.

Anul 29 , April 1922 No. 2

ARHIVA Tan

Organul societafii 'stork° -filologice in 34i.

Director : ILIE BARBULESCU '4

SUMAR
'LITE. BARBULESCU . Inceputurile scrierii cirilice iu Dacia Traiand.
GIORGE PASCU . . Influents cronicarilor 11101cloveni asupra celor innuteni dill
secolul XVII. Cons/. Cantacitzino..
GIL GIIIIIANESOU. , Divanurile domnesti din Middovit- :Muntenia din secolul
XVII (163o---16S5,),
IORGI-JORDAN . . Notiunea lammed.' in limbile tonlanice.
AUGUST SCRIBAN. . Ethnologii. /

Comunicari
G. Pasco : Data mortis lui Radu POpesci. Turcisme la Radu Popesen. Prag 'Ca-
scada'. 'Arliiva' in strainatate. 'Arliiva' in Cara. M. Friedwagner despre G. Pilsen. Genetivul
singular. Costachi Conachi la Viena. Proect 1e.lege pentril plagiat. Moldova neferieit5...
Iesenii la Academie. Ion Urdu. Ilie Mines.. Talger cu dour/ fete. Gustav Weigand. Laborator
de sociologie exoerimentala. Industriea casnicd. Lauda prietinului. Epittop.. Minunatie.
2o de milioant Nume ii medicament. Rectifi,:are.---.1. Voi/quin: 1.'enseignement du fran-
cats a l'Universiti,, P. Constantinescu-lasi : Coptribut.iivla 'halal Rominiei in epoca do
regenerare a Bulgariei'.N. A. Bogdan :'tin rechiu manuscript al Hord Molclovei. Rostul
until calendar. Vie Bdrbulescu L'dge du soffixe roumain -esint(1). L'origine de la nasale
Bans les mots roumailis cinste et Minciu.

Recenzii
P. Skok, Beitriige zur Kande des romanischen Elements int Serliokroatisclien ;
Norbert Jokl, Vuigarlateinisclies int AThanisclien ; Lui Nicolae Jorge. Omagiu: Leca Mo-
rariu. Un non manuscris ye:Min Isopiia Voronetand (G. Pascu). Sextil Purariu, Zur
RelzonstrnIction des. Urrumanischen: N. forges, Breasla filanarilor. din lt9loani, Catastiltul
si actele ci (Ilie Barbulesen).-- Stefan Metes, Aetivitatca istoriza a lui Nieolae Iorga (N.
C. Beienarti).Stoica Teodorescu, Influenta mediului geografic si istoric asupra dezvoltarii
popoarelor IGit. Dime).

IASI
SOCIETATEA ISTORICO-FILOLOGICA
1922

?tie" .? ott4-4;$
 ARHIV.A
Reviste, do filologie, istorie i ouItura,rompeaoca,
spare trimestrial (Januar, April, tulle, Octomvre)

ABONAMENTUL ANUAL
100 de lei pentru Rominia si tarile invecinate.
40 de franci franceji pentr tl Grecia, Italia, Franfa,
Avila si Elvetia.

Persoanele ramase in urmd cu abonamentul vor fi

trasate ci vor plOti si cheltuelile de -trasare.
30.11=MIMMIG:=C

Arhiva credo cif stujeqte ca adevarat progresta

cultorii romineqti numai dacd lasa" libertate deplind de a se ma-
nifesta oricaror idei argunzentate fi oricarai mod de exprimare
m lar. Dar toemai de aceia revista niei, nu-,fi is riispunderea arti-
vilelor ce publicic, ci o lash toata. pe "Sarno autorilor lor.

Pentru tot ce priveVe redactiea (articole, comunicari, recenzii,

reviste, carp §i bro§uri pentru rezenzie, sclzimb do, publica,:ii) a se
adresa D -lui Ilie Barbulescu, profesor universitar, str. SperantA 14,
cu mentiunea : pentru, Arhiva.
Pentru tot ce priveVe administratiea, (abonamente, insertiuni)
a se adresa d-lui N. A. 133gdan, str. Albinet 4.
 RHIVA
ORGANUL SOCIETATII ISTORICO- FILOLQGICE
DIN IA51
Anul 29 April 1922 No. 2

Inceputurile string cirilice in Dacia Traiana

Conceptia oficiala rornand de dupd cucerirea imparatului

Traian dincoace de Dundre in a. 106, conceptie care se pastreaza
apoi si in veacurile urmatoare si dupa Iordanes (sec. VI), era, sustirt
unii, ca : Dacia Traiand se cuprindea intre riul Temes din Banat
la apus, latura nordica a Carpatilor ungarici, la miaza-noapte,
cursul superior al Nistrului si intreg riul Siret din Moldova la
rdsdrit, si fluviul Dundrea la iniaza zi. Portiunea Moldova vechi
dela rasdritul Siretului nu intra in Dacia Traiand oficiald ; desi, se
pare a, de fapt, zic acestia, nu facea parte din aceasta Dacie
oficiala cel putin restul Munteniei dela rasarittil Oltului pina la
Siret, data nu, cum cred alti invatati,1) si partea Banatului dela
Apusul riului Cerna pind la Temes, precum si portiunea Transil
vaniei dela Moigrad (Porolissuml, unde era val roman, spre laturea
de nord a Carpatilor.
Altii pretind, insd, acestia mai mult ipotetic, ca Dacia Traiand
se cuprindea dela apus spre rdsdrit intre Tisa si Nistru.
Dupd on -care teorie (a continuitatii sau a admigratiunei de
dincolo de Dunare) am privi Inceputul existentii poporului rominesc
in Dacia Traiand, un fapt e astazi neindoios : ca in veacul al XII
cel putin, Rominii trdiesc deja in aceasta Dacie, barem in acea
neoficiald de dintre Moigrad, Cerna, Dundre si Siret. E neindoios,
fiindca ni-i arata aici atunci, in chip documentar, izvoarele istorice
din acel veac direct si din al XIII veac indirect. Desi, desigur ca,
cum se poate conchide din alte izvoare, Rominii sunt aci de mai
nainte. Cum ca traiau Rominii in acel veac si dincolo de granitele
Daciei oficiale a primii conceptii, anume in pamiritul vechii Moldove

1). Cf. L. Niederle : Slovansk,(' Staroitnosti, II, 1, p. 58,

Praga 1906.
162 ILIE BARBULESCU

dela rdsaritul Siretului, nimic nu poate ardta, macar ca unii isto-

rid '), fortind izvoarele, se silesc a demonstra ca not existam, cu
organizatie socialo-politicA speciald, chiar la hotarele Galitiei sub
numele de Bolocoveni si, Ia rdsdrit de Siret, pela Prut si Nistru,
sub nunl\ele de Brodnici.2) I7voarele istorice aratA pe Romini intre
Siret si Prut sau Nistru dupA sec. XII, insd.
Intre diferitele popoare de cari Istoria ne spune cA au trait
m Dacia Traiand dupA pArdsirea ei de legiunile impdratului Au-
relian (276), Slavii au ocupat cel mai intins teritoriu din ea si au
avut cea mai mare statornicie in existenta for ad. Unii invdtati
cred cA, cel putin in secolul III d. Cr., 8) dacd nu si mai nainte,
Slavii erau chiar asezati in unele parti din Dacia Traiand, anume
in Banat, in coltul de sudvest. al Transilvaniei si chiar pela gu-
rile Dundrii. Dar dacd aceastA pArere e, dupA izvoarele de acum,
mai mult o presupunere, nu se poate tagAdui,cd in sec. VI Slavii
ocupau deja, cum ni-i arata lordanes, portiunea din Dada Traiand
care se intinde dela riul Olt si o prelungire verticalA imaginard a
acestui riu spre rdsdrit si miazA noapte, adica acea parte cores
punzAtoare acestei prelungiri din Transilvania, Muntenia si Mol-
dova piny la Nistru si apoi mai departe in Rusia ; ba la miazA-
noapte se intindeau dincolo de granitele Daciei Traiane pind chiar
la Vistula. Acesti slavi se numiau unii Sloveni, si acestia, cari erau
de neam bulgAresc in general, se intindeau cam dela Siret sau
Carpatii vestici ai Moldovii spre apus, ca o pinza, peste Muntenia
Transilvania si Banat ; altii se numeau Antes, si acestia, pe
cari Slavistica de astAzi ii socoteste, in general, de .neam rusesc,
se intindeau cam dela Siret sau Carpatii de apus ai Moldovii spre
rdsdrit, peste Moldova veche piny la Nistru, si in Rusia mai de-
parte. Jar aceste raporturi geografice existA, cu privire la acesti
Sloveni si Antes, si in veacul XII cind Rominii se constatA nein-
doios in Dada Traiand neoficiald, cu `deosebire numai cA Slavii
bulgari acum se intinseserA si Ia apusul Oltului in Oltenia si Banat
si Transilvania. In Moldova, deci, in veacul XII trAesc Slavii rusi

1). Asa Onciul, in Originele Princip.Bominc, p. 24, 146, 80,

'237, dupe Kaldniacki.
2). Cf. insa M. Hrugevskij : Illjustrovannaja, Istorija ukraink7 .

kogo narocla, S.-Peterburg 1913, p. 32.

3). Asa L. Niederle, si in ,,Irchir far slay. Phil., XXV, 311.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 163

Antes, ba, cel putin in o parte a ei, poate si Slovenii bulgari ; nu

,erait Inca* Rominii, insa, cad acestia, in migratia for dinspre apusul
Daciei Traiane spre rdsaritul ei, inceplita dupe mine I) in sec. X,
Inca nu ajunseserd, atunci, asa de departe peste Transilvania si
Muntenia. La hotarele Galitiei ajung numai dupd veacul XII, in chip
documentar.
Prin urmare, in secolul .X11, in portiunea Daciei Traiane dela
apusul Carpatilor Moldovii sau al Siretului spre Olt si Banat,
-Rominii traiau amestecati cu Slavii bulgari ; asa dovedesc, intre
.altele, si numirile topice slave din aceste parti, pe linga izvoarele
istorice precise.
Pe pdmintul Daciei Traiane, in sec. XII si chiar inainte, se
docneau, mai cu seamd prin propagandele bisericei catolice si ale
celei ortodoxe, cloud culturi cea latina si cea bizantind-greceascd ;
asa ca, se poate ca, cum am aratat deja in «Fonetica alfabetului
cirilic), si Rominii si Slavii de aci vor fi scris 'pe atunci gindul
Si credinta lor, cind si cari au putut, atit cu serierea latina cit
si cu cea greceasca.

Propaganda oarecum ortodoxd a bisericei slave insa, care se

nascuse deja in a doua jurnatate a veacului IX, s-a impus in Dacia
Traiand dupa acest veac si va fi eliminat,% fie in total, fie in cea mai
mare parte, yechile moduri de scriere latin si grecesc. Dar cea
slava s-a impus nu cu scrierea-i glagoliticd, ci cu cea cirilicd,
din pricind ca a venit, cum vom vedea, din regiunile bulgaresti
-de peste Dundre rasdritene, adicd dela rasAritul liniei imaginare
IskAr-Salonic, iar nu dela apusul acestei linii, si din cauzd ca a
venit de aci intr-un timp, vom ardta care, cind 9. in aceste re-
giuni rasAritene bulgare nu se cunostea mai de loc glagolitica.
Scrierea glagoliticA, pe care o constatain la Romini in Mol-
dova veche, la vre-o 3 texte, nu e aci din intiele vremuri ale cul-
turii slave a acestora, ci-i mult posterioard, anume din veacul XVI,
si se datoreazd unor imprejurdri speciale, pe care eu le-am al-Mat
in cartea mea «Relations des Roumains avec les Serbes, I es Bul-
gares, les Grecs et la Croatie», si anume relatiilor Principatelor
Romine de atunci cu Croatia glagoliticd.

1). In studiul Melt Kad su, poi"ele da ala-se u rumunjski ,jezil;

atajstarije njegove ;slarrnske rijeizi, Berlin 1908, si in Probleinele
capitals ale Slarislicei la Romani, Iasi 1906.
2). Cum constatd si Coney in istorija na balg. ezik, I, p. 132,
153. Sofia 1919.
164 1LIE BARBULESCU

Savina Kniga *i Codex Suprasliensis scrise in Dada

Cea mai veche manifestare cu scrierea cirilica astazi cunos--
cuta in Dacia Traiana pare a fi 2 texte manuscripte bisericesti
Savina Kniga si Codex Suprasliensis. Cel dintii este o Evanghelie-
si e ceva mai vechi de cit al doilea care-i un Mineu. Dupa datele
Slavisticei de astazi, Savina Kniga pare a fi scris catre sfirsituf
sec. X sau eel mai sigur in intiia jumatate a veacului XI ; asa ca
Codex Suprasl. va fi fost scris in a doua jumatate a sec. Xl.
Amindoua aceste texte sunt copii dupa originale din veacul IX ;
ele sunt in limba «veche bulgareasca* dela rasaritul liniei Iskar-
Salonic, adica in cea numita la noi, dupa Miklosich, tpaleoslove-
flea., si care-i un stadiu at limbei bulgare ce se intinde dela
veacul IX cel putin, ping intr-al XI inclusiv. Asa fiind, Savina
Kniga si Cod. Suprasl. cuprind caracterele fonetice, morfologice si
lexicale ale limbii bulgare vechi din veacul IX, pe linga uncle
fenomene foul, :call se constata in ele ca abateri si cari s-au
nascut in aceasta limba, eu cred ca mai mult printr-o izbuotire
revolutionara interna, intre sfirsitul acelui veac si inceputul vea-
cului Xl.
Dar in veacul XI lirnba bulgareasca se afla .si in Bulgaria
propriu zisa dela rasaritul liniei Iskar-Salonic dincolo de Dunare,
si in Dacia Traiana,-- avind in fiecare din aceste doua regiuni, pe-
linga caracterele-i generale vechi bulgaresti, uncle insusiri spe-
cifice datcltite mai ales contactului cu alte popoare nebulgare si
imprejura rilo r locale.
Cautind a determina uncle anume an fost scrise aceste doua
texte cirilice, unii slavisti, acestia mai ales bulgari, sustin ca in
Bulgaria propriu zisa, fie la Nord-estul teritoriului ei pela Sumen,,
fie in Rodopi ; asa rusul S(1,epkin §i bulgarii Coney 2) si Miletre.
Altii insa, acestia chiar cu mai veche autoritate stientifica, sus-
tin ca au fost scrise in limba bulgareasca veche din Dacia Traiana,
si anume in regiunile vecine cu limba si teritoriul slovac sau ma--

1). In 1?a.i.suiclenie o jazyki' Sarinoj Iini.gc, Sanktpeterburg:

1899.
2). In Dobr'ejgovo Evangae, Sofia 1906, p. 30 si Istorija na
Vag. aik, 1. Sofia 1919, p. 183-186. Cf. si N. Van Vijk, in Areltil%.
Iiir slay. Phil. XXXVII, 343.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 165

torus ; a*a P. I. Safarik, Jagi(' I), Vondrak 2), Krymskij Oblak 4)

large*te chiar *i mai departe de Slovaci *i Ruteni ; caci zice ca
in «das alte Dacien und nordlich davon gelegenen Grenzgebiete
-des Karpatenlandes, also das heutige Walachei und Siebenbargen
mit Bukovinao. Asa §i Kulibakin 5).
Argumentul fundamental pe care se intemeiazA ace*tia din
urmA, spre a sustine ca. Savina Kniga *i Cod. Suprasl. sent scrise,
in starea in care le avem, in Dacia Traiand lingd regiunile slo:-
vase sau slovaco-rutene (ruse*ti), e : existenta in limba lor, care-i
generalmente bulgareascA, a unor elemente fonetice *i lexicale slovace
.sau slovaco-ruse*ti on ruse*ti, cari nu erau *i in Bulgaria, ci numai
an Slovacia *i regiunile de lingd Ru*i ; de aici, aceste elemente,
prin atingere geografica *i etnica cu Dacia Traiana, au trecut nu-
-mai in limba Bulgarilor din aceasta, iar nu *i in Bulgaria propriu
zisA care nu avea a*a atingere cu regiunile slovace *i ruse*ti.
Asa, intre alte se afla in limba d'n Cod. Suprasl. cuvintele ponx,
flOGOTA, immix etc., ca in slovaca *i rusa, in foe de bulg. propriu
zis din alte texte praleoslovenice (vechi bulg.) : PARZ, PatIOTAi pn-
EIJI
Dar, ceea ce nici Oblak 41-a observat e ca limba rothina a*a
are, in cuvintele ei slave vechi, numai fOrmele cu ro : rob, roboatd,
rovina. Asa ca acestea confirmA parerea al-Nata a lui Oblak : ca
in chiar Valachia, Transilvania *i Bucovina, nu numai in pArtile
de !Ina" Slovacia si Rusia ale Daciei Traiane, cum au zis Von-
drak *i altii, au putut fi scrise Savina Kniga .5i Codex Suprasl.
Acele forme specific slovace *i ruse*ti exista, de altfel, *i pin
.astazi la noi, ceea ce arata ca ele existau si in sec. XI in limba
bulgara din intreaga Dacia Traiana.
De alt-fel, ceea ce iara*i n-a observat nimeni, nici Oblak,
pina acum, *i ce Inca °data confirma parerea aratata a acestuia *i
idea ea limba bulgAreascA din Dacia Traiana, care a dat rominei
1). In Arcltiv fiir slag. Phil., XXII, 37 *i XVII, 77 ; X, 180.
2). In Altslovcnische Studien, Wien 1890 *i Altkirchenst. Grain-
.anatik, Berlin 1912, p. 35, Archiv Ciir slap. Phil. XXII, 249, 543.
3). In Ukrainskaja Gramnintika; cf. Rock-nik Slawistyczny,
II, 169.
4). In Atchif fiir slap. Phil. XIII, 246, Sborm Minis& din
Sofia, IX, 11 *i Arch. fiir slap. Phil. XV, 338.
5). In Drevne-cerkorno-slavjanskyj japi, Haekop 1913, P.
195 ; cf. de acela. : Ohridsaja rokopis' aposlola, Sofia 1907, p. LII.
166 ILIE BARBULESCU ,

ceie mai vechi cuvinte slave ale ei, cuprindea, toata, acele ele
mente specifice slovace sau slovaco-rutene mai e faptul ea in
limba rominA de dincoace de Dunare se gasesc, si astazi, inca
alte elemente lexicale si culturale ce se afla in bulg-areasca pro
prie de dincolo de Dunare, dar si in slovaca si pate in ruteana.
Anume, prof. Conev,in u/storia nu Wig. ezik», I. p. 52-60
constata ca limba slovaca are, intre altele, urmatoarele cuvinte
cari se afla si in bulgara propriu zisa, dar na-6 cu acelas inte-
les, si in cella cu care se pretinde ca slovaca ar fi cea mai hint-
dug : sl. babka = bulg. babka, sl. bachor = bulg-. bAhor, (sl. kra-
hn = bulg. kranni), sl. buzogan = b.-buzdogart, sl. k, jah
kan'ag, sl. mzda = b. mazda, si. rabt0a-=b. rabe,4, (sl. skapat'
skapa se), sl. sloboda = b. sloboda, sl. g:copit' = b. skopjavam, sl
gkvrna = b. skvarna si skArna, sl. vlkolak = b. varkolalc, (si.
urda = b. urda), sl. cedilo =- b. cedilo, sl. kodkodakat' = b. kotl«-)-
djakat, sl. postav = b. postav, si. nano = b. nano.
Ba slovaca are si tine!e expresii, ca bulgara propriu zisa ;
a.$a : sl. na jeden dusjk = b. na edin dock, sl. umoknuty aka,
myg = b. mokar kato miika, sl. Zertovska robota == b. dj ivolska
rabota, sI. ma cilhy prsty == b. ima dalgi prfisti, -sl. hladny jako
vlk = b. gladen kato valk, sl. rovny jako svieca --- b. pray kata .-
sve,§t, etc.
Si proverbe arc slovaca la fel cu bulgara propriu zisa ; aka :
sl. nohy zala6im za piece a ujdem = b. gte si tura krakato na.
ramo i te ida ; sl. I'ava dlan ma svi hi-pr'jmeni peniaze-=b. 6/ata
dlan me sarbi ste poluja pari ; sl. aby ti voz ne gkriepal --
pomast' mu kolesa = b. natna,:=.1 si kolata da ti ne sUrcat, sl.
ide kode ho COI vedub. otiva kad,' go' oci vodjat, sl. ne pchaj
nos kde si ne treha, sl. ryba od hlavy smrdi, sl. ca ma dva
konce = b. tojagata ima dva kraja, sl. nevolany lust ma miesto
za dverami = b. na nekanen gost im'stoto e zad vratata, sl. loin
s klinom=b. ]clip klin izbiva, sl. jako ti Itrajit tak music tancovat',
sl. dlhe vlasy kratky rozum,- sl. kad' sink° svieti a da=d' pr i
iert babu bijI -= b. daid vali slance pee djavolat se Lill, sl_
darovanomu konovi ne hl'ad' na zuby, sl. jako sejeg talc buda
hat', sl. ne vidi d'alej od nosa, sl. vrana vrane 0,1 ne vykole,
sI. neje vgetko zlato co sa blysti, sl. chodi spat' so sliepkami--,4).
spi s kokakiC, sl. syty, ne veri laf'nemu, sl. v mutnej vode ryby
lovit', sl. krev nevi voda, sl. sveti slnko ale zybate = b. zabato.
&lance, etc.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 167

Dar nici Conev, care a adunat aceste cuvinte, expresii 5f

.proverbe spre a arAta marea asemanare a slovacei cu bulgara
propriu zisd, n-a observat ca ele se afld la fel 5i in limba Romini-
lor din Dacia Traind. Cuvintele stint evidente Ia fel la not : baba,
bahornita, buzdugan, etc. Eapresiile tot a5a ; cdci 5i rom. se zice :
a trage o du5cd., muiat ca un 5oarece, money --(roboata) de drac,
are degete lungi, fldmind ca un lup, drept ca luminarea. De ase-
meni 5i yroverbele ; cdci 5i rom. e : i5i is picioare]e Ia spinare
si pleacd, ma mandned palma stingy am sA capdt parale, ca sä
nu scartie carul unge-i rotile, Merge pe unde -1 due o hip, nu-ti
via nasul unde nil trebue, pe5tele dela cap se impute, toiagul
are doud capete, musafirul nepoftit are loc dupd use, cui pe cui
scoate, cum iti cinta a5a trebue sd joci, plete lungi 5i minte scurta,
cind ploud 5i soarele arde se insoard dracul, calul de dar nu se
cauta dupA dinti, cum vei seindna a5a vei secera, nu vede mai
departe de nas, corb Ia corb nu-5i scoate ochii, nu e our tot ce
luce5te, se culcd cu gdinile, satulul nu crede flAniandului, pescue5te
in apd tulbure, soare cu dinti.
Pentru ca cele mai vechi cuvinte slave ale 1:mbii romine
sunt, se 5tie, bulgare5til), existenta incda acestor cuvinte, expresii
i proverbe, earl sunt 5i slovace (dar nu 5i cehe), confirrna, cu o
noud proba,,nu numai teza lui Conev : ca limba slovaca e cea mai
inruditd cu bulgara iai nu (cum s-a zis) cu ceha, ci 5i ceia ce vreau
eu sa arat aici : ca Savina Kniga 51 Codex Suprasl., fiinded eolith],
pe lingd acelea, elemente specific slovace (ca rub, robota, roving),
se poate sa fi fost scrise nu numai in regiunile imediat vecine cu
Slovacia (5i Rutenia) ale Daciei Traiane, ci 5i in restul acesteia,
adica 51 in Transilvania, Valachia, Bucovina, in sec. XI, pe untie
erau si Romini cel putin cu incepere din veacul XII.
Diploma Birladeand din 1134

A doua manifestare cunoscutA a scrierii cirilice, dacd nu

chiar in Dacia Tiaiand oficiala, cel putin in imediata vecindtate a
acesteia, on in Dacia Traiand ipotetica, dincoace de Dundre, pe
uncle, dela o vreme, dupd veacul XII, constatam 51 Romini e din
acest veac instt5i, anume din a. 1134. E a5a numita Diploma Bir-
ladeand, tin act nu original ci o copie pastrata de B. P. Hasdeu

1). Cf. Ilie Barbulescu, in Arhica din lanuar 1922, p. 1,

168 1LIE BARBULESCU

dela tatal sau, dupd originalul care se afla, intre 1848-50, in po-
sesiunea unui rus in Basarabia, dar despre care original nu se
mai *tie nimic de atunci. Din cuprinsul ei rezulta ca in veacul XII,
anume la a. 1134, Principatul Galitiei, peste care domnea Ivanko
Rostislavovi6 dela care emand Diploma, stapinea tot *esti! Moldovii
pima la Marea Neagra *i gurile Dunarii.
lata copia textului acestei Diplome :

81A:61TM : ICHA... 435c : IRAHHOPCICTICiltiRORI4k : TCTOAci 1'31

411`1CliOrel : .1041:31. : NEpiLIACKCINI : CR+A1810 : K8t111,E111% 6PliChli6AIX :

: NMI -A : orrpaoklt : Nt1111E11111 /1MW,CiVrtli11(11 : He113

1{MAX : PA311it : OrgEpilatiVI: : leTTEKSLICINIA : to...paokop : HAWIrM :

Alltl1CZR03% : p036.1.1klit% : TOILIIPC+MX : TST01.1111/0r118 : OrIVAC6Clik11118:

NEC... ATONE% : n,1,11-kT8 : HIli0/11;ith QA3R'k : O4"AVIA/10eIVA : orramin :

A IcAatiTIN : ROER(SAA : MSATOMX : 0611.7, : CaTPC.:4:1+CTRA XRA :

-rickips : irrx : ri-pArrk : itirripe : AT% : MMA 41,14.11 : K : AUK.

In*iruirea punctelor... in aceasta diploma aratd, ca acolo ori-

ginalul va fi fost stricat de vreme sau imprejurari, a*a ca copie-
torul ei, Hasdeu-talal, nu a putut citi literile ce erau *terse. In
acele *tersaturi, insd, invatatii au restituit textul dupa alte date
istorice ce au avut. Ast-fel ca, cu restituirile facute, tradverea
acestei diplome in romine*te e urmatoarea
«In numele tatalui *1 Bului bi al sfintului duh, amin]. Eu
Ivanko Rostislavovij din scaunul galitian,/cneaz at Birladului, declar
megutatorilor din Mesembria, sa nu plateasca vama in ora*ul nostru
in Galiciul Mic la descarcare, de cit numai in Birlad *i in Tecuci
§i Li ora*ele noastre (celelalte), iar la exportul feluritelor marfuri
iocalnice ungure*ti si ruse*ti *i cehe, sa nu plateasca nicaieri,
tlecit numai in Galiciul Mic. Si voevodul va pedepsi (pe cei cari
vor nesocoti aceasta porunca); iar la aceasta e fagaduiala (mea).
Dela Na*terea lui Hristos 1134 ani, tuna Mai 20 zile.x
Acest act pare ca e scris chiar in tinutul Birladului din Mol-
dova dela rasaritul Siretului. Unii, litre can mai in urind rapo-
satul slavist Ion Bogdan, intemeindu-se pe anumite consideratii
fonetice, morfologice pi paleografice ale- textului, 1-au declarat
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 169

falsificati); iar altii, asa Onciul 2) si lorga 3), au admis si dinsii

-neautencitatea Diplomei.
Argumentul fundamental, din care s-au derivat toate cele-
lalte, adus de Bogdan e premisa silogismica : ca on -ce act slay
scris in Moldova trebuia sa fie in limba ruseasca si cu caracterele
ortografico-paleografice ale textelor acesteia de atunci ; ca limba
si caracterele celelalte ale Diplomei Birladene nu sunt rusesti ; asa
ca, deci, concluzia': Ca aceasta Diploma, de asta, fiind data ca din
Moldova, e un falsificat.
Analiza Iimbii si or tografiei Diplomei ne arata in ea elemente
bulgare mai multe si citeva rusesti. Bulgare sunt : nom. sg. ka
,tark3h, AA HE nAATkm, Ticktpti, Mal pentru paleoslovenic, s. ex.
In Savina Kniga §i Cod. Suprasl. : HA1A, KRHM3k, A4 (HE) HAATATZ,
TSICAII1A, MAI& Rusisme sigure sunt pon;i,,CIL1 00310161AM, pentru
paleosl., in Say. Kn. si Cod. suprasl., poKAist*hrld, pc131.11 lar
ca caracterul fundamental al limbei e bulgaresc, arata* nu numai
rnultimea celor patru forme de mai sus si inca a altora ortografice
bulgaresti can mai stint in Diploma, ci si morfologia si sintaxa
,AA HE 11449AT% §i AA rmAT.Irr ca pers. 3 pl., in Joe de propriu
rusesti HITO6h11 nitaunn. Atitea Na de numai acele 2 fonetisme
aratate rusesti !
Dar acest raport intre bulgarism si rusism n-a observat
Bogdan, ca se afla si in Savina Kniga si Cod. Suprasl. ; caci in
.acestea, limba fundamentald e c2a veche bulgara, adica paleo-
slovenica, iar un numar oare-care de eventual rusisme, ca acele
(tom, pogoTa, poRkliS §i inca citeva stint exceptii, abateri dela
_ace] fundament. Asa ca, tocinai aceste doua texte paleoslovenice,
cari se vor fi scris in vechia Dacie Traiana, arata falsitatea intiei
premise a silogismului rapos. Bogdan si invedereaza, deci, ca in
Moldova, care cuprindea si Bucovina, se scria nu cu limba ru-
seasca ci cu cea bulgara literary ; rusismele se insinuau numai,
in aceasta, ca element local etnografic. Slavistica arata (si daca
n'am avea Say. Kniga si Cod. Suprasl.), ca chiar texte scrise in
-regiunile rusesti de pe la hotarele Daciei in veacul XII aveau limbA

1). In Diploma liirlitdeand din 1134 ysi Principatal Birla-

dului, Bucuresti, 1889.
2). In Originele Principatelor romhte, p. 232.
3). In Geschiehte des ruman, T'olkcs, I.
4). Vezi-le la Dr. W. Vondrak : Altslov. Studien, Wien 1890,
al. l 53.
 170 ILIE BARBULESCU

flu ruseasca ci foarte asemenea limbii din Cod. Suprasl., adi2A in esen-
ta bulgareasca ; asa Evanghelia galitiana, Dobrilovo evangele, Msti-
slavovo evangelie, Apostolul Orristinopolitan 9. Aceasta inseamna,
ca curentul literar bulgar, care -se accentuiaza cu anumite forme
in Bulgaria de din2olo de Dundre, pe vremea tarului Simeon al
ei din sec, X, se intinse atunci in Dacia si, peste si prin aceasta,
in partile de miazazi si apus ale Rusiei. Raposatul Bogdan nu stla,
pentru ca nu observase acestea la a. 1889 cind puse acea falsa
premisa silogismului sau.
Limba si ortografia Diplomei Birladene, asa dar, fiind cele
din curentul literar al Daciei din sec. XII si XI, adica in funda-
mentul for bulgaresti si numai in unele abated sau exceptii ruse
nu se poate sa fie falsificat. Cit pentru datarea-i dela Hristos iar
nu dela Facerea lumii e o exceptie care se mai gaseste si in
alto texte cirilice slave ; nici ea, deci, nu poate fi dovada ca Di-
ploma e falsa.
Dar chiar daca generalitatea textelor slave scrise in Mol-
dova,--presupunind ca in sec. XII ar fi existat multe, ar fi fost
cu limba liter-ara a for mai mult ru&e-asca, cum afirma intiia pre-
misa a silogismului lui Bogdan, Inca si atunci, un text cu bulga-
risnk.! in el, ca Diploma Birladeana, nu ar fi fost, de asta, un
falsificat. Chiar iu asa caz, o asa concluzie ar fi o gresala ; cad
'nu corespunde faptelor reale.
Dovada ca asa ceva ar fi gresala e : nu numai texte bise--
ricesti moldo-slave ca Pomelnicul _dela minastirea Bistrita din Mol-
dova dela a. 1407 '), ca Alexandria, manuscris scris la a. 1562 in
minastirea Neamtu din Moldova 3), can stint asa numite medic-
bulgare ; dar Inca s. ex. documentul scris si cu ortografie sirbo-
macedoneana .de un Termop Ilpootottm; 4), prin care Stefan eel
Mare, domnul Moldovii, la a. 1466, face unele danii minastirei Zo-
graf dela Sf. Munte, on data documente din 1476 scrise pentru
boierul Iuga, marele vistiernic al lui Stefan eel Mare, de catre ca-
lugartil Paisie in minastirea Putna sau alt doc. ipoldo -slav, dirt

1). Cf. Oblak in Ai-chiv f. slur. Phil.. XIII (a. 1891), 246 si
lagW in Z.d-r EnstehangsgeNchichte der kirelowl. Sprache, in «Denk-
scriften* ale Acad. din Viena, vol. 47 (a. 1902) p. 56.
2) Miletie, in ,Sborn. Min,, IX., 172.
3) In ,Starine Jugosl. Akad., V.
4 Ion Bogdan : Documcntele lrte ,';;tefan eel Mare, I, 99.
5) /b., 211.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 171

acelas an, scris pentru acelas boier, in aceastd mindstire;de catre-

calugartil Ghenadie 1), cari sunt in limba munteano-slava (bu!-
gard ar zice Bogdan), cu casus generalis, cu An err etc. si cu,
rar, obicinuite rusisme lexicale din celelalte documente moldo-slave..
Si, acestea nu sunt falsificate, ci absolut autentice. Autentice
le considers, de altfel, insusi Bogdan, care, de asta, le si publica
in colectia sa de «Documente dela Stefan cel Mare, indcar ca nu
sunt scrise, conform cu acea premisd, in limba rusa, cum cerea
Diplomei BirlAdene sa fie.

Alte texte cirilice in Dacia Tralanj. dupa sec. XII.

Dar se pare ca si in veacul urtnator s-a scris prin Moldova
Daciei Traiane la fel slavoneste. Prof. Sobolevskij spune de «dotiA
insemnate manuscrise din veacul al XIII. (dye zainC_6ternyja ru-
kopisi XIII veka), scrise la granita moldoveana-malorusa. Nu am
acum la indemind aceasta lucrare -a lui Sobolevskij ; se pare insd,
ca si aceste dond manuscrise vor fi in limba si cu ortografia Di-
plomei BirlAdene, adica cu fundamentul bulgAresc si cu oarecari
rusisme exceptionale,ea si Savina Kniga si Cod. SuprasL, de altfe1.2)
In sec. XIV, in sfirsit, dupa ce se intemeiaserd, in Dacia
Traiand, principatele- Tara Romineasca (Valahia) si Moldova, si
cind, in acestea, Rominii se aflA documentar intinsi peste tot, a-
nume in a doua jumatate a acestui veac, apar mai intens docu-
mente interne si externe slavonesti ; ba se poate.cd chiar si texte,
cel putin bisericesti, rominesti, dacA nu s-ar putea tagAdui stiien-
tificeste ipoteza mea (argumentatd in «Arhiva. din Oct. 1921, p.
216), cA eopiile de texte romine numite rotacizante (Psaltirea
Scheiand, Psalt. Voroneteand, Codicele Voronetean, Psalt. Hurmii-
zaki etc.) facute in sec. XVI vor fi dupa originale din chiar veacul
al XIV, nu din al XV.
Ast-fel, intre 1364-73, Vladislav Vodd at Tarii Rominesti face
o donatie mindstirei Vodita din Oltenia, printr-un act slavonesc.
Aci, intre allele, spune (pun In paranteze literile suprapuse in
original) : AlA(c),ria: u:tfie.As- r(c)ni. KZCFI1 itx.rpoimayin 11011/10:4:11(0
TE'1110E11'I')/VA OKORMIZ CZ CcEEp0(il1 II 11031141111E1U littAlli1111111A CO-
EPRHX.; CIIIEHHII CZCXAhl compxtui. CIIIE1111116CIM CIWN:AN. Ii0I191111E11,1 1),

1) I. Bogdan : Docum. /az', ,Ste fan cel Hare, I, 217.

2) Cf. Vondrak : Aksl. Grammatik, ed. 2, p. 639-640.
3) Facsimil la Hasdeu Etymal. illaganm, IV.
172 ILIE BARBULESCIJ

De alta parte, la a. 1392, Roman VodA at Moldovii ddrueste

unui lands Viteazul niste sate pe Siret, prin act slay fdeut in o-
rasul Roman. Actul spune, intre altele It POMAlib ROEROAA,
OCAAMA 3EAME10 IIIOAAAKECI:010 COT flAA111111111 AO tIANJA, AAAS EMU,
Ile MOH (NS Ck IlIZAIII tPAIKCAIIZApO It KeT, AWA. CASA IlAWEAAS IIIIA-
Hk111110 BlITA310 3A fro etpuSio caaol8 etc. 1).
lar romineste e, s. ex. in Psaltirea Scheiand (din sec. XV
sau XIV) : LIM XIMA KA Af (AA)118(A) 0-)XCiAll(T) AWN. f EMITS (A) .

Arlif vE 0-0A8(A) CES Az, 4 uplimia CA etc. 2)

Tot ast-fel s-a scris apoi, in Moldova si Muntenia Daciei
Traiane, si slavoneste si romineste, in veacurile urmatoare : sla-
voneste mai mult on mai putin intens pind pe la sfirsitul sec. XVII,
iar romineste piny chiar dupA a. 1860.
Dela cine au Rominii din Dacia scrierea cirilica.
In aceastA expunere se vede cA in Dacia Traiand, unde cel
putin din sec. XII trAesc Rominii, se scrie cu cirilica eel putin cu
incepere din veacul XI slavoneste si cel putin din al XV sau XIV
veac romineste. Nu se poate sustine cA cele douA texte paleosl.
Savina Kniga si Cod. Suprasl., si nizi cA Diploma Birlddeand au
fost scrise chiar intr-un mediu rominesc din Dacia TraianA ; ci
se poate cA ele s-au produs in mediu slay : bulgdresc mai ales,
intiele cloud, si bulgaro-rutenesc eel de al treilea. CA actele pome-
nite din sec. XIV, insa, se produserA in mediu mai mult rominesc
nu se poate tAgAdui, in deosebi pe cita vreme se fac chiar in
Principate oficial rominesti.
De aceea, spre a lumina acele momente despre cari nu ne vor-
besc izvoarele istorice, cata sA cercetAm acum : cind si dela cine se
se va fi introdus scrierea cirilicA, Si in care din acele cloud. medii
mai intAi, on data s'a introdus in amindouA mediile deodatA, in
Dada Traiand, unde pe vremea acelor introduceri, dupA multe iz-
voare Si toate probabilitatile, trAiau in mare multime si Romini si Slavi.
lzvoare istorice cari sA ne rAspundA .1a aceste intrebari lip-
sesc. Totusi, interpretind, prin analogii logice, scrisul celor ce stint,
inaintasii mei cari au incercat sA rAspundA de altfel, nu la toate,
ci numai la cloud din aceste intrebari, anume la : cind si cum s-a
introdus scrierea drilled la Romini, au sustinut 3 pareri.
1) In a lui Hasdeu Arhiva Istorica 1, 1, p. 18.
2) In editia facsimilata a lui Bianu, p. 2.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 173

Unii, ca Barnutiu in 1853, au zis ca scrierea cirilica a Ro-

minilor e o moVenire a acestora dela Romani. 0 sitnpla.parere in-
temeiatd numai pe analogii fantastice ale mintii autorului ei. Nu
mai staruesc asupra ei si acum, pentru cd, cred ca am rasturnat-o
pentru totdeauna in cartea mea «Fonetica Alfabetul cirilic., p. 4-6.
Altii, ca Sbiera in 1885, ') au sustinut ca scrierea cirilica au
inventat-o Rominii prin combinarea literilor unciale greceVi cu ci-
teva litere din glagoliticd, aceasta din urrna singurd a Slavilor. Nu
mai stdrues's nici asupra acestei pareri, intemeiatd Ca si cea din-
tii numai pe analogii logice fantastice ale autorului ei, fiindca, cred
ca si pe aceasta am clarimat-o pentru totdeauna in «Fonetica Alfab.
cirilic', p. 7-9.
Altii, in sfirit, acetia cei mai moderni in tratarea chestiilor
istorice, ca Hasdeu, ) D. Onciul, ') actualmente S. Pu*cariu, 4) Pro-
copovici, 5) etc. sustin ca : Rominii au luat scrierea cirilica dela
Bulgari, fauritorii ei, in veacul IX ; iar A. D. Xenopol zice ca in sec..
IX sau X ,) Un scriitor bulgar 7) mai intii, gi dupa el rominul I.
Bogdan, 8) iar subt influenta acestuia N. lorga 9) sustin ca Rominii
au luat cirilica dela Bulgari in sec. XIV.
Argumente nu aduc nici ace§tia pentru sustinerea ideii for cu
sec. IX, X sau XIV, de cit numai analogia faptelor istorice, pe care
o invoacd gre*it aci : ca, de oarece Bulgarii, cari au inventat ci-
rilica, au raspindit-o repede mai departe la Slavii ortodoxi Ru*ii si

1) Si, adoptind fara critics ideia acestuia, G. Adamescu, M.

