ARHIVA

ORGANUL SOCIETATII STIINjIFICE SI LITERARE

as*
DIN IA*I

Anul XVII. yevruarie 1906 No. 2.

Cercetari i propuneri asupra alimentarei

satului Romineiti cu apa buns
(Sfirit)

Hydro-geologia loealita tei

atul Rominesti este asezat pe coastele si

in valea formata de dealurile Rominesti si
cimitirul ; dincolo de dealul Rominesti, pa-
ralel cu valea satului, se deschide o alta
i'A ' vale numita Brebeni, tormata, din dealurile
Rominesti si Soci ; ambele val sint sculptate in for-
matiunea de argila sarmatica, plastica si nepermea-
bila, care formeaza grosimea acestor dealuri. Spre N. V.
imediat deasupra satului Rominesti ambele dealuri
se unesc intr-un mare platou care, bifurcindu-se spre S. E., se intre.
rupe brusc, in sectiune aproape verticals la originea vaei Rominesti,
din contra in panta dulce, prelungita, la originea celeilalte vac.
Din cercetarile lui Cobilcescu stim ca platoul dela Rominesti sta
in legaturb cu platoul dela Izvoarele, si ca ambele platouri sustin
peste formatiunea sarmatica o patura de nasip si prund de
origine fluvio lacustra care la rindul lui suporta depozitul de
lut poros (Loess) ce acopere, in grosimT variabile, toate dealu-
rile acestel regiuni.
Apele meteore cazind, in cantitate de vre-o 400 mm. anual
asupra acestui platott a carui suprafata n-are pe o intindere de
50 Dr. Valerit Resell let

vre o 120 hectare, aproape nici o inclinatie, ele se infiltreaza cu

usurinta prin patura poroasa permiabila de Loess, colectindu se
si formind din patura subjacenta de nasip. si prundis o impor-
tanta patura aquifers.
Daca avem in vedere faptul, ca depozitele sarmatice au
intre Siret si Prut o inclinatie catra S.S.E. iar thalvegul care
ne interesaza raspunzind tocmai acestei directiurf, cunoscind na-
tura paturilor geologice,, precum si cantitatea de ploae cazuta
pe o suprafata larasi cunoscuta, putem sa ne pronuntam cu si-
guranta, ca in aceasta localitate exists o bogata patura aquifera;
insa cum versantul platoului este abrupt spre Rominesti, in
panty duke spre valea Brebeni, fara indoiala, ca aproape toata
apa inmagazinata in subsolul platoului, in patura de prundis, se
va scurge spre aceasta din urma vale uncle se atilt si fintina
Hulubei si, daca vom cauta in thalevegul acestel vai vom gasi
sorginti importanti can pot satisface trebuintele pentru spa a
10 sate ca Rominesti. Apa puptrilor din Rominegi nit g are
origina pe platou, ci este de in filtrage locala; odata incuibatti o
boala infectwasa de origina hydricd, in aceast sat, cu grea s ar
mat tufaa locuitorli scapa de pericolul permanent al infertiunet,
decit numai daca s-ar mince apa dintr alta tarte dpi elunininclu sa
din intrebuintare apa puptrilor din sat.
Fintina lItilubei
Ancheta locala : Aceasta fintina se afia la origina talvegu-
lui vaei Brebeni, pe versantul platoului mai sus descris, care se
prelungeste in forma de terasa, user inclinata spre S.S.E. Adin-
cimea fintinei este de 5 metri si intinim in terenul in care este
sapata mmatoarea succesiune de paturi de sus in jos : o patura
Ce 1 m. grosime de pamint negru arabil humifer, aceasta . este
suportata de o patura de 3 m. grosime de lut pores foarte be-
gat in concretiuni ,concentrice calcare, in fine urmeaza un strat
de aproape un metru de petris si nasip aquifer in care se des-
copere cele doua izvoare care alimenteaza fintina ; acest strat
este suStinut de o patura de argila galbana, amestecata cu vine
de argila vinata foarte plastica, irnpermiabila, a carei grosime
nu am putut-o cunoaste.
 Alimentarea satului Rominesti cu apA, bun 51

Atit pe platoa cit pi pe toalci valea Brebeni nu existri via

o tocuintel, nici depozite de gunoae, bciligare sari materit fecale
omenefti; in susul acester fintini nu sint gropi in care sd se co-
lectcze ape statdloare §1 nic1 ale escavatiuni in sol, de nit:tic-n-1
sari pupal care sir descopere sad sd pund suprafala sohdui in
comunicatie cu pcitura aquifer6i care alimenieazd fintina. Mai cu
vre-o 20 rntr. in jos de fintina Hulubel, exist, un mic iaz, pen-
tru adapatul vitelor locuitorilor din Rominesti, In care sr aduMi
prisosul de apa ce se scurge din fintinrt de oarece izvoarele fin -
tinel sint foarte abundente.
7oald suprafaja soluha de pe platon psi valea Brebenei ser-
veste la agriculturd si la piisunatul vitelor, Incit apele din sub-
sol deja prin acest singer fapt sint garantate in contra ori-
care beinueli.
Debitul izvoarelor firitinei, mAsurat de not in ziva de 4
Februarie (anotimp secetos cind puturile din satul Rominesti
erau aproape secate), ne-a dat 15/12 in. c. de apli in 24 ore.,
Mentionez c6, la anchetele locale facute de not in zilele de 4 Fe-
vruarie si 8 Aprilie 1903, am fost asistat de invritAtorul Dorin
care ne-a fost de mare ajutor, . atit la diferitele mAsurAtori ce
erati necesare, .cit si la preleOrile de apa pentru analizi., de pri-
marul comunei Movileni si de numerosi razAsi din satul Romi-
nesti, &kora cu aceasta ocaziune le-am cuvintat despre inriuri-
rea apei bune si apei rele asupra saritatii oarnenilor si vitelor.
La ultima anchetA am fost insotit si de dl. Cucu Starostescu,
inginerul sef al judetului Iasi, cu care am facut un deviz pentru
aductiunea apei de la fintina Hulubel in sat.
Exanienul fine al apei
Proprientile fizice ale apei din fintina Hulubel au fost exa-
minate de not la fata locului.
Temperatura aerulul atmosferic 7° C.
Temperatura apei in fintinrt 10° C.
Comparat . cu apa destilaUt in dou, eprubete asezate cu
fundal pe hitie de filtru, constatAm on, este putin mai opacA de
cit apa destilata, insr, totusl transparenti, continind in suspen-
.siune citeva firisoare de corps strAini datoriti faptuluY c fintina
este descoperitt. Incalzitil la 50° intr-un balon de stic16 pe ju-
52 Dr. Valenti Rosculet
matate gol, dupa ce c -am adaus putina lesie de potash, sphlind
un alt balonas de stiela cu gitul lung de mai multe on cu a-
ceasta aph,, constatam ca n are nici o odoare. La Mut aceasta
apa da o senzatie placuta si n-are nici un gest.
Analiza bacteriological
Pentru analiza bacteriologich, apa a fost prelevata aproape
de fundul fintinei cu un aparat special sterilizat, duph, ce mai
inainte am lasat citva timp sä curga prisosul de apa afarh din
fintina prin sipotul ce se afla sub ghisd ; chef duph cum am spus
mai sus, izvoarele sint foarte abundente, incit fintina sa umple
cu apa in citeva minute, curgind afara si formind piriul Brebeni.
InsamintArile le am facut imediat, la fata loculul in gelatina nu-
tritiva neutra topita la 30 °; inainte de insamintare, dupa ce am
amestecat cu ajutorul unor pipete gradate 1, 0,50 ; 0,25 si 0,10
cm. c. apa cu cite 10 cm. c. gelatina continuth in 4 eprubete
am mai inshmintat de proba in aceleasi conditiuni alte doua e-
prubete de gelatina cu 0,50 si 0,10 cm. c. aph luata din iazul
ce sa afla mai jos de fintina. Gelatina astfei inshmintath a fost
turnata cu precautiuni din fiecare. eprubeta in cite un cristalizor
Petri, aceste au fost puse pe aparatul refrigerent al lul Koch
pentru solidificarea gelatinei. Tot materialul si utenziile necesare
la analiza bacteriologica au fost prealabil sterilizate si tinute in-
tro anume cutie destinath pentru acest stop.
Transportind aceste cristalizoare la laborator, ele at fost
conservate in conditiuni cerute de stiinta si au lost cercetate
timp de 8 zile Rezultatele sint cum nu sh poate mat satisfaca-
toare pentru o apa de fintina.
Din apa fiatinel Hulubei s-ae dezvoltat 3 mucedinee si
bacteril nelichefiante (banale) pe cm. c.
Din apa luath ca proba din Iaz s-au dezvoltat 1256 colonii
din care 180 lichefianti la cm. c.
Considerind pe de o parte conditiunile primitive in care se
afla fintina Hulubei a cares apa este- supusa contaminarilor din
afarh, fie ca este descoperita si prin urmare poate chdea in ea,
tot felul de murdhrii si micro-organizme ridicate cu praful in
atmosfera, fie ca locuitorit scot apd cu vasele for a caror cura-
 Alimentarea satulul Rominesti cu app, bunk, 53

tenie lasa, de dorit, chiar cind sint spalate ; considerind c acele

citeva mucedinee si bacteril dezvoltate n au nici o important,
nefiind patogene, nici de origami suspectil , ci absolut &male,
pulinclu-se pin in apele cele mai pure, cu atit mai mull in apa
unei )(MUM.; conchidem ca: apa izvoarelor care alimenteazii firr-
tina Hitlubei este de o puritate absolutes fi prat urmare din
punct de vedere bacteriologic in condifeitni igienice ireprc:yabile.

Analisa chimica
Aceasta analiza a fost facuta de institutul de chimie al
statului, din Tag. Cantitatea de apa trimisa pentru analiza a
fost de 2 litri, push, intr-o sticla noun, perfect curates, clatita prea-
labil de mai multe on cu apa din fintina Hulubel; sticla a fost
bine astupata cu un dop noti, spalat mai inainte in acelasi apa,
si acoperit cu hirtie pergamentata, legate, cu sfoara si sigilata.
Rezultatul analizel chimice este. urmatorul in grame la
100,000 cm. c. :
Residiul fix la 180° 51. 88
Acid silicic 1. 36
Oxyd de fer si aluminiu 0. 12
Oxid de calciu . 7. 28
Oxyd de magnesiu 10. 65
Duritatea (calculata) . 22. 19
Acid Azotic 0.9184
Chior 1.2425
Materii organice (in MNO4K) . . 0.3067
Amoniac lipseste
Nitriti ]ipsesc
Duph cit vedem a,ceasta apa intra si din punct de vedere
chimic in conditiunile unei ape potabile satisfacatoare, mai ales
dace, tlnem seamy de calitatea apeY din puturile acelel localitati;
iar dna avem in vedere ca aceasta analiza s a facut asupra
apei din fintina, putem presupune ca apa izvoarelor care ali-
menteaza fintina e4e superioara ca calitati igienice, fiind lipsita,
de unele elemente pe care le con tine apa descoperita a fintinel.
54 Dr. Valeriil Rosculet
DEVIZ
Pentru aductiunea apei de la fintina Hulubel in ceutru satului
Ro z Ine0 §i la §eoala din acel sat unde sit se amenajeze
Si o instalatiune de dus.irT pentru *colari.
.Distanta de la fintinA pAnA in mijlocul satului si la scoalA
este de 1800 metri liniari. Diferenta de nivel intre fintina si
centru satului sau scoala, este de 10 metri.
1) Lucrririle pentru captarea izvoarelor intro fintinii in
diametru de 2 m. pe 6 m. adincime ; zidkia uscatA de peatrA
bruta si sripRurA, (material si manoper0 . . Lei 500-00
2) SApAtura pentru asezarea conductei pe a-
dincime medie 4 in. pe lungime de 100 . . 800-00
3) SripRura pentru .asezarea conductel pe
adincime de 1 m. si lungime de 1800 m. . . 900-00
4) Tuburi de fonta in diferite dimensiuni
pentru 1900 m. lungime . . . . 3i00 -00
5) Diverse, ca instalatia gurilor de a0, pro-
tejarea for contra ingbetula rezervoriu la scoan. etc. 77
500 00
Total lei 6200-00
Din acestea s-ar putea reduce lei 900 pentru executarea
sil.pAturilor de la No. 3; lei 500 pentru s6pftturile de la No. 1
si 2, care se pot executa cu zile de prestatie, reducindu-se ast-
fel totalul cheltuelelor in bani la suma de lei 4800.
C ON CL11:ZIVIN I
1) Alimentarea satului Rominesti cu apq, bunk, este indis-
pensabila, pentru a se putea in urrnA realiza salubrizarea aces-
tin sat prin secarea apelor stAt6.toare, de care actualminte lo-
cuitorii au nevoe pentru adapatul vitelor, fiind satul lipsit de
apa. Prin skarea, apelor statatoare s-ar combate Cu eficacitate
paludismul care bintue epidemic in timpul verei. Aductiunea
unei ape bune si in cantitate suficientA, ar putea favoriza lupta
in contra alcoolizmulul, care a luat proportiuni marl in aceasta
comunA ; ar preveni boalele de origin hidricti.; ar satis-
face o parte din bunul train al locuitorului si ar iniesni a'
cestuia putinta de a se pune in conditiuni igienice ale cor-
pului si locuintei, scutindu-1 de o multime de boale acute si
 Alimentarea satului Romine§ti cu apa. bung 55

-cronice, care ii sacal uesc vitalitatea, degener:ndu-1 la minte si

la corp.
2) Aductiunea unef ape bunk, §i suficienta in satul Romi-
nW,I este posibila de la fintina Hulubel, cu cheltuolt relativ
neinsemnate, fata de scopul nrmarit.
8) lzvoarele care alimenteaza fintina Hulubei sa gasesc din
toate punctOe de vedere, ca calitate, cantitate ti ca conditiunT
locale, corespunzatoare cerintelor igienel.
pr. Valeriti Roculet

Bonet de otel
pupa Ruckert

Durcrea neamului pe toff ne stringe

Sub steag, s-acolo facers jurcnintul;
Si vii si morfl auza-ne cuvintul,
Ce-I spunem fralilor d-acelas singe :

Jurchn, cci pc dusman it V011Z infringe,

Cu stirvul be vom ingrasa pcimintul,
Nimic pe fume n a ofrri avintul,
Ce ne indeamna fie tirant a-Y stinge;
Luptant si cittpa fin i sricY un tata,
Sofia dupa so/ sir me ofteze,
Ostasul sci nu-nh-ebe de reisplata,

Ni I la at IA sa nu se-nnapoeze,
Decit cre fruntea sus, de rant brdzdald,
Sa-1 vindece, on sci-1 imnorminteze!
Valentin nude
 Inceputul teatrului in Moldova
(Urnia re).

asind afisul acestel lntii reprezentatiuni in

limba romineasca, am crezut nimerit a-I
reproduce in fac-simile redus, si a-1 alatura
aid 1). Originalul este de 35 contimetri in
lungime si 23 cent. in latitne.
Entuziasmul ce a provocat aceasta prima reprezen-
tatie, in limba romina, data de elevii acestul Conser-
vator, cu un succes asa de mare, a facut pe mai
multi hoer! a trimite scrisorl de multamire lul tilt.
Asaki, Tar la elevl daruri. Asttel Albina romineaset
din 1837, pag. 85, ne spune ca :
D 1 . Postelnic Gheorghe Pruncu, patruns de bucurie si mi-
rare pentru sporiul cu care s-a aratat aceasta reprezentatie, aii
adresat catra Directia ConservatoruluT o scrisoare, prin care-I
rosteste a sa multamire pentru infiintarea until asemenea pla-
cut institut, far pentru nimerirea cu care au reprezentat d. G.
Caliman rolul sett hi Vacluva vicleand, I-au trimes de dar un
frumos ceasornic >.
Ministrul trebilor din nauntru, boerul Iordachi Catargiu ye]
logofat, miscat si el de impresia. placuta ce a simtit, auzind pe
scena teatrului reprezentatiuni in limba patriei, a adus rnulta-
mirile sale Oka G. Asaki, initiatorul inflintarii Conservatorului,
trimitindu-I o adresa din partea sa, in urmatoarea cuprindere :
1) Originalul se afla actualminte in pastrarea d-lui A. C. Cuza, pro-
tesor la Universitatea din Iasi.
TEATPY AE DAPIET1)10 fiEl
MApyN 414 23 (pfeptlapig 1837.
EAEBii ,KOticapEavaratafti qintopmcmitx imp ark VIINCTE A Aa, Jpro AIMEA MOAAOSEACIOI,

A001" mipicape
Agt giNTbl'PEIIPE3E11TARIE AE

JAHOPN A pam% cEpiEreg AA X K Z 411 1 AIM.

