_ -

CERCETARI ECONOMICE

TARIFUL GENERAL

AL

DREPTURILOR DE VAMA

RAPORT $1 DISCURSURI PARLAMENTARE

DE

ALEXANDRU G. DJUVARA
DEPUTAT AL COLECHULUI AL II-LEA DE BRAILA
Y

. r.

liUCURESCI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL
16, STRADA DOAMNEL, 16.
r ri
ti^
r1
1892. i
,s2'

114

-
Yt- . Z`-
 CERCETARI ECONOMICE

TARIFUL GENERAL

AL

DREPTURILOR DE VAMA

RAPORT I DISCURSURI PARLAYIENTARE

DE

ALEXANDRU G. DJUVARA
DEPUTAT AL COLEGIULIII AL II-LEA DE BRAILA

+4;;PAs,4

I3UCURESCI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL
16, STRADA DOAMNEI, 16.
1892.
 PRECUVINTARE
In mijlocul vIrtejului de lupte care a coprins Ora
Intrega, grija cercetarilor economice i tariful general
al drepturilor de vama, au Incetat de a mai preocupa
sferele dirigente ale statului roman.
Urmarile tarifului vamal sunt mai ales putin luate In
soma, de si aceste urmari vor fi hotarltore pentru me-
nirea acestei teri.
Viitorul ne va dovedi data omenii earl tin carma
statului vor putea obtine, de la natiunile cu earl' avem
relatiuni economice, un regim echitabil pentru produsele
nostre;
Viitorul ne va arata daca ei vor sci sa capete In
schimbul tariful nostru cum este firesc i drept
1ntre allele, tariful minimal Intocmit de Camarile Repu-
blicei franceze si mai ales tratamentul avantagios pe
care Austria Ii acorda color-Yalta teri si pe care nu
voesce sa-1 dea Romaniei.
Totul ne faca deocamdat5, sa credem ca, din neno-
rocire pentru noi, guvernul nu va sci sa obtin5. nimic
Situatiunea economics a terel va deveni din ce In ce
mai rea.
 4

In loc ca guvernul sä urmaresca de aprope proble-

mul traiului nostru, consemnand tot ceea ce se petrece;
tinend soma de observatiunile pe car! experienta le pro-
voca,, consultand Omenii special! pentru a Inregistra §i
clasa fenomenele, organizand cu putere Camerile nostre
de comerciii, tinendu-le, pe de-o-parte, In curent de eveni-
mentele economice, iar pe de alter parte cerend parerile
for §i ma! ales, punendu-le In raport unele cu allele si
provocand la nevoe congrese ale delegatilor for In
loc de acestea, guvernul consider& misiunea lul ca sfir-
sit& Indat5, ce a smuls Camerei votul unui tarif i pa-
rasesce comerciul i industria roman& in prada, nu
numai a greselelor ce ne-aperat se strecor In or! -ce lu-
crare atat de anevoiOsa, dar mai ales In prada specu-
latiunil din afara, ce tinde a ne coplesi fall a ne da
nici un benefichl In schimb.
Pe cand, Inauntrul fruntariilor nostre, mai tote acti-
vitatile sunt Indreptate spre cercul luptelor sterpe de
ambitiuni personale, 'In afara de fruntarii se petrece o
prefacere economic& far& precedent In istorie : Mari le
puteri nu numa! ale Europe! ci ale lumei intregi
se pregatesc ci se grupeza Intro ele pentru resboiul eco-
nomic viitor.
Stringerea, ma! ales, la o lalta a puterilor centrale
cari aiz constituit Intro ele o uniune vamala (zollverein)
formidabila este un eveniment care pentru nol are o
important& capitala: de la direc$iunea ce vom sci s5, dam
puterilor nostre economice atarna ast5.cli, nu numal pros-
peritatea viitore a Romaniei, dar pote Insasi existenta ei.
In imprejurari atat de Insemnate, am socotit ca ar fi,
nu fa,ra, folos, ca sa extrag, din desbaterile Adunarii de-
putatilor, atat raportul ce am presentat Camerel cu pri-
 5

vire la tariful general, cat §i cuvIntarile mai de cape-

tenie ce am rostit cu acel prilegiu.
A lmpartasi domnilor AlegetorI ai colegiului al II-lea
din Braila, lucrarile mele parlamentare, a fost de alt-
minteri In tot-d'a-una pentru mine o datorie de °mire,
de la care nu m'am abatut.
Inchinandu-le §i de asta data lucrarile coprinse In
paginele ce urmeza, abia le pot da o slaba dovada de
devotamentul §i de recunoscinta mea.
Alexandru G. Djuvara.
Ales al colegiulul II-lea de &dila in tree
legislature.
 DISCURS
ASUPRA

LUARII IN CONSIDERATIE A PROIECTIILUI DE TARIF

qedinta Adundrit D6putatilor de la 15 Iunie 1891)

Domnilor Deputati,

AO asistat cu totil la con troversele economice ce s'aii

desfa§urat in acesta incinta, la ciocnirile de gareri cars
s'ail ivit; 41 audit desvoltarea celor dou6 teoril pro-
tivnice, liberul schimb i protectiunea, §i de sigur ati
putut observa, ca §i mine, deosebirea Insemnata dintre
teoria sustinuta de fie-care d. orator i chipul cum d-sa
intelegea sa o aplice. In adever, de §i la Inceputul cu-
vintarei stile mai fie-care domn orator avea aerul c5,
n'are sa pita nici °data% sa ajung5, la o invoire, la o
apropiere cu predecesorul ski, de fapt, la sfir§itul cu-
vIntarii stile formula aprOpe acelea§1 conclusiuni. Era
firesc ca sa fie ast-fel.
Daca, Inteadev6r, din punctul de vedere al doctrinei
'Dote sa fie o departare Insemnata trite vederile expuse
de onorabilii d-ni Fleva §i Iancovescu sail d -nii Paladi
i Ressu, din punctul de vedere al aplicatiunii, des-
partirea e mai mica, fiind-ea cestiunile de tarif sunt
cestiuni de fixare de cifre, ele nu sunt cestiuni nici de
teorie pura, nici de doctrina economics.
 8

Cestiunea de tarif este, d-1 or, o cestiune de politick

economics, si tine Vice politica, Vice arts.
Lucrare analitica prin excelenta, caci ea descompune
traiul Intreg al unui popor In elementele see cele mai
simple si vine de as41a In fata fie-carui element o ci-
fra, tariful trebue sa fie fixat prin mijlocirea metodei
analitice aplicata organismulul unel societati, prin Inte-
legerea pe cat mai Intrega a nevoilor unui popor, a-
dic5, a puterilor sale productive si a relatiunilor stile
cu cele-l'alte natiuni.
Doue sunt dar elementele de earl trebue sa se tin&
sem5,: I) starea interiors a Orel cariea tariful trebue s5,
se aplice ; II) starea relatiunilor internationale ale ace-
lei teri.
Cu privire la Romania o simpla aruncatura de °chi
Si un examen, fie chiar restrins, al starer sale generale
ne va Indruma negresit catre conclusiunile ce tariful
pe care '1 desbateti coprinde, conclusiuni admise atat
de comisiunile Insarcinate cu elaborarea 'acestui tarif,
cat si de comitetul delegatilor la ale carui lucrari s'a
asociat si onor. guvern.
Carl sunt, d-lor, marile categorii de forte productive
ale acestei teri ?
Avem Intaiil agricultura, vechia si constanta ocupa-
tiune a poporulul nostru, agricultura prin ajutorul ca-
reia am trait pans acum, caci nu este element de pro-
ductiune care sa asocieze mai multa energie muncei
omulul si sa-1 aduca la Inceput cal putin mai mutt folos.
ET bine, agricultura acum este Intr'o stare de tran-
sitie, Intr'un moment de criza; ea are nevoe de multa
cercetare din partea acelora ce 'si-aii luat groua sarcina
de a dirige destinele acestei teri.
 9

Agricultura nostra a ajuns, Inteadever, de abia sa

implinesca, ciclul desvoltarei stile extensive; a coprins
aprope Intrega portiune de pamlnt cultivabil din tera,
i i-se impune, In momentele de fata, problemul Ingri-
jitor al schimbarel metodelor sole pentru ca sa aplice
pamintului ostenit modul cel non de culture intensive.
Si cand d. Paladi licea : ne-am aflat In stare agricola
remane sa trecem in stadiul al doilea al unei natiuni
cu productiune manufacturiera, D. Paladi facea, 'mi
pare, o mica confusiune. Nu trece o natiune de la o
Indeletnicire exclusive la alts ocupatiune iaratO exclusive ;
o natiune trece, pOte In acela§i timp, pote mai intain,
la prefacerea productiunei sole principale din trecut §i
la inceperea unui soin non de productiune. Cum ca
agricultura nostra are astac,li insemnate, vitale trebuinte,
acestal sper, nimeni nu o va contesta, §i en sustin ca
de aceste nevoi ale agriculturei not trebue sä tinem
sema, nu numal atunci cand yin in desbatere proiecte
speciale cu privire la munca campului, dar gi atunci
cand lucram un tartf In care se pune In cestiune In-
trega economie a Orel §i prin care statul impune sa-
crificii pentru lncuragiarea mai ales a unei ramuri de
productiune.
Nu am nevoe sa ye amintesc tote trebuintele pe earl
Veranul roman le simte pentru ca in adever sa devina
o temelie puternic6, §i neclintita a Statulul nostru, te-
melie pe care sa se pot6 ridica idealul maret ce dorim
patriei nostre.
La aceste trebuinte not a trebuit sä ne gandim §i s6,
mesuram sacrificiul ce facem pentru industrie, sciind
°ate sacrificii se impun Orel pentru lmbunatatiea sot.-
 10

tel plugarilor el si cate Imbunatatiri se aduc In cele

l'alte teri agriculturei.
Lange agriculture averf meseriile, meseriile nostre
aprope primitive si cari sunt si ele In stare de transi-
tiune §i de suferinta.
Meserfiasul roman Inlocuia Inteadever pana mai do
und-di fabrica, cand el s'a gasit la un moment dat In
fata concurentei fabricelor si a vedut sdruncinata, apr6pe
nimicita, positiunea ]ui din trecut. Avem dar si aci o
categorie de produc6tori de cari trebue sa,' tinem soco-
tera, o class Intrega a poporului nostru care are nevoe
de sprijinul, de ajutorul nostru, pentru ca sa strebata
epoca atat de grea a presentului. Sciil ca progresul nu
se pate tine pe lac; meseriile nu pot sa traesca mult
timp fata cu fabricele, data sunt puse numai pe un pi-
cior de concurenta a produselor de fabrici. De aceea
not trebue sa ne gandim la o noua educatiune, la o re-
pede ridicare a lor.
Starea de transitie de la felul actual de meserii cari
lupta In conditiunl atat de grele cu industriile de fa-
brick la meseriile moderne earl ail Intr'tnsele o parte
Insemnata de arta, e forte durerOsa, pentru meseriasul
roman. Priviti, d-lor, nicaeri In lume fabricele nu ail
distrus meseriile produselor similare. Pretutindeni fabri-
cele, In ceia-ce privesce lncaltamintea, confectiunile si
atatea altele, n'ail putut sa desfiinteze meseriasul cismar
sail croitor.
Pentru ce? Pentru-ca araturi cu consumatorul acela
care merge 85, caute numai articolul util si eftin, care
sa-1 multum6sca numai din punctul de vedere al dura-
tel si mai ales al pretului, yeti vedea si consumatorul
mai delicat care cauta In fabricate finitul, alesul, fasonul,
 11

acela care, prin urmare, are tot-d'a-una nevoe de o co-

manda, executata in mod special.
Meseria a devenit dar aprope o arta, ea are nevoe
de o puternica educatiune pentru ca sa pota sa satis-
faca cercul restrins al consumatorilor mai bogati, restul
populatiunii mergend dup5, util.
Productiunea Infeadever trebue sä fie potrivit5. tim-
pului ; industria primesce si ea caracteristica acestui
sfirsit de vec ; ea este industria unei democratii. Ca
pentru tote clasele sociale, acesta atmosfera nou6 este
incomoda meseriasului roman ; trebue Insa ca el sa se
obicinuiasca cu dinsa $i pentru acesta trebue sa-1 ajutam,
sa-1 sprijinim, s5,4 dam instructiunea profesionala de
care are atata nevoe si de care este cu deseversire
lipsit.
Am indicat situatiunea agriculturei si acea a mese-
riilor, s5, cercetam acum industria. Industrii forte des-
voltate In Ora nostra se scie de toti ca n'ail existat in
trecut. Dar iarasi de la acest adever istoric pana la
afirmatiunea onor. d. Carp, care spunea ca la 1876
nu exista absolut de be industria In tern, este o In-
semnata, departare. Ca sa respund acestel afirmatiuni
a d lui Carp, nu am nevoe sa fac o Inregistrare mai
mult sail mai putin complecta a industrielor ce exista
atunci ; acesta ne-ar duce prea departe ; 'ml va fi destul
sä amintesc ceea ce clicea Insusi d. Carp la 1876. Cand
se vorbea, spre pilda, de industria, moraritului, de fa-
bricatiunea f5,inei la not in Ora, d-sa qicea :
a Ap vorbit de Mina si ati lis: vedet,i Mina ungara
intra liber5, la not si este mai eftina de cat a nostra.
Chiar asa sa fie, unde este Mill ?
aVindem granele stump $i mancam Mina eftin. Si
 12

cat pentru more nu m6 interesez de sorta lor, din causa

ca, nu dat ostenela ca s5, produca eftin ca eel din
strainetate. Voesc sa produc5, marfa rea si scump5, si
sa fie protegiata. El bine, nu avem acest drept.»
Cand onor. d. Carp c,licea aceste cuvinte la 1876,
d-sa recunoscea spre pilda ca existail mori In tera,
numai cat sustinea ca de vreme ce morile din Roma-
nia nu produc tot atat de eftin ca cele din strainetate,
nu trebue sa se tins soma de ele. Daca am urma, d-lor,
acesta doctrina si astac,11, nu am mai protege nici o
industrie din t6ra, fiind-c5, nu este nici una, dar ab-
solut nici una care s5, pOta sa produca atat de bine
si de eftin ca similarele din strainkate. De altmintreli,
Intelegeti prea bine ca data industriile nOstre ar pu-
tea lupta pe picior de egalitate cu cele straine, nici
nu ar mai fi vorb5, de protectiune pentru ele.
Ace lasi lino s.dr putea' dice pentru alto industril, ca
si pentru more, acekasi 1u,cru se pote dice mai ales pen-
tru tote meseriile-tOstre, car!, o repet, au fost lovite
prin conventiunea, de la 1876.
Acestea sunt, d-lor, elementele situatiunei nOstre eco-
nomice ; acestea trebuesc dar s5, fie elementele unei dis-
cutiuni cu privire la asedarea taxelor unui tarif.
De o parte agricultura, de alta, parte meseriile si in-
dustriile cari in adever au Inceput sa iea o desvoltare
ImbucuratOre la noi, find cercetate cu Ingrijire, cu ba-
gare de soma, de la sine so lntelege Ca nu putea co-
misiunea de elaborare a acestul tarif sa nu tins soco-
tela de situatiunea In care se g5,sesce fie-care din ma-
rile nostre ramuri de producpune.
Nu ne-ar fi fost permis sa nu tinem soma de agri-
culture, isvor Insemnat de lndestulare pentru poporul
 13

nostru, §i sa ne ocup5,m exclusiv numai de productiu-

nea manufacturier5, de care vorbia d. Paladi.
Si °and ye voia areta mai tarziii care e suma de
sacrificii ce tera o va face pentru protegiarea industriei
nostre nationale, vets vedea forte lesne cis, nu putem
face mai mult far5, ca sa sleim cu desever§ire mijlocele
deja atat de restrinse de earl' dispune Statul nostru
pentru ca s5, ajute propa§irea agriculturei ci punerea
meseriilor nostre In positiune ca s5, traiasc5, §i to viitor.
Care e acum, dup5, ce am cercetat starea interior5,
a Orel, starea international5, din punctul de vedere al
relatiunilor de schimb ?
D-lor, se scie c5, productiunea unel teri In afara
de indestularea consumatiunei interne serva, prin
schimb la procurarea unor produse rye vtri acea ter&
nu le p6te da. El bine, nos suntem mai ales o Ora
agricola, nu putem ssa nu ne gar! Jim la A5Igurarea de-
bueurilor de cars avem nevoe pentro ca sa scurgem
productiunea nostra de cereale
Avem dar nevoe de un taiir ;are' .soerand produc-
tiunea industrial& pe care o avem, sa, permits totu0
schimbul rodelor agriculturei nostre cu produsele in-
dustrials sau propril altor clime pe earl' nu le putem
face la nos. De altminteri, In materie de schimb ar fi
cu neputint5, s5. Gaup vre-o tera care sa primesc5, pro-
ductiunea terei tele c1 care sa nu-ti dea nici un pro-
dus al eI, o tell care s5.-ti cumpere netncetat ci s5.
nu-ti Arida' nimic.
Tots lumea scie c5, un curent puternic de protec-
tiune circul5, acli dintr'o parte la cea-ralta parte a lumii.
Acesta protectiune, pe care nu me tem s5, o nu-
 14

mesc exagerata, da nascere la plangeri cari jail un

caracter din ce In ce mai impunator, mai violent.
Cum ca acesta protectiune este exagerata si cum ca a
Inceput Inca de pe acum o reactiune puternica In potriva
acestul curent, nu o spun eil, d-lor ; v'o marturisesc
desbaterile din tote parlamentele ci criticele acerbe ce
se aduc de o parte insemnata a presei depretutindeni.
In parlamentul Germaniel membri autorisati, adre-
sandu-se partisanilor fail reserva aT sistemulul protec
tor, le qicea:
a Taxele d-vostra asupra granelor, regimul d-vostra
protectionist, sunt causele earl, creand miseria In acesta
tera, atat In orac cat §i la camp, ail aruncat In acelacl
timp catre socialism masele agricole si masele uvriere.»
Iar ministrul de resbel, pentru ca sa '§i asigure votul
representantilor germani cu prilegiul legel sub-oficerilor,
clicea ; a Ceea-ce ne trebue nu sunt sub-oficeri pregatiti
pentru resbelul cu strainii ; pe .acestia 'I vom gasi In
tot-d'a-una; ceea-ce ne trebue sunt sub- oficeril pregatiti
pentru resbelul civil.»
Si d. Lockroy, care amintea aceste cuvinte In camera
francesa, addoga: cea din urma tem& de manevre a ar-
matel germane a nu a fost o operatiune pe campie, ci
reluarea unul orac Impotriva uvrierilor resculati.»
Daca v'am amintit, d-lor, aceste cuvinte a fost pentru
ca sa v6 atrag bagarea de sema si sä v6 arat cat de
periculosa pote sa fie acesta doctrina a protectionismu-
lui cand s'ar depasi o margine norma15., cand s'ar ajunge
BA se provoce In corpul natiunei sbuciumari In trait],
suferinte cari ar apesa prea mult asupra claselor de jos.
SA fie ore acum adeverat, cum a cps onor. d. Fleva,
ca acest proiect de tarif nu este de cat o masca sub
 15

care se ascunde doctrina liberului schimb, fie ca acesta

doctrina a pornit si a fost sprijinita de mine sail de
un alt d. membru din comisiune ? Sail din potriva, acest
tarif este un pt oiect serios care nu voesce numal sa
arunce pulbere In ochii industriasilor prin desvelirea
unor f5,g5.duinte exagerate, dar Gail nu s'ar putea tilde-
plini mult timp, un proiect care asigura in adev6r o
protectiune cu minte, fara a lasa industria la adapost
de on -ce fel de concurentk sä adorma si O. primej-
duiasca viitorul ei ?
Alca'tuitoril acestui tarif ail gandit ea ar comite o gre-
sea neiertata data ar asigura capitalistilor o rent& exa-
bcr erat5. a banilor lor, Inchic,lend cu un cerc de fer In-
tregul schimb; cel ce ail facut acest tarif au socotit
c5, nu pot nad5,jdui ua positiune internationals In care
sa dam not totul si sa,' nu primim nimic ; acesta nimeni,
nici chiar d-vostra, d-le Fleva, nu o yeti putea nici odata
obtine. (Aplause).
D-lor, ce face tariful actual pentru protectiunea indus-
triei nostre? Este destul sa ne aruncam ochil asupra tabe-
lei comparative, pe care am dat'o In raport, pentru ca sä
vedem de Indata ce sacrificii se impun terel printr'acest
tarif. Dintr'un an Intialtul s'aii ridicat taxele asupra arti-
colelor cari erail In tariful de la 1886, pentru un import de
21.251.157 lei, iar sporul asupra articolelor conventionale
din regimul nostru vamal trecut privesce un import de
206.127.983 lei. Daca voiti acum sa sciti cat anume va
plati mai mult consumatorul dupa proectul de tarif si cu
taxele admise de comisiune, nu aveti de cat sa cercetati
tabloul ce am aici si In care sunt calculate pentru fie-
care articol sumele ce s'ar cuveni fiscului dac5, impor-
tatiunea ar fi aceeasi ca In 1889 si dad, taxele vamale
 16

