_to

Anul 29 Iulie 1922 No. 3

ARHIVA
Organul societatii istorico -filologice in 341 ,

Director : 1LIE BARBULESCU .

SUMAR
ILIE BARBULESCU . Nasterea individualitatii limbii romine si elementul slay.
.
.
EUFROSINA SIMI( )X ESCU Viata Sfintului Antoni.
I. HUDITA . . .. MeMoriile barontilui de Tott.
MARGARET: STEFANESCU Cuvinte rusestide nuanta ruteana in toponimia romineasca.

Comunicari
G. Pascu : Tiparituri si manuscrise rorninesti din setolul XVI. Modelul arab al lui
Dante. Scandal european. tin arivist in ascensiune : Printul Dimitrie Carol Franz von ri
Gusti (bucherul piritor, agerul, flacaul, reclamagiul, Arhiva social:11, sterilul, Sociologiea
razhoiului, castrationistul, bibliotecologul, patriotul, profesorul, lingusitorul, Asociatiea
sociala, academicianul, Arhiva sociala 2, discursul inaugural, Institutul social, impotentul.
Casa culturii poporuhti, salvatorul situatiilor, aferatul, om mare). Farsori. Viata RomI-
neasea. Neobosituln. Kostakeln. Nu refnsii ?! L'Europa Orientate despre G. Pascu. Ilie
Barbulescu : Germanofiliea si francofoldea noastra in lumina adevitrului.-1. Jordan : Sufixe ,
si Etimologii rominesti. P. Constantinescu-lasi: Cu privire la Negro Vodlt.
, r
Recenzii
P. Cancel, Despre Riunin si despre unele probleme lexicale vechi slavo-romine
(Marg. Stefanescu). P. Cancel: Cum recenzeaza Dl profesor Ilie BArbulescu U. Huber ;

Noodt, L'occidentalisme d'Ivan Tourguenev (Ilie Barbulescu).

1.
f .
IASI ,f

SOCIETATEA ISTORICO-FILOLOGICA
1922
 ARHIVA,
Revistii, de filologie, istorie gi culture romineasea
apare trimestrial (lanuar, April, Julie, Octomvre)

ABONAMENTUL ANUAL
100 de lei pentru Rominia si teirile invecinate.
40 de franci franceji pentru Grecia, Italia, Franta,
Anglia .si Elvetia.

Persoanele reimase in urmei cu abonamentut vor fi

trasate si vor plati si cheltuelile de. trasare.

Arhiva credo ca, sluje0e cu- adevarat progrcsul

ctalturii r,-,r4nesti ^ numai'dacalasii libertate deplina de a se ma-
Aifesta o Iror idei argumentate qi oric4rui, mod de exprimare
a lor. Par toe,inai de aceia revista nici nu-0, is ruspunderea arti-
<coletor ce pubtica, ci a lash toata pc same auto' rilor dor.,

Pentru tot ce priveste redactiea (articole, comunicAri, recenzii,e'

reviste, carti si brosuri pentru recenzie, schimb de publicacii) a se
adresa DAM Hie B4rbulescu, profesor universitar, str. SpeEanta" 14,
eu mentiunea : pentru Arhiva:
Pentru tot ce priveste administratiea (abonamente, insertiuni)
a se adresa d-lui N. A. Bogdan, str. Albinet 4.
 1.1.
At IVA
ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE
=
DINIA$1
Anul 29 Iu lie 1922 No. 3

Ilgterea inDivioualitatii limbii romane

i elementul slay

Stiinta, scormonind mereu in elementele traco-dace sau ilirice,

romane si «slave vechi), din limba romind, n-a putut ajunge Inca
la un rezultat definitiv, cu privire la originea Rominilor si limbii lor,
ci se intreaba si astazi : unde si din ce elemente fundamentale se
constitui, in clipa strdveche cind s-a nascut, individualitatea etnicd
romineasca. N-a bagat de seamd in aceste scormoniri ale sale insa,
ca, data cu ajutorul elementelor traco-dace sau ilirice st romane,
din pricina lipsei de date istorice si filologice cu privire la ele, nu
e in stare sa dea o dezlegare acestei probleme, ar putea, totusi,
sä o solutioneze privind elementul slay al rominei, privindu-1 insd
nu ca pind acum, numai prin prisma Gramaticei paleoslovenice,
adica «bulgare vechi*, ci prin cea a Gramaticei istorice bulgare
intregi, adica si prin prisma perioadelor post-paleoslovenice ale
acesteia. Pe aceasta tale cu desavirsire noun procedind, eu am ajuns
la concluzia : ca individualitatea etnicd romineasca, deci a limbii
acesteia, nit se compune gi din elementul slay ca fundamental, *i
ca s-a plamddit si format in afara tcritorului output do Slavi pe
vremea nasterei ei. Vom documenta aici, anume, ca s-a nascut in
Dacia Traiana, dar in or:ce cas in afara Moldovii de mai tirziu
a acestei provincii romane.
Asa ca, prin aceasta, vom determina in acelas timp ca un
paragraf din Istoria Slavilor, si pentru acestia extinderea teri-
toriald a for in Dacia Traiand, unde ei nu se intindeau asa de
mult cum se afirmd ; dar si pentru Istoria Rominilor vom deter-
mina : ca la inceputul vietii individualitatii for etnice nu se intin-
deau asa de mutt in Dacia Traiana, cum se pretinde.
322 'LIE BARBULESCU

Spre a argutnenta si documenta acestea insA, cari lumineazA

pArti nu nurnai din Istoria Rominilor, ci si din Istoria veche a
Slavilor, trebue sa fac intii un scurt istoric al problemei originei
Rorninilor si aI limbii lor. Aceasta pe de o parte spre a se
vedea stadiul stientific in care se afla aceasta problema, iar pe
de alta spre a avea un punct de pornire pentru noua prisms si
noile argumente prin cari voi privi problema. De cele mai multe
on voi face acest istoric in chip critic.

Teoriile despre regiunea unde s-a constituit indivi-

dualitatea natiei §i limbei romine
La intrebarea despre regiunea uncle s-au plamadit si cons-
tituit natia si limba romina adica individualitatea etnica rotni-
neasca, Stiinta a raspuns pins acum prin 2 teorii fundamentale si
demne de luat in seams : a emigre rii si a continnitqii.
Teoria emigrlirii, a lui Sulzer, Engel, sistematizata si in-
tarita de Rosier si apoi confirmata de Tomaschek si de Miklosich
dupa ce au parasit teoria continuitatii, si Inca de alti streini ca
C. Jireek si Miletic, Hunfalvy, Rethy, ThallOczy, Kadlec, etc.
sustine cA natia si limba romineasca s-au format dincolo de Du-
nare, aniline in Mcesia dupe Rosier, mai ales in Tracia propriu
zisa (regiunea .centrals a muntelui Hemus) dupe Tomaschek, sau
in Iliria «coastei de rasarit a Marei Adriatice («die OstkiAste des
adriatischen Meeres)) dupe Miklosich, adica dincolo de Dunare,
dupe ce colonistii Romani au fost mutati din Dacia de catre im-
paratul Aurelian in a. 271. iar de aci de unde s-a format, mai tirziu,
anume cam in sec. VI dupe Mileti5, in sec. IX dupe Engel, in at
XI si XII dupe Tomaschek, in sec. XII on al XIII dupe Sulzer si
Rosier unii urmasi ai acelor Romani, adica unii Romini, s-au
mutat din non in Dacia Traiana, unde «resturile* de civili romani
ramasi dupe 271 nu mai existau, ci se desnetionalizaserA in cursul
navalirii barbarilor, zic unii 1), sau unde au mai gasit Inca acele
resturi nedesnationalizate si s-au amestecat cu isle, spun altii 2).
In Dacia Traiana sunt parte din Romini Inca dela Traian, iar parte
an admigrat mai mai tirziu de peste Dunire. Miletic crede chiar
1. Asa Krek : Einleitung in die slavische Literaturgeschichte,
ed. 2, Graz 1887 p. 286.
2. Asa Benko Transsitrania, Viena 1777, (Cf. Arhiva, din
April 1922, p. 309); Rosier : 119ndinische Studien, p. 68 etc.
 NA TERE A INDIVIDUALITATEI LIMBEI ROM1NE 323

ca. «elementul rominesc nu e in Dacia mult mai tinAr de cit cel

slay din ea si nu trebue s5 -i cautam originea dincolo de Dundre
in Bulgaria. Cel mai verosimil fapt e ca el, elementul rominesc,
a esit din tinuturile latinizate din Dalmatia, tarmul adriatic (Pri-
morje) al. Croqiei si Sriem (Sirmium), de unde se poate ea, la
nAvalirea Avarilor si a $ud-Slavilor o parte din acest element roma-
nizat s-a mutat pfin Ungaria de miazA-zi in muntii Transilvaniei» 9.
Aceasta admigrare sau reemigrare in Dacia Traiand, dupa ce
individualitatea romineased s-a format in deosebi dincolo de Dunare,
fie inspre Dalmatia fie in Peninsula Balcanied propriu zisa la nord
si in imediata vecinatate a Albanezilor, e admisa, in mare parte,
si de Stiinta romineasca, incepind dela Fratii Tunusli (a. 1806) si
sfirsind cu altii de astazi ca Tiktin 2), Onciul 3), Ovid Densusianu 4),
Sextil Puscariu 5). DupA acestia din Stiinta romineased, reemigrarea
s-a intimplat cam ca la" Milebe, chiar dela InCeputul seC.N.11.j) on
al VI, si s-a repetat apoi, treplat,- in diferite-tirnpuri t a a gasit in
Dacia TraianA resturi din vechile colonii romane, ramase acolo dupe
retragerea legiunilor -de catre Aurelian in a. 271, si s-au amestecat
cu ele. Unii dintre acestia (asa S. Puscariu) nestiind de Benkti, uitind
chiar de TunusliT si crezind ca aceasta conceptie istorica asupra
originei Rominilor ar fi produs cu totul modern, o numesc chiar gresit
cu numele «teoria lui Onciul», dupd istoricul romin de astAzi care a
incercat a o sutine mai mult.
Teoria continuitiqii sustinuta deja in veacurile trecute de
Stiinta apusanA 7), e, in vremile noui, imbrAtisatd de Jung, Pie., Tamm,

1). In Sbornilc Min. (= SbMin), XVIXVII, a. '1900, p. 498.

Pentru rezultatele celorlalti scriitori mai sus pomeniti a se vedea
indicatiile din a lui Dr. Gr.. Krek : Einleitung, p. 28G. si la Dr.
K. Kadlec : Tiala..§i a valags4.6 pravo, Praga 1916.
2) S. ex. in 1?umeinisehes Liementarbucli, Heidelberg 1905,
pagina 10.
3) D. Onciul Originele Prineipatelor romane ysi Rominii din
Dacia Traland p. 7, 14.
4) Ov. Densusianu : Ilistoire de la Gangue roumaine, Paris
1901, p. 324.
5) Zur Belconstruktion des Urrumanischen. Halle a. S. 1910.
6) Cf. Ilie Barbuleseti in revista Arhiva din Iasi, April 1922,
pagina 308.
7) A se vedea un istoric al acesteia la Ilie Barbulescu : Studii
privitoare la Limba qi Istoria Ponainilor, Bucuresti 1902, p. 111,
in Capitolul : «Ideea latina la Romini in Curentul romin si anti-slav
din al XV-lea pina intr-al XVII-lea veac».
324 ILIE BARBULESCU

Ranke, Monimsen, ba era aparata chiar *i de Miklosich *i Tomaschek

in faza for de dinainte de a imbratisa teoria lui Rosier, iar acum o
mai sprijina inca altii streini, ca Boguslawski. Aceasta teorie spune
ca coloniile civile romane, in total sau parte, nu s-au mutat din
Dacia Traiana dincolo de- Danare, d- au continuat a train aci, unde
din ele s-au plamadit *i constituit limba *i natia romineasca.
Teoria continuitatii in aco.asta intregime a ei e, la Romini,
sustinuta de B. P Hasdeu, A. D. Xenopol, N. lorga *i de altii.
Stratul trac sau iliric Si cel roman al individualitatii
etnice romine.
Istoria ne arata ca, in vremea cind se pune in deobste pia-
madirea Si constituirea indivictuaiitatii etnice a natiei $i limbii romine,-
pe intreg teritoriul imbrati*at ae solirtiile acestor dotia probleme au
sarajuit trei -straturide neamuri cari au lasat*i trebuiau sa lase
urme mai de seama : llirii in lliria romana dela coasta Adriaticei
spre rasarit si miaza zi pine in regiunile albaneze si Traco-Dacii,
mai ales in centrul *i jumatatea rasariteana a Peninsuiei Balcanice
*i in Dacia Traiana. Acesta este primal strat. Jar apoi, peste acest
strat, de cind cu cucerirea romana, care in uriele locuri se incepe
inainte de Christos, s-a a*ezat strata] roman, al doilea. Si, in sfir*it,
niai in urma, se sustine de min ca in anew locuri deja cu incepere
din sec. III sau IV d. Chr., in altele chiar din sec. I s-a a*ezat al
treilea strat, cel slay.
Asa Ca, se zice in general, mai ales de emigrationi*ti, dar *i
de continuitatisti (ca s. ex. Pi(3), ca din contopirea acestor 3 straturi
de neamuri s-a constituit, acolo unde s-a nascut, individualitatea
organica etnice a natiei si limbei romine.
lar in vremea din urma se starue mai ales asupra rolului mare
al elementului slay in constituirea acestei individualitati etnice romine.

Stratul slav Si teoriile despre rolul lui in individualitatea

etnice romineasca.
Atit emigrationiVii, cit *i continuitatiVii, fie streini fie Romini,
sustinafara de, intru citva, Hasdeu ea elemental slay e chiar
parte organica *i integranta a individualitatii etnice romine. Inainte
de a intra *i a se contopi elemental slay cu cele anterioare roman
si traco-iliric, zic ei, nu exista o individualitate romineasca, ci numai
una romanica, aceasta din urrna faurita prin amestecul elementului
iliric sau traco-dacic en eel roman cuceritor.
 NAST EREA INDIVIDUALITATII LIMBII ROMINE 325

Teoria aceasta se intemeiaza pe observarea faptului, ca limba

romina are, in constituirea ei de astazi si dupe toate izvoarele-i fi-
lologice trecute, o mare multime de cuvinte Si numiri geograf ice
slave, care se socotesc de invatati a fi «vechi slave., pe de o
parte, iar pe de alta se intemeiaza si pe faptul ca, multe din fo-
netismele si prefacerile fonetice ale acestor cuvinte slave semanind
cu cele ale cuvintelor de origine latina ale rominei, nu s-ar putea
explica aceasta asemanare altfel, de:it ca cuvintele acele slave
intrard in elementul romanic, ,se patrunsera reciproc cu aceste si
se prefacura, apoi, mai departe, odati cu el si dttpa' natant fo-
netica a prefacerilor Iui. Teoria asta e veche de altfel si ea ; era
sustinufa deja la sfirsitul veacului al XVIII s. ex. de Ade lung in
cartea-i «Mithridates, oder allgemeine Sprachenkunde», si a fort
impartasita, apoi, chiar in veacul al XIX de multi, intre cari de
Sulzer in a sa «Geschichte des Transalpinischen Daciens., de P. 1.
Safarik in «Slovanske Starojtnosti. I, 268, si inca de altii.
Ade lung si Sulzer pretind ca limba romina e un amestec. or-
ganic «romisch-slavisch., adica «romano-slay., si ca Rominii stint
«also weder Slaven noch reine Romer, sondern ein Gemisch von
beiden VOlkern von welchen aber das romische vorschlagt and den
Vorzug hat. («nici Slavi nici Romani, ci un amestec din amindoua
aceste popoare, amestec in care insa precumpaneste si are intaietate
elementul roman.). P. I. Safarik sustine Ca «poporul rominesc s-a
nascut abia in sec. V si VI din amestecul Getilor, Romanilur si
Slavilor in Dacia. (Slarod Valachuv, povstaly teprva v 5-tern stol.
ze smesi:e Getuv, Rimanuv a Slovanuv v Dacii).
Mai tirziu Miklosich admite 1) ca. «der Ursprung der rantit-
nischen Sprache datirt dem Gesagten gemass vom Anfang des
riceiten Iahrhunderts, wo romische Colonisten sich aut linken trier
der antern Donau niederliessen» ; sau, tot cam la fel, 2) ca. : «Der
Ursprung der ritiattninhen Nationalita fallt in jene Zeit, wo des
Romers Fuss zum ersten Mahl den Boden ///yricions betrat.. Dar
si in cazul dintai, cind admite formarea limbei si natiei romine in
Dacia (caci nu imbratisase inca teoria emigrationista a lul Rosier),
si in cazul al doilea, cind admite ca acelea s-au format in Hide,
Miklosich intelege ca elementul slav a intrat in constituirea organica

1) In Die slavisehen Elemente int llantanischen,Wien 1861,p. 41.

2) In Beitriige Ear Laut"ehre der runtanischen Dia icicle. Con-
sonantisinas, Wien 1882, II, p. 49.
326 ILIE BARBULESCU

a individualitatii romine. Cad, desigur ca asa intelege el ceea ce

spline in «Die slay. Elem. im Rumun." p. 5, ca : «In spaterer Zeit,
etwa vom sechsten lahrhundert an, trat zur Terbindung des autoch-
tonen Elementes mit dem romischen auch das Slavische hinzu, na-
mentlich das Slovenische. Fur eine solche Beimischung sprechen
hinsichtlich der nordlichen oder dacischen Rumunen, ausser einer
nicht unbedeutenden Anzahl slavischer Ortsnamen, die aus dem
Slavischen stammenden Worte ihrer Sprache, welche so zahireich
sind, dasi sie unmoglich aus dem blossen Nebeneinanderleben beider
Volker kOnnen erklart werden ". (adica : «Mai tirziu, cam de prin
sec. VI, elementul slay, anume limba slava, vine spre a lega ele-
mentul autohton cu cel roman. Acest amestec ni-I marturisesc, cu
privire la Rominii nordici sau dacici, pe linga numarul nu mic de
numi topice slave, Inca cuvintele de origine slava, ale limbii lor,
can sunt ala de numeroase, in cit e peste putinta sa le interpretam
ca ele ar veni numai dintr-un trai vecin al amindoror acestor popoare ".
Aceeasi parere despre constitutia limbii romine cu elemente
slave o are Tomaschek care sustine 1) chiar, (dupe ce din continui-
tatist devine emigrationist, pe temeiul mai ales al rezultatelor lui
Rosier), ca individualitatea romina s-a constituit definitiv numai
intre anii 600 1000, anume numai dupe ce s-a amestecat §1 ele-
mentul slay cu cel anterior roman la formarea ei.
La fel sustin toti oamenii de Stiinta de astazi ai streinatatii,
intre can pomenesc pe continuitatistul Boguslawski, 2) si pe emi-
grationistii C. Jirejek, 3) V. Jagi6, 4) G. Meyer, 5) Coney 6) etc. A-
cesta din urma, avind in vedere marea multime de cuvinte slave
si numiri topice din limba romina, crede chiar ca «pretinsa lati-
nitate a Rominilor si limbii for e o curata fictiune>' (samo prazna
fikcija).
In Stiinta romineasca, in genere, se sustine la fel, atit de
istorici cit si de filologi : ca elementul slay intrA in alcatuirea in-

1) In Die alten Traker, Wien 1893. - 4, I, 80, 106 si Zur

Kunde der Hamushalbinsel p.. 63.
2) In TV kwestyi pochodzenia Ilumunow, Warszawa 1909 p. 85
3) In Dejiny wiroda -bulharskelto, Praga 1876, p. 65.
4) In Arehiv far slavische Philologie AfslPh.) IV, 641 ;
XVI, 312.
5) In Albanesische Studien, Ill, 22.
6) In Ezikorni vk-wimnosti »teidu Balgari i Roniani, Sofia
1921, p. 2.
 NASTEREA INDIVIDUALITATII LIMBEI ROMINE 32 7

dividualitatii etnice a limbii si natiei romine. Asa crede Cil 9

care urmares.te si sustine de aproape_ parerile lui Miklosich. Tik-
tin, cari-i emigrationist, tot ast-fel : 2) gHieraus erfahren wir, lass
die Besiedelung der Lander nordlich der Donau durch Rumanen
erst each der teilweisen Slaviesierung ihrer Sprache erfolgt sein
kann.. Reproducind in total parerile invatatilor streini g,, ratati, ba
'Inca si pe ale lui Gaston Paris, 3) macar ca acesta nu cunostea
si Slavistica, Ovid Densusianu sustine, cu itoate ca nici dinsul nu
stie aceasta Stiinta de cit numai din studiile publicate-n limba
gerrnana de Miklosich, ca : individualitatea organica a natiei si
Ihnbii romine a inceput a se forma cu incepere din sec. IV la co-
loniile ramase in Dacia dupe Aurelian si din sec. V la cele tre-
cute cu legiunile lui Aurelian la 271 acolo, anume de cind Slavii
s-au asezat in Dacia Traiand (sec. IV) si in Dacia Aureliand de
dincolo de Dundre (sec. V) ; ca aceastd individualitate s-a format
numai prin amestec organic cu elementul slay ; si ca ea s-a con-
stituit definitiv numai in sec. XIII. Pentruca e interesant a vedea
cum un om care nu cunoaste nici de cum Slavistica a putut, to-
tusi, trage asa concluzii cari se intemeiaza pe limbile slave, re-
produc aci chiar cuvintele lid Densusianu : .Jusqu'au VI siecle, le
roumain apparait ainsi comme un petit fragment de ce monde
immense qu'etait la Romania primitive, non encore morcelee en
groupes linguistiques trop distincts, les uns des autres. II forme
un tout avec I'italien et le rhetique, et son developpement se con-
fond plus d'une fois avec celui de ces langues.. C'est le contact
avec les Slaves qui transforme ce parler (le parler qui etait re-
suite du latin transplants sur les deux rives du Danube) en itite
langue speciale... Sans doute peu de temps apres que la Dacie fut
abandonnee par les legions romaines... vers la fin du IV-e ou le
commencement du V-e siecle, quand les Slaves etaient venus, er
petites groupes, s'etablir en Mesie et en Thrace... La constitution
definitive du daco-roumain doit "etre consideree comme definiti-
vement accomplie an XIII siecle. 4)
Asa ca Densusianu, deli necunoscator al Slavisticei (sigur/
insd ca tocmai de asta), in privinta rolului elementului slay in in:-
dividualitatea romina intelegind pe dos pe Miklosich, exagereazd
1) In al sau : Dictionnaire d'Etimologie Taco - romaine.
2) S. ex. in- Zeitschrift far roman. Philologie, X, 247.
3) Din revista din Paris Rowania, I.,
4) In Ilistoire, 1, 240, 236, 241, 286, 328, 398.
328 ILIE BARBULESCU

nu numai pe slavish!! Pi I. Safarik, fiindca acesta din urmA pune

formarea rominismului in sec. V pe cind Dens. intr-al 1V incepu-
tul, dar exagereaza Inca si pe Tomaschek, care-i aseza sfirsitul
in sec. X, pe cind Dens. intr-al XIII. Slavistul Oblak punea la in-
doiala ') deja exagerarea lui Tomaschek, iar neslavistul Densus.
iperbolizeaza chiar ping in sec. XIII! Nu altfel de cit Tiktin insa
gindeste si S. Puscariu2), care spune chiar ca individualitatea
romina s-a plAmddit «prin amestecul si traiul la un 1oe cu alte
neamuri), mai ales cu Slavi..
Cihac, Tiktin, 0. Densusianu S. Puscariu sunt filologi. Tot
asa cred insa si istoricii ,Romini. Ast-fel lorga, care-i pentru te-
oria continuitatii, admitea parerea ca eel putin in sec. IV a in-
ceput elementul slay sa pAtrunda, in Dacia Traiana, in fiinta tra-
co-rominA, spre a o face individualitate etnicA romineasca. El zi-
cea atunci, in adevAr : «So kann man die Slaven schon fur des
vierte Jahrhundent als Bewohner des dakischen Hochlandes be-
trachten, and das ist keine ilbereilte Konjeldar, sondern die einzig
mogliehe ethnographische Erklarungx. Desi acum in urml, acelas
lofga,care-i impresionist romantic in Stiinta, iar nu cunoscator
si patrunzator al tuturor isvoarelorintelegind superficial si de a-
ceea pe dos un studiu publicat de Walter Domaschke in al lui
Weigand «jahresbericht). vol. XXIXXV, isi schimbA acea pArere
care -i- generala astAzi si sustine parerea (despre care, dupA obi-
ceiul sail, nu spune ca a Iuat -o dela Hasdeu, ci o dA drept a sa
proprie), ca : cuvintele slave vechi ale limbii romine nu ar fi fA-
cind parte din organismul individualitatii etnice a ei, ci ca ele ar
fi intrat in ea, evident mult mai tirziu, ca o mocha care indeparta
cuvintele latine. Acum zice, in adevar, urmatoarele :5)
«Le nom slave est le plus souvent, en tant qu'il n'est pas
adopte pour ecarter un homonyme ou un terme mal sonnant,. un
simple doublet, une expression technique, le temoignage, passager
lui meme, d'une mode qui a disparn.. Asa cum teoretizase Hasdeu

) In AfslPh. XVI, 312.

2) In Zur Relconstruktion des Urrumanischen, Halle A. S.
1910 (cf. revista Arhiva din Iasi, No, din April 1922, p. 292).
3) In Local limbii romaine intro limbile ro»ianice, Bucuresti
1920, p. 41.
4) In G-esehichte des rumanischen Tiolkes, Gotha 1905, I 116.
5) In Bulletin de l'Institut pour l'etude de l'Europe sud-ori-
entale, XIII, 1-2 (a. 1921) p. 15.
 NATEREA INDIVIDUALITATII LIMBII .ROMINE 329

mai intii in «Istoria Criticd a Rominilor., Bucuresti 1875, p. 306,

unde spune : «Actiunea Slavilor asupra limbei romine a fost emi-
namente culturald, introducindu-se prin cirilism dupd secolul IX,
apoi rdspindindu-se si intarindu-se in grainl poporan si 'n ter-
minologia topografica multurnitd usului oficial, multumitd liturgiei
si multumitd modeiz. Acum, deci, lorga iii insuseste, fArd sa
marturiseascd cum s-ar fi 'cuvenit, si da ca a sa, vechia sustinere
a lui Hasdeu, care, de alt-fel, cum vom vedea §i aici mai jos,
tocmai din pricina marei multimi de cuvinte slave ale limbii ro-
mine pAtrunse chiar in popor, nu se poate sustine serios si admite.
Parerea ca elementul slay face parte integrant si organicd
din individualitafea etnica romineasca e, de altfel, a tuturor istoricilor
romini de astazi ; asa si a lui Radu Rosetti'), Ion Bogdan2), D. Onciul.
In adevAr, pe cind Rosetti spune ca elementul slay «a participat la
alcdtuirea neamului rominesc., Bogdan reproducind pe Tomaschek
§1 imitind pe Jagic, scrie ca : «nici nu poate fi vorba de popor
romin inainte de absorbirea elementelor slave de catre populatia
bastinase romind in cursul sec. VI-X..
In acest acord (servil ping la exagerare la unii ca Densusianu)
at Stiintei romine cu cea streind, singur Hasdeu face notd discordan tA'),
fiindca el cauta sa arate, ca individualitatea romineas:1 se formase
deja cind, anume in sec. IX, a inceput elementul slay sa se stre:mare
superficial in ea, dar si atunzi numai in cultura ei, nu si prin
contopiri etnografice. Nu e mai putin adevdrat, insa, ca, cum vom
vedea mai jos, Hasdeu insit§i, oare-cum contrazicindu-se, recunoaste
ca in compozitia limbii romine a intrat o limbs slava veche nu numai
in veacul al IX pe cale literara, ci si in sec. VII prin contact etnic
in Muntenia O.
Dar asupra acestor pdreri despre elementele constitutive ale
individualitatii etnice romine se pot face oarecari observAri pre-
mergatoare.
Spre a putea trece mai departe, insa, la cercetarea elementului
slay al rominei, care ne preocupd in deosebi aci, cats sa facem

1) In revista Via(a Ito»iineaseti din lunie 1909, p. 368.

2) In Istoriografia romind 11 problemele ci actuale, Bucuresti
1905, p. 21 ; cf. acela§ in Documentele 1?inanilor din 1484, Bucuresti
1908, p. 9, 19, 78.
3) S. ex. in Istoria Criticii a Itominiior.
4) Ceea ce lorga, cind a luat «moda* dela Hasdeu, n-a bAgat
de seams la acesta.
330 1LIE BARBULESCU

acum oare-cari observAri critice cu privire la cel iliric satt traco-

dac si roman.

Elementul iliric sau traco-dac §i cel roman nu pot

rezolva problema romina.
Pentru dezlegarea problemei uncle s-a plamddit si format indi-
vidualitatea etnica romineasca ar fi fost o hotdritoare indicatie
precizarea faptului : dacd, din stratul intai, a intrat elementul iliric
sau cel traco-dac in alcdtuirea limbei romine ; cad, evident, atunci,
fiindca se stiecd cel dintii locuia in Iliria pe tarmul Adriaticei si jumd-
tatea apusand a Peninsulei Balcanice ar urma ca in aceasta parte s-a
format individualitatea romineasca, iar pentru ca se stie ca al doilea
(elementul traco-dac) sdlasluia in Dada si jurnatatea 'rasariteana a
Peninsulei Balcanice, ar urma ca aci, si anume sau in Dacia Traiand,
sau dincolo de Dunare, on si de o parte si de alta a Dundrii s-a
constituit aceeasi individualitate. In acest de pe urma caz ar fi
trebuit, apoi, numai, ca, pe anumite alte temeiuri dialeetale traco-
dace, sA se precizeze dacd aceasta individualitate romineasca s'a
format in Dacia sau dincolo de Dundre, on si de o parte si de
alta a acestui fluviu.
De cit, in stadiul actual al Stiintei despre natura constitutive
a limbei ilire si traco-dace nu se poate spume aproape nimic precis.
Si nu se poate preciza pentru ca, neavind decit cite-va resturi din
aceste limbi, nici nu putem sti ce deosebire era intre ilira si cea
traco-dacd. Ca, in adevdr, limba flit-A era deosebitd de traco-daca
se vede din acele citeva resturi sigure ce ni s-au pdstrat din amin-
doud. Anume, pe cind traco-daca avea (ca Elenii sau Slavii), in
genere, numile personale compuse din cloud teme, cea ilird avea
aceste numiri formate dintr-o temd si un sufix (ca Romanii) ').
Ast-fel, in traco-daca se zicea : Gestityrum, Auluporis, Dinikenthos,
Rhaiskuporis etc, pe cind in ilira era simple Verzo, Dazas, Tato,
Plator etc. 2). Incolo, afard de Inca until pe care nu -1 mai insir aci,
alt element precis din individualitatile ilird si traco-dacd nu se cu-
noaste astdzi ; asa ca, de aceasta, nu °data se intimpld intre cer-.
cetAtori, ca unii sustin ca e element iliric acelas fenomen pe care
altii it socotesc traco-dac. Ast-fel, ca sA nu mai pomenesc altceva,

1) W. Tomascfiek : Die alien Thraker, II Wien, 1894, p. 1.

2) Cf. si C. Jirejek : Istorija Srba (preveo Jovan Radonic),
Beograd 1911, p. 17 Ai 24.
 NA§TEREA INDIVIDUALITATII LIMBII ROMINE 331

voi spune numai ca substratul constitutiv al limbii albaneze de

astazi tlimbd care are si peste un sfert da elemente romane) unii
ins/40 it socotesc iliric ,), iar altii trac 2). Nu mai staruesc a
spune a, din pricina aceleasi necunoasteri, unii 3) socotesc iliric
cite tin fenomen (ca s. ex. prefacerea grupelor consonantice et, es,
in pt, ps, care supt altA formd se afld si in albaneza si in limba
dalmatA), pe cind acelas fenomen (care se afld si in romina : coxa-
coapsd, lacte-lapte) altii ii cred roman (nici macar trac, deci) dia-
lecta1.4) Asa ca, se poate Inca, ca acest fenomen sd fi existat nu
numai in ilird, albaneza, dalmata si romina, ci si in limba daco-
traca din care azi nu avem resturi, pe cita vreme mai ales unii,
cum vazuram, socotesc chiar pe albaneza limbd tracd.
Ast-fel, dar, din pricina lipsei de cunostinti cu privire la
constitutia limbilot ilird si traca, ele (aceste limbi) nu ne pot
ardta 5) unde, anume, in ce regiune s-a format individualitatea
romineascd prin contopirea for cu elementele posterioare de altd
na turd de cit ilira sau traco-dacd. Desi nu se poate tAgadui, ca
una din' aceste doud limbi, adicA sau ilira sau traco-daca, a intrat
organic in constituirea individualitAtii etnice a limbei romine. De
aceea, presupusele, (mai intai de Kopitar si apoi, cu adausuri si
indreptari, de Miklosich si compilate de la acestia si admise si
de Ovid Densusianu °), elemente ilirice din organismul limbei romine
nu pot fi numai ilirisme ci pot fi, dupe stadiul de ping acum al
Stiintei, tot asa de bine, cum sustinea Hasdeu, si tracisme (dacice) ;
precum, de asemeni, presupusele de Tomaschek si de Hasdeu tra-
, cisme pot fi tot afit de bine si ilirisme. Ele pot ardta cel mult,
ca elementele iliro-trace, (cari se asemanau intre ele, fiindcA limba

1) Asa C. Pauli : -Eine vorgriechische Inschrift von Lemnos

Altitalische lorschungen, Leipzig 1894, II, p. 200.
2) Asa G. Meyer, in Berliner philologische Woeltenschrift,
XII, 277, XV, 436 ; Hirt : Die Indogerntanen, I, Strasburg 1905,
p. 141. Cf. S. Puscariu Zur .Relconstruktion desUrrumanischen p.
61, 46.
3) Asa C. Pauli, in Altitalische _Forsch., Leipzig 1891, III, 256
si 259 si Kopitar in Kleinere Schriften, p. 239.
4) Asa G. Mohl: _Introduction it la chronologie du latin vulgaire,
Paris 1899, p. 315.
5) Cum gresit crede, desi si asta dupe altii dela cari compi-
leazA; Ovid Densusanu Histoire, I, 26-33, 232.
6). In Histoire de la iangut rournaine, I, p. 24 - 39.
332 ILIE BARBULESCli

iliric era o ramura si cea tracd-dacd altd ramurd a aceluiase

neam iliro-trac) au intrat in romina, si atita tot ; dar cari dintri
ele ,sunt ilirice si cari trace nu putem sti astazi. Asa ca, dupd ele
nu se poate trage concluzia (cum au tras Kopitar, Miklosich, com-
pilatorul for Densusianu si altii pe cari ii vom vedea mai jos) : ca
individualitatea romineascd s-a format in Iliria, adicA spre coasta
de rasarit a Adriaticei ; precum, de asemeni, nu se poate trage
nici concluzia lui Tomaschek sau a continuitatistilor ca Hasdeu,
ca acea individualitate s-a format in Traco-Mesia sau in Dada
Traiand.
E indiscutabil, de asemeni, ca, pe linga substratul trac sau
iliric a intrat si limba latind vulgard in constituirea individualitatii
organice romine. Dar, fiind-ca elementul roman era variat in Pe-
ninsula Balcanied si Iliric iar in Dada deasemeni el consta din
colonii (ex tote orbe roman°. (cum spittle Eutropius, VIII, 6); pentru
ca, adicd, acest element roman, nu avea o pecete a sa proprie,
specified in regiunea Iliriei si alta proprie in Dacia Traiand on
proprie, in Meso-Tracia 1), urmeazd ca nisi elementul Latin care a
ramas in constituirea organismului individualitatii romine, nu ne
poate indica, 2) pe temeiuri strict stientifice unde, in ce regiune,
s-a format aceasta individualitate romineased ; el ne poate ajuta
cel mult sa ardtam, cum vom vedea mai departe, ca asa numitul
substrat slay nu a intrat in constituirea organicd a rominismului,
ci a venit numai ca element suprapus, adica anorganic, dupe ce
deja se fdurise individualitatea romina cu elementul roman si cel
anterior trac sau iliric.
Nu numai ca prin aceasta nu se poate raspunde la intrebdrile
de cari ne ocupam aci, dar Inca, rdspuns- hotaritor la ele nu s-a
putut da pind acum, nici de catre coutinuitatisti nici de emigra-
tIonisti, cu toata multimea variata de alte argumente ce au adus
si unii si altii. 3) Astfel ca, cel ce cautd sa -si dea obiectiv soco-
teald despre solutiunile de pind astazi ale problemei trebue sal

1) Cf. Mohl : introduction a la chronologie du latin vulg'tire

2) Cum cred unii si dupa ei compilatorul for Ov. Densu-
sianu: Histoire, I 214-236).
3) Vezi insirarea celor mai multe din aceste argumente la
0. Densusianu : Histoire, 1, 290, si la K. Kadlec : Vala:s'i a Valag 51i;e,
pravo, Praha 1916, iar mai demult la A. D, Xenopol ; Une enigine
historique, Paris 1885.
 NWEREA INDIVIDUALITATII LIMBII ROM1NE 333

constate 1) chiar si acum, ca : gasa cum chcstiunea se prezinta

azi, ea nu poate fi consideratd ca resolvatd definitiv intr-un sens
sau in altul,.
Si, totusi, cum recunostea deja Hasdeu 2) : numai studiul linabii
romine va rezolva gproblema rosleriand. cu privire la ea.
Ceea ce, insa, nu ne poate arata nici stratul ilir sau daco-
trac, nici cel roman si nici celelalte argumente pentru ca chestia
sA poata fi gconsideratd ca rezolvatd definitiv", ne arata, socotesc
eu, elemen tele asa nvmite «vechi slave» din limba romine. Prin
acestea, intr-adevar, studiate in felul cum not vom face aci, se
poate spune, cred ca «definitiv., nu numai ca elementul slay nu
a intrat, cum se admite, in deobste, mai ales de emigrationisti,
in constituirea individualitatii etnice romine, ci Inca si CA extin-
derea teritorialA dincoace de Dundre a Slovenilor nu era asa de
cuprinzAtoare cum se admite in Stiinta de azi, precum si ca nu
dincolo ci dincoace de Dundre s-a plamddit si format individua-
litatea organica a natiei si limbii rominesti
Un studiu cu vederi si argumente noui asupra acestor vechi
cuvinte slave din limba romine este scopul si cuprinsul esential
al lucrdrii de MO ; prin el vom arata, ce nu-i adevArat ceea ce
sustine Filologia de astazi, fie slava fie romanice sau romine : cd
fonetismul cuvintelor slave vechi din limba romine e cel al ele-
mentelor latine si romanice ale ei, ci ca, cum vom dovedi, e chiar
propriu slay si anume cel bulgAresc care incepe a se produce in
sec. X si se dezvolta repede, apoi, in limba bulgara.
Dar pentru aceastA cercetare trebue mai intAi sA vedem, tot
pe scurt : care se crede in Stiinta de pind acum ca era extinderea
asezdrii ace!or Slavi in regiunile unde cele cloud teorii pomenite
pun formarea individualitAtii organice romine, precum si din ce
rainurd slavA erau Slavii aceia.
Teoriile despre extinderea a§ezarii geografice a Slavilor
in Iliria, Dacia Traiand §i Peninsula Balcanica;
Cu privire la asezarea Slavilor, adicd a celui de al treilea strata
(p.325) in regiunile pe unde se admite ca s-ar fi format individualitatea
1) Ca D. Onciul : Boininii din Dacia Traiana p. 15. Asa si
Boguslawski TV ICwcstyi pochocis. RumunOtv : «Kwestya rumunska
nie zostala wiec rozwiazana. (p. 73) si la S. Puscariu : Zur Rekons-
truktion des Urrumanischen.
2) In Din Istoria ro»tine, p. 28.
334 ILIE BARBULESCU

etnica romineasca, Stiinta de astazi ne prezinta 3 teorii de seama :

a autohtonismului, a stravechimei si a imigratiei.
Unii invatati, interpretind mai mult on mai putin critic vechile
izvoare istorice si insemnarile lingvistice din operile scriitorilor de
demult, sustin si astazi : ca Slavii sub diferite numiri (de Iliri, Daci,
Traci etc.) sunt autohtoni in Iliria, Dacia si Pen. Balcanica, si Ca,
deci, Romanii, ca cuceritori, au venit peste ei aci. Asa sustine, s.
ex., chiar acum polonul Edward Boguslawski in cartea-i : «W kwestyi
pochodzenia Rumun6w., Warszawa 1909, ca sa nu mai vorbesc aci
de alte lucrari ale sale 9. lar ceva mai inainte, sustinea cam acelas
lucru despre Dacibulgarul Drinov in a sa «Zaselenie balk. nar».
Parte tot astfel zice rusul Sachmatov despre ramura sud si sudest
slava : ca au avut leaganul for 2) «Im unteren Dneprgebiet und im
Ostlichen Teil des unteren Donaugebietes*.
Alti invatati cred, asemanator cu acest autohtonism, ca Slavii,
au venit din vremi stravechi, preistorice, si s-au asezat aci. Asa
socotea de mult P. I. Safarik 3), iar mai spre timpul nostru 1. Pervolf.
Pentru ilustrarea acestei teorii, nu cred de prisos, cu privire la chestia
romineasca, sä citez chiar cuvintele acestuia din urma4) : «Wir halten
die West-Slawen und die Donau-Slaven, ebenso die Ost-Slaven, fiir
Autochtonen in ihren Landern, welche sie in vorhistorisehen Zeiten
in Besitz genommen haben... Von Pannonien, Sarmatien und Dacien
drangen dann die Slovenen, Chorvaten und Serben erobernd gegen
Silden, nach Dalmatien, Illyrien, Moesien, Macedonien, Thracien, und
weiter gegen Griechenland,.
Alti scriitori, emit:46nd, mai mult on mai putin critic, sustinerile
celor cloud teorii precedente, spun ca Slavii nu sunt autohtoni si
nici stravechi in aceste tinuturi cari ne intereseaza, ci ca s-au asezat
aci numai de cind cu inceputul miscarii de emigrare a popoarelor
din rasarit spre apusul si sudul Europei. Numai ca acesti scriitori,
cind sunt emigrationisti, se deosebesc intre ei cu privire la timpul
cind au venit Slavii (din regiunile Rusiei si Poloniei "sau ale Marl
Bailee) si s-au asezat in Dacia, lliria, Pen. Balcanica. Bulgarul

1) Cf. si C. Jirejek : Dejiny ndroda bulharslieho, V Praze

1876, p. 52.
2) In Archiv fii slavische Philologie (=AfslPh.), XXXIII, 52.
Cf. insa Vasmer, in Roczna Slawistyczny, VI, 187.
3) Sebrane Sinsy, v Praze 1862, I, 255-302, mai ales p. 279.
4) In AfslPhil. VIII (a. 1885), p. 32 ; cf. lb. IV, 65.
 NAgEREA INDIVIDUALITATII LIMI311 ROMtNE 335

Drinov s. ex., care are aceasta pare; e, sustine ca Slavii, venind

asa dinspre Nord -esi, s-au asezat deja in veacul I si II p. Chr., in
Dacia Traiana si Pen. Balcanica. Cehul Niederle crede 2) ca Slavii
au venit in Dacia cel putin in sec. II d. Chr., iar indata, apoi,
anume in sec. III, ei sunt asezafi, deja si in Pen. Balcanica. Rosier,
insa, socotea 3) ca Slavii an venit in Dacia numai in sec. V d. Chr.
si in Pen. Balc. in al VI veac. lar in Iliria Slavii s-au asezat in
al VI veac, dovedesc cei mai de seams scriitori moderni,4) ince-
pind cu croatul Rajki.9
Scriitorii tuturor acestor trei teorii, cind vorbesc de aseza-
rea Slavilor in Dacia, Iliric si Pen. Balcanica, infeleg ca acestia
s-au asezat in i'ntreginica fie-careia din aceste regiuni, imprastiati,
fireste, si acolo amestecindu-se cu alte neamuri mai vechi. Infe-
lesul acesta li se pare tuturor asa de natural, in cit nici nu po-
menesc vre-odata ca s-ar putea ca in vre-o porfiune din Iliria sau
Dacia Traiana on Pen. Balcanica (afara de Rodopi poate) sä nu
fi trait si Slavi, ci numai alt popor ; cel mull daca acorda aceasta
pentru parte din Albanezi. Asa infelege de pilda P. I. Safarik,
evident, cind scrie 6) : «E invederat ca Slovenii can au trecut in
Mesia, Tracia si Macedonia locuiau in vechia Dacie, (v stare Dacii»)
adica in Muntenia de acum, in Moldova si in Transilvania, la
sfarsitul sec. V si in intiia jumatate a sec. VI». Tot i2ztreaga
Peninsula Balcanica infelege Rosier 7) care spune : «E un timp cind,
dela Arkona Marii Estice pina la capul Matapan in Morea, nein-
trample colonii de Slavi umplu Continentul («ununterbrochene

1) In Zaselenie Balkanskago Poluostrova Slavjanami, ; cf. Per-

wolf in Afsillt., VIII, 32.
2) In Slovanse Staroiitnosti, II, 2, si in AfslPh. XXV, 307,
3) S. ex. in Ueber den. Zeitpunkt der slay. Ansiedelung an
der unteren Donau. Asa si C. Jirecek : lstorija Srba, p. 66, 79.
4) Asa Vj. Mak': : Povjest Iirvata, Zagreb (Agram) 1899, I,
27-28, 23, 19, unde si arata ca Ia asezarea Slavilor. ad, sub
numele de Iliria se cuprindea intregul teritoriu care se intinde dela
Alpii de mijloc pina Ia Sar-planina din centrul Penins. Balcanice
si dela Marea Adriatici pina la Dunarea mijlocie. C. Jirejek :
Istorija Srba p. 88, 79. Tade Smiaklas : Poviest Hrvatska, u
Zagrebu 1882, p. 93, 101.
5) S. ex. in Arkiv '2'a poviestnica jugoslavensku, u Zagrebu
1857, IV, 235.
6) in Sebraa Spisy, 1, 215.
7) In Romaniselte Studien p. 75.
 336 ILIE BARBULESCO

slavische Ansiedelungen den Continent erfiillen*). Tot ast-fel C.

firegek, cind spune ') ca : «intreagei Dacia primitive («raker('
prvotni Dakie') si tinuturile muntoase ale Transilvaniei de astazi
si vAile dunarene, tofu/ («vge*) era acoperit de colonii de Slavi*.
La fel Boguslawski 8): «Rominii din Rominia de astazi, Transil-
vania si tinuturile vecine, adic6 in vechia Dacie («v starozytnej
Dacyi*), sunt rrmasii coloniilor de Romani si Slavi, cari deja
inainte de ei au locuit, aceste regiuni*. Prof. croat Vj. KlaW, cind
vorbeste de vechia Dalmatie, intelege tot astfel '), CA intreaga fu
ocupata de Slavi («po Zitavoj Dalmaciji") indatA dupe navalirea
Avarilor. Miletio crede de asemeni 4) ca : «intreagd Dacia* Oda
Dakija)). Asa si Niederle 5) si Stojan Novakovit' 6), si I. Ivanov 7), si
tot ast-fel cred astazi toti 8), afard de o exceptie pornitA dela Zeuss.
Drept e ca din izvoare rezultd, ca in sec. VI d. Chr. Slavii
erau raspinditi pe intregul Iliric si in intreaga partea de iniazd
noapte, de mijloc si aproape chiar de miazd zi a Peninsulei Bal-
canice ; nu reese, insd, asa de hotarit, ideia ca ei erau intinsi si
peste toata Dacia Traiand. De aceea germanul Zeuss, intemein-
du-se pe o varianta din mai multe manuscrise a textului operei
lui lordanes in care se pomeneste de «Sclavinum rumunense* pe
care I'a identificat cu satul Sldvinul de azi de lingd riul Olt din
Valahia, a sustinut 0) cel dintdi ca nu intreaga Dacia o locuiau
Slavii in sec. VI si VII, ci nuniai portiunea din ea care se intinde
de la Olt spre rasArit. Idea aceasta a lui Zeuss a confirmat-o, apoi
romi nul Hasdeu 10), in potriva tuturor scriitorilor not Romini, cari
admit numai pArerea celor de mai nainte, ca : "intreagd Dacia, sau

1) In Di!jiny ncir bulh., p. 65 ; Istorija Srba, I, 68.

