ISTORIA

ROMANILOil
CU NARATIUNI, INTREIARI I RESUNATE

EDIDUNE CONFORMA CU NOEL PROGRAM AL STODIILOR COALELOR PR1MARE

PENULT

CLASA IV URBANA I A V RURALA

DE

GR. G. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE, PROFESOR LA IINIVERSITATE, FOST
INSPECTOR GENERAL AL §COLELOR

CARTE APROBATA DE MINISTERED INSTRUCTIIIElf PUBLICE

CURSUL SUPERIOR

EDITIUNEA X

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCECtJ & Comp.
22, CALEA VICTORIEI, ax
1896.
 ..ces

J.POPESCU B JENAR1T
AUTOR..0.2..acgadaca.....
VOL eidadcztaizzsizzan.
Mi.e202...ANUL.
Prefatfi la editillilea I.

Pub bawd o editiune prescurtata, dupa manualul- meta

de Istoria Romans, am urmarit un indoit stop : sa daft in
manile tinerimel studiose o carte cat mai putin volumindsa
§i In acela0 timp cat mai putin costisitOre.
In scopul acesta, am deosebit partea ce trebue invetata
de elevi, de partea curat narativa, ce p6te fi numaT citita.
§i resunaata.
In prima parte am cautat, intr'o limbs simpla, deslu-
ita §i concisa, sa expun istoria patriei din cele mai vechT
timpuri pans, asta-di, inlaturand amenuntele, staruind nu-
mai asupra Domnie]or i intamplarilor mai insemnate i al-6-
tand inla,ntuirea logics a faptelor ; in chipul acesta mintea
copilulul pOte percurge vecurile pe un drum lin si bine batut,
Para pedici sail intreruperT.
Prin cele 61 de naratauni, Inserate in josul paginelor,
am avut de stop sa, de§tept in copil interesul istoric, sa-i
incaldesc inima §i imaginatiunea, punendu-1 cat mai aprOpe
i in mijlocul chiar al scenelor descrise, pentru-ca el singur
sa vada, sa se patrunda §i sa judece. NumaT ast-fel istoria,
adresandu-se inimei si mintii copilulul, p6te sa.-§i dea rOdele
intelectuale §i etice, carT alcatuesc scopul suprem al ori-carui
-sistem de educatiune.
La sfar§itul fie-carda din parti din istorie, mi s'a parut
practic sa introduc ate un resumat qi cate o serie de in-
trebarr recapitulative : prin resumate, elevul capata, .ir §i
precisiune In idelle sale, iar prin raspunsurile in scris la in-
trebarile puse, iqi esercita memoria §i inteligenta §i se de-
)rinde cu lucrarile scriptoristice.
 Cu aceste imbunAtatirY dati la lumina editiunea de fatl
.a manualulul met, avend incredintarea temeinica, a cei che-
mati a-1 preda din vii graifi in scOla, corpul inv6tItoresa
de gradul primar, va pune tas lubirea si bung,-vointa, va
sci s6.-I Implin6sca lipsurile, acolo nude sunt, si s5.-1 pre-
-tuiasc5, insu¢irile.
Acesta-recunOscere din parte-le va fi singura mea mul-
.tumire sufletesca, singura resplata a ostenelilor, ce de an!
indelungati pun a inzestra literatura nostra didactics cu nn
manual proprifi, pentru ca fiii poporului roman sa Invete
ispravile mosilor si parintilor lor, ei ss duck, pArAsind ban -
die stole!, tineril in oste si societate, fetele in familie, o
lubire adevlsrata si luminata de patrie, o cunoscints mai
temeinica si mai reflectata a datoriilor, ce fie-care cent&
are chtre mama sa cea mare si bunl, cltre dulcea Romania/
1889, August 8. AutoruL

P. S. Este apr6pe de prisos ca sa obsery aci ca: tote editimile

a§a numitel Prescartare din Istoria Romdnilor, lucratcl de B. B. Sec&
reanu, director la divis. de bled No. III din Capitaki", aparute de la
1885 Medea, nu sunt de cat nisce plagiaturl estropiate §i nisce estracte
rastalmacite Si neintelese dupe manualul men, -§i ca paginele do la
fine: &area roporulut din Muntenia /a jumetatea veculut al XVI-lea"
sunt copiate din cuvint In cuvint din scrierile male : DOmna Stares
Qt Petru Ccrcel.
 Prefata la editinea VIII.

Cu punerea in aplicare a noulul program pentru stu--

liile claselor primare, s'a simtit necesitatea de ore -earl schim-
barT in manualul de fat.
Din tr'unul singur a trebuit sa fac doue: unul pentru
.cursul mediti, si altul pentru cel superior. In locul divisiunel
pe epoce, am adoptat divisiunea pe lectiunt tin6nd Bonita
cu stricteta atilt In ordinea cat §i in fixarea numerului aces
tora, de programul in vigere. Naratiunile in num6r mat
restrans, si resumatele le-am mentinut pentru ambele cur-
-surf; intrebarile insa de recapitulare s'ati omis in manual
pentru cursul media.
Cu aceste schimbari, adaose si eliminarT, publicand edi-
tiunea de fa0,, tin sa constat doue fapte:
Unul, imbucurtitor pentru invetamint In genere, pentru
-mine in particular, este imbratisarea ce manualul met a
gasit in sinul corpulul inv6tatoresc, care cu deplina buna-
vointa, cu destula pricepere si cu laudabila staruinta a sciut
sa -1 predea sisa-1 faca a fi in realitate folositor mintil si
inimii fragepor scolari. Institutorii si invetatorii eel bun!
at recunoscut adev6ratul metod al invEitOmintuluf istoric.
Dupa acest metod istoria este mai intaiii de tote : vieta,
Tar nu ce-va mort, ?Ara nicl -o culore ; yea trebue sa faca a
trece pe dinaintea §colarilor figurl cu came si Ose, iar nu
schelete numai ; ea trebue sa le presinte fapte bine !TIM-
tuite, Tar nu consideratiunl abstracte, o iqirare de nume si
VI

de cifre golf. Nisce compendil prea scurte, secs, semi-stilisate,

devin un chin pentru mintea cea frageda, a copilulul, o ear-
cina ma! mult pe langa alte multe, fara nicl-un folos, puse
asupra-f; cad generalisarile si resumateie nu au vre o va-
lore, de cat numal pentru eel care cunOsce deja am6nuntele;
cand aceste amenunte Bunt bine cunoscute scolarului, el pa°
singur sat ajutat de profesor, s le resume si sa scdfa, dirt
ele intelesul. In chipul acesta inv6fatorul lucreza In scOla
impreuna cu elevul; cartea de istorie devine o carte de citire
usOra si atragetOre, Tar elevul nu se vede suit ca sa invete
pe din afara, mecanicesce, o narafiime prea incarcata de
detailii, sat nisce resumate pe care nu le pricepe.
De aceste principil am fost condus in corn punerea ma-
nualulul met, si ineredi»tand acum 9 ani aplicarea lul
in manele corpului didactic primar. nu m'am inselat in spe-
rantele mele. De vela simtesc u datorie ca sa, multamese
tuturor in genere, si fie-caruia In parte.

Al douilea fapt Bunt snit a-1 releva cu durere si des-

gust: este vorba de intreprinderea putin onesta a cator-va
pretinsi autori de manual° pentru istoria romana.
Fara studil in de ajuns unir abia dadi posed& 111176-
Otura scOlelor elementare ; fare, vre-o pregatire necesara,
in vieta for n'at pus mana pe o cronica, pe un document,
pe o fantana istorica, nici sunt in stare ca sa le utiliseze ;
Para e. put6 macar sa-sf esprime in mod corect si deslusit
ceea-ce vor sa spuna,acesti autori" s'at apucat sa corn-
puna carts de istorie. Ce at facut MAP Au luat manualele
ilu§trilor rOposag A. Treb. Laurian si I. Heliade-Radulescup
manualele colegilor met, dd. V. A. Urechia si Xenopol, sat
manualul met, si le-at plagiat in total, sat in parte.
In ce mu privesce, am semnalat deja intr'un post-
scriptum la prefata editiunii I, pe unul din aces pretinsf
autori, pre d. B. B. Secar6nu. Acest domn avea deja inainte
de 1886 no prescurtare din Istoria Romanilor", In care pa-
ginele de la fine Stai ea poporului din Muntenia la jum6-
 va
tatea vOculuT al XVI-lea" eraii copiate din cuvint in cuvint
din scrierile mete: Ddmna Stanca si Petru Cercel. _Indata ce
a aparut manualul met, numitul down a creclut comod ca
salt schinibe cu totul textul vechei sale opere", si sa
compuna" alta cu plagiaturi estropiate, cu entracte ros-
talmacite si neintelese dupa cartes mea. §i ast-fel manualul
set a ajuns astatli la a XV editiune.
Exemplul sou ins!, destul de iucrativ, dupa cum se
vede, a incuraglat si pe altil sa-1 imiteze. Ast-fel, pentru
a trece cu vederea unele Incercari nereusite ivite la Boto-
sani si aiurea, citez faptul prea indrasnet al dlui Serafim
Ionescu. Acest domn, care mai este, data nu rni# fusel, si
revisor scolar, s'a facut deplin stapan pe munca mea; a
copiat din manualul met tot ce i-a placut; cand n'a copiat,
a prescurtat; cand n'a prescurtat a intervetit sirul fraselor,
a inlocuit cuvintele noui cu altele mai vechT, si. preserand
id si colo cate o poesie mai bine sail mai roil ales!, cate
o observatie din ale sale propril, dar pro forte originale,
si-a Intocmit tractatul se-22 de istoria .Romdnilora
Persona Insarcinata de Onor. Minister al Instructiunii
Publice Cu cercetarea tractatului" In cestiune, fie din corn-
pleseirta, fie din negligent!, fie din amendou6 de o data, s'a
grabit a-1 recomanda spre aprobare. In chipul acesta, In Sep-
tembre 1892 nIstoria Romana de Serafim Ionescu" 0-a gasit
aparitiunea; a1 a ajuns la a IV editiune.
Nu este cred locul aci a semnala erorile strecurate in
partea originald a operei de mai sus: e destul a spune ca
autorul-revisor-scolar nu scie Inca sa deosibesca pre Cesar
de August, pe un rege la Roma, de un imperat, o Consti-
tutie" de o ,,Constituanta,": face pe Romani A, traiasca si
se bucure la Sarmizegethusa pe timpul ImpOratului Traian,
Ttir pe M. S. Regele sa intre la 10 Malt in Bucuresci in
viirsta de 25 coal".
Dar acestea aunt putin pe lug altele mai ciudate, ce
le omit.
In ce privesce Insa chipul cum d. Serafim Ionescu s'a
VIII

folosit de opera mea, pe care nicairl nu o citezA, ar tre

bui reproduse fain, In fatA ambele lucrari, cea-ce ar fi im-
posibil. Cetitorul curios pote insa sA le compare, sA judece
§i sA-§1 esplice cum se IntamplA minunea ac6sta ca : tot ce
am spus ett In manual despre Domnif prii-Romanesci §i
Moldovel, despre Dad §i despre Get!, aidoma spune §i d.
lonescu, In aceiasi ordine, cu aceleaqi date, paragraf cu pa-
ragraf 1
Pe tine voit-a sa, induca In erOre numitul domn, nu
scia ; dar a rdpi munca altula nu este o bunk pada pentru
tinerimea volara; a specula cu munca altuia, nu este nicl
drept, nicl cinstit; dar dac,A rapind §i speculand munca altdia,
induct in erare §i In rAtacire generatiile tinere ce ti s'all in-
credintat ca so le cresci §i sa le instruesci este ceva care
nu mat pote, cred, sA fie trecut cu vederea de autoritatea
suprema §colark ca si de opiniunea publica.
La una §i la alta dar apelez, §i incheiu ac6stA pre-
Data, dorind ca §i editiunea de fatA a manualulul meti sA
incalysca tinerile vlastare cu acela§i entusiasm, §i cu acelag
lubire de patrie, cu care §i el a fost muncit §i scris de mine.
Paris, 29 August, 1894.
Autorul
 Istoria romang se imparte in patru pgrti :
I. Istoria cea mai" vechid, de la cele d'intaiii timput
pang la intemeierea principatului prii-Romanesci (an. In( .
dupg nascerea Jul I. Cr.), i al principatulur MoldoveY (an,
1349 dupg nascerea Jul I. Cr.), cars compun regatul Romanies
de asta-di.
2. Istoria vechill, de la intemeierea principatulul pref.
Romanesci pang la Mihaiti-Voda Vitezul (an. 1593 d. Cr.),
0 a principatulul Moldover pang -la Aron VodA (an 1591).
3. 'Istoria -noun, de la Mihaiti-Vitezul ,0 AronVodg pang
la Grigorie Ghica ,,i Ion Sturdza (an. 1593-1822), i
4. Istoria din timpii de fa/a, de la Grigorie Ghica i
Ion Sturdza pang astg-cli (an. 1822-1895).

PART EA I.

ISTORIA CEA MAI VECHIA.

LECTIUNEA I.
Dacia. Dacii.

1. Dacia se nurnesce tara, pe care acum douo

mil de and o lacuia un popor cu numele de Dacii.
Ea coprindea terile lacuite asta-qi de Romani : Ro-
mania, Transilvania, Banatul Temi§anel §i o parte a
Ungariei.
2. Dacii se imparteal in mai multe triburi, din
care cel mai de capetenie era al Gefilor. Ace§tia era
4246s Ed. VIII.
 2

curagiosi §i mandri, cAci la fulgerele §i trasnetele

cerului respundeat manio§i cu s4;eti ; erat mai top
arca§I calari ; obicinuiat sa arunce din fuga calului
sAgetl inveninate §i purtal in tot- d'a -una un cubit la
brat. Din testele inimicilor uci§i faceat pahare de
bout. Dacii eras fOrte viteji §i despreturat on -ce
primejdie ; erat temetori de clef §i ospitalierl. El la-
cuiat, ca §i Getil, in sate §i °rap; pe and insa
acqtia eras mai mult lacuitori campeni, aceia erat
mai Inuit lacuitori de munte. Dacii §i Gegi se in-
ehinat la mai multi lei, intre earl Zaimolxis- era
cleul for eel mai mare §i mai puternic. El se inchi-
nail §i la ape ; de aceea, inainte de a incepe un res-
boit, se duceail la Dunare sat la alte rim% i bend
apa, jurat de a nu se intOrce inapol de cat invin-
getorl. Dacii se hraneat cu agricultura §1 crescerea
vitelor ; lucrat §i minele de our §i de argint din
muntil Transilvaniel. El aveail cetati intarite §i cu-
riosceat maestria de inconjurare §i de aparare a ce-
tAtilor. Capitala for era Sarmizegethusa (astazI Gra-
th:ilea in Transilvania).
3. Neil §i Getil traiat meret in certuri §i res-
bole intre den§ii; incepusera sa duca o viata mola-
flea §i sa se dea mai cu sema la patirna bOuturel.
Atunci se ivese in mijlocul for doul barbati, call 41
pun in gand sal mantuiasca de peirea, ce'l -a§tepta;
unul este un preot mare Decena ; cell -alt este un
rege, Burebisia, (cam pe la a. 50 inainte de nascerea
lui Is. Cr.). Decenet, porunci ca toate viile sa se
stirpesca, pentru ca nimeni sa nu mai bea yin.
Dacil se supusera Wa cea mai mica impotrivire,
fiind-ca la deqii preotul era socotit ca un Bu-
rebista uni sub stapanirea sa pe toti Getii §i Dacil,
11 deprinse la arme, §i cutreera cu foc §i sabie tarile
de peste Dunare ale Romandor. Ace§tia erat poporul
eel mai vitdz §i mai puternic pe atuncl in lume §i
 -3
aveati de capitals a teril for ors ul Roma, In centrul
Italie'. IuZiu Cesar, un mare general roman, I§1 puse
in gand sa bats pe Dad ; insa and se gatea sä vina
asupra lor, fu ucis miplesce la Roma ; tocmal atunci
la Sarmizegethusa perea §i Burebista_ de alta mans.
ucigap. (an. 44 a. Cr.).

LECTIUNEA II.
Traian. Decebal.
(a. 81 -96 dupa nascent; lid Crd

1. Dupa mOrtea lui Burebista regatul Dacilor

se desfacu in mat multe principate. Dacil ins, tot
nu 'incetara pradarile for in terile romane de poste
Dunare. Mal cu sema pe timpul imperatului roman
Domitian (81-96 dupa Cr.) el devenira mai perieu-
141 decat uri-sand sub un rege al for Decebal, vestit
priii intelepciunea, calitatile lui resboinice. DecebaI
reu§i sa supuna pe toil. Dacil, ca in timpul lui Bure-
biota, intocmi armata dupa mustra armatel romane,
o deprinse cu disciplina §i armatura romans, §i batu
pe Romani de doue on in chip infricopt ; ba II sili
chiar sa-1 platesca in fie-care an un tribut insemnat.
In limp de 12 ant Roma plat' acest tribut, pana ce,
cu venirea la tron a lul Traian, lucrurile se schim-
bara cu totul.
2. Traian se nascu in Italica (cetate in Spania)
la 18 Septemvrie 52 dupa Is. Cr., dintr'o famine
vechia. La varsta de 16 aril el intra in armata si
Indata se lam iubit de tots grin curagiul, rabdarea
§i dreptatea sa. Din acesta causa el fu adoptat de
fiu de catre betranul imperat Nerva, urmmul lul Do-
 4

mitian. Nerva murind (la 27 Ianuarie an. 98) Traian

remase imp6rat in locul lui, §i hotari indata sg, su-
puna pe Dad §i sa le coprincla tam.

LECTIUNEA. IIIIV.
ResboaeIe lui Traian cu Decebal.
LECTIUNEA III.

INT.A.nm RtsBora AL LUI TRAIAN CU DECEBAL.

1. In prima-vara anului 101, Traia z pleca din

Roma ca sa se punk, In fruntea armatei sale pe Du
nare. El trecu Dimarea, mai sus de Or§ova, pe un
pod de corabii §1 se indreptit prin Banatul Temi§drei
spre Sarmizegethusa. Armata romana dete peste Dacl,
nu departe de Bersobia (41 Jidovin, langa riul Ber-
zava). Batalia ineepe eu mare furie din amendoue
/Agile §i se sfarlesce cu un macel sangeros. Decebal
pricepu indata cu ce protivnic avea a face, §i voi si .
cap, la impaciuiala ; insa in loc de a-1 trimete per-
sdnele cele mai insemnate din. natiunea sa, el incrt-
dinta solia la Omen din clasa de jos. Traian nici
nu voi sa-1 asculte. Timpul eel MO al iernei it opri
Insa de a merge mai departe.
2. In anul urmgtor 102 se dede o batalie san-
gerOsa la Tape, (in valea Temi§uluI, in Banat). Dacil
furs invin§1, dar §i Romanil avura perderl simptore.
Numerul ranitilor for fu a§a, de mare, in cat, nemal
ajungend carpe pentru legaturile ranilor, Traian dete
doctorilor rufele §i vestmintele sale chiar, ca sa be
faca scams pentru Mitt De aci armata romana trecu
pasul Portilor-de-fer §i intra in valea Hategului, ina-
inta ptna la portile Sarmizegethusei. Decebal, veclOn-
 5

toate cetatile luate, trimise o deputatiune, care

Incheia pacea cu urmatOrele conditiuni Decebal se
lipsesce -de tributul ce-i plateau Romanil 'and atunci
4-1 perde dreptul de a face pace sau a declara resboire,
Traian se intOrse la Roma §i lug, numele de Dacicul,
iar poporul roman serbatori invinderea Dacilor prin
jocurl §i ospete (naratiunea 1-a).

LECTIUNEA Iv.

AL DOILEA RESICOI6 AL LUT TRAIAN CO DECEBAL.

3. Dar nu trecu mult dupd intOrcerea lul Tra-

inn la Roma, §i Decebal incepu din not sa se ar-
meze i sa atace pe Romani (naraOunea 2-a). Atunci
Traian fi declare, iara§1 resboit, in primavara anu-
lul 105.

NARAT1UNEA i-a.Podul In! Traian de la Tarnu-

Severin. Traian, indatg ce sfarsi intaiul resboiii dacic, in-
sarcing pe Apolodor de la Darnasc, cel mai vestit architect
din acel timp, sg construiascA un pod de piatra peste Dungre.
Locul se alese intre Fetislan sau Cladova si Turnu-Severi.
uulul, in vechime Drubeta, ca cel mar potrivit, pentru a pe
acolo albia riulul este mar ingustg. Minunata clgdire fu gata
pang in tomna anuluI 104. Podul era asternut pe 20 stalpr
de piatra impreunati prin bolte de lemn, iar pe d'asupra se
ititindea podela cu amendoue parmaclkurile sale impodobite
is rgscruci. Imperatul Adrian, urmatorul Jur Traian, de pisma
si pote si de temp, ca nu barbaril sa gasescg pe pod c
trecetore lesniciOsg in sudul DunariT, puse sg ridice bol ;ile
.si podela, lgsand astfel numar stalpir de zidarie, carT stall
pang asta-cli in fiintg, ascung sub apg. Cele done cgpgtaie
ruinate ale podulul se ved Inca in piciOre pe amendoue ma
iurile opuse.
NARATIUNEA 2-a. MOrteii 10 Cassius Longinus. -
Decebal chemg cu viclesug la sine pe un amic forte bun at
rnperatulur Traian, pe Cassius Longinus. Cuvintul era, cl
 -6
Armata roman/. intra In Transilvania prin trei
-WV de °data, §i dupa mai multe IncAerari, ajunse
in valea Hategului. 0 Walk) crancena se Incinse Ina-
intea unel cetati dace intarite, dar Traian remase
invingetor. Acum ,Romanil se gaseat sub zidurile
uria§e ale Sarmizegethusel. Ffind respin§1 la primul
atac, II Incep din not cu mai mare furie. Decebal
afland ca Traian intra InvingAtor in cetate, porun-
cesce ca tot orapl sa fie pus in flacari ; apoi urmat
de Ostea ce'l mai ramasese, se retrase intr'un lagar
bine intarit, de unde e§ind, fu -Mtut §i de asta-data.
Atunci, pentru a sfaili ca un vita, se noise singur
cu sabia sa, in minutul cand era sa cap, In mana
Romanilor. Din cei-l-alti Dad -unif beura otravA, aitil
fury vInduti ca robi ; un mare- numer insa cu femei,
copii, betrani, cu turmele §i cu tot ce avea mai pre-
tios, parasira Sara. Resboiul ;e inchei (I in anul 107
d. Cr. cu nimicirea regatului 4i a "oprului Dac (na-
rathmea 3-a).

voice sa trateze cu densul despre pace ; if fagaduia prin jura-

mint a nu'i va face nicT un reu. Romanur incredetor se duce;
regele Tic big, dupa ce a incercat in desert, intaiu prin da-
rurT, apoT prin amenintarT, sa afle de la dinsul planurile luT
Traian, insciinta pe imperat, a in mina Jul sta viata luT Cas-
sius ; ca daca nu-1 se va da despagubire de resboiil si daca
nu -4 se va intorce Cara ce-T se luase pans la Dunare,
atunci 11 va omori. Traian era pus ast-fel in cumpen5: intre
a lasa nepedepsit pe un inimic periculos al patriel sale si
intre a scapa de o morte sigura pe un amic din cei maT
bunT aT sal. Cassius nu'I lasa sa stea mult la indoiala ; cu
un curagiii eroic, vrednic de tota lauda, se ucise singur, sor-
bind veninul.
NARATJUNEA 3-a. Serbitrile pentru invingerea
Dueller. Columna lui Traian. l' << c4ute in mana
Romanilor prat" ncnumerate : farce a socoti armele, sculele st
vasele de aur si arginc, pietrele pretiose si provisiunile, se
vorbesce de 5 milidne de litri de aur, 10 milione litri de ar-
gint si maT mult de 500,0o0 de prigonierT. Chiar comorile lui
 -- 7

LECTIUNEA V.
Colonlsarea Daciei. Starea ei sub Roman!.
1. Tara Dacilor fu prefacuta in provincie roman,
sub numele de Dacia. Pentru a impopora o tall ap.
de IntinsA §i frumOsa, Traian aduse locuitori romani
din toate partile imperatiel, dar mai ales de prin
Wile invecinate, a§eclandu-1 prin orasele §i tirgurile
cele parasite ale Dacilor, precum §i prin locurile
bune de hrana. Populatiunea crescu repede. Mai bine
de 70 de cetati marl §i midi se intemeiaz5, numal in
Transilvania, Temi§oara §i Oltenia. In Oltenia Dru-
beta (acli Turnu-Severin), Romula (acli Recica, Tanga

Decebal, pe cart acesta le ascunsese intro bolts fgcutg sub

albia unui riti, se descoperirg si se luarg de Traian. Triumful
ce se celebrg la Roma fu din cele mai str6ucite. Din tote
partile lumeT venirg soli ca sg felicite pe Traian; 123 de Bile
rail intrerupere tinurg jocurile si serbgrile ; io,000 de gladia-
torl (luptgtori de circ) se luptarg pe sceng si moo° de ani-
male serbatice si domestice furg ucise. Imp&atul batu multi
anT d'arendul banT, earl' prin chipurile pe densil sgpate, amin-
teail tuturor din imperiul sal, chiar celor ce nu sciaii sg ci-
tescA, strglucitele sale expeditiuni dace. El fundg un oras
anume Nicopolis (adica cetatea Victoria' langg BalcanT, ruinele
cunoscute sub numele de Stari-Nikiup), in amintirea invinge-
reT Dacilor. La anul 108-109 se inaltg intro localitate din
Dobrogea numitg Adana-k/issi un monument triumfal, ale cg-
ruia sculpturi sunt aduse in Mudeul din Bucuresci; iar la a.
113 d Cr. Senatul si poporul roman ridicara o columng,
numitA Caumna ha' Traian, care sta pang astg-di in fiintg
la Roma. Acest monument -Grednic de mirare este inalt de
106 piciore si e compus din 29 bucati mall de marmurg
albg, pe c.,:.'l se. infgtisezg in 124 de tabeluri sgpate, resb6-
iele cu Dacii; dintr'ensele putem inv6ta mai bin; de cat de
pe o carte scrisg, a cundsce intamplgrile t-sboiuluT si pe
cele dou6 popOre luate in luptg.
 b

Caracal), Amutria (langa, riul Motru), Maya (all Cc-

telt), Praetorium (all Racovlta, jud. Argq, Arutela
(R.-Valcii) ; in Transilvania : Apuhcm Belgrad).
yVapoca (acli Cluj) §i Porolissum (adi Moigrad) ; in
Banatul Temiparel Tibiscuin (a ti Caransebq, Verna
(asp Or§ova) §i Ad Mediam (langa Mehadia) Capitala
Daciel era Sarmizegethusa, unde sta guvernatorul im-
peratese §i preotul eel mare al provinciel. TOte aceste
cetati cu templurile, palatele, b,i1e 3i teatrele ]or
Impodobeau taxa, iar grin zidurile for cele tari a apA-
rat. Se facura i drumurl a§ternute cu piatra, din
earl unele stall in fiinta pang, asta-cli. Se deschiserl
mine de our §i de argint in Transilvania ; se infiin-
lara coli pentru invatatura artelor i sciintelor, ast-
tel ca In scurt timp Dacia ajunse aria din cele mat
frumOse 3i mat infloritOre tell de la Dundre.
2. Inset pe la jumetatea. secolului al III -lea, cand
puterea Romanilor slabise, un popor de vita germana,
Marcomanii, cople §ira. Dacia din t6te partite, astfel
In cat la anul 271 d. Cr. imperatul Aurelian fu silit
a relrage armata peste Dundre. Acesta retragere a
armatei nu trebue ip eJOsa, ca cum Aurelian, ar fi
dus peste Dundre In noua sa provincie, pe care a
numit-o tot Dacia, Vita populatiunea romana din
Dacia Traiana. El nice putea smulge pe locuitori dill
locuintele lor. Numal functionaril oamenil avuti
trecura cu o§tirea. Partea cea insemnatei inset a na/iunii,
letafenii, .poporul agricol, stciturd pe loc. Din acestia
a cre.s.cut ¢i s'a intins nemul de adi at Romani/or, cart
sung de vita Latina, frail bunt cu Italienii, Francesii,
S:bauthlii pl Portugesii.
 9

LECTIUNEA VT.
Nascerea poporului roman.
1. Timpul de 167 anl, cat a stat Dacia sub
stapanirea romans, a fost destul pentru ca sa se
nascg o noun nationalitate. Acesta nu putea li de
alta, origind de cat romand, pentru ca : dupg supu-
nerea Daciei, tam romanend aprope de§erta, de lo-
cuitori, Traian a adus coloni§ti ca sa impopuleze
oraple §i cgmpiile. Ace§tI coloni§t1, de §i din dife-
rite parti ale imperiulul, erat insa deja romanisatl, vor
Nat limba lating, limba oficiall a statului. Cu timpul
se deprinserg cu viata §i cultura Tomana §i remg-
Cele vechilor locuitori al Daciei, §i alti locuitori
earl nu erati roman!, precum §i familiile soldaOlor
streini, earl dupg serviciul armatel ramaneati in
Dacia cu drepturi cetatenescI. Astfel s'a putut nasce
la adapostul muntilor Transilvaniei §i in roditdrele
luncl ale Olteniel in timpii cel de pace -§i de pros-
peritate, ce ate urniat cu midi intreruperl dela Traian
pang la Aurelian, sangtOsa §i virtOsa nationalitate
Tomana.
Dovada, ca poporul roman iii trage nemul din
sominta pusa, de Traian in Dacia, este graiul ce el
vorbesce, este numele ce el Oita, este chipul lui
§i portul, este firea lui staruitOre §i curagiOsa,
este mintea lui cea ascqita §1 doritdre dupg lu-
mina. Prin acestit ma.ndra origine, Romanul se 16g5,
strans §i nedespartit de marea familie a popOrelor
de ginte latina ; printr'ensa el se deosibesce de ne-
inurile streine, col inconicira, densa I-a scapat War
din invalma§agul vremurilor §i ia dat dreptul sa
traiasca.
De aceea cu temeinic cuvint putem numi pe
 10

marele imperat Traian sciditorul §1 reistiditorul nostrtc.

De aceea el ramane ne§ters In amintirea Romanilor;
prin el §i in el eI ved tot ce-I mare §i tot ce e
trainic, de la muntil de zapada ridicati de viforul
iernel, troiene, de la valurile de pament §i damburi,
troian, i pane. la braul de stele Infipte pe bolta
ceresca, calea lui Traian.
2. Cu timpul Romanii, cari vorbiail limba latina
teranesca, incep sä se desparta. 0 parte trece Du-
narea §i se WO in Dacia cea noun a lui Aurelian.;
de aci in cursul vecurilor, mai ales dupe. navalirea
Slavilor i a Bulgarilor asupra-le, eI se raspandesc:
unii pana in fundul Ma,cedoniel, traind in catune cu
pastoria i agricultura, §i sunt cunoscuti pane, as-
ta-c11 cu numele de Tinjari, Culo-vla4i safi Romani
macedoneni ; altil ajung pang la Mama Adriatica,
unde-i gasim acli In Istria i Dalmatia sub numele de
Monlaci. Romanil, rema§i in Dacia Traiana, se in-
tind §i el treptat in curs de clece vecurf, peste
Ungaria, Basarabia, Rusia, unde'i gasim Inca pe la
finele secolului al XII i inceputul secolului urmator.
Asta-clI poporul roman numore, peste 10 mili6ne.

LECTIUNEA VII.
Crestinismul. Constantin eel Mare.
1. 0 schimbare insemnata aduse in viata Ro-
manilor Creftinismq. Romanil eras la inceput.pdgani,
adica se inchinail la mai multi clef. Printre locui-
torii Daciei insa, printre sold* §) negustori mai
ales, se aflail multi cari credeati in invete,turile
Mantuitorulul. Dovada despre acesta sunt cuvintele
cretine de origine latina ale limbel romanesci.
2. Imperatul Constantin eel Mare (324-337).
 11

cel care a mutat scaunul imperatiei de la Roma la

Constantinopole (a. 330), lepadg paganismul din tot
imperiul set, §i primi In locu-I creVnismul, el in-
su§1 botezandu-se putin timp inainte de mOrtea sa.
De aceia Biserica l'a facut slant. Pentru Intinderea
cre§tinismului in Cara nOstrd, acest imporat a tre-
cut Dungrea, a batut pe un popor barbar numit
Gooii, i a alipit Tara-Romanesca iarg,§1 de imperatia
romana. Spre inlesnirea comunicatiunii intre amen-
doue t,erile, Constantin a zidit un pod de piatrg, peste
Dunare, intre Ghighiu (in Bulgaria) §i Ce/eig (jud.
Romanati), ale cgruia urme se ved pang. asta-cli.
3. Propoveduirea nouei credinte se facu de atuncl
repede printre Romani. El deja in sex4u1 al IV-lea
aveall biserica intocmita, §i episcopT ai lor, earl pro-
poveduiat §i slujeat liturghia in limba latinesca.

LECTIUNEA VIII.
Navalirea Barbarilor.
(a. 271-1250 d. Cr.)

1. Pe la anul 375 navglesce din Asia in Europa

un popor selbatec de rasa mongolg numit Hun/. El
dat la Dnistru peste Goil. Ace§tia de spaima fug
peste Dunare. Hunil ajung pang In campiile dintre
Tissa §i Dunare, §1 sub un rege al for Aiilla N. 433)
intemeiaza acolo un regat puternic. Atilla pustiesce
maT intaiu imperiul roman de Rdsarit; se duce sa
supund Apusul ; pustiesce Francia, dar este cumplit
batut de Romani. Curend dupd aceasta el moare
chiar in n6ptea nuntil sale (453). Patru sute de ant
dupe mOrtea sa, trecerea lui grOsnica pe pament
 12,

nu se uitase din mintea Omenilor, cart it numiaa

cu spaima biciul lui Dumnec (naratiunea 4-a).
2. Murind 11a, regatul Hunilor s'a desfiintat-
i in locuintele for de la Tissa §i Dunare a venit un
popor de viVA, germana, Gepiclii, iar pe amendouo
cOstele Carpatilor pi in campiile, Toni Romanesci se
a§ezar6 serninpile slavone. Dar nici domnia Gepicli-
for nu tinu mult, pentru ca Avaxii, un popor in-
rudit cu Dunn, 11 nimicesc. Slavil tree de mai multe
on punarea dupa prada, pana-ce, (pe la anul 000),
in numer de peste 100,000 se revarsa in peninsula
Balcanica, unde raman pentru tot-d'a-una. Reml§itele
for din stanga Dunarii se perd in mijloctil Romani-
lor, Carl inmultindu-se fOrte, scoborira din inuntl la
campie §i supusera pe SIavl (naratiunea 5-a).

NARATIUNEA 4-a. Obiceiurile Hunilor. -- Hunit

era5 nomacti. Femeile for traiau in caravane, jar bgrbatii
stag pe -car diva si noptea, mancati si beati, chiar dormtail
si visau, lung-itT pe gatul cailor. Carnea nu o ferbea la foc,,
ci o puneati sub selele cailor ca sa se £ragedesca. Erati crudi
si forte vitejr. In luptg esiag cu sabia intro mina si cu un
streng in cea-l'altg, ca sg apuce de gat pe mimic'. Imbra-
caminiea for era: o cgmase de in, pe care n'o lepadati de
cat fa'cuta sdrente, o haing cusutg din pier de sobolan sari
vevente, nadragr de piele de capra, un coif ca un semicerc,
si in picioare opinci. N'aveall nicr o religiune. ET impodobeail
piciOrele cailor cu pielea jupuitg de pe ca.petele dusmandor
ucisi.
NARATIUNEA 5 -a. Obiceiurile Elavilor. Slavir
aveati lucuinte statornice, traiau mat mult in sate de cat in
()rase si se indeletnicead cu crescerea vitelor, albinelor, cu
agricultura si grAdingria: Er se luptail mar mult pe jos de
cat calari, cu arce, topore, maciuct si buzdugane. Er vietuiati
in comunitaV familiare (zadruga), adicg totT membril unel
familii, sail si mai multe. familii inrudite traiau, lucrag si
agoniseati impreuna, avend in cap pe cel mat betran (starosta)
tatal sail fratele cel mare. Femeia se bucura de un loc ono-
 13

LECTIUNEA IX.
Navalirea Bulgarilor.
Dupa Slavi venira In Dacia Bulgaril (a. 600) sub
conducerea lul Isfieruch. Acesta nu std, de cat 15 and in
Basarabia-de-jos, §i trece cu poporul sea peste Duntre,
supune pe toti Slavil §i intemiaza un imperiti intre
Balcani §i Carpatl, care tine peste 350 de anI, cand e
desffintat de imperatul bizantin Vasilie II BulearochtO
nul, adica omoritorul Bulgarilor. Fiind putin numero§i
la a§eclarea for in Bulgaria, §i amestecandu-se cu Slavii,
Bulgaril §1 -aft perdut limba, obiceiurile, viata no-
mada §1 s'ail cre§tinat, a§a ca in 'mai putin de
200 de ani el au devenit cu totul alt popor, popo-
rul slavon al Bulgarilor de asta cli (naratiunea 6-a).
Bulgaril furl crestmati de care doi frati apos-
toll Metodiu §i Constantin numit §i Ciril, pe tim-

rabil in familie. Mai multe sate reunite formati o jupiT, care

avea de capitals ora0t1 (grad), §i de ef pe jupa-n sau knez,
care era in acela,f timp: judecator, preot si general. Slavil se
inchinail la riuri 0 la zine §i credeae in Samovili sau Sa-
modivi, in duhuri ai veircolacr, despre carT qiceati ca popo-
rul roman, ca. atuncT cand este intunecime de luna sae de
sore, varcolacil au mancat luna sae sOrele.
NARATIUNEA 6a. Obiceiurilo Bulgarilor.
BulgariT aveati aprope aceleag obiceiuri ca Hunii. Ilarbatit
purtail alvarf largT, i,i rgcleati capul si'l acopereati cu un
turban ; femeile '10 ascundeati facia cu un vel, ca turcoicele.
Morcil, sail if ardeail, sail if ingropaii in moVile marl. El nu in-
cepeail vr'o batalie, pang ce nu luati sfatul vrajitorilor. Ca
steg aveae o coda de cal (ca tuiul sau bunciucul Turcilor)
Juramintele la incheierea tractatelor le faceati pe o sable in
fipta in pament. cu care taiase in bucati un thine, qicdnd ca
tot aa ea fie fgcut bucatf cel ce va calca tractatul. Doinnal
!or se numia Chan.
 - 14 -
pal Imp6ratului bulgaresc Bogor sail Boris (850-884),
Acestabotezandu-se, lua numele de Mihail, dupa naqui
sell Mihail, Imp6ratul bizantin. Fratif Metodni i Ciril
tradusera cartile bisericescI in limba slavona, in care
limba §i propoveduira. Prin intiurirea bulgara, Ro-
mani) lepadara literile latine primind pe cele cirilice,
car in Biserica introdusera liturgic slavona. Limba
slavona, fu de acum inainte pang, la a. 1550 aprOpe
singura limba scrisa i citita de Romani.

