I 1-

tASZ.45z5Z52525Zs2R525z5Z)Z.52R5Z5Z525Z5:525.625295Z5Z5Z52_52-5252.52.R5z566:R5256<529:5Z32x5F6
.4" 1 45.'"-4°""-- ' 'flir,7141M,znirrtivars
,,,..z.,.:. e
rtrarovrrryrrra I s,rnfrarrnrrs s rz mkt:4,441,aq IFi flfrX WM
.
,i.liy,;-\,(#0))..2.6.:...Th,...+,14,..,,.1.z,i:-,-- 1
r=,, 0

7
' ' VIP I.
1TASCY20.,,,,S.V_Mr,_'.WV3ZDETZ91.91SITY5V-Z.,sef..4.! ':$2 4-

--
3
1 $. . . - .. . . .. 4

. '.
.1-1
.
1

. ...
.,
. .
.
.........
_.--..-.
.2.a.az
*,
".

....
..' 5-

ji.EVISTA .
.
.
.
. ..
, '4
.

4 4i.i,N
PENTRU ' '-- (
#.1 ii -..,,
I - ,..
)
,
4 ". . 'd
,

. ,
..., ISTORIE, ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE
.2
. - 6 ,, i ' 1

,m
)NV
I ., : SUB DIRECT1UNEA . 0: `4'
X '' s i .
- .
.
. .
3
17'

4' '''.. Lur ., .

X ; . ,
VI
ri LxREGORIt . TOCILESCU ,

. . ,
x
,

''',., :
. , .
c6
/ *

c.
, - I I,
01,
,
'. + s-g:11,.. -,-r- kG..:ii
..1
413.
,, ,
. . ..,
a
(P... p . ,>0

I
.

ANUL III. .
,
)..,
sl,s 2 isi
1 n
le
voLumUL V, FASC. II. .
t! 1
4
Cu 3 xilogralii. .

,..
-1"--1? 4,
.
.,

. .
,. .
16
iN

:
jt *,;.'"ii,fillit-4.-1". . . I

. cka
n1 :
,.
Z
4 e
_ ,
.-
. 00(
4
, ilt
5c, ;,4be BUCURESCI ,'

iii11'''E 1 ," TIPOGRAFIA ACADEMIE! ROMANE (LABORATORII ROMANI)

Nr. 26. STADA ACA DEMIET, Nr. 26. . .,(.
li ,11- . . .
.11?...

yJ1
k ,..
1885 '. ... _ : .0

i l' , ,. 1 IergIlltnaKTEWSSIZOINI...7 - - .,,,,...a,,,, .,T.,ThaiwialLiaaFrtiariF.ar,W,A1Cartaq INW.IWRZR I

, 1 401 __,
( ''.. ,' : \ QJ ...?,'"-6 `) re X

4
., 115
Mammuittuaaa,...xmAaykkmAaaa ZWWAU2lUL:4T1444!CTAV1 14. Ng amaawkwavlszamsaug .
IF, ..-,
gc,,,,, ;:;-' ?>((

-.-q52-5-5---"8-225.25256Z5252.252252-252SSZ<,225-625-2S-M5-2S2S-8W-25gXF->-<XX

771°'

i
www.dacoromanica.ro
r
4
1
1

' .5.,
( f. fv

ri ". , ' , '' Ll r..1

1
,
,, ,-,. / :, 7 .reir'' 1
r.1
 r

iSUMARIUL
Pag.
L. flatheaun. Elementele turcesti in limba romana (fine) ' 193-285
A. D. Xenopoln. Intemeierea terilor romane : Dese?flecarea Molclovei . . 285-309
E. Picot. Tableau genealogique de la famille de Drago- 310-318
A. Papadopol-Calimach. Amfilolne Hotiniul 319 330 ,

I' Zilot Romanul. Din scrierile lui Zilot : Adunare de stihurl 331 -358
0. Major. llonuntenta Comitialia Regni Tansylvaniae 359-376 -4
I'. Ispiresen. Dicatorl populare 377 -384
St. Emilian. Biserica de la TreI-ErarchT din Iasi 385 391
T. Barada.. Documente inedite privitore la istoria romans 392-398
V. Iorgalescu. Oratie ce se dice la nunt5. 399 -400

'

T
S.,

- 'A CONDITIUNILE PUBLICATIUNEI

).
Revista pentru istorie, archeologie si filologie apare de patru on pe an, in
iascicule de cite 12-15 coli, cu stampe si fac-simile, alcatuind dou6 volume
pe fie-care an.
r
Abonamentul pe an : 25 let F3ntric Roma tia, 30 la pentru str6inatate.
Redactjunedsi administratiunea se sill in Strada Primavera Nr. 30.

, 4.,

www.dacoromanica.ro
tR5Z5Z5<525252252R5252.9.529.52.9.55/StR5252562.5;:52SzS625Z5?-9,5ZRS:52_525er.525_2%

04
,?

.1
voirrowdr

1-10c*A.
ivirevawrowswistIvoinmworams

-.3 4,
lieVIMPFT1141911IIM
lit
,
fe:t11_
..,. Pu-Th°1x
.--......_
-
i t 4:
. f_EV IST.A
1
4I i PENTRU
riii
;;C e
I

04
g P I
g .' ISTORIE ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE . z 10
'3

. tc

.4:4
g
I* v
SUB DIRECTIUNEA

../ V Ix! °
3 )0
>>'°
*1
im 4:-
REGORIt p. TOCILESCU
-. .

'
, cat1 ..
,,
.D e.
..x.,
...,

/ ^ ANUL III. 3
6
V OLUMUL V-lea.
0-* Cu 1 stampa vi 9 xilogralli.
e
>0

g .>

.. .
. t 4
4 t '
4 tg, #

1=6311;141=44.*
;< 1, 9 S
, g 1/4.,

1 e e

, .
N c
.
. f.
3

5c
BUCURESC[ t.,

>,0 , TIPOGRAFIA ACADEMIE! ROMANE (LABORATORI! ROMANI)

Nr. 26. STADA ACADENIIEt, Nr. 26. ', 1
) B A,
. 1885 )c

,-, _ .,.. ce ,
+4 X)
*+ 1
A.W
,- 7 , il
_
. _.
0 -
.. , -- b iF,
-- 14--,.'t
gvi
x,
C'
V- '; P
q..
--, - Z .. I LV!
1

' . XXZ52CZCZRP5Z5ZSZCZ5:29525ZS6.Z525-b'RCZ2525
,E..w v , AttAIIII0.122 WOW&
, ,

ZPSZSZCZCSZSZPSX25252525252Ce
- >0

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE A VOLUMULUI V.

Peg.
'Held Joann N. Antichitatile de la Cucutenl 187-192
-Mirada T. T. Biserica Buna-Vestire din Targul -OcneT a tut RAducanu
Racovill 170-173
) Despre crestAturile Salgailor pe droburile de sare 17-1-174
Poesil populare din Macedonia 175-1b2
) Documente inedite priviti5re la istoria romdnA 392.398
Crete Gr. Antaiul Praxis sad apostol romanesc tipArit pe la 1570 . . 29- 57
bairn P. Societatea istorica si archeologicA din districtul HunedoreT . . 124-129
Eint Han St. Biserica de la Trel- Erarchl din Ia§1 385-391
Fekete S. Date privitOre la istoria Kneziatelor romane . . . . . . 129-141
Gaster 111. Dr. Legende inedite : Viata S -tulul Macarie Rimleanul . . . 88-112
Iorgnleson "ir.. Georgia Georgilas 183-187
) Oratie ce se dice la nunta 199-400
Ispirescn P. picatorT populare 153-165; 377-384
Motor G. Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae 359 -376
Nelchisedec Episcop. 0 escursiune In Bulgaria (fine) . . . . . . . 113-123
D Biblioteca d luI Dim. Sturdza de la Miclausen1 din judetul Roma-
nulul (fine) 142-152
Papadopoln-Calimach A. Amfilohie Hotiniul 319-F30
Picot E. Tableau genealogique de la famille de Dragon 310-318
"S aineann L. Elementele turcestI In limba roman& (fine) 193-285
Tootles= Gr. G. Scrierile inedite ale Jul Zilot romanul p8- 64
_Xenopoln A. D. Intemeierea tarilor romaue . . . . . . . . 1-28 ; 285.309
) Un document asupra lul Bogdan, descalecAtorul MoldoveT, din 1349 166-170
lilot romannl. Domnia a treia a tut Alexandru Val Sutul, ce i se cli-
cea si Drakake . . . 65- 88
) Adunare de stihurl 331-358

www.dacoromanica.ro
 XLEMENTELE TunazT1 IN LIMBA Rom/ 1111.
[Fine] (1)

I.

675. Iabangfu, vagabond, haTmana (Glos. 298); jabangi, stranger, im-

portun, facheux (p. jaban=avuSpog, desert, pays stranger) Z. 946b. Mikl. I, 78.
676. licit, guler (Ia o baIng femeiascA); t. jaka, bord; collet d'un vdte-
ment ; visage; cOte, contree, direction Z. 963b. Mikl. I, 78.
677. Iide§, tede§, os cracanat (din stomahul gainilor); ramasag cu acest os
!titre 2 persoane, la care aceea, care primelte ceva de Ia cealalta, far'a rosti
vorba (Tade§), prerde rainasagul; prinsoare in genere; p. jad, memoire,
souvenir, reminiscence ; jadest, espOce de pari ou defi de memoire entre deux
personnes; jadest, fourchetle Z. 947a.
678. Iahnle, tehned, mincare din zarzavat cu bucatele de carne sad pe-
§te ; p. jahni vulg. jahni, restes d'un repas que l'on garde pour le lende-
main ; t. hachis et etuvee de viande, poisson ou volaille; du bouilli Z. 959b.
Mikl. I, 78.
679. Mini, jaf, prada; nava% (Beld. III, 410 : armele dupe ce tama cate
as fost le as facut; Cog Arh. II, 70, 96 : sa nu dea Iniceril Myrna); la-
rnangiu, jafuitor ; amandea (pentru lamandea, forma participiala), nava-
End , navalire, navala (Al. T. 723 : cum old zari Rusaliile, amandea pe ele I
ib. 204, 1006) ; p. t. jagma, incursion, expedition pour faire du butin ; pil-
lage, butin ; jagmagy, pillard Z. 963a. Mikl. I, 78.
680. Ulnae, lema, emcic, odinioarti recrut (de TenicerI), vicestegar ; ad-
junct, ajutor de logofat, condicar (Cr. II, 149; III, 265, 253: emacii de Vi-
din ; Fil. 44 : calemgii §i lamacit eel cu islice in patru colturt §i ra§T pe cap
chinezeste; ib. 245 ; C', 312 : locuitorT $i tamacl ; C2, 385: iamacl s'alba fie-
care ogeac ; Ur. III, 195 203 : ermacurile) ; t. jamak, morceau, piene; ad-
joint, aide, assistant , apprenti , compagnon d'ouvrier , sous-chef de cuisine ,
recrue (dans le corps de janissaires) Z. 968a. Mikl. 1, 79.
681. *langan, incendiu (C', 342 : pentru intimplare de tang an); ran-
gangiu, pompier (Beld. III, 433 : tangei ngit se trasese, cad chip de stins nu
era ; ib. 413); t. jangyn, incendie ; jangyngy, incendiaire Z. 956a. Mikl. I, 79.
682. *Iarltc, tcrlic, erlic, autograf princlar, diploma de la Hanul Tatarilor
(Cr. III, 130, 177: Mariea sa Hanul trimis'au dare mariea sa Domnul Mol-
dovel cinste tarlicul marid sale; ib. 163 : as venit luT Grigorie Voda si erlic
de la Hanul §i buTurlid de la Abdula Pasa Sarascher ; Mag. Ist. IV, 170: all
sosit un mirzac... aducand Domnulul iarlic qi o tidula scrisa cu !mu§ maim

(1) Vec)l .Rev. p. kt., Arch. fi Filolog., Vol. IV, pag 646-699.
Bev. p. IA, Arch. tt Era, An. III, Vol. V 13

www.dacoromanica.ro
f94
t. §AINEANII.

Hann luI); - t. jerlyg, jerlyg, ordre royal, diplome; chiffre du prince place en
tete d'un ordre Z. 949a. Mikl. I, 80.
683. *Iarmitchl, lnflorat cu aur, impodobit cu margaritare (Ur. III, 126 :
ti se tramite acum din partea noastrA un armasar deosabit ci o bland de
samur larmacia); - t. or. jarmak, argent, or Z. 949a.
684. *Iasitc, porunca, interzicere (Cr. III, 438 : cad pentru ei iasac nu
este); lasacciu, lesacciu, soldat turc pentru sigurantii, numit obi§nuit eavaz
(Beld. III, 425: cu tesaccit §i cu paza, cu 14 impreuna merg); - cf. fiasic,
un fel de joc (Fil. 29); I. jasuk, defence, prohibition ; t. or. arrangement,
ordre, disposition ; loi, regle ; jasaledy, garde ; autref. garde ou escorte de
stlrete accord& aux strangers en Turquie Z. 950c. 962a. Mikl. I, 80.
685. Iatac, etcic, camera de culture ; - t. jatak, lit, couchette, nid, ta-
niere (jatzak, etre couche) Z. 958'. Mikl. I, 80. V. is
686. Iatagan, eartagcin, eutit lung ce poartb. Turcii la brill (Al. P. p. 87 :
ca (i-oiti trage un eartagan - de 'I sari ca un soldan); t. jatagan, grand
couteau, coutelas Z. 958c. Mikl. I, 80.
687. *Iatit, rugaciune de noapte Inainte de a se culca (Cr. II, 150: s'ad
strigat la meceturI ezanul, ce se cheama tap, la douti ceasuri de noapte); -
t. jatsy, action de dormir ; temps of l'on se couche, entree de la nuit, priere
du soir Z. 947a. Mikl. I, 81. V. latac.
688. Iaulrt, lapte inchiegat : - taurgiu, care vinde Iaurt ; - t. jogurt, jo-
hurt, lait caille Z. 973b. Mikl. I, 82.
689. Iav4, dulce ; pl. vorbe sad lucruri dulci, dulceata (Cony. XVIII, 11 :
bacalimuri §i fava§urt);- t. jangle', doux, affable Z. 970a. Mk]. I, 81.
690. Iavattea, fabafci, tev'd§ci, ivelet, dem de apucat nasul tailor (tend
se potcovese); - t. jawaga, morailles Z. 970a. Mikl. I, 81.
691. *Iazagiu, scriitor turc pe Tinge Divan numit obicInuit divan-efendi (Cr.
II, 79 : chemand §i pre fazagiul de le all cetit fermanul imparatese; III, 152 ;
Mag. Ist. II, 172 : tazacgiul DomnuluI; V, 96 : all chemat gramatieul grecesc,
logofatul rominesc, azagiul (!) turcesc); - t. jaz, ecriture ; jazygy, ecrivain,
clerc Z. 950o. Mikl. I, 81.
692. *Ibra, Invoealil, act de liberare (Cr. III, 175, 176: fticandu-se ibra i
acezamint Intre ambe partile); - ar. ibrci, delivrer, decharger, acquitter (en
justice) Z. 3b.
693. Ibrie, vas de apa; - ar. ybryk, aiguiere Z. 41. Mikl. I, 58.
694. Ibrilm, ibri§in, matase rasucita; fig. §iret,-ibri§iingiu, care toarce
sad vinde ibriiim (Fil. 138: calpacul de bland al arrneanului ibri§imgiu); -
p. ibrigins, soie, fil de soie; ibrigigi, fileur de soie, marchand de fil de soie
Z. 3a. Mikl. I, 75.
695. Millie., echileze, moneda de argint de dui lei veclif ; masura de 50 de
dramurI (Gorj. Hal. IV, 9 : 0 tavil plina de lei, de lusluci, de echilaci ci de
parale marunte ; Fil. 231: Aduc numal de cat o artimeasa de yin chihlibarin
qi dad cute un ichilic la to(i fratil); - t. ikilik, monuaie de deux (aspres,
paras etc.); vase contenant deux mesures (iki, deux) Z 130c.
696. Idolan, i0oglcin, lit. fecior dintiuntru ; paj, copil de casa (Fil. 28 :
Neferit ci idolanit domnesti; Negr. 287, 346: icioglanti cu agaoa lor);-ici-
dga, pl. ici- agaleri, slujitor domnesc (Cant. D. M. 54 (109)); - t. id, l'inte-
rieur, int erieur ; aglan vulg. olan, jeun homme, domestique ; id oglan, &eve-
page, qui apres avoir recu sa premiere education dans une espece de semi-
naire, est fait 7d aga, ou page de l'interieur du serail Bianchi I, 251, 275. Z.
124 °. Mikl. I, 75.

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCEFI hi L1MBA ROMANI. 195

607. *birth', om din interiorul saralulu! (Cr. III, 240,249: ioirlif impara-
testi) ; -t. id, interieur ; er, ir, p1. erler, homme, Z. 220.
698. *brain, cinstire, primire buna (Cr. III, 439: le as fitcut icram aga-
lele cu cafea si clubuc; R. II, 1. 330: de acest icram - foarte multumire
am); - ar. ikrdm, action d'honorer, temoignage d'honneur, de veneration,
accueil hospitalier fait a q. qn. Z. 81a.
699. 'We, edec, cal de manit, povodnic ; tragerea uneY luntre la margine
(Cr. III, 332); tedecciu, idieciu, seiz, rindas (Cant. D. M. 119 : dol idiccit
saa slug! de la grajdiul imputatesc in calul in poarla curtii); - edicliu, idi-
cliu, fedicliu, slug, paj (Fil. 28); - t. jedek, (aty) cheval de main (ar. jed,
main); corde ou courroie par Inquelle le cheval de main est conduit ; bateau
trains a la remorque, la remorque ; jedekgi, jedigi, qui conduit un cheval de
main, palefrenier ; homme qui remorque des bateaux Z. 9590. Mikl. I, 81.
700. lenicer, lanicer, enicer, inicer lit. militie noun; soldat din garda Sul-
tanului ; fig. crud, barbar (Al. P. p. 134 : cu cinci -zecl de Enicer't - car!
poarta 'n brie hamgeri ; Mar. P. p. I, 208 : si o sutra de Ininceri ; Cr. II, 259;
Mag. 1st. II, 15); - fenicer-cigtt, lenicer-cigasti, comandantul Tenicerilor (Cr.
11, 50): - leniceresc, iniceresc, de lenicer (Cog. Arh. II, 14 : cu haTne inice-
re0i imbracati);-inicerca, pusca turceasca (Cr. II, 327: inicercele Turcilor
ere' mai lung! Si de tier maT bun de cat flintele Moscalilor); - t. jeivi-Seri,
janissaire, soldat de la nouvelle milice crane par le sultan Murad Ter en 1362 et
entierement aneantie et supprimee en 1826 (jciai, neuf; Seri, milice); jenideri
agasy, commandant en chef du corps des janissaires Z. 965e. Bianchi II, 1276.
Mikl. I, 82.
701. lenieicma, lit. moda nouns; copila de curind deflorata, femee de cu-
rind prostituata (Pol. 143); - jefti eykma, nouvelle mode Z. 360a.
702. *Ierlin, erliu, locuitor de bastina, pamintean (Beld. III, 361 : intru el
strain nici unul, de cat numal eel feria; ib. 375) ;-t.jer vulg. er, terre, lieu ;
jerlii, qui est du pass, habitant, indigene Z. 960a.
703. lerdga, irciga, drum sapat, cant; - t. arg, aryg, fosse, fosse, con-
duit, canal, rigole, sillon ; jaryk, fente, crevasse Z. 28b. 948e; ung. arok ; cu-
manic or, fossa Mikl. I, 12, 80. V. ara.
704. *Millar, chstinctiune, decoratiune de onoare (Bol., Poesil, p. 267 :
. rai-a spus cum ca poate ciii de tipar - si cum ca asteapta $i un iftihar) ;-
ar. iftixdr, gloire, honneur, distinction ; ift. nigani s. nigani ift., decoration
d'honneur Z. 71°. V. ni§an.
705. *Mira, eftirci, pill, calotnnie (Beld. III, 412: Iftirale, napasti multe
pe boleti, pe tirgove(1; C2, 388: cu felurl de eftirale §i pricin! nedrepte); -
ar. iftird, action d'inventer un mensonge contre q. qn. , calomnie Z. 710.
Mikl. I, 75.
706. Ihtiar, batran (Pan. P. V. 76 : Efendi, sint ihtiar - barba 'ml este
alba var); - ar. ixtijdr, vieux, ancien Z. 17c. Mikl. I, 56. .
707. *Mini, institntare, raportul judecatorului (Cr. 21.0, 209: cu cadiul sa
se mute acea judecata si avand dreptate sa'i se dee ilam);-ar. Mint, action
de faire savoir, d'informer, avis, notification, rapport du juge Z. 650. Mikl. I, 75.
708. Die, giletca, pieptar; -- tivilichie, tivlichie, tilivechie, lit. ilic tivit ;
pieptarul lung al tarancelor (partea intaia a cuvintulul e tivesc ; cf. Cih. 623);
- t. jedek. veste, justaucorps (ordinairement en etoffe de sole, a mulches
longues, et qui se met sous le caftan) Z. 967a. Mikl. I, 81.
709. *11114, dajdie in genere; dare extraordinarit (Melchis. Rom. I, 121: [in- ,
tr'un tetravanghel din 1685 pasajul Mat. XXII, 19 : (arittati-ml banul dajdiel,
e tradus romineste :] e ar It la t i-mi pecetea dirius) ; ib. 127 : oameuiT, can se

www.dacoromanica.ro
1,04 L. qAINEANU.

vor Reza In satul din NegoestT, s'aibit mare scutealit pi slobozie-... de toata
dare $i de slujba $i sit nu dea nicT ilia, nici podvoada, nice posada, nicT jold..,;
Hasd. Arh. 1, 153 : oameniT manastirestI.... sa nu plitteasca bir,, flier posad ,
nicY podvoada, nicT 44; cf. Melchis. 56); t. aiyg, action de prendre, ma-
niere de prendre Z. 89a. V. alim, cu care etimologiceste e identic.
710. *!ma, imma, inma, mama, maTelt (Dos. Sept. 16a: Tara tats -mett s'a sa-
varsit ci dat mina de chemara pre imma -sa; ib. Fevr. 71a : si vreamea adaea
n'ati chelluit'o in leane si fara lucru, ce la mare facere : ca all ars idolul imnagt
Dumnezailor; ib. Iunie 141a : imma luT Leon ; Cartea romineasca de invtita-
tura [ed. Sion, 1875] p. 45 : cela ce '§T va ucide pre tats -sal si pre inma-sa...
maT cumplita certare sit alba de cat alt! ucigatorT ; ib. 155 : inma de '$1 va
da feclorul sal fata la gIudet ca pre niste vinovatT maT putin certa-i-va glit-
detul, Tara nu 'T va slobozi de tot ; Cr. II, 348: Tara mai pre urma al scos
ima ImparatuluT copilasul, nepot de flu BrancoveanuluT, §i Pad dat la maYca-
sa; ib. 414 : si al ramas epitropT imparatiel Mosculul ima acelul copil; R. 1,
j. 340: asijdere ce 'T-au datu inma -sa qi Doamna Masa si au dusu la mine
sa se stie); ar. Timm, mere Z. 93b.
711. *Imam, preot musulman (Mag. Ist. I, 170 : all ueis TurciT pa un hoge
imam al lor); ar. imam, chef, cure, prelat Z. 94a.
712. Imameit, imbucatura citibuculuT, capaIMul de chihlibar al Hat (Fil.
17 : imamele de chihlibar limoniu); ar. inaime, embouchure d'une pipe
it fumer Z. 94a Mikl. I, 75.
713. lmbrihor, imbrohor, maT marele peste grajdurT, comis (Al. P. p.
211: sultanul din foisor dete semn lul imbrohor ; Cant. D. M. 109 : imi-
rahorul sal comitul viziriuluT ; Mag. 1st. IV, 21, 29); buttic-imbrohor, co-
misul cel mare (Cr. 11, 251, 348; Cant. D. M. 118) ; cuciac-imbrohor, co-
misul cel mic (Cr. 11, 89); emir-i cixor vulg. imbroxor, miraxor, ecuyer
(ar. emir, chef; p. axon ecurie); bujuk miraxor, le grand ecuyer des buries
imperiales; kiiduk-mirax6r, le second grand ecuyer Z. 19b. 97a. Bianchi II,
1065. V. emir, miralaiu.
714. *Imdtit, dare extraordinara, ajutorinta (Ur. 1, 234: bani! intdatulut ;
R 1, 1. 56); ar. imddt, action de secourir ; secours, assistance Z. 95b .
Mild.1, 76.
715. Imenel', imincl, pantofi grosolanT tarAnesIT, identici cu fileri! (Fil. 13 :
cu picloarele goale Litigate In niste iminel de saftian ; ib. 143 : iminriz ceT
slacojil §i fesul cel ros cu fundul de ibrisim neg)u); imeni, un fel de pinza
vargala din lemen, (Cog. Arh. II, 246 : [tarifa vaniala din 1761] imeni, bu-
cata 44 ban!); ar jemeni, issu de Yemen, apparlenant au Yemen ; toile
peinle de Yemen ; servant a faire des couverlures de his et de sofas; mou-
choir de couleur ; babouche bariolee Z. 969a. Mikl. I, 82.
716. *ImurlIlc, emurlac, irmultic, fermuluc, un fel de mania (Alex. 37 :
scoasera plasca si emurlueul 1' Solomon); t. jagmur vulg. jcimur, pluie ;
jagmurlylc, manteau pour la pluie Z. 952. Mikl. I, 78.
717. Inam, blanchet de postA, permisiune de a calatori cu cal de posts;
ar. in'cim, grace, faveur, bienfait, recompense, spec. d'un superieur a un in-
ferieur Z. 106".
718. bat, tancit, pica. pizma, indaratnicie; inacciu, IncapatAnat; ar.
i'ndd, action de faire une opposition conlinuelle, de s'enteter a Z. 66a.
Mikl. 1, 76.
719. Indrivaim, indrifeaci, endri§aim, LaIhyrus odoratus (Br. Pr. 81); ge-
ranium (Glos. 317) ; lit. esenta regalit (Fil. 154, 284: o multime de oale cu
maghirani, indru§aimt ci alte florl scumpe); ar. p. 'atri gala, 'ytyr gala,

www.dacoromanica.ro
 BLEMENTELB TURCM1 IN LIMBA ROMANI. lq?
geranium (ar.'ytyr, essence ; p. gdhi, royale, imperiale) Z. 61a. 631 °. Bian-
chi II, 1306.
720. noldal, glaolda§, tovarits (Cr. III, 253 : scriind si la Tarigrad la
toldarit lor ; Hron. II, 185 : ghtoldaf; ib. 187, 190; hioldaf); - capitolda§,
coleg, amie (Fil. 133: dar ce o sa zicit captoldalit mei, tend vor afla; ib. 214);
t. jolda§, compagnon de voyage ; en gen. compagnon, camarade, collegue;
kolda§, compagnon, associe, atnis (yol, voyage ; dag, compagnon); kapy jol-
day, camarade de service (partic. dans le service de la tour) Z. 420a. 691".
976a. Mikl. I, 45.
721. Iorgan, fnveN de pat (Hasded, Etymol. Magnum Rom. I, 61); - t.
jorgan, couverture de lit Z. 971a. Mikl. I, 83; mrom. lurganu, stragulum
(Mikl. R. U. II, 17).
722. Iorgovan, Syringa vulgaris; - p. ergewan, ar. erguwdn, l'arbre de
Judge (Syringa vulg.) ; vulg. lilas (fleur, couleur, rouge, via rouge) Z. 29a.
Mikl. I, 57.
723. *Ipea, numire sad reinoire in functiune (Ur. IV, 140 : de la Domn
sä nu Tee nimic pentru ipca); - ar. iblcd, action de faire darer, de confir-
mer, de laisser Z. 5a.
724. Ipinged, epinjea, manta cu gluga, manta de ploae (Pan. P. V. 20 :
unde se giiseste seaoa, se cere gi ipingcaoa); -tjaponga,japyngy, couverture,
housse ; vetement d'hiver ; manteau, capote Z. 958°. Cih. 588. Mikl. I, 79.
725. *hat, era,t, venit, acsiz (Ur. V, 49 : hatraturt; Beld. III, 393 : ca 'n
starea ce era (am, nu avea aide un irat ; Fil. 322 : ludele si celelalte iraturt
ale stapdnirel): - ar. irdd, action de faire venir ; rente, revenu Z. 144a.
726. Irmilie, ermilic, monedd turceased , (mold.) icosar (Al. P. p. 118 :
si paftale midi - tot de irmili0); - t. igirmi vulg. irmi vingt ; igirmilik
vulg. irntilik, piece d'or de la valeur de vingt piastres Z. 150a. 965a ; cf.
icosdr, de aceea5T valoare cu irmilicul, din ngr. Elzoctipt din Eruct, doultzeci;
cf. asemenea slant, moneda de 20 ereicarT sad 90 parale din germ. Zwaneiger
din owanzig. doudzeci.
727. Isehinzar, lit. care duce lucrul la eapat; iscusit, pisicher (Pol. 151;
Al. T. 431 : incepe, ed to esti mai ischtuzar ; Fil. 160 : un vataf de curie is-
claluzar poate in seurta vretne s'ajungd bogat ca by din Biblie);-ischittearlie,
tu§clauzarlic, tnestesug, iscusintd (Fil. 16 : fuplauzarlicurile 5i marafeturile,
Cu cart trebue sit fie impodobit un adeverat calemgiu ; ib. 230: asta este is-
chtuzarlicul med) iagiizar, habile, adroit, ingenieux (7d, chose; glizar, qui
merle a In tine); iggliza'rlyle, diligence, activite dans le travail Z. 741a.
728. 'Isirgiu, negulator de robi (Cr. III, 240 : ad adus un ovreid isirgiu,
de earl vind roabe); ar. esir, esclave ; esirgi, marchand d'esclaves Z. 51b.
Mikl. I, 57.
729. bra, esndf, breasla, corpora(iune de meseriasi (Fil. 137 ; Cog. Arh.
II, 13 : ad exit esnalurae adecit Coate rufeturile) ; - isnaflic, obiceid, deprin-
derea celor din acelasi isnaf (Glos. 326) ; - ar. ttsralf, pl. din sinf, especes,
classes; (comme singulier): corps de metier, artisan, artiste Z 59". Mikl. I, 57.
730. *Ittalti., de o vrea D-zed (expresiunea resignarif In vola DomnuluT), co-
respunde romineste cu (Doamne-ajuta. (Zil. 302 : Nazirul earasi ii se fitgridui
Cu i§alu) ; - ma§ald, lit. ce o vrea D-zed (esclamare de admiratie, de imbiir-
bAtare); minunat, bravo I (St. M. r. 348 : fi striga tots Intr'un glas : aferim $i
ma§ala ! ; Al. T. 433 : isala I ma§ala ! m'am !dent chiabur; Negr. 24); ar.
Ada, it (Dieu) a voulu, it vent ; in ealldh, s'il plait a Dieu, esperons (les maho-
metans se servent constamment de ces mots en parlant d'une chose future) ;

www.dacoromanica.ro
198 L. §AINEANII.

and d allah, and aallei, ce que Dieu veut ! (exclamation d'admiration) Z. 5348.
Bianchi 1, 185 ; de aceeaci origin& port. sp. oxalec, utinam! Diez II, 161.
731. *Mae, liberare, punere in libertate (Cr. III, 211, 218 : facandu-se ci
itlac lul Mihar-Voda, cad era la surgunlic la Mitilin ; ib. 248); - ar. girth
action de Richer ; de mettre en liberte (un esclave) Z. 61b.
732. 'maned, glob de zapada ; lit. ceva rotund ca un degetar (Pol. 153;
Glos. 329); - t. juksiik, de h coudre (cu particula diminutivala dc) Z. 974°.
733. Innis turetf, nava% (Cr. II 149 : Iodate Enicerit ati dat ittruf; ib.
107 : Moscalil se gateau sa mai dea un Wret§ mare Turcilor); - turnese, a
'Avail (Al. P. p. 210: Turcil in cash turufea - pe tuspatru mi-I prindea);-
t. jaria, marche, expedition militaire ; attaque, assaut Z. 971a. Mikl. 1, 83.
734. *Inzald, sutac, capitan (Cr. III, 149: aa trimis de aa strins tuzba§if
ci capitanii de slujitori ; Mag. Ist. IV, 337); - luzul emini, titlu identic cu
Tusbaia (Beld. III, 390 : tuzul-emini a ()stip ; - leSIon, into lul scriitor say
logofat numit si izba§a de divan (Cr. III, 306, 327 ; ib. II, 417: izba§a stringea
toate ravacele de pre la oamenT ci le scutea raspuns fara nicl o cheltulala ;
ib. 183; cf. Melchis. 50);-t. jiis, cent; jilz bagy. centurion, capitaine Z. 9728.
Mikl. 1, 83.
735. Inzldac, Tuslize, moneda turceasca In valoare de o sulk, de lei vecht
(Al. P. p. 106 : Vin' colea langa zabrea - sti '(I dat ha/act cat it vrea ;
Fil. 115 : mie mi-a luat [hotul de grec] boil ci vaca, sarac de malca mea
pentru un tuo/ue de captezeci de parale); - t. jiiz, cent; juzlik,, piece de
monnaie qui en vaut cent de moindre valeur Z 972a. Mikl. I, 83.
736. *Izra, punere in lucrare; a face izra, a executa (Ur. IV, 128); -
ar. igra, execution; igrd etmek, executer Z. 11b.
J.
737. Jilmet, multime, gloats; ar. genii', reuni, rassemble; gemi'et, reu-
nion Z. 3660.

L.
738. Laf, vorbire decarta, taifas,1iinbutie, secaturi;-cf. palcif, talczf, cu a-,
celaci sans; - lafagiu, basun limbut; - lafuresc, a spune la lafuri ; p.
/elt, mot discours, conversation; babil, jactance, impudence, homme impu-
dent, arrogant Z 7898. Mikl. II, 15.
739. tagiverde verde masliniu ; - /azitr, azuriu (Mag. Ist. IV, 262 : ci
toate scobiturile pletrelor pe din afara le vapsi cu lazur albastru), - ar. ld-
giwerd, lapis lazuli; couleur de lapis lazuli, bleu fonce, couleur indigo Z.
788b; - gr. XaCoOptvoy, pol. lazur ; it. azzurro azzuolo, sp. port. azul, fr. a-
zur din aeelaci cuvint oriental Diez I, 42. Mikl. II, 15.
740. Lagdm, /ageim, an canal, mina (Cr. II, 12, 240) ; - lagumgiu, sol-
dat ce lucreaza la o mina (Cr. II. 65; Cog. Arh. II 95, 128 : aa trimes la-
gumgsl de au facut lagumuri la aceste cetati; God. D. 41); - t. lagym, la-
gum, mine, canal, souterrain, egout ; lagumgy, mineur, (militaire) ; coureur
d'egout, vidangeur Z. 794°, MM. II, 15.
741. *Lihaniu, de culoare verde ; lit. ca varza (R. 1, 2. 339 . o sucna a-
claz lahani cu ranturi ; ib. II, 1. 333 : anteriu cu o varga lahanie ei alts al-
ba) ; - p. lahana, t. lahana, chou din gr. Xixayov Z. 788b. 797b. Mik1.1I, 15.
Cuvintul raniurt. pomenit mai sus, pe care it mai intirnpinam °data (Hasd.
Arh. I, 40: halne cu ranlurt) cu inteles de ducure, pare a deriva din germ.

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELB TUBCEVII IN LIMBA ROMANI. 199

4'ranse, cu acela$T inteles (cf. freamat-framat-ramat; cf. croi, incretitura, gar-

nitura, draperie [Cr. III, 440 : crofurile macatului] din germ. kraus). Din ce-
lelalte cuvinte roininestl pentru clucure , doua (canal, ciucure) sint de ori-
gna maghlara, Tar alte doua (sageac §i piuscul) se trag din turceste.
742. * Landr, sal de Lahor (God. Hal. 1, 94 : covor asternut cu perni de
lahor); p. lahor, vine capitale du royaume de Lahor, vaste contree de
l'Inde ; gali lahori, chafe de Lahore Bianchi II, 7, 694.
743. LalanghitA, clatite, placinta foarte subtire ; t. lalanga, lalek, sorte
de friture de pate, beignets Z. 789.
744. Lalei, tulipan (floare); p. kite, tulipe Z. 789c. Mikl. II, 15. Dupe
Hehn, 527 cuvintul persian ar fi identic cu gr. Xefpcov. V. tulipan.
745. Langavie, podoaba din flora si din fructe (aAR.); Wan kiwi, zig-
zag Cih. 589.
746. LIMA, altattet, vechid instrument de musics; astitzt vioara (Cal. b.
1877, p. 23 : amindoi copiT eras Inzestratt de la fire cu darul cantarit si a-
mindol dezmIerdad urechile cn dulceata glasulul for si cu sunetele ce scotea
alttuta in matnile tor); alduta nemleascd, harfa (Hasd. Cuv. 1, 267);
ldutcir, aldutcirtu, musicant (obicinuit (igen) cu Mute (Indreptarea Legit [Tir-
goviste, 1652], glava 200: aldutariul, carele zice yloarti si alauta pre la tir-
gurT si pre la zborurl si pre la munte, nu poate sa la fats de om bun sad de
botartu, ca unit ca acela sint batjocura tut Dumnezed si oamenilor); 14140-
vie, meste$ugul lautarulut ; t. lawut, lauta, laguta, luth Z. 789a; it. leato,
sp. laud din ar. al'ad Mikl. 11, 16. Cih. II, 668.
747. *Lavdan, stola de matase (Cr. II, 312 : si bolerilor le ad daruit sate o
bucata de lavdan de cel bun ; Cog. Arh. II, 248: [tarifa yam. din 1761] lav-
dan, bucata 220 banT) ; p. laden, etoffe de soie mince Bianchi II, 688.
748. *Liz, populatie de-a lungul marit Negre (Cr. II, 110: o same de Lazi
turd; ib. 372; ib. Ill, 216: aratand toate faptele Lajilor pre amaruntul);
lazthscd, un fel de joc (Jip. 52): t. laz, (nom collect.), peuplade belli-
queuse et presque independante etablie au long de la mer Noire, depuis Tre-
bizonde jusqu'a Tchorokh Bianchi II, 689.
749. Lein, lefea, plata, simbrie (Hron. II, 171: Pat cinstit cu cavalerie si
cu lefea mare; ib. 186 : si lefeaoa (i se va da); lefegiu, lefeciu, soldat cu leafs
(Cr. I, 220 : Wait ce ad avut straint; ib. 256 : oastea leseasca era aleasit
tot In leafs ea si lefecii vecht ; ib. III, 125: sal dee oaste tat areasca si turceasca
adeca lefeeii; Balc. 591, 649: oastea In leafs sad lefcgil) ; olafdnl, spahil ce
primead provizoriu leafs (Cr. I, 410: dupe acestta merg 5000 olafani asijderea
dinadireapta Imparatulut si alte 5000 denastinga); ar. 'uluf,'ultife vulg. 'ft-
lefe, 'olefe (pl. din 'clef, paturage), fourrage ; solde, salaire, paye, traitement,
appointements, pension ; 'utafegi, salarie, solde, pensionnaire ; pl. 'uldfegitln
Z. 495", 636C. Mikl. II, 80.
750. Lee, led, sore mat mare, femele mat In virsta (dim. leicd, letculi pt, le-
lipara, lelp); femete neonesta (fector sad fat& de lele); in doru lelit, Inteun
noroc (Cal. b. 1883 p. 41 : cea mat mare zise cam in dorul lelif ; id. pe 1877,
p. 34: merse astfel in dorul lelit, merse merse [Ana ce se facu sears; ib. 44:
mergend astfel in dorul lelil, fare sa she unde; Isp. B. 370 : Inteuna din zile
fectorul de imperat se duse la vinat, la asa in dorul lelit, fiind ca n'avea alts
treabli); cf. p. laid, licli, beau garcon, baladin, belle fille, courtisan ; t. or.
lobo (la inceput identic cu vorba preeedenta), femme publique Z. 7960; cf.
vsl. loYa, maxis soror ; bulg. lebe, mattisa Cih II, 169. Roesl. 39 derive lele
din ar. kiln, nom propre de femme. V. daddy ei nand.
751. Leg, stirv, mortAciune ; lepesc, a Se face les, a cAdeasi zacea mort?

www.dacoromanica.ro
200 L. §AINIL017.

a fi lesinat ; - le§in, a pTerde simtirile (cf. a lefui foamea pe cineva =a le§ina

de foame, a flamInzi); - p. las, IA, cadavre, charogne, carcasse Z. 789°.
Mikl. II, 17.
752. Levint, 'event, voluntar,, plescuitor (Al. P. p. 63 : cinci-zeci fitra
cincl - de haiduel levintt; ib. : voiniceT leving cu armele 'n dintY ; Cr.1,
305 : Matel-Vodit avea Wild de ai nostri moldovenT, acolo mer§T In leafti,
carora era nurnele leving; ib. 335 : cu leventif qi cu darabani1); - p. leweltd
(proprem. levantin), soldat volontaire, vagabond, maraudeur, libertin din it.
levante Z. 796°. Mikl. II, 17. Cih. 590 ; mrom. levindu, heros (Mikl. R. II. I, 22).
753. Libadea, lebaded, halnA, Imbracaminte ordinary (Cony. IX, 277 ; 0
libadea de atlas ; Fil. 134, 269: cu libadca de aba alba Impodobita cu &tan
negru); - p. Tebti de, casaque, manteau (pour le mauvais temps) Z. 791a.
Mikl. II, 16.
754. Liehea, patA, manjire ; fig. secaturti, om nesuferit ; - p. leke, tale,
souillure Z. 795b. Mikl. II, 16.
755. Liehleim, luchirim, teneueala pentru hasnale (de apa); - t. Midis ,
sorte de ciment Z. 796b. Mikl. II, 17.
756. Lighein, tas rotund de spalat (Cr. II, 199 : ligean (!) cu ibric de ar-
gint); - t. leggin, leken, lejen, cuvette, bassin din gr. Xeltavn Z. 795a; bulg. lejen,
ligen ; serb. ledjen ; mrom. leene ; gr. Arrive Mikl. II, 16. Cih. 590.
757, Liliae, lelicie, vespertilio ; - ar. laklak vulg. lejlek, cigogne Z. 794°.
797 °; vsl. liliki4, lilijaklt, bodirlad; cr. serb. lelelc, barzit ; liljak, ]iliac; alb. le-
lek, ngr. XeXixt, barzA Mikl. II, 16.
758. Lillie, lelicia, Syringa vulgaris, (copacel si floare) ; - liliachiu, le-
liachiu, lulachiu, albastru-roscat (proverb : a face lulachiu, a strica lucrul, a
nu reuli) ; - ar. lejlalc din p. lilang, lilas (syringa persica) Z. 797c. Mikl. II,
16 ; it. sp. lilac, port. lila, fr. lila, de aceeasT origins Diez I, 250.
759. Liman, port, si fig. (Isp. B. 121 : mergend corabioara pe apa, ea se
ruga InT D-zed, ca sit o scoata la liman bun; Cal. b. 1882, p. 21 : nadajdutesc
en ajutoru lul D-zed o di isbutesc d'a ajunge la bun Liman; id. pe 1877,
p. 21 : limanul eT de mintuire era volnicelul eT; Pan. P. V. 133 : omul vred-
nic se face luntre si punte ell trebue sit las& la liman); - t. liman, port, havre
din gr. Xep.tv Z. 797°. Mikl. II, 17.
760. Liochiu, stacojiu, de culoare rosin ca gumilacul (R. I, 2. 40 : ed pur-
tam o pereche de imineT liochi ; Pol. 223); - 1. link, lok, gomme laque
Z. 795°. 796b.
761. *Lipein tatar din Lituania ; TAtaril asezati la Hotin ; curier , corp de
armata, In num& de 1000, Intrebuintat la trimiterea depeselor (Bale. 592,
599; Melchis. 62); - t. lipka, Litfa sad Lituania ; lipka-tatar, tatar 'Han,
numit de MoldovenT §i Cirinnef Cant. 1st. ot. 156, 436.
762. Loeandii, ospatarie; - lokanda, auberge, hOtel, taverne din it. lo-
canda Z. 796b.
763. Lomita, lucmd, placinta grasit ; fig. total, sumA mare ; pl. prajiturT (Al.
T. 31; R. III, 1. 75 : lul VodA foarte IT placu locmaoa, adica multirnea de banT
ce Wit de la mitropolitul) ; - locmagidn, un magTun sad lictar in potriva ne-
putintil barbitte§ti (Pol. 226); -Name& prajiturit ; - lucniagiu, care castiga
o sumA bunicica ; - ar. lokma, lukma, bouchee, morceau qu'on avale en une
foist espece de beignet ; t. iukum, o mincare dulce numitA obicinuit rahatla-
korn Z. 794°. 795°. Mikl. II, 17. V. rahat.
764. Lulea, pipA ;i a furs luleaua NeatniuluI, a se imbilla ; a se face Lulea,
a se ameti, a nu sti ce face ; - p. 141a, liile, tuyau, tube, siphon, robinet ;
t. pipe" fourneau %Tune pipe2.- 796°. Mikl. II, 18.

www.dacoromanica.ro
 ILEMENTELB TURCEFI IN LIMBA ROMANI. "201

M.

765. *Mabel, matbent, (lit. ceea ce este intre, intermediar), tindit, antics-
mei% (dr. III, 306 : Domnul Tese din launtru de la casa ce se chearna umber
si vine in spatarie ; ib. 313 : Domnul mergea si in launtru la malbent);-ba-
beingiu, slujbasul CurtiT care ingrijea de odes. Domnulul (Fot. III, 290) ;- ar.
ma -bejn, ce qui est entre; intervalle; intermediaire ; antichambre; entre ; ma-
bejngi, qui a l'acces au ma -bejn imperial (titre des certains officiers du serail)
Z. 798e. Bianchi II, 728.
766. Nifear, conj. eel putin ; orT...; desi, cu toate ca ; - p. meger, meger,
sinon, seulement que..., excepte, hormis , pent-etre, par hasard (eger, si,
quoique) Z. 81a. 874b; bulg. serb. makar, makar, mttcar ; alb. makar, ase-
menea ; ngr. p.axcipt, fie ca! Roesl. 42. Mikl. II, 23.
767. Nacara, masina de ridicat greutiltI;-t. makara, roue, bobine, rouet,
poulie Z. 869". Mikl. 11, 20.
768. Naeit, invelifi de pat;-ar. mak'at, couverture de sopha avec (range,
housse Z. 872".
769. /Lulea, materie, oblect, chestiune (Cr. III, 249 : pentru madelele bi-
sericelor ; Fil. 208, 226 : n'a§ cuteza sit 'I daa slat in madeaoa aceasia ; ib.
248: Irebue sa cercetam cu bagare de seams aceasta madea ; R. II, 1, 328 :
osebit de alte madele - care si acele grele); ar. maddet, matiere, sujet ;
point, question ; article d'un trate; paragraphe Z. 799".
770. Naclem, maditn, metal, mink, ocna (si fig ) ; ogorarit,dare pentru o-
gor (Cr. I, 51; ib. II, 228: Dimilrasco-Voda aa scos harliile intaid, de este a-
cel madem bun Si pins astazT in Moldova; ib. III, 253; Cog. Arh. I, 215 : ocnile
edict( mademul taril; Isser, Voc. 104); - ar. nzad'cn, mine (nit l'ou tire les
mineraux ; minerai, metal Z. 861e. Mikl. II, 18.
771. Nagazfe, magazci (mold.), pravalie, loc de pastrat marfurT, maga-
zin; - magazier, care plizeqte magazia; - t. magaza, magasin, boutique din fr.
magasin, care, la rindul sed, se trage din ar. maxa'zin pl. din nzaxzan, maga-
sin, grenier, depOt (xazana, mettre en depot, garder) Z. 828a. 865". Mikl.
II, 19 ; it. magazzino, fr. magasin de aceeasl origins Diez I, 258. V. haena.
772.*Nagiar, galben unguresc (Gorj Hal. II, 47 : dusel o bogatie, a care
num& era peste zece milioane galbenl mageart); cf. moneda numita in ye-
chime : ug, ugh!, unghl, prescurtare din sl. ugri iolti, galbenl ungurestl (Cr.
II, 409: §i le au daruit caimacamilor cate doua sute ug. de aur (galbinT de
aur ungure§t1)... galbinul imbla patru let pre aceasta vreme; Hasd. Cuv. 1,
72 : am vindut ocina aeasta... derept ughi 18 ; R. I, 1. 341 : un Iantuh mar
mic cu leftu cu rubinurl drept 30 ug.); t. magar, hongrois; m. altuny,
ducat hongrois din ung. magyar Z. 818". Mikl. II, 18
773. Magian, lictar, un fel de pregatire in forma de dulcet!;- ar. ma'gtin,
; electuaire, opiat Z. 861e. Mikl. II, 18.
774. Nagmfizit, lit. pinten ; fig. talanita, verigaS, femele desfrinata (Jip.
56); - t nzahmuz, eperon Z. 898a. Mikl. II, 18.
775.*Nagdnii, luntre mare (Cog. Arh. II, 115 : magune marl din care a-
runca cumbaralele); t. manna, lnagana, grande barque, allege, bateau Z.
803". 866".
776. Nahala, suburbie ; - mahalagiu, locuitor de mahala ; - ar. mahalla,
quartier, partie d'une vine, arrondissement, rue (nom. unit. din ar. mahall,
lieu oil l'on descend, oil l'on s'arrete; lieu, endroit, place) Z. 25". Mikl. II, 19.
777. Nahmudeal moneda de aur in valoare de 25 lel vechl batuttl de sul-
tanul Mahmud (Al. P. p. 146: Cu dasagl, cu buzdugele pline tot de mah-

www.dacoromanica.ro
202 L. AINEANU.

mudele ; Fil. 41. :11' voi(S resplaii osteneala cu cincl-zeci de mahmud'le; ib.
93) ar. mahmiccli, (adj. din mahmitd), monnaie d'argent de 1/2 abbasi Z.
825. Mikl. II, 19.
778. Mahmdr, beat, ametit de yin ; posomoret ; ar. maxmdr, grise, e-
nivre Z. 829a. Mikl. II, 19.
779. Mahrame, marama, naframa, vel ce poarte femeile, mat cu seams
tarancele, pe cap si pe obraz (in prima zi dupe merilis) ; vel de pint. In ge-
nere; broboade, stergar (proverb : a'e pine marama, a se manta ; 'sp. B.
127 : se inalte o prajina si in virful eT se pue o mahrama rosia ; ib. 157: Im-
paratul II vezu singerat la mane si-T dete naframa sa ca se se lege ; Al. 88:
II sterse cu tnahrama adicti cu basmaoa luT ; Cost. II, 58 : mahrama, pinza,
gluten In care se infesure un mort ; Cog. Arh. II, 249 : maframe (1) berbie-
rest1); t. makrama vulg. mahrama, mouchoir, essuie-mains Z. 8712; bulg.
serb. mahrama, marama, basma; bulg. mall, ama,bahrama,bahurama, clucure;
rus. bachromci, cTucure ; dial. bachmara, rut. baehrama, un fel de stole de
metase pentru bathe; pol. mac/Irani., store turceasce. Mikl. II, 19.
780. *Mandt, ( pentru mavut) morico, albasiru (Cr. III, 324 : de zlua Pa-
stilor toll boleriT aveae dar de la Domn cate un postav mahut si cate un a-
tlaz florentin) ; ar. meiwij, aqueux, aquatique; couleur d'eau, bleu; mdtvi,
bleu de ciel. bleu Z. 803b. Mikl. II, 22.
781. *Mahzar, magzariu, petitiune, adrese (Beld. III, 418, 415 : a0 alciituit
magzariul cal se de petrunzetor) ; ar. mahzar, presence ; (arz-i...) petition
signee par toutes les personnes presenles, adresse Z. 824b. V. arz, muhzur.
782. Maid, cheag, aluat ; p. maje, maliere (dont une chose est faite) ;
substance; fondement; ferment, levain ; au fig. capital, fonds, somme, valeur;
origine Z. 804b. Mikl. II, 19. Cf. mate, numele tine stofe pretioase (Hasd.
Arh. 1, 40 : caftan de Incaa), probabil de aceeasi originA. V. sermaea.
783. MaYdan, ncidci,n, Inedecin, pia(A, tirg; cAmpie; curtea (dinainte sad din
dos) a unel case tarinesti; orT ce loc liber in genere; fig. matclan de vreme, in-
terval (R. 1, 2. 393); fig. ocasiune, libertate (Cr. H, 82 : lordachi Vornicul aflase
medean §i vreme a grAi rail de boTerT; ib. III, 227: In zilele lul Mateia Ghica
Von prea mult medean avead boTeriT ceT marl; ib. 244 : Avand si ministril
MAriel sale mult medean, fiicand ce le era voTa ; ib. 319 : madeanul curtil din
launtru ; ib. 322 : tnedan ; proverb : a le§i la matdan, a se da de fa(e, a se
descoperi ; Beld. III, 422 : ce ad lucrat el pe sub cumpAt, si all resit la mai-
dan; Hr. II, 223 : l'ad scos la meidan adice la loc de priveliste);ar. mejdan,
hippodrome, cirque, arene, champ vaste, champ de combat, place publique ;
place, espace, intervalle Z. 899a. Mikl. H, 23.
784. Malimar, arhitect ; matmarbcila, arhilectul domnesc ; maimarle,
arta maimarulul: ar. mi'nicir. architecte ; mimar ba:si, intendant general
des bAtiments Z. 864b. Bianchi II, 953. Mikl. II, 26.
785. Mainline, malmila, matmattiill ; momila, motnifoia (mold.);maima,
maTmutit mice; pitic (L. B.; Glos. 382; Carte romineasce de invatature, p 43 :
pe uciglitoriul de parintl it bagii Intr'un sac si Inteacel sac si un dulea si
un cocos si o naparcit si o mama; Dos. Oct. 792 : si deaea esim din Sara
moimelor, venim la munte nalt, unde nice soarele nu lucTea, nice copal era,
nice verdeata ; numal genganil veninate si glasurl de sTueralul for si scarped
de dintil lor, de aspide si de balaurT si ehidne, respunzandu's1 si zimbri si
vasiliscurl si alto hell nestiute si onochetavrT si inorogl si leopardurl); in pri-
vinta transitiuneT logice de la matmata la pitic cf. rom pitic din gr. iriarpsoc,
maimute; vgr. nE0-tixoc, simia, nanus; t. piein, maTmute: ung. pici, foarte mic
(Cih. II, 687) ; megintilez, momilee, (mold.) a imita; maimtilarie, momi-

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCEVI tiq LIMBA ROMiNi 203

1 arie; t. maimun, singe Z. 900°; serb. majmun, majmunde, mrom. mal-

mann ; ung. majom Mikl. II, 20. Cih. 592.
786 Naleted, hainA femeTasca blanita (Fil. 100 : maloteaoa sa blanita cu
samur); ar. mallota, espece de veiement din gr. paXXcoral sc. Sopi Cih. II,
672. Mikl. II, 20.
787. *Niimular, mantelegiu, camatar, negutator care vinde lucrurl de im-
bracaminte sad de podoaba (Cog. Arh. II, 167: uniT din Turcl, ce le zic ma-
melegiW, cari umbla pintre °mein and banT cu debinda... si maT ea peste
dobinda si altd. dobinda) ; minzilingiu, telal, negustor de mobile (Glos.
376); mamuktrie, nego(ul mamularului; ar. mu'amele, commerce, trafic,
usure ; tnu'anulegi, usurier Z. 860b.
788. Nanif, pl. tnatuift, o divisiune a ostiriT mahomedane (Beld. III, 374 :
si manaht, dar nu prea mull!; tsp. Mih. 26 : manafr; Hron. 201 : manaful ate
primit darul); cf. t. manaw, frutier, vendeur de fruits Z. 882a. Bianchi,
II, 1316.
789. Nignittdrch, minaarea, mitarca, Boletus bovinus, Agaricus campe-
stris ; t. mantar, champignon Z. 802c ; ngr. p.comcipi, p.avript. Cih. 673. Fi-
nalul Ca s'adaoga obicinuit la cuvintele derivate deadreptul din turceste.
790. Maned, cantec (Pol. 28); t. many, chanson Z. 803a.
791. Nangal, vas de incalzil cu carbuni, carbune de lemn ; t. mangai,
brasiOre, rechaud Z. 886e. Mikl. II, 20.
792. *Ningdr, moneda marunta de aratna., ban (llasd. Cuv. I, 390; Cr. III,
8 : La aceasta mazilie a Ducal Voda, zic sit fi fost paras Ursachi visternicul;
pentru care fapta apol Duca Voda, viind Domn tarii a treile rind, si ad res-
platit cu asupra de pre Ursachi, inchis in temni(it cu tilharii, legal la pure,
batut la talpe, pink ad dat mangetrul eel de apol=a murit ; cf. idiotismul cu
acelasl sens : a da sati a lasa ortu popi!); -- t. mangyr, piece de monnaie
de cuivre; menue monnaie Z. 887c; serb. mangura, ung. mangor Mikl. II, 21.
793. Nangeolite, parghie; ar. mangylyk, fnengenik, machine de guerre,
baliste; grue Z. 883b. V. menghinea.
794. *Nonslip, dregatorie, lunctiune, rang (Cr. II, 280; ib. III, 256 ; Beld.
III, 352 : In cat celul cu mansupul numal Pala IT lasa; Fil. 57 : it rog sit te-
puna in vr'un mansup; ib. 126 : yin sit IT cer ajutorul d-tale ca sit Tad acest
mansup (ispravnicia de Teleorman); Ar. II 215 ; R. 1, 1. 53 : manseturt; ib.
III, 1. 69 : vedeaT cur(ile slavite la Inansupurt rinduite, -- tocmal locul de
mezat) ; ar. mansyb, place, poste; emploi, charge d'Etat; rang, dignite, ta-
lent Z. 885a.
795. Norafet, marafet, mijloc, mijlocire, dispositiune; diblicie, indeminare,
pricepere (Ur. III. 184: sa se pedepsascit prin marafetul zabetilor ; C', 310,
312, 313: prin marifetu Domnului: Fil. 14, 27 : don& loviturT de bicid lasate cu
marafet pe spatele armasarilor full de ajuns, ca sa puna trasura in miscare;
ib. 183 : sl dea ciubucciilor sit VI face si el mara 'etul lor ; ib. 248 : in cat
s'ar putea savarsi acesle marafeturf ale cinslite! Hatmann ? ib. 302 : jura-
mintele nu sint de cat nisie maraleturt nascocite de DomniT si cdpeteniile
noroadelor ; ib. 325: sa gasitn vr'un tirtip ca sa 'T luam inapt)! ; la cauta to
un marafet, de sa to Wiz ?) ; astazi vorba se Tea maT mutt in sans de : vicle-
sug, uneltire vicleana; scamatorie; nazurT, maniere resratate (Xen. 28 : dace
'To venit gust si el de maraleturi, cand are fete de maritat ; Negr. Teatru, p.
11 : can lasalT naarafeturile, deschidell inima; ib. 77 : cu cuconna nu trebue
multe marafeturt); marafetos, care se pricepe la marafeturT; ar. ma's ifet,
copnaissance, science, art, habilete, intelligence, talent Z. 862°, Mk!. II, 21,

www.dacoromanica.ro
204 L. 10AINEANII.

796. *Marangoz, dulgher, thnplar (R. 1, 1. 47); - marangoz, marankoz,

charpenlier, menuisier din it. marangone Z. 800a.
797. Maraz, pornire sufleteasca ; pl. triste(a, melancolie, maul (Creanga
[Harap Alb] : tend ved ea mala face marazurY, Co string de coada, de ma-
nincit .i pere pAdure(e); ar. maraz, maladie, mat Z. 837b. Mikl. II, 21.
798. "%Ariz, pica, pricina (Cr. II, 400: numal pre Constantin Bals medel-
nicerul, avand niaraz pe dinsul, l'aA batut la talpe si apol l'a slobozit); - ar.
nueraz, occurence, occasion, cause Z. 862b; cf t. mPrtik, caprice, passion, ma-
nie Z. 834a.
799. Nardi, marda de lepadat ; - t. marda, ce que le vendeur exige de
l'acheteur au dela de ce que la chose vaut Z. 800a. Mikl. II, 21.
800. Margein, )neirgeti, margaritar de sticla (Cal. b. 1882, p. 59 : fata
mea vrea s'aTba un palat de aur, pardosit cu rubin §i invelit ea smarand, ale
carer scar! s'alba treptele de meirgean §i stilpil de zamfir ; Isp. B. 349 : dar
ce sa vaza In nauntru cutieT? margarilare, 'Metre nestemate, margele, fie mi-
me cu fluturl de aur qi catrente de matase);-meirgeci, margelqa, Convallaria
majalis (L. B.); - tnargica, melica uniflora (Br); - ar. p. mergan, murgan,
petite perle, corail - dupe Zenker - din gr. ti.aprptqc Z, 835b. llikl. II, 24.
801. MarghT61, siret; favoril; care face draganele (Xen. 185 : Minnie era
marghiolul satulul); - marghtolesc, refl. a se preface, a afecla maniere spre
a placea (Cal. b. 1871, p. 74 : a(T murit cu tot dinadinsul, or! Ate marghto-
ldt ?) niargkolie, (mat cu seams pl.), lingusirt, siretlicurt; draganele, ghlon-
ghlonele (Isp. B. 109 : licheaoa de stapin al mosiet cugeta ca mat cu mar-
ghiola, ma) ell soalda, mat cu prefacifforiT sa insele pe Fat-Frumos si sal dea
puifi de gTol la inel; ib. 369 : margPolia, viclesugul, Indrazneala, istetimea,
sotia ci cu tot neamul for sa fie uneltele tale) ; - t. mariol, fripon, fourbe din
it. mariuolo Z. 800b. Mikl. II, 21. Cih. II, 673.
802. Marellit, martile, laptuca, Lactuca saliva (Dos. Fevr. 68b : in vreftmea
popiel sale n'a0 mincat nice boburt mazart adeca legum!... ce numal mantle
si clucore [la margine : chturechturt] si allele ca adalea); - t. marol, laitue
Z. 800b. Mikl. II, 21.
803. *liarpieTA, (eava de narghilea (Cr. HI, 440) ; p. mar pie Oil. incolacit
ca un §arpe), tuyau de narguile (mar, serpent ; pie, entortillO) Z. 800b.
804. Martfic, par gros, un fel de candor! la invelisul mut bordeiu (Cost.
II, 74) ; - t. mertek, pilier, poutre Z. 835b.
805.411artalogi, un fel de solda(I crestint in Turcia (Cog. Arh. II, 34, 40;
Bale. 608); - t. martolos, (fiutrefois) soldats chretiens qui servaient dans les
forteresses Z. 800a; din gr. ecpp.antadc, inarmat, soldat grec Mikl. II, 21.
806.. Masala, facia, tor(a ; - masalagiu, care poarta o masala ; - ar. me-
ma'aie, flambeau, torche Z. 851b. Mikl. 11, 25.
teal,
807. Masit, %el de ascutit, tocila cizmarilor §i a macelarilor (Isp. B. 108 :
11 dale (cutitul) pe masat; proverb (Ispirescu) : dracul toate le .tie, numal
masatul muterit nu '1 .tie); - t. masad, fusil pour aiguiser les conteaux Z.
853a. Mikl. I1, 21.
808. Mascara, mascara, paYa(A, pehlivan , caraghios; muealit , ghidus,
pozna§; pl. mascarT. injuraturT, vorbe proaste; -Inascaralic, faplA, purtare
de mascara; vorbzi de ocara; - nzascaragiu, mascaricia, mascara, caraghios
(Cog. Arh. Ii, 15 : dupti dinsul mergea alt mascara); - mascarie, vorba proa-
sta, murdara ; - tnascaresc, a injura, a Gall cu vorbe murdare;- masca-
ritana, mascara (Cog. Arh. II, 14 : ca mascaroana imbracat) ; - ar. mascara
vulg. maskara, risee, plaisanlerie, buuffonnerie, masquerade, objet de risee,
figure ridicule, bouffon ; special. : bouffon de la tour; masque, masque; mas-

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TUMMY IN MBA ROMiNA. 205

karagy, bouffon, farceur, facetieux ; inaskara7yk, risee, plaisanterie, bouffon-

nerie Z. 846b. Mikl. II, 21. In privinta respindirit cuvintulut v. Cih. 593 -594;
Diez I, 266 -268.
809. *Maslahat, interes, afacere (Ar. II, 169, 170, 163 : SA se caute mas-
lahaturile Orli de cAtre orinduitul catmacam); maslahed, meserie, breaslA
(Cost. II, 76); ar. maslahat, bien, avantage, interet ; ce qu'il y a it faire, le
parti a prendre, affaire Z. 855a. Mikl. II, 22.
810. *Mataragf, mataragi-brill, slujbasul ce oferg apa Sultanulut intr'un
lighean de our ; sub-ofiter din suita unui pasg. (Fil 346 ; Cog. Arh. II, 96 ;
Fot. III, 109) ; -- tuatara, gourde ou flacon en cuir ; mataragy, celui qui porle
le tuatara; bas officier de la suite des pachas et qui serf souvent de bourreau;
m. bay, porte-aiguiere du grand vizir Z. 691b. 858a. Bianchi II, 932. Ham.
XVII, 44, 232.
811. Matrapazlitrfe, matrapazlic, negot marsav, purtare neonesta (Al. T.
402; Xen. 37 : tata-sell nu s'o siradanuit si s'o schivernisit atitta, ca WI 'I
mAnince fecToru-sen bang cu matrapazlicurf; Pol. 239); p. t. matrabezz,
accapareur, revendeur, colporteur; matrabazlyh, accaparement, agiolage Z.
831a. 857c. Mikl. II, 22.
812. Mattif, glumet, mucalit ; murder, nespAlat ; matofese, refl. a se
vesteji, a se plerde ; ar. ma'tth vulg. matuf, stupider radoteur ; tombe en
enfance Z. 861b.
813. Matzg, mare povarA, masing (Pol. 239); t. mateusa, bailment de
transport Z. 803b.
814. Mitzdrie, masdrcic, sulitg, macIncg (Cal. b. 1874 (cAntec popular) p.
67 : Turd', unde asa vedea, -- maim pe masdrad punea; Pol. 262); ar.
mizrak, lance, pique, javelot Z. 840b; bulg. mazdrak, serb. mizdrak, alb. maz-
drak Mikl. II. 26. -
815. *AlAzgal, ferestrue in zidul unei cettiti. prin care se poate slobozi focurt
(Held. III, 398: Privegherea cea mat mare la metzgalurs tintuea); ar. nzaz-
gal, ouverture dans un mur pour faire ecouler l'eau; barbacane Z. 840°.
Mikl. II, 22.
816. *Xecet, geamie mica (Cr. I, 285 ; ib. II, 150, 264: Beserict ce le Meuse
meceturt ; ib. 397: Miiropolia at facut'o meat de se inchina pail inteinsa ;
Mag. Ist. IV, 357: Si sfinlele hiserici stt Meg mer(turt turces11); ar. tnesged,
mesgid, mead, endreit de ('adoration ; mosquee du second rang (saguda, ado-
res) Z. 846a; bulg. medAid, meeta; serb. meCet, merit; sp. mesquila, it.
meschita, fr. mosquee Mikl. II, 25.
817.*Meemtir, insitrcinat din parlea guvernulut (C', 312: eel ce sinI mee-
murt la acest fel de binale); nzenzuriet, insarcinare, misiune (Ur. 111, 114,
173, 186 : clift eargsi vor merge dupg vreme cu memuruturt la lam Moldo-
vit) ; ar. me'nziir, ordonne; qui a recu l'ordre ; fonctionnaire public, comis-
saire ; me'nzurijet, charge, mission conferee par le gouvernement Z. 802b.
818. Meeng, mehenghia,nichengher, nzenghiu, peatrA de cereal aurul, prubg;
fig. destept, iscusit, siret (Ur. IV, 114 : ispitindusa cu peatra prubiT 5i mehen-
ghltd impgraleslit mete cercart ; Gorj. Hal. II, 160 : ea hind prelitculg si me-
henga ; Cal. b. 1882, p. 47 : cum sit nu se utle Maria-ta, respunse matcnghe-
rul de cotosman; Cal. b. 1883, p. 59 : un ovreig marfngiu lilngr si mehengher;
ib. 61 : mehenghel a de NM cu siosele si momele it intorsese capu); ar. t me-
henk, pierre de touche Z. 898a. Mikl. II, 23. Cf. bostromengher, potromenghtu,
mesteru-stricii, care desface casitiorifie, care seaming zizanie inIre soft, it-liti-
gant ; fig. starcit, ghemuit intr'nn colt, uluit (tsp. B. 323 : strejarit cari rema-
sett ca niF,;te bostromengheri ; Cony. XII, 180 : si stag acolo Turcit 1014 ca

www.dacoromanica.ro
206 t. tilAINEANti.

