, t 6

,,,4

ALELE BRAILEI
1

' - - REUIST DE CULTURA REGIIINE=IL -

Cf. . 1' , -FOND4TOR1 ING. GH. T. MARINESCU
1 -
Y i
,

,
,.,
IV ') t % -
,,-t ,-, , ' :- - '% 1
1,
) 1 lt , ;t
- -' . ' r' , .11 -''`Il
' i '. ')

`r.
r. .

, 1
/

' .
I

'
I r
L-7

,
, 45

v. f;
, L

r
L
- , -

-e 4 0 , r,
,..,.. --,
.,
h - ',/ .-- ' '
i .
' i 1 \,,
'
.

' ' f
4 L
1

L
I
I'
I -

4 '1, - I'

r.
I -6

'
-40

.X '
- 1

kl *1"*.,

, '

. I

' i ..-, 1 1] ' L. APARE TRIMESTRIAL ,. ' \4'2'. ,

IX
-' ,
'r' .tr '
A' ') Y
I '
i
, 9
.ANUL V. - Nr. 1, \ , f, II I

- i
1
,
e 'A ,...
4
Ianuari-Mart., 1933 . ,t.
www.dacoromanica.ro , ,
,..
I ,
1
N.
1 - ,, , a
Anul V. Nr. 1.

nANALELE BRAILEI"
REVIST DE STUDII SI CERCETARI REGIONALE

ABONANIENTUL ANUAL : 240 lel pentru particular

500 lel pentru InstItuill, blr ourl

- Oricfne refine un numr, se considerd prin aceasta

abonat pe anul in curs *i e obligat a plti abona-
mental.
- Abonamentele, manuscrisele, carfile pentru recenzii,
schimbul de publicafil *I corespondenfa priviloare la
redacfia $i administrafia Analelor Brllei", se vor
adresa direct/el revistei: log. Gh. T. Marinescu,
Mr. Niei No. 1, Br/Vila.
- Reproducerea fr indicarea isvorului, este oprit

www.dacoromanica.ro
Anul V. - Nr. 1. Ianuarie - Martie 1933

ANALELE BRAILEI
- REUI5Th DE C11LTURh RE5IONIFIL -
FONDATOR: ING. OH. T. MARINESCU

COMITETUL DE CONDUCERE

NAE IONESCU RADU PORTOCALA

Profesor UnkersIter Fost Primer, Depute' de Brdila
E'ost depute' de Brdila qi Decan al Baron ha

PAUL DEMETRIAD GH. T. MARINESCU

Inglner Inspector General lag/nor
Directorul Docurllor Brd lla

DIRECTOR
Ing. GH. T. MARINESCU
SECRETAR DE REDACTIE
MIH. TRUFA*U
Licenjiat al Academia! de Ina Ile Stet HI
Comerclele i Industriale

APARE TRIMESTRIAL

REDACTIA ei ADMINISTRATIA
Inginer GH. T. MARINESCH, Str. 1Mtei I., Br

Costul abonamentului, 240 lei pe an. - Pentru institufii de Stat si

particulare, birouri, etc. 500 lei.

www.dacoromanica.ro
 ANALELE BRAILEI
ANUL V. - Nr. 1. lanuarie - Martie 1933.

CUPRINSUL
STUDII
N. IORGA Cand, cum si de ce s'a luat Braila de
Turd !
N. IORGA De la Braila la Mecin pe Dunarea
inghetata.
MIH. POPESCU stiri despre Braila veche in Arhivele
vieneze.
N. C. ISTRATI Carp straine vechi despre Braila. 4

I. ViRTOSU loan Slatineanu si loan Penescu.

I. M. GANE C. Sandu-Aldea.
- Viala i opera lui.
I. VASILESCU-VALJEAN Elevul Panait Cerna.
- Amintiri.
MIH. TRUFA$U Asociatia Absolventilor $coalei Supe-
rioare de Comer' din Braila.
- Istoric i scurta expunere a activitalii.
G. MIHAILESCU Asezarile omenesti din raiaua Brailel,
la 1828, in comparatie cu cele depe
harta austriaca dela 1790.
ING. GH. T. MARINESCU Studiul Orasului i Tinutului Braila.

N. C. ISTRATI lnsemnri bibliogralice privitoare la

Braila.
- CArli alcAtuite de braileni i tiparite la
Braila.
G. MIHAILESCU & Documente i inlormatii istorice pri-
S. SEMILIAN vitoare la Braila.
ING. GH. T. MARINESCU lntormatii, Note & Insemnari.
ING. GH. T. MARINESCU Redactionale & Administrative.

Acest nturar s'a tipArit,

cu intfirziere, in lunie 1935.

www.dacoromanica.ro
CND, CUM $1 DE CE S'A LUAT BRAILA DE TURC1?
de N. IORGA

Nu se sta pana la publcarea volumulu XXXIII din

Stucliile i documentele mele (Bucurest, 1913) cand s'a
luat de Turd Braila, care la 1569, dupa o nota de spIon
german, se afla in stapanrea lor L): la 12 Iunie din acest
an se trmete in adevar un ordn la Braila, schele a
Terli-Romanesti s a Moldove, pentru o furntura (lent,
poate legna, lemne).
Intr'un raport al lui Ncolae Sienawsky, castelan de
Belz, captan de Halcz s de Kolomea, datat 30 Oc-
tombre 1540, se afla acest pasagiu:
Apo in Tara Transalpna sau a Muntenilor, de partea
acea a Dunare, acelas Turc (Sultanul), luand o cetate
mare s bogata, anume Braila, a supus-o stapanirli sale
s a inceput a constru o fortareata de zid 2).
Domn era in acel moment Radu Pasie (Petru de la
Arges), flu al lui Radu-cel-Mare, orn pasnic, care n'avu
nimic comun cu ambitille cele mar ale vecnulu su mol-
dovean, dibaciul s mandrul Petru Rares. Dar acesta din
urma, prin conflctul su cu Polonli, prin attudnea sa
de provoc& intativa fata de tot vecinli, starnise mania
puternculu Sultan Soliman s atrasese atenta acestua asupra
grantii dunarene. Izgonnd pe acest ncomod, aseznd
cu paza turceasca un Domn supus in Moldova, anexnd
la vechea raa Tighnea, din care facu Benderul sau, cu-
certorul turc nu putea perde din vedere importantul
1) Hurmuzaki, Documente, II, 1, p. 589, no DUX: Per Brilago, scalla
di Vlachia e di Bogdania". Cf. lorga, Geschichte des rurainischen Volkes'
Gotha 1905, I, p. 192 i urm.
2) In terra deinde transalpinensi seu Muntanorum, ex ea parte Da-
nubii, civitatem rnagnam et opulentam, Brahilow nuncupata-n, idem Thurca
ademptarn, dicioni sue subiugavit. ibidemque arcem muro erigendarn cons-
ruere occepit"; Iorga, Studii i documente, XXIII, p, 46, no. xr,v,
www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA

punct de sprijin pe care-I Infatsa portul bogat al Ter-

Rornnesti. Pstrnd pe vasalul sal muntean, el dadu pur
s smplu ordnul de a se aseza o garnizoana turceasca,
de a se nstala, pentru comert s pescut, un nazr s de
a se Incepe fortficatnle.

'7.
rl a r,
" '

r -
'11'f
10.

/d4,-
' 4_ .4

', "54' /

, ,D,

Turcii la Braila Tablou de Steriade

Domnul Terli-Romnest, care aba scapase de fa's-

coala lu Serban Banul i fusese dus apo la Poarta, prim
fr rezistenta aceasta Ingustare s despolare, pe cnd se
stie cte slnt, de multe feluri, au cheltut tot Domn
Moldovei pand la sfarsitul acestu secol ca sa-s recapete
www.dacoromanica.ro
 CAND, CUM SI DE CE S'A LUAT BRAILA DE TURCI ? 5

vechiul hotar. Se poate chiar ca parasirea Brailei sa fi

fost o conditie pentru restabilirea lu in Domnie, cad
fusese vorba de numirea altui Domn. Fiul sau Marcu fu
lsat un timp la Turd, revenind numai in Julie 1546 ').
Peste ctva timp insa, Radu a fost rechemat la Cons-
tantinopol i exilat in Egipt ').
Asezarea Turcilor n'a schimbat de altfel caracterul
orasului. Aceiasi pescari romani veniau cu carutele lor
de marfa la Brasov. La 1542, socotelile acestui oras no-
teaza pe Dragoiu, pe Milea, pe Joan, pe Todor, pe Zyn",
pe Stanciul, pe Tudoran, pe Voicul, pe Stoica, pe Mircea,
pe Mihai, pe Vlcul, pe Serban, pe Stan, pe Dragomir,
pe Grozav, pe Bran, pe Manea, pe Borda, pe Patru,
pe Petco, pe Gherghe, pe Dragu, pe Neagu, toti Ro-
mani ''), pe langa cari si Grecul Mavrodin 4). in anii urrna-
tori apar un Balota, un Bucur, un Bran, un Dumitru, un
Dobre, un Dobrila, un Ivan, un Condea, un Leca, un
Manail un Micola, un Protovol (?), un Sharanck , un
Cehoslav, un Sava, etc.. ).
La 1546 se intindeau la Braila trei poduri, banuin-
du-se in Ardeal c e vorba de o expeditie in Polonia ' ).
Braila, ale card intariri fusesera terminate, putu adaposti
pe pribegli inaintea lu Mircea-Voda Ciobanul, la 1548 7).
Acolo fura primiti Alexandru-Vocla Lapusneanu, batut de
Stefan Tomsa, apoi Petru Schiopul pe care-1 izgonise
Ioan-Vocia cel Cumplit.
Braila deveni astfel un punct de sprijin si un punct
de plecare pentru actiunile militare ale Turcilor 8).

1) lorga, In Hurmuzaki, XI, p. 856. Cf. Quellen der Stadt Kronstadt.

II, p. 620 si urm.
2) Cronica muntean, in Magazinul Istoric,1V, p. 272.
3) Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, III, p. 189 i urm.
4) Ibid., pp. 207, 210.
5) V. ibid., p. 844 Crapi de BrNila, vulgo kazalnyck", la 1534, ibid.,
p. 343.
6) Iorga, In Hurmuzaki, XVI, p. 449, no. ncccxxxvn.
7) lorgo, in Hurmuzaki, XI, p. DI.
8) Iorga, in Hurmuzaki, XI, pp. NM, X \ IA VIII, 87, no. MAW; p.
860, nota 2.

www.dacoromanica.ro
 DE LA BRAILA LA MECIN
PE DUNAREA INGHETATA ')
de N. IORGA

Un drum pe Dundrea inghetat nu e o nfmplare de toate

zilele i cine 1-a fdcut odatd, II tine minte multd vreme, pentru
noutatea lui deosebit, pentru frumusetea lui mare, pentru oarecari
nepldceri i primejdii legate de dnsul.
La mal, nu mai pdzeste sentinela, aci nici n'ar avea de ce
s'o facd. Dundrea e moart i corAbiile au fugit spre alte ape, vesnic
slobode, sau hiberneazd intepenite, jalnice, in iernatul lor din docuri,
unde se indeasd unele in altele boturile negre nemiscate, lungile
catarte prin funiile cArora cntd crivdtul de iarnd grea, nemiloasd.
Ici i colo, se mai vede cte un chip negru rdtdcind lenes pe
puntea Inghetatd, ori cnii pdzitorilor latrd furios cdtre cel mai
mic zgomot i cea mai micd tresdrire In aceste mari intinderi albe,
mute si moarte.
0 ward' pogorire, i esti inteo Dui-Ike tot asa de impietritd
ca termul.
Prin aceastA alunecare a saniei, ai ajuns pe o apd care nu
te poate inghiti in aclncurile ei de 10-20 de metri, ci te sprijind
rAbdAtoare pe testul ei de ghiatA sigurd. Deocamdatd, caii inainteazd
greu, zguduindu-ne. Cdci supt catifeaua de. blndA zdpadd pasnicd
nu e o platos de luciu rece, ci lupta insAsi a valurilor, care, inteo
clipd de hotritoare biruint a gerului, au rdmas pe loc. i lupta e intru-
patd in aceast fat zgrenturoas, asprd, tepoas. Se cunoaste fiecare
asalt intelenit, fiecare avant impietrit, se intelege porunca de oprire
dat fulgerAtor miilor de dusmani, mnati de vnt, cari se inclestau
in ciocniri, cari se inselau prin lunecAri si se Intreceau In fugd.
Sint acolo lespezi late ca acelea de la monumentele din vechile
noaste cimitire, pietre strmbe cum se vd in locurile de Ingropare
ale Turcilor si Evreilor, sfdrmdturi ca de pe urma unui cutremur.
1) Reprodus din revista Floarea Darurilor", Anul I, No 5, Martie 1907,
p.307 si No 6, 1907, P. 376.

www.dacoromanica.ro
 DE LA BRAILA LA MECIN PE DUNAREA INGHETATA 7

Pare cA s'a prvAlit asupra unor uriae palate de alabastru straveziu,

urgia unui mare cutremur, care a dizlocat i zvrlit la pAmnt toate,
aternnd, rAzAmnd, frAmind pietrele. PAnA'n marginea zArii, care
se pierde in neguri, se intinde aceastA risipire a palatelor ce n'au
fost niciodatA i ale cAror nAruituri sant cretete de 'yaluri, carese
voryace valuri iarAi.

,,.. Pare ca s'a pravglit asupra unor uriase palate de alabastru straveziu,
urgia unui mare iutremur, care a dizlocat i zvArlit la parnnt toate"...

Sania se trAte putin pe pAinntul preskat cu zApadA i apoi

iarAi ea intrA pe ape potolite de imbrAtiarea ucigae a Crivtului.
Bordeie de pescari pArAsite, luntri strnse intre pAreti de ghiatA,
atata se vede in aceastA pustietate albA, pe care se plimbA vntul
aspru, jucandu-se mAestru cu zApada, din care face cornuri rotunjite,
fete uor scrijelate, mid ghetare brAzdate, sfArtecAturi ca ale sta-
lactitelor i stalagmitelor din peteri, horbote de tot suptiri lucrate
de-a minunea, pe care le va nimici o singurA dezmierdare a bunului
Ant cald ce are sA vie.
La Inceputul acestui brat al Dunkii vechi" e Ghecetul, paza
turceasc din vremuri. Din ce va fi aice, se vede numai o crimA
ImpArtit5 in dou, unde, supt aceleai cAciuli lungi cu tuguiul drept
www.dacoromanica.ro
 8 N. IORGA

i darz, pescari, oameni de la luntrile odihnite, cArdui, drumeti,

betivi de profesie, se incAlzesc in incdperea caldd a Grecului,
privesc la tablourile cu biserici brdilene ce sant sau ce erau sd
fie, adaogi ldmuriri cu creionul la caricaturile tdieate ale Papa-
galului" italian i Veseliei" bucuretene, gust petiorii in sara-
murd i ceard tuicele calde, vinurile i berile.

fie

../11
=11.
AA
a.
".."VgireiP6-
-
'1166 ,3ZAthi'

Dunarea Inghetata, la Braila

Apoi incepe luciul. Aici un luciu adevdrat, fr nici-o amintire

de tragedie lupttoare. Numai la picioarele rchitilor i slciilor,
care, bogate In suptiri crengi negre infoiate, fac pdcluri intregi la
dreapta i la stnga, s'au aternut suptirile lespezi de alabastru.
lncolo nu e alt deosebire decal a ghetei imbrcatd cu zpad si a
ghetei lunecoasd pe care a mturat-o, in roate, In fete ascutite,
cheful vntului. Nu e alt semn decat al partiilor, indat acoperite,
pe care birjarul le cat blstmand. Nu e alt zgomot cleat al ghetii
care trosnete amenintator drept dedesupt sau, supt inriurirea greuttii
noastre, departe la mal, In mici detunturi. Nu e altd grijd, decal
a copcifor sparte pand la apele vii, pentru addpatul turmelor i
cirezelor. Afar de a noastrd, nu e altd viatd decal a sdniilor de tot

www.dacoromanica.ro
 DE LA BRAILA LA MECIN PE DUNAREA INGHETATA 9

ware, o injghebatura de lemne uscate pe care le tarate cate un

cal costeliv i de care se tin Romani in scurteici umflate de bumbac,
in pantaloni scurti i ciorapi innalti, sau Lipoveni de la Carcaliu,
cari nu pot indruga dotia vorbe in limba noastra. Nu e alt indemn
decat al vntului aprig care-ti cere o aparare de fiecare clipa.
Vremea nu se poate chibzui ; pana la Mecin ar fi sa fie numai
un cias i jumtate, dar totul atarn dela ffinta i indrzneala vi-
zitiului, de la puterea cailor de a luneca pe gheata, de la gasirea
i urmrirea unei partii, de la puterea vantului care ne lovete in
fat, scormonind prin blani i ube i invrtindu-se furios in jurul
caciulilor trase pe urechi. 0 singur data, avem pe clue Intreba in
aceast vijelioas i aspr pustietate, care amintete strabunele vre-
muri barbare, cAnd luptatorii infurati in blanuri, calari pe sufe-
ritorii cai de step, alergau lacomi de la sarcia lor de-acas catre
bogtia Imparatetilor teri din Rsrit. Pe o gheat ca aceasta
in glume aspre, In chemri scurte, uneori In sunetul grozavelor
cantari de razboiu, treceau pe poodul de cteva sptmni al ghetei
dunarene, prietena fireasca pentru astfel de oaspeti, Goti, Huni
Avari, Slavi, Pecenegi, Cumani, ?Atari, cuceritori i tirani ai p-
manturilor noastre.
Viata lunilor de ap albastra se amintete printr'un ir de
caice, in linii rotunde orientale, cu fine legturi de funii la catartele
inghetate, care stau in prinsoarea strans a sloiurilor unite. Turcii
din ele nu iese la iveal Innuntru, In camaruta ingusta, fara aier,
ei i pierd vremea fr pret a iernei lungi, band cafeaua ieftena
de orz, fumand tutun prost i visnd, cu ochii inchii sau cu ochii
deschii. &Muffle cirjoiate ale caicelor cuprind nume romneti,
arare ori cate unul in limba, prigonita astzi, a grecilor.
Deodat, padurile se dau inlturi. La stnga se face un loc
de gheata slobod, pe care rtcesc nesigur cateva snii ; un teran
imbodolit se caznete a ridica biata lui gloat* care a cazut pe
luciul scanteietor. Aproape de tot, e o innaltime ce se sprijina pe
un ir de culmi joase, cu liniile scrijelate, de mari munti de piatra.
Case risipite se desfac albe de pe acest fond albastru-fumuriu.
Aici e Mecinul. 11 i gasim indat dup cateva horhieli prin
zpada termului i pe oglinda neted a Dunirii inghetate. Oamenii
foarte cum se cade cari sant primarul, judecatorul, politaiul ne i
ateapta, la Club.
Nu e vorba de un club politic: Dobrogea far drepturi"
www.dacoromanica.ro
10 N. IORGA

Ware Incd viata de mare agitatie, pentru mici scopuri personate, a

celor cloud particle istorice". La clubul Mecinului se cetesc ziare,
se bea cafea sau ceaiu, se joacd biliard, se st de vorbd ; un sub-
prefect plecat de curnd a lsat vreo 400 de crti in mai multe
limbi. Cu bucurie eslill un anunciu care oprete aspru orice fel
de joc de crti in cmruta luminoas i bine inazit uncle am
debarcat din sanie.
Clubu e pe strada de cdpetenie a trgului, cdruia insd
localnicii i zic tot sat". Csute de modd turceascd au firme i
vitrine de prdvlii, care stau la indemna celor peste 3000 de lo-
cuitori ccia ce trebuie pentru viata de toate zilele a oamenilor de
rnd i pentru meteugul pescarilor. Sint nume romneti destule
- vd i un hotel Jransilvania" - , dar i cte unul bulgresc,
ici i colo chiar pronume armeneti in iani cu nume ca Ampartun"
Ulita cu caldarim turcesc, cdptuit acuma cu un bun strat de zdpadi
alb, are borduri de trotuar din vremea Romanilor, ca i alte str-
dite,-numite cu table albastre de smalt, risipite uneori prin curti, -
care apucd spre stnga - spre coli, in dreapta - spre moscheie.
Snt cloud moschei, rmase de pe vremea Turcilor, ca i
cldirea civild cu dou rinduri in care e adpostitd administratia.
Moscheile mecinene, ca toate celelalte din Dobrogea zbuciumat
i srac, n'au nimic istoric cleat doar cdteva pietre de marmot-A
cu frumoase litere arabe, prin curte. Incolo, i a comunittii i a
Statului, sint case de lemn cu cloud rnduri, cu peron, fereti i
ui de locuintd obinuit ; una e vpsitd in coloarea verde, de venic
nddejde, a lslamului.
Aici se vdd cei mai multi Turci, din cele vre-o sut de familii
ce au mai rmas incd. Unii calc lene cu papucii tari, in care
picioarele par zgarcite, pe zdpada moale. Au pe cap turbane de
al, clddite sus de tot ca nite cciuli, aa 'Mat nici nu se mai
zrete micul fes rou pe care-I Inconjoard aa de mult, 'Mat l
ascund. Altii, tineri cu fata bronzatd, cu mustata rar, cu ochii mari,
indrzneti, de lupttorii ce i-au pierdut rostul i scopul, mind iute
cai focoi la chute de lemn cu innalte margeni.
$i mai departe, drumul se coboar in vale, intre copacii tineri,
bine Ingrijiti, ai unui bulevard nou. Ini dreapta se vede Dundrea,
tivit de linia neagrd a luntrilor prinse i pzit de alba csuld a
cdpitniei portului. PAdurea de pe ostrov fi aratd malul bud', apa
doarme somnul inghetului, inchizndu-i viata in adncuri. Pe dealul

www.dacoromanica.ro
 DE LA BRAILA LA MECIN PE DUNAREA INGHETATA 11

de scorburos lut galben pe care-1 tot rod apele, amenintnd di-area,

ne suim pe lng vechea cazarm prsit a jandarmilor i ajungem
in tnijlocul gropilor rscolite, de unde ostaVi turd, cuibriti in tabla
ferit, improcau Inca la 1877 cu ghiulele i gloante pe dumanul
rus ce venia din Braila noastr. Acuma, horbota luat fin de vnt
acoper aceste cuiburi de rzboinici, al cror steag s'a plecat de
mult. Ceva mai incolo, de la i mai vechi aprtori, stilt anturile
cettii romane Arrubuim, din care nu s'a cules pn acum nimic
pentru cunoaVerea acestor locuri.
Se cldeVe o coal noel cu colonad i turn de ceasornic,
din crmid tare. Lngd dnsa snt lcaprile de invttur rom-
neasd intrebuintate pn acuma. In curtea colii de beti se joad
prin dpad, cu o zburdlnicie de vrbii drora nu li pus de ger
i de vnt, vre-o sut de bAietaV, in cciuli, i fesuri, i alvari,
cu pieptare vtuite, sumane, cojoace i jiletce turceVi. Invttorii,
in fruntea drora st un Hgrpan, caut s fac rnduial in
mijlocul lor, mnndu-i in clasele pline de tablouri eroice din trecutul
uostru. Prind din fug pe un turculet ochios, buzat i oache,
supus i foarte serios, i-i cer o poesie : imi spune una vitejeasd,
despre Negru-Vod i amestecnd putin sunetele prin rosiile-i buze
groase, el apad asupra rpunerii Ttrimii pgne de odinioar.
- Bravo Mietele, i zi, ce eVi tu ? Musulman, fireVe, dar,
incolo Romn ?
- Biatul st de se gndeVe o clia, apoi rspunde bland,
supus, dar hotrit.
- Nu, Turc.
In clad ni se cantd inteun cor perfect disciplinat un irnn
dorobntesc. Un JAW desghetat Vie s spuie unde mai snt Ro-
mni azi afar de Romnia, i e de prere c trebue s-i lam
cu arma. Un altul i mai mic zice, dela el, c nu trebuie s lsAm
Nerntilor Putna lui Stefan cel Mare : ci s luptm". La coala de
fete e cea mai bun rnduial i curtenie, i colritele in uniforma
lor noa, modest, dar elegant croit, fac cea mai mai bund im-
presie. intre institutoare sint foaste studente ale Universittii din
BucureVi.
Odat erau dott biserici in Mecin : una, micut, a Romnilor,
cari tineau cu Patriarhul, alta mai mare, pe care o fcuser in
ultimele decenii Bulgarii bisericuta Sf. Nicolae i biserica, in uritul
stil musdlesc cu multe cupole in chip de coji de nuc, a Sf. Apostoli,

www.dacoromanica.ro
12 N. IORGA

care ajunse apoi singurul loc de inchinare al vremilor romneti.

