o

4
{

t `-,

"Jc

, "
f,

Al'
REGELE
'

PRESA
` 1

INTERPELARE ,
"rri,,
-I
1

, desvoltata in Camera Deputatilor in sedinta

,. ,
, de la 9 Decembre 1887
.

L,),
, . . - DL IlWINIT .

1 i
1:..., ALEXANDRU G. DJUVARA . 11

, V J r
DEPUTAT AL BRA ILEI ' '
.,,,
A
--4 '' I .tt',., 0
I_
.P' .1. Y ,,
i
, i
,, i I F,
0 ''''
I . . , .... .1, . 1, '
0 , f 11 '1 v
,1 /'
6 , - A
.1
'-r
1
,e ,
,
, , ; 7 ,
, nt .
', 1
,

,
,%
I
- ,,
kt
.
at ' ; I
7 .
1,' 4 .
s , -' c:
.

,
1
t,
1 .1' %0 1 ' 1. . r, , ,
,
, Az
,
v.,
'-
I ..
.

, , . ..
.. .P
EDITIUNEA ZIARULUI 0EPOCA,, ' ,

1 1187. 1 ,
1r
f .... A. 1 I .. I
11 . .
. ,, i : :.

1,
'" Ps.
4
1?,'/ i
4
' ' 1
P '' i' .., I , ,111 l
t
Y
r .
I
r

. 1 .

h`.44:41.0(. e r M.A'' .4 , Tt:tt;4ANK.207,,ittctiZA.4,i2-1 L; -1*.int X1i., ie 4, :v

- .1

DISCURSUL
D 0 MN ULUI
-

ALEXANDRU G. DJUVARA

od
 REGELE

PRESSA
INTERPELARE DESVOLTATA
IN

CAMERA DEPUTATILOR
IN SEDINTA DE LA 9 DECEMBRE 1887
DE DOMNU

ALEXANDRU G. DJUVAR A
DEPUTAT AL BRAILEI

ED! 171:SE.A INARULU1 ,,EPOCAn

1887.
 Domnilor Deputati,
De §i cam bolnav, totu§i n'am volt
, se pun In Intarziere pe onor. d. pre§e-
dinte al consiliului §i pe d. ministru al
justitiel ca se lamureasc& cuvintele ce
ail fost rostite aci cu ocaziunea inter
pelareI d-lui Epurescu.
Sunt dol ani de and un d. deputat,
membru activ al opozitiuneI, pe (Mold,
sfir§a una din interpelarile sale, adre-
sate guvernulul, prin urmiltoarele cu-
vinte :
«D-le prim-ministru, atmosfera In
care traim este foarte vitiate ; deschi-
det1 ferestrile, acI suntei amenintatr,
d-v. chiar, se fiti otravitl de aerul stri-
cat care circula in majoritate I»
Nu sunt patru zile de cand acela§i d.
 -6
deputat, asta-zi partizan lnfocat al gu-
vernulut, desvolta aci o al ta interpelare,
tdresata d-lui ministru al justitiei, ce-
rand cu staruinta ministrilor se is md-
-write cele mai aspre spre a face se
nceteze starea de destrabalare In care
-Car fi gasind presa noastra.Respunzend
;a aceasta interpelare, d. ministru al
j ustitiel a lovit cu multa putere, §i fare
Eliot un fel de deosebire, In presa ro- I
. r
mama. D -sa a spus ca ziaristica a de-
venit o meserie funesta, ca presa este
o femee decazuta, ca presa are cave-
lerit el, ca presa este,In descompunere
si case tir&ste In mocirla. Si a adAogat,
d. ministru at justifier, ca starea pre-
set e Ingrijitoare, ca trebue o limit& la
libertatea condeiului, constatand ca a-
coast& limit& a fost trecuta de mult, si
dace consilieril tronului nu pot face ni-
mic In contra desanprei organelor de
publicitate, pricina este ca legile sunt
insuflciente. Cine putea !rise sO
atunci, sand s'ad facut legile noastre de
presa, ca. gazetele au se cad& In mocirla
In care ail cazut ? Odinioarci, zicea d.
Statescu, presa era un sacerdotiu.
 -7 ,

Dior deputati, and se observA un

proces de descompunere intr'un orga-
nism, cand un corp este bolnav, cand
cortegiul simptomatic al boatel este In-
vederat, atunci omul care are grija s& -
tamaduiasca suferinta, cerceteaza cau-
zele reulul, le suprima si atunci rout
este vindecat.
Tot asa si In organismul social, a-
tunci cand cortegiul simptomatic ne a-
rata o stare de descompunere a unel so- .

ciettitt, and la un popor simtimentul

moral este aproape sit se piarzk omul
politic, omul care lucreaz& pentru tara
sa, voind sc starpeasca curentele nes&-
natoase, corecteaz& cauzele boatel, le
suprimA, pentru ca natiunea so'st ur-
meze Inainte fireasca el desvoltare.
Ni s'a vorbit de oars -care curente ne-
sanatoase ce ar fl bantuind presa noas-
tra. Cestiunea merit& o cercetare Lime-
nuntita si nu'i este permis omulut de
stat s6 se rosteasca asupra preset si
mat putin Inc& se o osandesca mat
'nainte de a fl statornicit cauzele reulul
si respunderea Sce au deosebitele ele-

rt.
 -- 8
mente politice asupra abaterilor ce
organele de publicitate ar fi comis.
De ce anume se poate Invinui press ?
Se poate acuza din dou6 puncte de ve-
dere : intaiu din punctul de vedere al
-1
former, cestiune de literature; sevazice
spre pilda, ca diatribe!, pamfletul, au In-
locuit articolul. Se mat poate Invinui
presa, al doilea, din punctul de vedere al
fondulut, al ideilor preconizate, sustiin-
du-se ca aceste ides sunt periculoase,
pentru ca pot sdruncina existenta chiar
a statulul roman.
Din aceste dou6 puncte de vedere,
adica al formei si al fonduluI, ImI vett
da voe dar sa fac un studio ort-cat de
repede asupra preset, pentru ea se
vedem cu totil dace afirmarea d-lui
ministru al justitiei, ce presa de odi-
nioara era un apostolat, este exacta.
_Dior, me vol adresa pentru aceasta
la istoria noastra politica. Onor. d.
Stefan *endrea nu este acilea ca semi
spuna ca devin iarasI arhivar. (A-
plause). El bine, voi fl si de ast& data
arhivar, adica voi face istorie.
Jurnalele, desbaterile parlamentare,
I

-9
sunt productiunea, sunt actele dupe
care trebuesc judecati oamenii politici.
D-voastra stitl cum se numesc aceia
care voesc, In viata civila, se'si stearga
trecutul lor. Nu ve expunet.i se primiti
In viata public& acelasi blam. Arhiva
este istoria. Dad& voila' se vorbiti aci
cu probe, iota nu numai cu vorbe;daca
volt se facet' istoria iar nu se reeditatt
pamflete,atuncl suntetl datori se ve a-
dresati arhivel, adica ziarelor $i des-
baterilor parlamentului. Dati'mt voe
dar, pentru ca se pot judeca da prece-
dentele scoalei actuale a preset, se me
cobor catre anii din urma, pi pentru ca
se judec despre forma Intrebuintata,
se me adresez pamfletelor ce ati publi-
cat In vremuri, pe cand oral! In opozi-
.
tiune. -
Tata mai Intaid Ochelaril, o serie
de versuri ale d-voastra. Un d. gazetar
de pe atunci, adica liberal-national si
asta-zi, bine Inteles, colectivist, care a-
vea o3helari de venzare, vets vedea cat
de murdara a trebuit se'i fle pravalia,
pentru ca, prin ochelarit ce vindea, se
 10

se fl putut vedea lucrurile In modul ur-

m6tor :
Privitl, lume buna, cum se jttfueVe
Averea romans. bunul stramwscl
Vedelf cum strhinul azt se intoleste !
['Ana cand dormi-veT, sutler romanesc !
Acesta este Sums! Inceputul luso,
caci iata pamfletarul devine mai precis
$i In poeziasa intitulata Ccintecul Al earn-
liclui, ne spune :
De, in tara mea t,,abeasca
Am Inset pariah sermanT; .

Dar n'ail gaud se me jaleasch,

Cad prin lips,. el fac bans.
Veit o lads azT de*artii
§'aruncata sub Sopron?
Este fosta cash Sparta
Prin portirzca, de Anthron!

Si mai departe, ca adresa cuviin-

cioasa la consider!! tronulul, zice :
In Vlasia, neagra, dunes,
Opt trantorl ve.71 fe;end ?
E puterea mea :lease:
Cu ea legea sparg on -cAnd!
(Aplause din partea oposiVunei).
In fine, ca Incoronare si stop al aces-
tel politici, pamfletarul zicea :

0
 It
Gine tara nu's1 iubeste
E poftit la dreapta mea.
A hl attract inima'rn1 crefte
Cam/ ajar pc nenttl s'o ia!

(Aplause).
Vine In urma poesia adresatA : Call-
nelui de Venat, versuri faimoase
care Incep prin : arid ticaloasn. Mem-
brit ma j °MAUI trebue so VaducA foarte
bine aminte aceste versuri. «,,Sarla ,
zice poetul, fusese trecutd prin vamd
ca o contrabands, dar nu era bund nici
de venal, nici de pdzit curtea, nici de
aperat turma... §i ii zice versifIcatorul :
Ce'mT pass ca tumbe stiff a face bine,
Compliment, comedit, poll multe se fact;
Astea pot fi bune in lark la tine
Pentru-a's1 scoate painea nemtzoii saraci.

D. presedinte general Lecca:

Nu reeditati satire In parlament, d-le
Djuvara, or din care timpuri. V6 rog
a nu ne aduce satire. .

D. Mcorescu: Cestiunea a adus-o

In parlament Mallet d. ministru al jus-
titi
D. presedinte: Nu a adus-o d-nu
ministru ; gthl eil ce a zis dumnealul.

