Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARHIVA Tan
SUMAR
'LITE. BARBULESCU . Inceputurile scrierii cirilice iu Dacia Traiand.
GIORGE PASCU . . Influents cronicarilor 11101cloveni asupra celor innuteni dill
secolul XVII. Cons/. Cantacitzino..
GIL GIIIIIANESOU. , Divanurile domnesti din Middovit- :Muntenia din secolul
XVII (163o---16S5,),
IORGI-JORDAN . . Notiunea lammed.' in limbile tonlanice.
AUGUST SCRIBAN. . Ethnologii. /
Comunicari
G. Pasco : Data mortis lui Radu POpesci. Turcisme la Radu Popesen. Prag 'Ca-
scada'. 'Arliiva' in strainatate. 'Arliiva' in Cara. M. Friedwagner despre G. Pilsen. Genetivul
singular. Costachi Conachi la Viena. Proect 1e.lege pentril plagiat. Moldova neferieit5...
Iesenii la Academie. Ion Urdu. Ilie Mines.. Talger cu dour/ fete. Gustav Weigand. Laborator
de sociologie exoerimentala. Industriea casnicd. Lauda prietinului. Epittop.. Minunatie.
2o de milioant Nume ii medicament. Rectifi,:are.---.1. Voi/quin: 1.'enseignement du fran-
cats a l'Universiti,, P. Constantinescu-lasi : Coptribut.iivla 'halal Rominiei in epoca do
regenerare a Bulgariei'.N. A. Bogdan :'tin rechiu manuscript al Hord Molclovei. Rostul
until calendar. Vie Bdrbulescu L'dge du soffixe roumain -esint(1). L'origine de la nasale
Bans les mots roumailis cinste et Minciu.
Recenzii
P. Skok, Beitriige zur Kande des romanischen Elements int Serliokroatisclien ;
Norbert Jokl, Vuigarlateinisclies int AThanisclien ; Lui Nicolae Jorge. Omagiu: Leca Mo-
rariu. Un non manuscris ye:Min Isopiia Voronetand (G. Pascu). Sextil Purariu, Zur
RelzonstrnIction des. Urrumanischen: N. forges, Breasla filanarilor. din lt9loani, Catastiltul
si actele ci (Ilie Barbulesen).-- Stefan Metes, Aetivitatca istoriza a lui Nieolae Iorga (N.
C. Beienarti).Stoica Teodorescu, Influenta mediului geografic si istoric asupra dezvoltarii
popoarelor IGit. Dime).
IASI
SOCIETATEA ISTORICO-FILOLOGICA
1922
?tie" .? ott4-4;$
ARHIV.A
Reviste, do filologie, istorie i ouItura,rompeaoca,
spare trimestrial (Januar, April, tulle, Octomvre)
ABONAMENTUL ANUAL
100 de lei pentru Rominia si tarile invecinate.
40 de franci franceji pentr tl Grecia, Italia, Franfa,
Avila si Elvetia.
ceie mai vechi cuvinte slave ale ei, cuprindea, toata, acele ele
mente specifice slovace sau slovaco-rutene mai e faptul ea in
limba rominA de dincoace de Dunare se gasesc, si astazi, inca
alte elemente lexicale si culturale ce se afla in bulg-areasca pro
prie de dincolo de Dunare, dar si in slovaca si pate in ruteana.
Anume, prof. Conev,in u/storia nu Wig. ezik», I. p. 52-60
constata ca limba slovaca are, intre altele, urmatoarele cuvinte
cari se afla si in bulgara propriu zisa, dar na-6 cu acelas inte-
les, si in cella cu care se pretinde ca slovaca ar fi cea mai hint-
dug : sl. babka = bulg. babka, sl. bachor = bulg-. bAhor, (sl. kra-
hn = bulg. kranni), sl. buzogan = b.-buzdogart, sl. k, jah
kan'ag, sl. mzda = b. mazda, si. rabt0a-=b. rabe,4, (sl. skapat'
skapa se), sl. sloboda = b. sloboda, sl. g:copit' = b. skopjavam, sl
gkvrna = b. skvarna si skArna, sl. vlkolak = b. varkolalc, (si.
urda = b. urda), sl. cedilo =- b. cedilo, sl. kodkodakat' = b. kotl«-)-
djakat, sl. postav = b. postav, si. nano = b. nano.
Ba slovaca are si tine!e expresii, ca bulgara propriu zisa ;
a.$a : sl. na jeden dusjk = b. na edin dock, sl. umoknuty aka,
myg = b. mokar kato miika, sl. Zertovska robota == b. dj ivolska
rabota, sI. ma cilhy prsty == b. ima dalgi prfisti, -sl. hladny jako
vlk = b. gladen kato valk, sl. rovny jako svieca --- b. pray kata .-
sve,§t, etc.
Si proverbe arc slovaca la fel cu bulgara propriu zisa ; aka :
sl. nohy zala6im za piece a ujdem = b. gte si tura krakato na.
ramo i te ida ; sl. I'ava dlan ma svi hi-pr'jmeni peniaze-=b. 6/ata
dlan me sarbi ste poluja pari ; sl. aby ti voz ne gkriepal --
pomast' mu kolesa = b. natna,:=.1 si kolata da ti ne sUrcat, sl.
ide kode ho COI vedub. otiva kad,' go' oci vodjat, sl. ne pchaj
nos kde si ne treha, sl. ryba od hlavy smrdi, sl. ca ma dva
konce = b. tojagata ima dva kraja, sl. nevolany lust ma miesto
za dverami = b. na nekanen gost im'stoto e zad vratata, sl. loin
s klinom=b. ]clip klin izbiva, sl. jako ti Itrajit tak music tancovat',
sl. dlhe vlasy kratky rozum,- sl. kad' sink° svieti a da=d' pr i
iert babu bijI -= b. daid vali slance pee djavolat se Lill, sl_
darovanomu konovi ne hl'ad' na zuby, sl. jako sejeg talc buda
hat', sl. ne vidi d'alej od nosa, sl. vrana vrane 0,1 ne vykole,
sI. neje vgetko zlato co sa blysti, sl. chodi spat' so sliepkami--,4).
spi s kokakiC, sl. syty, ne veri laf'nemu, sl. v mutnej vode ryby
lovit', sl. krev nevi voda, sl. sveti slnko ale zybate = b. zabato.