2) In TV lavestyi posh. Rum., p. 85.
3) In Povjest Hrvala, 1, 28,
4) In ,Sbitt, XVIXVII, 498 (cf. p 323).
5) In Slay. Staroitnosti II, 1, p. 233: «Slovanu nebylo vice
mono dostati Balkanskeho poloostrova, kde se rozsadili po vsech
lerajich .
6) In AfslPh, XXXIV, 226-7 : «Ces tribus slaves disseminees
dans la peninsule toute entiere».
7) In Balgarete v Makedoniji, Sofia 1915, p. VIIIIX, XI.
8) Cf. Historia martyrii XV martyrum, 28, in Migne : Patrol.
Gr., CXXVI, 190.
9) In Die Deutsehen and die :Nachbarstamme, ed. 2 (dupe
ed. I din a, 1837), Gottingen 1904, p. 594.
10) In Strut i Substrat, Bucuresti 1892, p. 10.
 N.WITREA INDIVIDUALITATII LIMBII ROMINE 337

Iliricul Intreg, sau ;iitrea gel Pen. Bale. de Nord *i centru locuird
Slavii de atunci. Hasdeu precizeazd chiar idea lui Zeuss, spunind
(lb. p. 5), ca Rominii fdra Slavi locuiau intre sec. 111VII la dreapta
Oltului : «Oltenia, Banat *i o parte din Ardeal, [0] i*i tindeatt
ramure peste Panonia, unde mai in urmd ii gasi ndvala maghiard..
Din expunerea de pind aici se vede,- netinind nici not so-
coteald de autohtoni*ti si nici chiar de stravechi*ti, ale caror con-
cluzii cu privire la Dacia Traiand, Penins. Balcanicd *i Iliria nu
le admite Stiinta de astazi, in general ca emigrationi*tii, in afard
de Zeuss *i Hasdeu, sustin ca Slavii locuira in intreaga Penins.
Balcanied *i Dacia Traiand inca din sec. I *i d. Chr., precut-it
11

*I in intreaga Iliria eel putin din veacul al VI.

Asa fiind, urmeaza ca individualitatea etnica romineascd, care
undeva pe aceste teritorii s-a format tocmai in aceea*i perioadd
de vreme, s-a plamddit din amestecul straturilor anterioare ilir
sau traco-dac *i roman cu stratul slay. Prin aceasta argumentare
s-a tras aceastd concluzie.
Nu e vorbd ca s-a cautat sd se *i documenteze existenta
Slavilor in acele teritorii pe atunci.
Nu e locul aci sa analizez argumentele pe cari se intemeiazd,
spre a se sustine ca acele regiuni, unde se va fi format indivi-
dualitatea etnicA romineascd, intregi le locuird Slavii. Destul sd.
spun, ca nici un text vechi nu declard precis acest lucru, ci numai
I-au dedus invdtatii prin interpretarea izvoarelor ca Tabla Pen-
tingeriand, Cesar din Nazianza, Moses din Chorena. Prokopios.
Jordanes etc. *i din numirile geografice mentionate in acestea.
Decit, cel putin- in chestia, intinderei teritoriale a Slavilor
aceste texte nu pot sluji ca temei, fiindca ele nu sent, -a*a cunt
le avem azi, chiar opera vremilor in cari au fost scrise originalele
lor, ci au adausuri sau interpolari posterioare. Astfel e cu Tabla
Peutingeriand, despre care se sustine *i acum ') ca a fost scrisa
intai in sec. III, iar ca apoi, la acel original s au facut noui addogiri
in sec. IV ; si nu se poate tAgaclui solid ca s-au fault in ea alte
adausuri sau schimbari *i dupe sec. IV. Tot a*a e cu Moses din
Chorena, despre care unii sustin ca a trait *i serfs in sec. V, iar
altii ca in sec. VII 2), pe lingd ca in Geografia lui inai sunt *i in-
terpoldri din sec. X 9. La fel e si cu Tractatul lui Cesar din Na-
1) Cf. Niederle in AfslPh., XXV, 310 -311.
2) AfslPh., XXV, 314.
3) Cf. Hasdeu : Strat qi Substrat p. 8.
2
338 ILIE BARBULESCU

zianza, despre care unii sustin ca ar fi din sec. IV p. Chr., iar

altii ca e de mai tirziu. Cit pentru lordanes, am pomenit si mai
sus ca, deli e din sec. V1 p. Chr., are in copiiie de manus-
crise ale operei sale diferite variante, ca d. ex. acel vestit «Sc la-
vinum rumunense', despre care voi vorbi pe larg iu concluziile
acestei lucrAri, si pe care Zeuss Sl Hasdeu it sustine, iar Mommsen
ii respinge, punind in locu-i : a civitate Novietunense.
Aceste adausuri si interpoldri aratd, ca mare temei nu se
poate pune pe acele texte, cel putin acolo unde, ca pentru exten-
siunea teritoriald a Slavilor, ele nu vorbesc precis-. Dar desigur ca
temei nu se poate pune nici pe unele numiri geografice din ele,
ca Tsierna ALzpva dela granita dinspre Banat a Olteniei de azi,
BerzobisBerzovia din Banat etc., pe cari aceia le identified ')
cu slavicele Cerna, Brzava. Si nu se poate pune temei, mai intdi
pentru motivul ca nu stim dacd prin grupele scrise tsi si et soil-
itorul voia sa reprezinte sunetele c sau t on chiar di ca s. ex. in
tracicele : Diobessus, Dioscuthes, Diuzenus, Diurdanus si Tiatus
cari nu se admite 2) ca se pronuntau de cit chidr cum e scris : cu
di, ti, §i al doilea, fiind ca asemandri de cuvinte se pot gasi in
cele mai deosebite limbi ale pAmintului 3) ; asa ca si aci nu se
poate exclude nici posibilitatea ca. Tsierna, Berzobis erau cuvinte
traco-dace sau de alt neam, iar nici de cum slave. De altfel,
Hasdeu a si vAzut 4) cuvint dac in acel Tsierna ; Jagie 5), Krek s),
Jirejek 7) se indoesc si ei de slavismul acelor cuvinte sustinut
de ceilalti ; iar Tomaschek s) le socoteste cuvinte trace, cum sus-
tint] si Hasdeu de mult despre Cerna.
De aceea, dacd din izvoarele istorice se poate admite cu
siguranta ca oare-cum peste intreagd Pen. Balcanica si Iliria s-au
rdspindit si s-au asezat Slavii, nu se poate nici de cum zice acelas
lucre despre ei si in Dacia Traiand. Iar nesiguranta asta din ele

1 Asa P. I. Safarik in Sebrane Spisy, I, 280 ; Niederle in

AfstElt., 50(V, .308; C. Jire(;ek : Dcjiny odir. bath. p. 57.
2) W. Tomaschek : Die alten Thraker, 11, 31.
3) S. ex. numele de om Owen la Engl zi, si bulgar oven =
berber, etc.
4) In Istoria critiea a Rontinilor p. 271.
5) In .Afs/Ph., XIX, 236-7.
6) In Einleitang p. 276.
7) In Istorija Srba, I, 66.
8) In Die Allen Thraker, II, 59, 71.
 VIATA SFiNTULUI ANTONIE 339

o Idinuresc vechile cuvinte slave din limba romina, pe care le vom

cerceta mai jos. Aceasta cercetare a noastra va arata, prin ele,
ca sigura e numai interpretarea data de Zeuss textului lui lordanes,
si anume ca pe o portiune de teritoriu la apus de Olt nu traira
Slavii in perioada de platnadire a individualitatii etnice romine.
Dar, spre a putea trata acestsimbure, chiar, at lucrarii de
fata, cata sa vedem rezultatele Stiintei de piny acum si asupra
altor chestii in legaturd cu aceasta extensie teritoriald a Slavilor
si cu formarea individualitatii etnice romine ; sd vedem, anume,
mai intii : din ce ramurd slava se admite ca erau cele mai vechi
-cuvinte slave cari au intrat in romina.
Dar despre aceasta in alt numar at revistei.
Ilia Barbulescu

VIATA SFINTULUI ANTONIE

Cind am vorbit despre continutul Codicelui dela Cohalm, am

spus ca printre scrierile cu caracter religion ale textului este si
Jitica sfintului curicmului Antonie. Aceasta scriere, care desi poarta
tin titlu generic referitor la viata intreaga a sfintului Antonie, nu
este in realitate decit un epizod din viata a:estui stint, dupd cum
de altfel o vorn ardta in studiul de MO.
Cuprinsul ei casi limba, impreund cu toate celelalte vieti de
sfinti, apocalipse apocrife, on evanghelii apocrife, predici etc. ne
face sd cunoastem de aproape 'stadiul de culturd a poporului
romin din al XVI-lea si at XVII-lea veac, conform cu data pe care
am atribuit-o manuscrisului.
Tin sd atrag atentia asupra unui fapt important si pe care
l'am argumentat, in studiul care formeaza obiectul lucrdrei rnele,1)
ca pe cind piny la pag. 170 a manuscrisului, e pastratd cu mi-
nutiozitate tehnica scrisului si traditia ortografica, dela pag. 170
inainte textul codicelui, din care face parte si Jitica slintului
Antonio, a fost copiat de pe acelas manuscris, insd de un alt co-
pietor, asa ca uneori in transcriere el scapd greseli de Ihnbd,
1) V. Arhiva Nr. 1, 1921, lune, pg. 19, sqq si Nota iU, pg. 15.
340 EUFROSINA SIMIONESCU

cari sunt greseli ale graiului sau si nici de cum greseli cari s'ar
fi gasit in manuscris.
Iata acum in transcriere textul despre care ne ocuparn :

Jitiia sfintului Cuviiosului Antoniie Pusnicului.

Intru parintii cei deplin prea cuviios Antoniie batrimil
prea vazatorlii era sail mai inaltat pres preispri
tele dracesti. Deacil intru nemica socotiia
el vicleniia lor, nici griji',a de ei. Si de multe on
ii privila cu °chit simtitori si pre Inger): si
pre draci si cum sa grijesc indelecindu-se card viia
ta omeneasca, tines de ei ridicindu-se sa-i intoar
el in partea sa. Ce acesta era mare si inaltat
intru lucrure bune cum batgi'ocurea si dosadia duliti
rile necurate, de multe on si scirtii pre et adu
cind aminte for cum fura din cerla aruncati gTos si inun,
ca de vecie carea el sa fie for in foc. Timplatu-s'ati
oare cind acest Iticru do[ draci sa sfatuira vrind
sa vie catra batrinul Antoniie, si ce era grait de din
sul for si cum de acum nime dintru not nu cuteaza sa st
apropie catra dinsul ca sa nu cumva sa fie rusinat de
dinsul ca era venit intru mare nepohta si viTa
ta de plin. Si sa indumnezai cu duhul si adeca
acestea area deaca fura si unul dintru draci
grai catra sotii, catra alt drac, frate Zerefer,
ca asa-i era numele until drac, cioluea ce griea ca
tra altul, insa dintru noT sa nestine sa va pocai oa
re priimi-I va dumnezu intru pocaianie ? Laste aceea ail ba ?
Raspunse celalalt, dara cine poate sti aceea. Jar Zerefer
zise, ver zici Ca void sa merg catra acest batrin marele
Antoniie carele de noT nu se teme sa still de aciasta de-1(a}
el, si de-I voiii ispiti eh vo a sti. Rdspinde altul si
zisa pasa, insa socoteste ca (ba)trintil Taste prevazatorid
si va intalege ispita ta, si nu va vrea sa intre
be pre dumnezu de aciasta, insa pa' doara cumva ce poh
testi veri nimeri pre voe-ti, sau to vet departa:
Atunci sa duse Zerefer catra marele Antoniie si sa schim
ba in chip de om veniia si inc...epu a plinge inaintea lui
si a tingui. lar dumnezu vrea sa arate ca nici de until nu se in
 VIATA SFINTiJLUI ANTON1E 341

-toarce, de carele va sa sa pocaTasca, ce pre toff ii priime

ste cad! alearga catra sintita sa vrind sa arate chip
-omului pacAtos, cum nece dilavolul carele este incepatorift rau
tatiei nu s'aq intors n'aft ardtat. Si ail tagAduit aciasta
piny la o vreme de Antonile si cunoscu batrinul sva
-tut dracesc; ce-I vedea ca pre un om alave si nu ca pre un drac.
Si grdi catra dinsul marele Antoni e. Ce asa tinguind
plingi omule, dela inima si svdrini si al mien su
flet cu lacramile tale cele multe. Zise vicleanul drac.
eti parinte svinte nu sint om ce sint drac, cumu-nii pare
pentru multimea fArd de legilor mele. Si raspunse
Antonii.!, dard ce veri sa-ti fac frate, ca -r parea batrilui (sic)
ca pentru multd smerenie sa chiama pre sine drac, dumnezu
nu -! aratase ce va sa fie. Dracul zise catra dinsul, de nerni
ca alta nu te rog pArinte sfinte, fara numai sä roe pre dumnezu
cu nevointa ca sa-ti arate oare priimi-va pre dilavol
intru pocailanie an nu -1 va. Ca de va priimi pre acela si pre
mine va priimi, ca lucrure inchipuite aceluea am fa.
cut. Batrinul raspunse cum veri fac! -void, insd acum pasd,
in casa ta, iar dimineata vino incoace si-ti void ce (sic)
va zice dumnezu aciasta. Si aciasta fu intr'acea sard
ridicd bdtrinul preacuviioase miile sale catra ceriir
i sa rugd catra inbitoritil de oameni dumnezu, sa-i ara

te oare priimi -va pre dilavolul carele sa va intoarce intru

pocaianie. Si acieas ingerul domnului ii stAtu inain
te ca un fulger si zise catra dinsul, area grdeste dumnezeul
Mit pentru ce r,ogi tariia mea pentru dracul, ca acela aft
venit cu viclen:e de te ispiteste. Zise bdtrinul ca
trd Inger' pentru ca nu -nil ardta aciasta doinnul dumnezu, ce
tagadui de catra mine ca sa nu intaleagd aciasta. Inge
nil zise nu te mahni de acest lucru ca laste o socotintd
.oarecare a iii dumnezu minunat spre fobs eelor ce
,gresesc ca sa nu sa parasasca pdcatosii, ce sa vie intru
,pocaianie, ca de nici unul nu sa intoarce prea bunul dumnezu de ca
Tele vine catra dinsul mdcar si nepriinta mdcar si
insus ace! diYavo(I) si vrajmas direptdtii. Insd mai
cu ctiviinta sa sa arate cu acest chip ihtimea si neintoar
cerea draciascA, ce de va veni catra tine ispititorlill
sa nu-I malmeste dintaiu cdad te va intreba, ce sA-i zici Jul
.sa stii ca este" de oameni, iubitoriu dumnezu, nice dendoara
342 EUFROSINA SIMIONESCU

nu sa intoarce de tot carele vine catra dinsul macar Taste

si drac si diiavol, si Tata ca se fagaduiaste a te priimi,
insa de veri pazi celea ce-s porincite de dinsul. Iar cand va
veni intru aciasta si te va intreba ce -mI Taste poruncit
mie dela dinsul spune-mi, tu zi lui, asa graeste dom
nul dumnezu stiff -te cine esti si de unde al venit i
tu esti rautatea cea de demult, carea
lucru bun noao nu poate fi, incepatoriill rAuta(ti)lor, ince
Woeful de ratitati bunatatilor celor noao nu Taste. Ca
al deprins truffle tale si cum veri putea sa te smere
sti intru pocaTanie si sa afli mila ce n'ai a raspun
de acest cuvint in zua de gidet ca am vrut sa ma poca
esc si nu m'aii priimit dumnezu. Socoteste cu nevo
nta ce-ti graesc, ce pocaianie al a da lu . Zi-i lui area
graeste domnul dumnezu sa savirsesti 3 ani, sa staff
intr'un loc, sa te intorct spre rasarit noaptea si
zuoa sa strigt cu glas mare. Ai a striga de toate
orile doamne milueste-ma pre carele sint rautatea
cea de de mult, sa graestt aciasta de o suta de ort, si tar
alta suta tar sa graestt doamne milueste-ma carele slut
inselactunea cea intunecata. si tar o suta de ort tir
privind spre rasarit sa strigt doamne milueste-ma
inpuckihnea pustiirit. Aciasta striga catra domnul
neparasit ca n'at tocmala trupasca ca sa te trudesti
sa slabestt. Si chid vent svirsi aceastea cu intele
pthine stnerita, atunct vent fi priimit in cinul
tart cel dintatii si te vert insoti cu ingerit lut dumnezu.
Dect de se va fagadui a face acestea tu-1 priimeste intru pocata
nie, ce stiq ca rautatea veche bine nu poate fi, si incepa
tortul rautatilor bine noao nu taste. Ce scrie acestea
ce s'ah timplat rudelor celor de apot, cum sa nu sa parasas
ca ceta ce vor vrea sa vie intru pocatanie, ca lesne zor lua credin
to dintru actasta glavizna oamenii sa nu sa parasasca de
spasenita sa. Actasta zise ingerul catra batrinul si acita's
sa sui in ceriii. Deaca fu dimineata veni diiavolul Ze
refer si incepu de departe a tingui si a plinge cu chi
pul si veni catra Antoniie si sa inchina. Jar batri
nul dintaiu nu-I infrunta ce numat intru mintea sa grai
ea, rail at venit mincinosule, ditavole, scorpie, incepa
torttil rautatilor, Mutate de demult, sarpe veninos prea'
 VIATA SFINTULUI ANTONIE 343

viclean. Deacit grai catra dinsul sfintul Antoniie, sa

stiff ca m'am rugat domnulitt dumnezaulut mien cum m'am fd
gaduit si te va priimi intru pocaianie de vent
face ce-tt porinceste pre mine tarele si de toate pute
rnicul dumnezu. Dracul zise dard ce sint celea ce mi -au po
ri(n)cit dumnezu sa fac. Batrinul raspunse porincit-ad
dumnezu asa cum sä staff -intr'un loc trei al neclatit cau
tind spre rasarit, sa strigi zuoa si noaptea doamne
milueste-mä, carele sint rautatea de demult sa grd
esti aciasta de o suta de ori, si tar alta suta sa
graesti doamne milueste-ma inputicidnea pustiiri1,
si iar altd suta sa graesa doamne milueste-ma ca
rele sint intunecata inselaciiinel. Si cind acestea
vert face atunce te veri insoti cu ingerit lui
dumnezau si veri fi in cea slujba unde at fort mai
nte de gresala ta. lar acel Zerefer inselatoriu
chipul pocataniet lepada, aciYas risa foarte si
zise catri batrinul Antoniie o, o, calugare rau, de
as fi vrut eft sa ma chiem Mutate de demult si inpu
ticifinea pustiirii si, inselacifine intunecata
aciasta as fi putut face si din ceput incd mai
nte si a ma spasi, tar acum rautatea cea de demult
sa flit eu? Nu fie aceea. Si cine graeste aciasta,
ca eu si ping acum minunat sint intru marirl,
si toti temindu-se sa pleaca mie, si ed mie singur sa-m
zic inputicilinea pustiiret si inselacidne intu
necata ? Nice intr'un chip calugare, nici. Si incd ed bi
ruesc pacatosit si et ma iiibesc ca intru inimile for
sint, si el ma asculta pre mine si umbld in porinca
mea, lar eft sa fiti rob netrebnic smerit si sarac pen
tru pocaianae, o ba calugare rau, ba, ba, nu fie aceea.
Cum dintr'atita cinste sa ma pul i eit intru atita necin
ste. Si aciasta zise striga dilavolul si acitas fu
nevazut. lar Antoniie sa scula spre rugacidne multamin
d lui dumnezu, graiea adevarat ai grail doamn,, ca rau
tatea de demult lucru bun noao nu poate fi, ince
patortill de rautati facatorid de bunatati noao nu
taste. Aclasta fratilor nu prost ne-am nevoit a o
aduce la mijloc, ce ca sa deprindeti mila bunata
tilor carele sint ale lu dumnezu. Ca deaca priimeste
344 EUFROSINA SIMIONESCU

§i pre diTavolul de s'ar pocdi, deci cu cit pre oament

pentru can singele sad au vArsat. Pacatos esti pocdeste
te, tar sa flu atunct mai raft de dract in veci al' a to mun
ci acolo in matca foculut. Nu ca al gresit ca top gre
sim si nime nu e fall de pacate numal unul dumnezu ce este
fail de pdcate, ce pentru ce n'ai vrut sa te pocdestt si
sA rogt pre giddecatorIul mainte de moartea ta. Ca. cum
ne afld moartea fileste carele de not, asa-1 tri
mite acolo inainte, sA vert muri fArd de pocala
nie lucrul ditavoluluT veri fi. De acisia ca multe chi
purl si tot fetal de pacate te verT gLideca si
cu d,ilvolul te vert osindi, in focul de veci carele-t
glut diiavolului si slugilor lui. lar sa mainte
de moarte te vet departa de Neat 5i veri ogo
di donmulut cu ispovedanile si cu pocatanie, o,
de cite bundtdti dupd moarte te vert indulci. Gdsi
vert gifidet milostiv sl te vert spodobi ferici
ter, si dus de luminatit ingert sa te salasue
stt uncle taste gAtit framsetea cea nespusA tutu
tor ogodnicilor lui dumnezu. Si in veselila si bucu
ri a cea netrecutd nice dinioard, care sd fie noao
tuturor oarnenilor in zuoa de gIiidet de lisus Hristos doin
nut nostru ce a Jut slava cinstea tdriia si inchind
ct,inea, acum si pururea si in ,vecii de veci, amin.
Origina populard a acestui text e datorita unei mici istorisiri
privitoare la minunele si ispitele sfintului Antonie, adangita la stir-
situl vietii acestuia, dupd biografia data de Atanasie Episcopul
Alexandriei 1)."
Sfintul Antonie, supranumit Antonie cel Mare, asa dupd cum
ni se spune in biografia mai sus citatd, a fost unul dintre cei mai
devotati discipoli ai lui Hristos. Ndscut in Egipet, pe timpul im-
pdratului Diocletian, fu crescut in credinta crestineacd, dar nevoind
sa invete carte, statu in casa parintilor sai pind la moartea lor,
cind rdminind el singur impreund cu o sord a sa mai mica i-se
intimpld un incident, care avea sA -i hotArascA drumul ce era sA -1

1) ti iecile Sfinfilor. M-rea Neamt, 1812, Maiu 17. Luna lui

lanuarie 17. Viata cuviosului, pdrintelui nostru Antonie celui Mare.
ScrisA de Sfintul Atanasie cel Mare, Arhiepiscopul Alexandriei,
pg. 160, sqq.
 VIATA SFINTULUI ANTONIE 345

iurmeze in viata. Mergind ei odata la biserica auzi citindu-se in

evanghelia din acea zi cuvintele ce Hristos i-le adresa bogatului :
.De voesti desavirsit sa fii, mergi de-ti vinde toate averile tale si le
da saracilor si vino de-mi tirmeaza mie si vei avea comoard in cerurib.
Aceste vorbe pusesd pe ginduri pe Antonie, care umilit in
sufletul sau se hotari sä treacd la viata monahald. lsi imparti ave-
rile sale saracilor, neretinind din ele decit putin pentru sora sa, pe
care o incredinta spre crestere unor calugarite, iard el plecd in
apropierea satului sau spre petrece viata de pustnic, asa dupa
.cum se obisnuia pe atunci, nefiind mandstiri si nici pustiuri lo-
cuite de monahi.
Indeletnicirile marinate cu care Antonie isi agonisia cele tre-
buitoare traiului, casi viata asprd pe care o ducea in acel toe
retras, inspaimintara pe Satan care in orice chip cauta sa-I ade-
meneasca din calea ce apucase. Si atunci in sufletul tindrului plin
pie viata se petrecu una din acele iupte hotaritoare inti.e ascetism
si viata cu toate placerile ei, dar si de asta data austeritatea tra-
iului casi necontenitele veglieri in rugaciune it puturd salva sin-
gure, din calea unor tentatiuni cn totul firesti.
Trecusera mai mutt de cinsprezece ani de cind Antonie isi
petrecea astfel viata, rezistind tuturor incercdrilor, cad acum ajun-
sese vrista de 35 de ani, cind se hotari sa piece pentru totdeauna
in pustie. Acolo se asezd intr'o cetatue sAlbateza si nelocuila, si
unde nu primia decit de doua on pe an pine dela cunoscutii lui,
traind o viata de adevarat sihastru_ -lard de a inceta un moment
rugaciunile sale Card- Dumnezeu. Dupa doudzeci de ani de sedere
in aceste tinuturi nelucuite de picior omenesc, ci numai de jivine
salbatice, prietenii lui se hotArira sa villa la el sa -I vada. Insa
numai dupd multe insistenti, sfintul se decise de a-i primi. Ajuns
,acum la o vrista inaintata, sfintul gasi ca a sosit vremea sa-si
inceapd mishit-lea pentru care se devotase. In acest timp domnind
Maximian, care urma lui Deocletian, avu loc iarasi una din acele
goane in contra crestinilor, goana care se intinse pang in Ale-
xandria. Curajul crestinilor fu sustinut in acele zile de tirgte de
catra sfintul Antonie, care de asta data parasi imediat pustiul ve-
nind in oral spre a imbArbata pe cei ce sufereau martiriul, avind
el insusi drept tinta de a marturisi alaturea de ei credinta sa cres-
tineasca. Aici el merge din temnita in temnita incurajind pe cei
care se duceau la moarte, ca sa-si tie pand la sfirsit convingerile
zlor, cind in cele din urma sfintul insusi ceru sa -si facd declara-
346 EUFROSINA SI MIONESCU

tiunile sale de credintd. Lucrul acesta nu i-se permise 5i atunci

Antonie se intoarse din nou in mandstire, unde continua a duce
aceia5i viata austerd, 5i acolo in chilia sa prime5te vizite dela cei
ce veniau sa se foloseascd de invataturile lui, sau de puterea da-
rului sau de a vindeca pe cei bolnavi. Totu5i nici aici nu statu
mull, caci facindu-se sgomot in jurul numelui sau incepu sd se
gindeasca ca popularitatea aceasta i-ar putea strica 5i astfel se
hotdri sa piece de acolo indreptindu-se care 'Tebaida. Dar pe
drum urmind unui glas ce-i striga sa piece gin pustia cea mai din
Iduntru., se intovdra5i cu ni5te Saracineni cu cari, calatorind im-
preund multd vreme, ajunse la un munte foarte inalt, unde sfintul
se opri 5i ramase singur, neavind drept hrand decit rodul a citorva
finici si pinele pe care Saracinenii i-le aduceau in trecerea for
prin acele locuri.
In munte cit statu Antoaie facu nenumarate minuni si sustinu
diferite discutiuni cu ereticii, combdtind pe Greci .5i pe Arieni 5i
izbutind 5i in acest chip a-5i largi cercul lui de credincio5i.
Dar acum numele lui facindu-se cunoscut ping in tinuturile
cele mai indepIrtate, incep sa apeleze toti la el ca la un parinte
4i drept judecator. Imparatul Constantin auzind despre dinsul 5i
fiind drept credincios ii scrise vroind prin aceasta ardta vir-
tutea sa cre5tineascd.
Filnd acum in vrista .de 105 ani 5i simtind ca moartea i -se-
apropie, sfintul Antonie i5i lud rdmas bun dela fratii sai, 5i din-
du-le sfaturi de felul Qum sa se conduca in viata se retrase in
chilia sa din munte, unde curind se imbolndvi 5i muri. Trupul sau
luat de ucenici fu ascuns, dupd dorinta -lui in pdmint, 51 nici ping
astdzi nimeni nu stie locul unde fost ales mormintul in afard
de oamenii sdi ce l'au ingropat.
Aceasta este pe scull viata sfintului Antonie scrisA de Ata-
nasie Episcopul Alexandriei, dar pe lingd aceste fapte si minuni
hiregistrate de acest biograf se mai adauge 5i o altd istorie pri-
vitoare la o incercare a lui Satan asupra lui Antonie, dar despre
care sfintul Atanasie nu ne vorbe5te. E venirea diavolului la sfint
sub masca omului pocait cu intentia de a in5ela buna credintd a
lui. Insd diavolul prefacut e demascat 5i Antonie ramine 5i de astA
data biruitor.
Acest episod singur din viata sfintului Antonie figureazd in
textul nostru, cu toate ca e de admis ca cel ce l'a scris cuno5tea
intreaga viata a sfintului, si o putem afirma aceasta, caci nu e
 VIATA SFINTULUI ANTONIE 347

posibil ca eel ce a scris epizodul de mai sus, care in biografia

Sfintului Antonie figureazd la sfirsit, dupd cele spuse de Atanasie;
sa nu fi cunoscut viata intreaga a acestuia, ci sa fi citit nurnai sfir-
situl care continea aceasta mica istorioard.
E mai probabil ca pentru mai mutt elect asupra poporului
autorul textului dela Cohalm a ales aceasta parte din originalul
sacru, mai mare si mai comprehensive de oarece nu era decit un
epizod izolat si care in editia populard se deosebeste nurnai putin
de textul haghiografic, fiind redatA cu expresiuni vulgare si mai
injositoare pentru Satan, fard de a fi denaturat insa fondul '). In
colo limba scrierei e veche, cu expresiuni si cuvinte apartinind
limbei secolului al 16-lea si al 17-lea, ceia ce ma face se cred
ca avem de a face cu o traducere directe din slavoneste, care si
ea la rindul ei era tradusa dupd originalul grec al sfintului Atanasie.
Se pare ca Sfintul Antonie trebuie se fi fost pentru litera-
tura veche roniind un subject mistic destul de popular. Poate ca
viata lui intreaga sa fi circulat in diferite copii printre Romini,
. copii cari in decursul timpurilor s'au perdut, nerdminind decit
citeva fragtnente ce au mai ajuns pane la noi.
Despre un manuscris continind viata acestui sfint Antonie
ne vorbeste si Gaster in Cre.qoinntict sa 2). Dar motivul maims-
crisului despre care ne vorbeste Gaster nu se mai referd la lupta
sfintului cu diavoltd, ceiace de altfel e o caracteristica a tegen-
delor cari s'au urzit in jurul acestui sfiut, ci ni se spune nurnai
ca Antonie cerind lui Dumnezeu de a-i indica o ocupatie, care
i-ar conveni in viata, i-se infatisa ingerul sub forma unui bdtrin,
care irnpletia o funie si din cind in cind lasind lucrul ingenunchia
.si se ruga lui Dumnezeu. Exemplal acesta pldcu lui Antonie, it
imitd 5i atfel scdpa de grija ce-I chinuia. Tot Gaster mai recta
dug acelas manuscris o alta vedenie a sfintului, in care se spune
cum ingerul in urma multiplelor rugaciuni ale Jul, ii arAta locul
uncle vor sta dreptii si pacdtosii duo' moarte. E un epizod palid
din apocalips, care ne indicd gustul primitiv al poporului pentru.
miraculos 5i supranatural.
Viata acestui sfint, care timp de 20 de ani a fost urindrit,
se nice, de viziuni fantastice 5i de tentatiuni rdmase celebre in

1) Cf Manuscrisul cu textul original. Fiat(' Sfirititleii An-

tonic loc. cit., pp. 185 vo 5i 186 ro si vo .
2) Gaster I. c. II, pg. 198, sqq.
:348 EUFROSINA SIA4IONESCU

traditia eclesiastica, s'a bucurat de o popularitate foarte_ mare in

occident. Frugalitatea sa excesivd a dat nastere locutiunei fran-
ceze repas de Saint -Antoine, prinz compus adica numai din pine
si ape. In evul mediu toate minastirele voiau sä aiba imagina ve-
-nerabila a acestui anahoret, iar povestirile mai molt sau mai putin
fantastice cu cari hagiografii au invaluit biografia sa Fan facut
obiectul unei pietati particulare.
Sfintul Antonie figureaza intr'o inultime de picturi ale Re-
nasterei, atit izolat cit si printre personagiile cari stau in acioratie
inaintea Sfintei Fecioare. Celebrul pictor Rogier van der Weyden
11 reprezinta in capo d'opera sa .Tudecata din urinl tinind line()
mina un toiag, iar in cealalta un clopotel si avind alaturi de el
patrupedul pe care legenda i l'a dat de tovaras. Aceasta imagine
este una dintre ,cele mai admirabile creatiuni ale artei flamande.
Dtirer insusi s'a incercat in aceasta directie. 0 pinza a acestui
pictor celebru reprezinta pe acela* sfint, intr-un splendid decor
mistic, stind jos Si citind, in atitudine de rugacitine, pe cind plc-
torul Andrea Sacchi intr'un tablou care se afla la muzeul din
Madrid ni-I arata discutind asupra adevdrurilor religiunei crestine.
:Rubens a pictat si el Moartea Sfintatai Antonie. Dar compozitia
capitala consaorata acestui sfint este aceia din Muzeul Louvre a
pictorilor Bonifazio si Barocci. Bonifazio a pictat pe sfint stind
jos si citind dintr'o carte, referitoare, de sigur, la chestiuni privind
diferite probleme teologice, iar Barocci reprezinta pe Antonie in-
tr'o atitudine contemplative, meditind la picioarele Fecioarei asupra
adevarurilor sfintei scribturi.
In literaturile occidentale subiectul acesta de asemenea a fost
tratat. de diferiti autori.
Scriitorul francez Flaubert intr'un admirabil poem intitulat :
La Mutation de Saint-Antoine s'a inspirat si el dela acest subiect.
Dar tentatiunele sfintului Antonie stint dupd Flaubert m ii mult de
nature mistica, sfintul cdutind acea vesnica causal ?Tram in expli-
catia diferitelor religiuni.
Flaubert, dupe cum o spune Emil Faguet, a facut din subiectul
sau on alt Faust mai curat si mai slab decit a lui Goethe, dar si
mai incercat de slabiciune omeneasca. In diferitele imprejurari ale
vietei sale ermitice, sfintul Antonie, ,deli vrea sä inaduse in sine
once inclinare naturald, e totusi chinuit si el de voluptatile trupului,
dar mai ales de acele ale spiritului. Dorinta de a simti (libido sen-
Iiendi), dorinta de a sti (libido sciendi) dorinta de a &mina (libido
 VIATA SFINTULUI ANTONIE 349

dominandi) sub aspezte diferite it coplesesc rind pe rind. Si aid

are Flaubert pagini admirabile de decoruri poetice sau de tablouri
din lumea mitologica, cari unite cu gindirea filosofica fac din lu-
crarea sa un adeva rat capo d'opera. Nu acelas Iucru s'ar putea
spune_ despre bucata din codicele nostril. Aici stilul plat, uneori chiar
vulgar, casi monotonia subiectului, imprumutat din literatura reli-
gioasa si adaptat spiritului poporului, nu da nici o valoare bucatii
citate. Sfintul Antonie nu se tidied mai sus in vederile sale decit
alti sfinti crestini. Aceleasi intrigi ale Satanei, aceleasi rugaciuni
Ultra Dumnezeu, pentru ca la sfirsit, conform cu tendintele religiei,
crestine, binele sa triumfe asupra raului. Nimic din frumusetile de
gindire ale eroului lui Flaubert.
«Contempla soarele ! spune diavolul sfintului, in lucrarea lui
Flaubert. Din marginele sale ies- flacari aruncind seintei, cari se
imprastie pentru a deveni lumi ; si mai departe declt cea din
urma, dincolo de aceste adincuri, unde tu nu vezi fi decit noapte,
misuna alti sori, indaratul acestora altii, si. inca altii fara sfirsit...»1)
Si iarasi adauge :
«Suie-te in cer intro una, inteuna ; nici odata tu nu-i vei
atinge crestetul t Scoboara-te dedesubtul pamintului in timp de mi-
liarde de miliarde de secole, nici odata nu vei ajunge fundul
pentruca nu este fund, nu este crestet, nici sus, nici jos, nici sfirsit ;.
si Intinderea se gaseste cuprinsa in Dumnezeu care nu-i o portiune-
de spatiu,: cutare sau cutare madme, ci imensitatea 1»
Aici Diavolul vorbeste, cauta sa convinga pe sfint de desar--
taciunea credintei Sale. Si ca un bun logician Satan continua :
.Cerinta ratiunei tale face legea lucrurilor ? Fara indoiald lui
Dumnezeu raul ii este indiferent pentruca pamintul e acoperit de
dinsul ! Din neputinta. Dumnezeu 11 sufere, sau din cruzime it pas-
treaza ? Crezi tu ca el cauta necontenit sa indrepte lumea ca o
opera neperfecta, si ca observa miscarile tutttror fiintelor dela sborul
fluturelui ping la -gindirea omului ?» Si ca o sentinta exclama :
«Daca el a creiat Universul, providenta sa e inutila. Daca
Providenta exista, creatiune e neperfecta».9
lata tentatiunea pe care Flaubert a dat-o sfintului Antonie..
Si atunci Antonie cuprins de indoiala. exclama :

1) Gustave Flaubert. La Tentation de Saint-Antoine, pg. 192..

2). Gustave Flaubert iL : pg. 192, 193.
3) G. Flaubert. ib. pg. 195.
350 EUFROSINA SIMIONESCU

«Cum ? rugAciunele mele, suspinele, suferintele carnei, trans-

porturile aprinderei mele, toate aceste s'ar fi indreptat catra o
minciuna... in spatiu... ...cu totul far/ de folos, ca tin strigat de
pasere, ca un virtej de foi moarte !,
Si plingind :
«0 ! nu! E deasupra tuturor cineva, 'un suflet mare, un Durn-
nezeu, un parinte, pe care inima mea it adore si care trebue sa
mA iubeasca ')
Am reprodus numai in treacat citeva pasagii din admirabilul
poem al lui Flaubert, pentru a evidentia de cit./ maretie de imagini
Si gindire a fost capabil autorul francez. Sfintul Antonie vazut prin
prisma lui Flaubert e cu totul altul decit acel din textul nostru.
Dar aid nu e vorba de filosofia religiunilor sau de spiritualizarea
patimelor omenesti, ci de fantazia primitive a poporului romin, care
in conceptia lui misticA gusts mai molt subiectele naive religioase
decit frumusetile de arta ale clasicismuiui transcedental.
* *
In ce priveste limba scrierii ea e veclie, continind toate par-
ticularitatile fonetice, morfologice si sintactice ale tuturor textelor
din veacul al XVI-lea si al XVII-lea.
Lasind la o parte fonetica alfabetului, pe care am studiat-o
cind am do.umentat transcrierea textului 2) vom cauta sa red/in citeva
din particularitatile fonetice, morfologice, sintactice sI lexicale, cite
sunt cuprinse in fitia sfintului caviostclui Antonie de care ne-am
ocupat.
Ca particularitati fonetice retinem urmAtoarele :
Se intrebuinta sunetul h in loc lui f. Astfel gasim cuvinte ca
polita pentru yoftd, yohte0i p. pofteSi; apoi v pentru f : szatul p.
sfatul, svarmi p. sfarini, svinte p. sfaate, svir0 p. s f irsi. Desi tre-
buie sa avem in vedere cA acest h in loc de f, on v in loc de f,
pot fi la scriitorul litiei sau la copiatorul ei, on o afectare per-
sonals a lui dupA limba slava, on forme numai literare luate dupe
limba slava literara.
Sunetul a inlocueste uneori diflongul ca sau is si viceversa :
toona/ii pentru toenteald, trapaseii p. trupcasci, on deadi pentru
dacci, a:,;ea p. spa.
ib se punea uneori pentru e. Ex. : den/loan/ p. dineoara.
1) G. Flaubert. loc. cit. pg. 194.
2) Arhiva. Anul XXVIII, Nr. 1. Julie, 1921 pgg. 26-28.
 VIATA SFINTULUI ANTONIE 351

; si a se gasesc casi azi pusi in locul lui Tor; nca pentru pc-
runcri, porince0e p. porunce0e, porincite p. poruncite, framse0 p.
frumuseg cu toate ca uneori u se si mentine : Ce-mi Taste poruncit,
unde u se pastreaza. Alteori din contra u. inlocueste pe i : Cuinu-mi
pare in loc de cum-;mi pare.
Afereza lui o apare in cuvintul dinioara pentru odinioarii ;
de asemenea cade silaba 7n la inceputul cuvintului in cuvintele ti
platu-s'clu pentru ildimplatu-s'au,s'au timplat p. s'au intimplat, apoi
.tlinceput pen,tru din inceput, daca in exemplul din urind n'avem
cumva de a face cu o contaminatie ca in cuvintul mainte p. mai
inainte.
Sunetul u se sincopeazd in cuvintul freimsqa pentru frumusgei ;
din contra i epentetic da un aspect arhaic cuvintului direpteqii p.
drepqii, iar acelas sunet i cade (sincopa glut i) in cuvintul via
pentru twa, de cumva nu avem de a face cu o asimilare a Id-
i din ziva > ziva care a dat apoi tuna, iar prin contopirea celor
doi u : zua.
e accentuat precedat de n nu se prefacuse in i se zicea necc
p. nisi, nemicil p. nimica on chiar cc in loc de ei : Ce pentru ce
n -al vrut in loc de : Ci pentru ce cn . Pentru aceleasi fenomene
limbistice cf. si Jitiea Sivilci iffeaint:elepte din Arhiva Nr. 1,1921, Julie.
Cite °data e alterneaza cu u se zicea dintru noi p. dintre noi.
r muiat apare in cuvintul cerift-coelunt, apoi in inccpiitoriu,
preveizeitoriu etc., cu toate ca in limba romind r are putind apti-
tudine de muiere, iar in verbul puiti-poneo gasim deja pe a muiat
disparut. De asemenea era muiat si sunetul j in cuvintele gins pen-
tru Jos, batgiocurea p. batjocurea, gtude( p. judq etc.
In sfirsit forma at' p. ant -anni unde n urmat de i consonant
se moaie si dispare, forma care exista si azi in popor o intilnitn
in limba veacului al XVI-lea si al XVII-lea, cind am stabilit ca ma-
nuscrisul nostru a fost scris.
Formele griea p. graia, D1G11122Wt p. Dumnezan, cloluea p.
celuecl, nu pot sti daca isi au o ratiune fonetica, stint adica niste
fenomene fonetice izolate, sau sunt numai niste scapari de condei.
Cad uneori vom fi avind de a face si cu greseli provenite din
ignoranta sau din propria pronuntare a copieto.rului si nu cu ade-
varate fonetisme cari sa ne indrituiasca a be generaliza pentru
limba textului

1) Cf. A. Philippide. Limba scrisd, pg. 240, sqq.

352 EUFROSINA SIMIONESCU

Fenomene morfologice. Gasim o forma noao pentru noate

atit pentru a reprezinta Dativul pronumelui noud, ex. carea tricot
ban noao rnu poate fi pentru care lucia bun noun nu ne poate fi,
cit §i pentru a reprezinta adjectivul noun : celo noao p. lucrurile
noun. Pentru aceasta pronuntare diftongata a lui o clasata de catre
unii filologi printre fenomenele fonetice ale limbii noastre vechi
cf. Gh. Ghihanescu, Leastrit,a lui loan Scirarial. Arhiva, Anul XXV,
1914. Volum jubilar, pg. 93, e.
. Articolul fem. ei e pus la sfIrsit : Incepatorift rautatiet, fard
ca sa se fi contopit cu terminatia substantivului.
Pluralul neutru -are it gasim in cuvintul tacrare bane.
Nu se facea deosebire intre formele auxiliarului voiti §i intre
formele verbului vroesc. Astfel gasim 'vent face p. 'vet face, vert pazi,
p. vet ptIzi, rert sa---ff lac p. ?vet A-0 foe si cant tert faci-rotti
p. cum vret faci-Vota.
La persoana a 3-a singulard dela Perfecto' compus al Indi-
cativului se intrebuinta uneori. pluralul in locul singularului, astfel
se zicea : Singele sau an varsat p. singele sau a varsat. Timola-
tu-s'an p. timplatu-s'a (intimplatu-s'a) si nu m'att priimit dumnezu
p. Si nu m'a priimit dumnezu. Ca acela an venit cu viclenie p.
ca acela a venit Cl).
. Se intrebuinta un Perfect compus format din prezentul indi-
cat!vului dela verbul, a fi §i cu participiul trecut, aceasta din urma.
acordindu-se cu subiectul on cu obiectul drept al verbului. Ex..
Celea ce-s porincite p. cele ce ti-a. parroted. Ce-mf. taste porancit
mie p. ce mi-a porttucit.
Se intrebuinta Infinitivul in locul Conjuctivului : Ce n-al cc
raspunde acest cuvint p. n'ai sit reispanzi. Ai a stiga p. ai, sit
strigt. Ai a da Itti p. ai sd-i dai. _-

In loc de forma Plusquamperfectului de astazi venire, graiser

intilnim forma veche perifrastica compusa din auxiliarul a fi la.
timpul imperfect si din participiul trecut : era oriiit, era vend.
Intrebuintarea conjuctiei sit pentru dacd : SO neltine sit va
yrocai p. each cineva sit va poctli ; sit yen' mart p. dada vei mart,.
tar sit, nu p. tar dada nu;
Pronumele .relativ care se articula cu articolul femenin a atit
la genul femenin cit si la genul eterogen, in cazul din urma -acest-
prontime era intrebuintat ca forma impersonala. Astfel intilnini
carea p. care la forma femeniga, cit si carea la forma imperso-
nala. Ex. carea lacit bun noao nu peace ft pentru care pentru not
 VIATA SFINTULUI ANTONIE 353

lacot ban nu poate fi. Ba uneori se articula chiar si masculinul,

astfel se intilnesc formele pre carele, de carele, carele p. pc care,
de care, care, iar la plural carii p. cari.
Fenomene sintactice. Suitt de remarcat si citeva fenomene
sintactice comune limbii, vechi rominesti. Asa la forma interogativa
pronumele personal masculin de pers. 111-a se punea in urma ver-
bului precedind auxiliarul. Astfel se spunea priimi-l-va p, it va
priimi. Forma interogativa cu auxiliarul urmind verbului se intre-
buinta de altfel ca forma obisnuita de vorbire : priimi-va pro
ditavol .p. va priinti pie diiavol, ba aceastd forma e intrebuinta
chiar si cind propozitia era afirmativa : face -raid p. rota face,
timplatu-s'ati p. s'aii intimplat on cu pronumele personal dupa
verb tin-te eine qti, p. to ytiau eine esti. .Si ce era grait de dinsul
for p. psi cc le griiise dinsal, Se pare chiar ca forma inversata
convine mai bine exprimarei limbii vechi Antoni, e batr;nul prea
vazatorrii era, in loc de Antoniie InItrinut era prea vazWoriti. Aici,
se vede influenta stilului slavon.
Adjectivele cind nu sunt insotite de substantive primesc ar-
ticolul 1 in afard de obisnuitul eel. Ex. Tarele si de toate puter-
nicul Dumnezeu.
Forma intonate de Acuzativ a pronumelui personal care in-
soteste in graiul nostru. de astazi totdeauna forma neintonatd,
citeodata lipseste in text. Se zicea astfel : Doane uttliteitte-oil.
pre carele slut rdatatea, etc., in loc de Doamne milueste-ma pre-
mine carele sint C/). .