Dragomirescu si I. Radulescu- Pogoneanu, in cartea for didactics
Literatura veche, Bucure*ti 1903 p. 158, precum *i Dr. V. Bra-
nisce in cartea-i : Tabla dela Lugoj (a. 1903), p. 47. Macar ca eu
rasturnasem aceasta ipotezd fantastice deja in «Fonetica Alf. Ciril.
in a. 1904 ! Dar se vede ca autorii nu erau in curent cu aceste ultime
cercetAri ale cartii mete.
2) In Istoria Critics a Rominilor si in studiu-i : «Limba slava
la Romini« publicat in ziarul Traian din a. 1866 p. 105, 207.
3) In Originele Principatelor Pontine p. 19 si 140 Si in stu-
diu-i «Papa Formosus in traditia noastra istorica., publicat in vo-
lumul jubilar Lui Titu Maiorescu Omagiu, Bucure0 1900, p. 6D.r.
4) In Istoria literaturei rominc, I, Sibiu 1921, p. 12.
5) In Introducere in studiul literaturei vechi, Cernauti 1921,
6) In Istoria Bominilor, 1, 454.
7) A. Teodorov : Beilgarska Literatura, Plovdiv 1896, p. 140
8) In volumul jubilar Lui Tit Maiorescu Omagiu, Bucure*ti
1900, p. 585.
9) In Geschichte des ruminischen Volkes, I, Gotha 1905, p. 252.
174 ILIE BARBULESCU

Sirbii, nu se poate, cred acesti scriitori, sä nu o fi introdus ei tot

atunci, sau pe vremea tarului Simion, si la Rominii pravoslavnici
din Dacia Traiana. Singurul case incerca a aduce argurnente noui,
spre a sustine ca Teodorov sec. XIV, e I. Bogdan ; argumcntele ce el
aduce insa : 4, 0., % etc. la Romini, sunt pur si simplu acele pe cari'
eu cel dintii le-am adus deja cu un an inainte; spre a sustine, pe
temeiul for sec. XII, in teza mea de doctorat in limba croata : Fo-
netika e,rilske azbulce, Agram 1899. Am aratat aceasta fapta neco-
recta si nemarturisita a lui Bogdan in brosurile mele : Stzidii stare
la Faeultatea de Litere din Bueure0i §i Pagini din moralitatea
.

noastra universitaret, Bucuresti 1902. Numai spiritul de gasca, pe

care l'a introdus in yStiinta romineasca Inca de atunci prof. Iorga
In colaborare cu I. Bogdan, a putut face pe cel dintii din acestia
doi ca, in scrierea sa Gesehichte des rumaniselten Yolkes, 1, 252, sä
comity incorectitudinea de a invoca pentru sec. XIV, ce sustine subt
influenta lui Bogdan, pomenitul articol at acestuia, si sa inlature,
cu aprecieri lipsite de tiinta,), de altfel nu numai cele dove-
dite de mine in brosurile-mi pomenite, relativ la subtilizarea in-
corecta a lui Bogdan, dar si chiar cartea-mi EFonetica Alfab. Cirilic.
in care reproduceam aceleasi argumente subtilizate de acesta din
lucrarea-mi croata.
In rFonetica Alfab. Cirilic. am analizat, cu anumite argumente,
Si aceste pareri pentru sec. IX, X si XIV, rostindu-ma eu pentru
at XII veac, pe care pare a-1 fi admis si prof. Pascu in cartea-i
Istoria Literaturii qi Limbii Bomine din secolul XVI, Iasi 1921,
p. 18. Pentru ca, lrisa, acum am Iargit cadrul problemei si cercetez
inceputurile cirilicei nu numai la Rominii de dincoace de Dunare, ci
In Dacia Traiana intreaga, si fiindca de asta data introduc in noua
discutie textele Savina Kniga cu Codex Suprasliensis -precum si
Diploma Birladeana, ceea ce nu facusem acolo, trebue sä analizez
acum problema din nou. Cu prilejul acestei discutii, de altfel, in care
aduc date noun, vorn ajunge si la concluzii noui relativ la timpul
cind s-a introdus scrierea cirilica nu numai la Rominii de dincoace
de Dunare, ci in Dacia-Traiana in deobste.
Dela cine an luat Rominii scrierea cirilica
E indiscutabil astazi, ca cirilica au facut=o Bulgarii. Insa faptul

1). Cum dovedesc mai jos la Pecen ii, despre scrierea lui
lorga: Breasla Blanarilor din Botopni.
 INCEPUTUR1LE SCR IERI1 CIRILICE 175

ca acestia au facut-o si an rdspindit-o mai departe la slavii or-

todoxi Rush si Sirbii in sec. X si XI, nu e o dovadd ca atunci
au dat-o tot ei si Rominilor. Si nu e dovada, pentru ca tot asa
-de usor s-ar putea sustine ca Rominilor au dat-o, mai in urma
ceva, Sirbii sau Rusii ; caci Sirbii au dat cirilica si Ungurilor si
Secuilor, cari au chiar texte in limba for maghiara scrise cu ci-
rilica in veacul .XVI 1).
Analogia istorica, pe care o invoacd scriitorii nostri ardtati
mai sus, nu ajunge deci spre a sustine ca dela Bulgari.
Ne dezleaga aceasta problema, insa, cunoasterea valorilor
fonetice cu cari Rominii intrebuinteazd slovele cirilice in vechile
for texte ; fiincicd, unele din aceste slove au valori fonetice specific
bulgare si deosebite de cele ale Rusilor si Sirbilor.
Indeosebi, anume, ne-o dezleagd Z, h, A, X. §i , WA cum,
Literile z §i h in vechile texte, fie slavonesti fie rominesti ale
Rominilor din Dacia Traiana, cind au valoare fonetica, reprezintd,
in genere si de reguld, sunetul a (sau 0 Asa s. ex, in un doc.
moldo-slav din a. 1425 e numele boierului Axitaxlitium = Dama-
cusa ; in altul din 1442 numele IVEZISZHEA = Stefanel §i AnxtExASA-
WU 2) -=---- Litnbtidulcicea cu z = a. In doe. din 1464- e : 11, EphAh-
gEni 3)=-1a Bri7d4tel, cu Si tot asa e si in veacurile urmatoare.
La Rusi insa, x si h n-au insemnat niciodata a, pentru ca ei
chiar nu au si nici n-au avut acest sunet in limba ; ci la dinsii,
clod a avut valoare fonetica .(pentru el, la sfirsitul cuvintelor, deja
in Evang. lui Ostromir, on are valoare fonetica, ci se scrie doar
ortografic), x a insemnat, ca in elemenele rusesti din aceastl
,evanghelie a sec. XI, sunetul o. Ast-fel ca, s. ex. in un manuscris,
extract de letopis din sec. XIII si XIV, rusesc, e Itx3ma etc. pentru
Kozma. lar h a insemnat la Rusi sau e sau, dupd unele cons. pa-
latele, un i jumatatit at nostru ; ca s. ex. in acelas extract de
letopis, in care se afla cphAz, A,11,a,inAiia ') pentru srcda, Alexandra.

1). A se vedea G-/asitik 4-elitaljs1ng nia4cja 1( Bosni i fierce-

govini, III (a. 1889), p. 97. Cf. si a mea .Fonetica Alfab. Cirilicy, p. 10.
2). Docuw. ITurntavlki, I, 2, p. 837; Hasdeu, Pn Arhira 's-
toried, I, p. 123.
3). I. Bogdan : Docum. liti .;qcfan cel Mare, I, 84.
4). B. M. Ljapunov: Izsledoranie o jazyke sinod. spiska 1-oj
novgorodskoj 1(Vopisi, I, S-Peterburg 1899, p. 58 si 105. Cf. si
Sobolevskij ; LekCii pro Istorii russk, jazyka, ed. 4, St.-Peter-
burg 1891.
176 ILIE BARBULESCU

La Sirbi, x si i. vor fi insemnat, la inceput, cind aveau va-

loare fonetica, un fel de e; repede insa, apoi, deja in al XIV
veac, ele reprezinta pe a. Astfel ca s. ex. in Evanghelia lui Mi-
roslav din sec. XII e HMI pentru iM1), iar in alte texte posteri-
oare erriakh si orxu,h pentru otat (caci h final nu avea valoare
fonetica).
Numai la Bulgari, x si h, cind aveau ...valoare fonetica, in-
seamna, din cele mai vechi timpuri, sunetul pe care it an si
Ca,

astazi in limba for 2). De aceea s. ex. manuscrisul Dobrejgovo

Evangele din sec. XIII are numele de om BzAtio pentru Valjo. Jar
Triodul dela Bitolia (Bitolski triod) din sec. XII are orhu 3) = foe
pentru ogan si pied = miini pentru rati.
Asa ca, evident, Rominii nu puteau lua alfabetul cu aceste
a si h dela Rusi si Sirbi ; caci la acestia ele reprezintau alte su-
nete ; ci numai dela Bulgari la can ele insemnau tocmai sunetul
rominesc a.
Tot ast-fel sta lucrul si cu xs.
La Rusi, deja in partile rusesti ale Evangheliei lui Ostromir
din sec. XI, ca si in veacurile urmatoare, a. inseamna, de reguld,
sunetul u. Asemenea si fa Sirbi, deja din vremea Evangheliei lui
Miroslav din sec. XII A: inseamna u. Asa ca s. ex. pA:Ka = mind
era in acestea pentru : ruka. La Bulgari insa, la inceput, in Savina
Kniga si Codex Suprasl., insemna nazalul on, dar indata, apoi, h.
capata, potrivit cu prefacerile-i in limba bulgara, o Insemnare na-
zala xu = rom. tin sau in on 'n si, alaturi de asta, insemnarea
nenazala x = rom. a sau i. Jar la Romini, A: are, cum am docu-
mentat in i(Fonetica Alfab. Cirilic. si voi arata si aci mai jos,
tocmai insemnarea Can sau in in si insemnarea a sau i, ce nu-s la
Rusi si Sirbi.
La fel si cu A. Rominii, caci intrebuinteaza pe A nu cu in-
semnarea-i din Savina Kniga si Codex Suprasl., o intrebuin-.
teaza cu insemnarile mediobulgare xu, e, Zia si ea, can nu sunt
nici la Rusi nici la Sirbi. Caci, la Rusi deja in Evangh. lui Os--
tromir din sec. XI, A are valoarea ira sau, dupe cons, palatale a,
iar la Sirbi, deja in Evang. lui Miroslav, reprezinta pe e. Niciodata A

1). L. Stojanovi(' in Spontenik al Akad. din Belgrad, XX, a..

1893, p. VIII.
2). Cf. Vonclrak Altkirehensl. Grannatik,, ed. 2, Berlin 1912
p. 158.
3). Coney : Tstorija na Vag. eziZ, I, p. 212, 210.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 177

n-a insemnat in chip normal la Rusi pe %It si nici pe ea, e; iar

la Sirbi niciodatd n-a insemnat, in chip normal, pe e«, %it ; pentruca.
Rusii nici n-au avut si n-au in limba for xu Si ca, chiar nici e in
acele locuri, si nici Sirbii n-au avut, si n-au in limba pe Ati Si ea.
Aceasta ne arata ca de la Bulgari am luat not cirilica ; pentra
ca mai ales acele ----- nu, a dar si, concomitent, A e, to sau rrr
e c.aracterul principal al lintbii §i textelor lor mai !loud' sau medio-
bulgare, cum se mai numesc ; pe cind ceilalti vecini, cum s. e.
Sirbii, aproape nu cunosc pe Si ik in cele mai vechi ale for
monumente literare 1) nici ca litere, si nici nu s-a desvoltat in
limba for nici odatd -4,sau ea in locul acelora. RUsii au numai A = i«
i a, iar A:, care nici la ei n'a insemnat nici °data ia, l'au eliminat
deja din sec. XII din scrierile for ), spre a-1 relua, (tot subt influ-
enta bulgard cum 1-au avut dela inceput) prin sec. XV 3) on chiar
al XIV°. Afard de aceasta, Med o proba mud, pe care deja in.
Pructiln 6).ilse «gbae la p. 5 am adus-o si o dau si acum ita
sprijinul parerii ca. de la Bulgari au luat Rominii cirilica, e litera
.al cu insemnarea-i nasald de in, adica un fel de a nasalis.
sonans, in textele romine. Cad 4. (care, cum alp dovedit in «Fo-
netica Alf. Cir.., nu e inventie romineasca, cum s-a crezut, ci e
pur si simplu o variantd paleograficd medio-bulgdreasca a paleoslo-
venicului A:) nu a putut sa aibd aceasta insemnare, adica nu a putut
sd contind in sinein acel timpsunetul n, la nici unul din vecinii
nostri, de cit numai la Bulgari, si anume, dupd ce nasalul at.
(= nazalul an), printr'o mai tirzie desvoltare (dupd sec. XI), se
transformase in Alt lar, transformarea lui = on in Hsu pro-

- 1). Numai exceptional, dar si aceasta de sigur ca subt in-

fluenta bulgara, au A: si A doud-trei monumente din sec. XII si
XIII, ca Fragmentele Svrligice (din a. 1276) sau Evanghelia lui
Vlk, Evanghelia lui Miroslav ; precum tot exceptional au A: si /.
niste inscriptii sirbo-slave din a. 1313 (Lj. StojanoviO : Mari siTski
kapisi i natpisi, knjiga I, p. 3, Beograd, 1902).
2). Sreznevskij : AS7arjaito-1?,«ssl'aja Paleografia XIXIV y..
S.-Peterburgz, 1885.
3). Cf. Aem. KalOniacki : Evangeli«rirtni, 13«tilanum, Vindo-
bonae et Teschenae 1888, p. XLII .medio saeculo XV in Rossia
codices palaeoslovenicos prodire. in lucem videmus, qui ortogra-
phiae, quas pseudobalgaricam vocant..
4). Cdci documentele dela Pskov din sec. XIV studiate de Ka-
rinskij prezintd si ele bulgarisme.
2
178 ILIE BARBULESCU

nuntarea romin. Tcn sau in si tn nu s'a operat in limba nici unora

dintre ceilalti Slavi, ci numai la Bulgari.
Numai in colaborare cu aceste argumente filologico-paleo-
grafice poate avea valoare stientifica acea analogie istoricd, pe
care o facu istoria streind si a noastra spre a stabili ca in adevdr
deli Bulgari au luat Rominii scrierea drilled ; altiel ea ar rdmine
o simply incinpuire, ca cea a lui Barnutiu si Sbiera.
Cind 5i CUM an luat Ro moil scrierea cirilici dela Bulgari
Dar daca de acuin, in urma acestor argumente filologico-
paleografice ale mete, nu mai poate avea loc nici o indoiald el :
dela Bulgari iar nu dela vecinii Sirbi sau Ra3i ortod)xi au luat
Rominii scrierea drilled, se poate sustine prin ceva analogia istorica
pomenita a inaintasilor mci: ca, Bulgarii ne-au dat aceasta scriere
in sec. IX sau X, clod ei vor fi dat-o si slavilor ortodoxi Sirbii si
Rusii, on 'chiar in sec. XIV ?
Pentru sec. IX nu se poate sustine aceasta prin nimic, fiindcd
alfabetul cirilic a fost fdeut de Bulgari in S32. X, dupl.' datele cele
mai sigure ale Slavisticei de astazi.
Nu se poate sustine aceasta analogic fat de Rominii dirt
Dacia nici pentru sec. X, ba nici chiar pentru a XI veac, mdcar ca
Slavistica de astazi, in general, crede ca textele paleoslovenice
Savina Kniga si Codex Suprasl. au fost scrise aci in acest din
urma secol. Si nu se poate asta, din pricina fonetismului ce au la
Romini, in vechile lor texte rominesti si in unele cuvinte romine
strecurate in textele slave ale lor, stovele cirilice 3:, 67%,z, .Dl cu
cari scriu. Aceasta nu s-a bagat de seamy in Stiinta ; de aceea
sa insistam aci asuprd-i.
Dupd rezultatele de astazi ale Slavisticei, limba bulgard veche
eclesiastica, adied asa numita pateoslovenica, in care sunt scrise
,i Savina Kniga si Codex Suprasl., reprezinta prin A's sunetul nazal
'on, ca in frantuzesarl bon, si prin sunetul nazal en, ca in frant.
fin; asa ca s. ex. cuvintul fiA:nit, mina, se pronunta nazalizat ronka
§i rpixm, grinda, se pronunta nazalizat grenda.
In nici until din textele cirilice insd, fie romino-slave, fie
romine, As nu are valoarea fonetied on a textelor paleoslovenice
propriu zise, §i iard in nici until, nu are inseinnarea paleoslo-:
-venicd de en; ci, on in care din textele lor, Rominii insemnau
grupuI fonetic on numai cu cirilicul ou si pe en numai prin cir. Ell.
Ast-fel e sods on uncle la noi, si in Muntenia si in Moldova,
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 179

a s. ex. in inscriptia lapidara munteano-slava de pe mormintul

ltti Alexandru Basaraba din a. 1364 dela Campulung 81,A. = En-
cliktion ') $i ca in Poinelnicul scris slavoneste la minastirea Bistrita
--din Moldova in a. 1407, uncle e : EnAmvrirD(u)t) iar nu cu
._Tot ast-fel, in doe. moldo-slav din a. 1435 e scris cii EN iar nu
AA .
cu A grupul rom. on in numele de boieri IIIEHApu0 rom. Sendrica.
si in KEN twkex, rom. Berendei 3). In un doe. molthslav din a. 1465
e numele boierului IIIEHApmal lui Sendrica ; In altul GicEumpk-
1:Er 4) = Skender-beg, numele cunoscutului Albanez, tot cu EN iar
nu cu paleosl. A = en.
La fel si grupul rom. on. In adevar, in tin the. moldoslatt
,din a. 1424, se afla scris numele unui boier : 114;Pa flMIA A011011-
.EkillIA= credinta panului Domoncus, alaturi de cuvintul slay 110(1E1111111
care insearnna : incepind, Linde apare si ou in loe de paleosl. x si
iu in Joe de pis!. A.
Asa in oricare text, nu numai slay ci si rominese, din Mol-
dova, nu se vede nici tirma ca vreodata A ar fi insemnat la noi,
ca in textele paleoslovenice Savina Kniga si Codex Suprasliensis
din Dacia Traiana, en, si ca. ar fi reprezintat cindva pe On ; ci
peste tot, en se inseamna numai cu cirilicul EN Si on numai cu
ciril. ou. Oriunde si oricind se afla scris numai Rxmlionotir$ 5) pentru
actualul oral Cimpulong din vechiul Cimpulong, ca s. ex. in do-
cumentele din sec. XVI dela Bistrita Transilvaniei ; sau e numai
IlArlIENTE = pamente, ciusurirrS = smentitS, ca s.-ex. in Psaltirea
Scheiana ; nici tirma nu se vede ca s-ar fi sods vre-o data HAM-
floAA,r8, cmATIITS, lAR1i1TE pentru acel fonetism.
Tot numai cu cir. ON Si Ell si niciodata cu x, si A se inseamngi
grupele fonetice on si en in textele slave si rominesti din Muntenia.
Ast-fel, in in document de fidelitate _al lui Mircea cel batrin catre
regele Poloniei Vladislav 6) lagello, scris Intre 1383-1419, e nu-
mele de persoana polon iletimmienn = Lon jnski, alaturi de Gili0-
/MICI:1-1=-- Smolenski. Intr-un doc. al aceluiasi dornnitor catre Bra-
,-$oveni e numele rtEAEI1TIIN = Felentin. Intr-o scrisoare munteano-

1). Cum am copiat eu insumi, si cum se arata si la D. Onciul :

Originelc Principalelor Iona., p. 182.
2). La Miletit', in SbJ/in,., IX, 172.
3). Docum. Hurnruzaki, 1, 2, p. 867.
4). Docum. 1 lurniur., 1, 2, p. 817.
5).-La N. lorga Docum. din Arhivele Bisiritei, I, 35, 49, 88.
6). Docum. liarmuzaki, I, 2, p. 825.
180 ILIE BARBULESCU

slavA din 1480 e : CIIE11:101{,111-= spen,ioval, a cheltuit. In all doe._

munteano-slav din sec. XV e nutv.ele, thottAipme).
Si tot ast-fel, in on -care text, nu numai slay ci si rominesc,.
din Muntenia, nu se vede nici tirma ca vre-odata A ar fi inseirmat
ad, ca in Savina Kniga si Codex Suprasl., eu si ca ar fi repre-
zintat cindva pe on, ci peste tot, en se inseamna numai en cirilicut
Ell si on numai cu dr. on.
Cum am dovedit in «Fonetica Alfab. cieifia, ;IV nu era cp
inventie romineasca, ci o variants paleografica bulgAreascA a plsl. A-s
Prin a: (si varianta-i paleografica 4), ins& Rominii repre-
zentara in general, cum am arAtat deja amanuntit in «Fonetica
Alf. Cirilic' sau grupele nazale /in, in on in, sau nenazalele is si i
in acest din tirma caz, A. se amestecA la scris cu a (sau is) si
poate fi chiar inlocuit prin ele.
lar prin m Rominii insemnard, in general si de regula, in
on -ce fel de texte ce scriserA. cind diftongii ca sau tan, cind, uneori
pe a, si chiar fonetismul acestui all, In. Asa si in Moldova
si in Muntenia.
In Muntenia se afla, in adevAr, s. ex. in un doc. slay dela.
Vladislav voevod dintre. 1367-73 : KA:rpoulutxm =-= Ungrovlaliii. Aci
reprezenta fonetismul 7n, cum dovedeste un alt doc. dela Radii
Voda din 1379, in care acelas cuvint e ivArrpoimax-Inccon 2), en
sciisul, dupa ortografia greceasca, RAIT, in care cei doi r (Ca
in greceste 7) inseamna nazalul 1a dupd A, adica pe = 4/6. Cu-
vintul se pronunta, deci, Wingrovlahii, ViingrovIallijskoj, ca 'n
bulgAreste, cum arata si scrisul iiarrgius pronuntat Anghel, dintr-un.
alt doc. 3)
In un doc. munteano-slav din see. XV e : maioniona 4) = Dant-
bovita, ceea ce in alte texte se scrie ri,Aii11101U111,t1 Si AMIZOI:1111,,i,_
ca dovada ca in intiiul e cu valoarea fonetica una (sau in).
Jar in doc. munteano-slav din a. 1399 e : cDTA icArtiA. = din
casa pi rage rAoKA: = de gloabA,. pronuntate Icn,;'tii, (in Joe de
paleosl., KA:111) si glob((.. Aci, deci, A: are valoare de i = S. Pe
cind, in doc, tot din sec. XV, munt.-slav, e yaiLtrIix, i;SnA,A en
hit = 'fa sau Ca ; caci se pronunta : liaraghda, kuplta.

1). I. Bogdan : Rel«fiile yarii Rofil. etc., p. 39, 50, 4, 273.

2'. B. P. Hasdeu _ilf«onam Elythal. Tom., IV, facsirnilele.
3). La 1: Bogdan : 1lclnti.ile 7auii Ram. etc. p. 204.
4). Venelin : 1 lalio-bolg. gram., p. 19 ; I. Bogdan : Iiclaafiilt
prii. Rom. etc., p. 14, 27, 22.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 181

In Psaltirea lui Coresi din 1570 se afid, si n-avem nici un

.tIrept a crede ca-s g-reseIi ; imienSrt;k8 = inceputu-s,'S, iar in a
-aceluiasi Psaltire din 1577: pe linga A: ell fonetismul lui x, inca
..A cu fonetismul ea, ia, e, si, alaturi, e = an (in loc de .1k = As),
.s. ex. in A /11.1.H1l15, = in sau minile, A AtITSOILIE = 'n laturile,
.A NACA = 'n casa.')
Asa in on -ce text, fie slay fie romines2, din Muntenia.
La fel e si in Moldova.
!Mr-Lin doc. nnIdo-slav dela Stefan eel Mare, din a. 1470,
scris cu sensul de xu : no,, Apx-mtu:Apirromi,2)=.--.- dinaintea.
arhinvindritului, asa cum se aila acest cuvint scris, de altfel, si in
tin hrisov al tarului bulgaresc Constantin Asan din a. 1277'), §i
precum se mai gaseste Inca iii bulgarescul Codice dela Berlin din
.sec. XIII 9. De altminteri, ca acest cuvint avn, acolo, in adevar
4n= A. la noi, dovedeste o copie din acelas an a aceluiasi docu-
ment, in care cuvintul se afla, potrivit vechiului fonetism rominesc,
,cu vacala a neintunecata in adica cu on : ApKtimmiAoliTom 5).
Deci, ca la AA:t3oKiiika si ILA:roitAdo din Muntenia din sec. XIV.
a., cu valoarea bulg. x = a gasim in Moldova s. ex. in doc.
din sec. XV : Out A:AlwE = Balcoaiei, kris si EdIZIOE 9, in act
.

facut la Suceava in _1473. Iar A cu insemnarea bulgareasca ea. Si

sau, dupe conspnante palatale, uneorl chiar a, se afla S. ex. in
doc. moldo-slav mai sus pomenit din 1424 in numele boierului
11EcA = Nesteaca, alaturi de IlcsiA Isaita, precum, si in alt
doe. moldo-slav din 1395, Linde e numele boierului liorrix. sub-
stantivul comun RoApf = botare si numele orasului GoliNick7) = So-
Re. Asa si in celelalte texte vechi.
Aceasta constatare : ca. Rominii n-au insemnat niciodata prin
(sau varianta-i paleografica .1k) grupul de sunete on .5.i nici prin
A grupul fonetic en (cdci nici tirml de asa ceva nu se vede la
:noi), ci ea ei aveau pe (.1V), All (sau in) si A, si pe A = ea, ta
sau e si a, (-= .1.= 7,n) aceasta constatare invedereaza ca noi
.am luat cirilica dela Bulgari nu in vremea cind ei dadeau lui
1). Cf. onetica Aifab. Cirilic, p. 175 6.
2). La I. Bogdan: Doeumentele lni. ,Stefan eel Mare, I, 150.
3'. ll'inskij, in Dro-nosti din Moskva, V, p. 15 si 18.
4). lagie, in Starine fiegasl. ..11.a(1.Xli 53.
5). I. Bogdan : 1bideui, I, 153.
6). I. Bogdan : Doe. lrti ,;17efan eel Mare, 1, 183-4.
7). 'Wein, I, 88, 258.
182 1LIE BARBULESCU

valoarea on *i lui A valoarea en, adica nu in sec. Pc X si ni&

chiar in al XI al lui Codex Suprasl. si Savina Kniga, ci atunci
cind = on nazal se transformase deja in limba lor, deli nu de-
tot, dar cel putin in mare parte in v. ----- u cu nuanta si de 7'), si
cind A se prefacuse, cel putin in parte, in c si ea-t« ; insa ca arm
hiat -o, anume atunci cind in limba bulgareasca vechiul nazalizni
paleoslovenic mai exista sub forma xn in care s-au transformat
on si uneori en = ih ale veacurilor X si Xl.
In clipele cind Rominii au luat dela Bulgari alfabetul cirilic,
dar, acestia din mina aveau in fonetismul limbii lor in mare ma--
surd, adica la un mare nutnAr de cuvinte, grupul fonetic xu =ran
sau in, in in loc de vechiul on =- plsl. ; insa la un poate tot asa,
de mare numAr de cuvinte, el prefacusera in limba si pe acest
mai departe, prin pierderea naialismului lui, in x = u (dupa ara-
tarea_ pomenita a lui Drinov, uneori si cu nuanta de i). Asa ca
in acele clipe, fiindca Bulgaril staruiatt, totusi, de a pasirb, la scris,.-
tracliia vechilor texte propriu zis paleoslovenice ale vretnii apos-
tolilor sfinti Ciril si Metodiu, continuara mereu a scrie mai departe
pe ; dar la pronuntare,' conform cu aceste prefaceri nova ale-
foneticei limbii lor, it pronuntau si ca nazalul xis si ca x nenazal_
Dar cind, anume, vor fi fost acele clipe ale limbii bulgare
si deci ale trecerii scrierii cirilice dela ea la Romini ?
Inceputul acestei prefaceri fonetice it gasim deja in Codex.
Zograph. din sec. X in nirorkciromoy-2), grez n6v:tc,;, scris de (1311a
on astfel, cu it dupe A:, dar si in Cod. Suprasl. ") si Euchol. Si-
naiticum 4) din sec. XI, in cari se afla tixorrhaix si ricu 11;h11ThC-
kmz, iar pentru A in ,I,EKAMIlpil din Cod. Suprasl. Totusi, pentru acel
timp propriu zis paleosloveni. (vechi bulgar eclesiastic) acest lucru
e asa de iar fenomen in monumente, in cit nu s-ar putea sustine
ca chiar atunci erau poste tot intrebuintate X. ca x =a nenazal si
ca e, i t, ea nenazale si ca chiar de pe atunci a: ni a ar fi putut
trece si au trecut la Romini cu aceste insemnari nenazale.
Drept e, ca in textele propriu zis paleosl. indeoNte (din sec..
X si Xl), se afla de mai multe on scrise, in afard de aceste cazurr:
1). Cum arata Drinov, in irchir f_ slay. Phil. IV, 370.
2). V. lagie : Quatuor erangeliorum, codex glagotitieus olirr
Zographensis nunc Iktropolitanus. Berolini 1879.
3). Cf. A. 1. Sobolevskij : Drernij cc).Z:crien-slag. jazyl,, Fo
netika. Moskva 1891, p. 38 -39.
4). Cf. Oblak, in Archie Or star. Phil., XVII, 147.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 183'

cu asu si .t At, Inca si cazuri cu nenazala sau o in loc de A: si

cu nenazala E sau di in loc de ; asa, in Cod. Suprasl. : ITAA0v-
urio, si Pi-6 in loc de regulat, in el si plsI., r pm,\A;urno, IAAZ, sau iii
Cod. Suprasl. 1111101_110y0VillOV in loc de regulat, in el si pls1.,
umasur.
Totusi, judecind dupA caracterul obicinuit al monumentelor,
fArd indoiald ca A:, in acel timp, insemna in general .inca ova, si
numai rar bu, sau eel putin nu devenise Inca. sunetul z(-=. a, I) ;
cAci, in textele copii paleoslovenice ce avem si care sunt, unele
ca Cod. Zograph. din sec. X, iar altele ca Savina Kniga si Cod..
zuprasl. din sec. XI, A: Si i71 se pastreazd de obicei asa, WA.
vreun u linga ele, si la locurile for etimologice. Ast-fel, de pilda
chiar in text *paleosl. mai, nou de cit Cod. Zograph., anume in Eu-
chologium Sinaiticum, care va fi, tot ca Savina Kniga si Cod.
Suprasl., din veacul at XI, acelas cuvint se aria saris mai numai
CU X. Ara u) : lia:TkovA ca si ca:A,Aph = grec. ac,Mtiptov I), ceea
ce indicA inca pe a: = on.
Numai cu incepere din veacui XII insd, in textele .asa numite
medio-bulgare, se constata, de mult mai multe on de cit in cele
paleoslovenice, 7611in loc de paleosl. A:, precum si Inca z, scris
uneori chiar h, in loc de paleosl. x. ; ba in acestea se af1A uneori
si hi, adica nuanta 7 (rus hrl, in loc de paleosl. A:. Tot in textele
m edio-bulgare din veacul XII se mai constata un .fenomen fonetic
nou, care se pare ca si el deabia se incepuse inca in epoca si
textele paleoslovenice (caci se af Id in Savina Kniga romipm in
loc de regulat comtpa: si IA: in loc de IA 2) ; se constata, anume
asa numitul ame.qec al iusurilor as si a intre ele, intrebuintarea
des, ca in acest exemplu din Savina Kniga, cind a lui a. pentru ,11

cind a lui a pentru A; a). Deci, °data cu des zu in Joe de x. e

si amestecul des at lui a cu as in sec. XII, atit in corpul cuvin--
telor cit si la sfirsitul lor.
Amindoua aceste fenomene, dar in deosebi amestecul iustiri-
lor, se afla foarte des in textele bulgAresti (medio-bulgare) din
veacul XII: Psaltirea dela Bolonia, Psaltirea lui Pogodin, Cuvin-
t area (Skazanie) lui loan Bogoslov, Evanghelia lui Grigorovit',,
1). Cf. Sobolevskij : Drernij cerkono-d«r. ja2y/, p. 36.
2). S'eepkin : Razsa.iclenie, p. 77.
3). Cf. Archie fiir slay. Phil., II 269-288,, III 312-356, IV
565-576, si oarecari indicatii in cartea mea Cercetdri
dologice, p. 31, 39, etc.
184 ILIE BARBULESC(J

Foitele de evanghelie ale Jul Undolskij, Apostolul dela Ohrida, Apos-

tolul SleiVenski etc.
In acest veac, anume, aflam ") s. ex. in Apostolul dela Ohrida,
pe linga amestecul iusurilor care invedereaza inceputul prefacerei
sunetelor pis!. T. *i R. in alte sunete noui, Inca forma ostiroaa;Aotif
--concetateni, in loc de pIsl. carp , ceea ce arata An in Joe de pIs1.
=on, *i, alaturi de aceasta pe aKXAI1Il, cu Ir suprapus, din grecescul
nazalizat &.Y.GV, ceea ce arata, in cuvintu-i plsl. corespunzator, pe .5.
on sau chiar zn= cu grec. -ea -. Aflarn rAhnAhiiiina in kr, de plsl.,
in Codex Suprasl., i3,141 *i RAC! ItIEHARA in loc de pls.!. KACIIIM-
tlAsKA, in cari apar cel putin xri si x, h in lo: de plsl. as = on.
In Apostolul Slep6enski, tot din sec. XII, se aila, in afard de a-
mestecul iusurilor, Inca cu.h.,4,4:414insa *i ciwth,v1ohipAiy% in loc
de pis!. ma:A deci A;ii in loc de plsl. = on,*ca in Codex
2.ograph., ceea ce, fata de amestecul iusuriror de aici *i de forma
din Apost. dela Ohrida, arata ca *i aici se pronunta cu All, adica
clizita,. In Psaltirea dela Bolonia e CA:Sit = cale,' alaturi de
vraaa, amindoua in foe de pis!: CTh ia, ceea ce arata fonetismul
A, six = cu h. In Evanghelia lui Grigorovij: CAKOHAIII in loe de
plsl. cash cu y, in be de plsl. a. ; dar in Psaltirea lui Pogodin
aflam *i A. in loc de pis!. zi 2) deci nuanta l (rus hi) : Rh RCEMOI'Aill
=- Dinnuezeu a tot puternicul, unde e in Joe de plsl. normal nhCE-
.11101'XIII 3), precuin, tot aci, mai e h in loc de plsl. a. (*i se *tie
ca, in vremea medio-bulgara, h are, conform cu prefacerile fone-
tice ale limbii bulgare insasi, si valoarea nenazalului b = a, i) :
11,111f10 lipoNomtik = cu ,;atti/ft 29/2p2M,S, unde e in loc de plsl.
IA. 4),
Jar amestecul iusurilor, care se face odatei cu acestea, in de-
osebi la sfir*itul cuvintelor, dar intr-o oarecare masura *i in corpul
tor, e, de asemeni, foarte des in veacul XII. Se *tie ca, prin acest
nou fenomen, limba *i textele mediobulgare din sec. .XII, ca s. ex.

1). La Kul'bakin Ohridskaja raopis' Apostola, p. LXXVIII,

LXXVI, LXXIII.
2). Cf. §i Ion Exarhul, In Archir fir slag. Phil., XVIII, 598 :
0\-.. P. 'AL
3). Cf. Kul'bakin : Drernecerk. slat. jag., p. 76, in deosebi,
pentru Codex Marianus *i Florinskij Lekcii, 1, 83.
4). Karbakiit : 11. p. 76 ; Miklosich: J'ergl. Gramm., I, 87, 89 *I
Geschi hte der LaufbcgTichn. iin Billy. p. 10. .
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 185

_Apostolul dela Ohrida 1) care are xn si is in loc de pis!. A7s, an si

-31A3AWIIICA1, npuramm, precum si A:73ximx, mpkotAs etc. in loc de
-.4)1s1. pa:AAA-, mpncTAsti-, im3zins, mp:ram.
Asa dar, Oat& cu amestecul iusurilor a. si a intre ele, apare,
in acest al XII veac, nu numai mil in loc de plsl. a. = on, ci uneori
i As in loc de plsl. xi (=- rus hi, rom. i). Aeeasta din [Irina aparitie,
-radica i (=II) in loc de plsl. xi = i, arata ca acest A: nu era nici
el, in' pronuntare, vechiul pls1. A = on, dar nu era nici grupul nou
inedio- bulgar am, ci un As.(=T) nou, nenazal. Exemple, ca 111,1:W11111A
Alin Apost. dela Ohrida si AMVEM din Psaltirea lui Pogodin, in loc
-fie pis]. r,. xs - /1.1:111 , in cari e un h in to de plsl. A, precum
i CIROIIXIII din Evang. lui Grigorovij salt R`ActipEWMIX din Apos-
tolul dela Ohrida, in can e x in loc de pis]. x = on, pe de o
:parte, iar pe de alta limba bulgareasca de astazi, care in general
. are a = x (glxbina, smbota etc.) is loc de acele plsl. = on, in-
Nedereaza ca, in cazuri ca acelea, lc se pronunta identic en h, Ca
adica si is era un sunet u.
Existenta in veacul XII a grupului zit, nascut fie din plsl.
_a; = on- fie din. plsl. m = en, precum si, alaturi, a vocalelor h, X
(uneori cu nuanta de hi = i) nascute din ace! it at veacului XII,
. arata ca, atunci, plsI.. a =--- on acolo, anume in corpul cuvintelor,
isi prefacusei in limba bulgara, vechin' salt sunet plsl. on : parte.
.in XII = rom. 4n salt in, 'n si parte in nenazalttl x (1., hi) = rom.
a. Acest ,din tirma bulgaresc x (h, Kt) ---= (, de altfel, precum e
7admis de Slavistica, nu e altceva de cit rezultat din prefacerea
:4flai sleparte a lui xti, caruia i s-a pierdut nazala u = raminind
numai x = rt.
Cum ca evolutia bulg. a. (= D_)>A11>A si ii > xii ce am
..aratat aici a fost realitate fonetica in veacul XII, ne arata si !intim
-1oulgara de astazi ; caci in aceasta s-a pastrat nu nunni faza ea .

