Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AROMINII
GRAI FOLKLOR ETNOGRAFIE
CU O INTRODUCERE ISTORICA
t932
De TACHE PAPAHAGI
L AROMYNII DIN MINOT DE VEDERE ISTORIC, CULTURAL I PO-
LITIC, conferentd; Bucure*ti, 1915; 36 pag., Cu 6 gravuri.
LA BOMiNII DIN ALBANIA [impresii, de calatoriej; Bu-
cure§ti, 1920; vi-72 pag., Cu 9 gravuri
ANTOLOGIE AROMANEASCA; Bucure0d (ed. Casei .$coalelor),
1022; xLvn-519 pag., Cu 30 veden i etnografice, 12 arii
musicale i glosar in limba francesä.
DIN FOLKLORUL ROMANIC SI CEL LATIN, studiu comparat; Bu-
cureti (ed. Casei $coalelor), 1923; n-174 pag., Cu 2
nTavuri.
0 PROBLEMA DE ROMANITATE SUD-ILIRICA (extras din Gral
su fiel, I, 1); Bucureti, 1923; 30 pag., Cu 2 plane
DIN EPOCA DE FORMATIUNE A LIMBEI ROMINE, probleme etno-
linguistice (extras din Gral suflet, I, 2); Bucure§ti,
1924; 34 pag.
rERCETARI IN MUNTII-APUSENI (extras din Gral $ti suflet,
II, 1); Bucureti, 1925; 72 pag., cu o hartä i 8 plan§e.
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMUREWLUI; BUCUPD§U (ed. Aca-
demiei romtne), 1925; Lxxxm-240 pag., cu o hartä §i
22 plame.
CREATIUNEA POETICA. popuLARA. (extras din Gral su fiel,
II, 2); Bucure;ti, 1926; 47 pag.
BIBLIOTECA NATIONALA A AROMYNILOR, VOL 1 (Nu§i Tulliu,
Poesii, original §i transpunere in limba literarä);
Bucure0I, 1926; xvi-144 pag.
DISPARITII I SUPRAPUNERI LEXICALE, I (extras din Gral
suflet, III, 1); Bucure§ti 1927; 24 pag.
19. MACEDO-ROMYNII Sall AROMINII (Seria C, n-rul 30 din pu-
blicatiunea Cunogin(e folositoare, ed. «Cartea romi-
neascd»); Bucureti, 1927; 29 pag.
/
b,/ FACULTATEA DE FILOSOFIE SI LITERE
DIN
BUCURESTI
DIALECTOLOGIE SI FOLKLOR ROMANIC
TACHE PAPAHAGI
AROMINII
GRAI * FOLKLOR * ETNOGRAFIE
CU 0 INTRODUCERE 'STOMA.
1932
INTERZISX ORICE REPRODUCERE
A ACESTUI CURS
910'11)
INTRODUOERE
gi complexe gi anume:Grai,Folklorqi E t-
nografie-- iatA ceva caro °u cit va trebui sA
fie mai concia °u atit va deveni mai greu cind va fi
vorba de alegerea problemelor de relevat. Si totupito
NeagO
Problema emigrArei Arominilor in Rominia nu poate
Cit privegteEtnografialoprecisare a
definittiei ei qi a materialului ce poate forma obi-
re vie*Wiesc ei.
TeritOriul locuit de Aromini e o fostA suprafatA
atA (pag.10).
centra15,,apusean6 gi nord-vesticA;
Sau:
Dupa d.Iorga,
cinepa e lat. CANNABIS (200)
aceitar CASSITERIUM (202)
dobinda DEBENDA (202)
faola FACULA (199)
imblaciu AMBULARE (204)
tl
inel ANNULUS (200)
malura MATULA (198)
piva PILLULA (200)
popor POPULUM (204)
ra-0. ANATEM (203)
rIle RANA (200)
preot e "forme albanaise" (201).
rile 4 ARANEA
preot 4 PRESBYTERUS
re ar putea fi
21
ORIGINEA AROMiNILOR
alitnilor istorice,filologice,etnografice,folklorice
gi geografice,originea Arominilor in sensul romanit6,-
23
94-95.
B/osta,
Recl Loset-
D 14.1.a.z¡ el
Vatna.
L anidsa,
voeco
At e tux
STR1-ROMINII
/ jr: Romini balcano-carpatini
1111111 : Romini Bud-vest-balcanici
28
In trecutul istoric
MANIFESTXRI POLITICE--.In direct& leg&turA cu mi-
natelor.
ste).
rA a Arominilor,1033).
dere.
grafic.
pA asupra lor.