niste bostromangherY ; St. M. r. 335 : ca sa fiT aproape de Satana, trebue Fitt

fiT orl drae, orT,spion, orl potromenghig; lb. 405: potromenghia al insotitilor
sat a casalorittlor); partea IntaTa a euvintuluT pare a fi t. bozmak (aor. bo-
zar), ruiner, gater, violer, defaire, romp 'e, detruire; bozdurmak, faire ruiner
Z 218°.
819.*Mehmendar, matmendcir, fune(ionar al guvernulul, care intovartise-
gle pe ambasadorl sat pe al(1 calatorl de distinctinne, conductitor (Beld. III,
406) ; p. nzilzman, hole; nahman-der, qui donne l'hospitalite ; introducteur
des ambassadeurs ; officier charge d'accompagner et de recevoir les ambas-
sadeurs etrangers ou autres personnes de consideration qui voyagent dans
l'empire ottoman Z. 897c.
820. *Mehm6t, Mahomed (Cr. I, 169, 284, 453 : sa nu jeleasca vista pen-
tru legea lul Dichmet); mahmetesc, mahomedan, turcese (Cr. I, 206 : Ilias
Vodli in vedere s'arata crestin, earl noaplea in slobozie mahmeteased se de-
dese ; ar. muhamwd, tres digne d'eloge; (turceste rostit mehmed, ca nume
al profetuluT mehemme 1) Mahomet Z. 825b.
821. *111eht6r, musicant (Cr. II. 54, 112: Strins'ad mehterit §i tabulhanagiT
a (AM $i punea de bateau chindie in toate zilele in curte); mehter-ba§ct,
capetenia musicantilor, capelmalstru (Cr. III, 314 ; Negr. 288) ; mehterha-
flea, meterhaneec, bands de musicanti, instrument de musics (Cr. III, 301, 314:
Incepe si m(hterhaneaoa in medeanul curtil din launfru ; Fil. 30 : tobe mar!
§i meterhane7e); p. szih grand ; compar. mihter, plus grand ; vulg. mehter,
chef, intendant; musicien (de la musique militaire); mihter bagy, directeur de
la musique militaire du prince; mehter Xane, musique militaire, corps de mu-
siciens Z. 895 °. Bianchi, Ii, 1055. Mikl. II, 23.
822. *Mehtilp, mectiip, scrisoare (Fit. 255; Cr. III, 252, 305, 330 ; Cr. II,
132 : mehtiupurf ; ib. 137 : au scris ra Hanul miettup) ; Inehtupciii. logo-
fat, scriitor, secretar (Cr. III, 302 : Mehtupciul, carele se numeste si chiesa-
dar); mectupei-efendi, secretarul vizirulul (Cant. D. M. 110 (225) : logofit-
tul eel inlay al viziruluI); ar. mektg, &fit; lettre, missive, note, billet ;
mrktabgi, ecrivain, correspondant, secretaire ; mektubgi- efendi Z. 873c. 874a..
Mikl. II, 23.
823. *Iemlechet, tiara, provincie (Cr. III. 331 : Boleril menalechetuluI cer
sä sarute picIoarele marieT sale ; Ar. II, 207 : locuitorii mendechetului Molda-
via* ar. niendeket, possession; regne, royaume, empire; province, contree,
villa ; (dual : memleketein, les deux principautes danubiennes) Z. 880a. Mikl.
II, 24.
824. Nenghinek menghind (God. D. 47), 9ninghineti, magina de strins a
flerarilor; t. mengene, machine, calandre; presse, pressoir; fouloire; rouage,
vis Z. 888"; din gr. p.ecirvov, mlat. manganum, it. mangano Cih. 514, 592.
Mikl. 11, 24. V. mangealic.
825. *Menzil, mail, mien, statiune de posh ; cal de poste, pagaport ; fig.
(inta (Beld. III, 341 : In nzenzil cu mare grabs au venit intim la lasT ; Cog.
Arh. II, 91 : combaralele care arunca nu ajungea la menzilul Ion sa strice);
menzi haneci, emit pottei (Ar. II, 211 : dajdie Tarasi pentru menzithanele ; Ur.
III, 202 : (inerea menzalhanalelor ; R. III, 1. 79 : baniT mezilhanali ; C , 370 :
minzilhancde); 9rzczilgizz, surugiu ; ar. mcnoil, lieu ot Von descend ; au-
berge, station de la poste ; relais ; journee; la poste ; menzil Vine, maison de
poste ; menzilgi, mailie de poste Z. 884a Mikl. II, 24.
826. MerchOz, punct capital, insusire esentiala: indeminare, inclemina (Pan,
P. V. 143 : ca nu 'I *lie merchezul (calului) ; Al. T. 430 : asa 'at maI vine la
merchez); ar. merkez vulg. mergi.e, centre (du cercle), capitate d'un gouver-

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCEVI fIC LIMBA ROMANI. NY,

nement, quartier general d'une armee , en general : endroit de sejour fixe ou

ordinaire Z. 838b.
827. Meremet, reparatie, dregerea, tencuirea (unuf zid); - mrremelisesc,
a repara; - ar. meremmet vulg. mer met, reparation Z. 838°. Mikl. II, 24.
828. *Merhamet, indurare, vorbe de compaihnire (R. II, 1. 332 : SA 'I
spue un merhamet); ar. merhamet, compassion, misericorde, clemence Z.
835°. Mikl. II, 24.
829. Merin naeriu, naerliu, azuriu (Cr. I, 25 : acestut neam slovenesc le
air zis Grecil gauromatT, de pe °chit mierit-albinett, adecA ochi de sopirla); -
moriu,ntorico, albastru-inchis (R. II, 1. 333: dna colt postav morico; ib. 339 :
o roche de catifea morico; Fn. 75 : anteriu de camalagea morico); - mar-
mazi,u, yin de culoare purpurie ; ros deschis, violet (Cr. I, 412: fac mied asa
de bun cat se potriveste marmaziulta; Pompiliu, Miron : Balade popul. rom
p. 57 : na yin rosin, marmaze0 ; - t. mor, bleu (once, violet, pourpre ; ar.
mazza, sorte de yin Z. 891°.Bianchi II, 875. Mikl. II, 27.
830. *Mersin, mirt (Cog. Arh. II, 59 : acolo sint tufe mulle, cringulete de
smicele de nsersint); - t. mersin, myrte Z. 837a.
831. Mertepea, de la roate, de la inceput, de a rindul, &p it ordine (Al.
T. 402: de om lua treaba de la mertepea); - ar. mertebe, degre, grade, rang,
dignite, ordre, gradation, point Z. 834°.
832. Mesti, merit, un fel de incaltaminte de Ode galbenA, peste cart se
imbracria papucii ; fig. a da 9ne§it ctava, al da mana, al conveni (Fit. 27 : in-
caltat cu melt si papuct de saftian galben ; ib. 169 : cu mui si papuct gal-
bent; Al. T. 82 : ist asvirlea papucil de reminea numal in m,esta; R. II, 1. 333 :
tree perecht papuct cu must; Pan. P. V. III, 22 : insil pe unde it stie - nu'l
di). me§if sti mat vie; Isp. B. 201 : nu prea it da me§i/ a sta mull de vorbA); -
me§cir, ti bacar (Gorj. D. 88); - t. mest, espece de chaussures Z. 842b. Mikl.
II, 25.
puce! tot de me§incl); -
833. Mektinii, piele de berbece; pl. nadragY de ptele din oae (Bar. 249: pa-
me§inurt, pie! (Dos. Noem. 159" : §i le itnytittl de a-
sternurA pieile pa margine : meoitzurl] la pamint si prostirile deasupra) ; -
p. migin, t. mestn, de mouton ; peau ou cuir de mouton (p. nag, mouton) Z.
852°. Mtkl. II, 25.
834. *Metall, bun, proprietate (Ur. III, 201 : si de alte tnetahurt a !Arnim-
tulut sA se fart anume art late si lAmurite sumele lor); - ar. meta', usutt nil,.
gain; marchrindise, article de commerce ; meubles, ustensiles, diets ; biens
propriele Z. 808°.
835. Meterez, intArire, cant, zid cu gaurT ; - 1. metfiriz, rempart ; fosse de
fortification, tranchee, bastion, reduute Z. 810b Mikl. II, 25.
836. Mezat, licitatie, vinzare publicii; - sultan-mezcit, mezat domnesc, care
se facea in divanul Wit (Ur. VI, 190; Fil. 149 : contraccil, cart luau prin
sultan-mezat stringerea veniturilor tall; ib. 336: mosiile, \rifle si casele d-tale
s'au vindut la sultan-mezat ; Melchis. 53); - ar. t mrzad. enchere, vente an
plus offrant; siditini, royal, imperial Z. 516a. 839°. Mal. II, 25.
837. Nezelic, mezeci, tot ce se maninat inainte de bucate mu dupA min-
-
carea for (Cr. III, 185 : zefurile cu mese mart si cu mfizilea de Tarigrad ;
- mezelica,r, care vinde rrezelicuri; p. meze, gout, saveur ; aiguisement
d'appetit (confitures, salees etc., que l'on mange en buvant du yin ; plaisan-
terie piquante, bon-mot Z. 840°. Mikl. II, 26.
838. Miambal, zeama de rAdacina dulce, candel negru pentru luse ; -
t. miitin reglisse ; m. baly, sue de reglisse (bat, miel) Z. 898".
839. iliqunea, (mold.) cheiranthus cheiri ; - mic§unele, (munt.) Viola o

www.dacoromanica.ro
20g L. §AINEANIT.

dorata; - micrniu, vYoriu, violet ; - cf. micsezndrti, (munt.) mic§unea ; -

p. benef6e vulg. menekge, violette Z. 212a. Mikl. II, 24.
840. Nidie, un fel de scolca de mare; -cf. oznida, mrom. uffidtt, eruca;-
t. midie, moule (coquillage) Z. 899b. Mikl. II, 26. Cih. II, 675.
841. *Iihimitt, pregatire de resboid ; munitiune, merinde (Cog. Ar. JI, 54,
134, 129 : mihimaturile ce ad lost In cetatile le an radical de le at) dus la
alte cetatT) ; - ar. miihimmcit (pl. din miihimm), affaires importantes ; en ge-
neral : affaires; approvisionnements des troupes Z. 897b.
842. *Ninarea, lit. loc de lumina, luroinaloriu; turnul geamieT din varful
caruTa hogea cheama la rugaciune (Cr. III, 274 ; Mag. Ist. I, 248 : sultanul
Ahmet ati facut un mecet.., la care ad facut imprejur 4 minearale) ; - ar.
mendret, t. minaret, lanai, phar, minaret d'une unosquee (ndra, briller ; ndr,
feu) Z. 8816. Mikl. II, 26.
843. Mindir, mender, saltea de pale (Cr. II, 150 : CraTul era Infapurat In-
tr'un mender); - nzzndirigiu, mindirdr, meter de saltele ; plapomar ; - t.
minder, matelas, coussin Z. 883b. Mikl. II, 26.
844. Nintein, hainti lungs de asupra (Fit. 143 : cafegiul bolerulut imbra-
cat cu un mintean de postav negru cusut cu fir, dar fare maned), - t. min -
tan, habit court Z. 882c. Cih. II, 186.
845. Minas, mircig, mercio, moptenire (hp. 57 ; Pan. P. V. 68 : toata a
mea bogatie de la mop): stramo§T miras - cala o 6, o dad tie, astazi chTar
din acest teas) ; - ar. mirers, heritage, succession Z. 899b. Mikl. II, 26.
846. Niralaiu, capetenie, colonelul unuT regiment (Al. P. p. 130: Grajdiul
miralatului - in dosul saraTuluT ; R. II, 1. 174 : Si toate mairile (1) una dupe
alta e§ind ... de at facut multe prazT pi jafurT) ; miralem, capetenia stea-
gurilor; inall dregator, care preda cu pompa Domnilor rominT sleagul de in-
stalare (Cant. D. M. 57 (115) : Miralern-aqa, adecit stela ce paze§te steagu-
rile imparatepti); - nziri, mirk, vistierie, fisc (Cr. II, 208 : Poroncind sa dee
un zapis la mini pentru bast cu vade; ib. 295 : Ce-ad strins din copilarie -
acum o lad la mirie!; C', 310. 312, 319: datoria cp este sit raspunza Cara la
mirie; C', 351 : pi trimitand la vreme imparateasca mirie la bogata mea co-
moara; Ur. III, 116, 190, 192): - mirimiran, lit. capelenia capeteniilor ;
sub-guvernatorul unet provinciT ([Jr. III, 1d5; C', 309 : pi prea cinstitil miri-
miranit met); - p. mir (abr. din ar. emir), prince, seigneur, chef, prepose
a q. ch ; mir dldj, general , colonel ; capitaine de vaisseau ; mir-i 'diem,
prince du drapeau, qui porte l'etendard imperial, guverneur d'un district ;
mir -i mirtin (pl. din mir), gouverneur de district (azi Tepit din uz) ; miri , dignite
de prince ; fisc, fiscal Z. 98a. 636a. 899b. 899. Bianchi II, 1066. V. inzbrohor.
847. Nitrzac, capetenie la Tatar! (Al. P. p. 79 : Pe be an pi poruncit - la
mirzact de eel mai marl - pi la 50 de Tatar] ; ib. 78 : laid inreacitele - §i
cu tataritele; ib. ; cu copile miretice§tt - §i cu roabe talarepti; ib. 113 : ca
pill, Irate, un mirzac - ad sosit de la Bugeac ; St. M. r. 117 : avanul Han
viind singut. intre dot nfirzact; Mag. Ist. II, 156 ; IV, 154; Hron. II, 169 ; Cr.
I, 151, 320; lb. 111, 178);-MirzaCie, dregatoria mirzaculni (Cr. 1, 289); -
t. m *rza, abrev. din ar. p. emir-za'de, fits de prince, noble, seigneur, descen-
dant d'Ali; titre ajoule aux noms des families nobles chez les Tartares
de Crimee Z. 98a. Bianchi II, 1065, 1066. Tatarepte mires, intrebuintat ab-
solut, insemneaza, la TatariT din Crimeea : secretar, granzatic ; pus in urma
numelui propriu are intelesul de: principe din familia imperialti ; pus inaintea
1'31 Insemneaza : Domn, invatat sad scriitor Budagoff II, 272b.
848. *Misir, Egipt; egiptean, mai cu seama cal egiptean (Dos. Dec. 225a :
pi rabdand trei lunt cu foame pi seate.... fu trimis de tine Fad prins la amira

www.dacoromanica.ro
 ELMENTILE 'MUM 114 LIMBA ROMANA '209

adeea Soltanul Misiriului ; Cr. II, 165; III, 132: la Misir ai la alte locurT mai
departe; ib. 207: L'ad daruit Domnul cu cumavri ei banT, dandul si un mi-
sir impodobit; Hron. II, 191. : ad edit un armasar foarte bun de Misir; Fil.
28 : armasaril de Misir ai de Arabia, cu earl se servea Domnitorul la solem-
nitatT ei in preimblarile sale) ; misirbet, principe de Egipt (Beld. III, 414 :
Beelegii tot! aglunsese ca eel de la MisirbeY); misirliu, egiptean, (Cr. II,
159 : Belul Misiriulul cu eepte ogeacurl de misirlit); mrsiru, galben egip-
tean (Hr. II, 224 : misiru 7 lei) ; misfired, coif egiptean (Pol. 247) ;
ar. taw, mysyr, Egypte, le Caire : mysyrly, egyptien; misirlu, sequin de 64
piastres Z. 478e. 854a. Mikl. II, 26; mrom mistiru, porumb.
849. Mitichet, varietate de strugure (Jip. 53); ar. misk, musk, muse
din gr. p.6axoc ; misket, raisin-muscat Z. 847a. 851°.
850. Mel, lucru gratuit, neadeverat, mincTuna; pl. nazurT ; mortanyiu,
care spune, care umbla dupit mofturT; muftagiu, stump, sgarcit, cumplit
(Pol. 257); p. muft, muft, muxt, ce que ne codte rien, le gratis ; gratis.
gratuit, impuni; muxtagi, qui veut acheter lout pour rien; muftxor, chevalier
d'industrie, parasite Z. 867b. Mikl. 11, 27.
851. *Rola, hoge, jurisconsult (Hron. II, 209 : ad dat scrisoarea la mo-
laoa) ; ar. mewls vulg. molla, maitre, homme de loi, docteur, chef Z. 894a.
Mikl. II, 25.
852. Molk, daramitturl, pietrie ; t. moloz , moellon, pierre employee
pour la batisse, &lets de pierre Z. 894 °. Mikl. II, 27.
853. liortasiple, zecTuealit de la cantarirea marfurilor; taxa de la yin-
zarea vitelor (Cant. D. M. 87 (172) : Vornicul de tirg slringe dejma din toatit
marfa, care se vinde cu masura ei cu cumpana, ce se numeste la Moldoveni
mortasipie; Cr. II, 19 : Ad scornit si Duca-voila mortasipia In (era ; ib. 185;
IJr. IV, 200 : Mortasdpiea In ce chip sa se urmeze : de cal, eapa, hod, vacii,
ce se va vinde se va lea cate 24 banT; Cog. Arh. 1, 149 : Venit Postelniciel
eel marl ei a starostiei, ce se numeete Parcalabie i Mortasipie) ; i ar. muh-
tesib, qui regle un compte; officier charge de veiller a l'integrite des poids et
mesures, commissaire de police, inspecteur de l'accise (ar. hysab, compte) ,
Z. 822b; ngr. tiouptccdrric, cantaragiul mdrfurilor de vinzare Cih. 677. V.
muhasebea.
8b4. Moor, teava de depanat ; t. maser, petit tuyeau, bobine, fuseau,
navette de tisserand Z. 800c. Mikl. II, 22.
855. *Notefeleti, muteveli, administrator, mat marele peste un loc (Cr. II,
29 ; Cant. D. M. 22 (42) : Ismailul, ce se chiema odinioara la Moldoveni Smi-
lul, este cu oaste turceasca avand un osebit muteveli); -- ar. mutewelli, pre-
pose, administraleur (surtout d'un bien de main-morte) Z. 816b.
856 *M.ozavir, parator, viclean (Hasd. Cuv. I, 267) ; mozaviresc, a ca-
lomnia; mozavire, mozaviric, eoaptit, adimenire; minclunk, meeteeug, in-
trigit, zazanie (Mag. Ist. V, 3 : sit lipseasca pizma si mozaviria ei hiclesugul
din mizlocul ]or ; Mumuleanul [rugacfune pentru scaparea patrieT] : v'ati dat
totl la lenevire la mozavirt ,si primblarT); ar. milzewwir, qui fausse,
qui trompe, menteur ; miizeuvirlik, faussete, mensonge, fourberie Z 840 °.
Mikl. II, 30.
857. 9Iticadir, stofa din care se fac brine (Cog. Arh. II, 244: brie de mu-
cadir, de unul 22 banT) ; ar. mukaddem, espece d'etoffe de soie employee
pour les turbans et les ceintures Bianchi II, 976.
858. Mucalit, mascaricid, poznae, glurnet (Cal. b. 1882, p. 30 : sit asculte
Cu tragere de inima snoavele si povestele but, cif era mucalit, bat &'l sit-1
beta ; Xen. 149 : 'a destul de hazliu $i de mucalit, ca sit nu 'I fie nimenuT u-
Ben. p. Ist., ilrah. fi Pik An. M; Vol. V. 14

www.dacoromanica.ro
210 L. tIAINEANU.

rat cu mine); muccditlic, lucru de ris, glumit ; jot mimic (Glos. 390) ;
ar. mukallid, qui imite, bouffon, comedien Z. 872b. V. taclit.
859. *Mucar6r, inoirea domnie!; bir scos pe tara la asemenea ocasiune
(Cant. D. M. 69 (137) Osebit de inoirea, care se face dupd fieste-care triT
an! si se numegte mucarerul cel mare, se mat face Inca si altd inoire pe tot
anul, care se cheamd mucarerul cel mic ; ib. 112 (228) : Inoirea cea micA se
face numaT cu hiukm fermani (mandatum dominii), care se pldteste numal cu
37, 500 de lei; Tar Inoirea cea mare cere aseminea cheltueala ca si la pu-
nerea din no0 a unu! Domn; Cr. II, 373 : scos'a0 Grigorie Vodd ii pe preotT
un bir, eel zicea mucarea ; RI. 46 : mucareame ; ib. 16 : mucareina ; ib. 18 :
mucarameoa ; Cr. III, 205, 208, 313 : mucarelu; Mag. 1st. IV, 113 : I-ad tri-
mis Mitriei sale mucarel, adeca caftan impgrAtese de inoirea Domniel de al
treilea an ; ib. 146, 174 : mucarer, adeed inoire de Domnie at treilea an ;
Gorj. Hal. II, 122 : si pe urmd sd merg e0 cu cart* de statornicire si de In-
tdrire, adicd cu mucareru ; Ur. III, 137 : zahereaoa numita mucaresin; ib.
189: s'a0 ridicat cerirea ce hotarita a sumeT zahere care se numea mu-
caesa (!) ; ar. mukarrer, fixe, etabli, confirme Z. 8711'. V. carat.
860. Macau'', macavec, carton ; ar. mukawwa, renforce, consolide; car-
ton Z 872°. Mikl. II, 28.
861. *Machealemea, relatiune, transactiune (Ur. III, 166 : slujind cu bunts
dreptate la muchealemelile de intocrnele, ce s'a fAcut intre inaltul nostru De-
vlet cu alte curt') ; a. miikaleme, entretien, conversation, conference, de-
liberation Z. 873b.
862. *Muchelef, elegant (Cr. III, 439 ; Fil 50 : toti junil mucheleft §i spu-
dacsitT aveau cite o biblioteed formate din cele mat bune cart! ale timpuluT,
pe care nu le citea nicl-odata ; ib. 68 : auzT acolo 1 sd sperie cine-va atat de
mult pe un flActiTas ac,ia de frumos qi muchelef); ar. miikPllef, embeilli avec
coin, somptueux, splendicle, maguifique, riche, elegant Z. 874°.
863. Maflaz, modito, bancrut, falit (proverb : a inceput a'$1 rata catasli-
sele vechi ca molluziO ; muflueesc, a da faliment , mufluzie, mufluzlic,
faliment Fil. 288 : a Meat muflusluc mincinos si m'a lasat pe drumur!) ;
ar, muflis vulg. migliis, muflus, qui a fait banqueroute, appauvri. pauvre ;
miilleslik, muflisluk, faillite, banqueroute Z. 868°. Mikl. II, 20.
864. *Muffin, judeeator (Cr. I, 296 : earl tine era cap legit turcestl, muf-
tiul, n'aq vrut ; ib. II, 387 ; ib. 127: muhtiu); ar. mufti, qui donne des de-
cisions juridiques, juge Z. 867°. Mikl. II, 29. V. efta.
86 *Mulnfiz, santineld, soldat de garnizoana, comandantul anal be In-
Wit (Ar. II, 163: S'ad trimis osebite poruneT catre viziril muhafizt aT Diulu!
si BrAileT; Fil. 255: sa facet! mehtup catre muhafizit serhaturilor dupd mar-
ginea Duniiril; Cr. If, 161 : muhafizea la Hotin ; Beld. III, 353, 391: R. I, 57:
muhafcgi); ar. multi/figs, qui garde, gardien ; soldat de garnison; gouverneur
d'une place forte ; muhafaza, action de garder ; defense, garnison; muhcifa-
zagy, soldat de garnison Z. 820b.
866. *linhalar, muhalcin, nehotarat, nesigur ; muhaier, un fel de po-
stay gros (Cog. Arh. II, 249 [tarifa vamald din 1761] : muhair evri, bucata
90 ban!); ar. muxajjer, qui a le chois libre ; muxajjerlik, sorle de drap
grossier ; muhaijer vulg. muhaijer, espece de vetement grossier fait de poil
de chevre Z. 829b. Bianchi II, 842.
867. *Muhasebeal buhasebeci, repetarea sad controlul socotelelor ; cance-
laria ministeruluT de finante (Mag. 1st. IV, 120 : Intr'acest an ad vrut puter-
nica impAratie, ca stl caute toate buhasebelele, adica socoteala si seama tutu-
ror veniturilor impardtesti, ce are din toate Virile eke stdpaneste; C', 325 :

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCMI tN LIMBA ROMANX. 211

la calemurile de la bays-nauhasebea);- ar. maul sebe, reddition des comptes ;

bureau des comptes, bureau de contrele (ar. hysab, eompte) Z. 821a. V, mor-
tasipie.
868. *Muhaserea, impresurare (Zil. 300, 91 : Celatea Ismailul o at filcut
RosiT muhaserca cu o sums de °add) ; ar. muheisara, action d'assieger une
place forte, siege Z 821b. Mikl II, 27.
869. *Huhn'', pecete, sigiliu (Melchis. 166 : ad pus ai Turcul muhurul);-
muhurddr, care pune sigiliul domnesc pe toate cartile Domniei StatuluT (Cr.
III, 448 ; Fot. III, 309 ; R. I, 1. 57); - p. muhiir, cachet, anneau a catheter,
sceau ; mithiir-dcir, garde des sceaux Z. 896°. 897a. Mikl. II, 29.
870. *Mulizdr-aga, ofiter superior de Tanicerl (Cant. D. M. 60 (116) : muh-
zur-aga este preste straja cea din curte a vizirului; Cog. Arh. II, 10); - ar.
muhzyr, qui presence; introducteur, huissier; muhzyr-aga, commandant d'une
compagnie de janissaires attaches aux vizirs ou pachas et charges d'executer
leurs ordres Z. 824b. Bianchi 1, 825. V. mohzar.
871. *Mujdea, mu§deci, tire bung., noutate (Fil. 325 : se vede, ca nu slut
bune mujdelele din aceaste stafeta; ib. 332); - muzdegiu, vestitorul unel bune
atirT (Cr. III, 446 : Indatit s'ad pornit in toate t,arile muzdegil); - p. made,
nouvelle bonne, agreable ; modegi, qui apporte une bonne nouvelle Bianchi
H, 878. Z. 840b. Mikl. II, 30.
872. *Multezem, Imputernicit (Ur. III, 191 : Si trimi5iT aciea ce se numea
multezemf ; ib. 208) ; - ar. multezim, qui se charge de q. ch. ; t. fermier
Z. 876c.
873. *Mamba* negot de ot; acaparare de grille pentru capitala imperiu-
luT (Ur. III 188; V, 51 : s'au sporit ai fiatu, cu care cumptira gelepil oile pen-
tru mumbaeaoa Tarigradului ; IV, 204: oile mumbaielet; ib. 347: oile limbie-
lit ; C', 307, 310, 314 : mubuea); - mubaegiu, comisarul guvernuluT pentru
cumpitrare de grine sail pentru schimb de banT (Cr. II, 164); - ar. mubcije'at,
contrat de vente et d'achat ; commerce, accaparement des grains ; trafic de
monnaie; nutbaje'agy, agent du gouvernement charge de l'accaparement des
grains ou du trafic de monnaie Z. 805 °. Bianchi II, 748.
874. *Mumbakdr, bumba§ir, slujba§ politienesc, comisar al guvernulul (Cr.
III, 139: Am pus ai mumbapr pe un Ali Aga ; ib. II, 48, 164: Vezirul all trimis
un Aga bumbnir, ca plineasca totT baniT ; ib. bumbapriu; Hr. 11, 179 : all
rinduit mumbap (.9 turcl ; Fil. 119 : bumba§ir ; ib. 245 : Hatmania avea un
steag de slujitorT ai mumba§irt, cu cari se slujia la ImplinirT de banT ai execu-
tiunT ; ib. 352); - mumba§iret, mumba.2irlic, comisariat (C', 312: Ur. III,
196); - ar. mfibeigir, qui traite, qui manie une affaire; delegue. commissaire;
mitheigeret, maniement d'une affaire ; delegation, commissariat Z. 805b ; serb,
mubagir ai bumbaAir Mikl. II, 29. V. busurman.
875. Mungiu, munger, lumindrar ; - mungerie, fabric' de lumindri; - p.
tm2m, vulg. mom, tire, bougie ; milmgu, momgy, fabricant ou marchand de
chandelles Z. 894c. Mikl. II, 28.
876. *Murahliz, autorizat, imputernicit (Cr. III, 267 : Ad trimis de amin-
doua partile oamenl mart murahazi; Zil. 132; R. I, 2. 3b8); - ar. muraxyas,
qui a obtenu la permission ; congedie, autorise ; plenipotenliaire (ministre)
Z. 835 °.
877. Mural., necurat ; - murdetrie, murdarlic, necuratenie ; - murd'a-
resc, murdarisesc; - p. murdar vulg. murdar, mundar, impur, sale, puant;
chose impure, cadavre, charogne (p. murd, it est mort ; murde, mort ; mur-
darlyk, immondice, salete, ordure Z. 836a. Mikl. II, 28.
878. *Murtad, renegat (Cog. Arh. II, 72 : earl Turcilor le zicea cd. shit

www.dacoromanica.ro
glg t. iptlitANtt.
murtagt de ceY ce aii lost Turd $i s'att crestinat); - ar. mfirtecici vulg. owe-
tad, renegat, apostat, qui a abjure le mahometisme ; homme vil Z. 835a.
Mikl. 1I, 28.
879. Musaek tocana cu plitlagele vinete (Al. T. 74 : bucate de cele sana-
toase ca la not, precum : musaca, capama, dulama, baclava, cheschet ; ib.
505); - ar. musakka, (abreuve, arrose) sorte de mets turc fait avec des au-
bergines ou melogenes et du hachis de viande qu'on laisse bien cuire dans
leur jus jusqu'a ce que ce jus tarisse dans la poele Bianchi H, 921; ngr. p.00-
oath; Cih. 598.
880. *Musadea, ajutor ; favor (C', 319, 396 ; Ur. HI, 155, 189); - ar. mu-
sa'ade, assistance, faveur, permission, concession Z. 8410.
881. Musafir, mosafer (mold.), oaspe, oaspete; - musaferea, musafirlic,
ospetie (Cog. Arh. II, 36 : all si mas o noapte acole pentru musafirea ib.
90); - ar. mfiscifir, qui voyage; voyageur, &ranger ; hOte (qui recoil l'hospi-
talit0 ; rrefcsafirlik, &at de voyageur, d'hOte ; hospitalite; rniisaferet, voyage,
hospitalite Z. 8410. Mikl. II, 29. V. setertas.
882. *Musafp, musahIb, sup, favoritul Sultanulut, sfetnic (Cr. I, 304, 357;

-
lb. II, 189, 212, 355 ; Cog. Arh. II, 73 ; Mag. Ist. V, 140: indata ce all vazut
pe saipul imparatulut ; Ur. III, 202 : musait); ar. musalib, compagnon in-
time, tavori du prince, courtisan ou fonctionnaire qui a le droit d'adresser la
parole au Sultan (sahib, compagnon, ami, maitre) Z. 853a. Bianchi II, 916.
883. Musa.), masccil, naia (Cost. II, 127); - mascalagiu, mashalagiu, care
cants din nai0 (Pol. 238); - p. milsikar, flute de Pan ; musicien ; musique
din gr. p.00arxdc, musicien Z. 892c.
884. *Muselfm, loctiitorul unut guvernator (Mag. 1st. II, 23 : fagadutele la
past, la muselimt, la cadil ; ib. 25); - ar. mfisellim, pour mittesellim, lieute-
nant, officier qu'un gouverneur de province envoie d'avance pour prendre
comission du nouveau gouvernement Bianchi II, 900. Z. 847c.
885. *Mashie, hazna, havuz de apa (Ur. IV, 169); - t. musluk, robinet
Z. 893a.
886. ?Instil, tulpan, pinza de bumbac foarte subtire si Tura de la Mosul In
Asia, unde s'a fabricat mat intM (Fil. 150: sat-zed pant carul cu musuluri de
Burnell ; Cog. Arh. II, 43 : acolo, la Turnava, se fac musulurile cele rosil si
albe gi site bogasit) ; ar. mosyl (bezi), mousseline Z. 893a; serb. mtAulin,
it. mussolino, mussolo ; fr. mousseline de aceeast origins Diez 1, 286.
Mikl. II 27.
887. Muktamk pinza ceruita ; a face, a pone, a remeinea lucrul musama, a'l
acoperi 6.10 el ascunde, a nu'l scoate la lumina, a'l cocolosi; - ar. tniz-
gemma', endni de cire ; vulg. mugamba. toile cite Z. 852a. Mikl. II, 30.
888. *MuViverea, sfatuire, sfat (Cr. III, 42 : Atunce Turcul. all chtlimat pre
Hanul latarese la mu§averea adeca la sfat); - ar. miigeiwere, deliberation,
consultation, conseil Z 8490. Mikl. II, 30.
889. *Mulrehi, de Damasc (Hasd. Cuv. I, 198: Procovett de zarba pre mar-
gine cu atlas mu;ch); - ar. dimeAk, dimik, Damas; dimigki, de Damas Z.
435b Mikl. I, 47.
890. Mulmitilit, mo§m61a, Mespilus germanica (Pan. P. V. 113 : cu vreme
si cu pate mum,ulele se moae); - t. m mule, mugmula, nefle din gr. !Leman
Z. 852a. Mikl. II, 28. Cih. 598.
891. Mit0ea, muscheci, clocanul cu care cizmarit batead talpile; fig. talpa,
lovitura (Jip. 60 : Stilt vazll singele galgaind sub muqteaoa dusmanulul); -
p. migt, mate, poing, coup de poing; anse, millet Z. 849c.

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE 'MORO IN LIMA ROMANI. 213

892. Nut;terin, naufterea, cumpartitor, client ;

chalaud, pratique Z. 850a. Mikl. II, 30.
- ar. mfidteri, acheteur, ,

893. *Nuteferica, mutafaraca, calareti ce intovArtisead pe Sultan in di-

lAtoride sale si servead de mesajerT cillArl (Cr. I, 411 : Dona sute si mar mult1
merg, ce se cheama mutafaracale; Mag. Ist. I, 320: mutafaraca ImparAteascA;
Bale. 240); - ar. muteferryka, (autrefois) : detachement de cavaliers, qui
escortaient le sultan et portaient ses ordres, un cavalier de ce detachement
(din adj. ar. muteferryk, se divisant en plasieurs parties, disperse) Z. 813b..
894. *Mutpie, matbah, bucatarie (Cr. II, 124 : ad plait si birul deplin si
bairamlicul aceluT an si balgi-baslicurile si mierea sI ceara ce se da la mutpa-
cul imparatese; CI, 329 s'ad ridicat untul mutpahlul din tail; Cog. Arh. II,
37 : camilele se trimat inainte cu corturile si matbahurile, adecd cuhnea) ;
ar. matbax vulg. lnutfak, cuisine Z. 857b. Mikl. II, 22.
-
N.

895. *Naiad, leafs, pensie (Cant. Div. 184: inchinatorilor de boil si In-
chinAtorilor de foe leafs, nafaca, le daT; Cr. II, 417: si le-ad facut si nafaca,
leaftt, cate 50 de lel de boler pe hind; III, 4 ; ib. 272: nacanfa) ; - ar nala-
kat, tout ce qu'on depense; spec. tout ce qu'on depense pour les bonnes oeu-
vres ; entretien et alimentation de la famille, pension alimentaire Z. 916a.
896. Nafea, partea pintecelul unet blane; - p. wife, nombril, le cdte du
ventre d'une peau de fourrure Z. 904°. Mikl. H, 31.
897. NM, neft, un tel de resins; - neftiu, verde inchis (R. II. 1. 333 :
Un binis postav neftiu) ; - p. neft: ar. nift vulg. mift, naphte, parole, bi-
tume ; ruin, couleur de naphte ; vert fonce Z. 915a. 916a. Mikl. II, 32
898. *Nagai* nacarcida, chimval (Cr. III, 160 : La camp Tesea adese cu
boTeriT set zdbovindu-se cu nalurT si cu nagarale ; Cog. Arh. II. 86; Alex. 167 :
deierd in timpine. in surle, in trimbite, in nacaradr si in organe ; ib. 168 : ca
asa era nacaradPle cu 3000 de piscol) ; p. nabcira, n gara. timbale, musi-
que militaire Z. 916c; serb. nakarada Mikl. II, 31. Cf. Diez I 286.
899. *Nabied, tinut, district (Cog. Arh. II, 6 : dandu-se mart porunel pe la
toll pasil si pe la tott bell si la toate nahaelele. ca sh se gateasca toti); - ar.
900 Milt, (in), banT in numdrAtoare ;
917a. Mikl. II, 31.
-
nahije, cote contree, district, canton Z. 902 °. Mikl. II. 31.
ar nakd, argent co uptant Z.
901. NADA, drat, ellavol ; - ar. nclibe (ce qui vient tour ii tour), maiheur,
calamite. adversity (fern. din ar naib, lieutenant, gouverneur) Z. 906..
902. Mid, fluer clobanesc ; - ndscin, cantaret din naiQ (Scrisorl ale Jul
Ion Ghica (1884) p. 138 : cobzart si nPisant) ; - p. naj, nej, roseau, tuyau,
flute, fifre; naj-zen, joueur de flute Z. 905 °. Mikl. II, 31
903. Malian, nalbcir, potcovar-veterinar; - nalbant-b4, potcovitorul tai-
lor domnesti (Fot. III, 308) ; - ar. na'l patin, fer e, cheval; ar. p. na'lband,
marechal ferrant ; veterinaire Z. 914b. Mikl. TT, 31.

(Gorj. Hal. I, 23); -

904. *Namis, inchiniicTunea prescrisd Mahomedanilor de chid on pe zi
ar. nama, priere Z. 919b. Mikl. II. 32.
cAtre hnpdratul), -
905. *Named, naimeci, scrisoare (Cr. III, 256: Indai A am fAcut trel natmele
ahtinameit, contract, tractat de pace (Mag. Ist. II, 170 :
Si ahtinamelele imparAtesti citindu-le ; Ur. III, 199 ; CI 313); - p. name, é-
crii, livre, lettre; missive, lettre royale, lettre de creance; dipleme ; 'and-
name, dipleme, contract par ecrit ; capitulation, traite de paix (ar. 'and, en-
gagement, promesse, alliance, traite de paix) Z. 641a. 905b, Mikl. II, 34,

www.dacoromanica.ro
214 L. gAINEANII.

906. Nana, matnita, titlu (de respect sat de afectiune) ce se dal suroril sat
altel femel mat in virsta : dect identic cu dada, lele, laja; neneeica, ni-
necica, mama (mold.), cu particula diminutivala cacti ca >Ii in babaca (Negr.
Teatru, p. 25 : tend babaca la neneaca vr'un mic favor cerea neneaca cu
bucurie dorinta II implinea); nanny (scurtat nag), martur de botez sat de
eununie ; nine, nevi (dim. nerca, neIculifa, netculean), titlu catre un frate
mat mare sat catre ori-care alto persoana mat in virsta (Dos Ps. XXVI,
r. 41 : neane, doica. Wadi); t. nene, nine, mare, grand' mere, aleule
(nom imitatif ou de tendresse donne par les enfants as leurs moires ou nour-
rices); t. nini, chant des nourrices quanu alias bercent les enfants Z. 9206.
Bianchi II, 1139; bulg. neni, nene; nenja, matusa ; serb. nena, nana; rut.
nenja, nanagko, nanrs ; alb. nanna, nanna, nan ; ung. nine, mama, WA,
trate Mikl. II, 33 Laur. Glos. 403, 404. Acest cuvint, ca si baba(ca), dada,
lele, luta, etc. e un asa numit sunet al nature!. (Naturlaul) si ca Mare it
regasim in limba copilareasca a tuturor popoarelor : pers. nand, bunic din par-
tea mumel; alb. ran, nana. tats!.; gr. vavrq, matusa. V. Pictet : Origines indo-
europeennes II, 350. Cf. nun, Cih. II, 679.
907. MA canter pentru adormitul copiilor (nani ! nani ! ) ; p. nand
vulg nen:, chant des mares et des nourrices quand alias bercent les enfants
Z. 905a. Bianchi II, 1088, 1139. V. nand.
908. Nitramzit, naretmt,a, nercinza, portocala; naramzeit, portocaliu
(Al. P. p. 77 : un cort mindru si rotat poleit si naramzat) ; naramgiu,
naramziu, de culoarea naramzei (Cr. III, 312 : taftA naramgie; ib. 324: na-
ramoie ; Mar. P. p. II, 17 : cu tulpanul naramgiu; R. I, 1. 341 un timbar
postav naramgiu, cu patcea de jder); p. nareng, ar. naring, orange (fruit);
neirengi, couleur d'orange Z. 903a; mgr. vepinCtov; it. arancio, fr. orange,
mlat arangia din acelasi cuvint oriental influentat insa de lat. aurum (aurea
mala=mlat. auranlia) Cih. 599. Diez I, 28. Originar din India, portocalul fu
resadit mat intai in Persia, de unde trecu in Arabia si in Europa, la Bizan-
tint Hehn, 391. V. portocal.
909. *Nardinclau, must de rodie (Cog. Arh. II, 89 : putinile cu braga si
distiile Cu nardinchtul le versa ; ib. 249 (tarifa vatnala) : nardinchfu, ca ntarul
44 ban!) ; p. nat., pomme de grenade ; nar-denk , sirope de grenade
Z. 903a.
910. Narghilek lulea persiana de fumat, la care fumul trece printr'un
vas cu apt& (la inceput o nuca scobita de cocos); narghelegi-beifa, care da
Domnului narghileaoa (Fot. III, 311); p. ndrgtl, noix de coco ; ntirgile, pipe
A fumer (persane) Z. 9031'. Mikl. II, 32.
911.. "Tart, narc, taxi, prat hotarat de slapanire (Cr. III, 72 : Grigorie
Ghica at pus nartul mat jos de cat Mihai-Voda, sal dea cite 6 potronici de
vita ; Cog. Arh I, 149 : le-at pus ware la vinzarea vinulul, lucru ce nici-o-
data nu s'aa obicinuit ; Fil. 162 : sat punetT wart la bate lucrurile ce vet!
tirg : p. narx narg nark. taux ; taxe, !aril; taxation des marchandises,
d s d n ees Z. 908 . 111 kl. II. 32.
912 Nistrapic cupa, pahar, vas mare de baut (Isp. B. 38 : apa ciuruea
d n fie e aurtte si o lua cu netatrape cu cause de aut.); ar. megrebe vulg.
masra a, vase, procal megreb, boisson, eau; gurb it, boire) Z. 850a; bulg.
mats raps. nits rapa; mrom. matritpci, supellex pretiosa Mikl. II, 25. V. $erbet.
913 Natt, niengt, naltot (mold.), Cicer arietinum (Dos. Fevr. 69a : gi supt
gol car ti ehinuindu-sat s'at traitus viata, cu Ymbracamint de soran imbracat,
en ntshut §i cu bob mulat se hranlea, aorea qi nuci minca ce le dzac ishas);

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE Ttr Rawl IN LIMBA ROMANI. 215

nahutin, de culoarea nautulul, galben tnchis (R. II, 1. 334); - p. nohud, pois
chiche Z. 908". Mikl. II, 34.
914. Naz, ndzurt, pl. draganele resfatarT, capritie (Cal. b. 1882, p.
63 : barbatul '0 Tubea nevasta in cat o Linea ztua si noaptea numat in palme
si 'T facea toate voile si nazuril.); - ntizurds, cu nazurt. capritios (Isp. B.
22 fata de imparat nu se putu imprieteni cu tott ceilaltl fit de imparatT,
fiind-ca eel mat multi erad ntiourog, tembeli si desucheati); - p. wiz, ten-
dresse, mignardise, minauderie, coquetterie Z. 903". Mikl. II, 32.
915. Nazar, har, favor (Cal. b. 1882, p. 31 : slutul ajunsese la nazarul
imparlititel); - ar. nazar, action de voir, de considerer ; consideration, e-
stime, faveur. bonnes graces Z. 913.
916. *Nazir, inspector, intendent ; comandantul until oral; in timpul din
urma vataf de tigani (Cr. III, 156 : Nazirul de Braila ; ib. 210 : pe beTzede
Scarlat it 'base in Tarigrad nazir si purtator de grija asupra capichehate-
lelor ; Mag. 1st. IV, 108 ; Beld. III, 339 : Nazir, pe tiganiT gospod, aicea
Pau potrivit ; Cony. VI, 3 : TiganiT ingenunchiatt sub bictul plumbuit al na-
zirulut);-nlzaret, directie, administratie (Ur. III, 188) ;-ar. ndzyr, qui volt,
qui regarde, qui observe ; spectateur, inspecteur, gardien, intendant, ministre
d'kat ; nazeiret , inspection, direction, intendance, a dministration Z. 904".
913". Mikl. II, 32.
917. *Nefer, soldat ordinar (Al. P. p. 209 : Fratit met, neferit met, - lotri,
puisort de zmeil; Field. III, 414 : de nefert sad de besleaga, apoT nu mat in-
treba; R. II, 1. 399 : am jefuit pe neferI - am ucis pe enicerl ; Fil. 110 : am
fost nefer la spat tide ; ib. 296 : nu e nefer in ostirea noastra, care sa nu alba
cate un pungoia plin cu mahmudele si dodecarT) ; - ar. nefer, (en turc) un
individu, une personne, un soldat dans l'armee Z..915". Mikl. II, 32.
918. Niparin, un fel de piper ce se pune in carnat! (Glos. 421) ; - p. 0-
par, origan Z. 10.
919. *Nisangiu, nisangiu tiilul unui malt functionar insarcinat cu desena-
rea monogrannei imperiale si cu confectionarea diplonnelor (Mag. ist. I, 156 : ca-
zechier, care fusese mat nainte nifangi; Cr. III, 260 ; Bale. 83); - p. nigan,
signe; nigangy, grand dignitaire charge de tracer le chiffre imperial sur les di-
plOmes Z. 911k. Mikl. 11, 33. V. nisan.
920. Nisfea, nesfed, veche moneda de our tureeasca in valoare de 4 lei
vechi (Jip. 57 ; Fil. 93); - nisfje, demi-sequin Roesl. 41.
921. *Nitladtr, tiperig (Cog. Arh. II, 149 (tarifa vamalit) : niqadir, cantarul
50 bani); - p. a. nugadyr vulg. nigadir, sel ammoniac Z. 911 a Mikl. II, 33.
922. *Nitin, diploma, decoratie (Bol., Poesil p. 383 : sa't aduca din hordie
- un nifan, un post, un coin) ; - p nigan, signe, marque ; une enseigne de-
coration, insigne de rang Z. 911". Mikl. II, 33. V. nisangiu.
923. Nise0e, nisafte, Hoare de faina; -p. niAa'stP, amidon, fecule Z. 9118.
Mikl. II, 33.
924. Nilt6r, lanteta de lasat singe ; - p. , toute chose pointue ; nigter,
aiguillon. epine, lancette Z. 924g. Mikl. II, 34.
925. "Nizam, nezdm, ordine, ordin, dispositiune (Cr. III. 439: Ar II, 61 :
printr'alte nioamuri §i rindutelt, date de mat inainte, spre incetarea reulul ;
Fil. 248.:.Un slujbas credinctos trebue sit se supuie neoatnuluc ; ib. 322: ni-
men! nu va fl asuprit cu o para mat mult peste ceea ce hutaralte nvamul ;
Cog. Arh. II, 17: nasarn); - ar. nizcim, arrangement, organisation, rangee,
disposition, reglement, constitution Z. 913e. Mikl. II, 34.
926.. "Nobet, nubet, signalul alternativ al sanlinelet, musica mililara cu a-
ceasta ocasiune (Cr. III, 314, 332. mehterhaneaoa Domnulut, dupa obicetul ce_

www.dacoromanica.ro
216 L. §AINEANU.

este de bate in toate zilele nubet, ce se cheama chindie; Cant. D. M. 58 (115):

Si pre toatA zTua . cu trel ceasurT inainte de apunerea soareluT (care vreme
se zice la Turd ikindi) tubulhanaoa cant& neubet sad semn de straja); ar.
newbet, nobet, tour de retie; ce qui se fait a tour de rdle, p. ex. monter la
garde, etc.; signal de la garde montante ou descendente ; musique militaire
qui se fait a cette ocasion, musique instrumental en general; garde, sentinelle
Z. 9211. Bianchi II, 1143.
927. Ndfilr, nufar-alb nernifar, Nymphaea alba;--nAfttr-galben, Nuphar lu-
teum (Br ; p. niliver, nillifer (p. nil, indigo, bleu), nenufar (fleur) Z. 925b.
Mikl. II, 33.
928. Nnr, farmec, lipicid ; pl. grap (Tsp. B. 400: vezl ca nu era urata fata
imparatului ; avea nun; avea pe vino ncoace, cum se zice); nurliu, plin
de null, dragalas (Cal. b. 1882, p. 188: era si vrednice de privit fetiscanele,
bata-le sa le bate, cad nurlit mat erati chipurile lor); ar. niir, lumiere,
clarte ; niirlu, eclaire, lumineux, resplendissant Z. 921b. Mild. II, 34.

o.
929. *OK tort puriaret la Mari! Nohal (Cr. III, 178: numaT s'aTba a'41
purla pastoril nostri dupa obicelul for date o oba in car); t. oba, tente, Ca-
bane transportable, cabane en feutre, famille d'une seule tente Z. Ma-
930. Oca, ocet (mold.), masura de greutate sad de capacitate ; t. oka ,
ocque=400 drachmes ou 4 litres (tahrif din ar. wakije) Z. 126b. 934e. Mikl. II, 35.
931. Odae, camera, incapere ; local unde se adapostesc vitele in timpul
TerneT ; odagiu, odaicif. servitor. pazitortil unet odaT (de vile); odobala,
odabitp. cApitHn (Cr. H, 149: Toll ciorhagil si odoba§it);are-ndasi, sala de
primire (C int. D. M. 53; in trad. mom. 106: ortagasi): t. oda, chambre; lo
gis, maison chambree; comp.ignie de4 soldaig: n la baAy. capitaine d'une com-
pagnie ; 'are ()lag, ;a11. d' 'udience Z. 115". 626 b. Mikl. II. 34.
932 Odagaciill nlogciria, udagac u, lemn de aloe; Saponaria off. (Br);t.
oda agagy, espece de bois odoriferant; ar. ud vulg ;id ayagy, bois d'aloes, ar-
bre Z. 1131'. 640e.
933 Ogeae, hnneag, ojdg, odinioara : camin, case. familie; corn de TenicerT,
corn de militar1; pl. cokmie, tara, (in special) Muntenia si Moldova; astazI
vorba Ingemneaza (cost]] unet sohe San nneT vetre mature de cos, (Cr II, 57 :
atuncea si pe Geaun Mirza l'ad lust en tot ogeacul lul ; ib. III, 243 ; Cr. II. 159 :
rule ogearul t de misirlil ; C', 385: s'au dat hotarire, caV Tamaci s'alba fie-
stecare ngeac ; Ar. II, 213 : ca nille credinclos1 slujitort si vechi pamtntenT at
ogeacurilor; Beld. III, 339); ogeacliu, soldat, care face parte dintr'un ogeac
(Ar. II, 50: plateste tare. la (daft ogeaclil si pandurT; ib. 61: cu toil neferil
for oraclil) : t. ogak, foyer, four, chetninee ; maison, familie, dynastie ;
caste, corporation, corps (milit.), spec. corps des janissaires ; colonie, spec.
les regences d'Alger, de Tripolis et de Tunis ; ogakly, qui appartient a une
ou a la meme famille. a la meme corporation Z. 113e. Mikl. II, 34.
934. *Ogtir, soarle ; prevesiire, plaza buna (Ur. III, 148, 149: to vel
Intrarma cu toate puterile silintei in fericitul ogur a imparatieT mele ; Negr.
318; Cog. Arh II, 66: pentru lege si ogurul imparatulul sa murim); ogur-
liu, en plaza buna (14p. B. 221: Pasarea asta gingasa nu mi se pare ogurlie
pentru easa noastra); ursia, hursize, de red ogur, posomorat, neprietenos
(Cal. b. 1882, p. 45 : oh ! ce nenorocire pe not, ce scrisa ursuza pe bletul
stapana-med% Xen. 35 : de o bucata de vreme parca s'a facut si mat hursue);
..--- t. ogur, sort, hasard, bonheur, bon presage ; ugursue, malheureux, slats-

www.dacoromanica.ro
 BLEMIINTBLB TDRCEBTI IN LIMB& ROMANI. 217

tre, fatal; ugursucluk, malheur, mauvaise etoile ; ugurlu, heureux, fortune,

de bon augure Z. 125a. Mikl. II, 80.
935. Olic, diligenta, poste ; carucTor sad cal de poste; olacetr, vestitor,
curier (Dos._Fevr. 64a : 0 era in eeata oletrarilor imparatestl, ce due si aduc
scrisorT de sirg ; Isp. B. 344 : imparatul trimise numal de cat dupe dinsul
niste oletcart); olacefte, adv. ca un olac, lute (Al. P. p. 180: olacefte se
ducea si la Domn tire facea) ; t. ulak, courrier, messager ; petit ba-
teau-poste t. or. cheval, moisture, cheval de courier Z. 129b. Mikl. II, 80.
936. Mat, imprejurime, tinut, provincie (Cr. I, 10 : Venetia si olatele el ;
ib. 20 : Alexandru Machedon all descalecat orage si olate pe numele sat; ib. III,
27 :.Si tataril as facut multa paguba in olaturile turcesti ; Cog. Arh. 11, 6 :
clialeturite); ar. ejdlet, prefecture, province Z. 140b; cumanic olPat
Mikl. I. 56.
937. Ordie, urdie, oarda, tabard, horde (Beld. III, 404 : Silihtarul cu ur-
dia la Men cum as venit; Fil. 296: m'am stracurat in ordia pandurilor cu
mestesug); urdu-beleci, hurdup-beleci, (cf. tetbOresc din tabard), nesam ne-
tam, fare veste, pe neasteptate (Isp. U. sf. 94 : mi-a venit aci, Taca asa urdu-
belea; ib. 122 : flume! sa scape de real aster juvine, cdzuta urdu-bPlea pe
spinarea bletilor oamenl; Cost. 518; Cal. b. 1877, p. 47 : ma, dar to estl
urdu-bPlea I te tit scald de mine si te legT ca boala de om sanatos) ; cf.
hurdziz-burditz, urclaz-burditz. sinonim cu urdu-belea (Al. T. 530: IT bttlaba-
neste hurduz - burduz prin toate ratacaniile ; ib. 964: umfla'l in spinare si'l
add aid hurduz burduz); t. urdu, ordy, orda. champ ; marche dans le
camp (de It le mot horde) Z. 117a. Mikl. II, 35 ; it. orda, fr. horde, germ.
Horde din acelasi cuvint turco-talar Diez I, 295.
938. *Or* ragiment de lanicerl, ceata in genere (Cr. III, 198, 268 ; Beld.
ib. 374 : Cinci de Tanicerl ortale, eel mat aprigi si deliT ; Fil. 119 : Am po
runca salT put bumbasir doua ortale de slujitorT ; ib. 346: cortegTul se in-
chela prin ortaoa clohodarilor si a satirasilor, capitanil agiest1 si spatttresti,
tulecciT, mataragi lamac, saraiu lamac, ictoglanil cu agaoa tor, peiciT si has-
ahirliT) ; orta-cuaticr, oameniT in serviclul Domnulul numit1 ediclil (Fot Ili,
311); or etc, toyer*. fartat ; ortetcesc, refl. a se insoti, a se intovar4i ;
ortacie, tovarasie (Glos. 430); t. orta, milieu, centre; centre de Parmee,
phalange; regiment des janissaires; ortak,compagnon, associe Z. 116a. 116b.
Mikl. II, 35.
939. *Osmangin, osmanliu, otometn, turc (Cr. I. 25 : Turcil de pe locul for
Turchestan, (ear) de pe capul for eel de'ntaid 08mangit, Otomani, 08manlil
s': numesc ; ib. II, 18; Mag. Ist.I, 86 : otomanliii; ib. IV, 135); ar. 'osmcin ,
Osman ; al-i 'osnan. la dynastic ottomane; adj. oonitini, ottoman, lure; os-
manly, ottoman, turc Z. 623a.
940. Otic., odinioara : cort, tabard.; locuinta (Cr. I, 195 ; II, 160, 202; HI,
85, 146 ; Alex. 66 : si ajunse la otacul lul Darie ; Mag. Ist. II, 207) ; astaz1 o-
dale de vile. local pe campie pentru sederea clobanilor si adapostirea oilor
(Cost. II, 222); t. otak, grande tente, tente royale Z. 111b.
941 *Oturic, otorac. popes, statiune ; soldat stationer, veteran (Cr. III, 7:
Si sosind Imparatia la Tutora ad facut oturac; Mag. Ist. IV, 168 : Acolea ad
facut oturac 12 zile; Cog. Arh. II, 26; Cr. I, 20 66 : fac si Turcil din sluji-
toril batranl otunad); t. oturak, siege, derriere, lieu oil l'on repose, halte
de repos. veteran; garnison, milice Z. 112a.
942. Ottiz-bfr, lit. trel -zecl si una. un fel de joc in cartI (Fil. 145 : Facem
un otuz-bir de englingea, [Ana se va gati masa?; ib. ; cu otuz-bir si cu pan-

www.dacoromanica.ro
218 L. §AINEANO.

Carol/ ne pterdem timpul in zadar, aTdetT mar bine sit facem un stosisor) ; -
t. otuo, trente ; bir, un Z. 113a. 183°.
P.
943. Pima, paced, patted, blank din picloare de samur saa de alte ani-
male (Cant. D. M. 111 (227) : blane de samurT mar proaste, -care se zic pal -
cea, pentru ca sint facute din picloarele samurilor); astazi: sups din picioare
de miel ;-paceagiu, care vinde mincarea numita paces (Mag. Ist. II, 177 :
zlatarl, simigiT, paceagil, pitarT, camp! si Oil); - p. pada, jambe, pied de
mouton ; gelee ou ragout de pieds de mouton ; pieds de zibeline ou d'autres
animaux dont la peau sert de fourrure (p. pd, pdj, pied); paeagi, vendeur de
paect Z. 158b. Mikl. II, 36.
944. PacTatird, paelavirti,pasa22M, sdreanta, carps; fig. om murdar; -
t. paeawra, torchon, serviette, mouchoir Z. 158". Mikl. II, 36.
945. *Padi§ah, lit. domnul regilor , impAratul Turcilor ; - p. *kWh ,
pcidiAdh, monarque, empereur (pad, protecteur; gah, roi) Z. 159". Mik1.11. 36.
946. Paftd, plaza rard, astar; pl. paftale, eingatoare (obicinuit metalled) ;
balama (Fit. 171 : era incinsa cu un colan de canavdt ros cu paftale mid
de aur); - p. bafte, tisse ; etoffe de coton ; tresse; pafta, petites boules ou
plaques de metal suspendues a la bride d'un cheval Z. 168". Mikl. II, 36.
947. Paiantd, lemne ce tin tencueala until zid;- p.pdjenddn,pajende, OM,
soutien (din pdjiden, maitre le pied sur, persister) Z. 174°. 175a. Mikl. II, 36.
948. 'Pale, pelt. curier, paj, usier, slug/ domneasca (Cr. III, 300, 328 ;
Cant. D. M. 120, 173 ; Fil. 346); - p. pejk, palk, envoye, massager, cour-
reur, laquais (pal, pied) Z. 2370.
949. PAYdos,1neetare din lueru;-t. pajdos, cessation du travail; (ca muted.)
cessez1 Zenker arninteste porunca germand : bei Fuss!, de unde s'ar trage
cuvintul turcesc 174a.
950. *Pad, paed, boTer fare functiune (opus : halea); titlu onorific, rang
(Cr. III, 206: eras pateleleleftine; ib. 242 : si l'au Imbracat cu caftan dandu'i
patea de comisiea cea mare); - p.pdje, pied, piedestal; grade, degre, classe,
rang, dignite, charge Z. 174°; mrom. paed, zestre (R. 1, 2. 419). V. halea.
951. Pala, sabie, Palos (Al. P. p. 12 : si cu pala lul cea nouit - pe balaur
taTa in cloud; Isp. B. 156 : Fat -frumos lovea cu pala de svinta); - t. pala,
sabre tres court, poignard ; stilet Z. 169°; - cf. rom. pedo§, serb. palog, ung.
patios. curdle I pale, palog Mikl. II, 36.
952. PlItimar, otgon ; - t. palamar, cable, amarre, cordage Z. 170a. Mikl.
II, 37.
953. Pal4cli,palcised, patrontas, tolba pentru cartuse, traTsta;- t. palaska,
poire a poudre, giberne din ung. palaszk, vsl. ploskva, vgerm. flasca, rom.
ploscd Z. 170a. Mikl. 11, 37.
954. Palavrd, vorbd de nimic, minciunti, fiecarire; a tala la lavre pi
palavre, a spune alandala, a spune verzi si uscate ; - palavragiu, care tale
la palavre ; - t. palavra, fan faronnade ; palavragi, fanfaron, celui qui se
vante de faire de grandes choses din sp. palabra, it. parola, fr. parola din
lat. parabola Bianchi I, 1090. Diaz I, 306.
955. Pambriu, un fel de stofd de lind, merinos (Al. T. 81; Fil. 27 : gTubea
de pambriu lungd Wind la pamint ; R. II, 1. 333 : o malotea pambriu fisticbie;
ib. 334 : o rochle de pambriu stacojiu); n'am putut 0:4 etimonul turcesc.
956. Paugek un fel de sled& foarte rosia ;-t.pangar, betterave, spec. les
feuilles de la betterave Z. 172". Cih. 603.
957. *Panzehru, contravenin, bezoard (Cr. II, 130: si-i all trimes si pu-

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCESTI IN LIMBA ROMAN!. 219

tintele darurT : un ceasornic de aur, panzehrurt si tenzuhuri) ; p. bad -

zehr, vulg. pcinzehir, antidote,rcontrepoison, la pierre bezoar (p. bad, vain ;
zehr, poison) Z. 159b; de aceias1 origink e si europeanul bezoar Mikl. II, 36.
958. Papadie, Taraxum officinale; - t. papadije (femme d'un pretre chre-
tien), la camomille (Anthemis nobilis) din gr. zaxmacci fem. din acczatc, pretre
grec Z. 157a. - Cf. papalau (Transilv.), pcipele (mold.), Physalis alkekengi ;
papancigt (mold.), Trifolium arvense (Br.).
959. Paptic, lit. ceea ce acoperd piciorul; a o gterge la papuc, a fugi; -
papucu-doamnet, (mold.) Cypripedium calceolus (Br.) ; - papuccir, papugiu,
mester de papuci; fig. siret, vielean ; - p. papa, papuO, papuk, soulier, pan-
touffle (p. pa, pied ; pua, couvrant) ; papuggy, papuggy, cordonnier Z. 157b.
Mikl. II, 37. Diez II, 214.
960. Park, a patra-zecea parte dintr'un lea vechit ; p1. banT in genera
(Cal. b. 1875 (canter popular), p. 72 : am sfirsit once parale - tot platind
la angarale); la o para cinct, numele popular al joeului RulineT, porer.lit si
baba rusu te imbraca, baba rusu te desbraca. (Fil. 29 : altii Tarasi jucaa la
o para cind ci stos pe despuTate ; ib. 208 : dot nemt1 ca sa alba voia a juca
pe la bilciurT : la o para cinct); - paralig, bogiltas (Pontbr.; Pol. ; Glos.) ;-
paralic, parale marunte, cu paraoa ; - p. para, pare, morceau, piece ; piece
de petite monnaie ; le 40me de la piastre turque, petite monnaie Z. 162a.
Mikl. II, 38. V, parcea, parlagiu.
961.*Parangdn, stacojiu, purpuriu (Cog. Arh. II, 247 (tarifa vam.) camu-
hat parangu.(!) de 7 cotT 1 lets); -t. parangon, couleur ecarlate digit. (scarlat to
di) paragon,. Z. 160a. Mikl. II, 38.
962. *Pared, bucata (Cog. Arh. II, 244);- p. parect. petit morceau, piece
(dimin. din para, morceau) Z. 160b. Mikl. II, 38.
963. Parlagln, (pentru paralagiu) ajutorul junghietorilor de vice, care le
imbucatateste si alege carnurile de oase, spre a face pastrama, cirivis, etc.;
fig. bataus, vagabond (Isp. B. 343 : asa plin de singe ca un parlagiu de la
zalhana); - t. paralamak, (aor. paralar), mettre en pieces hacher, dechi-
rer, tuer (p. para, morceau) Z. 162a. V. para, parcea.
964. Parmac, par (de lemn sail de fier) ; - palmdc, (mold.) tol, masura
de 12 degete; - parmaclic, ingradire de parT ; - t. parmak, doigt, orteil ;
pouce; barreau, balustre, balustrade, grille, grillage; parmaklyk, balustrade,
barriere grillage, jalousie Z. 192a. Mikl. II, 38.
965. Pastramii, pastrarnci, carne sarata (Hr. II, 222 : apoT lua carnea Qi o
manta ca pastramaoa de Tarigrad);-pastramagiu, care vinde pastrama; -
t. pastyrma, viande sechee a l'air, chair, fumee din gr. iracyparecc, raatoup-
prac (matioc, ecaar6c, sarat) Z. 163c. Mikl. II, 38.
966. Pi§a, guvernatorul unel provincii ; - pa§a-ropisi, palatul pasei ;
poarta cea mare a resedintei domnestl (Held. III, 421 : la papa -capsi (I) it chea-
t* Fil. 28); - pagalic, pagie, provincie turceasca (Cr. I, 49 : Turcil zic ace
Mit (Egipetului) Mesraim sail Miser);-pa§aliu, om de al pose (Hron. II, 185 :
sa se primble prin cetate cu pacalit NI); t. paga, titre des grands, des mi-
nislres, de gouverneurs de province ; le grand vizir ; pa§a kapysy, palais ou
residence du grand vizir ; dans les provinces : l'hetel du gouvernear; pagaly,
digne d'un pacha: pagalyk, dignite, gouvernement d'un pacha ; province de
l'empire Z. 164". Mikl. II, 38.
967. *Pa§mie, pagmal, pantof (Hasd. Cuv. 1, 370, 389: Darui pre acela
cu pacmalit set); - t. bagmak, pabnak, sandale, soulier Z. 165". Mikl. I, 22.
968. Patlag6le-rogY, platagdle roar (olt.), patlagele de paradis, Lycoper-
sicum esculentum ; - patlagele-vinete, S9lannen melongena (Br.) ; - patla-

www.dacoromanica.ro
220 L. fAINKANU.

tligedn, pttlingedn, patlagene, rodiu, rodiA (Pontbr., Pol.); - -

giniu, ro§ bdtand In albastru (Fit. 75 : incins cu un §al patliginiu); cf. pi-
p. bddylgan,
patlygcin, firenk-patlagany, melongene, aubergine Z. 159b. Mikl. II, 38.