LECTIUNEA XXI.
Imperiul Romano-Bulgar.
LECTIUNEA X.

Kull/ PETRU I ION ASAN

1. in anul 1185 Isaac II Angelos, imp6ratul gre-

c,sc din Constantinopole, se casatOri cu fata regelul
wigurese Bela III. Cheltuelile cele marl de nunta
sleisera cu totul vjsteria imp6ratiel ; ca s'o umple
din noel, impC412-atul scOse o dare ne mai pomenita
pe vite, of i rimatorl. Romanil din munch Balcani,
earl se laraneat mai mult cu pastoria, v6clOnd Ca li
se is dobitOcele cu sila i sunt asupritl peste me-
sura, aleg dintre den ii pe dol frati Petra §i Ion
Asan trimit ou plangere la imperatul. In loc de
dreptate, ace pa capatara palme. Intaritatl de ap,
ocarA., el jura, resbunare, §i voesc S. rescOle tot po-
porul pun sa se zidesca o biserica cu hramul Sf.
Dumitru, aduna in densa multi Omeni, barb* §i
lemei, earl luatI find ca din lele, cu ochil ro§iI, cu
genele intOrse §i perul despletit, strigail in gura
mare : ,precum aka va Dumnedeti, ca de acum inaf
 15

inte nemul Romanilor si al Bulgarilor, lepadand

jugul grecesc, sail dobandesca libertatea for ; din
acesta causa si Sfintul Dumitru a parasit biserica
Salonicului si pe Greci, si s'a mutat la densii, pentru
ca sa le fie in, ajutor. De aceea toti sä apuce armele
si sa nu lase picior de Grec cu viata". Astfel im-
barbatat tot poporul se apuca de aline. Ajutati si de
Romanii din stanga Dunarii, Petru si Asan, dupa
lupte norocOse supun mai intaill Cara dintre Dunare
si Balcani, apol terile la Sud Si la Vest de Balcani.
Ostile grecesci trimise contra Romanilor sunt sfara-
mate ; chiar imperatul, apucat intr'o strimtOre, abia
scapa cu viata, pe cand arm-tta sa este facuta in
bucati de p101a de bolo vani si de stand, rostogolite
asupra-T. Nimeni nu mai indrAsnesce acum sa stea
in tale Romanilor, earl ca paraele se scobOra din
munti la campie si amerinta sa inece WO, Ina-
poratia.
Din nefericire insa, tocmaI in mijlocul isbanclilor
3elor mai- stralucite, amendol fratil sunt ucisi prin
trA dare. Dar mai remanea fratele for cel maT mic,
Ionita.

LECTIUNEA XL

IONITI, TMPERATUL ROMANILOR SI AL BULGARILOR

2. kinitti, caruia II mai clicea si Caloianul, este

adeveratul intemeietor al imperiuluT romano-bulgar.
El bate armatele grecesci on unde le intalnesce si
coprinde maT multe cetati. Bizantinil nu se mai gan-
desc cum sa invinga pe Romani si sa coprincla Wile
pierdute, ci cum sa impiedice navahrile for pustii-
tOre. Faima isbanclilor lui Ionita ajunse pans la Roma.
Papa, adica capul crestinatatii din Apus, it felicita.
prin soli si prin scrisori, spuindu-T ca a aflat cu bu-
 16

curie a el gi poporul seal se trag de la Roman!; II

trimite corona regalg §i-1 recunOsce titlul de impirat
al Ronuinilor fi al Bulgarilor.
Intre acestea imperatia grecesca din Constan-
tinopole este resturnata gi inlocuita cu imperiul latin
(1204-1261). Ionia se incumeta acurn sa se ma-
sOre cu Latinil, pe care'I hate cumplit ; prinde pe
imperatul for Balduin de Flandra, pustiesce Tracia
gi ajunge invingetor pang, aprepe de Constantino-
pole. Dar la inconjurarea Tesalonicului (Salonicul de
ails), el piere, ca gi fratiI sel, de o many u-cigage
(1207). Dupg, densul urmeza, nepotul set Ion Asan,
tot a§a de vitez gi intreprincletor ca gi unchiul sett
3. Imperiul romano-bulgar coprindea Bulgaria gi
Dobrogea, o parte din Serbia gi din Turcia, gi pre-
babil se intindea §i pe malul stang al Dunarii. Ca-
pitala lul era oragul Tarnova. Dinastia, romank
Asanilor se sfarsesce pe la 1250 ; iar statul bulgar
e desaintat maI tarqia de Turd (1,388).

LECTIUNEA XII.
Navalirea Ungurilor.
1. Ungurii, sat cum se numesc el Ingigl Ma-
ghiarii, sunt un nem de origina finno-ugrica. Limba
for se asemena mult cu cea turcesca. Pe la ince-
putul secolulul al 9-lea el parasesc vechile lacuinte
din muntii Urall, gi sub ducele for Arpad coprind
Basarabia, rernasa degerta dupg, plecarea Bulgarilor.
Dar aci eI nu stetera de cat cat! -va an!, fiind-a un
alt nem inrudit cu dengii, Pecenegzi, II bat li -I, silesc
a se agecla in tara numita asta-cli Ungaria. Erail aga
de selbated (naratiunea 7-a) §1 navalirile for In terile
invecinate erail aga de dese gi de pustiitOre, in cat
 17

se parea c intrega civilisatiune apusena are sa fie

nimicita de hordele for barbare. Din fericire insa,
imperatil germani if batura In mai multe randurl §i-1
silira sa se astempere in hotarele teriI lor.
2. La arilarea Ungurilor in Ungaria, existati
mai multe mici principate romane : unul in partea
de apus a Transilvaniei (pe valea. MurepluI) sub voe-
vodul Ge/oie; altul in Cara Severinului (adica de la
Tissa pang, la granitele Transilvaniei, §i de la CM
pang. la Turnu Severin), sub ducele Achtum ; un al
treilea in Maramure§ sub ducele Menomoront. Aceste
principate, precum §i Transilvania, se supun de Un-
guff Inca sub primul rege unguresc Stefan I (995
1038). Ladislav cel stint (la 1080) a§ecla spre paza
Transilvaniei graniceri, nuiniti unguresce Szekely, adica
Semi.
3. Siliti de catre Unguri, de Secui §1 de Sa§il
adu§i sg. lacuiasca in Transilvania, Romanii din acesta
tarp,incep sa scob6re muntil in Tara-Romanesea
si Moldova. Aci, dupa plecarea Pecenegilor in Bul-
garia, venira, GuAl sat Cumanii (naratiunea 8-a), peste

NARATIUNEA 7-0. 6biceiurile Ungurilor. Un-

gurii Ia venirea for in Odle dungrene duceali o viata nomada,
cutreeand cu turmele si cu corturile* lor din loc in loc. Capul
it radeati, lasand numal trel ,uvite pe spate, pe and barbile
be purtati destul de marl'. Se Slice ca eras asa de cruql, in
cat mancaii inimile dumanilor socotind acesta ca o datorie.
Arma de capitenie era arcul, iar labia trebuia s'o aibg fie-care
Ungur in casa lui §i sa n'o lase de la brag nici-odata. Pe
prinsii de resboiti 1 °morel !Dana la unul, creclend ca ag sa
aribl de den0i trebuinta pe lumea cea-lalta. Juramintele le
intareati bend sange amestecat. Cu timpul el' lasarg aceste
obiceiuri selbatice, luand de la Romani, Slavi si Germani ng-
ravuri mai blande si deprinclendu.se cu o via a;;eclata. ET se
cre§tinara pe la a. woo.
NARATIUNEA 8-a. Obiceiurile Peceneg for ei ale
Cumanilor. Pecenegii si Cumanil aveatl aprope celea4. obi -
42462. Ed. Viii
 18

earl napustesc Mongolii §i-I alunga prin terile vecine.

Mongolii, la intOrcerea for din Ungaria, nAvalind in
Oltenia, sunt batuti de care Basarab-ban, adica de
un ban al Severinului din familia domnesca a Ba-
sarabilor (1240). Tot pe atunci se afla la resarit de
Olt, un principat roman cu capitala Tirgovi§te. Peste
el domnea voevodul Seneslazi ; la clr6pta Oltulul erati:
voevoclatul lui Linioiu §i al teril Lotrului ; iar in
Moldova : firinei,hatul Berladului.
Din aceste statulete avea in curend sa se faca
cele done principate Tara-Romcineseei Moldova,
earl alcatuesc regatul Romaniei de asta-p (naratiu-
nea 9-a).

ceiurt ca Bulgarii si Ungurii ; nomacli selbatici, trgiail in co-

libe sail in corturi acute din pieT de animale, ca si hainele
de pe densii; se hraneail cu lapte, came crudg, came de cal,
de soreci si de pisicg, si cu tot soiul de mortgciuni. La cap
se purtail rani si acoperiti cu turbane; ca arme aveail : arcul
si sulita ; erail mar toti calareti Juramintul de alianid se fg-
cea prin tdierea unut carne, iar cel de credinid prin fratia de
singe amestecat, adica o parte si alta care avea sa se in-
fratesck, I T luail singe si amestecail intro cupg, $i dupg
ce'l dregeau cu via si cu apg, it bea fie-care, clicend cg s'ati
fgcut frail de singe.
NARAJIUNEA 9-a. Viata Romanilor in timpul
navAllri1 barbarilor. Romanii all pgstrat in mijlocul atator
nemuri barbare limba, datinele si obiceiurile mostenite de la
Romani. Limba, care este semnul nationalitgtif unul popor,
a remas neatinsg in temelia Fa, este mar aceeasT limbg lating,
cum o grgiari in Dacia strabunii nostril pe timpul impergtiei
romane. Datine, credit* si erc;uri, obiceiurile la nascere, la
nuntg si la inmormintare, imbrgcgmintea, ping si lecurile si
descantecele babelor de la tarn, sunt mostenite si pgstrate de
la Romani.
Dupg pgrgsirea Daciel de Aurelian, locuitorii oraselor
all trebuit sa fuga dinaintea navalitorilor $i sa se adgpostescg
in munti. Aci is schimbarg felul de vlatg de ping. atunci ;
din cetrljenl devenirg locuitorT de sate ; indeletnicirile si de-
 - 19

Resumat (de invetat pe din-afara).

Romania cu Transilvania, banatul Temipbrei pi o parte
din Ungaria eral locuite in vechime (cam pe la a. 35o a. Cr.),
de doue popore inrudite : Goa Si Dad'. Pe la a. 50 a. Cr.
un rege al Dacilor Burebista, ajutat de preotul Deceneii, in-
temeia un regat puternic pi pustii in mai multe randuri terile
Romanilor din dreapta Dunarii. Pe timpul imperatului roman
Domifian (81-96 d. Cr.) DaciT se facura mai periculopl de
cat ori-cand, avend de rege pe Decebal, un om intelept pi
vitez. Decebal bate in done randuri armata romana, pi de
i in urma este invins de un general roman la Tape, dar Do-
mitian se grabesce a face pace, legandu.se a plati Dacilor un
tribut anual. In fine Traian, prin doue resboie ale sale su-
puse tots Dacia o prefacu in provincie romana (107 d. Cr).
Sub stapanirea romana Dacia fu fericita, pang. cand
Marcomanit o coprinsera (pe la a. 255 d. Cr.), iar imperatul
Aurelian se veclu suit a retrage optile dinteensa (la 271). In
timp de aprope woo de aril' (271-125o) Dacia traiana fu
cutreerata de un card de nemuri, unele mai selbatice decat
altele : Hunt, Gepicli, Avarl, Slavt, Bulgart, Ungurl, Pece-
nest, Cumant ,ri Mongoll. Acepti barbarT umbland dupa prAcIT,
indata ce nu mai gasial ce sa is de la lacuitorii din Dacia,
treceaii in alte parti, in teri mai bogate. Romanii, retrapi la
inceput pr,n munti, incepura cu incetul O. se scobure pi sl
se int prin campiile Terei-Romanesci, prin Moldova pi
I3asarabia, uncle iY gasim pe la finele secoluluY XII pi ince-
putul secolului XIII, formand mici state cu ducii sal voi-
vo9lii lor. Din aceste state se alcatuira : principatul TereT Ro-
manesci (a. 129o) pi al Moldovei (a. 1349). La drepta Duna.'rif
Ire! tra': Petru, Asan lonifci intemeiara un imperil romano-
bulgar, care tinu pang la 1388.

prinderile orapenescl cu timpul se uitara, ca pi numele vechilor

orate; trebuintele viettI se imputinara. Multi se facura pastor)",
clar nu parasira cu totul nici lucrarea pamentuluT, precum nu
tlitara nici dcprinderile resboinice, nici perdura institutiunile
for militarescT. Sub voevogi sail duct pi organisati militaresce
eY se arata in istorie, la stanga ca st la drepta DunariT, in
Carpati ca pi in BalcanT.
 20

Intrebari de recapitulare.
(Elevil vor respunde prin scris la intrelArile urmatorc) :
Lucrarea I Ce popOre loculati pe la a. 350 a. Cr. in
Romania si terile vecine ? Ce obiceiuri si crediine aveail
GetiT si DaciT ? Cine a fost Deceneti ? Cine a unit pe
Ge;T si pe DacT intr'un singur regat, si ce resboie a avut?
In ce an a murit Cesar si Burebista ?
Lucrarea II. Cu ce generali romani s'a bAtut Decebal.
si unde a fost el invins ? Ce sciT despre imperatul Traian ?
Cate resbOie a avut el cu DaciT, si care a fost sfarsitul lui
Decebal ? Ce monumente si lucrurT din vechime amintesc
victoriile lui Traian asupra Dacilor ?
Lucrarea ce an a fost Dacia prefacuth in pro-
vincie romans si in ce an a fost pgrasita ? Care erati limi-
tele DacieT si cum a fost starea eT sub Romani ? Sa se
insire barbarii carT ail navalit in Dacia de la a. 27I-1250,
aretandu-se cate-va din obiceiurile lor. Cand a inceput cre;
tinismul printre Romani si ca.1 du fost primiT for episcopi?
Ce state existail la drepta si l t stanga Dunarii inainte de
intemeierea principatelor Terii- RornanescT si Moldovei ?
 21

PARTEA II,

ISTORIA VECHIA
ISIORIA PRINCIPATELOR TMRII-ROMANESOI FI MOLDOVEI DE Lk
tliTEMEIEREA Lott PANG LA MIHAlti-VITEZDL.
(120' 1593 d. Cr.)

LECTIUNEA XIII

Radu-Negru numit §i Tugomir /3asarab, primu!

domn al Terii-Romanesci.
(1;290-1320)

1. Cel d'intait care a incercat sa unesca" mi-

dile principate din Tara-Romanesca fu Litean Voo'ci,
un urmal al lui Seneslat. El veclend (1272) pe tro-
nul Ungariei un copil numai de 10 an), pe Eaclislazi IV
sat Cumanul, cuprinse in unire cu frail sel banatul
Severinului, §i nu voi sa platesca Ungurilor nicl o
dare. Regele maghiar trimite atunci contra lui o ar-
mata. Dupa lupte crancene Liteanu cade ca un vitez
pe campul de bataie, frate-seu Btiroatu se prinde §i
se da pe mana regelui, ca sal) primesca pedepsa.
2. Mai norocos de cat Liteanu fu 7 ugonzir Ba-
sarab, care se pOte numi intenzeietorul principatelor
Terei-Ronztincsci. El curati Cara de ranaitele Tata-
i'ilor §i Cumanilor §i cuprinse Bb.natul Severinului.
Ungaria, find pe atunci sfA§iata de turburg rile §i r6s-
 22

bOiele din liiuntru, nu era in stare sa, faca, vre-o

impotrivire. Astfel Tugomir putu sd unisai pe toli
Romeinii fi sa-fi stalornicesed stdpeinirea asu.pra in-
tres Principatului.
3. Tugomir Basarab, urcandu-se pe tron, lua titlul
de Ion Radu Vold cu mila lui Dumneclet voevod §i
domn al Terel-Romanesci §i ban al Severinului." El
mist- scaunul mitrapolitan in Curtea de Arge. §i in-
fiinta Oisco.pia Reimnicului (a. 1304) in ora§ul Ram-
nicul-Valcii, unde mai pe urma se Mai Mitropolie ;
zidi biserica din Campu-lung (acli manastire) §1 o in-
zestra cu mo§ii §i venituri. Asemenea mai Mai bi-
serica Si Nicolae domnesc din Curtea de Arge§, care
sta in fillip. A ci, dupa o domnie gloriOsa, Tugomir
fu inmormintat (pe la 1320), lasand tronul fiului sett
Nicolae Alexandru Basarab.

LECTIUNEA XIV
3. Nicolae Alexandru Basarab.
(13 2 0 - 13 64)

1. Nicolae Alexandru Basarab, a fost un domn

vitez, intelept §i neobosit pentru binele terel. In
timpul lungei sale domnii de 44 de ant, el a facut multe
apqaminte folositOre, a regulat administratia §i jus-
titia terii si a inchinat biserica romans la Patriarhia
din Constantinopol. El a avut §i cate-va resbOie :
cu Du )can, Iarul serbesc, pe care l'a batut §i alungat
din Craiova, §1 cu Carol Robert, unul din cei mai
insemnati regi ai Ungariel.
2. Carol Robert se puse in fruntea unei armate
numerOse §i MIA nici un cuvint intra (in a. 1330)
in Tara-RomAndsca pe la Orova §i cuprinse Turnu-
Severin. Alexandru porunci locuitorilor sa, se re-
 93

traga la munte, iar el cu Wenn sal' a§tepta In muntil

Gorjiului, sa vacla ce vor face Ungurii. Ace§tia ha-
inteza spre riul Motru, gasind in drumul for tote
satele pustil. Nu trecu mult §i lipsa de ale hranei si
nutretului incepu sa se simta; flamanclira §i regele
§i ostaii §i cail. Romanii atunci e§ira din ascuncle-
torile muntilor, §i in mid lupte, dese -ori repetate,
batura cete]e ungare earl' umblat impra§tiate.
Atunci Carol Robert trimise la Alexandru soli de
pace. Domnul roman se prefacu ca primesce bucuros
pacea §i'i trimise catl-va Orneni, ca sal arate drumul
cel mai scurt, pe unde putea e§i din tail. Regele
multamind lui Dumnept, se credea scapat de orl-ce
primejdie. Omenii lui Alexandru insa, dupg, ordinul
acestuia, dusera pe Unguri prin nisce ripe §i strain-
tori fungi §i inguste, inconjurate d'o parte §i de alta
cu stand inalte §i drepte ; pe cand armata se infunda
din ce in ce mai in prapastil, iaca ca in dimineta
Vilel de 10 Noembre 1330, Unguril \Ted pe varful
muntilor pe Romani de amendoue partile cail. Atunci
o ploie de sageti §1 de bolovani incepe sa calla asu-
pra-le ; stand marl pravalite din varful muntilor stri-
vesc de odata §iruri intregi de osta0. Timp de 4
Mile, cat tinu macelul, Unguril picara ca nisce musce
in tote partile. Regale veclend ca este in pericol de
m6rte, schimba hainele i armele cu unul din voi-
nicil, cars it acopereau cu pepturile for acesta find
luat drept insu§1 regele, fu omorit, dar Carol Robert
scapa din macel prin acesta stravestire. Cu putinil
cel mai romasese, §i dupa ce rataci multe Mile prin
munti, de abia ajunse la TemiOra, lasand in vaile
Carpatilor mil de le§uri neingropate, prin§i, arme,
sane, vestminte 3i bani, pana si pecetea regatului.
Dupa, o perdere a§a, de mare, el nu se mai incumeta
sa ridice armele asupra lui Alexandru.
3. Nicolae Alexandru more la 1364 §i se in-
 -24.
morn'linteaza in biscrica domndsca din Cgrnpu-lung
unde-i se vede morrnintul pana astacli. Dupe, densul
a urmat fiul sat Vladislav (1364), care cuprinse dis-
trictul Feigdrafului cu pamentul apr6pe de Sibiu
(Arnim), batu pe Turcil (naratiunea 10-a), cart irn-
preuna cu Bulgarii intrasera in Oltenia (an. 1367),
si-i fugari pana la Balcani; sfarema in fine Wile, ce
Ludovic I regele Ungariel, trirnesese asuprA-I (nara-
tiunea 11-a) silind ast-fel pe cei mai marl' din regii
de pe atunci al' Europei, sa, incheia odata cu densul
pace (1369).

NARATIUNEA ro.Venirea Turcilor in Europa.

Acest popor asiatic se mai numesce ;i1 Osmanr de la o ea-
petenie Osman, care a intemeiat un principat in Asia-mica.
Fiul 1ui Osman, Orchan, infiinta Wirea de Ianicert sau pe-
destrafi, compusa numar de copil de crqtini, rapid de la
parintii lor pi crescuti in legea turcesca (rnahornedana); din
.'pahzt facu armata de caldrap., §i lug titlui de Sultan Pa-
Aran Locuinta luT fiind in cort, de la pOrta de intrare a
cortului vine numele de Portd sail Ina lta Portd, intrebu-
intat in loc de Turcia Orchan find chemat in ajutor de
Ion Cantacuzen, care voia sa rapesca lui Ion Paleologul tro-
nul din Constantinopole, trecu in an. 1344 cu 40,000 Turci
in Europa ; 18 am dupa aceea, fiul see Murat incepu sa Luca
cuprinderT de orate in imperiul bizantin; Ina Adrianopolul, unde
puse capitala sa. In scurt timp ajunse stapan peste in-
trega Cara 'Dana la Balcani pi pana la portile Constantino-
pole'. La 1453 Mohammed II cuprinse pi acest ora.;3.
NARATIUNEA I I. Reisbotui cu Ludovic 1, Regole
Ungariel. Vladislav, dupa ce respinse pc Tura si pe. I3u1-
gari peste Dunare, ai 'T fugari pang la Balcani, opri Vidinul
pe sema sa, ne-voind sa-I mai lase Ungurilor.
Din acesta causa, Ludovic ridica resboie asupra-i §i ho-
tari sa-1 lovesca din done parti (1369) de °data. 0 o;ure
avea sa se scobore din Transilvania, o alta, sa trcca Du-
narea spre Vidin, ca amendoue sa se intalnesca la Tergo
viate. Vladislav 4,1" imparti si el &tea in doue : un corp it
trimise sub comanda parcalabului ceta0i Dambovita (Bucu-
rescT), vitezul Dragomir, ca sa apere intrarea cltspre muno;
 - -25 ..

LECTIUNEA XV.
Dragon -Vocla Domn In Bucovina. Bogdan-Voda cel
d'intai Domn peste tOta Moldova.
(1342 - 1359).

1. 0 poveste de betrani ne spune ca. Drago§,

roman din Maramure§, impreuna cu 300 vOnatorl §i
cu catega sa Molda, luandu-se dupa un bour (zimbru),
.ar fi nemerit in Cara Moldovel; aci 'Ana un rig, el
.ar fi dat peste o fiara selbatica, pe care a omorit-o;
dar §i cateta 1111 s'a Inecat in apele riului. De la
numele Molda, riul :21-a luAt numele de Moldova; de
pe rig Cara s'a nurnit tot Moldova, iar de pe capul
buurului, Drago§ §i-a facut pecetea lul, care a remits
§i pecetea terii.
Din acesta poveste §i din alte documente ve-
dem ca Drap4 (pe la anul 1342) a intemeiat un
mic principat intr'o parte din Cara de sus a vechel

.el insusi cu &tea de capetenie se intari la Cala fat. Ungurii

trecura Dunarea pe plute saiz pe ;eice cu mare grtutate. dnpa
ce gonira corabiile romane, ce aparail malul, st infruntarg
iota de sageti ce curgea asupra-le. Vladislav se retrase in
regula la munfi, a;teptand minutul priincios sa dea batalia
Intre acestea voevodul Transilvaniel Nicolae, scoborind muntii
pe la Predeal cu Secuii, ajunse la riul Ialornqa. (nu departe
de Tirgovi,te), unde Romani' facuse multe cetatui si intarituri;
la inceput el avu cate-ca mid isbandi contra lui Dragomir.
dar inaintand fara bagare de soma, se inchise in nisce locuri
.trarnte, mIg;tinoase si neumblate; aci Rom5.nii it inconjurara
fara de veste, it batura cumplit ;i '1 omorirg impreuna cu
mai tag. &tea ; cap scapara cu viata, fura grin; ; puOni
numai se intorsera in patrie, ducend cu &testi ;i cadavrul
voevodului ucis. In urma unei perderi a;a do marl', care a-
mintea pe cea suferitg de Carol Robert, Ludovic nu mai avu
curagiii " inainteze cu armata ;i incheig pace.
Mo ',dove (in Bucovina), §i ca dupa scurta domnie a
murit, lasand tronul fiulul sat Sas.
2. Pe cand Sas, fiul lul Dras-of-Voa'ci domnea in
Bucovina, un voevod al Romani lor din Maramure,
L'ogdun, pe la an. 1310, trecu =NI §i batu pe Sas,
care muri in luTpca. Fiul acestuia Bale ceru ajutor de
la Ludovic, regele Ungariel ; acesta intreprinde mai
multe expelAtiunl contra lui Bogdan, insa remane in
tote batut ; frail lui Bale sunt prin0 de Bogdan §i
uci tinnicesce, iar Bale e silit sa treca in Mara-
mure§, lasand In mana lul Bogdan tronul, averile ei
moplo sale.
Bogdan alunga, remaAele tataresci si cumane din
Moldova de jos §i Basarabia, §i intemeiaza statul
Moldovenesc in intinderea sa ale ma: tarclit ; el este
cel d'inthizi dome pesie tota" Moldova.
El muri la 1359 §i se inmorminta in biseric;,
din ora§ul Reid dug, unde zidise cea, d'intahl manastire
a Moldovet Fiul set Teodor Laleo-Vodei, dupa o domnie
de 8 ani (1365 1373) muri, nelasand urmai de
part(' barbatesca. Dupa ce tronul fu ocupat de un
vGnetic anume fuga Koriatovici, venira la domnie
,vdtescii, un nem Inrudit cu Basarabii din Tara-Ro-
manesca.
LECTI4NILE XVI XIX.
Mircea cel Betra.n, domnul Teril-Romanesci.
(1386 1,i8).
"*"' LECTIUNEA XVI.
MIRCEA STAPANITOR PE ANIENuOUE MALITRILE
DITNARIT.

1. Mircea era fiul lul Radu-Voda Basarab, care

domnise cu catl-va an mai Inainte. El suindu-se pe tro-
nul Terii-Romanescl, la a. 1386, iii puse in gaud
 -- 27
dm:16 lucruri de capetenie: a apcira lard de caropi-
rea Turcilor 4.i de ingenunchi area Ungurilor, §i 2) a
'1 da o 6unci administraliune ,si instituguni folosi-
tore. Mircea dupa ce '§I intocmi bine armata, trecu
Dunarea §i lua din mina Turcilor tote cetatuile du-
narene pana la gura riului, precum §i Dohrogea.
2. Aceste isbancli vitejesci inflacarara pe toti
creOnil asupra paganilor. La 1389 o armata, com-
pusa din Serbi, Bulgari, Albanesi §i Romani, ace§ti
din urma trime§i de Mircea i de Petru Murat, Dom
nul Moldovei, peste tot 200,000 de Omeni, se aduna
pe §esul de la Cossova (campul Mierlei, in Serbia).
Armata era comandata de betranul Lazar, despotul
Serbiel. In capul oprilor turcesci se afla Sultanul
iWurad. In zorii chid de batalie (15 Iunie) serbul Mi-
104- 06ilici ucide pe Sultan in cortul seri insu§i el
piere de o mOrte cruda. Fiul lui Murad, Baiezit Iixi
is comanda. La inceput norocul parea in partea cre§-
tinilor : insa de o data lucrurile se schimbara. Dupa
perderi insemnate in amendoue partile, batalia se
sfar§esce cu nimicirea armatei cre§tine.
Indata, dupa batalie, Baiezit trimise o§ti sa, cu-
prinda Tara-Romanesca,. Mircea le respinge insa, vie-
torios ; trece Dunarea cu armata mare, supune Cara
pana la Adrianopole, §i incepe de aci inainte sa se
intituleze : Stapanitor al ambelor laturi ale Dunaril
pana la Marea-Negra, Domn al Dobrogei §i cetatil
Silistra §i al tuturor jerilor 4i oraolor. pond la hota-
rele Adrianopolii" .

LECTIUNEA XVII.
BATALIILE DE LA CRAIOVA (ROVINE) §I DE LA MUNTELE
PASEREA (1394 §1 1395).

3. In tOmna anului 1394 grosnicul Baiezit 1-iii

navali in Oltenia, trecend Dunarea pe la Severin.
 28

Mircea se lovi cu densul langa Craiova, in ni§te lo-

curl baltoase, §i de aceea numite Rovine. ,,§i fu res-
boil) mare, ne spune un vechifl cronicar, cat se intuneca
de nu se vedea vazduhul de muTmea sagetelor, §i
inai pierdu Baiezit 6stea lui cu totul, iara pa0 si
voevoclii perira, totl: ap de se varsa singe mult cat
era vaile crunte. Deci se sperie Baiezit §i fugi de
trecu Dunarea". Baiezit, dupa o fuga atat de ru§i-
nOsa, trebui sa incheie pace §i sä primesca conditi-
unile puse de invingetor.
4. In primavara anulul 1395 Sigismund, regele
Ungariel, incheia cu Mircea un tractat de aparare
comuna contra Turcilor, §i amendoi inconjurara. Ni-
copoli-mie (Turnu-Magurele de langa Dunare). Acesta
cetate, intarita bine cu ziduri, era aparata in launtru
de o garnisona turcesca. Dupa multe osteneli, ce-
tatea fu luata. Dar sosind ostirea de capetenie a Tur-
cilor, Sigismund de tema se grabi a se intOrce in
Ungaria, lasand pe Mircea singur in fata armelor lui
Baiezit. 0 asa purtare supara mult pe Mircea : de
aceea el cauta sa'i dea cuvenita pedepsa. Pe cand
regele se intorcea grabnic cu ostirea prin banatul
Craiovei §i se credea in tots, siguraqa, ajunse prin
stramtorile muntelui Pase,-ea (judetul Mehedint1), aci
se veclu de o data lovit de o plole de saget1 otra-
vite, de bolovani si de tot felul de lucruri omori-
tore, asvarlite de o§tenil romani earl impanasera
,

trecetorile. Unguril Mira o infrangere si un macel

tot asa de mare, ca in timpul lui Carol Robert §i
Ludovic. Regele abia Scapa cu vi4a. Incurcaturile,
ce a§teptati acasa, dupa mOrtea sotiei lui, it oprira
de a incerca =car saV resbune pe Mircea, cu care
trebui sa se impace, avend de densul nevoie.
 29

LECTIUNEA XVIII.

13ATALIA DE LA NICOPOLI (1396) BSI CEA DE LA ROVINE

PE IALOMITA (1398).

5. In tOmna anului 1396 o armata numerOsa,

in care se aflail eel mai viteji cavaleri ai Franciel §i
al Germaniei, Intre earl §i Frideric de Hohenzollern,
strabunul Regelui nostru, se stranse sub conducerea
lui Sigismund, pentru a porni in contra Turcilor. Ostea
de capetenie unguresca veni la cetatea Nicopoli -Mari,
(aqi Nicopoli, pe malul drept al Dunarii), unde se
impreuna cu armata roman, §i moldovena, coman-
data de insu0 Mircea. Aci se dete o Natalie sange-
rOsa, care se fini cu paguba cretinilor (naratiu-
nea 12-a).

NARATIUNEA 12. Mali& do la Nicopoli(. Ar-

mata crestina se compunea peste tot din 130 00o de omens, pe
cand Baiezit avea 200.000. In diva de 28 Septemvrie 1396, se
hotairi a se da bataia. Betranul Mircea, care cunoscea mai
bine de cat toff chipul de lupta al Turcilor, propuse sa in-
cepa el atacul, iar ostiriie ungare §i francese sa lovesca
fruntea si centrul puteril inimice. Francesil nu primira, ;;i rum
erail incalliti de yin, se aruncara pe car si dedera naval' a-
supra Turcilor, pe cari-i pusera pe gcSna. Dara in indrasnela
for nebunesca, nebagand de serna ca s'aii departat de restul
armatel, de °data se ved inconjurati de 40.000 de land turcescr ;
atunci isT perd cumpaul si o jail la fuga ; sosind insa noul
escadrone de cavalerie crestina, se pun iarasi in sir; sar
de pe cal, si cu sabiile in maim se arunca in mjlocul armate,
pggine, sperand ca vor sosi aT lor ca sa-1 scape. Dar cam}
un batalion, trimis de Sigismund in ajutor, v6;lu call fard ca-
lareti, se intarse si spuse ca n'a mai Minas nicl unul. A-
cesta veste, respandita ca fulgerul, baga grOza in osteni.
Aripa drepta si stanga dau inapoT ; centrul se sine cat va
timp, respinge chiar pe ienicerl, insa in minutul hotaritor,
 30

6. Dupa aceea Sultanul Baiezit, in fruntea unei

armate, cum nu mai avusese inca, trece Dunarea pe
la Cti /drag (a. 1398) i incepe a pustii §i robi Sara.
Mircea duse pe femei, copil §i betrani, cu tOte vi-
tele §i trebuinciosele de hrana In muntii Vrancei,
punOnd sa arda holdele in urnia lor. Apoi cu o§ti
destul de numerOse el lovese din padurile dese, de
Tanga campiile Bdraganu/ui, trupele singuratice de
Turd, earl umblati dupa jafurl. Turcii bind mereti
hartuiti §i imputinati, i suferind lipsa de apa §1 de
hrana, incep a se retrage in invalmapla spre Dunare.
Mircea iii intocmesce atunci bine Ostea, §i la o cam-
pie deschisa §i mla§tin6sa, numita Rovine pe Ia lo-
mita, se arunca fara de veste asupra-le, ii bate in-
fricopt §i-i pune pe gena peste Dunare, luandu-le
tOte munitiunile de resboiti, t6te vitele §i pr clile.
Acosta, isbanda facu pe Mircea iara§i stapan
peste Dobrogea i cetatile de pe malul drept al Dunaril.

iatA ca sosesce din tabara turca printul Serbiei Stefan, cu

5 000 de omeni prOspeti de lupta Coplesiti de num6rul
cel mare, crestinii iau fuga spre Dunare, lasand pe campul
de lupta 2o.000 de cadavre. Cavaleria turca pe multi ii prinde
si T robesce; mare parte insa se ineca in valurile Dunarei.
Sigismund, insotit de cati-va credinciosi ai sdi si de Frideric
de Hohenzollern, apuca spre gurile Dunarei, se arunca intro
carabie, apoi pe mare se duse la Constantinopol, iar de
aci in Dalmatia. A doua cli de luptg, Baiezit puse de tai4
peste 3.000 de crestini inaintea ochilor sef. Din armata tur-
cdsca 60.000 de morti acopereat campul de lupta.
Atat costase pe Baiezit isbanda de la Nicopoll, dar ea
deschidea Turcilor drumul spre apusul Europet.
 31

LECTIUNEA XIX.
Tractatul lul Mircea cu Turcil (I4II).
MOrtea sa (1418).
7. Turburarile din imperiul turcesc dadura prilej
lul Mircea sa, se amestece in certurile de acolo pen-
tru trop. El ajuta pe Musa, fiul lul Baiezit, sa, se
facg, Sultan. Musa insa dupa cat-va timp fu invins
i omorit de fratele sati Mohammed, cu care Mircea
incheia in a. 1411, urmatorul tractat :
Tara-Romanesca iql pastreza neatarnarea el,
se carmuesce dupg, legile el propril Domnul are de-
piing, putere de a face resboit cu vecinil sel §i de
a incheia legaturi de amicie cu den§il, on §i cg,nd
va voi, este stapan peste viata §i Ortea supuOlor
sei ; el se alege de catre mitropolit §i de catre boerl.
turcil nu se pot a§ecla in tara, nici nu pot face
geamil; i in schimb pentru sprijinul, ce Sultanul se
indatoresce a da teril, Turcia are drept in fie-care an
la un fie§.chef, adica day de 3000 bani roVi de tara
sail 300 de lei argint, bani turcescl."
Betranul Mircea more la inceputul anulul 1413
§i se inmorminteza la manastirea Cozia, cea zidita
de densul.
LECTIUNEA XX.
Alexandru-Vocla. cel Bun §i Betr&n, Domnul Moldovel.
(/401-143i).