As III A ABA KOLIEZX fIDEABITATZ AF A r. AfAKII.

Ke 11088T 80911111, 11,04112FACACIITBA MA;XISIN A 4ZI1 I IIHIOp CIEpE4TN npo.acop XONCIpt4TOOSA8M.

6.1)C0A1111.

3AnEp83. Eonntan 400El'ATE0 CPpAHLIE;E 11AEgC0A.

AAFAANAA A Aso coniE:
X A II p 11 illfA EN AF 8 ANII
MAAA 11 /I A 0 li)EPAEF CZAkA111111
T 0 Al A II A EH 01I0 AF 7 41111
KAIDITANSA Stall BAC clipAnnE.
M a p N 11 a p N CPOAIILIE;11

0111114 Cl 414240/1143Z AA OCtOOESA fillItHX000 pu OYSAIIIA nE AA Allfla 1790

A8na 31ACT4 BA SOMA.

111641,NBA B .11104116
Ctg TEMDEpAMEIIIIAE.
HOMEAll Ellift/A KO NISSIINT 411 I ART

At III A ASII ROLIESH UPEASICOATZ AF A. C ACARN

11 Fpf0AIII.

MAAAI0A TrAHAMPIAA, 0 MOM ICOCATZ

A. 130 8 p t CI 8 lipDflpirl'00 AF A1001111
A. MAwpso T !JAGS p E.
A Ell AMOpF34110 Mr:01w%
A K OIITE Min Al 4 40p If.
4. ACECOOZA AE.AAA
tllonciB 111, p 9 E T, AAIIIIMErICT08
KONTErEfIMIAll CSC HaVIE At II Knupui. fl, KA.ImpiEpsA
KACHH`lii A. Goelptii.

ellEllA a 4u141noutaga 31 rpapinin Map. TpArmaitimmi

PEIVE3EIOTAIIIA HA *rime KB Ill Ilpoaor8 ipu 1:144 I/00 11)11C8pAptICII I' F HI Be, 3 a. N
MOAA011E0, A flOAO KB M83
A. KBIIA, IlpoipEcop RONMICATOPeASli 1w AMU ANAETalIuIIu 49 CIIIIFICOPO A .if011/48141-ASIZIA
Al OpxEcTpa.
Mop Ctisapiwropin COI/NET/IWO 11/11AA0A10011/11 lop flown AE AA AllpfX1.111F R/IAFTSOf Al 411-
.11/ApE, 10p 10.ATE WOO Ajl MAII pliA1111* IlE1(8111/11HCE, CX ZOO 411104 A4 KACA TEATpflal AAA, vk.A.r..
Jpenng.rgA Ae 7v, ocw, ,ApA.
58 Teodor T. Burada

3ubile Pule simpatriote, "krhon ykga 6. ,ksaki

«Nimica d3 la mine, ci de la fito- patria d-tale, care inzes-
trata de stiintIL si cunostinta adLice odurl, ce-t1 invrednicesc
a obstiel multamire. Iscalitul, insarcinat astaz1 en tot acela ce
poate fi de indestulare, liuiste, buna petrecera si multamirea
dinlauntru Principatului, ma cunosc clator, cind aflu eel mal mic
prilej, a inbarbata pe acel din simpatrioti, cart! prin tapte si
impacatoae inchipuirl moralicesti, urzesc acele ce pot sponi, o
inteleapta tivilizatie, catre care sintem datorl a pasi. Asemene
tintire au avid alcaLuirea conservatoulut fill-anionic la a cauia
intemeitorl se cuvine toata multanairea, si a carula rod ni s-ao
intatosat in public prin reprezeutatia din 23 Fevruarie. Eli nu
vol vorbi despre simtirile de can impreuna Cu toata nobleta si
publicul m-am impartasit in cursul acestel placute petreceri, iii
care intalasl data limba patriel au rasunat cu armonie pe versul
muzice! italiene, de la a aria maica se trage si at nostru dia-
lect; LicI voiti insemna cuvintele de moral, care eu placere in-
trunite, s-au samanat de pe scena intre privitori, vol marturisi
numaI vrednicia ideel acelula, la inceputul reprezentatiei, rostit
prolog, in care se cuprinde oglinCita dorinta a fiescaruia bun
simpatriot. Acolo am vazut pe Zina Moldover; de inchipuitul
dull al stiintelor povatuita, pasiud cu Aire pe calea cea grea
care duce catra lacasul Muzelor ; am auzit vrednice de lauda
rostiri, prin care a el calauz ni infatosa statornica fericire, cis-
tigata prin jertfe si fapte inbunatatite, o privearn ajunsa la res-
pintene unde ar fi putut alege o alta tale mal usoara, pe care
fait osteneala ar petrece a el viata, dar nici cum exam la in-
doiall despre nimerita el alegere. In aceasta stralucita epoca a
efomei sale, Moldova poarla in sinul el obsteasca dorinta a
imbunatatirilor in toate ramunile, si inima mi-au saltat de bu-
curie cind am vazut inaintindu-se catra Parnas, nu numai prin
inchipuita reprezentatie, ci chiar aevea prin al sat fil, fit insu-
fletitt de minunatele d-tale pilduiri, care prin stihurl, zugravituri
patriotice si reprezentatii Leatrale cu energhie vorbesc la toate
simtirI, la toate vriste si star! ! Asemenea indeletnicirl aduca-
toae de folosurl adevarate si lauda patriel ca unul ce socotesc
binele Molciovel acel mal inalt al men. bine, pretuindu-le dupa
toata inasura, marturisesc inscris acea din partea obstiel aevea
vadita multamire prin indestul nurnar de privitori, prin a for
necumate semne de placere, cit si prin obsteasca cerere, a se
mal face in alta sara tot area reprezentatie en care s-au pof-
torit si covirsitoarea. multamire a privitorilor.
«Pe linga aceste doresc ca in privinta laudatelor d-tale in-
deletnicirl sa. to intilreasca Dumnezeti cu putere, si sa aibl intru
aceasta vnednicl urmasi si ravnitori.
(Al d-tale iubitor patrioticesc parinte, Ministru tebilor din
launtru, a multor ordine cavaler ').
lord. Catargiu, vel Logofat
E,' i1', 1 Mart, 183R
1) VezI Albina Romineasca, 1837, pag 89.
 Inceputul teatrului in Moldova 59

Logofatul si Cava ler C. Conaki, pretuind si el lucrarile

Conservatorului si progresul elevilor, au harazit case, afara de
sum lotarita pentru subscriitori, si 36 galbenT ca ajutor 1).
Dupa terereit generala aceasta reprezenta tie s-a mai re-
petat in 26 Fevruarie, Inbulzeala publieuluT la aceasta a doua
reprezentatie a lost si mai mare, si succesul pe deplin..
Darile de sama despre reusita acestor reprezentatiuni, date
pe scena teatrulul in limba romina, de catra elevil Conserva-
toruluf filarmonie-dramatic, ati produs o multamire sufleteasca
si fratilor nostri de peste Milcov. Tata ce gasim in Albina ro-
mineascd in aceasta privire 2) :
D-nul Co) Rasti de Ia Bucuresti, prin adresul still din
20 Martie, arata DirectieT Conservatorulul filarmonic din Iasi,
de-plina multamire care a simtit la reprezentatia dramatics ce
s-au facut aid', in limbo nationala, si dorind a indemna asemene
placuta indeletnicire, harazeste bibliutecel acestui Conservator
17 piese dramatice in limba romineasca talmacite Ia Bucurestl
du pe deosebitele limbs si tiparite sub nurnele de : Repertoriu
Teatrulul national, care ptese se reprezEnteaza pe Tealru aces
Capitalif.
«Directia acc,sluf Conservator, patrunsa de rectmostinV,
vede din asemene impartasire, o interesuire a obstieT Rominilor
pentru o lucrare care va insufieti literatura nationala, si-T va
deschide o laudata eariera».
XVI.
Succesul obtinut de acesti liner; elevi la primele reprezen-
tatif de incercare, fan pe directiunea Conservator uluT a se grabi
sa incheie contract de angajanient en eel mai talentatf din eT,
oferindu-le 100 galbeni pe an si un beneficiii, plata destul de
mare pe timpul acela.
Gasind un Dires 3) (contract), ce a lost inchiet intre Direc-
tiunea Conservatorulul si eleva d-na Elisabeta Fabian, care ne
da mai mulle lamuriri asupra proectelor si .scopulul ce se ur-
marea de infiintatoril Conservatorului filarmonic, credem nimerit
a-I Lipari in intregimea lui aid!.
DIMES
Directia Conservatorulul filarmonie-dramatie
Prin acest de si particular dices orighinal in duplu, carele
va avea putere si valoare de public document, sa deelareaza,
1) Albina Romineascii, No. 35 din 1837, Mart 8.
2) Albino, 1?ontineased, 1837, pag. 109.
3) Vezi Dosarul Departantentulus trebilor din nduntru din an. 1836,
No. 113, pag. 106, aflutor in Arhiva StatuluI din Ia0.
60 Teodor T. Bnrada

cum ca. Directia Conservatorului filarmonico-dramatic intemeeta

pe 1ndatorirea reciproca cu D-lor madularil societatil filarmonice,
au tocnrit si ea statornicit pe D-net Elisaveta Fabian, care se
indatoreste a Mitzi a el slujba cu insusinie de declamatoare si
cintareatd la teatru filarmonic in Jimba Komineascti pentru ca
sa reprezenteze in toate piesele, opere, drame, comedic, vodevili,
si alte compuneri teatrale in curs de un an, incepator de la 1
Mart 1837, pana la 1 Mart 1838. In privire ca D-ei Elisaveta
Fabian, este incepdtoare si are trebuintd de a invdta muzica
vocala si declamatia, apoT pe lingft aceste practice indeletnicirl,
D-eT va urma regulat aceastd invatatura in conservatorie, cu
scopos de a se indeplini maestria musichiel si a declamatiel.
Pre lingd aceste D-ei va reprezenta rolurile ce i se vor da de
cata Directie, si va fi fatd la toate prube, ce vor fi orinduite,
si va urma en esacieta acela ce se va botari intru aceasta spre
nemerirea reprezentatiilor. Drept multatnita pentru ostenelele
&sale Elisaveta Fabian, i se hardzeste pe an soma de 100 #
adica : una sutd galbeni plalitj in patru triluni, si un beneas,
din care ail a se scads cheltuelile obit lnuite a uneireprezentatii.
Aceasti indatorire are a se pazi intru atita, cind nu va fi
de la una din parti oare-care pricind reala si bine cuvintata, de
a nu pute urma asemene indatorire, precum : boala D-sale Eli-
savetei, sari pricinl de familie, or! pricini publice, care ar itn7
pedeca pe Directie de a pute tine a el* indatorire.
D-ei Elisaveta Fabian inainte de a implini aceasta indato-
rire nu se va pute angajui la un alt Conservatoriu, teatru saa
sotietate privata din imbe Printipaturi, nici sa cinte la vre un
concert Para voia Directiei.
Intru acela ce se atinge de costumuri exlraordinare, adeca
straine, care ar trebui la ceutele reprezentatii, Directia le va
da D-sale Elisavetel cu indatorire a le ave puurea curate si
frumoasq, precum si tamest, malie, coltuni, semizete cu garni-
tura, scarps, stivalete, sandale, mantis!, colane, cununi, pene, be-
rete, peruche cu bucule, si once port de moda pentru cap.
La intimplare de boala din partea a vreunei alte dame a
Conservatorului, D. Elisaveta va fi datoare a implini mint ei cu
-Wald. Myna.
Pe asemene temeTul ti conditiT imbe partT se leaga card
paza indatoririlor insemnate, avind intru toate a tIlcui spre fa-
vorul si sporiul Conservatoriului, cazind in raspundere partea ce
ar da sminteala la- lira din aceste conditii, si pentru care se
fac cloud diresurl asemene si se intaresc cu iscalitura mddula-;
rilor Directiel si a Dumisale Elisavetel Fabian.
Catargiu Vornic, G. Asaki Aga, Vasile Aleesandri Spatar.
Elisaveta Fabian
No. 22. Secretarul : &Inuit Botezatit Medelnicer-
1837 Mart 1.
 Inceputul teatrului in Moldova 61

Dupa cum se vede, toata lumea culla se interesa de pro-

gresele repezt ce se faceau pentru dezvoltarea artel dramatice.
Boerif cel mat inseninati, adoratorl pana atunct numal a teatru-
Jul francez saii german, incep a se misca in favoarea teatrului
national, si cer chlar a se intruni trupele straine cu trupa ro-
mineasca, dupa cum se mat ceruse pentru a se pute realiza un
progres mat repede si ma! Oda. Astfel gasim, in Dosarul De-
partamentulul din nautru No. 113 din 1836-1816 aflator in
Arhiva statulul din Iasi, o suplica a mat multor hoer! cart&
Domnitorul Wit in cuprinderea urmatuare :
Prea ingtate Doamne!
«Gtos iscalitil, cari sub protectia InAltimei Voastre au urzit
Conservatorul Illarmonic-dramatic, a carula lucrari s -au fericit
de a Inalt. Voastre si a Obstiel aprobatie, dorind a intemeia a-
cest asezamint, si vazind Ca anireprenoril teatrului frantez nu
s au angajat la propusa imbunatatire, socotesc a sa pute insarcina
si cu directia teatrului public, pentru ca prin intrunirea repre-
zentatiilor moldovenesti si a celor straine sa se indestuleze ob-
steasca multamire si sa se dee Conservatorulul vreme si prilej
de a putea formalui vrednice madulari.
«Mtn' aceasta propunere jos iscalitil nadajduesc, ca cu
oarecare mica sporire a ajutorului, ce da Eforia oraseneasca la
teatru, si sub conditit potrivite ce 1-ar inrhipui, avind acuma la
Paris pe unul din condirectorl, ar pute aduce de acolo citiva
actor! no! si bunt, barbati si dame, cariT ar alcatui o trupa noun
pe anii viitorl, intrebuintindu -se in cheltueala InbunatatireI tea-
trului tot venitul seu si folosul ce pana acuma tragea antrepre-
norul, pentru care, ca pentru un lucru obstesc, iar tinea condicl
supuse controlulul si reviziel Ocirmuirel.
.Xunoscind parinteasca ingrijire a Inalt. Voastre pentru
cele ce surd, de folos si de impacarea obstiel, gios iscalitil sa
roaga cu supunere, sa bine vroiti a da intiu aceasta a Voastra
Inalta hotarire».
A InaltimeT Voastre plecate slug!
Al. Catargiu Vel Logofat, Catargiu Vornic
tii diu partea Spatarulu1 Alexandri, G. Asaki Aga
No. 28.-1837 Apr. 5.EsiT.
Malta rezolutie ce s-a pus pe aceasta suplica este in ur-
matoarea cuprindere :
Dupd verbala toroncci sit' se ceie inscris si formal rcispuns
de la secretariat ce liotdrire ad dot antreprenorul teatrului frau-
luzesc infra urmare pre vremea viitoare.
iscal. Catargiu
(Urineaza). teodor L. Durada
 In zbucium 1)

nserase cam de multisor si Ana isI liranise

copiil si-I culcase. Era trudita si ea, nisi
vorba, ca toata ziva n-o slat cum nu Oa
apa, da par-ca n-o prindea somnul si de
45 aceia, rezemata cu timpla de stilpul hor-
nulol, gindea la multe de toate. De la o
vreme, batind-o la cap caldura euptorului, ineepu sa
clipoceasca, Tar un vis nebunatic prinse a-si urzi
pinza, ineureindu-1 gindurite,
Cineva bocani la fereastra.
Ana se destepta freeinduse la ochl. Ce D -zeu, ma
mining sprinceana sting, se vede c-am sa mai aud vre-o veste;
nunial de-ar fi buns, ea de rifle mi-I aeru sufletul !
Sa...a...racu- focu mleii, o-nceput sa se treaca ! Ian sa-1 mat
prase oleaca, doar a mai prinde la inima. Val de mine, ce de-a
mai scintel o sarit in casa! Oare eine sa vie ?
La fereasta bocani din noa.
Un fior de groaza cuprinse inima nevestei somnoroase. Sta
nerniscata si n-avea curaj sa priveasea umbra ee se rezemase
de parete, linga margins geamulul. eCine sa fie la vremea asta
eNiel nu striga macar sa -1 aud glasu ca sa-1 pot pripunep.
Ce 'Far fi dat sa fie-ntuueric in casa, sa n-o vada eel
de-afara ca-I singura.
S-a ramas asa neclintita multa vreme, Tar bataia nu se
mat repeti.
eSa vede ea cine-o Whit s o luat de sama sa -si cate de
qdrum. Or! tine sa fi tost,?z,
Tremurind se seula de pe scaun si se Oa cu sfiala spre
fereasta.