Pronumele personal prescurtat de Gen. si Dat. se -gaseste

intrebuintat in urma substantivului pentru a arata posesiunea. Ex..
Doard cumva ce Pohtesti veri nimeri pre voe-ti, p. Doard cumva
ce pontesti vett nimeni pre vota la.
In locul formei scurtate de Dativ - le la pron. de pers. 111-a
pl. se intrebuinteazd forma for : Aducind aminte for in loc de
aducindu-le aminte.
In expresiunea tagrr,daai de catre mine in loc de tu gada.i. de
mine,,trebuie sa vedem o traducere directa dupa sintaxa slavona,
dupa cum aceiasi tra.ducere trebuie sa o vedem si in propozitia :
nime dintru ,noi .nu cateaza sa- se apropie catrii dinsul, casi in
intrebuintarea fOrmei reflexive a verbului a se fagadai : Sc feigii-
due.ste. De set va fitgadui. M'am rageiduif.
Particularitati lexicale. Deacil (De aceia), grijiia, grijesc
(se ingrijia, se ingrijesc), cities (cine), dosddia (ocara), timpla-
3
354 EUFROSINA SIMIONESCU

to -s'au (s'au intimplat), nestine (nescine, cineva), priimi-I va (il va

pri:ni), pocdianie (pocainta) pasd (treci), a tingui, tinguind (a se
tingui, tinguindu-te), cu nevointd (cu punere, cu amanuntitne),
acieas (acelas), tarn (puterea), socotinta (chibzuiald), sä nu sa
parasasca (sd nu se lese), littimea (iutala), giudet judecata) inpu-
cidunea si inputieunea (imputaciunea) neparasit (necontenit) rudelor
celor de apol (crestinilor cn), glavizna (invalatura) spasenie (po-
cainta), aciias (acelas), neclatit (neclintit), cautind (uitindu-te),
ne-am nevoit (ne-am silit) a o aduce la mijloc (cn la cunostintd),
matca focului (mijlocul focillui),'giudecatorul (judecatorul), ogodi
(placea), ispovedaniie (spovedanie), spodobi (a se asernana), ogod-
nicilor (celor cari plac).
Eufrosina Simionescu
Doctor in Litere

liemorille baronului d¢ Tott

Dupa moartea sultanului Mahmud I in 1754 si a ambasado-

rului francez Desalleurs intimplata in acelasi an, guvernul francez
trimise ca ambasador la Constantinopol pe Contele de Vergennes.
Printre functionarii cari-1 intovaraseau, erau si baronul de Tott
tatal si fin,. Batrinul baron de Tott era ungur de origine si in-
tovarasise in 1711 la Rodosto, pe Racoti, impreuna cu mai multi
refugiati 1). Aid el ramase pe linga Racoti .pana la 1728, cind it
parasi, pentru a intra in serviciul militar al Frant2i 2).
Cunoscind bine limba turca, tatard si polona, el a lost in-.
trebuintat in mai multe misiuni la Constantinopol si pe linga harm!
Tatarilor. Cind Vergennes a ocupat postul de ambasador la Poarta,
baronul de Tott 1-a intovarasit, ca unul care lucrase aici mai ina-
inte, sub Villeneuve si Desalleurs. Un drum insd la Rodosto, pentru
a vizita pe vechii sal prieteni de ref ugin, in 1757, puse capat
zilelor sale. Fiul lui, Francois Tott, care insotise pe tatal in mi-
sittnile ce le avusese in Orient, cunoscind si el bine limba turcd
1) La Grande Encyclopedic, tome 31.
2) Biographie Universelle (Michaud) Ancienne et Moderne,,
tome 42 pag. 6.
 MEMORIILE BARONULUI TOTT 355

si tatara, fuoprit de Vergennes, pe lingd ambasada sa. El ramase

la Constantinopol piny in 1763, cind pleca in Franta pentru a cere
Ministerului sä fie intrebuintat la ceva mai bun, cad altfel el isi
pierde timpul si Regele banii 9. Dupd 3 ani, in 1767, ei fu trimis
in calitate de consul pe 1410 hanul Tatarilor, unde insa nu rd-
mase decit doi ani si pe urind se Intoarce iar la Constantinopol.
Aici aduce foarte marl servicii Turcilor in timpul luptelor sfirsite
prin pacea dela Cuciuc-Cainargi din 1774 si dupa doi ani Ord-
seste Stambulul, pentru ca in anul urmator sa primeased o ultima
misiune in Egipet, Tunis etc. In 1787 a fost numit comandant at
orasului Donal in Franta si la 1790, din cauza luptelor din timpul
revolutiei, el se retrage in Ungaria la un prieten al sau, unde si
moare in 1791.
Observatiunile ce le-a fd.cut in timpul misiunilor sale, le-a
publicat sub fitful : «Memoires sur les Turcs et les Tatares.,
Amsterdam 1784, 4 vol. in 8'. In anul urmAtor, el a scos o noun
editie.i Memoriile sale au fost traduse de cloua on in limba en-
glezd, de cloud on in I. germand, in I. suedezd si. olandezd, pentru
valoarea datelor ce le cuprindeau in legatura cu Istoria Imperiulut
Otoman, cu moravurile si prejudecatile locuitorilor sai2). Amdnuntele
biografice privitoare la epoca dela 1757 pAnd la 1763, cind barony(
de Tott a lucrat la Constantinopol, precum si cele cu privire la
misiuhea lui pe lingd Tatari, din epoca 1767-69, intrucit cuprind
lticruri insemnate in legatura cu Istoria Rominilor din acest timp,
le Vom vedea pe masurd ce vom analiza aceste memorii.
II

Baronul de Tott nu e un istoric in intelesul propriu zis at

cuvintului. Totusi, insemnatele lui cunostinti casi modestia cu care-si
propune sa se adreseze «numai celor cart vor sa se instruiascd,
nu 3i celor can in sa viseze., it fac sa dea o luerare de cel
niai viu interes pentru istoricul cercetator at acestor vremuri. Cei
23 ani pe cart i-a trait in mijlocul Turcilor si at Tatarilor, dau
un motiv mai mutt de incredere in observatiile sale. Nu I'a pre-
ocupat decit lucrurile necesare pentru larnurirea faptelor, fard sa
se hazardeze in detaliile care i-ar fi putut scdpa.. Caci «consentir

1) Memoires du Baron de Tott, Amsterdam 1784 partea I

pag. 274.
2. Biographic Universelle, op. cit. pag. 7.
356 I. HUDITA

a ignorer est un grand moyen d'instruction, et convenir qu'on,

ignore dolt etre, sans doute, pour le lecteur, un- grand motif de
confiance».
Cu aceste lamuriri in DigCursul sau preliminar, Tott trece la.
descrierea moravurilor turcesti, asupra carora nu ne vom opri, de-
cit aeolo unde vom gasi lucruri ce intereseaza obiectul studiului
nostru. 0 parte slaba insa a acestor memorii, e ca sint scrise cu
oarecare neglijenta in ce priveste raportarea datelor ce le cantin,
la evenimentele generale, pe care le privesc 1) ; apoi nu dau, de
pulite ori, numele cotnplect .al perSoanelor de care vorbesc si cite
odata chiar deloc, asa ca any fost nevoit sa ma servesc si de alte
lucrari, pentru lamurirea faptelor descrise de Tott.
III

Vorbind de «dreptul de razboi in Turcia», thipa care o pro-

vincie ce se revolta este jafuita si locuitorii redusi la sclavaj, Tott
pomeneste de expeditia lui Krim- Gherai contra Rusilor din 1769,
care, mai inainte, devastase Moldova fard niciun respect fata de
suveranitatea Sultanului» 2). Prinsii de razboiu, Tatarii ii vind ca
sclavi negustorilor Turd, la diferite epoci ale anului:
In calitatea sa de functionar la Ambasada Franceza si cu-
noscind in acelas timp foarte bine limba turceasca, baronul de
Tott se introduce in cercurile influente din jurul Sultanului, unde
reuseste in scurt timp sa-si faca multe prietenii. In casa Drago-
manului Portei 3), cu a cartti familie M -rne de Tott se gasea in
foarte strinse relatii, Tott se pune in curent cu multe lucruri care.
se petreeeau in Tarile kominesti. Intre notabilii care frecventau
casa Dragomanului, Tott cunoscu si pe Manoli Serdarul «fidelement
attaché au sort de Racovitza 4) prince de Valachie».
Manoli, otrt de spirit, posedind mai multe cunostinti decit
compatriotii sal, it «seduse», pe baron, surtout par 1.-! zele &sin
teresse, que lui faisait preferer la mkliocrite prAs de son ancien

1) Biographic universelle, op. cit. pag. 8.

2) Memoires du Baron de Tott, v l I pg. 43.
3) Barontil de Tott nu pomeneste numele Dragomanului, insa
din cele ce spline mai tirziu, reiesa ca e vorba de loan Calimah.
4) E vorba de Constantin Rac.:ovita, inlocuit in 1756, dupa
intaia lui domnie in Muntenia. Histoire des Roumains de la Dacie
Trajarte, depuis les origines jusqu'a l'union des Principautes en 1859,
par A. D. Xenopol. Paris 1896 vol. II pag. 213.
 MEMORIILE BARONULUI TOTT 357

Bienfaiteur, aux avantages que son ingratitude aurait trouve aii

service des nouveaux Princes». «Orice momeald nu l'a zdruncinat,
toate demersurile sale n'aveau de obiect decit reslabilirea lui Ra-
covitao. 1). In timpul din tirma Manoli ins nu mai traia «decit cu
capitalul ce-1 adunase in timpul cit Printul sau Racovita, stdpinise
principatul Valahieio si baronul de Tott Vedea cu regret ca «luxul
soliei lui Manoli precum si marele numdr de sclavi ce-I aveau
faceau sa-i expue virtutea acesuia «aux conseils de la nkessite»..
si sa -1 paraseascd pe Racovita ! Dragomanul era un ignorant, care,
din Hittite strdine, de-abia cunostea putin italiana. Fiul sau cel
mai mare, care va succeda tatalui sau in principatul Moldovei,
«pour y finir mallieureusemento 2), avea_ un caracter blind insa
slab si vanitos ; cel mai mic, foarte mindru, arata Inca de tim-
puriu, «aptitudinele sale peritrn intrigi si ambitii, care au costat
viata fratelui sdu.o
Dupd putin timp dela vizita ce-a facut-o Dragomanului, Tott.
intilneste din nou pe Manoli, care-i povesti plin de indignare, cum
tin alt Grec. 3) , care era caci dinsul in serviciul li.ii Racovita, si-a
parasit Binefdcdtorul pentru a trece de partea noului Principe 4)
pe care Poarta l'a numit.- Avintul cu care Manoli voia sa arate
corectitudinea sa fata de Racovita, nu i s'a parut tocmai asa de
sincer Baronului de Tott, asa ca n'a fost surprins, cind, dupa putin
timp, a auzit ca si acesta si-a tradat Printul, trecind de partea
noului nurnit. Obligat tap' de Baron, Manoli it puse in curent cu
schimbarea produsa, pe care acesta i-o scuzd «dat fiind impreju-
raffle,. Dupa aceasta, Manoli <<ajunse el insusi donin in Valachia,
in timpul ultimului razboi al Turciloro si Tott i1 pierde In obs-
curitatea uude intrd toate aceste fiinte .efemere, pe care lacoinia

1) Mernoires du Baron de Tott vol. I pag. 102-104.

,2) loan. Caiitnah, fost dragoman, domneste in Moldova dela
1758-1761, dupd care urmeaza fiul sau Grigore Calimah, 0211-
Tind tronul din 1761 pina la 1764, intaia doinnie, caci a 2-a, de
la 1767 1769, o sfirseste «nenorocitoi prin taerea capului de
cdtra Turci, din cauza relatiunilor ce le avusese cu Rusii. 1-listoire
,des Rumains, A. D. Xeuopol vol. 2 pag. 219.
3) Poate grecul Seanetul, care era dealtfel ginerile lui Const.
Racovita, caci cu sprijinul lui si a lui Mihali sau Mihalalce, a ocupat
acesta tronul Munteniei in 1753. A. D. Xenopol op. cit. pag. 214.
4) Constantin Mavrocordat a 5-a oard 1755-58. A. D. Xenopol.
top. cit. pag. 213.
358 I. HUDITA

de-a fi despot, ii face sd strdluceasca un moment. 1) pentru a se

pierde apoi..
Alte informatii pe care le capatd Tott despre cele ce se pe-
treceau in aceasta vreme in Tail le Romine, le publica in volumul
al 2-lea, unde vorbeste de misiunea la Tatari. Lucrurile de mai
sus sint extrase din vol. 1, care-i destinat studierii moravurilor
si organizatiei Imperiului Otoman. Dupa ce vorbeste de ignoranta
si fanatismul claselor de jos, de coruptia si slugarnicia clasei di-
rigente, de mizerabila administratie a Imperiului, cutreerat dela un
capat la altul de vestitii «haiduci, contra carora sfortdrile gu-
vernului nu reusesc, decit «eel mutt sa-i indeparteze de capitala;
dupd, ce descrie toata conruptia care domneste in rindurile asa
zisilor judecatori, «a caror prezentd in sate e mai periculoasd de
cit aceia a hotilor 2), baronul de Tott, reusind sd dea o oglindd
exacta a starii Iduntrice din Imperiul Otiman, din a 2-a jumatate-
a veacului 18-lea, sfirseste volumul I, cu anul 1763, cind plecd la.
Paris sd ceard o alta intrebuintare.
INT

Misiunea la Tatari
In 1766, Barony! de Tott, aratind ducelui de Choiseul ce-
avantaje ar avea Franta dintr'un tratat de comert cu hanul Ta-
tarilor Si prin ce mijloace s'ar putea deschide pavilionului francez
intrarea in Marea Neagra, Guvernnl, in anul urmator, it trimite
in calitate de consul pe lingd han, in locul lui Fornetti, care cerea
sd fie rechemat a).
La 10 Iulie 1767, Tott pleacd din Paris, pe drumul Viena-,
Varsovia si ajunge in capitala Poloniei la inceputul lui August
Aid sta. vreo 6 saptamini si la 15 Sept. 1867 pleacd spre Tatari
prin Moldova.
Ajunge ,la prima «vamd turceascd, la Swanitz pe Nistru,.
«iiuviu ce separa cele cloud imperii. 4). Citiva ieniceri trecuti pe
malul polonez, se imbarcard cu el si trecura impreunA Nistrul
1) Manolake a fost numit domn in Muntenia dupd retragerea.
Rusilor, in 1770. Histoire generale, Lavisse et Rambaud, tom. T
pag. 482.
2) Memoires du Baron de Tott, vol. I, pag. 198-274.
3) Biographie universelle op. cit. pag. 7.
4) Imperiul Otoman si Regatul Polon.
 MEMORIILE BARONULUI TOTT 3593

intr-o bared, conducindu-I la vamesul Turc, care plin de respect,.

11 convinse sA ramie pentru noapte, desi Tott voia sä ajunga la
Hotin (Cotchim), «departare de-o leghe», uncle si-ar fi putut pro-
cura «mai multa comoditate.» Vamesul ii spuse ca putin timp inainte
«alti doi tineri franceji venise la Hotin si de-aici plecase spre
Constantinopol». Interesindu-se de veniturile Vamei, Tott afla ca
pe cit de mare era profitul Vamesului, pe atita era de impovo-
rAtor pentru nenorocitii cari cAdeau sub mina lui.»
Pap din Hotin, anuntat imediat de sosirea inaltului oaspete,
ii trimise in a.:eia5i seard un buchet de flori si fructe, cu asigu-
rarea ca a doua zi va fi tratat mai bine, iar dimineata, oamenii
sai it conditSe.ra cu mare alai si-I asezara intr-o casa evreiasca
din Hotin. Un delegat special fu trimis pentru a-i procura «gratis»,
pe cheltuiala locuitorilor, merindele necesare, vexatiune cunoscuta,
contra careia era de prisos orice rezistenta. Incercarea lui de a-si
cumpara lucrurile .de care avea nevoe, cu ajutorul unui evieu, nu
reusi, pentrucd acesta voind sd-I insele asupra pretului, fu prins
de Turci, batut si silit sd intoarca toata suma ce-o primise.
Indata se adunard atitea merinde, incit fury nevoiti sA re-
vinda ceiace nu putuse consuma. A doua zi Tott obtinu o audi-
enta la Pap cetatii, care locuia in fortareatA. Aceasta cetatue,
asezat3 pe panta muntelui ce, coboard spre tarmul drept al Nis-
trului, are in spre teritoriul polon de pe cellalt tarm go perspectiva
asa de frumoasA, mncit ai fi tentat sA crezi ca. inginerii Turci au.
sacrificat acestui avantaj apararea si siguranta unui post asa de
important, in care nu s'ar putea rezista nici trei zile, contra unui
atac regulat». Pap, un batrin timid, vAzind ca Tott nu are for-
mete necesare dela Poarta, pentru a trece pe teritoriul Imperiului
otoman, nu i-a admis plecarea din cetate, decit cu asigurarea ca
va interveni sä i se acorde protectiunea Hanului. In aceste con--
ditiuni, Pasa ii pune la dispozitie citiva oameni cari trebuiau sA-1
conduce pana la Iasi, sub supravegherea ciohodarului Ali-Aga.
Dupa o jumAtate de zi de mers, spre sarA, ei se oprira cam la
o leghe departare de Prut, pentru a lua indsuri de trecerea riului
si rAmasera pentru noapte «intr-un sat destul de bun, ai carui
netiorociti locuitori fury imediat constrinsi sä aducd merinde». 0
famine li puse la dispozitie casa si dupa ce drumetii mincara doud
of fripte, fara sä le plateasca nimeni, ba mai batura si «Wa motiv
citiva locuitori), Ali plecd sA-i prepare trecerea de trasuri baro --
nului peste Prut. Plecati dis de dimineata din satul acesta, ajun-
360 I. HUDITA

sera indata pe malul Prutului, unde Tott it gasi pe All in mijlocul

unui grup de tarani moldoveni «pe cari-i ciomagea cu multa sta-
ruinta.. «Prutul separa Pasalicul Hotinului de Moldova.. All tre-
cuse in ajun pe cellalt tarm, unde aduna cu lovituri de bici vreo
300 de Moldoveni din imprejurimi, pe cari-i silise toata noaptea
sa faca o pluta din trunchiuri de copaci, cari totusi nu inspira
nici o incredere Baronului. Invitat sa 'se urce pe-aceasta plutd,
Tott refuza pind nu va vedea cum trece primal transport. Toate
asigurarile Turcului ca nu i se va intimpla nimic, dcfbarece «acesii
voinici stiu toti sa inoate» si ca de i se va pierde un bold to
vor fi spinzurati», ramasera zadarnice si Tott nu. trecu decit :cu
al 2-lea transport, dupa ce avu ocazia sa admire repeziciunea cu
care Moldovenii ii trecura trasura si bagajele.
La ameaza se opresc intr-un sat,' la vreo 3 leghe de Prut,
unde Ali plecase mai Inainte, calare, sa pregateasca dejunul. N-al-
:pucak insa a lua nicio masura, cind Tott ajunse si el cu ceilalti
,drumeti. Neputind suferi cruzimea cu care All se pinta fata de
tarani, Tott it intreba pentru ce bate fail nicio vina pe acesti
«nenorociti Moldoveni, a caror bunavointa si supunere, executa si

«D-stra nu cunoasteti Moldovanul., raspunse Ali, el nu

face nimic, pand ce nu-1 stingi in batae.. «Credeti ea trasura ar
fi trecut Prutul, fara bataia care le-am dat-o eu, toatd noaptea. ?
«Ba, eu cred ca ar aduce bucurosi merinde, clan' li s-hr
,plati., adaoga Baronul, 'care raga pe Ali, ca de data asta sa-1
lase pe el sa se ingrijeasca pentru dejun, «pentru ca rnincarea
.procurata cu ciomagul, sta in git..
«Desigur, D-stra luati bune masuri contra unei indigestii,
caci banii it-o sa va procure nici chiar pinea., addoga in batae
de joc Ali.
«Inca ()data va spun, eu cunosc Moldovenii, ei vor sa fi
135tuti ; acesti pungasi de necredinciosi sint destul de bogati pentru
.a suporta cele mai grele sarcini si aceia de-a aduce merinde li
se pare wail, ei vor indeplini-o multumiti, numai sa -i bati».
Baronul nu se lasa deloc convins de cuvintele lui All si perzista
an cererea de-a fi lasat sa faca o experien0'..
«Bine, consimt, daca tineti sä cunohsteti Moldovenii, insa
dripa ce ii yeti fi cunoscuf, ginditi-va ca nu e drept sa ma culc
nemincat si daca banii si elocventa D-stra nu vor reusi, cred ca
veti gasi drept, fara indoiala, sa uzez de metoda mea».
 MEMORIILE BARONULUI TOTT 361

Cu acest angajament, Baronul cere sa i se theme, «Primatul»,

«a carui titlu echivaleaza cu acela de primar, insa functiunile di-
lera in proportia sclavajului fata de libertate, si adresindu-i-se
printr-un talmaci, dupa ce ii intinse o suma de bani, ii spuse-:
data, dragul meu, 20 de taleri, pentru a-mi cumpara merin-
Aele de care am nevoe ; totdeauna mi-au placut Moldovenii si nu
pot suferi sa fie batuti si de aceia socot ca-mi vei aduce o oae 0
si pine., iar restul banilor pastreaza-i d-ta si-i bea in sanatatea
mea.» Moldoveanul «prefacindu-se ca nu stie nici greceste nici
turceste, -Ikea gesturi cu scopul de-a arata ca nu -i nimic in satul
sau si ca lutpea moare de foame, spunind numai in turceste: «nu
pine, saraci, el nu *tie.»
«Ce, nu aveti nici pine» ? intreba Baronul.
«Nu pine, nu», raspunse Moldovanul.
La aceste ciivinte Baronul cuprins de mild se intoarce spre
Ali, zicindu-i : «scumpul meu, daca nici banii nu pot face aici
nimic, cred ca vei recunoaste inutilitatea bataii.» «Acesti neno-
rociti n'au nimic, sa renuntam pentru sara aceasta si mine vom
avea o mai mare pofta de mincare.» «Pare a fi un sat foarte
saracacios». Sat sarac? raspunse Ali, «dada n-ar fi noapte, ati
vecfea ca nu e sat, ci un mic tirgusor, unde se gasesc de toate,
Oita si scortisoara.» Lasati-ma sa-i vorbesc eu Moldovanului
si daca intr-un sfert de teas, nu veti avea cea mai buna masa,
primesc sa-mi intoarceti, toate loviturile re i Ie -oi da eu.»
Va rog insa sa fiti si D-stra un spectator tot asa de li-
nista, cum am fost eu in timpul 'convorbirii ce-ati avut». Turcul
isi ia biciul,. se indrepta spre primar si dupa ce it intreaba cum
6 duce cu sanatatea, cum acesta use -Ikea iar ca nu pricepe»,
«11 ia la batae si-1 trinteste la pamint».
«Am sä te'nvat eu sa stiff turceste». Si indata Moldo-
veanul se scoala si'nteo turceasca «destul de Nina», in:epu sa
spue : «P.entruce ma bateti ?
«Nu stiti ca sintem niste oameni saraci, carora Printii
nostri nu ne lasa decit aerul sa-1 respiram».
<<Acuma, cind stiff turceste, ia spune-rni, ce mai faci, fe-
ineia sff copii sint -bine» ?
«Bine ca atunci cind lipsesc de toate», raspunse Mo1-
4dovanul.'

1) Spune ca oaia de buna ealitate nu costa decit un taler.

362 1. HUDITA

«Uite, am nevoe imediat de cloud oi, 12 pui, 12 porumbei,.

25 Kgr. de pine, 4 oca de ',Tit, sare, piper, nucusoard, scortisoard,
lainii, yin salatd si untdelemn de masline, de toate in de-ajuns».
Si in fata acestei comenzi, cum Primarul se plingea ca n'are de
unde sal aduca cele poruncite, Turcul incepu din nou sd-I batd,
pand ce Moldovanul o apuca la fuga. Linistit, All se intoarce
spre Baron.
«Vedeti, domnule, ca reteta mea merge mai bine ca a D-stra ?'
«Pentru a face pe muti sä vorbeascd, consimt., zise Ba-
ronul, «insa nu pentru a avea ce sd mAninci, pentruca metoda
dtale, casi a mea, n'o sd procure merinde..
«Dan inteun sfert de ceas nu vor fi toate cele porun-
cite pe masa noastra, data biciul, imi yeti putea inapoia toate lo-
viturile ce i le-am dat eu., zise cu mindrie Ali. Si in adevar, peste-
putin timp, primarul insotit de 3 concetateni, aduse toate merin-
dele., spre marea surprindere a Baronului, care vdzindu-se invins
de Turd, se hotari sd-i lase lui de-acum inainte grija aprovizio-
narii, fara sd-i mai discute mijloacele.
In fine plecard si din satul acesta. Locurile pe unde trecea,
atrase toata atentia calatorului francez. «Noi tablouri, de-o po-
triva de interesante prin bogatele for culturi, casi prin varietatea
obiectelor, se prezentau la fiecare pas «si-ar fi comparat Moldova
cu Bourgogne din Franta, «daca acest principat Grec s-ar putea
folosi de nepretuitele avantaje ce decurg dintr-un bun guvernamint..
Si apoi Baronul continua cu urtnatoarele consideratii istorice :
«Cirmuiti de multd vreme de Printi pe baza tratatelor, aceste po-
poare (Mol-dovenii si Valachii) alunserd sa cunoascd despotismul,
prin caderea Suveranilor lor, la bunul plac al Portii Otomane..
«Moldova supusa la origind la o foarte mica dare, casi Valahia,
se bucura pe atunci de-o umbra de libertate.. «Ea oferea in
persoana Printilor sai, dacd nu oameni de merit, cel putin nume
ilustre, pe care invigatorul le stima». «Insd toate s-au schimbat
cu tunpul !...» -Negustorul a fost ridicat la conducerea unui Prin-
cipat,. orice intrigant s-a crezut aici in drepturile sale si aceste:
nenorocite Provincii, puse foarte des la licitatie, geinuid in curind
sub Cea mai crudd chinuire'. «0 taxa anuald devenita din ce. in
ce mai mare prin aceste licitat.i, sume enorme imprumutate de
infeodat, pentru a-si cumpara infe:Klarea, dobinzi de 250/0, alte-
sume, zilnic intrebuintate pentru a indeparta intriga pretendentilor,
fastul acestor not parveniti, graba lacomd a acestor fiinti efemere,
 MEMORIILE BARONULUI TOTT 363-

sunt atitea: cauze care contribuesc pentru a devasta cele mai fru--
moase provincii ale Imperiului Otoman. «Dan se tine socoteald
acuma cd Moldova si Valachia sunt fmai incarcate cu impozite si
mai crud chinuite, cum nu erau in starea for cea mai infloritoare,
isi poate face cineva o idee justa de soarta deplorabild a acestor
tin uturi.*
gSe pare cd Despotul, ocupat numai cu distrugerea, crede
ca trebue sa ceard tot mai mult, in masura in care oamenii se
imputineazd si pdminturile scad in fertilitate.* gEu am vAzut, in,
timpul cind treceam prin Moldova, luindu-se a 11-a capitatie a
anului, deli nu era decit la inceputul lui Octombre*1). Dupd aceasta
intrerupere, pentru a face putind istorie, Tott continua cu des--
crierea locurilor pe, unde trecea, in drumul acesta spre Tatari. Se
apropiau de Iasi. Cind au ajuns aproape de oras, era noapte,
*drumul foarte ingust si ripos, al .cdrui parnint lutos it facea si
mai grew» era ocupat de o trasurd a Domnului, venitA intru in-
timpinarea ilustrului oaspete. *Lumini ici si colo, ni anuntau orasul
si zgomotul traverselor peste care simteam cd merge trasura, and
fAcu sa intreb pe secretarul, care venise sa-mr aduca omagiile-
Domnului*.
tEl imi spuse cd aceste bucati de lemn, puse unul lingd
altul de-a curmezisul, acopereau toate strdzile din cauza terenului
glodos pe care e cladit lasul ; tot el adaose cd un incendiu pre
Meuse in cenusd cea mai mare parte a orasului si cd se lucreazd
la reconstruirea cladirilor distruse, care vor fi Mute intr-un gust
mai modern*. In oras fu gazduit la «Mandstirea Misionarilor*,
unde-1 astepta go masa foarte bunA si locuinti foarte comode*.
pregAtite de gCordelierii 2) Italieni, stabiliti la Iasi sub protectia
Regelui si sub directiunea Propagandei». Dirnineata, Tott primi
vizita «guvernatorului orasului, calare pe un cal bogat inseuat
si inconjurat de o multime de valeti imbrdcati ca ciohodarii*. Gu--
vernatorul era un Grec pe care baronul 11 cunoscuse la Constan-
tinopol intr-o stare foarte proasta*. Gravitatea Grecului, precum
si fastul cu care se prezentase nu mised deloc pe Ali,
care incepu sa-1 batjocoreascd, reprosindu-i cd nici gpind acuma,
Marele Sentas, nu mi-a trimis cortegiul care trebuia sa ma con-
1) Am reprodus exact ideile lui Tott, pentru a se vedea cd
el cunostea destul de bine lucrurile ce se petreceau fa noi.
2) Cordelieri se numeau in Franta, inainte de revolutia dela.
1789, fratii minoriti sau Franciscani.
-364 I. HUDITA

uca la audienta Printului.. Toate scuzele guvernatorului, ca aceasta

nu-I priveste pe dinsul, nu putura linisti nerabdarea Turcului, care
zise : «lasa ca voitt face eu ordine aici.... Indata soli, si cortegiul
format din 4 ciohodari ai Printului, cu misiunea de a-I intovardsi...
«pe eine ?. zice Tott, «pe ciohodarul Pasei din Hotin, care putind
ajunge si el vizir si sa pue printi in Moldova si Valachia, se credea
deja mai presus de ei. !!...
All .avusese misiunea sa-1 conduca pe Baron ping la Iasi, de
uncle Dorrinul /Vloldovei trebuia sa-1 trimita mai departe. Cum
insa A,Printul nu putea dispune decit ping la frontiera dinspre
Tatari», Told instiinta printr-un curler «pe SLiltanul Seraskier din
Basarabia», sa-i trimita cala'uze inaintea sa.
Dupa ce lua aceste masuri, Baronul, cu mare cinste fu condus
la Palattil Printului 1) care-1 astepta intr-o camera, uncle nimic
no era mai deosebit, decit doua marl fauteuile-uri. Dupa set virea
«:elebrului serbet. turcesc, «pus intr-un vas care ajunge vizitelor
din toata saptatnina., a cafelei si a celorlalte dulceturi, la care
«te servesti mereu de acelasi linguritap, Printul se jalui voiajo-
rului francez de 'situatia grea in care se gaseste, din cauza in- ,
trigilor ce se fac mereu la Constantinopol contra lui si de care
fratele sau mai mic nu era strain, voind ca prin aceasta sa -si
asigure si protectia Francezului pentru timpuri grele. Intretinerea
a Post scurta, pentruca Baronul, plictisit de tot «fastul turcesc» cu
care se vedea inconjurat, voia sä piece -cit mai repede. In Iasi,
baronul de Tott nu spune cit a stat. Orastil «e asezat pe un teren
glodos si inconjurat de coline care prezinta in toate partile pozitii
friimoase cimpenesti, unde s-ar putea construi cele mai bune case
de tarn .. Afara insa. de casele boerilor (des Boyards) si acelea
'ocupate de Grecii cari yin dela Constantinopol in «suita Printului.,
pentru «a imparti cu el jaful Moldovei*, toate celelalte locuinti
ale Capitalei .se resinit de cea mai mare mizerie.. Dupa aceste
putine rinduri despre Iasi, Tott tine sa" mai dea citeva lamuriri
privitoare la bocci.
«Boerii, niste mad mosieri, cari n-au alt titlu decit bogatia,
care, de fapt ea stapineste, reprezinta en muita ingimfare pe mai
inaril Tarii si stint niste chinuitori foarte cruzi, cari rar se in-
timpla sa traiasca in pace cu Printul,. contra caruia se intore tot-
,deauna intrigile for la Constantinopol, unde e cuibul intrigilor for.*

1) Grigore Calimah, a 2-a oara, 1767-1769.

 MEMORIILE BARONULUI TOTT 365

«Acolo fiecare partid isi trimite plingerile si agentul sau, iar

Sultanul Seraskier din Basarabia e mai totdeauna refugiul boerilor
pe cari Poarta ii sacrifice des pentru linistea S3*. De multe on
prote,.tia Tatarului asigurA nepedepsirea bo?rultii, ba 11 si resta-
bileste adesa in situatia ce-o avea. Bine inteles aceastA protectie
trebue platitl totdeauna. «Aceste diferite cheltueli, pe care boerii
si le scot prin vexatiuni extraordinare, addogate taxelor pe care
Printul le impune locuitorilor pentru plata tributului si celelalte
p1 ti ce le mai face, incarca asa fel Moldova, Melt bogAtia sa
de abia poate ajunge la satisfacerea lor.*
Din consideratiile istorice ce le face asupra Moldovei si Va-
lahiei, pare ca Tott n-a cunoscut nicio lucrare in legatura ctt
istoria acestor provincii si ca tot aceia ce stia, aflase in timpul cit
sezuse la Constantinopol, in legAturi strinse cu cercurile grecesti
din jurul Sultanului. Caci vorbind de supunerea Moldovei lui Ma-
hornet al 11-lea, crede ca si Valachia s'a supus in acelas timp si
ca ambele au fost incintate «sä pue conditia de a fi guvernate de
Printi Greci* si ea «autorii acestor tratate flatindu-se de aceasta,
nu prevAzusera ca vanitatea Grecilor va sfirsi prin a pune la lici-
tatie guvernamintul acestor Provincii*. Cit priveste origina, Tott
stie cal «Moldova si Valahia fusesera in vechime o colonie ro
manA*. «Si azi se vorbeste incd aici o latina coruptA care se
numeste Rumie, Huta romand*. «Si aceste nenorocite provincii,
°data sub mindrul jug al Romanilor, gem azr sub greutatea unei
opresiuni mult mai crude si cu mult mai umilitoare, deoarece stint
pustiite de subalterni ce au o autoritate precara si momentanA*.
«Induiosat de toate aceste consideratii* si de lucrurile ce le
vedea sub ochii sai, Tott, despartindu-se de Ali, plecA din Iasi'
insotit de 2 ieniceri din garda Printului si de un ate, trecu Prutu,
pentru a se indrepta inspre regiunile tatare din Sud.
AceastA parte a Moldovei, cu vai frumoase, mArginite de
coline pe care pAsteau o multime de oi, era tot asa de frumoasd,
casi aceia pe care o trecuse piny la Iasi. Insd cu cit se apropiau
de Kisinau 1) (Kichenow), ea devenea din ce in ce mai muntoasa.
Apropiindu-se de «Basarabia, pe tin drum ce trecea prin treca-

1) Orasul nu I-a vazut acuma, caci dupd cit reiesa din Me-
moriile Baronului de Tott, drumul spre Tatari, trecea prin sudul
Chisinaului, pe care vom vedea mai tirziu, in ce imprejurari 1-a
vizitat.
366 I. HUDITA

tori, cind mai largi, cind mai inguste, vazu, pe colinele din dreapta
i stinga drumului, «tin numar- nesfirsit de camile cu 2 cOcoase,

apartinind Tatarilor., cari treceau cu ele pe pdmint strain, pri-

lejind astfel regulate discutii, cari nu se terrninau, decit dupl. ce
-pasunile erau ispravite. Deabia trecurd frontiera Basarabiei pi
vazura apropiindu-se un grup de calareti Tatari, trimisi inaintea
Baronului de Sultanul Seraskier, pentru a-i servi de cAlauza.
Drumul it continua' «pe un ses intins, cu desavirsire descoperit si
pe un pamint tare, pe unde drumul de abia se cunOstea, ping ce
ajunsera la «Chip la. (Kichela), care in limba tatard inseamnd
cartier de iarna, ora5 and s era residinta Sultanului ce comanda
in Basarabia, «considerat drept capitala acestei Provincii'.
La curtea Printului, Tott gasi mai multa bunatate decit la
wide natiuni pretinse civilizate. Vederea in departare a Marii Negre
si masa abundenta, unde se remarca excelentul peste de Nis.ru,
facura calatorulut o foarte frumoasd impresie. Dela Chisela into-
varAsit de un Mirza si vre-o 40 de Tatari, ott pleca spre «Bat-
seserai. reseciinta Hanului, trecind Nistrul «care separa Basarabia
de provincia ledesan.. Dupdce trecu prin tinuturile Nagailor, ajunse
la Occeacov unde vAzu «casi la Hotin si Bender '), o numeroasa
artilerie», care era insd prost ase7atrt.
In fine, la 17 Octombre 1767, Tott ajunse la Batseserai .2 ;
la resedinta Hanului Maksud-Gherai. Deacum o mare parte din vo-
lumul al 2-lea al Memoriilor se ocupd cu moravurile si. organi-
zarea politico military a Tatarilor, pentruca la sfirSit sa se ocupe
de un nou druece-I face in Moldova. Vorbind de.iprovinciile o-
cupate de Tatari, Tott cunoa* pentru Basarabia si numele de
«Bugeac., unde, casi in Crimeia, in deosebire de celelalte tinu-
turi tatarasti, «locuitorii stint asezati in sate», in timp ce ceilalti
Tatari traesc nomazi, vesnic sub corturi. Insd in Bugeac traes:2
mai putini-Tatari ca in celelalte parti.
Paminturile din Crimeia §i din Basarabia cunt impartite in
«feude nobile, in domenii regale si posesiuni nenobile». Cele dintai
stint hereditare nedepinzind chiar nici de coroand si nu pldtesc
nicio dare. Din domenii, o parte e supusa la oarecari sarcini, alta
parte e distribuita de Suveran protejatilor sai. Asupra posesiunilor
nenobile, Mirza are azeleasi drepturi casi Harm!, de a percepe inr

1) Grande Encyclopedie op. cit. pag. 527.

2) Biographic Universelle Op. cit. pag. 7.
 MEMORIILE BARONULUI TOTT 367

pozitul anual, la care sunt supusi toti vasalii crestini sau evrei.
Toate incercarile baronului, neuitind nici calea banului, n-au
reusit sa-i dea putinta de a vedea .Jurnalul istoric» in care erau
scrise zi cu zi, din timpuri foarte vechi, toate faptele mai insem-
nate in legatura cu Istoria Tatarilor.
In timpul acesta (1768), dupa arderea orasului Balta de ca.-
tre Cazaci 1), incepura ostilitatile intro Turci si Rusi. Hanul Tata-
rilor Maksud-Gherai fu inlocuit cu Krim-Gherai, lucru de care nu
era strain Baronul
Noul Han, dupace luase la Constantinopol, de acord cu Sul-
tanul, toate masurile in privinta razboiului contra Rusilor, trimise
raspuns sefilor Tatari sä se adune cu totii la Causani in Basa-
rabia, de unde trebuia sä porneasca expeditia. Tott pleca si el
in intimpinarea Hanului. « i ausanii devenise centrul Tatarilor ; or-
dinele plecau de-aici in toate partite» si multimea curtizanilor se
marea in .fiecare zi.. In vreme ce se faceau pregatirile pentru in-
vaziunea in «Noua Serbie si Ukraina Poloneza», cum planul era
ca aceasta incursiune si se fan' in comun acord cu .Confede-
ratii din Polonia», sosi la Causani un delegat al acestor Conic-
derati, pentru a se intelege cu Hanul. Puterile trimisului polon nu
i s-au parut suficiente 1-ui Krim-Gherai si baronul de Tott a fost
rugat sa se duca in nurnele Hanului, sä tfateze cu sefii acestor
-confederati, care se refugiasera linga Hotin,). In aceiasi zi 4) Tott,
intovarasit si de un delegat Tatar, pleca spre Hotin, trecind prin
Moldova, care prezenta .tabloul celei mai inspaimintatoare devas-
tan, prociusa prin incursiunea citorva trupe». 4,Spaima locuitorilor
lasase satele goale, si incetarea oricarei munci a chnpului» nu
prornitea deloc armatei Otomane abundenta merindelor, pe care
sperau sa le aduiN din vecinatatea Dunarii. Pina la Dankowta,
un sat linga Hotin, unde se refugiasera sefii Confederatilor, dupa
declararea razboiulte, au fost nevoiti «sa indure mult de foame».
La intoarcere nu inai voira sa se intoarca pe acelasi dn', fiind
amenintati sa moara de foame, si deaceia pornira pe altul mai
bun ,vcu toate Ca era mai lung» si pe care frigid iernei iI facea
si mai anevois. Rasturnarea carutelor in Prut, cu ocazia trecerii

1) Grande EncyclopOdie op. cit. pag. 527.

2) Biographie Universelle op. cit. pag. 8.
3) In satul Dancovta linga Hotin.
4) Tott nu prea obisnueste sä aminteasca datele.
368 I. HUDITA

lui, ii silird pe caldtori O. ramie o noapte la o moard din apro

piere, Linde puturd sa -si vie in fire de spaima si de frigul ce-f
suferise. Nadejdea for era sa ajunga cit mai repede la «Botosanir
unul din orasele cele mai insemnate ale Moldovei. si unde spe-
rau sa se aprovizioneze pentru tot restul drumului.
Era Inca ziud cird intrara. «Orasul era complectammte pa"
rAsil. si casele deschise li permiserd sa -si aleaga pe una din
cele mai bune care apartinea unui boer. Situatia aceasta nu-i bu
curd deloc pe drurneti. Calauza, care cunostea locurile, se duse:
sa ceard merinde dela «Superiorul unei Manastiri din vecindtate..
Dupd putin timp, Baronul zari intrind in ,curtea casei o trdsurl
cu 6 cai. Era stdpinul, care se intorsese pentru a se ocupa el
insusi cu ingrijirea oaspetilor. Acesta, impreund cu ceilalti boeri
si cu «toti locuitorii din oras, in numar de vre-o 7-8 mii, ins
pdimintati de purtarea si cruzimea citorva Spahii, se refugiaserd
in interiorul Minastirii, unde auzira, dela calduza Baronului, de-
sosirea oaspetilor si nu indrazneau sa se intoarcd in oras. PIA
cerea de-a apropia pe toti nenorocitii acestia de cuiburile lor, pe
care nu-i ameninta nici un chin, it determine pe Tott sa se clued'
a doudzi la M-re,-pentru a-i convinge sa se-ntoarcd. Aceasta ii
era cu atit mai usor, cu cit chiar drumul pe care pleca trecea
pe-aldturi de Manastire. Aici «strigatele femeilor, ale copiilor sL
zgomotul unei multimi ingramadite, fAceau un tablou de cea mai
desavirsitd mizerie..
Baronul strAbatti prin multime insotit de boerul de gazda
si fu introdus in salonul unde erau adunati notabilii. Incercarea
boerului de a-i convinge pe ceilalti sä se intoarca, ii atrase asu-
pra lui toate injuriile celor de fata si Tott intelese ca acesta
«nu era sef de partid.. Atunci incept' sä vorbeascd Baronul, care
vazind ca nu reuseste la nimic pe aceasta, cale, incepu sa -i ame
;Mite ca se va plinge Hanului va cere sa face dreptate, de-
oarece «poporul nu e vinovat, intrucit el se lase totdeauna sa fie-
condos. si ca responzabili de-aceastd «rebeliune., nu sum decit:
boerii. La aceste vorbe, toti incepurd sä tremure si de unde ina-
inte nici nu voiau sa asculte, acuma devenira foarte supusi si u-
nul din boerii cei mai galdgiosi, indreptinduse spre Baron, Ii
spuse sa se adreseze el insusi poporului, caci ei nu-I pot con
vinge sa se intoarcd. Dupd multd insistentd, Tott acceptd si in
sotit de 3 ieniceri inarmati piny -n dinti, se indreptd spre multirne,
cu cuvintele:
 MEMORIILE BARONULUI TOTT 369

«Ce faceti D-stra aici ?

«Pazim pe acesti necredinciosi '), rdspunse o voce din
multime.
«Contra cui ii aparati ?. Unde li sunt dustnanii ?
«Cine e Dusmanul, Sultanul sau Hanul Tatarilor ?.. in
cazul acesta sunteti niste rebeli si singurii vinovati ai dezordinei
ce domneste aci. «Credeti-ma, ca yeti fi pedepsiti*.
Dupa aceste vorbe- se facu liniste. Si tocmai and barontil
se pregatea sail continue discursul in greceste, un betiv, strabd-
tind multimea, ii adresd in mod obraznic aceste cuvinte :
«Ce vorbesti D-ta de supunere, de liniste, de munca, cind
not murim de foame ?*.
«Aduceti-ne pine*, strigA furiosul, «laid ce ni trebue*.
«Da, pine, repetd poporul cu furie. Si Tott, neastepttn-
du-se la aceasta intorsaturd, gasi prudent sa scape cit mai repede
din mijlocuf acestei multimi, cdreia ii azvirli doua mini de bani,
spunind : «iata pine, dragii mei, intoarceti-va la locuintele voastre
si veti gasi acolo tot ce va trebue*. Lumea se linisti pe data si
binefacatorul se retrase din manastire in aplauzele poporului,
«care a doua zi se duse pela cuiburile for*.
Satele pe unde trecura dela Botosani in jos erau complect
devastate, incit deabia gaseau loc sa se adaposteasca in timput
noptei. Tott avea informatii ca «si Valachia a suferit aceleasi de-
vastari din partea unor trupe turcesti trimise sa intilneasca pe
Han si care nu se ocupase cu altceva decit cu distrugerea pro-
priei for tari*. Nu exists oroare pe care sa n'o fi comis acesti
Turd.. «Citiva Spahii mersese cu atentatele pina la persoana ha-
trinului Rabin at Sinagogei si aceia a Arhiepiscopultti Grec*.
Dupd fungi °stench, aldtorii ajunsera la Chisinau, unde Gu-
vernatorul ii facu sa uite toate greutatile, dindu-le o buna masa
si o buna locuintd. De aci, «nu mai erau decit vreo 12 leghe de
facut*. Cum noaptea ninsese mult, adouazi fu silit sa piece cu
«sania*, a carei usurinta de mers l'a dus repede pina in cimpiile
Causanilor.
Ceiace i-a povestit Baronul, Harmful, despre Moldova i s-a
parut asa insemnat, incit, «incunostiintind Poarta de acest de-
zastru, el trimese imediat ordine pentrn indreptarea situatiei*.
Toate preparatiunile fiind isprdvite, expeditia contra Rusifor

1) Pe boerii din M-re.

370 I. HUDITA

In fixata la 7 lanuar 1769, cind Krim-Gherai pleca el insusi din

Causani, cu trupele din garda sa 1). In ziva de 8 lanuar trupele
trecurd Nistrul si se urcard in sus pe tarmul sting, poposira a-
proape de (Tomborsar* si de aid se indreptard spre «Balla si
Noua Serbie'. Descrierea acestei expedifii e desigur de cel mai
viu interes pentru Istoria Rusiei. Dupd sfirsitul acestei invaziuni
se impartira prdzile si Hanul, care tot timpul fusese insotit de Tott,
se indreptA numai cu trupele din Basarabia, spre Bender.
Aci fu primit cu mad onoruri de guvernatorul cetatii, si, dupd
concedierea trupei ce o mai a vea, Tott impreund cu Hanul si
curtea sa ge intoarse la Causani. Vestea insd ca o armatd tur-
ceased se apropie de Dunare, pentru a merge contra Rusilor, fAcu
pe Han sa is maisuri pentru o noun expedifie. pe care o vedea
foarte apropiatd. In vremea aceasta, Krim-Gherai se imbolndveste.
Doctorul care-1 ingrijea i s-a pArut suspect Baronului, care inza-
dar a incercat sa fie indepartat. « Acesta era uti Grec nascut la
Corfu si se numea Siropolo ; era mare chimist si medic al Prin-
tului din Valachia 2) si agentul &du la Tatari).
Dupd putine zile Hanul mud §i Siropolo reusi sa -si scoata
formele de p!ecare in Valachia, deli toata iumea stia ca Krim--
Gherai a murit otravit.
Situatia baronului de Tott deveni cu atit mai grea, cu cit
el fusese mai intim cu raposatUl Han si cu cit la Poartd se Meuse
o multime de intrigi contra lui, din cauza rivalitatii ce fusese intre
Krim-Gherai §i marele Vizir 3). De aceia el 'Asa la Causani, ca
reprezeutant pe lingd Tatari, pe un functionar al sAu. Ruffin si
dinsul pleca spre Constantinopol.
La Ismail Tott nu mai gAseste oamenii primitori pe cari i-a
intilnit in toate drumurile ce le-a fAcut, cit a stat la Tatari, ci
4nutnai lacomia evreilor atrasi on unde e vorba de ci§tiguri mari
§i on unde stint tolerati'.
Elsmailul serveste de antrepozit pentru trecerea grinelor pe
Dunare si are in acela§ timp o industrie speciala : fabricarea pieilor
de sagrin, pe care not le numim chagrins de Turquie*. «Se vad
in jurul orasului intinderi destinate preparafiuuei a cestor piei
lucrate mai intai ca pergamentul, ele sunt susfinute in aer Pe 4'

1) Memoires chi Baron de Tott, vol. 11 'pag: 202.