1. Alexandru -Voda, era fiul lui Roman -Voda, din

familia Mu§atescilor. El este numit cu drept cuvent
eel Bun §i eel Belydn (adica intelept), pentru 61, -
tr'o domnie lung de 32 de ani a inzestrai Moldo7 a
cu asqiciminte folosithre ,si a statornicit /iniska bi
Biserica ci in lard.
 32

2. El se urea pe trim (la a. 1401) cu ajutorul

lui Mircea. cel Baran; reinoi legaturile incheiate cu
Polonia de mogul sell Petru i le tinu cu credinVI
mai tot timpul viqei sale: dar in acelagi timp gtiu
sä faca i pe regele polon Vladislav a nu calca drep-
turile teril. El aluta pe rege cu Oste in resbolul ce
avea cu Cdldrii teutoni (naratiunea 13); it imprumuta
cu o mie de ruble de argint, ca sa pal indestula chel-
tuelile resbolului, §i drept chezaguire de plata a sumel
imprumutate, if se dete in stapanire tota Pocutia.
Alexandru se casatori cu Ringaitz, 6Jra lui Vladislav,
dandu-i pentru intreperea el oragele-: Siretul §i Rd-
dau tii.
Pe la sfargitul domnief, Alexandru-Voila, avu sa
pOrte resboit Cu regele Vladislav, pentru ca acesta
voia sal scdta din domnie §i sa, imparta Moldova
cu regele Ungariel. Alexandru intra cu armele in
Polonia, dar fu batut §i silit a face pace. El muri
NARATIUNEA 13. Batalia de la Marienburg.
In a. 1422, avend Polonia resboiti cu cglgrii teutoni la ceta-
tea Marienburg de Tanga marea Baltica, Alexandru ii trimise
si el un ajutor de 500 de calari sub conducerea spatarului Co-
man. Acesta mica oste arata o deosebita vitejie, cad' pe cand ea
inconjura cetatea, esi din launtru un num& insemnat de Teu-
tonT si coplesi de tote partile pe Romani. Acestia 41 des-
rhisera drum prin multimea inimicilor, si lasandu-le in mana
bagajele. se prefacura ca fug. ET se retrasera intr'o padure
din apropiere, sarira de pe caT si se pusera in aparare intro
copacii cei deg. Teutonil credeati ca au putin de lucru, si ca
nu le mai remane, de cat sa lege cu franghiile pe Romani
in ascuncletorile for ; se pomenesc insa de o data acoperiti
de o ploie de sageti -urtnata de lovituri cu sulita si sdbia;
ei apuca fuga. Ceta viteza a lui Coman incalecand, se is
dupe densd, pe multi 11 ucide si prinde, apoT s'arunca a-
supra corpulul celui mare at calarilor, pe care II bate infri-
cosat si 'T silesce sä se inchida cu rusine in cetate. Practi in-
seinnate, un mare num& de pring de iesboiti, intre cari mai
multi generali, picara in manile Romanilor,
 33- --
la 1433 §i se inmormint5. la manastirea Bistrifal
cea ziditl de densul (naratiunea 14).

LECTIUNEA XXI
6. Vlad Dracul, Domnul Terii-RomanescI sai Iancu
Corvin, guvernatorul Transilvaniei.
(1433-1446).

Vlad poreelit din causa nasdrAvaniilor sale, Dracul

sat Drdczdea, era fiul lui Mircea cel Baran. El veni

NARATIUNEA 14. intoemirile luf Alexandru eel

Bun. Alexandru cel Bun se pate numi pdrintele Moldova,
Grija luT de cgpetenie a fost de a imbunatati sorta locuito-
rilor, a pune randuialg in administratiune si in bisericg, a
face asedaminte religiose si de invetaturg si a Inflori corner-
cml. Chipul sex bun de guvernare atrase in tars locuitori in
numer mare de prin terile vecine din Polonia, Ungaria si
Tara-Romanescg. El asec g. sate intregT tataresci, dgruindu-le
pe la mangstirT ; primi 3.000 de familiT armenesci gonite din Asia,
si le dete voe sä se statornicesca in Suceva, Botosani, Do-
rohoiti, Hotin, Iasi, VasluT si Galati. Ingadui si Tiganilor a
veni in tars ; insa cu deosebire el sprijini asedarea Sasilor si
a Secutlor in orase si sate. SasiT furs descglecati pe langa riul
Moldova ; Secuil (Ciang-g11), pe langA Trotus, Siret si Prut.
Alexandru asedg. scaunul MitropolieT la Suceava, care
era si capitala terei, facu si episcopiile Roman si RaclautT ;
zidi mangstirile Moldovita (Bucovina) 5i Bistrita, pe care le
inzestrg cu sate, robi, venituri si adore; aduse la Suceva
mOstele Sf. Ion cel noil, care se pastrezg acolo pang asta-di
si puse sa se scrie prin mangstiri cgrtile trebuinciose pentru
slujba Bisericei. El intocmi si dregatoriile Statulul, din care
unele, de si fiintati inainte de densul, insg nu era hotgrira
trepta fie-careia. Infiinta scoli pentru formarea Omenilor car-
turari, pentru trebuintele Bisericei si ale Statului. Tn Suceva
intemeil chiar scOla unde se talcuiail legile imperatesci din
Bizantiti si se inveta si religiunea. In sarsit el ingriji si
pentru inflorirea comerciului si batu monede de argint si de
aramA.
d 2.462. Ed. I'117.
 34

cu Este din Ungaria; respinse pe Turd, cart intrasera

In tarn ca sa puna pe alt Domn, §i prada de mai
multe on Bulgaria. Din causa deselor resbOie insa,
Tara-Romanesca se imputinase de locuitori in a§a
chip , ca mai nu remasese cine sa lucreze pa-
mentul.
Tot pe atunci in Ungaria traia un mare general,
Iancu Corvin de Uniad (j- 1456). Acesta era roman
din nascere, din nemul Danescilor, §i servea pentru
regele Ungariel. El batu intr'un singur an (1442) tree
o§tiri marl turcesci (la Sibit, la Ialomita-de-sus §i
la Portile-de-fer), dar perdu batalia de la Varna (1444),
unde insu§1 regele unguresc Vladislav remase mort
pe campul de lupta. In anul urmator (1445) Corvin,
vrend sä restOrne pe Vlad §1 sä pue in locu-1 pe
cumnatul set Danciul, navali in Tara-Romanesca
cu mare Este. Vlad, dupa mai multe lupte, este
prins de catre Danciu §i taiat in piata oraplui Tar-
govi§tel impreuna cu fiul set mai mare Mircea. El
lasa dupa sine doi fil : pe Vlad Tepe§ §1 pe Radu
cel Frumos.

LECTIUNEA XXII
7. Vlad Tepe§, Domnul Terii-Romanesci.
(1455 - 1477).

1. Vlad supranumit Tej5ec pentru crugimele sale,

ca 51-el asigure Domnia inlauntru, omori pe boeril
ce-I stall in potriva; navali apoi in Ardel, unde pre-
facu sate §1 manastiri in cenu§e. Arse §i suburbiul
Bra§ovului, trase in tepa inaintea unei biserici mul-
time de Sa§i, pe cand densul in linite 1§1 lua gus-
tarea in mijlocul gemetelor celor intepati. Apol
 35

trecut in Bulgaria gi a pus gi pe Turcl In spaima,

Mind o multime de lume (naratiunea 15).
2. Sultanul Mohammed II, care luase Constanti-
.nopole (1453) desfiiniand impera tia Bizantina', voi sa
princla pe Vlad cu viclesug si sa I omOre. Domnul
insa pricepu cursa, si intr'o batalie kingei Braila sfa-
carna 6stea lui Hanna Paca, tragendio pe tota In
/epa, (naratiunea 16).

NARATIUNEA 15. Crulimele ltd Vlad 'repel!.

Vlad este omul cel maT crud din cap' au trait in Tara-Ro-
manesca. Chiar Baca pe jurnetate ar fi sa credem cele ce
se spun despre densul, si tot ar rernanea sa ne spaimentarn
<le faptele luT neomenescT, de sang-ele rece si pofta sel-
batica cu care omora, tragea in tepa, ardea si frigea pc
.5menT.
El, indata ce se sui pe tron (1455), 41 alese o ceta de
4:imenT armati cu sulite, care if sta pururea de pail, si in
-cepu sa faca crudimile cele mai marl: chema pe boeriT, ce-T
se parea ca nu 1-ar fi prietenT, la o adunare impreuna cu fe-
meile si copiif for si'i omori pe totT, chiar si pe robil tor.
Cinci sate de boerT si ispravnici if omori numaT pentru ca n'ari
sciut sa spuna numerul locuitorilor din judetele tor. Satele si
mosiile boerilor ucisf, el be darui ostasilor seT de paza, pe
-care-f facu hoerl. Stranse pe tot' cersetorii, lenesil si oamenii
fara cApritaiii din tail, dupa ce be dete sa manance si sä
bea bine, if arunca intr'un foc mare. Pedepsi cu cepa orT-ce fur-
bpag, si nu mai putin de 6,000 de hoti iT prinse in curend si-i
omori. In scurt timp facu asa siguranta in tail, in cat ne-
gutatorul cel mai bogat putea calatori fara nici o grije, putea
lasa marfa pe ulna, ca." nimenea nu se atingea de densa. In
chipul acesta omori pana la zo,000 de barbatT, femeT si pruncl,
tragendu-T pe cei mai multi in tepa, pentru care lumea 'I-a
pus numele de repef.
In scurt timp s'a dus vestea prin ter'!" departate despre
.crudimele acestuT om si s'a tiparit cart', unde sunt cu ama-
nuntul povestite faptele sale
NARATIUNEA i6. Biltalia de langa Braila ea
Eamsa Pala. Mohammed find insciintat prin amenii sal,
to Vlad a hotarit sä ridice armele asupra-f, voi sa puria mina
 %JO

Atnnci Mohammed (in primavara an. 1462) yen

singur In persona contra lui Vlad cu 250,000 de se.
dati. Domnul roman, cu 10,000 de calareti al sO1, sa
trase In ni§te padurl marl, §i de aci, infr'o noaptec
ingunecosci qi la un loc plin de mlaftine, navali in
armata lurched'. Nimenl nu se a§tepta la un ase-
menea atac ; eel mai multi Turci dormiau du§i §i na
se sculara de cat in tipetele Romanilor voinici ,
cart, la lumina faclelor, ce tineat in mans, resturnaa

pe Indrasnetul Voda. De aceea el trimise la Vlad pe logo-

fatul sau Catabolinos, un grec siret si prefacut, ca sa-T clicA ca.
Sultanul voesce cu ort-ce chip sal vada, avend sa-T spuna o
taina mare, ca daca va veni are sa -1 primesca cu cinste im-
peratesca, si cu tote darurile din lume are sal incarce. Vlad
Intelese cursa, si cam uncle batea dragostea turcesca ; clise
ca acum nu p6te parasi Cara, dar mai tardiu va veni. Grecul
mai adaose, ca Sultanul cere ca numat de cat sa-T trimeta 500
de copit alest, pentru slujba imperatieT, si tributul de io,000 de
galbenl pentru acel an. Domnul roman, superat respunse, ca
banil it are gata, dar ca sa-T trimita si 500 de copil, nu p va
face °data cu capul. AtuncT Catabolinos, voind sa piece, 'I
rugs sa-I Insotesca pans la Braila, ca.c1 it e frica sa nu-i se
intample ceva pe drum. Vlad merse, insa banuind vre-un vi-
clesug, lua cu sine OmeniT luT de paza credinciosi si un nu-
mer indestul de 6ste. and ajunse la locul aratat, laza ca
de °data Domnul se pomenesce lovit de tote partite de o
armata turcesca. Era Hamza Pasa, cu care grecul vorbise,
ca la cliva si locul hotarit, sa vina si sa princla pe Vlad. Se
Incepu o lupta crancena, in care Vlad cu 6menit set remase
invingetor ; putinT Turd luara fuga ; restul impreuna cu Hamza
si Catabolinos, fura prinsT, li se taiara pe loc mainile si pici6rele,
si apol intr'o padure de tept fur. trast pana la unul. In mij-
locul tepelor, randuite ca la batalie, se inalta 0 tepa mat
mare : Inteensa sta Hamza -Pala cu fesul in cap si cu tuiul
alaturea, iar Tanga densul grecul cel siret si PasiT mat mid.
and Sultanul afla de cele intamplate, atat de mult nu
voia sa crecla, in cat cu toiagul batu singur pe tatarul care-I
aduse ietaiu vestea, neputend sast inchipuiasca o asa de mare
indrasnela.
 37

vi ucideall tot. Vlad cu o cal de calareti din eel*

mal viteji, se arunca spre cortul Sultanului ; aci
insa grevesce, nemerind in cortul marelul Vizir vi
al unui Pap,. Se incepe o lupta desperate,, batendu-
se cu voinicie din amendoue partile. Cu reversatul
zorilor, Vlad e silit a se retrage, lasand in mana Tur-
cilor 1,000 de prinvi pe car! Sultanul porunci indata
se i taie. Paguba Turcilor insa se ridica la 100,000.
3. Dupe, aceea Mohammed lass pe Alibeg cu po-
runca de a a§eqa in Dorrinie pe Radu cel Frumos, fra-
tele lui Tepe§, iar el se intOrse la Adrianopol, Ma-
inte de venirea tOrnnei (naratiunea 17). Radu lua
Domnia, pe cand Vlad, fiind parasit de top Ornenil
soi, se retrase in Transilvania. Mateill Corvin, regele
Ungariel (fit al lul Ion Corvin), sub cuvent de pro-
tectiune, 1] chema la sine 11i-1 arunca in inchisore

NARATIUNEA 17. Retragerea lui Mohammed.

Dupa atacul suferit din partea lui Vlad, Turcir se facura maT
prevN&ort; nu mai inoptail fir sa nu se intaresca cu san-
turt ¢i sa indoiasca veghile. Ajunsera in fine la Tirgoviste.
Aci totul era pustiii, portile deschise, zidurile cetatir faro nice
un aparator; iota lumea era la Poenari (cetate pe un pisc
inalt langa apa Argesului). Turcit avura tema sa intre in
dauntru, banuind vre-o cursa; apucara deer drumul spre Braila,
2rabind retragerea, de teams, sa nu vino Ungurii, unitt cu
Ron-4MT, asupra-le. In drum suferira forte mult de lipsa
hranet si a apes, caii crapara de Mille 5i sete. In cele din
urma se apropiara de Braila; cand la o ora departare de oras,
sosira la un loc cu apa si desfatat : acolo se vedea o padure
clesa de part (peste moot)) si in fie-care par cite un trup de
om ; pasarile ist facusera cuib in cosurile mortilor. Erati Turcit
dui Hamza, pe carr Tepes 11 omorise ; Hamza Inca se mat
cunoscea dupa tepa mai inalta si haina lui ro¢ie, ce o purta,
cand cacluse in mina luT V lad. Cu scarba si cu manic se de-
pArta Sultanul de la o priveli;te asa de grosnica si vise :
Cu grew se pate liea o card din mina unut am cu bare-
prinder1 aka de marl, ;1 care indrasnesee sel Inca asemenea
lucruri,.
 38

la Buda. Aci stete vit6zul voevod aprOpe 12 an!,

cat timp domni frate-soil Radu (1462 1474), care
mutes capitala Terii la Bucuresci. Radu murind, Vlad
fu liberat §i ajutat de Mateitl Corvin ca sa se faces
Domn pentru a doua Ora (1476). El insa de asta-
data domni numal cate-va luni, cad Laiot Basaral,
veni cu Este turcesca asuprA-I §i-1 omorl (1477).

LECTIUNEA XXTTI.
Negoe Basarab, Domnul Terii-Romanesci.
(1512 - 15 2 2).

1. Negoe Basarab, fiul luI Basarab cel Tiner,

dupa exemplele date de predecesorii so1: Vlad-Voila,
Calugarul §i Radu cel Mare, petrect1 mai tot timpul
vietil sale cu ingrijirea de lucruri sfinte, muta scaunu1
Mitropoliel de la Curtea-de-Arge§ la Tirgovi§te Si sfar§i
Mitropolia din acest ora§, care se incepuse de Radu
eel Mare. Compuse invataturi folositOre pentru fiul
seal Teodosie §i tipari carti bisericesci, intre altele
Evanghelia, care este a§a de frumos tiparita in cat
aqI n'ar putea e§i mai bine din tescurile tipografice.
El Indy, din temelie biserica mareta de la Curtea-
de-Arge§ §i o inzestra cu sate §i moii, cu vase de
aur §i de argint §i odOre scumpe. Se lice ca sopa
sa, Despina Milita §i-a vindut sculele de aur §i pie-
trele prep5se, ca sa ajute pe Domn la sfar§irea ma-
retei biserici. Negoe cheltui sume marl de bani cu
infrumusetarea §i inzestrarea sfintelor lacapri din
Tara-RomanOsca, Moldova, Transilvania si chiar din
nperati a turcesca.
Negoe muri la a. 1521 §1 se inmorminta In
launtrul bisericei Curtil-de-Arges. Dupa eAtI-va anl
de turburarl urmeza la tron ginerile sou Radu de
 39

la .eifumati, care pune in respect pe Turd §1 opresce

ca Cara sa devina pa§alik.

LECTIUNILE XXIV XXVII.

Stefan-Veda cel Mare §1 Bun, Domnul Moldova
(1457 - 1504).

LECTIUNEA XXIV.
PRIMII ANI DE DOM1IE AI LUi STEFAN.

1. Stefan-Voda s'a nascut pe la anul 1436 in

satul Borzesci (jud. Baca) din tatal sell Bogdan, fiul
mai mic al lui Alexandru cel Bun, §i din mama sa
Maria. Bogdan fiMd omorit talharesce la o petrecere
de catre frate-seti Petru, tinorul Stefan, ajutat de
Vlad Tepe§, batu pe Petru in doue randuri §1 ocupa,
tronul pArintesc. El fiind cu sufletul aprins spre fapte
vitejesci, se gatesce indata de resbOie ; randuesce
Ostea in cete de cate o suta, dand fie-carel cete cate
un step.. intocmesce §i glOtele sau t6ranimea, im-
partindu-le sabil §i pu§ti, pe langa arcele, ghiOgele
§i fuscele ce aveat, in scurt pune Cara intrega, pe
picior de resboin.
2. Dupa ce se asigura de o buna armata, vrea
sa-§1 asigure §i tronul. Petru fugise in Polonia §i in-
trebuinta feluri de mijlOce, ca sa restOrne pe Stefan
§i sa-1 (mire, cum facuse §i tatalui sal. Stefan ceru
in mai multe randuri de la regele Casimir pe Petru,
dar regele polon nu voesce sa i-1 dea ; atunci Domnul
roman pustii cu foc §i sabie Pocufia, pana ce Petru
fu silit de Poloni a trece in Transilvania. Stefan, ca
sä constranga pe Voevodul acestei teri sa i-1 dea in
mana, prada Scaunele Secuesci, fora a-i sta cine-va
impotriva. Petru gasi atunci adapost la Vlad Tepee,
 10

din care causa Stefan se supera pe acesta cauta

sa I resbune. Ocasiunea II se infati§1 indata, pentru
ca (in 1462) Sultanul Mohammed venind cu armata
numerOsa in Tara-Romanesca asupra lul Vlad, Stefan
se uni cu Turcii, Si pe end ace§tia loviat pe apa
cetatea Chilia, care era a Teril-Romanescl, Stefan o
inconjura pe uscat. Chilia insa, find ajutata la timp
de Vlad, nu fu luata. Mohammed o lasa in stapanirea
lui Radu cel Frumos, urmatorul lul Vlad. Trel ani
dupa aceea, Domnul Moldovei veni cu Vita puterea
sa inaintea aceleia§1 cetatl, §i o cuprinse.

LECTIUNEA XXV.
LUPTELE CU UNGURII, CU TATARII I CU RADII CEL FRUMOS,
DOMNUL TERIT- ROMANESCL (1467 1472).

3. Regele Ungariel Mat3i0 Corvin hotari sa-§I

resbune asupra lui Stefan pentru pradarea Scaunelor
SecuescI. De §i era iarna, el trecu muntif in Mol-
dova (Noemvre 1467) prin pasurile Ghimic §i Oituz,
avend cu sine pe eel mai buni generali aT regatulul.
Stefan a§tepta la SucOva sa dea pept cu dusrna-
nul. MateiU arde Romanul §i inainteza pans. la Baia.
Aci insa este lovit in timpul noptif de Venil mol-
Joveni §i silit sa scape cu o fuga ru§inOsa.
4. Dupa acesta isbanda Stefan intra, (in pri-
mavara a. 1469) in Transilvania, prada din no0 Cara
Secuiasca i prinse in cursa pe du§manul soil Petru-
Voda, caruia ii tAia capul. Multamit ca a scapat de
acest om primejdios §i ca a resbunat mOrtea tata-
lui sot, Stefan se impaca acum cu regele Ungariel,
mre-1 dete sa stapanesca in Ardel doue cetati : Balla
4i Ciceiul.
Tot atunci hordele tatare, conduse de hanullNa-
aiak, pavAlind in Moldova, Stefan le e0. inainte la
c

41

Lipirri (aprOpe de Dnistru), le batu cumplit si le

impra§tia, hand §i un mare numer de prisonieri §i
tOte pradile. Intre eel prin§1 fu chiar fiul lui Maniak.
Hanul infuriat trimise atunci o suta de soil la Stefan,
sa i spuna, ca sa dea drumul fiului set, daca nu voesce
sa fie parjol §i o balta de sange. Domnul roman,
drept respuns, chema indata pe fiul prisonier, §i In
fata, solilor it despica in patru bucatl ; apoi trase In
tepa 99 de soli, iar celul de al o sutalea ii taia, nasul
§i urechile §i-I trimise inapoi, ca sa spuna Hanulul
cele ce vepse.
5. Pornit cum era spre resb6ie, Stefan tintise
ochii asupra Torel-Romanescl, pe care voia s'o cu-
primp. In a. 1471, el prada marginea §i arse Braila.
Radu eel Frumos it intampina la Sod, unde se dete
o bane crancena (4 Marte 1471), intre frati de
acela§i sange. Radu perdu resboiul §i se gati din not
de lupta ; la Cursul sail Isvorul Apei, (jud. R.-Sarat),
se impreuna cu Stefan-Voda (18 Noem. 1471); aci
se bat vitejesce din amendoue partile trel Mile intregi,
de dimineta pana sera ; a treia n6pte Radu lasa
tOte in tabera §i fuge cu 6stea la scaunul sell in
Bucuresci. Stefan pornesce dupe densul §i inconjora
cetatuia care apara Bucurescil. Domnul e silit sa fuga
la Turd', iar marele Stefan, dupa, o qi de batere a
cetatiT, o cuprinde. Dupa trel Mile el se intOrce la
Suceva, luand cu sine pe 'Minna lul Radu cu fiica
el Maria, (cu care In urma se casatoresce), §i lasand
in Bucuresci Domn pe Laiotd Basarab. Radu cu ostile
romane Si cu 15,000 de Turd, goni pe Laiota, navali
in Moldova §i o prada in lung i in lat. Stefan cauta
in anul urmator cu ajutor polon sä se despagubesca
de aceste perderl, arclend cetatea Teleymi, Gang&
Ploesci), i alte stricaciuni facend in Tara-Romanesca.
Dar aceste lupte fara nici un plan nu avura alt
resultat, de cat sa, slabesca puterile Romanilor din
 42

cele doue principate, §i sa aduca mai curend pe Turd

In Moldova.

LECTIUNEA XXVI.

LUPTELE LUI STEFAN CU TURCIT.

6. Chiar in t6mna anului 1474 Soliman-Pasa

intra in Moldova in fruntea unei armate de 120,000
de Turd. Stefan nu avea de cat 40,000 50,000 de
omens. Cu acest numer de o§teni Stefan ca§tiga W.-
talia de la Racova sail Podul Inalt (1475), care este
cea mai stralucita victorie din cele 34 ale sale, §i
una din cele ce fail mandria tuturor Romanilor.
In urma unei infrangeri a§a de grele, Sultanul
Mohammed hotari sa vina in persOna asupra lui Ste-
fan. Deci in fruntea a 150,000 de Omeni trecu Duna-
rea (1476). Stefan neavend de cat 10,000 de calareV,
se retrase intr'un mic codru, departe o jumetate de
cli de Baia, in locul numit Pa riul Alb sail Valets
Alba (jud. Nemtu), unde se intari ca intf'o cetate.
Aci el fu lovit de IntrOga putere turcesca §i silit,
dupa minuni de vitejie, sa fuga in Polonia. Moham-
med pornesce ]a Suceva ca s'o cuprincla, §i incon-
jOra §i Hotinul ; dar e silit a lasa cu marl perderi
amendouo cetaOle §i a se retrage cat mai repede
peste Dunare, din causa ciumei §i a f6metei, care
11 secerati cumplit Ostea.
Marele Stefan, pe care tOta, lumea it socotea
de perdut, §i-aduna sfaramaturile o§til sale, strange
pastorii de prin munti §i argap de prin curtile boe-
resci, §1 cu den§ii pune in gOna cetele du§mane,
sfaramand intr'o singura bataie un corp de 13,000 de
Turd. ApoT, ajutat de Stefan Batori §i de Vlad Tepe§,
cars venise din Transilvania cu 60,000 de oameni,
urmaresce cea-l-alta Este unde era Sultanul; ajungend-co
 43

In minutul sand voia sa treca, Dunarea, o lovesce

a§a de tare §i o pune III grOza, ca multi Turd se
ineca in valurile riului, toti fug lasand in manile
Romanilor nu numal praclile ce adunasera, dar §i tOte
carele, call, camilele, munitiunile i ma§inele de resboitt.

LECTIUNEA XXVII.

BITALIA LTA STEFAN CU POLONIT IN CODRUL COSMINULUT.-

STEFAN CUPRINDE POCUTIA. - MORTEA SA.

7. Dar abia se potolise Cara de Turd, cars luasera

Chilia §i Cetatea-Alba, §i alai du§mani se aratara
mai r61 de cat Turcii. Ace§tia erafl Polonii. Regele
Casimir murind (1492), ii urmase Ion Albert. Acesta
in anul 1497, in fruntea unel armate nunerOse,
mai mult de 80,000, intra fara de veste n Moldova,
sub cuvent de a o apara contra barbariei turcesci
§i a libera cetatile Chilia §1 Cetatea-Alba de jugul
Otoman ; scopul adeverat era insa sa cuceresca, in-
trega tara pana la Marea-Negra. El, dupa ce in-
conjura cetatea Suceva §i o batu zadarnic trel sep-
temani, este silit de timpul rece, de lipsa §i f(5mete
a cere pace. Stefan i-o acorda cu conditiune : a se
intorce tot pe unde venise. Armata polona, apucand
insa calea spre Codrul Cosminului, i§1 afla aci desa-
var§ita peire (26 Octomvre 1497) ; copacii 0,141 de
Moldoveni, de abia tinendu-se la radacina, so naruesc
asupra-1 §i o strivesc. Stefan-Voda cu al sei lovesce
pe Polon' din tote partile. Putini mai scapara cu
viata. De atunci a remas la Poloni pana asta-cli trista
amintire : In Vele Craiului Albert §lahta (nobilimea)
a petit'.
8. In vara a. 1503 Stefan-Voda intra cu Oste
in Pocutia, o coprinse §i o alipi la Moldova, de la
care, jlicea el, ca, fan tale o smulsesera Polonii. Dar
 --- 44

fu silit in curend sa o parasesca (1504), pentru ca

o armata polona fusese trimis0., sa prade Moldova,
iar el suferea greti de b6la podagrel, care i-a §i pri-
3inuit m6rtea.
In 2 Iu lie 1504, Stefan-Voda muri, dupa o Dom-
nie gloriosa de 47 de and §i trel luni. El fu inmormin-
tat in manastirea Putna, cea zidita de densul (nara-
tiunea 18 §i 19).

NARATIUNEA 18. Sfaturile lul Stefan la m6rtea

sa. Fund pe patul mortiT, Stefan chema pe fiul sell Bog-
dan, pe Mitropolit, archiereT si pe tot' boeriT si le dete in-
vetatura : sd nu punt! rezdvt pe nici unul din nemurile
vecine, pentru cd Ungurit ,ci rittarit sunt aprope ingIailift
it Turct, Tara-Romaniscd e inchinatd Sultanului, Polonia
ere regI schimbaciofi nesigurt, iar Germania e sAriatel
Prin certuri din lduntru. Ci este mat lire sd inchine Para
;elut mat puternic fi mat inielept dinteensil, Turculzd ; dar
prim aristd inchinare, Moldova sd nu-,s1 jertfiscli nimic din
seatarnarea. drepturile ,ri libertNile el, ci in schimbul unut
ribut sit ,cz it asigure pe tote. Dacd insd Turcul va cere
zlte condiliunt mat g-rele, atunci Loft sd ridice armele ti sd
re jertfescd pentru lzbertatea ci religiunea pdrimplor tor,
4recum s'a jertflt ,ri s'a luptat el 47 de aid. Si cu aceste
-uvinte a si trecut in lacasul cel vecinic. Fiul Oil Bogdan
4-a urmat sfatul. El a incheiat cu Sultanul Selim I un tractat
aprOpe in aceleasi condiliunT ca Si Mircea cel Betra'n (a. I 511).
NARATIUNEA 19. lutoomirile Tul Stefan cel mare
earacterul s611. Stefan a introdus imbunatatirT in at--
mata, in administratiune, in BisericA. A inlesnit si sprijinit a-
sedarea de sate cu populatiune romana, rutena si tatail; a
infrumusetat Vasluiul, Flarlaul Hus' cu palate si biserici
domnescT. In Suceva, IasT Si Mitre a in?Iltat bisericT; a zidit
din temelie manastirile Putna si Voronet (Bucovina), Chipriana
(Basarabia), Dobrovatul (jud. Vasluiri), R6sboenT $i Tazlaul
(jud. Neamtu), &cad peste tot 44 de manastirT si biserici, ca
semn de multamire catre Dun-mei:Jett pentru isbandile castigate
asupra vrajmasilor.
Vitez fara seman, drept, parinte at poporuluT, ocroti-
tor al BisericeT, aparatorul crestinatatii, m6rtea luT a fost
 --- 45

LECTIUNILE XXVIIIXXIX.
Petru Voila Rare§,Domnul Moldova
(1527-1538, 1541-1546).

LECTIUNEA XXVIII.
IEXPEDITIUNILE LIII PETRU IN TRANSILVANLA. BSI POLONIA.

1. Petru Voda era fiul Jul Stefan cel Mare §i

al mamel sale Maria Raref din Harlan. El 1ndatg.
se apucg, de resboie.
2. Ungaria, dupg, batalia nenorocita de la Mo-
had (1526) §i mOrtea regelul el Ludovic II, deve-
nise o tart, tributary a Portil. Turcil pusera rege pe
Ion Zapolia, Domnul Transilvaniel. Germanil insa 11
batura §i-1 alungara in Polonia. Armatele germane
intrand in Transilvania, silead ora§ele sa se Inchine.
Imperatuluf Ferdinand. Petru voi sa se folosesca
de turburarile din acesta tara, §1 facu planul ca so-
cuprinda. Decl sub cuvint ca'§I apara cele doue ce-
tap, ce Domnil Moldovel stapaneat peste munti,
Cieeiul qi Celatea de Balta, navali in a. 1528) cu
Este mare, supuse Secuimea §i se intOrse inapoi
'Ara nicl o perdere. Dui:4 aceea (a. 1529) intra a

plansg de top* locuitoriT tereY, ccat plangea toff, ne spune

un cronicar, ca dupg un pgrinte al lor, cg cunoscea to cg
s'ad scgpat de mult bine si aparare. Ce dupg mai-tea lui,
clicea sfintul Stefan Vodd, pentru lucrurile sale cele vitejesci,
carele niminea din domnT, nicT mai nainte, nicT dupg aceea,
nu l'ari ajuns.,
'Era acest Stefan Voda, om nu mare la stat, manios ;
tntreg la minte, nelenevos, Si locul sal scia sal acopere; si
unde nu cugetaT, acolo it aflaT. La lucrurT de resbble mester;
unde era nevoe insusT se vira, ca veciendu-1 aT sa, s nu in-
dargpteze (sg nu dea inapoT). Si pentru aceea rar resboiri de
nu biruia. Asijderea unde it biruia alcii, nu perdea nadejdea;
cg sciindu-se caslut jos se rgdica deasupra biruitorilor.,
 46

doua Ora in Ard61 gi batu cu desgvargire armata

archiducelul Austriel Ferdinand la Fe ldibra (din sus
de Bragov), luand lagarul i tOte tunurile inimicului.
In a] treilea rand (Octomvre 1529), inconjura Brafo-
vul in timp de trel soptemanI, sili cu foc §i sabie
Bistrija sa se supuna, i cuprinse Rodna cu bogatele
sale mine de argint. In cele din urma, de tema sa,
nu 'Ong incurcaturi mai marl, el se int6rse in Cara
incarcat de prAcli gi de un mare numer de vite.
3. Intre Po loma gi Moldova era tot-d'a-una c6rtg
pentru parnOntul dintre Dnistru i Prut, cunoscut
sub numele de Pocufia, pe care Domnii roman' o
reclamat ca o bucata rupta din Cara Moldovel. Petru
Voda, cu stop de a hotari acesta c6rtg cu sabia,
.ocupa Pocuia (in a. 1531). Regele polon trimise o ar-
rnata, ca sa gonesca. °stile lul Petru lasate prin oragele
,din Focutia, pentru aparare. In 12 locuri se incaerarg
Polonii cu Moldovenil, pang ce acegtia, veclendu-se
strirntorati, cerura ajutOre. Petru alerga cu 22,000 de
ogteni gi cu artilerie minunata spre eastelul Obertin,
iinde tabarise armata polona; dar fu batut, perpn-
du-51 tota artileria (naratiunea 20). Dupa aceea Po-
lonil pradara in trel randurl Moldova, furs insa res-
pingi cu insemnate perderi.

NARATIUNEA 20. - Mahe. de ]a Obertin. Petru

find incredin ;at ca Polonii au sa fugl, si voind ca sa nu-T
scape din 'liana nici unul, isT imprastie &tea in cete in pre
jurul taberel de la Oberlin si porunci sa dea asaltul. CincT
ore d'arendul tinu lupta in bubuitul grosnice artileril Moldo-
vene ; intAririle ininiicilor sunt dcja spulberate, insa cand is-
banda era in mana Moldovenilor, eT sunt apucali la mijloc
din trel pArtY si espusi la focul artileriei polone. Petru-Voda,
care se batuse ca un adeverat erou si sdrobise aprcipe cu
totul cel corp al calarimei polone, fu rAnit si scapI
cu putinl_ vitejT aT sei. 4000 de Moldoveni. acoperiaU camptl
de luptl; 40 de boeri si capitani se prinsera si furl dusi la re-
gele Sigismund impreuna cu vr'o 48 de tunurT austriace, ce Petru
idobandise de la GermanT in batalia de la Feldiore.
 47

LECTIUNEA XXIX.
EXPEDITITJNEA SULTANULUI SOLIMAN IN MOLDOVA

4. Acum Petru nu mai voia sa platesca Turci-

lor pe§che§ul, silicend ca §1-a roscumporat neatarnarea
prin arme; tot de o-data facu legaturi tainuite cu
imperatul Germaniei 0 cu ducele Moscoviei In potriva
Turcilor. Sultanul Soliman, de care tremura Europa
intr Oga, hotari sal pedeps6sca, 0 in fruntea unel ar-
mate de 150,000 de (5meni trecu Dunarea (Julie 1538)
pe la Braila 0 se indrepta repede spre Ia§i. Aci ye-
nira 0 Tataril ; Muntenil, din porunca Sultanului, in-
trasera dintr'o parte.; Polonii, din cea-l-alts, parte, stall
gramadql la hotare, gata sä navalesca. Petru vepn-
du-se parasit de boeri 0 popor, fugi in Transilvania;
3ultanul cuprinse Suceva, facu Basarabia sangiac
"provincie turcesca) 0 puse Domn in Moldova pe Ste
'an, poreclit Lcicustd, pentru ca in timpul soil venir6
acustele in tarn.
5. Stefan Lcicustti domni numal don! ani (153
1540), cad fu omorit de boeri din causa cruqime.
for sale. Sultanul dete Domnia lui Petru Rare§. Petru
se apuca iara§i de intreprinderi rosboinice; ceru d(
la Ardeleni sa-1 dea ind6rat cetatile: Ciceiul, Cetatea
de Bang, §1 cele-lalte, ce-i se luase de Zapolia, 0
fiind-ca nu capata indestulare, le cuprinse cu armele
Intre acestea el more betran de Mile 0 de b61a grea,
la a. 1547, §i se inmorminteza la manastirea Pro.
Zola (naratiunea 21).