ar fi acelea din proect. Veti vedea eh' dupa noul tarif

vamal Statul ar trebui sä alba un venit de 36.455.074,
adica Ltd cu produsul vamilor In 1889, care a fost de
23.092.990, un spor de 13.363.084 lei.
Noul tarif impune dar terel un sacrificiil care se ti-
died la aprOpe 131/2 milione lei.
Apoi dac.5, s'ar presenta inaintea d-vostra un guvern
cu cinci, §6se proecte de lege pentru lnfiintarea a cinci
§ese noui imposite ca taxa de 5 la suta asupra lefel
functionarilor, sail ca monopolul chibriturilor, ce ati slice?
Sunt sigur ca v'atii ridica Indata sä protestati In con-
tra unel asemenea Ingreunari de sarcina. Si sunt sigur
ca eel d'Intaiil cari ar protesta, find bine tnteles In
minoritate, ar fi onor. d-nil Fleva Etii. Paladi.
Apol sand vi-se presinta aceste sporuri prin mijlo-
cul unul tarif de vama, pe motiv numal ca taxele va-
male se percep mai pe nesimtite de la consumator, In-
corporandu-se In pretul obiectului de consumatiune ce
cumpera, de ce nu protestati ?
Credeti ore ca taxele de consumatiune sunt mai drepte
de cat cele-alte ?Si tocmai d-vostre, democrats, cars ne
Invinuiati ca In tarif s6racii plates° mai mult de cat
bogatil, tocmai d-vostre cereti sa Intindem protectiunea
mai departe §i sa ridicam taxele cat mai mult!
Voiti ins& sa sciti pentru ce populatiunea mai putin
avuta va plati mai mult de cat bogatil prin acest tarif ;
motivul este forte simplu: pentru ca industria Incepe
de la cea ce este mai ucor §i merge catre cea ce este
mai greil; cu alte cuvinte, pentru c5, industria nostra va
fabrica mai Intaiil In mare parte obiectele trebuinciOse
claselor mai de jos. No! am despartit articolele tarifului In
cloue marl categoril : articole ce protegiam pentru ca sa
 17

se faca la not si articole cu taxe fiscale ; taxe sumptuare

not nu am admis, si bine am f5,cut de nu le-ana admis.
D-lor, atat comisiunile cat §i comitetul delegatilor ail
crecjut c5, acest sacrificiil de 131/2 milione este suficient ;
r6I-nane s5, judece onor. Camera data cugetarea 'Astra
a fost bung, sail rea.
Mi-se va obiecta Salsa ca ac6sta sums de 13.362.084
nu va reveni In intregul ei fisculai. Negresit; flind-c5.
mai Intaia In materie de tarife dou6 si cu dou6 nu fac
tot-d'a-una patru, fac &ate o-data numai trei, fiind-ca
se 'Ate ca, urcand taxele tntr'un mod exagerat, consu-
matiunea sa scada i produsul fiscului sa fie mai mic.
Gael dac5. consumatiunea este un element care se 'Ate
supune la un imposit prin mijlocirea unui tarif, consu-
matiunea nu este un element indefinit imposabil.
De alts parte, data not punem taxe ridicate asupra
unor articole, nu o facem pentru ca sa ajutam fiscul,
ci din petriva dorim ca acele articole sä nu mai alba
de cat o importatiune minima sail nula. Taxa dar ri-
dicata pote sa nu vina fiscului, dar consumatorul tot
o platesce, atat numai ca o platesce industriasului In
be s5 o platesca fiscului, §i acesta este tocmai favorea,
protectiunea pe care un tarif o da unei industrii pen-
tru ca sä perta lupta cu concurenta straina.
D-lor, este un sistem facil §i, din nenorocire, este un
sistem cam adoptat de unil din omenil nostri Politici,
on do Gate on vine un proiect de lege menit ca sa
Indestuleze, trite() ore-care mesura, o suferinta, este un
sistem, clic, facil de a alerga dup5, popularitate nefiind
nici o-data multumit si declar5,nd In tot-d'a-una ca nu
se face un sacrificiil destul de Insemnat pentru nevoile
p op orului.
2
 18

AcOsta nemultumire fata cu indestularea unei nevoi

so repeta cu tote cheltuelele care incumba Statulul. Cu
chipul acesta unit au aerul ca nu fac nimic pentru tors,
pe cand alti au aerul ca vor sä sacrifice neintrecut mai
mult pentru binele public, dar ca sunt impedicati de
eel d'Intaiii.
El bine, di protestez in contra acestei demagogii ;
sacrificiul pe care Statul '1 face si pe care, prin urmare,
11 impune natiunii, sail unei parti din natiune, tsi are
si el limitele sole. Numai atunci, onor. d-ni Fleva si
Paladi, cand veti indica In acelasi timp micllocele do
a se indestula acele nevoi, si cand pe lang5, acesta veti
dovedi ea ajutati o suferinta publics far5, a provoca
alte suferinte si mai marl, numai atunci puteti ss veniti
s5, cheep, fie guvernului, fie unei comisiuni care a lucrat
un proiect: dati mai mult de cat ati dat. (Aplause).
EI bine, cu prilegiul acestul tarit, cand a ti cerut sti
se dea mai mult do cat s'a dat, ati omis s5, spuneff
de unde sa se iea prisosul pe care '1 reclamati.
Nu p6te Statul sa dea un singur ban unui om far5,
ca sa iea acest ban de la cine-va si acesta de la care
se iea banul este omul care ra muncit si ra agonisit,
omul de care nici o data nu se vorbesce, omul pe care
d-vostra '1 uitati. (Aplause).
Atunci cand acest sacrificia al natiunii este ingradit In-
tr'o limit& bine chibzuita, atunci cand acest sacrificiu In-
semneza numal ca generatiunea actual& se supune de bun&
voe la un spor de cheltuiala pentru ca sa asigure bunul
train al generatiunilor viitore, not 11 incuviintam si 11
votam din tots inima. Dar cand d-vostra voiti sa restrtn-
geti, s5, ap6sati o productiuno sigur5, a Orel pentru ca sä
creati o alts productiune artificiala care sa iea locul pro-
 19

ductiunel normale, noi nu ye tricuviintam sfatul §i nu

vi-1 primim. (Aplause).
Se impunea dar, d-lor, acelora earl erail insarcinati
sal elaboreze noul proiect de tarif, o mare prudent5. :
o cercetare amenuntita asupra industriilor acelora cart
sunt naturale i posibile la noi, i se impunea In acela0
timp o mare severitate pentru Intreprinderile aventurOse
§i indrasnete unde cine-va nu '0 pune capitalul de cat
and este asigurat, nu numai a se gAsesce la adapost
de on -ce paguba, dar §i este sigur de a realisa c5,0ig
nemeritat. Acesta sarcina a fost grea pentru noi. Al-
catuitorul noului tarif s'a ggsit intr'adever In fata tari-
fului de la 1886, care era un tarif de resbel, §i 111 a-
cela0 timp in fata tarifului conventional care '0 avea
origina in conventiunea de la 1876, care prevedea taxe
atat de sadute.
Ast-fel taxele propuse In proiectul pe care d-vostra
'1 desbateti ail parut firesce prea urcate consumatorului
obicinuit cu tariful conventional §i prea scadute indus-
tria§ului aruia tariful din 1886 a dat atatea sperante
ce nu puteil, ce nu trebuiail sa se realiseze.
Carl sunt acum argumentele pe car! d. Fleva le pre-
sinth pentru a combate noul tarif ? d-sa a dis mai W-
WII ca raportul nu este complet, cä nu luminez5, in-
destul Camera, ca nu arata elementele lucrarei de cat
In trecet, a raportul nu vorbesce nici de memoriile
presentate de camerile de comerciii, nici de petitiunile
industria0lor ce reclama ocrotire.
Ore ap, WA stea lucrurile In realitate ? Ore nu v'am
spus, in raportul ce v'am presentat, a tote datele, tote
sciintele stall la dispositiunea d-vostrk a dosarele sunt
depuse la biuroil qi a on ce domn deputat le p6te con-
 SO

sulta ? Intreb, onor. d. Fleva '§i-a aruncat ochii asupra

lor, citit'a veri-o paging din aceste lucrari, consultat'a
veri-o plangere, examinat'a veri-un memoriu ? Vedeti,
d-lor, onor. d. Fleva tace ! Eu fac apel la d. deputat
Protopopescu-Tache §i la d. deputat Ullea se, ye spun.
d-lor data n'ait Mout un extra, complet de pe acele do-
sare, dace, nu ail alcdtuit o Intrega lucrare care, ne,de,j-
dues°, va produce rOdele sale cand se va discuta proiectul
pe articole. Nu aveti dar dreptul, onor. d-le Fleva, se, ye
plangeti de raport. §i cand vorbiti de date statistice §i
de tablouri comparative, ar trebui eel putin sa'aii mul-
tumiti ca v'am dat importul pe 1889 §i 1890, import
care pentru acest din urme, an nu este Inca publicat,
§i pe care eu nu l'am putut avea de cat cu bine-voitorea
mijlocire a tnaltilor functionari de la ministerul de fi-
nance, ca'rora tin se, le exprim multumirile mele de la
tribuna Adune.rei chiar.
V'atI plans, onor. d-le Fleva, ca nu v'am dat un ta-
bloil comparativ pentru ca se, puteti avea la lindemane,
pe langa importul din 1889 §i 1890, trecut in clasarea
protectiunil articolelor din tarif ce ste. coprins5, In ra-
portul mee; ca nu v'am dat §i taxele tarifului de res-
bohl din 1886 §i pe acelea ale regimului nostru con-
ventional!
Dar nu aveti de cat se, ye aruncati privirile asupra
proiectului de tarif care se afle, In manile d-vostra, ca
sä vedeti ca atat taxele tarifului general, cat §i taxele
conventionale sunt tote trecute §i le aveti la indeme,na
pentru ca se, faceti studiile inteadever economice §i
comparative cari lipsesc din discursul ce ati bine-voit
se, pronuntati. Invinuirea a fost dar cu totul gratuite, §i
cand 'mi -ati spus el n'am presintat destule tabele, de
 21

sigur nu m6 puteti face sa o regret, fiind-ca cu puti-

nele date statistice ce v'am dat §i cu un singur tabel
§i tot v'ati gasit Incurcat de cifre §i v'ati pus In posi-
tiunea omului acela care are In fata lui un mecanism
necunoscut al carui secret nu'l petrunde Inca bine : se
uita, se Intorce Imprejurul setii ci nu pot° sa-1 gas6sca
rostul, de §ti acest rost este in sine forte simplu. N'ati
fost petrun§i do mecanismul acestui tarif, §i de aceea
ati judecat raportul cu severitate. Daca v'ati fi dat os-
tenela sa studiati mai Intaiiz tariful i sai cititi in urma,
o singura data, sunt convins ea nu'mi faceati atatea
invinuiri.
Dar sa lasam acesta cestiune de ordine mai mult per-
sonala, §i sa examinam cestiunea cu privire la tarif
chiar.
D-vostra m'ati Intrebat pentru ce am afirmat ca ta-
riful de la 1886 a fost o arms de resbel? f ati ore-
(jut ca sunteti abil cercetand pentru ce raportorul do
astac,II, care era In Camera la 1886, n'a luat cuvintul
ca sa critice acel tarif care era o arma, de resbel?
Dar tocmai pentru ca era o arms de resbel, onor.
d-le Fleva, n'am luat cuvintul sa critic tariful §i m'am
marginit numal sa nu'l votez.
Un tarif arm& de resbel nu are nevoe sa fie bine
cumpenit §i cu minte; menirea lui este sa lovesca re-
pede ci puternic, §i din punctul acesta de privire pu-
tina incoherenta In tarif nu putea strica.
El bine, pentru obtinerea acestel desechilibrari In ta-
rif, nu aveam nevoe sa intervin, majoritatea de la 1886
era de ajuns!
Cum ea tariful de la 1886 a fost o arms de resbel,
acesta ne-ar marturisi-o, sunt sigur. daca ar mai fi Inca
 22

In viata, barbatul de stat care a inspirat acest taril. El

a mers Si fac pentru acesta apel la top cap eraa in
Camere din sectie In sectie, licend: Votati acest ta-
rif, nu e un tarif pentru timpuri normale, nu cereti de
la dinsul de cat ceea ce trebue sa dea ; este un tarif
de aperare a intereselor nostre cari astadi sunt neso-
cotite, sunt calcate. Ast-fel s'a votat tariful de la 1886.
D. N. Fleva : Protestez. Ea am votat tariful §i nu
mi s'a vorbit despre acesta.
D. A. Djuvara Atunci ati contribuit fara voia d-
vOstra la o buna opera, d-le Fleva; atat §i nimic mai
mult.
Voiti sa ye daa o dovada, lnsa mai sigura pentru
d-vostra ca tariful de la 1886 a fost o arms de resbel ?
Acesta dovada o gasiti in faptul ca guvernul departe de
a dice ca tariful este autonom si ca este decis a-1 aplica
la top, a deschis negociatiuni cu imperiul austro-ungar
In anul 1886 chiar. Faptul ca n'aci ajuns la resultat nu'mi
ajunge, caci remo,ne negre§it ca not sa judecam §i sa ho-
taram data nu ati incheiat conventiunea pentru ca nu ati
putut sä obtineti concesiunile pe cari forte patriotic §i
forte romanesce le cereati, sau pentru ca buna-vointa
de a avea o conventiune ye lipsea. Cand dar d-vostra
faceti un tarif a§a numit autonom §i merged In urma de
tratati Incheierea de conventiune, nu aveti dreptul sa
spuneti Orel* ca ati facut acest tarif cu gandul ca el sa
fie aplicabil tuturor statelor, fart deosebire. (Aplause.)
Doue intrebari ne punea onor. d. Fleva, doue Intre-
bari cari, fie dis in trecet, se cam exclud, sau data nu
se exclud, sunt coprinse una in cearalta. D-sa ne In-
treba Sunteti pentru tariful conventional sail pentru
 23

tariful autonom? Pronuntati-ve. §i apoi: sunteti protec-

tionisti sail nu? Pronuntati-ve ?
D-lor, 'ml pare reit ca prietenul mein, d. Fleva, nu
a voit sä observe ca regimul conventional sail re-
gimul autonom, din punctul de vedere al doctrinei, al
protectionismului si liberului schimb, nu semnifica nimic,
dar absolut nimic.
Sistemul conventional este o forma dupe, cum este
iarasi o forma si sistemul autonom ; fondul, cugetarea
economics care caracteriseza un sistem economic reside,
In alcatuirea, In fixarea taxelor unui tarif.
Un tarif conventional pote sä fie mai protectionist
de cat on -ce tarif autonom, dupe, cum un tarif autonom
'Ate fi mai liber-schimbist de cat on -ce conventiune.
Prin urmare, respunsul la aceste Intrebari este simplu.
Ve respund lmpreuna cu d. Carp : ce v'ar folosi decla-
ratia guvernului ea este pentru regimul autonom ? Ceea
ce puteti cere de la guvern si de la on -ce om politic
care se ocupa cu cestiunile economice ar fi alt-ceva,
ar fi O. ve spuna: care este directiunea economics ce
voesce se imprime acestei teri ? Din ce parte crede
guvernul ca Ora nostra are nevoie se, se apere ? Carl
sunt relatiunile economice ce trebuesc sporite si incu-
ragiate si earl sunt acelea earl. nu trebuesc sporite si
Incuragiate ? Care e mesura de protectiune ce trebue
O. se dea industriei nostre nationale si care este mesura
adoptath, pentru fixarea taxelor fiscale ce privesc arti-
colele de consumatiune ? Atat puteti cere si de la guvern
si de la nos, atat si nimic mai mult. Respunsul la unele
din aceste tntrebari vi s'a dat complect si deseversit prin
cifrele coprinse In proiectul tarifului de vama care este
supus desbaterei si votului d-vostre ; respunsul privitor
 24

In deosebi la politica economic& international& nadaj-

duesc sal avem mai tarclitl, atunci cand vom discuta
proiectul de lege care prevede punerea In aplicatiuno
a tarifului pe care 11 studiam.
Ati (lie, d-le Fleva, ca, tabloul clasific5,rel protectiu-
nilor acordate industriilor, tabloil ce ram aseclat In ra-
portul infatisat onor. Adunari, nu este exact din punctul
de vedere al spiritulul protectiunei, nu al liberului schimb ;
m'ati Invinuit ca am trecut IntrInsul ca protegiate mai
multe categoril de cat trebuia, coprinc,lend si pe aceia
cu taxele de 11-20 la suta, pe cari le consider, in-
teadever, ca taxe protectore.
Eil, ne spunea d. Fleva, clic ca, taxele de la 11-20
la suta sunt taxe pur fiscale. Apol atunci, afirmatiune
pentru afirmatiune, nu \red pentru ce afirmatiunea d-vOstra
ar ffi primita si a nastra, nu. Dar data d-vostra, nu a-
duceti de cat o simpla, afirmatiune, not aducem In acela§i
timp o afirmatiune si un argument.
V6 desfid sa aratati In tea, legislatiunea nostra finan-
ciare un singur imposit care la principalul s6ii sa, so
ridice 0115, la 20 suta. Fac apel la toti acei car! s'ail
ocupat cu cestiuni financiare, fac apel la d. fost ministru
Germani sa spun& data avem vre-un asemenca imposit.
i data noi nu avem nici un imposit care sa, se
ridice la 20 la suta, pentru ce void d-vostra ca sa, con-
sider o taxa vamala de 20 la suta, ca simply taxa fis-
cal5,? Nu este ore mai fires° ca sä fac sa se Incepa
taxele protectore de la 10 la suta, de la punctul unde
se opresce cuantumul impositului nostru, $i sa ridic
aceste taxe pang ea 50 la suta si mai In sus? Eti sunt
dar In spiritul adeverat al unel legislatiuni financiare,
 25

si d-vostra sunteti numai In domeniul fantesiei pure,

unde nu mai Bunt nici principii, nici taxe.
Aduceti ca argument mai principal -- adesea argu-
mentele ad hominem sunt mai la lndemana si mai fa-
cile de cat argumentele de fapt aduceti ca argument
pentru combaterea tarifului invitatiunea ce faceti in dis-
oursul d-vOstra, d-lui ministru de finance, as vtnd5, mo-
siile si s5. fad*, d-sa industrie cu tariful protector ce a
presentat! Apoi nol tocmai am voit ca acest tarif sa,
nu permits Omenilor sa-Si vind5, mosiile pentru ca s5,
se apuce de industrie, sperand profituri mai insemnate ;
cum am regreta, spre pilda, ca d -nii advocatb ea -si pa-
rasesca clientii for si s5, se faca fabricanti. Nu am voit
sa asiguram acestora beneficli ilegitime, nefiresci. Am
voit ca numai acei cari ail aptitudini sail desfasore
activitatea for In directiunea bogata a muncei indus-
trials, laso,ndu-1 de altminteri sa cugete ca In indus-
trie, ca in tote ocupatiunile omenesci, sunt primejdii po-
sibile §i piercieri ce se pot ivi.
Tot d. Fleva a fost, Imi pare, acela care, cercetand
tntrega categorie a articolelor pro tegiate, a cautat si,
dea ca dovada cum ca inteadever taxele nu sunt pro-
tectore faptul c5, au fost importatiuni insemnate pentru
aceste articole. D. Fleva a qis: acesta ne-o dovedesce
Insa§1 d. raportor, clef d-sa In fata fie-carui articol asecla
o cifr5, de importatiune colosala.
Apoi, onor. d. Fleva, data deschideati tariful, ati fi
v6dut ca aceste importatiuni la nol nu s'ail. fault sub
imperiul taxelor preveclute de nob, nici a taxelor tari-
fului de la 1886, ci In marea majoritate sub imperiul
taxelor conventionale. Prin urmare, si din acest punct
de vedere all lost nedrept.
 26

D. Fleva insa voesce sa ne clovedesca, a sunt si a-

nomalii In acest tarif; d-sa ne dice: vedeti, d-vos'ra re-
clamati in contra alcatuitorilor tarifului din 1886, find-
ca au stabilit taxe ridicate asupra materiilor prime, cum
de exemplu, asupra torturilor de bumbac; apoi d-vostra
acum la 1891 nu ati flout tot asa? Nu ati pus taxe
ridicate asupra pielariei care serva de materie prima
la cismari ?
Ye atrag numal atentiunea, d-le Fleva, ca este o
mare deosebire; firele de bumbac nu se produc la noi,
pe c'and pentru pielarie avem tabacaril nostri pe carl
trebue sal protegiam si In numele carora d-vostra ati
vorbit cite -va minute mai in urma chiar.
D. N. Fleva: Eti am critical taxa pusa pe obiectele
confectionate din bumbac.
D. Djuvara, raportor : D-vostra nu v'ati marginit
'ma la o critica a tarifului, ci 41 facut $i istorie; v'ati
ocupat si de regimul nostril economic din trecut. AVi
ois, d-le Fleva, ca, la 1886 era fires° lucru sa se faca
tariful care s'a Mout, fiind-ca atunci not avem Inca in
vigore conventiunile ce resultati din regimul de la 1876.
Sciti, d-lor, ca eti sunt departe de a fi un admirator
al conventiunei de la 1876, adeverul este insa adever.
EI bine, faptul nu sta ast-fel, fiind-ca conventiunile carl
s'ail Incheiat de la 1876 incoce, trebue s'o spunem cu
parere de reil ea nu au obtinut nici macar aceea ce
obtinuse conventiunea din 1876, adica scutirea cerea-
lelor nostre. (Aplause).
Prin urmare, afirmatiunea d-vostra cum ca conven-
tiunile ce ail urmat anului 1876 ail fost facute tot asa
ca la 1876, nu este in acord cu realitatea faptelor.
Ati spas apoi ca eram nevoiti sa mergem cu acel
 27

regim conventional pans la anul 1891, fiind-ca pans

atunci durail conventiunile ce am fost obligati s5. In
cheiam In urma celel de la 1876.
Ati fAcut din acesta o cestiune de partid, eil voiti
cerceta Insa faptele numai din punctul de vedere isto-
ric ; ye Intreb dar : era fortat regimul conventional 0115.
la 1891? pentru ce d-vostra care ati succedat guver-
nului §i conventiunei de la 1876, siliti s5, Incheiati con-
ventiuni pentru ca s5, nu 15,sati un monopol monarchiel
austro-ungare, ati 1ncheiat rana la 28 Iunie 1891 ?
Nu vedeti ca ati taiat ast-fel Orel posibilitatea Inca
pentru 5 ani de a'§i recuceri independenta sa econo-
mica? (Aplause).
(D. Iepurescu intrerupe dicend c5, ati fost obligati la acesta
prin conventiunea de la 1876.)
D-lor, acesta Intrerupere nu are absolut nici o valore,
cad conventiunea cu Austro-Ungaria expira la 1886 §i
puteti, Incheand cele-alte conventiuni tot pana la 1886,
sa scutiti terei cinci ani din regimul conventional pe care
l'ati atacat ato.t. D-vOstr5, ins5, dupa. ce Inteadever ati
lncheiat o conventiune cu Rusia Oa, la 21 Octombre
1886, cand a fost vorba de conventiunea cu Germania,
ati Incheiaeo po.na. la 28 Iunie 1891. Pentru ce ? iat5. o
Intebare la care nu vets putea nici o data sä respundeti.
Un singur lucru ati putea sa obiectati, c5, ratifica-
tiunile acestei conventiuni §i obsery In trecet c5, nu
prea aveti aerul de a cunosce acesta Imprejurare
ca ratificatiunile conventiunei cu Germania ail fost tn-
tarcliate papa la Iulie 1881. V6 Intreb lima, de ce a-
costa Intarcliere? i v6 mai Intreb pentru ce termenul
prelungit ast-fel, de fapt, pAn5. la 1891?
Iat5. Intreb5,ri la cars nu yeti putea iar541 respunde.
 28