-
969. *Patrim, adj. maT red (Cant. Div. 197 : este rea a sufletulul boald,
de cat a trupuluT ma! patrima); cf. p. bed, mauvais, meehant, desagreable
(comp. bedter, better, betel-) Z. 180a. Mikl. 1, 23.
970. *Pazvaugiu, pasvangiu, pazvantliii , osta§ de aT Jul rasvant oil Pas-
vantoglu, vestitul rebel; fig. plepuitor, prAdAtor,jdfuitor, (Zil. 324: §i a§a s'ad
curatit Cara de veninatele blare, adicA de Pazvanga ; Hr. II, 185 : sA im-
pu§ce pe Pasvand ; ib. 187 : ad strigat cAtre pazvangil lul ; ib. 223: cum
-
ad prAdat CarjaliT §i Pazvangit ; Fil. 123 : ne am pomenit intr'o zi cu cloud
sule de pazvantli,l) ; t. Paswand oglu, lit. fils du gardien de nuit (p. pcis-
bdn, pa' swan vulg. paswand, gardien de nuit ; t. ogul, fits) Z. 124 °. 163b.
971. Pehlivin, peclivdn, pelivdcn, palivan, luptAtor, atlet (Cr. III, 333 :
unde §i oarecare luptatori de pehliven1 as Post; Bur. 19) ; astAzl maT mull: ju-
cdtor pe funiT; fig. §arlatan, mdscarieid (Mag. Ist. I, 351 : adus'ad Duca VodA
pelivanl de eel ce joacA pe funiT; Fil. 29 : inlAuntru §i afar& de poartA o adu-

livanilor §i ale mAscAricilor domne§ti); -

nAturA de popor din clasele de jos cAsca gura la Invlrtelile Si strimbAturile peh-
pehlivetnie, luptd (Bur. 19); fig.
berbantlieurT §i pehliviznii?); -
purtare, faptA de pehlivan (Xen. 36 : cum sA nu se sature omul de atAtea
p. pehlew, pehlewd,n, heros, athlete, lutteur,
guerrier, champion (p. pehlu, force); pehluvani, métier d'athleie ; bravoure,
courage Z 230a; serb. alb. pelivan, acrobat ; ngr. isexXepc'tvil;, scamator
Mikl. II, 39.
-
972. Peltfe, gAngav, balbdild ; pelticaese, a vorbi peltic;
qui begaie Z. 207a, Mikl. II, 39.
-
t. peltek,
973. Pembe, trandafiriu, ro§-desehis (Fit. 75 : fermenA de eroazea pembe;
Xen. 179 : Irina avea cAmit§1 de borangic, fuste de cit pembil §i cafenil) ;
p. pembe reng, couleur de colon, rouge Clair, rose (p. pembe, colon ; reng,
-
couleur) Z. 210°. Mikl. II, 37, 39. V. bumbac.

ortodocsl); -
974. Pere tine, pl. perc!un!, zulufI (cum iT poartA mat cu seamA EvreiT
p, pPreem, louffe ou toupet de cheveux, criniere, huppe d'oi-
seau, tresse de cheveux Z. 186 °. Mikl. II, 39. Cih. 604.
- perdlifuesc, a da un perdaf ;
de main, ornement Z. 188a.
-
975. Perdif, lustru, netezeala (uneT materil); fig. dojanA asprA, insultft ;
p. perdah, lustre, polissure, dernier coup
976. Perdea, pinza (ce se pune la ferestre, la o u§d, la o carutd, la tea-
caInI reT); -
tru) ; fig. bunA euviintrt ; ingrAdire, tare de vice (Al. P. p. 58 : la perdeaoa cu

tar (Cant. D. M. 128); perc/Plar, fabricant de perdele ; -

pArdegiu, perdelegiu, pAzitor la perdeaoa usii unuT Domn, por-
p. p °rde, voile,
rideau, cloison, ecran; ton, air, modestie; perdegi, gardien de l'entree, cham-
bellan qui ouvre et ferme la portiere Z. 188°. 189a. Mikl. II, 40.

ferenta ; -
977. Pergh61, compas, circumferentd; pergheluesc, a descrie o eircum-
p. purgdr, purga vulg. pergel, compas (identic cu adj. p. pur-
kdr, plein d'art, travaille avec art : p. par, plein ; kjdr, métier, art) Z. 190 °.
Mikl. II, 40.
978. Peruzek peruzich, peroz.d, un fel de peatrA pretioasa (Cal. b. 1882,
cu turnurile de balm §i pardoseala de porozelP) ; -
p. 60 : sit'mT dureze o bisericA mare sApatA lute° singurA peatrA de matostat,
p. firkze vulg. pericze,
turquoise (pierre) Z. 234a. 673a. Mikl. II, 41. Aceea§T peatrA se maT nume§te
rom. tarcoza, lit. peatrA turceascA (R. I, 1. 339: cloud inele cu turcoced; Has -
deQ, Etym. Magnum Rom. p. 110: 2 ace marl de argint cu mArgAritar §i cu

www.dacoromanica.ro
 ELEMRNTELR TORCH TI h. LIMBA ROMANI. 221

turchlaze) din fr. turquoise, sp. prov. turquesa, it. turchese, turchina -
peatra se respindi din Turcia in Europa Diez I, 434. Mikl. II, 79.
979. *Pervanea, fluture (Alecu Vacareseu [fluturele] : ca pervaneaoa am
ajuns - (nu e vr'un lucru de ascuns) - singur alerg de voe - in foe, farti
nevoe!) ; - p. perwdne, papillon Z. 193b. Mikl. II, 40.
980. Pervaz, privaz, cercevea, cadre ; - p. t. perwdz, cadre, chassis,
metier a broder, garniture, bordure Z. 193a. Mikl. 11, 40.
981. Pesmet, pezmet, posmag, piscot ; - p. pPlesimat vulg. peksemet, bis-
cuit Z. 205a. (Pash. II, 89 : t. peksimet §ipesmPt) Roesl. 43. Mikl. II, 39, unde
trebue adtiogat si ung. peszmet ; mrom. pocsimecad, paximatio, pants nautici
genus (Mikl. R. U. II, 32).
982. *Pestref, lit. ceea ce precede; preludiu (Cr. III, 333: sa porunceasca
luT mehterbas stt zica un pestref; St. M. r. 475 : stt '1 arate si in scripca pe-
strefuri turcesti) ; - p. pigrew vulg. pegref, qui va ou vient le premier, a-
vant-coureur; prelude de musique, ouverture Z. 199". 235°.
983. *Pe§ches pescheslic, dar, plocon (Al. P. p. 135: da-ne pe Vulcan le-
gat - ca '1 peaches de imp /rat ; Cr. III, 452 : (la 1512 sub Bogdan) Moldova
va avea purtare de grija a triimite pe tot anul la Poarta 4000 galbenT turcestT,
adecti. 11000 leT, 40 qolml, 40 Tepe fatatoare, aceste toate cu nume de peaches,
adeca dar ; ib. 455 : in vremea printipului Petru V. cel schlop, ce domnea Ia
1584, Poarta all adaos 6000 galbeni la venitul, ce se da pe an sub nume de
peaches sad dar, numind peschesul haracid sad bir; Fil. 130: sa le tramit pe
tot anul peschesurt de cate cinci zed mil pungT de ban! ; Xen. 101 : pesche.
surt de ale negustorilor, earl fac negustoril regulate cu vamesul ; R. III, 1. 74 :
luand fiestecare cate un pescheslic) ; - peschegiu, care stringea peschesul
(Fil. 190: incepu a trtimite la capugiT, peschegil §i imbrohori imparatesti, ca
sa'i ceara capul); - p. Aka' vulg. pe§kig §i pakeg, present offert comme
hommage a un superieur ; petit present, pourboire ; pegkeggi, gardien des pre-
sents (charge a Ia cour) Z. 236a. Mild. II, 40.
984. Pephir, stergar ; -pephirsi-bdfct, slug/ domneasea care da Dom-
nulur peschirul (Fot. III, 310); -p. pidgin vulg. peAgir, serviette, nappe, es-
suie-mains ; peAgirgi-ba§y, premier conservateur des nappes et serviettes a la
cour Z. 236a. Mikl. II, 40.
985. Petteehr3r, pPscher, pisichdr, iscusit, dibacid, siret ; - p. pigkdr, p16-
ger, qui est a la tete de q. ch., chef, maitre; habile, adroit (p. pie, avant, de-
vant ; ka'r, qui travaille, qui fait) Z. 236a.
986. Pepin, pesim, in numaratoare, ban! gata (R. II, 1. 396: cu galbeni ti'l
cantarim - cu ban! pefim ti'l platim ; Fil. 215: scoate tot ce a! maT bun si void
plati cu ban! pesim); - pesingeci, adv. cu ban! pesin (Pan. P. V. 133 : mai
bine pasingea pe ipangea - de cat cu toptanul si banil la anul) ; p. pigin
vulg. pegin, anterieur, d'avance; finance, argent comptant Z. 236 °. V. (pe)fim.
987. PeOitnal,pesterncil,pestiman, cearsaf de sters corpul, sort (R. II, 1.
240: trel prosoape i un peRtemal ; Gorj. D. 107) ; - p. pi§timdl, pegtimdl,
pu§tmdl, tablier, linge dont on se couvre au bain, essuie-mains (p. put, dos ;
malid en, trotter) Z. 199a. Mikl. II, 40.
988. PezevenchiA, verigas. votru ; - pezevenclic; t. pezewenk, maque-
reau ; pezrwnnklik, maquerellage Z. 196". Mikl. II, 40.
989. Pilaf, orez fiert cu unt ; - pilafciu, pilafqiu, bucatar, rninctitor de
pilaf (Al. P. p. 246 :§i la pUafqit turcesti) ; - t. pilaw, viz cuit Z. 206°.
Mikl. II, 41.
990. Pingea, jumatate de talpti; pingeluesc, a pune pingele, a insura

www.dacoromanica.ro
222 L. litAINEANII.

cizmele (Gorj. D. 73); fig. a itmla pe eineval - p. pen6e, serre, griffe, le de-
vent de la semelle d'une botte Z. 211b. Mikl. 11, 39.
991. Pita, turta, Wile ; - pita porcului, pita vacer, nume de plants; -
pitcin, chitan, tuna ordinara, porkia zilnica de paine la calugarl (Beld. HI,
386: minead chitan EniceriT, nu zicead macar cuvint); - pitisdi, dim. Iran-
zela (Fil. 124); - pitdr, brutar ; odinioara vataful brutarilor Domnitorulul,
apoT simplu rang de boierie; -pitcired, pit6ancis, pita-vacii, minatarca, bu-
rete de camp (tarand coc ace§ti bureV ca ni§te turte); peded, turta de
pane (Cr. III, 439: paine frumoasa fli albs de cea nemteasca §i pedele foarte
alb ); t. bede, pite, gateau; pide, pitP, sorte de pain plat ou gateau Z, 182b.
233a; bulg. serb. pita; alb. pita; gr. mit; turta Mikl. II, 41. Cih. 686, 687.
992. *Plum% ciucure, canal (Cog. Arh. II, 16 : ear in cap cu capestre de
matase, cu plusculurl de sirma ce le tragea); - t. p (aka, touffe, houppe,
trange; touffe en soie bleue an haut du bonnet rouge Bianchi 1, 364.
993. Podrtim, podr6m, pivnita (Trans.); - t. podrum, podrom, cave it yin,
lieu sou terrain Bianchi I, 397; din gr. krapop.oc, lit. supt drum, refugiu Cih. 606.
994. Poivan, pripon, arcanul cu care se leaga caii de un par la pasune
(Isser, Diet. 157); - poiva'nesc, a priponi, a lega calul c'o funie la pasune
(ib.); - p. pdbend, pdjbend, pajwant, entraves, lien (p. pet, pied ; bend, lien)
Z. 157b. 173a; bulg, serb. pajvan, tunic pentru cat la pawne Mikl. IT, 35
995. PortocitIA, naramza; - portocaliu, de culoarea port ocaleT ; -t. por-
tukdl, le Portugal ; orange din it. portogallo Z. 215b. Mikl. II, 42. ItalTenil at
numit ast-fel arborele dupe Portugezi, cart ad respindit cultura lot in Europa
qi in America Hehn, 393. V. ntiramed.
996. nich un fel de turban de tnatase (Bur 177: peste porul eel din cap -
tu ti 'i pune un calpac); - p. pig, ce qui couvre, couverture; espOce de tur-
ban Z. 220b; bulg. pod. basma ; serb. pout, turban negru brodat cu fir ; cur
die : po§, pugi, turban de soie noire Mikl. 11. 43.
997. PotdrY, un fel de nadragi (Fil. 143 : poturit set de postav viiniu cu
I uriecil de fir ; ib. 344 : catane spatare5tT, imbricate cu mintene, poturl si
ghebe scurte, Impodobite cu Ohne tricolore ; R. I, 2. 398 : o pereche de
poturi 4codrali);-t. potur, pantalons larges du haut et &rolls du bas Z. 221b.
998. Pdanlit, busola (Gorj. D. 72); - t. pusula, pusla, boussole din it.
bussola Z. 221a. Mild. 11, 42.
999. Plitt, om dedat desfrinaril, om stricat (Cr. II, 278 : qi imparatul eel
mazil ii aft lost pustului si el facea ce 'i era voea ; Pol. 368); -ptischiii, pu-
pldit, puflamci, desfrinat; strengar (Isp. B. 289: mull trebue sa fit cautat, pane
sa gaseaseit un pupchiii ea tine); - cf. popidic, pofindic, porodic, pofondic,
porindOc, kltrengar, becisnic; adunatura de copii; - p. part, (scortum sodo-
milicum) homme qui se livre it la prostitution, cinede, giton Z. 220 °, Bian-
chi I, 405. Mikl, II, 43.

R.
1000 Rachiu, yin ars ; - rachier, care fabrics sad vinde rachiu (Ur. II,
41 : abagerii, balbAraeariT, rachiariI, bacalil §i alte esnafurl, sa nu fie volnice
a vinde prin dughenile for marfa subcire, care vind negutatoril dughengii);-
rachierie, fabrics sad pravalie de rachiu ; - ar. 'arak, 'araky vulg. may,
sueur, sue exprim6, liqueur spiritueuse, eau-de-vie, arack (araka, suer) Z.
627a. Mikl. II, 43.
1001. Raft, rdht. tacamul calulut, §eaoa, &Sul; (in Transilv.) ciucure (Dos.
Ghen. 40° : dare celuealalt ce 'i all folosit bogatiea, in ur§inice §i in olofire

www.dacoromanica.ro
 BLBMENTBLE T.IIRCE§T1 IN LIMBA ROMANI. 223

de s'imbraca : unde'T sint vorniciT, unde't slut fustasiT, unde's caiT cu rafturt7;
Al. P. p. 63 : orl friul cu fluturT, orT scumpele rafturt ; Cant. D. M. 171: di-
marasul de rafturt are asupra Odle si fraile sat rafturi); - rafts, (Trans.)
portie (la plata), curama ; - rahtivan, eel ce ingrijea de harselile si de cele
trebuincloase tailor domnestl (Fit. 346 : dupa acestia veneau Comisii, Rahti-
vanit §i PestelniceiT calarT; Sulzer III, 161; Fot. III, 310); - p. raxt, apprets,
effete, meubles; harnais, bride; portion, quote-part Z. 461b. Mikl. II, 43.
1002. Raft, policioara, polita (pentru marfurl) ; - ar. t. raf, corniche, ta-
blette en saillie attachee au mur pour y mettre q. ch. Z. 456a; alb. raft
Mikl. IT, 43.
1003. Rabat, rehcit, indelete, liniste (Cr. III, 445 : ad poftit pe boTerT sä
mearga Intealta °dale sa saza cu tot rahatul tor); astAzT cuvintul are un sens
identic cu rahcitlicum, rahcitlocum, placinta din zahar , faind si must de
poame; - ar. rdhat, repos, tranquillite, aise, commodite; pl. plaisirs, daces;
rahat ul-halkum vulg. rahat lakom, les &flees du gosier, ou bouchee deli-
cieuse, nom d'une pate sueree tres-recherehee en Turquie Z. 455°. Bianchi I,
909. Mikl. II, 43.
1004. *Rai, supus turcesc, tinut, provincie (Beld. III, 359 : rataocisa se
pAzeasca, de pradarl a se feri; Cr. III, 218 : partea din sus s'ad tras totT in
rataoa Hotinului); - ar. raWja vulg. raja (pl. din ra'yjet), troupeaux ; su-
jets non musulmans, soumis a la capitation (dans ce sens aussi usite COMMIE!
singulier) Z 465b. Bianchi I, 937. Mikl. H, 43.
1005. *Ramazin, postul Mahomedanilor (Cr. III, 443); - ramazamlic, dar
ce se facea oflterilor turd en ocasiunea acesteT serbatorT (Sulzer III, 356 ;
R. 1, 1. 53); - ar. ramazdn, neuvieme mois de l'annee mahometane, le mois
de jedne Z. 469°. Mikl. II, 43.
1006. Rdstfc, ristic, (nuca sad gogoasa), nux galla; -t. rastyk, antimoine;
fard noir avec lequel les femmes se peignent les sourcils Z. 456°. Mikl. II, 44.
1007. Ravac, mustul sours din strugurT (Ur. IV, 133: 15 par. oca mlere
ravac) ; - t. rawak, miel eoule Z. 457°. Mikl. II, 44.
1008. Razachie, strugur alb cu boabe marl si cu coaja groasd; - p rez,
cep de vigne; rPztiki, ar. razaky, sorte de raisin Z. 455b. 462b. Mikl. II, 44.
1009. Refenea, analogie, proportie de plata; - t. drifane, herfene vulg.
re:fene, ecot, contribution Z. 940°.
1010. Regea, rigeci, raged, regealic, mijlocire, intervenire, protectie. pro-
punere (Al. T. 387 : fina d-tale vrea sal! fact: o regea ; Gorj. Hal. I, 73 : if
fact' semn, ca sa faca pentru dinsul regealic ; Fil. 136 : si prin regealicul luT
beizadea si a domnitei dobindi de aci inainte mull maT mare influents la Ca-
ragea); - ar. rega, riga, espoir, priere, demande ; requete Z. 459°. Mikl. If, 45.
1011. *Regeal, ragicil, pl. regtalurt, sfetnic, ministrii si funetionard inalti at
Portia (Beld. III, 419: La alt1 mat midi din regealurt sa ma! scrie indemna ;
Fil. 129: Padisahul si regealurile at luat stire, ca jefuest1 tam si ca surghTu-
nest1 pe eel maT de frunte botert; ib. 253 : petitoriT de domnie atitasera asu
pra'T ura regealurilor ; Negr. 274 ; St. M. r. 348: pasi, atant, spahil si alte re-
gealurt mart); - cf. regept, demnitar (Hron. II, 233: acel halan regept al
cettitil Ostrovulul) ; - ar. regui, homme ; pl. rigdl, les hommes, les vaillants,
les grands ministres et hauts dignitaires de l'empire Z. 460°. Bianchi 1, 921.
Mikl. 11, 45.
1012. *Reiz, raiz, capitan, maT cu seams de corabie (Bur. 48 : Raieul din
ea Area - par cortibieT batea); - reiz-efendi, odinioard ministrul de ex-
terne (Hron. II, 170, 182; Cant. D. M. 60 (120) : Reiz-Efendi sad logoftitul

www.dacoromanica.ro
224 L. $A1NEA1dIL

eel mare al impliratuluT; Mag. 1st. II, 128); ar. rail, chef, capitaine, capi-
taine de vaisseau ; refs efendi, chef de secretaires Z. 474a.
1013. Renghit, renchiii, testa (Cal. b. 1883, p. 54 : pasa-ml -te procletul
de Imptrat IT jucase renghiti , Isp. B. 356: pasit-mi-te gazda se vorbise cu
vataful lingurilor ca WI joace renghiul Asia) ; p. renq, couleur, splendeur,
apparence, semblant; fraude, ruse Z. 469b. Mikl. II, 44.
1014. Revaniu, revcin, un fel de prajitura (Pol.); t rewany, espece de
pate d'amande Z. 470a.
1015. RevOnt, Rheum raponticum ; p. rdwend , rhubarbe Z. 457 °.
Mikl. II, 44.
1016. *Rezm, ream, ceremonie de instalare, ceremonial, solemnitate
(Beld. III, 416 : clef trel find dimpreunA mal mull resm aleAtuese; Cr. Ill,
445 : rezmul Domniel, dupa obiceia, are sA se tacit la Silistra); astazT (mold.)
planul unei ellidirT; rusumett, dare, taxi;, venit (Ur. 1, 233; C', 311; R. I,
1. 52); ar. ream, pl. rusum, action de dessiner; dessin, plan, regle, loi,
coutume, usage, ceremoniel : droit it payer; pl. rustimat, droits qu'on paye
Z. 463a. Mikl. II, 44.
1017. *RiehTab, lit. scara caluluT; fig. guvernul turcesc, persoana Impa-
ratulul, loctiitorii mareluf vizir (C2, 351 : eel ce aT lost dragoman puterniculul
meQ richiap; Cog. Arh. 11, 20, 22); richIabieci, dare anuall ce TArile ro-
mine truniteaa SultanuluT (Ur Ill, 193 : si sit se mat deie de la Tara romi-
neascA 90000 lei in naht si In lucrurT supt numire de idighe si 40000 lei en
numire de richiabiea ; far de la Moldova pentru hidia In banT si in lucru sA
se deie 90000 leT si pentru richIabica 25000; ib. 139 ; C', 311 : sit se dea
lucrurl la poclonul bairiamulul si 4000 tl. rechiabie; Pot. III, 223, 229, 215 :
in 1803 sultanul Selim hotara ca Tara romineasca sii dea pe an 180 pungt
edigie si 80 pungi richtabiea ; Ur. VI. 131: recheapighPn ; Cr. III, 466 : ro-
chearighen (!); Ar. II, 211 : renPabeghen (!); Ur. III, 143 : birul rachiabighe-
lilor ; ib. 132 : richlambigele §i bairamlicurT; ib. IV, 350 : plata haraeIului,
idicliilor si ralacblelilor (!); C', 308); ar. rikdb, etrier; etrier imperial, le
tittle imperial; la personne de l'empereur; les substitute qui ramplissaient, it
Constantinople, les principales charges de l'etat, lorsque le grand vizir etait
a l'armee; rik4bij, officier de la tour qui tient l'etrier de l'empereur Z. 468a.
Bianchi I, 943. V. giziea, hediea.
1018. Rif, ref, cotul de mAsurat; cf. gref, a doua parte a unul rup ;
t. rif, irif, aune de Vienne Z. 32a. 4740. Mikl, II, 45.
1019. Rindea, unealta de fatuit lemnul ; rindelesc, a da la rindea ;
p. rende, rabot; rendelemek, raboter, ratisser, polir, egaler Z. 469b. Mikl. II, 44.
1020. Rizilfe, rusine, dispret (Cal b. 1875 p. 50 : Fata esi din cast% rust-
nata, ca sA se apuce de trehile sale femeiestI si sA sufere rizilicul celorlalte
surorT) ; ar rezil, vil, bas, mauvais, honteux ; rezillik, vilete, etat de me-
pris Z 462b. Mikl. Ii, 45.
1021. *Mica, un fel de pajurA sat pasere fabuloasit din 1001 de noptT (Gorj.
Hal. passim); ar. p. rok, pasere fabuloasa de o mArime si tarie extraordi-
Dart in basmele arabe.
1022. Romani, (in Trans si Buc.) oameni hunt, earl trAlese la 'Astra ti-
tre neeredinefosT si de mila cArora s'arunca, in timpul Pastilor, gtoaee de oil
In riurT (MangYuca, CAlindariu pe 1883: Partite Rocmanilor §i Pantile Blaji-
nilor); rocmdnesc, blajin, bun ; ar. rahmdn, miserieordieux Z. 460a ;
rus. dialectal rachmanyj, rochmanyj, vesel, milos Mikl. II, 53. Cf. la Huteanil
din Galitia : rachmanyn, pl. rachmane, caril au primit cuvintul de la Roml-
nit din Bucovina ; crachmatigkyj welykden. e numele serbatoareT, care an

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCEVA tN ulna eomkri. 295

tine de HuteanT in onoarea crocmanilor , 25 zile dupit duminica Peale lor. V.

Miklosich, Nee die Wanderungen der liumunen in den dalmatinisdheti Alpen
and der Karpaten, p. 18, 21.
1023. Rubin-, confruntare, comparatie ; - p. rz2, face ; rv,-ba-rd, face a
face, compare Fe 1 avec l'autre Z. 469c.
1024. Rubies, monede. de aur, in timpul din urma in valoare de 6 lel vechT
(P. p. 135: Zece pungT de irmilict - opt de rublele mid - ai vr'o treT de
venetici; Fil. 120: numera cele 50 pungl de bani In mahmudele, dodecarT,
funduci 1i rubtele) ; ar. rub'ije, petite monnaie d'or au valeur de 11 2 francs
Z. 459a; bulg. rubija Mikl. II, 45.
1025. *Ruck suplicil (Cr. II, 123: I-ail indemnat sa dea rucct, adica Ave§
de jalobe. la singur imparatul); - ar. ruk'a, morceau de papier ; billet, emit
adresse an prince par quelqu'un qui n'est pas vizir Z. 467b.
1026. *Rutet, breasla (Cr. III, 299 ; la Santa TI intimpina pre I)omn ai
alaiul cel gatit din partea hatmanulul, a agal ,i a altor rufeturt ; Ur. II, 165 :
fuse. tot rufetul acesta al ocnil coprinde 225 Midi, adica : aaugaT, lattiraaT,
curteni, tarabantaai) rufetas, membrul unel bresle; - ar. hirfet, me-
tier, corps d'artisans Z. 386a ; serb. rufet, ngr. ouccitt. Mikl. I, 69.
1027. Rup, a opta parte dintr'un cot ; - ar. rub', quatrieme pantie de
loute chose; huitieme pantie de l'aune ; monnaie turque de 10 paras Z. 459a.
1028. Ruget, plocon, dar, mita (Al. T. 1359: ruolert ; Ar. II, 215: r2q-
met ; Fil. 126: ispr&vniciile se daft cu ruffet ; ib. 240 ; dit'mT lei zece rhiT ce
am cheltuit in ruffeturi ; Alecu Vitcarescu (Trandafirul) : fa-me s'ajung la
devlet - siTa'mi ei vieata meet ; Xen. 239: mai o rugaminte, maT o vorba,
mai un meet id, o unsoare dincoace ai aaa se caatiga procesurile); - rude-
tar, mitarnic; - rupfetarie, fapta de a milui (Al. T. 402: matrapazlerie ai
rueetetrie); - ar. rigwet, r figwet, present donne pour corrompre, gratification
Z. 464b. Mikl. II, 46.
1029. Rutea, treaptil ; termin de joe de carti (AI. T. 403: tot meateOligul
i s& gaseati ruteaoa noroculul) ; - ar. rutbe, pl. ruteb, degre, grade; rang,
dignite Z. 459b.

s.

1030. Sabo'', Baur, aloe; - ar. aabyr, sabrI. aloes (plante) Z. 655b.
Mikl. II, 46.
1031. Mitre, pietria de incercat corabiile ;- t. sabura vulg. aafra, gra-
vier, pierces, etc. qui servenf de lest aux navires din it. zavorra, lat. saburra
Z. 557e. Mikl. II, 46. Diez I, 449.

-
1032. Sack butie de carat ape ; - aacagiu, care vinde apa cu sacaoa ;
- aacabcif, vataful sacagiilor (Cr. III, 323 ; Fot. III, 308); meal, vas Oen-
tru stingerea foculul (Glos. 513) ; ar. sakka vulg. aaka, porteur d'eau ; 8a-
kabogi, le chef des porteurs d'eau Z. 511a. Ham. XVII, 237. Mikl. II, 47.
1033. *Sec1111114, un fel de tun mic (Cr. I, 328, 348, 341: eacT va da den
purl ai den sacalw ; ib. II, 29, 398 ; ib. III, 64, 164; Mag. Ist. IV, 324) ; -
t. eakaloa, petit canon, pierripr, petite piece d'artillerie en fer, fauconneau Z.
359b. Bianchi I, 627 ; ung. szakallas, un fel de tun Hasd. Cuv. I, 440.
1034. Sacit, aaca t, olog, neputinclos, mai cu seam& de vile; prost de mi-
litate (Alexandrescu, PoesiT diverse, p. 375: boul fiind meat la un picTor
ranit; Pash. II, 94; Ur. IV, 131 : 1 lee 7 parale oca migdale mat Cu coaja) ;
- aacatlic, ologire (C2, 377: scapatacTune sad sacatlic); - ar. aakyt, qui
Bev. p. let., dreh. fi Pit, An. M, Vol. T. 15

www.dacoromanica.ro
?26 L. $AINEANU.

tombe, dechu ; vil, bas, de qualite inferieure ; vulg. sakat, mutile, estropie
Z. 491°. 571".
1035. Saciz, mastic; insula Hio (Fil. 160: a fost odala un Imp' rat de la
Hindiile rasarituluI sad de prin Cara sacdzulut); sacdzul de vIoarec, la co-
lophone (God. D. 79) ; t. sakyz, mastic, resine ; rile de Chio Z. 491".
Mikl. II, 48.
1036. *Sadeol, aripa dreapta a calarimel, in opositiune cu so/cid, aripa
sting' (Cr. II, 153: calarimea ce se cheama sacico/ si solcul) ; t. sag kol,
bras droit ; aile droite d'une armee ; sol kol, l'aile gauche d'une armee (sag,
droll; sal, gauche ; kol, bras) Z. 560°. 579a. V. solac.
1037. Sacsana, cal de sarciul ; fig. sarcina, povara; gol, despueat (Ar. II, 45:
Cu don& sacsanale; Isp. B. 212 : acuma se cotorosise de sacsanaoa din spi-
nare; Cal. b. 1881, p. 80 : se lasara tots sacsana, cum i-a nascut ma-sa ; Cal.
b. 1874 (canteen Jianulul) p. 64 : Mariuca de cincl oca mi ti-o poarta sac-
sana) ; In sens de gol, despueat, cuvintul sacsana pare a se fi confundat cu
susanea, astfel ca gol susana ar corespunde locutiunei obicinuile gol pusca
(cf. Pan. P. V. 20: umbla gol ca un pistol); proverb : pirpiri cosac sacsana bri-
ceag, (Ispirescu) lit. usurel ca un cosac (peste), great ca un briceag, intelegend
pe un om de tot scapatat, saracut, om de rind corespunzend proverbului
analog : terchea-berchea tret let perechea, ceva de rand, lucru prost, araba-
bur& (Pan. P. V. 45 : Incarduit Cu terchea berchea trei lei perechea; Isp.
B. 273 : cad nu void Wail zica lumea, a sunt dascal d'aia terchea berchea
trel lei perechea : R.III, 1.67 : Tata intre el Caplestii si Buzestii si cellantl din
neamurl slavite pamintene si dupa slujbe, striga cu mail dovezi si ad dreptate.
lar unit din not d'alde terchea berchea trel let perechea, adunatura de la
patru partl ale lumei . . . . on nu ar fi mai bine sa tacem ?) din ung. tarka-
bcirka, bariole, pele-mele Cih. II, 531; sacsandr, sarsanocr, (mold.) hamal;
insacsdnez, incare c'o sareina ; inseicseinect, incareat (Isp. B. 378: el
se Intoarse cu mai multi °amen' insacsanag cu bucatelele foisorului self;
id. B. Sn. 12 ; Cal. b. 1881, p. 71 : la plosca dupa gat si plead. insticstinat'a
cu lucrurfle spre camp) ; ar. p seisxa'ne vulg. scksane, seksene, cheval de
charge ; bagage ou effets d'un grand personnage Z. 494°. 513°; bulg. sejk-
sana; serb. seisana, seksana Mikl. II, 52.
1038. SacSiel ghivecid de fort ; t. saksy. vase de terre Z. 491°.
Mikl. II, 48.
1039. *Saccongi-batta, al doilea locotenent general al regimentulul de ie.-
nicer! (Cog. Arh. II, 16); t. samsun, chien de Samsoun (ville de l'Anatolie),
chien de chasse, dogue ; samsungi, garde-dogues ; pl. samsungiler, l'un des
regiments des janissaires qui prenaient soin des dogues du Grand Seigneur ;
samsungi baCi, chef de ce regiment, l'un des premiers officiers du corps des
janissaires Bianchi II, 87. Z. 563".
1040. *Sadacit, sadiceit, credinta, sinceritate (Beld. III, 355. 359, 388,
424: dupe sadacatul talil mila sa a revarsa ; Ur. III, 220; C', 325); ar.
sada' kat, sincerite, verite, fidelite Z. 566°.
1041. Sada, simplu, far& podoaba (Fil. 215: catifea de our si sadea de
Venetia) ; sadeticci, id. (Fil. 25 : flude si linas sadetica i in cusaturl si in
basmale); p. sa'de, plat, uni; sans poil, rase; simple, pur, non melange, sans
ornement ; sincere; niais Z. 489a. Mikl. II, 47.
1042. *Sadrazin, marele vizir (Cr. II, 65; ib. III, 443, 445);ar. sadr, poi-
trine; place d'honneur; le Vizir ; sadr-i-a'zam vulg. sadrdzam, le grand vi-
zir (a'zam, tres grand) Z. 65". 566°.
1043. Safteli, seftea, dar de anal nod; intaia vinzare; inceput bun, noroc;

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCErl IN LIMBA ROmANX. 227

- ar. sifts, mite, (tahrif din ar. istiftd, commencement, ouverlure) pre-
miere vente de la journee, premiere recette d'un marchand; etrenne Z. 5100.
Bianchi I, 1036. Mikl. 1[, 52.
1044. SAfterea, staftedarti, sefterea, Fumaria officinalis;-p. etihtcre, fu-
meterre (p. Acih, roi; ter, humide, humidite) Bianchi II, 11.
1045. &Man, piele argasita de writ, de tap (Fil. 29 : fecTorul it trase
cizmele cele galbene de saftian; Col. 1882, p. 231 (descantec din Buco-
vina) : sa me 'mbract cu camera de dragostele - cu cTobote de saftiele) ;
saftiendr, tabacar (Gorj. D. 88); - p. saxtidn, maroquin (p. saxt, dur,
solide) Z. 5000. Mikl. II, 47.
1046. Segette, seged,c, ciucure; - sdgeacdr, ceaprazar;-t. sagak, tweak,
effile, frange, bord d'un habit, draperie Z. 558b. Mikl. II, 46.
1047. "Sahaidac, un fel de sageala tatereasca (Cr. II, 148; ib. III, 45: arcaril

mai cu sahaidacile) ; -
sfirsise arcele, sege(ile si sdhdidacele ; Mag. Ist. IV, 52 : Tetarit singurl nu-
t. or. sagdak, sajdak, sadak, carquois Z. 4900.
489a ; rus. sagajdakii , sajdaki , tolba ; ruten. sahajdakii , arc, arms
Mikl. II 47.
1048. Saban, vas de amine pentru placintarit ; - sahnif, sacncif, mend-
siu, anticamera in interiorul salit (Cr. III, 241 : l'ad spinzurat sub sagnisul
easel lut; St. M. r. 304 : si la sahnis usa s'ad deschis; Fil. 67, 234 : it du-
Sera tiris-grapis in sacnasiu); ar. sahn vulg. sahan , coupe, soucoupe ,
plat, l'interieur dune chose ; I'interieure cour de la maison ; fond, terrain Z.
566a. Mikl. II, 47.
1049 *Wien, grasime ; ar. §ahm, graisse Z. 539c. Cih. 609.
1050. SaTti,, grajd ; staul, stand (Cost. II, 458; Glos. 515) ; - saeyiu, seiz
(Bur. 120 : saegi Tudor ; C', 312 : prin marifetul saigidlor ; Mag. 1st. IV,
151); - eaegit, obiceid in noaptea spre st. Dimitrie (Bur. 26 : mat multi fit-t-
eat intrunindu-se pornesc pe la case jucand si cantand... avend cu et si un
flaced imbracat in haine femeie§ti de cadinii); - j. 84je, ombre Z. 4940.
1051. SaTa, sued, sageci, un fel de stole de lank qi de matase, halna feme-
tasce dintr'insa (Al. P. p. 105 : cu sala imbairata ; Cony. XI, 277: o suea cu
argint ; R. 11, 1. 335 : o roche sdgea cu beteale alba); - cf. saitd, un fel de
postav (Hron. II, 224, 166 : mita sapte let cotu); t. saja, saie, serge din it.
mist, panura de lane ; sp. saya, fr. saie din lat. saga (sagum) Z. 5820. Diez I,
363 ; bulg. raja, vestmint lung ; serb. saja, un fel de postav fin ros Mikl.
II. 47 ; Cih. II, 694. Cf. sarji (Hasd. Arh. I, 63 : iret parecht de sarjt de
aur ; R. I, 2. 339 : o pareche de sarjt de aur ate c'un pictor de zar,fir si mat
sus cu rubini; ib. : o pareche de sarjl cu diamanturl cu pictoarele de zma-
ragduri) : cf. it. sargia, sp. sarga, fr.:serge, sarge, germ. Sarsche, rus. sada,
store de mna intrOisulft cu in si cu matase - toate din lat. serica, stole de
matase; mlat. sarica, hatna d'asupra celorlalte (de unde si rom. sarica) Diez
I. 365.
1052. -Salt, trimis, curier (Ur. II, 125); ar. sd'i, courrier t pied Z. 4900.
Mkt. II, 47.
1053. *SaTvan, savant, lit. umbrar ; uranisc, tort deschis (Cr. 11, 199 :
as descalecat Impara(iea in camp supt saTvan; ib. III, 157: saivat ; ib. 299,
305: descalecand Domnul §i spahilar-agasi la savant, acolea s'au cetit si
hatiseriful imparatesc si mehiupul vizirului) ; astazt vorba insemneaza (in Mol-
dova): copr, staul; p. sdjban vulg. sojwiin, parasol que l'on tient au dessus
de la tete d'un prince ou d'un grand personnage, ombrelle, tenle ouverte (p.
saje, ombre) Z. 494b. Bianchi I, 1000. Mikl. 11, 47.
1054. Salahor, saladr, lit. capetenia grajduluT, comis; Went, sentitt de

www.dacoromanica.ro
228 L. §AINEANII.

dajdiT, Insarcinati cu repararea vr'unel intarirT (Cr. Ill, 211 : orinduind gi un

salahor Itnparatesc, ca sal dues la scaun ; Fil. 346 : sacagil domneeti gi sa-
lahorl cu betile In maint ; Mag. 1st II, 351 : sa dea o mie de cars si 700 de
salahori... sa curateasca, pre marginea Nistrulul, 'Mud, cringurT) ; astag
vorba se la maT mult In inteles de (muncitor cu ziva, (Glos. 515: salahor=
clams); p. ser-dxo'r vulg. salaxor, palefrenier, ecuyer ; habilanis de villa-
ges exempts de contributions ordinaires, mais charges a la reparation et de
l'entretien de quelque place forte (p. ser, tele, chef; dxor, ecurie) Z. 502c. 572b.
1055. Sitlatt, locuinta ; familie (de tiganT robl); - stildfit6are, Ononis arv.
spinosa; stafluesc, a §edea in salae la cineva ; a primi In salas pe ci-
neva ; t. said, salag, tente, chaumiere Z. 572b ; ung. szallas, szallani
Mikl. II, 48.
1056. "Salavat, rugacTune (Mag. Ist. V, 119: sumetind maaicile Mewl totT
salavat mare ci strigara de treT orl : halila, halila, halila I); ar. &licit, pl.
salaw4t, priere, acte de devotion, priere canonique; misericorde que l'on de-.
mande de Dieu Z. 5735.
1057. &learn, Robinia pseudo-acacia ; - salccim galben, Cytisus labur-
num ; t. salkym, grappe (floarea salcamulul avend forma unel clorchine)
Z. 4925. Roesl. 43.
1058. Salop, un fel de plants; o bautura turceasca dintr'insa, ei fig. (Hr.
II, 217 : s'aU adapat cu salepul moqii); - salepglu, care vinde salep (Fil.
29 : bragagil ei salepgil arnauti); - t. saleb, salep ; boisson preparee du sa-
lep ; salepgi, salepei, qui prepare ou vend du salep Z. 492a. 562a.
1059. *Salt., singur; eel putin, numal (Cr. II, 53 ; de acolo all mers salt
numaT cu curtea sa Antioh Vode. la Tighina; Mag. 1st. I, 150: vino salt, ca
de vel veni cu greutate, va prinde veste); t. salt, adj. qui n'a point de ba-
gage, seul ; adv. pas plus que, rien que, seulement Z. 572c. Mikl. II, 49.
1060. Saltanat, mindrete, porn* alai0 (Held. III, 349 : cad find elocolu
de curie, facea haz de saltanat ; Cal. b. 1875, p. 22 : porni impreune. cu tot
saltanatul de slue; ib. p. 7 : saltanet ; Fil. 270: saltanat domnesc ; Cal. b.
1883, p. 52 : in sfareit plecarli insotiti de o multime de slugT, ostaeI ei oa-
rlike inctircate cu haine ei merinda, curat saltanat imparatesc ; ib. 61. : dupa
acela pleca intr'ale sale cu saltanat mare); - ar. saltanet, puissance, domi-
nation, grandeur, magnificence, pompe, pouvoir imperial, empire, souverainete,
gouvernement Z. 516a. Mikl. II, 49.
1061. Salt* aiternut; - t. gilte, petit coussin pour s'y asseoir Z. 749a ;
ngr. cleXT6 Mikl. II, 63. Cuvintul rominesc poate proveni deadreptul din tur-
ceete, unde exists ei forma selte ap. Pash. I, 28 : saltea- perina - selte
diatek.
1062. Samauiu, de culoarea (paiultif) galbena deechisa ; - t. sameini, cou-
leur de paille (samara, paille) Z. 573 °. Mikl. II, 49.
1063. *SAmasirgin, sInjbasul CurtiT care purta grija rufelor domnecti (Fot.
III, 290); - t. 6amagyr, hinge; eamaAyrgy, blanchisseur Z. 344 °.
1064. *Samdangi-bka, slujbasul care ingrijla de luminarile Curti! dom-
neeiT (Fot. III, 290); - ar. seem, cire ; bbngie, chandelle ; geactian, vulg. ga-
madan , Aamdan, chandelier, candelabra ; genecrr, qui fait on vend de la
chandelle Z. 550c.
1065. Samsfir, mijlocitor la vinzfirl ei cumpararT (Al. T. 48 : sinizar); -
samsaresc, a mijloci (la daraveri comerciale); - samsarlic, siarea, plata de
samsar ; - ar. simsdr (forma arabintia din it. rensale), courtier, censal; sim-
sarlyh, etat et office de courtier, courtage Z. 5185. Mikl. II, 56. Diez 1, 379.
1066. Sanuir, Mustela zibelina, blana sa (Fil. 140 : hangerul eel seminal

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TORCEBTI IN LIMBA ROMANA. 229

cu brilanturT si gugTumanul de samur cu fundul alb ; Bol. PoesiT, p. 414 ; de

vAz juna balatoara - cu ocht limpezi de azur - ea se mladie ugoar - In
boaoa de samur); - p. semmar , t. samur , zibeline Z. 519a, Mikl. II, 49.
1067. Sanchiu, tacut , posomorat, - cf. ar. scikit , taciturne, silencieux
Z. 491c.
1068. Sandal, un fel de luntre (Bur. 134: Primbla-mi-se primbla - in
sandal de alama - pe boaz de mare); sandal, un fel de lemn (Cog. Arh.
II, 252 [tar. yam.]: sandalul, oca un pol left vechiu); - ar. sandal, bois de
sandal; bateau long, nacelle, chaloupe ; sandale Z. 574". Mikl. II, 50, 53.
Diez 1, 365.
1069. *Sandal, un fel de tafta (Rev. rom. II, 379: un zabun de sandal de
Venekia); - ar. sandal, taffetas; etoffe de demie soie (identic cu cuvintul pre-
cedent) Z. 574b. Mikl. II, 50. Diez I. 450.
1070. *Sangeic, steag, in special steagul trimis de Poarta noulut Domn
(Cr. II, 128 ; ib. III, 304 : ad adus lut Grigorie Vodtt sangeac, caftan, coca,
tuturl; Fil. 346: in urma de tot venea tagma Divanulut purtand topuzul, san-
geacul §i semnul Domniet, inconjurat de copit din castt purtand prapurile ta-
li)); - sangeaetcir, sangeac - agasi, sangeagci§, sangeangiu, stegar (Cr. 1, 453 :
Dupa povodnict veneaii sangeagafit; ib. 455: Beglerbeia cu cinci sangeangit
au ramas la Azac ; Cant. D. M. 58 (115); ib. 123 : Sangeac -agasi sat) acel
ce ioarta de grija pentru steagurT; Cr. I, 161 : si multi past si seingeatt (I) au
petit) ; - t. sangak, drapeau, Otendart ; district d'une province ; sangak-dar,
porte etendard Z 520c. Mikl. II, 50.
1071.. SapA sauca , soldal (caluluT) ; - t. sab , sap, manche Z. 564c.
Mikl. II, 50.
1072. *SaparinA, (in tarifa vamala din 1761) salce (Cog. Arh. II, 253) ;-
t. saparina, salsepareille din it. salsapariglia Z. 565a. Diez I, 364.
1073. Sitptin, sapungiu, vinzator de .spun ; - t saban, savon ; sabungu,
fabricant ou marchand de savon din it. sapone Z. 557c; hulg. serb. alb. sa-
pun Mikl. II, 46.
1074. *SaracIbitt, vataful rindasilor (Cr. III, 331 : Si incalecand Domnul
de acolo cu dot ciohodart si cu saraelba§ numat ; Fot. III 307) ; - ar. sernig
vulg. sarag, sellier, palefrenier Z. 502b. Bianchi, II, 101; ar. seragbagi, le
chef des palefreniers Ham. XVII, 239.
1075. *Saragele, sardeel, un fel de calarime (Cr. II. 32, 234; Mag. Isl. II,
151 : avea Maria sa cu Cazact pedestrime, cu saragele, cu setment gi cu altt
Iefecit ca la 2000 de oament bunt ; At. Marienescu, Balade 11, 95 : cu catane
sarangele - cart poarta slujbe grele ; Bale. 591, 599: scireiceil ii seutelnicit
sedeau in Bucuresff fiind calarimea orasulut ; Fot. III, 208); - t. sarige, corps
de chasseurs irreguliers ; des fusiliers ramasses a la hate, troupes irregulieres
Ham. XVI, 237, 240; serage, regiment de cavalerie la Turd Cant. Ist. ot. 91.
1076. Saraid, sercii4, palatul sultanulut, palat In genere (Al. P. p. 179 :
la saratul Hanultff - cumnatul sultanulut); la Pash. I , 33 : rom. saraia
=grajd ; - sarailie, seralie (salairie), lit. pasta de saraiu; un fel de prajitura
turceasca cu fidea, unt. gi zahar (Cost. II, 468 ; Glos. 519 ; Negr. 286 : catmac,
gogoase, alivenci, taurt, seralit, baclavale, placinte, Invartite, se Ingropau In
stomahul Int ea Intr'un abis fall fund); - p. sera, seraj, palais, grand hotel;
serajly, appurtenant au palais Z. 502". Mikl. II, 53.
1077. *Sarghfu., un fel de broboada salt tol de Infasurat (Cog. Arh. II,
252 [tar. yam.] : sarghiu bun de 14 un lea, ear prost parechea 5 bant); - t.
sargy, sargu, enveloppe (sarmak, envelopper); sargy, toile d'embalage Z. 559b.
Bianchi II, 103. V. sarma.

www.dacoromanica.ro
230 L. qATNEANU.

1078. Salle, turban, broboadA (Hal. IV, 115: ci cu sarice In cap ca hogY;
Cog. Arh. II, 253 liar. yam.]: sarica servetli, de una 100 banI); t. saryk,
turban Z. 559a. Mikl. II, 50.
1079. Sarm4, un fel de Ousel; t. sarma, viande hachee enveloppee
dans des feuilles de vigne (sarmak, envelopper) Z. 560b. Mikl. II, 51. V.
sarghiu.
1080 Sitrpingea, antrax, buboiti (Laur. Glos. 520); p. serpenee, paume
de la main ; aposteme, abces, ulcere, anthrax (p. ser, tete; pence, serre, griffe)
Z. 503b.
1081. Satara, confiscare, executie; belea (Cr. II, 285: scoase Antioh VodA
orindulele mune si satarale $i hArtiI; Hr. II, 168 : as pus satara de banT pe
mitropoliiul ci pe episcopi si pe boTerT; Cal. b. 1881, p. 37 : baba Incepu la-
rAkT sit Iodine pe vladul de barbat, ca s'o scape de sataraoa procletuluT de
Meat; proverb : cade satara in spinare); ar. (mu)sd dere, action d'exiger
avec import unite, de violenter ; confiscation Z. 853a. In privinta aferesariT cu-
viniulliT arab cf. slim= teslim (Cr. II, 230; ib. III, 173) ; mufchi=dintifehi, etc.
1082. Satyr, cutit scurt si gros (maT cu seams de maeelar); sant*,
sati) giu. un fel de ostasT ce purtan satirurT (Fil. 29 : tufecci!, arnautii si sati-
rapt isT curatau armele); satirbap, satirgi-bd§a, capul satirasilor (Cr. III,
302; Fil. 106 : doutizecT si tint! idiclif sub comanda mareluT satirgi-bap al
cAmAritsieT); ar. satyr vulg. satyr, couteau de boucher ; satyrgy Z. 490b.
Mikl. II, 51.
1083. &We, port, liman ; podeala, pod de lemnArie, grindis ; in sens de
port maT avem si forma scald (Cr. 1, 51, 451 : Astrahanul, cea mai bogata
srcea pre marea Caspia); t. eskele, shelle, echelle, debarcadere; port; echa-
faudage din it. scala Z. 49b ; lat. scala, de unde rom. scars, ngr. axiX2
Mikl. I, 76.
1084. *Schemni-agasil schimni-aga, demnitar turc insAreinat cu instalarea
noulul Down (Cr. III, 157, 197, 300: schemni-agasi, ce este rinduit de Imp&
rAtie pentru asazarea DomnuluT la scaun ; Cant. D. M. 60 (120); Mag. Ist. II,
134 ; ib. IV, 42); schimni ceaft§, id. (Cr. 1, 357); ar. iskemle, iskemni,
escabeau, chaire Z. 49b; ngr. inap.vi din lat. scamnum Mikl. II, 77.
1085. Schingill, schingluire, chin, torturit ; schingfuesc, a chinui, a tor-
tura ; schingtuitor ; p. iskenge, torture, question ; iskengPlemek, tortu-
rer Z. 49b.
1086. &rutin t. kurum, suie Z. 715b ; alb. gkrump, tot ce i redus in ce-
rmet, in carbunT Cih. 611.
1087. *Segedeli, materie din care se fac chilimurl (Rev. rom. II, 380 : un
covor de sPgedea) ; an. seggcide, petit tapis, spec. lapis de priere Z. 499b.
Mikl. II, 51.
1088. *Seimen, sigmen, siimen, sim6n, lit. pazitor de caInT; ostas cu lealA
(Cant. D. M. 88 (177) : siment se intelege ostasiT aciea, cariT slujesc cu bunA
leafit si sint pentru straja domneaseti din curie; Negr. 29: simenzt hatmanieT;
lb. 124 ; simenit eel Tut! cu arce $i cu macTucT in fell! ; C2, 375 : breslile slu-
gitoresiT, adicA : vimerel, vinatorT, lefecil, talposT, aprozi, copil din casa ;
Fil. 236 : un seimean spatAresc; ib. 345: seimena calarT inarinatT §i imbed-
catI cu haine rosil cu moturi galbene); p. seg-bcin vulg. sejmen, garde de
chiens ; autrefois : soldat du 35'ne regiment des janissaires ; soldat des regi-
ments organises a la maniere europeenne; sorte de soldat irregulier (p. seg,
chien; ban, gardien) Z. 512c.
1089 *Seir, fenomen (Cant. Div. 151 : cerestile privele si seirur!); ar.
scjr, exploration, vue, examen curieux, spectacle Z. 5302. Mikl. II, 52.

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCEFI TT LIMBA ROMANA. 2S1

1090. Selz., salt, calaret, rIndas, comis ; selz-bas, vataful seizilor (Cr.
III, 324; Fot. III, 308) ; ar. seas, sets, palefrenier Z. 494 °. Mikl. II, 52.
1091. *Selamet, selamet, silimet, scApare, sigurantit ; mink destivarsila
saracie (Beld. III, 409 : salametul lor, le zice, este a se Inchina; ib. 432 ; cu
copiT §i cu rudenil la selamet n'a Teal ; Zil. 511 : si nicl un selamet altul nu gli-
seste; Fil. 86 : putem in scurt timp sail scoatem la silimet; Al. T. 1232 : el
sit trat scow& silemct ; ar. seldmet, sante, securite, surer Z. 515b. Mikl. II,
52. V. seleam. In privinta sensuluT et. aliman.
1092. *Meat sdedh, cingAtoare pentru arme (Al. P. p. 131 : la seleafu se
pleca pistoalele 'I le apuca); silihtar, selictcir, care poartA artnele Sulta-
nulul, odinioara iniATul functionar din interiorul palatuluT (Cr. I, 410, 304 :
silihtar adecA spatar, ce poartA spata sae's buzdtiganul dupA imparatul ; ib. II,
277, 377 ; ib. III, 133: silitrarul ; Beld. III, 404); sdandar-agasi, intalul
maresal al culla imparatestl (Cant. D. M. 58 (116) ; ar. silah, arme; ar. p.
sildhddr vulg. silihdcir, qni porte les armes devant son seigneur ; sildhddr aga,
grand maitre de la maison du Sultan Z. 514 °. Mikl. II, 55.
1093. *Mani, salutare (Cog. Arh. II, 83 : le as dat s leamul de bun veni-
tul ; ib. 134 : §i as facut saleamul dupA obiceia despre partea impAratuluT);
selemahcecisel, salemacedsa, arvuna (Ur. III, 185; C', 309); seledm-dget,
selecint-ceagfi, om sae aprod de siguranta (Cr. III, 331 : pasa ad tramis pe al
sad seleam-aga intru Intimpinarea Domnului ; Fil. 96, 224: seleam-ceaupd
Curti' domnesli); salantalec, lit. pace cu volt formula de salutare a Orien-
talilor (Mar. P. p. I, 138 : si la dinsil tend sosea a strigat salamanic; Hron.
II, 188 : §i aa facut cu mana salamalichtul sad heretisma ; Mag. Ist. V, 140 :
nimica alt n'aa maT cautat, macar un selarnlechim de la musaip sa auza; R. II,
1. 329 : deci dupe ce aa intrat si salamu alechi aa dat); salamlic, salo-
nul de primira; incaperile reservate barbatilor, in opos, cu harem (Cr. III,
227 : se ispravise tot salamlicul asternuse frumos, Tara partea haremuluT
at remas nefacuta ; ib. 225 : salamaic) ; ar. seldm, paix, setrete, salut; sa-
lutation; seam. 'aleik, que la paix soit sur vous l (formule de salutation consa-
cree parmi les musulmans et reservee a eux seuls); selamlyk, salutation; salle
de reception (t. akea, petite monnaie) Z. 515a. Bianchi I, 1045. Mikl. II, 52.
1094. *Seligett, selized, captusala, bland (R. II, 1. 334: o seurteTea de ghi-
zea cu selizia de cacom) ; t. silegek, torchon, essuie mains Z. 515b Mikl.
II, 55.
1095. Selimie, stofa pretioask din care se facetta turbane (Cony. XIX,
294 : anteriile eraa de ghermesit, de citarie, de calemcheriu, cutnie, selimie
saa sevaia) ar. selimi, sorte de turban Z. 517°.
1096. *Serasir, slat daurita. (Rev. rom. II, 379: o dulamA de serasir; Cog.
Arh. 11, 15 : crasir);p. ser-d-ser, d'un bout a l'autre, tout a fait; (ca subst.)
brocart d'or Z. 502°.
1097. *SeraschTor, sarascher, cApetenia armatel, generalisimul ostirilor
PortiT (Cr. I, 453; ib. II, 4 ; ib. III, 422 ; Fil. 126 : Metz elocoluluT un compli-
ment demn de un seraschler); p. ser -i= asker vulg. serasker, general en chef;
ministre de la guerre (ser, chef ; 'asker, milice) Z. 505a. Mikl. II, 53.
1098. Serdar, sarddr, comandantul eavalerieT ; ma! tireu rang de boTerie
(Cant. 161 : Sardariul este ma! mare poruncitoriu peste calaritnea din kinutul
Lapusnil, a Orhelulul si a SorociT) ; cart-serdcir, anima de patruzeel; co-
mandantul calarimil usoare, adeveratul sef al calarimil fiind deltba§a; colonel
(Fot. III, 151; Beld. III, 389 : beslegT, cart-sardart pe afarA. el singur au rin-
duit) ; p ser -der, commandant, general; t. kgrk, quarante Z. 600. 697e,
Mikl. II, 53.

www.dacoromanica.ro
282 L. §AINHANU.

1099. *SerdeughedtY, desperatif; corp de voluntarT turd, cart mergeat tot-

deauna in fruntea armatet di dedeau mar WM 'Ayala asupra dusmanulut sad
la asaltul uneT cetatl (Cr.!, 11: o seams de serdenghe§tr; ib. 57: polcurt de
Cazact ce le zic serdcncl; ib. 324: el 40000 sirdengistt, cariT sint &rat! de
merg tnaintea resboluluT; Cog. Arh. II, 64 : sa mearga inicerif di serdcnghcati
la meterez ; ib. 74); - I, serdengezdi, les volontaires Ilam. XVII, 239; serden
gjesdi, corp de militie Cant. 1st. ot. 91, 302, 420.
1100. *Serhat, sarhcit, margine, granita ; intarirea principals de pe linga
granita (Cr. III, 199, 202, 243; Beld. ib. 362: Turd, odteni pe la sarhaturt, se
vede ca n'ai'l ramas; ib. 263: rate sint trebuitoare la urdie §i la sarhaturl ;
Hron. II, 186 ; Fil. 255); - serhatliu, marginad, invecinat ; soldat granicer
(Ar. II, 174, 213 ; C', 309); - ar. p. ser-hadd , limite, frontiere; premiere
place forte sur l'extreme frontiere (lit. granita de capetenie : p. ser, tete ; ar.
ha I d, limite); serhadly, qui appartient a la frontiere, limitrophe; soldat des
frontieres Z. 504a. Mikl. II, 54.
1101. *Sermaea, sermed, sinned, capital; fig. temeio. fond (Cr. II, 335 ;
Beld. III, 347; Pan P. V. II, 70 : Punga turceasca di in ea sernea nemteasca:
1. 73 : far maria sa Sutul, dupa ce aA vazut o cerere ca aceasla a
K. III,
boTerilor... indaia o au facut sermaea); p. ser-mdje, fonds, capital (ser,
tele, chef ; tnd je, fonds) Z. 501". Mikl. II, 54.
1102. Serta-ferta, adv. forfola ; de colo pans colo (Isp. So. 101 : tut nu'T
bat u la ochl a bine acele serta-ferta, de colo pans colo, pe dinaintea case! KIT ;
Isp. P. di Gb. 10: ganganif serta-ferta 'ml sbarnafaa la soare; Cal. b. 1882,
p. 46 : dar pentru ce at ata serta-ferta de surds ?); cf. t. serf, dur, violent,
brusque Z. 503".
1103. Sevafu, suvcilu, suvaed, on fel de materie albs (Fit. 134: antereti
de sevaia subtire ; ib. 215: suvaicle de Hale; ib. 345: anleriu de suvaiil alb
cu virgulite de fir bun); t. sewaji, (karxdne), etoffes des fabriques de Sewaji
Ham. XVII, 239.
1104. *Sevdal savdeci, Tubire, predilectie, dorinta ; - sevdaliu, prietenos;
- ar. sewdci, noirceur, bile noire, mdlancolie ; passion, desk ardent ; dessein,
intention ; secededy, passions, amoureux Z. 523. Mikl. II, 54.
1105. *Sicldt, necaz, mahnire adinca (Cr. III. 157, 207: Domnul mull si-
clet as tras, pins s'aa strins banif ; Hron. 1I, 179); - ar. syklet, sakalet, pe-
senteur ; serrement de coeur, angoisse, incomodite (ar. sakal, sykl, ce qui est
Inurd) Z. 336b Mikl. II, 54.
1106. WM., injuratura obscene (Pol. 407 ; Hron. II, 222: anasini sac-
tim); - sictiresc, sictirealci, sictirisire; - t. sik, membre viril ; siktnelc, .co-
babiter ; anasyny sihdim, eorespunde obscene! injuraturf romine (ana, mere)
Z 512". 514a.
1107. Siddf, sedif - ar. sadef, sedef, nacre de perle Z. 567a. Mikl. If, 51.
1108. Siminechi, senamechi, sinamechie, sena (copticel medicinal); - ar.
sena. send (plante purgative) vulg. senameki, sene de Mecque Z. 519a; de a-
ceeadt origins it. sena, fr. send Diez 1, 378.
1109. Sinift, pezmet moale; - simigiu, vinzator de simiti; - ar. semid
vulg. simit, sorte de craquelin ou de pain blanc fait en forme d'aneau; se-
mitgi, simitd i, qui cuit ou vend ces craquelins Z. 519". Mikl. II, 53. Cf.
Cih. 611.
1110. Sinot, chitanta, rava$ ; act, document (Pan. P. V. 163 : socotind
aceste, scoase o hArtie din sinet); - ar. sened, appni, soutien ; document sur
lequel on peut s'appuyer avec confiance; piece authentique, acte, diplOme
Z. 520a.

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCEFT 1N LIMBA ROMANY. 23R

1111. Singeap, singef, bland de jder (Cost. II, 521); - singrplu (singesfu).
de culoare cenusie ; - p. singab (zingef), ecureuil de couleur grise, peau de
cet animal, petit gris ; singam, gris; de couleur grise Z. 520b.
1112. Sinie, vas mare pentru placinte; - t. sini, table, plateau rond (adj.
din sin, Chine) Z. 533b. Mikl. II, 56.
1113. Sipet, sepet, cufar ; - p. sepet, panier, corbeille Z. 496A. Mikl. II, 53.
1114. SIrmil, fir de aur sail de argint (Cr. II, 346: impodobip cu Ilene de
cu matase neagra, doua naframi de mans una cu fir, alta cu sirma); sur- -
sirma ; R. 1, 2. d39 : 0 botcea cusuta cu florl cu sirma, doua climisI cu sirma
mai, Itrodat cu aur (R. I, 2.339 : 0 amass tij cu matase surmai); - t. syrma,
Ill d'or, bouillon ; sirmaly, brodee en or Z. 506a; bulg. sarma, alb. serm, ar-
gint ; mrom. sirma, nialase - toate din gr. a6p8.tz, fir (lit. ceva tras) Mikl. H,
55. Cih. II, 699.
1115. Sobit, un fel de cuptor ; odae (in Transilv.); - t. soba, poele, four-
neau, etuve; chambre Z. 576a. Mikl. II, 56. Cih. 612.
1116. *Soctie, ulita (Cr. III, 273 : si sa strige pe socac vinzand tot praji
si spanac); - t. solcak. rue Z. 526a. Mikl. II, 57.
1117. Sofa, un fel de pat (Fil. 30 : sala tronuluI era impodobiat cu o sofa
pentru printul §i lavite pentru boleti); - ar. soffet vulg. sofa, lit de repos,
sofa Z. 570b. Mikl. II. 56; de aceeasi origins it. sofa, fr. sopha, sofa Dies I, 386.
1118. SOW, masa de mincare (Pan. P. V. 132: tine pazesle sofraoa -
mananca ciorbaoa); - so ragiu, ingrijitor de mass; - sofragi-bc4a, slugs
domneasca care ingrijea de masa Domnului (Fot. III, 310) ; - sofragerie, o-
dae de mincare ; - ar. siifret vulg. sofra, provision de voyage ; sac a provi-
sion, qui seri auszi de nappe ou de table sur laquelle on sert le repas ; so-
1119. Solt, neam, vita, fel ; -
fraey, qui dresse la table, arrange les plats; sommelier Z. 511a. Mikl. II, 56.
sotesc, a o aduce cu cineva, a pasi pe ur-
mele cuiva ; - t. soj, race, (famine, lignee, espece, sorte Z 580a. Mild. II, 57.
1120. *Solac, lit. stingaciu; dorobant, pat-10; pl. numele until corp de garda
at fostilor Tanicerl (Cr. I, 453: Dupe eniceri mergeail solacil cu arce, ce poarla
cauce in cap, cu sirma cusute, de pasla, albs; ib. 411 : dupe cauzilarl mai
aproape merg selalit (.9 can poarta, arcele pre umar, cu camesT albe... si in
scufil); - t. solak gaudier; traban (sot, gauche) Z. 579a. Mikl. II, 57; solak,
archers; gardes du corps du sultan lesquels accompagnaient a pied Sa Hau-
tesse parlout of] elle allait Bianchi II, 132. Ham. XVII, 240.
1121.*Somachl, un fel de marmora (Cog. Arh. II, 50 : stdlpil dverilor §i a
icoanelor sint tot de somachi);- ar. summak vulg. somak, sumac; somaki, por-
phyre Z. 517e. Mikl. II, 59.
1122. Swam, bucala de paine ; fig. cap gros, gogoman ; - t. sown, pain
enlier. pain rond Z. 574a. Mikl. II, 57.
1123. Sopa, mactuca scurta si groasa ; t. sopa, gros baton Z. 576a.
Mikl. II, 57.
1124. *Spahin, calaret turc (Al. P. p. 131 : Turcilor, spahiilor - nu dap
vint sabiilor ; Bur. 84 : tri sa imparteasea - left la lefegil - cal pe la spahit;
Cr. I, 357, 453 ; ib. II, 48, 394); - spakiesc, de spahiu (Mag. 1st. IV, 352 :
Mihnea Voda imbraca pe dorobanti tot cu haine spahiegtz); - spahilar-agasi,
comandantul spahiilor (Cr. III, 304, 305); - p. sipethi, cavalier, seigneur, pos-
sesseur d'un fief de In couronne; sipahiler agasy, general, commandant de la
cavalerie Z. 495". Bianchi I, 1003.
1125. *Spenge, bir (C', 310 : sa nu se snpere Mel cu cerere de haracill ci
spenge; Ur. III, 187: spent) ;- p. ispenge, capitation ou impet paye sur les
prisonniers de guerre (si care se pretuea o cincime din pretul tor) Z. 36 "; t.

www.dacoromanica.ro
234 L. AINICANU.

ispeng, ispinge, ispenee, contribution imposee aux sujets tributaires de la

Porte Bianchi I, 70, 1086.
1126. Stambul, Tarigrad, Constantinopole (Al. P. p. 210 : qi'i ducea de'i in-
chidea - la Stambul in turnul mare); - stamboaltt, masura de grine, banita
sail chile de Constantinopole (Al. P. p. 116 : desearcii la zamboale - si 'ncarca
la stamboale; Ur. III, 346: eand se da din pamintul acesta una mita mit stambol
chile de grid arnaut) ; - stanzb61, galben de Constantinopole, care circula in
tarn in timpul lul Alexandra Ipsilant (Hr. IT, 224 : stambolu 8 leT); cf. costcinda,
veche moneda de argint in valoare cam cat o firfirica, pe care pins astazi co-
piT din popor o poaria la gat ca un amulet (Hasd. Cuv. I, 156 ; Cr. III, 4 : sri
dart nafaca pe zi cafe zece costande), §i care nu'i de cat o prescurtare din t.
kostantini. adj. din kostantinije, Constantinople Z. 710a; - t. istanbol, istam-
bol, Constantinople din gr. 614 Ttv Iran) [dupe. dr. M. Gaster din (Con)stan(ti-
no)pol] ; istambollu, sequin de 80 piastres Z. 368. 478 °. Mikl. I, 77.

dupe obicetul for ; ib. III, 461; Mag. 1st. I, 160 ; ib. I V, 107); -
1127. *Subanit, primar de sat (Cr. II, 114 : at pus Thrall prin sate suba0
t. su-bagy,
source; officier de police ; sous commissaire de quartier, maire de village (su,
eau ; bag, tete, origine) Z. 576", Mikl. 11, 58.
1128. Sucman, sumcin, postav larinese, haina groasa dintr'insul ; - t. suk-
man, sokman, aorta de galoche Z. 578b; bulg. suktnan, un fel de haTna fe-
melasca, caftan; ung. szokIncizzy, tundra, zeche Mikl. II, 58. V. calecrit.
1129. Suede, un fel de carnat (In Munt.); - t suguk, sueuk,, saucisse,
saucisson Z. 500a. Mikl. II, 58.
1130. Suhariu, proviant, ptitne de munitiune (Codr. s. v. pain); - suxarl,
biscuit Z. 576". Mikl. II, 58.
1131. Suitar, soitar, palate (Al. T. 115; Negr. 27) ; - t. sojtary, arlequin,
bouffon Z. 580". Mikl. II, 57
1132.*SuTulgin, fintinar (Ur. IV, 99; ib. V, 35); - t. su-jo/gy, font ainier,
(su eau ; jot, canal) Z. 575".
1133. Sulk, su/dcia, membrul (omuluT, calului) ; - t. salak, metnbre viril
Z. 562".
1134. sSdlf, pace, itnpacTuire (Cr. III, 176 : si ati tramis sa face suit') ; -
ar. sulk vulg. sulf, paix, concorde, capitulation Z. 573a.
-
1135. Sunman, dres ; - sulimenesc, a da cu suliman ; t. sidmen, siilii-
men, nom de deux preparations de mercure; lard Z. 516c. Mikl. II, 59. Cih. 613.
1136 Sultan, numele imparatului turcesc $i al HanuluT tataresc ; sultel-
niea, un fel de joc (Jip. 51); - ar. sultan, pouvoir, force ; prince, souverain,
seigneur Z. 515°. Mikl. II, 58. V. saltanat.
1137. Sundtic, sindtic, cufar, lade (Cr. III, 273: $i nu stilt, di in sinduce -
n'aa qoarecit ce s'apuce); - sinduccir, sipetar ; - t. sanduk, sunduk, coffre
Z. 574". Mikl. II, 50.
1138. Surecciu, negustor de vita ; - t. or. siiriik, troupeau ; t. surf, trou
peau, foule, grand nombre d'hommes ou d'animaux ; surugi, qui merle les
bestiaux ; postilion Z. 525a. 525b. Mikl. II, 59. V. surugiu.
1139. Secret, copie (Cr. III, 216 : au scos sureturt de pe poruncile impa-
WWI ; ib. 247; Ur. III, 193); - ar. secret, forme, figure, exterieur, aspect,
image, tableau, portrait, copie (d'un tableau ou d'un ecril); exemplaire Z.
576c. Mikl. H, 58.
1140. Surghilin, surghtunie, surgin (mold.), exil (Cal. b. 1877, p. 33 : im-
paratul se indura sa le darueasel zilele, dar sa be trinaita intr'un surghtun de-
partat ; ib. 40 : eu sint ursit de soarta sa tralese aid sub pamint prigonin-
du-me vecInic cu o pajere, care ca §i mine este osindita a trai aid in 341*

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCETIT IN LIMBA ROMINA. 235

ghfunie);- surgMunesc, surgunesc. a exila;-surguntic, exil (Cr. III, 218); -

t. siirgun, exile, banni ; surgiinlik, exil, banissement Z. 524". Mikl. II, 59.
1141. SurgficiA, (surgluc), peni* impodobit cu pietre scumpe ; planta nu-
miI Delphinium Ajacis (Mag. 1st. IV, 369 : luand scule scumpe imparate*IT
gi surguglurt cite de 40000 de talere ; Al. D. V. 73 : *i'n frunte -mi sa lucea-
sea surguctul ca o stea : Negr. 145: *licul de samur era impodobit cu un
surguciii alb Si sprijinit c'o floare mare de smaragde); - t. sorgu6 panache,
aigrette Z. 505". Mikl. II, 57.
1142. Sdrlii, fluer ; - surlcir, lautar (Mag. Ist. V, 95 : surlarY, trimbitafil
domne*ti*i turve*t1) ; - cf. zurnaesc, zorndesc, a resuna, a face tin sgomol asur-
zitor (Pan. P. V. III, 146: zorndind tambura); - storloid, , fluerul pi-
dforuluT ; - p. siirna, t. surna, hautbois, chalumeau, clarinette Z. 507a ; mrom.
ourna, surly (R. I, 2. 422). Mild. II, 59.
1143. Surma, negreala pentru sprincene ; t. siirme. tiroir ; collyre, an-
timoine prepare en poudre noire Z 525a. Mikl. II, 59.
1144. Suruglu, postaq, carau*; t. siiriigi, qui traine, qui pousse, etc.,
qui merle les bestiaux ; poslillon Z 525". Mikl. 11, 59.
1145. Susan, Seseli annuum ; - ar. susam, sesame Z. 526".

s.