2) Grigore Al. Ghica (1768-1769).
3) Biographic Universelle, op. cit. pag. 8.
 MEMORI1LE BARONULUI TOTT 371

-pari, cari le intind orizontal si le dispun sd fie acoperite cu niste

mici grAunte foarte astringente*. «Dupd un oarecare timp, sunt
gata si perfect preparate.'
De-aici Tott trecu Dunarea la Tulcea, «o fortareatO tur-
ceasca* si mergind prin cimpia Dobrogei 'du Dobrogan), ki con -
tinua prin Balcani, spre Constantinopol, intilnind in cale
armata turceasca, ce trecuse de Bazargic si se indrepta spre Issacea.
Devastind satele pe unde treceau si Idsind pustiu in urma
lor, unitAtile de cavalerie si infanterie, imprAstiate in lungul dru-
-rnului mergeau fare ofiteri si fare nicio disciplina, gata sA se sfasie
intre .ele, pentru orice lucruri de nimic cautind sA se distreze
,cu uciderea crestinilor ce-i intilneau in cale. late cum aratO Tott
armata turceascA ce se ducea cu speranta sA smulga. Rusilor laurii
biruintei!
De Ia 1769 pAnA la 1776 (vol. III al Memoriilor), Baronul
:de Tott rOmine Ia Poartd, unde, rdzboitil greu ce Turcii ii purtau
cu Rusii ji facu sd joace un rol de primul rang.
El facu Turcilor o harts a teatrului de rOzboi. Fu insarcinat
de Sultan cu organizarea artileriei, unde depuse atita energie si
capacitate, incit li atrase toatd stima si increderea Turcilor. Cind
Orlof s'a apropiat de Constantinopol in 1770, lui i s'a incredintat
apdrarea Dardanelelor ! Cu toate aceste insemnate servicii ce le-a
adus, cind Baronul de Tott a plecat in 1776, «Poarta primi fard
interes anuntarea plecarii sale* !
Citind acest volum al Memoriilor lui de Tott si comparind
'situatia externs a lmperiului Otoman cu cea interns, asa de bine
descrisd de acesta, numai atunci iti poti face o idee exacta, de
ce mare fobs a fost pentru Turci, amestecul puterilor occidentale
in asa zisa «chestiune a Orientului* si cit au contribuit sA amiie,
prin acest arnestec, agonia bolnavului dela Constantinopol.

Paris, April 1922. Prof. I. Hudita

372 MARGARETA STEFANESCU

Cuvinte ruse*ti de nuanta ruteana

in toponimia romineasca
Fenomenul fonetic al prefacerii lui g in 11, frecvent in Iimba_
ruteana, pe care 1-am gasit in cuvintul Horodilte (vezi Arhiva din
Julie 192r, pag. 76-80) si 'n cuvintele date in Arhiva din lanuarie
1922, pg. 64-75, se mai poate recunoaste Inca in urmatoarele-
toponimIce rorninesti:
Buhaiul 9, sat pe mosia cu asemenea numire, jud. Dorohoiu..
Buhaiul, deal, jud. Dorohoiu, comuna Mileanca.
Buhaiul, deal, jud. Dorohoiu ; formeaza hoiarul despre Est:
al comunelor Lozna si Dersca.
Buhaiul, pirau, jud. Dorohoiu.
Buhaiul, padure, jud. Dorohoiu (Marele Dictionar Geograficr
loc. cit.; trimete pentru aceasta numire la toponimicul Rusra, deal,
corn. Sendriceni, pl. Cosula, jud. Dorohoiu, fara insa ca, .1a locur
cuvenit, sa ne mentioneze aceasta numire).
Thiltaiut, deal, jud. Falciu.
Buhaiul, mosie, jud. Neamt. Inainte de secularizare aparti-
nuse manastirei Varaticul si a fost inchinata mitropoliei de Iasi_
Buhaeni, sat in jud. lasi. Se mai numeste inca si Tauri.
Bulieni, deal, jud. Iasi.
Buhdeni, iaz, jud. 14.
Buhdeni, vale, jud. Iasi.
Bulteicui, saliste in tinutul lasilor (vezi Gh, Ghibifitesen, &t-
rete fi irvoade, documente slavo-romine, Iasi 1914, pg. 165) se'
gaseste intr -un document din Iasi, din 1654.
Mf/teic0i, corn. rur., jud. Vaslui. Numele ii vine, se zice, de
la un locuitor, Nicolae Burlacu, supranumit si ./b/hiksci.e, dupa un.
bultai frumos ce avea. Locuitorii comunei se ocupa cu cre!terea
vitelor. .

Bithelqti, statie de drum de fier jud. Vaslui.

Buldie0ii-de-jos, sat, Jud. Vaslui. In sat se afla o biserica,
facuta la 1892 de Stefan Galusca.
Bultaeglii-de-Sus, -sat, Jud. Vaslui. In sat, mai din vechirne,

1) .3Iarele Dictionar Geografic al Ilont'iniei, vol. I.I. fast. I.

pg. 55.
 CUVINTE RUSEST1 DE NUANTA RUTEANA 373

a fost biserica si un schit de cAlugarite ; acum nu se mai gasesc

tle cit urmele lor.
Buheielti, mica mosie, in trttpul mosiei Sinduti, Jud. Dorohoiu.
Bahlieful, piriu, Jud. Dorohoiu.
Din cele de pind aici se observa ca numirile acestea se afld
rdspindite in Judetele Dorohoi, Neamt, Iasi, Vaslui, cel mai spre
dud ping in Fdlciu (si o singurd datA in Muntenia ; Buhaiul sau
Ciofiicul, cAtun, Jud. VlaSca). Ele trebuesc puse in legaturd cu
buhai, subst. corn., intrebuintat in Moldova, care este un cuvint
rutean in I.' romind (Dr. Er. Berneker, Slavisches _Etymologisches
Worterbuch, pg. 97 da pe rut. bulzdj=--- Stier, 1) cu acelas inte-
les ca-n romirteste, care a trecut si in poloneza, unde-1 gdsim sub
formele bugdj, ca in ruseste, si buhdj ca is 1. ruteand. Rusii, Ru-
lenii 1-au luat dela Turci : buga = Stier, sub care formA ii gdsirn
in I. bulgAreascd, care ni 1-a transmis si noud pentru toponimia
Munteniei, astfel :
Buga. 2) loc izolat in Jud. Buzau.
Buga. movild in Jud. R. Sdrat. Azi tinde sa dispard fiind
mecontenit arata de locuitori.
Buga, vale mica, Jud. Braila.
Buga, lac, Jud. Teleorman.
Buga, mdgurA, Jud. Teleorman.
Se poate insd ca Turcii sd ne fi dat, de-a-dreptul, aceastd
-numire (atit numai ca Turcii nici-cind n-au locuit pe pamintul Id-
rii noastrelucru acesta fusese oprit chiar, cum se stie, prin tra-
tatul incheiat de Mircea cel Mare).
Nu pot hota.ri dacd Buliallz4a ) corn. rur., sat (de trei ori),
mosie, mandstire, padure in Jud. Neamt ; sat, piriu in Jud. Iasi ;
Buttaini(e/e piriiase in Jud. emit, precum si Buhana, nume de
mosie in Jud. DoIj si Buha, vale in Jud. Chisinau, trebuesc puse
1) Cuvintul buhai se intrebuinteazd si in Transilvania, pe
la Bran, ca subst. comun, cu intelesul de tundra neagra cu gluga
(vezi lflexiu liner, Glosa-r de Cuvinte d-talectate din Ardeal. A-
nal. Acad. Rom., Mem. Sect lit., Seria 11-a, vol.' XXIX-1906
1907, pg. 81).
In Moldova mai apare cuvintul in urindtoarele acceptii : bu-
hai de neguri (vezi M. Sadoveanu, Bulboana lui Vdlinas, pg. 204)
pi 7 Pe paduri se string grArnadd falcluri albe de bultai (vezi To-
-pirceanu, Balada muntilor).
2) Marcie Dig. Geogr. al Rom., vol. II, fasc. I, pg. 51..
3) Marele Duct. Geografic al Rom., vol. 11, fasc. 1, pg. 55-56.
374 MARGARETA STEFANESCU

in legatura cu Loci on mai degrabd cu serlw-croat bulta «pu-

recez , cf. plsl. blzha «purece, rus blohd «pureci*. Interesanta este
insA mentiunea din Diq. Geogr. at Born, ca in toate comunele a --
cestea locuitorii se oCupa cu agricultura si mai cu seamy cu cres-
terea vitelor, imasul fiind de-o mare intindere (d. ex. Buhalnita
corn. rur. din Jud. Nearnt) numarul vitelor fiind mare (Buhalnita,
sat si mosie din Jud. Neamt) mentiune care nu lipseste si pentru
numirile Buhiiqti, corn. rur. si sate, si care ar da loc unei apro-
pieri cu rut. b/thai, numele unui animal domestic, nelipsit din marile,
crescatorii de vite.
In vorbire, in Muntenia, nu se intrebuinteazd cuvintul bultai,
ci brio-, care se oglindeste,' izolat, si in toponimie
l'aureasa, 1) numire vechie a comunei si a mosiei Uda Pa-
ciurea, Jud. Teleorman. Locuitorii comunica intre Turn si Slatina
pe diferite rusci 2) din care una mai importanta numita tRusca
Roibultsi*. Pe deal, in pas tea dinspre comuna Saelele, se af Id o.
inAgnrA Malta, inconjuratA de un sant, careia locuitorii ii zic «Su-
rugiul Nemtilor* sau t la Cetate*.
In toponimia Trandlvaniei deasetnenea gasim ;
aure, comuna, comitalul B.-NdsAud, Cercul Nasaud (nrunai_
dacd nu e pluralul de la tehr.---baltd, cu toate ca grew putem ad
mite un plural in -e).
rtiureni, 9 corn., comit. T.-Arles. Cercul Ludus.
Hlehilui 4) (Culmea), munte Jud. Suceava. .AceastA numire
izolatA in toponimia romineasca trebue pusa in. Iegaturd cu subt...
comun hlei si adj. hleios cu intelesul de pamint lipicios, care sunk
cuvinte rutenesti in limba romina (vezl Berneker, op. cit., pg. 310 :-
rut. jitej=--Bodenschlamm, Ton, Lehm, cf. si polon dialectal glej,
pl. gleje= Schlammiger Boden, gr. -rvx = Leim).
Hribescoi, deal, Jud. Tulcea.

I) illarele Dig, Geogr. at Rom., vol. V, fasc. III, pg. 562..

2) Acest subst comun ne-ar face sd credem ca nu trebuesc:
identificate, ca etimologie, Rana Rusciorul, etc. cu Rusein, Rasa
(vezi Dr. J. L. Fit *1 1)r. Amalacher, Die Dacischen Slaves anal
Csergeder Bulgaren in Sitzung'sberichte der KOnigl. bohmischen.
Gesellschaft der Wissenschaften, lahrgang 1888, pg. 249si urmat).-
3) N, Mazire, Supliment la Harta Etnografica a Transilv.
Iasi, 1909.
4) Marele Dig. Geogr. at Rom., vol. III, fasc. IV-a, pg. 7200.
 CUVINTE RUSESTI DE NUANTA RUTEANA 375

irribescui 1), vale, jud. Tulcea ; ea se deschide in valea piriului

8iava, pe stinga, linga satul Slava-Russ.
Aceste doua toponimice poate ca trebuesc prise in legatura
cu hrib, subst. corn. intrebuintat in Moldova, cu intelesul de un
fel de ciuperca, si care e un cuvint rutean in limba romina. (rut.
bryb, cf. rus. serbocr. grit, etc., vezi BerneMer, op.
cit., pg. 352).
Sub forma sud-slava iI avem poate in nutnirea Giibicina-de-
Sus, catun al corn. Grabicipa, Jud. Buzau (numai doar daca nu
avem a face cu o asimilatie a lui i) si in numele de familie : Gri-
bineea (in vechiul regat) si Gribencea (in Basarabia).
Pohribeni, rus. Pogrebeni, sat, vale, piriu, pirlias in Jud.
.

Orheiu 2), deriva, cred, din rus pOgreb=pivnita si n'are nici o le-
gatura cu rut. hryb------Pilz.
Alt fenomen 9 caracteristic limbii rusesti (si celei rutene),
pe care-I gasim in unele elemente slave din toponimia romineasca
este prefacerea lui e initial sau din cuprinsul cuvintelor in o.
Urmatoarele cuvinte prezinta acest fenomen :
Ciornahora, virf de munte in Bucovina.
Ciornohuza 4) -Ispas, sat cu populatie ruteana in distr. Vij-
nita din Bucovina.
Ciornohu2e-Ispas, tirla, distr, Vijnita.
Ciorno/ozii, tirla, distr: Vijnita.
Ciornivd, piriias ce formeaza inceputurile Siretului.
Ciarniyotok, corn. rur.; distr. Cotman ; mentionata pentru
prima oara intr'un document din document din 1433 sub numele
de Piriul Negru. Numirea aceasta are la baza pe Ciornipotok, din
care o din Ciorn s'a prefacut in a, daca nu cum-va e polon.
czarn.
Ciarnipotok, mosie, distr. Cotman.
Ciarnipotole, piriul ce strabate lacurile de la Pohorlauti.

1) Alarele Diet. Geogr. al Rom., vol. III, fast. IV, pg. 747.
2) Diet. Geogr. at Basarabiet.
3) Pentru exemple de cuvinte rusesti, cu polnoglasie si pre-
facerea lui g in h, irrtrate in limba romina, vezi Arliiva din lulie
1921, pg. 76-80, din Octombrie 1921, pg. 218-228 si lanuarie 1922,
pg. 64-75.
4) Grigorovita, Dictionarul Geografic at Bucovinei, Bucuresti
1908, pg. 62, 63. 64.
376 MARGARETA STEFANESCU

Ciorno hal 1), deal in partea de v. a mosiei Ciornohal, jud.

Botosani.
Ciornolial, sat, Jud. Botosani. Locuitorii acestui sat sunt a-
dusi de calugAril ce kapineau mosia, din satele Cosula si Oneaga,
ca chiriasi pe paminturi.
Ciorneiul, sat, Jud. Roman, Comuna Oniceni. Acest sat se
mai numeste incd si Cotu/ lui Ciornei. 2)
Ciorna 3), 4), sat in Jud." Putna.
Ciorna, sat in Jud. Orheiu.
Ciorna, sat in Jud. Soroca.
Ciornoi, ostrov, Jud. Tulcea. Este inchis intre bratul prin-
cipal Chilia si cele secundare Cernofca si Babinof.
Ciornuleasa, vale in Jud. Ilfov.
Ciornuleasa, padure in Jud. Ilfov.
Aceste toponimice aflatoare numai pe teritoriul Moldovei celei
vechi, dintre Carpati si Nistru, intinzindu-se la Nord si asupra
Bucovinei, dar in Stid pind la Putna, ca exceptie in Muntenia in
Jud. Ilfov, si Ca asezare noun ruseasca desigur in Jud. Tulcea,
stint forme ale ruteanului lorn, adj. = Schwarz, cdruia ii cores-
punde in limbele sudslave cuvintul ecru, ce se intrevede in urind-
toarele toponimice rominesti :

1) Marcie Dietionar Geogra fie al Rominiei. vol. II, pg. 431

(fan. Ill-a).
2) In Moldova exists Ciornei ca nume de familie, si numele
unei stradele din Iasi. _
3) Vezi M. Canianu .i A. Candrea, Dietionarul partial al
Jud. Putna. Marele Dictionar Geografic nu inregistreaza aceastd
localitate.
4) In graiul moldov-enesc se intrebuinteaza cuvintul ciorna,
p1.-)ic, s. f. = erster Entwurf einer Schrift (vezi Tifctin, Bum. Dent-
Aches nrorterbuch, Lieferung 3. pg. 236 si L. Ayilin,eanu, Dietionar
universal al limbei ro»iiine, pg. 155 in ed. 1914) si'n cel transit-
vdnean eiornoglavil = Schafe mit Schwarzem Kopfe (G. Weigand,
Zur l'erminologie der Molkerei, XVI Iahresbericht, pg. 222 spune
cA a auzit cuvintul la o stina din Transilvania. El socoate cuvintul
ca un imprumut din limba bulgara c'erizogiana cu asimilarea
primei vocale si nu ca rutean 'eorn,oglavka = Schwarzkopfchen).
Dictionarele etimologice ale limbei romine nu-1 inregistreaza,
Intr'un document dela Suceava din 1570 se gaseste Ciiorniuhco
.

ca name de, fats, cf. latinescul Negruta, nume de fats, din cinte-
cele populare (vezi Gh. Ghibanescu, Surete si Izvoade docu-
mente slavo-romine, Iasi, 1914, pg. 39), cf. si ciornozioin, pamint
negru pentru agriculture. .
 CUVINTE RUSEgl DE NUANTA RUTEANA 377

Cerna; 1), plaiu, Jud. Mehedinti.

Con/a, riu in Jud. Mehedinti.
Coma, virf. corn. rur., Jud. Mehedinti..
Cernaia, Com: rur., Jud. Mehedinti.
, Cernaia, piriu, Jud. Mehedinti.
Cernata, sat, Jud. Mehedinti.
Cernei, (Culmea), munte inalt in Jud. Mehedinti.
Cernetui foasta -corn. urb. Jud. Mehedinti-
Cernipara, riu, Jud. Vilcea.
Cerna, deal, Jud. Vilcea.
Cern 4orul, trup de padure, Jud. Vilcea.
Cerna, riu, Jud. Vilcea.
Cernelile sat, mo§ie, pAdure a statului, vale, Jud. Vilcea.
Ceraidia 3), corn. rur., Jud. Gorj.
.Cern4dia, catun, Jud. Gorj.
Cerneidia, piriu, Jud. Gorj.
CernateSti -4), corn, rur., Jud. Do lj. 1 raartia spune ca. comuna
-exista depe timpul lui Mihai Viteazul, care a avut aci o bdtalie
en Turcii. Numele vine dela un slujba§ al sdu, numit Cernat ).
('ernate*ti, sat, Jud. Dolj.
Cerndtryi, deal, Jud. Dolj.
Comm 11.. .'1, pAdure, Jud. Dolj.
Gerneltegt.i, vale, Jud. Dolj.
Cernate.,itilor (Piriul), piriu, Jud. Dolj.
Centetile, coin. rur., Jud. Dolj.
Cernetilo-de-Jos, sat, Jud. Dolj.
Cernelite-de-los, mo§ie particulars.- Jud. Dolj,
Cernelile-de-Sas, sat, Jud. Dolj.
Cernelile-de-Sus, mo§ie, particulard, Jud. Dolj.
Cernelile-de-Sus, padure particulars, Jud. Dolj.
Cernattcl, munte, Jud. Muscel.
Cf;rnatut, pAdure, Jud. Muscel.

1) iliarele die09nar geogralic al Ilona., vol. II, fasc. II, pg.

Cuvintul Cerna (§i Cornea) exists ca nume de familie. cf.
si Cernoianu,
2) cf. Cerng, name de famine, tot' a§a. Cernescu (cf, rus.
cornet = cAlugdr).
3) cf. numele de familie Cernagianu, (din Cernadi + anu).
4). cf. §i Cernatesea, nume de familie.
5) Cernat exists §i astazi ca name de famine.
378 MARGARETA TEFANESCU

Cernatul, vilcea, Jud. Olt.

(lernatul, deal, Jud. Prahova.
Cernatul, girls, Jud. Prahova.
Gernatul, deal, jud. Prahova.
Cern4tqti, numire vechie a satului Valea-Orlei, jud. Prahova.
Cernuteti, numire vechie a catun. Valea Poenii, jud. Prahova._
Cernate (Dealul Mare), deal, jud. Prahova.
Cernate;di, mosie a statului. jud. Prahova.
Cernica, vale, jud. Prahova.
Cenica,, padure, jud. Dimbovita.
Cernica, padure, jud. Ilfov.
Cernica, balta, jud. Ilfov.
Ceniea, fort, jud. Ilfov.
Cernica, manastire, jud. Ilfov.
Cernica, sat, jud. Ilfov.
Cernica, pirau, jud. Ilfov.
Cernica-Caldarva, corn. rur., jud. Ilfov.
Carnica, vale; jud. lalomita.
Cernavada (Ostrovul), padure. jud. lalomita.
Cenaroda, pichet de frontiers, jud. lalomita.
Cernatqii, com. rur., jud. Buzau.
Cerniite§ti, catun, jud. Buzau.
Cenate0i, mosie, jud. Buzau.
Cerni (dealul), jud. Buzau ; culme de deal.
Cenatnlafi (lzvorul), izvor, jud. Buzau.
Cernahtl, munte, jud. Buzau, cu seculare paduri de brad
mouth si fag.
Cerna, ,com. rur., jud. Tulcea, cu populatie in majoritate
bulgareasca.
Cerna, virf de deal, jud. Tulcea.
Cerna, deal, jud. Tulcea.
Cerna, pi0u, jud. Tulcea.
Cernepl, girls, jud. Tulcea.
Cernepa-lloea, punct trigonometric, jud. Tulcea.
Ccrno lea, brat secundar at bratului Chilia, jud. Tulcea.
Cernarocia, pichet de frontiers, jud. Constanta.
Cernavoda-Port, statie de drum de fier, jud. Constanta.
Cernica, baltA, jnd. Constanta.
Cernita, lac, jud. Acherman.
Cernica, virf de munte, jud. Bacau.
 CUVINTE RUSEST1 DE NUANTA RUTEANA 379.

Cernica, sir de munfi, jud. Bac Au.

Cerniea, dumbravA, jud. Bac Au.
Cernica, pAdure sectilarA, jud.. Bacau.
Cernica, pirau, jud. Bacau.
Cernitul, deal din jud. Bacau.
Cernul, sat, jud. Bacau.
Cernul, pirau, jud. Bacau.
Cernul, vale, jud. Bacau.
Cernica, vale, jud. Tecuciu
Cernicari, inahala din oraul Tecuciu.
Cernegura, pisc de munte, jud. Neamf.
Cernegura, ramura de munte, jud. Neamf.
Cernefti, sat, jud, Boto5ani.
CerniiIoasa, iaz in jud. Dorohoiu.
Cernoleuca, (se zise si Ciornoleuca), sat, jud. Soroca.
Cerna, riulef, jud. Otheiti.
Cerna, vale, jud. Orheiu.
Cernauca in distr. Cern Anti. Nuinele-t vine, spune tradifia 1)
de-la o fata frumoasa numita Mariuca Cernauca, care pe vremea-
unei invazii turce*ti ar fi pribegit prin paduri.
Cernauca, mo5ie in distr. Cern1uti. Are tirlele Berdo, Dcre-
kirca si Cocitiba.
Cernahuz tct in Bucovina, dupA numele m4erttlui Cior-
nohuz.
Cernipotok zis si Ciornipotok Si Piraul Negru (vezi Dr. D.
Werenka, op. cit. pg. 109) si Ciarnipotok (Grigorovifa, Diet. Geogr.
al Bucovinei, pg. 62, corn. rur., distr. Colman, mentionata pentru
prima oarA intr-un hrisov din 1433 sub numele de pirAul negru.
Cernacaul sat in distr. CernAufilor (vezi Privilegiul de cum-
parAtura de la Aron VodA, din 1592 in Arhiv. IstoricA, III, pg. 200).
CernAufi s), nume de oral si de district In Bucovina. Nurairea
e pomenita pentru un loc de vama, impreuna cu Dorohoiul §i
BacAul Inca din 1407.
Cernefia 4), culme ce tine de spina rea carpa ticA.

1) Grigorovita, Diet. Geogr. al Bucovinei, pg. 56.

2) Dr. Werenka, Topographie der Bukowina, p. 115.
3) Grigorovifa, Dict. Geogr. al Bucovinoi, pg. 58.cf. §I
numele de familie CernAufianu, CernAufian, auzite demine in Ba-
sarabia.
4) Exista si numele de familie CernAulianu.
380 MARGARETA STEFANESCU

In Transilvania ') gasim :

Cerna, comuna in comit. Hunedoara, cercul Hunedoara.
Cerna, comuna in comit. Timis.
Cerneatez, comuna in count. Timi*.
C erne, comuna, comit. Brasov, Cercul Sacele.
Cernatu-de-Jos, comuna, coma. Trei-Scaune, Cercul Chezdi.
Cernatu-de-Sus, coinuna, comit. Trei-Scauue, Cercul Chezdi.
Cerneqti, comuna, comit. S.-Dobica, Cercul Lapu*u-Unguresc.
Cern4oara-Dorese, comit. Hunedoara, Cercul Hunedoara.
(Termite, comuna, comit. S.-Dobica, Cercul Ciachi-Girbdu.
Din cele de piny aici observAm ca forma sudslavd cent 2),
cu derivarile et, este foarte frecventa in Muntenia, incepind chiar
-din Jud. Mehedinti, coltul cel mai vestic al ei, *i mergind in des-
cre*tere eu cit ne apropiem de Moldova, unde, totu*i, se afla
raspindita chiar pins in partite ei cele mai nordice (in Bucovina).
Dupa aspectul ei filologic, o numire ca Cernaufi, compusa
din bulg. tern *i sufixul rutean ne-ar face' sa credem
ca Rutenii venind sa se aseze peste o populatie mai veche sud-
slava, bulgarA, au dat unei localitati, deja existents, o schimbare
de nume prin addogirea unei terminatii, proprie limbii tor. Insa,
fiindca in limba rush' alaturi cu eorn, gasim si pe mai vechi corn,
n-ar fi xclusa posibilitatea ca niste toponimice ca Cerna, Cernica,
Cer nitul, Cernicari, Cernul, Cernegura, Cernanca, Cernacciul,Cerna"-
uti, etc. ,(toate aflatoare pe teritoriul Moldovei, din vechile ei ho-
tare) sa ne fie cuvinte lasate noun ca mo*tenire de la Rutenii,
care desigur Si -au avut partea for de contributie la a*ezarea sta-
tului moldovenesc clan'. nu politice*te, la origini, poate ca intoc-
mire gospodareascd mai apoi. Numai vadita rarire a acestor nu-

1) Pentru TransIlvania vezi : S. Moldovan Si N. Togan, Nu-

miri de comune cu populatiune romineascd din ljngaria, pg. 51 Si
N. Mazare; Supliment la harta etnografica a Transilvaniei, pg. 61.
2) Exists si o plants nuinitd cernu*ca (vezi Saineanu 140,
Tiklin Ciliac 48 o derivd din rus dermdka).
Cf. si toponimicele bulgare*ti :
jerni- I' irhs s, sat, obgt. Novo-Selo, okol. Trojan, okr. Lovejz.
Ocriti-l'irhs, sat, obgt. Progorelecz, okol. Lomz.
Palanka, okr. Lom-Palanka.
Cerni-Dealz, sat, obgt. Bebrevo,,okol. Elena, okr. Tarim°.
'&rnorici, sat, obgt. Boianci, okol. Gabrovo, okr; Sevlievo:
Zarno-Pole, sat, obgt. Ru%inci, okol. Bilogradjikz, Okr. Vidins.
 CUVINTE RUSESTI DE NUANTA RUTEANA 381

mini in partile moldovenesti, fats de cele muntene, ne face sä

credem ca ele sunt sud-slave, venite noun prin Bulgari, care dupa
cum am putut dovedi si prin citare de exemple din cercetatile
anterioare; in incercarile for de expansiune, pe teritoriul noi d-
dunarean, vor fi depasit si obisnuitul hotar, de pe vremuri, intre
tarile rominesti, patrimzind in teritoriul MOldovii si chiar strabl-
tindu-1, de la un capat la celalall (caci, numiri sud-slave gasim
presArate peste intregul pamint moldovenesc).
2) Parjolteni comuna rurala, Jud. Chisinau. Intr-un docu-
ment emanat de Alex. Lapusneanu, la 1559, apare PrOjolteni, ca
mime de sat (vezi Hasdeu, Arhiva 'storied, I, No. 3, pg. 119].
In aceste numiri recunoastem pe rus. jolt =gelb (impreuna
cu prefixele par- si pre-), care in limba bulgarl se gaseste sub
formele : zelto, zelt, Z-zit, 2) zlst cu acelas inteles.
3 Odocheni, sat Jud. Suceava _

Trebue pus -in legatura 4) cu numele propriu Odochia, (numele

sotiei lui Stefan cel mare, Evdochia de la Kiev, care se mai nu-
mea Inca §i Ovdochia de la Kiev), care este o transformare a
numelui propriu Evdochia, petrecuta chiar in limba rusa 6), 4i care
se mai observa si in alte mime proprii (ca Olena, din Elena,
(Astafil, din Evstafii, Ostapi, din Evstafii, Ovdochirn din Erdo-
.

chinttoate prin prefacerea lui e in o),

_ 4. Ostafi 6) (ostapi) anume sub forma Dealului lui Ostapi,.
(Ostapi), pisc de deal in. Jud. Dorohoi.
Ostopeni 7) (Safari), sat. Jud. Iasi. In 1473 Stefan confirma
man. Moldovita juindtate din satul Ostapcenii in tinutul Iasi, par -
tea de Jos unde a fost Ostapek, vat amanul din Turia (vezi Dr.
V C. lsfrati, Biserica si Podul din Borzesti zidita de Stefan eel

1) Dietionaral Geogra fie at Basarabiei.

2) Cf. toponimicul bulgaresc : .hategs, sat in oba. 5sIteis,
okol. Gabrovo, okr. Sevlievo.
3) Vezi Marele Dig. Geogr. at Rom., vol. IV, fasc. 111 pg. 550..
4) .irhiva ktorica, tom. I, No. 161 ; aceiasi, No. 3, pg 42.
Arltiva Isloric tom. I, No. 3, pgi 113.
5) Grot. litolokijeskija ,jazyksiskanija, I. St. Peterburg. 1876,
pg. 329.
6) Vezi Diet. Geogr. -al Jud. Dorohoi, cad din Marele
Dictionar Geografic al Rominiei lipseste. Cf. numele de familie
Ostafciuc, auzit de mine in Bucovina.
7) Marele Dictionar Geografic al Rominiei, vol. IV, fasc. IV-a,.
pg. 611.
-382 MARGARETA STEFANESCU

mare, Analele Acad. Romine Seria II-a, Toni. XXVI, 1903-1904;

pg. 25).
Ostopeeni, corn. rur. Jud. Botosani.
Ostopceni-Balupl, sat Jud. Botosani. Dictionarul Geografie
al Jud. Botosani de V. C. NAdejde si I. Titu ini-egistreazA pe Os;.
,topeni-Balos.
08/opeeni-Razasi, sat, Jud. Botosani.
Dealul 03topeeni/or sau Viisoara, deal. Jud. Botosani.
Ostovcina, insula, Jud. Tulcea.
Ostovcina, brat secundar al DunArii; Jud. Tulcea ; se ar,.
situat in comuna Satu-Nou.
Aceste numiri trebuesc puse in legAtura cu numele propriii
Evstafii sub formele ruse : Ostafii si Ostapii (la Rusi apare a-
cesta din urma ca nume de familie Ostapow).
5. Olinca 1), brat al Dunarii, Jud. Tulcea.
Olinca, Tirla, Jud. Tulcea.
Aceste douA numiri poate ca trebuesc puse in legatura cu
-forma ruteanA Olena 3) al numelui propriu Elena, on poate cu
-subs& COMM oienk--,-cerb din. stud-skevu/ jeknk cu acelas inteles!
Pe Elena 11 gasim in toponimie in nUmirile:
Elena 3), statie de grum de fier, Jud. lalomita.
Elenari, deal, Jud. Mehedinti.
Dealul Cucoanei Elenii, deal Jud, R. Sarat.
Aleneuca, rus. Elenovka, sat, Jud. BAlti.
ilcana, vale, Jud. BAlti.
lleneasa (CorbAnesti) Jud. FAlciu.
Uinta, tiria (Jelinka) pendinte de vatra satului Ivancduti,
distr. Cotman.
Cf. si toponimicele bulgaresti ;
L /enov-Dolt, obA lgnatica, okol. Orhanie, okr, Vraca.
E/enka in °Wt. Kara- IvanK, okol. Drenovo, or. Tirnovo.
Ca subst. propriu Olena in loz. de Elena apare in documen-
tele moldovenesti incepind din vreine.a Jul Stefan cel Mare a cArui
fiica se numea astfel.

1) illarele Dig. G-eogr: al Row, vol. IV, fasc. IV, pg. 561.
2) La Rusi exista cuvintul 0/i;aa, ein Schirnpfname fur Man-
ner (vezi Christiani W., Ueber die- personlichen SchimpfwOrter ira
-Russischen, Arch. ftir slavische Philol. XX XIV, pg. 323-370).
3) Marcie Dig. Geogr. al Bonn., vol. IV, fasc. IV pg. 561
 CUVINTE RUSESTI DE NUANTA RUTEANA 383

6. Ozero, ochiu de mare (lac de ghetar), distr. C.-Lung.

E un rusism in toponimia romineasca in care intilnim si for-
mete corespunzatoare sud-slave :
Ezerul (Lacu-Dorohoi), lac, Jud. Dorohoi.
_band, mlastinA, Jud. Suceava.
Ezareiti, sat Jud. Iasi.
Evireui, mosie, Jud. Iasi.
_Ezeireni, deal, Jud. Iasi.
Eilireni, vale, Jud. Iasi.
Ezeireni, mosie, Jud. Iasi.
Ezerul-mare, lac, Jud. Iasi.
Ezerul-mic, lac, Jud. Iasi.
_Ezer, piriu, Jud. Tutova.
Ezer, vale, Jud. Tutova.
Ezerul, trup de mosie, Jud. Tutova.
Oura Ezerului, Jud. Tutova.
Ezerehtl, sat, Jud. Vaslui.
Ezerul, sat, Jud. VasItti. Si-a luat numele dela lacul Ezerul.
Corn. Dumesti,
Ezerul, sat, corn. Ivanesti, Jud. Vaslui, situat !a S. de pa-
Aurea Ezerului.
Ezerul, sat, corn. Borasti, asezat pe dealul Ezerul. Jud. Vaslui,
Ezerul, padure, piriu, Jud. Vaslui.
Ezerama, lac, Jud. lalomita.
Ezerul, catun, Jud. lalomita,
Ezerul- Grecilor, lac, Jud. llfov.
Ezerul -Mare, munte, Jud. Muscel. In acest munte se aflA un
lac numit Lacul- Iezerului.
Ezerul-Mic, munte, Jud. Muscel.
Ezerul, schit, Jud. Vilcea
Ezerul si Bradul, paduri Jud, Vilcea.
Lzenri, mosie a statului, Jud. Vilcea.
Iezureni, catun, Jud. Gorj.
Ezerul, munte, Jud. Gorj B.
Probabil cA si : Izereni 2), sat, Jud. BAlti. Face parte din-,

1) Pentru ueste toponimice vezi marele Diet. Geogr, vol. IV,

lase. I, pg, 38 40.
2) Diet. Geogr. at Basarabiei.
384 MARGARETA STEFANESCU

volostea Chiscareni (cf. chiscar, tipar tun fel de pes:e. Ling

sat e un helesteu.
In rezumat, topouimice rominesti, de origina, care prezinta
fenornenul propriu limbii rusesti 3), al prefacerii lui e initial, sau
din cuprinsul cuvintelor, in o stint urmatoarele Ciornahora
Ciornoltal, Ciorneinl, Ciorna, Ciornuleasa, Ciornoleuea, Pirjolteni,
Wocheni, Ostafi, Ostapi, Ostopeni, poate si Ostopeeni.
Ele se gasesc raspindite pe intreg teritorul Moldovei, din
Bucovina (Ciornahora) pima in Jud. Putna (Ciorna) si in Muntenia,
izolat, de cloud on in Jud. Ilfov (Ciornuleasa). In Basarabia cel
mai spre sud in Judetul Chisinau (Pirjolteni). Cele din Jud. Tulcea
(Ciornoi, Ostovcina, Olinca) vor fi fiind niste asezari denumite de
pescarl in timpurile mai noun.
Asupra timpului chid ne-au intrat in limba aceste cuvinte,
socotim ca nu poate fi anterior veacului al X11 -le ;-caci in mouu-
mentele de veche limba ruseasca nu se gasesc cuvinte ca Ovi-
genija decit incepind de pe la 1164, Ovdochitmt de pe la 1282,
etc. (vezi Sobolevskij, Lekell go Istorii russkago jazyka, pg..
29 31).
Prof. Margareta C. $tefitnescu

I) Observindu-se in limba bulgareasca (anume in monu-

mentele de limn din veacul X11 X111 -lea) ca o exceptie, prefa-
cerea lui a in o, dar numai in cuvintele imprumutate din limb&
greacA moderna, pe terenul aria chiar s'a putut semnala aceasta
schimbare, dupa cum zice Sobolevskij, Lehcii. po Istorii rns-
skago jogylea, pg. 29-31, putem motiva aparitia lui Ovrei (din
Evreu, gr. ovrjcSs) in toponimia Munteniei, astfel : Piscul 0?».eintni-
(Jucl. Olt), illagaro Ovreinlai (Jud. Delj), Orreial (Jud. lalomita).
anume ca imprumuturi din limba bulgareasca.
2) Ilra,erskij, Gesell. des ukrainischen l'ollees, Leipzig NOG,.
pg. 70 vorbeste despre o colonizare greceasca in regionea ste-
pelor dela Nordul Marii Negre ; poate ca Grecii vor fi dat Rute-
tailor obiceiul prefacerii lui e in o, care ni s'a trausmis, de catre
acestia si noua, in toponimieele de mai sus.
 COMUNICARI

Tiparituri §i manuscrise romine§ti din secolul XVI

S-au gdsit de curind in Ardeal (Andreiu Birseanu, Transil-
vaniea, vol. 52 (1921) pg. 900-901):
1. Cate lamed loteran, tipdrit Ia Brasov. Din prefatd aildm
ca es-a scos pre limbs rumineased Cu stirea /Vidriei Sale lu Craiu
si cu stirea episcupului Savei Tarii Unguresti*, dedicat eSfintiei
Sale Arhiereu i mitropolit EfreinA. Craiul nu poate fi decit loan
Sigismund Zdpolya -; Sava, episcopul ortOdox al Geoagiului, recu-
noscut din nou de rege la 1562 ; iar Efrem, mitropolitul Tarii
Rominesti intre 1558-1566.
Acest Catehism trebue sa fie acela mentionat ca aparut Ia
Brasov in 1559 (v. Pascu, Istoriea lit. rom. XVI, pg. 26).
2. Pravila rumine-asca, tiparita.Cipariu, Analecte, seinna-
lase o Cazanie din 1564.
3. Legenda Duminicii [cf. Pascu, op. cit. 109-114], In-
votatitra 'intro cinstita fi marea Dominica a Pa. tilor a Jui loan
Guru de Aur [cf. Pascu, op. cit. 117, 143] si /noyeitursi la ,Syinta
yrecestanie,----texte manuscrise rotacizante.

Modelul arab a lui Dante

In cartea sa La eseatologia mosalmana en la Divina Co-
media, Madrid 1919, in 4° de 403 pagini, calugarul spaniol Miguel
Asin Palacios, cel mai distins .arabizant spaniol, probeazd ca
eluate laolaltd si comparate cu Divina Commedi«, toate redac-
tiunile legendei islamice ne °fend o multime de coincidente, asa-
manari si chiar identitati in arhitectura generald a .infernului si a
paradisului, casi in structura sa morald, in descrierea muncilor si
rasplatilor, in liniile maxi ale actiunii dramatice, in episoadele si
peripetiile calatoriei, sin intelesul sau alegoric, in rolurile atribuite
5
385 GIORGE PASCU

protagonistului si personajelor episodice, si in sfirsit pans si in

valoarea artistica a celor dotia opere,.
Cartea face senzatie in lumea savanta (v. Revue de Littera-
ture comparee, 1922, pg. 320-328).

Scandal european
Traian Bratu, rectorul Universitatii din Iasi, sprijinit de in-
tregul colegiu universitar, a inaintat ministerului un ilcnzoriu asupra
situ atiei i nevoilor Universitqii din 140 intocmit in vederea ela-
borarii bugetului pe anul 1922/1923 si aprobat de senatul Uni-
versitatii in sedinta sa din 30 Ianuar 1922, pe care 1-a si tiparit,
Iasi, in 40, de 18 pagini.
Dupace arata menirea speciala a Universitatii din Iasi- prin
alipirea Basarabiei; rectorul citeaza cifre din care se constat
numarul tot mai mare de studenti care frecventeaza Universitatea
din Iasi si cifre, dupa Facultati si pe categorii budgetare, din care
rezulta scandaloasa disproportie cu care guvernele 'Romin lei Mari
trateazd Universitatea din Iasi.
Totalul cheltuelilor pentru Universitati (farA Facultatea de
Teologie) cu Institute si Biblioteci este :
Bucuresti 23 551.905.
Iasi . . . . . 12.562.970.
Cluj 54 104.935.
Asadar lasul este tratat cu jurnatate cit Buc,uresti si cu mai
putin de un sfert decit Clujul !
Disproportiea. cifrelor nu este intrecuta decit de comical can.
a prezidat la instituirea unor catedre bucurestene, ca cursul ali-
mentelor si bAuturilor, imunologie si serologie, teoriea obstreticala,
tehnica clinica semeiologica, urologie te:DreticA, fermehti si a 1C3-
loizi, falsificarile si impuritatile substantelor niediamelitoase, ac-
cidentele muncii si asigurarii so:late, deontologie medicala. (Mer-
gind pe aceastA cale, in curind bucurestenii vor avea catedre de
gutunar teoretic, troahna practira, pinticarae experimentala, etc.)
Pe de alta parte palatul universitar din strada Carol (Litere,
Drept, Stiinti) si Facultatea de Medicina au ajuns absolut nern-7
capatoare. Nevoia de. sail de curs, de sail de adrninistratie, de
not cladiri pentru laboratoare, seminarii, caminuri, biblioteca este
mperioa sa.
Desi tiparit si desi prezentat ministrului de catra. rector in
 COMUNICARI 387

persoand, memoriul a Minas si de astA data tin act mai mult

la dosar.
Daca lasul ar fi un .,1fizil on unRoOorii de role desigur ca
-el ar putea ajunge si port la mare. Dar lasu-i capitala Moldovei,
adica a acelei provincii care s-a decapitat de bunI voe pe altarul
roministnului, si pe care, ca recunostinta, calAul bucurestean o
trateazd ca pe o provincie cucerita.
Ce-i de Mout ? Dupa parerea tnea solutiea-i unnItoarea :
SA se intocmeasca un memoriu in limba franceza, care sa
fie trimes tuturor universitatilor din fume cu rugamintea ca con-
siliile universitare respective sa iee cunostintA de barbariea ro-
mineasca 'dela Bucuresti, sa protesteze impotriva ei in mod solemn
si sa ceara guvernelor for ca sa constringa guvernul rominesc sa
respecte si sA ajute .minoritatea. moldoveneasca din Rominiea,
rind astfel sa inceteze un scandal european.
Un arivist in ascensiune
Pr:ntul Dimitrie Carol Franz von Gnoti
Doctor in filosofie dela liniversibtea din Leipzig
Student in drept la Universitatea din Berlin
PrOfesor de Istoriea filosofiei vechi, Ebel. si Sociologie
la Facultatea de Litere dirt Iasi
Profesor-suplinitor de Filosofiea dreptului si Sociologic
la Facultatea de Drept din Iasi
Profesor de Sociologie la Facultatea de Litere din Cluj
.:Profesor 'de Sociologie la Facultatea de Litere din Bucuresti
Membru activ in comisiunea pasiva a
BIbliotecii UniversitAtii din Iasi
Conferentiar si membru de onoare at Societatii
de s!ugi Moldova din Iasi
.Decanul FacultAtii de Litere din Iasi
Presedintele Asociatici castrationiste din Iasi
In timp de rAzboiu. membru interventionist in biuroul
sedentar at cenzurii din Capitala
Membru al Academiei Romine
Membru fondator at Universitatii din Cluj
Membru in consilill general at Instructiei
Membru asesor, in comisiunea de judecata a Immbrilor
corpului didactic
 388 GIORGE PASCU

Ministru de Instructie in cabinetul (? !) lorga

Directorul revistelor Din Lucrarile Seminarului de Sociologie
si Etica al Facultatii de Litere din Iasi, Arhiva pentru stiinta si
reforma socials din Bucuresti
Colaborator de onoare Id revistele Viata Romineasca,
Convorbiri Literare, Renasterea Romina,
Luceafarul, Cugetul Rominesc, etc., si la
ziarele Dacia, etc.
Presedintele Asociatiei pentru studiul si reforma socialL
Presedintele Institutului Social
Presedintele Academiei Sociale
Rectorul Facultatii de tiinti Sociale
Presedintele societitii de editura Printul Carol
Presedintele Comisiei pentru unificarea bucuresteana
a Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei .

Aspirant la tin post de sef al statului major, mitropolit pri--

mat, maresal, presedinte de consifiu si de republics, imparat at`
Rotniniei Mari, presedinte al Ligii Natiunilor, presedinte al tiotei
anglo-americane.
Bueherul pirttor
Sfirsise liceul. Fiindca invatase totdeauna pederost profesorii"
ii scosese buhul ca-i «baet destept, iar fiindca in recreatii nu se
juca cu ceilalti elevi, ci statea deoparte .si-i pindea ca sa-i pi-
rasca pentru nimicuri, aceiasi profesori ii scosese buhul ca-i
*Met cutninte, Din beet destept + Met cuminte a esit o minune
de tbaet bun, pentru care universitatea romina era prea jos.
Asadar in toamna aceluias an parintii, oameni cu dare de
mina, si-au trimes odorul in Germattlea. Dupe cinci ani de inva-
tatura pederost si de lingusire pe linga profesori bucherul piritor
capata doctoratul in filosofie la Leipzig cu niste banalitati despre
.Egoislitus zcnd .,-Ilticisirots. A trecut apoi la Berlin si s-a inscris
la Drept.
Agerul
ht acest timp tenomenului en ochelari germani ii intrase in
cap sa ajunga profesor universitar in Rominiea si in vederea
acestui scop nu pierdea ocaziea de a da tircoale filosofilor nostri.
in fiat!.
Cum a aparut 'Nona Revista Romina'a lui C, RaduleScu-Motru
 COMUNICARI 389

bop si filosoful nostru cu un articol 'Este Sociologiea o stiinta' ?

