OSIAS NATHAN

Buohbinder
Braila.,
N.5.0"e1.-,/
OPERE COMPLETE
 V. A. URECHrA

OPERE

COMPLETE
Nod, Cllgctiri, Foiletbac, 8ih1iagiI1i, aria,

SERIA. E.

T 0,31U_L fir 1.

EDITIUNEA kIITÉIA

BUCURESCL
TIPOGIJAPLit CURVE REGALE, rEOPIIIEFAR F. G88i,
12, l'a,sugittla Iewneitill, 12.
1883.
 D-LUI NESTOR URECHIA

Tubile Nestor,

Acesta volum.ti coprinde din cele d'intait lucran

ala mele, ai puta' qice ale copileirief mele. de 6re-ce
unele din ele sunt de pe la 1851, adeca de atunc.I
cand erama de 17 ami.
Amintesea acesta.nu pentru ca sa cintiga indul-
ginta lectorului pentra ele, de §i le-ara prinde bine,
I?ea, ci pentru ca se se veda', °data mal multt, ea
nu-i culpa mea daca §i pana astaqi sunt merea soli-
citata de dorinta d'a serie : este b6la vechia i me
tema ca farft vindecare.
val! ml-e gija ca b6la ama trecut-o clironomiti
trist i tie, baietula mea, cae' me de§tepta mat a-
laltaien j,Literatorulii" Donmulm Macedonski cu
una articola subscrisa Aihcent, i cara se ales ca
este primula pecata in Slovenicia." a, d lui Nestor
UretNti, la versta de 17 am !
Nenorocite copile 1 Se vede ea ochil tei avi(li de
lectura, n'art. dat Inca de troenele de critici si inj
turi ce nu-ail Inehisil calen. vietii In 80 de am de
 VI

scartiittwa de condeift ! Uttat-aa cell), patina cat ama

fosta de amarita §i. abatutu in 4ioa in care Academia
romanft, care a premiata I, Catechesa" d-lut Stefanelli,
a desaprobata lucrarea mea literara pentru teatru.
lucrare a Intreget mele vieti?
La ce dér sa te espmgratisit la neplaceri? o! fiule
jubita? Cred6ma ett, doriama et, ca o sa te apuci" sit
Invet1 vre-o ingineria, vre-o specialitate in onóre a-
stAlt, ori cent patina sa intri la vre-o casa de banca.
sa Inveti a face din nimica sutele de mil. In Ion de
acésta, te-apuca §i. pre tine 1361a parintéscal.... De-
graba doctora, baiete!...
Apot Doctor o sa-ti fin etl, ca sclavula la Sparta
pre care-la ImbOtatt, ea sil desgaste de betia pre junit
Lacedemom.
Uite, Nestore, me imbeta cu suvenirile junetet
mole literare, pre cart le relmprospéteza In mima
mea. republicanda aceste, volume; curênda o sa auçlt
din noft batjocurile contimpuranilora niel §i ai téi,
neintarqiata o s6-0. isb6scit auqula, noile yenta* ce
hil sa-ma adreseze numerqif criticl Merar', cart s'au
facutu critict, adecit scriitori negatia, pentru ca au
176(juttl. ca nu namat este mi4locu1d cela mat prac-
tica d'a brim, pre ori-cine li sta in cale, dér O. singu-
nail genti de compositiune in care te aréti. ieribilit,
genial, chiar cand nu fad nemica care sa femana,
il mica positiou!
Welt Oda mea de scriitora null va fi lieu la b6la
ce se manifesta in suiletula t6u. copile, apot cela pa-
tina sit scia lamea viit6re ca tata-t6 vi-a facutu da-
loria, ca. a voita sa, te vindece de ea lit timpani. cand
Inca era posibillt acésta. Ca dovéda a acestet Impli-
 VII

nin de d6toria paterna, puna in mánile publicului

nostru acesta voluma, coprinTencle. : novele, &cercan
de novele, unele chiar neterminate. tú o seria-de foile-
/Cine publicate prin Steoa Dieneiret". prin Zinibrulfc
.i ulturulí&" Romanuln" etc.
Precum se fia sciuta!
Émü. acesta scris6re, acta justificativa ala publica-
tiunei de l'eta, d. tipografa s'O puna in fruntea volu-
mului in. loca de prefetA.
Bucuresci, 1882, Zroem&re 14.
 TABLA MATERIILOR
Pagink

Epistola catre Nestor Urechia.

Un visd
. ,. ..... , 1-2
,l.
Setraruld OurIttescovid. . - 15
Din mozaiculd literArid . g
Dedicatiune. . .. .. 29
OugetarI - Oniula
CC. Costache Mandrelli, nuvell
Femeea . - - ,
...... .. .
33
41
63
Logofétuld Baptiste Veleli .. - 73
Vierita cea frumésa .. 121
Grinda de aura. . . . 135
Coliba Mariucal ,., 175
Cronice Saptèmânale : 295

M
, Februarid 1859
14 ,
,
,
i
..... 6 .

,
........ 297
304
308
28 , » ... 313
10 Martid 1859 318
21 » .. 4 i s 325
28 . » 330
Estras din procesuld verbald al adunarel Eleetive din Peking. .. , 334
Istoria moderna a patriotilord RomânieI 340
Bondariuld - 345
Théâtre de l'Opéra 348
Un dialog la expedifiunea poste/ din Barlad. . 352
Jalnici tragodia a mortil cuconulul Privilegié 853
SA te fereasca D-4e11 de arnica ce! nedibacI P 6 359
BIsd cu plânsd. . .. 360
VAcArest.0 .- 361
Fabule de d-ld G. Sion , . 364
Espositiunea, de opere artistice de la Muzel1 f366
Foita RomanuluI, Cronice din Ias't 373, 380, 385
Bibliografil 0 Varia .- 192
A sociatiunI romine - 403
Tacitd In la§I 404
Anecdote 406
Note r ' . . . ,. 410
Un visa
TABLA MATERIILOR
Epistola catre Nestor Urechia.

Setrarula durluescovicT.
Din mozaiculil literaria
"Dedicatiune . .
CugetarI Omulii
.
-

. ,
... 1

..
..

- .
9

,.
Paginls

1-2
1
15
g
29

Femeea . . . ,
.. 33
CC. Costache Mandrelli, nuvela41
t ,.
... , - 4

.. .
63
Logofétula Baptiste Veleli . . 73
Vierita cea frumésa 121
Grinda de aura. . . , . 135
Coliba Marling . . . 4 175
Cronice Séptèminale 295
4 Februaria 1859 t 297
14 , P .- 304
21 I * 1 . . . 308
28 . t $13
10 Martia 1859 318
21 . .. 325
28 , q30
Estras -din procesula verbala al adunirel Elective ain Peking. . 334
Istoria moderna a patriotilora RominieI HO
Bondariula 345
Théâtre de l'Opéra 348
Iln dialog la expedifiunea poateI din Bérlad. 1 4 352
Jalnici tragodia a mortil cuconuluI Privilegia t 853
Sit te fereascll D-clett de amidiI cat nedibacl . 359
Risa cu plânsa 360
Vacirest.0 .- . 361
Fahule de d-la G. Sion 364
Espositittnea de opere artistice de la Muzed 366
Foita RomânuluI, Cronice din Iaq't 373, 380, 385
Bibliografia qi Varia 392
AsociatiunI române 403
Tacita In laqT - 404
Anecdote 406
Note , . .. ,. 410
UNÙ VISÙ
 LA CETATE!
Sunt acuma vr'o cftte-va sânvAsil: (1) de calla, picatil
In disgratia until domml inbitorù de finala chine, m6 re-
trAsesemA din capitalA in têrgulil Neamtului. Acolo-ml
plesnise in capt me adPipostescìi in cetate, ca odini6r6,
strAbunil me', dértl, pe de o parte me temémil s6, nu fill
asediatit de aune, care me urmAria ca unit
c'o fala, in ceril si cu una pe pAmentil ca in poveste,
si pe de alta aulisemti c6, pre 6menii ce nu sunt poep
mAnftncä puricil pe acolo. In Orgü iarï nu-ml prea da
mina sA. sedti, cAcI celù cu aune iml daneincetatii, prin
alOY, focil cu... taciuni, §i de banI eramil afif ICe trebuia
sA facti? Dintre Scila i Haribda trebuia sA alegti pre una
asia, amü socotitil de cuviint6,in calitatea mea de pa-
arml on6rea ae a fimfincatti de pmicil strAbu-
nilora de cftt aceea de a fi anti de viù eu taciunii d-lul
ciune, séti s maï hrAnescli si pe vetin t jandarmA, cAci amti
uitatil s ve spunii c6, trAseserati in gazdA la unti
unde indatA ce n'as1 fi pltitù pentru hrana mea, mi-ar
fia dusd s hrAnescil si pre unulti d'aceia. Eramil in gazdit,
aicti, la otelulii jupinulul, .. a jupfinulul. celuia, care
se ingrijesce atftta de multi'''. de partea spiritualei a °rap-
voiarmi sá (licit de parteaspirtualg,, darti m'aluatii gu-
ra pe dinainte. Asia, inteo 4iulicti, pe °and Incá strAjarii
(1) pranuld numesce sfinvfisil 4i antee a fie-cIreTa lunT, pentru c. 41 &n-
te a anulul se Incepe cu St. Vasile.
 -,--- 4

priveghiati garliciulti pivnitel d-sóle jupanului, pe cand

cocosulti ti trezia curtes, §i morarulti, sterendu-liochil,
desfereca móra, jara domnisorula de la IasI se intorcea
a casá de la prehnblare, ell ariamti párleazulti ce da in
ograda oteluluiqi cu desaga in spate, doba din causa unui
puititurtitil futre dou6 carná§I nou6 noute de la Iali, m6
indrumama spre munte, lásandti jupanuluI, dreptil platá
pentru ospátare, ostenéla ce-mI dadusemti de a-I manca
bucatele jidovesci ,gisi de a m6 inv6rti dou6 nopOsóre In-
tregi pe unti patti chiarti de scandurl, nu axil fi de pa-
racsina. i óre era dreptti a mal li. platescii?
Cana sórele dAdu buna-diminéla erucei de la biserich,
eil erannl departe ea la 60 de mi* de la cetate.
StAtuiti p%in fIl gandiiii.Cumti naiba, giceamt eti, o
a intru In cetatea aceeairt care cu veo cati-va secoh
mal fu urmá, se adApostise mama omului celui mal. Ro-
manti dintre totIRomaniI! De asti fi poeta, calea-valea,
,m'all cerca a facil veo odá, prin care a§I innemuri ru-
inele qi prin ele ciliar si pre mine §iadecti de ce n'asi.
putea a facti qi eti o odá? Eaca! paeca eti n'amii inv6tatii
poesia mal dihal decatti Pralea. Ta a, v6dti,a-mI facti
planulti: antéiti...mai ant6itt, amti sll descriii ruinele, cu
bubne, vulpi, euiburl de rindunele I... Ba nu, sunt prea
multe jiganiI; n'o sá, placti! . . a! alud a Incepil ... Da
ce are a face ? ce trebue idel.?-cuyinte! cuvinte ! .. Iacá,
prostulti de mine !uitasemti c6, 6meniI inv6tatl facti versurl
cu Ciune, cu nequequand,cuionelcuiuventute.... En a cercti:
Anuo 1852.
Juventute Romanesca ce alele hodie 'nfindT,
,De-a cantare cum me, vino, veqi reputaciunea . , .

Da ce naiba, ea lungti euvêntil , na: pastide-I mal pune

si rimA, ! jaca ce facti cuvintele . . . cu multti eiune!
Décit amii v64utti cA, In darml m6 descaltasemA ea 86,
'mi a§eclii carnatubl de vera, am litsatil de o parte poesia
tli. apropiindu-me de petrele zidirei, an311 depusti o arutare
simpla, fila plina de curMenia si, acolo unde odiniórá
 5

eroil Romftni afarmasera atátla inamici, eti,in lipsa, sfar-

friptura 11. ospétaia stintitosa!
Acum grele se uita drepta asupra mea qi mal ca
vé spurù dreptg asI fi voitü bucurosa sa m facti pe di-
vanula Ju1 Papura vodei, decftt pe pétra luI Stefanal.Nu cä
dora nu-sù patriota ferésca D-4e, de asta nu trebue
inculpatl! da pea ca erama sa adoring, de nu &iamb.
In scumpa mea desaga, ceva de citita. Eu invelisema pu-
iulti, din intftmplare, trite() gazeta romftnésca. Bacuria
mea cftnd o gasiiti : cate de adevératti proverbula romft.
nesca ca La ne-ploare e buna §i grindina"! Alta data
nu-mi placéu de-câta istoriile cu corabil, cu batalil, cu
amor, cu intrigi, §i asta data cii émti cu amAndoi ()chi!,
No.. din Zimbra" Zimbrula" venise la cetate! Ce-I
dreptuld, nu ca dora era vr'o batalla prin eki. orI veanü
amoradupa cumú v'amti spusg ca-mIplacti povestele,
decAt inchipuescl? cape fata a 4 védti innecatú in
grasimea e§ita, din puiii, pre-una nenorocita literati). care
se tfinguia ca §i mine asupra lui Ciune i ca ela, de cand
eu pociturile napadite in limba nu mal i-nOlege
venesee. El, apol, asta m'a distrasti pftna in séra vi-mi
pare ca amù i adnormitti cu densa in mftna, de timpti ce
a doua 4iamt.' gasit-o ferfenita, pre gazeta.

Vrabia malaiü viséza i s'araculii comendarec

Indata ce somnulü se intinse asupra genelorti raele, mi
se Ora c adormisemii de cftte-va secole §i ca mé trezi-
semg. Avéma o barba lunga ca a lui Statu-palmet barbd-
cota, unit nasit slab it i asc4ta ca monumentulg din Gra-
dina publica, i mé razemamti pre o calla. E§ianati par'0ä
dinteo padure.désa, la capétulti carela trecea unit drumti.,
lânga care se ridica o col6na piramidala, care atragé o-
chif curio§ilorti Me apropiiti. i citesca : anno 1952 sO-.
patti in table de aura. Ce dracu, slidnya eu, ctind
m'amti culcatit era anula 1852 §i acumit sa fig. 1952!
Va sclicA aind dormita 100 d3 ani§orI In capéta I Nq
 6

putémt. crede una 051 astal 10 ce-ldreptulti ca-1 camti de

necregutti ! M'amit propiatil de col6n5, Itergêndu-ml o -
chut-- Ce se ve41 D-ta? acolo era scrisá o istorig, intrégg, !
Sub datA se vedé sApatti infrung piciorg o fiinta orne-
néscA, in capù avea o palariti ca trel cérne, din care cur-
gea o matera lumin6s1, ce se prefacea in scrigre, 0 se
aqecja sub piciorula lui, cebl imbacati inteo materiá
tesutg, din rindurl dese de bumbI, de eel de la paltonulti
Cc. Gulu0 alb. d-lui Alesandri. De la pulpti i spfinzura
o WIWI ca o arip5,, 0 de inalOnainte avea un papucti
cu virfulti lungil de doue palme, ascutitti liintorsti in sus,
ca unti plisati de.... nu svia cumil se chiam5, ;---in spete
avea untifelil de surtucti ce se ilacheia pe dinapol 0 cu
pélele increstate .
Stanall péte de o oil, d6r5, voiti puté cun6sce ce mln-
care de omit e hcesta 0, 4eti, nu l'all fi cuno3cutú c6, e
românü ca mine,, déca nu me impedicamti .cu ochii de
literele curse din cérnele lul :
»Romani progresione en totum facut at/ : cum pauce res illi se
servescu : Ante doue pede -se veste debuiau, hodie iconomiori sunt,
proper ca entr'unu pe de ambula; ante, tote de la aliene gente erau
obligareti sa comparare, hodie sue proprie materii habent, cum
mei pantaloni vedi. Ma pauce sunt aqueste res cum literatura en
raporiu. puse.
,liodie lingua Romana e propinquata de lingua Latina ; pauci sa
scribere potg ! juventutea studiat duedeci de anni numai propter ea-
scribere sa pôta, dupo Gramatica; hodie Populus altra lingua
vorbitur ! argumenti qua asta lingua cultiora est!
Honorare debeti, voi Romanilor, ilorum pare lingua vostra latina
au facto, sa dareti.
»Questù munumentum eregitus' a propter MO
SA le fiA, de bine !Norocti cAinvetasemil a rumpe
putin.4 latinéscA, cit alt-felti perdémii lucrulti celti mal su-
blimil din lume ; am silabitti, amtl deanodatti §i cu din0 0
cu mAnile li cu piciérele 0 de abia inteleseiti din vr'o
cite-va cuvinte, a era scrisii in limba mea, li ca, carica-
 7 --
tura de de'asupra era Romftne, compatriotuld mee.
SArmane omule ! da ce stai inteune. piciore? . .
pee, adeveratú se, ve spune, st!, ca deqteptate din
somne, cit cu t6te, frumusetea çi pro gresulil in care amt.
visate. secolule ale. 20-lea, n'aqii donì implinirea visu-
lul !

Inchipuiti-ve ins& a dorme érA§I.

ImI gterseie ochif mal bine de unit pAtrariù de orA
me porniiii pe drume, mai departe, cu gandii sit intrebe
pre vr'o fiink cu picl6re ca mine, ce va se, (fie& monu-
mentulA cela, cAnd 'ml turtiiü nasule de unt. altule.
S-te mare Dascitle Basile !'fitcuie e. incremeninde,
cun.osce Vote monumentele din Moldova i nu erede, cA,
and m'arne culcatü eraü d'astea! multü sane mal dor-
mite Deanne sante.
Dupe, ce-ml autaitinasulti i rnultemile.s6rteI cit mi-le
pAstrase sAnittose, 'mi-aruncaI ochil asupramatahalei de
monumente.
Mare pozne, §i minune paece, nu'sti desteptatii, stri-
gale, cetinde data de 1500 de la Nascerea MAntnitoruluI,
In numere bisericescl.
Sub data ere' sitpatl doi 6meni Iinêndu-se de eke o
mane, §i cu ridicande in sus buourule acesteI
Unule din eI, dupe, cAma§a sa cea simplit §i curate,, din
pInzä de file, dupe, itaril, seI albI de lane, §i creV, dupe,
citciula sa urce.néscit, dupe, curéoa ce-le incingea §i de
care atArna o mu4ime de unelte, i dupit c6sa a§e4atit
In forme, de sabiA, se cunoqtea cA-I eranuld din timpule.
lul Stefan.
Cele-l-altil de i nu se deosebia prin multe, se cunos,
cea cA, e boerulti.
AmendoI erati. unitI; 'F,41 del mAna F,ii boerulti erati
tare.
Sub den§ii
Romanilora, fiii fiilora nostri, fiti ca no !
A la bonhetul Amid eti, amnia mal înelegù5;i et,
mAcaril cit'sAmal-din cóce decftt monumentulA. SArutaill
cu sfiéll pétra monumentulut i vruiù sA me in depArtezti,
dad. d'abiarAdicaiti ()chil ffi vecluill din tóte pArtile numal
monuminte.
Par'cA-si la China, gAndilti, eti; se vede cA, de cand
dormA, romanil aü luatt obiceiulA de a rAdica monu-
mente i pentru istoriA, jar nu numat pentru mortl!
Indrumaiù spre celti mal de aprópe i cetiiA:
IA 17 .. (0 sub data acésta :)
»Boje blagoslovesee pe robiI t MoldovenT ot Zemlea Moldova
§i'i fa, milostive gosudare, pravoslavnief Hristianl, ea A te slAvésett
in vécov vécov.,
CAnd eramii micù me dAduge tata la .dascAlulA Baltaga
invetasemti a ceti pe céslovA. Asta mi-a fostti de folosA,
cA alt-felA cunul alit fi pututti sA deslegA InscrisulA de
susA?
Sub epitafuld acela era sApatfi unti sihastru cu o
barbA lungA pang, la brftil; fate° mAnA cu toeagulA
lângä elA o multime de dment prosternatt.
Pe cat simtisemti bucuriA vizitândti monumentulti
alit doilea, pe atata-mi pare cit m intristabl la acesta.
Porniiti degrabA spre altulti.
N'amti fAcutti 15 pa§t i dAduill de unulti in formA de
col:511A, d'asmpra cArul'a, pre lAngli, data de 18... era scristi
ceva lute° Bull* pe care anul cunoscut'o numat dupA
cA e acea Greased.
Tare m'a mustratA cugetulA atuncI c n'amti vrutti
sA invett §1 grecesce la AcademiA.
Fitt bunt Ili nu ve supftrati de v'ainA fAcutA sA per-
del ceva interesantA din causanesciintei mele4citt ce ?
trAmitett pre cea lume, pre vre unit grecoteiti sà deslege
inscrisa acésta acolo trebue sA, fiù veclutA eù t6te
aceste.
PAnA atunct sA ve spunti ce amti mal velutti.
Sub eroglifele grecescl era sApatA o scenA fórte in-
teresantl.
 9 ---

O pers6nA Cu cibote i acirÏro1 acoperitl de unt. An-

teren n dungl, In spete Cu o blanA de cacomn in capti o
hobor6cA mare, in brAn o pArechiA de mAtánil i in
maná,unii ciubucti lungn cat o cji din lunalul mliii, edea
grecesce josn çi privea Cu mulOmire la dol inrAutAtill in
costume ca dênsubl, din carl unuln biciuia pre nnti
rann gftrbovitti i strentrosti, i ce-1.altn bAteaintr'unn
stalpt urechia unuf . .
Amti fugitii degrabA cu infiorare. M'amti opritil la
unn chiarti ara de voia mea.
Acesta era naltn tare §i la baza eran aninate t6te cos-
tumurile ce vègusemil la cele trel monumente. Pantalonil
Némtului innodag cu itariI Romanulul i§aeliril orienta-
luluI, mAnica paltonulul Némtului era innodatA cu su-
manulti Românulul i cu beniqulti orientalulul, etc.
Iml rAdicaiii ochil spre vésrfulti monumentuluf,
data de 185.. Sub datA era o pers6nA investatA scumpa.
Acesta trebue sA fiA fostti vre unn Domnti.
Pe cana clii c'o m'Osa, rAdica masca de pe Lata unuI
Oranti spAla pe mânl §i pe pici6re, i en cea-l-altA
rumpea lantulti cu care era legatil §i de gâtil. §i de mânI,
unti rándfi de vestminte comode stati gata qi unn girti
de copil de tèranl ceteati pe c54-11
Sub aceste cetila :
,De acumti Romanuld are A. t'Usa ; monqericl nu te fasa
risT, cacT déctt eld se cultivisarisesce i pre tine va qci mal bine a te
estimaresi.
MI! flcuitt etl, da bine cA asta s'a intêmplatti
aliara pre elnd m6 nascérati i eti.
Acuma par' cA eramii mal in drAsn eta : mò apropi ama de
monumentti mal tare, pentru cAvecji binepentru
eranul contimpurant Cu dênsulti. De abea insA pusein mft-
na pe o pArechiA de 4arl, cu scopti de a i cerca §i anclan
ung glasn, ca unn vêntit puternicti, eqindti din monu-
mentl.
RomânI sAriI, ung profanti v6 deson6rA ! nu! 4a-
ril eel biavl nu-si pentru densulti.
 10

De o data me vecluill Inconjuratll de Romanl frumo0,

curall qi bravl, pe linga earl eramii clt unit purice O tu-
Rig la fuga, der), numaI cAt trecuiti pe dinaintea monu-
minteloril aretate 0 e§ira : RomAno-Greculti, Slavo-siha-
strulti, Romlno-Latinulti 0 Ieranula lul Stet-awl, carI cu
ce eratí In mAnA, 0 Incepura, a me alunga ; cesta Cu
c6rnele, cela cu ciubuculti, ista cu toiagulti, cela-l-altti
cu c6sa! Vat de capuld met'', unulti me mustra Ro-
mAno-Grecesce. altulti RomAno-Slavonesce, altubl Ro-
mAno--Latinesce 0 altulti RomAnesce! iara eù me intor-
cémti din cand In cAnd, spre ceI cu itarif 0 le gichall In
limba lord
. Nu vd fasafigitY, monsericilord ! cit nu 0 iad Atari; si edT
suntd Romand ca domniile vóstre, dard pe la noi avemil pantalon-
strimll ca al WI Napoleond,
Ei ins& mai tare se superara; unulü qicea eft de ce
nu-1 (Pea bade, altulti ca nu-1 domna, ci jupitna, altulii
ca-'i chirie, altult1 cucona. Numal celti din suta a 20 se
mal ImblAn4i 0 venindil dare mine me apara de ceI-1-
alg, imputându-mI numai cA, de ce sA-I gica Domnti 0 nu
Dominus. Ce era sit fact.'? 1-ami1 gist. 0 Dominus, numal
'i-amti pusa 0 eti o condi0a, &ilea de a lepada c6rnele, de
aqI pune unit piciorti de fera, sa, nu mal fia atAtade econo-
miorg! 0 de a se imbraca, celti. puOna, ca acei ce 4iceati
Dominus 0 Juventus etc.,Intocma dupa cum cetisemti
de cu séra in gazeta.
Amti datti mAna cu dênsulti 0 dupA ce se lega prin
juramentll de omil onestil call va finea cuvêntubl de
a-§1 pune piciorulti de ferti 0 de a vorbi mal prostesce,
cAnd sA ne desparfimti, ml gise :
17Amice 0 frate, déca tu al pecAtuitti vorbindti Fran-
ceso-Romlnesce. eil nu vreall sa te imittí. ImI voiti di-
rege limba; Insa mesuratil ; voiú lepada cu vestmintele
straine cuvintele strAine, insa fa locti de a face o limba
mutt Rom'Anil Latinésca, voiti Inav4 numai pre a mea
adeveratk care n'are nevoia, de a fi cu totuld Latinésca
ca sa ne servésca de argumentil cA suntemil RomAnl.
 11

Adio, frate, in curênclti ve voiti vedea, ins5, nu in ca-

ricaturg i cu limb noug, dupA cumA chi-va a voitti
m6 facAl ci Romanil in fapte in inimA, in limb4 i póte
portti! !"
Apol me axila atta de ferbinte cit m trezifti.
arutarea lui era s6rele, care acumti era d'asupra mea
me ardes,.

Me ridicani, da scitl cumti ? dreptil in susil!

dreseiti indata fAlcile c'o aripg, de puhl ce 'mi remitsese
de cu s6rá,.
Volt fi fostil ea la 10 ore c'ánd eti, veciêndti cá, d-nu cu
ciune nu'O mal bate doba de asaltil. Jäsaiù Yéraasii bunii
cet4i1 i intonandil cu o voce de mierlá, o .Ruinata Ce-
tétue", plecaiti spre tirgti.
Erá. jupanulti gasda se sculase in cjioa fugeI mele,
de diminété, i gttsinclii camera de§értá,:
Ai! vei mamu nio, tipa ducaudu.se 85, dea de scire
la comisib. cA a fugitA
Numal cal filtran*" in térgu çi doi jandarmI m i In-

-Ea stgii, logofete, fá,eu unulii din el.

StAtuill pe
Scil carte? adause ;
Cat i pofti. respunseil eti Cu nepesare cticf me
tinémil de evghenicosti i lulndti din mana la o
bartiá, cetid
nUnit omal de statá rialtù, u ochil galbenI, de 6ie
m6rtA, nasulti rcnu ca sfecla, doné pArechI de fá.lcl..,
par'cá, ceia-1-alt1 6menl ati cate trelo desagá, in spate,
surtuculti cApriti cu talla sustt pe cóste, pantalonil striratI
galbenI ea eel de comedierl. . . .

StAI filcurá, am'éndol jandarmil, stAi tu escl.

'cama sfeclito ! da bine 6menilorti, le qicémii
cAutândii sl,iaú unu aerti de evgheniA, da bine, ce amil
fdeutt" de me târîçI ca pe o bucatl de carne da staV
 12

mal, ct suntti evghend i annú pronomiile mele, p6te

cap6tti
El, netotil, nu mal asPeptad sh-ml dea altil decietuld
mi-ld dAdéd singurl pre spete, dicêndu-mi dreptd scusa eh
ati porunch ! Bat'o cueu trait ca asta! citesed ed
insuml sentina!
Me duserh la comisih, de un,de n'all fi schpatti niel as-
thdI de nu-ml vindémti degrabh desaga, cu gaz eta cu totti
unul ritzeld, ea cu bana aceqtia st potti plhti jupAnuluI
celuia.... mânea-l-arú plopitele itintaril luI, i ce-11 mal
socoti i d-v6stre.
Iml mal rèmase vfo gece leI, cu earl platiiù unul altd
tartaril, de me str6muth la Pétra.

Cine se teme de vribri nu sernanit

Each pozna t amù aflatti cá v'atl fi sup6ratti c1-va din
d-v. pentru cá amti visatti cum vèlurhtl! Atta mi-ard mal
trebui : de celti eu dune amü scApatil astacilt pentru
amti cunoseutil ch are euv6ntd i m'amt supusti
priminelù pre tiune in locti de ciune ; de compatriotiI
meI, din visfi, m'a schpatii unti, Românti, contimpurand
cu ciubótele ascutite i cu limba Latino-Romftnésch, érti
de d-v. nu m'arti putea schpa niel tóth 6stea réposatuluI
intru pomenire Darie Istapti, fire i-arti t6rina ulórh.
De aqi gási incal unit mijlocti cu care se seal rd singurd
Scitl ceva ? ghsitt.
Pe vabil le alungI de la mhlaid cu duruitórea ; eti pe
d-v. v6 voI atrage ca intrebuintarea cuvintelord ce ve
pla ed.
SpunetI dreptti, fi-mI vetl protectorI care-va déch void
vorbi lute° limbh i maI Ltitinésch de efttti d-v. ? Spu-
netI degrabh afa sá trhitl ca sá nu-ml stried capulti de
haimana ! Adec5, dreptil s'é vfi spund, mie mal bine mi-arti
placea sá faed dup6 cum mi-a promisti Romanuld din suta
 13 -
a 17.), Ur, plcAtosubl de mine! Haneula vrea, dér Veda
ba!" 0 mal alesti cl : de la celti ce nimicü are, nu sciti
ce s'arfi putea lua," dup6 cum cjice canteculti.
Incheitt gicêndti di : In visit amii visatti dt visanati!..,.
(1853, In Calendaruld )Buciumulta Romelmia ).

Notit. Nu tar4id dui)/ acestd articold contra manid d'a poci limbs ro-
mana 0 contra finale! dune, d. V. Alesandri, In, .Romania literara,' de la
No. 2 0 3 innainte In 1855, ataca so:51a cu 16ta marea d-sale autoritate.
 SETRARULU GURLUESCOVIC1

at
PROFETITIE LTNITT AGAFTANGELtT PROSPÉTT1
 I.
Personica aFatraruita. 0 scrisare, tesaurt% de stall fi de limbti.
Patriotismulii fatrariulut

Cu cate-va lunl mai nainte de declararea resbelulul

actualt, adeca, mal nainte de bataliile de la Dunarea qi
de la Silistria, pe cand Inca cate-va cabinete natangI ale
Apusulul facéti neauclite opintell, qi jurnaliltii debitat
mil de cal ver41 pe paretI, dóra, vorù drege pacea bieteI
Europa*, eititorulti me t laqant de s'arti fi indrumatii prin
mahalaoa Broscarimel, arü fi gage' inteo ciisei6ra destult
de derlata, din una din acele ulitl, spaima botinelora 0
loculù de predilectiune alù br6seelort, aril fi gasita, clict,
pre etrarula Gurluescu, cu c6tele razemate de o m6sutlt,
&lea., iml pare inteo stare meditativa !
0 pitrechia de ochl, niel negri, niel eapril, niel albastri,
niel ver41, niel galbenl, niel ea de 6e m6rta, ci, ca mal bine
ceacani: unult galbenti-verde qi altult. in flórea castravete-
14 unti fenoment ! 0 frunte de treI muchI de cuita q'o
fa 0 in care neghiobia maritata cu viclenia sunt serse cu
buchl marl cat buchile d-lul Haferl tapetarult ; wit nasi-
lorti de acele suflecate pe spete li gogo§iate in narl, pre
care mulV sume0 Parr' numi carna ; o gurita din feluhl eI
póte destult depupuica, Ur In ale carela colturl, qatraria
d-séle vrenda sa, pun& surIsult, isbutia numal sa l'o facit
punga li sti'ml gurlueze o parechia de buze sdra-
vine barzate ; adaoge o talia ce lupta intre poloboct li
2.
 18

balerca ; unit aerd par'ea totd te intréba : uncle arde"

vel putea a-t1 face in minte personica atrarulul. eau.'
pentru faculthOle i cualiU4ile séle sufletesef, prin una §i
buna, le void ar6ta pre t6te : d-lul e Patriota buna, lucru
ce a doveditd nu numal finala Eseu, a numeluI
déra i namolulii de jalobe, otno§anii, nacazanif, scri-
pisanit i dele scripisite, Itinuruite 1 cu zagalavce, ce
ad duratù pentru nedreptaViff reza§I i pereiunate per-
sóne! Nu-I vorba ca aceste némurt de jiganii i-ait re-
mast f6rte recunosc6t6re, cad Pat multamitil mal bine
decal guvernulli treI, carde d'abia etrarü eta catadiesita
faca, dreptd resplatirealndemnului ce d-lul facu la-
custe!orii sa se ridice din Ora, pe cand nu era séra lasata
de D-4e-d ca de la acestia sa nu aiba cu ce incepe adoua
4i, biv-velletrarult, meseria de zaraft, de aril fi vrutd, de
n'avé mari planurI In capita std i de era de némil mal
prostii, adeca de nu se tragea din und boerd l'acela din
altd boerd, l'acela din alai contirnporénit
d'apr6pe némd cu Alixandru Macedond, celd carde
s'a batutil cu furnicile.
OnorabiluluI cetitonl séü cetitóre (dupa cumva fi datt.
Dumneged sa-1 fit. sexult.), v64êndti nastrupiculd por-
tretd Cu care incepù mica mea naratiune, i va fi venitit
pofta si-I facd biografia Satrarulul, a unel a0a de insem-
nate pers6ne ; lug, nu! Péna mea e prea Incepa6re
foile cate-mr acorda d-lti redactorù ald almanaculul
prea ne incaptt6re,ca saintreprindii descrierea faptelord
luI celord numer6se, ea stelele cerulul i nisipuld
povestea S-tulta Sergie pravoslavniculd.
Nu vol intra In cercetarea vietel séle trecute, m6 void
multami sa vorbescti despre o intêmplare pr6sp6ta, care
face epoca In via0 sa, atat de bogata in epoce.
Cruce ajuta!
Ore ce tema de filosofia ? óre ce planurl marl sa flit
rostogolindd cucuno§ia d-le, de sta cu c6tele pe mésa ?
Face d-luI niscarl-va desbaterI t cestia Orientulul? Me-
dita óre la tipuld cuma omenirea ard putea deveni per-
 19

. .. O nu! acestù l'eh"' de

fecta i Romelnula bunit patriottl?
eugetari sunt partea saracului, a omulul din popora,
domnia lui prea§atraray ca sa catadicsésed a se ocupa
cu d'aceste secaturI ;clér in fine ce face d-lui ? serie;
ce qicti serie? Compune ! compune u/1ü biletri dulce,
dulce ! ca mierea !
am'ésuratti cum curge din péna lui :
Elpidamu! Vialamea§iCrai-noulä meä! Te amt v6dutti, i una
»jaratecti nestinsä mi prájesce plämänile i maiurile, caci ah ! si val
»mie! inimibra mea s'a infläcäratti de flacärile dragostel matale,
»masericA puieuli0." (atata frat4ozdscl scie). Matiamu ! Elpidamu
,Fosmu ! paregoria to cosmu! O! keramu! sasagapo-te !El
denicsevro ti me ano kabazliki cä inima mea bate culi se bate
gaina dad ,i tai capulu, pentru dragostea Dumnévòstre ! Oh si V3I!
nu fit la inimä haps'ana i tiran'a, ca sä nu metahirisesei väpaea,
care s'a Imväpaétú pentru d-ta trimite ung caril orT o haraba
, de norocti, raportarisindu-mi el me agapeset, spre cea mal departe
»lucrare i curmarea perepiscii ; da multd Oil& in 6 césuri, cici
»la d'impotrivä vei fr ecsecutarisità.,
»Ahl d-le, carele se vaicarä la piciérele d-le, MAtiamu, maserictt,
puiculi0 I' 0. etrarulsti Gurlueseu.

Cul tramise atrariula o asemenea invapaéta scrisóre

modelti de limba fti de stilt, asta nu ne privesce. D6ra
multti ne interesézit BO, scinati, ca ori cat de injaratacita o
socotisit autoruhl el, ea nuputu da foca inimi6rel mada-
muta cul era adresata ; ba inca-I o trimise indaratif eu
maresinchisiml! Unti aqa refusù pre uml altula l'ara fi in-
demnatil intórca ()cha in alta parte; déra atrariulti
pentru ca sa faca acésta ara fi trebuita sa, nu se fia,
deprinsil cu staruinfele pe la cele instan0 qi sean streine.
LasA cá vel vedea tu, gicea elù in sine, cu cine ai avutil
a face, draga madttmuta!
D'atuncl mal multe 411e tóte planurileimaginabile de
asedil se succedara in inamoratula sétf cOpu§orti, fusa nu
prinse de c6da, pre niel unula, PuOntí i p6te s lasa
 20

de planulti sëù. dérg, putinù §iproverbultiRomanti se a-

deveri In via0 T6t6, impedecarea spre mal bine."
Inteo diminé0, pe egind se luase duph mirosul4 unui
rezAsti ce trAsese In apropiere de castelula iatA cA se
intalnesce cu una vechiü prietenti alit s6ti, cu jignicerulA
Curechescu, vestitulA jalobarti §i colcaritt
linde te ducl asIa de diminéth, dvoréne atrarti?
4ise jignieérulA,
Dar tu insi4-1 Arhonda Curechescule?
Cine? EA?
Tu, cine altulA e Curechescu?
Te InselI ; cit nu suntù Curechescu! Dec ! dérA,
pftná, mal erl ? . Erl era ea' §i zdes e a41. Care va
sA 4icá, te numescI?
Curecheseov orl Curechescovid, dupA cumA izvoltari-
sescI?
Bre omule, da ce al fAcutti de 0-al schimbatAporecla?
Nimica alta decât datoria mea de patriotti
aceste 4icêndA i desfá§urA unir' luciu (pAgánesce fru-
mosii) pa§portti de sudefiet, pecetluitti i pe féVt §i pe dosti.
SA má, iea diavoto, arhonA Curechescovicl, de catalam-
vanez mAcarA oligon, cat e negru sub unghiá, !
O! celovécA gogovacá, ! pe semne n'al chita proro-
cia sveatulul Agaftanghelii?Niei n'ama auclitA pome-
nindu-se inca de némulAEvgheniel séle.Citesce-1ú tea-
tuncI, cunoseendA cele ce se pregAtesed lumeI, vei face ea
si mine.
Da ce te folosesce, ostosonA, cit In locti de RSCU
escl covid?
O! de trel orl bezumnam celovécd ! da bucáffica
asta de nume Ova are sA-ml deschidA usile cele mal
Inalte §i scumpe.
Ele! usile cele mal scumpe, ?
Da, citesce Agaftanghelult ! Vel vedea cumA
unA némti plAvAtti. . . .
Aste 4icândii,jignicerulit Curechescovicl se indepArtA.
IarA §atrariulA t6t6, 4ioa gAndi la vorba aceluia, cá, finala
 21

avid are s.-i deschida ulile cele mal scumpe. Ore

déca voiti capta i eù patenta d'a me numi Gurluesco-
vid, in locti de G-urluescu, nu voiii putea streb ate pána la
d-ei, cea cu pricina? Catre séra, veninda spre casa,
cumpera, unit agatanghelii, pe paralele ce luase de pe o
hartia ce facea blagopolopie intre dol rezalI. Peste
cftte-va ore, dinaintea unel luminarl, cu c6tele raqemate
pe mésa ce se ingána in umbra, cu vr'o trel scaune de
totti némulti, citea pro svetie Agaftanghebt Da,
gicea Satrarulti, dupa mare 0 adánca, cugetare, adeveratfi!
tocma cuing s'a intámplata! Uite ! s'aìi implinitti toc-
ma 400 de anl i iata ca némula plavcIp va face sa curga
lapte i miere (?)

Prorocirea walla AgaftanglieM. Ce potti face 6 buchl óre-care in c6da

unur nume.Reformet tompiet n limbagiuM $atrtlresca.

CAt va fi cititti Eroulti metí nu potti sci. Déra pe cand

nuremasese in sfepietl decát mitt capetii de feltila, a c-
rea par& ro0atica se ipia din cánd in camd dintr'o balt6ga
de sea pe cand coco0 ragu09'., din vecinfitate,
cucurigarg. ora strigoilorti, deodata se augi (cal puOnri,
a§Ia istorisita d-lui câte-va cjile maI pocnitù ca
de harapnice pe la tuspatru colOrile easel, apol unul ge-
mutil sub-pamântent, succeda vajiitulti vêntulul i plos-
canitubl pl6e, care incepuse 0 care se spargea in uniculd
gianati alti odad. 0 stranic i nepomenita vedenia se
areta atuncl §atrarulul. Mi se paru (dicea D-lul, poves-
tinda a treia ¿Ji prin cancelexiI) ca prin podele, in mijlo-
cult]. f-ulgerilord g'a trasnetelort. §'a angerilora, mi se paru
mi se arata D4u1. ABtl cagutla in genuchl, ameOtii
de lumina' 0 de ingrozire, déra, o voce tunat6te-mi
qice Fiule alti Moldo-Romániel, p1éc urecbia ta, as-
culta ce-9'. va spune vocea St. Evanghelil i apot propo-
veduesce acele ce veI amp, catre fra01' tel."
AtuncI vocea Evanglieliei (Ilse :
 22 --,
§i sa, se risipésca, vra,gma,§il noqtri ca, Cu nol este
D-dell ! striga-vorA nor6dele de la r6saritil la apusti, de la
mé4A-apte la mé46,-4i!
17§i amin t. grA es cti v o Wt , ca vrajmaqil lorti sunt d iqii
cu mdndria lora. DecImandrenoróde vord afla sfar§itulti
lord, ca vrajma§il vorti peri rli vorti fi aceI raid marl,
ca cu denqiI va fi D-4ett!
77CAcI D-cleti este cu noródele care facti voia lid; sli. voia
lul nu este sdnge, ci viata fli pace vouit !"
Dér éta, ca, voia lul va fi ca sa, se ciocnésca. Intune-
TI

recula cu .Naptea, Viafa cu M6rtea, ca sa, villa Imp6ra4ia

Duhulul SAntti! °ad imp6r4ia Fiulul a_ venitti cu
18 vécurI mal in urna, cand Lumina a sfarâmatti In-
tunerecula, dad Viafa a biruitii DICIrtea!
Si vina Imp6ra4ia ta Dómne!
§i éta, ca Imp6reitia sa vine, cacI apele 11 câmpil se
vorü cruci de sangele mandribirta Pentru ea norodulii
intru, mandria sa n'a iiielesti. care4 voia Donznulid.
Era voia lul nu este sa-I strige: Dónane ! Dómne!4
ati sall smolésca fqa , ati marginile vestmintelorti
sa,-0 largésca, ci voia tul este "Piafa qi Lumina.
,,Ala, adevèrti graescti voua! D-4eü vede gAndurile
§i 'ánima omulul. Vara, Petre, sabia in técal cacl totti
celti ce ridica, arma, de arma va peri. De aceea alela
Domnulul nu voril fi decfit acel mil vorti rescumpèra
prin sângele lora libertatea lumel, éra ace1-1-4 se
vord risipi ca fumula §i. ca roua la ivireasórelul. Amint. !"

Asemenea profep o spunea §atrarulti, amti dis-o 'ml

pare, trel (lile dupa, ce citise Agaftanghelulti, dér óre ce
t'acuse D-lul in timpulti a dou6 pe ce sunt in mijlocú?
A doa 4i de la nóptea cana §etrarulti pretinde c'a-
vuse tisiunea, elti 41 scósti, din untiladoiti dupa soba unti
fracti cu bumbl de metahl Eli Cu coi lungl pana la glesne,
10 lila palaria sa cu malla) c'am unsurósa de multa ca-
 23

ciulitura orl mal bine palariitura ; dér fi& ! palaria toth

laria, macarti i fiírá, fundii de aria'. fi! Ea-I asemenea no-
bleteI celel vechl a d-lul Satrarulul : e unstt, feqtelia, cum
a datti. Da fia! palAria cAt de oblojita, orl cat
te ling iarna iepuril subt ea, totù e mal bine v64utg, in
lume decat caciula cea calduresa séti §apca ceca i de
dou6 orl mal scumpa decAt ea qi mal folosit6re... §etra-
fácu o teleta nastru§nica, apb1 puindu-se cu
tele pe pe mesa, gAndi : Cele ce a spusti Agaftanghelubl
pana 'n anil ace§tia s'ati implinitti tete. Sunt 400 de anl,
prin urmare are sa fia biruitorti némulti cela plavatti.
cu minte i prev6cptoril ! sa m dati cftt e vreme
in partea ale$lorit.
Aste conclusiunl fac'éndil §atrarulù luá, o cola de hArtia
galantschi i serse futre alte multe rezonaminte i ur-
mat6rele
»Ca adevdratd moldovand i bundpatriotd, aa precum fiind
amd cunoscutd multd bine ce a pettimia téra mea de la D-trl,
cum §i venitoruld de dreptate, de nafionalitate §i de fericire ce-1
menitT, vind cu tòtd, plecdciunea cinsteT a aduce a mea inchinl-
ciune cui se cuvine, mal alesti ca svétuld Agaftangeld gice despre
dupd 400 de anl avet1 sa fitl marY i tarT.'
A doua 41 de la compunerea acestel scrisorl, nu potti
sci de la cine, Satrarultt primisa patenta qi blagoslovenia
buna patriot4 Botn4n4 i sa se tituleze Gurluiescovii
orl Gurluiescovicl, i sall rada mustatile §i. favoriVI !
Acum venitorulii incepu a-I suride, i u§ile a-i se des-
chide !
Eta cum se'ntampla in lume : una gandimii §i alta im-
pltnimb.! Satrarubl 'Arabia dupa Anima albastra, i dete
de norocire, numaI cAt aninândti vr'o cate-va buchi de
numele gil. Pe candil elù, imflatti in pene de primirea
ce-1 facupa celù care-111 patentuisa, se'ndruma spre canee-
lana, eta ca-la intalnesce jigniceriubl, cunoscutù noua.
Moe pocetenie, Jignicerule, i 4ise reformatulti
 24

Vrel s 4iel moe pocetenie, spatariule!

Da bine ce felti.? Ea chiar ala, sunt spAtard !
Da bine pentru ce? Pentru resplAtirea opinid
mele. Amù f'Acutù o prorocire, prin care qicémti cg,
miere i lapte aù sA curgA pe lume pe urme-le A!
liobite prietene (ala se 4ice? ha?) a! &And al puté face
qi eh. una! Mare trait! .. 4i a, ti s'a afétatt, vfunii
Svéte Vederjitile 0 0-a spusti.... El, Gel' ce mal la délii
la vale, écg, una pe care o gittisemti ei pentru unti altti
prietend alu. meh., tine-o de o arétA, la 6men1 i. . .
atraru ceti :
,Si sA se risipéscii, vrajmasil nostri acu noT este D-4e4... &
Cetitorulti a vè4utti asemene profeta, pe care o 4i mal
apol o citia atr. prin cancelgril cavi cftndarù veni din
viziunea ce imaginase, dér6, fu nu prea bine primia se
vede, de unil i a1ii, eitelqatrarulti remase totil latrarti!
Asta impedicA de a serie in urmit scris6rea
urmAt6re cAtre D-1 I, o insemnatg, pers6nli in facere de
as6toril din targulti Petrel, in o limbA transformat5,
mal altti cum de ce era acea vechiA a sa.
,Moe liobite prietene!
»Dorescti ca zapisenia mea sä te glséscä horno, cat despre
mine, slavä bogu! sunt zdarov si tot balsol si tare c5.t unit harma-
sarti arApescti : !Maned, beg, ducti viala de febl logofetil, cup5.ruld
de aurd, asTaprecum se povestesce in povestea cea otcinlucie, cu
3 fetT logofetl cu pdrulg de aurti ! Moe brate ! scil cä eA nu maï
sunt zdes malinchicopilasA, ci de mult am trecutti létult de 25 de
goda, asïa precum te potl pliroforosi din dela scripisità, snuruit.l.
sicu zagalavca No. 8, din lad 1830.DecT, in urmarea susg pome-
nitelora pravdenil, i asla precum fiind-cA inima mea doresce a
avea, pe vremea btitranetelorA, o tovArhsit.1, care sa ingrijésc1 de
zaiflicurile mele, prin acésfX otnasenil te poftescd pe d-v., moe
liobite brate, cautl in gorodu Petrel o fati, care sl nu fig
niel prea grósit, niel prea inaltA, ci bine facuta, cu trupuld rotun-
c)iort, cu ()cliff negril, da sa Mi viol, cu féta alba, da sá fi/ si rumenti,
 25

§i cu und cuvèntft cum socotT vrednicg de némuld meti.Dreptil

aceea nu te uit,a, la aceea, décit n'a fi prea ae némd, cg Odd eft
bine cg de némft ca mine n'oid maT ggsi eft pe acolo; dreptd aceea
nu te uita la aceea, da sl aibg mama vr'o 30 de mil' galbinIzestre,
banY, orT vr'o mosig douft, da nu mal puin, cg nu-sd atrard Gur-
luescovid de florile cuculuT.Drept care In urmarea susg-pome-
nitelord pravdeniT, poftescft pe D-ta sg'mT docladarisescT de Intoc-
maT urmare.
lscälith.: $atrarulii Gurluescovid, care ca melnä va fi Speitar4.

Alergat-al neveste i voI o! copile de le PétrA, ca sA

ve numi0 madamti G-uiluescovicl! Nu, nime? Apol
dérAV bate In buzit acu, dupAmAriti§ti, cAcI d-lui§atra-
ruhl, maI dAunk41, dupA ce avu nenorocirea védA
profe0a interpretatA In folosulit altora, s'ati pornitti in teo
cAletoriA peste hotarti.
(1854-55 Calendaruld ,Buciumulul RomAndl.)

NotA. ÉtA ce scrié d-Id M. CoggIniceanu In ,Revista romind( No. 2,

din Ianuarid 1855, despre acéstd scrierel
,Acestd articold plind de umurtt biciuesce ridicoluld acelora, cari a cre-
OM cif ceId mal bund chipd ca sit ésd In until, este de all anina und °vier
In Oda nurneluT.'
DIN MOZAICULO LITERARO
 DEDICATIUNE

Orfanti de parinte i saracti, amù fostii creseutù de

draga mea patria, i esistenta mea de 01 al o datoreseti
maI bunilorA ma profesort
Multamita fia nobilelori simtiminte ale acestora,
mutt sciutú ca nu e mal mar§ava creatura, omù maI des-
gradatii decat ingratulit.
§i cjisti eléra t cautü a nu fi ast-felti!
Ins& prin ce tipti. ?
Sit impartescti i eù altora aceea ce amù de la tine"
écluntimijlocil ce ml r6mftne pentru de a te putea servi,
frumósa mea Moldova. §iD-cletiscie déca m6 silescil in-
deajunsil astacy vocatiunea formezil
draga mama, adev6ratl. fil
mima mea arti donsá p6ta face ceva malmultgpentru
tine, a, Wit imita cat de putin pre acel nemuritorl bar-
batl, earl al conlvcratil la regenerarea ta Insá. . tu ne-
putinta-ml, na6 mIngaiti amintindu-mI de cel dol bard
al v6duva evangeliel.
Amtl doritti insa sT potil dovedi i vouè ca niel odata
-nu v6 voitiuita, frum6 s el o sufiete, carlm'atlinv6tatb. prin
Vote sciintele, a adora pre D-cieti téra, amtl vrutti
stt v miixturisescil profunda recunoscinta, ce v6 pastrezù
in sufietu-ml in care vol.' açi seménatti celeanteit.'t principli,
In care vol atl scrisù óre-cum venitorulti
gasitg altti mizlocùfäränumaïde a v6 asigura ca a-
eele nobile simtiminte de care mi-al vorbitt, sunt tot ce
invidiezA de la lume, sunt totti venitorulii met,t6te ave-
 30

rile mele. . . N'a§Ifi pututii, ins6 a ve dovedi acésta mal

bine deck silindu-me sä le insinuezù li eti in inima jund
generatitnI, care pre noi ne 'mpingespre mormentti!
Acésta dérlt o 0 factl, prin ate puterile mele.
Primitl, ins6., d.-lortí, in fa4a Patriel, dreptií marturia
profundeI recunoscinO, ce ve piistrezti., dedicaOunea ace-
stel cArti§óre. Nu ve mteptai ei gasitI in ea vr'o capo-
d'oper6, romInA; acésta dup6, dreptulti, atl. putea pre-
tinde de la mine, décA all* fi avutti o memoril mal feri-
citl, ca sA, fill pututiiretinea tóte cate 'ml-atIspustivol o-
diniórA. Fitl, d-lorti,indulgenp. pentra prima mea scriere,
precum atl fostü alt6 datA, când, de pre nepretuita bancá
a claseI, ve ascultamii frum6sele v6stre inv'elaturI. Pleca-
rea li simOméntulü cu care ve dedicil aceste incercArl,
caute-se numal de voi §i fiA, ca ele sa ve p6t6, indemna
a-mi mal da °dal& poiquirile v6stre cele de preta 0 a-mi
corege defectele numer6se, in locti d'a lasa veninósele
ghiare ale criticulid s6.-ml sfA§ie aripiórele cu care din
inim5. WI don i BA potù sbura maI bine declt pan& a41,
dn.(' numal me 'ncercii.
laid 1855.

Notd.Cu titluld de ,Mozaictl, colectiune lama", amd publicatd cele

intge scrierT ale mele, la tipografia ,Buciumulul RomAnd.4 ttl scara mate-
riilord ce avé sit coprind5. acAsti colectiune, dér care se intrerupsd prin du-
cerea mea la Paris, la studil. Ce vord fi devenitd téte acele naive scrierl ale
unel varste de 20 de anT? Ned chiar volumuld imprimatti nu-14 mal unit
completd, d'aceea o sd si dad unele compunerl cu lacune.

SCARA MATERIILORI7 CE Atr A SE PUBLICA

Prosti, : Omuld. C. C. MAndreli, novel!. Sacagiuld, cantonetd.
Femeea. Ochire asupra civilisatiund. Bunea, novel! nationall.
Costin, novel! national!. de d-ra M. G. (Gane). Und suspint, idemd.
Scéla de fete. Cancelaristuld modernd. Idealuld med. Tiganuld li-
berd si tiganuld sclavd. Mosia mea I Punga de la podd. Controversd
asupra fericirel, de d-le M. G. si R. M. (Rocsandra Matto). Cucuruzd, Hol-
teitt-Basa, cantonetd, Politia mea natal!. Puntea draculuT, traducere
de A. B.
 - 81 -
Poesil : La R. . . . Umbrel luT Tel-4°r Stamati. La morméntulit
lul loan Poni. La mormAntuld une! mame. Ce este Amoral ? Tete!
mele. Suvenire dela 20 de anT. Reveri/ de d-ra M. B. (Marie Boucher).
BArbatilorti RominT. 0 lacrimi la unit mormOnbl...-- Pe ruinele Suce-
veT. Une! copilite. Ed si inima. Judecittoruld, epigramI de G. Ro-
manescu. Unul odobasa, deto. Biografia lul G. Romanescu.
 CUGETARI
IN CAR! SE ESPLICi SE CT SE INCITECi SI ?la BINE TEMA FILOSOFILORO :

,OMULO"
3:3mpxo.A.TX 3D-r-rrx CI-. .A.BA.S.t.

8.
 Flórea vine, imboboce3ce, se deschide; albinele-lsuge
neetarele, b6rea ling, a sereI i zefiriiIl parfuma aripele cu
parfumurile eI ; o fetita, alta fl6re, o rumpe q'o pune in co-
sita; aburulti ce féléza ca cuunt gazil basele
noraqulti rubinosti ce Otulesce la asfintitti cimele munti-
lorA urie0, aù rolulti 1°1'11 in natura ele sunt amorulti eI.
Filomela dulce note cheltuesce, ca sá desfateze codrulti...
Riu§orulti nu qerpuesce de prisosa in valea ceasmaltata,
murmurulti lui celAleneqa§i frémkulti trestiórd, in-
nalta altiera sa frunte pe sinulil apeloril . tóte, tóte,
indeplinescti unti rolú in sub1im armonia a lumilorti...
t6te, t6te ati venitti pentru unti scopti aicea ; tóte sunt nece-
Bare la lantulb. armoniel, tóte treat fat% se suspinedupa
alte positiuni! . . . Flórea, dandull parfumurile, trece;
roua nu geme când cade pe florI ; . . sórele nu se rès-
vratéza, ca stelutele-lii inlocuescil ! . . numal tu, fiinta eiu-
data, num.ai tu nu scil séii nu vreI sg, scil, de unde escI
la ce escl pe vale! . . numal tu te luptI ca sä aibf alte
positiunl decat acele ce-ti s'ati otaritti de mâna creato-
rulul ; numaI tu escI avaril de parfumurI i delumina
ta... Caudal vreatu sa te dal dupa orisontti, ca sá lucésca
In loculti Ott vr'o stela? Numal tu plane i te vaicarezl
de sórta ta ... Ce escl tu, o ! omule ?
visa, o himera, 4ice poetulti."
,,Unùanimahivorbitorù, din clasa mamiferelorti, ordi-
nulti bimanalelortl," cam agIa se esprima naturalistulti.
Pantulil de la care pornesca filosofiile lumeIl te &ell
fac6toriI de sisteme, Sofistil . .
 86 --
Unti. criminalistn pedepsitn striga, religiunea . . .
Dér cu totil, scie orl cine, ca flneect discursurile lorti,
cele mal multn son mal putin bosumflate despre tine, 41-
cendil :
Onzulg e ung misterg! . . .
Écit dér origina ta!
Acum, care e rolula tki, flinta misteri6s5,?
Tu facI a ceea ce flsiculti spune en, face puterea centri-
fuga in contrariare cii acea centripetalit:
Pleedrile téle, écn, puterea finta..
Armenia lumel, écit puterea a doua.
O Unid curbd, cu attit mal scurta cu cg,t puterea La e
mal contraria celel de a II-a, éca resultatuln, éca ro-
lulti tai.
Care-I puteo, ce id, tu, la armonia Universala ?
A te nasce, a trai, a ce ca sa te folosescI de placerile
lumescI, acésta numaI facI tu /Ana astá4l.
A te nasce, a trai pentru ca Ein, punl o pétra la urié§a,
la neintelésa fundare a una lumI peritóre, écit adevè-
ratuln t6tl roln, o! cintile; adevèrata parte ce se cade et
ieI la armonia lumiloril.
Si ce r6splatire?
Pentru rolulti cell dai : amtixaciunI, duren, gemerl...
mórte ! . . Pentru acela ce-tl este adevèratti, din causa
lumel pina acum: desceptiunT, prigonirl, lacrimI.. . ne-
cazii, saracia, de cate-va orI viata une! florl! . .
Mal departe 2... Misterin!
Inainte ?... Misterai ! !
Dupa tine ?.,A1 dupa tine hausil negra, flnituln,
pentru ce! necredincio0 ; paradisil, iaduln, pentru ceI ce
le aetépta....
Dér pana a ajunge la Paradian ski la Iadn, avemil s6,
trecemii fia-care prin o p6rta grozavg: mártea!
Si cercat'aI tu Inca, o! omule, ea afli ce-I m6rtea?
O incetare de funcionare, o Intepenire a organis-
muluI trupescn, o ilica anatomista.
Capntulii lumel, e dupa ate!. . .
 87

DAra scitl ce se 'ntêmpla cu fit-care din aceste

unl ?Ve4I pre tiranula cela incruntatù in sangele unel
natiunl, pre marsavula ucigatorti... pe toti ateil,
omenird §i pre cd mal adapatl in sclintele naturd, cu o 4i
doue inainte de all presimtifinitula, eI Ada Inca, '§lbatli
joch de vorbele legeI, care nu le multamesce dorinta, (Mr&
iata-I pe patula loin). din urma L. intréba-I de ce tre-
murg, and ideia mortel li se presenta? Spune tica-
16se paricide i o! prea invetate, de ce capula vi se
turbura, sangele 'n yin& vi se racesce i ve ingrozitl, de
cine ve temetl, and ve amintitl, ca o 6r5,, o minutti
ochii vostril volt fi holbatl, féta vóstra, buzele v6stre,
membrele vóstre vortt fi vinete, red si respinget6re,
ca o movila de pat:anti umeda va acopen, va inaduli
corpuld vostru, de care v'atI Ingrijitù atIta vietuinda ? Ne-
ghiobilora ! aft l'atl 4isa vol cli Mórtea enumaI o intepe-
nire a organismuluI trupescal.. ail n'atI clisa vol cii. Mór-
tea e capetula lumeI? . De ce ve 'ngrozitl, vol? de ce
ve temetI s muritl? All nu vol al descristi ticaloqia vie-
teI? . . . nu vol strigatl ca nu e Provedinfd de se 'ntam-
'pia pe aid atatea . . . De ce nu vreti sa scapatl
de ele?
°multt este o enigma, 4ice cine-va; deslegarea el
este m6rtea.
Ca omula e o enigma, acela ce a 4is'o nu se 'nqéla,
déra c. deslegarea ei e mórtea, ea ilu deslegarea enigmel
ci o noua, enigma! Sa'ml spunetl vol, invetatilora Sofiftl,
ce este ea? la ce vine ea? ce-I dup5, ea ? . . me re-
formeza dupa vol. ...
Vol tacetl ? AqIa, cad acel ce nu scia sa spun& incepu-
tulti materiel, cum vora sci spune finitubl spirituala .
Mórte ! . voiti trai cat voiii trai,
Dóra n'arna. a trai cat lumea, (lice altubl.
Déra datul'a cine-va, vr'o data, ostenéla salt atinte
Wandulù cu tota dinadinsula asupra acestuI sujeta?
Mórtea pentru cel mal multl din 6menl e ca sórele razele
el sunta ca i ale acestuia, de nu luminóse celii putin ame-
 38

titóre girarl 6menl, pftna ac1.1, aù aflatii luneta prin care

si p6ta indritzni a o privi f4iù, ca s'o póta esamina,
studio, . .
scitl care e luneta acésta ?
Credinta, speranta i caritatea, insinuite In inima
celul adev6ratt. creStinti ! aBIa, cac1 veep.' acuma i pre aceln
b6tranti cu capulti ea néua, care Intinsti pe unt patù bogatti
nu are de a se mal valta pe vale decat cate-va secunde,
vei-lù!. . f6ta luI e galbena Bi mal ca ghiata, dérit
buza lul surida par'ca' Ca o aureola de bucu-
ril scapt, din espresiunea lor...Ve410. pre aceltl sermann,
intinsù pre dou6 scandurl, la uBa bisericeI... Eln nu mal
este ; asta data ochil luI Bunt inchilI i adancat,I In orbi-
tele tun ; de necazurile, de care a scapatti,numaI o pelita
transparinta mal acopere ósele fetel lul celeI vinete. . . .
déra potl tu sa-ml esplicI acea espresiune sublima a fe-
ellul, acelhi surisn angerescii, ce se des emna In coltuld vine-
tel i inghetatel lul buza? Cine-ml va spune c. acesttt
saracti e. unt. Luminaried, (1)séti ca aceld bogatti b 6tranti
unti Alesandru, mi va fi spusti totulti!. .
Pentru ea dreptuli v'a clisti In inima lul : D-get. e dreptni
(Mc& e dreptntrebue safia pregatitt. §s'unt altti looui unde
adoramil ; amti facutil totü ce amti pututil in viata, ca
potn merita aceltilo cii; acum eilt in durese asupra mea!
Si surigênda de placere, visandti la viata cea fericita, o-
chil Jul se Inchidn, capulgi se pl6c5,... iaù trecutti... Pen-
tru asemenea 6menl mórtea e o transiOune de la o viata
In necazurl i sperante la alta fericita i de realitatI vi-
sate.
§i de nu va fi dupa cum frumósa nóstrti, lege ne pro-
mite dupa, mórte, ce ati perdutti el, o neghiobilorti So-
fistI, déca att muritn sperandti?...
Si Cu tóte aceste potil 4ice cá pentru drept4 m6rtea
puté fi considerata cum ami 4isù mal sue'.
Când cine-va lI i6 crucea sa, gasesce paradisulti chiar

(1) Und Mrmand phuit de virtute,

 39

in sine de nu §i'n lume. Cana sufletulii e ináltatil pe mun-

tele lui viézI pe lume ca si in paradisubl
promisti Dute de' .1 vinde averea ta i d6,-0 sAracilorti
vino dupii mine i veI avé paradisult," a clisü. Mén-
tuitorulti.
Paradisti, Tadù ambele pota fi si pe lume i ambele le
vomA ghsi la eap6tulit citilorti, ce vomü fi apucatti din
vale !
Mozaicii, 1855.
C. C. COSTACHE MANDRELI
NIIVELA ORIGINARA

(1888)
 I.
Intre aceste boeril eel mal strèinl iql luasera clioa bung,
de la cucóna reposatulul Vornicif Gorjenila si se reintur-
nasera pe la mosiile lor. Mal remasesera pe lInga ne-
manggéta cuc6na, vr'o cftteva din rudele mortulul, care
rude, sub cuvêntii ca M. nu se pércia ceva in confusiunea
cucóneI, se apucasera se inchida prin lacy i scrine orl
ce era mal de pretti, dupa ce din t6te lucrurile facusera,
maiInta o catagrafiaformall, care sub aerubù de bun&
voinO, ce se saki eI dea, lasa indestulti O. se citésca
In ea, adev6ratulti motivti alit facereI séle : interesulil per
sonalti.
Pe cAnd asemenea lucriirI se faceati in camara in caro
Ca cftteva ore mal in urmg, fusese mortulti, in fundub't
livegel celel vaste de langti casa, pintre desimea nucilorii
negri, cetitorulti put6 zari pre vatafalti Bincu, uilli. felii
de caricatura desirata, earele re4amatù de unti arbor°,
cu muele la peptil, cu unii perfidti surisÙ desemnattt
pe furisti in colpilti subtiratecel séle buza, rèspund6 la
intrebarile une pers6ne, unlit boerti, de sigurt, de este
judecil dupa vestmintele luI cele cautate si (1110
aerulti
NoI vomil lua conversatiunea lorti d'acolo de uncle
amt. gasit-o.
icl ea desigurti se va porni intrebaseboerulii
i
pre vatafa.
! nu v6 indoitl de acésta niel o clipéla, cuco-
nasule, deséra elli va fi departe d'aice, cticI vedetI d-v6-
stra, &ad cine-va a muyeimita unlit slujbasll nu nu mal
o tréba ca asta va face, Ur de-1 vré si pre ma-sa
 44

vinde-o ! banil sunt ca uns6rea la : el facti stl, nu

serie róta, eiimpactttóte cartirile i legele multorù r1..
Care va sitqicA c6, slujitorulti , in privirea bac0-
qului ce-1-al datti, se va tinca de Vornicti , pane ce-I
va da pe manl, la beilicii, pre terAnoiulti acela?
A§la . . .
i cit prin urmare eti voiti puté se sperezti e . .
A§Ia erect(' . . . indatit ce teranulti nu va mal fi aice,
féta . .
Insg, . .
Intelegtí ce vreti sg, . Dérit rubiele, flori-
cele de mAtase, mgrgele, searpi . . . ce sal . . ,.
pitibulurl d'aceste par'a, nu mal aunt la marebitanI?...
El bine, vreï cA cu d'aceste? ins&
eti. 41 mal repetezh. egL tóte me sileseti a me indoi de orI-ce
planurI ale téle, mal alesÙ de acesta ... Cum ? (lief c6, cu
pitibuluri de aceste, cum le numescl, al putea-o in-
demna ? . . .

strA?
Alel! cucóne , da ce vorbA mal vorbitI i d-v6-
vedetl insivil mai antélti cum o Ed ve facti tre-
bile 0 apof nu ve vetl mal indoi de aceea ce póte face,
pentru unit buntiboerti, vAtafultiBinco ? o s'o in-
blanclescA ...na curatti ca pre copiI, cuconalule, ca pre
copal eg.rora le daI ro§cove, de ti se dali d'a tumba. . .
ea pre orl-care orati din lume, carde unge-la numal
unde-lti dóre, dA, i sufletulil ! . .
Cu t6te acestea, décg, din intêmplare, spre dispe-
ratiunea ta, mare cunoseetorule de inimi, décti din in-
templare niel dupA acésta? . . .
AtuncI trecerml la altti mijlocti : PdgAduintl frum6se !
I areal:al realitatea fericit& in care supunerea el arA
putea-o aduce. . .
Inelegù! in load de ro§cove in realitate, tu o s6,-I
dal roqcove ideale °and nu-I putea ademeni cu cor-
delute ochiI el trupescI, .o s6, cercl al ademeni cu cal-
ver4I pe peretI ochil inimeI séle... Bine, insl eft sunt
ca i sigurti cit niel astti mijlocti n'o s6.-ti isbutésd. !
 45

SA nu isbutésca ?.. da ea vret, A morti In stréngil,

eucóne, de nu va isbuti, ea ce dracu, nu-I vr'o picata din
ceriti! . . .
He! ca tocmal de asta m6 temil li ell, a nu-I ni-
meri-o unde o dóre !.. Pre lânga de asemene aril fi multÙ
mal lesne . . .
Ce cliceg, cuche, adecate cuc6nele sa fi a mal blânde
decat Ieranele nóstre ?
O nu (Pea et. ac6sta ; da ve41 d-ta, lumea n6stra
se'mblAnclesee mal cu lesnire...
El. apoI amù remasti pe josb.! Pe lânga. o coc6nA
n'aqi sci ce mijlóce sa intrebuil:geza.
Cele mat simple prostule! . . De iuberI o tin6rA,
la noI In lume, ll. de are mama slut& qi b6trând,, sa fil tu
cAt de saraca , numaI de-I avé norocil sa fiI frumulehl §i
sa placl mama, fa, curte babel cate-va lunI qill da féta ;
déca ea-I saraca, li tu bogatti, sa fil talhariti scapatd din
spAnzuratóre séti lAdti ea dracu, babaca §i nenéca, cu
voia fad, voia, fo vêndll., fo légA de OW.
Care va sa (lie& a banii li babele lump &ell cele
Mal multe casatorii.
,-- D'apol cum.
EI, da (Mc& cura-va f s'o fi aprinsti caldele dup6
veo coconi0 maritata?.. . El el ! acolea-mi pare ca, e
mal grell de strabatutil ?
Ba ilia, qi mal lesne, eacl acolo, ea s6 ajungl la
mima cocon4eI, n'aI al treci prin ace-a a ninécal. A-
cololI trebue maI puOna truda §i n.'al a te teme qi de
rezultate suparacióse, cad cucon4ae maritata liprin ur-
mare . . ,
Da bArbatuhl ce (lice ? ce naiba ! are b6la gaini-
lorti ? e orbil ?
Ba ! ba ! ba ! . . d'impotriva, are doI ochl. ca 0
d-ta, ba adese §i ochelarl, numal, vecjI tu, alIa-lti pov6-
.tuescii interesele... Sunt, nu-I vorba, unii barbaf, car
nu v6dii, déra aceOia sunt cell mal, puOn numeroll, cel
.mal mulp se fact' ca nu v6dtt.
 46

Apol bine de ce ?
De ce ! . . mal lesne puté respunde p6te de
ce nu-I focti fara de fumtl, de ce e n6gra si alba lumina
sórelu1.1 A cerceta causele ce lega ochil barbatilora
din lumea nóstra, este totti at5,ta cat i a vré s masorl
marea cu degetubl !
Jemeea e o jumatate a omuluI.
nDe la 15 ani§orl inca, ea incepe all cata, in fiti-care
barbatil ce vede, pre jum6tatea acea cu care sti, Oa forma
unù singura corpt.
77Nu e déra vina n.evesteI mele, déca, maritata de pa-
rin01 861 dupti mine, nu mi-e statornied, cad se vede ca
nu sunt e jum'étatea adev6rata."
Ast-felti cugetandtidomnulti N ... i to1 eel de opini-
unea d-le, se facù ca, nu vedti i niel nu vorti sa scie
femeea lorii1I malcatainca o juna6tate, nu-I vorba ca
d-lon.1 cata in alta parte.
Femed mele-I place luxula, èi (lice d-111 A.
En insti, ai pofti st iconomisescii cate ceva, mal
alesti ca niel nu Bunt prea bogatti.
Ce-I de facutti ?
Apoi bine, and cur8ndti cueóna are rochii scumpe
dantele, de ai pune pe carbune pe A. n'ar vrea s&
stea se-I faca nsocotélet de venit4Ø cheltuéld!
Cum v6dti eü tréba, numal baniI aunt totulti§i 46i1
fad, de dên§il. . . .
O! far& de el. . . Cine n'are paralenu cump6ra
basmale", dupa cum 4ice vorba. Fii d-ta baiatulti celti
mal detréba, cu simOmintele cele mg nobile inamor6-
za-te cu amorulhl celti mal curatù de vio féta de boerü
maf mare, cere-o fail de niel o rochi0 macara, de nu al
rangurl Ea mil d3 galbeni, te dati afara . . Da o iu-
besci! . . da tu al puté face fericirea el! . . . ala! . . .
par-ca babaca i ninéca se uita la d'alde astea bani
sA aiba barbatuhl ce i ord da, apol....
Fil slutti, fi barand,
FiA chiard hrttnitd ca fanti,
 47

dupA cum (lice poetuld Alexandri. Va face duduca

cum a fAcutti cuc6na, carea a avutilcompensatiune, 1m-
pArtindull inima la doue fiinte : amantula.
Adese acestti din urmA e InsA catù se póte mal variatÙ
representatti prin catl mai multi ambasadori.
El, da sA venimil la vorba nóstrA. Din cate 0-awl spusil
vet fi 1ntelesAp6te, cA cu dreptuk me 'ndoiescil de isbuti-
rea ta pe 11110 terAncutA, cAct mizloculA teti din urmA
n'ast sci sl-kintrebuintezti chiar pe langA o fétA, care nu
aspira la venitorurt, care nu umblA dupA bant . .
ce sA faca ea cu acestia ? ea, care se crede cea mai fe-
ricitA din lume, dud are flort de campti sA punA In co-
sitA. Ea va refuza.
Se póte, cuconasule, dér eù par'cA ast pune capuk
c'o sA nemerescti...§'apol, mal la urmA, voiù mai gAsi
eù' alte chipurt.
Si care?
O! care ! . asta-I o Intrebare la care, ve sAruta
mlnilitele, sl me ertatt décA chiar acuma nu volt. sci
respunde, act eü insuml nu le cunoscA ; imprejurArile
mi le vorti areta.
Asla dérl, pana acuma, n'al pututti face alta, fArA
numal de a IndepArta pretatl-seti?
DérA
Mal al de spusù ceva, di, mi-e frigti i vréti sA
intru.
scip d-v6strit, cuconaple... ve sArutti
Ce vrel?
Slujitorulil ... s'o mult5,mitti cu paralele cele. ..
EI bine ce 'ngAiml atata ?
sArutil manisitile ! nu ve supAratl ! da póte ca
A! Intelegt ! 11 mal trebue parale ; da bine ca-I
cam piperatA slujba vAtalA?
Ve sArutil piciórele, cuconaqule ; eù, bunulti D-4eti
scie.. . . numal cu dérA
Bine, bine, tine! ... al cuvêntil! fil ce neguteitoria
trebue sA fig, platitti . e dreptti, nu se póte mal dreptil t
 48

In t6tA lumea se face ¡up cAcI, pe legea mea, n'amtt

vtduta înc mizlocuhl de a cumptni ceva fArA de a In-
trebuinta povorile in alü douilea discri ; insA§I cumptna
ne stA de dovédA ! . . . Tine, vAta§A, écA ala ttti, numaI
fA-ml tréba!
gicêndti aceste 3 galbint din punga boerulul tre-
curb, In palma vAtafulul, carele, ro§u de plAcere, i do-
cia cu nire ochl alb. de ()Mall fsi ferbintl, cá décA gal-
benil erati out de strutti, de sigurt., ant fi eitù pul,
din el.
Cetitórulù a intelestt póte, cA obiectulti vtngtrel ace-
stela , era o fétA ; s1-1 spunA Incá cA acea fétA eta Raluta,
fiica unui bttraml pftdurart, care, orfanA de maml, fu-
sese crescutA pAuA la virsta el de 15 ankorf, de bietublt
mo§négil, sub umbra tufo§iloril arborl, pre carl i vt4use
tufe nuele, parl t¡ti In fine arborl bètrftnl, elti peste a
cAruia frunte trecuserA mal multti de 70 de jeme grele,
ehl care iubia sá culégA cele Anta viorele i lAcrAmi6re
pentru Viorica sa,ala numia elti pre frumu§ica RalutA,
cAria mar§avulti vAtafti Ii promisese sA-I rApésa totÙ
ce mal avé, pe lume : tatAhl inocenta.
PAnA a nu trece mal departe, nu va fi fArA de interesti
pentru cetitorO, sA fad, cunoscintA cu boerulA cu care
vAtafulti Ii fAcu negociatiunile.
Cuconulti Costachi MAndreli, In vtrstA de 25-30 de
anl, e unti flAcAti de unti fisia., care, fArA sá fiA frumosti
In tótA Intinderea acestei vorbe, nu lipsesce de 6re-care
gratil ì atragerl amabile, Inzestratl fiindiI, pe lfingä. a-
ceste, de uml spinitù agerti i desfélitti. Ehl, rtmasÙ or-
fanti. sAracil, d'abia in vtrstA de vr'o 9 anI, dupb, ce fre-
cuentA pAnA la 16 anl clasele primare çi clte-va din a-
cele gimnasiale, multAmitA fiA ajutorulul a catoril-va
bunI profesorI, doruhl de ali face und venitoriil, i ne-
InduplecarA sA intre Inteo instantl, uncle cu
léfA de vr'o 30 de le i pe lunA, Il tAri. rnifelia sa .
Ala, cAcl de cate orl eut prefera sA mAnânce numaI pfine
négrA sécA, dectit sA IntreprindA vr'una din specula-
 49

tiunile mull ora din colegil sa . . . Aste-fele, rumptil

flemade, ele. remase In acea instante vr'o 5 anl feel
altù resultate de cat renumele ce-I esise de prostil sée
nebulae! . Pentru-ce ? spune-ml tu, iubite eetitorule
Déee, dol ani dupe aceea, Costachi avea eftte-va sute
de galbinl venitù, déell, ele avé ca.!, si tresure, influinte,
c'und cuvente pufosore pe botisore, asta era multe-
mite unui vechie archivarti, pe lânge carele ele fusese
dati de ajutore.
Dragu meü, i 4isese acela, inteo (11 ea,nd clii se im-
potrivise sefulul seil s serie ceva, ce i se peruse nedrep-
tetitore; dragule meti ! rett fad, te-ori da afare, orl vel
mucecji cu léfa ta de 30 de lei pe lung, !
De ce? respunsese junele; pentru cá nu vréi ne-
dreptule ?
Da, si reü fad, ceel déa, n'ai scrise tu acea hextie,
altil s'a,tt gesite., cari ail alergate se profiteze de incre-
derea sefului lore . . . Ve41 tu, dragulti mee, asIa ami
fecudi i eti, 1.1 tare me ceiesei acuma . . . Nu erame
di, dupe, atAtia anl de servicil unit biete archivare,
déce, cunoseéme, in locule inveteturilore profesorului
men, inveteturile ce ti le del aste-4I! Asculte copile !
de me crecil, fási tu ca o lume intrége: lingusesce,
rute mânile, picioruhl care te lovesce . . . fil surdi la
vocea inimel tale, astupeti ochil, urechile, nu vedé, niel
aucji nimica imprejurulù tee, din eftte sefii ta nu voril
se fie auclite orl vequte i sá nu-ml mal respectezi perule
mat iste ceruntite de necazurl, déce, peste edit ma!
seurtil timpe, tu nu vei avé o positiune i avere
déce, tu nu-I puté trei bine, comdi i se aspiri la maim
celel inta fete ca si la celi intal poste.
Betrfinule archivan ti avé- cuvênte, cunoscé bine lumea
Ur& Costachi se impotrivi d'a urma sfetuirilort. lui. Cu
ce se folosi base? Late° diminéte, bunuld betranti,
Cu lecrimi in ochl, li serute i, dându-I lefs6ra sa cea
mizerabile, i spuse ca-I dati afare, i ce nu va mal avé
niel acel 30 de leI me,care, . .
4.
 50
Orl cate rezonArl fiteu bdiatuld, orl cat intretd, 11
pretinse sh i se spund, causa ce i-a meritatil acéstd,
nimen1 nu-I respung decat prin sarcasme.
Dér cu tóte aceste, curendti se vègu pe pavé, fd,rA de
celù mal micù ajutord . . S'arù fi dust' s6 intre ea slug&
bate° mg, boerésed, dérd, Invttatura i dd,duse und amo-
rid proprid, o mandrilit nobilit, care, in o positiune mal
fericitit, an fi fd,cutti on6re §c6lei ce-1 o insuflase, dérd,
care, In positiunea 1111, i agrava numal nefericirea.. Val!
gustase din pomuld qciintel i eli nu avé acuma niel
chiard straiuld ce servi de acoperire strilbunulul
cu t6te aceste stomaculd cené, ca §i la alp 6-
menl, i cu t6te acesle friguld lerneI lii Indemna sd,
albd, o imbrd,cdminte maI caldur6sd, unticApttaid, unde
s5.-§1 plece capuld sta . . Ce-1 rAmanó sd, facia
fure ? t asta nu puté face acela care se infiora,
numaI gandindil la acestù mijlocii ? i óre ap fi datt.,
vol, bogatilord, veund bant,unuIjune sAnd,tost ca den-
suit., vol. care trecep cu indiferintd, ajar pe langd, gar-
bovitulti bttrang i vtduva ce geme la uqa v6strd,?
NumaI acumt. Costachihlaminti consiliurile archiva-
ruldf, consiliurl gre§ite pentru clioa de acil, dud, e de
t3perare, cá t6te aceste mizeritdp, ati fostil nimicite de
santenia legion i parintésca ingrijire a bunel -n6stre
Patril ; aceste eraù bune pe atuncl, se (lice, insdi pen-
tru Costachi se ptLréti at nu potii fi aplicate.
'Cu tóte aceste, peste cateva gile eld seria &AO in
cancelaria de unde fuseqe alungatti, nu Insd, ca
de guvernii, ci intretinutù de bunuld arhivart,. canija i
se sfaliase mima 'Rudd late° sérd, de t6mnd,, de Costachi,
carele hemisitù de f6me, alAtutti de necazurl, adormise,
orI mal bine le§inase pe praguld und dughene.
Realitatea cea grozavá a lipseI t,4i a necazurilord, ce
rinjescd strmanului, cu ascutitil lord dinp, i putind
mal apol und amort neasortitd, fatalti, (citel care e sl-
raculti fArd, de inimit?) unii amord fatald, clict, i birui
In fine orl-ce simtiminte
 Vantg cand flaptui modù contrail prime-
lord séle plecarl, cand eli viola inima, plinsa §i se
inculpA,, a doua órit insa mal putina ; mal pe urma
O ! mal pe urmil, Costachi nu mal gandi de cat la banl!...
Cate indemanArI nu avé elù de candll adunase
galbena,§11 amid sinceri lt-inconjurati vi-1 la-
udat orl ce lucrare! . . . §'apol, aceea ametia mal
tare era caelù acurati avé nisce haine mal curate, cu
care puté atrage, cate °data macara, privirileuneI
nobile, alti caruia nume nu-lti scia, dér pe care o iubia...
cad ochil lul se aprindég, cad inima i baté 'tare, cad
capulA i se perdé, de cate orl o vedé trecêndti la copoil,
ca fulgerult, in eleganta el trasura, chiar pe langa d'èn-
Buhl, care inlemnitti,langA veunti arbore, se intreba déca
nu viséza, chi, care blastema prejudecape sociale
ce-lit siléit ca sa móra, póte far& de a-1 adresa odata ma-
cart vorba, farA de a o puté vedé altfelit de cat de di-
napoIa und col6ne din biserica, dupa care acivatt s6r-
batorile, o sorbia cu dorultt ochiborù 861 . .
Costachi acuma numal era prostAli nebunt, dup6
opiniunea colegilor s61, ci unit bäétit cu mitite ui cu capg.
§eftill din una-alta-lti observaserA i gasirA de cuviintl
avé pe lane. e i, curênda, Costachi, din postit in
postA, ajunse d'a inlocui pre chiara unulA din lee se!,
satult de... serviciti!Dér aceea ce liniscea mal multti
cugetulii lul, carele nu lipsIa de a-1 vorbi durerosÙ
fórte adese, erati banigorl ce aduna. §'apoI astA41 butcA,
mane cal, poimane titlurl de spatarii, aga pana
. .
ce lute° 4i,o avere!mulOmita tie, i se presenta ocasi-
unea d'a face cunoscinta cu familia fetitel mime! séle.
Fla putu In fine pronunta fara fricA numele Rusandifel ,
filca cea frumu§icA a Posteln. Iordachi. A1a, lul, care
candA era nobila de sufiett, era nebAgatÙ in séma, lul,
care astacjl era perdutil, i se ingaduia BA spereze
pentru ca avé nume, avere, influinIA! pentru cA intrase
In l'eachta jacuitoriloril poporuluI !
Amti gisti indestulti despre dênkrulti, pentru ca cetitorulA
 52

med p6tA esplica sigilulü de amarl deridere, dupl

bugs, lui i cunoscinta cea detliatl a lumeI, din convor-
birea cu vètafurn.
SA urmAnaii.
Cuconulti Costache insèrcinase, dérl, pre vAtafil sl-I
in§ele (ne servimti cu propriulti sal terminii) pre fetita
ceea, pe care ca sl mangle pre cuc6na reposatului Gor-
jenill, venindii de la mo0l, o intalnise pe langl pAdu-
rea din satii.
VAtafulii Bincu intreprindé o speculafiune produeetére
pentru

Douè 4ile de la acéstA intalnire kg, ce se petrecé la

curtea rèposatulul GorjAnill :
Cucema i t9tI6spetiI plecaserl. Remaseserl numal doc-
torulti. Silvescu i unii poetti, amicti ahi. acestuia
Stelénu.
Ambil amid, dinaintea unul focu§orti, ce phtulea in
vétrl i acitruIa luminl colora in roVi o camerg vastl
de§értA, conversati despre deosibite sujete, cand deo-
data audir/ nisce tipete inlbuOte venindil din coridoruhl
In care dAdé ua camereI
Llsati-mè ! lasa-me, sà mè dual! . . .
Silvescu i Stelénu cunoscurl acéstA voce. El se räpe-
irà deodatl la u§A.
Era Raluta, care imbrAncitA de vatavii, vroia se strA-
batA la up camereI.
Ce va sA 4icà ac4sta ? strigl Silvescu.
VAtavuhl inlemni.
Ah! cuc6ne, strigh féta, aruncandu-se la pici6rele
luI DA-mi pre tata !di, sg-ml dea pre tAtucal...
Ce vrel, drAgutl, o intrebl Silvescu, cercandti s'o
ridice.
Pre tata, Cuc6ne ! . . . Dati-ml pre tAtuca .
 -53----
- Nu te 'ntelegti ;ce vreY, draga mea ? . . . Ce 'n-
semnézA asta, domnule vAtavt.?
Ea o nebunA, cue6ne; ce ye maI potriviti s'o
ascultatl . . . ET afarA fa! . . .
Cum ? Me rogt, domnule, athI bunAtate i nu
poronci, and sunt i et peaiel Intelegt ! trebue sA
fiA iér vr'o ticAloqiit de ale téle.
A0a cue6ne, o luatt pre tatuca de l'o datt sluji-
toriulul la beilicú. . . eh, unit omil betrânti, carele d'a-
bea se mal 'Ate tAri.
Su-spinele i lAcrimile o nAbulirA.: ea nu putu con-1
tinua
EsplicA blAstemAtia asta, vatave, gift Stelénu, eu
unt tont carele fu a§ia de energict , 'Meat vatafulti
sehimbA fete pentru intaea§i data in viata lul, ins& nu-
mal pentru o clipA, cAei peste cate-va secunde ell res-
punde cu liniqte :
Ve sArutt mAnitile . .
Nu mi le mai sAruta athsta i spune! . . .
Apoi sci1, d-voastrA, cà i nol ascultAnat de mal,
mani noqtri . . . Privighitoriulü a trAmisti pre slujitorti
dupl unt omti, pentru beilicù, i satult a alesil pre p4-
durarult. Elisel, tatAlt fetel acesteia o . .
Nu cred.etl, cuebne cA nu l'o datù satult, ci elti...
Oh! dati-ml pre tAtuca ! ce o se me scit eti face fArA
de tAtuca!
Ochil vAtafului erati ro0 de maniA, insA se continu.
Bine, bine gandi elti in sine, helbett, mi-a veni o da-
ta i rânclult. met !"
Ce vuetil e acolo? dise atund Cue. Costache, intrandti
din cerdacti cu pura de umert; ce vuetti e acolo?
Ea féta asta,cue6ne, respunse vAtafult, o innebu-
nitt pe semne - SuperA pre boeri ea sA-1 dé pre tatA-
set, 'pre care l'o uuati slujitoruld la beilict.
Unii gestt semnificativt, care se puté traduce prin
cuvintele : a cum e timpult. ! termina aceste vorbe.
 Costache, care singura observase gestula acesta,
lutelés6.
Atka numal? clise eilt, nturnandu-se spre eel doI
amicl ; nu ve mal superatI pentru nimica.
Cuing ?
Mi-e prietena privighetorulil . . . chiara mane me
voiti duce cu féta la 61 qi va da drumula tatd-teti, ada-
use, adresandil finca fraseI catre féta, ce'la privia cu o-
chil n lacriml.
Mani? fAcu ea.
Maul va fi pré täriù, cucdone, Intrerupse vAta-
fat Una suspinti de satisfacere sburA, de pe buze
In perfigil 561 ochl.
Va fi pré tArclia? murmurA copila, Incep6nda
érAill a plange. Costache se pe,ru c6, at& pe gandurl.
Voia merge ea, chiara acuma-I gise Silvescu, clef
n6ptea mi e cu totula sositA.
De prisosa, amice, me duca ea. Haide, féta mea...
féta, care nu asculta decal vocea amoruluI sea
.de a mal privi, séa de amal (Tice milcara tint
cuvênta de multAmire la amicil noqtri, urmA, lul Cos-
tache.
Doctorula i poetula reintrarl In camerA, pe cand vA-
tafulti lIoptia pe furia, cate-va cuvinte la urechia luI
Costache, care trecuse pe lêng6, dênsula, apoI, tagênda
pe dinafara uqla sad, gicé
In sfarlita i ,ama! . . . Una galbena dinainte, cu
3 de alaltMerI faca 4, i cu 3 de manI facti 7. Sépte
galbenl! &A o speculapme producet6re!

Dérit de qi Stelénu reintrA i ela cu Silvescu, acesta

peste cate-va minute era singura, cAcl poetula, luandu-ql
p6,14ria ell iute, respuncranda la tutrebarea doctorulul
pe datA vine,
 55

In adev6r11, nu trecura gece minute, §i Silvescu

chiAmAndil din t6te puterile, in cerdacti.
Haide, amiee, degraba, cad m6re, gise elti, and
Silvescu eqi.
M6re ? Cine m6re? réspunde!
. . .
Eal. . . ea s'a innecata! Amtt presimtitil o ne-
norocire astacji! . . . Dér haide, doctore, cad mè terml
B6, nu fig prea tarziti.!
Silvescu urma rapede lul Stelénu, ne bagandti de
gnat', ca n'are nimica pe capb.. Ambil amicl ef;ira pe
p6rta earth.
Peste o jumòtate de ora 'Se la acé-sta, i transportasera
de la malubl peraulul, ce mâna prin sata alene nisce
grele valigóre, in care nu sufla niel b6rea cea mal de-
bila, transportasera, gicA, cu ajutorulA. câtora-va Orani
anti cadavru, o Mt& innecata, pre RaluO, in padure,
In bordeiaphl tAtucg-seil.
tt-o colea, pe lavi0 din fundù a curatei séle cam A-
ri4e, laminate a§la de nesigura de Teo cate-va vra,curi
ce mijesct in horml; ea e galbena ea céra, buzele
eI, mlnile el aunt vinete i recl, membrele el intepe-
nite. Doctorulii rumpe de pe ea vestmintele ude qi,
cu maim rot inima el, cu capulA plecabl lênga capulti el
In cea mal mare ansietate, cauta sa descopere cea mat
mica vestige de viata.Stelénu insa nu mal e acolea,
a e§itil. indata.
El bine, cue6ne, intréba unt saténii, ce maI r6mA-
sese in bordeia cu doctorulti, ce gicetl ?
P6it ! insuml nu sciù ce s6, qicti; f6rte debila spe-
tar* amtil cg, ea a& fia nurnai le§inata. Da óre de ce
s6, se fi innecatii ea?
HeI, cuc6ne, cuc6ne! . . . cine maI Ji mal
bine de ce nu s'o innecatti mal nainte! . . . nof tëraniT
de nu ne aril mal tine legea, anal avé cuvêntÙ sA ne
facemti de sémA mal in t6te i1e1e, MAU suntemii de
Mtic6jitS. pe lumea asta
 56

Cu t6te aceste, multamitti, ajutorurilord bunuluI Sil-

vescu, féta, care nu era m6rta incepu a se deqtepta.
Cate-va minute dupa aceea ea se ridica c'o convulsiva
milcare nerv6sa i privindii pre doctorg, carele-I ,darlea
sa simta felurite spirturI, cu nilce ochI &salt i ne es-
presivi, d'odata incepu a hohoti, apoI a plange, 4i-
céndti
7)HAM . . . da! . . . al sa-ml dal p e tatuca! . .
sa mè mitritI cu Vasile . ha cu T6deril, cu . . Nu,
fugI! da-ml pace! albI inima 1. . mill! . . Nu ?...
apoI déra.,.. Ha ha ha ha! ...Haide, sA dai séma de mi-
ne . Ha ha ha! tAtua. dragit tittucb,!
Raluta! striga doctoruhl, apucandu-I o mlna
sguduind-o tare, ea s'o silésca a9I da séma de cele ce se.
petrecéll In juruhl el .
DérÚ copila arètândti cu warm ea libera unt. stalpti
alti hornulul, cu gura intredeschisa, cu ochil holbatl gi
tintitI, nu respunse nimica. Apol re'ncepu sA hoho-
tésca, cu un hohotti perdutil.
A nebunittl, esclama ca intristare Silvescu.
cOu pe laviIa lInga capètitiull el, ascunclêndull féta
In mánl.
A innebunitl! . . esclama i sitténulti inlemninda
§i elú langa ulorulii de care era razematii .

IV.

Eta ce se urma In timpulti acesta In alta parte.

Stelénu lasandit in bordeiti pre Silvescu, mersese cat
putuse maI rapede spre curte
Ca la vr'o 20-30 de pall de la ea, densebi desprin-
48nduse din facia, o umbrA mal négrA, o umbra izN omit.
Cine-I acolo, intreba Stelénu.
Nu respunse nimenl.
Cine-I acolo? repeta elti.
Ea, eú, MIndreli. Da d-ta etI, d-le Stelénu
 57

Dómne, mAncate-arti noroculg, 464 a niel nu te cu-

nolc6mg!
! cá.,snd arg fi vroitil D-cjell sit nu m6 mal fiI
cunoscutg vr'o data!
§i de ce, m6 rogd, acésta, domniprule?
Pentru cg, escl unit tieAlostl, cuc6ne !
O!
Pentru cA eltl 'ung fArA de sufletti, unti mise-
rabilt ucietorig!
0! o!. . acésta-I mal multit deck légA !
Pentru cá escI un omucidg!
SfAr§esce, domnule! . . . LehAiturl de aste nu-ml
placil i niel le voill suferi orl. §i de la cine m-iarg fi a-
dresate !
EI bine, da! Nu le suferi! ins& nu escl cu acésta
mal puting ung marqavg calAg! . .
CAnd ard fi pututil cineva se vé4A fata cea alteratA a
lui Mândreli, p6rulg lul in neregulA, hainele lul sNi-
éte CAnd arg fi vq.utg eineva mânia, ce scAnteia
In incrunta4il luI ochI i buzele luI insangerate de muff-
caturile ce1I ded6, vrêndg sA se stitpinéscA, ard fi datit
indArAtil de Ingrozire.
Aqa-I c'astal numal o foégA, amice Stelénu ? Da
sch cá escl poznagg! Ha! ha! ha! .. . Mal eral sA
fadsá credg
Mal erarml BA te facti sA cre441!§i. ce, ra rogg?
prada ta, jertfa animalicescil téle pofte nu
mal este? .... Cum c'al omoritg pre o sermanA copilAl
cum cA stag aice sA-0 cerd socot61A?
MAndreli tremura ca frunza suflatA de crivete.
Da! cum cA tu at ucis-o? ... cum cA urmarea ta
are sA mal ucidg, i pre betrfinulg et tata i pre Vasile
logodnicula el?
Se fAcu o micA pausa.
Nu réspuncil? nu gicl, nimica, laqule!
§i ce sA respunda unui nebung?
Nebung, icI tu? AqtéptA !
 58

Si se rapecji asupxa luI M'Andreli.