T.Papahagi,AROMNII:grai,folklorpetnografie 3
34
sint rari.
pe Aromini.
te documente.
astfel:
Il au ca pe un scare.
SA exemplificAm.
bleme.
te linguistic&.
le proverbe:
dou5, discipline.
Pentru etnografie:
Naparti di Laia-mare
NI-algAvdarA *22n5. mu*eat6.
Cum si fac,lallu-dipsi-u ved?
calupgluneale,
S'du-te,d5. pin di mugeat6.
"BurA dzur15,,mol mugeatge.
"Ghine vinl*I,lal guneale".
tatg-tu,lea feat6?"
-"Tat&-nlu i la '1115. numt5,,
La 'nb, numtA,amirAreascA,
Amirgreasc6 cri*tineasc6".
mA-ta,morl mugeat6?"
--"Mu-mea easte la 'n'A numt5.,
La 'n5. numt5.-amirAreascA,
Amir6reasc5, *' crigtineascA".
-"AidelfeatA,si nA lomu,
Si nA lomu0si nA vremu,
Tra s' dirdzem tru loclu-a nostru:
Clo iu 'ç1-ate pufilu veara
Si birbifilu prumuveara"
(din Per.Papahagi,Din litipop.a Arom.,851)
46
De-ai fipluna,credincioasA,
DupA cum e2ti de frumoas6.0
Eu te-agi intreba sA-mi spui:
Nu i-ai zArit umbra lui?
De-ai fiplunA,aplecat&
Precum egti de luminat6,
Tu mi-ai spune-adevArat
In care cas&-a intrat
Si cine 1-a fermecat.
(Calendarul pentru popor al Asociat4u-
nei,pe anul 1929,pag0188).
"Aide,featA,vfin Cu mine,
Si-n1 ti fac tut6 di-asime,
Feata mea,aleapta mea".
"Nu v'in,gione,cá I-argine
S' c5. /15. him fAr' di curune,
tionle-a merlissifteriu-a merino
"Aide,il1c,si-ra ti ncrun
Su-aumbrata -Vita di chin:
S' b6,g6m nunu a-01 scare
Si-Eqea 1un5,,nun6 mare;
Cusori nogtri goto
Tra s'oreapâ dugmanlia to-V.
pag.53):
romine,II,1875,pag.30-31):
milg?
T.PaPahagi,AROMINII:grai,folklor,etnograrie. 4
50
gi DA0OROM1NI.
SA ne explicAm.
In trecut-- bunA parte gi astAzi inc4--tintreaga
populateie denumitA actualmenteAromin1 igi
dAdea ea insAgi denumire deRumin (v.pag.56).
Forma Arumin sau Arminscuaprotetio,
nu poate data din epoca de formaV.une a limbei ro-
minevoind nu circula.decit forma fArA a protetic.Aga
dartpe cele douA versanturi ale Balcanilor nu erau
decit RUMINI.Deosebirea dintre acegti Rumini --nord-
balcanici gi sud-vest-balcanici consta in eepara-
V.unea lor prim lanul muntos al Balcanilor.0 ima-
gine a acestei stari de luoruri ne o presintA
carpatinan nord-vestul Carpa-W.lor popula-0.a tran-
eilvAneanA,iar in sud-estul lor popula-0.a "regAtea-
nA".Dar gi una gi alta constituieso o singurA tul-
pinA romineascA,indiferent dacA unii sint numiV. bu-
nAoar6 Ardelenipiar oeilalj4 "Regneni"etc.
1MM Ma .
bZ
GRAI
urmAtoarelor traseuri:
talA etc.
53
1i1ENSA)KESA>measa>ma85.
54
FONETICI
Vocalism
A accentuat
sent:
A neaccentuat
contrariu.Citeva example:
In Bens opus:
In toomai ea gi:
vint:
E aceentuat
Tot aga:
E neaccentuat
in formele bunAtate,mAduAlsAnAtate,sipt6minA.
ton devine 6:
1(inchis aocentuat)
(=cu-0.0.
I neaccentuat
rotesc:
62
Jahresbericht...,VI,148),
airare:nordzul 1-airA boiil gi 1-micA calrin
afoarA (=afarA).
etc.