(Din lectura acestui articol incilcit se putea intelege doar atita ca
sociologiea este o stiintd cu foarte multe citatii si foarte multi autori).
Cum a aparut 'Cultura Romind' a lui 1. GAvAnescu filosoful
_s-a grAbit sd-si ofere colaborarea cu un articol despre Kant.
(Din lectura acestui articol umflat se putea intelege ea a fost
cindva in Germaniea tin mare filosof pe care -1 chema Kant).
Amindoud articolele, insotite de o dedicatie bombasta, au
fost trimese lui P. P. Negulescu, care n-a scos nicio revistd, dar
-care era considerat ca mare filosof junimist*.
Supt protectiea domnilor RAdulescu-Motru, Gavanescu si P.
P Negulescu, apoi a lui A. D. Xenopol, run' dupd partea feme-
iascA, Gusti se lansase indeajuns. Mai lipsea catedra, dar ea veni
curind, gratie gentiletii profesorului Leonardescu care, intr-o va-
canta. la Sldnic, se hotari sd treacd in lumea dreptilor, si sd-i
:lese IOcul.

etiul
In anul 1910 Gusti se instald ca agregat definitiv la catedra
,de Istoriea Filosofiei Vechi, Sociologie si Etica la Universitatea
.din Iasi.
Savaidul era acuma consacrat definitiv, ramdsese /Nodal.
Asa dar imediat ce a fost numit agregat, filosoful a facut
-sd apard intr-o gazetd din Bucuresti un aiticolaS de auto-prea-
mdrire. Articolul fireste neiscalit a fost trimes anonim to toti pro-
fesorii din Iasi, apoi la pdrinti de famine, pentruca sa afle cu totii
noua si distinsa achizitie. Articolul este intitulat Dela Uleivesitatea
din Iasi, Una invi-kat de mare viito : Dl. h. Gusti.
Documentul este prea lung pentru a fi reprodus in intregime.
Vom cita pasajele caracteristice.
Gusti a tinut sd se prezinte mai intdiu ca un descendent
ilustru : DI. Gusti este fiul profesorului- si scriitorului iesan Di-
mitrie Gusti, fost ministru de culte si instructie publicd Mire anii
1867-1868.Cine nu stie ca Gusti- este fiul bunului dome Stefan
Gusti, fost functionar la Epitropie ?!
Urmeazd apoi tithirile academice : «D1 Gusti este doctor in
:filosofie si in drept*.Filosofului ii place .sd se laude cu multe
tescherele. Adevdrur este ca Gusti a vrut sd fie si doctor in drept
din Berlin, s-a prezentat la doctorat dupdce fusese deja numit
.

profesor-agregat de filospfie la Iasi, insd ...a cdzut I

390 GIORGE PASCU

Urmeazd in fine descrierea 'savantului: «DI. Gusti a muncit

zece ani de zile numai pe terenul stiintific cistigindu-si o pregAtir
filosoficd si sociologicd exceptionald... D1 Gusti e un tindr invatat
de mare viitor, perfect indica( pentru o catedra universitard de.
filosofie... In asemenea conditii invatamintul nostru superior si.
§tiinta romineasca vor cistiga in DI Gusti o fortd de mina intai._
Reclama, aceasta si-a avW efectul dorit : Semiginerele lui.
Franz von Liszt s-a instalat intr-un palat, cu un venit antral de
citeva zeci de mil de lei.
Reclama la gazete
linbdtat de un succes asa de rapid, filosoful concept' un,
plan mdret sd devie om politic, ministru, etc.
Pentru aceasta era necesar ca filosoful sd devie mai intditt
celebru in Iasi. A inceput deci sa lingusascd pe gazetarii iesenis
(este un om bogat) si ziarele Opinia, Miscarea, Evenimentul, etc..
au inceput deodata sa se. intreacd a aduce stiri despre Gusti : ba.
ca DI Gusti se va intruni la Universitate pentru bibliotecd, curs,_
examene, etc.; ba ca Dl Gusti va vizita, impreund cu studentii.
dela seminarul de sociologie, fabrica de tt :tun, de fringhie, ospi-
ciul de nebuni, etc. ; ba ca in fine are intentiea sd publice on a
pus chiar sub tipar, cdrti si reviste; ba ca s -a hotdrit.sa intemeeze-
un cerc de lecturd al universitarilor, etc.
A insira toate aceste notiti ar fi prea lung. Vom da ins d=,
citeva mostre.

. ()tali vu-itedzei ospiciul de alienafi `Socola'

Miscarea, 28 April 1915: «Studentii facultatii de Litere Bela
cursul D-Iui prof. Gusti vor face in cursul saptaminii acesteia
vizita la ospiciul Socola..
Misarea, 30 April 1915 : (Mine dimineata studentii facultatii;
de Litere impreund cu DI profesor Gusti vor vizita ospiciul de-
alienati Socola*.
Miscarea, 19 Main 1915: (Din cauza vremii nefavorabile-
vizita studentilor dela facultatea de Litere cu Dl prof. Gusti, ce:
trebuia sd aibd loc la ospiciul Socola, s-a aminat pentru altd zi.._
Miscarea, 21 Main 1915: vVizita studentilor dela facultatea:.
de Litere cu DI prof. D. Gusti la ospiciul Socola va avea Ioc mine
dupa amiaza ora 3..
 COMUNICARI 391

Miscarea, 26 Main 1915: «leri toti [sic !] studentii facultatii

de Litere impreuna cu D-nii profesori Gusti si Fedeles au asistat
la cursul D-lui profesor Parhon, care a fost [sic!] despre Cauzele
sociale a [sic !] dementei, tinut in sala de receptie a Ospiciultti
Socola *.

Gusti pleaca la Bucuresti

Opinia, 28 Nov: 1915 : «D1 prof. Gusti, fiind numit in co-
\ -misiunea de examinare la examenele de capacitate din Bucuresti,
9i-a intr erupt cursul D-sale de Sociologie, raminind ca de SimbritA
28 Nov. sA-1 continue regulat..
Opinia, 1 Dec. 1915: «DI prof. a Gusti, fiind retinut inca
10 zile in Bucuresti, pentru examenele de capacitate, si-a aminat
pAna dupA acest termin cursul sau de sociologie*.
Gusti tine discursuri
Opinia, 22 August 1915: «Discursul de deschidere a armful'
nou universitar va fi tinut anul acesta de DI profesor de socio-
logie Gusti *. N -a tinut niciun discurs.
Gusti tine conferen(e la 13ucureVi
Opinia, 1 lunie 1916: «DI D. Gusti, profesor la Universitatea
din Iasi, va face o comunicare Miercuri 1 lunie ora 8 jum. la
Societatea romina de Filosofie din Bucuresti. Comunicarea va avea
loc in palatni Fondatiunii Carol si va trata despre «necesitatea
infiintarii si organizarii unei lacultiqi de Viiqi sociale, dupa cla-
sificarea si sistemul stiintilor sociale ".
Opinia, 5 lunie 1916: «DI D. Gusti, profesor la Universitatea
din Iasi, a tinut Miercuri, in localul Fondatiunii Carol I, o comu-
nicare cu privire la enecesitatea infiintarii si organizArii unei .Fa-
cultaci de $tiinti sociale, dupA clasificarea si sistemul stiintilor
sociale.. Comunicarea Dlui brof. Gusti sta in legAtura cu memo-
nut intocmit de curind, prin care econotnistii din Ora au cerut ca,.
cu prilejul primei reforme a invatamintului universitar, sA se in-
fiinte7e o Facultate de Stiinti economice. D1 prof. Gusti, care-i un
eminent sociolog, amplificA dezideratul economistilor din tare, pu-
nind intrebarea : este oare necesarA organizarea invAtAmintului
stiintilor -soeiale, luate in totalitatea lor, deci cuprinzind si stiin-
tile economice, prin infiintarea unei FacultAti corespunzatoare ?
392 GIORGE PASCU

Necesitatea unei asemenea FacultAti de stiinti sociale pare ca reese

in acelas timp din dotta serii de consideratii, teoretice si practice.
Despre amindouA aceste serii de consideratiuni conferentiarul a
vorbit pe larg, aratind necesitatea organizArii propuseh.
Gusti iisi ea:prima recunoOint;a la gazete
Toate gazetele principale din Bucuresti si cele trei gazete
din Iasi (Opinia, Miscarea si Evenimentul) au publicat urmatoarea
relatare (citez dupa Dimineata din 22 Nov. 1915):
Um dar al Dlui A. D. Xenopol
A. D. Xenopol. &Arland o parte din biblioteca sa Sernina-
rului tie sociologie Si died- depe ling Universitatea din Iasi, di--
rectorul acestui institut ii adreseaza prin publicitate, cu prilejul
deschiderii cursurilor universitare, urmatoarea scrisoare :
Stimate si iubite Dle Xenopol. Ati avut marea atentiune sa
donati Seminarului de sociologie si eticA al FacultAtii de Litere
din Iasi, bogata si rara D-tra (sic) colectiune de lucrari (carp,
brosure si reviste) asupra filozofiei si sociologiei istoriei. Semi-
narul, foarte magulit si mindru de a poseda aceastA colectie, prin
riirecioru/ sau, va aduce cele mai vii si recunoscatoare multamiri
pentru donatiea facuta, care va raminea ca un monument, dea-
pururi imbolditor la studio, inchinat unei glorii a universitatii, din
Iasi si a culturii romlnesti. Te aEigurain, iubite maestre, ca acti-
vitatea seminariala viitoare se va strAdnui (sic) a fi la inaltimea
atentiunii aduce, muncind si creind (sic) in domeniul cugetArii, pe
care I-ai ilustrat in mod atit de stralucit. Portretul vostru (sic),
care va impodobi localul seminarului si denumirea sectiunii filo-
sofiei si sociologiei istoriei a bibliotecii seminariale, de sectiunea
A. D. Xenopol, vor forma modestele semne exterioare de profundi
multAmire si admiratie pentru D-tra (sic).
Cu cele mai devotate salutari
Dimitrie Gusti
profesor z(niversitar
Directorul Semfnarului de Sociologie si EticA
a FacultAtii de Litere din Iasi
Gusti face cercicri fi scoate reviste.
Opinia, 6. Oct. 143 :". iDI .prolesor Dr. D. Gusti agita ideia
infiint Aril unui cerc dellectura at profesorilor,- dozentilor si agre-
 COMUNICARI 393

-faatilor universitari din Iasi. Acest cerc urmeazd a primi toate

[sic !J revistele stiintitliec si literare mondiale [sic !I Pe ling' a-
ceasta cercul va avea rnenirea de a string° legatura de prietinie
intre toti membrii superiori ai asezamintului universitar*.N-a in-
fiintat nimiz.
Peste citeva zile Opinia, 12 Oct. 1913 : «Se vorbeste de a-
propiata aparitie in localitate a unei reviste literare si stiintifice
sub conducerea D-lui profesor Gusti, cu colalcorarea unor distinsi
Azea revista ar publics, intre alte documente, tin ma-
nuscris inedit al regretatului Caragiale, privitor la solutiunea
chestiunii Israelite. Manuscrisul e in posesiunea D-lui profesor
N-a apartit nimic.
Arhiva. Socialai
In cursul lunii Mart 1913, Gusti a lansat un apel chilome-
fric catra publicistii din tare si strainatate pentru a colabora la
-o noua revista a sa :
aLa 1 Ianurtr 1914 va apare o (Arttiva pentru stiinti sociale,
sociologic, politica si etica'.
Punctul de vedere dominant at acestei publicatii va fi cel
-strict shintifie, cu privire la toate problemele stiintelor sociale,
ale sociologiei, pnliticei si eticei si aplicat in cea 11131 large ma-
surd la problemele sufletului si nearnului rominesc...
`Arhiva' va contine articole privitodre la eunoasterea eau-
zala a realitatei sociale, articole de teorie, istoriea faptelor si
istoriea doctrinelor in domeniul economies sociale, finantelor, dis-
-cipline/ar juridice, statisticei, etnologiei, istoriei, religiei, filosofiei,
sociologiei biologice, cosmologice, psihologice, s. a. in. d. precum
si articole de apreciare stiintifica normative a realitatii sociale,
articole de politica sociale, politica civil', politica criminals, po-
litica extern', casi articole de etica generals.
Pe, linga aceasta preocuparea de capitenie a `Arhivei' va fi
studiarea si apreciarea amanuntita si documentata a realitatii so-
dale rominesti, asa cum ea se prezinta astazi sub diferitele ei
-fete, cum sint bunaoara : problem agrara, in toata complexitatea
ti, la Rominii din Regat, case la Rominii in afar' de Regat,
Trobleind care la Rominii din Regat. isi are si un ciudat organ de
Tublicitate, cu aparitia rara, dar regulata., si pe cit de. rail pe
-atit de vehementa : rascoalele taranesti ; madificarea codului civil
Inodificarea codului penal ; profunda deosebire intre Sat si-Or as ;_
394 GIORGE PASCU

chestiunea evreiasca ; viata socials si culturala a Rominilor dim

Transilvania, Basarabia, Bucovina si Macedonia ; unitatea cultu-
rala a vietei neamului rominesc ; dreptul. de vot ; chestiunea Du--
narii ; chestiunea Balcanica ; s. a. m. d., probleme care in general`
pins acum, afara de rar [sic I] exceptii, au fort complect negli-
jate -ori maltratate de ignoranti si diletanti si adesea de interesati...,
In al treilea rind `Arhiva' va cuprinde -critici sistematice si,
cit mai complete asupra literaturii straine si romine a probleme-=
for amintite mai sus, precut si Cronici asupra celor mai prin-
cilpale intirnplari sociale din tara si strainatate...
Citiva profesori dela universitatile noastre si dela universi
tatile streine, precan si un numar ales de doctori in filosofie,
drept si stiintele economice au promis colaborarea statornica la
.Arhi va ).
Prin aceasta colaborare «Arhiva* va dobindi un suflet si cr
nienire inalta, caci ea va tinde a grupa si armoniza toate fortele-
noilor [sic generatii din tara, a infaptui solidaritatea lumei stiin-
lifice rominesti cu acea [sic !] strains si a itivedera necesitatea.-
invatamintului sistematic si metodic al stiintelor sociale la cele-
doua universitati, unde astazi aproape lipseste.
Infiintarea unei facultati autonome de stiinti sociale, va fl
politica pedagogica pe care o va urmari «Arhivas.
Prin aceasta `Arhiva' va servi in acelas timp Stiintei si
Patriei)._
Acest apel chilometric si pretentios n-a avut niciun rasunet-
Arhiva, care frebuia sa apara fix la 1 lanuar 1914, n-a aparut
decit la 1 April 1919 in imprejurari, despre care vorbim mai jos.

Sterilul
Gusti publicei opere

Inca in `Manoriu prezentat onor. ministeriu al cultelor si at

instructiunii publice de Dimitrie Gusti, cu prilejul eandidarii la
catedra de istoria filosofiei antice, etica si sociologie dela facul--
tatea de litere din Iasi, potrivit dispositiunilor respective din legea
invatamintului secundar si superior', Bucuresti 1909, filosoful ese-
sitnte dator de a indica caa mai apropiata a lui activitate stiinti-
flea, mentionind lucrarile in curs (le itaiblicare). (pg. 8). Relevarn.
urmatoarele doua :
1. .0 monografie asupra vietei (sic) si operei lui 0. Tard-
 COMUNICARI 395

va trece in revista critica, in legatura cu expunerea critica a

sistemului lui Tarde, problemele stiintelor sociale contemporane.
Ea va da prilej autorului -sa-si desvolte vederile asupra obiectului,.
metodei si problemelor sociologiei.
2. 4(0 lucrare asupra dreptului public, administrativ si con-
stitutional - rominesc, in legatura cu spiritul public rominesc, cu
problemele de cultura si politica romineasca, lucrare pentru care
autorul s-a obligat prin contract, intarit de tribunalul din Hanovra
in 12 lulie 1907, cu editorul Dr. Max Janecke, membru at parla-
mentului din Prusia, in a caruia editura apare o biblioteca a drep-
tului public at popoarelor culte.
La tin an dui:A aceia, in articolul-reclama delk 1910 Gusti,
scriea anonim : 'In curs de publicatiune DI Gusti are o monografie
asupra vietii i operei lui G. Tarde si o importanta Ill lucrare-
asupra dreptului public,, administrativ si constitutional at Rominiei.
in legatura cu spiritul public rominesc. Aceasta lucrare, de mare
interes [sic !I si pentru noi, va apare (sic) in `Biblioteca Dreptuld:
Public at popoarelor culte', editata de Dr. Max Janecke, membril
at parlamentului prusian.
Cele douA carti anuntate la 1909, una .cin curs de publi-
. catie si alta in wapropiata aparitie n-au aparut nici pana azi.
Dupa o opinteala de citiva ani, in lunie 1915 apare in sfirsit_
Studii $ociologice si etice, Din 1-Accra-rile seminarului de Sociologie-
0 Diva al l'acultNii de Litere gi Tilosofie _din Io,i, Director
Dimitrie Gits;i, vol. I *i II, 80, 421 de pagini, cu urinatorul cu
print : D. Gusti; Prefaffi; P. Andreiu (gazetar la Evenimentul),.
_

Mecanicism si teleologism in sociologiea contemporana ; N. Ghiulea

(gazetar la Opinia), Mecanica si matematica In stiintele sociale
Corina N. Leon (fiica prof. N. Leon), Sociologiea ideilor brta
dupA Fouillee ; Gh. Savul (cumnatul prof. 1. Gavanescu), Incer-
cari asupra problemei individualismului si socialismului in pro-
ductiunea artistica ; I. Setlacec, (functionar la Biblioteci, pus de
Gusti, si recunoscator cu stafete), Despre evolutionism economic.
In prefata, unica opera a filosofului dintr-un volum de 421
de pagini in 80, filosoful anunta ca in curs de aparitie Intro-
ducere ;n sociologica generala, si .va aparea in curial Po/itictii
culturald nationals, Universitate, Seminar, Iacultate de qtiin4i
sociale, in care va expune pe larg si sistematic tteoriea... orga --
nizare... desvoltare temeinici... popor... seminar... intrauniversi-
tara... atmosfera... Iasi..., opere care n-au aparut nici 'Dana azi E
-396 GIORGE PASCU

Sociologiea 115.bolulut

Trecuse acuma cinci ani de cind fusese nurnit agregat si

totus omul «perfect indicat pentru o catedra universitara de tilo-
sofieo nu publicase nirrai.c, Anuntase, ce-i drept, ca in curs de
publicatiune» niste opere (v. mai sus), care, daca ar fi aparut si
ar fi izvorit din inteligenta, ar fi revolutionat intr-adevdr «Stiinta
si Patriea., dar... nimic I
Si totus filosoful trebuia odata sa publice ceva: era in joc
o chestiune de profit material.
In adevar conform legii invdtamintului superior, un agregat,
dup. trei ani de functionare, are dreptul sa ceara sa fie ridicat
la rangul de profesor pe baza activitatii lui stiintifice din acest
interval. Deosebirea intre agregat si profesor este,. intre altele, ca
profesorul prtmeste o leafd mai mare decit agregatul.
De doi ani de zile Gusti ar fi putut avea un plus de leafa
-de 4,800 de lei pe- an, si totus... nu scrisese nimic ! Razboiul eu-
ropean veni tocmai la timp. El dadu lui Gusti ideia de a deveni
profesor. Astfei apare Sociologiea Bazboiuloi, Bucuresti 1915.
Sociologiea Rdzboiultii, adica psihologiea lemnului on suprafata
aerului, este o brosura de o eleganta ireprosabila (cf. zestrea) si
de tin continut lamentabil : o colectie de citatii asupra pacii si
rdzbolului legate intre ele cu un chiag de banalitati din manualele
curente si intr-un stil de moasa de cvartal. «Coneluziea. socio-
logului : va invinge tine va fi mai bine organizat I, formula ge-
niala pentru a nu spline nimic. .

Savantul cu «o pregatire filosofica si sociologica exceptio-:

nalao si-a ales ca subiect de profesdrat rdzboiul, crezind ca prin
aceasta va stirni vilva imprejurul numelui lui ; n-a reusit, fiindca
ceia ce-ar fi putut interesa atunci era, nu banalitati, ci idei con-
crete despre situatiea Rominiei si a rominismului in uriasa con-
flagratie. «Tinarul invatat de mare viitor. a evitat insa sistematic.
-sa se pronunte. Supt aparenta «obiectivitatii» stiintifice filosoful
.ascunde o lasitate civica vrednica de moralitatea balcanicA a
Rominiei.
Motul pus in fruntea brosurii i «je ne propose rien, je &impose
rien, j'expose. este caracteristica intelectului stern al «fortei de
mina-intai..
Sociologul isi insoteste banalitatile cu o bibliografie de 180
de opere pe care le-ar fi compulsat pentru brosuricd : Bacon,
 COMUNICARI 397

Spinoza, Kant, P. P. Negulescu cu Filosofia Renasterii, Radulescu-

Motru cu Cultura moderns, familiea Gusti cu chestiea Dunarii,.
clreptul de press, contractul de munca in industrie, etc.! Nume
marl pentru a da cu sperla in ochii oamenilor, alaturi cu filosofi
de Bucuresti, citati pentru lingusire, si brosurele familiare pentru
reclama casei !
Galbana brosura este dedicata «memoriei prbfund venerate-
a celui dintaiu Mare Rege Carol I supt a carui domnie s-a Mut
Rominia de .astazi in timp de razboiu si pace». Savantul imbracat
totdeauna elegant este «perfect indicat» pentru a-pi spinzura pe
piept niste decoratii, cu care sa vire in sparieti pe slugile univer-
sitatii .si pe gardistii dela parazi. (Palatul a Minas surd !)

Castrationistul
0 fats particulars a farsei Gusti este castrationismul. Pre-
ocupat de fericirea omenirii, si dupa mature cugetari filosoful a
scornit o teorie : sä se castreze nebunii ca sd fie impiedecati de
a produce o progenitura periculoasa. Teoriea aceasta, expusd de
filosof deocamdata la una din sedintile comisiunii bibliotecii, va fi
pe larg discutata in seminarele, anuarele si arhivele Gusti, bib-
lioteca universitatii poseda deja citeva volume de tehnica castra-
tiei, comandate din '4ordinul» lui Gusti. Obsery mai intaiu ca fi-
losoful nu face deosebire intre nebunii legati si eel care umbla
fiber pe strada: Vra cumva cumintele si prolificul filosof sa-i fe--
riceasca si pe acestia din urma ? In orice caz ce legatura poate
sa fie intre «sociologiea castratiei» si poza organelor, a curalelor
si eutitelor de juganar din cartile comandate Ia Biblioteca din
«ordinul» perfectului indicat 1

Bibliotecologul

Ca student al Universitatii din Iasi, si mai ales ca bibliote--

car-ajutor al Bibliotecii Centrale intre 1 Oct. 1908-20 Ian. 1911,
eu am cunoscuf de aproapedezordinea care domnea la Biblioteca
si am fost cel dintaiu care am descris-o intr-un articol publicat
in `Viata Romineasca' din Dechemvre 1910 (articol extras si in
brosura).
Desi apoi strain de Biblioteca (Ia 20 lanuar 1911 am fost
dat afara de junimistul asanator-moral C. Meissner, in calitate de
secretar general al Ministerului de Instructie, pentru -simplul motiv-
 -398 GIORGE PASCU

ca fusesem pus in slujba de C. Stere), c ti am cuntinuat sa agit

-chestiunea Bibliotecii prin conversatii particulare cu profesori uni-
versitari si am reusit s conving, intre altii, pe «prietinul.- mien.
Gusti Ca chestiunea trebue adusa inaintea colegiului universitar..
-Gusti s-a convins cu atit mai usor cu cit avea in fine ocazi -a
sa se ilustreze cu ceva.
In sedinta colegiului universitar din Iasi dela 20 Noemvre
1912, Gusti si-a cetit cu mult ifos «raportul.. Acest raport a lost
tiparit de autor sub titlul Necesitatea reorganiairei (sic) Biblio-
. tecei (sic)_ Centrale de pc li»gic Universilatea din Iasi de Dimitrie
Gusti, Iasi 1913.
Toate «ideile» emise de Gusti in acest raport fusese deja
-emise. de mine in articolul mieu din `Viata Romineasca', Dechemvre
1910 (8 pagi:8). Pentru a proba acest lucru amanuntit ar trebui
ca sa pun pe doua coloane toate Cele 10 pagini ale lui Gusti.
Acest lucru ar fi insa prea lung. Cit de mull 's-a «inspirat» insa
Gusti din articolul mieu se poate vedea din aceia ca mi-a plagint
chiar tin pasaj :
Gusti pg. 10 ,
Pascu pg. 2
(1) «Nuvele si Schite de Jean (1) Jurnal de Bord, nuvele si
Bart, Journal (sic !) de Bord" sunt schite marine, de Jean Bart, este
(sic) trecute la arta militara, trecut la... militarie (2) Sub ru-
(4) titluri de reviste stint (sic) tre- brica «Glosare si lexice» gasesti
cute sub nume de carti, (2) in dictionare latine;ti, industriale,
categoriea de glosare si lecsici geografice, istorice, etc. (3)
. (sic !) stint (sic) puse dictionare Nume de cditori sint trecute uneori
latinesti, istorice, geografice,- co- ca nume de (Priori.-- (4) Nume
merciale, industriale,(5) manus- de reviste sint trecute uneori ca
crisele sunt (sic) redate inexact on nume de cart' si numele directo-
necomplet, mai mult Inca : manus- rilor respectivi ca nume de att-7
crise grecesti on turcesti sunt (sic) tari. (5) Dar catalogarea ma-
catalogate drept manuscrise ro- nuscriselor ! Mai intaiu toate titlu-
minesti, (3) editorii stint (sic) rile, dar absolut toate, sint on
trecuti drept auturi. incomplecte on inexacte on pur
si simplu fara indi.:_ati . Apoi supt
o categorie oare:are gasesti ma-
nu crise apartinind unei alte Ca-
tegorii. Astfel sub `manuscrise ro-
se gasesc doua manuscrise
greeqti si doua titreqti.
 COMUNICAR1 399

Plagiatul este Mout dupa bard arta speciala : Pentru a deruta

-pe un.cercetator, filosoful a intervertit ordinea partilor pasajultii : 1,
:2, 3, 4, 5 dela mine devin 1, 4, 2, 5, 3 la bibliotecolog.
Recitind astfel articolul mieu, portparolul mieu a avut succes :
din sinul colegiului universitar s-a ales o gcomisiune a bibliotecii»
compusa din cite un delegat al fiearei facultati sub presidentiea
:rectorului. Din partea Facultatii de Litere a fost ales Gusti «ra-
Tortorul..
Inca din 1910 eu cerusem ca Biblioteca Centrala sa se tran-
.sforme in biblioteca unive-rsitara. Cum acest lucru nu se putea face
decit in baza unei legi, comisiunea bibliotecii era organul cel mai
indicat de a elabora si propune un proect. Am dat lui Gusti nu
numai ideia, dar chiar si brulionul pe care schitasem punctale prin-
,cipale ale proectului de lege. (Acest brulion 1 -a cunoscut si A.
Myller). Brulionul mieu, insusit de Gusti, a de.venit proectul elaborat
,de comisiunea bibliotecii. Acest proect a ramas in manuscris pana
la 10 Noemvre 1914, dud eu 1-am publicat cu anumite modificari
(Proect de Lege pentru Biblioteca Universitatii din Iasi).
Proectul mieu (Pascu 2) era superior proectului Gusti (Pascu
-atit cu- ptivire la redactiea art;c3lelor, cit si in ce priveste conti-
:nutul unor articole-, si pe deasupra cuprindea si o- expunere de
;motive care justifica pe deplin proectul. Gusti n-a putut tagadui
,evidenta, si in Proect de Lege pentru organi,Earea Biblioteeei (sic)
liniveritiit,:ei (sic) din laji elaborat de Comisiunea biblioteeci (sic),
-publicat de dinsul pela inceputul lunii Dechemvre 1914, adica aproape
h.() hla dupa publicarea proectului mieu, a introdus unele din
inovatiunile mele, dar tot WA de expunere de motive.
Inca din 1910_ eu cerusem ca gsa se faca un local propriu,
insd nu un local cu zorzoane picturale si arhitectonice, ci un local
:simplu, dar solid, incapator si conform ultimelor cerinti ale tehnicii
moderne.. Ideia mea a fost reluata de Gusti in brosura cu titlul
Umflat Intemeerea Bibliotecei (sic) i Seminariilor depeling7i Uni-
versitatea din Iaqi, ICU SiSte»1 de propmeri cu numeroase doeumente
i planari in Anexe, Iasi 1914.
Asadar bate bro3tirile lui Gusti in chestiunea Bibliotecii Cen-
.trale slut plagiate, ampiffi sari si dezvoltari ale articolului mieu din
1910 si ale covorbirilor particulare cu nine.
Pa,triotul
Prefata dela `Studii Sociologice si etice' se termina asa : gNu
-,poate fi un mai rezurnativ moto al intentiunilor si tendintelor «stu-
 400 GIORGE PASCU

diilor sociologice *i etice*, decit acel din fruntea acestei scurte

prefete Seientiae et Patuiae* ; apelul filosofului pentru Arhiva de-,
*tinti sociale, etc. se termina : «Prin aceasta `Arhiva' va servi itt
acela* timp *5'tiinfei (sic) qi Patrieiv.
Suavul, amorosul filosof se cid in vint dupa «*tiinta *i pa-
trie* ! Ce se produce atunci cind inflacaratul filosof vine in contact
cu *Willa, am vazut deja ; sa vedem acutna ce se intimpla cind
acela* fenomen are loc cu patriea.
Mai intaiu prin patrie filosoful intelege o tarn care dela gara
it duce drept la universitate, dela universitate drept la zestre,.
'dela zestre drept la politica. Punctul 2 a! patriotismului se bi-
fttrca in : a. profesor la 14, b. profesor la Bucure*ti.
Pentru realizarea punctului 2 b filosoful facea necontenite
vizite pela filosofii din Bucure*ti, a tinut chiar o conferenta lay
tin fel de societate, *i a fost chiar membru in ni*te comisiuni de
examinare, dar mai ales s-a grabit sa se inscrie «voluntar* la
biuroul cenzurii militar:. din Bucure*ti (August 1916). eatriotistnul
mergea struna : cuno*tinti cu tot felul de personaje bucure*tene,
in frunte cu «onor.* ministru de instructie, schimb de idei «so--
ciologice* cu numitele ilustratil, secrete de stat, gazete straine,..
etc., plus leafa pe care o ptimea acuma «voluntar* fara nicio-
retinere (?), plus timpul servit «voluntar* socotit ca dublu (?) la
pensie !
Dar afurisitii de Germani au inceput sa traga cu bombele__
Filosoful vedea aeroplane, vedea bucati de schija Si auzia despre
capete sparte, picioare rupte, mate scoase afara. 0 spaima te-
ribila 1 -a cuprins pe patriot *i dupa o luny de lingu*ire pe Mg&
wonor.* ministru, Gusti a putut capatS" permis de fuga inapoi la
la*i. «Patriea* era salvata, *i deasemenea si leafa integrals si
anti dubli de pensie, cad filosoful s-a virit la cenzura din 14..
Activitatea de cenzor a filosofului «perfect indicat* a ramas.
de pomina.
Voitt cita urmatorul fapt caracteristic : In calitate de cuno:
scator teribil al limbii germane, ca until care frecase zece ani ban.:
cite universitatilor din Leipzig Si Berlin, filosoful functions la
cenzura telegrafica ca traducat3r al telegramelor germane. Intr-o
'mina zi toate gazetele injurau pe Germani pentru cinistnul cu care
ei in*i*i marturiseau ca tratau mizerabil pe prizonierii luati dela
cadrupla. Ce se intitnplase ? Gusti tradusese deutsche Kriegsgelan-
gencn prin jairunieril cleriUboitt la Germani, in loc de piAnnierii-
 COMUNICARI 401

de ri-1.-boiu germani la diaci ! Filosoful nu si -a pus macar intrebarea

dacd Germanii ar fi putut da o astfel de telegrama ! Gre*ala a
fost semnalatd de un coleg de cenzurd al filosofului, un cunoscAtor
veritabil al limbii germane. Pentru a se salva," mai ales ca era *i
recidivist, filosoful a simulat o sfadd cu colegul, a invocat motive
de jignire personald *i a spAlat putina dela traducerile germane.
Dealtfel *tiu precis ca traducerile germane la cenzurd erau
pentru filosof o adevaratd torturd cu *tersdturi; reveniri, congestii
*i asudatura, torturd dublata de faptul ca mai erau pi marturi.
Filosoful care a stat zece ani in Germaniea nu *tie nemte*te, adicA
nu int;elege .raporturile dintre" cuvintele germane pe de o parte,
, *i raporturile dintre cuvintele germane *iicele romine pe de alta.
A*a se explica de ce filosoful prefera traducerile franceze pentru
autorii germani, pe care biblioteca noastrd ii posedd *i in tradu-
cere franceza, ca Kant, Grasel, etc.
Pro fesorul
Gusti i-un bucher, adicd un *colar care a invdtat pederost
lectiile profesorilor farA a le intelege. Maximul de desvoltare a
memoriei verbale, care caracterizeazd pe bucher, este cam pela 18
ani, vrista care coincide cu absolvirea liceultii, *i de aceia adeseori
«bdeti buni* la liceu sint mediocri la universitate, nude se pune in
joc adevarata memorie, memoriea notionald. Cum bucherul este de
obiceiu o fapturd viguroasd, buchereala mai merge pAnd peste
doudzeci de ani. Inca inainte de treizeci de ani bucherul este obosit,
atit din cauza sfortarilor de a retinea cit mai mult din ceia ce el
ceteste cu sirguintd, cit *i din cauza amardciunii de care-i cuprins
vdzindu-se in neputinta de a stapini *tiinta in partile ei esentiale.
Bucherul Gusti a ajuns profesor tocmai la vrista fatald de
treizeci de ani. 'Cursurile lui erau la la*i, pi desigur sint *i la Bu-
cure*ti, tin spanac.
Istoriea filosofiei grece*ti o trata intr-un chip cu tom exp...
peditiv (filosoful nu *tie grece*te *i nu-i preocupat de problemele
clasicismului) ; nu *tiu dacd a facia vreodata vreun curs de eticd ;
iar sociologiea, scumpa lui specialitate, se reduce la citeva fleacuri
imbixite de bibliografie : neputind stapini lucrul in fond, filosoful
bizie prinprejur cu cataloage de librdrie.
, Filosoful tinea insd cu orice pret sa facd (*coals ,,, adica sa
fie *eful unei coterii nationale. Aceastd arzatoare dorintA *i-a con-
.
cretizat-o in volumul Studii sociologice si dice, Din lucrarile se-
6
402 GIORGE PASCU

minaraliti de Sociologic $ _MO al facullqii de litcre 0 filosofie

din rofi, Director : Dimitric Gusti Hirtie foarte buns, tipar ex-
celent (confer zestrea !), 421 de pagini in octo. Continutul : exer-
citiile a cinci studenti, membri ai societatilor Gusti (v. mai jos), pe
care filosoful ii lingusea pentru interese personale (v. mai jos) si
carora le-a virit in cap ca-s mari savanti, facindu-i sa se creada
si sa opinteasca la universitate.
In prefata de trei pagini, intinse pe patru, «directorul* ju-
stifica publicarea celor cinci minunatii «care altfel, din lipsa unei
reviste de specialitate, ar fi ramas nepublicate, adica pierdute*, se
compara pe dinsul cu Gustave Lanson 61-6i anunta opere care n-au
aparut nici papa azi (y. mai sus).
Dar cu 5 studenti, cu toata reclatna dela gazeta, filosoful nu
putea impune «sefilor. politic.i, care, in materie electorala, apre-
ciaza totdeauna strada. Patriotul a inceput deci sa lingusasza pe
slugile Universitatii, membri in societatea de binefacere `Moldova'.
In folosul acestei so2letati a tinut el faimoasa lui conferenta Socio-
logica R(14boiului (6 Dec. 1914), devenitkapoi, cu citatii si umflaturi,
brosura cu acelas titlu.
Filosoful era asa de gustat ca «canferentiar*, incit, desi se
vinduse toate biletele, in vasta Aula a Universitatii n-au asistat
tiecit vreo 20-30 de persoane, care s-au plictisit teribil. Dar asta
n-are importanta. Importanta este rasplata slugilor.
Miscarea, 17 Maiu 1915: «Duminica 17 Maiu ora 3 p m. va
avea loc adunarea generala a societatii de binefacere 'Moldova'.
La ordinea zilei sint : proclarnarea until nou membru de onoare
in persoana D lui profesor universitar D. Gusti conf. art. 7 din
statut*.
Pace ca n-am putut vedea pe filosof parcurgind strazile Ia-
§ului cu muzica militard si drapelul in frunte, la festivitati on la
ingropaciuni (conform statutelor) !
Lingusitorul
colar, student; profesor, filosoful linguseste pe oricare -1 poate
utiliza penti u interesele lui. Plecat in strainAtate pentru a se in-
toarce popic la Universitate, filosoful a avut grija din vreme sa"
lingusasca mai ales pe prof. Wundt din Leipzig si intr-un chip cu
totul particular pe prof. Franz von Liszt din Berlin. Gratie talen-
tului special, filosoful a putut capata dela fiecare din cele dotta
ilustratii germane citeo scrisorica care sa ateste ca filosoful no-
 COMUNICARI 433

stru este bun de profesor in orient, ceia ce el a tradus prin «per-

Ject indicat pentru o catedra universitara.. (Scrisorelele-s publicate
in `Memoriu').
Intors in Iasi la 1909 filosoful a continuat sa lingusasla pe
-profesorii Gavanescul, P. P. Negulescu si Radulescu-Motru, pe
care- i cultiva incd fiind is strainatate (v. mai sus), si a inceput sä
ma lingusasca pe mini, care eram bibliotezar-ajutor la Biblioteca
'Centrald.
Parca-1 vad.: Elegant, in jacheta, filosoful intra pe Lisa ca-
binetului mieu, se inclina foarte respectuos si, cu toatii deferenta _

cuvenita unui important personaj, filosoful ma intreabd : Sinteti

Dv. DI Pascu ?
Da. Cu cine am onoarea ?
Gusti, suplinitor la catedra de filosolie.
A inceput apoi conversatiea. d
Filosoful stiea, fireste ! Ca sint un «eminent), elev al prof.
:Pliilippide, ca am trecut doctoratul cu o lucrare «cu totul origi-
naltA, ca scriu la Wiata Romineasca' si allele ! kin acest timp eu
ma umflam in pene). Eu nu stiam nimic despre Gusti, darechange
,de bons procWs -- a trebuit sa-i spun CA stiu si eu ca el este
un filosof teribil, dcspre care vorbeste tot tirgul.
Dupa aceasta stralucita introduceie filosoful a ajuns undc-I
'durea : avea nevoe de carp ! As fi putut eu sa-1 refuz ? Eu «e-
minentul. pe el «teribiluV? 1-am adus tot ce mi-a cerut atunci
si mai pe arma, caci Gusti ma vedea foarte des la bibliotecd, si
tot vorbind de universitate, de carti, de Biblioteca Centrala, ne
facusem prietini, rna rog, la cataramd. Asa de mull ma pretuia
filosoful, inch ma invitase cu insistenta sa colaborez, cu articole
i re:.'ensii, la `Arhiva' de stiinti sociale, care trebuia sa apara fix
la I Ianuar 1914. (In capul filosofului filologiea este numai o ra-
ntra a sociolviei.Pdstrez invitatiea scrisa). Prietesugul era in
tofu in toamna anu:ui 1913, ceia ce coincide cu timpul cind par-
tidul liberal anuntase programul de reforma electorala si agrard
i venirea lui la putere era chiar transata in- principiu.
Prin anuntarea celor doud reforme partidul liberal incalcase
«sociologiea); si «facultatea de stiinli socialeb, proprietatea lui
Gusti. Filosoful era gata sa treaca pe ;te aceasta nelegiuire, nu-
mai sa fie facut deputat. Filosoful a inceput deci sa laude foarte
mult fata de mine pe C. Stere, iar mie sa-mi faca in fata cele
mai grozave complimente (mi-i rusine sa le reproduc), «m-as
 404 GIORGE PASCU

inscrie chiar si in clubul liberaldar, zicea el, nu pot sa fiu co --

leg cu...*, si=mi numea un nume care, in capul lui, trebuia sa
trezeascd dezgust (pe atunci eu eram membru al clubului liberal).
Eu insa niciun moment nu m-am gindit sa transmit dorintile unui
om, pe care-I vedeam mediocru si arivist.
()data cu alcatuirea definitive a listel candidatilor pentru
Constituanta, Gusti a inceput sa-si «piarda iluziile despre mine...
. Ruptura chiar a relatiilor personale s-a intimplat in Noemvre
1914, cind eu am publicat o brosura prin care sustineam cu ar-
gumente ca directorul unei biblioteci universitare romine trebue
sä fie un filolog, pe cind Gusti sustinea ca trebue sa fie nn
«membru al Seminarului de SOciologie, Etica si Politica depe linga
facultatea de Litere din lasi,--preyedinte, D. G-usti., un «membru
al Facultatii de Stiinti sociale, pep/into D. Gustin, un «membru
al Cercului filosofic cu toate revistele mondiale, prqedinte D.:
Gusti,.
Ca sa-si razbune in contra mea, pentru politica, pentru di-
rectorat si pentru allele, pe care am sä le lamuresc in special
alta data, omul «perfect indicat* s-a dedat la cele mai meschine
si mai nevrednice procedari. M-a reclamat la minister, la rectortil
Stere, la consiliul facultatii de Litere, la toti profesorii (ma Intreb
daca nu si la cei doi mitropoliti si chiar la Rege), si totdeauna
cu argumentul gobiectiv* ca el o face «pentru bibliotecd*.
In campaniea impotriva mea «forta de mina intai* a amutat
si pe _cei cinci studenti ai Aparului sau, in special studentul-
gazetar Ghiulea care ma implingea prin °Opinia', si studentul-
gazetar Andreiu care ma insulta prin `Evenimentur.
Cu toate acestea eu ramineam neclintit la Bibliotecd. A dat
Dumnezeu si a venit razboittl. Cenzorul Gusti a inceput deci sa
ma lucreze la cenzura in fata lacustelor bucurestene si in comi-
siunea bibliotecii, care se intrunea foarte des, Eluded' domnii pro-
fesori n-aveau ce face.
Situatiea bibliotecii in acest timp era urmatoarea : unicul ser-
. vitor, unicul airier si functionarii masculini aproape toti inobilizati ;
din cauza lipsei de personal, si iarna inca si din cauza lipsei de
combustibil, biblioteca inchisi. In astfel de imprejurari la biblio-
teca, evident, nu se putea lucra. Cu toate acestea in Fevruar
1917, pe un frig de 2-3 grade sub zero, eu am inceput o ope-
ratie radicala : revizuirea intregii biblioteci, colectionarea 'revistelor
raspindite pan atunci prin toate dulapurile si formarea bibliotecii
 COMUNICAR1 405

uzuate,. enciclopedii, dictionare, etc., rdspindite deasemenea prin

toate dulaPurile. Aceasta manta uriasA, care a tinut pan in lunie,
nu insemna insd nimic pentru cemisitmea bibliotecii, dusa de nas
de Gusti, care nu inceta sd Ind ponegreascd si sa ma pue rau cu
toti meinbrii comisiei. Mizerille extraordinare pe care mi le-a fAcut
Gusti au culminat intr-un asa zis raport, de fapt un denunt ca-
lomnioS, pe care 1-a adresat ministerului la 2 Noemvre 1917. Dacd
A. Philippide nu s-ar fi caciulit de ministrasul instructiei de atunj.,.
as fi fost dat afard (Ceriertare veneratului mieu profesor ca I-am
expus la o umilinta asa de grozavd), si in imprejurdrile de-atunci as
fi ratnas muritor de foame.
Asociatiea Secia16.
In timpul - cenzorul Gusti a profitat .de ocazie sd-si
implineasca visul lui secular: Asociatiea pentru studiul si reforma
sociala,- Treedinte Gush:, substratul FacultAtii de Stiinti Sociale,
keqedinte Gusti, Academiei de Stiinti sociale, yreeclinte Gusti,
histitutalui Social, iwececlinte Gusti, Laboratorului de sociologie
experimental.% presedilite .Gusti, Arhivei pentru studiul si reforma
sociald, director Gusti.
In Mart 1918 toate gazetele din Iasi publican. urmatoarea
Telatare. a 1ui Gusti (citez dupa Timpul din 21 Mart 1918) :" tDu-
minied 18' cor. a luat fiinta in localitate Asoctqia pentru studiul
si: refornia .socialit, al cArei scop este sa studieze toate (sic!) pro-
bletriele 5:impuse de necesitatea .refacerii intregii viefi sociale a
Rominiei. Din aceasta asociatie Mc parte toate (sic) grupurile de
specialisti: Prevdinte al asociatiei ,a lost ales Dl D. Gusti, pro-
Jesor la Universitatea -din Iasi.
In 'Independenta Economics', Iasi 8 Maiu 1918, prepdintele
ifsocia0ei pentru stitdiul si reforma sociala Gtisti dadea in per-
soand, «citeva lamurirb despre numita Asociatie: se vor studia
.torte probleinele economice, politice, juridice, comerciale, industriale
etc. din tail si din strainatate, de cdtra torsi specialistii in materie,
toate_Sectiunile, se va infra in relatii Cu toate. institutele simi-
lare din Strdindtate, se vor pupa tqi, taranii cu MO, boerii, to(i-
lucrdtorii cu toci patronii, tots golanii cti togs bogatii, tots masculii
iii tortte' damele, prqedinte Ousti, se va: scoate un organ, di-
;rector Gusti.
Acadeniicianul
Hind om bogat, lui uusti i-a fost-usor ca in timpul refu-
406 GIORGE PASCU

giului s1 intretie 5i o damn academicd, pe Vasile Pirvan, iar. itt

Octomvre 1918, cind Academiea era in bejenie la la5i, si pe Ion.
Bogdan.
in schimbul easel 5i mesei oferite cu atita generozitate de-
omul (perfect indicat», tiitoarele 5i-au aratat recuno5tinta alegin-
du-I membru corespondent al Academiei in se tiunea istoricii, din
care fAceau parte cele cloud dame, 5i uncle tocmai se intimplase-
sa fie loc vacant, chiar la 10 23 Octomvre 1918. Raportorut Pir-
van, dupdce in5ira bro5urelele si recenzioarele lui Gusti din citeva
reviste germane, conchidea wGusti e in oriceptiea sa despre hne'
un realist critic. In activitatea sa 5tiintifica el 5i-a luat ca motto
`Ittcrarea cu care ne prezentam in public trebue sä fie asernenea
pieaturii de esen(a de rote, care e scoasti din doutizeci de rail de
tram/afire [tine-11] ; in viata socials el vet% ca singly tel vred-
nic al nazuintilor omene5ti Dersonalitatea so2iald, ceia ce e na0a-
yea [aiuzie la Scientiae et Patriae], iar ca va oarea (sic !) su-
prenid, cea ciilturald,--,--personalitatea sociald creatoare de valori
notid spirituale [brr 1] (Anal. Acad. Rom. seriea 11, vol. 39, an._
1916-1919, Buctire5ti 1921, pg. 127).
La cloud zile dupd aceia, la 12'25 Octomvre Gusti 5i-a si
Mein aparitiea in Academie pentru ca toatd lumea sa-i vada mutra :
«DI pre5edinte P. Poni salutd in numele Academiei pe DI Dimi-
tiie Gus6; ales cu unanimitate de voturi membru corespondent at
ei, care s-a distins prin studii de filozofie 5i sociologie. Crede [?1.1
ca numai lucrdrile D-sale valoroase an fost acelea c tre au deter--
Minat votul tuturor membrilor Academiei. II salutd si-i ureaza sä
lucreze cu aceia vigoare ca5i pan acum. DI. Gusti multdme5te
pentru increderea ce i-a ardtat Academiea prin votul ei. Zice ca -si.
va pune toata rivna pentru a fi la inaltimea acestei increderi*-
(Anal. Acad. Rom. ser. II, vol. 39, pg. 137).
Dupd alte cloud zile, la 14 Octomvre 1918 (Duminied!) N. lorga
seriea urmatoarele in Neamul Rominesc : «Nu s-ar putea spune,in
deajuns ce so/ida ii adiaacii c cultura de filosof i de socialog a.
D-lug Gusti. Profesorul dela Universitatea din la5i a fost in Ger-
maniea. nu numai un student, dar un invatat pretuit 5i cdutat
[pentru recenzii I] ; atitea d'n studiile sale servesc ca bass (sic I).
de cercetari viitoare intr-un mediu 5tiintific superior. Deli atit de
melt legat de o !tne culturala strainl, el n-a avut in cursul rd-
gbaildni altd atitudine decit aceia pe eare i-a impuneaa interenti"
0 onoarea poporulut salt. Alegerile de Marti [a lui Gusti 51 alte-
 COMUNICARI 407

altor citiva] n-au numai un sens stiintific, ci si until moral i na-

tional,cum trebue sd fie".
In una din sedintile Academiei din Octomvre 1918 A. Phi-
lippide propusese ca membru activ pe C. Stere. In urma zbierd-
telor lui N. lorga, propunerea Iui A. Philippide a fost respinsa
pe motivul tocmai a in cursul razboiului C. Stere a avut «altd
atitudine decit aceia pe care i-o impuneau interesul si onoarea
poporului sdu*, asa cum le intelegea N. lorga imbrAzat. cu hai-
nele arhimandritulul Scriban.
I-adevdrat ca Gusti nu scosese nicio gazeta si nu tinuse
niciun discurs dela- tribuna parlamentard, in care politica Iui N..
lorga sä fie analizatd cu acea patrundere .si ace! curaj care vor
fi tot2eauna titlul de gloLie at lui C. Stere ; i-adevarat iaras ca
Gusti , cu stirea lui N. lorga, semnase, in timpul refugiului, to
legrama de fe!icitare pe care profesorii universitari o expediase
lui Wilson.
lorga nu stiea ins (ori se facea ca nu stie ? !) a in timpul
neutralitdtli Gusti fusese cel mai bun prietin al consulilor german.
si austriac din Iasi, ca prin mijlocirea consulului german .din Iasi
obtinuse o audientd la von dem Busche, ministrul Gcrmaniei la.
Bucuresti, si iscalise chiar tin document pentru politica care nil
pierdea din vedere Basarabiea, document in pastrarea lui C. Meissner.
Dealtfel pe N. lorga Gusti-1 cultiva de mutt cu vizite si cu
dedicatii umflate. In R.evista !storied din April 1915 (vol I, pg. 83)
lorga decreta ca Sociologiea Razboiului a filosofului-esentd de roze
iun .«studiu concentrat si bogat in aparat atiintific., iar in Nea-
mul Rominesc se intrecea sa dee stiri cit. mai calde despre Aso-
ciatiea pentru studiul si reforma soziald, presedinte Gusti (cf. de
pildd Neamul Romines2 din 21 si 28 Mart 1918).
Arhiva Social&
La 1 April 1919 a apdrut in sfirsit Arhiva pentru stiinta si
reforma socials; director D. Gusti, apare trimestrial.
In cele 325 de pagini in quarto Gusti ocupa abia 27 de pa-
_gini, paginate deosebit cu cifre latine ! (Cele 2 pagini dela urma
reproduc articolul din Independenta Economica).
Arhiva si reforma caleaLValea ; yersoancy; care proclamase
_prefer/into pe Gusti, asta era insa de cea mai mare importantd,
-de ace'a fiecare autor era prevazut cu titlurile sale marl : «profesor
la Universitatea din Iasi; «profesor la Universitatea din Bucuresti,
408 GIORGE PASCU

membru al Academiei Romine., «procuror Ia Ina ha Curte de Casatie

si Justitie., «profesor la Universitatea din Cernaut, membru al Aca-
demiei Romine', «profesor la Academiea de Inalte Studii Comer-
ciale si Industriale*, fost sef al Serviciului de Actuariat si Sta-
tistics la Casa Centrals a Meseriilor, Creditului si Asigurdrilor mun-
citoresti., «conferentiar la Universitatea din Bucuresti., «doctor in
stiintile economice si financiare., «arhitect..
Asa presedinte peste profesori universitari, membri la Aca-
demie si Ia Casatie, etc. zic si eu !
Nici rioapucase bine volumul sa iasa pe plata si Pirvan hop
cu dinsul la Academie. In _sedinta dela 29 Mart = 1 April 1919
«DI Pirvan zice : Domnilor Colegi, in numele colegului (recte semi-
colegului, a nu era inca decit corespondent) nostru D-1 Gusti, am
onoarea a oferi Academiei primul nutria'. din Arhiva pentru stiinta
si reforma sociala si tot °data, in semn de omagiu din partea D-sale,
va ofer si Domniilor Voastre in parte cite-un exemplar» (Anal.
Acad. Rom. seriea 11, vol. 39, pg. 191).
DacA exemplarele din Arhiva ar fi fost daruite academicie-
nilor pe cafe normala, academicienii n-ar fi luat cunostinta de a-
paritiea revistei si nici donatorul n-ar fi fost facut nemuritor in
Anale, iar daruirea Academiei cu un exemplar este o simpla farsa,
fiindca, conform legii, Academiea primeste de drept cite 2 exem-
plare din tot ce se publics.
Arhiva a provocat o explozie de admiratie Steagul, Bucu
resti 14 April 1919: «A aparut Arhiva pentru stiinta si reforma
socials supt directiea D-Iui Dimitrie Gusti, profesor de sociologie
Ia Universitatea din Iasi. AceastA publicatie e un fenomen in lu-
mea noastra stiintifica.... (si tot asa si numartil deta 16 April,
cind fagadueste ca e vom reveni.).
Dacia, Bucuresti Fevruar 1920 (No. 63) : «cea dintai publi-
catie de sinter eulturaleb,.
. Insemnari Literare, Iasi 21 April =4 Maiu 1919 : «nici spa-
tiul nici natura revistei noastre nu ne ingadue sa rezumam on sa
4liscutam articolele cuprinse in acest volum de 300 de pagini for-
mat mare ; ne multamim sa..., iar faptul ca directiea revistei o are.
DI Gusti, distinsul profesdr de sociologie... este o garaqie ca...».
Patria, Cluj 16 Noemvre 1919: «publicatie care nu se poate
asamana decit cu pUblicatiile germane si franceze de sociologie
simt critic... D -I Gusti directorul acestei vaste (cf. Pirvan, mai jos)
publicatiifortificat...indispensabild..
 COMUNICARI 406