Ba nu, fácu eltl, oprindul1 m'Ana gata de a lovi;
nu a q1a! 41 trebue fe o Injuratura in °cha lumeI, ca sa
r6mânit pata ne§térsa .. . Nu alce! . . ..
Da bine ce aI, omule ab. 1111 D-cjeti? ce biaguescl
de uciderI? Ce-sil vinovatti déch, se sinucide cine-va
pe lume? ...
'usa din causa ta ea s'a 1nnecatil! . . .
S'a Innecatil? . .. §i bine ce sunt eti la mizlocti ?..
Pe ce temeit. (lici eh ea s'a Innecatti din causa mea?
MaI Anteid cine e acea ea?
Te prefacI ca nu scil de cine e vorba . ,. . Eji pana
acuma vorbili despre densa, despre fka allí caruia tata
ne promisese§1 sa-1i1 ceel de la privighiatorti! Acésta o
fac6I tu numai ascultAndu-t1 nelegiuitall pofta . ... Tu
al desonestafo, at ucis-o !
- Visezlf esel nebuml ! . . . Cum de pot1 sa te
legi de 6menI, fati FA cercetezI luerua mal finteiù ?
Afla, domniqorule, a nu-sÙ di causa innecarel séle, ci
indaratnicia privighiatorulul, ne eliberarea tatuca-set....
3E4!
-- D'arti fi ea in viap, tI-arti spune-o singura.
Lisa ea e m6rta! . . . li tu vrel. sa pròfitezi de ac6-
sta ca sAli ascunql crima. . .
Unil surisii muri In °cha lur Mândreli.
Ea nu-1 m6rta ! striga o voce, chiar dinapoia lui
Silve,seu ; ea traesce !
M'Andreli perdu t6te puterile ce speranta lipsel de mar-
turia 11 daduse ; elti simti taindu-i-se piciórele tli san-
gele afluindu-1 cu ingrozire spre inima.
N'a murittí, adause a gice vocea, dar e nebuna.
Nebuna? striga Stelénu.
Asta data M'Andreli simti radiefindu-i-se ea o pétra de
pe Anima; ehl nu puta innaduqi, orl cftt se sili, o in-
terjectiune d'acele ce 'asá, unti orna lipsit4 de aerd, cfind
dupa multa inadusire respira cu lacomia aerukt ce-I
lipsis e.
 Dar cine escl tu, intreba Stelénu.
EA sunt vatafu/a.
Mandreli 1§I sin* restabilindu-se totA ordinulA natu-
rel séle; elt1 se rAdicA tanVulti i amenint,AtorA. Multe
arA fi pututA ceti Stelénu, de nu era IntunericA, In o-
chiulA i f4a lul cea ImbucuratA, In eolVulA amenin0-
torA i dedemnosA alü buzd
Vote aceste, i reclise Stelénu, nu te impedecA, dom-
nule, d'a fi unti ticAlosA ! .
Domnule, al sA-ml dal s6MA de injuraturile astea.
Cana vel pofti. cat mal curtndA.
Nu aid, la Ia§I.
§i de ce nu aice? Arme trebue sh se p6te g63i.
Arme? Cum? 41 trece Fin gandA eft eti m'agI
bate eu d-ta?
Si de ce nu, al pofti sa sciA !
Pentru c. n'amA gustil sA cercA §ansele nesigure
ale und resbunArl neghióbe! . . . Sunt judecAtorl, in-
stantiI, puse ea sa facA satisfacere. SA, ne vedemA la
Arhonda !
hvedé eine suntA eA, arhon odobala, adaosA elü, in
sine, IndepArtandu-se.
Când fu departe de Stelénu, earele indignatit de laqita-
tea lul, nu scia de trebue sA-I mal trAmi0 niscaI injurA-
turf mal crude s6A de trebue sa altepte altA ocasiune,
C. Costache poroncivittafulul, carele-I urmase, sA-I pro-
cure cal, sA se pornéscA.
El bine, ce staI? Ce este? adaosa elù v6clêndA
eA vAtafulA remAsese In nemiqcare la porunca sa.
Vedep, eucóne . .
- - Ce ?
AtI 4isù par'eA . .
SA-ml dal cal i trAsurA sA pornescA, F,ti cat mal eu-
rêndA.
WA, ea-I nebunit I
El! vorbesce de ea? haide, na.arlii de
aice i pe minuta cal!
 60

D'apol ea s'a fostA innecatA, doctorulA a disme-

tit-o i póte sit spun6, cA
Sä spunit, (lief tu, ins& ea-I nebunl !
Nebunia p6te sA-I tréd, q'atund nu sciA cleA . .
EI bine, ce-1 de facutt.?
SArutù mAniOtele, cuconalule . . .
Ce-1 incA?
pic6mü eA, cä adecAte décl d-v. v'atl aduce amin-
te de unA cuventA alü d-v. . . .
Ce. cuvgntA ?
Ved41 d-v. ea décA se va insAnAtoqi are sA pAr6-
scA, de nu i se va astupa gura cu cate ceva.
A! frOlegti, aI pat& sit mè mal jumuler1 de ca-
te-va pAralt . . insä eù n'amA pe ce sA-t1 plAtescA.
Cum? dérA ei nu v'amü dat-o pe manA!
Ea lnsl nu mi s'a supust.
Dér d-v. eratl mal tare de cat dênsa...
EA amA scApat-o din brate chiarA in momentulA
°and puterile sleindu-i-se, incep6 a nu mal face decat o
slab& resistentA i ea s'a rApeclitil se vede la pArtiA, cad
eramti pe langl dênsulA, (e§isemA din satti) amti au-
gitù ceva greti despicandA valiOrele apel, apoI nimica...
Care va sA clicl ea-1.... El! i cu tóte acestea bunA
ocasiune atl avutt astA41.!
S'a sfAi qitù i cal §i trAsurA de grabA.
In alba cjilel Costache porni, lAsandd pre vAtavti dis-
peratti cä nu-1 isbutise negotulti, multAmitA curagiuluI
bieteI Ralutd. AlIa are capettl orl ce intreprindere
mirlavA séti de se intamplA sA ne amintimti
cA ,nu pAnA in fine se va mani6 DomnulA nicI in seelu
se va iutl".
Cat pentru Costache. Mandreli, 6tA, ce srisóre primia
Silvescu, vr'o treI luni de la aceste, de la Stelénu.
,,Draga amice.c
,Dueluld cu Costache, despre care Vaind fostd vorbitti In scri-
sòrea din mina, a rèrnas5 nerealisatil cad acea tical6s1 creatua
nu mal este pe lume . . . A trebuit4 ca dea suflarea cea
 61

din urma sub ascutituld pumnarid ald ticalo0ilord sale. 0 Ma

ru§inòsa, In mal putind de 24 de qile Wâ firuld vietel lul celel
gret6se.
,Inainte d'a muri a poftitt s fia ertatd de noï; m'a chiamaid
0 m'a juratil, ca cea de pe urma lacrima sincera ce lumea i-a
lostd lasatd (a0a qice eld), sa Implorezd 0 de la tine ertarea sa.
,Mi-a datd spre pastrare mal multe manuscrise d'ale lul, intre
allele 0 mil testamentd, prin care lasa la mat multe jertfe d'ale
uraciòsel patimi ce-ld stapani, banl i unele lucrurt Raluta niel ea
nu e uitata, de 0 D-qed a scutit-o de sòrta celord alte; i lasa mal
multe juvaiere de pretd 0 100 de galbent Sermana fetal cat mal
bine era O. nu te mal fi v6lutd eld niel odata! . . . Astaql nu li-
ard fi lasatO averT, tie, care nu te mal potl folosi de ele, tie, care
In a 15-a primavéra semen! cu acele flute garbovite de pasiunI,
tie asupra careia i provedints se pare revoltatii, citcl ea nu t'a
lasatd de cat spinuld umeda t6rIna, ce ascunde de la perduta
ta minte pre bietuld teitual-ta, mortd sub bicile nevoiel §'ale
necazurilord.
,Amice ! scrisd cä doctoril ad pututd isbuti ceva cu ne-
fericita fad, cit-I e me bine. Pana la insanatqarea ei banil
otaritT de testamentd, i void Intrebuinta mat nemeritd, inflintanda
o ecolitä sub numele eT, in satuld sad ; acésta va atrage asupra-I
Indurarea bunuluT Dunmeqed, Insanato0ndu-se, noT sun-
temd d'ajunsd pentru ca-sa faca, fericirea ei, maT alesd ca ea In-
sit0 n'ard primi asemenea banT, pretuld sangelul tata-seti ne-
norocirilord eT.Adio, amice, D-qed gnu invinovatésca pre bie-
tuld Mandreli, cleat dupa ce va fi judecatti secoluld celd ticalosd
In care a traitd 0 care s'a perdutd!'
Stelénu 18....
(Din Mozaict1).
 FEMEEA
CUGETÄ.Rt DEDICATE D-rei M. BOUCHER
 N'amii niel gandulti, déra niel sciinta necesara, ca A
potti intreprinde scrierea la care titluhl acestei bud*,
ard fi pututÙ indemna pre cetitorulti meil sa se astepte.
Nu mi-amti propusù sa Krill lstoria Morata, asia dicendii,
a Fond, a acelel gingase creature, asla de strania si
asia de misteriésa, asia de debila si atta de puternicA,
atata de ocaritA, urgisita, si atIta de dismerdata, iu-
bita! Nu, niel odat5., cu puVina mea sciinO, ell, unit in-
cep6torti in arta scrieref, nu voiti cuteza a lua unti su-
jetil in care s'all incurcatii scriitorii cel marl al secule-
lord trecute si presinte. EA acole mi-ami propusti nu-
trial s5, reproducii cate-va din opiniunile acele care ail
adustipre barball (mail alesti Romani) a (lice cg,Femeea
perde pre omit, a Femeea e demona, §i. pentru acestA
scopti, voiti pune pe seen& chiar pre lArbap, ce clicli a-
data.
kta a amA sa incepti. Ascultati, séd mal bine cetiVI
IncetA, sa nu v'aude nimeni, ca sa nu ros41,mandrelorti
d-ne si d-s6re, si nu v6 perdeVf radarea cand yeti vedé
ratacirea barbaViloril in judec4ile lort, el carl se dicil
capit femeei, el cari credù' c6, numai lorti li-I 'lath'. 135, a-
profu.ndeze unA sujetti seriosti si c5, vol suntql pré in-
v6Vate candil sciVI deosebi mall nattirati dintre doi prosti!
Ascultag.
Femeea ca áérpe.
Da bine tall holteiti esci, amice Toderica? la vér-
sta ta arti trebui sá te v6dit inconjuratù cehl putinti de
vr'o duzinA de copil,
6.
 66

Déra tu insuti, Anastasie, ce gandescI de nu

alesü partea, ca vremea?
Ea? deii, drepta spunti, c me tenia Bit faca
pasula acesta.
Intelega; tu escI ca i mine; te teml ca nu-I ne-
meri foparla printre
Ce vrel sA 4icl ?
Da nu scil vorba cea vechil, c lumea femeilorti
este ca una saca plina de klerpl i printre care, unde
unde, se afla i cfite o qopIrla. !
A! birre, adeca-te ca acelii ce se Insóra Bémana cu
ne'nteleptula, care vera mana In saca cu gInda co sa
nemerésca o qopArla
mal de sigura c'o sá dé de rpe!
Fem,eea ea 'acusa.
Nu te 'nsura, baete, nu te 'nsura, ca-I remâné
Ja covrigI cal41 i c6te g6le ! . . . O BA daI totl papuqoit
tel pe capele i dantele! Mál copile, maI bine una
nourti de Ricuste lépte anl pe ogorubl tèü, decftt o fe-
mee
Elel, mo9ule! da décit are zestre bunit?
Cu zestre ? Ins6ra-te déra, fetula mea, ca s alba
lecusta ce fagié, déra nu crede c'o s'o aibi multa timpa
dupa ce mal fi zestrea!
Femeea cu uneIta
Scil tu o veste; bre Vasile?
Care ?
Me insorti, ehiarù astAcjI!
Ha! ha! ha! ce mal vestet
Cum?
chiarti ala! eti nu maI çin1 minte de d'A
orI amtfi gustatti din paharulti nuntesed i niel odatti,
luatti acésta de vr'o- bunatate.
Si cu tóte aceste placutii sa te insorr.
 67

Cine t'a spusti acésta te a in§elatt.. EA niel o data

nu m'amt insuratA cu gandulti ea INA fi fericita, ci nu-
mal dóra voit t apéta una clironoma avutulul meA.
D-det insa rt'a ingaduitù acésta, cad nevasta mea cea
d'antéiù m'a lasatA dupá cate-va lunl, sub cuventA ca,
n'o iubIamt, a 2-a sub pretestA ca o temémA, a 3-a
pentru capèrulA mi-lfi caruntise cele doué d'anta fli nu
vrémtt sa mi-lt canescil. . .
Femeea in rindulii obiectelora ce procura multamire.
Ei! d'asA fi eii o data in stare, cumA sciA eti !
Ce al face atund?
Ce alA face? M1-41 lua unA puiti de nevéstuica...
Numal unt. puit.3
D'apoI cate? o sutit?
EA gandémA cii, Ball captugescI vr'unA paltonA;
una null ajunge.
Ha! ha! ha! .. . EA null vorbescA de nevastuice
de acele?
D'apoI de care?
AmA sa-ml iétt o femee.
Mal bine ié, bade, unA milionA de nevastuicl ! . , .
El, da sarlasamA I6ga; ce al mal face fuel?
Mi-alti lua, cum 41 spunA, mii paid de feme-
iuscA, soil? colé-cozil! apoI vr'o 10 copal fi prepelicari,
vr'o 8 postaliont, una cupe nastrufnica cu nisce cal de _An-
glia séa arabescr p'apa viaja de aura ! . . .
Femeea causa vitiflorii.
Lumea vorbesce, (Tice D. G. . ._ca-mI place glo-
ria, ca, me taraiii, cii, comitti cele mal lave injosirl, ca
sii, me caterA pe muntele el. . . Dar ce sh facA ? mi-e
drag& Maria. si ea pretinde saiubésca, unA omA alma.
Dudoca N. . . poftesce unii sotil cu mil de galbenr,
ea mi-e draga; ce sa facli óre ca art mé vré 7 pm;
putinti iml Os& déca speculatiunile ce voiA intreprinde

s
 68

ea sit m6 inavutescti, vorti fi ruvinóse, lasg sg, strige lu-

mea eg dati dreptatea pe Waal! . . .
mla mal departe !
Ecg, cum e judecata de bArbatl, femeea, acea gingavg
vi diving jum6tate a lortí !
Ce grozgvig!
Avla o! femeilord, voI la acgrora creatiune D-ciell a
pusti t6t5, perfectiunea cea mal inaltg; vol, In care 61 a
adunatti tota ce p6te fi mal straucitorti de frggeclime
de frumusete, vol, capo-d'opera sa, at de multi all
Sostti i suntetl nc5 defgIrnate de mândra dér séca ratiune
a despotulul, ce v6 clatl inse-v6, din causa debiliatel
a blandel v6stre naturl.
Ascultati-l! ascultati-I s6rmanil!.. El strigti,cu dispre-
tulti pe buz g ura instal : femeea, femeeane-a perduttí
ne perde!"
Dérg de ce nu-I intrebl tu, o! femee, prin cine esistg
eI, pe vale? Cine-I causa oft mal bine obftrvia idei-
lord de reindlfare, ce sbucnescti din Vote pArtile lumel,
din tóte capetele, pâng vi din cele maI ne'nvòtate? Dér
el chiar de aril sci, n'arti vroi sg respundg, cg tu escI a-
césta! i cu tóte aceste escI tu!nime altulti mal multd
deck tine!
Déni audti pre mal multl din d-v,, rIclendg de
adstg idee. Cum? clicetl, femeea re'na10 omenirea,!
femeea imprgvtie In lume ideile cele frum6se? Se vede
cl bletulti set-aorta., mal adaoge uml altulti, nu cun6sce
deck lumea ce face In capulti
Ba o cunoscii, d-lorti, cehl putinù indestuhl vi pre
a d-v., ca sg,v spumi cg, pré grgbitti a judeca o
idee ne desvditg Inc& AIa, femeea re'naltg, omenirea;
cu acésta nu vréù sti, cjicti cgi tóte. femeile din lume
acesta ; ce e dreptulii, unele ca aceste sunt ea eseeptiunI
de la regulg, Ong, acll
Dér mal la urmg, décit ele nu sunt tóte cum, s'ar cu-
veni sg, fig, acule vina?Cine e causa corumpereI lorti?
Totil noi, d-lorA.
 ---- 69

CAci ce spuneti óre tinerel copilite, care se ivesce pre

pragulti societAtel, dad i eoitl Inainte, inarmatl de t6te
mAroavele arme ale seducerel, de arme cu care dintr'o
1oviturA-dou6 suntetl sigurl c'o sA nimiciÏ totil ce ea v6
póte opune : inocenfa i niscal vage principii de virtute,
care adese zacit numal in mugure nedesv61ita In inima
el, din lipsaund crescerl cuviincióse.Ce-1 spunetI vol,
(pea? I (peep vol, In locA de a cAta s'o inoelatl:
CopilA, noI iubimil in femee sufletubl nobilit, virtutea ?
Oopilá, adev6rata fericire, cepoli sá aspirl acolea,
constA In a te sili, mAritAndu-te, s& poi cresce pe genu-
chile téle, ceea ce-1 mal scumpll pre lume, un1 omit i o-
femee onestA.
I gicetI vol, de aceste?
Nu! nu!
§'apoI Inc& cutezatl s'o defAiraatl, sA strigati asuprA-I
dup& ce v'a multAmitti, dupA ceaÇi perdut-o ! im-
putatl defecte, earl inoive i le-atl comunicatii. i cAnd nu
v6 mal putetl folosi de acele defecte ale el, vol
Femeea e stelnea virtutilorg! "
17

Si ea este On& a41 acea stdned, cAcl oi ea, dupA cum

vol elitil inainte de atI primit-o, ésA fnaintea june-
14 ce Inaintesce pe scena lumd, plinù de foal, de
operant& oi de intusiasmii pentru taù ce i-se pare fru-
mosit; ea ese Inain,tea acestula, 4icù, i intinde volup-
tósele oi atrAgaórele brate ale plAcerilonl., In carl
nepriceputirse asvArle cu tótA confidenta, caracte
risticA v6rsteI lul . . . trAol vinü a intreba a cul e vina
décA el& adesea móre innAduoitit In ele?
Nu cred1 sA fiA cu totulti a femed cad ea n'a adusü
Cu sine, illsandu-se, mizl6cele de perdere; vol ile-atI a-
r6tatii, când a perdut-o!
Vretl insA ca femeea sA nu mal fiA demonulii, ce per-,
de lumea, ci angelulit reinaltAtora, sA nu mal fiA isvo-
rulti vitiilorù ci alit virtutilorti?
PregAtitl lumef mame bune, mame care EA créscA
 70

cele séle n principiile acele ce credetic ail aduce re-

inaltarea v6stra, mintuirea v6strit,
Asta va fi, cfind, Walla in pici6repoftelen6stre,
dreptula ce ne clamA, de superioritate asupra femeel, i
vomù aréta adevarata el positiune sociala, adevarata
vocatiune; asta va fi, and fia-care mama va sci le-
gana pre copiii s61 In ideile i principiile, earl unora
dintre moderni chiar, li se part numal creatiuni d'ale
imaginatiunel poetului; atata-s11 de ca4uti!
Atunci femeea va fi femee, va fi adev6ratulticapti-d'o-
pera alù creatorului ; atuncl çi barbatil vorA fi buni, cad
el vord 4ice:
Tincäl i place virtutea; sä fia virtuosti ea sg, m6
iubésca.
Marita iubesce sä faca, bine i sä lucreze pentru
Ora sa; amù sa facti i eù acésta, ca s6,-1
Florica nu cauta nid admira aurulti de pe vest-
min tele mele, ci cauta o mima nobila; amii sä facti pe
a mea al% curn o vrea ea!
Ast-felù lumea se va regenera; Sclava va ridica pre
stapanulhi s6ti, din mdulti in care s'ati precipitattiunulti
pre altulti.
Ast-felti, curéndii, insotirea nu va mal fi o negutitoriti
pentru barbati i pentru femei mijloculti de a putea face
lucrurile, care nu le facia cánclù sup.t fete, din iéma ca
nu se vorti putea marita, mal alestt de n*ati gestre mare.
De inchiaerea acestuf articolti, sämi se dea vat a cita
acolea, asupra acestui subiectd, cate-va rin. ,durl din untt
vestitti autonl francesA:
Fernees p6te totü asupra omulul prin amorti
Care fi-va cor6na femeel ce are sa vinä i eum
domni-vata peste generatiunile viit6rei
Lua-va sceptrulti i sabia? Inaspriva la muncimänile
séle delicate? Disputa-v& omului imperiuhl brutal
puterel ?
Nu! dértl ea va guverna pre omti prin gratia i prin
 71

amord i omuhii o va ticonjura de ingrijirl, multAmi-

rea de a o vedé i d'a o au4i-111. va face maI bunti; des-
merdArile drAgutel. séle vonti. da unii suflettíputerel séle;
elti va domni prin ea ea va domni prin
eta, c aceste lucran l nu vortt fi nuol, cAel adev6r1i
grgesell voug, femeea mile& acuma chiar lumea ce o a-
pésg, Slag ea triumfA prin viclenig de puterea tiranicA ce
vré s'o sdrobéseg.
Cugetatl bine! nol nu inventâmil aicea unii sistenatt,
noI constatgmù unii femeea póte totii asupra omu-
lui prin amorti, eapóte pérdA séti sg-hi mântuéscA.
Fabulele antice enerva pre ercule la piciórele Omfalel
§i facll BA cadA voinicia lul Samsont sub fórfecile Dalilel.
Pandora respfindesee t6te relele pre pgméntti i Eva
omulul sa guste din nail fructtl ce om6rg. Dér D-clett
a pustí capubl lérpelui sub picI6rele femed ì cre§tinir
ridicâncbi pre Musil la rangulti de pea', las1 In fruntea
omenirel pre dulcea i radiósa figura a Maria.
dér, décg femeea ni e regina nóstrA, de ce-I refu-
sgmi noI corónal
Nu vedenall noI cA pentru d-a resiste femeel nol ami
vestezit-o i cä ultragAnd-o, noI ami desfioritil esistinta
nóstrA In mima n6strA?
Pärin ne pricep4! noI facurAmit o sclavg din cea
mal puternicg jumaate din noi Inine, ì vremti BA ne
facemti liberl!
FleurAmil o sclavg din mama copiilorti noqtri i mal
vorbimil de venitoriti!
nu simOnti cA ad.ucêndit durerea In drink' &rued,
otrAvimti cu laeriml oblr§ia generatiunilortt
Decl t6tA doctrina ce v6 anunciti se reduce la acésta :
Nu mal fiti tiranl femed E,Li n'o mal privill ea pre o
proprietate, care s5, ve multAméseg capriciurile.
aid ea trebue sg ni fig mama, sort', ski sotig!
Fitt ea dénzna Intre nol, dupg cum intre frumusetile
lumel ea e clórring prin frumusetea el!
(Adozaidi)
LOGOFETULU BAPTISTE VELELI

EPISDIA iSTORICt DIN SECOLUIXI XVII.

 PROLOGO

I.

Pre la inceputuld secululul aid XVII, (1631), tronuld

t6ril trecuse sub Alecsandru Radu, fiiuld lul Radu, dom-
nuld. Romania. Acesta abia domni cincI lunl, fiii nevred-
nicia ce i se imputa, ski. p6te, (qi-i mal de cregutti)
fluinta, care incepuse a intinde majd, pe langd, curtea
suzerana, aduse destronarea lul 0 reintórcerea lul Alec-
sandruIlialii, aceld fideldportrett, in miniatura, ald Dom-
nilord fanariotl, carl curênd avég sà impinga pre biata
Moldova la cadere,a eI morala li material., din care nicl
astadi nu se póte radica cu deplinatate.
La auq.irea fataleI novitale cd, Pórta denumise Domnd
pre Alecsandru, ca und fiorù de mórte trecu Fin tóte
inimele. 4,0 ! vechia biata mo§ia! (pataie), strigail boieril
adunatl in sfatt, vine vermele sail r6da inima!" Dér
el nu se multamiad, v648ndd fortuna ce-lameninta, de a
se mantui fia-care pre sine, ca apoI, puindit caciula pe o
urechil §i, din locti de siguranta, privinda nenorocirile
ce cotropescti pre ce1-1-al, sa-1 bata peptuld cu pumnii,
vaicarandu-se asupra s6rtei acelora §'a patria... Nu i el,
inainte de a gandi la sine, gandiaù la ob§tia Romanilord,
inainte de a gandi salt mantue molióra, gandia la ohi-
purile cum vord puté mantui Patria! . ..
Deci totl boieril se sfatuira, ce vord face? Oambasada
 76

alcAtuitA din eel mal insemnatl din el fu trimisa la Con,

stantinopole ca sA refuze din partea intregel Oil pre
Alecsandru niai. Gaud anan 4isù ca fu trimisa, o amba-
sadA, a§1. fi trebuitti BA 4icn : o turma menita martiris-
mulul ! Cine nu scia cate rqinóse umilini çi necazurl nu
suferira el de la o curte, cum era acea Turcésea pe atun-
cea ? El bine ! cu o adevèratä iubire de patril, ei se a-
§teptan la t6te, Inca pornindn din Ora, insaei vroiat cu
orl-ce prepl ce i arn privi numai pre eI, sA mantue pre
fratil lorü rAma,§1 in téra, de Alecsandru §i de poaderia
de G-recl, cu cari eld era gata BA, »nabulésca de la Con-
stantinopoll.
Resultatulti acesteI frum6se i nobile ambasade fu de
totii neinsemnatorn. Bravil boieri se reinturnara in pa-
triA, aducêndti cu sine, pe rang& incredintarea
Iliaù asta data se va purta bine, ki o indoita ura i Bete
de resbunare, nu atat insa asupra PorteI, cât asupra luI
cu al s61, carli, prin imfame machinatil, provoca-
serA rea-tratarealorn in Constantinopole. StrigAtulti una-
nimn alti boierilorti din Ora, la istorisirea trista ce le fa-
curA ambasadoel de cele ce li se inté'mplasera, fa : SA
murimil ski sa setipamti de impilatorl! Dér titre ace-
ste, Ilia§n, insoOtu de al sèl §i de gvardie, intrase In Ora.
Timpuln, pin urmare, era pré scurtn, ca boieril, inainte
de intrarea lui in capita/A, s6, p6tA pregati o éste, cu care
sa,--ln respingA. Ei Ur se liniscira, fia-care pe la postubl
s6n, séù celii putinii se pArura
SA lasamil acum pro Alecsandru cu totl GTecil sAI in-
stalându-se in trebile guvernulul ; sA nu vorbimii niel de
ticAlo§iile ce faptuira en totil chiar de la pl§irea lorn in
téra, ; sA nu pomenimn, pentru de o cam d'atl, niel de
faimosuld dintre ticAlo§I Ministruln. Baptiste Veleli, ma-
rele credinciosn ali lui fliaù; ci sa ne transportamn
aiure.
"Mel cetitorulti men va merge cu mine pre drumuln
ce duce ast641. la Bacan, dér care nu e drumulti-mare ci
acelti ce se chianag prin freinturt, unn drumil pre care
 77

indestunt de bine l'a botezatit ranula Moldovéna, ea

BA nu amù trebuin0 de a mal spune ce felù de drumil
e; décA, (pet, cetitorulü meù m'ara intovArA§i §i aril' face
eu mine vr'o Ose óre de cA16toriA ton'. In fuga calului,
ela arti. intêlni internat. punctil uncle drumula se cruce-
see de wail alit. drumil, astil-fela cA formézA o cruce, la
umbra unul" mare qi stufosil stejara, trel cAl6torl, de cA-
1Otorl luandu-I dupA murgii eel voinicl ce pasca pe
langit el.
ImbrAcag eke trel In vestminte t6rOnesc1, el at, eu
tóte aceste, In fisionomia lora, in manierele lora, unü ce
carele te face a crede, cA costumulti ce-porta nu e acelti
alú pozitiel lort. sociale.
Nol vomit lua convorbirea lorù de acolo de unde emit
gAsit'o, danda de den§iI.
De nu era Constantina Aseni, nol erama perdup!
aisese celd mal bètranit din eI.
AIa, jupane Buhu§e, respunde cent mat' june ; de
nu era elit, ea sá ne vestéscA ticAlósele luX planurl, de
bunA sérnA cur8ndit fiv64uta niel lumina sórelul,
nici jupanesele.
Nu e multArnita, continua alhi treilea din el care,
In privirea vêrsteI, Çiné mizloculti; nu-I multAmitil cate
pagube fOcutit de cate-va septAmani, de cand e in
scaunù, acum ari fi vratti, ticálosulü, sO, ne mAnance
ailele.
SA i le mancOrna noI lui, Hatmane SAvine! strigA
mal junele. Alia! sá i le mancOmù nol luI! repet1
elli celù mal b6trana, pre carele-ht nurniser5, Buhu§1.
SA seApAintl biata mo§ia, ae lAcuste, Vornice Lupu!
adAogl cAtre cent maI june Hatmanuld SAvinit.
Ascultatl, (pee Lupulit, dupA cate-va minute de
&lake; nu trebue sA vorbima ca copiii, ci trebue sA
ne intelegemil bine cu to01, sA, ne pregAtima, sA res-
vrAtima cu incetula qi in secreta Ora . . . i Inteo
mergemù cu totil.. .
i sá m6rA., ! Intrerumpe iutele Hatmantt Savin.
 78

Aia, boiern aBIa, boierI! urmézAb6tranulti. BuhuBt

jupanult Lup a iMeler4esce grgesce; trebue fimti bine
pregAtig, ca nu cum-va, apol, venindti Tumult cu mftniA,
sA facl r6ft ri1, i ast-felt in locti s'o mftntuimti, mal
r6A s'o ticAloBimti!
Ascultag, boierI ! D-ta, jupftne Buhule i d-ta, ju-
pane SAvine, jurag d-v6strA cA nu-11 trage unult haisa
altult
JurAmt, pe viult D-geti. &Intuit.
1)&6-1 alIa, boierl, sA nu mal perdemù timpull;
haideg sA ne vedemti untl cescup.1 de jupftnese, BA ni le
strangemit la loot bunt, cu multult, putinti ce ne-a-datt
D
Da de ce a§la, jupftne Lupu? curmg, Hatmanulti
SAving.
Pentru ea sA nu ni le gAséseA ticAlosulù acela de
asupritorit.
i dupA aceea, ce facemt. ? IntrébA Buhulti.
De odatA ne ducemtt pe la tog boieril i boierA-
naBil de pe la OrA, de-1 sfAtuirtul sa se resvrAteze,
mimt flAcAl sine0B1,rAdicAmt.Vrancea, Lipcanil, Seime-
nil, i apol Dumnecleti ne-a povqui i ne-a ajuta...
deg, boierl!
HaIdegi
tus-trel punt freulü in capult sirepilort Iort, i mi
se arunct pe el.
Stag! strigA Bu1iu§4, in momentulti ce coif neab-
dAtorl erat. BA pornésa.
Ce este?
SA mal jurAmil incA odatA: SA murimt, orl moBia
s'o mftntuimù din ghiarele fiarel.
JurAmt ! jurAmti, pe numele viu1u1i AntuluI
strigA Lupu i SAvint, rAdiclndù ochil spre cenit ti4i
candull cruce.
Nu-1 destult, adaogA Buhl*, nu-1 destuld a-ta
jupftne Lupule sA ne fil CApetenia n6strA, cá escI omt
tis6rti i inteleptt. !
 79

Ala, strig i Sevin ; d-ta, jupáne vornice, st ne

fil CApetenia. ApoI fia-care apuca eke unulit din cele
4 drumurl Mug& care se odihnisera i, asemenea visulul,
disparti pe zmeil lord din Bugégit Er Lupu, oprindu-se
la ckti-va stânjini, din drumulti ce apucase : SA le fill
Capitant. I (fise elú, cautandti sa-1 mal Ileosebesca prin
padurea, In care intraserl amendol; sa le Ed capitanti!
Cat mal multi' asi fi dorittt sA le fiti altti ceva! Der
Domnti de ce nu ?... Si purcede i elù ca o sagéta In o
directia opusa cu a acelortí dol boierl.

LasAnd4 açum, pentru cftte-va minute, pre vorniculti

Vasile Lupu s calatoréscA singuru, voma sta sub stejarti
ca sa facemù mal de apr6pe cunoscinta, nu cu Buhuvl.
orl Savin, ci cu Lupu, carele e unulti din principalele per-
sonagiuri ale nuvelel ce ne amti propusa sA istorisinul.
Cu vr'o 30 ani mal in urrna, Intr'unti satti
de langa têrgulti Petra, uml sahü carele i pfina, asta-4I
q'-ati pastratù numele sù vechiti. de 0§lobeni, lute°
Joie de vera, era o nailcare estraordinara. Fete mândre
ea primavera, cu flori In cosite, cu cAmeqe cu Ratite,
flacal, pauna0 traqi prin inelú, neveste cu flori albe ori
cu tergare, tóte i tog din satti alergati la curte In vest-
minte de s'érbat6re, cu bucuria in inima §i. cu veselia pe
féta.... cad acolo pre &Mt i a§tepta dantulti i16gile.
StráiniI carl aril fi venita in clioa aceea in n'arti fi
aflatil nici pre baba cea mal incovoéta leyndti pre cup-
torulti el, ca dupa obiceiii, i arg fi fostù silitil sá créda,
di a fugitA totÙ satulù de vr'o gróza, orl ca-i vr'o mare
intêmplare la curtea boieresca. In faptg, acole, fesu-rolii.
de pe cerdacu' ù de d'asupra pivnitei tragéù din vi6re hori,
ce scoté din minte pgna i pre babe, incat se prindéli ele
intre fetele ce bated cu cálcâil pajiscea de lânga, prispa
Acolea ciobanalulti suna din cimpoiti ; dincolo
mai multi mo§negI spunti istorii d'ale lui Stefanie& Voda,
 SO

cela Tóte fetele sunt pline de bucuria. cácI ata-

panulti, Paharnicula Lupu, este i chi plina de bucuria:
juplasa lul i-a datti ni:LA feciora , frumosti ca unù lu-
céférii, unù feciorti, celti anteiti nascuta. !
1:Mea cine-va aril fi intratil din tindt tri vr'o camera
arti fi dattt numaf de mese intinse, de boierI cu barbe
lungl i albe, Cu, ciobóte galbene, cu mesta, cu 4lice
fesurl roil, cu ialurl de taclitti, cu blanl de samurti..,
s,
qi top. inchinandti, pahare In sitnatatl nesfarlite .. In vre-
mea acésta, inteo aimará,mai mica din fundulti tingei,
era lehusa ce-§I alapta copilulii ei, pre cand o baba négra
sluta, o tiganca, tinendil in sgrabulita el mana raana
cea gingaqa i plapanda a prunculul, i proorocia o sórtá
f6rte noroc6sa. Aoleo ! (lid ea, jupaneqica, stapanica
mea, o 86 ajunga la mare boeria! . . . o s6 ajunga la
domnia.
DI bine, acestil pruncá carilla o baba, inteo 4i, i menia
(d6ra jupanésa i-a da ceva maI mult11), o positie alla de
strálucita, era Vorniculti Vasile Lupu, calaretulti nostru.
La venirea lui Alecsandru Ilia§ti pe tronulti rii, noi
ilú gasimA in tóta flórea barbatiel.
De cate ori citeseü vr'o balada de acele cu adeváratti
frum6seimprovizatiI de-ale poetulul Romang, i de cate
orl in ele intalnesctivre unii flacaáandru, de care se tema
smeiY, untí Rolnana§il cu fruntea palta, cu lata deschisa,
cu spranc6na imbinata,. cu ochiulit ca mura cea c6pta,
de atatea orI 1ml pare cá, poetulti, autorult. baladelorti,
Tr6 sa-ml vorb6sca de Vasile Lupu, ast-felit de mandru
RomanÙ iml era elti in privirea fizica ; dar Vasile nu
era mal putinti perfectil §i in privirea moralá. Elil, catre
regularitatea trasaturiloril fetelséle, adloga i aceld aerti
de bunatate, care vadesce ca vine din o inima alésa, lu-
cru ce ipocritil niel o data nu ~ti sci face. Mandra
lui sprg,ncéná, nalta lul frunte, eraü che dou6 oil mal
mandre, cand esprimatifermitatea, vrointa cea neurnita
a unuI sulletti tare... Ala, Lupu, inzestratù de unii spi-
ritti organizatortí mare, fórte agerti, i de o cumpanire,
 81

de o intelepciune grea de aflatti in mulg din boieril se-

cululuI s6a, se pArea destinata numai-decat de provident&
la luerurI marl. Cine l'ara puté óre descrie mal bine
decat Mironti Costin, clnd 4ice de ela, c& e: ca una lea
la fire i la Ova.
Lupu, de june tnc stApanula und ayer' f6rte marl,
crescut& hm& prin insotirea sa cu o jupanés& din fami-
lia Bocioca (1). era unula din cei mal inQemnatl boierl
al t6ril; influinta luI si ea bogata i ea boiera de ome-
niA, multa intelepta la sfaturi, era nemArginitl, i asta-1
ajuta f6rte multa in t6te planurile séle.
Atata clt ama spusti, sii, ne ajung& despre trecutuld
lul ; sA-111 urmAma acuma in drumula ce ati apucatti.
Dupg cate-va miel popasurI, la umbra vre unut ar-
bore, sub care manca ceva din merindele ce avé in de-
sagil de la oblanculti 161i1, Lupu, indesérA, cand s6rele
dAduse dupA munte, intrá inteuna targusora mica, al-
cAtuitti din cate-va sute de case de lemnti i elte-va du-
ghiene eu tárAbI coperite de fela de feua. de mAruntisurl,
infundandu-sl cAciula luI turcAnéscA tocma pe ochl,
picá caluld cu vòiguta i, dupl ce cotigi cate-va ulitl
çi huditl din acesta tiirgupra ala RomanuluI, intrA in-
teo ogradA, unde so afla o casA curAticA, cu cerdaell de
scandurI pe pivnita de desubtula caseI, dup& moda de
atuncI ; ft'apoI clii desale* II lega calula de una &tipa
ahí cerdaculuI i intrA. SA intrAmù i nol cu ela.
Inteo cunea vAruitti si cu vérgI de humA, pe unuld
din lungile divanurl, ce o umple de la una capáta la al-
tullí, sta o jupanésA, ast-fela judecand'o dupA tóleta sa,
compusA din una fesa alba cu candil negni de mitas&
pe capti, imprejurata de o singurA cód& de 1)641, ce fAcé
unti mandru contrasta cu albéta fesulul, o fermene tótk
cusutA cu flra si o fot& f6rte bogatA In cusAturI. T6leta
el era f6rt4 scump& i frumusetea el fórte rarit!
Acésta era jupanésa Vorniculul Lupu. In momentulii.

(1) Vecli Miron Costin, fata 283.

6.
 82

intrArel barbatulut ea legAna lute° albia pre o copi1i0

cftntIndu-1 cAntecult celt nemuritort: Nani ! nani !
A! dragult met ! dragutult met! striga ea dupit
ce privi cat-va pre barbatult sèt, ce-1 zimbia de laugh'
wit. Bine at venitt !
sarindA din locult unde stA.té, se arunca de gas-
tult luI Lupu.
Da ce insemnéza straiele aceste in care te vklt ?
intréba ea, dupa ce-1 mal alma bucuria revNuse
sotult, dupa trecere de veo trei lunI, de cand OA nu
venise pe a casa, irimist flindt de .téra, la Constanti-
nopole.
Draga tnea, insemnéza ca, fara de ele, p6te acumt
nu m'ai mal vedé, cad, ticalosult de Malt a pusA
spiool sA mò afle i sa mò ucida.
- SA te ucida? ah ! i nu se teme de D-clet ? sa te
mid& pre tine, tata RucsanditeI! i jupanésa trAgé Cu
dragoste spre albia pre sotula el, carele, inbucuria de a
o Imbralila, uitase de copilipt ce-I daruise D-4e, in ne-
flinta lul. Lupult asta-data insa o privesce dormindil
cu somnult celd angeresct ahi versteI séle In fla-care
trasatura a feteI copilel elt recunósce, cand pre jupanésa
sa, and pre bunica-sa. Cu unt cuvéntt, bucuria lul
Lupa era bucuria orl carui parinte bunti din orl-ce parte
de lume, de la orl-ce 'hatiune, cat de civilizata sét cat de
barbara... i cu atata mai multA .se bucura Vasilie
de cAtI-va anI, tocmal de la nascerea luI IonicA, ce-I traia,
eld ne-incetatt doria sa ELBA, o copilita
Douò clile se strecurara apol, ciile pe care Lupu, nea-
r6tAndu-se la nime din tftrgt, de-'mpreuna numalcu so-
Oa sa, leintrebuintarala strêngerea la unt loot a tott ce
avét mal scumpt in care; apoI, sapandt elt insuqi sub
vitra hornului o 0-60,, le ascunse pre tóte, puindt
rina la loct.
A treia-cli, des-dimin4a, vizitiult aqtepta cu redvanult
la scara.
Pang, a nu se zari s6rele, Vornicult imbrOlft. And,
 83

o-data, la seara r6dvanuluI pe jupg,n6sa lui,care plang6;

apol strinse la sina preIonica, fiula Bèü celti anta, unt
ba6ta ca de vr'o 4ece anI, ce clironomise frumuse0 ta-
taluI BM, Uri o frumuseta mal multa ideala, de pota
4ice, cad natura, cu totula alt-felil de cum era tatala,
fill facuse infirma i slaba. Vornicula i imbraOla, apoi
dete la sinula jupginesei 0 pe plAVAnda Rucsandita. Ju-
panésa cu Innica se suira In redvanti0, peste o clipa, a-
cesta disparé dela pchil lul Lupu Sermanula ! la-urmari,
cu ochiI in lacrimI, Ong, &And la perdu din vedere,
cuma urmaximti, &Sr& le voma mal prinde, In tinereOle
n6stre, acele iluzil dragh.la§e, care le vedema dispar6ndA
In negrula nora ala realit64iI.
Câte-va minute dupa aceea i Vasile, luandu-§I (Tina
buna de la tc41 casnicil sei, dupa ce a§e4a, icóna anaicel
DomnuluI d'asupra loculuI unde-§I ascunsese averiIe,
incaleca tota, In eostumulii s6a celaOranesca, §i purcese
§terenda o lacrima, ce rouraIn marele i de0eptula
BM ()cilia.
Cine scie de-ml voiù mai vedé vre-odata biata ca-
scióra, nevésta qi. copilaqii! 4icé elú, qindù din ograda.
ApoI radicânda ochit spre ceriti i 4icênda cu durere:
Fia, vola ta, D-q.eula mea.! " Il indemna roibulù, carde
sbura mal multa neatingênda pamentulti.

CAPULO I.
Aleesandru Iliasü0- Baptiste Veleli.
Mai doI anI se scursesera de la (Tioa aceea caaad treI
boierI, sub unit stejara isolata, jurasera mantuirea èreI
orI laeirea
Inteuna din bogatele camari a le curtilora Domnescl
din IalI, camarI mternute t6te ca covóre turcescI i cu
divanurl de §alurl, camarI in care aurulü era prodigata
pe lavite ca §i pre tóte albiturileDorr. nescl, imprejurul unel
mese lucsóse, ce se incovitia sub muhimea felurilora
 84

de bucate, aduse in talere scumpe de metalurl, i a 136u-

turilorti de totti felulù, staté, inconjurap de sute de idi-
clil i Ecpaele, Alecsandru \Tod& cu top Grecii, carit
merei i trichina pabare.
Sa traescI, Maria tal strigaúuniI ca ne al datri pa-
nea de t6te gilele.
dé D deil avufile luI by! dica al0I, ct ne-
aI dati slujbe, de ne agonosinaü cu ce sa traimi la dile
grele...
dé D-4ei marirea luI Solomon, urati itiä, ca
ne-al facutt 6menl. Era Alecsandru Ilia§t1 le mu4a-
mia, la fia-care, dic'êndi :
Sa traip. i vol, c i mal multe avutil, §i mal mare
cinste vë' voit da! Sa mancamt, st. bung, sii, petrecemt,
cu veselit'L cacl mi-I vremea §i Mie í vou1, dragilori
me/. eat oI fi ei preste.téra asta §i vol cu mine... Stein-
getl, voinici la bard ori i cum, orI §i de la cine-p puté,
si lialalü sh' vé fiA, morea! Berechet ! . dra nu-I a mea
Dupa cate-va 6re de la osp6tulti acesta, la care se in-
fiinta. val asp de grozave ile pentru biata Moldovt,
camara asta era numal Voda I1iai i cu unti perso-
nagii, pre care Inca §iruli istoriet néstre ne-at fosti im-
pedecatü de face cunoscuti mal de multi,
Una capii tuguiatt, rasa §i ascunsil sub fesuli celi
ro§ti, o fisiognomia In care cell"' maI simplu orni p6te
ceti mdqcivia de earacterit, cu scumpenia, iqiretliculi maI
presusti de téte; aceste patiml §i alte rag rele inca, for-
man di unü sufleti sprijiniti de clout pi ci6re, ascundi
cioturile in qac§irlroqii i ciobéte galbene cu mestifl vord
sluji de trasaturI, dupa care cetitoruli mei va cun6sce
de-acum pre. insuluí rémasi cu Ilia§t, pre Logofaulti
Bapt'ste Veleli.
Eta ce vorbia aceste douè pers6ne :
Maria ta, SAmai vorbirni de nevoile
Sti vorbimil , Veleli draga, s vorbimi: s.pune,
ce? n'al bani de ujunsi ? Ti s'a stricatti curOle, podurile
de pe
 85

Nu, nimiett de aceste Maria ta, bogdaproste luI D-

4eft, niel o slugt de-a le Maria' téle nu duce lips& de
nimicg, de aceste...
Apol ?...
Apoi, sa mal vorbinat
De nevoile rel? vorbesce!
Sell, Maria ta, Vorniculn Vasile Lupu
Lupu? care are jupfinésa frum6sa? Palicarule!
al vré sg, m6 maI 1nell, 0....
Nu, nu dial acésta asta-data, Maria ta, intrerupse
rapede Ministrulù, deveninda roFAu ca fesulfi sè'ù la au-
clirea de jupgtnésg, frumbsa.
O aflath.! murmura elù intre
Apol dérg, ce-I?
Maria ta, Vorniculii. Vasile Lupu, cu Hatmanuln
Saving i cu altil, att sg, ne rapune viéta
Viéta, qicl tu, Veleli ?.,. Vorniculù Lupu sa-ml
puna viéta?... Sg, vede c,'aI ultatù ca elti pia' nu se maI
scie ce s'a facutü din téra, sunt acum doI anI, scif, de
cg,nd othriserait sa-I punil capulti In parti, lul 0 la tog
Bine, Maria ta, dér eitt traiesce
Trgiesce! El! 0 déca traiesce?.. Veleli se teme de
Vasile Lupu Veleli, la alA caruia glasil i nume arti
trebui sá tremure OW, téra?...
Maria ta, nu-sù la t6te cjilele pascele; att tremu-
ratú ea de când sunt eí robula Märiel téle, cad de
cfite orI nu tremura, eut. sciémtt numal cleat s'o del pe
pértea
i de ce numal fad i acum totá cum facél atuncl.?
Amg. facutti, Maria ta, Insg degéba! Odini6ra, nu-
mal cat bagia veunt. satA, §i pe locii lü liniscémii, ca
trântémii, (dupg, voia Mariel téle), birti preste
beilicurl preste beilicurl, striga amani.2!
El, §'acum cine te impeded, ?...
Nime! déra Seimenil pre care-I trimitù, ea, alta
data, sa strInga birurI nu se mal intornii ; aceI pre care-I
 86

trimitti ca primble sinetele prin sate, totd ca a1t5,

datà dór, se vortt ingrozi cânil detèran1,érAll nu mal
del inapol...
Ce? nu s'ati intorsti ?... Pre toï sg, mi-I tragl
tépa! v6da O., nu mal departe cheat maul, in§iratI
pe zidurile curten
Pré bine, M.Aria tat de i-orti prinde, se .... Dér
Vasile Lupu ?
El, bine?
Maria ta, ehl e pe alce, pe unde-va, ascunsti...
nu m6 mal aI de robil Maria' téle de n'o fi aqIa !
GAsesce-111 dérg, !
Nu-I atata de urrti de alti gAsi pre cat se pare
Màriei téle, c4,-1 omit agerti ì cu capil; nu s'o prinde ca
§óreeele in capcanti... Mgria ta, Tiu-I de §uguitil!
rApunA, viéta.,. ori aft fa te mazilésa
EleI, Veleli! i 4611, pre legea mea! p6cata mare
de m'arti
Fécatti de totti! Maria ta escl ca unti ludferii
cand te imbracl in straele DomnescI . noI
MAria ta, de te-orü mazili, perdemil panea
din maul
Ce-I de fiLcutti óre, Veleli? Aucg sà ne mazi-
léscra
MAria ta, pre Vasile Lupu . .
tal nasulti, tal urechile... . tragI
tépit!
Ca tal nasulti, tal urechile, intepti,
trebue sA-lti fi prinsti mal
Ur&
Décl eù ai avé poronca Mtrieï téle...
Edi-t1 poroncescti.... Da mal la urmh, Veleli, ce
totii alteptI poroncescil? Tu scil pré bine ca totI,
ca qi tine, suntemti aice, uniI ca sà agonisimu banI, altil
mhrire... Frt, dragulti meti, tail ce scil c6,-I de folosti in
interesele nóstre 'ale prietenilora de natia nóstrg,... §'a-
poi, 86 bernti, sl mâncAmii i st petrecemtit, Veleli
 87

Décit-I aqIa, MAria ta, nu r6mâne decal sA-ml iscA-

leseI artia asta, prin care ineuviintez1 prinderea luI Va-
sile Lupu...
§'a lul Shvinn, q'a lul Buhuqn, l'a cul vel pofti!
AdA, Veleli!
§i Iliaqt, apropiindu-se de o m6sA din mizloculii ca-,
sel, unde eran nisce cAlimArl de alamA, de bran, sub-in-
semnA, fArA sA eitéscA mAcanti. nun rendn, acéstA hartiA
ce-1 dete Veleli cu sfi61A.
Tine, Veleli; Pa Cu ea ce scil.
Veleli, primind'o, orl cat se stApani, nu putu innAduqi
unn zimbetn, ce se 1A0 pre subtiratecile Jul buze Ili pre
viclenii s61 ochl E a mea!" murmura all intre dinp,
Cu bucuriA.
Profitandn acum de momentuln cat ministruln Veleli
se pregAtesce de a e§i, §ti vorbesce cu stApanuln sèü de
lucrurl putinn importante pentru liruln istoriel nóstre,
sA gicernit cate ceva care sl facA mal cunoscutn, cetito-
rulul caracteruln luI MEWL Cu mima plAmAditl de na-
turA in patima cea gtozavA a mândriel fli in setea de
mArire, Ilia§n, orI catti, parte lua 0 eln din jafurile, din:
birurile ce rAdica Veleli de pe . érA,, sub felurl de denu-
mill, nu eea insa mal nicl o datA eln carele arunca, de
la sine, tóte acele birarl 0 angArli, ce scurg6 tdra. Lul i
trebuia mArire; inconjuratn de 6menl, de natia sa, carl
scia a profita de setea MI, eI 1-o potolia prin titlurile
pomp6se ce, fArA de ru§ine, i dAd6, érA ei sA multAmiaù
cu ceea ce li se 0/.4 mal positivn. : eu banil ce seurgén
din térA, dup6. poruncI Domnesel, pre care, le era pré
uklorn de a le trap de la IliaqI. Ala, acestuia i era
de ajunsn ca, neocupftndu-se de niel unn interest' alii 0-
reI, BA petrécit (1.i li nópte la banchetuirl, la petrecerl, 0
sA se védA, inconjuratn de nAmoluln aceln de slugAritti
pre care DomniI MoldoveI incepuserA all infiinta, dupA
moda curteI suzerane. De indatA ce Ministril Bei il pro-
curan cele ce-I plAc6,putinnip'ésa lul cu ce mizloca fAc6
el acésta. §i &A ca de nepèsarea acésta a luI, boieriI p ti, -
 88

mênten1 sciuserl profita, in curgere de dol anl trecug,

pentru de a rèsvrAti éra asupra lul. In de§ertti Veleli,
viclénuhl Ministru, i ar6tase de mal multe orl ce fortunA
clocotia asupra tuturora, nu atftt ca sA scape viép.
VodA, ci ca sl nu pérdA, eqindd fliai din DomniA, mizlo-
cula de a se inavuO. Domnuhl rid6 de t6te presupu-
nerile, ce-larèta fiara acea egoistA: AruncA birurl nou6,
Veleli, i 4icé 61; pune beilicurt grele! . . DécA n'all ce
face i gftndescti la resvrAtirl, dA-le de lucru! Ce
naiba! tu, care §i pre mine m'al invqat1 in arta de a
domni asupra Moldovenilort., cu asemanea modü, tu a-
cum te temi de el?. . . Tu, Veleli! Ha, ha, ha!...
ÉcA ce felil de pers6ne guvernail biata MoldovA!

CAPULD II.

O jupinés&.
Sa venimil la liruht istoriel n6stre.
Cftte-va minute dupA ce lliaù iscàlise hftrtia lul Veleli,
acesta e§i. Atuncl Ilial inchise dup6 elt ua cu cheia
deschigêndA o altA u§A, ascunsA Inteuml col V1 de pA-
rete, dete intrare unel femei.
Vêrsta eI, (deabia sA fill-avutil 18 an1), adAogitA de
albétA ca laptele a fetel séle; ochil sèl mal frumoll decftt
cerulii din Maiii; totA cApulorulti el incununatil de pè-
rulù celal rAsucitfi pe dupA albula festi; talla sa cea m1A-
di6s6, ce se desina prin fermenéoa de firü rotunclitA pe
11130 mijlocu-1 trasti prin inelil f¿i balsa de paftale cu
petre scumpe, téne, t6te fAcéti, din nevAstuica asta o fru-
musqA atAtti de rarA, cà décl al fi intalnit-o in &a
prin veunti munte séd codru, numal decátil al fi
luat'o de vr'o 4inA.
El bine, jupftnésA SuzanA, i 4ise I1ia,ù, luftnd'o de
mftnà i fAcênd'o sa, /116.4 p divan; acumti dusil
Veleli, poti sA mântuf...
ta, nu mal amitt nimictl de spusti, respunse
 89

jupftnésa Cu und glasu al% de dulce curati nicl-odatA

n'O fostd. cAntare IngeréscA.
Dérti spune-ml, aFIa sA trAescl, draga jupftnésAr
cine ti-I bArbatd?
Maria ta, m rogd de ertare, dér asta nu-I nevoid,
spund.
Si. de ce nu ?.. Ce? óre tu nu m6 iubescI, SuzAnitA.?
--Eü sA te iubescti?.. ed, pre MAria tal..
firesce! de vreme fostti milA de mine
ii n'al vrutù s cadd sub pumnalele conspiratorilord, pe
carl al venita -sA mi-1 descoperl, sA vede cA. . .
-- Nu, MAria ta, nu! te'nqell!.. n'amd avutd niel-odatA
altiigândti, venindd aicé, decatii acela ca mantui
viéta. . Asta al fi fAcueo i pentru celd' mal mare
du§mand alti med.
Dér décA acum tu-ml escI dragA,mie, SuzAnicA?..
Eu, MArief sA fui dragA!..
Eacg! §i ce te rninunézA asta?.. Wed. nu mò cre41...
dA-mI o guritA! Si lAsandull und bratd pe dupA
gâtlejuld el celd delebAdA, ascunsù sub multimeaqiruri-
lord de salbe, mal tqf apropiese buzele de a le el, dérd
ea, de odatA, smuncindu-se din bratu-I fugi la uF,IA
cercandd s'o deschidA, rAcni:
Maria ta, dA-ml drumuld sA m clued! . .
SA, te duel, SuzAnicA? friise clii, reapropriindu-se de
ea ; da eil te iubesett?
MAria ta, Tasa-mA!.. aï uItatù cA are' bArbatd.
Al bArbatd!,. despArti ed de Un-
Remâl cu mine !..
DA-mi drumulti, aibI milA!..
Nu vréI sA rennál?
Nu! DA-ml drumuld!
Ha! ha! ha! cil cg, e§cI poznalA ?. SA-tl dad dru-
muld. .. Par-cA amd Au4I d-ta?.. SA-ml vie
singuricA In labA , §'apol sA-I dad. drumu ! Suzana
schimba fete qi incepuse a tremura ca vérga. Ce mad
fAcutit ed? ce amtl facutti?" Ea i§I frângé mânile, pe
 90

cAnd IliaI, in prada una mtIrsave pofte, o sorbia cu ochii.

Ascultál Suzánia,, i dice ehl., lásandtt sti, isbucnd-
scA, vulcanulil ce-I clocoté in sing; fil a mea!
Ett, a Máxiel télei Nu, at trái!
Fii a mea, Suzgnick cere ce-I vré: curti,
salbe; sá, tin mal scil ce face de multe avutil! . .
Nu-mi trebue nimica! bArbatultt meil are de tóte....
drumuhl!.. Máxia tal.. las6,-m6sä esA!.!
Saes17.. ha ! ha! ha L. El! apol, ë11, esa de totA
poznas5,!.. Sá, esi 'I., Da de ce al venida ea sá,
Mária ta! indurare!..
Si ea se riipedi spre IliaI ca i &bid ara fi vrutti
i se arunce la ghenunchi, dér ¡lana ceva cu o m'AM,
pe sub fermenea. Doi pasi si ea era langl Vodá, efindt.i
o bálaiá, agitatá, in us:1, o flcu sá sté pe loct.
Deschide ! deschide ! strigá, unti glasit dincolo de usl.
La audirea acestui glasti, Iliasd se sin* mal la in-
dtimanA de cum era cand audise ântâile bátál, aci
acum cdnoscuse glasulti lui Veleli
Intrá, érásl unde ai statù dine6re, dice ela incetti
chtrA Suzana. i apol ne-ingrijindu-se mal multa de
ea, se duce sA, deschidg, usa, diandü.: intrá, Veleli!
La num ele acesta, Suzana, eare nu ascultaseporunca
lui Iliaçi, Slobóde untt tipeta prelungitti i Inainte de ce
sg, flá intratti acela, ea se ritpede cafulgerult, se lovesce
peptil in peptù cu eut, i in fuga mare trece corid6rele...
Iliasi vré s'o urmArésa,, déra Veleli apucându-lti de
póla rosei séle giubele: StAl, MAria ta! nu-i vreme
acumil de petrecutt...
Ce este? strig5, elti, cu maniá.
Suntemil perduti!.. Iéra-I in picióre!
cAPuLt 111.

Monas Urea
Cu dou6 dile inainte de cele ce se petrecurá, la curte,
&A ce se urma ii altá, parte.
 91

Cetitorula meù bine-vasca a merge cu mine pre

drumulù ce duce la mângstirea..... acea mânastire ce
se Inalta singura in mizloculù codrilorti betrani, ca o
insula mica in mizlocula oceanului.
Dupa o cji de calètoria prin padurl, muntl caruntl
v61 nesvArilite, incinse de pftrae ca de nisce brae de ar-
gintti, ét ea nof sosimti. Biserica principal & intre chili&
e, ca trite° cutia fara eapacti, impodabita de ic6ne fi4i. de
tablourl din sInta scriptura, care de care mil réti, mal
ciudatA zugravite. Sa trecemù rapede délungula cerda-
culul, pe la vr'o ()see uI, 'ajungendti, la alti unspl e4e-
cea (acea dinaintea eitreia se védil dol saleami) sa in-
trAma. Casa mobilatit f6rte simplu, ea orl ce 'chili& ca-
lugar4sca, este insé de o curaVia §i o regula de minune.
Pre unti divanti, asternutti cu se6rte de Ora, bine tesute
§i. felurita vèrgate, sta a jupanésa tênéra, de o frumuseta
mare. Lingil, ea o scrigre deschisa, dovedesee ea a ce-
tit-o. Acumti insa Cu ocbil gfinditorl, ea null pdte opri
um"' zimbetil fericitti ce-I sc6te o copiliVa de doi spre trei
alai, care de la caraulti divanului se da dea dura ea o
r6ta, spre bratele jupinesei, ripndti cu rîsulù eehl ce-
rescù vérstei séle, pe &Ana'. ling& unica mésa de
lemnti, de l'anga feréstra cea mica, ce lumina casa cu o
lumina nesigura. unti Matt de yr'o 12-13 anl, frumosti
dér palida ca o frump, in t6mna, int6ree mereti filele
unlit cégovti.
Cetitorulti cun6see, p6te, pre adstajupan6d, de jupa-
'Asa lui Lupu, cu copilagif sM, Ionic& i Rucsandita. Pe
nevoitt este sé spunti ins& cum se face ea familia lui
Lupu e la monastirea acésta.
Sa-§I amintésea cetitorula de 4ioa aceea in care Lupu
tI pomi de a casa jupanésa cu copiii. Atunci nu era de
nevoia, ea acum, sa scia cetitorulti met', ca Lupu
trimité familia sa locuésea la acésta monastire, singu-
rele locurl, carI erati maI respectate pang i de Domnii eel
rél. N'amti n.evoia el& sé mli spunti i ca de atund
o singurit 4i, jupanésa cu copiii nu mai e§isera din mo-
 92

nastire, linde din timpn in timpn venia barbata-s611 s'o

véqa, ski i trimité scird de elA prin ravasù Tóte
cunoseintele de pe la orase ale jupaneset kif Lupu se mi-
nunan de disparerea el, dér nime nu putu afta unde se
adapostise ea.
Acum s6 urmamù.
Ce faci tu, acolo, Ionica, intréba jupanésa pre bAétA,
v646'ndu-lA ca de unde voiosù se jucl, devenise tristù
cn manica scurteiceI séle se silea sa frece o péta de cer-
néla, ce gasise pe o féta din céslovuln s6ti.
Mamá, uita-te ca ml-a manjitti cartea, Flutureln.
Cine fa manjit-o?
Flutureln, mamuca, baétuln celn de la maica
star4a.
De aceea esa máhnitt ?
D'al»! mamuca.... tata are sá soc6tA ca ama man-
jit-o en, si eln mi-a (PM daunacli, sil m6 silesen sa fin
omù de °mena i sa nu-mi manjescn cart ea.
Dute dér de chiama pre Fluturelti sa-in ocar6scA
ca manjit-o.
Baétuln purcese, dar cana fu aprópe de usa: IsTu-111
mal ocari, mamucuO, gise eln, cu accentn de totù ruga-
torin, a s6nu plangabietuln Flutureln... do a gresita
Jupanésa îÌ atinti °cha' cu dragoste spre icóna din
parete ii cauta par'd pre D-gett sa-I mulVamésca de bu-
nula sufletù ce elti daruise copilulut, apoi cu blandee,
Mitra acesta: »Nu te teme, dragnOle; dute de-in chiama
sa-lii v6dti i eti "
Baétultt esi, Rucsandita se lasa sa lunece repede la
pamentn, de pe naltuld divanù si se indrepta spre usa.
Unde te duci SandiO? o intr013A, muma-sa.
Vine Fluturela, mamá, vine Fluturelti!
ea se ascundé sub o lavita de langft usa.
lonja, Indata intra aducendn de mana pre ruinosulti
Flutureln, unn baetelti de -veo 6 alai', cu Omití creü
cu ocha miel ca de tatarn, frumuleld ca unt.
 93

Ionica ruga cu ocha pre jupanésa sa-s1 tina cuvéntulti

ce-1 dase, de a nu clice nimica luI Fluturelti. Ea-hl sa-
ruta, desmérda, si nu vede Inca pre Rucsandita, care
durea guritade canda, de sub lavita, pe sub sc6rta ce
span4ura pana josù, scolêndu-slcapusorula 4icé , Itil!
Fluturela ! itil Fluturelti!"
Dér déc& jupanésa nu auclik pre copilita, nu era asa
Cu Fluturela, ela de o data de sub mama, jupaneseI,care-M
desmierda, se rape le spre lavita, dicenda i eltt: ItiI!
itif !"
ApoI copila, esindti de sub lavitA,si tirindu-la de mana
ling& jupanésa, striga : mama, éca Fluturelti!
A cul escl, tu, draguta? jupanésa.
Baétula rèspunse ceva inteo limb& str6ina.
Nu 'Ate vorbi mamuca, cps& Ionehl.
Ba nu scie vorbi limba ta, Mete, respunse japan&
sa, intelegêndii acest , ea, si asta clan. incredintandu-se
chiar si din fisionomia Métulul.
In momentula acesta intra o maica de vr'o 18 aril,
frum6sa, ca i jupanésa.
El bine, maicuta Csenie? intréba acésta.
S'a pusa la cale; fmi da
Itl da ié pre Rucsandita i ducetivé de vé
jucati prin cerdacil cu Fluturela Copiil
Ii da voia? repeta ea éras1 catra juna maid.
Ala, jupanesid.
De-I alp, sa nu perdemil timpuhl! Barbatu-
met' mi-a scristi ca nu mal departe deck poimanl are sa
isbucnésca resdia... E 'vreme Inca
Ala, sà ne grabimti, a& nu perdema timpula!Mane
voiti fi acolo, sipoimane, ajutandu-mi D-44, téra-i min-
tuita çi barbatula d-téle, jupanesica, scapatti de pri-
mej di a.
0! maicuta! draga ! ti'o tiné in
sénatt fapta asta mare! Apol dinteuna sacriesii ju-
panésa sc6sa unt rîndu completti de straie de ale séle
imbraca cu ele rapede pre maica.
 94

Alta, escl de totd frum6sA ! niel Ingerit nu ti-arg

puté resiste.. Privesce-mg, bine! At fermeca cu albastrit
01 °chi nu numal pre ung pècAtost ca d'ansulti, dér 0
pre celg mat mare imp6ratg!..
Ore m6 p6te cunósce cine-va? . ..
Nime, cAtu-I lumea!
Niel?..
Cine, Veleli ?
Ah! m6 rogg, nu mal rosti numele lut celg ...
Spurcatg... de ce ?... Din contra, lasAsl-lg rostescg.
Haide! a te vedemil ! Acura ti-e vremea sA-I resplAteset
tiello§ia la care te-a adusg...
Ah! nu! nu-mt simtg curagiulti...
Incit-lti iubesel, sèrmara mAieutA !..
Nu, nu-lg mat iubescg! . . . Niel 6A potd sA-111 iu-
beset', de dud din causa hit, ca sA nu fig arkatA cu de-
getulg, amit imbrAcatti rasa. ... Nu! jupftne§icA, nu-ld
mal iubescg, dér5, .. . sA-I facit veung r6ti ...
FiA! dér celut-l-altg ?
Lut Iliagg? 0! de elti nu-I vorbA ! téra sAraca nu
mal p6to sub ticAloliile lat ... Privesce, pumnarulti a-
cesta fórte ascutitti.
Si arétA, unti junghierig, ce-lit ascunsese in sing, sub
fermenéoa de firti, cu care o imbrAcase jupftnésa.
Alta, strigg li acésta, InfoeatA de curagiulti matcel ,
m6rte ! mórte callulut atatord boiert L.. mórte asuprito-
rulut bietet molit, mórte lut MO, carele are de Nogit
a mAnance clilele dragulul meti !
JupAnésA, liniscesce-te! Poimane boierulù' d-téle
ca téra se vorti fi rèsvrAtitg de prisosti, cad multl-
mitA junghierulut Astuta, de icé, ticAlosulg de Malt' nu
va mat fi ca sA le sté impotrivA.
Bine! Acum spune-mi, drAgulip,, cum al sa fact
sA strèbatt pfinA la elg ?
Ajungg' la curte, cenit degrabA sa intru la MAri a
sa VodA....
Dér de n'org vré sA te lase?...
 95

Spund cé amd venitd sh-I scapt gilele de und com-

plotd...
Nu cum-va BA fad una cat asta!
- De ce?
Dér bérbatu-meti, dér attgia boierI pre carl i-al
perde?...
AsItéptit; spund aqia, eti sunt indatit primité
Mé uitti la elti galiqti... citi Indaté, mò 'ntrébé ce vréti...
eù i spund, fait 8.1-1 numescil pre nime, sélIferésca
lele ch-sft n pericold... ApoI mé prefacti, intelegl, ca
cand mi-ard,fl dragd, afurisituld Apol...
Apol?Eld m opresce, dupé obiceiultiluIcelti spur-
mat... Se intinde mal multi; ilti last sé, mè coprindà In
brate, implantdin inima-1 pumnaruld Asta, ifugù.
A! maid, ! fticu jupanésa, Ingrozità de crudulti el
curagit.
0e? te'nflorl ? Al vré mal bine sé vecji sting8n-
du-se éra ta? 854 ve4I in épé, au41 jupanésé, in tépé,
pre sotulti Nu! eti fact' treI lucrurl bune ucigén-
dult; mantuescd moia, ald 2-lea, bérbatult.
nu mal e In pericolti, i ald 3-lea, ed.... et1 sunt resbunata
de tradarea luU
Ce cjicI elti?
Vel sci alté, daté; haide! timpuld trece... Sà te
védt 86,126.04 jupanelicli,...
Und rédvand o priimi la 'Arta =II:astir& tré jupa-
nésa, Inmérmurité de tonuld el put de resbunare, aco-
perindull féta cu albele séle maul, IAA 86, clocotéscé in
bunuld el sufletd, fortuna de fricA, de grijI i de mustrarl
de cugetti, ce innéscuse in eld ideea, ct omoruld ce avé
sé facil maIca, era cu a sa invoire!
CAPULt IV.
Conspiratorii
intre aceste, éra, care ferbendzi de greutdp i netoc-
meli, pré lesne se pornise de cétre boierl, sub povétuirea
 96

inriurirea cea puternicA a luI era acum gata.

FlitcAI, seimenI fugig de la Domnitt, aproal,
Lupu'
sate intregl aqteptati numaI semnalulü, ca s nAbugéscA
asupra
Tómna incepuse a imbrAca natura cu palida sa mantie.
Inteo i (a doua de la aioa aceea in care vèaurAmù
pre maica csenia 844 juptinésa Suzana, neisbutindù in
planuiù el de a ucide pre Biala), pre cana razele rubi-
nóse a le genel 4iIeI, resfrante in albii nourasl de aburl
ce imprejuratt ca ung brAtt de gazù p6lele muntilorù,
curênda ivire a sóreluI, de o datA codrii din preju,-
rulit Tai1orù clocotirA de buciume. Eco nu maI repeta
decat nótele apeluluI, nótele care chiAma o térA intrégA ,
obositA de tiraniI s61, la mantuire, la gile mal tericite.
Pre cand mal multù de 50 de buciumAtorl megag din
zare in zare indemnail pasulA trupelorti, earl din deose-
bite puncturiavélls1 se introlóce inteo intinsA poénA din
aceltl co dri ; acolo, cate-va sute de SeimenI, arcallli sin eta gI
si o multime de junl sAtenI, inarmag de c6se si de top6re,
delertail unix polobocù de vinù, din carulti, imprejuruhl
cAruia stitéti grAmAdig, inchinandit niereit la pahare,
cand intru mantuirea mosieI, cand in sAnAtatea cApita-
nulul Lupu.
cApitanulii Lupu era cu el. SeclAndti pe unù trun-
chiù e arbore tAiatù, cerceta, In aqteptarea sosireI celorù
l-alg boleti cu satele 10111, numéruhl trupelord de care
avé sA dispunA.
Ca o razA ceréscii insenina mandra luI frunte, &and se
asigura de intinsele sirurl, In fruntea cArora elù nu era
la indoialk ca va isbuti s. mantuéscA moqia. Beg,
bAeg ! striga elù' din timpii In timpù. Umpleg cupele
si beg in sAnAtatea cApitanilorti BuhulA, Savini i Ure-
chiA, carl curêndti. vorù sA soséscA !
SA trrtéscA cA'pitanil !T:Tral...
SA trAig Meg! sA trAimA cu totil copill SA ne a:jute
ca sA mantuimù biata nóstrA mosi4 de lighiónele
mate IlAmesite,, de lighiaele aceste, cad nu se saturA cA
 97

béti sudórea fqel v6stre, dér fuel §i d-v6str5, qi noufine

necinstesctt pana fti muierile §i feci6rele...
S5, mórA! sA m6rA ! urlarg, mil de glasurl totg-de-
odatA.
Ala, Meg! dér tAcere! audigvol acele tropote de
cal. acele glasurl ce clocotescù ca vuetuM de la o sutA
de morl la unii locd? ... lea suiti-v, bAeg, efig va pre
arborl, de zArig, de vina frag de-aI noltril séù niscal
du§manI.
Frag! frag! strigarA malmulg flAc5,1,carl Indepli-
niserA porunca CApitanulul.
In adevéra, preste cate-va minute pana fg pAdurea
t6tA gemó de multimea ticsitA de ostaOffiOranl, earl so-
siaù din t6te pArOle, strigIndd : SA trAésci jupftnula
Lupu! SA tritéscA Hatmanuld Savintl, jupanult. Buhu0
Eli_ jupg,nubl. UrechiA! S5, meTA I1ia0 eu lighiónele lull

CAPULtI v.
Soriat5rea.
Pre and aceste sé petrecki in pAdure, bite() curti-
Oa de la Iall, din Beilicri, gAsimil pre unuM dintre cu-
noscutil noqtril.
Acesta-I Veleli. ma numéra, cu ochil holbag FA
scânteitorl, in momentulti acesta, nisce gr5,mA4l. de banl,
pre earl le resturnase pre divanti, din mal multe 61e,
M scosese de sub podelele patulul.
16 ala! dicé ehl, dup5, ce tog banil numérag li
legal In pungl de pele i pusA érAffl in óle la locula
knit; ió aglal.. sA fi A gata tog bilniloril,.. li. numal atù
s'orti ivi blAstem41 ceea, pe la capétubl térgulul, eil
tml apucti drumuM pe la cel-l-altil eapétii... Dérd Thalia
El ! scape curet va puté!.. and i-amù spusg ierl de a
doua.6r5, vestea ce-miadusese GurdA, cA conspiratoril al
sA n5.butlóscA eft de curêndil, ehl s'a supérattl Inc5, cA
l'amü facutÙ de-a sctipatti din maul o muiere ! Mal
la urmfi, ce-ml pésA ! de nu-I place sA pórte capuM pe
7,
 98

umere, st6 sa-i-lA puna Vasile Lupu alaturé... EA n'amù

gustA insa de acésta. Cum vaù sir4 baziindA prin
iute calulA i bine-cuvêntatA fia numele tè'ret a-
cestet. din care, din gob. ce =A venitA. m d.ucitinchr-
catA de avert... El! p6cat1 numat de cum-ya Gurdá mi-a
fi facutA la manAstire tréba cu care l'amA Insèrcinatil
§i n'aqt avé vreme sa. . . Mare p6catti art' fi, cad ea
este frum6s1 de totti, se 4iee! §i érA halalA de arA
isbuti la ea Gurda cu scrisórea ceea ! M'a§1 fi duel et
insumt s'o intalnescA la monastire, dér acolo-1 afurisita
cea de calugari0... i de a§1 da ocht cu densaapotmi-arA
strica totù planulA pe Mug& juptinésa.
Cine-1 acolo ? striga elA de-odata, aulindri nilce
pasurt in tinda.
EA, Maria ta, eA, robulA Mariet téle, respunse unA
gla4A grosA §i seitiIiitort ea unt card neunsit
Tu escl, mat Gurda ?
IntrA unA iganht uritA, buzatA qi negra ca pècatulA.
Ce e§t1 aqta, de oparitA? intreba Veleli, vèyndA,
1.6a ingrozita ce facé tiganulA. Acesta se aruncA in
genuncht, cu f4a la panAntA : Orn6rA-m6 Maria
tal.. FA ce-I vré cu mine! .."
Ce-at facutti, cane far& de lege?
Veleli presim0 o nenorocire, dupa fioril cet reel ce
fiA-care cuvêntA aid tiganulut, i trecé in inimA; ce at fa,-
cutA, talharule ?
Maria ta amA perdutA...
Al perdutA scrisóreal un' A MinistrulA. resturnandA
cu piciorulA pre tiganA, care-le se bu§i cu capulA de 110.
0m6r6,-m6! Maria ta...
Velell r'émase ganditoriA o clipa.
MiWgct! striga apot, mintert! n'at perdut'o, cane
de .tiganA, at dat'o hit Lupu... Spune!ca de nu, te ucidA
ca pe unA cane ce esct
Tiganulti, marlava unélta cu care se servia Veleli la
aducerea in iraplinire a ort-ce pofte i planurt tical6se
d'ale séle, pentru intaeaqt-data "Ate in viaja hit spuné
 99

adevèrulii, can& amenintatù de palosulti luIVeleli, 4icé

tremurandti. de Ma, ; St/panule! milostivulet .. 4c111
spunù" toemai adev6ruld: n'ama perdut'o..,
Ce-al fAcutù dérti cu ea, tidilosule V
Tiganulti era se respundl, candunti neasteptatù per-
sonagiti respunse pentru ea din tind6, :
17u! n'a perdut'8, eg,c1 ét&-o la mine.
GlasulA acesta era alt. Vorniculul Vasile Lupu, ea-
rele intra pe eand Veleli rernAsese funiti,rmuritù in
pozVa sa. I.upu iqI, indreptl de la pragulti uqeI si-
néta spre Veleli.
Jost paloqulti, off te obonl pre tine jos, tietilosule I
strigit elti cu unù tout"' a§Ia de ameninVitord, el ticAlo-
sulul ministru niel-o minutAr nu-I trecu prin gásna sg,
se-'mpotrivéseg, vrointel lul.
ApoI dud greculti fu, desarmatii, Lupu scotenda din
brat o carte :
Ascultl, strig5, elù, eu unit glasii cumplitù:
,Jupanda VornicesA I
,BArbatuld d-téle, Vorniculd Vasile Lupu aflatu-l-amd domnia
»ndstrA el ambla sá facl svdne asuprd.-ne; ded étl el Domnia
ndstrA cercetat'amd de eld in t(StA Ora sil'amd aflatdunde este,
»si otArit'amd credincidsel neistre slugT, lul Logof.-Veleli sd.-Iti
»prindA si s5.-1 taie nasuld, dupre cumit se face la toV acel ce
,AmblA dupl Domnil; insä éta el asérä prinsu-l'a pre bArbatuld
,d-le, pre Vornicu Vasile Lupu si poi-mane, otdrit'amd Domnia
,m5stril slugd néstre LogofdtuluI Veleli sA-T tale nasulti si ure-
,chile. Dér d-ta, jupandsl, décl vrél, po/1 sl-lit mantuescl de
»la acéstA a m5strA dréptA urgiA, viindd singui A la curte sa do-
»vedescI dumisale BoeruluT Veleli, precuma el bArbatuld d-téle
»nu-T vinovatd.`
IscAlitd : Alecsandru Iliafil.
Talharule! strig5, Lupu, dup5, ce eeti acéstl Scri-
s6re, talharule! .. ce InsemnézA acést6, carte?. . Acumil
degralAs&-mI spuI de ce fAcég sa-naI ving, femeea la IV...
 100

la domniA?... Respunde, slobodit sin4a In tine,

clue fArA de lege !..
Niel-odatl, de eftnd mamá-sa flit nAscuse, Intrro orA
de mama a lul asupra Moldovel, Veleli nu tre-
murase de gr6zA ea la aucjirea acestel porunci, sine qua
non, prin care i se cerca tamAcirea scris6rel aceleia,
pre care cetitorulhi sperd amintesce cu ce chipù
fa iscAlitA de Ilia§d.
Jupfine Vornice, 4icé elt, tremurAndit fiA-care eu-
vêntil; aibi milA de mine, sA nu morti in térA
nu-'sù vinovatd!.. MAria sa VodA a trimisii astA scri.
s6re, dupre cumii ett nu qcill de ea...
MintescI. neruqinatule! . .
Pe D-cleulA melt, mè jurii!..
MiMescI, fér spurcatA!..
De ce 'lid cA minescü, jupfine Vasile? Pe viult.
Isusit
Sfarqesce Sc61A In picióre, ml Gurd i spune-mI
aicecemi-al spusit In drumi, unde mi te-ami prinsù . .
Tiganula se ridicA, Erg, nu rèspunse.
Ce al? adaose Lupu...
MAria ta, eù' famù
Greculù' Veleli êI oprise pinA §i resuflarea. Ca sus-
pendatit de buzele iganu1uï, elii aqtepta sA-111 audA
rostindu-I sentin0 8611 mfintuirea.
Ce mi-al spusiil strigA Lupu,_ In nerAbdare, ve-
gênda cA iganulü se-'ntrerupse de-o-datA : urmézA! cA
pre legea mea...
Lupu nu bAgA de sémA la unit gestit ce greculit fAcu
Iiganulul, pe furiqt, unti gestt fórte insemnAtord, care
s'arti fi putubl traduce prin : nu apune i foils.' da banI
mu411
Ami spusit, urmA In sfArgitil iganulú, nedumeritt
In alegerea amenintArilorli de mórte a le lul Lupu, ci a
fAgAduintel de banI a luI Veleli; amtl spusd cAMAria sa..,
Cine, urlA Veleli, rezemAndu-se de o laviO, C@
era aprópe de
 101

Nu, Maria sa Voda m'a

Mintesci, talharule !... adev6ru1a, ofi nu mal ve0
alta s6re ca acuma resarinda! adaose Lupu, pe fruntea
cart& se juca in acelù momenta o raciä aurita, ce sórele
trimité prin o feréstra nalta, ce lumina intunecósa lo-
cuinta secreta a Ministrulni. Tiganula, orl-cat de incu-
ragiatt. se simtise de gestulit cela sublima alit luf Veleli,
incepu sa tremure ca vérga, la amenintarea lui Lupu.
Ela se asOrli 61.41 in genuncht i incepu a saruta
vgrfula incaltamintelora Maria ta!
ria ta! aibi milL.. amü copilalt! .
Bietula Vornicula, care, o clipainainte, in culmea fu-
riel VI-a indignaril qtergea sudorf red de pe-'nalta sa
frunte, elf', la cuvdntula de copilap, simti leqinanda din
inima luf i f uri i idignare ; suvenirula copilaqilora sel
se destepta, o amara, disperare i obos616, i cuprinsera
sufletula, incatit ela nu maiavu putere s ina sinéta in
mama; ea cagu pe podéla tarinda cu dansa cea mal de
pe urma scantee de mania din mima lui, i ca una oma
ce se ingrozesce de fapta ce era sa faca, êl ascunse cu
&were capula in manile sale cele puternice.
Alma trecut'o la rèboji i pre muIerea ta! urla de
odata la feréstra, pe din-afara, un-a glasa care de§tepta
ea cu o lovitura de pumnalt., pre bunulit Lupu.
Baptiste nu mal era in camara. Ca fulgerula eilt pro-
fitanda de abaterea lufLupu se lirapecjise afara. Acumii
fug6 spre curte in fuga ,mare, ne-atingenda pamêntulù
resturnanda pre tot1 eel din calea sa.
&Ai Capitane! Aidema ! s6rele-I sust., striga unit
seiment,icare eqi de sub garliciula une! pivnite
Incleqta bratult. seit de ferit asupra bratuluI lui Lupu,
care se pregaté, in renascuta sa fin* sa urmeze dupt,
Veleli.
Ai dreptate! respunde ela, simtindu-0 mima sa
In prada setel de resbunare EA a datorintilora ce nobi-
lula 861 sufletit i impunea; al dreptate ! inainte de t6te
mo0a ! i incalec,Inda pe roIbulii ce-1 prezenta
 102

menult., dispAru ca, o sAgétAl avêndù pre seimend ai-

napoia sa.

CAPULt! VI.

Una din dilele cele frum6se ale Moldovel

Cate-va ore dupA acésta, pe cand s6rele se rAdicase
de veo patru su141 de la orizonA, Lupu era drA§I cu al
Al, pre cari4 pArAsise dandii de G-urdA, carele, séù de
frica sagetel, ski din indemnulti a catorA-va iubiele. i
diiduse scrisórea, prin ajutorulti cAreia ticAlosuld Veleli
spera sA isbandéseA u marlavele séle planurT.
Ce mArétA i impozanth' adunare gAsimii noi acuma,
nu mal multti in pAdure, (MIA in gesurile i culmele ce
se Intindii Intre ea i politia DomnéseA. Ce maree de ca-
pet e ineununézA, sórele cu aur6sele lul raze!..
IndatA dup6. sosirea lui Lupu,carele era alteptatti,
semnaluhl de purcedere se da, iér acesta poruncesce mal
antaiti sA se facA rugAciunl. Unti preotÙ b6tranti incepe
sfintirea apel. S6rele aurindti albele barbe ale b6trani-
loril boieri, lucirea sclipitóre a sineOlorti, a top6relorti,
a c6selorti, solemitatea eantArilorti religióse, fAcé din a-
céstA adunare ea nisce legi6ne cercad l cantanda mArirea
copilulul din Vitleemil, cantandti dreptatea i pacea ,
pre care ele avéti 0, le restatornicéscA n lume i sA le
résbune. DupA mantuirea cerimoniel, dupA ce apa cea
santA, plouä ea o pl6e de aurti asupra capeteloril grA-
me4eI qi se shrutA crucea, Lupa inoranduesee irulù tru-
pelorg; apoI de pe tulpina unui arbore réstuYnatti,
grAesce aqia:
7)Boierl d-v6sVA qiómeni bunl ne-a adunata
pre nol top: aka., ca sälmplinimù voia lul: sA restator-
nicimù puternicia 'mo§iel n6stre Boierl
frag! scopulil nostru e Anted D-411 ne va pov4ui sA
scApAmit mo§ia din ghiarele asupritorilord, aft ne va
ajuta s spAllnati petele ce aceia aü impusú numelui
 103

multora dig noi! In tine, Dómne, amA nitajduitti, §i a

tremuratti du§manulii meti! "
SA m6ral sa mora Ilia§ti, urlit lirurile, intrerum-
pgndA pre Lupu.
Ascultatl! urméza, Vasile, ascultatl: D-deA nu
vré mórtea p6catosulul; erutare, fratilorti, pana §i pen-
tru Iliaol! o cerd de la vol, o certi in numele lul D-deti,
carde in alt-felii nu va bine cuvénta FAlintele nóstre!...
Ce-I de faeutt, déra? intréba mal multe glasurI.
Sii &iamü a face tóte cu binele. SA mergemA, bo-
ierl, cu totii. la Ilialtigi sa-1 spunemti din partea t6ri1 ea
sá ésa din scaunti ; iér déca nu va vré, déca va avé ne-
bunia a face ameaintarI, atuncI,. boierl 0 fratl! sangele
carele se va v6rsa fici, asupra lul li a némulul lui.!
D-deA ne va ajuta! .. Cat pentru mine, sangele meA, de
va trebui, gata voití fi alti v'e'rsa, (Meg, cu pretulii lul se
va puté, crutandii bratele v6stre numer6se, care atat tre,
buescA mogiel, sit se dobandésea mantuirea el...
Ala, allai. striga mil de glasurl; sa móra, atuncI
asupritorylti!
Sa, mora Veleli qi tog eel-I-al-VA urla altel;irurI.
SA mora atuneI necinstitorulti numeluI metí! striga
gi Lupu.
La acestti strightti totI boieril se indesuira in jurulA
luI, cer&ndù sa, se esplice, ce insemnéza, strigarea acésta.
ElA le ar6ta, scris6rea sciuta, le o citi, le spusg vorbele
grozave, ce Veleli i trimise fugihdA, Cu cate-va ore mal
In urmit..,...
-2 Sa mora Veleli! SA mora! striga toti boieril infu-
riatI la audirea acestora.
Sa, mórk Veleli!, striga Lupu; dér, boierI, déca va
vré cu binele A parasésca mo§ial
Ce 4ie0 intrerupsera eltl-va boierI ; dér péta nu,
melul MA?
Fig! numele meA va r6mané p6tatA. EA wig cata
Fin alte miz16te sa gtergA acea péta, adaose elti, poso-
morandu-0 privirea; dér elti va trai !.. Aicea nu suntetI
 104

adunaj s r6sbunall pre Itma singurd omti, ci sli, man-

tuitl mofitia intréga. De vetl puté face acésta PAM v6rsare
de sftnge, crutall nu nilmal pre Veleli gi pre MO, dér
§i pre totl Ast-felti D-eleA ne va ajuta de a-
pururea !... Acum, boierili fra0ortl, aidema ! Timpulti
trece... i fid-care minuta ce perdemll in de§ertti este o
arma ascutita ce amA puté da in maim asupritorilord
. Aide0 boierl! AidetI baietl!
noqtril! . Buciumele
sunara. Strigatele de ura i tropotele cailora clocotira,
inca multe minute in codri, dui:A purcederea glótelort.
CAPUL VII.

Grecil
timpfi aeuma 06, ne inturnamll in cámara acea din
curOle domnesel, in care amillasatti pre MO. Vela., care
scapase fugindti de furia lul Lupu, alergase sá vestésca
lui Vocia, cá rebelil, de earl ierl titi insciintase, sunt a-
pr6pe de tgrg11, at. Inceputd a se ivi
La augulti acestel scirl fliaù inspaimgntatti, ea qi
dud ar fi vNutù ridicata vr'o arma gata d'-a cad6 d'a-
supra capulul lul palidil ea céra galbena, cu glasei
mal de totù stinsti, intrebase pre Veleli, ce-I de facutil ?
eleli statuse pre gIndurI. asteptl, Ma'ria ta, res-
punse elti apoI; sá asteptl ea sa, vecil nu-I puté sa-1 li-
nisceseI cu euventubl, orl cu frica.." De cum-va te
vor lasa, adaogea citi, in sine, de cum-va te-ora lasa in
tronil,m'olginturna i ea; de nu.. volti stapâna atuncea
In locti sigurA.
astepttl? dér jileIe mele, draga Veleli ?..
0! el n'orti cuteza!S'apoi, mal la urma, in-
&um"' norocti!..
it6m1I (Mr fti tu cu mine, draga Veleli... Sá scil
de-ohl nape, qi din cursa asta, amtisa te faca omulti mkt
mal maritti....
Mal bine celti mal
Fia! alIa dérá r6manemt.?
 105

HAI... adecA,.. MAria ta... ell credii cA.. mal bine...

Ce? 0 tu Veleli vrei sA, m6 pArAsescl ? Tu tre-
murl mal tare deal mine, numal a:tiara la ideea dé a
r6man6...
MAria volt cA el potb. sit m6 omóre...
ta, el potti sA m6 om6re FA pre mine!..
El bine,d6r
Ala... numaI el pre MAria ta potit sA te.... omóre...
dérA pre mine... V&41 Maria U.,. ar fi mare pècatti sA
rnorii tocmaI acum cândfi am douò treI pArAlute....
Apol ce-I de fA,cutfi ? ..
EA unulfi, nit cA, fugg, fugi unde m'ortt duce
ochil !..
SA, fugimit, sA fugimfi! cA nu-I de luguitti cu
lde...
Cum? Maria ta, vreI sA fugl?
D'apol bine, ce? ti-al schimbatit othirea?
iretulti f¡i mAr§avulti Veleli v64u cA nu era chipti de
a face pre Ili* sA r6mAe. Scopulti pentru care elf' ar
fi poftitfi acésta, cetitorulit credit a l'a Intelesù acum
din convorbirea lord.
SA fugimti dérA, sA fugimti!.. li cást mal curtndti,
r6spunse elti apoI dupA o micA pausA. Oh! MAria ta!dér
uncle vomit mal gAsi o -térA bine cuvêntatá fl,i bogatit ca
asta? adaose elfi suspinendti.
A.§Ia, dragA Veleli... unde volt mal gAsi o térA
unde sA fiti Domnfi F;ti. In mArire... Dér s'a sfArlitfi, Ve-
leli; gi unul idicliti 04 spunA sg, mi se gAtéscA xMva-
nele...
D6r odórele le lall aicea, MAria ta?..
SA le strIngemil, Veleli... Aide, ajutArral.
ApoI VodA aduse din mal multe cAmArl totti ce gAsi
de pretti, fAcu mal multe legAturl grele din ele, implu
mal multe pungl cu banil ce avé gata; apoI, dupA ce le
pecetlui: Acuma, Veleli, po# sA, clicl sA mi se ght6-
sc A rAdvanulit. .

Nr cu pungile ce sA facl, MAria ta? intt6b6, mi-

nistrulit, neputêndull deslipi privirile de la ele.
 106

--, A! chiamit pre cine-va sit le dab. EA le avecie in AA-

vanti...
Cum? vi Maria ta al face una ea asta?.. A mal
scie lumea eh, al banl, ea sa-fi. Os& inainte, vi... Dale 'n
c6ce, sa le ducll eti singurehl. i fara a mal ascepta
priimirea hit Iliavii, ea uml zmed, ro vii de placere, urea,
pre subtiorI pungile vi evi neputênda aseunde un zimbeta
de multamire, ce se desina in co10v6rele buzeI séle.
ApoI mai multi& de dou6 ore se scurserk vi Veleli nu
se mal intorcea.
De °data Maid aucli multime de pasurI pripite prin
corid6rele curtiI, vi curêndll, in camara unde se afla, na-
buvira mal multe sute de grecI, intrebuintatI, in servi-
ciulti domneset servicil care se marginea: sa d6rma, sa
manance, sa bea vi sa adune avuOI, pe cand indatoririle,
ale carora nume le purtati el, cadéil in spetele a vr'o
cap-va moldovenl, ce mal r6masesera pe rang& curte:
Aman! aman! Maria ta, striga ca totil pe limba
gréca, aman! Ora s'a rescu'ati1 L. Maria tal.. O sa ne
manance clilele, canil ceia de OranI, ca aü venitti veste
a striga prin Ora ca sa mora greciI!..
Uva se deschise de null idicliti imbracatti in rovil
vi um1 téranti intra tarindu-se mai =ha pe beano'',
vi Wanda dup§, ell.' urme de sange....
M'a ucisti!.. Maria ta, a fugittl L.
Cine a fugitti.? strigara totti de o data totl grecil.
Jupanulii Veleli .
Veleli? cu baniI mel, striga Domnulti... A trada-
torule!.. i se ltisa desperat4 pre cap6tulit clivanulul
linga care staté in pici6re.
Velelil murmura éravI greciI ingrozitl , Veleli
ne-aii lasatil !...
Cate-va minute in cámara aceea nu se mal aucjirit de
eat bataila cele sgomot6se ale resuflareI grecilord vi ge-
mutulti t6ranulul,carele pet6ta minuta se fad mai slabil.
De °data nisce strigate prelungite vi ea de mil de gla-
Burl venite din apropiere, str6batura in cámara, vi des-
 107

teptarA, ea cu o ascutitA lovire, ImmArmuritele iniml

ale celorA de MO, caril totl se repegirA spre ferestre.
CAPULtf VIII.
Rësbunarea poporului.
Asenienea lir6elord celorti furióse, ce rApegindu-se din
muntl, restore' totù din calea lorti, tail ce le impedecA
cursulA, este poporulti chnd furia-14 guvernA; atuncI
elA nu p6te fi impedecatil niel de cel mal respectati left
aI lul, niel de gurile de tunurl, ce arA improlca mórtea
intre §irurile lul, niel de baionetele ce arA resturna §iru-
rile naintaqe li, zidurI de care se turtiati altA (tat& ghiu-
lele tunulul, cadù" sub top órele lul; temn4ele in care ge-
m6i1 mil de criminali§tI li de nedreptA0p, cadti ca prin
farmecA, numal la amenintarea a efttor-va sute de inll
din poporti, cadti, se prAbu§eseti, sub puternica lorA re-
suflare. I...
StrigAtele ce Tlia§ti cu al sèl aucliserA erati strigAtele
ce vêntulü adue6 din strigAtele sabatiee, ce scotia lirurile
revolutionarilorA, intrati de tag multe minute in Varga.
Fruntea acestora, formatA din SeimenI qi boierI, era a:cum
aprópe de curte, pre cand c6cla ski mal bine glóta niel
intrase in ora§ti, intinciêndu-se pre acolo pre unde astAcji
sunt Neurarii §i pftnA sub Miroslava, atta de mare era
num6rulA satelord ce alergaserA BA mftntuéseA téra.
Veo 50 de stânjinl incA de .cAlAritti §i boieril avé sA
ajungA la DomniA.
Cftndù' de o datA unit strigAtA, carele se prelungi din
tóte §irurile cele mal indepArtate pftnA aprópe de boierl,
i opri pre loci'',
SA mórA! SA mórA! striga §irurile de 6ran% din
urma seimenilorti.
Ce este acolo ? strigft Lupu; ce este acolo ? Lodi!
Loot"!
Locti, MO: ! repetA dupA elti §irurile de seimenI, in-
desuindu-se unele in altele, ca 0, deschida trec6t6re ca-
 108

lulul lul Lupu, carele vroia s'alerge spre puntubl

mide ventubl aducé strigate sinistre, hohote grozave,
sarcasme ne-auclite!
Curêndti. Lupu au4i acele glasurl mal de aprópe Sa,-1
taiemti. nasulti ! striga unil. Ba urechile! urla altil.
Nu! scedemù ochil cu sfredeluhl! cä a§la a
semi eilt ochil bunulul meti.! SA-111 Intepanib.!
S1-111 ardemt! Degéba, baql, ca nu arde ca-1
vêrcolacl! ha! ha! ...
Ce naiba stal atta la vorba, mill Barda? Da-I cu
maciuca 'n capd! Ha! bine! da-mI acum urechia
stInga, , . nu Yréil cea drépta, cg, pe cea stanga, a taiat'o
elti tataluI meal
Lupu presimti o grozava, vedere §i se infiorft.
Ce estel 6meni bun', striga ce este ?
Ce? ... nu scil? r6spundtt mil de glasurl : l'amt
gabuitti ascunsti Intr'unti gfirliciti.
Pre cine?
Pre tálharulii carele ne-a mâncatA bunulti, mo§ia
cjilele la atilia Pre Veleli.
Pre Veleli? LocA! 6menl. bunI! 1°61 Capita-
nulul Lupu!
Lodi Capitanulul Lupu! strigá i seimenil din ur-
Dér multime,a stApánità de o singuit idee, de res-
bunare asupraluiVeleli, era surd& la asemenea porunck
cu urechla la panda, ea cerca sá prinda orl-ce cuventil
grozavtt ce vin6 de la c41-va stênjinl mal departe, cu-
ventA pre care Iltt repeta cu o via mulOmire, rigêndll
cu hohote grozave.
Calukt luiLupu 1.71 mulca zabala i improlca
mea cu t6rIna, In nerabdarea sa. De o data ung hohotii
diavolesdi se intinde In gl6ta indesuita i mil de glasurl
urla ! mie, unii piciorutin
Unù degetti macarti, mie!
Ochii lui, dati-ml!
Capulti! capulti.! punti icea in cósh!...
Ha! ha! ha! a peritil. fiéra!
 109

E pré tIr4ia, gandi Lupu, la auclubi acestorù stri-

gate glbatice. $i in faptA era pré tIr4it, eAcI, chid dupa
cate-va minute, gramada indestulata de cruda el Bete de
resbunare, i facu loca ca BA tréca,, ela nu gasi in loculti
unde urmase scena, deckt ate-va pete de sânge!... Tot
trupula luI Veleli, bue4ita de popora cu top6rele, era
111101-OM pre la sute de Otani; unula avé in c6sa una
piciora ala lul, altula capula cu ochil holbatl vi limba
hare dintl... ista o urechia, cela o mâna!
Grozava e resbunarea poporulul, dér orl cftt de gro-
zava arare-orl este nedrépt5,!
0! nestAtAt6re §1 niel odata ineredintate lucrurile
lumd! cum vrastéza t6te li turbura li face lucrurl im-
potrivA ; calla cu cale este a fire hie& eelora mid de
reel mal marl, iér cursula lumd aduce de multe off,
de este grip, celuI mal mare de cel maI micl. Ferieig
suntii, Crail, Impèratil qi Domnil, earl domnesell alla,
04 nu le fla de ce i mai mice nice o data silet."
Eta ce eugetarl sc6te din inima lul Miron Costin, re-
volta, Vrel in contra lull Iliaqa li déc6, spiritula seculul
In care viquia Miren, lit facuse sa cliel ca cu cale este
a fire Mc& celora maI miel de eel mal marl.," ce leep,
frum6sa, ce leclia nu da eli celora marl cam]. adaoge :
r Fericiti Cei carie domnesca a§la sa nu le fia de ce i mal mice
sila."
Acuma sa reapucAma nara0a astra de unde amt. 1A-
sat'o.
Lupu, bunula actstii sufleta a caruia raftnia niel o-
datA nu ail fi mersù Oa, sa intinda morta niel pe cela
mal inverlunatil dulmant. alt. BM, Lupu se mfihni preste
séma, v6Onda scenele aceste crâncene, qi intoregndu-se
catre boieril ce-la altepta : n D-Ileti a facuta drepta-
tea sa! (lice elti : Veleli a fosta bucaOta de poporal....
fiti numele Domnulul bine-cuv8ntata! "
Intre aceste boieril sosira la Domnia.
Lupu in fruntea tuturora intl.& .ln curte, socota de
prisosù s :a spuna in ce stare aflara el pre 'lima.
 110

M 6 rogA, d-v., boierl, ertati-m6! striga eli, impre-

unA Cu toti GreciI, aruncandu-se in genuchl.
Mal multi boierl hohotirl la vederea porumbatecelorti
fete ce schimba aces., MIA Lupu i privi Cu rnaniA; apol
cu blandete cAtre EEO :
D6mne! i 4ise clii,téra a nàbutlitA In oraqA; cu top
ridicatA asupra MArieI téle, ca sA-fi repunA 4ilele ;
ascultA cum strigA In tóte pArtile pre Grecl !
In fapth, ostaqii çi poporulti grAmAditti prin ograda
Curtel §i pre tóte ulitile, i pre campA, chiuia i striga
DA-ne, D6mne, pre GrecI!"
trA aceqtia in genuchl la auclulA turbatelorti acestorii
strigAte, incepurA unil a plange, altiI a sAruta pólelele
boierilorA strigandA : Amami! Amanti!
VodA 1liaù insA mal incuragiatA de tonulti celti plinA
de bunAtate cu care vorbia Lupu, sculandu-se, clise :
Boierl d-v6strA ! décA se ridicA téra asupra Greci-
lort i asupra mea se ridicA (1) ; ce-1 de fAcutA?
SA lavitéral s'o lAsati! strigarA cal-va boierl de
abia stApanindull mania.
Bucuroql! pré bucuroll, boieri d-v6strA, respun-
serl IliaqA i toti Grecil, a cArora vinete fete incepurA
mat veni la auclulA acestorti cuvinte in colorulA fesuluI
de pe capulii
Dér cum vomA puté egi teferl, adaose IliaqA.
MAria ta, nu te teme, féspunse Lupu, noI te vomit
insoti... sA scilMAria ta cA poporulA nu te ur6sce
MAU cat ur6sce pre d-lorti i pre bietulti rèposatult
Veleli...
Ce? a muritA ! intrerupserA MIA i Grecil.
L'ati sfaliétA, tèranil !
D-4eti mi-a rèsbunatù m6rtea, strigA unA
innAdulitd, dintre Grecl.
Apoi und bugiri ca i camd arti fi cA(futA nisce
plumbA pe podele, succedA unA gemetA lungi, 1-apo1

(1) Vec11 Mironti Costind, féta 264.

 111

tacerea. Boeril totl IB1 intérser§, privirile spre

de unde venia acesti1 gemetil.
Sunt perdutii ! dise cu disperare, Vasile, privina
cadavrulto luf Gurda.... a muritil i acesta, singuruhl
carele putea dovedi ea femeea mea nu-1 vinovataL.
Oh! Dumne4eule!
ascundé In maul capulii
GreciI uu intaegéti nimica din aceste, ba niel Map"'
insu§I.
Ce al, vornie6 Lupu îlù intréba acesta.
Ce amt.'? striga acesta, intr'unti momentti de fu-
ria, cu uml tour', care facu sá tremure i maduva din
ósele lul Malt.. Ce amt.?. m6 mal Intrebl!.. 0! de
n'aBI avé mal ântêiù sä luerezii, departându-te, pentru
mântuirea moqleI;.de multti te-aqI fi trimisù eú singurti
dupa ticalosulti MI de Logof6tti... orI 0-al fi datti séma
de necinstea sa-mi
Ucide-hl! 4, ucide-lii! logofete, strigara vr'o
c4-va din boieri mal iuti la caracterti, lasa né-
mullí p6tatti de désnsulti...
Ba nu, boierI, nu sa-lti lasanati, sa se duel In
plata ceriulul, de câbl pentru resbunarea mea... (qi nu
sciti de siguril de-1 vinovatii i 61) uciendulti, sa, mal
atragemil asupra bieteI moBil urgia Por01...
Der d-ta, jupâne strigara fuel multI boierl.
EA voiti cauta prin alte chipurl sti-ml spáiì péta
numelul
§i 4icendii aceste fruntea lul se Inere0; ochil luI se
posomortra, ; o grozavii, otarIre se Infipse In mintea
sa. - BoierI! sa nu perdemi vremea In vorbe deqérte!
dice elti dupa eftte-va minute de tacere. D-ta jupfine
Urechia adu aicea cAte-va sute de seImenI cu sineOle
al B61 off eft i reasigurasera vorbele luí
Lupu, la au4ulù de seimenI cu sinetile gata, recOura
érABI In spaimalorA cea d'anta. tra Lupu apropfindu-se
de feréstra se adresa catre
 112

45men1 bunl 1 a.va-I cA noI amt. venitt FA mântuimt

molia de GrecI.
Ala-I! aqIa-I! strigg, multimea....
Iliagt §li Gecil incept a plInge. Lupu se intérce spre
el: Linisc4i-ve, le 4ise elii.Apol érAlIcatre multime :
émeni buril! nu-I mal bine sA nu facemil versare de
sInge, décA Grecil an vré sA ésA singurI din ér5,...
Ba nu! sA, mérA! sA m6rA, urlA mil de glasurI, . .
Ala-i! sA &A mai bine cu totil! strig1 cfin-va mal
moderan.
El bine, boerl, ce-I de fAcutt? se intérce de 4ice
Lupu.
SA fiA dupA yob, mulOmeI, murmurA mal multl.
DupA vola mulIimei? strigA Lupu cu indignare ;
dar multimea asta pre care amil ascultao astAcTI, cfind
urgia Portil arti veni asupra moliel, pre nol ne-art b1A-
sterna, cA, ami ascultati glasulil furid séle celeI tur-
bate. . . Nu! boierI . . . Suitu-s'all cfite-va sute de sei-
menl acole?
El stab.' in sail., respunde UrechiA.
Bine. Apol, cAtrA Ilia§t fli Gred:
Ascultaff! poporult vre mértea véstrA; noI insA
ye putemil mântui de furia, lul décA acuma de'ndatA
veti jura cA, nicl-o-datl nuli cAta, nimenl dintre vol, sA
facetl refi terei acesteia, pe langA, TurcI... Alegen ! mértea
WI viéta !
JurAmt.l jurAmt, strigA cu to01.
Bine! Apol scoréndull ascuIitult seti angeriti, cu
a in manA: Urmati-me, boerl, (lice elti, cAtre tovarAlif
Bel; urmati-me 0 vol, adAogi eld grecilortl, de voill muri
et, veg muri §i vol!
DupA ce toVi elirA, in corid6re, Lupu alcAtui unti pa-
dratt de seImenl, a§eclA pre totl Grecil in centrult. luI
§i elt cu boeril in frunte, eu arma in mft,n5,, dAdu sem-
naluli de mar lti li cob orirA scArile curtel strigAndt : loci' !
loct! . . trA multimea ce o clipA mal denainfe aril fi
nAbuflitt el rumpA pre GreeI sub gura a mil de tunurI
 113

macarti, multimea cumtt ulmita de fapta luI Lupu,

pre care ea no putea intelege, se dadea in Wild in Me-
cere, ea sub puterea unul farmeell.
Ast-felù Lupu isbuti a eqi ea unti bung marinaria, care
prin mijloculù valurilorti turbate ale océnulul, guverna
vasulii set.. Curêndti el vonl trece qesuld Buhluiulul,
ce geme de multime... Éta-i aprépe de Monastirea
Dér intre aceste ulmirea cea dintaI a poporulul facu
locti mad furil neaugite, pana i asupra luI Lupu. Sar-
casmele i injuraturile incepura a ploua asupra lul .
Curêndti ori catii cu detunatorulti seil glasti striga
lo cii! vibrandti in aertiarma sa, nimenl nu se mal dedea
In laturl, ei mal alesù navalia asupra patratulut Pe
cand intre aceste Lupu, in sbuciumare-I nu gcie de tre-
bue s poruncéscaseImeniloril sa deacu sinetile in mul-
pme ség de a lasa pre GrecI jertfa furia glételorti, de
°data, unulti din multime, ea unù glonte se asvarle, a-
supra eareulul, ltí sparge, se rapede asupra lul
In repegiunea salii apucti, de manta i dreg, al4 tart
dupgi, sine; mai mulp altif ineuragiap de fapta acestuia
se rApedti dupa Déra Lupu e acolea, le aréta
arma sa araenintatére, apol ca unti leti se rapede asupra
celul ce tarelce pre Ilialù... Acesta ingrozitti eérea a OA
mal lute pre Voda, dér remane numal eu o bucata din
mantaoa lul in maná, cad top G-recil lii tinu de ceea-
lalta parte... Eiti fuge i când e destulti de departe de
Lupu, carele-li urmaresce, scbte din bragunti osti, unù'
fluertí de piciorg, li rapede asupra acestuia! Na! urla
na! morl de osil de Grecti.., déca, a§Ia, de
dragl, morI de osulti lui Veleli. i sangele galgae din rana
ce bietulti. Lupu a primitti in frunte, elti se cumpanescd
sa cada . Irish' nu! elli ti terge cu manica straiu-
lul s611 sangele de pe f4a, reaqéza lirurile patratulul,
da porunca seimenilorti, in auclulfi tuturora, fsá dea de
tata de s'arti mal ispiti cineva sa sparga patratulti.
Intre aceste cerulti se acoperise de non l grel ea
8.
 114

curgncla o vijelie gr6znicit precedA o pl6ie

rece de t6mnA, carea imprA§tiA pre mal mul0 dintre in-
ver§unata multime. Cu t6te aceste cel mal furiosI se
tinéti dupA cared, injurandil nu numaI pre VodA çi Cu.
aI lul, dérA pinA i pre boierl.
Orl efitÙ put6t selmeniI impune respectult, i orl cAt
de bravt era Lupu, elti vèclu bine momentulA cAnd de
nu va avea recursÙ la alte mijl6ce, tot n'o sA isbutéscA
a se6te patratult din pericolt ; deel, dupA ce loptesc3
ceva la urechile boierilorü, i6 cnlulü unuia dintre eI
dAndu-se cu veo gece paÏ in urmA incepe a striga :
ámenl bunI! nu lits4! ati maI remast GrecI in
Tfirgii!.. Aut}.41, ci-c5, (lag foal !.. Nu lAsati 6menl bunl!
'Ruda drumuki calulul: loct! 6menl bunI! Grecil
daù foct. tArguluI.
In zadart cAtf-va mal qire0 strigii, nu credetfl nu cre-
dep. 6menI bunI!
CAte-va minute dupl acésta de abié remaserA cAte-va
sute din acea mulOrne nenum6ratA ce inunda sesuhl,
cAcl unil alergaserA in tArgt, cregendti 4isa lul Lupu,
al0I-acei ce erati de pe la sate, sA prindA Grech... eel
mal multi sit privéseA la foct, i r6m6s4a, tAritA in re-
pegiunea i indesuirea tuturora. Acésta o prevOuse
Lupu. CeI remall vN6ndu-se pre putini ea sA pótA
drAsni ceva in contra armeloril seImenilorti séft p6te o-
bosip i inghetatl de pl6ia cea rece ce nu contenia, re-
maser& i eI cu tnOI de patratti. trA acesta cAnd fu in-
desfulú de departe de t6ranl, boieril dadurA grecilorti
cal de al lorli qi de al seImenilort, i numindfi din a-
celtia o escortA numer6sA Cu poruncA de a nu 16,sa pre
VodA Iliaù sA fugA cumva la TAtarI §'apoI sA vinA cu
urgiA asupra Orel, dupA ce gict, boieril, fAcurA acestel
se reinturnarA mal totl in Oral.
CAPHIt IX.
Dupa fortuna.
In dimin4a 411cl urmAtóre, unt sóre ealdt. succed&
 115

furioqilorti non l al furtund 4ileI 0 a noptil trecute; o li-

niqte adáncit in oraqiù qi in cámpurl succubi inverqiu-
natelorti striggte a le multimel turburate de setea res-
bunáril...
GrámA4ile sAteniforti, rigênclA acuma de gluma Ce
le trase lerl Lupu, gluma pre care, de n'arA fi profitatù'
elii sá, se ascundl, arti fi plAtit'o cu viéta ; acumA, cjicA,
el ri48ndii se tragti pe la satele lora ; atftta-1 de lesne
de a indestula setea de resbunare a poporulul, pe cand
setea asupritorilorA luí, setea de avutil, setea de mg,-
rire... mi cu Angele unul tieálosti ca Veleli, ad, nici
cu sangele a mil de dreptl, ce cadA jertfá lora, nu li se
mal potolelce!...
Insg, sA, trecema de acum asupra uncí (IN alla de
fortun6se rti grozave, dérù Ili frum6sá, in istoria orl cti-
ruI poporti.
In diminéta 4ileI urmiLtére , in aceeaql ciimará care
fusese martorá orgiilorti lul IliaqA, tosi boieril tèrel,
marl 0 miel, presidatl de mitropolitult 0 de Lupu, ti-
TIM data : pre cine vor 85, alégá de Doran&
O multime de glasurl incepura a cere pro Vorniculd
Lupu, dér acesta, cu fruntea legátá, din pricina ránel
séle, cu fata palidá tli cu unù zimbetti amarti pe buze:
V6 multámescii din. inimd, curatá de alegere, dérá mar-
turii iml e D-4eti, cá, nu mal potù primi márirea aceasta.
EA vá propunù sg, alegetI Vodápre Barnovsky, cá-1 omù
cuminte vi-1 bung cu téra leOscg...
Atund t6te glasurile furá, pentru Barnovsky, cáruia
se otari de a i se trámite o ambasadá din boierl ca sá-lù
poftéscit la tronA.