&lance, etc.
INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 167
dela tatal sau, dupd originalul care se afla, intre 1848-50, in po-
sesiunea unui rus in Basarabia, dar despre care original nu se
mai *tie nimic de atunci. Din cuprinsul ei rezulta ca in veacul XII,
anume la a. 1134, Principatul Galitiei, peste care domnea Ivanko
Rostislavovi6 dela care emand Diploma, stapinea tot *esti! Moldovii
pima la Marea Neagra *i gurile Dunarii.
lata copia textului acestei Diplome :
flu ruseasca ci foarte asemenea limbii din Cod. Suprasl., adi2A in esen-
ta bulgareasca ; asa Evanghelia galitiana, Dobrilovo evangele, Msti-
slavovo evangelie, Apostolul Orristinopolitan 9. Aceasta inseamna,
ca curentul literar bulgar, care -se accentuiaza cu anumite forme
in Bulgaria de din2olo de Dundre, pe vremea tarului Simeon al
ei din sec, X, se intinse atunci in Dacia si, peste si prin aceasta,
in partile de miazazi si apus ale Rusiei. Raposatul Bogdan nu stla,
pentru ca nu observase acestea la a. 1889 cind puse acea falsa
premisa silogismului sau.
Limba si ortografia Diplomei Birladene, asa dar, fiind cele
din curentul literar al Daciei din sec. XII si XI, adica in funda-
mentul for bulgaresti si numai in unele abated sau exceptii ruse
nu se poate sa fie falsificat. Cit pentru datarea-i dela Hristos iar
nu dela Facerea lumii e o exceptie care se mai gaseste si in
alto texte cirilice slave ; nici ea, deci, nu poate fi dovada ca Di-
ploma e falsa.
Dar chiar daca generalitatea textelor slave scrise in Mol-
dova,--presupunind ca in sec. XII ar fi existat multe, ar fi fost
cu limba liter-ara a for mai mult ru&e-asca, cum afirma intiia pre-
misa a silogismului lui Bogdan, Inca si atunci, un text cu bulga-
risnk.! in el, ca Diploma Birladeana, nu ar fi fost, de asta, un
falsificat. Chiar iu asa caz, o asa concluzie ar fi o gresala ; cad
'nu corespunde faptelor reale.
Dovada ca asa ceva ar fi gresala e : nu numai texte bise--
ricesti moldo-slave ca Pomelnicul _dela minastirea Bistrita din Mol-
dova dela a. 1407 '), ca Alexandria, manuscris scris la a. 1562 in
minastirea Neamtu din Moldova 3), can stint asa numite medic-
bulgare ; dar Inca s. ex. documentul scris si cu ortografie sirbo-
macedoneana .de un Termop Ilpootottm; 4), prin care Stefan eel
Mare, domnul Moldovii, la a. 1466, face unele danii minastirei Zo-
graf dela Sf. Munte, on data documente din 1476 scrise pentru
boierul Iuga, marele vistiernic al lui Stefan eel Mare, de catre ca-
lugartil Paisie in minastirea Putna sau alt doc. ipoldo -slav, dirt
1). Cf. Oblak in Ai-chiv f. slur. Phil.. XIII (a. 1891), 246 si
lagW in Z.d-r EnstehangsgeNchichte der kirelowl. Sprache, in «Denk-
scriften* ale Acad. din Viena, vol. 47 (a. 1902) p. 56.
2) Miletie, in ,Sborn. Min,, IX., 172.
3) In ,Starine Jugosl. Akad., V.
4 Ion Bogdan : Documcntele lrte ,';;tefan eel Mare, I, 99.
5) /b., 211.
INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 171
1). Cum dovedesc mai jos la Pecen ii, despre scrierea lui
lorga: Breasla Blanarilor din Botopni.
INCEPUTUR1LE SCR IERI1 CIRILICE 175
e basne si de scornituri».
202 GIORGE PASCU
vomit (pg. 74, 145) pentru istoriea Romani lor, _Ili hail Rilie Sea-
olitanut (Retius, pg. 171, 172, 176, 177), loan Sambne (pg. 172),
Az'ram Boejai (pg. 172, 177), Nicoloo Glair in Atila (pg. 152.,,
Calimah, Experientis Attila (Ca Ilimac. us = Buonaccorsi, pg. 1581
pentru istoriea Ungurilor (de care Miron Costin nici nu se ocupase)_
Prin aceasta nu trebue sa ne-nchipuim ca cartea Cantacuzi-
nului este mai erudita decit cartea lui Miron. Afara de cei doi
scriitori bizantini, cerlalti 'autori erau scriitori curenti ai timpului,
pe care-i cunostea desigur si Miron pi-i citase supt denumirea generali
de istorii, istoriile Pbtintai, istoriile vechi, istnriae echi
.Const. Cantacuzino a fost influentat si de Gligorie Ureache
in vocabular (v. introducere, Arhiva no. 1).
Daca Cronologiea tabelard, care cuprindea material pregatitor_
pentru cronica pe care-si propusese s-o scrie, nu-i mai veche decit
Septemvre 1689, atunci stolnicul n-a putut sa inceapa redactarea
cronicii mai devreme de 1690. Pe de alta parte fiindca Cronologiea
merge =nal pan la 1666, este de presupus ca stolnicul cauta
sa-si mai adune material de istoriea Munteniei, fara sä se gin -
. deasca sa inceapa cu problema romanitatii poporului romin.
La inceputul lui Noetnvre 1690 vine insa intaias data la Bu-
curesti generalul Marsigli care tocmai se ocupa cu geografiea si
istoriea. Stolnicul; care la aceasta data se afla la Bucuresti, 1-a
cunoscut desigur din primul moment, I-a pus in curent cu ist)riea
si geografiea Rominilor, ara'tindu-i chiar acel ofrumos manuscris»
al lui Ureache, si vorbindu-i de romanitatea noastra dupa Top-
peltin si Miron Costin.