63
Diftongi
*CAUTO >caftu,
secundar:
Hiat secundar
ConstatAm,aga dar,cA:
termina-O.unea neaa.;
Consonant ism
P,B,F,V,M
F: hirú vahl
65
V: vérmu vine
M: nércurI, porA, luriini, dorril.
Evident cA aceastA palatalisare e veche; nu cre-
dem,ins6,0á ea ar putea data din epoca de formaW.une
a limbei romine.Ca genesAlsub raportul fisiologic,ea
_
e prilejuitA de iot-ul con'tlinut de E gi I.Originea ei
nu poate rAminea streinA de palatalisarea din greaca
modernA, opritA la fasa intermediará de phpylpfh,uri.
T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. 5
66
CG
Exemple pentru G:
dcr.:geana ginere
ar. :dzeanA , dzinire etc.
rominilor (pag.21-26).
66
qi micil (=mino).
CIG
Exemple pentru G:
dcr.:geana. 0 ginere
ar. :dzeanA dzinire etc,
rominilor (pag.21-26).
68
-LL-
LBR-0LBT-
CL,GL
etc.
Cf. gi §16.
Conclusiuni
MORFOLOGIE
Articolul
§41--.Oorespunz&tor articolului singular masculin
de la substantivelé de declinarea a II-a din dacoro-
min& -ul (lup-u1),in arominA avem dubletul -ul_pi -lu.
-ul apare la substantive le terminate, printr un gglip
de consoane (+u,vocala tematicA): lemn sau lemnuoart.
lemnul; terb sau ywbu,art.erbul etc. (POROU+ILLU >
PURcULLU>porculti>porcul).
74
sgl. fie HOMO ILLE COGITAT ori ILLE HOMO COGITAT (adicA,
Casurile
§45 .GENITIV-DATIVUL singular feminin al sub-
75
limbei romine).
prumuteplupe,mugure,p6minte,ploape,Prutesunchie, vere,
76
Adjeotivul
§47 .Demonstrattvul masoulin nu ounoaqte termina-
§48--.Comparatiunea e simplificatA.Comparativul
Numeralul
§49 .Pentru cel cardinal,o singurA remaron.: in aro-
I
minA s'a pAstrat VIGINTI>vivrin sau vfinvh,corespunzA-
optule;viingbit21,VInghile;noarlAdzA-ail,noatiAdzAtIle
Pronumele
§50--.PERS0NAL: forma tu astAzi nu mai circulA de-
alt extrem de rar (cf.Dispariii gi suprapuneri
ti "care-ce9oricare".
§53--.Arominul nu a folosit nici un termen de poli-
Verbul
§54--.0u privire la verbul ajutAtor "a fi",de re-
hirl,hiLeaste,himphlI,suntu.
Pentru celalt verb ajutftor,nimic de observat decit
fregn,freadzigI,freadze,freadzim,freadzit,freadzir6;
fripgulfripsigi ofripse ,fripsim ,fripsit ofripsir6
astegia,asteasipi,astease;asteasimpasteasit,asteasir6.
gului,pag.LXVIII,§60).
B'hinvs'hilos'hibtt s'himls'hilB2hibA.
81
sg laude etc.--Of.§62.
de acelagi 21:
(ea) si-aveam, s'purtam, s'oriqteam etc.
si-avearim, si-aveare
si-avearim, si-avearit 2 si-aveare
subj.pres.
CERE:
Adverbul
§69 .FArA a ne opri ou vre-o explica-0.e fonetic6,
Prepositiunea
§70--.Ne vom opri numai la una singur6,gi anume
asupra prep.tri gi comp.trigI. Di citeva exemple in
Interjeciunea
§71--.In interjeciuni nu putem spune 06 s'ar con-
tinua element latin.Ele sint,in general,comune multor
popoare.Citeva specifice arominei: bobó (de mirare,de
durere),lai "m6i",lele "auleu",mori "fa".
Derivaiunea
§72--.0a gi vechea romineas050aromina cunoagte In-
cá ce nu au primit prefixul in. Exemplu:vicfediil
"invechese:cAravea u vioYearA furtuntle (cf."vechirA,
se oasele mele"lin I.A.Candrea,Psaltirea scheianA,54/
13).
86
dcr.cAlup.
teaz,tin&r,mindru",avem;giunelogunarodunea, gru-
nilie,gtuname,guneapte.
SINTAXI
stroplu iu-loaste?
" Iu easte-1?
pinea Iu va u hibä?