1146. laditrvin, sadarvin, (lit. voTos curgend), basin cu apt& tipitoare (Cr.
III, 441 : odaea avea havuz ci sadarvin, care arunca apa in sus *i aglungea
para intr'un policandil de cristal foarte minunat ; Gorj. D. 106 : fadravan,
ma*ina ce arunca apa in sus, vezT prin unele gradini); - p. gadretvein vulg.
gcidid teem, jet d'eau (p. gad, gai, joyeux ; rewan, coulant) Z. 534. Mikl. II, 60.
1147. Safran, fofrcin, crocus ; - f afr a niu, fofraniu, de culoarea *ofranu-
luT ; - ar. za'frein, safran (eafrant), safran, crocus ; za'fercini, jaune de safran
Z. 479c. Bianchi II, 111. Mikl. II, 1.84 ; fr. safran, it. zafferano, sp. azafran
Diez 1, 448.
1148. *Sith, regele PersieT (Mag. Isl. IV, 113);
roi de Pet4 ; le Sultan Z. 536c. Mikl. IT, 60.
- p. geth, roi, souverain ; le

1149. *Sah, parafa (Car. 304 : trecerea se va face in 2 condicl insemnate

cu fah peaflecare foale); - ar. sahh, c'est bon, c'est correct ; signature offl-
cielle pour certifier rauthenticite d'un ecrit ; visa Z. 566a.
1150. lahmark f ahmarand, stofa pretioasa de matase, la inceput de cu-
loare purpurie apol de once culoare (Cr. II, 225: o purta cu salbI de galbent
i cu haine de fahmarand ; R. 1, 2.339: un timbarde fahmara verde cu patcea de
sohol ; ib. : o sucne de §ahmara alb ; ib. : un otghIal de fahmara alb cu proslir
de Tarigrad) ; - p. sah, royal ; I. mor, bleu fonce, violet, pourpre Z. 536c.
891c. V. menu. in Pash. p. 98: t. mor catifea,; intelesul primitiv e decT Eca-
titea regeasca,.
1151. S'atie, Fade, materie groasa de lens pentru haine calugare*tT ; -
t. gajak 'aba gajak bure, drap grossier Cih. 614.
1152. pcii, feted, luntre de transport (pe Dunare); Otccir, conducetor
de kiaTca ; t. Mika. saIque (sorte de barque sur le Danube et dans la mer
Noire) Z. 537c Mikl. II, 60.
1153. §AitAnicit, pop. satana ; - ar. gejan, satan, diable, demon din ebr.
sedan, adiiersar Z. 556a. Mikl. IL 62.
1154. §al, stofa de lana groasa, pambriu de Infa*urat (Cr. III, 440: ceae-
*irT de §ai: Al. P. p. 107 : iar sultanul stand pe cal-subt un verde cort de fa;
Fil. 26 : incins cu Val de Tarigrad ; ib. 69 : o chisea de §al plina tie tutun ;

www.dacoromanica.ro
236 L. §AINEANII.

ib. 285 : niste ceacsid de §al rosin) ; - p. gal, etoffe en laine grossiere; etoffe
de lame fine de Barbarie et de l'Inde ; (Cure.) ehale, chgle de Cashmire Z.
536a. Bianchi I, 7. Mikl. II, 60.
1155. *Sall, §ara, un fel de camelot (Cog. Arh. II, 246 [tar. yam.] : zof ?di
bucata 106 banT ; Hron. II, 224, 166: §aiu patru leT si jumatate cotu);--ten-
glourpa, gait particulars din Angora, oral in Asia mica (R. II, 1. 334: douil
perechi ceacsirl tenghturfel); - t. `silly, sorte de camelot ; engar galysy, ca-
melot d'Angora Z. 536a. Mikl. II, 60.
1156. Sand, un pesle numit si suduc; - t. galyy, sudakd, suduc, salid
Mash. 1, 36.
1157. lilalvarT, pantaloni largT turcesti (Bur. 174 : cu falvart de lipiscat ;
Cr. H, 41u : facandu-1 palvir (!) cu cloud. fete) ; - §alvaragiu, abagiu ; - polo-
vcirt, ismene (Trans.); - p. galivar, (en pers.) calecons ; (en lure) pantalon
large et flotlant Z 549a; ung. salavari Mikl. II, 62. Cih. 614, 615.
1158. lam, Damasc (Cr. I, 432 : altil stiead, ca Despot Voda este den neam
de la fam; Slam. M. r. 111 : sub o tichie de ,S am; Col. 1882, p. 339 [farmec
din Bucovina] : in brid de fame m'am incins; Cog. Arh. II, 242: alagea §am,
bucata 50 banT vechT); - §amalaged, samalagcci, lit. alagea de Sam; un fel de
materie de malase (Hr. 166: pamalageaoa de cele bune 10 leT cola ; Fil. 13 : cu
un anteriu de famalagrarupt in spate); - famli, de Bagdad (Cog. Arh. II, 246:
zof famllt, bucata 47 pol banT) ; - ar. gam, Syrie , Damas; gam alagasy, eioffe
Nye() de Damas; gandy, de Syrie, de Damas Z. 536°. 536". Mikl. I, 9 ; II, 61.
1159. 1 tmata, larma, petrecere sgomotoasa (Cog. Arh. II, 14 : avea si
lupT 1mplutl cu fin de facea §amatale); - t.gameita, bruit, vacarme Z. 549e.
Mikl. II, 61. V. tamafa.
1160. §andramti, scandurile adaogate la slreasina caseT ; casa ruinata ;
fig. cotoroanta, mos sad baba ce se arata tintir ; - 1. sondurma, auvent,
hangar, appentis Z. 579 . Mikl. II, 57.
1161. §antrace, §atrgingia. sandrcici, ((,orj. D. 133) jocul numit sah (Fil.
144: pe cealalia masa erad table pentru jocul de patrangP si pentru tintar);
- fotron, un fel de joc de copiT; - p. gatrrnit, satrang vulg. satrang, ar.
getreng, le jeu d'echecs; carrel Z. 539b. 544a; cuvintul persian se trage din
sanscrilul eaturanga, cu o sutg. (=diferite) culorT Mikl. II, 61. Diez II, 103.
1162. i$apeA, un fel de palarie; - t. gapka, chapeau europeen Z. 534b.
Mikl. II, 6D.
1163. §arampitd., stalp sail par mare, ce se bate in apa; - I. garampo,
fortification en palissade, fraise, gabion; ung. sorompo, margine, bariera
Z. 541b
1164. $i.rt, ordine, cuviinta, rindueala (Isp. B. 148: aid Coate sint cu par -
tul lor : Cal. b. 1882 p. 19 : logodna se savarsi cu tot .artul eT; ib. 34:
sa's1 mgsoare vorbele si, faptele cu fart si chibzuinta; id. 1883, p 37: a
aseza bate la loc cu part si orindueala ; Cal. b. 1877, p. 1 : nu lasa sa treaca
nepedepsita cartirea for impotriva partulut dumnezeTesc);- furict, conditiune,
Invoeala (CI, 311, 324: si spre paza furuturilor) ;- ar. fart, condition, con-
vention, stipulation, traits; article de traits ; charte; pl. suet, conditions,
pactes, lois, regles Z. 542a. 543b. Mikl. II, 61.
1165. larval* fabanci, un fel de haina scumpa (Cr. II, 181: imbracatI cu
farvanale si cu cabanite ; Bale. 650: fabanale);-p. gebane, fait pour la nuit;
vetement de nuit (geb, nuit) Z. 538a.
1166. "§a§canlic, Incurcatura, zapgceala (Cog. Arh. II, 85, 96 : fiicandu-se
faocinlic intre dinsii; ib. 119); - t. gagkyn, stupefait, etourdi, trouble, con-
fus ; gagkynlyk, etourderie, stupidite Z. 535". Mikl. II, 61; de aceeasT origina

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCE§TY IN LIMBA ROMANA. 287

e $i verhul sastisesc, mai cu seama participiul sastisit, uimit, zapacit (Beld.

III, 417; Cal. b. 1883, p. 37 : cand derhise ochiT gi vezu atatea mindrete... ra-
mase in loc inmermurita $i sastisita; Xen. 233 : m'o sastisit prin ideile luT)
din t. Adonak, etre stupefait, etonner, consterne, embarasser, surpris Z. 535b,
prin intermediarea ngr. aaatfCco, aor. iaciarriaa Mikl II, 61. Cih. II, 695.
1167. §attiu, care are vederea piezi$a (Cal. b. 1882, p. 28 : la nevoe m'a$
face $i faciu ai §chlop $i chiar coco$at) ; - t. gagy, louche Z. 535".
1168. *§attr, sta feta, rinds§ (Ur. IV, 25) ; ar. gcityr, estalier, laqais
Z. 535b. V. ceatir.
1169. *§codralf a, arnautesc, albanez (R. I, 2. 398: o pereche de polurT
codrali); - t. skodra, Scutari, ville d'Albanie Bianchi 1, 91.
1170. leh-islam, capul religiunil mahomedane (Cr. III, 445 ; Ur. III,
clamul §i totT hogil orasului); -
159: s'au scos trel fetfale de la marele setthulislam; Hal. I, 26: fate fiind sei-
ar. Aejx, vieillard; gejx id-islean vulg. gejla 19-
lam, pontife de l'islamisme Z. 5548. 555a. Mikl. II, 62.
1171. *Seulte, Odin, veselie olVeasca (Zil. 324: $i indata then pt nlic, adica
arunca mnite tunurT $i pure ; Cr. III, 208, 303 ; Mag. 1st. IV, 125, 142, 172 ;
-t gen, gai ; joyeux ; genlik, gaiete, joie, alegresse; rejouissance publique,
solennite Z. 551a. Mikl. II, 62.

-
1172. §erbet, cerba, bautura racoritoare, beltea (Cr. II, 264: si'l cinsti
pap cu cafe $i cu cerbet); ferbeg itt, care gateste sae vinde $erbet; - fe)-
begi-bcif?el slugs domneascA care da $erbetul si ingrijea de dulceturl (Sul-
zer 111,168; Fot. III, 290) ; - ar. §erbet, un boire ; potion; medecine; purgalif;
limonade, sorbet, sirup ; gerbetd, marchand de sorbets Z. 5410. Mikl. II, 63 ;
de aceeft$T origins it. sorbetto, fr. sorbet ; it. sciroppo, siroppo, sp. port. xa-
rope, fr. syrop, sirop Diez I, 384, 389.
1173. *erim, principe tatar (Cr. II, 393: $i multi perimi $i mirzacT ail pe-
ril ; Mag. ht. 11, 206: $i totT beiT tatarestl si totl sit OA; - ar. writ: prince, etc.
Z. 546a , cf.skirin, familia nobila talara si cea mai distinsa din Crimea Cant.
1st. ot. 186.
1174. §iboM, lit. mireasma noptil; mic$unea ; - p. geb-bai, belle de nuit,
fleur (p. geb, nuit ; bui, arome) Z. 538a. Mikl. II, 62.
1175. *§Itn, pe§in, indatA, la moment (Zil. 273: $i pefin au holtirat
poniurile sA se aseze) - t. gim, Aimdi, a present, tout a l'heure, immediate-
ment Z. 550". V. pe.lin.
1176 §iret, sirit, gaitan ; t. girit, gerit (colectiv) galons, rubans Z. 5438.
Mikl. II. 64.
1177. §iret, viclean ;- $iretlic, firiclic, vicle$ug;Thsiritinia, istorie $ireata,
poveste (isp. B. Sn. 104: incepu omul sa spuTe §iritenia pricineT ; Isp. B. 36:
incepu sit le povesteasca siritenia celor eel' se intitnplase ; ib. 76 : spuse fie-
care firitenia istorieT sale); - ar. girret, mal, malice; (turc) malin, chica-
neur, qui aime a chicaner, a plaider : girretlik, chicane, chicanerie, Iracasse-
rie Z. 5418.
1178. iric, prajina t. syryk, perche, barre des crncheteurs, pique
Z. 505". Mikl. II, 54. Cih. 616.
1179. *§Irincii, basma in palm colturT, vel (Dos. Ghen. 2b : Tara sfintele luT
moiT sirangandu-le cu deadins ne$1e rudenil a sfintiT sale $i infaVindu-le in
naframT firince cu mirosurT, cu unsorT scumpe $i le astrucara cum :4 cede en
cinste la loc vestit ; Hasd. Cuv. I, 199: pain §irinc0 de tafla albaslra Neste
icoant-) ; - p. §ehreng, etoffe persane Ham. XVII, 238.
1180. $19, baston cu stilet; - p. gig, broche, epee, glaive Z. 5558. RM. II, 64.
1181.13i§anea, §ufaneci, pupa lunga arnauteasca (Al. P. p. 89 : Nastud

www.dacoromanica.ro
 L38 t. tiAnMANtr.
de argint scotea - de 'ncarca o gu§anea ; Fil. 294 : am/tut armat cu 0 §i-
pima bosnegeascii.); - p. §eg-heine, sag -xiine vulg. se ane, fusil rays, canon
re)* un fusil a belle forcee; tirailleur; carabine Z 546a. Mikl. II, 63.
1182. §tiulfeeM, stag, condeid de plumb, bileala (Cug. Arh. II, 252 :
st!upict (I) 14 ock 1 led); t. iistfibeg, ustubag, blanc de ceruse Z. 46a.
1183. §ueadit, la atata, at&tica (Al. T. 740 : are niste ochT... u ca da ib.
420 : le-am gasit dot barbatl qucada); - t. go kadar, (sol, ceci; kadar, au-
tant) Z. 533a.

T.
1184. Tab* tdbaccir, care tabaceste pTei. argdsitor - tabacetrie, tabacie,
mestesugul sad localul tabaculuT; - tetbetcesc, a pregati pieile pentru curelarl
sad cizmarT; fig. a bale; - tarbacebc, talbacesc (identic cu cel precedent), a
spinzura si a Invirti un caTne pana ameteste (obiceTul tabacilor in primele zile
din postul mare); fig. a mark a dojeni aspru pe cine-va ; - tetbacecila, tar-
bacedlet, tarbaret; - t. tabbeik vulg. tabag, tanneur Z. 594". Mikl. II, 65.
1185. WALL, scAndurA lunge si subtire ; - t. taban, plante du pied; fon-
dement ; poutre, racinal, traverse Z. 594". Mikl. 11, 65.
1686. Taban, her sat otel de intATa calitate (Bale. 569: cu pala de taban
plinA de singe) ; - t. taban (demiri), sorte d'acier de Damas Z. 594b. Mikl. II, 65.
1187. Table, meterez, intarire (Cr. I, 281 : Meuse Lest1 o tabie, adecA o
basil din afara de santurT); - t. table, batterie, rempart, ouvrage de fortifi-
cation Z. 588°. Mikl. II, 65.
1188 Tablet, gust, deprindere veche, fire ; - tabielliu, om cu tabiet, ma-
niac (Fil. 115: el se aseza pe un scaun, cern cafea si clubue, Tar dupd. ce 's1
fan tabietul); - ar. tab', tabr at, nature, naturel; qualite innee , caractere,
temperament; disposition (bonne ou mauvaise), le bon gout ; tabr ally Z. 596a.
DUI. If, 65 ; cf. teapa, fire; rang (Isp. U. sf. 103: avea pe lunge dinsul tot
i rietinT de teapa luT).
1189. *Tabln, un fel de taftA mat groasA cu ape (R. I, 2. 339 : 0 sucnA de
tabin gros ea floarea piersaculuT, o sucnd de tabin festec) ; tebencet, o Biota
de matase: (Hasd. Arh. I, 130; ib. 11, 172) - p. utabi, stofA pre0oasa de
matase; de unde si fr. tabis, tabin ; it. tabi, tabino, engl. tabby.
1190. Tabla, masa plAcintarilor si a rahagiilor (Fil. 29 : simigiT cu tablalele
:or sferice puse pe cap ; Pan. P. V. 16 : unde rAsunA hasnalele tr&ntindu -se
pe tablale);-t. tabla, tawla, disque, plat de bois, plateau, Oventaire din it. ta-
vola Z. 595a. Mikl. II, 69.
1191. *Tabla, tcibla, grajd (Mag. 1st. V, 140: ad luat un cal care i -au pia-
cut din tablaoa banulul); - tablabdsa, tablabet§, calul trimis Domnulul de sul-
tan; fig adv. intins (Cr. 11,304, 317 i pe calul eel imparAtesc, care se nu-
meste tablabaf ; Cal. b. 1883. p. 46 : si el cu fruntasiT capeteniilor se asezara
tabla-ba§ct in palm); - t. tazda,ecurie; ar. istablc, id.: ambele din mgr. cyrai3Xoc,
lat. stabulum Z. 48b. 570. 611 °. Mikl. I, 77; II, 70.
1192. Taeftm, uneltele trebuincloase spre a alcAtui un tot complet ; un
serviciu de masa; toate cele necesare (unuT ciubuc, etc.); o duzinA (de talere,
servele, etc.); ham (de cal); complex de instrumente musicale; suite, cortej ;
fig. om de nimic, femete prostituata (R. III, 1. 76: Maria sa cu tacdmul de bo -
Ter1 at set ib. 81: VodA cu tot tacdmul Curti' din boieril painintenT; Fil. 96:
trasurl domnesti avend intr'insele idiclii si cafegil cu taceimurt de dulceata,
cafea si clubuce; ib. 248: sa facem un taceint de pitace cAtre zapcii hatina-
nestl de prin Ind*); t. takym, suite (de choses et de personnes), ap-

www.dacoromanica.ro
 BLEMENTELE TURCE§TI IN LIMBA ROMANI. 239

pareil, effets, meuble, etc.; outils, instruments etc.; division de troupes, e-

quipage de vaisseau, troupe d hommes Z.247". 5916, Mikl. II, 66.
1193. *Tula, un fel de alagea, cingatoare dintr'insa (Fil. 27 : legat la cap
cu un tarlit cadrilat ; ib. 75 : legat la cap turceste cu un taclit in vargulite ;
ib. 169: incinsT cu taclite, asezate ast-fel, in cat le acoperea panteeele si o
parte din Wept; Burada, Datinele la inmormintarl, p. 36 : cTocliT lass sicriu
in groapa legandu'l cu brie sail taclite); - ar. taklid, imitation, chose imitee,
ouvrage fait sur le modele d'un autre (numaT aceste sensurl) ; taklidi alagei
haleb, imitation d'aladja ou etoffe en soie rayee d'Alep Z. 32a. Bianchi I, 55.
Mikl. II, 67. V. mucalit.
1194. Tacrir, taclir, proces-verbal, raport ; - ar. takrir, rapport, rela-
tion, exposé, note diplomatique, memoire °facie], attestation, depositioa sous
serment Z. 301a.
1195. *Tafgihat, solie, misiune (Cr. 449: tafgihatul boTerilor s'ad facut la
20 Noemvrie; R. II. 1. 269 : sevgihat); - ar. tewgih, pl. tewgihat, action d'en-
voyer. mission ; nomination a une place Z. 3196.
1196. Taftii, materie de rnatase tesuta cu pinza (R. I, 1. 341: un polog
de actazu cu dungT, captusit cu taftd, cu helciuge de argint) ; - p. tayte, (par-
tic. din taften, tordre, tisser), tordu, tissu, luisant, brillant ; taffetas Z. 247a ;
de aceeasT origins it. taffeta, fr. taffetas, germ. Taffet Diez I, 407.
1197. Taftnr, chimir, things, curea (de legat scarile calulul); - cf. t.
tcipkur, bande, petite sangle qui retient la housse du cheval Z. 588".
1198. TitgArta, traista de drum; haina (iron.), vestmint (L. B.; Pan, P. V.
III, 120: thga'rfa rupta to imprumuta);-ttigartez, a trage sad a Impinge cu
violenta (Glos. 553); - t. dagargyk, dogar6yk, dygargyk, petit sac, poche, be-
sace (dimin. din t. tagar, cruche, sac a. provisions) Z. 294c. 4206. Mikl. I, 44.
1199. Tahtn, lit. macinat; sesamum indicum, un fel de prajitura din faina ;
- ar. tahyn vulg tahyn, larine, sue de sesame Z. 589a.
1200. *Tahmln, tacmin, socoteala cu aproximatie, devis (Cr. III, 243: tah-
num; Fil. 163: sa ye fac o socoteala cutahmin);-tahminuese, a socoti cu tah-
min ; - ar. taXmin, conjecture, estimation, evaluation Z. 269c. Mikl. 11, 66.
1201. 4Tahsin, tehsin, semn de aprobare (Cog. Arh. II, 88 : dupit tehsin si
aferim ce le-ad zis, i-at daruit cu cate 200 taleri , ib. 119: tahsiin); - ar.
tahsin, approbation Z. 264a.
1202. Taht, taft, tact, tron ; resedinta, locuinta, loc principal ; sup-prefec-
-
tura (Jip. 156: ne tot trimit la taft); p. tart, trine. siege ; capital e Z. 267a.
1203. 4Tahtalie, taftalac, un fel de cherestea (Ur. I, 84); - p. taxte,
planche, table. ais Z. 267". Mild. 11, 66.
1204. *Tahttrytin, scaun purtaret, leftica (Cr. III, 331: Si pap Inca fiind
in tahtirvan as lesit si as incalecat pe armasar) ; - p. tahty-reuxin, tribe
portatif, litiere. palanquin Z. 267a. V. taht.
1205. *Tan, suits, alaii (Cr. II, 123; ib. III, 225; Meg. 1st. TV, 30: Cu toata
talfaoa, cu zietiturT ad mers la curtea domneasca) ; - taifcis, sindrofie, con-
vorbire intre maT multe persoane; flearire, palavre (cf. ci am/ in raport cu
lat conventum; Isp. Sn. 38: dupa masa se pusera la taifas; Xen. 36 : al urn-
blat cu taifasurt vre o dol anT de zile, dar la urma te-a prins cu mata in sac);
- ar. tayfa, taife, peuples, peuplade, nation ; tribu, troupe secte, societo
corporation, suite, cortege, equipage d'un navire Z. 593c; ngr. taccoac. popu-
lus. exercitus, comitatus Mild. II, 66.
1206. Tamil, taincit. mertic, portie de paine, carne, etc. (Beld. 111, 421: s'at
dat cazula porunca a i se da tainat);- taingiu, impartilor de tainurT Bold.
III, 394 : Niste taingit mull scarnavi din eel boiere311 ciocoT); - ar. ta' jot,

www.dacoromanica.ro
240 L. AINEANEI.

designation, destination ; tcejincit, provision journaliere (spec. somme d'argent

et provisions que recevaient autrefois les ambassadeurs etrangers), ration,
portion ; ta'jingi, qui donne le ta'fin Z. 294a. Mikl. II, 66.
1207. *Tab, teanc de marfuri (Cog. Arh. II, 258 [tarifa vamala] : taturile
cu lana, cantarul 10 potronicY vechT; ib 257: sa dea cate 7 lei de vita, ki
cate 3 pol lel vechl de catertaL., de va fi minghinitat se. plateasca 14 lei);-
p. taj, un seul, unique ; une piece, un ballot qui forme le contrepoids de l'au-
tre Z. 250b.
1208. *Talamblqa, tobocar (numele calulul boierit de Mavroghene); - t.
tulumbaz, timbalier Z. 602b ; bulg. talambah, talambas, toba Mikl. II, 78.
1209. Talaz, val de mare (Isp. B. 354: bolobocul ajunsese la margine a-
dus flind de talazurile Dunaril); - t. talas, flot, vague de la mer din gr. Oic-
Xaacla Z. 601. Mikl. II, 67.
1210. *Talkikt, raportul zilnic al vizirulur catre sultan (Cr. II, 127: Ad sosit
la Imparatul talkip de la vezirul, carele it trimesese cu sfatul tuturor paqilor de
la urdie; ib. 279; III, 233: talhaz; Cant. D. M. 104, 133, 142);-tallz4ciu, tal-
haylu, marele referendar insarcinat a infati$a sultanulul raportul marelui vi-
zir (Cr. II, 114 ; ib. 112; Cant. D. M. 113); ar. te/xis, action de resumer, de
reprendre en peu de mots (un discours, etc.), de faire un rapport (au souve-
rain) ; rapport que le ministre fait au souverain ; te/xisgi, rapporteur, referen-
daire Z. 306a.
1211. Tall, Infatiffare ; a race tali, a se presenta (Al. 1'. 405: facetl tali
frumos); - ar. taly, qui se We, parait, survient, se presente; l'etoile favo-
rable, sort, fortune Z. 592b. Mikl. II, 67.
1212. Talim, ceremonie, nazurl (Al. T. 1331; Al. D. V. 43 : facend tur-
ce$II talimur), cat poale un Bulgar); - ar. ta'lim, enseignement, instruction,
exercice (de troupes) Z. 293a. Mikl. II, 67.
1213. Talpfz, telpiz, $iret, viclean (L. B.; Cr. II, 207 : Dumitraqco Voda
flind prea telpiz $i fricos; St. M. r. 410) ; - ar. telpiz, action de courrir, de
deviser; fraude , ruse, intrigue ; tromperie , fourberie, faussete Z. 306b.
Mikl. II, 71.
1214. Taman, adv. tocmal; - ar. tamam, temam, complet, entier ; fini,
acheve; (ca interj.) par exemplel Z. 308b. Mikl. II, 67.
1215. *Tamatia, priveNte, petrecere (Cog. Arh. II, 14 : arunra palni pe
la oamenT de fac tama§ale); - ar. temaga, spectacle, promenade, divertisse-
ment Z. 308b.
1216. Tamaslte, tamazlic, loc de ingrkare pentru vile; herghelie de Tepe on
de vacI cu harmasarul sat taurul for pentru prasila (Cost. II, 598; Cal. b. 1882,
p. 47 : it duse pe la hergheliile de caT, tamazlicurile de vite $i hambarele cu
bucate; ib. 48 : se intalni cu o erghelie de cal mai mare $i mai frumoasa de
cat tamaslicul de boY); - t. tamuzlik, engraissement du betail et l'endroit oil
cela se fait Cih. 618.
1217. Tambora, tombar, lira, ghilara (L. B.; Cr II, 89 : Dumitraru Vodd
$1iind bine in tambur, II chemat agil la ospete pentru zicaturl) ; - tamburcir,
care caulk din tambura ; - p. tembar, ar. tambur, pandore, guitare a longue
queue Z. 312a. 603b. Mikl. H, 68 ; de aceea$1 origins it. tamburo, tambu-
rino ; fr. tambour, tambourin, tabouret ; germ. Tambur Dies I, 408.
1218. Tandfir, mangal pentru Incalzit picioarele (Al. T. 505: $ede toata
zlua pe tandur); p. tendi2r vulg. tandyr, brasier, poele Z. 3120. Mild II, 68.
1219. *Tanek, 'Ale de Nana (Cog. Arh. II, 254: tanele, spinari de vulpe
de Mosc, de 14 parachT, 1 let) ; - p. Bane vulg. tane, grain, graine ; piece
Z. 422a.

www.dacoromanica.ro
 smorrem ra Barr IN LIMA gomiril. 241

1220. Taman, be InAltat si ses; - cf. t. tepe, time, colline Z. 255b.

Mild. II, 72.
1221. "Tarabolds, tarabulis, lit. (fes) tripolitan sail barbaresc; un fel de
legAtura de cap turceascA (Scrisori de Ion Ghica, p. 39, 72, 222);-t. tarabulus,
tarabylys, din gr. Tpifroktc, Tripolis, vine de Syrie Z. 596b. Bianchi II, 171.
1222. Taraf, reunire de maT multe persoane, corporatie, partida (R. III, 1.66 :
facandu-se boleril tarafurl; Fil. 34 : estI si to din taraful boTerilor resvrAtitl ;
ib. 303: faceti amindoull tarafurile cafe un inscris); - ar. taraf, cdte, direc-
tion, contree, district, partie Z. 597c.
1223. Tarapana, banaria, monetAria statulul (Cony. XIX, 297: sa ball la
tarapana cu tura mahmudele si beslid; Ur. III, 138 : taraphana; ib. 192 :
taraphana; C', 325: zerphana); - tarapanglu, taTetor de banT ; - ar. za-
rabxeine vulg. tarabxeine, hOtel de la monnaie (ar. dharb, zarb, action de frap-
per , de battre) Z. 585a. 597a.
1224. *Taratliu, (poate) netezit cu daracul (Calastiful Mr. Cotrocenl 1681
[In posesiunea d-luT Hasded] : atlas albastru taratli) ; - t. tarak, peigne ; ta-
raklamak, donner un coup de peigne Z. 596e. V. darac, cu care Cih. 619 cf.
rom. tarac, piept de boil.
1225. Tl rfa, Urfa, lit. ceva necurat sail murdar ; treanta ; fig. femele ne-
onestA (Dos. Noemvr. 114a : si abia 's1 veni la fire gi o intreba nine est1 si de
unde ? Jai% ea feace : aruncA'mT o tearfa sa ma acopar si void esi dell void
spune; ib. Ghen. 12b : cameasa IT era tearfa asprA); - tartar, conducatorul
miresel (L. B.) ; -terfelesc, a usa tare sad prea mult un lucru, a mar* a mar-
dad ; fig. a insulta ; -terfeloy, tarfa1og , catastif provizoriu ; -terfos, sdrenteros
(Dos. Dec. 196a : si le scoasA In tirg sa le vinza, asa nespalat, negrijit cu rase
cu tivituri terfos); - t. tyrfa, immonde din ebr. terephah, id. Z. 598b. 607a.
1226. Tarhani, aluat sad coed din cea ma! fins faina, framintata cu oua
si redusii in mid fire sat graunte, din care se face supA (Cost. II, 629) ; -
p. teirvine, un mets prepare avec du lait aigre et du grueau Z. 245b. 597e.
Mikl. II, 68.
1227. Tarhon, tarcon, Artemisia dracunculus ; - p. ar. tarrin, estragon
(plante) Z. 277b. 597c; it. targone, fr. targon, estragon din lat. draco cu in-
semnare de dracunculus Diez I, 410. Cih. 619.
1228. Tartm, (In basme) lume, emisfera; lot, coprins, loeuinta (Isp. B.
55 : cum se poate, ca om de pe alte tarimurt sa razbeasca pfinA. ad ; ib. 84 :
PrAslea ajunse pe tdrimul celalt ; ib. 89 : si intr'o bucata de vreme strabatu
cele patru pArt1 ale tarimulut de jos si se intoarse cu desert ; ib. 113 : cAcT,
cum o simti fiul met, ca se afla la mine oameni dupA tarimul celalt, vA o-
; ib. 149 : pans ce ajunsese pe tetrimu/ unor zine; Cal. b. 1883, p. 15 :
o zinc dui:4 tarimul celalt ; ib. 16: o sit ne cobordm pe tarimul celalt si o sa
vezi lucrurl ce n'al vezut; ib. 22 : de cand era p'acele tarimurt ; Cal. b. 1877,
p. 36 : ce este tetrintui celalt? este o tarn, care s'afla sub picloarele noastre
si In care intri sad prin vr'o pesterA sad prin vr'un put si e loeuitA numal de
sfneT si de alte Mani° ; - t. tarym, tarum, toute construction a toit arrondi
ou votte tente, cabane ; dome, voilte, eoupole; le ciel ; habitation Z. 589b.
Bianchi II, 156.
1229. Tarla, loc sAdit, bucata de pamint lucrat (Cal. b. 1881, p. 18 :
muncira din zorT de zi !Ana la namTezT, pantf ce culc& la pAmint o tarla
bunicicl; ib. 1883, p. 18: apropiindu-se de tarlaoa de florT; ib. 1885,
p. 29 : sorbea cu nesatiu mirosul cel dulce si raeoros, ce lesea din tarlalele
de florT); - t. tarla, champs labours Z. 245a. 280a. 589b. 598b; de aceeasI

Rev. p. In., Arch. 0 Pd., An. 112. Va. V. 16

www.dacoromanica.ro
242 L. IAJNEANU.

origins e rom. tairld, ocol, tare de vite, mai cu seams de or ; fig. Writ, tolina;
aria-min-la, adv. (cf. marlesc) deodatA (Jip. 101: insit cum pasi pe uca
teirla mdrla): cr. tor* serb. trio, Witt de lernatic din vsl. treti-tran, terere
Cih. II, 412.
1230. "Tarptiz, lit. cu capul acoperit; broboada de cap, scufie (Cr. III, 43 :
s'au imbracat muiereste cu tarpus in cap, cum poartit mulerile grece) ;
p. serpoA vulg tarpo§, calotte, bonnet des jeunes filles (p. ser, tete ; pa, tur-
ban) Z. 503a. Mikl. II, 68. V. pop.
1231. 'Tam, chip, obiceia, aer fanfaron (Beld. III, 423 : unul inganfat de
slavit, celalalt de un taro firesc) ; ar. tars, forme, maniere; mode, facon,
style, methode, usage, coutume Z. 597c.
1232 Tas, teas, cupit ; taler (de balanta) ; farfuria (pentru stringerea mile-
lor) ; lighenas (de barbier); un fel de tobita de cavalerie ; sefertcis, lit. tas de
calatorie ; tas de mincat (Pol. 407); ar. tasa, Ms, coupe, tasse ; (ar. sefer,
voyage), sefer tasy, cutiute pentru imbucare Z. 246a. 510c. Mikl. II, 69; de a-
ceeasi originit fr. tasse, it. tazza, etc. Diez I, 413.
1233. Tasma, panglicit ; banda, bandaj ; t. tasma, courroie, bande, ru-
bane, galon Z. 287c. Mikl. II, 69.
1234. Tatar, tatar ; citlaras, curier (Beld. III, 421 : inadins tatart sit
meargA, cast nu am nici un prepus ; Cr. III, 437); numele etnic deveni un
nume apelativ, fiindcA Tataril serveail de obiceiii ca calarast (cf. lipcan) ;
tatcirca, (in Trans.) Fagopyrum tartaricum; numit astfel dupe numele popo-
rulut, Tatarii din Crimea, de la cart Europa orientalg a t,rimit planta Hehn,
447 ; cf. hripca (Cih. II, 143); tatetrett, tartacip, Coccinea indiea (Br.);
tartan, Crambe tartarica (Br.); tatcirca, bundit lungs si blanitit (Fil. 14 :
tatarca rosiA Manila cu vulpe nafe); t. tatar, tartare, courrier Z. 243a; rut.
pot. ceh. tatarka, ung. tatarka, hriscA ; ung. tatar, tatar, drac [cf. rom. tatar
sad han-tatar, drac, nalbA (Cal. b. 1883, p. 19 : ca de unde nu, te a luat
hantatar; Xen. 108 : poti sa te duel en dinsa si la han-tatarul sall fad men-
drele, cum vel voi to ; Cal. b. 1883, p. 49 : cum tatarif sA nu stid?; id.
1881, p. 72 : ce tataril o fi avend de nu mai soseste?; id. 1877, p. 7 :
dar ce tataril te sileste stt dal asa pe foe? unde te duct ?)] Mikl. II, 69. Cih.
II, 404. V. hantatar.
1235. TATA t. taba vulg. tawa, poele a frire, creuset Z. 588c. Mikl. II, 65.
1236. Tail'', plafond; (mold.) scandurA (de tavan); scandurA in genere
(Xen. 171 : butuci marl si necTopliti de brad se prefAceau pe nesimtite in ta-
vanuri Mete frumos si regulat); t. tawan, plafond; 6tage Z. 604a. Mikl.
II, 69.
1237. Tavld, tavlie, numit si pes-bep, jocul trictrac; labia pe care se joaca
(Indreptarea Legit [Tirgoviste, 1652], glava 104 : episcopul sail preotul sail
diaconul, carele joaca in tavlif $i e betiv, sat sA se pitraseasca, sail sA li se
!a darul) ; t. tawla, damier, echiquier, trictrac din it. tavola Z. 250a; ngr r«-
pa, table ; Taf3AC, petite table ; echiquier, trictrac Mikl. II, 69.
1238. Mac, pachet, gramada ; num& de 500 coale de hartie; p. tenq,
etroit, restreint , balle de marchandises, ballot Z. 315a. 436b ; ngr. Tin% Mild.
I, 46.
1239. Techer-m6eher, cu voe sail WA voe, vrind nevrind; pe neastep-
tate (Cal. b. 1881, p. 23 : lineril se pomenira name luati pe sus techer-mecher
de o teats de slujbast impAratesti ; Cal. b. 1883, p. 56 : fetele tarand lecher-
mecher dupit ele pe bletul argat al gradinarulul ib. p. 58 : tramisese in Coate
partite sumedenie de (Akar' cu porunca de a o aduce techer-mecher on pe
unde va gAsi-o; Esp. P. si Gh. 16 : techer-mecher 41 duc turma la adApost ;

www.dacoromanica.ro
 1CLENENTELN TURCE§TI IN LIMBA ROMANI. 248

Pol. 242 : tech el tnetechiel); - t. teker, roue ; teker meker etmek, router, je-
ter q. qn. en has de l'escalier Z. 303°.
1240. *Teclif, teclifcit, propunere, insarcinare (Cr. III, 435 : a cere mils
cu acest fel de teclifuri ; Ur. III, 132 : si alte deosebite teclifaturt) : - ar. te-
kelliif, pl. tekelliiicit, action de se charger d'une tache difficile ; teklif, proposi-
tion, chose proposee afin qu'on l'examine ; charge, commission ; depenses,
frais Z. 304°. Bianchi I, 1092.
1241. Teenefes, tignafes, nabuseala cu tuse (la cal); ar. teng-nefes vulg.
teknefes, asthmatique (p. teng, etroit, serre, gene ; ar. nefes, respiration); te-
neffics, action de respirer, de prendre haleine Z. 314°. Mikl. II, 62.
1242. Tedartc, echipaj de vinatoare ; tedaric de fin, un fourrage (Gorj. D.
90); - ar. tedcirick, provision, pr6paratif, appareil Z. 270°.
1243. *Tefericie, tefaric, tifarichii4, petrecere, lucru de petrecere ; scula,
giuvaerica (Cr. II, 320 : eu cele cinsti si tefericif multe se hameise de nu se
putea sit se mai grijasca nimica; ib. III, 202: trerne(andu'l de toate tefaricule
ce se aflat In Iasi; Melchis. Rom. II, 127 ; Fil. 93 : aceasta dulama... par'ca
i un tifarichiu ; Millo, Chirita p. 15 : dou'a gluvaeruri, doua tefaricurT);- ar.
teferriig, recreation, amusement, distraction, delassement, promenade, partie
de plaisir, voyage d'agrement Z. 297a. Mikl. II, 70.
1244. Tehdiu, uimit, zapacit (Xen. 37 : bre, di nating mai esti; n'am v6-
zut inca asa om tehuitl ) ; - cf. ar. tehejjar, etat d'être stupefait, interdit ;
etre dans l'embarras ; stupefaction, etonnement Z. 266°.
1245. Tea, albie ; vasul sub co$ul morii, prin care grauntele curg sub
peatra ; - cf. t. tekne, baguet, cuve Z. 305a. Mild. II, 71.
1246. Tejghea, mass (pe care se numgra ban!), banca timplarulut ; -
tejghetcir ; - p. dez-geih vulg. tezgjah (tahrif din p. dent -gcih, lieu oh l'on tra-
vaille des mains), atelier, boutique, comptoir, metier de tisserand, etabli Z.
428a. 428b. Mikl. II, 74.

-
1247. Tel, fir de metal ; beteala, ata groasa (Pan. P. V. 169 : mi se rup-
sese la tambura telul) ; t. tel, fil, filet, fil de fer, fil de laiton etc. Z. 305°.
Mikl. II, 71.
1248. Telal, crainic; vinzator de lucrurt vechl (strigand pe uli(i); samsar
(Beld. III, 344: telalul pun ca sa strige si cu voe si nevrut; Car. Leg. p. 250:
se vor face cunoscute aceste strigari prin telali la locuri publice); - teletletii,
vagabond; - telelie, telalic, samsarlic ; te/e/etca, samsaroaica ; femeie de-
sfrinatii ; - telal-bdis, intaIul crainic la mezaturi (Fil. 240; Melchis. 52); -
ar. dellcil vulg. tellal, qui montre le chemin ; guide, courtier, entremetteur,
crieur public (dalla, montrer le chemin, rendre a l'enchke) Z. 433". Mikl. II, 71.
1249. *Telcur§dm, glont de plumb (Beld. III, 400 : si$aneaoa la in mana,
pane la ochi, it da foc - si indata it restoarna c'un teicurfum pe loc) ; - t.
kurgun, plomb, balle de plomb Z. 714°. Mikl. I, 101. V. tel.
1250. Teleorman, numele unul district in Muntenia, lit. padure nebuna ;
- t. deli, fou; cuman. to i, id.; deli orman, la fork folle, nom d'une foret et
d'une province de la Roumelie Bianchi I, 856. V. deliu.
1251. Teletin, pike ruseasca roscata; - t. telatin, cuir de Russie Z. 305°.
Mikl. II, 71. Cf. Cih. II, 406.
1252. *Teliniz , studiat, invatat (Cr. II, 305: Dimitrasco Voda avea la
Poarta si un capichihaTe, pre anume Iano, foarte om de treaba si prea mare
telmio); ar. tzlmio, telmio, ecolier, etudiant Z. 307°.
1253. *Telvea, telba, drojdil de cafea; fig. pulbere, praf (Cr. III, 434 :
beil de la Misiriu n'aa cunoscut scaunul for si calcand palnea si tagaduind

www.dacoromanica.ro
244 L. #A1NEANII.

staptinirea, le ail venit rasplatire duninezeiasea si cn sabia Frantiei s'ad facut

telbia) ; - t. telwe, lie, sediment Z. 3070. Illikl. II, 71
1254. *Tem:Lane, invoeala reciproca (Cr. III, 179 : intr'acest chip ne-am
legal cu Mil cu acest temasuc al nostru); - ar. temessuk, action de saisir q.
ch.; agile obligatoire, reconnaissance (d'une date) Z. 309b.
1255. Tembol, lenes, trindav;-t. tembel, paresseux, lent Z. 311°. Mikl. II,
72. Cf. talimb sinonim Cu tembel Pip. 80 : nu hi talimba ; ib. 92 : sr a-
limb! unit).
1256. Termini, temened, plecaciune, inchinaciune turceasca (Al. P. p. 108:
La sultan de se trichina cu adincii temena ; Fil. 14 : i facea temenele pand.
la [Ambit; ib. 28, 97); - ar. temennd, maniere de saluer en pore ant ses doigts
aux levres et ensuit au front Z. 310a. Mikl. II, 72.
1257. *Tenzaf, tenz2111, tinzilf, lucru rar; pastilit, mirodenil (Cr. II, 139); -
p. tensux, chose rare ; pastilles du serail Z. 313c. Mikl. II, 72.
1258. Terbi6, tarbied, sos (Gorj. D. 94 : tarbie, sulirnan de bucate); ar.
terbijet, action d'elever, de nourir, assaisonement (des mets), sauce Z. 276a.
Mikl. H. 73,
1259. Terezie, tirizie, taler de cumpana, cumpana; - p. terdzy, balance,
poids, contrepoids Z. 274c. Mikl. II, 73.
1260. Terghle, tireghie, (pentru tertile) tremor tartan; cf. t. turtu ,
tortu, lie, mare; sera turtusu, tartre Z. 606c; it. tartar°, fr. tartre, mlat.
tartarum ; peatra de yin a fost astfel numita ,fiind-ca arde pe bolnav ca tar-
tarn! (infernul), Cih. 621.
1261. Terlic, tirlic, sterlic, stilt-net, un fel de ciorapi din postav gros (Ur.
IV, 133: 2 lei, 10 par. condurl cu cordele &mite si cu terlict; Fil. 269: cu
tit lie/ $i iminei rosii in picioare); - t. terlik, fraicheur; feutre ou drap (sous
la selle) pour absorbir la sueur; some de camisole ou de gilel ; chaussure de
maroquin Z. 280a. Mikl. II, 73.
1262. Tertel, tartamuri sad ciucuri de aur; - t. tyrtyl, chenille Z. 597b.
1263 Tertip, dispositiune, masurii (Ur. II, 204: i sirguindu-ve spre im-
plinirea tertipurilor celor cersute prin imparatestile mele inalte fermanurt;
Beld. 111, 344 : socotind c'acesta este eel mai minunat tertip ; Fil. 257 : sa se
vinza si case.. ca prin tertipul acesta sa se despagubeasca toti datarnicil);
astazT vorba se la mai mult in sens de : mijloc neonest, intriga, uneltire (Beld.
III, 396 : c'un tertip viclean se inire, ca in silo. chip nu era ; Isp. B. 16 : pe
drum calul spuse fetil cu ce tertipurt itnbla tats -seal sä 'I incerce barbatiea ;
ib. 337: el nu lua aminte la soaptele lor, nu se uita la tertipurilP si la ren-
ghiurile ce'I tot juca; Xen. 206: tare and tern, ca Hristea umbla cu terti-
punt); - ar. tertib, arrangement, ordre, disposition; ordonnance; systerne ;
plan. projet d'un ouvrage Z. 276b. Mikl. II, 73. Cih. 622.
1264. "Terzibatiii, starostele croitorilor (Fil. 138 : Islicul cu patru colturi
al inarelui terzibap) ; - p. trrzi, tailleur; derzi bay, maitre tailleur Z. 165c.
278a. Mikl. II, 73.
1265. Teschereii, rindea; - p. destere, petite scie (dest, main) Z. 428b.
Marl. II, 74.
1266. Tepherea, lit. bilet de rnemorie; foge de drum, inscris, act (Mag.
1st. IV, 121 : sineturl si tascherale ; Fil. 238 : Iata *i tefchereaoa, prin care
fact cunoscut, ea toatil marfa vinduta aT priimit'o inapoi prin mine; ib. 243 :
vino 'latrine WV dad tqclurea, ca s'ad priimit pretul acestor mosii); - ar.
tukirrt vulg. tczkere, billet, obligation par dent, note, certificat, acquit, me-
moire (zokar se souvenir) Z. 273b. Mikl. II, 74.
1267. Teslim, teslimdt, predare (Cr. III, 305 : si puindu'f si cuca in cap

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCE,TI IN LIMBA ROMANi. 246

IT at fd.cut sangeacul si tuTurile teslim; Cr. II, 230; III, 173: slim ; Gorj. Hal.

Tar vol buze, ce'mi tineti -

1, 22 : si fAcand'o teslim in mans. imparatuluT ; Alecu Vdcareseu [intalnirea]
sufletul, acum vedetT - fdrd satin sdrutand
sal faceti teslim rizind); - teslimuesc, teslimatisesc, a face teslim, a da in
-
predare ; - ar. teslim, action de remettre de delivrer ; livraison, remise; sa-
lutation Z. 283°. Mikl. II, 73.
1268. Testek tisted, doud-zecT si patru coale de barge, duzind; p. dest °,
poignee, une main de..., une douzaine, vingtaine, etc. ; faisceau gerbe ; ca-
bier (p. dest, main) Z. 428°. Mikl. II, 73.
1269. Testemel, tistimel, lit. mandstergurd bastna de cap sat de gat ; -
p. destimal vulg. testmal, essuie-mains, serviette, mouchoir (dest, main) Z. 428a.
Mikl. I, 47 ; mrom. dPstemfcile, mantile (Mikl. R. U. II, 29).
1270. Tetrek un fel de serbet de chitra (1. Ghica, Scrisorl p. 227); - t.
tetre, kitre, gomme adragan ; sorte de patisserie Z. 256a.
1271. Tevattirii, tivatard, tapaj, sgomot, larma, petrecere (Cal. b. 1883,
p. 41 : uncle se fAcu, mare, un sgomot sl o tivaturet prin camdrile de joc ;
Cal. b. 1881, p. 45 : ce numaT atata ail patit si fad atata tevatura; ib. 49 :
smeul eel mare auzi tevatura, ce se facea in curte ; Isp. B. 37 : de ce sd mai
facem p'acolo tevatura; Pol. 462; Cal. b. 1885, p. 19 : dupd ce se sfarsi
si cu tevatura nuntii); - ar. teivaticr, succession non interrompue, conli-
nuiie; bruit repandu, notoriete Z. 317a. Bianchi II, 554. bilk!. II. 74.
1272. Tibitgr, creta ; p. tebersir vulg. telpgir, craie Z. 251". Mikl. II, 70.
1273. Tichie, chitie, scufie (proverb : ce'i trebue chelului ? tichie de mdr-
gdritar); t. tikijat vulg. talcja, takije, bonnet, calotte qu'on met sous le tur-
ban Z. 247 ". 592°. Mikl. II, 67.
1274. Tiftic, scams (pentru rand) ; - t. tiftik, diftik, poil de chevre; char-
pie Z. 296b. 430a. Mikl. II, 75.
1275. Tighel, eusAtura (ca podoabli) pe marginile unei materil dupd ti-
veald ; - tighelesc, a trage un tighel, a coase din not pe urmele unei tivelI;
fig. a critica sat dojeni pe cineva (Cost. II, 615); - cf. tivesc, a coase pe mar-
gini (spre a nu se destrama) : tivealei=tighealet? ; - t. teghel, couture en soie
que l'on voit sur l'etoffe Bianchi I, 529.
1276. *Tinir, feud sat mosie data cu conditiunea de a servi in armata
for timarurt); - timari6t, soldat care posedd un timar (Cr. 1, 21); -
ca caldret pe propria cheltueald (Cr. 1, 98 : cum Turcil dat arum spahiilor
p. timar,
cure, soin : pension ; fief, timar Z. 334 °; ngr. Ty.ceptAiTat Mikl. 11, 75.
1277. sTimbar, un fel de haind femelascA, subd (R. 1, 1. 341 : un timbar
bar de addmasca galben cu patcea de jder); -
ros tij cu patcea de sobol, un timbar ros de un-,;inic en bland de ris, un tim-
cf. p. tilmbein, calecon Z. 311°;
lumbein, haina de desubt Budagoff I, 379a; la Serbil din Muntenegru : tam-
barina ; cf. mgr. Taprapcov, chlamydis vel sagi militaris species; it. tabarro,
mlat. labarrus, tabardum, fr. tabard, sp. tabardo, engl. tabard, germ. Tappers,
Tabberd, un fel de manta Hasd. Cuv. 1, 305; mrom. tambcire, soit de manta
cenusie cu clod (siret) alb imprejur (R. I, 2. 420).
1278. Tingire, tinjire, vas de flert bucate (proverb : si a gasit tingirea
capacul); - tingircir, cAldarar de tingle; - t. tengere, casserole, chaudiere,
marmite Z. 312b. Mikl. II, 72.
1279. Tinichea, teneche, (mold.), fier-alb ; tabld de Fier ; urcior de tini-
chea ; scanduried de brad; - tinichegiu, tenechegiu, (mold.) luerator de tini-
chea ; - t. tenelce, fer-blanc, ustensile en fer-blanc Z. 315°. Mikl II, 72.
1280. Tipsie, vas de copt, taler ; - t. tepsi, plat, assiette, Porte- assiette,
plateau Z. 253°. Mild. II, 73.

www.dacoromanica.ro
246 L. klAINEANO.

1281. Tiptil, teptz'l, strAvestit, incognito (Pan. P. V. 146 : un sultan o-

data, care des tiptil umbla; Cog. Arh. II, 35 : tiptil) ; ar. tebdil, change-
ment, echange, deguisement, &guise Z. 252b. Mikl. II, 70.
1282. Tillie, teridc, doftorie ametitoare, antidot (Pan. P. V. I, 121 : s'ame-
ten (macul) simtirea ca un tiriac ; Alex. 172 : si prinse a topi terbile cu ti-
riac) ; tiriachiu, beat, ametit, indispus (St. M. r. 396 : si Satana intra in
said tiriehiu si mormaind suclalmt; Pan. ez. 1, 13 : si stand aci printre
loIlre, la dinsele ma uttam tiriachlu In cap cu fumul cu caseate aseul-
tam) ; ar. tirjal, theriaque, antidote de tout poison, opium din gr. Oriptaxl ;
tirjaki, mangeur d'opium Z. 281a. Mikl. II, 74.
1283. Tiriplfc, fir de bumbac, bumbAcel ; un fel de materie de lank (Rev.
rom. II, 379: cearsaf cu impletiturl de tiriplic; R. II, 1. 340: 16 perechl do-
rapt de tiriplic; Cog. Arh. II, 255 [tar. yam.] : horbote de tiriplic, cotul 1 ban;
Gorj. D. 91 : tiriplie, sayette) ; t. iplik, fil, cordon Z. 141a. Mikl. I, 76; pen-
tru !nit& parte a vorbet cf. p. kzlr, coton Z. 713c.
1284. Tisfe, tizic, gunoid, putregaid ; t. tezek, tizek, fiente, bouse desse-
eh& pour brdler Z. 281b.
1285 To lei, scandura ce se bate cu unul sad douti clocanase, cand se
trag si clopotele;toe, a bate toaca ; t. toka, boucle Z. 225a; alb. toka, scan-
dura de lemn sad de fler ce inlocuteste elopotul; ung. Mica, clopot de lemn
Mikl. II, 76.
1286. Toemae, clocan mare; pl. tocmacl (ardel. tomnact), taietei ; t.
tokmak, mallet Z. 324. Mikl. II, 76.
1287. Toil, sgomot (la benchetuire); temeid, moment principal, punct cul-
minant, mijloc (Cal. b. 1883, p. 41 : pe cand era ve'elia mat in tolul el : Isp. B.
99 : tocmal in totul rugdeiunet ; id. U. sf. 5 : tocmai cand erad in tolul che-
fulul Cal. b. 1885, p. 31 : petrecerea e Iocmat in tolul el); totesc, a striga,
a face sgomot ; a striga amenintand (Esser, Diet. 218 ; Dos. Oct. 69a : si at
sapi seamnele for cu puteare strasnica sil tolea, dzacand, acele scrieti vol a-
dastea) ; toire, larma, sgomot (ib.); destotesc, a'si descarca necazul, a
se qua (Th. D. Speranta, Anecdote populare in Contemporanul, An. II, p.
10 : vr'un prilej asupra popil sa's1 destoate de ar gasi; Cony. XVIII, 26 : cad
cu cat se incalzea si se destoea inima, cu atata se ingaima limba); t. or.
to), festin Z. 328b.
1288. Tolbit, torbei, sac de piele ; bocceaoa tolbasului; to/bas, boc-
ceangiu, mamular; t. torba, (tahrif din p. tare, tobre), besace, sac Z. 6060.
Mikl. II, 76.
1289. Top, tun (Cog. Arh. II, 54) ; astazi: pachet de 20 testele de hirtie ;
topciu, lunar (Beld. III, 346: n'ad cercat vr'o greutate a putea gAsi toped);
topci-ba§a, capitan de artilerie (Cog. Arh. II, 16) ; tophana, arsenal de
artilerie (Cog. Arh. II, 19); toptcin, adv. cu ridicata ; toptangiu, care
vinde cu toptanul, engrosist ; toptangerie, negotul cu ridicata ; t. top,
tout ce qui est de forme ronde, balle, globe, ballon, boule, etc. ; piece, canon,
bouche a feu ; topey, canonier, artilleur, homme d'artillerie ; pl. soldats d'ar-
tillerie ; topey-bay, commandant d'artilerie; top-xeuze vulg. tophana, fonderie
de canons, arsenal d'artillerie ; bir toptan, tout ensemble, en bloc Z. 604b.
Mikl. II, 76 ; mrom. tope, sphaera (Mikl. R. U. II, 39, 83).
1290. Toptiz, maciuca de un fel Cu buzdugan ; balite la allot mat infrico-
satA de cat cfalangas ; peatrA putin mat rasArita in jocul in 5 pletre' (Col.
1883, p. 287 ; Fil. 34 : at ultat oare, at padisahul mi'a dat sabill si topaz, ca
sil vo sfArAm oasele, cand ve vett resvrati?; ib. 99 : de'ml vei spune minctunt,
1.1 void da cineT-zecl de topuze la UM; ib. 230: par'cit vez pe DurnitrAchitA

www.dacoromanica.ro
 EIEMENTRLIt TURCqTY IN LIMBA ROMANY 247

al D-voastra batut la falanga sad zdrobit cu topuzul) ; - t. topuz, massue,

sceptre Z. 604. Mikl. II, 76. V. buzdugan.
1291. Trampii, schimb; -t.treimpa, echange din it. tramuta Z. 275b. Mikl.
Ii, 74. Cf. farmuta, id. (Cr. II, 130: furafi bucale din Bugeac, cal, Tepe si se
facead farmutale totdeauna si slimurT cu 'Mali°.
ca pe niste trufandale) ; -
1292. Trufanda, pArga, prinos (Isp. B. 161 : si le mina cu mulls poftil
t. turfanda, trofanda, primeurs de la raison Z.
598a. Mikl. II, 78. Cuvintul turcesc ar fi o coruptiune din ngr. (Tel) 7CpCOTOS0001,
pargit, lit. cele dintal fructe apitrute Cih. 624.
1293. *Trunch6t, lemn de brad pentru facerea catartelor (Ur. II, 84); -
t. trinkefa, drink"ta, trinquette; voile triangulaire d'un navire din it. trinchetto
Z. 427a. Diez I, 426.
1294. Tacit, fier topit sad turnat; - tucturiu, de culoarea tucTuluT, negru
deschis (R. II, 1. 395 : cu gTubeaoa fumurie- fermeneaoa tucturie); -p. tag.
tug, bronze Z. 319a. Mikl. II, 77. Cih. 624. Cf. tutea.
1295. Tufee, saltea; - cf. t. d 'ad; lit, matelas Z. 440a; rus. tjuljaktl, sal-
tea Mikl. I, 52; II, 75.
hain -
1296. *Tufeegfu, tufecciu, mester de arme (Al. P. p. 131: Tar cumnatul cel
tufecciul din Mdcin ; Fil. 29, 38, 346); - tufecci-bala, capetenia in-
fani erieT (Beld. III, 349) ; t. tifenk, tufek, canon, fusil; tiifenggi, armurier;
fusilier, soldat, gendarme Z. 299a. Mikl. I, 79.
1297. Tad, coadd de cal; steag facut din cozT de cal impletite cu males-
Erie (Fil. 118: un compliment demn de un pasa cu treT tuturt ; ib. 346: ca-
lemul armasieT cu f tore si treti Armas cu ecpaeaoa lor, in mijlocul cdrora era
marele Armas cu haine mutate in fir, steagul cel mare al Tani!, lautaril si
trimbitasiT domnesti, uruc-bairam, tu!urile, sacagiT domnestl si salahorl cu
betile in mein!);- echitutulcia, pasa cu cloud tuTurT, general de divizie (Ur. HI,
185 : pre inaltatiT meT viziri si pre slitvitil echitauldi ; ib. 186) ; - tug, pique
avec une queue de cheval ; tuj, poil, plume plumage ; iki-tuglu-paga, general
de division, lieutenant general (iki, deux) Z. 665a.
1298. Tulbent, hobotul sad broboada miresel (in Trans ; Bur. 21) ; -tul-
pent (Br. Pr. 436), tulipcin, lalea (floarea seaming, c'un turban);- tulpan, tul-
ban, pinza find, milino; naframd, broboada dintr'insa (Fil. 215: tulpan most ;
ib. 345: peste mijloc era incins cu un brid de tulpan alb, Tar pe cap cu fes ros
de Tarigrad) ; - durbcin, turban, cealma (Gorj. D. 108 : durban sat concid,
invalisul capulul); - p. diilbend vulg. tfilbend, mousseline ; turban Z. 433c;-
it. sp. turbante, fr. turban; rus. tulipand, cr. serb. tulipan, it. tulipa, tulipano,
fr. tulipe, germ. Tulpe din acelasT cuvint persian Diez I, 434. Hehn, 451.
Mikl. H, 79.
1299. *Ttilt, veche monedd turceasca pretuind a treTa parte dintr'un led,
numitti si suls (Cant. 1st. ot. 479);-ar. sins, sinus, tiers, un troisieme Z. 336".
1300. Tuldm, burduf, uger ; 40 pIei de samur (Cr. HI, 440 : untdelem-
nul it aducead cu tulumurile, orezul cu zimbilurile) ; - t. tulum, outre, sac
de cuir ; cornemuse, musette Z. 602b. Mikl. II, 78. V. tulumbet.
1301. Tuldinbli, pompit ; - tulumbp, glistir ; - tulumbagiu, pompier ;
- tulumbagi-bci§a, capul pompierilor (Fot. III, 312);-t. tulumba, pompe, se-
ringue ; tulumbagy, pompier Z. 602". Mikl. II, 78.
1302. Tumbac, un fel de metal (Gorj. D. 93; Fil. 70, 213); - t. tumbak,
tombac Z. 612". Cuvintul e de origind malezd Diez I, 416.
1303. Tumbelechid, tumbechiu, timbelic, chimval;-timbelegiu, care canta
din tumbeleehid ; p. diimbelek, tambourin, timbale (tahrif din tablek dimin,

www.dacoromanica.ro
248 L. §AINLINU.
din tabl, timbale); t. o. tfimbek, petit tambour ; diimbekkai Z. 327°. 4361.
595°. Mikl. 1, 52.
1304. Tamurdg, tumurlize, trunchid, butuc; gros, inchisoare (Cal. b. 1883,
p. 60: and 's1 veni In fire se pomeni la tumurluc; Isp. Sn. 43 : si'l duse la its-
murlue) ; - cf. buturtig, care pare a fi o rnetatesa din tumurug : - t. tumu-
ruk, tomruk vulg. tomurk, trope d'arbre, tige; bouton, ceps ; prison Z. 612a.
Mikl. H, 76.
1305. Tura, monograma sad iscalitura sultanuluT pe firmane §i pe vechile
monede turce§ti, ce circulad in tail ; un fel de joc cu monedA analog cu a-
cela numit astAzi ritlea (Pan. P. V. I, 17 : de and n'am vezut paraoa - i am
uitat cum e turana ; Cr. III, 233 : all invdlit toate cartile Intr'un sandal verde
§i ad pecetluit sandalul cu turaoa ; Fil. 29 : unit jucau nuct, altiI lasic si tura);
- turaliu, moneda sat galben cu tura : deci adevdrat, drept la cumpAna
(Bur. 223: sti ctistig zed la parale - la parale turalit -luate pe la betil ;
Gorj. Hal. IV, 25 : impAratul porunci hasnatarulul de 'ml dete 1000 de gal-
bent tot del turalit (adicA de eel cu blangul)]; -
t. tugra vulg. tura, chifire
ou monogramme d'un souverain (tahrif din t. or. turgaj, sal stee, sl stAruea-
sok imper. din turmak); tugraly Z. 600b; tugraly, ducat d'Egypte Ham. XVII,
243. Mikl. II, 77.
1306. Tarlac, ametit de vin; fig. nedumerit ; - turIticesc, a se imblita ; -
t. torlak paresseux, negligent, ridicule, ignorant, idiot Z. 607a. Mikl. II, 77.
1307. Thrill', hottirat, fain ; ex. Pad raspuns turliu turliu (Codr. s. v. lan-
turlu) ; - t. tiirlfi, divers Z. 320b. Mikl. II. 79.
1308. Turldc, grAmadti de lemne, cuptor pentru arderea carbunilor (St.
D. s. v. kohlenmeiler) ; - t. kor, charbons ardents, braise ; korluk, braise,
brasier Z. 713°.
1309. Turnagfa, lit. pAzitor de cocort; ofitser de IanicerT (Cr. III, 237; Mag.
Ist. IV, 94; Hron. II, 176);-t. turnagy, turnagy bcgy, officier superieur du corps
des janissaires qui etait prepose a la garde des grues du sultan (t. turns,
grue) Z. 607°. Bianchi II, 197. Mikl. II, 78.
1310. TusIdel tuotlic, un fel de inctiltarninte: lit. ceea ce serveste inpotriva
prafulul (Bol. 7 : tuzluct nAprasnici cum poartA olteanul) ; - t. tosluk, tozlyk,
poudrier (t. toz, poussiere); espOce de bas sans fond, que les janissaires por-
taient pour se garantir les pieds de la poussiere, sorte de gnetres Bianchi II,
198. Z. 321b. 6081. Mikl. II, 77.
1311. Tusar, negustor, precupet ; - ar. tfiggar, pl. din tagir (turn. ca
sing ), marchand Z. 257b Mikl II, 78.
1312. Tutea, oxid de zinc ; - p. tatia, antimoine, tutie fossile; collyre Z.
319a; fr. tutie Mk!. II, 78.
1313. Tattin, ttuttin (mold.), Nicotiana tahacum;- tutun- turcesc, tutuniN,
bacon, baconitA (Nicotiana rustica);-tutunttrit, dare asupra tutunulul (Sulzer
III, 359) ; - tutungiu, tutungerie ; - t. Milts, futnee ; tabac ai, turner; tiitiingi,
marchand de taba3; valet de chambre charge des pipes et du tabac Z. 318°;
rus. tfutluna Mikl. II, 79.
1314. Tula, ocnA de sare, sArArie (Cog. Arh. II, 37 : acolea sint tuzula
adecA sararie); - tutimecin, eauga.d, ocna§ (Cog. Arh. II, 38 : unde si case
sint de §ede tuziment, adecA cAmtira§ul de sare); - tuzhic, apA sAratA; - t.
tuzia, saline, abrev. din tuzfuk, saline, saliOre ; tuzgy, vendeur de sel; tuzlu,
sale (t. tuz,sel) Z. 6081. Mikl. II, 78.

www.dacoromanica.ro
 KLEMPITELE TURCIMI IN lame BOMAN'. 249

U.

1315. Uf, interj. care arald nepliteere sad desgust ; p. t. uf, particule
qui exprime la colere ou le degout, l'ennui; fi, fi done! Bianchi 1, 140.
1316. *Ulema, ulamci, ulimal, invdtat, teolog, legist (Cr. II, 159: s'ad strins
tots veziril §i ulimali ; ib. 278 : toate ulamalele §i rufeturile ; Cog. Arh. II, 11:
ad dat poruncd sd se string ulemalile §i ogeag-agalar); ar. 'ulema, (pl. din
'aiim, tres savant ; turc. sing.) savant, membre de clerge, homme de loi
Z. 636b. Mikl. II, 80.
1317. Ultie, scobiturd sad crestaturd fdcuta in lungul unuT lemn sad tier
spre a se imbuca cu altul; jgheab ; ulucci, scandurd de gard sad de invelit
case; gardul insuI ; t. oluk, uluk, rigole, gouttiere, egout, canal Z. 130b.
Mikl. II, 35.
1318. "UmAr, omir, trebile Statulul (Ur. III, 197 : pentru indreptarea umu-
rului Ora; C2, 372 : sd se socoteascd cheltulelile ornurulut domniei) ; ar.
emr. chose, affaire ; pl. umar (turc. sing.), affaire d'importance Z. 95°.
1319. *Urdu', Grec (Beld. III, 375, 389 : de se 'mpotrivea vr'unul, cuvint
de zicea macar urum it numea indatd, era vat, era amar); t. ram, urum,
Rome, romain ; la Grece, grec Z. 472b. Mikl. II, 44.
1320. *UstA, sub-ofiter de ianiceri ; rneoter, stdpan, (Beld. III, 402: cazanuri,
topcii, ustale, atatea au mat rdmas ; ib. 412 : lead obraz mull EniceriT, de
ustale n'ascultat; Isp. Sn. 105 : ce sd fie acest lucru, usta?: ib. 107: puge pe
vsta Petcu cu cativa ceta0 in partea de rdsdrit); t. ustd maitre, artiste: In
premier cuisinier, le premier garde des jardins imperiaux, bas officier des ja-
nissaires Z. 36b. Mikl. II, 81.
1321. *Ustalia, locul de incarcare sad de descarcare a unel corabiT (C',
311 : vitele ce sint in seama ustalil de la Mangalia); t. istalia vulg. estar
(din it. stallia), starie (nom en usage parmi les francs du Levant, pour desig-
ner le lieu convenu pour le chargement ou le dechargernent d'un batiment),
demarrage Z. 36°.
1322. *ITtair, dijma, zeclueala ce plateau TatariT (Cr. III, 189, 177: TAta-
riT NohaT, ce vor lacui pe acel be a Moldova siVel dea usurul si hacul pa-
mintuluT ; Cog. Arh. I, 146 : 8600 lel uforul §i alimul : care ace§t1 banl a
uporuluY se et de la Mari, ce ark' pe locul Moldovii..; Tar alimul se Ta de pe
bucatele tatare§ff care pose pe locul Moldovii... in cele doud casurl, ce s'ad
dat TAtarilor); astAzi are vorba (in Moldova) intelesul de uium, adicd zeclu-
eala moraruluT din Edina mdcinatit ; qurgiu, care stringea usurul (Melchis.
53); ar. 'uer vulg. 'Ogr, 'ogiir (p1. dear, '1Aur), la dixieme partie, le dixi-
eine ; dime, dizaine ; 'eafirgii , percepteur des dimes Z. 629°. Mikl. I, 14 ; II, 81.

v.
1323. "Tuff., voccf, a§ezamint pios t Jr. III, 209: tars noastra se filgAdu-
Te*te, ca sd plAteascd la vacuf pe tot anul, ce se va socoti cu analoghie; Cog.
Arh. 11, 10 : §i aceT banT sint afierositi vacf la mAndstire); ar. wakf, wa-
kuf, fcndation pieuse, fideicommis Z. 934". Mikl. II, 82.
1324. Tad* termin, soroc (de plata); ar. wa'clet, promesse ; terme,
époque determinee pour une promesse Z. 933". Mikl. II, 81.
1325. *Tall, valesi, guvernatorul une! provincil (Hron. II, 191; Cr. III, 467:
bali); ar. wclli, qui est prepose A q. ch.; gouverneur d'une province, vice-
roi Z. 9288.

www.dacoromanica.ro
250 L. QAINEANU.