NARATIUNEA 21. Fundatiunile 1111 Petru. Petru

-a zidit biserici de piatra in Harl'Ati si in Baia, m-rea Cetatea
Nimplui (1530), m-rea Risca si biserica din m-rea Proboth
{jud. Suceva 153o); a inceput cladirea bisericei Episcopale
din Roman (1542), care s'a finit de fiul seil Ilie (155o), a
terminat m-rele Dobrovatul si Capriana, incepute de tatal seii
 48

LE CTIUNEA =C.
Ion Voda cel Cumplit Domnul Moldova
(1572-1574).

Ion Voda era un stranepot al lul Stefan eel

Mare. Porecla de cumplit i-ati dat-o boeril §i calugaril,
pentru ca-I Ingropa de VII, on it taia In qiva de Pasci.
Poporul insa 11 iubea ca pe un parinte al lul, §i se
lupta voios pentru densul. Era un om voinic, ca putea
sa traga singur en manile un tun dupa el. Domnia
§i-a capatat-o dand bani la Porta Otomana. Cand
acOsta i-a mal cerut §i alt.( bani, el n'a mai volt et.
dea §i a hotarit sa ridice sabia asupra Turcilor. Sul -
tanul atunci it mazilesce §i pune Domn In locu-I pe
Petru Schioul din Tara-Romanesca. Ion Vodg, bate
pe Petru la satul ,ilisce (jud. Ramnicul-Sarat), cu-
prinde Bucurescil, arde Braila, Tighinea §i Cetatea-
Alba ; insa la Cahul este cumplit batut de Turd
(1573) ; 20,000 de Moldoveni roman mortl pe earn-
pul de lupta ; Ion, prins prin tradare §i legat de c6-
dele a doue camile, este Mout bucati (1574). Ast-fel
peri Ion Voda cel Cumplit, despre care cronicarul
Urechie dice ca era la minte ascutit §i la cuvint
gata, §i se vedea a hire harnic nu numai de domnia
acestei terI, ce §i. altor tOrI sa hie cap §i mal mare".

Resumat (de inv4at pe din afarg).

a) Din istoritt Terii-Romdneser.

Dui:4 o incercare a luT Litean Vodd (c272) de a uni mi-

cile principate din Tara-Romanesdi intr'unul singur, Tugo-

Stefan, si alte zidirT a facut la Mitropolia SuceveT, la Moldo-

vita, Bistrita, inzestrand 16.caprile sfinte cu odcire, sate si
veniturT.
 49

mir Basarab este cel d'intaiii, care intemeiazA, pe la a. 1290

d. Cr., principatul TerIT-Rornanesd, domnesce sub numete
de Radu Negru Basarab (1290 1320). El face mitropolie
la Curtea de Arges, episcopie la R.- ValciT, o biserica de mir
la Campu-Lung si alta in Curtea de Arges. Fiul sett Alexan-
dru (1320 136o) bate pe Carol Robert, regele UngarieT (1330)
si pe Du,san, tarul Serbtlor (1355), carT navalisera in Sara.
Vladzslav (1360 1372) e cel CrILILiirl Domn roman care se
lupta cu rural gi cel d'intait principe crestin, care-T infrange
(1367); el sfarama si ostile luT Ludovzc I, regele UngarieT
(1369) $i Intinde hotarele Ora spre Nord cuprinclend Faga-
rtu,sul, si spre Sud, punend mana pe banatul Vidinulul. El in-
fin.4eza a doua Mitropolie a teriT la R.-Valcil si zidesce ma
nastirea Vodi;a de langa Severin. Fiul sail Radu, supranu-
mit Negru (1372 1385), ajutat de Pupa Nicodim, imu4i
m-rile si le intocmi, facend intre altele m-rea Tismana.
DupN rnortea sa incepu certa pentru tron intre flit
sal Dan *i* Mircea. Primul cu ajutorul turcesc ocupa scaunul
(1385), dar e omorit de ,S1,sman, .carul bulgaresc ; Donia o
is Mircezz eel BNril n (1386 14 t 8).
Mircea, dupa ce tuprinde DObrogea si tote cetgtile de
pe malul drept al Dunarii si dupa ce supuse Ora pans la Adria-
nopole, bate pe Turd la Craiova (Rovine a. 1394) si la Ra-
vine pe Ialomila (1398), iar pe Sigzsmund I, regele Unga-
riei, la Illuntele Paserea (1395); rdmane batut de Turd la
NicopolT impreuna cu et-T-1'8.10 principT crestini (1396) si in-
cheia cu Sultanul Mohamed la a. 1411 un tractat, prin care,
in schimbul until percher sail dar de 3000 de banT rosiT pe an,
Turcia se indatoresce a lua sub anararea sa Tara- Romanesca
si a-T respecta drepturile si peatarnarea. Mircea zidesce m-rea
Cozia, uncle se si inmormintezX (1418).
Acum incep din noti certurT pentru tron intre fiiT si ne-
potii luT Mircea si Dan, uniT fiind sprijiniti de UngurT, eel
l'altT de Turd, pang. ce capata tronul cu ajutorul unguresc
VLzd Tlracul, fiul luT Mircea (1433). Vlad are lupte ,cu Turcil
sicu Ion Corvin de Uniad, care sprijinea pe cumnatul seri
Dantizi; acesta ucide pe Vlad (1446), dar si densul sufera
aceeasT soma de la Vlad repe,s, fiul luT Vlad Dracul (1455)
Wad Tepe,s (1455 1462 si 1476) dupa ce-sT asigura
Domnia in launtru prin cruclimi marl, pustiesce Bulgaria, bate
pe Hamza Para langa Brdila, ataca pe Sultanul Mohammed
in timptil noptiT, cu scop ca sal princla sail sa-1 amore (1463),
si fiind parasit de al sd1 se retrage la regele UngarieT Mateul
412.42 Tel. VIII. 4
 50

Corvin, care-I tine 12 anT in inchisOre (1462-1474). In timpul

acesta scaunul terir se ocupa de Radu cel Frumos, fratele lul
Vlad Tepes, care se lupta cu Stefan cel Mare, Domnul Mol-
dove! la Sod si la Cursul Apel. In 4 doua Domnie Vlad
Tep(es sta numar rate-va lun!, cacT e omorIt de Laiot Basa-
rab (1477) Urmara Domniile a tree Domni forte religiosT
Vlad Calugarul. Radu cel Mare si Neigoe Basarab (1483
1522), in care timp se organiza Biserica, se infiintara Inca 2
episcopil, se rezidira mai multe mrT : ca Glavacioc, Govora si
Snagov, si se intemeiara m-rile Dealul de langa. Tirgoviste si
Curtea-de-Arges. Dupa mOrtea luT Negoe Cara este aprope
a deveni pasalic turcesc; vitejia insa a lui Radu de la Afu-
mart (1521 1529) pune in respect, -pe Turd, cacT el castiga
asupra-le 20 de batalir numaT in 2 anT.
Cu Radu de la AfumatT se incheia perioda de vitejie
inceputa cu Radu Negru. TimpiT ce urmara pima la venirea
lui Mihaizi Vodd Vitizul (1529 1593) sunt umplutT de lupte
interne intre diferitele partide boerescT si pretendentr la tron,
schimbandu-se de 19 orT Domnii in interval de 64 de ani, spre
slabirea si nimicirea terir.

Intrebari de recapitulare la Istoria Vechia

a Terii-Romanesci.
(Elevir vor respunde inscris la cestiunT).
Lucrarea Cine a incercat mar intaiu ca sA unesca
micile principate din Tara-Romanesca intr'unul singer, si cu
eine a avut el sä lupte ?Care este intemeietorul principatulur
Teri! Romanescr, si ce scir despre densul? Si se arate
punctele de asemenare intre luptele luT Alexandru, Vladislav
si Mircea cel Betro.n cu regir UngarieT Carol Robert, Ludo-
vic I si Sigismund. In ce an sail batut Romanic pentru
prima &A cu Turd! ? Si se nareze pe scurt luptele luT
Mircea cu Turcir ? Carr sunt conditiile tractatulur din 1411
cu Mohammed ?
Lucrarea II. Ce lupte a avut Viad Dracut cu Ion
Corvin de Uniad, si din ce causa? AretatT cite -va din fap-
tele de crudime ale luT Vlad Tepes. Sa se. nareze expedi-
iunea luT Mohammed II in Tara-Romanesca.
Lucrarea III. Ce scii despre Negoe Basarab ?
 51

Resumat (de invetat pe din afarg).

b) Din istoria Moldouei.

Intemeietorul principatuluT Moldovel este Bogdan- Vodd

din Tara Maramures, care (in a. 1349) supune micul principat
al luT Sas (din Bucovina) si principatul Iasului, bate in mar
multe randurT pe UngurT si pe Tatari si zidesce m-rea Rd-
ddula, unde se inmormintezg (1359). Dupg Domnia scurta a
luT Iuga Koriatovki (1374), vine la tron familia illn,rdtescilor
prin treT fratT : Petru Vodd (1379 1389) care face legaturT
de supunere cu PoloniT ; Stefan, care are o luptg cu Sigis-
mund, regele UngarieT (1390) si Roman, care intemeiazg ora-
sul Roman.
Sub Domnia cea lungg a luT Alexandru Vodd cel Bun,
(1401-1433) Moldova se imputernicesce, inzestrandu-se cu
asedeminte folositOre, cu m-rT, bisericT si scoli, cu tirgurT si
°rase; ea cade apr6pe la peire in timpul urmasllor luT Ale-
xandru (1433-1457) cand spre norocul eT vine la tron Stefan
Vocla cel Mare (1457 1504). Acest mare Pomn, in timp de
aprOpe jumetate de secol, apera Moldova de incalcarile streine :
batend pe regele Mateiti Corvin la Baia (1467), pe Soliman -Pala
cu 120,000 Turd la Podul Malt (1475), pe Sultanul Moh.im
med, dupg infrangerea dela Valea Alba sari Ri'sboeni (1476),
pe regele PolonieT Albert la Codru Cosminului (1497), pe
Tatari la Lipinjt (1469) si pe Munteni la Sod §i la Isvorul
Ape?' (1471). El impodobesce Cara cu mangstirT si biserici, si
o inzestreza cu intocmiri folositore.
Fiul seri Bogdan (1504-1517) dupg lupte fara nici un
scop cu Polonil, inching. Turcilor Moldova in aceleasT conditiuni
ca si cele din tractatul luT Mircea cel Betran. Un alt firi al
lul Stefan, anume Petru Rare;, (1527 1538, 1541 1546)
intrg de 10 orT in Transilvania, cu gand ca s'o coprinda ;
41 intorce apoT armele asupra PolonieT, din care causaSul-
tanul Soliman vine cu 6ste numerosa in Moldova, ca sa-1
alunge. El fiind pgrasit de boerT, se retrage in Transilvania,
si de ad la Constantinopole, de unde capata din nou tronul,
domnind in done randuri 16 anT. In timpiT urmatori (1546-
1591) Moldova este pradata de TatarT, Turd, CazacT si Po-
loni, si adusg la cel din urma grad de miserie, din causa
ciumei, a fOrneteY si a despuierilor de tot felul, ce avu sa in-
 52

dure de la cei 19 Domni, call' trecura gonindu-se uniT pe altil

din scaun. Din acqtia Ion Vodd cel Cump lit face o ultima
eroica incercare ca sa scuture jugul turcesc ; dar platesce in-
drasnela cu capul sett

Intrebari de recapitulare la istoria vechia a

Moldova
(Elevil vor respunde prin scris la intrebarT).
Lucrarea I. Cum si cand s'a interneiat principatul
MoldoveT? lntocmirile lui Altxandru cel Bun.
Lucrarea II. Cand s'a suit pe tron si cat a domnit
Stefan cel Mare? Ce lupte a purtat densul pang sa princla
pe Petru Vocla si sa-1 ornOre? Ce sfaturi d1 Stefan la mor-
tea sa fiului seri Bogdan ? Cum e zugravit Stefan de contim-
poranil seT?
Lucrarea III.Expeditiunile luT Petru Rare, in Tnin-
silvania, si expediOunea lui Soliman in Moldova. St se
pun in paralel Domnia lui Mircea cel Betran cu a lui Ale-
xandru cel Bun; a Jul Vlad Tepes cu a Jul Stefan cel Mare.
 53

PARTEA III.

ISTORIA NOUA
I.
ISTORIA Owl-Rom/Imo! fg A MOLDOVE! DE LA MIHAIII VODI VITEZUL
FAA LA GRIMM GHIOA kiI ION BTURDZA.

(1593 - 1822).

LECTIUNELE XX27..I XXXVII.

Mihaiu Voda Vitezul, Domnul Terii- Romanesci
al Moldova §i al Transilvaniei...
(1593 - 1601).

LECTIUNEA XXXI.
MIHAIla SCAPA TARA DE JUGUL TURCESC (1594).

1. Mihaill Voda, fiul lui Petraou Vocki s'a urcat

pe tron catre sfar§itul anulul 1593. El gasi Cara intr'o
stare vrednica de plans, lipsita de locuitori §i tra-
tata de Turd mai. rea de cat un pa§alic. Ora ele d6
pe Dunare erat t6te in stapanirea turcesca, §i din
ele cete armate navaleat i. meret jefuind qi omorind
fara tema. Sultanul incepuse acum sa Ia §i dijma din
Omen', tot al clecelea fecior din fie-care sat, tirg li
ora§, §i sa-1 duca la Constantinopole, spre a-1 turci
§i a-1 face ianiceri.
2. Mihaiil nu era omul care sa despere de sOrta
natiei sale ; el hotara sa ridice sabia asupra Turcilor,
 64

i sa n'obage in t6ca, pang ce nu-I va goni din

Europa. Pentru aceea el facu legaturi cu Rudolf II,
imporatul Germaniei, cu Paoa de la Roma, capul cre-
tinatatil din Apus, cu Sigismund Batori, principele
Transilvaniel §i cu Aron, Domnul Moldovei, i in cliva
de 13 Noembre 1594 ridica stegul independentel.
Toll Turcil din Bucuresci sunt uci§i in acea cli, iar
inteo septemana nu mai remane picior de pagan in
tail.
Apol in fruntea o§tilor sale arde Giurgiu fi -Ora-
ful de Floci, 1-leirfava 0 Silistra, nimicesce, dinaintea
Rusciucului, o armata de 25.000 de Turd, pe cand ge-
neralii sal, frail Buzesci, bat pe Tatarl la Putineig
§i Stcinesci (jud. Vla§ca) §i-i gonesc din Cara. Putin
dupa aceea, §i pana ce Dunarea era Inca inghetata,
Mihaia impartA Wile sale in mai multe corpuri ; cu-
prinde ora§ele §i tirgurile de pe amendoue malurile
Dunaril pana la Mama Negra, §i apol cu iutime
neathilita cutreiera mai WO, Bulgaria, ducend foc §i
sabie pang, dincolo de Adrianopole.
Ast-fel Mihail) cu Vile sale, ajutat Inca de trupe
Transilvane §i Moldovene, se lupta patru luni d'a
randul in asprimea ernei, repurta 10 victorii insem-
nate, cuprinse 25 de crap, prada mil de sate §i ajunse
victorios pana la portile Constantinopolului, facend o
intrega imparatie sa tremure la numele unul singur om.

LECTIUNEA XXXII.
EXPEDITJUNEA Lig SINAN PAp CONTRA I ITT MIHAItr.
(August pilnci la Decembre 1595).

3. Intre acestea Sultanul Mug at III muri (1595)

ci-i
1 urma fiul sea Mohammed III. El indata trimise
asupra lui Mihail pe cel mai vestit din generalii
turd], pe marele vizir Sinan Pafa. Acesta, in fruntea
 OZi

unei armate de 180,000 de Omeni, porni spre itusciuc.

Fata de acesta putere mare, Mihaiil ae gasea sin
gur, pentru ca Sigismund Batori 1§I petrecea tocmal
nunta, iar Domnul Moldovel Aron fusese itsturnat
de pe tron §i omorit prin venin. VitOzul Domn dupa
ce iii porni familia cu tot avutul la Sibit in Ardel,
stranse in graba 16,000 de o§teni §i se intampina cu
Turcii intr'o stramtoare numitg, Vadul Cdlugdrenilor
(la jumetate drumul di'ntre Bucuresci §i Giurgiu). Act
in 1iva de 13 August 1595, se dete o 6dlii lie crancend, In
care armata lui Sinan fu pusd fie gond. si inaceldritd.
4, Dupa aceea Mihaiu se retrase la Stoenesci pe apa
Dambovitei, a§teptg,nd sag viva in ajutor Sigismund
Batori.
Sinan intra in Bucuresci, puse sa se sfarame cru-
cile §i icOnele sfintelor biserici-§i inconjura ora§ul
cu o intaritura de Jemn. Apoi merse la Tirgovite,
pe care de asemenea o intari, dar nu cuteza sa a-
tepte acolo pe ; ci lasand in cetate o garni-
s6ng. o intinse repede spre Bucuresci. Insa tocmal
atuncl Mihait impreuna cu Sigismund Baton §i cu
,Stefan Rezvan, Domnul Moldovel, cars venisera in Sara
pe la Rucdr, se gateau sa lovesca tabara turcesca.
Mare le fu deci mirarea, cand aflara ca Mamie Vizir
a rupt-o d'a fuga; dupa trel Vile de bombardare, el
luarg, cetatuia Tirgovi§tel; apoi Mihait cu Oste a-
MO, pornesce pe drumul cel mai drept spre Giurgiu,
ca sa. tae Turcilor trecerea Dunarii. Sinan abia apu-
case sä tree& riul, cand Mihait se arunca in spa-
tele Turcilor de pe mal unii sunt taeti sau prin§i,
alp cautand scapare pe pod se lovesc §i se ucid in-
tre sine, pana ce in sfar§it podul rupOhdu-se in douO
parti, top Turcii sunt inghiii in undele rlulul. Cel
putin 18,000 de Turd perira. Trel Vile dupa aceea era
luat §i darimat pana in temelie §i castelul Sin-Georgizi
din fata oraplui.
 56

LECTIUNEA XXXIII.
MIHAI WO. DIN NOCT TARA. LEGATURA
nut rantAlt (15g6).
5. Dupa retragerea lul Sinan, Cara se afla intr'o
stare yredniel de plans. Mihaill se apuca s'o aerie
din non', rezidi orate §i sate, funda oraul Ploescil
pe locul satului cu acela§i nume, cherna pe locuitori4
ascuql sari prihegiti, ca sa se alecle la esuri, aduse
altil noul de prin Bulgaria §i Serbia, i imparti tu-
turor mijlOce de traiu: grave, faina, yin, seminta,
vite, t6te cumperate cu mare cheltuiala din Tran-
silvania.
6. Dar pentru a statornici satele i a asigura pro-
prietarilor de mop bratele de munca, trebuinciOse,
iar statului plata regulata a birurilor, Mihait facu un
a§ecl6mint (in 1596) ca, on pe ce mope a'omniscd,
beerescd sari nuinasiirescti s'ar fi afiand in timpul acela
cioneni in condiliune de rumanie sag vecinatate, sei re-
mcina acolo cicica§1 d' baslind al firoprieiarilor, feint
a se mai line sima de slcipasnil for de mai nainle, fl
lard a mai .putca in viilor sd se mute in able locuri.
Acest a§eclemint cunoscut sub numele de lepitura
lui I1lihaig, a fost impus de imprejurari, cad Dorn
nul avend sa, pOrte intr'una resbOie i sa tiny o§ti
cu plata, rumanil sari cid cafii, earl se impra§tiasera
atunci din causa pustiirilor tataresci §i turcesci, nu
mal lucrati campurile, nici mai plateau dajdiile, ci um-
blat rasleti prin Cara.
LECTIUNEA XXXI v.
SCHIMBARILE IN DOMNIA TRANSILVANIET (1597-1599).

7. Intre acestea se ivesc in Transilvania schimbari

nea§teptate : Sigismund se invoi cu imperatul Rudolf
a-i da principatul sell in sehimbul a douo mid prin-
 57

cipate germane (Oppeln §i Ratibor in Silesia) §i a

unel peusiuni anuale. El plea, remanend ca Ardelul
sa fie guvernat de o cam data prin Comisaril impe-
rates& Ace§tia incheiara cu Mihait un tractat, prin
care Rudolf se indatora sa ajute cu banl §i o§t1 pe
Domnul roman in resboiul cu Turcii. Sigismund insa,
u§urel §i nestatornic cum era din fire, se cai in cu-
rend de fapta ce Meuse, intra fara de veste in Tran-
silvania, aresta pe comisaril imperatesci §i incepu din
not sa domnesca, contra vointel imperatului Berman;
dar nu se a§eclase Inca bine pe tron, §i-1 venira gan-
durile cele vechi, ca omul intelept afla, calea §i pe
unde n'au umblat, iar data, '§l perde mintea rata-
cesce §i pe unde at umblat." El parasi iara l tronul,
insa de asta data nu pentru a-1 da, imperatului Ger-
maniel, ci unuf \Ter al set din Polonia, Cctrdinalului
Andrei Baton. Acest calugar era cu trupul §i cu su-
fletul inchinat Turcilor, Polonilor §i lul Ieretnia Mo-
vila, cu (Ail se intelese ca sa dobdre pe Mihait.
Atunci eroul de la Calugareni, cu scirea imperatulul
Rudolf, hotari sa, cuprincla Transilvania.

LECT1UNEA XXXV.

MLFIAID-VODA. CUPRINDE TRANSILVANIA (1599).

8. Mihait aduna armata la Ploesci §i porni cu atata

repecliciune, incat intr'o iii §1 o nOpte, trecu cu cea
mal mare parte a o§tilor (7 Octombre 1599), prin
pascal Buziii in Transilvania. 0§tile judetelor de peste
Olt, cu Radu Buzescu §i banul Udrea, intrara pe la
Tumid Ro,ru, spre a se intalni cu Mihait in luncile
Sibiului. La Alba-Iulia nu se scia nimica despre pri-
mejdia acesta, Cardinalul la inceput nicl nu voia sa
crecla, socotind ea este gluma ; dupa ce insa, se asi-
gura de adever, veni cu tota armata sa la Sibiu.
 58

Trel Mile dupl aceea (la 17 Octombre) se apropie de

acesta, cetate §i Mihait-Vitezul cu 30,000 de pedestri §i
ealarl. Ostea Cardinalului, de §i mai mica (intre 18-
20 mil), insl avea artilerie mai Nina §i mai nume-
rOsa. Locul, ce se alese de lupta, era campia dintre
ora§ul Sibit §i tirgul .5'ellenberg. A doua iii, Juoi, 18
Octombre, se dete Walla, care tinu de diminqa i
pana sera. Mihait §1 de asta-data Mu minuni de
vitejie, imbarbatand cu fapta §i cu cuvintul pe o§-
tenil sOl ; dupa multa varsare de sange, vrajrnap
furl pu0 pe gOna, lasand pe campul de lupta 3,000
de moil! §i 45 de tunuri.
9. Dupa aceea Mihaiti -Voda intra triumfator in
Alba-Iulia §i trace d'a dreptul la palatul domnesc.
Cea d'intait grija a lui fu de a da un decret, prin
eare fagaduia ertare tuturor, earl vor lasa jos armele
§i se vor supune. Ora ele nu intarcliara sa-i se in-
chine. El puse in ele garnisOne cu capitani romani,
pentru a in o§tile ungurescI nu avea incredere. Fiul
sot 1Viculae-Parafcu remase sa carmuiasca Tara-Ro-
manesca, dandu-i-se spre paza op ardelenescl, ceea
ce era prea cuminte din partea lui Mihaiti, Ardelul
pazindu -1 cu Romani, iar Tara-Romanesca cu Unguri.
Ast-fel se meclara, Domni Mil §i tatal in doue tell,
crescend in marire §i putere.

LECTIUNEA XXXVI.

MIEIAItr-VODA CITPRINDE MOLDOVA (1600).

10. Pe tend Mihaill se silea sal' intaresca sta-

panirea asupra Ardelulul, Sigismund Batori i Iere-
mia Movila voiat sa-IscOta nu numal din Ardel, dar §i
din Tara-Romanesca. El facusera legO,turi cu Turcil §i
CU Zamoisky, generalul polon, i adunato meret o§ti,
ea sa puna in lucrare planul acesta.
 - 59 -
Mihaiti, gata cum era tot-d'a-una de resbole, nu le
dete timp, ci in fruntea unel armii de peste 50,000 de
osta§f pogOra din Ardel in Moldova pe la Trotu, prin
stand i stramtori, in cat soldapi luI fun sih i trel
Mile sa se hranOsca numal cu foi de copaci. Rep
ziunea mersulul sell fu a§a de mare, ca el sosi la
Thrit Trof 14§', inainte chiar de a veni vestea porniril
sale din ArdM. Teremia-Voda, care tocmai atunci pe-
trecea la o nunta in acel tirg, apuca fuga spre ce-
tatea Suceva, unde Mihait it ajunse §i-1 sili sa (lea
lupta. In minutul de a incepe focurile, armia Mol-
dovena, in runner de 15,000 de o§teni, puinduli cu§-
mele in varful suli elor, trecu in strigate de bucurie,
In tabera lul Mihait. Ieremia cu Polonii seT este
cumplit batut §i abia scapa spre Hotin. Mihail) se
is in pripa dupa densul, it bate Inca odata la Yijia,
§i Inca §i mai cumplit langa Hotin. De aci Mihaitl
se intorse la Suceva, care i se 'Mullina de buna-void,
de acolo merse Ft Ia§i, unde intra cu pompa stra-
lucita §i se unse. de Domn al Moldovel, in bucuria
tuturor locuitorilor. Ca sa capete dragostea poporului,
el erta birurile, cars se urcasera de catre Ieremia la
ate un galben pe luna de fie-care cap; opri §i pe-
depsi cu mare asprime jafurile o§tenilor, §1 dupa ce
statornici in Ia§1 un guvern militaresc, alcatuit de
patru generall aT seT, se intdrse prin pasul Oftuzului
in Transilvania. La 1 Iulie 1600 el intra in Alba-
Julia, cu o pompa craiasca ne mai pomenita, §i in-
cepu sä se intituleze Domn at Moldovei, at Ardelului
,sa" at Terli Romlinescl.
 60

LECTIUNEA XXXVII

INFRINGERILE LIII Digiiit LA NTRISL.Fit §SI BITCOV. --

IIIETAIt LA PRAGA. ISBANDA LIIT DE LA
GOROSLIal §I MORTEA SA.
(1600-1601).

11. Cuprinderea Moldovei, ne-filnd facuta la un

timp potrivit, sdruncina fOrte mult positiunea lui
Ardelenil nu mai voira sa-1 recunoasca de
Doran al lor, gi se stansera in numer de 20-25,000
de Omeni in lagarul de la Turda. George Basta,
cu ogtile imperatesci, nu intarclia a se impreuna cu
densil ; pe and ast-fel ogtirea vrajmage crescea qilnic,
a nOstra se imputina mereu, cad parte din trupe,
nefiind platite, trecura la dugman, in cat nu mai re-
masesera pe langa Mihait de cat 10 pana la 12 mii
de Omeni.
Mihaitt, fiind atacat de Basta intr'o posqiune
putin favorabila la satul Mirislau pe Mureg, (nu de-
parte de Alba-Julia), perdu batalia ($ /18 Sept. 1600),
gi fu nevoit a trece in Tara-Roman6sca. Ad Insa Za-
moisky cu 30,000 de Poloni gi 10,000 de Moldoveni
tabarisera pe rnalul TelOjenului ; Mihait sustinu cu
densul vitejesce gi cu isbanda lupta done Mile, dar
Polonii apucand vadul riului, batura pe Romani in
padurea Bucovului gi silira pe Mihaill a se retrage
d'alungul Muntilor spre Craiova. Zamoisky agecla in
scaun la Bucuresci pe Simeon Movila, iar In Moldova
pe fratele acestuia leremia. Mihaib v6clenduse parasit
de noroc gi de Omeni, nu'i remase alt de cat sa
alerge la mila imporatului Rudolf. Dupa trei Juni de
agteptare la Viena, el capata vole sa villa la Curtea
din Praga, unde fu primit cu cele mai mart onorurl
(23 Martie 1601). Rudolf it numi guvernator al Trans
 61

silvaniel §i-T dete 100,000 de galbeni, ca in unire

cu Basta, sa pOrte resboit, pentru a goni pe Sigis-
mund Batori din Ardel, §i a aduce Cara iara§1 la a-
scultare.
12. In t 1601 Mihait Vitezul
324A juiTglui es i George
Basta dedera stralucita batalie de la Goros/dii; ar-
niata Jul Eatnri fu desavar§it sfaramata; tOta tabara
coprinsa, impreung cu 54 de tunurl §i 130 de st6gurl.
Mihait fu brqul §i inima acestel victoril. El desfavra
aci minunatele-1 talente militarescI i o barbatie vred-
nica de faima numelui sea.
Dar vrajba cea vechia dintre dOnsul i Basta actu a
se reaprinse: Basta ceru de la Aiihaiti sag predea tOte
tunurile §i st6gurile luate in batalie ; acesta respunse,
a tunurile 11 sunt de lipsa, iar stegurile voesce sin-
gur sa le trimOta lui Rudolf, ceea-ce a §i facut. Basta
pretindea ca .el are comanda suprema a oplor; Mi-
haill sustinea din contra, ca fiind el, guvernatorul Ar-
d6lului, este §i capetenia tutulor trupelor ; mai adause
ca.: intaia data a cuprins singur Ardelul §i acum tot
el a ajutat sa se cuprincla a doua bra ; ca versandu-f
de trel oil 'Ana acum sangele pentru asta tarn, el
are mai mult drept asupra-I de cat Basta i de cat
chiar imperatul. Acestea i altele de acest fel, dar
mai ales speranta, ce Basta avea, ca dupa peirea lui
MihaiU, Ardelul it se va da lui, il facura sa grabOsca
perderea acestui om, i in cliva de 8 August 1601
trimise pe capitanul Jacob de Beauri, care it omori
hotesce in eam.pia Turdei, gasindu-1 singur in cortul
soil (naratiunea 22).

NARATIUNEA 22.Judeoatit deepre Mihaiii. Ast-fel

peri de manI ucigag, in versa flume de 48 de anT, voevodul cel
mai vestit i cel maT minunat 0 cel mar vitez al Romani-
'or ; in Limp de opt anY, cat a fost pe tron, el n'a avut un
minut de odihna, stand pururea in resboie pentru o singurl
 -62--
LECTIUNILE XXXVIII XLI
Mateit-Voda Basarab, Domnul Terii-Romanesci,
§i Vasile Lupul, Domnul Moldova
(1632- 1651).

LECTIUN EA XXXVIII

INTOCMIRILE LTA MA.TElt-VODA. BASARAB IN

TARA-ROMINESCI.

1. MateitVoda, indata ce se sui pe tron, se

apuca, se indrepteze tam, ; micsora birurile i puse o
mai buna randuiala in strangerea lor ; chema pe lo-
cuitoril fugqi prin terile vecine, iertandu-i de on -ce
dari, desrobi manastirile, ce egumenil greci le in-
chinase, fAra nici un drept, pe la manastirile din Mun-
tele Atos ; le scuti de sarcini si se facu ctitor (fon-
dator) a 40 de lacasuri sfinte. El introduce in biserica
si la curte, limba romana, care pal aci era despre-
vita, in locul lirnbei slavone, in care se facea pana
atunci serviciul divin, si se scriail actele i poruncile
domnesci. Puse sä se traduca carp' bisericesci in limba
terii si sa se tiparesca ; publica cea d'intait adunare

mare idce ; lzberarea patriel de jugul pglin pi melrirea el.

Acestel ider al a jertfit totul: vJaTa sea, familia sea, insu0
Tara sa, despre care scria Jul Rudolf, cu putine (pie inainte
de a muri, c n'ail mai remas in ea de cat munTir si apele.
Din cliva si cesul, in care de buna voia lul a intrat in con-
federaTiunea cretin si a jurat martea TurculuI, si pana in
clipa card a inchis ochil, el a -remas statornic si credincios
causer cre§tine si imOratulur Rudolf. Resplata acester credinTe
nestramutate pentru causa cretin si pentru slujba impera-
tuluT o gasi Dlihaiu pe campia Turdei ; ea era barda merce-
nara a until* capitan valon, care-T reteza capul.
 63

de legl bisericescl i civile, Indrettarea legit', atat ale

trebuinci6sa, cad pana aci se judecall procesele nu-
mal dupg legea cea nescrisa, dupg asa numitul obiceii
al pcimentului ; in fine, interneiaza scoll pentru viitoril
cantareti si preoti, spitale pe la unele manastirl, mori
(fabrice) de hartie si de postav, iar comerciulul ii
deschide cal nol cu strainatatea.
El ingriji si de armata, intocmi corpul Seinuni-
/or, compus din streinl: Serbi, Bulgari i Arbanasi ;
aduse arme cu foe si tunurl si fortificg Tirgovistea.

LECTIUNEA XXXIX
INTOCMIRILE LITT VASILE LUPU, DOMNUL MOLDQVEI.

2. Vasile-Voda, indata ce se urea pe tron, se

puse sa indrepteze Cara ; erta, birurile pe timp de trel
anl, opri pe Turd de a mal face strans6re si sill
6menilor pentru datoril, stirpi cetele de talharl, earl
pradau i jefuiat la drumuri ; in scurt asigurg linistea
§i traiul locuitorilor, in cat numal in cati-va anl Cara
se umplu de 6meni si de banl.
Vasile-Vodg in lunga sa Domnie de 19 ani, facu
multe aseclaminte folosit6re : zidi in orasul
frumOsa manastire Trei-ierarchi, in care aseclg, o scOla
publica romanesca pentru viitoril preoti, un gimnasit
pentru invetaturi mal Inalte, predate in limbile sla-
vona, greca, i lating, o tipografie si o bibliotecg. El
introduse limba romans in serviciul bisericesc, ca si
in scolile de prin manastiri, Episcopii si biseriel, unde
pang aci se intrebuintase mai niult limba slavona.
Tot acum incepu sa se traduca si sa se tiparesca
carp' romanesci prin ingrijirea Mitropolitului Varlaam.
Vasile Lupu puse Inca sa se culega §i sa se dea sub
tipar legile sat firavilele imperatesci, care eratl o adu-
flare de legi scrise si de obiceiurI ale pamentulul. In
 64

fine infrumuseta Iasil cu curti domnesci, cu gradini

si bal, cu m-rea Golia, fitcend si alte imbunatatiri
in tan.
LECTIUNEA XL.

LUPTELE LUI MATEIli.-VODA. CU VASILE LITPUL.