= (7, in loc de plsl. n = on, care e chiar caracteristica ei pentru

ca e general& in limba, ci inca si rerniniscente regionale de mit in
hoc de plsl. x = on si, prin amestecul .iusurilor, in boo de pis!.
== en. Ast-fel, limba bulgara proprie, dela rasaritul liniei ima-
ginare Isldr-Salonic, are s. ex. zxwba, pmitdar 2), in loc de plsl.
3;141Z, tm,A,aph, undo e xm si mil, in loc de pis!. ,y, --.-- on ; are
:Inca brxmoii rxmr/2";i, sviciCi 3) in boo de pis!. mpmialayrit, pmr ,
1). La Kul'bakin, p. LXXVI.
2). L. Aiilet,Z': Das- (Jstimlytrische, p. 174, 186.
3). Coney, in ,5'b. Min. III, 307.
186 ILIE BARBULESCU

miAr.trATri, unde e xnc, xit in 1oc de, prin amestecul iusurilor,-.

plsl. A = en. In toate aceste cazuri, insa, cari sunt numai remi-
niscente regionale, limba bulgara generala are numai cu x = ci
fara cons. nazala it, adica are : z%cb, padar, etc.
De alta pa rte, Slavistica de astazi, intemeindu-se pe consta-
tarile-i in textele medio-bulgare din veacurire al XIII si XIV si in
deosebi pe Trojanska Prit'a din sec. XIV (care are mssAirh, pro-
nuntat madar ca si astazi, in loc de pis]. mA,A,ps), sustine 1), ca iii
veacul acesta se terminase in limba bulgard generala .prefacerea
lui zu in Z-=.7. De acorn incolo, spre azi, deci, se pronunta iic
genere rivr, cicrimiKAMIE, pa:1,mm, npricrArm, Immo, 3m; etc., afard,.
fireste, de rani cazuri de vezhi remeniscente regionale ca acele
zdinb, patidar, brxinei, rxncczi, svuji etc., uncle s-au mai pastrat
si nazalele n, in (Cf. p. 187).
De altd parte, in locurile dela sfirsitul cuvintelor si dupd con-
sunante palatale mai ales, unde vazuram ed., de asemeni, se a-
mesteca pls1.! A=0/1, cu m=en, in vechile texte ale veacului XII se-
constatl ca, uneori in locul acestora, se scrie si E sau k. Ast-fel :
f3ZIKIL in loc de plsl. IA3ZIKA Si mediob. din Apost. dela Ohrida
Axhitot ; de asemeni RptittE, uneori si Hirk,w1; in loc de pis!. rtpLAIA
si mediob. din Apost. dela Ohrida rip.limA. lar limba bulgard pro
priu zisd de astazi are de regula, la aceste locuri, tot c, adica ezik,
vie ne, desi are uneori si jAzik vremx. Acesfea arata ca, in ames-
ten! iusurilor ,x si dt la sfirsitul cuvintelor si dupe cans. palatale
(ca j etc.), A si A cari se amestecau aveau o nuanta de alt sune t
de cit acele A si cari se amestecau dupe cons. nepalatale Si la
corpul for uncle se produce un x11 din care, apoi, azi 4=-E.
Poate a forma mnratipa 9 pentru Luna Decemvre, ce se afla
in Cod. Suprasl. in i()c de obicinuit paleosl. Ammuim<gr..7,..sx.i;4pLo.;, cir
scrierea lui III dupd A, re.prezenta foneticeste stadiul nou de pre-
facere din riArrriscros. Dar daca in acest din urmi exempiu An re-
prezenta fonetismul zu, in celalalt caz, A1,1.1 va fi reprezentat pe-
jxm, adica se va fi pronuntat Dekjxthbra. Numai daca admitern
ca in amestecul lui x cu A, amindouti aceste litere vor fi avut un
sunet foarte asemenea unul cu altul, numai at '1)16 se poate lute-
lege cum de se amestecau mult la scris, in deosebi in sec. XII,
1) Vezi Lavrov (Thor, p. 16 ; cf. si Vondrak i-lkst. Gram.,
ed. 2, p. 141.
2) Cf. Sobolevskij : D re rnij eerkorno-alai jazyl, p. 39 ; cf
si Kul'bakin (Nca id. 111(01)i p. LXXVIII.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 187

aceste doua litere intre sine. Mediobulg. A="1/t se amesteca cu

mediob. s pentru ca si acesta din urrna, la inceput, insemna tot
cam un zn, adica pe jxn. Textele paleosl. nu ne prezintd evident
aceastA faza jxn, adica cu u=n, a prefacerei mai departe a plsl.
A= en ; eel mutt daed ni-o indicA ace( AniehmupA. Dar se pare cd
limba bulgard de astazi, care a pastrat si faza xn < plsI..x= on
a pastrat §i citeva reminiscente regionale ale fazei lui jxn clarifi-
cat in jan 1), s. ex. in iantva < pis!. ;CAKA = seceri*, gr'an-
da< plsl. rpima = grindA 2); eu asi adtioga hied rom. paja) .1..!n
§i grec. ,71&-rxxvo proniintat siangano, < pis!. 111/Al'a =--: rom. saga,
§i Inca : gr. 7;Sjy.,;-...;(.; pron. patangas = rom. patanjen, §i gr.
7,6;tix/T2 pron. kollanda '), plsl. NOAAAil rom. colindA. In textele
proprii plsl. chiar, insa, deja apare de citevaori e amestecindu-se
cu a §i k ; ast-fel, Psalterium Sinaiticum are eabliki in loc de pIsl.
normal IA3Z1141, Evanghelium Assemanicum are IIA MAC"I in lo:.
de plsl. normal Avlii:. Iar cu incepere.a veacului XII acest
amestec al lui 6 *i 1: cu A% se inteteVe mult si se perindeazd,
apoi, in veaeurile urmatoare. Limba bulgara de astazi are, in
generalitatea ei (afara de reminiscentile-i regionale), sunetul
sau je, on jz, in Joe de acest fel de plsl. m = en ; are ezik sau
rar jxzik = limba, redo sau Ndo = copil etc. in Ioc de pis!. IA-
3ZIKZ, %AM. Acestea arata ca vechiu-i jxn;) nascut din plsl. = en,
intocmai ca si vechiul zu ndso.ut din plsl. ------ on, a pierdut dela
o vreme nazala n,5) rdminind numai jx, care uneori se clarified sau
era deja clarificat in ja, iar altedati, si poate in acelas timp cu
pierderea lui n, face umlaut in e. Din izn sau jan, dej, odatA cu
pierderea nazalei n se va fi produs si umlautul jz, ja in (1.:" jAnzik>
jezik, ezik ; jxndo sau condo > &do ; Dek,;x/nbra sau Dekja.mbra
>Dek'ebra etc.
Numai ca, judecind dupd textele mediobulgare ce avem as-
tazi *i in cari nu se scrie si un IaU sau jmi in Joe de pis!. m, aa

1). Coney, in Vraoansko eruayele p. 228, crede ca mediob. x.

interior era obscur *i nu se clarified (in a) de cit in sec. XIII.
2). Coney : [Trod, p. 43.
3). Gustav Meyer : Neugriechische Studien, 11, 57, 32.
4). Cf. si Coney Dialektni sh11;i, Sofia 1904, p. 80-81.
5). In sec. XIV acest n exista incA pe alocuri, cum dovedeVe
un doc. al tarului bulgar Alexandru de atunci, in care e chiar scris
qmi(A)11X-A, cu ace' r, interior suprapus. (v. ll'inskij, in Drecno.sti,
din Moskva, tom V, a. 1911, p. 65). Cf. p. 186.
188 ILIE BARBULESCU

cum gasim sods xn in toe de pis]. x si A in pozitiile aratate,

trebue sa admitem ca pierderea lui u in mu sau jzu nascute din
pis!. st = en si, deci, umlautul lui ja, j% din ele, s-a efirfit mutt
mai de vreme de cit pierderea lui a dela %II nAscut din`p1s1. x. = on
macar ca se pare ca acest lAll sau j'All in loc de pis!. A = en a
inceput a se produce cam odata cu nasterea lui Ali din pis! x. = on
si anumitele cazuri pomenite de A =-. en. Datele expuse arati.; cred
eu, ca It s-a pierdut din ran, jzir, daca nu de t)t, in cea mai mare
parte, deja in sec. XI al lui Codex Suprasl. si Savina Kniga, cind
A se amesteca deja, vazuram, cu Si 'k. In on -ce caz, cu ince-
E

perea sec. XII in Apost. dela Ohrida etc, se amesteca mutt a cu

.f si 'h, ceea ce nu se face de cit ca -exceptie in textele paleosl. intre
can Savina Kniga si Codex Suprasl.; iar; apoi, acest amestec se
repqta mereu, in mare masura, in textele bulgare, din veacurile
urmatoare, chiar si in at XIV, deci, cind Slavistica admite ca s-a
terminat, in bulgara, pierderea lui II din zli sprc a"ramine x --__
nenazal.
Daca acum sintetizam intelesul datelor filologico-paleografice
ce am expus, ajungem la Unnatoarele concluzii istorice :
Daca Rorninii din Dacia Traiand ar fi luat scrierea cirilica.
dela Bulgari in sec. XI al Savinei Kniga si Codex Suprasliensis
{ori, chiar si in at X veac ; caci in secolul XI si at X limba bt.lgara se
aria in acelas stadiu, cel paleoslovertic), atunci,noi am fi insemnat,
ca Savina Kniga si Cod. Suprasl., prin ai grupul fonetic oia, iar
prin m pe en. Am vazut, insa, ca nici urine de acest fonetism on
si en nu exista in scrierea cirilicd a Rominilor. Ci not insemnam
prin h (si .jL, care-i b varianta paleograficA a 'Itti a-s), in esenta,
fonetismul Ali si fonetismul x= i, iar prin / am reprezentat,
in esenta, tot grupul %it si fonetismul to, ea sau e, cari, toate, cum
am aatat, s-au produs pe terenul limbii si scrierii bulgare intre
sec. XII si XIV inclusiv. Aceasta arata ca intre sec. XII si XIV an
luat Rorninii scrierea cirilica dela Bulgari.
Nu s-ar putea sustine Ca, precum Bulgarii, in see. XII, an
pArasit obicinuita ]or din at XI veac de a insemna pe on prin ,v,
si en prin a si au luat obicinuinta de a reprezinta prin .Y% pe xu
si A si prin A pe :Atr si ca, ra, e, totastfel si Romittai, desi as luat
scrierea cirilica in see.. XI (salt X) at lui Codex. Suprasl. si Say,
Kniga, cznd si ei vor fi reprezintat pe on prin si en prin a,
au pdrasit, poi aceasta obicinuinta paleaslovenica ;lc= on §i at
en §i au luat, independent de Bulgari, apucatura A = xti §i z si
 INCEPUTUR1LE SCRIERII CIRILICE 18g

A 1---= III, e, Si nu s-ar putea sustine aceasta, in deosebi

ea, iu,
pentru ca, pe cind Bulgarii au avut in insa0 organi$mal limbii
for mail' de a schimba pe plsl, x = on in as. = xu si x; caci limba
for insasi si-a prefacut ast-fel fonetismul ei si n.,t mai area in ea
pe nazalele on si -en, in pozitiile lui x si a plsl., ci numai rar,
in unele cuvinte ') ; Rominii nu avura in asa motiv in limbo
lor, caci of au pina tirziu, in sec. XVI chiar, grupele on, en (s.
ex. lisautkmours =Cimpolongs, cmfirrirrS-----smentit8), iar pc vecitiut
on ei nu I-au prefacut in genere in (7n ci in tin, nici pe en in ea, ia,
e, ci mai ales in in.
Nu se poate admite, deci, de cit numai ca intre sec. XII .5i
.XIV an luat Rominii scrierea cirilica. Dar si in acest nou si mai
restrins cadru al probIemei se poate face o precizare.
E indiscutabil astazi in Slavistica, ca nazalul a =n din gru-
pul zit nasCut din pI81. x =on s-a perdut de tot in limba bulgara
generald in sec. XIV. Ca proba e, intre altele, Trojanska pricy ca
al ei mzafrA in Inc de pis!. otys\07.. Deci in acest veac Bulgarii nu
mat aveau, pe x ($i varianta-i paleografica . \) cu insemnarea na-
zala !An 2), ci numai cu insemnarea nenazald 5k=iir. ; it mai aveau
doar regional, ca reminiscenta rara. Acum asa dar, Rominii nu
puteau lua pe al for x (.1t) cu insemnarea 5cu = an, ci numai cu
cea de A=---(10). De aceea am luat scrierea drilled cu al ei .):(.1k)
--=m1 inainte de veacul XIV, deci sau in sec. XII sau intr-al XIII.
Din momentul ce ti pierduse nazalul n in sec. XIV, nu se
'poate admite ca aceasta pierdere s-a operat in limba bulgara
deodata, adica brusc, ci desigttr, treptat, ca in genere fenomenele
fonetice. In sec. XII, zit six in loc de paleosl. x =ova (poate si All in loc .
de plsl. m) se aflau raspindite in limba bulgara mai in Oceiasi ma-
sura si until si altul, adicd si .An si x, judecind dupe textel me-
diobulgare de atunci ce avem. Asta inseamna ca, atunci, An (care
ocupa in limn atita extindere cit x<p1s1. x = on) evolua meren,
treptat, prin pierderea continua a lui n= a din el, spre x=,1 at
veacului al XIV. bar asta va sa zica ca, eel putin in generatia de
de. am imediat inaintae veacului XIV, adica cel putin in a doua
I). Asa, doc. tarului Constantin Asan catre minastiroa Vir-
pinski din a. 1277, wide se amesteca iusurile, are si rSAElf.iFikh,
ti3ron'mtua (Il'inskij, in Drevnosti dela Moskva, V. p. 16 si 18).
2) Aceasta nu 5tia sau n-a bagat de seamy I. Bogdan cind,
insu*indu-si, fara sa declare insa, argumentele mele, sustimi, ca
Tcodorov, sec. XIV.
 190 ILIE BARBULESCU

. jumatate a veacului al XIII, %ll va fi existat Area inttin t), dar ca

cel mai mutt, acum, limba avea pe z.--=-A in too de pis!. x = on. Numai
prin prea putin zit in aceasta generatie se poate explica generalul
x din veacul XIV in Joe de plsl. x=on §i mediobulgar sr' din at XII
veac. De aceasta, x care la sons reprezentase in sec. XII si pe zn
si pea in aceiasi masurd, in a dOua jumdtate a veacului XIII cel
putin, mai c5 nu mai insemna pe it de cit in niszai citeva cu-
vinte, ci mai peste tot reprezenta pe a=4. Asa ca, daca. Rominii
ar fi luat acum scrierea cirilicd dela Bulgari, nu ar fi gasit si
./uat la ei /11(.1l) pentru bu, ci numai pentru z=1, i.
Rominii nu puteau lua pe zYs(.11) pentru fonetismul zu dela
-Bulgari, de cit atunci cind intrebuintarea a::estui din urma grup
.era in floare, adicd in mare 'Maud', in limba bulgareasca. Iar a-
ceasta mare masurd nu a fost, probabil, de cit in intiia jumdtate
a sec. XIII, dar cel mai sigur catre sfirsitul veacului XII. La sfir-
situl sec. XII cred eu ca, din consideratiile ardtate, s-a introdus
scrierea cirilica la Rominii din Dacia Traiand.
Aceastd datare a mea, de altfel, construita cu date filologico-
paleografice, o confirind insemnarea unei cal-0 de Istorie bulgard
si o legendd culeasa la Bulgari astazi din popor.
Anume, «Istorija slavJnobolgarskaja>, scrisa Ia 1762 de bul-
gartil calugar Paisie si descoperita chiar in originalu-i manus-
cris acum citiva ani /), ne spune (la p. 87) ca impAratul Bulgariei
Asan : «pleaca din Bulgaria si supune cele cloud Vlahii sub pute-
rea sa politica si sileste pe Vlahii (Romini), cari phial atunci citeau
in limba latind, Ca sa piirtiseasett biserica romana stZ nu eitcascli
ytii,

Ufa lin,ba romanli ci bulgtirc te. Si porunceste ca, ac.elui care va

citi in limba latind sa i se tae limba. Si ast-fel Vlahii (Rominii)
de atunei primird biserica pravoslavnicd si incepura a citi, 1)00-
rqte*. z) Datete mete de mai sus confirmd cel putin atita din
Paisic, ca dupd. reinterrieierea Imperiului romino-bulgar in 1186,
adica la sfirsitul sec. XII s-a introdus la Romini alfabetul slay,
desigur si limba slava in forma ei medio-bulgara, indiferent de
1) Cf. Lavrov : Oli or, p. 13-34. Vondrak (A. "ram., ed.
2, p. 141) crede cal de loc.
2) De lor. Ivanov, profesor Ia Univer. din Sofia, si editata de
acesta Ia Sofia in 1914.
3) Se inscla deci raposatul I. Bogdan cind (in Convnibiri
literare, a. XXIII p. 299) combdtea si considera acest pasaj din
Paisie fan de valoare istorica.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 191

!;,nodul cum s'ar fi facut, aceasta introducere : pe cale pacinicd sau

'prin constringere.
De alt-fel, ca nu e neprobabild nici spusa lui Paisie ca prin
constringere s'ar fi introdus cirilica la noi, mi se pare ca reese
-dintr'o traditie bulgareascd culeasd astazi la Orehovo in mijlocul
Bulgarilor si publicatd in vol. IX p. 128-129 din Sbornik al
Ministerului de Instructie de la Sofia. lata in tradu:ere, ce spune,
aceastA legendd :
«In vremea vene, pe e url era luck latinic, se, ivird in impl-
ratie niste oameni, cari numai furau, omorau si faceau fel de fel
de napasti oamenilor. Oamenii se plinserd adese-ori imparatului
ea sd'i scape de acesti haichuci, dar imparatul nu le zise nimic,
fiind-cd y5i. ace$ia erau liitint. In cele din urmd, cind haiducii tre-
curd prea peste rnasurd, porunci imparatul sa.-1 prinda pe toti si
sa -i aduca la dinsul. Popordnii se repezird, care ici care dincolo,
prinserd pe toti acesti oameni rai, ii legard si -1a impArat. Impd-
ratul nu cad sd se scape de ei, ci vrii sd-i pedepseascd de vii
pentru totdeauna : porunci oastei sale sd-i duca in 7ara Ront7neaset
-de astazi, dar nimic sd nu ie dea : nici vile, nici hrand, nici feral,
de cit numai o mita si cu ea sd are, cu ea sd care, cu ea totul
_sd-si lucreze,si ca ast-fel sd se indrepte. lar ca hrand le-a ho-
-tdrit pestele, si, pe el ei singuri sa si-I prindd din Dundre ; pe el
sd-I mdnince si cu el sd facd negot. Drept pedeapsd nu le toga-
dui imparatul sd-si Med' case, cicolibe in pdmint, sd le acopere
cu papurd si trestie, si in acestea sa traiasca.
«Oastea indeplini totul ce porunci impdratul : ii card din-.
colo de Dunare lasd.
«Cind nu mai aveau pe cine sd jefuiascd, si flamind nu se
poate sta, acesti oameni porneau din stuful lor, pe malul Dundrii,
prindeau peste si se hrdneau. Ast-fel, ei nu vazurd om citeva sute
de ani si se salbatacird atit de mutt to cit uitat sr limbs si
nu puteau sa mai zick altceva de cit numai «o-o-o-pre-ste !. A-
oameni tau mai stiau nici, de tar nici de tridicii,
iiimanui nu plateau dajdie, si nici eau mergeau la biserie(7,, pentru
crr nu aveau nici o eredint4. Ei nici nu se tundeau, nici nu se rd.-
deau, si fiind-ca umblau goi de tot, be crescuse peril ca la li-
ghioane; de aceea lumea prinse a-i numi Haiti ') adicd pdrosi cu
co -Arne.

1). Vlalt insemneazd pe slavoneste «pap, si (Romini..

192 1LIE BARBULESCU

«Duprt citd-va vreme, imparatului bulgaresc, care era dincoace-

de Dunare, i se face mild de acesti oameni salbatiti si se gindi
erqtineze 0 01'i dornesticeased. Acesta le duse popi, Ca sa-k
crestineasca, dar ei fugeau de dinsii, si se ascundeau prin coli--
belele for de stuf. Imparatul, Cind vazu ca ei fug de popi, ;;;
strinse oasts., 0 treN Dunarea, sr ea se apnea sd'i vineze ca pe-
iepuri si sa'i mine la imparatul, ca sa -i crestineze.
«Uncle si cum ai prins pe acesta ? intreba imparatul peM
un ostas.
«Pe acesta 1 -am inemerit in coliba lui, pe cind isi hranea
mita cu peste ; cum ma vazu, o rupse la fugd ; eu ii strigai : «stai);
dar el nu se intoarse nici sa se uite la mine. Eu ma repezii si Jr
prinsei. Ce sa fac cu el ?
«Botezati-I : Stan, zise imparatul.
«Si acesta zise un alt ostas mi s'a «opus» mutt, pinI
sa-1 prind ! ce sa fac cu el, cinstite Imparate ?
«Botezati-1 Oprea, pentru ca s'a opus ')
«Dar cu acest flacau, tiniir ce sa fac ? zise alt ostas.
«Botezati-I : /0110,3) zise imparatul.
«far aceasta slanina sta ca un par st de toe nu se misca I'
«Botezati-1: Sholeal 4)

«Ast-fel an prins pe toti Rominii Vlahii) si i-au botezat

cu aceste numi, pe cari le poarta si pina-n ziva de asta-zi.
«Dupa ce boteza imparatul pe toti Rominii, porunci sa-i aduca
dincoace de Dunare, uncle -i tinu citi-va ani, pina ce se 'nvatard
sa vorbeasca. Dar ei nu puturd invata sa vorbeasca bine bulga--
reste, ci .;,e pv'ua astdzi «meste0, din limba recite. Cind Rominii se-
domesticira putin, imparatul ii treat iara dincolo de Dunare, Cu.
conditia ca sit-i 1J1licasc4 dajdie si sa nu-si uite credinta (religia),.
sa vie in fiecare an Ia Inviere dincoace de Dunare la biserica, ca
sa'si is anafura si sa se intoarca iar. Rominii plecard si se apu--
card iara de vechiul for mestesug a prinde peste ; it aducea
dincoace, II vindeau, isi luau cu paralele una-alta ce le trebuia, si
se intorceau iar dincolo. Nu stiau nici sa are, nici sa semene.
Cind veni Invierea, trecura toti dincoace Ia biserica, ca sa-si ia
anafurri, cum be fusese recomandat qe imparat, ca sa se bise-
1). Bulgareste stank =- eu stau.
21. Bulgareste opera st apirant = eu opresc.
3). Bulgareste taw: = tinar.
4). Bulgareste star eu stall kol= par.
 INCEPUTURILE SCRIERII CIRILICE 193

riceascd. Rominii isi !tiara anafurd la Inviere pentru tot anul, o

bagard intro dasaga si o dusard dinc3lo ; dar cum nit cutezau a
o da cuiva sa o ducd,, de fricA sa nu Ie -o minince, ei aruncara
thisagul pe coada ogarului care-i cllauzea cind treceau Dunarea.
(Rominii nu aveau luntri ci treceau Dundrea cu plute si, fiindcd
nu stiau drumul, ii calauzea un ogar). Dar ca sa nu fug ogarul
cu anafura si sa o minince, ei strigau mereu dupa el : «s-s-s-si-i.....
De atunci si pind-n ziva de astd=zi, dacd intrebi pe vre-un Romin :
«luat-ai anafurd ?. el iti rdspunde : «s-s-s-si-i. !
«Si asa, pina- 'n ziva de asta-zi, Rominii cel mai mult obici-
nuesc sa mdnince peste. Atit de Inuit e obicinuit Rominul cu pes-
tele, in cit si la ceasul mortii i se cid sa tie in mina dreapta peste
iar in stinga luminarea..
Ast-fel ne spune traditia bulgAreascd. Dupd cum vedem, con-
firma si ea spusele lui Paisie, ca prin constringere s'a introdus
limba slava (deci si alfabetul cirilic) fa Romini. Si pe linga aceasta,
ne mai dA ca element nou ceva care he aratA ca in cea mai mare
parte ea, ca si Paisie, inregistreazd evenimente ca adevarat isto-
rice si intimplate. Airtime, legenda ca Traian a colonisat Dacia at
tilhari de prin puscdriile Romei, (si in contra careia, deja inainte
de a scrie Paisie la a. 1762, se ridicase Nicolae Costin in sec.
XVII in Cronica sa, aruncind ocAri adnotatofilor Cronicei lui Ureche:
Eustratie Logofdtul, Misail Calugarul, si Simeon DascAlul '), a:teiasi
legendd, numai ca subt o alt forma, o gasim si 'n traditia bul-
gareasca de azi de Ia Orehovo. De aceia, aceasta ne poate sluji
ca o si mai bund confirmare a spuselor lui Paisie, precum si ca
o Idmurire a imprejurdrilor si a modului cum s'a introdus la not
de la Bulgari alfabetul cirilic in veacul al XII.
In sec. XII, dar, dupd ce Asan intetneie Ia 1186 Imperiul
numit romino-bulgar, care avu inclindri cuceritoare nu numai spre
Constantinopol ci si spre partite din Banatul Severinului (terra
Zemra) ale acelui «Regnum Curnaniae' 3) atunci, dud, cum se
vede din .actele latine papale dela inceputul veacului XIII, era o
strinsd legaturd amicald intre Cumania de dincoace de Dundre din
care facea parte si.Tara Romineasca (Valahia) si Imperiul romino-
bulgar ; atunci, Asan,stricindu-se poate cu Cumania si intrind chiar

I). KogAlniceanu : Letopisqele, ed. a. 1872, P. 66.

2). Cf. Document Illtrmuzachi, I, 169, 142; 159, 186.
3). Ibidern, I, 168, 175, 182.
4
 194 ILIE BARBULESCU

cuceritor in ea, cum mergea si spre Constantinopol,introduce in-

trinsa, la Rominii si tovardsii I) de conlocuire Cumanii din ea,
scrierea cirilica si, desigur Inca, limba literara bulgareasca sub
forma-i medio-bulgara din acea vreme.
Aceasta-i solutia ce eu dau acestei problenie.
Dona curente bulgare cirilice in Dada Traiand
Dacd legdm acum acest rezultat cu Savina Kniga, Codex
Suprasl. din sec. XI si Diploma Birlddeand din at XII veac, cons-
tatam ca in Dacia Traiand, la Romini, nu exista scrierea cirilica
inainte de sec. XII, ci numai cu incepere din acest veac cind ea
se introduce dela Bulgari prin rlahia, adicd prin Tara Romi-
neasca ; dar ca, in aceeasi Dacie Traiand, exista deja in sec. XI
(do vadd-s Savina Kniga si Cod. Suprasl.) aceastd s:riere. Asta ya
sd zicd, ca cirilica din aceste cloud texte din urmd s-a introdus,
cC1 putin din veacul XI, nu in regiunile Daciei wide eran
ci in alte parti wide erau Slari /Writ Romini. Aceste parti nu
puteau fi de cit ale Moldovei, fie dintre Carpati si Nistru, fie
numai dintre Siret si Nistru, in cari intra si Bucovina de astAzi
si car' cuprindeau, deci, si regiunea Birladului in care s-a scris
Diploma Birladeana la 1134 ; fiindca, fpe cind izvoarele istorice
nu ne dau stiri sigure, ca ar fi existat in sec. XII, deci cu atit
mai mutt in al XI veac, Romini in finuturile Moldovii vechi, aceste
izvoare ne arata, insa, pe Romini in Wit-fife de din afara Moldovii
in Dacia Traiana.
Apoi, faptul ca Savina Kniga si Codex Suprasl. cuprind in
limba for bulgard, care-i foarte asemenea cu cea a SlovacilDr, si
tinele elemente mai mult rutene (ca poN, poizoa etc.) ne pre-
eizeazd, ca aceste cloud texte paleosl. vor fi fost scrise is regiunea
peocapatit atunci de Romini, care era aproape rlc Ituteni, anume
in partile Bucoyinei sau ale Mold3vii rdsdritene (cf. p. 167), deci
) nu in regiunile Valachiei si Transilvanie, on ale Banatului 2), caci
pe ai-i farau Romini.

1). Lt. spirsa clluglrilor catolici predicator', ea in ostirile

navalitoare din 1241 Tatarii aveau «pessimi Christian' et Co-
4,,,,) quot Theotonice Vattern appellarnus. (The. J[,crmu 1,.192).
Valwen e, evident, pentru Val:hen Vlac'nen)=Rominii.
2). La p. 162, rindul 14 de jos in sus, s-au stre:urat, prin
eroare, cuvintele: si Banat.
 1NCEPUTURILE SCRIERII C1RILICE 195

S-au manifestat, deci, prin sec. Xi si XII in partile Daciei

fraiane, d011a curente literare bulgare independente in timp : unul
iii 'Moldova veche, altul in restul acestei Dacii din Muntenia.
Cur.entul din Moldova, adica eel dinspre rasaritul Daciei Traiane,
,care se arata aci deja- in sec. XI, va fi n coptina«re, de altfel, a
curentului litcrar bulgar care, in sec. X pin" intr-al XIII, dada
RuSilor si cirilica si modurile bulglreVi de a scrie cu ea, a3a cum
au scris iu Evanghelia lui Ostrornir din yea :ill al Xl, o evanghelie
in care, in deobte, se adaptase originalul cirilic bulgar la parte
din foneti ,mul limbii rusesti. Curentul din M intenia, bud, e nou,
Aceasta lumina" noun, pe care ni-o proiecteazA existent a,
in partile Moldovii vechi, in deosebi a textelor Savina Kniga si CoLix
Suprasliensis, dar intr-o masura si existenta Diploinei Birlad3ne,
pe de o parte, iar pe de alta introducerea scrierii cirilic in par
tite Munteniei niimal in sec: X11, constitue, in acelas timp,. un-
argument_cioveditor nou, in potriva acelor istorici, streini si Romini,
cari, ca Onciul iti vOriginele Principatelor Romine», sustin cA Mun-
tenia ar fi fast chiar inglabata in statul Bulgariei de dincolo do
Dunare eel putin din sec. IX ping si intr-al XII. Lumina aceasta
noun arata ca Bulgaria nu a avut nici o legatura prea intima, cu
atit mai mult nu de interdependentA cu Muntenia, inainte de al
.XII veac ; pentru c5, de ar fi avut-o, desigur CA cea dintii, daca
nu ar fi impus (ca sub Asan), eel putin ar fi strecurat, §i in
aceasta din mina ca ;it Itrmlu, scrierea ei cirilica mai )1«iiite.
Hie Barbulescu

:infitunta cronicarilor molDoveni

asupra celor manteni in secolul XVII
Constantin Cantacuzino
Opoielc 1,e C(»istalitiu (aiitacuzino an .fost publlcate de N.
lorga, Bucuroti 1901. Asupra cronicarului a scris N. lorga mai
intaiu in Manuscripte din biblloteci straine relative la istoriea
Rominildr, 11 Bucuresti 1899, pg. 62-102, si apoi in Istoriea
raturii romine din secalul XVIII, I BucureVi 1901, pg. 157-169.
196 G1ORGE PASCU
.
Studiul izvoarelor cronicu lui Cantacuzino este insa absolut
insuficient. In special, fard a -si fi impus o comparatie intre.
cartea stolnicului si cea similara a lui Miron Costin, N. lorga
afirma ca cel dintaiu gfara indoiala n-a avut niciodata in mini»
cartea celui de al doilea, «a5a incit avert] spectacolul interesant a
docia spirite agere, a doua milli cultivate, care, cunoscind, data
nu acela5 material, un material de aceia5 natura, se sirguesc, do-
rite de adevar 5i aprinse de iubire de tara, pentru a ajunge prin
judecata 5i interpretare la luminoasa cunoa5tere a originii romane
pentru tot neamul >'.
Reluind chestiunea, intr-uu cadru mai larg, not am ajuns la
rezultate contrare.

. Operele stolnicului Cantacuzino sint urrnatoarele :

1. Ziarul de Calatorie 5i de petre-,ere la Padova d.ia 12 Mart
1665, cind a pornit din Bucure5ti prin Constantinopol 5i Venetiea,
pan la 1669, cind s-a intors in tara prin Venetiea 5i Viena.
2. Traducerea din grece5te a testamentului lui Dona Pepanor,
supraveghetorul sa'u la Vetietiea.
3. Cronologie tabelara a Munteniei, 1215 -1656. Cuprinde,
in actuala editie, 177 de articole, dintre care cel clintaiu este foarte
interesant, fiindca pure descalecarea tarii la 6723 (= Ldi5).
Cronologiea este intocmita in primul rind dupa hrisoave, ale
manastirilor (Cimpulung, Nucet, Tismana, Sneagov, Deal, Glava-
cioc), ale mo5nenilor, ale particularilor (numai dela Stefanache-
medelnicer a utilizat zece : 7074, 7084, 7131, 7134, 7137, 7144,,
7145, 7151, 7165, 7171), apoi dupd pisanii ale manastirilor, mor-
mintelor si clopotelor.
Stirile slut comparate de 5 on cu /e«topisrpt/ (odata supt
forma plurala). Acest leatopi5et este Istoriia Tariff Romine5ti de
cind au descalicat Rominie, Cronica anonima 1290-1654, publi-
cata in Maga7in lstoric pentru Dacia, vol. 4(1847) 231-334:
1. 6723 (-= 1215). Radii( Voevod Negrul, care pisaniia ma--
nastirii Cimpulungului arat ca o zidise Manila Sa in Donnie bi-
searica de mir si surpindu-se Mateiu Voda o au prefacut atatind
5i in tirisovul Mariei Sale ce este acolo la manastire dela leat 7155
April 10 dni, cum ca au fost zidirea dintai la leatul 6723, care
este cu 75 de ani mai nainte zidirea manastirii decit veleatul ce
scrie leatopisefrie de descalicarea tarii.Pg. 231 : Jar cind au fost
la curse( anilor dela Adam 6798 (= 1290), fiind in Tara Ungu-
 INFLUENTA CRONICARILOR MOLDOVENI 197

Teas:a un voevod ce I-au cheinat Radul Negru Voevod, mare herteg

pre Alma; si pre Fagaras, ridicatu-s-au de acolo cu toata casa
lui si en multime de noroade, Rumini, papistasi, Sasi, de tot feliul
-de oameni, pogorindu-se spie apa Dimbovitii, in:eput-au a face
tars noun.
2. 6894 (-1386). Dan Voevod, sin Radul Voevod, dupacum
si iroopistpri zice ea au fos: frate Mircii Voevod.--Pg. 233: Dan
-Von au damnit ani 23. Avesta au fost frate eu Mircea Yodd
Mtrinul.
3. 6932 (-1424). Dan Voevod... Pre acest Dan Voevod
are.Pg. 233 : lipseste:
,/,ratopirt,(/, nu-I
4. 6983 (= 14 5). Basarab Voevod eel TinIr... Pre acesta-I
num2a;te tertinpietui Laiota, carele au inchinat Cara la Turci.
.Pg. 234: LaiotI Basaraba Von eel Bltrin (sic), care an inchinat
Cara Turcilor, donmit-au ani 17.
5. 7076 (= 1568 . Alexandru Voevad... dl moslia..Bratd;ani,
Manita la Mogo;esti, care ino;ie b are cutup:it..RH inc din zilere,
Radului Voevod Calugdrului, care it arata /P(t/opiseeptl de-i zice
Paisie,Pg. 271 : Apoi boiarii au venit la svinta minastire Arges
,de au luat pre egumenul Paisie si 1 -au ridicat Dom, si i-au schim-
bat nutnele de i-au zis Radul Von.
.In forma in care ni s-a pistrat, Cronologiea arata a fi lost
Sca-i2d tirji in se:Aul XVIII, Ccili poinene;te docum2nte cc se aflau
la s(obriem 1 clic, la ,;>tirheirt, la Dutimealui Princocanirl men-
ti)nin1 ta:u; pe strdina;ii marital- familii din veacul precedent,
Bd enii, Leordenii. (lorg4 I;t. lit. XVIII, I 163 n. 3).Obwry ca
editorul ar fi trelauit ss ne dee, in nate la editie, lamuriri thspre
bate persoanele cittte ca proprietare ale hrisoavelor, pentra a putea
sti precis ce poate fi atribuit stalnizalui si de este anus posterior.
Dacd, de pilda, s -ar putea davedi ca art. -23 apartine stal-
nictilui, atunci. am putea data Cronalogiea : .5933 (-1455). Vlad
Voevod, ce-1 arata pretio6lorit(r, Plidie;.. In adevar predosloviea
Bibliei dela 1688Septemvre 1689 zice (Bibliografiea rom. veche,
pg. 288 : .Vtad Van dentr-acela; ne im,au d minit pre la leatul
1455 dela Hristos.. In acest coz Cronologie.a n,-ar putea fi mai
veche de Septetnvre 1689.
4. Alla petitioni dell' illustris;inn Signal- Luigi cant: Marsigli
fatte all' illustrissimo Signor Costautino Cantacuzeno per servir-
ene al proseguimento -e prossima fine del trattato istorica-natu-
rale-geografico delle Davie (Rdspuris generalulni Marsigli la in-
 198 GIORE PASCU

barile sale (.1 sere isbriea si geo;rafiea Munteniei si Molclovei).

inanits2.ris la Bibliote::a Universitatii din B )13gna.
Generalul conte Luigi Ferdinando di Marsigli din Bologna,.
care vizitase Munteniea, Hind trimes de Germani in misiune diplo-
rnatica pe linga Constantin Brincovanu in 1690, dupa biruinti
Brincovanu si a Turcilor la Zarneti, apoi la 1691 (in Septem re
si Noemvre) si in Louie 1692, se ocupa cu istoriea si g,eografiea.
Pentru cartea sa Thoorbills j (0,)101,ico-mo'cirs (tiparita la 1726 in
6 volume in folic), Marsigli s-a adresat lui Const. Cantacuz1no ca
sa-i complecteze si eventual sa-i indrepte infoimaiiile sale geo-
'grafice si istori:e privitoare la Munteniea 'i Moldova.
Raspunsul lui Cantacuzino,.trimes lui Marsigli la 4 Mart 169-1,.
consista in adnotari la intreharile lui Marsigli si in. doud liste de
Domni, una ai Munteniei si una ai Moldovei, adaugate la sfirsit
Lista Domnilor Moldovei incepe cu Drags (1359) '1;;i se-
mintue cu %Constantin al treilea, feciorul lui Duca Voda, care
domneste actima in Tara Muldovei. (16941. ()Ana la Aron Voda.
. lista este facitta desigur dupa Urea :he, din care s`,olnicol. poseda.
un exemplar pe care si--1 procurase pe cind aft in Moldova la
SI?. t

1670, si pe care i-I aratase si lui Marsigli.