Efectul atitor reclame (cf. zestrea) n-a intirziat a se pro-

duce. In sedinta Academiei dela 4 lunie 1919 «DI Pirvan ceteste
tirmatoarea expunere asupra activitatii Dlui D. Gusti : E mai putin
de un an de cind am avut onoarea de a va expune activitatea.
Dlui Dimitrie Guati, in vederea alegerii sale ca membru cores-
pondent. Desi e asa de scurt time de atunci, am plAcerea astAzi
de a-mi putea continua primul mieu raport cu stiri noun asupra
activitdtii colegului nostru, pe care Sectiea istorica vi-1 prezinta
acum spre a fi ales ca membru activ.
D-I Gusti e azi prerdintele unei vatic asociatii stiintifice, in-
temeiate acum un an din indemnul si supt conducerea sa, cu co-
laborarea unui mare numar de specialisti in toate domeniile vietii
social- econornice, social-politice si social-culturale (agrar, industrial,
comercial, financiar, juridic, higienic si politico-social, politico-
administrativ, statistic-demografic si social-cultural), si am avut
ocaziea inca de acum cloud luni Si \TA prezint prim] volum al
publicatiei stiintifice a acestei Asociatiuni, Arhiva pentru stiinta si
reforma sociald, condusi de DI Gusti. Primirea ce s-a fdcut acestei
publicatii atit de intelectuali cit si de presd, a fost exceptional
de bund. Studiul cu care DI Gusti deschidea acest prim volum al
organului stiintific scos de Asociatiunea pentru studiul si reforma
sociald cu WWI !Realitate, 'Stiinta si Reform sociala Citeva
indicatii asupra metodei', nu ofera, cum pretinde modest [? !] au-
torul, .numal o indiagie de metodd, ci e to adevArat manifest
reformist, pe baza intregii experienti a stiintilor social.! contem -
porane, cuprinzind in linii bine definite Si insas concepOca perso-
nala desyre hone yi via a colegulai nostru. Valoarea si noutatea
acestui studiu a fost dealtfel recunoscute fArd rezerva atit in
Academiea noastra, cit si in public, asa CA nu cred necesar [de-
sigur I] a mai cita aici apriat (sic) pdierile emise asupra lui.
. In acelas timp DJ Gusti, care de -multd vreme se ocupA cu
chestiunea reformei invdtdmintului nostru, a Meta o pretioasa ex-
punere teoretica, cu indicatii de reformd, asupra rolului universi-
tatilor in general, si la not in special, intr-un discus inaugural,
tinut cu prilejul redeschiderii ctirsurilor Universitatii din Iasi, dupd
incheerea rdzboiului general. Acest studiu e suet presa.
Sectiunea noastra, cind a ales ca membru corespondent pe
DI Gusti, a fost unanim de pArere, dupAce a considerat activitatea
D-sale de pAnd. atunci, CA D-sa putea fi avut in vedere incA din
anti trecut, chiar direct, pentru tin .loc de mernbru act iv, si.s-a
410 GORGE "PASCU

expritnat atunci in Sectie parerea, simpatic primita de not toti,

ca la primal loz vacant dung alegerea colegului nostru Dl Lape-
data, care era atunci propus ca activ, sa fie avut in vedere Dt
Gusti. Greaua pierdere suferita de Sectiunea noastra prin plecarea
asa de neasteptata dintre not a malt regretatului nostru Giurescu,
ne indeamna a propune in persoana lui Dimitrie Gusti un tirmas,
care sa peaty' fi vrednic prin intreaga sa activitate -prezentA si
viitoare de memoriea scumpa a neuitatului nostru cofeg.
Se procede la vot, al carui rezultat este urmatorul : votanti
19 ; voturi pentru 15, contra 4. Dl Presedinte, anuntind rezultatul
votului, spune ca propunerea a intrunit mai mult de cloud treimi
si declara pe 131 D. Gusti membru activ in sectiunea istorica*
(Anal. Acad. Rom. seriea H, vol. 39, pg. 330-331). Adaugam
not D1 Gusti, care pana atunci statuse dupa perdea, isi face a-
paritiea. DI presedinte Poni ii saltita in numele Academiei. DL
Gusti multameste pentru marea onoare ce i s-a facut si promite-
marea cu sarea.
Discursul inaugural
Obsery ca Ascursul inaugural supt pre n-a aparut nicl-
pana azi.
Cursurile Universitatii din Iasi, intrerupte din' cauza razbo-
itilui, n-au lost reluate decit la 15 Fevruar 1919. Inca cu citeva
Juni mai inainte Gusti opintea la discursul inaugural.
Opinia, Iasi 14 Aug. 1918: «Solemnitatea deszhiderii Uni-
versitatii a lost, de fi,al.tiv fixata pentru ziva de 30 Septemvre. Dupl.
cuvintarea Dlui Dr. Leon, rectorut Universitatii, va urma o con
ferenta a DIM prof. Gusti. Cursurile vor Incepe regulat la 1 Oc
tomvre,.Exact in aceiasi termini a aparut informatiea si in Lu-
mina, Bucuresti 30 Aug. 1918.
Epoca, 21 Oct. 1918: «Cursurile Universitatii din Iasi se vor
deschide pe ziva de 1 Noemvre. Discursul de deschidere va fi
tinut de Dl prof. Gusti.,
Lumea, Iasi 9 Fevruar 1919: «E perfect hotarita redeschi-.
derea Universitatii in ziva de 14 Fevruar ora' 10 dimineata. Nu
se va face,Jiiciun serviciu religios. Dl. D: Gusti va tine obipuita
(sic) conferenta de deschidere, vorbind despre `Rolul universita-
tilor in miscarea nationala',.
Discursul inaugural a fost rostit in adevar de Gusti, primal
liscurs, dar, desi anuntat ca slept Iran, n-a aparut nici pang azi,'
 COMUNICARI 4111

Institutul Social
La 21 Dechemvre 1919 As3ciatiea pentra studiul si reformat
sociala presedinte 'Gush a iufiintat Institutul Social pqedintt..-
Gusti. Inca la 3. Dechemvre, intr-un lung articol, ziarul Adevarut.
anunta .:«Injghebarea Institutului Social comitetul de patronaj al.
Institutului toti intelectualii dinRominiea 'mare iau parted. Citant
comitetul de patronaj al institului. :

-AI. Vaida-Voevod, prim ministra ; Iuliu Manitt, prqedintele-

consilialui 'dirigent ; I. Nistor, ministral Brtco2 inei ; N. Iorga, prof.
univ., membru Acad. etc-. priledintele eanterei ; P. Nor, pre§edin-
tele senatalui ; V. Stroescu, mare donator basarabean, senator ;
S. Mehedinti, prof. univ., membru Acad. ; Al. Bratescu-Voinesti,
literat, directorul eamerei ; Aurel Vlad, ministru ; V. Goldis, a-
spirant la ministu; I. Flondor, sef politic baeovinean. ; Teodor Mi--
hail, aspirant la ministra ; Pimen mitropotitul Molclorei ; de Repta.
mitropolitu/ Bucorinei ; I. Inculet, ministrul Dasarabiei ; Stefan
Ciobanu, director in ministerul dela ehisinda ; T. Stefanescu, ?
0. Chiriacescu ; G. Corbescu, tfruntasx politic liberal ; D-na Ca-
liopi (sic) Botez, sotiea procurorului data Casa0e ; T. Dragu, Em,
Pantazi, Dr. Creanga ; Aristide Blank, bancher ; Basarab Brin-
coveanu, prier(? ; Em. Krupenski ; N. Titulescu, ministeriabil ta-
kist ; P. P. Negulescu, ministeriabil averescan ; C.' C. Argetoianu
ministeriabil averescan ; Paul de Gore ; Madgearu, ministeriabit.
taranist ; G. Colescu, C. Olanescu, D-na Al. Cantacuzino,- D -na
Baiulescu, oratoare feminista, D-na Sabina Cantacuzino, sord de-a
Bratenilor ; Aurel Lazar ; ,Dr. I. Cantacuzino, ciocoia en ntorgd ;-
Rontescu, ministeriabil ; Anton. Mocioni, 9ni,nisteriabil ; I. G. Bi-
bicescu, garernaloral iiitncii Mlionalc ; C. Balcoianu; inginer,
G. Bals, pepdintele Crucii 11(qe; G. Mrazek, directorul Instita-
talui geologic ; C, Busila ; Corneliu Botez, procuor .la Casa -
(it: ; G. Cipaianu, N. Zanne ; Dr. Gheorghian,-primaral Capitalei
V. Pirvan, (lanai academied ; ,P. Poni, prepdintele dcadentiei Ro-
mine ; Em. Ungureanu C. Manolescu-Rimniceanu ; 'Miron Cristea,
mitropolit primal ; episcopal- Bacauanu, episcopal Radu, vicarut
Ciorogariu ;, I. Simionescu, prof. univ., membru Acad., ,viifor de-
la:!at liberal ; Garofild, -ministeriabil marghilomanisto-averescan ;-
episcopal Nifon ;. Andrei Birsanu ; D-na Mariea N. Filipescu, sotie-
de ministeriabit (?) tachist; V. Vilcovici prof. univ., fost Si viitor
secretor general ; Djuvara ; BrAtianu ; D-na Olga Sturdza,.
12' G1ORGE PASCU

peed inta I. 0. Y. ; M. Sdulescu, fost ministru niarghilomanist ;

T. Saulescu,--)92erdinte Gusti.
Articole lungi in aceias chestie an publicat ziarele Dacia din
24 Dec.- 1919, Adevarul din 22 April 1920, etc. .

Iri sedinta Camerii dela. 24 lunie 1920 Institutul Social A tost

-recunoscut de persoana morale& in urma propunerii ministrului ta-
chisto-averescan Titulescu.
Gelos de succesul lui Gusti, partidul liberal, care .a desca-
Jecat si intdrat Rominiea, a pus la tale un Institut Economic,
fdra voia lui Gusti si mai ales a lui lorga.
In Neamul Rominesc din 28,Fevruar 1921 N. lorga -scriea
«Cind un invatat ca 1)-1 D. Gusti, care s-a tinut totdeauna in a.-
fard de partide si a dovedit cu orice prilej obiceul omului de
stiinta adevdrat de a judeca toate chestiunile dincolo de preocu-
patiile momentului Si de interesele clicelor, vine si infdtiseazd so-
cietatii rominesti preocupata. -de marl .si grele probleme, solutii
-folositoare legiferarii viitoare, [uf, ma -nnec !), toatd lumea trebtie
sd-1 aplaude, sa-I incurajeze si. sa-I .sustie, fiindcd lucreazd in fo--
losul tuturora.
lorga previne apoi publicul ca Institutul Economic liberal ar
Mc! «o concurenta prea putin /oaialdA Institutului Gusti.
Nu- stiff ce sa admiri mai mutt : Laudele pe nerdsutate pe
care pseudo-omnistientul lorga le aduce constipatului Gusti, ji-
cnelismele gustiene .pe care le presupune bliotacareaLa lui lorga,
-ori pretentiea ca Institutul Gusti=lorga, este o. mosie pe care
nimenea nu poate sd vineze fara permis dela proprietari.
. Amenintat de «concurenta neloalala* Gusti a cautat sd-si
«consolidezex Institutul prin mijloace irnediat eficace agafiq, cu
.

discurs presedinte Gusti (cf. Dimitieata, 3 April 1921), si inau ,:

gurar ea si i,i de studii a Institutului, cu discurs presedinte Gusti
-(cf. Dimineata, 8 Dec. 1921).
Fata de aceastk atitudine dirzd a lui Gusti, se pare ca par-
tidul liberal s-a retras in...loialitate.
Odatd Mare pe situatie presedintele Gusti a aranjat apoi'
Re forma Constitqiei in 22 de prelegeri publiCe, 18 Dec. 1921
8 Maiu 1922 in amfiteatrul Fondatiunii ,Carol) (cf. Unive:rsul diri
22 Dec. 1921). «Obiectivitatea* sociologului-eenta de 20.000 de'
-trandafiri se poate judeca depe aceia ca tocmai teoreticianul de
rdrept public atitorizat dela. noi, C. Stere, nu figureazd printre eon-
lerentiari.
 COMUNICARI 413

ImpotentuI
Cu. toaata groaznica reclaind de «Sada. si adincd culturd de.
filosof si deSociolog., impotenta inteleztuald a fenonianului este
fanta
La .1909 a anuntat ca in curs c1C puNicare o. monografie a-
supra vietii sf operei lui Tarde si o lucrare asupra dreptului pu-
blic etc. etc. etc. rotninesc. in legaturA cu etc. etc. etc. romineascd
,

«pentru care autorul s-a obligat prin contract, intarit de tribunalut

din Hanovra in 12 Julie 1907, cu editorul Dr. Max Janeke, mem-
bru al Parlamentului din Prusiea, in a cdruia editura apare o bi-
blioteca a dreptului public al popoarelor culte.,si n-a aparat nimic.
La 1915 a anuntat ca in curs de apariti Introducere in so-
ciologiea generals, 7-- si ,n-a apdrut nimic,.
La 1915 a anuntat ca va aptirea in curind, iar la 1919 chiar
ca supt presd (discurs inaugural) Politics culturald, nationald, Uni-
versitate, Seminar,Facultate de Stiinti'Sociale,si n-a apdrut
Tot asa de activa.'-i si colaborarea ceruta de reviste si ziare
lienqterca Rontin4, revista lunar& Iasi, No. 1, 15 Mart 1918,
pg. 70 : In ziva de .28 lanuar a. c. s-au intrunit in sala-Facultatii
de 'Medicind prior i colaboratori ai revistei noastre. Au luat parte-
la intrunire, urmatoarele persoane : (in ordine alfabeticd)... Gusti. D.,
profesor la Facultatea d3 Litere si Filosofie din Iasi. In cei trei
ani/ cit a trait revista Gusti n-a scris. mimic.
Luccafarul, revista ardeleneascd, timp de mai bine de un an
cit a apdrut in nova serie, a tot anuntat ca «colaborator. pe D.
Gusti.-7- N-a scris. nintic.-
Dacia, ziar Bucuresti, _an. 1 No. 1, 23 Nov. 1918, citeazd
printre «colaboratori si aderenti. pe Gusti D, profesor universitar
N-a scris 1121714C;
In cei trei ani din Arhiva pentru studiul si reforma socials
Gusti 4-are decit 3 articole, vol. I pg. 5-27, 547-577, If 295-353,
si o notd, I 618-624, adica 115 pagini din totalul de 1900. Obser-
vdm in special ca in vol. II No. 4, vol. III No. si 2-3 «forta de
1

mina intai. n-are niciun rind, iar in toate volumele oblectiyul

indrumdtor n-are ni.cio reCenZiC.,
0 recenzie-i 2(12 rezumat critic al unei cdrti. Gusti nu scrie
recenzii, fiindca nu poate sd rezume o carte, adica sd arate esen-
tialul in citeva cuvinte, si nu poate s-o critice, adica sd-si dee pa-
rerea. Savantul cu (je ne propose rien, je n'impose rien, j'expose'
este gperfect indicat. pentru un etern hermafroditism intelectual
 -414 GEORGE PASal

4aate parerile si mai ales Coate persoanele, pentru a le utiliza

in atnetitorul lui arivism.
Cele trei articole (altele decit acele anuntate de-atita vretne
ca puse supt presa) sint de-acelas calibru casi Sociologiea Razboitt-
lui : citatii din cartile altora, cAci filosoful cu pregatire exceptionalA
este incapabil sA s:rie, fie si lucruri cunoscute, intr-un chip c/a,-
:§iinteresaiit, i nicio IogodnA, niciun contract si niciun print din
fume nu va putea face ca Gusti sA scrie astfel debit greoiu si in-
cilcit, fiindca nimenea nu va putea sal dee claritatea de care a
fost lipsit in ziva in care natura 1 -a slobozit pe usa vietii.

Casa oulturii poporului

Presedintele atitor vaste asociatii, institute, academii, tacul-
tAti si laboratoare era «perfect indicat* de a deveni presedintele
.
institutului de editura numit Casa Culturii Poporului de supt pre-
sedentiea de onoare a Printului Carol.
Cum aceasta afacere vine in concurentA cu intreprinderile
sitnilare liberale, se pare a partidul liberal face oarecare greutati
in umbra. lndignati, intr-un lung articol tirAnistii dela Aurora pro-
testeazA in No. dela 19 Fevruar 1922 salutind astfel pe presedin-
tele activ Gusti : «DI. prof. Dim. Gusti, care a dovedit prin ilge-
legeitoarea conduccre a laditutulai Social CA stA in afara det lup-
tele politi:e si CA adtic;t vederi largi intr-o epocA de acut si nefast
lovinism cultural, a fost ales conducator al foil intreprinderi».
In aceasta calitate Gusti a inceput sa faca turnee prin taro
.cu gazetarii dupa dinsul. Dimineata, 16 April 1922: «0 ancheta
cultural la Cernaut si Iasi. Ce ne spline DI prof. Gusti. Iasi, 13.
A trecut Zrrira Iasi DI Gusti, distinsul profesor tiniversitar,
venind din Cernaut. Dl Gusti a fost delegat intr-o ancheta
culturala din partea societAtii Cultura Poporului, al carei prese-
dinte de cnoare este jrincipee Carol. Am putut vedea o
pe Dl Gusti si sal rog &A-nil dee oarecare lAmuriri cu pri-
vire la miscarea culturalA din Cernaut.- Dl. Gusti se aratA in-
cintat de activitatea eulturala din Cernaut in anume directiuni. So-
coteste foarte cinstita si romineasca 2a4carca stutleqintii si e de
Were ca asperitAtile intre studentii de diferite confesiuni va dis-
parea cu timpul. Cu aceleasi elogii DI Gusti vorbeste despre mi-
v;area cultualei a populatiiei israclite... Dl Gusti a constatat dea-
s_emenea o importanta nricare calturalii _Tropic a minoritapii uerai-
 COMUNICARI 415

-niene. Rezultatul acestor constatari DI-Gusti 11 va inregistra intr-un

.4-aport documental*.
Intro clipa printul fro! Gusti a cucerit pe tofi profesorii si
iota studentii, toate confesiunile si. toate minoritatile din Bucovina.
Toci, si toate asteapta acuma raportul documental, care va aparea
la pa§tele calului.
In aceia§ elipt Gusti a aranjat si Ateneul lorgalist din Tata-
rasi. Opinia, 5 Maiu 1922: «Adunarea generala a Ateneului Tata-
Tasi a avut loc Duminica 30 P pril a. c. oara 10 a. in. S-a hotarit
,,a se inainta adrese de multamire pentru sprijinul acordat institu-
tiei... D-lui prof. D. Gusti., care sta la Bucuresti si n-a tinut la
.Ateneu ,niciun e discurs inaugural...

Salvatorul situatiilor
Acest strasnic impotent are insa un talent extraordinar de
?rivist.
Cind cunosti intaia5 data pe Gusti, ramii incintat: elegant,
.amabil, curtenitor, insinuant, filosot, ochelari, Germaniea, ma
Tog «feciortil ministrului. savant, bine crescut si fermecator.
Oamenii ale caror interese nu se cioznesc cumva cu ale lui
Gusti on poate chiar coincid, ramin cu aceasta impresie stralucita
-5i-s ,gata oricind sa se bata pentru Gusti. Pe de alta parte omul
acestu are o rabdare infinita de a pregati terenul a5a fel incit la-
un moment dat el sa apara ca salvatorul situatiei.
In Julie 1917, cind guvernul dela Ia5i, ingrozit de ofensiva
germana dela iMarasesti, i5i facea zapacit catrafusele pentru a
:pleca in porturile Rusiei, Gusti a invirtit-o ca sa ramie «pazitorul.
,Bibliotecii Universitatii, deli Biblioteca avea «pazitor. legal, ---
,directorul.
Lumea, 15 Mart 1919: «Consiliul Facultatii de Litere va fi
convocat Luni dupa amiaza pentru a prozeda la alegerea unui
.doinn profesor ca decan in loon] Dui Ilie Barbulescu demisionat.
Alegerea va fi 0 sin, pia formalitate, infra cit domnii profesori ai
lnentionatei Facultati au desemnat din time ca viitor decal pe DI
prof. Dimitr'e Gusti.. Si in adevar, intrebat de mine, until din
profeSorii Facultatii mi-a spus : Gusti-i indicat sa fie decan in
aceste momente, fiindca el nu-i nici «germanofil. nici «francofil. !
Lumea, 25 Mart. 1919: «iti iiima suspeilda,T. Dlui Virgil
Anion din profesorat, catedra sa de sociologie si istoriea arepiti!tti
Tarninind fara suplinitor, consiliul Facultatii juridice a recomandat
416 GIORGE PASCU

in unanimitate 'Cu (sic) aceasta suplinire' pe DI prof. D. Gust',

leri ministerul a confirmat aceasta recomandare».
Lumea, 26 Ian. 1920: «Dupacum am anuntat, la 1 Fevruar
are loc solemnitatea inaugurarii Universitatii din Cluj. Din partea
Universitatii locale a fost delegat ca reprezentant DI prof. D.
Gusti, decanul Facultatii de Litere».
Evenimentul, 16 Oct. 1918: «Consiliul Facultatii de Litere a
recomandat in consiliul general al instructiunii pe D1 D. Gusti».
Steagul, 9 Mart 1919: «Au fost numiti membri in consiliul
general al instructiunii din parted invatamintului superior, pe ter-
min de 5 ani :... D. Gusti, dela 'Facultatea de Litere din Iasi».
Adevarul, 2 Dec. 1919: .DI D. Gusti, profesor la Univer-
sitatea din Iasi, a fost numit dela curent membru asesor in
1

comisiunea de judecata a membrilor corpului didactic secundar».

Opinia, 5 Sept. 1920: «DI Dimitrie Gusti, profesor la Uni-
versitatea din Iasi, a fost numit delegat al ministerului muncii la
conferenta internationals a muncii dela Geneva. Profesorul iesan
a mai primit si delegatiea onorifica de a studia la Berlin chesti-
unile sociale din Germaniea».(Gazetarul a uitat sa ne informeze
si despre inevitabilul .«raport»). _

Adevarul, 10 Dechemvre 1920: .Marti 7 Dechemvre dele-

gatiea studentimii compusa din Dl profesor D. Gusti, membru at
Academiei romine, si studentii Romanescu, Cialic, Valescuii Na-
ghel, a depus in minile Dlui Argetoianu, ministru de interne, ur-
matortil memoriu iscalit de 300 de studenti : Numaril restrins al
camerelor si pretul for exagerat silesc pe studenti sa paraseasca
studiile pentru a se intoarce in provincie sau, pentru a putea ra-c
ininea in capitala, sa caute ocupatiuni- ce-i stinjinesc in confirm-
area studiilor lor. Pentru remediarea acestor nevoi propturem mo-
dificarea intr-un setts mai larg a regulamentului inchirierilor fortate,
astfel ca studentii sA poata avea prioritatea in rechizitionarea ca-
merelor ce cad in prevederea acestui regulament. In acest scop
ne oferim serviciile autoritatilor ce-1 vor aplica. Intru cit in capi-
tala exists un numar foarte mare de femei de nationalitate strdifliz,
care pe, lingd prejuditiile ce le aduc moralei publice si sigurantit
statului, fac sa se mareascA in mod indirect scumpetea excesiva
a traiului, fiind si in acelas timp o cauza a lipsei de locuinti, pe
care be aeapaieazd si be transforms in cuiburi de desfriu, cerem
-tiTs-c-ongestionarea Bucurestiului prin evacuar6a in cit mai larga
mlisurd a acestor femei de moravuri usoare. Pentru a nu fi o
 COMUNICARI 417

nenorocire pentru provincie, credem ca ar fi necesara o eximizare

in Odle respective si prohAirca pe viitor a acestui import pAgu-
bitor societatii noastre.. Expulzarea si prohibirea femeilor de
nationalitate straina in cit mai larga masu rd i-a sugerat lui Gusti
ideia de a reorganiza cocotele, asa incit esenta de 20.000 de trail-
dafiri O. fie scutit de cheltueli ainoroase.
Adevdrul, 23 Fevruar 1921 : «DuminicA a avut loc la Uni-
versitate marele meeting at studentimii universitare din Capitaldi
convocat de societatea studentilor macedo-romini, spre a protesta
impotriva inchiderii scolilor rominesti din Macedoniea sirbeascA de
catra guvernul sirb. Meetingul, la care au luat parte numerosi stu-
denti, a fost prez,idat de D-1 Gusti, dela Facultatea de Litere».
Adevdrul, 7 Maiu 1922 «Ultirnii ani ai lui Eugen Ehrlich,
lost profesor la Universitatea din Cernaut, au fost amariti intrigi
locale care au stint sa invoace tin pretins anti-rominism a lui, 1-au
impedecat de a-si relua catedra pe care a ilustrat-o supt Austriaci.
Interventiea hotarita a unor oameni ca profesorii N. lorga si D.
Gusti, a putut obtine c el mutt ca Ehrlich sd fie reconfirmat (sic !),
in mod oficial la catedra sa),.
Anal. Acad. Rom. seriea II, vol. 41 (1920-1921) Partea Ad-
ministrativa si DezIlaterile, Bucuresti 1922, pg. 415: «Comisiunea
pentru studiul propunerii de reorganizare a Academiei : x, y, Gusti,e.
Reorganizatorul damelor publice si academice va reorganiza in cu
rind si inelul lui Saturn.
Aurora, 11 Maiu 1922 : «D-1 profesor D. Gusti a fost nurnit
presedinte al comisiunii de examinare a candidatilor inscrisi la con-
cursul pentru ocuparea unui post de functionar la biuroul inter--
national al muncii din Geneva.
A feratul
In calitate de profesor universitar, membru al Academiei si.
presedinte al etc. etc. etc. Gusti a fost until din cei opt care in
Oct. 1919 au «intemeiat* Universitatea din Cluj, unde si-a rezervat
catedra de sociologie.
Asa dar cam in acelas timp Gusti era : profesor universitar
la trei UniversitAti,' iar la una din ele chiar la dotia facultati, decan.
de Facultate, membru in tot felul de comisiuni ministeriale, direc-
torul a tot felul de reviste, presedintele asociatiilor, institutelor,
academiilor, facultatilor si laboratoarelor sociale, trimes in misiuni
in tail si in strainatate etc. etc. etc., ocazii minunate pentru a
7
 418 GIORGE PASCU

nu lucra nimic serios, mai ales la Facultate. Astfel in anul scolar

1918/1919, deschis Ia 15 Fevruar 1919, Gusti a tinut la Iasi 15
lectii in 15 ceasuri, pe cind de pildd A. Philippide a tinut 41 de
lectii in 82 de ceasuri.
Om mare

Presedintele guvernului, armatei, justitiei, administratiei si cul-

turii rominesti dela Nistru pan Ia Tisa si dela Dundrea la Mara-
inures, este totus un incapabil. Simpla insusire de arivist, oricit ar
fi ea de extraorflinard, nu ajunge totus de a explica inaltimea
ametitoare la care s-a suit clientul nostru. Vorba lui G Ibraileanu,--
«trebue sd fie ceva'. Este oare poporul romin un popor de me-
(liocritAti ?
Si acuma tine-ma, Nascatoare, de trAsnetele natiunii romine !

Farsori
In `Cugetul Rominesc' din Fevruar 1922 (No. 1), Sextil Pu-
jcariu are un articol intitulat Problone- n9i (sic !) cercetarile
aI

linguistice. Autoru-i trage cu fonetica, cu psihologiea si mai ales

. cu sociologiea,patru pagini pentru a spdria pe plutocratii parti-
ului bancar care scot revista, si care, probabil, pldtesc «bine*.
. Excelenta Sa Sextil Puscariu si cu Alteta. Sa printul Gusti

Itraesc desigur intr-o dulce pupdturd academia, dar nu-i mai pu-
'tin adevdrat ca «sociologiea4i mosiea printului si ca deci con-
curenta excelentei ii «prea putin Sintem curiosi sd ve-
dein cum are sd rezolve chestiea arhimandritul N. lorga.

Viata Romineasca
In ziarul `Opinia' din 15 April 1921, un «recenzent* anonim
isi arata inuschii gladiatbrici pentru comuniarile scrise de mine
in numdrul precedent at Arhivei.
Anonimul ma ia mai intAin in rdspar de cum de am indra-
znit sd scriu «despre toate chestiile din lume» fara sa fi cerut voe
dela dinsul, care, ea gazetar, are toata competenta anonimd de
a scrie despre toate chestiile din fume s de a improsca pe toti
oamenii care au nume.
Anonimul ia apoi apdrarea oligarhilor pe care eu fi combat
pentru a ajunge la ce-1 doare,--yiatia Romineasca.
 COMUNICARI 419

Sa stam putin de vorba.

Pana la razboiul din 1916 revista Viata Romineasca era ex-
-presiea unui grup de oameni pe care-i incalzea un ideal de ade-
-var idreptate. In forma actuala de dupd razboiu celebra re-
-vista-1 o dughiana condusa de un grup de negustori care fac
«afacere*.
Afacerea -i rentabila pentru citiva. Astfel, pe exercitiul 1921
-0. Ibraileanu a primit lei :,
48.000 ca director
7.000 ca membru in consiliu de directie
2.500 ca membru in consiliu de administratie
58.000 de lei leafa plus dividendul dela 3040 (?!) de actiuni,
yaloare neta de 75.000 de lei, adica frumoasa suma totald de
133.000 de lei.
In exercitiul 1920 i-a mers inca si mai bine :
48.000 ca director
11.250 ca membru in comitetul de directie
6.000 ca membru in consiliul de administratie
65.2ou ae lei leafa, plus 150.000- de lei dividend dela a-
ctiuni, adicA frumoasa suma tot.ald de 215,250 de lei! (Rog pe ce-
_titorii «specialisti), in final* sä facd si ei socoteli dupd cele doud
,Dari de Sama publicate).
Imprejurul lui G. Ibraileanu azi milionar, ieri Dumnezeu
§tie... roesc o suma de mititei, printre care si «recenzentul,. dela.
`Opinia', care,' pe linga obladuirea parinteasca a «maestrului*, se
mai aleg si cu ceva grasime.
In numarul precedent al Arhivei eu am aratat ca marfa Vie -
tii Rominesti nu corespunde nici renumelui Si nici reclamei, pe
care «recenzentul» cointeresat o face in fiecare lima la `Opinia'.
«DI PasCu (IA nu numai la adversari, dar si la prietini. Pri-
etinul este DI Ibraileanu, care, intr-un pular al Vietii Rominesti,
a zimbit cu btottitate itt fqa irascibilitatii filologilor) Eu am
fost la Viata Romineasca Inca de cind revista aparea la Galati sub
:numele de Carental Nott, 1905 (pe cind actualul «recenzent* sugea
tita), asa ca cunosc bine «zimbetul cu bunatate* al lui G. Ibraileanu.
Obsery deocamdata numai ca «recenzentul» nu tie (cum §tiu eu
_sigur) ca filologul vizat de G. Ibraileanu nu-s eu ca, dragd Doamne,
sa poata fi vorba de «zimbet cu bunatate*. Si atunci ?...
Articolul lui Anton Gherman, tratat de mine ca o sclifoseald
420 GIORGE PASCU

femeiasca, este prezentat de «recenzent. ca «admirabil, plin de

miez si scris cu arta*, casi Neobositulu linstakeln (v.-mai jos).
«Recenzentul. Vietii Rominesti isi apara cu energie marfa dirt.
dughiana deochiata. II inteleg, chiar clad insulta si chiar cind;
pierzind simtul proportiilor, vra sa se masoare cu mine. Pot sa -i=
spun insd sugaciului ca dela 1905 1916, _adica titnp de 11 ani,_
cit am facut parte din grupul Vietii Rominesti, en am auzit multe
si am vazut multe, de care el habar n-are.
0 ultimd observatie. Anonimul gaseste ca numele mieu-i sia-
lariant. (spre deosebire de numele lui Garabet Ibr %tilearait, care -i
armoniea si gravitatea purl). Oricum at fi, numele mieu, pe care
nu-1 ascund, i-un nume cunoscut, fiinchal monde tatalui mien. S tie.
voinicosul anonim cum iI chema pe tat-so ?

Neobositulu Kostakelu
Este una din acele bucati. «admirabile, pline de miez si scrise
cu arta, pe care Viata Romineasca le serveste lunar cetitorilor
sai rafinati, iar «recenzentul» ski lunar de la `Opinia' le. recomanda
natiunii romine.
Autorul pseudonim vorbeste in limba cronicarilor, mai ales'
a lui Neculcea, iar pasajul pe care 1-a avut in vedere in special'
este acela privitor la Dumitru Cantemir.
Fiindca eu-s filolog, adica un personaj amuzant pentru sub-
tilii nostri critici literari, voiu observa mai intaiu ca ga.dmirabilut:
plin de miez» habar n-are de limbo veche romineasca.
. «Am talmacit-o in moltloveneascil slom.1».Se zice : pre limba,
moldoveneascii.
«Tntitia domnie a lui Alec() Voc14 ». Dontniia dintiii a liti;
itlexandru 1,010.
«Serie logy-010u Miran nz Hronicu». Serie Mion logo-
fatul la Leatopise(ul salt».
Pseudonimul nu si-a dat osteneala sa inteleaga cuvintele ins
tilnite la Neculcea. Astfel pg. 85 pseudonimul zice : «mai raru omu
tchni,z.ze citu Kostakelu si bunu la giudete». Pseudonimul a fost
victima unei greseli de tipar. In adevar un loc din Neculcea, la
Kogalniceanu Letop. II 305, sung : «foarte om detreaba si prea
mare telmiz... Telmi2 i-o gresala de tipar pentru tclpiz !
Pseudonimul amesteca limba veche cu cea moderna si chiar
Cu dialectele. El intrebuinteaza amintI vb. (86), capitol (92), 'fidan...
 COMUNICARI 421

V8), rang (77) ; peltic (77), care-i muntenism (moldoveneste ce-

_Pelcag), §i pluralul eciO, in loc de case, de care pseudonimul s-a
fi spariat ca 1-a putut afla pe undeva pela tara.
Pseudorimul nu stie lucruri elementare de istorie literara :
Misail calagirul au scrisu ca Moldovenii s-ar hi tragindu din
haiduci.. Nu Misail calugdrul, ci Simian dascalul. Obsery
_apoi ca in Iiinba veche nu se zice s-ar hi trligindu, ci scl se hie
treigind, iar cuvintul haiduc nu-i intrebuintat de cronicari. Simion
clascalul zice ijdermiia Moldovenilor si talhari.
«Unul Jiliclesculu airnulu*. Milescu, nu Miclescu; Neculai
Cirnitl, nu Miclesculu Cirnulu.
Subiectul : povestea unei Grecoaice «ze-i zicea Caliopa (sic),
,picata din soare de frumoasa, dar rea de musca si grabnica la
-spurcata impreunare, ca numai in patru Labe cumu umbla catelele
_nu umbla. Ce macar ca Dumitrasco Voda era iute si focosu, se
'vede treaba ca n-o putea multami cit ii trebuia ei, ca la urma
chiar elu au prins-o c-un argatu., iar pan* la sfirsit, intr-o noapte,
:isi moae oasele cu septe tigani, 22 de pagini de tipar, menite
a face deliciul Olgelor, Sabinelor, Corelor, Otiliilor, Constan-
plor si Hortensiilor care-si dau intilnire la Viata Romineasca supt
,«zimbetul cu bun' tate. al lui Garabet 115raileanu.

Nu refusa ? !
Cu toate ca se furlandisise ca «refusa (sic !) orice lucrari
venite din partea unui profesor - destituit (sic !) pentru lipsa de
credinta lard de' patriea sa in razboitt» (Arhiva, lanuar 1922, pg.
`95), marele si savantul nostru autograf N. lorga, nu numai ca nu
Tefusa (sic !) Arhiva, ci o ceteste, vede -stele verzi si zgirie
pe paretii unei reviste de suburbie, unde apostolut a Innoptat,
,dupace in zadar a batut rebegit pela curtile boeresti.
Imbracat cu hainele popii Scriban, falsul calugar cere indu-
rare «contra agresiunilor brutale pe care le-au introdus aceia pe
care nu-i poate intimpina nidiun raspuns si nu-i poate atinge nicio
.reactiune decit a opiniei publice..
Agresiuni brutale ? SA binevoiasca calugarul sa raspunda
cine a zvirlit cu calamara in capul lui Tocilescu si cine s-a in-
:hatat cu M. Dragomirescu ?
Reactiunea opiniei publice ? SA binevoiasca telegraful sa
saspunda cine a fort amenintat la Braila sa-i foarfece barba ?
422 GIORGE PASCU

Strins cu usa de Arhiva, oniul care de treizeci de ani tirie-

dupd dinsul harabalt de documente false, pldtite de minister cu:
sute de mii de lei, care improascd cu insulte at calomnii pe oa
menii cinstiti si competenti numai fiincica nu-i admird moara lui
hodorogita, care traficheazd cu situatiea lui pentru a-si crea avan
taje personale, care tradeazd democratiea si Moldova, omul acesta:
simte cum vidul dimprejurul lui se-ntinde imens._
Spinzurat deasupra vidului ca un cocostirc in infinity lorga
VIA ajutor. Indurati-va, oameni buni, se rostogoleste...