CArti le de slujbd ce se and astzi la aceasta, tiu si spuie o bun
parte din povestea Mecinului.
Odatd, un sat de pescari romni la marginea bdItii. Ei nu vin
de la Vicina cea veche, schel italian pentru grne dunrene i
reedinta unui episcop care a luat apoi Scaunul arhieresc muntean.
Portulanele, practicele hrti venetiene, genoveze, catalane, insearnn
Vicina, al cdrei nume n'are a face cu Mecinul, departe cdtre guri.
Prin innltarea In bogtie a Brdilei scdpat de Turci, ajunsd mare
port al grnelor romaneti, Mecinul se prefdcu i el, ajungnd
un targuor. Fruntaii sdi, locuitori de prin ani 1870, Mocani ar-
deleni, Cojani brdileni, Dobrogeni de batind, eumprau Mineiele cu
vietile de Sfinti pentru biserica romneascd a locului, care Os-
treazd din vremi Inca' mai vechi un Triod rmnicean dela 1731.
Mai pe urmd, Bulgari basarabeni, din cei colonisati dupd 1812, fug
de serviciul militar, de care fuseserd scutiti un timp i vin la catigul
sigur din Mecin. Acuma se ddruesc bisericii crti ruseti i tarigrd-
dene, cu inchindri in cealaltd limbd. Dar, Ind din 1867, cu zece
ani innainte de cucerirea noastrd, preotul dela Sf. Apostoli pune o
insemnare romneasc cu litere latine supt o icoand din pridvor.
In preajma Mecinului, Lipovenii au Carcaliul. In alte sate
triesc oameni de mai multe limbi. Dar numai Romani se afld in
marele sat Grecii, care se inseamn i prin deosebita frumusete.
mreat in proportii mici, a naturii in mijlocul cdrdreia s'a aezat,
acoperind pe incetul valea i inconjurnd stInca.
Trasura medneand apucd pe un drum bun la capdtul stradei
celei mari. Indat suntem inteo larg cmpie dreaptd, din care
se innalt ca printeo singurd sbucnire un ir de munti cu varful
dintat. Adevrati munti de piatr granitick frd pduri, aproape frd
"riven de ierburi ; munti cu varfuri ascutite, cu sdpAturi adanci
ca de ghetare, cu surprinderi i capricii ca la alte nnltimi decat
aceia, aa de umild, de 3- 400 metri. E o minune sd-i vezi mdr-
genind toat zarea cu linia lor micatd, rdscolitd, muncit i cotind
apoi la dreapta, unde in negura frigului se vede vrful locob-Dealtdui.
Celelalte culmi au in parte nume turceti, ca Agamim ; in parte, nume
curat romneti din vechime : Cheia, Vitelarul, Pricupanul, Mitii,-
care aratd al cui e i din punctul de vedere istoric, aceast parte
de Tail Romneascd.
Ne suim pe una din innltimile ce stau in fata irului de Alpi

www.dacoromanica.ro
 DR LA BRAILA LA MECIN PE DUNAREA INOHETATA 13

pitici. CAlcdm pe granit cu puchitei albi, pe vechi miluri Impetrite,

verzi-negri, pe pietricele smdltate, cu verde dulce i cu rou bland.
De sus se vede biserica, frumuicd, curatd i In stil bun, casele
gospoddreti In curtile mari Imprejmuite cu rachit, viile ; la dreapta,
dincolo de stanca noastrd, spre orizontul mrgenit de alte InnAltimi,
departate, cu alt croial i alt material, se desfavard laturea vete-
ranilor, cu casele fAcute trainic de carmuire i vdpsite ca nite
cantoane, de locuitorii cei noi. Undeva In fatd, se poartd, un steag
alb de o ceatd de flacdi care chiuie de trezesc spre Intovardire pe
toti cainii din sat. Cobani supt glugi, Mocani de departe, mand
turme de oi, care cerceteazd de aproape campul mhos, descoph
coltul de iarb Inca verde i se pstreazd astfel pentru primvara
pajitelor inflorite.
Ne Intoarcem In seara ce cade Impreund cu o Inceatd ninsoare
blajind. Printre norii suptiri, cdlatorete InvAluit ca Inteo ceat
ocrotitoare de frig, palidul Craiu nou. Tot mai mult se innegresc pd-
durile, din care ne poate veni solia lupilor. Partiile se pierd In
zrile unde poate ne ateaptd copci deschise, pentru a ne duce
pe copcd". De pe caice, din casele de addpost care scanteie de
lumind roie, vin vorhe Inteo romaneasc proast, care mai rdu
Incurcd. E o bucurie a tuturor cand suntem In sfarit la carciuma
din Ghecet plind de oameni, i cand, pe langA soldatul rebegit de
frig, care pdzete contrabanda, intrdm pe campul de lupd al sloilor
morti, care duce Indatd la Braila.
N. IORGA

www.dacoromanica.ro
 STIRI DESPRE BRAILA IN ARHIVELE VIENEZE
de Prof. MIH. POPESCU.

Dunarea, una din arterele principale de comunicafie co-

merciala a Europei rasaritene, capata o importanta deosebita
odata cu libertatea comerciala acordata Tarilor-romane in
urma Oa de la Adrianopol (1829).
Dupa aceasta data dealtf el s'a cautat sa se ia si pentru
ea masuri internationale, la tel dupa curn se luase pentru
Rin si Escaut.
Odata deschisa comertului, vapoarele de tonaj mare au
inceput s'o strabata pana la Braila, iar cele de tonaj mic s
mijlociu pana aproape de isvoare.
Cele dintal vapoare care au plutit pe Dunare au fost cele
ale Austriei. Aceasta chiar de la inceput a cautat prin toate
mijloacele, pe deoparte s-si defina monopolul circulatiei, lar
pe dealta sa indeparteze orice veleitate de concurenta, in
ace asta directie, din partea Rusiei.
Tocmai in timpul acesta, Austriei se rezervase avantul
economic al nafiunei germanice catre rsarit ; s in aceasta
parte a Europei ea era exponentul a tot ce producea industria
germana pe acele vremuri.
Navigatia pe Dunare, Austriec lor li se ingaduise Inca
din 1774, ca o favoare dobandita in urma pcl de la Cuciuc-
Cainargi, dintre Rusia si Turcia. Dupa aceasta data a In-
ceput sa ia fiinfa la Viena o multime de societti de navigatie
cu capital 5i sub protectie austriaca.
Apogeul stradaniei austriece In politica de stapnire a
cursului Dunarii a fost ajuns cu ocaziunea congresului de la
Paris (1856), cand, sustinuta fiind 5i de puterile apusene, Franta
si Anda, reuseste sa infiinteze Comisiunea Europeana a Du-
narii, din care tot prin staruinfele Austriei a fost inlaturata Rusia.
Acestea, s'a reusit ca sa i se a trei judete din sudul Basarabiei
cari au fost redate Moldova
Motivul invocat de Austria pentru Inlaturarea Rusiei de
a avea un reprezentant in Comisiunea Europeana a Dunarii,
era ca pe teritoriul Imperiului rusesc nu curge nici un afluent
al Dunarei.
* *

La interesele politico-comerciale ale Austriei pentru sta-

panirea desavarsit a Dunarii, s'au adaogat 5i cele militare.
www.dacoromanica.ro
 STIRI DESPRE BRAILA IN ARHIVELE VIENEZE 15

Faptul acesta a dat prilej oamenilor politici de la Viena ca

sa Incurajeze toate actiunile de perfecta cunoastere, att a
cursului, ct si al asezarilor de pe farmurile acestui fluviu.
Bibliotecile ca arhivele din Viena, att cele de stat cM si
cele particulare, sunt inzestrate cu un foarte bogat material
tiparit si netiparit, cu schife, planuri, cercetari, studii si vederi
ale tuturor asezarilor mai de seama de pe malurile Dunrii, in-
cepnd de la isvoare si mergnd pana la varsarea in Mare.
In biblioteca imperial& azi biblioteca nationala, se gasesc
nenumarate opere privitoare la cursul Dunarei, precum si la
descrierea diferitelor porturi ca : Belgradul, Vdnul, Giurgiul,
Braila, Tulcea si Sulina. Braila, ca schelea cea mai avansata
pe Dunare pentru vapoarele matt se bucura de o atenfie
deosebt. Numai eu, am inumarat, din intmplare in asa
numita sectie geografica a bibliotecei nationale, peste 50 de
harfi, planuri, schife si vederi privitoare la Braila, mai toate
Insofite cu descrieri amanunfite.
In biblioteca de pe lnga Arhiva de rasboiu se gasesc
apoi o mulfime de lucrari in manuscris copiate dupa studille
fcute de ofiferii de geniu din armata ruseasca In timpul celor
doua ocupatiuni rusesti ale Brailei 1). Acestea sunt studii ce
n'au vazut Inca lumina tiparului. Ele, publicate azi, ar aduce
multa lumina asupra trecutului acestui oras de seama al nostru.
Braila se gaseste studiata In Arhiva de rsboiu de la
Viena, nu numai ca port, ci si ca cetate. Cad ea a fost dupa
cum se stie puternica cetate turceasca Inca' din veacul al
XVI-lea. Interesante sunt studiile facute din punct de vedere
militar ; acestea sunt complectate si cu studiile facute de o-
fiferii de geniu rusi, in special din timpul rasboiului Ruso-
Austro-Turc din 1787-1792, cnd armatele austriece au mers
cot la cot cu cele rusesti inpotriva semilunei. lin studiu special
asupra asa numitelor raele turcesti de pe malul romnesc, in
care studiu o parte insemnata este rezervata raielei Brailei, se
afla Inca' in manuscris in Arhiva de rasboiu, in sectia manus-
criselor. Acest studiu este inceput din ordinul prinfului Eugen
de Savoia chiar de la inceputul of ensivei crestino-austriace
inpotriva Turcilor.
Tot in aces! limp, s'a inceput un studiu al oraselor de
pe tarmurile Dunarei intre care se gaseste trecuta si Braila,
cu vederi din partea de apus si miaza zi.
Ca studiu amanunfit asupra Brilei, se gasesc lucruri
importante in actele inregistrate in sectia manuscriselor sub
denumirea de <<Coroninischen Alzten dintre anil 1854-1857,

1) Parte din acestea au fost publicate de mine in aumerile trecute ale

acestei pretioase reviste de studii locale, parte din ele se pot vedea i in Albumul
comernorativ publicat de d. Ing. Marinescu.

www.dacoromanica.ro
16 Prof. MIH. POPESCU

cand Tarile-romanesti au suferit ocupatiunea austriaca, n

timpul rasboiului Crimeei.
Sunt deci In bibliotecile si arhivele din Viena o muhime
de studii privitoare la Braila. $i ar f bine daca primaria, pre-
fectura sau alta autoritate ori daca o persoana cu dare
de mana din Braila, care sa aiba tragere de inima pentru
nevoile culturale ale acestui oras important al nostru, ar pune
la Indemana catorva tineri, mijloacele necesare pentru o cat mai
amanuntita cercetare a bibliotecilor i arhivelor din Viena,
In directia marginita la cercetarea a tot ce s'ar gsi privitor
la Braila.
In felul acesta, munca celor stransi In jurul pretioasei
reviste Analele Brailei condusa cu atata pricepere si sar-
guinta de d. Ing. Marinescu, ar putea Imbogati simtitor foloasele
aduse culturei brailene si ar starni multa stimulare In acest
sens i pentru alte orase romanesti.

www.dacoromanica.ro
 CARTI STRAINE VECHI DESPRE BRAILA
de N. C. ISTRATI.

Para lel cu publicarea lisle! crtilor tiprite la Belli la din

cele mai vechi timpuri '), lista cgreia i ya urma un studiu critic
asupra celor mai de seam dintre aceste carti (acelea cu
oarecare valoare documentar), incepem a infatisa una cte una
dintre acele lucrri strine cari, printre rinduri ori In mod spe-
cial - ceeace e, se' ntelege, foarte rar - dau informatiuni sporadice
despre viata i inftisarea BrAilei vechi.
andul nostru era sa inifm crtile vechi ce vorbesc despre
orasul nostru, intr'o ordine strict cronologica. Aceasta presu-
punea Insa o epuizare completh a niaterialului bibliografic,
pentru a nu reyeni in urmh cu completri. Desi o bibliografie
nu trebue considerat niciodath ca desvirsit, socotim ca lu-
crrile privind Brila nu pot fi att de numeroase, incit sa fie
nevoe s revenim cu stiri noui aflate din crli descoperite ulte-
rior. Cu toate acestea, cercetrile mai indeaproape ne-au dus
Ia constatarea Inbucurtoare ca materialul acesta informally
este departe de a fi epuizabil, orict de scrupulos ar fi cer-
cettorul lui. $i sa se noteze eh nu ne referim deocamdat decit
la chrtile afltoare in Biblioteca Academiei Romne. Cite insem-
nri rzlete se vor fi mai aflind i prin alte carti, pe cari, intimplAtor,
nu le are aceasth Bibliotech I Zicem intimpltor, pentruc Biblio-
teca Academiei a adunat cu sirguint si adural ine, pe cif ii
ingduesc mijloacele materiale, - singurele cari lipsesc de
multe ori - toate lucrrile romnesti i straine cari privesc i
direct si indirect tara noastr, sub toate aspectele.
In consecint, vom analiza crtile strine cari vorbesc
despre Brila, in mod special sau in treact, duph ordinea In
care ne vor fi parvenit. La inceput vom da preferint celor mai
vechi cri, pentruch multe din acestea prezintil o valoare do-
cumentar deosebit, care a sciipat atentiunei multor cercethtori
ai istoriei %Hi noastre.

Inregistrm printre cele dinti crti strine vechi, cari

amintesc intre altele i despre Brila, cartea lui Iacob Elsner,
intitulata : Neueste Beschreibung derer Oriechischer Christen in
1) Vezi Notele bibliografice cari s'au publicat in numerele precedente
ale revistei.

www.dacoromanica.ro
18 N. C. ISTRATI

der Tfirkey, Ausglaubwrdiger Er,efilung Herrn Affianasius Do-

rostfiamus Arcfiimandriten des Pairiarcfien ,w Constantinopel
Aufgeret2t, erlntert und besttiget mit neuen Zeugnissen der
beriifimtesten Nacfiricfiten, und eigenen Anmerkungen von Iacob
Eissner, (Cea mai noua descriere a crestinilor greci-ortodoesi
din Turcia, dupa istorisirea dernn de crezare a lui Athanasie
Dorostam, arhimandrit al patriarhului de Constantinopol... Intoc-
mit5, 15murit5 si adeverita cu noui mArturii dup8 cele mai cu-
noscute tiri, i cu observatiuni proprii de Iacob Elssner).
Cartea apare pentru prima oar5 la Berlin in 1737.
Inainte de a trece la examinarea lucrarii lui Elsner, sift'
vedem intreacat cine a fost autorul.
Iacob Elsner, inv5Iat teolog german, nscut la Saalfeld in
1692 si mort la 1750, studiaz5 teologia si literile, devenind
co-rector al scoalei de reformati din Knigsberg. Suind mereu
treptele ierarhiei bisericesti, el ajunge rector si prim profesor
la Ioachimstall din Berlin.
Paralel cu studiile teologice, Elsner se ocupa cu pasiune
si de limbile orientate, fapt care-i atrage noi demnitti ai
titlurt academice.
In Olanda, unde-si face o parte din studiile sale, publica
prima sa lucrare (asupra Noului Testament). Acesteia ii urmeaz5
cartea de care ne ocup5m aici, apruth intai - cum am spus -
la Berlin, in 1737, in limba german i apoi la 1743 in Leyda -
Olanda - In limba olandez5. Lucrarea aceasta are o com-
pletare : Fortsetwng der neuesten Bescfireibung der Oriecfiiscfien
Cfiristen in der Tfirkey", ap5rut5 la 1747.
In afar5 de aceste scrieri, Elsner mai are $i altele cu un
caracter pur teologic.
Cartea care ne intereseai este o monografie, avind ca
obiect situatia crestinilor orientali -
greci, cum ii numeste
Elsner - si in deosebi a celor supusi Turcilor i altor popoare
necrestine. In neputint5 s se informeze direct, autorul foloseVe
deserierea pe care Atanasie Dorostam, Arhimandrit la Cons-
tantinopol, in trecere prin Germania, i-o face cu mull lux de
am5nunte i, fireste, cu o competenta indiscutabil5.
Aceast contributie insemnata a cglatorului grec la carlea
lui Elsner, II oblig5 pe acesta s5-i consacre primul capitol, in
care ne este prezentat5 personalitatea lui Atanasie sub toate
aspectele ei.
In precuvintarea c5rtii sale, dup5 citeva consideratiuni
generale asupra situatiei crestinilor supusi Turcilor, situatie putin
cunoscuta in tkile Occidentului, Elsner isi arat parerile sale
despre valoarea memorialului lui Atanasie, pe care-1 g5seste
plin de invt5minte pentru cel ce vrea s5 se documenteze asupra
acestor crestini.
Pe acest Atanasie Dorostam, despre care nu avem sufi-
www.dacoromanica.ro
 CARD STRAINE VECHI DESPRE BRAILA 19

ciente si sigure informatiuni, iatil cum II infatiseaziti Elefteron-

dakis Enkiklopedicon Lexicon (Tom. I) :
Arhimandrit cu reputatie rea, care a Wilt cam pela
inceputul sec. 18. Pl5smuind o scrisoare de recomandatie falsa
ca din partea patriarhului Paisie din Nicomedia, s'a dus in
Germania spre a stringe mil pentru pretextul de a elibera pe
Grecii robiti de Turci la 1715. La Berlin, intril Atanasie in le-
giitur5 cu lacob Elsner, caruia ii d date si iniuriri cu privire
la biserica greco-orientala. De aceste date se foloseste Elsner
cind i alciitueste cartea lui privitoare la situatia acestei biserici".

t*,

. .

11.1A4 46, 1)Q1t4WITAIMV.

A rrn_ a Ark
h enititikAtinoie ta .

Asadar, Elsner a cunoscut personal pe Atanasie i i-a fo-

losit informatiunile scrise i verbale cu privire la subiectul ce
i-1 propusese teologul protestant sil-1 trateze.

www.dacoromanica.ro
20 N. C. ISTRATI

De la Atanasie nu cunoastem vreo scriere a sa personal.

Poate ca va fi avut ; Irish' nu ne-a parvenit.
Studiul lui Elsner, cuprinzand peste 400 de pagini, este
divizat in sapte capitole.
Primul contine biografia lui Atanasie Dorostam. Nascut
pela sfirsitul sec. 17 in Patras (in peninsula Morea) dintr'o
familie nobil i pregatit pentru viata bisericeasca; ajunge intai
diacon in orasul natal. Calatoreste, Inca de tinr, in Egipt i
Asia Mica, vizitand locasurile sfinte ale crestinilor din acele
parti. Cazut prizonier la Turci, pe cind acestia ocupau Morea
la 1715, fu dus la Constantinopol, unde Patriarhul li rascumpara
in schimbul a 2000 de taleri.
Patriarhul, care aprecia capacitatea lui Athanasie, it numi
staret la Manastirea Sf. Paraschiva din Iasi. De aci trecu la
Brilu (sau Bradt; cum if mai zice Elsner) ca Arhimandrit al
Arhiepiscopului acestui oras, Ioanitiu, sau loanichie. Impreuna
cu acesta, face Alanasie citeva vizite canonice in Tataria"
(Bugeacul i sudul Ucrainei de asthzi) cari cdeau direct sub
administratia canonica a mitropolitului Proilavei. Intre altele,
viziteaza si Benderul, tocrnai chid acesta era teatrul rzboiului
dintre Suedezii lui Carol XII si Turci.
UrcInd treptele ierarhiei eclesiastice, Atanasie Dorostam
este numit mai tirziu Arhimandrit pe lng patriarhia din Cons-
tantinopol. Pe atunci era patriarh acolo, Ierernia.
Elsner ne arata apoi ce atributii are un arhimandrit pe
linga Patriarhia de Constantinopol. Atanasie Dorostam are pe
finga alte insarcinari si aceea de supraveghetor - din partea
Patriarhiei - a rnanastirilor dela Muntele Athos. El se bucura
de o deosebita incredere din partea Patriahului. In toate Impre-
jurarile grele este consultat si parerea sa are prioritate. In
acest limp, el pastreaza inca demnitatea de Arhimandrit pe linga
Mitropolia Proilavei. In vremea sederii sale destul de lungi la
Braila i creiase unele surse de venituri, in afar de acelea
cari-i reveniau direct din demnitatile sale eclesiastice. Ei bine,
fiind la Constantinopol el continua sa se foloseasca de acele
venituri (probabil dela mosii ale sale sau manastiresti).
Inteligenta i energia sa deosebit i atrasera o misiune de
mare incredere din partea Patriahului; anume, misiunea plina de
raspundere i riscuri de a stringe pomeni din trile Europei
Centrale i Nordice, pentru crestinii aflati sub stapinirea Tur-
cilor, Tatarilor si Arabilor.
In legatura cu aceasta misiune, s'a tesut legenda sustinuta
de unii ca Atanasie a confectionat fara stirea Patriarhului o
scrisoare de imputernicire ca din partea acestuia in scopul de
a strInge ma' si de a-si insusi deci banii. Faptul acesta insa
nu este confirmat de nici o mrturie, pe care sa se poata pune
pret. Sigur este - i aceasta a contribuit mult, de sigur, la
www.dacoromanica.ro
 CARP STRMNE VECHI DESPRE BRAILA 21

discreditarea lui Atanasie - ca in timpul colindarii sale dupa

pomeni - el este atacat la granitele Tarii-Romnesti de &ate
o ceata de tilhari, cari-1 prada de toate darurile adunate, omoara
pe un diacon ce insotia pe Arhimandrit far pe el insusi, cast pe
ceilalti ramasi in viata, li desbraca de haine pina la camasa.
Abia poate ajunge prin Viena si Bohemia la Frankfurt pe Oder
si apoi la Berlin.
Aid, la Berlin, face cunostinfa cu autorul nostru, pe care-1
informeaza asupra situatiei bisericii crestine din Virile supuse
Turcilor.
In capitolele urmtoare, Elsner ne infatiseazA in mod amplu
aceasta situatie, asa cum i-a fost prezentata de Atanasie Do-
rostam. Sunt aratate toate detaliile, dela organizarea adminis-
trativa a bisericii pina la cele mai marunte manifestari din viata
acestei biserici (costume, obiceiuri, ceremonii, etc). Ilustratii
numeroase completeaza textul carpi.
Editia din 1737 a cartii lui Elsner este completat in 1747
cu un a daos : FortseLzung der neuesten Bescfireibung der Griecfii-
scfien Cfiristen in der Rickey_ (Continuarea descrierii celei mai
noi a crestinilor din Turcia).
Pomenind d Braila, atunci cind vorbeste de legaturile
lui Atanasie Dorostam cu mitropolia Proilavei, Elsner da inteo
nota - si aceasta tinem s subliniern in special - indicatiuni
cu privire la diversele forme pe care le ia nurnele acestui oras
in diferitele scrieri contimporane sau anterioare cari l amintesc.
Reproducem aceasta nota, dela pag. 4.
Braila, Braeli, Ibraeli, pe greceste (Proilavon) este un
mic oras cu o cetate intarit formata din cinci turnuri, care in
anul 1711 fu capturata de generalul rus Rnne. Atunci ea fu
obligata sa procure hrana armatei tariste impresurat la Prut,
dupa cum afirma i Arhimandritul Motraye (?) in Voyage
Tom. II, p. 206.
Sub jurisdictia mitropoliei din Braila stau cam opt biserici
din Tataria, inclusiv Benderul. Acest oras - Braila - este
numit de Heineccius in mod deosebit Prelabon, P. 1, pag. 43,
Presilaboe, la pag. 38, Presilava, la pag. 42. La Tfiom. Smit
Ms.& in De eccl. Graec., pag. 64, (o Proilavu) este Arhiepiscopia
acestui ora. El este deasemenea numit Persthlava i Presthlabon,
de catre Constantin Porpfiirogeenitul in Antiquit. Constantinop.
v. Anselrn Bandurius Imp. Orient. Tom. II, p. 464".
In adaosul dela 1747, Elsner noteaza ea' si Dim. Cantemir
amintestP de Braila in a sa Istorie a Otomanilor.
Indicatiile lui Elsner sunt, fara indoial, foarte pretioase.
Mica bibliografie citata in leg-MI.1ra cu Brila, merita sa fie cer-
cetata cu deamnuntul, ceeace ne propunern sa o facem inteun
numar viitor.
NICOLAE C. ISTRATI.

www.dacoromanica.ro
 IOAN SLATINEANU SI IOAN PENESCU
ION VIRTOSU.