Am cautat, d-lor deputatl, sa r6spund cat am putut

mai repede atacurilor ce s'ail adus proiectului de tarif
§i raportului ce am presentat; will ca timpul Camerei
este acum mai pretios de cat on cand ; nu pot tnsa
sa las nesemnalate cuvintele ce onor. d. Carp, delegat
al uneia din sectiunile d-vostra, a gasit cu cale sa'rni
adreseze cu privire la partea ce a numit istorica din
raportul mai. Nu am, cred, nevoe, d-lor, s& afirm ca
nu am avut intentiunea sa reinviez nici un soill de po-
lemic5, de partid, sail sa 1nvinuesc vre-un om de Stat.
Cand am vorbit de conventiunea de la 1876, de chi-
pul cum s'aii desfa§urat mai tarc,Iiii consecintele el firesci
i urmaririle nea§teptate ale aplicatiunei acestel con-
ventiuni, eil nu am voit de cat sa taut obar§ia unui
curent economic actual §i sa indic treptat deosebitele
fase prin earl a trecut politica nostra economics mai
'nainte de a ajunge la starea eI actual& Nu am credut
un singur minut c5, omenii no§tri politici se vor putea
crede atin§l de acest lucru, nu am credut c& el vor
pune vanitatea for d'a nu fi gre§it nici o data, d'asupra
ambitiunei for d'a face in tot-d'a-una mai bine. Dac&
am vorbit de conventiunea de la 1876 a fost numai
dintr'un punct de privire istoric §i pentru ca s5, trag
ore-cari Invetaminte, pentru ca din istorie numai hive-
taminte trebuesc trase, iar nu argumente de polemic&
§i de partid.
Dintr'un asemenea punct de privire dar, §i ca ces-
tiune de istorie, conventiunea de la 1876 apartine tu-
turor §i raportorul d-vostra vorbind de dinsa nu numai
a usat de un drept fires° al sell, dar V-a Implinit §i
o datorie a sa.
Asupra partei din raport privitore la conventiunea
 29

de la 1876 '$i -ail facut observatiunile d -Ior, atat d. Carp,

cat 0 d. Iancovescu.
Sunt dator s5, marturisesc c5, d. Iancovescu, de §i
vorbind ca om de partid, s'a marginit numai intru a
apera economia conventiunei de la 1876 ; ca om de
partid era dreptul, era 'ite datoria d-lui Iancovescu
sa fad, acesta.
Cat pentru d. Carp, d-sa s'a marginit sa ye cer5,1m-
prejurari u§ura'tore, 0 nu me indoesc co, d-vostra toti
ati putut observa ca atunci cand d. Carp compara e-
poca incherarei conventiunei de la 1876 cu epoca aceea
cand boerii romani atirnail in perete rind pe rind por-
tretul Tarului 0 pe acela al Sultanului, d-sa este mai
sever pentru 1876 de cat am fost eil.
D. Carp nu s'a marginit aci. D-sa s'a folosit de acesta
imprejurare pentru ca s5, Loa ore -cart declaratiuni de
o importanta ce negre0t nu a putut scapa nimenuni, acli
mai ales cand discutam un regim economic pentru
viitor.
D-sa a cps : dac5, s'a oprit exportul nostru de vite
in trecut, vina nu este a monarhiei austro-ungare, ci
a Angliei, fiind-c5, ea a luat into,h1 acesta mesura 0
pe urma, neavend ce s5, faca, a luat'o 0 Austro-Un-
garia.
El, bine, In potriva acestui mod de a face 0 a in-
terpreta istoria eil protestez 0 cand d. Carp a voit s5,
lase sa se intelega aci ca comitetul delegatilor ar fi
avut asupra acestui punct alte vederi de cat acelea ale
raportorulul d-vostra, eil sunt dator sa marturisesc c5,
acesta cestiune nici nu s'a discutat In comitetul dele-
gatilor 0, prin urmare, comitetul delegatilor n'a avut
sa so pronunte asupra ei ; fiind-ca insa d. Carp a gasit
 30

de cuviint5, sa ridice cestiunea, di fat apel la d-nii de-

legati preset* sunt patru, adic5. maioritatea m6
adresez nominal la fie-care din d-lor si-i rog O. prote-
steze In contra cuvintelor mele dac5, d-lor lincuviintez5,
chipul cum conventiunea de la 187G a fost aplicata
de vecinil nostri.
D-lor, aplicatiunea conventiunel austro-ungare a fost
desastruos5, pentru nois lovind In interesele cele mai
vitale ale Orel ; si eil cand m6 rostesc cu energie Im-
potriva acestel aplicatiuni, sunt sigur ca am cu mine
nu numai majoritatea acestei Adunari, dar aprope to-
talitatea terel romaensci.
Ce ? Nu-si aduce aminte d. Carp de exportul de PI-
matori al negutatorului Dinu Mocanul, care dupa ce
a ajuns la Steinbruck a veclut c5, i-se declara vitele
bolnave; guvernul roman a trebuit s5, trimita o comi-
siune de veterinari, ye citez nume, ail fost d-nii doc-
tori L5,custeanu si Persu, ail constatat official ca vitele
nu sunt bolnave, au sfirsit pan5, si Ungurii prin a re-
cunosch ca vitele nu erail bolnave ; cand s'a facut histi
acesta era prea tarchil, negustorul roman era ruinat.
Sä nu perdem, d-lor, din vedere acest lucru, s5, nu
uit5,m trecutul, s5, ne amintim ca este un obiceitt al
vecinilor unguridin causa rivalitatei de productiune
dintre Romania si Ungaria rivalitate pe care vecinii
nostri nu o admit; este, clic, un obiceiii al Ungurilor
de a decreta de la Pesta bola de vite. Si data voiti
s5, ye parundeti ci mai bine de acest adever gi de pri-
gonirea apr6pe sistematicA a Romanies din punctul do
privire economic, amintiti-ve ca, indat5, ce Serbia a a-
juns cu not la un contract In privinta sarei, lndat5, Un-
 31

gurii ati gasit ca s'ail bolnavit rlmatorii din Serbia si

'1-ail oprit la granita.
Trebue sä ne amintim, d-lor, acest trecut cand vor-
bim de relatiunile nostre economice cu monarhia ye-
cin5, §i cand aspirarn la o emancipare economic& mai
deplina nu trebue s5, uitam robia economics din trecut.
De altminteri, de la d. Carp voiii face apel la unul
din prietenii d-stile politici, la d. Laurian.
Tata ce ne clicea d-sa In acesta incinta chiar:
aPriviti ora§ele unde atatea plage ne rod §i undo
suntem pe iii ce trece grosnic loviti de robirea strains.
Si cand lie robirea strains v'a§1 face atenti numai la
un fenomen: luati §i examinati lmbracamintea d-vostra
§i spuneti data aveti In vestmintele d-vostra ceva pro -
clus romanesc. Top suntem lnfa§urati In producte straine,
§i 'mi-e toms ca nu cum-va maine sa se transforme §i
ceea-ce este sub hainele nostre... Dar find -ca este vorba
de ideal, eu voia spune c5, idealul nostru este de a face
din Romania Statul eel mai preponderant din Orient,
Statul Cara de care sa nu se pote dice nimic la Dunare,
Statul care set joce in Orient rolul la care urea sa aducd
pe Ungaria rninistrul Kalay.D
El bine, d-lor, cand vedem atata patriotism, cand
vedem ca o energie atat de intensa se desf4ur5, la ye-
cinii no§tri pentru aperarea intereselor for nationale §i
economice, cred c5, este de datoria nostra ca sa ne ri-
dicam §i not cat de sus, sa simtim inimele nostre b5.-
tend cu putere cand este vorba do aperarea intereselor
nostre nationale §i economice.
Pentru atingerea iclealulul nostru national, eii cred
c5, este de datoria nostra nu numai de a spori fortele
productive ale terel, dar mai ales de a le apera de con-
 32

cure* vrajmaOsca, ce ar fi indreptat5. In contra lor,

orb de undo §i ori-cand. (Aplause prelungite).
Acestea sunt d-lor, explicatiunile pe cari m'am credut
dator sa le dal cu privire la tariful supus desbaterilor
d-vostra; cand va veni discutiunea pe articole qi cand
cu acea ocasiune se vor presenta observatiuni pentru
fie-care articol In parte, voiii cauta sä dal tote lamu-
ririle ce mi-se vor cere ; iar mai tarziti, cu prilegiul
proiectului de lege care prevede aplicatiunea tarifului
ce desbatem, voiii Incerca sa precisez mab mult Inca
noua politica', economics pe care Romania trebue ss o
inaugureze. (Aplause prelungite.)
 DISCURS
ASUPRA

INDUSTRIE' LEMNELOR SI IN CONTRA MONOPOLULUI FABRICEI KU

(qedinf a Adundrit Deputafilor de la 19 Iunie 1891)

Domnilor Deputati,
Acesto. Camera Inca de la inceputul discutiunii asupra
tarifului, a adoptat un principia care sa o c5.16uzesc5,
in fixarea taxelor privitore la fie-care articol. Am ho-
tarlt cu toti sa dam o protectiune moderata pentru tote
industriile §i produsele romane earl nu pot sa resiste
unei concurente cu totul deschise pentru ca ast-fel pu-
terile economice ale acestei teri sa sporesca temeinic,
sa prind5. radecini §i sa traiasca o viata din ce In ce
mai prospers.
El bine, d-lor, data este o productiune romanesca
cu totul nationala, cu totul implintata In parnintul Orel,
apoi este de sigur exploatarea padurilor seculare ale
solului nostru. Fac dar un apel c5Aduros la d-vOstr5, §i
ye rog sa aplicati mai cu osebire acestel productiuni
pricipiul salutar, principiul cu minte ce ati adoptat Inca
de la inceput.
i atunci cand la articole mult mai putin Insemnate,
cand la produse ca zaharul §i ca cimentul, care va veni
In desbaterea d-vostra imediat, d-vostra ati trecut cu
des6verOre peste interesele imediate i generale ale con-
sumatorilor, cu tota cantitatea minima a productiunei
 34

nationale, cand ati fixat pentru aceste produse taxe ri-

dicate In intet'esul obladuirei industriei nostre nascende,
nu me Indoesc ca aci unde este vorba de o aperare
necesara a industriei lemnelor nOstre, vets fi drepti gi
bine inspirati,
Cand vets lua In bagare de sema ca este vorba aci
de un monopol exclusiv dat numai pentru o singura
fabrica strains,, 1) care face concurenta celer- l'alte fabrice
romanesci, nu cred ca d-vostra, vets esita, nu cred ca
vets precupeti protectiunea care trebue acordata desvol-
Wei generale a acestel industril a lemnului In Oro, la
not (Aplause).
D-lor, discutiunea s'a cam ratacit, §i acum In mo-
mentul din urma, cand onor. d. L Lahovari s'a raliat
la amendamentul d-lui Iarca, care este privitor la art.
359, si atunci cand In numele sei.1 propriii d. Ion La-
hovari a tnfatisat amendamentul ce privesce art. 364.
Aceste amendamente nu ail absolut nici un raport cu
art. 358, uncle este vorba de trunchiuri de brad.
D. Iarca: Eu n'am vorbit de art. 358.
D. Al. Djuvara: Tocmai fiind-ca n'ati vorbit de
art. 358 atrag atentiunea ca In acesta Camera aprOpe
nici un glas nu s'a radicat ca sa sprijine scaderea taxe-
lor privitOre la acest articol de la 4 la 2.
Sunt dator, d-lor, In acesta privinta s5. ve &ill ex-
plicatiuni, sa spun cum a venit acest proiect de tarife
cu taxa de 2 Inaintea d-vostre, find -ca am audit pe
d. Schileru si alp judecand cu multa severitate comi-
tetul delegatilor, care a scoborit taxa de la 4 la 2.
Eu, d-lor, am fost contra acestel scoborlri i chiar
guvernul s'a raliat la mentinerea acestel taxe la 4 ; dar
') Este vorba de fabrica de lemne Goetz.
 35

tntemplandu-se ca In acea di se, lipsesca cati-va din

membrii comitetului delegatilor, numal In urma pro-
punerei d-lui Carp s'a putut scoborl acesta taxa de la
4 la 2. (Intreruperi din partea d-lui C. Bobeica).
D-le Bobeica, a§1 fi dorit ca d. Carp se, alba un man-
datar mai autorisat de cat d-vOstra, care se, se Inscrie,
se. is cuvintul §i se, sustina ideea d-lui Carp, iar nu
numai sa Intrerurpa. Daca d-vostra voiti se, sprijinig
propunerea d-lui Carp, ve rog se, ve tnscriti §i se, vor-
big, §i eti iau angagiamentul sa ve respund §i se, ve
combat.
OA cum, 'ml pare reit ca d. Carp n'a venit la des-
baterile acestui articol ca se, sustine, ideia d-stile.
0. voce: Este bolnay.
D. Al. Djuvira: Aud clicendu-se GA este bolnav ;
'mi pare forte reit ca d. Carp este bolnav, §i '1 doresc
o repede Insanato§ire ; cu privire insa la taxa asupra
lemnelor, dupe pornirea pe care o ved In Camera, mi-
se pare ca are se, se bolnavesca reit propunerea de sc5,-
dere a d-lui Carp. (Ilaritate).
D-lor, me voiu margini se, respund f6rte scurt la
art. 364 ci 359, privitore la doge §i la lemnul de con-
structiune.
Dace, onor. d. I. Lahovari voesce sä face, aci o des-
picare de articol §i sa lase la o parte butiile Si dOgele,
bine, me voiu ralia §i eiz opiniunii d-stile ; dace, Ins&
d-sa ar fi ispitit se, aplice amendamentul d-sale la Intreg
articolul 364, '1 atrag atentiunea ca aci se coprind tote
lucrarile ordinare de lemn, cari mai lnainte de 1886 nape,-
deil din Austria, radicand ast-fel mijlOcele de train popu-
latiunei ce se Indeletnicea cu acesta meserie la munte.
Acum, d-lor, se, venim la art. 358, la trunchiurile
 36

de brad. Sa nu tineti socotela, ye rog, de atacul reu-

tacios ce d. Iarca a adresat d-lui Schileru; sal dati
exacta lui valore. D, Iarca a clis: aVedeti un Oran care
apera padurile boeresci.D Apoi de paduri boeresci este
vorba aci ? Mai Intaiii trebue sa scig, d-le Iarca, ca
viata nostra socials a prima o schimbare desever0ta;
nu mai pOte fi vorba de boeri, de nobili, plebei 0 terani,
pentru ca sunt fOrte multi din foqtii terani cari ail luat
padurile pe cari le aveil boerii mai Inainte ; nu mai
p6te fi vorba In Tera Romanesca de cat de Omeni car):
ail paduri §i de omeni Carl n'ail paduri, toti de o po-
triva, de altminteri, to Romani. (Aplause). i cuvIn_
tarea d-lui Schileru, departe de a'tni displace, Imi place
mult, cari este o dovada mai mult despre solidaritatea
care exists Intre muncitori §i capitali§ti ; 0 'mi pare
reil ca d-vostr5., d-le Iarca, v'ati r5.dicat contra acestei
solidaritati, °and ati *tut ca un Oran vorbesce pentru
munca lui §i ap6r5, proprietarul de paduri, fiind-ca munca
lui este legata cu capitalul. Cand d. Schileru face acesta,
d-sa este In adeverul economic, iar d-vostra, d-le Iarca,
sunteti In erezia economics. (Aplause).
Cum sta.' cestiunea trunchiurilor de brad? D-lor, data
pentru fabricarea hartiei ati avea d-vostra o singura
fabrics, §i acesta fabric& ar fi tntr'o positiune cu totul
exceptionala fats cu materia prima a fabricatiunil ei,
cu pasta de hartie, ast-fel In cat acesta materie prima,
acesta pasta sa nu pots veni pe alts Gale de cat pe
un drum flotabil, pe care numal acesta fabric& favori-
zat5. sa '1 pot5, avea, §i data ati avea In acela0 timp
alte fabrice cari ar produce In tera 0 materia prima
0 pasta pentru fabricarea hartiei, ati Indrasni d-vOstra
sa votati o scodere de taxe asupra acestei materil prime,
 37

omorind ast-fel tote fabricele In beneficial unei singure

fabrice privilegiate ? Se vorbesce de monopolul heres-
traelor, far5, sa se tina soma ca ele stint imprastiate
In tote partite muntose ale terei, si se vorbesce ast-fel
fara nici un Interes. Nu se pote dice ca exist& monopol
&And sunt 20 sail 30 herestrae ; monopol este numai
acolo unde numai unul singur profit& de dispositiunile
unei legi.
Ei bine, din scalerea taxer asupra trunchiurilor de
brad numai o fabrica profita. (Aplause). D-lor pentru
ce ar exista un asemenea monopol ? La noi, cum a ob-
servat fOrte bine d. I. Lahovari, padurile nu sunt puse
In positiune de a fi exploatate cu aceleasi mipoce cu
cari sunt exploatate padurile Orel' de unde ne yin trun-
chiurile de brad. In adev'er, acolo mijlOcele de trans-
port Bunt cu totul altele, pretul muncei este mai jos
de cat la noi ; prin urmare, concurenta este imposibila,
capitalul este si el mai eftin. siguranta afacerilor si sta-
bilitatea tntreprinderilor mai mare, si cum a lis fOrte
bine d. Butculescu, la noi se exploateza numai polele
padurilor de munte, iar esentele de virfuri sunt inac-
cesibile, nu se pot exploata. Va sa Mica, cand d-vostr5,
ati admite taxa de 2 lei, ati lasa exploatarea paduri-
lor nostre cu totul In parasire, 41 face ca produsul for
sa nu fie In putinta de a concurs cu trunchii de brad
earl yin din strainetate.
D-lor, o ciudata coincidenta m6 face sa insist asu-
pra neajunsurilor ce o singura Intreprindere strainti cau-
sOza la atatea 1ntreprinderi romanesci. Nu este numai
un monopol pentru o singura fabrica, este si un mono-
pol pentru o singura Ora, caci nu ne yin trunchii de
 38

brad de cat numai dintr'un singur boo, dintr'o singura

Ora care este in resbel vamal cu noi! (Aplause).
Ni s'a vorbit de import §i export, ni s'a dis ca nob
avem un mare avantagia sa lasam a intre aceste esente
la noi, pentru ea avem un mare folos, a Incuragiam
exportul lemnelor nOstre. Este ins5, destul a vedeti sta-
tistica lemnelor ca sä ye convingeti ca acest a§a numit
argument nu este argument serios.
Pe cand vedeti ca totalul trunchiurilor de brad se
radica la import la suma de 263.790 lei valore, §i im-
portul lemnelor deja formate in Ora la cifra de 1.004.394
lei, apoi exportul nostru nu se radica iar decal la cifra
de 1.840.568 lei.
Luati acum cifra de la trunchiul de brad §i trans-
formati-o In valore statistics potrivit pretului lemnului
fabricat, §i veti vedea ca importul nostru este aprope
tot a§a de mare ca exportul ; prin urmare, noi pe pie-
tele nOstre lasam sa intre lemn strain care concureza
herestraele nOstre Si dam avantagii unei singure fabrice
care export& pe comptul sea §i pentru c4tigul sea
(Aplause).
In realitate, nu este tera care export& §i care ca§-
tig5,, ci o singura fabrica exports §i ca§tiga ; In contra
acestui monopol me simt dator sa me ridic din tote
puterile mele. (Aplause).
D-lor, in ce situatiune se gases° herestraele nostre?
Vo rog a tineti soma ca cea mai mare parte din
aceste herestrae sunt stabilite de curind, abia au sfir§it
de a '§i imobilisa capitalul, a '§i face a§edarea, §i d-vOstra
voiti sa le suprimati acum, de a doua di, cand nu nu-
mai ca nu '§i-au amortisat capitalul, dar nici nu au
ajuns sä vada eel d'intaia dividend ?
 39