CAPULt1 X.
0 di dupii mos.
O 4i dupá ce se tinu sfatulA la curtile domnescl, unit
omti imbrácatù in straie tèránescI. cu o inaltá cáciulá
turcánéscA indesatá pro ochl 10' lega calulti l'Angg, p6rta
 116

Monitstird, cunoscutd cetitorulul, apol intra inteo chi-

liuSti de langd, pórt.1, de buna guilt chilia portdresel.
Acolea, scóse din chingd o pungA curubiele §i o puse
pre pripiciuld hornuluI; mal scóse qi unti cuSitti. Apol
intorcêndu-se cetrA beteana celugdriSA, care la intrarea
lul se sculase de pe divanuld el de rogojinIf ingrozitd, de
selbatica lui privire :
Maicd, i zise elti, privesce! acolo avere sá n'o
poSi sffirli cat vei trdi ; icl und cuSitti, aucll ? Una
cuSitd ! . .
Maim tremura de fried.
Nu te teme, make; SfinSia ta poS1 s6, alegl pre care
vei vré din aceste doue; punga veI lua-o cfind 1rn1 vel
spune adeveratts décd jupanesa VorniculuI Lnpu a (lad
de trel septemilni in cóce din Monastire... Érd cuSituld
11 va scurta gilele, egind vef tilgadui. .. Alege!..
Intre aceste, cd.lugarita dupá accentulti necunoscu-
tuluI inSelesese pre Vorniculti Vasile, pre care de mai
multe ori avusese ocazid de ald audi vorbindd cu sosia
sa, când e§ia cu ea pe pórte,, ca §i cu vr'o trel septemlnl
mal in urmd, s& facit cate o mic5, preamblare.
D-cled se, te ferescd! jupftne drage,, de-a face und
pecatd ca q'ttista... mal bine edSi-oid spune totd ce said,
In frica ceruluf!...
Haide! acum, degrabii,!..
Sunt clte-va 4ile de cand jupanésa s'a dusti cu
redvanulli nu Kitt unde...
Si candd s'a intorsti 2
Numal alaltilerl diminéSit.
Alalttilerl?... Sil bine minte ?..
Prea bine...
Der p6te nu era ea? apune!
Cum nu? cu fermen6oa cea de firti, cu fesuld celti
albd... o! ea era...
Oh! destuld !.. ieSI baniT, maid, qi me iartil,?..
ApoI sArmanuld Lupu convinsil ch ar fi ingelatù de
jupanésasa, e§ii diA chilid stringendull fruntea In maul,
 117

ca qi cand ar fi vrutil s'o impiedice de a se despica de

foculii ce-lii ardé!-- Elli. BMW linga 'Arta cate-va mi-
nute, ea uní omit neotarItil. Inca ce drunmi va apuca ;
apol Itergênda o lacrima: .,S'a sra'rqitil! murmura elii,
cu umi tout. inlacrimatti Ur& fermi'', s'a sfarlitti!...
Patria nu mai are nevoia de mine F, a nu potil sa last' celü
putinti sèrmanului lonelti li drageiRucsanditel unti nu-
me pètatti! ... Sèrmanii copii!... Oh D-4eule! de ce
trebuit-a se m6 Insorii, déca nu-ml era menita o viata
cinstita, cu muierea meal.. de ce trebuia A lasil copi-
ilora mei numai o mama nelegiuita .. Si suspinandfi a-
daogi, dupg, o mica pausa :
Nu aicea, ea O. m6 mal véda ea; nu aiceay ci co-
lo'n codri L.
Apol tristti Fli obositli, ehlt plecatulburatil spre loculli
ce arèta. Nu facu bag, q.ece pall 0 se Intalni tata'n fata
Cu o maid, b6trIna.
A! bine al venitti, jupane dragit! strigti ea dupa
ce cu mare luare aminte lit esamina o clipa panA-111. cu-
noscu.
Sarutil mana, sfintiei téle..
Maica acésta era starita. Va sa (pea, biata maicuta
totil ti-a ajutattil
Lupu nu rèspunse, cad nu Intelese despre ce e vorba.
Biata maica Csenia total ti-a ajutatA? repeti ea
mal tare, crepndLt ea n'a fostii au4ita.
Despre ce vorbesci, sfintia ta?
Cei te mal prefaci ca nu soil? Nu te teme de. a
spune, cad ell l-anrul datit voia sa mérga la Malt' 0,11
ajute
SA mérga la Iliaqtl, 4ici?.. Cull
Maicei Cseniel ?.. éta cum se tota preface ca nu
scie!
3/16 rogil, maica, vorbesce-mi mal lamuritti... cum?
maica Csenia ?
Alia, maica Csenia, Imbracata in vestmintele ju-
panesel d-téle...
 118

In vestmintele... jupanesel mele? Ab!. urm6z!..

taa rogt urméza ?
A fostti. la Iali..La AqIa, ce nu sal
Maica Csenia Imbracata in vestmintele jupanesel
tilde, a fosta la IE441?.. murmura Lupu, rAspungêndù nu
mica, ce unel cugetarI, care-l1 preocupa. Aia, mai
alaltaIerl...
Unt suspinù de acele care lasa peptulù apAsatù
multAtimpt de o grea povara and e usuratt de ea, lint
suspint de aceste scóse i Lupu, can(' incepu a intelege
ca femeea sa póte nu era vinovata.
DegrabA, Maica! iPara sa'ql esplice gandult
catre calugar4a, rèmasa In uimire, elti purcede cu fuga
spre monastire, trece pórta, ajunge la chilia jupaneseI,
nu la séma la calult legatt de unt salcamt, intra...
Acolea eilt afla pre unt boiert. attume Constantin A-
seni, aceut. onat de casa luI Malt. Voda, care descope-
rise boierilora, cu cal-va anI inainte, éra mal alesti
Lupu, hit Buhulti i &yin, cum-0, Voda avea de gandil,
dupa sfatult lul Baptiste, s5,-I uci4a. La piciórele a-
cestul boiert 'lace trantitt. Ièranult. G-urda, carele nu-
maI cat leqinase la Curtea Domnésca, unde cetito-
rult ti amintesce, póte, a l'amti lasatt..Acesta istori-
sesce prin cuvinte intretaiete i mal ne inOlese t6te ti-
calósele planurI ale lui Veleli, asupra jupanese.....
Cana va4upre Lupu intrandt; eut. se tart pana la pi-
ci6rele lui i sarutandu-le Stapane! jupinésa nu-I de
locti vinovata... nu! et mè jurt... ca orl ce a gist... ca-
Muhl de Veleli... carele m'a ucisù dóra nu mi-a da ceea
ce-ml fagAduise de Vaulü tagaduitt daunaq.I adeva-
rulti...
Nu putu mantui volba. DandulI ocha peste capti,
storsti de oboséla de opintelile cu earl nefericitult se
anima de vr'o cate-va momente de vi60 ce4 mal r6-
manea: striga eft, cu o opintire stiprema
móre pentru totd6una.
Bietult Vasile Lupu Induioqatti pana la lacriml de
 119

scenele aceste, inabratiséza pre jupanésa, care spune totti

ce cercase 0, faca calugarita Csenia dóra Par feri pre 61
din pericola. Vasile nuera de ideea ce avuse Csenia, care
vroise sá ucida, pre Mast'', (Mr fiindta ca lucrulti nu isbu-
tise, nu reprosa acésta ci-slimbrMisa copilai1, carl-b1 in-
cunjurall.Apol Aseni i spuse cum elt daduse de tèranù
la curte, pe dad urma svóna pe sesii, cum acesta lit ru-
gase sa-lti aduca pana acolo, sa spue jupanesel ceva f6rte
InsemnatA, ce nu vroise a spune Vorniculul, in sfArsith.
cum Aseni lit aduse dinapoia caluluI, viaa Viganulul ne
dânduI timpll de a mal merge pe la casa sa iée rad-
vanull
Cate-va minute dupa aceea Vasile Lupu reintrandti ,
dupa ce intovarasise pftna la 'Arta Monastirel, pre Aseni,
reimbrAisfindull jupfinésa, i (fin
Pentru tine, draga jupanésa, n'arati primitti Dom-
nia ; pentru tine, de acuna, mil sá lucrezti s'o capatti! "
1855. (Romdnia Literard).
VIERITA OEA FRUMOSA
 Madrit.... Decembre 1855.

QUERIDO RIVERO

TI-aducT aminte de qilele cele frumése ce petrecur/tmd sub

ceruld §1 mal frumosti Inc& deal qilele, ald Alicante? TI-aducÌ
aminte de versurile ce af improvisatd, sub desmeraxile gingme
ale nefericiteI téle &AV Versurile téle sunt cele care-mi sunt
mal dragT din totd albumuld med, §i. ca o dovéda de acésta, AT
trimitd o micA unveil, brodatA pre tema versurilord téle. Ea este
scristi, iubite amice, la umbra palmierulul celul mandru din via
Contelul de Parsen,era palmieruld nostru favoritd,la umbra vieI
ce se catArit pre 'nalta lul tulpinl; fmlAtatl de parfumuld portocalir
lora §i. ald al&m&ilord, de cAte orY mieguld nopteT ne-a surprinsd ? . .
Naveta nu trl-o trimitd in schimbuld versurilord téle, ci ca o In-
demnare ce-ti facd, de a la sl-IT créscg, pan6, la prima-vérl din
nod aripile doruluT, spre a veni la Valentia, unde te a§téptä tris-
tele, dér duld suvenire ale fericirel téle, §i mangfterea in bratelele
amicilord, te.
P. S. ,,De cum-va veT publica nuvela, sl nu uitl de a-I pune
réndurile aceste in loaf de prefétit, cacT,pre-fitele sunt , de rigueurc
In gilele néstre, unde nimica nu se face pre-J41 f(

I.

De o datl rumena nep6tA de vieriO arund, unti ti.-

OM de bucuria.
Atuncea fetele adunate la culesA, incepurl a murmura
In colt : »Ce este?"
 124

Apol, la parlézubl liveciel. lucirt doi ochI indreptaV

In spre MArgArita.
MArgArita era frumósa copilA ce tipasl.
Dér de ce tipasA ? De ce rumena i mica sa guritA a-
runcasA in aerA acea nebunatecA espresiune de bucuriA,
acea scânteiA electricl, acea pl6i1 de alegriA ce se smun-
cisA din mima el?
A! acésta vremil sa spunemil, dér pentru ca sä spu-
nemil acésta, sA apucAmti pre cArarea, care maI iute ne
va sc6te in partea istori6reI n6stre.
La gurile DunArel, cAcI acolo ne aflAmti, InflorescA
destinOtoril fiiulul Italiel, despre carde poetulil spa-
niolti Francescti Medrano, a fisù in poemulti s6q, Can-
clon a las ruinas de Italica :
,A qui nació a quel rayo de la guerra, ,Aci nascu acelu fulgeru alu resbe-
lului
,Gran padre de la Patria, honor de ,Mare parinte alu Patriei , onorea
Espana, Spaniei,
,Pio, felice, triumfador Trajano, , Piulu, fericele, triumfatorulu Trajan
,Ante quien muda se postro la tierra ,Enaintea cui muta se prosterna tera
,Que ve)del sol la cuna y la que bana ,Carea vede léganulu sorelui, si acea
care o scalda
,El mar, tambien vencido, gaditano.' ,Marea, de asemenea invinsa, a ga-
ditanu lui.'
Inmizloculti acestorg fratl al spaniolilorti, in poeticile
loni nhravurl, infloreseti f¡si mil de tradiOunl incAntAtóre:
Se crede in România cA formézA de-a-pururea
dou6 iniml de-o-datA, ase desPartú cAclAndti din mânile
séle, câte o datA spre a nu se talni niel o datA pfinA in
certi, /ti une-orl spre a se intalni pe pAnAntil. In ambele
casurl, este amorulii, feric_irea, paradisulti.
Nu-1 lipsà, sA spunemil cA acele douò inimi asemenea
sunt de-a-pururea de unti flLtcäí§i de o copilitA!
Dér cum sl se gAséscA aceste iniml, cum sä se cun6-
scA, sl se mArite cu sigurantA ! De multe orl este ingl-
nare, in§elare, i aceste facuí. cAsAtoriile cele nefericite.
El bine, Romancutele de la DunArea nu se in§61A niel
o datA, ele cunoseti arta de a-§I vedé ursitit, adecA inima,
ce le este destinatA, de a afia de la umbrele lorti mAri-
mea amorulul ursiçilorù, iérna, dupA do l simburI de
 125

aluna coprin§1 trite() singura, c6ja ; prima-véra, dupa,

dou6 cere§e lipite ca buzele in zimbirea unuI copilaqt;
véra dupa dou6 spice totti pe una paiti ; t6mna dupa,
dou6 crengute de busuiocti. puse inteumi cofaelil sub cam
patéiti, n6ptea spre aim% not..
Ce caprititi I dér ce siguranta!
In cereqe, in spice, in alune, se potti gre§i dér tot-d--
una se vede ceva; cu busuioct niel o data nu se póte in-
qela vr'o copilita : ursitulti se vede intocmaI, qi fara de
niel o schimbare.
Spre miecjulù noptel, când cueo01 Inca n'ati cantata
de a doua 6ra, pare ca se pogóra din certi asupra copi-
lel, care dórme cu capulti pre busuiocti, ca o armonia ce-
résca. Apol vine unti non ti de parfamuri, in mizloculti
carula curênda apare ursitulti filer,. necunoscutti . . . ski
o amanta, cAel legenda se aplica la ambe seesele.
Cat pentru moduld maI lamurita cu care se face a-
cesta farmeci de dragoste. vomit observa pre Margarita.
Sa urmama cu aparerea ursitulul.
Acesta ill spune numele §i familia (Mkä este strainti ;
de nu, numal eft se arka, far& sa Ilia. nimica.
In casulti din urma, nu urméza neInlelegere. In casula
d'Anteia junele pléca la drunati; de asemenea juna, ceea
ce procura une-orl intelnirl placute,
§li se casatorescil, chiar §i fara voia parintilor. Cine
ara cuteza sa desunésea douò inimI legate de catre cell!
.Ala matrimonii aunt de-a-purerea fericite : busnio-
cula este pastratti ca ochil din capa, asemenea taus-
mana ala amorulul are puterea de a impraqtia dendata
noril negrii, ce treca qi retreca adese pre cerula matri-
moniala.
Ala-1 a mu41 casatoriVi de pre la nol, aril don i FA
aibii um"' alTa talismana preVosa!
TocmaI unula ca acesta are Margarita In stilt.
Culegetorl qi culeg6t6re de via, formail cerca in ju-
rulti el ; vroiail sa vat, busuiocula, cad déca busuiocula
 1-26

este verde qi mfrositorti, mirele este june §i bogatti . . .7

vroiati sa véda Ud, talismanult. Margarita.
Busuiocult era verde i mirositort mg de hait dedt
iivantult. Baetanii §i fletcaii incremenira; fetele se mftni-
ara: aceia cae Margarita era cea mai sarata dintre fete;
aceste caci ea era cea mal frumósa.
Curiost lucru! cine naiba a mal lua pre strem-
t6sa asta, cjicé o culeg6t6re slut, dér reputata, de pose-
sére a catort va sute de leI.
Ce ticalo§iit ! clicé fata vornicului din satti; cfi sunt
§i frum6sa i aura §i dou6 ved §i cu t6te aceste busuio-
cult met e ve§tedt. . i flacaii ingftnati §i atitat fetele,
fetele luat in risti pre flacai, §i t6ta multimea culeg6-
torilort se indesuia in apropriere de Margarita.

IL

plata orfana tacé §i tremurIn.da privia la ramurile de

busuiocti, atat de invidiate de fete ; privia, 414 la com6ra
sa unica...
Nu, m6 fuga. : ea avé ochl alba§tril mal pretio§I de
cfit azurult cerulul, o Uta de lapte, buze de margénil,
gene negre ea pècatult, §i doi obrajiorl rumenl ca dol
fragl, unt Bina ce murmura amorulti, §i piciorute ea de
copila§A.
Sfatulii culegétorilorti se fini : din noti o inconjurara
unulti din el i vorbi :
Margitrito, draga I noi credemit ea, busuiocult nu s'a
useatti pentru a-I udatt' meret cu epa; ami otaritt,
dar sa-ld d.'al in sortl una din fetele aste, §i acea caria
va eqi ursitult de busuioct NI va da o mânzatil de 4e-
stre.
Da, da, strigara cu
Dragostea nu se vinde, respunsit Margarita, dér
déca vretl numal de clt, dati busuiocult celda carea
va gasi mal Intfte o aluna, gemene.
 127

Alune se aducti. Tóte fetele le strica. De geba! Mar-

garita o gasepe maI 'anta.
CumtL se póte! MinciunI! Inca o data.
l'acere Cine a gasit'o acuma? traql. Margarita!
de a treia 6ra, totti Märgàrita i totti Margarita!!
Ce minunare! ce mania! ce furia!
NaIba s'o ié!Eo fermecat6re! Nu qciti eti,
da-ml busoioculg mie! Da, da!
Sépte-spre-ciece manl Infuriete se gatira a smulge
din mainile ei busuiocula fermecattl.
De o data se aucli lîng zaplazti, o larma mare de
trambite. La affla neasceptata larma, culegetorii i cu-
legatórele cabra cu fata la pament11.

Ill

Era pe la anulti una mie i patru sute §ése-clecI, i a-

stronomil preçjisese finitulti lumeI.
La fia ce suneta de instrumente, tog credóti cá erati
trambetile angerilorg din apocalipsii.
De aceea culegetoriI statura incremenitl cu fetele la
paméntti catti-va timpù, i ar fi statti cine scie catti,
Ud, o voce n'ar fi strigatti: In picibre tontilort!
Fricoqil noqtri aruncar4 cate o cautaturtt furilatti
recunoscura Cu óre care multamire, cá neamicil loe."' nu
ere" angerI, ci doI trambita§1 de la óste.
Aicea-I via luI Ureche? Intreba unulti din el.
Alfa, r6spunsera fetele, cu zImbetulti pe buze, cacI
trambita§il erati frurnoqI i voinicl.
AqIa, respunsera
Inlaturl, fricoOlonl! nu cu vol avena t'iba ci eu
fetele astea.
Atuncl se apropia trambitaqtt i scósa din
buzunarti unti portretA de o féta a§Ia de frumósa, !mal
se parea mal multa unti visti, decat o realitate. Amen-
doI apol trecura In revigia cele qépte-spre-4ece fete cu-
 128

leg6t6re, oprindu-se la fia-care din ele vi comparand'o

cu portretula.
Cana veda vre una frumuvica, cu unti suspinÙ dicki,
ce p6cata! " Pentru cele tarane §i slute, dadéii drumula
unui hohotti bunivonl.
CalatorimA degéba! murmura unulil din eI, cand
trecura In reviduire vi pe a 17-a.
Ba nu! intrerupse cela-l-altt, uIte colo o copila,
care n'ama cercetat'o.
i-1 arta pre Margarita, care vedé la o parte cu busu-
ioculii In mara.
Dér pe locil eat ea-11 intorsa capuvorulA el celil gin-
gaff, vi esclamara amandoi trambiOvil : Ea este ! vi a-
mandoI venira cu respecta sit se arunce la pici6rele el.
Mare fu minunarea flacitilora vi a feteloril, dér mare
fu §i minunarea Margaritel.
Cate-va minute dupa aceea, trambitalii deschisera vi
le presentara Margaritel trel ladl : intaia coprindea aurt,
a doua era Ong, de petre scumpe vi a treia de camalI
de borangicti cu alt4e de aura' vi luminl scumpe, cu fote
frum6se ca visurile vi prevada ca apa isvórelorii.
Pentru mine-sil acestea? cps& cu uimire copil4a,
pentru mine acestea bog6,01?
MIA vel sci motivulti pentru care sunt ale téle,
D6mna, r6spunsera ostavil, ca'cI mane va sosi acelù ce
are dreptula de 41 spune totuht Nol averad datoria de
all da acestea vi a privighia a supra ta.
Dicéndil acestea se aculará.
Palpitanta, neotarata, cred(indti ca. dórme, orfana co-
pilita contempla una dupa alta ladile, Ara sa did, ni-
mica.
intre aceste, flacail vi fetele incepura a canta o hora
de laud& Margarita, vi a o lua la jocii; vi adierea sera,
aroma florilorti §i s6rele ce se scalda in o mare de aura
la apusA, vi vitele verdl ce ascundéti arboril tufoll, vi
frundile carunte ale munOlorti TurcescI ce se vedéti in-
departare, formaü unil cadru cerescil, divinA, pre care
 129

numaI D-4ed puté alti concepe §i insufleti, in secretele

s6le destinate, ,,,i sil-lil traducA pe panzit ski pe hârtig,
nrAna inspiratti a artistula

IV.

Biata copiliO, alit eitruia viitoril se schimbase ai,la

de neasteptattl, vru 86, se ineredinteze décit in adev6rti
nu visa, decl incept' a lua, cu pumnulii petre scumpe
din ladti, 0 a le imptIr0 la fete.
ApoI, iql implu p6la pestimanuluI cu aura §i-lis" dete
vornicului, ea sPi, p16,t6seg, biruill celoril sAracI.
ApoI, alilturea cu ostaqiI se indrumil spre emirs, viel
unde locuia impreunit cu mittu§it-sa.
Toff flticitil incepurit a o cere pe locti de nevést6,, dér
ea ròspunse fia-cAruia : Nu yeiú avé altti bArbatti, de-
cal pe acela ce-mi va ursi busuioculii la nópte!
FlAchil se imprastiarit prin viA. Fetele atuncl alergarl,
dupii, cl spre a-i mustra pentru nefidelitatea ce desveli-
serlt. Dér el' le 'nt6rserti spetele gi cu capulti plecatil se
despArtirA figreare, cu gAndulii cum aril puté se fil
ursitulul MArgAriteI. lush cum $
Prin mijloculil unel apared, sétt fautasme, introdu-
(6ndu-se pe la mizloculù noMel in odaea fetel qi arkfin-
du-se de ursitula trAmisil el de cAtre eerill ?
Tréba arA fi fostù nimeritit, déeit numal uml sin-
gutil JE15,ati all fi incereatil aventura cu credula eopiliO,
(Mr& lépte-spre-clece de-o-datfi s'o intreprindA, era o ne-
buniit.
Spre a se ajuta in alIa difieultate, cAtarg, o babh? tiganc5,
vrAjit6re, care fu consultatil pre furilii de cittre toff 131-
6,i1 din sae'. Niel unulti nu lipsi de a-1 da dimerlia de
pitpupI, in schimbulti profetiilorti el. Si chiar se sun5,
cA, vorniculti, respectabiluhl V6duvoiti de 55 de anI, coge-
mite vornicii de rAleql, s'ara fi dusil 0 ail sil, consulte
oror6sa ruing, omenéscti, ce servea de pitonislt amorez4i-
lonl.
9.
 130

Fia-caruia, baba respunse ca era necesarti sil, se schimo-

noséscil, In felurite vestminte, de stahil, de strigoI, de
haiduct, negre. albe,.. de tott felulil in fine,- i este fama,
ca pre vornict iii deghiza ea in angert pazitort cu a-
ripï poleite.
Trebuia curagiii ca sà cuteze cine-va a se ocupa cu
de a§Ia felti de lágil in anulti 146... can-d dinteunt mo-
mentt pana la altult puté sà sune ultima órit a lumel.
Cu tóte acestea , top asteptarit la óre puntil de
nópte. Teribila sete de aurt !
Déra sà ne intórcemt la Margarita.
Ea se inchise in co§magióra sa de scandurI, dimpreuna
Cu cele tra bisectele, cu busuiocult celti fermecatt, éra
ttambita§il se tologira in crarna, cu urecbia, la panda,
nu din curiositate, dér spre a priveghé urmarile sus-
pecte ale fliicailorti in privirea Margarita.
Copili0 calad se vu singura, íï esamina od6rele F,41
se imbracii, cu cea mal alba i maI strillucit6re
camrulmieit croita pre virginalult ei sînù, cum sunt
croitI ochiI eel negril ca sà 16cuésca in a amorult i vo-
luptaten, éra ccl albastri, ca sá, fia, de adapostii inima
statorniciel.
D6mne ce frum6s5, era Margarita astt-felt imbra-
cata! Frum6sa era yi in simpla ei camafp, de canepa, dér
cu cámapIca cea de borangict i fota cea vrastatt, ea
campiile t6mna, intrecea pre Mari6ra Floribra cea fru-
mósit, gina muntilort caruntilort.
Dér ce insemnéza tóte aceste darurl? étà intrebarea
ce-§I facé copila necontenitt ; i cu piciorult el de pa-
pulá, loviade nerbdare pàmntul i fruntea mcea se-
nina se posomoria aplectmdu-se meditativa ca sensitiva
campului la contactubl unuI corpt streint.
Dér tra,mb4Ogilnimicanu-1 puturit spune alta, cinandt
la Jumina luna, decât, ca erat trimi§I de o féta insem-
nata, care cu cfite.va lunli mai 'nainte, consultandii §i
elt busuiocult celti renumitii, i-a aparutt o copila alt
careia portretti flandu-lti i-a
 131

cAltandu-I cu. opincI de fierti vi dandu-le carjg, de oteld,

ca OM lumea macart de art véntura-o sg.-I gAséscg, ur-
sita lul ...
Curiositatea juneI fetitc era, cu aceste vorbe, nemul-
titmitg,, ea vré sit soil ce féta era aceea ? cine era? de era
frumost vi voinict cum plact fetelorti romance sg, le fig,
ursitiI lort.
Fia mticart Volt, clicé in sine Marggrita, décit
consultandt busulocult, imI va aréta veunt ursitt fg,rA
de inimit, fricost vi slutt, degéba imI va fi trimist da-
rutile acestea, did' maI bine sg, mort decat sg. mé mg,-
ritt. dupA unit mivelt. Mr éc6, cucovil at cantatù de de-
multt d'antéit ... e timpt sit-mI tact. descanteculii . . .
haide!
Mitrgtirita aveqa busuiocult vi doué crengI de rAchitg,
kite() ulcia. noug, piing, cu apg, neinceputg,, vi puind'o
la ctipittélt, se culd, imbracatl cum era, recitandti eke-
va vorbe cabalistice cu putere de a chigma umbra ursi-
tuluI. Nu trecu mal multt decat a-I (lice unit TatAlú noi-
stru" vi de-o-datit luna se ascunse dui*. norI vi intunerc-
cult se intinse pretutindinea. MArgArita tremura. Dér,
In acelü momeutti au4i pasurl in drépta vi in stanga vi
In tóte pArtile tot-de-odattt.
Dumne4eult metí! murmura IngrozitA, cate pici-
6re are ursitult met!
Mia gisese aceste vorbe, vi bordeiulü se inund6 de o
mare de luming,
Minune! MArgarita zari de'ndath ca o legiune de
mat:Male albe vi negre, sAltandti confusù' la lumina lunel,
Copila inspaimantattt int6rse capult. Dér in partea
acésta-l-altg, era unt angert bgandti din aripl. Ah!
dise ea, acesta-I ursitult metí! vi alerga sg, se refugieze
In bratele luI.
Grozgvig,! de treI orl grozavia!! era ghiujulti de Vor-
nict.
MargArita arund, unt tipétt gi ca4u levinatA, vi luna,
 132

care din noti se ascundea, 1686 bordeiulti in cea mal pro-

fundit obscuritate.
Dér, la tipétult1 fetel, trAmbita01, priviserii, prin o era,-
pAturit a ulel in Mantra 0 el' înteleseM adevèrulti.
Pre d8n01! dupit ace§tI ticMo§I! strigarit ana8ndo1
trambitarA intr'unit moda
Judecata de apol! strigarA fantasrnele insphimantate
de trambite i apuctIndti fuga.
§i trilmbetile i urmhrird prin muntI i codri,
t6t1, n6ptea.
Ca t6te acestea, Mitrgitrita rèrnanea le0natit.
Intre umalitulti de 4i, anti tra,mbitalti se intórsit la
bordeid d'impreuna cu anti mandru o§téntí, mica la
statti, dér bine filcutti 0 &flare pre unii sirépii de Bu-
gécti, a1b ca ioa. Trambita§u1A ca mare respeetti a-
jug, pre noulú venitü s1 descalece, i ar6tilndu-I loculti
In care se afla MArgitrita, remasil s ina
Frumosulti voinicti se ritpecli spre MArgUita, o ridicit in
brate, i inchlclind'o pe Mima sa 0 sub dismerditrile séle:
in sine, puiculita mea!
0! D-geule! suspinA MArgitrita, ce dulce voce 0 ce
slutti t;;i b6tritinü mg' e.
Necunoseutulii o strinse de manit.
Mare escl, D-4eule! gise ea, ce mAng, blandlt i cM-
dur6s6. mal are slutenia acésta de Vornicti.
A§a-1 iubitelorti cetit6re, c luna arti fi comisd o ne-
legiuire de i-arti fi lasata mal multti timptt in intunerecti
La poetica sa 1umin% argintlit, Mitrghrita eiri pre
mândrulA voinicii, care suridév648nd'o cubusuioculil in
manA.
Umbrà a ursitulul meil ! esèlamti, MitrgArita, ! te
iubesch.! dug, busuioculü la buze spre a-14 siirutai.
Dér ten6rulit vru s6-111 sitrute i elü tot-de-odath ; bu-
suioculti Ins alunecit de pre buzele fetitet i nu fu vina eI
décA intélni in locii de busuiocti, louzele mándraluI ne-
cunoscutti.
 133

MArgAlito! murmurA Cu aprindere junele, strin-

Oruro din noit in brate.
Dér, juna fait se smunci iitpede, ccì, simtise
inima sa britêndit o alta inim, lucra ce nu obicInuescit
a face inimele de -timbre.
Unü omit! esclamO, ea ; unil omO!... Dér cine escI,
mandre flAcitule ?...
Stefan-Vodit, replidt o voce la spatele el.
Se int6ise ritpede ; era cela-1-altii trilanbitalit care re-
venise.
D6ca cor6na amit fostri nevoitil de imprejurArli s'o
impartit cu D6mna, cu tine drag& MArgaritA, vréfi sit
impartit inima mea §i fericirea... Vinit in bratele ursi-
tulul Ott de la D-deit,..
MArg,Arita §térse o lacrima, dér se aruncii, in bratele
lui Stefanii edit' Mare, sitrutandti busuioculti iqic6ndti
D-cleii a voitii sit potti iubi pre ursitulit metí i fitrA sa
m6 p6t6, lua! ... fig, !
V.

ani duph aceea, la via luI UrechiA se ridicase

o mandrit cPisutA albit ì cochetit, ca unit cuibil de feri-
cire. Acolo adese cetitorulit arti fi pututii tali pre Ste-
fang celd Mare odihnindu-se de luptA i neajunsuri in
dismerditrile i sitrutArile mândrelí MArgitriteI qi a lui Pe-
trita istetulù i frumosultt copila§ti, prin care marele e-
mit reabilitit amorulit Mitrgitritel f,;i o fitcu, dup5, mértea
sa, et se impitrtitléscit de cor6na cea frum6sit a Moldova',
din care o insurAciune politidt lit impedecase de a face
parte frum6sei vierite de la via lui UrechiA.
1859. ,Stioa Dunt1rer.4
 GRINDA DE AURU
SEU

PREVEDEREA UNUI PARINTE BUNU

 Pre la anulii 1840, in unultí din judqe1.3 vecine cu
capitala, vietuia unú nobilti demnti (vrednicti) i fórte
inavutitti numitit Stelescu. Acesta locuia érna in mica po
litie Ilárlaù unde era iubita i stimatti de tql, &it
véra la o moqiii, frum6sh a sa nu departe de politia
acésta.
Nobilulti acesta, mal antélti cu totulti sAracti, inavutitti
prin mórtea frateluI sett celul mal mare care nu las6
niel unti clironomd binelul s6ti, dedatü din junimea sa
la arme pre care le pPirAsi in verstg, de 50 de anI cu gra-
dulti de colonelti, cugeta 0, se ingre pentru a avé cli-
ronomit avereI séle; decl cu ocazia nahriti§ului until boi-
eritt din veciniI s6I, ale caruia serbitrI de nuntl
mat multe (file, elti deosebi maI cu sérn6, pre frum6sa qi
simOtórea Amelia Bolinescu.
Dou6-4ecI çilépte de anl, trAsAturI nobile 0 regulate,
o tala i unit mersti mAreVi, o colóre de melancoliA in
dol ochl frlmoqI albaltri, incoronatI de arcuri desem-
nate ea eleganO, dou6 grop4e in obraji, ce serviati de
cuibtt amoruluI, In fine acelti nu-scitt-ce, ce (lice cu a-
Vita putere: iubesce-m6, écA portretultt AmelieI celel
plitcute, citreia inamoratulti Stelescu, in o sérA, andu-I
bra0111, in una din aleele singuratice ale parculuI elti a
citruia inim ae aprinsese, i Çinu discursulti urmittortt :
)7Oftezi, frum6sAAmelie ? vre unit necazti secretti, amo-
,,ruin póte (Stelescu insuql oftézh) invApAéz& serenitatea
feteI d-téle cel inertntAtóre. DécA cinctiecI de ani de-
 138

phial ce amt, pad sh te indemne a te increde in mine

indeisni-voill st sperezü ct ve l bine-voi a asculta cu in-
ghduintt, aceea ce amù sii-p spur& Acésta va fi 'Ate
cam filrh veste. Insh 46ti, nu e maI multtí de doi aril
de candd fiind in &tea rusésch, in fruntea unel compa-
niI de granadirl amìí luatù o bastiune turdsch; militard
in -drat, de 16 ani., lipsittí de avere, ocupatd .numaI cu
datorintele mele, uritord de gusturile triviale i depra-
vate, n'amtl eunoseutit panìt astitql pre acestti Deg in-
cantatord, care ti-a ineredintatti résbunarea sa, §i pen-
tru ea sh vim' 6110 la doruld med pers6-
nh adorabilh, sh incercti a te convinge de elti, dandull
cu curtita mima i mana.
D-le, respunse Amelia, primesed destAlnuirea d-té
le, cea intru adevérd fara veste, insh onesth .9,1i din curAte-
nih, cu t6th recunoscinta putinci6sh, void imita since.
ritatea d-téle. Impresia de tristeth ce al vd4utú intipit-
77rat, pe fath-mi, nu provine din necazurile acele ce pri-
-bcinuesce amorult, pm care nu l'amti cunoseutd inch,
dér din suveniruld minutelorti celord mai de pm urma
a le demnuluI metí phrinte, mortti, duph cum seit, lu o
stare vecing, eu indigenta, (sitriteia, lipsa) i din per-
spectiva tea tristh ce mud in acéstt. lume. Eta, d nule,
aceea ce m'e' turbura. Dér pentrn a respunde propune-
rei gener66á a unuI galanttí-omd ea d-ta, i Era- ca sh
77sém4nit intocmaieu aceldfortti care t'a resistat, void sti
),facti maI bine cleat eld, plectindu-md vointeI unul cti-
pitanti alIa de brava. Dorescit sh pop ghsi in locu-I ee-
1,va care sail aline necazurile, celd putintí acésta asedie
nu va costa viéta nimènuLa
Stelesctí incantatti de rdspunsil se arunch la pici6rele
AmelieI, care de'ndatd, ridicandu-lti i Infhto§h gratiosti
mana sa cea gingaFgi,, pre care &Ed depuse o shrutare res-
peetu6sh; i apol acetI douI amantl fericiti se int6rsert,
in adunare, mule de'ndatit se pricepu intelegera lor cea
bunh. Stelescu sustinea glumele, Amelia prin und su-
rtsìt vhdia totulti, astil-feltí glumitorii incepurh
 139 --
mal la urma, a saluta i pre asediatorula victoriosti
pre asediata, care -Se daduse atata de gratiosa. Boierutti
In casa caruia, se urma acésta scenl noutil era epitropulti.
Ameliel, fiinda ct fusese amicula cela mal bung ala
rintelal ; elü intova,r4i dupa opta dile pre epitropisita
sa cea plitcuta, la bisericit, unde fu unita cu fericitult1
mire. Elit vroi ca nunta sti, se faca, in casa, -sa. Serba-
rile incepura; dupa ce totl se sitturarti, de ele, Stelescu se
dusa, cu sosia sa la téra,, qi acolo incepuritca ceI mai feri-
citI 6meni unit menagia de acele earl' stint astitcji fórte
rari, i cari infiLtilézit atat de bine curatia §i. simplicita-
tea moravurilorti strgmolilorti no§tri.
Amelia avé o inima, buna, spiritula justa i impodo-
bitti de o escelenta cultura. Crescuta de o mama, bunti
virtu6sit, cunoscea cu deplinatate amènuntele economief
casnice qi avé tóte talentele, care facti pre femee atata de
necesar i atilta de bung, consótti, la, téra maIalesti, uncle
uritulft bate de atatea oil' la uql-tI. Dómna Stelescu,
cu açele calitatI, fu adorata, in se &ell mima so-
cietateï, ce se aduna acolo.
D-la Stelescu avé o talia, frumósit, o fisionomiit spi-
rituala, privirea dulce, §i unit caractera a citruia stator-
Dial& nestramutatá era stampèrata, prin buna-vointa
plecarea de a indatori, aceea ce fttcé din ela una arnica
sigurti i statornica. De aceea era nu nurnaistimatti, dér
iubitti de tóte persónele ce-la cunoscétt.
De i tênarti, tritise cu interepciune, in licenta nedes-
partibila, a vietef militare; ail judeca Cu indulginta,
(ingaduinta) pre consotii sèl, insit fa'ra, de a participa la
acele OrgiI ce erati pré comune atund, i prin aplicare fit-
tá la indatorirele lui ajunsa a fi privita ca
unulti din ofiteril eel mai buni aï armatel fomanesci in
care intei dupa, ce paritsi pre cea rusésca. Aci ajunse
incurênda la gradulu de colonelti.
Stelescu pe langit multit instructie avé §i o directia,
de spiritti originala i credé in putincioffimea perfec-
tiel, de aceea 1,5,4 promitia (fagaduia) déch cerulti i va da
 140

unti fill, A scóta, dintrinsulti, niel mal multal niel mal

putinti decal mill Fenicsti. Val! acesth omit demnti maI
bine aril fi facuth de arti fi cugetatti sa-lh faca numaI sa
semene parintelul EMI dér alce josh, fiii-care i§1 are ma-
nia sa, §i. ce e dreptulti, acésta e una din acele mal. scu-
zabile (de ertath).
Momentulti celti atata de multti doritti sosi. Amelia
nA'seu unit fiti, dér plati cu vi4a presentulti ce facu so-
Olul s6t1. Sa trecemil amènuntele acestui evenimenth
grozavti, sa, lasilmil pre buna, pre virtu6sa Amelia, ve-
selinduse in pace in vi4a drepOlorti, recompensa meri-
tata, de virt4le el', F,d sa nrmainti F,;irulti istoriel. 1.4stre.
Nemangaiatulti Stelescu, care nu mal traia de cat
pentru finlù s6h, se retrasa cu totulti din societate, inchi-
dêndu-se la mo§ia sa, spre a da tóte ingrijirile putin-
ciósenouluI nascutti, care primisa' numele de Bucurti, nu-
naele parintelul ArnelieI.
De cate ingrijirI nu fu inconjurai A eroulti nostru, in
timpulti copilarid séle! dér inca cand veni timpulh de a
se da spirituluI s6ti desvoltarea ce era in stare de a pri-
mi! junele acesta avu inv6tatorI de Vote ramurile, v ce
e mal multti, elti avu de guvernatorh pre instill' tatalti
sèti.
Bucurh, care era nascutti cu dispozitiinorocite, candh
avu 16 anl qi esteriorulil (forma d.'afara,) s6ti, te venia
din maestatea tataluI §i. grafile mama, semana cu ale
until june frumosil, fli intru totti eu formele luí Apolonti
de la Belvedere. Dér domnulti Stelescu, care voia ea
fiulti séti sa urmeze cariera armelorti in care strabunil:
si se deosebisera, starui 0 casciga lesne invoirea de alti
inserie in corpulti lancierilorti, corpti stalueith, care re-
unia totti aceeacenobilimea romana avé mal deosebith,
F, 1 i . in care servia §i unulti din veril Bel de pre mama nu-
mitti Lungénu, al cabala parintl locuiati in Iaql l'i earl
se primira ea Bucurti sa stée la anvil in totil timpulti
cat va avé trebuin0 sa faca ecsercIiile pregatitóre la
primirea sa intre lancierl.
 141

Aceste fiindii puse la cale, bunulit tath, care se rezema

pre ptincipiile de virtute ce daduse fiulti eat, i insemng
o sumg, resonabilg pentru plgcerile lul cele neprevegute:
astg-felti pregittitti fiindit intru tóte, lit porni inteunii
echipagitt uprit çi frumosù ailndu-I de mentorii pre be-
tranulti Enache, o slugli, vechiii, a sa, care-lit urmase
in 6ste, care vequse ngscandu-se junele acesta, ill pur-
tase in brate, ill disrnerdase, iubia, numal
scie dial de tare. In minutulii desphrtira, d. in Stele-
sen imbato§indit Cu duIo§iii pre fiulit sett i clise
7,8cumpulii mat fiii, Cu pgrere de reti me despglescii.
I, de tine, insg esa. nAscutti boer §i. ca urn). nasce-
rea ta-si impune cgtre Patrlit i Domnitorg o datorin0
pre care e timpit de a o implini. Vecil crucea asta,
ea fu dendatil, recompensa a done ritnl ce
dinaintea neamicului, din mftinile Imperatului Nico-
lllae Nu voiti insit s1 te dal In 6ste streing cita aeum
Ora nóstrit are .9,;i ea o§tire. Arnti caltigatti pentru tine
unit locit de iunchertila lancieff §i. prin. acésta veT ajunge
incurêndit la gradulii onorabilit pre care-lit otgriiscii de
',terming carierei tee militare. Onórea 41 va servi de
conducetorii, ea-I ngscutg, cu tine, dér amiculti meit,
ascultg-me, nu imita purtarea cea sprentarg §i. risipi-
"t6re a cons qilorti thi, fugi maI cu sémg dej odii. de ciírtI §i
de desfrenare; aceste Bunt nisce veninurl pericul6se, care
luerézii, pre incetuld, §i care veqtejeseit de timpuritt ;ni-
l/ma until june, i preghtescit betrânete pripite i durer6se.
In sfer§itii desfAtézg-te onesttl, plgcerea moderatg se a-
/Isemena zefirulul care deschide rosa. Te-aqi fi urmatit.
in capitalg, (dérg Stelescu aretg pltIngendit fiului
mormêntulii Amelia), jurg-mi numaI, pre umbrele a-
cesteI femei ângerescl, pre care tu din nenorocire n'al
cunoscut'o, el veI pgstra tot-dé una in mine o blue-
dere in tóte, i fil sigurg cl ea-Vi vd, fi de folosii.
Bucura, care iubia cu sinceritateprepgrintele sefl, i se
arunca In br4e, i scaldg in lacritni cea venerabilg,
se sui cu inima tristg in trgsurg, algturea cu bunulit
 142

Enache ; in timpulti cé tatahl intra in cabinetnlii

insotitti de buniI s61 amid, boieril vecinl, desmerdandull
barbia i gandindù la viitorimea cea strèlucita a iubitu-
luI
Dér trasura trasa de patru cal puternicI duruia cu re-
pegiune. Bucurti era tristti, gandia la parintele súsi la
fericirea ce gustase cand era "ling& dénsulti, cand Domir
nicti pentru de a-lti abate de la acestei 4ise veselti: ,,Haide,
haide, cueona§ule, ce naiba ! e destulil de calla plane.
Spereztl c. null pare rèil dupit doica i niel dupa
gogosile eI cele bune. Cat pentru tata, asta-I alta
in trebare; al insit unti miziocti pré bunti ea sa-10.
multamesd si sa i resplatesci drago sta luI Acesta e de
a fi cu minte, care e luerulti celti mal principalt, apoI
veselti i sanètosil. Acuma, vivatti veselia, pre legea
mea ! eticI éta-ne la pran4ti, i amti unti apetitù de bi-
n e-euvêntatti ! 6
In minuturú aeesta, trasdra intra in ograda otelulul
numitù Stroici, la targulti Frumosil In tare' sunt o mul-
Ome de otelurI orl hanurI pr6ste, indicate cu cate unù
cerett de nail i nisce vurcele crete de la gealitti. Suntii
multe ce all pentru insemne capete de cerbù, de boil
frumosti impodobite, i altele ea aceste, care adese-orl e
de cre4utti, cit sunt armele stapanului easel. MaI alesti in-
s& la Hotelulti StroicI, asegat la ulita mare, era inainte de
1848,1oeil de popasil ahlbo'erimeI; aci seOné mésacea mai
bung, si osp6tarésa era fórte frum6sa. Bucurti pranzi ve-
selti, Enache frie'neca mancandti, i canddbidulti posta-
§ului d4u semnultt pornird, d-ltiBucurti care r6masese
singurti cu osp'étaresa, i Lisa ré'masulti sêü de cl.iva
buna, putinti ametitti de paharuhl de vinq pre care- E-
nache hi silise cu scopti, clicé elit, de a-I impra-
stié intristarea ce simtia awl s'a despArtitti de eseelen,
tulti s6ti tata, Bucurti, (Veil., ea celù' cam veselti, voi sa-si
insuOseti 6re-care mid libertati Cu stapêna easel, Ur a-
césta, ea ceea ce nu pré era de multe orl dusa la biseriea,
fat% multa ceremonial ltiimpinse cat colofrumuqehl.
 143

nèrulit nostru, care niel o data nuse despArtia de tatii-sett

fitrdsg-lti siirute, credé ftirA hid° élit cit acéstit formalitate se
ptizesce pretutiridenea, séti p6te cit de pe acum incepuse
a sir4 influen0 profesiunel (breslel) séle celel nouè.
Trecéndti prin orala elti aminti cit odiniórtt acesta fu,
sese capitala judetuluI CtirligAturet Bucurti sciu spune
luI Enache, ctind ajunse la Sirca, ct acolo fusese óre
ctind Witalia a until Domnil Moldovenescti.. .
77^ Bravo ! 46ti, stAptine! eta escI de inv4atit ! Dér,
sit gandimtt Min la intrarea nóstrit in Ia§I, care are sit
fiitindatA. i in faptit dou6, óre trecuse d'abia i trAsura
intra pre bariera P6curarilorti, unde Enache, spusit cu
ifosti numele luI toconu Bacurti ,Apol intorcenda
tula une ulite, intrit cu vuetii 1i ograda curOortt lui
Lungénu, al citrora stpni fiindti mnsciinatI e§hit intru
intêmpinarea terf6ruluI nostru citretorti.
Cele tintCe minute furit intrebuirqate in aceea ce inda-
foresee politeta, dér noI inctit conversigia se inirnézAIn-
fre dênlil, vomit face cunoscin0 cu familia 6speWorti,
Domuulit Lungénu , care era unchiulti Ameliel,
frute cu maica sa, avé aprópe de qése-gecI de anl,
§i se insurase ttirclitt cu o femee multtr rnal jung, dealt
dênsulti, frig, fu f6rte departe de a giísi o Ameliii. Fi-
sionomia sa de qi frum6sit. Inftia tristqali uritultt; sit-
nAtatea sa era fitrit intrerumpereltincedh, In sftir§ittl sub-
jugatti cu, totuld de femeea sa, nu se maI amesteca In
nimica, îi avé apartamentulA sal deosebitt in care ade-
se off chiar i prtinzia.nrit indoélit 05,eut primi cu bucu-
ria pre miculti sèit nepottí.
D6mna nevéstA, avé treI-gecl §ése de aril', qi ili-
a, era t6n6rti, §i prea frum6sit fernee. Dér trtisitturile séle
anuntati o femee mitrétit, ,s,ii t6leta sa desvèlia o coche-
tkfh ea mAnda (poruncea) despoticesce,
tritia inteunti chipti, care de qi nu era preste starea sa) se
puté insl a fi socotitti de ruinittorii. Dér, ce e dreptulti
casa sa era locula de inttilnire alit junilorti elegantAai
pre car' i atrAgétt delertaciunea i profuzia.
 144

Pi-sa din o prima chsAtorirt, Adelaida av6 s6pte-spre-

cjece ara, era frum6sA si de o taliA elegar.itA, dr crescuth
de mama-sacalitAtile inimeI craft r6i.1 ingrijite i mo-
destia nu era virtutea et favoritti. InconjuratA neincetattl
de adoratorI, socotia cA o pers6nA tnèr i cu avere,
n'are nevoiit de citt de frumusete. TotusI ea fu miscatA
de fisionomia cea dulce i plinit de ingAduintit a v6rulul
BM, pre care hi primi inteunit chipti, care-fa-I dee de ea
opinia cea mal bunA. VintilA frAtele el era de aseme-
nea de fétit la sosirea vèruluI sù. Amti gistí eä era
lAnciertl; s. aditogimii cit la 29 de a,nI VintilA era
omti frumosti, brava', dibachl in tóte esercitiile, dér
din nenorocire fArA principiI, fitrA momvurl i lesne ple-
dindu-se la tóte urmArile acele, pre call junil le deco-
rézrt atilta de gresitù cu numele de plAcerl. FArA de a fi
esittt de sub dependinta (atarnareit) pitrintéscA, VintilA
care rAsipise o clironomiA destul4 de insemnatA pre care
i-o lAsase unulil din mosii s61, era afundati1 incit pan&
In gatti in datoriI. Cu tóte aceste nu era maI puting
d6mnei mama séle, citreia puinli i p6sa de ca-
litMile luI cele morale si pre care cuvêntulii virtute o
fitcé sit casce.
Ast-fehl era societatea prin care naivulti Bucurti era
sA ineépA a cun6sce lumea.
La cinA, unde era intrunitA o societate numerósti, A-
delaida sedêndb lêng6, vèrulti s6a, a cArda turdurit i fA-
cuse 6re-care impresiune, intrebuiMA tóte cochetAriile,
care tóte furA in desertit, inima luI Bucurit nu fu inse-
latA. De si nu cunoscé Inca femeele unii ce-i apuné cA
nu trebuea sA faca Inceputulit cu dênsa, i canda, des-
pAnindu-se, veni sA sitrute másna vérA-sa, Bucurit fa-
cu acésta fArl de vr'o miscare i intr'unti chipti ce o in-
credintA cA cea ant& impresiune, atftta de decisivA (ho-
tArAt6re) lipsia, lucru preste asteptarea junel cochete.
Trezindu-se, Bucurii se gâncli la Adelaida; junetea,
frumusqea ei i se infAtisarA imagina0el, insit culMiste
fArA de acea turburare incantat6re, care preceda i inso-
 145

tesce In tott-déuna amoruld. In adevArt eld nu iubia,

and o revO4u, modestia tenuteI, politeta lul cea rece
generalA, Indestult vestirá acesteI tinere pers6ne cA nu
trebue sA mal cugete la acéstA noult cucerire.
DeprinsA a fi linguE;itA, adoratA, dup6, cumil ise spunea
de top' tineril ce frecuentat casa lort, plinA de delera-
ciune i mândrA, ea se ere@ despretuitA; ciuda urmA,
qi In inima une frum6se, distanta dintre eiudit i urit e
f6rte scurtA.
Mamá-sa, care o IntelésA, v6ciendt In Bucurt unt fit
unicd, care avé sA fi6, prea avuttl, ea Ina* ar fi doritt
sA-1 fiA prinst In lap; aqia, ea nu ezitA sA dicA muitti amatel
séle fiice- rImprtqeset i et cu tine, scumpa mea, supArarea
ce al asupra, acesteI June IV' crescutt, care n'a vklutt
dechl frumusetile cele grosolane ale satulul sAt.
WA. altéptA 0, se desmetéscA, atuncl va A pré noro-
citù de a pica la piciórell, dându-ti omagele cuvenite.
nTrebue numal ca VintilA, sub pretecstt de a-1 reco-
manda pre noil i viitoril seI consotl, sA-111 tin& In
cheltuelile i In petrecerile lort. In curêndt veI vedé
nAscêndu-se !n eilt rècéla i indiferenta (nepAsarea)
nchiart i pentru netotult sal d tatA i de sine se va
nscutura de jugult sëui, Cât pentru tine plzesce-te de a
i arta ciuda ta; trebue ea elt sA, nu védA rA4éoa.6
Astù'-felt vorbi demna dómnA Lungénu; speranta
une curende rAsbunArl bucurA fórte multil pre perfida
Adelaida, i VintilA carl vedé t6te r6utAtile séle incu-
viintate de culpaqa sa mamá, elt care pr evedé mal a-
lest, prin desmoralizarea viitére a vèrulul sù, miz16-
cele de a avé banl, de care ducé tott-déuna lipsk Cu
tóte dArniciile mama séle, Vintill, diet, primi de bunt
acestù plant ticAlost i promisA (fAgAdui) de a-hl
Implini.
Tog aril fi doritù bucuroqI indepArtarea lul Enache,
a cAruia intelegere, probitate neflesibilA i iubire preste
marginl pentru stApé'nil s61 erati de temutt. ins& pentru
acum de-pdatA, lucrulti era preste putintA.
10.
 146 .
Dér Bucura era departe de a prepune ceva, li ca june
nu vedé lucrurile de cfttil pre din afara; 61 se credé In-
datorata catre familia Lungénu cu cea mal mare recu-
noscinta, qi serse chiar Inteacesta sensa o scrisóre pa-
rintelul s6ti, care fu plina de bucuria.
Enache insa avé o opinia, cu totula diferita de acé-
sta familia. Retragerea absoluta In care vetuia stapenula
easel, nep6sarea, tuturora de dênsulti, ulmiail cu deose-
bire spiritula acestuI buna li laudabila servitorti, care
prin familiaritatea In care vetuise cu d-la Stelescu
Inv6tase a judecalumea cutotultialtmintrelea decIt una
servitora de rguda, mal alest ca eld cunoscea acuma de-
qertaciunea §i risipa mamel qi a filcel. Tuck pentru
fi, ca unula ce nu-1 cunoscea purtarea cea din afara, la.
liTé de una june militarti fórte placuta. Elt Vorbise o-
data despre aceste lul Bucura, lima pa'rêndu i-se ca se su-
Ora, tacu. 0! de arti fi pututa ela sa ghicésca, afurisitula
complotti ! Lisa, de 61 tog se- paziaa acum ca de dracu.
Dou6 lunl trecusera de cfind Bucura se gasia In Iaql.
urmAndull regulata esercitiile In carl facuse progresurl
de minune, &And Intel.) cli, In timpula unul concediti, Vin-
tila, care-I cgiltigase amicitia li 1ncrederea, intrânda de di-
miné0 In odaea lul dupa o perfida manifestare de mima, i
gise : El bine! scumpult met, tu esci unit Wei frumosti
nu-1 Indoéla, dér fiinda destinata sit deviIpraporcia pre-
ste putin In corpula nostru, care e farit contraqicere, cent
mal strtlucittit aril trebui sa-1 mal desmortescl manic-
77 la nol cam pré sgbatice, sa, Inveg cu deplina-
rele_1

tate sciinta lumeI, sd, facl cunoscinta cu viitoril tèl con-

728(41, carI te altépta qi se vora grabi de a te primi. Vecil !
nof avema deséra o aduuare frumósa la d. Smeilanu, u-
Aunt din eel malamabilidintre el; elù' m'a rugatti de a te
duce, Eli ea i ami promistt li credit ca, vel face on6re
parole mele; fil liniltita, gravule filosofti, veI fi atata
de ea minte at veI vroi, li tóte se volt urma In buna
17 regula.
Bucnrti reinase mat' ftntéia neotaritti, chiar se li im-
 -- 147
potrivi, dér Vintila lù ruga Oka i Cu atata veselia, fA
impraltia aka de bine temerle, incát, parte din curio-
sitate, parte pentru de a nu displacea varuluI pri-
mi. Val ! nenorocitule ténara, lérpele e sub florl i tu
ve0!
La mésa vorbi cu matu0ca despre acésta ; ea i
In chipula cela mal indatoritorii, c. putina petrecere i va
face sluiba mal dulce, 011 dadu fórte graciosil invoi-
rea, cunoscendti, dupPi, cum (lid ea, prudenta fiulul
S'a otaritú numaI, ca nimica sA, nu spunA lu Enache a
caruia v6rstit nu era potrivita cu de asemenea confidente.
Alia (Mr, cum insera, tineril no§trii landù o trlisura
de piatit (birja) se oprira la marginea Tatara01ora, la o
casuta frum6sa, aqqata in fuudula unel gradinl ineln-
tat6re, al1a cum aril fi trebuita de templa lul Momusa.
El gasira cu patru lancieri gése june i frum6se per-
sóne in tólete de bard, cele maI elegante si maideplinite
privirile lora insuflaa numal veselia i placere, simturile
cele noue ale lul Bucura indata, fura mirate: ele gustará
dinainte periculosula veninú ce li se infatoqa. Una bahl
Inc&ntatora, inimatti de o musica fermecatóre preceda
o cina, deliciósa, in care delicateta bucatelora unit& cu
escelenta vinurilora qi a vutcilord, facura, in curênda
vorba mal multd de âtù veselit.
Bucurù se socotia destula de tare la mima i retrasit
totuql tÏ simti capula intr'o comotia, neobicInuita. Ada-
oge pre ling& aceste, cá cea mal juna 0 mal frum6s1
dintre cele lése pers6ne se mal lega qi ea de capula.
Era din cale-afara : se prinse in capcana; eh lauda ser-
bat6rea, primi bucurosti legele jund séle companihne, a
careia conduita precum 0 a celor-l-alte pers6nea ame-
Vise.
§i când se despartira, cu promitinta de o intrunire vi-
itóre, mima volniculul nostru era prinsa i imaginatia
cu1paq5,. Reintrânda j casa gag pre Enache, care-la
altepta. Acela nu-1 4ise nimica i Bucuril adormi in miz-
loculil ilusiilorú celora mal magulitóre.
 /48
Bunulù. Enache insemnasit Insa, aeruld de multit-
mire estraordinara a junelul BM arnica, dér fat% de a-I
vorbi de acésta se °tart sá aibá indoita, privighere.
Bucurti fiindtt ostenitti, dormi mal multd decal alta
data, §i sculandu-se primi visita lul Vintila, care dupit
ce i aminti cu deam6nuntu'll t6te placeriie sere' trecute
i recomanda cea mal mare discretiune, anuntandu-I
tottt-deodata o serbare noua ce urma sa se dea preste
trei (Tile de catre unulti dbatre consotl, dupa
care elti, Vintila, va da i sòrbatórea sa, fia-care
datord a face on6rele, and i vine randubl; i tottt o-
glindinduse dinaintea unel oglinde mad, adaosa, ca In
adevértir tocmal In momentulti acela finantele i
prea satiate, déra ca, acésta, mica stavila nu Fait
impedica ca f;i1-a lul sá fia, totil-atata de magnifica ea
a celorti-l-a11.
Buouril i deschisa generosù bursa (punga) sa, din care
dupa vr'o cate-va grimase obiclnuite, modestulti Vintila
buzunari 25 de galbenl, acésta era a 4-1 parte din cat era In
bursa, pre care dicea 61, ca are a-I Innapoi cat mai In
graba, adaogênclti incetft pentru a termina frasa: La
judecata de pe urma! SecretA nett pentra Enache;
rezerva pentru parintele BM; Bucurt, merge bine...
El bine, nepóte, intreba lapranzti dómna ospatitréia,
petrecut'ai bine ieri? Cum gasesci pre consotil d-tale eel
nol.? De minune ! nu e ala? Ce e dreptult junil oficerl
de lancenI sunt prea amabill." T4nérulti nostru care In-
cepé a se turbura, incuragiatil de tonulti acest4 amicald
cum Eli de o privire espresiva a lul Vintilá, Il veni in fire
deveni érti§I veseht
In acea 4i Bucurd trebuia sá scria parintelul $611;
pentru antéla data, acésta ocupatili, tot-déuna aka de
dulce pentru densula, i fu suparaci6sa, cad' fu silittl E4

caute espresiunl §i.pentru Intéla data Inv* minti

chiar sie-insu§1.
Viindù séra i fu uritti, a doua 4i asemenea,
insuip propusä v6rulul sèil de a merge la casino, pingu-
 149

ruld iced de la care pArintele sii iìi oprise pentru und

timpd. Dorinta acésta a lilt lesne se p6te intelege de
uncle provine. Bucurd va vedé in stradA, undeva, pre Ade-
lina, pers6na cea junicA cu care dAntase 4ioa trecutti, cAct
nimine nu se Indoesce cA din stradA, din deposituld fru-
musetelorti brilante çi facile ale stradet, e§iserA a ele Tese
vergure de care s'a vorbittl. Spre a amAgi pre E,
nache, el elirA pe josd eacandti ard e§i la prelmblaret
la Copod , dérA bAtrInuld augise cuvgntuld casino, ehl
luA alta de bine mAsurile, incatd séra, fArl a fi v6-
OM, fu bine convinsd a junit no§tri vordei de la a-
cestii iced de jocd de alit.
Séra desbrAelndll pre junele s611 stEpanfi, bunuld dér
viclénuld nostru bètrAnd intrebA unde se pe-
trecuse séra ? La teat, u, amiculd med. A! si ce
pies A Er2a jucatti?Risipitoruld §i fal§ele aparente.A !
naiba! eat imt pare de ltd. c. n'amil &Aft §i di la tea-
tru eAct ml-amintescd, mAcard cti,sunt acum vr'o eltI-va
ant, sA fid vA4utillucandu-se aceste piese In rusesce la gar-
nizonuld nos' ru de Chi§inAll, §i a§I fi voitd sA vAdd, cum
sunt jucate ele §i la Ia§t . . Omuld nostru juca In-
su§l de minune rolula sèü, cAel Bucurd ere@ in-
velase, in timpd ce acela retrasd in cara6rA-I v6rsa la-
criml amare pentru putina incredere a lut Bucurdin
ceea ce intAri §i mal multd prepusurile séle.
Adoua--di, la prfindii, Vintilá invitA, in auq.uld tutu-
rora pre vAruld sòil de A merge la d. logof'étit St..
In casa cAruia va fi balii i colaViune; scumpa mAtttsicti
embi si aprobti.
Arti fi de prisosti s repettimil descriptia serbArer,
cAct ea fu tag aceea§1, afard numal pentru Bucurd, care
astA datA nu a§teptA sA fiA rugata : clii plAti bucurosd
partea ea, bu In sAnAtatea tuturora, Olt inaintA trebu-
§órele pre 1ingA Adelina, care i promise concluclia pen-
tru sArbAt6rea viit6re, (acea care trebuea s'o dea VintilA)
amAnare judecatA necesarA ea sA-111 fac5, a don i mat
multa acéstA adunare fermecAt6re,
 150

;Mott incepuse a se ivi cand el reintrara a casa. E-

nache se culcase, i Bucura nu se supra de acésta, cad
av6nda, dupa cum gicea frumutlela Vintilá, capula plinti
de gargauni, nu-I trebuia marturl ; (Mr adoua-4i o du-
rere violenta de capii, (urmare d'ale devotaril séle cela
marl pentru Bacusa), i nisce frigurI liitinura, in pad' o
parte din 4i; a fosta cu neputinO, tuturora de a im-
pedeca pre Enache, sit nu mérga s'aduca, doctorulti,
care, norocire ea fu insciiMatil de tóte, cad i-ara
fi data farit indoiala, pre f6e.
Dér Vintilit da socotéla mamel de progresele ce
fad in ceea ce numia civi1isaia nefericituld june, a car
ruia depravatia viit6re fu prevegutit numal deelta,
detestabilula Mentora, primi de la dómna mamá-sa la-
ude i banl; cat pentru vindicativa Adelina, ea null as-
cundea niel cum bucuria.
Totu§l domnula Stelescu insemnase tonula rece qi
6re cum schimbatil ce domnia in scrisorile fiulul gal §i
serse despre acésta, lul Enache. care nesciinda incit
nimica positiva, nu vroi puna in ingrijire, f¡ti tatala
atribui acésta diferenta felulul nua de vietuire alti fluid
8611.
A treia serbare urma. Bucura asta, data, era cat pe aci
sa-1 pérda inoceMa(nevinovatia),cacl totult se i prega-
tisa, d6ra, Vora ispravi ; norocire pentru &multi cá ung
lanciera, care servia totti In acea companiit in care Bu-
eurti sit intre, primindu-I amicitia, la preveni la
timpa de pericolele, care-lti ameniMail, vi-1 promise chiar,
numal sub secreta, de a-I servi de calauzii in contra pra-
pastiilorii ce-I tindea viviula. Vitézula i§I tinu cuvgntula :
elti iubi mal bine sit véda protejatulti sat intrata la joca
decata sa-la véda prada maqinatiilora abominabile i a
intelegerilorti secrete ale lul 'Pinta i ale Adelinel, care
nu vroia nimicti alta de cata sa-lti fad, perde onórea
reputatia Aga, data voiniculti nostru le scapa, frumu-
qela din manI, .multamita fia bravuluI olténti, carele
nu-h1 perduse niel unti minuta du °chi. Jocula de
 151

car1 continua; cate-va minute se parea ca. Bucura va sa

ca§tige. Vintila pentru arta veruluI sòù bucuria ce
simia pentra acésta, ceru §ampania, amendol se pusera
pre beuta intrecendu-se. IncIntatti, e§itil din minte, cu
copula inferhentata de fumula vinulul. ce'ul tare, voi-
nicula nostru declara ca va da §i ela bald cat de cu-
renda. O privire fermecatére ce arunca in momentula
acesta Adelina asupra 1u Bucura, se parea a-1 dice:
multamesca, scumpe amice ! tg promita de a danta cu
dumnéta unit valsulord frumu§ela. LuI i paru rea a-
tuncea, insa prea tardia, dupa cel 25 de galbeni ce im-
prumutase luI Bucurt, care i ()Ise de a nu se ingriji
cumù de cheltuéla, pentru cä ela are creditt. i in-
chipuid.
Era (Ilia cand se despartira. Enache care era scu-
lad' dad stapanulü sea reintra, ceti prea lamurita in
féta lul cea descolorata, i in stinlil BM ochl, ca qi'n
mersula sea nesigura, cä vinula i vutcile iqI facuse e-
fectulti lora. Pentri L asta data ehl tacu, multamindu-se
de a qterge pre furi0 o lacrima ardetére, care brasduia
de-alungula obrazuld sea. Dér cand audi clopoteluld lul
Bucurti, care la chiama, citi intra in camera lul dupa ce
se gandise mal anteia bine in sine, qi i cpse inteunù tona
induioqatt., ins& sigura :
Domnule, I1 strici purtarea a-tee ; parti4ele aceste
In care al intrata, nu se cuvinù la versta d-téle, i ele te-
all i deprinsa cu escesurile. Domnula Stelescu se plange
de recéla scrisorilorti d-téle, §i ea care te-amù crescutù,
care te iubesca ca pre insuqI fiula met; care, far& a mal
gandi, mi-alI daviata pentru d-ta, el -(aicea ochil betra-
nulul se implura de lacriml), nu sunta pentru d-ta de
cat unti privighiatort. suparaciosti. 0! Bucurula meti !
vedI perula mea acesta inalbita! Vrél BA grabescl mi-
nutula etern.ei néstre despartirl? Dér nu! reulti nu e a-
tata de mare, in catti sa nu-lti potl indreptal gandesce
la bunulit Orinte, la Increderea sa in d-tat
 152

tund veI pArAsi ulorù rlele deprinderl in care astA4I

volt a te trage."
Trebuia ins& ca Enache se sfarqéscA : lacrimile, sus-
pinurile 111 nduaù, l deschise bratele, i Tucurù care
hi respecta iubia cu sinceritate, se asvArli intr'ên-
sele, §4i era se mArturis6scg, totulti, când Vintila intrAndù
itt apucg, de gâtii, i sArutându-lt. i 4ise la urechil nol
prânclimt. la Adelina. Numele acesta pronuntatu atata
de cu dibAciA, avuunii efectii electrict. : junele nostru se
imbriicA degrabl, l fAcu t6leta, i e4i llsandt. pre E-
nache sit viseze In voil la unii not discurst (cuvtntt.),
Pe drumti VintilA peror6z6 la rindult. BM, Ins& In-
tr'ünti altt. tout.. Ce naiba mal al? RAmAlagti punt.
et, bètr6nult tëtt, nebunulù de m04114,1:1 e acela care
ti-a smintitt creeril ast-felt: null e ru4ine la v6rsta
acésta, stiLpftml preste putint pre lucrurile téle, qi pre
o avere fórte mare, sátelalsáte stApánéscg, a4la ? St, fit.
In loculti t6i1, aql fi trimisti de multt incA pre ghiujula
acesta, se predice in t6tá voia la Dracu i de vreI..."
Pestult., amice, respunse Bucurii, demnulú acesta
omit m'a v6clutit nitsctndt., m'a crescutti iubeseti
Matti de tare. incatil.. -"In momentulti acesta el intrat In
casa In care frumósa Adelaida ocupa in rindult. alit
2-lea, unti apartamentit din cele mal elegantii mobilate.
Noua ArmidA primi pe Renaldulit sëi cu o graire
nisce atentiI chrora nu le lipsia decatil sinceritatea.
osp6tit delicatù 41 vinurl alese redAdurg,Indatá lul Bu-
curt t6t6, vioiciunea sa. Vintilà, se folosi cu iscusintl de
momentd pcntru ca sá alunge pre suparkiosult servi-
tort. Adelaida din partea sa declarit, cAiubesce pre Bucurù
numal pentru ochi4oril luI, fArb, vre unit scopù de in-
terest; nu volesce Insti sg, aita elti de aci inainte altil men-
toril de câtil pre domnia eI, pentru cd bètrânetile BMA-
Wesel amoruld. Ataculti era pi-6 bine atintatti ca sA
nu isbut4scti, i inima lul Bucurt fu de aid inainte In-
chisá bètrAnuld seit amict, cu care, (ala s'a o-
tgritui d totl) eilt trebue sá fiA prefticutù pana in mo-
 153

mentulii propice pentru de a se mantui de densulii ; asta

era otarirea tuturora.
Atunci se vorbi de serbAtórea viitere 0 se decisl:
Ca VintilA In presinta mama séle 0 a betrânulul,
se invite cu yoke tare pre vèrulti BM, spre a asiste la
nunta feteI und 6re-care vornicese, care nuntA s'aul face
la terA, patru leghe departe de la Tal.
CA elti, VintilA, va gAsi In companiA Inc.Ise ac-
toil, i cA Adelaida va recruta de agemenea pintre con-
&Stele séle, numeruh1 necesarti de 6spete de cerculti
sM.
i In fine cA, de acuma inainte Bucura BA trAiéscA
In cea mal mare intimitate cu puicuta lui, cAria va asi-
gura o sertit cuviinci6sA, articulit care se va pune in re-
guilt dupA serbare, atuncea cânclit Enache se va fi
pornita.
Jun ele nostru, cancdù se g6si singurti, simti totuB1 re-
mustrare. Consciinta i imputa lipsa de incredere, re-
céla cAtre pArintele sèù, ingratitudinea pentru onestnlil
bunulti Enache; der ic6na Adelinel, desmerdArile
el cele ametitere, neinteresarca el (nepriceputulA aBIa
ogsocoté!) in fine esempluhl celorti-l-a10 tinerf de ver-
sta 1u1, indepArtara IndatA tóte aceste folositóre, der&
triste gindirl : pl cerea vorbi 0 ea fu ascultatA !
A doua-4i, Bucurti primi o scrisóre de la tatAlti BM,
care-lii Insciinta, cä, siinatatea i se slabia ; e1, se tân-
guia putin de raritatea scrisoriloril fiulul BM, çi de ad-
lulft manierattt, care domnia In ele, i da sfAtuirI totti cu
duioBiA, i sfarlia trimitendu-I la ocazia 4ilef séle 0 pe
&supra sumelonl ordinare, unti dart. de 100 galbenI.
Nenorocitulil pArinte turna, far& sa sciA,
pre foctl.
Der atásta bunAtate, atIta incredere, fAptuiati cu vio-
iciune asupra inimeT Inca oneste a nenorocituluI tenertt.
Reflecsil mântuitóre se infittiBarA cu grAmada In spiri-
tubl BM;eilt ar fi pututil sA fiA mântuittt, ded, s'ara fi
inNilatii In momentulti acesta lAteanulti sat amicti,
 154

dér din nenorocire ela nu era a casA i pentru o i mal

mare nenorocire VintilA intrA. Acesta vecjenda pre ye-
rula sea cu o epistolA In mftnA, eu °chit inlAcrimatl, a-
dIncitain gAndmile séle, strigA : ce dracu ti se mal Berle?
M6re tatAla tea? A murita? spune degrabe, sA me
grAbesca de a me mAhni, pentru de a puté dupe, aceea
mal degrabA sl te mânglia,
! nu, multAmesca lul D-4ea ; respunse Bucura,
mórtea tatA-mea ard fi una evenimentd de care nu m'a§1
mânglia atOta de degrabit dupl cum 41 inchipuescI. M,a
e bolnava, sAnAtatea-I slAbesce pre tóte, clioa, se tan-
guesce cu bunAtate de recela mea in privirea lul, qi in
loca de mustrArl, tine, en ve41, 100 de galbenIce-mItrimite
la ocazia 411e1 mele. A! Vihtile, cânda arti sci...EacI co-
pila, intrerups5, ademenitorula, i ce fad mal multa de
elt aceea ce face orI-care fill de boera, june, ama-
bula i avutd? te veselescl, al o bibicutA fermecAt6re,
uncle naiba e reula? AI, nu (Pea ba, una tatutA de miere,
el bine! serie o epistole, fórte înduioatä, pateticA de
vreI, Foi de sérA cela intga toasta va fi purtatA in sAnAtatea
lul! Acésta se el-llama a fi recunoseetora Ma se vorbima
putina i de trebu§óra n6strA. Inchipuescetl, doI- spre-4ece
oficerl, amabill, 13E111 de spirit-6 §i de vioiciune, done-
spre-cjece fete june, care de care mal xnandrut.A, itn-
podobite cu straele cele mal elegante. Ve41, jicíi, colectia
acéstA veselA, adunater fArA alta scopt decftta dantula,
jocula, vinulü i plAcerile meseI, care Eli ele'sa bune,
nu-I aqIa aste t6te in cursa de done 4ile marl çi unde
pul ca tu insutl sA fad onórele une serbArI a§Ia de strAlu-
cite, eu una din femeile cele mal frum6se ale Ia§ulul !
COVI vora sA te pismuésce. ! Amù prevNutd totula. ser-
bAt6rea ta va fi f6rte frum6sA. Acuma, sA trAéseA ve-
sella! sA ne seoborOma sA prAnclima, çi pAzesce-te bi-
ne Inaintea d6mnelora nóstre, catre sérA o trAsurá de
piatA va veni Bit ne iée.
Dére, Enache, care reintrase a casi nu perdusA niel
untt cuv8nta din planula acestti frumosti, ce auclise
 155

tr'unil cabinetÙ vecia. in care se culca vi care servia de

garderobl. EI prea bine vèclu In ce stare era junele
s64 stlipant, i dupit ce se gIndi multù, ottiri de a se
asigura singurel4 de ceea ce se va urma la acéstg, serbare
mhrétl, cu otitrire de a insciiMa, dupa aceea, Efi. pre pa-
rintele lui Eucuril, ca p6ta trage din periculósa casa
Lungénu. In adev6rii cà ad nu scia loculil adunaril dérA
va inlAtura acéstA, greutate, tinésndti minte num6ruhl
trttsuret de pit* ce avé sa iée pre domnifforit no§tri.
In timpulti prânzulut, Bucurti, Vinti14, Adelaida
mamA-sa furtt vesele ea nisce nebune;. veselia apésta avé
bud motive f6rte diferite pentru fiA-care dintre et, dupg,
cum se i sciA.
Eta-ne apr6pe de catastrofl; fuel putinti i acestti ju-
ne MAU de bung, i care promité Atftta-, pradd, inlet In-
credert órbe Fiti a une seducert (ademenirt) ce n'a avutil
curagiubi de a o respinge, dup§, principiulti s611, Bucurii
va scutura eu totulti juguhl, va apnea tóte vitiile neru-
qinaOlorù junt at secululut BM, in fine alefindú in pici-
6re moravurile, despretuindil ort-ce cuviinO, nu se va
mal teme de a se numi amantulti unet femet mal multil
&cab). sburdalnick
Pentru ca s5, se pótgintelege mal departe lirukt echar
de nevoig sa se sal, cg, dómna Steleseutnainte de a mu-
r: °Wise cà fiulti BM la 16 ant deplint sà clispunA in
t6a libertatea de averea ce ea adusese sotnlut WI, con-
ditiit care venia din acea c5, ea se temea nu cum-va d. Ste-
leseu stt tréca la alte legAturt not, Aceste conditiunt aem-
nu% acesta omb., prin unii escesii de delicatetg, se grl-
bise de a le subscrie. Netrebniculd VintilA (nu mal me-
rit6, altii nume) scia ackstri, eirconstantA, i de aceea, in
intelegere cu Adelina, care fusese i ea incg, in secretti
metresa lut, flcuse planulii, pentru ruinarea inteleptulut
Bucurtl, a c&ruia predare avé sg, impArtéscit cu eel altt
actort (confaptuitort) fórte iscusitù ale§t pentru acésta
trébA, i cart de i nu avét sà conlucre decittti ea ausili-
art totult trebuia sa fiA rAsplAtitt.
 156

InvitArile furA &cute, dupl cum s'an decisg, in a-

u4u1n. tuturora,pentru nunta pretinsd, i séra o trAsurA
veni sá iée pre cet dol invitat& (fi ca i &Anna Stelescu
se scuzarA, dupA cum e lesne de intelesti) cart Ii puti-
ne minute furA reuni cu strAlucita i numerósa socie-
tote ce-1 aqtepta in cAsuta din Tataral&
PregAtirile s6rbAtorel eran In faptA mArete §r. ea ince-
pu prin unn baln, in care, uq6re ca nisce nimfe, actritele
nóstre de la teatniln francesti i alte femet desvAlirä t6te
gratiile lorn, secondate de minune de junit zefirt ce le
conducéti. Fermeculn muzicel, tnagica iluminare a insu-
titelorn fáclil, varietatea i libertatea costumurilorn, póte
cam necuviincióse. in fine intetirile Adelaide& care prin
talla sa avantagiósA i prin frumusetea sa Intreceo pre
tóte consótele séle cele fermecAt6re, In ametirA; f¡ii ce mal
trebuia, ca sá facA pre voiniculn nostru egi din sim-
tirt ?
DupA baln urmA o cinare demnA de Deit pAméntu-
hit; acole vinurile cele mal gust6se nu furA crutate; dér
sA nu mintescn, capetele (a hit Bucurn mal cu sémA)
prefAcurä in atatea vulcane pre cate eran. Momentuln
era favorabilti, und covorti verde incArcatti de awn se
infAtiqA acoperitti de cArtt §i de unelte de jocn. Joculn
incepu, antein moderatn, dérA crescu din ce in ce ; incu-
rêndd deveni furiosn.Bucurn mal alesil, care Muse totti
dinteo cupl cu Adelaida vutcele cele mal delicióse, a-
tuncea cand mat era sA-0 pérdA mintea, se pusA la jocii
luandn o parte pre cat activA pre Mato i nenorocitit.
AcéstA pasiune era nouA pentru dênsuld.
in voiti-bunA i sA ne'nturnAmn la bunulti,la credincio-
sulti Enache.
Demnuln servitorn era de 60 ant, totull Insä verde.
Eln urmase d-lut Stelescu in 6ste, era curagiosti i in-
teleptn. Eilt urmandull esecutia proectulut s6ti, ese de
a casA dupA ce InnoptézA bine, se duce in piata vecinA,
unde indatA recunósce trAsura ce luase pre Bucurn. Vi-
zitiuld ce fusese platiti sA fiA discretd, se impotrivi an-
 --, 157
ta, dér o garafa de vint insoOta de unii bacqiqg de I ése
sorocovetI, hliacurli :Ma de tratabilt, a de la sine propusa.
bravulul nostru unchialti, de a-111 duce In suburbt, pro-,
posiOune care fu primita cu bucuria. El sosira, la casuta
ce era a qe4ata din afar& §i. destuld de departe -de bariera
In funduli une gradinl, li a careia intrare era inchisa
bine. Enache dadu drumulli conduettorulul stt, 0 intra
la unii bacanti, locuitorti chiart In féta easel: chi ve-
use ferestrele strelucite de lumina, au4ise o musica
vuit6re (A! clise el& In sine, de art fi numal atka); aco-
lea se puse sa géda li ceru ving. Apol incepêndt conver-
saOa cu chelneruhl,I1 Intreba Intr'unt ton& ingeniost, a
cul e casqa acésta frumulica pre care o aréta cu dege-
till& §i'n care e atfi,ta de buna petrecere. Baétuhl, ce fu-
sese ca§tigatÙ prin manierile lul Enache, care d'andu-1
st, bé impreuna, hi pause unde 14 dóre, i clise veselti :
pre legea mea, movie, nu pré a-II puté de all spune
a cui e, &A, ins& a patra óra acuma de dad& se a-
dunt, 0 banda din cele mal vesele, domnilorl junl 0 fru-
moll, ki domnilórele cele mal de§uchiate. Acolo se One
mésa buna, vinulti nu lipsesce. Stapanult meti e care
Ingrijesce de acesta ; sciti ca casa acésta-1 demna de bi-
ne-cuventata. Amil vq.ut& t6te, cad singurti eti due&
vinuhl 0 nu-1 indoélt, ca acuqI trebue 0, villa sa mal
iea, cacl asta4I sunt adunatl o r6ta de stapenl qi de fe-
ciorI. Ma sa nu slid cmgc, cacl de va audi jupAnult
me& ct, amti lehaitt, m'ar desmerda pre spate, qi, ve4I
d-ta, iubitult mell stapanti a uitatti ca, nu-ml place ba.-
taia. VreI st, mergl at, ve41? In sanatatea d-téle!.. Cand vei
fi chitimatti respunde 0 mergl; plecaciune babaca, ! ...
S6rmanulA Enache rtmase incremenitA. Cu capului
ascunsil in manl li c6tele rezemate de mésti scot& ni-
see oftarl care art fi putut& resturna tavanulti. In fine
lovindu§I cam tarilort fruntea,. A.§Ia striga 61, voiti strt-
bate pant, acolo, de art. trebui;..'
In momentult, acesta unti lacheti mal multti in '10111
perl. (juratate bétti.) intra ; elt chiama pre bliétii li-1 vor-
 158

besce la urechia ; Indata, respunde acesta i lacheulit ese.

Enache c,are ghicesce despre ce e treba, chiama degraba
pre MM. Asculta, i vedil bine c5, de vinti e vorba.
AIa cleg! kit Inca de §ampania. El bine! éta un4
galbenil pentru tine, de vref s5,-mi imprumug pestelca cu
caresa me imbracd, ca s mere' eu . in loculit t6a ; junele
meù' stapenÙ e acolo Busti, trebue numal decat sa-1 vor-
bescii Suspinurile nadulira vocea bunuluI °mt.
Numa atta-I molule ? clise baétulii, cum draculA
sti, nu vréii! mal alesii c5, amll o infix& simtitóre,
eit,i ml-o rumpI i d-ta dea intregulii, 4eii ala! Aceste
gicendh., simitorulù baéttl tinde mlna, i primesce dra-
galalulA galbenii, pro care-M. slobóde In buzunarii, cre-
dinciosulA depositatorti alit bacqi§urilorù, i facendu-se
nevNutti ca unit fulgerd, se 1nfatoq6z5, indatit aducendü
unti costumA complectÙ i unit panertt cu doue-spre-
4ece butelil de lampania.
Enache nu perde timpit ; inibraca vesta cea de pelea
draculuI, pune o scufia de bumbacti pre capii, cinge o pe-
stela albastr5 i6 paneruhl i se indrumka inspre casa, a
caria portarù Inlelatù de costumula i de cuventuld de
ordina, i deschide 'Arta. Ehl petrece gradina i strabate
sub ung vestibulit, unde fecioril mai multit beg de cat
trejl espeduiai remalilele cinei i gfilgAiad buteliile ce
avusera ingrijirea d'a le luape jumittate pline; generoFil
de asemenea, el dati de beutü fa1ului chelnerii, o dura
de malaga, i unulti dintre ei iti Insotelce Oa, la ran-
dulti de suet, unde in locii de muzica aude vocI con-
fuse de 6menl, i vuetulA banilora ce se rostogoliail
pe mese, 1mpin§1 d'o mama in furilt qi in disperare.
na aceea e a lui Bucurù'. Unit ipêttt urmit deodata. A
pune paneruhl, a se rapecji ì a pica la pici6rele ne-inte-
leptului june, pentru Enache e tréba de unit momentA.
0! Bucurult meti, striga citi, uncle te gtisiiü, In numele
lul in numele demnulul D-téle parinte! fugI de
loon% acestt molipsitorü, haide cu mine, séii iml del
sufletula la pici6re-g. Bucurii e mal Anteitt tulbvratii,
 159

se cumpanesce. Risula batiocoritora alit demnilorti

sM consotl, sarcasmil lora, la scota din serte; ela res-
pinge cu violen tit pre bètrInula li credinciosula s6a
arnica; li, insulta adaosa cu. amenintarea impovoréza
pre onestula- b6tránti, care, scaldatti in lacrinal, e nevo-
ita de a se retrage prin mijloculti chioiturilorii feciori-
lora, asmutatI de stapánil lorii.
Jocula reincepe, Bucura perde, impatrita ; jocula 8611
e fara noroct, §i cánd se despartirti, mal perdue& Inca
dou6 mil de galbenl pe credit&
A doua-cli se trezi f6rte ostenita, 0 dupa ce recapitula
totti ce se urmase in séra trecuta: remustrarile, dispera-
rea la cuprinsera, déra rezonamentele luIVintila le Inuit-
dulira pre t6te. Escesurile de ierl reincepura. Inca Cu mal
putina erutare. O a doua qedinta de jocil se deschise; se
parea ea all fi favorabila pentru victima nóstra, déra a-
césta se urma numal pentru de a-la istovi dupa aceea
intr'una chipfl mal teribila. Cânda se despartira in zioa
ela perduse 5,000 de galbeni, o soma egala cu jumètate
din averea mamei séle, qi pre care trebuia sa se Ingri-
jéscit de a o plati, cacl e cuviinciosa in lumea cea mare
de a privi ca datoril d'onóre, pre acele de joca, in timpa
ce mal adese-orI puna in alteptare li ,nu se tema de a
ruina nisce mercatorI (negutit 4.1) one§ti sa. O. faca sa
aqtepte pre grmanula muncitora a caruia plata e póte
nutrirea dilnica a lul §i a numer6seI séle familit
Re'nturnandu-se a casa, pángaritula Vintila care se
aplauda in -sine de fapta sa, veselti mal alesa pentru
miirlavulti ckltiga ce facuse, §i vroinda sa prapadésea
de tota victima sa, perfectionándu-I desmoralisarea, i
tinu urmatorulil discursa:" Nu se p6te tagadui, veri§o-
rule, ca at fosta ierl la joca clt se póte de nenorocita
dér li tu trántial cu ghiotura f NumaI de ti-ara fi surisa
zeita nestatornica ce se chiama, Norocula, pre crucea
mea al fi §tersti top: baniloril. Dér déca al perduta ierl,
veI cásciga alta data ; nu desp 1 e acésta e vorba. Aceea
ee aI perdutti e o bagatela pentru una june nobila
 160

atIta de avutg ca tine. Drggutuld teli pgrinte, plecandil

cat mal ingrabg pentru ceea lume, î va lgsa o avere
urialg i tncä i pre tine stgpanit pre faptele téle.
Dér acuma, scumpula meli, trebue sg, fil orml,
BA scuturI prejuditfile copiläriel, sit te scuturl de epitro-
sg trgmitl mal cu sémg, chiarti astg4I, la naiba,
pre omulù cu cuvéntgrile supgrAci6se. Cat pentrn dato-
ria ta, vomù gasi mizlocubl ; a§la dérg sti traiésca veselia!
ReintrandA a msg. Bucurli se insciin0 cg Enache se
pornise indatg in séra trecutg, elg fu incantatii de acésta
cAcI n'arA fi pututti intllni privirea lul Thal sg, ro§é-
scli ; i se dgdu insg o scrisóre in acéstg cuprindere:
Domnule
,Fitra sa te gandesci la batranetele §i la serviciile melee ele marl,
Jar& vr'o téma, m'al desonoratd, dandu- ma pre man& a nisce
,feciorT neru§inattl, in totuld demnI de stapanil lord. Te ertd cu
,sinceritate, dér amd socotitd ca trebue sa. te scutescd §i de pri-
, virea §i de Imputarile mele cele-de§érte. M intorcd land. vechiuld
,med stapand, i trebue sa pricepT, cA 4u ni6 void face complice,
,prin o Were culpa0, de nenorocirile ce-fi atragl pre capt.`
Cu vr'o trei 4ile mal 'nainte, o ala scrisóre ard fi fa-
cutil fargindoialg impresiune asupra luf Bucurii, dér a-
cum era cu totubl civilisatA, i dupti cum 4icea fárte ele-
ganta veripruhl, trecuse Rubiconulti.
La pranzti, Vintilg, lgudg programa serbgreI i acu
intr'unÙ chipù fermecgtorü portretuhl pretinsef mirese.
Urn1 suristi allí mama i dada a pricepe b4elesese.
Dérg domnuld Lungénu, pgrintele, nu mal e§ia din
apartamentuhl sat, istovitil de bóla ce avé sg, termine
indarna sa esistentg, evenimentÙ prevNutil de mal 'na-
inte keg §i de puting importanIg pentru credinci6sa sa
sotig i pentru copiii sèl. Ast-felti Bucura se afla cu to-
tullí in mana neamicilorti sèl,liperfidulti Vintilä itt duse
dupg pranzg la unit usurierti cunoscutti al4 s611, care i
imprumutg ca dobAndg mare, pre temeiuhl dreptigiloril
 161

séle de dironomti. alü d-neY. Lungénu, o sum& indoita,

mal mare decitt aceea ce perduse. Acesta ití puse in fon-
durl i citusa neinteresatel Adelinei cea mai mare
curia, cad avu dimpreung cu asociatulú sèti particica sa
de placinta.
Timpulti inaintaref lui Bucurt ea ofiOrtt de lAncierI
sosise, ielli1 primi la acésta ocasia o scris6re de la pa-
rintele sail care dupg, vii mustrArl pentru purtarea 0 in-
gratitudinea sa catre Enache, adaogia
,,Eta-te acuma, fluid met., in lume! profita pentru de
a intra, de lecOile 0 de esemplult. met 0 mal alest. de
17 gre§elele téle. Dupa vointele cele mal de pe urma
escelenteI téle mame, i depunu averea ce-ti a lasatti
0 care e sporita Cu pro centurile luate in cursti. de 17
anl. Voiü adlogi de asta4I catre dênsa o pensie
l'anualit de 6000 lei. Acésta-t1 va fi d'ajunst., de
vel fi cu minte, pentru ca sa viquescI potrivitti cu na-
ocerea ta, precum i cu rangulú ce ÇiI in lumb. Te in-
,'sciiatedi. pre langa aceste, cit nimica nu mè va puté
face s4 marescil venitulù insemnezti, amintescell
de luarik nóstre- de clioa buna, i increderea nemargi-
',nit& ce nil-al promist, in fine nu te'ncrede In norocii,
care adese ne parasesce cand lii socotimt ca-I alt. no-
stru ; tandrqa (duioqia) mea pre MO, aceste te va ur-
ma pan& la mormêntu-ml, care se intredeschide pentru
17d'a mè primi.
Bucurt care avé in adevèril o inima bung, fu patrunsù
de tonuhl acestel scrisorl; déra indata, via¡a tumult6sa
In care petrecea, plecarea sa pentru placerl, pasiu-
nea sa pentru jocti i -marlavult. amoril ce. avé pen-
tru Adelina, indepartara orl-ce reflecsil, gatulii
la orl-ce abaten, atAta de moda pre atuncea printre ju-
nimea lasamti in ,vapaia acésta, i sa ne
re'nturnAmù la parintele
D-14 Stelescu era in alt. 69-lea anti ahí vhstel séle.
Ostenelele resbeluluI, i maI multti Inca mâhniciunea ce-I
cauzase perderea timpuria a Amelid lù irabètrânise de-
11
 162

stuhl de tare, rli ala-1 Intrevedea Viitorula finita pre

care-hl altepta filosoficesce §ii ca una bunt crestint. Ra-
portula amanunOtù ce-1 daduse Enache, noutatea ce
primi indirecta despre datoria fecutä de fiiula sea, In
fine felula vetuireI séle pre care pré bine-la cunoscen, i
aretase, de qi se parea din contra, pre Bucura cu totula
ademenita li sarita din sine, cu una gusta decidata pen-
tru cheituire, care 1'ara duce nesmintita f¡ii ea pre multi
a1t1 la o ruinare totala. Fórte convinsa ca bunittatea ini-
mel fiiulul sea va triumfa 'Ana In fine, qi ea unula ce-la
iubia pré multa ca se, p6te, privi cu indiferin0 s6rta lul
viit6re, hotirt de a-la mfintui, li mizlocula ce imaginft
viné din originalitatea spiritulul sea.
Dupa ce-vi chipzui planula cu unula din amicil eel
intiml, care fusese consotula sea de studil, li care esercita
cu Insemnatate sarcina de judecatora, orna statornicii,
nemituibila qi de o turnurä de spirita analdga cu, a lul, i
vendu, prcfacutd, (judele e acela care sub felurite nu-
mirl fu cumperatorula) curtile din politie, moqia sa Ste-
lesc1, precuni 0 cele-l-alte proprietittl, ne'pastrfinda ni-
mica alta decal o cAsup, mice, (Mr frumuqica, li cu un4
venita de 3,800 let, Eli acésta Inca cu condiVitt ca dupli
m6rtea sa proprietatea sa fia a saracilora. Dupa aceea
°tail lul Enache, li und bucatarese, de asemenea ve-
chia servitóre, o esistente. neadrnata , facendu-1 sä jure
a dupe, mórtea sa, eI vor remânea nestramutat1 pre
linga fiiula sea, oil care-Iard fi positia li starea, aceea ce
primira bueurolI bravil 6menl, mal alesa Enache, care
ama atilta de tare pre Bucura, 0 care n'avé alta supe-
rare, dupe, cum 4icé ela, decftt ca nu putuse bate cum
se cade, pre blastemata de feciorI carl-la tioisii, atfita de
grozava In casula Iciuta.
'Me dispunerile fiinda luate, domnula Stelescu, care
se statornicise In easuta despre care s'a 4isg, prefacen-
du-se din ce In ce ca nu sea nimica despre abaterile fi-
uluI sea, care Insql negrijise de densula, aqteptá cu se-
ninatate ora sa cea de pre urma; o bóla urmata de una
 163

marasmA completti, lù insciint4 a ea nu-1 departe, tg.

Bucurg aflA, in fine, in mizlocubl pläcerilorù, c tata-sM
doria sA,-111 védA. Ebl se grAbi de a veni, lAsandtt pre bu-
nil Ea amid de la Ia§1, pre Adelina mal cu sémA,, in-
cântaV de unit evenimentti ce le promitea folosurl
marl.
Bucurd gAsi pre tatA-s6ti, neavgna de vietuita deck
o 4i celti multù, dérA Inc& in tót judecata. LangA dén-
sulA era uml membru de la Tribunalti i Confesorubl
satulul. Inteunti coltti ahi. apartamentulul credinciosubl
Enache se inneca de lacriml. Indat& ce bunulii
rinte zltri pre fiubl sèii, intinse debilelebr4e saldà
in lacriml, durd aceea punendu-b1 sá §&16, i tinu discur-
suhl urmAtorA:
Cke-va minute incti,, scumpubl meit Bucuril, i m6
void înf4ia inaintea suveranulul judectitort.; acésta nu
intlico§ézà, pentru cá totil-déuna amù vieçuitu hate-
leMesce ; de este insA ceva care se m6 mIhnéscA, este
supArb,ci6sa noutate ce am& all comunica, fil orml
ascult-o ca táriá, amicubl meti.
M'arml socotitA dépururea bogatù i eramti in faptA;
mfiguliamti cá anatt bunufl marl, de care
al fi fkutÙ fArA, indoialit, bun& Intrebuintare (aid Bu-
curt sing'. ImpunsAtura durer6s1 a remustrAreI), dérA
utui evenimentil pre atfita de teribilti pre cgt de nea-
lteptatti a resturnatti averea mea. In timpulü vieteI
mele militare, ffindll fAcutù prisonieril inteuml resbelti,
contractasemii cAtre unti neguOtorü avutù de la Mos-
cova, cele mal marl indatorirl, cuviata chiará, çi omula
acesta devenise amiculti mar' celti mal bunt.. NeguVito-
rulA acesta, sunt acumit dol ani, avu perderl simtit6re
ala de cu InsemnAtate, cá era stt-1 cadA comertubl,
atuncI elü alergA lamine. Cunoscendti probitatea, inteli-
ginta çi activitatea lui nu m'arml temut4 de a chez4i
pentru citi. Dér5, nenorocitulti acesta a muritd, acum
unti ,aml, bated) ruinare complet.4, care a trasti i pre
a mea. O r6m4i0 de speran0 m fku sit nu te insclin-
 164

tezA de unù evenimentÙ aqia de tristti ; epistola acésta

a nimieit-o. TotutO ama seepata din azéste, eatastrofe,
casa azéste, qi dependintele eY cu unti venitú acuratti de
3,800 lei, care adaosti cu avutulti mama' téle (D-çleti s'o
repaoseze! ) ig va procura 'Mat o esistente, (mesa. D-nialuY
(aretandù pre judeekorti) te va inseiinta cu deamenun-
tulti de dispositiile mele cele mal de pre urme,, kii dem-
nulù' nostru preotù. II va ajuta sà ge,sesei in Ante, nós-
tre, religie, puterile necesare pentru a suferi cu eurajti a-
céste, isbire a sórtei. Adio, dragull metlfiù, tu, copilulti
Ameliei mele! iti recomandù. pre Enache."
Domnuhi Steleseu, dupe, ce bine-euvente, pre fluid sell
vroi ea se, flit lesata singura cu preotulb., §i inima lui
cea frumóse, se ridieà indate, dare, locapla dreptilorti
ling& acea a Amelia.
Fulgerulti de aril fi picatO la piciórele lui Bueurd nu
l-arO fi isbite, atAta cat cuvintele cele mal de pre urnal
ale parintelui set; i se perea ce, ese dintr'unti visÙ gret.
In fapte,, dintr'o avere a§l'a de stalucia, sit piee de o-
date, apr6pe in mizeriti, ce loviturO pentru unit onall june,
innecatti in ple.ceri 0 care vede de odatA secandule o-
bIr§ia! Cumil se, se, se inatopze la Tal'! ce vorti se (lice,
amabilil 861 amicl! deal, arii remanea celll putinti, A-
delaida eredincióee,! Pentru antéeali date,, ideea datorii-
lorti se int.:1,00 in imaginatia sa cea turburaa, pentru
anteeas,4 data blasterntiprodigalitatea sa ces heintelépta,
numaI acum gIndi la eulpala sa purtare att.& parin-
tele sea, §i trebui se, mexturisésce, ce, déee, mustrarea
prodedintel e aspre, celti putinti e drépta.
Trupulù' d-lul Steleseu a fostti dusil fará pompe,, ast-
felil dupe, cum insufg vroise, in cimitirulti satulul, dér
laerimile sincere, adeveratele paren l de reti ale servitori-
lorti seI 0 ale tutulorti sAtenilorti, lti insotire, pânà la
ultima locuinte., aceea ce, de sigurd,pretuesee mal multi
deekst cortegiulti celii mal pomposti.Remegitele luI fure,
ingropate impreune, cu ale Amelia , f;,i unit monu-
mentO modestii fu ineltatti in acela§I loeil acestel esee-
 165

linte pitrechi de 6menl; Bucurd planse, Ins& 1acrimi1e-1

nu fa/it esclusivii consargite memoriel pgrintelul sett;
va veni anti timpti tând, p6te . . .Sii. urmAmll !
Der creditoril alergar6, çi apucarg, tótà averea Ame--
Ina, nu fa de ajunsil pentru inaestularea lora; ar
fi apucatiri inc6 i modesta proprietate ce remenea nefe-
ricitulul june, der& judele sc6se testamentulg reposatu-
lul; casa §i depedintele 1111 Bunt neatingibile, Bucurti
n'are dead dreptulti de a vedé in ele, §i dupA densult...
cine va fi pr9prietarubl? alta sugetti de mirare pentru
Bucurti, care nu putu sa, se impedice de a bine-cuventa
dui6sa solicitudine, precumg i intelepta prevedere a
pArintelul sea', dérA, era incti, departe de a se indrepta.
O b616 teribilA hl-adusA pre marginea mormentului, f&-
rg, indoire ingrijirile cele marl ale judeluf, ale 1u Ena-
che Eli ale buataresa, lii traserti, din pericolti. Se indreptrt
multAmitA dulcet elocentA a venerabilalui preota
consolatiel (mângAera) ce afla in cetirea cArtilora bune
ce negrijise, cu incetula, isbuti de a se deprinde ca sórta
sa, de i r6masg, melancolicti.
Sit mergemil acuma la Ia0 pentru de a aye plitcerea
sti vedemii viOula i inlelticiunea resplAtite cum se cu-
vine. D-111 Lungénu se finise. Criminala lui sotifi avu
ne'Wlepciunea de a se da pre mtma unui
care o ruing, i o impovorli, dup6, aceea de dispretti, gr5,-
a§ia, finituli. Frumósa Adelaida, in neintelegere
cu mg-sa §i. mtiritatit eu unulti din staluci01, sa adora-
in curena.' negrijia, se ada la t6te placerile a c5,-.
rora escesii o condusA, pripita la mormentil. Vintihii, cub
pa§ulti amicù1 redeveniudil amantù in publicil ali. Ade-,
End, se bt'i,tu o datA pentru (Musa i fu ucisti. JustiOa se
amestecg, in ac4sta, iademenit6reafemee fu inchisA pen-
tru rèmlqitele vie01.' séle la monastirea Adam.
Bucurit care se 'nqciinO, de aceste in retragerea sa,
gitsi i mal multh. Ind, motive puternice de gratitudine
atre §i atre se v6,4u fericitú in sin-
gurAtatea sa, unde era inconjuratit de amid simpli, dérg,
 166

adevdraV DécA veodatA suveniruld trecutulul i causa

tristetA, impresiunea nu tin é multd.
Ne apropiemil de fine. Mal multil de 20 de anl trecuse.
Adolfd, care nu ocupa cleat rênduld de josit abl easel,
acee,a ce era d'ajunsil pentru und têndrd., avu poftA in-
teo 4i, &id era singurd, de a visita apartamentuld in
care murise tatA-sed, fgti care din aceld timpti nu se mal
deschisese, Intrtinda intr'élasuld §ir6e de lacriml curserA
din ochil sdl : petrece, fArA sA-ql de sémA de nimica in8A,
apartamentubù acestil tAcutd, se vede inteund cabinetd
retrasfi, flcutil inteund ungherd, neavgnad dedt o fe-
restruicA, susit cu grata, o ladA mare legatA cu felt, bA-
gatA in muril li inchisl bine, 0 mud scAue§h. alAturea.
Hem, a aril puté fi mid sipetit de banl, ca fulgeruld
se InfAto§ézA In mintea lul Bucuril. 0 milcare rapede-lit
tArésce, alérgA, sbórA, FA vine indatA cApuitil de instru-
mente ca sA strice lada acésta misteriosa, a cAreia soli-
ditate se 'mpotrivi indelungd, dérA care in fine se sfdr-
mh, sub loviturile lul repetate.
Bucurd tremurandh, ridicA capaculd celd greil. Dum-
necleule! ce spectacold. ! o funiA, li cuvintele aceste serse
cu litere marl :
,Desfranatule, neruqinatule, fiiule nemulOmitord, chel-
ntuitorule necumpdtatd, dupg ce vel bate la talpe patri-
nmoniubl strdmolilorù tèl, pentra ca sA pul fine ruqinA-
reI li remustrArilorù téle celord indarne, splolurA-te!
acesta-1 celd mal de pre urmA sfatil cell dA und pA-
nrinte necinstith... ."
Nenorocituld Bucurd pica de-a rostogoluld, cu pdrulit
sburlitd,, o sud6re rece inundA f4a sa clte-va minute;
revenindu-§1 in sine, cu ochil 84intitl pe grozava scri-
s6re : Destuld, striggi, ehl; a§Ia, tata, te ascultd ; p6M-se
"ea sacrificiulil vieW rciele sA-ml I,térgA tOte gregelele!"
Atuncea cu o mAnä tremurandA de desperare, apucA
funja, aninA unit capdtil in und cfirligd de terd ce vede
infiptil bate° grindA pusA de-a curmeziquld d'asupra ca-
puluI sell, se sue pre scAuna0.1, 41- pune in OM nodulil
 167

fatald li Cu o loviturl de piciord impingéndit banca, se

arunc5, in etemitate
Dér, o minune! nu e 6re visukt uneI imaginatil in de-
lird ? grinda-I scobitit, supraféta sa inferi6rit se indoesce
sub povara trupulul lui BueurA, care pia, in genuchI,
In timpd ce und diluvid de monede de aurd acopere
parcheturile li o scrisóre se 'nfhtiléz5, dinaintea inviatu-
1111 care citesce :
Putut-aI gfindi, scumpuld med fig, a tat&-ta. 11-ard
ndori m6rtea, eld, acela care te iubia §i te iubesce incA
otata de tare, eld, MAU de gloriosti a vietui in pers6na
ta? Cunoscendd bunAtatea inimeI tee, pre care abate-
rele n'o secase, pré convinsti a, vel tine inteo 4i cu
ndistinctiune loculd OA In societate, anati vroitd prin a-
céstA teribilA, dér mIntuitóre ispitA, :35, te scapd de rèt,
n 0 sA, indepgrteet ruinarea ta, care trebuia sit se intern-
ple; istorisirea ce ft-ami fAcutd de perderea avereI mele
ne tumid o fabulA, escI atta de avutd precum n'al maI
nfostd li amiculd, judecètorul d, care scie -totuld, te va in-
forma despre orl-ce. Urmég.,, te rogd, in tóte lucrArile
téle, sfAtuirile acestuI omd demnd li s&-lii aibl ca pre
numl aid doilea tatA.
Adio, multd iubitule fid, bucurti-te de bunurile téle
ninteleptesce, qi ca und omil ce a cunoscutit rAtAcirile
oecolulul, Fiti gandesce c6,, reunitl in adApostuld pré-fe-
ricitilord, maml-ta §i at, vomd adresa de-apururea ru-
gitciunele n6stre cAtre D-qett, pentru tine fli destin46-
toril MI.
Enache in momentuld acesta, cAuta pre stitpinuld 8611.
Eld se sui, intl.& in apartamentukt acesta in mirare de-
a-ki vedé deschisd, li ajungêndii in cabinetd. . . Inchipu-
&all cine póte mtrarea lul, incremenirea 14 v64endll
pre stApfinulti BM in genuchl, cu o funift imprejuruld
gfitulul, scitldatt. In lacriml, cu o scrisóre in maul, o
grindA povernità qi podelile acoperite de aura. Ce dra-
cu-I acésta? ingitimA, dlt in fine.
La veeca acésta atata de cunoscutA, Bueuril hi vine
 168

simtiri, se sc61:1,, 0 merge de se aruncA in bratele ve-

chiuluI sü arnictl, i póte in fine sA-I spun/ tag ce s'a
petrecuti. Enache cu gura cAscata, ochiulù pironituí, tru-
pulti nemiratil ca o statue, i se OA cit vis6z6, 0 se api-
pAia ca sg, védA décA, in adevèrti e deltepti ; tu fine, face
uni altù sub dênsulti i bAtêndull ambele pulpe, stri-
gl : Pre eel 40 de santl. p/rint,1 FA pre St. Enache! bu-
nuli mei patrond, écit o inventi/ di§antata! Sciami
bine ca r6posatulti mei stttpanti <care acum e acolo susi)
era niteli draculorti. Inteaste, dér niel odat/ nu mi-aql
fi inchipuitti una ca acésta. Frum6s6 glum/ ! sit 4icit o-
murruluI istuia, sA facit wag salti in aeri .. ha! ha!
ha! Si °multi med saria prin oclaitt ca o cApri6rA, mu-
rindil de Asti ; buctitar6sa alérga la vuetuli acesta neo-
1)icInuiti, i écti, cl se pune 0 ea la Asti O bucat6, de
tapiseria strA,mutat:1 prin alatea silltArl se desprinde, i a-
lit/ pre dé Stelescu desemnati in mg.rime natural/ tinêndi
de man/ pre sotia sa i zimbincli cutre finli lorti, care
qi eli e representati c/lcanclú in picióre t6te
incoronatii de virtnte. Cite aril puté descrie incantarea
luI Bucurd? Numal lacrimile 0 ce dulcl lacrime ! lit
oprirrt, de a nu se ingclu0.
Dup?i, cell vepi in sine dinteo sguduitur/ agla de pu-
ternicg, Bucuri, na4rse la judele, cittre care nu mal decat
incepu istoria i acela ne lug puteadi de Asti. i dise:
Ha', amice! nu-tI mai da osten616 de a mal istorisi a-
ceea ce sciti de atata timpti. Demnuli d-téle tat/ mi-a
Incredintatii secretuli s6ti i kg ce ami 8611 spuni.
,,ami cumpèratil sub diferite nume, tóte bunurile d-lul
Stelescu; aurulti ce a-i gìtsitù in grind/ e numal fruc-
tult iconomiiloti 0 a 6re-camel IntreptinderI comer-
ciale ale p/rintelul d téle, care repara ast-felti stirbirile
nce-ft facé1 averel prin cheltuirile cele necump'étate
eramit datorti ca dupg cinci ani deplinI, s6, te punt' In
posesiune preste tóte; cl6r6, data d-téle cea energicti,
77a rnicloratti terminulil pcesta. A.§Ia dérl mane ne
vomit duce la mo0a d-lul Stelescu fi, 0 de vrel
 169

privesa ea pre unil alit doilea tatA, dupg, putin timpt,

11o cAstitoriA, pre cAt avantagi6sA, pre atata mal onestl,
va hotart sérta pentru d'apururea."
Bucurtt dreptii respunsit, se aruna In braOle demnu-
cAruia i lAsg, deplina conducere a sa i a inte-
reselorti. séle.
PuOn dupt aceea, Bucurit Stelescu se area eras' In
lume cu strelucire; tnsuratil cu o jUfl i placute.cliro-
deveni pgrintele a cal-va copil amabili, earl nu
cunoscurg, decAt virtuOle strebunilore. lorù. Ehl eApetti o
ingireinare la Viena, prin care parveni indate, la celn
ânteie demnittiti a le Ora Moldova.
Bunuld, onestulit Enache, ajunsit la betrânetile cele
mai adâncl, i istoria grin4a i era atitta de bine
In memora, incat o istorisia la totti trecetorulli.
Chiar pre patulù de mérte, elù respunse confesorului
(duhovniculuI) sòù, care-lit intrebase pré multù : der,
pArinte, iubescti pre D-cjeù din tail sufietulil, si nu
me temit se, me infatosezil inaintea acestut buntt tatit
omenira, dér inainte de a me duce cAtre densultt trebue
spunti istoria gringa." O oftare terminA (Tale a-
cestuI omit simplu i virtuosit.
 SFATUIRE JUNIMEI
=I
Vou6, junilord met contimporanl, adresezd aceste linit,
voue, carl at1 cetitd mica istoriá a lul Bucunl Stelescu.
Suntt sigurd a nuvell fi vq.utù fárá el v6 minunati
pre junele Bucurd, d'Anteid asta de bunt, asta de modestd
asta de candiddsi asta de bine crescutd, sub privigherea
unut tatá din cei mal duioll, si nutritd din frageta sa
copiláriá cu moraluld cela alesti ce tatált acestd virtu-
osd vroia sá, inrAdAcineze ininima clironomulut numelul
sil. Nu fárá mirare, 4icil ld vett fi v&jutù uitândd la cea
Anteiti ispitá principiile escelente ce-1 dAduslacestd bund
tatá, si aruncandu-se in bratele viViulul si in t6te escesu-
rile. CAct d'abia ajunge la 141, la lonchiuld s6d de mamá,
d'abia face cunoscinO, cu v6ruld 8611 Vintilá Lungénu,
si indatá légA cu acesta amicitia cea mal stransit. E de
márturisitti, cá, Vintilá era inzestratd de celd mal plAcutd
esteriord, si de o rará politetá, eld avé o elocing, indu-
plicabilá, si maniere forte ademenit6re, dér ascundea
sub vèluld atittord avantagiuri, o inimA rea sicorumptá
si era fórte desfrenatd. Din nenorocire mima ceanoul a
lut Bucurd fu intunecatá de atitea calitátl brilante, si e-
roultt nostru, fárá esperientA si crecptord din naturA, t3e
lABA a se ademeni si a se tári in societátile cele mal rele,
dindd Irá reflecsiune in t6te cursele ce i se intinse de
dol netrebnict, VintilA si Adelina.
Adata v6 dovedesce indestuld, amicilord mel, cla
trebue sá, fill de cu luare aminte in alegerea de amicl.
 171

Acésta v invetA indestubl trebue sA v legatt, fl-

it o mal de apr6peprivire, cu acel alO cArora caracteril,
conduitA EA moravurf nu le cun6scett cu desevarlire.
seculA mal ales4, andil junimea intrA de timpu-
rill pe scena lumet, aril fi de prisos4 socotil sA, vi se re-
pesa adese-orl: fugitt cu grózA de desfrenatit aceqtia,
feriti-ve chiarti si de presenta lorù, act ve volt ineunjura
de aceleast retele de care si VintilA IneunjurA pre ne-
InteleptulA BucurO, i ea dênsubl yeti deveni prada sedu-
cerilor4 ; ve vett perde nesmintitil frecuentându-1 efitil
de putiml; o singurA datA arll fi de ajunsti spre a ve
resturna n prApastia ce v'arù sApa dinainte. Trebue dér,
ea o neincredere continuA i refleetA sA vinit in ajutorulii
neesperientet vóstre, o neIncredere Cu atfita mal bine
IntAritit Cu dad vet' fi nefncetata espRI seducerilortl,
de cart pre tótA minuta suntemil Ineonjuratt.
Nu-I destulti, amiciloril met: trebue ea pre atü cres-
cett Cu vé'rsta, EA pre cftta se apropil finitubl educatiunet
nóstre, sA créscA cu vol çi neincrederea, amorulil religiet
si alit moray arilord bune. Totil nu-I destula : trebue se, ve
deprindett a respinge euvintele mincin6se ale necredin-
eiosilord i spre acestO seord sA rugAmO, dupti cum vom
simti mal bine, pre $naltulti D-4e11, apArAtorulA nevino-
vAtiel. Singunl numat ideea de daerenat4 i deerenate,
trebue sà. ve InspAimInteze i sA ve atriste inima. Ace. din
Vol, junilora met contimporant, earl att auclita de Isto-
ria Romanilord, ve tt fi vecluttt cum poporubl acestd
bravA a crescutil prin virtute si cum viçiulù l-a dArA-
pitnatil. Acésta i alte multe BA ve servésa de esemplu.
Ve vord (Pee cA cuvêntulti sprijinitil de esemplu, are
Bata putere Inatd e gred de a se impotrivi la impresi-
unea ce face amprA-ve. De aceea trebue A ve feritt
de a avé a face en met earl vietuesell In neregull
at de profesiune desfrenarea. Lasa cA legAturile ce al
avé cu d'énElit v'artt ruina reputatinnea, apot i netrebni-
die bru euventArt, maximele false i esemplele rele nu
vord lipsi de a ve altera mal intékl hnclinácuunile v6s-
 172

tre celemai bune, de a v6 corumpe pre nesimtite inima,

de a v6 prapastui dupa aceea in nenorociri. O regula
de prudenta este 0 aceea de a nu intra niel odata in a.
sociatia cu spiritele debile i timide, cari sunt mal tóte
superstitióse ì tem6tóre. Fiiisdù ca molipsit6re,
daraverile ce aveti cu den01 'men temeri. r¡d Indoell,
impartescti spiritulti 0-111 impedica de a judeca cum se
cuvine lucrurile. Indoelele i temerile aceste v pricinu-
escd de asemenea i frica 0 oil. cat sunt ele de vane nu
incetéza de a v turbura 0 de a v6 impedica sti, ganditl
la liniscea spiritulul 0 a inimel, MIA de care nu pu-
temd cunósce niel care partida I mal bun& i niel pre
care trebue de a o imbrati§a cu confidenta.
In contra atatorn macsime rele, in contra atatorti re-
tele intinse de a v6 perde, o ! junime nepriceputa ce vei
opune? Yeti opune princinii respectabile i yeti arta
necredincio§ilorn acestora, ca numal pietatea este pute-
rea orI careia adevrate inaltarl de mima, a ori careia
solide marirl: le vonan dovedi, cä numal ea póte face
gloria ca i noroculìl unul imperiii, inteund_ cuvêntü ca
ea este trebuinciósa la tóte, i cii, nu póte sa fia vr'o e-
ducatia buna, décA, nu are pietate de baza.
Vou6 déra, junelord çi junilord mele contimporani,
earl din ceI mal frageti anI atf fosta nutritl cu mora-
lulù mal curatilt i cu principiile unei religiI Para
de care-I cuneputinta sa firmù fericiti; vou6 adresezti a-
ceste. 0! cat trebue sá v sirguitI pentru linis ea vóstra
0 a parintilorn, de a cOsciga o educatia solida, de a v6 de-
prinde sa uriti pre desfrênatil aceia atatal de neamici ju-
decatel cat i religiel, i carl indrasnescn pârta de a ice:
Hal sa departaran orI ce temere, sane dedamù placeri-
lord, éta adev6rata fericire, tóte cele-l-alte suntn nimi-
curl." Miqeil uitá ca t6te suntù create pentru omit, i o-
mu e creatil pentru D .en, i ca ori-cine voiesce sa
fia fericitü fain se atArne de D-4en 0 in contra voin-
tel lui, trebue, ca ì 6menil acel coruptl de earl vor-
besce profetulii, sa nu gasésch in aceste veselil, dreptd.
 173

preta pentru rebelia lul, decItti necazurl si nenorocirl,

turburare siingrijirl. Juneloll! feriti-v6 de a fi Adeline,
Ili vol junilorti de a fi Vintili ! Acum impreuna sa inal-
tanya mânile catre cert., spre a ruga pro caù inaltil de
a ne da simtiminte virtu6se, de a ne feri de desfrènatl
si de sfatuirile lorti cele rele si de a face ca totil déuna
sa fugimti de densil ca de serpl. In fine, cu tap' Intru-
nitl la dulcele nume alhi virtutil, a devenimg demnI de
Patria care ne nutr,sce si asIa sa o maxim&

Nota. --, Actistd nuvell am localisat-o dupd La poutre d'or. Lectoruld va

erta multele Incorectiunl de limbi si de stild, sciinda cd este prima mea
scriere, In 18F1!
A fostd fipdriti la tipografia Romano-francesd a liff Berman, cu ajutord
de abonatT. Cine-ml va vedea bucuria ce simtid in (lioa aparitiunel el !..
Eramd de 17 anl !
COLIBA MARIUCAI
FRAGMENT° DE ROMANtl
 I.