..
 12

D. Al. Djuvara: Eu fac apel la

mini strul justitiei chiar, se bine-voiasca
a'nai spune : cand d-sa vine si culege
exemplele d-sale din balurile publice, r6i
cand d-sa vine si amid( asupra preset
injuriile cele mai violente, cand corn-
parA presa cu femeile perduts si a-
daoga oa odinioara presa era un sacer-
dotiu, ye intreb data nu ne este permis
se facem proba contraria ? De a'tmin-
trelea, Intelegeti prea bine ca nu pot se
fac o interpelare pe placul d-voastra I
Am !rise sad nu dreptul se fac interpe-
larea pe respunderea mea moral& ?
Credeti d-voastra ca denuntand Orel .
sorgintea impure de undo ad isvorit
pamfletele, §i vestejindu-le aci dupe
cum merits, creez un precedent gresit?
D. Presedinte: D-voastra create un
precedent care n'a mai fost In parla-
ment. (Aplause).
D. Al. Djuvara: Mica 'yeti fi pa-
cienti, ve vom dove& ca s'ati spus de
membrii actual! In parlament lucrurl
mai triviale de cat aceste citatiuni.
Am cautat, d-lor, ve Incredintez, ca din
aceasta scoala de pamfiete se aleg pe
 13

cele mat presentabile. Vina mea este

dace prosa d-voastra este atat de rusi-
noes& ca. nu se poate arata In public?
Am aci o poesia intitulata: Itefu-
iala. Veti vedea ce idel de decent&
constitutional& avea partidul de la
arm& and era In opositiune.
Iata cum Incepe Refuiala:
Socoteala'T mare cu domnul prusac...

D. Presedinte: Ve rog, d-le Dju-

vara, intrati In cestiunea interpelareI
si nu ne mat cititl satire; acestea lasa-
ti-le pentru Ateneu. (Intreruperi, sgo-
mot).
D. Nicorescu: Presa pe atunct era
un sacerdotiu...
D. Presedinte: Asa era l
D. Varlam: Atunct lasati se citeasca
sacerdotiul dace asa era...
D. E. Statescu: Ve rog lasati pe d.
Djuvara se spuna si se citeasca tot ce
intr& In programul d-sale se spuna.
(Aplause).
D. Presedinte: Dar nu putem Li
siliti not se'l ascultem.
P
D. Al. Djuvara: Nu am nevoe se

.
 1

14

fla ascultat de d- voastra; voesc numat

ca se stie tara cine sunteti si cum vor-
beat! odinioarA. Iata ce ziceati In Re-.
fuiala
Socoteala'l mare cu doninul prusac ;
S'a umplut acuma pustiul de sac,
'§i Ia not in lard se obicinuete ti
Socotelt d'acestea de se refuete t-
Cand ajunge tArgul taptelea an.

Si dupo ce stabilii<i activul foarte pa-

lid al binefacerilor (Acute de Doran, In-
-cepetl se descritt si pasivul sea :
Acum tin'te panda!
CACI neamtul nu tine nicl o socoteala.
Venit-a cu gAndul pentru procopsealA...
Si ast-fel nemtoiul serac carpal,
ScuturAnd dughiana, azT s'a intolit.

Aicea da iama cinstitul Ambron;

Dincoact pung4ete babaca Anton;
Strusberg §i cu fursti, faimoiT colcarT,
Ardic cu toptanul sume foarte mart. I
$'o noud holie Ia drumul de fer
0 comise astd-zT domnul Bleichrceder;
Si cu toate astea tot nu'l multumit.
Nu e satul Inca, puiul de (alit!
 15

Si Incheie ast-fel bilanul:

Cum vedetT, pasivul e atilt de mare
In cat nu permite nice -o adastare:
Maximilienii 'si dau socoteala!
Nu'i departs ziva cea de refuiala! -

MO multumesc cu astea, faand apel

§i la suvenirile majoritatel, pe care, de
altmintrelea poate sO §i le Improspa-
teze cu citirea colectiunei poetulul el pre-
ferat. (Protestari, Intreruperi). Sunteti
impatient!, d-lor? protestor Apol ce,
vina mea este chic& v6 stropeqte pro-
priul d-voastrk noroid ? (Sgomot, In-
treruperi).
D. Varlam tntrerupe.
D. Presedinte: Suspend edinta
pens ce d. Varlam va tacea. .

Redesehiderea sedintei
(0 parte mare din majoritate nu intra
In adunare.)
D. Al. Djuvara (aralcind bancile
goale ale majoritalei): D-lor, se cu-
noaste cat de colo ca nu sunt credite
de votat I (Aplause din partea opozi-
tiuneI) Eil m6 (elicit de absenta majo-
ritlitei din salt, Hind cu chipul a-

d 'N
 - 16

cesta nu void mai fl Intrerupt; $i este

ceva Insemnat In aceasta Camera se
poet& cine-va vorbi faril a fl Intrerupt.
Mare era indignatiunea majoritatel
adineauri rand citeam operile.... cui ?
Operile unel persoane decorate cu Bene-
Merenti pentru lucrarile sale literare I
(Aplause pe &incite minoritlitei). Mare
era superarea d-lor ministri Hind -ca
citeam versurile unui functionar actual
bine vOzut. Ciudata ironie a timpurilor I

and me gandesc ca autorul acestor

poezirsi le va corecta singur In Monitor
§i va avea ast-fel ocaziunea se '$i vada
operile sale literare publicate In editions
oflciala, nu m6 pot Impiedica de a nu a-
minti d-lor miniltri, ca tot pamfletarul
for de odinioara are so corecteze ei
discursurile dinastice ale d-lor coast-
her! at Coroanei I (Aplause din partea
opozgiunei.)
D-lor, cum vedeti, sunt prea multe si
ciudate anomalii In situatiunea d-v.
politica ; dar data sunt anomalii, nu
este vina mea. Ce I oare eu am decorat
pe Nikipercea cu Bene-Merenti ? Eu
I'am Insercinat sO corecteze prosa mi-
 -- 17

nisterialk si dinastica la Monitorul O-

ficial ?
Suferiti dar, d-lor, se veammtim tre-
cutul, find -ca moravurile de asta-zT, In
trecut Isi au isvorul $i explicatiunea lor.
D. ministru al justitiei ne vorbea mai
zilele trecute, cu oindignatiune pe care
sunt cel d'Inteit a o resimti, de unele
pamflete care au atacat pe Primul mi-
nistru pane In locasul intim si slant al
families sale. Nu am, d-lor, cuvinte
- . destul de energice ca se vestejesc ase-
menea atacurf. Dar se bine- voiascA d.
ministru al justitiel se 'si aminteasca o
gravure odioasA si obscene care a lost
publicata In Ghimpele de la 9 Noembre
1875, gravure care Incerca se dea prada
batjocurei publice viata intim& si de fa-
milia a Suveranilor Orel. Al cut era
Ghimpele ? Al partidului d-v. A d-v. si
respunderea gravure'. Am aci acest
pamflet nerusinat, dar nu pot WI arot,
vi '1 dau d-v. Invelit, find -ca numal
d-v. aci puteti stY1 vedeti fara se rositi I
(Aplause din partea opozitittnei.) Tata
tine vine asta-zi se acuze presa opozi-
2
 18

tiunei ca se tavaleste In noroiti I (A-

plause pe bdncile minoritcitei.)
Apoi cand d-v. sunteti aceia care ati
creat In tar& aceasta sonata nenorocita
a pamfletului, mai aveti dreptul se pro-
testati contra articolelor din ziare ? Ne-
gresit ca nu.
Las acum la o parte versurile si incep
a cerceta prosa. Aci nu mai este vorba
de Ghimpele. Daracul pi Scaiul, ci de or- -
ganele cele mai serioase ce ati avut vre
o data ca partid politic : de Alegetorul
liber, de Romdnul, Telegralul s. c. I.
Voiti un exemplu de violent& fate cu
consilierii Coroanei ?
Ascultati, d-lor, In ce termeni vorbea
Romdnul (5 Decembre 1875) de ministri :
Regimul actual ales de principele Ca-
rol In noaptea de 11 Marte, nu s'a putut
sustine de eilt prin hotel prin on/or/toil,
iar ceea ce numeste el taxa. care '1 aproblt,
sunt niste vecinie1 fttcatorl de rele..
Voitt acum un exemplu de respect
tetra familia Suveranului ?
kscultati articolul ce publica Telegra-
ful (1873) sub titlul :
i
I
 19

ORIGINA FAMILIEI .HOHENZOLLERN

, Un ziar din America a descope-it eft:
«dinastia de Hohenzollern se coboarA din
ovrel italiani. In Italia traia familia ovre-
iasc& strAbunA a Hohenzollernilor germant
lor, Careen
si dupe obiceiul coreligionarilor lor,
tripotagiurI , ghesefturi si romercit cu
banI.Mat terzie5 emigrA in Germania si maI
multi din membril set devenirs, In cat-va,
slue imperateftl.

ASIA card ne vorbiti de familia

Hohenzollern, ne spuni3tI cA se trage
din comoara pe care domnu ministru
Sturtha a descoperit'o In Rhin ; dar,
atune,, ti dati ca strabunf nista slugi
imperdtesti Mai dinastict de cat asa,
nice ca. se Coale I
SA lasam inse, d lor, de o parte ces-
tiunea de forma; am adus Inaintea d-
voastrA destule exemple pentru ca so Fe

puteti judeca despre felul de literaturA

cu care se indeletnicead liberalii de la
putere de astt-zi. Forma, de altminteri,
este o cestiune de cuviinta, de educa-
tiune litert,ra.
Sa venim Ia fond; se cercetam Wide
politice preconizate In opozitie de na-
, menii care sunt astii-zY Ia cArma statu- ,

i S .
 20

Jul. S6 cercetam precedentele cestiunel

care se impune mat mutt studiului
nostru In momentele de feta, cestiunea :
Intervenirei Regelui si a Rolulul sett
constitutional.
Aceasta cestiune este tratata In Ale-
getorztl Liber, organ al Coalitiunei ce se
formase pentru derImarea regimulul
Catargiu. Estrag dintr'o serie de arti-
cole teoria complecta a d-lor Ion Bra- 1

tianu, Eugeniu Statescu, Climpineanu,

etc., care format comitetul acestul or-
gan. Iata ce citesc In Alegetorul Liber:
Care este cauza ca asta-zI dinastia are
potrivniet, ca ast&-zi de la banca ministe-
rial& si de la tribunele de la Mitropolie,
ministri recunosc ca In tare exist& anti-
dinastici, c& multi din acestia ce este
mai gray nu resping de loc aceasta acu-
zatiune, ba ca, din contra, el o primesc si
o marturisesc f&tis si far& reserve,. .

