSingnit

asa de néinteligent la 1913: aceastg tara a stint sit
sprijine autonomia Rumeliei Orientale, care apoi pe calea
reyolutionarg in contra vointei Europei s'a alipit benevol
la patria-muing a bulgarilor.
Dar mai e rubla.. , mai e presa .vilnclutg, mai
sunt PuruzkeVicii nostrii pgmAnteni, cari se. inching au-
tocratiei ruse, sunt politicianii nostrii orbi, cari nu prevdd
-ziva de maine, pea dupg rrizboi.... etc. etc.
apoi unde sunt adavgratii patrioti ? Oare statuia
din Bulevardul Coltei, ca antica statuia lui Memnon,
luminatg dé incendiul-satelor din Transilvania, va striga
de -pe soclul su de granit, ruspfililor nostri:
Aieasta, nu se poate!
 DE :

Basarabia in secolul XIX scriere premiatà i tipdrità

de Academia Romand 10 Lei
Dictionarul Geografic al Basarabiei tiOrit de
Societatea GeograficA romând 10 Lei
La Natalité el l'avenir de la nation roumaine
- Paris. 1914.