3. Lui Lupul placendu-i amestecaturile, el n'a

avut prietesug statornic cu nici unul din vecini, si
mai ales a prigonit de mOrte in tag, viata 1111 pe
Matein Voda. Luptele cu acesta erail de doue feluri :
in ascuns cu pungile ; pe camp deschis cu armele.
Cele d'intait saraceau pe Romanit din amendoue prin-
cipatele si imbogateat tote pasalele si vizirii si pe tots
Grecil din Fanar, carora le asternea ast-fel drumul
la scaunele terilor romane. Luptele pe camp deschis
s'au sfarsit tot-da-una in paguba lui Vasile Lupu, si
din causa lor, in cele din urma el a si perdut tro-
nul si vi4a.
4. Ast-fel in tOrnna a. 1637 Vasile Lupul, in
fruntea unei armate de mai bine de 30,000 de ostasi,
intl.& in Tara- Romanosca cu scup de a goni pe Matein
din scaun si a se pune densul in locu-I, car Moldova
s'o lase fiului sou Ion. El inainta cu foc si sabie
pana la Buzeil. Mateit, pregatit si neadormit cum
era, incaleca cu tote ostile, 28,000 la numer, si goni
pe vrajmas pana dincolo de Focsani. Lupu ceru pace.
Mateill la inceput nu primi acesta, dar mai pe urml
v6lend greutaOle iernel, se invoi la pace.
5. Acosta pace insa fusese mai mult o amagela,
pentru ca. Lupul intra iarasi in Cara, cu Oste si mai
numerOsa de cat intal, avend cu densul si 15,000
de Tatari. Ajungend la riul Prahova, el isi asela tabera
la sat la Ojogeni. Dupa cinci Mile de hartuiala, Mateiti
trece in timpul noptii Prahova in vad, si atacg. ta-
 (33

bora moldovena. Batalia se dede la Nazi forl pe Yalo-

mita, nu departe de Ojogeni (1639). Vasile-Voda apuca,
fuga cu calarimea, lasand pe mana lui Matei muni-
tiunile §i tunurile ,cu tOta pedestrimea.
Dupa acesta §i in urma staruintelor regelul polon
se facu pace intre amendol Domnii romani. Rot
destul, dice un cronicar, ca Moldovenii §i Muntenil,
fiind el tot de un sange, a§a se mama pe sine §i
alerga la n6muri stroine sa-1 impaceu.
6. Dal, nici acOsta pace nu tinu mult, caci Ma-
telt afland ca Lupul cu ginerele seti Timuf Hmelni /ki,
Hatmanul Cazacilor, se gatesc sa-1 atace, ajuta cu
o ti pe Gheorgitita ,Stefan, ca sa restOrne pe Lupul
i sa se puny in locu-1 (1653). Lupul fuge- 4a Timu§,
§i cu ajutorul acestuia bate pe Stefan la Popricani,
nu departe de Ia0; Irish, in loc sa stea ca sail apcle
Domnia, plea cu Tinnq ca sa-si resbune pe Mateia.
Acesta II da o ultima f stra§nica bataia, la Finia,
langa Ialomita (1653), uncle Lupul era aprope sa,-0
piorp §i viata (naratiunea 23).
NARATIUNEA 23.Bautlia de la Finta.Mateiti afland
ca Lupul se apropie, ese si el din Tirgoviste, cu Rosii si altX
Este din tail si-si aseyll tabara la o poena, intre Ialomita si
pariul Finta, nu departe de satul cu acelasi nume. In diva de
17 Maiti se c1a aci o batAlie crancena. Arrnata lui Mateiti, corn-
pusa flume din 7,000 de_osteni Romani si 500 de Ardeleni, cAci
ajutOrele lui Raco0 nu sosisera inca, avu sa tinao lupta de 7
cesuri cu o armata. de 4 on mai mare. Bgtalia o incepe cA1A-
rimea Moldoveng, care se asvarli cu atata furie in cat ajunse
calla in corturile Muntenilor. Dat Mateiii, folosindu-se de im-
prejurarea, ca Timus nusi apropiase Inca tabara ca sa incepl
focul, dete indArgt calarimea iVloldovei, intorcend asuprd-I tote
tunurile si pedestrimea, si puse ast-fel resboiul la loc. Acum
se incaera la lupt5 si Cazacii. Artileria Muntenl II ful-
gerA asa de cumplit, cad' pune in mare neorenduialA ; is-
banda insI nu e hotAratA, de si diva era apr6pe de slarsit.
Mateiii face minuni de vitejie, luptandu-se ca un lei. El, un-
chias trecut de 70 de erg, este pretutindeni nelipsit, imbArba-
43,462. Ed VIII.
 --66 --
LECTIUNEA XLI.
litSCOLA SETIMITILOR. MORTEA LIJI MATEIC-VODI
§I A Lill VASILt LUPUL.
7. Luptele neprecurmate intre Lupul i Mateit.
avura urmari triste §i pagubitOre pentru patria nOs-
tra. Turcia vedea cu bucurie cum Romanii in be de
a lupta Impreuna ca sa scuture jugul robiel, se sfa-
cu nesocotinta intre den§ii. Ea atata pe sub
ascuns, cand pe Lupul contra lui Mateit, and pe
acesta contra lui Lupul, pentru ca sa nu fie intro
el nici-odata pace, i pentru ca amendou6 terile slä-
bind din ce in ce, cu atat mai upr sa, le vie Tur-
cilor sä le inghita.
tand cu far ta, cu cuvintul pi cu gestul oOrea sa neinspaiman-
tata Deja trel cal sunt ucii sub densul; la al treilea primesce
4i el un glont in piciorul stang, aprope de incheetura genun-
chiului; cand un slujitor, pricepend primejdia, alerga la scara
;del, ca nu cum-va vitezul sa cada, el it gonesce de langa
sine cu vorbe aspre, trage din picior cisma, incalta alta, §i
neand semi ranii, incaleca pe data ca un deplin Wen pe
un al patrulea cal, pi se arunca din nog in lupta.
Era aprope de sera cand de o data «se scornesce din
sus un vifor cu ploie drept in fata oOT lui Vasile -Vodg, §i
cu acea furtuna, cu sunetul copacilor fi cu ploe repede, cat
se parea ca este anume urgia" luT Dumnecleti sosita asupra
acel WI cat era despre Vasile -Voila; §i Mateiii-Voila cu tu-
nurl adaogea groza o,stii, §i simeti WeniT luT*. Mal intaiii is
fuga aripa moldovena, apol Timuf cu Vasile -Voila, pe care
se dice ca Mateiu I'ar fi ajuns de pe urma, dar in loc de a-I
tai cu sabia, fi batut numaT cu mana pe spate. Toth
tab6ra, tote tunurile 1i bietii pedestraft, numai CazacT peste
3.000, caclura iu mantle invinp.-,6toruluT. Mai mult de ro.000 de
morti acopereail campul de lupta, dintre cart 3,000 de Romani
de amendoue partile. Lupul abia scapa din rsboiti nurnal cu
trupul, fi ar fi fost de sigur prins de gonacil lul Mateiu, tri-
milT dupa, densul, data nu s'ar fi travestit Ong la cama§e
thiar ; fi afa putu ajunge la sca.unul sou din la0, cu mare
imAraciune a tuturor lucrurilor sale.
 67

Dar aceste resbOie cA§unara §i alt r6u : Matelli-

Voda, sciindu-se merefl duranit de Lupul, fusese
nevoit a ine sub arme un numer mare de o§ti nu
numal de Cara, dar §i lefegiI streinl numiti Seimenk
Ace§tia se unira cu Dorobantii ca s cOra left Intreite,
omorira pe doi mini§tri -(Ghinea Vistierul §i Radu
Arma§u1), chiar sub ochil lui Voda, §i cand betranul
Domn se intorcea la Tirgovi§te dintr'o preumblare,
armata fi inchise portile cetatil, §1-1 tinu treT vile
nemancat cu top* boeril lui din josul ormulul.
Intre acestea Mateiti-Voda more (Apr. 1654) de
necaz §i betranete §i se 'nmormintOza la m-rea
Arnota (naratiunea 24). Cu un an mal Inainte Lupul

NARATIUNEA 24. Judecata despre Mateiu-Voda.

Mateiti-Voda Basarab este cel mai insemnat Domn al Ronfanilor
din vecul al XVII. (Om fericit peste tote dornniile aces Orli
.dice cronicarul moldovenesc, ne-mandru, bland, dirept om de
lara, harnic la resboie, asa neinfrant ,s1 nespalmat cat poll
sad- asemeni cu marl pi vestip qtea ai lumels. Cu sabia in
mina deschiclendu-si drumul la tron, cu sabia si-a aparat Sara
i Domnia in timp de 21 de -anT, sciind sä se strecOre prin
tote greutatile timpului cu o dibacie si agerime de minunat.
Dar el nu e numal un vitez de frunte, ci dupa cum vNuram,
este si un bun orginisator inautru, un Domn care inSelege si
preSuiesce bine-facerile paciT.
De aceia pe lespedea de marmura, care acopere la Ar-
nota osemintele acestut mares si falnic Domn, s'atl putut saps
tirmatorele cuvinte, carT ail ajuns pang la noT ca un t-sunet
din vechT si bat-Atte timpuri :
cAci zace Mateiti Basarab, prin harul luT Dumnecled
odiniOra stapan si voevod al T6rii-Romanesc1, barbat prea
in ;elept, prea vitez si milostiv; al multor biserici si manastiri
intemeietor si innoitor ; nici o data biruit de biruinte, a multor
incalcarT purtator prea vestit de biruinta vrajmailor infrico-
sator; prietenilor ocrotitor ; al Serif sale inavutitor, carele cu
mare avuSie si cu toa inbelsugarea in pace si liniste a domnit
tloue-cleci si trel de anT; a adormit intru Domnul In aclanci-
mea anilor, in anul DomnuluT 1654, in cinstite 'betraneSes.
 68

perduse tronul §i tlupa ea state 6 anl In Inchisdre

la Constantinopole, i§i dete §i el o4tescul sfar§it,
find inmormintat In Ia§i la m-rea Trel-Ierarchl.

LECTIUNgA XLII

CONSTANTIN-VODA BRA.NOOVENII DOAINIIL TEPII-

0

ROMANESCI ( 1688 -1714)

1. Constantin Brancovenu era fiul Postelnicului

Papa §i al Stancei, film b6tranului Constantin Can-
tacuzin. La inceputul Domniel lul, Turcia se afla in-
curcata intr'un resboia crancen cu Austria. Branco
venu socoti ca e mai bine a 'Astra Iegaturile yacht
cu POrta, de cat a incerca cu ajutorul german sa
scuture jugu] pagan. In tOmna a. 1689 ople aus-
triace cu generalul for Haisler venira fara de veste
la Bucuresci, ca sa puna mana pa Donn. Constantin-
Voda se retrase la Rulii-de-Vede ; 50,000 de Tatari, din
ordinul Sultanului, navalira in tara. Austriacii tre-
cura in Ardel, pana a nu da fata cu Tataril; acqtia,
dupa ce jefuira cuniplit pana la Buz60, se intOrserfL
inapol.
2. Dar nu apucaserA Inca bine locuitoril sa lasft
de prin muntY, unde se ascunsesera, i tara fu din not
turburata de oV turcesci, tataresci §i unguresci, cars
impreuna, cu Constantin-Voda intrara in Transilvania.
La Zerrnesci, nu departe de pasul Bran, se dete
Mahe crancena, in care Austriach furs infranti
generalul Haisler fu facut prisonier.
3. Dupa cats -va anl de linisce (1690-1693).
nevoile Incepura iara0 sa ctrga pe capul bietel t6r1
Tataril o cntrieratl dintr'o parte, Turcil dintealta
parte. Cirecll intregl de vita, hergbehl de cal, turmc
de ol, mil de care cu zaherele, Irinne, salahorl, zidari.
 69

etc., se trimeteau intr'una armiilor turcescl, iarna ca

vi vara. Ca culme a nenorocirei, ciuma bantuia de
anT intregi populatiunea, lacustele de 7 and stricau
.semanaturile, aducend mare fOmete §i lipsa. In fine,
la Inceputul a. 1699 se facu pace intre Austriaci
Turd, prin tractatul de la Carlouitz: Austria capata
iota Ungaria, Banatul §i Transilvania, Principatele
c6masera ca §i in trecut, sub protectiunea Turciel.
4. In timpul acela imperatul Rusiel, Petru eel
Mare, pregatea sa ridice resboiil asupra Turciel. El
incheia un tractat secret cu Brancovenu, prin care
acesta se indatora, sa inlesnesca trebuinciOsele de
hrana pentru tout armata §i sa rescOle in acela,I
Limp pe Bulgari §i pe Serbi. Brancov6nu primi chiar
SOO de pungi, ca sa stranga o ti i provisiuni, dar cand
Petru intra in Moldova, unde §i Domnul acestel teri,
Dim. Canteruir, se r6sculase contra Turcilor, Bran-
covenu dete inapol banii primiti, §i nu voi sa merga
,,nicT spre o parte, nici spre alta, ca sä nu-1 se In-
tample vre o gre§elau. Dar verul seil primar, Spa-
tarul Toma Cantacuzin1 fugi n6ptea cu calarimea la
Ru§I, far. voia si scirea Domnului, §i ajutat de un
general rus, arse Braila. Petru se scobori cu Ostea
I iii pe Prut in jos la Stanzlesci, Tanga Hu1i, unde fu
Inconjurat de Turd §i Tatarl, §i silit de sabie i Mane
sa incheie pace cu perderi (1711).
5. Sultarril maniat pe BrancovOnu pentru inte-
legerile sale cu Germa-nii i cu Ru§ii, i in acela§i
&imp dorind a pune rnana pe avuVile lul cele multe,
hotari sa-1 mazilesca i sa-1 aduca la Constantinopole
Pentru acesta, se intelese cu Cantacuzinil, fagaduind
unuia din ei, lul Stefan, Domnia TOM-Ron-lanes&
Inteuna din Mile (23 Martie 1714) un capigiil cu 12
slug' eau ciohodari, vine in Bucuresci, intra In pala-
tul domnesc, scate din sin un petec negru,_ §i, arun-
'andu -1 pe umeril Domnulul, ii striga mazil, adica.
 70

esd scos! Voda se spaimenta §i cade jos; turcul ci-

tesce firmanul de scaere §i imbraca, pe Stefan Can-
tacuzin cu eaftanul domnesc.

LECTIUNEA XLIII

CONSTANTIN §I DIMITRIE CANTEMIR-.

(10'85 -1693 ; 1710-1711).

1. Constantin Cantemir (nascut 1613, mort

1693), fiul lui Teodor Cantemir din tinutul Falciului,
Inca pana a nu se face Domn, era cunoscut de cm
vitez §i cu sfat bun, bland la fire §i iubitor de drep-
tate. Ca Domn (1685-1698) el s'a aretat intelept,
nelacom la avere §i priceput in trebile stapanirei. El
i§1 puse tote silintele ca sa a§ecle Cara i s'o upreze
de greutati, s'o apere de robie §i de prada §i- s'o
scape de talhari, sari se inmultisere forte; avu mai
multe lupte Cu Polonii, intre earl cea mai insemnata
a fost cea de la Bolan pe Prut; el a imbunatatit §i
s6rta preotilor de mil-, mic§orandu-le darile scu-
tindu-i de dijme.
El muri in versta de 79 de ani (an. 1693), dupa
o Domnie de 8 an fail 3 lanl, §i se inmorminta, in
biserica domnesea Sf. Nicolae din Ia§1.
2. Dimitrie Cantemir, fiul mai mic al lui Cons-
tantin Voda, urcandu-se pe tron (1710), se apuca mai
intai pe intocmit Cara, ; scalti birurile cu mai mult
de jumetate, §i fare sa mai ia sfatul cui-va,_se ho-
t ri sa rupa cu Tureii on -ce legaturi de supunere §i
sa inchine Ru§ilor Moldova. In scopul acesta el in-
cheia cu Petru eel Mare un tractat secret (13 'Aprile
1711).
Intre acestea Petru cel Mare declarand resboia
'Curciei, inainta cu o§tire putin numerOsa pang la.
 71

Prut, trecu acest rill §i veni la 141, ca sa primesca

in persona juramintul de credinta al Domnulul lVfol-
dovel §i al boerilor ; el trimise pe un general rus cu
Toma Cantacuzen §i cu 12,000, flOrea calarimel ru-
sescl, ca sa cuprincla Braila. Ast-fel Tarul ii" risipise
timpul §1 Wile, pe cand Turcii, in numer de peste
200,000 de Omeni, trecusera deja Dunarea §i inaintat
in Moldova.
3. La satul _Sidnilesci, din jos de Hu§1, armia
rusOsca cu cea Moldov6na, peste tot 50,000 de Weill,
avura sa pia pept cu o armata de cincl on mai
mare. In intaia cii, Moldovenil incepura focul, §i gratie
voiniciei for §i artileriel rusescl, Turcii fura batutl ;
peste 7,000 de cadavre turcescl acopereat campul de
lupta (11 Iulie 1711). Dar ac6sta victorie pretula cat
o invingere, cad armata ruso-romanesca, lihnita de
16me, se gasea inconjurata de tote partile de un vraj-
ma§, ale caruia puteri cresceau meret §1 nu ducea
lipsa de nimic. De acelea, a doua gi -de batalie, des-
nO,dejdea cuprinse intrega tabard rusesca, §i mai cu
soma pe Petru, care se socotea cap, in robie. Nu-
mai sotia lul null perdu cumpetul; Ecaterina hotari
pe imperat sä cera pace. Acosta pace, prin care Rusia
perdu multe teritoril castigate precum §i dreptul de
a avea soli la Constantinopol, fu cumperata cu o
.

suma insemnata de bani, giuvaeruri §i blanuri scumpe.

Paces se semnd la Pm/ in 13 Iulie 1711.
Dimitrie Voda, cu -toita, casa §1 cu vre-o 1000
de credincio§i al sei, iii parasi patria §i se retrase in
Rusia (naraOunea 25). Moldova remase jefuita de Ta-

NARATIUNEA 25.Dimitrie Cantemir ea seriitor.

Dimitrie Cantemir a Post un btrbat prea inv6tat : afarg de
limba turcescg, persang si arabg, el scia bine limbile vechl :
elena, latina si slavona, limbile moderne: francesa, italiana,
greca si rusescg. Meritul s65 cel raare sunt lucrArile sale sciin-
 72

tail §i de Turd, data de Nita in mana Domnilor

greet, numiti Fanariori. Acest bine at agonisit t6rii
liumitra§cu Von, cu socotela lug cea grabnica in cursul
unel Domnil nunial de o jumetate de an.

LECTIUNEA XLIV

FANARIOTIf
0709 - 1821).

1, La Constantinopole este o mahala grecesca nu-

mita Inca din vechime Fanar, §i locuita de familii
grecescl. 0 imprejurare deosebita contribui ca aeeste
familii sä capete in imperiul turcesc o insemnatate
politica,. Coranul sail legea lui Mohammed oprind pe
un Turc ca sa invete alta limba de cat cea turcesca,
P6rta intrebuinta in trebile ei cre§tini ca id/maci sat
traducitori. La inceput ace§ti gra-mei/1a nu se bucurat
de vre-o consideratiune, stand la un loc cu slugile
dinaintea u§ei divanulul §i a§teptand poruncile vizi-
rilor. Dar in an. 1666 ei capatara o importanta prill
numirea lug Panaiotoche Nicussis de dragoman at Diva-
_nuluf. De atunci pena, ia revolutia grecesca din 1821
atat dragomanatul Divanulul, cat §i al marinei, in-
fiintat mai in urma, fury ocupate mai tot-d'a-una de
Greet, socotindu-se ca un privilegit esclusiv al cator-
va familii. Din influenta ce capatara in acOsta func-
tiune, Grecil all -facut o scary pentru a ajunge la
Domnia Principatelor Romane. Ast-fel Nicolae Mavro-
cordat se numi in 1709 Domn al Moldovei, far In

tifice. El a scris multe .,i renumite cg.rti, maT ales asupra is-
torieT romane i turce ; el s'a bucurat de marl onorurr la
curtea luT Petru cel Mare, si a murit in anul 1732, inmor-
mintandu-se in biserica grecesca NicoIski din Moldova.
 73

t816 Pomn al Terel-Romanesci, §i de la ac6sta data

pans to revolutiunea de la 1821, cele doue ten surore
i 'Ira administrate aprOpe numal de Gred luati din
Lsmiliiie fanariote.
2. Mind-a traiul in Moldova §i Tara-Romanesca li
se socotea vremelnic, ei desbracail Cara fara cea mai
mica mustrare de cuget, luand hrana din gura pa-
mentenilor : VAcariturile ajunsera cate doue intr'un an,
liartiile §i sferturile nu mai aveatl sema, Cara se pustia
(le locuitori, earl fugiat prin i<erile apropiate. Afars
de acesta, vrajbile nesfar§ite intre Mavrocoruati, G /ai-
cuksci, Racovilesci §i Calimachi, Moruzzi §i .5.1/ pentru
Domnie, stramutarile cele dese de la un tron la altul
i reinoirile firmanelor in fiecare an, ocasionau chel-
tueli, care tot din spinarea teril trebuia. platite. Mal
yenira Inca trei resbdie ruso-turce f1736 1769-1806)
al carora teatru se facura tot Moldova §i Tara-Roma-
nesca, aceste resbdie, on -cum se ispraviat, eras" In-
.sotite de nenorociri ce lasat urme ne§terse in Cara.:
ibmetea, episootil, ciuma §i tifos; stricaciunile res-
boiului pricinuiat impoverari noui pe capul princi-
patelor, cad ele trebuiat nu numal in timpul res-
boiului sä pOrte de grija o§tilor rusesci §i turcesci,
dar §i dupe resboitl tot ele erail silite sa drega ce-
tatile turcesci darimate, sa le indestuleze cu zaherele
ii cu tot materialul de constructiuni §i sa umple din
liou vistieria cea golitA, a Forth. Luptand ast-fel cu
nenorocirile, in timp de un secol, Moldova e§i din
ele sfas'atri. Turcia, ii cotropise cu incetul parte din
teritoriti (numit raia) imprejurul cetatilor Ahern, a-
nului '(Cetatea-Alba), Benderuhti §i Hainului ; iar sta-
tele cre§tine, Austria §i Itusia, ii luara, una Bucovina,
si cea-l'alta Basarabia, lasand ast-fel patria lui Stefan.
eel Mare mai mica de cat pe jurnotate de ceea-ce era,
and Fanariotil. I§1 incepura Domnia.
 74

LECTIUNEA XLV.

CONSTANTIN MAVROCORDAT, REFORMA SA.

(1730-1769).

1. Dupa mOrtea lui Nicolae Mavrocordat, boerii

§i clerul alesera In locu -i pe -fiul sett Constantin; a-
cesta, dupe 15 Mile de Domnie, fu scos §1 inlocuit
cu Mihail Racovigi (Octomvre 1730). Dar Did Ra-
covita nu tinu Domnia mai mult de -cat 9 luni, cad
Constantin Mavrocordat versa la Porta comorile pa-
rintesci mostenite §i capata tronul pentru a doua
or ti. Ca sa pOta umple din not punga, supuse
pe tqf locuitoril, fara deosebire de clasa, la o con-
tributiune pe cap (capitatie), a carei plats, dad, nu
venea cu gret celor bogati, teranimel insa ff era peste
putere ; de aceea locuitorli incepura sa napustesca sa-
tele §i sa umple terile vecine. Unii din boerl se plan-
sera la POrta. Din acesta causa Mavrocordat e mutat
la Moldova, in locul verulth soft Grigorie Ghica, care
trece in Tara-Romanesca (Aprile 1733). Acesta schim-
bare Vim numaI 2 ani, fiind-ca Constantin, prin in-
troducerea §i in Moldova a sistemului set' financiar,
se imbogatise a§a de repede, in cat fu in stare sa
cumpere cu un milion de lei permutarea lul, in Tara-
llOLJ
2. Inca, la ineeputul Domniei a treia a 1ttl Cons-
tantin Mavrocordat, isbucni resboiul al doilea dintre
Ru§1 §i Turd (1736-1739), la care luara parte §i Aus-
triacii, ea aliatI at Ru§ilor. Trupele germane ocupara.
Clurtea-de-Arge§, Campu-Lung, Tirgovi§tea §i Bucu-
resell ; Constantin Voda fugi la Giurgit, pans sal
Nina in ajutor Turcil. Ace§tia daft foc Tirgovistel si
Ilampu-Lungului, bat in mid lupte pe Austriael la
Pitcsci, Craioa, Cozia §i 7irgu-Yin' dar suet in-
fr 141 la satul Peripni (plaiul Lovi§tea), cu tOta vi-
 75

tejia ce aratara, aci o§tenii romani la apararea und

redute. In fine A ustriacil facura pace cu Turcil la
Be lg-rad (in 18 Septembre 1739), prin care Banatul
Craiovei se dede inapol prei Rommesd ; acesta fu
singura el mangalere, dupa, atatea aspre incercari §i
suferin0 : cluma, eutremure, focuri, robin §i pustiiri,
ce avu sa, indure in ace§ti ani din .urma.
3. Facendu-se pace, Constantin Mavrocordat in-
cerca prin falmOsa sa reforma sa, u§ureze intru cat -va
traiul teranilor, desfiintand rumdnia set vecincilatea,
fixand qilele de lucru pe mo§il la 24 intr'un an, in-
stituind judecatori-ispravnici prin judete §i iertand
manastirile §i preotil de bir. Aceste mosuri caclura,
insa, tot spre greul teranilor, caci scutelile de bir §1
scutelnicii boerilor §i m-rilor scadeat veniturile Sta-
tului, iar imultirea slujbelor urea cheltuelile carmuirel
care cerea dari noun de la i erani. Asemenea greutati
de dad silira pe terani sa fug pests Dunare §i in
Transilvania ; numal din Oltenia plecara dintr'o sin-
gura data 15,000, a§a in cat in 147,000 familil to-
ranesci contribuabile, cat se constatase in 1740, it-
rnasera 6 ani mai tarqiu numai 70,000, iar 10 ani
dupa aceea 35,000.

LECTIUNEA XLVI.
Grigore Voda Ghica.Pierderea Bucovinel.
(1776 - 1777).

1. Austria pusese ochii, de mai mult timp, pe

trel districte din Nord-estul Moldovel (districtele Cer-
nautilor, Sucevel §i Campulungulul), pe a§a, numita
Bucovina. Acest teritorit cu o intindere de 181 mile
patrate avea pentru Austria mare insemnatate poli-
tica §i militara. Ca sa-1 capete mai u§or, it ocupa.
mai intal cu o§ti, §i apoi pe teeiul fapului
 76

int ceru de la Turcia recundsperea lui, sustinrid cii

e vorba numal de o fiirie ingusiti de time ni, de un
sin gur drum de comunicaliune intre Ardel si Pocutia.
Care din ministrii otomani n'ati voit s'o creda, a0
fost cumper41 cu bani si daruri, pang, cc in cele
.din urmg, Austria a isbutit (prin tradatele din a.
1775, 1776 §i 1777) sail' asigure stapanirea defini-
tiva asupra Bucovinei. In zadar boierii Divanului Afol-
dovei protestara la Nita contra a cestei incalcari,
argtAnd ca, nu e vorba de un sin gur drum, ci de
300 de orase si sate, de o portiune de teritoriu, care
Intrece in belsugare si valOre Wta cea-lalta parte a
teril, Grigorie-Voda Ghica, Domnul de atunci al Mol-
dovel, se uni cu protestarea boerilor, dar pe sub
mana trata cu Austria §1 cu Rusia prin socrul seti Rica.
2. P6rta fiind in ajunul until resboia cu Rusia
§i sciind legAturile str4nse ale lui Ghica cu Curtea
din Petersburg, hotari sa-i ridice nu numal tronul,
dar si viata. In scopul acesta un capigibasa yeni la
Iasi si se prefacu ca e bolnav pe mOrte ; Domnul se
duse sal yap, dar cand ii presinta tabacherea ea
sa is tabac, Turcul il Oise : bun tabac al prietene,
al meti insa este si mai bun ;" si indata, bAtend din
palme, striga, : Tabac!" La acest semnal, opt Turd
bine inarmati se repeclira asupra lul Ghica, care, de
si se apara voinicesce cu hangerul, omorind tree
Turd!, dar in sfarsit este si el ucis ; capuj ii se trimise
la Constantinopole (12 Oc. 1777.)

LECTIUNEA XLVII.
Perderea Basarabiei. Moruzzi.
(1821).

Prin tractatul de la Iasi (1791) Rusia isi inaint5

fruntaria apusana pang. la Nistru ; prin eel de la
 77

Bucuresci (1812) o duse pana la Prut, luand mai a-

poi §i gurile Dunarii. Imprejurarile in call se in-
cheia tractatul din urma, sunt din cele mai ciudate.
In adever Rusia fiind amenintata de Napoleon .1, im-
peratul Franciel, cu un resboitt grOsnic, nu mai pu-
tea tine o§tiri la Dunare; §i prin urmare ea s'ar fi
multamit sa incheia pace cu Turcil in orl §i ce con-
ditiuni. Napoleon chiar insciinta pe Sultan sa nu
primesca pacea certta de Ru§i, mai puffin Inca sa
le incuviinteze vre-o pretentiune a lor, OA el a de-
clarat rsboitt Rusiei. Din nenorocire, trebile din a-
fara ale Portil se aflaa atimci in manile fratilor
Moruzzi, earl, ca toti Grecil fanarioti, erasvinduti
Ru§ilor. Dragomanul Dimitrie Moruzzi fusese insarci-
nat cu tractarile de pace la Bucuresci, §i lasase sa-i
tiny, locul fratele sell Panaiot. Acesta cum primi §ta-
feta Jul Napoleon, in loc de a o traduce §i a o da
Sultanului, o trimise gralmic lui Dimitrie, carele nu-
mal de cat o areta solilor rusesol, in loc de a o da
lui Gal0 Efendi, imputernicitul Portil. Galip-Effendi,
in necunoscinta de imprejurari, v6clend ca solii ru§1
nu mai cer amendou6 principatele, §i ca se multa-
mese cu Basarabia, iscali pacea (12 Mahl 1812). Pu-
tin dupa aceea tradarea Moruzzilor sO descopera, §i
de 0 tarsliti, ei i§1 primesc resplata meritata: Dimi-
trie este decapitat (8 Noembre), frate-sett Panaiot
asemenea (20 Noembre), iar pe hirca acestul din
urma, pusa in vileg in timp de trel Mile, sta scris:
Cunciscend tole treburile politice ale guvernului site fi
7)

unindu-se cu frale-seg ca set he descopere vrajmafilor

Stalului, tradalorul a fildlit acesici crima cu caj5ul size .
Ast-fel Moldova perdu din teritoriul sell Inca
650 de mile, patrate, partea cea mai roditOre in grane,
cu un litoral fOrte frumos 0 cu mai mult de up
milion de locuitori.
 78

LECTIUNEA XLVIII.
Ton Caragea, Domnul Terii- RomanescI gi Scarlat
Calimah, Domnul Moldovei.
(1812-1819).

1. 0 data cu retragerea Vilor rusesci din tarp,,

cart statuserg, 6 ani (1806 1812), POrta orandui
Domn pe termen de 7 ani pe dragomanul Ion Ca-
ragea (1812-1818). Ca toll predecesoril s61, §i a-
cesta hrgpi i jefui tara in felurimi de chipuri : vindu
functiile Statului la mezat ; fg,cu peste 4.000 de boerl
viol pe bani, §i urea birurile in a§a chip, ea din 12
lei pe an, cat se platea mai 'nainte, bietul teran tre-
buia sa dea acum de 15 on mat mult, adica, 180
lei. Numal ast-fel Caragea strinse in timp de 6 ant
o avere de 93 de miliOne lel. El public, in limba gre-
cesca o legiuire, ce porta numele sou (Condiea lui
Caragea), i cand simti cg P6rta voiesce sg-1 mazi-
16sca, fugi in Austria cu tote comorile sale (1818).
In locul lul, Porta trimise pe Alexandru Sutul cu
care se incheig in Tara-Romanesca Domnia cea streing.
a Fanariotilor, care tinuse mai bine de 100 de ani
(1716-1821), pentru cl, a doua Ali chiar dupg mOr-
tea luT, isbucni mi§carea nationala a luT Tudor Vla-
dimirescu (na-ratiunea 26).

NARATIUNEA 26. Sta-ea poporulul roman la

1821. Suferintele poporulul roman trebuiaii sa aiba un sfarsit.
Tara, pustiit4 de r6sb6ie si suptl cu totul de DomniT trimisT
de POrt4, an era chip ca ea sa.' maT fie locuitl, din causa
greutatiT birurilor si a nedreptAtilor ; inuncind 180 de dile intr'un
an, Oranul abia ar fi putut sa-sT platesca darea legiuitA cgre
vistierie; pentru ogorul seri, pentru hrana si imbrAcamintea
sa si a ramilieT, si pentru indeplinirea celor-lalte Mpasti, nu-T
mai rmanea -nice timp, nici putere. Birurile cadeati apt-4e
 79
2. Domnia streina a Fanarului, on cat de rea
fost pentru Romani, nu a putut insa omori in el
simtul de nationalitate §i dorul dupa o sOrta mal
bunk. Mai ales cu inceputul secolului al XIX, spiri-
tul timpului impinge pe Romani inainte, i se incep
Ore-Carl imbunataciri ; limba §i cultura greOa, res-
pandite mai ales in clasa boeresca, fac roc Umbel si
culturei romanesci, lasate pang, aci cu totul in para-
sire. Domnul &aria/ Calimah (1812-1819) incura-
geza, invetamentul public, industria, comerciul i a-
gricultura ; in timpul lui se aduc din Transilvania
cartofil in tail; el compune §i tiparesce un codice
de legi scris in grecesce §i numit Pravda lui Cali-
mah. Dupg, mazilirea lui Calimah, POrta orandui Domn
pe Mihani ,Su /le (1810 1821) sub care isbucni re-
volutia grecesca sat eteria, care avea de scop libe-
rarea Greciel de jugul Otoman.
numaT pe capul terandor; acestta trebuiati sa duel tote chel-
tuelile Statulul si sa 'ndestuleze tote nevoile. Nu era macar
o di, ne spune insusi Constantin Vocla Ypsilante, intru care
sa fi putut ticalosul teran sa se vadg pe sine slobod de care
implinitonI zapcii, cad' pans a nu fi unul isprIvit, sosea cel-
lalt cu alte cereri noue"; si- fiind-ca amenii nu puteaii sa
-dea ceea-ce nu aveaii, erati supusi la tot felul de casne, ba
chiar- vinduci in robie, ca tiganii, cite dece lei de suflet. Din
acestg causa Cara se pustia din an in an ; holdele remaneaCi
nelucrate, satele se stergeau de pe fata pgmentului, iar putinn
locuitorT se duceail s t traiasca prin paduri ai muntl in scor
bure sae bordee, selbatecindu-se si apucandu-se de prada.
Dreptatea el nu o &jail nicairI, pentru ca nu aveati cur s.1
se jeluiasca; tote slujbele eraii date pe barn', decT fie -care
slujbas avea dreptul sa jefuiasca fara pedepsa ; Domnul vin -
dea dreggtoriile cele marl; iar dregatorii la randul lor, vin
deag la mezat slujbele mar micT ce gtarnail de densii; si a-
pc! ce sa vedi de aci inainte, ne spune un cronicar, find
treba pe cine da mai mult, vedeal call blestemati, toti in trebi
ce nu li se cadea, ai intindea tot in tote partile pe biata tarn.`
In ast-fel de stare se gasia poporul, cand mehedinten
Tudor Vladimirescu ridica stegul rebeHei in potriva Stapiou
 80 --

LECTIUNILE XLIXLI
Mi§carea nationals a lui Tudor Vladimirescu.
( 1821).

LECTIUNEA XLIX

DOISINUL-TUDOR, COMANDIR GENERAL AL ADUNARI!

NORODULUI.

1. Tudor, fi0 de Loran nascut in satal Vladimir

(jud.Gorj), dedese semne inca din tinerete de un
barbat curagios, cu iubire pentru tars §i cu vredni-
cie in trebile ostarsci. El aduna de mai multi ani
arme de- tot felul in casa sa de la Cerneti, §i a§tepta
numai timpul priincios, ca sa dea semnalul revolu-
tiel. Acest moment sosise, o data cu mOrtea lul Alecu
Voda utul. Tudor, care se afla atuncl in Bucuresci,
pleca indata peste Olt, uncle scOse afara- o proclama-
tiune ca.tre tot poporul romanesc din -Bucuresci §i
din cele-l-alte ora§e §i sate ale pril-Romanesci", che-
=rid pe toti sa vina cu arme; cu furcl de fer §i
cu lancl, daea n'at arme, ca sa scape Cara de bcila-
urii, adica de capeteniile bisericesci §i politicescl de-
pana atunci, §I sa alega alte capetenii mai bune. Tot
de o data trimise plangere la POrta, prin care arota,
roe ridicarea poporului este numal asupra boerilor celoi-
intovara§iti cu Domnii Fanarioti, §i se ruga ca POrta
sa trimita un om imp6ratesc, ca sa cerceteze §i sa
vela jalnica stare a teril. In fine pe boeri II indemna
sa se unesca cu norodul la cererile ce face, §i anume:
zJ ineelarea Domniilor grecesci gi numb-e de .Domn pci-
mesnlean; 2) infiintarea unfi o¢tiri najionale cel putin
de .12.00p de voineci ; 3) fixarea darilor prin adunarea
jerii pe termen de 7 ani, 4) lertarea in curs de
trci ani a dcijdiilor.
 81

2. Mai Intait resc6la se itspAndi . in Gorj §i Meg

hedintl, apol in tote judetele de peste Olt, mat in
urma, in tota tara. Cetele arnautescl; trimise de Divan
in contra 1uT, se unesc cu densul, a§a, ca in timp'de
o luny Tudor se gasla in capul unel armate de
16,000 de Oment Cu acesta putere Danznul- Tudor eavA
ast-fel 11 numea arum poporul, veni la Bucuresci (16
Martie) §i trase d'a dreptul la manastirea Cotrocent
Mitropolitul §1 boeril grabira sa-i se inchine ; iar el,
sub numele de Comandir general al Adun i rii no-
rodului, guverna tara ca un Domn stapanitor in timp
de doue lunl.

LECTIUNEA L.

TUDOR NU VOESCE A SE UNI CU AL. YPSILANTE.

3. Intro acestea printul Alexandru Ypsilante, fiul

fostulul Domn Constantin, e§ise din Rusia In pa-
mentul Moldovel §i facea o§ti, cu. gand ca sa, hata
pe Turd qi sa mantuiasca nemul grecesc de robie.
Mihaitl Voda §utul gasi mal cu minte ca sa fuga in
Austria §i sa, lase tara pe mama Eter4tilor sail Za-
vergiilor, cum se numiall osta§ii lui Ypsilante. Ce-
tele acestuia, compuse din tot felul de Omenf fara
nicl un capatait : Grecl, Bulgarl, SerbI, Arnaup, se
revarsara in amendoue principatele dupa, jafuri §i u-
ciderl, fara, ca cine-va sa le stea in potriva. Ypsi-
lante cu vre-o 3.000 de adunaturl veal la Colintina
in marginea Bucureseilor §i voi a trage pe Tudor in
partea sa. Romanul it intreba scurt, cad vorba Iii
era. putina: Oste regulata de Ru§I. sosesce?" §i
cand Grecul ii spuse: de o cam data nu," el Ii Vise
cu desnadajduire : Te-al prapadit i Maria Ta, §i ne-al
bagat §i tara in foc. Romani' nu s'ail sculat asupra
lmperkiel turcesci, ci asupra Domniel grecescl. Uncle
42,462. Ed. val. 6
 82

s'a mai pomenit, ca arbunarul sa se un6sca cu nM-

bitorul, sat lupul cu 6ia ?" Atuncl Ypsilante, find
ca simtise ca Turcif at sa intre in tail, pleca la
Tirgovi§te, unde incepu sg, poruncesca ca un Domn
al terei, orenduind ispravnicl prin judetele despre
munte §1 aruncand peste bietil terani tot felul de
dajdii Tudor, cum intelese despre acesta, if trimise
o scrisdre cu ,urmatorea coprindere Maria Ta; al
dat scirl prin mantfesturi, eel to chiana patria, fi cum
a treatbrea ill este la Elada ca set o islcivesci de sub
jugul Otomanicesc. Apoti acuma, cum mi to -ai inscciunat
in Tirgovi,ste, si cu ce cuvint to amesteci in sltifianirea
Orel, ,si scoti biruri peste birurl asupra lacuitorilor,
fi le el vitele ,ii bucatele /3,

LECTIUNEA LI.