L'Europa Orientale despre G. Pascu

L'Europa Orientale, organul lnstitutului Oriental din R01113
(Istituto per I'Europa Orientale), din lanuar 1922 (vol. II, pg. 62),
publicd o recenzie despre Istoriea literaturii yi linrbii romine din
secolul XVI, Bucuresti 1921, care sfirseste asa : gLucrarea lui.
Pascu care utilizeaza manuscrisele cele mai Vechi din bibliotecile-
rominesti, este pentru not Italienii de un interes special, deoarece,.
la lumina documentelor literare ale trecutului, ilustreazd originile
latine ale tinui popor de care ne leaga, mai mult decit legaturile
unei prietinii sincere, comunitatea de origind si legaturi de singe),
dupace mai sus spusese ca cartea este tuna din cele mai bune-
monografii care imbratiseaza fie un secol fie o latura speciald ar
Rominiei literare*.
Giorge Pascu

Germanofilia Si francofobia noastra in lumina

adevarului
«Arhiva.), prin Stiinta solidd si nezdruncinabild a articolelor
ei, rastoarnd si va rdsturna mereu multe din ideile si concluziile
gresite, pe cari le-a scos la iveald si pus in circulatie superficia
litatea stientifica a altora. Acestia, neputind rezista rasturndrilor
noastre, pentru cti: nu au nici profunda trebuitoare si nici
obiectivitatea unitti cu ptitrunderea de spirit, ce se cere in cerce
tarea adevarurilor, recurg la mijloace dosnice de luptd in potri
vd-ne nascocesc 'calomnios o germanofilie, prin care voesc sä.
spund ca cei dela wArhiva= sunt francofobi. Astfel e intelesa
birfelii prof. lorga (despre care vorbeste prof. G. Pascu in gArhivas-
 COMUNICARI 423

din lanuar 1922 p. 95 *i 130), ca en a* fi «lipsit de credintl

catrd patrie*, birfeald pe care o repetd, apoi, in revista 11,anzuri
-dela 7 Mai 1922 p. 289. lar de curind, un anonim declard chiar
pe fatd acela* lucru, in ziarul «Epoca» din Bucure*ti dela 27 April
1922, sub titlul mare : «Actiunea subversivA a germanofililor dirt
Iasi ; ea este intretinutd de profesorii Ilie Barbulescu *i Giorge
Pascu prin revista «Arhiva*. Senatul universitar din Ia*i are da-
toria se intervie,. Aceasta se face in acela* numar in care se
publica «Discursul d-lui prof. N. lorga la Congresul partidului
nationalist-democrat din Craiova,, discursul d-lui lorga, ale cd-
rui superficialitati *i erori §tientifice le ardtdm, in deosebi, in
«Arhiva». 0 coincidenta care nu-i numai intimplatoare, de sigur,
ci trebue se aibd *i un substrat de tainic acord, MO de pretinsa
noastra germanofilie pi francofobie !
Acela* lucru it mai repetA apoi anonimul in «Epoca, dela
12 Mai c.
Gre*e*te domnul anonim dela «Epoca* insd. Dinsul nu ml
cunoa*te decit din intrigile interesate, adicd cu dedesupturi perso-
nale, ale celor a cdror superficialitate *tientifica, pe care foarte
putini o pot vedea in tara noastra, o arat *i o dobor, pentru ca
(ierte-mi-se nemodestia ca spun) eu am Stiinta trebuitoare si dez-
interesarea, ce altii nu au, spre a o ardta *i dobori. lar prof. lorga
e incorect *i ma calomniazd, cind imi adreseazd acele vorbe, spre
a intriga prin ele in potriva-mi dupd obiceiul vechi al sau, Wind
sa nu se vada din ele ca Ii dosul for stn, pitulata nra sa si
necazul inpotriva nezdruncinabilei ,Stiinfe cu care-I ddrapan prin
aceasta «Arhiva*. lorga nu se poate sd nu *tie ceea ce toata lumea,
cea cinstita cunoa*te : cA parlamentul din 1918, din care eu am
Mut parte ca senator, a avut che;uarca, pe care a *i infaptuit-o,
nu de a trdda patria, «lui lorga,, cum calomniazd, ci de a salva,
sichiar a salvat din ea, atit cit se putea in bnprejuMrile de atunci..
lar en personal nu se poate sa nu *tie, ca n-am avut cu Ger-
manii si cu oricare din du*mani nici un fel de legAturi sau atin-
geri, *i ca, evident, de asta n-am avut de la ei nici decoratii,
nici bani, nici slujbe, nici onoruri culturale, ca oarecari al ii cari!
au sau an avut unele a*a foloase din anumite legaturi politice ale
for. Dacd unele din ideile exprimate de mine in discursurile-mi dela
Senat nu vor fi avind darul de a plAcea prof. lorga,acuin, cind
e vorba de, mine pe care vrea sa se rAzbune pentru cele ce-i in-
drept in Stiinta, uita cd In acele discursuri sunt idei iar Laic fapte.
424 ILIE BAR BULESCU

Si ca tocmai de asta intrA in cadrul celor ce dinsul 1)1.5'10 scrie in

«Neamul rominesc* dela 23 Aprilie 1922 despre un «germanofil.,
comunist Gherea, ca acesta : gdesigur rnerita sa fie respectat...
cind nu i se pot imputa decit opinii politice si sociale la care el
are tot- dreptul §i de care nu e rcispunzator (leen inaintea consti-
intei sale*. Cadru pe care si-1 trage si mai nainte in Neanzul
,ominesc dela 22 August 1919, dar pe care-1 uita cind e vorba de
mine, ca o noult dovadic cu nu-i on de convingeri, ci ca e in
rindul intii un oportunist cu ambitii de arivism social si politic.
. lata de ce, repet, e incorect Iorga si ma calomniazd, cind imi
spune mie acele vorbe si cind intrigheaza (dupa vechiu -i ubicei pe
Care eu it cunosc Inca din Fevruar a. 1902 dela ziarul «Conserva-
torul.) pe o asa temd si la altii in potriva-mi. Ba invedereaza, in a-
celas timp, o lipsa nedemnd de cavalerism cind, in loc sa is condeiul
si sa dovedeasca Iumii ca nu e realitate superficialitatea si eroL
rile ce eu documentez la «Arhiva* ca le are in lucrarile sale sti-
tntifice,fiindca ii este peste putinta sa faca aceasta, nascoceste,
pe socoteala mea si a acestei singure reviste cu adevarat stientifica
din tarn, minciuna cu francofobia, germanofilia si «pacate contra
patriei*, cum spune in «Ramuri*. Caci, in adevar, nu-i decit o min-
ciuna aceasta pretinsa francofobie a noastra si a mea ce insinuiaza.
Eu personal, in cercetdrile-mi stientifice n-am amestecat nici
-odata si nici astA7i nu amestec consideratii politice, cum au facut
si fac detractorii nostri intre cart Iorga. Asemenea si prof. G.
;Pasco n-a fAcut in scrierile sale.
Am iubit si iubesc Stiinta germand, fiind ca din luminile
si obiectivitatea muncii ei am invatat sa produc lucrarile de Stiinta
istoricA si filologica, prin earl, on ce ar zice invidia detractorilor,
inainteak-et stiin 4e1 romineascii, si pentru ca fart de ea nu poate trai
prop(10 aceastd Stiinta a noastra. Dar cu aceeasi masura am iubit,
:iubesc si respect Stiinta franceza, pentru ca si la luminile ei mi-am
format mintea si sufletul, si pentru ca si fail de ea nu poate
propAsi cu adevArat Istoria si Filologia romind pe cari le cultiv.
A iubi cu adevArat cultura si Stiinta franceza insd, nu va
sa zica a-i nascoci merite si actiuni pe cari ea nu le-a avut si
pe cari nici ajar nu si le-a revendicat niciodatd, cum face prof.
Iorga, care acum se prapadeste in chip nesincer dupa Franta. 0
asa atribuire nu aratd iubire din partea celui ce i-o face, ci in-
teresatA lingusire, cu scopul de a obtine dela cei lingusiti, astfel,
niscaiva onoruri de fapt nemeritate.
 COMUNICARI 425

Voiti dovezi ? lata acum cel putin una, pe care sunt sigur
ca insasi soliditatea L4tiinfri franceze o reintgadi in fond, chiar dacd,
dintr-un anumit punct de vedere, i-ar conveni in forma.
Prof. lorga care s-a ridicat si cu ajutorul rdposatului Titu
Maiorescu, prin indemnurile cdruia ataca pe adversarii acestuia
Hasdeu si Tocilescu, era inainte de 1913, ca si sprijinitorul salt
psi ca alti sprijinitori de atunci dusmani ai marii Stiinti si minti
_ale lui Hasdeu ;si Tocilescu) un germanofil incorigibil. In cartea
sa cGeschichte des rumanischen Volkes., I, Gotha 1905, II, 369
spunea, gratie inspiratiei acelor sprijinitori, ca cercelarea, ca istoric,
_a trecutulul rominesc (iar nu acele inspiratii ?,!) i-ar fi irnpunind
acea germanofile si o apreciere defaVorabila a culturii franceze
pe care o taxa inferioard moralmente celei germane. In 1913 insd,
cind se pare ca nu mai avea nevoe de sprijinul lui Maiorescu spre
a ocupa locul lui Hasdeu si Tocilescu in Stiinta dela Bucuresti,
pentru ca izbutise sä bage in pdmint pe acesfia cu intrigile sale
,de naturd win/a, asa cum face acum cu mine, iar nu cu AStiint t,
in 1913, zic, lorga, devine deodatd tot asa de\ germa-
nofob si francofil. Aceasta curioasa inconsecventa schimbare
I-a ardtat-o, invinuindn-I de neseriozitatea ei, prof. G. Bogdan-
Duicd, in cartea «Rominia si popoarele Balcanice» aparutd la Bu-
curesti in 1913. Spre a se curAti de aceasta indreptatita acuzare,
care nu poate fi decit patA de politicianism pentru un om de Sti-
intd, lorga raspunde lui Duica in _Yeamul Bominesc dela lanttar
1913. RAspunsu-i, larnentabil, desigur, pentru orice minte culla.
i intreagA care-1 citeste fu ca : inainte de 1913 era germanofil
ca om de Stiinta, fiindcd, cum scrie acolo, gistoricul cautind in
trecut, face constatAri, care nu inseantial angajamente» ; dar ca
in 1913 devine germanofob si francofil, fiindcd, cum spune tot acolo,
acum «devenise* om politic, iar omul politic dd sfaturi presen-
tului cu ochii la viitor* si nu e obligat sa se tina de concluziile-i
istorice ce gAseste ca om de StiintA.
Deci, Stiinta, cercetarile ce pretinde ca face pentru ea, con - -
-cluziile la cari ajunge sunt pentru lorga nu adevdruri reale, obi -
ective, statornice, ci constatari, idei, concluzii in funccie de rosin/
Oa politic sau nepolitic, in functie de poziOa sa publica sau ne-
ublica. Pentru lorga, deci, Stiintd e o trampolind, spre «a par-
yeni* prin ea la ceva din alt domeniu de cit al ei.
Potrivit cu aceasta conceptie ce are despre Stiintd Si Pe
,care not o dal-imam la gArhiva*, fiindca ne compromite Iorga,
426 ILIE BABULESCU

in a. 1921, cind e si mai «om politics de cit in 1913, deveni asa

de francofil (din nestitnAtor ce fusese al culturei franceze), in cit,
desigur spre a *parveni* la oarecari.onoruri, gaseVe, cum spune
intr-o Conferinta ce tinu la «Cercul Analelor. la 14 Fevruar 1921,
ca cultura franceza e mai superioara de cit crezuserd '1,1,0;4 ran--
cezii- mai inainte cra este. In aceasta conferinta cu titlul : «Secretul
culturii franceze., ce a publicat in «Neamul rominesc* dela 3 Mart
1921, spune, in adevar, ca : «Aceasta veche culturA francesa, de-
care se vorbeste prea putin, aceasta cultura care este esential si
as zice aproape egoist nationald, care este, in orice cas, strict
nationals, cultura aceasta a avut iaa dezvoltarea general& a Eu--
ropei rosturi malt mai maxi de cit ne inchipuiam sau, in mice-
cas, de cit cum ne inchipuiam eu ysi toads iumca
lar unul dintre aceste «rosturi* e ceva ce nu stie «toata-
lumeaa pins la lorga, ce deci, nu ;ti,u nici cltiar oamenii de ,§yti-,
iv(ii france4i, e, zice mai departe acolo, ca : «cintecele epice [po--
porand ale Sirbilor atribuite [pindla dinsul de toti] unei spontanee
izbfteniri -de poezie in sufletele Sirbilor, mi se par a nu _veni dela
Slavi in genere si dela Sirbi in particular., ci ca ele, acele cintece-
s-au nascut 'subt influeqa poeziei franceze in Dalmatia. gAm ob
serat, spune mai departe lorga, cd tocmai in momentul cind 'ince)r
cintecele despre Marcu Craisorul si celelalte, tocmai in momentul-
acela Sllrbii emu intr-o epoca de clecaclenp : Statul for era sfari--
mat, Turcii ii zdrobiau, societatea sirbeasca insasi n-area acel'
sentiment despre sine care face sa tisneasca poesia epics. Nu in
momentele acestea un popor gAse§tc in suftetul .lui acel elan din-
care sa restate o creatiune oopulara ca aceasta. Si atunci mi- s-a
parut, si am spus-o, ii, o susOn qi acorn, ca in cinteetil acesta ar
,Sibilor dela 1380 este o departata influences franceza. Dinastia-.
franceza a dat o ramura care s-a asezat in sudul Itallei, Angevinii.
Un Angevin a vrut sa cucereasca Albania si ai lui s-au asezat p-
coasta Peninsulei Balcanice ; poporul albanez, elementele sirbesti-
dela Marea Adriatica aa.n fost influenfate adinc de aceasta politics
angevina si de oamenii viteji, Priceputi si energici cari o repre
sentau ; si atunci tot vechea epopee franceza a fost aceea care s -a-
ras1nndit in aceasta parte a Peninsulei Balcanice i a dat Sirbilor,
la un moment dat, epoyeia». .

Asa dar, «Secretul culturei franceze., pe care nu-I stie .ni

meni, «toata Wawa*, pe care nu-/ pitiu nisi Irancezii in00, ester
afirma lorga, intemeeat pe ce a «observat» dinsul : ca poezia spick
 COMUNICARI 427

poporana, sirbeasca nu e spontand, esita din sufl2tul necazurflor-

istorice ale, poporului Eirb, ci s-a nascut prin imboldurile si influ-
entele oarecdror francezi Angevini, inchipuiti de dinsul ca, in sec.,
XIV, s-ar H asezat pe coastele balcanice ale Adriaticei.
Nu stiu sä poata exista o ignora'nta mai mare de cit aceastd
afirmare a emarelui nostru istoric., cum ii zic ignorantii no*tri,,
niacar ca nu au pregAtire de a aprecia valoarea mediocra a celor
ce scrie Iorga, si cum ii mai zic cei ce «parvini printr-insul.
Caci, in adevar, studiile de Istoria Sirbilor scrise mai nainte-
de invatatii acestora Stojan Novalcovi6, Stanoje Stanojevic si altii, si,
cele ale cehului K. Jirejek in urmd, documenteaza ca Sirbia nu e
in «decadere. culturald si sufleteascd in sec. XIV si nici chiar in
al XV, cind are pe tronul ei intre altii, pe Stefan Lazarevie. Apoi,.
simpcl istoric si cunostintele solide, adicd nesuperficiale, arata cella
ce le are ca, chiar dacd un popor ar intra in «decadere politica,
cum sa presupunem (ca lorga) ca ar fi cazul cu Sirbii la sfirsitul
sec. XIV dup. reducerea Imperiului tarului for Stefan Dusan, totusi,.,
chiar atunci, sarletu/ lui, de-i sensibil qi inyresionabil, cinta (chiar
mai molt decit un suflet fericit) amintindu-si vremile trecute ale.
gloriei si marirei-sale. Avem doar exemple, s. ex. in poezia po-
porand malorusa, care se produce minunata si dupa distrugerea
statului Kievului si dupd subiugarea Rusilor de cdtra Tatari in
in sec. XIII.
Deci Sirbii, dacd aveau simtire puteau cinta, cum au si cintat
fard Indemnul Francezilor Angevini ; iar daca n-o aveau, cu toti
Angevinii de pe !time nu ar fi putut produce o asa minunata ponie
ca aceasta epopee poporana a lor, pe care, ceeace Iorga nu
stie tocmai pentru ca s-a constatat Viintificeste ca este un pro-
dus national spontan sirbesz, o admirard si Goethe, in « !Clangs--
geang von der Mien Fauen des Asan .Aga» §i marele-Herder in-
a sa «Stimmte der Volker».
De altfel, -Stii)qa france,sii last*, e solida, iar nu -si,
schimba rezultatele si nu trage concluzii, dtipa anumite tendin0 po-
litice caci asa ceva ar compromite-o, n-a zis nici un euvint despre
aceasta ignoranta si demagogica idee a lui lorga, ci a Wat pu si sim-
ple. A tAcut, fiincicd ea, obiectivd:cum e, cunoaste spontaneitatea dove-
ditd a epicei poporane sirbesti, pe cind germanofobia nein teligenta I-a
impedecat pe lorga de a o afla din studiile aparute in litn:).1 ger-
mand pe cari nu be cunoaste, ale lui Asmus Soerensen cu titlul
aBeitrag zur Geseltichte der Entwielzelang der serbiselien Heiden-
 428 ILIE BARBULESCU

-(lir://t/ing), din ale lui Miklosich sub titlul « Die serbische Epikn §i
fiDie Darstellung inn slavischen Folkscios», din studiile Iui Jagic'7,
tot in nemteste scrise, ca sA nu mai pomenesc de cele ale prof.
MaretW, acestea in limba sirbo-croata, si de alte ale altora inca.
WA de ce spuneam,:ca eu si intreaga «Arhiva» nu putern avea
- de cit consideratie pentru amindoud culturile. Dac am neglija si
dispretui ca lorga pe cea germana, ne-am expune, evident, sA afirrnam
enormitqi ca dinsul ; pentru ca sunt multe probleme stiintifice, ca
acestea despre epica poporand sirbeascti, cu care s-a indeletnicit
Mai ales Stiinta germand, iar nu cea francezd, precum sunt si
altele contrariu. Nu poate exista Stiinta romineascd altfel ; si not
nu facem aci de cit Stiinta.
lar dacA e vorba de sentimentele mete fatd de Franta, in afarA
de Stiinta, apoi si aci am fast si ramas neschimbat acelasi. Niciodata
n-am spus sau scris vre-un cuvint nefavorabil culturei franceze, ca
lorga inainte de 1913. In a. 1914, cind A. D. Xenopol a fost ales
«membru activ strain. al Institutului din Franta, eu am pus la cale,
in Iasi, sArbatorirea lui si a Fran(ci, impreuna cu un comitet de
urmAtorii profesori universitari : Ilie Barbulescu, I. Borcea, Tr. Bratu.,
I. Caragiani, A. C.-Cuza, Ch. Drouhet, I. GAvanescul, G. Ibraileanu,
N. Leon, P. Mihdileanu, I. Petrovici etc, In Apelul, care-i lip'd-
rit,prin care not toti invitam publicul extrauniversitar la aceasta
sarbatorire, eic seria»z : «De aceea, socotind ca in aceste frumoase
,clipe reprezintam sentimentul Intregii rominimi culte de pretutindeni,
not ne-am constituit intr-un comitet initiator care sa pun/ la cale
si sa infAptuiascA siirlditorirea cit mai wiret atit a Jul A. D.
Xenopol, mindria neamului nostru, cat .i a nobilci France, care
iar'qi nu a uitat sa dea dovadd de crd'incii dra goste surorci sale
mai mici dela gurile 1101)11,22ia ».
In urmA, cind se declard. marele rAzboi din 1914, si in tot
timpul pins la intrarea noastra in el, eu n-am scris si n-am cerut
altceva de cit pAstrarea neutralitqii. Dovada-s intre alte, artico-
lele ce am tiparit fraiituzeste in ziarul L'ilchtir din Bucuresti cu
data de 9 22 si 12 25 August 1916. Ceea ce iarasi arata sen-
timentele mete neschimbat amicale pentru Franta.
lar acum, in «Arhiva., nu numai ca eu si prof. G. Pascu am
publicat articole stientifice in frantuzeste, dar am facut loc cu pia-
cere si unui articol tot in aceasta limbA scris de d. Volquin, pro-
fesor francez adus din Franta la Universitatea din Iasi.
Ast-fel stA cu francofobia mea si a «Arhivei. : e o curata
 COMUNICARI 429,,

minciuna, szornita de invidia si necazul clientilor din paginele de-

critici ale acestei reviste, can neputind rezista darimArilor noastre,,
fiindca n-au Stiinta trebuitoare, recurg la intrigi si dosnice unel-
tiri socio/e.
Ilie Barbulescu

Sufixe §i etimologii romine§ti

- ar sinonim cu - can
In «Arhival, XXVIII, pg. 259 am probat, cu ajutorul a cloud
exemple, ca - or poate avea in romineste aceiasi functiune ca - can,.
adica sa arate originea locala a cuiva. Explicatia data acolo de-
mine intrebuintarii- sutixului - ar intr-un nume ca /34clenar = lo-
cuitor din Badcni era urmatoarea : deoarece in primitivul Badeni
exista deja - can, derivatul lui nu putea priori Inca odata acelas
sufix. Puscariti, «Dacproinania>, I, pg. 327, 328 discuta citeva ca
zuri de felul celor aduse de mine st ajunge la incheierea ca - an
n-ar fi altceva decit -(c)an disimilat din pricina lui n din primitiv..
Teoretic nu .se poate obiecta nimic impotriva acestei explicatii..
Cu toate acestea exista anumite fapte, care se opun serios con7
ceptiei lui Puscariu. Mai intaiu, existenta in albaneza a suf. - ar
cu aceiasi. functiune ca a rom. - can probeaza ca nu este deloc
exclus ca - or sa serveasca si in romineste la derivarea ,numelor
indicind originea locala a cuiva, cum se pare ca ar vrea sa sustie
P. In al doilea rind, macedorom. Betiftcr, 1.1 at carol radical lip-
seste n, este socotit de P. insus ca un caz «probabik de disimi
latie a lui n fata de 1 precedent, tocmai pentruca 1-r < 1-n nu
se intilneste asa de des. Mara de asta, dela un primitiv ca Be --
clean sau Ocna derivatul cu - eon a sunat la, inceput probabil Be-
clenean, Ocnean, astfel ca pe linga disimilatie trebue sa admitem
si disparitia lui c, ceiace ingreuia explicatia data de P. Mai
important decit toate aceste este insa faptul ca lat. - arius inde-.
plineste aceiasi functiune ca in exemplele romineVi de :mai sus.
§i in alte limbi romanice, o dovada _ca a fost intrebuintat 'cu acest
inteles inci din perioada anteromineasca. C. Salvioni, Spigolature
siciliane serie 5-a e 6-a, Nr. 164 1) arata ca in dialectul sicilian,

1) In Rendiconti del reale Istituto Lombardo di scienze e-

lettere, vol. XLIII, 1910, pg. 609 si urm.
430 I. JORDAN

-suf. - aru se intrebuinteazd in unele cazuri spre a indica originea

lopica a unor persoane Si citeazd exemplul catrinnaru, l'abitante
-di S. Caterina. Din spusele lui Salvioni, rezultd ca aceiasi func-
tiune o are lat. - arias §i in limba sarda, pentru care trimete Ia
o lucrare a sa, Bricciche sarde, din nefericire inaccesibild mie
in acest moment. Mai mult decit atita. Dupd o comunicare pri-
mita de Salvioni dela Monsignor Aicover, sufixul discutat aici de
mine apare foarte des cu aceiasi intrebuintare in insula Mallorca,
adica in limba cataland, precum se poate vedea din exemple ca
Marsaler, Inquer, Llobiner, l'ilafraquer, etc. (citate dintr-o lista"
de 30 0, care inseamnd locuitor din St. Jlarsat, Inca, Llobi, Vila-
,franca, etc.
Dacd j arias are funcVunea rom. - can in 5 teritorii roma-
nice diferite (romina, albaneza, italiana, sarda, catalana), deli des-
tul de strins inrudite intro ele, nu mai exists niciun motiv serios
.de a respinge concluzia care se impune din aceste constatari, a-
ceia anume ca in rom. - an din exemple ca Badenar, Poenar,
etc. avem a face cu - arises, iar nu cu - can. Inainte de Irnprumu-
tarea sufixului slavonesc, - arias servea foarte probabil in toate
-cazurile spre a ardta originea locald a oamenilor ; dupd intrarea
in limbd a lui - can, -arias, care avea prea multe functiuni, a
cedat acestuia din urmd locul, mentinindu-se totusi acolo unde,
Ain cauza unui n din primitiv, - can nu -1 putea inlocui. Cu toate
acestea, chiar si in uncle din aceste cazuri gasim pe - can, cum
probeazd n. pers. Crasneanu, aldturi de-Criisnaru, Ocncanu (la
Tecuciu, depildd), aldturi de Ocnar citat de Puscariu, etc.

BrInza zburati
Tiktin ( s. brinza ) explicd brbiza kburata astfel : ((Art
"!Schafkase, dert aus gekochter, mit etwas Sauermilch versetzter
Stissmilch bereitet wird), ; Dict. Acad. (s. brinza) trimete la Zapte
Aunat, din care se prepard acest soiu de brinza. Discutia cuvin-
tultii .eburat din aceasta izolare n-D gasim nici Ia Tiktin, nici in
Dict. Acad. Regret ca n-am la indeminA «Sezdtoarea* VII, de unde
se pare ca Diet. Acad. face citatia si unde, foarte probabil, exista
Aescrierea amAnuntita a chipului cum se prepard acest fel de
brinza. Incercarea mea de a cdpdta din tarn informatii asupra a--
cestei chestii a rAmas deasemenea fara rezultat. In Sudul Moldovei
tram auzit ca copil vorbindu-se adesea despre brinzd zburatd, dar
 COMUNICARI 431

,n -am vazut-o, nici n-am gustat-o, deli curiozitatea imi fusese im-
pinsd pand la extrem, mai cu mind prin nuanta de ironie, pe care
:mi se pdrea ca o simt in pronuntarea acestor cloud cuvinte, pre-
cum si prin etimologia populard evocata de omonimia Iui zburatd
cu part. tr. al verbului a ebura. In italieneste intilnim aceiasi ter-
mini ca in romineste : cacio sburrato si lattc sburrato (v. Dictio-
narul Petrocchi, s. sburrarc), unde sburrato este part. tr. at lui
.sburrare `toglier la parte burrosa, grassa', derivat dela burro =
butirro 'Lint' (v. REW 1429). Prinurmare brivat Aurata inseamnd
brinza pregAtitd din laptc zburat, adica din lapte cdruia I s-a luat
mai intaiu partea grasd, untul. Desi din explicatia lui Tiktin (v.
mai sus) nu se intelege ca brinza zburata s-ar prepara chiar in
..acest fel, identitatea etimologicd si semantica a cuvintelor romi-
nesti cu cele italienesti este mai presus de orice indoiald.

Deditei
Cihac II, pg. 89 (s. cicidaca) : deidiii;e1, mai ales pl. drtcla'pi
-.(dcdetei:), &Vita Anemone pulsatilla, Pulsatilla vulgaris ; Tiktin :
-dcdc-, (1Mb:4 Kiichenschelle (Anemone Pulsatilla), si sing. -(e/, apoi
&dip', pl. dedip. Desigur ca forma deide-e- este falsd, cum banu-
ieste si Tiktin, care socoteste cuvintul ca obscur, fail a pomeni
de etimologia Iui Cihac._ Puscariu, «Dacoromania). I, 326 nota, se
indoeste ca dediceisar avea vreo legatura cu deget, cum presupusese
.odata Weigand, dar nu aminteste de Cihac, nici nu propune o altd.
explicare. Cihac a gresit, dupd mine, numai in motivarea semantica
a etimologiei sale, adica si-a .inchipuit ca floarea a fost numita
astfel, din cauzA ca serveste la prepararea unor bdi pentru copiii
mici (de aici, probabil, si varianta dtidcyei, ca s-o apropie de del-
,dacei si familia acestuia) : dacd poporul ar porni dela intrebuintarea
plantelor in darea numelor lor, cite ar trebui atunci sd se numeasca
la fel ! In Nordul judetului Iasi am vdzut intr-o pi imavard un chnp
_intreg acoperit cu flori de acestea, care de departe seamand mi-
nunat de bine cu niste lalele galbene, de mdrime suptmijlocie. Nu- -

mele for sung pe acolo dOdir;ti, pe care-I gasim si la Tiktin, numai

cit cu altd. accentuare. Dupd informatiiJe date de cineva din lOca-
!Rate, dcdqa este cea mai primavaratica dintre florile de cimp, o
insusire care o deosebeste de alte plante si care, prinurmare, poate
Lservi drept criteriu de numire. In acest caz este evident ca avem
.aface cu vbulg. &kris Grossvater, bulg. divid id., cl.hdo id., Greis,
432 1. IORDAN

etc. (v. Berneker, pg. 191 s. dedA, unde se pot vedea si derivate,
diminutivale in -ets, deci identice ca forma cu cuvintul rotninesc)
floarea a fost numita... bunica sau bunicuta, fiindca rasare inaintea
tuturor celorlalte, e mai batrina decit ele.
Bonn, 1:1 Maio 19,22. Prof. Dr. I. lordan

Cu privire la Negru Voda

Se cunosc deosebitele teorii care s-au emis de istoricii
nostri cu privire la frItnintata chestiune a Originii Principatelor,
despre care ceia ce stint Inca pe deplin sigur e ca 'nu stim Inca'
nimic exact. Acele timpuri constitue cel mai interesant, dar si in
curcat «imbroglio. al istoriei Rominilor.
Printre alte nume, acela al Lui Negru Voda a fost mai deS
amintit °data cu Lythuon- si Basarab. Voevodul ardelean con-
fundat de uniiistorici si cu uii alt pomenit in diplomele unguresti
Ugrinus a fost asezat de Engel pela 1215, Fotino la 1241 pe-
titnpul navalirii Tatarilor, de Xenopol la 1290, ping cind existenta'
lui e pusa la indoiala de Hasdeu si distrusa complect de DI Onciu.
Hasdeu in «Istoria critica a Rominilor, pentru intaia oara, deo--
sebeste doua personalitati in Negru Voda legendar sau Radu-
Negru al traditiei cronicarilor : unul mitic Negru Voda si altul
Domnul Radu Negru Basarab, personal istoric bine cunoscut, tatal
lui Mircea, ce dornni intre 1370-80. Acest Radu poarta numele-:
familiei obicinuit la Romini de Negru, primul fiind numele de domnie.
Pentru a arata cit de obicinuit era acest nume de Negru, Hasdeu'
extinde tendinta de nomenclature in «negru. la Romini si la straini.,
Asa Turcii ne-au denumit Kara -Iflak = Vlachit negri. De asemeni
in Europa, lu acele vremuri medievale, se gasesc multe persona-
litAti istorice cu numele de negru : Printul Negrti al Englejilor,
comitele Negru de Hohenzollern, Osman etc. Hasdeu face inca re-
marca ca acest nume este mult mai raspindit in st7nga OUului,.
dela Fagaras la Arges.
Acest ultim fapt coroboreaza cu tria din principalele afirmatiI
ale Dlui Onciu, care in «Originele Principatelor. si-a construit o
intreaga teorie proprie considerind in Negri Von' «personificarea
originilor la Negrii-Romini in partea din Rasarit de Olt numith
VIaltia Neagra). Este personificarea stApinirii ASanestilor astipra
 COMUNICARI 433

Munteniei, de oarece e domn strain, venit in Muntenia din altd

parte de cit din Oltenia, dar in nici un caz de dincolo de mlti,
ci dela sudul Dundrii.
Xenopol in «Istoria Rominilor» din toate editiile si-a men-
tinut pdrerea sa ca Negru Voda sau Radu-Negru, adevaratfil des-
calicAtor a venit numai de cit din Ardeal, dar anume din tara
Fagarasului, depe valea Oltului.
Se recunoaste de cdtre toti cei amintiti ca numele de Negru
Voda este rdspindit pe intreg patnintul rominesc, deli au tinut sa
specifice ca apartine mai mutt regiunei din stinga sau estul Oltuluk
Un amanunt nou pare ca sdruncind toate aceste informatiuni
despre locul de predilectie al nurnirei de Negru VodA. Se poate
ca ceia ce voi intitnpina sa se interpreteze felurit, ramine totusi
un nou indiciu care va trebui lAmurit ct., date mai precise.
Pe valea Somesului, deci tocmai spre partea nordicd, opusd,
ca sa spunem astfel, a Ardealului, nu departe de locul unde a
existat pang. la 1544 vestita cetate Ciceiul, se afld cloud localitAti
ce pomenesc de numele lui Negru.
Intre vAile afluentilor Somesului-mare,_ Ilisna si Valea mare
se afid un sat Negri/eqti, care cuprinde in radacind acelas nume
ce ne preocupd. Aceasta n-ar insemna nimic, intrucit pretutindeni
pe solul ocupat de Romini sunt localitati cu radacina Negru (Ne--
grilesti, Negresti, Negru etc.). Interesant insa e faptul ea nu de-
parte de acest sat se afld urmele unei cetati, p'e care poporul o.
numeste Cetatea liti Negru Voda. Extragem din lucrarea d-lui,
Martian «Urmele din rdsboaele Romanilor cu Dacii. (Cluj, 1921,.
pag. 24) pasajul : «La sud-vest de satul Negrilesti, pe o cultne a.
«dealurilor care se ridicd din Valea Mare, a existat o cetate des--
«tinatd sa inchida comunicatia pe valea aceasta. Forma si exten-
«siunea ei nu se mai poate constata, dar urmele ce se mai VA&
oprezintA aceiasi technica casi a celor premergatoare si poporul
«o numeste Cetatea lui Negru Voda..
In preajma acestei cetati se mai gAsesc si urmele altor in-
tarituri, printre care predomind Ciceiul, si despre care autorul
citat'afirmd cu convingere cg sunt cetati dace, utilizate mai tirziu
de diferiti stdpinitori, cum s-a petrecut cu Ciceiul, ajunsd propri-
etate a domnilor moldoveni. Se pune intrebarea : de unde isi trage
numele cetatea depe dealul Valea Mare. Dela un stdpinitor, care
numai a refacut si intdrit vechea cetate dacd, cu numele de Negru
fiind in acelas tinifo si un Voevod ? Dela numele legendarului Negru
8
434 P. CONSTANTINESCU

Vocla, intemeetorul Munteniei ? Sau dela numele personificat de

popor at mai multor Voevozi ardeleni sau moldoveni, care se con-
statd istoriceste c-au avut stapiniri in preajma locului (Ciceiul) ?
Iatd ,deci o sumedenie de supozitii pe care le iscd aparitia
faimosului Negru Voda intr-un loc unde ne -am fi asteptat mai putin.
Ca cetatea si-ar deriva numele dela Negru-Voda, descalicdtorul,
credem ca e lesne de combatut, intru cit si putina probabilitate a
existentei .reale a, acestui personaj ne vine in ajutor, cit si daca
1-am admite departarea de regiunea unde-1 fixeazd sustinatorii
existentei sale, Fagarasul, exclude orice posibilitate de stapinire pe
valea Somesului din nordul Ardealului.
Sa admitem un alt voevod cu acelas nume ca cel legendaro-
istbric ce-ar fi trait cindva pe valea Somesuiui ne pare mai a-
proape de adevdrul istoric. In aceasta vale, anume pe locul unde
Somesul mare face o cotitura spre satul Jibau, exista un defileu
care incepe in dreptul orasului Dej si se termind la Jibau, impor--
tant din punct din vedere strategic. Primul sec or al acestei linii
strategice se 'ntinde dela Dej la satul Beclean si este strabdtut de
vaile Saldtrucu, Valea mare si. Iliusa, pe unde mai lesne se pa-
trunde sau se iesa din munti. Intre aceste vai se gdsesc mai multe
cetati dace, intre care Ciceiul si Cetatea lui Negru Vodd. Despre
prima cea mai veche mentiune o avem in diplomele din secolul at
.X111 (Martian, op. cit., pag. 24). Asa dar din acest secol 'existau
aci asezari si organizatii politice, cu caracto- rominesc din diferite
motive. Inca dela cele dintai pomeniri ale voevodatelor rominesti
din veacul al X, cind navalesc Ungurii in Ardeal, intre alte du-
cate exista si unul cu populatie romineasza pe valea Somes-ului.
Cronicarul Anonim al lui Bela IV arata ducatul unui Monuntorut
,ce cuprindea regiunea dintre Somes, Cris si Tisa, unde Ungurii
dau chiar peste orasul rominesc Satul Mare (Xenopol, 1st. Romin.
vol. IV p. 121). Considerind si apropierea altor centre cu popu-
latie romineasca care se'ntindea pana spre granitele Moldovei la
est prin Rodna si Bistrita, precum si vecindtatea Maramuresului
cu vechi voevozi romini, n-ar fi de mirare ca din cele mai vechi
timpuri sa fi persistat in aceste locuri strategice o organizatie pu-
ternica cu voevozi mai Mutt sau mai putin neatirnati, a cdror po-
menire s-a eternizat de cetatea for de cdpitenie «Cetatea lui Negru
Voda», precum si de satul existent «Negrilesti.
0 \raga amintire a acestei stapiniri rominesti au dus-o voe-
vozii maramurdsdni, Dragon si Bogdan,. in Moldova, de unde mai
 COMUNICARI 435

ttirziu vor porni dorinti de stapinire, indeplinite pe timpul lu Ste-

Jan, invingatorul dela Baia al craiului Matias ce se grabeste a-i
ceda lui Stefan cetatea vecinA Ciceiul. Stapinirea domnilor Mol-
dovei a curs pang pe timpul lui Rares, cind Ungurii, pentru a se
nintui de acesti pretendenti, au dardmat Ciceiul in 1544.
Asa dar Negru-Voda cLI nou depe valea Somesului ce-si leaga
.numele de cetati si posesiuni, a existat de prin veacul X-XIII-XVI,
in decursul a Base veacuri, cind populatii si organizatii rominesti
-se cunosc istoriceste la aceste porti ale Ardealului.
.
In acest caz non' Negru-Voda nu poate fi de cit o personi-
-licare, cum am vazut foarte obicinuita la poporul romin ; fapt admis
si dovedit nu numai de Hasdeu si Onciu, dar si de alti numerosi
istorici. pct non, Negric-linclei personitica pe stapinitorii romini din
4inutitrile sircireclii ale viii Soideplui.
Si aceasta afirmare nu face altceva de cit sa confirme Inca
°data mai mull ca si celalt Negru-Vodd, descalicatorul Munteniei,
'.nu este de cit lot o personificare legendary a unor peronagii exis-
.,tente sub alte numiri. Aceste supozitii se coroboreaza *i se intaresc
una prim alta exeniplificind un fapt istoric, dovedit printr'un singur
,ekemplu pinA'n prezent, acel prea cunoscut al lui Radu-Negru.
Se poate sa ne iqeldm din lipsa altor probe, deli dupA ar-
gumentarea noastra ni se pare a fi dovedit existenta until nou
Negru-Voda in istoria Rominilor.

Prof. P. Constantinescu-la51
 RECENZII
P. Cancel, Despre cRumin* §i despre unele probleme lexi
cale vechi savo-romine, lucrare tiparitn de Casa Scoalelor, Bu-
curesti. 1921, 95 pag., Pretui 7 lei.
Autorul discutd originea cuvintelor rumin, baitil, ciatun., yard,.
groapi .japin, smanlinit, stinil, Sintbata, rixoian in limba rominn.
'Da mai mare extindere discutittnii despre rumin. Isi propune
sd ajute la rezolvarea problemeVsocial-juridica, prin cea filologica,.
a acestui cuvint. Despre problem social-juridicn, pe care o ridicd
in jurul sau cuvintul rumin, nu spune nimic nou si necunoscut, ci
numai rezumeaza pnrerile lui Giurescu si ultima scriere a profe--
,sorului ceh Kadlee Jalasi a valag,51a; pravo v zentich slovanskych a
ulterskyelt, Praga 1916.
Din punct de vedere filologic, isi -propune sd cerceteze numai
prima parte a cuvintului rumin, adicd nurnai pe rum-.
Constatd existenta lui rum- in cele trei mari dialecte ale U.
romine : daco, macedo- si istro-romin (pg. 8), ceea ce iarasi e lucru.
stiut de toatd lumea si inainte de Cancel. E de pnrere ca ,rum- din
rumin a provenit din rout.- (romanus), datoritn substratului iliric,
sau traco-ilir, de' Ia baza natiunii romine (face o apropiere intre
rum- din rumin si runi- din cuvintele trac. Runtitalea, Rumitalehis,
dalmat Rum pentru Roma, albanez Itram, ontin, crestin grec, vechi
ilir .11umanna si Ituntan(na), etc., toate ndscute pe tin teritoriu cu
substrat limbistic traco-iltr). Afirmd en Gotii au luat pe ale for
Ruma si Liim(ine.i.s dela Romini pentruca Kluge, Elemente d. Got.,
37, ar. fi spunind ca Gotii no-au avut in limba for pe on > un ;
tot asa si Slavii ar fi luat tot dela Romini pe poviluicim, etc.
In felul acesta rezolvirea problemei filologice e o iluzie a scrii-
torului. In afirmOrile sale gasim numai pretentii de idei noun, dar
in fond stint sau idei exprimate deja de altii, sau nestiintd sau
contradictii si confuziuni.
Deja illiOosich, Die slarischen EleMente inn Rum., Viena, 1861,
 RECENZII 437

lag. 7, dd prefacerea lui o in it ca «alteinheimische Element* (Ele-

ment trac s'au iliric), cind zice : «Die Veranderung des Lautes o
in u in unbetonten Sylben im Bulgarischen, im Ilumuni.s.chen, vergl.
m. rom. pOrtu und purtamu, purtaci, insOru und insuramu, u. s. w.,
im Albanesischem in welcher Sprache jedoch auch im unbetonten
.Sylben o stehen kann.. Deci deja dela 1861, and a aparut men-
_tionata carte a lui Miklosich, se zicea ca o > u in limba romind s-ar
fi datorind substratului traco-ilir al natiunii si al limbii romine. Si
totu*i, -Cancel vrea sa spund acoIo, cum vazuram, ca ideea de ili-
risinul lui o > u din rumin ar fi a sa proprie.
Ba Miklosich se exprima acolo *i pentru cuv. Rumin insu,i
i zice «Der einheimische Name _Thou'en entspricht dein lat. ro-
manus so genau als es nach den Gesetzen der rumunischen Lau -
tlehre our immer moglich ist..
Dar d. Cancel nu *tie astazi ceia ce presupun a nu prea
:putuse observa Miklosich la 1861 de*i aparuse cartea lui Diez,
.anume ca o>u e un fenomen ce exista deja in 1. latind populard
*i care a fost semnalat de tqi romani*tii sl chiar de filologii no*tri
(vezi de-o pilda exemple ca Achernnte, frundes dela Priscian, buo-
:num Ia Virgili'us Maro, Ruoma la Pompejus, apoi si consubrino,
punere, 'pitstierunt, Victuri, etc., citate de Ov. DensuOanu, Histoire
.de la Nape roumaine, Paris, 1_901, pg. 77, 58). De oarece se *tie
ca latina populara, ci nu cea clasica a dat na*tere I. romine, *i ca
o> u ( xista deja in I. latind populara, coloni*tii romani ai Daciei,
strarmitati la Sud de Dundre, vor fi avut desigur in limbo pe ruin-
.(rumin), *i deci rum- nu e- numai decit un produs al lirnbii romi-
nesti, exprimat prin influenta substratului traco-iliric, cum credea
Miklosich *i cum, dubd indicatiile acestuia (pe carl insa le tainue*te,
spre a purea ca aduce ceva nou) sustine d. Cancel. A*a ea, de
asta, atit Gotii ;pit si Slavii puteau sa aibd pe ale for Puma, WI--
mil:leis, povAikcim !din Rilma, cu zt pentru o, chiar din latina po-
-pulard, iar nu dela Romini.
Dar pe langd acestea, d. Cancel nu *tie nici ca nu e adeva-
rat ceea ce spune in bro*ura sa : ca Gotii *i Slavii n -au' avut in
iimbile 'or insd*i Inclinarea -de a ,preface pe o in it In adevar, ca
.nu-i adevarat asta se vede s. ex. din exemple, ceea ce dinsul nu
*tie. Asa got, bola «Buche* *i laTik «Buchstaben > and. buohha *i
,buoh, cuvint care apoi, cind cuprindea pe a pentru u, a trecut
si in vechia bulgard en ii in lioynzi *i Earnests (vezi W. Von-
cdrak, Altkirehenslarisehe Grammatik, Berlin 1912, p. 116). De
438 MARGARETA C. TEFANESCU
. .

altfel, Vondrak spune aici ace14 lucru despre gotica, cind zice
tdas kelt-lat. n in Danubius wurde im Got. zu u lout weiter u),.
spre a arata ca slavicul Aovnaitx, pentru Dunare. lat.. Danubius,.
vine in slava din gota. Putem adaoga insa multe alte: exemple
germane la fel in slava, despre cari Cancel nu stie. Asa. slay..
ROVKA, tin fel de plug cu cirlig, e din .altgertn. * hoka : mnd..
hok, ags. hok, ndl. hoek. ; Ausi-ro, vaina, rom. mita e Aaus and.,.
-meta oder got. mOta, ; ,,kovala e qaus got. doors, dOinjan. ; imovrK,
plug, e '«aus germ. ploga : an. plogr, and. pfluop etc.. (cum a--
rata C. C. Uhlenbeck in .1.rehiv fur stori.sche Thiloloyie, XV...
481-492).
Din lat. pop. ii(n) exit din 6(n), ca si din got: (germ.) ii(n)
e*it din 0"(n),' insa, in slava s-a mai nasCut si Al.== 1. Asa s. ex..
imam, piatra, (gr. '3.7.4(.11V), din *kamon > *karnun > namm. Din
acest zu s-a nascut apoi i, ca in PiutrA din Pxiittx._
Asa ca, din chiar _lat. pop., ba, in unele cazuri.ce nu, mE.Lardt:
aci, si din germ., slava a luat 11;n) *i I -a pastrat asa,. tar in al-
tele ea a prefacut pe a in psi. De aceea, fara nici. o legatura cu
limba romina, slava a Juat si pastrat pv,It11117., ilNri1111CIVA, care.
inseamnd romanus, roman, din lat. pop. sau gotica ; dar alta data,.
din antimite motive, n-a mai pastrat, ci a prefacut acelas cuvint
in PXIA1x, trAiimcim.
Numai necunostinta acestor lucruri din domeniul Slavisticei,
a putut face pe d. Cancel sa afirme enormitatea..ca termenuli
pomi.cKA 1-ar fi luat Slavii, ba §i Gotii, dela Rornini.
Apoi, lucruri deja cunoscute, fiindca fusesera souse inainte
de a!tii, $i multe din ele bune, sent expuse foarte incurcat si cu.
multe contraziceri de d. Cancel; aa ca nu stiff. pe so2.oteala carui
fapt'sa le puff : on ca autorul.nu patrunde izvoarele, .ori. ca nu -sL
are pusa clar in minte problema. Astfel, desi afirmd ca rum nu
exista in 1. latina (pg. 8) citeaza pe _Romania dela. Da. Cange,.
Glossarium v, 1845, 821, VII 292 (la p. 9) si Romani gasit la
gramaticul Aelius Donatus, care a trait in veacul al IV-lea p. Chr...
Spune, ca cuvintul Romanus s a pastrat numai in 1.. romina (si.
sub forma rumin, adica cu u) (pg. 8) dar, mai departe;. citeaza ,
pe liontma din limba Raetilor, limba numita Rumoutsch (pg, 11),..
§i Boma, gasit intr'o poezie din Istria §i 'n aita din Liguria,. deci
in limbile romanice cari au tot u. Pune o -mare contrazicere- in.,
spusele autorilor pe care-i citeaza neintelegindu-i. Anume la: pg.,
23 pune pe Kluge op. cit. pg. 37, sa sustie ca got. o din .cuvin-.--
 RECENZII 439

tele latinesti imprumutate limbei gote n-a dat_ u, iar mai departe,
la pg. 24, nice ca acelas Kluge, op. cit., pg. 11, afirma ca got.
o din cuvintele latinesti se confunda cu u, deci a dat u.
La fel procedeazd si in cercetarea celorlalte cuvinte : band,
catun, gard, etc., Face citatii peste citatii ca sa pard erudit. Spre
a se prezenta celor ce .vor sa-1 creaza ca are pared proprii, tsar
fard a aduce vre-o argurnentare suficienta, se indoeSte de vera-:
citatea unor sustineri ale scriitorilor anteriori, pentru ca sa declare
mai departe, ca lasa chestiunea tot deschisa (pg. 56).
Lucrarea d-lui Cancel, dela un capat la celalalt, constitue tin
material de citatii din diferiti scriitori cari s'au pronuntat asupra
chestiunii. Acest material nefiind ashnilat, expus intr -un mod cu
totul confuz, nu-i da posibilitate autorului sa ajungd la niscaiva
concluzii, pe care in zadar le cauti si la care ar trebui sa duca
rostul -adevarat at acestor citatii.
Fara un plan bine hotarit, lucrarea se intinde pe pagini Inuit&
fara de rost. Autorul introduce si parti care n-au nimic a face
cu subiectul ce-1 trateaza,- ci probabil numai spre a face sa se
creada ca e tare invdtat. Asa este paragraful despre Traci, Sciti,
Iliri, Albanez (pg. 13-23) de care nu e de loc nevoe pentru teza
Afirma necesitatea metodei comparative in studiul limbilor
(pg. 47, 48, 85) ; lasd sa avem irnpresia ca aceasta e o metoda
noun, de la D-sa pornita, pe cind de fapt toata lumea stie ca ea
e preconizatd de atilia filologi anteriori si intrebuintata in mo-
mentul de tap de toti filologii straini, incepind eel putin dela
Miklosich, si de Romini, incepind cel putin cu Hasdeu. Asupra
acestei noui metode a Filologiei moderne, pe care, dupd .Miklosich,
o intari Jagie deja de acum 30 de ani, d. prof. Hie Barbulescu a
atras atentia in cartea sa «Studii privitoare hi Li mba Istoria.
Bon; nilor », Bucuresti 1902, p. 7-8. Si. totusi, d. Cancel, astazi,
prezintd aceasta metoda ca o descoperire si inovatie a sa.
In rezumat, brosura aceasta a d-lui Cancel, nefiind in curent
cu datele Stiintei, pe de o parte, iar pe de alta prezentindu -se cu
confuzii si afirmari false, ca ceea despre o noun metoda in Filo-
'ogle a autorului, e lipsitd de on -ce valoare. Indemnul de a o
recenza mi I-a dat numai dorinta de a prezenta o pilda, pentru
ca si altii sa vazd cum nu trebue sa se scrie o carte cu subject
stientific.
Prof. Margareta C. Stefanescu
 440 ILIE BARBULESCU

P. Cancel :Cum recenseaza dl. Profesor Hie Barbulescu.

In revista «Convorbiri literare» din Martie 1922.
E vorba de d. Cancel, «colegul» meu, cum se erede in-
dreptatit a se intitula care, in loc sa se instruiasca si sä se
indrepte prin cele ce i-am al-Mat in «Arhiva» din Julie 1921, a
gasit ca e mai Cu folds, pentra dinsul sa ma insulte si sa ma
birfeasca in numarul aci pomenit din «Convorbiri literare», spre
a placea astfel unei coterii ale carei superficialitati le dezvalui si
le combat in fiecare numar al revistei acestea a nuastre.
Pentru a la activul acestei coterii se mai adauga acurn si
minciunile acestuia, sunt nevoit sa ma ocup si de noua-i intre-
prindere.
Domnul acesta a concurat la Catedra vacanta de Slavistica
dela Universitatea din Bucuresti. in comisia examinatoare am fost
ales si eu din partea Universitatii din Iasi ; mi -am -dat demisia
insa, din pricina ca nu voiarn sä lucrez atunci cu unit membri ai
comisiei. Acea comisie, fail de mine chiar apreciind valoarea
erilor concurentului un articol de revista si vre-o cloud brosu-
rele, mi se . pare, intre cari si una cu titlul «Terminii s!avi de
plug in daco-romina», Bucuresti 1921, I-a respins pur *i simple,
printrunul (sau doua rapoarte, nu-mi aduc bine aminte), in cari
se motiveaza ca preopinentul acesta, indraznet dar mediocru, nu
e pregatit pentru o catedra de Slavistica. Asa ca, nici nu s-a mai
continuat examinarea sa orals. Totusi curios ! concurentul
respins din pricina lucrarilor sale cari prezentau nepregatire sti-
entifica a ramas mat departe, suplinitor, gratie, evident, owns-
entelor condniaqii interesate de culise din tara noastra (cf. Coteria).
De astfel, ca acea apreciere si respingere a comisiei erau
indreptatite dovedesc si aprecierile altora asupra scrierilor pline
(de confuzii si nestiinta ale acestui dbmn.
D. Stoica Nicolaescu, profesor de limbi slave la Scoala su-
perioara de razboi din Bucuresti, care a publicat o valoroasa
carte cu titlul «Documente slavo-romine», Bucuresti 1905, carte
chiar premiata de Academia Romina, s-a ocupat, de ase-
meni ca recenzent, de scrierile acestui domn. Intr -o brosura cu
titlul «0 lucrare de Slavistica sui generis, recensie», Bucuresti
1920, vorbind de una din brosurile «preopinentului», d. Nicolaescu
spune, dovedind, ca : «Lucrarea d-lui Cancel este lipsita de orice
valoare stiintifica; filologica sau literara si este scrisa intr-o ro-
m inea sea imposibild».
 RECENZII 441

Ocupindu-se, apoi, de aceeasi lucrare despre care astfel se

rosteste .d. Stoica Nicolaescu, un alt cunoseitor intr-ale Slavisti-
cei, anume d. Gafitanu, fost student al meu si acum bibliotecar
al Bibliotecii Seminariilor Facultatii de Litere din Iasi, scrie mai
intii urmAtoarea banuiald in aceasta Arhiva, dela Julie 1921p. 135 :
«Actam nu pot spune sigur, dacd ideea aceasta (din titlul cartii).
:nu e o intelegere gresita a cur8n/ai de Slavistica tinut de prof.
Pastrnek la Universitatea din Praga ; de aceea o iau de o cam
klata asa cum ni se dd de autor.. Jar, 'apoi, dupd ce analizeaza
brosura si documenteazd lipsurile cunostinti dintr'insa in domeniul
Slavisticei, d. Gafitanu lune? (la p. 140) «Brosura d-lui Cancel,
asa dar, nu e in curent cudatele Slavisticei de astazi.).)
Asa se 'rostird, nu numai Comisia examinatoare, ci si d-nii
Stoica Nicolaescu. si- Gafitanu despre brosura aceasta a lui Cancel
care poarta titlul «Asupra temelor vechi slave bisericesti in u etc..,
Domnul acesta, care va fi avind ,furor s::ribendi» insd si tine
sa «parvind» cu orice. chip, nu se astimpard, ci repede- comise o.
a-doua_ brosura, aceasta cu titlul de mai sus : «Termenii slavi de
plug in daco-romina., Cu recenzarca ac.esteia s-au ocupat : intii
comisia examinatoare, mi se pare. aceasta prin Raportul ei po-
menit mai sus, a respins pe can-!iclat dela concurs, ceea ce arata
ca a gasit-o rea. In urrnd s-a ocupat de ea acelas d. Stoica Nico-
laescu, in ziarul Jloo,ini.a Nouti din 2 lunie 1901, sub Hill «Dis-
cutii filologice-: rostul nuMirilor slave date uneltelor de plugArie
in limba romind.. Aci d. Ncblaescu se exprima despre brosura
asta a lui Cancel ast-fel : «D. P. Cancel, neivegiitit pentru o ast-
fel de lucrare si necunoscind nubile slave, a alergat la un ex-
pedient usor, eanoseut yiremcm am and prilejul sit-1 dove-
.desc en 0 altil avienVi lucrare a d7sale « Asupra temelnr slave bi-
..sericeVi In a., a alergat la hnprumittar/, a compilat lucrarea
dupa Krek, Einleilang in die Slay. Litteratursehichte §i mai ales
dupd. Niederle, Prispevek h poznani start'lio slo»anskelto 2en a .1elstri.
Aci e capitolul «Radio a plith» etc., in Narodopisny ve;stnik
etc. 1917. Vezi, de asemenea itocznik slawistyczny 1918, vol.
VIII. p. '298-99.. Si dupd ce arata diferite erori .de. Stiinta in a-
ceastA brosura, d. Nicolaescu mai zice : «Dacd d. P. Cancel, care
nu stie limbele slave, incercind sa invete cuvintele din dictionar,
nu gaseste unele din de in dictionarele ce le consultd, aceasta
nu inseamnd ca in alte dictionare nu existA si ca in graiul viu al
poporului respectiv nu se folosesc. Teza d-sale, deli imprumutatd
442 ILIE BARBULESCU

nu rAspunde la chestiune, nu contrikie cu nimic nou in Stiinta..