Sunt omeni cari s'ail dus in creerii muntilor, unde

Vela miserz bit o populatiune care nu posed& nici o pal-
m& de pament cultivabil, care nu are nici un mijloc
de train, care nu are nici o alts lndeletnicire de cat
exploatarea padurilor, i acolo s1 -albegat capitalurile
lor, au dat de munca Intregel populatiuni.
Ire Intreb dar : ate voi d-vostra, pentru ca sa bene-
ficieze o singura fabric& care concureza tote herestraele
nostre, ca nob se, taia'm acest mijloc de train la tota
acea populatiune de prin munti ? (Aplause).
Nob nu voim se, facem acea populatiune murit6re de
Rime ; nob nu voim ca ea se, se retraga de acolo la camp ;
nob voim ca ea sa stea acolo ca o sentinel& a potecelor
de sub piscuri, sentinels care sa veghieze i sa apere
elementul romanesc, sentinels care sa ne caleuzesca prin
cararile muntilor atunci tend am avea nevoe sa ne a-
/Aram din partea aceea, ca si din orb -ce alta parte ar
fi. (Aplause).
In afara do consideratiunile ce privesc herestraele ro-
manesci de la munte si populatiunea teranOsca de acolo
s'a vorbit si de padurile ce sunt proprietatea Statului.
Sciti forte bine, si d. Albu a spus'o, data el 's1 deo-
sibesc produsul bradului de produsul celor-l'alte feluri
de lemn ce se exploateza din padurile Statului, gases°
o sume', mult mai mice, de bani aferenta la produsul nu-
mai al bradului chiar.
Acesta este un argument de fapt care nu respunde
nici de cum cestiunei ce se discuta, ci privesce numai
regimul sub care se gases° astadi padurilor nostre. S'a
cerut guvernului sa amelioreze chipul cum se exploa-
teze, padurile ; nici di nu me opun la acesta, din po-
triva; vole. respunde Insa d-lui I. Lahovari ca nu este
 40

vorba aci de regimul silvic; legile le puteti schimba,

puteti face ast-fel In cat sa nu se devasteze padurile. Aveti
Itnsa datoria, atunci cand ve ocupati ca sa Ingraditi prin
legi exploatarea padurilor, cand void sa le Impedicati
de a se exploata reil, aveti, clic, datoria sa le dati
posibilitatea de a se exploata bine. Iar nu, pe de o
parte, sa, recurgeti la un regim silvic care sa nu le
lase sa se exploateze de cat In conditiunl bune, §i pe
de alts parte sa le Wag on -ce posibilitate de a fi ex-
ploatate ; acesta ar fi un non sens, d-lor ; am aci un
tablou al preturilor cu cars s'ail vtndut de catre Stat
tunohiurile de brad din deosebite localitati, din Neamtu,
Sucova, Prahova, Baca'', etc. ; din acest tahloil reese
ca micllocia cu care s'a vindut este de 4 lei §i 50
trunchiul.
El bine, d-lor, ye dati socotela ce represinta acesta
sums de 4 lei §i '50 bani ? Puno o suta de ani ca sa
cresca un trunchiil de acea marime; iar eel 4 lei ci
jumetate sunt renta pamentului pe 100 ani! Va trebui
Inca 100 ani sa mai a§tepte proprietarul paclurei
negre§it urma§il lui pentru ca sa mai OM Inca taia
asemenea trunchiuri.
Ati voi d-vostra sa refuzati padurilor Orel, proprie-
tarilor romans, fie ei boeri, terani sail democrati, acest
beneficiti natural al pamentului lor, ati voi sa lasati pa-
clurile for sa putreclesca, sa se topesca neexploatate,
pentru a favorisa venitul pamenturilor de aiurea ? (Aplau-
se). Eil sunt sigur, d-lor, ca nu ; sunt convins ca veti
vota taxa de 4 pe care v'o propun, In loc de 2.
Dar, d-lor, ei1 nu me multumesc numai cu acesta ri-
dicare a taxes, riclicare care de altmintreli s'a admis fi
de d. ministru de finance; nu me multumesc, ci 'mi iail
 41

permisiunea sA-1 fac atent pe d. ministru nu numal asu-

pra taxer tarifului, dar §i asupra aplicarei acestui tarif.
SA bine-voiascA d-sa sa EGA sA tnceteze sistemul scan-
dalos de a se §tirbi tariful, cum s'a Mout prin interpre-
tarea legel pentruprotegiareaindustridnationale. (Aplause).
In adever, o discutiune tot atat de Inver§unate ca
astacli a avut be In Camera acesta In 1886, cand A-
dunarea de atunel a fixat o taxa fOrte ridicatA la trun-
chiurile de brad. Ce s'a Intemplat InsA? S'a lntemplat
°A la un moment dat s'a pus mana pe legea de pro-
tectiune a industriei nationale §i s'a clis: In virtutea ar-
ticolului cutare, care scutesce de taxa vamala materiele
prime intru cat acele materii flu s'ar gasi in cantitate in-
destulatore aid in te'rel, In virtutea acestui articol, fa-
brica Goetz este Invoita sd aduca lemne brute din strAi-
netate.
Voci: Trebue sä inceteze o-datA scandalul acesta
(Aplause).
D. Al. Djuvara : Noi, d-lor, protestam In potriva
acestui mod de a se ocoli legea, 1 rugam pe d. mi-
nistru de finance sA fie atent pentru aplicarea integralA
a acestui tarif. (Aplause) 1).

1, Camera a adop tat taxa de 4 lei la metru cub, in loc de 2 lei, vo-
tand amendamentul propus de d -nil: Djuvara, Oroveanu, K. Cesianu,
M. Tzoni, I. Iancovescu, G. *tefanescu, I. Pencovici, E. Mavrocordat,
G. Vlrulescu.
 DISCURS
ASUPRA

APLICARII TARIFULUI VA1IAL IN RELATIUNILE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

SI IN SPECIAL

IN RELATIUNILE NOASTRE COMERCIALE CU AUSTRO-UNGARIA

(qedint a Adundrit Deputafilor de la 20 bade 1891)

D. A. Djuvara : D-lor deputati, cestiunea tarifulul

este acum terminate, tariful este votat §i gasesc aprOpe
de prisos sa adaog cum ca Impartasesc cu totul, In liniile
ei generale, In marile el directiuni, acestd lucrare la
care m'am asociat. Nu am de cat un singur regret,
acela ca nu am putut aduce pentru deseverOrea acestei
lucrarI mai multi mune& §i lumina de cat acelea pe
cars le-am dat ; am Mout tot ce am putut ; am facut
dar tot ceea ce eram dator sa fac.
D-lor, fixarea tarifulul este Ins, o cestiune pure eco-
nomica, nu din punctul de vedere al datoriel, ci din
punctul de vedere al intereselor practice ; elaborarea
unul tarit este o cestiune care pune In discutiune §i pre-
gatesce un instrument de prop5,§ire economics, lasand
Inset in piciore problemul aplicareI acelui tarif.
In urma fixdrei taxelor din tarit remane sa scim ce
are sä se fac5, cu acest tarif, cum are sa se aplice. Din
acest punct de privire, ye rog sa nu ye mirati data
raportorul d- vostre de adinea-ori are sa ye propund acum
un amendament ; sa nu ye inirati, find -ca cestiunea
 43

acesta nu am discutat'o nici In comisiune, nici In co-

mitetul delegatilor ; acesta cestiune asupra careia am
spus, cu tote acestea, d-lui ministru de finance conclu-
siunile mele, s'a pastrat Intrega, pentru ca adunarea
sa o hot5,rasca In urma unei discutiuni care trebuia WA
aib5 loc.
D-lor, s'a fault un tarif ; acest tarif, elaborat bine
dupa parerea nostra, mai putin bine sail roil dupa pa-
rerea altora, aplica cu prudenta dar cu statornicie prin-
cipiul protectiunei industriel nationale. Dati-mi voe sa
enunt cate-va din necesitatile aplicapunii lui.
Cea d'Intaiil conditiune pentru ca sa se pot& protegia
industria nationa1a este ca sa se dea tarifului stabili-
tate. Este cu neputinta sä cereti de la industriasi sa-si
imobiliseze capitalurile for In Intreprinderi cars sunt su-
puse, dupa cuvintul atat de colorat al d-lui bals,4, a fluc-
tuatiunel majoritatilor schimb5,tOre ;D este cu neputinta
sa lasati acest tarif pe de oparte la dispositiunea, la
capriciul Camerilor si guvernului, iar pe de alt5, parte
sa -1 indicati solicitarilor, asaltului industriasilor, cars nu
vor lipsi sa fac5, Corpurilor legiuitOre netncetate cereri
de sporire.
Daca ati hotarl ast-fel, dac5. ati lasa tariful vecinic
schimb5,tor, ati transforma un instrument de propasire
economics Intr'un instrument de propaganda si de ap6-
sare politica; In locul independentei industriasului ati
proclama aservirea lui deseversita, iar dintr'un roiti de
muncitori ati face o turma de clienti.
Acosta cestiune de stabilitate privesce ea numai pe
industriasi? Nu, ea atinge Intregul comerciii al terei.
Este cu neputinta, Inteadev'er, unei Intreprinderi co-
merciale, ca si unei fabrici, sa trateze cu un client pans
 44

ce nu are asigurarea unui imperiii hotarat de lege pentru

epoca scadentei operatiunei ce a tratat. Creditul, acest
nery al negotului modern, fara de care nici o opera-
tiune do schimb nu se mai face acum, creditul nu pote
trai fara siguranta, si siguranta In operatiunile corner-
ciale nu pOte sa fie acolo unde conditiunile do schimb
se pot modifica In fie-care di, acolo unde legile sunt
indicate de mai 'nainte unei permanente modificari.
Fabricantul, industriasul, au nevoe sa scie ca la sea-
denta vor gasi fata cu comerciantul aceleasi conditiun!,
iar negustorul are nevoe sä scie ca la o viitore cum-
perare de marfa va gasi pe fabricant supus aceleiasi
leg!.
Importanta, necesitatea stabilitatei unui tarif, nu se
pOte dar discuta.
Ca sa admitem Ins5, acesta stabilitate ce ati alcatuit,
putem no! dice ca onor d. Bals, ca nu este alt sistem
de cat acela al Incheiarei de conventiuni ?
SA fie Ore adeverat ca o Ora, pastrandu'si cu dese-
versire independenta el' economics, pastrandu'si tariful
ei nestirbit, este condamnata prin acesta chiar sa nu
mai alba relatiuni statornice si precise cu cele-falte ter! ?
Invederat ca nu, si pentru dovedirea greselei unei
asemenea propositiuni nu asi avea de cat sa fac apel
de la d. Bals la d. Al. Lahovari, care ne-a spus la'rnu-
rit ca tariful se pOte pastra autonorn, si to acelasi time
pot trai si relatiunile nostre economice. Cum se pOte
dar resolva acesta cestiune de stabilitate ? Frin o lege?
Ea nu se pOte resolva printr'o lege a Ore' nostre, printr'o
hotartre unilaterala care ar stabili spre pilda 6, acest
tarif va remane neschimbat timp de 5 sail 10 an!. In-
teadever, nu exist5. In Ora la not leg! neschimbatore
 45

In afar de Constitutiune, nu avem leg' ordinare earl

se, nu fie supuse modificarel Corpurilor legiuitore. Cand
d-vostra, majoritatea, din propria d-vostra initiative, sail
In urma unei propunerl a guvernului, at' lua hotarlrea
se, pastrati acest tarif neatins 10 anT, nu at' Lace in
realitate nimic, dace. nu o calcare a ConstitutiuneT, care
ye opresce de a lega initiativa §i dreptul 1ntreg de a
legifera al viitorelor Adunari §i al CamereT acestia chiar.
Me intreb dar, nu este ore nici un mijloc de a da
stabilitate acestuT tarif? Eu cred, d-lor, ce. da, §i mijlo-
cul pe care '1 cred aplicabil este coprins In amendamen-
tul ce voiil avea onore se, propun la art. 2 al proiectului
de lege.
Rana se, ajungem Inse, la coprinsul acestui amenda-
ment sa'mi dati voe, cercerand InsusT proiectul presentat
de guvern, se, arat consecintele sistemulul economic ce
ni se propune, sistem care va schimba dintr'o cli In
alta relatiunile nostre cu diferitele state cu car' avem
relatiuni de comercia.
Ce lice art. 2? Acest articol ne spune ca:
«Guvernul este autorisat a aplica suprataxa sail re-
gimul prohibitianeT pentru tot sail parte din marfurile
originare sail naturalisate ale terilor earl aplica saii ar
aplica suprataxe sail regimul prohibitianef marfurilor ro-
mane. u
Cu alto cuvinte, proiectul de lege ne cere se, dam
guvernului dreptul se, aplice suprataxe atunci cand el
nu va obtine de la cele-alte ter' do cat tariful for ge-
neral.
Acest lucru, d-lor, nu se 'Ate contesta, §i va mar-
turisesc ce de §i ved ore -car' semae de protestare pe
banca ministeriala, nu pot admite nici o tagaduiala ; aci
 46

este scris negru pe alb: a acelor fori cart ar aplica su-

prataxe sail regimul prohibitiunei m5,rfurilor romane.D
D. Al. Lahovari : Nu 'Dote fi alt-fel.
D. A. Djuvara : MO voiil folosi, d-lor, de marturi-
sirea onor. d. Al. Lahovari pentru ca sa nu insist ma!
mult, §i voiil pune acum guvernulu! doue Intrebari: ma!
IntAiil, ce este tariful nostru? Al doilea, ce sunt tari-
fele In schimbul carora no! acordam tariful ce am votat?
Tariful nostru este un tarif minimal; nu numai pen-
tru ea nici o taxa din el nu se pote tirbi fara a pune
In primejdie situatiunea economic& a producetorilor ro-
man!, dar mai ales pentru ca am declarat cu totii ca
nu-1 vom mai coborl §i ca, prin urmare, acest tarif
va remane cel mai scadut tarif pe care Ora nostra 141
propune OA alba. MO futore dar catre domnul ministru
de finance 0-1 Intreb : este acesta sail nu un tarif
minimal? Camera consimte sal ma! scads In ceva?
Insist §i rog pe d. ministru sa 'mi respunda : '! -ar fi
d-sole cu putinta, sa scads acest tarif ? Ar Indrasui sa
o fad, ? Nu. Prin urmare, acest tarif, eel mai scadut
pe care '1 avem, este un tarif de favore, este un tarif
minimal pe care no! I vom acorda celor-alte tar!.
Am aratat, dlor deputati, ce dam noi; a venit mo-
mentul sa ne 'tntrebam ce ni se fag5,duesce, ce ni se
va da.
Ce obtinem no!, dupa proiectul d-vastra de lege, de
la cele-l-alte ter! ? Obtinem §i not regimul eel mai sea-
Out, tariful minimal pe care acele ter! 11 au, sail nu ni
se d5.' In schimb de cat tariful for maximal?
El bine, noi nu obtinem de cat tariful maximal. In
adever, cand d-vo§tra ati mers cu gandul numai la re-
gimul economic al Franciei, d-vostra ati perdut din
 47

vedere sail ap t5.cut regimul celor mai multe state din

Europa. Aceste state ail un Intreit regim economic :
ele ail un tarif general, un regim conventional, bine
Inteles, sub acest tarif, §i pe king& tote acestea as §i
dreptul de a majorisa taxele tarifului for general.
Va sa (Ilea, cand d-vostra, ne declarati ca dap tari-
ful nostru minimal In schimbul tarifului general al celor
1-alte OA, d-v6stra obtineti un tarif pe care cele-l-alte
ter! Il fac ast-fel cum am constatat on totii ca s'a fault
tariful de la 1886, adica In scopul de a trata conven-
tiuni prin mijlocirea lui ; cu alte cuvinte, un tarif in
care s'a pastrat o margine mare de tocm61a, de sca-
dere, pentru ca s5, se pots ajunge la adeveratul regim
vamal al terei, la tariful minimal conventional.
El bine, d-lor, cand d-vOstr5, dap tariful nostru mi-
nimal In schimbul unui tarif maximal, d-vostra nesoco-
tiff cu desever§ire interesele economics ale acestei tell.
(Aplause).
Citati-ml o tern, una singura care s5, fi cedat tariful
ei minimal contra unui tarif maximal, §i atunci ye voii1
urma. (Aplause). Francia care a preconisat acest sistem
al tarifului maximal §i minimal, Francia nu '§i-a spur
Inca cuvintul el, §i nu sunteti d-vostra autorisap s5, ch-
eep ca Francia, In virtutea tarifului el minimal, va cere
tariful general al celor-l-alte Oil Eii sunt din contra
autorisat s5. clic: Francia nu va procede ast-fel, §i top
car! WI-ail dat ostene15.eil 'm! -am dat'o sa,citOsc5.
desbaterile din Camera frances5,, ail putut sa, vac15, ca
acest5, cestiune s'a pus, dar i-s'a dat respunsul pe care
vi-1 recomand §i eil: In schimbul tarifului minimal nol
cerem regimul clausei natiunei celei mai favorisate, a-
 48

dic5, tariful minimal al Orel cu care hitretinem relatiuni

de comercia.
D-lor, am aratat dintr'un punct de privire general
resultatul politicel economice ce voiti s5, inaugurap; dar
simt nevoia s5, adancesc mai mult cestiunea i s5, pre-
cisez mai deseversit Intelesul sistemului ce ne propuneti.
AST voi ca onor. Adunare s5, si dea bine s6ma cul va
folosi acest sistem, pentru care Stat se acorda un re-
gim economic favorabil si In dauna caror alte State se
modifica actualul nostru schimb international.
In fata politicel economice ce ni se propune, sta, in-
tr'adever o mare respundere; asi voi ca i respunderea
s5, fie data celor ce o merits.
Si fiind-ca onor. d. Lahovari a dis: iat5, un regim
economic bun adoptat de trel guverne conservatore, 11
Intreb: primesce d-sa pentru tote guvernele conserva-
tOre respunderea tirmarilor acestul sistem ? Se face d-sa
solidar cdee a cedareI tarifulul nostru mini-
mal contra, .tirmc farif general ridicat ? Dad, se face so-
lidar, acesta 11. Oivesce pe d-sa si partidul c5,ruia apar-
tine; in lns5,,iti,Aeclar, Iiind-c5, am luat parte la lu-
crArile comisinnifd- si a comitetului delegatilor, c5. eu
nu m6 lac solidar cu urmarile regimului economic ce
voiti sa inaugurati. D. Lahovari Inca este rein pus In
cestiune; nu este d-sa autorul acestul sistem ; altuia
incumb5, respunderea directiunel economice ce combat,
si regret c5, adeveratul autor nu se gasesce astac11 In
stnul acesteT AdunArl pentru ca 85:0 apere politica si
sa'si sprijine sistemul, acest sistem care omOr5, nadej-
dea unel emancipilri economice 1n cesul acesta pe care
Ora 11 astept5, de atata vreme i pentru care a suferit
atat de mult.
 49

D-lor, presupundti ca ati votat deja aplicarea tarifu-

lul nostru minimal si Intrebati-ve ce efect international
va avea acordarea acestui tarif la tote statele fail de-
osebire ?
Sa cercetam putin. Noi am fa'cut un tarif care dupa
cum v'ain aratat de-undcli pe suma de peste 200 mi-
hone la import a r5.dicat taxele asupra regimulul nostru
vamal trecut; prin urmare, de Indata ce vom aplica
noul tarif, este tnvederat ca pentru tote terile acelea
earl avea conventiuni cu noi am Mout o ridicare de
taxe asupra aprope a unanimitatel articolelor ce ne tri-
meteail. Este Insa o Ora pentru care not n'am facut
nici o ridicare de taxa; o Ora care nu avea conven-
tiune de comerciu cu noi, o Ora cu care ne aflam to
resbel vamal de mai bine de cinci ani, si tocmai ace-
stel teri noi acordam tariful nostru minimal, tariful no-
stru cu taxe sc5,c,lute pentru tote art icolele ce ne trimite,
pentru tote marfurile cu cari este ceta sa pe inunde.
Acesta Ora ati numieo cu totii este arwcarorna austro-
ungara. (Aplause prelungite)
Aci sta tots taina sisteminta econonitc rii-se pro-
pune : pe cA,nd ap6rarea nOstra, econornica cresce, se
Incordeza fats cu tote statele cu cart avem legaturi de
prietenie comerciald, apCrarea nostra ecenomica scade,
se slabesce, dispare fata cu monarchia vecina care ne-a
provocat cu atata trufie si care a Intretinut cu ata.ta
tenacitate resboiul vamal In care ne gasim.
Ast-fel ca adineaori cand onor. d. Lahovari dices c5,
punend In aplicare tariful ce ati votat si acordandu-1
la tote terile, regimul actual a Inchis 10 usi,cele 10
usi prin earl* ne veniau marfurile ce concuraa industria
nostra, nationala, d. Lahovari facea o gresa15.: da, ati
 60