Cauza este, o spunem cu francheth si far&

frick de a ti desmintiti, ca misiunea pe
care o Incredintase Constitutiunea din 1866
principelul strein, nu a lost indeplinita. Re-
gimui nostru, In cele din afara, este supus
, Inriuririlor streine, In cele din n&untru ,
contrar cuvintelor zise de Domn, in ziva
cand a primit si jurat Constitutiunea, re-
gimul s'a opus si a impedicat ca printr'o
leala si sincer& aplicare a principiilor a-
 21 .
cestel Constitutiunl, ea se product bine-
facttoarele el roade.
Ast&-z1, Romania nu se mai apartine ;
inriurirea streina este mai puternica asu-
, pra guvernulul de cat era sub protectora-
tul Rusiel; asta guvernul 10 mut& si '0
primeste sprijinul sett nu de la bare, ci de .

la streini: el pltteste acest sprijin prin

sacrificarea drepturilor celor mai scumpe,
intereselor celor mat vitale ale Romania'.
Alt-fel, cum so esplica milioanele date cotca-
rilor ; alt-fel cum se esplica Inc&pikt,anarea
/, regimulul de a nu tine de de be seam&
de glasul natiunel, de cat prin inspiratiu-
nile, tncuragiarile si chiar ordinele eel via
din afara, Si care'l zice: nu to teme mergl tna-
inte, Oa al sprijinul nostru I
, . .

La aceste consideratiuni, Presa, or-

ganul stapanirel, respundea :
.ft
, Domnul este Constitutional, ministril
- sunt respunzetorl ; si aces care duc res-
punderea la Domn, care tree peste cape-
tele ministrilor, tree peste constitutiune,
sunt resturnatorl, sunt anti-dinastia.

Tot ast-fel ne vorbesc gi colectivistil

de asta -zi. Vointa Na¢ionala ne tine
acelasi limbagid ca $i Presa, cu sin-
.
gura deosebire ca Presa era mai cu-
viincioasa de at Voinfa. (Aplause din
.

partea nzinoritiitei).

4.

k:
 22
.Si atunci Brad deputed care compa-
rail pe Domnul Carol 1, cum l'a coin-
parat acum d. Epurescu, cu Leopold
at BelgieI; iat& Insa ce respundeati
d-voastra prin Alegetorul Giber:
LEOPOLD SI CAROL
. Leopold a remas credincios libertkkilor,
le-a aplicat sincer $i leal, si to tot timpul
Domniel sale nu a simtit trebuinta de a
falsifica pactul fundamental.
La not, de la 1870 mat ales, nu este de-
mers tn&untru si chiar to afara, care se
nu se ft Rica spre a aduce, de nu restur-
narea, cel putin prefacerea constituriuner calla
chiar sub amenintare de abdicare.
Leopold I, pentru ca era domn consti-
tutional, err oare indiferent la afacerile
Orel, lasa pa ministri se facie tot, se calce
toate legile, se fetal din Constitutiune o prosti-
tuata? Eroare.El era o ratiune, o inteli-
genta, o vointa; facea educatiunea consti-.
tutionala nu numat a ininistrilor sel, dar
chiar $i a partidelor, facea educatiunea
constitutionals a natiunet 1 Regele Leopold
se tinea In de afar de particle; el tinea ca
flit-care partid se remand strict credincios
principiilor sale.
La nol, toate cugetarile, toga aetivita-
tea, sunt dirijate de a ucide partidele, pu-
- nendu-se and In capul uneia, and In ca-
pul alteia, si permignd partidelor, succesb, de a
abusa de autoritatea guvernamentala spre a sdrobi
pe adversarl.

to.
 23

La 1857, Leopold arati care trebue se fie ro-

ta! until superan constitntiona 1 ;de $i ministerul
catolic avea fu camera belgian& o mare
majoritite, ministerul se duse, act : uria
din poTitiunile cele mai pericoloase ce se poate face
teri constitutionals, este de a o carmui cu o
tine!
majoritate care poate fi acRata de a nu mai repre-
;enta cu fidelitate simtimentele si dorintele natiunci.
La not, mai tot ce este inteligent, inde-
pendent $1 moral In tail., protest in con-
tra asa Tiselor alegert, cu toate acestea regi-
mul st&rue$te de a. impune terei Ilit fats par-
lament

Si Alegatorul Liber urma :

S. miirturisim $i se recunoa$tem c& pe
'angstdrepturi, Maria Sa are si &Rand. Are
dreptul de a numi pe ministri, dar are $i
datoria de a destitui $i a da In judecat&
pe ace5t1 ministri.
Cazul cel mai mare unde Domnul are
datoria de a destitui $i a da in judecata
pe mini$tril silt, este casul criminal, and
unit ministri aplic& reil $i falsifies consti-
. 4
tutiunea, and el lipsesc natiunea de drep-
turile si libertatile ce pactul fundamental
i 1, -a garantat, and el se substitue voinkel
nationale, and el din adeverul constitutio-
nal fac o minciuna constitutionals, and
In fine Vidarnicesc juramintul dat de
Domn c& Constitu iunea va R sincer $i
leal apliCatti.
Poate Iasi, zicea Alegatorul liter, ca. re-
gimul Catargi ne va respundecum res-
pulde astazI regimul Ion Briltianuc& : a-
far& de proteckiunile din afara, el se rea-
zem& pe ordine $i stabilitate!
.11
 24 --
Ordinea si stabilitatea de astazi nu sunt
de cat niste fantasme, niste vorbe sect de
simt, niste pene usoare, pe care cea d'en-
telt vijelie le va impritstia In voia ventu-
rilor, In voia tntimplitrilor.
Glasul poporulul, care este glasul tut
Dumnezet, ast&zi strig& In gura mare, nu-
meste lu3rurile pe numele for propriu, a-
rat& flir& shale unde este reul §i ,cui se da-
toreste.
Constitutiunea declare pe Domn nevio-
labil, ca temelie Ins& a acestel neviolabili-
t&tl, supune pe ministri controlului keret.
Vina noastra este dace. acest control ni s'a
r&pit si dace. in fata noastra gisim pe Mill
rest unzetori ?
Opozikiunea poate se se tie de presedin-
x tele consiliulul, numai and situatiunea
a continual de a mat ft constitutionals.
Vina opozitiunei, vina keret este dace
lupta, din anti-ministeriala se preface din
zi to zi mat mull to lupta anti-dinastica ?
.Ce ? popoarele sunt create pentru dinas-
til, sat dinastiile sunt instituite pentru
popoare?
La not, In Romania, dinastia este de drept
popular ! Este Ins& un adever de secole
intern c& : sunt momente and natiunile
sunt nevoite a alege intre an oin si intre salva-
rea for !
Batrant si tined, tott cerem, aceeace avem
pe care nimeni nu ne
aceea ce ne aparline, si
o poate Ina far& o mat curenda sat mat
tarzie resbunare!
. Si spuind aceste adeverurl, proclamin-
du-le sus si tare, credem ca limbagiul si
atitudinea noastra sunt mull mat dinas-
 25 ---
tice de cat curt4arteriilc, lingo irile si minciunile
sub care ultra dinasticil ascund prepastia.
I

Bine Inteles, d-lor, este vorba aci

de lingu,sirile gi minciunile ultra-dinas-
ticilor ei trecuti si present!. (aplause).
Situatiunea ?lichee Alegatorul Liber
este trasa, este dare. Numal unul o poate
schimba. 0 va face ? 0 dorim, pentru bi-
nele Orel, pentru binele dinastiei.
(Aplause).
D. I. Radulescu : Dar bine mai
scriati 1 (Aplause).
D. Al. Djuvara : Ascultati, d-lor,
' acum, Incoronarea teoriel :
Gael and drepturile suverane ale unel
natiuni sunt usurpate, cand, dupe ce a
uzat de Coate mijloacele legate ca se le re-
vendice, natiunea se vede despretuita, nu'i
mai remane de cat an ultim si suprem .

nojloc : Revolutiunea! . I -
(Aplause).
D-lor, aceste aplause le primesc sub
beneficiu de inventar. Cuvintele aces-
- tea pe care vi le-am citat sunt ale d-lor
mini§trii de asta-zi, nu ale mele. (A-
plause din partea oposi(ittnel).

, I C
 -26
D. E. Statescu : Constat ca majo-
ritatea este afara din sala sedintelor si
ca ye aplaudeaza amicil d-voastra din
minoritate.
D. N. Nicorescu : Ati dat ordin
majoritatei se se retraga din sala se-
dintelor.
D. I. Radulescu : Minoritatea a-
plauda pe autorii prozei de la 1876 (In-
treruperi).
D. N. Nicorescu : Este buna-cuvi-
Intl parlamentara din partea majori-
tatei de a parasi b1ncile adunarei ?
D. Al. Djuvara: Ed nu me plang
de aceasta. Sunt multe lucruri care sunt
absente de pe bancile guvernamentale.
Dace Iipsesc $i persoanele pe langa fap-
tul ca lipsesc In acele randurt oare-care
Insusiri, eti nu me plang. (Aplause).
V'am aretat, d-lor, care era odinioara
teoria majoritatei cu privire la interve-
nirea Regelui In luptele dintre particle;
$i ati vezut ca aceasta teoria Impingea
pe dinasticii nostri de asta -zi nici mai
mult nici mai putin de cat la revolu-
tiune.
Se viii arum la o alta cestiune : Res-
 27

punderea direct a Suveranului in toate

actele politice [acute de guvern.
VO plangeti neincetat ca presa oposi-
tionista vine si spune ca Regele nu este
strain de unele din actele d-v. politice,
mat cu deosebire de cele privitoare la
politica esterioara, Conventiunea con-
sulara, spre pildg.
Au fost organe care ail sustinut a M.
S. Regele nu era strain de hotararea
guvernulut da a da Germaniet Conven-
tiunea consular:'. Pentru ce ? Pentru
ca Mane? partisans de ai guvernulut au
respandit adesea asemeneasgomote; du
soptit'o, dar ast-fel s'a respandit In pu-
blic.
D. M. Ferichidi ministrul de ex-
terne : Neadever !
D. Al. Djuvara : Vo void dovedi cu
actele ce am a $i In trecut ati Meat tot
ast-fel.
D. M. FerIchldi : VO desfid I Nea-
devOr !
D. Al. Djuvara : Aveati odinioara,
cand exalt In opozitie, si 'I avail ei
asta-ziun pamfletar neobosit care is-
calea,cand Erdmann de Hahn, cand lor-

.1 4. ,
 28

idache Vulpescu, cand.... mat still oi eu

cum? Tata ce scria :
Principe le Carol piteeete Inaintea guver-
nulul sLu cu exemple rele. Ar fi o mare
ratacire a i se atribui motive patriutice pe
cand el n'are alts m6sura in pasurile sale
pe cat desertaciune personals. (Romania,
. 9 Octombre 4875).