Cum Marsigli nu aflase inca de cartea. lui Toppeltin, si cif
atit mai putin de a lui Miron Costin, pe care probabil stolnicul
1 -a trecut supt tacere, si pe care dealtfel Italianul nici nu I-ar fi
putut ceti, Marsigli i-a dat poate stolnicului ideia de a scrie despre
romanitatea poporului romin. In adevar Marsigli, desigur pe baza
conversatiilor avute in 1690 1692, it ruga pe Cantacuzino sa-i
comunice «in rezurnat cele mai bune insemnari care pot sa dove-
deasca descendenta neintrerttpta a poporului romin din cel roman,.
aducind in sprijin memorii, deductiuni, obiceiuri si alte particula-
ritati» (pg. 42). *
* Oncrando di dare in compendio quelle maggiori notitie the
possono comprobare questa continuatione di discendenza di popolo
romano, aducendo memorie, deduttioni, usi et altre particularita a
not non note per le stampe.
206 GIORGE PASCU
Giorge Pascu
tacuzino biv .vel visternic, _Dania biv vet serdar, rtirlan biv vet
arma*, Zosin ikqotic" biv hatman (IV. dl I N 94).
In Muntenia divanul se compunea din boeri precum urmeazd
Padua .Artisturel Hierascu vel ban Craiovei, apoi Barlml Milescu,
Badca Balliccanu vel vornic, Barbul Bddeanal vel logofdt, Static
vel visternic, Papa Buicescal vel paharnic, Cirstca vet postelnic,
lif-hincea Badeanal vet clucer, Alexandra vel stolnic, ,;urban Par-
.ruleScal vel comis, Banat GriidiOcanal 2 logofat, Costantin Brin-
eoranul veI spatar ; Cristea 2 visternic, /Mot/ 2 stolnic, Guran
Olancscal Si Iladul S".'afarial sin Oherghc A5'nfariul uricari (Iorga
Hurezul 330 ; Condica Tismana II 268 ; St. Greceanu Cronici 265).
Gfi. Ghibanescu
teneala, de chin, mereu vie la oamenii care ;mincesc din grew spre
a se putea -- si acestia au fost oricind si oriunde cei mai
numerosi , a ajuns intr-un moment dat asa de predominanta psi-
hologiceste, incit ea s-a confundat cu insisi activitatea desfasit-
rata, iar numele ei a devenit sinonim cu acel al muncii. 0 ase-
menea transformare semantics s-a savirsit si in Mind limbii lati-
ne§ti. Cuvintul labor insemna dela capul locului osteneala pe care
si-o di on-mi spre a aduce ceva la indeplinire. Din acest inteles
s-a dezvoltat pedeoparte acela de munca, pe dealta cel de nacaz, .
mai probabilA pare ultima ipotezd,_ clan tinem saind de unele de-
rivate ale acestui cuvint : a mqteri, nre0erie, me,;;teog, mete:irryar,
Inqteimgarq, mqtqugire, mqteimgit, mqtevigns, a »re;deogai. Apoi
brtasid, 1»-esla, calla, etc. Dupd Puscariu, Etym. Wb. der rum.
Spr., Heidelberg 1905, me/test/a 'Meister' ar fi lat. magister, deci
element Ano5tenit (vezi 5i REW. 5229, unde supt magister `Lehrer,,
Meister' sta 51 rom. »taest/0; Tiktin da pe mates/yr& numai ca
adjeetiv : 1 `weise, Klug, Kundig, geschickt', (in lit. veche) ; 2.
`mod., bes. pop. Zauberhaft ; 3. ,(lit. mod.) kunstvoll, meisterhaft',
iar fern. miiiastrii substantivizat, cu intelesul 'Wise Fee'. Cred ca
insemnarea de mester data de Puscariu este noun, nascutd de pe
urma influentii germ. Meister, judecind dupd intrebuintarea-i res-
trinsa 5i, pe cit mi se pare, existents numai in Ardeal. Tiktin
crede ca 5i meserie ar fi mo5tenit, anume lat. nreserere, pe care-I
gasim in limba veche supt aceia5i forma cu intelesurile de indurare
(sec. XVI) 5i demnitate, slujbd. (sec. XVII) ; in aceasta transformare
semantics a fost influentat de mild, milostenic `milde Gabe', cad
slujbele se acordau din mila domnitorului ; dela slujbd s-a trecut
apoi la ocupatie, treabd en minile, ca 5i in ital. mestiere, fr. nit'tier-
(vezi mai sus, supt No. 5 5i '10, unde am aratat ca numai cuvintul
frantuzesc. este mo5tenit din lat. ministeritcm, iar ital. mestiere im-
prumutat din vfranc. mestier). Evolutia intelesului presupusd de
Tiktin este intaritd foarte bine de exemplul fr. metier meserie
lat. ministerium serviciu ; cit despre forma cuvintului : dela me-
serere la meserie, Tiktin citeazd fazele intermediare meserJa, meseree
din Dosofteiu, tocrnai cu insemnarea de slujbd, demnitate, care Ile
intereseazd in transformarea semanticd a cuvintului nostru. Neo-
logisme din frantrize5te avem fal.ielt, a fabrics, a produce, pro-
ditetie, a ntreprinde, intrel.rindere, antreprizti,
me,ea ate, mecamsm, etc. ; Wand 5i barbarisme, ca rterier, clash avrierd,
traducerea lui orailb d'ceurre prin nilat de Incrit, care suns a5a
de straniu in romine5te, 5i altele.