Ca intr'o legenda minunata, Braila dela 1830 a steins

in jurul ei pe aceti doi barbati, cari au glorificat cu
munca vietii lor orasul ce se intorcea cu hotarire de
sub stapanirea turceasca spre cimpia romaneasca a grinelor.
In primul an de descatusare al Brailei, Slatineanu
era cirmuitor al judetului ; dupa cativa ani, avea sa devina
adevarat ctitor al orasului 1). La doi ani dupa numirea
lu Slatineanu, in cetatea care-si daramase portile, sosea si
drumetul idealist Penescu. El descaleca la Braila, stapanit
de intiia bucurie a popasulun. Era chemarea tainica a
primei svicniri de viata liber a Brailei, care va retine pe
amindoi. 0 minunata coincidenta a chemat in mijlocul vietii
brailene pe ace ,ti doi oameni, ca sa-si toarca torsul sufle-
tului lor cu atita generozitate in gind si fapte.
Dinarnismul sufletului brailean se regaseste minunat
in activitatea prodigioasa a acestor doi oameni.
Penescu pregatea generatiile cari aveau sa schimbe
mica cetate intr'o metropola a cornertului rominesc, prin
activitatea sa cultural, dar mai ales prin Indrumarea prac-
tica spre care calauzea el 'data brileana.
Slatineanu, demnul reprezentant al boerimei noastre
vechi, schita, inca din primii ani al eliberarii Brailei, pro-
gramul de munca edilitara acum incepuse, energic,
cladirea orasului.
Framintind mereu vointa prezentului chinuit, Penescu
si Slatineanu au pus piatra unghiulara a temeliei, dind
noului oras orizont, perspectiva. Daca viata lor nu ne
este inca cunoscuta in amanunt, activitatea lor insa, cristali-

1) Filitti, (1. C.) Organizarea Breillei duper' eliberarea de sub Turci - sub
ocupalia rus, de la 1628-1834, p. 12.
2) Virtosu, (I.) loan Penescu, animator cultural al Brilei fn primii ani
dupa 1629.

www.dacoromanica.ro
 IOAN SLATINEANU Sf IOAN PENESCU 23

zata in atitea opere marl, rdct, pentru noi cei de

azi, pe primul plan. Opera de culturd intreprinsd de Pe-
nescu, ca reclddirea edilitard a Beal lei, asa cum o vedea
infdptuitd Sltineanu, era imperios cerutd de vreme de
nevoile orawlui ce ren4tea la o noud viatd romdneascd.
Analele Brailei vor comemora in curind amintirea
lu SIdtineanu, ca un 'Dios omagiu pentru infdptuirile lui
la Braila. Cdtre acest bun mare patriot, inchindm si
noi aceste ginduri, noi cei depdrtati cu un secol de epoca
realizrilor lui.
Regulamentul Organic, prin programul pe care-1
statua, fdcea cunoscut cd dorind sd dea atit politiii Bu-
curegilor ct celorlalte orw slobode ale Valahiei do-
vada pdrintetii sale ingrijiri au socotit sd le ddruiascd
drepturi de a-5i chivernisi ale lor interesuri prin sfaturi
ordwneti 1).
In aceast epocd a. Regulamentului Organic, stall-
nenu alctuete, impreund cu cdpitanul Borozyn, insr-
cinatul lui Kiseleff, proectul de infrumusetare al oraului.
Cu toate greuttife materiale, in 1835 Sldtineanu izbutete,
dupd 6 ani de muncd, s dea Brdilei un aspect nou, im-
pundtor. Prin cultura autoritatea sa, prin exceptionalul
sat skirt urbanistic prin energia sa, puse in slujba ri-
ck:AM Brad, el face adevrate minuni.
Cdpitanul Borozyn, omul lui Kiseleff la Brdila, nu
apare ca o figurd proeminentd. El nu e omul de la care
pornesc i prin care se infaptuesc initiativele. El este
mai mult un organ de executie tehnicd. $i nici nu
putea fi altfel, cad grija reclddirii orawlui era incredin-
WM', din primii ani, unui comitet, supraveghiat de Sltineanu.
Inceputurile sint cele mai grele ; tocmai la inceput
Borozyn conlucreazd cu Sldtineanu. Primul, ca reprezen-
tant al puterli rusegi, cel de al doilea, Intelegtor al ne-
voilor locale, sprijinitor tenace al inf dptuirilor, energie
romdneascd exceptionald.
Mdrturiile vremei pe cari le descoperim noi acum

1) Regularnent pentru sfaturile orilsenesti duprin orarle Printipatului

Va/ahiei, 1832,

www.dacoromanica.ro
24 ION VIRTOSU

despre activitatea lui Slatineanu Inchinata Brailei sint ne-

banuit de pretoase. Fiindca ele distrug7o legenda. Ele In-

,CtIlorul Bali lei moderne".

IANCU SLATINEANU
- Primul ocirmuitor al EMIL lei dup eliberarea de sub Turci la 1829 -

latura ideea, admisa pan acum de traditie, ca Braila,

aceasta noua Odesa, datoreaza totul stapInirei rusesti. Da-
www.dacoromanica.ro
 IOAN SLATINEANU I IOAN PENESCU 25

rimarea cetatii n'ar fi solutionat problema, daca in locul

el nu s'ar fi cladit oraul comertului, strabatut de suflul
romanesc. Acest postulat era cerut de vreme 5 constitua
5 o garantie pentru desvoltarea Brailei.
Penescu 1) 5 Slatineanu au inteles aceasta. Ei nu 5i-ar
fi gasit rostul in Braila, daca n'ar fi mers in consensul
vremei 5 al nevoilor eL Ceiace apare 5 mai interesant,
in privinfa activitatii edilitare a lui Slatineanu, e faptul
ca nid sugestiile tehnice nu apartin in intregime capi-
tanului P orozyn.
Slatineanu insu5i face planuri tehnice; el e acela
care da ideile, care animeaza intreaga activiiate de or-
ganizare a noului ora5.
Aceasta se vede clar in documentele inedite ce se
gasesc la Arhivele Statului 5 pe cari le vom publica.
Supt cirmuirea lui, in 1835 5apte strazi nou deschise
se paveaza cu piatra de Macin ; piata mare capata o
suprafafa de 5500 stinjeni patrati ; se mare5te piata mica
unde era inchisoarea ; lar in pi* Arhanghelul
Mihail la fiinta centrul ora5ului.
Ora5ul pe care-1 visa Slatineanu incepe sa ia
fiinta. Pentru ca toate planurile acestea marl de viltor
sa poata fiinta, trebuiau sa poarte sigurarrta aprobarii
ruse5ti. Borozyn in aceasta opera era o cheza5ie in plus.
Planurile rapoartele lu Slatineanu treceau prin
filiera aprobarii ruse5ti, dupa cum tot ceiace lucra Bo-
rozyn era 5i in consensul veclerilor lu Slatineanu.
S'ar parea curios cum, prin calitatea lui de cirmuitor
al judetului, Slatineanu leaga totu5i amintirea de opere
cari de drept ar fi trebuit sa intre in atributia maghis-
tratuIui (primarului). Lucru insa se explica.
Regulamentul or(Wnesc stabilea ca tot ceiace privea
economia ora5ului sa intre in atributia sfatului ora5enesc.
Valabilitatea hotaririlor acestui sf at ora5enesc, dupa ace-
la regulament, o putea da numai carmuitorul judetului.
S Cirmuitor era Slatineanu.

1) Nu am putut gasi piha acum un potret a lui Penescu. Rugiim pe cine

ne poate da vreo mdicatie in acest sens, s ni comunice.

www.dacoromanica.ro
26 ION ViRTOSU

In plus, Slatineanu era pretut in chip deosebit

de Kiseleff.
E menlionatel ,ostrdia i ostenelele ce le-a veirsat
intr'o epocei att de insemnatei si vrednicei de adu-
cere aminte" 1).
Prin calitatea poztia lui sociala $i oficiala, Slati-
neanu este mai norocos decit Penescu. El 10 poate re-
varsa cu generoztate sufletul pentru Braila poate privi
mai tirziu, muitumt, realizarile sale. Penescu ins& dupa
multi ani de munca inchinat Brai lei, cand pleaca la Bu-
cureti, i mai arunca doar privirea inapoi, intristat, spre
locul in care-0 facuse juramantul muncii. In 1832 cind
sosise la Braila, din zidurile cetatii tot mai cadeau Cara-
mizi. Lasa ins la plecare, dupa 10 ani, un ora frumos
In care-0 InmormIntase o parte din viata sa i dealismul
sal aprins.
Dupa toate dezhzile ruina lu materiala, primaria
orasului rascumpara lui Penescu zapisul datoriilor,
facindu-1 din nou stapin pe tipografia sa. Dar, ora0ilui in
care tineretea entusiasmului lu nu cunoscuse margini,
lasa in dar tot ceiace primise. Si cu toiagul batrinetei lui
pleaca spre Bucureti, adapostit de Mitropolitul Neoft, si
numit profesor al Serninarului.
Cu o dragoste netarmurita pentru Braila, totdeauna
cu o intelegere clara a vrernii cu o energie nebiruita,
Penescu Slatineanu se poate spune ca au fundat, prin
munca lor, vata noua a Braile romaneti eliberata la 1829.
ION VIRTOSU.

1) I. C. Filitti, op. citat.

www.dacoromanica.ro
 C. SANDU-ALDEA
- VIATA *I OPERA LUI -
de prof. ION M. GANE.

I. Villa si personalitatea.
Despre viata scriitorului $i agronomului Constantin Sandu-
Aldea, fiu al Beal lei, s'au serfs unele lucruri ; dar Inca ar mai
trebui sa se culeaga informafii dela rude $i prieteni, pentru a
se cunoa$te mai bine sufletul acestei personalitiiti, care face
cinste literaturii $i $tiintei romane$ti.
Redau, in prima parte a acestui articol, o biografie a lui
Sandu-Aldea, pe care o socot drept cea mai completa de pana
acum, fiindca, pe larva armonizarea datelor biografice disparate
tiparite pana acum, am mai adaugat informatiile din matricola
respectiva dela Liceul N. Balcescu" din Braila, cateva comu-
nicari orate datorite d-lui Apostolache Dinu din Braila, un prieten
din copilarie al scriitorului, precum i trei fotografii nepublicate
'Ana astazi.
Constantin Sandu (Aldea e un pseudonirn literar) s'a
nascut in Tichile$ti, sat pe malul Dunarii, plasa Vadeni, judetul
Braila, la 22 Noembrie 1874. Tatal sau se numia Petrea Sandu,
carau$ sau mai bine zis ntavillugar", iar mama sa, Tudora. 0
sofa' a lui Constantin, anume Margarita, trae$te i astazi In Braila,
casatorita cu Iancu Anton $1 are un fiu Oheorghe (nepotul scrii-
torului). 0 sora a Tudorei a avut un fiu Sotir, tamplar in Br Iiila.
0 fotografie apartinand d-lui I. Untaru, reprodusa aici, ne arata
casa parinteasca din Tichile$ti o casii modest de tart', aco-
perita cu stuf. Pe prispa, sub geamul patrat, o donita. In dreapta,
lipita de casa, o mica magazie. In coltul din dreapta, pe primul
plan, un put cu cumpana i cu lant. In curte, langsa magazie, o
ghsca cu bobocii ei. In fund, copaci infrunziti completeaza acest
tablou rustic...
Dupa putin timp, Constantin este adus n Brila, unde lo-
cue$te multi ani, impreunii cu pnintii, In mahalaua Atarnati, strada
Fortunei nr. 21. Urmeaza clasele primare la $coala comunala
www.dacoromanica.ro
28 PROF. ION M. GANE

nr. 2 din oras, obtinnd certificatul de absolvire nr. 27 din 25

August 18861).
La 1 Septembrie 1886 se inscrie la Oimnaziul real din
Braila (astazi Liceul 136Icescu), unde e trecut la nr. matricular
172. Urmeaza in anul scolar 1886-87 clasa I si rmne re-
petent I In anul urmiitor repetii clasa si promoveazit, fiind clasi-
ficat al patrulea din 34 elevi i premiat. In anul 1888-89 urmeazA
clasa II si promoveaz clasificat al treilea din 43 elevi. In anul
1889-90 urmeaza clasa III si este clasificat intiul din 19 elevi.
In anul 1890- 91 urmeaza clasa IV si e clasificat iari intiul
din 20 elevi (media 9,06). In anul 1891-92 urmeai clasa V
ai e clasificat al doilea din 14 elevi. La 28 Iunie 1892, i se eli-
bereaz certificatul nr. 13 de absolvirea celor cinci clase secundare.
Ciudat cum premiantul de mai trziu debuteaza prin a ril-
mnea repetent I Totusi, este o explicalie : in anul in care ur-
meazii clasa I, Constantin a fost dat de prinlii lui, neciijiti, la stpan
i anume la bAcanul Szabovici. Imprtindu-si timpul intre coal
al blegnie, fireste Ct biatul n'a putut face fala cerintelor pro-
fesorilor. Sii mai sustinem cii ziva buna se cunoaste de dimineatri ?
Prin 1893-94 d examen particular de clasa VI si pro-
moveazii ; apoi se prezintii la examenul de clasa VII, tot ca
pregatit in particular, dar este respins la cosmografie.
In anul 1894-1895 ill gasim elev la scoala de agricultur5
dela Herstr5u. In Maiu 1895 calatorete spre Sinaia, Azuga,
Predeal, Doftana. In August 1896 trece prin Turnu-Ivgurele.
In toamna aceluias an este in straintate : in Octombrie la lever,
Horumersiel, Oldenburg, iar in Noembrie la Kracovia, Stanislau,
Itzkani. Spre srarsitul anului se intoarce in tara, fiindc5 la 31
Decembrie se afl la Focsani. In Maiu 1897 trece pe la Dlga
(in argan) i Silistra.
Termina scoala de agricultur de la Hergstru in Iunie 1897,
esind in fruntea promoVei. In vara sau toamna aceluias an 1897

1) hi cuvntarea tinutli la inmormntarea scriitorului (vezi Viata agricole

din 15 April-1 Maiu 1927, pag. 234), proesorul Traian Svulescu afirmii 6
el ar Ii absolvit scoala primar in satul ski", adich in Tichilesti. .Dar care e
dovada ? In alar64 de certificatut de absolvire nr. 27 al scoalei comunale nr. 2
din Braila (dovad evidentil I), subsemnatul imi mai sprijin afirmatia i pe faptul
cd d-1 Apostolache Dinu sustine cd I-a cunoscut pe Sandu-Aldea la Brila prin
1883, cnd Aldea era de 9 ani. Se jucau amndoi pe ulitele din mahalana A-
tniati. In acest timp, C. Sandu era stabilit la Brila si deci urma scoala pri-
mar in oras.

www.dacoromanica.ro
 C. SANDU-ALDEA 29

face o caliitorie in nordul Germaniei. La inceputul anului 1898

se afl In Olanda. In 1898 face armata un an 5i la examenul
de sublocotenent in rezerv5 e clasificat I-ul si repartizat la re-
gimentul I cetate Focsani-Namoloasa-Galati. In 1899 intrO ad-
ministrator la mosia colonelului Anghelescu dela Crivina, unde
rmne vreo opt luni. In Maiu 1899 se af15 la Bucureti.

Casa pgrinteasca din Tichilesti

In 1901 pleacti in Franta, rOmnOnd doi ani i jum5tate la

ferma Verrires-le-Buisson a Casei Vilmorin-Andrieu & C-ie.
Se intoarce in tacit' in vara anului 1903, cand e numit confe-
rentiar de agricultura i zootechnie la ferma model Laza (jud.
Vaslui), in care calitate rilmOne pan5 in 1907.
In acest timp, iar5i pleaca in strilintitate : in Noembrie
1904 se af15 in Germania, la 18 Decembrie in Tirol, iar la 22
Decembrie acela an intr in sanatoriul de tuberculosi de la
Davos-Dorf, unde r5mOne cateva luni.
Iarilsi curios cum, in trupul robust al acestui flcfiu, a putut
pOtrunde bacilul distrug5tor! Totusi, rezistenta sa fizicil a fiicut
ca In scurt timp s se ins5nOtoseze inteatata, incat chiar sO se
poatO casOtori curand.
www.dacoromanica.ro
30 PROF. ION M. GANEA

Inteadevar, in 1905, cateva saptamni dupg nunta poetului

St. O. losif, la care a luat parte, se crisgtoreste si el cu Joita
din comuna Cioroiu, judeful Ialomita. la ca zestre 10.000 lei si
circa 100 pogoane de pmnt. P1eac indatg dupg nuntg in
Germania. In primgvara anului urrnator 1906, se aflg tot in Ger-
mania, fiindca inchinarea" din fruntea romanului Doug nea-
muri" e datatg : Berlin, 9122 April 1906".
La Berlin, in 1906, sop lui naste o fetitg, Viorica, pe care
o boteaza la biserica rusg de acolo. Se intoarce in farg ca
doctor al Inaltei scoale de agricultura" din Berlin.
In 1908 e numit, prin intervenfia lui Kalinderu, conferentiar
de agricultura la scoala de agriculturg dela Herristrau i apoi
director al aceleasi scoale, in care calitate rgmne din 1908
pang in Martie 1911, apoi din Septembrie 1911 pang in 1914
si insfarit din 1919 pang la moarte.
In 1909 e numit profesor de agriculturg practicg i selec-
liunea cerealelor la aceeai scoalg. In acest timp, el se spe-
cializeazg mereu in stiinta ereditatii experimentale (genetica).
La sfaritul lui Iunie 1910 calgtoreste in Bucovina, iar in
Maiu si lunie 1911 prin Dobrogea de Nord.
In 1913, e numit profesor de ameliorarea plantelor agri-
cole la aceeasi coalg, cgreia se devotase i cgreia i zicea
Bgtrnica". Atata suflet a pus pentru aceast scoalg, incat nici
nu se poate scrie istoricul acestei instilulii, Mfg &it se pome-
niascg la fiecare paging despre profesorul i directorul ei, C.
Sandu-Aldea
In timpul cat nu-1 ggsim, in doug rnduri, director la He-
rgstrgu, el este : 1) subinspector la R. M. S. din Martie pang
in Septembrie 1911 si 2) inspector la pescgriile statului, din
1914 pang in 1919.
In 1913 ia parte ca ofiter in campanie.
In ultimul timp, conducea biblioteca ruraIg" a editurii
Cultura National:A", in care a publicat el insui un volum
Despre semangturi", in 1921.
In 1926, a fost ales membru corespondent al Academiei
Romane.
Moare Luni 21 Martie 1927, in varstg de 52 ani si ceva.
Moartea-1 prematurg este consecinfa indeplinirii datoriei pe
campul de luptg, in timpul fzboiului cel mare, in calitate de
www.dacoromanica.ro
 C. SANDU-ALDEA 31

locotenent comandant al unei baterii. In cash', dupa moarte, s'a

gasit suma de... doua mii lei I
A fost inmormantat la 23 Martie la cimitirul SL Vineri din
Bucuresti, urmat de familie, colegi, prieteni, elevi si autoritati,
Au tinut cuvantari ernotionante : V. Goldis, ministrul cultelor ;
M. Sadoveanu; D. Busuiocescu, subsecretar de stat la Domenii;
Prof. I. Bianu, din partea Academiei Romane; N. Iorga; G. Ci-
paianu, presedintele Societatii Agronomilor (al carei presedinte
fusese decedatul); G. Ionescu-iesti, presedintele corpului a-
gronomic; prof, Traian Savulescu ; prof. Dr. M. Chiritescu-Arva,
din partea Academiei de agricultura din Cluj; C. Ardeleanu, din
partea Societatii Scriitorilor Romani ; Cristodor I. Ghetu, din
partea Asocialiei inginerilor agronomi si I. Staicu, din partea
studentilor dela Herastrau.
In ziva inmormantarii, Camera Deputatilor aduce omagiu
disparutului, prin cuvantarile lui M. Sadoveanu, I. Raducanu,
V. P. Sassu, O. Goga i Paul Iliescu si hotariite sa dea diurna
pe o zi pentru familia ramasa fara sprijin.
A doua zi dup inmorrnantare, Senatul aduce deasemenea
oMagiul &Au, prin cuvintele lui Ghr. Musceleanu, I. Lupas, I.
A. Bassarabescu, I. Nistor i G. G. Mironescu, propunandu-se
sa se dea o recornpensa nationala familiei disparututui.
Ca omagiu pentru disparut, revista Via(a Agricole in-
china numarul din 15 Aprilie-1 Maill 1927 memoriei lui C.
Sandu-Aldea, fost membru in comitetul de redactie, publicand :
1) un prim articol de D. G. Chitoiu; 2) cuvantarile rostite la
inhumare (afara de cele ale lui V. Goldis si M. Sadoveanu) ;
3) 12 clisee reprezentand pe scriitor la diferite epoce (cea mai
veche e din 1895), pe tatal, sotia i fiica lui, Viorica ; 4) cu-
vantarile din Camera i Senat si 5) articolele din ziare despre
disparut.
Dupa un an, in 1928, moare i fiica scriitorului, Viorica,
in varsta de 22 ani. 0 fotografie a d-lui I. Untaru (calendarul
din perete, indiscret, ne indica anul : 1923), ne-o infatiseaza, al&
turi de fatal sari, ca o fata de 17 ani, voinic, frumusica, cu
cosite, imbracata inteun minunat costum national. Aceasta fo-
tografie n'am reprodus-o, neftind destul de clara, dar este mull
asemanatoare cu cea reprodusa mai jos.

www.dacoromanica.ro
32 PROF. ION M. GANE

Era acest Sandu-Aldea orn nu tocmai inalt, robust, bine

legat, rumen la fats, vnjos ca un stejar. Ochii sai albastri, blnzi
si ptrunz5tori, aratau insa c aceast srmatate trupeasc5 este
insotita si de o s5n5tate moral.
Sufletul lui Sandu-Aldea era o sintez5 rar. Toate insusirile
strmosesti ale neamului, intelectuale si morale, se strnsesera
in acest orn. Avea o inteligent5 vie, o memorie deose bilk o
putere rara de munch, o judecat5 limpede, care 1-au facut sa-si
asimileze attea cunostinte generale si de specialitate i s creeze
(nu Mai sbuciurn sufletesc) in doua domenii diferite : sill* si
poezia.

D-na Sandu-Aldea cu flica sa Viorica

In koala viata lui a dat dovad de cinste, dreptate, disci-

plin5, punctualitate, energie i totodat5 de modestie i dragoste
amica15. Un a dnc cunosc5tor al oamenilor. Un caracter de
bronz".
Brailenii ar trebui s5 fie mndri de acest cojan" din cmpie,
pilda rara de energie romnease push' in slujba binelui, ade-
v5rului si frumosului.
Ca o sinteza a ceiace reprezinta C. Sandu-Aldea pentru
www.dacoromanica.ro
 C. SANDU-ALDE A 33

brileni, reproducem in intregime, de o concentrat energie, fru-

mosul articol al profesorului si ziaristului Nae lonescu - el insusi
brilean -, publicat in Cuviintul" cu prilejul mortii scriitorului:
Le bon gant I Cu Sandu-Aldea, care s'a dus, ne lasa cel mai an-
tentic reprezentant al campiei dunarene. Era dela Braila, umblase prin toate
privalurile Dunarii ; si rasfrangea in ochii lui albastri si senini ca de copil,
indepartarea nesfarsita a Baraganurilor. Om al pamantului, simplu si natural,
era el insusi, in persoana lui fizica, intruchiparea stepei romanesti. Mare si
domol, de o liniste care mergea in adancime, cinstit si bun ca rodul brazdei ;
si totusi capabil sufieteste de incordri naprasnice ; asa cum sunt toti oamenii
de balta din campia Brailei.
Te regsiai In el. Iti regaseai toata traditia ta de rasa ; toata plamada

Sandu-Aldea cu Viorica, hica sa.

ta sulleteasca. Asa cum se plamadeste acolo. Nu exista in toata tara ro-

maneasca aspect al naturii mai impresionant si mai adanc ca cel al Bart-
ganului. Muntele - e frumos, de sigur. Dar el te apas ; te reteaza in a-
vanturile tale spre larg si te striveste. Muntele te defineste in opozitie cu
el. Si tu esti mic si marginit. Si pe urma, prea e multa varietate nelinistita i
prea multa masivitate agresiva.
Pe cand in Baragan 1- Baraganul e nesfarsirea ; cat poate sa alerge
ochiul si dincolo, nesfarsirea ; care te cuprinde din toate partile, te invalue
cald, te destrama. Tu si Baraganul esti una ; linia tivita a lucrurilor se

www.dacoromanica.ro
34 PROF. ION M. GANE

pierde ; comunici cu existenta, una singura ; traiesti realitatea In resorturile

ei ascunse mintii si neintelese decat trairii.
Una cu patantul. Una cu pamantul a lost i Sandu-Aldea al nostru.
Nu a fost un mare artist 7 - Se poate. Nu a fost pentru dumneavoastra. Dar
pentru noi a fost mai mult decdt atdta : a lost o bucata din viata vie a
Baraganului, dupa care ne dorim cu totii, cei cari 1-au lasat pentru toata
viata lumii acesteia si care nu ne vom regasi linistea decdt atunci cand,
prin indurarea lui Dumnezeu, ne vom intoarce pe vecie la el. Literatura ?
A, nu I Care. este braileanul adevarat, care a vdzut pe Sandu-Aldea Wit
emotie si care nu s'a simtit, privinduid, cuprins de acea pace adnca a
sesurilor natale 7
Cea mai odihnitoare intruchipare a Brailei romdnesti s'a dus cu Sandu.
Il va plange de sigur, In felul ei, oficialitatea. Am dori totusi sa nu-I planga
decdt cei cari au pierclut ceva hi el,.. Ar fi un suprem omagiu. Meritat I

IL Opera Ointifia.
Ca agronom, activitatea sa constil in strduinta de a ame-
liora plantele agricole, imbuniltglire pe care o socotete capi-
tal pentru progresul agriculturii romanesti. In acelas limp, po-
pularizeazg cunoslinfele necesare plugarului, prin brouri si con-
ferinte, expuse limpede si melodic.
lath' scrierile sale agricole, in ordinea cronologictt :
1. Scrisori cake plugari. Bucuresti, 1901. (Biblioteca po-
pulartt a Ad-tiunei Domeniului Coroanei. Carticica XIX).
2. Vilmorin (Henri de). Selecfianea pi efectele ei asupra
plantelor cultivate. Traducere (din englezeste). Budapesta, 1906.
3. Ceirticica plugarului. Bucuresti 1907.
4. Selecfiunea metodic a cerealelor si bagele stiinfifice ale
select/and. Bucureti 1907.
5. Sfaturile unui plugar lurninat. Ciirticica I-a. Bucuresti
1908 (alte editii: 1922, 1928).
6. Cunostinfe elementare de Botanicei agricol pentru clasa
I-a scoalelor inferioare de agriculturtt. Bucuresti, 1911. (Din
publicatiile easel scoalelor) (alte ediiii: 1914, 1922).
7. Cubajuri agricole. Bucuresti 1914 (si altti edilie).
8. Despre semnturi. Invtturi pentru plugari. Bucureti,
1921. (Cultura Nationani. Biblioteca Rural),
9. Ceiteva idei fundamentale despre arneliorarea plantelor a-
gricole. Conferinta (in) Conferinte din domeniul stiintelor a-
gricole" tinute intre 8-16 lanuar 1925 in sala easel scoalelor.
Bucuresti 1925.
www.dacoromanica.ro
 C. SANDU-ALDEA 35

10. La variabilit de quelques propriets de rpi du bl

roumain. Bucarest 1929 (Extrait des Anna les scientitiques de
l'Acadmie de Hautes ttudes agronomiques de Bucarest. Tome I).
11. Nilsson-Efik (Prof. D. H.) Program pentru selectiunea
graului in Romania. Traducere din nemteste. (Analele Societatii
Nationale de Agricultura. Nr. 1).
III. Opera 1iterar5.
Sandu-Aldea face parte din categoria acelor prozatori
(Bratescu-Voinesti, Guy de Maupassant), cari au debutat in li-
teratura cu versuri lirice mediocre, ramase in umbra, pentru ca
apoi sa treaca la genul epic care i-a consacrat.
Pub lica mai intai cateva poezii in revista Lumea nou
literard, prin 1895-96 ; apoi, din toainna anului 1898, colabo-
reaza regulat la Floare albastr din Bucuresti (de sub direc-
tiunea lui I. N. Constantinescu-Staus), publicand, in fiecare
numar, poezii, proza si note de calatorie, semnate : C Sunda,
S. Voinea si C. Rsvan.
Ream, de curiozitate, poozia Ruge publicata in nr. 26,
anul I, al Floarei albastre" :
In stoluri lungi ne vin cocorii'n targ, S'a 'mpodobit campia, rade'n soare,
Adie bland un vant de primavarg... Se miscg holda'n want tremurgtoare,
Din slgvi ametitoare-o ciocarlie, Pe cand pe sus un nor greoiu se plimbg,
Coprinsg de nebung bucurie, Si 'ntr'un torent de grinding se schirnba,
Ureaza holde mandre sg rgsarg: Lovind, strivind averea din ogoare
Pe cand pe Ian, din zori i pang'n sarg, In rgpgiala lui nimicitoare...
Semangtorii svarl cu mana piing Si'n urma lui, pgmantul ars rgmane.
Sgmanta de noroc si de lumina, - Se'nching tristi sgtenii Mil pane :
inima li-e caldg i sening. Coboarg-ti ochii 'nspre noi,Stgpane!"