Inchis 9 u0, dar ati deschis una §i b.t1 deschis tocmai

up, aceea prin care intra primejdia economic& In toed,
ua bine Incuiata, bine fericata, usa la care trebuia, sen-
tinele neclintite, sä ap6rati independenta nostra econo-
mica pentru multa vreme Inca! (Aplause).
D-lor, voiti sa ye dap socotela despre efectele neno-
rocite ale sistemulul ce propoveduiti ?
Sa nu vorbim nol, Gael not putem fi banuitl ; sa la-
earn pe In i i vecinii nostrii sa vorbesca, el ne vor da
lectiuni §i ne vor indica singuri calea pe care trebue
sa purtedem.
Inteadever, d'abia acest twit fusese alcatuit §i depus,
si de Indata la vestea (cum §i de uncle s'a respandit
acesta scire)? de indata, clic, la vestea ca tariful nostru
va fi aplicat de o potriv& la tote ti3rile, respunde un
strigat de uvrare §i de bucurie In monarhia vecina.
0 telegrams de la 2 Iunie din Viena ne spune Ca:
«0 circulars a ministrulul comerciului informoza ca-
merile de comerciil ea noul tarif general roman punend
cap& r6sboiului vamal dintre Romania ysi Austro- Ungaria
§i supunend marfurile austro-maghiare aceluia,s regi2n ca
pe acelea a celor-alte State...D
Alte telegrame confirma vestea i ne spun desluit ea:
«Cu intrarea In vigore a noului tarif general roman,
care se va aplica la tote Statele, incete'za de [apt r6s-
boiul de tarife care exista de la 1886 Intro Austro-Un-
garia si Romania ; §i precum introducerea acestul tarif
va face sa cad& tote mesurile de exceptiune luate de
Romania, In special in potriva marfurilor austro-ungare.»
Iar mai departe ciudata §i nenorocita coincidenta
ministrul de comercia al Ungariel dice acela§I lucru pe
care '1 spune §i ministrul de finance al Romaniei
 51

C5, In schimbul tarifului nostru minimal, care va face

ca «Austro-Ungaria sä se gasesca pe un picior de ega-
litate cu cele-l'alte State,D monarhia vecina, din partea
sa, ava suprima tote disposiciunile particulare fi agra-
vante ale regimuldi sea vamal.D
Care regim vamal ? Tariful general ?
In casul acesta vedetI, d-lor, lucrul este Invederat :
interesele nostre economice sunt jertfite ; In urma unui
resboiii vamal atat de lung §i greil not am capitulat ;
noi, iar vecinil nostril Ungurif ail bine-voit numai sa
primesca capitularea nostra!
Dar, ne va lice d. ministru de finance, not nu acor-
dam acest tarif al nostru de cat provisoriti, pentru mo-
ment, §i vom cere ca mai tarzia guvernul austro-ungar
sa ne dea In schimbul acestuI tarif un regim de avan-
tagii \Vito. Mai Intaii1, o asemenea declaratiune a d-lui
ministru de finance este Inca a§teptata, cad d-sa n'a
Motif° pang acum; apoi cred c5, este gre§it un ase-
menea calcul; guvernul intrat pe calea concesiunilor cu
greil se va opri. Si data voiti s5, ye dati soma de chi-
pul cum vecinii nostri primesc acordarea tarifului nostru,
nu aveti de cat sa 'I ascultati.
Ei nu cred c5, tariful ce am votat este definitiv ; In
schimbul acestui tarif vecinil no*i nu voesc sä ne dea
nimic; el a§tept5, §i alte concesiuni mai Insemnate, mai
omorltore pentru puterile nOstre productive. Austro-Un-
gariI Inteadever, ne clic:
Numai pe basa acestld not tarif general Romania va
ineepe, negociart cu cele alte state dar §i ea Austro-Ungaria
pentru intheiarea de tratate de comereig.»
'MI pare ca mai lamurit de cat a.a nici nu se 'Ate
v orb i !
 52

D-lor, s'a nu credeti d-vOstre ca acest prim pas yeti

putea s5.1 recapetati mai tarlia; In cestiuni internatio-
nale pasul cel d'Intaiil costa amar §i atunci cand al
Inaintat nu poti sa to mai reIntorci clupa voie.
Cand yeti dice monarchies austro-ungare: 'ti-am dat
tariful general, dam acum Goya in schimb, vets primi
acest respuns : 'mi-ati dat tariful general, ram primit ;
dar data 'ml cereti alt-ceva de cat tariful general, atunci
cer s& mi-se faca noui concesiuni! (Aplause).
Cu prilegiul discutiunil pentru aplicarea tarifului nos-
tru s'a vorbit pe rang& politica economic& §i politic&
exteriors ; voi reveni negreOt asupra cestiunei, fiind-ca
nu pot rasa sa treca nediscutata opiniunea onor. d. Bal§,
care a afirmat c& tera nostra nu pOte fi independenta
nici politicesce, nici economicesce. De o cam data Irish'
ass ruga onor. Adunare sa nu urmeze.pe nimeni pe pri-
porul unei confundari a politicel nostre din afara cu
politica economics. Daca voiti Intiadev6r sa ye dap
soma de pericolul unei asemenea coprinderi a proble-
mului economic In cestiunea politicei extericire, nu aveti
de cat sä observati cu cata insistent& Austro-Ungarii
vor sa confunde aceste done cestiuni.
Dintr'acest punct de privire nimic mai curios de cat
presiunea moral& pe care monarchia vecina lncerca s'a,
o exercite asupra nostra, slujindu-se de numele Germa-
niei. Pans la ce punct Austro-Ungaria este autorisata
sa se servesc5, de prestigiul Imperiului german, ca de
un semn de presiune fat& cu nos, ye las sa hotarati
d-vOstre ; ea unul nu pot crede ca un stat atat de pu-
ternic §i care urmaresce un tel de civilisatiune atat de
sus pus, va ajuta monarchia vecina In Intreprinderi e-
conomice atat, de lndrasnete fata cu nos.
 53

In tot casul, iata co citesc In telegramele de earl

v'am vorbit deja :
«In cea ce privesce negociarile comerciale cu Roma-
nia, ca §i cu cele-alte teri, Austro - Ungaria va lucra de
acord cu Germania.D
Iar In circulara chiar a ministrului de comerciil ci-
tesc textual:
«Nu se 'Dote Inca prevede avantagiile pe cari Ro-
mania ni le va putea oferi nou6 ysi Germania care coo-
pere'zd cu noi...n
ll-lor, eu nu am nevoe, cred, sa fac declaratiuni In
ceea ce privesce politica exteriOra ; nu am nevoe sa
previn pe aceia ce me asculta pentru ca s5. nu se con-
funde atunci cand yin de la mine cestiunile economice
cu cestiunile politice §i sa se Insele asupra telului a-
deverat ce urmaresc acum. Eti am declarat de mult
ca orientarea politicei nostre din afara catre puterile
Occidentului nu mai este propria elis o politica extericira,
ci o politica adeverat nationals. Si &and clic acesta nu
spun ceva nou, caci eu sunt un fidel, iar nu un pocait
al acestel directiuni. Si data am vorbit aci de orien-
tarea politicel nostre exteriore, am Motif() mai mult
pentru ca sa afirm ca nimic nu pote compromite ma.
mult In spiritul natiunei romane directiunea occidental&
a politicei nostre din afara de cat ideia ca la spatele
acestei politic! s'ar putea ascunde yeti un sacrificiil eco-
nomic care ar lovi In puterile de viata ale natiunei
romane.
Trebue dar ss ne obicinuim a nu mai amesteca ces-
tiunile politice cu cestiunile economice. Le-am ames-
tecat la 1875; cu tote imprejurarile u§uratore pledate
de d. Carp, §i discursul d-lui Al. Lahovari, care a voit
 54

sa reabiliteze opera osandita de la 1875, scim cu totii

ca nu s'a flout bine. In adever, on -care a putut fi cu-
getarea politica care a impins omenil ce erail atunci
la carma sa Incheid conventiunea comerciala, acesta cu-
getare a fost o gre§ala neiertata, cad In schimbul afir-
marei unei independente pe care nu am cA4tigat'o prin
conventiunea de la 1876, ci am cucerit'o la Grivita §i
la Smardan, In schimbul acestei aqa dise independente
politice, not am dat jertfa lintrega cestiune economics!
(Aplause).
Istoria tuturor poporelor ne dovedesce ca atunci cand
cu prilegiul politicei din afar& se desbate §i cestiunea
economics, cea din urma slujesce de plata celei d'In-
faiii; ast-fel a fost la 1876; ast-fel a fost la 1870; §i
data astac,li Francia deplange consecintele articolului 11
at tratatului de Francfort, causa este co, a fost Ingenu-
chiata politicesce §i silita sa faca acesta. D. Lahovari
dicea: consecintele conventiunea do la 1876 v6 privesc
pe d-v6stra, pe liberali! Erore, d-le Lahovari; aceste
consecinte privesc Ora intrega, §Ii fiind-ca nu ati fost
la discutiunea generals a acestui tarif, sa-mi dati voe
sa ye amintesc ceia-ce am dis atunci. Eil in raportul
mei', cand am vorbit de conventiunea de la 1876, am
cautat sa trag ore-cari conclusiuni din istoria acestei
teri, i am facueo pentru luminarea tuturor tntru ape-
rarea intereselor nostre economice actuale; n'am creclut
ca se vor gasi Omeni politici cari sa puna vanitatea for
de a nu fi greOt nici odata d'asupra ambitiunei for de
a face In tot-d'auna mai bine. (Aplause).
D-lor, ati v5dut ca nu este bine sa confundam ces-
tiunea politicel din afara cu problemul curat economic
at unei teri, §i ati putut constata, all putut p6trunde
 55

urmarile unei asemenea directiunI; 'mi remane, pentru

ca dovada sa fie deplin5, §i pentru ca o lumina com-
plecta sa puna in evident& aceste adeveruri, 'ml remane
clic, sa vg arat aceea ce fac torile puternic constituite,
natiunile robuste §i vrednice cart vor sa-0 asigure me-
nirea for in viitor.
D-lor, cum se ap6ra acele WI? D-vostra o scip destul
de bine ; data o amintesc aci este mai mult pentru ca
s& ilustrez o serie de adeverurI, MCA a avea preten-
tiunea BA ye arat ceva noit. Privip Austria §i Germania,
doue teri ale caror destine politico sunt legate a§a de
strins. El bine, nu este un secret pentru nimeni ca aceste
doue terI, cu tots comunitatea de interese politice ce
exist& intro dinsele, au stat pote 10 ani in resbel eco-
nomic; ele sunt in resbel economic pans acum, cad
tratatul for care statornicesce viitorele relatiuni econo-
mice nu este cunoscut Inca pan& acum. El bine, starea
de resbel vamal din trecut tmpedicat'a ore aceste prie-
tenesci i permanente relatiuni politice ? Niel de cum.
Voip ins& sa tmpingem cercetarea acestui problem 6i
mai departe ? Uitati-vo la dualismul Imperulul austro-un-
gar; vedep §i tntelegeti de sigur procesul care se petrece
acolo ? Avep de o parte Ungaria, care ar trebui sa ne
serve de exemplu in ceea ce privesce aperarea inte-
reselor stile economice ; de partea cea-Yalta aveti Aus-
tria Ora cuceririlor unei dibace diplomatii ; nu ye-
detI cu tote acestea energia cu care Ungaria lupt& in
contra Austriel ? Observap aceea ce a fault Ungaria
pentru emanciparea economic& de sub egemonia aus-
triac5, rescump6rarea drumurilor de fier, Adria un-
gar& pusa In fata Lloydului austriac, desfiintarea por-
turilor france, votul hotarttor in fixarea conditiunilor
 56

de Incheere pentru conventiunile de comerciti; totul,

totul, pans si tariful drumurilor de fier al ministrului
Baross, totul ye va Incredinta ca economicesce nu nu-
mal ea nu exists nici o leg6tura tntre Ungaria si Aus-
tria, dar c& din potriva este o vrajmasie care pe teren
economic muncesce aceste teri, vrajmasie sustinuta de
top patriotii pentru ridicarea nationalita'tei si a nemu-
lui lor.
El bine, d-lor, nu am dreptul sa,' ba'nuec sinceritatea
nimenul, nu pot sa invinuesc pe nimeni c5, ar lipsi pa-
triotismulul ; pot Ins& dice ca omul cat de luminat, cat
de patriot sa, fie, a putut Intiun moment Ore-care sa
gresesca. Ap putut sa gresiti, si Intr'adever atl gresit In
1876, cand ati subordonat problemul nostru economic
unei cestiuni politice ; dar ye Intreb, in momentul In
care ne gasim, mai p6te 11 iertat cub -va sa coma& ase-
menea greseli? Experienta trecutului, aspra lectiune
pe care ne -au dat'o evenimentele, nu trebue Ore sa ne
cal'ouzesca pasil ? Inteleg ca alte tail earl strebat crize
durerase ; Inteleg ca Bulgaria, a cares independent& de
fapt afirmata dar nerecunoscuta Inca; Inteleg ca Bulgaria,
care trebue O. Lea sacrificii pentru ca sall asigure
locul el sub sOrele cald si fecund al libert5.tei; Inteleg
ca ea sa platesca economesce favorurile politice si blan-
detea international& ce i-se vinde atat de stump.
Va veni o cli cand, de la sine statatore, va Implini
golurile ce este silit'd sa faca acum; si eil Il trimit urari
sincere de apropiata si temeinica emancipare.
Dar nob, In urma resbelului ce am facut, In urma
independintei dobandite cu atateajertfe ; nob earl suntein
ads un Stat pentru a carel marire muncesce o natiune
vrednica si robusta; nob, earl avem pe tronul Orel' Re-
 57

gele cu minte si glorios a carui Intrega cugetare este

sporirea strelucirei CorOnei de otel, not nu putem sa
ne plecam grumajil sub nici o ap'esare, nici sa lnchi-
nam menirea nemului nostru In fata vre-unni alt nem!
(Aplause prelungite.)
Noi, d-lor, trebue sa ne aperam si politicesce si e-
conomicesce In contra on -carei egemonii.
Ac li nu mai p6te fi vorba de situatiunea nostra din
trecut.
Cu tote acestea, vedeti cum vecinii nostri Unguri
trateza natiunea nostra.
La 1891, la 7 Februarie, o telegrams din Budapesta
ne anunta ca ministrul justitiei In plina Camera a de-
clarat CA «juridictiunea consulara nu va mai avea o
lungs durata; cad civilisatiunea europena Intinclendu-
se, mai ales In Romania... ratiunea de a fi a tribuna-
lelor consular° va inceta. Asemenea tribunale sent pote
trebuinciose In Asia departata... undo supusii unguri ar
merge sa lntreprindit afaceri.»
Vedeti, d-lor, ca bunii nostri vecini merg pana a
ne pune alaturi cu natiunile selbatice din Asia si pre-
tind, In dispretul unui drept ce am afirmat In tot-d'a-
una si vom sprijini on -cand, ca regimul consular e-
xista Inca la nol.
Dar numai In circumstante de cari Varn vorbit s'a
presentat acest5, cestiune? S'a mai presentat In mo-
mentul cand, votandu-se tariful autonom de la 1886,
guvernul roman a voit sa trateze cu guvernul austriac.
Atunci, In mijlocul unor propositiuni curat econo-
mice, cestiunea capitulatiunilor a fost invocata din noil.
Sunt dator sa aduc omagiele mole chipului demn cu
care nu numai guvernul a tratat acesta cestiune, dar
 58

§i repausatul Alavrogheni , representantul nostru la

Viena.
Asupra observatiunilor facute de nos, comitele Kal-
noky h declarat: ea, este o nelntelegere regretabila, ca
nici o data guvernul imperial §i regesc nu s'a g5.ndit
sa radice acesta cestiune, §i nici chiar s& vorbesca de
ea ;a cu tote acestea, 41 vedut ca cestiunea a fost ri-
dicata din noti! Nu putem, Inteadever, s5, Intelegem
cum patima pate inteatat sa ornore inteo natiune senti-
mentul de dreptate §i sa faca pe Unguri, earl executa
la el sentintele nostre judec5,toresci, O. ne vorbesca
de juridictiune consulara!
D-lor, 'ml am permis acesta digresiune care ar avea
aerul a nu intra In spiritul acestor desbateri, cu tote
ca ea face, dup. parerea mea, parte din desbateri; mi-am
permis s5, radio acesta cestiune pentru ca sa simtitl
cum suntem tratatI peste muntI; §i atunci cand se vor-
besce de demnitatea Orel, cand ni se dice ca not nici
politicesce, nici economicesce nu putem fl liberi, sä pro-
testati ca un singur om, O. nu lasati sa trdc5, In Camera
roman5, ecoul unor cuvinte carI sunt pronuntate peste
hotar numai de du§manii noOri, de vrajma§iI acestei
teri. (Aplause).
Stail nedomerit, d-lor, §i m6 Intreb, intreb guvernul,
pentru ce am dat unel natiuni cu care suntem in lupt&
economic& tariful nostru, far5, nici un fel de profit pen-
tru not ?
Oare numai pentru ca am lost in resbel vamal §i
pentru ca voim sa facem O. inceteze acest resbel? Ti-
nem not semi de avantagiile enorme pe cari not le
dam pe cand acord5,m acest tarif monarchiel vecine ?
 59

Ne &dim not la situatiunea AustrieI Ng, cu tera

nostra?
D-lor, mai intaiti de tote trebue sä nu uitam cg, Au-
stria este vecing cu not. Asupra tuturor transporturilor
ea are un beneficift enorm in comparatiune cu tote
cele-alte OA. Si aci nu mai este vorba de beneficiile
asupra transporturilor necesare unei anume industrii,
beneficil restrinse, limitate, ci de beneficiile transpor-
turilor unei ten Intregi, care on cat de minim ar fi
asupra unui singur articol, se Insumez5, tntr'un total
enorm, dand terel vecine un monopol aprope sigur fata
cu cele-alte tell
Este cunoscut In deobste ca industria Austriel este
o industrie efting, inferior& industriel celor alte natiuni.
El bine, acestg, industrie efting nu credeti ca ea va
putea concura cu cea similiara de la not ? Dar daca
ati veclut de la Inceputul discutiunei tarifulul si pang
la sfiritul sea cerendu-se neincetat ridicgri de tare,
pricina a fost mai ales tema concurentel austro-ungare,
concurentg care ne-a sdrobit economicesce atunci cand
la 1876 s'ai1 lasat portile deschise, si s'a Mout sa se
radice importul dintr'un an intealtul de la cifra de 40
milione la cifra enorma de 180 milione.
Autorii conventiunei de la 1876 nu primesc Msa
aceste cifre si ati v6clut d. A. Lahovari cu cat dispret
le trata adineori chiar. Dar nu primiti suma de 40 mi-
lione ca import al anului 1875 ; atunci spuneti cat ad-
mitetl? Sa luam cifra propusa de d. Iancovescu In
jurnalul d-sale; in loc de 40 sg, punem 60 milione;
ei bine, tot remane dintr'un an Intr'altul o diferentg care
merge pang. la 180 milione, adica un import Intreit.
Ne vorbiati adineori de balanta de comerciii, onor. d-le
 60