13. Evolutia semantics suferitd de lat. Faber 5i derivate (REW.
3120 22) este foarte interesantA 5i merits a fi discutata aparte_
In latine5te faber avea intelesurile `Verfertiger, Kinistler, besonders
der in hartem Material (Ho17., Stein, Metall usw.) arbeitende' ; pl.
fubri ,Handwerker, besonders Bauhandwerker'. In limbile rornanice
a fost reflectat prin : ital. fabbrn lucrAtor in metal, *) in special
eTIMOL0011
Barabafta (Dunarea de jos), BascAlle (Fam.), a lua in b(71-
corabie de nizboT, e rus. brand- 0/ic, a lua in zeflemea, in ris, Ia
valita, corahie de paza, stationar vale, peste pi.:T3r, vine de la ba.;.-
(fr. palache), de Ia germ. /.aitd- caliti (turc. Las ali, separat), co-
?ruche = rraddschiff, ca barabula, jocar care nu lucra marfa" suptire;
baraboi, bandrabureli dela Bran- ca islicaru, ci mortal piei groase
denburg (trecind, bine inteles, prin de _la mocani on macelari (Sal-
formele rutenesti). E celebra in neanu, Infl. Or. 2,40 si 230). Sta-
amintirea tuturor Dunarenilor gba- rea inferioata a basc.alittluT MIA
rabafta tut\easca» pe care, la 1877, de islicar a produs a.:east5. locu-
a torpilat-o in canalul Mdcinului tiune. Si bd.edrie si (jud. Olt)
amiralul Murgescu, pe atzLici lo- bapIdold. Cp. cu en( 1 i g,a-, la o-
cotenent, imbarcat pe salupa Rin- rigine «tipsier mic». Arhiva, lul.
dunica. Sandu-Aldea, in «In urma 1921).
plugultrs, in nuvela Robul, des- Bland si °Wort n-au etim. la-
criind aceasta" torpilare, pomeneste murita. Acad. zice «etim. tiesigura»,.
de doilA o. T cuvinful barabartii, Tar SAL-leant' (ed. 3) zice «rut.
pe care Lupu- Antonescu si P. Ha- oblon, jaluzea». In dictionaml rute-
nes, intr -un manual de limba ro- nes:: de Popovicl, (Berlin, '1911,
mineasca pentru clasa III secun- Langenscheidt) nu exista oblrnt, ci
dara (Bucuresti, 1512, pag. 167) numai oboi(;,/e, Feldstrich. Prin
it explica prin «mime Wanes: Berneker (1,69)- citat _si da Aca-
pentru corabie de rAzboi turceasca» demie, putem latnuri etimologiiie.
si dau si tabloid acestei torpilari. Din vsl. *bobta, *blana, s-a Mout
Acest cuvint lipseste la Cihaz, ceh. nsl. Mina, pele, pelita, pol.
HijdAti, Tiktin, Dame, Saineanu si blona, pelita, dialectal ggeam»(caci
Academie. Ea (pe linga a 1-am odinioara pelita sau tipla tinea
auzit de sute de on la Galati), loc de geam), rut. bo/Jita, pele,
1-am mai gAsit si la Beldiceanu, pelita, obo/(;)ea, geam de tiplA,
intrebuintat cu un inteles gresit geam, rus. Totowi, crescAtura pe _
de «tun» : barabartele de .1a Ma- copacT, bawd si bob;i11, scoarta
rdmtl ! in ziarul Rominia, care moale, Obolont, scoarta tinara. De
aparea in timpul razboTultiT. Re- ad s-a dezvoltat intelesul de «o-
gret ca nu mi.-am insemnat data. blong, adica «geam de tipla, geam
Fr. patache, barabafta" si tra- de lemn, capac de fereastra», prin
sura proastA, de unde vine mold. urmare, goblon», de unde au luat
patqca, dric, trasura de dus mortiT, si BulgariT pe al for oblon. Oblonu_
e dat deja de Tiktin. fiind compus din scindurT, in ves_
ETIMOLOGII 239
'Arhiva' in strainatate
In Revue des Hides slaves din Oct. 1921, apartiul In lanuar
'1922 (vol. 1, pg. 282) Andre Mazon semnaleaza articolele de sla-
'vistica publicate in Arhiva 1921, in special Cat )licisnittl car nu
klusitismul initiator al scrierii limbii romine de Ilie Barbulescu si
Elementele ruse5ti din toponimiea romineasca de Margareta Ste-
JanesCu. -
'Arhiva' in Ora
`Viata Romineasa din Ianuar 1922 rezuma pe larg pg._
163 165) studiul lui [lie Barbulescu despre chestiunea tieraiand
si N. lorga, publicat in numartil precedent at Arhivei.
Genetivul singular
Regida. Genetivul singular hrticulat la sub3taiitivele, femenine,
este
1- dacd forma nearticulata este -e : easa ease
CONIUNICARI 245
Moldova nefericita
Zice Tane lonescu in campanie electorald (Lumea, Iasi, 2GJ
Fevruar 1922) :
Iasul trebue sfi cistige din unirea Basarabiei si a Buco--
vinei. Cele cloud tinuturi au facet parte din trupul Moldovei si
multi vreme ele si-au Eras viata lor din Iasi. Negresit insd ca sute-
de ani de despArtire au creat si in Basarabiea si in Bucovina alte-
centre si di mai trebue sd treacd o vreme papa cind Iasul sd-si
recistige rolul lid istoric. AtirnA de legaturile lui de comunicatie
cum de exemplu de legatura direta intre Iasi Dorohoiu Cer
ndut, apoi Iasi 13)tosani Cerndut,_ atirnd si de rApeziciunea
cu care lesenii vor sti sa se adapteze la roml cel non care revine-
lasului in Rominia intregite, ca el sd devie ccntrul economic si
politic al Moldovei intregite.
Stabil este tutor sft fan tot .posibiltil ca sd ajute crearea
unui centru de viati in Iasi. In opera de clis;:entralizare care .ne
asteapta trebue Omit aproape acest punct de vedere special da--
torit lasului.
- In aceastd online de idei Universitatea din Iasi si toate-
asdzemintele ei trebue sd fie pose de acord cu noile ei nevoi.-Des?,
existA o Universitate in Cernd'ut, tot Iasul .va i prin forta tradi--
tiei central intelectual al Moldovei intregite.