" " " hibA-u?
piourarifi Iu 111-era?
" era-11?
cAprile Iu li euntu?
" suntu-li?
ell,eale.
Ps.sch.,§132).
Arom.,vol.I:
DumnidzAll (ibid.,764).
I.Cosmescu,Scoala vede,1902,58);11i-ascApg
"ii scApA calu-i",a agiumsirg ghine "al lui-i
cu noroc"(Batzaria,PArAvu1i1,1904,18).
§I (Ps.soh1,§90) etc.
§82--.Forma sAu,redusA la -su apare construitA
general,propositiunile relativepatributi-
ve sint precedate de eloare ne ofere variate roluri
§134) etc.
93
me ultagi?" (Ps.sch.,§148).
bid.,185/6) etc.
fArA pe.
na eculam di noaptea,,
scolu-me de noaptea (Ps.sch.,§140);
ar. oara-di-oara,
der.: zi-de-zi (nu gi "ora,de-ora" sau
"noapte-de-noapte" etc.).
Iata alte exemple in cari lui DE in dacoromina ii co-
(ibid.,652) etc.
LEX IC
Ca gi la oelelalte oapitole ale graiuluitgi soi
T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. 7
9 8
tale:
Vornicul *i Cu giuratul
Seade-aläturea Cu dracul,
lar au*ucii satului
Taie lemne dracului
(in ezti.toarea,)QXIII(1927),6),
Semantism
§93--.Urmarind lexicul aromin in comparatie Cu
cel din romina vecbe,vom putea constata din cind in
cind identitati ea azi nu mai dainuieso.lata citeva
example:
ACATARE:
ASTEYARE:
1u-astaaI in cale = il intilnii in cale;
astIfear& didinde = au treout dincolo,nu se mal v6d;
cälquri astaéate = drumuri ocupate;
laptile si-astae = laptele s'a inbrinzit;
om astabat = om supSrat etc.
CALE:
DIPUNIRE:
va dipuná. mine = va (vor) cobori mine;
ariurile dipusirä = riurile se unflarl;
cu närile dipuse = supgrat(6),supgrairte;
dipuse minte = se cumin-0.,se agezI --etc.
FRINDZIRE:
OARA:
SEMNU:
pitetul de urideat.
§97--.Avem verbe caripspre deosebire de circula-
rind";
In ce mai pierdut";
Nu ntunicApapiri;
Apiri,nu ntunic5.--
Locutliuni
.Inchsind qi aoest capitol qi in direotA le-
terior);
au curaj;
CONCLUSIUNI CU PRIVIRE LA
Gral
cä aromina de azi;
aromin.
limbi romanice.
cheatramuntilepoaia);
3.SINTAXI: post-punerea verbal& a pronumelui per-
oarl.);
4.LEXIC:
min& qi daccromina?
M.Beza.
TRI TE NU PUTRIDZASTE BROASCA
'NA dzutiä StA-Mttria eara multu cEirtitl nu 01.5 di
110
LA TXRUSTE
Dol picurari aveagfe
Sun negurl di brumar
Täruptea lor,iu vimtul
Pitrunde ca 'n ilar.
§i-alantu 1/1-dzite:--"Stit
Ma nu va li-afl& bunlu'
CupiIle tu arniti!..."
(Antologie arom5neasoI,213).
p i de
In Antologie aromAneascA,248-249.
112
duiepte".
oeste texte.
T.Papahagi,AROMINII:grai,folklortetnografie. 8
114
FOLKLOR
studii;
altii inglobeazg folklorul in et-
nografie,fgoind din eloanexgaacestei din
urmg,sau,ceva mai mult,i1 ignoreazg totalmente,totul
riti.In conseeinVilfilologia,bunAoarg, nu
poate fi niciodatA confundatIpnici ea terminologie
grafie"?
In studii de gral.
Daooromini?
In privinta aceastapräminem cAl mult in urma graiu-
Citeva exemple.
La cicioare-arigcfitoare,
Dinipoi poartA cusoare,
Pri cap cheaptine igi are.
Cimilituri,93):
La cap pieptene,
La mijloc pepene,
La coadA secere,
La picioare rAgchitoare.
184):
Mi lo foamea.
Te s,micAm?
pitA di uscate.
Cu -V) va u cutgem?
129
citeva
asupra folklorului.
"Ai,feata,s'rildzem tu munte,
AIde dofi".