SETRELE. - 1)0LNAVA.

La capetulti OdureI ce desparte mo§ia P.... de mo-

via R ... , in tinutula RomanuluI, pre wag tap§anù us-
catt ea §i fruziquhl ce fognia incit in fagiI li §tejaril nu-
meroqI din Odure, se gAsiaii, in anuld 184... veo eke-
va corturI, neregulatii inorenduite. Cilte-va 15.vicere ad,-
tate pre prAjinl, sprijinite unele de unit carti mare, altele
v2rite in Omentii; étkl, OM mAestria ca care eratl faeute
acele corturI, sArace, dupl cum vedemti, in care se adl-
postiall ea la 20 de familiI de .tiganI, robil Vorniculd
GorjAnila, proprietarulti moqiel.
Intémplarea ce vremi1 sg, istorisima se petrecu in parte
sub cate-va din corturile aceste.
Era in nóptea unel 4i1e reel 0 posomorite din Tuna
luI Brumarti, o tAcere, mal mare decal lini§tea domnia
In corturl; nu se audia cleat vásjiitulil ventuluI prin O-
dure §i latratulti prelungitti, ce scot6 din c'Ond in când,
cfinele intinsd dinaintea vre une etre, sub care, impre-
jurulü a doItreItAciunI, ce slobodiatt beg, o lue6re ro§a-
ticA qi nesicurh, horAiatl, indesuitl, clac preste grAmadl,
tatA, man* mo§négli, bAqI, fete,. . . . Luna plutia pre-
ste codri in unit océnù de aburl recl; razele el se alun-
gait pre invrAstatele lAvicere ale etrelorti.§'apoI, ea o c6-
ma argint6s1, se scaldati in cristalull. Oriéqulul ce mur-
mura pintre érba useat& 0 malurile acoperite de frun-
dele suflate de b6rea cea asprA a lunel morteI. Era
12,
 178

In fine, o séra frum6sA chiar prin tristeta de care era in-

tiparita. Mad cetitorula aril fi pututa trece in séra acé-
sta, cu atentiune pre la fia-care vétra, s'arti fi opritti de
sigura la cea mal din. urma, de linga parlazulti paduret
Acésta vétra, e cea mai saraca, facuta fiinda numai din
rufe prinse intre ele prin sforl vi tepuve de lemna Laun-
truki el nu e mal avutti; aceea insa ce ne opresce la ea
este ca, pre cand nu-'I o vétra in care sa nu domnésca
somnulti i linivtea, aice se ande inca o lopta murinda,
cate-va vorbe intrerumpte aborti pre aripele vênturilora.
SA intramil in launtrula el
O lavita de lemna, pre t6ruvl batuti in pamentti vi pre
care se desemna in umbra o cofil cu apa, veo dou6 trei
ulcele i óle aninate in cioturile prajinilora ce formati
cortulti; &A, tóte avutiile, tóte mobilele ce se gAsiat in
vétra acésta, in fundulti careia, intinsa pre una brativora
de paie, coperite de rufe gemé o femee, in f.* careia re-
flectandu-se palida lumina a lunei, lasa sA se véga doul
ochl afundatI profunda in orbitele lorti; umeril obrazu-
lul evitl afara i invb.liti de o pelita négra-galbia ; Om%
celti albit i luciosti cagênda in neregula, manele picanda
In laturi i trupulti coperita de o catrenta cu totula
rumpta, completaa una scheleta lunga i divirata.
Sérmana mamuca! sarmana mamuca! repeta din
eand in dud, cu vócea trista, unti &call, care staté in.
genunchiata la piciórele acestei femel.
Flacaulti acesta se chiema Vasile, érä femeea a ceea era
Maria marna-sa.
De doua luni de canda Maria era bolnava de lang6re
sataca, fail de celti mal micti sprijinii decal pre fiiu-
sag Vasile, tênerulti baiéta, dupa ce muncia an, gioa la
curtea stapanu-seti,caci era roba venia séra in
vi-1 aducé portiunea sa de mamilliga rece i acésta
Inca pre furia, cri,c1 stapanulti i porunci§e BA nu ésa din
ograda niel una pasti. Dér boierulti acesta n'avé mama
sét de vi avé, nu era inzestrata cu mima i sufletula celtt
duiosti alti luI Vasile, alti sclavulul s6ü celul isteta ; su-
 179

fletti adevèratti de nobilt. de §i inteunù trupa de sclava,

trupti ai chruia ochl negri 0 marl, adApostag
sub arcurI imbinate §i carbunóse, in contrastti completa
cu alba cea estramdinarA a fete): séle, v64userA abia de
20 de orl inturnandu-se cardurile drAgAlar de cucóre,
ca 0 care de-atatea orIdoria st HA. CAcl in sinulti natiu-
nel acesteI nomade greti se p6te stinge dorulti de aerulii
liberti, de libertate!
Vasija era sclava Er& numal cu trupulti; sufletulti,
BM era mal mare &cat aid multora liberl.Elti iubia pre
D-4eti in cerurI, 0 pre ma-sa pre pAniênta, i &Ida C. c.
GorjAnilA i porunci sA nu iésA din ogradA nicI unti pasti
elti tI simtise sangele nAvAlindu-I la inimA; peptula
bAtu tare Fp. era sA-I respundl. DérA óre cu ce drepta
póte unti sclava sA se impotrivéscA la poruncile stapa,
Vasile inghiti nodulti i tAcu, promitêndull
facA din nópte cj.i. DecI, pre cand totl gustati repaosti la
curte, elti lua portiunea sa giurnalA, din care elti numal
cat gusta, 'Aria preste zAplazti, i cu inima palpitandA,
cu pa01 agitatl, se indruma spre §étra in care zAcé sèr-
mana sa mama, pArAsitA de totl, panA 0 de natura, cad
60 de ningAl ti scuturaserA pan& 'ndatit acésta fulgii cel
albl pre albulti ei pat !
De vr'o §ése nopV Vasile dérA nu lipsia de a veni, ca
cu mana sa cea inAspritA de muncI grele, sA §térgl la-
crimile bieteI séle mame, 0 cu vócea-i dulce sienAduffe
suspinurile alnulul carele-lü nAscu in férele sclaviel!
Vasile in séra in care se incepe istoria nóstrA; venise
de vrtunti pAtrara de órA, tI aruncase ciciula sa de 0.5;
In lAturl 0 se a§e(jase la piciórele red ale Mariel, care
astA data era ca multù mal slabA decal in séra din ur-
ma. Ea putuse numai a-I face semml sA §édA, intinyn-
du-I mana, pre care Vasile depuse o sArutare alb, de fer-
binte fuck biéta femee se sinatise ca electrisatA ì puta
roti in fine : Cum ma:I mere, mAl. bAete?"
D-4eti trimitA sAngtate , mAmucA respunse
Vasile, in ocbil cAruia nourati. lacrimi. Nu-I gusta ce-val
 180

mAraucuta? adaosa a dice ela, dupa cate-va minute, ve-

(radii ca ma-sa nu mat 4.ic6 nimica.
Maria de-abia putu respunde ea nu, i eld o ruga, In
tóte tipurile, sit guste ce-va macara, cad i adusese, buel-
tele bune, mat bune decat alta-data, §i'apoI se lauda su-
rigeridd amara in sine, ca meritata de la stapanu-
sea prin serviciile séle.
A§l'a, se sili a gice Maria, le-aI meritata, ca i alta,
data. TJna surIsa amara se stinse pre palidele eI buze.
Ca i alta data, adaose ea, dupli, o mica pausit ; tu nu
manancidnimica, Mete, ca sa me til pre mine cu seraca
ta portiune; te veda slabindü pre t6ta gioa, 0, tu mun-
cescI, al nevoia, de putere i esei june, ai sit traescI, éra
ea sunt betrana, ea mane nu voia mal fi... Nu mal face
alia nebuniI, copile, mananca, tu, mal bine O! asculta,
asculta, pre betrana ta mamuca: stapanul4 te va cAuta mal
bine numal Intrucat vei puté munci!... Silere-te déra, a
fi voInicti d'apururea, ca Ed nu suferI injuratmile bit-
titile, ce ve4Isaferinda In tóteilele, atatia din fratil tell
Ea nu putu continua; slabise de tot'', cad intrebuin-
Çasä t6te puterile, ea sa p6ta vo.bi aceste putineCu-
vinte.
mamá! mamucuta, giceaVasile, silindu-se a
lua unit tong persuasiva, eü mananct. cat §6pte. Boe-
rula scie cit d-ta estI bolnava i ti-a otarita tainù dérti.
fiinda cr .ioa nu ama dad, Isa nevoita aduca
nóptea. ManInca, mamuca!
El& Maria tad, cad slabise de tota prin opintelile ce
facuse ca sit pótä vorbi, fqi plecase capula pe paiele ce
i serviaù deperina i adormise. Ea prin somnù' gemea
sinula el era opresatil din causa lipseY de aera, i Vasile
IngenuchI, la piciórele el, cu °chit scaldatl In lacrimI,
nu puté sri faca alta, decata sa suspine i sit repete
ze, din eand In cand: Sermana, mitmucuta! set.-
mana mamuca! Piciórele nude ale Mariel erail red ;
Vasile se pléca, lenga dênsele cu Urea calda, a peptu-
lui sefi le mal incalqi. Elli nu se mulp.mi numal cu a-
 181

t'ata, 0 merse afarli din OtrA, stranse spinf §i surcele §i

mal 40, focupruhl, care era mal cu totulti. stinsti. La
aldura luf, Maria dormindt. Ina, se pAré mal bine,
cAcf resufla me linistita.
Cucoquhl antase ant& 6r6, de multfi. Vasile reze-
mattt cu cotubú dreptù pre culcu§uhl maia-sef, studiindu-1
t6te milara, i§f simia ochif ingreui41 de somnü fli de
ostenélA : de 6 nopti ehù mal nu dormise. Candù cuco-
quill vesti gorile, Maria dormia fuck Vasile se scultt,
clAti o ulcia, pre care o amplu cu ap6, pr6sp6t6, de la
paraia0, aduse ap& §i. in cofA, puse apol. mancarea, ce
adusese, 0 ulcica cu apA, §i cofalang6, apatiiulii mamesel,
luá surnanuk sat, destubl de rumptt, vi-1 inveli pick,-
rele, o privi cate-va minute, apol luandulf aciula, porni
al se dua,. La eqirea din cortÙ se mal opri o clipa, ca
sA-II mat preamble triltil 861 °chi asupra ef.
S6rmanit mAmucuta! 4icea ehl ridicandil spre ce-
rurf °chit 861 ro§1 de trudA, 0 eqi ritpede.
II.

LA CURTE.

Sunt §ése ore de diminé0.

Cum socog, Bincule, ce-1 de fAcutti cu tiganulti a-
cesta, sA-14. InsurArall cu féta buliba§il séil ba?
Alfa se adresa de pre unü scaunt ferfenitosti Ili vechiti
de lingb, o m6sutA ntrA., cu saltarg, Vornicula Gorja-
ni16, atg. vAtafulti BM §etrarulù Binen, ce stAté cu ma-
nile la peptt, in pici6re, lingá uqA, li care era §étraril,
pre temeiuhl serviciilord ce fitcuse Vorniculul.
Vornieult. Gorjanila, boieni din némil In némll era
se intelege, din clasa acelora ce se numescii nobilf, a-
vendù acésta mal multü cleat aceia, a 61 nu se deose-
bia de cef-l-alfil brad nenobili, numaf prin decretele de
rangurf §i vechimea familiel, dérA Ina, li prin flsicuhl
s6ii, care era unulti In t6tA, téra Moldovel. Naltü mal ca
Ii. statu-palma-barba-cotu, din poveste, cu capulti mare qi
 182

rotundü mal ea qi o b6mbA, ochil e§itl afatit i holbaV,

nasubl mkti i ingropatti mal de totb. Intre dol obrajl
bugec,11 i cArnolI; unii gatil scurtii i de la capatulti
ruia, aia 4icêndù, seincepé unit pântiee ea o movil6 de
otartl de mo§i, rezematA, nu pe toc,11 de pesce ea pa
méntu121, ci pre douè *More scurte §ipulp6se, earl' de aril
fi avutti qi ele gura cea xnare i inarmatA de dinV negri
rarl a obrazuluI, de sigurti cá arti fi gemup sub po-
v6ra afurisitultil de ptAntece.
Ét6, fisiculü, cu dreptatenobila séti deosebitorti de cel-
l-alt.'''. 6meni, alti cucona§uluI GorjAnilit.
Acum de amti puté lungi pre Vorniculg, de dou6 orl
pre cat e: de i-am lun ggreti afunda ochiI
de i-amü mai mAri f4a, ea sti, puterati trage nasuk
gi a pleca in josti, ea la un.ii eurcanti; de i amti sub-
Çia i de i-amti lungi gâtulti, i aqIa fa,bricatti.,
imbrAca in pantaloni de anghinä i inteunù
anteretí de cutniA, vechiA i unsurósa, de 1-anatt incinge
pre sub o dulamä seurta, Cu unti braù tàiétil de totil, de
de 1-amil lega la Otù eu o basma albA,, de i-anati pune
pre capti, in load de lépcä séti praAriA, o cupag, de mielti
ea ascundemti pèrulti celti galbenil ca i alti musta-
Olorti séle, in fine de i-amtt da in manile séle maere unti
biciti de pele cu alamg, la verfti i viinjosú ea fierulti,
apol am fi format-A din unilVornicti, pre unti
pre 6trarult.i. Bin eu, vAtafulti.Vorniculul Gorjtinila
Aste sunt pentru fisiculü vtitafului, elt pentru simti-
mintele i ideile umane, ale amendurora, dialogulù ur-
mltorti dintre (18141 le va face lesne eunoscute cetito-
rulul.
Sá urmtimù dialoguhl de acole de unde
intrAndti in casg, :
Cum socop; Bincule, intrerupse boierulti, invAr-
tindti matAniile, ce-1 de fdeutil? sA InsurAmil pre tigA-
nuquld acesta, cu féta bulubaleI?
SocotinO, d.-v6strA, Cueóne, e iMeléptl, respunse
vAtafulti.
 183

Eld e tên6rd, adaose boerulti, puternied, féta de

asemenea, p6te void prinde la sèrnanta de robi mai voinief,
ce (lief Bincule? am euvfintd?
O! mare euvêntd, cueóne.
Mal alesd c iganuld ista i arnicd . .
A Oa intrerupse vAtafulti, de n-arti lucra bi-
ciuld ista n-al* puté face nicI o tr6131 cu ansil; mal mi-
si maI puturosl 6meni nief el s-o mal datfi!
Ba nu, tiglnusulti Asta e destuld de arnicti, se in-
telege cA iganu fArl de bltaiti e ea róta &IA unsóre, 'nu
fad tr6131 cu dinsuld, d6rd, ori cum, Vasile, tréba si-o
face.
Vorba era dérl de Vasile.
§cil ce, cucóne? pund rAmlsagil el de nu 1-asil a-
meninta din candti in cand cu garbaciuld, puté 4i-
ce el e arnicti; las/-I la dracu balauri, numaI dupg, fa-
ratil
Dupl furatd? Vasile ambit% dui:4 furatti ?
Da, da ! Ea, chiarti i ast/ nópte unde era, când
1-amti eltatù trimitti in t6rinl sA prindd boil ro-
manului celuia!
Care romanti?
romlnulti cela care n'a vroliti sA vinl la daca
de 13ltuttl p/pusol; cela pre care mi-ag poruncitti sA vfi
r6sbunti, am trimisd astAn6pte sl-I prindl boil de pre
campti, ca sa-ld facil sA plAtésed casi elndti i-asfi fi prinsd
din plpusa. El, da e vorba de Vasile: (Tiding cg. 1-amti
clutatd sg-ld trimitti Intérinl si nu 1-amigasitti, amti
panditti si in 4ioll-amti véclutti venindti peste gardti.
i 1-al cercetatti unde a fostti ?
Ba fuel nu, edet trebuia 86 vfi aducti mal inainte
socotelele.
Bdtaid, bltai/ sa-I daI talharulul! 12 piel sA iél de
pre spetele blitstematului aceluia! Cum ? dupl furatìt
ambll? n'are aicea mâncare, haine, tóte cate i tre-
bue ?
Da cum sb, dér tiganuld póte sit trléseti,
 184

&A, sit fure? Ins& apropo, de mancare, uitamit sa v6

spuml ea jidovulit oranclarti are nisce putinl cu brânza,
elú le-arit da tare eftent.; sit le cumpèrit ?
136te o fi tare iute hétl cu vernal!
El si-apoI par-ca cine scia ce imparaVI vora sl
manânce? E tare bunapentru (Mush%
AsIa, da-I vorba BA nu seimbolnavésca, sa ne
bage la alte chieltuell,
niel o grija!
S-o cumperl déra.
Vatatuhl se pleca Cu mulOmire pInA la pb,mentil,
Dute, de cereetéza unde a fostti asta nópte mie-
lulú nu poruncitil sit nu iasa din °grad&
niel uml past.?
In momentuM acesta us% se deschise rApede si se a-
rèta unit cuconasd ca de vr'o 15 anI, Imbracatt. In strae
evropienesel, ea si Vorniculti Gorjan'ila.`
Mack bitbAcuO! striga Mau% acesta, care era
Tache fiuM VorniculuI
Ce vrei, draga babacall
Baba* nu seiù cine mi-a fi ratil galbenulit acela
care mil-al data mata jell; cit nu-M gasescit.
baétulú scancia i baté din pici6re, strigâncill sl-I
caute galbenuM, pre care singurt1 de eu ;Ara, lú ascun-
sese Intr'unit coltit de ¿lupa soba. i 'Ana adoua-cli ui-
tase ce fitcuse cu elü, i striga, socotindit acuma eit
furase cine-va. Boierula se uita la vittafti vAtafulit
rAsucia mustatile,
El, cell spunénau eù cue6ne unde a fosa Vgsile
astanópte, de nu sit bea galbenuM cuconasulull
Date, Vittaje, i cereetéza; cu orl-ce chipit galbe-
nulit sa-I iasa aulitu-m'al?
Vatafulit saluta i ei, cuconasulti era sa iasa i eltt
déra babaca-lii chiama clise BA, se pue pre unit sca-
unit lInga dinsulù, sA-I spuna ce a maI InMatil ieri
de la d-nultt B. . . . unit guvernorti francezit pre ca-
re lii socotea Cc. GorjanilA destultt de rësplatitti cu vr'o
 185

sutÀt de galbenl pre anti . . Cuconalulti spuse babAcu-

tel ca, a invatattä Gramatica i Moralubl. Babaca vru
se scie mal antaiti, ce-1 acea gramatica, ? Cuconaqulti
sciu rèspun44 ca :
La grammaire est l'art de parler et d'écrire correetement
en franois.
Pour parler et pour écrire on se sert de mots.
Les mots sont composés de lettres.
Móra cea mal bunl nu mergea mal rApede de calú
gura cuconaplul. care nu se opri decatti clnd mal se
inAdu§ia. Babaca i§1 duse mana la mustéta, ca sá i le
tragg, de bucuria ca,Tachitá scié a§la de bine frantuzesce,
&A din nenorocire mai dAungq.1 se rasese preste totti.
Veni apoI randulti Morald.
Cucona§u1A Tache, asupra intrebArel tabAcuteI, cá ce-I
acea Morala,, r6spunse cate-va in frantuzesce, de
uitatü sá spurnl, babAcuta nu intelegea bechill din limba
asta. EIJI 111.--indemna, s6-1 spunA, Romanesce cate ceva
din cele ce-1 spun6 Frantuzesce; se nimeri, dupa,
fra,mintatura, ca, cuconalulti sá pótti, traduce frasele :
Totl 6menil Bunt fratl, de timpil ca, tog at de tata, pre
Adamil. . Nol trebue sá iubimil pre totti omula E,1
sit facermt bine orI-cuI §i cretinului, i IVémfului
77

danulul..." Cucona§ulti cita O. pre Neamti.1, dupl creq-

pentru cá ba,baca adese orl i spusese cá elti, Ném-
tulti, e paganti? Nu m6 intreba insa,,onorabile lectorule,
de ce n'a pusti qi pre tiganI, ca,c1 n'a§1. sci ai apune
de ce.
Babaca, dandù" din ca.pu§orù lu ntreba, cine i-a spusti.
ca, toI 6menif sunt fratl : mi-b1 incredinta, cá nu se póte
sä fia, adev6ratt., cá atuncI i iganif arft fi fratl cu boe-
: Audi vorba,1 da nu crede, TAchita.: asciilta, ce
çi spunt et, tiganiI Bunt facutI pentru boerti el at alit.
tata, . .
cucona§uhl, care era fórte pre josq in idef i sinati-
minte frum6se i care era leganatti in ideile ttitucti-s611,
 186

afirma ca babacuta are dreptate i cà d-ltt V.... se in-

Cu aqla chipurl t6t5, s6minta cea buna ce bietulfi
guvernorA semòna in sufletulii hl Tache, cu opintell
marI, o intrevedere de o clipa cu Vorniculti, o desrada-
cina F,d nu lasa niel urme macarti; i asta se intámpla
f6rte adese. Bietuli guvernorii era gracti i prin urmare
nevoitù sà inghita nodurI orl-ce contracjicerl, facAndull
ultimele iluziunI din galbenasiI ce boerulii avé sa-I nu-
mere la cap6tubl anulul.
Ala era educatiunea ce Vornicuhl d6dé fiuluI
Cucona§uluI Tache, unfi baétii frumusehl déra prostii
cgt optti. spre-gece. Amit puté descrie mal multe esamine
de aste in care Vorniculti, lua inteo elipa totti aceea ce
`nefericitulii guvernorti baga in glava baétuluI inteo lu-
na sé J1 douè, dér socotimti de prisosii. A cuI era óre vina
déca la capatubl anulul Wiétulti nu puté intelege cumti
se p6te ca Némtula sà fia creqtinii i fiqanula onati.? . .
Acuma, inainte de a trece mal departe, socotti cá, n'ar
strica pentru maI buu lamurire a istoriet n6stre, sa
spunemil ceva raat multil asupra luI Vasile.

DIN COPILAR1A LUI VASILE Si PANA 111 T1MPULU DE FkçA

Cu veo optil anI mal in urma, Vorniculii Gorjani15,
se facuse posesoruhl eterna allí mosieI pre care suntem6.
Era in luna lul Prierri; boierii dupit ce petrecusera iérna
In adunarl i balurl, in têrgulti Pétra, unii tergil com-
pusti din una pumnii de case, aruncate fara niel o re-
gula filtre muntl, ca nisce juctirii bateo cutia fara de ca-
pací, case locuite adese de iniml nu de par; dup5, ce,
clicü, mal bine de patru lunl Vornicula juca preferantuld
cuc6na controdantulti i valsulti cehl voluptosti
polca cea amor6sk boerif no§tril v64endii pre Prierii a-
própe, poruncira sapuna, hamurile de ate pre 12 cal din
soiulü faim.6sel mârt6ge i. c4elü cu purcelii i cuconulti
 187

Taehe se suira intr'o bra§ovénca lunga ea arca lul Noe.

In fine surugiil chiuira, arapnicile pocnira, rotile schrtiira.
pupa o 4i i o nópte de drumii, ei, boieril, ajunsera la
noua lora. proprietate.
Dupa cate-va 4ile de odihna, cuconula i cuc6na Ora
sa viziteze mo§ia i din ineemplare venira sit tréca, pre
lingit rtrele sclavilorti, pre care-I tramisese acole de cu
t6nana, inca. Pre atuncl Vasile era de 14 anI, vesela
Ou nep6sare se alunga dinaintea §etrelparintescI. Cuc6na
se apropia de ansult, i facu cate-va intrebarl la care
baiétula respunse cu atta istetia, beat cuc6na, fara,
asculte de mama luI care o ruga sa i-lti lase, ca-I
b6trana i singurit, porunci ca in 4ioa aceea ehiar ingsl
biéta Maria sail aduca copilula la curte. Maria suspina
§i se resimna, inaltandull ochil la cerurl.
A loua i Vasile, imbracatil In nisce pantalonl vechi
d'al cuconuluI, asculta, t6te poruncile juneluI sù stapé'na,
ale cucona§uluI Tache, care nu pré avé respectii pentru
acel chtl-va anl cu care Vasileera maI mare decat dênsula,
cael cu injuraturile cele mai marqave, pretindea ca bie-
tub' Mika lase a la fncaleca cucona§ula Tache
insa nu voia numaI a-vi face ilusiune calare, ci a
gusta 6re-cum din realitate, cad d-lui, cu o biciura, pre
care o captitase la St. Vasile trecuta, de la tatala
biciuia din t6te puterile pre omonimula acelul santil.
Baiétula in multe rêndurI radase asemenea tratarI, dér
Intel) 4i candil lü trecuse cu §éga se vede, mi-la arund,
eat colo. Atund reSuna totii satulü de plânsete i vaete.
Vornicula alérga facu ca in multe rênduri inca drep-
tate : Ela porunci lul Vasile sa se supue la poruncele
cuconapluf.
Cucona§u1a, ca acela ce v64use de mil de orI, cum
rèsplatesce bablicuta çiganìlorui nesupu0,"- Intocma ca
elii, se intortilia s'apuce pre Vasile de negrula lul Ora.
Babaca-I ajuta g-la trantésea la pitmêntii. Apol cueo-
na§ula se'nalta pre vgrfulti degetelorii §i'n timpuri m6su-
rate i croia cu biclura eat puté, strigêndti ; Clóra, ba-
 188

laurel baragladina . cate mal multe espresiunt ce le

clironomise de la parinV.
Boierultîi resucia mustetele, pre atunce le avé, pri-
mutunachiult; se intorcé apols catre
card hi ve4u e'aü ostenitt ì trecendull degetele ca
morcovit, pre sub barbia lul, i dice:
Destulti, draga babacM! intra apot in casa la
cue6na, care nu putuse asista la scena asta, avendú a
taia codiOle unet fgancuse, care turase o buctipa de za-
hart. Vornicult se apropia de densa cu mulOmire
saruta pre frunte, gicendt. : Sunt semne bune de go-
spodara tn Tachi0. Cuc6na ineuviiMa.
Cuconasult intra apot in casa i ninéca-b1 stringea la
sint. Val, draga ninecuOI, te-1 fi ostenitt Cu baragla-
dina ceca; kanult are pelea vert6sa, ea bivolulti!
Sa fit augitil atunet laudele cuconasulul c'ati secelatt,
espresia parintésca, c'a secelatil Opanti pre ttiMaruhl
accla. In timpulti acela Vasile plangea,
As% fu viéta bietulut tiganast mal bine de dol ant;
batal preste bataf, injuraturl preste injuraturl formail
portiunea sa cliurnala.
Cuconasult insa era acuma mare F,ti nu scia niel buche :
Vornicult se sfatui cu Vornicésa de cele ce arti trebui
faca : sa-lii dée la vr'unt. pensionatil ? Nu putéti inte-
lege cum de fact parin0 una cat asta, cad pre la pen-
sionate nu se 'nvéta as% aflasera d-lor. religia or-
todoesa, i ele-sii tinute mal téte de lien*. paganl, cart
nu duct baietit niel ()data la biserica, nici posteset, niel
se 'mpartasescil de patru ort pre anti, precum facé Vor-
niculd, dupa ce dedé vr'o cate-va sarindare i tramite
colivii la biserica vr'o cate-va gile! ... El se otarira
el& niel la vr'o sc615, publica, cad nu se cuvine,
clicé Vornicésa, ca unti flit de boeill sä 'nvete cu tott fiil
de ciobotari 0 de cojoacni! Nu mal remasese altt.
de a educa pre Tachita, decat de a-1 tocmi unti dasceila
In casa ; Cue6na ins& pretinde ea trimita in naun-
tru ; Boierulti susOnea cá nu, diet Farti perde mal de-
 189

grab i decal in nat.' pensionatti i aducé de marturia pre

fin% cuconulti Enache D... 0 pre altulti 0 pre altubl L..
Coc6na &AO i spuné ca se inléla ea-I aducé de marturia
pre fiiulti PostelnicululLupta, care venise de curêndti de la
ParisÙ c'o multime de cartl, vi pre carea augise ea vor-
bindù a§Ia de frumosti frantozesce; dér fiind cit barbatuk
este capti femeeT, de ce? nu schi ! boieruhl se 'mprotivi
Cu tat' dinadinsulù , elA se puse apoI i scrise la
unuI amicti tocrasca veunti dascala, care sa
fig, bung francesa. Acésta era alitga i ultima calitate ce
d-luI doria in dascalulti liuluI ski!
Preste cate-va clile sosi d. V... , de carde amti mal
D-lul V... de 0 nu scié cumplitd de multe,
scié din norocire, indestule pentru Tachita, pre care ba-
baca i nenéca doriati sa-ltt auda numal vorbindti fru-
mosil frantozesce, altá ca aka! ...
Orl cat de [putine insa eratt cunoscintele, d-lul V..,
s'o marturisima spre lauda lui, elti era din 6menil _ma
putini1 numeroql privilegiati, earl intelegt séti sunt
apr6pe de a intelege, de a pkrunde misteruhl in care e
creatù °multi : ung analisil aratinuntitil alit inimel séle,
hi facuse dornnti pre orl-ce patema materiala, §i
fi fosti1 indestulti de avutti, ca sá p6ta trai singurg, de
sigurti cá n'arli fi vrutti sa inlele mal multi timpti pre
uml tata, facendu-lii sá presupunl cl-I inv6tatti, pentru
cit scie bine frantozesce. D-1A V... tug n'avé cuvêntil,
cad, celi puOnù in privirea mea, sciinile d-séle eraù
multd mal de pretuitti cleat ale multorti invètati modernI,
purtatori de ochelarl. D. V. , cunoscea mal multg de
cat aceltia chi scia midoculit de a gasi fericirea in
religiund séle, religiune, ce-I dreptuld, degajata de
orl-ce materialismA. Religiunea era, alIa 4icêndù, ele-
mentuhl in care traia elti, i puOn camg poeti, macarti
a nu era de nevoia sa fia, clii vedé pre D-4eulti
bunti in orI-ce steluta ce sclipia séra pre certi, in ort-ce
perla de rota ce tremura pre frun4il6ra, suflata de adie-
rea dimineta.
 190

Ca sa finimi despre d. V..., sa 4icemi: eld era umi

oral din aceia, pentru carl prejudecMile lumel sunt nule,
0 call nu se servesci inca cu termenele bursuflate lati-
nescI i grecesci, de moda intro invètatil secululuI!
era bunii, modesti, franc-6; iubia pre D-4eli In spirita
adevgril, §i vedé In toff' omuli pre fratele ség.
Ideile lul emit frum6se i déca V.., nu puté cu
esactitqas invqe pro qcolaruli WI a resolve vr'o eevati-
une de gradula alti 2-lea, cu mcd multe neeunoseute,
s6-I esplice formosa psihologid, celi putini puté s faca
din elli, mitt ()mil lealt. i buni, 0 de nu uni filosofil séil
sofisti, cum îI place iubite lectorule, macariunii gan-
ditori patrumPtorti qi neafectati. Am vNutti insa cum
babac%a strica Inteo clipa, tott ce bietulii orni f&cé
ala de grad
Nu e insa V... principalmente obiectulii istorieI
nóstre, ci Vasile.
Ami isü, ImI pare, ca Vasile, dupg, dol aril de ba-
tal, se v64use de °data mal ulurati ; e lesne de ii4elesi
cu ce daipti. D. V... sosise i cucona§uli inv6ta tót5,
ua, apol acum era 0 mal mare 0, sa nu tagaduimil, de
an fi fosti eli numai cu D. V,.. póte curendi mima lui
s'arti fi schimbatil fórte, cad din natura nu era veuni
tigru §i-ml pare ca ori cat de r6ú sa fia unti oopilù, prin
m6surl it4e1epte se mal póte indrepta. In adev6ri, eand
bAkult. eslia din clasa séti din camera d-lul V.,. carde i
vorbia de egalitate.... adese, 4icú, eli, siniindu-se mus-
trati de eugetil, venia sa sara in &ult. lui Vasile i sA-I
cérit ertare, pre care tiganulti i-o acorda, qterendull
ochif înläcrimai. Dér cate-va minute dupa ce intra in
camera tata-s6ii cuconapli era totil cuconaqult.
Tache, fiiulti V'ornicului Gorjaniliti i Vasile obiectuli
insolenfilori
SA, nu uitamii a spune a D. V... rumpé pu1in1 Ro-
manesce i ca iubia pre Vasile pentru istetimea i blan-
deOle luI; bine, r6i, clii i vorbia adese-orI de D-geti, de
libertate, de t6te, i Vasile li flAelegé multi mal bine
 191

clecátti cuconalulu, aci suspina, apol plangé qi se arunea

la pici6rele d-lul V.., intrebAndu-lit décit i eld cu xnaicA-sa
cu tog selaviI sunt fAcut,1 de D-ded ? . de sunt i el
6menf.
D. V... plfingé cu dinsuld mangAia invOta.
Asta era o lectiune repetath' indestuld de adese,
pentru ca Vasile sg, pervinit a se cun6sce §i pre sine
pre 6menl mg bine.
Trecuse a0a mal bine de jumOtate de and 0. Va-
sile mulOmia lul uitase niel pre dinsuld.
Ehl iubia acum pre D. V... qi pre maiegIa pre pitnAntd
D. V... 111 invOtase a iubi pre D-ded in certi Efi
pre pémentil, dér o! cat e de adev6ratd cá sórta cea
jahlzO, s6rta care suride numaI cand me vede plIn-
enclit, cat e de adevèratii, died, cá ea nu prea lasg,
sá ne bucurAmil multti timpí niel de nefericirile ce ea
ni-a trOmisti i ca care noI ne amd deprinsd! Cand
Vasile isbutise a-§I inOclu§i suspinurile in sinuld ulna
muritord, pre caiele D-dett ht trimisese, écg, Vorni-
culd schimbg, totti mersuld lucrurilorti. Elù !AO de sémg,
cá Vasile nu era de ajunsd ocupatti t6tO diva numg cu
pusuld i strinsuld meselord, cu cur4ituld tacOmurilord,
Cu táiétulü lemnelord de bucOtArig, i cu aducerea apeI,
lucruri pre earl bitétuld se silia sg, le finéscg, eftt puté
maI degrabg,, ca dupg, aceea sá pótg, asiste qi eld la lee-
Ounea cucona§uluI, cAcI incepuse a inOlege bini§orti,
franOzesce.VorniculuI died, parésndu-i- se eh' bOétuld eprea
puOnit ocupatd, chiämrr, trite° sérg, pre vAtavuld Bincu
cjise:
De raftne, Bincule, sá MI pre Vasile in séraa, ta
sg.-1 dal de lucru la chripd, numaldimineOle §i. serile va
veni sit servése4 cuconaquluI.
A doua-di, plângere, rugaminfl, tóte, tóte furl vane :
Vasile trebui sá urmeze neflesibilului vOtafit, camele spre
mangg,ere, i promisA, arOtându-1 biciulù, cg, va
bate intru cât vq, fi supusd i muncitord.
De atuncl muncile cele mal grele i adese cele maX
 192

mArpve, furA lAsate pre umerif bietuluI Vasile, cAruia

nu-1 era mAcaril liberil sA plangA ; plane numg nóptea,
candil era singurti.
TrecurA 0 ast-fehl hid, vr'o dol anI.
Inteo di lii chiAmA vAtafuhl ce inspecta, in campt,
la culesubl popupilorti.
AsculltA, Vasile, i dise elil cu ung accentil mierosil
§i prefAcutti; mi-e mil de tineretile téle 0 al vré 0,
te mal scutesdi de muncA ; ce did, vreI ? Vasile tAcu,
dér se mirg, in sine cum omulti acesta crudti, care arti fi
luatti panA §i pelea de pre &insult., d'ar fi fostù cu to-
tuhl alit lul, qic are jiu-1 da voiA sA cerceteze pre ml-sa
decatil dumineca, se mira, dicti, cum de s'a fAcutii aqIa
de indurAtorii. BA6tulti avé o intelegere agerA: ail pre-
pusA o cursA.
Se vedemil de se in§é1A.
VAtafulti §i elti nu era onati fArA de capti.; lul i tre-
buia cine-va, care sA fiti, ca li densulti de agerti, ca sA-14
pótA intrebuinta in mistuirea grAuprulul li a porumbu-
rilorti ce despAréll acum de pre campti li acum din co-
pie, ca sA ja locil in caruhl cu fênil pre dasupra nu-
mal ce Setrarulti vAtafil, trimeté de vgndare acum la
Romanil §i acum la Piétra. Pentru asemenea intrebuin-
-;are elf' de multti ochise pre Vasile, dérA probitatea qi
supunerea 1111 cea mare hi Intimidase; chi nu indrAsni
sti-I propue postula de on6re.
AstA datA ins& vAtavulti voi sg, se foloséscA, de tristeta
incare diduse Vasile, cAcI maica-sa se imbolnAvisegi bóla
i crepé rApede de vr'o cate-va dile. Dér acesta, dupA
cum v64urAmt, nu respunse nimidi, la prologula euvén-
Wei la
VAtafuld insA lulndil tAcerea de incuviintare , incepu
a-1 arta unit venitorti de rose de-i va fi credinciosti 0.-1
va implini tóte vrointele ; i arta pre b6trana, sa mamá
scApatA de tóte nevoile, in fine vAtafuhl intrebuintA t6te
promisiunile Eli asediA cu amoruhl lul fiescil t6te simti-
mintele cele nobile ce Vasile nutrise Ili mArise prin con-
 193

vorbirile eu d. V... simtimente naseute in sulietuld

de la natura. Bàtul când aucji ea masa are sa, fia sea-
path de nevoI, mal era sa primésea, Ural ea in sufletele
In care simtimintele nu Bunt afectate ci naturale, on6rea
datoria esira désupra, biruira pan& i amorulti lul celd
fiesed. Elti fespunse linititti, ca d. V.... i-a spusd ca
nu e bine sa fia cine-va tradatord i furd.
Vatafuld se infuria, déra se continu. De atuneI insa
eld jura lul Vasile o urd, ne-impaeata, i lesne a pututd
sá judeee eetitoruld de s'a fnutti cuvêntuld, chiaril din
convorbirea lul de la ineeputti cu d. Gorjanila. Pana a-
euma Vasile totti maI eapti,ta invoirea de a merge
mangAe qi sá eereeteze pre biata sa mamá, pre Maria,
pre care am vëc,lut'o bolnava, dér judece eetitoruld, care
fu durerea baiétuluI, eand inteo i, dap& o lunga convor-
bire eu vatafulti, boieruld i porunei sä im mal iasa, din
ograda niel und pastet, fara voia vatafuluI, çi vatafulti e
de intelesd cá niel decumù nu era dispusti a implini ce-
rerile tiganuluI.
In yawl baiétulti intrebuinta totti eredituld sëú pre
linga Cc, Tache, ea aeesta sa statuésea la babaca, sa-1
invoésed, mergerea la masa, pentru e5., e bolna.va. Cc.
Tache nu putu sehimba decisiunea d'Antêia a Cc. Gor-
janila: Degeaba, nu vrea babaca ; fu r6spunsu1d ce
eueonasuld i dete.
AtuneI se ridica in suftetuld bliétulul o lupta mare:
Cum! striga eld In sine, desperattl, neputandd plange,
este unti D-clett, care mi-a &VI mama si sufletuld ca
s'o iubescti und. D.-4dt care e dreptd, i naè" privesee
muneindd i i népi,e, ca s6, nu potti avé macard man-
gaerea de a sterge laerimile bietel femel, care ml-ati datd
vi4a i férele! . §i. cu capuld rezematd de o col6na a
prispd, baétuld rdmasese ea mutt'', eu privirile rataeite
cu inima insangerata dud eueonasuld esindù din
easg, eu torba de-a spinare, eu pusca de-a um6ru, i po-
runei sa-1 urmeze la vênatd.
Uitasemti sti spund eetitorulull ea Tache acum era
13,
 194

lute° vgrsta in care trebuia schimbe jucariile copi-

larief pre a le olteid : eld din t6te preferase de o cam
data vênatult, i capatase, la gioa ninécit-sa, o pura,
pre care inca n'o cercase decat in vr'o dou6 Duminicl,
neflindu-I slobodti a impura decást cu invoirea d-lul V...
In (Tim asta, se vede ca cucona§ulti respunsese bine
la clash' , cat fact. dou6 cu douè, cad, dupa cum vèguramll,
veni capultù de provisiunl pg,na 'n dinV, sá porundsca,
sèrmanuluI Vasile urmeze.
Vasile arti fi voitù', bucurosA sar6mfi,n5,, ca sin gurù
póta a-VI deda sufletulti la tristeta de care era cuprinsù, ca
suagura sá p6ta, plânge, cad de cate ori suntemù adancii
intrist41, dorimti lacriml, ca sa alinanati, ca sa,
foculti celü arc:1610ra, ce ne sa§ia sufletulti, déra era
sclavù !... Elu urma dér cuconavilut
Dupa o jumaate de óra, de drumb., in care Vasile
urma Cc. manatù ca totult. de vêntulti cel grozavù
robiel, in timpti ce Tache rfuerândü cuemfasa unAmarqù,
se silia sa imiteze marquirea militarésca, amendoI ajun-
sera in padure.
Sa mergemù pre la padurarti, gise cucona§uhl, in-
turnându-se spre Vasile, care tremura de frigù, flinda
nurnaI in pantalonI i camala, macard cá sórele de t6m-
n5, trimitea razele séle prin o pâcla grósá çi rece, ce se
intindea ca unti vèlti preste padure i Oran. Sa mer-
gemù dupa iepurt
Vasile tace'ndú se'ndruma in stânga.
Dupa vr'o 100 de pa§I, el ajunsera la null bordeig
coperitti cu pamentù §i pre care fremuiaù &lit de felhl
de buruene uscate, suflate de und v8ntiqorti cam subOre.
Pre praguld 110 bordeiulul cosia la altiO o feti§óra ca
de vr'o 15 ant In negril eI °chi aseun§1 sub arcurl ne-
gre imbinate, se oglindea totù suffetulti s6ti cela bunù.
amprosti o frunte lata qi alba cununata de cosite negre
ca, péna corbulul, impletite cu florl tomnatid o guriVI
transparinta ce aseund6 perle albe ea 4ioa, o gurita
de surise, ce se disputa in frumusqe cu rosele ce se 'ngft-
 195

naa pre fa eI cea velutata i vergura ; o talia voluptésa,

string, de unti pestimanù fina, o Wig, ce se desemna prin
simpla camas cu alt4e, ce o invgia ; una piciorutti mica,
rotundù si alba Inca, de si in multe locuri macelaritti de
petrele i pina' nemilosI pre earl' ea calcase ; éca
fiica padurarulul, dupa care oftati to0 naafi*, déra care,
ca viorela codruluI nu vroia sa se desparta de tulpina la
umbra careia crescuse : ea prefera sä méra, pre linga be-
tranulti el tata, unii onati naltii i incovalatti sub povéra
a 60 de aria, sufleta bola. i simplu, deprinsa a culege
prima-véra cele ant& viorele i lacrimiére ca sa le de
Ralutel, i ténana spinI i vréscurl, ca faca fcxù sa,
nu itcésca, , ea o &Vick& adev6rata, o lacrimiéra cu
viata.,.
Bah* v64éndll pre vénètorif nostril, lasa, camas in
laturl i sculandu-se, le esi inainte ca OA apere de dol
dulal marl', ce nu s'ara fi pre gudurata pre ling& &moil
Acasa,-I badea Eliseiti? intreba cuconasulti, arun-
canda pre furisti o cautatura cim galesa asupra fetiteI.
RahAa lag si ea °chill pre untila din el, big, asIa, de ra-
pede, bleat ni cl cuconasula, niel figanula nu putura, it4e-
lege la care din el. Ea apol, asupra intrebarei cuconasu-
lul, respunse cu o véce in care mlerla 'ara fi cunoscutii
multe din amorésele el note, cum ca tatuca-sed, de ma-
necate se sculase i se dusese pana 'n sata, la vornica,
sa dud, banil birulul.
Cuconasula murmura in sine de ciuda, cad singura
nu scia pre unde sa se dud, dupa, iepurl, i Vasile lasa
O. se sting& unit surisa amara pre buzele-i palide ca téta
f4a sa din causa grozavei lupte launtrice.
pofti sa intre in bordeia sa, se odihnésca.
Tache accepta; nu déra, ca era ostenita, déra pentru
ca era trite° etate dud nu pré se fuge de fetitele frumu-
sele. Mai alesil ca d-lul, se credé indrituita la .orl-ce ono-
run çi supuneri din partea fetiteI, citcl era fiiula proprie-
tarulul padurei, i prin urmare, nu numal spina i apar-
Onda, déra, i florile. Logica cuconasuluI la parere-I era
 196

ferte sanatesa. Intrandti In bordeiti, d-luI isApromitea sa

se cerce a face asediul mandrel codrilord; d-lui und flutu-
re cu aripI boerite.
A§Ia-sti mai totI cocona§iI: pre linga Orancute, se 'n-
véta a face curte la etconite, de qi adese-orl, povestele
ne spunil, ea multi din fluturaqii ace§t1 nestatornid, §'ail
arsti aripierele in foculti amoruluI celuI anteiti qi nu maI
putura a se desparti §i a se desv6ta de neetarele crinuluI
eeluI campenesdi, orl-cat de frum6s5, i se pare rosa cea
cultivata, din cele mal alese gradint
Tache intra dell,. Vasile se mulVimi, in tristeta sa,
s'arunce asupra fetitel, care ld poftise sa intre, o privire
a§Ia de espresiva incat ea nu putu s'o- primesca far& ea
sa nu lase a se deschide mandril bobocI de rose, de pre
feta sa. Elti apoI, in loch sa intre, se puse machinalicesce
pre praguld pre carde cu cate-va minute mal nainte le-
4use Raluta, iql arunca eaciula in laturl §i. cu capuld in
maul', 1,s5, ea vêntuld sa, se jece in voia-I prin abanósele
séle bucle.
Ceva nod 0 mal multa cleat tristeta eu care pornise
d'a casa; agita sinuld bitIétulul. Eld era insa pre ocupatd
de portretuld sermanel séle mame, ea a, peta gandi a-
cum ca inimióra sa bate asta data de amord, la vederea
acesteI fetite, pre care d'atatea-orI o14c,luse, pre cand
ehl era Inca liberd ca pasilruica, pre and ea fara tern&
se trantia cu elti pre pajiscea verde de ling& §étra lui pa-
rintésea, ea flica codrilord §i eld fliulti campiilorti. Vasile
4icti, era departe de a gandi la amorti, macard ca cleat
va timpil, cand o vedé, ea o raza luminósa i trecea pre in-
carcata sa frunte ; 0 sinuld i bate, nu cu bataia acea dure-
r6s6, a tristetd, déra eu o bataia linA, qi bine-facetere .
Pete, s'o qicemtit li nol, póte nu era amorti ci o veleitate
de amorti. Decate-ori cand intdnimd pre vr'o floricica
d'aste dragalar, de care D-4eti imbucura drumuld celti
spinosti aid omulul, de cate-orl 4icti, nu simtimii sim-
tóme de amord, li de cate-ori nu ne in§elamd socotindil
ctI cu ad.evératti iubimd. O óra insit, o elipal dupit a-
 197

ceea de 'ntalnimA pre alta, sinAimti totA ca i pentru

Antéia. Aste nu suntA amormi ci ve1eit41 d'amorurI, §i.
vinti de acolo, cA sufietulii, cg mima fiA-cuI, fAcute fiind
ca sA, iubéscA, socotA cA in fiA-care fiintg ce le trage a-
tenOunea, a, jumAtatea lorti, (cAcI acelA ce nu iube-
ace nu-I onat Intregt). Dér indatA se desabuzézA, cAcI
ele nu batti muitti. timpti pentru dênsa. Ferice de acela
care n'a chlAtoritti multA timpti prin spini, pentru ca sA,
culégA rosa, care adese formézA, t6te ilusiunile i v:surile
séle i dupg care suspinA sufietulA numitti a-
morulA rosal pentru-cA, ca délisa are spinI, ca dênsa-I
frumosti, dérgi, ca i d'énsa-I trec6torti in lume ; elti e etern5
numal In romanurI.
SA. urmgmti....
Coconalulii intrA, In bordeiti, care, fAxil, sA, fiA, bogattí
mobilatti. era de o curAlitt admirabilA lingg unti. fonati
(hornA) de miele lipitA i umuitt. bine, pre o polirt cu-
ratA se vedél. In regulA 61ele i strAcbinele cu gura in
josti. In fundulti bordeiulul, sub o ferestruicg micA, unti
divaml coperitti de lAvicere Iesute de Ralu0,; la cal:auk'
divanuluI nub. secria§ti pre care se ridica unit clitti de
lAvicere §i. perne albe, care de siguril erati zestrea
imprejurulti pgreOlorA celorti-1-4. Pre pgre0
umuip, nu erati iablonurile din salónele nóstre, ce nu-
spre r5sgritti, o iconip, vecbitt a AnteI MAril
conjurata de florl uscate i de multime de busuiocti,
sub d'énsulù stAté aninatti inteuml Arzoba§A de hIrtig,
unti oti ro§A impestritti, tocma de la pascI, ca sA védA
fetita, in eld, noroculti s5A.
Acésta era cámara Ralutei.
Cucona§ulti merse de se a§ecTA pre patti, Ralu0 data
din ochI. preVasile, §inev6Ondu-lti, cea fintee decisiune
a el era sA iésA, dér inturnAndu-se spre uá, IA vèlu la
usadIntgia a bordeiuluI, care dAdé In tinda ce servia de
camerA tAtucg-seti. Fetita esaminândA pre furiVi, posi-
Ounea cea tristA a bAiétuluI, simti o lacrimil neesplica-
bilA, curgêndA din dulcii sAI °chi'. Ea §terend'o rApede
 198

cu maneca, se rezima de upril ue1 see, in We, tipù ca

sa nu-1 scape nicI o mirare d'ale lul ski d'ale cucona-
vulul.
Eraù in a§la positiunl, mal bine de cincl minute §i ni-
me nu deschisese file& convorbirea.
De o data se auq.i otrista doina din cimpoiti,Vasile se
scula rapede, ca unù omù trezitri din unit visti
Raluta tresari
Acesta-1 tatuca, clise ea, dupa, ce cate-va secunde
asculta cu atenOune.
Cuconaqubù ti mura buzele de chub, di nu putuse
gice fete, macarti unil citvintelt de mima albastra, d6ra
se mal mangaia amintindu-0, cä celù puIinti va puté
urmeze vénat6rea.
Dap& clte va minute, se aréta, bètranulti
durarti, némù din némil de padurarii, care v6c,luse mu41
arbori, mal ântêiü mladite, apoI miele, apoi Vari in
fine bètrani arborl, la umbra carora creta pre Ral4a,
viorica sa, aa numia Eliseiti pre fia-sa. B6teanultt
apropiindu-se de bordeiù', intenapinatü de dulail, arnica
BM, clari pre Vasile dadu buna-diminé$, suri4êndu-1
prin desele j albele séle mustatI.
Bäiètulü i ura inapoI clioa buna, apoi remasa &All in
posiOunea-i primitiva.
B6trAnulil lit apnea de mana.
Ce mg face mamucarta, mi baete? i gise elù cu
tonuld celù frandi i piing de acea autoritate parintésca,
ee tIcie lua atata de cu inlesnire èranulù bétranti cand
vorbesce catre cel tineri.
TotÙ rètt, moqii Eliseiü, totti raj, respunse
oftandii.
Sa-1 trimi0 sanatate, riposta bètranulti.
Apol se int6rse catre Raluta, care elise in u§a tutu in-
têmpinarea lul i sarutand'o pre frunte
Ce-al facutt, tu féta hal, de can]. m'amit duel, in-
treba, elii.
 199

Raluta M incredinta ca petrecuse linititú cosindt, a-

pol i spuse ca-16 altépta cuconaqult. boierulul.
B6trânulù clatina din capti indestula de tare, pentru
ca unü observatort bunt sá citése& in acést& clatinatura:
asta nu-mi place,.... aista n'o sa-mi dé pace.... aista pré
multil m6 visitéza...
KEA era tata i Inca ce-va mal multü, clii avuse oca-
siunl de a cunelsce boieril d'ajunsti, ea sa se téma acuma
de venitorult. Raluti-sa.
Da ce nu intri o léca, badica, Vasile, gise cu bu-
natate fetita, adresandu-1 pentru antêia§I data vorba, in-
curagiat& de presinta tatuca-seti.
Baiétulti 101 atinti privirea asupra fetitel, amendol tre-
elA urma apol, f*Piza a respunde, lui
era pré strImtg ; se 'ntempla ca la pragti Raluta din gre-
qéla pa§i tott. °data cu Vasile, acesta se trase indarkta,
dér ochif sél intelnira pre al copild, i asta data értill
arandoI tresarira 0-§1 intérsera capulù in alta parte, §i
hlpeptult. amendurora inima séù vr'o c6rd& d'ale el batu
mai tare, éra féta li se rumeni la amendoi.
In fine tosi intrara in bordeiù.
21til Vasile, clise cucona§ulii, seulându-se ca sa iésa,
sd leI pupa luI badea Eliseit, ii d-ta, bade, adaose elù'
a (lice catre padurart., sa vil sá ne ar6tI unde putemA
âmbla dupa iepurl.
Bètranulü vroi sa-lú incredinteze ca pura e stricata
qi. Arbuita, dér cuconaqulii pretinciênda sa-1 o dé numal
decat, eilt socoti de datorinta sa-I implinésca porunca.
Apoi i aréta loculi unde socotia cá sunt mai multi
iepurl, nu far& insciinta ca mal bine ari fi sa se
lase pre alt& data, cael cam âmbla lupil pre acolo vi-I
pad& Inca, i n'are niel dui de vênatii. Cuconaqultí ins&
nu vru sa bage In grill niel una din observatiunile a-
ceste, i ell din bordeit querandil çi trimitêndt. RaluteI,
ce r6masese, ling& pragt, o ochitura dulce, care din ne-
norocire scapti, atentiund fetiteI, preocupata fiindù asta
data cu alte cugetarl.
 200

Da bine, mat bh'iete, dise Eliseiitcatre Vasile, care

se pregatia sa urmeze lul Tache, dIndu-I o pusca rugi-
nita din tinda, nu te teml cá te-I imbolnavi §i. tu, de nu
t'ai luatd In spete unit sucmaiall ceva?
Vasile In fapta era vên6til de Mgt, dér amintindull
ca sucmanultt sat invèlia pre maica-sa, r6spunse cAt puta
mal liniqtitil, ca-i e pelea gr6sa 0 ca-I deprinsti cu fri-
guhl.
Apoi se sill sa, inadur In peptti unit oftatil ce-lti sca-
pit cu tóta silin0 sa.
Décit RaluO, nu luase aminte la ochitura ce-1 trimisa
cuconaqulti, ea 'ins& nu perdu de felhl oftatulù acesta ; i
se parea a, se rumpsa ceva din mima el, când elti se
tragana cu intrerumpere pre buzele baiétului, ca sa ada-
oga la atmosfera cea teribila ce inconj6r5, pre eel. nefe-
ricig.
Intr'o clipea, RaluO, fu in funduhl bordeiuldi, de unde
se int6rsa, rumen& de placere, aducêndù o cataveica bla-
nita cu 6ie §i cu dinaii4e1e de vulpe, pre care o totil in-
gramadia spre Vasile, cu ochill la tata-seti, dicêndt. :
Tine, tatuca, da badical, cojocelulti. d-téle, sa nu-i
flit', frigti. li. 0-1ti va aduce inapoI când s'o intórce. Mog-
négulti se uita lungti la fiica-sa. apoi laVasile, carele cu
ochil In patientit nu scia ce sa faca. Dupa, aceea elti 4ise
baiétuluf, cu blandee, sa primésca'cafaveica lialupI; §i.
ap6sa cu intenOune tonulti asupra cuvêntului cataveicti.
Raluta se uitä rapede la aceea ce iné In mâni li p6te
acuma numat baga de séma ca nu era cojocelulti tatu-
ca-s6/1 ci caOveica sa. S'o ié Ina, nu mal era mijlocii
cad, inteaceste, Vasile, o luase din manile el §I-o arun-
case pre spate. FetiO se uita raped.e la tatuca-git, dér
intenindu-I privirea, ea se ro§iF, ; i plea, ochil.
Da nu mal e§I, mojicule! striga d'afara cucona-
quilt, carele aqtepta de vr'o cate-va minute.
Vasile ridica capulti, se uita, imprejura; ca unit omit
ce cauta ce-va, scrisni din ding', dér spot' surise amarti,
p6te amintindull ca-I sclavit 0 prin urmare fara de pu-
 201

tere, Elú dete apoi bung, gioa bétrAnului §i Ralutei care-I

trimise mulOmindu-I o privire alia, de tristg, i de com-
pAtimitóre, incat bAiétulii puOrni de nu cedA dorh4e1 de
a-I apuca ratinu0 cea drAggia§A, ca s'o pung, pre sinu-I
sA-I aline duduitulil cehl grozavil
ca pre degetuhl lui carele aling, furtunile.
Apoi elii ei rApede urmatù de pAdurarg. çi de RaluO.
Tichlosulù tottit ticAlosti, fAcu cuconalubl, lucre-
tindu-0 fruntea cea ingustA§i lArgindull gura cea mare
buizatl.
Vasile mal cà perdusg, rAbdarea §i era sA-I respundA,
décg, Eliseiti nu-I fAcé semrai sá tacA, i décg, nu vedé o-
-terirea de dispre0 ce sburg, de pre f4a Rah4ei, ()Wire
In care Vasile, fAr' de voiA, ceti cást iubia fetiO pre cu-
conaqulli.
Mai vino, bAdicutA, pre la noi, dise fetita incetil.
cAtre Vasile, profitandti de momentulti
era cu spetele spre denlilIndreptandg. pulca pre umeril
Cu cona§uluI.
Unü surisil de plAcere, celti antésiti p6te dupg, ani de
necazuri, deschise arcurile cele ferme i maree ale gurei
bAiétului. Acesta i o afirmare intelegibill din capii furA
d'ajunsti ea sg, dé aript inimi6rei ; ea nu se sim-
Oa de bucuril, i n inocenta §iimprudinO-I mai era sA-1
sartt In gâtuhl bAiétului, sg-I mulOméseApentru unit alla
r6spunsti, dérg, n'avu timpulg, clef cuconaplil plea, t;i
Vasile trebui sA-I urmeze.
Raluta, r6masA la vr'o paqi departe debordeM,
In timpù ce tAtucg,-sefi cu ce1-l-4 se fAcht nevecluti din
ce in ce printre arbori i aburil albi i reel ce inv'éliati
pAdurea.
Ce tresArire dulce §i ce lacrimg, voluptósg, fu aceea ce
sinati iqtérsg, fetiO cea frum6sA, eand putu zAri in in-
depArtare pre Vasile oprindu-se i intorcendull capuhl
spre densa i ce,til de rApede se fAcu resuflarea sa ame-
suratil cu ce,t elf.' se fAcé neveclutd ochilorg.
SA mArturisimit :
 202

Raluta de sigurt iubia pre Vasile, pre topila§ult cu

care d'atatea off sit jucase and elti era fiiult Ebert alb.
létrei. Dér óre Vasile iubia pre Raluta ?
Asta era intrebarea ce ea-1 fAcé farA, 0, vré, séra
cand, dupti, ce culca pre tittueA-s611 In tinda, se ruga fe-
ciórel Mariei, s'o pitzésc& de itpite rele.
Vasile, de mai bine de jumaate de anti, de cate-ori o
vedé, simia ceva not in inima sa, 61 Insà, sèrmAnelulti,
era ocupatti de nefericita sa mama 0 nicl o data nu cer-
case a cunt5see la ce sh atribueze opresiunea §i. palpi-
tatiunile misterióse ale peptului s6ti, de cate-orl era lingt
ea; ce-1 dreptuhl ca de mal multe-ori III facu intrebarea,
a de ce nu-I mal p6te vorbi totti cu acea franchetk cu
care-I vorbia and era micà! Se vede Ur& ca li
Vasile iubia pre fetitA, dér numai far& de voia, ea amorti
spontanell aell altmintere niel arg fi ganditt la ea, t6ta
viéta sa dorindt s'o sacrifice pentru maid, sa.
Intrevederea de acuma propl§ia, cu 6 gile, séra and
nol amti gAsitil pre Vasile In qétrA, la pici6rele Mariel.
N'amt fi raportat'o déch nu ni amt fi temutli de a gre§i
tAanda afactiunile eroulul nostru.
SA-111 urmamù acum la vênatt.
Vésn6tórea se facu §i asta data ca tot-d'auna, in lini§te;
nu se intêmpla nimica sup6raciosti. Cuconaqult cheltui
o multime de pulbere §i ucise und biett ilioldanti. Cat
pentru Vasile se incercase 0 elti BA ucida cu puf,4ca p6,-
durarului, carele se intorsese a casa, dupgt, ce le arétase
loon% unde sA, vêneze, dért ea nu 1u6, foct, fiindtt cu to-
tulti ruginita. Cuconaqult n'avé copoi, deci Vasile, din
porunca d-séle, fad servicialt unui asemene, starnindt
iepurif de prin tufe, haituindil, chiuindti.
Era s6rele-a chindia andti el reintrarit a casa, fAra ca
sa se fill, mai abatutti pre la padurarti, cu -Oa plecarea
lui Vasile §i resonarea ce facé, ca trebue A, inapoiésca ca-
taveica.
Babaca a§tepta eu mésa pre cuconagult., carele man-
ct eu apetitti lupescti, in timpt ce v6tafulü trimisese pre
 203

Vasile, cum lti v6clu intrandd pre pórta, sa bag, nisce

popusol, la cosarele din ograda.Niel baikulit nu man-
case nimica de diminéta, si póte c i ela aril fi gustatù
ceva cu apetitü, ca cuconasuld, déra ela era tiganti,
roba . . . i bucatele pentru gléttt, mal bine laturile pen-
tru robI, se mantuisera, ad cine puté s astepte pro
Vasile, duet telelett dupa cuconasula.
Carnti aceste eraa socotintele respectabilului v6tafti.
Vasile, fara sa art6sca, se duse sa se apace de tréba,
dupa ce desbracti, oftandtt cataveica cea str6ina.
S6rmane copile!
Ast-felti Bunt eel mal multi din Boeril acestI filantroA
creOinf pravoslavnid , earl postesea Vote posturile,
mergti in t6te duminecile la biserica, dal leturghil, tri-
mitti colad l colive, si mal bine s'arit omori decAtti
ea Némful4 e erefting . . AsIa santa, icü, cei
mal mullA din proprietarii de suflete ce neghiobia gro-
zava! le place sa véda muncindú pre sclaviI
déra multd mal multamig artí fi, and acestia arti puté
trai numal din aera! d-lora citesca la Biserica Aposto-
faca cruel lungl pre la t6te ic6nele, ca ve-
nindtt a ma sá sudue pre acele ale Oganilortí, WI ea,
mâncandil nafura inca, sá poruncésea v6tafulat sá dea
atatea i atâtea bice tAlharului celul de tigant pentra
ca nu a sacelata bine armasarin . . .séú ca sa se sa-
tuésc& cu euconita, pre cutare tigancusa ca cine s'o ma-
rite, ea sit immultésea macarti cu vr'o cgte-va sufiete nu-
mërulti sufletelorit ce D-cje-a, qicti d-lorg, a datil, ea
diavolulul, dupa judecata, in dispunerea lort.

IN CARE SE P6TE VED IN CE TIPU UNU CRESTINU

PRAVOSLA7N1CU FACE SEMNULU SANTE1 CRUM, UOIDENDT.1
PEE APR6PELE SEU
Acum, fiiindti-ca arrul istorisitt cat mal pe scurtù
ate-va din aveuturile ce facti epoche in viata ce neferi-
eita a luf Vasile, sa urmamti,
 204

Cetitoruhl nu va fi uitatil cá v6tafulti Bincu, e§inda de

la boierti, se dusese sá cerceteze de galbenulti ce cuco-
nap% pretindea cg, i se furase. Eli]." se indreptase spre
unde era de sicuril a, va gAsi preVasile, pre care
de cu sér6,-1-6 insArcinase sá batA, nisce nuci.
In faptg, brtiétulA era inteunult.
V6tafulA se apropiA de arbore i porunci báiétulul sgi,
se pogóre.
Miétulti se pogort
m6surb, cu mititeif s6I ochI de tAtarg, r6sucin-
mustetile, cate-va minute. Vasile suportrt cu indife-
lint6, o asemenea cAutitturgt.
Aù vré sà, sciù, gise in sf8r§itÙ acela, unde al fostti
astA n.ópte ?
Vasile-§I simti sangele afluindu-I spre
fioril rece trecu prin tóte inchirtturile séle, déra gandi la
mamá-sa i se st6,p8ni. Preste cate-va secunde de tAcere
se decisese la orI-ce scene : de aceea respunse cu und
tonù' destula de fermi'', cá fusese la mamh-sa, s'o védà.
continutù de satisfacere trecu rApede pre féta
vètafuluI, aucjinda cum install mArturisia acele de care
se temea cá nu le va avé de cat fórte cu gret..
i cu a cui voil ? adaosà, elú a intreba.
Cu a nina6nu-1.AlIa! va sg, (Tic& tu WI aice sta-
p8M1.? ie1 cand 41' place, intri and vrel, facl &tip& ca-
pulù elti le gise aceste cu unti tonù aqIa, de
cobitorg, incat Vasile, ori cat era de decisù sg, nu tremure,
se ingAlbini o clipA vi-I veni a crede cgt are cuventti a-
cela, cg,c1 eh ù nu-I stApent. ci sclavü . .
Dér afpla socotinti nu tinur5, multii i fur5, numaI efec-
tulti grózel.
Dupg, cate-va minute II recompuse iérA§I aerulti
tonuM sèú fermti, dreptu-care respunse cu 'ndestulA, li-
ni§te, c5, nu e§ise gioa cand are tiétd, ci nóptea, &and
i se da, vat sá d6rmgL, i cA eh"' nu scié c5, era de nevoiA
86, se mal cérg, i n6ptea, ca sá cerceteze pre mamá-sa
bolnavA i lipsità, de orli-ce ajutorti.
 205

Cine-va ing te-a vècluttl esinchü intr'unù tardiü

de la °dadaist), clise acesta-l-altO, ca un tonti mai na6le,
intimidatù fiindil o clipti, de fermitatea i linistea ca care-1
rèspundea biétulii; ié bine séma! de a fi asla al sA fil
rèti pedepsitil, adaose
T'amil mal spusit o datii, cam fostit la natimuca.
Last' ctfl'ala de-aril fi, Ind,eçti vrednicil de pe-
dépsA, eg al e§itti. n6ptea, fArg, de voi, dérA nu-1 adev6-
ratO! Al fosta s'al. Mutú la eftreium5,.. Éca, dovédl:
ochil 0-8ú rosI ca sangele !
Totusl. Vasile respunse 1initití, cat putu mai multi),
c6, priveghiaz& pre mamá-sa de vr'o cateva n.opp i cti,
ros4a ochilorü nu-i efectulO b6utureI, ce altinedormireI.
Elù mArturisise adev6ru1ii, dérà v6tafulu1 i crescea inima
aqindu-111 cum singurù îi cité aIa clic'éndti sen-
tina osandeI séle.
AsIa, facu ehl, c'ung suristi diavoleseü. Ala! . .
va sit 4icá d-ta lipsescl de mal multe serl ?
Aral) fostil la mama.
Cu a cul voifi ?
'ram) maI spusil odat6,, cA cu a nim6nun
Cat pentru c6, aI eitú al.& de voiA i néptea IncA,
din ogradA, lua plata. Spune-mi acuma ce-al fa-
cutt't galbenuld .
Care galbenO? Mea bAlétuld neputêndil astti dab),
opri unit flora ce-1ù slabi asla de tare file& se v64u
s6, se ratfime de arborele ling6, care se gAsia. Elù'
acum numal intelésA cereetArel acestel'a v6-
1j.use de mil 'de orI etiOndù' prepusurI asupra sèrmani-
lorü slcavl sétt liberI, de-1 putem numi ast-fehl
scia indestulil de bine eg, ori-ca de nevinovatO art"' fi
tott. trebue sá sufere brttai i pedepse pang, sti, se afle pre
culpasg, carele, adese ea si asa dat5,, nu e altula decat
memoria cea debilA a boerilorti 8611 a pggubasulul.
V6tafult., atenOund cgruia nu scApase agitatiunea
bltiétulul, nu fu multO tinipil pentru ea s6 se créda ea si
convinsti, el de sigur-O Vasilee furulit galbenuluI, atribu-
 206

indu-T furti§agulil pre temeiuli1 tremuraril 'a palicit4e1

ce trecu ca unti noth pre féta sa cea indecomunù senina,
la parere-I.
Ce_galbenii? striga tonti maI grozavù
Inca; ce galbenti? A! te fad cti, nu soil ce galbenti
ja galbenulti cuconaquluI Tache, galbenulti care l'at
batuth la WO la carciuma, asta nópte.
Galbenulti Cuconaplul? eù n'amti vNutti niel unit*
galbenù de-al CuconaquluI.
MinciunI!
sPunt adevérulti.
Miìieiunï, tIlharule!
Pre D-4eulti met' m jurii ea nu scia ce vorbesel,
niel amti luatii eii vr'unti galbenti.
Degéba te jurI, pre D-4eulit tëti. Tiganulii n'are
D-téle Cucóne, ti-e 'Ate -a ride i mie...
i Oe? Te-oli face ell de-I i juca numai s nu-ml
spuni ce-aI facutti galbenuli asta nópte!
eù, cueóne Bincule, nu seiti ce vorbescl de gal-
bent ; Çamù spud' numai adevèruhl; asta nópte amt."
fostti la mamu-ca.
Nu-I vorba de ma-ta o Arca 136trana...
Cue6ne, déca aI sa nnò ocaresel, ocarasce-me pre
mine, da nu te anina de o biéta femee care ea mftne n'are
sa mal fi pre lume I a ..
pidndt aceste baiétulti sim0 o lacrima ferbinte alu-
nee/ma din ochil s6I, ce jucati rapede, de mania, in or-
bite.
tca balaurulti! ce? i tu IA parte ma-tel?
Da, cucóne! cad' i Vganulti are sufletti i inima ea
d-ta, facu baiétulti cu putere. Satisfacerea se arta a§18,
de viä pre f4a lul cea palida, bleat vaafulii se cam uhni,
déra totti nit& rolulti.
Patru-cjecI de suffete de-I avé, 4ise clii, macarti ca
n'aI nicI unulti, tóte ti le volt. sc6te §i pre nasti i pre
gura, de nu mi-I sc6te galbenulti.
 207

pet, cuc6ne Bincule, n'amt furatt nicf unt gal-

bent-
MinciunI, eiérd ! cine l'a pututil fura? cine altult
afará de tine intrá in camera cuconasulul? Galbenult
iésA, talharule, ori de nu...
v6tafulù socoti de prisost sti finésa, ceea ce vré s6,
esprime, lásandfi -acéstá ingireinare biciulul spanzuratui
la brAult. sét.
Bliétuhl schimba fqe, (Mr mandria cea frumósá des-
teptatá in sinu-I prin convorbirile cu d. V..., gsi astA
datá aplecaOunea sa.
ram& spust, cjise elti., cu o fermitate ironiet mi-
nunatá. Vannu spust spunti odattt a nu Vamil
furatt eù : acuma, poftimil, décá nu mè crecji i aI p1P-
cere i drepturl onaórá-n36..., trupuiti met este si fiá. alti
vostru, adaose elil oftandt dup6, o micá paug, dupá
cum sufletu-mi a' fostll si va fi numal ahí 1111 . .
Astl datá vètafult rémase i mal uimitù, ba chiart se
infiora la linistea amará a sèrmanulul bhiétt. Elt státu
pre gandurI cate-va minute ; ca unt omtt ce cautá alte
planurI de asedil in locult celorti d'ant8it, earl n'ail is-
butitti. Elli urrart apoI a-I vorbi mal cu blandee i bu-
nAtate, promitAndu-I ertare de va spune adevèrulii.
Vasile respuunse de asemenea cu liniste cg, n'are ce
sA mal spunA i cá a spust tott. Dérá acela nu vroi 85,
crécig,, ci v648ndt1 cg, nicl cu puterea, nici cu bungtatea
nu-lit póte indupleca s5. se invinovM6sel, intrebuin0
mil de promitinp, precum cá, de va márturisi adevèrult
va dApèta voil 86, mérg6, la mumli-sa, cA-111 vord ierta
s. a. multe, carl i aceste furá vane, cácI nicl ele
puturá, indupleca 0, se inculpeze.
In fine, etrárulti Bineu, vèclêndü cA cu niel unt.
loch.' nu póte isbuti in scopult BM, iii lAsAsi se duse la
boiert, ea sb,' se mai sfittuéscA cu d-luI ce-I de fleutti.
In timpullit acesta cuconasulii Tache, care mantuise e-
samenult cu bábácu0 si eápètase de premit invoirea de
 208

a merge la vênatq, se pregatise, Ii luase pura i gibi-

siera i chiama pre Vague ca BA-hi acompanieze.
Bitiétuld se grabi s'alerge la apelulit lui. Preste vr'o
clte-va minute, Vasile abatutit cu totulù de n.enorocirI,
urma dupg, cuconalulti Tache, care, ca totii-d'auna, facé
manevre militaresa
Ca totii-d'auna el se tndrumarg, mal ftntiù spre bor-
deiulii padurarulul.
La cke-va clecI de pa§i de la dênsulti, vên6torif
cptrirg, pre fetita lul Eliseiù, care acivata sub nisce tufe de
porumbrele, saps, buruene. Gaud ea-I clari, dupg, ce se
mal apropiasera, se sculg, rapede i facu cfitI-va paqI spre
désn§ii i apoi statu ca unit omit indecisil de calea ce tre-
bue sá apuce. Dragalala fetitit, vègêndll cä vênètoriI se
total 'naintati spre dénsa, dad furl indestultt de apr6pe,
cea Antêe a sa mirare fu de a trimite.pre furiqii o eau-
tatura semnificativa carele i elii nu facé alta,
amèsuratit cu cat se apropia de dênsa, fara ins& a face
acésta din vr'o intentiune, caci nu gAndia deck la ma-
ma-8a qi la acele ce-111 mai agteptall pentru galbenulii de
carele era inculpatii. Dér pre amoruld adevòratit nu-lit
putemii primi i alunga dupg, placere, nu! elii ne vine
ne parasesce fárá sg, ne 'ntrebe de vremii pri-
miraii gist de vremit maï tinemtt. Atka sciti despre
densuhl, catti pentru: care-i causa? Çù, draga lecto-
rule, niel o data nu spera cá voiii fi In stare sg, ft-o spunit,
Intréb'o de d-nil psicologI, cad d-loril se cam °cup& cu
causele pre cAnd mie-ml: place a analisa numal efectele,
pentru ca sa nu cadii i eft In ipotesele, ce devinii.
de adesii basa judecatiI ii1orü InvètatI.
Vasile, 4íseiü, niel de cumnu presupunea cä ochil
intorql machinalicesce asupra fetitel, ascultaii vr'o lege
d'ale amorulut
Bung,-4ioa, draguta, (Ilse cucona§ulit apropiindu-se
de Raluta i neteclindu-1 barbi6ra c'o privire catifelita.
Raluta se trase 'ndg,r6tii ca oterire ql fiat&se privi-
rile spre Vasile, carele rémasese 'n urmg, i freca machi-
 209

nalicesce in nianl frundele uscate pre- care le smule din

tufaruhl de l'engt d6nsult.
Cuconaquiti apoI intrebl, uncle póteintélni pre Mud,-
WI, i fetita-I ar6tA, prin un-ti gesta dedemnosii, borde-

Cucona§ulti se indrumA spre dênsulti i dupti, vr'o cat1.

va paqI se flea nev6dutil prin ua tindeI, nelulndii a-
minte cá Vasile remAsese nemi§catil din locultt
Ce maI face mAnauca Marióra? se hasardA Raluta,
dup5, cate-va minute de Were, a intreba pre flAclu-
mitt.
Vocea el tremurAt6re i dulce lovi in t6te inchiatu-
rile i cretil eel mal ascun§1 al inimei acestuia.
Raluta, ca i orl cine careleiubesceadev6ratii,nu puté
sáD,U intrebe pre amantulti el, de persónele
Acesta-i amorulti: totg-déuna iubimil orl-ce a-
manta iubesce in amorti, dorintele, apuaturile, carac-
terulti, iótA, fiinta nóstrA se metamorfoséz6., se copiaz5,
de ne ale pers6nd ce iubimù. De la amorulü acesta, s'e
eti in trécAtti, de la amorulii acesta, se póte as-
tepta civilisatiunea omenird, i amorubl acesta-I di-
Vasile o privi ast6, datit maI cu indrhsnélb,, ba inc6,1
apropiindu-se de ea i apud, mana, r6spundêndu-I cu o
lacrimA, ce roua in ochl, cá nmama-i bolnavg
Raluta i ea lasa fitrA impotrivire, din compAtimire
p6te, mana sa sá trécA in acea in6,spria de muncI a brt-
ia,tulul, dér amandol treshrirAl ér6, privirile ar46t6re ale
fetiteI uscar6, orl-ce lacriml din ochil lul.
Biata mAtuqicA ! mal adaose ea a cjice, da de ce
nu te ducl d-ta, baditic6, la matuqa Despa doftorésa,
dea ceva buruene, me§terti, bung,.
S6rmAnica nu scié ce va 86, qicA a fi sclavil la curte,
dupg, cum de asemenea nu scié cá sclavulii nu are pa-
rale Cu care sg, plAtéscl doftoriele.
Dér Vasile nu vroi s-o informeze despre tóte aceste,
ci, pArAsindu-I mana, ca rAdice caciula de sub care
14.
 210

isvoraù qirbele de sudori, pro duse de atafea diferite e-

motiuni, ce se succedasera,in cursultt acestel 4i,11 in su-
fletulti s6a, se multami, tlicti, de a r6spunde:
Degéba!
Cum degéba ? adaosa a 4ice R. eti am vèclutii pre
matuqa Despa ierl; ea culegé buruenI prin padure §i am
intrebat-o ce buruienI sunt bune de ling6re, ea mile aù
aratattili éca, badica, culesti eù asta-41, singuricg,
pentru matu§ica Mari6ra, uite !
§i cu féa radi6s6, de satisfacere, cg, a facuta §i ea ce-
va pentru Vasile, se rapecli ca o pasarica pang, la o tag,
din apropiere, de la care se reint6rsa cu o mana de ier-
burl, pre care primindu-le flticaulti, le depuse in gal, ul-
tandti, n distragerea sa, s6 mal intrebe cum i ce feld
se le intrebuinteze?
In momentula acesta ell din bordeiti cuconalulti ur-
mata de b6tranulti padurarti. Vasile i Raluta ca din
instincta se privira o clipg, §i la amandoI li se Om asta
data ca cunoscusera ce-1 d6re.
Vasile se grabi apoi a intampina pre stapann-sea, ca-
re 1 privi inteunti modti nu prea dulce, in timpti ce
Eliseiü cerceta ski se silia 86-0 esplice rumenéla ce se
intindea pre féta fia-sea ; rumenéla care indeprta se ne-
voia ca s'o ascunda atentiund tatua-seil, fa'céndu-se
cauta pre josù niscal buruenl!
Padurarula acum érit§1 conduse pre cucona§u acolo
pre unde socotia ca sunt mal multi iepuri de starnitti,
nu (licit de impuratt. Vasile urma dupg, a:101 eu ca-
pula descoperitti, lasandtl, fara de voia-1,imaginatiunea
sa in voia visurilorti ce o cuprindéti i aia licênda ur-
ma dupa stapanu-s6g, mai multit din deprindere de
catti din sciinta. ruconaqula ad nu era veseld, 'Ate
din causa ca era gelosa de Vasile, séti cti, nu prea era
multamitü de convorbirea ce avusese in bordeiti cu pa-
durarulit seit. . . 7

Vom afla de ce, mal pe urma.

Sa spunemti in scurtti, cá vanitt6rea se fini destulA de
 211

curêndti, El se reint6rsera insarcinap fia-care de cate un

iepurafi. Cana padurarulll voi sa se desparta de dinqiI
ca sá apuce spre bordeiti, cuconaqulü i porunci sá pas-
treze pentru sine iepurele ce ducea in spete.
Betranuld lti primi i mulOmi, nu insa, fara o clati-
natura de capit f6rte semnificat6re. EÏÙ 1§I luá apol
cliva bung, de la cuconalu, cladu o stransatura de mana
luI Vasile i disparu curêndii pre cararup bordeiuluI,
care qitrpuia printre arboril usca1 mg de tot&
spunea féta luI Elisett, máì Vasile, cand al
r6masil cu dinsa afara, intreba cuconaplti tocmai apr6-
pe de casa.
Nimia; mi-a data numal nisce burueni de dofto-
rii pentru mamuca.
Ti-a datil buruenI de doftoril pentru mamuca-ta
AgIa.
Aide, aI! ja séma bine, maI, sa nu dea naiba
flit in alt-felil . . cá 4ù!. .
Ecata-le, cuconaqule, déca nu m'é cre41... i i le
aréta in siml.
Gucona§ulti incrqi din sprincene sups& buza in-
feri6ra.
Candú erati xpr6pe de p6rta curteI, Vasile se trezi,
6re-cumti din distragerile séle, la amintirea acelora ce-lti
a§teptail dupa repa§irea pragulul
Cucona§ule, (lice elti, v6tafu1ti. m invinovatere
cá v'a§ii fi furatti unit galbenti, i et, cim .
Da, da, da! da! facu rapede cucona§u1A, mi-a pe-
ritti galbenti, cine intra in camera mea? numai
tu. Ti déra trebue sá scil ce s'a facutti galbenulii
met..
D'apoI bine, èuconaqule, s6raculü de mine, 4ù nu
seit. . . vq.uta.
Talharulù jura i fura! nu sciii ce scii, ce nu soil;
asta nu m6 privesce pre mine ci pre vaafulii; mie mi
s'a furata unit galbenti, v6tafu1il are sa gawisca
rl de la cine va sci!
 212

In momentubl acesta intrall pre p6rta. Vasile strinse

dintil li pumnii, dér taeu.

Acele de care se temea bhétulti, se intamplara. V6ta-

fuhl (Muse séma boerulul de cercetarea sa vi. acela, in
urmarea cereril lui, i dadu invoire, pentru cea maI de
pre urma data, sti, intrebuinteze ori-ce mizlocii in afla-
rea culpagului.
In lipsa lui Vasile, elii cercetase In particularii pre
fia-care servii, sclava ski libru, darù numal de forma,
cacl elti se jura, cum i venia la gura, ca Vasile-I furulti.
Indata, déra ce RI vòc,lu intrândtt pre peorta, e§indu de
sub §ura sub care amenintasa pre servitorl cu bataile,
ca sa marturiséscaadevèrulii, ehlifacusemnti sa yin& la
dinsula.
Vasile tremp-a de gr6za, v646ndil in ce locii lii chia-
ma, dér trebuia sa asculte , decI &aú putu mal incetii se
duse dupa dinsult, intra apol intr'unti grajdil de nuele
lipite 0 acoperita cu stuff'. Vaafulii inchise u§a dupa
dinsula cu lini§te aqia de mare precatti cela-l-altii. tre-
m,ura.
Se reincepu In fine cercetarea.
V6tafula lua mat Antéla unit tonti catii putu mal
b14snda vi-I repeta intrebarile de diminéta. Baiétula lti In-
credinta qi asta data ca nu-I elu furult. Atuncl v6tafula
trase biciulti din brati li. cu o cautatura crunta i porun-
cu sarcasmurile cele mal infame, sa marturisésca ski
de nu-lii face elii sa marturigsca §i de nevoia, dupa,
ce-lii va bate de-Iva face spetele vinete caporumbrelele.
Niel cu amenintarile nu putu a-lii indemna s6, se in-
culpeze.
Acésta vègêndti etrarulti, e§i din grajd4 tli incuia up
dupa &multi. Vasilell simti genuchil slabindu-I de
totÙ fiii. se vè'clu nevoita a se Pisa josh. 0 paliditate gro-
zava se 'ntinsese asupra frunclel acestel fragede, care d'a-
Via luase unit locupril. In una din ramurile cele mai ne-
 213

fericite d'ale arborului omenireI; ochil sel ro§1 all fi a-

vutii nevoiA de lacriml, dér val.! ebi de multù nu puté
plange... Nu se sin* mal multA niel pre sine, nu mal
puté niel cugeta totulti era abisil in juru-I; sufletulli
Béù jAcé in. deliril grozavk mutt/ de disperantit
timpü aril fi rémasil in starea acésta,
décit nu Fart/ fi trezitd re'nturnarea cAlAulul s6ii, a vé-
tafulul, carele acum eta tnsoitù Ind, de doI.
Vasile v648ndu-lii se opinti sA se ridice, dérl presinta
acelorti dou6 pers6ne nou6 lti ingrozise a§la de tare, incat
slAbi cu degvérlire i rec6,4u fArl de cunoscintA.
Aceste dol./6 pers6ne care avurA atata putere asupra
luI, eraA doI feciorl boieresci, creature d'ale v6tafu1ul
care 111 serviati nu numal in tóte furAturile, dérl incá i
In esecutil. Cand etrarulit avé sA batA pre veurul
pentru cA, vi-a pritù mal antéiti popuviI s6I
In 'oat sA prilléscl pre al lul, atuncI unulti din aceltl
dol tiné pre mojiculti de Oranti de capti. i cela-l-altil de
picióre, Mr& acesta, in timpurl mèsurate lù lovia impu-
tandu-1 fapta.
Totii a§la se urma i cand pedepsia veunti sclavt.
Lesne dérii se póte intelege de ce Vasile se ingrozi
a§la de tare vécléndu-I.
Dér vétafuhl era deprinsù cu ametirl de aste; espe-
rienta ht invétase §i cum sA le lecuéscA.
Elti fAcu numal seranti cu capulti unuia din cel dol
preste cate-va minute acela adusese o cofA cu apA
uda pre ameOtil, carele puinü cate puinú II reveni inr
sine. 0! de art/ fi muritii mat bine, cAci!..
D'abia incepuse a recunósce pre cel ce-hl aSeptail sit
inviA, i vaafult, cu biciulù in manA, i re'noi porunca
sA spunA ce-a fAcuttt cu galbenulii?
DérA bAiétulit nu mai respunse nimica, ci d'odatA se
sculA cu o putere estraordinarA i satu drept6 in pici6re,
mèsurandti unubl dupA altubl pre tustreI calAiI sé1.
V6tafulii dete indArAtti cu unt, past/.
 214

Cel dol lù intrebat. din °Al, ce trebue st fad,. Dér

Vasil° slAbi iéraqi i se rezema de esle.
Te 'ntortanescl Inca, mojicule! facu In fine etra-
rulti., nu respunc,11 ce-at fácutù galbenulti cuconaquluI?
Da. ml bung, pace! T'anati mal spusil de mil' de orI
veq.utü niel unit galbenti !...
Te-ol Inv6ta eù, talharule, sa sp. I minciunl in,ca
rèspungï agIa! mkt
SA, nu dé dracu BA,v apropiati ca e§i niel eù
viù d'aicea, dér niel vol.' nu ve ducetI teferl.
Vetafulti scrapia din ding auclindu4-5. i porunci de
a doua ora feeiorilorù sa-la culce la pamentit. Aceqtia
esitarA, o clipa, déra, sigurt de biruinta, ca unit ce erail
dot pre unulil, se aruncara asupra luI.
Dér acesta regamatti cu spetele de paretele grajdulul
cauta eu privirile ceva cu care sa se pkä apera de den-
déra nevelêndti nimica se servi cu pumnit IA pre
caff-i invertia a§ta de rapede, incat ceI (101 se trasera pu-
tint. inderatti. Vkafulti MBA, poruncia din Vote puterile,
In piciére de pre unti patucénù dintrsuntiunghierd d'ale
grajdului, ca pupa josil, mortù séti
Fecioril se artaluira éra§I cate-va minute, dér et era
dot pre unulA, dreptti care nu Cargill Vasile
isbutirit alti tranti josti, nu fail ca unulti din el sa fia ne-
voitti a spala gi a-§I curati sangele ce-I clocotia din nasti,
In urmarea unul pummivolnicù cebaiétultii-lii aplicase.
Atunci sari vetafulù i cu injuraturile cele mat
111 lovi.
Baiétulil se tncolacia ea §érpele, déra In'turbareasa nu
puté niel tipa, niel plange, niel injura Dupa, cate-va
minute etrarulú nemultamitti cu tacerea sermanulut
pedepsitti, socoti d6re de nu tipa, de aceea po-
runci feciorului tiné de capti, sh"-I dé itaril In josti.
Acela se a§ecp, pre capulú lul ea sa nu p6ta a se scula
cu manile tndeplini porunca. Atunct vetafulti cu surf-
suit' pre buze, se ridica pre v'èrfulil degetelorti qi din t6te
puterile aplica pre trupulti nudttAlti fratauf 801 (cad mi.
 215

pare, iubite lectorule, crt-i e frate) i aplict, cjicù, maI multti

de 20 de loviturl, injurandu-lii i 4icendu-I sti marturi-
séseit c'a, furatil galbenubl.
Vasile ins& era atta de impetritti 0 de turbata ineat
d'abia mal respira, 0 departe d'a cere indurare, 61 se
svêrcolea in deqertil, ca s p6th scapa din cleltele
lord. 061. ..
Pravoslavnicula vètafü urma inainte! Trupulti set.-
manulul selavii se facuse dungatil i negru de loviturile
din care tiqnia, unit sange vgn6tii. Dérl cu t6te a-
ceste elti tot nu se 'ndupleca a se invinovitli ; era alb, de
istovitti incat acuma nu mat Th,e6 nicI o impotrivire, ins&
nici puté articula veunit cuvé'ntil. i sIngele curgé me-
rea!
Veni érAll ocasiunea ca vkafultt intrebuinteze
medicamentubl sèù favoritA : ellli puse sh se ude petecI
0 et le aplece pre vênòtA,I, cari despArég amesuratil nu-
maI ca sh" fiA inlocuite de altele nou6, cAcI Setrarulti, din
eand in cand, i mai numèra cate-va loviturI, neputendft
pune frêti pravoslavniceI séle compatimiri I!.... Ins&
pentru a doua 6r5, in o singurg, 4i, rémas& ftte de
cunoseintl
§etrarulit 111 pipli la pepta 0, ea esperimentatii intr'a-
ceste, nu se in§e1A, 4icandti feciorilord, eit nu-I nemica.
Elt.e0 apol 0 se duse sg, vestésel boierulul, c6, nu pu-
tuse face nemica inc&, d6r5, 1ü fAcu pitrta0i sperantel
age i boerulti cunoscea val6rea cuvintelorii vètatulul :
b6, in curendiä. Oganulti va spune dreptti.
In timpultt acesta fecioril eel dol, &AO se siliati, prin
diferite mijlóce, sá dismetésca, pre Vasile.
Dup& cate-va patrare elti se trezi. Niment ins& nu mal
era cu dênsuld i grajdulti era inchisti bine pre din a-
fad,. Val! cat crescusA de tare ascaOtura durerilorti luI
fisicesel 0 morale! ..
Alai! 4ise citi, inteunti tar4iii., de ce m'amit mal
trezitti? ... de ce D-qeti nu s'a induratti srt, m6 deslege
In fine de férele vieteImele. ?... de ce?,.. Dér ce 4ic4?
 216

adlogi elti. apol, clérA mama mea? biéta mea mamá...