Universitatea si institutiile culturale din. Iasi factite in
trecut erau corespunzdtoare unor nevoi si rniscari cu mull mai
recluse ca acele de azi. Va trebui sA tinem same de aceastd im-
pethasa necesitate si sti (Lim in consecinti mijloacele materiale
bes:.esare Iasului pentru ca sd ridice asezdmintele sale de culturd_
la nivelul Malt al rolului pe care-I au.
Asa zice Munteanul Tache lonescu in campanie electorala,.
late acuma ce zicem si noi Moldovenii : De ,63 de ani noi Mol
devenii sintem indopati cu palavre on de cite on Muntenii se ailau
la strimtoare si aveau !levee de noi : de soldatii nostrii la 1877
si la 1916, de tara noastra iv refugiul 1916-1918, si de voturile
noastre in campanile electorate. In acest timp- Moldova-i parasite.
La Iasi n-avem Biblioteca, n-avem Palat Administrativ, n-avem
Facilitate de medicine, n-avem cladiri pentru institute universitare
si caminuri ; Galatu-i innadusit iii favoaiea Brailei.
Moldeva in genere nu-i utilata. Desi votate de Parlament de.
-citiva ani, liniea ferata Pascani-Tirgu Neamt nu se face, .iar liniea,
COMUNICARI 247
lqenii la Academie
In sedinta Academiei dela 15 28 Oct. 1918 .DI. I. A. Bra-
tescu-Voinesti zice ca-i pare ratt ca lipseste D -1 Philippide, care
ar avea autoritatea, pe care D-sa marturiseste ca nu o are, de a
ruga Academiea -Romina sa aleaga pe Dl. Ibraileanu membru co-
respondent al Academiei pentru studiile sale neintrecute de critica
literara, ce pot sta alaturi de studiile celor mai de frunte critici
straini..
Se pune la vot propunerea sectitinii literare si Dl. G.
Ibraileanu intruneste 7 voturi pentru, 11 contra, vot alb.
1
Propunerea se respinge.
(Anal. Aca1. Rom. seriea II, vol. 39 (1916-1919), Partea
Administrative si Dezbaterile, pg. 150).
Intr-o vreme mai toti membrii Academiei erau ieseni. De
vreo zece ani incoace numarul iesenilor la Academie devine insa
tot mai mic. Sectiunea literara a Academiei numara azi ca membru
activ iesan numai pe A. Philippide. Nit-i nevoe sa flu prooroc
pentru a prevedea ca in curind, nu va mai fi la Academie nici
picior de iesan, din doua cauze una .consolidarea3 unirii dela
1859, care dicteazA, dace nu chiar suprimarea Moldovenilor, cel
putin maltratarea for ; a doua, ardelenizarea Academiei printr-o
droae de mediocritati, care fac sluj lui I. Bianu, Ardelean, si lui N.
Iorga, Moldovan, care are dartib) de a nu putea suferi pe Moldo-
venii inteligent0iindcA acestia rut stiu sa pttnoala. porui [orga.
Ion Ursu
Chinuit de ginduri marete, intr-o bung zi tin final- pleca- de
acasa, dintr-un sat din Ardeal, si descaleca drept la Bucuresti,
baba bogata, boita si cu istericale tineresti a Rominiei.
248 GIORGE PASCU
Ilie Minea
In numarul precedent at Arhivei am publicat run articol at
studentei Virginiea Vasiliu ca o incurajare pentru studentii care
incearca sa umble pe picioarele for §i ca un exemplu de ingustul
orizont al tinerelor elennente care nazuesc Ia universitate.
I., Minea, profesorul suplinitor in seminartil canna s-a pro-
dus lucrarea studentei, este tin Ardelean care pe' din fata to is
cu .Dommtle Profesor, Ditninevoastra care ati scris atitea Carti
importante, etc.., iar pe din dos, adica- la BuctieVi si la Cluj, to
lucreaza cu «zaharisit., ba clniar indrazneFe sa trimeata hi Arliiva,
wide en sint-codirector, un articol litcrat pe baza crogicii lui Urea/cite,
in care eu sint total ignorat.
. Minea ma ignoreaza pentru a face pe placid lui Sextil Pit*-
cariu, care in biblibgrafiea dela acea tarca-bulearca _numita Isto-
riea literaturii romine, ma ignoreaza deasernenea, Si care in 'Da-
coromania' I it rasplateVe cu o qrecenzie'> despre o bro5urica a
lui. Pe de-altd parte, pentru a face pe placul lui N. lorga, Mined
invata pe studenti ca. cronica `Istoriile Domnilor Tarii Romine5ti'
este a lui Constantin Capitanul Filipescu, cite vreme Giurescu,
Contributii Ja studiui cronicilor muntene, Bucureti 1906, a probal
ca cronica apartine lui Radu Hrizea-Popescu.
Tare ruA" mier ca. Minea nu-i profesor la Cluj... cu contra.2t..,
Nu-i adevarat !
-7 Ba-i acievarat !
Si chiar de-ar fi adevarat, acurna retrag.
Vra sa zicd cloud «principii., until pe din fata si unul pe
din dos !
Dacd oligarhul dela Gdvanele din jud. Buzdu mai indrazneste.
sd ne sfideze, avem sa tragem perdeaua trecutului.
Gustav Weigand
Desi ajuns acurna la vrista de 65 de ani, Weigand nu-i de-
eft «profesor exiraordinar. la Universitatea din Leipzig, un fel de
«conferentiar» dela noi. Singur acest fapt arata ea universitarii
gerrnani nu I-au luat in serios, caci altfel ar fi fost de mutt «pro-
sor ordinar', adica. titular.
Nfla inainte de razboiu Weigand trecea insa iu Germaniea
drept un grozav cunoscaton al limbii romine, fiincica oligarhiea
romineascti ii tocrnise slugoiu cu. 10.000 de lei pe an, si fiindca el,
mintos, publica niste Atuarc, pe care anumiti interesati le prezentau
publicului romin,sc ca. niste minuni ale veacului. -
Industriea casnica
Intr-o broura elegant tiparita si frumos ilustrata, Ind itstrica
eamic4 la Et po,:.,11,ic, Bucureti 1922, Ittliu Pascu, licentiat in Drept
COMUNICARI 255
Lauda prietinului
`SA to fereasca Dumnezeu de bataia chiorului, de ... §chiopului
i de lauda prietinulur.