1326. *Valid* mama sultanulut (Cr. II, 169: earl la Octomvrie 25 an

murit si valideaoa, mama ImptiratuluT, acolo la Odriiu; Cant. D. M. 226: va-
lidei sultane adecal, mamel impitratului [se da ca un perches] 7500 de lei si o
blanti de ris ; Mag. 1st. I, 316 ; Fil. 130 : dorintele Sultana- Valide e i ale lul
cazIar-agasi, fost'au oare ele vr'o data neimplinite ?) ; - t. wdlide siilta'n, mere
du grand-Seigneur (ar. wdlide, qui enfante mere) Z. 515°. 928a.
1327. Tama, vcimeq, vamuesc ; ar. wa'm, dette Z. 928a; bulg. vama,
ngr. Piplict, ung. vdm, vama Mikl. II, 82.
1328. Twat; vatah, vatcij, vatcis, vtitciv, pastor, cioban capetenie peste
500 de oamenl (Bale. 590) ; Ingrijitor de mosil; intendent, inspector: inspector
de TiganT ; vlttaf de agie. director de politie ; vataf de aprozi, eapul usieri-
lor (Pontbr.; R. III, 1. 185: de belele, de nevoT - m'am facut viitaf de oT ;
ib. 77: ispravnicil jud .telor, samesiT, condicariT. vataril platurilor, zapcii pla-
silo* - v&ttcfd/, aprod ; paznic de noapte ; - vattqia, intendenta, slujba va-
taseluluT, casa vatafuluT (R. III, 1. 78 : vetticsia plaTuluT ; 2500 talere rusfe-
turT, pentru ca sa se faca); ar. wattds, pasteur, berger Z. 933a; rut. va-
tah, bacin, capitan de talharT; vataha, caterva ; pol. vatah, bacin - atilt
vorba ruteana cat qi cea polona e imprumutatd de la RominT Miklosieh, U-
ber die Wanderungen der Rumunen, etc. p. 11, 20.
1329. Tech% procurator, Imputernicit; - vechilet, vechilimeci, mandat,
procure, autorizare ; - vechil-hcirgl, iconom (Cr. III, 440: Li s'an rinduit
tain imparatese si vechil-hargi cate 180 let pe zi) ; - ar. vekil, procureur,
mandataire, lieutenant, substitut, depute; wekil-ixarg, maitre d'hôtel Z. 934c.
Mikl. II, 83.
1330. Yelintil, scoarta de asternut, covor taranesc ; - velinccir, fabricant
de velinte ; - t. welenee, welense, couverture de laine blanche a longs poils
Z. 935b. Cavintul e de original necunoscutit Cih. 452.
1331. Venetic, venetian; galben de Venetia; non venit, strain, vagabond
(Cr. II, 349 : radicatu-s'an imparatiea cu toata puterea si s'ad dus la FrineT
la Cara MoreeT, ce o tinean Veneticii ; Al. P. p. 80 : sat ca i l'ol cumpani -
de treT orT cu venetici - cu venetici de cafe tine!; ib. 113: de tot omul de
pe aid - zece galbin! venetici; Hr. II, 166: galbenil venetici eran de 4 let
si 20 creitarT ; Isp. B. 175 : acest prapadit de om, venetic in satul nostru ;
Cal. b. 1875 [cantec poporal] : foae verde siminic nu'I mica, ci un venetic;
id. 1877, p. 47 : imparatul 'sI marita fetele cu trel venetici, urati Qi pocitl ca
pacatul); t. wenedik, Venise, venitien, stranger, hole Z. 935°. Cih. I, 310.
1332. 'Percale., credit; - t. weresi, credit Z. 936°. Mikl. II, 83.
1333. Yezir, vizir, intalul ministru; - vizir-azdm, marele vizir (Cr. I,
411: are Imparatul intealti sfetnicT ma! ales tret sad patru, ce le zic vizir-
azPm, can! Coate trebile Imparatiel poarta ; ib. II, 169 ; Mag. 1st. IV, 145, 151,
157, 289); - vizerccin, vizirul Hanulu! (At. Marienescu, Balade 11, 110: vi-
zercan, tatar spurcat - cu Maria se juca - si cu ea se desmerda) ; vizi-
reit; vizirial (Cr. II, 278); - vezirie, vezirlic, vizirat (Cr. II, 79 ; Mag. 1st. IV,
156); - ar. wezir, (lit. care ajuta de'purtat o sarcina), ministre d'etat, lieu-
tenant de roi (vaitara, porter); wezir-i azam, le grand vizir (a'zam, tres grand);
wiedret, charge, fonction, qualite et dignite de vizir Z. 65b. 632a. 931b. Mikl.
II, 83. Diez II, 92.
1334. Than, lot desert (unde an fost odinioara cladirl); - viranea, ruine
de case in urma until foe (Cr. III, 239 : i lucrandu-se corabiile pe o viranea
ce era acolo alature); - p. wiran, ruinee (une ville), desert, depeuple (un
pays) ; mine en fortune; wirane, les ruines d'une maison, la place vide que
laisse un incendie Z. 936". Mikl. II, 83.

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCE§TI IN LIMBL ROMANi. 251

1335. Tirtii, perie ; - t.fyr6a, brosse Z. 6610. ; ngr. po6ptCa Mikl. I. 61.
Cih. 711.
1336. Tic,tin, Cerasus acida; - visin turcesc, Prunus mahaleb ; - visinel,
visin salbatic, Cerasus pumila, Prunus chamaecerasus (Br.) ; - visiniu, de cu-
loarea visinei (Fil. 26 : imbracat cu anteriu de atlas vifiniu); - visincip, bau-
tura din visine ; visinica, un fel de fasole; - p. wezne, griotte ; wiAne-db,
wigna'b, ratafia, kirsch Z. 932 °; bulg. vini, ceh. vigne, serb. vignja, ngr. p(m-
vov, ficatvcci Cih. II, 459. Hehn 352, 538.
1337. Tiznea, vizined, visne, cumpa.na mica (pentru aur); - ar. p. wezne,
balance, trebuchet ; poire k poudre Z. 931b. Mikl. II, 83.
1338. *Tdva, dairea - cf. ar. duf, tambour de basque Cih. 628.
z.

zale imbracati); -
1339. ZA, zed, ochil de lant, platosa (Negr. 124: pantiril si lefecit tot cu
zciili, inel de lant, lant ; - zelcir, platosa (Al. P. p. 208 :
cu zelar, cu buzdugan cu haine de capitan); - t. p. zeh, zih, fil tordu,
corde, ruban Z. 485°. Roesl. 34. Mikl. II, 85. Cih. II, 712.
1340. *Zabet, odinioara administrator, carmuitor; stapanire (Beld. III, 375 :
era Iusuf chihaia-bet, om silnic, dar bun zabet ; Fil. 76, 119: o sa to dal pe
mana zabetului); - zabetlic, administratie, ocarmuire (Ur. I, 128); - zap-
reze dajdiile, sa nu ne zetpceascd I); -
dee, a executa. a sili pe cale administrative., a asupri (Negr. 125: sa micsu-
zapcie, altadata subprefectura (Sulz.
III, 100); - zapciititra, executie politieneasca (Cr. II, 217); - zapcilic, exe-
cutie; subprefectura (Fil. 191 zapcilicurile, polcovniciile de potera si capi-
taniile de judet); - zapciu, administrator, subprefect (R. III, 1. 77 : zapcil
plasilor ; Cal. b. 1875, p. 75 : la ispravnic si zapciu - geaba merg si geaba
vtu ; Fil. 344: vel capitan de dorobanti cu zapcii set); zapt, administra-
tie ; executie, confiscare, secvestru (Ur. III, 146 : pentru zaptul si buna °car-
muire a pamintulut ; R. III. 1. 65 : cu porunca imparateasca al venit de ati
facut si aceasta tail zapt, numindu-se Domn amindurora tarilor ; Fil. 205 :
facendu-se zapt la camara domneasca, se va scoate din Cara domniet mele
afar%) ; zapft-ferman, firman de executie, autorizare (Cr. III, 299 : Dom-
nul, dupe. ce Tea domnia la Tarigrad, indata avand gata pre unul din oamenit
set si cu calarasit, cart se intimpla acolo, in menzil vin la Moldova cu zapt-
ferman ai cu earth Domnulut ; Ur.V, 126); - ar. zabyt, qui tient avec force,
qui maintient l'ordre ; officier militaire, employe, fonctionnaire, administra-
teur, gouverneur; maitre, chef; zabytlyk, etat de chef, etc.; zabtlyk, gouver-
foment, administration ; zabt, action de tenir avec force; pouvoir, autorite
sur...; saisie, confiscation, administration; zabt-i ferman, exequatur ; zabtgy,
qui contient dans la discipline severe ; administrateur, gouverneur Z. 583a.
583b. 584a. Mikl. II, 84. Cih. 628, 629.
1341. Minim, zobon, being. din stofti daurita; azi hatna scurla tarineasca
(Cog. Arh. II, 246 : zeboane; Negr. 145: peste zobonul de stofa aurita puria
un berme' de felendres albastru blanit cu samur) ; - zabundr, care face sad
vinde zabune, - t. zebun, zybun, camisole, veste Z. 477b. Mikl. II, 86.
1842. Zagati., milvus, falco rufus ; - p. zagan, milan Z. 480°. Mikl. II, 84.
1343. *Zagargi-bap, comandantul legiunet a LXIn de laniceri (Cog. Arh.
II, 16 : toata pedestria Enicerilor mergand inainte si dupa dinsit zagargi-bafa,
sacsongi-basa, topci-basa, gebegi-basa si alit ogeac-agalar, ciorbagii); - t.
zagar, Chien de chasse, limier ; zagar6y, garde des chiens ; pl. zagarCylar,
nom de janissaires de la 611" legion ; zagar6y-bay, chef de cette legion Z.
479 °. 480a. Mikl. II, 84.

www.dacoromanica.ro
252 L. §A1NEANU.

1344. eZaherea, zahard, zalairea, zahred, zaard, zacre, zehered, provi-

siune de grine, proviant, merinde (Cal. b. 1875, p. 63 : void patrunde panA
la magaziile cu zaherele); ar. zaxire, ce qui est serre pour servir plus
lard : provision, vivre Z. 451a. Mikl. II, 84.
1345. Zia, indispus, bolnlvicTos. slab; - zaiflie, indispositie (Al. T. 92);
- ar. za'if, faible, infirme, debile, affaibli; irnpuissant, defectueux ; zalflyk,
faiblesse, infirmite Z. 586a. Mikl. 11, 84.
1346. *Z Illn, pocesorul unuT mare timar sad feud (Mag. Ist..IV, 144); -
ar. za'ym. posseozeur d'un fief militaire de deux mille aspres au moins par
an Bianchi I. 973. Z. 479a.
1347. Zalhana, salhand, zahanci, zaand, mAcelArie ; lit. casa jupuitorulu
(de animale); = ar. p. ecilxdne, boucherie (ar. scilyh, ecorcheur ; p. xdne
maison) Z. 5628. Mild. II, 49.
1348. *Zamin, vreme, ocasiune, moment (Cr. II, 256: iT era jale, cal ye-
nise zamanul, del era pe voTa luT ; ib. III, 270 : cand le venea Muntenilor
zamanul, tot IT impedicad la trebt pe CantemiresiT; ib. 274: Tara lul Tordaehi,
cum ii veni zamanul, indatA priimi cu bucurie); astazT vorba s'a ptistrat
numaT la Macedoromint (Mikl. R. U. II, 65); - ar. zemcin, temps, siecle, eter-
nile, epoque, age; moment; sort, fortune, bonheur, malheur Z. 481a. Mikl.
II. 84.
1349. Zambilit, zambal, Hyacinthus orientalis; - p. siimbia, zumbiil, ja-
cirnhe Z. 520a. Mikl. II, 59.
1350. *Zampara, desfrinat ; - zamparagiu, preacurvar (Gorj. D. 26); -
zamparalie, desfrinare (Gorj. Hal. II, 8 : prApAdi averea parinteasel en fel
de fel de miselil adicA cu zamparalieurt, cu betiI) ; - p. zen-pare vulg. zam-
para, qui court les femmes, qui cherche a plaire aux dames, galant, debauche
(p. zen, femme); zamparalyk, galanterie Z. 482a.
1351. Zar, cub de joc ; p. zdr, de a jouer Z. 475°. Mikl. II, 85; de ace-
east origins it. zara, azzardo, fr. hasard Diez I, 41.
1352. Zarif, sarcif, schimbator (de bent) ; - eardfie, casierie; meserie
de zaraf; - zaraflic, schimb ; - ar. sdryf, qui tourne, change Z. 559c.
Mikl. 11, 50.
1353. Zarba, zerbcip, zarpec, stora de matase tesutit cu fir de aur sad de
argint; haTna dintr'insa (Hasd. Cuv. 1, 197 : dvere de zarba albastre Si cu ro-
tele de aur ; Hasd. Etym. Magnum Rom. p. 77 : a dulamA de zarba pre trupu
cuptositti cu atlaz rosu; ib. 65 : 2 abai zerbap cosit; Pan. P. V. III, 39 : fie
(mojicul) in zarpale de aur - nu este de cat un taur; Cal. b. 1875 p. 62 :
uncheasu se stolisise si el impreund cu baba si se imbrAcase cu niste haine
impArAtesti, cu fel de fel de zarpale, mat mare mindretea) ; - p. zor-bdf, é-
toffe tissue d'or, brocarl d'or (zer, or; baf. tisse) Z. 478a. Mikl. II, 86.
1354. Zarf, vas, farfurioarA sub feligean ; lucrare in zarfurt. sApaturA in
relief (Fil. 18 : filigene pentru eafea cu zarfurile de argint ; ib. 143: el venea
cu o lava de argint in mit* pe care erad depuse, in zarfurile for de filigran,
mat mite feligene pline de o cafea de Arabia spumoasA si parfumata ; Codr.
s. v. bosselage); - ar. zarf, ce qui contient q. ch. ; le contenant ; vase, etui,
enveloppe ; plateau, soucoupe Z. 615a. Mikl. II, 85.
1355. Zarlf, delicat, elegant, frumos; - zarifi6r, dim. (lenAchita VticA-
rescu [soTmul] : intr'un copacid zarifior-un solm prins in lantisor);-zariflic,
eleganta, gratie ; - ar. zarif, joli, gentil, elegant, beau, ingenieux, spirituel ;
zariflik, finesse, elegance Z. 615b. Mild. II, 85.
1356. Zarnaeadea, zarnacadele; lit. cupA de aur ; (mold.) floare de narcis
(Br. Pr. 451; Al, T. 409: dot bujort, surioara, douA zarndcadele); - p. ze-

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCF4T1 IN LIMBA ROMANA. 253

rin-kade, narcisse, litteralem. a coupe ou au calice d'or (p. zerin, d'or, dare ;
ar. kade, calice) Z. 479 °. Bianchi I, 972.
1357. Zarzfir, lit. pruna galbena ; prunum armeniacum (Gorj. D. 26 : zar-
zedul, zarzale) ; - p. zrrd-d/u vulg. zerdaly, zerdeli, petit abricot jaune A.
noyeau amer (p. zerd, jaune; alu, prune) Z. 479a ; mgr. CipCukov,ngr. CapCcaot
Mikl. IT, 86. Cih. 630.
1358. Zarzavat, verdetur1, legume ; - zarzavayiu, gradinar sat preen-
pet de zarzavaturi; - p. sebze, verdure ; pl. sebzewcit vulg. zawzawilt, her-
bages, legumes, herbes portageres Z. 496b.
1359. Zavalas, sirman (Bur. 120: Tudor zavalas); - ar. zewed. malheur,
miFere ; zewal -ly, dechu, malheureux, miserable Z. 483°. 484a. Mikl. II, 86.
1360. Zevchit, zevc, ospAt (Cr. II, 54 : n'am venit aid sit facem zef-
clouri, ce sit lucrAm; ib. III, 185: Mavrocordat cauta maT mull zefurite (!) cu
mese marl; St. M. r 45 : benchetele $i zefcurile s'at inceput in curtile dom-
ne$t1); - zejlemea,, Wale de joc, batjocura (Isp. U. sf. 104: si pe tot! II lua
in zeflernea ; Gorj. Hal. II, 89 : poale fi lucru de cat acesta ma! de ris si ma!
de zefleme ?; Cal. b. 1883, p. 41 : fetele se puse pe ris si incepurA sa Ta in ze-
flemea toalele de petece de scoarta, cu car! era sarmanica inbracat6); - ze-
fliu, vesel ;-zefclendisitor, batjocoritor (Gorj. D. 27); - ar. zewk, zefk, gout,
daces, plaisir, volupte; zewkli, joyeux ; zewklenme, derision ; zewklenmek,
se moquer, rire de q. ch. Z. 453°. 453b. Mild. II, 86.
1361. Zevzec, nerod, neghTob; zevzecllc, neghiobie (Pontbr. 793) ; - t.
zewzek, sot, importun, imbecile, bavard ; zewzeklik, nigauderie Z. 484°.
1362. ZIafet, zaifet, mash mare, banchet, petrecere, bal (Al. T. 81: ce mai
zaifeturt I; Cal. b. 1882, p. 19 : dupft ce se tinu lant fel de fel de petrecer1 si
zaifeturY; Xen. 37 : 11 place sA traTe01 in zaifeturl si sit beT clubuc si cafea;
da sti muncestl, bal halal nepot !) ; ar. zyja'let, hospitalite; repos, festin
Z. 587b. Mikl. II, 86.

- -
1363. Zimbil, zambil, cos, cosnita de bAcan (Pan. P. V. III, 78 : si inteun
zimbil mare dupli ce i-a pus) ; zamboalli, paner, cos mare (Al. P. p. 116 :
desearc la zamboale) ; p. zembil, punier, corbeille de jonc Z. 482".
Mikl. II, 86.
1364. Zimbiric, zemberec, limbs (de ceasornic); broasca (de usa); - p. t.
zemberek. ressort (de metal) ; arbalete Z. 482a. Mikl. II, 85.
1365. Zingir, ainqir, lant, lanturi (Hron. II, 187 : 11 va pune la pedeapQA in
.,ingir);- zinyirliu, zengerliu, veche monedA turceasca de our (Cog. Arh. II,
136: rat (Bruit cu 4000 de galbeni vniger/i1); - p. zengir, zingir, chaine;
piece; zengerlu, enchnine; piece en or qui valait autrefois 2 piastres et 30 pa-
ras Mikl. II, 87.
1366. Zinziffl, einciver, ghimber (forma intaia s'aflA in (Retele cercate..,
irad. de M. DrAghicT [IasT, 1846] p. 15 : 12 zinzifiluri, ce se gAsesc pe
la bacalie ; cea d'a doua am intimpinat'o numaT in Roesl. 21, care nu spune
de unde a luat'o); - ar. p. zevgebil vulg. zengefil. gingembre Z. 482b; mgr.
TCevrCetpiat, Crrilfilepac; mgr. Ccatpfx ; rus. imbirO, ung. gyomber : ram. imbir,
ghimber, gimber ; cf. zarzecteci, zarticifec; lat. zinziberi, ngr. Ciraspic - toate
de aceeasi originA cu cuvintul arab-persian, care se trage din sanscr. crin-
gawera. in forma de corn : numit astfel dupA structura cornoasa a rtithicini
for Cih. II, 501, 630. Mikl. H, 86.
1367. *Zirdiceab, un fel de lemn orI praf galben inchis pentru boit (Cog.
Arh. If, 246 [larifa vamala] : zirdiceab, de 14 ocA, 1 let vechit): - p. zer-
deeop vulg. zerde caw, curcuma, plante qui donne un sac jaune (p. zerde, jaune)
Z. 479°. Bianchi I, 971.

www.dacoromanica.ro
 5.i L. t3AINEANII.

1368. Z16t, la lnceput florin de aur, moneda de aur tatareasca ; fn timpul

din urma moneda turceasca de argint in valoare de 30 parale (Ur. VI, 182 :
at vindut a for dreapta ocina si mosie... drept 66 zlotl tatarestr; cf. Melchis.
82) ; -z/otcif, Insarcinat cu stringerea darilor (Cr. III, 19 : si puind pre bolerl
zlotaql) ; - t. zolota, pike de 40 paras din sl. zoloto, zlato, aur Z. 480a.
1369. MI', s6f, zuf, un fel de materie vargata din land sail matase (Fil.
345: giubea de zuf albastru deschis) ; ar. saf vulg. sof, laine, camelot
Z. 577c. Mikl. II, 56.
1370. Zor, ants, Iuteala, silk grabs (Cal. b. 1875, p. 73 : Voda n'are nicI
un zor - ca sa asculte pe popor); - zoralia, un fel de joc (Fil. 172: ca sa,
face diversie, ziseril lautarilor sa cattle pristoleanca, chindia si jocul numit
ca la usa cortulul, mu zoralia); - zoresc, a grabi, a inboldi, a sili; p. zo.r,
force, violence, puissance; difficult& maladie; zorly, violent, fort, vigoureux,
robuste Z. 484b. Mikl. II, 87. V. cuvintul urmator.
1371. Zorba, zorbalic, zurbd, zurbdvd, zurbalic, rescoala, resvratire (Beld.
III, 390 : 11 Ingrozesc sit ridice zorbalic asupra lul); zurbaluesc, a resvrati
(Beld. III, 384: de s'ar fi unit cu dinsti, nu s'ar fi zurbuluit);-zurbagiu, resvra-
titor, galcevitor ; artagos, nectijicios (Mar. P. p. I, 89 : zurbagiul mindrelor);
- p. zOrbdz, abrev. zorba, rebelle, seditieux ; zorbazlyk, zorbalyk, rebellion,
sedition ; suppression, tyrannie (p. son, force, violence) Z. 484". Mikl. II, 87.
Cih. 631.
1372. Zultif, inelus de par;-zulufcii, un fel de baltagil sae halebardierl
(Cog. Arh. II, 16) ; - ar. zulf, zuluf, (pl. zulaf), boucle de cheveux ; che-
velure Z. 480c. Mikl. II, 87; zidflit (baltagi), e. a. d. les baltagis boucles, ainsi
appeles de deux tresses de laine de leurs bonnets qui leur tombent sur les
joues Ham. XVII, 68. De aceeasI origins rom. cultic, suvite, mot de par din
ceafti din ngr. 2CouXo5 ID t Cih. 11, 710.
1373. *Zulim, zeatim, fncalcare, asuprire (Cr. III, 202; Mag. Ist. II, 9 ; IV,
35 ; Ar. II, 174 : Si flicand felurl de zulumuri lacuitorilor) ; - ar. zulm vulg.
zillum, injustice, oppression, tyrannie, tort, vexation, atrocite Z. 615c.
Mikl. II, 88.
1374. Zumarica, zirnaricd, prajitura, placinta, zaharica (Gorj. D. 27 ; Al.
T. 186 : era sa'ml vie zumaricale... sa lesin); n'am putut gasi etimonul turcesc.
1375. *Zurumbit, ghimber salbatie (Cog. Arh. II [tarifa vamala] : zurum-
bat, de 7 oca, 1 lea vechia); -- p. zurumbdd, zedoaire (plante medicinale
vermifuge) Z. 479". Bianchi I, 972.

APKNDICE
1376. *Aganbalil, un fel de stota pretioasa, identica cu sevaiii (Melchis.
Rom. 11, 134); - t. agabetni, turban color& etoffe dont on fait des turbans.
1377. Alic, ros, ghiurghiuliu (Vida, Gramatica romino-frantozeasca, p. 473:
alic, ponceau ; R. I, 2. 418) ; - cf. arniciii, bumbac vopsit ros sae alts cu-
loare; t. al, vermeil, incarnat, rouge, couleur de rose ; al rate, coton rouge
Z. 84a. Mikl. I, 8.
1378. 'Ara, ardt, (in vechime se numea astfel) groapa, in care se scurgea
singele vitelor talete pentru comindare (Burada, Datine la InmormintarI p. 43
citeaza Arheologia de G Seulescu, In 'Spicuitorul romfn, din 1841, p. 140;
v. si Lambrior in Conv.IX, 2 urm.);-t. arg, aryk, fosse, fosse, conduit, canal
Z. 28 ". Mikl. I, 12. V. ferugti.

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTBLE TURCEBTI IN LIMBA ROMAN!. g5

1379. *Badie, cos, cutie (Al. P. p. 121 : papuci in badit - adu§1 din In-
dii); - cf. p. badia, cruche Z. 159° Mikl. I, 16.
1380. *Bairir, bair, cline, povirnis, deal (Cog. Arh. II, 44 : de acolo se in-
cep baYururf, coaste, dealuri ib. 107 : la vale este campie cu bairurl) ; -
t. bajyr, coteau. cote, eolline Z. 174a. Mikl. I, 18.
1381. "Baliediv, fanon, os sad dinte de peste (Cog. Arh. II, 224 [tarifa
vamale din 1761] : balicdig, oca 50 ban* - t. balyk, poisson; dig, dent
Z. 171a. 446;.
1382. Baragtin, (pentru baraban), camp intins si neroditor (in judetul la-
lomita), loc desert in genere ; - ar. p. berr-i jaban, le desert (ar berr, pays,
champ, campagne; p. jaban, avo8pos, desert, plaine vaste et non cultivee) Z.
184a. 946b. V. labangiu.
1383. "Bastarde, corabia principals, galerA cu visle (Cog. Arh. II. 17 :
catarga, ce se zice bastarda ; ib. 19 : incep a slobozi tunuri si pusce din bas-
tard; ib. 36 : acole aii venit Capitan-pasa cu bastardd qi cu alte catarge);-
t. bagtarda, galere, capitane, galere batarde din it. bastarda Z. 164°.
L384. Batrardinti, bagoldind (beseandra), mulerusca, femee desfrinate (Jip.
56); - cf. t. bag kadyn, la premiere dame d'un harem et surtout de celui du
Grand Seigneur Bianchi II, 415. Z. 677b. Cuvintul, care insemneazA einlaia
favorite a Sultanulul., ar fi dobindit in gura poporului un sans pelorativ, al-
minterea lesne de explicat. V. cadina.
1385. *Bapachienli, vistiernic (Cant. 75 : bagbakikuli, publicae pecu-
niae collector; Cog. Arh. II, 8 : au dat banil pe same bagbacacu(ful), ca sa 'i
face teslim si sit 'I sloboada); - t. baSbakikuli, employe de la chancellerie du
tresor public Ham. XVII, 220.
1386. "Bedetin, intarire (Cog. Arh. H, 61 : o cull nalta de peatrA cu bede-
nuri, unde stark tunurT de bat departe; ib. 66 : si dand cu pustile in sus cAtre
bedenurile cetatil ; ib. 61 : berdenud) ; - ar. beden, corps, (roue ; corps de
batiment, de forteresse; rempart, creneau Z. 182a. Mikl. 1, 23.
1387. Bezel, bizel, un fel de prajiture. din oua si zahAr (Xen. 245 : nic1 tu
tingire cum se cade, nici tu calupurl, nicT tu unt, nicT tu zahAr; si cu bate
acestea fe-le baclavale, bezele §i cataifuri);-t. pesdel, creme (entremets) Z.
197b. Mild. II, 40.
1388. 'Bolo* un fel de luntre (Al. P. p. 117: septe bolozale si septe san-
dale) ; - cf. bol, ample, vaste, large, grand Z. 224b. V. bolbol.
1389. BoTtnr, gol, sec (St. M. r. 348 : prin capetele bogture ale unor co-
conasT) ; - t. bog, vide, creux en dedans; bog dyr, ce n'est rien, it ne vaut
rien Z. 220a. Mikl. I, 30. V. bog.
1390. *BneTrie, steag cu jumAtate tuid (insemnul ispravniculul din Foconl
si al marelul spatar); capitenia sad isprAvnicia din FocsanT (Fot III, 149,
206, 249, 255 ; Fil. 345: marele CApitan de lefegil cu zapciT, buciucul, lobo-
sari! sl sirmaciul sea); buciucas, supus isprevnicieT Focsanilor ; care duce
steagul numit buducul (Fot. III, 149, 307); t. buOuk, moitie, demi Z. 214°.
Mikl. I, 31.
1391. "Bulgarl, iuht, saftian (Cog. Arh. II, 244 : [tarifa vamale] bulgaei,
de 7 parcele, 1 leu vechit); t. bulgari, cuir de Russie Z. 207°.
1392. *BergTu, turn, inierire (Cog. Arh. II, 61 : si cetatea de ear in 1 in
Our are burgiurY adecA berdenud): - ar. burg, tour, bastion, fort, cita ii lle
Z. 186a.
1393. *Mining* traistA, sac (Al. P. p. 146: cudesagI cu buzdugele - pline
tot de mahmudele); poate ca cuvintul stA in legature cu buzunar (L. B:
buzdunar), ngr. turooCo5, parouCouvipar, de origins obscure.

www.dacoromanica.ro
256 L. 6IMEANU.
1394. 'Tamil, cardamomit (Cog. Arh. II, 246 [tarifa vamaltt] : caculi, oca
88 ban!) ; - ar. kakula, cardamome, graine aromatique Z. 682.
1395. Citlfiituese, calafatez, a astupa crapaturile uneT corabil (Glos. 114);
calafdciii , care calfatue§te corabiile (R. I, 1. 47); - calafdt, lucrarea Ca-
lafacTuluT; t. kalfat, ar. kalafat, calfat, calfatage, carenage ; kalfatlamak,
calfater (un navire) Z. 707b; ngr. xxXxIocirric ouvrier qui calfate, fr. calfater,
it. calafatare, sp. calafate Mikl. I, 88. Roesl. 36.
1396. 'Canard, ridicatura, banes (Cog. Arh. 60 : nu loc tins, ci canarale
de peal r2 ; ib. 105); - ar. kynndre vulg. kanare, boucherie, boutique ou é-
talage de boucher Z. 709b.
1397. *Carabola, vitriol (Cog. Arh. II, 248 [tarifa vamala] : carabola, 14
oca, 1 let vechid);-t. kara boja, vitriole (kara, noir; boja, teinture) Z. 699a.
1398. "Carabura, un fel de materie pentru fote (Cog. Arh II, 246 [tarifa
yam. din 1761] : carabura halepca, testeaoa 13 ban! ; ib. 247 : carabura
sad fote albe, 2 in testa, 5 bat:A); - ? -
1399. *Carapitl, un fel de voluntarT turd sail cre§tinT (Cr. I, 411 : dui:4
ace§iTa eel de apol merg, call! se chTama Ca' rtipici, ce se chiama maT saraci,
call! din Wall Cara turceasca, nu numaT Turd, ce §i Cre§tinT still*, de as ye-
nit de bun. vole O. slujeasca imparatuluT) ;- ? -
1400. Citrjalfu, pl. Cdrjalif, soldatT de a! luT Pasvantoglu, earl navallad
in tail priidand §i jatuind; fig. barbar, tiran (Zil. 281 : §i as patimit tam de
la o vreme Incoace despre partea talharilor Carglalif, a carora tat& este mai
intal dlavolul, Tar al doilea parinte §i carmacid Osman pa§a Pasvantoglu;
Hron. II, 186, 198: Cdrjalii, pradad ora§e §i sate; R. III, 1. 65 : cand s'ad
Post ma! calcat tam de peste Olt, adica cele Old judete de Cdrgialii, cape-
t enie ma! mare avand pe vestitul talhar Manah Ibraim; Bol. 16 : Tica ce nu qiia.
frica : - ca intra in Cdrjalil - §i da groaza in PasvantliT; Al. T. 636, 832);
- cdrjaliesc, de Carjaliu (Negr. 24 : baltage chirjaliesti); - ? -V. pazvangiu.
1401. *Cataragi, o divisiune de Cazac! (Bale. 608); - ?- V. martalogi.
1402. *Cealtd, tufi§ (Cog. Arh. II, 33 : sint §i maracinT, cealil, cring; ib.
103 : maracinl sint, paducel §i cealii); - t. ealy, ronce Z. 344b. Mikl. I, 35.
1403. *Cear§ft, spion (Cog. Arh. II, 54 : as prins pe un cearsit sclavon); -
I. dagyd, (tahrif din p. gclsas, espion) Z. 341a.
1404. *Cheatlp, chtatip, logofetel, scriitor de rind, inferior calentgiului(R.III,
1.77 ; Ur. III, 133; cf. ib. 234); - ar. kjectib, katib, qui sait ecrire, ecrivain,
savant, scribe Z. 73 lb. Mikl. II, 4. V. divan.
1405. *Chefil, cheza§ (Cog. Arh. II, 10 : numal de va va fi solul chefil, ca
nu se vor plerde baniT); - ar. kefil, qui se rend caution pour q. ch., garant
Z. 754e. Mikl. II, 5.
1406. Chesat, incetarea negotului, lipsa de vinzare; - an. kesdd, manque
de debit, de chalands; stagnation du commerce Z. 749a; ngr. mach', difficulte
de vendre.
1407. *CheziT, destin, noroc (Cr. I, 28 : norodul jurand pre chezil eel bun!
sad pentru norocirea imparatulul); - cf. ar. kazd, destinee, destin Z. 703b.
1408 ChTapoglu, hot dibacid, §iret ; - p. t. kahpe, femme publique, pro-
stituee ; kahpe oglu vulg. kahpoklu, vaurien , fripon (oglu, fils) Z. 693a.
Mikl. I, 88.
1409. Chichirgiu, cofetar (Al. T. 126 : clubucciT qi chichirgii) ; - chi-
chirgi-basa, vataful cofetarilor (Al. T. 101); - t. Aekergi, confiturier (p. ieker,
sucre ; confitures faites avec du sucre) Z. 548a.
1410. *Chiusoled, un fel de plele arglisita de capra (Cog. Arh. II, 247 [tarifa
vamala din 1761] : chiusoleii, de unul 19 ban!) ; - t. kdsele, espece de cuir

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCIEFI IN LIMBA ROMANI. 257

peau de chevre tannee, cordouan ; cuir a semelle; semelle (d'un soulier, etc.)
Z. 774a.
1411. Cilat, ro (Familia, An. III, 301 [cantec de vornicit] : un fes cilat -
lat - WO fie de inhobotat); - t. cyl, picote, roux, brilant et neuf Z. 362a.
1412. *Cinie, (pentru cinghit) carlig ; unealta de lemn, de Fier sat de Aida
(Carte romineascit de invatatura... [Iasi, 1646: ed. Sion] p. 28 : cinif bune ca a-
cele de furtusag; ct. p. 73); - p. 6enk, courbe, crochu ; croc, grin ; dengel,
croc., crochet Z 368b. 368f. V. cinghel, cinghie.
1413. *Mean, toeag (Cr. III, 306: inaintea izbasei clausil cu ciolanile for
a mane dupit rindueala); - cf. t. eewkdn, eewken, baton recourbe, crosse,
raquette (Bianchi).
1414. *Coral', cariea sfinta a Mahomedanilor (Cog. Arh. II, 14: camilit im-
podobita frumos cu chivot, deasupra caria cede un copil cu coranul in man&
deschis) ; - ar. kordn, le livre par excellence, le Coran Z. 696h. Mikl..1, 101.
1415. norsite, un fel de bland de vulpe (Cog. Arh. II, 248 [tarifa varnalii] :
corsac, bland 220 haul); - t. kursak, corsac, renard de Tartarie Z. 714.
1416. *Cutup,. cotdpur, un fel de stofa (R. II, 1. 334: giubea... profirurile
de cotopur ; ib. : seurteica... profirurile catup) ; -? -
1417. *Daral, un fel de postav (Cog. Arh. II, 244 [Tarifa yam.] : darai
turceasca, cotul 5 bans; darai leceasca, de 14 cots, 1 let vechit); -? -
1418. *Demettin, legatura, pachet (Cog. Arh. II, 245 [tarifa vamalit] :
demetun de tiutiun, de 14 oca, 1 let vechit) ; - t. demet, faisceau, botte, bou-
quet Z. 4331). Mild. 1, 46.
1419. *Derbent, strimtoare, corp de paza (Cog. Arh. II, 34 : acolo la Cum-
barahanea este si derbent, de pazesc martalogii; ib. 40); p. derbend, en-
droit facile it defendre,Uort, defile, pont, etc. ; corps de garde (dans un de-
file); cabane d'un gardien Z. 425a. Mild. I, 47.
1420. *Depelic, pinza groasa pentru saltele (Cog. Arh. II, 245 [tarifa va-
mala] : deseclicuri, o parce, 9 poi bani) ; - t. dizgek, dosek, lit, matelas (dit-
gemek, etendre par terre, p. ex. des tapis ; paver); bulg. djugeklik, coutil;
serb. djugekluk Mikl. I, 52. V. dusumea.
1421. *Diba, stofit de matase intretesuta cu our (Cog. Arh. II, 15 : dupit
dinsii venea oile intolite tot cu toluri cusute cu sirma, cu dibale, cu crasir si
incinse cu brie de argint); - p. diba, etoffe de soie, brocart, bordure brodee
Z. 4456. Mikl. I, 48.
1422. Drahin, fiu (Bur. 114 : si to -as intreba -de un drahiu al met); -? -
1423. *Duttiti, poticnirea calului ; fig. desastru (Cr. II, 68 : dintr'acel dusis
ce s'a timplat Svezilor atunce); - t. dithfiA, bronchade, faux pas d'un che-
val ; t. ditgmek, tomber, dechoir ; tomber dans le combat, mourir Z. 440a.
1424. Emir, principe (Cal. b. 1881, p. 79 : numal emiril adica urmasii
lui Moamet at dreptul sa poarte calpac verde); - a2nird, regele Egiptului
(Dos. Dec. 225a: amira adeca soltanul ; - ar. emir, abrev. mfr,
chef, commandant, prince, descendant du prophete Mahommed Z. 976. Mikl,
II, 57; mrom. amira, rex (Mikl. R. U. II, 11). V. inibrohor,
1425. *Eziet, risipa (Cog. Arh. II, 74 : sa nu se face atata eziet, ce sa se face
o Maim& de iconomie) ; - ar. ezijet, dommage, mal cause a q. qn., vexation ;
peine, mal eprouve Z. 22c.
1426. *Geamattirgi-b4A, slujbasul Curti' care avea ingrijire de spAla-
rea rufelor domnetiti (Fot. 111,311); - p. game, piece d'etoffe, velement, ha-
bit, couverture, enveloppe; game stfj, blanchisseur, linge Z 345a. V .gearnantan.
1427. Geanabet, animal, dobitoc (Gaster, Literatura popular& romina [bi-
Rev. p. lg., Arch. fi Fit., An. 111. Vol. V. 17

www.dacoromanica.ro
258 L. §AfNEANV.

let de plAcintA], p. 530 : al sufletul de geanabet, - esil imbrAcat ca un ceap-

can si at pretentii get beget sit to falesti ca estI romin); - p. gdn,
ame ; gcindwer, gdnawar, animal; bête feroce ; pore, sanglier Z. 345a. 346b.
1428. *Ghibrea, gunoia de ingrAsat pAmintul (Cog. Arh. 11, 245 [tarifa va-
malAl : ghibrele, de zece testele, 9 pol bani) ; t. flare, gubre, fiente d'animal,
engrais, fumier din gr. zorpfa Z. 765b. Mild. II, 13.
4429. *GhIagin, dihor, castor (Cog. Arh. II, 245 [tarifa vamala] :yhtugine,
tanele de treT, 1 ban) ; - t. gugen, gogen, putois, castor Z. 768a.
1430. *Ghinli3r-Aga, lit. comandantul militieT ; seful artilerieT (Pot. III,
250, 257 ; Cloranu, Revolutia luT Tudor Vladiinirescu, p. 6 : Oiler aasin (I)] ;
- t. kul, berviteur, esclave; homme, soldat ; collect. mililaire Z. 719a.
1431. GbInIghlulla, ghturghfuliu, de culoare ros-purpurie (Catastiful Mr.
ColrocenT din 1681 [in posesiunea d-luT Hasded] : sfitA de tabin ghlulghtuli ;
ib. : stihar de tabin ghlulghtuli ; R. II, 2. 340: o bolama gkiurghtulie cu be-
teala) ; - p. gill, rose, fleur ; gitl-lii, rosé Z. 755b. Mikl. II, 13.
1432. *Wuhan, amant (Mag. 1st. I, 316: caruea zic uniT sA'l fi Post gtuban
find frumusal) ; - p. gewan, guwan, jeune, adolescent, jeune homme Z. 369a ;
serb. ad2uvan, favorit Mikl. 1, 56.
1433. *Grad, sulita (Mag. 1st. IV, 356: altil rad impuns in spate cu gtu-
delele) ; - t. gida, javelot Bianchi I, 605. Mikl. 1, 55.
1434. Halep, lit. cotul din Alen ; (mold.) unitate de masura pentru stofe ;
- t. xalebi, halebi (pik), l'aune d'Aleppo.
1435. Halima, numele povestitoareT (propriu vorbind supranumele sulta-
net ,5'eherazade, care spune itnparatului povestile) din colectia de basme a-
rabe, cunoscuta in Occident sub numele de 0 mie si una de noptI, (ar. c-
lef latlat walailat), dupti care s'a intitulat insasT colectiunea acelor basme ;
fig. povestire, intimplare minunala, fapta de mirare (Al. D. V. 44 : o halima
intreaga si plina de minunT ; Cony. XIX, 118: nu ti le mat spuT p'alelalte, a
sint halimale, domnule, ca la 0 mie si una de nopti ale lui Gorjan, istoriT
arabicesa; Millo, Chirita, p. 4 : ce am pit la spozitie la Viena a intrecut si
Aleesandria si Arghir si povestile lul Anton Pann si toate halimalele din lume!;
ib. p. 11 : ce se ye spaia, boleril Dvoastra, minunile minunilor, halimalele
halimalelor); - ar. halim, doux, patient, bon Z. 394°; ngr. xaXtpic, recit,
narration ; n'ic Kaky.ac at p.a&okolEat, les mile et one nuit Deheque, Diet. grec
moderne franeais, p. 264.
1436. 'II:trial, colan (Melchis. Rom. II, 129) ; - ar. xa/xca, chainettes
que les femmes se meltent aux jambes Z. 411 "; ngr. xapxem., collier Mikl.I, 71.
1437. Muslin, fluturasi de metal (R. II, 1. 339 : bolama verde cu husi-
inurl) ; ?
1438. Ie'e, p1. me rele, earl paraliseazA pe oameni : luat din tele, ata-
cat de paralisie la maIni, la picloare sate la vr'o alts parte a corpuluT ; luat
de tele, a merge cu repezicTune mare invirlindu -se, a porni val- virtej : po-
porul se fereste de virtejul de vint, crezend ca intr'insul joaca icicle (Al. P.
p.10 [descantic de iele] : vol, telelor, maTestrelor, - dusmane oamenilor, MA-
panele vintuluT ; R. II, 1. 385: [telelor] ye ducet1 la vintul lurbat - uncle clo-
carlia se dA peste cap; loan Vacarescu [Ielele] : de om on -care - Taal madulare,
- lipsa WO dreagA - cu singe o incheaga I and .si usuea - on -ce apnea ;
Al. D. V. 13 : ti-e Hed de strigoi - de tele, de vintoase, de stafiT, de moro0.
Numirea de dinse/e), ce se mat da telelor, este resultatul elimologiel popu-
lare, prin care poporul a identificat pe stlipanele vintului., pe .silfidele vir-
tejulut si pe zinele pricinuitoare de reumatism cu pron. pers. el ", cacT po-

www.dacoromanica.ro
 ELEIdEbTELE TURCErl SN LIMBA ROMANX. 20
porul cried nu cotedia a pronunta nomele loru cello ominosu, ci lu indica nu-
maT prin pronumele elle, ce devine substantivu in acestu sensu (Glos. 300).
In Bucovina si Transilvania elle poarta numele de vintoasele ; t. jel, vent,
souffle, air : enflure, tumeur, rhumatisme Z. 965c. Budagoff II, 361, 362.
1439. Malteh, maltin, un fel de postav (Cony. IX, 277: o roche de mal-
tin ; R. II, 1. 333: o glubea cAptu5itil cu rnalteh; ib. 339: o roche alba de
tulpan cu fusta de malteh albastru ; Fil. 206: semi fad rochla de maltef qi
semi cuirperi sal si tercet de Lipsca) ; ?
1440. Verpetan, un fel de materie (Cog. Arh. II, 250 [Tarifa yam.] : per-
yetan, bucata 110 banI) ; ?
1441. *Pruzgidc, un fel de materie (Cog. Arh. II, 250 [tarifa yam.] : pruz-
glue, bucata de 50 cotT, 95 ban!) ; ?
1442. Saatchi, adv. parcA (vorba se intrebuinteaza in urtna t. locutiuni :
dernI un pahar de vin, dati-ml ceva de mincare! lash... 8anchi 0 mancat, at
bAut); t. sanki, suppose que, comme qui dirait, comme s'il &aft (imper.
din sanmak, penser, supposer) Z. 563c; bulg. sanki Mikl. II, 50.
1443. *Tahregfu, scriitor (Cr.III, 138: ImpAratiea, dupa arzul for crezAnd
eft va fi asa, trimis'ail un tahregiu si ad scris locul pre care '1 aratad Tataril,
cA 'I WA de oamenl; ib. 137 : si acum Hotinul avand be putin, el [Hotin-
cenii] n'aC unde a se hrftni si sA roaga Imparatiei cu arz sA le trimitA un pa-
hregi(!), ca sft scrie si sl Tee pAmtntut ce'l arAtad el, di 'I Impresurase sft '1
lipeasca la Hotin); vorba pare a fi o coruptiune din teftergiu, despre care
vezi s. v. defter.
1444. *Tropaor, un fel de postav (Hr. II, 224, 166: tropaor dol leT si ju-
matate cotu); ?
1445. *Tulumein, tulumdni, o divisiune a armateT mahomedane (Held. III,
406: Tea cu dinsul dour tunuri si o mie de ostenT daTereaoa lui ma! toatA
si deli! si tat amen! ; Negr. 285: i se trimisera dect spre acest sfarsit cateva
mil de tulimeant) ; ?

ADAOSE $I INDREPTARI.
a) la Bibliografie :
Cog. Arh. Cogt1lniceanu, Mihail : Arhiva romlneascl. Ed. II. 2 vol. Iasi, 1860-62.
Dos. Doeofteit7, Vletile si petrecerile Svintilor... IasT, 1683.
Fot. Fotino, Dionisiu : Istoria generala a Daciel. Trad. Sion. Bucurestl,
1859. Vol. III.
Melchis. Rom. Melchieedek, Cronica RomanuluY. 2 041. Bucurestl, 1874-76.
Pash. Pasha, Ianache (pitarul) : Dialogue gi Vocabular In trey limbl (ro-
mlneste, ruseste si turceste) pentru toate trebuiniele omulul pri-
vat si omulul ostas. Partea I : DialogurY p. 13 160 +1-44 ; par-
tea II Vocabular p. 3-104. Bucurestl, 1849 (tip. Ios. Copatnig).
Sulz. Sulzer, F. J. : Geschichte des transalpinischen Daciens. Wien,
1781. Vol. III.
Xen. Xenopolu, N. D.: Brae si putregaitt. Moravurl provinciale romlne.
Roman original. BucurestI, 1881.
b) la Vocabular :
1. Pentru habaciu In sens de cha.InK v. Negr. Teatru, p. 58 : at urea poate el Imblu

www.dacoromanica.ro
260 L. §AitnLINU.
In habaciu ca d-ta ? Vorba se trage din ung. abacse (dimin. din aba) de aceeacT ori-
ging Hasdett, Etym. Magnum Rom. I, 64.
2. Adaoga. : abanos, adv. tare, tralnic (Pan. P. V. II, 159: Qade tot abanos-tapin
gi virtoll; ib. 98) ap. Hasdeti, Etym. Magnum Rom. I, 67.
4. Iata doul exemple pentru abitir In sens de mutt) (Cal. b. 1883, p. 13 : copilul,
In loc sit tad, plingea qi mat abitir ; ib. p. 45 : sintem ni§te fricolf maY abitir ca mu-
Tenle, dad ne am Infricoqa de un cap de femele).
12. Adetiu, astazT mat mult In Intelesul de : dare pentru stupT, stuparit (Codr. s. v. a-
beillage).
19. Adaoga : ageamlic, prostia (Gorj. D. 6 : ctgemlicul, l'apprentissage).
22. Afar Insemneazit gi .regulator. (pendul, orologiu) Glos. 11.
26. Adaoga : t. a/aga din ala, de diverses couleurs Z. 841; proverb : a OA a cd-
pdta alageaoa, a fi amtigit, a cadea in mare nevoe (Isp. B. 12 : nimenT nu s'a putut a-
tinge de Imparitiea mea, fan sti'qT capete alageaoa qi fare sit se duce ruginat; id. Sn.
77 : ca sa patit vr'o alagea). V. famalagea.
27. Formele : alakh 1 halila I (v. salavat) sint nigte abreviatiunT ale crezulul maho-
medan asupra monoteismulul : h2 ille2h illd -1 -ldh Z. 330a. 758a. 759b.
29. Adaoga : ldmdf fel, lamdioard. serpillum; - ngr. Xetp.cfm, ung. lbmonya; it. limone,
sp. fr. limon de aceettql origina. Diez I, 250.
31. In privinta lui alinsan din ar. el -emdn, stlrete, grace, cf. locutiunea identica : a
ajunge la aman. V. selamet.
36. Aman Insemneaza (in cantecele de dor) : ah, oh ! Glos. 19.
43. Adaogit : anterlic, stofa de anteriur! (Cog. Arh. II, 243 : anterlicurt bune, de unul,
90 ban!); bulg. anteriluk ; de aceeaqI origing e gi andrOc, valnic, cretinti, Imbracaminte
taritneasca (Jip. 144) ; rut. andarak, un fel de manta femelasca Mikl. I, 12.
48. Arbiu se maT numeqte gi ba(ul, ce se bags In teava pufcocruha, o judrie de co-
piI (Ispirescu, juciril qi jocurl de copi!, p. 11).
60. Adaoga : t. arkan.
51. Adaogi : p. xarmen vulg. harmein.
54. Adaogi gi forma tereand (Cog. Arh. II, 12 : ad itnghetat boazul maril spre ter-
sana; ib. 78 : pe denafarit este tersana qi seal& mare, tot cu tanganurT, lespezT de peatri
Incheete qi legate cu fiery. Mill. II, 73.
59. Cuvintul artan pare a fi resultatul unel onomatopee din hart 1 care exprimit ru-
pere satt imbucititpre.
65. Adaoga : (At. Marinescu, Balade II, 115: 'mT pornise tot prin tall - cu doT hap'
la o copra; Contemporanul I, 483 [poesie popul.] : se primbla pre at Ware - cu 5
coade pe spinare).
70. In loc de curte citeate : strungd, tirl4 de a
72. Forma turceasca baba, tail s'a pastrat In poesia populara, unde se vorbe0e de
Novae, vestitul general al tut Mihaid Viteazul (Al. P. p. 144: Fost'a cid. un Novae-
un Novae, baba Novae).
75. Adaoga. : bagced, grading (Cog. Arh. II, 32 : are qi vil multe qi bagcele).
83. Iuruc-bairac, stindard alb de cal/Rorie (Fot. III, 260).
86. Balama, pl. balamak, pe langa Intelesul de fierul tintuit in tiqa prin care se in-
chide gi se deqchide,, mat are qi un sens figurat Incheietunle trupulu! , de unde lo-
cutiunea a slabi din balamaleb, and cineva e aproape de a se prabu§i.
100. Adaoga : a face capul batalama, a zipaci, a ameti pe cineva.
101. Adaoga : t. bazyrgan-bagy, chef fournisseur Z. 162c. Cf. riza-pazdr, pre( de pap,
de ttrg (Cog. Arh. II, 32 : numal cu riza-pazar le vor scoate gelepil oile C', 388 : sit
le cumpere cu riza-pazar).
102. Adaogit ; t. baze.

www.dacoromanica.ro
 ELBMIINTELE TURCEVI IN LIMBA ROMANI. 26L ,

103. In loc de : ar. bekjar, citeate : p. bi-kdr, bekjar, sans occupation, oisif; vagabond,
vaurien ; celibataire (p. bi, sans ; kdr, travail, occupation) Z. 237 °. 732a.
104. Adaogi : beck, slujbasul Curtil care purla grija beclulul salt dmard, In care se
Ogre. de ale mandril (Fot. III, 309 ; Cr. III, 302: cibucciul, icl- clohodar, becerul, piv-
nicerul, satirbas si bas-clohodar).
108. Adaoga : berlic, conac turcesc, cast tinuti de stapinire pentru gAzduirea Tur-
cilor venitl cu hArtil dare Domnie ;-beizedea In L. B. p. 754 desfigurat In veserdea; t. be-
glikdi, chancelier, chef du bureau imperial Z. 205b;-beelerge, domnesc, de Intala calitate
(Ur. PI, 131 20 parale oca de strafide rosil becterge): t. beglerge, adv. princierement.
110. AdaogA : t. bileg, bilik, avant-bras, poignet ; bileggik, menottes Z. 238°; bulg.
bilezik, belezuk, chaperon; cf. vsl. baddugd, annulus de unde si rom. belciug Mikl. I, 27.
114. Adaogi : t. twat, tahrif din ar. berdet, immunite, exemption, privilege Z. 184 °.
115. Berbant mat are ai Intelesul de csiret, smecher (fr. fripon);-p. berbdd, lit. donne
au vent (p. bad, vent) Bianchi I, 342.
123. Adaogl : t. batik, monnaie turque de 5 piastres Ham. XVII, 221.
126. Adaogit : bezesttn, bizestie, pTattl, hall. de mitrfurI (Cog. Arh. II, 35 : Inteaceasti
cetate este tirg frumos si bizestie ; ib. 42 : tirg frumos cu priivAlil multe, cu bezestin).
129. Adaogii. ar. bedewij, bedouin, habitant du desert (ar. beam, desert), de unde se
trage si fr. beciouin.
134. Adaogl bindc, calul domnesc ce sta totdeauna gate pentru foc (M. Draghiciti,
Ist. Moldovel II, 43); - t. binek, cheval pour monter Z. 212o.
141. Adaogl :boat*, bocceangiu (Beld. III, 386 unde 'II slat boieril, de bocciu m'at1
socotit ? cf. Jip. 32 : Inclil(Imintea boccie).
143. Adaogi : buhurdangiu, dreglitorul Curtil care Ingrijea de afumatorl (Fot. III, 290);
-t. buxureu, parfumeur Z. 172o,
153. Brecht, In Inteles de imbrAdmintea caluluT., poate fi si lat. braca, pantalon,
despre ale drel derivate romine v. Cih. I, 28.
171. Initiala m din cuvinte turco-orientale trece regulat In b In vorbe curat tur-
cestl Z. 798a.
174. Cabda,a1 (I. Ghica, Scrisorl p. 39) e curet turceste kabadaj ap. Pash. I, 23 : voinic
-hrkbriji-kitbadaT.
175. Cuvintul turcesc kabanide, kapanida (t. ida =-- sl. ica) e identic cu it. gabanno,
fr. gaban, manta de ploae-de origina necunoscut4 Diez I, 193. Cih. II, 553.
178. Cacerdisesc Insemnead si : a trece contrabanda; a ascunde, a Mini.
180. Cadin pare a fi identic cu hadim si n'are ded a face cu cadind. V. hadim.
182. Adaogit : cafasul bisericel, locul inchis cu grilaj de lemn, unde start femeile.
184. Adaogit : caftangtu, slujbasul Curti! care Ingrijea de garderoba Domnulu! (Fot.
III, 290, 310; Sulz. III, 167);-edftdneee, a ImbrIca cu caftan, a pune In functie, a boleri
(Al. T. 8 : cAnd se ciftAnea vr'un boTer, se ducea barbier-basa de'l Wee cu bricile
cele de mirgean); - cliftlInte, boTerie ; - t. kaftangy, valet de chambre Z. 705b,
200. Cf. caleinchiriu, un fel de atoll (I. Ghica, Scrisori p. 138; Cony. XIX, 294).
203. Adaogit : ar. xalifa vulg. kalfa, qui remplace, vicaire, successeur, calife ; sous-
chef d'un bureau, sous-maitre, commis, garcon de metier Z. 412b,
211. Adaogb. : cf. eamuldh, un fel de materie (Cog. Arh. I, 98 : cu postavue, cu ca-
mulahr si cu fel de fel de odoare si de unelte).
218. Adaogi : cdfnealdt, praf de boit (Cog. Arh. II [tarifa vamall] 248 ; cheaneald,
oca 5 ban!).
217. Cuvintele : cmcr. caplettna... etc. sit se tread s. v. capladiseac.
218. AdaogI : capanlid, negustor de grin (Cony. XIX, 300: capan/iii atf Meat nartul
Oulu! la schelele Dunitril pe 6 lel chile si pe 5 par. ocaoa de unt si de rdere).
221. Adaoga : t. kapysyz , lit. sans porte ; - capu-ogidn , cape -oldn , omul trimis de
Domn Inaintea instalaril sale (Fot. III, 252; Cloranu, Revolutia lu! T. Vladirairescu ,

www.dacoromanica.ro
262 L. AINEAN(L

p. 10: Scarlat Calimah trimise %data capu-olanul sett); - t. kapu oglan, jeunes de la
Porte ; les commissionaires des ambassadeurs strangers Ham. XVII, 47.
225a. Caraconcea, drat, nail* ex. lua-te-ar caraconcea; - t. kara lumgoloz, demon
du desert, loup-garou, spectre, revenant, cauchemar Z. 723a; bulg. karakoneg, stale
Mikl. I, 98.
232. Caramfil, (caraflth , calaflr) cu sans de esticli, e de aceeasI origin& cu fr. ca-
raffe, it. caraffa , sp. garrafa Diez I, 112 - si decI trebue despirtit de efloareap ca-
ramfil Diez I, 201.
234. Adaogl : hervaned, manta princlard (M. DrIghicid, Istoria Moldovel I, 103: !ill°.
cuindu-se cabanita prin hervane, un f 1 de hlamid& sad mantie Imphrhteasch ca a sul-
tanulul de postav cu clout{ fete vanit si rot}, aninatit la grumaz cu un agraf de pletre
pretioase; ib. II, 195 : primirea semnelor domnestl, cart dupl. tuburl era acum herva-
neaoa, sable cu brilant si un fes, purtand diviza domneascg. la Incheetura canafuluY).
240. Adaoga : casap-bdfil , vataful mAcelarilor (Cog. Arh. II, 8); - kaeap bay, prg-
pos6 des bouchers Z. 702b.
249. Adaogh : cattfeluitt, fr. pens& (fleur) : t. kadife didegi , amaranth; bulg. kadi-
fenka, amaranth Mikl. I, 85.
256. Adaogg. : cavaz-bdfd, slujbasul care sta In picloare afar la usa Domnulul (Fot.
III, 311).
267. Adaogi : cazacliu, negustor ce ducea mail& In Cara cathceasch (Cog. Arh. II,
257 : cazaclit cu blane de Mosc s'ad asezat A dea cite 16 lel vechi de car); - ea-
zaclie cicIull cazaceasch, ; cazdcui, vintul de rethrit , lit. vintul ce bate din spre
Cara Cazacilor (Vida, Gram. romIno-frantoz. p. 458)
262. Vorba &kyr are turceste si sensul de (epervier, , gmerillon. cu care cf. rom.
crocdrian, ctocdrlie.
264. Adaogl : ceadir, cort (Cog. Arh. II, 100: si rad trimes pe dInsul la ceadir).
276. Adaogi : cearcaqi-bdfd, cApitenia cearcagiilor (Cog. Arh. II, 53); - darkagy-ba§y,
le comandant des voltigeurs Ham. XVII, 245.
284. Adaog& : t. deau§ler emini, intendant ou directeur des Caul Ham. XVII, 44.
235. Adaogg. : t. or dekme, botte Z. 3610; cf. serb. Cekme, un fel de platoth de argint
sad de alamh Mikl. I, 39.
288. Tat& o explicatiune a celenghrului (Cog. Arh. II, 85 : II ad pus celenghili de ar-
gint In cap, shun de vetejie.. aceste celenghturr slut Mcute de argint cu trel penisoare
In chipul penilor de gainit de cele mal marl si jos, unde slut Impreunate , ad codi-
soire care o Inflge In saric).
315. Exist& si forma carvan (At. Marinescu, Balade II, 56 : de un carvan clumnesc si
negustoresc- eel acoperit cu pocrov negrit);-cf. chfovedn, callus, chirigiu cu car mare
si cu mal mull cat (Cost. 185).
317. Adaoga : Al T. 505 : micar shirra fact la mash vr'un chefchet vr'o plachie,
vr'o musaca.
321. Adaogh : p. tez-db, eau forte, acide sulfureux (p. tix vulg. tez , aigu, fort ; Bb,
eau) Z. 332b.
331. Adaog& : chimir, bong (Cog. Arh. II, 27 : apa de la un loc e adush pe chimi-
ruri de peatra nalte, ptn& ce intl.& In cetate, de se imparte la MASA. Forma mol-
doveneasci chimer are asemenea ambele sensurl : ferpar si bola.
354. Adaog 1 : eimctr (Cog. Arh. II [Tar. yam.] 248: lingurl de eimcir);-p. demeir vulg.
simgtr, Buis (bois) Z. 550e.
366. Dupg. cuvintele : o form& intermediarl neogreceasch,, adaogg. : c7V1 sad .4oul.,
care forma Ins& lipsesteD.
369. Adaog& t t. dorba cliu ar. p. dorba, soupe , potage (ar. Kariba , boire) Z, 552b,
y. ferbet.

www.dacoromanica.ro
 ELEMEWELE TURCEFT IN LIMBA ROMANI. 263
370. Adaogit : it. scarlatto, sp. escarlate, prov. escarlat, mlat. scarlatum, fr. ecarlate,
engl. scarlet din p. sakirlat, despre a cliruT origina v. Diez I, 369.
378. Adaoga : cebdttl, cibOtilicibOte pl. (vechid termin juridic) Indemnizare pentru a-
lergaturit (Hasd. Cuv. 1, 53, 54; Melchis. 41, 68); cf. mlat. calciarium ; cf. bulg. ajakter,
plata trimisulul din t. ajak teri, sudoare de picIoare (ajak, picTor; ter, sudoare) Mikl. I,
7; ciubofica cuculu(, primula veris ; clubolica ursulur, Corthusa Matthioli Br.).
389. Adaogl : civit, fevit, materie sad vopsea de aceasti culoare (Melchis Rom. II
129 : un civit s'ad dat diaconulu! Anton ; Cog. Arh. II, 255: [tar. yam.] fevit lahor,
oca 44 ban!).
395. Coinac are ui Intelesul de tavle sad trictrac. (Indreptarea Legit [Tirgoviute,
1652], glava 104: tavliile se cheamit si cornacele ui harji(ele dale ce joacft). Probabil
prin confusiune cu t. ojnak, qui joue ; articulation Z: 163a. Mikl. II, 34.
407. Adaogi : coped, gaurit In gheatl (Al. T. 62) ; a se duce pe coped, a se afunda,
a peri.
414. Adaogit : coz, adv. minunat prea mult, foarte (Al. T. 656 ; le prinde citmautt cu
alti(e de minune ui 's frumuuele coz I; ib 665 : 's mindrulete coz I; ib. 740: serdarul e
insurat c'o nevastulcA... coz I; Xen. 17 : s'a Mutt frumoasA cox!).
416. Adaogl : cf. matracucd, [din mitrt1-1-cuett ?] pop. mitropolit (Jip. 101); femeTe rea,
mulere neroadl si fudulg (Laur. ui Massim, Dictionariu II, 252; Isp. B. 97 : ui sta stIrcit in-
tr'un colt, ca ui and ar fi fost matracuca, sora doamneT). SA nu fie aci matracuca »Writ-
gund, plant& numitl ui .mittrXguni-doamna mare, Implrlteasa burulenilor., Tar sen-
sul metaforic sA, resulte din vr'o legend& popularit ? Existit ui o form/. scurtat& macucd
(Xen. 249: nu vezT ce mutre face femeTa luT? n'am vezut Inca aua lighToae Intepatl...
e o macucd §i nimic alta I).
417. Iati doug. pasaje importante privitoare la curiosul obiceid al Cucilor. Primul s'aflft
In Dos Ghen. 25 a : .Acesta fericitul Timothel purta arma EfesuluT; Tart idolo-sluga-
uiT, pentru o a for den molt stirb/tore carea sit chema catagoghion phut{ de pozne
reale ui spurcate Purtand a mitnit idolil si podobitt cu un fealid de obraze ghiduceutT
cantand descAntallnd dintr'insele, alerga talhareaute M. tines calea a bArbatT 1i a femeT,
Elva! cum fac la not cud! [la margine : obidae paganeuti] si cela ce trag In vale . .
Al doilea pasaj Intr'o copie facutg de d. dr Gaster de pe un Ms. al.
AcademieT [Sturza Scheiu, 1754] intitulat : Invlillitura pe scurt inpotrivd a multor rele
inchipuiri, carer neftiind fac uner din creftinr fi dovedirr de unde sit trag acele rele
fi ce inchipuesc, In cap. 6, fol. 122b-124a, unde citim : .Alti1 cinstlea pre un idol anume
Cupal, pre carile it numlea D-zAul rodurilor plmIntuluI, care la pilrga seceriuulul la o
zi a for Insemnatit IT aduce jertve, ¢i adunandu-sli bIrbati ui muieri Inpletindu cunun
de buruent 41 pun In cap ui sI ui Incinge cu buruenT. Si unei din bArbati eft InbrAca in
haTne mueretti, ca puttindu eT a t uca mat grozav ui mai rAsfatit de cat muerile , sA
poate Indeamta pre privitori ut pre tot norodul spre toatf pohta spurcateT curvii, chip/
cum place diavolilor ce lacuea In boz; ui aua guand jai sarindu adesii on pomenTea zicand
Cupal! Cupal! Adastd uriltd inchipuire fi pilnd acum ad line aice in Ora noaetril pre
la uncle oragd # sate de ad inbracd bitrbali in harne mueregti fi sit numescu cu numele
aproape de numele Cupal, aded : Cue! sad CAlucer. , firctindu'fr fi acegtie cununr de
buruenr anume pelinr, Iar eel mai mul fr ce nu toacit , rar pelini tot 'fr pun in britl fi
eatll cu asemdnare avidoma inchipueecu acea de atunce eltrbdtoare drdcescd fi prlIznuire
idoleacdp. ib. fol. 1246 : .DecT prostimea la aceste doao (mai sus pomenite) alga aft In-
, cat adeca de la Cud , cum clt ar lua vindecare de toate neputinfdle sale prin
calcare Cucilor;. ib. fol. 125a : .Citc1 destul este la aceT ce cred aca adecft, el pre-
cum cred credmdouiT, ct, prin atingere sfintilor apottoll cu numirea luT Hs. s'au dat
vindecari acelor bolnav, afa fi acum War da prin cillcarea spurcatelor pAloare ale Cu-
cilor qi acestle eel mat multi sint tigan! pucoq., Tot In privinta Cucilor e interesant
a reproduce aci cele spuse de Miklosich privitor la (twice.? numele *vac al Rusa

www.dacoromanica.ro
264 L. 10 AINEANU.

Iiilor :.E permis a cugeta, cA serblitoarea 'a trage poate numele sea de acolo, el la
vr'o petrecere popularA ce as cAdea anual pe la RusaliT. juca un rol chipul tauruha
(tur). Cf. Ducange : t cervula, cervulus : ludi profani apud ethnicos et paganos solebant
quippe II Kalendis ianuarii belluarum, pecudum et vetularum assumtis formis huc et
illuc discursare et petulantius sese gerere, quod a Christianis non modo proscriptum,
sed et ab iis post modum inductum constat'. Cu aceastA ocasiune maT amintim, cA la
CrAcIun $i la CAslegl Polonil preumblA un flitcAd strAvestit in hour, cA odinioarA la
Ragusa In timpul CAslegilor mitscile obiclnulte erad cloroje, vita qi turica ; §i ca. tu-
rice InfAtisa o figurA. cu cap de cal cu gatul lung si cu picloarele lungArete. V. Die
christliche Terminologie der slavischen Sprachen (Wien, 1875) p. 26.
422 : Cultuc se la si In !Metes, figurat de trefuzb, and se face si un gest cu mana
(Isp.B.164: zlnele se rugarA. ca barim nucile cu halne sil. le dea. BAiatul le arata coltucu/).
423. Adaogi : cu/, soldat (Cog. Arh. II, 66, 134: pre care I'ad dat pre sama cululul
stt'l pAzeascii.);culnihardgasi, comandant (Ur. III, 127). V. Ghtuler-aga.
435. Adaoga : cupd, cote(, colivie ; (mold.) cos, cutie (Pan. P. V. 105: dad. al intrat
In curd, trebue sit cAntl cocoseste ; Al. T. (57); tot de provenintA oriental/ e si chop
(Cog. Arh. I, 15, 17: ajungAnd la claofcu/ Imparatulul ; Isp. B. 152 : impAratul, fiind-ca
acApase de o mare primejdie, ridicA un chrofc In pAdure aceea).
437. Adaogl : cf. novicatdn, un fel de materie de bumbac (Cog. Arh. II, 249, 951
[tar. yam.] : novicaton, bucata 1 led vechid; postav novigaton, bucata 132 ban1).
438. Adaoga : (Willa, dedetel, Pulsatilla vulg. (plants se IntrebuinteazA de dAdace
pentru scAldatut pruncilor).
451a. Dardt, ceremonial, pompA; lucrurile trebuincToase unuT tot, tacam (M. DrAghicid,
Ist. bloldoveI I, 103: nu dupA multA vreme s'a modificat daratul acesta al Domniel,
ib. II, 159: Injgheband tot daratul curtil dupA obicelul celor vechl); p. ddrdt, pompe,
magnificence Z. 419b.
452. Adaoga : daulhaned, tabulhana (Cog. Arh. II, 13, 86, 134; ib. 37 : dalhanea ;
ib. 16: dulhanea). V. Diez I, 38.
456. Forma moldoveneasca. pentru derbeded e derbeder (Xen. 236: un sturluibat, un
derbeder, un vIntura-tara, In sfirsit un om de nimica).
469. Divictarut era cel ce Ingrijea de cAlimArile Domnulul (Fot. III, 309 ; Sulz. III,
168 ; Ioan Ghica, Scrisorl p. 9).
471. Dolfa n'are a face cu doldura. fiind identicA cu dolca. V. dulett7.
474. AdaogA : dim. dovlecer, un rod de mArimea castravetilor, numitl In Moldova
hot:tamer ; d'a dovlecer, numele until joc de copil In judetul DImbovita Hasded, Etymol.
Magnum Rom. I, 30.
984. Duldil Insemneazit numal ecAlne clobAnescv (Indreptarea Legit [Tirgoviste,
1652], glava 304: de va ucide nestine cAinele pAstoresc, ce se zice duldu de turmA de
oT); adaogli.: duluctt dulutA, lute, repede (Cal. b. 1883 p. 21 : mat mergend, setea se
Inteti si se mAri duluctl; Isp. B. 79 : dad. lupul, sA to til pirleo ! lungi pasul lupeste
si se duse du/utd, de nu mg dete cu mitnA de dinsul).
509. D. Raoul de Pontbriant (Dict. p. 254) deduce pe faer din germ. Feuer, o etimo-
logie, care pare a se confirma, de oarece cuvintul rominesc figureazA la inceputul unor
satire populare Indreptale In contra Nemtilor.
520. Cf. fesfesele, dichisurl femeIest1 (Al. T. 920: sA nia fax./ pupulcA cu fesfeeele
bolerestI ; ib. 942: pentru iniml aveam nadA nue, tacliturl, feefsttele; Negr. Teatru,
0. 61 : o fetitit de la tarA n'are atAtea fesfecele se gAteste la isvoarA cu ghiOcl si
vlorele).
626. Pe lingA flu maT existA $i forma pilu, elefant (Dos. Ghen. 12b : arAtAndusA
sIngur svintul Peace de fugirA Persil, pornind asuprAle mucite si tintarI ca nouril, de
care call act pill/ potricAlitl rumpea legAturile si fuglea).