Deci dupd d. Nicolaescu, preopineutul nnu de care varbesc
«a luat. (prin eufemism) cele ce scrie in brosura sa din. Krek si
din Niederle ; iar cele ce «la* (tot prin eufemism) dela acestia,
anume «termenii slavi de plug., le apnea pur si simplu '1a
"limba daco-romina» uncle ei de asemeni existd,, spre a ajunge la
Concluzia de natura istoricri (aceasta luata si ea dela germanul
Dumke, din al lui Weigend «Jahresbericlit., spune d. Nicolaescu
tot in aceasta recensie), ca ; acesti 'termini de plug* au intrat in
daco-romina in sec. XIII iar nu in epoca asa numita A lui Jordanes
dintre sec. IVVII inclusiv, cum se zice de obicei (d. Nicolaescu
nu baga de seamd insa, ca aceasta idee a lui. Dumke e luatd dela
mine nu ca secol, ce e dreptul, dar ca deplasare a vrentii in-
trarii cuvintelor slave vechi ale rominei dupd sec. IX, adica dapef
(Taw paleoslovenicii).
Dar de aceasta lucrare a preopinentului s-a ocupat nu numai
comisia examinatoare de profesori care a ggsit-o rea, respingindu-1
dela concurs, nu numai d. profesor de limbi slave Stoica Nicolaescu,
ci si d. Mazon, profesor la Universitatea din Strasshurg, secretar
al revistei «llente des etudes slaves care apare la Paris si canna
se vede ca preopinentul domuiul «coleg. ! i-a trimis-o. Nu
stiu intru cit d. Mazon e in curent cu lucrurile rominesti ale Sla-
visticei ; nu stiu, apoi, dad, d. «coleg* nu i se va fi recomandat
prin vre -o scrisoare, ca «e chiar. deabinele profesor, (iar nu «su-
plinitor> respins dela c)acurs, cum e), spre a impune, ast-fel, si,
deci, spre a sugera cr;1 aceasta recomandare datorita mot pozi(ii
de «profesor universitar., vre-o apreciere favorabild a brosurei.
Ori-cum, in t mut I, fast. 3 si 4 din a. 1921, p. 282, al revistei
'Revue des etudes slaves., d Mazon (care nu stie, in adevar, des-
pre cele «luate. dela Krek si Niederle) se exprima, totusi, despre
lucrarea preopinentului astfel : «c'est la un probleme de geographic
linguistique qui est pose plutOt que re3olu.. Ce-ar fi zis d. Mazon
insa, daca ar fi stint ca aceasta «problema* e luata dela Krek si
Niederle ? !

Dar cu rezenzarea brosurei «Termenii de plug etc* a preo-

pinentului meu, adica a thrunului «:oleg. Cancel, cum isi zice, imam
indeletnicit, apoi, si eu in Arhiva din tulle 1922, spre a implini
programul reaparitiei revistei, care este (cum spuneam acolo la p.
1-2) : indreptarea grec1i/ot Si ardtarea i 10 nliEntii stientifice, ce
s-au incuibat la not de vre-o 20 d3 am incoa:e. In acel numar anat.
 RECENZII 4431

trei lucruri (cam ca si d. Nicolaiescu, de altfel, numai cd cu dovezL

proprii ale mele) : intii ca preopinentul a «luat. (in sens eufe
mistic !) «termenii de plug.: raliti, grindei, plaz, cucurd, otic etc!.
din* scrierea lui Niederle pomenita mai intii de d. Nicolaeszu ; al
doilea. cd acest termini «luati. de acolo i-a transpul, apoi, la.
problerna romineasca despre timpul cind au intrat in limba noastra
cele mai vechi cuvinte slave din ea ; si, in sfirsit, al treilea, ca
cu prilejul acestei transpuneri «a luat' din studiile. mele («Pro-;
bletnele capitale etc. si «}(ad su pole da ulaze etc..), iar nu.
dela Dumke, cum credea d, Nicolleszu, (1«t«rea : ca acei termeni,
slavi au intrat in romina in epoca postpalmaorenicei, adica intre
sec. XX11 inclusiv, datare care, de altfel, aproape coincide cu
cea de sec. XXIII din studiul lui Niederle si pit inclinarea an-
terioard a acestuia in «Slovanske StarOitn)sti., If, 557, 452, 293
de a admite acea teorie a mea.
Preopinentul, care nu suflase nisi un clivint cind d. Nicolaescir
i aratase aceleasi lucruri numai ca cu probele sale, ridica capul'
furios, in potrivd-rni, insa, in numarul «Convorbirilor Iiterare..
aratat la inceputtil acestei recensii a mele. Si pe mine, spre a
face sa se creadd ca ar fi avind vre-o valoare, dar ca numai eu
it asupresc, ma improasca pur si sirnplu cu trivialitati si -Cu bir
feala ci eu as fi lovind prin acele observari critice in «onorabi
litatea. sa. Expresiile ordinare ale dOmnului acesta nu mu ating,
desigur, pe mine, ci arata mai curind lipsa de culturd a ce/ui ce
le scrie. De aceea trec dispretuitor peste ele. Fata de acel tiPat.
al sail insd, ma simt dator sa anal cum crede indraznetul«coleg.
ar zice dumnealui! sa-si sustina «onorabilitatea. : falsificind
ideile, tendintele si datcie d.n pomenitul studiu at )ui Niederle
precum si, (rog pe cititori sa-mi ierte expresia), mintind. Crede, de
sigur ca astfel va «parveni* mai usor.
Intre alte .minciuni este aceea, ca asi fi spus ca dinsul «a
luat» brosura sa diva studiul lui Niderle, fan ca en fi avut pe
acesta ; zice la p. 262: «domnia sa [adica eu] nici n-a avut ar
ticolul In! Niederle si totusi a ridicat grave acuzatiuni pe temeiul
lui.. Sper ca, din expunerile -mi, de mai jos, oricine va constata
aceasta mita minciuna.
tar seria falsificdrilor o incepe acest domn cu urniltoarele
afirmaii, despre scurtul rezumat ce fdcusem in «Arhiva. din po-
menitul articol at lui Niederle : «Afirm de la Inceput ca acest
rezumat de 3 riuduri at unui studiu de 40 pagini este inventat de
-444 ILIE BARBULESCU

otioratul m.eu recensent. Rezumatul de mai sus vorbeste de cloud

on de' .termini., ii subintelege ,inca de cloud ori, citeazd chiar
acesti .termeni. (plug,. ralitd.corman,"plaz etc ) si aceasta ar lase
-caiva imiwesiunea ca articolul .lui Niederle este un stadia lexical
comparat, ca el ar fi, o lucrare dnlingeretred asa cum e luzi-area
.me.a. Un gstfel de stadia al lui .Niederle nit exista. ...Dar articolul.
lui Niederle are cu totul alt continut de cit ace!a pe care-1 relata
in fuga .onorabilul meu recensent. In concluziunile lui nu a v9rba
de .termini., 96gc c an studiu cu concluziuni lexicale, nu se preo-
cupd nici ieri de problema rom;ncl, a acelor dtermini, ...Studiul lui
.Niederle este until de etnografiuistoricd, de arheologie star-7...
Dupa ce spune acestea, indraznetut domn zice ca, spre a
-dovedi. exactitatea acestor afirmdri ale sale, dd au rancinat acel
:studiu al lui Niederle. «Sa urmarim . acum paging de . pagina cu-
prinsul studiului lui Niederle., zice la p. 263 din .Convorbiri 1i7
terareb. .
Reproduc si eu aci rezumatul ce face, spre a se vedea gonG
rabilitatea. cu care lucreazd acest domn. latd-1, Nerd cu literd :
Studiul acesta are trei pdrti. Prima parte (p. 1-17) se ocupd
de radio si are urmatorul cuprins : Instrumentul radio trehue sa
fie prim-slay, cdci radlcina cuyantului este indy-europeani (*aril),
_jar numele acesta e pdstraLsi in celelalte limbi slave (p. 1 -3;.
Autorul admite ca radio (ralita) este primal instrument agricol at
-Slavilor ; pentru aceasta aduce mentiuni din isvoare istorice ince-
pa'nd din sec. XII priyitoare la Slavii din regiunea. Elbei si Marii
Baltice uncle era intrebuintat ca un instrument primitiv, uncus
(p. 3-5). Apoi studiaza. tipul de radio de azi care ar fi conser-
varea vechiului tip mentionat la Slavii nordici, dd 9 desene de
radio (p. 5--6); vorbeste de tipul de radio cu plaz, oprindu-se is
amdnunte etnografice descriptive, admitand cd(ace3t tip este evo-
luarea celui dintdiu si ca Croatii si Sarbii nu I-au lnat d-.3 la Ger-
mani (p. t-1-7); reconstitue instrumentul acesta in forma lui pri-
mitiva si dd 12 desene de radio cu plaz (p. 8), stdruind asupra
-arnanuntelor etnografice; vorbeste de radio preistoric in Europa,
cu desene (p. 9). Admite ca radio este un instrument pi-mislay,
caci ar avea cam aceleasi numiri la neamurile slave, dd denumiri
cehe, cu deseu (p. 10-11). Cele mai vecii radio la Slavi, cu
liesene (p. 11-13) ; se ocupd de ferul intro-kis la radio, cu desene
(13-14), studiind forma cea mai veche a lui (p. 15-16). Incheie,
-spunAnd ca cea mai 'recite formic de instrument agricol lakSflari
ct fost r:ullo. (subliniat in text) p. 16-17).
Din examinarea cuprinsului si a concluziei primei parti, se
vede ca nici argumente locale, nici argumente generale, nisi rna-
 RECENZII 445,

terialul, nici metoda de Iucru, nici tendintele studiului rezumat, nu

,au nimic comun 'cu cele ale mete ; in acelasi limp studiul meu are
'ca axd a sa chestiunea romaneasca, iar celalt studiu nu is pro-
sblema romaneasca in considerare niciodatd, sub nici o forma. De.
asemeni contributiunea ungard si albanezd nu este adusa nicaeri.
Faptul ca Niederle reid situatiunea din lingvisticd asupra
radacinei indo-europene pentru a admite ca radio este. prim-
slav (p. 1-3), aceasta nu e de loc nou i nu are nimic de a face-
cu lucrarea mea unde n'am avut de ce sä ma ocup de radio (Caci
nu existd in romand), si unde nu aveam de ce sa ma ocup de-
chestiunea lingvisticd indo-europeand ; am exclus sistematic din
lucrare chestiunea lexicald indo-europeand, ca 1111a inutild in stu-
diul comparativ romano-slav si am anuntat de la inceput acest
luau (p. 5), deli nu impartasesc in totdeauna parerile curente in
aceasta chestiune.
Toata partea 1-a a studiului lui Niederle este inchinata lui
radio. Accst instrument agricol este acela cdruia not ii zicem ra-
litd si, dacd ar fi fost de stabilit vreo relatiune intre studiul meu
si acela al profesorului Niederle, ar fi trebuit ca, macar sub cu-
vantul ralitd (p. 28-9), in lucrarea mea sa se gaseasca ceva
asemandtor, ceva gtocmai, dar absolut tocmai', cum afirmd ono-
ratul men recensent. La mine este : 1) intelesul din romand al
cuvantului, cu literatura ; 2) intelesul din bulgard ; 3) greutati se-
mantice pentru o origine bulgard cuvantului roman, apropieri se- .
matice intre cuvantul sarb si cel roman ; 4) cuvantul in polond;
5) lipsa cuvantului nostru in malo-rusd, albanezd si ungard ; 6)
dificultatea lui ra - initial pentru hotdrirea dacd cuvantul roman
este de origine sud-slavd. Nicairi nu ma preocup de instrumentul
agricol, de forma, transformdrile, vechimea, de etnografia ltd. Asa
dar' gnimic, dar absolut nimic' din studiul lui Niederle.
In partea II-a a lucrarei sale (p. 17-19), autorul se ocupd
de instrumentul agricol, intrebuintat in Rusia si Polonia, numit,
socha, (land amanunte asupra inlesnirii agricole pe care acest in
%trument o prezinta ; da cornpunerea lui, cu desene, conchizand cal
socha este gun produs local rus al lui.radlo de mai tarziti. (18-19).
Aceeasi preocunare de a gasi oridinea si desvoltarea uneltei
agricolei en acelas unghiu de privire istorico-etnografic. Nici nu-
mele, nici unealta, nu se intilneste la Romini, prin urmare este
exclusa vreo apropiere a lucrdrii mete de studiul lui Niederle.
In partea 111-a' (p. 153-174), autorul se ocupd de plug Re-
aminteste cele mai vechi mentiuni de plug intilnite la Slavii vestici
si adaogd pe cele ruse. Isi pure apoi urmdtoarele intrebdri : gin ce
raport e acest vechiu plug fatd de radio ? In ce raport a fost acel
plug din veac. XII,-X111 Lap' de eel de astazi ? In ce relatiune a
fost acel plug fata de latinul aratru si mai ales fata de eel ger-
man a anti denumire pflug este evident aceeasi cu a vechiu sla-
vicului pluga ?. (p. 153).
Autorul studiazd amAnuntit deosebirile plugului de azi fata dd
 446 ILIE BARBULESCU

radio si socha (p. 153-74, conchide ca plugul e o forma perfec-

t ionata fate de celelalte si stabileVe o opozitie intre unealta radio
:.si intre unealta plug fiind sustinut spre aceasta si de mentiuni po-
lono-latine din veac. XIII (p. 154-5). Crede ca plugul a fost adus
Slavilor vestici de catre colonistii gerrnani .1a care se si constatA
in acelas timp in care se constata uncus la Slavii conlocuitori
(1568). Romanii I-au avut in veac I-IV in Balcani, la Dundre si
Rin, dupd: cum arata materialul arheologic (cu desene numeroase,
p. 158-163). Plugul intilnit la Germanii medievali e un itnprumut
de la Romani (cu desene, p. 163-6). Urmeazd poi: mica cu Peis-
ker care admite ca plugul a fost imprumutat la N. Marii Negre
,dela asiatici (p. 167-9). Reconstrueste unealta plug primitive,
slava (169170). Se ocupd de ferul plugului a carui perfectio-
nare a adus perfectionarea plugului (cu desene, p. 170.-2) Aci
studiul e terminat. Duna ce trage o linie la mijlocul paginei, au-
torul examineaza chestiunea originei cuvintului slay ping inclinind
.7spre parerea ca acesta ar fi mai de grabd de origin?, germana
si termina scriind ca fiiologiceste nu se poate rezolva problema
(originei cuvintului plug si si de aceea m'ani marginit
numai la analiza si judecarea amanuntelor etnografice. (p. 174).
,Originea cuvintului hruicl, e o chestiune si mai anevoioasa. (ibidem).
Asa dar si partea Ill-a are aceleasi preocupari istorico-etno-
grafice ca si partea I-a ; ele studiazd eyolutia celor cloud instru-
mente agricole ; invataturile pe care le scoatea dupe rezumatul
partei I-a, nu le mai repet aci (vezi mai sus; pag. 264)
In, articolul profesorului Niederle nici nu sant mentionqi
nicaeri, necum studiq, terminii urmatcri stmliaci, in lucrarea
mea : cobild, cocirteala, cormana, cucura, curmea, girloafa, otic,
potina».
Asa rezumeaza Clomnul acesta.
In afirmarile-i de mai sus, si in acest rezumat ce face din
Niederle se vede ca preopinentul Imeti sustine ca lucrarea invata-
tului ceh n-ar, fi si «o lucrare de lingvistica., ci numai de «etno.-
grafie istoricd. ; ca Niederle nu s-ar fi ocupat in studiul sail, din
punct de vedere lexical, de alti «termeni de plug» slavi, de cit numai
.de 5 : radio, plug, socha, plaz si hridel ; si, in sfarsit, ca Niederle
«nu se preocup.a nicaieri de problema romina». Cite vorbe, insd,
tot atitea falsificari in aceste spuse ale lui Cancel. Ade,vArul e cu.
totul altul ca Niederle se ocupa si cu problem lexicala, de ling-
vistica «termenilor. ; ca de asta are, in studiul sau, molt mai multi
«termeni de plug* slavi de cit pe cei 5 ce ni-i arata Cancel ; si
ca it preocupd si problema romind.
In adevar, nu numai ca se va vedea, din rezumatul ce voi
face eu aci mai jos, ca Niederle studiaza pe lingd partea istorico-
.arheologica, inca foarte mult si pe cea lexicala a «termenilor de
 RECENZII 447

plug. slavi, dar exprima chiar aceasta preocupare a sa, s. ex. la

p. 3 a studiului sau, unde, dupd ce insira diferiti «termeni., zice :
«Ale nejen s hlediska is jazykovAo objevuje se nam radio jako
prastar'y nastroj slovansky, i historiel.y.' a arheologicke doklady
predvac:611 natn je od doby X stoleti etc.. adica «Dar nu numai
din punct de vedere curat filologic (lingvistic) ni se prezinta plugul
drept o straveThe unealtd slaVa, si datele istorice §i cele arlico-
logice ni le arata din sec. X etc.. Jar la p. 10 spune : «Priltled-
neme - li pak jegte" k nomen/datirie haku a radel slovanskych,
objevi se .narn opet, ce tytee" zakladni easti majI pp celint temOr
Slovanstvu Stejne nagr, adica : nDaca ne uitam inca la flown-
elatara pentru «hak. si «radio* slave, ni se arata iarasi, ca ace-
feasi parti fundamentale au aproape in toatd lumea slava aceiasi
_termeni». Evident, deci, ca e neadevar ceea ce afirma Cancel si
in spusele-i §i in falsul sau rezumat, ca Niederle nu face si «studiu
lexical., a nu se ocupd si de «termeni., adica nu si cu filologia
acestora. Ca dovadd ca e neadevar, mai citez rezultatul unei parti
din aceste cercetari ale lui Niederle, la r). 15, ,unde spune: «Na
zaklac3.6 vgeho tohoto historickeho-, ja,sykoveho i archeologickeho ma-
terialu muzeme r:LI, 5e slovanskc radio kolem X stoleti bylo
ui etc, adica : «Pe temeiul acestui intreg material istoric,
§i arheologic putem zice ca «radio slay era deja in jurul sec. X
etc.. Dar despre astea 'preopinentu! nu sufla nici un cuvant in
falsul sau rezumat, ci numai le ascunde pur si simplu.
Apoi, eliminind, in falsul sau rezumat, ceeace vrea sa ascunda,
arata doar ca Niederle ar fi vorbind numai de termenii de plug:
radio, plaz, socha, plug, hridel.
Dar spre a evidentia lipsa de «onorabilitate» cu care acest
domn rezumeaza pe Niederle, sa prezint eu aci un rezumat mai ales al
partii lingvistice si referitoare la Romini dupa studiul acestui in-
vatat ceh ; din rezumatul meu se va vedea ca Cancel in al sau
a lasat afarrt intenOonat noteic ea partea linguistic:4 a diferitilor
termeni de plug din Niederle si a prezintat numai pe cea istorico-
arheologicei, precum se va vedea si ca a eliminat de ascmeni
partile cu preocuparea lui Niederle despre probidnia ronanel, adica
partite cu privire La vechimea intrarii acestor «termeni in limba
noastra.
lea, in adevar, pe scurt, cum isi dezvolta Niederle subiectul
:sau despre «Radio si plug, contributie pentru cunoasterea vechii
.agriculturi slave*.
448 ILIE BAR 3ULESCU

«Intiele inceputuri ale agrir.:ulturii le intilnim la Slavi deja

in vremea preistorica, adi,a in viata for straslava (praslovansky
vykon). Dovada e cuvintul for orati, a ara, indoueropean, do-
vada-s, de asemeni, intre alte, si cuvintele tuturor Slavilor : oralo,
ralo, cari inseamna un fel de plug primitiv. La inceputul epocei
istorice, dupa stirile si sapaturile ce avem si cari concorda cu re-
zultatele Lingvisticei (Filologiei) Comparate (s vystedky srovad-
racilto jeu-ykosi yin), deja gasim la Slavi citeva feluri de unelte-
agricole ; ele poarta numele radio, paleosl. ralo, oralo, plug, socha
si kuka. Nu putem sti sigur, dar se pare ca termenul cel mai pri-
mitiv slay pentru plaz e cel din paleasl. pi,nh, in ceha pen, care
e si pina azi in Muntcnegiu ; tot asa de vechi va fi cel sir-
.

besc kuka si chiar socha. instrumentele corespunzatoare acestor

3 termeni era(' cele mai primitiv _construite.-De la o vreme acesti
termeni ajung a numi si uncle parti din plug.; aceasta, anume, de-
cind plugul capata la Slavi forme cu constructie perfectionata si
superioara celor 3 anterioare. Asa, kuka care se mai afld si cu.
forma kukara la ,Sirbi, ajunge a insemna la aCestia ca si la Bul-
gari, Lujici etc. si cirlig mare dela plug.
«Cea mai veche, forma de nu asa primitiv, -ci de oarecuim
perfectionat plug fata de phnh, socha etc., e cea numitd la Slavi o-
ralo si ralo. Numele acestei forme ir gdsim ca fiind at tuturor
Slavilor, deja in cele mai vechi i2rnare filologice (s hlediska 'eister
jazykovtho) slave dintre sec. XXI ; asa in Evanghelia ruseasca
a lui Ostromir ; iar datele istorice sl arheologice ce avem nil a-
rata si ele in sec. X. lzvoarele latine din -sec. XII ni-1 prezinta,_
de asemeni, altituri de traducerea lui in latineste sub numele uncus.
Actin( Slavii mai numesc acest plug primitiv al lor, pe lat. uncus,_
si cu numeld hak, care-i luat dela Germani. Dar in sec. XI si XII,
Slavii au deja, alaturi de oralo-hak, si termenul plug, pe care izvoaele-
latine de atunci it traduc prin lat. aratrum, lap' de oralo, ralo,.
hak, pe care be traduc prin uncus. Ceea ce inseamnd ca «plug.
era un instrument mai perfectionat de cit cele dintii.
«De atunci pina astazi, Slavii au diferiti termeni vechi, fie
pentru «plug» in genere, fie pentru parti ale plugului, Asa e, pe
linga cele aratate, Inca : capul'ka, 1) eerkuga, sok.ka, rezalnica, ralica,
ralnik, radlica, radio, plaz, grinder (p. 5), nakolesnik, pluZ'ice etc.
Valahii din Moravia ceha an .pang azi hak (valagsky hak), cuvint.

1) c se pronunta ca rom, t.
 RECENZII. 449

. care. inseamnd 5i cirlig (v podolyr zahnute o haku). Forma de

«plug» cu partea-i 2)/(/".-; se afla. 5i in Rominia (jiny typ opatreny
nalezeme v d le.. n.tnsI;(1) 5i in Albania (p. 9). Trutt
chiul plugului, care la inceput era de lemn, se nurnea inca de mult
la Slavi grinclei. Pentru aceaslA parte a plugului Slavii au tennenii :
paleosl. grend el', bulgar gredel' 5i grota, srelka, ovikte, voUte ;
sirb. gredel', vojca, ovoje, voje etc ; celi hridel, vridel, zridel, ha-
kovnt:e ; rus. dyilD, stebi3, ;i.ertka, raga&, bilo, obey, grjadil' 5i
grydka etc. (p. 10).
«Pentru alta parte a plugului Slavii au diferite numiri : ceh
ralnik sau naralnik, naradlnik ; rus.. ral'nik, narog, kopist', zub ;
sirbocroat raonik ; sloven ralnik ; bulg. ralnik, pakinik. .
Mai e, pentru acelea5i, terrnenii : paleosl. tinned, bulg. leme2; rus.
lemeg 5i lemeh, omeg ; s;'rboc..roat lemcg, jemes ; s'Iovean lemei ;
cell leme.Z, lemeh ; polon lemiesz etc. II are 5i maghiara :
lemez. Cuvintul inseamnd «ie,lezny ryl. = lat. culler aratti, Pflug-
eisen ; dar are, pe aloud (a5a la Slovenii, din Carintinia), 51 in-.
teles, de ..rasturndtoare. (letne... ye smyslu nava/u), p. 10. S-ati
descoperit «ralice 5i oticuri-k vechi in Bosnia : «radlice a otly z
Bosny,, spune Niederle (p. 170). .

«Mai stint, iara5i la toti Slavii, dol «termeni de .plug pentru

partea de care .se tine 5i se dirigue5te ,plugul (dva vgra pro.
daM nutnou soujast, kterou se radio, -dr;_ielo a ridilo), amine e
klei (rus klja', pol. kick, ceh klej, lujic kiak, dela paleo.31. kle'eti,
Si rueka, rukojat', rucnca. Ac_ est din mind termen 11 an Slavii 5i
cu alte diferite rumiri rus rogal, roga. etc. (dela fog = corn),
polon nogi, rogi ; bulg. opagka, roe (p. 11). Valahii .din Mo-
ravia ii zic pruty.
«Pe temeiul intregului acest material istoric ,". lingvistie si ar-
heologic continua' Niederle putem spune, cA in jurul. veacuItti
X slavicul radio (plug) avea deja acele. 2 tipuri, de azi, (Na za-
kladcY vseho tohoto historickeho, ja,:likor('ho`i arheologickao ma-
terialit mt.2mie rici, <e sloyanske radio 1.01ein .X. stoleti bylo u2
obou zdkladnich ty pu, adicA uncus 5i aratrum.
Apoi Niederle vorbe5te despre uncle- parti de plug 5i Itlflitili
speciale ale for la Ru5i 5i Poloni ( ral'nik, soaik, cu lopdtka =-----
lopatd etc), p. 17 18.
«Dacd forma primitive de plug : radio existd. la Slavi, cou-
tinue Niederle, de cine tie cind, in sec. X -.5i XI, forma perfec-
9
450 ILIE BARBULESCU

tionata cu numele ei chiar de plug, o au Slavii in chip sigur

documentar cel putin in sec. XII (p. 153).
Acura Niederle arata chiar partile prin cari plugul perfec-
tionat se deosebeste de primitivul radio, si spune Ca intre altele
e : ca la plug «predni Cast hideie, cpociva ii pluhu obvykle na
podstavci opatrenem pluzici nebo Z01ec7::y, na jeFete ose priVlana
je of pro pripr.2. (p. 154), unde, evident, e vorba de partite cari
in romineste se tradue prin grindei, cotiga pi poting.
«Forma perfectionata de «plug., adica a acelui instrument
numit asa de Slavi, dar de Romani aratrum, exista la acestia din
urma deja intre sec. IIV; Romanii, continua Niederle (p. 163), o
riiSpbuit6erei, impVirltil en odium lor, ;11 (west limp, la pnpoaele
recine barbare ale pro vinciilor lor din Baleani, dela Duniire §i de
la Rin (v dote I IV. stoleti po Kr., skute'ny pluh v severnich
ritnskych provinciih, na lialkane,na Dunaj'', a v Poryni tedy exis-
toval ; tam jej take musili viee:i Sousedni barbari) Acest perfec-
tionat aratrum Romanii it raspindisera si la Germain, pare-se ca
deja in vremea Carolingilor. Iar intre sec. XXII, Germanii, la
rindul lor, au transmis Slavilor agricultura asta perfectionata si chiar
cu numele uneltei «plug* care e zgoticul *plugs (p. 157) ; caci piny
atunci Slavii aveau neperfectionatul radio hak"=- lat. uncus Inca
din vremea lor preistorica. Dar in sec. XII «plugul. exista _deja
la Slavii si pentru Ca i Letopisetul din Kiev intrebuinteaza acest
«termen. alaturi de radio, as gindi, continua Niederle, ca cunos-
tinta «plugului* romano-german a trecut la Slavii de Nord deja
multisor inainte de acest timp, anume cam in vremea carolingiana,
si cd. de la aceidia a /recut mai departe la Slavii din rasarit pina
la Kiev, si la Lituani s i la Rontini, (Ale ,r XII. titoleti pluh zde
byl a ponevade' i kijevsky letopisec vyrazu toho vedle radla uZiva;
soudil bych, ze znamost rimsko-germanskeho pluhu,pe,Va k sever -
nim Slovaniim n deNi dobu pred tim, asi v dobe karolinske a
net nPh dale k vychednim do Kieva, i na Litvu a k Rum ( num)
p. 169..
Asa spune Niederle in studiul sau. Din acest rezumat al rneu
se vede !impede ceea ce mi-am propus dela inceput a dovedi : 1)
ea Cancel minte, cind spune ca eu nu cunosc studiul Itti Niederle ;
2) ca da un rezumat fats din acest studiu al invatatului ceh, pentru
ca sa-si poata sprijini 3) minciuna : ca Niederle nu trateaza si pro-
blema lingvistica, lexicala, ci numai pe cea istoricoarheologica a
«termenilor de plug. la Slavi, si ca, fiindca nu ar fi tratind si de
 RECENZII 451

asta, acesta ar fi vorbind, in studiul sau, intru cit priveste pe Ro-

mini, numai de 5 termeni: de radio .-- uncus, bride!, plat, socha,
plug = aratrum, dar Ca nicaieri nu vorbeste de termenii cob!la,
cocirteald, cormana, emeitra, curmea, girloafa, otic, poting,
grindei.
Am aratat, in rezumatul meu, citind adese on chiar textul ceh
at lui Niederle, ca acesta, infre multitne de alti termeni, pe cari
Cancel ii tainueste spre a prezenta fall lucrarea ca nu-i si lexicala
(ca hak, pKru., kuka, rezalnica, ralnik, leme , klec, ru ka, palenik
rogaj, etc.) Vorbeste si de ralita, grindei, cucura (= kukara), ()tic.
Cit pentru termenii cobild, cocirteala, girloafa, cormana, curmea,
poting, pe care-i dd numai Cancel in brosura sa, dar nu-i men-
tioneaza, chiar astfel, Niederle in studiul sdu, invatatul cell nu-i
prezinta subt aceste forme, pottrneti ei stint, la Slavi (cari la Ro-
mini, de astfel), numai termeni dialectali si dithicte regionale, iar
nu generali ; traesc adicd, numai regional si numai la unii dintre
Slavi iar nu la toti ca ceilalti termeni ce mentioneaza de regula
(deli se poate ca unii din acestia nementionati, ca corman etc.
nici nu stint slavi prin originea for cum spune si Cancel dupd
dictionare). Dar Niederle; deli chiar nu-i pomeneste, ii intelege cri-
j»-iiiqi implicit in termenii generali slavi pe cari ii citeaza : hak,
grindei, lerneg etc, ai caror corespondenti (si traduccri date pe
romineste de Cancel) stmt. Ca intr-adevar, Niederle pomeneste de
regula numai termeni generali slavi, iar pe cei dialectali-(sau ba-
nuiti neslavi) nu-i mentioneaza ci ii subtintelege in cei ce da, do-
vedeste faptul ca termenul otik, pe care-I are numai cella sub forma
otka si sirba, croata, ruteana ca otik, nu-I prezinta de cit o singura
data in treacat, cind e vorba de unele sapaturi in Bosnia uncle
s-au gasit totky* (p. 170).
Rezumatul acesta aI meu, apoi, mai destainueste inca tin alt,
falsificat a lui Cancel : 4) ca rezumatul si mentionarile ce el face
acum lasa alani gtermenii de plug. lemes Si paleolic de care vor-
bise, tot ca descoperire proprie, in broima sa la p. 29. Acura
lasa afara acesti 2 termeni de plug., evident, spre a ascunde
ca si pe ei i-a gasit tot la Niederle. Eu i-am aratat, insd, in re-
zumatul meu.
Dar deosebit de astea, in rezumatul meu se mai vede, 5) ca
; Cancel minte si cind zice ca studiul lui Niederle : gnu is problema
romineasca in considerare ni2hdata. Inadevar, acolo la mine se
vede ca invatatul ceh spune ceea ce Cancel himie§te : el (ter-
452 ILIE BARBULESCU

wenii de plug» au trecut dela Slavi si la Romini dapii see. II.

tar aceasta evidentiaza, in acelas timp, ca 6) jurnatatea sec. XIII
pe care Cancel o pune ca data a timpului cind acei vechi «ter-
meni Elavi* au intrat in limba romina, nu e ceva din capul sau,
ci pur si simplu dela Niederle. Toate acestea, in sfirsit, legate de
faptul (aratat in recensia mea, de care Cancel spune ca i-a atacat,
wonorabilitatea.), ca Niederle Melina in «Slovanske Staroittnostib
a admite teoria mea ca ce le mai vechi cuvinte slave au intrat
in romina=nu, cum s'a zis Oita la mine, in epoca lui lordanes,
ci dupd sec. IX ; toate acestea, zic, legate de aceasta inclinare
catre mine a lui Niederle, arata 7) ea, in adevdr, Cancel tdinu-
est ca deplasarea datdrii. din epoca lui lordanes la vremea de
dupa sec, IX e luata dela mine (cum, in acest inteles, tot dela mine
a luat-o si Dumke, de altfel).
Totul e, ca idei, «luat. de Cancel dela Niederle mai ales, deci.
Ast-fel sta en «onorabilitatea* acestui dome, care striga ea
i-am atins-o en. in recensia mea.
Dar «ab uno disce onmes. Asa ca, in urma aratarilor re-
zumatului meu evident e, ca desvinovatirile ce credo ca -si aduce
invocind cancelaria Facultatii de litere din Bucuresti, spre a do-
vedi ca dinsul cind tipari brosura sa, in 1921, nu stia de Iti-
crarea lui Niederle serisa in 1917 (pe cita vreme eu o aveam la
Iasi) e o noun repetare a aceleasi vechi minciuni.
Nu mai inteligenta e desigur si afirmarea-i dela p. 266, ca :
«Chiar daca ar fi asemanari intre cele cloud lucr iri [adicd a sa
si a IM Niederle], ele nu ar putea fi cleat intimpliiloare.
Un sistem si acesta, spre a trai in lane, fireste : de a «sub-
tiliza. munca si gindirea altora pentru ca cu ele sa «parvii. tu,
si, apoi, de a striga cu indrazneala ca ceea ce faci e o simpla «a
semanare intimplAto ire» iar nu «subtilizare.. Un sistem, pe ear
it aplica si alti in Vlasia noastra, acestia invocind la strinsoar-e,
chiar fall, pe Gabelenz, spre a-si sustine «asemanarea intimpla-
toare. a lor, cum se vede in «Arhiva. din April 1922 p. 307.
Cit pentru sportul de eruditie, ce acest indraznet dar medi-
ocru down incearca a face in articolu-i de care vorbesc din «Con-
vorbiri literare. dela p. 268-275, dind fel de fel de citatii de
autori ale carol. scrieri le cunoaste uneori nuinai din nume, iar
alte dati col twat data le-a rasfoit foile, acest sport e o Ilona
dovada de dreptatea ce avura comisia care 1-a respins dela examen
si d-nii Nicolaescu §i Qafitanu can 1-au apreciat cum am aratat
 RECENZII 453

mai sus. Asa ca, nu eu voi sta de vorba cu dinsul asupra acestei
noid ignorante ce, rafinat cum e, dar nu inteligent «etaleaza»
pe atitea pagini, spre a face efect asupra interesatilor si necu-
noscatorilor noStri, ca cei interesati sa-I prezinte iar nectinoscatorA
sa-1 creada invatat dar asuprit de mine. Dealtfel, lipsa-i de ti-
inta si bogatia-i in confuzii i-o mai arata si d-soara prof. D-rnd:
Margareta ystefancscu, fosta studenta a mea, chiar in acest No
al «Arhivei» la p. 436.
Cit pentru clientii suparati ai critizolor din «Arhiva» (prof.
lorga in rindul intii), cari I-au impins pe acest domn mediocru sa
comita articolul sau din «Convorbiri literare», crezind ca astfel
ma vor putea clatina stientificeste pe mine, -- pot vedea acum si
dinsii, in calm fa1surilor neinteligent facute ce aratai, ca si-au
ales prost instrumentul. lar-ca legatura intre acei clienti si acest
domn este, hi privinta articolului lui, dovedeste faptul ca acel
articol din «Convbrbiri -literare. si-1 reproduce, apoi, in ziarul
«Epoca. dela 19 Mai 1922, ,dtipa ce acest ziar in numere ante-
rioare ma atacase pe o terra politica pe mine, iar protesorului
lorga ii publicise cu prietenie un disca-s politic (vezi p. 423).
Mi-ar parea ran, tottufd, daca aceste aratari ale mele, la fel
cu ale Raportului cornisiei de examinare 'care I-a respins °data' la
concurs, si la fel cu ale d-lor StoLa-Nicolaescu si Gafitamt, ar
contribui cumva sa intirzie, pe-mediocrul domn Cancel de «a par-
veni» si dinsul in aceasta tara a mediocrit tilor indraznete si a
tuturor posibilitAtilor.

U. Huber Noodt. L'occidentalisme d'Ivan Tourguenev.

Paris 1922, 86 pages 8 °.
L'auteur, un Hollandais, nous a envoys ce livre, en nous
exprimant le desir d'en faire un compte-rendu. Nous lui faisons
volontiers ce plaisir, tout -en esperant qu'il voudra bien accepter
amicalement les observations suivantes que nous nous permettons
de faire.
Dan son oeuvre, M. Noodt veut pfouver que le grand ecri-
vain russe Tourguenev n'est pas un «slavophile», bien qu'il ait
de la doctrine des slavophiles l'ainour pour la Russie et son bas
people, mais qu'il est tin occidental, un «occidentaliste* (en russe
avadnik); it est, dit M. Noodt, non pas un occidental «liberal»,
c'est-h-dire un «singeur» de la culture occidentals, mais un occi-
dental rationnel, demandant que l'on prenne de la civilisation oc-
454 ILIE BARBULESCU

cidentale pour transplanter dans Ic peuple russe non pas le

t^,,ut, non pas n'importe quoi et quoi que ce soft, mais seulement
ce' qui s'accornmode avec la nature, la culture et la mentalite de
ce peuple. L'auteur montre que Tourguenev a recu cet occiden-
talisme (en russe kapadiel-oestvo) dans l'Occident civilise, a savoir
en France,' dans son Paris et dans son midi, oft it a vecu, et
encore par ses liaisons avec une actrice francaise, madame Viar-
dot, Bien qu'i/ ait aussi passe plusieurs annees en Allemagne, a
Berlin, a Baden-Baden et ailleurs.
Mais it semble que M. Noodt se trompe quanta ses resul
tats. 11 ne Peut etre vrai que Tourguenev ait recu son occidenta-
lisme d'idees et de sentiments, completement cone us, en occident,
mais la verite est que le fondement de cet occidentalisme lui vienne
de la Russie menie, oil il a fait ses premieres etudes, y etant reste
jusqu'a rage de 21 ans et plus : ne, en effet, en 1818, it quitta
la Russie pour l'Occident, oft it s'est rencontre avec madame
Viardot, apres 1843. Cet occidentalisme rationnel de Tourguenev
se trouve dela chez Karamzine (mort en 1826) et chez ceux qui
formaient son cercle, comine les poetes Dmitriev (rnort en 1836),
Zukovskij (1783-1852) _etc. ; it se manifeste, entfe autres, dans
Ic combat que ce cercle livre aux idees de Si.;cov, president de
l'Academie des Sciences de Saint-Petersbourg. La faute de M. Noodt
vient de ce qu'il a etudie Tourguenev seul et isole, oubliant de
le placer dans le cadre intelectuel russe do sa premiere jeunesse,
ota it aurait trouve tine complete athmosphere russe d'occidentalisme
rationnel.
Par consequent, lorsque Tourgnenev est parti en Occident,
it a emporte dans sa penSee et dans son coeur un fond puissant
d'occidentalisme ; l'Occident n'a fait que le lui developper et enra-
ciner plus fortement.
II me semble encore, que M. Noodt se trompe lorsqu'il croit
que cet occidentalisme que Tourguenev a acquis en Occident, est
du a 1a France!et a madame Viardot. Ce ne sont pas, certaine-
ment, les sources litteraires qui ont pousse I'auteur vers cette
conclusion, mais cc sont ses sentiments personnels qui lui ont
cree et fait exprimer cette idee preconcue ; car les documents
nous prouvent le contraire, a savoir : que Tourguenev a eu la
plus grande sympathie pour la culture allemande, que c'etait
surtout celle-ci qu'il preferait et suivait. C'est Tourguenev lui-
meme qui a ecrit sur son depart et sur son sejour en Alle-
 12ECENZI1 456

magne ces paroles significatives Je me precipitai, Ote bais-

see, dans Ia allemande qui devait me purifier et me
riser
regenerer, et lorsqu'enfin je sortis de ses flots, je 1112 trouvais
devenu occidentaliste et devais le rester toujours«. (N )odt, p. 10).
C'est toujourS lin qui dit encore : «Je d pis trop a l'Alleinagne
pour ne pas rainier et la vUtierer comme ma seconde patrie«,
(lb. p. 38); et ailleurs : «Personne ne pourra nier que j'aitne pro-
fondement l'Allemagne».
Tourguenev n'a jamais ecrit stir la France quelque chose de
pareil, quoiqu'il eat des relations avec madame Viardot, mais it
dit, au contraire : (Tout ce qui est francais pue a mon odorat
et s'il me fallait choisir, je prefererais Mre en relations avec des
epicicrs francais qu'avec de beaux esprits francais«, (lb. p. 35) ;
et, ailleurs, it ecrit de Londres A un de ses amis, que cette ville
.evoque soudain Paris flamboyant et terrible, moderne Babylone
prosaIque et cynique. (lb. p. 42).
Ce n'est done pas la France (comme it ressort des docu-
ments) qui a renforce en Tottrguenev I'occidentalisme, mais l'Alle-
magne. La sympathie de Tourgu6ney plus prononcee en quelque
sorte pour la Fiance apres la guerre, de 1870 n'etait autre chose
que de la compassion pour le malheur d'un people civilise et n'a
pas de liaison intime avec l'occidentalisme fondamental de son
dine. Preuve, d'ailleurs, est ce que Tourguenev Itti-m2toe disait
alors dans une lettre A un ami : «En ce qui me concerne, vous
savez que je suis tout a fait Allemand pour cette raison déjà que
la victoire de la France eat ete l'aneantiFsement de toute liberte«
(lb. p. 40).
11paraitra, peut-etre, etrange que Tourguenev., comme je
viens de le dire, eprouvat de tels sentiments pour la France, lui
qui avait des relations etroites avec tine Francaise, madame Vi-
ardot. Mais it me semble qu'ici encore M. Noodt n'a pas remarque
quelque chose d'important, a savoir que cette personne sejour-
nait Ia plupart du temps en Allemagne, a Baden-Baden etc., et
que, petit-etre, a cause de cela, c'etait une espece de madame de
Stael qui ne s'enthousiasmait pas trop pour les Francais et n'a-
vait pas dans son. Arne assez de sympathie pour la France pour
Ia communique!. a celui qu'elle frequentait.
Je pense que si M. Noodt, outre d'autres donnees, travalt pas
oublie de prendre connaissance du livre, a large horizon, d'Ana-
tole Leroy-Beaulieu: L'Ewpire des tsars et les Passes, I, Paris,
456 ILIE BARBULESCU

1897, p. ex. a la p. 396, it serait arrive a la nthne conclusion

que nous sur l'occidentalisme de Tourguenev.
Avec ces petites reserves, le livre de M. Noodt nous parait
tres intressant et en meme temps utile, car it rcunit, et le
plus souvent de Tourguenev meme, de nombreuses donnees rela-
tives aux croyances «occidentalistes» de celtii-ci.
11 le Dilrbulescu

INDREPTARE

Prin scrip are din vedere tipografic5, in No. Z (din April .1922),
p. 173, nota' 1., s-a strecurat o grOald: s-a pus «Fonetica Alf.
Cir.. in loc de «Fonetika (!irilske azbuke..