In 1901, i incepe colaborarea la Seinkindtorul, sub pseu-

donimul Miron Aldea, unde este relevat apoi de d. N. lorga, care
chiar i imbina numele adevarat cu pseudonimul, pentru a-1 fixa
in literatura sub numele de : C. Sandu-Aldea.
In 1904 da la iveala primul volum Drum si popas", cu-
prinzand note de drum si schite, dupa care urmeaza, Oda in
1920, alte 6 volume de proza originala.
Din 1906 Oda in 1909 mai colaboreaza si la Luceafdrur,
cu nuvele, schite i articole.
In rastimpul dela 1.908-1923, mai face sa apara 7 volume
www.dacoromanica.ro
36 PROF. ION M. GANE

de traduceri, inteo fireasca limba romaneascg, din diver$i scri-

itori strgini, volume indicate in bibliografia de mai jos.
Incadrata in curentul semangtorist, opera lui Sandu Aldea
este poate cea mai fidela oglindire a ideilor de baza ale acestui
curent literar.
Subiectele lui sunt luate in cea mai mare parte din viaja
de la jarg, pe care o cuno$tea minunat. Eroii sai sunt in ge-
neral caractere instinctive, primitive i uneori chiar cu inclinare
spre crimg. Descrierea naturii, in diferitele ei aspecte, ocupa
in opera-i un loc de frunte, fie ci priveNtea e in stransa le-
gatura cu starea sufleteasca a eroului, fie ch. - a$a cum
se intampla mai ades - aceasta priveli$te e redata numai pentru
frumusejea ei intrinseca.
Privite sub unghiul estetic, nuvelele i schijele lui prezinta
frumoase : eroi bine zugraviji, minunate descrieri, limba

natural& expresii poetice, pitore$ti. Criticii i-au apreciat la vreme

meritele : Ilarie Cfiencli 1-a socotit, prin vigoarea i barbajia operei,
mai presus de I. Adam (cu subiecte cautate) i de I. Ciocarlan
(cam blajin i feminin). G. Ibrdileanu afirma ch Ghiocel" (din
volumul Pe drumul Bgrgganului") este una din cele mai bune
schije din literatura noastra. M Dragomirescu socoate Datoria"
(din acela$ volum) de o valoare clasica i afirma ca Ghiocel"
rivalizeaza cu Moartea lui Castor" de Bratescu-Voine$ti i Puica"
de Sadoveanu.
Singurul &Au roman, Doug neamuri", prezintrt parli isbu-
tite, cum ar fi capitolul Seceta" (foarte plastic) $i acelea$i
calitgli descriptive $i de stil ca in nuvele. Phcat numai ca e
scris cu tendinja de a infali$a pe straini (greci) ca oameni
numai rhi, iar pe romani ca oameni numai buni. Din aceasirt
pricing, eroii mai insemnaji (Iani Livaridi, Boerul Mgce$) nu
sunt verosimili si nici unitari, iar romanul nu are obiectivitatea
necesara oricarei opere artistice. Pentru calitgjile sale insg, ai
aceasta opera se cite$te cu interes $i placere.
Ne-a mai lgsat i o nuvela istorica, intitulata Calugarenii".
Peisagiul brgilean dejine un loc de frunte in opera lui
Sandu Aldea.
Beirciganul, cu imensitatea i lini$tea lui plina de farmec,
este infalipt de mai multe ori in nuvela Pe drumul Baraga-
nului". lath o alt descriere a lui, din nuvela Ghiocel" :
www.dacoromanica.ro
 C. SANDU-ALDEA 37

Ma fermeca intinderea Baraganului. Primavara mi se parea uneori

ca doua mari nemarginite se privesc fga In fata marea verde a holdelor
unduitoare i marea albastra a inaltimilor in care pluteau ciocarlii.
Imi placea Baraganul vara, cand pamantul frigea, cand vazduhul era
plin de tariituri de lacuste si de sbor de fluturi, cand holdele de aur cadeau
plavie in gura coaselor, cand fetele cantau, cand lumina juca in departarile
din poala cerului ca o apa mare, alba, stralucitoare, cand, noaptea, focurile
de pale de prin armanele indepartate pareau niste rasarituri de luna. Si-mi
placea Baraganul i toamna, cand valul subtire al burilor reci i marunte
ma patrundea pang la os si.rei scurta vederile, tmpenjenind departarile
mute, sure, pustii. Imi placea sa pribegesc iarna pe intinderea alba peste
care trecea Crivatul crancen, suerand, spulberand zapada, orbindu-te,
sfasiindu-ti obrazul.
Dar mai presus de toate imi placea primavara cand aburi calzi esiau
din pamant ca o rsullare uriasa a ogoarelor, cand rsariau viorelele prin
maracinisuri, and veniau cocorii In tara, cand inflorea pamantul rodnic,
cand plugurile inegreau locurile i toata tafina mirosia a pamant proaspat arat".
Iata o furtuna pe Dunare la Braila, descriere de un dina-
misna deosebit, in cuprinsul nuvelei Radu qSaloparu" :
Era grozava de vazut intinderea sgomotoasa a apelor frmantate
de furtuna !
Un caic pe al carui catarg nu era intins nici cel mai mic petec de
!Ana sbura in susul apei mai iute decat cel mai iute tren.
Un vapor abia putea inainta la vale impotriva vantului. Corabiile erau
intoarse cti carma la deal si cu ancora la vale.
Slepurile goale, singuratece, apropiate de mal erau rasturnate pe
o coasta.
Macaralele scartaiau, lanturile zuruiau, catargele paraiau, vapoarele
suerau, corabierii alergau, sbierau, pompau.., Si peste toate aceste sgomote
trecea urletul vantului, vuietul valurilor uriase ale apelor necrutatoare...
0 corabie ce luase apa se legaga, odata la dreapta, apoi la stanga
si incepu a se cufunda. Oamenii de pe ea coborau repede in barca.
In dotia minute, corabia fu inghitita de ape. Numai varlul catargului
se vedea cand i cand din valuri ca o mana ce chiama ajutor...
Scormonite pana in adancuri, saltate, impinse, rostogolite, biciuite de
vant, apele se ridicau unele peste altele cat luntrea, cat omul, cat casa ;
se prabusiau gemand, vuind in adancuri ametitoare, de unde iar se ridicau,
mai 'Mahe, mai grele, mai intunecate, mai furioase, mai npraznice".
Tot in aceasta nuvela se mai afla i alte descrieri ale
Dunarei la Braila.
0 padure din jurul BaldovineOlor ne este infatiata astfel
in bucata La goana" :
Padurea era cufundata inteo adanca liniste. Lumina soarelui cadea
aurie printre copacii desfrunziti, pe ale caror craci se zareau ici-colo bul-

www.dacoromanica.ro
38 PROF. ION M. GANE

ggrasi de zgpadg, ce semgnau din depgrtare cu niste fantastice flori de

clocotici. 0 frunzg galbeng de cer, pe care se risipia o trgmba de lumina,
pgrea un fluture de aur, adormit acolo i prins de ierna. lar crengile i
crengutele copacilor tgiau in vzduh linii negre, drepte, frnte, care se
indesiau fn departare, se impletiau in boiti ce uitniau ochii, Era liniste... 0
Haste, de 'Area cg incetase orice viatg pe parnant".
Deaserneni, bucata Revedere" din volumul Drum si popas"
cuprinde un peisaj brailean : Dungrea, Brila, dealurile Dobrogei
pi Lacu-Srat
Cum vedern, frurnusetile piimntului brilean si ale Dunririi
sunt cu talent redate in opera scriitorului nostru. Proza lui sir"-
ngtoasg ar trebui cetit si din acest motiv de brileni.
Redau, In ordinea cronologica, volumele de literatura ale lui :
1. Drum si popas. Note de drum. Schite. Bucuresti 1904.
(alte editii : 1908, 1928).
2. In urma pinpoint. Nuvele i schite. Bucuresti, 1905
(alte edilii : 1908, 1926).
3. Doud neamuri. Bucuresti, 1906 (alte editii : 1909, 1919).
4, Pe drumul Brdganului. Bucuresti, 1908 (alte edilii :
1913, 1924).
5. Ape mart, Nuvele i schite. Bucuresti 1910.
6. Pe 1)1eirgineanca. Bucuresti 1912.
7. Cdlugdrenii. Bucuresti 1920.
8. Cantonal cif stejari. Bucureti. (Biblioteca popular R.
itul nr. 8).
9. Povestiri. Bucuresti (1922). (Pagini alese din scriitorii
romni nr. 64).
10. Nave/6'. Bucuresti. (Pagini alese din scriitorii romni nr. 87).
11. Ion Meigurd. Bucuresti. (Pagini alese din scriitorii
romni nr. 147).
Cele 7 opere traduse sunf urrniitoarele :
1. Anclreiew (L), Guvernatorul. 0 paging din revolutia rush'.
Nuvelrt. Bucuresti. (Biblioteca Minerva nr. 2).
2. Andreiew (L). Nuvele. Bucuresti. (Biblioteca Minerva nr. 3).
3. Ibsen (Henrik). Ziva invierii. Epilog dramatic in trei
acte. Traducere de Ilarie Chendi si C. Sandu. Oristie 1900.
(alt editie : Bucuresti 1909, Bibliateca pentru tofi nr. 456).
4. Lott (Pierre). Pescar de Islanda, Roman. Bucuresti. (edifia
doua 1915, a treia 1922).
5. Stevens (Frank). Prin iMprdtia furnicilor, Bucuresti 1922.
(Biblioteca tinerimii).
6. Sudermann (Hermann). Ioan Botegeitorul. Tragedie in 5
acte i un preludiu. Traducere de Ilarie Chendi si C. Sandu.
Orgstie, 1901. (alta edifie : Bucuresti. Biblioteca pentru tofi nr. 621).

www.dacoromanica.ro
 C. SANDU-ALDEA 39

7. Thompson (Ernest Seton). Fpturi alese. Bucure$ti 1923.

(Biblioteca tinerimii).

Despre C. Sandu-Aldea s'au scris urmatoarele lucrari, pe

care le recomandam celor ce vor sa studieze viata $1 opera lui:
1. Filipescu (C.). C. Sandu-Aldea $1 G. Ionescu-Si$e$ti.
Studiu critic. Bucure$ti, (Pagini agrare si sociale), (1926), 80 pag.
2. Cfiitoiu (D. G.) Agronomul Constantin Sandu Aldea.
Conferinta tinuta la Radio la 23 Martie 1931, in ciclul Socie-
tatii Inginerilor agronomi din Romania. Bucure$ti, (Otenia"),
1931, 11 pag.
3. Ibrileanu (O.) C. Sandu-Aldea (Doua neamuri $1 Pe
drumul Baraganului) in Scriitori i curente" (editia II-a :
pag. 198-222).
4. Lovinescu (E.) Samanatorismul muntean : C. Sandu-Aldea
in Istoria literaturii romane contemporane" vol. IV (evolutia
prozei literare), pag. 162-171.
5. Dragomirescu (M.) (recenzii) in Convorbiri critice" 1907
(pag. 896) $1 1908, (pag. 249).
6. lorga (N.) Povestitori de ieri $1 de astazi in 0 lupta
literara" I, pag. 120, 371.
7. Cfiencli (Buie), despre Ape marl" in Schite de critica
literara", 1924, pag. 59.
8. Bogdan-Duic (G.) despre Drum $1 popas" in Con-
vorbiri Literare" an. XXXVIII, pag. 602.
9. Bianu (I.) raport despre Pe drumul Baraganului" in
Analele Academiei Romane" pe 1908-9, pag. 276.
10. Marinescu (George), despre Pe drumul Baraganului"
in Nuvela in literatura romana" pag. 41-44.
11. Ionescu (Traan). Ctitorii C. Sandu-Aldea in Universul
literar" an. XLVI, nr. 25 (15 Iunie 1930), pag. 386-387.
12. &rbnescu (Tudor). C. Sandu-Aldea in Luceafarul li-
terar $1 artistic" (Braila), an. I, nr. 10-11 (April-Maiu 1930), pag. 5.
Alte indicatii bibliografice asupra referintelor se mai pot
gasi in lucrarea amintita a lui E. Lovinescu i in Contributiuni
la bibliografia romaneasca a lui G. Adamescu.
Poate ea ar fi bine ca brailenii, in semn de recuno$tinta,
sa tipareasca o antologie din opera lui Sandu-Aldea, pe care
al o raspandeasca mutt In finutul pe care el 1-a iubit i 1-a cantat.
ION M. GANE.

www.dacoromanica.ro
 ELEVUL PANAIT CERNA
- AMINTIR1 -
de I. VASILESCU-VALJEAN.

La I Septembrie, m'am asezat sfios in banc, cu multa

precautie, parca asi fi asteptat o lovitura din vazduh. Nu cu-
nosteam pe nirneni in clasa. Veneam dela Calarasi ca sa-mi
fac cursul superior la Braila, si intram astfel intr'o lume cu
totul necunoscuta. Ma simteam strain, jar pe colegi i simteam
ostili. Aveam sensatia ca sunt de pripas. Dar m'am inarmat
cu tot curajul varstei si am asteptat. Lovitura mi-a venit re-
pede. In recreatie, un drac de Mat, mic, neastmparat, cu
parul valvoin si ochii jucausi, trecea la darac toata literatura
vremii : Eminescu, Vlahuta, Cosbuc, Duiliu Zamfirescu, Dela-
vrancea si Carageale.
M'am suparat : - Cum ? Asa intelege Dumnealui poezia
lui Cosbuc ?.
$i uitnd ca sunt venetic, l'arn apostrofat. Ne-am har-
tuit pe aceasta tema tot timpul recreatiei.
A doua zi Ins& elevul Cerna s'a instalat lnga mine in
banca. Ne apropiase chiar ciocnirea de ieri. Si. nu ne-am mai
despartit pn la bacalaureat. Timp de trei ani, am fost du-
hovnicul lu literar. 0 fratie spiritual de care imi voiu aduce
aminte cu drag toata viata.
Nu pot uita nici aspectul orasului din acea epoca.
Braila Is traia pe atunci zilele ei de aur. Forfoteala oa-
menilor de afaceti, munca in docuri, hamalii in port, pa-
durea de catarge pe vasele ancorate, totul arata prosperitatea
unor timpuri ce pareau softie sa ramana astf el pe vecie. Bel-
sugul pamntului romnesc ne hrania pe toti si era cerut
pretutindeni. Vapoare cu nume streine porneau fricarcate din
Braila pe lungul drum al apei ca sa indestuleze si alte me-
leaguri. In ochli tuturor stralucea multumirea de a trai si
peste orasul sbuciumat de stradania obsteasca, plutia bine-
cuvntarea nevazuta a pacii. Se gaseau si saraci, se intelege;
www.dacoromanica.ro
 ELEVUL PANAIT CERNA 41

dar foarte putini. Munca i primea pe toti si, printre s-

radii Inscrisi la munca, era 5i drAcusorul pe care nu-1 mai
puteam desprti de mine, elevul Panait Cerna. Medit pe fiul
unui comerciant din Braila Nicolopol, ca s-si poat duce zilele.
Dar nici un srac din vremea aceea n'a purtat In el atta bogtie
de avnturf mari, de inspiratie $i de simtire. Desi inegal In
studiile sale, a fost un elev strlucit $i a terminat cursul su-
perior incununat. Cursurile pozitive $i aride ale liceului real
nu i-au alterat Ins delicateta i frgezimea unei sensibilitti
care a druit attea poezii de neuitat literaturei noastre.
Am cunoscut multe exemplare de elit din infinita va-
rietate a oamenilor. Niciunul Ins care s se propage, s se
multiplce sa" se druasca cu o mai frenetic generozitate.
ca Panait Cerna.
Indoita lui viat spiritual& de elev consacrat studiilor si
de poet In febrd de creatie, par'c nu i-ar fi fost deajuns.
Plecnd dela liceu, mai rtcea cu mine ore Intregi pe strazi,
comentndu-si visul interior, In ale crui efluvii ar fi vrut s
cuprind lumea toat&
In aceast faz, n'a simtit deloc prigonirea soartei. Din
imensul grnar al Brilei, avea si el o Nine.
Mai tarziu, prin Facultate, l'au Incoltit mai crncen nevoile.
In orele de spovedanie nu prea suprat pe destin. Imi
povestea c e copil gsit, copilul nimnui, dar crescut si
Ingrijit de o familie din satul Cerna, In care I! integrase In-
tmplarea. lubea si pe acei cari l'au crescut, dup cum iubea
$i tara In care crestea.
Cei trei ani .pe cari i-am trait alturi, clasa 5-a, 6-a 5i
a 7-a, pstrez In suflet plini de frumusete i astzi, si cnd
vorbesc despre el, par'c asi simti Inca' vibratia energiei
lu spirituale.
0 adolescent unic. Revd si acum frumosii lui ochi
albastrii, mereu uirniti de revelatiile vietii, In admiratia peisa-
giului ei nelimitat, cAutnd lacom s-i priceap toate Intelesu-
rile 5i s-i surprind Intreaga poezie.
Cine a mai privit astfel din pragul tineretii, 'data ?
Ispitit de primii fiori, a Incercat din plin s gseasc
toate armoniile, sd triasc toate legendele, s refac toate

www.dacoromanica.ro
42 I. VASILESCU-VALJEAN

miturile s sa viseze In toate epopeele. Era centrul lumei si

lumea nu facea decat sa-1 inconjoare.
Quo non ascendam ? Icar reInnoit, isi pornea spre se-
ninul imaculat al cerului aripele de ceara ale iluziilor, n
ritmul splendorilor verbale din fiecare strofa. Cele mai multe
si cele mai bune din poezille lui au origina in tumultul
gandurilor de atunci.
Cu greu am putea descifra enigmele destinului. S'ar zice
ins& ca, ursitoarele ear i-au menit zile putine le-au menit
pline de foc si de lumina, ca soarele. Copilul de 15 ani,
supus disciplinei 5colare si programului oficial, citise totusi atunci
pe autorli de searna ai literaturii universale, cunostea clasicii,
se inalta prin propria lui creak, traind intens si sguduitor
viata cerebral& ca cand ar fi vrut sa plece incarcat de
toate podoabele spiritului la termenul ce i-a fost sorocit.
Asa l'arn cunoscut. $i imaginea elevului Pane Cerna
se confunda In mintea mea cu toate bucuriile initierii in fru-
mosul, care va fi sa stapaneasca odata omenirea.
A avut o mare inraurire asupra mea si o invoc
cu mandrie. De atatea ori, ne-am confruntat iluziile cu toate
frumusetile naturii, ne-am comunicat tainele si ne-am largit
sufletele pentru o mai mare intelegere a rostului nostru, incat,
am impresia ca duc si astazi cu mine fasii din naframa gan-
durilor lui fermecate.

ma simt indisolubil legat de orasul primelor tresariri si

intelegeri, ale adolescentei.
Mi-e draga Braila si mi-e drag sa-mi amintese splen-
doarea do de aka data.
Asezata langa stravechea Dunare, Braila de odinioar&
rodnica si bogata ca un stup, traia zile de munca, harnicie
si indestulare. Fragment din marea Arcadie fericita care era
Romania, orasul nostru dunarean nu banuia pe atunci ca
vremile de aur vor fi mai tarziu vremile Paradisului pierdut.
Dar sa n'o plangem pentru tot ce a pierdut din avutia ei
material& ci s'o plangem pentru toate bogatiile spiritului pe
care le-a pierdut n ceasul in care Panait Cerna a inchis ochii.
1. V ALJEAN.

www.dacoromanica.ro
ASOCIATIUNEA ABSOLVENTILOR $COALEI COMERCIALE
SUPERIOARE DE BETI DIN BRAILA
de MIH. TRUFA*U.
Fost Presedinte al Asociatiei.

Mai mult dect In oricare alt organ de publicitate, In pagi-

nile revistei Analele Briler1), un istoric al Imprejurarilor in cari
Asociatiunea noastra a luat fiintd i o Infatiare a cmpului de
activitate Imbrtiat de eapana acum, Ii gasesc cel mai nimerit loc. Pe
langa aceasta, e i un loc de cinste pentru noi.
Spui aceasta pentru considerentul Ca, dei Asociatiunea noastra
este astazi o sectiune a corpului absolventilor coalelor superioare
de comert de baeti" cu sediul In Bucureti, totui, la origina,
Asociatiunea brilean a luat fiint fr nici un fel de amestec din
partea organizatiunei centrale din Bucureti. Si chiar fr ca noi sd
fi tiut precis cari sunt programul de lucru i obiectivele, pe cari
tintete sa le atinga aceast Asociatiune din capitala trii.
Asociatiunea absolventilor coalei superioare de comert de
baeti din Braila poate fi considerata deci ca o realizare izvorIta
din necesitati locale, trebuind sa Implineasca anumite lipsuri pe
care absolventii braileni le Intalniau In drumul carierei lor.
Pe de alta parte, conducerea revistei Analele Bra" lei', prin
directorul ei, d-1 ing. Gh. T. Marinescu, a contribuit Inteo rnasura
hotarItoare la creearea acestei Asociatiuni, deoarece organizatiunea
noastra poate fi privita ca fcnd parte dintr'un intreg program de
activitate culturala cu caracter regional, program care, i In partea
lui teoretica ca i In aceea a realizarii practice, este sham legat
de numele initiatorului, cl. ing. Gh. T. Marinescu 2).