... ah! nu! . .. nu! . .
singurg, !
Si nu mal putu continua de slAbiciune. Elti se sili apol
s6, se ridice, ea s6, cerce de nu va puté gasi
pre unde stt se OM evada, dér indatA, pre lingli, o vóce
lituntricti, ce i se pttru cA-lilingrozesce 0, nu fad, mail
alIa putt, recOwdin noti sub ghimpii durerilorg
intopenise totti trupulft.
SlAbiciunea crescu mal multti ncá prin aceste lupte
16.untrice morale 0, dupti cate-va 6re de crunte suspintirl,
elf' pled, capulti pre o barnA de la esle, inchise ple6-
pele i. ceva ca somnulti i ingreuiA privirea, de §i
nu dra somnti, ci numai unti efeetti d'ale suterintelorit
lul Dér nu te grAbi, iubite cetitorule, a socoti pe
Vasile in num6rultt celorii odihnitl, nu, cAcI clii ca totil
celti nefericitti, e crutatA de mórtea, care preferA o jertfl
mal fericitA, !
Cana déra, eltí se trezi, din buImAcéla aceea, prima
ideiA ce se infAti§A mintei séle, fu mamá-sa bolnavA, lip-
sita de orl-ce ajutorti, fArg, de nimenI, care sA-1 dé macarti
o ulciett de ap6,...
Cat se ulurg grmanulti cand putu in line §terge cate-
va lacriml, ce nourati pre palida-I MO! .. Oh! fl,c6
§terendu-le, de ce D-cleti n'a Pticutil pre totI 6meniI
bunl? .. de ce eli n'a datti, ea toti omulb.s611iubése5,
pre mama lui ea mine ? póte c6, acuma mi s'arti asculta
rughmintile i a§1 chp6ta invoirea de a merge IA ing4-
jeseti i et d'a mea, care-I In bratele morteI!
In prada durerilorti, elti nu gandia decatti la mizlo-
cuhl prin care arti puté sa mai revédà pre maic§,-sa. Val!
elti nu puté presupune cate mal avé incit de suferitii!..
Suna clopotulti de la biserica satului, vestindil ere-
dincio§ilorti ora vesperiloril (vecerniel) cand se deschise
ua grajdulul i se rearètg. v6tafulil.
Asa datá elti nu avé biciulti cu sine, 'Ina de abia in-
chise ua dupA elti i ea se redeichise dândi trecere u-
nuia din cel doI feciori.
 217 .--
Poftimg, cuc6ne, clisg, acesta, dândli v6tafulul nis-
ce ferAril; alit ctirord zingitnita fu ca unil fulgerti pen-
tru Vasile.
§atraruhl le lu& 81 le depuse pre pltucénulti cunos-
cut& apol apropiindu-se de prisonierii:
El, (Ilse eh, ce mal gyAndescI? ti-alluatti de sémfi?
vreI di-raI spuI ce al facutù galbenulti ?..
Respunsubl bgétuluI fu o privire dedemn60, ce-I tri-
mis5, qi care balanä o clip& asprimea lul.
Lasd, (Hit, el te voi inv60 eti s& spul. De o camù
at& al s& r6m'AI la inchisóre, pftn6, ce veI marturi8i ade-
v6rulti . . . apoi . .
§i se intrerupse pentru a§I esplica unit A! . . rocti Eli
prelupgitri ce Vasile sc68A, au4indu-111. rostindu-1 sen-
tin0 osAndeI 861e.
A8Ia-I ornuhl: in mizloculù unel nenoroeirl, i se pare
cti, nu se póte s& fl& nópte mal intunecós& de at acea ce
111 Incunj6rA, i se pare el pre cerulti BM nu mal luces-
ce nicl o stel& at de micA, Ur& cAnd nenorocirea, farl
a se marl, adese Ill schimb& numaI fasa, ehl suspin& ba-
ba dap& cele trecute, pre care o clip& mal nainte le
g&sia a8la de grozave. Acum elü vrea sä se persuadeze
a era maI fivorabilA positiuuea Antee, a prin desimea
cea mal mare a norilord refleta Inc& pre fruntea sa cea
incretitft, o ra41 dulce de speran0 divintt. Speranta e In
parte elementuld sufletulul omenescti, 8i. nu e °rail care
cAnd (ice c& i s'a stinsii speran0,0, nu aucla o voce
secret& 0. bine flc6t6re care-1 §opte8ce neIncetatti pnit
ce móre:
Aqtépt&! a8t6pt&!!
Vasile era °mil, mAcarü c6, mum&-sa era igancA. O
clip& mal nainte ail se vAicAra a nu va maI puté vedé
pre mamá-sa t§i. acuma Inlemnesce auclindil totù acésta
de la vétafu, ca t¡si cAnd posiVunea de adinéore era maI
favoraba.
Acum cu desevArlire i se p6ru cg, s'a stinsù orl ce
 218

aperan i cugetarea ac6sta, care ca unù fulgeni brasda

imaginatiunea sa, i inghiAta, totil sangele din vine,
V6tafulul ins& i rîdeaü ochiI parêndu-i-se ca asediuld
acesta din urma are sa isbutésea mal rApede decat off-
care, dar care nu fu mirarea sa, cand dupg, cAte-va ie-
bunde numaI de ezitatiune, ein rAspunse cu lini§te mare,
ca boeril ea ceI ce se Iicù stapânil luI, pod" sa-111 tina
pfi,na i va putre4i ciolanele, déra ca elf" nu scia ce
galbeng i se cere. Acum se ram ea nu mai ramasese
niel nuit mizlocti de intrebuintatii pentru ca sit mArtu-
risésca.
Vétafulli insa mal qeia multe.
Elit incepu, ea in multe rândurI, cerimonia cea bar-
cea diavolésea a, Incornarel unul omù', facutd du-
pa tipuhl i asemanarea luI ! a incornareI unul
omit de catre fratii sél ì inda de aceI carI se 4icii
PravoslavnieI !II
V648ndil zadarnice orl-ce staruintl, vkafuhl keen ung
semmi feciotulut
Acesta se apropia de Vasile, care zacé intinsti, legA ,
fail ea 0, intampine impotrivire, mânile la spete, In
timpti ce atrarulti aducea de pre patudati unit cereti
de fiert, care se inchidea cu lacatti 0 din carele se radices.
In drépta 0 In stânga alte dou6 f ere In forma de córne.
Eut deschise cerculA , injurandA., lit incolataci dupa
gAtubi baiétuluI, lit reinchisa i luit cheia.
Acum Vasile, ski mai bine trupuld pentru care muri
unA D-4eS-omii pe lemng, luase cu deplinire forma pre
care, voi marilorapamentuluI, vol pulberea
doritl 4i 0 n6pte s'o datI restulul omenirel., atati pre
din launtru cat 0 in esteriorti, pentru ea etermi sa putetl
domni asupra-le, pentru ea sa v6 putet1 informa drep-
turI de suprematia prin diferintele trupescI, cad pkna
astA4I suprematia v6stra v'o intaritI numal pre forta bru-
tall.
Vasile nu 4icea nimica, decat ochiI s'él, de i strinqI
eu totulti, Innotaii in focil de turbare ; fruntea sa
 219

titá, posomoritti i crisnirea p-umnilora si a dinOlora

s61, indesulù demustraù ce arù fi fosta in stare sa, facá,
in asia ocasiune, de arù fi fosta in stare O, resiste, de ara
fi avutti inca, cat de putina, putere.
Inca, v6tafulù nu finise de inchisa cercula c6rnelora
clopotulù despicti, érki aerurile prin vibratiunile séle.
Otrarulù i feciorula, amêndoi se insemnarA Cu semnula
santei cruel, cu semnula unitápi, egalit4ei si ala fratiei
6menilora!!
Intre aceste se alioli bátênda la usl. Feciorula mérse
de deschise feciort., carele aducea din porun-
ca lásatá, de v6tafa, o bucatá, de márnAligá,, fAcuta, de cu
séra,, i inteuna cofá,ela ap6, pentru Vasile ; aceste téte
fura, depuse lingl dinsula i la a cauta s i se mal
dea vr'una ajutorti, dup6, ce deslegará, maulle nefericitului
Cu top: esirg si usa cea masiva, a grajdului se ros-
togoli dupá, dinsii. Se mai aucli pocnitura cheiei in la-
catulù ce se incuia, apoi aceres, cea mal adinca, se intinse
In teribilulù locasti, unde crestinulú sfAsi.6, sufletula
trupulti altui cre02121, proprietate a sa . . .
Asia inOlegemü noi ce va sá, gica, a fi crestind ! . .
ne sfadimti de la formulele religiund lui Efristosa, cu-
rá,tima paharulti pre din dará, si ingl4mü continutula
lti,s5mií cele de insemnatti : sufletula religiel, pen-
tru ca sá, cademù in marsgiviile cele mal urici6se! .
Asia iMelegema cele ce a vruta. sá restabileze Mantui-
torula pett cu pretula rástignirel .séle!
V.
SUPERSTITIUNILE
S6rele pogorandu-se chip& orizonti, ra4ele lui incunu-
nézá, crestetula muntilora i coloréz& de purpurl si de ru-
bine norasii albi i crep.' ce inv616z6, ca un gaza occi-
dentula; vêntultí abia p6te mica in restimpuri cate o
frunzis6r5, douè, impra,stiate ici si colea prin codri; In
tag, natura, e o uniste nu sciu 6ura acablantg, i morn4.
 220

Dér cu ivirea aburilorù unaecy i reef ce plutesed

preste pAdure i parAiale, se stinserA mal detotil i zin-
gAniturile fer6se ce echo rostogolise tótA giva prin crie-
ril prApAstiilarti celorti mal profunde; acum de abia
maI puté repercuta ehl cate o loviturA douè de ciocanù
de prin qetre, ski cate o DótA perduta din cimpoialulù'
pAstorulul, carele se pogórA de pre munte.
SA mergemti acun2 la corturile sclavilorl Activitatea
cea mal mare domnesce Inca pre acolo; icl vedenall
negru cA nóptea, Cu p6rult lucios d 0 in neorin-
duialA, pana la braù ingropatii in pAmêntO dinaintea
getrel, dAndtt felurite forme feruluf ce se m6ie sub lovitu-
rile in cadente dWintate ale ciocanului sal l'ale altuI
mai mare, cu care bate sotia sa, o femee cu fruntea latA
deschisA, ca ochl de focuri de §i cu féta négrA i cu
trupuld. coperitii de rufe din felurite vestminte.
copil, care de care mal nudùi inconjórA, i adese-unulti
din el im-flA, toile i jAre§ce cArbunil in care tatuca-sai
ro§é§ce fierulù'. Dinc6ce, la alte §etre, ne putenati intAlni
cu lAcAtu0', érAqi negri, me§teri inteleg6tori, cad niel o-
datA fug, fostii datI la meqtelugti, colo augima ro-
sAtura ferestraimului, carele mama cornulti de boll ea
sA-111 transfornieze in peptenl ; din colo alp.' tigani, unil
cu anteree rumpte i cu cAciule cArpite, altil ca fesuri
ro0I i unsuróse i eu cercelli la urechiA, carpesca
ski ciobótele sAtenilorti, car14 impres6rA Inca de dimi-
nétA, pre cand tiganele le pregAteski mAmAliga, cantánd
In drAmIA aril de§Antate i in timpil ce in alita parte
unit cardll de copil micl inrutuiti j6cA tAnAnaoa iti-
gAnésca la sunetuld viórel mouluI Négu ia cobzel lul
badea Neicu,. earl le canta numai ca st OA plAcerea de
a-I vedé nebunindu-se.
ne apropiAmil mal muldi de F,4étra unuia din meq-
teril aceqti istei, fii al naturel intru tóte i cari fdrA ca
fostO dati la inv6tAturA, singurI de la sine multi
sunt in stare sA imiteze orI-ce lucru fitcutil de cef
mai bunl me0erl.
 221

Dove4I despre acésta credit ca vorti fi de prisosù lec-

torulul: muzicantl bunl, caldararY, ferarl, pept'énarl,
catu§I , plapomarI, vèrgtorl de clopote, amtt avuttt
multit timpti numai pre tiganI, cad' str6iniI, dupa cum.
se §cia, nu-I deck putinti timpti de candil incepura
se immulOsca, intre noI.
§-apoI bine, batutti, 4icI tu, miti Tudorica?
gicea cu unit accentd gaturalti, co munti natiuneI acestel
asiaticerI, unti ferarii, carele cu ciocanulti pre
masese in nelucrare ca i femeea sa ce-1 amfla foile, se
vede pentru ca s asculte acele ce le istorisia unit flacait
june i curattlinvestm6ntatt, care fuma §e4endit turcesce
In fét ca ferarulti, carele i adresase intrebarile.
Ba inca féll, bade Constantine, respunse acesta,
luIndti cu degetulti unti ca'rbune i punêndu-lti in pipa
sa eea scurta, din care pufuia ne-incetatti, fä'ra ca sá se6ta
multti fun* cad' era tutunulti anti mai dinainte.
D'apoi bine de ce?
Ain auszlitil asta-4I pre vètafil cercetandil pre o,
randaritt déca nu cumva Vasile a bèutù ia dinsulti nis-
ce parale ce se prepune cá arti fi furatti de la curte.
k furatti parale, de la curte? Aoleti ! Acura totti
de-odata ferarulti i sotia sa.
Dar tare-mI pare mie ch nu le a furatti Vasile, gisa
éra§1 flachulti, scarpinandu-se pre capil pre sub caciula
sa, négra, de mielti.
A fi éra vr'o viná, gise femeea imflandt foile ; a-
pol inturnandu-se catre barbatu-s611.
Aide da, bre !
Ean da o pila inc6ce, fa hafl§i ctitra ffachil :
D'apoI bine, déca n'a fi vinovatti bietulti MA;
gise eut, jarindu I carbunil cu pléfturulti.
In agIa imprejurare va fi chinuittí pre santa drep-
tate, rèspunse flacaulti, scuturandull luléoa de calcaiulti
ci ob oteI.
Ltisa41 ca v spunù eti acuma, de-i vinovatil orl
nu! dise femeea cu mulOmire.
 222

se rhpqdi sub qétrh, de unde aduse o sith, t¡eo

rechig de f6rfecl ruginite.
Tine de ici, Tudorich, dise ea chtre flActiti, dupà ce
impinse unti bra0 alit fórfecelorii in vera sad.
duph vroina el, sculandu-se puse degetulti
celit mare la puntulti de sprijinire alit f6rfecelorti i stgtu
cu mâna luting,.
Apol femeea rèrnash ca incremenith, cu gura intre-
deschish, cu °chit holbatl tare§i pironitI asupra siteI, In
timpù ce tail ridica vèrvulti piciorulul dreptit. ca §i
candA art fi bIttuta unit tactti de musich.
Bhrbatulti el o imita; ciocan-ulii i chduse din maul
algturea.
D'apoi bine, fgcu fiácäulú, duph cate-va minute de
rhbdare, mè d6re mâna, multit arc& sá edil aqIa I
Wag, femeea, fh.rh int6rne ochil, Il puse degetulii
arèthtorii la gurh §i eilt intelese destuld, cà asta IA pre-
venia cá trebue sh tach.
Cu cât ins& figchulti schimba din pici6re lucre-
ja fruntea de nergbdare, cu MAU ochii femeel se mic-
praù i unti surlsut vesehl se, aluneca de la ochl pre bu-
zele el.
Ochil fug nu-I clipiati de &la i erati ca tintuitI a,su-
pra sitel.
290! flcu ea cu bucurih, fgr&insh opri
piciorulul.
--A- E, vinovatd, al? Intrebarh in unanimitate
batu-gil i flAchula.
Ea clAtinh, din cal* aceea ce In t6te limbele insem-
nézit : Nu!
Dér dupá aceea adaosh rhpede.
inch nu sciii.
ApoI mal numèrh, inch vr'o cinc! sét ése loviturI de
piciorti, lungi gatulti In spre sith, olbh vi mal tare ochil
incepu al incre0 fruntea.
BArbatu-sèù pironise ochil asupra feiI femeiI séle,
farA, sá gândésch, i imita t6te
 223

297! slise ea r41 dupa o clipa par'cli, a 'nee-

putù a se inverti sita .. en ve41 6re
Mal ce se invêrte, facu barbatu-s61.
Apol . .
i fara all continua ideea inceputa se apropia de
flacati 0,11 atinti mal tare ochil asupra siteI, care mil-
cata fiindti prin tremurarea mand fl6cauluI i oprita de
a cad6 de catre degetti, sä invêrtia incettt pre densulti.
El' da, ce cjicI fa hall intreba barbatuld, v6pndtt
ca ea nu-vi finesce ideea inceputa.
Apol apoI e vinovata! 46d !... en uita cum se
inverte sita, niel n'amti apucatil sa nume'rti tocmal 300
in cap6tA. (1)
Vinovatil? nu se póte! clise Tóderii.
tea!,.. Ce-mi spunt mie? déca dórg, sita totti-
d'auna spune drepta.
ApoI dérti bine-i-oril face, adaose ferarulti, Mindù
o papula de tutunii.
Bine-I orti face, (lid d-ta, intrebti iute fl6cauhl, re-
aleOndu-se in positiunea sa a'Antésiti7 mie-ml pare a nu,
adaose elli clatinfinda din capti.
De ce?
Mal Intêitt spune-ml d-ta de ce i-arti face bine déca
citi artl fi furuhl adevèratti.?
Pentru ca otapAnu-stiti itt imbraca, itt nutresce,
i cele-l-alte multe, care d-ta §i cáll va ea d-ta e-
numera pi ea sit inchei4 din ele ca acehl care le prime-
ce arti face o crima când iubi pre acelii ce i le da,
dad n'arii cauta de interesele aceluia cu zehl §icredinta,
când Parti fura, and ... 0! vol 176 'n§elaW ... Ce
vrel? póte Vasile sä iub6sca pre stap6nu-s6ü, pentru
da mâncareq'aceea D-4eft soil curncand acea man-
care i se da numai ca la unti cane .. ce (Pa.? . mal

(1) Asta-T o credintd fatal, pré r6spinditd intre Oran!. Adese amd v64utd
urmdrT triste din ea.
Actistd ispitire se face nu llamal cu sita; amd vq.utd facdndu-se i cu o
cheid §'o psaltire, de asemenea cu olopotuld.
 224

rètí deck la unil cane! cAcI canelul se dA de rócle nisce

ciolane din bunA-vointA, érA luI din nevoiA,, numal ca sà,
trAéseA i sA pótA munci panA-111 innécA, sudorile ? .
Aü p6te iubi Vasile pre acelü ce-1 dA unù sucmaml q'o
pArechitt de opincI séti ciob6te, dud aceste i se deal inso-
tite de IniurAturl §i de lovituri A0a, póte óre nu nu-
maI Vasile, clérA ori-care servil, sA-§1 uite propriulti
interesù pentru interesulti aceluia, care lú maltrAtézA,
socotesce indatoratti sA-I fi5, credinciosti interesurilorti
lul, pentru o 1efq6r1 de nimicA ce i-o plAtesce, ski pentru
unit sgracil nutrimentil pre carde §i 'n altA positiune l'ard
puté cApka ? . Póte óre cine-va ingriji de acelù carele
niel te IntrébA ce te clóre când alintratti chiar qi In ghia-
rele mora?...
AlIa, d'apoI nu totI stApInil sunt r61, nu totI r6ti-
trAtézA, servil lorti.
i veI (lice póte ch-I destulti ca unit stApgriti sl nu
trateze r6ù pre servti pentru ca eh"' sl-lti iubéseA ? Nu,
nu (lice asta, cAcI ! Spune chiaril d-ta, rogu-te, pop
a nu fil indiferentti pentru interesele unui ormù ce nu
iubescl ? . A§a-I ca nu! el bine, trebue ca stti.pAnulii pre
ling& nutrimentti i imbrAcAminte i léfa care o da ser-
vuluI dé i iubirea sa, s6 se intereseze de intere-
sele lul ca de ale séle,. 86 se bucure de bucuria lul ; s6 se
intristeze de intristarea lul. CAcl nicl o data nu va sci
indestulfi r6splAti serviciile servulul BM, mal bine ale a-
micului BM! §i nu te sup6ra, frate, de cuvatulO acesta,
cad Emil bine, acela ne-I arnica care ne iubesce 011 lasA
interesele séle pentru a le nóstre, §i care dérA e mal bunil
amicù decIt fiinta care pentru cáll-va lei bucatA de
rnAmAligA, sufere in loculA nostru frigulù, elldura, tóte
Injuriile timpurilorti, ni privighézA in somnuld nostru, e
gata pentru noI sA nu mal simtl niel ostenéll, .nicl su-
pèrArl servulti e amiculti stApanulul i trebue
tratattl ea pre unit amicti Aq1a, nu e fiintA, dupA D-
4eti curuja sii fiA maI multli datorti cu iubire i conside-
ratiune decal servulul. IubéseA-111 stApAnulit numal i fui
 225

sigurn ca va fi iubitti, cu o mica esceptiune, cad nu-I

vorba a aunt i suflete rele, suflete de servl, stricate a-
dese-ori tottt de stapanI!..
D'apol par'ca ... Da en sti, Wapiti vorba asta d'o
parte, (1) gise ferarulti, care era unti suflettí de acele, carI
iéú lucrurile a§Ia precum vinù i nu le cercetéza originea
lorti, de e buna ski grelita; apoI inturnandu-se catre fe-
meea sa :
Fa, &Ilia, en da-ne ceva de mancare.
D'apol bine, par'ca spun& canu crecji ct Vasile sg,
fig, Cu adev6ratil furuln? adaosa eln a (lice re'nturnan-
du-se spre Tóderti.
Dupg, cum farati spustí, chiar de arn fi furatil nu
era vr'un pècatti mare; dér nu! s6rmanult. WWI, e pré
de tréba ca sá póta face unti a§Ia lucru; nu nu, eln nu
p6te sg, fig, furulti !... adaose elli, cu o v6ce compatimitóre.
Se ciin6sce cg, slujescl la popa, gise ferarulti, ric,18ndti
cu chefil i e§indti din borta Ea. In momentulti acesta
femeea adusa o strachina cu curechin muratti
ligg, pe unti fundn.
EI badica, gise flacaulti Tóderti, a§egandu-se
pre ling& fundulti cu marailliga; ce (lid*? nu e maI dulce
g6la de aril fi chiarti, mancatit la casa ta
sub létra, decal bucatele cele inal scumpe, ce ni s'ard da
In fére fiindtí, In curOle cele mal marl?
VI.

VRAJ1T6REA. 1N CE T1PU P6TE CINE-VA SE AJUNGA

A FI VRAJIT6RE.

SA lOsarati acuma pre aceste pers6ne, din care dou6

ati de sigurti, cit Vasile arii fi furuM, numal pentru ca
(1) SA mi se ierte Indrisnéla ce amit avutd de a pune In gura unuI tigand
ca T6derd nisce cuvinte asia de sAnAt6se, cAcI de amd fAcut'o, acesta a ur-
matd din aceea, cde cam de feluld acesta ad fostd cuvintele ce amd align
de la unuld dintre ace0a,. care servise la o pers6n1 nedeajunsd cunoscutA
In lume, (WA demng de totd respectuld i memoria : la d. dr. StefAnescu.
15.
 226

sita se Inieartise, neluandii niel de cum In consideraOune

c6, acéstA invertire e numaI unit efectù d'ale tremurArel
muqchilorti mrinel celuia ce file tórfecele, Bi BA urmAmù
acuma pre lingA malurile pArt68u1uI cunoseutil, pre o
fetitA frum6sA, care cu pa8I agitati 8i. aruncandti din
cand In cand ate o cAutAturA furtivit, se indrumézA
spre unit bordeill tupilitti, situatil la estremitatea apu-
sanA a corturilorii.
Priveqce-o cum se intórnA indèrAptti li tresare de
cate orl vtntultt, ce se stArnise, 8uerA prin borta veunul
stejarù bètranii! Eat-o acuma apr6pe de bordeiii, ca la
4ece paqI. Spune-mI, cetitorule, o vedl 8i tu, ca mine, des-
merdandit pre Parizache, unit dulAti negru ce-i eise ln-
nainte cu gandurl rele, dérA care i se ImprAstiarA la a-
propierea luI de fetitA.
Eat-o intrandü sub o tindA de fruncli§ti uscatii, de
dinaintea bordeiulul.
AI venitil? i dice o femee,de9chidêndii u8a borde-
iulul ea s'o priméscA.
AcéstA femee e o tigand, de la 30-40 de anI, de unit
milsliniti cat se p6te mal inchisii, 1nvestatA intr'unii an-
tereii de cutniA, tAiétÙ 8i unsurosù. De sub carpa 61181
unsurósA ce-1 ascunde p6rultl, se furishl cate-va Buvite
sure, cAdêndd pre sbArcittirile lateIséle fruntl, 81fAc6ndil
contrastù cu negr4a sprancenelorit li-a genelorit el'. Unit
nasù coroeticii IncununézA done bude pline, rumene, re-
sfrante li mArginite de unÙ puf ti ces6mAnA mult
a mustetl, -décA voiù adAogi cA-1 de o staturA milianA,
volti complecta mi pare portretulii el.
Ca sA nu inti multb. In suspensiune dorinta ce credil
cA va fi avênda cetitoruld, de a cunósce cine e feineea a-
césta, din noii introdusA In istori6ra ce ni-amii propusti
BA spunennl, sA nu ne intindemii multii cu descrierea
bordeiuluI, carele, luminatit prin o ferestruiA de hArtil
8i alta de burdahanii, nu cuprinde alte mobile decatil a-
cele ce se aflti, maI In ori-care bordeiti din áilele nóstre,
astea, unde sAraculit, Moldovénil séti igatul; de nevoiA
 227

e gag se fiit de secta 1u Diogenit, ad. sit se multamésca

cu ceea ce póte avé.
Éca, matultiFlóre, ti-ama adusii i cama§a, clise fe-
tita, dupa ce intra in bordeiii, dandu-I o camaiii, alba, cu-
suta Cu altite.
Flórea, a§la se numia b6trana, o primi, o esamina
apt o inchi4, cu unit surisit de placere, intr'unti felt' de
secrialit de linga vétra ornulul de nuele muruite.,.
Dupa aceea inturnandu-se spre féta:
Ea dute pana in tindit, clise ea, de culege cate-va
vresculete.
Fetita, care dupa ochil e eel negri i dupit gurita el
cea miculita, cat §i dupa costumulit eI, lesne se cunósce
cit e Raluta,. fiica paduraruluI, aduse Indatá cate-va sur-
cele, cu care atiia unit focuprit In vita, in timpit ce
Flórca sc6se din sicrialit o ulcica noul i cate-va
drilute..
En iea, 4icebaba, fat& heI, cofitelulit celit de sub la-
vita i te du la paritO de ada apit, dér i cand te-I duce
card vel veni inchraptit sè nu vorbescl" cu nimenT ni-
mica, éra cand verlua ETA sa iei cu maim pre doe".
Féta lua cofaelulti i e§i.
Atundi femeea astupit cu cate-va rufe, Mite ferestruiele,
prin care mal strabaté inca lumina murinda a gild Ili
facu intunerecit dete drumuld unel cingittorI, care-I ri-
dica, in suet unit gat lungti paná la pantece i negru
coperita de pufa, incatil ig era gr6za zarescl nu-
mal. Ea 41 sc6sa apol i cama§a sarupta i négra, a-
runcit leght6rea de pre capit, Wanda sá cada in neorin-
duéla albulii s6O. Orti, i ast-lelit, nuda ca unit napti,
dupit ce push o cociorba in u§it incepu o misteriósa
dilantata operatiune. Ea luit nou6 vergele lute° mana,
gi ulcica, dupg, ce pusesa in ea o bucata de céra, i nisoe
fiere de bob., intealta mana, fa'cu apol cate-va rotituel
i mal di§antate imprejurulit ornulul, apoi pusit uroi-
ca cu céra pre carbunI, murmurandii nisce cuvinte fara
de intelesit. Cand céra incepu a sfarai, ea lull cu trel de-
 228

gete ale land stangl cate o vergea, mestea cu ea céra

apoI o pusil, pre focti, murmurandti descanteculd ur-
mAtortu (1)
Salle, maple /
Fierea s.-T plesnésca!
Sfarie, marle !
Numal s'o fubésca !!!
Aceste gicêndit otrocolia in ulcica cu
S. sfarte, sä marie 'n tine
foculd 4-0 curgA prin vine !
St sfarte, sä made 'n tine
Cum curge cuvèntuld din mine !
SA te ardl
Ca sA créda
C'o iubesel.
marie, etc.
Ca scandura care se rumpe.
care in scrumti se preface,
(Aid pune qindrila pre foal)
SA Ora din tine puterea,
SA nu maT aibi somnù cu pace,
Paul nu-i vroi-o !
PanA nu-Y iubi-o I
Sfarie, marie, etc,
FAcu asta operatiune pre rindti cu cate optil verge-
lele. Dup6. ce !nautili de mestecatti i cu a 9-a, o visit pe
pripiciuhl ornuluI 0, In tAcere, cu manile la peptti,
galopâ,ndti, de treI ori jurulti ulcelel pre care o pu-
sesiI in mizloculti bordeiulut
In acelti momentti, Raluta, care venisg, de multi§orti
era in neritbdare, dete ca sit intre cat putu mai incetivrii
pre W..
MAtula Fl6rea mérse indatg, i luA cociorba i Raluta
inta, nu ftirl ca sti. se infioreze d'ocamdatA de aspectult
celti uriciosti alit rtudel tigance.
(1) Autentictf.
 229

Ea depusa, pre vétra cofaeluld cu apa, dupa t6te re-

gulele prescrise de tiganca. i acésta, dupa ce mal pus,
o clip& la toa" ulcica pana ce céra reincepu sa sfarie, o
turna in cotaeluld acesta, sumatindti din gura din tóte
puterile, apol luá vergica cea ròmas i incepu a otrocoli
cu ea prin apa. Cand eéra sleindu-se pluti d'asupra, ea
o strinsa in tacere i facu, cat putu mal' bine o carica-
tura in forma de omti, ascui apoI putinti vergéla In
chipti de frigare i ii4epa in ea pre omusorulti Mg.
Rail*, in timpultt mivearilorti acestorù cabalistice,
cu ochil boldip i cu gura intredeschisa a§tepta sa véda

Ea se cam impotrivi cand - iganca i jise sa se desbrace

ea §i dênsa, dér o privire sarcastica i diavolésea, ce-ea i
arunca, o mndemn sá asculte poruncile din puntti in
In
Gana v64u cá fetita, ro.S ea unti bujorti tremura
ca i {rumia Ruga vara, ea egi atara, i reintra indata a-
ducêndti o eovata. Punênd'o josti, fä,'eu semnti fetiteI
intre in ea qi o salda, din picióre, Fl6rea turnfindti apa
cca rece din cofaelti pre capulti eI, carele tremura i tara
adsta de frigti.
Atara era nópte completa. In borden.'" lueórea murinda
a foculul, pigêndti in rosti tóte d'imprejurti, facé o seenit
grozava, unt spectacolil di§antatti din aceste dou6 fiirge
a§l'a de diferite in total.
De °data se aucli unti.querti puternicti, apoI o plesni-
tura ca de biciurI, pre la tuspatru co4uri1e bordeiulul,
s'apoi unÙ gemutf." prelungittt ea subpamênténti. Tace-
rea apol se reaq6za.
Rtlua picg, pre o lavita obosita de frigti i de spaima.
Etérea Vreijit6rea, cita era vrajitóre, jucanda in aera
frigarea cu omultI de céra, se parea cá nu baga de séma
la niel o mirare d'ale RaluVtI, de i neineetatÙ ea le stu-
dia cu códa ochiulul.
Dupit cate-va minute de gróza pentru fetiO, igana i
 230

dAdu voiA sA se reimbrace li punéndu-I appl frigarea in

maul
Na, (line ea, frige omurruld acesta la focA, pre
jAratecti, li 4i din gura de nou6 orl :
Cum se topesce omulA acesta de cérA de cAldura fo-
77

7)culul, a§la 0, se topéscA (cutare) de cAldura dragosteI

mele."
Au4I? de nou6 orI §'apol .. .lasti! ... i vedé! ...
Bine, mAtuflicl, intrerups1 fetita, alegéna vérfulft
frigArel pre o 'AWL pusl pentru asta trébA, pre vétrA....
Flórea e§i din bordeiti.
Céra topinduse pica pre cArbunl in picAturl de focA
lAsandti una mirosti de arsurA, ce se rèspandia in tóte rA4ile.
Fetita c,licé intocma dupA cum era invsétatl.

Cate-va minute dupA aceea In bordeiii nu mUI era ni-

menl.
Fiindti a bètrana vrgitóre nu e de MO, ca sA, ne te-
menati d'a fi au4itI q'apoI pedepsitI pentru indiserqiunea
n6strA, prin vre unti mijlocii d'ale el', sa dicemti in trécAtil
ceva qi despre dênsa.
NAscutA sub cortti, ea r6mAsese mg' anta fArA de
tatl-gti, mortti din causa uneIbAtAT, ce-I dAdu-se stApa-
nu-seg, pre bre care paI nedovedite; ea fusese curendil
delAsatA fl.i de mama-sa, care muri in urmarea unel scrin-
titurI de piciorti, cell dete chleandh nisce MO.' cu carele
Cuconulti poruncise sA i se lipéseit grênarele. OrfanA, ea
fu crescutA de unil qi de a101, pan apr6pe de 13 anl.
Era frum6s1 ca orI §i care tigancA frum6s1, dér sufletula
eI era cuibulti tuturoril vitiurilorti putincióse in societa-
tea loll; camd prelingA dênsele ami mail adAogi cA era
beOvA, lene0, marlavA .. . ami gAsi in fiinta acésta o-
mendscA unù animalti Omplectti !- . . . Ni. era niel de 13
anl, cand ea ascultA vócea cea grozavA de li gadilitóre
a desfranAreI; atuncl, fArA de niel o ruqine sAria in gatulit
fl6cAiloril, se trantia cu dén§il ...qi nu tar4iii cA4u in
mana unul §trengard, carele nu o en* de felti.
 231

Nu trebue ins& 871) urgisimtí cu totulit, cad' nu era alia

de vinovata precat ni se pare. NoI scimit ca omulA in
nuditatea, sa, nasdndu-se, n'aduce eu sine decât o sim-
tibifitate, inteunit grada mai mare WI mal micù i s'a
doveditA ca ratiunea, consciinta , se forméza numai
am6suratA cu oftt se perfectionéza in eld asta simtibi-
litate. SA nu uitamil insa, ca °multi tail de la na-
scere are in natura sa o tendinta totit spre rèti 0 mate-
rialismit : unit copilti ucide unit anima% far& sa-1 par.
r6i1 ; acesta-1 sigililulA lui carde ne-a insemnatil
de la cea Ant& grepla a parintilortt noqtri, acesta-i p6-
catulii parintescit de care alit trebui sà ne curete bote-
zult1 nu numai prin apt', déra spirituala, wile& prin mo-
rala, perfectiongindti in bine simtibilitatea n6stra, for-
mându-ne consciinta, intarindu-ne ratiunea, prin espe-
rientele nóstre §'ale altora , caci tóte aceste ne sunt
permise, séti mai bine ne sunt date ca mizlocultt mAn-
tuireI nóstre din marea patemilorti, din grosolanulA ma-
terialismtt, chiarti de Isusit,acelii Matti de putinit inte-
lest"' de noi, 6men1 mai totl altiptatl in rele, and ne
4ice : des6v8r00, precum tatalü vostru celit din ce-
rurI des6ver0tit este."
D6r perfectiunea n6stra spiritualA se face prin apro-
prierea de D-fleit. Cine ins& a vorbitit vr'o data sèrma-
nel Fl6rea, de D-cleit? Nimenl! Cine insa i-a espli-
cattt : &lute D-4eule i Tatalit nostru", pre earl'
le a inv6tatit 0 ea din multa augire? . Nimenl!
nimeni! a0at nimenl! N'o urgisitI déra décit, asculta
numal vócea cea invlatóre i mag,-netica a simturilortt
animalice, ne'nfrAnate in ea, 0 nu de ratiune, care-I aréta
numai cum sa póta mini, in§ela, fura, séti cum s p6tA
a scapa de 136.01.... N'o invinovatiti, o mai repetezii, cacl
pina §'acelti nu-scid-ce, ce in sufletultt omuluI celul mal
barbarA rechiama fiintarea until D-gett, era in ea numai
ca unit visit, ca o stela ascunsa in noril eel mal negri,
indesitl i ingroqatl inca prin ovilirea sclaviel, din gene-
ratiune in geheratiune. Mama-sa nu scia multe despre
 232

cu cat mal putine puta sascig, fiica sa, parasita de

mic i in positiune de a culege numaI unti namoln de
injuraturI §i de patemI respandite maI far& de escepOune
intre sclavl !.... Acumn. a§1 vre sg, mal &di o intrebare
iubituluI men amicit cetitorn: apune-mI, o! cre§tine, de
aù dreptate acel earl batti pre sclavif lorti vi-I schinju-
escil, sub cuventil di-sii furl, desfranap, lenell?...
Marturisesce-mI, de al fi fostn. §i tu in posiOunea,
strabunilorù lorü, apune-mi de al: pute fi mal bunti de
cat din§il, cand al fi fostil crescutn in atmosfera flak-
a mizeritatilorn, ce nesciinta de D-gen i intu-
nericele sclaviel formaza, drepta orizontulii lorti, a fra-
tilorn no§tri, pentru mantuirea carom, ca i pentru a
nóstra, s'a batutn piróne, in piciarele i in palmele
aceluI care ne a adusti aripI cu care sa, ne putemn ridica
cat multil mal susti de melulú infectti alti materiel!
ca-i cu neputinta, ca tiga,nultt sa fia in genere o-
nestil i ormù cu adeveratt Eu insuml o afirmezti a-
césta, cat el \Torn fi in positiunea torti actuala, déra, cer-
cap_ numaI, nu cu betranil, ce cu generatiunele none, ve-
nitóre, i ca i mine ve vetI asigura cá. i Oganulti e per-
fecOonabiln ca noI, §i. ca din di s'arti puté scate nu nu-
maI 6menI adeveratI, sufletesce vorbindti, drá i 6menI
necesarI societatel, alesii melteri istql de totn. felulli.
Aran spusti cá Flarea cu defectele ce culesese pang,
In versta de 13 anl de pre la practicatoril lorn, nu lip-
sia de frumusete i de tóte acele drag-6,Na ce deqtépta,
Odata, fratele Vornicesel Gor.janila, de la carde
acesta cumperg, apoI moqia pre care se urmézg, istoria
nóstra, acesta Jicù, Inainte de ce sora-sa, sa, se fi5, mari-
tatii dupg, Vorniculn Gorjanila i prin urmareinainte de
ce Flarea fu trecuta in isvoduln de zestre a duduod, care
mal ca tate isvó dele se incepea Cu:
In numele Tatalul fiulul, santulul Duliti,
Aming !.."
NoI damnified nóstre afara de... ban.11i 4ece saw de
robI, din care 5 suflete feciorl! atatea fierari !! etc.",
 233

odatg,, mal adaogd. a 'lice, cuconaquld acesta, june i cu

mare influentA la curtea pgrintésel, vègu pre tigitncullt
qi se simti gMilitù óre cum pre la inim. . .
O pgrechig,-dou6- de cercel de la marchitand, cate-va
lidgute de margele roi, i furl de aj amiù spre a 1) in-
duplva et-I multtiméscit dorinta.
Cuconap1ü acesta inet era fncg, sub epitropia phrin-
telul s6d, de aceea eld fgzu tóte chipurile ca urmg,rile
séle sg, nu fig, descoperite. Eld, procurândd feteI mizló-
cele de all' face und bordeiald, care sg, et, locuitd nu-
mat de dinsa, se vedémAntuitd de odatg, de neajunsurile
ce-I causad iganiiaceia, sub ;tetrele cdrora trebuia sg, facä
amord ca Fl6rea!
DecI bordeiuld fu fAcutd, a§ia gidndti numal inteo
nópte, de 6menI plittitl de cucona§uld.
Adou-qi totl 6meniI se mirad de minunea acésta,
fiindù cg, superstitiunile sunt la tdranI cele 'Ant& ce fi-
iuld le invétA de la mama ski de la tatgld, cu totil cre-
gurg,, cá dracil servescd tiganceI i ch Wit fAcusertt,, i se
intemeiad la credinta acésta, cunoscêndii relele purtgrI
ale copilei.
TotI sgtenil se ferira de atuncI de contactulù eI, ca
de ald unel fiinte perdute.
interesele ef fiindd d'a§Ia felt", Flórea nu cercA
desabuseze pre Dime cd, ea n'arù fi datg,
Acésta-I prinet bine, cand duptt cate-va lunl, cucona-
quid o pArgsi, pentru alit da amoruld tine): alteia.
Atuncl bordeiulù ei deveni loculd de manggere i de
vindecare a totd feluld de nenorocirI: ea ggsi totd
de mizlóce sá facä de dragoste, de urttd, de baghitg, de
qoparlaitg, de uscare... Ea descitnta, fermeca, avé putere
mare i pre dracu in ea, dupg,` espiesiunea bdtranilord
sitten4, earl' nu put4d, orl cu ce demonstraOunI, impedica
pre fetite sg, mérgit sg, consulteze pre Flórea, ce-1 de fa-
cutti ca sè le iub6scA fläcäuliu cutare ba chiarù"
multe sotiI alergarg, et le Inv* ce potù sá facg, dórA
volt sap de dihania de IthrbMelti . .
 234

Ea cauta in oglinda, in spa, in palma, in c1ri. . ,

toth duna spun6 dreptti! in totA satulti... Ce (licit in tali
satulA ? In taü tinutulù, dupa cftt-va timpti, se vorbi
cugr6za si respectA de matusica Flórea ... Care de care
se infatisa, ca s marturisésca de puterea el. Cum ?
clic6A ùniI necrecletorl, ja dute de ve41 insutl, cum %/a cu-
tremura casa &ad ea descanta, cum tuna, cum fulgera,
urla, geme, plesnesce, vâjia, . . . de ti se sue pèrulA in
yerfulti capului!
i 4Ù tali pare ca i nol, pftna, acuma, iubite cetito-
rule, am puté crede in puterea FlóreI, dupa pocnitulA
gemAtulA cehl surdA, dad ea, fac6 farmed pentru Ra-
luta ; asIa, d6ra noI s cercetamti maI cu démènuntulA.
Aide! qicé tncetti, matusa Flórea, dupa, ce petre-
cuse pre fetita pan departe de bordeiti. Hohote se ridi-
cati atunci intre dinsa i unti june tiganA, care esia la
apelulA el, de sub unit polobocti dogitA, de linga bor-
deitt. SA ne grabimA a spune ca acestA tiganusú nu era
numal unti instrumentA fermecatora, déra Inca i aman-
tuld eI, cad de si betrilna acuma, prin lucrisórele ce ca-
peta de pre la lesne-crecThtora sèl practicantl, si din care
&tie si ea acestuia, lii prinsese in -capcana...
SA lasarati ins& pre femeea acésta, in care viclenia cu
suita sa de patimi, departe de a se micsora cu versta,
crescuse intr'und gradtt teribilti; sa nu ne mal amintimit
de hásrca, care cu vulpósele ei cuvintele, atragea la &ma
pre fetitele cele mal nevinovate, cad' asta-felA facu i cu
Raluta. De mal multe orl ea o intAlnise prin padure
o sfatuise, ca unti cala call dracilora ce era, sa se iub6sca
cu vre unti flacat. Prin asIa tipuri lesne se póte atrage
confidenta inocenteI, i déra Raluta i marturisise in-
termit rânclA ea iubesce pre Vasile, dérá ca nu scie de-i
iubita si ea de &insult:1.
Aoleti! mâncati asti ochiiori, esclamasit tiganca,
da, ja vino la matusa si i l'a aduce calare pre prajina.
MultA timpti se stAnjini fetita de trebue sa faca
a$la pasii, der ea iubia pré tare ca sit se póta stapftni
 235

multïi timph inc5, ! Inteo sérk i anume in séra acésta,

dap& cum v54uramti, ea dlduse tigancel o cAmav& cu
altite, pretulti convenitti intre ea vi acésta mg' dinainte
pentrufarmecele el vise supuse In dual neghiobiiloril el.
VII.

CE P6TE AMORULU. UNU VISU IMPLINITU.

S6,15,s&mil anti capitulti, carele n'a avutti veo impor-
tant& pré mare pentru irulù istorióref nóstre, dér pre
care amù socotitti grevi nevtergêndu-15, pen-
tra ca cetitoru1ft nostru, care pi:Ste nu are o ideig, despre
farmed, sit p6t& vedé pan& la ce gradti sunt inrAd&ci-
nate superstitiunile intre s&tenii novtri.
Sá incepemti.
Cunoscl tu óre, amate cetitorule, pre femeea a-
césta infirm& F,i diviratti, inting, pre anti pumnii de paie,
In fun.dultivétrelacestel grace i construitti din litvicere ?
Cunoscl tu. Sre, in umeriI obrazuluI, In fundulti
rora abia se zaresctt doI ochl istovitI i stini, cunosci in
respiratiunea cea pripitá, neregulat& vi rece a sinuluI
diviratti i coperitil de sdrente, cunosci, died, óre, in
scheletuld acesta pre Maria, mama IAA Vasile?
§i, d-ta, venerabilA cucónA GorjAnill, vroi-veI s5,
s& mal canoscI, de vel puté, in ea pre igana cea fru-
'ask care te a purtata in brate, pre cAnd ea cregtea la
curtea babac&-t6ti ? .
Santemit sub vétra
Nóptea se naintase vi era obscurit f6rte, cAcI luna it-
tarpi. Ventulti sufla prin lAvicerile vetrel cu o vu-
er&tur& cobitóre, aducendù pre aripele séle tip5tulti sini-
stru alit huburezulul vi alit babel, eerulti era negru ca
disperanta i muntI de non l se rostogoliati pre intinsulii
orizonti.
Urletulti cAneluI vétrel ca totulti in naturA vestea o
furtun& grozavA.
Dér óre cine-I insult acela, carele cu cotulA rèclematÙ
 236

de leuca cArutei, i§1 preimbla ochii, acum la veo

taciuni din earl vêntulit scóte o lumina nesigurl, q'a-
cum asupra Mariei, care intórg, cu fata spre foal, se pare
dérme, de qi ochil s1 suntit mai de totii deschili, din
causa slabiciunel. Cine-I óre Insulit acela atatti de indu-
rittorit, ca sà, se ingrijéscA de o nefericitit tigank in gura
mortel, pArasita de lume §i de natura. Se fi a óre Vasile ?
0! nu, cad' elii e in fére. Póte-I veunti ângerii trimisii
din ceruri, veunti Angerd trimisit de 'rattail i de Mân-
gftitoruld nefericitului, de Acela carele nu se ruling, niel
ingretio0 de, a atinge eu manile séle, ranele cele mal
scârb6se ale p6cgtosului, ale omului ! .
Aqia, aqia-1 unit anger, fetita care in inocenta sa,
cAutase iubirea luiVasile prin altetipuri deck prin acele
ce D-4eit i le dAdé, i alergasa la mizlócele ce Flérea i le
infdti§1 ca s'o 1)60, num6ra i pre densa in numèrulit
celorti 100 de oite perdute prin amorit! e unit angeril
Raluta care trecendii, in drumulii sett pre langa§étra Ma-
xiel, nu putu a se improtivi unei -vóce ltiuntrice, care o
indemna sa, intre s véda pre mama lul Vasile, alit obiec-
tului palpitatiunei virginalului s6ft peptit !
Déra fetita ggsis6, pe Maria in starea in care i noi
amt. aflat'o. Ea insl pusese vr'o cate-va vréscurl pre
cArbuni, earl multAmita fla micluratAtei gild, se pAstra-
sera fad, din foculii atitatd in diminéta trecut& de bie-
talit Vasile. Ea apoi se rezemase de cliruta i cu °chit
inktcrimati, fin% sti inteléga de ce, i§1 uit5, i cas& i pre
bètrânulg ei tata, in ingrijire péte de lipsa flied séle, qi
studia numal mi§cArile until sufletti, carele curêndit avé
sá scape din férele sclaviei, unit sufletil, carele curendil
avé sA mai fla i alit cuconapluÌ Goridnila, déra nu-
mai alti lui D-cjettlf
Dónane D-4eule ! &en inteunit tarcjiti Maria, 86 vede
cA-I totii adevèratil : erg nu vine! ..
Vócea ei era stinsa i innhdu§itl, ca alti unui murindti.
Ea vorbia numai cu intrerumpere.
 237

Matusica, cjise Raluta, cu unti tonti linistitil si dulce,

matusica, nu-t1 trebue ceva ? EA sunt...
Tu WI, dragulli mat ? tu WI, Vasile? Ah! bine c'al
venitt... spune-ml, spune-ml, asIa ea nu-1 adevOratii..:
§i nu putu continua; respiratiunea-1 lipsia cu totulii.
Ea fitcu apoi unit escesti de putere si se incerca BO, se
ridice pre unti cotti In spre Raluta, care sta in umbra ea-
rutei, déra nu isbuti si realm cu capula pre paie.
Aleti ! D-cleulti. mei ! .. mail dii-mI putere, mal
murmur& ea cu totulti neintelegibilti.
se ram ca a readormitti.
Vêntulii uera tristit, suflandti cenusa ,s,si unit namolii
de scanteia din fociI. Cate-va picaturI red si lapovóse cit-
Ora pre fruntea Ralutd. Plóia Incepuse a cerne si fur-
tuna baté cu o furia diavolésca.
Raluta se inainta pana la piciórele Marid pre care le
acopen i cu sucmanulti, ce ajunsese In laturI, apol se asecla
acolo cu copulti in manl si c6tele pre genuchl, cu inten-
tiune de a nu dormi, ci de a priveghea pre mama celut
ce ocupa pentru anteiall data inima si imaginatiunea d.
Era in asIa positiune de cate-va minute, child, dupa
urns"' littratil apropiattí, ventulii aduse pana la urechele
Ralutd vorbele:
Ada pila, fata Ml, pila! ..."
Apol In deserti1 gingasa viorela isI pleca capulti des-
vèlitil de cositele séle, ce I cadé In bucle neregulate pre
albula grumazti, ea nu mal, putu aucli alta de cat muge-
tulil furtund, care vajia prib. codri ; ea nu simia decat
ploscanifulti pl6id red, care cad6 In picaturl marl si a-
meninta sa strèbata cam' de cand Omit si 'n loculii celd.
de pre urma pre care sórta la pastrase Inca ca adapostti
unel biete murit6re.. .
Wr fetita, putinii cate putinti isi simti capulti ingreu-
iatti de somnii si cu t6te silintile cell dadu ca sa mal
tina deschise umbrósele séle pleópe, curêndti, tremuranda
de filet, adormi cu capulti rezemata de unti felii de si-
criad ce se gasia linga piciórele Marie'.
 238

Foculd era aprepe d'a se stinge.

Doi aciuna.li maI lásaù inct, in cadirge neregulate, o
luc6re roqiatecti,, care jucandu-se pre féta fetitel i ad&
ceva angerescii in espresiunea fqel séle q'a unuI misù
lungd ce sbura pre mica-I guriVi, visându-se 'Ate lângd,
Vasile, pre caxe-16 iubia.
Curendit insá, vêntuld spulberá cele mal de pre urmA
cenule calde ale taciunaqilord.
Ottrêndit bag, §i fortuna 5ncetá i cerulil se desbrácii,
In mai multe p5,II de mantela sa négrá i MEd a se ve-
dé vlultk celd brodatù cu perle sclipiciése, ce, ascundêndd
pre D-deil de la ochii no§tri, ni-lit §optescd aqIa de di-
stinctù cant& prin imnurl alla de sublime i de
armoni6se; stelele, died, ca printeunù gazii santeiati
plutinda a lene in aburif elastici impletiad razele
lord pentru ea sá incunune cu dulce mangâere pre cela
ce inn6th in marea chinurilord vi a lacrimilord!
A! stelqe de speran0,. voI care suntetI alIa de adese
singurele amice, a le celuI ce, negásindù veunti su-
fleet aice , lü cautá intre vol ; vol in sclipitura
bMkgarea citrora poetula gásesce viéta sa, vol, in
sclipitura i balantarea cárora cre§tinulhí distinge au-
reola nadré0 a Mantuitorulul; o! tu stag., carea cu
argint6sele té!e raze incununezI capuld nevinovátiel, ca-
puld und serafime, alti RaluOI, puté-veI sá spuni muri-
toriloril ce-i dici, de susit, ce armonil cerescI fad sA.-I
atingit cérdele inimeIséle, de i se insening féça astd-feld,
de sh6rIt alIa de lind surisele pre buzele el? . Puté-vei
tu, o! steld., sá ne spuI ce b6re alene face sátremure cri-
ni§oril fresc i ginga§I ce se ingâná pre campurile raiu-
luI?
Raluta visa. Ea facé unit visd precurad facù toti a-
ceI ce ail rostitù odatá dulcele i amorosulù' nume de
mamá, precumd visézá totI acel ce se légáná incá in vi-
ola de florI, precumù facemii adese chiard deqtept4
din somnd, candil pre aripele dorului suridemit la flit
care iluziune ce ni apare numal, ca preste o érnA,
 239

doue, preste cate-va ile, preste cftte-va óre sA se transfor-

meze in duhurl negre, in fantome ciudate, investate
In vestnAntultí celti greti posomoritti alti disperArel.... .
Aqia, visa Raluta.
D'abia, somnulti i sArutase ple6pele cu sttrutatti
i se pAru ca se fad intrlo camara scumpti impodobitA,
unde gedé pre unti divanti, gAtitA, tótA in florl i salbe
de galbenl. De odatA i se mal paru. ca pre o ferestruIca
cu cercevelele de aura intrase o pAsericA frummlicA ca
unit diamantti . ea pene aurite §i impodobite eu OM
felula de petre nestimate. Atunci visa cA vré s'o prinda..
Ea inchisti, mal Anthiti ferestruica pre unde intrasa q'apoI
alergA dupA ea in tóte pArtile, dér pasAruica era acum
prea susti qi n'o puté ajunge, acum mai i aluneca chiard
din maul' a0a in fine se facea, ca pare-cA o prinsese,
déra, ca orl-ce din lume, ca amorulti, canoroculti, ca vi-
ata, ca realitatea iluziilorti, dupA care alergAmti, Ss&
rica éraql i alunecA. Cand fetita vru sA alerge dupa
&inn, i pàru ct nire brate puternice o tinétt inlantuita
pre bogatulti divanti i paserica scapa prin alta feres-
truicA, ce d'odata se deschise. Prin somrul ea se
disbatu óre cum ca sA scape din bratele ce visa ca o cu-
prinda, i in asta lupta se trezi.
Spaima el fu mare, candti simti f,4i de§teptatii fiindtt
din visit, done brate incle§tate pre dupa gruma,zil seI.
Ea vroi sA tipe dérA o manA mica de i asprA, stinsA
strigarea ce era sA lase, chiard in sinukt el.
Ah! nu tipa RalutA, cA me per41, dise c'o voce
tremurandA §i. rugAt6re, punendull mttna la gura fetiteT,
unti june ce o tiné imbrAti§atl.
Aleti, d-ta eti, badita? fAcu Raluta inturnandu-se
spre flAcAtl, §i cunoscadu-Iii.
FlitcAulti acesta pra Vasile! . .

CE SE INTE'MPLA CELUI CE SASE GARDURI MULTE.

rramintepl-tu óre, iubite cetitorule, de 9 vorbA ce
 240

sarAmit in privirea tristetel de care cuconasulii Tache

se pArea coprinsil la esirea din bordeiulii pAduraruluI
când mersese la vênatií cu-Vasile, carele rèmitsese o cli-
p it afarA singurit cu Raluta?
SA spunenaii acuma adev6rata causA a acestel. tristete.
Péte indestulft va fi observatil lectorulii, ochiturile ce
cueonaqulit Tache arunca neincetatil asupra fetiteI; el
bine, aceste ochiturl nu erait ochiturI d'ale amorulul, ci,
ca acela ce era fidela duel 0 secsulul ski, cuconasulii
vedé in ea, in lialuta, o frAgecjime qi o junetA li o fru-
musetA, care-I atitait numaI saltii poftele simtuale. Eft
nu iubia pre Raluta, Gilt simturilelii gadilaii can]. o ve-
dé li dérl di poftia sit-11 incéph cu dinsa romanulii
vieteI.
Acésta fiindit ideea orl socotinta cuconasulul, elit in
inocentA orI péte in neghiobia sa, folosindu-se de mo-
mentulit când era in bordeiii singurit cu pAdwmrulii, nu
se ruin, niel ezita a-qi arta aceluia scopurile séle cele
mart in privirea fetiteL
Dér pAdurarukt, cu'unii tonii cftt mat' ironicii, lit in-
demnA sPi, maI invete Inca carte, a nu-I a venitú timpuhl
de insuratil §i cA chiarii de i-arti fi §i venitii, niel °data
nu va puté lua pre féta unul téranti.
B6tranulit sucise in viata sa destule gArnete ca 0, p6tA
suci §1 da alttiintelesti propunerilorti cueonarlul. Aeesta
era sA le reesplice mal Mmuritii, dér vocea asprA a pA-
durarului, carele dândil din maul' i cjise cA, orl-ce mal
multe esplicatiunl sunt de prisosfi, vocea acestuia 111
Indemnii O. tad, pentru astA datl.
Cu tote aceste, b6tranuliii, orl eat de -fiat se arta cu
cucona§ulii, când acesta se fAcu nevNutii prin cArarea
ce duce la curte, incepuse a se intrista, negAsindil in
mintea sa niel unit mizlocti prin care sA pétti asigura o-
nérea feteI. Totit ce puté face era de a o duce in secretù
§i a o tiné la o eumnat& a sa b6tranit, VéduvA, abl eAreia
fig era plzitorg de stupl in altl, parte a pAdureI, panft
ce aril gAsi unti flactul bung cu care s'o mArite.
 241

Acésta Ur& §i fAcuse, insg, la b6trAna ac6sta Raluta

era chiarti mal liberA deckti a casa: ea qciu ca fet4a, a-
vé sti, se (Ina la vrAjitórea Flórea, (MA, D-cleti feréscA,
nu gAsi nimicg, de clisii pentru unii asemenea pasii.
Am vègutA dérg, pre Raluta la tiganca Flórea 0 la
Maria, uncle amt. lAsat-o.
DérAcuconaluM Tache se reinturnase a cash, meditase
mai tótA cjioa aceea la planuri, cum adecA alit puté ca-
pata pre mandra fetipi,. In désérA elit 4, prin livédg, ca
li cum alit merge la preamblare, chit, dupg, chste-va
(Jed de paqi, dupg, ce aruncA o clutAturg, furitlatA, in tóte
pArtile li se asigurg, cg, nu-ld vede nimenl, sAri preste
gardulli live4ii §i-§i grAbi pa§ii spre pAdure.
D6c1 °multi plAnuesce, D-4eti. numai 'mplinesce.
Cucona§uM nu isbuti niel acum in planulA ce con-
cepuse, de a se intalni in secretii cu féta §i, acji una maul
alta, dându-I aq.1 cercei, mane mArgele, poi mAni cordele,
sA-0 pótg, mu4Ami pofta.
Ella ins& a plAnuitA§i nu-i s'a implinitil ! Abiaintrase
elà in pAdure §i iatg, cg, zAri printre arbori, in 6re-care
depArtare, pre Eliseiti, veninda de la bordeiti inspre din-
sulti. MomentuM de intélnire cu RaluIa, era, i se pAru
cuconaqu'lui, favoratii §i de D-cleti, de timpti ce sórta in-
depArta de a casg, pre ne-indurAtorulA Tata. Will cu t6te
aceste, OA, Tache, nu era mal puOnii int'o positiune des-
tulti de criticA, se mérgA totù nainte pre cArare? Se
intélnia cu Eliseiti l'apoi pasti de te mal intenesce cu
Raluta! SA apuce pre aiurea, prin pAdurel Era o de-
sime de marAcini qi de tufari spinoqi de porumbrele, in
clt mal n'avél pre unde sa calci tl'apoi chiarA se tem6
qi fig, nu care cum-va sA se rAtAcéscA séra, prin desimea
codrilort. §i. a§ia, sg, deving, mâncarea veunui animalli,
carele nu Parti respecta ca t§i Eliseii, ca pre stApInuM
codrilor-A.
Elise'iling, pre cA,ndil nive al% socotini se succedaA
cu rgpegiune in capuM cuconalului, imflAndu-0 cimpo-
16.
 242

mu se apropia din ce in ce, intonandii aria cea eroica

romanésca :
Pomd, ponA, porn& !
Poma, erama- ea poma I
Vr'o 30 de arborl p6te maI despAiIiati pre Tache de
Eliseiri: nu era déra timpti de perdutti, cuconalulii pre-
fer& mail bine sa-i intre o suta de spinl in. truly& deck
sa scape o ocasiune 41a de favorabila, adic& ea in nefiirga
tatue&-s6ii, sa se intalnésca cu Raluta, decl, se aruncA,
pa§indti, sarindti, cum putu mal bine, prin desimea
celd mare ald codrilorii §i nu se opri decatti
eand se creclu destulti de depArte de carare. AtuncI sco-
Iêndu-0 spinii, and din maul &ad din pici6re, se ori-
enta spre bordeig, déra nu facu 20 de pall si se opri pre
alulit unuI pariti turbure çi glodosa ca Bahluiulti, iu-
bite lectorule.-- Era cu neputinIA sA-111 1)60, sari, dupa
cum cu neputiná era si de alti trece pre veo punte, fia
Ingusta mAcarti catti Puntea .Raiului, cad nu era niel u-
nicica.
Cuconasulti strinse din pumnl i scriqui din ding cat
putu mal tare de ciuda, d6rá fiinda di, nu puté face alta
ceva mal rèti afurisituluI parilasii, se otari sa se urce in
susuli lul, in speranO de a gasi, ski veunil lodi uncle
malurile sá fi a mal apropiate unuld de aitulü, ski veo
punticica cat de sucita §i ingusta.
Speran0 cucona§uluI fu indestulata : fi pututil
(Tice unti Tataki-Nostra in timpula catti mérsa pana ce
dete de unii loca, unde, unii muritord ea Tache, de pre
malulú disperanp osandirel, n'avé trebuinta de
cat de mal multa putere i esercitiù decal avé acesta,
ca prin o asvarlitura de trupd s6 se arunce pre malula
sperantel amorulul eterna, pre maluld fericirel, pre
care Tache in valid o cauta pre malulii nostril, de unde
legile i prejudecOle séù neghiobiile societA0oril actuale,
alungara pentru ca sá nu mal yin& &cat calldil nu nu-
maI se va clice la biserica, déra se va §i face aceea ce BA
(lice aqIa de filosoficere la ea :
 243

S& iubirnti unii pre altii ca intr'unti gandtt s&

turisimil . . . .
Ec& acolea baza societettei celet universale, ce ni-a pro-
misil Mantuitorulti ; éca principiulti i fondamentula lu-
mel, pinl acuma numaI ideale, turma cea unidt a p&-
storului adeveratA; éc& in cate-va cuvinte resturnate
nefolositóre t6te codurile de leg; fAcute de &tent pentru
&nee, legl car'i sunt bune numal cat yorìi fiinta socie-
tMile actuale, dér earl vorti peri ca fumulti, ca vanitl-
cfind legea va fi cea divinA qi republican& stabilat&
de dulcele IsusÙ pre anwrul4 de D-cle4 0 in D-def cand,
codubl de lege va face locil codului divinti, c6,4eI
tutulorti timpuriloril trecute, presinte i venitóre, dud
In fine judechtorti, presedinte, etc., va fi tot4 insulf , In
féta altarulut dreptatei uniform& fria i insemnil
crucea ; judec&torl care vorti asculta de legea legilor4,
care nu cere formalitAtI (totti-d'auna pré lung)) i infiin-
Orl de acte fnuruite i scripisite ci numai o frAtéscA
sf&tuire in secretti a greqitului (carele i elti póte s'o dée
judecAtoruluI la trebuint& i astA-felti sá devin&
judecatoril), satuire repetat5, la neascultate, de fét& cu
martorI fraV i mal in urm& in f4a bisericet intregt,
adunarea tutulorti. 6menilorti! . . Aqla gre0tula va fi ju-
decatù de t6t6, lumea, i nevrênclil s'o asculte, va fi in ge-
nere cunoscutÙ de pAgarni i vameù, pedéps& grozavA,
pedéps& mortal& peutru unii °mil din lumea moral& (la
care tindtt acji fAri, s& vré kite lucrarile stateloril creltine
din Europa), pedéps&, care voile celorìi deprin0 cu spin-
zurat6rea, tepe, ghilotine etc, veprov6c& surisulti pre buze
ve silesce sá datl din umere c&inândti pre 6menit cei
de tréba, cart vortl fi pre timpurne acele, cat& codulil lora
induratorg va incuragia esistenta a mil de sceleratt! (1) Dér
nu, prevefletorule filosofistg, nu, vò Inelai : nu p6te fi
(1) Aste sunt din cuvéntd 4n cuvéntd vorbele until domni§ord de modi .
carele nevècléndd ceva mal nobild decAt de a avé ogIind In funduld plidriel
§i de a se cocota neIncetatd, blté toba cu elocventa-1 limbuq6r1 cä lumea
moralA e numal und visd seed! .. Ce Intelepciunel mal te-a§1 numi und ald
II-lea Gurit de aura
 244
mal mare pedéps1 pentru unit sufleta mare §i nobiltt,
cum sperezI ca vorit fi t6te atuncl, decat isgonirea li ura
IntregeI omenirl! . .
Dér, aleil! ce amt. flcutti? In cate m'amù incurcatti
pentru ea sA spunti, cA, Tache, cumal multAputere decat
avé, aril fi pututA sAri pre cela malti!
Cand mutt gist' cA Cu mai mullet putere do& avél ceti-
torn% sit nu soc6tA a cuconaqubl Tache n'a avutil cu-
ragiulti d'a intreprinde esercitiulii acesta cam silitii §i,
46A, mé jurti pre amendoi ochiI ti ce! dulcI 0 negri,
frum6sA brunetA cetitóre, qi pre al' tèl eel mandri qi dragl
ea cerult, frum6sA blondinetA, 4611 m6jurti, cA cuconaquhl
Tache dAdé, prin urmarea sa de astA41, o dovédA f6rte
mare de curagiulti ce-I insuflA amorubl. Uml aqIa eroil
e demml 0 de amorulil vostru cochetelortl romancute kii
v6 sfAtuescù sA nu-hl scApaV din manA, cand vi se va a-
r6ta in lumea vóstrit. AstAcTI insl, bine-vo4I a-I ajuta s6r-
mitneluluI sit scape din mélulit celtl grozavii in care sA
scald& fArA sA vré! ! . .
Cum? a equal in pAriit? strigit din compAtimire
bruneta mea lectóre.
Cuconaplii Tache m6surase c'unit °chit' destulù de
englezesett distanta dintre malurl, II flcuse semnulti
santa' cruel de treI orI l'apoI dupa veo cate-va aventarl
se aruncit in spatiii... 0 urmA, de piciorti mal trebuia ea sA
strébatA in eternitate.. . Ba cA chiarit, in eternitate! nu,
ce in funduld glodulul celul maI m6le, cad nu ajunsese
mamut decal cu v8rfulti piciorulul 0 lunecandil fAcu u-
Itiulucti in pAriii !
Douè malurl nalte, mal de douè orl decat dasuhl,
devenirA orizonulti s6ii ; in susulti 0 in josulti apel, glodii
li apA! . . Cuconaqulit intelese astA datA a se trecuse de
gégit, deel, tremurandti de MO §i opintindu-se cat puté
ea slid pótA desfinge piciórele inglodate panA la brall
In mêlii, incepu a scanci din t6te puterile.
Nimene insA nu alerga la scAnciturile lul.
Cu tóte aceste puOnti incA li nóptea avé BA acopere
 245

lumea cu negruld BM v6lti ; atund mil de reflesiunl namli.-

lird. cu o rdpegiune estraordinarl, in mintea bdiétuluI
ur§l, lupI, apAréti unulù dupd, altulù imaginaOunei séle
i se paré cd-I râniescii, a-I urld, de pre malti dintre tu-
farl, ba de vr'o ate-va orl i§I pipiti mana WI picioruld.,
ca sd, se asecureze de nu cum-va trebue A le ante vecl-
nica pomenire 0 sd, le caute in stomaculd vr'unui Orpe
de carl-i se pdxé a §uerd, sub malurl... .
Pranse cuconaluld o bucat/ de timpt, dérd, 0 lacri-
mele se finescd, ca tóte de pre lume. Tache atuncI se im-
petri la inimä' qi cu curagiti se decise a aqtepta ajutorulti
ceresai. I clentenise at-va timpti din01 de frigti, 'DMrä
curêndd trupuld i se deprinsd, Fli su friguld, ad mal a-
morti, cum rèutd,tile ne amortescd. cugetuld...
Nóptea intre aceste sosi in completti §i cuconaquld
Tache era in culmea cea mal naltd, de disperanO. In vanti
dupd, multe ostenell isbutia aqf sc6te ate und piciord
din cleiosulti m61d, ad: indata" luneca Cu celd'-1-altti §i.
se culca pre spete a§fa de adâncü inat trebuia, mal sd,
inn6te ca sd, se ridice érd,§I in positiunea d'fint8e; in fine
nimicil nu isprtivia.
Dér n6ptea inainta cu pa41 uria§I, f;i cerulti se acope-
ria cu norinegriftiventuld. desprinclêndd galbenele frun-
4iq6re ce mal folniad in arborI, aducé pre intinsele-I a-
HA aceentele de tânguire r6tticite in spaOurl, accente
sapate Fin visurI de pds6re1ele nopturne, érd, aeruld
devinia greti tli totuld in naturd, vestia uti furtund, mare.
Intunecolil cretl al mantaleI nopteI se 'ntinserd, Cu de-
s6v8r§ire li enù cu atta mal grozavi cu atti eraú m5,-
r4I de noril posomoritl ce 'nv6laserá totd. orizonuld.
De odatg, pre cand cuconaqulù amortit cu totulti de
frigd, incepuse a serdtaci in reflecsiunile séle, vêntulti aduce
pând, la urechile lui, latratulü unuI ane ce trebuia sd, fidi
In apropiere.
Pentru celd ce se luptd, cu valurile und paiù i se pare
pinta pre care are sdll afle saparea, se acaterd, de eld
li acesta e in stare a-i indoi puterile; cu o clip& mal na-
 246

inte cuconavulul i se paré cit are d. rescumpere Ocateie

pdrintescf, cana acuma latratubl unul câne hl trezesce
vi-1 da M'Ata putere, o! divina speranta ! In clt
ridica pre piciére i 1:Me a chama n ajutorA, destulù de
tare ea O, fi a auditii vi la 1000 de pa§I de la parid.
Cate-va secunde dupa ce Tache scosese vr'o trel chiu-
iturl, unü. duiäú negru 41 facé sémg, latrIndA la cuco-
n'O, de pre malulti pariulul, vi cate-va secunde dup5,
cane, cu pura de-a umere, striga Eliseiü padurarulti :
Cine-I acolo, m6 ? N'audl m?. . . cine-I a-
colo?
IX.

UNDE SE P6TE VEDE CUM NEVOIA iNTRODUCE

EGALITATEA INTRE BOERI SI TERANI, SI UNDE SE MAI P6TE
VEDA INCA UNU AMICU SINCERU.

Paduraruld nu putu opri unti hohotÙ résunatorti,

cândìi eunoscir In pers6na inglodata pre cuconavulil
Tache.
Da bine, ce cautl acolo, cucona§ule, intreba ela In
fine, ce? singurti esel? unde-I Vasile? mal adaosa elii
prin mizloculti murindulul sù risù, descingendull bra-
ulti cela verde vi lungti ce-lti incingea.
SuntO singurti, respunsa cueonavulti, ctcÏ bietulti
Vasile, se 4ice c'a furatii nivte parale §i-I Inchisti . . .
bietulti Watt? . .
§i dicé aceste cu untiaerti de parere de féti, In cat orl-
care altuhl In loculti padurariuluI, arti fi luatti de sincera
compatimirea luI.
ce faceaI pre aid?.. pre aprépe de bordeiti, a-
daosa a intreba padurarultil suridendti.
Ce facémti ?... ea... vrémti sa vénezil. ceva .
D'apol bine e aprépe bordeiulti d-le de aid ?
D'apoI aI mal fostù çi a41 dimin4a la vénatti, dise
Wtranulti, clatinandti din capti. Apol dandu-I unti ca-
 247

OM alù briului i indemnandu-lù si se iná de dinsulti.

bine, LI trase afari pre malti, nu alit multi ostenéli.
D'apoI ce aI läsatù pura? unde pupa? in-
trebi Eliseiti, vèlêndu-lti firi de dinsa.
Pura? respunse cuconasulti, tngáimndtt, pura?
e in glodti, ea colo .
Dér ea era a casi in cu t6te aceste cucona-
sal tache, avu gala prevedere, ca sá p6ti a socoti de
sigurh. cá Eliseti nu va fi atata de indatoritorti ea si se
vire chiarti indati in nimolulti pariésuluI spre a i-o
sc6te. In &IRá Elisei i promisi numaI ci-I va cita-o a
doua 4i, asigurandu-hl ci apa pariésulul e prea mac& ca
s'o pótá mama mal departe si ci nimenI nu p6te da de
dinsa panit maul.
Apoi eli lii lui de maul sculitca si-1 urmeze,
¡Uri pici6rele i erati sgribulite i reci4u indiriti. Pi-
duraruli se v64u nevoiti iée de subOorl i asia
dinapoI, cuconasulA dinainte, maI mule' pre sue', ajun-
Berl la bordeiti, dupi vr'o catI-va pasI.
Acolo mall focusorti bunti lumina in vétri, tom ltiun-
trubl, dunulii de mimiliguti clocertia pre focti.
puse pre cuconasti pre o laviti, Hugh vétri, indemni,
si se desbrace ca si-I LAO, usca vestmintele. Atunal
cate unulti ele furii rase de m6lti, s'apol intinse pre pri-
piciulfi fornulul (hornuluI). Dupi care b6tranuhl Elisel,
In asteptarea uscireI lorti, puse sare i catI-va pumni de
fiini din covMica de pre fprnü si preste cate-va minute
o mimiliguti de popusoi noI galbeni ca aurulti, fu.-
mega ca unii vaporti, pre fundulù de lemnti. Branzi e-
ra de *mù frimantati si bituti la putini de Rah*,
Elisel punêndtit6te cate trebuiati pre o m6suti rotundi,
pre patulti RalueÏ, sc6se din sieriasìí unit sipusorti cu
rachiti pre care lti înf4iá cuconasulut Acesta Ins& re-
fuzi, éri pidurarulti urandu-I sinitate, galgii din elti
o dale:), ig oterindu-se Inci, li pofti la mési.
unii mirosi asIa de dulce incatti cueo-
nasulù nu putu refuza: dupi cate-va minute de egali-
 248
tate intre boierti iOranti, mAmAliguta i branza de pre
taleruni cebit ro81.1 de lutd, dispAruser6,, duli1 eel dol
dedéti fine operatiunet
Cana téte uneltele ce serviserA la pregAtirea Chief, fu-
rA realezate pre la locurile destinate lord de cAtr6, Ralu-
ta, b6tranulti mal at1t6, foculA i frecA cat putu mal bine
vestmintele cuconagulul.
Acesta se reimbrAcA.
Peste o juni6tate de orb, dupit aceea cuconaquld era
in camera sa din locuinta pArintéscA, mide gitsise o mu-
strare necleajunsA demnit de fapta sa, cAci numal cacl
a eflitA 1a preamblare singurti, fAr6., de voiA putuse fi
informatti bAbacA-s6ti i dérA numal pentru pasulil a-
cesta lit mustrA. Inainte de a da cap6tti aventurel Ina-
moratulul nostru, trebue sit mat spunenall c elti nu pu-
tuse a se stApani 0, nu intrebe cat mal pe departe unde
e Raluta, de nu o v6cluse la bordeiii.
sperezA c6, cetitorulii n'a uitatit cit pAdurarulA o so-
cotia la eumnatA-sa, pre cand nol am lAsat-o in bratele
lul Vasile...
Cand furtuna incepuse cu furia ce am descris-o la o-
casiunea and am gAsitti pre fetiÇ ngétra Mane, 136-
tranulti Elise era departe numaI vr'o 30 de paqY de lé-
tra acésta, eld se gAsia in o qétrA a unul ferard
care i potcovise de cu giuA nisce ciobote, i istorisia
familiel acestuia intamplArile lul Vasile, pre care i le
istorisise i lul unit tigAnultir la curte, cand insoti pre
Tache.
136tranulti Insà, dupA cum se esprima eilt, puné mare
lucru cà Vasile nu-I vivovatti.
Aceste refiecsiunl ale naratoruluI evenimentulul se
primiad cu mare plAcere de cAtrA tiganil de fétA, érA mal
cu sémA de Writ dol flAcAl tinerI, din earl cu unuhl am
fAcutll cunoscintA mal de cu 4iu6,, cAcI e Udell, &A
ce1-1-alt1 unti frate mal mieti alit WI'.
Acést6, 8étr6, era a pArintelul acestoril dol mandri
 249

Nóptea era inaintata, déra Eliset nu puté sa, se due&

a casa inca, diet pious, f6rte tare. Dect imprejuruld focu-
lut asculta istoriile Viganet celet barane, care-1 frig6 de-
getele el negre indesandd necontenitti uriti carbune in
luléoa cea genii& qi arsa, din care pufaia.
Intre acesle, fara ea eineva sá bage de séma, atIta e-
rat de atentivi la istorfile barOnet, amêndot &ail se fa-
cusera nev44-1.
Dupti, v'o dou6 ore de la disparitiunea flacailorti, in a-
treia létra de la acea a parinOlord 861, Tóderd, ajutatd
de frate-s6d i de o f6ta, pilia cu putere fierulti desono-
ratorù ce incingea gfttuld lui Vasile. El sparsesera graj-
duld in carele jac6 acesta ftraduma Incä fix& cuncwint6,
deplina, itt luasera pre umerif lord adusesera sub
létra, mide de cu cliuft am vèclutd fac6ndu-se operatiunea
cu sita.
Acolo, dupa multe ajutorurl ce i se dadura veni in
sine cu desèvOrlire, déra, indata, nu fara, multa ostenéla
ht putura impedeca de a se reint6ree inapot. Numal nu-
mele mama séle lti putu face sa primésea, ba chiarti in
n6ptea aceea se fuga,undeva, promitêndu-i ca, el singurl
volfl ingriji de mamuca-sa, pOna ce va li in stare sa-111
póta gAsi.
Vasile, amd clis'o, se indupleca la fuga, El& cetitoruld
l'a vèclutil apt in qétra Mariel ling& Raluta.

X.

PORNIREA UNU1 SUFLETU SPRE LIBERTATE.

Pike, o! sufletuld meti ! plane tóte lacrimele ochi-

lord 01! . cad cOnele a urlata dinaintea qétret Mariet,
cAci cocuvéoa a cobitii pre bolduld qétrel Mariel...
din cermi, s'a mal stinsd o stela mid, in eterd 0 stela?
Ore Maria avé i ea o stela, pre bolta cerulut, ea, o urgi-
sith r6b5 ? O stela ? Ore Maria nu era chiard, o stela pre
pam6ntti ? Ala, ea era stela, déra ca acele ce-sti eternd
 250

invguite in muntt de non, ea acele, cart rAtAcinde In

calea lor, cAutaù luminandù alte luml, altt secoli
Ur& alte societAtt! . . .
O! Marie, sufletti chinuitù, spune-mi, simtesct tu stran-
enduli-se mana de mama cea divin. aD-4eti-Omulut?
Cunosel tu.qopta ce 41 trimite prin raza vr'und stelute, cu-
noscI tu in ea v6cea lul cea dulce, v6cea care V-a servitil
de mantuire, de stancI pre care sA, scapl de cate oil fur-
tuna cea teribill a sclaviel i vêntuld rece alii vicisitu-
dinelorti vieeÏ, iti fArAmail de rocurl debila bard, pre
care s6rta maIlasase, ca ail de portù i scopti, pan&
la cea mal de pre urrnti, bltaiA a sinulut MI s'o carmu-
escl? Oh! spune-mt, femee simplà, tu, care eltt acli la
marginea eternit&tel, spune-mi décl mAcaril acolo, vet
fi liberA, pre ling& pArintele eternitAtilorti, spune-ml de
sunt qi acolo stApant, deosebirt, judecgtort, robt ?
spune-ml de sunt i pre acolo diferintt de natiunt, de
clase? de aunt ortodocsi, catolict, protestantt, ort de-i
o taring, de fratt in D-deil, inchinatti i mgritti in spiritti
adev6rti!!..
Alta, spune-mi décl cuconula GorjAnill, in locatt
uncle te pornescf, mat pote avé, putere asupra ta? de va
mat puté dispune de tine ea de lucrulti spune-mi
de sunt §'acolo legile nbstre, ale pilmentenilorti! nume-
pe-ml miniqtril ce ajuta in guvernare pre Imp6ratuhl
edit mare .. . spune-mi inc6 de mal' domnescù acolo a-
mandriile, i neghiobiile aurite? spune-ne in
fine, déa, egoismalii e filosofia cebra de acolo, precum
elti e pre aice a tuturorù secolilorü presintl i trecutt ? ! .
Maria e bolnavA rèti, iubite cetitorule! o &A file&
cuconulti. Gorjgaill va puté §terge numele et din f6ia de
zestre, fard ca 86, fiA, pututti publica prin gu.vernil afla-
rea fugitetr6be, dui:A fisonomia al6turat& de i ast6, dat&
va puté (lice cu dreptii euvêntù c6,4 a sburata mofia ! . .
mal alesit cá na6 temü á degiba arù apela la tronulil
D-deesca, trAdarea sufletulul el, pre puterea documente-
 251

lor21 ce pastréza, de neprildinita i vecrnica stelptlnire a sa

asupra trupulul §i sufletuluI el ...
Sa lamurimd ins& mal bine acele ce se petrecti in
cortulti. Mt, Mario, in comorile ce laql pam'éntulul, ca.-
ruia nu-1 datoresci nimica &cat c'o mana de Orin& pre
care curêndtt i veI tutuma-o.
E nópte Inca. Gainu§a, sue' pre cert., se alunga cu
stela noptel ce falfae maréta plutindù alene in valurI a-
burolI elastici, coloratl violeta de razele escorteT séle ce-
lel numer6se de stelug. Se pare ca-l. chiarti nóptea cea
frumósa calid cerurile se deschidti in meclulù nopteI ca
sli cun6sca in copilukt din esle pre imp6ratubl cerurilord
f¡ii alti pam8nturilora! Ma picatura ce aluneca pre gal-
benele fruncie ale atboruluI, e o per% scumpa ce str61u-
cere pre coróna Lui ... Tat. frématulti. §i sclipitulti fa-
cliilorti ce, se aprindti li se stingg in spatiurl, totti nora-
§uld rubinosti ce aluneca pre orizont §i se pare a saruta
cimele muntilorti ; tóta nota ce sb6rä pre aripele 1420-
nettoruluI, scapata de pagruica prin visit ... aunt instru-
mente divine ce lauda, pre D-cicti! ..
Raluto, pentru D-44., mai rèmal Inca, oh! r6maI
o clipa Inca ... AuclI tu, cum tipa, cucovaia pre la chic-
torile qetreI? .. stal sa alungti &allele cela, aucji-Iù cum
urla de cobitorti! . .. Raluto, ell ski. Maria o WI, murimü
In asta nópte! ! . . "De astii-felti fad, vorbele lul Vasile,
and. fetita trezindu-se in bratele lui voi sa fuga.
Ca umi feel arsù trecé prin inima fetitel la fia-care
cuvgntil ce e§ia din gura flacaulul. Ea acum nu mal cerca
sa fuga, ci din contra din ce in ce i se paré ca nu tine
destulti de stransd in manile séle copula lul.. . Decl ea
lit lipia de sinu-i, ce-1 baté cumplitti la ideea ea va BA fia
silita A schimbe curêndt o alla de dulce positiune.
Tu m6 iubesci, Raluta, i (l.ice Vasile, tintindull
ochil A stin§1 in ai el, carI notati in lacriral, a§Ia tu
m6 iubescI ... §i el te iubescii, numaI D-4etit scie cat !
dér au41 tu, inima mea, aucji tu, férele care-ml trimite
stapgnulit meil pamentesca ? . .. Oh! Raluta! aucil tu
 252

óre cum pire §i plesnescii, carulti, cofele tat' de

aim? L. Semnti r6a vecji tu, sufletulù meti, semnt r6ti :
mama e in bratele morteI ! Ea s6rmAnica, mi-a datt viét6,
pentru ca astAcil s'o v6dù dându-§I sufletuhl,
potÙ da altù ajutord, cleat sA-I grAbescll inchiderea
prin ticao§iile rude! cAcl curêndù vort. s6, m6
osfindéscit, Raluto, pentru c'amti fugitg, pentru
venitü s6, dal cea mai de pre urm6, sArutare femeel care
m'a purtatti in sinurile séle, care m'a deprinsù a pro-
nunta numele luI D-cjeti, qi a servi cu credintA pre calail
eI §i curêndti §i al mel!
Totti sângele sbucnia in vinele lul Vasile and gicé
cuvintele aceste, din care fetita nu puté intelege d-ecgt
putine, de qi ea plangea, dad surprindea vr'o lacrirati In
ochillAiétuluI, de Oil incretia §i ea senina-I frunte §i
stringea din pumnl, &And a§ia vedé c6, fhcé Vasile.
Dér Vasile, rostise ea atata putere §i disperant6, frasele
din urm, back Maria se trezi, insá val! in ce positiune
pentru cat de scurtfi. timpti !
Vasile, tu totti aice etI Vasile? (lied ea, cAutandu-111
cu privirea-I rAt&cit6,.
Vasile uita cat e de stAlcitil, pentru ca sá sarit r6,-
pede la ciipa'télulti el, unde apucandü mftna cea de§irat6,
a mamei séle, o sAruta
Razele lunef, care era pre la mizloculii cLtiei str6-
lo6t6ndti prin bortele incununat capuh1
séle, el,
§i luminându-I féta sa palidá, ingrozi pre Vasile.
Oh! D-4eulit mett, ti-e mal r611 m6,mucutA, ! se
gr6,bi elti a clice.
Ba nu, nu, drAgutulú metí, mi-I multit mal inde
mâng, fu r6spunsuhl el.
de-odat6, ea luting', mftna c'o putere di§6,ntat6, pen-
tru dênsa, ar6tândti o bortA a lAvicerulul pre uncle isvo-
riati gerbil de raze luminóse.
Ve41 tu, bAiete, clicea ea cu o vóce misteriós6, de
vecil tu, colo... uite ce stell frum6s6,! .. en
§i stins6,,
ve4I, ve41.. uite cum crece steluta, uite, s'a prefdeuttí in
 253

uml flacial mandru, par-ca-I und imperatti ..... aqla elt

are cruce de lemnii in mâni ? uite bine, par-eit-I crucea
mea din sicrimre. D6mne, cat e de frumos4 ! .. Da!
uite Vasile, uite ca-i luminosù ca unti sóre ... Oil in-
tinde manile... ta chiamet... Lasa-me seme duah, ca me
ch:ama, ip dictibaiete... uil e, me aqtépta L.
Mama! mama! facé baiétulit ne-ineetatil, in cul-
mea cea mal mare a disperatiuneI, ved'énd-o in delird ,
mamuca, d-le ti-I mal reii!.
Mi-1 mal reii? da nu ved.I ca mi-I bine, nu me dóre
nimica... da lasa-me 11 dial', me copile, ca me a§tépti...
orl aide cu mine!. Vedl tu, Vasilica, par'cli, aista sémana
sa fia bunti stapand.... uite cum se cata de cu buna-
tate la nol!.. pal! aidemii. Vasile.,.. aide, orl lasa-me...
O! D-cleule ! 61 IndurAtorti pentru biata mea
mamal..
Da unde e§t1 tu, baetele? ce? me laF,II 0 tu ?..
Mamuca, eti suntti aid, mamucutal..
Vasile steangea mama mame-sel mg tare, ca si póta
intelege din care parte-1 elti, dér ea, cu ochil painjinitI
qi ratacitl, necontenitil se parea ca urmaresce pre tenerulil
dintre stele.
linde, aid?..., oh d6mne ! cine arg fi putatti crede
ca ehl n'are si via si me véda astadl, când am si me
porneseg.
Eil suntti aid, mamucuO, dice Vasile, sbuenindii
In lacrimI de disperanta, uite.... uite, mtimuca, Vasile
ali d.-téle e aid, te strInge de m'ani,...
Tu WI Vasile ahl mett? tu?.. o! nu! .. fuel..
fugl! .. tu WI nelegiuitulti, care mi l'al pangaritg, spu-
indu-I ca-I fuel! furtt eld! oh D-deule!..
i-1.1 tragea din t6te puterile ce mai avé mána sa din
a baiétulul.
Val, Raluta! ea nu me mal cun6sce!... striga chi
cu und VOW', carele facu pre fetita ea, inlemnita, cu ma-
pile incleltate una in alta, se tremure l'apoI si plinga
 254

Cu suspinuri, privinda noril eel posomor41 earl se ros-

togoliaù pre féta grmanulul copilù.
BAditA! flcu eo in fine, c'o v6ce tremurandA li ne-
esprimabilA de rugAminte.
S'a sfarlitù !..... vretz sA morù, alIa, vréti 0, mord
ea nu mA mal cun6sce..,
Tu eqt1 Vásile? gise Maria, dupA, cate-va secunde
de o Were grozavA, inturnandull capulit spre acesta,
carele atmAsese inlemnitO. In genuchf la cAp6tliulO el.
Tu elti, Vasile?
Ala! AIIa!! Ah! in fine m6 cunoscI; a§la, mAmu-
cutA, ell suntù! .. eti, Vasile, adaosA elO reapucandO
mama, care in disperarea sa o pArAsise.
.1-- Al la cA tu nu mA lavi? (Ilse ea inturnandu-0 pri-
virile totO painjinite spre acesta.
O nu! mAmucutA, eli sunta aicea, de multd 2

de multil!
D-4eule! mal adaosA Maria, tintindu-0 DOM érA
la spArtura lAvicerulul.
§i apol o Were mornA se intinse in totti lAuntrulti
letref.
De odatA unti vénta suflA grozavO, ca um"' suspinù a-
marù', null lerang din cele ce sprijinia lAvicerile ce for-
mall §6tra, pirAi, plesni §i cA4u desprinciandO q'o bucatA
de Ilvicerti, apof canele urlA...
Maria readormise. Vasile o privi rApede, apoI intur-
nandulf ochil spre Rah*, amendoI tresAtirA.
T6te apoT reintrarA in uniste profundA. De multi." tre-
euse óra and esù din mormêntit strigoil cu secriile pre
cart
Tag aice eqti, mAl omule? fue sèrmane!., fugl!..
strigA in acelO momentù, inainte Inca de a intra sub qé-
trA, flAcAulti T6derti, fue, cAcl amil vNutù venindil in-
teac6ce pre vkafuld cu o multime de 6menI, plécA eat
e timpti incA, clise elti,luandii pre Vasile de manA fli cer-
candO ald impinge afarA din létrA...
EA sti fugO! cand mama nu are sA. mal trAéscA
 255

pete niel o 6ro eti, sa silJasa trupulit el in mana

calailonl?... nu! vréù s edit i dieendü inell, se cram-
pona cu mina cea-l-alta ce-1 era libera de leuea earuluI.
In vaml T6derfi i§lpuné tóte puterile ea sa-lti 1)60, trage,
disperapmea i daduse o putere supranaturalai maI de-
graba i-arti fi pututù se6te maim din cot'''. decat sá i-o
diseleqteze dupa leuea earuluI, earele era cu neputinta
sg se nisee din locti, prinsti fiindti bine de Orulil ce for-
mat. cortulé.
Nen.orocitule! fugl!.. vrei tu 0, te om6re In -WM..
vorti sé, te sehinjuésea...
Inal volt face cate facutti! . . alta mal
multti ce ! .
Ora 0, te inehida i nu-I se, mal polii vede pre mata
niel °data.
Numal déca m'orti puté lua de IMO, densa, i slo-
bocli unti hohotii d ironia nebunésea.
FugI, badita Vasile, clise §i. Raluça, apucandu-lti
de brayi, fugl awl): ea et1 perdutti...
i tu! i tu Ralut,a, m'alung,I ? vreI sá fugd!..
tu m'alungl ea acesta L.
Décé, iubesel pre mamuca Maria, WO, déea me
iubescI! adaose ea mal fneetiueiü, fugI! ea sa nu-11 faca
vein& reti aeeia.
Meal Vasile, fugl! ... cat e timpll in (Meg, iu-
bescI pre amieulti teti, adaosa i Tóderti. Vasile se sbu-
ciuma in nesciin0 ce trebue sa fad,.
El bine, Raluto, te iubeseti i iubesett pre mama qi
tocma pentru cá ve iubeseù', pentru c'o iubesett Isre f e-
meea acésta pre care o vecll murinda, vréü sá morti eu
densa. Nu! nu esb.
i se paru in mintea el ea elit are dreptate sit
urmeze astti-felii, de aceea tacu.
In momentubi acesta se aucli in apropiere vuetulA pa-
surilorti ml multorti 6menl i vêntulti aduse pane, sub
létra cate-va cuvinte grozave.
Vasile, fugl, póte ea se mal fia inca
 256

fugl, apucá prin pldurl, cAci in altil-felt me bagl la o-

sand& 0 pre mine, carde nu g-amt facutt niel un t red.
Fugl, tu! . .. seal:44e tu... et arc& sá-I aqteptii.!
Vuetult pasurilort se aucli mal bine cate-va se-
cunde, apol nu se mal aucji nimicti.
Intre aceste Maria se de§teptfi.
Tog tacur6, o clipA s'o privescá.
Vasile, intrebá ea cu o vóce mal lini[Aitá de 0 istovitl,
unde WI tu, VasilelD6mne ce vie" frumost amil mal
avuttl se ace pare-cá me rátácemù de mulg anl. in
nisce codri de0 0 grozavl, umblamü tott prin spinl li
márAcinl 0 me 'nspinamt panft la sange. De odatá, pre
candt plangent-a 0 me vAicrtramil, par'cfi, aI venial' tu
0 mi-al datt crucea cea de lemnt, care a-1 fAcut'o tu
&ad eral numal de 9 ani 0 pre care o amt." colo, in se-
crialt, 0 pare cA, mi-al. gist' : na, mamá, sberá cu densa
de aice! 0 de odatá se fAce unti fingeril Inc& c'o cruce
ca q'a mea, 0 angerulú acesta imI intindea bratult ca
st, me iée 0 et amü sburatil cu densult pan5, ce pre ur-
m6, s'a %salt inteunt loct frumosti, frumosii, cat nu-g
potii apune. Atuncl te-amt. cAutatt 0 pre tine 0 nu
te-anat pututti gási, cácI remasese0 in codri. Dupá a.:
ceea m'amt trezitil.
Vasile 41 preamblá trista sa privire de la mamá-sa la
Tedert, fart), ins& all ridica mana de pre lend,.
Tedert era indecist de ce 0, facá.
E lint vist ea Vote visurile, clise apol Vasile, nu-1
nemica, mámácuO.
Nu-I nemica, clicI tu btiete? ba et me 'Wing c5, mi
se vestesce c'amt s& mort.
S6 morl, cl-ta mamá? .. en tacl! .. n'af gist cá te
simg mal bine ! . .
-- A0a, a0a, drag& bfietele, der vegl tu [A bietulii ta-
t:I-tell inainte de a muri (Tice cá nu-lt mal dere nemica,
0 sermanuld, dismerdandu-te incá, inteo será, chiart
pre acunia, spre Vined, dupá ce me puse sfi.-I cantii o
 257

doinh, ne shrutà pre amndo i adormi! Ell socotérati

ch are sh se mal trezésch, dér eilt murise!
Cell mal aduct aminte i d-ta, mgmuch, de Vote
aceste !
Vecji tu, dragulii meti, ett sinatescti, nu scid cum,
sh morii! astacil e JoI spre Vinerl P6te ch
atuncl cand va canta cocolulti . !
Mamh!
Nu te intrista, chcI not ne vomil vedé acolo, pre
ceea D-geti e mal bung decat stapanulti de aice,
chi nu m6 va mai desphrti de tine §i acolo ! Dér ci-
ne-1 fetita ceca, care-I cole, adaose ea atintindull °chit
spre Raluta, care stAté la piiciórele et?
Eü suntti, Raluta, féta lul Eliseiti, res-
puns& fetita, v64ênda ch Vasile in loct_ sh r6spundh,
distragerea sa o privia numat dimpreunh cu mamh-sa.
A! aid Tu WI, fetich? Vinh inc6ce, apropietI
putinti mana de a mea . adaosh ea, dupit o raja, pa-
ush de cugetare.
Fetita o asculth.
Alta, acum dh-mt i pre a ta, mhlbhete, flcu ea su-
Bine, acum eti v bine-cuvinteza, chcl
intelesti ch v6 iubitl! nu, nu v6 aphratt! ciü totti
D-4eti sh v6 dée fericire, mal multh decatti mie, çi sit
trhitl mal Multti de catti mine, (lice ea duph ce impreu-
nase, in mama sa cea rece, pre ale tinerilorti copil.
Ba nu, mhmucuth, clish bàiétulù shrutandu-I mana
Cu intusiasmti, nu, tu vet triii ca sit' te bucurl de viata
copiilord.
Dér nu continuit, chciII aminti ca de ce felti de
viath a Id puté sh se bucure ea.
Maria clAtinh din capit in seranil de neincredere, apot
gig, 1111 Vasile sh-1 dee crucea din sicriaqii,
Raluta era ,sà implinésch cererea Maria, dérh Vasile
duph ce arunch asupra lul T6deril o privire de odath qi
sabatica i rught6re, lash mana Harid pentru. carea se
descleltase de la carti, §i se grhbi a aduce in manile mu-
17.
 258

ma-seI o cruce de veo dou6 palme de lunga, facutit din

dou6 bucati de §indrila prinse la mizloca Cu una mitt
de ferti. Apol reingenuchia, la capaélula el.
Maria o strinse Intre améndou6 mânile, o saruta, a-
pol luânda mlna lul Vasile i-o strânse pre linga cruce,
§ill pironi ochil la spartura cunoscuta a laviceruluI.
AtuncI luna dadu dupa una flora grosti.
Ventula gemu §i. carulti pocni.
Vasile simIi untí flora rece trecêndu-I prin inima.
Manauca! facu 61
Maria nu r6spunse decatti printeunti. suspina.
Mama! mamuca! mal rep eta ela, cu o v6ce tre-
murânda.
O stela se deslipi de pre cerurl fii despica 4buri1,
cucolula cânta de qival..
Visula li presinatirea Mariei se realizase:
Sufletula el privia acuma de susa pre nefericitula Va-
silo ! . .
Mama ! racni ela c'o furia de disperanla ne mal
aulita, apol Incolatacindull bra4ele pre dupa grumazil
le§ulul Maria, se intinse, ofta ...0 'tams& mortil!...

XL

VINERI
Cunorl tu, iubite cetitorule, cine-I lequla car" de
june ce jace pre dou6 scândurl In fundulil timid amba-
rulul din curtea vorniculuI Gorjanila, cunorl-tu In elll
.
pre Vasile?
De sigurti ca nu, (lid tu, cad Vasile nu e slutita ea
acesta, capulti s61.1 nu era rasa pre juna6tate ca alb. aces-
tuia ; Vasile avé amendouè sprfincenile, nu numaI una,
ca acesta; Vasile nu mal avé córne la gata ca acesta.. ,
El biue, vkla ca nu-la cunorI; dér ea IV spuna citi e
Vasile, aqla Vasile! . .
éca de ce-I In posiVunea a sta.
 259

D'abia ail le§inase, li. se ar6tase vUafula in§étra, ur-

matti de al' s61 doi feciorl, in timpù ce cu cel-l-altl in,
conjurase qétra. Vasile e asta-41 in positiunea de fóta
pentru cit, dupa ce-la delteptara cad in altù felti nu-111
putura delcle§ta de ling& Mariaeuti. vroise sa ramana pre
Iva' legulit maseI, pentru-ca, in disperatiunea sa v6(jón-
du-se impotrivita Oa 0 In acésta necostatóre pentru
&ugh' cerere, elti se Incercase sa rè'mana Cu de-asila, pen-
tru ca amenintase pre vètafti, care Injura pana q'asupra
unul cadavral... pentru ca.... 0! sunt multe pentru ca!
Spune &lull tu, cre§tine cetitorule, aqIa ca' merita
cióra sa fi a in positiunea in care-lti vecll? ..
Mal spune-ml Inca de cunoscl kili pre flócaulit cesta-
I-altti, diha fóre, care in ungherulti din fundulù aceleialI
tinde, fumózalini§tittt, cu ochiulti, ganditoril ? CunoscI tu
In elti pre unti amicti alta'. nefericitulul Vasile, pre T6-
deal? ... Al la cu adev6ratil acesta-I Tóderti li-I in
positiunea de MO, pentru ea a cercatil sa mangae pre
celi intristatt, pentru. ca ... 0! órAII aunt multe pen-
tru elt ...
XII.

DOIJE MORMINTE TOTIJ 1NTR'0 DI.

Sórele e de trel sulitI naltatti de la orizona. Pentru

cine óre clopotele bisericeI satulul, despica aerurile eu
monot6nele lort. vibratiunI? Ore fi va pentru Maria, o
femee saracti, o tigana, unii sufletti de acele pentru care
In decomuni nu vuescal multe clopote? .. .
Dér 60, cit la óre care departare de la biserieg, se zg-
resee pa§indal mareta unit cortegiti , §i. ce cortegiii !
spune-ml, iubite cetitorule, vèclut-ai W unti cortegiti fu-
nebru mal pomposti decat acesta? Ce de prapure de-
schidi mara! ce de preotl, diaconI, dascati ...le propl-
lescal intonandii imnurl de mórtel .. A! écg li secriulti,
ellli e dusil de patru junl coconall.
Ore secriulii acesta sa fia cuprinclêndti trupula biétel
 260

Marid? Ore.., O nu, nu, lectorule, aqla pomph pentru

Maria! ... Dér in fuae cine-l? Intrebl tu. Nu cunoscl
femeea cea Investata in &Ira, cu pèrula despletita, care
se arunca asupra nasalid orl li de cate orl cortegiulil se
opresce pentru prohodil ? nu cunoscI tu in ea pre cucóna,
pre vornicésa G-orjanila ? Nu cunoscI In trupuhl intinsa
pre nasalia, pre vornicula GorjAnila ? Pre vornicult.
G-mjAnilal... agIa pre vorniculii Gorjanila proprietaruhl
mo§iel §'alt1 0ganiloril ce cunóscemt! ...
Ore uncle mergi d-ta, venerabile reposate, mere.
6re la IaqI, precum alta data, 0, cumperl de la mezatil
unti iganil bucatara, ski unta . igantl fecionl ? . . . ski
mergI ,p6te la veunil iarmaroca ca sa maI po0 inchide
In sipetel4 c10-va zina0 de pre boil qi vitele de pripasta,
vite de prindtrea carora de pre campti na Iciutii al01
cleat creaturile d-téle! .. Ba nu, d-ta mergi sA te pre-
sented la tronulta Imp6ratuld ceresca! Dér en spunene
de ce nu te ducl intr'unal drumü al% de departatú cu
trAsura? ce, n'ai avatil timpfi sa aqteptl ca balaura li
ciéra de tigand sl-p. Inhame armasaril? Nu put& po-
runci Vétafulul, sa-I dée cate va bice sa mantue mal ra-
pede? .. Mai spune-ml Inca, sub ce titlurl al sa te Ina-
tiled la impèratuhl acesta mare! Ore imbracate-vd in
fracti li pantalonI negri qi jeletca alba? Araa-vef decre-
tele de boeril ... atestatele de servicil prin cantelariile
de pre aice ski i vei ar6ta documentele d.-téle de vecinicei
stelpdnire asupra liganilora? . . . 0! alte ca altele, dér asta
sa, n'o fad, cad, se gice ca Imp6ratulti acela are dating
de a strica uricile Imp6ra01orti, li m6 tema ca n'al
avé nicI unde apela cand elti 0 le-arti rumpe .... 0 nu
sciii ce-I vel respunde cand te va intreba, cu ce drepturl
voi puteg dispune de fiil lul, de fiiI ImpèratuluI? li cleii,
se mal (lice inch', ca pre acolo nu se póte unge osia cu
grasime de galbenI, pentru ca BA naérga procesulta, cad,
se mal (lice Inca.. . s. Multe se clicia pre acolo, dér nu
pre la noI!
AlTa, arhont vornice Gorjanila, a sunatta óra §i al
 261

pornitti catre lonurile acele unde n'af ce face niel eu

beniI, niel cu decreturI, niel cu onorurI ba chiarti
niel eu grosolana d.-téle evlavig, ; in vang, vel (Tice acolo,
precum (pc& pre la nol, la bisericA D6mne ! D6mne !"
In van, o! de trel off in vanti, veI striga l'acolo ea aice :
Tie, D6mne!" and diaconulti clice :
§i tótg, viéta nóstrA luI Hristosil sA o dAmti."
Nu, nu mal potl sA ingeli pre a,celil de acolo, cAci elti
0 va clice Ce-ml icI, D6mne, Dómne i nu facI cele
ce v6 4icil!" i cerurile te vorti intreba in ce chipti ti-al
dattl viéta pentru Elristostl? lupta-tu-te al in lume pen-
tru ca sA Implinesci voia lul? intrebuintat-al viéta ta,
dilele, órele tee spre folosulti fratilorti tel pAmentenI?...
Preferat-al m6rtea &cat sd, nu fad voia lul, a Impè-
ratuluI, a. pArintelul eternti §i óre ce vei respunde?
colivi i sArindare, and rdpiai fericirea atg-
torti sufiete; c'aI postitù i te-al comunicatd de patru orI
pre anti, pentru cá confesorulti, ca cela ce atarnA de d-ta,
ti-a datti voiA ; cA te-al inchinatil tottl-d'auna vi-aIbAtutti
mAtAnit la bisericti, pentru ca a cm& sA ball pre sclavI !...
asta e voia lul D-4etí. asta e inchinAciunea in Duhti
adev6r11, care o cere Elti L...
O movilitA de pAmentil, deosebitg, de alte multe pre
care fremuiail bojil i spinif useatI, numai prin prospa-
tatea sa, étA totü ce remase in lume, dupg, egle-va pa-
trare, din mAririle i nobleta vornicului Gorjfini1A.
Douè ski treI 6re dupg, ce ultimulti adio fu datti. Vor-
niculuI, lingA t6rina umedA incA a loca.pluf s611,
onall mal arunca Incá nisce t6ring, umedg, preste altù lo-
caí, preste loca§ulti _Maria !
Pentru densa atata clopotele, iubite cetito-
rule; pentru densa totl preotil satelort me-
gielete, pre densa n'o into-vArri,§i, n'o petrecu nimenl;
el, nimen1 nu-I a fAcutti euventil funerabi, nimenI n'a
plIns'o pre densa, nimenl nu-I a purtatti d.oliulù iel pre
pgmentti! dér fingerif intonatt in cerurl imnurl
de laudA, dér intru intempinarea el a elitti mirele, ca s'o
 262

primésat in locosurile séle, aci. a iubitti multti; dér ea

a fostti acompamatA de cete divine; dér din cerurl mirele
i a cuvé'ntatti chiamarea la viét6,; dér pentru dénsa s'ati
veselitÙ cerurile, cáci ea-I din turma cea micá pentru care
atta vorbesce copi/u/a celti dulce!
Aq1a, astliclf boeritubl Vornicti, e despoiatt de t6te
ale phmêntului, tottí ca i igana róba care n'avé nemia
de la elii ! acuma acelü deprinsti a se lenevi prin case
comode qi luminóse i pre paturi de pufit, ()ace alitturea
cu o tiganA, pre OrinA, inteuml locaqA sub ptimAntulù
vertosü qi intunecosh. ! ins& at de diferite aunt spe-
rantele sufletuluf !
Din ampultimortilorii se 'ncepe egalitatea; ampulti
mortilort e amblema imp6rAtiei ce va sá fiA intre vii.
XIII.