-- --Un om intunecat sedea pironit in Beam. Ana de spalma

scoase un tipet puternie, de se trezira copiii din some.
1) VezT No. 4 si 5 din Arhiva, 1905,
 In zbucium 63

« Desehide, Ano !,
«Cum ? Na striga pe nume? Ma cunoaste ? Parca-I vorba
lui Durnea. Am auzit ea mor ii yin noaptea la casa for : de-acum
s-o sfirsit cu .mine! Val, poate undo -am vorbit azi de altil !...
Cazind in genunchi se puse pe ruga.
..tarts -ma, Durnea, larta ma! N-oI mal grai de tine nice
°data, dar niei de alp !).
Inlemnise-n mijlocul easel. Nu putea nici macar sa miste
mina ca sasi faca truce. Atunci isi aduse aminte de ce -i spusese
o baba : chid vine necuratu noaptea si nu pot' face cruce cu
mina, sa fact en limba-n gura, ea plere dacaI el.
Incepu sa poarte limba.
Deschide, Ano, deschide nu to teme, ca doar nu-s om rail. !
...«N-a peril! Sa :cede ea nu-I nicl Durnea, nicl dracu !).
Copiit spariell nu pricepeaft de ce plinge masa. Todirica
mai indraznet, si mat mare se pogori jos si veni linga dinsa.
Ana vazind copilul se imbarbata: avea chip de om cu dinsa.
...«Adita de ce mi-as face spaima eft singura ? C.e proasta-s
si fait minte! Poate cine-i ii ow bun, poate -i chiar lata, vine
de la tirg, si cu nebuna sa ma vir in boale !... Ian sa-ntreb.
Cine-i acolo ?
!

Care eil?
En, Toader ! .

La auzul acestul. nume frica o apuea din noti cu strasnieie.

...«Sa. fie Toader? nu cred, n are ce cata el la mine ! Tare
ml tern sa nu fie vre-un hot : o aflat poate ca -s singura si vra
sa ma pride, sa ma ucida! Ce sa ma fac eft, ce sa ma fac!».
Desehide-odata, Ano, m-am Minna de rind astept !
...«Val, truce de our cu mine, it gura lui Toader! II en:
nose bine glasu'.
Fata i se lumina de-odata si frica, ce-o apasa ca o piatra
de tnoara, if ronteni.
...«Ce cats el la mine si mai ales noaptea ? Zaa, nu ma
dumerese de loc. Da orl sa -' daft drumu ?... Adica de ce nu' -as
da. Cine stie, saraeu, ce nacaz a f dat si poste dinsu : asa de
flotile marului nu bate el la usa mea».
l'remurind lua barda de suet lait.a si pasi-n tinda.
...«Sa trag zavorul ? Val, da d tea n-a ti el, ce fac !»
Strainul, sinitind pe Ana ca i la usa, veui grabit.
Et, Anieuto, ce fad nu deschizI?
Cum nu! desehid. Da to esti Toadere ?
Eil, eft, pacatele mete !
ZaV01.11, lovit eu inuchea barzii, sari tar usa se desehise
in !mull
Da bine ca t-at calcat odata pe ininia! De nu deschideal,
zati, nu stiu ce era sa ma fac !
Ana ucurcala si rosa la fata :
64 Tibenu V. Crudu

Da, dac-al venit si to la vremea asta, eh de unde sa

to cunosc.
Apol doar arum am ajuns si eh in at si pentru c-am
vazut lumina la tine, m-am abatut pe-aiel ; alt-fel crezT ca veneam?
Daca nu stiti cum m-o furat somnu s o ramas lampa
aprinsa.
Da ce slat, nu mergi in casa ?
CUM nu, merg daca ma them!.
Rominul Sutra sfiicios luindu-sl caciula din cap, Tar Todirica
zarindu-1 s-ascunse WU in cotruta. Ana dregindul broboada pe
cap si-ncheindu-s1 sinul, veni zimbind.
Zaii, Toadere, daduse toate pe una cind to -am vazut
la fereastra.
-- Parch eu n-am bagat de sama, da ce era sa fac ? Ma
gindeam : de strig mat tare, mi-I ca s-or sparia copiil si-I ma!
ran. S-apot Ian sa-ti mai spun en ceva : stind asa singura St
ajunge sa to teml si Je umbra ta.
Se prea poate, nu zie. Da, ma rog, de ce nu sett ?
Sezl la not dac-al venit, nu sta -n picioare.
ZatI, t-o resit un sfint din gura, ca tare-s trudit. Curge
carnea de pe mine, nu saga. Inchipuesteil, de Ter! de cind am
pornit-o da la Tudora s-abea azi am ajuns, s-asa de ciumurluit
ca nu pot sta nisi jos.
El apol ! Da ce-al slabit asa tare ? Parca era! mat
volnie altadata.
Asa-1 cam slabit ? Parc-o treierat dracu malaia ira-
runtel cu mine, nu alta.
El da macar cu gospodhria cum o duct, bine ? Nevasta
ce -ti face, sanatoasa, voinica.
. Toader clod auzi de nevasta se inegri. Mat bine-ar fi auzit
de moartea cea de veci de cit de dinsa. Dar °ileum tot nu-I
venea sa dele dea dreptul si sast arate naduful. De aceia prinse
a ingatma vorbele, ticluind raspunsul.
Nevasta ? Nevasta-1 volnica, sanatoasa, slava Domnulul,
nu fie de strigare ! Si masa-T cit o bivolita, abea sa-ntoarna.
-- Et apol IT bine, if bine ! Cind it sanatate toate-s bane !
0, nu mat zice ! Pe linga sanatate mat trebuesc multe,
pentru ca sa fie omul multamit. Si mal ales cind este sa dal
peste niste oameni a Jut D -zeu, cu naravu draculu!, atunel mal
bine moarte! Iaca ma vezi ca vorbese acuma, da inima mea
cum if, numai unu, D zeu cel de sus, stie.
Da, Da !-El stie pe, toata lumea. De cit ce sa facem,
daca-s pacatele pe no!, trebue sa tact si sa le tragt !
Asa -f, nu zic. Da si pacatele celea SI cum le face si omu.
Ca cum s-o face el, nu s-o face Met dracu !
Ia las nu mar spune ! Or! omu cit traesle pe lumea!
asta nu i.l dat sa gresasca niclodata ? Calu ca are patru picioare
si tot sa poticneste, d-apol Inca omu, saracu, care are numal do ua
 In zbucium 65

De asta sa n-ai grija, De cit nu trebue sä le

!

punem pe toate la inima. Si parca dac-al sta, sa zicem, sa te

potrivestl la toate, tare bine -al face ? Ia tai strange venin si
nada in suflet! La urma urmil cu ce te-al alege ? Tot tie t -at
strica : doar othtu tare, vasul lul si-I strica in totdeauna.
Rabdare, rabdare si Tar rablare !
Doar cu asta dovedesc si ea, cu rabdarea.
Da pina ce si nu stia ce, cu toata rusinea, vreti sa te rog
de ceva, data nu t-a fi cu banat.
-- Cum nu, vat de mine ! Nu tam cat o 'Rua de apa,
poate ti-i sete.
Are sa fie ea buns si apa, da mai tirzia !
Poate... ti-I foaine?
Da, al cam ghieit : de dimineata de cind mi s-o pus
soarele drept inima.
Ana se rosi pina dupa urechi.
Iaca asa gata nu mi s-o-ntimplat ! Da data vral s-asteptir
toporasc cit at clipi un putt' de mamaliga ; am citeva oale prinse,
t -oi mai face s-un scrobusor si I miuca sanatos.
Astept, astept cum sa n-astept ; da-ml pare rad ca te
nacajesc.
Las, atita scirba sa te bath, nacazu mleit!
Nevasta, suflecindu-st minicile, se pregati da treaba. Nix
stia sarmana pe ce lume I de bucurie. Graia fara sine, tremura
pe picioare, nurta un lucru de fret orl prin mina, se-ncurca pa -
sind, dar ce era sa faca ? Isi da bine sauna ca se schimbase si
n-ar fi voit s-o priceapa nimeni, da nu se putea stapini.
Si la dreptul vorbind, cind vedea pe Toader in casa el,
mai era be sa nu fie vesela ? Doar lul iT harazise inima si . su-
fletul de cind era fata mare, dar... da: intre dot munt.I este tot-
deauna s-o vale. N-o fost sa fie partea el si pace. Ca vezi, doar
in lumea asta nu-I cum sa gateste, ci cum sa nimereste. Si
dash -I asa, ce putea sa faca ? Se-st del& n cap, orl sa se bath
cu ?
...Nu-I cuvint, el n-o vrut s-o tele pentru c-o tacut de fata
mare, dar la urma urmit, cind if cata bine, daco facut, tot el
era vinovat. El, da ce-I pasa barbatului! El, data -I cade caciula
din cap, o is frumusel de jos, o scutura bine, o pune la kit si
tot acela-I. Cu ferneta nu merge-asa: de-o apucat sa-I cada steaua
vre-odata, ii buns cazuta!
Ea ma due, Toadere, sa nip niste vreascurt, to stat si
te mai hodineste colo pe pat, c-acust ii gata-
Du-te, du-te, lasa!
Rominul, flamind, ca un tine, trudit de drum, zdrobit in
inima, paru ca trees pria pat cind se lass : pamintul de s-ar if
deschis sa-I inghita de Viti, mat c-ar fi dorit.
...cSa vin eu in sat la mine si sa trag tocmal la acela pe
care-am chinuit-o mat mull, pe care-am hulit-o pina-ntracela
2
66 Tiberiu V. Crudu

fel ?... Se vede" c-asa vrea ll-zeta sa. potriveasca ! M-as fi dus la
sora-mea, ca-I de-o patina de Joe de-aici, day da... am auzit ca-I
&mare pe mine ca de ce n-am chemat-o la nunta. Si doar nu s
eu vinovat, Ca din partea mea as fi viut din toata inima sa vie,
dar a§a... madama Terramoala, soacra-mea, nu I-ar muri multi
inainte, nu m-o tasat s-aduc macar pe mama : (sd nu-ti vad pe
mata la nunia ca te bat cu dinsa pesie cap, m-al auzit ?D...
M-am temut de-o rusine si n-am chemat-o.
Si biata Ana, ce cu drag si vole buna m-o primit, flier nu
credeam. Ce-T suflet de femele-T tot suflet, macar zica tine ce-o
zice : intrinsu gasestl orl cind un locusor cit de mic. laca ed
sarmanu, dac-am ramas cu inima rupta, mutt am stat gindind
§-asa, s-asa! La urma, ce-mi vine mie, ml-am zis: uncle o mincat
iupu odata o oae, tot mai da din cind in cind, ian sa cerc si
eit sa vad cum mi-a merge. ...Si da, pin -acum ml-o mers, nu
fie de deochT, numai de n-as vorbi-ntrun etas rat !
...La dreptul graind, ce eta sa lac? La tine Mini era sa
ma tingul si sa ma pling ? La D -zeu ?... D-zed ii sus ! Am venit
la dinsa : omul la- nevoie, saraeu, se prinde cu mina si de ta-
lusul eutitului. Ea ma stie de mull, cu dinsa am liolteit, cu
dinsa am trait odala bine, si poate dac-a vrea D-zea, oit-i trai
si de-acum inainte'.
Pe mina sitnti ceva rece.
cCe dratu, pling ? Parca -s muiere ! Te miard ea nu Imo
vazut cinevaD.
Pripit isl sterse ochil rotindu-I prin casa.
...0 ce curat ii pe jos, ca-n palma : sa lingi mac, nu alta.!
Si tot lucrisoru la loud lul : te tern! pared sa put mina sa nu
se strice. Si colo culmea plina de bulendre, acoperite numaT cu
sumanT de noaten!, bondite brurnaril si brie de lina tigae.D-apoi
zastrea de pe lads, bate-n pod §-acuma! Pot! sa-I dal bicid sa
mearga-n vola cea buna.... Zati, cum fuge omu de noroc ! Alestea
toate-aveati sa fie ale mete, dal -o luam pe dinsa. Da asa, in-am
dus la tirg dupa colacl calz1 : am cautat pine mat buna de cit
cea de grin si ulte ce-am ajuns !... Acuma vad ed cit de ne-
mernic am fost, cind am lasat-o de ocara lumil, s-am strigat
in gura mare ca-I o rea. Void Inv* minte si pe Oiu eel de
carpe, ca nu trebue sa ziei bunului bun, nici raului rail, piny
nu-1 vet vedea la treaba: aid it puterea omului, treaba ; fowl°
nu plateste nici dons parale...
Of, si tare Ina mai dor picioarele ! Pacat ca nu-I un segues
sa be razam oleaca,.
Ultindu-se prin casa, da cu ochil de Todirica ce sta
ciunchit pe valet.
...Iaca si baetu med!
A cul esti tu, mai baetele ?
A rnamel.
Da a tatine-tat, nu ?
 In zbucium 67

Ba s-a tateT, da... tata-I dus de mull la ttig.