Lahovari, §i o denuntap ca o eresie economics ; ni-

meni In acesta Camera, lnteadever nu va sprijini o
asemenea eresie economics.
Dar nu -yeti gasi un singur economist In lume care
sa nu ye spund ca atunci cand In cifrele comerciului
exterior sunt variatiuni atat de enorme, de sigur ca re-
sortul nu mai este la loc, ca este un pericol In viata
economic& a acelel WI.
D-lor, scip f6rte bine ca fie-care industrie se aclreseza
unui public special. Industriawl cauta sa cun6sca, ca
sa c,lic a§a, gustul, directiunea estetica a clientilor ce
trebue sa satisfac5, a acelora ce trebue sa consume
marfa sa.
Putep Ore face o comparatiune Intre avantagiile pe
earl le are Austria, care se af15, la portile nostre, care
pOte face anchete persistente asupra pietel nostre de
consumatiune i asupra deosebitelor lntreprinderi de la
noi, si Intre cele-l'alte teri ?
Daca mai tinem socotela ca Austro-Ungaria are §i.
o populatiune romanesca cu aceleaF# deprinderi, cu a-
celeW gusturi ca si consumatoril romani de aci, lnte-
legep forte bnie ca vecinil noOri nu numal ca vor In-
vinge concurenta celor-l'alte pop6re, clar vor Incerca 'Dote
sti, cover§esc5, din not' meseriile §i industriile nostre mici
cum le-am vec,lut dup5, 1876, cand s'a aplicat nenoro-
cita conventiune comerciala de atunci. (Aplause).
Cu privire la cestiunea de gust v'a§i ruga, d-lor, sa
tinep sem& ca, cu cat o industrie este mai' Inaintata cu
atat severitatea In forme se arata din ce mai mult.
Pentru ca 'Irish sä pop aprecia arta simpla a carei splen-
&ire reiese din armonia liniilor, II trebue o educatiune
pe care, trebue sa o marturisim, partea cea mai nu
 61

merosa a poporulul roman nu o are Inca. ET bine, a-

vantagiul industriel austro-ungare resare si aci; produ-
sele Intortociate ale acestel industril nu fac Intr'adever
de cat sa arunce pulbere In ochil consumatorului ; dar
eftine cum sunt, pot fi mai cautate de cat produsele
trainice din cele-l-alte teri.
D -lor, este un fapt In deobste cunoscut, ca industria
austro ungara a fost creata anume pentru pietele Orien-
tului, si cand d-vOstra dap tariful minimal Austro-Un-
gariel, nu faceti alt-ceva de cat IT scapati industria de
la o morte sigura. (Aplause).
Sa presupunem insa, d-lor, ca industria austro-un-
gara nu ne p6te lace nici un reit si sa admitem ca
putin ne importa de unde ne yin marfurile.
Ati Mout un tarif pe care .1 credeti bun, care %Ara
In contra tuturor industria nostra, pe care trebue sa -1
dam egal la tote Odle; ye remane acum sa ye Intre-
bati ce obtineti in schimbul lul! Cine dice schimb, dice
reciprocitate.
El bine, ye Intreb :
Ce ati obtinut de la monarchia vecina ? Ce conce-
siuni v'a facut? Ce umilire din trecut v'a sters?
La 1880, monarhia austro-ungara a luat hotarirea
de a pune Romania pe acelasi picior ca si Rusia, iar
la 1882 ne-a Inchis granitele. De atuncI ne-am adresat
In zadar ca sa obtinem de la vecinil nostri o aplicare
a legel de politie sanitara, nu voiii lice mai drepta, dar
mai civilisata. Nu am primit Ins& nici un respuns sa-
tisfacetor. Monarhia a Incheiat cu tote acestea conven-
tiuni cu mai multe state : cu Serbia la 6 Maio 1880;
cu Elvetia la 31 Martie 1883; cu Italia la 27 Decem-
brie 1878, conventiune relnoit5. la 7 Decembrie 1887
 62

si pe care Italia a semnat'o In aceeasi di cu conven-

tiunea de comerciil; ins& not am remas tot sub impe-
riul legilor de la 1880 si 1882, legi cari hotarasc ca
pesta bovira este endemics la noi. Din nenorocire sciti,
d-lor, Miele de vite se decretka la Pesta. and dar,
onor. d-le Lahovari, oiceati adineori, vorbind de urma-
rile conventiunei de la 1876, ca cei vinovati sunt aceia
cari nu all sciut sa Lea isa se respecte conventiunea,
erati nedrepti; nu sunt atata vinovati aceia cari nu pot
resista unor presiuni exteriOre atat de grele pentru a-
plicarea legilor, ci mai ales aceia earl' dab strainilor
textele de legi. (Aplause).
D-lor, este netagaduit ca exists o rivalitate Stn Orient
Intre Austro-Ungaria si Romania, si ca sa flu mai pre-
cis, Intre Romani si Unguri. Ori-cari ar fi legaturilc no-
stre de prietenie cu statele din centrul Europei, lega-
turi sincere si menite sa permit& desvoltarea pacinica
a tutulor natiunilor, Romanil au un interes superior ori-
caror legaturi de politica extertora, si acest interes, care
cotistitue idealul poporului roman, plutesce de-asupra
evenimentelor politice si ne tine pururea destepti si
gata pentru aperarea nationalitapi n6stre. (Aplause).
Cum ea prigonirea, nationalitatel romane este siste-
matica In Imperiul austro-maghiar, acesta n'am nevoie
s'o dovedesc lntr'o camera romanesca. (Aplause).
Monarhia vecina urmaresce Insa pretutindeni desvol-
tarea economics la care tintim. Sciti, d-lor, ce s'ari
petrecut dupa ce am lncheiat cu Serbia un mic con-
tract pentru sare. A doua cli s'ati lmbolnavit vitele din
Serbia de pesta-bovina',. (Ilaritate).
Si data n'am putut sa Incheiem un tratat de corner-
 63

ciu cu Bulgaria este tot din causa influentei ce mo-

narhia are acolo.
Dior, cestiunea aplicarei tarifului actual atinge dar
de forte aprope cestiunea generals de propasire a ro-
manismului In Orient, si cand cestiunea se pune ast-
fel ni se impune ca o datorie imperiosa sa ne aperam
cu putere nationalitatea nostra, iar sa nu ne speriam
de cea d'Intaiii umbra care se agita si sa cedam la cea
&IMAM amenintare de r6sboiil vamal. Tot ast-fel am
fost amenintati si la 1886 ; am fost lnsciintati ca data
vom intra In r6sboiil vamal cu Monarhia austro-ungara
mortea nostra economic& nu va mai fi deck o cestiune
de timp. Romania Ins& nu a tinut socotela de aceste
amenintari, ea s'a aperat, a mers cu demnitate lnainte,
a pasit mai mandra decat In tot-d'a-una. (Aplause).
acel cari au suferit mai mult In resboiul vamal ce ni-
s'a declarat, au fost, tOta lumea scie, vecinii nostri.
(Aplause).
Ag vorbit, d-lor, de efectele pe earl conventiunea
de la 1876 le-a avut. Daca adsta, conventiune nu ar
fi avut alts urmare decat monopolisarea pietei nOstre
In manile intermediariler ovrei trimisi din Austro-Un-
garia si cari au sfIrsit prin a pune mana pe tot co-
merciul roman, contopind Incetul cu Incetul piata nostra
si vitiand deprinderile negotului roman, n'aveti decat
sa v6 preumblati prin Bucuresci si sä vedeti firmele
intermediarilor evrei veniti din tote mahalalele Vienei,
pentru ca sa Intelegeti cat trebue sa urn de prudenti
In relatiunile nostre economice cu statul vecin.
Schl, negresit, ca printre aperatorii conventiunei de
la 1876 ad fost omeni pe cari problemul invasiunei
Evreilor '1 lasa destul de reel, si ar fi prea aspru din
 64

partea mea sa citez cuvintele unui orator din Camera

de la 1875, care a dis ca dac5. Evreii ne coplesesc este
ca dinsii sunt muncitori si economi, pe cand Itomanii
sunt vitiosi si lertesi. (Aplause).
0 voce : eine?
D. A. Djuvara : N'am nevoe s5. 0 citez nici nu-
mele oratorului, dar mai ales nu 0 voitt cita cuvintele
sale; aceste cuvinte nu trebuesc s'5, fie nici reproduse
macar in camera romanesca. (Aplause).
S'a vorbit adinea-ori de independenta politica si de
independenta economics a acestei OA, si s'a tagaduit
acestel teri putinta de a le avea. Forma noue, d-lor,
a unor sentimente trecute, a unor sentimente de nein-
credere In sine.
Odiniora se dicea : «capul plecat de sabie nu e taiatn
sail Inca : aTera acesta este menita sa fie in veci sme-
rita.»
Aceste cuvinte nu pot ins5, sa mai fie astadi de cat
o amintire istorica, o amintire a vremel de umilire si
de c5,dere. Numai aceia cari nu sciii cat de sus pus
este idealul romanesc si la ce in5,Itimi sta radicat telul
catre care cora nOstra pururea V indrept6z5, privirile
el.... Aplause).
Nol, d-lor, adanc convinsi ca viitorul puterilor nostre
economice p6te fi asigurat printr'o aperare sinters si
temeinica a presentului, si increc,16torI in menirea pe care
Ora acesta o are, propunem In locul art. II din proec-
tul guvernului urm5,torul amendament, prin care cerem
sa urn tratati, nu ca vasali al Orientului, ci ca o na-
tiune independenta si economicesce E,3i politicesce.
Iata, d-lor, coprinsul acestui amendament:
 65

Art. II. Guvernul este tinut a aplica o suprataxa de

la 30 la suta pang la regimul prohibitiunel marfurilor
sail produselor originare sail naturalisate ale terilor earl
doue luni dup5, promulgarea presentei legi, ar continua
sa aplice marfurilor romane tare mai ridicate de cat
taxele cele mai favorisate ce se acorda produselor si-
milare din statele cu earl acele teri au Incheiato con-
ventiuni comerciale, chiar cu acele dintre statele limi-
trofe cu cari au Incheiate Invoirl privitore la traficul
de fruntariI.
Aceste suprataxe se vor putea aplica si articolelor
scutite de drepturi prin aleturatul tarif.
Aceste InvoirI Incheiate cu statele straine se pot face
pe un termen de 5 ani, cu Incepere de la data semna-
rei for ; In nice un cas Ins& taxele din tariful general
nu se vor putea scadea».

Al. Djuvara, I. G. Lecca, C. C. Dobrescu, G. D. Pa-

ladi, D. Schileru, A. Stoienesctc, N. P. Boncanescu, G.
.k2tefanescu, D. Cesium, N. Saveanu, G. A. _Mogan, G.
Urzia, Nick N. Albu, E. Ghica, I. G. Poenaru-Bordea,
D. Illoruzi, I. Iancovescu, I. Oroveanu.

Supunend acest amendament desbaterilor si votului

d-vostra, nad5jduesc, d-lor deputati, ca In momente atat
de grele nu vetI face din primirea lui o cestiune de
majoritate si de minoritate, ci un act de neatbrnare si
do aperare a intereselor. Orl-care ar fi Ins& resultatul
votului d-vostra, simt ca eil 'rni-am implinit datoria In-
cercand sa ye opresc Inca de la Inceput pe calea pe
care sunteti atat de puternic solicitati sa pasiti. Oprin-
du-ve pe loc si ridicandu-vo cugetarea catre interesele
 66

permanente ale acestel teri, yeti asigura independinta

0 economic /; mergend Inainte pe drumul ce vi-se des-
chide, o yeti Impinge catre perspective- din ce In ce
mai triste, catre un train din ce in ce mai umilit si
mai greil.
D-lor, evenimentele se vor 1ns:1min-a in viitor sa ne
dea dreptate sad sa ne desminta cu asprime; ed sun t
Ins/ atat de petruns de adeverul ce am cautat sa des-
volt inaintea d-vostra, In cat fac din votarea amenda-
tului ce am avut onore sa"a ve propun o conditiune ab-
soluta pentru a fi solidar cu urmarile aplicatiunei tari-
fului ce ati votat. (Aplause prelungite).

(1) Amendamentul propus de d. A Djuvara nu a putut fi respins,

prin 74 bile contra 28, de cat dupa ce guvernul a facut cestiune mi-
nisteriala din adoptarea luT. Totu,T, in urma discutiuneT provocate de
d. A. Djuvara, guvernul a fost nevoit sa modifice textul articolulul 2
at proectuluT de lege, care a fost votat, nu cum fusese presintat, (v. pag.
16) ci in coprinderea urmatdre : «Guvernul este autorisat, in timpul
absentel corpurilor legiuitore si sub reserva ratificareT for ulteridre, a
majora taxele chiar pena la proibitiune pentru tot sea parte din mar-
furile si produsele originare sea i.aturalisate ale terilor earl aplica sett
ar aplica tare exagerate sea regimul proibitiuneT marfurilor hi prod u-
selor romane. i
 RAPORT
PRESINTAT IN NUMELE COMITETULUI DELEGATILOR
ASUPRA

TARIFULUI GENERAL AL DREPTURILOR DE VAMA

(. edinta Adunitril Deputatilor de la 13 Iunie 1891)

Domnilor Deputatt,

Sectiunile d-vostre luand In cercetare proiectul tart-

fului general at drepturilor de vamet, ail delegat &ate un
coleg al nostru pentru fie-care sectiune §i In chipul ur-
mator :
Sectiunea I pe D. Oroveanu Iosef,
« II a 4 Cesianu Const.,
a III a Carp Petre,
a
a IV Lahovari Alexandru,
cc cc

a V « a Djuvara Alexandru,
a VI « « Em. Protopopescu-Pake,
« VII a « Ressu Const.
Delegatil, formandu-se In comitet, ail ales pre§edinte
pe d. Em. Pake-Protopopescu, §i, In urma propunerei
prealabile a dlul P. Carp de a se desemna de Indata
raportorul general al tarifului, pentru ca sa pOta tine
 66

soma de modificarile ce comitetul ar introduce in eco-

nomic generala a proiectului, au ales pe subsemnatul.
Am socotit ca as lipsi de la o adeverata datorie data,
odat& cu schimbarile propuse de comitetul delegatilor
la proieciul presintat de onor. d. ministru de finance,
nu asi cauta sä cercetez In acest raport atat situatiu-
nea economics din trecut si chipul cum proiectul de
tarif a fost elaborat, cat si observatiunile de o ordine
mai general& ce adsta important& lucrare face sa se
nasc& negresit In spiritul fie-carui din not.
In on -ce directiune de activitate 'si va Intorce cine-
va privirile, se va convinge lesne a viitorul nasce din
trecut. Printr'o seriatiune infinita de Imprejurari, starea
de astacli sta In legatura cu starea din ajun, si ar fl
cu neputinta 0, se iea vre-o hotarlre tntelepta asupra
directiunei ce trebuesce data unel activitati sociale, MO.'
o cunoscinta seriosa a conditiunilor ei de vieta In trecut.
Acest adever privitor la on -ce directiune de propasire
se Invederez& mai ales cand este vorba de starea eco-
nomics a unui popor, stare de care stag legate tote
interesele, tote naclejdile, tot viitorul traiului sea.
0 ochire day, fie cat de repede, asupra trecutului
nostru economic, nu se pote Inlatura dintiun stud-iil,
ca acela ce trebue sä Intreprindem In momentul cand
suntem chemati a hotari sitemul general economic al
Romani&
Vechea organisare a regimulul nostru economic, din
punctul de vedere vamal, nu putea avea alt cal actor do
cat pe acela at institutiunilor generale din acele vremuri,
institutiuni cu totul Incepetore, isvortte din trecutul isto-
ric al poporuui nostru si din obiceiurile orientate cart,
Incetul cu Incetul, cotropisera traiul roman.
 69

Rana la regulamentul organic, a§a visa «vamaD(1) se

lua de la vinclarile facute 1nlauntrul tereI, prin tergurl,
balciurI, ora§e §i sate, percependu se adesea chiar In
pp:Altai proprietarilor pe mo§iile for In virtutea vechilor
privilegiuri de earl se bucurail multe familii boeresci.
Regulamentul organic, Intemeind serviciul vamilor In
Tera romanesca, arunca semi*, nu numal a print ipillor
de fiscalitate propriI acest61 institutiuni, dar §i (vec,11
art. 154, 160 §i 174-176) acelea ale unei pricepute
Acranomil de Stat, preveclend Inca de atunci casuri de pro-
hibitiune i de scutire de drepturi ((In scopul de a se
ocroti si tncuragia industria nationalln
Ca In tote terile catre inceputul evolutiunei for spre
starea de State moderne, venitul vamilor a fost In Ro-
mania arendat Intreprinderei private, sistem care ne-
gre§it a produs §i la nob, ca pretutindenl, uriciOsele lui
efecte. De la 1859 numab se cugeta serios la adminis-
trarea vamilor de catre Stat §i In comptul sett.
Ar fi cu total obositor sa intru In amenuntele trans-
formarilor treptate prin care regimul vamilor a trecut
la nob, pentru ca sa ajunga de la tarifarea impusa ad-
valorem Ia acea mixta, potrivit trebuintelor, iar de la
taxa de import de 5°/0 la acea de 71/20/0 In 1866, de
la taxa de export cobortta intaiii la 2°/0 la acea de 12/.0
In 1868.
De Ia 1868, Inteadever, Incepe o lucrare mab seriosa
In privinta tarifului vamal; se cere colaborarea cator-va
delegati ai camerilor de comerciii, dar vicisiudinile a-
cestel lucrari sunt atat de numerose, ca,' regimul vamal,
pans la 1874, este schimbat aprope In fie-care an.
(1) Ve41 Buletinul legiuirilor financiare, vol. I, directiunea vamilor,
timbruluT qi inregistrareT, 1882.
 70

La 11 Mail 1874 se presinta, in fine, Intaiul pro-

iect de reorganisare si la 5 Iunie 1874 se si promulga
Legea generald a veimilor.n Lista obiectelor scutite de
taxe Ia importatiune, alcatuita la 1866, fu revisuita cu
o preocupare mai vedita a protectiunei produselor roma-
nesci, prohibindu -se uncle materii prime, precum sdren-
tele, pentru ca fabricatiunea hartiel sa iea o desvoltare
ImbucuratOre In Ora.
Acesta lucrare fu lInsa reluata In cercetare putin timp
dupa acea si numai la 1876 se putu promulga tarifa
generals. In Maiu 1876, consiliul de ministri Insa lease
"deja hoLarlrea de a procede la schimbarea ratificatiuni-
lor conventiunei de comerciu Incheiata de un an cu
Austro-Ungaria, conventiune care la 19 Iunie si intr.&
In vigore.
Modificarile adanci pe cari acesta conventiune le in-
troduse In regimul nostru economic, facu pe -cele-alte
State sä doresca a trata cu guvernul roman care, pen-
tru a nu supune provisoriii marfurile for unui tratament
relativamente grew, ceru Camerilor sa be pOt5, acorda
tarifa conventiunei cu Austria pentru un termen de 9
luni, prelungit In urm5, Inca cu 9 si apoi Inca 3 luni,
p5.n5, ce, neputendu-se nici atunci ajunge Ia o Incheiare,
se aplica tariful conventional de la 8 Septembre 1877,
majorat cu 150/0.
In anil urmatori lnsa, treptat conventiunile comerciale
cu cele-alte State full incheiate si intrara In aplicatiune.
Din aceste cate-va observatiuni se 'Dote lesne pricepe
situatiunea nostra tarifara c5.1re anul 1875. Acesta si-
tuatiune era pe cat de nehotarlta, pe atot si de nesi-
gura.
Momentul s'a parut priincios omenilor politici cari se
 71

alai atuncl la carma Statului, pentru ca sa dea o do-

vada despre dreptul ce aveam de a statua asupra ra-
porturilor nOstre economice, dovedind acest drept prin
lncheiarea chiar a unel conventiuni-comerciale cu unul
din State le cele marl ale Europei.
Acestel cugetari so atribue origina ideel de a trata
cu Austro-Ungaria si, In tot casul, sub influenta deter-
minant& a acestei cestiuni de trdine politica, s'a votat
conventiunea de la 1875, conventiune care a slujit de
tip unei serif intregi de alte conventiuni.
Ar fi o erore his& s5, se erect& c5, conventiunea de
la 22 Iunie 1875 s'a votat numal si mai ales pentru
cugetarea politic& buna sail rea de care am vorbit;
conventiunea acesta s'a votat mai ales In urma con-
cesiunel formale ce s'a facut Rom'aniei prin scutirea de
on -ce taxe la intrare a produselor-solului roman, a ce-
realelor si a vitelor. Ast-fel, negresit, Romania sperand
ca cel putin exportul cerealelor si vitelor nostre va spori
Intr'un mod simtitor, ast-fel, c,lic, numal Romania a primit
conventiunea de la 22 Iunie 1875, care, de altmintrelea,
prevedea taxe cat se p6te de coborite la intrarea mdr-
furilor austro-ungare atat ca taxe fiscale, cat si ca taxe
asa clise protectore pentru vre-o qece articole ce credem
de nevoie atunci s5, obladuim.
Ar fi de prisos, cred, sa intru In cercetarea mai a-
menuntita a economies acestei conventiuni pe care tog
o cunosc; m6 marginesc a nota dintr'tnsa numai acele
trasa,turi caracteristice care sunt neap6rat trebuinciose
pentru priceperea intregului nostril sistem conventional.
La 1875, cand not am tratat cu monarchia vecina,
neavend nice un sistem conventional Inteun trecut mai
apropiat, nu putem da clausa natiunei celei mai favo-
 72

risate ; a trebuit dar sa atasam la conventiunea ce am

facut un tarif coprinclend 600 de articole, tarif care
devenea pentru not obligatoriii timp de 10 ani, si in
schimbul acorciarei caruia not am obtinut clausa vatiunet
celei mai favorisate, adic5, un regim variabil, fara temeiu
statornic si fara nici o garantie pentru viitor, afar5, d6r
de cite -va articole acordate ca comerciti de fruntarie,
printre earl cerealele, fainOsele, vitele, etc. Ast-fel, pe
cand exportul austro-ungar era la not asigurat printr'un
anume tarif, exportul nostru In monarchia vecina re-
manea legat de tote schimbarile ce se faceati In regimul
conventional al Austro-Ungariei. Ac6sta gresela originals
si capital& a acestei conventiuni tip, a produs cele mai
funeste consecinte si a fost, din nenorocire, perpetuat5,
In tote conventiunile Incheiate ulterior.
Cum ca consecintele economice ale conventiunei In-
cheiata cu Austro-Ungaria au fost funeste pentru Ro-
mania, acesta ne-o dovedesce pe deplin cea mai repede
cercetare a datelor statistice. Pentru ca Ins cifrele sa
vorbdsca, este neaperat trebuincios s5, ne dam sen1i
exact de epoca cand fie-care eveniment s'a petrecut.
Conventiunea de comercia cu Austro-Ungaria, de si
votat5, de Senat Inca de la 2 Iulie 1875, nu a veclut
schimbarea ratificatiunilor ei de cat la 20 Maia 1876,
iar legea pentru aprobarea conventiunel fu promulgate
la 26 Maid. Potrivit dar art. 31 din conventiune, dispo-
sitiunile el intrara. In vigore o luna dupe schimbarea ra-
tificarilor, adicet la 19 lunie 1876. Este absolut trebuin-
cios sa, tinem sem& de acest5, data, care dovedesce ca
in anul 1876 conventiunea nu a fost lucratare de cat cr.se
long ysi jum6tate §i nu putem, prin urmare, judeca ade-
veratele el efecte de cat In anul 1877.
 73

0 simpla inspectiune a diagramelor §i tablourilor gra-

flee publicate de ministerul de finance, ne conving de
primejdia unei descbideri aprope complecta a granitelor
dintr'o di intealta.
Importul austro-ungar in Romania, care la 1875 nu tre-
cea peste 40.500.000 ld, se indoiesce aprope in anul 1876
de li in acest an conventiunea nu a Jost aplicata de cat
e'se luni i, in fine, se tidied in 1877 la cifra inspai-
mintatore de aprope 180.000.000 let.
Urmarile acestel grepli economice sunt cunoscute;
ele putean de altminteri O. fie prev64lute 'Ana' la un
ore-care punct. Inundarea pietei nostre de marfurile unei
teri vecine, In conditiuni de Inlesnire ne mai pomenite,
au surprins productiunea nostra nationala, I'M prega-
tita pentru lupt5, §i insuficient Inzestrata, §i tntr'o sour-
gere de vreme, care pentru popore insemneza o clips,
ia taiat Inca de la Inceput puterile de viata.
Nu numai ca Inceputul de industrie mai mare a fost
desifintat, dar §i meseriile au fost adanc lovite §i nu
'§i -ail putut urma tristul for trait de cat v6clend cum
scade din qi In c,li energia for producetore. Lovitura
adusa meseria0or romani prin conventiunea de la 1875
este, negre§it, una din paginele cele mai durerose ale
istoriei nostre economice.
Aplicatiunea conventiunel de la 1875 a fost departe
de a respunde literei ei. Monarchia vecina, la adapostul
unei clause usitata In tote conventiunile, unei clause de
politie sanitara devenita «de stil», a oprit mai MORI
momentan §i In urma definitiv trecerea vitelor nostre
In imperiul austro-ungar. Schimband sistemul de con-
tumace sail carantina, In vigOre in momentul °and nol
am Incheiat conventiunea de la 1875, Intr'un sistem de
 74

oprire absoIuta, de prohibitiune, Austro-Ungaria, In dis-

pretul stipulatiunilor conventiunei, a omorit cu Incetul
unul din isvorele de capetenie ale bogatiel nostre na-
tionale: crescerea vitelor.
Inteadever, de la 1880 chiar, Austro-Ungaria pune
Romania pe acelasi picior cu Rusia, considerand'o ca
Ora In care bola de vite este endemics; iar de la 1882
Inchide cu des6versire granita vitelor nostre. Contra
acestei dispositiuni arbitrare a protestat Ora Intrega, a
protestat chiar discursul Coronei din sesiunea acelui an.
Ui marile acestei mesuri s'ail simtit lndata; In Mol-
dova de sus grajdurile si velnitele au Inceput treptat
sa, se desfiinteze; iar treptat In cea mai mare parte din
judetele Olteniei s'a sting negotul atat de insemnat odi-
niora al rImatorilor.
Din urmatorul tabloil se pote vedea cat de repede
si de Insemnata a fost sca'derea exportului vitelor In
Austro-Ungaria de la 1881 pans la 1890:
Anul 1876 Lei 24.843.142
a 18'17 a 23.640.614
a 1878 « 12.335.527
« 1879 a 15.734.746
a 1880 a 10.109.295
a 1881 a 15.231.229
u 1882 a 9.598.735
a 1883 a 10.315.085
a 1884 c 6.368.851
a 1885 a 2.987.428
a 1886 a 3.129.123
a 1887 a 1.696.127
a 1888 a 1.462.991
a 1889 « 1.199.975
 75

Iar in ceea-ce privesce vitele marl si porcil, avem:

Exportul vitelor marl.