DOCTORULU
Pre and Vasile, (Mat cetitoruld 41 mal amintesce
IncA, se dispera sub létra murindeI séle mame, unti a-
létorti, alare pre unit calti roibü deqtindea rlpede dé-
ink" Bordet. Cana cine-va ar fi pututti vedé sudórea ce
inunda fruntea alAretulul ca qi pre calt, de sigarti.
fi îneIesti a a trebuitti sá fik' venindil de departe.
In adevèrti elii in curet de vr'o 4 ore flcuse mal
multe polte, ba chiara apucase drumulti ce se chiamA
prin frecnturi, pentru ca 85, mérgA la politia ce se intin-
de ;;4i se greapAnti, pre umeril a cator.va muncei, la pu-
tin6, depArtare din valea Bordel, qi pro care cetitoruhl i
place, a o numi IaI, Iail capitala térel nóstre,
centrahl, furnicarulti, Jidovesati, politig, de glodil, pre
apa Bahluiulul.
Cine e acela care de pre iniatimea Rtipedei ori a Bor-
del, n'a aclmiratti panorama cea frum6sA a politiei
marl? Cine insà, null a amintitti, preste vr'o &A de apro-
piere de ansa, proverbultt edit adey6ratti.: »de departe
trandafirti qi de aprópe borqii cu qtirti!
 263

Dérä penttu asta data Iasil nu avura macart avanta-

giulti acesta, el nu puturt, insela pre cal6torult cu caluhl
roibal, laid de departe, cad lasa cá n6ptea era destuhl de
intunee6sa, déra pacla, ca o mare se Intindea pre baza
Bordel, ba chiart. niel turnurile Mitropoliel nu putéti
sparga noril ce vgat. targuld ; se póte dice, ea de
cum-va amarnicil r6posag infra pomenire Hunil, arti fi
intraig in Moldova, de sigurù cá, ca odini6ra pre linga
Lutetia Galilort, treceail farb, sa presupuna ca art fi
fostü vr'o politia unde suntù Iaii, afara numai de nu
cum-va cetitorulal iç va dice, ca déca ochil i-arü fi base-
celt. putinti nasulti le aril fi pututü denunta
bietel capitale !
Dér ean privesce iubite cetitortile, ce 6menl fa mal
suntemal i nol, mal alest. ; mai bine arti fi sa-ml ca-
utii de sirubi istoriel mele.
Dupa cate-va patrare de 6ra, calatorulti 1i opri
prin unta'. ptru! . . puiule! . ling& cumpana barie-
reI de la Targusoral, apoi calaretulti descaleca siapropi-
indu-se de cumpana bariereI, lama, in josti, chiama cu
o voce ragusita :El, jupane ! el domnule ! Déra numal
dupa vr'o dece minute o vóce cascanda, rèspunse: EI!
ce vreI? cine-I acolo ? aï ravasti de drumt?
Ala, da villa m rogú mal degraba, cá amit
tréba grabnica ... da vint,
Dracu at, v6i6e, pre tog vol earl ealòtorig cu n6p-
tea in capt, murmur:1 incett.intre ding, venindil la ba-
Hera, unti slujitort.somnorosal, In ismene i cu mantaoa
pre umere.
Viná, me rogti, mal degraba, adaosa a dice calare-
tult.
Unde mere ? si de unde vil'? intrebt, slujitorulù
cascandil intr'unti modal
linde mergal? vedl bine d-ta; de unde vinti? line
r6vasu1ti i vedl.
vi-I dete din buzunarti o hartia plecata in patru.
 264

Anc6ce ! . D'apoi domnulA BarierA dérme

potil trezi sA citéscl rAvaqulti i cii...
El apoI bine, eal am trébA grabnicA, nu potù aff-
tepta. linde mere ? E;4i de unde vil, mal adaosA sluji-
torah cAscandA gura pana la urechl.
Erä m ntrebI? réspunse cAlAretulti, cu unit ac-
centA de nerAbdare, ve41 bine ca mergti. la Iaqi.
Ai rAvalti de drumti? intrebA, érAll slujitorulti
§tergendu-se la ochl i cAscandtt.
Da tiPam datti °mule! graculA de mine mare be-
lea pre capulA ! .. da ti datti, dAml drumu
sA trecti, ca mi-I degrabA ... AI trébA grabnicA ce
trébA? Uf ce visù frumosù mi-af stricatt! .
4icêndü incA fAcu cAtIva paqi inapol spre loja ba-
riereI.
Da deschide, jupAne, ah! gracu de mine!
Trecl la dracu, treci ! i da-mi pace. Apoi eitscandA
de vr'o treI ori, intrA in lojA.
Lua-v'arti dracu barieriltI, murmurA cu ciudA
cAlAretulti.
Indeqertii ellli apoI mal chiama pre slujitorti, cAcl ni-
menI nu rèspunsa, dér intre acestea trecuse mal bine
de jumAtate de 6rA,
Ce-i de fleutii? gandi cat-va timpA cAlAretulti; sA
teptA? nu se !Jae ; sA deschidA eii insumI bariera? dér
lOcata de la lantA e inchisa; sA trecti déel-I aqIa prin
antA
indatA fAcu n stanga cati-va paï, apoI apostro-
fandti &Alf top.' barieril, elti innainte, calulA dupA
amên doy trecurA prin §amtulù mOlitù mat de multù
se vede servindA de trecèt6re i altorti intar4ietI. Apol
inainti prin unii qirti qtirbitù de crAciune broscAete cu
lei de aura pre uL.. baratce care fAcéti contrastù pi-
pAith cu magasinulA ce se ridica mAretù alAturea cu din-
sele.
DupA o alta jumAtate de &A de petrecere a uliteI Fe-
restegiel, cAlAretulti i calulA, acelad'asupra acestuia, se
 265

oprir n co1uhù crucel forma% de 4 uliV. diferite, ling&

vechiubù liar& eh. lulPetrea Bac,a1u, cAruia nu de multti,
cate-va bgnci tapisate cu adamascg, atrasil tithaa
pomposa de Okla! dup& ce cate-va minute stAtu indecisfi
6re-cum de calea ce trebuia s'o apuce, s'apropi6, de unti
felinaril, a chruia 1umin murindl se mal lupta cu um-
brele, ca omulti In agonig cu mórtea, sc6s6., o 11466, din
buzunarulti burnuzulut negru ce-hl fnvèlia, i ceti pre
ea o scris6re aruncaa cu carlige de cele ruginite. De la
Petrea Bacalti inaint5, prin mahalaoa Calicimef. Apoi
c6,1Arqulti tl repusit hitrtia la locil i inturnandti capulti
spre u14a ce duce la casele din care astA-4I se
respandesce lumina spirituall, Academia, indemna
iée galopuiti.
In fine veunti pAtrarti de 6rA apol, eltildté puternieti
la o pórtA uria§6, din mahalaoa calicimel, boith. cu chi-
navariti; o femee i deschide i elù intreba décA,
doctorti X e a cash.
Dup5, respunsulù femed, elti Içi leg5, caluuù dupg,
póra, femeea apoI lit introduce intr'o odae ce servia ca
de ante-cameA, i care era luminatA numal de o slabA
candelA pus6, pro principiulii sobeI, apol femeea
singurti, preste cate-va minute i vestea cg, d. doc-
torti d6rme i nu-lb. 'Ate trezi.Dér cuconulti
se trudesce cu m6rtea, trezesce-lti, m rogti, cjicé necu-
noscutulti, carde nu era altulti decat mitt ten6rti boer.5,-
naqti cu mosia vecina de a lul GorjAnil1, i carde In.-
scil4abl de bóla grabnicti In care aluse acela, se Ape-,
clisA. la d'énsulù acole primise ostenéla de a aduce
i
tocma de la IaqI, pre doctorubl la tare-lti vedemll
Sá fi6, d-luI cuconulii Gorjani16, AnAtosti, gise fe-
meea ricanandti, dér eti nu potti trezi pre d-nubl doc-
toe]. . . .
Dér Intre aceste o vóce grósg, i resunAtóre strigL de
mal multe orI : Sevastio ! Sevastio !
tcA, kg, d-nule, AspunsA, femeea intrerum-
péndu-0 vorba Inceputl eu tén6ru1ii boeanaqii.
 266

doctorubl!... fAcu i acesta; insfarvitd Spune

d. doctorti c vréti sa-1 vorbescO..Cine-I cu tine acolo,
Sevastio ? intreba doctorulA, intrandO in camera, in mo-
mentulti calad acésta se pregatia sa intre prin uva futre-
deschisa din drépta, de unde se aucjisti, vócea.
Eü, d-le doctorA, pitarulti Costea Ferenescu, clise
calaretulg.
Ce poftesci d-ta ?
W rogil d-le, s fig buni sa veniti degraba pan6,
la movia P.... unde vorniculti Gorjanill e bolnavil de
m6rte! , o. fig buni, d-le doctora.
Da ce are?
Da sciù" eu, d.-nule, ce are? s'o imbolnAvitti a sérg,
pre la vr'o patru óre de nópte, l'acumti
L'a fi lovin damblaoa.
d-le? de aceea te rugAnati sá mer-
gep sl-111 vedeti.
Departe-i de aice ?
In Iinutula Romanului.
In tinutulti Romanului?
Avia.
In Iinutulti Romanului! .. nu potti, amti mane de
diminé0 consultil la d. C.. la d. V... trebue...
Dér v6rogti, d-le . fity buni e bolnavù tare... vi..
Cu neputinta, cu Orere de rètí! . .
, Dér, d-nule...
De prisosA chiara sti, vi mal mergù ; ti-o spunti c'are
dambla.
Dérà.
ca e unù omti scurtd i grosti in gattl, unti
omü plecatil la bólele.. .
Insa, d-nule, eù peMu timpulht i elilt póte acum
móre.
AI cuventti, M'A! se póte sa fi6, murindti, caci
damblaoa
neisprAvindti cuvêntulti citscti, ara de stapanire
 267

se duse de se facu nevèclutil pre unde venise, fac'éndd

serand &meet urmeze.
lar calétoruld, rumend de ciuda e§i, î1 deslega
§i se indruma rapede spre ulita mare, imprecandd pre
doctoruld, carele, cu vr'o eV va anl mai in urma, pro
&ad venise abié in érä, alerga la orl-ce timpti §i la bo-
gatd §i la saraed, éra acuma pentru cä avé cal §i faet6ne
unti nume destuld de poporand, facémarafeturI chiard
ca sá mérga-pre la ceI bogaV, nu mal 4ieemü nimica
despre dispretuld ce avé pentru cel Barad! .
Cu t6te aceste, in dimin4a 4ilei urmat6re, pre la prIn-
cji§ord, o caruO, de po§ta trasa de patru marOge inha-
mate eu funiI, se opri la 'Arta curtel de la mo§ia vorni-
euhil Gorjanila. Dou6 pers6ne se pogorIra din ea. In
una Invaita, in burzunuld sat negru, se cunoscea
carele In n6ptea trecuta cauta doctord la Ia§1.
Pe aice, d-le doctord, 'facu acesta indreptându-se
cu pall marl spre searile cerdaculul §i scrutandl din
oehl pre vre-und domestied, ins& niel pre unuld nu v64u.
In aceld, minutii se deschisa o u§a i prin ea o rafalit de
euvinte intonate misteriosù de und preotd, lovi ure-
chile calaretulul, care se opri pre iced.
S'a finitd! a muritd, clice eld inturnându-se catre
doctoruld, cad in fapta acesta era unuld. i éta, cum ea-
laretuld isbutise alt./ aduce.
Dupa ce in de§ertti batuse pre la portile i u§ile a vr'o
patru doctog ale carora nume i era mal eunoseute, se
Intelni mal In spre cliutt, in coltuld uli01 Santa Vinerl,
cu und vechid amied a-111W/, aruia spunêndu-I nevoia sa,
acesta se insareina de a-ld duce sa-1 arète locuinta doe-
torulul Silveseu séti dupg, uniI Silvio, spuindu-I cá ace-
sta e pré cu inima §i pré eseep-tionard prin bunètatea §i
cre§tinatatea lul, ca sä refuze ajutoruld ce póte da, nu
unul boerti bogatil ca vorniculd. Gorjanila, déra i s6ra-
eubil eeluI mal mizerd.
In adev6rd, doctoruld Silveseu, romand de natiune
era unuld din ed mal omeno§1 doetorl., i potil (Tice din
 268

eel maI saracI. Nu erati banil elulù serviciiloril ce facea,

clel de cate orl nu l'aù végutil amicil lul, audit pre
Fang& reteta s6racului i v6duveIpanh Ili ultima para ce
avé,ca sg, péta ajuta nefericirea! Oái grad nu aù bine
euvêntata in momentulA de necazü pre bine facètoruld
lortt, pre doctorulti Silvescu....
§i ce e mal multti, elú era unit doctorti a ettruia qciintA
rivaliza ell a tuturorb din capitala néstra. Sufletele bune
ins& gi talentele marl de a purerea ait fostit rèti v64ute,
séti pentru ct nu-su Intelese de cel lipsip de ele, séb din
gelosie. Doctorulti Silvescu, MO, antélti doctor& era mal
neblgatit in gm/ de clasa cea mare .. . pentru el orl
&ad venia vr'unulb din el la d'énsulù i elt era gata de
a merge la vre-unui s6racti, elti nu puté fi induplecatti
di lase graculA pre mal de apoI i sá mérgl la celb bo-
gag, de la care puté c4tiga ceva! . . DA nu era iubitti
de eel-I-alp colegI pentru-ca elti in curatia inimei lul
spuné orl i cul slabiciunile §*1 téte neperfectiunile
til lul. .. In o singura dug, din locuitoril Imilort., nu-
mele 1111 era mal cunoseutti, dér acést5, era clasa cea
sörac i de aceea i Silvescu era departe de a se puté
num6ra intre ceI bogap.
Trasfiturl indestulit de regulate, unÙ eoloritti curatti
patina cam& panda, o frunte nalta, deschisl §i brasdata
de umbrele a catorti-va incretituri, urmarI d'ale medi-
tare, unit nasú greceseti, ochl marl negri purtandù ne-
contenitù sigilulti observatiund, p6rulti blondil, in tim-
pulù verd cu totulb scurtatti, unti surist de amara
compAtimire pre ve§tedele lui buze, capuli1 naltti, talia
mizlociA, imbrlcatti de ordinard inteunti feltide paltonb
de postavil putinti mal bunji decal celt proPtti, éca fi-
siculb doctorulul Silvio. N'afpl fi indrlsnitti sti, intrerum-
pit irulù istoriel néstre, ea sti, fact portretulit lul, dé-
ea clii n'ard fi unulti din personagele principale, chiarb
uml ltù erot.
Doctorulti i chl6retulti intrarl maI intélti din prispl.
bate° Bala de antretti, in care dadéb douè utif llturale
 269

una in fundA.Ferenescu deschisA ea mima palpitândA

up din drépta i doctorulli i urmA.
In aceea§I odaiA in care cu cate-va 4ile maI inainte
VorniculA GorjAnilà poruncisA, vètafulul sá sc6tA cu orI-
ce mizl6ce de la Vasile galbenula cuconalulul Tache,
jAcea intinsti pre o mésá imbrAcat6, in albü, cu capuld
spre rAsAritt, féta vésnAtA çi rece, mânile diqirate i stein-
gendti o cruce de cér& la peptii, taù acelali vornicil
Gorjanila, mortil de apoplecsiti in n6ptea trecuta. Unü
preotü bètranti murmura in tonuhl consacratti morteI, la
capula luI, unde-I ardé toégulti, evangelia cea frum6sA
a fiiulul celuI curvarti!
Ferenescu ftLandti cruce i slrutandit ic6na de pre
smnulù mortulul qtérs5, o lacrima ce deborda din ochil
BM, nu din nemângiiere perdusA, ci
p6te pentru prima &A in viata sa, el o 4i, o 6ra, o minutft
p6te mal pre urm6,, i elli ard puté fi ala, deqiratti, rece,
respingêtord, cum vedé pre cuconulg Gorjanila care cu
12 óre d'abia mal inainte, cu nepttsare chinuia prin. v6-
tafil i se inceica sá iée panA i viéta lui Vasile.
CAt pentru doctorri, chi r6masg, la cati-va pall de nagit
mortd, dup5, ce-111 contempl cu Barge rece clte-va mi-
nute, 16.81 pAtulése.1 buzele, obicinuitultii swig' a,-
mart' ; unti cretil se formA pre nalta luI &ante.
D6mne, tu numal scil ce e °multi! 4isg, apoI fl-
eandll din capti semnii lul Ferenescu, sá iés5, cu densuhl,
ambiI intrara in stanga.
Odaea era vastà i mal de§érta de mobile, o multime
de pers6nestraine, séti rude d'ale mortulul séúVecinl
proprietarl de moqil, inconjurati pre cuc6na vornicésA
care, legatfi la capti cu unit tulpanti negru i imbritcatA,
In lips5, de alta rochid, mai de dolii, in una de satinti
negru, stiité inteunticoltii au divanuld cu ochil
suspinandil in restimpurI, unil Iterga. in MO el o la-
crim6, falqa, altif II compunétí o fét& tristá. Rudele isto-
risiati celorti mal strAinl ce °mil au lul D-4ed era repo-
ceI-l-altI dicéVf: D-dea erte; i cu t6te ace-
 270

steunuld singuril dintre togacestt plangetort nu era care

vorbesca dupa ceea ce crede in sufletulú seA.
O singura persóna numat dintre tog acestl curtezant
mortei, retrasa la o ferestra ce dade in gradint, se pare
cu totulti dedata la alte cugetart deck la banalitag; sin-
gurù necunoscutubl acesta cu talla mandra, cu
rubl carunta in contrasta strigatorti cu tinerqa ce se de-.
semna pre poetica lui fetal singurg numat all nu cerca
strebata pana la cucóna, ea sa-i arunce, ea ce1-1-alg,
cuventa seell de manglere, unti euventil cu care O. se
arete numai et, ea n'a lipsitti, ca n'a uitat'o in giva
necazurilorti.. Cand Ferenescu intrá, urmatti de doctorti,
t6te privirile se interserit spre 110 ; cet cunoscéa se
apropiarása-111 intempine, ilt inturnara privirile
asupra doctorulut, care dupa, ce esamina t6t6, odaia
visitatorit, cuo ochire, de odata, cu cea mat mare ori-
ginalitate se inainta spre necunoseutubl, carele nu con-
tenia d'all atinti meditativit set ocht in gradina ; elti se
opri Q secunda, ca la vr'o dot past de la densulA, ii mal
privi g'apot gise in destula de tare ea 0, pet& fi augitti
de tog eel de MO, care-la urmariati cu ()chit.
Da, nu meInehù L. tu eqtl, tu dragulti mci Stelo!
La acestil nume necunoseutt tresari, ca cine-va care se
trezesce din uml visa greii.
A! facu acela, aruncandu-se in bra4ele doctorulut..
tu, amice ! .
Tu aice? gise doctorulul tragêndu-lti Una ferestra..
der& ell te sciamb. la Constantinopole.
Aia, respunsii Stelo, der ea ! ... ea amice m'a
rechiamatti, ea me iubesce!
Cum? Lorena te-a rechiamatil ?... ea te iubesce!
Ah! Stelo, ve4I tu cat estt de fericitti?
AO, amice, aunt fericiat ! pre fericitti! Cand On-
desed ca preste cate-va 6re ami sa fill la piciórele el,
nu-sti departe de densa decat vr'o cate-va poste,
sea tu, make, ca m topescti de nerab dare ? Adinióre, pana
a nu veril tu ingreuiatü de ipocrisiile, de mapele adu-
?
 271

natilorù Astorti de aice, cInd ELI sci tu ce visurl mándre

amti facutti et. lingA, feréstra asta !.. Dér tu! ... tu amice,
evtl 6re mal fericitti.?
Fericitd 7 . . Da, Stelo, clt se p6te .
Mt se póte, clicI tu 7.. insA eti nu potil crede: ve41
tu, tonulfi cu care did acésta, surisulti celii amarti ce
amorulti t6t1 nefericitti a intipAritti. pre buzele tee,
iml spurn), a mò invelI . ..Avla-1, grmane amice, di Ro-
salia nu te iubesce? . . O! nu te infi2ra, te rogti Silvio,
dAmImAna ta.,. tu scil cAnumaI uml. amicti e aceld care
póte sb,-tl vorb6scAca mine... Amorulti WI' propriti n'are
de cine BA se rovésa, aice... AvIa, amice, a ea totii nu te
iub esce ?
Dér ell vi eti n'o mal iubescti Stelo, et. n'o *la
iubescri acuma... N'o maliubesci? (lid tu copile. Tu
ca totl, ala, totl 6menii orl cat de marI se asémanA
In puntulA acesta: vi eti, suatù acuma clte-va s6ptti,-
mánl, cfind fuseserml alungattí de densa, esilatti la Con-
stantinopole, vi et. 4ic6mti.: n'o mal iubescii; (Ur minti-
amt. Silvio : "mg cuvAnta, o ochitua, o suvenire de o
trAsAturA, din ingerescele trasAturI ale LorenteI, iml in-
ferbanta sIngele, iml aprindea mintea.. Da, Silvio, min-
tiamti, cánd clicémil cb, n'o iubescii: ea n'avu nevoiA ca
sl ml dovedéscá acésta, declt de vr'o dou6 trel cuvinte:
Vino Stelo, cad nu maI potti fi fArA, de tine", vi.. étb,n26-sti
Silvio; giva vi nóptea amti cAlètoritil., vi numaI m6rtea
de care am data in trecerea mea pre aid, m'a ovritii...
numaI cererea Vornicesel vi póte a umanitetteI, a pu-
tutti sti-ml intarclil fericirea... Tu vedI bine cA-ml min-
faint. and iml 4ic6mti c5, n'o mal iubescA.., AvIa Sil-
vio, tie itI place a te invela, 4icêndti cg, n'o iubescI... Ala,
tat' omul4 card perde iluziunile fide cele mal frum6se,
&I vrea sii trtgAdu6sca pang, vi suvenirea lorù, pánä vi e-
sistinta loril trecutii,...
Intre aceste, Ferenescu prin istorisirea cfilEtorid séle
cAtre cei de f6t6,, atrAsese in parte-I tóte privirile; clndll
 272

insä ar0,1 pre Silvio i pronuntä, meseria Mt de doctord,

Silvio auclindu-0 numele int6rse räpede capuld spre
S5 mergemd impreunä la Iaql, cjise elit, cätre Stelo.
Apol amêndoi se amestecarä prin mulOme, Silvio ca sa
mérgä, sä salute pre Vornicésa, Stelo ca sä se in läture
de la privirile adunaOlorti.

SE POTE O INIMA BUNA ORI CAT DE SERACA.

Dupä ce intêea lopatä de t6rinii, fu aruncatä, asupra

Vorniculul Gorjänilä, tog. 6spqiI. se inturnarä, la
curte, unde Doctorulü se silia s'aducA in sine pre Vor-
nicésa, care leqinase In momentuld când pre41 intonad
reposatulul vednica pomenire. Cu tog, in grupe de,eate
3 sa 4, se puserä sä, se dispute asupra averd r6masä
de la reposatuld : unja i dad6 some neau4ite, alp, pre-
supunea cri, nu p6te avé mulg bani gata, fiä-care dupl
interesuld BM, BM, se face judec6toruld séti advocatuld
Vornicesd. Ba unele din rude pretindad chiard cä Drep-
tatea i va numi epitropl asupra averd ce se cuvine
uniculul sèd fid, Id Tache; nu era unuld dintre tog a-
carl se inarmad de titluld celd Audi de amicd,
unuld nu era, (licit, carde sä fiä fostü gandindd la dure-
rea familiel, carde sä, fi compittimindd cu dinsal
LI& intre aceste, Vornicesa se degteptä; la cea bath
suspinare a sa, tosi adunatil, carl o secundit tad nainte,
deläsarä, o reimprejurarti, wail o incuragiad cu vorbe
destult de neghióbe, a101 fäcéd complimente lul Silvio
lauandil ingrijirile . . .
Pre când aceste se petrecég lingä Vornicesa, in ca-
mera din funduld säld cuconaluld Tache cu amendou6
mânile indopa de pre o tipsiä, mare rémAq4a, a nisce co-
livä adush de la Bisericl ; iard Rugä o ferestruicA mica
din &nat., pre o mésä mica de lemnd diliratuld v6tafil
fad socot616, de chieltuelile inmormantitrel. La fiä-care
 273

articulti ce trece la isvodti,unti suristi de satisfacere sbu-

ra de pre buzele sale ve perfigil 861 ochl.
Card cuconalulti nu mal putu manca, se stérse pre
la gura cu basmaoa si trecu In odaial unde erati 6spe-
tiI. InfAtisarea luI dinaintea Vornicesei fu causa unul
durerosti tipetti ce ea slobogi, deschigêndti bratele, ea
priméscA S'o dust. bAbAcuta! 4ise ea, plangendi,i
pre grumazil lul, ah! s'o
In momentulti acesta up, se deschise incetisorti, cu
ne-indrAsnire. Unti onati imbrAcatti bite() giubea rupth,
cu féta albastrk Cu unti cercelutA la urechia stangh,
stAtu cu umilinth lingl ua prin care intrase. Totl la
intrarea lui ti intorse privirile asupra Bulubasel, dér
cu totil lit socotirA pré nevrednicil de esamenulti
eAci indatA apoi fig-care se intérse in altA parte... Bu-
lubasa stAté acum de vr'o cinel minute asteptanda sA
intrebatti de cineva, nime bAga in sémA, afarl de
doctorulA Silvio si de Stelo, cariI retrasl tottl la feneas-
tra unde se recunoscuserA cu cate-va Ve in urml, studi-
ail, cu talentulii kill de cunoseòtori de 6menl, ce mai
raja, din trAsgturile fetei lui.
Atuncl intrA v'étafulii, cAruia Buluba§a i fàcu locA
dandu-se Iii lAturl. Acesta intrandA lu na6surl u pri-
virea de vr'o cate-va ori, apoi lA intrebA cu unit glasÙ
aspru i despoticti ce vré?
Mi-e bolnavA copilita, cue6ne, r6spunse bulubaqa
Cu und accentil rugAtoril.
AfarA, ciórA, i clise vaafula, cujumètate de glasii,
clAtinandA din capt i ineretind.u-s1 fruntea, afarA !.. Acu
ti-al gAsitit sA vil, dud e atata susgrare in casA....
Ce vrei, dragulA meti, 4ise atunci doctoruld, earele
nu perduse niel o literl din, vorba spune-ml i mie.
D-v6strA, cueóne?
Dér, nu te teme a spune, adausA a (lice Silvio, apu-
eandu-1 négra i inAsprita luI manA. Bietulti tiganA se cer-
cA a se trage indArAptA, clértt Silvio i-o tinu strinsA. V6-
ls.
 274

tafulti Cu unit surisil de dispretti privia pre doctorti, dér

nu Indrasni sä 4ica nimica.
Spune, dragulti melt, gise iarall Silvio, alIa-I ca
ca ti-e
AqIa-I, cuc6ne.. mi-e bolnava biata Anita, copila mea
bolnava de totil rèti, dise Bulubala, ineuragiatal cu de-
savarqire de tonubl cehl dulce §i de nemandria, ce pen-
tru inteea 6ra In viata sa vedé la o pers6na Imbracata
In surtudi i pantalonI negri.,
liai cu mine, (Ilse doctorulti, tritendil dupft sine
pre Buluba§a qi din capti indemnandti pre Stelo sä i ur-
meze.
Tustrel Ora, vètafulti elating din capti Inteuml
amenintatoril, pre candil unil din ceI ce audisera vorba
buluba§eI i vèclusera pre doctoril egindh i stringéil gu-
rita modti destula de dispretuitoril.

XIV.

LA PADURARIU - DOCTORULU SARAC1LORU.

Sti, lasamit uml momenta adunarea ipocriçilorù, i bi-

ne-voitorulti cetitoriti sa-mI dea mana, ea intovit-
ralesca pre o cararu§a, ce duce spre padure. Acum
parlézulti i sa apucamil In spre drépta.
Curandil vomit ajunge la bordeialubl ce a inceputA a
se ititi printre negril arborl, i In care scumpubl
companionil péte a recunoscutti bordeiubl b6tranulul
padurarii. Tata-ne acum totü acolo, unde cu cate-va (Pie
mal nainte, o fetita mandrii, Raluta mangaia pre unii
baétti nefericitil, pre sérmanu Vasile; insa asta dét ni-
menl nu-I prin préjma bordeiulul, nu mal suntemti in-
tampinat.1 de fetita cea bruneta, de lacrimiéra codru-
lul. O Were Infiorat6re se Intinde imprejurti, nicl
unti cane nu vestesce ca loculit acesta aril fi locuitil de
6menl. Cu t6te aceste uqla bordeiulul e deschisa nimenl
nu-I in climaruta b6tranuluI, déralucrurile din ea sunt In
 275

neregulA, tAcerea locuesce acestù adapostii p&mantescti

altitaranulul. DérA, nu! cetitorule, ne ; n'au-
gill tu unil gem6tÙ prelungitti, unit suspinti?
vine din fundti, de la camera Ralutel. . . Sã in-
trAmll inlAuntru, Mel in calitatea mea de spiritù ne vomit
deroba amendoI de la vederea orl cul.
Ea-1! ... Raluta, cu capulti in manl rAffimate pre ge-
nuchl, pre lavita de ling& hornti, douèrandurI de lacrimI
britoditnelú féa sa schimbatA, cositele eI cele volupt6se
despletite mal tóte i c6.46nd in neregulA pre grumagil
s61.... ea plange ast-felti plangêndtt nu e Angerti
mal fermeatora deeatti t6rAncuta ce neblgat& in sénak
fiica lAtranulul Odurara! AscultA, iubite cetitorule
ea se tanguesce ; vecji tu, in sinula acestù de t6ranl, e o
inimA, care-I egalA ortt arel mime de
AftIa, o maid, feciórA, (pee ea aruncandull oehl spre
iconita de la capAtaiubl s611, pre tine deapururea te am
rugatti, çie, mamá spusti tóte necazurile mele
tu-ml spun& in visti vrointele téle Alett! ti-aduel tu
aminte de lacrimile ce amt." plinsit nu demultti, and nu
self.' ce dord ml ardea par'eA inima ? tu, totti. tu nu mi-al
spusA fate° n6pte iubeseti... tid astii,41! . aleti!..
lacrimile o inecit.
Tu suspinl, tu plangl RalutA!.. de abia de 15 orI
al pusÙ litcrimi6re nouè in cositele téle i lumea, lumea
deseeptiunilortl, nu te a crutatti! b6rea cea contagi6s4 a
durerilord, la 15 anl a veltejitù rozele acele ale ctirora
rAdAcinl Bunt in inimá Raluta plange, Mel iubesce,
l'unti foot misteriosti o arde çi nu-1 lucesce niel o stelit
de operantii in inima sa, totulti i apune cil, Basile nu va
fi alit el, citcl curanchl i p6te elti nu va mal fi curInd
ci Raluta va trebui cá cerce a intiduli tott ce-I mal sAntil,
mal nemuritortl:amorulit amoruhl de la 15 ani,
amorulti care numal ()data 4ic5 cine ce va vr6,numal
odatit vine in cea mal lung& cu t6te acestea tu
estl fericit6, Ralutti, ad in n6ptea ta, in viéta ta viitóre,
ehiarti cftndù unti altulii te va strange pe sinuht s611, tu
 276

vei fi mangaiat5, cltel suvenirea amoruluI tti va fi pre-

zentà ; Ian vel plange, ciicI In visuhl §i sufletuhl tèti vei
vede pre Vasile, In orl-ce chipü, In orl-ce Here drAgAla§5,..
§ivel a§tepta! Ah !c4i aicea sunt §i de acestg, feri-
cire, cate Rush nu sunt suflate de ventii in locti sh' sta-
bat6, la mima vre unel fiintI iubite
Dér6, pe candit lacrimele fetitel sceser6, din inima mea
§'a cetitorulul cate-va cugetitrI, umti omit imbrAcatti In
haine de slujitoril se opri la u§a bordeiuluI, intrIt In a-
untru, striga pro pildurarti. La acestiiglasti fetita tresari §i
sculanduse eqi intru intimpinarea slujitorulut
Unde'I tittucit-téti ? i clice acesta, cu unti accentii
care {lieu sit devinii, §i maI palidit biata
E in satti, la vorniculti, respunse ea tremurandulI
cuvintele.
spuI, candit o veni, di mane sti, vinA la orandA,
sl-§I ja ce-I trebue de drumti randuitti sit ductibutucI
de pavele la Ia§I.
La Ia§I ? fitcu Raluta, sprijinindu-se de u§orulti cA-
mgreI sale, simtia taindu-i-se picierele . . Wei, ell
cu cine amü sit rèmanii ?
El! §i ce am eil de acolo? rèmaY, draga mea, cu
cine-I vrea
DérA!...
Au4itu-m'aI?.. BA nu ra6 fad sit mal vinti odatA,
c'apoI...§inemantuindhamenintarealftirti, mal mult6, ee-
remoniiti, slujitorulti, carele deprinsese asemeneamanierA
de la privighatoruhl, pro lingg, carele era TanduitA, e§i
din bordeiti §i querandti o hor6, vechiA, se indrumti, erg, pro
unde venise, pre candii féta, Incremenit6, de o asemenea
ne alteptat6, vizitit, cu ochiI uscatI §i pironitl, nu puté
lega in mintea sa niel done idel succesive, nu pute
dea semil, de cele ce se urma n inima sa.Alla,fticil ea
dup5, cate-va minute, sculandu-se cu putere, aIa, void
merge la &insult'', hi void ruga In genunchl, i voiti sit-
ruta manele, ca sil, qicA Vorniculul sit trimit6, pre altula
In locula tateI...
 277

peste cate-va secunde inchide u§a timid borde-

iuluI, pune checa cea de lemnii sub stré§ing, i rapede
se face nevNuta prin cargruqa satuluI.
Wit intre aceste Silvio qi Stelo, conduqi de buluba§a
trecura printre maI multe bordee, nisce mo§iróie o-
menescI, i printre cate-va corturI rupte §i. intrara dupa,
buluba§a inteunulii din aceste moF,Iir6e alú nenorocird.
Acolo erati in locuinta bulubari. Elti nut mal locuia
In cortit ca cu veo sòptamana in urma, ci in pamêntii,
dupa obiceiulti ce ail aceltl fit' ai aerului in timpii de
érna.
Silvio §i Stelo intrara, ijicü, dupa tiganii in bordeiit Ce
miseria, strigara amêndol maI de o data, r6m6,-
nêndit ca inmarmuritl linga u§Pi., pre cand bulubaqa se
inaintase spre o lavita, din fundti, unde, intinsa pro cate-
va rufe, jac6 o féta, ca de vr'o 12 ani, cu f4a bugeda,
destulti de alba, mal de tottt góla, acoperit& abia cu o
catrina rumpta ferfenita.
In drépta,la captulùlavieï, cate-va vrascurl, sub untt
hornit de nuele Efate, lasati o caldura neinsemnata i o
para roliaticit, care in loculii acestii intunecosti, luminatit
numal prin o biata ferestruica de hartia, jucandu-se pre
féta bolnavel, care cerca sti, se scóle insii care nu isbuti de
cat de all rezima pre maul capulti seit incadratit in
bucle negre i legate cu cordele rosil i albastre, forma
tablonulii celit mal frumostt ce mana de pictorit sà se
fi.a cercatti vr'o data a depige.
Ah! clise Stelo catre Silvio, dupa cate-va minute;
ah ! amice! cat WI tu de fericitil, ca pop:, celù putin prin
sciinta ta, a aduce manglere in inimele celoritt nefericip.
ca ace§tia! Silvio, cand al sci tu, cat te iubescil asta4I7
Tu vecll bine, Stelo, cá déca tu al amorulii.
care te face fericitù i et mi-am pro alit mat. Apol
tragendit de mama pre Stelo, duplt dênsulù, spre bolnava,
Ur& mal apoi Stelo, óre numal doctorulit p6te mangaia
pre bolnavg? óre unit cuvêntti, unit suspinii o lacrima
vérsata de impreuna cu celii nefericitt, nu mangae mal
 278

multa deelta totl banil §i ajutorurile ce boga01 arli pu-

te sa, le deal A§Ia, o! a§la, Stelo !
Écat-o cucóne, 4ise atuncl bulubala apropiindu-se
cu sfiala de Silvio, écht-o.
i doctorulti se apropia de MO, ; privi cu o-
chil 86,1 de frigurI, i cu t6t6, infierbintéla ce o sfalia nu
putu séll nicl gandi sá oprhea, o hohotire slaba, esami-
nndù doctorulul.... Ea nu v&juse niel odata de-
lenOturl de aceste.
Ride, par'ca ride? esclama tatti-s6ti, apropiindu-se
rapede de fiica sa.
Féta-lti privi, apoI cu una gesta din cal:ill gicendu-I:
uite, tatuca, araa, palaria de pre capulti doetorulul, §i
lásä iara§I micuhù suristi.
A! cuc6ne, D-slea sa-tI erte pacatele, dise elti.
Ruda cu unii ilica rupta piciórele feteI, de pre care equse
eu:totuhl catrina, uite, numaI cat aI intrata in bordeia
-I e mal bine.
Niel Silvio cai indiferenta asta, déta nu putu stapani
una surisa fuga pana la ochl, ineleg6ndti, care era
obiectulti ce provocase risula nevinovatel copile Cat
pentru Stelo , elii era pré simtitorii ca sa impedice
o lacrima ce navalia din ochil 861; cu capula plecata ,
unii cre0 pre poetica sa frunte, eilt uitase qi pre doctora
póte pana, §i. pre Lorena.. Ela nu gandia decat la
grozavia lumeI, la impetrirea und patrime a omenirel
pentru totl mima poetulul, ca de multe orl
alta, déta, era brasdata, durerosa de ideile cele mal triste.
Insa, Silvio, se apropiase de bolnava copila, i apucase
mana, ca esamineze pulsula... Ea se lasa fara im-
potrivire, déra afia, subiectu noa de Asti in barba cm ori-
ginala a doctoruluI.
De multa escl bolnavit, dragutit, o intreba, Silvio.
Féta lii privi, privi apol pre tata-s6a §i incepu a ride.
De multti e bolnava ? intrebit, pre tatala fetel.
De treI ile numaI.
Si ce o dóre?
 279

Ce te d6re, AnittL? intrebg, bulubala pre copill.

Ea-lti privi ca cine-va care nu Intelege intrebarea.
Ce te cl6re, drAgutA? adaose qi Silvio, vècjendti cg,
ea nu-I intelege.
Anita ill int6rsA ochil de la tatA la doctorti li nu res-
punse.
Silvio vèclu a ea era in inferbintélA qi cA avé fri-
gurl.
SA pul pre femeea d-tale sA-I férbA nisce buruen1
care 0-01 da eh la curte 0 BA-1 dea sg, bea de trel orI
pre cli.
Biata Nastasia, cjise tiganuld, inAduqindd un sus-
pinti... Femeea mea, cuc6ne, ea de multd nu mal. este.
Uite, Stelo, cjise doctorultt cAutandti cu ochil pre
amiculd BM, care fArl BA vrea se trAsese la ferestruick
unde tArA sg, p6tA vedé ceva prin ea se pArés, a ochil sèl
zAresctit din afarA ceva. Elf' medita.Uite, Stelo, cevré sh
clicA viata n6strA! aunt bogatl, earl ail banl, palaturI,
servitorl, §i D-cjeti i crutA ; aicea, o lavitg, §i pAmêntulti
celd vartosd sunt paturile, pAretI umeql de lutd in locti
de tapetAril li covbre, lipsa §i miseria in locil de avutif
li aid o! asta-I crudd! aid, din bratele unel biete
copile, m6rtea TApere fArA de milA pre finta cea mal
necesarh el, pre maich-sal...
Pre cand Silvio cu Stelo se siliati sA aducA mangAe-
rea in mima bietuld bulubala, &A ce se urma in altA
parte.
italuta pornise, dupA cum lcimii, cu gandti BA se ducA
sAgAséscA pre tatAlti s6ù in satil; dérA ea d'abia etlise clin
pAdure liintalni pre George, unti flAcAti care era argatd
la curte. Eld o opri din drumft ca sA-I spunA noutA-
tile ce lcia; i spuse di suntti la el boerl mult1 adunatl,
cA bucittarulti are a face 12 felurI de bucate, cg, are BA
mAnance li eld lucrurl bune de totd §i alte multe nein-
semnAtAtI, care limbutulul argatd i veniserA in cap-a. Cea
mal insémnatA scire ins4, care atitA curiositatea fetel, fu
 280

ela intalnise adinéorea pre Bulubasa cu dol boerl du-

c8ndu-se spre bordeiula luI.
i cine erail acel boerI? intreba féta.
Una doctora, respunse George ; cela-l-altil nu
saki ce-L. Raluta ridic. uncí degeta la gura, tÏ ficsa,
ochiI, mitrindu-I, gandi si preste cate-va secunde unti
surisa de speranta se dilata pre obosita sa féta.
Preste clte-va minute, la vr'o (Tece pall de la hordee
iula bulubasel, ranga o fantana cu cumpana, reemata
de petrele fantaneI, se puté vedé pre féta paclurarulul.
In locula surisulul SL, norif une meditatiunI triste in-
v81a-a °chi)." i fruntea ei facute pentru penelli ; cu ochii
pironitl asupra bordeiulul bulubasel, tresaria de cate orl
vêntula sufla i isbia cintura de petre, de cate orl in a-
propiere s'auclia vuetula unel us): ce se deschidea ; -Vote
aceste indestula dovedesca ca ea astepta pre cine-va.
Ea staté in asemenea puseciune mal de una bra, cand
In fine usabordeiula deschigêndu-se, lash trecere lul Sil-
vio, lulStelo i in urma bulubaseI, carele dupa ce cu ca-
ciula in maul, necontenita facu catre doctoril gesturile
unul °ma ce multamesce, reintra apoI in bordeia.
Asta data Raluta se inainta cu mersa neindrasneta in
Aprebordeiii, dérit nu facu dol pasl i statu,ne mal avend,a
indestula curagia de a se intalni féta in féta cu visita-
toril bulubasel.
Uite Silvio, clise Stelo in limba franceza, cand era sit
tréca pre ling& Raluta, uite ce frum6sit fetita.
Fruntea lul Silvio era incretitA, colturelele buzeloril séle
formaa amarula suristl ce noI cun6scerml. La provocarea
lul Stelo, eh i1 int6rse ochil spre Raluta carl avé ochil ple-
catl la pmêntüi cu manele freca o cordea alb astra ce-I a-
Varna pre stud de la cositele séle. Silvio sinati una flora fer-
binte infotandu-isangele; eu tresari, Stelo care-lit fa de
mana observa asemenea tresitrire si se opri, vrênda s6,-
oprésca si pre crênsula, macara c eu '. in desertil se si-
lia sa degajeze maim sa din a luI Stelo,, ea cine-va care
 281

artt don i sl se indepArteze rApede de la vre unù lucru

ce-111 impresionézA.
Stelo t1 rAdicA iérAF# ochif asupra fetel §i ea in acehl
toomentti cAuta féta unuia din el doi.
A! fAcu elü, dupA cate-va minute de studiti, sòr-
mane Silvio, intelegti de ce mama ta tremurA, de ce tu
cercl sA fugi. Ochit el, cate-va trAsAturi de ale acesteI
fete aù fosttt de ajunsti ea sl sufie ca vêntulü spuza
ce rAcea cArbunele ce arde in nefericita ta inimA !
S6rmane Silvio, adaose Stelo, stringendu-I mama
ochil in ochil fug6torI ai lul Silvio, tu o iubescI
fuck', orl-ce vel dice, tu iubesci pre acea femee,
desceptiunelortt tee; a§latu o iubesci cu t6tA indeferinta
ce manifestl.
Ba nu! n'o iubescti ; nu vréit sA gandescit mal
multÙ la miseritAti de aste!. D-deti ml-a lAsatg, o simtt,
pre lume, alte iubirI, in loculi dereptiunilorti amo-
rulul vostru; sórta,adaose eilt, cu unit accenta inlAcrimatd,
o! s6rta a vrutil ca BA amt.'. o inimA póte pré debilA, ea
uitasA sA-ml dea o iniml altil-felti de cum e a ta, Stelo,
o inimA care sA nubatA niel odatA, o inimA care BA fi6, nu
mal depositulit lacrirnilorùl'a desceptiunilorti.
Stelo, unil 6menl ursig, ca niel odatA sA nu intalnéseA o
simpatiA, niel o data o inimA fragedd, sA nu mangae pre
a sa, ca nid odatA una din acele cositl volupt6se sA nu
pAtuleze, sA nu §térgA venal cretti de pre fruntea lorti!
amorulti e pentru tine, poete; pentru mine, allal pentru
mine durerea nu-I pentru mima mea niel o bucuriA,
Stelo.
Ingrate ! . . . dér amicitia ! dét amicitia ! Silvio tu
eral acela care odini6rA fAcél din simtimêntulti acesta
cor6nA tutulorti simtimintelortt, tu eral acela care ica,
cA numai amicitia, numai unit amicti sincerti e totti ce
D.dett puté da, déc6, arti avé vr'o datA subieetti ea
sA te r6splAtéseA §i 6re eti, Silvio, nu suntii pentru
tine unit a§l'a amid" ?
AI cuvêntil, Stelo, sunt un ingratti, o scit, cad, cand celti
 282

putinil tu evtl acolea, and tu-mi til mâna in a ta, and

audil vócea ta cea Angerescill arti trebui sit uitti tóte; avla
amice, cii icémù aceste pre and file& ochil mel nu ju-
caserA in alte lacriml deat a le comp&timirei vi ale unel
amicitil, cii sustinémil c amorulil e acea bevia de sit-
p unit, coloratii asIa de mandru de ragele sóreluI, dér care-I
avla de fragetd,.... Der, iart&-me, amice, de cAnd colea, in
peptd, am4 comprimatil nisce bAtAI grevite, nisce bAtAI
de a le poetulul, de atuncI, ve41 tu Stelo, sunt momente
and capulii mi se inf6a, când ochil mi se pAinjinescd,
and rana-ml tremur& i sfingele-ml.clocbtesce.. atuncl
o! atund suntü nebunii, nu rig ce cjictl..
Amice!.. intrerups& Stelo, vtergendil o lacrim& de
comptitiraire, citci simia érAvl mana luI tremurfindd
45,rise ochil strèlucindd ea de frigurI .
Stelo apol facu ungpasti trAgenda machinalicesce dup&
densubl pre Silvio, dér intoreendull ochil ér& spre
Raluta se opri fitra de voig, : ea era in o pusltiune avIa de
rugAt6re, ochil sèl erat alb, de espresivl, incat Stelo nu
putu s& se stApanéscl de a nu se apropié de densa.
Ce vrel &AMA, o intreb& elg cu blândetl.
Ah! cuc6ne, nu indrAsniamll s& v6 vorbesed
BAdica Vasile e tare bolnava Dómne! and atl vré
eft venitl d-v., vedetI, dise féta incuragiat& de vorba
cea dulce a poetuluI.
En vin& inc6ce Silvio, 4ise Stelo, cAtre amicubú sea,
care remAsese nemivcatti in loculii unde-lti lAsase oetulti.
Silvio se smuls& avIa, dicendit de la locti gi se apropa
de Stelo.
-D-luf e doctorti, drtigutl, gise acesta c&tre Raluta,
spune-I d-le.
Ce poftesci dragA? o intrebl doctoruld, silindu se
a-VI birui impresiunea ce fAcuse asupra suvenireI until
amorn neimpitrtAlitd, nefericitti, ce avusese.
Féta cerc& s6, respunda, ins& ast& dat& nu putu : se-
vera fisonomiii, a doctoruluI o fAcu numaf sit rovéscA.
 28S

Ea privi 6110 pre Stelo, carele respunsepentru densa, eft

Vasile-1 bolnavd.
Sd mergemti sd,-lii vedemii, 4ise Silvio qi pled,. Insd,
Stelo in rumenéla copilel ceti lucrurl ce Silvio era de-
parte da a presupune.
Vasile 0-1 frate? o Intreba eld cu blande0, mer-
gendii aldturea cu densa.
Féta se ro§i pan& In verfuld unghiilord.
Stelo se incredintfi cu desevelire in presupunerea sa;
unti surisü sburd de pre buzele poetuluI pre acele a le
fetei, care-ld oprise in sbord in momentuld cand ea privi
pre Stelo.
Silvio era &Nil ginditorti.

XV.

CLACA.
In (Tim aceea era mare milcare in satti, femeile ill
gitta ltergare albe, fetele inqira-d mArgele pentru salbe,
fidcitilsmulgéd cope pduniloril preotulul, ski fddii alit
verild marchitanulul, cumpArând cordele pentru pad,ril
qi nasturl pentru curea, numaI bitrbaIiI &Ad II mal citu-
tad de trébit.
§iscitl de ce asemenea gltirl? Bunt sigurti a n'atl pute
gbici a de sera avea sA flit clacd, §ii jocd la Badea pas-
niculd.
Sperezd a cetitoruld meti n'are nevoid, si'l spund ce
vrea BA (lied o dud, acestd frumosù obiceid, frumosii li
dupd, legea luI Hristosd, când se urmézd, numaI intre
teranl, ddardnittorti, abuzivú, and teranil lit tind pen-
tru folosuld stdpgailord.. In adeverfi, nu sciti care m'ard
pute face ad, credit cd e bine, ca Oranuld sd, mal pérdd
vremea lucrândd la cldcile stdpásnilor, dupd ce le lucrézd
adta boerescd? li érA91 care e acela care sá nu véd& o
lege de a le societAel cre§tinerl viit6re, când unil lu-
crézit pentru altil : &and unuld din sAtenl e bolnavd, deed,
 284

cel-l-alt1 nu i-ard culege popugoil de pe câmpfir óre ce

ard puté sa faca ? . . Legea-I buna, déra abuzurile el
sunt rele.
Pe cOnd aseminea millcari se urráad pe la casutele sa-
tenilord, In capëtuld satulul, opus:1 curtel, lOnga un:1 feld
de coliba de nuele, risipita, ce servisa, de jithria, i facea
féta, une carcime ce se ridica alaturea pe und cerdacti
mare atlegatti pe garliciti de pivnita, era:1 veo 15 satenI,
unii cu cande de vinti dinainte, pe und felkt de lavite ce
servia de mésa, alta pufaindd luléoa, pe cAnd unuld d'in
eI, razimatti in picióre, cu capuld de o col6na d'ale cer-
daculul, in§ira pe balustradit graunte de populoid Cu o
seriositate demna de cela mai mere filosofistd.
Ea poftimd, cumetre vornice era vorniculd
cinstere i d-ta, gise catre acela unulf: din ce,I de féta,
infatiOndu-I o cana de sticla ca vind ì avêndti i ehl in
a 2-a m'Orla o alta cana.
Eca acu§I, respunse vornicuhl, ara a :Mica ochiI
de pe graunte, éca act:§1, cumetre heI, d6r-oid mOntui BO-
cotéla asta.
EI, da las& 'ncolo, cisla ceea, ca, &Sra, nu dad T6,-

ingramadia cana sub nasuld vornicului,

affla in cattí volens-nolens trebui s'o ja ca sá nu'§ï scalde
nasulti In ea.
In sanatatea D-téle, cumetre!
Intea d-téle, cumetre MI!
Amêndoi §'apropiará canile de gura, i ca ea' mal niarI
boscarI, buzele lora escamotara licuiclulü in mal putinti
de cOtil al clice dou6.
Apol vorniculd se puse iartis,A sa socotésca.
O sa, mergi, fine, deséra la daca pasniculuI, intreba
pe unü altuld de alaturea und romAnd cu nasuld rolu
buzele roqite de vinuld ce'l picura din mustetl.
Nu ciù, nici cii, nasd Acsinte, vata-
fuld Eta mere': mane la padure,s'aduct: und carti de lemne
la curte.
 285

D'apnI ct nu-1 tróba ta acésta replica

galgainda cate-va guri de villa' ce maI ritmasese n cana,
pe lavitit.
VorbiI i d-ta! par'ca, cineva te'ntreba de cett-e
cojoculti,
Bine 4icI! vatafula asta numal de ara trai !
Ofttù cióra'n part' !
S'o duce qi elù dupa stitpanu-sea i intrerupse una
altula ce era in fótit cu
A§a pòa, se duse s'acelala raia cu cerga'n capii r-
D m n e cumetrehel, ve4I d-ta ct d-4ea. §cie ce face f
En asculta, cumetre, intrerupse unti altula, da ce
mal qciI de Vasile al Mariel ? bolnavú. rèti.
C numai 1/4ea de l'o tiné, respunse unit altula
apasandull cu unghia degetuluI celuI mare carbunele
din lulea; m'ama intalnita cu buluba§a maI adinéorl,
care se ducea la curte i mi-a spusa c nicI nu vorbef,4ce.
Bietula fltícita! da tine cumetre i cinItere 11
niata.
Da ce se ducea, cumetre hei, se faca la curte bulu-
bar, ?
Mal qcia ea Cic'o venitti de la Ia0 unit doftora
bolnava, paserea.
EaleI! . . . a venitti uu1 doftora I da ce sit faca I
Ea sa dud, la bordeiti, colo, la tórina lul D-4ea pe
cuconu reposatula, fire-i-ara tèrina ulóra!
Nu mal ride, cumetre heI, cà de, ce-o fosta o fosta:
apu o murita, 41 mal bine de-acu:D-4eti Ierte... cit
de, ea unit omti cine nu gremce
Nu Adù ea de dansula, 4ise convorbitorula, umi-
litti óre cum de morala ce-I facuse consotula s6ti ; fe-
rósca, D-4ea, nu rida ea de dênsulti, cà povestea d-téle
mortu-I morta . . lerte D-ded p6catele... Da, veql
d-ta, Bade hel, cà nu pota err sit mistuesca bicele cele care
a pusit sa-mi dea capcitunult acela de vatafa, pentru ca
nu m'am putut duce la secerata, ca-mi trAgea de m6rte
copila Mariuca.
 286

Era Ad, D-4ell lerte ; al euv8ntA, Bade, da

4611 cä n'arti fi fostti avla de r6A, dée& n'avea pe vb,tafulit
Asta, veil vorba aces,: fl-ml Dómne ce n'ama fostù ea BA
full CO n'amit gAnditit. . . Nu'sa totti-d'auna boeril 1.61,
da lingAiI carl-i slujescit i fad' r61. .
In momentulit acela privirile se atintirA asupra
rel cerdaculul, i glumele, cinstirele IncetarA ea prin unit
farmecti. Tog se seularA de pe lavig.
Iliade-I vornicu ? intrebA de pe pragulg seArilora
vAtafulù, urmatti de unA slujitorti.
teAtit-me-su cueóne, 4ise eut, naintandù spre
Ce fad acolo?
Socotiamil banil birulul triminiel.
Pe ce 01 pe slujitorg de acil dirainétA Eli nu-I dal
omit la beilicil.
D'apol, sArite,anù de mine cue6ne, ce o sA mal veiti
face, eit n'amb. pe nimine.
Cum n'al per niminea, urlit vittafulti incruvindull
ochil.
VornicuM se dete cu unÙ pasù' in urmA, vAtafulA
int& cu unit pasii in lituntru iI6ranil se privirit unil pre
altil eu ochl intreblitorl.
Cum n'al pe nimenl, adaose
D'apol, GAnju, alit cul e randult sit mérgit, e bol.
navt.
El, vi'apol?
S'apol, 6menil Altia mal to n'ait mfintuitt., dupA
cum veil d-niata, arAtura boeréscA de t6mnA.
Halde, sfirgevce mal degrabA.
Spune cl-ta singura, pre cine vreI sA daù, cA
n'amA pe nimenl.
Nu vcill eft lAtrAturl de a le vóstre tArAnevcI; sA dal
onvù slujitorulul, a te mitnftneit &ail! . . .
CA n'are pre cine sa dea, 4ise ung ¡6ranü din
multime.
 287

Mal aq1a! eti F,4 chi c6, nu m'oiA mal duce, gise §i.
unit altulA indemnatù de indrAsnéla celuI anta.
Nu te-I duce? urld, vAtafulti, nu ve veg duce ?. . .,
i scotêndll biciulA din brag, japti, japti, japti. ! . . . in-
cepu a croi in mulOmea care se dAdea in lAturl ca va-
lurile mArel roliI sub toégultt lul Moisi.
Da de ce dal in mine degéba, cuc6ne ? strigA u-
nulti...
Da ce ff-arall %mat eù de me bap..? (lid altuhl.
Arai sA me dual sA me jeluescti la cuc6na, ada-
ogA, unil Ott treilea. . .
-Si cu t6te aceste bratele lor, din care numaI doue, trel,
erall de ajunsù ca sA amestece cu pAmentulti pre vetafti,
eraù ca legate la peptti, pang, in atta, frica judecAtilorti
stApanelcI i opria de a s@ apAra, pana la atata servitu-
tea ovileqce §i dagradézA ! . . .
SA dal oing numaI de cat, strigA vAtafulti cAtre
vornicti, ve48ndti cti nu mal lovelce Cu biciulA de cat 1A-
vitele easel, cAci teraniI totT, sA eschivaserA. ApoI lAsandii
o injurAturA, pre care d'in respectA pentru cetitorti nu
voitt apune-o, se pogori.
SA-1 cell totti pre pAdurarti, gise elA slujitoruluI,
cand furA in drumA ; augit-aI, totù pe Eliseill, g'apol veI
ven i la curte de 0-61 da giuruita
Bine, cucene, fAcu slujitorulti, apucandA drumulA
ce ducea afarA din satA, pe and vAtafulg se'ndrumaspre
curte.
CApcAunule 1. . . lua-te-arti dracu !... murmura a-
tuncl unti teranti, elindA din garlicial pivnitel.
Duce-te-al invirtindu-te ca ciocarlial... clise unti ar-
tulA, urmanda celul d'anta.
SA viril &and te-oiti chiAma eti, calAule ! . adaose
unti alti treilea.
Sit te ve4A cand mi-oitt vedea céfa 1. . .
Cand o face plopu pere li rAchita miclunele !
Can,d D-cjeti vomll mal scApa de vatavti f;4 i de bi.
ciulti lul ?
 288

Peste dou6-trel secunde, cerdacula era din noil

de 6menii eel d'antêia, insa nu mal era vuetula i zing4-
nitulti de pahare de-adinéorl; tacerea era intrerupta din
cand in cand numai de doué trel vorbe inceta 4ise.

O VIZITA NOBILA

Insä intre aceste Silvio cu Stelo §iRaluta, putin de nu

ajunserna curte. Doctorula mergea ca s mérgit aqIa
clidnda, negandindti defelgunde, nu alla i Stelo poe-
tulti nu se putu stgpini, vq8ndti. ct Raluta se apropia
de unú felt' de garda nespinitti, ce se inata denapoia
a nisce ambare sétilurl, ce se attaü din-a stbga curtel, la
o insemnata, departare; nu se ptitu, 4icù, stapani de a o in-
treba, unde vré sl se dud,. Féta naina fuga spre gardti,
intetmù loca unde se cunopea prin apasaturanuelelorti
cä servise ei orl altora de Orlaza, ridia o man& ca
se atarne, de unti part., dérA se opri, gandi putina rea-
poi inturnandu-se catre Stelo, carele seapropiéza, : 4.- Nu
pre acole, cps& ea ro§inda, d-v.putetI intra pe p6rtA, a§a'1?
Silvio se deqtepta, din distragerile séle, dér niel elù,
niel Stelo nu inteléserg de ajunsti ce vré s6, 4ic:1 copila.
D-v.v6putetl duce drepttl pre la p6rtA, adaogA ea,
v64Inda. ell, amêndoI se intrebati din ochl, aceea ce nid
unulti din el nu intelegea. Pre mine nu m'arti lasa sit
m6 clued la ansulti, la Vasile, (Milt d-v. . . .
Bine, draga mea, Intelegemù acuma; alla Silvio ?
Drepta s6,11 spunt, cg, ea nu pré multa.
Cum ? Nu'ntelegl ? Raluta (Stelo o 'ntrebasa, de
nume) cie ch bietula Vasile e bolnava i. .
Alin, e colea, in qura asta.
Déra, urma, Stelo, ea nu-lti p6te védea . . . Nu i
s'a datii voiA. . . Acuma intelegl,. doctore?
Degéba suricji, Stelo, de tampia mea ! ce vreI ? eti
fosta niel sunt inamorata ca tinet ea sa, potii ceti
unde nu escrisa, i intelege vorba ce nu-1 vorbitti !
 289 ---
§i. cu t6te aceste tu . . .
Ins& Silvio nu-1111AsA sS, finéscA, intocma ca cineva c-
ruja lumina lund amintindu-I suvenirl triste, fuge de
ori-ce luminii ce erede a l'ari putea dectepta.
,Stimergemii, ma bine, Silvio, clisit, ela tragêndu-la
spre drumula ce ducea la p6rta
Fetita era in delira, bucuria i infiora dulce cangele,
gOndinda a Vasile se va insanAtocia ; mima-I era in
contrasta cu °chit el, earl innotati In lacriml. Cu o
mOna la shall, cu alta ca ci cOnd aril fi voit sà, opréscA,
pe cineva, cu gura intredeschisA ci cu trupula alenet ple-
catte, ca ci &Ida ara fi fosta gata sg. pornéscA, Raluta
astfela era prea frum6s6, ochil ei prea rugatorl ci Stelo
prea poeta pentru ca ci asta data, RA nu se sima biruitti
óre cuma ci silita a se opri, ca sá admireze frumosula,
frumosula care era viata sa, fia acela alit une floricele,
alit une telute, ori ala une murit6re.
Stelo se opri, 4ica, ci aceea ce doctorulü nu putea pri-
cepe, ela o ceti in lacrima si poza fetel.
Vita de séra,,,Ralua, aice vi-I vede pre Vasile, 4ise
ela, apropiinduse de ea ci luandu-I o mftng, pre care ea i-o
lasA, fká impotrivire.
r- Ba nu, chiar acuma, 4isg, Silvio, vrênda, ci. elii. s'
apuce de cea-l-ala manA, pre care féta i-o trasa, rOpede
cercândil 13e se dé indArAtt.
Al vNuta, amice, clise Silvio, ea nemuritoriula set
surist peste ateva secunde dupá ce sendepArtarA de féta,
pAnti ci. acésta de care nu me apropiéma de catll ca sal
fadh. bucuria, fericirea, duc6nd'o c5,-cl, véd6.. amantubl,
pg,n1 ci. ea se teme de minet n'2,1 observata cu ce miccare
bruscA ya smucitli mfina ce-1 apucasema, in timpa ce
tie ! O! pe tine t6te fetitele te-ara iubi.
DupA cateva minute el intrati prin o licit de dulapi,
Fin crApAturile cAreia quera aerula cu putere.
El Aunt acuma In ambarula in care cetitorula a ye-
cluta pre T6der ci Vasile, despre care circumstArile nu
ne-aa ingOduitti sA, mal vorbimt. Asa daa Toader ,nu.
19.
 290

mal el cad fiindil nevoiit de. 6menl pentru cerimonia In-

mormêntarel, vatavulA i (Muse drumula §i Vasile in-
su§Inu era privighiatÙ de nime, dérti, niel ea aril fi fosttí
nevoia sa mal puna Mall pre ua ce-ld ascundea de la
féta ceruluI I
N'alI putea descrie stl,rea cea grozavit In care ajunsese
flecituhl de dud nu,l'amA vedutil. Intinstl pe o mama de
paie, In fundulti acesteI fourl de scanduri, In care din
t6te partile se buqitiù v.alurile recl a le mare aeriene, ce
plangeat sbucnindii prin crapaturile scandurilorA; cu ca-
pult1 rizamatti de doI dulapI, pul d'acurmezi§ulil, ne-
gruhl seg peril tremurandil in bratele ventuluI, OA nu
avea acuma mal multii trupil de catii atata cattputea sit
servésca de copertk sufletulul ; ochil seI eel stanqI nu
mal aruncati niel una din ragele lorA cele inteleginte.
Stelo tremura de infiorare, crispa' din pumnl ve46ndd
scheletuhl acestti deliratti, li remase inlemnitù la eV-
va pa§1 de IMO. att. Silvio ridick ochil li cant& ceruld,
dérg, cerulii era velatil de cate-va rindurI de dulapI par-
141: fruntea sa se posomort, capuhl i Marna pre peptil Ili
marine séle se stringéti cu convulsiune.
Ecti omenireal... dise elfi, duph cate-va *minute de
obos616.; éca ce e omulti! ...
ApoI se apropia de Vasile, se pima In genuchl spre
densult, déra ehl nu se mirk cu tóte ca ochil lul &ail
deschi§1. Doctorulul tusk i se paru ca dórme. Déra
elii i lua o mlnit. Ea era rece ; i cauta pulsulti li d'abia
numera vr'o 30 de blital inteo minuta; i puse mana la
inima, peptulA sea nuda era tota alb, de rece qi bat6 cu
o bataia de totk netnsemnata. E numai caldti! Ilise
elh... Curandfi, (hcä natura nu va fi ajutata de medica-
mente, elit nu va mal fi.
Se audi atunel unti suspinti durerosti innadugitti.
Doctoruk i reapuca mana, i reesamina pulsult.. Te
mierl de Va puté scapa, adaose ehl, cu unil toml. Inla-
erimatorti.
Ba nu, nu! striga atuncl unti &tad tremurând4 flì
 291

In care se cunoscéti lacrimile, -nu, cucóne, te rog mIn-

!
S'apoI unti gemètù suspinti neopritti succedA cu-
vintelort. i Silvio i Stelo tql Int6rserA privirile spre
fundult §ureI din partea de unde eqise glasult. Ra-
gele a doI ochl negri i inlAcrimatl ce str6bAtét prin crA-
pAturile lAsate din ne aproprierea dulapilort pAreteluI, In-
tAlnirA privirile lort.
Stelo cunoscu ()chit Ralutet In faptit era ea, cAcl
de când Vasile era bolnavt, ea In tóte serile venia sA Earl
gardult, ca, acivatA dinapoia scândurilort ce o despArtia
de Vasile, sA-I asculte respiratiunea lul, retinêndt pre a
sa; intalnéscA ochil ce o fAc6 BA tremure de fericire,
sA-111 mfingite, ea biata fatA, care IncA nu scia décA-I dra-
goste- acea ce inimióra sa simia pentru bàétù 8611 de-1
compAtimire pentru necazurile
DécA presinta doctoruluI l'a lui Stelo §i tóte cele ce
fAcuserft nu putuse de§tepta pre murindt, fu InsA de a-
junst de cftte-va vorbe pronuntate de Raluta, ca aseme-
nea uneI plóie dulcl ce mal ranimézA florea abAtutA,
pArlitA de argitele catort-va (Tile de vérA, sA p6tA 1m-
prAstie pre féta bAituluI o umbrA de colóre, ali cAruIa
pictort e mima i amoruld peneluld.
Tu estl? (pose eli. cu o vóce de tott stinsA
Si -ca cArbunele stinsti mal de tott §i care mal licA-
r6zA IncA cand ventulti i suflA recea sa spuzl, ochil eel
stinql al bA6tulul indreptarA o privire ferbinte inspre lo-
cult unde era obicInuitt sa intAlnéscA pre al Ralutei.
'Writ fata nu r6spunse decált prin suspinurl insAnge-
rate; ea plangea.
Ce te dóre, draga? intrebA Silvio, reapucandu-I
mama.
BAiétult Intórse eat maI rApede capulti spre acesta,
apoi remasA ca Inlemnitt, i preâmblA ochiI de la Silvio
la Stelo i cercA sA se ridice mAcart pre unti cott, pute-
rea Insit i lipsi i elti, geméndù' recklu obositt, lovindu-
 292

Il capulti pe palle ce acoperia dulapii, carI-i serviati de

apetliii.
Liniltelte-te, fleaule, 4ise. Silvio, nu te frAmanta,
spune-ne ce te dórel
Vasile inchise ochil, elátinA. din capii li suspinandti
indreptá, ung degeta in spre cent
Do multii qt1 bolnavá ?.... Nu me privi ala, ami-
ce, eit nu am venial' sail facit ceva ret.., nol din con-
tra, vremt. sl te ajutámt, s5, te rofingAemt.
Da, báditá, crede pre d-nialuI, (Ilse atuncI Raluta,
ell l'amt rugatá a, vina sit te védA.
Ina, qi vocea acésta in locti de a-hl incredinta dadu
numal nascere in colturile vinetelorá lul buze, unul m-
ead ironicá li de amará neincredere.
E boerá! qi. ea nu scie cine Bunt boeril, gfindi élti.
Stelo acum nu mal era Stelo de adinéore. Suntit iniml
asupra, carorá intfimplitrile sunt fórte puternice, alla de
puternice cá, in momente de desceptiune ele n'aril sci sA
se opréscA de a plAnge ca copiluhl in locá de a ante, sà,
reinvievr'una diniluziunile perdue. Adinéore Stelo sim-
tia ea o maná de ferd sdrobindu-1 mima, adinéore uita
pre Buferindti cas6-11 primble cugetarea sa printre noril
acel grozavl ce intuned, orizonulá omenirei, printre noril
acel ce dal furtunile, necazurile ei, 0 acuma insá o cuge-
tare a pusù virfá la tóte, a incununatti pre tótepoetult.
are atatea cugetárlz sgrlt. mántuéscA 861181-14 védA es-
pirandii in bratele séle.Alla, Vasile, i (Jim ehl cu
nu te teme de a ne apune ce te d6fe... nol nublandee,
sun-
temt boerl, mitcará ca le purtámáttraele... nu te teme,
amice, décA iubeseI pre Raluta.
De o iubescil? clise elá tresárindá óre cum. Oh !,
cuc6ne, numaI done inimi ati mal tinutá pre a mea a-
cole, in lumea asta, in care n'amit &ail decát ticalolitt
li o naórte timpuriá, rulinósá ... Una era a bietel má-
mucá-i... li ea nu maI este! ...
O lacrimii, rece se rostogoli pre paie din ochil sei li
nu putu continua.
 293

Destulil al vorbitti, draguta, gise Silvio spune-ne

acuma ce te d6re.
Oh! l'o batutti, cucóne! l'o batuta, pentru a nu
vré s gica c'o furata eUt ung galbenti, l'o batutti pen-
tru a s'o dusil de la curte sa vécla pre biata mamuca-sa
clAndu-§I
Déra Raluta nu vorbia mai multü de din afara, ce
chiara de ling& Stelo. Ea nu mai putuse se resiste dorintel
séle de a fi dimpreuna cu dniI, i amorula i &du in-
destula curagiti d'a sbura, aqla clicênda, de dinapoia
surel in launtrulti el ; din norocire nimenl n'o vèclu
A fosta batuta? cjicl, intreba Stelo, intorcendull
ca ochil spre ea, a fosta batutt.? §i cine e
cagulti acela cu aufletula atâtil de crâncenti? I se im-
puta c anl fi furata una galbenù', déra óre, a§l'a fiinda
chiar vinae alIa de mare? ce galbena póte a41 plitti viata
acestuf nenoro chit ?
El! aq1a4, Stelo, lumea. poete, legele el
ce se clica infelepte Ø creftine. . Ce vrel? la ce strigl cu a-
tâta furia asupra aceluia care ail adusa pre baiétula a-
cesta in starea in care e? Spune mè roga, cu ce drepturl
l'al puté opri de a-la isdrobi chiara? ... MI nu e sta-
pilnulti acestul sclava?
PARTEA II.
CRONICE SEPTEMENALE
 I.

Pftn acum, obicInuitti in curtile boerescI s'a risù nu

mal in rindulA de slat, érA, tânguirile, suspinele, ati fostti
partea randulul de josti. Redactiunea Stela Dun Arel", a
acestuI giarfi resturnatora, dup5, cum unil liberali 111 in-
tituléztt, vré sä restórne pân i acestti privilegiO alit rèn-
dulul de susti, decretândti, pentru palaturiIe séle celt.
putinti, 0, nu se mat' rid& decât in réndurile de josa.
Prin urmare, in apartamentele Foitel, sunt deschise, o
daapre gptArnfinA, Sambdta, (c,lioa consacratA, la lautorI),
sal6ne de convorbire, pentru tóte subiectele nepolitice
(dérti politicóse), agradabile, gracióse, u§uratece, umo-
ristice, pilatóre, urziatóre, bondgritóre. dup5, cum
le vord presenta ocasiunile i imprejurbaile.
Ah! ce dolce far niente" vomb. petrece ! eù Bona,-
raqulti, pre nasulti cetitorl. §i pre mg,nutele cele
albe i parfumate ale blondelorti sda brunetelorti cetit6re,
Itmprejuruld gheridonulul de palisandru ség de lemnti
de rose L. Ce mal de palavre i bra§6ve! Cum vomti
impreunl L. Ce mal de istoril (adev6rate), cronicI scanda-
16se (aceste,a numal in téva urecheI) se voril §opti, anec-
dote lilnice, de LunI i pftnä SAmbAtil!
Dér a propos de SgmbAtA, décA obicInuit,1 a ve rade in
acéstd, 4i, vè indemnt, de nu cum-va sunteg mg de
mult4 ra0 de veitn4 tribunalt, sà preferiff bitrbieria luI
Ursachi de pre uli0 Academiel...
 300

Loft p6te m intrebatl de ce ?

Pentru ca estebarberia cea mal in raporth cu gradulti
de civilisare alh barbelorit d. tre... La barbe frantuzite
se cade barbieri6 frantuzita, i acea recomandata de noI,
aduna, cum aid reposatulh nostru arnica Constitutio-
nalulti, tóte calitatile neapèrate spre a domni asuprabar-
belora frantuzite, cheI pre fruntea sa (a barbierieI) stti
scrisù In litere franceze
»REZOAR DE URSACHE`
0! Rezoar de Ursache! te espresiune fidela a socie-
tateI Ialienescl, mal WI! Itl jurh cti nicI o data &A din
barba mea nu va cadé pre parchetulit inglodath aid vre
until alttt Rezoar" cleat tine.
Toth celti pre care-hl va fi impinsh p6catulh de a trece
prin téra fnitelorit mit erdepfela (cu pasporth fara de Prin.
cipatele-Unite"), séú batard va fi visitath veo data séra
berhria de la Récurariti, va fi v6autti cum unil in $I pre-
testit, séh cum s'arh cj.ice, ghtesch calea prin gatlejd, la
cate-va halbe de bere, prin vre unh biftecti murath in
saramura
Aqla facuiti si eh. Vorbiiii de Rezoar de Ursache
sá vinü Cu vorba la frantuzésca cea nepovestità cu care
biéta limba romanésca are de a hipta pan& $i in r6vAle-
lele amorezatilorti Celor1 mal inflAcArati. Nu ne putemil
stApani de a nu reproduce cate-va pasage din unulti de
asemenea r6valele, care prin o echivocit de adresa, a c&-
fluthierl sérala teatru In manile unel tinere ¿lame cuno-
scuth Bondarulul. NoI le reproducemit fara comentarif
cu artografla krit :
Ma pliume non pura jammme repondrer a set letre
que tiu m'adresé, a set letre spiritiuelle, a set fines des-
pri juman, u tiu ma tac, u tiu mio rompez le fon diu
mon chior, aveque de parole tre bocu simple; se que je
ne suit jammme capablu de ravuar set fines de spirit
juman, set inteligense que tu a, de tuve, piche, mordre,
 301

fandra, brizir (briser), aveque un sele mos, aveque un

fraz tre joli aranje é tre zagpeab la lir . etc."
Cuc6na Chiri0 este enfonsarisée., séti fourée dans le
b aril...
Cand societatea cea alésa, dad. d. Ursache (din coge
ulita Academiei !!) vorbesca i scrid o frantuzésca ca a-
ceea, de ce sa nu fi. permisd. RomanuluI de la téra de
a chiama pre &nil' prefectl (clironomil vechilord /spray-
nict) Prefacufi (de 0 nu ne indoimd prefacq),
prefecturile, prefetaturi, macard ea pana acum nu pre-
facil trebile cele invechite.
Pulchia pre limba-mi! MI pare ca incepd a face poli-
ticale . . . Bine-voitI, frum6selord mele cetitóre, de a-mi
trimite cate vre und biletù parfumatd cu paciuli, de ate
ori, buna óra ca acum, m'a0 incurca in politica,
cu alte vorbe, de eke or' cronica inal va mirosi a tu-
tunii Vedet0. sunt inconjuratü de multime de ogia-
curl tutunalo-politice, decI, c'amd anevoia sa nu se
furi§eze fumula lord prin pufuld celd albú ald penel cu
care acrid.
Dér mal bine sa vé spund o minunatti, farsa de am-
- Sunt cate-va ile, unit domnd (numele nu face
trtbuin0), din o casa unde nu se primescii, feréscit D-4ed!
sigilurl cu epigrafa Principatele-Gnite, a i§1 lasa pitlaria
In o cancelaria departamentala, spre a se presinta in ca-
mera ministeriala. Care nu fu turbaciunea sa, &and, in-
torcendu-se din camera spre lua palaria, o gasi cu
funduld potricalitti de sigilturi cu teribila titulare de
Principatele-Unite!!" Aflamd cLt fatala pdlaria fu ae
de-ndata lasata pre manile abile ale palarierului P, spre
a-1 taja funduld celd infioratord, care alit fi facutd p6-
ruld maciuca, pre copula stapênu-sed ! (1)
Dér, ad, vorbimii putind ì despreteatrurf despre prim-
blarl, tualete, baluri.

(1) Autentica.
 302

Or cat pentru balurl, trebue s mal avq1 r6bdare,

pang, ce presa va deveni la nol. o putere in statt, ca
F;11

averna i noI 4iaritii avantagiula de a .fi invita pre la

ele, alAturea cu puterea inarmatet la Darmet, Poitevin,
Seskes I. a.
Din §opte numal §cimti, eg, la M. S. Dómna se aduná
odatO pre gpt6mang, o alésd societate, spre conversare
daMare. Suntem sigurl, cá toaleta cea simplg, a H. S.
DómneI, este cea mat frumósA din tóte cate strOlucesca,
ca atatea stele, in acele serate armonióse.
Teatrula opera ne-a data clilele aste Gemma ai Vergi
cu d-na, Nei §i Ghizlanzoni. Suntemt, de bunl sé-
mg,. pre ce 4i merge, mai plAinI admiratori almusicabit-
titióse i ingdu§ite sub dese i marl loviturI de tobe a luI
Verdi. NumeluI acesta, orl cat prinhasardulii compune-
rel séle literare, a ajunsa o vorbá de patriotismti In Italia
(VIVAT EMANOEL REGE DE ITALIA), noli preferima dul-
cea, liniqtita, clasica musicg, a lul Donizzetti, Belini 1. a. Fe-
licitOrna, dea, preDireqiunea Opera, c6, ne-a regalat tire-
chile cu frumósa acea producere a lul Donizzetti. Dupg, ce
voma fi mal ascultat'o, ne vomil pronunta asupra modu-
lui cum e interpretatg, de d-nil cantg,torl italienl.
Teatrultiromanesca e piing de lume, in tóte gilele de
representare; ca pururea i 843tèmana acésta, in repre-
sentarea traducerel d. Porfiria : Omuta Ara eapii, in 8
acte (!!!), ne-ama intrebatù óre sa nu fig, capabila ni-
meni dintre romani sg, scrig, mAcaril o piesg, de fondula
acestaa.,. Nu e multa de a intrece o fang., bunA numaI
de inglindisit4 cop, §i la capaula areia, publicula nu
scie de trebue sá aplaude pre actorl séti numal pre ma-
chinista. Piese de felula celel date Martia tTecutit, se puna
pe multe scene de bulevarda in Francia, dér, acolo cela
puOnti, publicubl nag, pentru unti momenta absurditatea
literarglfascinatil de magia machinttriiloril puse in lucrare.
Póte a bine ara face d. Luchiana, ark de abila cunosc6-
toil de scenk cum formézg, actorl, sO formeze i niscal
tinerl scriitorl pentru teatru. Afigma buna-órA, cá una
 303

june, d. Zinianu I-ara fi presentatti o micA compunere

originalA. Era de dorita cA d. Luchiana sa, povètuéscA in-
cercArile lul, i sí tina, 6re-care sémA de scrierile origi-
nale orl cAt de neperfecte, de vreme ca, face casa de piese
aqIa, de estravagante, ca acea de MarVI, ca sA nu mal vor-
bima de atatea piese imposibile, care s'aa tradusa pentru
scena rominft.
PreamblAtoriI, aa avuta gptemana acésta cate-va 4ile
Cu unA s6re adevèrata de primA-vérA, cu t6te aceste,
podiqula Copoulul n'a v64uta IncA multe echipage ca in
alti anI. Fi-va c5, sunt mulVI duqI la BucurescI, sét ca,
frum6sele posegre de echipage se tema incA sA se aven-
tureze pre stradele Ialilora, ca toalete precióse ?Anun-
¡Ama dér d-lora, carl aqteptaa mal in s6ptAmanile trecute
durarea de podurl pre leicl, pre uliOle capitaliel, pentru
ca sa, pótA eqi facá cump6rAturile pentru balula de
la curte, le-anunIamA, cA uli0 mare Incepe a fi practi-
cabilA pentru trAsurl. Fi-va acésta, noroci,ta, intêmplare,
cAcI, d. antreprenora ala curAVireI uliVelorti" se va fi
convinsa, dinaintea uneI oglinf11, dupit stropii i benchiI
de noroiA de pre NA-I, cA-n adevèrA uliile nu-sti curA-
Iite, séA fi-va cAcI, dupa, cum se sunA, acelall d. antre-
prenorA a fostil rinduitA i inspectora ski privighiAtora
din pArtea statulul... asupra cul lice?Asupra sa insu§l!
Ah! d-le antreprenor, de ce nu curAtI póte
cjice d-la inspectora, la oglindA
Nu vréa sA termina, fait de a da una rèspunsa unul
6re-care domna, care crede a umili vedija redacOune a
Zimbrulul, 4ic6ndu-I cA a inghiVit'o Stéoa. Nu, d-nule,
n'a urmata nicI o InghiVire, ci numaI complectare, cAcl
prin fusiunea Zimbrulul cu Stéoa, Zimbrula a ciipètata
Stéoa, ce-I lipsia Intre c6rne i care, de-ti scil armele
Moldovel, se aflA pururea Intre c6rnele séle, pre orl-ce
stindarda.
(7 Februariii 1859. Steaoa DundreP, No 26).
 304.

II.

Sail% e OmulA" ; puternO 4ice §i rbazlituld e Bon-

darulti" Asta/, d-lorti li d-nelorA, ca o preféta, pentru a ve
spune, ca fratele-mea Bondaralii I, ocupatA cu lucranl
antibondarerl, ml-a data, pentru asta data, havaléoa re-
vista septemanel acestia. Lucrulit ml-e napaste, pentru
ca annl imbetranitil li. Bondarif la betrfinete aunt greol
li bazaie a lene; §i ca atata mal alene, ca in septemlna
asta, Ia§enilnoltrilparii a-§Ifi datti cuventultt ca sa dispe-
reze pe bietil bondarl : evenimente pestrite §i scandal6se
de formatulA celti rnal micA, anecdote frum6se ca situa-
tia, nimica Ile graciosii, de spiritualA, li e cam anevoil
de 4isii cu spirit, materil seracute. Sit fia oare 'multi bol-
navd, ruinatO séA In ajunulA uneI ruine, de iea perdutA
In asta iarna primavéra din mima, precum o avé in alte
lernt ? ski ca acum voe§ce pae a juca rolulA filantropu-
lui retrasii din lume ? Factuld este, ea petrecerl qi baluri
sunt putine ; frumusetea §i eleganta att nit ocaziunI de a
se produce. Nu vorbim aicea de balurile curte, pentru ca
ea se vede a nu se fi decisO inca la acea nemerita confu-
ziune, care iteumii veo doI anI domnia, in contra etichetel
§i a diversitateI opiniunilord, prin sal6nele cele mat alese;
precumil acelA alit d-luI P. Mrni. Acolo vedél, unil con-
servatorO In rivalitate de preveninta cu unii liberalA mo-
deratO, pe MO o princesa adoratbre arzindA a StatuluI-
quo, §i care tot-o-data §cia a primi cu acea§I egala buna-
vointa, omagiile a 6re,caruI republicanO misterios, Asta
fitcea, ca balurile d-lul p. M-ni, erati 16rte plAcute, fórte
frequentate §i avéO raruld avantagiA de a incfinta pe OM
lumea. SA speramt acésta li de la Curtea n6stra, li a-
tune', noi Bondaril vomit puté da relationl deppre acele
balurl li despre toaletele d-nelorti.
Septemftna asta a fostO serle*, precumt. am 4isti
la Inceputti. Ea a traitO li traere inca, din farimaturile
celd trecute; ea este reflectulA umbrel, ecoulA voceI, séti
mal bine a vuetelorti sale. De aceea, profitA de scaparea
 -- 805
din, vedere a fratelui nostru Bondar I, spre a v6 raporta
anecdota unui trio de roto/el cu acompaniAmentd de dis-
parfenid, din care este menitti a nace o cdsatorid cu ¡As-
tolula n peptil. Und domnd de vr'o 50 anl trecup,
cu O corpulentit si o stare din cele me respectabile, a-
vêncld talentuld de a-4I pAstra p6rulti capuluI si muste-
Vie n aceeas1 neschimbatg olóre brung, de vr'o 15 ani,
obositd de calcule financiare si sbuciumArI politice, in
care fl,cu und saltus mortala §i era sit's1 rumpA gatuld,
ca und nod don Bartolo se aruncii, n brMele lui Cu-
pidond, asediit çi infinse initna putin gra06sei i multÙ
voluminóret séle epitropisite. Dar val! viata asta de
porumbasl, fu crudd intrerumpt& de sopilii Donze-
Respectabilele i voluminósele trei pers6ne tresit-
rirti de surprindere f Scene si pozitil buf6ne. . In
scurtii, sotulti scandilizatd hntlresce sä se despartA, dér
pretinde, cu arma in mama, ca noulù' nostru don Bar-
tolo stt. se cunune cu epitropisita sa. P6te vreti a sci cine
sunt ? ghiciV!
E vorba de trio sit trecemii putind si la Opera
spre a plirti promitefea fAcutit prin trecutuld ttostru
No. Artistil Operei si cu sémA d-na Ney Ghi-
zlanzoni s'addistinsd ca tot- l'auna in solo, dér in
bucb,tile de ensemble, nu reusescd, pentru cá glasurile fiinciti
slate, se perde t6t5, frumuseta i efectuld armonki. De
acea, sfatuund pe direcOune a nu scApa ac6sta din vedere
pentru operele ce aril Thai pune pe scentt. Pe lângA, asta,
adevèratuld diletantti mai intImpin& apoi i alte
multAmilT, din causa unorti speetatorl ciudati, i mal
ca gm& a unord puconaft in &lee, carii credd, dad
aertl' de grozavl melomanl i cunosc'étorI de muzica, a-
pucandu-se catd o data a canto, cu glasti induioptd, dér
clupit artisti, si alta datil, a iiné conversatil in glasd
mare. Asta ne face a ne aduce aminte de p anecdotA
Oa de spiritti i fórte aplicabilA la cazuld de fatti., ce
ne a spus-o suntti acum vt'o 2 alai (1, P...., card fusese
atunci, ca i noi acumù, tiranizatd de nisce asemenea
20.
 306

melomanI. Scena se petred la Opera Italiana din Paris.

Una spectatora, care cantase chstd.inu actultil intreba
pe vecinula BM, dupa caderea cortinei
Cum gaserI d-le, pe artilt1 in asta séra ?
Gaseseú ca-st ni§te nerozl nesuferitl.
De ce 7
Pentru ca m'ati impiedecata de a te puté asculta
bine pe D-ta...
Ard fi de doritd pentru d. I. i C. ea sa profite de
lectia, ce cuprinde anecdota d.
Cu asta ocasiune, nu lipsima de a ne mira de d. Lu-
chian, directoruld teatrului na0onald, ca nu se induplect
de a scuti pre benevolentula sú publica de Omula fara
capa. Ara fi bine, ea D-lul, omit de spiritd, sa ne seu-
tésea de astii, piesà, déca nu pentru multe alte conside-
ra0, cela p%in pentru adsta, ea acum, in imprejurarile
de MO, 4venati mare trebuin0 de inze0 cu capa, iard nu
Jara-cap.. . Ca artista, d.. Luchian merita Vote laudek
incurajarile, dér ea Directora unui teatru nationalt,
d-lul ar trebui sä dea dovéda de mal multa patriotisrad
mal multa ostenéla in alegerea pieselora, i a-
venda mal multa ingrijire de trupa sa, cauttindacelli
putinit ca fia-care invete bine rolurile.
Finda vorba de petrecerl publice, se ne abatemd putin
pe la balula mascata de dumineca trecuta, care a fosta
mal bine de câta ODA aci : publica numerosa, masce
multe, costume variate i alese, intrigl i ca.ncane. . d'ajuns
Apropos de intrigi, sa nu uitanail §i óre-care mistificatil,
facute de 6re-care juni, la 6re-care dame, din 6re-care so-
cietate, dandu-le 6re-care eartieele cu dre-eare instruc-
tii politiene,,cf.... Se clice ea una din acele óre-care dame,
indat4 ce ati cunoseuta natura acelord 6re-care dirticele,
aù aruncatd rapede in bald pe acea ce i se daduse; lu-
mea a radicat-o, a eitit-o, a purtat-o din mâna in
mftna, 44ésndd care de care mai tare, iara numita óre-
care dama a facutd. ea Ni§coresou a luI Alecsandri, dupa
 307

ce i s'a data palma, Intrebandti pe vecini: cine a manca-

tar& aci o palma ?. . .
Ce vrtVI d-elora! (Ne adresamit catte 4isele 6re-eare
dame) nu trebue sa v formalizatI, lumea s'a schimbatti,
privilegiurile ati caclutti. . trebue de acuma inainte
cam incepema a ne purta atestatele meseriilorti ce pro-
fesamil, séa cum (lice 4icet6rea: sit ne purtama cum ne
e vorba qi se vorbimil cum ne e portula
D. .Afif-Efendi ne parasi a vruta.
ne parasesca dupa obiceiula turcesca, adica cu dare de
bae*uri; multamima Inca cerulul cit d-lul n'a gasitti
In Moldova, de clta pe amploiatil strein ai telegrafuluI,
cu caril se vede ca traia in relatiunl bune, spre a le lasa
unt bacqiqti de 150 galbenI! fia-le de bine!
Apropos de streini, trebue sit ve spunti, cit Bondariula
a rernasa fórte mamita, ve4enda cit rezultatula
bitzititulul sea din No. trecutai adresataDepartamentuluI
lucrarilora publice, n'a servitat decttta de a adaogi ca
inspectora ahí ulitilora capitalid Inca untt inspectora
streina. Déca fratele nostru alit fi pututa prevedea asta
ciudatil rezultatt. de siguni c arù fi preferita, ca
sit fia, espuqi a-VI mulca limbile urablfradù cu trasurile
pe strada, de cittti sit fima gratificatl cu o noug, mutra
streind I Suntemil, credetI d-nilora al Departamentulul
lucritrilora publice, satul de streinl, ca de mere padurete,
ni s'an strepezitti dintil de ele !
Inca ceva 134, nimica maX tnulta, d-elora
cad i bietil bondarX ca i 6meniI, att trebuintit de re-
paosti, i sunt acum 4 ore dupit mieu1il nopteI; ve do-
resat déra visurI aurae, i décit voiti vedea cit suntett
multamill de bazaiturile mele, voia avea °area a ve re-
vedé.
(Februariii 14, 1859 Stioa Dundrer No. 33).
 308

Lugete Veneres Cupidenesque

Bociti-v6. o vol! duducilord coptute, care n'atI sciutA
prinde in retele niei o muscufa présta de bArbatii;
Bociti-vé, holteilorti tomnaticl, ale cArora brfinduBe
inflorite, n'ati Bciutti a vi le cAni la timpti, spre a plAcé
vre-unei copilite de 14 anl.
Bociti-v6 vAltuitorilorti, dAntuitorilorA,
curtezanilorti amorezatilorti, impelitatilord, cuconalilortt
In tulee, i acel imflatl In pene....
Bociti-v6'.... ora supremA turAnd va suna! fiorA rece
trécA prin vinele v6stre ... 12 ore i carnavalula se sfilr-
pre !...
Putemti chiarü ice, cA s'a sfarlitA, cAel balti-mascuitti,
balurile, mesele, de care Ialil sunt amenintatl astql pfinA
la ol a in Care, tine consiliii nalia 6menilora cu cocp,
ti5te petrecerile de astA4I, nu potA fi privite de catti ca
atatea praznice de sufletulA réposatului Carnaval
erte!... DécA a avutti o tineretA liniqtitA,
bArbAtia fostA plinA de aventure grotesce i pestri-
tate, de formatula cela mat mica, Cu instructil politienerl
si amorurl eftfil mal putin platdnice
sh-IA erte ! d4cA bètrAsnetile fostA furtunóser
ele insA at* fostA demne Bi F1'at sustintA onórea cAruntu-
lul capti,AcI cu spada, colo cu butelca, dinc6ce Cu teoriile
la Rousseau, dincolo cu practica mult intrebuintatA la
noI a lui Niqcorescu: Cine a mântarA palma ?.. .
acumtt Arma virumque cano.
AdecA, BA v6 bet zdia, d-nilorA i d-nelorti, cele de pe
urmA, fapte ale mtribunduluI nostru multA iubitA. BA-
Ahura de astA-41, BA nu bAnuitl de va fi cam zangani-
tere, cAcI, cat& sA fiA in tonulti faptelorA, i fapta princi-
pala este nu numal zanganit6re, dérü chiarA 'Ate vi pre
f nrqita.
PalatulA cabinetuluf naturalA (cine nu lcie?) a rCiu-
natti s6p0mana acésta de unA sunetil rece iInfiorAtorA
 309

cu care anevoik se p6te deprinde fiA-ce urechid,..4Productti

alti ,incrucird ferbing a dou6 spade, amftndou6 tinere,
amandou6 pline de energift 0 de via0, amfindou6 mft-
nuite de cite unil bratü Incordatii de mftniA, braVit care
Cu o Ili in urmA, coprinsese in v6rtejulti valtelorti, la
curto, atftte talii 4elici6se, 0, se cufundase in atftte gazurl
Whirl vaporóse, productd, icù, aid unulduelti, Rare
era att."' pe ce sflaibA funeste tirme d'intrImbe
acestti zingttnitil gási und eco de aprobare Ode simpatiA
In inimele tuturora IáeniIorù. Insu§I M Sa Domnulti
nostru, prin telegrafti, de la Bucurescl, s'a informatil
crt grAbira despre interesantil noqtra luptittori.
,Ne place a nu mg aminti motivele acestuT duelti din-
tre d-nil Gb.ergheli 0 N. Rosetd, cticT nu vrernti s6, ne
erigemti in tribunala de on6re. Dér ne permitemti a ere-
de, acum mal ales, egad afl6,mti cu satisfacere, OA a-
m6n4oll sunt afarb, de periculti, cá wipe acele care le-
att crucitti amendoI cu atftta inimá, le volt ptistra de a-
cum spre a le cruci ma nemeritti, cu acei cad artti cu-
teza a fi agresori i at6,cAtori natiunel romftnescl,
Scirile multAmit6re, ce cg,p6tarAmtl adini6rea despre
r6mile d-lortt Gherghekt gi N. Rosetti, m6 ingadue sg, v6
spung in trédtti o mid, anecdotA de duelistd, care se
petrecu nu de multil, chiarti sub ochii meT, la vestita
Maisott d'or" bulevardulti Ttalienilorti de la Paristl.
Ung domnti 6re-care, (sA-16. numimti X. . .) scurtil,
grosti qi rumenti ea unil morcovg francesti, mftnca vr'o
trel duzine de huit es, la o més6, din BO cu up, de in-
trare.
Intri unit altd dome', numimA subVi-
raticti, cu mftnile lungi i 6ble ea unti telegrafil antiett ;
acesta lasti up deschisg, i pl6ea ce lovia cu putere, in-
cepe a improra plepva frunte a bancheruld X.
- D-le, inchide uva! strigft acesta furiosti dtre d. N.
Inchide-o çi d-ta! r6spunse d. N.
D-le, et1 unti insolenta !
La carte Monsieur. . , Carta, d-nule !
 310

Duelult l credénit gata; dét rotofeilatu1ù de ban-

chierti, cu o mare seriositate strigá chelneruluI
Garçon, servez la carte it Monsieur. Mete! da d-luI
carta...
Ma sala, care era plina, sbucni inteurni singuril ho-
hott...
D-nulti N. ill lua palaria, trânti up i..
duelubl nu se &cu.
Cate duelurl se facia', §i pre la nol in modulg scestuia!
Eí cunoseti pre ung 6re-cine, care este hotarátorti
contra duelulul: de vreme, (lice 61, ca suntii tribunale
de ce sit m6 batti.1"
Danti apropos de tribunale ; ni se spune ca o curiósa
-aventura, a und curióse salbI de marrgaritare, arti avé a
fi istorisita incurandil inaintea judecittoriei sectia a 2-a.
D-lti ***tu penuria de banl, i in lipsa de o Matuficet,
cum numesed francesii Muntele de pietate, arti fi depusü
amanetti, sub pecetea sa, la unt. 61.o-care banchiera evreii,
pentru óre-care suma, o salba de cáte-va Orurl de mar-
garitare, evaluate la unti prepl de cáte-va sute de gal-
bent Dupa cAte-va 4ile, unii arnicü alit d-lul *** sepri-
mepe de a plitti ovreiulul banil imprumutafl, 0 a lua 61'
amanetulti, pre care-lti va pastra, pána ce d. *** se va
indemna se6ta.
Se numitnti 0 pe amiculù cu amanetulq.
Ei bine, d. 0, plinti de multamire ca in fine putuse
pune mána pe acea fabulósa salbii, ce avé cela puOnfi
unù nume egalù cu celebra colieta a reginei Antonieta",
îI lauda catre tog salba, deja ea pre o posesiune a sa.
Malin 4ifele trecute vine la d. O ung 6re care cunoscutil
de la Ora. 0- nu lipsesce de a-I vorbi despre juvaeruld
sai, 0 de A i-lti arta.
ImI dai voia, d-le 0, sg-t1 dovedeseil, cá aceste 0-
ragurl nu suntii de rnargaritara ?
0 ce inrolere .. i unii fiorti rece lit petrece
pe la inimti...
 311

Cum! ce felt' ? ingaimg. atel tea

sute de galbenI
SAnAtate galbenii. '-al data pe sticIA, impluttE
cu
Nu se póte !...
Privere
§i nemilostivult. 6re-eare necunoscutti de la
smulge unù firii din pretinsuN margeiritaril, sdrobesce.
0! descepOune a mArgAritarului
Inde irae i tribunalurl! i al cum, nite liragur1,
care urn1 momentii Amplea de ilusiun4 margariteir6se ini-
ma d. 0, aceléll liragurl aü pututt, sub nemilostiva un-
ghiA a necunoseutuluf de la Oil, dew m pentru bietulti
d-nult deseeptiune stiel6sal..
A§a se intamplit cu Vote din lumea asta ! fericirea o-
mului stg, In credinpl : ,crede §i. te vet mrtntui."
Fericitü buniórA se lien, i amiculfi nostru d. C. cAnd
la balullli mascuitti de JoI, preftmbla cu aprindere unti
ginga0 domino pembe
Ab.! ce manute frumuple, ce picioruE,4ti! . numal a-
titica, catfi itl incape In albia palmel. ..Trebue s fiii
frumósii. mascuVi... §i sub iluziunea manusAildrti.
§i a piciorurlorti, d. C. duce mg.scuO, la bufettl o rega-
lézA de bombóne i de curte...
D-lti C. este fericitil, c&el.* r osesórea m5mulelorti eelorti
frumóse, pre care in de§erta o rugase sà-1 sputa numele,
curgere de trel óre, i promite sA-1 mulana6sch a doua
curiositatea inteunfi randevu,
Vineri de diminétti, d. C. face t6letri, estraordinar6,, se
parfum& cu paciuli §i cu feld de felt' de cosmetice, cad
pre la Ocìt avó a intelni frumósele manuq4e de Jol sra.
Ce ya face insil 0.'0., la Oda Ca sit ucidtt.
ce i se phrea MAU de lungti, se duce sPt dejune la d-na p.
Dejunulü e servitii, se af,,télPi la més6,; a-na P. lice
chiame pre bucAttirég spre a-1 recomanda vre-unii sosti
nog ...
Care nu fu ttirbkiunea mistificatulul rtostru
 312

audindd soptindu-i-se ,pre furisti. la Ova( urecheI, de c&-

tre buc/tAritA:
Da sA viI de sérA, cuconasule, cum flgAduita !
batIra de era tênarA poses6-ea cea insalciuita a
nelora celorti frum6se !... Ave intre 40-50 dea nisorl!
Deci, Inca unti desceptionata!
Ea araa fostti se vede celti mal fericita saptamana a-
cesta, cAcI matt vaduta tiindu-ni-se in séml bdAturile din
SambAta trecutä si de onorabila directia a telegrplulul,
in privirea bac04ult4 turcasca, §i de d. directora ala teatru-
JuI nationalti, unde nu s'a mai data nepovestituld antl
capg. Am& ca,stigata sutA la sutA Cu acasta, cite!,
amti pututa asiste la ,Scara nAtel", acastA pies1 in care
de bun& sama a escelata pana dramatic/ a d. Alecsandri.
Filosofia si poesia, unite cu melodia musicei d-lul Fleh-
tenmaher, ne-aa procuratti o sera rara la teatrula româ-
nesca. Vorbindù de d. Flehtenmaher, nu putemti de a
nu esprime pArerea n6stra, de rati, pentru putinula spri-
jinti ce nationalulti i suavult sari talenta, aU talnita in-
tre noI, carI aplaudAma atAtia sarlatanI strainI, fara, a
pune in r6ndu1ti acestora si pre celebrula Inggict e,oipténzi
d. Busivon, care ne-a luata Dumineca trecutA para-
lele spre a ne face sa, ne fil mill de putina sa abilitate
si de marea sa cutezare...
Pentru beneficiuld d-lul Cremzer, sefula orchestra
teatrulul, publicula aplauda pre micula Rafaela, firialt
Luchian, in cantonetaiCiobanula RomAnti " Acesta
deliciosd copila, cu multa desinvolturA i nesialA, ne-a
cantata picantele strofe ale cantonetel muntene.
Ara trebui sA nu uitamil noua compunere nationalA
a d-lui Cremzer : Carnavalulti de Iasi.", dér mal bine
vomit reveni alta data asuprA-I, cAcl, n'aind de cat lo-
autti trebuinciosa spre a ura tuturora bunti,lasatil de
Carne" i grabnicA penitentA spre ertarea pacatelora
§i de mfint incolo : aleluia! aleluia! slava, tie, Dumne-
deule!...
(21 Februariit 1859. Sava Duna?* Nr. 39.)
 813

IV.
"Castigat ridendo mores'
Ah! d-nelorti, amù o ciudata, nealteptat0
negraita noutate de a v6 spune
Bondariula ILI, cu incheiarea carnavalulut in-
cheiata i cariera sa laico-social: s'a pustnieit ? mg
multa Inca, s'a facuta confesora !I Si credett ea in asta
noua calitate n'a avuta putinil de lucru s6pt6mfina a-
césta, plina de spolocania, defasole §i de bacanil; intréga
societate a venita in apartamentele foitet, in tare s'ati
refugiata noultipustnica sa-1,marturisésca, pècatele i sa-
ql ié fili-care canonula de penitent& de la bondarésea sa
smerenia.
Nu putema sci ce- feld de p6cate i ya fi marturisitti
fia-care, dér judedada' dupa, multe din caneinele date,
ma4 trebue sa fia fosta ispitele in care ail ca4utti multi
membri al societititet IapnescI,
Aq1a, buna-6rit pre fosta Redaefiune a Constitutionarului
a osandifo s cetésca, °data, pe 4i cele 22 numere ce a
rklactata.
Pre redactiunea - Stela Dundrd, Zimbrula Vulturult1'
sa citésch, de dou6 ori iarula Patria"
Pre redactiunea Patna" sa scria vre unitarticula de
fonda i sa indice pentru faimosele séle reyiste politice,
cparele stréine din care le-a tradusa.
Pre redactiunea Bonzdnia" sa se impace cu d. Ber-
man.
Pre d. O. sa rèmfina nargaritarula cela celebru.
Pre d. S. sa nu lipsésca de la rendez-vous ce-I a data
bueatarésa de la balti mascuita.
Pre d. C. ,Negruzzt sa mat pècb.tuésea F,d la b6trfinete
ca in. tinerete.
Pre d. Mihail Slurza, salmi poftésca a asiste §i la alta
alegere.
Pre d. Luehian, sA citésca odatti pe 4i n Omuta lard capil.
Pre d. Vailant invete pre de rosta brolura n Ola-
 314

sula Poporului, glasula 114 Dumnedeil" i sa facg, procesti

Stelei Dunetrd."
Pre d-nil inspectorl de ulite, sa se plimble prin ele in
scarpI de bald.
Pre d niI Ministri stf, faca proecte de reforme.
Pre posta Moldava sg, dud, scrisorele i ()lank cu
esactitate la fetile adresate.
Pre eforia, sa ni dé luminarl maf bune.
Pre militarI, sg,null tare sabiile,
Pre publia, sa nu puna flume propril, unde Bondariuld
n'a pusa nid initiale,...
Pre mine, Bondariuld IV, sit v6 bazdia asta41 cele pe-
trecute in curgerea sarbedel, neunseI i inflateI ultime
s'épt6mftnI.
fiind ca, pre,cum orI-ce lucru i bazaitura.bonditrésca
qI are und inceputd, sa-ncepù pre a mea de la inceputa,
adeca de la celd de pe urma, bald mascuitd, cu care,
(déca este sit credemd articolula de fond4 din N... abg Pa-
trie0 s'aril fi terminatti carnavaluld in mijlocula une ploi
ce a finuta ota néptea (sic.)
Alfa dér vò void spune, cit baIuld acesta a fostii, cum
ne alteptamd, férte numerosd, qi ceva mai de spiritd
deal cele-l-alte, in privirea costumelord. Intro aceste
se deosebi o escentricit i spiritualit cometei politial ce a-
nuntit lunzei mascate unit mare cataclismd Europénd, in
care Turcia ocupa und locd cam... Condeiuld nu lag.
cernélg,...
Pe cândìi semiluna turcésca era data dupet Mil in
Iall, la Paris, la balulti tra,vestitd, datil In salénele d-luI
ministru Fu/da, stallucea cu splend6re Steoa Dundrei",
in care se stravestise d-na Poujade. In juruld acestei
graciése Stele Române, ce nu fu eclipsatg, de aurésele
preciésele costumealecelor-l-alte aristocrate Parisiene,
se vedéd, ne cjice corespondintele nutru Bondarid din
Franta, maI multi voinid Romás,na§I, cari:
,Cu sprAncén1 Imbinatà,
Mijlocelti trasft prin
 , 315
Candd lint priviad vre o fatg,
0 fura celd mititell
Intre acesti vohia nn era de asta datg §i acebl pentru
care, sunt clteva lunl, la TreI Sgrmale, ca prin farmecii,
se ridicaserg cele dou6 lanterne memorabile, cu epigrafg M.
S. V. (mal stgl Voinice ) Va da Dumnedeù, iubite ton-
frate parisiene, sg-111 avep pe la anult viitorti, ba chiar
qi pentru mi-careme, cicI s6pt6mana acésta.trebue sg, fig,
plecatA din IaqI, judecandti dupg doliulit celii adâncii, ca-
re s'a respandit pe fetile jidovilorti 0 pre ale oratorilor4
din partea dréptg li din v6rful RApedel,
..Dar incotro §i. unde" I;II. indrumg sborulù? tea In-
trebare grea de resolvitit UniI spuml, c6, se duce sg dicg
la conferinte ; mel me adsum" tea, priviti-m, ell sunt!
ea suntii acela care arnii alesùpre coloneluli" Cuza ! De
cumva alesulii meti nu vi-1 pe placii, spre pedépsg nu-
mitl-m6 in locu-I pre mine ex officio. . Dice-se chiar,
cit la tipografia Albinel s'arii fi tipgritii, pentru dioa *in-
t6rcerel, o sublimg odg, adresatg vasulul ce-iù va readuce
la G-alai, g l'imitation a odeI lui Oratii purtandit li epi-
grafa.. Nunc decet vi.idi nitidum caput impedire myr-
tho."
Acum se cade a incununa fruntea mea cu mirtii
verde!"
Apropo de purcederea de care vorbirnii, trebue sit anun-
tgmti, cg ni s'a depusil la biroulù de administrare, unit
portofoliu, ce aril fi cr4utd din o trgsurg, care eli s6p-
t6mana acésta, cu multi cal, de la palatulti repos. Vist
Roznovanu. Spre alù' reclama perdetorulù seii, v9mil
spune cd, cuprinde urrngt6rele httrtil :
Noulii acaftistù ahl mareluI Voevodt" Mihailii.
Stihire pentru sèptémana patemiloril Patrid.
0 odg intitulatg : Moldova catre fiii si i".
Alta Incep6t6re cu versurile aceste:
»Pre tine a te descrie in versurt cine póte,
»Carele uneltelct Auld prin uneltele argtaté....
 316

Alta, de V strofe cu refrenulti urmatord :

Planga-1ü curtea cat va vrea.
Ed void ride OA juca 1(1)
Ting Nunadrd din Zimbru eu ,1211-d SIN Voi-
nice! 4
Altuld (No. 24) din Steoa Duntitti etc. etc, vialte
multe bartit tiparite ski scrise, dintre carl vomd mal
bita cloud ode needitate inca se vede, en data, una din.
7 If alta din 24 Ianuarid anuld curentti.
Nu ne art. fi Uhl adta do lesne do a inapoia iucrula
perdutil de tdndruld romaranti S., cacl, dé ca este add-
vdrata ardtarea BondaruluI din Roman, Irarti fi perdutil..
Ce credetl ? Nimich mal puOnd de catti sofia. Cu t6te
ea bine s'arti put6 sd se susOna, ca cineva nu p6te perde
ceea ce nti are, 1 ca decl -
Dar nu md putql itAelege, de nu vdvoiti spune malân-
Veit cabastlic6sa istorid têmplata pre malulti Moldovei. Sce,
na se petrece intre d-nil A. B. C. qiduduca E. d-lti A.
este tatald fil-luY B. Met C. têndruld Romaran ce tea
perdutù so0a, care este dlora E. Acésta, inainte de ma-
ritare traia 131 mare intitnitate cu euconapla B. qi trebile
vial pana acolo ca B sa promita de a lua de soft& pre
d-ra E. AIM de acésta tata A. carele spre a impedeca
insotirea pune in lucrare ra0onamintele babel hArce :
,Ta-o, fa-o tiit&e,
Dar nevasta ba !'
V646nclti cd, nu rduppe, D. A. are recuretila o curiósa
manipulaOtt : al6rga tot Romanuld sa gitséscti, rind bar-
batti dlord E. Gasere in fine pre nevinovatuld têndra
C. din casa D. ,. Caz... 16 impetere, li vrutii ne vrutd,
pune sa le citésca molitvele, . Vine séra dupd, cununia...
Ye fandum, d-ora S. se face nevdquta de la casa mireluI. .
Si jata Oucona§ulti B. nu se va mal insoti cu dlora
C. care este, orl cum fia, legatd, prin cununia.
(1) Sun/ eitatiunI din satire vechl adresate hil Mihail Sturza inainte de
destronare.
 317

§i RA cum oi d-nula C. s'a pututti cununa arl sA

se bucure de consecintele cununiel, ba adar perd4
lucrula ce legea i a data sub ascultare.
Avisa celora ce Para gAsi.
De sigura, cA nime nu-la va glisi In Arsenalula arma-
tel n6stre, unde décA este sA credema unul ordina altz
stabuluI cAtrA nu ocima care comendanta de regimenta,
s'ara fi pAstrAnda nu numaI arme ci i ciubote : »ve'
raporta.cAte perecbl de ciubote suntd In arsenal."
Vo rb in chi de arsenalztrebue s A mAngAemil pre multe fru,
muele, disperate de vestea purcedereI spre Bucureoci
tinerelord epolete, care atAta de bine ociéa a le invArti la
vale' LAsati-le sA piece d-nelorti, cAcl in loculit lort,
carnavalula viitorn v6 va presenta altele mal prospe-
tele, gicem carnavalulti viitort, chef afimù, c. ministerula
de resbelti ara avé de ganda sA spargA In fine 06cea,
In care sine Inca Inchise vrio 10 regimente noue, ce ne
sunt de mare trebuintA, nouti, pe malulti DunAreI,
d-vdstre In saldnele cele luminate.
tcl dou6 dintre epoletele vechi, ce aunt la loculti lorti
pe umerile cApitanulul Ghergheld; interesantulti nostru
duelista de la cabinetula naturala este sAnAtosa ; Varna
vNuta ,cu multAmire la preAmblare; sperAmil eh totn
aoIa voma ave de vorbita curAnd i deantagonistulti sett
d. N. Roseti. Curi6sA societate mal èoi a nostrA! Ce
marl imitatorI suntan-6 de tota ce are veuna resuneta
In lume! Duelula dela cabineta, A, data iced la mil de
dueluri en prineipe, cae!, ce vretl? ferula ,impunge
Impunsetura d6re, i curge sange. Bru L. iiu$ simte
fiA-cine vocatiune pentru duela..
DupA cum nu fiA-cine simte vocatiunea ae -cam-
leria.., Ama v6cluta bunA-6/4 la CAmpil elisei de la Co-
pod, pre dre cine, care inventA putina cavakresciall mij-
loca de a aa bratula de Ware, unel gracidse i fru-
m6se dame ce se preAmbla pe josh cu unti 4,ngertl de co-
 318

Acésta nu v6 amintere de celebruld: mersi, c eciti cu

spateie ?
Mersi, dér §i ell, c trebue s termind de ast6. data.
(28 Febr. 1859. Stdoa Dillard No. 44).