Un scurt istoric.
In cursul lunei lanuarie 1930, continund seria conferintelor
organizatd pentru acel an de conducerea revistei Analele BrAilei",
a fost invitat la Braila sa conferentieze i d-I Rdulescu-Motru,
profesor universitar.
D-sa, trebuind s desvolte o anume latur a problemei regio-
nalismului, a tratat despre Regionalismul cultural i invata-
mantul practic".
1) Acest mic studiu este extras din revista eAnalele
2) A se vedea, in gAnalele Brand, Nr. 3 (1930), scrisoarea d-lui prof.
C. Riid.-Motru, in care se ernitea ideea intemeerei unei Asociatiuni ca a noastrii.

www.dacoromanica.ro
 44 MIH. TRUFA*U

In acea conferintd, tinutd la 19 lanuarie, d-1 prof. Motru s'a

ocupat de o foarte important serie de problem; unele rdmnnd
In cadrul speculatiunilor teoretice, iar altele privind chestiuni de
realizdri concrete si imediate.
Vorbind despre problema Invdtdmntului profesional, d-sa a
stdrui nu numai asupra importantei pe care acest Invtmant trebue
sa-1 aibd In economia tdrii noastre, - important si grip' pe care re-
prezentantii nostri of iciali n'au manifestat-o indeajuns, probabil i
dintr'o lips de intelegere a acestei probleme - dar s'a ocupat d-1
prof. Motru despre necesitatea ca invtdmantul practic profesional
sd fie adaptat la nevoile i posibilitile mediului local, in mijlocul
cdruia se desvoltd.
Vorbind despre necesitatea ca scoala sd fie un organism viu,
totdeauna In ritm cu realittile mediului Inconjurtor, d-sa a
struit asupra ideii c o scoal trebuie s-si aib o personalitate a ei
bine definit iar de ea ar trebui s rdmnd legati, In chip organizat, toti
fostii ei elevi. Acestia, dup ce au isbutit s-si creieze o situatie
sociald, trebuie s se simte obligati ca sd ajute efectiv i pe nouii absol-
venti in drumul carierii lor i sd ajute i coala, ca institutie in
care s'au format.
Trecdnd dela partea pur teoreticd la infdptuirea practic a
acestei idei, in dupd amiaza aceleasi zile de 19 lanuarie 1930, au
fost invitati de are Anale", la Biblioteca Comunald, profesori din in-
vtmntul secundar i profesional, pentru a se consfdtui asupra trecerii
In fapt a unora dintre ideile preconizate de d-1 prof. Rdulescu-Motru.
La aceast consftuire a fost invitat i d-1 profesor V. Cazacu,
directorul Scoalei Superioare de Comert de beti din localitate,
fiindcd se hotdase dinainte de cdtre Analele Brilei" ca Scoala de
Comert locald sd fie aceea pe langd care sd se incerce organizarea
absolventilor in Asociatie.
S'a Intdmplat atunci o coincident foarte fericitd. D. profesor
V. Cazacu avea i d-sa in programul sdu de activitate, ideia unei
. Asociatii care sd strangd in jurul scoalei toate randurile absolven-
tilor. Sugestiile i ideile expuse de d. profesor Rdulescu-Motru
au prins astfel inteun teren pregtit. Ele au venit la timp ca s
precizeze conceptia Asociatiei i s dea impulsul infdptuirii ei.
Nu mult dela aceastd data" a consftuirii dela Biblioted, d-1
profesor V. Cazacu a lansat invitatiuni cdtre toti absolventii scoalei
afldtori In oras, prin cari iruga s participe la o reuniune. Ea s'a
tinut in cancelaria colii, i d. prof. Cazacu a ardtatand cd tine s
aibd adeziunea tuturora pentru a se incepe organizarea Asociatiunei.
A fost un schimb de vederi generale asupra oportunitdtii i
utilittii unei atari Asociatiuni. A venit atunci in discutiune cu acest
prilej i proectul de infiintare a unei BAnci populare cooperativd de
credit", care ar fi urmat s activeze pe ldngd scoala comerciald
superioar de bdeti.

www.dacoromanica.ro
 ASOC. ABSOLVENTILOR SCOALEI COMERC. SUPER DIN BRAILA 45

ldeia infiintdrei Asociatiei si a B5ncii a fost primitA cu entu-

ziasm de toti absolventii participanti, in numr de vreo 20.
In aceiasi sedint de consfAtuire s'a luat i hotdrirea redac-
tdrei statutelor Asociatiunei.
Pentru aldtuirea acestor statute s'a numit o comisie de trei,
compusd din d-nii : Gh. Hasnas, prof,, Corneliu Runtag, contabil la
Moara Romneasc i subsemnatul.
Din cauze difrite, doi membrii n'au putut participa la lu-
crrile pentru elabcrarea statutelor ; astfel cd mie mi-a revenit in-
treaga sarcind a redactdrii statutelor, cari, cu mici modificdri, au
fost votate mai tarziu.
Dup aceast consftuire, la 22 Aprilie 1930, in Srbtorile
Pastelui, cnd s'au tutors in Brdila i absolventii studenti, a avut loc
in clddirea coIii Adunarea de constituire a Asociatiunei.
S'au votat atunci statutele i s'a ales primul comitet de con-
clucere al Asociatiei.

Activitatea i realizrile Asociatiei.

Imediat dup5 adunarea de constituire, comitetul de conducere,
prezidat de subsemnatul, a alcdtuit un program de activitate in
spiritul prevederilor statuare.
In alctuirea acestui program si in fixarea metodelor de lucru,
am folosit mult experienta ce o aveam, sugestiile i idc. le ce le-am
prins din contactul strns ce l'arn pstrat cu conductorii i activi-
tatea Analelor Brilei".
Am conceput astfel un plan de lucru, care avea s atingd 3
obiective precise :
1. Realizdri cari s sprijine pe membrii Asociatiei in drumul
profesiunei lor.
2. lnfptuiri cari s5 sporiascd patrimoniul moral al scoalei.
3. 0 actiune cultural, care sd aducd orasului, mai ales in
domeniul economic, o contributie nod.
Pentru ca totul s se desf5soare in cele mai legale forme,
ne-am ingrijit ca Asociatia noastr sd obtin calitatea de persoand
juridic, fapt care, prin struinta d-lui Cezar Vlsceanu, avocat si
fost profesor al scoalei, I-am dobandit, asa cum se constatd prin
sentinta Tribunalului Bri1a, sectia 1 No. 371 din 20 Noembrie 1930,
sentintd rdmas definitiv i investit cu formula executorie
la No. 851931.
Pentru ca Asociatia s aducd opiniei publice locale o contri-
butie la deslusirea unor probleme social-economice, am organizat
o serie de 15 conferinte, cari au avut loc in cursul anului 193011931
in localul Scoalei Superioare de Comert.
Aceste conferinte au avut un easundtor ecou in opinia publicd
un strdlucit succes moral, dat fiind numrul mare al asistentilor,
precum i aprecierele fcute de presa brdileand i revistele de
www.dacoromanica.ro
46 MIH. TRUFAW

specialitate din Bucuresti. lat subiectele i numele conferentiarilor

1. Filip Crisan: Aprarea productiei agricole nationale fat
de criza mondial&
2. Inginer Petre loan: Valorificarea energiei electrice si a
cderilor de ap In Romnia.
3. Petre Mirescu, profesor: Substratul social al asigurrilor.
4. Aristide Vidas, licenfiat al Academiei de Comer( Bucu-
resti: Rationalizarea In productie. Fordismul.
5. Ilie Gr. Cristescu, director Soc. Podgoria": Importanta
productiei viticole a Romaniei, legislatia i ocrotirea ei.
6. Leopold Margulis, licentiat al Acaclemiei de Comerf din
Anvers : Stabilizarea Monetar.
7. Andrei Antipov, profesor: Importanta bogtiilor noastre
forestiere.
8. Ing. Gfi. T. Marinescu Locul Brilei In ansamblul eco-
nomiei noastre nationale.
6. Cezar Vleisceanu, avocat: Cooperatia In Romnia, Ina inte
si dup rzboiu.
10. Marcel &gaily, profesor: Factorul economic, cauz in
provocarea i suprimarea rzboaelor.
II. Mifiail Trufasu, functionar la Banco Nationale! Evolutia
instrumentelor de schimb, moneda. Functionarea bAncilor de emisiune.
12. N. N. Matfieescu, avocat: Factorul social in rapott cu
factorul e con o mic.
13. Vasile Bncild, profesor: Invtmntul profesional si so-
cietatea romneascd.
14. C. lanculescu, avocat, fost decan al baroului Breiila:
Solidarismul social. Idei mai noui i idei mai vechi.
Conferintele au fost ascultate de un public numeros si ales.
Dup5 terminarea acestei serii de conferinte Incheiat cu asa
de rsunAtor succes moral, In zilele de 28 si 29 lunie 1931, Aso-
ciatiunea noastr, de acord cu directiunea scoalei, au srbtorit, in
mod public, 12 ani dela Infiintarea scoalei superioare de comert
de beti din BrAila.
Punctele principale ale programului acestei festivitti au fost
urmtoarele : dimineata, un serviciu religios In localul scoalei, dup
care serviciu s'au tinut cuvntri ocazionale. La prnz, a fost o mas
comun pe terasa restaurantului dela Monument. A doua zi seara,
a avut loc, In sala Teatrului Comunal", un festival artistic, compus
din dou piese de teatru, cor, recitri i muzic instrumental.
Partea artistic a acestui festival a fost executat aproape In intre-
gime de absolventii scoalei. Notm c la aceast srbtorire au
participat, pe lng absolventii Asociatiei din toate serhle, i elevii
cu printii lor i un public numeros. Au participat deasemenea si
d-nul Vasile Albu, prefectul judetului, d-nul C. lonescu-Berechet,

www.dacoromanica.ro
 ASOC. ABSOLVENTILOR *COALE! COMERC. SUPER. DIN BRAILA 47

senator, precum i d-nul Matei Sassu, fost deputat i senator al

BrAilei, un sprijinitor al coalelor.
*

DupA cum spuneam la Inceputul acestui articol, In Bucureti

exist Corpul Absolventilor Scoalelor Comerciale Superioare de
Beti", care este o organizatiune general a tuturor absolventilor
din tar.
11111,10
.
e'
r
I.

v
11
A
as**
-

Un grup de absolventi, membrii ai Asociatiei (1932) ,

Dei Asociatia noastr la origin este o creatiune regional,

nAscutd fr nici un amestec sau sugestie a organizatiuni centrale
din Bucureti, totui pentruc voiam sA Indoim puterile noastre de
munc i sA stabilim un program unitar de activitate, In ale cArei linii
sA intre i directivele de care este preocupat Asocip,iunea din
Bucureti, am invitat, cu prilejul acestei srbAtoriri dela 28-29
lulie, i Asociatiunea din Bucureti ca sA participe prin unul s'au mai
multi delegati ai si.
Ni s'a fAcut cinstea sA fie delegat In aceast Imprejurare, ca
reprezentant al corpului, d-I Petre Drgeinescu-Brate,s, doctor In
stiintele economice, functionar superior in Banca National i di-
rector al Revistei de comert i contabilitate".
Cu aceast ocazie, a prezentei d-sale, am tratat afilierea noastra
www.dacoromanica.ro
48 MIH. TRUFA8U

pe langd organizatiunea centrald din Bucuresti, fapt care s'a realizat

dupa cateva saptamani.
0 alt Infaptuire practica, care figura ca un punct principal In pro-
gramul nostru de activitate, a fost plasarea In diferite servicii a acelora
dintre membrii Asociatiei noastre, cari si-au gsit locuri.
In adevar, la infiintare, Asociatiunea noastra numara cam vreo
15 absolventi, someuri.
Erau printre acestia, unii cu serviciul militar satisfcut i chiar
cu lice* Academiei de ComerS.
Prin struinta pe care Asocialia a depus-o la Primarie, am
reusit s fie plasatr un numar de 9 absolver*.
In felul acesta, am rezolvat In oarecare masur problema so-
majului la Asociatiunea noastra, fcand totodata ca Primaria Braila
s aiba In serviciile ei funclionari cu o pregatire profesional
de specialitate.
Totusi, noi consideram aceast realizare a plasrii membrilor
nostri la firimarie ca un succes de circumstanl; deoarece nu scapam
nid un moment din vedere c drumul nostru trebuie sd fie catre
comer i industrie, oricat de mari ar fi sacrificiile pentru cucerirea
acestor redute. -

Semnalrn cu satisfaclie faptul ca, cu prilejul sarbatorirei a 12

ani de existent a scoalei comerciale, prin Ingrijirea comitetului am
facut s apara primul numar al Buletinului Asociatiei noastre.
Acesta este organul de publicitate al Asocialiei noastre. Primul
numar din Buletin a fost consacrat comemorkii a 12 ani dela inte-
meierea scoalei, Intrunind colaborarea membrilor Asocialiei din diverse
serii, precum si a unora dintre fostii profesori ai scoalei.
Asocialia noastra 1 propune s faca ca acest Buletin s apard
de cel putin 2 ori pe an.
ConferinSele care au avut loc In cursul anului 1931-1932,
formand a doua serie, sant urmatoarele :
1. D-1 Petre Dreigetnescu-Brates, doctor In tiintele economice:
Capitalism si Cooperatie".
2. D-1' N. Cioroiu, avocat : Socialism si Nationalism".
3. D-I S. Semilian, abs. sc. com. sup., publicist : Reacliunea
Capitalist fata de ofensiva economica a Rusiei sovietice".
4. D-I N. N. Mateescu, avocat, publicist : Federalizarea Sta-
telor Unite ale Europei" (Problem analizata din punct de vedere
economic si politic).
5. D-1 Steinicei Popescu, licentiat Academia de Corners din
Anvers: Tehnica Criselor Economice".
6. D-1 Dr. C. Anclreescu, docent universitar: Biopolitica".
7. D-I Ionel Oreisanu, abs. Academia de Corners: Casele
de Conpensatie si Of. Postale de Viramentm.
8. D-1 Dan Gabrielescu, avocat, publicist : Doua reforme,
Exproprierea i Conversiunea".

www.dacoromanica.ro
 ASOC. ABSOLVENTILOR COALEI COMERC. SUPER. DIN BRAILA 49

9. D-1 George Hilt, Prof., fost inspector general al Invt.

Comercial Economia valorilor sufletesti".
10. D-1 Trancu Iasi: ,,Problemele economice i clasa dirigenta".
11. Ing. GB. TB. Marinescu : Studiul Regiunei Braila".
12. D-I Ilie Gr. Cristescu, comerciant: Problemele Portului si
Orasului Braila (din punct de vedere istoric si actual).
Problemele care au format obiectul preocuparilor comitetului
in ultimul timp, cat am fost presedinte al Asociatie, au fost urmtoarele:
I. Reglementarea profesiunei de contabili n sensul cd a-
ceastei profesiune s fie exercitatei numai de ceteiteni romni.
2. Organigarea unui control ail` mai riguros asupra ntre-
prinderilor cari intrebuinteag personal strin si nu respectei
prevederile legii pentru protectiunea muncii nationale.
3. Modificarea art. 3, 4 i 5 in sensul cei profesionistii
contabili autorigati i expertii contabili sei fie ceteiteni romni.
4. 0 energicd interventie la forurile competinte pentru a
se modifica votarea proectului de lege care prevede intergicerea
absolventilor 55. C. S. de a fi functioned la stat.
5. Organigarea unui birou de plasare a absolventilor
8. C. S., att pentru Breiila edit si n alte orase.
Acest biurou va lucre de acord cu sprijinul Camerilor de
Corned i Industrie.
6. Interventia pe lng Ministerul Instr. Publice pentru a
admite ca Abs. S. C. S. cari trec examenul de bacalaureat, sei
se poatei inscrie la ori care din Faculteitile din Bucuresti.
Acestea fiind principalele infaptuiri in mai putin de 2 ani, Aso-
ciatiunea noastra cu incredere In fortele ei, in puterile ei de rea-
lizare, a continuat munca inceputa. Adunarea general care a
fost convocata la Pasti 1932 a ales un nou comitet, in frunte cu d.
I. Orseanu. In toamna aceluiasi an, franele conducerii a trecut in
mainile d-lui Hrizu, pan in vacanta Pastelui din anul acesta, cand
a fost ales presedinte d. Stnica Popescu.
In acest timp, Asociatia noastra a trecut prin unele crize.
Acestea ins nu trebuiesc privite decal ca niste crize firesti in viata
unei Asociatiuni care-si cauta formula ei definitiva. Pot fi chiar
interpretate ca crize de crestere a unui organism plin de vitalitate.
Dovada e facuta : anul acesta vieata Asociatiei si-a regsit echilibrul
urmeaza drumul ei rodnic. Pentru anul 1933 - 34,
Asociatiunea noastra i propune s realizeze un Cerc de studii
economice i sociale la care s se dezbata in mod public proble-
mele sociale i economice de actualitate. Pentru luminarea proble-
melor sociale i economice, Asociatiunea noastr va face apel la tot
ceiace orasul nostru are mai distins ca intelectualitate.
Dorinta noastr este ca s publicam In Buletinul Asociatiunii
noastre toate aceste conferinte cari vor forma o contributiune a
noastra la studiul problemelor ce privesc interesele tarii si ale ora-
gului nostru, in special.
www.dacoromanica.ro
50 MIH. TRUFAW

In ceiace privete plasarea membrilor noVri, ne vom ngriji ca

sipti acum ca toti membrii Asociatiei s fie ocupati, urmrind Ins
obiectivul principal, care este acela ca absolventii coalei de comert
s se Indrepte atre comert i industrie. In cursul anului acesta, i
chiar anul trecut, prin ingrijirea Asociatiei am isbutit s mai gsim
locuri cAtorva membrii; iar pe altii i-am stimulat i i- am sprijinit
ca s se prezinte la examenele ce s'au tinut de atre Ministerul de
Finante pentru ocuparea unor posturi. In aceast directie, ne-a fost
de un folos exceptional legdtura pe care am facut-o cu d. prof. M.
Manoilescu, fost ministru. Cu prilejul venirei d-sale la Brila, In
Martie 1933, pentru a tine o conferint, - s'a organizat si o cons-
fAtuire a d-sale cu organizrile profesionale din Brila. Intre acestea,
a lost i Asociatia noastr, pe care am avut cinstea s'o reprezint
eu. La aceast consfAtuire, am putut obtine toate deslqirile i cele
mai bune sfaturi pentru interesele profesionale ale membrilor notri.
Am fost onorati cu aceast pretioas legatur i am pstrat-o si mai
departe, spre folosul Asociatiei noastre.
Alt punct principal realizat din propramul nostru, a fost orga-
nizarea unei Biblioteci economice, Ea e la inceput, ins avem din
toate prtile multe promisiuni de arti. In curnd, sperm s facem
din aceast bibliotec un eficace instrument de munc intelectual
pentru noi.
Vom forma un punct principal din programul de activitate al
Asociatiunii noastre de a infiinta o Banca a Asociatiei - Coopera-
tiv de credit" - al Or& rost va fi, pe lng acela de ajutor re-
ciproc al membrilor, i acela de a da prilejul absolventilor i viito-
torilor absolventi ai coalelor de comert, s se obipuiasc cu ope-
ratiunile i spiritul bancar, apatnd educatiune practicA profesional
In acest sens.
Intentionm s infptuim i un Cerc de studii, restrns numai
la numrul membrilor Asoc. noastre, cu scopul de a studia structura
economiei noastre regionale, incadrat In economia national.
Acest Cerc de studii ne-ar ajuta, credem noi, ca MO de criza
i dezorientarea In care se zbate tineretul economic al generatiei
noastre, s gsim drumul cel bun pe care trebuie s se Indrepte
avantul i puterea noastr de munc.
Cam acestea fiind principalele preocup5ri de prezent i viitor
ale Asociatiunei noastre, avem nestrmutat credint c, lucrnd
totdeauna de acord cu conducerea coalei, vom reui s atingem
cele trei tinte ce le urmarim :
I. Asociatiunea noastrei set fie de un real sprifin membrilor
ei, lucrdnd mereu pentru Indreptarea absolventilor nay& ceitre
carierele libere ale comertufui, industriei i exploatdrilor de to,
fetid. Ne vom creia astfel o noud mentalitate, alta dec.& aceia
a functionarismului steril si ucigeitor cle initiative. Nu pierclem
din vedere legeitura ce trebuie s o facem intre activitatea noastrei

www.dacoromanica.ro
 ASOC. ABSOLVENTILOR SCOALEI COMERC. SUPER. DIN BRAILA 51

caracteristicele naturale ale mecliului local breiilean. In acest sens,

,F i
imbreftisearea comertului de cereale, navigatie, etc., se impurze
n primul rand tineretului economic al Breii lei.
2. Asociatia s intdriascd i s amplifice personalitatea
scolii pe 1)d/wile ceireia noi ne-am pregdtit viata.
3. c5d aducem, pdn activitatea noastrd teoreticei si practicer,
o contributiune originalei in cultura orasului tinutului
nostril natal.
MIHAIL TRUFA SU
Licentiat al Academiei Comerciale.
Fost preodinte al Asoviatioi.

www.dacoromanica.ro
ASEZRILE OMENESTI DIN RAIAUA BRILEI, LA 1828, IN
COMPARATIE CU CELE DEPE HARTA AUSTRIACA DELA 1790.
De prof. GH. M1HAILESCU.

6 I. Consideratiuni generale asupra hartii austriace,

dela 1790, in legaturd cu raiaua Bri lei.
La inceputul secolului al XVIII-lea, apar, pentru prima
oar5, sumare schite cartografice in legaturil cu Principatele
Romnesti, iar de aci inainte harlile incep s devie, cel putin
in parte, documente geografice" 1).
Intre toate ins& prin multiplicitatea indicatiunilor carto-
grafice, se impune harta marelui Stat Major austriac, cunoscut5
sub numele de Harta austriaca dela 1790". Dar cercetarile
topografice continua i dupa aceasta datri, iar materialele adu-
nate nu sunt publicate dect subt forma unei clare hart sim-
plificate, tocrnai la 1812" 2).
Pentru identificarea asezarilor omenesti din raiaua Bail lei,
este necesar s5 precizarn, din capul locului, granijele, pe cari
le are raiaua Br5ilei, la inceputul ultimei decade din veacul
al XVIII-lea.
In aceasta privinj5, harts austriaca ne edified complect,
pentrucii, pe foaia corespunzatoare cmpiei brilene, raiaua
isi are cartografiate numai granitele 9, precizndu-se in tot lungul
lor : Grnze der Raya von Braila ; iar in explicajiunile ce insotesc
plansa, printre altele, gsim : Raiaua Br5ilei nu apare in aceast
hartii din cauz5 c5 era ocupat de Turci si in virtutea armisti-
tiului nu se putea trirnite nici un ofiter inauntru" 4).
Dupri aceasta hart5, trei din granite sunt naturale : Siretul,
la Nord ; Dun5rea, la Est ; Calrnatuitil, la Sud. Singurul hotar
conventional l gsim spre Vest si ar trece prin actualele sate :

1) (ih. VAlsan, 0 lazil in popularea Trilor Romnesti, Buletinul societtii

regale romne de geografie, anul 1912, pag. 205.
2) Ihidem, pag. 207. A firmatia s'a facut dupil lucrarea : Topographische
Karte der Grossen und Kleinen Valachey aus verschiedenen Recognoscirungs
Planen des k. k. (kaiserlichen lainiglichen) general Quartiers Meisters Staals im
lahre 1790 zusammengetragen. lIrsg (herausa6ezogen) in 1812.
3) IIarta granitelor raielei Brilei, la 1790, se gseste in Albumul Brila
Veche, intocmit si publicat de d. ing. Gh. Marinescu, sub auspiciile
cAnalelor 13rdlei.
4) Redm textul german : Die Raya von Braila erscheinet von derowegen
in dieser Karte nicht, weil selbe von Trken besetzt, und vermoeg: Waffen-
Stillstandes keine Officiere hinein geschicket werden konnten.
www.dacoromanica.ro
 SATELE DIN RAIAUA BRAILEI LA 1828, RAM CU CELE DELA 1790. 53

Cotu-Lung, Oancea, Gemenele, Sutesti (10-15 km. depgrtare),

Dedulesti, Filipeti, Surdila-Ggiseanca i Batogul (harta n-rul 1).
S'ar parea, la prima vedere i daca se face abstraclie de por-
tiunea cuprinsg intre apa Buzgului i aceasta limita 9, ca raiaua
Brilei a avut granite oarecum fixe, intrucat era incadrata intre
hotare naturale. In realitate, hotarul sudic a fost supus la dese
modificgri. Sub Mircea Ciobanul, dupa 1544, s'a facut cea
d'intaiu alegere a hotarului Brill lei, i hotarnicii, Banul Teodosie
si boierul Coadg, luara in cercetare toata granita : atunci s'a
taiat drumul Banului". Stim ca au fgcut tot astfel Alexandru Mircea
pi Mihnea Turcitul innainte de anul 1600. Hotarnicia savirsita
pentru acesta din urma s'a i pastrat : ea priveste raiaua Giur-
giului i a Turnului. Alte asemenea lucrgri s'au fgcut in 1667,
cand era Domn Antonie-Voda din Popesti, in 1717, supt loan-
Voda Mavrocordat, i in 1764. Rezultatul desbaterilor s'a pas-
trat pentru cea d'intaiu si pentru cea din urmg, care, aceasta,
priveste intregul hotar, de la Adacalesi" - insula de la
Virciorova - pang la Braila. Hotarnicia din 1717 a fost adusa
la indeplinire abia peste vre-un an, doi, supt Nicolae Mavro-
cordat. E pgcat c actul incheiat cu acest prilej s'a pierdut pentru eh,
dupa spusele cronicii lui Nicolae-Voda, incglcarile fusesera asa
de marl, cum nu se mai pomenise. Turcii in raiele se folosisera
de peirea lui Brincoveanu in 1714, de a lui Stefan Cantacuzino,
de prinderea lui Nicolae Mavrocordat si de imprejurarile
easluind pentru raiaua Brailei tot pgmantul pana la apa
Buzgului la Apus, i in jos pang la gura Ialomijei, adeca jude-
tele Rimnicu-Sarat 51 Braila, intregi. Si in Ialomita l Ilfov
patrunsera Turcii de la Silistra, luind intregul mal sting al
Dungrii, cu bIjile 'Ana la Greaca. Dar prin anii 1760 se ca-
pata innapoi, pentru un adaus la tribut, marea mosie a Sultanului
din judeful Braila : Odaia Vizirului 2).
Asadar este in afara de orice discufie i constatarile
domnului prof. N. Iorga sunt edificatoare cg, la sfarsitul seco-
lului al XVIII-lea, terenul din Sudul Calmatuiului fusese redat
Tarii-Romanesti, iar raiaua se intindea numai 'Ana in apropiere
de aceasta apa. Constatarea concorda intocmai cu harta gra-
nitelor raielei, pe care am citat-o. Dealtfel, in legatura cu a-
ceasta chestiune, mai avem un document dela inceputul veacului
al XIX-lea i anume din 1808, al lui Constantin Filipescu 8),
vistier al 'Drift Romaneti in acea vreme 4).
.1) Dealtfel, la inceputul secolului al XVIII-Iea, Turcii au avut in stpAnire
intregul tinut din Apus, pfm in apa Buzlului, dup.& cum reese din textul cita-
tului ce urmeaz in corpul articolului.
2) N. Iorga, Istoria Romnilor in chipuri i icoane, pag. 137-138.
3) C. Filipescu a intemeiat la 1840 satul Filipeti. situat in Sud-Estul
cmpiei Brailei, intrucat era mare proprietar in aceast regiune.
4) Docurnentul a fost publicat de d-1 T. Gh. Bulat in revista eArhivele
Basarabiein, anul I (1929), n-rul 3.