Ce cats acolo ?
It bonay.
...Credeam ca de mine vorbeste, ca-i spusese masa poste
rd s la tirg, da vad ca nu : de Durnea, D-zea sa -1 late ! 0 fost
bolnav ce-I drept, da acum 1-0 trecut toate ratele.
Da, mai Mete, tats -tau ii bolnav, saracu. Ofteazd.
0 zis mama c -al sa-1 teacd s -al sa vie ial Vasa.
Ar sa vie, ar sa vie, dac-a da D-zed !
0 negura de ginduri purni tar sa-1 framinte mintea.
..cDoamne, doamne, cit de pe dos mai judeca si lumea
asta. Ea spune ra femeia -I fasola ca sa se ridice-1 trebue harag.
Ba, zati nu, aici n-are dreptate de loc : temefa te ridica, femela
te coboara. De-a vra ea te batjocoreste de te face albie de eini;
de nu, asa te-naltd, de nu te cunosti singur, data tu esti acela
oi altul. lam nu maT departe et-i ce -alit avut a trage ! si doar
tot mI -o spus, ba unu, ba altul, c-asa s femeile : te tahaesc, te
deapand, te sorobotesc, da tu data esti om, tt ebuie sa be last,
ca-s fettle). Si dac-am lasat, parca tare bine am facut ? Lasa azi,
lass mini, ajunge temeTa sa te creada curat un lass -ma sa te
las, s-atita-ti trebue ! Te la-nainte cu gura si s-o mintuit, n-o
mai opre.J1 nici cu dracu. Te poarta de nas cum vra si dintr-a
el n-o potl striate nici in ruptu capuluf. Ce -.o zis' ea, ii bun zis
si n-al chip sa cacti gura macar, ca-ndata t-o astupa. Vorba
ceia ; apuci a te face oae, te minima lupil.
pe urm s-astept eii sa-mi spue mie lumea data -i tale
on balale ? Nu vad eu singur ce-am Wit? Mi-am pus boi-n
cird cu dra :u, si T -am scos far& coarne. La-nceput, da, cum m-o
sfatuit si lumea, am luat-o mai asa : tot eti in-am lasat batut,
stiff ca omu de la tars, nepurtat inca prin lume. Ele... Chita tor!
0 asteptat sit mai prinda matnaliga coaja si de acolo o-nceput
sa ma fee la vale de tot, nu Saga. Chid in urma two razbit la
inima s-am dat sa pun picioru-n prag, ca barbat, s-artit cd tot-
deauna cucosu cinta la cast nu Ohm, ele-o sehimbat -o pe de
alttel: o inceput salt bats jot de mine si de casa mea, faein-
ris de capu Ion cu altii. Eu ce era si lac? Am rabdat ca
unde nu, nil-am luat lumea-n cap si te duel duluta.
...0, bine ma maT invata tata, dint sa-I fie cuvintu, da ce
folos ca nu s-o prins de capu ist sac. El imi spunea uneorl cind
era amdrit : mat Mete, dac-a fi sa te-napinga pacatu sa te-nsorl
vra sa traesti bine cc nevasta, sa rupi mica -n doua, chiar
atunci in pripa ; ca data -I taT apa de la moara de la-nceput, te
cunoaste de What pe urma». El, nu-1 bun cuvint, da parca
I-am ascultat ? El o spus, saracu, el o auzit 11).
(Sfirqitul in numcirul viitor).
tiberiu V. Crudu
Asupra poporanismului istoric dela Samanatorul"
(Limba romina veehe).

coala literara din jurul revistel 4SamA.n4

toruly, care cere scriitorilor ca «din acel
popor, din. paturile care 1 alcatuesc trebue
sa aleagtt ;nai mull (mai mult, nuexclusiv)
;IT`
pe aceia care e mai insemnata, mai carac-
teristica, mat wrath'', aceasta scoala, care cere dar
ca mai ales din taranime sa-si is scriitorii si limba si
motivele de inspiratie, nu e noun, in conceptia ei funda-
mentala. D. N. Iorga face gresala de istorie de a pretinde
ca dinsul e creatorul acestei scoff pe care o numeste «istoricav si
careia altil ii zic «poporanistao sail Itaranistaz.. Dar cercetarile asu-
pra activitatil literare a" lui Alecu Ruso si Cogalniceanu mai intii,
apoi lucrarile Junimei de la Iasi si ultima dizertatie xPoporanismul*
publicata in No. 8 din revista «Curentul not arata ca aceasta
scoala Rerara, pe care d. Iorga isi inchipue ca dinsul a creat o,
exista de, cel putin vr-o cincizecl de ani. Iar intreaga activitatea
literara, izvorita mai ales din cea stiintifica, a d-lui Hasdetl, ne
invedereaza a si dinsul propoveduia tot poporanismul, Inca, a-
cum. citeva decenii, Cad si domnia sa recomanda ca «nu este
un alt mijloc mai nimerit si mai. frumos de a da unel literaturi
culte un caracter original si distinctiv, do cit numai nutrind-o
din literalure populard, precurn literatura populara se adapa.
din fintinile unui instinct virginal
1) Hasdell : Inlroducere la basine etc. de Fundeseu p. 0.
 Poporanismul istoric de la S6manatorul" 69

Asa dar, intreaga suflarea culta romineasca, desigur ca si subt

impresia lucrarilor lui Herder la Germany sari ale unu! Vuk Ka-
ragici cu vestitele-1 colectii de poezil populare la Sirbi, nun, si
cere sit se adape, in cela ce priveste limba si simtirea, din fin-
tinele poporului. Aceasta, repet, eel putin cu 50 de any inainte
de existenta «SamanatoruluiP. Dec! in privinta poporanismului
in genere d. N. Iorga nu face decit sit ceara aceia ce toti aa
cerut-o si o cer ; 'far credinta-1 ca poporanismul situ ar fi ceva
nou nu -si are de temelie realitatea, ci o scapare din vedere a
mersului literaturii romine in veacul al XIX-lea.
Dar data aceasta scoala ,literara poporanistit nu-i noua, in
conceptia sa fundamentala, ci destul de veche, ea are totusi, in
alcatuirea-1 acEuala, ceva nou care o deosebeste de poporanismul
lui Ruso, Cogalniceanu, Hasdeil. Si anume, e not intr-insa :
a) o exagerare stricacioasit a vechiului taranism de pin -acum, si
b) douii erori istorice, pe earl cauta a se intemia chiar acea exa-
gerare si deci intreaga cladire a aoestei forme noua a popora-
nismulul.
Exagerarea stricacioasa a firescului taranism de pin-acum
consta din aceea ca se pretinde scriitorilor nu numai de a se
nutri din limba si viata poporului, cum am vazut ca zice Hasdeu,
si ca el tog, ci li se cere ca el (scriitoril), in lucrarile 'Ior lite-
rare, sit se fereasca cit mai tare de limba si motivele din viata
oraseneasca si sit se margineasca cit mai mult si pe de-antregul
la limba si viata taranilor. Jar aceasta a sa noua cerinta o spri-
jineste d. Iorga pe motivul grefit istoricefle ca : limba si viata
oraseneasca sint straine si instrainate de mentalitatea si simti-
rea curat romineasca, pe cind cele taranestr sint proprii romine;
din pricina ca taranimea a ramas in curgerea vremilor, si pina
astazi, singura nu numai «mai insemnata* ca numar, dar Inca
si «mai caracteristica, mai curatd* decit populatia oraselor.
.Apoi, cele douit erori istorice, pe can scoala aceasta noua
poporanista vrea a intemela exagerarea pomeaita, sint ur-
matoarele :
Intiia eroare de istorie e de a pretinde ca taranul de as-
tazi vorbeste asa cum i i inchipue d. Iorga ca er' vorbite cronicele
si documentele secol. XVI si X.VII, pe cari dinsul le transcrie
cu litere latine de pe originalele for cirilice vechi.
7c) Ilie arbulescu
Iar a doua eroare de istorie e de a pretinde ca numai ta-
ranimea satelor a rAmas «curatay, neamestecata cu alte neamuri
(si ca deci de aceia numai ea dar, nu si orAsanimeaposed'
mentalitatea si sinitirea proprie romineasca).
Aceste 3 puncte : exagerarea si cele doua erori istorice,,
constituesc chiar un fel do noui temelii la cladirea poporanis-
mului d-lui Iorga.
Scopul studiului de fat' e de a intreprinde o cercetare
istorico-filologica. De aceia voi lasa la o parte punctul intii : exa-
gerarea, care e mai must o chestie de teorie literara. De alt fel,
nici nu ar fi nevoe sa ma mai ocup si eti de dinsa, pe cita
vreme ratacirile el sint foarte bine puse n evident' de observa-
rile largi ale revistelor «Viata noun', «Curentul DAD, «Sapta-
mina» d-lui Panu, si inca de alte reviste si ziare (ca «L'Ind6-
pendance Roumaine) din ultimul timp, «Epocao, cAdevarul* etc.).
Nu voi mai incerca dar si eu sa intreprind o operatie care ar fi
de prisos, pe citt vreme alOY o fac si cu izbinda si cu destula
competinta.
Cela ce voesc ins', sa fac acum, e aceia ce nu, s-a facut
incA,, si anume sa dovedesc, tocmai pe baza cercetarilor istorice
si filologice, ca celelalte doua, temelii istorice, nu sint nici decurn
o realitate istorica la Romini ci ca slut numai erori de cunoas-
tere si intelegere a faptelor si documentelor istorice.
Voi arata dar, dovedind:
a) Cn taranul de astazi nu vorbeste ast-fel cum i¢i inchipue
d. Iorga a se vorbea in veacurile trecute; si ca deci acea prima
temelie nu i s-a putut desprinde din documentele vremii, din
viata reala a neamului nostru;
b) ca nu e adevarat, nu e o realitate isforica ca taranul
satelor a ramas curat, neamestecat cu alte neamuri si ca numai
oraseanul ar fi amestecatura; ca conseciata, deci, ca aceasta a
doua temelie nu i s-a putut desprinde d-lui Iorga din documen-
tele vremilor Vechi, adicA, din viata reala a neamului nostru.
SA vedem dar intiia temelie.
I.
Mult in urrna d-lui Hasdeti care, indeletnicindu-se cu cultura
poporului rominesc, a cautat in vechile texte sense sa cunoasca
 Poporanismul istoric de la Samanatorul" 71

11 vorbitb, de el, a voit si d. Iorga sa aduca coutribuirl

=limbo
la aceasta chestie ; dinsul nu a Meta, ce e dreptul, studif filolo-
gice asupra vechil noastre limb:, fiindca nu-i de Joe filolog, dar
a publicat o multime de vechi documente rornine cirilice, tran-
scriindu-le chiar cu litere latine, spre a se sti astfel astazi cum
se vorbea in veacurile XVI, XVII etc. cind ele ail fost scrise.
De aceea in Prefata la ale sale «Docunzente rominesti din Ar-
hivele Bistrletv, vol. I, pag. CVI, no spune ca aceste documente
aduc ccontributil cxtraordinar de importante pentru istoria si
limba Rominilor,. Deci; vroa sa zica ca limba din acestea, (inn
ni-o recta dinsut, cu litere halite _in locul textuiui cirilic original,
ar fi aceea vorbita de poporul romin in velcurile trecute.
Ian acum in urnik in o alta colectie de vechi documente
romine : «Brasovul si Rominii), in care tot astfel transcrie cu
litere latine textele originale cirilice, ne spune, in prefata, ea :,
cAn3 voit ca aceasta carte sa poata folosi on -cuT, nu numai in-
vatatilor, istoricilor sah. filologilor. In adevilr, astfel de scrisori
se cuvin a fi cetite de oricine doreste sa cunoasca trecutul si
prin graiul sau insusi ; ele pot arata in acelas timp ce mladiere,
ce cumpatare, ce scurtime plina de Irqeles avea limba noastra
de odinioark eare a reimas piaci astazi limba poporukti dela
lard ; intr-o astfel de limbk care e a tuturor stramosilor si a
celor mat aziulti dintre Rom Mil de astazi, so cuvine sa, scrie si
carturaril. Numai asa scrisul for va putea strabate adinc in mul-
timile rominesti i va putea capata trainicie. Caci e sigur ea
mai curind sau mai tirziu ne voin intoarce la limba noastra cea
adevarath, vom parasi sintaxa frantuzeasca, si vom intrebuinta
numai acele cuvinte culese din straini care slut numai decit
de nevoev.
Iar in cartea sa aparutit .tot in 1905: lascriptit dirt bise-
ricile Ronaniei, d.. Iorga, de acelea4 idei false calauzit, repeta,
cu privire la inscriptiile ce aduna i transcrie intr-insa, ca :
climba in. care sint scrise aeeste inscriptiT.. bogata, vie, cum-
patata, e un indreptar nestramutat pentru toate timpurile. In ea
apoi, cercetatorul dialectelor, al schimbarilor incete ale limbil
poate gasi lamurirT din cels mai pretuite*,
Deci, in limba ce ne-o da d. Iorga in publicatiile sale de
 , ,
-1,k

`'.,ZIW: VbSZ:
',,,.;1: -- '
ceLt.

**' Lit ,
kos=.

. i' m
. VS,k.

,.
.. ''":-.51)..YR
-
,. .. ', j
\ .1 c.; ',,,S. ,,Z.:*

N".1
,rr-..
. '
10 .- \ ' ' .' ." ,,';: k-:, s
kt.%,;'1.-' '1. \
A 3
\,
,' fr,WC,.11.. r," ' . ,....1.0 :'--,. .
.&''''' it Vg ' ier.:r, _if , .,._-N., , ....1 , .1
41, .:
5.1

\., i
;

:,
,_I,

-...(si'vr
30

\
. .
. ) .0.
\NSz.,
.
e,

t
-,
31!
,. /
..- ,

/.47
,,

,(1-, ",)

1(0.1.
, ,2'
,
/1/1RV4 1/Yi:

Majestatea Sa Regina Elisabeta cu priRcipesa Maria

6rauvra pe ararna (in pinacoleca din 341), execulata, iq 1877, de Constantin D. StahL
74 Ilie Babulescu
documente se vede, erode dinsul, zlimba bogata, vie, cumpatatg,
care a Jamas-ping astazi limba poporulurdela larai si -tordea:'
data, cercetatorul dialectelor gaseste in ea asa' cum ne-o red
Domnia sa flamuriri din cele mai ,pretuiteD.
Dar in catea mea Fonetica alfabehtlui cirilic in textele
romine din veacul _al XVI si XVII, introducind pen Ira intiia
oars, la not in cercetare studiul mai ales al literaturil contimporane
medio-bulgare, sirbesti si romino -slave, pentru cunoasterea limbii
vechilor texte romine, am doVedit c acea limbs, pe care si d.
Iorga o transcie ca vorbita de poporul romin, nu era nici de
cum o realitate istoric ci, in cea mai mare parte, numal o in
venJie, o inchipuire a mintii sale. Pentru ca aceasta s docu.-
mentez si acum, deci pentru ca s art ca limba, una din ti-
meline noului scia curent istoric Iitera, nu se vorbea in veacurile
trecute asa cum isi inchipuege d. Iorga, vol prezenta o compo-
zitie in doug coloane : pe intiia coloana voi da exemple din do.-
cumentele tiparite-n transciere nu numal de scoala veche de
inselaro" 1), ci Ina si de curentul noti, care a intemeiat stiinta
§i moralitatea stiintifica, roming" al d -lui Iorga 2) argtind cum
isi inchipue dinsul ca se vorbea in vemea cind ele au fost
scrise ; far pe a doua coloang, voi arata8) cum se vorbea in rea
litate,---rezultatele deci ale cercetaxilor mele din Fonetica alfa-
betului cirilic etc." de care pomenii.
Din aceasta compozitie se va vedea tot deodatg, in teacat,
ca cu studierea culturii noastre vechi prin limbg s-au indeletni
cit mult inainte de d. ; ba 'Inca si di, in privint,a cu.
noasterii acestei culturi, lucrarea Domniei sale dreptf sg fim
nu aduce nimic noA si mai intemeetor de stiintg", cum pretinde,
ci ramine tot la rezultatele acelei vechf scoale de inselare" pe
care chiar o exagereazg in ra,11.
hag acum si compozitia :

1) Cum nice d. Iorga in Convorbiri literare dela 1 Fevruar 1902 lu-

crlrilor lui Hasden,. Tocilescu, Urechia.
2) Cum crede d. Iorga despre luerArlle sale in Siimbintitorul. dela
1 Mal 1903.
3) Acum citand in josul paginel fie-care izvor din care am luat ele-
mentele compozitiei,ceea ce nu fncusem in Fonetica alfab. chilli; etc."'
 Poporanismul istoric de la SarnAnAtorul" 75