In `Viata Romineasca' din Dechemvre 1921, pg. 456, prietinul
nostril G. Ibraileanu, profesor Ia Universitatea dint,* §i directoru
revistei, ne lauda nevoe mare. El constata fireVe ca Arhiva-i .o
revista de specialitate-, care are o utilitate de netagaduit, umplind
on gol in publicistica noastra., dar... «este un fapt cunoscut, pa-
radoxal in aparenta, ca filologii sint personali chiar irascibili..
Teoriea, ilustrata cu exemple din antichitate si din vremaa Re-
nastimii, luate din... Renan si Burckhardt, sugereiza lui G. Ibraileanu
o paging de psihologie ;<profunda §i- general : .0 fi ocupatiea
migaloasa, care impacienteaza, o fi tocmal solitarismul, lipsa acelui
convert cu lumea care roade ascuti§urile personalitatil, o fi impor-
tanta pe care-o da benedictinul obiectului studiului sad, e inte-
resant annizant..
.Daca prietinul G. Ibraileanu vra sä ma creada, pe mine
.ocupatiea migaloasa» nu ma impacienteaza, fiindca-mi place si-mi
da totdeauna satisfactica de a af-la lucruri noua ; .solitarisinul»
nu-I cunosc, dimpotri_v_A de mic copil am tr,,a'it in chime., iar ill
.saloane» tin totdeanna recordul nrin _verva c_arP Ilu 1ni lj nseste
niciodatt; .importanta obiectului., adica filologiei, dau atita cit
da chiinistul chirniei Si critical literar criticii literare. Si cu toate
aceste a*.ari, sint .personal si chiar irascibif... Are dreptate G.
Ibraileanu, otrebue sa fie ceva.! Daca profesorul de literatura
romineasca moderna ar fi cetit paginile profesorului de literatura
romineasca veche, ar fi observat ca personalitatea §i irascibilitatea
mea este datorita otigarhitor, care de-douazeci *de ani imi fac
256 G1ORGE PASCU
Epistola
Prietinului Anton Ghernian.
Tiata Romineasca' din Ianuar imi aduce numarul 2 din gre
gistrul ideilor ginga§e., pe care Dumneta 11 scrii la poalele muntilor
uncle to -ai retras.
Imi dai voe sa fiu sincer ? Ei bine, Dumneta tratezi lucruri
barbategi cu sclifoseala femeiasca. La Dumneta Mort/ si onergiP
sint ni5te mingi fine cu care jcci un tenis elegant in fata unei
multimi care se minuneaza ca pe lumea asta mai sint si alte jocurf
de minge decit oina.
Un jucator de oiaa dela o gazeta locala to admird zapacit.
Pe mine insa jocul Dumitale ma ostene§te, e§ti prea impopotonat
§i prea studs it.
Bagfi de sama : es,ti din famillea filalogica Philippide. Pipae-te:.
bine, fii hiirba./
Minunatie
Intr -o revista de iarmaroc din Bucure§ti un imberb constipat
§i maniac vra sa ma scoata... plagiator, pentru ca in studiul mien
despre Miron Costin en 1-am citat pe tat-so numai o singura data
in general,..si nu de o mie de on in special ! («Teoriile istorico-
filologice ale neispravitului is hilariante, iar pretentiea lui ca el ii
tin mare .specialist, iar eu un biet «diletant, its face mild).
lar §arlatanii care-§i inchipue ca ar putea sa ma lucreze sco
tindu-mi °Jul cu minorul, sa pofteasca !
COMUNICARI 257
20 de milibane
In ziarul `Aurora' din 25 Deeliemvre 1921 cetim urmatoarea
nota scrisa en litere compacte : «Membrii guvernului au autorizat
pe DI. ministru al industriei sal faca a treia licitatie spre a vinde
hartiea cumparata supt fostul regim si care putrezeste la.Giurgitt.
Din aceasta afacere statul pierde 20 de milioane», adica tocmai
atita cit directorul Bibliotecii universitare din Iasi a cerut pentru
construirea unui local propriu de Biblioteca.
Nume de medicament
`L'IlustratiOn', 3 Decembre 1921, sub rubrica 'Les Croquis
de la Semaine', prezinta pe un burta-verde care arata unei dame
Rominiea pe harta
laca Rominiea.. §i mai to nord Bucovina...
Vad... Si cind to gindesti ca inainte de razboiu as fi crezut
ea Bucovina-i un Hume de medicament.
Rectificare
Motivat de informatiea mea din Arhiva 28(1921) 254 privi-
toare la remunerarea calugarilor dela inanastirea Putna, consilie-
ratul consistorial din Cernaut ne trimete o copie depe budgetul
manastirii dela 1 Ianuar 1920, din care rezulta ca igumenul, vicariul,
ieromonahul, monahul si rasoforul primesc global intre 14.000
11.400 de lei pe an, dupa cum au on nu studii teologice, apoi au
drept la incasarile crestinesti, si anitme lf., igumenul si 2/ ceilalti,
si la veniturile gospodaresti (finat, aratura, pomat, vite).
Mandstirea dispune apoi de o subventie de 9.323 de lei anual
pentru bucatari si servitori, peste, vesminte, cai, trasuri, ospetie,
reparatii, si 700 de metri cubi de lerune.
In anul 1921 s-au facut reparatii la biserica si staretie in
.
dinus* ed. Academ:ei Rornine din 1895) sint pomaniti doi Bulgari
catolici in Principatele rorninesti. Primul fu Petro Parcevici, se-
cretarul lui Bandinus, episcop de Sardica (Sofia) si care-I insoti
in misiunea lui Bandinus din Moldova. Acest invatat hulgar ajunge
mai tirziu important- personaj la curtea lui Petriceicu Vocia si f
trimes sa propage cruciata crestind impotriva Turcilor, la curtile
italiene. Parcevici I-a insotit pe Bandinus in Moldova, dupd ce
tine o fruit-masa cuvintare in latineste, in trecere fiMd Ia _Tirgo-
viste, inaintea lui Matei Basarab (pg., 6).