www.dacoromanica.ro
54 PROF. GH. MIHAILESCU

Vistierul C. Filipescu a trirnis oameni, la fata locului,

pentru a se informa temeinic asupra situatii reale, in sensul
de a stabili hotarele raielei.
Dupa acest document, hotarul sudic al raielei Beal lei, se
precizeaza in felul urmator : Alta linie s incepe din Odaea
Vizirului ') si merge pang la Cuptoara 2), in malul Dunarii, unde
este hotarul ce sa cheama Movila Calului 3), pa care este i bise-
rica i sa stapaneste da tinutul raielei. Sant si pa aceasta linie
alte sate ale raielii insa : Iazegiul, Pehlivanul, Ierchin Osman
aga, Ismail aga, Curtul Maamut aga, Cuptoarale din Deal si
Cup toarale din Vale" 9
Din sumara expunere de mai sus, reese suficient si destul
de clar, cd la sfarsitul secolului al XVIII-lea i inceputul celui
de al XIX-lea, botarul sudic al raielei Breiilei nu trecea apa
Calmajuiulur; intruct toate satele indicate stint in Nordul lui9.
Ceva mai mull, toate aceste asegri omenesti sunt putin in in-
teriorul cmpiei, la o depcirtare in medie de lo km., ceeace se
observer" si pe fiarta Marelui Stat Major austriac.
t4ezrile ornene0 din raiaua Brilei, la 1828,
in comparatie cu cele de pe hartu ausiriaca dela 1790.
Dupa catagrafia serdarului Origore Taut 9, existau la 1828,
in afara de Braila, in tot cuprinsul raielei, 38 asezari omenesti :
Vadeni, Baldovinesti, Pietroiu, Mumbas 7), Nazaru, Colbait 8),
Odaia-Pasei, Capitan, Isminu, Scortaru, Omer-Fulga 9), Varsa-
tura, Chiscani, Ciucea, Muftiu, Silistraru, Tichi1eii, Frumusica,
Osmanu, Emirul, Cosorul, Oropeni-de-camp, Carmalau, Oropeni-

1) S'ar parea la prima vedere cil, Odaea Vizirului este cu totul alt ase-
zare omeneascu deck Vizirul. De fapt. este una i aceiasi, pentrud, pe harta
Marelui Stat Major austriac, in locul Vizirului de astzi, existii, Odaia Vizirului
(Odae Wiziratu).
2) Cuptoar, Cuptoarele de pe harta n-rul 1.
3) Movila Calului, pe harta Serviciului geografic al armatei romine, se
gseste in Sudul satului Tufesti, la o deprtare de 2 km. de Cuptoarele, dup
cum reese de altfel si din textnl documentului.
4) CAteva din satele indicate, in textul citatului, nu sunt mentionate pe
hrtile din secolul al XVID-lea si al XIX-lea. S'au putut identilica : Pehlivanul,
Palivan pe harta n-rul 1 ; Curtul Maamut aga, care nu poate fi altul deal
Chiurtul de pe aceiasi schit cartograticA ; Cuptoarele din Deal si Cuptoarele
din Vale, primul asezat pe muchia luncii Dunrii, iar al doilea pe lunc, in ime-
diat veciniitate.
5) Mosia Vizirului, in prima jumtate a sec. al XIX-lea, se intindea, dup
un plan din 1869 : Planul topografic al mosiei mari din districtul Brila, pro-
prietatea reposatei Contese Sofia P. Roma, nscut, Ipsilant, in partea de Nord
a Calmiltuiului, piin la o linie care ar trece prin Viziru-Tufesti.
6) Catagratia a fost publicat, in intregime, de Analele l3rAilei, cu uu
studiu introductiv si se datoreste d-lui prof. Mihail Popescu, sub-director la
Arhivele Statului din Bucuresti.
7, 8, 9) Satele : Mumbas, Coibit si Omer-Fulga, n'au putut fi localizate
in cuprinsul raielei. Socotim ins c, toate sunt asezate in partea de Nord-Vest
a Brilei, intrucat fceau parte din plasa Vadeni.

www.dacoromanica.ro
 SATELE DIN RAIAUA BRAILEI LA 1828, FATA CU CELE DELA 1790. 55

de-mal, Valea-Cnepei, Tmpul, Tufe0 1), Ceacrul 2), Viziru,

Satu-Nou 8), Porumboiu, Rama, Cuptoarele, Ibi-Rou, Pelivan,
Chiurtul, Prlita i Boul4) (harta n-rul 1), cu un total de 1558
familii 5) sau 7790 locuitori, daca socotim ca multiplicator de-
mografic pe 5 6).

In afara de harta granitelor raielei, Marele Stat Major al

armatei austriace a ridicat o alta, compleetat i cu raiaua,
dupa spionarile facute de ofijeri, in interior. Dar partea curioash
i care nu se poate explica decal printr'o simpl eroare facuta
de cartograf, o g5sim in faptul ca hotarul sudic al raielei este
trasat in Sudul Calmtuiului.
Dupa aceast5 schita cartografica (harta n-rul 2), in gall
de Brailow, se mai gilsese 36 formajiuni omeneti: Mustafusczopa:
Baldogineszti, Soliman-Pirlit, Kambesz, Hadzsikapitan, Ihmisz,
Mostan-Efendi, Nazirinu, Katzkany, Lakosaratu, Lakodiszoja,
Odoja-Paszi, Barbarusi, Tikileszti, Uzunu, Birla, Artzar, Oropeni,

1, 2) Pe harta nu s'a stabilit nici una din aceste asezri omenesti, ci s'a
insemnat in dreptul actualului sat Tufesti : Ceacrul-Tufesti, punandu-le in ordine
alfabetic. Dad, erau clasificate dupa vechime, Tufestii aveau prioritate, pentrucit
era mentionat bad, dela '1785, pe harta lui Gsseleld, Bind notat Tufeschty.
Ceacarul a aprut mai trziu i probabil ca aceasta denumire i s'a dat dela un
ctun din apropiere. Astzi exista numai satul Tufesti, iar in Dictionarul geo-
grafic al judetului Braila, de I. Delescu, B. Demetrescu-Oprea si N. Valcu este
data urmatoarea explicatie, in legatur cu Ceacrul : eSatul este asezat in lungul
muchei, infiintat la 1832, eompus din siltisoarele : Tufesci, Ibii, Porumbarul,
Cuptoarele, Ciatr, Chirtul, si Rama, care erau pe teritoriul acestei comunes
(pag. 79).
3) Satu-Nou nu a fost trecut pe harta n-rul 1, intrucat nu se cunoaste
exact locul unde exista. Pe harta austriaca, in care este mentionata i raiaua
Briilei, este citat, inteadevar, un sat cu denumirea Satonou, putin in Nordul
Vizirului, dar care actualmente nu mai figureaza ca unitate separat. Cu sigu-
rant& ins, ci Satonou nu poate fi altul decal partea de Nord a Vizirului, care
aiastzi poarta numele de Satul-Nou.
4) Satul Boul. care in aExtractul de suma plugarilor i muncitorilor lo-
cuitori prin satele acestui Printipat supt rispundere de capitatie, i de sumele
banilor acestei capitatii incheiate de fiescare sat si an (publicat in Analele Par-
lamentare tomul I, pag. 479), era denumit Iboul, a fost localizat pe schita car-
togratic cu n-rul 1, anexat articolului : Note asupra populatiei i satelor din
cmpia Brilei, de Gh. Mihailescu, Analele Brhhei,, anul IV (1932), n-rul 2-3,
pag. 83, in lunca Siretului, aproape de Vadeni. In urma ultimelor cercetiri, re-
lativ la evolutia asezrilor omenesti din campia Brulei, facem rectilicarea acestei
localizri, in sensul ci trebuie fixat in balta Brailei, asa cum este indicati in
harta n-rul 1, intrucat in acest punct exista had., din vremea Turcilor o mica,
trl cu acest nume.
5) Numr indicat in recapitularea catagrafiei serdarului Grigore Taut,
Analele anul IV, n-rul 4, pag. 55.
6) Cifra de 5 este obisnuit ca multiplicator demografic, in toate stu-
diile demografice. Explicatii ample, asupra exactitatii ei sunt date in studlul :
Populatia Brailei, de Gh. Mihilescu, Analele Brilei, anul IV, (1932), pag. 109.

www.dacoromanica.ro
 56 PROF. GH. MIHAILESCU

Inina, Tataru I), Timpul, Tarakin, Kutorle, Walakintzy, Biziraklar,

Kokzei, Nadir, Satonou, Odae-Wiziratu, Makhmut, Kiort, Wa-
duszeicz, Berlitza 2), Berteszta i Inca dourt cari nu pot fi
descifrate 3).
Tablou comparativ de asezfirile Asezarile omenesti din ra-
omenestl cari au persistat iaua Brailei, la 1828, in corn-
infra 1790-18284). paratie cu cele dela 1790, se
apropiau numericeste. Deose-
1.790 1.828 birea, pentruca ea se des-
prinde imediat ce sunt puse
Brailow Braila fifth' in fat& exista in ceeace
Baldogineszti Baldovinesti priveste denumirile bor. In in-
Oropeni Oropeni de mall tervalul 1790-1828 au dis-
Hadzsikapitan Capitan parut peste 20 sate, dar in
Ihmisz Isminu schimb au aparut aproape 25.
Katzkany Chiscani S'au mentinut 15 comune,
Kutorle Cuptoarele dintre cele mai insernnate ca
Kiort Chiurtul populatie i s'au fundat altele,
Odae-Wiziratu Vizirul cari s'au impus chiar dela
0 doja-Paszi Odaia Pasfl inceput ca mari centre sa-
Nazirinu Nazru testi : Scortaru, Silistraru, etc.
Satonou Satul nou Dispozitia asezarilor orne-
' Tikileszti Tichilesti nesti in cuprinsul raielei, atilt
Timpul Tmpul dupa harta austriaca cat si
Walakintzy Valea-Cnepei din catagrafia dela 1828, se
incadreaza in sistemul general
de populare al cmpiei dunarene, reesit din insasi necesilatile
de viat ale locuiturilor. Popularea cmpiei Brailei s'a facut la

1) Tataru sau Thtaru este asezat in Sudul ChImktuiului si nu in interiorul

cmjnei BrAilei, cum din eroare a fost trecut pe harta austriach.
2) S'ar prea ch Berlitza nu poate ti alt sat decht actualul Berlesti. In cazul
aceata trebuia localizat in Sud-Estul raielei si in Nordul Chlmhtuiului. Dar in
momentul cnd facem apel la Dictionarul (ieogratic al judetului Braila, interpre-
tarea noastrh eade, intrucht infiintarea satului Berlesti este indicat pentru anal
1849. Atunci ne rilmAn douh posibilithti in restabilirea adevhrului: sau data a fost
gresit red ath, sau a existat ou chtun cu acest nume si la data mentionath, a luat
liinth satul in alth parte.
3) Doul asezilri n'au putut fi descifrate : prima, in lunea Siretului si a
Dunhrii, care nu poate ti alta deck Vadenii; iar a doua, in Sudul Erilei, wade
panh in vremea noastral a fost satul Viirstura.
4) S'au omis satele : Tataru, Berlitza si Bertezsta, pe cari le socotim din
eroare trecute in tinutul raielei.
5) Duph catagrafia serdarului Grigore nut, apar : Gropeni de mal, Gropeni
de cmp i GArmalau.
CtIrniAlau probabil eh a existat i la 1790, intrucht este o parte din satul
Gropeni, iar Gropenii de chum cu siguranth cd s'au format la inceputul secolului al
XIX-lea, din locuitori irnigrati, in special, din localitatea dela care ii trag denumirea.

www.dacoromanica.ro
SATELE DIN RAIAUA BRAILEI LA 1828, RAM CU CELE DELA 1790. 57

Harta n-rul 2-

6aterr

Arut .117Gr. -"jg 7,64ara-

e+cl, a
wmi

Harta ratelei Britilei trasaig de ofijerii de Stat Major auatriaci dun& spionArile
ideate tn interior Infra anii 1788-1792.
www.dacoromanica.ro
 SATELE DIN RAIAUA BRAILEI LA 1828, FAT CU CELE DELA 1790, 59

inceput, Bind dependentS de locul de asezare, care trebuia ales

in asa fel, incht avutul lor sa fie in perfects siguranth, iar a-
ceasta se lega de evenimentele istorice obisnuite (conflictele
armate), al c5ror teatru de lupt5 sau de perindare a armatelor
era in deosebi raiaua Brili lei, fiind puntea de legatura intre
Moldova si Muntenia si punct strategic de mna intai pentru
armatele turcesti.
In secolul al XVIII-lea, intrucht inainte de aceastil epoc5,
ochiul cercet5torului nu poate patrunde din lips5 deischite car-
tografice, asezarile omenesti erau grupate in lungul Dunkei.
Pe harta lui Ossefeld din 1785, sunt indicate in interiorul raielei
patru formatiuni omenesti : Braila, Baldovineschty, Odaja Visiratu
si Tufeschty, din care numai a treia era in cmpie, dar la o
departare de 10 km. de Duniire 1).
Dupa 1785, spre sfrsitul secolului al XVIII-lea i inceputul
celui de al XIX-lea, apar alte sate in lunca Dunkii Varsatura,
Chiscani, Tichilesti, Oropeni, etc.
In baltile si grlele regiunilor inundabile, hrana era mai
usor de dobndit" i aceste locuri erau cautate nmai ales pentru
regularitatea cu care b5Itile se umpleau in fiecare primavara
cu peste, i pentru usurinta pescuitului in lunile de secet5,
cad apa se scurge iar5s1 in Dun5re" 2).
Mai thrziu, cnd populatia satelor initiale a crescut, s'a
produs fenomenul caracteristic de emigrare a locuitorilor in
largul cmpiei, dar in vecinatatea Durairei, care pentru ei a
format intotdeauna axa principal5 de care ii legau existenta.
Pe Ing5 aceasta, in vremi de bejenie, i erau destul de dese,
luncile ofereau, pe lngS hran5, si bune ad5posturi: in ostroa-
vele cu pilduri de sale% plopi, r5chit6 si &Stink localnicii se
puteau ascunde, ca si cei ce trSiesc in p5durile ecuatoriale" 3),
unde urmarirea era cu neputint5.
B5lti1e Dunrei au format, in tot timpul, locul sigur de
ad5postire al locuitorilor din cmpia romna de Est, asa cum
muntele it constituia pentru populatia dealurilor i chiar a
cmpiei, uneori.
In secolul al XIX-lea, phnii. la 1828, locuitorii au iesit in
cmpie, iar ocupatiile si le-au schimbat In raport cu elementele
principale pe care natura li le oferea : p6mnt fertil i sufi-
dent pentru agricultura i puni intinse si la dispozitia oricui
pentru p5sunatul oilor si animalelor de munch. Odatii cu dis-
persarea populatiei intr'o sumedenie de siitulete in interiorul
cmpiei, apare i un Inceput de specializare profesiona15. Sa-
tele pe muchia luncii Dunarei faceau aproape numai pescuit:
1) Chiar si astazi locuitorii Vizirului au legturi stranse cu balta Brailei.
2) S. Mehedinti, Dacia pontic si Dacia carpatica, publicat in Buletinul
societatii regale romne de geografie, 1928, pag. 8.
3) S. Mehedinti, op. cit. pag. 8.

www.dacoromanica.ro
60 PROF. GH. M1HAILESCU

Oropenii chiar surd socotiti ca una dintre cele mai vechi ave-
zri pesarepti de pe Dunare ') ; iar cele mai departate au
karat in legtur cu pastorii ardeleni sau munteni, s'au influieniat
pi aceia au adoptat o nou5 ocupatiune, pastoritul, pe care de
altfel, o cunosteau i ei, dar au avut-o poate ca auxiliar.
Pastorii s'au nfrit In ocupatiuni cu imigratii din chiar
interiorul cmpiel, in deosebi agricultori si au format asezri
omeneti stabile. Din aceast infrtire de populatie s'a ctigat
mult : satele s'au immultit numericete i s'a inceput stabilizarea
lor pe pmntul de unde i scoteau existenfa.
S. stabilim acum regiunile naturale in care s grupiim a-
sezarile omenesti dela 1828.
In aceasta privinia, eminentul geograf dela universitatea
din Paris, d-1 Em. de Martonne, a facut studii ample ilia din
primii ani ai secolului al XX-Iea si care au fost publicate in
Buletinul societjii regale romne de geografie, din anul 1902,
semestrul al II-lea, sub titlul : Recherches sur la distribution
gographique de la population en Valachie.
D-1 prof. Em. de Martonne impute Valahia (Muntenia i
Oltenia) in regiuni naturale (rgions naturelles), avnd ca prin-
cipii cilluzitoare In aceasta determinare toate caracterele fizice
ei economice ale linutului 2). Dual aceste criterii, se stabilesc
in cmpia dintre Buzau, Dunre i lalomija doua regiuni na-
turale : terasa joas a Buzilului (la basse terrasse du Buzeu),
in care intr i raiaua Brilei in cea mai mare parte a ei
terasa danubiani a Munteniei (la terrasse danubienne de Mun-
tnie), cuprinznd, dela gura ClmfuiuIui i On g. la varsarea
Siretului in Dunre, o buna parte din regiunea noastra.
In concluzie, din cercetarile fcute constatarn :
1. Cele mai vechi asezari omenesti din raiaua Brilei sunt
asezate in lunca Durairiei i aproape toate au denumiri romnesti
(Vgdeni, Varsatura), etc.
Datorit multiplelor posibilitti de viatk ele Intrunesc in-
dividual num5rul cel mai mare de familii : Durairea cu baltile
ei le-a inlesnit pescuitul, iar lunca fertila i-a indemnat la agri-
cultur i Ostorit.
2. Dimpotrivii, satele din cmpie apar mai trziu, cele mai

1) Cu prilejul unei conferinte tinute la Briiila in lunie 1939 de d-I prof.

S. Mehedinti, d-sa si-a exprimat dorinta ca cineva s intoemease o monogralie
a Gropenilor, intrucAt aceasta ar fi necesarg in toate studiile in legaturit cu
pescuitul de pe DunAre.
2) La division de la Valachie en rgions naturelles est le fondement de
notre travail (pag. 78) .... D'aprs ce que nous avons dit sur la dfinition de la
rgion naturelle adopte, on congoit que ce principe a Re celui de la go-
graphie physique. Ce sont les caractires du relief du sol, de la gologie, de
l'hydrographie et de la vgtation qui nous ont guides. (Pag. 83).

www.dacoromanica.ro
 SATELE DIN RAIAUA BRAME! LA 1828, FATA CU CELE DELA 1790. 61

multe perzistand sub forma de tarle insa pang la sfarsitul se-

colului al XIX-lea (Ciucea, Tampul, etc.) si au in cea mai mare
parte nume turcesti. (Muftiu, Osmanu, Viziru, etc.).
Dupa catagrafia serdarului Origore Taut, numarul fami-
liilor locuitoare in fiecare din ele este cu mult inferior satelor
dunarene (exceptie face Viziru, care ramane cea mai mare for-
matiune omeneasca din raia, in afara de Braila).
III. Caracterul toponimic al asezdrilor omenesti
din raiaua Brilei, la data eliberrii de sub Turci.
Din simpla lectura a formatiunilor omenesti din raiaua
Brailei, se desprinde, in plina evident& caracterul strain al tu-
turor denumirilor. Inteadevar, din 38 de sate, 1.3 se deosebesc
prin nomenclatura lor turceasca si care este in legatura cu
nume i functii (dregatorii) caracteristice fostului imperiu otoman.
Cfitortul sau C6 jarful, cum se gaseste mai tarziu, in toate
Insemnarile privitoare la campia Bali lei, deriva dela numele in-
temeietorului: Curtul Maamut aga, din care s'a pastrat numai
primul cuvant ; prima silaba s'a modificat, immuindu-se sunetul,
asa cum se obisnueste in limbajul popular.
Cosorul, dela Osman aga Cosor, in denumirea satului
pastrandu-se numai ultima parte a numelui.
Carmerldu sau Ceirmln formeaza astazi partea nordica
a Oropenilor. Explicatii complecte, in ceeace priveste existenta
acestei asezari, se gasesc in Dictionarul geografic al judetului
Braila : Din batrani se spune c pe timpul dominatiunei turceti
in localitate (Gropeni) erau 2 casle (casa proprietatii) a doi
pasi i erau separate prin strada de azi, Vadu-Soarelui. In partea
de N. a stradei era posesiunea lui Cram-pasa, de la care si-a
luat numele aceasta parte a satului de Carmalau".
&Arid, ramas din Emirul Osman aga ipac, prima denumire
pe care a avut-o comuna.
lsmin, dupa numele fundatorului. In vremea noastra, nu se
mai cunosc urmele satului, dar se tie, ca impreuna cu o alta
formatie omeneasca, Cagac, s'au contopit si au dat nastere
Cazasului 9, comuna situata in Vestul Brailei, la o departare
de 7 km.
Mu ftiu sau &tut Mu fttutut, aminteste pe intemeletori Meemet
reau Mufttu, impartitor de dreptate intr'o unitate administrativa,
in interiorul raielei, intrucat reau corespunde rornanescului ocoL
Mumbas, probabil dela turcescul mtibasyr, intrat in limba
roman sub forma de mumbasir, intelegandu-se prin acesta,
persoana care se ocupa cu strangerea darilor 2).
Nagrul, derivat din cuvantul nagu-, titlu dat insarcinatului
1) Dictionarul geografic al judetului Brila, la comuna Cazasu.
2) Candrea i Adarneseu, Dictionarul enciclopedic al limbei romne, la .
cuvfmtul murnbaOr.
www.dacoromanica.ro
 62 PROF. GH. MIHAILESCU

cu strngerea proviziilor din principate, prin raiele, pentru a fi

trimise la Constantinopol. In ce priveste aceasta functiune, ne
lamureste d-I prof. N. Iorga. La 1550, vestita Braila, poarta
deschisa spre Rasarit a Terii-Romanesti, i avea si ea begul ;
un nazir avea grija pescariilor si a celorlalte venituri, care
erau acum imparatesti"). Informatii similiare se gasesc si intr'o alta
lucrare : . Furnitura de grau fu numita Zacherea, asimilata cu
proviztile de razboiu, iar Domnii, invitaii in 1756 intiasi data
sa dea In primirea nazarului din Braila, cantitatea trebuincioasa
pentru hrana locuitorilor capitalei 2).
Omer-Fulga.
Osman, grad militar superior in armata otomana. Nu putem
preciza numele adevarat dela care s'a pastrat denumirea satului,
prin functia intemeietorului, intructit In raiaua Brailei, ca de-
altfel in toate raielele, s'au perindat numerosi osmani, fiindca
aveau un caracter militar, pe langa cel economic.
Pelivan, dela forma initiala Pefilivan, care in limba turca
insemneaza luptator. Mai tarziu, din Pelivan, s'a schimbat In
Palivan, asa cum este astazi trecut pe harta Serviciului geografic
al arm atei romane (scara 1. : 100.000) 3).
Scortarul sau Satul lui Musa Scor(arul4), intelegndu-se
prin acesta Scortarul-Vechiu din vremea noastra, care este
asezat in mijlocul campiei Brailei. Pe harta Serviciului geo-
grafic al al armatei romne, se indica In paranteza, o a doua
denumire : Mola, Cu siguranta di la inceputul secolului al
XIX-lea, existau doua formatiuni deosebite, dar din eroare, sau
fiindca Mola era neinsemnat ca populatie, s'a mentionat numai
Scortarul. Interpretarea poate fi socotita dreapta, intruct pe
Harta ruseasca dela 1853", sunt precizate separat, dar In ime-
diata vecinalate.
VLzirul sau Odae Wiziratu, cum ni-1 indica harta austriaca
dela 1790 (Casla Vizirului dupa documentul lui C. Filipescu),
ii trage numele dela marea demnitate otomana a viziratului.
Se observe!, din aceast "insiruire de aseM"ri omenesti, ca-
racterul absolut turcesc al denumirilor, dupci cum s'a mai afirmat
dealtfel, care repre,2int nume proprii (Cfiiortul, Cosorul, Cdt-
Ismin, Omer-Fulga, Osmanu) i dregtorii (Emirul, Na-
,zetrul, Vigirul) sau titluri de func(iuni (Mufiiu, Mumbas), ai

1) N. iorga, Negatul i mestesugurile in trecutul romgnesc, pag. 101.