Cum sototeste d. Iorga ca s-ar fl Cum am stabliit eil "ert se pro-

pronuntat In see. XVI si XVII nunta. in realitate :
Cheltuala si nevoa ') mea este Cheltuiala si nevola mea fest&
pentru 'oamenii craului 2) si pen- pentru oamenii craiului si pen-
tru folosul spAseniei 8) altora. tru folosul spaseniiei altora.
Faptelea tale, sufletea, se voru Faptele tale, suflete, se voru
sti la marelea giudetn ; asa 911111 sti Ia marele. giudetti ; asa Emu
aflatu cu alea nooastrea suflea- aflatu cu ale nooastre suflete.
tea 4). Cistitea bireu, moltAmesc Cistite bireu, moltAmesc du-
dumitalea, sa nu ilea uiti ; si mitale, sa nu ne uiti ; si
spune-ne ce veaste estea, in Mot spune-ne ce veste este In Mol-
dovit cu cei 7 mil dea Cazaci, dova cu eel 7 mil de CazacT,
dacA sa von inpreauna5). Noi si im dacA sa vor impreuna. Noi stim
cu sufleteale noastre cu mare cu sufletele noastre cu mare
giurAmante innainte preauttilui giurArninte innainte preutului
popa Griga prea patru posturi 6). popa Griga pre patru posturi.
i mi era jAlanie la inimA sa Si mi era Otani% la inima, sa
aducti tipare sa o tipafesct si pre aduc tipare sa o tipAresc si pre
in toate beserecile sA, le fie preo- in toate biserecile sa le fife preo-
tiloril 7). SA sea stria ca luat-am tutor. SA se stile ca luat-am
eft prea acestu cocon dA 1-am eti pre acestu cocon dA I-am
boteazatu si i-am dat numeale 8). botezatil :1 I-am dat-numele.
Leaafa dumneaalui e impArA- Leafa dumnealui e imparA-
teaascA si poate sa se hrAneaas- teasca =i poate sa se hrAneascA
cA 9) ca cel carele lucr6azA ca cel carele lucreazA.
De sä opreaascA pre Radul si De -sA opreascA pre Radul si
sa-1 .stApAneaascA farA treaaba ; sa -1 stapineasca farA treabA ;
a.ta nea-am prinsu .i nea am le- asa, ne-am prinsu si ne am le-
gat 11). Eu, cAnd. veniia, ii the gat. EA, cAnd veniiii, if che-
mafa, .lar, fiind-ca iubii zisele malii, fan, fiind-cat lubil zisele

1) Asa nu numaT la Papifi Ilarian: Tesaur de monum. I, 390, ci si

in Convorbiri literare anul 1901 p. 717. Cf. a mea Fonetica Alfabet.
Cirilic p. 83.
2) Asa la N. Iorga: Studir §i Doc. IV, 24.
3) Asa Ia Sbiera: Codic. Voronefean p. 301., care eliTar face explicari
asupra acestel prommtaT. Asa si la I. Bianu Psaltirea Scheiand p. 44,
care spune chiar ea forma spaseniTer din acel text ar fi o gresala a serii-
torulul in Joe de corect: spasenier adica fait lotarea twain! e. Cf. insa
a mea Fonelica Alfab. Cirilic" p. 108 ca scrisul lui e nelotat (in be de le)
in asa cazuri era 'Hung o ortografie, pa clod in voibire acel e se pre-
nuntg. iotat. adica le.
4) Asa la Hasdefi Cuvente I, 39; II, 452.
5) Ay. la N. Iorga: Doc. din Arh. Bistrifei 1, 59, 31..
6) Asa la N. Iorga : Ibidem 11, 11.
7) Asa la Bianu-lIodos Bibliagr. rom. If, 115, 118, numal ca in loe
de ea e aci,,dupa sistemul luT IIasdru, é.
8) Asa la N. Iorga, in Convorbiri literare dela, 1 Fevr. 1905 p. 120.
9) Asa la Hasdefi: Cuvente I, 417. Cf. a mea Fonetica Ahab. Ci-
rilic" p. 146, 140.
10) Asa Ia Bianu-Hodos: Bibliogr. rom. II, 123.
11) Asa 'la N. lorga ; Studif gi Doc. VII. partea nr, p. 24, 31; IV p. 70.
76 Ilie Barbulescu

tale ti le paziia 1), ucenicii apro- tale si le paziiu, ucenicii apro

piTara-sla. Nettire de int aia ceas piiara se. Nestire de intiiu ceas
sa, praznuasca pre svanta Maria, sa praznulasta pe svinta Manila,
bucurandu-se in bucuria domnu- bucurindu-se in bucurila doinnu-
seu 2). Inmultireia si invratoa- set. Inmultire se si invirtosa-
re s-a. dracii Izbaveste-mia, ca re-se dracii. lzbave:te-me, ca
se vaza mi:eii si se veselesca-sia. se vaza, mi:eii si se veseleasci-se.
Ilusirsze sia si reciasca-sia cei Ru:ireaze se si reciasca-se eel
ce cugeta mie reu ; ca bate sia ce cugeta mie ret ; ca batea-se
duhulti mieu 3). sa Iasi= spre duhul mien. Sa lesimii spre
Tale dia dumineca 4), ca ne vei Tele de dumineca, ca ne vei
prinde Maxi% ta in seaamA5). Ma- prinde Marlia ta in seama. Ma-
rie sa iastea cu fratea-sail, si rie-sa ieste cu (rate -sat, ci
tamplandu-nea -ei not acolo, am timplindu -ne si not acolo. am
vorbit sa treaaca Mageaaroglu °) vorbit sa treaca Magearoglu.
Prea 7) trufia sa nu mie voa Pre trufila sa nu mi le voia
sa o simta eu si nici de intracea sa o simta et si nici de ntracela
carii vor ramanea Ara 8). carii vor riiminea Tara.
Ce nu rapia atunce. platia °). Ce nu rapia atunce, platila.
Vezi nevoa noastra, doamne, si Vezi nevoia noastra, doamne, si
cu toti sfintii graa7te, ne mi- cu toti sfintii grala7te (sat' gra-
le -te), ne milulae7te (s. miluieste)
luaste si ne darukte1°). In ne daruialte (s. daruiete). In
aghipet e trufia vostra si ma- Eghipet e trufila voastra si ma-
ria trufiei vostre "). Ua om nila trutilei voastre. Un om
aruaca ua lucru de laaga el arunca un lucru de linga el
cu muaca12) si acela se in- cu munca, si acela se nblin-
blazeaste. zeAe.
Intr-aceasta sfanta biserica sa Intr-aceasta, sfinta biserica sa,
cinsteaste. si sa, praznueste 13). cinsteste si sa praznueste.
Pritneaste ma, Doamne. Aceasta Primeste-ma, Doamne. Aceasta
petit, sa o pue prea gropnita, peatra sa o pue pre gropnita
precum sx veade, spre.veaZnica precum sa vede, spre ve'c'nica
pomenire. °stile Inpartttiei Neam- pomenire. Ostile mparatiel Nem-
tilor multa vreame, pe ceale tilor mina, vreme, pe cele
1) Asa 'la Hasdeti: Psaltirea Diacon. Corcsi p. 7, 346 Ct. a mea
Fonetica p. 174-5.
2) Asa la Hasdett: Cuvente II, 78, 316. Cf. a mea Fonetica p. 182.
3) Asa In I. Bianu: Psalt. Schaand p. 206, 209, 212, 213.
4) Asa la Hasdeti: Cuvente IL. 328.
5) Asa la N. Iorga: Brafovul qi Romina p. 203.
6) Asa Ia N. Iorga: Brasov. qi Rom. p. 176, 289.
7) Asa la Iorga, to Convorbiri literare pe Fevr. 1905 p. 120. si Ia
Ilasdeu : Cuvente II, 460.
8) Asa la Hasdeti: Cuvente I. 14.
9) Asa la. Eianu: Psalt. Schei. p. 206.
10) Asa la Gaster: Chrestomatie Romina 1, 86; CI. Ibidem p. CXLV.
11) Asa la Hasdeti: Cuvente I, 13 si 14.
12) Asa Ia Gaster: Chrestomatie I. Cf. a mea Fonetica p. 218-219, 210.
13) Asa la N. Iorga: Inscripiii din bisericele Rominiei p. 8.
 Poporanismul istoric de la SAmAnatorul" 77

vremi, neadestindu-se, se -au sfrA-vremi, neadestindu se, se -au sfir-

si t. Costantdint odihneaste ores- sit. Costandin odihne;te cret-
tineaste in bisearicA. CAmpu- tinette 'n bisericA. Campu-
lung sr', fie ertat de vama de lung sa fie iertat de vama de
pAine, sa nu diah vama corn- paine, sA nu dea vama dom.
neascA; asijderea si oru.fani sA neascA ; asijderea si orusani sa
nu diah vama'). nu dea vama.
De band, 2) voea sa a canpArat De bonA voea sa a conpArat
cAlAgArul cu toatia puterile o calogarul cu toate puterile o
cAldarea de rachit ri slujbea cAldare de rachia si slujbe
bolaresti pe undea 3) ml se'a cA- boeretti pe uncle nu se't cA-
zAt4) a luoa. El veselift se 5) ca zot a luoa. El veseliia -se ca
Arba ce avesti-se 6) prima-vara ; larba ce lavetti-se primA-Vara;
in 7) numele mi-e santa Vineri. e(=ti) numele mi-e sinta Vineri.
PArinAtele cu sfanata manAstire Parintele cu sfAnta mina,tire
si cuvanAtul S) Domnului. Flu si cuvintul
Domnului. Hua-
rana2),limabile, gAmtbosire, fait- limbile, gimbosire,
ng, ful-
g urele, hicleant:ug sunt lucruri gurele, hiclensug sunt lucruri
omene4Y Ca si o battgiocur6,12). omenesti ca si o batjocura.
Au lot 15 cac;tcavale11), ce ati tri- AA lot 15 catcavale, ce ati tri-
miasu pria, Andriiasu cu mesa pre Andriiasu cu cartile.
Dumn.azet ascultA cuviatlia]e Dumnezeil ascultA cuvntlele
mfiale; ca Bata'. Ianus SA lu miiele, ca [pe] Batir Janus sa -]t
trAnniatetT, sa vinia sa, grim trimeteti, sa vine (sat vinA) sA
cu ialu 12). grAim cu NA.
Trupurele serbilort tai mAncarA Trupurele serbilor tai mAncarA
pAsArilort cerfullui si pamAntu- pasArilor ceriului si pAmAntu-
lui '3). Si fie propoveclanie cres lot. SA fie prOpovedaniie cres-
tinAtatei noastre, a sfintei bese- tinAtatel noastre, a sfintei bese-
reci a rAsAritolui 14). Acesti hit- reel a rAsAritului. Acezti hit-
leanA se rashArarA multe lunA leant se rAshirara multe luni
si multi InA. Si uinse oehai, a- si multi ani. Si unse ochii, a-
1) Toate, tot la N. Iorga: Ibidem p. 9, 12, 23, 71, 71, 88, 120, 118'
126, 129.
2) Asa la Hasdeil:. Cuvente 1, 156.
3) Tot asa Is Hasderi: Cuvente II 342, I 156, II 455.
4) Asa in N. I iro.a : Studii §i Doc. VII, partea III p. 64, 30, 36, N.
Cf. a mea Fonetica p. 306,
5) Cf. a rnea Fonetica p. 250.
6) Gh. ChilMnesrm : Glosarid Psalt. Scheianc. Bianu in editia Psalt.
Schei. fare niste indreptarT de grafiea gresite in pag. 326, 305, 290, 346,
362, 415, 511. Cf. a mea Fonetica p. 250.
7) Asa in Hasderi: Czevente II, 117, 151.
8) Asa la Rasdeti: Cuvente I, 161. Cf. a mea Fonetica p. 308.
9) Asa la N. Iorga : Studer qi Doc. VII, partea III, p. 20.
10) Asa la Bianu: Psalt. Schei. p. 229, 202, 226, 316, 449, 259,
11) Asa la N. Iorga Bragoved gi Rominii p. 225.
t2) Asa la N. Iorga: Ibidem, p. 289. Despre cuvitliale undo e ,
Vezi a mea Fonetica p. 176 si mania.
13) Asa la Bianti, in Psalt. gi Schei. p. 257.
14) Asa la Bianu si Ilodos: Bibliogr. ROM. Vedic II. 121.
78 Ilie BArbulescu

cel de Domnezeu iunath cu cha- cel Domnezeu iubit cu chi-

oh') mare si cu chanulti adului'). ot mare si cu chinul adului.
Tirusi in sarul mien multe lim Tirusi in sinul mien multe
bA2). Au straigat glupAineasii ca limbi. Au strigat giupinesil ca
are sairmA ]a indeinaina 8). El a are sirmA la indemina. El a
fost ounulu 4) din cei slobouzi la fost unulti din cel slobudzi la
svatoul cu preouti. Voia nouas- svatul cu preuti. Voia noas-
trA e ca, s'a louat5) si rapousatu- trA e ca, s'a luat si rb,pusatu-
lui asta. Inainte despuetorulini lui asta. Inainte despuietorului
tatifflui staff. cA e despuetoruliu tatalui staff, cA e despuletorulu
iaduliui 7). Niu m'auo perdut liu iadului. Nu m'atio perdut lu
tul, ci numai liupul Hotinoliui si tul, ci numai lupul Hotinolui si
ttl llui 8). Asteptaiu zeul, ca va al lui. Asteptaiii zeul, cA vA.-
zulu 3) pre el; did eu inblaiu si zulli pre el ; cAci eu inblaiu F..ii

in Domnul upuvaiiu. Ca pas Are in Domnul upuvAiiii. Ca pasare

ce aflA sie cuiubu 11 SA ma, voiu ce aflA sie cult:113u. SA mA voia
lauda nu voin fi nebun, CA poh- lauda nu volt fi nebun, ca, poh-
tiiu pentru fratii miei si cugetai. Ulu pentru fratii miiel si cugetai:
Amu crtti din Vlacesti si srama, Amu cArti din VAlcesti si sin-11A,
d'Adare si un stlp de la BrA1A- cAldare si un stilp de la BarIA-
,danul, si hrAtie din vrah dela danul, si hirtile din virh dela
pragari 11). AtAte scrabe si gla- ptrgari. Atate scirbe si gal-
clava cu tlacti sA jratviaste in ciavA cu tilt sA jArtveste in
tragti, de-la zgrAcirA' 2). Un Domn tirg, del zgircirA. Un Domn
bun si milosrAdnic a venitla trag' 3) bun si milosirdnic a venit la tirg
de a savrAsitti cu scrabe acolo de a sAvirsit cu scirbe acolo
in TrAgoviste o carte de in psAl- in Tirgoviste o carte de 'n psAl-
tire srubeasca 4). Ev de voi in- tire sirbeasca. Et de voi in-

1)- Asa la Hasdeii; Cutiente I, 409, 266, II, 150, 82, 229. Cf. a mea
.Fonetica p. 157..
2) Asa la Bianu: Psalt. Scher. p. 295.
3) Asa in N. Iorga: Studii §i Doc. IV, 17, 20, 27. Cf. a mea Fo-
-netica p. 362.
4) Asa in N. Iorga: Studii qi Doc. IV, 15.
5) Asa la N. Iorga: .Doc. rm. din Arch. Bistrifer II, 8, 84; I, 20,
16, 15, 62, 16.
6) Asa la N. Iorga, in Convorb. literare din Fevr. 1905 p. 113. Cf. a
mea Fonetica p. 381.
7) Asa In Hasdeii: Cuvente II, 314, 351, 375.
8) Asa la N. Iorga: Doc.romin,. din Arch. Bistrifer, I, p. 0-7, 31, 1.
9) Asa la Bianu: Psalt. Scher. p. 168, 75, 272.
10) Asa la Bianu si Hodes: Bibliogr. Rout. Veche II, 123, 121. Cr. a
men Fonetica p, 390, 393. Cf. indreptarea gresila po care o fare Bianu la:
curd-al in loc de corectul eurat-aiii. in Psattirea Sclicruinl p. 51 si la alt
-exemplu la fel In p. 57.
11) Asa la Hasdeti; Cuvente II, 243; I. 220, 419-420.
12) Asa In Bianu : Psaltirea lui Dosofter p. 17, 55; 192, 305, 362,
-428, 474.
13) Asa la N. Iorga: Studii §i Doc. IV, 37, 20. .