OMORtREA L171 TUDOR VLADIMIRESCII.

4. Ypsilante Inca de mai Inainte pusese in gand

perclarea lul Tudor, blnuindu-1 c/ este inteles cu
Tureif. Cand ace§tia se apropiara de Bucuresci, Tu-
dor cu Oltenif luf se trase la Golesci (aprOpe de Pi-
tesci), a§teptand ce vor face Turcii. Ypsilante inda-
tor/ pe Bimbafa Sava, ca sa raznescl pe Tudor de
6menii luf, sa'l princla §i sa-1 aducl la dansul. Sava
pleca cu 300 de arnguti, §i and s'at apropiat de Ar-
ge§, at 1/sat pe eel mal multi in pAdure, iar el cu
putintei all mers la Tudor, §i facendu-se a at venit
sl se impreune amendoul §i s/ se apere de Turd,
Tat amagit de 1-at scos afar/ din tabAra lui, ca sa
privesa starea loculul, §i sä ggsesa metereze (in-
tAriturN) de gatirea resboiului. §i aka cu amagire Fat
apropiat de 6menii sei, §i aceia navalind at pus mai-
nele pre Tudor §i l'at adus luf Ypsilante. Acesta,
dupg, ce 1-at judecat destul, at poruncit de 1-at purtat
 83

,cAlare legat prin ulitile Tirgovl§tei, cu strigare de

pristav asa : ,Acesta este domnisorul Tudor". Apo! 2
puserg, la inchisOre in Mitropolie, i dupg. dou6 Mile,
:scotendu-1 afara din Tirgovi§te in timpul noptil, St
tAiara bucati cu iataganele (26 spre 27 Mait 1821),
a.svarlirg, pe &la, sat intr'o fantang.
5. Panduril, parte se ImpraVarg, pe la casele lor,
parte, nesciind nimic de sOrta apitanului lor, se unirg cs.
Eteri§til i la Cainpii Drcigeisanilor luptara vitejesce sub
comanda lul Oarca contra, Turcilor, pans ce sfar§ira
traful i glOntele. Armata lui Ypsilante fu puss pa
gOng. §i macelaritg, Ypsilante scapg, cu fuga In Tram-
silvania iii sfar§i viata in inchisOre, Bimba§a Sava
.peri Mat de Turd in Bucuresci. Turcil sfaramarg, pe
Eteri§t1 la m-rile Secul (jud. Nemtu) §i Slatina (jud.
SucOva), §i in fine la Sculent (pe Prut).
6. 116rtea lul Tudor a fost semnalul de de§tep-
tare al consciintei nationale, care adormise in curs
de un secol sub jugul streinilor din Fanar. MOrtea
Jul a fost dovada cea mai temeinicg. pentru Turd,
ca Romanii, nu se uniserlcu Grecii lui Ypsilante asu-
prarle, §i a din contra, suferintele indurate atg.ta
timp de la Domnif fanariotl all silit pe locuitorl sa
se ridice la glasul lul Vladimirescu. De aceea P6rta
inaAoici ferilor roman Domniile pimentene, ,Si nu Ina
irimi se Domni de la Constantinople ca s'o jefulascti
(naratiunea 27). Ea ceru ca sa fie principat sg. tri-
NARATIUNEA 27.Insemnittatea mittettrif de la 1821.
Dupa un vec de suferinle si de ingenunchiare, Tudor fu intaiul
barbat, care-sr puse increderea in insasT natiunea, si cu puterile
eT propriT incerca ca s'o m5ntue de umilirea si ticalosia In
4 care cacluse. Miscarea nationala din 1821, maT are Inca o In-
semnatate : ea a aretat claseT stapanitore, ea poporul roman
nu maT voesce a fi condos de biciti si despotism, si ca in
sinul lui resar la nevoie omeni ca Tudor Vladimirescu, car!
-scriii cu sabia drepturile omenireT calcate in piciore si sciU all
irnora voiosi pentru elel
 84

mal cate 7 deputaV, dintre c,ari Sultanul numi p

Ion Sturdza Domn in Moldova, iar pe Grzgore Ghicre
in Tara-Romanescg, amendoul pe termen de 7 ant

Resumat (de inv6(at pe din - afar().

a) Din istoria Tirii Romcinese.

La finele secoluluT a1 XVI-lea Tara- Romandsca ajunse maT Orb

tie cat o provincie turcesca. Mihaiu Vodd Vitizul (1593-1601),
folosindu se de imprejurarea, ca tocmaT atund Turcia era in-
curcata in resboiti cu Austria, ridica stegul independenta
(1594), pi in timp de 4 lunT captiga 10 victoriT asupra Tur-
cilor pi coprinde 25 de orape turcesci pe arnendou6 malurile Du-
nareT. Marele Vizir Sinan Pa,ca pornesce asupra-T cu 18o,o0o.
de ostapT, dar la Vadul Cdlugdrenilor sufera o infrangere din
cele maT cumplite (13 Aug. 1595). Mihaiti se retrage la muntI
apteptand sa-T vina. in ajutor Sigismund Batori Domnul Tran-
silvanieT, Sinan Papa fortifica BucuresciT ,Si Tirgoviptea ; acir
ins( lnsa o mica garnisona pi grabesce a se intorce inapoT.
Mihaiti, dupa ce cuprinde Tirgoviptea, ese 'naintea armatef
turcescl la Giurgiu, o sfarama pi o arunca in Dunare; darima
$i castelul Sf. Georgia din fata orapuluT. Scapand Cara de
TurcT, Mihaiii se apuca s'o apede din noti, sa rezidesca orape
pi late pi sa impart:( locuitorilor mijkoce de hrana ; el face pi
apeqamintul c is leg-dtura lui M% ill, prin care opresce pe rundent
sau cldcast de a parasi mopiile unde erail apeciatT (1596).
In Transilvania, principele Sigismund para'sesce tronul pentru .
verul seti, Cardinalul Andreiti Batorii un vrajmap a luT Mihaht
Acesta, cu scirea imp6ratuluT Germaniel Rudolf, trece Car-
patiT, bate pe Cardinalul la ,Sellcuberg (18 Oct. 1599) pi cu-
prinde Transilvania ; curend dupa aceea (1600) is pi Moldova ;
dar la Miristdii este invins de generalul austriac George Basta,
iar la Bucov, de care Polon]. Silit a se refugia la Rudolf,
Mihaiu capata de la acesta ajutore pi report( la Gorosldn' (24.
Iulie 1601) o noun victorie in contra Ungurilor ; George Basta
;nsa it omOra hotesce la Turda in cortul seti (8 Aug. 1601).
Radii .,Serban Basarab (160i 161 i) are o Domnie forte
turburata, tinend lupte cu PoloniT pi Tataril (la Tei§anz), cu.
Ungurii (la Bra ,'ov §i Petresci) §i cu TurciT, earl it alunga pi
&CI Domnia luT Radu Mihnea. Acesta, ca pi DomniT urmatorT
(1611 -- 1633), se inconjura numaT de Grecl pi persecuta pe
 oo

boerii pgmentenr, mei se revoltg si pun Domn pe Mad?, Fad&

Basarab (1632-1654). Sub Domnia acestul barbat intelept si
vitez, Cara incepe sa r6sufle de grelele nevol ce indurase: ca-
pita intocmiri folositore si o bung armatg ; dar vrajba iscatg.
intre Mateiil si Vasile Lupu, Domnul Moldover, face loc la
crancene lupte intre frati de acelasr Singe : la Buthi ,ri Foc-
,TanY (1637); la Neniyori pe ralomita (1639) si la Finta (1653),
batalii, in care Lupul rIma.ne totd'auna Invins. U r6sc011 a
Seimenilor amgrgsce betranetele lui Mateig si-1 grabesce 1m:idea
-(Apr. 1654).
Din clece Domnl, cart suirg si scoborirg treptele tronului
in timp de 70 de and (1654-1716), numai dour ail o Domnie
mar lungg : erban Cantacuzin clece am (1679-1689) si Cons-
tantin Brancovenu 25 de am (1689-1714) ; pe cand restul de
35 de am este impg.'rtit intre cer-Falti opt, din cari unit domnesc
mime cite un an. Aceste &moil au tote un sfarsit reit: Con-
stantin Serban, Mihnea Radu si Grigore Ghica, fug in tgrile
crestine ca sg scape de urgia pggang ; Grigore Ghica in a
Cloua Domnie, este surghiunit de Turd' ; George Ghica si
Antonie Vocla sunt mazihti, Serban Cantacuzino more otravit
4e boeri, Constantin Brancovenu c tgiat cu tOtg familia sa
is Constantinopole, unde 2 am dupg aceia cade si capul dus-
manulur Oil Stefan Vodg Cantacuzinu. Tara este in mai multe
randurr prgdatg si robitg de Turd si Tatari, cutreieratg de
°stile nemtesci si unguresci; populatiunea pgrgsesce sate si
orase, si se duce pang chiar si in Cara turcescg, unde afll
m LI multi sigurantl a traiului si a proprietatil, de cat in a
ci patrie. Locuitorii ce mar roman se secerg de ciumg, fOntete
si mizerie ; iar Domnir nu mar stint apgrAtorir drepturilor terir,
ci nisce slujbasi turcesci pust ca sg implinesca dgjdiile, sg
strangg cele trebuinciose de hrang pentru curtea Sultanulur
si pentru intretinerea ostilor, sg lupte sub stegurile turcesa
contra crestinilor.
Cu Nicolae Mavrocordat incepe epoca Fanariojilor (1716
1S22) care sdruncing puternic temeliile Statulur nostru 0-1 face
sa indure suferinte si umiliri neauslite. De la 1716 - --1730
domnesc Nicolae si fratele sou Ion Mavrocordat; de la 1730-
1769 Tara-Romanescg este o jucgrie, ce Porta o aruncg si o
is dupg plac si dupg interes, cand lur Constantin Mavrocordat,
rand pnuTa sau altuia din membril celor 2 familir Racovild
4i Chico. Trei-clecr si trer de ant Mavrocordat luptg prin bani
-i intrigl de tot felul cu trel Racovitescr si 5 Ghiculescr, ca
46 apuce tronul; in 6 randuri el isbutesce sa -1 dobandescg,
 L.;

dar tot in 6 ranclurT e silit sn -I pXrAsescl. 18 schimbIrl de

DomnT intre 9 persdne si in maT putin de 40 anT, abia dac5.
vine &ate 2 anT de Domnie, dacl Domnie se maT pot nutiii)
aceste schimblri si preschimblri, goniri si rechemari, din not
gonirT si din noti Tertga, a unora si acelorasT persdne trimise
flume spre peirea desavarsitg a teril.
La aceste suferinte venirg. acum sg se adauge suferinte
si mai cumplite din causa resbdielor deie dintre RusT si Turd.
In interval numal de 42 de anT (1769-1812) principatele ro-
mane avurg sg indure greutAtile a trei lungT resboie si ocup
Oulu' miliarescI, (1769 1774, 1787 1792 si 18o6 - 181 2),
find prAdate si pustiite de invingEtori, ca si de invinsT, si
alegandu-se, dupe tote ostenelile cu perderea BucovineT (1777>
si a BasarabieT (1812). In fine miscarea nationall a luT Tudor
Vladimirescu (1821) pune capet Domniel streine a Fanariotilor
si prevestesce inceperea unor timpurT maT fericite pentru rnult
incercata ruCctrA patri,

Intrebari de recapitulare la Istoria Noua a

Terii-Romanescl.
vor rdspunde prin kris la intrelogri).
(EleviT
Lucrarea 1. In ce stare se atia Tara-Rom'anesca la
suirea pe tron a luT 1Vlihaiu Vitezul? Povcstiti batalia de la,
Vadul Calugarenilor. Ce emu rumanil sail vecinit. si ce
este leg-atura lui Mihail 1? Ce cause a hotgrit pe Mihairt
sä cuprindl Transilvania si Moldova, si earl sunt bataliile ce-
a avut pentru aceste cuprinderi? De ce Mihaiti perde 131-
talia de la Mirisigii ? Cum si din ce causa este omorit ?
Lucrarea II. Luptele lul Matehl Basarab cu Vasile-
Lupul, causele si urmarile lor. Ce sciT despre Constantin.
Brancovenu ?
Lucrarea III. Chipul de guvernare al Domnilor fa-
nario`IT. Reformele lul Constantin Mavrcordat. Miscarea_
nationald a luT Tudor Vladimirescu, causele si consecinte1e sole.

Resumat (de invetat pe din-afarl).

b) Din istoria Moldovei

Starea MoldoveT la finele secoluluT al XVI-lea era tot asa

de tea ca §i a TeriT-Romanescr. Aron Voda (1591-1595),
dupg indemnul luT Mihaiu Vitezul intrg In alianta cresting,
 - -87- --
contra Turcilor, pi ajutg pe Mibaiii in lupta ce incepuse cu
paginiT; dar este prins de Stefan Re`svan si dus in Transil-
vania, unde more. R6svan e tras in tepg de Ieremia Novild
care se face Domn cu ajutorul Polonilor pi lucreza din res-
puterr la resturnarea lui Mahan. Acesta se grgbesce a cu-
prinde Moldova, pe care o perde o data cu Transilvania pi
Tara-Romanesca. Aci Polonil apecla Domn pe Simeon Movila,
iar in Moldova TarapT pe Ieremia. La 1606, Ieremia more de
apoplexie; frate-sei Simeon domnesce numaT cite va lunT pi
piere otrgvit; certuri marl pentru tron se nasc intre Mihaltaf,
fiul lul Simeon pi Constantin, fiul IuT Ieremia, intre vecluva
acestuia pi Stefan romp, pent ce Radu Mihnea prinde pe
Movilesci pi-T trimite la Constantinopole, unde se turcesc.
Din causa acestor lupte Si a deselor schimbari de Domni
([9 schimbarT numaT de la 1619 1634) Moldova r6masese
aprope pustie. Sub Domnia cea lungg a lui Vasile Lupul
(1634 1653) ea incepe sa se apecle pi capita mai multe in-
tocmiri folositore ; rsboiele ins cu Mateiii-Vodg cunt pagu
bitore amendorora terl: Lupul e alungat de la tron de logo-
fetul seri Gheorghe Stefan (1653) si more la Constantinopole,
dupa ce stgtuse 6 anT la inchisOre (1661).
Moldova pornesce acum din scadere in scadere: DomniT
se schimbg des (22 de schimbari de la 1653-1711); PoloniT,
Turcil pi TatariT and pi pustiesc tara. Dimitrie Cantemir se
unesce cu Petru, tarul Rusiei, contra Turcilor, dar Petru fiind
batut la Stanilesci, Cantemir este silit sa se retraga in Rusia.
Incepe epoca Fanarioplor cu Nicolae Mavrocordat (1711)
Mavrocordalt, Ghtculesd, Racovziesci §1 Calimacht, Moruzz:
,si ,Sulu suie pi scobora treptele Domniei de mai multe orT,
despuiand tera pi pustiind-o. Reforma luT Constantin Mavro-
cordat (de patru orT Domn, de la 1733 -- 1769) nu upureza
in nimic clasa muncitore, Tar cele treT resbOTe ruso-turce, (1736,
1769, 1806) cu ciuma, tifosul pi fOmetea aduc Moldova la
pragul peiriT. Ca culme a nedreptapi i nelegiuiriT, Austria pi
Rusia o sfipie in folosul lor, una lui.nd Bucovina (1777) pi
cealaltg Basarabia (1812), peste 84o de mile patrate de pg-
xnent roditor.
In fine, Porta intorce Domnia ;grit iargpi la pamentenT,
numind pe Ion Sturdza Domn pe termen de 7 anT ([8221
 88 --
intrebari de recapitulare la istoria noug a
Moldovei.
(EleviT vor rnpunde prin scris la intrebarT).
Lucrarea I.Ce intocmiri s'aii fgcut in timpul Domniel
luT Vasile Lupul ?
Lucrarea II. Spunetf lupta dela StcYnilescr, i ce sortg
are Dim. Cantemir? Cum s'a ,r4pit Bucovina §i ce purtare
a avut Grigore Voda Ghica? Cum s'a perdut Basarabia i
ce rol au avut fratiT Moruzzi ?
Lucrarea III. Sä se judece purtarea luT Vasile Lupul
fata de Mateiil Basarab, aretandu-se urmgrile rele pentru Cara,
din aceste vrajm4iT. ,Intru cat Const. Brancovenu a fost
maT prev6cletor de cat Dim. Cantemir, neluand parte la ex-
peditiunea luT Petru cel mare contra Turcilor? Sg se arate
urn-ladle ce a avut Domnia Fanariotilor in principate, Si oe
intocmirT folositore ail fgcut uniT dintr'en0ii
 89 --

PARTEA I\L

ISFORIA DIN TIMPII D,E FATA

LECTIUNEA LII.

..xrigore Ghica §i Ion Sturdza.

(1822 - 1828).

1. Cu suirea pe tron a lul Grigore Ghica in

Tera-Romanesca §i a Jul Ion Sturdza in Moldova, ince-
pura timpurl mai bune pentru amendoue torile ; ran -
dulala, lini§tea §i siguranta se introdusera cu incetul;
Grecii §i told strainii fara de capataia, ca §i eel ames-
tecati cu Ypsilante, se alungara peste granite ; func-
tiunile statului se detera numai la pamenteni, fiind
oprit Grecilor de a mai incapea in slujbe sea boeril ;
scolile grecesci se desfiintara, deschiclendu-se lara§i
scolile romanesci, ca sa se invete mai intala limba
patriei. Tot acum se organisa o§tirea nationala ; se
Wernura ulitele cu plata, §i se reparara spitalele.
0 comisiune fu insarcinata sa compuna un proect de
reforme basate pe vechile legi §i obiceluri.
 z. Din nenorocire aceste bune inceputuri furs
Intrerupte. Rusia, declarand din non resboiti Portil,
(1828 29) intra in principate cu 150.000 de Omen'.
Voda Sturdza fu arestat §i trimes in Basarabia ; Gri-
gore Ghica scapa in Transilvania ; se institui iara§1
ocirmuire rusesca i tote greutatile resbolului caclura
asupra Romanilor, pe la,nga diuma, seceta, hOla de
vita i altele. Ru§il, dupa ce coprinsera cetatiie pe
amendouo malurile Dunarei, inaintara victorio§1 pan&
la Adrianopole, unde se facu pace. Prin tractatul in-
theiat aci (2 Sept. 1829) principatele romane furs
apr6pe scOse de sub suzeranitatea mai mult cu nu-
mele a Turciei, dar in acela§i timp ele capra sub
dependenta fOrte stransa a Rusiel. Acosta le admi-
nistra in timp de 6 ani (1828 34) ca pe nisce pro-
vinciI rusesci, le dete legi intarite la Petersburg, §i
nu §1 retrase Wile din ele pans, la numirea noilor
Domni Michaiu Sturdza in Moldova §i Alexandru
Ghica in Tara-Romanesca (1834).

LECTIUNEA LITE.

Ocupatiunea rusesca. Regulamentele organice.

Dupa incheierea Oa de la Adrianopole ocupa-

tiunea rusesca continua, ca §i guvernul provisorill
rusesc, care fu incredintat generalului Kisselef. Ocar-
muirea acestuia avu de scop, cum insu§1 ne spune
ede a supune pe Moldoveni fi pe MUnieni obiceiurilor
ti regulelor rusesci ,si de a statornici hotarul Rusiei la
Dundre,. In mai putin de sese luni, sub influenta.
.uI, se alcatuira faimOsele Regulamente organice, unul
pentru Tara-Romanesca, pus in lucrare la 1 Tunie
1831, cel-alt pentru Moldova, la 1 Ianuarie 1832..
kceste regulamente erau departe de a. impaca inte-
 91 ---

resele adeverate ale teril. Chipul cum ele fusesera vo

tate, le facea a nu mai ii o legislatiune independenia
ele calcat autonomia principatelor, lasand sa se ames-
tece 0 nouti Curie ocrodiare, Rusia, in t6te actele gu-
vernului §i ob§tescilor adunarl, aceste adunari, dupa
chipul compunerel lor, nu represintat nici Cara, nicl
pe contribuabili, ci numai clasele privilegiate ale cleru-
lui §i ale boerilor, scntite de orice sarcine §i de orl-ce-
imposite, earl apasaa numai clasa teranesca, pe pro-
letarul cultivator. Acesta devenise un capital at 6n-
erului 4.1 al fiscului ; fara nici tin drept in Stat, cu
tote greutatile Statului asupra capulul lui.
0 asemenea legiuire §i apasarile nedrepte ale
unui guvern strein trebulat insa 50 de§tepte nemul-
tamiri vii in sufletul Romanilor. Purtator al glasu-
lui celor hapastuitl se facu atunci in Tara-Romanesca
uncut partid national, care incepuse sa se formeze-
in giurul Colonelului Ion Campin6nu. Acest barbat
patriot avu curagiul, ca §1 betranul Balacdnu, sa nu
iscalesca Regulamentul Organic, §i sa protesteze cu
via grain contra protectoratulul rusesc. Programul
acestui partid era ]impede §i hotarit : scaparea de
sub jugul Curtii ocrotitOre dela Petersburg §i auto-
nomia toril ; improprietarirea teranilor ; desrobirea Ti-
ganilor, egalitatea claselor, unirea in fine a Terif-Ro-
manescI cu Moldova, in scurt programul pentru are-
acest partid va lupta la 1848 §i 1857.

LECTIUNEA LW.
Renascerea: G. Lazar §i G. Asaki.
1. Micarea care aduse, dupa sine reintroducerea
Domniilor nationale trebuia sa se arate pe t6te caner
 --92
Romanil din am6ndou6 principatele, treziti ca dintr'un
lung sown, se simteat acum chemati ogre o viata
proprie; vedeat starea de inapoere in care se gaseat,
lipsele de tot felul de care sufereafl, i cu focul tine -
repel se apucara de munca pe terenul culturel. Limba
romans, atata timp despretuita i lasata in parasire,
incepura s'o pretuiasc,a 1i s'o cultive ; uncle pana aci
ea se invota in putinele scoli din tindele yi curtile
bisericilor §i numai de cej ce aveat sa se lad, preoV
sat cantareti, acum ea se introduce in scoli supe-
ridre §i se 1nv6ta i de fecioril de hoer!, in locul
limbei grecesci. Ba se descopera ca tocmai acea
care se numia nprdsta romanesca" e dovada cea
mai puternica, despre nobila §i stravechea origine a
nemului romanesc. Cu cat idela acestel origin] se re-
de§tepta mai vie in consciinta poporului, cu atat
acesta simtea ru§inea de a fi apt a§a de jos, §i-I se
aprindea dorinta de a se ridica mai sus. Meritul acestei
rede§teptari revine in mare parte culturei romanesdi
de dincnlo de Carpati, rnarilor scriitori ardelenl: George
Sincal, Petru Alkeor, Samuil Clain, Cichindel i Paul
I orgovici, jar 1n principatele romane, lui George Lazar
0 George Asaki.
2. George Lazar, roman din Ardel, desgustat
de prigonirile ce indura acolo din causa ideilor sale
prea inaintate, veni la 1816 in Bucuresci. Aci el des-
chise in incaperile miinastirei Sf. Sava (in fata pala-
tului Universitatil de agi) o scOM de Jnginerie, 11
care preda in limba roman6sca tot felul de cunos-
cinte; dar mai ales el cauta sa de§tepte simtul na-
tional prin exemple luate din istoria patriei, prin
comparatii intre Romanis prea puternici, prea mail; 0
luminati de odinidra, §i intre streinepotii for de astagi,
orupti, goi, m114, asemenati dobitOcelor §i de tot
-cliguti in prapastie, de prin visuinile §i bordeile cele
mai pr6ste i mai inr0nu§ate". El le striga ca un
 1)3

apostol : Ajunga lacramile patriei, ajunga jugul ro-

biel, vreme este acum sa se ridice din torina semin-
tile caclutilor stranepotl ; aducerea aminte de marirea
stramo§esca cere mantuirea for !` ScOla lul Lazar tine-
pana la 1821, cand din causa evenimentelor de atunci
se inchide, bar patriotul dascal se duce la locul sett
de naltere, in satul Avrig. unde in 1823 more. Dar
seminta pusa, de densul §i-a dat rode multe §i bo-
gate. Din scOla lui Lazar a e§it pafintele literaturel
romane, marele Heliad Radulescu.
Un tovara§ vrednic al acestuia fu George Asaki
din Moldova.
3. George Asaki era flub preotului Leon sail
Lazar Asaki. Dupa ce a terminat invbtaturile in stre-
inetate, a deschis in Ia§I eel d'intaio curs de ingi-
nerie pi koicirnicie (in 1814); §i §1-a inchinat intrega
sa viata literature) §1 istorieb romane. El a contribuit
fOrte mult la propa§irea invetamintului public in.
Moldova, §1 pe Tanga scrierile sale didactice a dat la
lumina diferite alte lucrari cu privire la istoria §i la
monumentele patriei. Prin munca sa neobosita §i spor-
nica, Asaki a capotat locul de frunte intre promoto-
rii epocei de regenerare a siernulub romanesc. El a.
murit la 1871, in versta de 83 de ani.

LECTIUNEA LV
Alexandru Ghica in Tara-Rornanesca zi Mihalu
Sturdza In Moldova.
(LS34-1846.4

1. Alexandru Ghica (1834 1842), fratele fos

tulul Dornn Grigore Ghica, era un om bland, generos
§1 doritor de binele patriei, dar 11 lipsea curajul §i
vointa statornica. El Intl*. §coll prin ()rap §i sate,.
 -94--
spitale si alte institutiuni de bine-facere, ierta, de
robie pe Tiganii domnesci, arclandu-i ca muncitorl
plugari pe mo§iile boerilor, §1 ingriji pentru imbuna,-
tatirea armatef. Sub el literatura romana lug, ore -care
sbor, §i se intemeil teatrul national.
Dar Ghica avea in curend sa cad ;- cete armate
ae Bu]gari §i Serbl, sprijinite pe sub ,many de Con-
sulul rusesc din Galati, treceaU prin tail la fratil for
(le peste Dunare.. Domnpl trimise VI in contra-le ;
la Braila avu loc o ciocnire, in care multi. Bulgari
se inecara in Dunare. Cu acesta Ghica I§1 trase fa-
vorul Portei, in acelaV timp insa §i urgia Curter
Tusesci, care in cele din urma isbuti sa-1 scOta din
scaun §i sa se alega in locu-I George Bioescu, un par-
tizan infocat al Ru§ilor (Decembre 1842).
2. In Moldova Mihait Sturdza, (1834 -1848-
1849), indata, ce se sur pe tron se ocupa impreuna
cu vrednicul Mitropolit Veniamin, ca sa. intar6sca,
invotamentul national ; infiinta in Ia§.1 Academia
Alihailena (numita. ast-fel dupe numele fondatoru-
iui set )c o qcOla politechnica §i un institut pentru
crescerea fetelor sarmane ; reorganisa Seminarul din
Socola, facu §coli in diferite crap ale teril. El ajtita
pe fiii de boeri la invetaturi in strainatate, contribuind
la sporirea literaturel romane §i la formarea de bunt
profesori. Mihait Sturdza facu i o buna administra-
tiune; reduse numerul tinuturilor la 13 (din 16 cate
-erat), construi §osele §i poduri de piatra, inzestra, lap
cu ci§mele, cu un palat administrativ, cu gradina
.publica de la Cofiou i cu casarme.
Ce]e- l'alte crap, mai cu sema Berladul, Botopnii
si Galatil, luara o prefacere .simtitOre; corpurile s/u-
jitori/or §i al fiojarnicilor (pompierl) Alit din not or-
ganisate, magaziile de reserva tot-d'auna pline, veni-
turile tern inmultite, comerciul §i agricultura pe cale de
prop4ire.
 05

Sturdza decreta (la a. 1844) desrobirea Tiganilor

domnesef §i manastiresel. Acesta ms sura fu salutata
ca un bun inceput pentru libertatile viitOre, ce ti-
nera generatiune de pe atunci a ,Molckivei a§tepta cu
nerAbdare sa le vacla fndeplinite.
Anul 1848 puse eapet Domniet lul Voda, Bibeseu,
iar in Moldova facu imposibilA Domnia lul
Sturdza.

LEC'IUNEA LVILVII
Revolutia din 1848 In Transilvania.Avram 'alum

1. Poporul roman din Transilvania se gasia de

secoll ineatu§at sub nisce legl barbare §i neomenose
impuse de Unguri. El, stapanul de ba§tina al torn,
n'avea nici dreptul ca sa trafasca ca natie in Cara
sa. Fara sa aiba vre-un drept, avea numal datoril.
Era amenintat a perde chiar §i nationalitatea prin
tote mijlocele de maghlarizare, ce se pot inchipui.
Pentru o bucatica de pament, pe care nu se putea
-hrani, trebula sa robesea el §i al sei o viata intrega
stapanului sell sas sail magluar ; cu beldia dupe el
era scos la sapa, la secera, la lucrul campulul. Cand
e timp frumos teranul luera la domni, cand ploul
vine la lucrul set ; cand a slar0t lucrul stapanu-
Jul, numai in desert mai arunca el sementa in pa-
ment, clef a trecut timpul semanatului'. Erat sta-
VIA' de mop' earl bagae in jug pe romani si
hierall cu ei.
In acesta stare de ticalo0e se gaseall Romanii
din Transilvania, cand in Februarie 1848 isbucnesce
revolutiunea la Paris (capitala Franciei), §i de aci
1)(5ra ca fulgerul in Austria, Rusia, Italia, Polonia
§i Ungaria.
 9b

2. Maghiarii crequra, a a venit timpul a scapc

de Austria §i sa se declare independentl. Dieta un-'
guresca votezk o constitutiune, care tragea cu bu-
retele peste tote nationalitatile dih Ungaria §i Tran-
silvania ; ea nu recunosiea de cat un singur stat §i
un singur popor: 0 Ungarie §i poporul unguresc.
Primejdia pentru Romani crescu §i mai mult
in Ohm cand dieta din Cluj vote unirea Transilvaniel
cu Ungaria. Prin acesta unire el se vedeall datl le-
goVI' §i de maini §i de pici6re in ghiarele a,suprito-
rilor lor, fare a le r6manea macar speranta vre-unui
ajutor de scapare din partea Austriei. Era dar o ces-
tiune de viata sat de. mOrte pentru Romani. Nu e
de mirare, data s'ail ridicat cu totil ca un singur orn
contra absolutismului unguresc. In qiva de 3/15 Maid
peste 40,000 se intrunira la glasul lui Simion Barnq
§i Avram Iancu in adunare generals pe campia de
langA Blaj, numita de atunci CamAia Liberidlii. Aci
el protestara in potriva unirei Transilvaniel cu Ungaria,
jurara credinta imperatuluI Austriel §i proclamarl
natiunea romana de naliune de sine sidlatore. Celan&
desfiintarea lobagiei §1 a dijmelor, intrebuintarea, hi:la-
bel romane in legi §i administratie, deschiderea de
§coli romanesci in sate §i ora§e, cum §i a unei Uni-
versa* romane.
LECTIUNE A LVII

(uTu

3. Acum incep grozaviile Ungurilor §i ale Secuilor

asupra Romanilor : unii sunt spanzurati, altii impu§-
cati, altii ar§i de vii, pe drumuri, in case, in biserici..
In mai putin de 2 luny pier peste 4000. Dar §i Ro-
manil, sco§i din rabdare, nu se lasa neresbunati. Tot.
Ardeul este numai foc §i pirjol, un lac de sang°.
 97

Dupa macelurI partiale yin bataliile date in regula.

Generalul Bern infrange de doue-ori armata austro-
romana, dar si el e batut la Sibiu. Acesta perdere
nu-1 impedia, ca, dupa ce invinge tot la Sibiu pe
Rusil ce venisera din Tara-Romanesca in ajutorul
Austriacilor, sa nu la Sibiul. si Brasovul. Armatele
rusesci se retrag. Nu intarcliara nici cele austriace a
se refugia in Tara-Romanesca. Acura Ungaria se de-
lara, deslipita cu totul de Austria. Transilvania e
aprope tota in 'liana Ungurilor.
4. Numal in muntil apuseni dinspre Tisa, in
tara /or, Romanii duc cu barbA tie lupta inainte
in potriva Ungurilor. In capul for se AA Vitezul
inunglor, asa numiati el pe Avrani Iancu. Acest ro-
man extraordinar face minuni de vitejie cu ceteel
sale de voinici si de voinice; cad femeile MoVlor
luptati alaturea cu barbatil lor, sau pe cand acestia
se bateati, ele pazeat pasurile. Unguril vNend ca
prin arme nu pot supune pe Romani, alegra la tra-
dare; ei isbutesc sa ocupe Abrudul; dar Iancu it is
inapoi, si bate pe dol generali unguri unul dupe altul.
Maghiaril ca sa-si resbune rusinea pa,tita, macelaresc
betrani, fennel, chiar si copil in face; prind si span-
zura pe Capitanul Butenu, carele and e sa cobra
slice : Mor 1ini§tit, cticl mOrtea 'ilea este resbunatA
prin cele doue infrangeri ale Ungurilor la Abrud".
Ast fel Iancu si cu 117otii lul, nu lase. din Will
armele de cat numal cand Unguril fiind pretutindeni
batuti de Austriaci, nu mai era nevoe de arme. Ro-
manii dovedira prin ridicarea for ca jugul secular n'a
stins in ei simtimentul de libertate si de nationa-
Rate ; ca el nu mal vor sa traiasca robi, si ca. scie,
la timpul priincios, sa apere cu armele ca neintre-
curl viteji, drepturilor for calcate in picidre.
12,16z Ed, WIT. 7
 98

LECTIUNEA LVIIT.
Revolutiunea din 1848 in Moldova §i Tara-
Romanesca.
(9 Iunie 13 Septervre).

1. In Februarie 1848, revolutiunea isbucnesce la

Paris, si de aci se respandesce pana in Transilvania.
In Iasi, partida progresista sau national, semn6za, o
petitiune cake Domn, cerend mai multe reforme.
Voda Sturdza fagaduesce pentru unele indestulare ;
pentru altele mijlocire la Petersburg si Constantino-
pole. Atuncl boeril se despart in doue tabere : cei
betrani se mulp.mesc cu r6spunsul Jul Voda, ; cei /i-
neri vor sa-1 silesca a primi Constitutia, si la din
contra, sal restorne. In scopul acesta, el se aduna
in qiva de 30 Martie (1848) in casa lui Alecu Ma-
vrocordat (Ursu) de la Copoil, baricadOza ulita i vor
sä procla,me noua Constitutie. Mihahl Sturdza, afland
de acesta, inconjura casa cu armata, si in mai putin
de cloud cesuri, capeteniile sunt prinse, legate si sur-
ghlunite, iar miscarea nabusita chiar in inceputu-
rile sale.
2. In Tara-Romanesca Ins miscarea WA forma
unel adeverate revolutiuni. In cliva de 9 Iunie, o
noua Constitutie fu proclamata la .Islaz (jud. Roma-
nati) de cake Ión Eliad, Stefan Golescu §i Christian
Tell, earl dedera semnalul miscaril. Voda Bibescu,
silit de popor, semna, acea Constitupne numi un
minister compus din capil revolqiunii (11 Iunie) ;
dar infricosat de amenintarile consulului rusesc, el
abdica indata si trecu in Transilvania (13 Iunie). Un
g.uvern provisorifl lua conducerea treburilor : el cut
;a intro in legaturl oficiale si directe cu Purcia i cu
 99

puterile europene. 0 comisiune de 18 boerl .i 18

toranI fu insarcinata cu regularea cestiunel pentru
improprietarirea teranilor, iar un decret fu dat afara
(19 Iunie) pentru incetarea dijmelor i a podvelilor.
3. Dar Rusia nu se putea invoi cu noua stare
de lucruri creata in principate. Ea pretinse ca e o
cestiune de drepturi, de onOre §i de interese politice
pentru densa, de a nu lasa sa se intaresca la Du-
flare un stat nou moldo-roman, in locul celor doue
principate §i de catre o inchipuita, nationalitate, a
carei origine, licea ea, se perde in intunerecul tim-
purilor". De aceea mai intaitt starui de POrta ca A.
intre cu o§tI in -tiara, Turcii venira la Bucuresci, unde,
de i tura primitl de popor in strigate de bucurie,
se incaerara insa la lupta cu un vitez corp de porn-
pierI la casarma din Dieu/ Sftirei (Bucuresci, 13 Sep-
tembre). Atunci Rusia afla cuvent in acesta, de all
tritnite Vile, ca sa restabilesca ma clisa ordine le-
galei. Deci o noua ocupatie rusesca de 60,000 de soldatl
incepu cu cardul de nevol cunoscute : arestari, sur-
ghiuniri, zaharele §i podveip ; revolutiunea fu inabu-
§ita cu verful baionetelor ; Caimacanul Constantin
Contacuzin, pus la ordinele comisarului rusesc, con-
duse afacerile pana la incheerea Conventiunil de la
Balsa -Liman (10 Aprile 1849), dupa care Rusia im-
preuna cu Poarta numira Domni pe epte ani : in
Tara-Romanesca pe Barbu .7irbeiii, iar in Moldova pe
Grig-ore Ghica.
LECTIUNEA LIX.
4. Barbu Stirbeiti in Tara-Romanesca ci
Grigore Ghica in Moldova. Tractatul de Paris. Adu-
n'arile ad-hoc.
(1849 - 1856).