2) Z. Furnicg, Industria i desvoltarea ei in trile romnesti, pag. 20.
3) Batrnii din Viziru i amintesc cg, in apropriere, la punctul numit
Palivanu, Turcii, in zilele de sabgtoare, fAceau ltipte intre ei, iar celui mai
puternic i se ddeau distinctiuni.
4) Dui:A documentul lui C. Filipescu. Socotim cg la origine satul s'a
. numit : Satul lui Musa, iar mai trziu i s'a adgugat Scortarul. Afirmatia
noastra se bazeazg, poate, pe faptul c toti locuitorii raielei, trecuti pe
listele ce insotesc c atagrafia dela 1828, i au, pe lng8 nume i o porecl
www.dacoromanica.ro
 SATELE DIN RAIAUA BRAILEI LA 1828, PAM CU CELE DELA 1790. 63

cdror titular' erau in legeiturei directd cu populalia. 0 singurei

comund, Pe livan, i are originea toponimicd legatei de un
substantiv comun : pefilivan-lupttor.
In afara de satele caracterizate prin denumiri turcesti, ce-
lelalte au nume curat romanesti : Boul, Baldovineti, Colbait,
etc. ; sau romanizate, adica transplantate, prin traducere, in limba
noastra i intrate astfel in limbajul popular : Capitan (Hadszi-
capitan pe harta austriaca), Ceacarul (probabil dela Ceatar), etc.
Daca in raiaua Brailei, la 1.828, imediat dupa eliberarea
de sub Turci, se gaseau numeroase asezari omenesti, ce Inca
purtau pecetea stapanirii de pana atunci, s'ar putea trage concluzia
ca., in timpul raialacului, s'au facut colonizari de populatie tur-
ceasca. 0 asemenea interpretare ar fi fundamental greOta,
intrucat, din colectiile noastre de documente, cari au fost cer-
cetate cu toata seriozitatea i, in aceacta privinta d-1 prof. N.
lorga este autoritatea de necontestat, reese, ca Turcii n'au ur-
marit in raiele o politica de colonizare, dupa cum dealtfel n'au
avut-o nicaeri, ci au cautat sa se afirme ca o mare putere mi-
Mara, cu tendinta permanenta de a stapani cat mai multe tari,
cari trebuiau neaparat sa le produca banii, necesari in conflictele
armate, si provizii suficiente pentru aprovizionarea capitalei.
Dar, o dovada indiscutabila pentru a intelepe atmosfera
de romanism, care a subzistat in tot timpul raialacului, se ga-
seste prin cercetarea catagrafii serdarului Origore Taut, de ne-
tagaduit mai valoroasa decat toate constatarile rezultate din
cercetarea documentelor relative la Braila. Inteadevar, daca se
face lectura amanuntita a tuturor listelor de locuitori din fosta
raia i cari insotesc catagrafia pentru fiecare sat in parle, se
observa ca atat numele si pronumele, cat i poreclele lor sunt
romanesti, ceeace denota ca Romanii au trait complect izolati
i in afara de orice influenta turceasca, pastrandu-si neatinse
toate formele lor de viata. kadar, cadrul in care s'a Exat
viala romdneascei dupei 1828, a avut o solidd bagei nalionald"
iar mersul evolutiv al populdrii cdmpiei Brefilei s'a fcut normal
y cu toatd vigurogitatea ce caracterigeagei poporul nostru.
GH MIHAILESCU.

1) N. lorga, In prefata fauna catagrafiii serdarului Grigore Taut, data

la iveala de d-1 Mama Popescu i publicata de Analele Brailei Catagrafia
din 1828 a locuitorilor i venitului din orasul i judetul Braila.
www.dacoromanica.ro
 STUDIUL ORASULUI $1 JUDETULUI BRAILA
de ING. GIL T. MARINESCU.

Acest nurnar deschide colectia anului V al publicatiei

noastre periodice, de studii si cercetari privitoare la vieata
ce s'a urzit in acest framantat colt de tara al l3railei. Lasrn
in urma noastra, dupa 4 ani incheiati de munca intelectuala
druit orasului si judetului in care am crescut, acest rod :
14 volume ale Analelor Brailei, 9 brosuri extrase, 1 volum
de documente privitoare la Braila si un Album de stampe,
harti, planuri brailene. Aceste cat, inchid in cele aproape
2000 de pagini ale lor, efortul nostru de a deslusi, prin studii
documentate, structura vietii brailene, in tot ce are ea mai
esential si mai specific, in felul cum a fost tesuta aceasta viata
la rasboiul istoriei si asa cum a fost ea determinata de mediul
cosmic din partile acestea de baraganuri intinse si de ape
mari dunarene.
In aceste cateva pagini pe cari ni le-am rezervat, am
don sa trasam cateva din liniile principale ce se pot des-
prinde din docurnentarea adunata si din studiile pe cari
le-am putut inchega pana acum privitoare la Braila.
Este de la sine inteles ca nu urmarim sa facem o sin-
teza a materialului publicat pana acum. Aceasta nu s'ar
putea strange numai in 4 pagini. Poate o vom face in
numarul viitor, dublu, al Analelor Brailei, care va apare
in Septembrie, in 160 pagini. Si Mel materialul adunat nu-i
inca suficient pentru o sinteza a vietii istorice brailene cu
cadrul mai larg si cu tesatura mai deasa. Desi, ceeace am
publicat privitor la vieata braileana din secolul al XIX-lea
s'ar putea topi intr'o sinteza interesanta, cu multe aspecte
noui desprinse din materialul inedit ce l'arn gash.
Pentru vremea dinainte de 1828, cand tinutul Brailei a
fost efectiv stapanit de Turci timp de aproape 3 veacuri, ma-
terialul inedit ce l'arn putut aduna e cu mult mai redus.
www.dacoromanica.ro
 STUDIUL ORASULUI SI JUDETULUI BRAILA 65

De aci inainte, ne propunem, ca o preocupare principala,

sa adunam sistematic documentarea necesara spre a lamur
secolul XVIII al vietii brallene, cu prelungrea lu, fireasca
pentru Braila, dela 1800 pana la 1828. Peroada extrem de
nteresanta pentru vieata brileana, fiindca expansunea aus-
traca pe Dunare in jos s opintirile rusest la gurle Dunare,
s de ac pe Dunare in sus, faceau ca Vieata Brai lei, Incatu-
sata de Turc Inca' dela 1540, sa presmta, inca din pragul
acestu al XVIII-lea veac, zorile eliberarli s a prosperitni.
Pentru aceasta vreme, se gseste o documentare bogata char
in materalul publcat pn acum de storografa noastra.
El asteapta numa sa fie selectionat s topt inteo nterpretare,
din punctal de vedere al istoriei Bait' lei. Dar pe land acest
material publcat, vom gas s o destul de insemnat docu-
mentare braleana inediki. Avem indicii cart ne arata drumul
acestor noui descoperr.
Pentru secolul XVI s XVII, - vreme tot de stapanre
turceasca - istoria vietli brailene se poate intrucatva recons-
Mt pe baza documentaril ce se gaseste In colectille i lucrarile
storiografie romnest. Freste, nu poate f vorba de o recons-
tructie n ameinunt a vietii interne din orasul si raaua Braile ;
reconstructie care, in amanunt, numai pentru veacul XIX se poate
incerca. Dar, o reconstructie, schitata numa, care sa dea o
idee generaki despre tesatura vietli brllene din secolul XVI
$i XVII, - s mai ales despre uzeala romeineascd a aceste
tesaturi de vata cosmopolita - aceasta, cred, se poate incerca.
Ceeace, ins& trebuie incercat prntr'un studtt atent, alca-
tuit cu un deosebt efort, atat pentru amanunt, cat si pentru lina
sintetica, este reconstrurea istoriei brailene in epoca dinainte
de 1540, cand Braila era Inca romaneasca.
$i, mai ales, din aceasta epoca, n apare nteresanta pe-
rioada dela 1350-1450, - vremea inchegare Muntene ca
organizatie de stat bine definta. In veacul acesta, Braila a
trait prima ei tnereta, cu viata de schela romaneasca. Istoria
o pomeneste ca marea scheld a Balder. Mare, - cat putea
f un oras romauesc la 1400, dar desgur, mare, in prvnta
rolulu pe care l-a jucat aceste Nit ale Dunarei brailene, in
acea vreme cand rassa noastra recucerea, in forma organzata
politica, Dunarea-de-jos, - aceste Nit ale Dunarei-de-jos,
www.dacoromanica.ro
66 ING. GH. T. MARINESCU

de cari, etnic vorbind, noi santem legati, In chip continuu

de milenii. In aceasta perioada cade si creiarea acelui mare
drum de negot Breii la-Brasov, - cea mai veche si mai vie
artera de legatura Intre Ardeal si Dunare. Acest mare drum
de negot, cu capalul la Braila, s'a pastrat deatunci dealungul
veacurilor. Parca a fost, acest drum Braila-Brasov, batut de
carausi, de negustori, de ciobani, de armate, de stafete, de
Domnitori, de pribegi, de calatori straini, de postalioane, un
simbol al unitatii neamului nostru si al unirei politice care,
peste sease veacuri, avea sa devie realitate.
Un studiu asupra acestui drum a si inceput a se alcatui de
de catre colaboratorii nostri. El va apare, probabil, chiar in
toamna.
Pe urma acestui studiu de natura teoretica, care va pune
in lumina clara legaturile istorice atat de stranse si continui
Intre Braila si Brasov, - legaturi cari, dealtfel, sant intrate
prin traditie In constiinta publica ale ambelor orase - vom
trece la organizarea unor manifestatiuni culturale mai practice,
cari sa amplifice si sa adanceasca, in cadrul preocuparilor de
azi, legaturile asa de firesti dintre Braila si Brasov.
Revista Tara Barsei si Soc. gAstra, desigur ca vor sta
alaturi de noi In aceasta initially&
Lucrand pe aceasta linie, nadajduim sa ajungem a al-
catui o istorie valabila a vietii brailene, bine incadrat In
conturul istoriei nationale. Si dupa aceea, putem infra, pentru
unele perioade, si in amanunt, incercand astfel sa surprindem
si unele aspecte particulare ale vietii sociale brailene.

Asa, de pilda, pentru veacul al XIX-lea, asemenea as-

pecte particulare ale vietii sociale brailene se pot surprinde
cu destula preciziune din cercetarile ce le-m publicat pn acum.
Ma gandesc, In primul rand, la aspectul economic. Am
mai scris, in treacat, alta data In revista noastra c aspectul
social-economic ale vietii brailene din veacul XIX prezinta
laturi atat de interesante, incat un studiu care sa imbratiseze
aceasta perspectiva ar aduce contributiuni noui istoriei eco-
nomice romanesti. Si nu numai contributiuni in ce priveste
documentarea si informatia economic& dar chiar vederi noui
In ce priveste perspectiva ideilor.
www.dacoromanica.ro
 STUDIUL ORASULUI I JUDETULUI BRAILA 67

Iata un exemplu care dovedeste aceasta : din unele do-

cumente publicate de noi se vede clar efervescenta econo-
mica In care intrase schela Brailei imediat dupa eliberarea,
a ei si a intregei Dunare romanesti, dela 1829.
Era eferverscenta, innoitoare, in care intrase atunci, nu
numai Braila, ci intreaga economie romaneasca ; fiindca
si regimul nostru social-economic patriarhal intrase in pref a-
cerile adanci cari indreptau societatea romaneasca spre re-
gimul burgezo-capitalist.
Sociologia romaneasca, atat cat o avem, a identificat si
a fixat acest proces de adanci prefacer!.
Dar nicaieri nu se poate urmari mai clar acest proces
social-economic ca la Braila.
Toate institutiile noului regim capitalist, aci, la Braila si
la Galati, lau nastere intai. Fireste, la inceput, In forme rudi-
mentare. Ele erau aduse de negustorli strini, veniti in por-
turile noastre dunarene. Acestia aduceau cu ei spiritul econo-
mie! banului, metodele, institutiile. Cele dintai societati de asi-
gurare, band. (zarafii), intreprinderi de navigatie, organizatii
pentru export de cereale (altfel alcatuite decat cele ce se pu-
teau Inchiega sub regimul, turcesc, dinainte de 1829), la Braila
prind a se inchega Intai.
In primele doua decenii dupa eliberare, dela 1830-1850,
tinutul Brailei este un adevarat laborator social, unde se poate
observa, cu o claritate suprinzatoare., transformarea social-
economica in care intrase vieat a romaneasca.
Datele de amanunt pe cari le-am cules si continuam a
le urmari, vor aduce preciziuni concludente pentru cunoasterea
acestor prefacer!.
Tot asa, scrutand si alte aspecte ale vietii sociale brai-
lene, vom putea aduce, pe baza unei documentari locale,
inedte, contributiuni de seama.
Asa dar, putem spera ca atunci cand oAnalele Brailei
isi vor sarbtori aniversarea tinui deceniu (i), - toate aceste
proecte de studii, si inca altele, vor fi coborite in fapt !
ING. OH. T. MARINESCU.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE PRIVITOARE LA BRAILA
- CART! ALCATUITE DE BRAILENI I TIPARI FE LA BRAILA -

de N. C. ISTRATI.

Completdd la peroacla 1839-1885.

Comptu de incassarile si respunderile Comunei Urbei

Braila Efectuate In Anulu 1878. (Semnat : Pentru Primar
M. N. Duilliu).
Braila. TiOographia Pericle M. Pestemalgioglu. 1879. 1
br. 20 p. 1 tabela. Formatul : 30 X 25 cm. (Ro-
mania Primaria Urbei Braila).

Raportu assupra administratiunei si trebilor Comunei

Urbei Brailei - Supusu Consiliului Comunalu - In se-
siunea ordinarie a lunei Octombre din anulu 1880 -
Conform art. 65 din legea Comunala. (Semnat : Primar
R. S. Campiniu).
Braila - Constanta. Antla Tipografie Pericle M. Peste-
malgioglu. 1880. 1 br. 11 (-14) p. Formatul : 30 X 23 cm.

Comptu de incassarile s respunderile Comunei Urbei

Braila Efectuate in cursul anului financiar 1884-1885.
(Semnat : Primar, G. J. Berceanu).
Braila. Antia Tipo-Lithografie Pericle M. Pestemalgioglu
1885. 1 br. 22 p. 1 tabela. Formatul : 32 X 23 cm.
(Regatul Roman. Primaria Urbei Braila).
Peroada 1886-1887)
Rani ,(Hracls G).
Echos de ma lyre. Recueil de posies.
Braila - Prem. Tipo-Lithogr. P. M. Pestemalgioglu
1886 1 br. 29 (- zi) p. Formatul 23 X 15 cm.
1) Perioada aceasta se caracterizeazA prin aparitia in Brila a nume-
roase arti gecesti si bulgresti. Le vom mentiona cu altti ocazie, impreun
cu un comentariu critic.
www.dacoromanica.ro
 INSEIVINRI BIBLIOGRAFICE 69

Compt de Incassarile si Respunderile Comunei Urbei

Braila, Efectuate In cursul anului financiar 1885-1886
(Semnat : Primar C. D. Stamu).
Braila. Antia Tipo-Lithografie Pericle M. Pestemal-
gioglu. 1886. 1 br. 22 p. Formatul : 30 X 23 cm.

Primaria Urbei Braila. Regulament pentru inmormantari

la Cimitirele Ortodoxe construite pe Islazul acestei Urbe
in anul 1876, precum si la Cimitirele de alte rituri.
Braila. Antaa Tipo-Lit. Pericles M. Pestemalgioglu.
1886. 1 br. 8 p. Formatul 30 X 23 cm.

Raportu asupra administratiunei trebilor Comunei

Urbei Braila. Pe anul Financiar 1885-1886 - Supusu
Consiliului Comunalu In $edint a de la 17 Martie 1886 -
Conform Art. 41 din legea Comunala (Semnat : Primar
G. I. Berceanu).
Braila. Antia Tipo-Lith. Pericle M. Pestemalgioglu
1886. 1 br. 21 p. Formatul : 31 X 23 cm.

Budgetul pentru veniturile cheltuelile Comunei Urbei

Braila. Pe esercitiul anului financiar 1887-1888. Inceput
de la 1-iu Aprilie 1887. (Semnat : Primar R. S. Campiniu).
Braila Antla Tipo-Lithografie Pericle M. Pestemal-
gioglu. 1887. 1 br. 20 p. Formatul : 32 X 24 p. (Re-
gatul Roman. Primaria Urbei Braila).

Caiet de sarcine pentru punerea in adjudecare a antre-

prsei alimentrei cu ap filtrata a ora*ului Braila. Admis
de Ca nsiliul Comunal aprobat de Consiliul Technicu
$i de Ministerul de Interne Anul 1887. Cahier de Charges
pour la mise en adjudecation de l'entreprise de rah.-
mentation d'eau filtre de la vine de Braila. Admis par
le Conseil Comunal et approuv par le Conseil Technique
et le Ministre de l'Intrieur l'an 1887. (Semnat : Primar :
R. S. Campfniu).
Braila. Antia Tipo-Lithografie Pericle M. Pestemal-
gioglu. 1887. 1 br. 31 p. Formatul : 30 X 23 cm. (Re-
gatul Romaniei Primaria Urbei Brilei).

www.dacoromanica.ro
70 N. C. ISTRATI

Primaria urbei Brla. Regulament Pentru inmormantari

la Cimitirele Ortodoxe construite pe Islaaul acestei Urbe
In anul 1876 precurn si la Cimitirele de alte rituri. (Semnat :
Primar R. S. Campinin).
Braila. Tipo-Lith. Pericle M. Pestemalgioglu. 1887. 1 br.
25 p. Formatul : 19 X 12 cm. (Regatul Roman).

Regulamentulu si Programulu Sectiuniloru Institutului pri-

vat din Braila Lumina. Dirigiatu de professorii P. Spet-
zieri si M. Sporidi. (Urmeaza titlul n greceste.) (Text ro-
manesc si grecesc).
Braila. (Tipo-Litografia P. M. Pesternalgioglu) 1887. 1
br. 32 p. Formatul : 17,5 X 13 cm.

Historicul Regimentului 3 de Artillerie. Volumulu I-iu

1860-1887.
Braila. Tipo-Lith. Pericle M. Pestemalgioglu. 1887. 1
vol. 62 p. Formatul : 29 X 23 cm.

Club d'Escrime <<Concordia. Statuts.

Braila. Impr. et Lithographie de Pricls M. Pestemal-
gioglu. 1887. 1 br. 8 p. Formatul : 22 X 14,5 cm.

Primaria Urbei Brila. Regulament pentru Perceperea

Taxei Colonialelor, Comestibililor Materiilor de f abri-
catiune, Sanctionat prin Inaltul Decret Regal No. 29 din
12 Ianuarie 1887.
Braila. Tipo-Lith. P. M. Pestemalgioglu. 1887. 1 br. 8 p.
Formatul : 22 X15 cm. (Regatul Roman).
Miiarov (S.)
(Ancien chef de section au ministre des affaires
trangres a Sofia ; auteur de plusieurs crits, his-
toriques, politiques et littraires, ex-redacteur de
<<L'Echo des Balcans a Philippopoli, etc.)
La question bulgare. Le fatale aventure de 6-18 Sep-
tembre 1885 - Sour la rgence - Le cannibales en
Europe - L'Esprit des Tnbres - Les mines de l'intri-
gue. - Le Gros but de l'intrigue - Oil est l'Europe.
Braila. Imprimerie de P. M. Pestemalgioglu. 1887. 1 br.
46 p. Formatul : 22 X 15 cm.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARI B1BLIOGRAFICE 71

Statute le Societatii pentru ajutorulu scolariloru saraci din

Orasul judetulu Braila.
Braila. Tipo-Lith. Pericle M. Pestemalgioglu. 1887 1 br.
20 p. Formatul : 20 X 13 cm.

Comptu de incassarile si respunderile Urbei Braila Efec-

tuate In cursul anului financiar 1886-1887. (Semnat :
Primar R. S. Campiniu).
Braila. Anta Tipo-Lithografie Pericle M. Pestemalgioglu
1887. 1 br. 23 p. Formatul : 30 X 24 cm. (Regatul Ro-
man. Primaria Urbei Braila).
Budeanu. (Const. S.) (Inginer Civil).
Un podu existent pe Dunare la Braila.
Braila. Tipo-Lith. Pericle M. Pestemalgioglu. 1887. 1 br.
12 p. Formatul : 23 X 15 cm.

Cestiunea mijlocitorilor translatori si trichirietori de co-

ral:Ai din Braila fata cu D-nul J. Campineanu, ex Ministru
de Comerciu Externe.
Braila. Tipo-Litografia G. Balasescu, Str. Bucuresci
1886. 1 br. 8 p. Formatul : 24 X 16 cm:

Anuarulu gimnasiului real din Braila pe Anulu scolaru

1886-1887 intocmit de At. Popescu directorulu acestui
gimnasiu.
Braila. Intaia Tipo-Lith. P. M. Pestemalgioglu. 1887.
1 br. 82 p. Formatur: 18 X 14 cm.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE SI INFORMATII ISTORICE PRIVITOARE
LA BRILA.

DOCUMENTE1).
SECOLUL AL X1X-LEA.
Culese de prf. G. MIHILESCU.

Raportul cu n-rul 36 din 9 futile, 1867, al institutorului

superior din Braila, ctre primarul otasului, n care Grater' nu-
mrul scolilot particulate stretine existente, precum ji starea lor
din punct de vedere didactic, al curei(enii localului, etc.
IternAnia
1nstituteruln Superior 1867 Iuniu 9.
din Brills
No. 36

Domnule Primarul
Conformu adressei Dv. No. 1994 : am revisuitu scoalele Israi-
litiloru i alle altor particolari, ce am mai g5situ fl drumulu meu,
i am constatatu, c aceste coale afard de nisce mici esceptiuni.
cari se arat in tabloulu anexatu aci nu numai c nu urmeaz ab-
solutu nici ti prograrn ; de sciintele cerute Inteu disciplin colarA ;
dear5 i fmprivinta localiatiloru se gAsescu In cea mai complectA
miserie de necurAtenie i obscuritate unde nenorocitii elevi in locu
d'ai lumina Inteligenta, ei degener fn toate privintele.
Afar de acestea, toti dascAlii Israiliti, nu numai cA n'au nici
un actu de studiile ce vor fi fcutu i de moralitatea loru ; dear
unii dintr'Anii fugia la presentarea mea ca nite salbatici i nu
voiau a da respunsu de numerulu colariloru loru ce ziceau c
esse contra legii a se numera, i aceste respunsuri le primiamu prin
altii fiindu c ei spuneau c nu sciu rumnesce I la unele coli elevi
n'aveau crti de studiu ci ascultau numai la cea ce le spuneau dascali
dup biblie etc. allele nu representa de cAtu unu feliu de dadcie.
Pentru toate aceste observatiuni sub-scrisulu este de phere
a nu se mai tolera nisce asemenea coale ci s se Inchiz dnduse
4) Documentele mai jos surd inedite si au fost transcrise din arhiva pri.
mrii ruunicipiului Thai],
2) In transcriere s'au pristrat toate particularitatile posibile.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE I INFORMATII PRIVITOARE LA BRAILA 73

apoi In cunoscinta capiloru comunitati Israilite seau de a forma

scoli regulate seau dea face s se trimit copii la scoalele publice.
Primiti Domnule Primaru stima i Incedintarea osebitei mele
consideratii.
Institutore superioru,
semnatura indescifrabil5.
Anexci la rapodul mai sus mentionat.
1 Scoala Israilitiloru de la piata mare Sub urbia sf. George
strada largi No. 174 Sub : directia D-lui Bercu Rosental fr acte
i programa, deara localulu bunu cu 12 : Elevi i u fat clasa I.
2 Idemu la hanulu ovreescu strada sf : Petru Suburbia Sf :
Petru No. 16. Sub : directia D-lui Srul Tuhsku - No. Eleviloru 35
beti i 12 fete, cu localulu foarte rau. fard acte i autorisatie.
3 Idemu lng5 ternplulu sub directia D-lui Usru dasclu
No. eleviloru 45 beti i 10 fete localulu cellu mai miserabelu No.
casi 17 Strada Sf : Petru Sub urbia sf : Petru.
4 Idemu Idemu la No. 13, regulat cu programa i praf : de
limba romn sub : directia D-lui I. Rosenfeldu numai ca dilininte
avnd 3 Profesori de limba Ron-lank Germank i Ebraica 22 elevi
In clasa I i 6 In clasa II.
5 Idem pe strada frumoas No. 41, fail nici u5 regul i acte
iar localulu mediocru sub directia D-lui Haim dasclu i a lui
Moise mel elevi 19, fete 8.
6 Idemu la No. 58, strada frumoas sub 1ngrijirea D-lui So-
lomonu Hack bdeti 6 fete 3 : localu foarte ru.
7 Idemu pe strada frumoasd No. 43 sub directia D-lui Samoil
Salomonescu 23 elevi din cari 6 mergu la scoala publica i 4 fete
localulu mediocru.
8 Idemu la Cetatue No. 10 sub urbia maici Domnului Sub
Ingrijirea D-lui Bercu Verefschi dasau 6 elevi i 2 fete.
9 Scoala greaca in otelulu Marcoci strada Galati MO limba
Romand i program elevii 20 din cari classa I 10, II 7, III 3, -
directat de D-lu Dimitrie Constantin,
10 Scoala confesionale diripat de Preotulu Protestantu Hor-
nomami regulat In obecte curkenie dear fr classe i limba ro-
mana elevi 20, strada maici Domnului No. casei 28.
11 Scoala Bulgar de la sf : Petru sub directia D-lui Voinicovu
redeschis de la 1 lanuariu anulu curentu cu trei classe fregventate
de 50 elevi cu program i limba Romnd predat de D-lu Dimitrie
lonescu Institutorulu scoalei divisionare de MO numai de 40 zile Ina

www.dacoromanica.ro
74 S. SEMILIAN

INFORMATII ASUPRA TRECUTULUI ISTORIC AL BRILEI

- EXTRAS DIN CARTILE IN CARI E MENTIONATA BRAILA -
Din Dirile de seamg ale pdilikelor Camerei de co-
inert, dela infiintarea ei ping azi 1).