14) Ap la Bianu si Hodos: Bibliogr. Ront. Veche II, 118, 121, 151;
.1, 64. Cf. a mea Fonetica p. 430.
 Curentul istoric de la Samanatorul" 79

tealece ceva de ray, vol zice ca
el av facut acela si l'av cum-
parat boiarilor say vatamanilor');
ca altuia nu se'il cazat 2). Nu
stiv 3).
telece ceva de rail, vol zice ca
el all facut acela si rail cum -
parat boiarilor sail vatamanilor;
ca altuia nu se -u cazot. Nu
s tit]. .

Ail curnparat painnaturi 4). Ati cumparat paminturi. §i

cine se vah scorni sau sa va a- cine se va scorni sau sa va afla
flah sa cumpere casah cu ade- sa cumpere casa cu adeve-
verinta lah mama lui6),' chiar tam- rinta la mana lul, chiar tim-
plandu-se atatah 6) amestecaturi, plindu-se atita amestecaturi,
acela sa, fan, cumparatoareh cu acela sa fan, cumparatoare cu
bani gatah, preanumeh si cu ma- bani gata, prenume si cu ma-
reh dredinta '). Softletol fticiori- re credint& Sofletul ficiorilor'
lor mei 8). mei.
Acest stint si dumnezeiasc la- Acest sfint si dumnezeiesc la-
cas s'at zugravit, fiind la a sc'ast,a cas s'au zugravit, find la ae'asta
sfanta n-lanastirea egumenil I- sfinta minastire egumen Isa-
saia si alti preaotl si un ispravu- ia si alti preatl si un isprav- .

nic cu Domilnu sail si chir Ghera- nic cu Domnu sari si chir Ghe-
sie episcop al Raimnicului°).S'eil rasiie episcop al Rimnicului. S'ea
osteanit de au ridicat aCiasta, sf. ostenit de au ridicat ab'asta sf.
catapeatezma din dreapte oste- catapetezma din drepte oste-
nealele raposatului si cu sargu- nelele raposatului si cu sirgu-
iala cucearnici roabei jupanitii iala cucernici roabel jupanitil
Saftil si cu Maria sa Domiina. Saftil si cu Manila sa Doamna.
In veaci '°). In veci.

In aceasta compozitie am reprodus numai o parte infima

din plasmuirile de limbo romiueasca veche ale publicatiilor d lui
N. Iorga. Dar si numal din ele, pe earl' din-adins leam asezat
la un be cu cele ale mai batrinilor no ftri oameni de stiinta, se
vede limpede trei fapte : intil, ca in privinta cunoasteril citititrit
vechi a poporului fominesc din li,nba Ad, nimic mai ,,intemeetor

1) Asa la lomat Doc. Born, din Arh. Bistrifei II. 6; I, 19.

2) A-:a. lit N. Iorga: Studii si Doc. VII, partea III, p. 26. Cf. a mea
Fonetica p. 432.
3) Asa la N. Iorga: Doc. rom. din Arch. Bistr. I, 69.
4) Asa la Hasden: Camay/to I, 156. Cf. a mea Fonetica p. 461.
5) Asa lit N. Iorga: Studii qi Doc. VII, partea III. p. 21, 39; VI, p.
468 si nota 1. Cf. a mea Fonetica p. 466 -476.
6) Asa la N. Iorga, in Convorbiri lderare pe Fevrtiarie 1905 p. 113.
7) Asa la Hasden: Cuvente I, 99.
8) Diana si Dodos ; Bibliogr. rom. veche III, 226, 'Iota 1 zice ca
sealant 0 este erhivalent ea grupul ft". Cf. a mea Fonetica p. 482 si So-
bolevskij ; Lekciji p. 47.
9) Asa la N. Iiirga; Inscriptil din, bisericite Rominid p. 133, 166,
167, 170, 198.
10) Asa In N. Iorga: ibiclent p. 208, 210, 265, 277, 279.
80 Ilie Barbulescu

de stiinta" nu aduce activitatea istoric, a dlui Iorga, ci si a-

ceasta activitate ramine tot la rezultatele acelei vechi .scoale
de inselare" a tinerilor perversi si batrinilor stricatial), ba Inca
pe aceasta o exagereaza foarte mult in rail; al doilea, din a-
ceasta compozitie se mai vede ca: taranul rominul de astazi,
care pronunta cum am aratat in a doua coloana a compo-
zitiel, nu vorbeste astfel cum 41 inchtpue d. Iorga ca se vorbea
in textele vechi; si, in sfirsit, al treilea, eh aceasta din ulna
afirmare a d-lui Iorga, desprinzinduli-se nu din viata reala a
limbii neamului nostru, nu din documentele vremilor trecute, ci
numal din inchipuirea sa, ea nu poate fi de cit o temelie ne-
reala, false,, deci neistorica a curentului literar taranist sau istoric
ce vrea sa, injghebe si sli sprijine pe dinsa.
'31ie Darbulescu

1) Cum spune si in StiManatOrta dela 25 Dee. 1905.

 Privel4ti 1i datini populare in Moldova
=
II.

- IL-4. 0 supra cintecului si jocului Irozilor putem spune

N.ytig t ca eel mai raspindit in Moldova, e acela pe
(---
.)
care in anul 1892, mi 1-a spus si 1-am si scris
'
0...411-10̀,*, din gura lul Gheorghe Popovici bas irodar din
WI f"; Iasi si a mai multor dascall de pe la biserici,
Of sr' cari au luat parte la reprezentatiile irozilor In
diferite tacimuri jucind fiecare roluri deosebite. Acestia
m -afi incredintat ca acea reprezentatie a Irozilor se
cinta si se juca inainte Inca de anul 1830, dupa cum
li se povestise si for aceasta, de catra batrini, si ca
un alt cintec de irozi mai vechiii el nu cunosc sa fi
fost la nol in Moldova ; tot el imi mai spusera ca in-
vatasera acel cintec de pe un manuscript ce se purta din mina
in mina, si care manuscript era scris din gura altor irodari ba-
trini, si dac6-1 vor gasi mi 1 vor da.
TJn an dupa acela, Gh. Popovici gasind ace] manuscript la
unul din dascall ce compuneati tacimul Irozilor din Iasi, mi 1-a
si dat, si se afla in posesiunea mea. Controlindu-1 apol cu cele
ce scrisesem, am vazut ca nu se deosebeste intru nimic afara
de citeva cuvinte, Ca: compliment, regulci, public, secret, palat,
respect, figura', glorie, in loc de inchinaciune, rinduiala, norod,
taina, curte domneasca, cinste, vedenie, marire, dupa cum se
afla in manuscriptul mea.
Acest manuscript e intitulat : Regula pentru Irod. E fora
data si e scris cu liters cirilice in care se vede introduseciteva
]itere latine ca : t, 1, f, s, cola ce ne arata ca el ar fi fost scris
cam prin anul 1860, epoca cind incepuse a se introduce literile
latine in scrierea cirilica la nol.
Intre persoanele care compuneati Irodul in textul acestul
manuscript, nu se vede figurind si un cioban dupa cum am aratat
3
82 Teodor T. Burada
mai sus in figura tacimului de Irozi si dupa cum stim cu toti
ca ciobanul figura in timpurile mat vechi la unele tacimuri de
Irozi; din contra se- vede fignrind doi ostasi cu kind.
Dam aici textul aeestui manuscript, pe care-1 publicam pen-
tru prima data, nefiind un altul tiparit, pana acum la not in
Moldova. Iata-l:
Regula pentrn Irod
Persoanele trebuitoare
1. Un imparat 5. Un harap
2. Doi ingeri 6. Doi ostasi cu sabil
3. Un oral a lui Trod, sad Stratiot 7. Doi ostasi cu land.
4. Trei crai a rasaritulul: Iri-
mia, Melhior, Baltazar
Ingeril vor intra inainte purtind sulitT drepte saa simple, avind si un
elopotel si complimentindu -se la public zice unul stihurile urmatoare:
Stilt de tntrare zis de Inger
Prea cinstiglor boeri, Cit de smeriti au venit,
Stiti ca ingerii din ceri, Si cum el au cercetat,
Pre pamint s -au pogorit, Nasterea de imparat.
In vremea cea de demult, Si Irod ce le-ad raspuns
Si multe au proorocit, Si ce-a facut intr-ascuns.
Care toate s -au plinit Si-n sfirsit cite ad urmat
Asa dar spre ne uitare, Pe vremea acestui imparat.
Si spre multa rusinare, Dvoastra de poftiti,
A neamului ce-a urit, Si vroiti ca sa-auziti,
Pe Hristos de la-nceput, Sa dap' voe a intra,
Noi am infiintat, In palatul acesta,
Un Irod prea minunat, A me trupa marginita,
Care on tine ad vazut, Si la toate potriviM.
A ramas prea multamit. Prin stihuri foarte frumoase
Nol aratarn pre Irod, Prin cintari milodioase
Si pre tot al sad norod. S-aratam adevarat
Pre crai de la rasarit Cite-atunci s-a intimplat.
Si dael da voe boeriT, atunci ingerul sunk clopoteiul, si-ndata intra
ostasiT, pun un jilt in fata publiculuT si incep a (Arita:
Ian, vine eel dorit 2)...
Indata intra si Impaptul eu Stratiolul, face compliment la public si
imparatul se pune pe scaun, un auger se pune In dreapta si altul In stinga,

1) VezI Arhiva" pe anul 1905 pag. 545.

2) In manuscript, acel cintec nu e scris in intregimea MT; nol it darn
asa dupa cum mi 1-a cintat Gb. PopovicT cu ceilalti irodarl:
Tata vine eel dorit, Imparatul eel maT mare, Calm al ski uceniel
Tata vine umilit, Imparatul eel mat tare, Cel mai mare peste mid.
Arota antor taut.
 Privelisti si datini populare in Moldova 83

(Itenii tot! la o parte; craTul sail Stratiotul la alit{ parte. ,si diva ce se niintue
cinticul, incepe Imparatul a zice urmatoarele:
Stratioate, Stratioate 'DacA to to vel jura
PoruncA imparate CA secretul vel pazi
Am sa -t1 spun ceva Si nimene n a ma! sti.
Stratiotul raspunde
MA jur inalte imparate i nimarui nu voi spune
Ca, voi pazi secretul foarte Ce-oi auzi de la tine.
Imparatul spune:
Eti culcindti-ma 'am visat, De care tot ce-1 sub soare,
Lucru foarte minunat, De dinsul va asculta,
Unde mi s-a aratat Si de fricaor tremura.
Schimbare de imparat Asa dar de va fi el,
Care ma. ameninta pe mine. Tu sa fad intr-acest fel,
Si ea am cunoscut bine, SA to fad lilt a-nchina
Cad de se va intimpla Picloarele a-1 sAruta
Si din tron ef.1 vol pica, Si sa -1 ispitesti pe dinsul
Asa imparat ca mine SA vezi cu tot dinadinsul,
Nu s-a mai gAsi in lutne, Ce gind are el in sine
Do a me putere mare Ca sa facl si cu mine.
TremurA lumea sub soare. Apoi napoi veY veni
Voevozii si totl domnil $i mie imi veT vesti,
TremurA si el ca pomii. Ca sa, mergem amindoi
Asta vol o stitY pre bine SA tinem un crunt rAzboi.
De cind sinteti lingA mine. SA numeri a lui Wire
0... nu va fi, cit voi fi eu SA vestesti in omenire
Inaltat pe tronul meal. Ca el este inselAtor
Asa dar iii poroncesc Un mare amAgitor.
Si numal decit to grabesc, SA spill multe de dinsul
Ca sa mergi la Vifleim SA to cam inece plinsul,
SA afli pe acel strain CA vAzindu-te poporul
Unde mi s-a aratat ImpreunA si soborul.
CA acolo a descAlecat. SA sal cu mi3 cu mare
Mergi degrabA si-ml ada veste SA meargA pe-a glorie! tale
SA videm tine el este. Incit acel noti imparat
Nu cumva -i Hristos numit, Cu petre sa fie alungat,
Care s-a proorocit, De acest popor credincios
ca va veni imparat mare, Ce nu stie de Hristos.
Imparatul lace si Stratiotul incepe ;
Vol merge inalte imparate, Vom lua oaste multime
5i vol face-aceste toate, Ca sa nu ne bath. nime.
Si de va fi on si tine, Si tot poporul cu not
Te vol instiinta pe tine. Va merge la-acest rAzbol.
A lui oaste-oi numara CAci prin a to intelepciune
Ca sa, mead cit voi afla. Si prin a me istetime,
Apoi mergind amindoi Sint sigur ca vom fi not
Vol tine un crunt razboi. Biruitori sail eroi.
(urmeazii). 'Ceodor C. Durada
 DIN LITERATURA POPORANA

Cine face bine, bine gaiseae

(Poveste).

fost un om sarman si muncea la un cumatrit

47 a lul de-s1 tinea viata si copiil. Dupa o bu-
cata de vreme vazind ca nu mal poate munci
la cumatru -s -o spre a-sT tinea casa, sa sfatui
rP cu femela so se duca In toata lumea, ca
poate aiurea va trai ceva, ceva macar mal usor. Si
s-a sculat in tr-o zi dinoapte, dinoapte si s-a luat fe-
meta si copiil cu dinsul st s-a tot dus pina aproape
de amiaza si a ajuns printr-o prince s-a dat de-o
fintina. Acolo femela a zis :
Doamne, omule, tare-am ostenit de drum : parca-mi
curge carnea de pe mine : ma (la vintul jos nu altd si-s fla-
minda de-s rupta in cos; Tote ice ce racoare sub copacii isteia
dimprejurul fintinii, ce apa buna in fintina ; sa slam si sa facem
ceva ntincare ; ca poate to mal poll merge inainte ca esti
barbat sanatos ; Tar eu-s slabs de train! cel tau : ti -am facut
atita si atita copii si mi -au supt puterea din mine, si acum
mai, mai nu mai pot: la, pina intr-o zi : nu I mull pin-departe.
Bine, femee, sa stain, sa ne hoditim, sa mincam, ca
dear nu ne alunga Turd! din Emma.
S-a facut omul focul .s-a pus femeea ceaunul cu apa de
mamaliga si cind cauta sarea ca sa pue in mamaliga, n-o gasi
sis1 aduse aminte e-o uitase acasa si afara de dinsa mai uilase
si un ulcioras. Ea spu'se barbatu-s o si el IT raspunse :
Ain!, femee, n-avem sare de pus in mamaliga : stal
aid, Ca ea ma due acasa sa aduc si ulciorasul si butgarasul
de sare.
Si s-a inturnat el acasa, si cind a ajuns acolo a vazut in
mijlocul case! o ginganie, care stringe cotrente ') de prin case
si hojma se tot vim pe sub dinsele. Omul Mind asa stiltu mull
1) Cirpe.
 Cine face bine, bine gAseste 85