Dela Aron Voda pang la Constantin Von stolnicul a, trebuit
sa utilizeze Letopisetul lui Miron Costin, care merge pan la. 1661,,
si Anonimul care-I continua pin la 1705 publicat de C. Gill:Tsai..
t

Bucuresti 1913: Let )pisatn1 TArii Abldovci dela Istratie Dabija,

pang la domniea a dotia a lui Antioh Cantemir, 1,661-17.05).
5. Harta Tarii Rutnine5ti, Pad wa 1700.
Harta s-a pierdut, ins' a fort nfilizata de :
htdice tvog-rafiy) del prin::ipat: di Valachia, di v o in XVII
parti, second() l'esatissima DI'sorizionx che ne diede ii fu conte-
CoNlantiito Cau(ft, ir,ro/P) at celeberrinn medica e filosofo: Giovanni
Conmeno, ora arcivescovo di Dristra al celsissimo Costantino Branco--
vani principe di Valachia. Ridottp d21 grande al picciol.) per opera
di Marco Antonio Gigli Veneto, in7,eg-ner attuale della serena re--
publi:a de Venezia, Venezia 1718, apoi de Sulzer, 1781; si de Riga:

S' rkordara che mi anstre un manos2ritt) dell 'origine

.e istoria della M ndavia, che era una provincia spopolata, e; ye-
duta dagl'abitanti della Marrnaros in c-mg-iuntura d'andare anal
caccia di hue salvatici, si vene da lore all' abitationi d'essa terra..
e seguentemente sari stato eletto on capo. Si desidera... on suo.
cinto eatratto del lei bello manos2ritto.
 INFLUENTA CRONICARELOR MOLbOVENI 199

Velestinli, 1797. (Al. T. Dumitrescu, in Lui Ion Bianu Omagh',

Bucure*ti 1916-1921, pg. 234-235. Despre harta lui Riga Ve-
Iestenli V. N. Iorga, 0 Harta a TAM Rnmlne*ti din 1780 *i un
geograf dobrogean, Buctire*ti 1C;14, Extras din Anal. Acad. Rom.
seriea II, vol. 36, Memoriile sectiei istorice).
6. Isioriia ydrii Runtinqii intru care se cuprinde numele ei
cel dintaiu, si cine au fost lacuitori atunci, *i apoi cine au mai
descalicat, si apoi cine o au stapinit Oita *i in vremile de acum,
cum s-au tras *i sta.
Stolnicul lucra la aceasta carte in Mart 1694. In adevar,
raspunzind lui Marsigli la intrebarea acestuia despre originile Mun-
teniei, el zicea: «Ceia ce Domniea Voastra doreste (sa afle) cere
timp si osteneala mare, ceia ce pro posse en o fac in limba ro-
mineasca, pentru a lamuri mai mutt leatopisetul acestei tad, dar
deocamdata nu-i mintuit. M *
Din Predoslovie rezulta ca autorul a avut intentiea sä faca
o istorie a Tarii Rornine,ti dela origin' pang in zilele sale, dar
s-a izbit de greutati iuiari : «Vrind, cum am pomenit, a istori ale
Tarii ce-i zicem not astazi Rumine*ti, cu grew, zic, ca foarte imi
este, devremece no atilt en pan' acorn, macar cit am ostenit, cit
am cercat, cit am Intrebat, *i de *tiuti *i de batrini domiriti *i
intelepti, *i in tot chipul m-am trudit *i prin alte parti *i en diet-
tuiala any nevoit, ca char as fi aflat vreun istoric carele *i de
Cara aceasta, d-incepatura ei *i de lacuitorii ei si Domnitorii ei, care
cit *i cum s-au purtat, *i de obiceittrile tor, *1 de legile ei, *i de
alte multe ce se vor fi aflat intr-insa.. In adevar 14.6(lopis:14 Orli
«atita este de netocmit, de-ncurcat *i de scurt, cit mai multa tut--
burare si mirare da celui ce cite*te, decit a *ti ceva* adevar din-
trinsula ; «ni*te spuneri *i povetia care au ramas «din om in
oma foarte slab Incru *i este cu primejdie a be crate., deoarece
se bat cap in cap ; «cintecele care vestesc de vitejii, au de alte
fapte ale Domni for *i alte altor vrednici oameni ce an lucrata pot
servi la ceva, insa «si foarte inpra*tiat *i prea pre scurt pome-
nesc lucrul sf MM. de nIcio orinduiall ; «hrisoavele Domnilor ce
sint pela boerirne *i pela manastiri. Inca le-a consultat, insa «putin
folos *i acelea mi-au data, pentruca pe de o parte «risipit Inca'
* Questa the Vostra Signoria Illustrissima desidera, vi vol
del tempo e fatiga grande, quale pro posse io fO in valacco, per
pit; dilucidare gl'annali di questa provincia, ma none per Nora
finita.
210 GIORGE PASCU

graes: si foarte pe scurt zic si fail cap povestes:, si numai de

un lucru vorbesc., iar pe de alta «eine este a2ela carele sa se
poata sedea a earth toate a tuturor hrtsoave sa vaza ce scriu si
cum s:riu ?.
Fiinciza dea «nizio p3vatuitura, n;ciun ajutor, nisi nicio 1u-
minare avem dela pamintenii noptri., iar «:el letopisq, ce zi:em,
destul pe scurt, intunecat *i Fara de orinduiala este, cum s-au zis
mai sus, si yam vedea mai pe urma si dints-insul., autorul a lost
shit sa se adreseze la «istorii streine, pela Gre2i, pela LeA pela
Unguri si pela altii., cu toate ca si acestia «pe s:urt pornenesc»
despre Romini. si unii-s si «voitori de nary,.
Votbind de origina straina a urnr boeri si dynnibri croni-
carul zi2e. (pg. 137) : «Basarabestii se tiag din_neatn slibes2, si
alti Domni de alte neamuri, cum h vigile for se va ar4ta*.
In vederea acestui snap a alcItuit autorul desigur si crono-
Jogiea tabelara a Munteniei dela '1215--1666 (v. No. 3). Cu toate
acestea cartea cuprinde mimai urmitaarele capitole :
1. Numele acestii Old din ve:linie cum ii era si Cill2 0 sta.-
pinia. 2. Traian Ulpi puindu-se imparat Romanilor, au supus
Dachiia desavirsit, 3. De Dani pe scurt aicea iara voiu mil arlta
cum zic ca au fost de mare si cu ce parti s-au Intarit, 4. Dupa:e
au asezat Traian pre Romani in Dachiia cum s-au tinut si pina
cind tot asa au statut, 5. Vlairii ,de uide se zic Vl.asi sau alt name,
jar mai virtos asa, caruia s:riitorii cum le-au plazut puindu-le
nume, si ales de unde se trag ei, 6. Dupaze au ramas Ruminii in
Dachiia mosteani, cit supt as:ultarea imparatilor ronani an statut,
si apoi la ce au mai ajuns, 7. Flunii, sari cum le zt: altii, Unii,
.dln care Ungurii se trag si in a sint si pana astazi; _de unde an
pogorit si cum au deszalezat Tara Ungureasza si ce v)evozi in-
laitt au venit en dinsii.
Const. Cantacuzino discuti de:i la 16)4 a:eias pro'31erni pe
care Miron Costin o dis:utase in 'De Neamul M3Idovenilor` 13. 1670.
Azeasta diferenta de data unita cu imprejurarea el stolni:ul
a cunoscut de aproape Moldova, ca unul ce calatorise in Moldova
la 1670 la ruda sa comisul lonita Razovita (cf. Giurescu, Noui
Contributiuni la studiul cronicilor m)1d3vene, pg. 59 ), luase parte
in oastea moldoveneas:a la asediui Cehrinului, 1677-1678, si ca-
latorise din nou in Moldova la 1694 (lorga, Lit. XVIII, I 161), ea
until aI carui prima sotie era o Moldovanca, si in sfirsit se in-.
teresue asa de mull de Istoriea Moldovet, incit 'ipi prorturase
 1NFLUENTA CRONICARILOR MOLDOVENI 201

-,chiar, la 1670, un exemplar din cronica lui Ureache, si intocmis?.

-pentru Marsigli a lista de Dxnaii M)Ichvai pin la 1594,ne fa:
sa credern ca stolnicul a cunoscut si scrierea lui Miron Costin.
Dealtfel camparatieo !titre cele d llia scrieri dste hotaritoare.
Cali Miran Costin stolnical, incepe cu o prefata, care are
parti Conran?: cu aceia a lui Mira t. Astfel sblnicul citeazi. pe M ){Si :
Pg. 62. Nu graesc aicea nici, Pg-. 4.Sa nu pomenim de maro!c
-zic, de marqe Moise, care de nici iInisi, carele .dupa 2400 de ani
un om invatat sau gut n-au fost, an scris leatapisatul dcla 2.idir«rt,
,cle au scris Zirlireo luru.ii si alte hail, ca aceia au avut pre singur
legiuiri, nici vorbesc de multi alti Dumnezeu dascal.
proaroci. ...Drept ca acsclora sti:
rota si invatitura era,.. preste
fire si dumnezeiasca.
Stolnicul introduce in prefata o sada" nejti3tificati la adiesa
A/exandriei populare .0 mare gramadd de Mil-124111i in cea i1e-
2andrie zie, tine o va fi facia nu stiu, si intr-alte .c-itaulii ce
se Vad pela unii si pela altii aici in tad, si m li multe in M ndoia,
in care nu se coprind altele far de minciuni si basne,... nici pot
-ii cite macar area ..-11-%raitdrir balmajaste si asemenea ca aceia
alte cartulii» (pg. 67). In capitolul Ill 'De Dachiia' Miron Costin
artincase o sageata in treacat «Dachii.. acestia... pomeneste de
dinsii Cvintus Ci.rtius, isbricail de faptele lui Alexandru M ached )n
rasa nu aceia ./11,-./andrie mincincasa, care este si pre limba noastra
-plin a de basne» (pg. 25). *
-
Sto!nicul I i imparte mat eriea in septe capitole. Aceasta im-
:paratie nu este insa o deosebire fata de Miron, care nare decit
..sese, cad ultimul capitol al stolnicului apare ca un adaus:
salt cum le zic altii Unii, din carii Ungorii se trag..., de unde an
pogorit si cum au descalecat Tara Ungureasca, si ce voevozi in-
taiu au venit cu dinsii'.
lzvorul principal at Stolgictilui este, casi pentru Miran Costin,
cartea Sasului LaurcnOrt Topprllin, pe care o citeaza intaias data
abia iu capitolul V (pg. 110): «Insa nu nli se pare a rasa acum
.§i pe Lorin Topeltin, din Medias, Sas deamintrelea, iar om invatat

* Si in Letopisat 507 -508.: .Scrie Plutar'n, vestit istoric,

.1a Viata lui Alexandru Macliedon, care an scris .1.1,«.(a)piriia din
grecnie on dintr-alte limbi scaasa pe limba tarii noastre, plina .

e basne si de scornituri».
202 GIORGE PASCU

*i destul umblat, carele nu de mutt s-au pus a scrie, insa pe scurt,

cum si el marturiseste ca face, intr-o carticea ce-i zice latineaste...,
adeca 'Rasariturile si apusul Ardelenilor, iproci', care carticea a
au facut si o au tiparit la Lionul de Franca, la anul dela intruparea
cuvintului 1667.
Cit de mull aprecia el aceasta carte se poate vedea si depe
aceia ca la 1694 o recomanda lui Marsigli, insarcinindu-se chiar
sa-i procure un exemplar. *
Vurbind de origina Ungurilor (cap. VII) stolnicul scrie 'pg.
168) : «Ins eine potteste si aceasta a o vrntura si a o alege mai
bine, ceteascii pe Bonfinie... si pe Larhit To1,rltiu, in carticeaua
Jul ce scrie de ijdereniia Ungurilor, si kre nl,i mai 71Lillfi 1,c Garii
i erg Toju acelas si la incepatura capului ce scrie de Un-
guri ii, vamenqty». Lui Marsigli-i recomanda deasemene pe autorii
citati de Toppeltin (v. mai sus)..
Sfatul pe care-I dadea altora I-a urmat stolnicul cel dintaiu.
Autorii .Intonie Ilonlinie (pg. 70, 93, 101, 122, 127, 157, 163, 1 '8,
171, 172(2), 177),Pius fluert ,S'ilein(pg. 70), ('anion pg. (76, 78,
79, 95, 97(2), 101, 108, 123, 142), Dion (pg. 78, 79) au fost
cetiti si apoi citati dupa indicatiile lui Toppeltin.
Din Toppeltin citeaza stolnicul de citeva ori, diipa propriea-i
ma'rturisire, pe Zamopki : Mai adirce Topellin in poveste si pre
/rm zaino,,Z.i, care zice si talmaceste cum ca Valahii, adecate Ru-
minii, nicicum nu pot fi ramasite din Romanli ce au adus Traiark
de i-au asezat in Dachiia (pg. 113);Ca acestea acest loan Za-
mo8ki, zicea, ale carttia ziceri si basne, ice To1x llila si altii, ca
mai mutt sint de ris decit de crezut (pg. 114) :Topettin, tot in-
tr-acelas too ce-am semnat mai sus, scrip si aceasta ca Zamoski
istoricul din auz o istoreste si o zice (pg. 170).
Tot dupa Toppeltin recunoaste stolnicul ca citeazi si pe
Ovidin : «Vlahii (adeca Ruminii) zic unii cum dela Flac Voevodul
s-au numit asa. Enea Silvius intaiu aceasta zicind-o, apoi dupa-
dinsul nu putini o adevereaza din stihurile lui ()riche .Vr/son, carele
este foarte batrin poetic. Acela dara intr-o poslanie.a lui, intr-a
patra carte ce face, zice : 'Fost-au mai mare aCestor locuri Flac,
* Un libretto historic° succinto,-per it quale mandar° ancor
io, e trovandolo, subito l'inviar6. E intitolaio detto libretto (h.i-
pines et oceamts Traubilranoram Lalf1C112ii Toppellini de i1e(199es,..
dal quale e d'altri autori. the cita potra facile conoscere molter,
intorno questo.
 INFLUENTA CRONICARILOR MOLDOVENI 203

si supt acest voevod de vrajmas tarmurile Dunarii fare grija erau.

Acesta au tinut si pe Mesii, adeca pe Sirbi, in pace credinzioasa.
Acesta cu arcul si cu sabiia an ingrozit pe Gheti'.... (urmeaza mai
departe citatiea, apoi sfirseste :) .Intr-acesta's chip si altele ca
acestea si mai matte Topeltru istorete, si ale altora inarturii spre
adeverinta acstora ce zice .(pg. 110 111). Si in adevar pasajul
se gaseste la Toppeltin' pg. 47-48, de undo 1 -a luat si Miron
Costin pg. 16.-17.
Dintre cei doi atttori citati de Toppeltin in manus.:ris, Zu-
moyski §i Corhcciocius, si citati apoi si de Miron2 stolnicul citeaza
numai pe Zawyg:i. Dupice relateaza, dupi Toppeltin, ca Zamoy-
ski sustine ca Rominii nu pot fi urmasii Romanilor, stolnicul zice
ceva mai jos ca. aceasta .parere «suit basne, zice 'Threllin 010;,,
(v. mai sus). A.2ei a//ji. este Miron Costin care in predosloviea
cartii ILO a'acase. vehement pe Zamoyski : dara este altul, de
neamul sin Leah, him' Zamod.ii, care 0)/, nfiralrite zizind ca nu
sint Moldovenii nici Muntenii din Rimleni, cc trecind pe nice, pre
anste locuri; Traian imparatul si lasind slujitori de pazi, au apti.,,'at
o'sama de Da:hi limba t imleneasca. Vedea-vei apoi a cuvintelor
lui raspuns si ocara, nu dela mine, ci dela istorLO, povat2le mole,
la rindul saw> (pg. 8).
Miron Costin pg. 27 citase Morii(«b 'gum »1(»larltri (1 luuaii
in sprijinul idcii ca razboiul lei Traian cu Dacii (until singur dtipi
Miron) avusese sloe la anal 120 dupe Hristos. In Chronika acest
izvor este numit Cutegeri din idoriil( grece.;Ii on simple btorii1(
greet ti, iar iu Opisanie Culcgcri gice,...;;Ii (to quatuor monarehlis.
Acest izvor a Minas necunoscut lei Coust. Cantacuzino. Pentru a
nu se lasa insa mai pre jos stolnicul citeaza si el pe «To«fl ,S/id«,/
in carticeatia ce istoreste (le 4 moitarki ale luntii» (pg. 74), adieu
1. Sleidanus, De quatuor Monarchiis libri tres, Lugduni 1669. Fiindci
faptul relatat de Miron Costin nu se gaseste la Sleidan (pg. 132),
stolnicul it citeaza odati (pg. 74) pentru intinderea Romanilor,
()data (pg. 144) pentru lupta lei Alexandra col Mare en Dade, si
odata (pg. 1.45) pentru origina Roma tilor.
.Modur cum stolnicul combate basna lei Simion Dascalul despre
origina Moldovenilor din taIhari, interpolate in cronica lei Ureache
(pg. 129-135), este evident oamplifi:.are a color deja spuse de
Miron (pg. 38)*:, pasajul despre Co(oelahi (pg. 125-127) este o
tlezvoltare a mentiunii lei Miron (pg, 34, cf. si a hronika, pg. 188).
Insfirsit uncle fraze si calificative amintesc pe Miron Costin
204 GEORGE PASCU

Pg. 69 (in:eputul capitolului I). Pg. 24. (rindul 6 al capitplului

Vede-se dar ca toti scriitorii ti- III). Locul acesta 1, uncle este
rilor si istori =ii intr-aceasta se acum Maldava si Tara Matte-
ocmesc cum si tara aceasta, co- neas:a, este dereapta Da:hiia, cum
prinsa fiind ca Ardealul si cu si tat Ardealul si cu Tara ,Oltu-
Moldova, ii zicea Dachiia sau lui. Alt nume mai vechiu decit
hetiia. a:esta, Dachiia, nu aflu in totf
citi slut istori:i.
Pg. 72. Pentruca rari si foarte Pg. 7. Enea Eilvie... nt.mai a-
putini o zic, ce numai potu-se fi cesta nume Vlah depe Fleah, hat-
innecat cei ce i-au zis a, pen- manul Rimului, ca este, s:rie, unde
truca, vazind . vecinatatea, Tarii s-au I(1iecat si sara:u1 Ureche
Sirbet;ti, careia Misiia ii zicea, si vorniml.
cleasa ameste:atura 1acuitarilor
-uniia si altiia tAri intro din5ii, zi-
s-au cestora pentru aceia Misii.
Pg. 79. Acel pod mare min ore Pg. 29. Traian inparatul au zidit,
i mare lucru au fost. Pg. 77. mare minunc vacurilor pre urma,
ITraian] luoruri mai i fazea... doara pod de piatra peste Dunare.
§i minune %)1 teci ramiindu-i, pe. Pg. 30. lard podul peste Dunare
unde mergea, drumuri marl de Mine altul, ce Traian inparatul,
piatra fdzea si sar,(Jrri. groaznice cast ..fti(711 Troianut, I-au fa:ut.
trage-a pe uncle mergea si umbla,
precum si pan" astazi, se vad si la
not ai:i in tan', cirira in ti.oirt-
lwri le z;cern.

Forma plurala troianuri, a lost intrebuintata de stani: aaume

ca sa mascheze irodelul sau, cad nu exista decit u,t ziugur raja )1,
kles:ris pe larg de Miran Costin pg. 40 -43.
0 proba ca stalni:ul .a avut supt oz:ii cartea lui Miran este
igrija pusa de stall: de a se deasebi de Miran. Astfel 31trlin,
Cromer, citat de Miron numai de 2 ori, este citat de stolni: da
mai :nuke ori pg. 104 -105, 103 de 2. ori, 142, 153).
Stolni:u1 citeaza si autor, care lips'es: la Miron Cast n, ca
scriitorii greci loan 7etu (Tzetzes,, pg. 97 : ,padul lui Traian) si
.Zowira (pg. 82: Viata lui Traian, pg. 94: Viata Jul Adrian), Iilip
( lorerie gheograful (Ciuverius, pg. 72, 90, 150, 167) si Atlasul
lui Galichwr *.j bran. 1)1(1?! (pg. 90, 150) pentru geagrafiea ve:he,
I/(ri-ie Bond (Flavin Biondo, pg. 71, 157, 153), Tito Liree Pact,-
 INFLUENTA CRONICARILOR MOLDOVENI 205,

vomit (pg. 74, 145) pentru istoriea Romani lor, _Ili hail Rilie Sea-
olitanut (Retius, pg. 171, 172, 176, 177), loan Sambne (pg. 172),
Az'ram Boejai (pg. 172, 177), Nicoloo Glair in Atila (pg. 152.,,
Calimah, Experientis Attila (Ca Ilimac. us = Buonaccorsi, pg. 1581
pentru istoriea Ungurilor (de care Miron Costin nici nu se ocupase)_
Prin aceasta nu trebue sa ne-nchipuim ca cartea Cantacuzi-
nului este mai erudita decit cartea lui Miron. Afara de cei doi
scriitori bizantini, cerlalti 'autori erau scriitori curenti ai timpului,
pe care-i cunostea desigur si Miron pi-i citase supt denumirea generali
de istorii, istoriile Pbtintai, istoriile vechi, istnriae echi
.Const. Cantacuzino a fost influentat si de Gligorie Ureache
in vocabular (v. introducere, Arhiva no. 1).
Daca Cronologiea tabelard, care cuprindea material pregatitor_
pentru cronica pe care-si propusese s-o scrie, nu-i mai veche decit
Septemvre 1689, atunci stolnicul n-a putut sa inceapa redactarea
cronicii mai devreme de 1690. Pe de alta parte fiindca Cronologiea
merge =nal pan la 1666, este de presupus ca stolnicul cauta
sa-si mai adune material de istoriea Munteniei, fara sä se gin -
. deasca sa inceapa cu problema romanitatii poporului romin.
La inceputul lui Noetnvre 1690 vine insa intaias data la Bu-
curesti generalul Marsigli care tocmai se ocupa cu geografiea si
istoriea. Stolnicul; care la aceasta data se afla la Bucuresti, 1-a
cunoscut desigur din primul moment, I-a pus in curent cu ist)riea
si geografiea Rominilor, ara'tindu-i chiar acel ofrumos manuscris»
al lui Ureache, si vorbindu-i de romanitatea noastra dupa Top-
peltin si Miron Costin.
Cum Marsigli nu aflase inca de cartea. lui Toppeltin, si cif
atit mai putin de a lui Miron Costin, pe care probabil stolnicul
1 -a trecut supt tacere, si pe care dealtfel Italianul nici nu I-ar fi
putut ceti, Marsigli i-a dat poate stolnicului ideia de a scrie despre
romanitatea poporului romin. In adevar Marsigli, desigur pe baza
conversatiilor avute in 1690 1692, it ruga pe Cantacuzino sa-i
comunice «in rezurnat cele mai bune insemnari care pot sa dove-
deasca descendenta neintrerttpta a poporului romin din cel roman,.
aducind in sprijin memorii, deductiuni, obiceiuri si alte particula-
ritati» (pg. 42). *
* Oncrando di dare in compendio quelle maggiori notitie the
possono comprobare questa continuatione di discendenza di popolo
romano, aducendo memorie, deduttioni, usi et altre particularita a
not non note per le stampe.
 206 GIORGE PASCU

Lin otn invdtat ca Const. Cantacuzino nu se putea ins decide

numai sa rezunie pe Toppeltin §i pe Miron Costin. Calauzit de
cei doi autori stolnicul a cAutat mai intaiu sa ceteasca *i el cArtile
citate de dinsii, ceia ce 1-a ocupat Ktimp si osteneald mare. de
patru ani, in care timp el a neglijat sa mai adune material pentru
istoriea Munteniei, mai ales cd. Cantacuzinul nostru era si unul din
cei mai m ani politiciani pe vrernea aceia.
Incurcat cu chestiea romanitAtii stolnicul s-a vAzut astfel silit
sa renunte de a mai scrie cronica pe care o fagacluise in prefatA.
Cartea Cantacuzinului este inferioarA earth Ini Miron Costin,
: si prin stil, care-i greoiu, incoherent si confu.z, si prin material,
care-i insuficient, incarcat cu digresii mari si inoportune (cf. despre
Greci, pg. 115- 122) §i en nume de aubri citati numai din do-
rinta de a se arata erudit (Aristotel, Dixl or
Natalis Comitis, Plutarh, Salomon, etc.).

Giorge Pascu

-Divanurile Domnqti in yolDova ;I Muntenia

in secol. XVil-a
(1680-1685)

Anu1 1680. In Moldova domneste Gh. /)ae« Vodd ; in Mun-

tenia dorunete ,di, lea 1.0dit Wel
In .1/0/dora divanul se compune din urmatorii boeri, pe linga
cei 4 arhierei:" /)0NoRei Mitropolit, lnrrrr Episcop de Roman, Se-
ra Episcup de Rad iut, rnliatrrt Episcop de Huai; lliion, Costin
vel log-)fat, (;-;, r rit rostrtchi vel vornic tarii de jos, G/i91)-eo
Chea )1001 \Tel. vornic tArii de sus, ..17(,,raiidot Jia/zus hatinan si
parCalab Sucevei, CmOrt n(lin Ciobannl vel postelnic, TIt(lomi Dithibc
vel spatar, /0(t)t .R,tcori0" vel paharnic,'I asile ()lieut.(' velvisternic,
Parii/ rontaf vel stolnic, Scceritt bind of vel corms, Ilir Jiro:He vel
medelnicer, [lie lb% gqrz-xi(1 apoi (;/t. _1//)00 vet arenas, Const.
.Iota vel, sardar, apoi 'icor (` it«I ie Ma rind i it vel clucer,
ifaitotachi vel sulger, Wt. Bog la a vel jitnicer, »1 Br( vel
atrar, Pa iinibie hi .1Lirmia vel usiiar, 7'. l'iondor vel arms, "(incril"
 DIVANURI DOMNESTI 207

..Veaniul 2 logofat, Gheorghe 3 logofat ; apoi vornicii de poarta :

heorg/qa, Andrei, Ursul, ['atomic, Ilusal, Vas. (Ma *i 'sae
Goian; uricari Lem, Pa.ccal Corlat, apoi Srcurlae Stamati 2 comis,
.Stefan (lerche2' 2 paharnic, Loan l'ostolachi 2 spatar ; iar din foVii
boeri se amintesc : Xre.utai Ilcccori,t c biv vel logofat, llie Stniza
biv vel vornic, ,Alex. 11a)nancli biv vet postelnic, Chiriac Starza
biv vel paharnic, (Hi. Ura-tchi biv vel visternic, Ielicico Costin biv
vel comis, Prudan Dr? IguViseut biv vel med. §i parcalab de Hotin,'
C. (lantemir biv vel sardar, Savia SMiteitine biv vel sulger §i
vornic de Boto5ani, Gavrit Priteseul biv vel jitnicer, Andronic biv
vel armas, Deacliul biv vel arenas, Apostot Catargiul biv postelnic
(V. A. Ureche, M. Costin I. 708 ; Uricar XII, 281 ; Surete V. 43,
pr. loan Antonovici. Doc. III, 4).
- In Muntenia divanul se compune din Merl precum urineaza :
Pada Altisturel I icrrascnl vel ban Craiovei, Dadea .11abiceanal vel
vornic, nodal ri.etale6.cut vel logofat, Had Coeorieul vel clucer,
( yd. Alnoranal vet postelnic, Barbel Milea:ut vel visternic, Du-
mil rap) vel paharnic, Mihai (lantaeu4ino vel spatar, Alexandra
stolnic, Barbel 11i anal vel comis, Mica' vel meldelnicer, Sarban
2 .logofat. Se mai amintesc apoi aceVi boeri : Ifrizea biv vel vor-
nic, Carrzci. vel clucer, forduchi Cantuenkino vel cainara§, Radii/
;4tit.bci biv vel comis, Mihaleea vel spatar, l'adari 2 §atrar, Pop et
Oar, C. Filipescit biv postelnic, Mod pitar, Siancird uricar.
(Candid Tismana 1 619 ; Iorga Doc. V, 188).
Singurul fapt petrecut intre &Ann Voila si intre boeri in
acest an, a oinoririi lui /7a/zit/ boer vel vornic si -a lui Pdtriqua
Urk-siecaiiid la Sniagov prin mina lui Gltinea capitan, *i a Drosului
Sardar. Imprejurarile, cari au motivat aceste ma'suri, ar fi ca mer-
gind domnii Romani cu Turcii la Cetatea Dogan Kali! (II 19; Do-
ha), GI,ecet V, 20), au zidit 2 cetati pana spry toarz:ta ; iar la in-
tors a vrut Duca Voda sa dea ospat mare lui Sarban Von' in
; dar acesta vazind ca colegul sau de la la5i nu-i da in mina

pe boerii pribegi, nu se opri in Iasi, und.: V )(Li Duca chefui cu

.boeri sal cu zicaturi si cu tunuri, ci o lui sere Focani, de und:
dicta' oriine sa se omoare cei doi boeri (Mg. ist. II. 20). Cro-
nica anonima nu cunoa5t: aceste fapte (V. 20).
Tot din lista de boeri lipsege /frizeit vistierul si cronica lui
Cost. Cjpitanul Torbe-ite pe larg de caznele ce a indurat Hrizea
de la Serban Vodi. care 1 -a dat dahr cu 41000 taleri din Zalie-
reaaa ce s-a dus la Carnenita. E! a fast omorit din pirunca chin-
208 GH. 01-11BANESCU

neascd, iar jupineasa lui cu copii a trout Ia Moldova unde mai

erau boeri pribegi. Alti boeri omoriti da Serban au fost itailat
2 visternic, spinzurat in Oend ; feciorul DroNidui Sardarul en fata
lui (Mg. ist. 11 231.
Tot in acest an si in Moldova se petrer.: fapte de rdpuner
a capete de boeri, despre care vorbesc cronicarii Costin si Ne-
culcea. Faptele s-au petrecut spre toamnd in Septembre, ping la
2 Noembre. De cu- primivard Duca Voda ispravi restaurarea bi-
sericii Sf. Neculai Gospod, lasatd neisprd vita de Antonie Vodd
Ruset. In yard' se duse cu Serban Voda la Dogan-Kale ; Si iti
toamnd intorcindu-se in scaun prinse intriga tesutd de fatsiie G-heuea
vel visternic. Alexandru Bultiq hatmanul aflafd de Ia Cdpitanii
de Soroca in Orhei, ce venise cu cete de navAlitori pind la Tu-
tova, si mai ales de Ia Decusai.4 capitan ca au scrisori de la Du-
mitrasco Vodd Cantacuzino, fostul doinn, ca Duca Vodd e mazilit
Si ca au ordin ca sd-I prinda si sd-I duca Ia Suceava, spuse domnu-
lui Duca Voda. Desbatind toate acestea cu divan, viva cfizu pe trei
boeri, Fasile (Mown vet visternic, Gheorghi(a Bogdan vel pivnicer
si brim/ sulger, a cdror capete fury tdiate prin mina vel arma-
sului Made). //ondor, 2 Noembre 7188, SinthaM, zitta anteaziizi,
la fintina denaintea poii cartilor donne ti (Let. 112 19, 215).
Cu acest prilej Cronicile ne dau mai multe ldmuriri asupra
amestecului si altor boeri, cum si asupra inrudirilor celor omoriti..
Cu Fasile G-Iteuca visternicul cel mare erau ameste cati si cumnatii
sal TM, Racori 4 pallarnicul si Ion ifileNcu spdtarul fiul lui Pos-
tolachi spdtarul. Xecutai, Racori(a biv vel logofat fu scos
din cauza ca si ion Milesca/ spdtarul si parrilirei Co,stache vor-
nicul cel mare, banuit si el de complicitate, caci -Gheuca ii .tinea
in casatorie o nepoatd de sori. Tot in aceste amestecaturi cazu
si capul lui Done Blum-- biv vatav de aprozi si staroste de
Putna, la 11 Dec. 7189.. Sardarul Gheoghivi Cindin In mina
dreapta a domnului. De aceste zurbale vorbeste si Cronica Munte-
neascd a lui C. Cdpitanul care spune de tderea capetelor a celor
3 boeri, 31 afinna ca fiheuca Vasile voia sd fie d9rrin (Mg. ist. 11, 22).
Anul 1681.1n Moldova domneve (1h. Duca rocti ; in Munte-
nia domneste ,,S'erbun Todd Cantacuzino.
Pentru acest an no cunosa carp dotnnesti din Moldova at
lista intreagd de boeri. Arhivele publice, colectiunile publicate nu.
dau liste de boeri Pentru acest an. Cauza ne-o explica Cronicile.
Divanul n-a putut lucra lipsind domnul si boeri din Ord din pri-
 MANURE DOMNESTI- -209

cina evenimentelor externe. Pentru acest an vine chestia trcra-

inei alipita la Moldova ; si zice cronin : Duca Voda Inca din lung
lui lunie a purees la Tarigrad cu toti boeri cei mart, pe porunca
Imparatiei ca sa inearga sa sarute poala Imparatului pentru Ucraina)
(Let. II 2 21). Ucraida a shit pe Duca Voda sa is o sama de ma-
suri fiscale foarte oneroase tarii si cronicile vorbesc pe larg de
aceste masuri, privite prin pima opozantului, nu oficiala a sta-
tului. Boefii cronicari povestesc in amanunte toate ciocnirile, can
s-au produs intre domn si boeri din cauza masurilor sale fiscale,
ajutate cu firea de negustor «si domn era, si visternic mare si
negutator si vames, ca toata hrana tuturor luase el si doamna lui,
de precupia toate cite erau si da de la sine din casa unde ce
trebuia tarii.
Totusi, unind listele de boeri din cartile doinnesti din 1680 cif
acele din 1682 toamna, am putea afirma ca divanul domnesc a lui
Duca Voda pe acest an era compus din urinatorii boeri si Vladici :
Dosoftei Mitropolit, roan Episcop Romanului, Serafint Episcop Rfi-
dautilor, Cafistro Episcop Husilor, Miron, Costin vet logofat, Ga-
tJ.00 Costachi vel vornic tarii de jos, Gligorqco (Theangltea vel
vel vornic tarii de sus, Alexandra Bahtq batman si pircalab Su-
ceavei, Costantin Ciabanul, vel postelnic, loan Ilacovita vet pahar-
nic, Toderalco Iordaelti vel visternic, (Vasile O-lteuca fiind ucis),
Tudosi Dabdu vet spatar ; apoi Chiriac &row, Vasile, Contes vet
stolnic, apoi Gavril Neanial, Fasilachi Gavrilita vel comis, apoi
Apostol Catargiul ; Savin Samoild vel jitnicer, Mann/001i vet
sulger, (M. Albotd vet armas, Costantin Cantemir vel sardar ;
Ursu/ si Andrei Sdloteanul vornici de poarta (Uricar XI, 297 ;
Ispisoace IV. I. 44).
In Muntenia divanul se compune din boeri precuin urtneaza
_nodal Ardsturel lierescul vel ban Craiovei, Bader Balaceanul vel
vornic, T lad Cocordscu vel logofat, liarbut Milescal vel vistier,
A/Thai/ C«ntacazino vel spatar, Stolan vel clucer, Ghinea vel pos-
telnic, Dumitraro apoi Barbul Bddeanul vel paharnic, Alexandra
vel stolnic, Papa Buicescul vel comis ; Static vel singer, Mihut
vel pitar ; Radul 2 logofat ; Garan Oldnescul si Aredelcu si Costea
uricari (Stefulescu, Tisinana 197 ; Iorga, Cantacuzinii III. 104 ; Uricar
VI. 114 ; Rev. pentru 1st. Fil. si Arh. XIII. 77).
In Iasi avem in toamna acestui an nunta domnitei Catinca
-Tata Ducai Voda cu Stefan beizada ficiorul Radului Voda Leon,
. pentru care a urmat mare zarva la Poarta si intervenirea Sulta-
4
210 GH. GH1BANESCU

nultii, tatal san vroind so indrite cu Iordachi Mrrselin, Grec:13Dg-at

din Tarigrad. Nunta s-a Mout la 4 Noembrie 1681 1) si la nuntd
au Ittat parte ca sol din Bucuresti ifatei aga Cantaeu.:.ino, fratele
donmului. Cheltuelile cu ducerea la Tarigrad, cu luarea hatmlniei
Ucrainei si cu nunta fiicii sale Catrinei a fAcut.ca darile, dajd:i19 sa
se iacinceasca. Zarva produsa intre boeri se resirnti in anul urmAtor.
Anul 1682. In Moldova domneste 0h. Duca l'oda ; §i in
Muntenia donmeste ,'erban I'o(14 Cantacuzino.
Divanul lui Duca Voda se dompune din acesti boeri si vladici :
Dosoftei Mitropolit, loan Episcop Romanului, gerafi»b Episcop RA-
dautului, Caiistric Episcop Husilor, Llfiron Costin vel logofat,
ent«i Racori(ii biv vel logofat, auvrili1111 Costachi vel vornic tArii
de jos, Crligaramc 61/teanghca vel vornic tarn de sus, apoi l'eodor
Paladi zice cronica, Lnaa cu Balm *. biv vel vornic, Alexandra Bich/q
Batman si pArcalab Sucevei, Costantin Ciobanul vel postelnic,
[loader Paladi vel spatar, loan Racoripi vel paharnic, [loader
Innlachi vel visternic, Gavril Yeaniul vel stolnic, Apostot Catar-
comis, Gavrilacu Bucium vel medelnicer, Cost. Cantemir
gircl vel
vel clucer, Glieorghb,14 serdar, ilanolachi vel sulge-r, roan Stroescut
vel jitnicer, Sarin Zmuncila biv vel jitnicer, l'oader Albota vel
arm.4s, Deaditul vel satrar, apoi Paladi, T as. Costachi vel comis,
,1hrorghicii logofat ; Aracul Isticescul, Andrei Miliultf, Gheorghica,
_Hanoi(' ilurgulq, ,5'tefaua Silion vornici de poarta (V. A. Ureche,
M. Costin, 1.711 ; lspisoace IV. I. 64; Surete V. 47; Acad. Rom.
CXXXIII. 4).
to Muntenia divanul se compunea din boeri precurn urmeaz1
_Rada Nasturel ierescul vel ban Craiovei, Badea Baliiceanul vel
vornic, 0-ligore Griali0eamul vet logofat, T lad Cceordscul biv vel
logofat, Barbul Milcscal vet visternic, V. Costaniin 13rincovuniti
vel spatar; apoi Mihail Cantam.ino, Stoian vel clucer, (Ainea
vel postelnic, State vel paharnic, apoi I3arbul, fortlachi, Cantacuzino
-vet stolnic, apoi ..1lr.eandra, Papa, Buiceseul vel comis, Miltaleca
vel pitar, Oligore i Radid 2 logofeti State vet sulger,
G-uran Stancioiei logofAt ; Ion Duntitrapc si Maim; 6ob,cescal lo-
gofeti. (Acad. Rom. LXXV111. 101 ; XCIV, 88 ; Arn. stat. Buc
cond. V.).
Pentru 'schimbatile de boeri din divan si pricinile acestor
scIlimbari ne spun multe de toate cronicile. DArile puse de Duca

1) Cronicarul Nec. Costin pune anul 7189 Noembre 4.