S'a Intamplat se publice o gazeta din

streinatate o gazeta care servea se .
huleasca asupra Romanies se publice
un studiu intitulat : Romania si po-
Utica german°. in Orientun pam-
flet.
r.
Unde credeti ca s'a reprodus acest
pamflet ? In gazetele partidului natio-
nal-liberal, in Alegetorul Liber, in Fiul . _
Romdniei, in Romdnul 1 Nu crab oare
sl
acestea organele d-v. de partid acre-
ditate ? Da!
Multumitu-v'atI cel putin se publicati (
numai pamfletul fara nice un comen-
tariti ? Nu
Iata Inteadever ce serial! In Romdnul
-de la 2 Noembre 1875 :
In aceastit lucrare, Principele Carol gt

Ial
 29
ministril sel sunt judecatl cu acea liber-
tate de form& ce result& din latitudinea
de a '$1 spune pur si simplu cugetarea...
-Afar& de aceast& singur& consideratiune,
lucrarea autorului francez ar fi putut se fie
scrisa si sub-scrisa chiar de un Roman si in
Romania. Ea nu tnainteaz& de cat fapte
de notorietate publica, a caror esactitate
desfidem pe on -tinede a o pune in indo-
iala.... Aceste fapte sunt triste $i pro- '
beaz& funesta inriurire ce avu asupra Ro-
nuiniei politica germana.
Iata acum printre consideratiunile co-
. prinse In acel studin ce a'ti publicat,
ce mai citim : ,
_

Principele Carol sustine cu energie"$i in

mod esclusiv compania prusiana care,
prin numele concesionarilor, principt $i
duel al imperiuluI, trebuia s& ofere toate
garantiile.
La 1868, d. de Hesserling, consul pru-
sian, propuse crearea acelul Stat, care tre-
buia se tnlocuiasca. Austria, $i ca se nu
Insp&imente pe patriotil romans, trebuia
se unease& Ungaria $i Romania sub seep-
trul until singur $i acela$1 retie, Carol de
Hohenzollern... Partida democratic& libe-
ral& refuz& categoric a da man& de ajutor
acestel combinaVunl. Din acest moment
cederea ministerulul nu mal fu de cat o
cestiune de limp. Principele Carol, cu toate
c& nu luase parte pe fa4& la aceste nego-
cierI, Brat& de aci inainte o areal& din ce
In ce mat vizibil& mini$trilor sel, $i putin

1.
 30

dupe aceasta declare ca demisiunea for

era ceruta de cercurile esterioare.
Mini 51.rit ar fl putut far& tndoial& se re-
fuze d'a se supune vointel principelui. A-
vend majoritate in Camera si in tara, ar fi
putut impune principelui sau mentinerea for
la putere sau abdicarea lui.
Cam tntr'un Limp cu scrisoarea care
profesorul seu (Auerbach), principele Ca-
rol, protitind de momentul and Rusia
denunta In parte tratatul de Paris, tr&mi-
tea la randu'l puterilor o rlenun tare a Con-
stitut,iunel, pe care o jurase tntr'un mod
solemn, trata constitutiunea de demago-
gic& si cerea suprimarea el prin calea in-
tervenirel strikine. Aceasta era mai mult
de cat o crima, era o tradare.
(aRomanul», 2 Noembre 1875).

Mal departe, iata ce citesc cu privire

la Cestiunea Basarabiei, atat de discu-
tata .5i asta-zi :
In Europa nu mat este un secret pentru
nimeni ca principele Carol are veleit&tI de
glorie militara, de mArire politick si ca,
In acesteveleitatt, Basarabia ar fi sacrifi-
cata in sehimbul altor pretinse avantagii.
ca se lamuriti mai bine care
sunt aceste pretinse avantagii pentru
care s'ar sacrifice Basarabia, scriati ur-
matoarele In handrail de la 15 Nov.
1875 :
 1

31

Stt ii4elegem o data ce sorginte de a re-

ardicare ni s'a redat prin Basarabia, ce
bine imens este pentru not aceasta Btsa-
rabia. Ce este aspiratiunea de a ne emancipa
de darul anual ce facem Turciei ; ce sunt
vanitoasele preocupari ca Selul Statului ro-
man sa se infinite. prin imitatiune streina :
Majestatea Sa Regele in loc de a'l numi ro-
manes te, ca pe vi'eji nostri Domni, Maria
Sa Voda ; ce sunt acestea! desertaciune pe
linga mareata aspiratiune de a pastra Ba-
sarabia !
Tata cum ve rosteati atunci I *i acum
nu mat Incap In spatii7 cuvintele elo-
gioase ce rostiti despre Regalitate, In-
dependents. coroana de otel, pi atatea
allele. Ce Inseamna aceasta schimbare
Ia fate ? Mat aveti oare dreptul astazi,
d-voastra, In urma celor scrise, se ve
plangeti cA opozitiunea ye Invinova-
teste cA ati dat Basarabia streinului ?
Nu aveti dreptul se ve plangeti, dacti
aci unit din meinbril opositiunet se
slujesc Ode Ia un punt oare-care, de
armele cu care, de regula, ye slujeatI
d-voastra.
Anul trecut, and am facut o interpe-
lare, d. ministru de esterne Ferekide
s'a sculat si 'ml a zis : dace esti patriot,
d-le Djuvara, renunta la interpelare,

I I I
 32 '

caci et negociez un tratat si nu e bine

-se vorbim de el acum. Ed am accedat
atunci la cererea d lui ministru $i pri-
cepeam toga importanta el ; dar d-v.
oare tot a$a faceati odinioara ? Res-
pectat-atl In tot deauna voturile Ca-
mere' si l&sat-aVicapul Statului in nim-
bul de neresponsabilitate constitutio-
nal& In care volt' sel mtirginitI astazi ?
Nu, d-lor; abia se votase conventiunea
comerciala cu Austria qi iatk ce scriati
In Romdnul, aparut In ziva aceea In
doliu :
La 1866, natiunea toga, In haine de ser-
bare, din inima a strigat :

Traiasca Carol, Domnul liber si constitu-

tional al liberez si autonomei Romani I
AstAzI, total trebue sit punt vestminte de
doliu si sA suspine ;
Comitele Andrassy este domn suveran ab-
solut al robiteiRomanii!
(Rom&nul 1 Julie 1875) ,

Fiind ca nu aveatl dar putinta, ceci

dorinta nu ye lipsea, de a depune pe
Domn in fapt, II depuneatl In eagle,
gi proclamatl domn al Orel romanesti
pe Andrassy I *i and aceasta a fost
purtarea d-voastr& fats cu Tronul, mai

V.

. 1. :
 33

aveti putinta azi de a ye face paveza a-

peratoare a Tronulul ?
Tot In politica esterna acuzati orga-
nele opozitiunei ca vorbesc contra Ger-
maniel; si d. ministru Sturdza zicea,
respunzend d-lui Tache Ionescu: «Este
azi la mode pentru unit, ca Indata ce
pronunta numele german, se ti-I asverle
ca un epitet reit In fate. «Aceasta este
stupid!» zicea d. Sturdza cu eleganta de
vorbire care '1 caracteziza.
Ati uitat cele ce scriatI odiniara? Se
vi le amintesc efi. Vorbind de nenoro-
cita directiune a politicei roma.ne , zi-
ceatl :
Opri-se-va oare si Romania pe malul pra-
pastiei, sau alesii principelui Carol de Ho-
henzollern se vor grabi a o imbninci cal mai
repede in prada lacomului vultur ger-
man? (Romanul, 26 Noembre 1875).
Cine dar a deslantuit In Cara noastra
scoala de anti-germanism, care, mat
curend sad mai tarziti poate se ne educe
piedici foarte marl? De aceste piedicl,
data vets mai fl la putere, d-voastr& v6
vett Impiedica eel dinteiti. Dar soarta
d-voastra putin ne import?, aid e vor-
3

,10 t is
 -
34

ba de soarta tares. (Aplause din partea

rninoritci(ei).
Dar eel putin ati putea invoca aceasta
circumstanta usuratoare: oA atunci vor-
beati contra guvernulul care era la pu-
tere $i, In pasiunea d-voastra de a pune
mama pe stapanire , publicati aceste
pamflete. Dar de cand ati venit la pu-
tere eel putin, luata-ti respunderea ac-
telor facute? Nu. Daca este o cestiune
care a ridicat simtul politic al Orel de
la un colt pine la eel -l-alt, este ces-
tiunea Strusberg ; toga lumea o are
In memorie, toga lumea stie acuza-
tiunile violente care s'ail formulat cu
aceasta ocaziune. Sub tine s'a dat con- S.

cesiunea Strusberg Sub d. I. C. Bra-

tianu, seful partidului liberal. Luat'a
asupra sa respunderea Si facutu-s'a so-
lidar cu efectele ei ? Nu. A venit In sala
Slatineanu, In Intrunire electorala si a
pronuntat urmatoarele cuvinte, pe care
le yeti gasi In suplimentul Romdnu/ui
de la 7 Februarie 1875. Se apera d. Bra-
tianu ca nu s'a fAcut nisi o neregulari-
tate cu cestiunea Strusberg, dar In ace-

ro
 35

last timp declina In fapt orT-ce respun-

dere cad zicea :
. Chiar negocierile preliminare nu am volt
se le facem nol, ci am lasat pe Domnitor
singur se trateze la Berlin.
Si mai departe :
Se se stie bine ca nu am tratat eu.... Vor-
besc de drumurile de fer prusiane, de
Strusberg.
Iota cum stia se decline on -ce res-
pundere un ministru constitutional. Ce
este drept, d. Bratianu se apOra In acea
Intrunire ca nu s'a fecut nice o nere-
gularitate; Insarcina !Ilse, sad lase. un
pamfletar at partidului, Iordache Vul-
pescu, se scrie In Spionul Prusian ur-
- matoarele:

El este (principele Carol) acel care In In-

telegere secret& cu mai multi principi
germane, care de care mai sc&p&tat, a is-
butit se 'I capatuiasca pe spetele terei. Am
avut ocaziunea, ca mandatar al natiunez...
Vedeti, d-le presedinte ca era si man-
datar at natiunet.
D Presedinte : Sunt multi man-
datari care, data 'el ar pune candida-
 36 .
tura /a noile alegeri, n'ar mai fi In Ca-
mera. (Aplause).
D. Al. Djuvara: Stint sigur ca Ior-
dacha Vulpescu va fi dintre eel d'In-
taia; d-v. l'ati vote, d-le presedinte ?
D. Presedinte: II las Brailel ; eft
votez la Ranee.
D. At. Djuvara: Iordache Vulpescu
a ajuns om mare, poate sO 's1 pun&
candidatura si la Banat, qi so 81,i pu§I
In pozitie sCl votatI.
Am avut ocasiunea, ca mandatar al na-
tiunelzicea lordache Vulpescusi ca a-
mie cu unit dintre ministri, se vedem cores-
pondentade $i o parte este chiar in mat -
nile principelul Carol $i nu ne va putea
nimeni t&glidui c& nu a lost principele de
Hohenzollern care ne-a dotat cu cavalerul
$i doctorul Strusberg.
In turbarea sa de a nu sea pa cum-va a-
facerea din palme, $t ast-fel se nu poat&
face se protite principil prusiani ameste-
cati in cotcaria aceasta, ne aducem a-
minte cum Inaltimea Sa a fost invitat la
dansul in Palat pe senatorii influent' de
atunci, dd. Alexandru Plagino si G. Costa-
Foru, $i le-a bout din picior(are $i obi-
ceiul de bate cu piciorul cand se super/i)
strigond ca cu or-ce pre vroe$te numal
de cat se se voteze concesiunea lui Strus-
'berg.
,