--"Nu viin,gione,ca ni-u frica,
Singuri dolq".
s'n/idzemu,o moi feata,
Nu-ai fricA cA him nol
Ti bagu chifile munWI,
133
minilor1831-832.
asupra fondului.
Agudit gi lAvuit.
0.-un lea pu2i5 varliga,
Avarliga,di-avarliga.
--Lai gain,laI punt:. marat,
Tutu truplu lu mili,
Caplu p'inima s'rii-alagl,
Vmina-andreapta si nl-u-ala:
mima s'A-u-alagi si batA,
C'am si scria la laIa dad,
Lala dad. - mi-agteaptA.
31
LITERATURA CULTX
rilor etnice.
REVISTE:
ZIARE:
SORIITORI:
Araia Zicu Ceara George
Baravache Petro Ciomu Tagcu
Batzaria Nicolae Cosmescu I.C.
Belimace C-tin Iliescu Tapcu
Beza Marcu Licea Ion
Boga Leon Murnu George
Cadena Tache Papa-Ianugi Vasile
Carafole Apostol Tulliu Nugi
Caragea Nicolae Velo Nicolae.
141
PUBLICISTI:
Abeleanu D. Furca N.
Arginteanu D.I. Margarit Apostol
Bagav Andrei MihAileanu St.
Civica Pericle Noe C.
Coe Adam Papahagi Nicolae
Constante S.C. Petrescu V.
Dalametra I. Pinetta Ahile
Diamandi Vasile Shunda (Dr.)
Foti I Zuca George.
inaintagii acestora:
fletul Arominului.
XXVIII (1906):
ii.Papahagi,AROANII:grailfolklorsetnografie 10
146
Sirma
Cind s'duea la poput Sirma
Cu bucfita-ft (urcioru-i) incArcatA,
U videai canda (paro) scriatA,
Di-u mutrea (privea) cu ociri patru
Lumea toatA.
147
LigAnare di fidane (vlAstar),
HarismA (bar) ca di zimbil--
'SI-Aplica un. mindilA (nAframA)
Pisti fata-fI di-arugine
TrandafilA.
atunO.,atia fac
Fug diparte au tut tar (mAgar).
Ti bánám (tráim),ma s'nu putearim
Ca s'aridem (inelám) un limnar?"
mi-ascapa Dumnidzalu
S'am cu vol e5 dare-loare!
i"eau iumarlu gi-op!--calugar,
Si ¿í-mi-alasa-apoI tu soare".
15, in Italia:
FONDUL DE INSPIRATIE
al scriitorilor aromiri i
gi cArvAnArit,practicind pi transhumana,intrucit
stcritul e in funcie de existena turmelor de oi.Dar
altn, parte,in special cea originar6 din regiunea Mo-
pateiuni.
Pentru PISTORIT.
titulata Picurarlu.
C.Belimace aparine satului Mulovigte
(vest de Bitolia).Si aciode multe deoenii pastoritul
nu mai apare.Aceasta nu 1-a inpiedecat ca in mai toa-
na tu-arnn (ibid.,199-200).
N.Velo este tot din Mulovigte.Cu toate ace-
Pentru ClaVÁNÀRIT.
Ce-1 va fi determinat pe acelagiBe1imace
sa cinte Auglu carvanar (Antol.arom.,200-201), oind
nari munteni?
(Antol.arom.,324-329)?
nArit?
mustiYel (Antol.arom,319-324).
na,II,348-355) etc.
T.Papahagi,AROMINII:grai,folklor,etnografie. 11
162
n-rul 4,pag.20-23).
Erotismul nu pi-a vAzut instreinatA pro-
funda sa discre-0.e nici in ManifestArile poetiilor
Dar,pentruainobeia gi ou literatura
oultApciteva ouvinte ou privire la estetica pi
valoarea literarA a ei nu pot fi ohiar streine de
164
tire,de farmec?
aim 1
167
ETNOGRAFIE
etc.
Pinzele sA se cerneascA,
Stii,ca pogul de la git
(Materialuri folkloristice,80-84);
etnografilor,cum ar fi urmUoarele:
"Arominii au o zicAtoare...: glasul lui asiru nu
s'aude in cer (ei zic asiru in loo de asinu)"(S.Mehe-
din-0.,Vechimea poporului romin gi leg6tura cu elemen-
tele alogene,36);
nio& aromino-dacorominA?