 DIVANURI DOMNESTI 211

Voda au facut sa zboare capetele lui -Noon ('incitrFio si Poniei

vornici de tirg, carirvoind sa ceara de la donut bani pentru ridicat
cheltuiala nuntii rafrinei domnitei, au fort bdtuti cu buzdugamil,
,de li s-au tras boala si moartea. Pentru sila birurilor pe unii boeri
i-a pedepsit cu inchisori, pe altii cu batai si cu munci, infigindu-le
buzduganul in cap sail in piept. Asa a facut ca sa sufere batai
Mader Pahidi vel vornic de tara de sus, 7 / n vet
spatar, Clariac ,SYttr.s.a biv vel pitar onnyit ; di',. rrsachi biv vel
visternic omorit in cazne, //mit Lai 2 visternici, Andrei. ,:>ipoliouttl
vornic de poarta ; Pupil Conies stolnicul, larga ('«r«ca;i spatar ;
.apoi jupinesele lui ,(;)'lefan 1irae,5cul, a lid Buciitm, vel rnedelnieer,
a Sandului Stamati comisul, yard de al doilea doamnei Anastasia
'Duca ; iar .1-(rite /fru/in/bit/ postelnicul, Savin 7,utrr,eriIa vel medel-
nicer, Ghearghi pastelaica 711,110a, Pic .1fqac Med. s-au des-
prat in tara lesasca impreuna cu Tadosti Diib4/t spatarul cel mare,
cu Gavril Neaniul vel stolnic, cu Die DragiqeNcul vel armas, cu
Xeculai .,11urgulq logof it, cu l'ai«n log. si 7,bere« frati (Let., II,
.23, 216).
Hatman Licrainei namesnicul lui Voda Duca, fu rinduit Zane
(r rediue¢ici,Grec, ce stia limba cazaceasca si i-a facut curti la
1Nemirova pe Bug si la Ticanovka pe Nistru in -preajma Sorocei.
Anul 1683. In Moldova domneste Ult. _Duca Todii, in Mun-
tenia l'otO (lantaeuzino.
,I*1.rban
Anul expeditiei Turcilor supt Kara Mustafa Pasa asupra
Vienei, la care an luat parte si Voevozii Moldovei si Munteniei.
'Turcii s-au gatit din iarna lui 4682 ; iar la Aprilie 24 zile, Luni,
a esit Duca Voda. din ,Iasi in oaste. In asernenea imprejurari di-
vanul domnesc n'a functional, de aceia nu se gases:: earti de
judecata cu liste de boeri. Adauga la aceasta si zarva intre boeri
cu omorurile si jacuirile fiscale ale Ducai Voila, cuin si sila tarii
de a stringe oaste, si ne vom explica lipsa divanului din aces:
timp. In oaste luase si pe toti b.oerii, ce nu erau pe la' tinuturi
',Cu -slujbe.
Divanul lui Duca Voda intre lanuarie si April trebuia sa fie
compus din acesti boeri :
Miro)/ Costiit vel logofit, Co6taclii vel vornic tlrii
.. de jos, Wigarara Gkeanghea vel vornic tarii de sus, ,l/ax(tiidric
/.3iibit;; hatman si parcalab Sucevei, Costantin Ciolurnal vel pos-
telnic, :loader Paladi vel spatar, loan Racorilii vel paharnic,
212 GH. GHIBANESCU

Todiramt fordachi Cantaenzino ye! visternic, (theorghiff Ciut1 n.

vel stolnic, Apostol Catargiu vet corals si altii.
La plecare Duca Voda lass o caimacamie de 3 boeri : Xeculai
Ram, 4i biv vet logofdt, Mader Pa lade vet spatar si Mader
lordacla Cantaeurtno vet visternic; Land cam in preajma Caima--
carnilor, adica boer de cea mai mare incredere de a privighea
mersul trebilor din launtru, pe Glt. orglziO Ciudin vet stolnic. (Let-
11,2 25, 217): Tot atunci insa s'au destarat mai multi boeri Gioseni"
intre earl cronica citeaza pe Plqca jitnicerul at 2-lea, pedepsit
de Vodd pentru ramasitile tinutului Putnei, Costanan biv vet comis,.
Const. Cantemir vet clucer, Stefan Scarlet biv 2 postelnie, Dabija
Scarlet biv 3 vistiernic, Freda Paladi 2 postelnic, Areculai An-
tiohle 2 clucer (Let. 112, 26); iar din cei ce au mers in oaste at=
Duca Voda s'au sfatuit in de sine ca dP s'ar mai intoarce Duca:
Vodi in scaun ei sd nu vina cu dinsul. (Let. 1I2, 217).
Razboiul la Viena a esit rau si cei doi domni intorsi la 13el-
gradul sirbesc s'au pirIt Sultanului pentru bani si. Duca Voda a.
pus zalog doi boeri, pe Apostol Calargiul vet comis si pe T "apnea"
de Ia Soroca vel satrar. -
In tarn zarva mare. Ucraina s'a runt de Moldova si pe Ene
Drlighicesen hatmanul lasat de Duca Voda la Nemirova I'au inlo--
cuit cu Knneekie apoi unindu-se cu oastea lui 'Stefan Pctriecieu,
l'odd vin asupra Moldovei. Doamna Hastasia pleacd din Iasi cly
toti boerii ; in drum o phrases: si caimacanfl, afard de l'oader
Paladi vet spatar, iar loan Costin, 2 postelnic, o conduce Ia Braila..
uncle se asaza.
Duca Voda venind in tail pe la Oituz, poposi la Domnestir.
la .casele soacra-sa Dabijoaia, unde In izbit de Lesi si Cazaci.
Luni in 24 Decembrie 1683, in ziva de ajunul Craciunului, si Mary
la 25 Dec. in ziva Craciunului, cind statea la masa.
In aceste ameStecuri cronicite amintesc de acesti boeri. Par.
tizanii lui Stefan Petriceicu Voda erau Sarin SmaciOne biv vet:
medelnicer, Fasile JIiibiclesccrl,, Glieorghip S»ecicine 2 postelnic;
C. Tarcule( polcovnic, ltic Moto: medelnicer, 1. Bctinscliie serdar,.
nepotul Domnului [lie Plqca camaras la ocne. Cu Duca Voda erau
acesti boeri Mixon
: Costin vet logofat, Gamilltd Costaclii vet vornic-
de tam de jos, A. Bulm: hatman,. Costantin Ciobanul vet postelnic,
Loan Racorqd vet paharnic, Gheorghip treti logofat, Cristea vatav-
de aprozi, nepot de vary primary Ducal Voda, Dediul ,serdartil,
.1Iano/«chi sulgerul. Din acestia. nu. ramine cu. Voda. Duca declL
 DIVANURI DOMNETI 213

p)ostelnicul Cons/. Cioboutt, iar ceilalti boeri tree in Muntenia ;

tot atunci fug de frica Dricai Vodd si caitnacanii Keeulai Racovi(li
-biv vel logofat, Toderartt fardachi vel visternic si (4/teorgh.q4
Ciudin vel stolnic.
In Muntenia divanul lui Serban Voda se compunea din boeri
:precurn urmeazd Radul Nadurel Iierescul vel ban Craiovei. Baden
Blitileeanut vet vornic, Gligve Gradqteanul vel logofdt, Barbul
Mi/escul apoi Slate vei visternic, Stoian, vel clucer apoi Barbel,
COstantin Brinconanul vel spatar, Gltinea vel postelnic, apoi Firma
'CreNleseal, Static vel paharnic, apoi Cost. Cantaeuzino, Iordachi
Cantacuzino vel stolnic, apoi Diicra.t Scritiinescul, Papa Buixescul
vel comis, ,5'arbun 2 logofdt, (lorga Doc. V. 451 ; Gh. lonescu,
Cotroceni 60, Revista p. Ist.:Fil. si Arh. XIII, 80). Fiind domnia
ifittsd la Beciu .cu 'Duca Vodd at Moldovei, gasim intr'un act din
-4 Aug. pomeniti mai multi boeri birOt adica fo0i: Flad Co-
, coreiscui biv vet logofdt, Alexandra biv vel stolnic, hli.hail biv vel
pitar, Tanasa biv vel armas, l ierar biv vel visternic, ,;)'arban biv
.2 logofgt, apoi C. .B4Iiiceuutel vet aga, ,5(0-1)(1)1 vel capitan za lefegii
(Rev. p. istorie XIII. 80).
Intorsul lui Sarban Vodd de la Beciu a fost linistit, neadtt-
cindu-i -nici o zurbalie din partea boerilor, cunt a patimit Duca
Voda; ci atita a avut de suferit la Belgrad din partea Ducrii Vodd
-pentru bani. Cronicile nu se p3trivesc in relatarea faptelor. Cro-
nicarii moldoveni zic ci Duca a fost Camas. din judecata punind
chezdsia a doi boeri ; iar Cronica anoniml zice ca Serban a rdrnas
in desert si ca.' a fost inchis punind chezdsie eft' va restitui banii
vizirutui (Mg. ist. II. 29).
Anul 1684. In Mo/dora avem sfirsitul domniei Ducat Vodd
in sarbdtorile Crgziunului, apoi in lanuarie Martie domnia cfcluerit
a. lei Stefan l'adei Petriceica neasezatd despre Turci, deci neo-
ficiala, si fat-A divan de boeri veliti ; iar din Mart domnia lui Du-
.

mitra,;;ert.Fodli-Cantaeuzino de-al doilea rind. In Muntenia domneste

,~'urban 'oda, Ca ntacazina.-
Duca Vodd a murit la -Liov de cataroi (dambla), Mart 24
Marti la '3 ceasuri de noapte ; si facindu-i-se autopsia s'a fost
.gasit in herea lei 27 pietre. rosii, si s'a ingropat la biserica Itti
Alexe Balaban din Liov (Let. IP. 32 ; 223. Mg ist. II. 31).
Stefan Yoda .Petriecaieo n'a avut divan si nici act domnesc
n'a dat cele 2 luni cit a stat pe picior de razboi. Cronicile vorbesc
in aceste amestecdturi de urmatorii boeri : Varian vel armas, Fa-
214 GH. GHIBANESCU

site Bo inschie serdar, nepot domnului, Ilie 1'1 qoa 2 jitnicer, Ne

chitcelc vornic de poarta. In aceste amestecaturi au fost pradati:.
ifiron Costin vel logofat, Costandin Ciobanirt vet postelnic ; iar
So mint, Balza,/ hatmanul a izbutit sA fuga la ocsani. Intre aceste
Cunit,chic I inbet 'tisk hatmanul cazacesc a fost omorit la Movilau,
§i in locu-i s'a pus JI9rilrt hatman la Nemirova.
Cu Stefan Voda Petriceaico s'au this in Polonia urmatorii.
hoed: .Ifiron, castia vet logofat, ,(p9stol Crit« rgida vet comis,
ruda cit domnul, Ilie 111.119,((iscul vet serdar, /,,nuncilrt Sarin me -
delnicer, (;-korghiN Zmunci/a §i aitti (Let 112, 224).
Cautaciik-ina nu posed nisi un act
De In Da ny it ra.,,-;(.1t 1'o(14
Cu boerii de divan ; cum insa zice cronies ca Imps aid ertau pe
boeri de price villa, au venit toti din toate partite de prin tara
Ungureasca, de prin tara munteneas:A toti au venit, fara cit numai
Bultus hatmanul n'a venit si cei din tara lesasca Inca n'au venit
(Let. IP. 2241.
Urtnind aratfirile croni ilor cu unele din actele acestui an, ar
reesi urmatoarea lista a boerilor de divan : Twtos4 Dubi i vet
logofat, (irtrrilifit Cosa chi vet vornic tarii de. jos, apoi In,arl ci _
lintinic, Ale ra nitre II« nut o li vet vornic tarii de sus, /eosin -Bo pia
batman si parcalab Sucevei, Vidicivo C0.tia. vet spatar, led 'raeo
1».(lochi Cantacmc int) vet visternic el era at (a' omega, fiind var
primar cu domnul lone vet postelnic, fordo chi, vel stolnic, To-
dr).« .~'!mare vet comis, Constantin Ci rote», vet clucer, Solomon
Costa, hi vel *atrar, [lie Dagntesent vet sardar, _liarrodin vet
paharnis2, ift(110/(uhi vet sutger, (;(//rii /1)iieseml vet jitnicer ; 1 irsilr .

Got;tachi 2 comis, _Ho ignlq si Iron, ie vornici de poarta. (Uri,2ar

V. 240 ; Ispisoace IV, 1, 74, seq.; lorga Doc. V. 93 ; V: A. Ureche,,
M. Costin I. 160).
Boerii nu s-au impacat mutt Cu domnia lui Dumit.rasco Voda,
intro cit fiind vrajba intre cei doi domni veri primari intre ei .

Serban Voda a atras la sine o mare parte din boeri divanisti ai

lui Dumitrascu Voda, earl, va'zind jacurile si omorurile de boeri,
ca -0.arrit 11)./ioscit/ vet jitnicer §i _Mader Xacul, apoi beciurile
pline de boeri inchisi si schinginiti, au fugit in Muntenia,' ca In,-
yr Ulla Costachi, vel vornic de tara de jos, (%ond. Cantemi vet
clucer, looter fliondor vet amnia etc. ,Let. 112 227).
In Muntenia divanul se compune din boeri precum urmeaza :
.?alit 17-(78turel l'icresent vet ban Craiovei, Badea 13414ceanal vet
vornic, testy
tee apoi Barbit/ 19-ideanui vel logofat, Static vet vis--
 DIVANURI DOMNESTI 215

ternic, Papa Buicescul vel paharnic, Cont. lInneoranal vel spatar,

Alexondret vel stolnic, C. Bi :dace oval vel aga, Seirbaa vel arenas,
Afthatache vel sulger, S'troe vel pitar, Sarbaa, Contoca2ino vet
postelnic, Bane« Gairtiteaiiiii 2 logofat (Iorga Doc. V 189; Rev.
pentru 1st. Fil. si Arh. XIII, 80).
Anul 1685. In Moldova domneste Constantin, l'oda Cantemir:
in Muntenia ,S'ariaiii Fodti Cant acazino.
Noul domn al Nloldovei, a imbracat caftan de domnie la 15
Iunie, la Oblucita, din mina lui Soleiman Pasa seraschierul prin
staruinta lui Serban Voda at Munteniei si prin juramintele, ce le-a
dat noul domn atit boierilor cit si lui Serban Voda .ca din cu-
vintul lui nu va esi, ce-i va poronci pe voe i-a face de toate ;
...si ,au mai jurat Cantemir Voda pentru doi boeri Greci, ce erau
la Moldova frati pre anume Iordache si If000lvali.. sa-i
prinza, sa-i omoare... (Let. 112 227). Noul domn mai trecea in
ochii boerilor marl ca tom prost, mai de jos, ca nice cart( n,1 .3/30,
socotind boerii ca-1 vor purta cum le va hi voia..
Acestui boer clucer flu' ski Demetrie Cantemir ii da o
origina Tatarasca, facind etimologia cuvintului Han Thum.= sange
de han. Despre neannil lui, pe linga cele scrise in vVita C. Can-:
temyri., vezi si Surete VII, prefata XIX, unde vorbesc de Silisteni,
satul de basting Cantemiresc. ,
Da,softei, Mitropolit, Sara Episcop Romanului, Misoil Episcop
Rada*, Jlitrofan Ep. Husi.
Divanul lui Ca ntemir Voda se compune din urmatorii boeri:
lueloti, Dublin vel logofat, Garrilita, Cusletelei vel vornic tarii de
jos, Ion Ilacoritel vel vornic tarii de sus, l'eticieo Costin batman
Si parcalab Sucevei, Costantia Ciobaind vel postelnic, Deain/ Co-
tireanul vel spatar, Vosele Costaelre vel pa harnic, C-heorghitei vet
visternic, (;heni.ghe ..1.(bota vel ban, G«rit Biaiesciit vel stolnic,
Alefon Cerehez vel comis, Lni vel medelnicer, Vosile ltoiasehe
vel serdar, Stefan 1)7110 vel arenas, Caplan Celebi vel
Petti.14ean vel clucer, Ecomonachic vel jitnicer, Cc4antin vet
sulger, raile "'Mullein 3 logofat; Andrei Sapotecinal, Dam. ..-lIer-
galec, Pohomie "nuclei §i Blebleo vornici de poarta( V. A., Ureche,
M. Costin, 529 ; Ispisoace IV. 1.91). .

Pe linga acesti boeri se mai intilnesc iscalind o sama de alti

boeri bir zz : /o)taca Italia; biv vel vornic tarn de jos, Alexandra
_Raneande biv vel vornic ( tarii de sus), Todera,pe fordeiati Can-
216 GH. GHIBANESCU

tacuzino biv .vel visternic, _Dania biv vet serdar, rtirlan biv vet
arma*, Zosin ikqotic" biv hatman (IV. dl I N 94).
In Muntenia divanul se compunea din boeri precum urmeazd
Padua .Artisturel Hierascu vel ban Craiovei, apoi Barlml Milescu,
Badca Balliccanu vel vornic, Barbul Bddeanal vel logofdt, Static
vel visternic, Papa Buicescal vel paharnic, Cirstca vet postelnic,
lif-hincea Badeanal vet clucer, Alexandra vel stolnic, ,;urban Par-
.ruleScal vel comis, Banat GriidiOcanal 2 logofat, Costantin Brin-
eoranul veI spatar ; Cristea 2 visternic, /Mot/ 2 stolnic, Guran
Olancscal Si Iladul S".'afarial sin Oherghc A5'nfariul uricari (Iorga
Hurezul 330 ; Condica Tismana II 268 ; St. Greceanu Cronici 265).
Gfi. Ghibanescu

Foliunea muncl" in limb& romanice

Intimplator am fost facut atent asupra acestei chestii de.un
prietin, inginer de meserie, care, ocupindu-se de problema socio-
logica a muncii, a crezut ca ar putea gasi Si in filologie un ajutor
la limpe7irea unor anumite puncte ale ei. Deoarece mi s-a pdrut
interesanta cercetarea diferitelor cuvinte, care denumesc notiunea
.muncar Si pe cele inrudite cu ea, din punctul de vedere at evo-
:lutiilot semantice suferite in trecerea for din latineVe in lirnbile
Tomanice, apoi in sinul inst.* at acestor limbi, precum Si aceia a
icuvintelor nou formate on imprumutate in vederea aceluiaS scop,
am purees la studiul acelei chestii, ale carui rezultate le comunic
In rindurile de fatd. Titlul for spun- Si mai putin Si mai mult de-
cif cuprind de. Mai putin, pentru cine s-ar .Wepta sa gaseasca
iiiscutate, aici toate cuvintele care exprima obiecte in legaturd cu
munca omeneascd ; mai mult, intrucit nu va fi vorba numai de
.ceiace se anunta cam scurt Si necomplect in titlu. De aceia trebue
sa declar de la inceput ca este departe de mine gindul ca acest
articol inseamnd mai mult decit o incercare, putin sistematica Si
bazatd pe tin material retativ sarac, de a-mi da sama de chipuI
cum s-a schimbat intelesul cuvintelor obipuit intrebuintate in lint-
bile romanice spre a exprima diferite notiuni cu privire la cea
mai veche Si mai frunioasd manifestare omeneasca. Totodata tin
sa Idmuresc pe cetitor asupra faptului ed., de teamd sa nu-mi in-
 NOT1UNEA MUNCA 217

-find cercetarile mai mutt decit am crezut potriyit pentru un articol

ale revista, m-am marginit la cele mai cunoscute dintre limbile
romanice, adica franceza, spaniola si italiana, Ia care am adaugat,
pentru not Rominii, limba noastra insasi. Cit despre celelalte, m-am
Inultamit cu ceiace am gasit in Romanisches etymologisches Wor-
terbuch al lui Meyer-Lithke. Pentru francezd mi-am cules infor-
maple din Lithe ; pentru spaniola si italiand din dictionarele curent
intrebuintate, deli mai putin stiintifice, in special celui spartiol
i .se pottiveste mai bine aceasta observatie ale Jul Tollhausefi,
resp. Rigutini-Bulle ; iar pentru romind din Tiktin, cad al lui Cihac
aproape nu conteaza pentru cercetaii semasiologice, si pe al Aca-
-demiei nu-1 am in imprejurarile in care ma gasesc. Pentru lati-
neste- m-am folosit de dictionarul lui Georges, ed. VIII, 1913-1919.
'Cu toate aceste lipsuri, pe care le intrevad eu insumi, sper ca
din expunerea mea se va vedea inca °clan' cit de adevarata-i a-
firmatia facuta de multd vreme si repetata mereu, ca limba este
o credincioasd oglincla a civilizatiei, pe care o urmeaza pas cu
pas in evolutiile ei si pentru al carei studiu ne pune la dispozitie
-atitea mijloace.
1. Primul fapt care izbeste -dela capul locului este marea
bogatie a limbilor romanice in t rmini privitori la munca si la
notiunile Inrudite cu aceasta. Desi teoretic constatarea nu trebue
sa surprinda, infrucit e vorba de activitatea zilnicd a oamenilor,
totusi Mt' voe to cuprinde mirarea- in fata realitatii vazute, iar
nu numai presupusd. Pe lingd asta, sd nu se uite ca aici am avut
in vedere numai termini generali, no si pe cei referitori la fiecare
soiu de mimed' in parte. Bogatia aceasta era deja in latineste foarte
mare ; insir citeva dinte cuvintele mai des Intl ebuintate : labor,
outs,, opera, occupertio, stadium, luenbratio, negotium, ministeriunt ;
opus facers, laborare, lucubrat-e, se exercere in labore, laboent
subire §i obire, operas dare, loca re, poncre, consumere ; in opera
esse, in opera occupatunt esse ; elaborae, contendere, niti, etc. Pe
unele din ele limbile romanice le -au pastrat, pe altele le-au pierdut,
inlocuindu -le- prin formatii noun,- nascute fie in latina populara,
fie in sin-ul for insesi. Multimea si varietatea terminifor despre
munca dovedesc, ceiace se stie si pe ake cai, o bogatd si intinsa
civilizatie Ia Romani si apoi la urmasii lor, cdrora imprejurari de
tot felul le-an ingaduit sa pastreze, iar mai tirziu chiar sa spo-
reascd traditia romana. Inca in latineste gasirn cuvinte Pentru de-
numirea tuturor feluri1or de activitate fizicd si inte.lectuata ; ba, in
218 1. IORDAN

mite privinti limba stramosilor li s-a Witt asa de perfecta, incit

Romanicii an recurs adesea la ea la timpurlle mai noun spre a
da tin nume feluritelor industrii si inventiuni, realizate pe urma
continue i clezvoltari a eivilizatiei moderne.
2. In strinsa legatura en aceasta prima constatare, se poate
spline ea aproape toti terminii despre care vorbim aici sint lati-
nesti, in ma joritatea cazurilor mosteniti, iar restul introdusi ulte-
rior. Fats de straluairea la care ajunsese viata materials si cea '
sufleteasea a Romanilor faptul ml se pare foarte firesc ; el dove-
deste numai o continuitate de civilizatie la urmasii nor. Limba ro-
mineasea ocupg si in aceasta privinta no loc deosebit : ala'turi de
mostenitele lacra, a laera, faro. si derivate, a face (in legatura
sintactica cu alte vorbe), etc., multe cuvinte din acest domenitt,
sint imprumuturi din limbi straine, adica slava in primul rind,
ungara in ai doilea. Conditiile de train ale Rominilor, cu totul
diferite de ale celorlalti Romanici, au adus dupd sine aceasta stare
de lucruri. Mai en sania in ce priveste meseriile, adfca ocupatiile
cultivate in special de oraseni, Limba noastra a facet apel la lirn-
bile straine vecine. Oriar terminii generali rnrrracii si a wanci, in-
trebuintati molt mai des decit leers si a laera, sint tot impruniti-
tati. Cit despre activitatea intelectuala, care a existat, fireste, si
in trecut, cu toate itnprejurarile grele, dar s-a dezvoltat temeinic
mortal in vremea din mina, marea majoritate a cuvintelOr sint
neologisme : a (Tea, creator, oeupatie, profesiane, actor, opera etc.
etc. Tot asa en terminii reiativi la activitatea industrials moderna
labrieli, a (Arica, asina, mecailism,.mainii, motor, etc.
3. In putine domenii intelesul euvintelOr a sufeiit atitea trans-:
itormari ca in eel care ne preocupa ai:i. Ace'ste evolutii semantice,
care se pot constata si in latineste, dar dezvoltare mai mare au
capatat in !nubile romanice, sint de mai multe feluri : a) cele mai
multe an parcurs drumul dela sfortare, osteneala, chin la munca,
activitate ; b) in uncle cazuri insemnarea munca s-a dezvoltat din
aceia de nevoe, necesitate ; c) in altele denumirea muncii a por-
nit dela rezultatul imediat al acesteia, si anume fie dela obiectul
produs, fie dela cistigul sae profitul realizat, d) imprejurarile ma-
teriale in care se face o lucrare i-au dat citeodata numele.
4. Pentru multimea cea mare a oamenilor munca a fost
totdeauna ceva impus de necesitatile inexorabile ale vietii ; in a-
ceste conditii se intelege cJ ea n-a fost deloc placuta, ca once
luau Mat de nevoe si necontenit, si de aceia senzatia ,de os-
 NOTIUNEA MUNCA 219

teneala, de chin, mereu vie la oamenii care ;mincesc din grew spre
a se putea -- si acestia au fost oricind si oriunde cei mai
numerosi , a ajuns intr-un moment dat asa de predominanta psi-
hologiceste, incit ea s-a confundat cu insisi activitatea desfasit-
rata, iar numele ei a devenit sinonim cu acel al muncii. 0 ase-
menea transformare semantics s-a savirsit si in Mind limbii lati-
ne§ti. Cuvintul labor insemna dela capul locului osteneala pe care
si-o di on-mi spre a aduce ceva la indeplinire. Din acest inteles
s-a dezvoltat pedeoparte acela de munca, pe dealta cel de nacaz, .

chin, nenorocire, ,apoi durerefiiica si psihica. Toate aceste insem-

nari le avea labor in aceiasi vreme, astfel ca atunci cind era in-
trebuintat intr-un seas celelalte erau si elc prezente in mintea
vorbitorului, influentinclu-se reciproc si ainesEecind i-se intre ele.
Limbile romanice an urmat acelas drum, se poate spune chiar cu
mai multi tarie si consecventa decit latina. Cred ca aceasta stare
de lucruri trebue atribuita faptului Ca p op ai re le romanice au avut
parte de conditii de viata mai g,rele decit strainDsii Dr Ronlahh,
intr-o vreme care, dupa datele istorice, coincide cu epaca forma-
tiunii hr etnice. &lithe cuvinte lathiest, care aveau numai inte-
lesul de osteneala, chin, an fost intr,clattinia:e de Romanici si pentru
denumirea muncii.
Lat. fatigarc insemna a, se osteni, a se trudi, a se istovi tru-
peste si sufleteste. in limbile romanice gasim: vfranc. latigalien
oboseala, truck'', mulled ; fr. /argue senzatia dureroasa pe care ne-o
lass o munca prea grea sau prea incle.lungata, apoi munca peni-
bila si chiar munca. silnica (se zice despre detinutii condamnati
sa execute anumite lucrfiri in porturi). La verbul fr. latigacr sensul
a ham este mai putin clar, fiind acoperit de eel primitiv latinesc ;
cf. fatiguer en champ cu intelesul 'Itti faire produire une mine
recolte plus souvent n'en faudrait'. Ital. fatioare are ambele
intelesuri, pe acela de a se chinui, pe care-I intilnim si la corn-
pusul sau a fralicarc, si pe cel de a munzi; la fel falica osteneala,
truda, mulled grea, obositoare in acest ultirn sens se poate zice
si faticlic lettcraric) ; cf. expresi'i ca (70),)/(/ dr( ratiea servitoare pen-
tru muncile ordinare, zumto rli fatita (famil.) orn pus la Coate tre-
burile ordinare si placute, un fel de catir. In dialectul Napolitan
(v. R, d'Ambra, Vocabolario napolitano-tos'cano domestico di arti
e mestieri' Napoli 1873) latecare e trades prin ,lavorare, stare
all'opera, intendere a lavoro, ad opera, studiarsi, ingegnarsi, ado-
perarsi' ; ratecata prin ,opera lavoro' ; nal)one ratecata, una buona
 220 I. IORDAN

ora, giornata di lavoro, di opera' ; fatecatore ,abile ed assiduo alle

fatiche, fatigatore, bracciante, giornaliere, manovale'; sfatecato ,pigro,
-poltrone, infingardo' ; numai fatieuso este, perfect sinonim Cu ital.
lit. faticoso, adich. obositor, Cum vedem, in acest dialect italienesc
intelesul primitiv de ostenealh a dispArut aproape cu totul, hind
inlocuit prin cel, de munch, si Inca nu totdeauna munch grea. In
spaniolA s-ar phrea, dupa indicatiile dictionarului citat la Inceputul
acestor rinduri, ch exista aceiasi situatie ca in frantuzeste : verbul,
.fatigar, se intrebuinteaza numai cu insemnarea latineasca i cu
altele foarte apropiate de aceasta, pecind substantivul, fatiga, in-
seamna osteneala si munch ; in alt dictionar in.Sa (Nuevo diccio-
nario de la lengua castellana, Paris y Mexico 1884, alcAtuit «por
una sociedad literaria ") gAsim pe fatigarse cu sensul a munci
mult, a se osteni muncind, iar pe fatigar explicat prin a obosi un
object fAcindu-1 sA munceasch sau muncindu -l.
Lat. pop. *tripaliare (laten, martern (REW. 8911) are urma-
, toarele reflexe lomanice. Fr. travailler, pelingA multe intelesuri
foarte inrudite en cel primitiv, are si pe acela curent de a fi ocu-
pat, a avea de lucru (despre cei care exercita o profesiune me-
canida sau industriala), deunde s-au dezvoltat apoi nenumarate nuante
pentru ,a munci' ; travail denumeste diferite masini si instrumente
servind la imblinzirea animalilor domestice furioase, apoi inseamna
neliniste, dupd aceia durerile nasterii, iinsfirsit munca fizich si
psihicA a oamenilor; munca animalilor si a fortelor natu-rii ; trava-
Wear lucrator in toate intelesurile. Acelas drum dela trudh, chin
la munch (grea) 1-au (Irma t ital. traragbiare, tavaglia, span. tra-
()aja, trabajo, prov. trebalhar, portg. trabalbar, trabalho.
La fel s-au petrecut lucrurile cu lat. *afannare a se trudi.
.Reflexele galoromanice ale acestui verb sint vfranc. ahaner, vprov.
si nprov. alanar, toate cu sensul de a se obosi, a suferi, apoi cu
acela de a munci din greu sau a munci in general ; tot asa deri-
vatele vfr. si mfr. ahaa ,fatigue, effort', vprov. alai? ,travail pe-
nible', nprov, a fan ,travail, peine'. Dar evolutia intelesului acestor
cuvinte nu s-a oprit aici. Fiindch dintre toate muncile cea mai grea
si mai istavitoare este agricultura, gasim in Galia pe lat. *afannae
si cu insemnarea de a ara, a semlna, a grapa ; despre acestea v.
mai jos, suet No. 9. In celelalte limbi romanice cuvintul latinesc
si-a pastrat intelesul originar (v. REW. 252).
Franc. peine s-a mentinut cu insemnarea latineasch de pe-
deapsh, trudh, dar a dezvoltat si pe aceia de munch : homme de
 NOTIUNEA MUNCA 221'

paint, gees de peine se spune despre oainenii care, fiindza nu au

o meserie precisa, isi cistigd existenta Wind munci corporate-
grele ; si span. Pena are intelesul secundar de munca.
Sd se compare apoi unele acceptii ale reflexelor lat. sudor
fr. sueur in fraze ca eette terre a t;te Nondoe par la sueur de
l'homme, j'apportc quelque argent, le fruit de nos s aeurs ; ital.
nobile gudore, sinonirn cu fatiche gloriose, si sudare a cistiga cu.
sudoare, sudarsi ii pane a-si cistiga pinea, se intelege prin munca
grea (v. P. Petrocchi, Dizionario universale della lingua italiana,.
Milano 1894) ; in spaniold transformarea semantics e deplina, caci
sudor inseamna si munca, osteneala, iar sudar a munci cu truda
fizica sau morald, ba inca si a imprima, a di la iveala o opera,.
zicindu-se ,clepilda las prensas sudau (vezi Nuevo diccionario
citat mai sus).
Aceiasi transformare semantics constatam in romineVe la.
cuvintele M21420 sl a munci, care insa slat imprumutate din sla-
voneste. Deoarece in limbile slave vecine nu exists decit intelesu-
rile de trudd, chin, tortura, cu exceptia sirbei, unde, dupd Karagii";,.
muka inseamna si ,Werk,. opus', imi vine sa cred ca vbulg_
mAcka a inlocuit in limba noastra un cuvint mostenit, de felul celor
discutate aici mai sus, care avea deja sensurile intilnite in cele-
lalte limbi romanice. Cad este putin -verosimil ca insemnarea de
munca sa se fi dezvoltat deabia in timpurile mai noun la Romini, care.
dela inceput au trait in conditii mai grele decit ceilalti Romanici,
si deci au simtit nevoia sa numeasca cu vorba chin, trudd, munca
for cea asa de obositoare. Ung. munka ,travail' n-a avut, pare-se,.
niciun amestec in aceasta evolutie, fiindca a ajuns la cunostinta
Rominilor relativ tirziu, cind starea actuala a limbii probabil se
fixase deja. Pentru acelas motiv nu cred nici intr-o influenta a
sirb. maw, cu sensul ,Werk, opus' ; relatiile noastre cu Sirbii in --
cep a fi mai strinse abia din secolul XIII inainte (cf. llie Barbu-
-lescu, Relations des Ronmains avec les Serbes, les Bulgares, les:
Grecs et la Croatie, Iasi 1912, pg. 176-310, si acum in mina
in gcArhiva* depe lanuar 1922, pg. 1-11). Mai admisibild s-ar
parea ipoteza ca atit Ungurii, cit si Sirbii au luat dela Romini in-
telesul ,munca' pentru cuvintele for onankit, resp. rom,
canal, a se elizni se intrebuinteaza spre a numi o munca peste-
masura de trudnica, suferind aceiasi prefacere semantics, pe care
am vazut-o aici mai sus.
5) Munca a izvorit din diferitele necesitati ale omului, care
 V22 1.-IORDAN

cereau a fi satisfacute ; cu cit .aceste nevoi erau mai numeroase,

iar conditiasa de trai .mai grele, cu atit munca a fost mai incordatd.
Constiinta ca omul trebue sa munceasca, spre a-si putea intretine
viata a fost in autunite imprejurari asa de puternicd, incit n-a
fost deloc grew sa se exprime notiunea muncd prin acelas cuvYSL
care denumia trebuinta, necesitatea. Franc. besogne, de pildace
qui est. de besoin, affaire, appret, ce qu'il est neceSsaire de faire', -

apoitravail,.ouyrage' si are is bazd pe besoin `manque de, avec

desir ou necessite d'avoir'; .a fel prow. bezonhar `avoir besoin de,
besogner,- travailler, (v. E. Levy, Petit dictionnaire provencal-fran-
cais, Heidelberg 1(2,09), Vfranc. mestier (din lat. mirtisteridim
serviciu) avea insemndrile serviciu sau meserie si trebuintd ; Ita-
lienii 1-au imprtuntitat, foarte probabil, cu ambele acesteintelesuri,
dar le-au diferential in formd : mestiere meserie, profesie si mesLieri
nevoe; .trebuinta, spre .a evita o confuzie complecta..--Terenul
pentru aceasti evolutie semantied era pregatit hied din latinesle,
nude opus 'Werk, Arbeit' lase:luta si 'die notige SacIre, das Be-
dtirfnis'i atunci cind alcatuia o Imitate sinta,cticd, impreund cu esse :
opus est sau cu habere : opus habi,re.aligria r(:. In limbile romanice
-.acest cuvint s -a pdstrat ,num ii cu sensul din until : ital. esser
Zuopo, far- d'uopo. a fi -nevaie ; Arfranc. a ices `nach Bediirfnis';
vrorn. op, opt, op iast' ; pray:, catal. ups ; vspan. hacks (REW.
6079). Cauza pentru care inteiesul principal at lui opus a disodritt
In limbile romanice ar -putea fi- contopirea cazirilor lui ',obits., cu
opera (vezi mai jos, supt No. 10). Sau lat. 3tuttivt, care dela
insemnarea impuls, dorintd, dragaste pentru ceva a tre\ctit la-aceia
de Ocupatie favoritA, niunc stiintifics. Rom. treaba, de origitle
slavd, infatiseazd aceiasi .evolutie.: fie treaba, am treabrc 'se spiv
foarte des la tarn aproape exclusiv. in Ioc de lucre:, am de 1neru.
Aldturi de treabii stau a -trebui si derivatele lui trebuin0, trebuin-
eios, apoi compusul a intrebuinca, la rare ideia de lucru nu mai
exists. Desi in vechea bulgard vedem acelas raport de inteles.intre
diferitele cuvinte al ctror radical este trkb (cf. tr'kba 'negotium;
sacrificium, templum, idolum, cultus'; trk/40.0ti 'opus habere, re-
quirere, ti-libx 'necesarius'), putem presupune totusi ca pdstrarei
asa de fidelA in limba romina a starii de lucruri din veehia bul-
gard se datoreste imprejurarii ca imprumuturile slave n-au facut
altceva decit sa inlocitiasca cuvinte latinesti, la care se sdvirsise
deja evolutia seinantica. aratata. Tot aici apartin fr. devoir a
trebui, care ca substantiv se intrebuinteaza in limbajul scoldresc
 NOTIUNEA. MUNCA 223

pentru a arata lucrari de facot acasa, ital. &more, in fare i (lorerl,

explicat. de Petro::chi prin 'fare i lavori di szuola'.
6. Prin munca s-a urmarit totdeauna ajungerea unui scop,
si anume on c:Onfe:tionarea unui object necesar orrobtinerea unui
cistig, ,cu ajutorul caruia sä se satisfaca trebuintile vietii. Cind,
clupa imprejurari materiale sau dupa temperamentul oamenilor,
acest fobs era prey mult avut in vedere, cind muncitorul se gindea
numai la .ciftigul munzii sale, n-a fost greu sa se confunde munca,
nijlocul, cu profitul, szopul 1111.1111Cii. Asa s-a intimplat cu lat. la-
crare a ciViga, a profita §i ticcram, cistig, fobs, devenite in romi-
nqte a lucra si tiler«, sinonime cu a mane/ si manca. In acel
Limp //tern reprezinta si fata cealalta a evolutiei semantice anuntata
in acest paragraf, intrucit denumeste si rezultatul material ca obieCt
al munch, adica ceiace s-a urmarit in chip concret prin munca,
indiferent de ideia ciVigului. In acest din urma inteles rom. /Hera
_joaca whit lat. res, asa de bogat in aczeptii de tot felul. Pentru
modificarea intelesului rom. a Neva fats de prototipul latinesc
Tiktin aduce in spriiin exemplete viranc. g«igicer la terse `das
Feld bestellen', levee gaignable `bestellbares Feld', care In docii-
rnentele latineti ale timpului sint redate prin la crari terrain, terra
prin urmare, aceiasi evolutie a sensului ca §i roininefe,
ceiace intarete in mod hotaritor prefa:erea Elresapusti dela inceput,
aa de fireas2a de altfel, incit mai n-ar fi avut neviie de aceasta
,confirmare. De aceia me mir ca Tiktin, dupa ce vorbeste despre
verbul a trwra §i-i expli:a 'intelesul in chipul 'aratat, attinci cind
.trece la subst. /Hera; care inseamna munca, fapta (in limba veche),
`obiect, adauga, indicindu-1 ethnologia lat. lucrum ciVig : gmit merk-
wfirdigem Bedmitungswandek. Odata ce ai admis si dovedit sallim-
barea sensului la a lucra, coin mai poate fi curioasa aceiag
transformare sernantica la subst. /acra A lucra inseamna a «mici ;
.1«csra inseamna »17111Ca ; sensul de l'aptil din vrom. de ai:emenea
n-are nimic surprinzator,.caci. a face si a bro.«, insotite de un
-ctivirit, care arata obiectul activitetii, se canfuncla adesea intre ele
(cf. lac seas scaan si liccee2 tub searcra, fac o pireche (le eiabate si
lavre2. 0 pareclie (le eimbote,. etc.); in sfirit, insemnarea 'Sane
iar4i mi se pore fireas:a, pentru motivul ca." rezultatul munch este
totdeauna un Object oarecare. Cuvintele lui Tiktin sint cu atit mai
.greu de priceput, cu cit el insui sprijina szhimbarea de inteles
.a lui /writ pe analogia vbulg. dk7o pentru sensul 'SacIte' si a
224 L IORDAN

bulg. rabota pentru Coate sensurile, care au contribuit poate *i ele

la desavirsirea transformdrii semantice, inceputa mai de mull
7. Pentru cazul cind munca *i-a luat numele dela imprejurarile-
in care se desfa*ura, dispun de. un singur exemplu, latinesc, existent
nutnai ca neologism in limbile romanice, probabil fiindca se refers
la activitatea intelectuala. Lat. (e)lucubrare insemna a lucra noaptea,
la Tampa de studiu ; derivatul btembatio, studiul, lucrul efectuat
in aceste conditii. Cu acelea*i insemnari, modificate intru
it gasim in frantuze*te (incepind dirt sec. XVI) : elucubrer ,com-
poser a force de veilles' *i derivatele cqueribrateur ,celui qui se
livre a des travaux longs et assidus', attcubration veilles, travail
qu'un ouvrage a coitte ; 2. ouvrage compose a force de veilles
et de travail'. Ultimul cuvint se intrebuinteaza numai la plural *1
adesea en o nuantd ironicd. Exact Ia fel sunt explicate de Petra:chi
ital. el acubrare si elucubratione. In span. elucubrar si educubracidn.
regasim intelesurile din celelalte cloud limbi romanice, mai -putin
nuanta de batjocitra la eel din urma. In romine*te, unde a venit-
de foarte putina vreme din frantuze*te; elucubracie are numai in-
semnarea, peiorativa, care s-a desvoltat, in general, din cea pri-
mitiv la tineasca, pornind probabil de acolo ca studiul de noapte
se savir*este la oamenii normali in conditii mult mai grele *i de-
aceia produsul unei asemenea activitati nu poate fi totdeauna de-
calitate perfecta.
8. Marea multime de termini existenti in latine*te *i in limbile-
romanice pentru notiunea de care ma ocup aici a avut drept re-
zultat putinta de a se exprima destul de precis fiecare fel de muncl
in parte, dupa natura ei, adica dacd era corporala sau intelectuala,,
apoi in sinul acestor marl categorii diferite soiuri de munci, dupl.
greutate, fineta sau alte criterii. Intre muncile fizice agricultura
a lost socotita ca ceva aparte si in general strict deosebita de-
celelalte, care se inteleg de obicei prin numele meserii, adica ocupatii
ora*ane*ti. Aceasta, nu numai pentru ca munca cimpultti este cea
mai grea, ci si pentru motivul ca ea a fost *i este ocupatia de
predilectie a locuitorilor dela tara. Terminii cei mai multi *i cei
mai vechi sint privitori la activitatea corporala, care pe linga a
varietate mai mare are, sa zicem, avantajul fall, de cea intelec-
tuala de a fi exercitata de imensa majoritate a oamenilor, de «popora,,
elementul hotaritor in viata unei limbi. Asa se explica de ce cu-
vintele relative Ia munca fizica se bucura de un numar si 0 vechime
mai mare.
 NOTIUNEA MUNCA 225