Grata insa, Mr& s& aibli In ion un late-

 37 =
res personal sad un interes de al amicilor
sad rudelor sale, nu se expune la aceea
ce s'a expus principele Carol.
Avea dar un interes direct sail indirect
$ipentru not holut si gazda de hoti sunt
pe aceasi linie...
Si ca se nu se gaseascti. cine-va care ;
se'l zica cA vorbeste neparlamentar,
lordache Vulpescu se esplica ast-fel
lute° not& ce pune In josul paginei :
Espresiunile pot se tie energice, dar cre-
dem ca sunt politicoase, act ele sunt con-
sacrate $i prin legile noastre positive. Pa-
latul Princiar, to adever, devenise gazda si
cuibul hotiei Strusb.rg, cad to el se urzeai
$i se combinati meziile de reunite. (Spio-
nut Prusian, pag. 12, 13, 14).
D. Presedinte: D-le Djuvara, ye-
deti cAt& tolerant& arata biuroul cu d-
voastrii: att citit pamfletele, toate sa-
tirele publicate In tall, §i acum cititi §i
pamfletele streintit&tel , si Inc& ano-
nime.
D. Al Djuvara: Ve Inselatf, d-le
Presedinte, data credeti cA acesta este
un pamflet strein ; acest pamflet din
nenorocire, este o productiune roma.-
neascA. Se Invettim dar,d-le Presedinte,
 38

a ne cunoaste ; se citim pamflete si se

le reprobam cu tog dar nu Inteleg se
le reprobam numal cand suntem la pu-
tere si se le scrim cand suntem In o- 4
pozitiune. (Aplause).
D. Presedlate : Toate acestea ar fl
bune and d-voastra all fi descoperit
paternitatea.
D. E. Statescu : A, vrea se stifi
dace d. Carp si d. Maiorescu ye aproba
In felul acesta de probare.
D. Cozadini: Nu still dace. v'a a-
probat gi pe d-voastra.
_
D. Carp : Vol cere cuvintul gi vol
vorbi.
D. AL Djuvara : Aud ca d. Carp
este dispus se ve spun& plirerea d-sale,
dace majoritatea nu va Inchide discu-
tiunea ; cad', d-lor, se stip' un lucru :
la Inchiderea discutiunef, majoritatea,
care nu is parte la desbaterl, o se fle
presinta 1 (Ilaritate, aplause din partea
opozitizinei).
Se nu credeti, d-lor, CA este numat un
artificid oratoric apropierea ce fac In-
tre discursul d-lui BrOtianu din sale
Slatineanu gi pamfletul d-lut Vulpescu.
 39 --
In acest pamflet chiar, la pag. 21, Vul-
pescu face apologia amiculul sell minis-
trul si zice : .

Principele se Incerca se dee a tntelege c&

este unom foarte decis si ca decisiunile ce
le is sunt irevor:abile: «Am se guvernez in
tara romaneascanumai cu elementul demo-
cratic. Mid odata nu me voi deslipi de un
barbat ca Bratianu» zicea principele and
era acest om la minister. Asta-zi 'I consi-
der& si pe acesta de om de desordine, pen-
tru c& nu aderfi, ci combate coruptiunea
administrativ& si falsul constitutional ce
le-a ImplAntat peste tntreaga suprafat& a
Orel.
El, d lor, anti se face diatriba rege-
lui cu alata Inver*unaie §i elogiuri d-lul
Bratianu cu atata dragoste, putem so
ne mat Indoim ca. Vulpescu era un bun
prieten al ministrului? Eu cred c4 nu.
D -Ior, de ye yeti da ostenea) §i yeti
cauta In arhiva d-voastra, yeti gasi c&
nu este obiectiune ce sa poate face u-
nul guvern pe care d- voastrA se nu o fl
fAcut and eratl In opozitie. Stiti cg
presa se plange cite -odatil de alaiurile
poruncite ce se fac M. S. Regelul ; tot
ast-fel faceatl §i d-voastra In vremurl.
 40

Tata ce citesc In Romdnul de la 22 Oc-

tombre :
... Dupe atatia ant de domnie, se nu se
poata misca din capitals, se nu se peat&
cobort de la Sinaia, ...se nu se poata areta
In vre-un or far& mare aparat official si
ditirambe stereotipe, aceasta nu are In-
Vadever simf<ul comun. ,

Pena si de flueriturile de la Iasi ga-

sesc un precedent In trecut. Romdnul
de la 13 Noembre 1875 scrie : I
r"
Citim in ziarul l'Univers o corespondent
relative la o pretins& rebeliune la Iasi; se
zice ca s'ar fi facut principelui un «sarivart
indracit» pe and pe aci nu circulase vue-
lul devil despre oare-eare flueraturi la care
n'am voit se dam crez&ment.
Vedetf, d-lor; acum Intemplarile de
la Iasi sunt crime; atunci nu eras de cat
vuete despre oare-care flueraturi
nuanta se vede cat de colo. .

Mai este o deosebire: atunci nu s'a

dat In judecata si nu a fost osandit ni-
meal. (Aplause). '1
D. ministru at instructiunei publice
ne zicea deunazi : «D-voastra din opo-
sitie sun teti anti-danasticl; eu sunt di-
 -- 4i
nastic §i §tiii ca pe jeneazd dinas-
ticismul met)). Fitt lose signet, d-lor ca
pe nimeni nu jeneaza mai mull dinasti-
cismul d-lui ministru al instructiunei
ca pe d-sa !must I
Mat departe d. Sturdza zicea : «Di-
, nasticismul mea este ca religiunea mea,
§i nu 'ml este rusine nici de Hristos nice
de dinasticismul mea». Dar un lucru a'§i
Intreba pe d. ministru: ati Intrebat pe .4

Hristos §i principiul dinastic data lor

nu be este rusine de d- voastra ? (A-
plause.)
In cat pentru d. ministru al justitiet,
d-sa zicea: «AstA-zi tara Intreaga este
dinastica; unit sunt dinastici de ratiu-
ne, altii de sentiment». Ati uitat lose un
lucru d-le ministru al dreptatel : dina-
sticil de in teres,unde 'I lAsati?( Aplause).
Vedeti, d-lor, cat de rail este ca sa nu
ne masuram cuvintele and be adresam
ca Invinuirl la alta, §tiind ca not Maine
suntem vinovati mat vinovati de cat
eel ce acuzam pentru Ca not am Ince-
put, not am treat scoala, gi data asta-zi
mat sunt pamfletari, nu sunt de cat pa-
-

42

lida imitatiune a pamfletarilor de odi

nioarti.
Se Intreaba !rise d. ministru al jus-
titiei cum de se face cd aceste pamilete
au un resunet In tara, ca ele ad ajuns
se mearga pane. In comunele cele mai
departate ? D. ministru al justitiel es-
plied acest fenomen amintind aceea ce
se Intempla In localurile publice: oa-
menii se imbulzesc acolo, pe Ring&
femeile (iertati d-lui ministru compa-
ratiunea) care se deschid mai multi
Dar atunci, d-le ministru, societatea
roman& este un bal public $i presa o
femee... Nu ye aminteste aceasta cu-
ventul vestit al lui Costa-Foru? Cu deo-
sebire ca atunci and reposatul Costa-
Foru a pronuntat acel cuvint, adunarea
conservatoare a protestat , pe and
acum majoritatea liberal& a aplaudat 1
Ce schimbare, d-le ministru pi cat
de mull s'a pervertit simtul moral!
D. E. Statescu: Nici minoritatea '
nu ye aplaudd !
D. A. Djuvara: Md asculta, d-le
ministru, faced ca dInsa.

111.!.-
 - 43
Care este dar cauza pentru care pam-
fletul are resunet ?
Mal Inlaid pentru ca ati creat d-v.
eel de la putere o scoala de pamfletarl
$iatI corupt simtul public; al doilea,
pentru ca se desfasura de sus o anar-
hie guvernanientala atat de apasatoare,
In cat publicul primeste atacurile ce vi
se aduc sub on -ce forma. .
D. E. Statescu: De aceea nici nu
aver! justificare, ca nu este guvernul
despotic. (Ilaritate).
D. Al. Djuvara: Vedetl, d-lor, chiar
d. ministru and zice aceste vorbe, su-
ride.
D. E. Statescu: Al luat surisul d-lul
Nicorescu drept al mei".
D. Al. Djuvara: In fle-care pamflet
adresat guvernuluI, se vorbeste de du-
rerile Orel', de suferintele publice §i
cetateanul care este apasat, nedrepta-
tit, citeste aceea ce se scrie In potriva
stapanirel, on -care ar fl de alt minter!
forma sub care se Inviilue atacul.
Sub regimul de apasare se Intempla
cu pamfletele aceea ce se Intimpla. In
noptile de luna) la lumina razelor strA-