1. Domnii Barbu §tirbeiti §i Grigore Ghica (1849

1856), avura o Domnie destul de turburata. El gu-
 100

vernara cea mai mare parte de timp sub ocupatitt

nea streina: turca, rusa §i austriaca. Trupele rusesci
abia e§ite din principate in prima-vara amtlui 1850
se int &sera iarA§I in vara anului 1853, spre a le de-
tine ca zalog, pana, ce se va descurca certa isca'
intre Rusia §i Turcia, in cestiunea Sfintului Aformint.
Domnil furl siliti sa fuga la Viena. Luptele sange
r6se incepura din no la Dunare, pang cand, in tOrnnE
anuluT urmator (1854), Rusia voqendu-se atacata it
Crimcia de puterile aliate: Anglia, Francia, Turcia
§i Sardinia, parasi torile romane. Acestea incapura
acum in manile trupelor austriace ; Domnil se intOr-
sera la scaunele for §i ocarmuira sub ocupatiunea
austriaca, panadupa inch eerea tractatului de la Paris.
(18 Marto 1856), cand furl inlocuiti cu cate un cai
macs m numit de Porta: in Moldova, cu .Neculag Vo
g-oride, iar in Tara-Roman6sca cu fostul Domn Ale-
xandru Ghica.
2. Eca condqiunile tractatului de Paris:
1) Marea-Neg-rd devine neutrd, adica nici un stat
nu va putea cAlca apele sale cu flota de resboiu ; din'
contra ea remane deschisa marine" comerciale a tu-
tulor natiunilor ; 2) Gurile Dundrii, ce be apucasera
Ru§ii, se inaitioiazd Turciei; 3) Rusia inapoiazd Mol-
dovei .parlea de ios a Basarabiei, ¢i renunici formal
la drepul de protectorat asupra .principatelor romdue.
Acestea se pun de aci inainte sub suzeranitatea Portii
Otomane §i sub garantia colectiva, a celor 7 puteri
garante. 4) 0 comisie specia1a numita de puteri se
va aduna la Bucuresci, ca sa propuna basele viitOrei
organisari a principatelor; Sultanul va convoca in
fie-care principat cate o adunare (divan) ad-hoc.
3. La 22 Septembre 1857, se deschisera la Bu-
curesci §1 Iasi divanurile ad-hoc, cu scop ca sa arate
puterilor europene dorintele poporului roman ; de la
o margine la alta a Romanies nu era de cat un stri-
 101

gat : traiesed Unirea; In trite pepturile fara deosebire

de clasa, de versta sail de sex, era un simtimInt
generos §i Malt de a nu mai trai Romanil despar-
tit1 1i sfa§iati. Sci fim un singur true, precum sun -
/em un singur suflet, qicea MitropolitUl Sofronie In
cuvintul de deschidere al Adunarii din Iasi, ceiet
suntem toll tot una, avend o origine, un scinge, o pa-
trie, o istorie, o credin/d, un Dumnecleg. La 7 §i 9
Octombre, Adunarile ad-hoc din Iasi §i Bucurescl vo
tar , in unanimitate urmatOrele cincl puncte :
z. Respectarea drepturilor Principatelor, si in de-
osebi a autonomies lor, in coprinderea vechilor tractate
incheiate eu Ina/1a Pbrid.
2. Unirea Principatelor intr'un singur Stat sue
numele de Romdnia.
3. Print sirein cu mostenirea tronului, ales din
ir'o dinastie clomnitore de ale Europi ,ci ai cdrui mos
lenitori sa fie crescufi in religia terei.
4. Neutralitatea fidmentului Principatelor.
5. Puter. a legiuitore incredintald unei obstesci A-
dundri, in care sci fie representate tote interesele
naliei.
Tote acestea sub garantia coleclivd a puterilor cart
viii subscris tractatul de Paris.

LECTIUNEA LX.
5. Alexandru Ion I, Dorm al Principatelor-Unite.
(5 c; 21 1an. 1359 -11 F. 1366)

1. Una din dorintele cele mal vii ale Romanilor

era unirea celor doue teri sub un principe dintr'o
dinastie europOna. Fiind -c. Conventiunea de la Paris
(naratiunea 28) prevedea numai unirea administra-
tiva a principatelor, adunarile elective furl convocate
 10=2

ea sA aleErg, oate un Domn pamOntOn in fie-care prin-

cipat. La 6 Januarie 1859, Adunarea generals a Mol-
dove' alese cu unanimitatea voturilor pe colonelul
Alexandru lon Cuza, care fu ales §i de Adunarea ge-
nerala din Tara-Romanescg. in 24 lanuarie acelac1 an.
Turcia, dupg, ore-care impotrivire, recunoscu (la 1G
August 1859) alegerea pentru asta-data, numai", §i
Cuza se duse in persOna la Constantinopole, spre a-§i
lua investitura (1861); aci el fu primit de Sultan cu
molts distinctiune, i facu asupra tutulor o impre-
siune bung.
La 24 Ianuarie 1862, Adunarile generale din am-
bele principate se intrunira la Bucuresci; in loc de-
doue ministere, cari funqionasera pang, aci, se numi
until singur, §i ast-fel, dupa trei ani de la alegerea
ltn Cuza, Moldova qi Tara Romdnescd se contopira,
odatoi pentru tot-rfa-una in principaiul Romaniei cif
cat ita/a Bucuresci.

NARATIUNEA 28. Cony entiunea de Paris pentrin

organibarea Principatelor-Unite. Comisarii puterilor stre-
nc, dupA ce luara voturile divanurilor ad-hoc, se dusera la
Paris, uncle se strinse din noti congresul pentru intocmirea
co nventiunii privitore la reorganisarea terilor rom'ane. Acosta
conventiune se subscrise la 7/19 August 1858. Printr'ensa se
tine soma de cele mai multe dorinte ale Rornanilor, privile-
giile de riasa furA desfiintate; egalitatea inaintea lege si a
imposituluf, egalitatea drepturilor politice, admisibilitatea
functiiie publice cu aplicarea treptata a principiului de ina-
niovibilitate; libertatea individuals, responsabilitatea ministe-
rial, etc. furs consfintite ; se prevedu si revisuirea legii care
reguleza raporturile proprietarilor de pament cu cultivatoril,
in scop de a imbunatati starea teranilor.
Unirea Principatelor insa fu numai pe jumetate admisa.
Napoleon 111 cedand staruintelor AustrieT ai ale Turciei, cu care
ne intelese ai Anglia, renunta la unirea politics, multAmindu-se
nurnaT Cu cea administrative. Ast-fel fie-care tiara avea Domnul sou
propri0 pe viata, un minister §i o adunare electiva pe 7 ani, tri-
 103

2. Papa la 2 Malt 1864, tara fu guvernata sub

reginAll Conventiunei din Paris. In diva de 2 Malt
insa Cuza disolva Camera si proclama de la sinell
o noun, lege fundamentals a terelStatutul. Acesta fu
confirmat de tara printr'un Plebi sell sat sufragiii uni-
versal, iar Puterile garante it recunosicura in urma
ducerei Domnului la Constantinopole. Prin acest statut
se largea autoritatea Domnului si se marginea pu
terea corpului legislativ, care se compuse acum din
Camera §i Senat. Noua lege electoral a intinse drep-
tul de alegere la to cetatenii in proportie cu averea.
Dinpreuna cu statutul se proclamara mai multe legi
organice: leg-ea rurala" desfiinfii claca si improprietari
pe grani in schinzbul unei rescumpareiri in bani ; legea
instructiunii publice proclama principiul obligativitatii
invetamentului primar §i gratuitatea lui ; legile civile
§i penale se unificara intr'un singer codice, lucrat in
mare parte dupa Codul Napoleon din Francia, §i pro-
mulgat in anul 1865 ; legea judetiana §i cea comu-
nala, legea Camerilor de comercit si de agriculture,
legea de mesuri §i greutati, legea pentru armarea

butul era fixat in parte pentru fiecare principat, ca si lista

civila a Domnilor. Numal o inalta Curte de Jus6 tie si Casa-
tiune, o Comisiune centrals pentru pregAtirea legilor de in-
teres comun, aseclate si una §i alta la FocsanT, aveall sa serve
ca institutiunT comune ambelor OrT, $i sI prepare unificarea
legilor si a regulamentelor, a sistemuluT monetar, de mesurT si
greutAtT, uniunea vamala, a postelor si telegrafuluT, si orga-
nisarea identica a militiilor din amendou6 principatele. Tara-
Romanesca si Moldova Tail de acum numele de Principatele-
Unite, rnrianend puse sub suzeranitatea PortiT si sub garantia
colectiva a puterilor europene. Un articol final prevedea in
fine, c indatA duiA promulgarea Conventiunel in principate,
CaimacamiT actualT vor inceta, si se va institui in locul for
ate o comisiune de treT, care va forma listele electorate pen-
tru Adunarea deputatilor. Aceste adunArT aveati sa purceda
inciath la alegerea Domnilor.
 - 104 -
generalA venira sal desevarOsca ssternut de reform.
inceput sub Statutul Jul 2 Maid. Averi le manasti
resci fury secularisate definitiv ; se infiintara Univer
sitatile din Ia§I §i Bucuresci, §coli primare prim oral'
§I sate, spitale si casarmi, §i In fine se instituira
concursurl §i exposit ni de agricultura qi industrie
nationals.
La ii Fearuarie z866, Alexandru lOn I, din
causa multor nemultamiri din ultimul an al guver-
narii sale, fu snit sg, abdice §i sa incredinteze pu-
terile Domniel in manile unei locotenente domnesci,
compusg, din generalul Nicolae Golescie, Lascar Ca-
targiii ai colonelul Nicolae Haralambie.
Alexandru Cuza maxi in 1873 §i fu inmormintat.
la mo§ia sa Rugindsa, din judetul Sucevii.

10 A4
 TABELA GENEALOGICA. A FAMILIEI REGALE
Hohenzollern: Baden:
Carol, principe de Hohenzo lltrn-S gruaringen, Carol, mare duce de Baden. Wisc. 8 Iunie 1786
Ilse. 19 Fehr. 1785. t 11 Martie 1853 t 8 Decemb. 1818.
C.13. cn Antonia Maria, princes de Murat, nilscutl 5 Ian. Usatorit en Stefanie, fiica adoptivii a Id Napoleon I, else.
1793, t19 lanuarie 1847. 28 Aug. 1789, t 29 Ian. 1860.
Carol Anton, ngsc. 7 Septembrie 1811, t 2 Iunie 1885. Cgsgtorit en Ioseftna, dm. 21 Octombre 1813.
Leopold Stefan Carol, St, foam udsc. 15 1 tiiie Carol, Eitel Friederith Anton Egonf,n'isc. Friderich Eugen, ngsc. Maria Luisa, Wisc. 17
t
ngsc. 22 Sept. 1835. 1837, 17 lnlie 1859 Itegele Romaniel, 7 Ott. 1841, t in 25 Innie 1843. Noem. 1845.
Us. (12 Septem. 1861) ca sotie a regelul Por- ngsc. 8120 Aprilie 1839 urma ranilor pri- Cgs. (29 Iunie 1879) Cgs. (25 Aprile 1867)
cu Antonia Maria Fer- tugaliel Don Pedro Cas. (15 Noem. 1869) mite In bitglia de en Luisa Matilda, en Philip principe de
dinanda, Infanta Por- t 11 Noemb. 1861. cuElisaveta Paulina, la Koniggraz 5 Princesii de Thurn gi Belgia, Comite de
tugaliel gi ducesa de Princeg de Wied, August 1866. Taxis. Flandra gi duce de
Saxe,
nage. 17 Ft br. 1815.
Wilhelm, 10.8e.
ngsc. 29 Decem. 1843.

Maria nliscuti 8
.--,
Saxe.

Balduin ngsc. 3 Innie

Marie 1864. Sept. 1870, t Aprilie 1869.
Ferdinand, 1153. 24 1874. Henrietta, iliscuti 30
Aug. 1865, mogtenitor Iunie 1870.
prtsamtiv al Tronulul Iosefina, niisentii 18
Ronaniel, Octomh. 1872.
casatorit en Princesa Maria de Edimburg Albert, pas nt 8 Apri-
Carel, neec. 3 Oct.1893 lie 1875.
Carol, niisc. 1 Sept.
1868
 - 106

LECTIUNEA. LXI
7. Carol I, Domn §i mai apol rege al Romaniei.
(.8 Aprile 1866)

1. La 11 Februarie 1866, Senatul §i Adunare-

deputatilor proclamara in unanimitate Domn al Bo
maniel pe Conlele Philip de Flandra, fratele mai mic
al regelui Belgiei. Locotenenta Domnesca cu cabineul
Ion Ghica conduse afacerile in numele principelui,
care refusa tronul (30 Marte). Atunci poporul alese
prin plebiscit (cu 685.969 devoturi) pe M. S. princi-
pele Carol de Hohenzollern din stralucita familie domni-
tore in Prusia (8 Aprile).
Alegerea fu intarita de prima adunare Consii-
tutionald, care (in qiva de 1 Mai 11) vota mentinerea
unirel §i proclama Domn ereditar pe Principe le de
IIohenzollern sub numele de Carol I. POrta protesta
pe temeiul tractatulul de Paris contra celor intam-
plate la Bucuresci §i ceru de la puterile cele marl
sa se adune in conferinta, ca sa al6ga Domni pro-
visoril pentru fie-care principat (6/17 Matti 1866). Trel
Stile dupa aceea, principele Carol, insotit de I. Bratianu,
pune piciorul pe parrintul Romaniei (la Severin), iar
la ro Maiu 1866, facea intrarea sa solemna in Bu-
cur,seI (naratiunea 29).
NARATIUNEA 29. Carol I, Inainte de a se face
Domn ai Romitniel. Carol de Hohenzollern s'a nAscut la
8/20 aprilie 1839 in Sigmaringen (principatul Hohenzollern.
Germania) din ilu;triT se l parinti: Carol Anton, fiul lilt Carol,
principe de Hohenzollern-Sigmaringen Ii din losefina, fiica lui
Carol, marele duce de Baden, si a Stefanie'', fiica adoptiva a
lw Napoleon 11).

I) Vectf tabla genealogica.

 107

2. Domnitorul, pentru a dovedi a tine a res-

pecta tractatele incheiate de cAtre iwar cu P6rta, in-
sciincA telegrafic, chiar in liva sosiril sale in Bucu-

In Sigmaringen se inalta majestos un vechiii castel cu

turnurile sale puse pe zidarie romans, d'asupra unui picior
de del stancos si ocolit din treT part T de Dunare. Aci s'a
nascut si a crescut Suveranul, pe care Providenta '1 pastra,
pentru ca sa intemeieze Statul roman modern, regatul Ro-
mania Pana la versta de I I anT, principele Carol a primit
educatiunea in casa parintesca sub Ingrijirile mamei sale. De
la 1850-1856 a urmat studiile umanitare la Dresda, a trecut
examenele la Munster, si apoi prin dese calaoriT Intreprinse
mar prin tote statele marl ale Europei, si in Africa, ca si prin
studil milli are intinse facute la Dusseldorf si Berlin, se pregati
pentru a deveni un barbat politic insemnat si un militar distins.
Numit de regele PrusieT locotenent in regimentul de artilerie
al gardel, Principele Carol avu ocasiune in t-sboiul al doilea din
Schleswig-Holstein (1864) sa dovedesca pe campul de batae
teoriele mulitare ce dobandise si excelentele sale calitati res-
hoinice. El lua o parte activa la mai multe batalii, la intrarea
trupelor in Jutland, la asediul Frederica si la asaltul celebru
de la Duppel. Pentru inaltele sale merite, regele Prw-ieT il de-
cora si i1 inainta la gradul de capitan in regimentul II al dra-
gonilor guarder, iar imp&atul Austriei, aliatul de atunci al
Prusiei, 'T dete Crucea de merit militar. Astfel, nu atat prin
stralucita familie la care apartine, ci mai mult prin calitatile
spirituluT seu, printr'o viata plina de activitate si prin studii
seriose, tinerul nostru principe '07 trase singur calea sa, fiind
recunoscut de toll ca un bray soldat, barbat de stat eininent
si amic al arteT si sciintei. Consciinta datoriei fiind o lege in
familia sa, trecuta din generatie in generatie, iubirea de patrie
si devotamentul pentru densa, avendu-le de vit exemplu in
viata proprie a parintilor se.1, principele Carol dedea tote ga-
rantiile unui bun, drept si mare Suveran, destolnic ca sa faca
fericirea unui popor ;i sal asigure existenta sa politica.
De aceea si RomaniT, in rninutele cele mai critice ale
istorie lot, i;1" atintira ochiT, ca prin instinct providential, asupra
tintrului oficer, care la 1866 se afla in congediii la Dus,,e1-
dont, in sinul familiei. Aci veni Ion Bratianu, ("jai Marte)
sa i ofere in numele poporului roman indouita corona a Roma.
niei Tractarile fura conduse cu mutt tact de catre insult prin
 108

resci, pe Mamie Vizir, Ca este gata a veni la Con

stantinopole spre a-si cere investitura. Carol fu pri-
mit in Capita la Turciel cu onoruri cu totul neobici-
nuite ; Sultanul '1 recunoscu de principe ereditar al
Romaniel (in 12/24 Octombre 1860), §i 'I arata in
mod vodit stima ei prietqugul ce simtea pentru per-
sOna lui.
Cele-l-alte state europene se grabira a recuriOsce
§i ele noua stare de lucruri in Romania, si positiu-
nea politica, a aceteia deveni din ce In ce mai
sigura.
3. Domnitorul Carol avu sa lupte cu multe gre-

cipele Antonin, tatal principeluf Carol; poporul roman, prin

glasul a 685,969 de votanti, confirma alegerea la Domnie a
Ita Carol (8 Aprile), care, dupa multe greutati si pericole ce
avu sa intampine prin St itele AustrieT, in minutul and re's-
bowl pruso-austriac era gata sa isbucndsca, sosi la Severin
in cliva de 820 Maiu. Firul telegrafic vesti teriT cele d'intait
cuvinte, ce Suveranul adresa de pe termul, unde inipe'ratul
Traian implantase acum 17 vecurl cele coloniT ale
sale si stalpif poduld1, ce stall martorr neperitori ai gloria
sale eterne:
aP,znend piciorul pe pamentul Rom&nier, noun mea pa-
trie, me gretvesc a exprznza Locotenen fee Domnesci simfimzn-
tele cele znW sincere. Fericit cel me afire zn mijlocul naftunii,
care m'a onorat cu increderea sa adresez inaznte de tote ru-
g-c' ciunzie lnele Cerului, pentru ca sd-mi ajute a Indepltni en
iemnitate marea ,ri frumps(' mistune ce Provideni'a 'nzt-a
impusv..
Ast-fel, alesul natiunii din cliva de 8 Aprile 1866, vorbia
inimel terir, si din ora acea si pans asta cli o clip nu s'a
clintit de la postul stii; o clips n'a ultat datoria sa; muncind
Tara intrerupere dins si noptea pentru fericirea taria Ro-
manic], despre densul se pote spune, cee- ce s'a clis despre
marele seu strithun Frederic: cei este cel d'intazu d n servitor-a
Statulul ; sau ceea ce s'a sapat in 1866 pe monumentul ilus-
rului seu bunic Carol: (Gins/a sz crea'rnctes ;Warn Puriat
tot-cfa-una atilt cu fie-care. cat ,ct cu (arab
 -1u9
utati in launtru, pentru a scOte tara din vagmele
ratacite in care apucase, i sa-1 gasesca rostul el in
viitor. Principe cu totul liberal, el a staruit ca Adu-
narea Constituanta sa voteze cat mai neintarliat o
Constitutiune din cele mai liberale (naraciunea 30).
Apol tot ce a stat in putina unui om, el a facut
pentrd desvoltarea puterilor morale §i materiale ale
0/.11: pentru ridicarea bisericei romane, respcin direa
invitcimintului in 161e clasele, introducerea unei justitii
aa'ministralzuni tune, a ordinci 4-i economiei in fi-
nance, pentru imbuntilcitirea agriculturei, inmullirea
cdilor de comunicatiune §.1 infiintarea institutelor de
credit, pentru organisarea in fine a armatei (naratiu-
nea 31).
NARATIUNEA 30. Constitutiu nea din 1866.-- Con-
stitupunea garanteza cetatenilor tote libertatile egalitatea
completa inaintea legit; libertatea individuals ; domiciliu invio-
labil ; libertatea consciinta si a cultelor ; inv6tamintul liber ;
instructiunea primary gratuity si obligatorie ; libertatea corn-
pieta a ctivintuluT si a presei; secretul scrisorilor ; dreptul de
a se aduna in lin4te §i fara arme ; dreptul de asociatiune §i
de petitiune ; puterea legiuitore exercitata de Camera, Senat
si de Domn ; DeputatiT $i Senatoril alesT in colegiT, compuse
din aleg6torT impartiti dupa avere, alegaor hind on -ce Ro-
man care platesce un imposit cat de mic. Ast-fel prin noua
lege electorala totT RomaniT capatara dreptul de a lua parte
prin voturile lor la afacerile OriT. D it aceste libertatT si drep-
turT capatat o baza pi o garantie sigura numal prin
faptul, aclamat de natiune si recunoscut de Constitutie, at
monarhiet ereditare in familia Hohenzollern. NumaT printea-
cesta s'a putut aduce lini,tea inlauntru, siguranta si increde-
rea in afara.
NARATIUNEA 31. Primil deee anl de Domnie al
lul Carol I, (1866-1876). 0 data Constitutiunea pusA in
lucrare, Domnitorul Carol a cautat sa reorganiseze adminis-
tratia in tote ramurile eT. Inainte chiar de finitul primulul seta
an de Domnie, a percurs §i visitat tote judetele Romania,
spre a cunOsce prin sine-insu§T pasurile si dorintele teriT; a
impartit singur ajutore din mijlocele proprii, 5i s'a pus in capul
 11tt -

In scurt, el a lucrat statornic printeim sir 1ntins

de reforme la inaltarea Romaniei, facend dinteensa
statul eel mai insemnat si mai cu greutate din sta-
tele Orientului european.

LECTIUNILE LXII LXVIL

Resboiul pentru Independenta Romaniei §i pentru
intemeiarea regatuluI de asta-di (1877-1878).
LECTIUNEA LXII.
APtRAREA DUNARI T.

4. Isbucnind resboiul intre Rusi si Turd (12

Aprile 1877), Domnitorul Carol convocl Camerile le-
giuitOre (14 Aprile) ca sa voteze conventiunea din 4

comisiunilor instituite pentru distribuirea de bans locuitorilor

lipsiti de hrang. Fiind ca financele teriT se ggsiail intro stare
de plans, el renunta in primul an la suma de 52.00o galbeni
din lista sa civilg (Main 1866), iar in al douilea an 4,000 de
galbeni, punend si 12,000 de galbeni la dispositiunea ministeru-
lul de culte pentru fundarea und institutiunf de bine fac-ere.
In chipul acesta, Domnitorul a redus cheltuelile easel sale la stric-
tul necesar si a usurat Statul, fa'ra de a scate nos imposite.
Apoi Inca din capul loculta a cgutat sa dea guvernului seti
si camerilor legiuitdre o directiune practica in lucrari, isbutind
a imbungtati in calf -va anY numai, starea mated 'la a teriT
printr'o administratiune mai reg-ulata, prin imultirea tailor de
comunicatiune si construirea de cal' ferate (1375 kilom, in
1875), prin instituirea creditelor funciare rurale (1873) si ur-
bane (1875), a Case de consemnatiuni, depuneri si economii
si a societatilor de asigurare (1872); prin imulthea veniturilor
Statului si echilibrarea budgetului; prin desfiintarea concesiu-
nilor impovaratore din trecut : contractul Godilot, concesiu-
nea data Bancei Romania ca banca de stat 5i imprumutm
Zarifi.
Administratia propriu ciisg a primit de aiemenea ame-
 111

Aprile Incheiata cu Rusia pentru trecerea trupelor

rusescI prin Cara. In Mesagiul de deschidere, Suvera-
nul roman arata ca : armatele imperiale ruse at
intrat pe teritoriul nostru fara ca puterile garante
sa fi protestat ", ca va fi pOte nevoe de bratele fiilor
tern' pentru aperarea drepturilor el, §i ca In impli-
nirea acestei sfinte datorii, densul va sci, in capul ju-
nei ,si bravei sale armate, sr/ platescti cu persona six,.
Aceste cuvinte, rostite in mijlocul parlamentulul, re-
sunara de la un unghit pang, la altul al tern', des-
teptand In peptul tuturor un inimos avent de res-
boire din vremile betrane.

lioratiunT insemnate prin creatiunT si reforme cu tendinta catre

descentralisarea administrativa ; orasele luara avent; BucuresciT
fu iluminat cu gaz aerifnrm (x871); se infiintara orasele de
port Corabia (7871) si Bechet (1873). Postele austriace, 'ruse
si elene din Romania se desfiintara, organisandu-se serviciul
postal international cu tote statele din lume (1869) precum si
posta rurala. (1872) ; se introduse un nal sistem monetar (1867)
identic cu cel din Franta si se institui monetana statulur
(1870); se asigura maT bine de cat in trecut positiunea func-
tionarilor printr'o noun lege a pensiunilor (1869); justitia do-
bendi o magistratures din ce in ce mai luminata, maT onesta
si mai integra; scola si biserica, institutiunile de culture si
artele frum6se, gasira in Suveran si in Augusta sa sotie,
DOmna Elisaveta, pe protectoriT for statornicT, buns-vointa si
incurajare. Carol I lua initiativa si dede mijlOcele materiale pentru
instituirea uneT scolT normale, in care sa se formeze inveta.
toriT satesci. consacrand Inca din caseta sa privata 12,000
de galbenT pentru construirea unuT local propriti aceleT scale
(7867) ; DOmna Elisaveta lua sub inalta sa protectiune Asilul
de orfane cElena Domna, (fundatiune a DomneT Elena Cuza),
daruindu-1 din caseta proprie 12,000 de leT, si zidind in interio-
rul luT o capela si dependente (1879). Domnitorul darui insti-
tutulur si un teren intins Tanga Cotroceni (Fantana Branco-
venesel) (7873). Scolile se imultira prin sate si orase ; se creara
treptat gimnasii, liceurT, scolT normale si de comercia, si o
facultate de medicine, cu care se completa Universitatea din
Ilucuresci, inaugurate la 1869. Domnitorul se puse in fruntea
 112

5. Intre acestea Turcia incepe s5, bombardeza

ora§ele Braila, Galati, Reni, Oltenita, Ca lara§1 §i
Giurgiu; bande de Cerkezi §i de Ba§ibuzuci Turd tree
Dunarea, prada i mAcelaresc satele de prin prejur.
Carol ordona mobilisarea complete, a o§tiril.
Armata sa de peste 50.000 de o§teni §1 cu 180
de tunuri o impartesce ast-fel, ca sa pa& respinge un

institutiunilor de culturg, ca Societatea Academia (1867); A-

thenenl Ramtin si Societatea Geografica (1875); procurg din
mijlOcele sale proprii fondurile trebuinciOse pentru mar multe
publicatiunT sciintifice, burse in str6natate pentru studiT, pentru
rnusicg, picturg si pentru meseriT, ajut6re trupelor dramatice
romane si streine, etc. Numal multgmita vointei luT energice,
Romania a luat parte la Expositiunea Universals din Paris
(1867) si la cea din Viena (1873), incurajandu se printeacesta
industria nationalg si comerciul. Biserica romans de asemenea
a fast redatg sie-§T prin noua lege sinodala (1872) ; locasurile
sfinte, *lute in ruing, furg reclgdite si imbacate in vechia
for poc16131 cu fonduri din caseta privatg a Domnitorului.
Acesta, credincios devisei familieT stile : aNimic fare Durnne-
deli', a colindat cu rivng si cuviosie, chiar din primul an al
DomnieT, schiturile si m-rile risipite prin vaT si munti, si a
dispus restaurarea celor maT insemnate dintr'ensele, ca : Curtea
de Arges, Nemtu si Secu, Tismana, bisericile Trel Ierarhi,
Antim, etc.
In fine reorganisarea armateT a format preocuparea cea
maT vie a Domnitorulur. Soldat cu inima si cu sufletul, pe-
trecend o parte din viata sa in laggr, el a sciut sa introducg,
ordinea, regularitatea si spiritul de corp in ostire ; a ridicat
demnitatea soldatului desfiintand corectiunea corporalg (1868);
a fgcut din fie-care Roman un ap6rator al patrieT, impartind
tots Cara in 4 divisiuni teritoriale si punend-o sub arme (1872)
Prin marile manevre militare din fie-care an, diferitele trupe
se obicfnuira in tabarg cu viata seriOsa a soldatului, cu mar-
surile si operatiunile din timpul resboiului. Ast-fel Domnitorul
Carol a reusit in primil lece anT sg dea Romaniel o armatg,
cgreia el prin propriul sal exemplu IT insufla spiritul ostasesac
credinta si disciplina, in scurt a isbutit sa facg dintr'ensa
mandria terei si a Capitanului ei, garantia nationalitgtei si a
drepturilor sale.
 11b

atac din partea trupelor turcesci din Vidin, §i sl le

opresca de a trece pe malul sung. In adever (la 26
Aprile), Tureil din acesta cetate deschid cu tunurile
focul asupra oraplui Calafat, la care Romanil respund
victorios ardend vapOrele turcesci aflate In port §i
mai multe case in Vidin. La Giurgiu, Islaz i Olte-
nita acelea§1 provocari gases° respunsuri din ce in
ce mai energise Turtucaia este pusa, in flaari ; pri-
mul soldat roman ucis in lupta este un sergent, pe
mormintul caruia Domna Elisaveta depune o cununa
de lauri §i stejar luerata in bronz cu urmatOrea, in-
scriptiune Elisaveta Donzna, sergentului-major Flo-
rea Blejan, mort pentru patrie,"

LE CTIUNEA LXIII.
INDEPENDENTA ROMANIES.

6. Turcia provocase singura rsboiul contra Ro-

manilor, i prin urmare ea singura rupsese legaturile
vechi dintre amendoue statele. Resultatul acestei par-
idri fu, ca Adundrile legislative proclarnard in chiefs
de 9 ,,i zo 111aiu 1877 indOendenta completes a Ho-
maul ,si incetarea vechilor ei relatiuni cu Porta oto-
m7nd. Domn §i popor luara cu tarie hotarirea de a
apara, cu armele in mana, integritatea teritoriului vi
de a-§I jertfi vi4a pentru independenta patriei.
Trupele rusesci, dupa scurgere de 6 septemani
de la intrarea for in taxa, ocupa in fine la Dunare
portiunea de la gurile riului pana la Olt, §i se ga-
tese a trece in Bulgaria. Romanil, dupa ce deterl
Ru§ilor in primire positiunile ce aparasera pang, acum
(fortificatiunile podul de la Barbo§1, positiunile de
la Giurgiu, Oltenita, etc.) iii indesira fortele in zona
din drepta Oltului, care tocmai era mai mult expusa
la atacul inimicului. Osman:pap, singurul comandant
42,162 Fri. VIII
 414

turc care s'a distins in tot cursul acestui rosboiti,

voia sa tr6cA de la Vidin cu vre-o 60.000 de Vera pe
te.'itoriul roman, intre Cetate qi Calafat, §i sa mute
ast-fel teatrul luptelor in Cara nOstra.
Carol I, intelegend gandul Turculul, lua trite
mesurile de aperare, veni singur sa inspecteze tru-
pele (14-17 Alain) §i lucrarile defensive, qi ca sa
arate vrajmaplul cat de bine este fortificat Calafatul,
se app. cu statul sen major in bateria Carol §i or-
dona bombardarea Vidinului ; cel d'intaia obuz as-
varlit de Turd nemeri tocmal in bateria Carol §i era
cat pe aci sa lovesca pe Domnitor; acesta, In be de
a se ingriji, sc6se chipiul §i salute bomba strigand :
Ila 1 asta-I musica ce -mi place." Alte cinci obuze
marl venira sal maresca eroica placere, cad trel
din ele se sparsera chiar in launtrul bateriel. Dupa
o orgy de canonada focul inceta din amendoue partile.
Cate-va septemani dupe aceea (la -9 Iunie), Vidinul era
de 4 par in flacan inteVte de artileria nOstra.
Asemen1 fapte de anne §i ciocniri cu bastimen-
tele de resboiu turcesci fury aprOpe qilnice (la Islaz,
Corabia, Bechet, Bistretu, Ciupercenl, etc.) panA la 10
Iunie, tend armata ruse, in urma sosirel imperatuldi
Alexandru II la Ploesci (25 Malt), trecu Dunarea
Intre Galati qi Braila; 15 qile dupa aceea (15 Tunic)
se opera a doua trecere pe la Zimnicea.
LECTIUNEA LXIV.
CAROL I INAINTEA PLEVNELLIT.AREA GRIVITET BSI RAIIOVET
(30 August fi 9 Noembre 1877).

7. Carol I, fiind chemat in ajutor de imperatul

Rusiel Alexandru II, care suferise la Plevna o In-
frangere cumplitA din partea sTurcilor, trecu Dunarea
pe un pod de vase, pe la Corabia-SeliftiOra, (20 Au-
 115

gust 1877). in fruntea armatel sale. La 21 August

al sosi la Plevna §i lua comanda superibra peste 'TT
trOga armata ruso-roman,, compusa din 35.000 de Ro-
mani cu 180 de tunuri §i din 30.000 de Ru§1 cu 282 de
tunuri.^Un numer tot a§a de mare de Turcl, cu arti-
,erie insa mai putina, se intarise intr'un chip minu-
nat in Plevna. Acosta cetate, inconjurata jur imprejur
cu dOluri, cu muchi i creste numerOse, avea trel
Mil de teibii sail redute. Intre aceste redute, mai bine

Luau GE1VITEI (30 August 1877).

(le 20 la numer, cea mai insemnata In directia N.
st,q.lera reduta d'asupra satulul Grivita, numitg, de
Turd Abdul-Kerim-tabla, jar de Romani: reduta'cea
vnare dela Grivila. In fiqa acestela lua positiune di-
 116 --

visiunea IV-a de infanterie romane, Tar restul tru-

pelor nestre fu a§eclat in fata frontuluT Nord al in-
aaririlor Plevnel.
Se hotari un atac general preces de o bombar-
dare, care tinu patru Oile in qiva a doua (27 Aug.)
Romanii avura cea d'intaiti lupta deschisa cu Turcil,
ea fu §i eel d'intait atac isbutit dinaintea Plevnei,
pentru a regimentul al XIII-lea de dorobanti, in cap
cu locotenent-colonelul VQinescu Serghie, cuprinse ua
redan turcesc, ce era in dreptul redutei Grivita; a
treia-cli (28 Aug.) cavaleria ro§iorilor, sub comanda
colonelulul Cretenu, respinse un corp d'al lul Osman,
care incercase o qire din Plevnh. Tarul felicita pe
Domn pentru vitejia Ostei sale §i beu In sanatatea
narmatel romane, viteza aliata, a armatel rusesci.'
Viva de 30 August insa, destinata pentru atacul ge-
neral, pastra tinerel nOstre otirr, pe langa perderi
durer6se, o isbanda stralucita: blarea redutei GriviIa
(naratiunea 32.)