Granita trasa de limbs intre diferitele feluri de munci a fost

in unele cazuri atit de severs, incit a impiedecat trecerea cuvin-
telor dintr-un domeniu in altul sau a ingaduit-o numai in anurnite
conditii, care mi se par interesante si vor fi relevate mai la vale.
Negresit, exists termini generali, intrebuintati pentru a exprima
notiunea munca, indiferent de natuia acesteia. Asa sint fr. ir«rail,
traraille, ital. laroro, larorare, spat Wm., /alw«r, deli, cum vote
vedea, exists uncle abateri, firesti dealtfel, dela aceasta incercare
de generalizare. In special limba spaniola prezinta. un amestec
destul de pronuntat intre diferitele domenii de activitate, cela ce
ar fi de pus in legaturd en faptul ca in Peninsula Iherica conditiile
de viata au fost intru citva deosebite de cele din alte provincii
. romane acolo aceiasi oameni au trebuit sa lucreze dela inceput
in mai multe directii, astfel cA terrninii despre munca nu s-au di-
ferentiat in aceiasi masura ca in alte parti. Ceva asamanator von
constata si la Italieni, macar cA din alt punct de vedere (vezi mai
jos, supt No. 16).
9. Dintre muncile-corporale agricuitura a fost cea mai prin-
cipals, chiar la Romani, deci cu atit mai mult la urinasii tor, mai
ales in primele tirnpuri, cind civilizatia romans nu s-a putut tram-
splanta toata si sdintr-odata in provinciile non cucerite. Din aceasta
pricinA observant cA terminii relativi la munca cimpului au suferit
uncle evolutii de inteles foarte interesante, care probeaza ca agri--
cultura a fost, cel putin in unele tinuturi, asa de raspindita, incit
cuvintele latinesti intrebuintate pentru munca in general au deve-
nit in limbile romance sinonime cu munca pamintului. Dar aceasta
a avut totdeauna insusirea de a fi cea mai grea dintre toate.
Pentru aceia, intre termini referitori la ea gasim mai cu sama
urmasi de-ai cuvintelor latinesti care irsemnau trucla, chin. Trans-
formarile semantice discutate supt no. 4 s-au petrecut cu deosebite
in acest domeniu.
Lat. labor, ale .carui intelesuri re -am aratat supt no. pornenit,
are aceste reflexe romanice (REW. 4809) vfranc. laiir travail
penible et suivi ; fatigue, peine ; 1«lvwragP (cu schimbarea intele-
sului Inca neispravita); vechiu milan. /core, sard.-logudorez /gore,
sard.-campidanez tori, Getreide, das zu saen ist, Saatfeld', calabr.
/c./we' sicil. I sari, Getreide in den Halmen, Saatfeld' ; valenc.
flavor. Satneif, span. labor, portg. labo ,Bearbeitung des Feldes.'
Din lat. laborare a se slli, a munci, a se chinui au rezultat (REW
4810): Teramo (ital.) /(crii, logud. /(uware, 011g-en% campid. /0/0.(//,
5
226 I. IORDAN

,ebnen', prov. lavorar,labrar, pfliigen' ; din provensald a fost izn-

prumutat franc, labourer, cu acelas inteles (de uncle labour, travail
de labourage, laboureur agricultor, si nu numai tdranul, ci si
proprietarul sau fermierul) ; span. labrar, pfltigen' (dar si alte
insemnari, despre care vezi mai jos), port. la vrar ,das Feld be-
stellen'. Derivate : venet. l«orente ,Pachter, Bauer', port. luvoura
,Landwirtschaff ; in spaniold sim foarte multe: laborable ,urbar
ILand)', laborador. Ackersmann', 1«borear, pfltigen', lab9rio ,Feld-
bestellung', labrada, zur Saat umgepflUgter Acker', /a/wadi°, urbar,
tragbar (Feld)', labrado, pl.-os, bestelltes Feld', labrador, Ackers-
mann, Bauer', labr«ntio, urbar, tragbar', labranra ,,Ackerbau',
labriego ,Bauersmann'. Alte cuvinte din familia span. labrar au
intelesuri diferite de acestea ; despre ele va veni vorba mai jos.-
Si in ital. tavorarc gasim sensul care ne intereseazd aici, in la-
rorare it campo, sinonim cu arare ; deasemenea gasim derivate, ca
(terrrno) laroratiro ,Ackerland', lavoratura ,Bestellung', lavorazio,o
,Umpfltigung'.
La fel s-au petrecut lucrurile cu * afannare a se trudi, de-
venit in Franta sinonim cu a munci din greu si apoi cu a lucra
pdmintul, mai intdiu aratul : vfranc ahaner, haver (in picard. (than-
var Inca in sec. XVIII cu aceasta insemnare), vfranc. ahan, terre
labouree, ahanier ,laboureur', (a)hanable ,labourable' (la fel picard.,
champ. ahanable pand in sec. XVIII), ahanir ,labouree, ahanible,
,labourable', allanison, temps du labourage', ahanier, laboureue,
enlwner labouref (si cu intelesul, herser') ; apoi sdmdnatul: Mailly
enhenner ,ensemencee, Metz hainiter ,ensemencer', etc. ; dupd aceia
grapatul in diferite dia,lecte valone; insfirsit, alte lucruri in lega-
turd cu agricultura, ca Meuse altaneil timpul cind trebuesc fa'cute
diferitele munci ale cimpului, precum samanatul, culesul, etc., valon.
czlion2., legume care se atld Inca in pdmint, etc., etc. (pentru is-
toria si geografia acestui cuvint *) pe teritogiul galoromanic vezi
W. v. Wartburg, Franzosisciies etymologiSches WOrterbuch, Lie-
ferung no. 1, pg, 47-48, bei Kurt Schroder, Bonn and Leipzig
*) Interesant este si faptul ca intelesul de a munci pdmintul
s-a ivit si rdspindit numai in Franta de Nord ; in provensald nu-I
intilnim, fiindcd acolo s-a intrebuintat totdeauna /rtgorar cu ac.eastd
insemnare, care a trecut apoi si in Franta de Nord. Asa se ex-
plied dece pe afannare ii gasim in local lui labourer mai ales in
vechea francezd, iar azi numai sporadic prin dialecte nordice si
estice marginase.
 NOTIUNEA MUNCA 227

1922). Dupacum am spas deja supt no. 4. celelalte limbi romanice

au Minas la intelesul mostenit.
10. Pentru celelalte feluri de munca intilnim iarasi
.111.1111eM;ii termini in limbile romanice. Numai unii ins& sint populari,
ceilalti au fost introclusi cu timpul din latineste, proba Ca dezvol-
tarea diverselor mestesuguri si indusfrii la pvoarele romanice a
luat un avint mai mare relativ tirziu, din canza conditiilor de viata
care au lost allele decit ale Romani lor. A2egi termini sint si ei
specializati oareaim in dorn-niul artelor si al meseriilor, intocmai
ca cei de supt no. 9 in agriculturi, cu care in general on se a-
inesteca. In snimb se deosebesc putin de cei privitori la munca
intelectuala si adesea se intrebuinteuza aceleasi cuvifite spre a
denumi munca lucratorului meserias, casi pe aceia a 1u2.ratorului
Ante lectuar. Ar:easta situatie, pe care o constatam si in latineste,
pare mai fireasca pentru limbile romanice. Locuitorii provinciilor
cucerite de Romani s-au gasit la inceput intr-o stare de civilizatie
inferipara aceleia a metropolei si astfel au fost siliti sä se dez-
volte Meet si in multe priviati independent pc terenul mestesugu-
rilor mai subtiri si pe cel at activitatii intelectuale ; de aceia multi
termini referitori la asemenea ocupatii sint relativ noi, imprumu-
lati din limba latina.
Lat. opus ntunea ()rice fel de 1111111Ca, adica si pe cea agri-
cola ; dar fata tie aceasta, una singura, -celelalte erau mutt mai
numeroase: munca fizica de toate categoriile, apoi literara, stiin-
tifica, politica, militara, diva aceia rezultatul oricarii activitati.
Cuvintul nu s-a pastrat in 'nubile romanice decit sporadic si nu-
mai cu intelesul pc care-1 avea inso',it de verbele essc si habere
-(ve,zi mai sus, supt no. 5). Cauza disparitiei lui opus in intelesu-
rile Iatinesti curente este evident ornonimia lei cu opera ; cazurile
oblice, confundate intro singura forma, op ere, trebuiau sa duca
in limbile romanice la acelas .reflex ca si oi era. Dar aceasta din
urma avea in latineste intelesuri mai abstracte decit opus, cad in-
semna activitate, serviciti facut pentru altii, apoi timput intrebuintat
pentru o activitate oarecare si numai in urma lucratorul cu ziva,
calla. Asa se explica deco reflexele romanice ale lei opera (tot
asa si cele ale derivatelor lui, aper«re si operctriu6) denumesc
numai meserii si lucrari intelectuale. Fr. oeuere inseamna ceiace
este. de facia cu mina (in arhitectura, bijuterie, marina, padurarit
alchimie,jur isprudenta, literatura, stiinta, muzica), de aici chef (root-
cre, la inceput Mond confectionat de un lucrator spre a fi pri-
228 1. IORDAN

mit ca mester in breasla sa ; la fel °arra ge, care mai inseamna,

si 1ticrul de mina al femeilor ; ourer, fabriquer, faconner, travail
ler ; ouvrier,*re se spune despre oricine produce ceva ce se poate-
compara cu lucrul de mina al unui lucrator (supt forma. le grand,.
lYternel oavrier, l'oarr;er sourcra in despre Dumnezeu), devenind
in timpul din urina terminul prin excelenta pentru a desenina clasa
lucratorilor industriali in upozitie cu cea a capitalistilor. In italie
ne§te gashn in general aceleasi intelesuri pentru opera, care sung
si opra, atunci cind se refera la ceva precis, depilda cu insem-
narea de ,Arbeitstag, Tagewerk, Tagelohn', pl. opre ,Tagelohner',
sau impreung cu anumite verbe : audare per opra, esserc, larora re,
premiere a(ci)oprc't ,auf Tagelohn -gehen, im Tagelohn arbeiten, auf
Tagelohn (tagweise, als Tagelohner, nehmen, annehmen, ansteilen ;:
apoi operae si oprare, npeaio, operante 51 oprante, corespunza
toarele fr. 0111Ter 51 (wrier. Tott151 oprante se -spune' si despre
un muncitor de pamint, plecindu -se probabil de acolo ca op(e)runte-
inseatnna propriu vorbind lucratortil care umbla din loc in be si
munceste cu ziva, deci s-a putut zice si despre un lucrator agricol
in aceleasi conditii. Acelas lucru di span. oba, obrar, obrero, liacbra ;
cu toate acestea !Album! cuvint (dubletul Iui okra), pe linga, Ta-
gewerk', inseamna si ,zum Pflagen gemietetes Maultierpaar', caci,
catirii se inchiriaza probabil-zilnic, cu ziva, deunde deny. huebrada,..
,Tagewerk' (in agricultura), budvr, pfltigen', huebrero ,Pflug
knecht der wit den Pflugtieren verdungen wird ; Vermieter von
Pflugtieten'Interesante sint intele,surIle secundare ale ital. opera
,Aufsicht fiber einem Kirchenbau' si eraio ,Beaufsichtiger eines
KIrchengebaudes, des Klosters als Baulichkeit', pentruca be rega-sim
in span. obrero ,Kirchenpfleger' si in fr. oeurre, care, atunci clad
e masculin, se intrebilinteaza ca termin de arilitectura cu _intelesul
,oeuvre, les oeuvres de batisse' ; ele. ne arata in acelas time im
portanta cea mare a arhitecturii ca arta, mai cu mina pentru cons-
struirea bisericilor, in Virile romanice din Apus.--Corespondentii
rominesti ai terminilor discutati aici sint lucru a lacra lacrator,,
chiar in sense! obscen o(Ne)hrera, care se potriveste cu franc. oeuvre.
,l'oeuvre de chair, la conjonction charnelle- de l'homme et de la
femme' si cu lat. opus ,das Werk = der Beischlaf'.
Lat. miniderium insemna serviciu si personalul care inde-
plinea un serviciu ; franc no'tier (vfr. mastic?) are intelesurile de.
meserie, arta, ocupatie inecanica, se intrebuinteaza apoi ca termin
de pescuit si de viticulture, far in nfranc. si razboiul de tesut se.
 NOTIUNEA MUNCA 229

tihiama asa ; prov. wieder, meserie." Dupd REW. 5589 cuvintul

".latinesc a fast mostenit numai de Galoromani, pe cind ital. mestice
'este imprumutat din vechia francezd, iar reflexele din Peninsula
lbericd, anume catal. span. menester, portg. mister au venit din
provensall. Interesante sint la acest cuvint doua lucruri: 1) tre-
cerea intelesului dela slujbA si slujbas din latineste la meserie in
`frantuzeste, care ne aratA o schimbare in raporturile sociale de
mulled in sensul ca serviciile personale 'au devenit mestesuguri la
'fialoromani: se stie cA seniorii feudali aveau in castelele for o
intfeaga an-1.mM de servitori, dintre care cei mai multi erau me-
:seriasi, ocupati cu confectionarea armelor, imbracamintei, etc.
-_necesare in razboaele cele nenumdrate ; 2) pdstrarea lat. minis-
terium numai in Franta-, o proba ca in Italia si in Peninsula Iberica
-conditiile de viata au fost altele decit in Galia, unde ?litre altele,
_si feudalismul s-a ivit mai devreme (despre aceste deosebiri dela
o provincie la alta se vorbeste si mai jos, supt No. 16).
In alte cazuri lucrAtorii au fost numiti clnpd chipul cum lit-
-creazd sau dupd conditiile in care se angajeazd. a) Ital. 7)/c/cc:jai/fa
`Tagelonner, Handarbeiter', franc. manoeuvre, span. mantol.(inte.
rom. mnucitor cu bratele, mai des muncitor Cu palmele Sall patiita ;
,denumirea romineascd din tirma este in-teresantd, cdcl si din ea Sc
ipoate vedea ca Rominii au fost mai cu samd agricultori : la prasit,
la seceiat, etc. palmele, minile sint acelea care, in aparentd, fac
Areabd, iar nu bratele ; pe lingd asti numJe nostru prthipt;; a
devenit cu vremea caracteristica social' a acelei categorii de tdrani
care, lipsindu-le vitele de muncd, nu aveau decit palmele spre a
munci si deci a se hrani. b) Dupa conditiile de angajament, c?&
..zina : fr. dournatier (cu intele§ul primitiv de zilnic), ito»inte (/(:
jourm'e, ital. giornaliere, span. jona/ero, rom. (si aici o perifrazd)
»zancitor cu ziva, cm, en kind ultimul asa de apropiat de fr.
homme de jourm'e sau cuvinte straine, ca $alahor.
11. Multi termini romanici privitori la meserii, in special la
meserii fine, an fost imprumutati- tirziu din latineste sac dintr-o
lim' in alta, pentru motivul ardtat deja ca popoarele romanice
numai cu vremea an ajuns la starea de civilizatie -a stramosilor
romani, uncle din ele precedind pe altele in acest mers progresiv.
Asa este fr. artisan `celui qui exerce un art mecanique', s-ar
,,parea sinonim cu ouvrier, totusi bine deosebit de acesta (cf. Littr6
.l'artisan est un ouvrier, mais l'ouvrier n'est pas un artisan ; on
edit les ouvriers d'une fabrique, et non les artisans..:.; artisan indique
230 I. JORDAN

l'homme exercant un metier considers comme art mecanique.)

acest cuvint este imprumutat din italieneste, uude artigiano 'Hand-
werker', s-a derivat independent din ante. La rindul for span_
artesano, portg. «tesi-0 au fost Nate din frantuzeste. Vedem aici
foarte lamurit calea strabatutd cht civilizatia roman, cel putin irr
unele cazuri, in rdspindirea ei: Italia Franta Peninsula Iberica.
Franc. ply'rer, 02)(,)-ntion, care din clomeniul meserdlor au trecut
mai tirziu si in acela al stiintilor, in special al matematicilor si
al medicinii, sint latinisme, iar olg",cr alcdtueste un dublet
preund ctt nurrer; discutat in paragraful precedent. Ital. 0),(-0()0,.
deli mostenit, (vezi mai sus, supt Na. 10 , a ajuns tot numai in_
ultimul timp la sensurile indicate aici pentru fr. op(Wr., tot asa_
span. operar, 0),(3,-(u:ion, care si ca infAtisare se aratA evident a
fi imprumuturi noud.
Cu mai multd dreptate ne ateptAln ca termini in legAturd
cu desvoltarea industriald modernA sd fie noi ca elemente lie -
gvistice sau eel putin. ca inteles, atunci cind'avem a face cu vorbe-
mostenite. Astfel sint fr. pradaire, iimbretion, na'eanisme, eittrt--
yreialre, entreiwise (in vechia francez aceste dou'd ultirne cuvinte-
aveau numai insemndri abstracter, l;t«bliSSTMeilt, 11Si-ne (vfr. nsine-
`le total du bien que chacun possede, ustensiles de menage, meu--
Wes, bien de campagne, ferule, moulin, forge, huilerie, verrerie
faiencerie, tuilerie, boutique en general', dupA dictionarul vechita
francez al lei Gxlefroy). /0/»-iqua (la inceput terrain dearhitecturA),
labriquer, etc. Sall ital. 2»y:clarre, prod uziwie, meecanismo,
motto, im j resa, f«bbrie«, f«bbrica re, si a.; span. producir, prod acei4n,.
meeanisino, enweinter, empesa, fabrija, Wriar, etc.
12. DacA limbile fomanie de Vest au urmat adesea drumul
impruinuturilor din latineste sau dela una la alta pentru terminil
necesari la numirek ocup.atiilor mai complicate, cu atit mai natural,
este sA intilnim aceiasi situatie in rominege. Depirtarea de. Italia,.
apoi conditiile de viatd diferite de ale fratilor. din Apus, i-au facia
pe Romini si aici tributari popoarelor vecine, adicl Slavilor si.
Ungurilor, in ce privege multe cuvinte cu inteles general de meseric.
Chid in mink de tot dezvoltarea industrials .modernd s =a impus.
si la noi, am procedat la fel ca si in toate celelalte domenii ale
civilizatiei europene prin imprumuturi, in cea mai mare parte dirt-
frantuzeste, deli pentru meserii mai mArunte si Innba german&
ne-a dat uncle elemente. In prima categorie intrA ine.;de; pe care,
Tiktin nu se hotArdste sd-1 precizeze dacd e slay sau maghiar
 NOTIUNEA N1UNCA 231

mai probabilA pare ultima ipotezd,_ clan tinem saind de unele de-
rivate ale acestui cuvint : a mqteri, nre0erie, me,;;teog, mete:irryar,
Inqteimgarq, mqtqugire, mqteimgit, mqtevigns, a »re;deogai. Apoi
brtasid, 1»-esla, calla, etc. Dupd Puscariu, Etym. Wb. der rum.
Spr., Heidelberg 1905, me/test/a 'Meister' ar fi lat. magister, deci
element Ano5tenit (vezi 5i REW. 5229, unde supt magister `Lehrer,,
Meister' sta 51 rom. »taest/0; Tiktin da pe mates/yr& numai ca
adjeetiv : 1 `weise, Klug, Kundig, geschickt', (in lit. veche) ; 2.
`mod., bes. pop. Zauberhaft ; 3. ,(lit. mod.) kunstvoll, meisterhaft',
iar fern. miiiastrii substantivizat, cu intelesul 'Wise Fee'. Cred ca
insemnarea de mester data de Puscariu este noun, nascutd de pe
urma influentii germ. Meister, judecind dupd intrebuintarea-i res-
trinsa 5i, pe cit mi se pare, existents numai in Ardeal. Tiktin
crede ca 5i meserie ar fi mo5tenit, anume lat. nreserere, pe care-I
gasim in limba veche supt aceia5i forma cu intelesurile de indurare
(sec. XVI) 5i demnitate, slujbd. (sec. XVII) ; in aceasta transformare
semantics a fost influentat de mild, milostenic `milde Gabe', cad
slujbele se acordau din mila domnitorului ; dela slujbd s-a trecut
apoi la ocupatie, treabd en minile, ca 5i in ital. mestiere, fr. nit'tier-
(vezi mai sus, supt No. 5 5i '10, unde am aratat ca numai cuvintul
frantuzesc. este mo5tenit din lat. ministeritcm, iar ital. mestiere im-
prumutat din vfranc. mestier). Evolutia intelesului presupusd de
Tiktin este intaritd foarte bine de exemplul fr. metier meserie
lat. ministerium serviciu ; cit despre forma cuvintului : dela me-
serere la meserie, Tiktin citeazd fazele intermediare meserJa, meseree
din Dosofteiu, tocrnai cu insemnarea de slujbd, demnitate, care Ile
intereseazd in transformarea semanticd a cuvintului nostru. Neo-
logisme din frantrize5te avem fal.ielt, a fabrics, a produce, pro-
ditetie, a ntreprinde, intrel.rindere, antreprizti,
me,ea ate, mecamsm, etc. ; Wand 5i barbarisme, ca rterier, clash avrierd,
traducerea lui orailb d'ceurre prin nilat de Incrit, care suns a5a
de straniu in romine5te, 5i altele.
13. Evolutia semantics suferitd de lat. Faber 5i derivate (REW.
3120 22) este foarte interesantA 5i merits a fi discutata aparte_
In latine5te faber avea intelesurile `Verfertiger, Kinistler, besonders
der in hartem Material (Ho17., Stein, Metall usw.) arbeitende' ; pl.
fubri ,Handwerker, besonders Bauhandwerker'. In limbile rornanice
a fost reflectat prin : ital. fabbrn lucrAtor in metal, *) in special

*) Insotit de un atribut, care arata numele metalului.

232 1. IORDA N

fierar, prov. fa are, fubre ,forgeron', rom.faur si derivatele acestuia

in vechia francezd intelesurile lui ferre ,ouvrier en quelque metal,
celui qui travaille le fer, forgeron, marezhal, armurier, ouvrier,
artisan en general' sint apropiate de cele latinesti, dar se vede
deja tendinta de predoininare a sensului de fierar, ca si in cele-
lalte limbi. Prin urmare, in toate limbile romanice, care au inostenic
pe lat. ruber, intilnim aproape numai insemnarea de fierar ; urea -'
sazica, dintre feluritele mestesuguri, pe care le exercita lat. Faber
la Romanici s-a pastrat cu deosebire fierdria, ca singura absolut
necesara in conditiile for de viatn dela inceput, pe chid celelalte
au fost, pentru moment, socotite ca lux si recluse in intrebuintare
pane aproape de disparitie. Span. fabro ,Kastanienbratiner, Meer-
brassen, -Rabenfisch' are numai intelesul secundar al lat. faber
,Sonnenfisch' (un peste care se mai numea si zegO. Lat. fobrica
insemna meseria unui faber, dupd aceia clddire, constructie,
arhitectuil aplicatd, apoi atelier : primul inteles,fiind prea abstract,
s-a pierdut si au Camas al doilea si al treilea in limbile romanice.
Astfel : ital. fabbrica ,Gebaude, Neubau, Werkstatt' ; in franc. si
prov., intocmai ca faber, care numeste numai pe fierar, s-a spe-
cializat pentru atelierul fierarului, pentru fiernrie, anume fr. forge
§i prov. fauja (totusi acesta din arms are si sensuI. secundar de
tas, enclume de faucheron') ; la fel span. fragua ,Schmiede, Schios-
serei'. Din lat. fabricare ,bauen, mauern, anfertigen, bilden' an
-rezultat fr. forger, prov. far gar forger fabriquer', ital. fabbricarc
bauen, mauern, anfertigen', span. fraguar ,schmieden' si dubletul
lui, frogarfein berappen (Mauer)', in Backstein bauen' (arniniorin
impreund redau intelesurile prototipului latinesc), rom. a fereca
,(Meyer-LiThke, REW. 3122 si Tiktin au adoptat etimologia fabric(rrc,
propusd de Candrea, contra celei date de Puszariu, op. cit., No.
597: M"rrica re). 0 prefacere semantics asernanntoare gdsim la
ital. /tieing- ,Schiniedeherd, .Schmiedefeuer, Schmelzofen (fur Metall),
Schiniede, Werkstatt', din lat. of/icing, care avea intelesul general
.de atelier.
14. Terminii referitori la mania intelectuala, care am vazut
ca adesea se confunda Cu cei privitori la meseriile mai fine, precum
sit. terminii pentru exprimarea notiunii abstracte de munca, activi-
tate, apar de asemenea relativ tirziu in limbile romanice si int
imprumutati din latineste sau, dacd fac parte dintre elementele
mostenite, au apatat intelesurile acestea in timpurile mai noun.
.Franc. professor, profession (la origine insemna declaratie publicA a
 NOTIUNEA MUNCA 233

iunui sentiment obisnuit, a unui fel de a fi obisnuit, ca si lat. pro

fessio), ital. professarc, professions, span. profesar, proresiOn ; franc.
s'occuptr, occupation, ital. ocempar.si, occupak-ione, span. oemparse,
vempaci(in ; fi anc. crest, ere'ati,m, ital. creature, 'creazione, span.
crear, creador, creacion, etc. Lat. ereare a fost mo.genit de limbile
romanice vestice cu intelesul de a educa, a create, (REW. 2305) ;
ital. ereare (despra acesta va veni vorba mai jos, supt. No. 16),
logud. krielre, vfranc. crier, prov., catal., span. portg. crier ; de-
rivate : ital. cria ,Nestktichlein ; junger Aal', tirol. krier ,kleines
Kind', span. cria-,junges Tier', portg. cria ,Saugling, saugendes
Tier', span., portg. criado ,Diener, eigentlich der im Hause auf-
gezogene', portg; crioalo ,der im Hause gaborene Nagar', vportg.
_gallinha crioula ,die im Hause aufgezogene Henne'; portg. eri-anca
,Kind'. Alti `termini not din domeniul muncii intelectuale : fr. aatcar,
ital. autore, span. aacor, tr. art (la inceput cu intelesurile ,nuniere
de faire une chose selon certaine methode, scion certains, procedes').
artiste (la ortine ,celui qui exerce un des beaux-arts', astfel ca
se zicea artiste en tapisseric, artiste en orrivrerie sau, absolut,
artiste ,celui qui etait chimiste, qui travaillait an grand art' ; Littre
spune ca intelesul de astazi 1 -a luat. cuvintul artiste pentru intaia
-data in editia dela 1762 a pictionarului Academiei Franceze) ; ital.
arte, artista, span. arte, artista, etc. Apoi ital. opifice ,Werkmeister,
rheber, Bildner' (astazi invechit), span. artifice ,Kilristler, Urheber',
,opifice ,Ktinstler' si alte cuvinte. In romineVe aceste notiuni apar
in secolul XIX, odata cu numele for venite din fragtuzete : a crea,
.creator, creqiune, (tutor, art11, artist, etc.
15. Am spus mai sus (supt No. 8) ca in general nu s-au
intimplat treceri de cuvinte dintr-un domeniu de activitate intr-altul ;
terminii privitori la munca fizica, in special eel agricoli, s-au deo-
sebit totdeauna de ceilalti, ,care, in cazul meseriilor mai rafinate,
s-au amestecat cu terminii despre munca intelectuald, ceia ce am
vazut din intrebuintarea destul de deasa a acelora5i cuvinte pentru
ambele categorii 'de activitate omeneasca. Cit de fin pate proceda
limba cite °data', ne arata lat. 14Cgotier in, care insemna activitate
in general, apoi serviciu public, afacere, dupa aceia afaceri politice,
comerciale, juridice, ezonDmice ; dupd cum se vede,- tot ocupatii
itoare, cel putin in conc:eptia populara, deprinsa ca munca fizica
cea grea, si de aceia numite CII un cuvint, care nu spune altceva
decit ca a exercita un negotium (din nee-f otiitin) este echivalent
-am a nu sta degeaba (sä ne reamintim terminii despre munca,
234 I. JORDAN

sinonimi cu truck'', chin, spre a Intelege mai bine psihologia cu-

prinsa in acest cuvint). De aceia in romineste si in provensala,
singurele limbi rinwinice care Lau nnstenit, lat. negotiant insamna
negustorie, afacere. singurele ocupatii .usoaren care s-au putut
mentinea la inceput, cind nu putea fi vorba de activitate politica
i juridi:a in feltil celei dela Romani : rum. negq,. prov. ilegoci
,afaire, negoce' (Raynouard), »ichar negoci in Geschaft fiihren',
yrPhdrc 1111 nryoei ,ein Geschaft, eine Sadie ilbernehmen', neoL;
,Geschaft' (E. Levi, Provenzalisches Supplement-WOrterbuch). In
celelalte limbi romanice it gasim numai ca imprumut mai nou sau
mai. vechin : f:-. iv'goce deja in sec. XII, imprumutat din provensala)
, toate sorte d'afaire ; en mauvaise part il se dit de certaines in-
dustries suspectes, suit a cause du peril, snit a cause de la
messeance, de la honte qui y est atachee (foarte_interesant e ultimul
inteles), apoi ,synonyme moms unite du commerce'_; ital. negw,io,
span. nripcio, toate cu multe derivate si cu sensuri care amintesc
pe lat. nertinio.
Se intelege insa dela sine ca exista si exceptii dela ceiace
am putea numi aproape o regula in acest dorneniu al limbii. In
mintea omului nu se pot stabili compartimente rationale si deci
Ind compartimente lingvistice, strict despartite uncle de altele. Dar
fiecare din aceste abateri isi are rostul si explicarea sa, interne-
iate pe imprejurari speciale, care an permis un amestec de ter-
mini ; voiu aminti aici citeva cazuri. Asa, de exemplu, in agricultura
exista uncle treburi mai usoare on socotite numai de muncitor ca
mai t sorte si prin urmare din fuga si prost executate. Pentru
asemenea lucrari se intrebuinteaza termini luati din domeniul me-
seriilor, pe care agrizultorul le-a considerat ca foarte usoare in
comparatie cu munca sa. Tot asa cind intro ocupatie oarecare,
straina de agriculture, se depune o munca grea, obositoare, care
seam;ina cu aceia a plugarului, s-a recurs pentru denumirea-ei la
terminii agricoli. De fapt aceste exceptii intaresc mai mult decit
slabesc aErmatia, bazata pe discutia de pang aici, pe care am
facut-o la inceputul acestui paragraf.
Volt' da citeva exemple, luate toate din frantuzeste. Fa(:(»tire)-
cu intlesul ,travailler Line chose, liti dormer Line facon, dormer la
dernie.re facon a un ouvrage' term in evident mestesugaresc, se
intrebuinteaza si in agricultura: faroimo. un champ, faroonn-r Lina
rigne, lour dormer les labours ,convenables, les facons, Bader,
cu sensul primitiv ,ferrner tune porte on tine fenetre avec une Barre
 NOTIUNEA MUNCA 235,

de bois ou de fer', apoi birder itrt bate/a, le fixer pour le charger

et le clocharvr', se intrebuinteaza in general despre o munca factitA
in grabd, de mintuiala, deci si despre munca parnintului cind in-
deplineste aceastA conditie. Un inteles inrudit are si 5abrer, la
orig-ine, dormer des coups de sabre`.G-(icher inseamnA propriu,
delayer du mortier ou du plAtre pour maconner ; fig. Jail e un
ouvrage grossierement, sans gout', iar ca termin rural, herser le
WO au printemps pour recouvrir de terre les ravines de la plante' ;
intre diferitele munci ale cimpului grdpatul este evident una dintre-
Cele mai usoare, pentru care nu se cere nici prea multa osteneala,
nici mare bagare de saina. Derivatul Ockar, ouvrier qui gache
le mortier, le platre' a devenit sinonim cu ,mauvais ouvrier, hotnme
qui travaille mal'.
Pentru drumul rovers, din agriculturA in alte domenii, am
0-sit pe fr. Tiochei. ,fouir avec une pioche', care in limbajul sco-
laresc si studentesc inseamnd, travailler avec ardour et aviclite' ;
deriv. piocheio., ecolier, etudiant qui travaille beaucoup'. Nu tre-
buesc apoi uitate cuvintele si expresiile cunoscute in toate limbile
si alese din sfera meseriilor de ordin inferior spre a caracteriza
munca intelectuala, cind e de proasta calitate.
1nsfirsit se intimpla schimb de termini intre un fel de munca
si altul atunci cind natura munch intereseazA mai putin decit alte
elemente ale ei ; am vazut, de pildA, supt no. 10, ca ital. op(e)-
rante, propriu, lucrator cu ziva, se zice des-pre once muncitor an-
gajat cu ziva', indiferent dacd-i meserias, agricultor, etc., deli cu-
vintele din aceiasi familie cu oge)ra Jae denumesc mai cu sarna
munca rneseriasilor. La fel span. Ituebra ,Tagewerk' sr, zum PHU-
gen gemietetes Maultierpaar'.
16. Din cele precedente s-a putut observa ca, cu toate
marile asemanari constatate in transformdrile semantice ale cuvin-
tclor discutate pang acum, exista intre diferitele limbi romanice
si uncle deasebiri, tot atit de interesante ca si apropierile, caci
ne aratd ca drutnul pe care 1-a urmat dezvoltarea civilizatiei in
proVinciile romane n-a fost pretutirkleni acelas. S-a vAzut deja ca
consideratiile de pang aici se potrivesc in linii mari mai rnult limbii
franceze decit italianei si spaniolei.
Inainte de toate, specializarea agricola a terminilor generali
latinesti despre niu anume labor .5i laborare, S-a sdvirsit pe
deplin numai in Galia, pecind in Italia si in Peninsula Iberica aceste
cuvinte se intrebuinteazA si pentrtt alte .soiuri de muncA ; iar afare-
233 I. IORDAN

scare a pastrat in ital. affauarbi si in span. at'ana)-(acesta din tuna

este insa -imprumutat din prov., clupA REW. 252) intelesul originar
de a se chinui, pecind in Galia (si anume in Franca de Nord, vezi
cele spuse mai sus supt no. 9) a suferit aceleasi prefaced ca si
laborare. Acea..ta constatare trebue pusa in legalura cu faptul ca
numai in Galia agricultura a lost de la inceput si pana astazi
ocupatia de capetenie a majoritAtii locuitorilor, lucru firesc, dacA,
fara a mai cerceta izvoarele istorice, ne gindim la pamintul cel
bun si roditor al Fiantei si-I comparArn cu al Italiei *) si al Spaniei,
mult mai putin potrivite pentru mun a cimpului.
Dar si hare aceste doriA tad exista deosebiri, constatate in
limbA. Ital. laborare inseamna a munci cu trupul sau cu mintea si
trebue insotit de un obiect spre a preciza felul muncii ; ,dimpo-
trivA, span. hibrar are intelesuri mai multe si mai concrete, probd
ca acolo au fost dela inceput citeva ocupatii, egal raspindite intre
locuitorii tarii, deosebindu-se astfel si de fr. labourer. Lal-ar in-
seanma a extrage minerale, a lucra pamintul si via, a zidi, a tese,
a lucra cu acul, a pill, a slefui, a intoarce anifnalele, etc. Subst.
labor are intelesurile de munca in general,_ apoi luCru femeiesc,
in special cuss tul ; dupa aceia murfca cimpului, a viei, a gra'dinii ;
pe tirma" extragerea mineralelor si alte sensuri mai indrunte si
mai putin insemnate. Dintre foarte numeroasele derivate dela aceste
cloud cuvinte cele mai multe nurnesc intr-adevAr lucruri si fiinti
in 'eV-aura cu munca cimpului (vezi, mai sus, supt no. 9), dar
sint destule si acelea care exprima notiuni deosebite : laborante
lucrAtor, mai ales lucrator in matasa si tesetor, labov'o munca
miniera, tabor-era, impreund cu mujer, adica wajer laborera cusa- -
toreasA, femee muncitoare, labionte pietrar..
Si italiana are o situatie spe-ciala prin aceia ca, fiind mos-
tenitoarea oarecum directA a limbii latine, a pastrat mai bine tra-
ditia acesteia, asa ca prezinta unele cuvinte sau intelesuri, pe care
celelalte limbi romanice le-au primit mai tirziu pe cale de impru-
inuturi. Astfel artigiano, derivat de timpuriu din arte, cu insem-
narea, Handwerker, Gewerbetreibender', a fost imprumutat de
limba franceza, iar de aici a trecut mai departe in spaniola si
*) Supt no. 9 am aratat reflexele romanice.ale lat. laborare
si labor ; din e!e se vede ca in Nordul Italiei, in Sicilia si in Sar-
dinia, adicA acola uncle s-a putut face mai terneinic agriculturd
din pricina calilaai pamintului, intelesurile uestor reHexe au ajuns
la stadial core:p.inzatoarelor franceze.
 NOTIUNEA MUNCA 237