L .
 44 ---

lucitosre bAltile cele maT tinoase se

rnigcti In valurT de argint. (Aplausei. Cu
despotismul, fie fatarnic, fle brutal, to-
tul are o ratiune de a fl, totul are drep-
tate. Cand bunul plat devine lege, ne-
supunerea devine un drept ; resvrati-
rea ajunge se fie cuvintul de ordine al
maselor natiunei care nu mat gasesc
nice un adApost in potriva impiltireT.
Cand In sfir§it peste tot In sferele dirt
gente domneste anarhia, nu este de
mirare ca morala publica sO fie stir-
bita, ca simtul decentei se plait.
De altminterl, d-lor, constat un fe-
nomen social; eu nu caut aci s6 apar
nice se scuzez. Cine este autorul intelec-
tual al libelelor care se public& azi ?
Cine, de cat oamenil care au atacat
cu Inversunare cand erati In opozi-
tiune $i care asta-zI reincep toate re-
lele ce atacati odinioarti ?
D. ministru vedea indreptarea preset
In asprimea legilor I Ce gre§eallt 1 Ces-
tiunea preset nu este o cestiune de leg!,
e o cestiune de moravurl. Aceia care
erad datorl se formeze moravurile Orel
ci se vegheze asupra lor, aceia sunt
 45 -
A
respunzetori dacti moravurile Wei sunt
rele. Cum putetf cere ca presa se res-
pecte cuviinta, se respecte un principiu
al morales politice, cand nu respectati
nici legile positive, nici morala cea mai
elementara, nici Constitutiunea I (A-
plause).
Masele natiunel prin exemple de
cinste $i de caracter se formeaza; cand
d-v. ve dati In spectacol terel ast-fel
cum ve cunoastem, cum voiti se mat
impunetf respectul autoritatei morale
ce nu aveti ? (Aplause).
De altmintrelea, d-lor, fuel domniile
voastre nuaveati alte ideidespre presto.
mai 'nainte; nici domniile voastre nu
credeati c8 se poate Indrepta presa prin.
asprimea legilor, cad iata ce scriati o-
dinioara In Alegatorul Liber
Not nu ne miram de cat de un fenomen,.
ca se mat gasesc oamenl In aceasta tara
care cred In eficacitatea legilor represive,
oamenI destul de naive pentru a baga i-
deile in Inchisoare $i a le supuneregimu-
lul painel $i apel,pentru a tramite teoriile
parlamentare $i constitul,ionale la poliije
$i pentru a crede ca opiniunile chiar find
false, se pot scoate ca o masea gaunoasa
din gura, prin mijlocul unul instrument
 46

care se numeste urmarirea sau arestul

preventiv. (Aplause).
Nu doar ca nu aveti legi Impotriva
preset nand este vorba de persoana Re- 7
gelui; puteti tint si atI Unit gazetarit pe
la tribunale; un lucru Inse supers pe d.
ministru al justitiei, c> nu poate se 's1
Infunde puscariile cu ei. (Aplause).
D. Eug. Statescu : V'asi spune eti
pe cine usuca aceasta ; nu pe mine, pe
alt-cine-va.
. D. Al. Djuvara : Am ajuns, d-lor
deputati, la sfirsitul prime! dovezi ce
voiam so fac inaintea d-lor voastre ;
am aratat ce soiii de sacerdotili cons-
tituia presa odinioara si am statornicit
o parte din respunderea pamfletelor ce
se public& la not.
0 alta cestiune, nu mai putin impor-
. tant& se impune acum judecatel noastre.
Land un temperament, sub influenta
unor forte hotarltoare si persistente, a
urmat timp indelung o directiune oare-
care, estecu putinta ca la un moment dat
se schimbt directiunea acelut tempe-
rament ?
Cnd un partid politic a urmat sir

f,
 -- 47

Indelung de ant o anumita directiune,

cand obiceiurile s'ad Inradacinat, cand
argilul,plamadit multtivreme,aluat con-
sistenta si oare-cum s'a Impietrit, este
cu putinta ca naturalui, structura, corn-
punerea lul, se fieschimbate de o data?
Negresit, d-lor, fie -tine va respunde, ,
nu 1 Romanul, care resolve cu bun
simt unele din probleruele de mecanica
sociala, a si tradus aceasta cugetare
Inteun proverb cunoscut de total: «Mt-
ravul din fire nu are lecuire 1.
Se aplicam acum acest adever pur-
tare! d-v. politice.
A priori, §i far& alta dovedire de cat
logica stalest( a lucrurilor, am fi auto-
rizati se afirmam ca nu este cu putinta
ca o man& de libelist' si de pamfletarI,
ajunV la putere Impreuna cu partidul
lor, se se schimbe a doua zi si se de-
vina oameni ai ordinal al stabilitateI,
oameni al respectulm lege", oameni di-
nastici si cu deferent& cAtre Coroana.
Apa impura, curgand In al bia el, de-
pune pe fund mocirla pe care undele
el o contin ; abate curentul aiurea : el
va depune si acolo nomolul ape!. Raul
6s

I '`
 48

este in sorginte ; numat cautand se fie

isvorul curat, va fl curate si albia pe
unde trece apa. Tot ast-fel si pentru
d-v., rout de care v'am invinuit, por-
nirea catre diabrib, nu provenea la
1875 din pozitiunea d-v. de opozantl,
ci din temperamentul, din moravurile
politice ale partidului ; rout venea din
lipsa de morale. politica ; si de aceasta
ri
lipsa suferitt si acum. (Aplause).
Si, Hind -ca in luptele politice, am in-
vetat de timpuriii se controlam deduc-
tiunile logice cu realitatea faptelor,
dati'mi voe, d-lor deputati, se va dove-
desc ca. nu a parasit la carma Statului,
partidul d-lui I. Bratianu, deprinderile
ce avea in opositie.
Ast- fel, ca se cercetam mat intaiii a-
runcarea respunderei actelor, acute
de guvern. asupra M. S. Regelut, tine
nu'si aduce aminte, cand s'a discutat
In Camera afacerea Gcetz, cum colecti-
vitatea respandea cu abilitate sgomotul
ca Regele era interesat si ca dorea ca
tariful se fie votat ast-fel cum se pre-
sentase ?
Cine nu'sI aminteste cum, anul tre-
9

- -4

cut, d. ministru at justitiel a declarat

ca Coroana nu lass se se urmereasca
articolele de gazete prin care Ea era
puss In discutiune ; §i cum, mai tarzia,
rl
urmerindu-se §i osIndindu-se d. Panu,
era Invederata marturisirea facuta de
ministrul justitiel ca s'a hotiirit in sfer-
sit Coroana se facet procese de preset?
Cine nu'§t aduce aminte ca un fost
ministru at instractiunel publice a de-
clinat Inaintea adunarei respunderea
conferiret medaliel Bene-Merenti d-lui
Ora§anu ? (Aplause).
Si ce a facut gruparea de la carma
cand a pus In respunderea Regelul a-
facerea Gwtz, procesul Panu §i meda-
liarea d lut Ora§anu, alta de cat se In-
drepteze diatribe la adresa Capului Sta-
tului ? (Aplause).
Cand d. ministru al justitiel rostea
In Camera aceste cuvinte : «Opozipunea
nu are dreptul la protectiunea legi-
tor» ce facea oare d-sa de cat se afirme
din notl temperamentul revolutionar
§i nerespectul de lege at partidulut din
care face parte ? (Aplause).
Cand d. ministru at justitiel ye spu-
rt
 50

nea mar deunezi ca verdictul de achi-

tare dat de jurati nu inseamn& nimic
pentru d-sa, gi cand venea se acuze din
naintea AdunArei un membru al el a-
chitat de jurati, ce facea oare d. minis-
tru de cat insulta justitia gi institu-
tiunea juratilor ? (Aplause).
Gaud, in sfersit, tot d. ministru al
justifier, atacand cu violent& un mem-
bru at AdunArer, cerea de la majori-
tate ca printr'un vot se hotarasc& dee&
d-sa sati deputatul trebuia se parA-
seasea Adunarea ; cand, cu alte cu-
vinte, ministrul cerea majoritater se
expulseze din parlament un adversar
politic, pe d. Oroveanu, ce fAcea mi-
nistrul dee& nu se atenteze la presti-
giul si la demnitatea parlamentului ?
' plause).
VedetT, d lor, cum resare la fie-care
pas deprinderea de anarhie, de neres-
pect at legilor. Vedetl cum tempera-
mentul revolutionar, cum obiceiul de
pamfletar se manifesto, cum ese la i-
veal& I
Se intampla cu reaua deprindere
ceea ce se Intampla cu unele pete de pe
 at
:mine : 7a spell cu Ingrijire acasii, ti se
pare ca s'aft dus, cfind este de ajuns ca
putin prat se cads; pa postav pentru ca
pata se lase. la loc. ( Aplause).
Se v6 mat vorbesc, d-lor, de limba-
giul organelor guvernamentale la a-
-drasa opositiunet? In numOrul de eft
chiar al pamfletulul oficios, iota cum
suntem tratatt nai, membrit minoritik-
tel din Adunare :
0 minoritate de canalii batjocoreste tot
.ca este corect si onorabil to aceasta tarn.
E Umlaut sr.; punem to respect pe acestt
anizerabili, care grin impertinenta oi insc-
lenta ,or caul& a turbura....
Cum vedett, pamfletarif de odin'oard,
ajunst la putere,. nu 'sr-ail uitat me-
saris I
Am juns. d lor, 4a cercetarea decla-
ratiunet facute In Adunare de d. Sta-
tescu. Mat Inaiate !rise de a cita cuvin-
:tele rostite de onor. ministru at justi-
tiei, 'ml vett da v03 se amintesc conic-
iul de IntemplArT care a InvOluit $i a
prezidat In acea declaratiune.
Cu ce prilej ne-a amenintat d. mi-
cnislru ca Intr'o zi poate Coroana va a-
.
 52

junge se nu mat respecte libertatea ?'

Cu prilejul unet interpelatiuni solici-
. tate de puterea executive de la un mem-
bru at majoritatei.
D. Statescu : Imi pare reil ce nu
este aci d-nu Epurescu ca se protes-
teze. fl
D. Nacu, ministru de finance: 0 se
vine dumnealui.
D. Statescu : Am fost surprins de
anuntarea acelei interpelatiunl si de
acea 'ml pare roil a nu este aci d. Epu-
rescu ca se protesteze.
D. Al. Djuvara : Dace d. Epurescu
ar fi fost aci, am fi observat'o cu totii,
cast de sigur m'ar fi Intrerupt. Ce ar fi
facut Inso cu aceasta? Ar fi dat drep-
tate proverbulul romanesc: Cdnd bare
tufele, sar iepuriil (Aplause, ilaritate).
Interpelare solicit ata sail nu, flied -cit
d. ministru 'mi spune : «nu am solici-
tat'o» sunt dator se 'I crez.
D. Statescu : Am fost surprins and
a anuntat'o ; ai dovadA despre aceasta
este ca nu am vrut se'l respunz, cad'
uu stiam ce respunz si de aceia am

e
 53

beneficiat de cele trel zile reglementare

spre a respunde.
D.A1. Djuvara: Interpelare nesoli-
citata.dar Meat& de un membru al ma- ;
jorita.tei §1 adresatti unul ministru al a-
celeiasi majoritati, iata, spar, ce 'mi
vets conceda.
Cand un membru al majoritatel adre
seaza unui ministru o interpelara, mi-
nistrul negresit Intreaba pe interpela-
tor : «Cam ce al se atingi In acea in-
terpelare? SO §tiii §i eu, ca ministru, ce
declaratiuni am so fac.»
Interpelarea onor. d. Epurescu, prin
urmare, avea so primeasca un respuns
deslusit $i care era pregatit de mat Ina-
inte.
De altminteri subiectul interpelarel
era din cele mai simple : se plangea
majoritatea prin organul cl-lut Epurescu
de atitudinea preset fate cu M. S. Re-
gele. Respunsul d-Itu ministru nu putea
fi de cat bine cumpanit. In urma vor-
birel d-lui Statescu, multi din membril
majoritatei m'afi Invinuit ca am adre
sat aceasta interpelare, pe motivul
.ar fl scapat d-lui ministru cuvintele ce