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCEVII IN LIMBA ROMANI. 265
b30. Adaogit : pirpiriu, slab, lanced, ini§el (Glos. 447; 'sp. B. 279: cand se des-
metici §i se vitzu el pirpiricosac, golitnel §i gonit). V. sacsana.
531. Fistichiu are qi sensul figurat de cTudati (Zen. 144: sit nu to fi apucat a§a
vr'un gust fistichiu).
536. Adaogg : ftestanlic, habil (Melchis. Rom. II, 129: un fustanlic de aganbani alba
cu rindurT). Mt diferitele calitatI de fate (Cog. Arh. II [Tarifa vamali din 1761] p. 254 :
fote chiurcbef, pgreche 72 ban!; fote chiurchi calcm, 100 pentru 77 ban!; fote celbif, pa-
rechea 30 ban! ; fote eli-calem, pgrechea 88 ban! ; fote carabura, de 2 testele, o parcea ;
fote argele, pgrechea 20 ban!; fote otuz-bef calem, pitrechea 60 ban!.
544. Cf. locutiunea : a merge gelitan, a merge strung.
681. Ghimirlie in sens de cocioabg (Cal. b. 1883, p. 22 : o pocitura de batran gar-
boy. sta ghemuit inaintea unel ghimirlii de bordeid §i dardgea, ca cum Par fi ggsit
tremuricid ; ib. 23 : lua de sub(iorT pe unchla§ ci intra cu el In ghimirlie).
596. Pentru etimonul hi1 ghizluc cf. Pash. I, 24: Imbracaminteode2daghildilik,
601. Adaogg : gigicd (vorba copilareasca) placut, frumos.
614. Adaoga : a se face agiu, a se duce la agralic, (prov.) a se ruina, a plerde starea,
a sarac!.
624. Adaogit : a bate alcaoa, (prov.) a plerde timpul in desert.
637. Adaogg : haram, aram : 1. a) vita rea... ce nu'l bung de nimic (Glos. 283: un
aram de cal; cu aceatI aramt (0 aramurl) de cal nu potT face nimic ; Th. D. Speran(a,
Anecdote populare in Contemporanul, An. I, 199: mal I a draculul haramurr, sax §i
stria prin grading.); b) vita ce umblit din stapan in slapitn, vita vagabondit ; 2. fig.
om de nimic, incapabil la nimic §i totdeodatit red §i misel (Glos. 283: ce sit. fad cu
acest aram de servitor ?); 3. cit§tig fgra muncA, lucru fail spor (Pan. P. V. III, 80 :
dupg cum haram venire, astfel ai haram s'ad dus ; ib. 133: ce maninca e halal, ce
Imbracit e haram); cf. hartimItc, bandit, ceatA (R. I, 2. 386: Iasi cite un hdrdmuc
de ()stall).
665. In Vida, Gramatica romino-frantozeascit (Buda, 1833), se aflA ci forma handac
la p. 481 : la fosse, handac.
677. In We de (din stomahul gitinilor citeete : (din capul pIeptuluI sad stomahuluT
la gain!..
679. Adaoga : (Al. T. 204: amandea la scara ;iib. 1006: dos la fatit §i amandea la
moa Miron).
693. Adaogit . ibrictdr, slujbagul Curtil care da Domnulul de spitlat (Fot. III, 290).
699. Adaogg : Iedec, toate lucrurile unuT tot ; ex. : iedecul case!.
703. Erugli insemneaza ci : scursurg de apA, albie de parid.
719. In jude(ul Muscat se aude ai angricaT. o floare ce seaming. cu indrifaim.
1299. Nu Om, dad. moneda pomenitit de Cantemir §i in Cronies e identicit cu tul-
tul. monedit austriacA de 15 crititaii (L. B. 726).
1426. Geama?irgi -bafa e identic cu samasirgiu ei trebue trecut sub aceastA din
urma vorbA.
NB.. Mal adgogam ci un gir de cuvinte dispgrute, al cAror sens §i etimologie ne ail
',limas necunoscute, dar cari sint probabil de origing. oriental. :
*Baeliu (Mih. Cloranu, Revolutia WI Tudor Vladimirescu, p. 31 : care avea numaT
vr'o 30 de baclit sub a sa comanda). Poate el vorba e o coruptiune din befli.
sBuclir(Cog. Arh. II, 243 [Tarifa vam.] : brie halalci buclir, de unul 11 ban!).
Capictil(Cog. Arh. II, 255 [Tar. yam.] : halali capicul, bucata 20 bani).
*Caaric(Ur. IV, 132: 5 pantie oca de pleura cu casrk).
*Celbif (Cog. Arh. II, 254 [tar. yam.] : fote celbif, pitrethea 30 ban!).
*Cepldc(Cr. III, 161: earn pe El-agasi anume Ali-Aga, ei cu alt ceplac, anume Mur-
taza Aga, l'ad tames sA nazueasca la *la haneascA); cf. t. dyplak, nu, depouille Z. 349a.

www.dacoromanica.ro
266 L. qA1NEANU.

[Vorba In emneaza : golan, blet, siricut (M. Drighicio, Ist. Moldove! II, 131 : unde ci
unde apol mal risirea cite un ceplac de Ienicer pribegit din ortale)].
*Cetalmezie(Cr. III, 199: ci IndatA capichehaea ad scos cetalmezia, de ad dat !Aire
la Grigori Vodi, cum di ad murit tarzimanul); cf. t. natal, fourche ; fourchu, equi-
vogue Z. 346c. [CuvIntul e o coruptiune din cetal-menzii, ecstra-pocti (M. Drighiciti,
Ist. Moldova I, 216 Cantemir al dollea Dimitraccu .. all venit In Moldova cu mare
grabA prin cetal-nsezdi spre Indeplinirea mai multor porund ImpAratieT; ib. II, 72 : caY-
macamiY Inch ajungind la Iacl cu pocti grabnic4, cetal-menzetl, Mavrocordat all gazduit
la curtea cea noutt)]. V. menzil.
*Chichidie(Cog. Arh. II, 248 [Tar. vamali] : chichidie, o oat. 9 pol ban!).
*Cinghir(Cog. Arh. II, 256 [tarifa vamala din 1761] : cinghir, de 14 oca, 1 leg).
*Ctopcisin (Cog. Arh. II, 256 [Tarifa yarn ] : ciopaten, oca 1 led 8 potronicl).
*Didnt (Hron II, 185: acest Pasvantoglu era un ostac diontit1).
*Eldm (Cog. Arh. II, 245 [tar. yam.] : elam cacom, blana, 40 ban!).
*Evri (Cog. Arh. II, 249 [tar. yam.] : muhair evri, bucata 90 ban!).
*Fuzie (Cr. II, 379: Turcil ce vin tot belacoase, ceasornice de aur, fuel... mil de ug.
le dad ; Cog. Arh. II, 255 [tarifa vam.] : fuzit bune, de una 100 ban!) ; cf. ar. fyzzat, ar-
gent (metal) Z. 667c.
*Halit(Cog. Arh. If, 265 [tar. yam.] : halil, oca 5 ban!).
*Hand,* (Cog. Arh. 11, 255: [tar. vam.1 handef, de 14 oca, 1 leg).
*Ialvichir(Cog. Arh. It [tar. yam.] 243: bogasie de ialvichir albe, de 7 parcele,
1 led vechiti).
*Inductdr(Cr. II, 27 : un hatman dintre dfngiI, anume Cuni(chie, ce era inductar).
*Bre (R. III, 1. 87: cu banit biruluY si se dea tort la socoteala, ce vor trimite la vistlerie);
cf. t. ford, jurt, possession, terres que lion possade Z. 970c.
*luhurlstc (Cr. If, 91 : ci frate-seg Ioniti Rohmistrul, care rad Post robit craTul vedu-
Jul fig veste de la luhurluc).
*Lased - (Cog. Arh. II, 248 [tar. vamall] : lasca blane, 105 ban! ; lasca tanele, sorocul
25 ban!).
*Limie(R. II, 1. 240: o scurtelci cu limit de samur).
*Lirburt (Cog. Arh. II, 244 [tar. yam.] : bogasie lirburi, de 7 parcele, dol let vechI).
*Litamdr(R. II, 1. 334: case ghlwdane: douti de plele, patru de Weimar).
*,Sifts! (Cog. Arh. H, 251 [tar. yam.] : postav fiftu, hucata 88 ban!).
*Tabalin(Cog. Arh. 11, 254 tar. vam.] : tabalin, antarul 50 ban!).
*Taftetitl(Cog. Arh. II, `254: taftuiil de sige(.I, de 14, 1 leg).
*Tarcineld Cog. Arh. II, 253 [tarifa vamalA] : tarcineld, cotul 10 ban!).
*Tehpergiu(Beld. III, 391 : tehpergiu ci lacom foarte ci cat se di. Indrisne().
*Tibet's (Ur. IV, 132: patru parale un tiban de smochine nesmime).
*Trataixt--(Cog. Arh. II, 254 : tratava, de patru legaturl, 10 ban!).
*Ulamd(R. II, 1. 239: o roche de pambriu galbeni cu ulamale .
*Zargele(Cog. Arh. II, 254 [tar. vam.] : fote zdrgele, parechea 20 ban!).

I. INDICE ROMANESC.
[Cifrele indicA numerotatla vorbelor nu a paginil r. Pentru numerele Insotite de o stelutit sit se consults
asemenea "dame p Incireptitrt. Numerele precedate de o crate t insemneazg, ca cuvintul respectiv figureazi
numa! In "dams; tar semnul indicA sena d cuvutte adlogate la nota de la fines aceator Adacae].
Aba 1* abric 5 aclaz 67 aedn 21
abanas 2* acadea 6 acmic 10 aedr 22*
abar 610 acaret 7 actinamea 905 aferfm 13
abdes 3 acceic 8 adalfu 11 afif 14
abitir 4* Acherman 9 adetig 12* affifon 16

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCE8TI IN 'MBA ROMANA. 267
aga 16 arababird 24 bacin 73 bas -ceads 284
aga 16 arall'c 45 bacan 74 baa-clohodar 364
aganbanf 1376 aram 637* baccea 72 baaibuzic 97
agarlrc 17 aramind. 637 baccevan 75 baaoldfna 1384
ageamfu 19* arap 46 baclava 76 batac 99
Again 18 arar 47 baclfu ? batal 100
agem 18 aril 1378 bacsfa 77 batalama 100*
agemfu 19 Arbanaa 62 badana 128 Mali% 100
agemoglan 19 arbagfc 53 badfe 1379 batalisesc 100
aglamu' 19 arbfr 48 bier 86 batar 81
aglanzi'd 642 arbfu 48' baeram 84 bazageambaaa 101
agfu 614* arbit 638 baga 78 bazar 101* [101*
avid 20 arca 49 bageei f75 bazarghlanbaca
ahtinamei 905 arcalfu 49 bagdadfe 79 bazarghidean 101
alai& 936 arcan 50* bageaca 80 bazarlt'c 101
Wan 21 arecid 640 bahadVrcit 81 bazea 102*
Mar 22' argallac 17 baled, 82 bee 106
aide 616 argelar 663 balers 86 becer t104
ajder 23 arghfr 48 baler 86 becher 103*
alababtila 24 argimagzarid 60 bah. 1380 Becid 104
ila-bala 24 arImbaaa 637 bairic 83 becid 104*
alacid 25 arman 51' bairactir 83 beclerge t108
alagee. 26* arntolt 52 bairam 84 becrfu 105
alah 27 Arnait 52 bairamlrc 84 bedean 1386
aliI-beid 28 arnfcid 1377 baItir 1380 big 106
alaid 28 arpagfcli 53 Wahines 85 beghfr 107
alai 621 arsane. 54* balama 86* beglerbeid 108
alalah 27* arsrz 55 balbaa 88 bailie 108'
alai-111'A 29* aria b6 balcf-baalfc 88 belliccfu 108*
alandali 24 araic 57 balgemez 87 beid 108
alidta 746 al.& 58 balgibial 88 beid 108
Albania 52 artan 59* balgi-baallt 88 beizaded 10S*
aka 624* artirosesc 66 ba1giu 88 belclig 1110
alem 30 arturisesc 66 ball 1325 belea 109
alibiu 48 art 642 balimet 87 beletfc 110*
alit 1377 art 60 balicdia 1381 belaig 146
aliman 3i* arzibal 60 baloa 88 belted. 111
alimon 29 arz-mahzar 60 baltag 89 benghid 112
alrm 32 arz-6dasi 931 balti-paaalfchi 88 benic 112
aliaverfa 33 arzovil 60 bamie 90 benfa 135
alva. 626 arzumagzar 60 ban 90a bent 113
ama 34 asail 61 ban 90a berat 114*
aman 35* ascherliu 62 baragan 1382 berbant 115*
amandea 679* asmacTic 63 baraictar 83 berbelfc 116
amanet 36 aspru 8 baralam 84 berdendd 1386
amazIuchlu 63 astir 64 baraimll'c 84 berechet 117
amber 630 at 65* barat 114 berlant 118
amid, 1424 atiaerff 648 basal& 91 berlfc 119
/Wad& 37 at1rdisesc 66 barbun 91b besecte 120
anadol 37 at-maidan 65 bare 92 bestahtea 120
anasbn 38 atlaz 67 bardadt 93 bested 122
anatefter 454 atigan 358 barieamll'c 84 beaactei 120
andrea 39 avaet 68 harem 93a beachie 121
androc t43 avan-tbp 656 barbs 94 heal*/ 124
angara 40 avgfu 69 bardt 95 Mall 124
angarli'c 17 avlie 70* bazutand 95 bealf-igasi 124
angriga t719 azagiu 691 basma '96 bealfc 123*
anghmara 41 talu 71 bastards; 1383 beabandra 1384
anison 38 bia 97 betermea 125 -
ante') 42 Babi t72 bia '97 bezedea 108
anterfu 43 babicca 72* baaardfni 1384 betel 1387
anterlic t43 babalrc 72 baabachiculf 1385 bezesteb 126*
ira 1378 bacil 73 baabulucbial 165 batman 127
ambit 44 bacalrm 73 baaca, 98 hither 103*

www.dacoromanica.ro
268 L. $61NEANTJ.

bidibiu 129 buitz 137 cafés 182* caplama. 217

bidine6.128 bubacii. 72 cafe/ 183 cap6t 224
bidivfu 129* butte/ 141 cafenea 183 capuchihaid 220
bieiz 130 buchIc 1390 caftan 184* capugla 221
bilsdg 146 buclfr ? cAlafet 187 capu-oglan t221
bfmbasit 131 bucldc 156 cafe 185 carabohi 1397
bin/ 132 bucmea 157 caid 186 carabura 1398
binba01. 131 budala 158 caifet 187 caracolic 225
binec t184 band 159 caimac 188 caracSncea f2250,
binigfu 134 bdga 159 caimacam 189 canna 232*
binfe 135 Bugea.c 160 caimeti 190 caragace 226
bibs 146 bun/ 159 cats 191 caragea 227
birbant 115* buhaid 159 aids 192 caragb16s 228
birc 92 buhasebei 867 calaball'c 193 caragr6e 229
bisacta 120 band. 159 Wilda 194 Cara-Iflac 230
bischigfu 121 bulitir 161 calaf 205 caral 231
biedg 146 buhurdangfu t143 calafatez 1395 caramffl 232*
bitirdisesc 125 buItic-imbrohar calaffr 232* caranffla 232
bitirmea 125 bulama 144 [713 addle 206 carapft1 1399
bivst1g 146 bulurdisesc 162 calangfu 195 caradl 233
bizel 1387 buTurdiu 162 cal&'p 210 caravan! 234*
bizestie t126 bulamac 163 caladz 196 Cara-Vlah 230
bleandit 136 bdlgiir 164 calcan 197 carbacid 235
beaghe 1b9 bulgarf 139 caldAri'm 198 cart -serdar 1098
Boaz 137 bulgur 164 calem 200 cArdAqie 236
boccea. 141 bdIbubasa 1654 calembec 199 carmajfn 237
bocciu f141 buldc 151 calemcheriu 1200 cdrjaliu 1400
bochic 156 buldc 166 calemgfu 200 cirmIlz 237
bodIrlIatt 138 bumbac 167 calevf 201 caroff1 232
both 144 bumboxa. 424 calevri1 202 carviin f315
bogace 139 bumba4fr 874 calf/1 203* carvasara 315
bogasfu 140 buncldc 166 calfatuesc 1395 casaba 238
bogaz 137 bunddc 147 calga. 204 casabert 239
bogazfe 140 burghlu 168 tali'/ 205 casip 240*
bogcea 141 bdrgid 1392 Wile 206 canna 241
Bogdan 142 burldlti 169 calomffr 232 casrl'e ?
bogdan-saraitf 142 bursae 170 calp 207 caqcaval 242
boghhin 159 burunghic 148 calpac 208 c64111. 243
bohicid 139 busdunar 1368 calpuzan 207 cast 244
bohaz 137 busurman 171* caltiln 209 cat 245
bohcea 141 but 172 caldp 210 Cat/la 649
bohordir 143 bunk 172 climb& 211 cataff 246
bola 144 buturdgi 1304 camohas 211 cataragI 1401
boYami 144 buza. 152 camulah t211 catarama 247
Mitt 145 buzdugin 173 canara. 1396 catargi 248
bolb61 146 buzdugea 1393 canat 212 cataroid 445
bolovanesc 85 cance 214 catart 248
boloza 1388 clines° 213* cAtArde 445
bond6c 147 Cabadaid 174* cange 214 catifea 249*
borangfc 148 cabin 218 cAntar 215 cattlr 250
bosmale 96 cabanitA 175* capic 216 catran 251
bostan 149 cabaz 176 capami 217* cAttin 252
boating. 149 cabdl 177 capan 218 cutup 1416
bostangi-biel. 149 cabulipsesc 177 capinga 218 calk 253
bostromengher cacearma 178 capanli'd 218* cauzilar 181
bop 150 [818 cacerdisesc 178* capasi'z '221* cavil 181
bbstur 1389 c,acom 179 capcani 219 cavil 255
botcei 141 caculf 1394 capegfu 221 cavaz 256*
bozafer 151 cadaif 246 capichihaei 240 cazi 181
bozan 152 cadiaschbr 181 capicdl? cazaz 257*
bozdunar 1368 cadi'n 180* caplet' 221 cazacliu 257*
brache 153* cadilna 180 capldldas 720 CazAlbti., 258
bre 154 cadiu 181 cApitan-pisd. 222 cazan 259
briceig 155 cafaltrc 183 capladisesc 223 cazascher 181

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCBBTI IN LIMBA ROMANY. 269

cazisc 181 cetfelfc R48 chimen 330 doboatit 378

ca.zlir 344 cein 283 chilOg 302 dodo 861
cazmi 260 crair 262 chimer 331 cYocarlin f262
ceacal 261 cevrei 560 chimien 330 clochini 362
ceaca'r 262 cheabur 322 chimir 331* cloclovini 364
ceacsid 263 cheaneili t213 chindil 332 clothili 364
ceac1.11. 264* cheatip 1404 chintes 406 cloein 1413
cant 265 chebip 295 chlolharau 341 dohodir 364
ceair 266 chebe 296 chlondortis 333 cloltic 365
ceiii 267 checid 297 clalor 333 doltir 366*
ceall'i 1402 cheder 298 chTostec 334 domig 367
cealmi 268 chef 299 0111630 t 435 dopclin ?
ceim 269 chefil 300 chirache 311 clorip 368
cein 269 chefil 1405 chirhani 335 clerbi 369*
ceamber 270 cheftei 324 chide 336 demi 370*
ceanic 271 chehaei 301 chisargiu 318 car 371
ceip 272 chill 302 chisel 337 ciric 373
ceapci'n 273 chelir 303 chisel 338 ciripie 472
ceapchfn 289 cheler 303 chisleic 243 cirls 371
ceapl'n 273 cheles 302 chitiii 649 cirivis 294
ceapriz 274 chelfinez 304 chitin 991 cisft 37b
cearic 275 chelimbir 335 chitie 1273 cismei 374
cearcagfu 276* dielimet 305 chTeb 342 cisnfu 876
cearceif 279 chenir 306 chtulif 340 cft 377
cearcli10 277 cheneif 307 chlulhin 341 citarei 377
ceardic 278 chepcei 308 chlundelic 339 cituri 388
cearsif 279 chepeneig 309 chlup 342 clubdti 378*
cearsft 1403 chepeng 310 . chlurcibisit 343 dubic 379
ceatfr 280 cherache 811 chlusolett 1410 cltici 361
ceitml 281 cherem 312 chizlir 344 cIufet 380
teat -pit 282 cherestei 313 cIanfes 555 dui 381
cectin 283 chertfc 314 cibeti 878* clulami 382
ceatls 284* chervin 315 cibtic 379 clulei 381
ceboti 378* cherviside 315 ciceacliu 345 clulic 383
cebic 379 chesigfu 316 ciciclfc 345 demi 384
cecil 261 chesit 1406 eicmigei 286 clurcluve6. 291
cecarez 262 cheschet 317* cicridnfu 346 durechid 385r
cecmei 285* chesergfu 318 cicudfu 347 cTuric 386
cecmegect 286 cheschin 319 cif t 348 Clutic 387
cecmen 285 chesei 338 ciftill'c 348 deturit 388
cefteli'c 348 the 320 cifilt 380 civft 389*
cehrei 287 chezip 321* cigher 349 cizighen 548
cefr 266 chezil 1407 coat 1411 cfzmit 390
celbfs ? cliTabe.p 295 cilibfu 350 cobtir 391
celebiu 350 chlaber 322 cilic 351 cobez 392
celenghiu 288* chlapdglu 1408 cimbel 352 cebzi 392
celibiu 662 chlaruvin 315 cimbfr 352 coconir 419
celmi 268 chIatfp 1404 cimbistri 353 cofit 393
tenet 271 chibrit 323 chilli. 855 cogei 394
cepchen 289 chichirgfu 1409 cimsfr 354* cogeimite 394
cephana. 558 chichiclie ? cimir 355 colnic 395*
ceplic ? chlebe 296 cinchfni 362 colicir 403
ceprig 274 chief 299 cinciver 1366 colin :196
cerbet 1172 elite! 302 cingheisi 347 colceig 397
cermet' 276 chlesadir 338 cinghel 356 col& 398
cercelir 290 chiftei 324 cinghfe 357 colf bi 399
cercevett 291 chihaei 301 cinghinei 358 coltic 422
cercliu 292 chihlibir 335 cinghfr ? Celtea 400
cerchic 278 chili 326 cinghireisi 367 coltdn 209
corgi 293 chilermenei 327 cinie 1412 cobra 401
cercif 279 chili'f 205 cloaca 361 comas 402
cervitl 294 chilim 328 cleared 363 combari 424
come 374 chilimbir 335 deb 359 conabfu 425
cetalmezie P chili* 829 cTobin 360 comic 403

www.dacoromanica.ro
210 iiINEANU.
condic 404 dalic 442 dova 473 emiclic 503
condor 405 dalcatic 443 dovagfu 453 emictir 502
cont64 406 daldisesc 444 dovietic 474* emir' 504
copcit 407* dalhaneti t452 dovlet 459 emir 1424
corabei 408 darn 446 dovlete 474 emurhic 716
Coran 14t4 dambla 445 dragoman 475 endriqafm 719
corasin 409 clininale 447 drahiu 1422 englengea 498
confilti 411 dandana 447 dric 476 entbahar 505
corstic 141b dangi 448 drIchea 476 enicer 700
cortorosese 410 darti 449* dubara 477 epingea 724
corCuti 411 darabin 450 dubas 478 edit 725
costandi 1126 darac 451 dad 20 Erbanag 52
corvin 427 daraf 1417 duchica 479 erghelie 663
coq 412 darat .1-451a dugheina 480 erli'c 682
cozcogea 894 daravere 453 durum 481 erliu 702
cotorosesc 410 dada 449 dulalma 487 ermic 680
cottin 252 dadl 452 dularnit 482 ermilic 726
eottip 1416 daulhaneti t452 dulap 483 enigi 703*
covatit 413 davit 453 dula.'d 484* esac 684
cez 414* decid 461 daldora 471 esnaf 729
Crimgher 573 dedetel t438 dulgher 485 etac 685
crot 741 defter 454 dulhaneti t452 evet 506
cubed. 415 defterdar 454 (Mimi 486 evmied. 507
cubtir 391 delfu 455 dulatit 484 evrf ?
alai. 416 [713 demerlfe 463 duplicator' 464 emir' 508
cucrtic-imbrohor demettin 1418 dunanma 487 eziet 1425
cticil 417* derbeded 456* durblic 488
cacova 418 derbent 1419 durban 1298
cucunir 419 destolesc 1287 durduliu 471 Fier 509*
curf423 desbin 460 durma 486 fifithiga 512
call 420 tied 457 duzame 490 faling6. 510
culnihabigasi t423 dervent 1419 duez 1423 &Dar 511
cdlp 421 deqechic 1420 duman 489 farafastic 512
cultac 422 Bever 453 du§umett 490 farfara 512
cultic 423 devettlid 458 duva 473 farfasft 512
curntiv 402 devlet 459 duvletic 474 farfurfe 513
cumbara 424 devil. 453 duzdisesc 491 farij 514
cumbei 415 dezghfn 460 farmazen 515
cunabfu 425 diant ? farmuta 1291
curami 426 chtni 1421 Eartagan 686 felegean 529
curhan 427 did. 461 ecaret 7 feller 511
curbet 428 digrimea 462 echiltic 695 feregea 516
curctima 429 dimerlfe 463 echituili'S 1297 ferfin 517
corm 430 dimicat6n 464 ecpaea 492 ferman 518
curmal 431 dimfe 464 edec 699* fermenea 519
curmezfs 430 dimirlfe 463 Edecule 493 fes 520
cursi 432 dinar 465 ediclfu 699 fesit 521
curugfu 433 dirdora 471 Edicula 493 fesfesed. t520
curaid 411 direclfe 476 Edirne 494 festec 531
cusar 434 dir -ml'r 466 dd. 495 feztfla 533
ctizci 435* dirviciti 467 efendi 496 fetid. 522
catit 245 divan 468 efta 497 fetnegei 523
cutfe 436 divictir 469* eftini 705 Frameng 524
cutnie 437 chzdar 470 eglendisesc 498 fiat 525
dizghin 460 eglingei 498 fir 526*
dogan5. 480 ehpaea 492 filalfu 527
Dabla-pilif 1191 doled 484 el-agd 499 fildeg 526
dada 438 doldura 471 elarn ? filer 528
dAdticA 438 dolfit 471* elbet 500 filibfu 350
dadittel t438 dolofan 471 elcid 501 filigein 529
dahfu 439 dombaz 478 eli'm 32 &Mei 530
drderea 441 domaz 472 emtic 680 firfirfu 530*
dainuesc 442 dordolfu 471 emanet 36 &man 518
dwell 441 dorobant 450 emectar 502 fistic 531*

www.dacoromanica.ro
 kLEMENTELE TURCEFT lit' LINDA ROMANA. 271

fisfc 532 geremea 565 gigicAt 601 hales 620

Stfl 533 get-beget 566 gimber 1366 hale]) 1434
florfnt 534 gerfd 567 gin 597 half 620
forfota 512 gevrea 560 gTol 598 halfl ?
formA 535 ghebe 296 vet 567 halila t27
fotit 536* ghecet 568 &ban 1432 halima 1435
fotesa 536 ghelal 569 &Ma 599 halt 625
franzelA 537 ghelir 570 gTubrea 560 halve 626
frenghie 538 ghemesit 576 gTudea 1433 halvet 627
frfj 514 ghemetIrc 581 glugea 600 halvitii 626
Mix 538 gherdan 571 glugiulesc 601* hamaill'd 628
frInchie 538 gherdap 572 glumbds 602 hamal 629
frincdsit 538 GhPrel 573 gIumert 603 hambar 630
fringhfe 538 gherghef 574 gldpe 548 Bombes 611
fuddl 539 gherghfr 575 gTurgIuvea 291 ham& 633
funddc 540 ghermesdt 576 euvaler 604 ban 631
furda 541 ghevecid 593 giuvand. 605 Han 632
forma 535 ghevghfr 575 giuvecia 593 handact 665
fursant 542 ghevma 577 givergilea 592 hantAtir 632, 1234
fat& 536 gills dr 578 givrea 560 handle 665
fustanelg 536 ghTavghfr 575 giziei 548 handles ?
fustanWc t536 ghihirdfc 322 gogei 394 hanger 633
fuzfe ? ghibrea 1428 gojgogei 394 hani'mA 634
ghicet 568 gornenit 606 hip 635
ghicelfc 580 gugTuman 607 haraba 44
Gabari 543 ghidf 579 guguscidc 608 harababdrA 24
&tan 544* ghichis 579 gill 609 haracid 636 [640
gallon 545 ghlerdap 572 gumbare. 424 haracTlandisesc
gance 214 ghigill'c 580 gumrdc 582 harem 637*
gartifit 232 ghfmber 1366 haramfn 637
garagace 226 ghimesft 576 hitrAmdct 637
garbacid 235 ghimfe 581 flab/ 1 hitramurl t637
gariofil 232 ghimirlfe 581 habagfu 1* harap 46
garoafl 232 ghimurdc 582 habit. 610 harapinA 46
gavanos 546 gh161 583 Habes 611 harar 47
gazie 595 ghTeldas 720 habitfr 4 hares 639
geaba 547 ghlolhan 341 Mc 612 harasladisesc 640
geabhana 558 ghlorden 571 MAW. 661 harbagfc 53
geaizea 548 ghTordfe 584 hadi'm 613 harbdz 638
gealat 561 ghTorddm 585 Hagem 19 hared 639
gPalep 562 ghTosghTeare 586 hagimesc 19 harecid 640
geam 549 ghTeturl 586 hafif 14 harem 641
geamala 550 ghTozdan 587 hagiangie 642 hargid 642
geamantan 551 Ghiral 573 hagfu 614* harhal 1436
geamasirgi-basA ghisldc 596 haham 615 harhalae 643
geambas 552 [142 ,* ghitie 595 haTan 21 harhali'c 643
geamie 553 ghTuden 588 halclamac 616 harpagica 53
geampara 554 ghTugin 1429 haicli'd 616 bars 639
geanabet 1427 ghidl 609 beide 616 Mrs& 56
geanfes 555 ghTuler-agl 1430 haTddc 617 harlan 59
geanta 557 ghTulghTuliu 1431 haThdi 616 hartallarta 59
gebegiu 558 ghTulds 590 haimana 618 hart 642
gebhana 558 ghldm 591 half' 619 harz 60
gebhargiu 563 ghlumbrdc 582 hairat 723 harzoval 60
gebrea 559 ghTurddm 585 hal 620 has 644
gebrea 560 ghlurghluliu 1431 hale. 27 hasa 645
gelat 561 ghluvergilea 592 hala-bala 24 has-ahitrlfu 646
gelep 562 ghivecid 593 halagea 26* hasap 240
gemall 550 ghivizfu 594 halaid 28 hasichid 646
gemandam 551 ghizdan 587 halal 621 hasna 659
gembas 552 ghizdilfc 339 halalf 662 hasnatAr 659
gephana 558 ghizea 595 halat 622 hasur 647
gephargiu 563 ghizhic 596* hal at 623 hasa 56
gerah 564 Oar 557 halcA 624* hat 65

www.dacoromanica.ro
272 L. gaINBANU.
hat 648 Ianat 718 imirahor 713 lead.?
hataea 649 Ianga'n 681 l' m ma 710 latIta 746
hatthumaltIm 648 %nicer 700 imurhic '716 lavdan 747
haft 650 lilac 682 maccfu 718 Laz 748
hatiserff 648 larmachi 683 inam 717 lazdr 739
batman 651 %sac 684 Mat 718 leall 749
hatserff 648 lastc 684 Indernea 494 lea 750
halimatachitt 63 latex 685 indrea. 39 lebadea 753
havadis 652 Tata& 686 indrisafm 719 lefea. 749
havaet 68 Tata 687 inductar ? lefegfu 749
havafu 653 laud 688 inglingea 498 lele 750
havalea 654 lavas 689 inibahar 505 leliac 757
havan 655 lavasei 690 inter 700 leliac 758
havra 656 lazagfu 691 inicercA 700 lemongiu 29
havOz 657 ibra 692 Inchiriez 336 14 751
biz 658 ibric 693* indoldoresc 471 lesin 751
hazna 659 ibrictir1693 i'nma 710 lesuesc 751
haznadar 659 ibrisfm 694 insticsanat 1037 levint 752
heamsera 660 ichilic 695 161clas 720 libadea 753
hediei 661 icl-aga. 696 Tombrtic 582 lichen 754
helalto 662 id-clohodar 364 Iorgan 721 lichlilm 755
helbet 500 iciolin 696 lorgova.n 722 lighein 756
handle 665 icirliu 697 I6rt ? libic 757
herghelfe 663 icosar 726 ipci 723 liliac 758
hervanea f234 icram 698 ipIngea. 724 limin 759
WI 664 idiccfu 699 irat 725 limbiea 873
hidie. 661 idie 661 irmilf c 726 limfe ?
hindfchiti 665 idighen 661 irmuluc 716 limonfu 29
h161das 720 Idirne 494 inlga 703* liochfu 760
hIrtam 59 Yedec 669* ischluzar 727 LipcAn 761
hochfm 666 !Meg 677 isirgfu 728 lipcan 761
h6ge 667 Iedicliu 699 isnaf 729 lirburf ?
hogeag 933 Iehnea 678 isala 730 litamar ?
hogeghean 667 Yele 1438 itlac 731 locandA 762
hoget 668 lemic 680 lucsucea. 733 locmo, 763
hop 669 lenghTursel 1155 Iuhurldc ? luchTdm 755
hugitim 670 lenicer 700 lurit's 733 lucma 763
hull 420 lenicicma 701 lurdc-bairac 83* locmaglan 763
humaltim 648 Terll'c 682 luraga 703 lucuma. 763
hupaesc 669 lerlfu 702 Turns 733 lulachfu 758
hunfe 671 Iermulitc 716 lushic 735 luleo. 764
hurdtip-belee. 937 Yeraga 703* luschIuzarlIsc 727
hurdliz-burditz 937 lesaccfu 684 Yuzbasa. 734 MA 34
hurmal 431 levasea 690 luzlac 735 mabef 765
hurmitz 672 ififlfu 14 luz61-emfni '734 macar 766
hursaz 934 Millar 704 ivasea 690 macara 767
husifn 1437 if tint 705 izbacit 734 macat 768
huzmet 673 igligea 498 izlitc 733 macava 860
huzur 674 ihnea 678 izra 736 macticlf 416
ihtiar 706 madea. 769
Um 707 Jilmet 737 mAdean 783
labangiu 675 iler 528 madam 770
labs& 690 ilic 708 maframa 779
%bras 5 ills 709 Lel 738 magazie '77
Inca 676 lama 710 lagiverde 739 maglar 772
lades 677k imam 711 lagam 740 maglan 773
IagrnA 679 imam a 712 lahanfu 741 magmtlza 774
lag6d 20 imbfr 1366 lahar 742 maguna 775
lahnie 678 imbrob6r 713 lase 28 magzar 781
lalvichir ? imdat 714 laid 28 mahal 629
Mini 679 imenel 715 lalanghlta 743 mahala 776
lamic 680 imenf 715 lake. 744 mahmudea 777
Iamangfu 679 imiclfc 503 lamft'ia 29* mahmetesc 820
lamoglan 18 iminOl 715 langavfe 745 mahnuir 778

www.dacoromanica.ro
 273
BLEMENTBLE TURCITTY IN LIMBA ROMANA.

mahraml. 779 mehterhanea 821 mosafer 881 nahiett 899

mallet 780 mehtdp 822 mosor 854 Mitt 900
mahzar 781 meidan 783 mosm611 890 nithut 913
main 782 memlechet 823 motefeled 855 nage% 901
maid, 782 memuriet 817 mozavfr 856 nalmeg 905
maiden 783 mender 843 mubaegiu 873 'laid 902
mlimar 784 menghined. 824 mucadir 857 Whin 903
maimendar 819 menghig 818 mucalit 858 names 904
maimetk 785 tnenzil 825 mucarer 859 named 905
malotea 786 menzilhaneb. 825 mucava 860 nanl 906
malteh 1439 meraz 845 muchealemea 861 'Anis 906
mamelegfu 787 merchez 826 muchelef 862 nani 907
mImular 787 meremet 827 mufltiz 863 naramz5. 908
manaf 788 merhamet 828 muftagiu 850 narangfu 908
manittarcii 789 merfu 829 muftiu 864 nese 911
mane& 790 mersin 830 muhafiz 865 nardinchitt 909
mangal 791 mertepea 831 muhaTar 866 narghilee. 910
manger 792 mesti 832 muhaler 866 mart 911
mangeali'c 793 mes1 832 muhasebei 867 nastrapit 912
manstip 794 raking 833 muhaserea 868 nis 906
manzil 71 metah 834 muhavizei 864 nlet 913
marafet 795 meterez 835 muhtiu 864 naz 914
martian& '779 meterhanea 820 miller 869 nazam 925
marangez 796 mezat 836 muhurdar 869 nazi'. 915
mark 797 mezelfc 837 muhztir-agA 870 nazfr 916
mArk 798 mezil 825 mujdea. 871 nett 906
marda 799 mezilea 837 multezem 872 neane 906
mArgea. 800 miambal 838 mumbaea 873 nefer 917
margean 800 micaten 464 mumbasfr 874 neft 897
marifet 795 micsandrA 839 mungfu 875 nelsan 902
margh161 801 micsunea 839 murahk 876 nene 906
marmaziu 829 mictiilp 822 murder 877 neneacit 906
mar611 802 midie 840 murtad 878 nendfar 927
marl:Acid 803 mierfu 829 mused. 879 neramz& 908
martac 804 mihimat 841 musadea 880 nesfea 920
martaleg 805 mimilingiu 787 musafir 881 neubet 926
martile 802 minarea. 842 musafp 882 nezam 925
mania 806 mingtarcit 789 muscat 883 nineaca 906
mask 807 mindir 843 muschei 891 nipariu 918
mescal 883 minghined. 824 muselfm 884 nisangiu 919
mascara 808 mintean 844 mushic 885 nide& 920
miisdric 814 minzilhana 825 muse]. 886 nisadfr 921
mashalagfu 883 mirk 845 musulman 171 nisin 922
maslahat 809 miralaid 846 musama 886 nisangfu 919
maple. 730 miralem 846 musaverea 888 niseste 923
mataragf 810 mirk 845 muschf 889 nister 924
matbah 894 mirie 846 musdea 871 nizam 925
matofesc 812 mirimiran 846 mustm115. 890 nobet 926
matractia t416 mirzac 847 mustea 891 nohot 913
matrapazlIrie 811 Misir 848 musterfu 892 novicatOn f437
mold 812 misfr 848 muteferica. 893 nubet 926
madzA 813 mistirci 848 muteveli 855 ntifAr 927
mazdric 814 mischet 849 mutpac 894 liar 928
mazgal 815 mitarca 789 muzavare 888
mazil 71 mizIl 825 muzdegfu 871
mecet 816 mofltiz 863 Oarda. 937
mectdp 822 meft 850 obi 929
medean 783 melml 785 Nacanfa 895 oca 930
meemer 817 mold. 851 nacaradl 898 ocabazliic 176
meeng 818 mot& 852 nafaca 895 °die 931
meheughitl 818 momft.§. 785 nafea 896 odagicitt 932
mehmendar 819 moric6 829 nAframi 779 odobasit. 931
Mehmet 820 morfu 829 naft 897 odogacitt 932
mehter 821 mortasipie 853 nagara 898 ege 667
iv. p. lot., Arch. 0 Pa, An. III, Vol. V. 18

www.dacoromanica.ro
274 th
L. A...EANU.

ogeac 933 pehlivan 971 raid, 1004 saded. 1041

ogltr 934 pefc 948 ralacble 1017 sadicat 1040
ojag 933 pelivan 971 raiz 1012 sadrazan 1042
olac 935 pelted. 111 ramazan 1005 saegiu 1050
olafan 749 peltfc 972 rant 741 safted. 1043
°lit 622 pembe 973 rd., tfc 1006 saftian 1045
obit 936 perdanT 974 rasfert 1028 saftirea 1044
°midi 840 perdaf 975 ravac 1007 saga. 1051
°mar 1318 perded. 976 ravint 1011 sageac 1046
ordie 937 perghel 977 razachie 1008 sagnis 1043
ormaz 672 perpetan 1440 razm 1016 sahaidac 1047
ortA 938 peruzeit 978 recheabie 1017 sahan 1048
ortac 938 pervanea 979 recheapighen 1017 Bahl n 1049
ortaga i 931 pervaz 980 ref 1018 sahnfs 1048
osmangfu 939 pesmet 981 refened. 1069 said. 1050
otac 940 pestemal 987 regd. 1010 Baia 1051
otoman 939 pestref 982 regal 1011 saihulislam 1170
oturac 941 percher 985 regeall'c 1010 saimean 1083
oblz bfr 942 perches 983 regept 1011 saip 882
peschfr 984 rehat 1003 sait 1052
pesecher 985 reiz 1012 saita 1051
Paced. 943 pestemal 987 renchia 1013 saivan 1053
paciaara 944 pesfn 986 reneabeghen 1017 saiz 1090
padisah 945 peqfn 1175 renghia 1013 salahOr 1054
paed. 950 pezevenchia 988 resin 1016 salairie 1076
pafte. 946 pezmet 981 revanfti 1014 salamalec 1093
pahregi 1443 pilaf 989 revent 1015 salamet 1091
paianta 947 pflu 526 rezm 1016 salamli'c 1093
pafc 948 pinged 990 richlab 1017 sea& 1054
paTcea 943 pirpirfu 530* richTabiea 1017 sal as 1055
paIdos 949 pisicher 985 rif 1018 salavat 1056
paled 950 pftl 991 rigea 1010 salca'm 1057
pal/ 951 pitting. 991 rigeal 1011 saleann 1093
palaf 738 pitic 785 ended. 1019 salemaceasi 1093
palamar 952 pitligean 968 ristic 1006 sale]) 1058
palasca 953 pitoanca 991 riza-pazar 1101 salhana. 1347
palivra 954 pluscul 992 rizilic 1020 salt 1059
palivan 971 podram 993 ram 1021 saltanat 1060
palmic 964 poivan 994 rochearighen 1017 salted 1061
palos 951 portocall 995 rocmanl 1022 samalagea 1158
pambrfu 955 Os 996 rubar 1023 samaniu 1062
pangeo. 956 posidfc 999 rublee. 1024 samasirgfu 1063
panzehru 957 potromenghTu 818 ruts 1025 samdangi-basa 1064
papadie 958 pottlrf 997 rufet 1026 samsar 1065
paptic 959 prectirm 430 rep 1027 samar 1066
pare 960 privaz 980 rusumat 1016 sanchi 1442
parangan 861 pruzglac 1441 rusfet 1028 sanchiu 1067
parted. 962 puhace 159 rutee. 1029 sandal 1068
parlagfu 963 pasula 998 sandal 1068
patinae 964 paschia 999 sandal 1069
parmaclec 964 punt 999 Sabor 1030 sandracT 1161
pasadra 944 sabara 1031 sandac 1137
pastrami 965 sacs 1032 sangeac 1070
pasvangfu 970 RachTabighe 1017 sacal 1032 sangeat 1070
pass 966 rachiu 1060 Maids 1033 saps 1071
pasmac 967 raft 1001 sack 1034 saparina 1072
patted. 943 raft 1002 sacalz 1035 Arian 1073
patlagea. 968 raffl 1001 sacicol 1036 saracei 1075
patrim 969 raged, 1010 sacnasiu 1048 saracTbas 1074
pazarglidean 101 rAgeal 1011 sacsane. 1037 satif 1352
pazarli'c 101 rabat 1003 sacsie 1038 saragele 1075
pazvantli a 970 rahatlicam 1003 sacsongi-bass 1039 sarailie 1076
peclivan 971 raht 1001 sadacat 1040 saraid 1076
pedee. 991 rahti van 1001 sadarvfn 1146 sarangele 1075

www.dacoromanica.ro
 Et I'MENTELE TURCFFr IN LI?dBA ROMANA. ot
sarascher 1097 simen 1088 $aband 1165 table 1187
sardar 1098 siminechi 1108 sadrdvan 1146 tabiet 1188
sarghiu 1077 simit 1009 caftan 1147 tabin 1189
sarhat 1100 simcar 1065 sah 1148 tabla. 1190
sarjl 1051 sinamechi 1108 ph 1149 tabld 1191
sarie 1078 suicide 1137 sahmara 1150 tablabas 1191
sarma 1079 sinet 1110 salac 1151 tabulhand 452
sarpinged. 1080 singeap 1111 said( 1152 tacliam 1192
sarsanar 1032 singir 1365 slitanicd 1153 tacllr 1194
sastisesc 1166 sinie 1112 OA 1155 tacmin 1200
satara 1081 sinimechi 1102 sal 1154 facia 1193
satir 280 sipet 1113 sail 1155 tacrir 1194
sattr 1082 strma 1114 said% 1156 tact 1202
avdd. 1104 sirmaed, 1101 salvarl 1157 tafgihat 1195
seAlit 1078 slim 1267 a.m 1158 taft 1202
schele 1083 sobA 1115 samalaged 1158 tafta 1196
schemni-agl 1084 socac 1116 samati 1159 taftaldc 1203
schimni-eeads1084 sof 1369 sandrama 1160 taftdid ?
schingluesc 1085 sofa 1117 santrace 1161 taftdr 1197
schirlet 370* sofrd 1118 sapclt 1162 til.gd.'rld 1198
scrim 1086 soitar 1131 sarampa'a 1163 tahrn 1199
sedef 1107 soil 1119 cart 1164 tahmin 1200
sefertas 1232 solac 1120 sarvana 1165 tahregiu 1443
sefted. 1043 sole 1036 sascitnlit 1166 tahsin 1208
sefterea 1044 somachf 1121 sasiu 1167 taht 1202
segeic 1046 soinon 1122 satir 280, 1168 tahtaltc 1203
segedea 1087 sopa 1123 satril 264 tahtfrva.n 1204
seiclam 1170 spahiu 1124 satrance 1161 WM. 1205
seTmen 1088 sponge 1125 schele 1 )83 taTfas 1205
seir 1089 stamboald 1126 scodrali 1169 tam 1206
sea 190 stambol 1126 seh-islam 1170 did 1207
selamet 1091 Stambul 1126 seicA 1152 talaf 738
selamleehim 1093 stubet 1182 smite 1171 talambasi 1208
seldt 1120 stirlicl 1261 serbet 1172 talaz 129
seleaf 1092 subasa. 1127 serim 1173 tAlbAcesc 1184
seleam 1093 sucman 1128 sibbid 1174 talha's 1210
selemahceasii1093 sued. 1051 qifotit 536 tali 1211
selictar 1092 suede 1129 siftti ? tall'm 1212
selimie 1095 suhariu 1130 lilac 1151 tillfm'b 1255
selized. 1094 suingiu 1132 sim 1175 al* 1213
senamechl 1108 suitar 1131 sinitc 1178 taman 1214
sepet 1113 sululgiu 1132 siret 1176 tamase. 1215
serail 1076 sulac 1133 siret 1177 tamaarc 1216
seralie 1076 stiff 1134 siric 1178 tam bdr5. 1217
serasir 1096 suliman 1135 sirincl 2179 tanddr 1218
serascher 1097 suls 1299 skit 1176 taned 1219
serdar 1098 sultan 1136 siritenil 1177 tApsan 1220
serdenghestI 1099 sultan-mezat 836 Os 1180 tarabolds 1221
serhat 1100 suman 1128 sisaned 1181 tarac 1224
sermaea 1101 sundae 1137 socArlat 370 taraf 1222
s Arta - ferta 1102 surecciu 1138 sofran 1147 tarapand 1223
sevaiu 1103 suret 1139 solovarT 1157 taratlfu 1224
sevgihat 1195 surghlun 1140 sotron 1161 tarbacesc 1184
slant 726 surgaciu 1141 stIubecill 1182 tarbied. 1258
sevde. 1104 surgdn 1140 sucadd. 1183 tarcineld ?
Bidet 1105 said 1142 surdt 1164 tarcon 1227
siclir 1106 surloid 1142 susanee. 1180 ta'rfii. 1225
sidef 1107 surma 1143 tarhand. 1226
sigmen 1088 surmal 1117 tarhon 1227
sileah 1092 surugiu 1144 tartm 1228
silihtar 1092 susdn 1148 Tabic 1184 tarle. 1229
silimet 1091 suvaed 1103 tabalin ? Writ( 1229
silitrar 1092 taban 1185 tarptlz 1230
Bimcir 1354 taban 1186 tarsand 54

www.dacoromanica.ro
27e L. OAINEANIJ.

tArtin 1234 tested 1268 tuldm 1300 \twit 1323

tarz 1231 testemel 1269 tuldmbli 1301 vadea 1324
tirzimin 475 tescherea 1266 tulumean 1445 valf 1325
tas 1232 tetrea 1270 tumbac 1302 validea 1226
taschera 1266 tevattira 1271 tumbelechid 1303 vama 1327
tasma 1232 tiban ? tumurdg 1304 vataf 1328
Tatar 1234 Uhl* 1272 tura 1305 vechil 1329
tatir 1234 tichfe 1273 turalfu 1305 velInti 1330
Mardi. 1234 tifarfcidu 1243 turban 1298 venetic 1321
Mardi 1234 bilk 1274 turd( 417 veresie 1332
tivit 1235 tighel 1275 turcoz5. 975 vesat 521
tavan 1236 tignafes 1241 turlac 1306 vidibiu 129
hivld. 1237 tibvechfe 708 turliu 1307 vieaz 130
team 1238 timar 1276 turhic 1308 viran 1334
teapa 1175 timbar 1277 turnagfu 1309 vezir 1314
tearfl 1225 timbelfc 1303 tuslucT 1310 vezir-azern 1314
teas 1 232 tingfre 1278 tusar 1311 vr r[5. 1335
tebenca 1189 tinichea 1279 tilted. 1312 visne 1337
techer-mecher1239 tinzuf 1257 tutim 1313 visin 1336
teclff 1240 tipsie 1280 Utz 414 vizercan 133
tecnefes 1241 tiptf1 1281 tuzimean 1314 vizinea 1337
tedarlic 1242 tireghfe 1260 tuzia. 1314 vizir 1333
teferlc 1243 tiriac 1282 tuzldc 1314 vulva 1338
teller 454 tl'rfa 1225 tuzhitcl 1310
teftergfu 454 tiriplic 1283
tefterdir 454 tirizfe 1259 Za 1339
tehpergfu ? Mlle 1261 zaana 1347
tfr-m1r 466 Tampara 554 zaarb. 1344
tehsfn 1281 [eft 348
teluSid 1244 tirtip 1248 [evft t 389 zabet 1340
tacit 1245 tisic 1284 zablin 1341
fisted. 1 268
[ezie 548 zaerea 1344
tejghea 1246 [Egan 358
tel 1246 tistimel 1269 zagan 1342
timbistra 353 zagargi-bag 1343
teal 1248 trutIdn 1313 linfighen 548
telbla 1253 tivatdr1 1271 zahana 1347
[Ohl 370 zaherea 1344
telcursai 1249 tivesc 1275 [ol 366*
Teleorman 1250 tivilichfe 708 zaff 1345
tizic 1284 [uldc 1372 zaifet 1342
teletin 1251 [urea 417
telmfz 1252 toad. 1285 zaim 1346
[urloid 1142 Wit 1339
telpiz 1213 tocmac 1286
telveli 1253 t6id 1287 zalhana 1347
temasuc 1254 tolbb. 1288 zaldm 1373
tembel 1255 tombaterd 72 Udagacia 932 zaman 1348
tembdr 1217 tomnacl 1286 of 1315 zambil 1363
temena 1256 top 1289 ug 772 zambilA 1349
tenchTu 448 topcfu 1289 ulama 1316 zamboaltt 1342
tenecheb. 1279 tophana 1289 ulamti? zambill 1349
tenzdf 1257 toptan 1289 ulemb. 1316 zampara 554
teptfl 1281 topaz 1290 uhic 1317 zampara 1350
terbiei1258 [1037 torbt 1288 ulda 1317 zapcesc 1340
terchea-berchea tratava ? umur 1318 zapcfu 1340
terezfe 1259 tramp& 1291 undrea 39 zaphana 558
terfa 1225 tropaOr 1444 ungh1 772 zapt 1340
terfelesc 1125 trufanda 1292 urdie 937 zar 1351
terghie 1260 trunchet 1293 urdd-beleb. 937 zaraci[d 1366
tergimin 475 tubulhana 452 urddz-burddz 937 zaraf 1352
ternic 1282 Weld 1294 urmdz 672 zaraphana 1223
terlie 1261 tulle 1295 urstiz 934 zarba 1353
tersana 54 tufecgfu 1296 urlic-baTram 83 zargea?
tertel 1262 tdid 1297 urdm 1319 zarf 1354
tertip 1263 Mb& 1272 usta 1320 zarff 1355
terzibisa 1264 tulb6nt 1298 ustalfa 1321 zarnacadea 1356
terziman 475 tulipan 1298 uqdr 1322 zarpa 1353
tescherea 1265 tulpan 1298 uzmet 673 zarzir 1357
teslfm 1267 tult 1299* uzdr 674 zArzAtea 1366

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCE§TI IN LIMBA ROMANI. 277
zarzavat 1358 zemberec 1364 zingfr 1365 zornftesc 1142
zavalia 1359 zengerliu 1365 zinzifil 1366 zlif 1369
zee. 1339 zerbap 1353 zirdiceab 1367 DAM 1372
zebon 1341 zerphana 1223 zisiea. 548 zulim 1373
zefchid 1360 zevchiu 1340 zlat 1368 zumarice. 1374
zefclendisitOr 1360 zevzec 1361 zoban 1341 zurba 1371
zeflemea 1360 ziafet 1342 z6f 1369 zurnitesc 1142
zefliu 1360 zimaricA. 1374 zor 1370 zurumbit 1375
zeherea 1444 zimbil 1363 zoralia 1370
zelar 1339 zimbiric 1364 zorbO. 1371

II. INDICE TURCESC.

[Cifrele indict numerota]ia vorbelor nu a paginilor].
NB. Literele specials d, g qi § nefiind indestulatoare la tipografie Wail lnlocuit : e= c', g=giqi A = s'.

Aba 1 al:limn 38 badzehr 957 batur R1

abanos 2 ankarije 40 bafte 946 bazar 101
itbdest 3 antep 42 baga 78 baze 102
abeter 4 anteri 43 bagc'a 75 bazyrgan bas'y 101
abrad 5 'arab 46 bagc'ewan 75 bec' 104
adaly 11 'araba 44 bagdadi 79 bede 991
'Met 12 'araky 1000 baglama 86 beden 1386
Merin 13 'aralyk 45 bagr 82 bedewi 129
afjan 15 arg 703,1378 bagdyd 77 bedter 969
aga 16 argan 50 ban/. 82 beg 108
agabani 1376 arifane 1009 baea 80 begir 107
agyrlyk 17 arka 49 hahadyr 81 begzade 108
'ag'Imy 19 arkan 50 baxdyd 77 beg' 104
'ag'em 18 arnaut 52 bajr1k 83 bej 168
'and-name 905 arnawud 52 bajram 81 bejaz 130
ahmak 10 arpag'yk 53 bajyr 1380 bejgir 107
a'jan 21 arsyz 55 bakkal 73 bejzade 108
'ajar 22 arynd 58 bakkam 74 bekgi 124
'akfiret 7 artan 59 baklawa 76 bekjar 103
akc'a 8 artyrmak 66 bal 88 bekri 105
'akide 6 aryk 703, 1378 balabln 85 belt 109
ak kerman 9 'arz 60 bal-jemez 87 belbele 24
al 1377 'arz-i hal 60 baltak 89 belend 136
ala 24 'arz-i mahzar 60 halykdid 1381 belezik 110
alacia. 25 'arzuhal 60 bamia 90 bend 133
alag'a 26 'asker 62 ban 90a benefs'e 839
111j 28 asmac'yk 63 barata 91 benek 112
alak-bulak 24 astar 64 barbunja 91b benk 112
hat 622 a'dar 1322 bardak 93 bent 113
'alem 30 adyk 57 bargir 107 berat 114
diet 622 at 65 bari 93a berbad 115
alka 644 atlas 67 barut 95 berber 116
allah 27 'atri MI 719 basma 96 bereket 117
alym 32 'awaid 68 bad 97 berr-i jabin 1382
alyd 709 awg'y 69 badbakikuli 1385 beste 122
alyd-weris' 33 awly 70 bas'ka 98 bes'lik 123
aman 35 'azl 71 bas'kadyn 1384 besitaxta 120
amanet 36 alder 23 bas'li 124 beter 969
ambir 630 bas'mak 967 bezestan 126
amma 34 bas'tarda 1383 bezz 595
ana-def ter 454 Baba 72 batak 99 bic'ak 155
anadolu 37 badana 128 batdyrmak 138 bic'ky 121
anbar 630 badja 1379 batman 127 biktir 103
angarija 40 badylg'an 968 battal 100 bilazik 110

www.dacoromanica.ro
278 L. 8A1NEANU.

bilen 136 bylazyk 110 c'erwis' 294 dada 438

bilezik 110 byrlanty 118 c'es'it 375 dagarg'yk 1198
bimbas y 131 c'es'me 374 dahi 439
bin& 132 c'esant 376 daIre 441
binek 134 C abaft 378 c'etare 377 dajanmak 440
binigi 134 c'adyr 264 c'ewken 1413 dalak 442
bindl 135 c'afrant 1147 c'ewre 560 daldyr mak 444
birket 92 c'aj 267 c'ewrek 385 dalkawuk 443
birlik 119 c'ajyr 266 c'ic'ek 345 dam 446
bitiirmek 125 c'akal 261 c'ift 348 damga 448
hogac'a 139 c'akalos 1033 c'iftlik 348 damla 445
bogaz 137 c'akryk 346 cifItt 380 dane 1219
bogc'a 141 c'aks'yr 263 c'igde 347 dara 449
bogdan 142 c'akug' 361 c'igmen 285 &vat f451a
boj 145 c'akyr. 262 c'ihr 287 darbxane 1223
boja 144 c'alma 268 c'ile 381 da'wa 453
bojama 144 c'alpara 564 c imbiz 353 dawul 452
hoklyk 156 c'aly 1402 c'ims'ir 354 defter 454,144
bokmek 157 c'am 269 c'inpane 358 dek 461
hol 1388 c'amas'yrg'y 1063 e'ira 287 deli 455
bolbol 146 c'amur 355 c'irak 275, 373 deli orman 1250
bollyk 146 canal, 271 c'iris' 371 de115.1 12483
boltik 165 c'anta 536 c'irpi 372 demet 1418
horsuk 170 c'apkyn 273 v'is'it 375 demirli 463
bory 169 c'aprak 153 c'it 377 denk 1238
bostan 149 c'apraz 274 c'itak 387 derban 450
boss 150 c'apul 270 c'itr 264 derbeder 456
bos'dyr 1389 c'ar 557 c'iwid 389 derbend 1419
boz 151 c'ar 292 c'izme 390 derd 457
boza 152 c'ardak 278 c'ob 359 derwis' 467
bozdogan 173 c'arkag'y 276 c'oban 360 derzibas'y 1264
bre 164 c'arkly 27711 c'oha 370 deste 1268
buc'uk 1390 c'arpare 554 c'ohadar 364 destere 1266
bud 172 c'ars'af 979 c'oha 370 destgjah 1246
budala 158 c'artak 278 caokadar 364 destimal 1269
buga 159 c'aryk 263 c'olak 365 dewe-tuju 458
bugasy 140 c'as'n1 376 &Wilk 383 dewlek 474
bugdan 142 c'as'yd 1403 c'omak 367 dewlet 459
bugak 160 c'atal menzil ? c'op 359 dewris' 467
buhac' 159 c'atma 281 c'orab 368 dezgah 1246
buxUrdan 143 c'at-pat 282 c'orba 369 diba 1421
bujuk-mlraxor 713 c'atr 264 clorek 885 dibek 488
bujurdu 162 c'awus' 284 c'otura 388 diftik 1274
bujurmak 162 c'eger 349 c'uban 360 dikme 462
bulamag' 382 c'ehre 287 c'ubuk 379 dimi 464
bulawa 163 c elan 361 c'uha 370 dimis'ki 889
billek 165 c'ekic' 361 c'ujen 283 dinar 465
btilend 136 c'ekme 285* c'uk 631 direk 476
bulgari 1391 c'ekmeg'e 286 c'uha 370 diwan 468
bulgur 164 c'ekmen 285 c'ul 366 diwitdar 469
bunduk 147 c'eleb 562 c'uma 484 dizdar 470
bung'uk 166 c'elebi 350 c'umak 367 dizgin 460
bur 161 c'elenk 288 c'tiriik 386 dogarg'yk 1198
burgu 168 c'elik 351 c'ubuk 379 dojum 481
burgul 164 c'enber 352 c'ygal 261 dolab 483
burgy 168 c'engel 356, 1412 c'ykryk 346 dolama 482
burg' 1392 c'engi 357 c'ykyn 362 doldurma 471
burung'uk 148 c'ep 272 c'yl 1411 dolma 486
bury 169 e el:Assn 289 dylynk 288 dulom an 482
bustan 149 c'erbfs' 294 c yplak ? dolu 471
but 172 c erc'i 290 c'yrag 275,373 domuz 472
buza 152 c'erc'iwe 291 donan ma 487
byc'ak 155 c'erge 293 dortu 1260
byc'ky 121 c erik 386 Dabbag 1189 dos'ek 1420

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCE§Ti 1N LIMBA ROMANI. 27 9

dos'eme 490 farmason 515 gezi 595 g'inn 397

drinketa 1293 fener.511 gidi 579 g'irid 567
du'a. 473 ferege 516 girditb 572 g'izje 548
dubftre 477 feres 514 gjaur 578 g'oha 370
dud 20 ferfar 512 gobre 1428 g'omert 603
dudu 479 ferferet 530 goden 588 giabbe 599
duf 1338 ferfijan 517 gog'en 1429 g'rdan 587
duktin 480 ferman 518 gal 583 g'ag'e 600
dalbend 1298 fermely 519 gomena 606 Wag atinek 601
diilger 485 fes 520 gosgotiiri 586 eihud 380
dambelek 1303 fesad 521 gatiire 586 Oil 598
Burger 485 festan 536 gowerg'ile 592 g'ul 366
durnag'y 1309 fetil 533 gobre 1428 g'ulpare 554
diis'ek 1295 1420 fetwa 522 gagilm 591 g'umal 550
dils'eme 490 fiat 525 gag'emin 607 g'ilmbig 602
dils'inam 489 fil 526 giig'en 1429 g'appe 599
dus'us' 1423 filall 527 gal 1431 g'ilwan 1432
dut 20 fildigi 526 gale 589 g'ilzdan 587
duzmek 491 filer 528 gull 609
dygarg'yk 1198 filemenk 524 guile 589
dymys'ky 889 filg'an 529 gamriik 582 Habb 635
firang'yla 537 gandelik 339 habes' 611
firenk 538 gurama 426 hafif 14
Ebenuz 2 firaze 978 gurle 589 hagg'l 614
ebres' 5 fistan 536 gilweg' 593 hajdamak 616
edirne 494 figek 532 gawerc'ile 692 hajde 616
efendi 496 fitil 533 gilwezi 594 hajdud 617
egec' 297 fitneg'i 523 guzlii 596 kakim 666
eglenmek 498 florenda 534 gylaf 205 hakk 612
eg'der 23 fodul 539 hajmftne 618
extijar 706 forts. 541 hal 620
ejalet 936 fota 536 G'abha 547 halaka 624
ejlenmek 498 frang'ola 537 g'am 549 halal 621
el-bas'y 499 frenk 538 g'am'adan 551 halaly 662
elbett 500 frengi 538 g'ambaz 552 halebi 1434
eldi 501 fudul 539 g'amfes 555 halim 1435
eman 31, 35 fuluri 534 &nil 553 halka 624
emanet 36 funduk 540 g'anftwer 1427 halwft 626
emekdar 502 fursat 542 g'anbaz 552 ham ail 628
emin 504 furun 535 g'anfes 655 hambar 630
emir 1424 fats. 536 g'anta 556 hammal 6%9
emlr-i axor 713 fyndyk 540 glir 557 harem 637
emma 34 fyrda 1335 g'eba 547 haramt 637
enginar 41 fyrsant 542 g'ebe 558 harar 47
entari 43 fyryn 535 g'ebx.ftne 558 harby 48
er-bas'y 499 fystyk 531 g'ebxarg'i 563 harem 641
erende 1019 g'ebre 539 harman 51
erenk 1013 g'edd big'edd 566 hartan 59
ergewftn 722 Gajtan 544 g'ejir 349 harwany 234*
esirgi 728 gagie 56 g'eleb 562 hasyr 647
eskelle 1083 Bawer 578 giellad 561 haga 56
esnaf 729 gec'elik 580 g'emal 550 hatman 651
estable 1191 gec'id 568 g'emdan 551 hawadis 652
etbie 492 gel 569 glernre 737 hawale 664
ewed 506 gelir 570 g'erid 567 hawan 655
eza,n 508 geligmek 590 g'ertme 565 havoly 70
ezijet 1425 gemi 581 g'errah 564 hawra 656
gerdab 572 g'ewahyr 604 hawuz 657
gerdan 571 g'ewan 1432 hazz 644
Fagfari 513 gerdian 585 g'ewanmerd 603 hazz 658
fair 509 gerej 573 g'ida 1433 hedije 661
falaka 510 gergef 574 g'ijer 349 helal 621
farfara 512 germsud 576 g'ilid 567 helbet 500
farfari 513 gezab 321 g'imbistre 353 helwa 626

www.dacoromanica.ro
280 L. §AINEANU.

hems'ehr! 660 xuni 671 jatagan 686 kalajg'y 195

herfene 1009 Xurma 431 jatak 68o kalambek 199
hergele 663 Xyl'at 623 jatsy 687 kalauz 196
hewal 653 xyzmet 673 jawas' 689 kalb 207
hie' 664 jawas'a 690 kalc'yn 209
hinna 213 jazyg'y 691 kaldyrym 198
hirfet 1026 MO, 723 jedek 699 kalem 200
hiiegiet 668 ibra 692 jedi kulle 493 kalewi 201
hokka-baz 176 ibre 39 jehudi 380 kalfa 203
hormuz 672 ibris'im 694 jel 1438 kalfat 1395
hug'um 670 ic' irlit 697 jelek 708 kalfa 204
hup-hup 669 ic' oglan 696 jemek 503 kaliba 399
hurmuz 672 ifta 497 jemeni 715 kalije 206
huzar 674 iftixar 704 jeni bahar 505 kalijun 545
hyna 213 iftira 705 jenic'eri 700 kalkan 197
igirmilik 726 jeni c'ykma 701 kalp 207
ixtiar 706 jerlit 702 kalpak 208
Xaber 610 ikilik 695 jerlyg 682 kalpazan 207
xadym 613 ikindi 332 jewm 577 kalup 210
xaffai 254 ikram 698 jewmie 507 kalura 202
xafif 14 i'la,rn 707 jogurt 688 kalyb 210
xagee 667 116 501 jolda6 720 kanad 212
xaxam 615 iliman 31 jorgan 721 kanare 1396
xa.'in 619 iliman 29 jufka 495 kang'a 214
xal'at 623 imam 711 jag& 732 kantar 215
xalebi 1434 imame 712 jilri§ 733 kantarma 247
xalxal 1436 imbroxor 713 jiirtik 83 kapak 216
xahfe 203 imdat 714 jitzbaAy 734 kapama 217
xal0 625 i'nad 718 jtizlik 735 kapan 218
xalwet 627 Nam 717 kapanic'a 115
xan 631 ins'allah 730 kapkan 219
xan 632 ipar 918 Kabadaj t174 kaplamak 223
xanc'er 633 iplik 1283 kabahat 174* kaptan 184
xandek 665 had 725 kabanide 175 kapudan pas'a 222
xanglar 633 irif 1018 kabara 543 kapug'y 221
xanym 634 irmilik 726 kablr 322 kapu oglan t221
xarag' 636 iskele 1083 kabul 177 kaput 224
xarar 47 iskemni .1084 kac'yrmak 178 kapy joldas'y 720
xare 639 iskeng'e 1085 kadaif 246 kapy kjaja 220
xargele 663 iskerlet 370 kadife 249 kara bogdan 142
xarg' 640, 642 ispahi 1124 kady 181 kara boja 1397
x'ar-xar 643 ispeng'e 1125 kadyn 180 kara eflak 230
xarmen 51 istable 1191 kadyrga 248 karag5z 228
xass-axorli 646 istalia 1321 kafa 265 karagu 411
xassegi 646 istambol 1126 kafes 182 karagul 233
xab. 56 is'gilzar 727 kafir 578 kara gurus' 229
xatay 649 mak 731 kaftan 184 karag'e 227
xatt 648 kahpoglu 1408 karakol 233 [-I-225
xatt-i s'erif 648 kahruba 235 kara kong'olos
xatt-i hum aj un 648 Jabang`i 675 kahwe 183 kara kulak 225
xatyr 650 jadest 677 kalme 190 kara kus' 226
xawra 656 jagma 679 kajd 186 karanfyl 232
xazna 659 jagmurlyk 716 kajmak 188 karar 231
razz 645 jaxni 678 kajmakam 189 karaste 313
xeffaf 254 jaka 676 kajnak 395 kara welag' 230
xefif 14 jamak 680 kajsy 191 karawul 233
xergele 663 jannurlyk 716 kajtan 544 kardas' 236
xidmet 673 jangyn 681 kajyk 185 kargeh 574
xil'at 623 japung'a 724 kajys' 192 largir 575
xizmet 673 jarlyg 682 kakula 1394 kat kane 335
xog'a 394, 667 jarmak 683 kakum 179 karpuz 638
xog'egan 667 jaryk 703 kalahalyk 193 karwan 315
xorasan 409 jasaul 61 kalafat 1395 karynda§ 236
xumbara 424 jassak 684 kalaguz 196 kasaba 238