portugheza. Fabbro chiar astAzi nu are numai intelesul de fierar,

pe care-I gAsim in cele mal multe limbi romanice, ci si pe aceia
general de hicrAtor in metal, asa de apropiat de al lat. fab,./.; si
mai clar se vede aceasta closebire la labl».i-cm si labbrieare (v,
mai sus, supt no. 13 . Lat. artilex, Ktinstler, Werkmeister, Bildner,
Techniker, Meister, Arbeiter, Snopfer, Ur.ebe.r' a fast mostenit
numai de limba italiana (REW. 688), uncle intilnim pe ar1,11 e cu
intelesurile ,Handwerker, Gewerbetreibender, Kunsthandwerker ;
fam. Baumeister (il swuino artefice ,WeItbaumeister = Gott') ; fig.
Erfinder, Urheber' ; in celelalte limbi romanice acest cuvint e un
latinism. Ital. (wear,' insearnna ,schaffen, erzeugen, bilden, erziehen,
ertinden', adica intelesuri aproape identice cu ale lat. creare. In
celelalte limbi romanice rellexele .cuvintului Wines- urinal ca neo-
logisme sint Intrebuintate in sen.--Itil de a crea, pecind popular ele
inseamna a creste, a c duca (v. supt no. 14), seas care in italie-
neste pare inve:thit, judes:Und clupd spusele lui Petro:citi : part. tr.
cowl() ,educat' numai in compusul illa/creato ,persona villana, senza
creanza', iar substantivizat, cu intelesurile ,tiomo educato in fa-
migiia e addetto al servizio d'un grande, anzi sua creatura ; servo,
famiglio' este citat din sec. XV si XVI.
lnsfirsit, limba romineasca ocupd un lac deosebit fatd de toate
celelalte limbi romanice prin uncle trAsaturi caracteristice, pe care
nu le intilnim in alts parte. In primul rind vine numArul relativ
mare de imprumuturi fa'cute din limbi strAine, unele din ele vechi
de tot, cum sint cele din domeniul ineseriilor; altele foarte noun,
apartinind sferei de activitate industrials si ocupatiilor intelectuale.
Dintre acestea merits O. fie relevate numai cuvintul Imoic(1, si de-
rivatele sale, ca termini curenti pentru exprimarea notiunli abs-
trac:e, generale de munca; mult mai des intrebuintati decit sino-
nimele latinesti lucre, a litcra, etc. In al doilea rind, chiar ele-
mentele mostenite au suferit transform:1ri semantice, pe care nu
le gasim in alte limbi romanice; astfel lat. lucrare si iiterron, au
ajuns la intelesurile de a 1111111Ci §i mulled numai in romineste (v.
REW. 5145, 5146). Alte deosebiri, observate in cursul discutiei de
fats, s -ar putea caracteriza pe scurt prin aceia ca dau limbii
noastre o infatisarc mai primitivA, mai putin rafinata, foarte fi-
reasca dealtfel pentru conditiile in care s-a nascut si dezvoltat
poporul rominesc.
Bonn, 23 Ilmnarie 1922. I. .Jordan
 238 AUGUST SCRIBAN

eTIMOL0011
Barabafta (Dunarea de jos), BascAlle (Fam.), a lua in b(71-
corabie de nizboT, e rus. brand- 0/ic, a lua in zeflemea, in ris, Ia
valita, corahie de paza, stationar vale, peste pi.:T3r, vine de la ba.;.-
(fr. palache), de Ia germ. /.aitd- caliti (turc. Las ali, separat), co-
?ruche = rraddschiff, ca barabula, jocar care nu lucra marfa" suptire;
baraboi, bandrabureli dela Bran- ca islicaru, ci mortal piei groase
denburg (trecind, bine inteles, prin de _la mocani on macelari (Sal-
formele rutenesti). E celebra in neanu, Infl. Or. 2,40 si 230). Sta-
amintirea tuturor Dunarenilor gba- rea inferioata a basc.alittluT MIA
rabafta tut\easca» pe care, la 1877, de islicar a produs a.:east5. locu-
a torpilat-o in canalul Mdcinului tiune. Si bd.edrie si (jud. Olt)
amiralul Murgescu, pe atzLici lo- bapIdold. Cp. cu en( 1 i g,a-, la o-
cotenent, imbarcat pe salupa Rin- rigine «tipsier mic». Arhiva, lul.
dunica. Sandu-Aldea, in «In urma 1921).
plugultrs, in nuvela Robul, des- Bland si °Wort n-au etim. la-
criind aceasta" torpilare, pomeneste murita. Acad. zice «etim. tiesigura»,.
de doilA o. T cuvinful barabartii, Tar SAL-leant' (ed. 3) zice «rut.
pe care Lupu- Antonescu si P. Ha- oblon, jaluzea». In dictionaml rute-
nes, intr -un manual de limba ro- nes:: de Popovicl, (Berlin, '1911,
mineasca pentru clasa III secun- Langenscheidt) nu exista oblrnt, ci
dara (Bucuresti, 1512, pag. 167) numai oboi(;,/e, Feldstrich. Prin
it explica prin «mime Wanes: Berneker (1,69)- citat _si da Aca-
pentru corabie de rAzboi turceasca» demie, putem latnuri etimologiiie.
si dau si tabloid acestei torpilari. Din vsl. *bobta, *blana, s-a Mout
Acest cuvint lipseste la Cihaz, ceh. nsl. Mina, pele, pelita, pol.
HijdAti, Tiktin, Dame, Saineanu si blona, pelita, dialectal ggeam»(caci
Academie. Ea (pe linga a 1-am odinioara pelita sau tipla tinea
auzit de sute de on la Galati), loc de geam), rut. bo/Jita, pele,
1-am mai gAsit si la Beldiceanu, pelita, obo/(;)ea, geam de tiplA,
intrebuintat cu un inteles gresit geam, rus. Totowi, crescAtura pe _
de «tun» : barabartele de .1a Ma- copacT, bawd si bob;i11, scoarta
rdmtl ! in ziarul Rominia, care moale, Obolont, scoarta tinara. De
aparea in timpul razboTultiT. Re- ad s-a dezvoltat intelesul de «o-
gret ca nu mi.-am insemnat data. blong, adica «geam de tipla, geam
Fr. patache, barabafta" si tra- de lemn, capac de fereastra», prin
sura proastA, de unde vine mold. urmare, goblon», de unde au luat
patqca, dric, trasura de dus mortiT, si BulgariT pe al for oblon. Oblonu_
e dat deja de Tiktin. fiind compus din scindurT, in ves_
 ETIMOLOGII 239

Sul Munteniii htaitei, a ajuns sä de la garlic, reptil, gindac, de unde

insemne «scindura si rom, gudiurr, jivina (bulg. gar
CalamandrOs, V. Galamoz. does, rus. 0i/bu) ; Lipinti poate
Cap-Intortur, o, pasare inru- veni si de Ia bulg. tipa, rus. Papa
ditA cu .ghionoala (iynx torquila), tei, si de la bulg. /epeni, cucuta
caracterizata printr'o neincetata in (Berneker, 1,712), de unde si pri-
t oarcere a capului (jar cind o lep, !iliac, animal (La Markov /e-
_prinzi, se preface moarta intor- pent-, luminaricA, rerbasrunt, planta
cindu-si capul inapoi), vine din s.:rofulariacee). Terminatiuni le -irri
cap si intOrtar, adj. de Ia lat. yin din p1. slave -n(2, sing, -net, §i
corespundcu term. in(i din Mehe-
*intortittuz5, dimin. de Ia intortus,
intors. La Sadoveanu (Vt. Rom. dinO, Duair.inri s. a. la Rominii din
1911, 1,6) : un cap in tortur(1 Olt., Banat si Serbia (Vezi si cele
,striga- in «gad. Deci, tOrtur sat) "zise de I. Bfirbulescu despre sufixul
iOrturii ar fi un subst. SA fie - (1( in Arhivallan. 1922, p. 1221, si
cap in tOrturi, adicA in sucituri Bogrea in Dacoromania, 1.218).
(lat. to,lus,--tcs) ? Inclin spre adj. Galamoz sl Golomoz (Mold.
ChilitnOt, V. GAlamoz. Trans.) si (2=','011/(52.. (Bucov.), pl.
Candrea, name de familie, vine -orar sau -ant, 1) gogolos, mo-
,de Ia -ling. ondor, cret, de unde tub!, 2) chilimot, plkinta proastd,
vine si Z.o (101.0s, incretit, posomo- 3) lEilamitjdie, hIrmalW.e, inval-
lit, rom. con,dori. (Trans.) si chion- maseala, 4) o planta graminee
.dorigdat de mine in Arhiva, 1914, salbatica (+lactglis gtomerata), cu.
Nr. 3-4), Tar ando vine din vsl. variantele 97,1Olao(, golamac, go-
*Ndrt, cret (Berneker, 1, 598). Ionia( si g »nolq Oar ia Tutova si
-Condrea s' a facia din ondor ea 91/0mo, balgar), vine din ceh.
,.,iendrea din ung. &hula). (Ale- hlamoz,'01Agie, vrus. h/omog.d, hu-
xandre). Candi-ea e poate o va- ruialA (care seam-and asa de mutt
rianta din Condrea. cu hit it majdie de mai jos), sirb
Dobzalez (Mold. nord) si Dab- glomat, vinot, care nu e alta de
.kez" (Trans.), bat teapin, eland- cit ram. zg9innt cu varianta g9mot
gesc (ironic), ar putea veni din (la Rominii din Basarabia, Banat
vs1.*do.-labfizati, a sAritta, de unde si Serbia) si gamotesc (Olt.), vor-
poate ga Aida.. si, ironic, «a bate.. besc incet, fac putin zgomot. Tot
Cp. §i cu ung. dobzoditi, si tab- de aci si mold. hditlinicjdiP, gAIA-
vidni, a huzuri de bine. gie, tarAbof, cu variantele 1014-
Gadint si Lipinti, sate in jud. mtistii (Mold.), hatam/i0e (Te,:ucij,
Roman si pe malul Nistrului (unde iamoste (Vaslui), lii»itiOic (Iasi),
Stefan cel Mare 1-a invins pe Ta- gli(gonai (jud. Olt, dela sirb. ga-
lari),' yin de la vsl. gadinii adj. lama, cu ac:elasi inteles, dar in-
 240 AUGUST SCRIBAN

fluentat de alte cuvint.), si Oi- ganu), ci e ruda cu inift f

bofe
mOjdrt (Academia), f. pl. «fleacurio (Mold. nord.) chisca, cirnat facut
(de uncle vine timujcirr de mai din stomahul porcului, de unde
jos). Vezi la. Berneker, 1, 306, vine si porecla de buttea, om prea
unde e dat si suedezul dialectal gras. a/lift/dose se rapoarta la
klamra vechi islandez glaatra, a biltutese ca ghincioe la houdoc sf
face galagie, glaen, gl anon , gala- beimhic (turc. bunduk), om scurf-
gie, si deci tot una cu tdesi lard si gros. Poate sa fie ruda cu ung.,
trimitere la Berneker) vsl. *kor- burti, bucalat, cu obraji grast.
mola, kramota mediolatin car- (Tot acolo Draganu -da etim. luf
?nut «, rascoala, de unde vine rom. diciituriniese, data deja de mine
/Ormataie (dat deja de Pascu) si in Arhiva, Lillie, 1921, 71, unde
mrt crannula tse (jud. Neamtu), ma citez si pe Berneker, .1, 142).
vitt. Urmariird mai incolo aceasta Ghionoi.i! si Vionodia (Munt.),
interesanta radacina germanica, c ocanitoare, o pasare care tot
derivam tot de aci si pe mold. ea- ciocaneste coaja copacilor (picas),
lantum1108, cu varianta hula:wan- vine din riot, v ioare, vechi ,Nyjon)(1,,
(Ira (rev. I. Creanga, 13, 65), a- *rinaute, prin aluziune 'la vioi
mested de lucruri saa de oameni, cTunea ei. Tot de aci si mac.-rom.
tarabol, tambalan, amuzament zgo- ghion, graur(Dalametra). alb.gh 'on",
motos, si /invi,;(Mr (tot acolo, 66), cucuvea (Meyer), si de aci ngr...
scandalagirt (facator de ali utojtld, glOni$, codobatura-(Legrand). Din
de hell (7 »in;jdie !). in sfirsit, tot aci ghionw i s'a facut ghionoi, (Munt..
se reduce si ma 1 ie (Berneker Trans.), anacop c'un singer cioer
1, 326), precum si chit inu4, eh ca fr. pie, «ghionoate. si «tirna-
/011w , placinta proasta, forotoc, cop,.. Variante gheon- si gleeun -.
to/m010c hohlotocl rolmotoc, sul, Heltitiga (Mold. Iron.) mincare-
valatuc, boboc (de rata, de gisca), liciiidl proasta, zeama lunga,
i;o»lottor, »Inciloaleit s. a. insirate pol. beitaga, amestecItura turbure,
in dictionartH mei'', care zace gata ca hi/th-ii, din Witia:i despre care
de tipar din Dec. 1913 ! am pomenit in Cony. Lit. din Nov.
Ghiftuiesc, satur peste masura, 1910, p. 1004), /toter, lata de bu-
n'are nisi cea mat mica legatura ten re 7 , nil-boti hondron
cu germ. gift, otrava (cum zice hand ion, interj. (ung. hada rni-ba
N. Dragamt in Dacoromaniat 1, da rot, a hondrani) s a. multe.Vezi la
316) pentrit cuvintul ca asemenea Berneker, 1,118, la biltati. In rev. I_
cuvint vechi n'ar putea fi ger- Creanga, 2, 218, si 3, 286, hi/tittga.
manisin. II da deja Cantemir sub La Acad. etim. nestiuta.
forma biftpirem; (care nu e un iper-
. urbanism, cum it califica Dra- August Scribal"
 COMUNICARI
Data mortii lui Radu Popescu
Cronica lui Radu Hrizea-Popescu se mintue asa: .Pana aicea
am scris c-ele ce s-au intimplat pang in savirsitul a zece ani dintru
a doua domnie a Ma'riei Sale Nicolae Voda [1729], iar de aicea
inainte cu ajutorul si mila lui Dumnezeu voiu scrie incepind dela
al unsprezecelea an.inainte. (Magazin Istoric, 4 (184-) 178). Giu-
rescu, Contributii la studiul cronicilor muntene, Bucuresti 1906,
pg. 75, zice : .Acestea sint ciivintele cu care se termina cronica.
Faptul insa ca in Octomvre acelas an un copist, Radul logofetelul
de divan, sin Mihaiu ieromonahul Lupescul, da cronicii sale, din
porunca Domnului, o forma, cum vom vedea, diferita de aceia pe
care o avea ciud fusese scrisa, constitue o dovada ca la aceasta
data cronicarul nK mai traia. Moartea lui s-a intimplat desigur in
rastimpul dela Mart- Octomvre 1729.
Anul mortii lui Radii Popescu it atiam insa chiar din cronica
sa. In adevar,' vorbind de patriarhul Hrisant, de cinci on Radu
intrebuinteaza calificativul preafericitill (pg. 152 de 2 ori, 168,
174 si 177), termin intrebuintat pentru morti, iar Hrisant a Inuit
la 1731. Prin urmare Radu si-a scris ultima parte a cronicii la
anul 1731, cind a si murit, in vrista de aproape 81 de ani, lasing
cronica nemintuita.
Turcisme la Radu Popescu
In partea cronicii lui Radii Popescu publicata de Balcescu
in Magazin Istoric 4 (1847) 21-62 si 93-178, relevam nrmatoa-
Tele turcisme :
1. Cuvinte, pentru care Saineanu Influenta Orientals are
exemple, dal' nu din Popescu:
Un chelmia beige al vezirului (pg. 171).Toctiitorul mareliti
vizir, insa-rcinat mai ales cu afacerile interne si militare, avind
rangul unui pasa cu trei tuiuri'. EL : 1ellatct bd.
Ihinan»ba `sarbare publica pentru o victorie' .Au trimes iii
242 GIORGE PASCU

toate Odle ce sint supuse imparAtiei sa faca dtobartmq, veselie,

pentru aceasta biruinta ce au dat Dumnezeu imparatului, al aize
in tara noastra la Domnul nostru Nicolae Vodd au trirnis tin oni
al casei Mariei Sale vezirului iubit, ca sa faca veselie, dananma,
Si Manila Sa Domnul a scos tunurile 5i au impodobit curtea si
tirgul cu tot felul de materii, 5i citindu-se cartea imparatului si
imbrAcind pre omul vezirului cu haina frumoasa cu samur, au in:
ceput a da cu tunurile 5i a zice cu tot felul de muzica. Si a5a
pana in trei zile au dat tunurile cite trei patru. on 5i muzicile
neincetat zicea, aratind Mariia Sa multa veselie» (pg. 140).Et. :
donamlea 'flotte, escadre; decoration d'une vine et rejouissances
publiques a l'occasion d'une victoire'.
Nu inteleg cum a putut scrie Giurescu, Contributii la studiul
cronicilor muntene, Bucure5ti 1906, pg. 127, ca in acest _pasai
cuvintul drotaima are .amindouA intelesurile de 'flota' i 'festi-
vitate'».
Mansui) 'slujba inalta' : .Serascher pap. s-Au sculat de
s-au dus la »iansnyul lui, la Ni 5» (pg. 161).Et. mansup.
2. Cuvinte care lipsesc cu totul la .aineanu :
.0 parte din Persiia ce o stapinea Sehdanud flan dag/ii..t.iinri,
care talmacindu-se se zice la'cuitorul in infinti» (pg. 115).Et.:
(1«.; `inunte', (Readhdouse, 88 a) istan `regime' -- sufixul - Vi.Gre-
5ala de transcriere a lui Balcescu `Sehdadanud handagisVinti' o
mentine Giurescu loc.. cit.
«Sec;turi, adeca rava5ele de searna [a vistieried» (pg. 121).
Et. : plural rominesc dela secat < (Zenker, 336 a) sicat pl. sikat,
.Nunta, adeca Nadel ditghinnd, (pg. 110).Et. : (Zenker, 520 b)
`fete de circoncision' (Zenker, 520 b slinnet `circon-
cision', Zenker 441 c diigiiaa `festin de noce, de circoncision').
,;.4r i fir tl ri, adeca Cantacuzini, feciorii dracului .(pg.
27). Et.: srntrirau i = adiectiv masculin plural rominesc < turc
.;;Titan 'dracu' sufixul - ',tic ; oglulaui = substantiv masculin plu-
ral rominesc dela 61-n1, o-r/ pl. ovtlar 'fiu'.Porecla Cantacuzinilor
munteni era cunoscutg 51 in Moldova. Neculce, Letop. 11-204, vor-
bind de intrigile Cantacuzinilor impotriva lui Grigore Gfiica, Domnul
Munteniei, zice : carora le dzic 5i Cantacuzine5ti».
Uitirescu ioc. cit. laudi pe Radu Popescu ca gpluralut dela rcit.ma
ogln 11 formeaza corectYaitmair,i oglutari» !
.Acaasta cetate [Ne/qivan] se numea mai inainte Nichligehan,
adeca inchipuirea lumii» (pg. 134). Et. : nak-i-j-ihan 'figure du
 COMUNICARI 243

-.monde' (Zenker 917 a i(rk-i `fig,tre', Zenker 376 c ;dew `nu-inde').

In partea cronicii tipariti de N. lorga supt numelc Jul Const.
r-Cdpitanul Filipescu gasim de asemenea tur turcisin, care lipse,,;te
la Saineanu : oDeci diva perdea chi Mthnea Voda si zise .be;diilor
turcesfi. ruts- if gh ;ft indati it lovira cu sabiile de -1 facura
'farime» (pg. 144). Et : rui- = imperativ dela v?oma 'a lovi ; a
onion', ;arc pronume cacest', interj. 'cc individ'. Gre5ala de
t.-_ratiscriere a lui farga runmghirti a tuentine Giurescu loc. cit.:
vuirp;)/tra vurughidi ca son pal pentru ca soldatii sa tae pe hoed».
Prag 'cascada'
In Arhiva 28 (1921) 169 eu am semnalat la Miron Costin
.cuvintul pray_ pl. i.«grtri cu intelesul de `cascada". In Arhiva 29
(1922) 123 124 Hie Barbulescu observa cit dreptate C";,1 pra g
'cascada' este o traducere a cuvintului ucrainean grog pl. porogi,
pragurile Niprului, pe unde locuesc Cazaci: zaporojeni, dar gre-
*e*te cind afirma ca cuvintul este a simpla tradncere a Jul Miron
Costin, cunoscater al limbii ucrainene, si deci nepopular. Cuvintu-i
'popular, cad se gaseste *i la cronicari posteriori :
1. N. Costin, Letup. 467 : «tin cazac, anume Ion Potcoava
1

,dintre Cazucii dela prrtguyi».

2. Axintie Uricariul, Letup. II 59 ; .Se viclenise si ('azacii
zapt-ojeni de catra Moscali, si se anise cu Svedul. Dupa aceia an
crimes Moscali: oaste asupra Ion, si neputind rabda focal Ailosca-
'filar, multi au perit, si le-au spart de atunce cuibul for dela pru-
gar i, undo be era laca-ul Ion din dzile batrine».
3. Neculce, Letop. It 329: 4Dzis-au Turcii sä mai stride si
.alte palanci ce sint pre marginea hotaritliti, pe linga ..Za)orojriti,
-si la i».(vrrile. Xiprallti, anurne Camen, Zatan si altele».

'Arhiva' in strainatate
In Revue des Hides slaves din Oct. 1921, apartiul In lanuar
'1922 (vol. 1, pg. 282) Andre Mazon semnaleaza articolele de sla-
'vistica publicate in Arhiva 1921, in special Cat )licisnittl car nu
klusitismul initiator al scrierii limbii romine de Ilie Barbulescu si
Elementele ruse5ti din toponimiea romineasca de Margareta Ste-
JanesCu. -

Se pare ea Pvlazon §tie romine*te. La aceia§ paging el sein-

,naleaza si data brottri ale lui P. Cancel.
244 GIORGE PASCU

In introducerea la Cronica bibliografica Mazon apeleaza la'

toti cetitorii revistei, pe care-i considerd ca corespondenti, sä
trimeatd redactiei cite un exemplar din orice lucrare de slavistied.
Ludm act si vom raspunde bucuros. Ne permitem insd un deziclerat
acela ca lucrarile noastre sa fie cetite efectiv si apreciate dupa
valoarea lor reald, nu dupd legaturile personale, cad cunoastem
not pe un fumist dela Paris care nu e2teste cartile, dar care laudd
pe autoii on ii dezaprobd, dupd cum ei fac parte on nu din oh--
garhiea romineasca, cu care el se afld in strinse legaturi.

'Arhiva' in Ora
`Viata Romineasa din Ianuar 1922 rezuma pe larg pg._
163 165) studiul lui [lie Barbulescu despre chestiunea tieraiand
si N. lorga, publicat in numartil precedent at Arhivei.

M. Friedwagner despre G. Pascu

In Archiv fiir das Studium der neueren Sprachen und Lite-
raturen, vol. 142, pg. 290 291 (Octomvre 1921, aparut in De-:
chernvre 1921) M. Friedwagner, profesor de filologie romanica Ia.
Universitatea din Frankfurt am Mein, fost la Universitatea din Cer--
naut, unde a invatat romineste, publica o rezensie dezvoltatd despre
Oligoric Ureack, Iasi 1920.
Recenzentul isi justified astfel dezvoltarea data re2enziei
Rln scrierea de fatd G. Pascua examinat din nou chestiunea si
raspunde cu totul altfel [decit Giurescu]. Invdtatul romin G. Pascu:
este cunoscut si in Germaniea, unde tocmai a publicat Beitrage
zur Geschichte der ruindnischen Philologie (Leipzig, iar lucrfirile
sale anterioaie despre Cimiliturile rominesti, despre Sufixele Ro-
minesti si diferite studii etimologice au gasit in patriea sa o aprobare
meritatd. Se cuvine deci sa ne ocupdm aici .de recenta sa scriere
ceva mai de aproape*.
Recenziea lui Friedwagner este cea dintai recenzie care-
apare in Germaniea despre vreuna din cartile mete.

Genetivul singular
Regida. Genetivul singular hrticulat la sub3taiitivele, femenine,
este
1- dacd forma nearticulata este -e : easa ease
 CONIUNICARI 245

2. -h dacd forma nearticulatd este -i : cm* ca-( i, &Nit.

Rugain pe colaboratorii nostri sa fie atenti la aceastd regula
.pentru a nu ne ingreuia inutil corecturile.

Costachi Conachi la Viena

Pe un exemplar din Wiener Universitdts-Schematismus fiir
-das Jahr 1800, ,herausgegeben von Anton Phillebois, Subpedell
der Wienerischen Universitat, Costachi Conachi a scris cu mina
lui urmatoarea nota : «a 20 Octobris Deo juvante incepi Wienensem
Academiam in Philosophia frequentare, 1800, 8 bis 18-a Constan-
tinus Kona Zvi manu propriaz.
La vrista de 23 de ani (nascut la. 14 Oct. 1777) Conachi era
,deci student la Viena (Anal. Acad. Rom. seriea II, vol. 39 (1916
1919), Partea administrative si Dezbaterile, pg. 177).

Proect de lege pentru plagiat

Art. 1. Plagiatul este transcrierea, directd on prin tra-
,ducere, de pasaje din cartile altora si prezentate ca proprii. Pia-
giatul este astfel un furt literar.
Art. 2. Plagiatul este de cornpetenta tribunalului locului
.-reclamatiei.
Art. 3. ()data actiunea introdusd parchetul si-o insuseste
din oficiu.
Art. 4. Pentru limbile putin cunoscute tribunalul poate
.-numi experti dintre profesorii universitari specialisti in limbile res-
-pective on inrudite.
Art. h. Expertiza hotaritd de tribunal este obligatorie pentru
,persoancle experte.
Art. 6. Refuzul de a face oficiu de experti se pedepseste
cu amenda dela 5000 10.000 de lei.
Art. 7. Reinunerarea expertilor se .face pe socoteaia plagia-
:torului de catra ministerul de justitie.
Art. .(4. Autorii plagiati au dreptul la dispagubiri.
Art. 9. -In caz cind plagiatorul este un membru al invd-
tdmintului, justitiea va cointrnica sentinta ministerului de instructie,
-cafe-1 va exclude din itivatamint.
Art. 10. Plagiatorii deja constatati de justitie pot fi exclusi
.din invdtdmint de ctrtra ministerul de instructie in urma sesizarii
ole edtra un profesor.
246 G1ORGE 'ASCU

Moldova nefericita
Zice Tane lonescu in campanie electorald (Lumea, Iasi, 2GJ
Fevruar 1922) :
Iasul trebue sfi cistige din unirea Basarabiei si a Buco--
vinei. Cele cloud tinuturi au facet parte din trupul Moldovei si
multi vreme ele si-au Eras viata lor din Iasi. Negresit insd ca sute-
de ani de despArtire au creat si in Basarabiea si in Bucovina alte-
centre si di mai trebue sd treacd o vreme papa cind Iasul sd-si
recistige rolul lid istoric. AtirnA de legaturile lui de comunicatie
cum de exemplu de legatura direta intre Iasi Dorohoiu Cer
ndut, apoi Iasi 13)tosani Cerndut,_ atirnd si de rApeziciunea
cu care lesenii vor sti sa se adapteze la roml cel non care revine-
lasului in Rominia intregite, ca el sd devie ccntrul economic si
politic al Moldovei intregite.
Stabil este tutor sft fan tot .posibiltil ca sd ajute crearea
unui centru de viati in Iasi. In opera de clis;:entralizare care .ne
asteapta trebue Omit aproape acest punct de vedere special da--
torit lasului.
- In aceastd online de idei Universitatea din Iasi si toate-
asdzemintele ei trebue sd fie pose de acord cu noile ei nevoi.-Des?,
existA o Universitate in Cernd'ut, tot Iasul .va i prin forta tradi--
tiei central intelectual al Moldovei intregite.
Universitatea si institutiile culturale din. Iasi factite in
trecut erau corespunzdtoare unor nevoi si rniscari cu mull mai
recluse ca acele de azi. Va trebui sA tinem same de aceastd im-
pethasa necesitate si sti (Lim in consecinti mijloacele materiale
bes:.esare Iasului pentru ca sd ridice asezdmintele sale de culturd_
la nivelul Malt al rolului pe care-I au.
Asa zice Munteanul Tache lonescu in campanie electorala,.
late acuma ce zicem si noi Moldovenii : De ,63 de ani noi Mol
devenii sintem indopati cu palavre on de cite on Muntenii se ailau
la strimtoare si aveau !levee de noi : de soldatii nostrii la 1877
si la 1916, de tara noastra iv refugiul 1916-1918, si de voturile
noastre in campanile electorate. In acest timp- Moldova-i parasite.
La Iasi n-avem Biblioteca, n-avem Palat Administrativ, n-avem
Facilitate de medicine, n-avem cladiri pentru institute universitare
si caminuri ; Galatu-i innadusit iii favoaiea Brailei.
Moldeva in genere nu-i utilata. Desi votate de Parlament de.
-citiva ani, liniea ferata Pascani-Tirgu Neamt nu se face, .iar liniea,
 COMUNICARI 247

ingusta cu vagoane-cutii Crasna-Husi nu se transfor ma ; canali-

zarea Siretiului si Prutului si electrifi carea Moldovei zac supt forma
de proecte...
In timpul celor doi ani de refugiu am fost scosi afara din
casele noastre si azvirliti pe strada, am fost terorizati, brutalizati
Si insultati in fiecare zi de dimineata pang in sara.
MoldoVenti generosi dela 1859 nici n-au visat ca intr-o zi
actul for maret se va transforma in jug. Cerem desfiintarea iii -
gului. Cerem autonomiea Moldovei si cfraniutArea cabitalei In naiad.

lqenii la Academie
In sedinta Academiei dela 15 28 Oct. 1918 .DI. I. A. Bra-
tescu-Voinesti zice ca-i pare ratt ca lipseste D -1 Philippide, care
ar avea autoritatea, pe care D-sa marturiseste ca nu o are, de a
ruga Academiea -Romina sa aleaga pe Dl. Ibraileanu membru co-
respondent al Academiei pentru studiile sale neintrecute de critica
literara, ce pot sta alaturi de studiile celor mai de frunte critici
straini..
Se pune la vot propunerea sectitinii literare si Dl. G.
Ibraileanu intruneste 7 voturi pentru, 11 contra, vot alb.
1

Propunerea se respinge.
(Anal. Aca1. Rom. seriea II, vol. 39 (1916-1919), Partea
Administrative si Dezbaterile, pg. 150).
Intr-o vreme mai toti membrii Academiei erau ieseni. De
vreo zece ani incoace numarul iesenilor la Academie devine insa
tot mai mic. Sectiunea literara a Academiei numara azi ca membru
activ iesan numai pe A. Philippide. Nit-i nevoe sa flu prooroc
pentru a prevedea ca in curind, nu va mai fi la Academie nici
picior de iesan, din doua cauze una .consolidarea3 unirii dela
1859, care dicteazA, dace nu chiar suprimarea Moldovenilor, cel
putin maltratarea for ; a doua, ardelenizarea Academiei printr-o
droae de mediocritati, care fac sluj lui I. Bianu, Ardelean, si lui N.
Iorga, Moldovan, care are dartib) de a nu putea suferi pe Moldo-
venii inteligent0iindcA acestia rut stiu sa pttnoala. porui [orga.
Ion Ursu
Chinuit de ginduri marete, intr-o bung zi tin final- pleca- de
acasa, dintr-un sat din Ardeal, si descaleca drept la Bucuresti,
baba bogata, boita si cu istericale tineresti a Rominiei.
 248 GIORGE PASCU

Nalt, cu madulare viguroase, cu ochii lacomosi, cu falcile

inclestate si cu buzele in cautarea unui obiectiv, -tinarul Ursu a
cucerit rapede Bucurestiul si a capatat chiar si o licenfa.
Fiindca apucase sA invefe istoriea, a ajuns sa se creada
chiar istoric, si fireste bun de profesor universitm Sprijinit de
puternictil sau patron D. Onciul, Ursu obtine sa i se faca o bursa
pentru strainAtate. La concursul publicat de forma apare insa un
concurent, D. D. Patrascanu, licenfiat in Mere 'dela Iasi. Neastep-
tatul concurent, bine pregatit, reuseste cu succes la tcza, iar la
oral este chiar felicitat de comisiunea examinatoare.
Cu toata intorsatura dezastroasa pe care o luase concursul,
tinarul nostru nu-si pierdu cumpatul, avea doar o tolba cu sa-
gefi la Piatra. Ursu scoase sagetile din munti si a doua zi amo-
rasul reuseste la concurs.
Dupa cinci ani improvizatul istoric capata un dOctorat me-
diocru. Intors in Ora inca inainte de trecerea doctoratului, Ulsu
(lanuar 1908) reuseste sa fie rapezit suplinitor la catedra de istoriea
medie si moderna dela Universitatea din Iasi, vacanta deja de
dotiazeci de ani.
Fiind suplinitor Ursu obtine sa treaca examenul de abilitare
ca docent. Am fost si eu fata la examen si confirm in total cele
scrise de un alt nrartur in ziarul lasul' din 5 Fevruar 1916 : KAm
avut o impresie penibila atunci, asistam la o degradare ome-
neasca : DI. Ursu nu stiea chestiile cele mai elementare de istorie,
cauzele decaderii Spaniei si catiNle cruclatelor, o lipsa totala de
cunostinfile obli4-atorii pentru orice om de cultura, interpretari
nein teligente, vaeli.....
Comisiunea, compusa din A. D. Xenopol, P. Riscanu, N. lorga,
D. Onciul si 1'. Antonescu, l-a respins, cu tot sprijinul lui Onciul
si Antonescu, .junimisti..
Practicul persona,' nu s-a dat invins. Experienta Pietrii era
prea elocventa. Ursu a cautat deci sa obtie protectiea D-nei Riria
A. D. Xenopol, cu vizite pe acasa si cu insofiri in calatorie. In
adevar, descriind excursiea pe care o facuse la Risnovul de linga
Brasov, profesorul A. D. Xenopol relateaza (Viata Romineasca,
Iunie 1912, pg. 224) ca sublimul a fost atins atunci cind «roan
Ursa, sen(ind din buznilar rolumni Ririei 'Cintece si Poeme', o
ruga sa ceteasca din el acea inchinata Romei, din care rasarea
cu atita putere...o.
Si iata ca omul care cazuse asa de rusinos la examenul de do--
 COMUNICARI 249

Lents este recomandat si numit agregat defini(iv in... baza operelor.

Ce sint ins opera(' lui Ursu a aratat istoricul C. Giurescu.
In adevAr la 1908 Ursu publicase o carte despre politica externs
a lui Petru Rares (Die auswartige Politik von Peter Rares, Ffirst
von Moldau 1527 1538, Viena 1908). Intr-o recenzie amdmintita
publicata in Convorbiri literare 41 II 354 368 (Maiu 1910), Giu-
rescu a ardtat CA cartea lui Ursu este cu totul lipsita de valoare
(cf. si Viata RomineascA, Iunie 1910, pg. 406). Ursu a incercat sa
se apere prin Convorbiri Literare, 44 II 805 814 (Septernvre
1910), dar Giurescu i-a raspuns in Convorbiri Literare, 44 II 872
884 (Oct. 1910), at-Mind din nou CA Ursu : se contrazice in ce
priveste aprecierea earacterului Jul Rares, este nedumerit asupra
scopului pe care-1 urrna'rea Rare*, n-a studiat relatiile lui Rare* cu
-Turcii, a interpretat gresit atitudinea lui Rares fata de crestini,
rt-a studiat viata lui Rare* inainte de suit ea lui pe tron, etc.
Giurescu isi incheia astiel documentatul sau raspuns : «Am
urmarit punct cu punct rdspunsul D-lui Ursu cu convingerea ca
-theft' istoriea romineasod n-are nimic de cistigat dintr-o asemenea
discutie, ea nu va rdminea totus fara folds pentru atmosfera noastrd
Prin patrunderea si pregatirea de care autorul dd asa
de convingatoare dovezi, prin spiritul de onestitate stiintifici, de
care e strabAtut dela un capat la aftul, raspunsul acesta constitue
un Itiminos exemplu de ce sint capabili anume cercetatori in do-
meniul stiintific, care, neavind insusirile intelectuale trebuitoare
pentru aflarea adevarului, considers stiinta ca o simpla anexa a
tin ei ca rie re ».
Rdspunsul lui Giurescu era insotit de urmAtoarea nota redac-
tionald : «In numarul trecut al revistei noastre, am fAcut loz until
raspuns al D-Iui Ursu la critica D-lui Giurescu. Regretam mult
ea in acel articol, necetit de director care lipsea din capitald, s-au
strecurat unele aprecieri neadmisibile fats de un scriitor de pro-
bitatea stiintifica a D-lui Giurescu si de exemplara sa masurd in
modul de a se exprirna».
In primele zile ale lunii lanuar 1914, dupace guvernul liberal
depusese juramintul, dezinteresatul istoric s-a inscris in partidul
liberal, sectia Iasi, cu mica conditie ca sotiea sa, profesoara in
provincie, sa fie adusa la Iasi. Fiindca «partidul» nu-si tinuse pro-
misiunea, Ursu a demisionat, mi se pare chiar in aceias hind, in-
vocind «principii., dezmintite insa brutal de ziarul liberal `Miscarea'
In timpul razboiului a s2os o fituicd Revista Nectmuluf, prin
250 G1ORGE PASCU

care fAcea tAraboiu patriotic dupa struna de pe-atunci, *i sustinea

ca liasarahiea este Alsacia-Lorena Itusiei, fapt care a fost ras-
platit cu o misiune la Paris, uncle a stat de prin Fevruar 1917
pAnA prin lunie 1919.
tutors in tarn, savantul de carnaval a invirtit treaba ca sA-
fie... invitat profesor la Universitatea din Cluj, infiintata in Oc-
tomvre 1919. Budgetul tiparit at Ministerului de Instructie pe anul
1921,1922 ne arata in ce-a consistat afacerea : 4000 de lei pe luna
leafa de baza, intr-un timpcind profesorii din vechita regat aveau
1600, plus tin bac*i* de 500 de lei pe lunA prin contritct!
Ajuns in virful Ardealului Ursu a trebuit sa" alba tin moment de
reculegere : *i-a aclus aminte cu tnelancolie de satul lui de na*tere,
de clrumul lung pe care 1 -a batut de cind a e*it din casa pa-
rinteasca cu o bucaticA de slaninA *i o stecluta de rachiu, de
«mizeriile. *i oumilintile. pe care a trebuit sä le indure in viatA,
dar simte o nobilA mindrie ca dupa aiita zbucium, «meritub> este
rasplAtit, *i feciorul dascalului din Cata poate respira liber in «AI-
sacia-Lorena. Ungariei. .
Se *tie ca reculegerea odihne*te, intAre*te *i sugereaza. Ural
*i-a dat sama u*or ea Cluju -i prea rnic pentru un om cu volumul
in buzunar a*a de prompt. El *i-a scos deci volumul *i in pri-
mavara anului 1920 1-a virit in partidul averescan, care tocmai
avea nevoe de strinsura.
In Camera Deputatilor nimenea nu i-a auzit gura, dar toti
i-au Vazut minile *i picioarele cu care aplauda guvernul, care,
apreciindu-i devotamentul, 1-a facia raportor la budgetul ministe-
rulni de instructie pe anal 1921/1922. In aceasta calitate el a
strecurat o catedra de istoriea medie si modern la Universitatea
din Bucure*ti, pe linga aceia pe care o are deja N. lorga.
Pentru a se stramuta la Bucuresti, in Dechemvre 1921 ave-
rescanul Ursu a_ trecut in secret la taki*tii care se inscaunase la
govern in locul aye, escanilor maziliti. Cind apoi, dupa o hind de
fericire, in lanuar 1922, tachi*tii au fost si ei maziliti, Ursu s-a
*upurit dela tachi*ti *i si -a dat demisiea dela averescani, invo-
cind iarA* oprincipii.. Ziarul `Universul' din 28 Ian. 1922 scrie:
«DI I. Ursu, profesor universitar si fast deputat, ne roaga sA
publicam ca *i-a dat demisiea din partidul Dlui gheneral Averescu,,
ne »tai final de . a cord Cu cowl acerea act ?wilt' a acclui patid..
Acutna Ursu-i iara* de vinzare.
Areci odatA !
 COMUNICARI 251

Ilie Minea
In numarul precedent at Arhivei am publicat run articol at
studentei Virginiea Vasiliu ca o incurajare pentru studentii care
incearca sa umble pe picioarele for §i ca un exemplu de ingustul
orizont al tinerelor elennente care nazuesc Ia universitate.
I., Minea, profesorul suplinitor in seminartil canna s-a pro-
dus lucrarea studentei, este tin Ardelean care pe' din fata to is
cu .Dommtle Profesor, Ditninevoastra care ati scris atitea Carti
importante, etc.., iar pe din dos, adica- la BuctieVi si la Cluj, to
lucreaza cu «zaharisit., ba clniar indrazneFe sa trimeata hi Arliiva,
wide en sint-codirector, un articol litcrat pe baza crogicii lui Urea/cite,
in care eu sint total ignorat.
. Minea ma ignoreaza pentru a face pe placid lui Sextil Pit*-
cariu, care in biblibgrafiea dela acea tarca-bulearca _numita Isto-
riea literaturii romine, ma ignoreaza deasernenea, Si care in 'Da-
coromania' I it rasplateVe cu o qrecenzie'> despre o bro5urica a
lui. Pe de-altd parte, pentru a face pe placul lui N. lorga, Mined
invata pe studenti ca. cronica `Istoriile Domnilor Tarii Romine5ti'
este a lui Constantin Capitanul Filipescu, cite vreme Giurescu,
Contributii Ja studiui cronicilor muntene, Bucureti 1906, a probal
ca cronica apartine lui Radu Hrizea-Popescu.
Tare ruA" mier ca. Minea nu-i profesor la Cluj... cu contra.2t..,

Talger cu doua fete

Prin saltanele Facultatii de Litere din Iasi se and ratacita
suma de 3000 de Iei, care, cu oarecare bunavointa", s-ar fi putut
pune Ia dispozitiea Arhivei.
Propunerea mea de cedarea sumei in favoarea Arhivei a fost
combatuta de consortinl Gavanescu-Tafrali. Portparolul saw, I.
Gavanescu, a invocat <sprincipiul. ca Facultatea nu poate subven-
tiona o revista care nu apare supt controlul Facultatii, adica supt
cenzura Gavanescului.
Dupd o lunge discutie a avut loc tirmAtorul dialog :
Dle Gavanescu, dach director at Arhivei a, fi en, D-ta
ai ceda ?
Nu!
Cu toate aeste, in convorbiri private, de doua on mi-ai
spus c4 dace alung din directie pe flie Barbulescu Si .mä instalez
eu, D-ta e%i gata sä fii de acord cu cererea mea.
 252 GIORGE PASCU

Nu-i adevarat !
-7 Ba-i acievarat !
Si chiar de-ar fi adevarat, acurna retrag.
Vra sa zicd cloud «principii., until pe din fata si unul pe
din dos !
Dacd oligarhul dela Gdvanele din jud. Buzdu mai indrazneste.
sd ne sfideze, avem sa tragem perdeaua trecutului.