Camera de comert i industrie din BrAila a luat fiinta la 22

Februarie 1868, avnd ca circumscriptie judetul BrAila i Buzau.
Cornpunerea primului consiliu a fost urmAtoarea : C. C. Hepites,
Tiberie Colotescu, Ahilia C. Zerlente, Stefan Miuri, Manole Podeanu,
Stefan Dumitriu i Pavel Eliad.
Primul comitet de clirectie sau cum s'au numit atunci, priniul
oficiu, a fost compus din : C. C. Hepites, presedinte, A. C. Zer-
lendi, vice presedinte, Stefan Dumitriu casier i P. Eliad, secretar.
Din rezumatele al-nor de seamA ale edintelor cari s'au tinut
dela data infiintkii, rezumate fcute de d. Ghearghe G. Perlea, ef
al biuroului de informatie i statistic,5, pentru un istoric al activitatii
Camerei de comert i industrie, extragem unele date mai importante
-
cu privire la portul Br5ila i mai ales la comertul de cereale.
Mdsuri pentru pretntdmpinarea incendttlor tn port. 13 Dec.,
1868. In anul 1868, in edinta dela 13 Decembrie, Camera de co-
mert pentru a preintampina incendiile in port, hotArAte a se interveni
pe langd prefectul judetului, pentru a se lua urmtoarele msuri :
sa se desfiinteze focurile prin brcile de scanduri, crucioare,
afar de cafenele i casinurile, cari servesc pentru adpostirea i
repauzul comerciantilor ; s se opriasc i s se desfiinteze ad-
postirea oarnenilor prin orice fel de stabilimente, cari fiind construite
din lemn se pot aprinde dela focul ce-1 fac muncitorii pentru incAl-
zitul lor ; sa se ordone comisarilor politienesti din port si coman-
dantilor de garditi s supravegheze cu severitte i strictete aplicarea
acastor mAsuri, neingduind sub nici un motiv a se fuma, pentrucd
de la mucurile de tigri, aruncate pe locurile unde rmane o mul-
time de paie dela descArcarea productelor din carle stenilor, se
pot ivi foarte lesne incendii i preface in cenuA nu numai intregul
port in care este concentrata intreaga avere a comerciantilor in
productele pe cari le au la magazii, dar i tot oraul.
- Alecu Cecropide este recomandat ca samsar. 17 Aug.. 1876.
La edinta dela 17 August, 1876, se recomand ca samsar in port,
Mecu Cecropide, tatl decedatului ziarist Bart. Cecropide.
- Mdsuri contra speculei valutare. 17 Aug., 1876. In aceea
edinta, membrul consilier Anghelache Dumitru propune s se ia
Rrsuri ca sistemul monetar s fie unul i acela, atat in ora cat

1) Extrasele de mai jos au fost Mute de d. S. Semilian.

www.dacoromanica.ro
 INFORMATII ASUPRA TRECUTULUI BRILEI 75

i in port, unde lira englezd se plAtete cu 63 lei vechi. Tdranii cari

vnd cerealele cu 63 lei vechi; dupd cursul legal, sunt astfel pdgubiti.
- Un pod de lemn pentru depozltarea mrfurilor tn port.
13 Sept., 1876. In edinti dela 13/25 Septembrie, 1876, se intervine
pe Ing prefect, ca acesta, in calitatea sa de preedinte al comi-
tetului diriginte al fondului de '/, I0, s ia mdsuri pentru a se
-Min* In port, pe locul destinat debarcrii mrfurilor, aduse de
vapoarele ce n'au agentii i magazii, cum sunt in special cele en-
gleze, un pod de lemn aezat pe ghile, spre a se feri mdrfurile
de stricAciuni i mai ales de ploi sau de inundatia Dunrei, terenul
fiind mai jos,
- Starea deplorabil a terenurilor dintre !Wile ferate din port.
23 Nov., 1876. In edinta dela 23 Noembrie, 1876, s'a decis s se
fad o interventie pe Ingd Ministrul Lucrrilor Publice, pentru in-
ltmarea piedicilor cari se pun comertului, din cauza strii deplorabile
a terenurilor dintre liniile ferate din port, care face imposibild pd-
trunderea crutelor la vagoane, pentru descArcarea productelor.
Se aratd, totodatd, cd societatea drumurilor de fier profit chiar
de neIndeplinirea Indatoririlor sale, incasAnd sume considerabile de
la comercianti, ca amenzi pentru intdrzierea desarcdrii vagoanelor,
intdrziere ce nu se poate insd evita pand ca acele terenuri nu
se vor umple i impietrui.
Se intervine de asemenea pe lane primar, pentruca acesta
s ia urgente dispozitii, pentru astuparea lacului i curdtirea nmo-
lului format la punctul de langd capul liniilor ferate din port, care
-
impiedica cu totul comunicatia crutelor cu cereale i alte poveri.
Msuri pentru protejarea franilor cari vin cu producte la
obor. Febr., 1877. In edinta de la 15 Februarie, 1877, s'a decis
ca dragomanii sd nu se mai amestece la msurat. Numai tranii
vnztori au dreptul de-a rade banitele la vnzarea productelor.
Totodat se interzice a se mai opri un franc pentru ocaua
de vin (aldma) i ca socoteala sd se fac in carciumi izolate/
unde miund punga0 de buzunare. Comisarul comunal dela obor,
care libereaz borderoul de vnz2 rea productelor, sd preciseze
pretul in borderou, spre a nu mai fi inelati tranii la socoteald,
in privinta pretului.
Aceasta pnd la aprobarea regulamentului dragomanilor de
cdtre Ministerul Agriculturei, Comertului i Lucrdrilor publice.
- Arendarea veniturilor taxei de '1210.20 Ian., 1878. In edinta
dela 20 lanuarie 1878, se ia deciziunea sd se facd o adres Mi-
nistrului Agric. Corn. i Lucr. publ. prin care s fie rugat a trimite
Camerei de Comert un exemplar din conditiile generale in care
se va face arendarea venitului taxei de 1/20/0, pentru toate porturile,
spre a se studia i a se da pdrerea, conf. art. 19 din legea Ca-
merelor de Comert, asupra modificdrilor ce s'ar putea aduce acelor

www.dacoromanica.ro
76 S. SEMILIAN

conditiuni, astfel ca ele s fie puse In armonie cu interesele tuturor

porturilor, spre a se evita interpretdri dupd bunul plac al antre-
prenorilor, cari nu urmdresc altceva decAt sa tragd beneficii, unul
mai mult dect altul, ceeace este, desigur, in prejuditiul comertului.
- Se refuel primirea rublelor veclzi, 24 Ian., 1878. In se-.
dinta dela 24 lanuarie, 1878, s'a decis a se aduce la cunostint
ministrului de resort, cd contrar dispozitiilor luate i publicate pela
casele publice de-aici, se refuz primirea rublelor rusesti vechi,
cari sunt sterse i pe cele &rite, ceeace a produs mare confuzie
in piat, impiedicndu-se operatiile comerciale.
Cei putini avuti dintre cetteni suferd mai mult, cdci sunt
nevoiti a da asemenea ruble la schimbtori, cu sczmnt de
cte 40-50 bani.
Ministerul de finante este rugat s dea ordine urgente In sensul
de-a se reveni asupra ordinului dat1).
-Un raport cu doleantele portului, prezentat Domnitorului
Carol I. 31 Oct., /878. La sedinta dela 31 Oct., 1878, s'a decis ca
Alteta Sa Regal, Domnitorul Romnilor, urmnd a veni la Brila,
Camera s prezinte un raport in care sd arate c interesul general
al guvernului, al comertului, reclamd terminarea cheiului, prelun-
girea liniei ferate in port pnd la cheiu, balastarea terenurilor dintre
liniile ferate ale transeei adusd pand in valea portului 2), spre a
putea cdrutele strdbate la vagoanele cu mrfuri i, totodatd, mai
presus de toate, reclamd infiintarea magaziilor pentru antrepozite
conform legei generale a vdmilor.
-0 magazie pentru addpostirea mrfurilor supuse taxei
de '12 la sutd. Conform aceleiasi legi, sd se intervie la minister,
pentru a ordona Comitetului portului, ca din fondul de 112 15/0 sd
infiinteze sau s inchirieze o magazie, pentru addpostirea mdrfurilor
supuse taxei de '/, 0/0 pn la revizuirea i taxarea lor de an-
treprenor, evitndu-se astfel ca mrfurile sd fie expuse intemperiilor
i pierderilor.
- Necesitatea arbitrajului. In raport sd se mai aducd la
cunostinta ministerului, cd neintelegerile ce se ivesc Intre comercianti
si In special intre vnztorii i curnpArtorii de producte In port,

1) ln privinta rublelor vechi i uzate ramase dela ostile rusesti, gasim

urmtoarele amanunte in lucrarea Russia /Ma; patella, aor cum este" a lui
I. C. Lerescu, despre care am publicat un larg studiu in Analele Brailei":
Casierilor generali li s'a dat ordine a primi rublele sterse i tocite.
Apo; cand ei le-au inaintat, Ii s'a ref uzat primirea. Casa de depuneri i Con-
semnatiuni a trimis Primariei Braila lei 30.000 in atari monede. Ele i astazi
stau in Mite, aa cum s'au primit. S'a cerut adunarii Deputatilor un credit
anume pentru a acoperi parti din pierderile tesaurului public, provenind din
operatiunile acestui zaraflac, nedernn de guverne". (pag. 124)
2) Trankee Mute la inceputul rasboialui ruso-romano-turc, pentru ada-
postirea trupelor cari cooperau contra turcilor.

www.dacoromanica.ro
 INFORMATII ASUPRA TRECUTULUI BRA1LEI 77

reclamnd o urgent solutie. Camera este de prere sd se facd o

lege cdre sd ordone, ca asemenea neintelegeri s se rezolve prin
arbitraj, cdci dupd procedura codului comercial, asemerea neinte-
legeri nu se rezolvd dect dupd trecere de timp prea indelungat,
ceeace este in detrimentul comertului.
- Piedicele pe cari le Tntilmpind operaliunile din port, din
cauza risipiret materialului desttnat construirli portulut $t a
pavajelor deteriorate. 28 Nov., 1878. In ealinta dela 28 Noemb.,
1878, s'a pus in discutie piedicile pe cari le intmpin operatiunile
din port, din cauza risipirei materialului destinat construirii cheiului
pe toat intinderea malului i pietei portului.
Acostarea bastimentelor, incicarea i descrcarea mrfuritor
se face de aceia cu mari greutdti.
Pe stradele dintre magazii i pe toat piata 'portului, cornu-
nicatia sau circulatia cdrutelor a ajuns aproape imposibild, cAci pa-
vajele fiind prea vechi i niciodatd reparate, s'au format o multime
de gropi, cari mai cu searnd in timpuri ploioase, umplndu-se cu
noroiu, pericliteazd caii i cdrutele i astfel transportarea productelor
dela vagoane la magazie i dela magazii la bastimente se face cu
prea mad greutti i cu cheltueli insemnate, cari cad in sarcina
productiunii tkii.
Pentru a evita transportul la magaziile din port, tranii preferd
a-i vinde productele cu 5 sau 10 lei la child mai eftin, cu con-
-
ditia de-a descArca marfa in magaziile din ora.
Specula societeifilor de navizatie 12 NOV., 1903. In e-
dinta dela 12 Noembrie 1903, s'a luat in discutie chestiunea socie-
ttilor de navigatie, cari scumpesc mereu navlul pe mare aducnd
astfel un enorm prejuditiu cerealelor noastre.
Fatd de aceast speculd, comerciantii au intervenit la soc, de
navigatie Destieni & lanulatos" din Pireu, prin reprezentantul sdu
P. Vaglianatos din localitate, ca s transporte cu vapoarele sale
cerealele romneti.
Camera ia decizia de-a se interveni la guvern, pentru a se
acorda i acestei socletAti avantagiile acordate celorlalte, cu conditia
s nu se carteleze cu celelalte i s urce navlul,

www.dacoromanica.ro
 INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNARI
INFORMATIUNI.
- Al IV-lea ciclu de conferinte organizat de
Analele Br Ailei". -
In Octombrie 1932, cercul revistei
noastre a deschis al IV-lea ciclu de conferinte. Deschiderea a
fost onorat de d. prof. V. Valcovici, fost ministru, cu prele-
gerea sa despre : <<0 noua indrumare nationala.
Ciclul a fost format din 9 conferinte. El s'a Incheiat in
Iunie 1933 (in luna cnd apare, cu intarziere, acest numar al
revistei).
Iata prelegerile cari s'au tinut :
1) 9 Oct. 1932. Prof. V. Valcovici, fost ministru.
-0 noua indrumare national.
2) 23 Oct. 1932. I. Vasilescu-Valjean.
- Statul burghez.
3) 27 Nov. 1932. Ion Marin Sadoveanu.
- Oscar Wilde
4) 6 Dec. 1932. Prof. Gheron Netta.
- Politica sociala si economia noastra
nationala
5) 18 Dec. 1932. lng. Cezar Popescu, Secretar g-ral al Mi-
ninsterului Industriei.
- Libertate economica sau economie
dirijeata ?
6) 18 Apr. 1933. brhimandrit 1. Scriban.
- Framntarile vremurilor de azi.
7) 23 Apr. 1933. Prof. Nae lonescu, Directorul ziarului
Cuvntul
- Paul et Virginie, sau Liga impotriva
bolsevizarii.
8) 5 Iunie 1933. C. Argentoianu, fost ministru.
- Stat Agrar.
9) 11 Iunie 1983. Prof. G. K. Constantinescu, deputat de
Braila.
- Agricultura in noua structura a sta-
tului romn.
Am insumat pana azi, In cele 4 serii de conferinte
incheiate, prelegeri. Braila n'a avut 'Dana acum o asemenea
43
organizare de conferinte, realizata sisienaatic, cu conferentiari
reprezentativi si, mai ales, condusa Intr'un sustinut spirit de
continuitate. Dupa 4 aril de perseverenta, s'a format un ade-
varat public pentru conferinte. Folosul, pentru animarea vietii
intelectuale locale, e de netagaduit. Roadele initially& noastre
se resimt si altfel : stimulate de noi, au inceput si alte cercuri
culturale locale sa organizeze conferinte.
Fara Indoiala, n ar fi deloc prea mult, pentru un oras ca
Braila, daca In fiecare Duminica, ar fi cte o conferinta. Dar
www.dacoromanica.ro
 INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNARI 79

ar fi bine ca, seriile de conferinte ce se organizeaza, in loc

sa cuprinda, curn sant acuma, subiecte alese ecletic, ele sa
formeze adeveirate cicluri, adica o serie de conferinte sa aiba
o singurci temci, asa cum am organizat noi, de pilda, primul
ciclu din 1930, cu tema : aspecte ale vietii regiunei Braila.
Astf el organizate, conferintele ar fi si mai folositoare
decat acum.
- Catagrafia locuitorilor si a venitului din orasul
si Judetul Braila 'in 1828. Acest document de mare valoare
pentru Braila gasit si transcris de d. prof. Mih. Popescu, l'arn
tiparit lute() brosura prefatata de d. Prof. N. Iorga.
- Pentru Oct. 1933, - Analele Brailei" organi-
zeaza marea comemorare a lui Ion Slatineanu, cel
dintai primar al Brailei dupa 1829. Se pregateste un bogat
volum, cu o documentare inedita, care sa puie in lumina'
viata si activitatea acestui cititor al Brallei moderne. Revista
noastra a deasemenea si initiativa ridicarei unui bust lui I.
Slatineanu. Bustul va fi asezat pe locul fostei case a Slatinea-
nului, azi daramata.
Se cuvine ca aceasta comemorare sa fie impunatoare,
asa cum o merita un adevarat intemeietor de orasi. 0-
rasul nostru e cu atat mai dator sa organizeze frumos a-
ceasta comemorare, cu cat, pana la aparitia revistei noastre,
Braila nu stia care i-a fost primul ei ocirmuitor dupa elibe-
rarea de sub Turd din 1828. Si, alai ales, nu cunostea rolul
unic pe care l-a jucat Slatineanu in vieata ei citadina.
- Sectia de turism de apa dela Braila a 'Turing-
Clubului - Romaniei. Sant mai mult de doi ani de cand
Analele Brailei, a luat initiativa si a intemeiat la l3raila o
sectie de turism de alp& pe care a afiliat-o T.-C.-R.ului. A
fost luat de noi aceasta initiativa, pentru a face o aplicatie
practica a ideilor de regionalism cultural, pe cari se interneiaza
intreaga noastra activitate. E aceasta, una dintre aplicatiile prac-
tice, alaturi de altele. inspirate toate de aceleasi ideie de cul-
tura crescut firesc din mediul specific local. Aplicatiile acestea
sant, precum se she: Infaptuirea until 11(lugeu regional, a unei
Biblioteci a Dunrei, etc.
Sectia aceasta de turism a Brailei, intemeiata cu mari
nadejdi in Martie 1931, cu ajutorul pretios al d-lui Bucuta si
a d-lui Prof. I. Simionescu, cari au conferentiat atunci in le-
gatura cu aceasta initiativa a noastra, a lucrat, o recunoastem,
prea putin pana acum.
In vara asta insa, ea va fi cu siguranta reanimata. Un
substantial program de lucru asteapt sa fie infptuit, spre
folosul Brailei. E deajuns sa rearnintim principalele puncte de
program ale sectiei noastre: construirea a cloud case de ada-
post - sirnilare cabanelor de pe Carpati - una la lacul Serban,
www.dacoromanica.ro
4.-1
80 ING. GH. T. MARINSCU

n inima BMW Brailei, si a doua pe munf Mecinului ; apoi

construirea unui parc de barci, cu vasle si vele si, a unei salupe
proprii, care sa stea la dispozitia membrilor T.-C.-R-ului i a
grupurilor de excursionisti ce vin din tara In regiunea noastra.
Reamintim, deasemenea, organizarea unui birou, a until oficiu
de turism al Brailei, care sa atraga si sa coordoneze siste-
matic, si cu cele mai moderne mijloace, miscarea turistica n
parfile noastre.
Braila, care e centrul firesc al pieisajului turistic dela Du-
narea-de-jos, chiar pana la Delt, n'ar avea decat foloase mo-
rale si materiale, de pe urma unei afluente turistice, pe care
ar atrage-o spre ea, printr'o propaganda inteligent printeo
organizare sistematica. Autoritatile locale, daca vor sa mai
iasa din biurocratism, trebuie sa sprijine efectiv o asemenea
initiativa serioasa. Orasele de azi utilizeaza toate mijloacele
moderne pentru a-si anima vieafa. Turismul e unul dintre cele
mai eficace minoace moderne, pentru acest scop.

REDACTIONALE & ADMINISTRATIVE

- Cu acest numr care deschide anul V al revistei noastre,
am Imbunttit simfitor condifiile tehnice In cari apar Analele
Brilei". Am mrit numrul paginilor nuui caiet trimestrial, dela
56, crite erau pan acum, la SO. Hrtia semiveling am inlocuit-o cu
veling ; ai am introdus cliaeele. Acesta va fi de aci Inainte tipul
revistei noastre.
Cu toate aceste Imbunttiri, costul abonamentului a rams
acelaai.
- Numrul viitor al Analelor Brilei" va fi dublu, in 160
de pagini, cu un bogat material ai cu rubrici noui. Va apare la 15
Septembrie, a. c. Astfel, isbutim s ajungem cu revista exact la zi.
- Cerem scuze celor ce ni-au trimes revistele In schimb ai
lucrri pentru recenzat, ca nu am putut, din pricina lipsei de spatiu,
nici mcar s le mentionam In acest numr. Inceptind cu numrul
viitor, rubrica recenziilor va rmtine permanenta ai i se va da toat.
desvoltarea cuvenit.
- Deasemenea, rugni pe prietenii ce ni-au trimes articole
spre publicare, s ugduie amtinarea tipririi articolelor In numrul
viitor. In special, regretm In chip deosebit c n'am putut publica
In acest numr studiul d-lui inginerinsp.-g-al Paul Demetriad, despre
Activitatea Portului Braila In 1932. Articolul face parte din seria
studiilor similare pe cari le-a publicat d. ing. Paul Demetriad In
fiecare an In revista noastr, Inffiatind sintetic activitatea anual
a portului Brilei.
- Rugam alduros pe toti abonafii noatri s ni plteasc abo-
namentul. Celor ce ni-au pltit, ii rugrn s primeasc cele mai vii
multumiri. Numai datorit concursului d-lor ai sacrificiilor noastre
am isbutit s creem Brailei aceast publicatie periodic ce-i aduce
attita folos cultural ai un prestigiu intelectual neatins Olaf acum.
BrAila n'a avut ptin acum o revist care s dureze 5 ani, - al Inca
o revist de studii !
ING. OH. T. M.

www.dacoromanica.ro
CARTI APARUTE SUB AUSPICIILE ANALELOR BRAILEI":
1. ALBUMUL BRAILA VECHE" de ING. GH. T. MARINESCU.
2. COLECT1A DOCUMENTE PRIVITOARE LA BRAILA" -VOL. I
.3. BRAILA VECHE Schitl a evolutiei istorice, din antichitate pan
in sec. al XIX, de ING, GH. T. MARINESCU.
4. CEI DINTI ANI (1828-34) DE REORGANIZARE AI BRAILEI,
DUPA ELIBERAREA DE SUB TURCI - de IOAN C. FILITI.
5. ERA NOUA - de M. MANOILESCU.
6. JOAN PENESCU, - ANIMATOR AL BRAILEI CULTURALE In
prima jumtate a sec. al XIX-lea - de I. VIRTOSU.
7. ACTIVITATEA PORTULUI BRAILA IN 1931 PAM DE ANI1
PRECEDENT!, de ING. INSP.-G-ral PAUL DEMETRIAD.
S. CATAGRAFIA LOCUITORILOR $1 A VENITULUI DIN JUDETUL
BRAILA IN 1828, - de Prof. MIH. POPESCU.
9. ASOCIATIA ABSOLVENTILOR 5COALEI SUPERIOARE COMER-
. CIALE DE SAM. - Istoric i expunere a activittii -
de MIH. TRUFA5U.

VGR APARE :

1. VECHIUL DRUM DE NEGOT BRASOV-BRAILA - monografie

istoricg, de ING. GIL T. MARINESCU.
2. EDILITATEA BRAILEI - de ING. GH. T. MARINESCU.
-
3. NOILE CONDITH ALE DUIVREI (conferint) de N. IORGA
4. NATIONALIZAREA ORASELOR NOASTRE - (conferin() de
S. MEHEDINTI.
5. 0 COLECTIE DE VEDERI ISTORICE SI ACTUALE ALE
BRAILEI, de ING. GH. T. MAR1NESCU

www.dacoromanica.ro
 I
r,
,, ,
sr

' .k -
4k. X( , , i
r V,
.
t
,' -,'
8 ..
t 0,
.

,,,...
-' r L

:I _
t
. 1" - _ - 1- ,1 ,vr 1 _ ' "1
, t
1" ,: r le
I' , r rt.rl
ii .;1 r,, i.t ,,,,r'-
' ri
r

,
r
, , ). ..,,,,. ' '
_ r , %
4: I'
r
/ ' r ' 1 l- -, . . r' 1 ' -
'

As"
1 .1. '
' 1 r-s 'r '. -;k - 'I-
kl I

14, (
- ff
1 1

- t 14

,
- I
r

1
;44.4
#,
N
r'r
-
P
, " 1,
' ,
,1
.

. '
14/1
-
'1

-
7

DUNAREA.
V
r

INSTITUT DE ARTE ORAFICE

- BRAILA
4 .

el ; /
. r i . r r,
-,..- , A', I. 'i , 7 , - 1,-,-1 '.
, r.: A r r'' ': i ' :t p.,
/ )-
-4, ,

! rr',.11S., ,
' r r.,'"
' 1 A
ig , 1
, ".. t - ,

. ... -
' '- t ' ,f' rI.
i {N- i' t
'? \ tr
, , irrr:
r t

J' ,

, 11.. , - !.: 6

v. 4, '' ' '

,.

t
. 1
,, I
_ r ' -., ,(
' a

1, ' '1 J
, ..,
'
.'.
':, i ,,i,'
t,
' ;\ 1 sr

,::4; :
.,'-'`''
-3--s'i
'
ry IP ' Crl', 4 ,
its'
. -
.1 1
'ri-'-' rf t ' .- , N, ., , / ' ,
) ' 'i- 1 Ilr'..; ''Ir ' ' ' ' '
i I, i
1
-
.1

l ' ,t, . ...r

' ' Vi \ v
-.?? .. '
. ir r -r - '

I! .,., 1 , ( 1,, ,,, i '.. i

r
r
.
'
' l
t 4
' 5
',.
PO
,
, ; ,

.6.4. ' r S*, i ' , f.r. r -', .t

: ` ' P'
r r ri .....
i ,
.,r(4.

Pretul, Lei 65: www.dacoromanica.ro

I
r