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCE§TT IN LIMBA ROMANX. 281

kasawet 239 keskin 319 kulluk 423 laziwerd 739

kase 337 kegkek 317 kulp 421 lebade 753
kasny 241 kelxuda 301 kumas' 402 legen 756
kassab 240 kewran 315 kumbara 424 lefla 750
kas'kawal 242 kezab 321 kambet 415 leilak 658
kat 245 kibIr 322 kundak 404 lejlek 757
katib 1404 kibrit 323 kundure 405 leke 754
katlfe 249 kihaja 301 kunnebt 425 legen 756
katran 251 kile 326 kup 342 leg 751
katyr 250 kiler 303 kurabije 408 lewend 752
kawal 255 kil-ermeni 327 kuran 1414 lilag 758
kawalty 183 kilim 328 kurban 427 Email 759
kawanos 546 kimion 330 kurbet 428 limun 29
kawata 413 kira 336 kurdije 584 Lipka 761
kawgir 676 kise 338 kiirkcli 343 15k 760
kawran 315 kjaja 301 kurkum 429 lokanda 762
kawuk 253 kjawgir 575 kurs 432 lokma 763
kawwaf 254 koc' 417 kursak 1415 lokum 763
kawwaz 256 kofa 393 kurum 1249 Man 755
kayk 185 kofte 324 kurtarmak 410 lolo 750
kays' 192 koga 393 kurum 1806 liibade 753
kaza 181 kog'a 394 kuskowuk 608 Rik 760
kaza 1407 kolan 396 kusUr 434 lukma 763
kazak 257 kolan 401 kagk 435 Me 764
kazan 259 kolc'ak 397 kutan 252 lala 750
kazma 260 koldag 720 kutni 437
kazy 181 kolg'i 398 kutan 252
kazz 595 koliba 399 kuty 436 Mabejn 765
kebab 295 koltuk 422 kuwa 393 maddet 769
kebe 296 konak 403 kuwata 413 ma'den 770
keb1r 322 kondak 404 kyjafet 187 madrabaz 811
kec'e 308 kondura 405 kyjmak 188 magaza 771
leder 298 kontog 406 kylaguz 196 magana 775.
kefal 300 kopc'a 407 kylyc' 194 mag'ar 772
kefelemek 304 kopuz 392 kylyf 205 maig'an 773
keg' 297 kor 333 kyna 213 mabakk 818
kefil 1405 korabie 408 kynnare 1396 mahalla 776
kehlibar 325 kuran 1414 kynneb 425 mahm5di 777
kejf 299 korluk 1808 kyra 336 mahmuz 774
kel 302 korug'i 433 kyrbac' 235 mahrama 779
kelepir 329 kosele 1410 kyrgu 411 mahzar 781
kale§ 302 kostek 334 kyrmak 430 maxmQr 778
keliber 325 kos' 412 kyrmyz 237 maxzan 771
kelimet 305 kogk 435 kyst 244 maja 782
kemer 331 kottire 586 kygla 243 majmun 785
kemxa 211 kowa 393 kytran 251 makara 767
kemmUn 330 koz 414 kyz 320, 344 mak'at 768
kenar 306 kub 342 kyzylbag 258 mahrama 779
kenef 307 kubbe 415 mallota 786
kepenek 309 kubur 391 manaw 788
kepenk 310 kuc' 417 Laden 747 mangal 791
kerake 311 kacitik-mIraxOr713 10 738 mangyr 792
keraste 313 Mille 324 lagum 740 mang'ylyk 793
kereke 311 kuga 393 laguta 746 mansyb 794
kerem 312 kugu 418 lag'ilwerd 739 mantar 789
kereste 313 kuka 416 lahana 741 many 790
kergef 674 kaknar 419 labor 742 marangoz 796
kerxane 335 kul 423, 1430 laj 28 maraz 797
kertik 344 kulaguz 196 laklak 757 ma'raz 798
kerwan 316 ktilah 340 lalanga 743 marda 799
kesad 1406 kulan 401 lale 744 ma'rifet 796
kese 338 kalxan 341 lag 751 marjol 801
keser 318 kultba 399 lauta 746 marol 802
kesig'i 316 kulle 421 laz 748 marpid 803

www.dacoromanica.ro
282 L. §AINEANII.

martolos 805 mtras 845 mysyr 848 'War 1322

marul 802 mkt 846 myzak 814 otak 940
masad 807 mtr-i'llem 846 oturak 941
maskara 808 mirza 847 otuz bir 942
ma lahat 809 misket 849 Nafakat 895
ma ur 854 mi&in 833 n&fe 890
maallft 730 mizrilk 814 naft 897 Mend 994
ma rapa 912 malls 863 nagara 898 pada 943
matarag'y 810 mohilr 869 nahije 899 padawra 944
matbax 894 molla 751 nftj 902 p&dissah 945
matrabaz 811 moloz 852 Abe 901 padzehr 957
znalah 812 momg'u 875 nakara 898 pafta 946
manna 775 mor 829 nakd 900 Abend 994
mewl 780 mosyl 886 na'lband 903 pajdos 949
mawusa 813 multimele 787 namiz 904 paje 950
mazgal St mubajeia 873 lame 905 pajende 947
ma'zul 71 muflus 863 nand 907 pajwant 994
maid 816 muft 850 nar-denk 909 pala 951
meger 766 muhltfiz 865 nareng' 908 palamar 952
meg'id 816 muhasebe 867 narg 911 palaska 953
mehenk 818 mail-sere 868 n&rgile 910 palawra 954
mehmed 820 muhtesib 853 narx 911 pambuk 167
mehmiz 774 muhzyr 870 Daring' 908 pang'ar 955
mehter 821 muxajjer 866 az 914 panzehir 957
mejdan 783 mukaddem 857 nazar 915 papadije 958
mejmftr 784 mukallid 858 n&zyr 916 papud 959
mejmun 785 mukarrer 859 Defer 917 Ora 960
mektelb 822 mukawwa 860 Deft 897 paralamak 963
memleket 823 mamg'u 875 nej 902 parangon 961
me'mtlr 817 muraxxas 876 nene 906 parc'a 962
menftret 842 murdar 877 naasta 923 parmak 964
menelde 839 murtad 878 nes'ter 924 pastyrma 965
mengene 824 musidere 1081 newbet 926 pastand 970
meng'enyk 793 mustthib 882 nift 897 pas'a 966
menzil 825 musakka 879 'Infer 927 pas'mak 967
meremmet 827 masikar 883 nine 906 patlyg'ln 968
mergiz 826 musluk 886 nisfje 920 pazar 101
merg'fin 800 muamba 887 nis'adyr 921 pehliwan 984
merhamet 828 musimula 890 nis'an 919, 922 pejk 948
merkez 826 mutfak 894 nis'as'te 923 pek 106
mersin 830 mubas'yr 874 nis'ter 924 peksimat 981
mertebe 831 muftis 863 nizam 925 pelte 111
mertek 804 muft 850 abet 926 peltek 972
mesg'ed 816 mufti 864 nohud 913 pembe 973
mest 832 mtihimmat 841 nur 928 penc'e 990
ma'ale 806 milhilr 809 nys'adyr 921 perc'em 974
main 833 mtikaleme 861 nys'an 919 pertlah 975
marebe 912 milkellef 862 nys'as'te 923 perde 976
meta' 834 multezim 872 pergel 977
meterez 835 murder 877 peritze 978
mewl& 851 mtirg'an 800 Oba 929 perwane 979
mezftd 836 mils&fir 881 oda 931 perwaz 980
meze 837 musa'ade 880 oda agag'y 932 pesdel 1387
midan 783 milsellim 884 ogur 934 pesmet 981
midie 840 musulman 171 og'ak 933 pes'in 986
m ihmandfir 819 mtis'ftwere 888 oka 930 pes'kes' 983
mihter 821 mils'emma 887 itilefe 749 pes'kir 984
mijan baly 838 mtis'mtile 890 oluk 1317 pes'ref 982
mi'mar 784 mtisste 891 ordu 937 pes'taxta 123
minaret 842 mtisiteri 892 organ 50 patimal 987
minder 843 mtitewelli 855 orta 938 pezewenk 988
mintan 844 muteferryka 893 ortak 938 pide 991
miraxor 713 mazde 871 osta 1320 pilaw 989
mIrliftj 846 Intizewwir 856 'osman 939 piruze 978

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTELE TURCE§T1 IN LIMBA ROMANI. 283

pls'kAr 985 sabr 1030 sebzewit 1358 somun 1122

pis'kes' 983 sabiln 1073 sedef 1107 sondurma 1160
pis'In 986 abura 1031 Sefertasy 1232 sopa 1123
pisler 984 sabyr 1030 sefte 1043 sorguc' 1141
pris'ref 982 sadak 1046 segban 1088 snba§y 112
pis'taxta 120 sadak 1047 seg g'ade 1087 suc'uk 1129
pis'timal 987 sadalat 1040 sejis 1090 saf 1369
pita 991 Bade 1041 sejmen 10Q8 siifret 1118
podrom 993 sadef 1107 sejr 1089 sug'uk 1129
pogac'a 139 sadrazam 1042 sejsxane 1037 suXarl 1130
porsuk 170 safra 1031 seksane 1037 sujolg'y 1132
portukal 995 safran 1147 selaxifir 1054 sukman 1128
potur 997 sagdak 1047 seam 1093 sulf 1134
pozewenk 988 sagkol 1036 selam et 1091 sills 1299
pQrgar 977 sadak 1046 seamt 1095 sultan 1136
pilsktil 992 sahan 1048 Belts 1061 stiliimen 1135
pusula 198 sahh 1149 semid 1109 silmbtil 1349
pas' 996 sahib 882 semmetr 1066 sunduk 1137
pust 999 saxtian 1045 senameki 1108 sQret 1139
pus'tmal 987 sail 1052 sendel 1068 stirgiin 1140
says 1090 sened 1110 stirme 1143
saja 1051 sepet 1113 sums. 1142
Ra'aja 1004 sajban 1053 serag'e 1075 stirilg'ii 1144
raf 1002 sajdak 1047 seraxor 1054 sfirLik 1138
rahat 1003 saje 1050 sera.) 1076 sCisam 1145
rahatlakom 1003 sajwan 1053 ser-i-ser 1096 sykarlat 370
rahman 1022 saka 1032 serasker 1097 syklet 1105
raXt 1001 sakalet 110b serbu 1230 syrma 1114
ra'ja 1004 sakat 1034 serd1r 1098 syryk 1178
raky 1000 saklt 1067 serdengec'di 1099
ramazan 1005 saksy 1038 serhadd 1100 s'abka 1162
rastyk 1006 sakyz 1035 serpeng'e 1080 s'adrewan 1146
rawak 1007 salak 1133 serpos' 1230 s'adyr 264
rawend 1015 salaxana 1347 sum* 1101 sagal 261
razakij 1098 salaxor 1054 serrag' 1074 s'ah 1148
refene 1009 salas' 1055 sert 1102 s'ahm 1049
reg'a 1010 sakat 1056 setrenk 1161 s'ahmor 1150
reg'ill 1011 saleb 1058 sewaji 1103 s'ahtere 1014
refs 1012 salxane 1347 sewda 1104 s'ajak 1151
rende 1019 salkym 1057 sikdim 1106 s'ajka 1152
renk 1013 salma 382 sikerlet 370 s'al 1154
resm 1016 salt 1059 sifts 1043 s'alwAr 1157
res'wet 1028 saltanet 1060 silah 1092 s'aly 1155
rewany 1014 samanl 1062 sileg'ek 1094 s'alyy 1156
rezaki 1008 samsung'i 1039 simit 1109 s'am 1158
rezIllik 1020 samur 1066 simsar 1065 s'amata 1159
rif 1018 sandal 1068 sims'ir 354 s'amdan 1064
rig'a 1010 sandal 1069 sing'ab 1111 s'apka 1162
rig'al 1011 sandyk 1137 sing'ir 1365 s'arampo 1163
rikab 1017 sang'ak 1070 sini 1112 s'art 1164
ris'wet 1028 sanki 1442 sipahl 1124 s'as'kynlyk 1166
rob 1021 sap 1071 skelle 1083 s'as'y 1167
rub 1027 saparina 1072 skodra 1169 s'atreng' 1161
rabara 1023 sarag' 1074 soba 1115 s'atyr 1168
rub'ije 1024 sarbu§ 1230 wit' 1369 s'ebane 1165
ruk'a 1025 sargy 1077 sofa 1117 s'ebbui 1174
rttm 1319 sarig'e 1075 sofra 1118 s'ehreng 1179
rustunat 1016 sarma 1079 soj 1119 s'ejp11 islam 1170
rulwet 1028 serrag' 1074 sojtar 1131 s'ejtan 1153
rtitbe 1029 skyf 1352 sokak 1116 s'ekerg'i 1409
ruteb 1029 saryk 1078 sokman 1128 s'elwar 1157
satrang' 1161 solak 1120 s em'dan 1064
satyr 1082 solkol 1036 s'ems'ir 354
Sab 1070 sawzawat 1358 somaki 1121 s'enlik 1171

www.dacoromanica.ro
284 L. §A1NEANII.

s'erbet 1172 tarpos' 1230 tewg'lhat 1195 iimm 710

s'erlf 1173 tarym 1228 tezab 321 umar 1318
s'erit 1176' tarz 1231 tezek 1284 urum 1319
s'es'ane 1181 tasa 1232 tezgjah 1246 usta 1320
s'etreng' 1161 tasma 1233 tezkere 1266 tistabec' 1182
s'ilte 1061 tatar 1234 tiftik1274 'us'ur 1322
s'im 1175 tawa 1225 tikija 1273 utabi 1189
s'ims'ir 354 tawan 1236 tilmiz 1252
s'irit 1176 tawla 1190 timar 1276 Wadet 1324
s'irret 1177 tawla 1191 tirek 476 wakf 1323
s'i'll 1180 tawla 1237 tirjak 1282 wali 1325
s'is'-xane 1181 tawul 452 tizek 1284 walide 1326
s'olkadar 1183 tayfa 1205 tizkin 460 warn 1327
s'orba 369 tebdil 1281 toj 1287 warjoz 94
s'uban 360 tebes'ir 1272 toka 1285
tedartik 1242 tokmak 1286 wattas 1828
teferrak 1243 tombaz 478 wekil 1392
Tab' 1188 tefter 454 tomruk 1301 welenc'e 1330
taba 1235 tegel 1275 top 1289 wenedik 1331
tabak 1184 tehejjar 1244 topuz 1290 weran 1334
taban 1185 teker meker 1239 torba 1288 weresi 1332
teklif 1240 torlak 1306 wezir 1333
taban 1186 wezne 1337
tabi'at 1188 tekne 1245 tortu 1260 wiran 1334
tabija 1187 teknefes 1241 tozluk 1310 wizne 1336
tabl 452 tel 1247 trampa 1291
tabla 1190 telatin 1251 trinketa 1293
Otte 1196 telbiz 1213 trofanda 1292 Ybryk 693
tagarg'yk 1198 telxls 1210 tubulyane 952 yflak 230
tahln 1199 teli 455 tuc' 1294 'yjar 22
tahsin 1201 tellal 1248 tug 1297 'yraky 1000
taxmln 1200 telmiz 1252 tugra 1:'05 'ytyr s'ahI 719
tart 1202 telwe 1253 tule 484
taxta 1203 temas'a 1252 Whim 1300 Zabt 1340
taxty-rewan 1204 temam 1214 tulumba 1301 zabyt 1340
tale 1205 tembel 1255 tulumbaz 1208 zahzawat 1358
tai 1207 ternbar 1217 tumbak 1302 za'feran 1147
taijin 1206 temenna 125 tilmban 1277 zagan 1342
takije 1273 temessak 1254 tumuruk 1304 zagarc'y 1343
taklid 1193 tembel 1255 tura 1305 zaxire 1344
takrir 1194 tendar 1218 turfanda 1292 za'if 1345
takym 1192 teneffus 1241 turnag'y 1309 zaman 1348
talak 442 teneke 1279 tatja 1312 zampara 1350
talas 1209 teng 1238 tuzla 1314 zar 1351
taly 1211 tengnefes 1241 tiifenkg'i 1_96 zarbxane 1223
talym 1212 teng'ere 1278 tug'g'ar 1311 zarf 1354
tamam 1214 tenke 448 talbend 1298 zarif 1355
tambar 1217 tennur 1218 tambek 1303 zarrahxane 1223
tamga 448 tensuX 1257. ttirlti 1307 zawally 1359
tamla 445 tepe 1229 turtu 1260 zawzawat 1358
tamuzlik 1216 tepsi 1250 tattin 1313 za'ym 1346
tandyr '218 terazy 1259 tyrampa 1291 zebun 1341
tame 1219 terbijet 1258 tyrfa 1225 zi fk 1360
tanka 448 terg'ilman 475 tyrjak 1282 zeh 1339
tantana 447 terxane 1226 tyrtyl 1262 zeman 1348
tapkur 1197 terlik 1261 zemberek 1364
tarabxane 1223 tersane 54 zembil 1363
tara 449 tertib 1263 Ud agag'y 932 zempara 1350
tarabulus 1221 terzibas'y 1264 of 1315 zeng'efil 1366
taraf 1222 teslim 1267 ugur 934 zeng'ir 1365
tarak 451, 1224 teste 1268 ulak 935 zenpare 1350
tarxana 1226 testere 1265 than kawi 745 zerbaf 1353
tat xan 1227 testimel 1269 'ulema 1316 zerdala 1357
tarla 1229 tetra 1270 'ulafe 749 zerdic'op 1367
tartnar 466 tewatar 1271 uluk 1317 zerin-kade 1356

www.dacoromanica.ro
 NTEBItiEREA TERILOR ROMANE. 285
zewal-ly 1359 zijafet 1362 zolota 1368 zumbill 1349
zewk 1360 zing'ab 1111 zor 1370 ziirna 1142
zewzek 1361 zing'ebil 1366 zorba 1371 zurumbld 1375
zibun 1341 zing). 1365 ziilf 1372 zybun 1341
zih 1339 ziwane 605 zilliim 1373 zyjafet 1362

INTEMEIEREA 1172RILOR ROMANS (1)

III

DESCALICAREA MOLDOVET

Statul tnoldovenesc isl are obar§ia sa tot peste munti, ca si acel muntenese,
§i anume leagAnul sea este valea cea inconjurata de Inaliii muntl aT Tisei
superioare si aT afluentilor sal, care vale poarta numele de Maramures saa
Marmuros, de la unul din afluentii Tisel, riul Mara. Un lant de piscur! inalte
desparte retettua de vAT inguste $i inalte ale Tisel de vAile riurilor care se co-
boarA dare Bucovina si Moldova, anume Suceava §i Moldova ; virfurile cele
mai inalte ale acestor muntl sunt Lucina, Olcina si Tomnalicul, a cAror inal-
time este de 4875, 4558 §i 4785 de picioare. Trebuia ca Romanii din Mara-
mure§ sA se inalte numaT cat peste coamele ce leagA intre ele aceste inattimT,
pentru a trece pe clina lor rAsAriteanA, care se coboarA impreuna cu rturile,
afluentiI SiretuluT, cAtrA sesul oriental al Europe!. Porniti de aicea la vale el
nu se mai opriralpanit .nu intalnira o stavilA fireascA care sA impedice inainta-
rea lor, talazurile MAre! negre.
Care furA pricinele ce impinserA pe Romanii din Maramure§ sA facA acest
pas? NoT credem ca atat coborirea lul Bogdan din aceste 'tad cat §i acea a
luT Radu Negru din Fagara§ a fost determinatA nu atata de apAsarea politicA
cat de prigonirea religioasA. Starea politica a RomAnilor pe la sfarsitul yea-
culul al XIII si Inceputul celu! at XIV, data ambelor descAlecArT, nu era IncA
asa de decAzulA. ET posedaA incA toate acele elemente care asigura respec-
tul dreptuluT, si dee', neatarnarea politica: anume noblet,a lor, dreptul lor o-
biclnuelnic, Knezil si Voivozil lor, precum si luau parte la dielele saa congre-
gatiunile TransilvanieT, fapt dovedit intre allele prin diploma din 1291 despre
magistrul Ugrinus. (2). Iobagia IncA nu apAsa sub jugul el incovAitor gruma-
zurile taranilor romini, srsuntem IncA departe de timpul pe cat si de starea de
robie pe care o destainuesc documentele privitOre la uniunea celor trel na-
OunT din 1437 si 1438. (3)
DacA insA nu gAsim in starea politicA a RomAnilor din acele timpuri un
motiv care sal fi Witt sa'§i lase vatia, mosie si avere pentru a cAuta aiurea
(1) VezI Rev. p. 1st., Arch. qi filol. vol. V, 1-28.
(2) VezT lucrarea mea Teoria lur Rosier, Is*, 1885, p. 159.
(3) Idem, p. 160.

www.dacoromanica.ro
286 A. b. XENOPOI.U.

odihna sufletuluT, starea lor religioasa ne arata ca daca el ad facut aseme-

nea jun, si at adus'o pe altarul dumnezeirel ca hunt O. cucernicT crostini,
si dumnezed le ajula, cad in vaile largT deschise catre campie, in care el se
coborira, elemental romanesc putu sa se intinda neimpedicat, sa dea nastere
unor formatiunT elite intr'adevar din feliul sell de a fi si sa desvolte, mat mult
de cum era cu pulinta in tam unde fusese robitl, cuprinsul sufletuluT lor.
Papit, necontenit la panda pentru a Intinde autoritatea lor, dupa ce pun
sub piciorul lor intregul apus, isT indreapta privirile are rasarit, unde si aicea
erall popoare multe si bogate, din a caror supunere el putead trage un fobs
insemnat. Cad sa nu credem ca motive spirituale Impingeat pe papi ca si pe
altiT pristavi at bisericeT crWine la neincetata intindere a stapanirel lor.. Ele-
mentul omenese, cu patimile si egoismul sea inleresat, a fost parghia cea mat
puternica care insufletea proselitismul, si dua agentii imediatl at acestel in-
tindert, misionaril si ordinile religiOse, erat recrutati Intre oamenii eel curatl
cu inima $i cu duhul, nu era tot ast-fel si cu eel cart II trimitead, si care ur-
maread sub marca religiunet scopurT de dominare politica.
UnguriT se Intoarsera inlay la religia rasariteana ; in =end ins/ silintele
papilor IT desbinara de in acea biserica si -1 alipira catra a lor; calugariT si epis-
copit italienT umplura Ungaria, limba latinA se introduse in biserica si drega-
toriele lor, si statul unguresc, atat de oriental-asiatic prin elementul sad po-
poran, incepu a gravita catra apus prin religiunea la care se inchina. Sfantul
Stefan este privit de Unguri ca intemeietorul acestel directiuni noue in viata
poporuluT maghiar. De indata ce papil castigara la planurile lor un popor e-
nergic si care in acele timpurt de barbarie platea mult in cumpana istoriel, el
vroira s/ se slujasca de dinsul pentru a intorce la crestinismul catolic si alte
neamurl cu care Unguril veneall in atingere. Astfel papii, prin interrnediul ar-
hiepiscopuluT unguresc, Infiinteaza in tare locuita de Scent filial episcopia Mil-
covuluT, prefacuta dupa aceea in episcopia Cumanilor, si invita prin o scris6re
din 1234 pe regele Ungurilor ca sa aduca la adeverata cunostinta de Dum-
nezed si pe poporul Valah, despre a card! existents In episcopia Cumanilor ar
fi dobandit stiinta, si cart in loe de a priimi Imparta§irea cu sfintele tame de
la episcopul catolic al Cumanilor, ar asculta de niste pseudo-episcopiT de ritul
grecesc. (1) Regele Bela ascultand de povata sfintului parinte ordona chiar in
acel an 1234, ca tots acei cari in Cara lub n'ar fi neascultatorl de biserica ro-
man/ vor fi silitl sa asculte de acea biserica, cu deosebire einchipuipf cre-
glint ce se of el in Sara noastra' ci. care nu pot fi altiT de cat Romani!. (2)

(1) Teoria lul Rosier, p. 128.

(2) Nos Bela. universos hereticos et alios Christianos qui relicts fide Christianitatis
ad superst tionem Ismail;tarum vel Iudaeorum pervertuntur , quocumque nomine cen_
seautur. et fides Christianos de terris nostria bona fide studebimus pro viribus extirpare
et ems qui... Romanae ecclesiae in terra nostra mint inobedientea iuxta ritum uniuscu-
iusque nationis qui non sit contra .fidem catrolicam, compellemus obedire Romanae eccle-
siae etc. Din Raynaldus in Mag. 1st. III p. 123.

www.dacoromanica.ro
 iNTEMEIFREA TgRILOR ROMANE. 28/
In nenumerate randurt sosesc de aceste imbieri ale papilor dire regit Un-
gariet. Din aceste mat citam incg urmatOrea hula din 1352, data din Avignon
In care papa invita pe Bela al IV-a ca. sprijinit pe favoarea dumnezeasca, sa
vi intrebuinteze puterea pentru a pleca in jos coarnele ridicale ale popoarelor
schismatice care locuesc in prcajma imparafiei tale. (1)
Dupd ce se constitue statele romane neatarnate, tocmai in scopul de a sea-
pa de prigonirile bisericel catolice, aceasta vezind ca cu violenta n'ag putut
face nimic, imbracti iarasi haina Induplecaret si trimite mai multe misive si
misionarl la Alexandra Basarab domnul Munteniel cat si Ia Latcu domnul
Moldovet pentru al ademeni se. primeasca religia a tot mintuitoare. Dupa cat
se vede aceste prigonirt ale schismaticilor, (numele Romanilor in gura catoli-
cilor in tot decursul istoriet unguresti) nu se mmau in tot deauna cu aceeast
furie. Ca toate simtimebtele, si acel religios se manifests in restimpurt. Se
pare ca spre sfarsitul veacului a] XIII si la mijlocul celut al XIV prigonirile re-
ligioase capatase un caracter de tot ascutit, care as suit pe Romani sa para-
seasca Cara in care traiao.
Descalecarea Moldova a trecut si ea in domeniul traditieT, de $i este un fapt
marturisit si prin documente autentice, si ce e mat mult, contimpurane eve-
nimentulut. Concordanta aproape deplina intre traditie si documente arata
insa ca faptul intemeierei domniei era privit ca ceva insemnat, care as lasat
urme nesterse in sufletul set, si acesta corespundenta eta' de stransa intre
traditiune si faptele istorice arata ca si in Muntenia, unde spusele traditiunel
nu pot fi intemeete pe niste dovezl asa de vii ca in Moldova, traditia nu con-
tine mat putin adevarul.
Cronicarli povestese In urmatorul chip desealecarea Moldovei : Ureche
spune ca cdupa multa vreme, cand fecioril eel de domn din muntit unguresti
pogorind dupa vinat, at nimeril Ia apa Moldovei, vedand locurt desfatate, cu
campit deschise, cu paduri dese si cu ape curatoare, Indragind locul, au tras
pre at set de Ia Maramores si pre altil as indemnat de as venit si all descA-
lecat Inlaid sub munte, mat apot inmultindu-se si crescand inainte nu numat
apa Moldovet si Siretul le-aA fost hotar, ce pang la Nistru si pang la mare
s'al latit,(2).
Neculai Costin infloreste aceasta intimplare cu mai multe basme plasmuite
de inchipuirea poporului. El spune ca sa se fi indemnat Dragos cu oare cats
de at set din Maramures, si as venit peste munti in chip de vineioare si all
gasit o fiara si gonind'o cu dulaT pang. la apa Moldova si obosita fund Tiara,
as prins'o in apa Moldovei la locul unde se chiama Bourenipus'au si in pe-
cetea domniet terit cap de boO, ce se vede pans asta-c1. Esit-at mat la camp

(1) gin divinae potentiae fratres auxilio ad propellendum schismaticos et infideles alioa
regno tuo finititnos ex quorum praesumptuosa nequitia frequenter regnum ipsum et ha-
bitatores suos passi sunt detrimenta, In manuforti proponas exurgere et ad eorum elata
cornua conterenda tuam potentiam exercere., din Raynaldus in Mag. Ist. III, p. 125.
(2) Letopisitele, ed. Cogalniceanu, IaqI, 1853, I, p. 98.

www.dacoromanica.ro
288 A. D. $ENOPOLII.

aceT vinatorT si ad nemerit la locul uncle este acum mandstirea Etcanil si a-

colo era prisaca cu stupl ; si era la acel stupi un Rusneac anume Etco si In-
trebAndu'l ce om este de trAeste in loc pustiu si cine stapineste locurile
acele ? El au respuns cA este Rusneac din Cara lesasca si cum at auzit
el din betrinl cA ajunge locul pant{ in Dunarea si papa in marea si pe
Nistru in sus pAnA unde sa Incepe Cara lesascA ; eara ape! Moldovel unde
ad ucis hiara, pre numele unel since (cAtele) ce o chema Mulda, care de multA
goanA ajungand la apA unde at ucis fiara, at crApat de apA, limbind multa,
s'ad si puma Moldova apa Moldovel pre numele Moldei.(1).
Miron Costin reproduce aceeasT povestire, insa imbracata in vestmintul po-
em!, in poema polonA. El adauga la cele reproduse mai sus numele satulut din
care ad exit Dragon fiul luT Bogdan, anume Cuha in Maramures, sat ce se
vede din documente cA intr'adevAr a fost al descalecatorului, dupa cum vom
arata maT la vale. Tot Miron Costin ne spune cA colonia mosuluT Etco
deveni ma! apol Suceava, care nume it esplicA el prin acea ca ar fi fost dat de
niste cojocari ungurl, cad cojocarul pe ungureste s'ar numi sociu (sots) (2).
Tot aceastA traditiune este reprodusA si de cronica putneana sau letopi-
setul cel vechit moldovenesc (3) precum si In genere de toate cronicele tarel
Moldovel, care amintesc inceputurile acestuT stat.
Miezul acestel traditiunT este cA statul moldovenesc ad fost intemeiat de ca-
tra niste RomanT ce s'ad coborit din muntit Maramuresulul sub conducerea
lul Dragon fiul NT Bogdan. Data acestul eveniment este fixalA deosebit de deo-
sebitil cronicarl. Ureche pune anul 6807 (4) (1299); Neculal Costin admite a-
nul 1352, iar Miron Costin In poema polonA primeste anul 1304. In sfarsit
cronica putneana pune si ea data admisa. de N. Costin 1352. Acea in deobste
primita pAnA acuma, anul 1359, a fost luata dupa un document al lul Ludovic
din acel an, pe care '1 vom reproduce mai jos. Vom vedea ca. toate aceste
date aunt gresite si a descalecatul lul Bogdan. cad asa se numea deseale-
calm ul turd., este dovedit prin un document autentic cA s'a intamplat intre
aniT 1348-1349.
PADA acuma sunt cunoscute trel documente care amintesc fuga luT Bogdan
peste muntT in Moldova, toate pornind de la Ludovic regele UngarieT. Aceste
documente cuprind dAruirl de paminturT (Acute de Ludovic unor voevozi sat
nobili rominT, care pAstrase credinta WO. rage si I dAduse ajutor in incerca-
rea luT de a readuce la supunere pe fugariT din Ungaria.
Cea mat nouA din aceste diplome este din 1365 si confine dAruirea moseT

(1) Letopisetele, I, p. .90.

(2) Arh. ist. I, 1, p. 166.
(3) Arh. ist. III, p. 5.
(4) Letopisitele, I, p. 90. Data pusA de domnul CogAlniceanu la p. 99 : 6867 este gresitl ;
vez1 ce zice N. Costin :.ear ce scrie Ureche Vornicul cA au fost veleatul 6807 la descAle-
carea tAreI cu Dragon VodA nu se tocmeste, cA Inca pre acea vreme (1299) era pustie Cara
Moldovel , cea ce N. Costin n'ar putea spune despre anul 6867 sat( 1359.

www.dacoromanica.ro
 NTEMEIEREA TgRILOR ROMANF. 289

I di Bogdan, Cuhnia din Maramures, (Cuba luT M. Costin) pe care acesta a per-
duse prin necredinta luT card regele maghiar. lut Balk fiul lui Sas moldovanul,
§i prin el fratilor set de pe mama Drag, Dragomir §i Stefan. Acel (Balk fiul
Jul Sas moldovanul este laudat de rege hind ea rad sprijinit in tam moldo-
veneasca, as capatat acolo mai multe rani si as perdut servitorii pen tru a sus-
tinea pe rege si lasand acolo pammturile si drepturile sale a0 urmat pe rege
in Ungaria (1).
A doua, ceva mai veche, din 1359, tontine daruirea mai multor sate romd-
ne§tt, aratate fuse. cu numirf in mare parte maghiare : Zalatina, Harpatokfalva,
Kopacsfalva, Drszefalva, Hernershaza si Sugatugfalva, din Maramures, lul Dra-
gus fiul lui Gyula (credinciosul nostru valah din Maramures spre resplatirea
slujbelor facute de el in expeditiunile noastre, mai Cu same inSa spre a redo-
bandi Cara noastra cea moldoveneasca, unde mai multi valahi parasise calea
datoritel credinti'. Regele da deci aceste sate Jul Dragon si prin el fiilor sal
Gyula si Ladu spre a se folosi el si mostenitorif for de acele mosii dupe drep-
tul nobiliar, ca si cei-lalti nobili a! regatulul care ar sluji in armata, indatorin-
du-T, bine inteles, la pastrarea credintel tetra dinsul (2).
A treia diploma si cea mai veche este din 1349 si 1355 si n'a fost editate.
pane ce n'am dat'o not la lumina (3). Prin aceaste. diploma regele Ludovie in-
tareste posesiunea aceluiasi Dragon fiul lul Gyula si nepotul de fie al tataluT
acestuia, alt Dragoi, asupra doue mosii Gyulafalva si Nyres asegate lenge flu-.
viul MaramuresuluT, pe basa allor done documente din 1349, pe care regele le
reproduce in intregimea lor, din 'cuvint in cuvint'. Cel d'intal din aceste do-
cumente reproduse, care porneste tot de la Ludovic, este un ordin dat lul loan
fiul lui Iuga voevodul Valachilor din Maramures, ca sa statorniceasca pe Dragon,
pe tatal-sari Gyula si pe fratii sei : Stan, Tatar, Dragomir, Costea si Mirislad
(1) Fejer IX, 3. p. 469, a. 1365 : cLudovicus strenuo viro Balk filio Saaz Moldavo wajwo-
dae Maramurusiensi, quod idem adhuc in terra nostra Moldavana regi fideliter adhaese-
rit, ibique complura vulnera, amissis servitori bus suis pro rege sustinendo, terrasque pro-
prias et iura ibidem relinquendo, regem i n Hungariam secutus fuerit, ipsi Balkh et per
eum Drag, Dragomer et Stephano fratribus uterinis possessionem Cuhnia vocatam cum
appertinentiis in comitatu Marmarus esistentem quas per infidelitatem et notam Bogdan
wajwodae eiusque filiorum qui terram regis Moldovanam occupantes clandestine in can-
t umeliam regis moliuntur conservare, ad se devolutas, solemni privilegio confert,.
(2) Fejer IX, 2, p. 139, a. 1359 : gLudovicus quod nos praeclaris meritis Dragus
filii Gyulae fidelis Olachi nostri de Marmarusio in memoriam nostrae Celsitudinis redactis
quae servitia in plerisque nostris negotiis et expeditionibus sibi commissis et confisis, spe-
cialiter autem in restauratione terrae nostrae Moldovanae, plures Olachos rebellantes a via fi-
delitatis deviantes volentes igitur pro praemissis suis obsequiosis meritis, regio occurere
donativo-quasdam villas nostras Olachales, Zalatina, Harpatokfalva, Kopacsfalva, Drszefai.
va, Hernershaza et Sugatugfalva, proventibus nostris quinquagesimalibus novae donationis
titulo dedimus praefato Dragus et per eum Gyulae et Ladi filiis suis eorumque haeredi-
bus omni eo jure nobilitatis titulo, quo caeteri virl primi et naturales regis nostri nohiles
sub vexillo gaudeant et fruantur, ita tamen quod idem Dragus et filii suisincerae fideli-
tatis homagium perpetue tenerentur ohservare .
(3) VezT aceasttt Revista Vol. V. p. 166: Un document asupra luT Bogdan din 1349.
Rev. p. fat., Arch. 0 .F$1., An. Ili; Vol. T. 19

www.dacoromanica.ro
290 A D. REAOPOI.

In posesiunile for Gyulafalva §i Nyres, din cart fusese sco§I cu foe si cu .abie de
catre Stan fratele acelut loan (catra care regele indrepta scrisoarea), impreuna
cu voivodul Bogdan, mo§ulltn Stan dupa tats. Fiind fuse ca Gyula §i cu eel sese
fit at set: Dragon, Stan (altul de cdt Stan resvraiitorul), Tatar, Dragomir, Cos-
tea si Mid, lad nu vroise sa is parte la rescoala MT Bogdan §i a Jul Stan fiul
but Iuga, pentru care pricina acestia le devastase satele, be arsese casele si-i
Muse afara din posesiunile nor, apot regele pentru a resplaii credinta pe
care Gyula §i cu flit set o pastrase atilt densul, ordona hit loan, fiul but Iuga,
voivodul Maramuresulut, ca sa puna pe jaluilori Inapoi in posesiunile for dupa
o prealabila cercetare. Mat adauga regele ca, mosiile Gyulafalva si Nyres fu-
sese daruite Jul Gyula pentru credincioasele sale slujbe de fericitul Intru po-
menire tatal set1 regele Carol (Robert Neapolitanul f 1342). Acest ordin de
restituire este dat din Bistrita in anul 1349, in ziva sfintet cruet.
Al doilea document, reprodus de rege in diploma sa din 1355, este raportul
but Joan fiul Jut Iuga voivodul Valachilor din Maramures asupra Indeplinirel
ordinulut regese aretat, fli punerea in stapanire a but Gyula In mosiile si ca-
sele sale, dupe ce prin cercetarea vecinilor si a knezilor se Incredinteaza des-
pre adeverul plangerilot aduse de Gyula inaintea regelul. Acest al doilea act
este dat In Sziget in acela§ an, 1349.
Pe basa acestor doue acte regele intdreste MT Dragon, tatalut-sea Gyula si
fratilor set mat sus pomenitl, stapftnirea asupra satelor nor, cu conditie ca et
sa plateasee In tot-d'auna defile obicinuite dupe. dreptul Valachilor. Aceaste
Intarire se face In 1355 and este dat documental.
Mat Intat sa stabilim, dupa aceste documente, genealogia acestor nobilt ro-
manl, strabunil transcarpatint at boerilor moldovenT. Cel mai Wren din et,
care fare Indoiala ea murise la 1349, este Drago§ tatal lot Gyula. Gyula la ren-
dul see este aretat ca avend sese copit : Dragon (II), Stan, Tatar, Dragomir,
Costea §iMirislae.
Avem dect urmatoarea genealogia :
Dragon

4ula

/ //N N N
Dragoq , Stan, Tatar, Dragomir, Costea, Miriq16.5.

Afars de acesta familie pe care o vom numi a Drago§eftilor, dupa numele

strabunulut see, mat sunt pomenite cafe -va vite din alts familie, pe cart o
vom numi a Bogdane§tdor, dupe. numele personajulut celut mat de seams.
Documental din 1349 spune anume ca fiul Jul Iuga si nepotul de (rate al
Jul Bogdan, anume Stan, s'ar fi resculat in contra autoritatit regestt, pe cand
alt fie al WI Iuga, loan, este aratat ca voivodul Valachilor din Maramures la

www.dacoromanica.ro
 1NTEMEEREA TERILOR ROMAN& 291

1349, rAmas credincios luT Ludovic, si cAtra care regele 1ndreaptA chiar ordi-
nul de restiluire pentru Dragog. Avem decT urmatoarea genealogie :

?
1

Iuga Bogdan
I 1

oan Stan Latcu (1)

Rescoala in potriva luT Ludovic porni din sibul familial Bogdanestilor, din earl
numa! loan ramane credincios regelul, pe cand acea a Dragose§tilor pAstreaa
credinta in Intregimea eT.
Este de mare 1nsemnAtate imprejurarea ca Ludovic numecte moldovanul
pe Sas, tatul luT Balk, si a spune despre acest din urma ca'! -ad ajutat regelul
in Moldova la combaterea lul Bogdan, ca ad primit acolo mai multe ran!, gi-ad
perdut servitoril ce '1 avea §i in sfar§it di ad trebuit sA pardseascA mo§il si
drepturl pe care le avea in Moldova pentru a urma pe Ludovic In Ungaria ;
citcl urmeazA de aid ca acest Balk voivod at Romanilor din Maramures, citat
si in alte documente mai tarziT din 1390 si 1391, (2) traia In Moldova cand ad
venit Ludovic In contra lu! Bogdan si ea tot aid traise §i tatAl ad Sas, care
este numit moldovanul.
AceastA Imprejurare ne va ajuta a limpezi o contrazicere aparentA ce e-
xislA Intre cronici si documente, privitoare la numele primula descalecator,
precum §i a §irului in tailor domni aT tareI moldovene.
Cronicele spun Coate intr'un glas ca primul descalecAtor al Orel ar fi fost
unul Dragog. Asa, cronica Putnel spune di : (din mila luT Dumnezed primul
voda, Dragrg e§ind la vanat din Cara ungureased de la locul numit Maramu-
res, dupd numele ape!, si urmarind un zimbru,11 ucise langa acest fluvid Mol-
dova, si se veseli acolo cu boeril sal, si locul IT placu asa de mull !neat ramane
acolo si colonize Cara cu ace! Moldoveni unguregt1 si domni do! ant. Apol urma
fiul sad; nu scrie cum II va fi fost numele apol Bogdan domni patru an!;
nu aerie al Cul fid. Apo! Latcu fiul Jul Bogdan domni opt anT.,(3) Urech Eispune
din potrivA ca Dragon ar fi fost fiul In! Bogdan, ca. dupa Dragon voda a ur-
mat fiul sad Sas, ci acestuia fiul sed Latcu. Ear dupa Latcu tocmal pune
pe Bogdan. (4).
0 altA cronica numita de domnul Hasded slavo-romans chi urmatorul sir :
cDragos veni la 1359 si domni 2 ant. Sas fiul luT Dragog domni 4 ani, Bog-
dan Musat domni 6 anT. Petru fiul luT Mugat domni 16 an! etc.)

(1) ,ApoI Lafcu fiul lur Bogdan domni opt ant, Cron. putneanit, Arh. ist. III p. b.
(2) Fejer, X, 1, p. 681 a. 1390: .Fidelis noster Dragh comes de Marmarus et Valk Way-
wodae similiter comitis dicti comitatus,. Idem X, 2, p. 63 a. 1392: cMagnificis Balk et
Dragh Waiwodis, comitibus Marmaruus et Ugocha.,
(3) Arh. 1st. III. p. 5.
(4) Letopisetele, I, p. 99.

www.dacoromanica.ro
292 A. D. XENOPOt.

Restunitm in un tablod sirul domnilor dupa aceste trel izvoare.

CRON PUTNEANA URECHE CRON. SLANO-ROMANA
1. Dragon 1. Dragon fiul lul Bogdan 1. Dragon
2. ? 2 Sas 2. Sas
3. Bogdan 3 La(cu 3. Bogdan (Mucat)
4. La(cu 4 Bogdan 4. Petru Musat
Cu toata aceasta deosebire in sirul domnilor celor d'intai aT Moldovel, toate
cronicele marturisesc in chip uniform ca domnul eel intal al Moldovel ar fi
fost Dragon, iar fiul set sä fi fost Sas.
Cat despre Bogdan despre care cronica putneand spune el nu se stie al cu
lid era, unele it fac tatal, allele fiul lilt La(cu.
Exists dovezl evidente ea Latcu a domnit dupa Bogdan si ca deel nu
poate fi Wit, ci numal fiul acestuia. Asa se afla o hula papal& adresaid lut
cLa(eu ducele partilor moldovenestT sad al na(iunet valache) si care este din
anul 1370, cu 22 de ant posterioara descalecaret luT Bogdan .(1)
Cum insa s'ad introdus In sirul domnilor moldovenT cele cloua nume aratate
ca predecesorit luT Bogdan, anume Dragon si flu! acestuia Sas ? La aceasta ne
respunde diploma din 1365, cea care vorbe%e de Sas moldovanu. Inteade-
Or cum se poate explica faptul ca Balk, fiul acestui Sas, sä alba proprietat! in
Moldova si sA se alipeasca aict catre expeditia regeluT in protiva lui Bogdan?
Trebue numal de cat ci acest Balk sä fi fost apzat in Moldova 0 anume inat
dinaintea lui Bogdan, cast regele in diploma din 1349 spune ea rescoala lul
Bogdan ar fi avut loc nu de mull, (nuperrime) si cand se duce in Moldova pen-
tru a supune pe Bogdan intalneste acolo pe Balk fiul 1'11 Sas moldovanul.
Pentru ca Balk sti ajute lu! Ludovic in Moldova unde el era qezat, trebue
ca el sti fi ocupat aceasta tars de maT mutt timp, mat ales ea si tatal sad,
care este amintit ca unul ce nu mai era in vials, este numit moldovanul.
Results decT el Inca inainte de coborirea lui Bogdan din muntr, venise in
Moldova alti voevozi din Maramures, insa pastrdnd credintA si supunere cd-
tre Ludovic, si deci schimbandu4 numal locul salktliiinkei lor. Aceasta nu
putea supara pe rege. Moldova, fiind privild, cu sad Para cuvint, ca 0 tars
supusd coroanei unguresti (2), stremutarea supusilor sel din o parte de Cara
in alta nu putea sa nemul(ameasca pe regele maghiar.
Coborirea lu! Bogdan din Maramures are insA alt caracter; ea este aratala
ca o fuga tainuita, prin care acest voivod vroia sit se sublraga de sub auto-
ritatea regelui; de aceea it vedem cs el imbia pe o multime de locuitori a'l
urma, castigand la planurile sale si pe Stan fiul luT luga, alt voevod din Mara-
mures. Ace! cart nu vrurd sd urmeze inIreprinderea luT sun!. pedepsiV. Li se
dit foc caselor si li se pustiazd. mosiile, precum am \raze() ca s'a facut cu mo-
siile lui Gyula si ale fiilor seI.
(1) Latzko, dux Moldaviensium partium sua nations Valachicae'. 0 alt6 bulk din
1372 zice : Dilecto filio nobili viro Latzkoni duci Moldaviensem salutem Mag. ist. III,
p. 135 141.
(2) Doc. dm 1365: terram regis Moldovanam.,

www.dacoromanica.ro
 INTEMEEREA TERILOR ROMANE. 293

Cand Bogdan ajunse in Moldova el dada acolo peste altl voevozi credincio§l
regeluI celui du§manit de dansul. Trebue numai de cat sa se nasca o lupta
intre Bogdan $i vasalil regelui. Ludovic alerga in ajutorul acestora. Trecand in
Moldova, ajutat de Gyula, el sprijini aid pe credinciosul sad vasal Balk, in
contra resvratitorulul Bogdan. Se vede insa a soarta armelor nu fu favora-
bild Ungurilor, de vreme ce vedem ca Balk este nevoit sa paraseasca Moldova
lasanduli aid, in manile lui Bogdan, drepturi si mo§ii, si urmand pe rege in
Ungaria, care '1 despagube§te de perderile suferite in Moldova daruindul foa-
sta proprietate a lui Bogdan din Maramures, Cuhnia, de care Bogdan fusese
despoiat ca tradator. Regele intreprinde mai multe espeditiunT pentru a su-
pune pe resvratitorul Bogdan, toate [Ara izbanda. Pamintul MoldoveI deve-
nind un loc de scapare pentru top Romanil nemultumiti cu guvernul ungu-
resc §i numdrul for era insemnat poporatia el cre§te pe zi ce merge ci in
curand Moldova deveni o domnie in destul de intinsa pentru a putea deter-
mina ea singura mersul istorid sale. (1)
Trebue facuta o deosebire intre colonizitrile din muntil Maramuresulul Writ
Moldova inainte de Bogdan si ceea ce avu loc sub conducerea lilt Ace le an-
terioare precum fusese grupa de Romani ce asculta de Voevodul Balk §i de
antecesorii sal, Sas si altii, a caror nume s'ad perdut, se facuse din pricinl
economice, din motivul de a cauta locuri mai ware pentru train decal
ingustele gituri ale Maramure§uluT. Ea este asemenea tuturor acelor cobo-
rirl ale Romani lor de la munte la §es, care se fac pe tot lungul Carpatilor.
Coborirea lu/ Bogdan avea de motiv scuturarea lantulul unguresc, din pricinI
politice si mai ales religioase.
Sas dee' a Post voevod in Moldova inaintea lui Bogdan. Daca admit em nu-
mac cat ca un naintas al acestuia sa se fi chemat Dragon, nume dupa cat se
vede foarte iubit si comun in Maramure§ in acele timpuri, avem chela ante-
cesorilor enigmaticl aratati de cronicele noastre ca domni inainte de Bogdan.
Este de observat ca, de §i supusl coroanel ungure§t1, predecesoril lui Bogdan,
prin positia chiar a tdrel pe care o ocupase, se bueurat aproape de neatarnare,
incat istoria, care pare a se fi pus pe hartie numai cat mai tarziu, culese din
gura traditiunilor ea intre eel d'intaid voevozi din Moldova fusese Dragol, Sas

(1) Pentru toate cele continute in text adauge pe tang cele trel documente repro-
duse sus urmatoarele izvoare : Thurocz III, c. 49 Huius (Ludovici) tempore Bogdan
woivoda Olachorum de Marmarosio, coadunatis sihi Olachis eiusdem districtus in ter-
ram Moldaviae, coronae regis Hungariae subiectam sed a multo tempore propter vici-
nitatem Tartarorum hahitatorihus destitutam, clandestine recessit et quamvis per exer-
citum ipsius regis saepius impugnatus exstitisset tamen crescente magna numero itate
Olachorum inhahitantium illam ter am in regnum eat dilatata. (Schwandtner, Scriptores, I,
p. 196) Idem, III, c. 39 : e(Lodovicus) fere singulis annis vel in quolibet anno movit
exercitum contra aemulos et rebelles et saepius contra Ruchenos et Moldavos (Capitu-
lul al III din Thurocz tontine cronica contirnpuranl lid Ludovic loan de Sikullew)
Chron. Budense, Ed. Podhradzky, Budae, 1838, p. 331: In quolibet tertio anno saepius
contra Racenses et Moldave.nos.,

www.dacoromanica.ro
294 A. D. XENOPOL.

si Bogdan, al caror sir insa amestecandu-1 precum am veclut, alt dat nastere
la deosebitele versiunT ale cronicilor.
Punctul Ind de unde istoria Moldovet incepe a se desbina de istoria Unga-
rieT, pentru a urma mat departe mult sbuciumatele sale destinurT, nu este mat
putin tot descalecarea luT Bogdan tost voevod din Maramures, care ridica
steagul rcsculard in contra regelut Ludovic cel Mare in 1348.

IV.

CARACTERUL DESCALECAREL

Descalecarea Munteniet gi a Moldovil este un fenomen complex ale carat e-

lemente trebue analisate pentru a intelege care a fost natura sa. Faptele care
trebue sa slujascit de temelie acestet analise a fost studiate mat sus. Am v6-
zut ca ele in resumat sunt urmatoarele :
Tari le care eratt sa, fie supuse acestul eveniment eras impoporate si anume
cu o poporatie de oba.rsie romans in partile muntoase si paduroase a le for ;
do obargie slavona in locurile libere si cese. De gi ambele aceste neamurT de
popoare incepuse a cunoagte bine-facerile nut vieti organizate, incercarile
Writ o asemenea vista fusese nimicite In formele for mat superioare prin fu-
ria navalirel tataregtt si organisarea for nu infatasa de cat niste formatiuni cu
totul incepatoare. Poporul insa lipsit de o organisare definitive, o cunostea si
o dorea, in cat trebuia sa primeasca o asemenea ca un dar binevenit din mane.
orl-cut. Pe de alts parte insa perirea formelor de organisare superioara ex-
punea pe popoarele ce locuiaa in Muntenia gi Moldova a fi usor supuse, Intru
cat lipsindu-le inchegarea for in state le lipsea si putinta de a se impotrivi.
De peste multi venire nu namet cat intemeetoril dinastiilor muntene si
moldovene, ci si o multime de noroade, cum spun cronicele muntene, gi pre-
cum se adeveregte si de cronicarul unguresc care rapoart6. descalecarea Mol-
vet. Acest popor care vine de peste munti era de vita romans ; el esia din
niste mid state organisate in chip feudal, cart reproducead, in mai mic, aproape
toate elementele si conditiunele de vista ce se aflail in intregul mai mare din
care facead parte. El aduse cu sine principiul monarhic al ocarmuiriT sub voe-
vozi, nobleta cu drepturile si indatoririle sale, organisarea comunala cu sob-
tuzl gi *gar! g. a. m. d.
Descalecarea de si fauna de un popor numeros, nu avea caracterul unel
cucerirt, cad negasind improtivirl in terile descalecate, o cucerire nu era de
lipsa. Apot chiar elementul navalitor nu era pe atata pregatit pentru lupta, cat
indemnat sa fuga pentru asupririle la care era expus. Nu cata el o intindere
a stapa.niril, ci o mantuire a esistentel sale. Din ambele puncte de vedere a-
tat a navalitorilor cat gi a navalitilor ipotesa unet cuceriri cu sabia este in-
laturata.
Di cu toate aceste, data cercetam efectul pe care descalecarea l'a avut a-
supra Munteniet si Moldovel, gasim ca elementul coborit din munt1 a pus in

www.dacoromanica.ro
 1NTEMEERRA TERILOR ROMANE. 295

lucrare o predomnire asupra acelul maT vechit, pe care l'au aflat aid. Este
firese lucru de a admite di ace! ce se hotarird a'sT plead ma si movie, pentru
a cauta dincolo de munti o nouti patrid, eras elementele superioare vi bogate
ale sociefatiT, si nu eel sdracT si mid pe care chiar sdracia for IT impedeca de
a emigre. Fugaril din Ungaria, ndvalitoril Writ sesurile Dunaril §i ale Nistrulul,
eraA eel mai multi boerl, si clasa inferioard a societatil va fi fost representata
numal cat prin slugile acestora. Descalecarea avu deal de elect slabirea ele-
mentuluT boeresc din Transilvania si addugirea aeestuia in tdrile de la poalele
Carpatilor, unde boerimea ce se va fi aflat si pe aid (1) se contopi in sinul nd-
valitorilor, ear poporul de bastind fu supus de ndvalitorT.
Exists o dovadd invederata asupra aceste! imprejurarl. Ea se deduce din
numele pe care serbii NO purtat indelungat timp in Muntenia, anume acel
de Ru man.
Aceasid denumire find in deobste in destul de cunoseutd vom raporta nu-
mai cate-va dovezi in sprijinirea existentei sale. Asa in un document din 1611
gasim pe unul Tudor din Contestl care se recunoaste drept dator jupanulul
Mihail cu suma de 7700 aspri (38 '12 galbenT, galbenul e 200 de aspri) (2), si
find ca era dator jupanulul Mihail cu acel ban! de un timp Indelungat, IT
pune zi pentru cea de pe urma data la sfintul Dumitru; (iar sa nu voi plati as-
pril la zi, iar eu sa -I fia runz4n cu fecioril me! ci cu toata mosia mea' (3) Un
all document din 1617 arata pe unul Paul Armasul care vinde jupAnuluT
Rizea toatd partea sa de movie din Voinevtl si cu un ruman anume Pand cu
feeioriT lu! drept 4000 ban! gala. (4) Sunt documente care pomenesc pe ru-
manT ca o clasd din popor. Ast-fel unul din 1612, de la Radu Von, apArd bra-
nistea monastireT Arge§ g de cdtrd tot! oamenil, orf ordsenT, orT ruman!, orT
megiasT, orT slujitorT, orT tine o fi. (5) Mihaid Viteazul consfinteste prin un
asez6ment serbirea tdranuluT sub numele de roman!, care pans la densul (si
la Vasile Lupu in Moldova) fusese numal cat obicinuelnica. El spunea in hri-
sovul sea : (care unde va fi acela sa fie ruman vecTnic unde se va afla., (6)
Cea maT veche data pand unde putem urmari in documentele pand astAzI cu-
noscute numele de ruman dat serbilor este Inceputul veaculul al XVI-a, cAcT
acelasT hrisov al lu! Radu Mihnea, care aminteste cuvintele de mat sus din a-
sazamantul luT Mihail) Viteazul, intareste Parvulul si RaduluT Postelnicul din
Slavilesti (Ca sa le fie for dol ruman! anume Oprea §i loan din Babescl si cu
fecioril lor, pentru ca acesti rutnani mat sus zisT, el at fost mat dinainte
vreme al luT Cristian de la Ohaba panel in qilele reposatulul parintelul dom-
niel melee (Mihnea Voda eel Wren 1557). (7)
(1) In documentul din 1247 se vorbe§te de maiorea terrae care nu pot fi decAt nobilil ce
locuiad In Valachia pe ace! timp. Veal Teoria lu! Rosier p. 143-144.
(2) Cantemir Descr. Mold. p. 107.
(3) Arh. Ist. I, 1, p. 8.
(4) Arh. Ist I, 1, p. 14.
(5) Arh. 1st. I, 1, p. 119.
(6) Mag. ist. III. p. 277.
(7) Mag. ist. III, p, 277.

www.dacoromanica.ro
296 A. D. XENOPOL.

Cum sti se explice aceasta Intrebuintare a numelul etnic al poporuluT ro-

man, Intr'un Inteles josnic si aplicat la o clasl degradata a societtiftl ?
SA tie el unele 04 dintr'un popor pAstreazA une-or/ numele general et-
nic at acestuia ca numele special at tribuluT lor. Ast-fel SclaviniT at pastrat
In grupul for numele generic at Slavilor din care cele-l'alte triburt se nu-
miati Venzt, Moravl, Croati, Rug, Po lonT etc. Ast-fel se pare cl si Romanil
care locuiat pe costisele Carpatilor In Valahia purtad In special numele de
Romanl, pe cAnd cele-l'alte trunchiurt ale for se numeat MaramuregenT, BA-
ntitenT, ArdelenT etc. Cand veni peste acestI Romani descalecarea de peste
muntI a Muntenilor, se fAcu In& Itt o deosebire intre aceste douo elemente.
CO ce venise de dincolo de piscurT furl numiti MuntenT in deosebire de
autochtonT care pAstreazA numele for de Romani. Tot din oceasta imprejurare
se esplicti si Indoitul nume at ValahieT chiar In gura poporulul sea. 0 tar/
poate avea deosebire denumirT, date Insti de streinT, dupa parlicularitatile ce-I
lovesc. Poporul ce o loeueste va denumi-o ins/ in de comun cu un singur mime.
Valahia pare a face o esceptiune de la aunt/ regula. Ea poartti done nu-
mirT, acea de fora munteneasca §i acea de Cara romaneasca. i este de obser-
vat ca pe cAnd numele cel IntaT este singurul cunoscut cronicarilor Moldovil,
acet at Valahiel Intrebuinteza cam WA deosebire cAnd pe unul cAnd pe altul.(1)
Mal de samA insti este el chiar documente si anume de pe timpul but Ma-
teit Basarab, timpul tocmal clod rumanimea In intelesul de serbire era in
toatA floarea el, numesc Valahia tam romaneasea. Ast-fel un document din
1635 care tontine juramantul de credinta fAcut de ostirea luTMateit Basarab
atAt acestuia cb.t gi aliatulul set Gheorghe Racoti, spune : cNol tot! slujitori!
Orel rumanevtl, capitaniT, iuzbasii, ceaugiT, vatiljeiT si totl ostasiT, cAlArime si
pedestrime, jurAmu -ne pre numele but Dumneqet si pre santa evanghelie si
pre sfanta preacurata Maicti cum not vom fi cu toatA credinta mAriel sale dom-
nului nostru Matel Basarab voevod care este cu mila luT Dame let domnul
Wel noastre rumaneftly .(2) Un alt document asupra manastirilor inchinate con-
tine titulatura lulMateit Basarab in cuvintele urmatoare : Not loan Basarab
cu darul lul Dumne4eu domnitor si biruitor a toata pro romaneusea,, §i mai
jos iartisl spune : locuitoriT Wei noastre rumanegti dintre amandoutl-rindu-
rile, (3). Un al treilea document din 1652 incheie prin cuvintele : tear care
va rindui Dumneqed a fi domn si biruitor fard rumetnegli (4).
Valahia cap/Vase numele de Cara munteneaseA de la Muntenil ce se cobo-
rise in ea. Ea avea insA de mat Inainte numele de Cara romAneascA de la
ertominiT, care o locuittu din vechime, gi de acea gAsim ca Inca Nicephor Git-

(1) Rath. Greceanu Mag. Ist. II, p. 129, 138, 162, 169, 195; Const. cdpitanul Mag. Ist. I,
p. 102, 104, 217, 221, 232. Istorta (grel romAnestl Ed. loanid, p. 2. 2, 30, 38 s. a. .Rumtini
In trgeles de popor Comet. cap. Mag. 1st. I p. 15.
(2) Col. 1i1 Traian 1874, p. 216.
(3) Uricariul, V, p. 157. (adecA dincoace si dincolo de Olt).
(4) Mag. ist. I, p. 128.

www.dacoromanica.ro
 INTEMEEREA TERILOR ROMANE. 297

gora pe la 1300 o numevte Blahia, terminul equivalent pentru tam romanea-

sea la SlavI vi la Greet (1).
Fara indoiala ca la inceput ruman nu insemna verb, ci numaT cat supus vi
ea numaT cat mat tirzid cand se strica conditiunea supuvilor, acest termin a-
junse a insemna clasa cea mat inferioara a societatii. De aceea cu toata acea-
sta degradare a intelesulul cuvantului de ruman el nu inceteaza a pastra ca
denumire etnicA deplina sa valoare vi Miron Costin pulu spune cu drept cuvint
cA (in Ardeal, Tara munteneascA .i Moldova poporul se fellqte cu numele de
Roman.* (2) Acest indoit fnteles al cuvintulul se pastreaza pana tarzid. Ava
gasim ca Dionisiu Eclisearchul it intrebuinteaza chiar in aceeavi frasa in am-
bele sale acceptiunt vorbind de rumeinif pre rumane§tY : .apol vi as avut cum
sa face boerii al avea rumanT mat mult vi s'ad facut deslegare nunaniel Fran-
tie ca vi odinioara rumaniel trareT rumanevti).(3)
Cu toata aceasta a doua nuanta a intelesuluT, nu este mat putin adevarat ea
cuvintul ruman insamna in Valahia clasa inferioara a societateT vi deer indrepta-
tevte parerea noastra cA elementul venit de peste munti, de vi n'at cucerit Cara
cu sabia, totuvi ad pus in lucrare o predomnire, .0 stapanire asupra popora-
tiunet vecht vi autochtone a tarilor descalecate.
Aceasta inriurire precumpanitoare se vadevte insa vi din alte ImprejurarT,
Este cunoscut ea limba romana nu poseda la nordul Dunarei nici o deose-
bire dialectala. Toate schimbarile ce se observe in vorbirea Romltnilor constad
numaT cat in unele vorbe particulare in deosebitele tart intocmite de dinvii. Ni-
caerl aceasta diferintare nu atinge formele limbel, care ramtn pretutindene ri-
guros aceleavi, incit deosebirile poarta caracterul unor provincialisme §i nu a-
cele ale uneT variatiunT dialectale. Aceasta este cu atata mat gall din cale
data luam in privire intinderea nemasurata de pamint, pe care este respan-
dila natiunea romana: 300,000 de kilometri patratT, adeca o regiune tot atat de
intinsA ca qi Italia ci mai bine de jumatate cal Franta. In aceste de pe nrma
tart variatiunile dialectale sunt de tot insemnale. i aceste dialecte sunt ava
de deosebite ineat Normanul nu intelege pe Provansal, Lombardul pe locuito-
rul Romagnet Si pimontezul pe Venetian (4). Din protiva la Romani, afara de
cate-va rarl cuvinte, toate partile acestui popor vorbesc una vi aceTavi limba:
Maramurevanul intelege fait nici o greveala pe Dobrogian vi Bucovineanul pe
Romanul din Banat.
Pe Tanga aceasta unitate deplina a limbel romane trebue sa mai atragem
luarea aminte asupra unel particularitati limbistice earavi foarte insemnatA.
Aceasta este infatovarea de cuvinte de obarvie maghiarA in toate tarile locu-
ite de Romint chiar vi in acele unde Maghiarit n'ad ealeat nici °data, pre cum
in Valahia rasariteand. sad Bucovina.

(1) Nic. Gregoras, Bon. 1, p. 203.

(2) In poema polong, Arch. Ist. 1, 1, p. 161.
(3) Papiu Ilarian, Tesaurul, II p. 211.
(4) Emile Picot, Les Roumains de la Macedoine, Paris 1875, p. 34.

www.dacoromanica.ro
298 A. D. XRNOPOL.