Gustav Weigand
Desi ajuns acurna la vrista de 65 de ani, Weigand nu-i de-
eft «profesor exiraordinar. la Universitatea din Leipzig, un fel de
«conferentiar» dela noi. Singur acest fapt arata ea universitarii
gerrnani nu I-au luat in serios, caci altfel ar fi fost de mutt «pro-
sor ordinar', adica. titular.
Nfla inainte de razboiu Weigand trecea insa iu Germaniea
drept un grozav cunoscaton al limbii romine, fiincica oligarhiea
romineascti ii tocrnise slugoiu cu. 10.000 de lei pe an, si fiindca el,
mintos, publica niste Atuarc, pe care anumiti interesati le prezentau
publicului romin,sc ca. niste minuni ale veacului. -

Nu exists insa in Europa tin «savant» mai lamentabil igno-

rant decit Weigand. De 40 de ani de cind invata romineste, 'Wei-
gand n-a reusit sA stapineasca limba foinineas:.d, nu ca filolog,
ci macar ca tin profan. Pronuntarea lui i-o adevdrata rigiiala. Un
profesor din Iasi, care inainte de razbOin se afia in trecere pela
Lipsca, s-a dus °data de curiozitate la o leCtie a lui Weigand.
Dela primele cuvinte rominesti pronuntate de Weigand, Iesanul
nostril a fost apucat de un ris nervos, pe care nu-I mai putea
stapini, si care a provocat iritatiea lui Weigand si nedumerirea
color citiva studenti nemti care nu stieau ce se intimplase : Wei-
gaud pronunta pe (7, sL i cu laringele ldsat in jos, tin dgezt per-
sonal pe care 1-a ridicat la rangul deleorie fiziotogica. Declinarea
si conjugarea romineasza, asa CUM sint expuse in Grarnatica lui
romineasca, constitue o monstruozitate
Weigand i -un marginit. Explicatiile lui «stiintifice> sint on
banalitati ori, copildrii on lucruri care frizeaza ridicolul. El scrie de
pilda tamuere intr-un cuvint si traduce pe dialectalul si radze,
adica se rade, prin Grieve. Weigand stie romineste, bulgareste,
albaneste, greceste, etc. ca un chelner b_ alcanic. care inc..urcd toate
lirnbile si toate dialectele.
 COMUNICARI 253

Weigand i-un sarlatan. A scos pan acurna .21) de volume

din .Anuarele lui, dar le numeroteaza asa fel incit sa iaSa .'9 ! (Cite
2, 4 si chiar 5 numere deodata, de pilda Armand 21 25, 26 --29)`
Aceste Ant are le trimete apoi cu dedi....atii de lichea la toti roma-
nistii occidentali, care, flatati (sint doar si ci oameni !), se simt
obligati ca, faro sa le ceteasn serios, sa-i faca recenzii mzi mult
sau mai putin elogioase.
«StudiiIe» publicate in aceste Anuare sint mai pre jos de once
critica, caci marea majoritate a autorilor slut niste sagaci, care
stilcesc cuvintele rominesti, atit in ce priveste forma cit si in ce
priveste intelesul, intr-o demna concurenta cu «maestrul».
Tocmit de oligarhiea romineasca ca sä faca reJama RJ111iIliCi,
Weigand a traficat cu situatiea Jul de «director al Institutului ro-
rninesc din Lipsca» pentruca sa minince parale si dela Bulgari, ca
sä faca politica bulgareascl. Intr-o conferentd memorabila tinuta
la Lipsza Weigand a str;gat. la Romini : voi Rominii n-aveti ce
cauta in Macedoniea, ca. Macedoniea-i bulgareasca !
Dela 1894 1916, adica in curs de 23 de ani Weigand a
a rnincat ,.-2.vo.000 de lei bani buni din sudoarea taranitlui romin
pentruca sa faca politica bulgareasca si sA insulte si sa calom-
nieze pe intelectualii romini prin revistele germane, in special prin
Kritischer Jahresbericht Ober 'die Fortschr;tte der romanischen Phi
Iologie, in rinjatul -BulgariJor si supt privirile neptisatoare ale «filo-
rominilor. din Germaniea si din Franta.
Weigand i-un haiduc. Fiindca A. Philippi -le si G. Pascu i-au
aratat ca Anuarele, broittrile si fugaturile lui dialectologice Sint
lipsite de once valoare, Weigand s-a razbunat scriind s;:risori in-
jurioase si calomnioase pela diferiti directori de reviste, impe-
decind astfel pe A. Philippide sa-si continue colaborarea la Zeitscrift
ftir romaniscne Philologie §i pe G. Pascu la Revue de Dialectologie
romane.
Lichea fata de cei de care avea nevoe, haiducul era insa
obraznic fata de acei care-i tulburau gniftitiala lui de oligarh. Ast-
fel, la un moment dat, cu mult inainte de razboiti, Weigand s-a
,,dezabonat, in termini obraznici, dela revistele Viata Romineasca si
Arhiva. Pe cotorul unui mandat trimes Vietii Rominesti pe mine
m-a facut prod, iar la revista lui Vollm011er in-a facut sti())/(/.
Cu toate protestele noastre Weigand si-a pastrat subventiea
pang la 1916 din motive de politica externA. Dar a dat Duninezeu,
si a venit razboiul, si sinecura scandaloasa de zece mil de lei pe
254 GIORGE PASCU

an a intercat. De sese ani Weigand, invins prin razboiu, suspina

dupd vrenturile de our ale oligarhiei romineVi. Urni lit, haiducul cu
glas de mielu5e1 incepe sa" dee tircuale tenor oameni din Romintea_
en speranta ca intr-o zi doar-doar a ret0 sa-i vire iaras laba
in bugetul statului romin.
Chiar bfAstAmata Arhiva,,unde scriu cei doi blastamati, este
trasd de paid de Weigand, care trimete Anuarele cu milogeala
de a face schimb. Facem schimb de publicatii, dir nu yam face
niciociata schimb de .bune procedee.. Iar daca vreodata bulgaro-
filul rominofob Weigand ar incerca sa pue gabja pe bugetul Ro-
miaiei. avein sa-1 apwcam de grumaz in Parlament.
Intr-un nurnar viitor al Arhivei voiu scrie in limba franceza
tin articol 'documentat despre banda Weigand.

Laborator de sociologie experimentald

D. Gusti, profesor de sociologie la Universitatile din Iasi,
Biteureti si Cluj, a probat; in valoroasele sale Iticrari manuscrise,
ca azi nimic nu se mai pate rniF$ca in lune fara .sociologie..
Pentru a accelera studiile sale de .Arhiva si reforma- sociala., la
care lucreaza deja de treizeci de ani, marele nostru sociolog a
intemeiat la Bucureti o Facultate de §tiinti sociale la Universitate,
o Academie social la Acaderhiea Rornina, un Institut Social la 1144
si acuma de curind un Laborator de sociologie experimentala la
Ch niigiu, menit sa studieze <obiqctiv., cu aparatele cele mai 'per-
fectionate, .realitatea sociala. mondiala.
La inaugurarea de curind a laboratorului au asistat : sefii de
partide din vechiul regat, mareplul, genefali, rnitropoliti, Casatiea,
dame no onoare si voalate, Iorga - Paris, Pirvan - Roma Basara-
bieaBucovina, Transilvaniea, Blank §i Adamescu.
Cu told an admirat indaminarea en care Gusti experimenta
cele dourt probleme virite in laborator : forta electromotrice a bol-
evismului §i coeficientul de dilatatie a militarismului.
La sfirit .proprio motu. o mina- nevazuta i-a spinzurat pe
piept ceva.,. mare (Blank subscrie. Adamescu stighiti Mama voa-
ta

Industriea casnica
Intr-o broura elegant tiparita si frumos ilustrata, Ind itstrica
eamic4 la Et po,:.,11,ic, Bucureti 1922, Ittliu Pascu, licentiat in Drept
 COMUNICARI 255

din Iasi *i doctor in stiintile juridicp-spciale din Iasi, face o dire

de sama de industripa casnicA la expozitiea din vara trecuta, pe
--care a organizat-o cu pricepere si cu gust.
Autorul arata greutatile intimpinate in propaganda *i orga-
nizare, valoarea diferitelor obiecte expuse 5i succesul artistic §i
practic al expozitiei.
Autorul anunta un studiu intins `Reorganizarea invatamintului_
de industrie casnic..a), care a §i fost premiat de juriul expozitiei,
si alte studii de amanunt,,care se vor publica in Buletinul indus-
trial al Ministerului de Industrie.

Lauda prietinului
`SA to fereasca Dumnezeu de bataia chiorului, de ... §chiopului
i de lauda prietinulur.
In `Viata Romineasca' din Dechemvre 1921, pg. 456, prietinul
nostril G. Ibraileanu, profesor Ia Universitatea dint,* §i directoru
revistei, ne lauda nevoe mare. El constata fireVe ca Arhiva-i .o
revista de specialitate-, care are o utilitate de netagaduit, umplind
on gol in publicistica noastra., dar... «este un fapt cunoscut, pa-
radoxal in aparenta, ca filologii sint personali chiar irascibili..
Teoriea, ilustrata cu exemple din antichitate si din vremaa Re-
nastimii, luate din... Renan si Burckhardt, sugereiza lui G. Ibraileanu
o paging de psihologie ;<profunda §i- general : .0 fi ocupatiea
migaloasa, care impacienteaza, o fi tocmal solitarismul, lipsa acelui
convert cu lumea care roade ascuti§urile personalitatil, o fi impor-
tanta pe care-o da benedictinul obiectului studiului sad, e inte-
resant annizant..
.Daca prietinul G. Ibraileanu vra sä ma creada, pe mine
.ocupatiea migaloasa» nu ma impacienteaza, fiindca-mi place si-mi
da totdeauna satisfactica de a af-la lucruri noua ; .solitarisinul»
nu-I cunosc, dimpotri_v_A de mic copil am tr,,a'it in chime., iar ill
.saloane» tin totdeanna recordul nrin _verva c_arP Ilu 1ni lj nseste
niciodatt; .importanta obiectului., adica filologiei, dau atita cit
da chiinistul chirniei Si critical literar criticii literare. Si cu toate
aceste a*.ari, sint .personal si chiar irascibif... Are dreptate G.
Ibraileanu, otrebue sa fie ceva.! Daca profesorul de literatura
romineasca moderna ar fi cetit paginile profesorului de literatura
romineasca veche, ar fi observat ca personalitatea §i irascibilitatea
mea este datorita otigarhitor, care de-douazeci *de ani imi fac
256 G1ORGE PASCU

viata amara : ma bagatelizeaza §i ma insulta in conversatii private,

ma calomnieaza prin articole §i scrisori private, ma utilizeaza dar
nu ma citeaza, §i cauta prin toate mijloacele sa Ind impiedice de
a scrie in strainatate §i in tara, §i chiar, pand in toamna trecuta,
sa ma tie de git intr-o slujba prost platita si nesigura, pen tru a
ma face sa ma zbat in mizerie.
Dac-a§ avea vreme sa rasfoesc o enciclopedie, as putea
sa -i citez §i eu lui G. Ibraileanu exemple din antichitate §i pand-
azi, cum criticii literari se ocupa opersonal §i irascibil>' de.
copiii lui M. Sadoveanu, de virilitatea lui E. Lovinescu, dacd splopii
fara sot. ai poetului erau 3, on 5, etc.
E .interesant si amuzant....

Epistola
Prietinului Anton Ghernian.
Tiata Romineasca' din Ianuar imi aduce numarul 2 din gre
gistrul ideilor ginga§e., pe care Dumneta 11 scrii la poalele muntilor
uncle to -ai retras.
Imi dai voe sa fiu sincer ? Ei bine, Dumneta tratezi lucruri
barbategi cu sclifoseala femeiasca. La Dumneta Mort/ si onergiP
sint ni5te mingi fine cu care jcci un tenis elegant in fata unei
multimi care se minuneaza ca pe lumea asta mai sint si alte jocurf
de minge decit oina.
Un jucator de oiaa dela o gazeta locala to admird zapacit.
Pe mine insa jocul Dumitale ma ostene§te, e§ti prea impopotonat
§i prea studs it.
Bagfi de sama : es,ti din famillea filalogica Philippide. Pipae-te:.
bine, fii hiirba./

Minunatie
Intr -o revista de iarmaroc din Bucure§ti un imberb constipat
§i maniac vra sa ma scoata... plagiator, pentru ca in studiul mien
despre Miron Costin en 1-am citat pe tat-so numai o singura data
in general,..si nu de o mie de on in special ! («Teoriile istorico-
filologice ale neispravitului is hilariante, iar pretentiea lui ca el ii
tin mare .specialist, iar eu un biet «diletant, its face mild).
lar §arlatanii care-§i inchipue ca ar putea sa ma lucreze sco
tindu-mi °Jul cu minorul, sa pofteasca !
 COMUNICARI 257

20 de milibane
In ziarul `Aurora' din 25 Deeliemvre 1921 cetim urmatoarea
nota scrisa en litere compacte : «Membrii guvernului au autorizat
pe DI. ministru al industriei sal faca a treia licitatie spre a vinde
hartiea cumparata supt fostul regim si care putrezeste la.Giurgitt.
Din aceasta afacere statul pierde 20 de milioane», adica tocmai
atita cit directorul Bibliotecii universitare din Iasi a cerut pentru
construirea unui local propriu de Biblioteca.

Nume de medicament
`L'IlustratiOn', 3 Decembre 1921, sub rubrica 'Les Croquis
de la Semaine', prezinta pe un burta-verde care arata unei dame
Rominiea pe harta
laca Rominiea.. §i mai to nord Bucovina...
Vad... Si cind to gindesti ca inainte de razboiu as fi crezut
ea Bucovina-i un Hume de medicament.

Rectificare
Motivat de informatiea mea din Arhiva 28(1921) 254 privi-
toare la remunerarea calugarilor dela inanastirea Putna, consilie-
ratul consistorial din Cernaut ne trimete o copie depe budgetul
manastirii dela 1 Ianuar 1920, din care rezulta ca igumenul, vicariul,
ieromonahul, monahul si rasoforul primesc global intre 14.000
11.400 de lei pe an, dupa cum au on nu studii teologice, apoi au
drept la incasarile crestinesti, si anitme lf., igumenul si 2/ ceilalti,
si la veniturile gospodaresti (finat, aratura, pomat, vite).
Mandstirea dispune apoi de o subventie de 9.323 de lei anual
pentru bucatari si servitori, peste, vesminte, cai, trasuri, ospetie,
reparatii, si 700 de metri cubi de lerune.
In anul 1921 s-au facut reparatii la biserica si staretie in
.

valoare de 9.000 de lei, s-a cumparat lenjerie de 18.300 de lei si

mobilier de' 100.000 de lei.
G. Pascu
258 j. VOILQUIN

L'Enseignement du francais a l'Universite

La revue Arhiva nons donne obligeamment l'occasion de
consigner les remarques que nous a suggerees un enseignement
de pres de deux annees a l'Universite de lassy. NJUS le fais3ns
bien volontiers.
L'enseignement du francais a l'universite nous parait tra-
verser une crise assez grave. Sans crainte de se tromper, on peat
affirmer qu'il n'est plus an niveau oft it se trouvait avant la
guerre. Hatons nous de dire que cette crise est passagere, qu'elle
est due principalement a un concours de circonstances &fa-
vorables et qu'il est impossible que, dans un pays oil la connais-
sance de Ia langue frangaise a ete poussee si loin, elle ne trouve
pas un rernede rapide. Disons aussi qu'on n'en saurait rendre res-
ponsables ni les maitres ni les etudiants. Lees etudiants, pour ne
parler que d'eux, ont presque tous une ferme volonte d'apprendre,
-tine confiance justifiee mais qui ne va pas jusqu 'a l'aveuglement,
dans ]'enseignement qui leur est donne, des dispositions naturelles
qui font que, meme transplantes dans une Universite francaise,
its s'y font bientOt distinguer.
Mais les faits sont IA : on ne saurait les vier. Si l'on vent
metre convaincu de ce que nous a vancons, it suffit de parcourir
.quelques unes des epreuves de licence. Le defaut qui frappe en
premier lieu, c'est l'absence totale de composition. Les ideas les
plus diverses, parfois les plus heterocljtes sont entassees les unes
stir les autres, sans que le candidat prenne soin de les distinguer
,et de les ordonner logiquement. Le style est en general mediocre,
souvent meme incorrect. Certaines fautes suriout denotent des
habitudes assez dangereuses; qu'un etudiant fasse une faute d'or-
thographe, plusieurs meme, qu'il mette une consonne IA oft le
francais en exige deux, c'est peu de chose en somme : it se cor-
rigera s'il prend ]'habitude de verifier par,le dictionnaire Ia maniere
d'ecrire les mots. Ce qui est plus grave, ce sont les negligences
,constantes qui denotent an mends parfait des regles les plus Me-
mentaires de la grammaire et un dedain presque absolu des lois
mernes de la pensee : beaucoup de candidats, apres une dizaine
d'anne.es d'etudes de francais, ignorent les regles d'accord ; a un
substantif feminin ifs accolent un adjectif rnasculin ; un sujet au
pluriel est suivi d'un verbe au singulier ; certains verbes ne sont
pas a la meme personne que leur sujet etc.
 COMUNICARI 259

Queues sont,donc les causes de cet etat de choses ? II fau-

alrait mettre en premier lieu l'abaissement des etudes dans les
,Letablissements secondaires. Dans tous les pays qui ont eu a sbuf-
7frir de la guerre renseignement sezondaire s'est vu prive d'un
-certain nombre de professeurs ; pendant les hostilites, la discipline
:s'est trouvee forcement relachee ; les etudes ont ete m.diocres.
;La Roumanie a eu a subir une crise plus forte que les autres
etats. Ayant double son territoire, elle a du detacher dans les
..-lycees et les gymnases des provinces reconquises des maitres in-
suffisamment prepares, si bien que la crise menace de durer encore
pendant quelques annees.
Nous avons maintenant des etudiants provenant metne de
.fancien -,royaurne, qui, leur cycle d'etudes secondaires terming,
--,parlent tres .mediocrement le francais et le comprennent difficile-
Anent. On juge (du travail considerable a mener a bien, si c'est a
'Universite quit faut redresser les erreurs de leur education, leurs
clefauts choquants de prOnonciation et d'expression, d'autant plus
que ces jeunes gens se oretent assez mal aux exercices pratiques
E,qui visent a les corriger.
D'autres causes viennent aggrayer cette cause initiate : une
:.certaine surcharge des programmes, le nombre excessif des heures
*de cours, la multipli.:ite. des examens. Ce n'est pas le lieu de dire
,5en detail en quoi les programmes me paraissent defectueux. Tout
,enseignement a l'Universite tendant a specialiser, en une certaine
unesure, le futur professeur, on ne peut raisonnablement lui de-
:mander une culture encyclopedique comme celle qu on acquiert
sur les banes du _lycee. Si I'on a opts pour la langue et la littera-
Aure ,francaises, it n'est peut-etre pas absolument necessaire de
Jaire preuve egalement de connaissances approfondies en histoire
.roumaine on en histoire universelle. Ces etudes soot utiles en elks
Inemes, mais elles detournent les candidats de ce qui devrait etre
leur preoccupation essentielle. Bref, il.sernble que les programmes
tdevraient wiser a une specialisation plus serieuse.
D'autre part, l'enseignement a l'universite ne doit pas etre
Aonne a la hate, a toute vapeur ; it doit tendre a oLlevelopper le
:jugement : pour cela, it est insuffisant de s'assimiler plus ou moms
adroiteinent les cours qui soot professes. II faut s'impregner, par
-tine lente formation du sens critique, des methodes de travail ; it
...aut se creer a soi-meme une methode pout l'avenir. Ce n'est pas
fr'oeuvre d'un jour. Mais comment degager la personnalite chez des
260 J. VOILQUIN

jeunes gens qui perpetuellement sautent d'un tours, a l'autre;.,

presses gulls sont. de ne pas perdre une heure des differents en--
seignements qui leur sont donnes ? Quand un etudiant pourra-t-it
retlechir et travailler d'une fawn personnelle s'il a: a subir une
trentaine de cours par semaine ? On aboutit ainsi A ce resultat:
paradoxal, que les plus cons2iencieux et les plus assidtis: sont en
mettle temps ceux dont l'originalite est la plus terne et la moins:.
accusee.
Personnellement-je suis l'ennemi de ces examens multipli s:
qui tiennent toujours Ie candidat dans l'angoisse. On ne travaille-
plus alors par plaisir, amour du travail on dasir de s'instruire ;
on ne se permet plus aucun regard hors des sentiers battus ;
on travaille pour franchir sans accroc le pas difficile de l'examen :7
mativa;ses conditions pour goiter le call-tie de l'esprit 1. Je crois
qu 'un examen final montre mieux les connaissances acquises et
les resultats obtenus que beaucoup d'examens partie13.-
Ces critiques sont d'ordre general. J'arrive a celles qui se
rattachent de plus pres a I'enseignement du francais. Je compte.
a peine pour une gene le fait que certains etudiants ou etudiantes -
des nouvelles provinces n'ont pas fait d'etudes regulieres de fran--
cais. Les elements serieux qui viennent de Bessarabie se sont mis -
an travail avec courage ; des heures speciales ont ete instituees'
afin de leur permettre de regagner l'avance qu'avaient sur eux
leurs carnarades, mieux prepares, du Royaume. Nous avons obtenu:
ran dernier des resultats tres satisfaisants avec fin petit groupe-
detudiantes de Bessarabie qui, se sentant entre elles, ne met-talent
aflame fausse haute a s'exprimer en francais.
Je ne pretendrai pas, par contre, que le systeme qui consiste
A meter les etudiants des trois annees ne soit pas un obstacle
serieux. Quand la preparation des etudiants etait sensiblement fun--
forme, it n'y avait aucun inconvenient a les reunir toes et a leur
faire suivre un cycle commun d'etudes. II n'en est plus de rneme
aujourdhui. La difference de preparation est trop grande, pour que
tons soient autorises a suivre les memes exercices. II est egale-
ment pen admissible que ceux qui abordent repreuve finale de la
licence soient livres pour cette preparation a leur propre initiative ;.
ieur petit nombre permettrait fa;.ilernent d'instituer a leur inten-
tion des cours speciaux. Les jeunes gens choisissent un pen au
hasard, pour leur examen, une liste d'auteurs. Le professeur approuve
leur choix on le deconseille. II y aurait tout prpfit a. leur imposer
 COMUNICAR1 261

Inn -choix d'oeuvres, ,9,-eneralernent moms nombreuses, ce qui per-

:mettrait de les guider .davantage dans !curs recherches.
Malgre Ia precaution qui avaih et(' prise, des la fin de la.
..derniere armee scolaire, d'indiquer. aux candidate de .'chaque ca-
Aegorie (s1.,ecialite principale, specialite -secondaire, matiere auxi-
!Haire) les COWS qu'ils avaient le plus d'interet a frequenter, ces con-
'sells ont etc .peu suivis : chacun aime a rester juge de sa propre
,force quitte a l'exagerer : 11 en resulte qu'un cours devient une
-reunion fort disparate, oft chacun saisit et retient ce qtfil peut ;
it arrive souvent que, dans ces conditions, l'effort demande a re-,
;tudiant est au dessus de ses forces. Si le professeur vent se mettre
..A la portee de tout son auditoire, it fatrt qu'il se borne a un en-
-seignetnent moyen,quiconviendrait mieux au lycee qu 'A l'univer-
site. 11 y aurait tout interet a abaisser le, nombre des heures de
(cows pour chaque categoric d'etudiants, qui de Ia sorte partici-
-peraient reellement auxtravaux executes et cesseraient d'être des
.auditeurs berrevoles.
La crise du livre francais, d'un prix exorbitant en raison du
change, est egalement un tres serieux obstacle au travail a runi-
nversite. J'ai bien pear qu'en raison de la cherte des volumes, la
;bibliotheque de la plupart des etudiants ne soit reduite a quelques
manuels elementaires, utiles sans doute mais insuffisants pour des
etudes superieures. De notre cote, nous avons scrupule a imposer
faux etudiants Yacht d'ouvrages dont le prix minimum, pour une
.annee d'etuiles, serait de quelques milliers de lei. Cette raison,
jjointe a celles q.ue nous avons exposees plus haut, militerait en-_
core pour le choix dun nombre restreint d'auteurs de licence.
L'etude des textes est ,un complement indispensable pour la
,connaissance du francais. Le plus grand n)mbre des etudiants se
7montre assez faibleidans ce genre d'exercices. Ceux-IA memes qui,
.aides de quelque litterature, montrent de l'habilete et-de l'adresse
;pour parlor d'un auteur _en general, sont vite desorientes quand
it fact tirer d'une page de francais une explication detainee. Les
epreuves de cette sorte que nous tentons ne peuvent dormer
:tout le profit q.ifon :en .attend. Lorsque nous avons a expliquer
lull passage d'un .ecrivain du XVIII, le professeur et retudiant
,charge de !'explication sont A peu pres seuls a avoir des textes.
'Les assistants ouvrent Ieurs oreilles et retiennent ce qu'ils peuvent.
.Mais leur attention, ne ,'.appuyant sur rien, est facilement distraite
Werba _volant-.
262 J. VOILQUIN

Je ne vois a ce mal qu'un remkie : sans' &Me; ta. Biblio

theque de l'universite dolt offrir aux professeurs le rnoyen de:
faire des recherches personnelles et, par IA, de vivifieri par: des:
apports nouveaux, leur enseignement. Ceux-ci, ont-besoin de !lyres;
speciaux et malheureusement fort chers, que les ,etudiants;n'.ont pas.;
toujours le meme profit a consulter.
11est done a souhaiter que la Bibliotheque universitaire et-
la Bibliotheqtte du seminaire se deoident pour les =tees difficiles..;
qu y aura encore, selon toute vraisemblance A. passer; a faire-
de leurs fonds deux parts bien distinctes : Tune servant a l'achat-
de_livres de specialisation, l'autre a l'achat des-oeuvres des grands;
ecrivains francais ; qu'on les achete dans des: collections: a bony
marche, je le veux bien ; que ces editions ne preSentent pas toute-
la rigueur scientifi4ue souhaitable, j'y consens:encore;.bien qu PA:1
regret. Mais it faudrait au moins, pour une centaine d'etudiants,,
tine vingtaine de textes des oeuvres essentieltes de chaque- grand;
ecrivain. Nous aurons toujours un nombre suffisant d'fiistoires de-
la litterature. Le veritable goat litteraire se forme moins dans des:
livres de ce genre qu'au contact quotidien et suivi des auteurs...
En outre, l'enseignement donne par le professeur eiles exer
cices oraux doivent, de toute necessite, etre completes par des devoirs;
ecrits: un futur professeur de francais doit etre en mesure trecrire
it n'est pas rare de rencontrer des per--
correctement le francais ;
sonnes parlant tres couramment et tres correctement lefrancais
et l'ecrivant mediocrement. La plupart des etudiantsfaute.d'.exer
cices suffisants, sont dans ce cas.
J'ai !'impression ici encore que l'enseignement secondaire est:
responsable de cet etat de choses. Je dis rimpres-ion, car, je .ne.t-
voudrais rien avancer dont je ne sois stir. En tout cas les traduc--
tions, dans les examens partiels, denotent une grande inexperience
dans le manicinent de la r prase francaise, ce qui confirme.ce que:
je disais en debutant de l'insuffisance des compositions A'da li---
cence. II y a egalement tin prejuge qu'une longue tradition parait:
avoir etabli : on ne fait pas de devoirs Ocrits a l'Universite 1:
Pourtant, une composition francaise par trimestre n'aurait rien,
d'excessif. A quoi l'on replique que- d'autres o2;:tipations ;absorbent
tout le temps des etudiants. II y aurait un remede radical ::nul ne
pourrait se presenter a un examen partiel s'il ne justifiait: avoir
fait, dans son armee, une explication orate et deux devoirs :ecrits._
J'en arrive enfin aux epreuves qui permettent au, professeurr
 COMUNICARI 263

de juger des progres realises et du travail accompli. En admer-

tant le systeme des examens annuels auquel, comme je l'ai dit,
je ne tiens pas outre mesure, ii serait a souhaiter que ces exa-
mens portent moms sur des souvenirs recueillis un peu au hasard.
que sur les peaectionnements apportes au cours dime armee par
l'etudiant dans sa maniere d'interpreter et de juger les oeuvres
litteraires. L'explication d'un texte parait indispensable ; l'exercice
de traduction est egalement excellent. La force des choses em-
peche seule de combiner ces deux methodes.
J'ajoute, pour terminer, qu'il y affair tout interet a assurer
tine liaison quelconque entre les professeurs de l'enseignement
,secondaire chirgs de surveiller l'epreuve pratique du stage
pedagogique et les professeurs de l'Universite ; les tins et les
autres ne pourraient que gagner a ce rapprochement.
En relisant ces lignes rapides, j'ai pear d'avoir montre quel-
que pessimisme. Je sais bien que le francais, si repandu qu
soit, n'est pas la langue maternelle des Roumains ; je n'ignore pas,
d'autre part, qu'en France meme, des profess prs out fair entendre
leurs doleances sur la faiblesse des devoirs de licence dont cer-
tains, parait-il, fourmilleraient de fautes d'orthographe et recele-
raient meme des fautes de francais. Mais notre severite est jus-
tifiee par la longue tradition de culture francaise qui est Otablie
dans ce genereux pays et par la facilite extraordinaire des es-
prits a s'assimiler les langues etrangeres, le francais en parti-
culier : nobleSse oblige! Il est de tout interet d'ailleurs, de main-
tenir au niveau le plus eleve les etudes universitaires.
J. Voilquin

Contributii la Rolul Rominiei in epoca de rege-

nerare a Bulgariei".
Relatiunile mai vechi intre Bulgari si Romini, acticA anterioare
epocii de regenerare nationals, erau panA la un punct inlesnite st
prin Bulgarii catolici, care se at-Tau in treacat sau asezati pentru
timp mai indelungat in Principatele rominesti. Se stie ca multi.
Bulgari imbratisau catolicismul numai cu nadejdea ca, punindu-se
sub scutul apostolic al Papei, vor scapa de situatia grea a sta.-
pinirii turcesti.
In vestita lucrare a arhiepiscopului Bandinus (Codex Ban-
 264 P. CONSTANTINESCU

dinus* ed. Academ:ei Rornine din 1895) sint pomaniti doi Bulgari
catolici in Principatele rorninesti. Primul fu Petro Parcevici, se-
cretarul lui Bandinus, episcop de Sardica (Sofia) si care-I insoti
in misiunea lui Bandinus din Moldova. Acest invatat hulgar ajunge
mai tirziu important- personaj la curtea lui Petriceicu Vocia si f
trimes sa propage cruciata crestind impotriva Turcilor, la curtile
italiene. Parcevici I-a insotit pe Bandinus in Moldova, dupd ce
tine o fruit-masa cuvintare in latineste, in trecere fiMd Ia _Tirgo-
viste, inaintea lui Matei Basarab (pg., 6).
Un alt bulgar este reverendul din Iasi si vicar in Moldova,
roan Lain, dela care Bandinus, strimtorat fEnd de Vasile Lupu,
se imprumuta cu 5 taleri pentru a putea pleca Ia BacAu (pag. 12),
load resedintii episcopate.
*
* *

0 informatie de pret o obtinem asupra numdrului Bulgarilor

din Muntenia la anal 1837, cind scriitorul rus, Anatol (le Demiclob.
strabAtind Principatele, cu ocazia unei lungi caldtorii, a publicat
.impresii si date culese cu acest prilej.
La capitolul «PopulatiaA (cf. traducerea lui Ghibaldan V. in
.Biblioteca pentru toti>, No. C20 pag. 75) insirind categoriile de
familii supuse contributiilor, pune imediat dupd masa, cea mare a
-plugarilor romini, pe cei 5179 de «Bulgari kmigra0*, -dupd care
.tirmeaza Inca patru categorii de localnici.
Cum acesta e numdrul familiilor, totalul bulgarilor este malt
:mai mare, caci trebue inmultit acest nurndr cu eel putin 5
,.cifra admisa de D2rnidov ceia ce dd circa 25395 Bulgari in
_Muntenia Ia 1837.
DacA mai consideram si pe acei pe care statistica oficiala
i-a orris, cum se intimpla chiar azi, dar -mi-te atunzi cifrele lui
Demidov sint luate dela insusi domnitorul Alexandru Ghica a;
acd mai consideram si pe acei nestipusi inca contributiilor din
diferite motive sau pe acei _tiotanti ; iar data mai adaugam si pe
acei din Moldova despre care Demidov nu pomeneste cifra
Bulgarilor refugiati in Principatele rominesti pentru a scapa de
targia turceasca este, credem, aproape indoita.
Xcestia sint .bulgarii imigrati*. Mai erau insa si unii, veniti
din timpuri mai vechi si stabiliti ca supusi romini, prin 0:tenia
in special.
*
* *
 COMUNICARI 265

Prin hotaririle congresului din Paris, stabilite Ia 30 M]rtie

1856, sudul Basarabiei se alipe*te M)Idovei. In a(..easta" parte a
Orli se gaseau numeroase colonii bUlgare, care_ tree prin acest
act sub guvernarea Principatului Moldovei *i suzeranitatea Portii.
Guvernul de atunci, prin cairnacanul Tudor Bals, lanseaza tin ma-
nifest, insotit de ni*te cuprinzatoare Listralr(ii pentru «a*ezdmintut
coloniilor bulgare» *i «privilegiile..harAzite acestor colonii. Supt
acest titlu au Si fOst publicate intr'o bro*ura, tiparita Ia Iasi in
1858, dar prelucrata in anul precedent. Bro*ura, dupA care scot
aceste date, este. un exemplar fost in posesiunea bibliotecii Uni-
versitatii din Iasi, astazi apartinind bibliotecii liceului gCodreanu.
din Birlad.
ArZlinththel coloniilor bulgare» a fost stabilit dupA cum .

reesa din manifestul-prefatl al caimacamului Bats din 4 Februarie

1857 in urma cercetarii cererilor coloni*tilor de catra o comi-
siune alcatuita din trei mari boeri : logolatul Grigorie Crupenschi,
vornicul lancu Cantacuzino si postelnicul Lascarachi 1V1ilialdai.
Cofoniile si «dominiile statului» sint date sub jurisdictia de-
partamentului de finante, care va avea cirmuirea dupa normele
stabilite in ga*ezarnint.. Acesta cuprinde mai multe capitole despre
impartirea cirmuirii in' gocola*e» si ggiudete» ca autoritati cen-
trale, in ob*tii cu .gadunari sate*V» din punct de vedere local ;
liecare "colonie formeazA o ob*tie. Ob*tia are dreptul, foarte im-
portant din punctul de vedere al libertatilor politice, de a -si alege
.singura, dupd gmultimea glasurilor., ocola*ii, vorniceii *i asesorii
coloniali, cei--mai insemnati din functionarii ocirmuirii. La para-
graful urmator se, stabile*te stringerea fondurilor pentru lefi *i
gratificatii din banii dela coloni*ti *i cuantumul fiecarei retributii.
Urmeaza gindatotirile» care priveSz departamentul finanteldr, de
uncle se poate vedea ca se luau amanuntite masuri pentru primirea
§i a*ezarea noilor coloni*ti. Se cere indeplinirea indatoririlor de
catra slujba*ii orinduiti cu exactitate, dar orga