Scoala,bAdicua,scoala
iepire pin7 afara
SA vezi oile cum sbiara
Toate din salag afara.
iegire pina /n prag
S. vezi vacile cum rag:
Ca nu rag de dor do fin,
Numai dup/ al lor stapin.
(S.F1.Marian,Inmormintarea la Rom.,522 pi 577).
La Aromini:
Doi copii,stind spate in spate,se apuca de ante-
bra-O.Unul ridica in spate pe celalt,care,astfelo ou
fa-0, spre cerogi-1 intreaba:
__Te easte 7n sus?
-Dumnidzalu.
--Neaos?
-Loolu.
--Tu mese (la mijloc)?
-Clogca cu pula.
Dupa acest dialog rolurile se schimba.
La Dacoromini (in Sezatoarea,IX (1905)171):
talianA.
phie roumaine,I,164 b:
ral A rumé:
eni A Quartucciu.
Intrucit descrierea acestui joc de la Aromini e
frs)
tr
Din Colecia etnograficA originan * Tache PAPAHAGI *
T.PapahagilAROMINII:grai,folklorpetnograrie. 12
178
la pag.177.
stic arominesc.
PÁSTORITUL.
Ili (536) "de lup bAtrin Ginn igi bat joc". Oare,
proverbul acesta ne poate duce,de pilda, intr'un
mediu viticol sau minier etc.?
gi el multe.
gi cuncirligul".
lit.pop.a Arom.):
noscut
CIRVÁNÁRITUL.
In afarä de ce s'a spus pinä aci (cf.pag.30-32,168
182
teva loct44uni:
se apropie de stApin.
rA".
BRUTA.
TÁMBARE.
lui.
cucu!
cel latin,120).
specte etnografice.
Instreinarea:
ToannA,laie (nenorocitA) toamnA,
Cara dai di - -v/ini,lea (hei) toannA,
N. fug gionilq pi nu s' toarnA,
NA si duo tu xeana (streinAtatea) lale,
Cama (mai) nclo di Marea-laTe.
Si duc glonT,si duo mupea (frumogi)
Si nA augl mAra (ntrini sarmani);
NA si duo ca trandafirT,
NA s' toarnA ca nigte schinl.
(Din lit.pop.a Arom.,894).
Aromini).
In legltur6 Cu instreinarea,de reinut urnAtoarele
dou6 versurisin cari so-0.a se roag5, de cArvnnar ca sI-i
aduc5. so-teul instreinat in plinA zi,nu seara,pentruca
rudenialprietenele ei etc.s5. o poat5, felicita de so-
airea Mrbatului in aceeagi zi --intrucit duprt amurg
nu se fac visite la Aromini:
Si-ni lu-aduti dzurla cu soare,
S'vfin5. soa-Ole si-riI oar6 (ureze).
(Din lit.pop...,901).
Inmormintarea:
2NA dzura,un prIndzu mari
S'v5.t6m5, (au ucis) un Fetu-mare-.
Tut'd veara g'nbadzä-veara
Si-1 plindzem nol cu fluiara...
(ibid.,995-996).
Nu gtim dac6, astAzi la Aromini mai dIinuiegte o-
biceiul de a cinta din fluier la o inmormintare, aga
cum constatAm incA la Dacoromini gi cum poesia lor
popular5, ni-1 infWgeazA ca fiind curent gi popular
(D.Furtun6,0intece bItrinegti din pririle Prutului,
1927,61):
lar cind ziul, se fAcea,
Seapte olopote trkgeau,
190
P gstoritul:
--Ung vearg mareppare,
Nu- picurare,
Ta (ca) si da/ pin' di mdeare,
Si dal semnu cg ti doare.
--Cum si v'in,nveastg ()urbane (dragh)?
Cu carl s'las one nu are:
luplu di tafé.
--Las' s'li taVe,las' s'li micg,
Pin' di ung. s'li didic. (dumice),
§9tine s'dai pinh di casa,
J'ai fumealfe,c'ai niveastg.
(Din lit.pop...,937).
De notat aci cg. in alte variante ale acestui cin-
gi suflet,IV,218 etc.).
C grvgngritul:
Naparte di Marea-lale
'SI-treate cgrvane
N6Arcatá di sare,
0.-un gione ma mare,
Ncglar pi mulare (catir),
Cu gamia (batista)-arcatg,
Percea (pletele) chiptinatg,
Mustaca-asudatg,
05.1gmar1u 'n brgn (briu)
cartea (hirtia) pri dzinuefiu.