1881 capete 17.601
1889 a 157

Exportul porcilor.
1881 capete 176.691
1889 a 1Q.794
Aceste cifre vorbesc mai lamurit de cat on -ce alte
explicatiuni.
Nu am nevoe sa insist aci asupra nedreptatil cu care
mesura de politie sanitara a fost luata cu privire la
tera nostra; acest5, cestiune este Indestul de cunoscuta
tuturor ci opiniunea public& a judecat'o de mult.
Efectele economice generale ale unei schimbarl de
regim atat de neasteptate, pot fi lesne petrunse; o tell
agricola ca a nOstra, care 'si vede dintr'o di intealta
desfacerea vitelor sale oprita, nu p6te de cat sa simta
adanc o asemenea piedica; atat eel ce se Indeletniceail
cu crescerea vitelor, cat si negustorii exportatori, ail
facut tot ce le-a stat prin putinta ca sa coversesca
greutatile ; ei ail mers pana a tramite pe cal' dificile
si in departari marl vitele lor; dar In cele din urma
ei ail fost silip sa se marturisesca Invinsi. Inteadever,
de si in anii 1886 si 1887 s'a Incercat export de vite
In Italia, si s'a tramis in eel d'Itritaiti an 9.000 capete,
iar in eel d'al douilea 9.944 capete, aceste tricercari,
din nenorocire, nu ail avut urmari.
Imprejurarile earl ail intovarasit aplicatiunea conven-
tiunel de la 1875, ail avut o mare Inriurire asupra
 76

directiunei spiritului public In Romania ; conventiunea

de comerciil Incheiata cu Austria, prin urmarile el, a
desffintat on -ce Increclere a opiniunei In regimul con-
ventional si a dat nascere unei reactiuni puternice. De
si guvernele rom5ne ail Incheiat si dupa 1875 conven-
tiuni comerciale cu Wile straine, departe de a vedea
In ele =nit' adus spiritului care a dictat conventiu-
nea de la 22 Iunie 1875, nu trebue s& privim lnchee-
rea for de cat ca un mijloc de aperare, bine sail reil
chibzuit, An potriva efectelor desastrose ce aplicatiunea,
mai ales a conventiuni) cu Austro-Ungaria, a avut a-
supra desvoltarii economice a torei n6stre.
TOte conventiunile ce s'all semnat, de la 1875, ail
fost mai cu soma alcatuite pentru a desfiiinta mono-
polul ce marfurile austro-ungare aveaii de fapt pe pie-
tele romane. Aceste conventiuni se pot coprinde In tree
grupari deosebite, ast-fel clasate chronologicesce : gru-
pul conventiunilor cu clausa natiunel celei mai favori-
sate ; grupul conventiunilor -cu clausa natiunel celei mai
favorisate limitata, si iarasi grupul conventiunilor cu
clausa natiunel celei mai favorisate In de obste usitata.

I. Grupul conventiunilor cu clausa natiunel

celeT mal favorisate.
Acest grup coprinde urmatorele 6 conventiuni :
1. Conventiunea de la 15 Martie 1876, cu Rusia,
expirata la 21 Octombre 1886, far& tarif special anexat.
2. Conventiunea de la 14 Noembre 1877, cu Ger-
mania, care va expira la 28 Iunie 1891; acesta con-
ventiune, Inaintea revisuirel stile, avea un tarif de 81
articole.
 77

3. Conventiunea de la 5 Aprilie 1880, cu Anglia,

care va expira la 28 Iunie 1891; acesta conventiune,
lnaintea revisuireI stile, avea un tarif special coprin-
clad 26 articole.
4. Conventiunea de la 23 Martie 1878, cu Italia,
expirand la 28 Iunie 1891, si avend un tarif special
de dou6 articole.
5. Conventiunea de la 14 August 1880, cu Belgia,
expirand la 28 Iunie 1891, si avend un tarif special
de doue articole.
6. Conventiunea de la 17 Iunie 1881, cu Olanda,
expirand la 28 August 1892, fara tarif special.

II. Grupul conventiunilor cu clausa natiunel

celei maI favorisate limitata.
Acest sistem de conventiunI a luat nascere In ur-
matorele ImprejurarI :
Termenul expirarii conventiunei austro-ungare find
la 1886, si Romania avend tncheiate conventiuni cu
Anglia si cu Germania Inca 'Ana la 28 Tunic 1891,
s'a Incercat ca, pe tale de noul negocierI, sa se ob-
Ana de la aceste puterl de a renunta la taxele de Carl
-buturail, In ceea ce se atingea de vre-o 20 articole
carI interesail maide aprOpe productiunea Wei nOstre.
Conventiunea care a servit de tip acestul al douilea
grup este :
1. Conventiunea de la 26 Maiti 1886, tricheiata cu
Elvgia, §i care va expira la 28 Tunic 1891. Pe langa
dinsa se afla anexat tabloul A, In care sunt coprinse
articolele reservate, ftticole ce remaneati supuse tari-
fului general din 1886 si al caror beneficiti conven-
 78

tional nu se acorda prin urmare Elvetiei (1); ast-fel,

aci, clausa natiunei celei mai favorisate se afla limitata.
Cum MO, conventiunea singura cu Elvetia ar fi fost
cu totul insuficienta pentru a garanta interesele pro-
ductiunel nOstre, de ore-ce Romania era legata cu a-
tatea alte State cari obtinusera avantagii asupra arti-
colelor reservate In tariful elvetian, guvernul a trebuit
sa se gand6sca la mijlocul prin care ar putea sä 1n-
ceteze efectul conventiunilor din trecut, cu privire la
articolele ce voiam sa protejam, Inainte chiar de expi-
rarea acelor conventiuni.
Nu este rei1 sa ne amintim, mai ales acum, ca si-
lintele guvernului roman ail gasit un bine-voitor con-
curs in guvernul Mares-Britanii, care a si sfirsit, eel
d'intaia, prin a consimti s5, revisuiasca tariful conven-
tiunei anglo-rom5,ne de la 5 Aprilie 1880. Ast-fel, Anglia
renunta la tarificarea conventionala a petrolului brut si
rafinat, a uleiului de sist, a sticlei, a cuielor de fer si
sirma, a talpilor de piele, a sosonilor, palarielor de *15,
ordinara, primind In schimb avantagiele date de not
asupra unor articole de importatiune f5,r5, mare interes
pentru producetoril rom5,ni.
2. Conventiunea, incheiata la 5 Decembre 1886, cu
Rusia, pentru a Inlocui conventiunea ruso-romana ex-

(1) Dau la vale nomenclatura acestor articole, pentru a arilta ce a-

nume industril tineam noT atuncl sa protejam : fain/ de grail si de
secara, legume fainOse, paste faimise, (Aso ode Italian, cerA brut/, cera
lueratN, slpunurT, afar5, do cele parfumate, luminari de stearina si de
spermantet, pieT tabilcite ordinare, lucrArT de piele ordinare, teseturi
de Mai ordinare, lucrArT de 'Asia ordinare, panzl ordinara neinalbitA,
hartie ordinara si nedenumitg,iemne de constructiune, lucrArT de lemn
cu totul ordinare, lucritrI de lemn ordinare, lucr6rI de lemn line, pe-
tr olea si uleiu de sistg.
 79

pirate la. 21 Octombre 1886 ; in acesta conventiune

obtinem avantagii pentru o serie de articole, dintre cari
amintesc ; fainele si derivatele lor, lemnele si industriele
derivate, pieile, vitele, etc.
3. Arangiamentul provisorlil Incheiat cu Francia la
17 Iunie 1886, prin care Romania obtine desfiintarea
taxei diferentiale de 500/0 ad valorem asupra tuturor
m5,rfurilor nostre; In schimbul acestei desfiintari se da
Franciei clausa natiunei celei mai tavorisate, cu reserva
Insa a articolelor coprinse In tabloul A din conventiunea
romano-elvetiand, minus, cu tote acestea, lumlnarile de
stearin& si spermantet,,la care Republica francesa se in-
teresa intr'un mod particular.
Acest arangiament provisoriii nu s'a schimbat nice
o-dat5, In conventiune ; el a fost succesiv prorogat de
mai multe on si relatiunile nOstre de negot cu Repu-
blica sunt chiar astacli carmuite In virtutea prelungirei
a.cestei Invoiri, pe basa clausei natiunei celei mai favo-
risate, adica Francia se bucura absolut de acelasi regim
vamal ca si cele-alte State cari au conventiuni comerciale.

III. Grupul conventiunilor cu clausa natiunei celei

mai favorisate nelimitata.
Guvernul roman s'a reintors la sistemul conventiu-
nilor cu clausa natiunei celei mai favorisate In deobste
Intrebuintat, In urma revisuirel conventiunei de comercia
cu Germania de la 14 Noembre 1877, prin :
1. Conventiunea comercia15, de la 17 Februariii 18R7
Iata cum se pot resuma schimbarile introduse In regiimtl
nostru conventional cu Germania:
In schimbul unei serif de concesiuni !Acute de Ro
 80

mania marfurilor ce o interesail mai putin, Germania

ne-a acordat Inscrierea In tariful conventional a arti-
colelor reservate, coprinse In tabloul A din conventiu-
nea romano-elvetiana. Aceste articole find Inscrise In
corpul unei conventiuni, se intelege de la sine ca urmail
sa se aplice tuturor Statelor cu earl aveam conventiuni
comerciale. Ast-fel clausa natiunei celei mai favorisate
limitata nu mai avu nici un sens, remanend In conven-
tiune intrega clausa natiunei celei mai favorisate fa'ra
nici o restrictiune.
Tot prin conventiunea de la 17 Februarie 1887 s'a
acordat Romaniei dreptul de a mai tnfiinta si alte mo-
nopoluri, drept care nu se intindea anterior de cat asupra
sarei, tutunului si pulberei ; acesta dupa cererea guver-
nului roman, care cugeta atunci la Inflintarea mono-
polului spirtoselor.
2. Tractatul de la 10 Noembre 1887, incheiat cu
Tit/mitt, §i prin care Romania obtine intrarea marfuri-
lor sole cu 8 ° 0 ad-valorem, adica sub regimul trata-
mentului celui mai favorabil ce'l are imperiul otoman,
canna acordam si not un tratament mai favorabil pentru
o serie de articole anexata tratatului si privitOre la mar-
furi la cari Turcia se intereseza mai osebit.
3. Tractatul de la 19 Februarie (3 Martie) 1890, in-
cheiat cu Serbia, coprindend clausa natiunei celei mai fa-
vorisate, dar fara tarif anexat si expirand la 25 Iunie 1891

Acesta a fort si este regimul nostru conventional de

la 1875. Din tole ce preced este lesne de observat ea
la 28 Iunie (10 Iulie) 1891, adica peste cite -va lite,
sistemul nostru conventional incetka de a mai produce
vre-un elect vamal.
 81

Inteadever, de si cenventiunea cu Teri le-de-Jos, In-

cheiata la 17 Iunie 1881, nu expira de cat la 28 August
1892, cum insa acesta conventilme nu are de cat clausa
natiunel celei mai favorisata, fara nici un tarif special,
de fapt devine un act international fara nici o putere
de vama.
La 21801171: sistemul conventional Inceteza dar, si Ro-
mania intra inteo epoca noue de desvoltare economics.

Apropiindu-se ceasul expirarei conventiunei corner-

ciale cu Austria, era neaperat trebuincios ca sa se puny
Yn lucrare un tarif general care s5, Imlocuiasca regimul
conventional al terilor cu cari raporturile nostre re-
m Ameati nebota'rite.
De acea, la 20 Noembre 1885, d. ministru de fi-
nance a si depus pe biuroul onor. Adunari Mesagiul
regal pe langa care era alaturat proiectul tarifului vamal
general care, to urma unui studie prealabil al comisiu-
nilor compuse ad-hoc si a desbaterilor ce au urmat In
slnul Adunarel, a si fost votat de Camera In sedinta
de la 19 Maiti 1886, remanend sa se aplice, conform
art. 3 din proiectul de lege, In Vece Vile de la pro-
mulgarea ei.n
Ori-care ar fi reserva ce se impune fats cu o lucrare
alcatuita In urma unor cercetari ce se afirmae atat de
amenuntite, on -care ar fi deferenta ce am avea pentru
votul unanim ce Adunarea deputatilor a dat acestui tarif,
tocmai p6te pentru ca s5. petrundem Intelesul acestui
vot si sä ne explicam tariful de la 1886, este necesar
sa cercetam Inconjurul de Imprejurari In mijlocul ca-
rora acel tarif s'a nascut.
Cu tote ca sunt multi omeni politici cari sustin si
 82

asto,cli ca tariful de la 1886 a fost o lucrare definitive

menith s& statornicescA un regim vamal normal, general
§i permanent, putem afirma fail a ne teme de vre-o
desmintire din partea faptelor c& acel tarif a fost o
army de resbel, prin mijlocirea careia natiunea nostra
a voit sa afirme In chip netagaduit ca este hotarlta s&
pa§esca pe terenul unei aperAri vigilente a intereselor
sale economice.
Tariful general vamal de la 1886 a fost dar, dupe
a nostrA parere afirmatiunea puternica a unei hotarIri;
el nu a fost Ins& nici odat& un tarif cu pretentiune de
aplicare general& §i In timp normal de raporturi cu
cele- l'alte State.
De altminteri, on -care ar fi opiniunea ce §i-ar face
tine -va a priori asupra acestei cestiuni, Indatg ce intrri
to cercetarea tarifului, Indoiala nu mai pOte fi, §i vede
deslu§it c& tariful de la 1886, bun pentru resbelul va
mal ce Austro-Ungaria provocase, ar fi avut consecinte
d'aunatOre pentru tern, dac& ar fi fost aplicat la tote
Statele. Acest tarif sail ne-ar fi isolat cu desever§ire,
sail ne-ar fi condus Inteun timp fOrte scurt la Incheieri
de noul conventiuni.
Inteadever, nu numai ca cercul industriilor posibilo
la not §i, prin urmare, meritand o protegiare vamala.,
este lntins peste mesura si fare nici un soiil de norm&
temeinica, dar chiar acele articole pe cari tera nu le
va produce multi vreme, ci uncle pe cari nu le va putea
produce nici odata, sunt supuse, la intrare, unor taxe
cu totul exagerate §i earl nu ar avea lnteun tarif nor-
mal nici un rost.
Ast-fel vedem aplico,ndu-se taxe varitind de la 400 ,,
 83

la 120/o ad-valorem unor articole ce Ora nostra nu

va putea nici odat5, produce ca :
afranul §i vanilia ; piper negru, ienibahar, etc ; cui-
Ore, cassia lignea, scortisora, nuc§Or5,; masline In sticle
§i tinichea ; capere, etc. ; trufe; smirn5,; goma adraganta.,
assa fcetida, goma de Basora, copal, damar, elmi, gaiac,
goma-guta, jalap ; saruri de on -ce fel pentru MI ; flori
seminte, fructe si ierburi medicinale; ape minerale ; vi-
nuri medicinale ; cerneala de desemn In table (tu§); ba-
tist5, §i linoil ; hartie de desemn, hartie marmorat5, ma-
rochinatk de asbest; piatr5, poncie, piatr5. de Incercat
aurul; bijuterie de imitatie fins i bijuterie de alumi-
nium ; obiecte de metal englezesc; ceasornice ; obiecte
de pakfong sail alte aliagiuri albe, aurite sail nu, ar-
gintate sail nu ; case §i casete de fer ; velocipede, bi-
cycle, tricycle, fotoliuri §i aparate pentru bolnavi ; obiecte
de baga, sidef, filde§, de jais adeverat, spum5, de mare,
lucrate cu sap5,turi, gravuri, Incrustari ; piane cu coda.
cu tote acestea, de si In tariful de la 1886 peste
260 de articole protegiate, nu s'a gasit cu tale do a se
acorda fabricatiunei cald5,rariei de cat 16°/0 din valore,
pe cand impunendu-se greil hartia s'ail Fasat impri-
matele aprope scutite, negre§it 'ite, pentru a Incuragia
imprimarea cartilor romane In Ungaria In dauna tipo-
0oTafilorde la nol.
Nu mai vorbesc de ciudatul sistem de a Incuragia te-
seturile nationale, ridicand pentru torture, fire de bum -
bac vapsite, taxele de la 45 lei la 60 lei (taxa specified);
pentru cele nevapsite de la 15 la 20 lei ; iar pentru bum-
bacel sub ore-ce forma (ata de bumbac de cusut) de la
20 si 45 lei, la 60 lei (taxa specified).
_1st fel aledtuit, ftir5, o matur5. Si sdnetos5, clasare de
 g4

o parte a articolelor earl' formezd grupul interesant al

industriilor ce merits protectiune, iar pe de altd parte
a articolelor ce nu pot suporta de cat o taxa fiscala,
tariful de la 1886 nu ar fi putut presida ca norma sa-
lutary la desfa$urarea puterilor nostre producetore si
la propd$irea industriei ce nadajduim sa. avem.
Inteadever, dacd descompunem acest tarif si cerce-
tam articolele cari '1 compun, dupa seriatiunea for ta-
rifaea ad-valorem, avem :
53 articole cu o txa ad-valorem variind de la 10-20 0/0
113 n n n n » 20-30 0/0
43 n n » » n 30-40 0/0
31 n n n » n 40-50 0/0
22 n n n n » 50 In sus 0/0
Ceea ce face un total de 262 articole de tarif, to
care infra' un numer de felurl de obiecte de consu-
matiune de patru i cinci on mai mare (1).
Tariful de la 1886, largind ast-fel peste mesura cam-
pul produselor ocrotite, nu a putut Insemna alt-ceva
nici urmari alt tel, de cat manifestarea unor sentimente
firesci de ostilitate fat& cu aceea care a lovit pe ne-
drept interesele nostre economice.
De alt-minteri, Yn fapt, tariful general de la 1886,
nici nu a fost aplicat de cat monarchiei Austro-Ungare
$i putinelor teri cu cari nu avem conventiuni.
Efectele practice ale acestul tarif, dacd au fost pand
la un punct ore -care salutarii, tmpedicand intrarea in
Ora a unor marfuri mai grele $1 ordinare cari loviau
direct In productiunea mica Si mijlocie a Romanies, nu

(l) Ve41 discursul d-lui E. Costinescu in sedinta Camerel de la 11

Aprilie 188G.
 85

s'a putut afirma in ceea ce privesce industria mai mare

si mai desvoltat5, la care nadajduim. InteadeVer, pe
langa faptul eh In fata tarifului nostru protectionist, a
remas In piciore intrega concurenta a marilor State
industriale, multe chiar din proclusele lovite de no! au
luat o tale piezise pentru ca sa se pots introduce In
Romania si a trebuit tote vigilenta si tote energia
guvernului roman si In deosebi a departamentului afa-
cerilor straine, pentru ca cestiunea marfurilor natura-
lisate si a certificatelor de origina sa fie transata In
favOrea nOstra, atat In relatiunile ce aveam cu Elvetia
cat si In acele ce aveam cu Olanda.
In resumat, data pe de o parte tariful general va-
mal din 1886 a putut afirma hotararea unei viitore
emancipari economice, de alta parte el a contribuit a
respandi in spiritul public notiunea unei gresite tarili-
call, si a dat nascere la formarea, din partea cator va
din industriasii roman!, unor pretentiuni nejustificate si
pline de primejdii atat pentru tora cat si pentru pro-
pria for industrie.
Nu trebue sa uitam, inteadever, ca ciao& protectiu-
nea vama15, 'Ate, intr'o anumita mesura, sa sprijine pro-
ductiunea unei teri, acesta protectiune Impinsa." prea
departe face productiunea sa adorma la adapostul unor
beneficii nelegitime si a unei sigurante neturburata, in-
telenind'o ast-fel Incetul cu incetul in amortirea rutinei
ferita de boldul, tot-d'a-una necesar, al unel concurente
bine echilibrate. Cad, data este adev6rat ca excesul
de griji si de nevol descurajeaza si Impedica progresul,
lipsa des6versita de grije face mintea trandava, ener-
gia de munca si tot cu plata siguranta opresce pro-
pasirea unei natiuni.
 86