6.
 54

a rostit. Cam ast fel a avut aerul so ju-

dece cestiunea si on. presedinte al con-
siliulul. Ea Insa, d-lor, am protestat,
pentru d. ministru at justitiel, cad' still
ca d-sa nu este un om caruia se'l scape
cuvintele asa, fare stire. Ceea ce a zis
d. ministru al justitiel a Post dar In cu-
getarea d-sale.
Mai este ceva. D. Statescu a venit si
timp de o jumetate ora, 's1 a insusit
dreptul de a desvalui Adunarel deputa-
tiler convorbiri particulare ale M. S.
Regelut cu dd. Lascar Catargiu si Ver-
nescu. Am vezut ca In discursul publi-
cat In V oin(a Nationale, ati rectificat a-
ceasta ; eft vorbesc de mai Inainte de LI

rectificare....
D. E. Statescu : Stiu atat, ca n'am
timpul se citesc gazetele.
D. Al Djuvara: Se vede, d-le Sta-
tescu, caul alt-mintrelea nu vorbeat,i de
press cum ati vorbit. (Aplause din par-
tea minoritatei). let act de aceasta de-
claratiune a d-voastr& si in se se con-
state ca ati adresat o diatribe preset
fait se o cunoasteti ! (Aplause).
Dar se revenim la cestiune.
 55

D. ministru de justitie a gasit de cu-

viinta se destainuiasca Adunarel con-
vorbirile particulate ce ad putut avea
loc Intre M. S. Regele $i dd. Vernescu
si Catargiu. Imi place se cred ca Regele
nu a putut se calce cuviintele... consti-
tutionale Si se ve autorize se spunett pi
se huliti In Adunarea terel aceea ce S.

dot fosti consilieri ai Coroanei au pu-

tut se vorbeasca !titre patru ochi cu Ma-
jestatea Sa.
D. E. Statescu : In privinta recla-
matiunilor aduse de dd. Vernescu si
Catargiu, M. S. Regele s'a crezut dator
sa'mi dea ordine s& cercetez ; pi ed e-
ram In dreptul med pi dator se aduc la
cunoscinta general& sad prin Monitor,
sad.cum am facut, In parlament, rezul-
tatul acelor cercetart. Atat am facut pi
nimic mai mutt.
D. Al. Djuvara : Dati'ml voe, d-lor
se rectific rectificarea d -lui ministru al
justitieI.
Cum, d-le ministru ? M. S. Regele
v'a Insarcinat se [cercetati [dace plan-
gerile d-lor Lascar Catargiu si Vernescu
erad drepte ; putett Ins& se afirmat.1 c&
 56

v'a Insarcinat sa si destainuiti Aduna-

rel aceea ce a bine-voit se ye coma-
nice ? De altminteri, nu ati spus Adu-
Wire% d le ministru, ca. dd. Vernescu
$i Catargiu sail dus se protesteze Re-
gelut de dinasticismul for si se decline
ort-ce solidaritate cu atacurile cart se
aduc Coroanet ? Cum ati stiut-o ?
Dar fie ca Inteun chip sail tntr'altul,
de pe la usile Intredeschise sail de a-
iurea, ati putut sti cele ce s'ail vorbit
la Palat, fost-ap autorizat se veniti In
parlament si se desfasurati cuvintele
interceptate prin Intamplare din con-
vorbirea Maiestatei Sale ? Aceasta este
o cestiune de o deosebitk gravitate. Ea
priveste si parlamentul, caci el mai cu
seams este aparatorul demnitatei Co-
roanei ; priveste InsA cu deosebira Co
roana ; si sunt sigur ca In ziva and M.
S. Regele va avea cunostinta de ade-
veratele cuvinte ce ati pronuntat aci,
nu va fi multamit de chipul cum l'ati
aparat I
Aped, ati venit d- voastrA singur si
ati spus di dd. Liscar Catargi, Ver
nescu si D. Bratianu sail dus la Rege .

-.7
 57

se fats protest/11'1de dinasticism $i se

decline on -ce respundere cu vre-unele
din articolele care ar trece peste me-
sura de limbagid permisa jurnalismu-
lui, In stare normal& de lucruri. Cum
conciliate aceastacu acuzatiunea de anti-
dinasticism ce aduceti unora din §efil
opozitiunei ? Ce Insemneaza limbagiul
pamfletului d-voastra oficios cu privire
la ace0,1 trel membrit at opozitiunei ?
Ce Insemneaza limbagiul d-voastra cu
privire la manifestul opozitiunei ?
Vedeti, d-le ministru cat de riscate
- v'aU fost declaratiunile. Si ca se vedeti
d-voastra In§iva, cat de nedreptt ati
fost atacand aci pe d. Vernescu In
lipsa, §i zicand ca a dat ziaruluI Lupta
convorbirea RegeluI cu d-sa, nu am de
- cat se ye amintesc realitatea faptelor.
Vetivedea atuncf cat ati fost de nedrept,
crezend pe d. Vernescu capabil de a
destainui o convorbire particulars, ca-
pabil de a face o actiune pe care nu a
facut-o, dar pe care ati facut-o d-voastra I
(Aplause).
. Cine nu cunofWe relatiunile care e-
xists Intre d. Vernescu §i ziaru/ Lupta ?

-,
 - 58

Toata lumea stie, este de notoietate

publica, a d. Vernescu a fost atacat
Intr'un mod acerb de jurnalul Lupta si
ca nu putea se se duca tocmai la Lupta
se cornunice ceea ce d-voastra at,I spus.
Apoi articolul din Lupta chiar, pus cum
4\
a fost sub forma glumeatg, avea el oare
caracterul unel polemice prin care se
revel& publicului o convorbire cu Re-
gele? Nu asi avea dreptul so ye spun ca
ati adresat un libel d-lut Vernescu ?
D. E. Stateseu Denaturati ci aci.
Eu Insu-mi am spus ca asemenea lu-
cruri nu se desmint, cad de sine.
D. Al. Djuvara : Da, d-le ministru,
sunt unele lucruri care cad de sine si
cad une-orf foarte jos.
Opresc aci aceste observatiuni asu-
pra indiscretiunilor ministeriale, ca se ..
cercetez faimoasa declaratiune a d-lui
ministru de justitie.
Iata textul acelor cuvinte, ast fel cum
a fost transcris de dd. stenograff, In-
nainte de rectificarea d prim-mi-
nistru.
«fuse aceia care iubesc Intr'adev6r li-
bertatea, care sunt sincerii $i adeveratif
it

-;- 3
 59

el partizans, se Gage bine (11 seama se nu a-

lace Coroana, cad Coroana a respectat li-
bertatea pine *i In manifestal,iunile el
cele mat ilicite, si &toil vor continua cu a-
mist& atitudine agresivA, vor da drep-
tul Coroanei, Inlet) i , se nu mai res-
pecte libertatea !»
Acestea sunt cuvintele d-lui ministru
de justitie ; ele nu sunt rectificate, dar
cred ca nu se vor contesta.
D. E. Statescu : Sunt foarte juste.
D. Al. Djuvara : M'asi Ii mirat si
eu s6 se conteste, dup6 ce am iscalit
foaia stenogratiata. Ved cu placere ca
cuvintele sunt acestea.
Aceste cuvinte: «.... Coroana va avea
dreptul intro zi se nu mai respecte li-
bertatea» ce spun ele In Intelesul for
absolut 5i imediat?
La or -tine asI face spot, la or-ce om
din or-ce tarA constitutionals m'asI a-
dresa, nu asi avea de cat un singur gi
acelasI res puns : acestecuvinte cuprind
amenintarea unel lovituri de stat.
De altmintrelea, cercetand tine -va
apucaturile d-v. In ale politicei, stu-
diand treptata suprimare de drepturl
ce ati realizat, amintindu'si ingrijirea

-*
 60

cu care ati cautat se corupeti toate stra-

turile societatei, brutalitatea cu care ati
apasat caracterele puternice, cinismul
cu care MI precupetitconstiintele slabe; lir
cercetandsi amintindu'si toate acestea, . r
tine se mai poate Indoi c& In mintile
d-v. ideia despotismului a Incoltit ?
Era fuse, d-lor, In declaratiunea d-lui
ministru al justitiel, un coprins pentru
not mai important de cat o amenintare
de lovitura de Stat colectivista, era In-
sinuarea, foarte transparent& de alt-
mintreleaca aceasta lovitura de Stat
se facea, nu numai cu complicitataa,
dar dupe Indemnul Capului Statului.
D. ministru al justitiei vorbea Inteade-
ver In numele §i pe socoteala Regelui.
Or-ce Indoiala am fi putut avea In a-
ceast& privinta, a Post de alt-mintrelea
stearsa, cand d. prim-ministru, rest61-
macind cuvintele colegului sell, a aco-
perit cu desevirsire partidul al carol
sef este, aruncand that& respunderea
asupra M. Sale. Tat& Inteadever decla-
ratiunea d-lui BrAtianu :
«Colegul mei' de la justitie a zis ca par-
tidul liberal nici o dat& nu se va atinge de
 61

drepturile garantate In legile noastre asu-

pra bbertAilor preset. Stitt line, 110 oa-
merit ; daett iubit<1 adeverat libertatea preset
nienagiat'o, ca se nu puneti Coroana in da-
torte se faca apel la altii....»