"Iu hite,soti gi fra-0!1-a mel?
191
curs (cf.pag.32),anume:
Haiducia:
"Furii pe mine mA jefuirA,
Catirii mi-i inecarA
§i banii mi-i luarA."
192
Opsáracu pribagu,
Cind aude-o frundzulea:
"Iatá,o1,mortica mea!"
(Graiul pi fo1k.Maramuregului,11/23)
T.Papahagi,AROMINII:grailfolklor,etnografie. 13
194
tot,
verbul lor:
EPILOG
Ieripast.Azi,mine
cialigtilor.
-32-34,reproducem:
200
rominepti:
I e r .
populatiei slave;
B05A
AstAzi.
GRAI .PinA in 1912,oind am OrAsit gi comuna mea
205
cronism revolt&tor.
M n e .
ra cult6.
In general,scriitorii-poetipfAcindu-se exponentii
parentes5..
Z.A r a i a
Di lAcrAril upArite.
CA 'ì-ati,mAratA,'n cheptlu-a lor
Un dor te treacAt (leac) nu-are.
Vchirire-agteaptI un popor
Gind dultea-1'i limb& cbeare
(Bibl.nat.a Arom.,II,4).
sumbru,singerind:
minilor:
*
Pe umerii mna1i1or muni olagi i pietrogi ai
T.PapahagioAROMINII:grai,folklor,etnografie. 14
210
CUPRINSUL
INTRODUCERE 3
Cunoapterea geografica a Arominilor . . 8
Cunoapterea istorica a Arominilor . . . 12
ORIGINEA AROMINILOR 21
MANIFESTKRI AROMINE in trecutul istoric:
Manifestari politice 26
Manifestari etno-sociale 30
Manifest'ari economice pi culturale. . . 32
Manifestari nationale 34
CUNOASTEREA AROMINILOR prin:
Grai,folklor pi etnografie 37
GRAI 52
FONETICI 54
Vocalism:
A accentuat 54
A neaccentuat 56
g accentuat 59
neaccentuat 60
I inchis accentuat 61
I neaccentuat 61
62
62
Diftongi 63
Hiat secundar 63
Consonantism:
P,B,F,V0M 64
65
66
C1G 66
212
68
-LL 68
LBR-,LBT- 68
CL,GL 69
rl,rn 69
Conclusiuni 70
MORFOLOGIE 71
Articolul 71
Casurile 74
Adjectivul . 76
Numeralul 77
Pronumele 77
Verbul 78
Adverbul 84
Preposiiunea 84
Interjeciunea 85
Deriva-4unsa 85
SINTAXI 86
Articolul 87
Pronumele personal enclitic 87
Dativul pronominal etic 89
Pronumele reflexiv 89
Pronumele posesiv 90
Pronumele relativ 92
Pronumele interogativ 93
Infinitivul lung 93
Participiul trecut 94
Preposi-O.unea 95
Con juncia 96
LEXIC 97
Semantism 100
Locu-O.uni 105
Conclusiuni cu priVire lagrai 106
Psihologia arominei .111
FOLKLOR 115
"Folklor","etnografien,"demografie-demo-
logie","sociografie-sociologie" 115
Apropien i aromino-dacoromine 126
213
EPILOG 198
Ieri 202
AstAzi 209
Mine _ _ -
206
Acest ours a fost oopiat la maqinl de
D. Sandru
liceriiat in litere
Pentru vol. I:
R. Corso in 11 folklore italiano, III (1928), 317-318;
Ov. Densusianu in Grai si suflet, III (1928), 467;
P. Muché in Revue des langues romanes, LXV (1927), 138;
Friedwagner in Literaturblatt far germanische und ronzanische Philo-
logie, L (1929), 364-365;
Iorga in Revue historique du sud-ed européen, V (1928), 274;
F., Kriiger in Volkstum und Kultur der Romanen, II ( 1929),
111-112;
St. Mladenov in lzvestia na narodnia ethnografski muzei vä Sofia,
VIIIIX (1929), 303-306;
Rohlfs in Archiv far das Studium der neueren Sprachen, Band
159 (1931), 320;
St. Romansky in Makedonsky pregled, IV (1928), 165-167;
M Roques in Romania, LIV (1928), 615;
C. Tagliavini in Studi rumeni, IV (1929-1930), 211.
B. Cecropide in Llniversul din 13 iunie 1928;
$dineanu In Adev5rul din 21 iunie 1928.