Pentru a se feri de asemenea pericole, aceia carora

incumba sarcina pregatirei unui noil tarif general va-
mal au luat osebite si insemnate mesuri de informa-
tiune si garantie, pentru ca lucrarea ce trebuia sä fie
Infatisata Corpurilor legiuitOre sa fie adeverata expre-
siune a nevoilor si a aspiratiunilor acestei Or/. Departe
de a lua asupr5,-s/ sarcina unei lucrari atat de gingase
si atat de Insemnate, guvernul a Mout apel la mai multi
barbati politic/ si /nalti functionari car/ pareail firesce
indicati sa is o parte active la Intocmirea tarifului ge-
neral. In acest sens s'a si lntocmit o comisiune spe-
ciala.
Inca din prima sa sedinta, comisiunea a despartit In
principiil activitatea economic& a Orel nostre In acti-
vitate productive industrial& si activitate de schimb, In-
tocmindu-se In doue sub-comisiuni cu Insarcinarea sa
cerceteze: una, articolele privitore la industria nationala,
articole reservate si pe car/ tariful trebuia sa le prote-
guiasca, si cea-l'alta articolele tarifului ce trebuiail sa
fie supuse numai unor taxe curat fiscale. Apoi, In Gate-
va prime sedinte, s'ail si facut despartirile dintre arti-
colele protegiate si articolele curat fiscale, ast-fel ca sub-
cornisiunile ail putut proceda fie-care In parte la lucrarile
ce '1 incumbail.
Inainte de a se pune la lucru, sub-comisiunile au cau-
tat sa centraliseze tote informatiunile ce erail proprii,
sa puna Intr.() lumina mai viue subiectele supuse discu-
tiunel lor, pentru ca sa -s/ pot& da sema Intr'un chip
amenuntit de adeverata stare economics a tore /.
Pentru acest siIrsit, onor. d. P. Carp, presedintele
comisiunei, a dispus sa se dreseze un tabloU cu rubric/
imprimate si o circulars explicativa ce s'a tTimis d-lor
 87

prefecti §i camerilor de comerciii din Ora, cu rugaminte

sa bine-voiasca a inscrie in tabloil tote sciintele cerute
de rubrici, cu privire la tote meseriile §i industriile afla-
tore in judetul sail to circumscriptiunea lor.
In timp de nouo luni, de la Februarie 1890 pans
la Octombre 1890, dupa repetite §i staruitore cereri,
nu ail rospuns de cat numai d -nii prefecti, comunicand
mai mult sat mai putin exactele sciinte pe earl' le pu-
tuse aduna prin perceptori, controlori, sub-prefecti, po-
lital ci primari de sate ; nici o camera de comerciil
lnsa nu a respuns Intrebarilor ce le fusese transmise.
Membrii sub-comisiunilor, cu tote acestea, nu ail mar-
ginit aci informatiunile lor ; ei au cautat sa adune prin
ei MOO materialul de cari aveaU nevoie. AU consul-
tat tarifele straine, au examinat publicatiunile fie ofi-
ciale, fie private cari puteail sä 'I lumineze ; au vi-
sitat, in sfirOt, pe cat le-a stat in puteri §i pe cat vre-
mea 'I-a Ingaduit, fabricele din Bucuresci §i acelea din
judete, cerend deslu§iri ci la'muriri tuturor industri4lor
ci comerciantilor atat asupra valorilor marfurilor, a con-
ditiunilor de producere, cat ci a nevoilor ce at.
In resumat, textul articolelor din tarif a lost alcatuit
in urma cercetarei ci combinarei atat a tarifelor nOstre
anteriore conventionale sail generale cat c1 a ta-
rifelor tefilor straine. Valorile ail lost de asemenea sta-
bilite pentru fie-care articol printr'o comparatiune fault&
lntre valorile oficiale francese, germane, austriace §i ita-
liane. Media obtinuta tnsa nu s'a tinut drept definitive,
ci a fost rectificata prin apropiere cu media dintre va-
lorile luate dupa facturile originale ce s'ail procurat de
la diferiti comercianti marl §i industria§i si, mai ales,
prin apropiere cu media valorilor ce resultail dupa re-
 88

gistrul de valori aflat la directiunea vAmilor §i in care

se Inscrie fie-care fel de marfa ce se imports cu can-
titatea §i pretul facturei originale acesta pentru mar-
furile de on -ce proveninta. Cu chipul acesta, pe perio-
dul 1887-1890, do cand se tine Intr'un mod regulat
acest registru, s'a putut avea media valorei a sutimi
de marfuri de diferite calitati din diferiti ani §i din di-
ierite teri, pentru fie-care artical In parte, ceea-ce a per-
mis comisiunel s5, hotarasca valorile nu numai dupes
media cifrelor de pret a fie-carel marfi, ci s5, tins mai
ales socotela §i de cantitatea de marfa ce se consuma
In Ora, potrivit fie-careia din cifrele intrand ca factor
hotarltor In media ce se cauta.
Preturile au fost calculate pe valorea ce are 100 kgr.
din fie-care marfa 'Ana la fruntarii. Addogandu-se me-
dia obtinute ast -fel 15 clo considerate ca cifra de trans-
port, s'a obtinut In fine mzjlocia definitive care s'a lnscris
de sub-comisiuni in fata fie-carui articol din tarif.
Nu am nevoe, cred, s'a insist asupra greutatilor de
tot lelul ce o asemenea cercetare a Intempinat la fie-
care pas; daces le amintesc aci este numai pentru ca
sa, atrag bagarea de semi a acelora earl ar fi ispititi
sa conteste valorile unor articole din proiect pe temeiul
dovedil numai a cator-va elemente cars intra In fixarea
acestor valori. Acesta, bine Inteles, nu pentru ca sa,
affirm ca lucrarea comisiunel a fost ferita de on -ce fel
de gre§elk dar pentru ca sa constat slorprile comisiu-
nel de a mic§ora, pe cat a fost cu putinta, partea
imperfect5, In tot-d'a-una neinlaturabila Intr'o asemenea
lucrare.
Ast -fel ail urmat sub-comisiunile pang la terminarea
lor, cand preedintele comisiunel le-a Intrunit In §edinta
 tig

plenara, uncle s'a discutat fie-care articol in parte din

punctul de vedere atat al textului cat si al valorei ; fie -care
propunere punendu-se la vot si hotarlrile find luate In
tot-d'a-una cu majoritatea de voturi a membrilor presenti.
Lucrarea totals a tarifului general, o-data sfirsita,
s'a depus d-lui ministru de finance, care a tramis'o de
lndata tuturor camerilor de comercia din t6rd, pentru
ca sa'sI dea parerea asupra ei.
Lucrarile camerilor de comerciti, centralisate la mi-
nisterul de finance, au fost si ele supuse cercetarel
amenuntite a unei comisiuni, care, In acelasi timp, a
si revisuit lucrarea antericira a comisiunei tarifului ge-
neral, articol cu articol fare.' de altminteri sa introduca
modificari radicale sau lnsemnate In acesta lucrare.
Sä-mi fie ertat, cu acest prilegiu, sa arat parerea de
rLu ce o simt multi din eel ce se intereseza lucrarilor
tarifului, ea nu ail avut prilegiul sa vada camerile de
comercia lucrand impreund, intr'un congres general, pentru
expunerea mai limpede a vederilor for privitore la tarif.
Intr'adev6r, memoriile trimise ministerului de finance
si pe cari comisiunea le-a cercetat, sunt, trebue sa o
marturisim afara, de cite -va exceptiuni facute cu
multi pripa, cu putina Ingrijire.
Faptul ca Camerile de comercia au lucrat isolat unele
de allele produs efectul co lesne se putea preve_
Ilea : Parte din cererile camerilor sunt atat de deosebite
uncle de. allele, In cat este cu neputinta s'a atribuim acesta
deosebire, asupra taxelor propuse, numal diversitatei
intereselor regionale din care Camerile s au putut inspira.
(Aci urmeza modificarile aduse proiectului guvernului de
titre comitetul delegatilor
Putem constata cu bucurie ca, In decursul ultimilor
 90

ani, ore-cari intreprinderi industriale ail luat un avent

Imbucurator. Comisiunea care a alcatuit proiectul de
tarif a Post In mosura de a aprecia sfortarile Itntreprin-
cletorilor roman, §i de a judeca lncuragiarea ci pro-
tectiunea ce se pot acorda fie-carui, pe de o parte pen-
tru a Imboldi spiritul de initiative private, iar pe do alta
pentru a Impedica ca cllnsul sa nu se aventureze In Incer-
ca,ri zadarnice. Negresit ca nu e nimic mai greil de cat de
a tine drepta cumpena Intre aceste doue curente contrarii.
(Aci urmeza in raportul presintat Camerii un tablou co-
pringend : «Clasificarea protectiuuil acordath Iudustriilor
calculate ad-valorem ».
Din acest tabloil reiese ca din totalul general de 564
articole, coprinse In proiectui do tarif §i insumand univer-
salitatea produselor de consumatiune ale Romaniel, sunt :
Impott In 1889 Import In 18 90
11 art. cu taxe protect. do la 610/, in sus ad-val. 11.418.828 12.654.657
13 a tt 6 a cc a 41-500/0 , . . . . 2.720.1)15 3.002.866
22 0 a cc a a a 31-400 , . . . . . 7.174.563 7.957.697
33 a a cc a cca 21-3000 . . . . . 14.389.660 14 341.074
79 a cc a cc a a 11-200, . . . . . 44.911.199 44 007.401

158 articole represintand un import de . . . . 80.614.266 81.963.695

Cea-ce Insemneza, luand drept base importul nostru

total din anul 1889 (ultimul publicat de ministrul de fi-
nance), import care a fost de lei 367.944.099, ca
proiectul de tarif a protegiat industria nationals Intr'o
proportie de 4.156, cu alte cuvinte ea Romanil 1§1 propun
de a satisface singuri un sfert aprope din Intregile tre-
buinte ce productiunea strain& le oferea pan& acum.
Dace aceste nazuinte, pe cari Statul le lncuragiaza tri-
te() proportiune atat de Insemnatti,, se vor realisa, de
sigur ea Romania se pate considera ca intrata de mult
pe calea unel emancipari economice definitive.
 91

Si ca .95, dovedim cat de mare este sacrificiul pc

care tera '1 face prin presentul proiect de tarif, pentru
a incuragia productiunea nostra industrials& ne va fi
de ajuns, pe MITA tifrele de mai sus, sa adaogam ca
soma totala a articolelor de import, a caror taxa a fost
urcata corespund6tor cu taxele articolelor similare ale re-
gimulul tarifar actual, se tidied la 227.636.342 la
Acest total se pote descompune ast-fel:
Import In 1889
a) Articole a caror taxa s'a urcat co-
respunclkor cu articolele similare din ta-
rifele conventionale 206 127 983
b) Articole a caror taxa s'a urcat co-
respunc,I6tor cu articolele similare din ta-
riful general din 1886 21 251 157
lei 227.379.140
Dovada afirmatiunilor nOstTe nu ar fi Insa complecta
data, pe lang5, urcarile de taxa ce s'ail facut, nu am
avea in vedere §i scaderile.
Aceste scaderi se ridica la 80.313.486 lei, tifra care
se pote descompune ast-fel:
Import in 1889
a) Articole a caror taxa s'a scaclut co-
respuncl6tor cu articolele similare din tari-
fele conventionale . 18 028 627
b) Articole a caror tax5, s'a scadut co-
respungetor cu articolele sirnilare din ta-
riful general de la 1886 62.367.307
lei 80.395.934
In sumand aceste doue totaluri:
227.579.140+80.395.934
nu obtinem bisa de cat suma de lei 307.775.074; restul
pana la importul total de 367.944.099, compune suma
 . 92

totals a importului articolelor, a caror taxa a rema,

In proiectul de tarif, egala cu acea a articolelor simi-
lare din tarifele conventionale §i din tarifut general de
la 1886.

Tab loul descompunetor al proiectului de tarif, precum

si consideratiunile desvoltatore earl preced, ail aruncat,
nadajduiesc, o lumina mai intense asupra lucrarel atat
a comisiunilor de elaborare cat si a comitetului dele-
gatilor de sectiuni, precisand partea exacta de protec-
tiune ce s'a acordat industriei nOstre nationale si ail-
tand, In acelasI timp, limita de aperare a intereselor
producetorilor agricoli si a consumatorilor, limit& ce nu
s'a gasit legitim si prudent sa o depasim.
Intr'adever, productiunea agricola a terel nOstre tre-
bue sa ne Ingrijesca in prima linie, atat prin impor-
tanta rolului ce joca in economia nostra nationala, cat
si prin situatiunea exceptionala In care se gasesce acum.
Suntem In stare de transitiune, de prefacere. Intin-
sele spatiuri de teren pe earl populatiunea nostra ru-
rala le avea, la dispositiune In trecut, ail fost, Incetul
cu incetul, cucerite de plug si de sapa. Cultura exten-
siva, dupe a nostra parere, a ajuns la limita el extreme :
numai ast-fel ingrijite cum ail fost pang acum, p5,menturile
ostenite si secate nu vor mai putea produce de cat
putin cantitativ si reu de calitate.
De alts parte crescerea vitelor, ramura ce nu putem
desparti de agriculture, a fost si ea Intrerupta si aprope
desfiintatd, pe de o parte, prin resboinl vamal ce mo-
narchia austro-ungara a declarat Statului nostra ; iar
pe de alta parte prin Imputinarea locurilor de pdsune
si restringerea din ce in ce mai simtitd a islazelor.
 93

Greutatile agriculturei, Insa, nu decurg numai din

situatiunea ei interiora, ci mai ales din positiunea a-
cestei ramuri de productiune fata cu productiunile agri-
cole ale celor-alte State si continente.
Campii Intinse si fertile, asec,late In regiuni cu climb.'
fericita, avend la 1ndernan5, instrumente de productiune
neintrecute, varsa In lumea intrega recoltele lor ; si a-
ceste recolte sporesc din an In an, In proportiuni ne
mai pomenite pans acum! Statele-Unite, Indiile, Repu-
blica Argentina si Australia care nu este Inca de cat
la inceputul desvoltarei stile agricole , far5, a mai vorbi
de p oporele Europei, 'si fac o concurenta neadormita
pentru a'si asigura conditiuni mai favorabile pe pietele
de schimb.
Aceste Imprejurari ail si f5.cut ca preturile cereale-
lor sa scada In vremile din urma cu o ingrijitore re-
pecliciune. Este destul sa. 'si arunce cine-va ochil asupra
mercurialelor din cati-va ani, pentru ca so, se petrunda
de greutatile ce poporele agricole ail sa strabata In viitor.
Preturile scalute ale granelor In ultimil ani vorbesc
plugarului un limbagia putin Incuragiator ; este, intr'a-
dever, grew de admis ca preturile ridicate de odiniOra
sO, mai revina pentru agricultorb. Negresit scaderea pre-
turilor pentru cereale este o bine-facere pentru ornenire,
cad ea procuro, o satistacere mai mare pentru un sa-
crificia mai mic ,i eftinesce traiul ; producetorul frisk
surprins de o coborire atat de repede si de neasteptata
a valorei produsuluT sea, nu sufera mai putin.
Dac5. vom adauga acum acestor cause naturale de
depreciare a productiunei agricole, scaderea pentru
poporele exportatOre de cereale provenita artificial
din causa resbelelor vamale si a taxelor radicate de im-
 94

port, ce unele State mentin cu atata persistenta, vom

lntelege cat de dificil, cat de nesigur se anunta viitorul
on -carui plugar.
Pentru ca agricultura nostra sa se pOt5, clar mentine
In viitor, o schimbare aprope radicals a chipului actual
de producere se impune. Sunt convins ca Imi este destul
sa enunt numal acest adever, pentru ca greutatile pro -
blemulul sa resara Intregi In spiritul fie-caruia din noi.
0 lndrumare pe cal sanetose a agriculturei nostre,
find data mai ales starea In care se Oa teranul roman,
va necesita lnsemnate sacrificil materia.e, la cari omul
de Stat trebue s5, cugete neincetat.

Trebuintele Statului roman sunt si vor deveni din

ce In ce mai grele. Populatiunea rural& are atatea ne-
vol §i, prin urmare, atatea drepturi la solicitudinea nostra,
In cat sacrificiile materiale la cari Ora consimte, tre-
buesc tntrebuintate ast-fel In cat sa dea tote rodele ce
natiunea este ln drept sa astepte de la ele.
Sciii ca mersul nostru trebue sa fie mai repede, §i
c5, vremea ne Impinge tot mai cu putere catre formele
industrials ale Occidentului ; de aceea, departe de a cere
o Intarliere a Indrumarei nostre grabite catre progres,
sunte gata sa armam Inca de la lnceput si sa spri-
jinim de la cei d'intaiii pasi Intreprinderile IncepetOre
ci sfiOse ale productiunei nostre industriale.
.A.c6sta mic,Ilocire Insa a puterel sociale 1ntre deose-
bitele forte productive ale unui popor cere, In aplica-
tiune, o prudenta deosebita, urmarile el find adesea
supuse unor primejdii ce cu greil se pot calcula.
In millocul unel lupte pentru train atat de lncordata
ca acea pe care sfiritul veacului nostru o desrawra,
 95

chemarea capitalelor la benficil insemnate si sigure ar

putea avea o inriurire fatal/ asupra progresului general.
Pe de o parte, inteadever, acele capitaluri ar 11 clistra-
se de la Intrebuintarea firesca unde erail folositore si
productive far/ nici o intervenire a Statului, iar de all/
parte, on unde acele capitaluri ar merge s5, creeze In-
treprinderi artificiale si factice, ele ar slabi sail omort
alaturi alte intreprinderi naturale ce prosperatt.
Nu este indiferent unui Stat ca la temelia sa s5. ail)/
o populatiune independent/ printr'un train asigurat In
libertate sail o populatiune despartita In grupuri, dui)/
felul muncel lor, populatiune al card traiil sa urmeze vi-
cisitudinile unei legislatiuni economice care, rend pe
rend, 'i-ar asigura un prisos de castig In dauna altora
sail ar arunca-o sub apesarea celor spoliati In ajun.
Teri le, cari sunt ast-fel coprinse Intre doue clase pro-
ducetore, earl' amendoue stall In suferinta si reclama
sprijinul Statului, cunosc greutatile aprope cu neputint5,
de lnvins ale unei asemenea situatiuni ; si Francia, unde
se desbate astacli, cu atata deslasurare de sciinta elo_
tint/, regimul economic viitor, Fite s5, ne slujesca de
pilda pentru urmarile ce decurg din suscitarea antago-
nismului dintre productiunea agricola si industrial/.
Legislatiunea economic/ a unei teri are o legatura
atat de intim/ cu universalitatea intereselor materiale
ale acelei teri, in eat on -ce schimbare gresit5, In lege
se traduce Inteo adanc5. suferinta.
Greselele economice ar avea la not si mai triste ur-
marl.
Suntem, tnteadever, o ter5, mica cu o plat/ de des-
facere si de consumatiune cu totul restrtnsa ; strabatem
o epoch, de transitiune si de relnouire a factorilor nostri
 96

productivI; suntem In neputinta de a Indura urmarile

unor experiente economice pe care State le cele marl' le
pot plat Incercarile permise republics' Statelor-Unite
a care' putere economice, far5, precedent In istoria lu
me', uimesce pe cugetator au ajuns de pe acum sa
fie cu grew suportate de Francia ; si au lmpins Ger-
mania, to vremile din urma, pans la pragul unei in-
suficiente alimentare, care se traduce prin revindecari
violente din partea acelora earl cer Paine in saimbul
muncei.
Potrivit insa relnouirel de favore exceptional5,, care
a relnviat atat de puternic doctrina intervenirel din ce
In ce ma' accentuate a putere' sociale In lupta pentru
existents, carul Statului, din ce In ce mai impun6tor
si ma' tricarcat, strivesce In mersul seii pe suprafete
tot mai Intinse.
In fata unor probleme atat de amenintatore si a ca-
ror solutiuni se solicits cu atata impacienta si ade-
sea-orl se cer cu atata violenta tote Ingrijirile sunt
firesci, si fie-care, In numele unui patriotism care
este patrimoniul comun al tutulor cetatenilor aceleiasI
natiuni propune si sprijina lecul pe care '1 crede mai bun.
Opiniunile generale ale comitetului delegatilor d-vostre
sunt coprinse nu Indrasnesc sa clic In presentul ra-
port dar negresit to proiectul do tarif modificat, su-
pus desbaterilor Adunarii, tarif a carui definitive fixare
este asteptata de tera cu atata nerabdare.
Raportor,
ALEXANDRU G. DJUVARA
DEPUTAT AL COLEGIULIII II -LEA DE BRAILA.