V.

Ca Bondaria ce sunt, ca schimbarea ano-timpuluIt

simtti o schimbare 6re-care qi in mica mea jiganésed per-
sonalitate, cu alte cuvinte, brizAiturile mele de Sambatav
din causa unel r6gufell de procesit de presti, nu vord fi pu-
tutd. astd, datá gâdili urechile onorabililorg noOri elienfi
decftt a treia 4i dupti seripturi. Pre de alai, parte acéstti,
intArcliere vine insA, cu totuld in avantagiuld eanonisifi-
lora noqtri de Bondariuld IV, ciici in locti de o s6put-
mânit de spdsenid, vorü fi avutti clece .ile intregi!
Intrebuintatu-s'ad aceste (file in acea spaseniel Iwo=
mandatii de ecs-confratele nostru Bondarid III? Éca, lu-
crulti de care suntemti in indoélá, judecandil duput noile
bittA1 oil pile pre care ceruld le tritmise decurLdtx so-
ciet4ei spoveduite de bond6résea smerenid. a Bondariu-
luI III. -Una din plagile cu care D-4euld. lui 'Moisi a lo-
vitd pre Faraon a fosta ivirea a nisce mulce grozave,
mulce care murad pan6 la sAnge. Asemenea biciti ce-
rescd s'a pogoritd qi asupra Principatelord-Unite. Din
tipografia d. a A. Roseti, de la Bucurescl. l'a luatti
sboruld unit TINTARIU. care inarmatti de und acd de
unti cotti de lungti i veninosù ca sggetile sabEiticilorti,
zin-zin-zin-ne-ne-nesce deja p..-e la urechile Bucuresce-
amenint6, de a zin-zin-zin-ne-ne-ne-nibli pre la
urechile Taeniorù, inteunti modd hie& bdzditula nostru
a bieOlord Bondari 0, nu se mal iée in sémh, c6, pre
&Ind nol numai cat &loam; finfaruht îI vérá cogé acu
frunOle pleluve ale diplomatilord, i acéstd, OPERA-
TI.A. o face nu numal odatA pre sèptémfintil SambAta
 319

(ca vi non) der in tóte 4ilele, afara de DuminecO,

Luni, Mari, Mercurr, Jol §i. Vinerl."
DécO nu ne-amil teme de a fi acuzatl de invidiA bon-
axes* amù' vesti ins& d.. C. A. Roseti, ca mal ca amt."
fi in plecare de a cere in contra p4vdtutilord tintArescI
subscrise de d. Brailoia. aplicarea legeI Presel. ÉtA, de
ce : MA, lumea, ea li noi a cetita iseiliturile d. BrAiloiti
pre actele CAimAcAmiei trecute, tótA, lumea, ca qi noI,
cunesce prin urmare pre d. BrAiloiù de o pers6nO seriésd
§i neiubitóre de glume sarbede. Cum dérA, Tin0 xulii"
vine sO strice, prin o plastografiA, prin o scris6re apo-
crifO, reputa0unea de omli seriosti eit§tigatO de d. Brill-
loiti in Principatele-Unite, prin aate iscaliture seri6se?
Na! 'Ana ce a scrisii cabazlicósele, bond4refce16 (iubituld
TinOrti Inca n'are dreptù la unù adectivil din numele
seù) pAcOliturI din scrisórea pre care Tinfarulfi o atribue
d-lul BrAiloid, nu p6te fi 'Ana care a iscAlitù faIm6sele
acte ale CoimAcOmieI Mann li BAlénu; a presupune unit
momentù una ca acésta, arti fi a implica neserisiotatea 0
pentra We acte1e oficiale 0 neoficiale, subsclise in timpit
din urmA, de d. BrAiloiti, arti fi a presupune cA, seriositatea
acelorii a,cte, era seriositate eroi-comicd, asezonatA, cu
b6mbe maziniane de zarzavaturl.
Eti, Bondariulti V, din Ia§I, pretestezii in contra unel
al% mistifican l §i certi punerea in acusare a ,,Th4aru-
luI" sub delictù de plastografiO, de apocrifid I...
»Ell ea muritorii, pretinde nrinfaruld" cA, aril' fi scrisil
d. BrAiloia, supusa la ndlucirf 0 rdtacirile autoritdfef
istoriel meld, clarita de d-v6strA ca allí doilea Mahometil
Proroculd, de o credintA, amAgitóre li mincinósO, n'amil
decOt sa aqteptù ca Melia intelepciund v6stre sA, me lumi-
neze, li 06 pail striga in dobendirea lumineI ce ve yeti
indura a reversa asupra intunereculul cunosciii4eI mele :
Aleluia. 4$
FOnA cand TinIarulii de Bucurescl, val trasil la ju-
decatA, de d. BrOilohl, Stéca DunAreI, cu Bondariii cu
totti, a testa chiamatA, cum to0 scia, acp In 10 Marte,
 320

la r6spundere inaintea Inaltd CurÏ, dupa, reclamarra

d. Vailant, in contra. Cine mg scie? P6te in dontra
pasagelora in care nol ama esprimata indointa, de serio-
sitatea brolurd d-séle Glasuld poporuluI, Glasula lul
D-4ea4 cu inscrierea : VedI o Moldovo pre acela
etc. etc." Nu-I tram mea de a v6 spune cum s'a tratata
acesta procesa, dér fiinda cft Invii d-mil Divaniqti ail des-
scoperit4 o bondariturei cam grésit de nu putin spiritu6sa,
In epitetula de caraghiozi, ce d. Vailant da redactorilorn
SteIel, ne crederat, ca Bondarin, in dreptn de a priimi
asemene,a bondarituret pre sóma nóstra ì a-I da aice inter-
pretarea cea maI nemerita
DintrIntein, intemeia0 pre principiula Tul Plaut
,injurium est ulcisci adversarios,
,Aut qua via captent te illi, eadem ipsos capi,
nol nu vomil plitti d-lul Vailant, niel capitalula niel do-
bé'nua pentru epitetula ce ne-a data, §i declaramil a ne
mulOmi in acésta cu jurisconsultica-tetlmacire filologica a
unuI óre care advocatit din sala audientelorti, carele
ne-a spusa ca d. Vailant, departe de a ne insulta cu a-
semenea vorba, a vruta sa ne faca una complimenta,
asupra frumuseteI néstre, cAci vorba caraghioza ara In
semna turcesce °chi negri, si intrebuintarea unel aseme-
nea vorbe turcescI, este Iertata d. VaiIant, care in audien0
a declaratti personala ca nu scie romlnesce...
Prin urmare pre temeiula opiniund esprimate de d.
Vailant, care arti fi gasita ochil noqtriI frumo0, putemil
striga : Avisü d-nelora carora le placa ochii negril
! nu strigap aqia, ne dice d. X, ea v6 vet'
incarea de belea . , Eca, eù din pricina oehilorn mel,
carl sunt negii i lungaretI ca migdalele, d'abia amt."
pututil sA potola flacara i vapaea ce s'a aprinsa pentru
mine in peptula d-nel D.. . i d. X. ne istorisi ingenio-
sula mizloca ce intrebuinta spre a rumpe lantula Cu care
Jeulù Cupidona, (cum s'arii (Tice in foiletonula Patriel).
i legase de gá,*ta inin d-neI N. In ofilele trecute vèdé'n-,
 321

du-se d. X. acablath de dril.gostirI aprinse, scesse unti

pu§ortí ore-care cu 6re-eare cofeturi roze, i purtândtt eti-
cheta unui Ore-eare spitern ce se vede figurandii pre pa-
gina a patra a tutulorti cliarelorti francese
Araarea acésta a fosth prosaich, dér eficace...
paea s'a potolith . lantulti s'a rupth .
,Lugete Veneres cupidinesque !
Déch, daph cum vedep, este farmed"' de urn, tésn6ra
phrechih V. a gh'sitti farmech de indragire. D-na V. este
frumu§ich place a lasa s'o inconj6re adoratorif ; acé-
sta e deajunsti, se vede, ca multe din damele societateI,
ai cArora curtezani ati sburatti pre urmele d-nei V. sh
nu voésch a mal deschide u§ele lord vizitelorti d-neI §i
souluis'éti V.
A sta a casa qi fArh de relatiune in societate, nu este
socotéla junilorti. insq41 ; ce-I de acuth ? Societatea com-
plotézh, in contra n6strh, i§I gich ei, sh complothmil In
contra el': tu, femee, vel litsa pre lahrbatiI, in casele ch.
rora vel' vré sh' aibi intrare, fachcurte; eh, voill In-
conjura cu prevenintele mele, pre cue6nele lorti.
Se clice ch nu putine case s'ati deschish de atuncea
sub paqil complotanVlorti. Avish lohrbaOlorti §i sotiilorh!
Este o cash insh, care in s6pthmftna trecuth s'ah
chisil nn numai pentru d-nii V., dér §i pentru tot Ialulti ;
acesta-I teatrulti italianti, ali chrul'a eco de pre urma a
resunath in sal6nele amabilel d-ne S. Dér sh nu vor-
bimh de cele ce nu mal sunt, ci mai bine de teatrulh roma-
nesch, care tot trhesce mcli, (licit' unit. Lucruld insA ne
pare indoelnicti, chcl la piesele la earl' ami asistatti gpth-
manatrecuth, n'amti mai vhlutù actoril ce aplaudarhmti
phnh acum, ci numaI nisce marionete destulh de bine in-
chipuite, care mi§ch mal multti §éti maI putiml apropos
din br4e §i din caph, 1itsndü. sit vorbéscit pentru dé'n-
sele numaI suflorulti. .. A! inteadevérti, éch unit suflorù
capti-d'operà in felulti së'h : a§Ia de bine vorbe,see t6te ro-
lurile marionetelorti séle, incat tot teatrulti este adesti
ch ele vorbesch §i nu suflorull
21.
§In-
i1, éra nu suflorula rolurile lora.
322

De sérl, Mari, este a se da o representare la acesta

teatru, in folosula Ospitiulul de la Galata.Dorima o cu-
legere buniOrA, de bani, dér dorima i d-lora actor' ro-
lula de actorl, éra nu de marionete, adeca scie

Cu téte cA nu tóta lumea îI scie rolula ce-i asémAna

talentula §i. sciinta! A§ia buna 6rA. d. X... la ocasiunea
crisel ministeriale, d-lui care pretinde ca scie a ara vi-a
sem6na cu succesa térinele, voia numai decAt sA, flA nu-
mitt" visternica. Dér ce-i dreptula, ignoranta este se-
métA, §i graeculus exuriens in coelum, jusseris, ibit.0
Grecuprului flam6ndti, de-i vei cjice sul in cera, se va
sui, cum spune Iuvenal.
(Martia 10, 1859. St. Dun. N. 51).

VI.

Se afla in Turcia o provincia, nu-mi amintesca care

anume, unde Grecii cari at" vr'o féta de maritata o punt"
calare pre una asing imp o dobitti cu cordele, i preAmblAn-
d'o pnn tArguri stricra, pe cat e mai sluta pe atAta mal
tare : Kca tt irpocry.:! xcxt ircpotma ! A ghidi lucru! a
ghidi lucru! !
Féta pre careDepartamentula din Afara(i) art" avé de
preamblatil qi prin urmare de maritata, ni se spune, cA,
arti fi trupa séti scena na0onala. Miami" ca logodna
anuntata da-unacjl, intre acé scena i d.-nii F. §i G. s'ara
fi rumptii, §i ca Guvernula s'ara fi hotArita in fine sa
n'o marite de acum de cAt dupA, d. TALENTU, fl-
inch" .cesta singurulü bArbata, care sa péta face ferici-
rea acelet fete crescute in bUranele case a lui Talpan.
Nu se vont minuna, iubitele mele cliente §i nepretuitil
nostril clienti déca-ml incepa astAcjibAzaiturile, tot de la
tcatru7 de uncle le-ama terminata in rêndula din urmA.

(1) Teatrele tineatt de acest minister.

 323

Causa vine de la nenorocirea ce mi s'aii intérnplatii,

pre care d. Teodorini s'a grabitù a v'o anunta in piesa
"Dracurrula 0elevula" data in beneficiuln d-n ei Luchian;
d-lui v'a spuse ca nu potii bazai din causa ca me-an-
ghetata aripile". Adevern, aga este! Der eta cum s'a intern-
plate, tocmai in primavera o aseminenenorocire, de care
amti fostii scapatu in limpuli gerurilorn iernet
Marta trecuta (10 Martie), sburanda ett mare dragoste
pe scena teatrului nationale, spre a asiste la representa.
rea data in beneficiulilospitiuluI de la Gatata, sburame,
d-nelore, in spre nenorocirea mea, cad' focula sa-
cra atat de putinü a nvpàiat' i incaldita de intusiasmn
pre mai totI actoriicari aü jucatn in ingrata piesa Ana-
tolie , bleat a racita pang, §i. publiculü asistittore in acea
sera ; cum dere, putésa nu-ml inghiate aripele ? Bonda-
rulü cand e la teatru nu mill bazie, cand vede batarn
ce mai mica raza de intusiasme, de foal, inluminandti
fetele actorilorn, der cand e a.,Ia de friga, de rece pe sce-
nit, bleat inghiatdpana i vorba in gatlejuled. Teodorini,
§i ne face a crede eh' tot nu-11 §cie bine rolurile, art' pu-
te aripele mele delicate sit nu inghlate, i baziitulti meti
sa nu inceteze una momenta ?
Norocire numaI ca aceln momente n'a tinutii multn,
ci numaI pang JoI sera, cand la ocasia beneficiului
Luchiann trupa ce de asta iarna, a inlocuitù marionetele
de care a vorbitti Bond. V. Acéstareprezentare a fostü pli-
na de atragere, cad' d-na Luchian a qciutil inchipui unn
dernona de minune qi:pe cat d-na Luchianü era o frum6sa
demon6icaimpelitata, pe atata era neplatita guvernoruhl
lui d. Jo:.;e ; nu intelegemn prin neplatita, ca Pon Jose,
i era datore, ci ca d-uln Luchian a pusn cu succesti pe
scena pre marea majoritate a guvernorilora din lume,
pre generalitatea guvernorilora din, Ia0, carora familiile
boereri le incredintéza educatiunea i viitorulti
lorn.
Nu §cie ce felti de guvernore va fi avutti buna-6re,
d. A. der judecandù dupe, anecdota ce aline sit ve
 324

multti mi pare cit guvernorulfr sett n'a fostO nici macgrii

§arlatanÙ de spiritil ca a lul Don Jose, ci numal
unit Ohirie Fanariopolis.
D. A. fusese altA datit in slujbl de same§g la unit ti-
nutil ispravnicitO de D. J. carele se sine de protipenda-
da protinpendalef. A-l-altg-ierl la oteld Hilaire se'ntAl-
niserg la aceea0 m6sg, fostuld same0 i fostuld isprav-
nicü... Mare demonstratiii de recunorintg, §i supunere
din partea d. A.! destulg demonstratie de inaltA pro-
tectie din acea ad. I.! Acesta I terminä mal ântélti priln-
girea, se sc6lA, 0 de abia salutitindO pre d. A., din capti
se ghtere a e§i. Ajungêndti la u§A vede cg q'a fostii
mAnu§ile pe mésil.
mAnu§ile d. 4.! i strigg d. I cu unù tong de
atot stgpinitorti.
D. A. se grAbesce de a asculta porunca d-lul I.
Tot qti in slajba, d-le A, 1ù intrébg unii bondg-
rosù personagiti care prgnzia la aceea§Imésg, dupl ce d.
A. se intórsit de la u§g, unde dusese mánuile d-lul I.
Ba nu, respunde d. A. m'ati demisionata din se-
me§ig, de mal multO timpù, adaoge elli, ne'ntelegêndg
spiritu6sa intrebare a pers6nef de lângg, dênsula.
Nu §cimii décl era mal' de spiritrespunsula Oratoricil,
ce unii 6re-care bondaril ne spune cit art fi fAcutti unit
óre care qefa de sec04, din 6re-care DepartamentO, la cu-
vintele gise de un ministru not, cAtre tot corpulti am-
plóiailorù sett."
17Eccelenta, i-arti fi 4isti oratorul4 §efti de seep, sun-
temii de multa fericip cg, matt augitti de numele d-v.
de acvm inainte avernii sit fimù§i mat fericiO, el cu vil
multAmire v'amÙ vq.uttr. fiind d-v. mAndru in capuld
nostru. Avemti sA finati tare fericitl sub fericita vóstrg
chrml, i v ruggmti sit cunóltetl meritele nóstre, ì d-v.
Eccelentg, sg le resplAtitY, ca sA limit fericip de a nenumi
amploiatif d-v. fiind trtl precumit se cuvine 014. d-v."
etc...
Asemene oratori sunt, se (lice, bineprivitI in multe mi-
 325

nisterif, ba chiar se cellti de maI multe tinuturI ca pre-

fectI.
A§Ia, bung,-6rg, ne pirgre asemene cerere urmat6rea
bonclaréscg, corespondintg, din Tecucl.
,,Cu dulce baziitura, frate Bondarg..
17Fiind-cti de aice o 6res,ti-care partida a fosttl trimesg.
o 6re§I-care deputa0g, de a merge in capitala, cu unti actti
solemnela,p entra alegerea unuIére0-eare prefectù la inutti,
fiind ea pânti acuma Ministerulti cac,lutti nu le-ati fosta
data intaritura, bine voere a bttzii in Bonclarésca re-
vista, cg, acésta intardiere i necurtuasia este o lovire'n
demnitatea partigiI aleg6t6re, i ca deputhlia este rechia-
mata.
BizI I BizT I 131zI!
Isc. Bondarti Provincialti.
Atlla dér, cu telta parerea néstra de r'éti, anunOm ace-
leI 6re-eare deputatii, ca este rechiamata la tinutti eu, séa
tara investitura prefectuluI sett.
Spre mangálere insai vomit inedui de a asiste Dumi-
nica la I-a represintare in care are a juca bine cunoscutulti
creatorti alti luI Chiosa din baba Harca, cl. Teodorini, care
sosincla de la BucurerI impreuna ca juna sa dérana, a
fostti invitatti de a mat aminti publiculul Imanü fru-
mosulti set" talentd de actorti. Ni se spune cg, i d-na Teo-
dorini este f6rte bung, actorésa, speramù' ca realitatea nu
va fi mal josti decta reputaOunea. De nu ne'nrlamil cea
tint& reprezentare in care se vorti presinta publiculuI,
artistif bucur:.,§tenI, va fi o drama i anume : Don Ce-
sara de Bazan.

VII.

In fine gicètelrea : Cine a gres;ita va mai gre#" pen-

tru asta data va fi fal§a, cacI Bondariulti, care din deo-
 326

sebite imprejuriri grelise, I1 perdusA 4ioa bâzîirilorii séti

a lgatorilori, astg,41s'a re'ndreptati, a regAsiti acea 4i.
Dér décti, §1-a regitaiti 4ioa, a gisitii de astA datg,
pre d. M. Z. (póte Zaharicopulu orl Zuliarides), earele
ea unti cavaleri dela Mancha, vine sit ne prov6ce de a ne
indrepta o citare, care in Bondariul4 din urmg, arti fi arun-
cati utei obiceiurilort poeticé ale compatriotilorii
d-séle, earl at fete de maritati. Deqi ca Bondarii avemi
§inol intrare in sînulü adunard Bond... pardon, depu-
tMescI, noi insg, nu vomic,lice d-luI Z.: cum ami
cjidendu-se la adunare : In contra votulul, nu se revi-
ne ;" ei eh a fosti o grepla din partea istoriculla ce
a luminatil intru acésta pre Bondarii. Grecii, incepé'ndi
de la eel' din Fanar4, Ong, la eel mai de pre urmg, din-
tre raielele M. S. Sultanulul, ati atâtea obiceiuri!...§i uni
Bondariti, carele off cat sb6r4 nicI odatg, póte a se cdtara
pang, la stanc6sele eulmI a le sudului Tureiel, spre a se
,,informa de obiceiurile locurilor4, s4 le zugravésca
pre hartia", bine a pututi fi indusi in er6re.
Sunt lépte pirinp- la noiinIérg, care n'ari avé
spre mArita fetele de a le plimba prin VérgurI (déci
obiceiuli o fi!) ; ace§tia sunt d-na Ministri. La otelurile
d-séle petitorii faci add, ca lar teatrele francese de la Pa-
risi. NoI inqi-ne ami primiti pang, acum vre-o 50 de
serisorl, in care nu odatg, ami fostitratatl de escelenta"
namaI cu condiOune sa stgruimi pre langi vre unit d. Mi-
nistru mirite, dupi autoril acelori scrisorI, vre-o
slujbuf6ret.
Dintre aceste scrisori, nieI una na e mal cu haz4 decal
acea terminati eu postscrisul4 urnigtorti :
,,Ami uitatti sá v6 doreset, de prima-Wet, srt, v6 dée
Dcjeù§i ouc6na uni DIADOBV BEI?aRli. Nu mò-
uitatl pentru slujba ce v'ami rugattl,. , ceretI-o de la pg,-
rintele ministru".
Slujba acésta aduce, din stab; pre lunk vre-o 200 lel,
Ur Ara statil, cum se 4ice pre la tribunale?! . .
0! sete a chicupl10 / ! tu care aI dietatti postserip-
 327

tullí de susd, cum de nu te-a potolita incA guvernuld,

fAcéndu-te mAcartí uuti politmeistru la Ismaili-4' ?..(1).
Rank &ad Bondariuld V, va cApAta aceld. Diadohg
doritil de evghenicosuld sè'd corespondinte, sA v vor-
bescii de diadolnag dobanditù de Academia din Ia§I in
persóna AdunArel elective.
acésta fArA shflA urmatd intrejuna AcaderniA ;,4i. de-
putMiA niel cea mal micA maritare, sub bine-cuvêntArile
legei electorale anecsate la Convenp...
SA ne esplicAmd.
Academia, spre a rspunde la numeIe ce pórtA, aflAmil
cá se ocupl cu studiI asupra limbet(2) : ea aspirA sA impace
cat mal bine stinger6sele lupte ce §1-ati datti pan& 4i cele
doue tabere limbistice infuriate neologistit inarmap de
gramaticelatine i Arhaistif, comandaV pan& mai dAunA-
4i de Romania literarl". Dard tocmai dada, dup&
catil se spune, conferir4ele literare de la AcademiA, me-
niat de a readuce pacea in campiile insa,ngerate ale lite-
raturel nóstre, deodatA se ridica de pe bAncile drepto-
centrale ale AdunArei, und onorabilii domnti deputatü,
care aruncA urnù noù m6rii de discordiA in. sinuld limbeI.
Nu, strigO D.... sá nu se ocupe Adunarea, de principiI,
de legl, de proiecte, de budgete, panA ce nu se vord im-
pAca taberile in care stet impAr00. deputatif In adu-
nare! i sc4I din ce causA se aria impArt41 in tabere ?
Din causa limbd ! ... Ce limba vorbere tab6ra din stanga
bunA órA ? O limbA "inroitg de vorbe ca LEBER-
TATE, dreptate, reforme, egalitate!Danl 6re MOLDOVE-,
NESCA, e limba acésta ? Póte-se s'o in0160, tabAra din
drépta, care in tot clicionaruld sèü moldovenescg, incepêndd
de la A: cum a risipi avere, i terminandd prin litera ce
de pe urmA G, cumil genunaiare, nu aflA esplicare
pentru nicl una din vorbele steingel ?

Biata Basarabie ajunsese deja sentina gunóelord sociale I

Se fAcéd adunIr1 la Consiliuld scolard, pentru desbaterT asupra orto-
grafieT. Ad luatil parte la ele, intre altiT, d-nit N. lonescu, Barnutd, Suciu,
Stratil, Mftrzescu, Veisa, Urechil. etc.
 328

Décá, pána, acumti aceste dou6tabere din Adunare nu

luabl la trantá, mal cu nátingiá, este mulVimita pa-
triotismului centrului, care a reu§itù prin deosebitá, stra-
tegia a impedeca ciocnirea acestonl extreme. Din diciona-
rula centrulul era s5, avemti unti modekt in procesulti
verbalii..., dará aflámll cá, acela modela nu s'a Ositü incA,
destulù de perfecta spre a apta publicitate, de aceea
Adtmarea l'a amanatil pentru altá, §edinO, (1).
Sperámll cä juna nóstrá, acadenaiit, sait mai bine cli-
andti junele nostru corpù profesoralii, va cere de la
locurile competinte, dreptulti de a lua i eltl parte la in-
teresantele conferin0 limbistice, deschise in sala Adular',
reI elective in qeditqa din...
Si de ce óre profesoril de limbá, n'arti avé drepat sá,
discute asupra limbel, aláturea cu Adunarea, cAndti D.
V. de la IluO, care nu este bondara , vré numai dectatt
sa baile ca bondarii ? D. V. ne adresézá. o lung5, cores-
pondinVt, in care reclamA postula de bondara hu§ienescil;
dartl la Hu§I bondaril n'o pré potti duce, se vede de
rèuhl albinelortí. ce fabricá, vestita miere din aceld dis-
trictti, i scrisórea sub semniltura V, sémánii, mai multil
a firaitura de Vrabia, de câtit a bit' ziitura bondarésca.
A§teptámll insá, cu plá,cere metarmorfoza tiraiturei,
In bAziiturl, cândil atuncea D. V. va gAsi pururea cur-
teziA i ospitalitate in apartamintele foitei.
A !cata' pentru ospitalitate, avemti satisfacerea de a ne
Muda c'o intelegemti g'o practicrung multti mal: bine de
cfttil parintele calugh6rti grecti, egumenulti monastireI
BistriteI. Una june poetù nátlingti in patriotismulti séti,
a intreprinsil, ne spune, untot pelerinagiti la morméntult.
luiAlexandrucela _Runa, ce se allá., cum tot1 ciü, la citata
monastire. Poetullt nostru ajunge la Pétra, de unde ne-
ascultândft decattl naiva sea iluziune asupra ospitalitateI
monastirilorti, plécá, fára de lua in trasurit mitcara
o buctiticá, de pltine. Sosere la manastire pe la 10 óre de
(I) Alusiune la o cérld putin parlamentard din carnea, nelrecutd. In pro-
cesu,ld verbald.
 329

diminéta, da drumula harabagiuluI Cu gAnda de a se in-

t6rce la Pétra pe josa.... OchiI sei se implu de lacriml
la frumusetea locurilora ; maretia aripelora remase din
castelula domnesca la pune inteo vist ire melancolica
de cate-va ore, ela ingenunchia pe pétra cea muta a mor-
mêntului bunuluI domml alit Moldovel, Ei'apoI improvi-
skit vr'o dou6 duzini de ode, pe atate balade 0 elegil...
Dérti intre aceste gioa inainta§a, n6ptea e anuntata
de amurga; stomacula 0 elti inaintéza in carceere, cad
gAsesce ca poesia nu-ld nutrise de fela pre dênsula, déca
ea impluse pana in varfa sufletula stapanu-seti.
Parinte tgumene, dar n'o sa-mi datI ceva sa puna
pe masea asta4.1?
Crede-mu, cuconasule, nu mi este nimica la Mo-
nastire... che suntemo sarati... D'atea nite nu mi sinto
aite calugheri, afore de io si igana mio, che me bocatari.
Ce &la saracI, cand monastirea are atate mo01 ?
Ma te se na camo? Paralutule de pe mosia se duct
stin Ierusalimo, che trebaesco la morminta lui Dimiacjeti.
Asta nu te'mpedica de a fi rurnen i grasa ca....
Da'n sue', da'n josil, poetula nostru nu capata decat
o lingurita de duldta 0 una paharù" cu apa, 0 déca in-
tamplarea nu aducé, spre inchinare la monastire o fa-
milia de la Pétra, Incarcata cu provizii de a le gurel,
nu §cia pti de-la ajutail pici6rele sa mai iasa din Mo-
nastire spre a relua drumulti Petrel.
Alce o refiectiune.
Curi6sa asemanare este intre pusetura poetulul de la
Monastirea Bistritei 0 acea a Bondarului de asta(II! A-
cela cerea demancare de la calughaii; acesta cere de la
societate materia de &Wire. Calugh6rula, r6spunde ca
paralutele mi se duco stin Ierusalimo", Societatea ne
rèspunde, ca o parte se stramuta pe la in*, 0 alta r§i.
gatere valizele de druma 0 pa§apórteletota cu Prin-
cipatele-Unite spre a merge la bat.. ,
Pasti acum de fii Bondarula nStelef Amami" candtt
 330

nu-tl rémâne altd societate, In Ial, decatd a inspectorilord

de uNe §i a Redacfrel Patrid".
A propos de Patria; §citl noutatea cea mare, ce este,
e& l'ordre du jour !
Patria" a inceputd a se ocupa cu patria : citiO
No. 32.
A ba! respunde nu la cine, tocmal cana patria nu
se ocapd cu Patria !....
Ea cum o singurd literd initiald, In aceealIvorbd : Pa-
tria, schimbd totti ii4e1esu1ti. Avisa domnilor scriitorI
din cancelariI, in chestia ortografief.
(No. 60, Martitl 21. Stéoa Dunetreta)

VIII.

Un Dalia a bittutil cu lanturl marea resvrAtitd la voin-

sa faimosuld Guliveid a gdsitti pe lume o mare, pre
care s'o pátd, sdri cu amêndoue piciérele Moisi a ame-
nintatti Marea Ro§id cu toiagulit i ea s'a deschisd In
doue....
Dér d. M.. .t. a fAcut çi mal bine decat Dariù, decât
G-uliverti i decatd. Moisi, d. n'a bdtutd.Jifia cu lanturI,
ci a inchis'o In lanorl ; n'a sdritd cu ambele piciére Ji-
jia, ci a secat'o spre a putea trece pe fundulti el uscatd;
n'a ameninOt'o Cu toeagu ca sd se deschidd, in doué, ci
a inchis'o ea mal bine in laculd Dorohoiulul, de ande
isvorésce, sub pecetea sa cu mal multe cornuri !
Asemene uriedsca pecetluire a Jijid i s6carea el, ni
se spune cd ard fi implutti de setea résbundrei pe mal
muli moran, inv'èrtiai1 role de alunguld sinului
copilet laculuf dorohoiand, i cd sunt gata de a reclama,
pe puterea conveMiel din 7 Augustti. libertatea indivi-
duala" a nenorocitulul riti. D. M... aflAmd cá primesce
pre habeas corpus ;" D. voelce insd de la d-nil Morrai
depunerea in punga d-séle a une garanfii banesd anuale"
 331

inainte de all ridica pecetea de la gura laculuI si a (lice

Jijiei, ea una alta Iehova : Riule, curgi !"
PAna and a'nsA asemine dispecetluire va urma, 'Ana
cand Jijiall va reapuca cursula s6A, nu scia de ce srt v6
rniratl, ea Departamentula luerarilorif publice nu punè sa
se stropésed promenadele ? Déca Jijia sta la grosa nti-
nutula DorohoiuluI, de unde sa iée Departamentula eitata
apa de stropire, &And ehü nu are nia cu ce sa ude macar
erengile, ce a rasddita in mal multe punturI ale orasului ?
D-gea sA se indure a da mahalalelora Iasilora noptl
cu luna, eAel felinare!"... ¡lied unti arnica inahalaqia, Ea
gica : d-cjea sa se indure a ploua peste crengile ineerate
pe piata mitropoliel i alurea, cad' stropirea lora este eu
neputintl! .
Pfina ce va veni morarilora de pe Jijia apa la mera,
sa v6 vorbima de dol artisti, earora in gptèmâna ads-
ta nu le-at lipsitti apa la m6rei . . . Nu era niel un Thou-
sorA ne venduta la representarea luI Don eezara de Da-
mn" cu d. Ili d-na Teodorini. Ne pare bine, cacI era
dreptate.
D . Teodorini a facuta progrese marl in arta sa ; cab,-
toriile In strAinatate, aa cultivatA talentula
putema a-la felicita de succesula s6A ea Hidalgo Castella-
no", ca Don Cezara. Partile in care 41 Teodorini escela,
sunt caracterisarea trasaturilorA ae spirita, a paranteze-
loft si a parte, care sunt obicInuita atâta de grele pentru
artistI.
Ne place multa limba romanésea In gura unel mun-
tence frum6se ea d-na TeodArini. Muntencile sunt pen-
tru limba romftnésCa, aceea ce-sa parisienele pentrulim-
ba francesa. D-na Teodorini are gesticulatia graci6si1l
rotunda i regulata. In rolu de antatrice a seiutti lua
adese poze nimerite, pentru care o felieitama cu placere,
cad in ele ne descoperi, ea nu are numai talenta, ci
studiit, i fara studia, talentula este asemene pomuluI ne

Asemene descoperire in jocula d-neI Teodorini, ne

 332
pune lc l'aise. De am-e fi gilsite in elti numai talente,
póte am fi ez tatil de a-i face o mica observare ce avemii,
dér d-na Teodorini, care ne-a datti dovéda cii, a facute
apehl la studiii, ne va ingadui o observare de studiti.
D-na Teodorini are, desigurti, v6ce mal intinse, chiar
de cat arti ave pentru vodevihl. NoI insii, credemil ca
bucatile de melodili simpla le-a cantata mal bine deck
acele cu fiorituri , aceste, chiar de art' fi la loon% 1011
In o piese, de genuhl lui Don Cezar de Bazan" sunt ce-
retóre de multil esercitiq vocalii, de multa posedere 0
mlediere a organuluI.
De asta data nu vomit dice mal multa; vomil merge
Jo i la Peticarulit de Paris", spre a ne complecta, obser-
vatiunile asupra artistel perechia citletóre. Speramti ce,
asemene observatiunl nu voril face n a ne gasi Ba,eaula"
deli loimil, ca cu damele tinere este cavalerescil de a
ave tot-d'auna tort.
Apropos de Bacati. §cit1 cine l'a ga",sitti septemana a-
ceste, ? . . Puna prins6re llidile bowel nationale, ca nu
ghicitl !
4'a gOsitO Bacaule d. A. C. . . 0 de ce ? . . Pen-
tru ca se mai chiama qi. B. . . ?
Nu ! numele nu implica tot-deauna 0 fapta . . ..
Aa, erat pana mal erI logofefi marl de 0 nu Iciail niel
iscali ; d-lul a fostil numitii salta 0 curata prefeetO ace-
1111 districtii.
A! slava d-luI ! me facuqI4sit tremurti. ... Nu me
indoescd ce, in calitate de prefect, d. Cracte va avé Inca o
none, ocasiune de a dovedi, ca este re4 nunzitd . . . Nu in
fun,cfie, ferescA d-dea, nu gandescti acésta !
.1:164 numitg este obelisculO din gradina publica.: i did:.
unil 6menl monumentO . . .
Momumentum are perennius."
Ah! curendti, de vora tinea vremile tot aqa, °data cu
caderea reglementuluï, acestù complesii de novae institu-
tiones",care ni le-ail data augustii monarehi va fi cadutti,
0 ace falnica coléna seù stilpti ala reglententulA reza-
 333

mat ca i abusula, pe putere, simbolizatA in 4 lei cu o-

chi holb41
Curi6se sunt lucrurile acestei lumi ! cand unttla cade
altulti se na10, . . .
Cate sohni de monfte
Amd Oqutil viéta mea,
Tot sdrindd din schite 'n schite,
Pe a lume scard grea !
'ajungênda In vèrfd, deodatd
Le-amd v6qutd de susti cdclèndd,
Cand pe schite chiar Indatd.
Sdrjad altele riOndd
CdcI norocu'n lume e'ndoità scard :
Unulg cand se sue, altuld se cobtord.`
Monumentula de la Copoù amenint& de a citdé in
ruine, pe candd ruinatele curti ale d. Mihailti Sturza, se
reparézá iqi ieit fafd curatd! . . .
6re de ce a pusù' d. M. Sturza reparea, palatultt,
intrebarnti ell pe cineva, trecêndti pe sub schelile in§ira-
te de alungulii acelui palatti.
Spre mangitere cg, nu'§I pete repara speraMele de
domnia, ruinate de aventurile din 5 çi 24 Ianuariti, mi res-
punse acelit cineva . . .
EA Caveant Consules Annorulti este cu atAta
mat inclardtnic4, cu cftt nu este satisfeicutg; i alit d. Mi-
hailù Sturza, pentru tronulti MoldoveT, a remastt pré pla-
tonica ca sá nu fid vit incolOtti in mima sa . . . Un el-
16tord sositù de citteva ejile de la Paris, ne spune cA, la
Lemberg, la otelultt deAnglia, vr'o ejece sal6ne ere( date
In disposiOunea es-voevodului, §i cit elf' se preambla de
dirninép, i panit séra prin ele, injghebanduli planurile
de asaltd... pentru viitorti, ea unti alit"' i de 864 diferita
Mana, in ruirdle de la Minturne.
Sit nu terminanati farit de a anunpt, sosirea und trupe
de vodevil franeesii pentru véra anului curentil; acéstit
trupit se cjice a ni vine de la 0 desa.
'(28 Martiii 1859. Stéoa Dunlir6r, No. 64).
 1X.

ESTRASU DIN PROCESULU VERBALU ALU ADUNAREI

ELECTIVE DIN PEICINGU

)$edin0 din 1 Apriliti se deschide in qiori de dita

Se citesce apelulti nominalg, la care s'ati aflatti fatil,
top membril, éra absentI nid
Se citesce procesulti verbalti allí qedinteI din urna:1, in
contra caruia se radica reclamare din partea mal multorti
membri din drépta, ca de ce nu li s'a trecutù discursu-
rile ce ati inutú i el la tribuna?
Adunarea incuviinOza, procesulit verbalú, insarci-
n'anda pe redactorulaproceselorti, ca sá improviseze, din
cand in cand, cate ung discursa i pentru membriI din
drépta.
Se pa'§esce la disordinea 4ilei, prin punerea in discuVa
a unul proiectù, de urgí*, privitord la starpirea Bon-
darilorg, i la inmulOrea boilora in Ora, cáci inmulOn-
du-se averile, se va mari i numerulg eligibililora la de-
putMia, conforinù lega electorale chineze.
Unti. onorabilti deputatù din centru voesce se dove-
daca adunara, cá ministerulti calca eonventia cu aseme-
nea proecte, in privire ca art. 200 presupune egalitatea
inaintea lega.
Dupa o discuta inverqunata, proectulil s'a adoptatti
cu mare majoritate.
Inainte de a se p4i la alta discuta, se radica urma-
t6rele incidente.
D. C. Pataching, anun0 ministerulul o interpelare, ca
de ce n'ail proectatù radicarea unul monumentti in me-
moria guvernului interimarti, Unap-fu i Azruts-
tong.
D. Unap-fu cere votarea una medalil pentru d. C.
Pataehing, pe care sit fia inchipuitti acestg deputatù' ru-
penda in miel buca'0. . . firmanuri mongoliee.
D. Machi Coehi, cere votarea urginta, ca comisia cen-
 335

tralg, (?) din ledo sit facit unirea Chinei cu Japonulti hic
et nunc.
D. Coghing-ci, cere respingerea propunerei d. Machi
Cochi.
D. Curas-fuching cere adoptarea unui not articolt in
reglementt, pe puterea egruia sa-1 fig, slobodd de a vorbi
In mijloculti voturilord.
D. Zin-zin-fu, descopere esistenta unui asemenea ar-
ticold, in chiar articolele actuale ale regulp,mentului.
D. Ou-cung-ring-fu, reclamg, grabnica irnproprietarire
a locuitorilorti de pe acele 100 000 de fdlcie posedg,.
(Stanga asudit fitcendti opositie und asemekea intem-
pestive cereri; drépta aplaudg, propunerea ca frenezie).
D. Profu-Balning f§1 dit dimisia sa de la comisia cen-
tralg,.
(Stanga cere respingerea dimisiel).
D. Bitiching, dovedesce, cg, nationalitatea este mal
presusti de cestiile de cifre.
D. Lalas _Rataching sine unti discursti, prin care dove-
desce cg, qicionariula dreptei este revolutionara. D-lui
if,l tese discursuld s'éti de vorbe ca : Libertate, egalitate,
fraternitate, comunisma, suveranitatea poporului etc.
D-nill Cici # Bobo, tint fid-care cate unt discurst de
eke 4 ore. asupra vietei parlamentare.
(Adunarea adanct emotionatg, se bufundt intro linisce
grte patetia).
Dupd terminarea unorti asemenea incidintes ce terming,
vedinta, prin o fratésca acolafia deli dail top membrif;
dr4pta, stanga, centru, t6te nuantele disparu in mijlo-
culd striggtelor
Sa traésca .1 Aprila ! &I trasca I Aprila !
77

(1 Apriliii, 1859 Stioa Dundree.

X.
Décg, politica este asi'a de activa §i de interesantg, in
Principatele-Unite, incatt spirituosuld Peticara, ad6rme la
 336

rubrica articolelort de fondti (ori de pe funda!) din gia-

rele serióse ale acestei Çèrl, 6re urméz cä i bonda-
riturile nóstre sa adórma, pre nu mal puOnti spirituésele
nóstre cetit6re ?
Ara trebui sa gicemti. : nu ! Insa societatea acea care
este mal cu spirit biziibilet (a! pardon de neologisma. !)
a parásita Iaiï, i prin urmare déca cineva ara adormi,
cetindu-ne n'are decal sa se trezésco!
De sigur ca nu balurile, nu concerturile, nic mu10-
mea representaOunilora a tinuta trezI in nóptea din
31 Martie ochisoril ce! frumosI (cand nu sunt Insé slip)
al d-ne-lora i ai domnis6relorti din IasI. Concertula de la
teatrula opera cu artistil odesenI a facutti sermanulti pu-
Onti vueta, dei unele cantarl aril fi fosta destulti de
Teatrulti Romanescti a data pre ,,Peticarulau una
Bondaria teribilti, care a pusa pre t6ta lumea in copifa,
pana si pre actorii carI pe scena nóstra hi jucaserit mal
nainte de d. Teodorini (de la Bucurescl.)
Dér amti gisti ca nu spectacolele, nu balurile...
nuta deschisl in nóptea de 31 Martie, ochisoriI d-nelorti
si a domnisórelora din last Ce déra ? Proiectele de
infelare de 1 Aprilie. A! cat pentru inrlare, fia si de 1
Aprilie, nime nu este mal mesterd decat secsula trumosO,
cate °data rea numitti asla ! Nu ve vefl minuna decI
de ve voiti spune ea aù fosta çi asta data mulV barb*
inplati, in acea teribila
Femeile carl nu-si iubescil bitrba0I desmerdatil
facuta' sa se créda
Femeile cele rele i aspide ati fosta blande ca

D-na A. s'a isgonitti top curtezanil...

D-na B. s'a intorsti la casa barbatulul sea...
D-na N. s'a spalatil féta numaI cu apa pr6sptita..,
D-na M. a imbracatti cu rochia lunga pre copilita sa...
de 22 de ani.
D-na C... a primita sit nu mal mérga in asta véra la
Baden-Baden. etc. etc. etc.
 337

Fericitii bArbati ai unorh asia sotil, aflhmtt eh ard fi

data o petitiune catre vestituld astronomh Cazamia cu
rugaminte, sh fach unti calendartí, in. care sh fig 365 de
1 Aprilii pe anti, si 366, cand va fi anult1 bisecth.
Pre de alta parte insh, marele Cazamia, arh mal fi pri-
mith si unh nhmolti de alte petitiuni ale unui mare nu-
mértt de bhrbatl, earl' departe de a cere sporirea vre unul
1 Aprilie, cert.', din contra, stergerea din chlindaritt si a
acelul ce este.
tea unele din petitiunele aceste.
Amti ghsith pre sotia mea, care o Iciama cre-
dinci6sh, la graclinat lul Pesterti, in societatea unui june
oficerd de cavalerid... Mi-a (list"' ch a vrutti numal sh
më insele de 1 Aprilie... Au4I ! Jos ! 1 Aprilie.
Tse. A.
Femeea mea, femeea cea mal. onesth si maI icon&
1)mh din lume, a imbrticatti astql o rochih de vr'o 150 gal.
De unde-tI vine asemene rochih ?
-- Arai inselath astägl, de 1 Aprilie, pe d.. S.. 4ic6n-
du-I ch-lti iubescti. . si ingaduindu-I...
Da m'ai in,selatii §i pre mine inplandu-ta asth-felti..
De 1 Aprilie sh &M...
Protestezh in contra lui 1 Aprilie ..
Tse. Vel. Logofag C.
3) Sotia mea este fiinta cea mai ascultht6re si maI
supush vointei mele... Astql filet, in ruptulti capulul n'a
voitii sh, mérgh, ca altit datit, la preamblare numal cu v6-
rultt seii P.
De ce ?
Sub pretestti ch vrea sa 9W ilwle de 1 Aprilie...
Josh 1 Aprilie. (Ischl. B.)
4).Gandiamti stt scap de gelozia &flied mele pentru
cateva lunl, chef doctorulh i ordinase sh mérgh incluntru ;
asthcli ea (lice eh nu voesce sh mai mérgh la bhi... Afu-
risitti 1 A prilie !... Tse. (Lesitenant...)
22.
 338

Dér nu numal barbatil aù fosta înela,tt Mercurea tre-

cuta, ci i noI Bondaril, mal ales nol Bondaril.
Ni s'a spusù' buna-6ra, :
Ca junele boera B. A. a prinsa la spiritil (nu confun-
datl cu spirtù' !),
Ca la d. C. nu se maI j6ea cartile pana la desbracare;
Ca oficerula Scupe... este politicosù ;
Ca d. Doctorfl in medicina... care se prefacuse in in-
ginerù de puntl ilosele, s'a prefacuta &Ali in doctora
de medicing.
Ca functiile marI nu mal sunt unü privilegia alü pro-
tip endadef ;
Cà egalitatea inaintea legei este nu numal in Conven-
tia, dér §i. in fapta ;
Ca biciulti nu-111 maI j6ca pe ulite sergentil pe spina-
rea Oranilora ;
Ca Conventia este promulgata nu numaIpentru boeri
dér i pentru t6rani ;
Ca s'a facuta unirea ;
Ca se inarn14za trupe i se introduce landverula Pru-
siana in Principatele-Unite ;
Ca legea electorala s'a modificatii intr'ung intelesa
intinsa i Romanesca ;
Ca telegrafulti Rom. nu maI este C C. (Cesaro crdesa);
Ca serviciula postalti nu-ill maI faca streinil in Ora;
Ca s'a facutil qcolI in t6te satele ;
Ca strigoi nu mal sunt, ci numaI Bomtira;
Ca patriotismulti §i. ella nu mai este o haina de parada,
ci una resorta pliternica alù faptelora. celorti frum6se.
§i in fine, pe linga alte multe:
.Patria" (acea din téscurile AlbineI) nu mai are
all'a mare doza de simpatid austriaca
Dér val: 1 ApriliÙ ! lApriliù, in t6te i pretutindene!
Ne i uitamti noI inteo parere i cu ochiI olbatI, de la
1 gi pana adl, i cu ochiane qi. far& ochiane, dér niel ca za
rima realizata una din frum6sele noutatI ce ni s'ail anun-
tatil in diminéta acelei teribile dile de 1 Apriliti !.
 339

Apropos de ochiane, se (lice cá acea prin care Patria"

41 face studiile meteorologico -politice, art fi construita la
Viena. Ne retragemn prin urmare mirarea de mal de
slisq, cum ea redacOunea Patriel vede t6te lucrurile
negru si galbenit.
Asemene ochiana a.Patriel este de sistemula vechiit, a-
deca nu are stecle acromatice, de acelea ce aréta lucrurile
In adev6ratele lorn colorl. Indemn6mil pre top'. Ro-
mftnii, earl nu se serveseti cu ochiane acromatice sA nu ne
privéscA, nici odatrt prin ele, déca voescn sa nu li pitremn
rql cum li-amn parutti 'Ana acum, pe cand nol de co-
l6re rqiet n'avemn, o marturisimii, de cat bona din pun-
ga... A! cat pentru banif nostri, déca d-niI cetitorl nu le
place sa rêmane totti ro, noI nu ne opuneran sá ni-I
schimbe d-nialorn In galbin4 venindù sa platésca abona-
mintele pe trilunia ce incepe. Acésta nu o spunemn insa
de 1 Aprilin
Mad vorbinan de inceputu74 triluneI, nu trebue sà Ili-
tanan de a spune, cá mane ineepe s'éptémana cea mare
a postuluI... Deel postil i rugaciune !... Cine nulI va fi
confesatn p6catele la inceputuln postuluI, sá i-le con-
feseze macar acum..
Nota Bene
Niel unn duhovnicti nu loeuere in 'Arta Mitropoliel,
In steinga .
O spunemii dinainte, ca sa nu cadapeniteni, far& de
voiA, in noug. ispitA... Nu de a cumOra potcapce, cad
nu se maI vendii acolo. ci...
Ba ! in copifa! ca e mecjuln noMeI i ami intratn In
séptëmana mare !
Bondarula care ve p vol.
Post-scriptum. Unn strainn, B... care avea o ruda func-
Oonarn la biurouln telegrafien din LEA', ducêncln alta da-
ta d-lui N. Conachi-Vogoridesn vestea numireI sé e de
Caimacamn, dobandi dreptn baqip ofetetra cula in mili-
tia Moldovha. ErI, prd la 6 óre, icestü ofiterú a atacatt cu
sabia in mijloculti ul4ei, vis-à-vis de Mitropoliii, pe unit
 340

onorabil5 cetaténti, advocatulii C... Cu 00, barbata apa-

rare a juneluI românti., care dupa eea antêia lovitura,
apuett cu manile de sabia si nu o lasa pana ce nu o In-
doi, elti fu ranitti Indestukt de ra.
(Sttfoa Dun('trei, No. 70. 6 A'priUt 1859.)

XI.

ISTORIA MODERNA
A

PATRIOTILORÜ ROMA_NIET
ALCATUITA DUPA

DOCUMINTELE SI ACTELE OFICIALE, COPR1NSE 1N COLT5NELE

R E PO SATET

GAZETA DE MOLDAVIA

PEEtIODITLe I.

1NTRAREA RUSILOR CEA DE PE URMA IN TARA

Bina diva, vere Gurlueseu.

Vrel sá 4icI GurluescovicI.
Cura asa? Covici !...
Ce gogomanii celovectt mai estI, vere Uursescu...
Da n'aI cetitit Agaftanghelula ?...
Ba déra ce are a face ?
Cum, ce are a face ?... ValI bine ca are a face !
Unt nénya plavat4 va veni, cand stmgele va ajunge la
gleznele luptatorilord si va birui," etc. etc.
E,
acestti némt vedI ea e ,,Naf brate?...
Ba ca, sh Dérú bine, ce are a face Nap
'brute , cu Covicl, de la c6da porecleI tale ?
O bezoninurna celovec ! Nu pricepl ?
Catu I negru subt unghie...
 341

Halalit patriota ce mai eqtI!... Dér nu §cil tu vorba

ceea : capulti plecata nu-la prinde sabia" ? El bine, Coviet
aninatti la c6da numeluI, astA-cjI inlocuesce eapula ple-
eat ... Dov&21A-ml este Sp at aria, ce mitt cAltigatù cu
slujbulita...
Ce feltt ! te inchinI la streinf, cari apés1 t6ra, i vreI
sA 4ici eA fad unit lucru patriotica ?
Otein horop! Din ce in ce mal tontA... SA §cii cA
amü fAcutit o faptA patriotieet, lungindu-ml numele, ce-
randit Spettdria i v6nândti slujbulip... EA mi am jertfitù
numele, ca sA potil capata mijloculti de a fi folositorti pu-
trid. Nu-I mal bine sA ocArmuimti téra, noi adev&a0
romecni, deck resvreitindu-ne cu totil, sa ne carmuéscA cu
totulA streinil ?...
Adev6ratti grAe§cI, Spatare Gurluescovici... SA §eii
ca de astAdI mè botezti i eti in Uursescovici...
Vivatti Patria (in sine :
Vivatù' Patria! (Gurluescu are acum fait6ne qi
banI)!...
PERIODULt II.
DE LA BATALLA DE LA OLTENITIA PANA LA INTRAREA
OSTILOR NEMTESCI.
Ce v6dA, Mucenice Pantel m6ne!
Ore nu visezil, Sfinte Acsinte !
PrietenulA G-urluescovici ?
VreI sA diet' Gurlueseu. Ce ma fad', vere Uurses-
covicI ?
VreI sA gicl Uarseseu!
Si tu?
Si tu ?
(Antsêndoi) A! intelegti....
( Gurlueseu) TicAlosulit! afurisituld, procletulti celti de
Agaftanghelti!... ne a inlelatA.
E§tI Vornicil !
Al fostii Ministru! Dér acum....
Acum ? Oli blestematuld, afurisituld, procletulti
de Agaftanghelti
 342

El bine! unae voesd sA ajungl cu bIrtstemurile ?

AI âmblatd &TA vornicig, al capAtat'o ; Implinésca-se
or): ba, cele .ise de Agatanghelti, celi pésh ?
Ce-mI pésA? Amp, da par-ca eii dup6 Vornici5.ama
amblatii ? Da acum era sit clicti o vorb6...
Asta aï cerutil cu t6te aceste de la...
Amù cerutti, adev6ratti, dérti cu gAndulti ea bi-
ruindti némuhl cela plavèi, mulOmittt prietepguluï ce
all fi fosta legata cu dansulä, cerendu-i Vornicia, iroia
puté face bine -Ora mele
EA nu mal (Pea nimica... Auld Amblattl dui:a mi-
nisteril numal i numai deirá voiii, puté lucra pentru ri-
dicarea patriel. Oh!
BietuTh. Uursescov...
. . . chescu, Uursescu!
Curiosti lucru, da ce Val §ters pe Covici ?
Déra tu ?
nu vorbimù eopilaresce, mhi frate ; null mirése
ca .Demagoyi eel en escri ineepil a slArngti, de când Nam
bratù' a e§itù din térA ?...
Dérii; s'apol escu este Romanti, escu nu va lasa pe
Covid la ministerrt.
Va sit gicti, s6, ne resbotezhmil n escu ?
SA rAsturnArmü oboroculit de Covid, subil. care ne o-
plosisemti. mal dhunrt41.
Gurluescu depArtrindu-se: Witt fi logof6tii mare! ..
Logofétulti G-urluescu...
Uursescu, idem ; Void eérnanea ministru... N'arïi
fi lucru pré de minune !...
PERIODULt III.
OCUPAT1UNLA AUSTRIACA

Mergù rej. trebile, red de tat', frate Uursescu.

Téte-sii resturnate, t6te mergii anapoda, frate G-ur-
luescu.
PritpgdeniA, prAphdenià !
 343

P rapadenia ! !
Téra e Inghenuchiata, ocupatiile streine nu se mal
curnati! Muscalii de abia ati e§itn i Austriacil at' napa-

Trebue sa catamti chipurI de a sap, biata téra!

(Gurluescu zarindù' pe o persóna ce vine spre dAn0I)
Nu me ? En vedl, frate Uursescu, nu-I Vornicu
Neunescu?
Ba tocmaI elü, Neunescovid pe vremea...
Ah! nu'ml mal improspata durerea! SA vedemil ce
va (lice 0 OA de trebile rel.
(Uursescu catre Neunescu) Bine te intalnhamt,
Vornice Neunescoviel.
Neunescu iute : Boerule, nu me numesdi
Gurluescu. A da, al dreptate... El bine ce maI <lid de
nevoile terii, frate Neuneseu ?
Neunescu i maI iute : Boerule nu me chiamti.
Uur-zeseu i G-urluescu. Dectl, cumA nalba te-aI mal
botezatt. ? NeunescovicI, nu; Neunescu, niel atata...
Dér Neuneschenberga ?
Neunes...
Chenbergti! Ce-i de minune?...
A! nu, ce i dreptuld, nimictinu'l de minune cu 6-
menit istetl, déra orI cum, resbotezarea asta n'o pricept.
Neun. Cetit atI Agatanghelula ?
De l'amti. cititú ? Oh, perde i s'arti numele de pe
lumea acésta.
Neun. SuntetI nebunI sé pro§tl?
Amendol: Cum? p6te ca vrel st icl cäAgatangheluth,
nu ne a prapaditt, spuindu-ne ea némulü cehl
El bine ce? póte spusA minciunl ? Barg de
unde §c41 ea némuhi eelA plavata nu va ekti biruitora ?
Se vede ea n'ai eititù buletinele de Walt, frate
Neuneschenberga.
Ba, ea i d v. Da numai unti L1611111 este pe lurne
plitvAttl ? Ore nemp...
 344

AmêndoI, iute : Ba cá sA dicl. Da! si el suntil unti

nema plitvAtd.
IrgelegetI acum, de ce m6chiamti. Neuneschenberga.
Aa. Dérd patriotismuld ?...
Neuneschenb. De amblu sá má imbunezit cu némuld
nu-i pentru interesulti patrieI ?
Uurs. Ce-i dreptuld, dard cttptita-vei vr'o slujbti. ?
SlujbA, ?... ce agemill... Nu dicI ministerd ?...
aun.. Dérd fi-vel curtmdd inaintatù in cind ?
Inaintatd ?... curtindd ?... El apol pe legea mea
suntetI de totd agemiI.. Suntti de erl asis logofttil.
Gurl. (deptirtându-se) Sea' c6, nu pré Burla rè'ti ? Gur-
lueschenbergti... Vorniculd Gurlueschenbergt... Hel !
S'apoI domnia !
Uurs. idem. Void rectipata Vréil sd
scapil Esce1en0 sa Uurseschenbergti. Póte
m'oiti face si barcal...
PERIODULU IV.

CON VENTIUNEA DIN 7 (19) AUGUST.

CitiiPiarulil Patria" in t6te numerile séle !

CititI Piarulti Constitutionarulit" in tóte numerile
séle !
CititI brcsura Josa Masca!" in t6te-filele séle.
Protestatiunea boerilorti, de la 1 Noembre
de tóte dilele etc. etc. etc.
(Zintbrull i Vulturulil No. 28. 9 Decemb. 1858)
 345

XII.

BOINDARULU
Cdndu legea preset ne arg permite,
Amti fi o vespe mugclinclit amara. . .
De 4111 adi vespele sum( réu pläufr.. .
Ne-om tace Ora unu bietti Bondariu
Pe la urechia lumet ro»tane:
Judecatort, Domnt, deputatt,
Chirite, holtet §1 in.suratz, . .
Baindu astadt, bazainclii mine,
Pdte c'odata a o fi ruqine
Si. . . i-ourd vede mal !

Bu.nti diminéta la mat multe popeire. Bufon a gist'

eit stilulit e °multi ; nol dicemit ct oalutarea este popo-
rula'." In fapta, alutri1e, aceste formule banale in apa-
rinVI, dait adese o idee esacta de caracterulit natiunilorú
earl le intrebuintézit.
Aceste formule -tinti, in orientit, unit intelesii biblicii,
patriarcalit si &tit o idee de nemovibilitatea acelorti na-
tiuni pastorale ski resbelice, asupra earora atata de greit
influesce civilisarea stt progresulii. Mal tóte ail de bast"
simtimentula religiosti s,ti doreseti pacea, in forma de sa-
lutare. Vorba salutare amintesce pre arabicula Salema
séft schalum ce insémna pace, F;ii asta vorba infra in compu-
nerea numelui Jerusalem.
Arahula salutit asia : fih diminéta ta ferice! Pas-
treze-V Dumne4eil favorulii. s6a! Fil sitnatosa, cu voia
Domnulul. In asta de pe urma formula se descopere
fatalismula.
Turcil salutit uneorI, clic'énda : fiti umbra ta nedes-
partita de no'! Faca-sa ca umbra ta s6 nu seada niel
odata! Aceste saluthrI, de bung, sémii, nu se audit
decatit in èriIe unde sórele este puternieti in racjele séle.
Niel o data unit inglesti nu va avé as% salutarI.
Clima Egiptului este caldur6s1 si sudórea necesarii
sanatapi, de aceea egipténula 4ice spre a saluta : Cum
merge sud6rea".
)7
Mâncatul-ai orezula ? cum macinit stomacula?"
 316

intrébA chinezuld candìí intillnesce un d arnica; ingrijere

pro naturalA in o térA supusit bólelord de stomacd.
Sluga plecatA " (lice greculd de la Fanard. In-
telegetI fArit de esplicatiune.
RomaniI, robustI, neobositl, laboriosl, avéd salutArl
energice, cari esprimad bine puterea si actiunea: salve!
MI tare, voinicd. Quid agis? ce facl ?
Genovezulti din evul-mediti clicé Sanita e guadagno
(sAnAtate i cAstigii), salutare potrivitPi, cu und popord
comerciald activti.
Napolitanulti devotd qicQ : Crescete in santita (cres-
cep In santeniA).
Salutarea ordinarl a némtulul este: wie gehts cumil
merge? Vagitatea ce resultA din intrebuirea pers6ncI
a 3-a, arétA caracteruld celd aburos4alü alernanuluI. In
locd de adio, (lice Leben sie wohl" (trAesce bine!), aceea
ce resultA din imensele fnitele mit erdepfel ce nu lipsescd
de la niel o mésit nemtésch. EcA unti popord curiosti
pe catd mintea i se rAtAcesce in non l pe atta corpultt
i se inmormêntA In carne.
Olandezulti intrébA : Hoe Vaart sge (curnd chléto-
rescI d-ta) OlandeziI multd auí cAl'étoritd pe mare.
Danezuld se tine de caracterulti nemtescd Ley-vel
(trAesce bine) (lice ;
PoloniI, cu perderea Ord lord, l'ad perdutti i saluta-
rea lord cea nationalA: Escy vesol? esci voiostt
Inglezil pAstrézA formula : Good bye" corumpere din
Good be, With ye (Dumnec,led fiA In noil), de si de catil-
va timpd duminica atiInceputti a o profana, ingAduindd
rnuzicele prin parcurl. Salutarea insA mal caracteristicA
a inglezulul este Hoivdoyou do, in care se vede activita-
tea sa cea mare, In repetarea de dou'é oil a vorbei facere,
(cumti fad d-ta facerea ?).
"Comment vous portez vous ? alu francesuluI este si eld
caracteristicd. Francesuld este maI multti activti decatù
mal multti aprinsti i impAtimitti decatd ocu-
 347

patti; pentru dénsulti principala ocupqiune este de a nu

sta loculuI: se duce, vine, se produce in lume.
27Cunul te portl? caracterisézh esisten0 sa,
,,Je vous salue" este espresiunea francesuluI republi-
canti, cäcï acesta nu salutA in cutare ski cutare modti,
cu umiliná ski mandrih, ci absolutti i pre toV de o po-
trivh.
Salutarea románulul este ic6na istoriel séle naVonale
dupá cumil i se intâmplg, qi cu limba.
Bine te amti ghsitti shnhtosg.
RámI shntitosti.
Sunt sinonime cu salve aid strhbuniloril.
Aceste salvage sunt ale epocel d'intéiti din istoria
néstrh.
Quid agis? alit romanilorti l'amti phstratti. in : Ce
faci ? Atáta numal ch respunsulti nu ne mai e de pe
timpulti lul Quid agis?, chcI 4eda-c" este ic6na societilteI
stalionare, de cu J/2 de secohl mal in urtnit.
Duph acésta epoch, vine acea, represintath prin salu-
:
Cu mult6 plecAciune.
Cu adanch inchinkiune,
SArutil mni1e, milostive stlipftne.
Plecata slugX & & &
BizanOltt n'a tiiimisti numal pre fanariql in Silt,
ci i salutarile fanaruluI, duph cum vedetl.
De jumhtate de secolti salutarea romanésch este des-
fhcuth in mal multe phrV, ca i societatea.
11Bon-jour" gicti Bonjuristit pre carI i-ati descristi alth
data d. A. Ruso indestulti ca sh nu-I mai descriemti.
77Buon giorno" gice d. Eliade i cu acel carI accepta-
será opiunea d-lul de a inmormánta limba románésch
de a primi in locti pre aceea
AicI o parintesh.
(Cine saph grépa altuIa in ea cade. . . Spunti unii
lhnba românésch trhesce inch, pre cândti. Dér mal
bine sé inchidemii parintesa .)
 348

17Slugulita pré plecatO din epoca de maI susti n'a

displrutti fila, de totti; ba chiar aspirA la indigenattc, sub
cuventil ca q'a lepA,data §alvara §i. fesuhl §i. clí s'a im-
pknantenitti, mal multa decatii impilmantenitil in servus
celti imbrAcatil in veqminte strAbune.
Salutare Ili frMitt" s'a gisti la 48 in o parte a Ro-
manid.
BunA diminéta N cjice poporulti, Cu nol redactora
nZimbrulul qi VulturuluI", speranclii di, suntem in di-
minéta una dile bune....

XIII.

BONDARITURI

Mitre de l'Opéra.Dépéche télégraphique et responsive.

Arrivée b, Jassy le 5I4 Novembre.

Impossible de trouver sur le champ un bon ténor ;

mais pour Décembre, il y en aura deux.
etc, etc. etc.
,La Direction aura l'honneur de communiquer au pu-
blic le résultat définitif de cette négociation et apportera
tous ses soins pour donner satisfaction aux souscripteurs
du Theatre Rallen."
Redactiunea BondariuluI" ié indasnélg. a face ur-
mtit6rea profetid diplomatica, realisabila in luna luI De-
cembre venitorti :

Dépéche télégraphique et responsive

Afilan. Arrivée it Jassy le 31 Decembre 1858.

Impossible de trouver sur le champ un bon ténor;

mai,s pour Pannée prochaine il y en aura plusieurs A dis-
position.
Altépt6, murgule pana la vérA, s6, pascl iérlati, verde I
 349
*
* *
Stivini-lvini-nviml-Sevene-Revene-Stevene ?
OrI ca. d. C. Negruti a mersti mal departe decIt puri-
ftii ceI mal' radicalI, ori ea.. . . Dér nu, cacl nu-14 credg
a§la de bétrâml, ca sa, i se p6ta aplica vorba cea rornA-
nésea ...
Cu t6te aceste, déca epiloguld din Ncatele Tinere0-
lora" (Ah! cacl nu maI pèctituescI tot a§la, qi la bètra-
n4e. d-nule!) nu este scrisù in limba pagréscd, ce top
copiii att vorbit'o, apoI spue-ni-se in ce limba e scrisa !
Deschidem-a concurs5 pentru talmdcirea acesteI de
pre urma opere Merare a iubituluI nostru scriitorù, d-nu
C. Negrup.
*
* *
Ieu o cusma vé'ru la literi... etc.' D. Negrup in-
ventk o limba nona pentru RomanI.
,,Cine are barba are qi peptine" ()ice o vorba cam
opincatd, dér care tare bine se prinde catre cele ce vremt
sit (licernti.
RonaftniI avéndti, mulOmita d. Negrup, o limba nota,
niel e'aii intércliatti de a apare pre scena literara unii
autorti, care sa le dée §i idd noug.
Éca o dedicaciune ce estragerati din o carte care a e-
qitù sal a sa iésa, de curênda in publiculti nostru :

Domnuld med,
)2DécA printre ceI autorisap de virtutea v6stra, lip-
sescti (1) a cun6sce de principù (2) lumina lorti §i prin-
teacésta redu§I la egoismù' producil numai ce e mal
mici decat principalii, se silesca prin nascocirl a cal:0Ra
slava lora mal multti §i alte indigenp de acela0 rangil
decftt a11 fonda originea §i marirea ei ; déca linga dé'n§iI
Nu se gisescg. (Nota autoruluI)
Adev4r6. (Nota autoruluI).
 350

locuri n'arg lipsi i prin virtutea vastra m'a§1 puta tin&

desfacg activitatea unel mare rivni n trebuintI
reale. Recunoscinta-mi s'art puta mgrgini specialg mal
multri in actulg de esenta nastril, in eclipsult de Wired
scase printeunt resonil imperfectg §i care, slujindü de
unelte pentru consecinta lort, nasal hottiriri totil de fe-
lulg lul.
Inteadev6ril când interesuld proprig 4isü intea ea-
rn' drumg v4ú filosofia, cercetAri, suptilitAti, probe a
unul resont imperfectg, can(' elü odatt, isbucni in lume
prin minuni i vestirl, de nemurirea nastrit, da ! da! prin
minunl la care resonult., per4endu-0 subtilitatea, se su-
pune mutt., slujésca-ne de réz6int, la curagiulhi nostru;
cAcI oil ce e imperfectil le pate rAtAci; resonulg nu pate
fi altg-felil, §i ca sá se sustit., admita legea datA, lep&-
dandti vritjma§ulii. (3) speranta pust, de Hristosil." etc.
,,Ecce homo !"
Pentru esaminarea, cernerea, strecurarea, detoft aproba-
rea acceptarea..." (Ve41 Gramatica Latina., StOcaIall).
Ce, vretI sl terming frasa Nu se pate, cAci strica
citarea.Aice ponielnicula acesta de vorbe lú raportgrati
la ideile nou6" betig de vorbe
Ergo, talmacirea ideilorit acestord nouè suntil de ase-
menea puse in concurst.

Problema Geografica. In care carte a li mil se aflA

situatg, téra numitg, a Moldovel, despre care se (lice de
unja eá este abundentra i viéta in ea efting,?
Ea isvodula de cheltuéla plittitl pre o napte la ung
oteld din G-alatiI din Moldova nastrA, alilturea cu o nota
plAtitg, tot pre o napte la ung otelt din Paristi.

(3) Filosofia pe.ntra s6rta neistri. (Nota autoruluI).

 351
Oteluld de Paris. Otelulti lumff noué.
No, 3. 8 Octombre s. n. Ulita St. Laara 125. Pie(a Havru
GALATI No. 37. 8 Octombre.
'el par. Id par.
2 luminarI. . 4 2 lumInArl . 3
Pane. 2 10 Pane 30
Supa. . . . . 3 Supa. . . . . 60
Limba. cu capere 2 mancaft cu carne 9
spanacii cu ouè . 15 Desertq 60
Nina 3 Céiil completa . 3
Céiti 2 20 1 ceafea completa 3
Pommel la céia . 2 20 Locuinta (*) . 9
2 Cafele cu lapte. . 6 Bac0 3
Locuint,a (*) . . . Totald 33 30
1 Pane . . . . 1 20
1 puia friptd . . . 6 Adecg nicI und galbend
Parale date slujitor. 1 24
Totaltl... 62 14 (*) O oc15.46 de la ald 3-lea, No.
37, cu mobile de acaja, i oglindi
VI OJit umed i rnediocru ca la o curte domnésa, cu téte
mobilatA. hide/a/Arne necesare vieteT I
(5 Noes:brill 1858. Zimbrulit fi riaturulil, Nr. 4).

XIV.

Laudd-W gura cet ti-oi da pleicinte ! Onor. G-azetA de

Moldova, pune in No. 89 o notA apropos de delteptarea
' ce Depart. BisericescA face tipografilorti de a trimite la
bibloteca nationalit esemplarele de cär i gazete cerute
de Regulamentil
Notele esplicative sunt de bung, séma de mare tre-
buin0 pentru Intelegerea GazeteI, dérA pre acésta n'o
pricepema.
In budgetele tipArite pre 1854 i 1855 a dep. Biseri-
cescti cetimù Ja pagina 37 §i 11 condeile de 2028 leI
plata pre Buletinù oficialit.
Tot acestfi Dep. pentru circularile séle tipgrite in Ga-
zeta de Moldova, se qcie c6, a pigtail pe 1858, peste100
 352

In nota redactiunei mai sus citata cetirnl eh ea a tri-

misil gratisii sc6lelorg o mulOme de esemplare din foja sa.
,,Ce sa credemü, ce FA, nu credtmü ?

*
UNU DIALOGU LA ESPEDITIUNEA POSTEI DIN BARLADU.
N'a maI sositti dilijansulii ?
Nu
La dracu, este acutn o 6ra dupa amécia i d-néta
mi-al spusa cit avé sa sosésca de a séra.
Ala, insa n'a sosittr incg,
Bine d-le, dér nu §cif d-ta care /Ate fi causa aces-
teI intargieri
Causa !- negre§tü ca e veunii boerg mare, care mer-
ge la Ia§1 cu dilijansult] !
El l'apol, ce are a face ?
Ce are a face ? ja multit, boeril nu mergü n6ptea,
boeriI at] tabetulli 1°11.
El bine, d-le, dér dilijansulü are §i elli regulele
órele luI de pornire i de ajungere ; sunt plicurile gu-
vernii,m6ntuluI, earl trebue se mérga numal deck, sunt
scrisorile particulare, de interesù mare, a carora intar-
giére p6te sa aiba urmArI rele . . .
Plicurile guvernamentuluI? stall de aséra,
cat pentru scris-orile particularilort, faca cum le-a place!
Minunatii ! ! Este insti ast-felü supusil
la ordinele i placerile figrettruia pasageril ?
Firere, cand pasageruill este o pers6na deosebita,
cAnd e unil boerti. mare.
El d-le, dérti d-ta nu §ciI se vede, ca dupti, con-
venOunea de la Parisil, nu mal sunt privilegiurI, ca §i
boerI §i neboerl top sunt de o potriva Inaintea legil i a
recruleloril
0 stabilite ?
Póte se fig, insa aceste-sii de siguril pentru boerif
eel mici dér nu i pentru ceI marl.
Ba pentru top de o potriva, legea nu face osebire.
 353

EI, boerd tot boerd, persista, a (lice amploiatulti cu

unit tonti sentenciostil intorcendti spatele.

* *

Lectii de filotogid. De unde ne vinti. vorbele : Lipsd

nagrajdenia I
Lipsa ne-ati adus'o grecii din Fanarti, de la eXvircro.
Nagrajdenid este, dupa definitia cunoscutuka
o vorba compusa din na, adeca la §i grajdid : la grajdid,
liklnsemnéza ca se da, fânu cailord la grajdid, ca sá p6te
trage pre stdpa' nd dupa voia sa.
(Definip inedite ale autoruldi ,Tortuosulult).
Alta definitiune filologicd. De ce impricinatulti care-0
perde pricina 4ic6 'Ana acum mâncatil judecdtoril
dreptatea ?
Pentru cá in judecatoriii sunt mese : mésa Int8e, zacu-
sca ; mésa a doua, TM' quid etc. etc.
(29 Noembriil 1858. Zimbruli Ø Vulturultsi Nr. 21).

XV.

JALNICA TRAGOIAA A MORTII CUCONULUI PRIVILEGIU

I.
Cuconulti Privilegid este bolnavti, bolnavt In primej-
dia; sintomele sunt de mórte. Medicif cari-lit asista cu mal
multa stiíruinta deck norocire, cunoscil gravitatea bólel
sale, care nu o potti combate, orl cate mijlóce empirice
desperate IntrebuinOza.
1116re cuconuld Privilegid , dupa, uniI, cad pré In-
carcatil stomaculti de nedrepta i jdfuiti, dou6feluri de
bucate cam grele de mistuitti In timpulti de féta. Altil
ca móre de o greutate de Conventiune la inima; altil
asigura cá sfk§itulA i vine din o pré mare postire de le-
galitate.... Adevèrull este di, móre, i m6re cad i s'att
sar§itti clilele!
 354

In ung obscura etacit aln curteI until mare logofétit, se

afla dandull sufletulti , bietulti cuconulii Privilegia,
conjuratil de eel mal de pe urm i mal eredinciogI din
multil curtezani ce a avutit in viéta.
In starea sa de debilitate gi de bulmacéla, delirula lit
apucti adesea, pronuntandit vorbe intr'aiurea, fara"girit
&A, de intelesit, ca aceste : 1,Boerit, Slujbulite,
teril. . cinste... cruciulite.... lake. oh ... t6te....
perdute.... oh !.... tóte.... etc... etc.
Ore ce idei st fia rascolindtt capuln bietuluIbolnavii,
candii aiurere intema felt' ? Ce sa fi insemnandii a-
ceste estravagante i ingrozit6re delirurl? Fi-va óre ca'§I
marturisere p6catele i cere de la opiniunea publica, ier-
tare de ele? &it ca-lit framanta vre-o durer6sa parere de
WI', cad nu-i maI este ingaduitü de a vetui in téra Ro-
manésca ?
Val! delimit:1 ing s'a terminatit! deja semnele ago-
niel se zugravescn. pe MO sa cea bucellita ; deja ilia' vede
niel aude....
Sermane cucóne Privilegia! Graptina-te mereit de
viéta, de gi st6oa ti-a data dupa Ma!
Medic*, iara mal alesti doctorula ABeramil, geolarulii
universitateI de la Fanara, spune tuturorü ea inca sperd
crede ca.-la va scapa... Bietilorit medicl, Ur nu vedet1
eä, nu mat' este chipii de a pastra asem.enea putrejune
nicI subtÙ balsamn ? Dér, este datoria v6stra, o gein,
nu desperatI pre arnica bolnavuluI, chiarn décit din in-
templare aI cun6sce cá bolnavuln e de mórte.
Nu e chipn insa de tamaduire! Mórtea euconulul Pri-
vilegia, este ca i inthaplata : ea este neinlaturabila, orI
cat i s'aril da siropurl de depese viziriale, hapurl de la
spiteria otelului de Viena : ori cate consultatiunl aril' face
In jurula patuluI s6ti, boeril de la 1 Noembritt !...
In zadarù veghiéza, la capataiula bolnavuluI poslujni-
ca 1,Gazeta de Moldavia"; in zadarti unit mazilitti domnil
mare arnica alit murinduluI, bate mataniI, cerêndit de la
prelungirea vieei multa adoratulul BM. amicii
 355

tovarald.... In zadaril barbieruld Stéoa Dunard" vré

sa-I sc6tA sangele celd r611 ce mal are... Cuconulil Pri-
vilegia móre, cuconului Privilegia are a i se canta veq-
nica pomenire!...
Cea de pe urma mangaiere a until murindù este de a
vedé t juruldpatulul sèt mortuarii pre met ce a iubitil
In viéta. Cuconuld Privilegiu in acésta nu are de a se tan-
gui, cact patuld sail este impresuratti de casnici, de ceraci,
de amid, de cunoscuti,' de media. .
Care de care se MO a insitnato§a pre cuconulti Pri-
vilegia : doftorii cerca asupra-I t6te sistemele, ca s ne-
merésel pre acelil ce BA i dé sanatate. Asta gice sh i se dé
unt globulefd omeopatict de reforma anstitutionala cela
prescrie operatiunea, adica taierea aleopatica a membru-
lui ce se numesce abuzula...
Totil consulte 0 refete ! dér se va tampla i asta data
ca deapururea pana ce doctorii se writ invoi in de eI,
bietulti bolnavù va espira in mijlocuill
Pe dad bolnavulii se lupa cu agonia, &A ce se pe-
' trece in jurulti set.
La u§a etaculuI i inarmatti inteo maná cu vestituld
st plumba rosu, iéra In alta ca nu mal pufin vestitele
sale f6rfeci, unù bétranil censora suspina 0 se vaIta Ah!
cad nu mai potù' invarti aste f6rfecI prin pletele
prin cóma ZimbruluI, i sa-ml maI plimbil Asti) plumbù
pe spetele lorti Póte ca décá ei n'arti tipa asa de tare,
nu s'arti agrava starea interesanta in care se afla bolna-
vulti meü stapana."
Unt. nog' gramatical ce de curandil se tocmise la cuco-
fluid Privilegia oblintere 0 mal multil deliruhl bolnavu-
lul, 0,4 dicte cele de pre urma vointI, in care
se blasteme .pre cuconita Stea," cad indreptatil
fulgerile in tina 'milord, in sprepartizanii sei, in spre cu-
noscutil sei prietenl de la 1 Noembriti"..
In odaia de alaturi stall rudele cele mai apropiate ale
murindulul, consultandu-se deja la mijloculii de all im-
par0 clironomia.
 356

Rudele de s'auge i amicli ceI mal intiml sunt de pa-

rere, cA, este bine a se institui o comisiune, unt triumviratti
asupra clironomiei cuconuluI Privilegi, compusa, din d-niI
L. P. CC., §i R. B. (Persónele avésndil nume cu asemenea
sunt poftite sO, nu crédA cá vorbimil de ele), cu
insárcinarea de a epitropisi starea cuconulul Privilegiu
a iubitilorti s61. 111 Habuzacki i Jafurica.
Nepotula celti isteçù alit murinduluY, i anume CC. Con-
stitulionaru (1) se opune f6rte la asemenea triumviratti,
care, dup5, socotir0 sa, i-ar rápi partea cAlutä din ave-
rea moluluI.
Pe cAndti asemenea desbaterI se facti filtre rude, una
din ele, desinteresata, i care fusese curgere de 14 anl ne-
despArtitulg tovartisA alù murindulul, se endesce ce
hala, de dolitt va imbrOca, cácI are una ce i a venitti de
la Viena qi alta de la Tarigraclit §i alta ce i-a dáruitÙ bo-
eriI de la 1 Noembriti.
Triumviratula i trimite sfatulti sh se imbrace cu ceo,
nemfésca, pentru cg, este mal asemenea cu cele de pe urmá
haine, purtate de murinda.
Constitutionarula, gice cá, eltí póte pentru 6,000 galbeni
a-I vinde o hainá mal à la mode, numit& individualitatea
de principii".
Acata balná este gAsitá de pre échefd , pentru fetele
bétrAne i póte cliiarü pré scumpà.
Prin spatiósele anticamere ale locuinteI mortuare se
petrecti totti-odatO, óre-care scene comico-dramatice,
tre diferitele pers6ne, care a§téptO, sétt se temti de cata-
strofa ce descriemti.
Despinite in grupe deosebite, se audti atatea felurite
eterogene convorbirt, cá, din acea infernalá amestectiturh,
numaI urmátórele frase se potti intelege :
Una parvenit : Ce putinti tralnice sunt fericirile orne-
nescl !"

(1) Filologii carl s'ad ocupald cu numirile propril dad a crede el. originea
acestul nume nu trebue s'o clutdmd in constant, ci mal bine in stationarii N. R.
 357

Altula Dér 6re mord i titlurile Cu mórtea onoratu-

luI nostru stapána ?
Una arnica: Al la dér, 4icetl, ea, móre cuconuli Privi-
legiil ?... ApoI dérA : vivati! ConstituOunea!"
Una amploiata vechia : Cine sunt crinomonii, na6 rogi?
SA mergi spre a-I saluta...
Una necunoscuta : 316 rogii, da b6trftni este murin-
duliä?
Altula : Ba nu pré : tattt-s611 a triliti sub fanariotl
mal la unti secolii, pre când cuconuliä. Privilegii d'abia
la anuli 1831 s'a botezati sub denumirea de Reglement-
organica."
Anaiula necunoscuta : Ce scurtit e vi4a omului sim.
titori
II.

A PRECIATIUNI DIARISTICE

Constitufionarula : Cuconulti Privilegii este morti!

Vivati cuconulti Privilegiii. II!"
Bedactorula felt ala acelei fa : Vomit clironomisi!"
Una celebru unionista: 316 ducti.s6 mângaii pre cliro-
nomii r6posatulu1, in oficinile ConstituVionarulul". (Cu
unit toni sente4osi) Neamiculi in durere se cade a fi
mângâiati! (din Ariostit, cartea I, cap. 2, § 3, lit, a
la cot, la A, etc.)
Gazeta de Moldova : Stint twit tén6r6,... o Mc& de
stambl §i de fruncliq6rA va ascunde lesne sbArcele .. Ami
sit cerci nu cum-va puté da i ast6, datkbatitri
in dragoste cu clironomif . Ah! décA-si cam sbIrcitá
nu este de povóra anilori, ci cite): multi ami iubita !
Amorulti imb6tranesce inimele Ah! ."
Una mare moralist a : Lucrezù la cuantula celii de
pre ?owl ce voii rosti pentru bietulti reposatuli, in vii-
t6rea adunare, cu gura cu care rostesci cuvintele in-
tre mul0 ochf
Stéoa Dunaref : nUmbrA sbarciti ! fue!... etc. etc,6
 358

Romania : Lbati-mi priveliscea cea dramaticit ce se

desNur5, in ConstituOonarti Liisati-m6 a plânge .
cici vréa sa, mé arètti mai simtit6re deck rudele mele
Stéoa §i Zimbrul i Vulturuhl, care ati mima pré impe-
triM. ."
D. Redactora aid Romeinid" desfA§urg, inaintea sa nu-
merile ConstitutionaruluI," §i pre locti §ir6ie de lacrimi
plécA din tipografia d-lui Bermanti §i se indrun36. spre
biuroula ConstituOonarului, unde inland& cu buna-vointa
Romanid, inimele redactorilora fii al 6000 galb."
Zimbru" : »Ah! lAsa4i-m6 sA arunca çi eti insu-mi cu
copitele mele OrinA pre grepa iubitului cuconula
. ErA, tu, iubite Vulture, nedespArlitti ala meti

tovargfi, smulget1 o péra, care vei avé-o mai ascuOtA

scrie cu lacriml d'ale Românid" urmittorulii epitafti ne-
§tersti pre monumentula ce s'a ridicatti la J. Noembriti
In memoria Aposatului :

Ling'acésta pétrà rece,

alkorule nu trece,
Lacrind fail d'a vèrsa,
CAcT se afli duinnéta
C'aicli dace 'n vecinicid,
A Moldoveï ca licid,
Celebra sa neghiobid
Pritnlegiula boeritti,
Ce multd Ora §'a
C'at buff pre ea putu face
Vémlend'o 'n colo §i 'n ci5ce ! (1)
(25 Noembritl, 1858. Zimbrula Ø Yulturolti No. 17).

(1) Ve41 notele la finea volumulul.

 359

SE TE FERESCA D-DEU DE AMICII CE! NEMBACI

(Woo No...)

Amice Bondarit !
17Cetimg In No. 8 alit ConstitutionaruluI ca Consti-
tuan01 FrantieI din 1793, acel ce respingead mandatele
imperative, cInd era vorba de legl, at' recomandatti nisce
asemenea, cAnd a fostti vorba de unti oral, adeca de de-
capitarea regelui Ludovicti. ahí. 16-lea.
Tu, iubite Bondarti! nu biziI, nu te turburl, vellêndit
desflqurarea limpede a unel a§a teoril 7 Tu tacI? Déca
tad., IértA prin organulti tú sa spunti ConstitufLonarti,
ca nu frOlegù ce intelege d-lui prin apararea Consti-
tutiel," când ne citéza pilde de resturnare, de decapitare,
etc. etc.
NoI acum de °data nu avemii ce decapita. Noi avemil
totulti de creatti. NoI avemll de a compune o buna adu-
nare Na0onalit, care 0, ne creeze Domnula cu acesta
impreuna i pre comisiunea centrall. Dec1 este vr'o ana-
logia 1ntre starea lucrurilord din timpulti nostru, din O-
ra n6stra, cu acea citata de ConstituOonarti?
77A.ea este socotinta mea, confrate Bondarti. Dér póte
ca con. victiile de care este acumti piing Constitutiona-
ruhl" pana la gura-i, de§tépta vr'o trista presimtire, o
presimOre de acelea despre a caria origina °multi i cu
arata maI putinti unù bieta bondara póte face cea
mal mica inchipuire. De are vr'o presimOre trista apoI
pastrezall teoria de mandate imperative pentru timpurile
realizarei bru, &ad va fi nevoia sA avemti i In téra
nóstra null 1793.
Spune-ml, Bondarg, nu amti drepttí a-I don i acésta ?
i-a§1 mal dori multe d. ConstituOonarti, acum deodata
me mArginescti a-I dori sA Invqe mal bine Istoria i sa
spuna naOuneI nóstre lucrurl mal adeverate cleat acele
 360

de a numi constituanfi pre membriI adundrel legislative

din 1793.
11Detunetele asurgitóre" intre altele i a Zimbrului
ins& sg vede cg ati amentitil pre bietulti Constitutionarti.
Ea din inimg, frate Bondarg, i dorescti insAngtolare."
Al teiiamidi. H.

*
Constitutionarulti acusg, pre St6oa Dungra" cg, se
vinde; in adevèrg Stéoa se vinde la una Ira de abona0.
ConstituOonaruhl din potrivg, nu se p6te fAli de acestti
norocti; act elti, ca cochetele cele b6trane vré set se dé
degéba, i cu t6te aceste nimine nu-lti voe§ce!
Respusula Constitutionarulul catre St6oa Dung,-
rei" este subscristi de sépte-spre-clece Celti an
têiù dintre acevtia este d. Scarlata celii de pre ur-
mg, este d. Iorgu Ganea: cum vedetl, acesttirespunsti fchio-
pattind4 incepe iFhiopdtelnda sfarseqce! (1)

*
RISU CU PLANSU
omânia", sub redacOa
If B. P. Hajdeti, a pornit
Marta la druma. Semnti rgit
Ea n'a ajunsti bine la No. 2 in 15 cjile, i deja q'a
sfar§itti, banii de cheltuéld, dei dupg, qépte 4ile de càlto-
riä putu dovedi c6, batArti are haine de priminéla."
Banii de cheltuélg, O. Romania," ea ins60 ne o spune,
sunt
Roraania" deja nu mai póte pleinge ; dér póte sà§cie
ride?
Vre, dragg, dómne, El& rîdö, in No. din 25 Noemvrie,
In liniile Cu care terrain& complimentulti ce ne face (i
Cumulàmimù drag& inimA) asupra Tragedia cucona-
pluIPrivilegitt, Ur ride meinzesce, cum se (lice pre la noi,
(1) Alusiune la und defectil fisicd.
 361

risulii RonaftnieI" e de parte de a fi ca ahí lul Rabelais,

de 0 ride fiara UG16 SCUrta...
Ne acus6, Romania" ca riclema pré multü. Invidia de
féta bètrana !
Noi nu ridemd insa decatti de 4 ()II pe s6pt6mâna :
Lunea, Mercurea qi Vinerea, (Tile in care se j6ca la noI
tartufulti pe scena ConstituOonaruluI" 0 Marta, cAndd
neputendd flurmari (limbagid fara, U cu scurta) pildei"
ce ne da România", ridema de risula d, ca 0 astacJI bu-
na-6ra.
77Sans rancuné" soriéra, !
(1 Dec. 1858. Zim1»'ult1 fi Vulturula No. 22.)

VACARES CU,

I.

A construi din materialulti templuluI vechiti, templu

nuoti, care pastrândd in liniamintele luI reminiscintl de
la vechia arhitectura, se fia insa originald, nu este nicI a
imita nicI a copia, ci a crea.
Ala Molieru a creatd pre Avarula sed 'din Aulularia
luI Plauta.
AlIa Cid este o creaOune francesa, alaturea cu Cid alti
Spanionilord.
A§Ia Cornelia qi Racine creéza, alaturea cu Seneca tra-
giculú.
A§Ia Milton crea Paradisulti perdutti alaturea cu 1

Poemata Sacra Divi Alchimi Aviti.

A§la Virgilu crea alaturea cu giganticuld templu alit
orbuluI de la Chios.
A§Ia Dante, Tasso, Petrarca!
 362

11 .

Proportiunl pAstrate, aceste se potii aplica la unil din

poetil nostrl.
VAcAreseu, acea verigA, auritA, care unesce poesia lite-
rail cu canturile nescrise ale poporuluI romAnil, e oglin-
da cea mal fidelA a lupteloril ce In campia culturel na-
tionale, lncepuserA, deja cu apr6pe jumètate seek in
urm6., all da diversele direcOunI intelectuale ce-1
deschidea calea intre românl. Intrunire caracteristicA de
dote poetice populare, de reminiscind literarie dine §i de
imitatiunI literarie galico germane, poesiile lul VA,c6.-
rescu vorù fi cand-va documintele cel mal elocinte ale
istoriel primel jurathl a secolulul nostru.
Ceea ce ne a surprinst In Vaoclrescu nu este niel In-
clinarea lul spre elemintele pure nationale ale cantArilonl
poporane romh'ne, niel amesteculli reminiscintiloril cla-
Bice, ale mitologiel dine; ceea ce, mArturiml, ne a sur-
prinsii, este directiunea catorti-va din poemele sale spre
poetica germanit. Mal multe din aceste poeme sunt pline
de reminiscing de la scriitoriI germanI ; cate-va sunt
chiar imitatiunl de la Goethe. Cand Ind, VAcArescu imi-
tézg, elu se silesce a imita a§ia, ca 0, ti se parA, a cre6-
zA, li ame-orI isbutesce ca opera luI sg. nu 60, cu totulii
inferi6r5, originaluluI.
Cana VAcareseu traduce, ca, de esemplu poesia Dra-
cula (pagina 409), nol nu-lii cunóscemil; cg,nd insA nu-
ma construézA cu materialula Imprumutatii atuncea
eh" este de remarcatii, de studiatil, chiar décA nu isbu-
tesce.

II 1.

Ét6, unii singurtt esemplu, Ur care va invederea verI-

cuI cine-I Vb.cArescu, alAturea chiar cu marele scriitorit
de la care Imprumuta.
Poetuhl germanii cântit In nemuritórile urmAtóre ver-
suri mill subiectÙ intitulatti Gefwnden.
 363

Gefunden Gasitii

iTch ging in Walde Merseid in pAdure,

So för mich hin Degéba, asTa...
Und nichts zu suchen, Cu simpla gAndire :
Das war mein Sinn. Nimicd a cgta.

1m Schatten sah ich ZAriT icT o fliíre

Ein Bltimchen stehn Ce'n umbrA crescea ;
Wie Sterne leuchtend, Ca ochiu-'n cAtare,
Wie Auglein schön. Ca stea, strglucea.

Ich wont es brechen ; S'o rupd, c'o zAmbire

Da sagt es fein: Ea dice duiosd :
Soil ich zum Welken Dér spre vestejire
Gebrochen sein ? MA rumpT, nemilosd ?

Ich grubs mit alien AtuncT floricica

Den Wurzlein aus, Cu totuld o scold
Zurn Garten trug ich's la frumusica
Am hilbschen Haus. CAsutA-ml o portd

Und pflanzt es wieder i-aci resAditA,

Am stillen Ort ; In loculd tAcutd,
Nun zweigt es immer Ea, vegT, reinverclitA,
Und Milt so fort.' In florT a crescutd!

Vhcarescu, se inspira de aceste naive, simple 0 deli-

ci6se versurf §i canta:
,Inteo grAdinA
LAngg-o tulping,
Se afig-o flòre
Ca o Turning. .

S'o taiil ? Se strich I

S'o lasd ? Mie-fricA
CA vine altulti
mi-o ridicg !

Ama fi de sigur pretenVo§1 si asageratT patrioV pro-

clamandii superioritatea poesiel lui Vacarescu, dar
 -- 364
dilema ne rezolutA ce face poetulti cu flórea : se o taie ski
se o lase, satisface, incantA anima... Goethe ne place mult
deslég4 dilema ca unA grAdinarA de la Efurt: scóte fió-
rea cu rAdAcinA cu totulA §i o rAsAdesce in grAdina fru-
móseI séle case, dar nu este egalti drAgAlall soluVunea
dilemeI lul VAcArescu gise:
S'o taid ? Se stied ;
S'o last ? Mi-e fried :
Cä vine altuld
mi-o ridicd! (1)
(Adun. Nayonale.)