Si aceia, bine lnteles, s faca ceia ce

d. ministru al justitiei anuntase.
Scopul, d-lor, era invederat, si In
urma cuvintelor d-lui Bratianu , nu
m'am mat putut Indoi c5.tuV de putin,
asupra intentiunilor ce se urmareati.
De aceia nict nu am putut lua In se-
rios amenintarea loviturei de Stat. 0
asemenea lovitura ar fi cerut complici-
citatea Coroanel prea sus pus& In sen-
timentele noastre ca se o banuim ;
o asemenea lovitura de Stat ar fi cerut,
In a doua linie, o idee§i curagiu, §i am
spus de mutt ca gruparea dg la carma
nu are de cat stomac §i ipocrizie.
D-lor , dictatura , despotismul , ail
domnit de multe on pesle popoare.
Napoleon I, Cromvell, Petra cel Mare,
Frederic II, iata dictators.
Napoleon I, Insa, cucerise lumea §i
se InfAti§a Frantel In capul unel ar-
mate netnvinse. Imprejurul lui Crom-
 62
wall era grupat4 elita moral& a natiu-
nef, rigoristii, mai sever! pentru den-
sii de cat pentru eel* mai cin-
stiti, cei mai temperati, cei mai mun-
citori oameni. Aleturi cu Petru cel
Mare se afla elita intelectuala a Orel,
singura capabila se duca In zapezile
stepelor si In barb ria informs a Nor-
dului, civilisatiunea Occidentulul. Fre-
deric al II-lea In fine, sever si resboi-
nic , lase libertate absoluta scrierei:
se imprimati In, potriva lui pamfletele
cele mai acerbe, $i aceste pamflete se
vindeati liber la Berlin.
Sub regimul d-v. obladuitor, gaze-
taril sunt trimisi la puscarie ; iar la
Berlin, nu se mai vinde de cat rent& I
(Aplause).
Cact, d-lor, se intempla, dupe cum a
zis Royer-Co:lard, cu tirania ceea ce se
Intampla $i cu libertatea : nu este des-
tul nuinai se o at In leg!, se o decre-
tezi ; ea are precedentele si conditiu-
nile ei :
In glorie numaiin g'oria resboinica si a
politic& tot-d'odat&numai Inteinsa poate
 63
-asta-zi Urania se 'st caleasca armele. Far&
glorie, tirania este o balm de joc.
Consilierl at CoroaneT, autorl al declara-.
tiunet de lovitura de Stat, sic ne fie ertat
se ye Intrebam : prin ce fapt vats ridicat
pan& acum atat de sus deasupra conceta-
tenilor vostri, In cat se tics in stare se le
impunett tirania?
Spunett to ce zi att pus stapenire pe
glorie? Care sunt nemuritoarele servicit
ce acl Mout Regelul $i Patriel ? Obscurt $i
mediocri ca obstea, nu o Intrecett de cat
in tndrasneala.
Tirania este atat de zadarnica, atilt de
nebuna, atilt de cu neputint& asta-zi, In
cat indrasneala smintita de a gandi la
(Masa nu se poate tntelni de cat In fac-
tiunt.
Declaratiunea amenintetoare ce act facut
veste$te dar presents unel factiunl in gu-
vern... Nu intreb pe aceasta factiune cine
este, de unde vine, unde merge: ar mintil
0 judec dupe operile et I
Aplause).
Operile colectivitatel, gloriile et I le
$titi,le cunoastett bine; ele s'ati In-
scris la Dorohni, la Galati, la Mehe-
dintl, la Velcea,... peste tot unde se
desfasura anarhia guvernamentala, de
la un colt la cal-l'alt al Orel. (Aplause).
Cu ce v6 vett presinta dar ca 86 fa-
mitt lovitura de Stat ? Cu armata cumu-
 64

larzilor ? Cu cati-va fest? democrat!

care, asta-zi Imbuibati, se plimba In
caleasca ? Cu cati-va fostt liberal! deve-
niti azi magnati, adeveratt cavaleri at
bugetului? (Aplause). Cu natiunea d-v.
de indignati ? Cu cat! -va revolutionari
de odinioara, asta-zi bolnavt de stomac
Hind au mancat prea mutt? Cu a-
cestia voiti se facet): lovitura de Stat ?'
(Aplause).
Nu, d-lor, 'ml este cu neputinta se
cred ca guvernul a voit s6 anunte Ore!
o lovitura de Stat.
Ce au voit dear se Inteleaga ministrul
justitiel §i presedintele consiliulut cand
au pronuntat cuvintele ce cu totii ne
amintim ? Ce proces de idea s'a petre-
cut In spiritul guvernulul tend a facut
terel asemenea declaratiunI ?
Din pulberea framantarilor d-voastra
politice ca din praful ridicat de pe dru-
muri, a resarit pata ascunsa cu Ingri- '-
jire : pamtletul.
Diatrib suprem de astO data, Indrep-
tat In potriva Regelui, In potriva opo-
zitiunei, In potriva Ore!.
 65

Ati voit Ca lumea, auzindu-ve vor-

bind In Camera, se '§i zica :
«Zadarnic mai incercam pe Maga
Rage plangerile Orel; zadarnic au mers
dd. Catargiu, Vernescu §i D. Bratianu
la M. S., cad Regale a Insarcinat pe
ministrul justitiel se 1 atace, se 'I lo-
veasca In Camera. Soarta Capului Sta-
tului este legate de soarta d-lui I. Bra- is

tianu, de soarta colectivitatei I»

Ati voit, insinuand ca Regale este
gata se suprime libertatile, se siliti o-
pozitdunea se se arunce cat mai repede
pe calla extra-legale qi se faca apel la
pasiunilelviolente ce resimt In tot-d'a-
una natiunile In primejdie I
Ati remas la putere ceea ce erati In
opozitiune : pamfletari fare scrupul,
gata in tot-d'a-una §i pentru laude §i
pentru injuriT,Inteo aduland Coroana
§i intealta conspirand in contra stralu-
cirel, in contra existentel el.
Rostind In Camera declaratiunile dv.
ministeriale, ati voit so creati Coroanei
In tare situatiunea ce spera se'l faca
Iordache Vulpescu candzicea Domnului
Carol : .
5

c.
 66

Mergi sanatos, pleacit linistit, Ma-

ria Ta, catci copii copiilor nostril $i
neam de neamul nostru, vor pomeni
de cand cu Domnia lui Carol de Ho-
henzollern, si vor multumi zi §i
noapte Dumnezeului parintilor nos-
tri ca, In fine, to -a luminat de al
parasit Romania, lepadand la cea
din urmit podoabele stralucite, vrem
se zicem, tripla haina de ipocrit, de
sperjur si de spion prusian cu care
ai domnit in ea l
Iordache Vulpescu, asta-z1 om de al
puterel, nu poate uita pe Iordache Vul-
pescu pamfletarul din opozitie. Tern-
peramentul Iii urmeaza aplecarile lui;
on -cat de cu Ingrijire ati sterge-o, pata
ese la loc I .

Mica void acum so etitI tine este

Iordache Vulpescu, daca aveti vre-o ne-
domirire asupra rangului ce ocupa In
Stat, cititl In opera sa, Spionul Pru-
sian, portretul ce el Insusl '§i-a zugr&-
vit. Magulindu-se, cand stria, ca Dom-
nia pamenteana, la a cares surpare pu -
 67

sese de altminterl umOrul, i-ar putea

rezerva o soarta mai bunk Iordache
Vulpescu stria :
Domnia prtmenteantt va reveni pe tapet,
Inse nu pentru oamenl ca d. Lascar Ca-
targiu, ci pentru oamenl Must, iubitori
de legalitate si de dreptate, milostivi, cu i-
nima curata, cu [rica lr <i Dumnezeu....

L'atf Inteles, d-lor, tine este ? (A-

plause pe &incite minoritatei). Este mi-
nistrul care a avut Indrasneala sO vin&
In numele M. S. Regina' sO aduc& cea
mai batjocorltoare injuria tuturor fe-
meilor romane r (Aplause) Este acel mi-
nistru care a venit sO anunte In Camera
roman& c& Suverana tarel l'a autorizat
so spue cft, afar& de dioara Schmaltz
o strains, nici o Roman& nu ar fi
In stare so dirigeze un Azil I Si aceste
cuvinte, d-lor, sunt nevoit sO o amin-
,-;
tesc le-a spus aci In parlamentul
nostru In aplausele majoritatei a care
membri nu Wail gandit c& si mamele
si surorile lor sunt tot Romane I (A-
plause)
Aceste ipsinuatiuni, aceste pamflete,
aceste libele ale guvernuluI Indreptate
 -68 ti

in contra Suveranilor to not le res-

. pingem din toate puterile noastre I (A-
plause prelungite din partea opozi(iei).
Nu putem se credem un singur mi-
nut crt M. S. Regina, cea d'inteit Ro-
mama, a voit sO acopere toate Roma-
nele cu un asemenea dispret I (Aplause
din aceea,si parte).
Inutil dar, d-lor consilieri ai Coroanel,
se faced apel la legi represive, inutil se
deschideti puscariile, inutil se facet(
procese scandaloase ; nici legea, nici
Inchisoarea, nici procesele nu vor apara
dinastia, ci credinta poporului in dem-
nitatea Suveranilor sell (Aplause pe
bancile minoritiftei).
Si data cum-va dinastia este atacata,
ea nu poate se fla lovita de cat de aceia
care ail Introdus pamfletul §i libelul in
luptele noastre politice ; de aceia care,
neputendu'si !Oita sentimentele la
Inalaltimea cugetarilor Suveranilor, au
cautat se coboare prestigiul Coroanel la
propriul for nivel.
Aparatl dar Coroana, d-lor mini§tri,
aparati-o Inse de propriile d-v excese,
de falsul dinasticism de care este In-
 69

conjurata, de banuelile ce aruncati a-

supra el. (Aplause din partea opozi-
(lune).
Mica v6 sunt umeril prea slab! ca se
duceti respunderea puteril, st lute-
leg ca pacatele ce atl facut sunt grele
pentru orI ce constiinta, parasiti pu-
terea ; nu aruncati Ins6 asupra Capulul
Statulul respunderea faptelor ce a-41
comis.
(Aplause).
Invtitaff d-lor, se punetI interesele
Orel mai presus de interesele d-v, sau
data aceasta opintire Intrece puterile
ce aveta, nu mai solicitati generatiu-
nile tinere la scoala politica ce ati tre-
at. Generatiunile tinere ori ce ar spune
oratoril d-v, sunt c.3 altoaele sanatoase
ce nu pot prinde pe triunchiul politic
ce representati, pentru ca acest trun-
chiu nu este arborele liberalismului, ci
busteanul fara viata a caruI putrigaiuri
v'am aratat asta-zi, bustean, pe care
nici o iluziune, nici o speranta nu mai
poate se Infrunzeasca, si sub al caruI
!avails funnel parazitil lemnulul,carit
 70

bugetari, mai pot trai. (Aplause din .

partea opozi(iunii).
Pan& cand nu yeti face aceasta; pan&
cand nu vett fi luat hot &rlrea s& ispa-
siti trecutul si sá. lasati viitorul unor
mai stinatoase inspiratiunT ; pan& cand
nu vom vedea apusul d-v, nu vom pu-
tea saluta nici un rastirit, qi luptele
politice desf&qurate In atmosfera nes&-
n&toasa a pamfletelor, vor ameninta In
tot de una §i viitorul NatiuniT qi vii-
torul Coroanell
(Aplause prelungite din partea opozi-
thud)).

FINE