§i bine in picioare si se tot uita la dinsa. De la o vreme a

glasuit gingania :
Asaaa ? a! fugit de mine si mal lasat singurica aice ?
Da, tine esti to ? o intreba omul.
Eu-s saracia, rdspunse gingania. Ie-ma cu tine, zise
saracia omulul.
S-a luat-o omul s-a pus-0 in ulcior, sa pus stupusul la
gura ulciorulul si s-a dus la femee. Cum a ajuns acolo, i-a spus
totul femeel : cum a ajuns acasa, cum a vorbit cu saracia si
cum a adus-o in ulcior. Femeea a zis
Vezi barbate ? De raul Saraciel am tot dat no! inainte
ca racul ; de raul el sintem asa de sarmanl, de raul el neam
lasat casuta noastra si am plecat in toata Junin. Acum bine
c-al prins-o, sa ne °scapam de ea. Vezi lazul cutare ? Sa to virl
acolo in apa si sa merge citu-I pute prin apa, sa maI inotl si
sa zvirlf ulciorul cu saracia in !undo' ape!.
S-a facut omul cum f-a spus femeea. Pupa asta ail mincat
si pe urma s-an intors inapol acasd. Si mergind asa, an trecut
printr-un sat. Cum an ajuns in saint acela, an vazut la o casa
o femee, care hranea nista bobocl de gisca. Atunci copiil vazind
bobocil cela zise :
Iota, mania, ce boboci frumosi ! Daca-am avea si no!
unul, de acestia, s-ar face mare si s ar inmulti si am avea si
no! asa.
Femela cola care hranea bobocil auzind vorba copiilor in-
treba pe mama for :
Ce spun copii! tai, femee hal ?
Ce sa spue, draga mea ? raspunse ferneea, spun ca
data ar avea un .boboc ca a dumnetali, s-ar face mare, s-ar in-
multi si am avea si noi asa cum al dumneta.
Iaca le da matusa un boboc.
S-aa luat bobocul s-ad multamit s-au pornit la drum ina-
into. Si mergind el asa pe drum, as vazut la o casa o femee
care mulgea o vaca. Baetii cum all vazut-o au zis :
Jute, mama, ci vitelus frumos, ci vaca frumoasa ; data
am avea si nol asa, am minca si nol lapte cu totil.
Femela, care mulgea vaca auzind vorba copiilor intreba
pe mama Ion :
Ce spun baetil tal, femee hal ?
Ce sa spue, draga mea ? Spun ca data ar avea si el o
vaca ea a dumitali, ar minca lapte cu totil.
Acum femeea cela care mulgea vaca, find cu dare de
mina si darnica si fiinduI mila de copiii cia, zise :
Hal, femee hal, in tirg, sa-ti cumpar o vaca cu lapte si
sa-ti til copiil ca poate of avea pomana.
Si i-a cumparat o vaca cu lapte. Dupa asta tar all mers
ma! departe pe drum spre casa. Mergind asa tree prin alt sat.
Acolo baetil ',wad la o casa o femee ce hranea o scroafa cu
puree!. Baetil vazind purceil zise :
86 N. Mateescu-Movila,

Iote, mama, ce purcei frumo§1! Dac-am ave §i not unul

asa, s-ar face mare si am prinde la saminta de pore!.
Femeta ce hranea purceil auzind vorba baetilo, fntreba
pe mama for :
Ce spun baetii tat, femee hai?
Ce sa spue, drags mea? Spun ca dac-ar avea st eT un
pureei ca al dumitale, s-ar face mare si am scapa la saminta
de pore!.
Iaca, zise femela cu purceil, be da matusa o purcica.
S -au lust si purcica s au pornit inainle. vazut baetii
la o casa o femee care hranea o clo§ca cu put. Si Tar au prins
baetii a se caina:
Iota, mama, ce put frumosl ? Daca-am avea Si not asa,
s-ar face marl, s-ar inmulti §.-am avea si not.
Atunci femela care hra.nea putt auzind 7orba baetilor in-
treba pe masa :
Femee hal, ce spun baetii tat?
Ce sa spue, draga mea ? Spun ca daca-am avea §i not
o closca cu put, am scapa la Well.
Atunel femela vela a prins o puicuta mare ca un porumb
si le-a dat-o si au pornit la drum spre casa. Si cind au ajuns
acasa, au avut de toate semintele. De aid inainte omului aceluia
II mergea bine care nu se afla si-n dot -trel ant de zile se facu
mai bogat de cit cumatru-so si nu mai avea nevoe sd se duca
sa rnunceasca la dinsul. Atone] femela cea bogata avind ciuda
pe acea ce fusesa saraca §i acum se imbogatise i§i puse in
gind ss se faca luntre si punte si s-o saraceasca §i pace. Se
duce la dinsa si-I zise :
Doamne, cumatra, sa nu-tf fie cu banal am saAl spul
ceva : sa nu fie de diochl, tare yd. mai merge bine §i multa a-
vere ati mai facut si in scurta vreme. Nu-ml pare rail de asta,
las, bine ca v-a dat D-zee si a-ti scapat din nevot, da dacti vrel
spune-mi si mie taina asta.
El, draga mea, daca mar inteba alta strains nu l -as
spune, Tar dumitale, ca la o cumatra cemi esti iti spun. lote
cumatra, ce-am facut : vazind ca nu mat putem trai de greuta I
si datoril ne am sfatuit in casa sa ne luam copiil si sa ne ducem
In loata lumea. Si asa am pornit la drum intr-o zi dimineata,
dimineata si am mers si-am mers Warta am ajuns intro pa-
dure la o fintina. Si cit am mars not pana acolo sa ridicase
soarele la amiaza si not nu mincasem nimic de cum mincasem
sara si flaminzisem. Acolo am zis asa : iote ce apa frunrioasa
lemne aveatn §i faina, sa ne facer matnaliga §i skmincam. Ca
Para mincare nu poate nimene trai si atita-I §-a nostru pentru
cit muncim. Mincarea mat intal si pe urma mai vin allele. Cind
am cautat in traista Mina si un bulgaras de sare ce avusesam,
sarea o uitasem acasa. Atuncl am spus barbatulul mea : tote
am uitat bulgara§ul de sare acasa si un ulcioras ; ail staff aid
 Cine face bine, bine gaseste 87

si to du-te repede si aria bulgarasul de sare si ulciorasul, ca

n -avem cu ce sara mamaliga ; ca destul nu -i udatura batra sare
sa fie. Si s-a inturnat dumnealul sa aduca sare si ulciorul. Dupa
ce a ajuns acasa a vazut o ginganie umblind pe jos ce tot
sfringea cu gura : obiele, petici gramada si hojina sa tot vira
pe sub ele si le inturna. A tuncl a stat omul si s-a ultat la gin-
gania ceia sa vada ce face. S-a vorbit gingania cela singura :
asa-1 ca m-al lasat aid singura si al fugit de Mut niet ! Cine
esti to ? A intrebat-o el. Eu-s saracia, a raspuns ea. le-ma cu
tine 1-a zis saracia. Baga-te tole in ulcior 1-a spus el. Si s-a
virit ea in ulcior si el 1-a pus stupusul la gura uleiorului si
asa a inchis-o acolo s-a pornit inapol. Cind a ajuns la mine,
mi-a spus c-a gasit o ginganie, ca-I saracia si ca a adus-o in
ulcior. Atunci 1-am spus barbatu-mi-o ca ma vir ea in 19zul
cutare ce era aproape de not si ol merge eft ol mai pute prin
apa, ol mal inota, ol face cum ol pute si sa zvirl ulciorul cu
saracia, unde a fi apa mal adinca si asa sa ne scaparn de sa-
racie si pe urma sa ne intoarcem inapol. Si i-am facut capatul
asa cum ne-am sfatuit si pe urma am mincat si-am pornit
inapoi spre easa. Pe drum am capatat de pomana : un boboc
de gisca, o vacs cu vitel, o puicuta (de game), o purcica si am
scapat la seminte de tot felul ce trebuese omulul. Si asa am
scapat de saracie, ne merge bine vazind cu ochil nu alta.
Si-I departe apa seta unde-ati ingropat saracia, cumatra ?
Intreba femeta cu inima neagra pe ceialalta.
Departe, departe, curnatra abea am ajuns not intr-o ju-
matate de zi de vara.
Si atunci femeia cela de eiuda ca s-a inbogatit eumatra-sa,
n-a mal spus nict barbatus-o nirnie, ci se gindea in inima el
sa -i face ran cumatra-sa si pace. Dupa asta a doua-zi dimineata
isl lua : o sapa, o covatica si un hirlet si s-a dus intins si in-
tr-un suflet la lazul acela unde eumatrus-o aruncase saracia ca
sa sape izitura iazulul, sa se scurga apa si sa ramie ulciorul
cu saracia pe uscat si s-o iee si s-o duce inapoi la cumatra -sa.
S-a muncit ea acolo din rasputerl pana sara sa rupa lezatura
si n-a putut. Si sara s-a dus acasa cu : sapa, hirletul si cova-
tica in spate. Barbatu-s-o a Intrebato :
Fa femee: unde-1 fort. to azi cu aceste (sapa, hirletul
si covatica, si muncit ? Spune-mi si mie. m
Omule, I-a raspuns ea, de cind traim noT amindol toate
ti le-am spus, da- asta nu t-o pot spune.
A doua-zi dimineata lay se scoala si-si lea lucrurile cele
de sapat si se duce si lucreaza la ruptul IezatureI acelela. S-a
tot muncit ea asa 30 de zile inchiete. Sara and venea de la
lucru o intreba barbatu-s-o, dar ea nu vroea sa.-1 spue nici c'un
pret. Si asa la 30 de zile a rupt ea iezatura acela, s-a secat
lazul si ulciorul in care era saracia a ramas pe uscat in mij-
locnI Iazuiut. Atunci ea la stupusul de la gura ulciorului si zice :
88 N. Mateescu -Movil

Aid esti saracie ?

Am sa te duc inapol de unde -T fost.
Ba eft, raspunse saracia, nu ma mar due inapol ca
acila tar ma vor duce in vre-o apa. i de aicl m-al scos d-ta,
da de acolo nu ma mal scoate nimene. Mal bine ma tin de
gitul d-tale, ca ce-I in mina nu -1 minciuna.
Ba nu, zise femela, ca eft te-am scos sa te due
undea-I fost.
Ba nu, raspunse saracia, ca ea de gitul d-tale nu ma las.
Si femela acela vazind ca saracia nu se lasa de dinsa flier
cu un prat, n-a putut scapa de dinsa si n-a mai spus la nimene.
Vorba eeia : «Cum s-o face omul singur nici dracul nu i-o face».
Dupa asta intr-o zi it peri un boil, in alta o vaca, in alta zi un
cal, si Lot asa inainte pina a prapadit tot si intr-un an de zile
ajunsese in doaga cumatru-s-o de mal inainte ce muncea la
dinsa sill tine casa.
Si asa ea a vrut sa-T facer raft cumatra-sa si s-a facut el
singure. Vorba ceia : «Bine facT, bine gasE4t1 ; raft facT, rail
gasestl».
y. MateescuMovila
 STUDIT FILOLOGICE
VIII
EIemente Dace
MEHADIA. MEHEDINTT.

Mehadia este o 4localitate cunoscutgt in toata in toata

Europa, se afla in actualul comitat al Severinului. In apropiere
este satul Mehadia. Imprejurimile bailorin vrernea Romandor
Ad Mediam este [sic !] insemnata prin descoperiri de monumente
romane.... Nicio inscriptiune din cite s-au gasit aid nu spline
data in epoca Romanilor Ad-Mehadiam [Aceasta forma e o in-
ventie a autorului] va fi fost municipiu on colonie. Se ;tie nu-
mai cd a fost un castru §i Inca annul din cele naafi strcilucite.
Renumele bailor lui Hercule, dupa un secul plin de marire, a
fost cuprins de intunericul mai multor veacuri. De cind au pa-
rasit Romani'. aceasta provincie nu se stie nimic de soarta bai-
lor, nisi de nume nu Ii se aude in toata epoca barbara si nici
macar dupa intemeierea statulul maghiar pant in veacul trecut
[XVIII]. Cu toate aceste, nu e de crezut ca baice dela Mehadia
ar fi fost necunoseute psi nantrebuintate. Intreaga regiunea Me-
hadiei, casi celelalte parti ale tarn', a fost stapinita, de nobilime
feudala ; familiile de proprietari, raporturile for de posesiune, sint
cunoscute si prinurmare In acest rastimp e peste puttnta sa fi
fost data uitarii vestita localitate balnearav, Frideric Pesty, la
D. Dan, Cony. Liter. 1896, II 500.
Mehadia este Ad-Mediam din Tabula Peutingeriana. In do-
cumentele unguresti dela sfirsitul sec. XIV panala sfirsitul sec.
XVII aceasta localitate apare ca Mihald (castrum Mihald), Tar,
90 G. Pascu
dela sfirsitul sec. XVII incoace, ca Mehadia (Pesty, la Dan loc.
cit. 502). Taranii romini o numesc Media, Meekia, Meede'ia
(E. Hodos, Poezil pop.- din Banat 4 si comunicare personal5),
MeecL1a (Weigand, Jsb III 332 a). Autoritatile locale rominesti
zic Mehadia ,si cele unguresti Mehadia (ceteste Mehodio. E. Ho-
dos, ibid.). In sfirsit se zice Mehedia (De catra cine ?, Hijdati,
Etym. supt -adia, E. Hodos nu mi-a comunicat nimic in a-
ceasta privinta). In Rominiea, dupe cit stiu, singurul nume cu-
noscut este Melzcidiea. In sfirsit prin cartile de geografie se mai
ceteste Herkulesfiirda, numire oficiala ungureasca, si Herkulesbad,
numire oficiala saseasca.
Acest Mehadia nu trebue confundat cu un alt sat rominesc
din Banat, Mehcidica (in pronuntarea oficiala rom.), Mehcidika
(ceteste .214hpdiko, in pronuntarea oficiala ung.), Medika, Mekika,
Meek Ica, MeeMea, Meedbikel (in pronuntarea populara rom., E.
Hodos, Poezil pop. din Banat si comunicare personals. v. si G.
Weigand, Jsb. III 332 a si Linguistischer Atlas des Dake -ruma-
nischen). Locuitorii din Mehadia se numesc meede'intsi, sg.
meecaints; locuitorii din Mehadika se numesc meecalccini, sg.
meeca ikcin (E. Hodos, comunicare personals).
0 discutie interesanta, asupra etimologiei numelui topic Me-
hadia, Mehedia ni-a dat, arum in urma, D. Dan in Cony. Liter.
1896 vol. II pg. 499-515. Incontra invatatilor cari cred ca Me-
hadiacaci Mehedinti este evident un derivat de]e Mehadia
este de origina latina (Mehadicz>A d-Media m A. D. Xeno-
pol,>D ecumediusHasCeu), Dan credo ca origina acestui
nume topic- este maghiara. Dupa parerea acestui autor Mehadia,
Mehedia sint iesite din radicalul maghiar M e h a d-, Mehe d-
+sufixul rom. -i a : «Desfacind din Mehadia sau Mehedia fi-
nalul rominesc 4 a sau -1 a ramin trupinele Meha d -9i M e-
h e d- derivate din maghiarul m é h «albinaD, care la rindul lui
se afla in mal multe numiri topice din Ungarieao, buns Qua,
Mellesz, Mehe'szhciz, Mehterek, Mehtelek, Mehkertek, Mehesvolgy,
patru localitati cu numele Mehes. Dintre cele doua variante in
schelet, cea primitive, si originara este insa Mehedia, fiindca nu-
mai radicalul ei Mehed- este derivat dupe, spiritul limbil ma-
ghiare: Mehe d->ung. m é h 4albinAH-sufixul toponimic ma-
 Studii filologice 91