FABULE DE D-LU GEORGE SION

De mal mu1t1 anl Apologula pare a fi muritti la Ro-

n-ILA : DonicI §i Gr. Alexandrescu nu mal ati
SA fiA óre cAcl
Adearulii golii din fire ,
este primitti a41 la Imperatorubi cu altti ceva decatù
Cu vechiulti:
,E§I afard! esT afard,
Golule nerusinate,
iute, josd, pe marl!'
Nu, nol,fArA a face politic1,vedemti aß de minune
timpulA in care trAimti, pentru fabule. Ceea-ce ne-a lip-
sitA nu era ocasiunea oportuna pentru a0a serien, ci
sciitorulti. A scApAratii, ce e dreptulA icI colea cate o
incercare, dér cândil de pe ceriA nu nefrine decatti raga
de la o stea care cade, totA in intunerecil e nóptea.
O scire bunA pentru acei cAror le place sA véclA adev6-
rulti, nu golti ci;
cu vestminte
lmprumutate la minte I'
(1) Vecil nota la finca volunralui.
 365

D. G. Sion, aceld poetu al4 eanteculu; care fAcu altA

datA se resune sate 0 °rap de armoni6sele versan l in
care se manifestart tóte detaliile vieteI, pang, 0 caricatura
el; G. Sion, care a cantata fumulil figclrd, qi care a avutti
ocasiunl durer6se s. vészlA in scrum i fumu prefAcute
atatea ilusiunl, atatea sperm*, schimbatti córdele
voi6se ale lirel 0 a inodatti pe ea córdele sapientei
Junele a cantatti nebunia, sub forma iubirilord; bArba-
tulA va canta infelepeiunea sub travestirea fabuleI. In
curênd, devenitA pilotuli4 mintd in ocnulñ iubirilorù prin
care altA datA zefiril se jucati de barca luI, G. Sion va
dota literatura n6strA cu o sutA de fabule, care de 0 parti
a fi multe din ele vechl in subjecte, suntti insA, prin
forma 0 direqiunea ce le da poetulA, noI, ca totulti nol
Adev6rulti se invechiAsce elti 6re?
S'a imputatil cu dreptti cuv6ntti fabulelorti, incepêndA
de la Bidpai i Esop, la Lafontaine, cA in loch d'a mora-
lisa sunt numal proprie a face mal astute pre °mg, a-lit
preveni in contra reilorti érA nu a combate r6u1A, a arta
Corbulul cu caiá in pliseü, ca sá nu se incrécIA in lau-
dele vulpilorti, in locti d'a da o bunA lectiune vulpilorti
care in§ehù pre corbI; a arta cum trestia plecandu-0
fruntea, ca to1 curtezanii, se incovóiA, dér fartuna nu
o p6te frange, pe and stejarulti mandru e sdrobitti, sub
furia vênturilorti In contra und asemenea direc-
tiuni a fabuleI s'a revoltatif Platonti i Socrate, i intele-
gemil pre moraligtil gi pedagogiI modernI, earl cerA ca
asemenea fabule sA se iea din manile copfilorti, ca opere
corump6tóre.
In locA d'a se abandona genulil, scriitoril i pedagogil
intelepti aù cercatii mal bine sit indrepte direcOunea e-
ronatá a genulul. FoculA arde casa, dérA foculti regulatti
In vétrA incAl4esce atmosfera 0 o face mai gratA i mal.
sAnAtósA.
Suntti putine lunI, unti pe catii modestil pe atata
escelinte profesore de literatura francesA la unulti din
liceele n6stre, D. Bonnans, a publicatil o colectiune de
 366

fabule de care vomti vorbi alt&-data mal pe largt, care

parasinda directiunea condemnabile a Apologulul ne da
In admirabile poeme mid, cele mal frum6se lectiunl mo-
rale, de moralitatea cea mal pura ce se póte cere de eti-
cil modernI.
D. G. Sion, a urmatii directiunea data de D. Bonnans,
de la carele, dupa dreptulù ce are poetuld, si mal alesd
poetulti Apologistù, a luatù si maI multe din subjecte,
totù asla cum D. Bonnans, le a luatù de la Lafontai-
ne, Esop, Bidpal, Conrad Pfefelt, etc.
Ca unù modelù alit genului si ca unil Avant-gaiit alit
publicatiunel ce va face in curendA d-nuli Ge Sion,
&mg aci, gratia buneI yob* a domnieI séle, cfite-va din
fabulele, care far& in colectiunea ce d-sa prep alit.
(Adunarea Nationale)

ESPOSITIUNEk DE OPERE ARTISTICE DE LA IllIZED

Ceca-ce 40 de anI de domnia, de la regulamentA in-

cóce n'a realisatil in Ora, in domenulA artelorù, a reali-
satA in douI, treI anl de domnia Carol I! Cine a esitù
de la espositiunea improvisata in palatulù" academieI din
objectele de arta, lucrate din initiativa si spesele Domni-
torulia fat% sa faca in sinesI cugetarea cu care incepuramil
aceste sirurl? fail ca cu inima plina de recunoscinta si
sperantit, se strige, °data mal multd:
Slt treiéseet Carol I, impaméntenitorula # proteetorula
frum6selor4 Arte!
Suntù in colectiunea de obiecte de art& in cestiune,
opere, care aù, mal presus de tóte, meritulù se fia fostù
lucrate in élA, si din subiecte national
Nu scima, care, din sculptur& si pictura, p6te reclama
preferinta nóstra. Sculptura totusI ni a lovitll mal mult
atentiunea, pentru ca ea este Inca cea mai inapoiata in
renascerea n6stra artistic& , ea care altit data a creatii
 367

sublime adornaminte de temple, la Argeliti i Trel

Erarchi, ea care a creatti portI de altare i de bisericl ce
ar face invidioll pe Nicolae de la Pisa, pe Giotto, ...
din care cate-va se potti vedea actualminte la Museuhl
nostru.
El bine, in sculptura, am admiratti cu 1acomi54
mandria operele d-luI Stöhr sculptorele Maria' Sale.
Acestea suntti urmat6rele, mal insemnate :
O mesa mare, sustinuta de §ése leI, i fia-care lea
sustine eke u»ti scutti. Scuturile dela cele patru coltml
coprindA cifra mark' séle; cele douè centralI coprind-6,
unuhl scutulti RomanieI, i altuld de Hohenzolern. D'a-
supra meseI, acoperita de cele maI elegante §i de bund
gust6 arabescuri qi de treI rotundurl cu armele detailate
liomane i de Hohenzolern, se citesce inscriptiunea
Carolus I, Princeps de Hohenzolern Rotnaniae sawm as-.
cendit die decima Maui 1866.
Inteuna din rotunde, cu insigniele religi6se, este ins-
criptiunea Nihil sine Veo; intru altù rotundt, acelù cu
armele detailate ale Românie iQle dinastieI, se citesce:
Pereat mundus fiat justitia. Ghirlandele atêrnate cu o u-
qiuratate admirabil& in jurulti mesel, pedalulti ei ele-
gantg, totulA ce constitua acésta opera de arta, suntti
de o frumuseta §i de o terminare cu totulti rematcabile
O alta mésuta, cu multtl maI mica, de acelall artistif
sculptore, are in cele patru colturl ale eI cate unti me-
dalionti representfind6 pre Michaiti, Stefanti celti mare,
Mateiti Basarabg i Vasile lupu, portretele autentice din
colectiunea d-lul V. A. U. Acésta mNuta, impreuna cu
und scaunti, iaralI sculptatil, ati fost6 admirate de nu-
merolii visitatorl aI espositiunel universale din Paris-6,
din anulti din urma.
Dou6 fotolil sau scaune mari, sculptate totù de d-nu
Stöhr, atrag6 atentiunea, nu numaI prin finitul sculpture-
lorg, dér i prin romeinésca idea, de a se inabraca
lorti de qedere cu stofa, romanésca, tesuta de teranele din
CAmpuhl-lungti. Nimicu mai frumos6, decfitti acésta
 368

stofA, aliatA cu sculptura! CAndd aril vedea eel ce chel-

tuiescii mil de galbinl pe mobile §i tapete streine, de
gustulii cell.% mal indoielnicti, cânda aril vedea frumu-
seta, bunula gustg, apropriarea pentru mobilAmênta a
stofelora din care Campu-lungenelell fach fotele loru,
s'atrù grAbi se arunce in podii bricabracurele lorti stre-
ine, li arù reveni, mAcar din interesuhl bunulul gust'',
la incoragiarea industriel nationale.
Se mal. vorbimii 6re de magnificile suporturl de por-
trete §i. de armAturl? orI Gatti de frum6se suntti ele,
spatiulti ne restrange, datorl fiindil a nu ulta pictura qi
alte opere de artA.
* *
*

In picturl, publiculA a admiratti douè portrete, care-I

sunta precióse, iubite, cAcI sunta portretele Alte0I séle
Regale Princip. Antoniu de Hohenzolerti li a% Prin-
cesel de Hohenzolert, TatAlti 0 Mama iubitulul nostru
Domnitorti. Aceste portrete suntil datorate peneleloril
ilustre ale d-lort. L. Schafer li Petri.
Omagele nóstTe depuse acestork opere de prima dis-
tinctiune, se precurgemii sala care e plinA de tabele.
In acéstA salA predomnesce acquarelulii, care in difi-
cultAtile séle de esecutiune are indoitulti sai meritii. Nu-
mele cell impart4 operele in picturA §i aquarele sunta
ale d-lorA Satmari, Comitele Pre0osi li Volkers.
Comitele Pre0osi, in aquarelele séle calde, pline de
viap. 0 de milcare, a incredintatii memorid posterit4il
scene §i costume naOonali ce pe tótA (Tina se perda, catt
§i mal multe episode din cAlétoriile AlteteI Séle Dom-
nitoruluI, prin OrA. IatA principalele aquarele ale Comi-
telul Pretiosi:
Scene de tiganI, tipurl de o realitate admirabilA,
bine grupate.
Costumil de la Arge§iii.
Costurati de la Vlara.
 369

Monastirea StavropoleosA, all'a cum era mal na-

inte de reparaOune.
Costumti din judetulil Wont/.
6) DouA magnifice aquarele, representAndA scene de
bilciA de la Buz6A, pline de viata, de realitate, de
mirare.
Tint' Peisagiti, cetatea lui Negru Voda.
Surugii, costume.
0 seen& de secere. Anaé4a cjilel repauséza natura
qi pe seceratorI.
Pia0 mare din Bucuresd, careia &Sr& numa
Pórta del Sol póte sta rivala, din cauza variatelorti
costume ce o imple.
0 vq.uta a Bucuresciloei la apusulhi s6relut,
luatA, credemt, din Muhl. Filaretului. Ea ni se pare cá
sacrifica pré multA ideea principala a tabeluluï, tratAndti
cu pré mare abundau0, pe planulA Inthiü, tufe i ver-
déIa. Ala cum este, aquarela &Jul' Preziosi surprinde
de minune necomparabila frumusqa a Bucuresciloru,
cu sutele sale de turnuri detaindu-se pe orisonti, la raza
s6relui apunAndti.
Biserica de la Valenii de Munte este o scena fórte
nemerita, representândti o panachida sannésca.
Drumula spre Bucecia este unu delicidst peisa-
gid de munte.
Plecarea Maria Séle din Cotrocenl, nu prea re-
comanda pre municipalitatea de atund, pentru cur4i-
rea soseld ce duce la Cotrocea
Sosirea Maria Séle la Mònastirea sAntulul Geor-
ge, linga Penteleil.
Sosirea Maria Séle la "%lanes&
Primirea Marid Séle la Wile dela:SlAnicti.
Aceste 3 tabele din urma volt fi adevèrate Ymonu-
minte istorice. In tabelubl, represintândA intrarea Al-
tqd Séle la SlanicA, Artistulil autorA §i-a pastratA unti
co4i§orti, unde s'a represintatù calare, insoOtti de d-ld
Satmari, totti calare.
24.
 370
*

Satmari are i d-lul fórte multe aquarele,

multe escelinte fotografiI, cu atAtti mat preti6se ca re-
presinta monuminte. din care multe vorg disparea prin
infiuintele timpulut Da mg' are inea çi dou6 sat.' treI
pftnze. Vomit' face lista operelortiD-lui Satmari intr'unulti
din numerile viit6re, terminftndti pentru asta-41 cu in-
serarea laudabila a Ouzel d-luI Volkers, represintandit
o calètoria a Marie): Séle, fórte nimerit6,.

D-lti Satmari a espusit din operele lucrate pe conta

Maria' Séle, maï multe aquarele qi mal multe fotografil
duAnatura i putine panze in uleiü. Comparate aqua-
relele D-lul Satmari cu ale D. Comite Preziosi, mai a-
lesù aquarelele presentandti costurauri femeescI i bar-
batesel, operele d-lul Satmari, déca din acésta compa-
ratiune nu esti inferióre, totuqI se caracteriséza mal cu
inlesnire. Comitele Preziosi este, am puté maI pu-
tint' poetisatord, spre a fi mail realti, pe cand d-ltt Sat-
mari cam idealiséza tipurile ce imbraca de altmintrelea
In magnifice costume nationale. Suntti tipurl in aqua-
relele d-lul Satmari, earl' a voi sd fid romans, aga suntd
de frum6se, (Mr semanti totu0 a tipuri str6ine. Nu este
imputare ce facemil dAul Satmari, ci numal o simpla
caracterizare ce damti penelelorti puse in comparatiune.
A face catalogulti detailatti a operelorti d-lui Satmari
este a arta stima ce a §ciutti f36,-0 traga laboriosulti
penelit, de la Augustuld nostru Mecenate i totti de-o
data dorinta M. Séle d'a avé, cu o 4i mal nainte, prin
fotografic1 (pana ce pictorif români sa se apuce de lucru)
representatiunea frum6selorii vedute alet6rit. Vomit cita
dintre aquarelele de costume pre urmat6rele
Costumu de Braila,.
Costumu din Rucarti: o femeia teséndti la r6sboiti.
Costumu de la FocqanI.
 371

Costunau din Cilmpu-lungti.

Costumu din CAlimAneset.
Costumu din RucArti, tipurt frumbse de muntent

Intre tabelele, propriti ise, ale d-lul Satmari trebue

sit citàmù:
O panzA in uleiü representandii unti peisagiti gene-
raltt de la Curtea de Argeqt.i. Biserica stg, pre unit plaml
mal indepArtata.
CAlkoria MAriet Séle DomnitoruluI la Sinaia 0 in-
trarea MAriel Séle in Têrgoviqtea atragli atei4iunea pu-
bliculut.
Primirea MAriel Séle de care sAtenit din Vrancea, in
brumo0I i cArmatiI lorti naunO, vechiulti asilù alù liber-
tAtit i alti n4ionalitMeI, imple Mima privitorulul de
dmulti muntelul i akt patriel, dér qi de iubire pen.-
tru. neobositulti Domnitorti, care, singurti, de Beech, a
mersti sg, visiteze stftncile ioimilorù Vrancel.... Ba ne
in§elAnati : unti aìtt Domnitorti Incà s'a mat* incercatti
a escalada piscurile Vrancel. Décg, atuncl acelg. Dom-
nitorti avé la indAmanA penelulg. d-lut Satmari, acestù
penelti ne art& fi pAstrata suvenirea unel 4ile de
a Vrancel, ne arti fi arètatti acelü penelti pe Vran-
cent fugindti in t6te pgaIile, la apropierea Domnitoru-
lut, cAcI acela nu ducea, ca Carol I, mângAere i speran-
0, in coliba sAténulut, ci setea de cotropire, de in-
tinderea mo0ilorti propril (1) l'aducé in sînulü munpor
vecheI republice.
Tabelulti de care ne ocupAmil coprinde pre lângg,
portretulti MAriel Séle, destulti de nemeritti, 0 pre ale
altord domnI din suita MAriet Séle. D-lut Davila i dete
Satmari catt-va ant mat putinti !... i-a pAstratil ins&
neastemparulit ce i cun6scep.. Dér de ce sA-111 fiA fAcutù
mal tên6rti? D6rg, ca caracteriseze, sg, ne esplice
cum de este atatil de activti §i ne obositù!...
(i) A veda 'Les sept montagnes de Moldavie, ; pa r Me. Marie Movila Paris
1867. Palais Royal.
 372

St, nu trecemt Cu vederea pre unt archimandritt ve-

nerabiki, marturisindii o frumulica romancu0 care, pre
cat se vede, cu t6ta increderea ce péte pune in alba bar-
ba a marturisitoruluI, a mail preferitti sgi aiba pre lánga
sine o suratei, o nevéstii, té'n6rt, pre care archimandri-
tulli nu art refusa sa, o ispoveduésca la rândult el.
Bucecia, acestÙ domnt intre muntil Munteniel 0 Ce-
ahlaula, acelt domnü intre mun01 MoldoviI, all per-
mist d-lul Satmari st, le ja, cum 4ice romfinuld, umbra
dér nu ca sa intarésca cu ea mull, ci st, imulOscii in
modù férte avantagiost pretiosult stii albumt pitoresct
alt Rom/niel.
In acestil albumt ail loct de on6re nouele fotografil
espuse de d-lt. Satmari, din causa monumintelort jato-
rice, a carora suvenire cell" puOnt va fi asigurat-o pos-
terit41. Totti Maria Sa Carol I a luatt iniOativa 0 a
purtatti spesele qi ale aceatul albunati magnifict Fii pre-
Oosu din téte respectele : prin elti Maria sa ni-a mai a-
rétatit °data maI multil cA,, a lucra pentru viitort este
a iubi gi respecta trecutult, acea radacina fart, de care
nu 'Ate fi tulpina presintelul li fructele viitoruluI, Si al-
bumult fotografict ne aréta trecutult In monumintele
pietatii strabune Fli ne desfaliura tott deodatgi, inaintea
privirei peisage imprumutate de la panAntulú nostru,
In care str6inult. sé 'bay* frumuseta cerulul li a na-
tiunel române, in care poetuld st, scétt, abundante co-
loll pentru paleta sa, in care artistult se afle o inspira-
tiune, in care, infine, fia, cine dintre nol sit afle unti not
motivit de fall, cad este Romant, Fli ct, are unt domni-
tort precumt e Carol I.
(Adun. nafionale din 6 fi 13 Iuliii 1869)
 373

FOITA ROMANITLIII"
Ja a 25 Noembriii 1862.

SIIMARIIL171 : Ce fell, mania din Provincia ? Iasi; Atena Romaniei.

A malt ramasd lume la Le Demi-monde ald lul Dumas 0 ald d-ltd
Victor Delmary. Representatiune Gala. Dumas, bietuld Dumas esecutatd.
Bobino striimutatd la Iasi. Resbunarea publicultd asupra d-lul Delmary!
Orbuld i Nebuna la teatruld nationald. Fericitd casieruld, fericitd
directoruld, mal fericitd Pascal/ si Matilda Pascaly ! Fulgerile d. Delmar/
asupra capulul afisiarulul Volf.Bietuld afisard s'a sinucisd din patriotisinti!
Sinuciderea nu e numal ca pistoluld si stiletuld. Dovéda d. Pretoriana I-
D-sa i amórea. Este amóre i amóre ! Am6rea d. Pretoriana e pentru
Rusl. Rumperea relatiunilord diplornatice Intro d. Hajded qi d. es-direc-
tord la Gimnasid. Dértt si natura negat, facit indignatio versum," d. Pre-
torianu Lieu o scrisóre ! D. Hajded respunde d-lul Gvardenta' (Pre-
-torianu). Respunsu peremptord 'Ate fi pentru ,sinucis ?` Fi-vord peremp-
Ore brosurele ce publica onor. casi a d-el R. contra d. Pugovinu ? Lite-
ratura In tribunale I Bondaruld,' totd mal blzaie... Portretuld lul A-
drian. ,Albina romanésclic va lua si ea 4iva buni cu und calendard,
Principele Andrei Doria sJ Postelniculd G. Asachi 1Inscriptiunl stravagantl
nu lipsescd In juruld nostru 1 Acea a Sef-medica.tulul In dolid I ,Servuld-
Aurule editoruld 1F6ieT Oficialec de la 14 ! Insemnia sa ,La Minerva'
este Ride Inteléptit.

Ce felit, cronica, din Provincia, !

Dérü, d-nele i d-nil met', cronica, din provincia qi
inea, din Iaql!
Nu cumva creclétl, cá déca, v'atl luatit In mijloculti
d-v6stra pe d-nele a, b, c, i pe y, z, Iaii aft re-
mast' fara de intrige, far& de amorarl, fara, de misterurl,
fail de stosurI, far& de. . . . Dicasteriii? Nu cumva
inchipuitl cá déca, s'a unificata. Curtea, nol nu o 0, avemtt
curte; cá déca nu mal avernii Adunare, n'o sa, maI avemit
adundri; cá déca, nu mal avemti Mini§tril, n'o sa, mal a-
veraii Ministerd. . public déca, n'o sa, averati o-
pera, n'o se mal averaii pe d. Delmary?
Oreut-4i 6re, ca, déca nu vomit mal avea visite gala
n'o sit mal avemit visite galanft; cil déca, nu avemii ca-
valed elegat41, o sa ducemil lipsa, de cavaleri de in,
 374
dustriA ; c décl n'o s6, mal avemtibanchete diplomatice,
nu vomit aye corp4 care st póta, 4ice, ca Poetulit
Ventosae plebis sufragia venor, Impensis coe-
narura et titrae munere vestis ?. (I)

1 .Iaii
Desam6g4i-ve, d-ne i d-n1 ! N'amù a.vteptatti nol
BA ne prefacet1 oraplii, cum ne spunea deunkji
foiele d-v6strA politice, ill. Atena Romania ; "
.
sunt Atena Aspasielorti Frinellorii, mat nainte de a fi
Atena UniversitMilorti cu doue catedre 0 a Gimnasie-
lorù qcolar l faxA profesorl (2). Ia0.1 n'aii Wept:nil dru-
murile de feet ca via, diploma de Atenit a Roma-
niel, trAmis cu alt& Aten6, Romei fil i cu
§i cu risiculii de a muri &IA de testamenttil pe atatea pe-
rechl de °chi negri, ale cArora stApane numal una ar fi
meritatii sá ajung6, Sultana, de avep haremuri ?
Ne al luatú, d-nele mele, nu o neganati, ici-colea cate
o floricicA naturala, iar nu complesil de sulimane
rolti de teatru ; der pentru cate-va floricele, de care ne-ati
lipsittl, de cate vezdóge veqtejite nu ne curAtirMI pajis-
§tea, de ca1 nalrAcini nu ne o plivirMI ?
In sctirtii, nu vò mira4I, o repetimii, c6, vi s'ar puté
serie, din candin cand, i cate o cronia, din Ia0. Averaii,
cum veclur4.1, Incá indestu1á lume, ea sti, ne pótl da
materi6, de o asemenea cronicA. i lumea nóstrA e vari-
aa in deajunsit ca s6, pótl fi clasificatA ca 0 a d-v6strà,
(1.6c1 ar fi cine sA ve arete unde ne este aceea ce Parisi-
anulti numesce monde, unde afIgmtt pe demi-monde, pe
quart de monde etc. ?
Der et propos de asemenea clasificArl ale lumil n6stre.
Sunt cate-va gile, d. Victor Delmary, directorulü privi-
legiatii i subventionatti alit °peril, ne face sa asistemii la
unit felti de parodiA a piesel lul Dumas (fiulii) Le demi-
monde." Trapa frances& de care v'a vorbitt seriosulti
d.-v6strA, corespondinte, din catula de susii alit fóel, a de-
Vdnezd sufragele uneY plebe vane i uqiuratice, prin ospete sad prin
darurl de strae vech. Horatid.
Alusiune la Inchiderea seOlelord, prin CnOzuld D. Cantacuzino.
 375

butatil, §i inch cu o representare gala, cum o numere a-.

fi§ulti d-lul Delmary, 'Ate pentru ei era luminata cu
vr'o 30 de lumin&ri mal multti de cat d ordinard. D-nu
Delmary a doveditti c& cun6sce publicuM séti i l'a
servitú ast-felti, in cat sA nu aibit niel ce alege niel ce cu-
lege. Din ce parte de lume, vorti fi d-nil Savajol, Ale-
xandre, Roche, Donatien, Desrochers, etc., acésta n'am
puté-o spune ; §cirati ins& c5, fur& mal totI departe de a
ne face sA, cun6scemti pe lumea care o analisA Dumas,
cu atata spiritti i pAtrundere in piesa sa ; mal lesne puté
cineva g&si acea lume prin unele loge, decat pe ven6.
Singura d. Lafarge 0 d-na Guérin Baronei St.
Ange) ne amintirà, icI-colea, intentiunile autorului, i ne
mal descretir& fruntea ! Dérti ce sunt dou6picAture de alp&
In unti océnti, a0a fur& ace§ti duoI actorl in mijloculú
trupel, carea esecutd pe Dumas, da! M. esecutd, in intele-
Buhl. largti. alù vorbeI. Publiculti care nu lipsia 0 era 0
eilt cu manuE,4 albe, in ga16, nu aplaudA, (mirabile
dictu!) nu chime& la rq.mpA (horribile dictu!) pe niel u-
nulti din arti§tI ski artiste, niel acopen i de florI pe d.
Delmary, care, dreptii opera, dupà contractti, ne darui o
trupA, coneurent6, slab& a trupei de la bine-cunoscutulti
Bobino, de la Paris.
Publiculti de care d. Delmary dove& in 17 Noembrit,
el nu tine prea mult& sémA, Ii resbunA asuprA-I in unti
modti minunatti 0 nu mai târditi deck a doua i, in 18
Noembriti. Se dete astA datA, de cAtre trupa romAnA, pen-
tru prima 6r6, : Orbula i nebuna, dram& tradusA de d-nil
Millo i Pascaly. De demultti, de memoriA de logieria, nu
s'a vèduti1 la teatrulti nostru o multime mal mare ! Niel
unti loc0orti, nicIuna inghiuletti ne prinsti, ne ocupatti!
De la galeriA pan& la cea de pe urmA banchet& a parte-
ruluI, tot se ven.duse. Fericitti casieru!Fericitil Directoru!
Dér mal fericitl Pascaly 0 Matilda Pascaly ! CA,c1 eralt
totl acolo, sA-I védA, se-I aplaude, se proteste, chitiman-
d.u-I la rampA, de treI, de patru ori i dup& ft.-care actù
In contra marionetelorti in costume imposibill., ce ati e-
 376

secutatt. (O! nu vréti altd termene !) fara niel o forma de

iudecata pe inocintele- Pumas (fiu) !
Resbunarea publicului, d-nu Delmary, directorulti sub-
veMionatti si gra.sÙ subvenOonatti ca EA lie dea o opera,
resbunarea publiculuI, si-a intors-o d-nu Delmary.... A-
supra cul? Asupra casieruluI, cad nu i-ati vêndutil tóte
biletele ? Asupra masinistului, cacï pina si cortina se re-
fusa de a lasa sa se védg, de publictitrupa d-lui Delmary?...
Asupra
Nu! niel asupra casieruluI, dulce suvenire din opera
italiana de alta data, niel asupra masinistuluI cu deco-
rurire si cortina in neregula
Asupra cul? . . .
Asupra d-lul Volf, afisieril si primitorti de bilete
la partere si stale! . . . Risum teneatis amice !
Bietulti functionara, care in mind de 14 anI cumula
dupla acésta indatorire la ambele teatre, alù operil si na-
Oonale, egu, de astA data in disgra0a d-luI Delmary,
care i semnifica, ca nu mai póte rémâne ea afisierg si pri-
mitorti de bilete de partere la trupa francesa, pe câ,t4
timpti este si ahí celd române. Se vede ea directorulti
nostru si-a esplicatti mal marele concursti alti publiculul
la teatru românti, ca o uneltire nelertata a afisierulul. A
ha! d-le Volf! imparti mal multe afise române deck
francese ! Te dud, se vede, Fin suburbil sà atitl publi-
culg s6, vinA la representarile d-lui Pascaly si, mil Mi-
nistru, impedid adunarile care nu-II placti, ale teatrulul
francesta . . . Vecll bine dértl, sarmane afisierA, stalpti
alit teatrulul nostru, ea singurti te al sinucisal... O sinu-
ciderea! iata o mórte in contra careia s'a scristi atata, si
care, cu t6te aceste, tile& face victime numer6se in socie-
tate ! Sinuciderea sub multiplele el forme: sinucidere prin
be06, sinucidere prin devergondagiti, sinucidere mal
trista, mal cumplita decat a pistolulul si a stiletulul ! . .
Una se sinucidti prin fanatismti, alOI prin calcule; astia
prin imitate, cela prin nebunia. D. A. Pretorianti, din
ce BO sinucise ? Ne grabinui a vesti amicilort qi rude-
 377

lor d-le, ca 86, nu ja vorba in intelesult. proprit. Da

Pretoriant se sinucide, se sinucise, nu pentru nu
flincdù ci prin am6re!... ! sciti ce mi se póte
art* este amóre i amóre! Nu iubesce cine-va numal pe
o sotiA, care imparte cu not durerile i fericirea, mal iu-
besce cine-va i alte obiecte i alte fiinte. Cutare iqf mal
iubesce patria; ttsta mal iubesce lumea; Y iubesce nati-
onalitatea sa ; X ad.6r6, pre acele streine.
El bine! d. Pretoriang a sinucist in sineql pe amórea
de nationalitate, prin amórea . .
Ce amóre, pentru numele cerulul ?. . .
Un ministru de culte de alttt datA, (1) unt. amicti, de
sigurt alt d-lul Pretoriant, ne art. puté spune d, e a-
tn6rea de rufi . . . Teribile m6rte, sinucidere cumplia, in
timpil de guvernaminte nationale romane; pretesta can-
dida in timpt de iarnA, de crivete red. ca acuma.
Dérti s. ne esplicgm.t.
D. Pretorianu 1i D. ligjdet ati ruptù relatiunile d-le
diplomatice. D. HAjded acusatult de altA datA de simpa-
tià pronunciat& pentru ruO, a clisit in unit sonett
s6ft (F6ia din Moldova No. 4), c6,: ,lungd tirnpd rdbda-
tu-amd vorba i slova mosehicésed," Atuncl d. Pretoriant
adres6zA d-lul HAjdeil. urmAt6rele randurl. :

Domnule redactor& I
Ve flgAduisemti slabulit met concursit la interesanta
d-v6str.i. f6iA. Acum retractezt fb.gAduiala mea, pentru
cá d-v6strá judecati prevenfiune in lirnbd pre ruO.
A protesta slovele la Moldo-Valachi este a ttigadni
originea limbel lorti.
dupe i manuscriptele vechie i bimba vorbitti
',Bunt in sprijinuld metí.
,10 stringere de raftnA prietendscrt.
A. Pretorian.

(1) Alusiune la Vnézuld D. Cantaeuzind

 378

Eta, paremi-se, unA ultimatu in tótA regula. A! d-le

HAjdeA! nu mai aperi opiniunea de alta data cA suntem
Nu esci amicti dal Cesarulul! séti mat bine alit
Ei bine! d. Pretorian 41 va da o stringere de
mânA frAtéscA, dér Ii va declara, la augulti lumil, la au-
c,lulA fiA §i al d-luI ministru de culte de alta data cA
nu admite niel mAcarti teoria lui Neselrode, cá originele
Romanilor se perdA in n6ptea timpurilorti ; va
dovedi, cu cárile i. manuscriptele vechl l cu limba
n6strA vorbitA, cA Românil sunt RuO. . .
D. HAjdeti, malitiosii amid'', va publica epistola de
sinuoidere a d-lul Pretorian, cArul'a nu de multA i se in-
creq.use educarea tinerimii pe calea nationala d-lul, de
nu-§i va schimba ideea, este decisti s6 respundA d. HAj-
deü ast-fel
Scriserea. domnuld. Pretoriand ne
Scriptum Domini Praetoriani nos
illiCb110 TocuoArna Jleit6%-rsapAefiga
face a crede cum cl Domnia
facit ad credere cum quod Dominatio
Alaaels R5 BINtlq RTO rOCHOACTBO
sà nu scie romOnesce.
sua non scit romane
nee se men, PEIBICEIL
RAspunsulA e peremptoriA, dérA insA convinge-va pe
sinuciszl ?...
Fi-vorti totti aql.'a de peremptorie broprele poliglote
ce publica o onorabilA familie, d-na Rozn. asupra unorti
pretensiura, tipArite astA data de unti adevèrata rust'', d.
Pugovin ?Nu suntem judecAtorT, decat d6rA, in puntti
de vedere liberarA ; de aceea nu ne pronunOmti,
amti don i ca bro§ura romané,sch se aibA succesti mai mare
decat acea francesA, fárte r6A. tradusA.
Cum vedetT, literatura n6strA s'a viritil in tribunale;
dup6 de pe d.. G-r. Alesandrescu data afarA
din ele! ...
AlAturea Cu literatura avocati, tipografia Ber-
 379

man-Peleschi, ne a editatti unit calendarti redactatii de

cunoscutulti nostru amicti I. Adrian. rBondarulti" care a
ineetatti ne revine ast-febi pe 1863, 0 slilnictí. Elii ne a-
anunta pg,nA acuma, prin bizaiturele sale sosirea prima-
verel ; de acurml lü vonni asculta i iarna i véra. Cu a-
tata mal bine ! chiarà déca ne va depinge i ma' in slutü
port.retulù amicului nostru !
Dérti décA, Bondarula" n'a dispArutti cu totulti, din
Ia0, nu e totü a0a i cu Albina", albina romflnéscg..
Veterana Albin& a d-lui G. Asachi, ne va lAsa cliva bun&
qi ea, totti prin unti calendarti ; dup5, care va puté slice
vechiulti editorti alü G-azetel de Moldova :
17Nunc decet viridi nitidum caput impedire myrtho."
(Acura se cuvine cu rairtti verde dimpleti capulti meti),
D. G. Asachi are merite cunoscute, i0 are loculit s6ü
In literatura romAnA, oil care fig, ideele politice ce pro-
festi. D. Arsachi meritg, sà fia intrebuitti 0 se nu i se dea
dreptulti de aliscrie pe cas6,, asemenea cu Principele
Andrei Doria, pe castelulti sat la Genova, o inseriMiune
ca acésta : Lucrula i alil merz repaosa,"
Décä inscriptiunea d-lul Asachi deltéptA triste cuge-
Mil' in mima celui care o citesce, ce se gicemti de cuge-
tArile ce ne de§téptil, atatea insemne stravagantl ce intAl-
nimti in. tóte pArtile ? Sunt atAte car): ne &di a su-
ride, 0 in prim locü acea, aleclat5, de turêndti pe o up
de la palatulii administrativti, sub titlu Sef-medicatulit."
Insemnia este négr6, qi literile albe. Medicatulg e in
séti voesce óre a ne vesti atributiele sale ? ! intéMplare!
minunate sunt operele tale! Dou6 colori inocing se intal-
nescti. 0 e destulti ca unti maliciosti cronicarg se vésliti
In ele oglinditii, qciinta medicala. Dou6 cuvinte compung
numele nemtesctí ahí editorul-ul Fóie oficiale din la0,
(Golddiner) 0 e destulti ea ele se inserone : servatc au-
rulA §i ca prin urmare sá fil fórte nemerita insemnia ti-
pografiel sale : la Minerva Ail nu este, astA-41,
leptù celti ce servel aurulit ? IntrebatI, nu pre 6meni, ei-
practica lorti, i vetI vedé de ami dreptate,
 380

laft 3 Deeembrill 1862.

SUMARULII : Lugete veneres cupidinesque? Cartea de abonaminte la

teatrtt francesd e Inchisit! Mal putinit plEcere si tot pe Wata espositiune de
gratiA.D. Delmary qi casierul séd. Und pied-de-nez alti publiculul. Und
ark dér ald med! Und icosard si und fotolid. Contingentele d. La Farge
ald d-neT Guerin, Le gentilhomme pauvre; GentilomiT nostril scApAtatl nu se
facd acordatorl de piane. Capriciuld lul Musset si d. Delmary. Sou orl
Sbul ? Ortografia publiculul nostru.La ferme de Primerose.P incipele
demoralisatd. Val de bietuld popord asupra clruia domnesce asemenea
principe! Sir George a promisd a se corige, dér sine-se-va de cuvéntd ?
Cel dol timilLTimiditatea nu este b611 indigenA. Frontiera néstrit si lepra
ovreéscit. Nu e fumd fArit de focd. Fumuld si foculd la teatruld ro-
mind. Foculd Pascaly si Matilda Pascaly. Sclavuld séd cavaleruld St.
George ; SecondantiI d-lul Pascaly. Crescere si crescere. Nebunuld din
amord. D. BAlAnescu n'a nebunitd. Casa d-lul BAlitnescu InchisA ca si
cartea d-lul Delmary. Analisa liebunulaPascaly betivd c nebund.
Pascaly Insurat ca sora safui! AhI1 secondantI al d-lul si d-nel Pascaly.
BAltinbseu si orga lul Poirier ; d-ni! Lupescu si Georgid cu capetele si pi-
ciérele d-séle. D-na Teodorescu i tbletele séle. D. Georgiade si Henri
de Chateau vieux.

Lugete Veneres cupidinesque! Bocitiv6 frumu§elelora

amorallora ; desple4 përulù vostru séa ala peruca-
rului (cea ce e totti una) ; cântatl cIntecula Lebedel
Le livre d'abonnement est ?cernid!
Cartea de abonaminte la teatrula francesa e inehiset!...
Dér, Delmary nu mal primere nuot abonatl la re-
presentafunele séle : d-sa o anun0. in (pide aceste prin
teribilele vorbe tipaxite pe afigele séle
Le livre d'abonnenaent est Armé.
Fericip muritori (Val.! ei sunt putinf la num6ra) carl
apucasera a-§1 Inscrie numele §si pronumele filtre liniele
negre f¿i desolate ale d-lul directora francesa. Amara ce-
lora ce n'aa sciuta profita de cartea deschisA" a d-lul
Directora! ... Tref óre pe sérA, noug óre pe s6ptAnian4
mal puOnti de placere pentru ei; trel ore, noua ore de
asemenea mal puOnù de espositiune de great exhibition"
a gratielora de carf ne dotézA societatea, perucarif, par-
fumAtoril i alte trepte ale Parisulut
 381

Lugete Veneres cupidinesque !

Sén maI bine nu mal plangeIll déca d. Delmary a
inchisti cartea sa de abonaminte, casieruld d-sale nu 0-
a inchisti casa 0 nu refusa de a deschide i logele. Ast-
feln, numai buna-voinp, sa fia, i asemenea atatorti ju-
decatorl ce scin a eluda legea i §§, publicuhl neabonatti
p6te ilia asiste la represent4unile francese, facêndil
unti pied-de-nez car01 de abonaminte a d-lui Dehnary.
Aicea unù a0a dérti, spre transiOune.
Afia déra eù, simplu muritorii, netrecutti in rubricele
negre ale cartel directiunil francese, lunecandü in cate-va
randurl d-lui easiern, pain ferestruica sa, cate unti icosarn
ratacitti prin busunarele mele i maI ratacite, capatain,
mulOmita luI (nu casierului) privileyiull unul fotolin,
din care priviin pre Le gentilhomme pauvre, Le paprice,
L'histoire d'un sou, La ferme de Primerose, Les deux timides,
Pas de fumée sans feu.
D. Lafarge 0 d-na Garin, de call v6 vorbiin in ul-
tima cronica, aù capatata noua contingente, in come-
dia. D-niI Donatien qi Roche, suntn nuoii confra# 0 co-
legl de rampa ai celorti de mal Bust. In genere, decl,
csomedia este mal buna deck drama, in trupa de vodevilit
a d-luI directorn subventionata aln Opera
In speciale, Le gentilhomme pauvre ne a amintitii ca
noI avemii boier't scapatag atatd numaI, ca nu se &di a-
cordatorl de piane, ci membri la nu scimii ce inalta
curte san, in estremil, deputql de maioritate.
L'histoire d'un sou , jucata de I. Donatien, a datù
la o confusiune de ortografia. . Unit june elegantil din
partera, pretindea in bufetuln teatruluI, ca d. Delmary,
trebuia sa scrie pe afiqn, nu l'histoire d'un sou, ci l'histoire
d'un soul.
Intre Geneva 0 Roma eü nicI cumn nu decidil!"
La ferme de Primerose ne-a arètatii pre man clironomn
aln tronului englest, care nu ducé la urechia, era me-
Itern bunti de bilardti, cunoltea u14ele i respantiile sus-
pecte, desonora fetele, conrupea femeile mAritate... Pu-
 382

blicult, care privi unit asemenea portretti de Domnii,

trebuitit stt anguésca din inima pre bietuhl poporù' en-
glee!, care va fi fostii silitfl sá aibit in frunte-i unit prin-
cipe mla de compel. Norocire numai ea Sir George
(Domnulii englesg) radicatit la tronù, prin o rescélit po-
porana, prin fav6rea a atora-va ma' de fonbuli, se ota-
resce stt fia macard pe viitorit omit de tr6bA. _Me=
vaut tard que jamais" gicti francesil.
Ce l doui timip, in care jucara d-nil Roche i Donatien,
ne-ati convinsii cä timiditatea este o b6lit ce cu anevoia
writ puté-o tntêlni media.' in societatea nóstra. La noi
este efronteria, bóla cea mai réspftndita. Ea e ca lepra la
evrei ; cu atata deosebire, cá lepro§ii evreilorA eratt is-
gonitl din societate, i ca la nol cauta sa fuga din ea nu-
mai nemolipsitI Inca de efronteriA.
Pas de funs& sans feu...
De ce nu merge, in definitivù, lume mult& la teatru
francesit? Nu e fumit fara de focA!
De ce teatrulti românescit e frecintatù, ea nicl o data,
curet de demultti nu a fostii ? Nu este furnit fara de
foal.
_AA foculil e Pascaly i Matilda Pascaly. .Aci focula e
consciinti6sa direcOune a d-lui Bglanescu.
NB. Rugamil totulI pre d-111 directorit alá teatrulul
n4ionale, stI nu se iea de intelesulii literale alit metafo-
rel nóstre. Déca Pascaly e foci; nu urmAzg, ca nu mal
trebue inc5,14itti teatrulit.
Reintrtimit in materia.
In 4ilele din urma, d-na Pascaly, avendit de
secondantl pre d-nil M. Galino, Lupescu i Baltinescu,
ne-aù datti o pré plitcuta comediA, de caracterti, Sclavulit
sét1 cavalerula de St. George. Publiculti Ialianü a aplausá
ca intusiasmti pre totl d-ni.I actorl, dérit d. Pascaly a a-
vutti partea leulul, i cu meritù D-sa ne dovedi ca nu
poseda numal arta de a sc6te lacrime din ochil cel mal
sed, dér Inca scie sh te faca a-t1 dilata peptula prin
surl fran§e. Dupa Sclaoula avuritmil Crescere Ø Crescere
 383

o preluerare a d-lul Pascaly. Transitiunea era pré na-

turale. Aa tiganit, sclavit de mal daungell, nu eraa Ores-
cdorii coconavilorti i duducelora nóstre ?
Avocatulti DraculuI" veni apot, i ne facu sl cun6-
scemti, alaturea cu d. Pascaly vi d-na Matilda Pascaly,
pre junele Anestina, unit copild, dér care deja anuntit pe
artistukt de viitorti. Iubésca ela numat arta sa, i acé-
sta la va duce departe. Numal ea nu-lit va duce, spe-
ramd, la nebunia, ca am6rea. Cad' se p6te Inca nebuni din
amóre, cela puçinit v64uramti Dumineca pe bietulti ami-
culti nostru, pre Pascaly, nu numat nebunii, (vi val ! nu
nebunti dupd, sotia sa!) d6r Inca vi 136ta mortti, i aceste
t6te dupa o d-vóra Enrieta, de care s'a inamorata-
D6r sA nu facemti confusiune. Pascaly, Dumineca n'a
avutti rèuld gusta d'a nu-VI iubi pre sotia sa, deck pen-
tru cá aIa cerea rolula ce juca in drama de multa avtep-
tata de publicula nostru, Nebunia din, am&e.
D. directora alti teatrulut nationale n'ait inchisti car-
tea sa de abonaminte, dér a trebuitti in (lima represen-
Wit Nebunului din am6re inchicp, casa, cact biletele
eraa véndute cu dou6 4ile mal 'nainte. Astti-feld sala fu
comble. D-nele tinere venisera sl v641 in ce moda" vora
puté inebuni pre curtesanit lorti, cele bètrIne voiati sa
afle esplicarea pentru ce amantil lord de alta data nu
Inebunisera. Domnivorit elegantl, curtesanit de modti, eraii
acolo, facénda geste convenite cu cutare séti cutare loge,
de clte-ori vre-o scena -1 indrituiati s6, (pea' prin acele
semne misterióse : Ah! inima mea! iéca avIa o sl ine-
bunesca dupl tine, déca....
Tot-d6una e bine sit punit cine-va una déca, care te
va scusa mal apot de a nu fi inebunita !
Mat erati acolo vi ckl-va palecert, care nu pré furl ne-
multamitt de a gasi, in betia lut Pasealy, o scusa la ma-
Iea lora afectiune pentru palecia skl oca... Amórea, a-
mórea e culpabill pentru atkea vitil i atkea pacoste
ce se comitd in lume. De avI fi vre-umi cronicarti poli-
tica, all fi tentata a cerceta de nu cum va causa incon-
 384

secintelorii. 6menilorti noqtri politicl, de stata, de la gu-

verna, de nu cum va causa acelora inconsecinte ale lora
este Anz6rea.
Nu vat cerca (revia la piesa jucatd) a analisa drama,
care atrase easel teatrula romOna all'a concurin0 de i-
cosarl 0 galbenI. Din o sc611 strding, simpatielor mele, ea
coprinde, totu0 , aldturea cu minunatula romantiea,
multe din acele trasaturi, bine depinse, in care spectato-
ruld se recunósce pre sine, Eli in fav6rea carora, ela nu
respinge cu totula acele complicaOunI inestrictabili de
intrigd, li acele trecerl subite de la una pola la altult,
care ingreuie ilusiunea vi-i obosescil Ong, in fine memo-
ria, in loct de a i-o delecta. Amórea, sub multiplele séle
forme, amórea de femeid, amóre paternal fraternd, de
glorig, etc., o lume intrégd de simOminte, dada child,
and violinV, 10 aflà, loca in drama la care asistarama.
D-nult §i d-na Pascaly esecutard cu succest deplinti a-
céstg, misteriósg §i teribila gam& a pasiunel inimei orne-
nescf. D-na Pascaly thou pre sora lui Maurice nebunulti,
d. Baldnescu juca de minune rolul lui Poirier cu orga
hi discordatd. D. Lupescu, in rolula lui Duvivier, ne
dovedi ce póte, când vré . a-§I kiné 0 piciórele Eli mftnele
In linisce, §i astd-fela a fi unit buna artista. D. Georgia
(Ebert negru) declama mal putin decat alta datg,. D-sa
ill stapani capula 0 sprfincenele 0 pldeu multa ma'
multti decat and face gesturt din ele. Rau% lui Henri
fu fArg, mild sacrificata de d. Georgiade, unt debutanta,
credema. D-sa reci o multime de scene din cele mal su-
blinal, 0 chiar alaturea cu Pascaly li Matilda Pasealy.
Rolula lui Henri trebuIa sa fig, jucata de d. Galino. Ne
miramti chiar cit nu-lit vagurama pre d-lul. in 61; ama
fi avuta ocasiune de sigurt, se-1 esprimama admirarea
nóstra. D-na Teodorescu in roluld Enrietel fu bine li
merita aplausele ce-i dede publicula. D-ei avé pré fru-
móse t6lete , fiti acésta e una meritd, mai alesa ca le scie
li purta.
In definitivù succesula dramei fu deplinii. Fia ca a-
 385

cele aplause prelungite sub care tremurail boltele teatru-

lul nostru s aibA unti eco in inima aceloril ce ail in mft-
nile lorù puterea d'a ridica scena romInA la adeverata
el menire !

Icte 14 Decembriil, 1862.

sutaiRfr : Ed si compositoril cronicel. Cavelad de industria la las1

la BucurescI ? Iasi! ,prefacutI sél pré facutt' tu Atena ? ... Nu puma
una' séd ,numaI una' ? Vorba ,miserabile` i teatruld d-lul Delman,.
D. Hajded pôte sit réspuntja d-luI Hajdeti ? Ce e logicu In tribunale ?
F16rea erorilord de tipard.Ed si d. ,Arsachi ; peruca mi-a ajunstt pe ochl.
Ed si Lord Clarendond. Edsi fecioruld med. D. Hasded a creattt o or-
dine de cavalerig.. Pe citl abonat1 pm atatl cavalerl. D. C. Negrutl cava-
lerid aid ordinil ,din Moldova.' Béla cavaleriilord este vechili. Bruti mini-
struld i fiuld sed.Cum se deprinde stomaculd cu bucatele rele, i cum d-ld
Titu Liviu Maioreseu ne va dovedi cä. crescerea i descreseerea Romanilord
si a Atenianilord i avura sorgintea In sciinta bucatarulul siid a bucatiresel
d-lord séle. Mé rogd, card e bucitaruld ministrilorti nostri? D. Delmary
bucataruld teatrului francesd. Les petits moyens ; d-Id Delmary are midlóce
mar!. ,Les droits de Phomme i drepturile publiculul romind féta Cu direc-
torele opera. Le caporal et la payse. Le feu au Convent. Avis I d-lul
Procuratord. Foculd si asternuturile din poduld arhondariculd. S-ta
Laird si Sodoma i Gomora. Foculd si biblioteca Monastirif. Caluggruld
Varnav n'ad and. Eltt se Inching. la Bucurescl. Inchinaciunile la
mahala: Loto, tombala, calulli Alba; salénele j6c1. D. Luchianu jelca si
dumnéluI.

Alla (Ur, frate compositort, cleclaratii resbehl

Aïa dér te-al otAritd sA al mal muldi spirittl cleat mine,
se facl politicA pre spatele mele, sA provocl urgia mala-
c6velora asupra nevinovatului mcii capil !...
Cum ? EutqicA, in cronica mea din 25 Noembriil, cA
Bucurescii luatil pre cavaleril elegantl, dér mal
avemtl cavalerl de industriA. D-ta adaugi unti nu si me
fad s 4icA cA nu mal avemil cavalerI de industria. Asta
arti vré sil 4icá cil i pre eavalerit de industria ni i-aV
luatti la Bucurescl ; sil ve fiA de bine!
Qicémü totti acolo eft iasanil aqteptatll ca sil li se
25.
 386

prefa,ca oralula in Atena... Malitiosuld meù' compositora

spune c n'ai alteptata sit li se pré faca...
Ce pré frate de buche nu s'aii facuta de loct !Tota
In 25 Noembria scriéma Bucureseenilora c ne-ai luata
mal multe parechl de ochl negri, ale carora stapftne nu
numat una aril' fi meritatù' sä ajunga sultana, de avéa ha-
remurl D. compositora mi-aprinde paie 'n capti, de a-
sta data, Itergenda pre un nu : In locil de nu numai una,
d-lul me face a (lice numai una" diferinta e mare, dér
ea mfintina pre nu numai una", ca sa nu provoca urgia
frumuvlelort ce tint a nu fi de meritata functiunile de
sultane déa Bucurescil ari avé haremurl, bien entendu.
Latinesce nu -I fi sciinda, domnule compositora, dér
cum de nimeri§I pre Miserabile In loca de Mirabile, ce
scrisel cRnd vorbila de teatrula d-lul Delmary? At cre4l
d-ta di este vre-o analogia orl legatura titre Miserabile
teatrula d-luI directort alit Opera ?
Vorbinda de sinuciderea d-lul Pretoriana, ami 4isa
cli, d-la Hajdea va tramite &id Pretoriana respunsa pe-
remptorii cu care i va dovedi c limba românli, nu este
slava. D. compositora impresa : d. Hajdell va res-
punde d-lulHajdea etc."
Cum ? adicá amicula mea d. Ilajdeù sit fia, sustinuta
alta data ;4i d-lul teoria d-lul Pretoriana? in ce be-
lea me bagl, frate compositort?
Ce rsg, maI (Pell de logica, care o mail linga tribunale,
pre când et, in monica mea, o despartisemn prin unt
puncta qi o virgula i o legastmi. de Gr. Alesandreseu.
Dér iétä acum flórea florilorti, diamantele
coróna erorilorti de tipart, care va puté sta ala.
turca cu Gregorie Tontula in loca de Gregorie Teologula,
ala compositorululul calendaruluI Albind, din anil de
pre urma; care, in intelesii inverst, va puté rivalisa cu
er6rea ce dete literaturel francese, versula cela frumosa :
Lt Bose, elle a vécu ce que vivent les roses, L'espace d'un
matin."
 387

Compositorula plea m6 face sa cera, sà cera EU, sa

cera SLUJRA. pentru DOMNULU ARSACHI! !!
radicasema cu mintea pana la d. Àssachi i peruca-mi
era deja pre céfa. Erna neamica compositord pune unit
R in loca de unti S, §i éta peruca mi s'a infundata pang,
preste ochl, i m6 tema cg, de mal tacéma, m6 treziama
ca scia grecesce, c'am uitatù romanesce, i ca-ml crepe
unit illicit pe Wu.
FA Ø Cu cuconula Arsachi Asta-ml aduce aminte de o
mica episoda din viéta mea de studinte. Atuncl fuI EU
Lordula Clarendona. ComparMiunea episode' mele,
nu este, nu ma". e nevoia de povestita,intre d. Ar-
sachi §i Lord Clarendona.
Se .0né congresa la Paris, care era destinata s nasca
ermafrodita ConvenOune (iertare de espresiune, d le re-
dactorti!) ,ce ne ger6zg, destinatele. Erail pre atuncl la
Paris c41-va din acel patriop. nebunt (iérall iertare de
espresiune, d-le redactora!) care dupg, cheltuiserti,
tinereOle i averea visanda dupg, o Romania, i cheltuiati
acum 4ilele In esila, batenda pre la usile redactiunilora
qi pre la porOle Impératilora, ale ambasadorilora qi ale
miniltrilora nu spre a cgpèta o bucata de pane, o
mangaiere ce le lipsia lora i familielora lort, ci spre a
le dovedi cá _Romania nu era unti visa, o chimera, ci o
realitate! S6rmanl nebunI! AveV Principatele-Unite!"
Alaturea cu aceI campionl aI naOuneI, eramù i nol,
cate-va cjeci de studinV, eramil i ea, ast4 cronicara
desilusionata, pre atuncI ardinte redactorti de articole
pline de.Romanismil, cu carI inundamil redaqiunea giare-
lorti Constitutionnel, _Patric etc.
Inteo cli, ml 4ise redactorula primarù de astliqi
Bomanului : Trebue sa mergema la ambasadorult en-
glesa, care este incg, inamica unirii.
Merserama. la Lorda Clarendont, déra nu-la aflarama
vi-I lasaramti biletele n6stre.
Unel erorI a litografulul biletulul ce lasal Lordulul,
datoresca dreptula de a fi pututa yule In nSumarula"
 388

acesteI cronice : Ea f¡ii Lordzi Clarendona. In asta, er6re

este 0 asemanarea cu erórea ce-ml provoca aceste rin-
durl.
Putine dile dupa visita nóstra la marele imputerni-
citti ala Maril-Britania, ea eliama de sub p6rta unul ve-
chit. °spelt., astadi disparuta impreunt, cu Strada la
.Hairpe, spre a face locti bulevardulul. St. Michel. Ocu-
pamti in acelii ospela o mansarda, la ala 5-lea rindd
audessus de l'entresol, adeca pre românesce, la alil 7-lea
rinda. Erama asta-fela cela mal 'nalt4 qi mal de sus%
dintre conapatrio0I mel. P6te asta contribui la °area
ce avul de o visit& a Lordului Clarenclona Eqiama de
sub p6rta ospeluluI de care vorbii, cand se opria di-
naintea el' o calésea, ce mi se paru ciudata sa, o vedd,
eleganta cum era, In strada li. in suburbia mea. De aceea
statuI in pórtt, sa o privesca. Védendti nobilele Lorda
(era instill Clarendona) ca nu-1 Oa inainte niel unti por-
tara cu busduganulù' in .mfint,, nu esite, a me intreba pre
mine, (Mc& nu locuia in acea casa, d-nula V. U... romana ?
Val! eramti ea. Me rolil, dér on6rea ereI iml dede
pre locti o idee :
Dér, d-nule, aci locuesce, eti sum feciorula d-séle.
Dumnélul (eti 0 nu este a casa.
Nobilele Lordii ml last, carta sa de visita spre a mi-o
da We, stapanulti met. !
Pastreza carta acésta de visita, care déca, a data oca-
siune Lordulul de a vedé lipsa in care era ospelult4 met.,
de pnrtarl in rolia imbraca1,1, ml-a data midloca de
a-la scuti, pre nobilele diplomatti, d'a face cunoscinIa
mal de-aprópe cu mansarda presupusului de elti avuta §i
mare represintante alti intereselora partidel liberale din
Moldova.
Acésta, visita, o repetd, o datoriiti und erorl a litogra-
fulul, care, fart, sa me intrebe, iml pusese adresa (74 rue
de la Harpe) pre biletele rude de visita.
Dér episoda e ma! lungt, decat cronica Revinit la ea,
revina la...
 389

Fi i la d. Hetjde4. D-séle nu-1 plheurb. unele transi-

tiunI ale mele, de aceea lti i abordezii farit niel o tran-
sitiune.
D. Heijdett are, asta4I, multtimit6, amiculuIsn., cores-
pondintele politicù akt Romanulu1," o prerogativA care
nu o esercita tad,niel Domnia, la not D-lul face cam-
leri. E destulti ea cine-va s lé unti biletil de abona-
mentil la fóia d-séle ( din Moldova") ea Ed fat trecutti
in ordinea, ecestrA séil pedestra, nu scimti, a ca-
valeriel Din Moldova." Asti-felti. d. C. Negruzzi (care
de eand se spasesee de gcatele tinerefd ne face a don i cu
IndoitÙ zel4 suprimarea Monastiriloril), d. C. Negruzzi
p6te fi consideratil de cavalerill alti ordinif din Mol-
dova," i acésta fArg, de a cadé in prepusti de antiunisnud
ca iubituld meit Higdeti, la crearea foiei séle.
D lora membril de la Municipalitate earl' incA nu pottl
a se subscrie cavalerl," celd p4nti neavalerl recuno-
scutl legalminte..."
B61a eavalerismuluI" a luatti o desvelire ce trebue
f36, preocupe pân i pre facultatea de medicina din Bu-
cureset Dér asta, Ma e vechia. Un t ministru alit lui
Petru Sehiopubl, Bruti, servindil interesele catolicismu-
luI in éra,, nu cerea nimica cu mal multti zelll de la Papa
decat cavalerid pentru eut i pentru fiulti s611.. C41 mi-
ni§trii vorti fi servindtí interese straine in vederea und
panglicute I Dér iù fostti i timpurl d'acele chid in locù
de panglicute de peptit se trezirA mu111 mal la urma cu
cate unt juvet1 la gatti. Bruti insu§1 muri, nu coperitti
de cavaleril papall, ci de valurile Nistrului. Deprinderea
este insl o a do-tia natura. Parintif at vêndutù éra pe o
panglica ; copiil...
Dér nu cum-va alunecamll la politica ?
Cat de rele flá bucatele (putemù vorbi de bucate candil
vorbiriimii de cavaleria!) °multi se deprinde cu ele.
fO, deprinderea ackta §I are infiubAele séle, ne spuse Du-
mineca, la 11 ore diminéta, la Universitate, junele nostra
profesorti de filosofiA la facultatea de litere, d. Titu Liviu
 390

Maiorescu. D-sa I deschise cursula in mi4loculú unuI

numerosa auditord. Dér nol nu lama de at partea
grotesca a cursuld d-séle. D-lul sustinu intre alte teze,
cu elocinta i cu o corectiune de limbo, pretuita, teza
Romanil i Grecil datorira inflorirea i aderea lord la
modula cum aceste popére se hranira. Dupa asta teze,
avema espliearea pentru ce Gimnaziuhl merse rè'a sub
d. Pretoriana, i tota dupa ea putemil spera cu imbuna-
tatireabucatelora, i imbunatatirea profesorilorti" gim-
nasuluI nostru. Eta deel o.cestiune deslegatit!
Aproposito! N'arti fi mal bine, frate Rosetti, sá ne o-
cupamti in viitora de bucdtariele mini§tri, déca
voima ea politica Icni sa ne fia bunk in loca de a serie
gazete? Propunti cá in conta articolului din bugetula
ministeruld de culte, destinata la tiparirea de operI fo-
lositére, $á se deschida, concursa pentru aflarea substan-
telora din cari s'ara cuireni a se face bucatele CIrmui-
torilora noqtriI, ca sá mérga trebile maI bine. NoI a pri-
ori, amti puté ale determina. Aceste substante ara fi :
O unciä de indigenismO,
O gramit de romanismil,
0 oca de patriotismii
O haraba de liberalismü
Liberl bucataril d-lorti miniltril de a asesona aceste
cu totù felula de salcil orl sosurl: salcia de budgete, sal-
cia de economia in birurl, salcia de dreptate pentru total
de egalitate pentru
Dér d. Delmar-y cu ce ne-aù maI asesozzatz2 sesonulti
teatrale francesa? Avuramti vre-o 4 piese nou6 :
Les petits nzoyens, care ne amintira a d. Delmary le
are mari, la 3,000 galbenI pe ana, sub titlu de subven-
tiune, ca sá ne dea opera, Mr& nu ea sa ne faca a asiste
la Les droits de l'h,omme" pre and d-luf nu tine in séma
dreptwrile pu,blicului, care contribue la subventiunea de
3,000 galbenl. Ama mal asistata la n Le caporal et la
Payse." Caporalele acesta n'o sa se mal p6ta insura la
 391 .
nol de óre-ce tarAncuta 1-ul nu are zestrea otaritd de d.
ministru de resbehl... Cu atta maI bine ca, nu ni s'arfi
mal prAsi In térA caporall de trampa celuI ce ne alit&
d. Delmary.
Le feu au Couvent" este ultima piesit nouA data de d.
Delmary. Avisa d-lul Procuratora pentru coincidinta a-
cestei represintatiunI cu arderea Monastirli NeamtuluI!..
Unil spunti ca, acéstA Ana. Lavrd (rogu-te multt, d-le
compositora, sA nu eI pre L drepta J!) a fosta arsA de
fulgerile cerulul, pentru unele culcupri ce ara fi fosta In
paiele din podula Arhondariculul...
Dér bine, fulgere iérna ?
Dér Sodoma Fli G-omora nu ara fi pututa arde Fli iarna ?
Dér ce are a face Monastirea Neamtulul cu. ...?
Destula, séa mal bine nefericire ca. Monastirea a arsa.
Una Anta cAlugAra Iml spune cu lacrima pre barbA, cA
varza cea muratA §i pimnita cu butile de vin s'a scl-
patil de flacArl. Fericire ! Dér cArtile, déra. biblio-
teca Monastiril, avutA de alese §i pretióse manuscripte,
s'ail prefAcuta' In scruma. Dupit pilda d-lul G-. Sion, de se
va fi tinuta de cuvênta sail ardA Revista Carpatilora
necitita, bunuld D-ded arse cArtile, ce nu le mal cetia ni-
mene, cArtI ereticescl fiindit
Dér cu ca,rtile ereticescl n'all argil li ereticuld cela
mare , popa Varnavd. Pècatula mare! Oca siunea era
bunA, sA scape stareti de astil popd-bele,a. Dér ce... Var-
nava a scapatd de focti ? Ba a scdpatd qi din monastire,
li acuma la yeti fi avenda pre la BucurescI, inchinfin-
du-se pre la acele alte ic6ne, care se chiamA ministril
Principateloril-Unite. At nu e postd tii d-lora nu sunt In
postd?
MIA una alta, mahalalele (Frate Carada dA-I pas-
porta de liberA trecere acestel vorbe!) fti-aa deschisa
sal6nele? Nu, cutiele de loto, tombola, calula alba:
cAte parale rochila? Otte fir vamd? Hared,
Hared, Hared de doua oil! rochita e datA!Tumbola !
 392

Ministerubl când cade ? Dag tog la vama.... Ministe-

rubl v'aü vamuitg t6te aleOmintele din Ia§I.
Aci e politica amestecata cu loteria, cu tumbaga, cu ro-
chip (ele de multe orl se amesteca, §i pre aiure in poli-
tica). Dinc6ce overall sal6ne salónele
d-lui D. unde se j6c6, punga; averad salónele d-nel M.
unde jócti, graia§i freschqa, avemit salónele d-nel R.
unde jóca averea, arbora genealogicI... §i ate o data d.
N, Luchiarni, escelintele nostru comicil. Acesta nu jóca
des entrechats, ci cantonetele d-lul Alesandri.

BIBLIOGRAFIA SI VARIA

Cine scie cu ce dificultatl, cu ce pedice a avutil d'a

lupta inca are!) musica vocal& pin5, a pututt. se fi.a,
introdusit in cáte-va biserici din Iéra; cine ca noi regreta
nimicirea multorii corurl, prin votula precipitatti ah Ca-
mera' la ocasiunea budgetulul cultului. va stima cu deo-
sebire pre acei earl aù lucratil §i lucréza pentru manti-
nerea i imbunatatirea corurilorti bisericescl ce all mal
r6masti.
Dintre aceia este mal cu séma eminentubl Episcopg
alit DunariI de josti P. S. Melhisedectt Pre comptulti 8611
(li D-4eil scie câçI traescú din obolub.1 sù generosil, pre
ling& atatea lucetri literara i religióse ce-lii costa sume
marl!) pre comptuhl s611, veneraba Episeopti a intre0-
nutti si continug a intretine la Ismaild unii corti biseri-
ceAell admiraba prin esee1in0 i progresele séle.
Conduatorulii acestul coil, din simpla amóre a artei
séle, este, unii june profesore de multù meritÙ i pré cu-
nosc6tora ahi profesiund séle. D. 111Usicescu, magistrulti
de cantare la Seminariulti din Ismaibl, conduce fara
niel o remuneraOune, de mai muki ani, corult catedra-
lei episcopale.
Dar atata nu este meritulfi d-lui Musieeseu.
 393

D-lul este unil june li plinti de viitortti compositord

de musica eclesiastica. AmA ascultatÙ cu adev6rata mi-
rare qi iubire frum6sele bucati ce a introdustí in servi-
ciuld bisericef, fli mal alesti concertele sale cfintate la
cherovicti.
a avutil fericirea sall vd4it, publicát§
D. .211usicescu
sunt cáte-va lunI, importanta sa composiOune §ii pre-
lucrare a imnurilora Dumne4eescil liturgil a s-tulul 16n
Chrisostomti.. Asilulù' Elena-D6mna a editatil, dupa
recomand4unea P.S. Episcopti Melhisedectl, opera prima
a junelul maestru. Este imprimata la tipografia de mu-
sica a d-lul L Cart, in 1869, 1 vol. in 40 de 100 pagine,
harta velina. Cartea coprinde dou6 liturgil musicale di-
verse, pre 4 vocI. O pref4A, a P. S. Episcoptt Melhise-
decù, recomanda opera bisericel in cuvinte pline de in-
curagiare pentru d. Musicescu, li mal alesd cuvinte me-
ritate, judecate dupa lectura opereI.
O recomandama la réndulA nostru spre sciinta con-
ducatorilor de corurl de pe la monastirI qi biserin
* *
*
Lectora noqtra ati urmaritil de sigurtl Cu multa se-
riositate escelentele studil asupra Monetel cu care d. Can-
descu, ingineril in mine de la scóla imperiala din Paris
etc., a onoratt. col6nele Informatiunilora.
Acumt avemti placerea a anuncia, ca d. Candescu,
complectânda acele studil, le-a editatù intr'o bro§urti,
(Bucurescl, Tipografia Nationala) care pune la indemlna
fia cul judiciósele observarï qi lucrarea pré competinte-
luI nostru amica personale, in materia Ilioneteiriei.
Prima lucrare in limbo, t6stra asupra Moflete!, grapt
studfilorg, severqite cu atAta succesa de autoru'lù el, nu
are de lipsa de o critica propritt relativa. Cea maI judi-
ti6s6, li aspra critica va conchide la laude qi pentru forma
li pentru fondulit lucrAreI in cestiune.
* *
*
 394

Sub titlula de Cotropirea Jidovésett In Romania",

d. deputattl I. C. Codrescu a editata memorabila sa In-
terpelare &out& ministeriulul In ledinta adunitril depu-
tatilord din 16 Decembria 1869. (Bucurescl, tipografia
Laboratorilor romanl, strada model Nr. 3).
Acésta interpelare seri6s6, 0 de caractera cu totula ro-
manesca, a avuta una resuneta la mAsura meritelort el.
Din acesta respecta estragerea bate() broprit pune la
Indamana fiii-cul espunerea d-lul I. Codrescu in cestiu-
nea Evreilora, espunere In cunoscint& perfecti a lucrulul
0 plina de arguminte sAnAtóse li nerepugnabile, li acéstit
brolurä este null servicitt facuta publiculul, pentru care
se cade a mulOmi.
Broqura d-luI I. C. Codrescu, mal coprinde, pre ling&
interpelare, li unele note fórte curi6se, estrase din actele
Aliantet israelite. Intre acestea, este §i. lista nominalA a
tutulora comitatelora organisate de Alianfli israelita din
Paris, In 33 de orme din Romania, ca atatea garnis6ne
neamice, filtrate In cetatea nationala.
E de prisosa se recomandAmil lectura instructivA li
seriósä a d-lul I. Codrescu; tota romanula carde pricepe,
carde are consciinta pericolulul imensti ce amenintA na-
tiunea, va posede scrierea d-lul Codrescu, li nu va es-
prima de cat una regreta, carde e li alhi nostru, cA nu
coprinde brogurti 0 respunsula la interpelare, a d-lul M.
Coganicau, carele, cela puting In cestiunea jidaniloril,
nu scima se fi6, de meritata de la fractiune!
* *
*
O noult carte scolastica a ap6rutti de euradd intitu-
lat1 : Sintacsa proposifiunilora # a fraselora de d. I. Man-
liu, fosta eleva ala facultAtei de litere li filosofiA din Bu-
cures&
Necesitatea unel asemenea cartl era de multa simtitA,
kti mal cu sémit redactat6, In modulti acesta ; pre care
mal bine aril fi facuta autorulti déca arti fi intitulat'o
 895

Met6dA-Practicg, pentru desfacerea propositiunilord

fraselorl" getodulit, Intrebuintatti de autore, este cela
mal inlesniciostt i usitatti In tóte scólele strAine ; pentru
unti cnpilù, cu totulti nesciutorti, prin aducere de
esemple ale obiectelorti Inconjurà, ar6têndu-I pro-
priet64ile, precum i comparatiunea sa cu alte obiecte,
copilula ugorü va puté cun6sce diferinta dintre aceste
obiecte ; apoI cu tóth naivitatea i simpla sa ratiune, a-
firmA cá cutare lucru e mal mare, tare, roqu, decat
1-alta obiectil; cu. unti euvêntti, va fi convinsÙ de cele
ce clice, i astd-felti, din frageda copilAriA se obicinuesce
a judeca. Sperti cá numaI affia depringêndü pre scolarI,
vomil puté alunga acea sistemA de pantt acum, care nu
fIc6 pre scolarl deelt machinN i ald azul resultatA era
cA dup6, patru eincI anl, décg, aril fi intrebatù despre
cele ce aü invòtatti, n'ara fi sciutù da niel unù
comptù.
AIa dér, cartea d-lul I. Manliu, dupA, opiniunea u6s-
¡Al ca metodtt, o recomandgma ea cea mal bula& In fe-
décA los& In unele locurl va suferi, de óre-carI
trebuescù ertate, ea unul tên6rti, care pentru pri-
ma órá se aruncl In mijloculti acestuI elmptt ala de
intinsti i fArA, limite.
Nol Ins6, din bunA inimA felicitámil pre d. I. Man-
liu, care ea scolaril alù' facultIttel de litere, nu s'a ar6tati
In publicti decát cu o metodit nota, dernn& de epoca re-
generAtóre a literatura române, i demnd, cu positiunea
sa de tên6ri1 FO. mal alesti adeptil allí una seóle nou6.

* *

Sirbil i misiunea Serbiel In Europa Orientali,

de d. Vladimir Yovanovicl, 1 vol. In 18° Paris. LibrA-
ria internationalà.
D. Yovanovid este unulA din capil partituluI
din Ungaria. Opera d-sale nu are de scopti atátti Ano-
grafia orI istoria serbiel, cát teza : ce rolil ail i trebue
 396

se obit Serbil din Serbia in privinta elementelort slave

din jura, de la Sud li Nord, fia, supu§I Turcief fid, Aus-
tro-Ungariet Belgradula aspira la pan-serbismfi, ski
celd pucinil la acehl pan-slavismfil care se inghita li
Bulgaria.
Dorinte nationale, de qi p6te nerealizabile!
O! de am avea li noI Romfinit atIta credinta in viito-
riulti RomanismuluI cât d. Yovanovicl li O. NI, in viito-
riulfi Serbia!
* *
*
Efectulti testamentelorlì qi donatiunilorfi intre vil,
facute sub imperiuhl codicelul civilfi Calimah, in ceea
ce se atinge de legitima séü reserva, in MEd când testa-
toree séti donatoriulfi m6re sub imperiulfi codicelui ci-
vat actualg, 1 vol. 8° Tipografia junimea. 'all 1870.
Sub acesta titlu publica d. G. Mdrzescu, fostfi minis-
tru cultelorfi, fostfi profesorA la Universitatea din,Ia§1,
o erudita lucrare juridicli, carea nu va fi neinteresanta
pentru tog barbatil noltri juriqtl.
Suntemil multamig a vedea ca d. Marzescu, care a
fosta una bung'profesore, nu lasa in nelucrare agrubl in
care q'a caltigaiìi cele mat valide titlurf.
* *_
*
Geografik fisica fi politica a Bomániet, lucrata duptt
noulú programti scolarti, de Dimitrie Frundescu, ve-
chi referentfi statisticA in Ministeriuli de interne. Bu-
curesci, Tipografia Curti.l. 1 vol. 8° 1870.
Va apare peste putine gile acésta carte, de sigurfi cu
intentiunea d'a deveni didactica.
In adevérfi, cit nimeni mal competinte de at d. Di-
mitrieFrundeseu d'a face o asemenea carte, cad este unuld
din rarif impiegatI de scola reposatulul director alfi statis-
ticel, Martian, fli din cei putini earl &di sa maI mérga a-
cestil servicia importantfil ajunsti pe maninespeciale cand
nu fti ignorante.
 397
*
* *
L'empire Grec au X-e siècle. Constantin Porphyro-
génète, par Mr. Alfred Rambaud, 1 vol. 8° Franck,
1870.
Recomandamii acésta carte barbatilorti earl se ocupa
de istoria rel, cad d. Rambaud ofera preci6se studil
li lumini asupra têmpilort de care se ocupa Porfiroge-
nitulti. Orl clt s'arti aduce documente §i. desbateri asu-
pra acestor secll, totti va fi puOnt pentru istoria Roma,-
nilor. 86, profite, ded, cei speciall, si de scrierea d-luI
Rambaud.
*
* *
Pre dad Jesuitii lucra eu mani cu pici6re pentru
proclamarea infalibilitatii papali, pre atund unja óre-
cine din Viena i caracterisa, In modti suparatort, In re-
sumatula urmatorti :
Sc sne aliquid de jesuita? ita
Habent fidei thesaurum? aurum.
Sed magnopere amat divinum. vinum.
Non aestimat terras. erras !
Reipublicae est utilis atque bonus. onus.
Maximo pretio jesuitae est canon. ah-non.
Certe est valde religiosus. OM.
Plus alio est affectuum dominus. minus.
Mens prava vult, ut expellatur e Vin-
dobona. bona.
Sed veritatem ex profundo odit. oditi.
Judicium tuum nimis est severum. verum,.
* *
*

VESTE ESCEL1NTE

On. de St. Prodanescu era publica operele séle filoso-

fice cu titlu, n Cartea Mare ce acum se tiparesce. Ele-
 $98

mentalk de filosofid monad, tradusd, pulésd de mal mul-

te cdrtl al filosofiloril techI, a Romanilord vi
Ac4sta mare carte din trel tomari se va tipdri
la nil-A tomt.".
Bravo, bravissimo d-le Proddnescu f tcd in fine spe-
ranlit de inaintare a literatureI nóstre didactice !...
* *

A evitti de sub tiparubl lucrAtorilorti Asociatl Orate-

colectiune de oratiunile i rugile ce adresézd luI
crevtinil ortodoxl, combinatti de Melchisedek e-
piscopa alti Dundril de josti.
Acéstd operd, care din respectulti formeI i ahl fondu-
lul o putemti declara prima vi unica pang, 01 la RomtinI,
s'a tipdritti cu spesele M. S. Domnitorulul Carol I. 0-
ratoriulg," séti Céslovulti celti bogata, ce va datori bise-
rica vi crevtiniI românI piosulul Domnitorti, este unit a-
dev6ratil monumentÙ literal-11 vi artist:cit. LucrAtorii A-
sociatl s'ati intrecutti pe sine invii in tipdlirea acesteI o-
pere i la ambele el ediOunl, cea populard i cea de mare
hest.. Ceea ce da opera o val6re mare artisticd, suntil
magnificile gravure pre lemml representândti monastirI
din Dacia Trajand i Aureliand, antiquit0 de mare va-
16re, oddjdil etc. T6te paginile opereI suntù incadrate
fórte frum6se chenarl, colorate la editiunea populard,
In mal multe colorI la efliunile de lucs. Arta i indus-
trief române numal, M. S. a cerutft OratoriuNa pang,
hfirtia este lucrare Romftnéscd, dela fabrica din Zer-
nesel.
Din respectù literara, opera noud a veneratuluI Epis-
copti Melhisedek are deosebitd val6re. "Progresula *tail
in cultura limbei e timpullZ a se aplica fi la literatura bi-
sericéscd", (ice autorulti in Pref.* Oratorului". Acesta
negrevitil realisézd ceea ce doresce demnulti Prelate : stilti,
limbi, i inclt-va i fug* ortografia respundil la sco-
publ ce vi-a propusil.
 399

Din punctulti de vedere religiosil, Oratorule este

untt preciosil Tesaurii pentru Romanulg creqtint. i 4i-
cemA cu intenOune : pentru Romanulti creltinfi, cad P.
S. Episcopu a fltiutti presara opera sa eminenta religiósa.
de numer6se note i seirI referindu-se la trecutulti glo-
riosti alA Românimel : npentru a lega, (ice autorulti in
prefaV) patriotismul4 cu religiunea, ea la t6ta ocasinnea
favorabila amil mentionatil persónele virtuése romane, vir-
tutile romane, locurile oi timpurile uncle psi canda s'ag savér-
fitg virtuti religióse patriotice pe paméntulll Ramania"
RecomandAndll cu recunoscin0. Oratorula" tuturorti
Romfinilonl, tuturoril femeilorii romfine, tuturori1 Di-
rectorilorg de pensionate iIcolI, preatilorti i servitori-
lorA bisericel romane, nu le facemt numai lorfi unü ne-
indoiosti serviciii, ci dorimil ea sa se vé'nda efitll mal rit-
pede i maI multe editiunI, pentru ca banil ce se vortl a-
duna din acea vé'n4are M. S. DomnitorulA, aü bine-voitti
al darui ea primA fondtl din care se va ajuta restaura-
rea Tipografiel M-ret Niamtuld, alta, data asia de ce-
lebra, i mil inchisa, cu paguba bisericeI i a Românilort..
Dorindii ca Oratorultl" se p6ta, ajunge cartea popo-
rulul, cum merit& a fi ; dorinda ca ea se póta, fi cumpa-
rata de verI-ce romfing, editiunea I-a a acestel opere se
da mal multil gratisti, de 6re-ce nu se ia niel jumatate
din costult. realù alü cArçil. Pentru eel ins& ce iubesell
a avé o frumósti, lucsósa, carte de rugaciune, recoman-
dama edipunea II, ilustrata prin cromotipografilt, fru-
=SBA cumh insa nu s'a v64utÙ pe la nol o carte.
* *

0urs4 de alegebra, elementara profesatil de El. Ange-

lescu, inginerù civile, vechit elevt alü sc6lei centrale
din Paris. Prima efliune, 160, Bucurescl, Tip. Labora-
1 8 6 9.
De c.ate-va 4ile sc6lele n6stre dobAndesct unt opt,
torilor'
care va facilita 1nv6p.mentuh1 sciinOlort, in carel atita
 400
e de lipsitg, biblioteca scolara. SI aducema felicitarile
n6stre d-luI Angelescu pentru utila sa carte.
* *
*
Compendia mica de agricuiturg, practicit pentru usula
cultivatorilora, de Petru Alexandrescu profesore la semi-
narula centrale, in 160, Bucuresd 1869.
Pentru tóte materiele literare 0 sciintifice mal sunt
deja opurI : singura agricultura pang, 4 mal nu are alte
tratate decat cele ale d-lora Brezoianu (traducere), I.
Ionescu gi P. Aurelian. Cu dragoste se cade déra a
primi noua opera a d-lul P. Alesandrescu.
* *
*

Anuarula institutulul pedagogicii, sc6la normale pri-

mar, fundata sub inaltele auspice ale M. S. Principelul
Domnitora Carola I, primula ana scolara 1867-68.
40° Tip. Statulul, 1869.
Cu portretula' M. S. ksi cu 7 foI marl pline de modele,
de mobile, aparate, case de scóle etc.
Acesta anuara realisatii de directorula scólel normale,
D. G-. Radu Mendota, coprinde urmat6rele materil mal
insemnate.
Introducere de Mendota.
Visita M. S. Domnitoruka.
Cestiva pedagogice, de d. V. A. Urechia, Cu ilustra-
tiunt
Starea actuala a inOtamentuluI rurala de G. R. Men-
dota.
Discursa de deschidere la cursulil de agricultulturg,
de E Ionescu.
Importanfa studiulul Igienel de doctorula Negura.
* *
*
Aricultura romdna din judefula Mehedinp de I6n Io-
 401

nescu, inspectorti generale de agriculturA, 8°, 1868, Tip.

Stab'la Eta Inca una din putinele cartl ce sciinta dato-
resce unul functionarti alti statului. Mara de lucrarile
relative la Statistich, imprimate de reposatulti Martiant,
de acelea ale d-lui I6n Ionescu relative la Agricultura
li de Analele publicate pentru Instructiunea publica §i
culte, nof nu mai cunóscemti altele ca care sa avemti
a lauda functionarl de-al statulut
Opera de pe urma a d-luI Inspectorti de agricultura
merita lauda criticel, fiti din respecta sciintificti fia din
respecttt literard.
* *
*
Franemazoneria fe»zeilora, ix:manta tradustt dupa Carol
Monselet, Tip. Laboratorilora asociatl 1869, Volum. I.
Pre catti trebue sit laudamt" buna-vointa literara a
traduc'étorulul acesta" 6141, pe atta trebue sa regretamti
ea vi-a perdutú timpulti et' o lucrare de natura ace-
loll ce nu potti aduce niel unti folosti, niel literatura, niel
societata. Crecléml eh de cititti-va timpii era Inchisa era
traductiunilor de romante!
* *
*
Cyrile et Méthode par Léger. Etude historique sur la
conversion des slaves au christianisme, in 80 XXXV-230
pag. (lib. Franc).
Acésta opera intereséza studiulti nostru istoricti. In
urma documintelorti aduse de incal, unil ail sustinuttí
ca, nu mal este indoiala, ca Metodni §i Cirilti erati romanI.
Cercetarile asupra alfabetuldi ce porta num ele de eiri-
liana §i. met sunt coprinse In opera d-luI L6ger, intere-
séza de asemene literatura sal. celg putinti grafia nóstra
nationale.

20
 402

Mémoires de la société de linguistique de Paris. Tome

premier, 20 fascicule Gr. in 80, 4 fr. (libr. Franc )
Recomandiimii filologilora no§tri aceste importante
lucrarl ale societtqii limbistice din Paristi.
* *
*
Tableau synoptique et comparatif des idiomes populai-
res ou patois de la Franca, contenant des notices sur la
littérature des dialectes. I. F. Schnakenburg, Berlin. gr.
In 8°.
Acésta opera nu e noua, cacI de nu ne in§eliimil pri-
ma ediOune datéza de la 1840. Décrt o inregistramil aci
este, cacI nu póte lipsi filologiloril no§tri, mal alesa ace-
lora ce se ocupa cu limba româna.
*
*
Studie critice asupra Instructiund p. ublice de la esposi-
Vunea universal din Paris, urmata de o dare de sérna
asupra esposiOunel de bele arte din Madrid, de A. Vi-
zanti, 8° Ia§I. Tipog. Junimea 1869.
O parte din aceste critice sunt deja cunoscute f6rte
avantagiosti publicului romanti, cita ati. fostn publicate
sub forma de epistole in Romftnulti.
*
*
Statutele societatei centrale de arme, gimnastica .'i dare la
semn4, votate la adunarile de la 30 Ianuarig F,ii Februa-
ria 1869, 4°BucurescI, tipografia laboratorilorti asocian.
*
*
Cine sunt Romeinit, cine sunt Ungurii? de 1. B. Atana-
siad, licenOatil in dreptii, avocata §i fostü preqedinte la
tribunalulti Ilfovti, secOunea comerciala BucurescI, Tip.
lucrtitorilort asocian, 1869.
 403

Acésta mica seriere se recomanda prin alese cercetari

In istoriei i seriitori streinI, despre moravurile pop6re-
lord de care d. Atanasiad se ocupa.
* *

Spirituld de asociMiune spre scopuri umanitare, lite-

rarie, scientifice etc.. a facutd progrese marI in Roma-
nia. Eta principalele societ10 romane, ce s'ad organisatd.
In Romania (dará, de cele comerciale)
Societatea academica.
Ateneuld Romand, organisatd maI tratad la Ia,§I de
d nul V. A. Urechia in 1860, §i stramutatti apol in Bu-
curesci §i reorganisatd in 1864 65.
Asociatiunea Transilvanit pentru literatura ì cul-
tura poporuluI Romand.
Societatea pentru literatura §i cultura Romana din
Bucuresci.
5 Societatea pentru incuragiarea la invètaie a Stu-
dergilorii RomanI, din Ia§I.
Societatea pentrti invdtatura poporulut Romand.
Societatea Ronzdnia din Viena.
Societatea de BciinViFisico-Naturale. Bucureset
Reuniunea femeilord. Romane, Bra§iovu.
Idem Idem PloescI
Idem Idem Ia§1.
Societatea Romana de arme §i dare la semnd,
curescI.
Societatea studenOlor Ronnanl, Bucuresa
14, Societatea Romanismulti, Bucuresd.
15 Societatea Transilvania, Bucuresci.
Soeietatea Instructiunea Romana, Bucuresd.
Societatea Orientuld, Bucuresci.
Societatea Filarmonica, Bucureser
Idem Idem IalI.
Societatea de coruri §i declamaOune Romana, Bu-
eures ci.
 404

Societatea de gimnastieti i dare la semna, Bucu-

resel.
Societatea Junimea.
Societatea Asistentilora in Farmacia, BucurescI.
Societatea medieala, Bucuresd.
25 Societatea de lectura din Oradea mare.
Societatea Tipografilora romani Bucuresci.
Societatea SodaElora (meserialilorti) RomftnI,
Sibiu.
Societatea Germana de dintarT, Bucuresd.
Societatea Interna0onala de dare la semna, Bu-
cures&
Societatea Eintracht, Bucuresd.
Societatea de gimnastich (Germanh) Bucurescl.

TACIT iN IASI

Nu s'arti parea óre o fabula, décit cine-va ni arti spune,

cà cu mail bine deck o jumatate de secula In urma a
fosta vorba st, se imprime la Iaql o traductiune din Ta-
eita ? El' bine, vorba a fostti, i act, lucrult nu s'a F,ti
realisatù nu e mal putin insemnata ca fia urmata in-
tentiunea in acésta
Englesult. Eduard Daniel Clarcke, profesora de mi-
neralogit, la universitatea din Cambrige, in cartea sa in-
titulata : 1,Calètoril in Rusia, in 'Maria i Turcia" ra-
portéza in tomulti alti II acésta curiositate bibliografiea.
Mal liimurita lush' de dênsa vorbesce Saw de Meilhan,
In scrierile ce a publicata asupra luf Potemchim. Meilhan
a i tradusti pe Tacit in francesa si l'-a fosta i dedieata
aceluI celebru ministru alit RusieI, Potemchin. In loca
de dedicaOune la opera sa, Meilhan alésa o seria de frase
din Tacit, din care putea se resulte o lauda pentru Po-
temchin. Era acéstg dedicatiune o mosaica literara fa-
cenda portretulti ministrului rusesca.
 405

Cate fapte, câte eveniminte chiarti §i din istoria Roma-

niloril nu sunttí legate cu numele acelul omnipotinte
ministru alú Ecaterinil! Se scie ea Potemchin muri
15 Octombriti 1791, la Ia§1. Iatg, descrierea mortil lul
cumti o face Sénac de Meilhan in cartea sa intitulatg
Ouvrage philosophique et littéraire (Hambourg 1795)"
Potemchin aduse de la Petersburg, germenele sigurti alit
unei mortI grabnice; (Mr abusandu-se însuI asupra stg-
reI sale, elti nu tinu in nici o sémil, ba respinse cu bru-
talitate consiliele medicilorti din ia,§I."
Cu tóte acestea, coprinsti de vil inchietudinI, se sui in
trgsurg, insotita de una din nepótele sale i de d-na de
Wydt i ordong sg fig, condusti afarli, din ormula Iasi In
spre apa Jijia, aprópe de vechia retragere a mar§alului
RomantoviI . Potemchin se simti maI rat.; elti se po-
gori Janet o mggurg; servitoril sel lù tran4portarg, cAtI
va pa§I, dérslAbindti din ce in ce mal multii, aci espirg;
cele douè Dame ce insotiati pe Potemchin se apropig de
dênsulti 6'1 móre pe braciele lor Se dedurg la IaF,41
rmieborü lui tóte onorurile ce se pare cg, afl pretinsti
numer6sele lui demnithtl".
Décg, amintirgnaii aceste linil relative la Potemchin §i
la pettecerea luI din urmg la Ia0, este pentru c acela§I
Potemchin, protectorti allí arteloril, ela care pururea,
ducea cu sine 150 de musical*" §i o trupg de comedienI
cmlpusg" din terani de pe mosiele lul, pe carI i inv6tase
dantula, canteculti i declamatiunea, acesta-si Potemchin
formase planultí sg Imprime la Tall o traductiune din o-
operele lul Tacit.
Cela sera singulier, d'imprimer Tacite en Moldavie !
dice celebrula ministru cgtre Meilhan. Credemti 61, nu-
maI m6rtea cea grabnicg mal susil descriig a impedicatit
realisarea impresiund traducereI MI Tacit in fosta capi-
talg a MoldoveI. Ore sit nu se fig, pgstratit intre hârtiele
lui Potemchin manuscriptulti traductiund ? Se scie cg,
Potemchin dupg, mórta sa h last fu transportatti In
Cherson, unde nu intardia multti disgratig, imperialg
 -- 406
lipsi pâ,nA 0 de mormésntuld ce apAtase mal intAiii in
lAuntrulti unei bisericI. Clarcke raportézit cá osemintele
fostii desgropate i aruncateinteund §anta. Ce se
va fi fitcutti insit Cu colectiunea sa insemnatl de artl
manuscripte ?
Éch ce nu scimii spune.
e
* *
TERANULU ISTETU

La 'small s'a apcjatd bariete, unde, de cfit-va timpd

se prelevéz6 taxe pe ori-care trAsurd, ce, cu una, dou6, séti
maI multe vite, intrà in ora01. Un téranti vine la o
barierA cu o cArutd. cu und cald.
Ce se plAtesce, d-le, intrebA feranulti pre fiscaluld
antreprenorti.
Patru copelce pe citruta cu o vitA.
Dér ctind se trece vita fArd, trAsurA
Nu se plittesce
A0a ? t6rte Multamescit
Si se apuca deshitmgcalulii, i apol trece bariera,
0 la distanta, de douë-;leci pa01 in ora01 légd, caluld de
unti gardti. Se intérce apoi ì apucandil insu0 chuta de
hulube trece bariera, in hohotele celord de MO.
Dup& necl und articuld din contractd, fiscalulti nu
putu sá cérá tacsa la o tritsurti ce era trasa de unPt onza,
érA. nu de o vitd,..
atunci fiscaluld minunatti de istetia, t6ranuluI i pre-
sintl eld 4 copeice, premiti pentru lectiunea ce-I dAduse
In privirea redactiunel articolului relativti, la viitoruld
contra cal !
* *

T1PURI PARLAMENTARE.

D. G. BratianugesticulézA Cu unti creiond i pretinde

ca nu face discursuri.
 407

D. P. GradiOénu i dismérda dou6 fire din barba cu

doua degete de la mAna stangh.
D. A. Lahovari 11. da, capula indarata presérit o-
ratiunea Cu
D. I. Mk intrerumpe de evrel qi de drumuri de feet.
D. .Epurénu discurea financele.
D. Alesandri, (lice eg, nu e oratore.
D. lanovil declama procesele verball.
D. Radu Mihai pune elocinta in intrerumpert
Majoritatea ataca minoritatea, care nu se ap6ra.
Minoritatea pune pre d. Mibaleseu st 4icá ct n'are
voce in cameral...
Tribunele aplaudil, &And vré d. Cestore X.
D. Cestore X. nu vré sit aplaude tribunele cand vré
sting&
D. Gr. Bal0ti suna clopotelulti.
* *

O servitére curatit imbracata i Cu clout ochl via mi§-

catorI se presentéza ca s intre in serviciala unel familii.
D-na easel o primi, déril, intelegênda cu cine are de a
face i gise : Asculta, draga mea; daa o ora de liber-
tate pre fia-care cii, dér nu voia prin bucataria niel ru-
de, niel amid, auclit-aI? niel pre ulna, i sit nu fad ea
aceea pre care amti dat'o afara, care in OM giva avé
cate una v*éra militara.
Dupa 15 (Tile d-na intranda in bucataria observa o
mare confusiune, banuinda causa, merse sá desebiqa
unt dulapi mare in care afla aseunsti unii colosala lan-
cieraséü ro§iora.
De minune! eselama patréna.
Dér ei nu-la cunoscti
Cine dér inchisti in acesta dulapia
VecjI a draculuI bucatarésa de mail nainte, coconiO,
l'o fi uitatti eal...
 4oa
°fleet ulu stAret civile din circumscriptiunea... trebue
sh-la evite fetele b6trane i holteit tomnatect, citcl in pu-
blicatiunile de cAsatorig le d.sct pre féttt yenta prin gazete,
unti modti fdirte subtire. Ala de esemplu, déca
MAcelArescu urmézit a se insura cu d-ra Cusittorésca, pu-
blicatiunea gice: d-111 Mkeltirescu :nine mAcelartt cu d-ra
CusAtorésca, sétt : d. MacelArescu, macelarti, cu d-ra Cu-
sittorésca juna cusht6re.
In casulti antéitt sit scitI bine ca junele 111Acelgxescu
lega de Ott' o baba 136trantt. In casulti altt doilea juna
d-ra CusAtor4sca are parte de unit holteiu tomnatecg.
s6, mal ofiterulti civilti din Circumscriptiu-
nea... nu e omit iscusitti!
*

Tina peruquertt care se a§ec,16, de curêndtt inteo strad6,

vecina teatruluI, puse sh se scrie pre tabla luT : Coiffeur
de la Roumanie.
PAWS, mil et Waif° atatt pre biéta Romanià; el bine,
unti coiffeur maI multti pentru patria!
*

Era inteo grAclinA, de esemplu la Rara, unit domni-

qorti care urnattria o dómnit, cttutandft pretestti spre a
intra in vorba ca dênsa se apropie pre la spatele el ì se
preface cA-I prinde pre umerl unit gandact. D-na
speril...
Nu te teme, d-nit, gise junele curtesanil, e unti
dacti...
A! d-ta eral, d-nuk! esclama d-na
*

-Unit pescan ti romanti aruncase decusértt mrejile in

DunAre. A doua 4i vine eu untt feciorti alit sèti i, cer-
canda mrejile, le simte d'o greutatate estraordinara.
 409

DIM I6ne, o mai fi érA, unù le§ii (cadravu)!... mai!

du-te de chl'amA pre d-nu sub-prefecta, s6, nu &Intl de
vr'o belea.
Bitiétulli plech, dérit, dup6, ce fAcu cl'-va pasl, aucli
strigêndti pre tattti-gti "
MA I6ne ! Spune cl-luI subprefecta cA e unit mel-
garl..." In mréjA, era stêrvulti until asinii...
tca ce posnti, face unù pronume ne'ntrebuintatO la
loculit lul.
 NOTE
lUml. wisù. (pag. I).
Ama scrisa acestd. bucatd Insufletita de indignatiunea unel critice male-
vole, ce flcu unord alte IncerarT literarY ale mele perdute rdposatulit
domna A. T. Lauriana, i mal alesu rdposatulu d. Patricia, directora pre a-
unel la internatulu liceuluT din la§T, In care erama ca pedagogd i scolara
n o elaed superiórd. Critica d-luT Patricia era asupra limbeT In care scriéma:
,Nu se dice na(ie ci tidcittne ; nu vedl ci vitézil nu e românesca ea bravit, §i
cá nu-T bine sit did Mihar vitézult7 ci bravu/t7
Sustinuia contrariuld pare-se cu óre care "indirjéld, del mé tredil rapor-
tata d-lul inspectord Lauriana i datil afard din pedagogid !
Inde irae!...
Se vede MA c directiunea limbisticd in care eramd nu pré era rea, de
óre-ce, putind dupd aceea, o lud, cu autoritatea lord mare, d-nil Alexandri,
CoggIniceanu, A. Ruso etc. In f6ia literard ce nu Intirdid a se publica In la0
sub titlu la literard."
De la data acestord prime neitorocinT ale mele literaril, ama und manu-
scripta de Gramaticd romanéscd. care de sigura, nu-la void publica niel ()-
dal& Acestami probézd Ins& astädl, eti credintele mete filologice, aplicate In
Inceredrile mele literarT, ciutama a le sprijinitpre teorid, prin chiard grama-
tica Umbel.

etrarutti Grurluescovici.
Data la care e scrisi acéstit bucatd, amintesce situatiunea tristá politici a
MoldoveY.
Invdtatoril mel emT trecuserd. ura loril contra musealilora i contra aderin-
tilord lord din térd. Influinta muscalésed Intre romanT revolta patriotismula
metí. Mi-aducd aminte de-o mare cértd, care o avuid eu und mare partizana
aid muscalilord, cu réposatuld boera bétrina d. B. D'édému lectiunT de bimba
 411
romana:, istorii, etc. la fiil luI (asticIT InvetatI barbatlf, plinl de ameore a tens!
carI facd onérea el). In camera care servia de clasi, aflu lute° 4i, pe pa:-
rete, In loculd unel harte, portretuld Imperatulul Nicolae Pavlovid. Niel o
putere din lume nu m'aril fi opritu i-ad din pärete si si-ld scotd afari
din clasi ! O ficuid, der a doua 4i ld reaflaid la locfi... ErisI lu scotd afari;
a treia 4i este triumfitord In cuid! AtuncI me dued la pirintele scolarilora
meI, onor. d B. si cautd cede cu lumlnarea, cum se 4ice... Negresittl cit nu
ed trebuia sand victoria, micard el, o mirturisesca d. B. fu Rode
moderata cu mine, care nu pre sciémd mesura i castenta de vétsta si de
positiune... Maniatd, rosu, ml dad demisiunea din Val ! i perdémd
cea mal bung lectiune, de sépte galbenl pre luna:!..
Apol pasd de nu serie contra cuconilord GurluescovicIl. . Amd scrisd si
se vede cif Lund ficutd sli resune o cérdi bine luting. In mima multora,:ciel
d-nil Alexandri, Cogilnicénu, Demetru Ralet, T. Codrescu, D. Gusti, etc. me
distinsera i me Incuragiari, uniI cu vorba, altiI chiar In scrisd (ve41 Revista
d-lul Alexandri No. 2, 1852).
Reusirea luY .Fetrarulii Gurluescoviel, m'a indemnatti si reiad tipuld i si
publicd in ,Mozaicti de novele, cugetift, piese i poesil de B. Alexandrescou
o noui nuveli cu titlu : ,Adearatele aventurl ale lur Gurluescovict.'
Nu o putuid reproduce In acestd volumd, cad nu o amd reaflat'o i n.arnd
pututfi da de ea pang. acum la nime. De sigurd ca nu e vr'o pagubi mare a-
césti perdere.

Mozaieulii literarit.
Incuragiatd de succesele luI Gurluescovia din Calendaruld BuciumuluI, amd
Inceputd si scotil o culegere de serial, care nu erad de sigurd niel una gata
ci le dedémd la tiparu, amesuratd cum le scriemd. Mozaiculd a ap5rutt1 In
712 coll detasate (pag. 112) si se Impirtia la abonatl. Acesti publicatiune
este Impreunati cu suvenirea tracaseriiloril censureI. Censord era d. G. Asa-
chi, care cu destule merite in alte directiunl, sa-mI fiä permisd a aminti
numal Censor dulce nu era. Mal cu semi te tine cu lunile pani dé dru-
multi ! apol judece-se de neribdarea me d'a me vede tiparitd!... Acésti nerib-
dare me ficu se me ducd la minsteruld de externe, de care depindea censorele
sit me tanguescd contra d-lul Asachi. Era postelnicu mare D. C. Sturdza,
care bine voi a me primimirabile promisi a va dice d-lul
Asachi si-mi dea aprobarea. In adeverd, ci-ml dete, cu stergere de vorbe
care aql te-al Intreba de ce ofusca vederile unuI barbed ca Asachi Tem-
pora mutantur Amd multimitd d-luI Censor, l'amd Impicatd dedicandu-I
prima compunere din mozaiculii mett
Femeea". Suntd ad eugetarl inspirate de conversatiunile neultate cu re-
pausata d-ra 'Boucher, ace guvernanti i profeséri escelinte, pe care o ve-
démd de treI orI pe septemani la institutuld d-nd ¡oye din Iasl, unde dedem
si ea lectiunl. Cate neultate suvenirI din acele timpurl! Sermani m-11e Marie
 412
unde esa tu acuma, tu care al fostd cIIAuza mea In ca/ea literarA, tu care
m'al fitcutd sä visea la fericire, in mijloculd cele! mal grele i turmentate
junete !... Ti-aducT tu admite de cAlétoria néstri la Ceahlitd, de Valea-via, la
Pétra, de b6la mea pe drumd, de l'aduna din varfuld Pionultd, de pluta care
ne aducea la Pida si care s'a sfarimatd de stand; de »tablee toumantes", cu
care Invocamd spiritele cu atAta abilitate, a mal el ne convingémd de rea-
litate; de gentilile nesstre eleve, pintre care nu void uita niel O datii pre R.
Al. ce MAUI de intelegintit si de pasionatA pintre frumosu si bine ! ?.... Nu, ed
nu pot a-ml aminti de anil In cariT te-amit avutd de amiel s't sfltuitére, fArA
se simtd In ochl o lacrimI dulce
D-ra Boucher a fostd scris In colaborare potd 4ice Cu mine: Les Sept mon-
tagnes de moldavie, publicate de mine la Paris, sub pseudonimuld Maria Mo-
vila; asemeneascriserAmd nuvelele: Amelie Stefaneseo, publicatA in Zimbru si
Vulturuld si Stéoa DunAreT ; Omuld munteluT, publicatd In foiletonuld Roma.-
nulul i apol In brosuri separatA etc. etc. Jurnaluld ,Binele publica( a repro-
dusd in 1881 Les sept montagnEs de Moldavie, ne sciindd ca partea cea mal
maro din acesta scriere era de V. A. 1.1rechiA, ministruld instructiunit publice
MARI de m'II de unia din redactoril aceleI eseelinte foT!!

I..ogotétula. Baptiste Veleli. (pag. 73).

,Romknia literard" séd mal bine D.V. Alexandri me deosebise Intre tineril
carl se incercad se serie. Se-ml fact o nuvelg., 'ml qice inteo 4i. Mé pu-
seid pe scrisd si a treia 4i i duseid pe ,Logofitahl BaptisteTrelelic, care-I plAcu
si-ml valori tnarT IncuragiArT fòrte dula mime! mele!

Vierita eea fruna6sti. (pag. 121)

Este In parte, pe etttO. mi-amintescd, o imitatiune off localizatiune dupA o

nuvelt spanioli. Am publican) In jurnaluld Stéoa DunAric ca i eluda
ard fi fost scrisit de und amicil spaniold. Serisérea din fruntea nuvelel
besce de admirabila grAding a comiteluT Pareen, de la Valencia.

Griuida, de aura. (pag 135).

A fostd publicatA maT Intâuii nelocalisatit. Amd fostd ajutatd la publicarea
. el, la 1851, de maT multl abonatt, ale egrora nume se aliad trecute la pa-
gina 57.

Coliba Mari-neta. (pag 135).

Marele resunetd ce avu In lume coliba lul Oncle rom, de d-na Becherstown
m'a Indemnatti se scrid Romanuld de tiganT ald lul Trasile séd Coliba Mari-
ucAl. reproducd aci neterminattt, adeck'catd a apucatd a fi publicald In
foiletonuld ,ZimbruluT sub redactiunea d-lor T. Codrescu i d. Gusti, cAcT
restuld s'a perdutd si nu m'a'l decide legue a-lit mal reface. Eramd la Paria,
 413
la studil, pe candu se publica acésta scriere In Ola, si d'aci Inca multe gre-
sell de totd felulil, care se lutalnescti in prima editiune si care n'amdcrecluta
bine a le Indrepta In acésta din urma. Orl cum filt, lectura , Coliba Mariuceiu
mi-a valoratu laude dela Ins41 reposatuld neultatti Domnd alu Moldover M.
S. Grigo:ie Ghica.... Cine scie déca, la actula cela mare allí Emancipare! roa
biloru, alti gloriosulul domnu, nu va fi contribuitd catil de pudrid si lectura
nedreptatilord suferite de bietulu Vasile Tiganuld, din Coliha Mariudi ?

Croniee septemanale. (pag. 295).

Aceste cronice le subscriérria cu vorbele Bondariitlit" J, Il, III. etc.
Eta. esplicarea acestel subsemnarl. In felia ,Zimbruld si Vulturule care ama.
publicat-o In colaborare cu multa iubituld med amicti d. [anca Coclrescu, In
data dupd revenirea mea de la Paris, ama fost introdus o rubrica in care re-
latama anecdotele picante ale septamanel ì criticama tot ce era crItica,bile. In
amintirea ,Vespelorti4 luT Alfons Caar, acésta rubrica. o numiiti , Bondarid.`
Candu Zimbrulu Vulturulil fuziona cu Stécia Dunaril, de sub redactiunea
d-lord M. Kogalniceanu i Vasile Melinescu, Bonclarittlil trecu In nould fur-
nald. Mal apoT am Indemnatd pre amiculd mea I.V. Adrian, unti j une de inima,
regretata de totT catl l'ad cunoscutd, se creeze o fóia umoristica speciala cu
numele Bondariula". Acésta felia a primita din Inceputd si pe multa timpa
activa mea colaborare. Roluld ce Rondar:41ft a avuta In Zimbruld i Vultu-
ruld í apoT In Stéoa Burlare!, a fostd des Luid de Insemnattl, in luptele contra
candidaturel la domnia a lul Bezade Gr. Sturdza etc. ,Bondarultia lul A-
drian, la randuld sed, a Impinsit cu o rara energia la realisarea Intar4ieter
unirT a Principatelord....,

Procesal-a verbalii de la Pelling. (pag. 334.)

Eata, pe cata mi-aductt aminte, nurnele ce ascundea anagramele din a-
cestd procesa verbalit umoristica :
Anap-fu era Pana : Azruts-tong-Sturdza (George, fost Caimacan). Macfii-
Cohi-Manolache-Costache ; Coghing-ci-Cogalniceant* Curas-Fuching-Foras-
cu ; Cit-cung-ring-fu-Ales, ; Lalas-Cataching-L asear Catargi etc.

aalniea Tragedia. (pag. 353).

Acestd articold a aviad und Mide mare resunetd. A fostù prohodulii de In_
gropare a vechiulut regimti! Can(' d. Mihaild Sturdza, clriamatd de cel doT
trel reparatist! din Moldova veni In JasT, i se ridicd pe sosécia de la Socola
und arcd de fruncle ca inscriptiunea M. S. V. Mihaild Sturza Voevodd). In
,Zimbruld i Vulturuld` ed arnd talmacitd aceste initiale cu ,Mal Stal Voi-
nice` si mare fu hohotuld IntregeT tarT. In ,Jalnica tragodia` descriseilt cu
umurd conciliaburile ce Mihaild Sturdza Orlé cu partizaniT vechiulul regimd
In und obscura ete.cil aId curtel unta mare logofétd In casele Rosnovanu,
 - 414 --
la care fostulk Domnitord trksese la gasdk. Cuconuld Privilegit% este perso-
nificatd In d. Mihaild Sturdza.
,,Medicil, iard maT alesd Doctorulil ABErand (Mew Balott) spund tuturorti
ck-ld va sap de nu5rte (pre cuconuld Privilegi(i)... ca depep viziriale (Cu
care erad amenintati unionistil.
BEtrannld censord ca plumbuld top. de care se vorbesce In articold era
G. Asachi. Nottla gramatia, d. P. B. lar In comisiunea asupra clironomieT in-
trace d-ni! L. P. (Lase,arachi Pascanu), C.C. (Costin Catargid( oi R. B. (Roseti
Balanescu).
,Constitutionarulfil jurnaluld candidaturel principelul Gr. St urdza, nu
era nefavorabi/d cele1 a luT Mihail Sturdza. Nu se peote uita pEcatunt lul C.
Hurmuzachi d'a fi devenittt directorultt unuT asemenea jurnald. La eld se
face alusiune prin vorbele »Ural celebra unionistdc (pag. 357).
Vorbele , Umbra sbeircittil ce punema in gura ,Stelef Dunkrel sunt Inca-
putuld celebrulul articold publicatd de ea MaT 'taint° ,Strigoiultl, cu care
califici pe tottt-id'auna regimuld vechitt.
nRomditia` (p.358) era o foi(i, férte rEtt scrisk, redactatl (mirabile dictu I
de d. B. P. Hiljded, care pe atunci nu scia rominesce, der apr6pe de locd,
o't care acumd ne pite InvEta limba, rominéscit oi pro noT cestl bEtrinT!
,Rominiac subventionata de cati-va boerl nu pre era sincerd democratick.
et nu pre lupta deschisd In sensuld ,Zimbrulul oi Vulturuldc oi ,Stelel Du-
niretc
In urma oirurilord de la pag. 358, ,Rominia4 ne facd und complimentd
/a 25 Noembrid) despre ,Jalnica tragodik,' der cam supgratit, cu .0.14 cu
p1inst14...,V01-se ce s'a rEspunstt ,Rominiel` Ia pag. 360-361.
Putine (Tile tali ,Rominia` oi ea nu litslt duptt ea nici o urink. In alt./ di-
rectiune avé si! Hi gloria oi nemurIrea luT Hajded I

Irticiirescu. (pag. 361).

Mare focd mi-a aprinsd pre capd acestd articold, de la d. T. L. Maiorescu.
Tr-sa m'a acusatd, ck prin acesta articold cutezamd orbitd de falquld sen-
timentd ald patriotismului sit pund pre Vackrescu mal pre susti de Goethe.
Ast141, dupd atitia anT la mijlocd trecuti, recitindd cu singe rece oi arti-
coluld med l'i critica d-lui Maiorescu, gisesed el bine a ficutd d Id Maiore-
scu d'a opri in calea exagentrilord patriotice pre juniT scriitorY, der nu mai
putind nu aflu in articolula med despre Picarescu, unit pEcatd atatd de mare
ca aceld de care eramd acusatd.

FINE?. VOLUMULUI