NARATIUNEA 32. Luarea Grivitel. Comandan-

tul-sef, Domnitorul Carol, regulase ca acestA intAriturA sl fie
atacatA de II batalidne romane si de 3 bataliOne rusesci. Ora
3 era hotArita pentru inceperea operatiunii. Romanii inain
tez1 in done coldne de atac: colOna divisiunei 1II, dup1 o
distant de 900 de metri ajunr; pe dein] din fata redutei; ad
ea descoperl cu ulmire a intre acest del si redutA mai este
Ina o vAlcea aparat1 de un retransament. Momentul era din
cele mai critice, dar nu mai pre sus de vrednicia romanescA.
Ostenii nostri scobdrA repede vAlceua si urea povirnisul in
ploia de glonte dusmane; et ail ajuns deja la coma delului,
ail dat pept cu vrAjmasir, Si i-au pus pe gOnA; intre acestea
brawl maior Sontu, care mergea in fruntea colonel, cade d'o
loviturl de meorte. Acum o surprindere si mai mare stApl-
nesce pe vitejil Romani: in loc de o redutA Grivita, eT vied
done, deopotrivA de marl si a§edate ast-fel a de departe
pAreati sA fie numal una singura. Ce 51 face? SA dea inapot,
tra rusine; to atace pe amendoue de o datA, nu era cu pu-
 lit
8. In qiva de 7 Noembre, pe cand flotila §i ar-
tileria nOstra scufunda in Dunare un monitor (basti-,
went de resboia) turcesc, colonelul Sldnicenu cu de-
ta§amentul sea ataca Rahova §i ia o reduta; Turcil
parasesc in timpul noptil (8 spre 9 Noembre) ora§ul,
indreptandu-se spre riul Schit. Un batalion de doro-
banti ii a§tepta la capul podului de la Hirlek pe
Schit ; ad 600 de dorobanti Mehedinteni, comandaV de
Capitanul Meriyscu, suqinura o lupta crancena timp
de patru ore contra unui vrajma§ intreit la numer,
silindu-1 sa se retraga cu marl perderi, §i sa-si eaute
trecetOrea pe aiurea. Romanii intrara in Rahova in

tints. ,xNainte coil!, le striga colonelul Ipatescu, si virtosii

dorobanti trecend prin treT sipote de glOnte si prin srapne-
lele tunurilor, sunt deja la santul reduteT nr. 2 din fata. Duftt
mine bdep !. le Slice capitanul Valter Mgracinenu, sarind peste
Turd in cant. Aci se Incinge macelul cel grOsnic. Prima vic-
tims este insusi capitanul vitez ce arise intaig. Cu densul
impartasesc acceasT sOrtg dol capitani, un locotenent §i patru
sublocotenenti ; 17 oficerT sunt ranitT, r zoo de soldatT, ucisi sau
in neputinta de lupta, umplu santurile, dar companiile deci-
mate, remase fara oficeri, merg tot inainte la parapetul cel
drept si inalt de 4 metri, §i cauta sa intre in reduta. In fine,
Comandantul divisiuneT, v6;lend ca on -ce incercare e zadar-
nica, suns retragerea, pe and TurciT cu o selbatica furie es
din santurT, °mara in casne pe ranitT, pe morn iT batjocoresc.
Intre acestea colcina de atac a divisiunel a IV-a pornise
tot la ora 3, se apropiase de reduta Grivi ;a No. i si in stri-
gatul de ura! se aventa la asalt prin grindina de foc versata
asupra-i; silita a se retrage, ea incerca al doilea atac cu o
rara logrbatie, manta Inca prin presenta DomnitoruluT ; este
respinsa si de asta-data; al treilea atac it face Impreuna cu-
cele treT batalidne rusesci, cart abia acum, pe la ora 4I/ in-
traserg in lupta. c Nu vir illsall Melt, id yin muscalil scT ia
reduta ,si ne fac de rufinev strigati brava oficeri indemnand
pe ostenT sä infrunte viforul de glcinte si de ghiulele ; dar se
tr&l siliti pi acuma a se retraga obositT de lupta pi cuprinsl
de desngdejde. g Ce faceir copit 13, IT intreba Domnitorul.-
 118

strigatele de bucurie ale populatiunil bulgare §i ro-

mane, unde aflara munitiuni §i aprovisionari bbgate.
Artileria, ro§iorii §i mai ales dorobantil desfa§urark
§i cu acesta ocasiune un nespus eroism.
Mare le duce Nicolae scrise Domnitorulul Carol :
Am fost tot-of a-una fericit a recunosce vitejia si so-
lidele czlitrifi mill/are ale N./fret romanesci. Ishanda
de la Rahova afiartine intrega armelor romtine." Ina-
peratul Alexandru dede ordin ca sa se serbeze pc
altar acesta isbanda, iar Comandantul suprem al o§-
tilor romanesci §i rusesci, Domnitorul Carol, adresan-
du-se osta§ilor s6i Romani le spuse: Luarea Raho-
vei va fi scrisd cu litere nesterse In analele nostre, a-
laturea cu luarea redutei Grivila. "

tCe sit facem Maria Ta, respunse un sergetit de venatorr,

ne -au prapddit paganii, ,ci uite caji air mai renzas din nor.,
"- Cum? rise Suveranul, dar vol toff eatr sunteli aci sun -
teft sdraveni ,ri wads), ,si colo mai vid alit 1ovarzY,st d'ai
voitri.' Adunali-veY, merges inainte cu vitejiiT, ,s'a vOstra va
fi isbanda, vat vefi scapa cinstea filler de astel-flr.v Un pu-
ternic ura isbucni din peptul voinicilor venatorT ; cel d'a)
patrulea §i ultim atac, condus de maiorul A. Candiano-Po-
pescu, smulge in fine din mana trufaplui dupian acea reduta
uciga0, cinci tunurf §i un steg.
Ast-fel clteniT noWi scapa cinstea nenorociteT ciile de
3o August, care in atacul general al redutelor costase pe
Ru§T viata a 2.000 de soldati §i 45 de oficerT, fiind peste 10.200
de ranitT. Cele doue divisiunT romane avura morti : 15 oficerT sr
1,333 de soldatf, iar ranitT 1,176. Cam stump platita isbanda,
insa era o dovada pentru lumea intrega, ca a petit virtutea
strAmoOsca din nemul romanesc; Grunela venea sa deschicla
,iru1 isbandilor viitore: Rahova, Plevna, Sznardan ,si Vidin,
cartea de vitejiT a Romanier libere §i neaternate.
 119

LECTIUNEA LXV.
CADEREA PLEVNEr (28 Noembre 1877).

O. Caderea Rahovel trebuia s'aduca In curend si

pe acea a Plevnel. Osman-pasa sfarsise provisiunile
de hrana si munipunile de resboit, si find din t6te
partile impresurat, se hotari a face o suprema, in-
cercare, In qiva de 28 Noembre (1877) el isi imparti
armata in doue 20.000 de luptatori ii 1ua cu sine, ca
sa-si deschida drum prin linia de impresurare din
spre malul stang al riului Vid ; alti 20.000 Ii lasa,
sa apere spatele si laturile armatel, cat timp acesta
va face esirea, avend indata s'o urmeze si densil.
Osman se arunca cu furie asupra gardel imperiale
ruse, si dupa trel ore de lupta ii sfarama, doue linii
de aperare, luandu-i 10 tunuri. Acura isbanda Tur-
cilor anima de la sosirea celor 20.000 de luptatori la,-
sati in urma; acestia insa nu mai veniaU, cad el
fusesera striviti pe malul drept al Vidului. Sub direc-
tiunea Domnitorului Carol, divisia romans a genera-
lului Cerchez ocupase reduta Grivita No. 2 si alte
intgriri parasite de Turd, si intrand in Plevna apu-
case pe la spate armia lul Osman; brigadele romane
Sichelarie §i Boranescu, luand cu asalt posipnea de
la Opanez, pusese mama pe un pasa, 2,000 de prinsi,
3 tunuri si multa muniVe ; alti 3.800 de Turd caluserd
in mana Rusilor, iar restul pana la 20.000, find in-
ghesuit in valea dintre oral si malul drept al Vidu-
WI, se predete Romanilor de buns voe. Osman-pasa
afland de acesta, vede ca esirea nu mai este cu pa-
tinta si incepe a se retrace sub tocul vit al artile-
riei rusesol si al bateriilor romane -de pe muchia 0-
panezului. Fund lovit de un Wont la picior, Romanil
pun mana pe el §1.1 silesc a capitula cu armata sa.
Domnitorul Carol asista la defileul a 7.000 de nrisoniert
 i2U

Turd, §i apoi impreuna cu imperatul Rusie §i cu

marele duce Nicolae intra, (29 Noembre 1877) in
triumf in Plevna.
Ast -fel, dupa, cinci luni de impotrivire, ormul
Plevna ciclu in mama inVingtorilor. Oncirea clilei de
28 Noembre se cuvenea in mare parte o§tenilor ro-
mani, mai ales vitezului lor Comandant, Domnito-
ruiui Carol, care conduse atacul ala de minunat §i
impedica reunirea celor done armii turcesci in mo-
mentul hotaritor (naratiunea 33).

NARATIUNEA 33. Carol 1 si Elisaveta In timpul

resboiului. In tot timpul cat a tinut Impresurarea si pang
la reintorcerea sa in tall, (15 Decembre) Domnitorul a fost
neobosit, din reversatul zorilor si pang tarcliii 'nOptea cglare
pe cal, inspectand positiunile, facend recunosceri, urmand din
diferite baterii actiunea luptel si eland ordinile cuv( nite ; visi-
find pe raniti la ambulante; petrecend noptea pe camp in
rindurile armate sale, impartgsind cu densa tote greutatile,
tote trudele si pericolele. In acelasi timp in Bucuresci DOinna
Elisaveta, cu inima-T duiosg, ingrijia de ostenii suferincli, ca
2deveratel mama a rdnitilor. Dar si ostenii nostri s'aii are-
tat vrednici de Cgpitanul lor ; prin virtutea bratului lor, prin
mgrimea curagiului lor, prin rabclarea cu care ra indurat tra-
wl greil al resboiului in targ stremd, si prin hotgrirea cu care
11 -au tacut datoria lor de osteni. De aceea imperatul Ale-
candru, ca si fratele seu, Mareie duce Nicolae, aretarg recu-
ioscinta lor Domnitorului, qicendu-i ca cresultatele streilu-
ite cart s'ail obrinut inaintea Plevnet sent datorite in 'mare
4arte cooperagunel vitezei arinate romeinesct, 'return fi
ce trudele aliate primian" de la Carol, Comandantul
for imediat, at aria curagili Fi devotament cdtre datoria de
Wen ele le admiraa si se siliaii a le mita.* De asemenea,
;eneralul Totleben, vestitul aperator al Sevastopolului, in nu-
.neIe generalilor rust, multgmi Domnitorului Carol aportru
.aracterul se iii cavaleresc. pentru energia Si talentele militare
Srin cart a edit:gat respectul, iubirea si admiraliunea tutu-
-or.) Carol la randul sal" eta in drept a adresa ostenilor sel
irmgtorul ordin de cli : ePovestea faptelor nalrefe ale trecu.
uluz vat all inthogalito cu povestea faptelor nu mat putib
 - 121 -
LECTIUNEA LXVI.
SMARDAN.VIDIN (13 fi 15 Ian. 1878.)

10. Caderea Plevnei, datorita in mare parte vi-

tejiei §i artel militare a Romani lor, deschise Ru§ilor

1.17. r,"-

11. S. REGELE CAROL 1 (pe oampul de lapti)

 122

drumul la Constantinopole, si depart, de Romania

un resbohl ofensiv din partea Turcilor. Domnitorul
Carol voi acum sa se fad, stapan pe termul duna-
r6n de la Rahova In sus papa la Vidin, si sa cu-
prinda acesta cetate vestita prin intaririle sale. De
si iarna era fOrte aspra si inaintata, trupele romane,
sub comanda generalului Hartz /amble, se adunara sub
zidurile Vidinului. dupa ce coprinsera Cibru-Lom st
Arcer-Palanca (10 Dec.) si in 29 Dec., sub conduce-
rea colonelulul D. Lecca, Nazir-mahala. Comandantut
Vidinului Izzet-paya, avend o garnisona. de 12,000 de
Omeni, ca sa faca mai grea impresurarea, ridicase
mai multe intarituri, in afar, de linia forturilor ce.

marl ce all se174r)it, ei cartca vicurllor va pdstra pe ne,c-

tersele el foi numele acestor fapte, al4turi de numele vostru._
Atund chnd vc,ti ajunge la cdmincle vostre, in ora ,cele, satele-
fi cdtunele in care v'all taiscut, veil spune pdrintilor, fra-
lilor ,si rudelor vostre, ce ati fdcut pentru lard. Betreini vl
vor asculta amintindull din vremlle de mdrire ale nemuluk
roma' nese, de cars din mop*, strdmoft au audit ; tineril vor
vedta in voi exempla insufiefit al datoriilor for viithre, iar
marila figurd a Romer' niei va privi mandrd Iini,rtitd, c&l
veclnicit 't va fa viaja pe chid vreme va avea fit cu inim,t
calde brafe voinice ca ale vostre,.
DesfAcendu-se armata de Vest, imperatul Alexandru se
in tOrse in Rusia, lgsand pe generaliT seT sä conduca resboiuli
mai departe ; armia romans primi ordin de concentrare in
jurul VidinuluT, iar Suveranul nostru, dupa ce lug, tote mesu-
rile pentru viitorele operatiunT resboinice, se 'ntOrse la Bucu-
rescT, chemat find de afacerile Statului. 0 iarna grea, de-
mult nepomenitA, cu crivet inghetat si viscolos si zap da
mare acoperise vaile dunarene. Calare numaY, de la Poradim,
pang. la Nicopole, Domnitorul putu strebate calea, si in cliva
de 15 Decembre, dupA o absent4 de cincT Juni de elite, inn-
rele CApitan de la Plevna, m%ten al slave! familieI sale Si a
nemuluT romanesc, intrA in capitala RomanieT ; ca un isbau-
ditor roman, ca un imperat, el merge d'a dreptul la Capitu-
liul cetAtir, in delul Mitropoliel, ca sä multAmesca DumneVeu-
iuT, care 'mparte biruintele si apgr11 causele drepte ale noporelor.
 123

tatii; intro aceste intarituri, cele mai importante e-

rat Smardan §i Inova, pe care Romanii trebuiat sae
le cuprincla inainte de a incepe atacul Vidinului.
In liva de 12 Ianuarie 1878 otenii romani,
18,000 la numer, cu 84 tunuri, osebit de artileria_
de la Calafat §i Ciuperceni, incepura atacul pe tote
linia. Trei intariri fura luate Brix mare greutate ;
Smardan §i Inova avend trei redute, dedera insa mal
mult de lucru trupelor de sub comanda generalului
Cerchez. La semnul atacului trupele comandate de.
loc.-colonel Cotruf, ataca de front una din redute.
Major Stodov, cu §ese companit profita de ceta desk.
ce era in area cli, se strecdra, repede printr'un §ant,
vechit, §i se arunca ca un trasnet peste parapetul
redutel. Turcil surprin§1 sunt luati la baioneta §i lo-
viti cu patul puscei ; in timpul incaierarel sosesce
maiorul Teleman Cu noui trupe §i in strigatul de ura,.
ambii maiori cuprind reduta, patrund in satul Smardan,,
unde se incepu o lupta desperate, pe ulite, prin curt',
prin case, pana ce Turcil sunt sili i a se retrage spre
Inova.
A doua reduta se Ia de maiorul Ulescu; cand.
Turcil ved pe Romani ca tree prin apa pana la brit,
ea sa ajunga, la a treia reduta, fug spre Vidin. In--
cercarea for de a doua cli de a recuceri positiunile
perdute nu isbutesce. Bomanil lupta cu barbatie, ofi-
terii, In rend cu soldatii; peste 400 de Turci sunt uci§i,
300 sunt facuti prisonieri ; 4 tunuri, unele Inca in-
carcate, §i multe munitiuni cad in mans armatel
nOstre ; dar §i densa are 120 de morti, din cars 4
oficeri.
A treia cii dupe victoria de la Smardan (15 Ian.)
incepe bombardarea Vidinului de pe amendoue ma-
lurile Dunaril, §i tine 9 clile, cetatea arde in flacari;
locuitorii adu§1 la desnadajduire, silesc pe Coman-
dantul militar sk capituleze; in momentul acesta critic
 124 --

osesce insa scirea ca Ru i1 att 1ncheiat cu TurciI ar

mistitiul de la Adrianopole (19 Ian.) §i prin urmare
ostilitile trebuira sa inceteze. Trupele turcesci pre-
dara armatei romanesci Vidinul §i Blegradgicul (14
Februarie).
Cu acesta resboiul turco-rusoroman se incheia.
"Rusia, ultand pe aliatul s6u de la Plevna, inlaurand
Romania, impune Portil tractatul de la San-Stefano
(19 Febr. 1878) prin care Turcia de fapt era des-
fiintata. Europa insa intervene §i reguleza alt -fe] lu-
crurile prin tractatul de la Berlin (1 Iulie 1878). Aces/
fractal recunasce independenta Romdniei, dar ingddue
pe Ruse de a lua partea Basarabiei, ce fusese ?esti-
tuitd Moldovei la 1856 prin tractatul din Paris. In
schimbul Basarabiei se dete Romaniei Dobrogea cu
licIta Dundrii 3i insula Cerpilor.
 -- 125 ---

LECTIUNE4 LXVII
B. Romania Regat.
(14 Made 1881-1895).

11. In cliva de 14 Marte 1881, Adunarile le-

giuitOre votara in unanimitate proiectul de lege, prat
care Romania is rangul de regal i Domnitorul el pa-
acela de rege. Proclamarea regatulul fu primita §i_
s6rbatorita de intrega tara in timp de 8 qile; tote
statele suverane se grabira a o recun6sce §i a saluta,
pe primul rege al Romaniel.
Acum nu mal r6mane regeluf Carol de cat a
desovar§i opera la care de 15 ani se devotase cu inima.
§i trupul. A afirma tdria Slatului in afara, aperdn-
dn'i vreclnicia- ,vi interesele nationale, politice ,ci econo-
mice, a intemeia desvolla Statue inlauntru, grin in-
s/J*1412mi, legi fi bund administratiune, a fast ei este
ideia de cdpetenie, misiunea inalld, la care a cugetat
ci cugetd Suveranul nostru, fliva si noplea.

LECTIUNEA. LXVIII
Starea actualulul Regat al RomanieI fats cutrecutut
1. Patria nOstra asta-01 este o tara libera §1 ne-
atarnata. In afara. ea se bucura de respectul §i stima
celor-l'alte state ; in launtru, se bucura de tote ii-
bertAile, de legi bone §i institutiuni folositOre. Gratie,
acestel situatiuni, Romania devine pe fie-care cii mat
puternica §i mai prospera. Ea p6te sta alaturea
cu statele civilisate din lume ; industria, agricultura.
§1 cornerciul propa§esc; legaturile de schimb cu stre-
inatatea, at crescut §i cresc continut. Drumuri de fer
§i §osele se intind ca o reea prin tOta tara. Creditul
s'a infiiritat atat pentru stat, cat §i pentru particu..
 --- 12R

UT: banca nationall §i agricola, creclitul funciar rural

si urban, casele de credit agricol §i de economie, casa
-de depuneri §i consemnatil, tote aceste institutiunl
-dati mijlOce naliunii de a propa§i prin munca, §i e-
conomie §i de g/§1 imbuntati starea el materiall. Ve-
niturile Statului au crescut de o suta de on mai
-mult de cat acum 5 de aril, §1 crest mered, gratie
bunei administratiuni a financelor.
2, Pe langa starea materials, s'a imbunatatit
§i cea morals. Sail deschis §coli mai in fie-care sat
§i in tote tergurile §i ors ele; avem doue Universitatl
Ala Bucuresci §i Ia§i); poll de comercitT, de agricul-
tura, de meserii, §coli militare, de diferite grade ;
societati sciintifice §i altele. Biserica nOstra a devenit
.autocelala, adica de sine statatore, pentru ca sa nu
_se mai amestece streinii in treburile nOstre biseri-
eesci, In fine, tara a capatat o armata din cele mai
bine organisate, mai echipate §i mai disciplinatc din
_Europa, §i un sistem de fortificatiuni cum putine alte
-state posedg,. Mat ales fortificatiunile in giurul Bucu-
rescilor sunt o minune §i vor pune in positiune ar-
mata romana sa tina pept until du§man de clece-ori
mal numeros.
3. In trecut patria nostra nu se gasia asigurata,
nici inlauntru, nici in afara. Alai intaiu, era slabs,
-pentru 0-e in loc de o singura tara erau dou6 Ori-
§Ore, du§manite de toti du§manii, du§manite intre
ele; ba du§rniiniti §i sfg§iati intre den§ii chiar fiii a-
-celeia§i WI; in tabere vrajmae impartiti, pentru
nine sa le fie Domn. prin monarchza ereditarai
in familia Hohenzollern s'a adus lini §tea, inlauntru,
-iguranta §i increderea in afara; statornicind dinastia,
s'a gasit ancora de scapare in mijlocul furtunelor,
principiul national, in jurul,caruia, la ora de primejdie,
e vor strange toti iiii patriel.
In trecut patria nOstra nu era de sine statittore:
 ,- 1%i -
ea plittea tribut Turcilor. Turcil 0 aveat ca 0 mo§ie
de arendat streinilor earl dedeall mai Inuit, i ace§t
streini o adusese in a§a stare, in cat remasese a-
pt-61)e pustie de lacuitori. Am scapat acum de Turd ;
am scapat §i de alp vecini, cart atat de mult volai
sa ne ocrot6sca, cat aprOpe era sa ne inghita. Atli
suntem stapani in casa ndstra, pe avutul i desti-
nele nOstre.
In trecut legl scrise nu avearn §i putinele ce Ca-
patasem erat scrise pe piele, ca sa pcita fi intinse,
sucite §i resucite dupa bunul plac al judecatorilor ;
asta-ail fie-care s'§i gasesce dreptatea inaintea justitiel
ce tine Manta neclintita.
In trecut fill aceleia i tOrl erat impartiti in clase
dupa rangurl i dupa, privilegii ; unii se nasceati ca sa
poruncesca, §i alth numai ca sa se supung §i ss dues
-tote sarcinite §i greutatile Statului. Astacli top sunt
egali inaintea legilor ; top contribuesc de o potriva
la nevoile teril ; tuturor §i fie-caruia, de la opinca
pana la vladica, li sunt deschise carierile ; munca §i
meritul numal, sunt singurele privilegii la dregato-
riile Statului.
In trecut nu guverna natiunea, ci Domnul; nu
iclomniau legile, ci bunul plac. Asta-qi natiunea are o
lege fundamentala. Constitutiunetz, cea mal liberals,
din cate exists,, pe care ea singura '§i-a chat -o, §i
icarela top cata a-i se supune. Ea garant6zs inte-
resele tuturor claselor §i tote dreptnrile ce ori-ce ce-
tat6n trebue ss gasesca intr'o societate civilisata.
In trecut mai bine de trel miliOne de Romani
-erall in conditiune de §erbie ; altii erau stapani pe
bratele lor, pe avutul lor. De la 1865 s'a desfiintat
-claca, s'a improprietarit teranii, s'a declarat munca
fibers, s'at schimbat fata economical socials §i politics
a torii.
4. Mai acum cate-va decenil, armata romans era
 128

abla urzita; respectata prin numerul a pre-

-tuita prin spiritul eT osthesc, prin credinta 0 disci-
plina el, vestita in lume prin vitejia §i barbatia ce.
a desfa§urat la Plevna, ea face mandria Romaniel §i
a Capitanulul el, garantia nostra la vreme de pri-
mejdie.
In scurt, Romania asta-4i1 se gasesce din tOt
punctele de vedere, cu mult mai bine de cat in trecut
ea V-a aflat rostul el in lume 0 merge cu pa§1 re-
pecli catre marire i putere.
S'O lubim dar ca pe buna §i generOsa nOstra.
mama; sa lucram la a el fericire ; sa murim chiar
pentru apararea §i inaltarea el.

Incheiere.
5. Ast-fel in anul 1866, Carol I de Hohenzollern,
chemat de poporul roman, a venit In mijlocul lui Cu:
hotarlre nestramutata de a lucra, a lupta, a sufel
chiar pentru densul, pentru fericirea §i marirea lui.
S e rmplinesce acum un patrar de secol §i carmaciul_
sta neclintit la locul set de onOre, infruntand cu bar-
batie §i cu lin*e senina tote primeidiile, tote greu-
tatile, mergend pururea inainte catre un tel mare 0
glorios. Tinor numal de 27 de ani, and s'a suit pe tro-
nul Romania, el s'a otelit in luptele de tote qilele,
§i cu densul s'a i intarit poporul roman. Cand tunul
a inceput sa bilbue peste Dunare, el a tras stramo-
§esca Spada §i a reinviat qilele de glorie 0 de vitejie-
ale Romanilor ; In fruntea unel armate, creata §i in-
sufletita de densul, el a dobandit neatarnarea terli §i
corona de rege pe campul de lupte ; §i ce a ca§tigat.
iprn bratul vitez al o§tirei, a consolidat apol prin,
munca, abnegatiune §i minte cumpAnita.
Asta-cli Romania este o Cara libera §i suverana,
cu o politica bine lamurita, cu o positiune tare §it
 -- 129

respectatn , st5pAnA, pe destinele el §i trebuinciOsii

pacil europene, civilisatiunii omenesci. Frunta§u( el
este in acelusti timp mandria el, siguranV el, paveza

IL S. REGINA ELISAVETA.

el ocrotitore Intre densa §i regele el In curs de 25

de ani, a domnit pururea cea mai desevir§itl dra
 180 --

goste. cea mai neturburata intelegere. De aceea re-

gele Carol pote Vice : Privim viitorul cu ineredere,
Rind -ca" Statul nostru e stabilit pe o lemelie solidci
Leiria mea este rezematti pe dragoslea .fioi5orului pi vi
/via armatee,
6. In indeplinirea grelei §i inaltel sole misiuni, Re-
gele a luat sfatul unor barbati eminenti, convin§1 de
puterea natiuni" si de viitorul romanesc. Un -sfetnic
intelept, sprijinitor puternic §i calduros 'I-a fost in-
su§1 Augustul sea tats, cetatenul roman Carol Anion
de Hohenzollern, care pang, la mortea sa (1885), a
l ucrat cu tarie pentru consolidarea statglui roman.
Imboldiri generOse a primit el de la Augusta sa mums,
prineOesa losenna, care scria Adunaril Nationale in
Bucuresci pentru Suveranul nostru : Cu cat it yeti
iubi mai mult §i cu cat volt fi mai fericita §i mai
mandra ca vi l'am dat, cu atat me void ruga cu cal-
dura pentru fericirea Romaniel ",
7. Tovarg§g, nedespartita la Vile bune §i rele, la
sperante netermurite ca §i la deceptiuni, la sfaturi
drepte Si -generOse, a fost §i este Malestatea Sa Re-
gina Elisaveta, ferneia geniala, intreita regina a poe-
siel, a artelor §i a marirei romane, cu inima deschisa
la tot ce e mare, nobil, bun si frumos, si inzestratg,
cu tote virtutile casnisce. In timpul resboiului, pe
cand regele Carol lupta barbatesce in fruntea vite-
jilor sel la Plevna, femeea-regina intocmia spitalul el
particular in Bucuresci, ingrijind singura de raniti
in mijlocul sotiilor, a mamelor, a surorilor o0enilor,
facea scams pentru ambulanta, impletea cunune vi-
tejilor morti pentru patria, induio§a Cerul cu rugi
ferbinti pentru ocrotirea Romanies, pentru isbanda
armelor romane, Cand, dupe intOrcerea pacii, femeile
°fell Augustel for suverane chipul el sapat in mar-
mora legand ranele o§tenilor, Elisaveta-regina, in mo-
destia ce -i §ede a§a de bine, vede In acel chip nu
 131

numal pe Sine, ci pe tote cate all adus aceleali sa-

crificii, pe tote cate all adus acela§1 iubire", iar mo-
numentul nu-1 socotesce a fi al set, ci monumentul
tuturor femeiror romane, earl ca §1 eroii no§tri §i-au
facut datoria for care tare. Se inalta din ruine bi-
serica eurtii de Arge§; se inzestreza cu od6re de aur,
argint §1 pietre scumpe, dar nu este odor mai pre-
tios, mai cu pietate harazit §i mai cu maestri° lucrat
de cat sfinta Evangelie scrisa §1 Impodobita, frumos
cu o rabdare ingeresca de insa§1 mama Reginel n6stre,
nintru amintirea prea iubitei §i singurei sole copile
Maria". Iubind tot ce are mai stump poporul roman :
limbo, literature poporanal datinele §i portul na-
tional. Regina a cantat in maestrite versuri frumu-
setae Romaniei, legendele Carbafitor, love#ile Pelefu-
lug, §1 a legit de nuwele sou literar Carmen Sylva,
gloria §i renumele insu§1 al patriei n6stre. Gratie
exemplului dat de ansa, iia, fota §i marama tera-
esca all ajuns vestmintul de on6re, nu numal in
Palatul regal, dar cu el se mandresc chiar §i suve-
ranele Europei ; tot prin sprijinul ei, industria casnica
se mai pastr6za Inca. Munca, respectul datoriei, pie-
tatea §i nioralitatea, virtuti infloritore in casa xe-
gesca, exercita, cea mai fericita inriurire asupra po-
porului §i asupra terii.
8. Regele Carol a Visit de asemenea un sprijin sta-
tornic in intelepciunea, energia §i priceperea barba-
tilor de stat ai Romaniei, la earl a facut apel In
diferite imprejuran, barbati din ferieita generatiune,
care in curs de 30 de ani au luptat §i au putut sa rea-
liseze 24nirea, dinastia, constilugunea, independenla .Si
regain/.
Tn fine. Regele nostru are o garantie sigura in
crescerea ingrijita a
Tiitor Ferdinand, ca
8 de ani §i condusa
 132

cu multe trude §i jertfe marl, va fi urmata §i des

var§ita de nepotul seti, pentru marirea §i taria Romaniel.
9. In anu11869 Carol I, punend temelia Caste lulul
Pe le§ din Sinaia, a clis : Sa se ridice acest castel §i
sa, fie intr'o cli leganul dinastiei n6stre i a tern!".
Dupa, 14 ani, cand mareta cladire s'a sfar§it §i inau-
gurat, (26 Septembre 1883), acela0 suveran rostesce,
ca primul rege al Romaniel Am cladit acest castel
ca un semn tralnic ca dinastia, alesa, liber de na-
thine, este adanc inradacina in acesta frumaa Tara
§i sa resplatim dragostea poporului postru cu Incre-
derea nemarginita pe care-o avem in viitorul scumpei
nOstre patrii'.
10. Fie ca acesta tiered 're sa nu o desminta ge-
neraOunile presente §i viit6:e; ci, patrunse de senti-
mentul datoriel, inflacarate Ce un amor luminat de
patrie, ele sa Vila sus i neatins drapelul, pe care sta.
scris : Regele §i Romania, dinastia Hohenzollern §i Con-
stitutiunea. Ele sä nu cite ca rolul natiunil romane
in cestiunea Orientulul, Inca nu e sfar§it, ca misiu-
nea el istorica, in noua tale ce-I s'a deschis, este
abia la inceput, ca, Mile de incercari §i mai marl o
a§tepta §i ca. atarna numal de la munca, iqelepciu-
nea §i energia lor, de fa chipul cum vor sci sa -3i recu-
lega. §i sa -33i conduca puterile morale §i materiale, ca
regatul Romaniel sa fie pururea stavilarul tare al ci-
vilisatiunei europene la Dunare. In fine, ele nu nu-
mai saa pilstreze mo§tenirea pretiOsa a parintilor, dar
sa o transmi0 intarita §i iinbogatita urma§ilor, §i
orl-cat de puternic ar fi vartejul patimilor §i luptelor
chlnice, on -cat de infrico§ata primejdia, ele sä pri-
vesca, cu incredere la Regele Carol i sa-1 qica iii
preuna cu marele cetat6n C. A. Rosetti: Capitane
Domm constitutional, din vitejia la at faczit scut
tarelor i neatarnarii erii, iar din virtntile t zl,'
nzclia neclintila a legilor! ".
 133

Resumat (de invetat pe din afarli).

Cu suirea pe tron a lut Grigore Ghica §i Ion Sturdza
(1822) principatele Terii-Romanesci si Moldova intrara pe calea
adev-eratA a propasirei : o administra ;iune mar parintesa si
Mai dreptA, legi si intocmiri folositOre asigurarA tralul locui-
torilor. In urma resboiului Ruso-Turc (1828-29) si a ocupa-
jiunii rusescl sub generalul Kisselef (1829-34) principatele do-
bandira iarasT Domnit for : pe Mthaid Sturdza in Moldova
(1834 1848) si pe Alexandru Ghica in Tara-Romandscg
(1834-42), care fu inlocuit de George Bibescu (1842-48).
Revolutiunea din 1848 silesce pe Bibescu sI abdice ; conven-
tiunea de la Balta-Liman (1849) hotarasce ca sX se numesca
Domnt pe cite 7 ant: in Tara-RominescA Barbu Stirbeia, iar
in Moldova Grigore Ghica (1849 56). In timpul acesta is-
bucnesce rAsboiul din Crimeia, care se termini cu tractatul
de la Paris (t8 Marte 1856) ; prin acest tractat se inapoiaza
Moldovet partea de jos a Basarabief, si se prevede convo-
carea Adundrilor ad-hoc, care sI rostesca dorintele poporului
roman in privinta organisarii definitive a Romania. Adundrzle
ad-hoc se pronuntA pentru : Unirea principatelor intr'un sin -
,gur stat sub num, de Romania, si sub un print st, t in e-
reditar ales dintr'o dinastie domnitore in Europa. Se intoc-
mesce la Paris conventiunea pentru organisarea Principatelor-
Unite (1858); la 5 Ianuarie 1859 Adunarea generalg a Mol-
clover alege Domn pe colonPlul Alexandru Ion Cuza ; cea din
BucurescI face alegere in aceiasi uerscin1 la 24 Ianuarie (1859)
$i ast.fel Alexandru Ion I este ,rtrnza Vornn al Principatelor.
Unite. In timpul Domniet salt- ot 7 ant (1859-1866), se in-
troduc multe imbunatatirY : 0, 1,14..-vraneza claca si se impro-
prietAresc teranit cultivatorl, in schimbul unel rescumperari in
bani ; se desrobesc mAnAstirile inchinate, se unificl legile in-
tr'un singur codice, si se pun bune inceputurt pentru scolf
si armati, La I r Februarie 1866, Cuza e resturnat din causa
greselelor din ultimul sed an de Domnie, si dupe ce contele
Philip de Flandra refusI tronl (30 Marte 1866), poporul ro-
man alese prin plebiscit domn ereditar pe M. S. Principele
Carol de Hohenzollern, sub numele de Carol I.
Sub Domnia gloriOsg a acestut barbat intelept si man-
nimos, patria nOstrA ajunse la independentd si regat; starea
morals si materialI fu imbunatalitg ; viitorul el fu asigurat
-bilirea monarhie ereditare, ast-fel ca, increcletore in
esenta si viitore a vrednicilor et fil, ea isT inde-
 134

plinesce rolul ce-i s'a fost-incredinIat Inca de acum 200o de

...ni: de a fi stavilarul tart al civilisajiuneY europene 1
Du nMre.

Intrebarl de recapitulare la istoria din timpii

de fata.
(Elevil vor i-spunde prin scris la- intreUrT).
Lucrarea I. Care a lost rolul Rusier in principatele
omane de la 1828-48 ? SA se arate intocmirile luT -Ale-
xandru Ghica si Mihail Sturdza.
Lucrarea II. Carl au fost dorintele exprimate de adu
narile ad-hoc, i prin ce act Europa a Yinut soma de ele ?
Cum s'a ilicut unirea Principatelor, si carT sunt faptele mai
insemnate ale Domnitorului Cuza ?
Lucrarea III. Cum asigura Domnitorul Carol tronul si
positiunea politica a RomAnier ? Cum organiseza Ora si-t
asigura linistea in launtru? Nar41 Iuptele maY insemnate
entru independents.
 TABLA MATERIILOR
Pagina
Impartirea istorieY . r ...
PARTEA I
Istoria ma mal vechia.
Lectiunea I Dacia.DaciY t . 1
v II Traian.Decebal 3
2 III 0- IV 1sboiele luY Traian cu Decebal 4
....
2 T Colonisarea Dacia. Starea eT sub Roman! . . 7
. VI Nascerea popnrului roman ... 9
a VII Cregtinismul. Constantin cel Mare 9
. VIII Nava lirea Barharilor 11
a IX l Bulgarilor 12
2 X SI XI Imperial romano-bulgar 14
a XII Nava lirea Ungurilor. , . ,. 16
Resumat gi intrebdrY de recapitulare 19

PARTEA II
Istoria vechia
Istoria principatclor Terti-Romanesol fi Moldovel de la
intetneferea for pawl' la .111iltaiii-Vitezul
Leetiunea XIII Radu Negru 21
s XIV Nicolae Alexandra Basarab. VladisTav
Basarab 22
a XV Dragog Voda.Bogdan Voda 25
s XVIXIX Mircea eel Baran 26
s XX Alexandru eel Bun 31
2 XX{ Vlad Dracul gi Iancu Corvin 33
2 XXII Vlad lepeg 21
1 XXIII Negoe Basarab 38
 I'agini
Lectiunea XX1VXXVII- Stefan eel Mare . . 39
s XXVIII $i XXIX Petra Rare$ 45
s XXX Ion Voclit eel CuraPIt 48
Resumat $i 1ntrebir1 de recapitulare 48

PARTEA III
Istoria nou4
Istoria Prir Romanescr fi a Ilfoldovel de la Mdraizi Voda
Vitezut pand la- Grigore Ghica fi Ion Sturdza
Lectionea XXXIXXXVII Mihaifi Vodit Vithul . . . . . . 63
,,,,
XXXVIIIXLI Mateiti Basarab i Vasile Lupu . %.).

X LII Constantin Britncovenul 1 68

s XLIII Constantin $i Dimitrie Cantentir . . 70
XLIV Failariotif 72
XLV Constantin Mavrocordat ; reforms sa. . 74
XLVI Grigore Vodit Ghica.Perderea Bucovinel 75
XLV I Perderea BasaiibieLMoruzzi 76
XLVI II Ion Caragea $i Scarlat Calimah 78
XLIXLI Mi$carea national:i a IttY Tudor Vlachmirescu 80
Itesumat $i IntrelAff de recapitulare -. . 84

PARTEA IV
Istopia din timpil de fat ti.
Lecliunea LI1 Grigore Ghica $i len Sturdza S9
I LIU Octipatiunea rusesa. Regulamentele or
ganice 90
LIV Renascerea: G. Lazar $i G. Asaki , . 91
LV Alexandru Ghica $i Mihaid Sturdza . s - 93
LVILVII Revolutiunea din 1848 In Transilvania.
Avram Iancu 95
a LVIII Revolutinnea din 1848 In Moldova $i
TaraRominesc?I . . . J 98
LIX Barbu Surber $i Grigore Ghica, Tractatui 98
de Paris.Adurarile ad-hoc 101
LX Alexandru Cum
a LXILXVII Carol I 106-
s LXVIIL Stares actualulttI regat at RonanieT fall
en trecutul
125.
Inchelere 128
Resumat $i tntrebart de recapitulare 13t