Un alt bulgar este reverendul din Iasi si vicar in Moldova,
roan Lain, dela care Bandinus, strimtorat fEnd de Vasile Lupu,
se imprumuta cu 5 taleri pentru a putea pleca Ia BacAu (pag. 12),
load resedintii episcopate.
*
* *
1. I. Bogdan : Docum. iui, 15' tefan eel Mare I, 20, 27, 347, 351.
2) Annalele Acad. Rom. Partea Adm. Buc. 1914 p. 37.
3) I. Bogdan : Documentele lui ,;,'tefan eel Hare, 1. 432, 24,
40, 64, 80, 246, 260, 282; II, 31, 69, 82, 119, 183.
8
274 1L1 BARBULESCU
encore parce que j'y bouleversais aussi quelques ones de ses idees
que lui, qui ne connait pas trop Ia Slavistique, avait Ocris sur la
langue des Roumains eut le soin de l'apprecier malicieusement
dans le «Kritischer Jahresbericht fiber die Fortschritte der roman.
Philologie» vol. VII.
Ce gestp le regarde, naturellement. Mais pour la Science que
Weigand aspire a faire, it est regrettable qu'il ne I'ait pas respectee
et que, pou§se par des vengeances personnelles et pour plaire, en
in6me temps, a la coterie stientifique du prof. lorga, contre les
superficialites de Ia quelle je luttais, it n'ait pas fait attention a
mes argumentations et documentations des «Studii» sur ei s1e. S'il
les avait considerees a leur juste valeur, iI n'aurait plus commis ces
nouvelles fautes, ni echafaude ces nouvelles suppositions, qui, par
leur manque de connaissances dans le domaine de la Slavistique,
n'apportent que de la confusion dans la Philologie roumaine.
Ilie Barbulescu
RECENZI1
P. Skok. Beitrage zur Kunde des romanlschen Elements
im Serbokroatischen, dans Zeitschrift far romanische Philologie,
41(1921) 147-152,
Nouc signalons settlement les etymologies roumaines.
Bicriig 'venter inimalis', burnt i In'tro et bt.trti 'veritrio,
sus'< roum. burta, bor( 'ventre', megl. Lurie, 'estomac'. Le chan-
gement -de suffixe -ik>-ag n'est pas clair (147). Les mots
roumains Nola et bur( n'ont rien a faire avec Lurie `nortibril ;
estomac'. Burta < bulg. irtrbiila 'ventre, estomac, abdomen', d'oft
*blirtiih, cf. burdahuu `gros ventre', burduhos 'ventru', *bard Ow,
bortale 'entrailles', bgrta et burzhilt. burthif ; bo4 'ventre (Tune
femme enceinte' est refait sur bwloasii 'femme enceinte' < *bur-
dupasig.
ntura `endure derri'm-e l'oreille ou sous les alveoles den-
taires', guntUrk (vet.) `morve' < roum. gu!anar `rhtne de cerveau'
(149).---Et. : scr. guntecrai; = bulg. buturcij; scr. gantura = buig.
Luigi. (vet.) `ozene', rnazedoottrnain btitur, meglenoroutnain biltur,
"baturif, .buturachi (vet.) `morve', dacoroumain botroaima < bit/m.4
(tnegl.) -1--troahnei.
int.Fri, gen. - cilcc 'antependium, rideau d'un autel' < roum.
iniqa (sic) 'coussin, oreiller' (149). Room. infa(a sign-Me 'changer
les draps, les tales d'oreiller', faVi (lc pPrn4 'tale d'oreiller'.
Intaciti `perseverer, demander instammene < roam. "2/ttgi
`presser' (150).
Iabapliti 'marcher avec beaucoup de peine', doiabup/iti
'venir lentement et avec beaucoup de peine' ( roum. abtilile 'a
quatre pattes' (150).
IGnastra, kunastra `colostrum' lat. colostra [recte *colastra] ;
Nli,sdra 'homage ordinaire' <mum. colastra 'colostrum' (150).
Pour i < a cf. rutli'me kulustra et kuleistra.
_Kr imp (zool.) 'tique' ( roum. cdpufd (151). Dr. ciipagii,
mr. cipufei, megl, eiptqa"<bulg. kainq (Pascu, Sufixele Pomi-
ne§ti, 365).
280 GIORGE PASCU
Dacia Aureliana.
CA n-a citit pe Onciul, in sensul interpretarii fortate si ima-
ginare ce da pasagiului pomenit al lui Gabelentz, nu poate pretinde ;
§i nu poate, flindca Puscariu insusi, in aceasti Iucrare a sa, Ia
p. 52, citeaza brosura lui Onciul : «Rominii in Dacia Traianti», Bu--
curesti 1902. In aceasta brosura, Onciul insusi face istoricul acelei
teorii, pe care Puscariu o nuineste .Teoria lui Onciul», it face dupa
ce insa, Inca nainte mai facuse istoricul teoriilor despre nasterea _
Strarominilor Briebrecher sub Whit : .Der gegenwartige Stand der
Frage fiber der Herkunft der Rumanen» in «Programm des evangel.
Gymnasiums A. B. zu Hermannstadt ftir das Schuljahr 1896-97.,
si dupa ce Inca si mai nainte it mai facusera si altii pomeniti de
Krek in a sa .Einleitung in die slavische Litteraturgeschichte»,
Graz 1887, p. 286.