ghlar -e d. La aceasta forma, originara se reduc toate celelalte

Mehcidia, Mihdld §i Media. Dan argumenteSza astfel : cCum
s-ar putea afla cari din doua Meha d- or! Mehe d- este
forma maghiara primitive Usor de tot. Meha d- n-are pa-
reche maghiara terminate in -s, el insusl nu-I derivat dupa spi-
ritul limbil maghiare. Mehe d- are pareche maghTara termi-
nata in -s, el insusi este derivat dupa Brea limbif maghTare.
Prin urmare Mehe d- este forma primitive si corecta, far
Meha d- si documentalul Mthald sint niste alteratiuni ulte-
rioare usor de explicat. Intr-adevar poporul maghiar, la care se
poate observa tendinta de a inchide fie e inchis (ci) p de a des-
chide pe e deschis (e), astfel ca, spre exemplu, literarul c s 6 k o-
1 o m k e z e t suna, in graiul maghiar popular, c s O k o l o m
k a z i t, va fi modificat pe primitivul si corectul Mehe d- in
M i h a d-, pe care-1 va fi pus in le,9atura, cu personalul Mihcily,
pretentiunea etimologica a copistilor din evul mediu. Astfel s- a
nascut, dupa parerea mea, documentalul Mihaly... Trupina M e-
h a d - pe care limba maghiar n-o recunoaste, lipseste, si cu
drept cuvint, si din limba romina care cunoaste numal pe M e-
h e d. Aceasta se vede din cuvintele MeZria §i Mecca cu acc.
pe i (Media si Medica, numirile ce le da poporul localitatii
[lo-ca-li-ta-ti-lor, v. mai sus] cu numele oficial Mehcidta si Me-
hcidica Hodos, Poezi! pop. 4). Evident ca Media=Meedia=Mehedia,
Medica=Meedica=-Mehedica, d apacum malci=maalci=mahalci*.
Asadar in scurf, dupa parerea lal Dan, Mehcidia, Mehedia
este maghiar Mehe d -+ -i a. Dar aceasta nu-i singura etimo-
logie propusa. Deja cu mult inainte, bazat pe faptul foarte serios
ca actuala Mehddie se afla asazata tocmai pe locul vechei A d-
M e d i a m, A. D. Xenopol, Teoria 1111 Rosier, Iasi 1884 pag. 177-
178 derivase pe Mehadia din A d-Mediam, dar nu chiar din a-
ceasta forma care ar fi trebuit sa, dee *Amiazci, ci din *M e fi, d-
d i a m, forma metatetica pe care autorul o credea ca nu contrazice
legile fonologiei romine. Dar aceasta etimologie este respinsa de
Dan. Socot insa ca amindoua aceste pareri cuprind o parte de
adevar. Intr-adevar actuala Mehadie se afla asazata tocmai pe
locul vechei A d-M e d i a m. Apoi insus Pesty, Ungar, in citatiea
data chiar la- nceput, spune curat ca la A d-M e d i a m ca fost
92 G. Pascu
un castru si Inca unul din cele mai straluciteD si ca to peste pu-
tinta sa fi lost data ultaril vestita localitate balnearaD. Asa fiiind,
oare nu cumva Mehadia sa stee in legatura cu A d-M ediam?
Fu creel ca da; si lata cum. Forma originara si care trebue deci
sa constitue baza discutieT, este rom. Media, in care deosebim
sufixul rom. -i a si redicalul M e d, care este acelas cu M e d- din
A d-M e d i a m. Din motive fonologice insa rom. Media nu se poate
reduce la A d-M e d i a m, ci amindotra aceste forme sint indepen-
dente si ne due la un prototip dac *Mede. Dacul *M e d e era nu-
mele izvorului, Tar latinul Ad-Me. diam e numele statiunii do linga
acel izvor. La numirea de catra Romani Ad-Medi am (ceteste a-
media, caci -m, -s, -t, -d cazuse Inca depe vremea lui Cae-
sar, Tar i--1-voc. <i-F voc. e un fenomen latin popular foarte cu-
noscut) a contribuit etimologiea populara dela medals, media, me-
dium, bazata poate si pe faptul ca statiunea noastra se Intimpla
sa fie la mijloc intre Dunarea si Teregovaer Schlussel (Mommsen,
C. I. L. III pag. 248 chiar numai asa isi poate explica acest
nume «Nomen stationi inde impositum videtur, quad est ad viam
media inter montium fauces quae nunc dicuntur Teregovaer
Schlussel et Danuvium amnemD). Tot asa statiunile de ling ri-
urile cari totdeauna s-au numit Matru, Latru (ori cel mult *M u-
t r u, *L u t r u cu u scurt accentua t, ceTa ce revine la acelas lucru).
ad fost numite Amfaria, Arfilela in Tabula Peutingeriana. Orto-
grafiea for reprezinta pronuntarea reala din acele vremuri, cad Amu-
tria =--*Ad-Illutriam, Arutela=*Ad-Rutelam). Rominii insa pe
*M e d e 1 ati pastrat neintrerupt in Media, Medika>dac. *M e d ed--
-it a, -ika. Sufixele -i a, -i k a s au adaugat la *M e d e dupa ce
incetase posibilitatea prefaceril lui di in zi. Media, MeNka pro-
yin din cele dintaT prin prefacerea lui di in Vii, prefacere pe care
o intimpinam la Banateni si in cuvinte uzuale (v. G. Weigand,
Der Banater Dialekt in Js14. III .1zi Iosif Popovici, Rumaenische
Dialekte I 181). Innainte de a-s fi aninat sufixele -i a, i- k a,
*M e d e a trebuit sa sune in romineste *Meade, prin regulata
diftongare a lui e in ea. Acum, la venirea Ungurilor prin aceste
parti, Rominii ajunsese la Media on erail Inca la * Meade?
ocot ca la acest timp Rominii ern Inca tot la *Meade,
caci -i a din Media este acelas cu -i a din Meliedia, si pen-
 Studif filologice 93

truca Rominul sa, formeze Mehedia trebuia sa, alba mai dinnainte
radicalul M eh e d-. Acest radical este intr-adevar -de origins, ma-
ghiara, dar nu se poate explica decit numai ca provenind din
*Meade. Prin cuprinderea PanonieT, Ungurii fac si el cunostinta
cu *Meade, pe care, dupa organul for apercepator, it prind ca
*Meaed, *Meed, *Melted, punindu-1 in legatura cu m e h calbinaz.,
cu care intr-adevar mai denumise, on cel Putin era in spiritul
for de a denumi, si alte localitati (v. mai sus). Dar acest cuvint
a fost de, scurta, durata pentru Unguri. Nicio localitate maghia,ra
nu se gaseste cu acest nume si tocmai tarziii, dela sfirsitul se-
colului al XVII incoace, apare, in documentele unguresti, Meha-
dia (ceteste Mehodi9). Acest Mehadia (pronUntat de Rominl Me-
/mid/ea) este insa, o variants, nascuta, pe tereA rominesc din Me-
hedia (ceteste /I/abed/ea) prin amestecul sufixulul topic rominesc
-edia, -adia (cf. Varadia §i adia). Rominescul .Me-
hadia este insa, intradevar dezvoltat de Romini din maghiarul
*Mehed-1- a. Din Mehadia Rominii au facut Mehadica, casi din
Media Medica. Ungurii, ei inki is dail sarna a Mehedia, Mehadia
nu-s forme unguresti, ci rominestT; deaceia pentru aceasta statiune
balneara el at si inventat un mime Oficial Herleulesfrirdo. La ce
se reduce prin urmare tot ungurismul topicului Mehedia, Mehci-
dia? La foarte putin. Mehadia este o formatie romineasca din
Mehedia; Tar in acest din urma. maghiar este numai radicalul
Mehed- si acesta numai intrucit e traducerea maghiara a ro-
minului *Meade. Atita tot !
Asadar dacul *M e d e (numele piraului din partea locului)
s-a pastrat .foarte bine in latinul Ad-Mediam>a d--I-*M e d e+-
i a m (statiunea de linga ace] pirati) si in rominul *Media>*Me-
, ade> *M e d e + -i a. Rominul *Mecide a fost prins apol de Un-
gull, prin organul for apercepator, ca *Melted. Din acest * Mehed
Rominil au facut Mehedia si apoi Mehadia.
(Uri etto6).
6. pascu
 DARE DE SAMA
Noua teorie asupra constitulid materiel de Dr.
E. Severin. Extras din Cultura Romina" Iasi, 15 XII 1906.
Acest articol a venit tocmai la. timp pentru a lumina per-
soanele cu o cultura generals, care nu slut in curent cu toate
cercetarile Odin ultimii ani si cu descoperirile noun surprinzatoare, ce
s-aii succedat repede una dupa alta si au modificat profund Cu-
nostintele asupra constitutiei materiel.
Intr-adevar descoperirea radiulul mai cu sama, care dega-
jeaza neincetat caldura sf emanatiuni, fart a lua din afara si
fart a-st pierde din fond a Mout pe multi, sa se intrebe, cum
se explica acest fenomen, care e in contrazicere cu teoria con-
servarel materiel si fortes, teorie imortalizata prin dogma : nimic
nu se creiazii nimic nu se pierde.
Dl, Dr. Severin intr-un stil stiintific clar, cu eleganta si nu
lipsit de oarecare figuri si comparatil bine alese ni expune noua
teorie asupra constitutiunil materiel, care loveste fart indurare
conceptiunea materiel si fortei. Cred ca fac un serviciti. cetitori-
lor Arhivei dind acs un rezumat.
Razele X at o proprietate esentiala de a descarca la clis-
tanta un electroscop. Ca sä se explice acest fenomen, se admitea
de o camdata, ea aerul se ionizeazci, adieu, sub influenta acestor
raze X, se formeaza un sir de centre electrizate unile pozitive
altele negative, alcatuind un corp bun conducator ; sau, cu alte
cuvinte, aerul devine bun conducator de electricitate (ceia ce nu
e adevarat) si descarca electroscopul.
In 1896 Becquerel gaseste, ea razele obscure emise de
urania de asemene descarca la distanta un electroscop.
In urma Schmidt, D na si Dl. Curie, Debierne gasesc acelas
lucru pentru teoria, polonia,radia, actinic; dar dintre toti corpil
radiul prezinta aceasta proprietate in eel mai malt grad.
Mal mult, toti acesti corpi radioactive pe linga proprietatile
razelor X, mai ati o proprietate remarcabila, de a emite continut
caldura furs a lua ceva din afara si fart a pierde ceva din greutate.
In acelas timp Gustave le Bon arata, ca aceste manifestari
nu sint proprietati particulate a unor corpi numai, ci proprietati
generale ale tuturor corpurilor.
I. I. Thomson dovedeste, ca numeroase corpuri din natura
ca : apa, sticla, nisipul, argila etc. sint radioactive in anumite
condi tiuni. Apol G. le Bon demonstreaza experimental, ca once
corp pus in imprejurari particulare este radioactiv, deci poate
influenta o placa fotografica tinuta la intunerec si descarca un
electroscop la distanta.
Experiente riguroase dovedesc, ea din balonul lui Crookes
 Dail de seama 95

si din corpii radioactivi se degajeaza ceva, care produce feno-

mene curioase, necunoscute papa acum.
Nona teorie admite ca enganaliunea puss in libertate din
catodul de plating si din cold radioachvi e alccituitd din o
pulbere infinit de mdruntd, care atingind electroscopul it descarcd.
Dar ce sint aceste particelein finit de mid ? Sint ele atomi?
Dac ar fi atomi, corpii radioactivi ar trebui, sa pearda din greu-
tatea lor, caci atomil au o pondere specifics determinate...
Raspunsul, exclama autorul, a adus ruina teoriei atomice
si a principiilor fundamentale.
Aceste particele sint sfarmaturi de atomi atit de mice in
cit ar trebui sa treaca o ride de ani, pentru ca corpul sa piarda
o greutate apreciabila.
Atomul in noua teorie e reprezintat prin un sistem sideral
sat un virtej format din un centru ionul pozitiv, in jurul caruia
se invirtesc repede pe cercuri regulate ionic negativi particele de
o mie de on mai mice ca ionii pozitivi si in numar foarte mare.
Acest sistem, infinitul mic, este asemanator cu infinitul mare
din sistemul cosmozonic al lui Laplace si a luat nastere in ace-
las chip.
In atom, virtejul mic, sint doua paturi : una centripeta, ce
atrage ionii negativi catra centru (ionul pozitiv) s1 alte care mists
inonii negativi in jurul celui pozitiv. Cind puterea a doua in-
trece pe cea dintaft, ionii luneca in afara din corp, sint asvirlitl
in linie dreapta cu o iutala mai mare de un milion de on de cit
a ghiulelei, ce esa din tun. In mersul for aceste pulbeff produc
fenomen'e uimitoare; apoi intra in repaos sub forma unef raze de
lumina sat un alt fel de val, ce se repede in eter, izvorul si mor-
mintul tuturora.
Astfel materia se descompune, se disociaza trecind prin mai
multe faze, care nu sint Inca cunoscute si dispare sub forme de
energie conSumata. In ce priveste productele, in care se trans-
forma materia, se cunoaste numai un fluid semi-material fail%
greutate apreciabila, emanatiunea ce s-a putut condensa in aer
licid si care, inchisa Bind intr-un tub de quart topit la ambele
capete, dispare sub forma de raze T strabatind tabu] si apoi se
preface in eter.
Prin urmare materia Ia, nastere din eter in mod necunoscut
de nod, pentru a se prezinta sub forma impresionabila shnturilor
noastre ca materie, :7i de ace, prin transformarea el in energie, cal-
dura, lumina, electricitate etc. se preface Iarasi in eter.
Tot de ace urmeaza, ca intre materie Sl forts nu mai e nisi
o .deosebire alga de cit echilibrul. Cind transformarile shit repezi,
se numesc radioactivitate, electricitate, lumina etc. cind ele Sint
incete, se nurnesc materie.
Prin urmare, in locul conceptiunei vechl care admitea exis-
tenta a doua principii fundamentale deosebite : materia §i energia
acum nu se admite de cit una singura energia, care sub forma
96 Dart de seamy
impresionabila pentru simturile noastre e energia acumulalci (ma
teria) ; 'ar cind echilibrul ei se Schimba, materia se desface, moare
prefacindu-se in enargie simper': lumina, electricitate, caldura. A-
tomul resulta din condensarea eterului prin q apasare de miliarde
de atmosfere; de ad se intelege puterea nemarginita a fenome-
nalor radioactive.
Radiul, care se dematerializeaza asa de lute, care se gra-
beste atit de mult sa moara, totusi nu emaneaza, de cit cantitati
neinsemnat de mici, ce pot sa ridice temperatura in jurul sau
cu un grad numai.
Dan insa materia s-ar dissocia, s-ar naste o energie ne-
inchipuita. Asa o piesa de cupru de 1 ban disociata instantaneil
ar produce un lucru mecanic de 7 miliarde cal vapor'. Aceasta,
energie ar putea misca un tren de marfa de 40 vagoane cu o
iuteala de 60 km. pe o distanta de 4 oil ma' mare de cit equa,-
torn1 pamintesc. Deci cu 1 ban am face o lucrare, care costa
astazi 68000 lei cheltuiti cu carbuni.
Autorul zarete in viitor, ca stiinta va fi stapina pe secre-
tul disocieril corpurilor, iar omenirea va dispune atunci de un
izvor de energie considerabila si gratuity, cal e va schimba de
sigur fata lumil.
H. S.

DONATORII
Fonclului Statornic (natacab11) al Arhivel.

Societalea Stiinntificd psi Literard" din Iasi, conform hota

rirel luata in sedinta de la 16 Decemvrie 1905 si publicata in
revista el «Arhivar, No. 12, pag. 572 din anul 1905, a infiinfat
fondul statornic (neatacabit) al acestel reviste, si a carui venit
va servi pentru cheltueli cu ilustratiuni din tot ce priveste cul-
tura poporulul romin, si la sustinerea revistei Arhiva.
.Societatea trinpficei pi Literary" din Iag, aduce vil mul-
fenniri urmdtorilor generog donator' psi ubilori de cultures ro-
mineascd, can ari contribuit la sporirea acestui fond statornic
(neatacabil) :
Din urma lei 194- -
Dr. Leon Cosmovici, profesor universitar, Iasi 10
Dr. August Scriban, profesor la liceul din Buzail
,1
10
Onor. Banca de Scompt din Bucuresti 50
71

Total 264
(Urnteaza)