Ei bine, in brosura -i mai sus pone tita, pe care o citeaza si
Puscariu in .Zur Rekonstruktion», Onciul insusi arata ea teoria
despre formarea nationalitatii straromine de amindoua partite Du-
narii si despre admigratiunile celor din Serbia si Bulgaria (Dacia
Aureliana) stn Dacia Traiana a fo;t sustinuta, intre Romini, deja de
Fratii Tunusli in a for «Istoria Tariff Rominesti», Viena 1806, apoi
de Philippide in olstoria Rominiei», Lipsca 1816, si de Fotino -in a sa
«Istoria Daciei», Viena 1818. Nu e Ia Onciul, deci, ca la «teoria»
numita a lui Roster. Asa Ca, data nu se poate admite ca P. n-a citit
brosura aceea a lui Onciul, in care se arata ca ceea ce dinsul
nnmeste «teoria lui Onciul» nu e a acestuia, ci e adoptata de Onciul
dela Tujiusli si ceilaltinumai ca cu citeva argumente proprii,na-
tural e sa ne intrebam, ca oameni de stiinta: de cc a atribuit P._
RECENZII 309
visful lagi(' (in Archir fur slur. Phil.," a. 1915, p. 209) studiului
lui !used despre Psaltirei Voroneteand. Am aratat aceasta in
Arhira din Julie 1921 p. 146. Dar nu mai putin apare aceasta
originalitate si in aprobarea de catra romanistul Meyer-Ltibke (in
Ahiva din lanuar 1922. p. 132) a celor ce scrisesem, tocmai
conform cu «Fonetica., despre acelas studiu at lui Galusca. lorga,
&el, nu are Stiinta trebuitoare spre a simti aceasta originalitate.
Cit pentrupretinsa «dezordonare., adica confuzie a «Fone-
cei., aceasta-i absolut relativd ; atirnd _de pregatirea in o asa
materie filologico-paleografica a celui ce o citeste. Cei ce sint
pregatiti, ca Stiinta, adica au cunostinti suficiente si de Slavisticd
spre a o putca pricepe, o inteleg. Astfel a priceput-o profesorul
universitar Dr. G. Pascu, care aproape ii rezumeaza concluziile si
dezvoltdrile in cartea sa : ktoria literal ttrii, romine (lin,
sccollil X17-, BueureVi 11W, p. 17-18; tot asa, a inteles.-o deplin
si d-soara D-r Eufr. Simionescu, cum se vede in Arhira din Julie
1921 p. 27 si din Oct. 1921 p. 305.
Asa ca. prof. lorga, n-a inteles-o, nu pentru,:d «Fonetica.
e «dezordonata., ci fiincha dinsul, cum am aratat deja in numerele
precedente ale «Arliivo. si voi arata si acum;- nu are nici cea
mai mica pregatire in domeniul Filologiei, cu care se ocupa cartea
mea. Desi, acolo unde astfel apreciaza «Fonetica., lo-rga «a ut-
tat.(? !) sä spite, ca tot a inteles ceya din ea : ca a inteles re-
zuItatele mete cu privire Ia cirilicele a si t4, pe can si le insuseste
apoi in «Breasla blanarilor din Botosani., dar WA' sal declare, cum
s-ar fi cuvenit, ca le is din acea «neoriginald. Fonetica.
Dar toate acestea, adica si nepregalirea si cit a luat fara sa
spite, -se vad in publlcatia lui lorga de care ma ocup in aceasta
Tecenzie.
Aceasta scriere se intinde pe 34 pagini in folio. In ea se
publica actele, procesele-verbale, am zice a-stazi in cart co-
mitetele conducatoare (starostii cu epitropii) Breslei blanarilor din
Botosani cart s-au perindat in curgerea vremii inregistreazd :cind
s-a intemeiat aceasta breasla, cum era organizatia ei cu staroste,
epitropi si breslasi, despre cutia, adica cassa -breslei, cu milele,
gloabele si barbintele ei, arata numele breslasilor, oarecari certuri
ale blanarilor cu bogasierii etc., cu incepere dela intemeerea
acestei bresle Ia a. 1768, -pina dupa 1851 cind ea «se ineci in
sivoinl cueeritor. at Evreilor.
Desigur insa, ca spre a se arata acestea nu era nevoe sä
RECENZII 313
>-;
,
'It$ HATACT11 d1,81115 1711:1111:10 limrica etc.
lorga transcrie acestea la p. 5: aft venit i... blanaril dint. targulti
Botosanilortt si au cersutti... lorit cu catastih 6, dupa obiceaiulli altorti.
Ceea ce e pur si simplu o falsificare din nestlinta a Iimbii ac-
telor acelor blanari ; caci,cum orice slavist *tie, si cum am dovedit
in gFonetica. mea, aci, dupd cons. suprapuse, se subtintelegea
un h sau 1, care, cind consunanta nu se suprapunea, se scria, in
adevar, in rind dupa ea, dar in asa cazuri de c sau h scrise sau
subtintelese, aceste doua vocale nu aveau nisi o valoare fonetici,
ci se scriau ortografic, ca in textele slave cirilice. sau romino-
slave, si cum se scriu si astazr la Rusi si Bulgari. In asa cazuri,
c sau ti erau de prisos scrise, intocmai ca in cuvintele de mai
sus : Carneriii, starostele etc., carora lorga, cum vazuram, le in-
venteaza, casi aci la aceste suprapuneri, un ii cu aspect arhaic :
Cal ftnecifl, s tarosiitile etc., care- n-a existat niciodata in limba
romina. Nu mai vorbesc ca, ceea ce lorga nu stie : niciodata, % si
ti n-au insemnat ti in textele cirilice, fie slave fie romine, cum
crede si dinsul astazi, fiindca a invatat ci2la Flasdeu, pe care, to-
tusi 11 ocara, iar acesta din urma, si dupa el attii, dela vechiul
Mii(losich care, in aceasta privinta, nu mai e admis de Slavistioa noua.
Asa ca. la acele suprapuneri, blanarii di,t Botc*ani pronunta fard it
final si anume : ail Venit din targul Botosanilor.... cersut for cu ca-
tastih dupa obiceiul altor ; caci i in textele rioastre cirilice se: insetnna
prin 8, care reprezenta deodata si pe n si ti, tot asa cum citilicul ii
reprezenta in text si pe si pe i. 1
BIBLIOGRAFIE