Aceste doua imprejurArY pot fi explicate nutnaT cit intr'un singur chip. Ro-
!liana ad locuit in muntl unde se purtaU adese din loc in loc au turmele din
care isT agonisag train! tor. Aceasta framantare si necotecilta atingere a deo-
sebitelor ramurT a be natiunel romaneslf ag adus unificarea cea alit de deplina
a limbet, pe cand viata maT mull asezata a poporuluT francez si italian au pro-
dus deosebirile dialectale. Apol conlocuirea Romanilor impreunA cu UnguriT
si Secuil in Transilvania ag introdus in limba for elementele maghiare.
Cand s'ag coborat Romani' din munti la campie et ad fost indestul de nu-
inerosT pentru a impune tuturor locuitorilor tarilor descalecate unitatea lim-
beT adusa cu el precum si elenientele maghiare pe care et be deprinsese Inca in
centrul muntilor Carpatl.
AceastA predomnire a limbeT romanesfi vorbita dincolo de munt,Y in vaile
DunareT si ale NistruluT indegeteaza insa fara indoiala o predomnire social& si
politica a elementului navAlitor.
DacA lug este netagaduit cA Romanil ce venirA de peste multi as pus in
lucrare o predomnire oare care asupra poporatiunel atat romaine cat si slavone
ce se afla in Muntenia si Moldova, nu e mai putin adevarat ca gasim si ur -
mete unor positiunt privilegiate dobindite de unele partl ale acestel popora-
tiunl. Lucru caracteristic este insa cA numaT cat poporatia romana se afla in
unele partT in o stare deosebitA, pe cand nicAirea acea slavonA nu pare a se fi
bucurat de aceastA favoare. Nu credem cA simpatia nationala sA fi impins pe
Romanil de peste muntl a cruta unele parti din poporatia romAneascA pe care
o intalnitn in Wile descAlecate, dovadA ca. acolo unde puturA, el o reduserA
la starea de supusi (Rumanil); maT de admis este cA numai unde aseclarea a -
perala prin natura locurilor inlesnea putinta improtiviret, acolo si numai acolo
poporul supus pAstra o positie mal neatirnatA, si in aceastA imprejurare se a-
flA si cheia esplicareT cum se face de intalnim numal Romani cu positiunT pri-
vilegiate, intru cat am v6zut maT sus cA numal Romanii ocupail asezarl mai
tart prin partite muntoase ale Moldovei si Muntenieb, pe and poporatia slavonA
salasluita in ties nu avea nici un ajutor de la naturA pentru apArarea liberta-
teT sale. Amintim dintre partite de popor romanesc cu positiunt privilegiate Ba-
natul CraioveT In Muntenia; Campu-Lung, Vrancea si Tigheciul in Moldova (1)
Este decT invederat cti majoritatea poporulut supus elementuluT venit de
peste mutt era de obarsia slavonA, cea ce este cu atat maT usor de esplicat
cu cat poporul romAnesc aflat de descalecatorT in Muntenia si Moldova, n'avea
decat sA se alipeascA pe langa elementul domnitor, cu care era legat prin lim-
ba si obiceiurT, pe cand SlavoniT cu litnba si obiceiurile for deosebite, trebuiag
sA aparA navalitorilor ca strainT, dee! dusmani si meniti chiar de ataxia a fi
supusT si aserbitT de dinsul. In acest inteles trebuiesce luat cuvintul tut Cante-
mir care spune ea : . erb care sA fie carat Moldovan nu este nici unul; eel care
sunt se trag sag din RusT sag din ArdelenT, cArora Moldovenii be zic Ungurent,
(1) Pentru Banatul Craiovel vezT mal sus, p 21. Pentru Campu-lung ai cele-lalte erepu-
bhcl, din Moldova vezT Can temir descr. Mold. p. 124.

www.dacoromanica.ro
 INTEMEEREA TERILOR ROMANF. 299

cad Dragon dupe descitleearea in Moldova, gAsind-o flu% locuitori, o a impartit

toatit Intre sotii lul de arme. Ear acestia vAzand cA nu este drept ca boierul
sä lucreze vi O. munceasca la boierid (act to aces ce era1 din &Inge roman
se consideraa de boeirt) §i tinand ca e lucru nevrednic pentru oamenl dedati
la arme sa se punti sA lucreze pamintul, as trecut in tarile vecine unde era a-
cum introdusa, verbirea taranilor vi cu invoirea domnilor acelor Mr! ad luat
oameni care eras deprinvi cu munca vi i -an adus vi avezat pe la moviile for ca
sa le lucreze. Adevarul acestel marturisirT it arata chiar vi numirea acestor
tArani care la Moldoveni se numesc vecini, In semn di mai inainte vecini erad
aceia pe care fericitul succes al armatelor moldovene i-ad adus la jugul io-
bagiei, (1).
In acest loc Cantemir generalisand intr'un chip prea intins cea ce era In de
comun regula, cautA sa impace starea de lucruri pe care o Intalnevte pe tim-
pul sod cu grevita sa Were despre pustietatea Moldova in momenIul desca-
lecarei. Daca Cara era pustie, ar fi fost firesc lucru ca stapanii veniti de peste
munti sa fie toti Romani, ear verbii Ruvi sad Ardeleni, vi fiind ca pe acestia
nu-i gasesc descalecAtoril in Cara cea pustie, apoi Cantemir i aduce din tad
strAine. CAM seriositate insA pune Cantemir in gandurile sale se vede de pe
contrazicerea flagrantA in care se pune in dotiA frase ce se urmeaza numal
deal una dupA alta vi in care]prin cea &inlaid el aduce pe verbi din Wile ve-
cine, ,cu invoirea domnilor acelor tail vi apoi indata dupe acea atribue In-
temeierea iobagiei fericitului succes al armatelor Moldovene, !
Este adevarat, nu cA nici un verb n'ar fi fost de obarvie moldovau vi cu a-
tat mai putin pe rimpul lul Cantemir tend o multime de fool proprietari, de
boieri chiar, cAzuse in stare de verbi, dar cA marea majoritate a verbilor fu-
sese la origina for Slav!. Acevtia insa nu fusese eaduvi din tArile vecine cu
invoirea domnilor acestor tart, cu atata mai putin in urma fericitulul succes
al armatelor moldovene, ci fusese aflati de descalecAlori pe mAnosul pAmint
al Moldova
Tot atat de grevita este vi esplicarea ce o dA Cantemir asupra originel euvin-
tului de vecin. Acest cuvant se intalnevte pretutindene in Moldova pentru a
insemna pe verb. El se afla une or! vi In Muntenia alAturea cu termenul mull
mai general de rumen (2). Cantemir spune ca. originea acestel denumiri ar tre-
bui cantata in faplul cA vecini erad aceia pe care fericitul succes al armate-
lor moldovene i-a adus la jugul iobagieT vi care eras aduvi din Virile vecine.
Esplica deci derivarea cuvintului in sens de verb din o aplicare a intelesului
sOd primordial de megiav (3). Nob credem ea cuvintul vecin avea un indoit In-
(1) Descr. Mold. p. 121.
(2) VezI doutt documente publicate In Revista pentru Istorie, Arch ologie vi Filologie a
D -luI Gr. Tocilescu BucurevtT11884, Vol. I p. 218, de la Gavril Moghill, din Targovivtea 1618,
pentru un vecin (In textul slavon mini); un altul de la Alexandru VodA 1624 earIvI pentru
un vecin. Idem, p. 221.
(3) Esplicarea luT Cantemir pare a gltsi un sprijin in actul pentru desrobirea rumAnilor
din 1749 a lul Const. Mavrocordat. In el se defiuevte vecinul ca Olean megitv fara movie,

www.dacoromanica.ro
SOO A. D. ICENOPOL.

teles, acel de megias si acel de locuitor, de unde apoT prin stricarea conditiu-
neT chase locuitorilor plugart captila acel de verb, si aceasta bifurcare a !lite-
lesului cuvintuluT se vede Inca In limba latina. In latinitatea poporana gasim
anume adese on cuvantul vicinus care vine de la vicus sat, intrebuintat in sens
de locuitor si nu in acel de megias, In care el este dat numal cat de scriitoriT
latinT (1). Cuvantul vecin In intelesul de locuitor, acela din care apol Romanii
trasera pe acel de :1 erb se gaseste decT Inca din epoca romana si tot din acest
Limp trebue sa fi exislat si lucrul la care se rapoarta. Se intelege de la sine ca
la origine atat vecinul cat §i rumcinul eras departe de a avea acea positiune
Injosita in care IT vedem mat in urma, si ca decT nicl intelesul acelor cuvinte
nu era asa de degradat.
Asezamintul vecinilor cats decT sa fi lost cunoscut Romanilor Inca dinainte
de descalecare, de si farti indoiala ca el dobindi caracterul cerbiril, dupe ce
elementul coborit din muntT supuse pe acel acezat pe coastele exterioare ale
Carpatilor si in sesurile asternute la poalele lor. Thentinit din Muntenia pe de
alta parte dateaza existenta lor cel putin de la coborirea lul Radu Negru in
acea tail, in cat vedem cum ast-fel originea conditiunei injosite a unel pail
din taranimea roman& isT &este esplicarea el in faptul descalecariT. Este pro-
babil ca la inceput vecinil sail rumanil aveail Inca proprietatea lor de pamint
Pi se deosibeaa de oamenil liberT numal prin imprejurarea ca eras obligati a
presta o citime de munca boerului In cuprinsul mosiil caruin el se aflat. Per
zandu'sT maT tarzia ocinile lor, eT ajunsera a fi impedecatT si d'a se muta de
pe o proprietate pe alta si se adunara tot maT mull pe capetele lor toate a-
cele conditiunl injositoare a carora intrunire constituia caracterul vecinatatil.
Descillecarea n'a lost o cucerire, ci maT mull adapostirea unor fugarl din
regiunile carpatine dincoace peste munti. In efectele el asupra poporatieT o-
riginare a Munteniel si MordoveT ea nu se deosebi InsA mull de caracterul u-
net supunerl violenle a acestor tarT. Esplicarea acesteT imprejurari se afla in
deosebirea elementulut navalitor de elementul navalit, cel intal nobil, avut,
cu o organizatie militara, eel at doilea sirnplu, taranesc si reschirat fara nicT
o legatura pe intinsul teritorid al tarilor romane. Se repels ala& odata vecIni-
cul adevar continut in fabula ariciului cu sobolul. Oaspele deposeda pe gasda.
Repejunea cu care se intinsera statele Munteniei si ale Moldovel pane ce
at &ta numaT cli din sat nu este volnic sit iasit (Mag. ist. II, p. 290) Si aicea InsA este de
admis o interpretare a cuvantuluI vecin dup5. intelesul sed de al doilea, tot dupA cum face
$i Cantemir.
(1) Lex Salica 4754: Si quis autem migraverit in villam alienam et si aliquid infra 12
menses secundum legem contestatam non fuerit, securus ibidem constet sicut et alii vicini.
Itiner. Hadr. VI apud Baluz Tom. III Miscell. p. 451 : cDie Mercurii in aurora egressi
concessimus Viterbiam civitatem quam ut reor mille vicini colunt. - Consuetudines Galliae
municipales: Picini tribus modis fieri: Primo quidem cum quis filius vel filia ex urbe ortum
ducit si homo non vieinus in conjugem tricinam accipiat neque is neque liberi vicinagii
iure gaudeant. Vidua omnem vicinitatem facial i. e. civium omnia onera subeat) excepto
exercitu., Vecii Du Cange, Glossarium mediae et infimae latinitatis, s. v.

www.dacoromanica.ro
 INTEMEEREA TREMOR ROMANE. 301

ocuparit intregile regiuni din care astazi ele suet aleatuite, dovedeste inch. si
mai mull ch. respindirea Romani lor transcarpatini nu inlalni in lark duna-
rene nici o improtivire si ca deci emigrantii de peste munti asezara aid o a-
devarata staphnire, necombatuta intru nimic de elementele autochtone.
Astfel Muntenia atinge, putin timp dupa constituirea el, tarinurile Mare
negre. clntinderea aceasta s'a facut fara indoiala inainte de infiintarea prin-
cipatulul Moldovei, de vreme ce ghsim pe acesta latind staphnirea sa numal
cat pand la Bachd si BOrlad si tocmai Stefan eel Mare rapeste tinutul Putnel
de Ia Muntenii (1). In 1348 Bogdan intemeiazA statul moldovenesc si nici nu
tree 30 de ani cand intAlnim in Cetatea-alba. langa termurile Marefi-negre un
administrator al 10 Iuga Voda eel I in 1375 (2). Apol daca pe de o parte se
constant farA nici o indoiala existenta unei poporatiunl de baslina la epoca e-
migrarel coloniilor de peste munti, iar pe de alta se vede ca stapanirea ace-
stora se intinde asa de repede si far& a inthlni nici un soid de improtivire, nu
se dovedeste din insusi acesle imprejuraff ch. Romanii de peste muntr devenira
stapanii primiti de buna voe at poporatiunel originare?

V.

PAMINTURILE DOMNESTI

and Romanii se coborirh din munch Fagarasului si at Maramuresulur, el

stetead sub conducerea unor capi numiti Voevozi. Acesti voevozi erad o au-
toritate cunoscuta Romani lor Inca dinainte de descAlecare, mai ales in tarile
de peste munti. Ea avea un caracter terilorial, representand nobilimea cea
mare feodald. a regatulul unguresc. Erad judecalori supremi in comitatele sad
provinciile for si purtad adese-ori si titlul de comiti si de palatini (3). titlu ee
se vede dat si voevozilor romani de peste Carpati. (4) Aces li voevozi eras t per-
sonaje tinute numal cat cu anevoe in frail de autoritatea regilor unguri si ch.-
rora acesti regi le daruia insemnate bunurt peniru a'i mantinea in credinta

(1) Hasdei, Ist. crit. p. 7.

(2) Doc. de la Iuga I in Hasdeil. Ist. Crit. p. b9. Comp. titlul luT Roman Vocla. din Doc.
din 1392: stApInind tan. Moldovei de la munte pinl Ia inare, (Arh. ist I, 1, p. 18).
(3) Fejer, Codex diplomaticus regni Ilungariae, VIII, 2. p. 98, anno 1317: Mgister
Dausa comes de Bihor et de Zobolch ac in comitatibus de Zathmar, de Zonuk, de Kraszna
vice sua judex specialise; VIII, 2, p. 285, a. 1320: cDausa vajooda judex per quinque
comitatus ; VIII, 2. p. 209, a. 1.-21 :. Dausa vajvoda ; VIII, 2, p. 394, a. 1322 ; Dausa
palatino ; VIII, 1, p. 389, a. 1310 :.Nos Ladislaus voyvoda Transalpinus et comes de
Zonuk ; VIII, I, p. 147, a. 1303: cNobili viro et honesto Nicolao vaivodae, filio magni-
fici Mauritii comiti de Ugocsa et Marmarusiop.
(4) Fejer, op. cit. IX, 3, p. 469. a. 1365: strenuo viro Balk filio Saaz Moldavo vai-
vodae Maramurusiensi et per eum Drag, Dragomer et Stephano fratribus uterinis ; X.
I, p. 581, a. 1390; efidelis foster Drag comes de Marmarus et Valk vaivodae similiter
comitis dicti comitatus ; X, 2, p. 63, a. 1392: (Magnificis Balk et Dragh vaivodis co-
mitibus Marmarus et Ugocha.

www.dacoromanica.ro
302 A. D. XENOPOL.

eittrit et. Cu toale acestea ei se revoltad adese-ort si trebuia sd fie combdtuti

cu armele ca o pulere teritoriald deosebitit (1). VoevoziT romAni care venira
dee! de peste muntl, Radu Negru si Bogdan, erad nifite seniort teritorialT, ca-
pit unor mid state. organizate dupd dreptul feodal, ce fusese imprumutat de
Ungurt de la popoarele apusuluT si care acuma era sit fi strapurtat dincoace
de muntT in campia moldo-romans. De aceea intalnim si la Romani! din Va-
lachia FA Moldova in constituirea vechiulut for stat principiile fundamentale
ale feodalismulut daruirea de pamanturt pentru a resplAti slujbele militare
ci a alipi pe vasall prin credinta catra capul stalulut si despoierea de acele pa-
mantud la caz de calcare a credinter din partea vasaluluT. Ddruirea de pa-
manturi care forma in apusul Europet chitul eel mat puternic al Statului, de-
vine si in terire romane mijlocul eel mat temelnic de asezare a domniet; de
aceea si documentele cu cat sunt mat vechr, Cu atata cuprind mat mult nu-
maT ditruirT de pamanturt.
La inceput, spune UrechQ cd domnia Moldova era iirriaT mult ca o capita-
Die) (2), si asa va fi fost inleadever cat timp nu se intemeiase Inca dincoace
de muntl autoritatea terit9riald a voevozilor venitt de dincolo., In curend Insd
capitania se schimbd in slomnie, teritoriul stapAnit se tot intinse de la munte,
att.& mare. Intru cat igsa in vremile vecht autoritatea capulut statului se
confundit cu dreptul d9 proprietate, domnul se privea ca proprietarul Ord
sele. De aid vine de ehsemplu impartirea teritoriulut intre moctenitorii dom-
nulut, inzestrarea fetolor cu cate o bucatd din acest teritorid si altele de a-
cestea. Legenda arajd cd Dragos pune in luerare aceastd conceptiune a pro-
prietAtet teritoriull Moldovei, de indatd. ce puse piciorul in ea. Nimerind el
lalocul unde este acum mondstirea Etcanii ad eat acolo pe un rutean Eted
si intrebtuodulep om este de frame in acel loc pustid, a spus ca e Rusneac
din Cara lesascirt si Dragos a ddruit lut pdmentul de lAngd acel riusor ca mo-
sie etern& si ereditard. (3). Aceasta., legends maT indegeteazd si imprejurarea
di in partea ,esului, in Moldova, locuiad Slavonil, precum si cd domnul roman
cauta BA-0 atragd simpatia poporulut supus respeetandu-I proprietatea, ceea
ce se va fj facut pretutindenea unde navalitoril ar fi putut intalni improtivire.
Ast-fci se nascu deosebirea intre pamanturile razit§estl, ale mweniIor sad
knejilor si pamanturile domnesti, cele d'iniM erad Ore-cum proprietate alo-
dialh, cele de al doilea deveniad prin daruire proprietate feodald.
Voevozit romant IT intinserd stapanirea mat cu deosebire asupra sesulut,
pricing pentru care se si gdsesc eel mat multi rezasT in partea muntilor. Insist
el supusera, fitrit deosebire de nationalitaie, pe tott locuitoril ce-i intalnird,
autoritatil Tor, si anume si pe Roman!, dupd cum am aretat'o aceasta din in-
(1) Am vezut maI sus revolta lul Bogdan voevodul IlaramureuluT. Comp. Fejer VI,
2, p. 26, a. 1296: Praeterea quum contra Rorandum Voivodam et fratres suos filios
Thomae, cum nostrae militiae multitudine armatorum processimus .
(2) Letopisetele, I, p. 96.
(3) Miron Costin, In poema polo* Arh. ist. I, 7, p. 167,

www.dacoromanica.ro
 INTEMFEREA TERILOR ROMANS. 303

sAmnarea serbului la Munteni cu numele de ruman. Aceasta imprejurare ne

arata insa intr'un chip vederat cA pAmenturile domnesti erad, nu numai cat
cum sprijine Balcescu, locurile de pustid adica cele ce nu se slApanea de
nimene din nepomenit veac, branistele domnesti si locurile tirgurilor. (1) ci
chiar pAminturi locuite si asezate. Mai multe documente care conslatii dd.-
ruiri de masa vac adeveri fauna cA. damnut nu: darula numai sill li pasta' ci
OW de pament locuite, prin urmare impreunA cu locuilorii ce se aflad pe ere.
Mai intaT constatam un fapt, ioate documentele de daruiri de mosil pun in
local acestui cuvint acel de sat (in uricele slavonesd CEAA), care cuvint con-
tine idea de locuilori, si cand se intimpla sd. se ddruiaseti cafe un loc pustid se
spune aceaslA imprejurare anume in document. Asa Pe Iru Rares spline in-
tr'un hrisov al self din 1535 ea dA lui Toma un loc pustiu pe Botna ca sA 's1
aseze acolo un sat. Petru Schiopul in 1586 intaresce lul Buclum proprietatea
sa din cump6rAtura asupra Luncel marl ca sti'§I stiliisluiasca acolo un sat.(2)
CA cuvintul de sat nu se referea insa numai la asezarea locuitA, ci coprindea
si mosia dimprejur, se vede de pe aceea ca in cele mai multe documente sunt
aretate hotarele satulul, ceea ce nu ar avea nici un inteles dad. ar fi vorba
numai cat de vatra satulul. (3)
Ca aceste sate sad mosii erad impoporate, se mai cuntisce apoi si de pe nu-
mele mai multor din ele care sunt invederat derivate de la oamenl. Asa gasim
Vtinatoril, Vornicenii, Bisericenit. (4) Adese on intalnim amid fAcute boe-
rilor a unor sate unde acel boeri isi aveati asezarile lor_ Ast.-felon document
de la Alexandra edam_ din 1419 hArAzeste lui Dragomir si Janos treT sale
in. etunpul Tut Dragon pe Nechid, anume satul uncle se aaa casele lot., PAscanii
si DrAgotesiii. Un alt hrisov de la acelas domn din 1428 da luT Sinata gin pa-
mintul nosIru al Moldovel 3 sate, unul pe Zelelin uncle este casa but, qi un
a] treilea document tot de la Alexandra din 1429 darueste lui Onica un sat
pe Jijia uncle i se afla casele ca sa'T fie mosie cu tot venitul. (5) FAra indoiala
ca boeril ddruiti cu aceste sate, uncle se aflau casele lor, nu locuiad in niste
pustietati ci in mizlocul unor asezari omenesti. Aceste sate unde boerii Isl
facuse salasluirile lor, era mai inainte sate domnesti, care acuma prin dA-
ruirea domnulul devenead boeresti. Daca ne vom aminti cd. adese -orl per-
soana daruita cu un sat nu era de cat un locuitor care dobindise prin vitejia
(1) Despre starea sotiala a muncitorilor plugarl In Magasinul istoric pentru Dacia,
II, n. 232.
(2) Arh. ist. I, 1. p. 83. Uricariul II, p. 254.
(6) Wickenhauser, Moldawa I. p. 55 : cIar hotarul acestul sat sd. fie acolo pe unde
l'ad facut de mull timp boerul Vilcu, (Doc. din 1409), Arh. ist. I. 1. p. 74 : hotarele
acelor sate sA fie dupd. hotarele cele din vechime locuite, (Doc. din 1442). Mal vezI
unul de la Stefan eel Mare din 1488 In Wickenhauser, I, p. 76.
(4) Doc. de la C. Movild, 1608 , Arh. ist. I, 1. p 78. Altul de la Alex. Ldpureanu,
1559. Idem 1, 1. p. 119.
L (5) VezI aceste trel documente In Arh. Ist. I, 1. p. 110, Uricariul II, p. 248 qi Arh. Ist. I,
1. p. 121.

www.dacoromanica.ro
g04 A. to. XENOPOL.

luT aceasta favoare, atuncT vom intelege si maT usor acele daruirT a unor sate
unde ceT daruitT 10 aveai oasele lor. In acest caz viitorul boer comanda os-
teniT ridicatT din satul sea in cat eT se deprindeat cu ascultarea de dinsul, si
sand apoT domnul 1T darida satul, ascultarea de pe campul de resboid se stra-
mula In viata campuluT. ApoT Romania asezati intre Slavonl. care formase
marea majoritate a poporatieT supuse, prin insu0 faptul ocupatiuniT silite (ca
sti nu zicem a cuceririi) teriT, erati intr'o positie de stepani fats cu eT, in cat
fare. Indoiala si inainte de daruire eT puneaU in lucrare oare -care drepturl de
suprematie asupra for si daruirea domnulul intiparea numal cat pecetea
dreptulul pa o stare de fapt anterioara. AcesiT hoer! avead apol pe linga sine
slug! Inca dinaintea coboririT for in terile romane. Aceste slugT se contopead
si se amestecad cu poporatia daruita in cat formad o class de servitor! a!
boerilor. Pe de alts parte unii dintre locuitoril de frunte din Slavoni se mal-
tase prin favoarea domneasca la rangul boeriilor. In sfirsit SlavoniT romani-
zandu-se, deosebirea de nationalitate inceta de a ing1 fi o pricina de precum-
penire politica. Clasa boereasca in acest restimp se organizase tot mai deplin ;
titlurile, apoi veniturile afectate boerilor deosebea tot maT mult pe slujbas de
neslujbas, conditiunea vecinilor si a rumanilor se caracterisad tot mal limpede,
in cat In curend se desemna pe pamantul terilor romane o class de apesatorT
si alt a de asupritT.
Formula ddruirel 1ntareste Inca si mal mult parerea ca domnul daruia nu
numal stapanirea asupra mosiel ci si acea asupra elementuluT omenesc afla-
tor pe densa. Ea este in de comun urmatoarea : NoT cu mila lul D-zed N. N.
voevodul tare! Munt. sad Mold. am dat singe noastre X pentru a luT credin-
eToasa slujba treb sale in maim luT cu tot venitul si copiilor Ini si nepotilor lin
si stranepotilor luT, (1). Venitul unuT sat era mai intal toate roadele luT firesii,
precum pdsunT, fanate, padurl, locuri de arat etc. Asa videm ca un document
de la Alexandra, domnul Munteniel din 1575, da jupanului Ivasco eacele grin-
dull, silistile, baltile si trite hotarele (2). Documentele unguresti, dupa care
sunt Informate intocmai acele romanesti esplica mai lamurit Inca ce erati fo-
loasele unuT sat (utilitates et perlinenciae). Ast-fel un document din 1273 e-
numera : cum omnibus utililatibus sylvis videlicet, vineis, pratis, feneto, pi-
scinis, tributo tam in fluvio Drawe quam in Danubio constituto,. un altul
din 1438 arata ca utilitati : csilvae, vinea, prata, (3). Aceste venituri nu ad
Ins& inteles data nu admitem si niste oamenT care sa be strings si sit' le es-
ploateze, si nu esle de admis ca inteun Limp de barbaril si nedreptati, ca a-
cela din care dateaza asemenea documente, proprietarul until sat sa fi adunat
veniturile mosieT sale prin oameni platitT pe rand era asa de firesc lucru a se
impune asemenea indatorirT poporatieT supuse. Ceea ce da valoare unei pro-

(1) Vezl spre exemplu documentul din 1392 de la Roman voda, Arh. ist. I, 1, p. 12.
(2) Arh. ist. 1,1 , p. b0.
(3) Fejer 1. c. V, 2, p. 131, XI, p. 153 Comp. IX. :s, p. 300.

www.dacoromanica.ro
 INTEMEFRF.A TERE.on 1205111CF. 305

prietAti este tocmai elementul omenesc ; de aceea chiar and dttruiad silisti
pustii se facea aceasta tot in scopul de a se aseza pe ele sate de locuitori (1).
Satele domne$ti si prin urmare si acele boeresti erad deci locuite de o po-
poratie supusa unor indatoriri catre slat:dint locului, domnul sad boeriul.
De aceea era tot-deauna o pedeapsa, o degradare ca un sat razasese sa fie
luat ca domnesc. Aceamta pedeapsa se ap]ica une-ori pentru omorurile intam-
plate pe teritoriul lor ; alte-orl and satul nu putea respunde birul cu care
era impus. Pentru cazul inlaid citam un document de la Bogdan flub hit U.-
pusneanu din 1570 in care se spune el: cdomnia mea am luat acest sat Al-
botenii sä fie domnesc pentru omorul acelui Grec ; insa boerul Albola, staro-
stele de Cernauti, platind Grecilor moartea Greculur : 158 de boi si vacs, 600
de ol, 7 cal si 13 epe, domnie mea i-am dat salt]] Albotenit ca sa'i fie tut o-
(Ana eu tot venitul, (2). Eata deci cum un sat ]fiber devenise domnesc si apoi
boeresc pentru o crima comisa pe teritoriul lut, si acest mijloc, cu care s'ai'l
napastuit in cursul timpului multe sate razasesti, ad aruncat multe din ele
in rindul vecinatatil. CeI -l'alt chip de a se lua un sat domnesc este docu-
mental prin un hrisov de la Radu Mihnea din 1613, care arata ca satul Apele-
vii fusese luat domnesc de Mihal Viteazul, pentru ca knezit acelui sat nu pu-
tiise respunde domnulul birul de 50,000 de aspri, ce aruncase asupra lor.
cLe-ad luat mosiile si i-ad facia vecini,. Acest sat este apoi dat de zestre
de Mihai Vileazul fiicei sale Florica la mgritarea et cu Preda Postelnicul (3),
$i astfel percurge si el acele fret sail care coborad din libertate catre io-
bagie : sat rAzasesc, domnesc si in sarsit boeresc.
Satele domnesil eras exploatate in interesul domniet de catre starosiit sad
parealabil tinuturilor uncle se afla1t asezate. Acesta este fara indoiala intelesul
unor frase ca acestea din docurnentele vechi : (tin sat pe apa Barladului,
care sat ad Post drept domizesc, ascultator de tirgul Yasluittlia sad un sat
donznesc Vanalori0 ascultettor de ocolul Pietrit, (4).
Ce drepturi asupra poporatjunei conceda domnul prin daruirea satelor ?
FAra indoiala cä numat acele ce le vedem exereittindu-se si mai tUrzid de
proprietarl asupra locuitorilor de pe mosiile lor, anume acela de a se folosi
din tnunea lor si de a le lua $i o dijma din productele recoltate de et. Locui-
torii unut sat putead fi scutiti$i de dart, insa 6tunct trebuia o scutire speciald.
Astfel se gasesc mai multe documente care apAra de dari pe locuitoril satetor
manastirep, aparare de care bine inteles se folosead calugaril si no locui-
torii, de oare-ce calugaril sad percepead acele venituri in folosul lor sad in-

(1) Popora(ia find rail, domnil cdutad sa favoreasca in toate chipurile asezarea de sate
nouT ; el scutesc pre locuitorl (fie Rail. fie MuntenT, fie Ungurl, fie Sarbl, fie MoldovenT,
sad oameta de orl ce limbd) de toate ddrile catre domnie, pentru un period de mai mulll
anl. (Doc. de !a Ieremia Movill din 1603. Arh. ist. I, 1. p. 117).
(2) Uricariul II, p. 252.
(3) Mag. ist. II, p. 265.
(4) Arh. ist. I, 2, p. 191 (Vasile Lupul 1652) ; Idem I, 1, p. 78 (C. Movila 1608).
Rev. p. ht., Arch. fi Ril., An. III, Vol. V. 20

www.dacoromanica.ro
806 A. D. XENOPOL.

locuiad darea de care prin staruintele Tor fusese mantuitl locuitoriTeu alte
indatorirt catre el din partea tgranilor. Astfel un hrisov din 1399 de la Mir-
cea eel Mare elibereazit satul einchinat de jupan Galea manastirel Strugalea
de oierit, porcarit, albinarit, galeatarit, vinarici, de gloaba., de cat de olac, de
boT de carat, maT pe scurt de toate slujbele §i darile marl il,i mid, care set rtt-
mina in folosul aceleb mtinetstirl, precum 11 mat emanciplim ,si de legea de a
pe9cui moronT trel zile pe an pentru domnia mea, laseind §i aceasta tot in fo-
losul eisef metnastirl. (1). 11n alt document din 1447 de la Petru Voda hail-
ze§te manastirel Pobrata o parte din dijma vinuluT §i toata ceara din Tirgul-
Frumos. Un altul de la acela0 domn din 1448 scute§te 3 sate ale aceleiasi ma-
nastirT de orT ce dad ci obligatiuni fizcale, militare i judeciare (2). Manasti-
rile care se bucurad de deosebita ocrotire a principilor se vad Indestul de
des daruite cu asemenea scutirT $i une-ori li se atribue chiar perceperea unor
veniturl directe ale statului. Astfel doua documente de la Alex. eel Bun hail-
zesc venitul unor vamT Ia nicte manastiri §i anume unul din 1422 vama din
Bar lad mankstirel Pobrata, iara altul din 1431 acea din TazIad manastirel
Bistrita (3).
Aceste concesiuni a perceperel unor venituri de la locuitoril satelor daruite
se intalnesc molt mat rar la daruirile facute boerilor, qi ele Inteadevar nu pu-
tead fi Ineuviintate de cat ca o deosebita favoare, intru cat altfel, fata cu nu-
meroasele dank! ale timpurilor vechT s'ar fi amenintat veniturile domne§tT
cu o deplina sacare. Astfel Intalnim un singur document din 1430 prin care
Dan voevod daruecle slugilor sale Stoica, Dumitru, Vlasan, Mihail, Petru §i
Sisman ca sa fie satele Ciurile§tiT, Dambova Turcine§tiT §i jumatate din
Balomirectl mo§iT ohavnice for qi fiilor tor, nepotilor §i stranepotilor tor,
scutindu-le de oierit, de porcarit, de albinarit, de galetarit, de vinaricid, de
dijme, de gloabe, de cosit fan, de carat, de podvezT §i alte slujbe §i dajdil marl
§i mid, de toate aceste sa fie in pace cu slatornicie si sa nu cuteze al bintui
ilia jude, nicT globaf, nicT birar, nicT din alte slugi §i dregatori a! domuieb
mele ce se trimit in slujbele domne§11. (4) Observam tot odata ca acest do-
cument confine dovada cea mat Invederala ca satele daruite de domn eras
locuite. Orb cit de intinse eras la inceput paminturile domne.tT, ele totuci sfir-
sira prin a disparea, dupa cum se sfir§ise §i in apusul Europei nemasuratele
latifunuil ale Capetingilor. De pe la jumatatea veacului al XVII daruirea de
mo§il devine de tot rara §i chiar cand ea se intalnqte, are de obiect daruirT de
mocil propriT ale domnulul, venue in proprietatea luT privata, prin cumpara-
tura, motenire sad confiscare. Asa Miron Barnovski, dupa ce esa din domnie

(1) Arh 1 t. I, 1, p. 97
(2) Ark i t. I, 1, p. 113 qi p 153.
(3) Arh. 1 t. I, 1, p. 122 si p 432
(4) Arh. ist. I, 1, p. 73 Un alt document de la Stefan von. 1433 d6.rue§te lul Jurja
Aloe un sat cu dreptul proprieT judecatT loeall, care era Impreunat cu perceperea oare-
caror vemtml, provenite din gloinri (Arh. ist 1, 1, p. 81).

www.dacoromanica.ro
 INTEMEEREA TER1LOR ROMANE 307

§i este dus la Constantinopole, lase prin testamental sea din 1628 mal mtilte
sate ale sale cumpttrate in Polonia cpand ce am fost locuitor acolo' unor
mAnitstirl (1). Niste sate venite prin mo§tenire in stapanirea lul Moise Moghild
ni le aratd un document din 1634 ea cdrepte ocinT si cumpardturt ce le au
cumparat vArul domniei mele reposatul Isac Balica hatmanul si nime sa nu
cuteze a strica, fntru cat domniea mea sunt cea mat de aproape rudd a lul
Balica' (2). Vasile Lupu pomene.te intr'un document din 1652 despre un csat
ToporautiT, care ad fostrpe jumatate drept de mosie a lul Barnovski vodd, iar
jumatate din acel sat ad fost lul dreapta cumparatura de la unchiul domniei
mele Stefan Logofatul, drept 1000 de ught, (3). Gheorghe Stefan pe cand era
pribeag in Cara ungureasca dap/ reinturnarea Int Vasile Lupu in scaun, 1653,
dA hoer, lui sea Ungureanu gun sat Mihnestit pe Trotus cu totl vecinit, care
ad fost drept al nostru si de la parintit nostri dreapta cumpAraturd, (4).
De §i Intalnim si in vremurl maT vecht asemene cumpardturi de sate care
apoi sunt ddruite, aceasta pare a se fi Meat din pricinl special!, nu din causa
ca pe atuncl ar fi lipsit pdminturile domnest.l. Asa Stefan cel Mare camp/hit in
1481 un sat Salivastru de la Dancu fiul lilt Sima drept 200 de zlotT tittArestl si
schimba acel sat cu Manica Lolea fiica lul lane Borileanul pentru alte done
sate ale el pe Nechid in campul kit Dragos, Borilestit ci Dragotestit, mat &in-
diet un adaos de 240 de zlotl tataresti si harazeste aceste sate mandstiril Taz-
lad. Se vede ca Stefan eel mare vroise sd daruiasca mAndstirit niste sate In-
vecinate cu mandstirea. Tot asa gdsim pe Petru Rare§ dand un sat FrAtestit
manastiriT TitzlAul, asezat pe apa Tazlaul sArat, §i pe care '1 aunt:4rue cu
ban! gata din vistierie, de la boerul Carstian, (5) dupd cit se vede, din aseza-
rea satulul, pentru acelas motiv ca §i Stefan cel Mare.
Un izvor Indestul de minos care reintregia etirbiturile tot mal adincl fAcute
prin ddruirile necontenite in mociile domnestl, era conriscarea pentru pricina
de trAdare. Aceasta cu atat ma! mult cu cat repedea schimbare a domnilor
provoca trader! mat In fie ce an din causa inver§unatel lupte de partidd. Asa
Petru Rare§ ne spune intr'un document din 1530 cA ddrueste mandstiril
Tazldul satul Pascanit in campul luT Dragon care sat se sechestrase pentru
crima de tradare de la Sima, cand acesta s'a fost revoltat contra nepotulul
nostru de frate, Stefan Vodd eel tiller, (6). Radu vistiernicul fugise in timpul
lu! Mircea vodd din Muntenia §i fiiul lu! Mircea, Petru, confiscandu-I averile,
harazi satele sale Greculu! Mania postelnicul. care la randul sea le dada ma-
nastiret Ezerul. Iva§cu, un cohoritor al lu! Radu vistiernicul, intentd un pro-
ces edlugarilor de la Ezer inaintea lu! Alexandru-voda §i dovede§te el aceste

(1) Arh ist. I 2, p. 187.

(2) Arh. ist. I, 1, p. 71.
(3) Arh. ist. I, 2, p. 191.
14) Arh. ist. I, 1, p. 108
(5) Arh. ist. I, 1 p. 133.
(6) Arh. ist. I, 1, p. 133.

www.dacoromanica.ro
308 A. D. XENOPOL.

mosiT, fnainte de a fi hare zi t e Greculul Manta, fusese interne chiar lui de Petru
vodit $i jurand pentru acest fapt cu 12 boerT. calugarii de la Ezer perd pro-
cesul. Iva$eu cagtigand mogiile le deruegte manastiril Vierogul. Ce. lugaril de
la Ezer revin atunci $i piresc pe calugarii de la Viero$ul, insa perd judecata
neinfatosandu-se la zi. (1) Un document mai posterior mine chiar ca princi-
pia despoierea de averile for pentru eel izgoniti din lard. A$a Mihal Racovita
dispunind alungarea Grecilor din tare, hotare$le prin hrisovul sea din 1764 cce
strainiT insurati in tare se vor izgoni Irnpreuna cu femeile ]or $i toata averea
for se va lua pe sama domniei, (2).
DomniT In sfirilit mai dobindeaa paminturi $i de la oamenil morti fare mo$-
tenitori, dupe cum se vede aceasta din un document al anuluT 1552 in care
postelnicul Hrabor ne-avand rude, averea lui trece la Alexandru Lapusneanu,
Si dintr'un altul din 1618 In care un sat ivita ramanand pentru mulls vreme
pustiti $i proprietarul sea Grecul Ciacar ne avind mo.gtenitori. se ie domnesc
de Raduvode. $i se de but Condrea (3).
Cat timp domnul era in scaun, se facea o confusie deplind inIre averea lui
private $i acea publics a statului ; de Mate insa ce esia, se limpezea acest
amestec si se deosebea averea but proprie de acea asupra careia avuse dispo-
zitia numat In insusirea luT de domn. Ast-fel am vezut pe Barnovski si pe Gh.
Stefan dispunend de satele ]or dupe. esirea for din domnie.
Fiind ca daruirile domnilor eraa revocahile, apot acea daruiti cu vre-o m-
sie luau tot-deauna grija de a face ca deruirea facute for de un domn se fie
confirmata de eel urmator, mat ales eand daruirea era proaspatil. Se pare ce
trecerea timpului asigura proprietatea, care capata feria cea mai mare, cind
deventa imemoriale. De acest felit eras' tocmat proprietatile razasesti, a ea-
ror origine nu se intemeia pe un hrisov de daruire. Dintre nenumaratele hri-
soave care constata repetarea interirei daniilor ne multemim a raporta eu-
vintele urmatorului doc. de la Petru Rare$ din 1530, din care se vede ca sta-
panirea aceluia$ sat fusese intarit de treT domnt consecutivi : Bogdan fiul
but Stefan eel Mare, Stefenite eel Tiner gi Petru Hares : dlind a for &Tapia
°eine si mo$ie basala pe actul de cumperatura al movilui for Maxim staro-
stele de la fratele domniet mele Bogdan-Voda si pe actul de intariture de la
nepotul nostru de frate Stefan-vode, si pe actul de intaritura de la insegi
domnia mea., (4)
Ac3asie revocabilitate a donatiunilor facute arate proprietatea individuals
ca o concesiune a domnulul. El singur este considerat ca adeveratul proprie
tar al terei $i proprietaril individualt sunt privitt mai mull ca un soia de usu-
fructuari. Cum am observat'o $i mai sus, numal iimpul putea deveni mai tare
de cat autoritatea domnulut, atunct and el tindea a se perde din memorie.
(1) Arh. ist. I, 1, p. 68. Mal vezT gi Uricariul II, p. 253.
(2) Mag. ist. II, p. 178.
(3) Arh. ist, I, 1, p. 126. Idem I, 2, p. 191,
(4) Arh. 1st. I, 1, p. 133.

www.dacoromanica.ro
 INTEMEERFA TEEM OR ROMANE. 309

De aceea mat observam Inca un fapt curios, ca mosiile cumpkate de unul

de la altul sunt intarite in persoana cumperrttorului tot ca mile dom.nesti. Asa
un document de In Aron-Voda 1592 arata ca 41-am dat sluget noastre On-
ciul Hertia $i i-am intarit de ht not in Cara noastre Moldoveneascit a tut
dr apftt mosie fri cumptircitura, din privilegiul de cumperaturti ce'I avea de la
Pelru-Voda (cel Schiop) satul Cornacaul in districtul Cernautulut ce f i l'a
cumpGrat el de la Drtighict Borotco drept 1200 talerl de argint. (1) Alt do-
cument de la Vlad Tepeg 1456 spune : dam jupinului Mogi:4 cu flit §i fitcele
sale satele anume : tot satul Corhil de jos pe Arges si tot satul Corbii de pia-
Ira $i patrimoniul din Micegli en vaduri de moat% 5i jumatate sat Malurenit,
care toate sunt vecla »00 ale jupinuha Mogoq . 2)

INCHEERE.
Evenimentele istorice ig1 prelungesc inriurirea lor pan/ adinc in marun-
taele vtitorului gi cu cat un eveniment este mai mare, mat insemnat, cu atata
mat trainica este inriurirea but. Descalecarea Romanilor de peste munti a de-
terminat in mare parte istoria int reaga a poporulu roman din provinciile du-
narene. Crescut in aceleagi gaturi ale muntilor Carpati, inzestrat cu aceea0
limbs, cu aceleaj obiceiurt §i a:ezatninte, poporul romanese coborit in am-
bele tart surort trehuia sa dea nastere unei istorit aproape identice in Munte-
nia si Moldova ; aceleasi zile de fericire si de restrigte, aceleagt inriurirt exte-
rioare care hotarire in mare parte mersul desvol are lor. De aceea istoria a-
cestor ten seamena nu numat cat prin originile ale ci si in tot decursul et
intalnim un paralelism surprinzelor, care igi are explicarea sa aiurea de cat
in oarba intitnplare. Aga Mircea gi Stefan, Mateiit Basarab §i Vasile Lupu ,
Brancoveanu $i Cantemir, Caragea gi Calimah, Gh Lazar §i Gh. Asaki, gi s-
pot mai incoace r stringerea tot mat mull a firelor com me pane ce se con-
topesc ambele terI in un corp unitar. Toate aceste imprejurart is1 gasesc ex-
plicarea in faptul di era istoria aceluiast popor, impartit numai cat din intim-
plane in done stale deosebite. Intimplatoare nu este asemenarea ci deshinarea
lor, de aceea $i trehuia sa sfirgascit ele prin unire , menirea lor din vecht, de
atunci de cand pornise ambele parae din cregtetul Carpatilor pentru a da in
valea roditoare nagtere unul riu mare, plin si unic. Forma de astazi a statu-
but roman liber a lost determinate de descMecare. Unirea Moldovet §i a Va-
lahiet are in ultima analisa o cause geografica, cad natura a hotarit totd'a-
una formele create de mintea omeneasca. Tot o cam/ geoarafica explica gi
deslipirea ramurilor esite din trunchiul remas in centrul Carpatilor , anume
agezarea acestor munti in mijlocul poporulut romanesc care se opune mull
mat puternic inlrunirei lor de cat toate pledicele politice.
A. D. Xenopol.

(1 Arh. ist. III, p. 200. Comp. an do . de la Stefan cel Tindr, Arh. ist. I, 1. p, 86,
(2) Arh. ist. I, 1. p. 142.

www.dacoromanica.ro
810 E. PICOT.

TABLEAU GENEALOGIQUE
DE LA

YAMILLE DE DFiAGO.
La traduction de la chronique moldave de Gregoire Urechi, que nous ve-
nous de publier, ne peut guere servir aux etudes philologiques. N'ayant eu a
notre disposition aucun manuscrit ancien, nous avons dfl nous homer a re-
produire le texte souvent peu satisfaisant qu'avait donne M. CogAlniceanu.
Aux erreurs commises par le premier editeur sont venues fatalement s'en join-
dre d'autres qui sont le fait du traducteur. Malgre ces defauts que nous som-
mes le premier a reconnaitre, nous esperons que notre travail ne sera pas sans
utilite pour les etudes historiques. Notre but n'a pas ete seulement de rendre
accessible an public francais un chroniqueur qui relate un grand nombre
de faits que les autres historiens n'ont pas recueillis, nous nous sommes pro-
pose en outre de condenser dans les notes que nous avons jointes au texte o-
riginal les documents de tout genre qui depuis un demi siècle environ ont jete
un jour si nouveau sur le passe de la Moldavie. La tache etait difficile, car
les documents auxquels nous faisons allusion sont disperses dans une foule
d'ouvrages, souvent a peu pros introuvables. Malgre des lacunes, que nous
esperons combler peu a peu, les materiaux que nous avons reunis nous per-
mettront de dresser des tableaux a peu pl.& exacts des princes qui ont regne
en Moldavie, depuis le milieu du XIVe siècle jusqu'a la fin du XVIe. C'est le
premier de ces tableaux que nous soumettons aujourd'hui au jugement des
erudits.
Nous avons joint a nos genealogies l'indication des textes sur lesquels nous
sommes appuyes.
Les principaux ouvrages que nous avons consult& pour etablir la genealo-
gic de Dragol sont :
Fejer. Codex diplonbaticus Hungariae. Peslhini, 1829-1844, 12 tom. en
40 vol. in-8.
Wagner. Collectanea genealogico-historica illustrium Itungariae fami-
liarum quae jam interciderunt. Decas III. Posonii, Pestini et Lipsiae, 1802,
in-8.

Wenzel. Irritilcai Fejtegetesek 11Iciramaros megye tortonetMeo. Pest,

1857, in-8.
Extr. du Bulletin (Ertesito) de l'Academie hongroise.

www.dacoromanica.ro
 FA MI i i E DE JD 11 A. 0" 0 S

1. Szasz, voievode de Moldavie, puis de Marmaros, avant 1859 ; ep X veuve de X

.1
2. Bale, B. Drag, Drage, on Dragomir, 4. Jean, 5. X fine) 6. Etienne,
cite 1365 ; comte de Manna- comte do Marmaros 1368 -1398; cite de 1979 a cite on 1966.
ros 1368 1392 ; comte de comte des Szeklers 1990 ; comte 1390.
Szatmar 1383; comte des Sze- d'Ugocsa 1392; meet v. 1400.
Mars 1390 ; comte d'Ugocsa
1392 ; mort v, 1400.

toms as num.'
7. Demetre, 7. Alexandre on 10. Enteric 11. Madan Drigli, 13. Georges I 19. Sandrin, 19. Demetre. 19. Ladislas, 20. Dragomir, 22. Nicolas, comte
cite on 1402. Sandrin, Drigil, cite 1402, m. vers 1482 ; Drag, cite 1402. In. devant Vidin, des 1-.zeklers , do
cite en 1402, m. avant ep. Veronique, HIM de Si- cite 1402 et 1424 1365; ep. X veuve Szatmar, de
ep. Justine. 1427. mon de Szebes , laquelle ou 1425. de X, qui a de Marmaros et
se remarie avec Andre son premier ma- d'U ocsa 1366. oe
de Butka. riage
8. Jean
cite en
8. Ladislas, 9. Anne,
cite en 1424. morte
12. Michel, 14. Nicolas
Dragfl, de Bel-
21. Jean, 23. Thatamir,
m. 3a,
,
Ve

1424. apres
dopossede 1470.
tek ep. Agatha
m. 1390.
devanit Betz. t
1960.
..,
16. Julienne,
=11
10 Kano ?
15. Barthelemi ou Berthold Dragfl, 16. Francois 15. Georges II 15. Pierre Dragil,
Sp. Nicolas de voievode de Transylvania. 1498 -1498; Dragfl, m. jeune. Drags, m. Jenne. cite en 1481.
Zokol. ep. 1. X , soeur d'Etienne to Grand ,
prince de Moldavia ?) ; 2. Dorothea
de Hedervira
16. Georges III 16. Jean I Dragll , comte de Szolnok et de
Dregil. Kraszna, 1518 ; comte de Tomes, Inge de la
Curie; m. 1526 ; ep. 1. Anne Vardai ou de
Varda ; 2. Catherine Drugeth de Homonna.
17. Sophie, 17. Madeleine, 17. Gaspard, comte de Szolnok et
op. Jean Pe- m. sans de Kraszna, m. v. 1545; ep. Anne
renyl. alliance. Bather 1 , qui se remarie a An-
toine Drugeth de Homonna.
18. Jean II 18. Georges IV West,
Dritgfl, nomme comte de Szolnok et de
m. jeune. Kraszna sous la tutelle do sa
mere; meurt sans postente, 1555.

www.dacoromanica.ro
812 E. PICOT.

N 0 T E S.
1. Szasz dont le nom semble indiquer une origine transylvaine (Szasz est ('ap-
pellation magyare des Saxons de la Transylvanie), etait prince de Moldavie
sous la suzerainete hongroise quand it fut depossede par un rival venu du
Marmaros, Bogdan. Les chroniques qui racontent la legende de Dragos s'em-
parant de la Moldavie a la suite d'une partie de chasse (voy. Urechi, ed. Pi-
cot, 17) contiennent assurement un fond de verite. II est certain que, a la
dale qu'elles indiquent, c'est a dire vers 1359, la principaute changea de
maitre. Bogdan s'etant declare independant, le roi de Hongrie Louis Ier voulut
le faire rentrer dans l'obeissance, mais ne put y reussir. La campagne qu'il fit
en Moldavie vers 1359 (Tureczi, ap. Schwandtner, Scriptores. I, 196) ne fut
pas heurense. Bogdan conserva le trone de Moldavie et les fils de Szasz, de-
pouilles de leurs biens, durent former dans le Marmaros un nouvel etablisse-
ment. Outre le passage ob Tureczi raconte la campagne de Louis Ier, ces faits
nous son t connus par un dipleme du 10 fevrier 1365 par lequel le metne roi
confere a Balk et a ses freres divers domaines fi sur Bogdan dans
le Marmaros. Voici les passages principaux du dipleme de 1365 tels qu'ils
gont rapport& par Fejer (Cod. dipl., IX, Iii, 469). Le texte complet, qui con-
tient d'autres details importants pour l'histoire de Bogdan, a ele raporte par
C. Wagner (Disscrtatio de Cumania, n° 4) et traduit en roumain par Sinkai
(1, 326) :
,Ludovicus..., strenuo viro Balk, filio Saaz, Moldavo. wajvodae Maramuru-
siensi, quod idem adhuc in terra Moldavana, regi fideliter adhaeserit ibique
complura vulnera, ammissis servitoribus suis, pro rege sustinendo terrasque
proprias et jura ibidem relinquendo, regem in Hungariam secutus fuerit, ipsi
Balgh et, per eum, Drag, I)ragomer et Stephano, fratribus uterinis, possessio-
nem Kunya vocatam, cum appertinentiis food, Baeskou, Keetvisou, Moyze,
Bors, Keettzerste, in comitatu Marmarus existentibus, quae per infidelitatem et
notam Bogdan waivodae ejusque filiorum qui, teram regis Moldavanam occu-
pantes, clandestine in contumeliam regis moliuntur conservare, ad se devo-
lutas, soleni privilegio confert Datum Budae, IV non. Februarii, A. M.
CCC. LXV..
Szasz etait probablement mort en 1365, armee oil commeucent les docu-
ments qui se rapportent a ses fils ; en tout cm it ne vivait plus en 1373, car
un dipleme du roi de Hongrie Louis le Grand, en date du 11 aoftt de cette
derniere annee, porte : cmagistri Balk, Drag et Johannes, filii quondam Szasz
wayvodae, aulae nostrae familiaris' (Fejer, Cod. dipl., IX, iv, 528; Wenzel, 44).
Wagner (p. 24) ne parle pas de Szasz; it donne pour Ore a Bale, a Drag
et a Jean, ce Nicolas, voIevode de Transylvanie, qui fut tile en 1365 dans
l'expedition entreprise par le roi Louis ler contre le prince de Valachie (Tu-
reczi, III, xxxviii). Nous n'avons pas trouve dans les diplemes la confirmation
de cette hypothese, et nous croons que Szasz et Nicolas ne doivent pas etre
confondues.
2. Balk, .filius Saaz, Moldavus, wayvoda maramuriensis., est cite dans le
dipletne du roi Louis he Grand en date du 10 fevrier 1365 (Fejer, Cod. dipl.,
IX, Ilf, 469). Voy. le n° 1.
Peu de temps apres, le roi, trompe par les rapports d'un magnat appele

www.dacoromanica.ro
 FAMILLE DE DRAW* 313

Ladislaus filius El leus et Gatha ? , enleva k Szasz la terre de Senye dans le

comitat de Szathmar, mais, par un acte dale du 26 juillet 1368, it la lui rendit.
Cet acte porte: pensatis fidelitatibus et servitiorum fidelium meritis nobilium
et strenuorum virorum comitum Balk vayvodae Olachorum, et Drag, ejus
fratris de Beyth, quae iidem toto posse in nostris et regni nostri processibus et
negotiis prosperis scilicet et adversis, summa cum sollicitudine et laboribus
assiduis, nobis et sacro nostro dyademati exhibuerunt constanter et impen-
derunt fideliter...., praefatis Balk vayvodae, item Dragomer et Stephano fra-
tribus eorumdem carnalibus ..... donavimus etc. (Fejer, Cod. dipl., Supl., II,
93 ; Transilvani'a, 1872, 43).
Le diplOme dejh cite dit 11 ao It 1373 ne donne a B tic que deux freres :
Drag et Jean.
De 1378 h 1398 Bale et Drag sont qualifies de comites de Marmaros»
(Fejer, Cod. dipl., IX, v. 308 ; X. r, 634 ; X, ri, 628 ; Szirmay, Notitia corni-
talus Ugoch, 34; Wenzel, 42, 45).
Un diplOme de 1383 porte : Balk, vaivoda comit is Szatmariensis et Dragh,
et Joannes fratres sui. (Fejer, X, 1, 69 ;.Transilvant'a, 1872, 113 ; cf. un acte
de 1384 ap. Fejer, X, vitt, 139)
En 1390, Bale, Drag et Jean sont appeles comtes des Szeklers : R Balk voy-
vode, nec non Drag, comiti Siculorum nostrorum, et Johanni Olaho, fratri
ipsorum uterino , porte un diplOme de la fin d'avril 1390 (Wenzel, 45); vi-
ris magnificis Balk, Draagh et Johann', comitibus Siculorum . dit un autre
diplOme du 8 fevrier 1390, c'est -a dire 1391, n. s. (Wenzel, 46).
Une lettre du patriarche de Constantinople du moil d'aorit 1391 fait men-
tion des deux comtes de Marmaros : Bor6,58ac 6 MitaXt:Ca; %al 6 N8plyoc
gram p.ovxmiptov duth yovtx&rlso; nept T6') ronov tor) MapapApeao» (Cogalni-
ceanu, Arh., 1, 11 ; Acta Patr arcatus Constantinopolitani, If, 156).
Aux titres que nous avons cites, Bale et Drag ajoutent en 1392 celui de
comtes d'Ugecsa : Balk et Drag, vayvodis comilatuum Marmarosii et de U-
goeha (Fejer. Cod. dipl , Suppl., IF, 259 ; Transilvanea, 1872, 151.)
Le 9 aofit de la meme armee, le roi leur fait donation des villes libres de
Huszt et de Sziget (Wenzel, 46).
On voit quelle puissance avail su conquerir la famille de Szasz.
Bale mourut vers la fin du XIV° siècle. Un acte de l'annee 1402 ne men-
amine plus que ses enfants, sans cependant faire allusion e, sa mort Wenzel,
47); un acte de 1413 est plus explicite et parle de lui comme d'un person-
nage daunt : Nos Nicolaus, costes Zagrabiensis, etc., cum per recrium man-
datum reformandis quibusdam terris litigiosis in Maramusium fuissemus desli-
nati cum Valk vayvoda tune comite ejusdem comitatus Maramorosiensis...
ac fratre suo Drag, existente.... (Wenzel, 48).
3. Drag on Dragon, que la tradition considere comme le premier prince de
Moldavie (Urechi, 17), eiait frere de Bale, mais les documents different quant
a sa filiation. D'apres le diplOme déjà cite de 1365 (Fejer, Cod. dipl., IX, in.
469), Bale n'aurait eu que des freres uterins : ipsi Ba/gh et, per eum, Drag,
Dragomer et Stephano, fratribus uterinis Le mot carnalis employe par le
diplOme de 1368 (Fejer, Cod. dipl., Suppl., If, 93 : Transilvanea, 1872, 43.)
parait avoir le meme sens (voy. of dessus le no. 2).
Cependant l'acte du 11 aorit 1373 appelle Bale, Drag et Jean flu?: quon-
dam Szasz wayvodae et celui du 25 avril 1390 (Wenzel, 45) porte : 'Fi-
delibus nostris magistris Balk woyvode, nec non Drag, comiti Siculorum nos-
trorum, et Johanni Olaho, fratri ipsorum uterino .

www.dacoromanica.ro
 314 E PICOT.

Nous avons adopte, comme le plug vraisemblable le dernier systeme. Le

fait que Bale et Drag partagerent le titre de comies de Marmaros et d'Ugocsa
(voy. les diplOmes de 1378 et de 1398 cites a l'article precedent) nous fait croire
qu'ils etaient file du meme Ore. Tous les documents auxquels nous avons
preeedemment renvoyes reunissent en effet ces deux personnages et sem-
blent bien indiquer qu'il existait entre Bale et Drag des liens plus intimes
qu'entre Bale et Jean ou Etienne. Faisons pourtant remarquer qu'un acte du
8 Wrier 1390 ou 1391 (Wenzel, 46) donne a Balk, a Drag et a Jean le titre
de comtes des Szeklers : 'vide magnificis Balk, Draagh et Johanni, comitibus
nostris Siculorum.,
Drag mourut, comme Bale, vers la fin du XIVe siècle ; it n'est plus question
de lui apres 1398. Un dip]Ome de 1402 (Wenzel, 47) ne menlionne que ses fils.
Nous devong remarquer ici que le nom de Drag ou Dragos fut porte au
XIVe siècle par plusieurs personnages qui ne doivent pas etre confondus avec
le prince a qui la legende attribue la fondation de la principaute de Moldavie.
Cette observation s'applique en particulier a un Dragos cite comme fils de
Gyula dans un diplOme de 1359 (Fejer, IX, in, 159). Un acte que Wenzel
(35-36) cite d'apres Simonchics et dont la date n'est pas indiquee, se rap-
porte a ce second Drag% dont on peut reconstituer ainsi la filiation :
Gyula
Dragos

--
Bogdan
Latco
,--
Bud Sandor Opressa Jean Dragomir Baila
Tous ces personnages etaient au nombre des voievodes roumains du Mar -
maros; ils etaient peu connus a la cour des rois de Hongrie ; ainsi s'explique
que leur filiation ne soit pas toujours rapportee exactement dans les diplOmes.
Les variantes genealogiques que nous relevons dans des actes de 1349 et de
1355 recemment publies par M. Xenopol (RPvista pentru istorie, archeologie
§i filologie, V. 166) ne doivent pas empecher, ce nous semble, d'y recon-
naitre le Dragoq dont it vient d'être question. Voici la filiation etablie par ces
derniers dipleimes :
Dragos Bogdan,
I voIevode
Gyula Iza,
voievode des Valaques
du Marmaros, cite
1
deja en 1349
Dragon, &as Tatar Dragomir Costea Miriczlo, Jean Stan
cite en morts avant cites en 1349.
octobre le 12 octobre
.93 1365 1355

4. Jean apparait pour la premiere fois en 1373, dans un document ou it est

qualifies de fils de Szasz (Wenzel, 44). Un acte de 1383 (Transilvani'a, 1872,
113) reunit Balk, Drag et Jean, sans indiquer leur filiation precise : Balk,
vaivoda comilis Szatmariensis, et Dragh et Joannes fratres sui.' Comme nous
l'avons dit a l'article precedent, nous nous en sommes rapporte au diplOme
du 25 avril 1390, qui fait de Jean un frere uterin des deux premiers.

www.dacoromanica.ro
 FAMILLE DE DRAGq. 315

5. La sceur uterine de Balk et de Drag devait etre de beaucoup Mar ainee,

car c'est de son petit-fils qu'il est question dans un acte du 25 novembre
1387 (Fejer, Cod. dipl., X, I, 371; Wenzel, 45) : cAttendentes puram fidelita-
tem et sinceram constantiam nobilis viri Iwan, filii Dragumerii, filii scilicet
sororis uterinae magnificorum virorum Balk et Drag, wayvodae....,
6. Etienne n'est cite que dans le diplOme du 10 fevrier 1365 (Fejer,
Cod. dipl., IX, In, 469; Transilvani'a, 1871, 266) : cIpsi Balk et, per
eum, Drag, Dragomer et Stephano, fratribus uterinis.' Comtne Dragomir n'e-
tait que le neveu de Bale et de Drag, ainsi que le prouve le texte cite A Par-
ticle precedent, it est possible que le redacteur du diplOme se soit egalement
mepris sur la qualite d'Etienne.
Ce personnage mourut peu de temps apres. C'est en effet, croyons nous, de
son fils, Nicolas, qu'il est question dans un diplOme du 20 juin (12 des cal.
de juillet) 1366 (Fejer, IX, III, 560). Voy. le no 22.
7. Un diplOme du 10 decembre 1402, publie par Wenzel, porte :
(Dicitur nobis in personis Denzetrii et Alexandri, filiorum Balk vayvode,
Sandrini et Georgii, filiorum magistri Draag, et Ladislai, filii Johannis, Vola-
chii de Maramoros...., (Wenzel, 47).
Wagner (p. 27) nous apprend que la femme d'Alexandre s'appelait Justine.
8. Un acte de 27 mars 1424, ou peut-etre du 9 avril 1425 ((feria secunda
proxima post dominicam Ramis Palmarum anno Domini millesimo quadra-
gesimo (?) vigesimo quarto') porte: c...pro partibus Johannis et Ladislai, fili-
orum Sandrini, filii Balk, vayvode de Belthwk, ab una, nec non Georgii et San-
drini, filiorum Dragh wayvode, de eadem Belthwk, ab altera..., (Wenzel 59).
9. Anne n'est citee que par Wagner, qui nous apprend (p. 27) qu'elle mou
rut apres 1450.
10. Wagner (p. 27) dit que Drag ou Drago§ laissa trois enfants : Emeric,
Sandrin et Georges. Il ajoute qu'gmeric &ant mort, Sandrin et Georges se par-
tagerent ses biens en 1427. Nous ne connaissons aucun acte oil it soit fait
mention d'gmeric, et nous craignons que Wagner n'ait commis une erreur.
11. Sandrin et son frere Georges sont cites dans un acte du 10 decembre
1402 (Wenzel, 47). Ces deux personnages sont egalement seuls nommes dans
l'acte du 27 mars 1424 ou 1425, que nous avons deja cite (Wenzel, 69 ; voy.
ci-dessus, n°. 8). On remarquera que dans ce dernier document l'ordre des
freres est interverti et que Georges est considers comme Paine.
Sandrin est encore cite dans des diplOmes de 1429 et de 1430 (Fejer, Cod.
dipl., X, vu, 87, 303) qui nous le representent pillant et ranconnant les gens
inoffensifs, comme un veritable chef de brigands. Quant a. son alliance, elle ne
nous est connue que par Wagner : cHabuit Sandrinus conjugem Veronicam,
filiam Simonis de Sebes, cui, sub annum 1432, moriens partem possessionum
transcripserat; sed quod ea ad alteras nuptias Andreae de Buthka prosilierit,
Georgius affinis tradere renuit, quod Barbarae reginae mandalo compulsus
Veronicae ex asse satisfecit (Wagner, 27).
12. L'unique fils de Sandrin suivit malheureusement l'exemple de son Ore,
qu'il depassa meme en ferocite; aussi le roi Matthias Corvin le priva-t-il de
ses biens, qui furent attribues a Barthelemi Drags. Un diplOmp date de Tren-

www.dacoromanica.ro
816 E. PICOT.

tin le jo it de la fete de S. Georges 23 avril) de l'an 1470 porte ce qui suit :

scum nos, con ideratis fidelitate et fidelibus serviciis fidelis nostri egregii
Bartholomei, filri Nicolai Draghfi de Belthak, pin ernarum nostrorum magis-
tri, etc , universes po e iones et por iones possessionarias Michaelis flit
Sandrini de Belthewk in quibu cunque comitatibus ipsius regni nostri exi-
s1entes et habilas, que ex eo quod his diehus pre eritis prefatus Michael lixo-
rem uam legitimam et querndam nobs em famulum suum, propter quamdam
mulierem quam in adulterio tenuisset, sine omni culpa, miserabili nece inte-
remiss° diemr ad collacionem nosiram regiam, juxta antiquain et approha-
tam ejusdein regni no tri consuetudnem, rite et legitime devoluta esse perhi-
bent Ir.... inemoralo Bariholomeo Draghfy de Belthak suisque heredibus et
univer i in pert tuum contulerimus, etc. W. enzel, 52).
13. Georges e t cite, en ineme temps que on frere Sandrin, dans les actes
de 1402 et de 1424 (voy ci-dessus, n°. 11). it devint la souche d'une longue
posterile q i donna un nouveau lu ire e, la famille.
14. Nicolas e t cite comme Ore de Bartheletni dans le diplOme de 1470
(voy. le n° 12 . Wa ner, dit de tai p 28) : lgatham, nisi Pallor, de K6116 in
conjugio habuit. Cf. Fejer, X, vii, 92
15. C'est encore Wegner (p. 28) qui no is fait connaitre la posterile de Ni-
colas Dragfi II ajoute que Francois, Georges et Pierre moururent en has age.
Ce qui est certain, c'est que Pierre vivait en 1481. armee oft it est cite avec
Barthelemi dans un diplOme royal (Went 1. 52 .
Seul des fils de Nicolas, Barihelemi ou Berthold joua un role important.
Admis a la tour de Mathias Corvin comme grand echanson (pincernarum
magistcr), puffs comme grand chambellan (r tb cuariorum magist r), it fat
nomme en 1493 voIe%ode de Transylvanie, en meme temps que Ladislas d
Loson z et resia en fonctions jusqu'en 1498. Wagner croit qu'il mourut eerie
armee ou l'annee suivante. D'apres le meine aut evil., Bart helemi tut marie deux
lois : Duas uxores habuit : primae nomen et familia ignoratur ; altera fuit
Doroth a de H lervara, quae, elato =rift), tertium, qu m vocant, ordinem
S. Fr incisci ingressa, in coenobio Kusaliensi, quod id temporis vitae s'in-
ctimonia et reulatis diseiplinae fama celebre hlbebatur, diem exlremum
clausit. Ex priore nati sunt Georgius III et Joannes III..
La chroniqi e d'Urechi nous fournit quelques renseignements sur la pre-
miere alliance de Barthelemi. L'historien roumain nous apprend qu'il etait
cuscru (consoccr) diEtienne le Grand (voy. noire edition, p. 182). Le lerme
de cuscru peat s'appliquer A la fois au beau -pore et au beau frere : nous cra-
yons gull a lei le dernier seas. E ienne le Grand eut pour femmes 1° Eu-
doxie, fille de Simeon Olelkovie, prince de Kyjev, morie le 25 novembre 1467
(Urechi, 104); 2° Marie de Illagop, morte le 19 decembre 1477 (Urechi, 157);
3° Ma) le, fille de Badu, j rince de Valachie. morte en 1509 Urechi, 244); or
it ne semble pas probable que Barthel mi ait epouse la sceur d'une de ces trois
princesses. Nous croyons plutOt que le voievode de Transylvanie eut pour pre-
miere fermme une sceur restee inconnue d'Etienne le Grand. Ses enfants re-
unirent ainsi le sang de Dragos d celui de la famille Musat ; c'est-h-dire gulls
tinrent A la fois aux deux plus illustres families de Moldavie.

16. Georges III mourut en bag age. Jean I obtint en 15111e titre de grand
echanson, en 1514 celui de grand senechal (dapiferorum magister). Louis II

www.dacoromanica.ro
 FAMILLE DE DRAGO.,$. 817

le crea, en 1518, comte de Kozepszolnok et de Krazna, puis, en 1525, comte

de Temes (Magyar tortenelmi Tar, XII, 225), c-1 judex Curiae. II fut tue, en
1526, a la bataille de Mohacs.
Wagner ajoute a ces renseignements : .Sponsam ejus invenio .tInnam de
Warda, sed reapse cum Catharina Drugeth de Homonna in matrimonio vixit,
ex qua suslulit Sophiam, Joannis de Percn consortem, Magdal "nam, quae ad
nubiles annos pervenisse non videlur, et Gasparem (Wagner. 30-31).
17. Le passage de Wagner que nous venous de citer contient tout ce que
nous savons de Sophie et de Madeleine. Quant a Gaspard, it suceeda a son
Ore comme comte de Kozepszolnok et de Krazna. 11 ful un des premiers
magnets hongrois qui se prononcerent en faveur de la Beforme et jona un
role important dans l'eglise nouvelle. Ce fut lui nolamment qui, en 1544, reu-
nit la conference d'Et clod, oil 29 pasleurs adopterent la confession helvelique
(voy. Fessler, (Jeschichte von Ungarn, bearbeitet von E. Klein, III. 637 645,
et les sources qui y sont indiquees). Gaspard mourut peu apres. 1545. 11 avait
epouse Anne Bathori, dont it eut les deux fils qui suivent. (Wagner, 1, 31).
18. Jean II ne survecut pas longtemps a son Ore. Georges IV, reste seul,
recut du roi le Litre de comte de KOzepszolnok et de Krazria. II n'etait pas en
age de diriger l'administration des deux comitals; Ferdinand that le placer
sous la tutelle de sa mere, bien que celle-ci se fat remariee a Antoine Drugeth
de Homonna. 11 mourut, sans posterite, en 1555 (Wagner, 31).
19. Jean, dont nous avons par* sous le no 4, et qui n'etail, croyons-nous,
que le demi-frere de Bale et de Dragon, nut d'apres Wagner (p. 26) trois fils :
Sandrin on Alexandre, Demetre et Ladislas. L'historien hongrois dit n'avoir
trouve aucune mention de ces personnages apres l'annee 1415. Nous n'avons,
quant a. nous, aucun renseignement sur les deux premiers; le troisieme, La-
dislas, est cite dans le diplOme du 10 decembre 1402 (Wenzel, 47).
20. La filiation de Dragomir est nettement etablie par le passage suivant
d'un diplOme de 1387 : .Nobilis viri Iwan, filii Dragomerii. filii scilicet soro-
ris ulerinae magnificorurn virorum Balk el. Drag vayvodae (Fejer, X, 1, 371 ;
Wenzel, 45).
Dragomir avail prix part en 1364 a. la campagne dirigee par le roi Louis
Ter contre la Valaehie et la Bulgarie (TurOczi, III, xxxviii). Le diplarne de
1387 nous apprend qu'il fut tue alors sous les murs de Vidin (voy. le passage
cite plus loin, h Particle Thatamir, no 23).
21 Jean, qui n'elait que le petit neveu de Bale et de Drago., mourut des
l'annee 1390. Un diplOme du 6 fevrier 1390 ou 1391 porle : eJura possessio-
naria quae quondam Johannis, filii Dragomer, hominis, ul dicitur, absque
heredibus sexus masculini ab hac Ince decedentis, prefnissent. (Wenzel, 45).
22. Nieolans, Mins quondam S'ephani vaivodae. est cite dans le diplOme
du 20 juin (12 des ealendes de juillet) 1366, qui lui donne le titre de ,Sien-
lorum at Zathinariensi-,, Marnmarusiensis et de Ugocha comes.. Fejer. Cod.
dipl., IX, nr, 560. Cf. Wenzel, 34.
23. Le diplOme plusieurs fois cite. de 1387 porte: .Pro morte quondam
praefati Dragomer, patris, et Thatamir, fratris ulerini ipsius Twan, qui videli-
cet, Dragomer sub Bodonio, et Thatamir sub Belcz, in felicibus exercilibus et

www.dacoromanica.ro
Ma E. PICOT.

expeditionibus olim serenissimi principis domini Ludovici, regis Hungariae,

patris nostri carissimi, contra aemulos sacrae Coronae viriliter bellando, vi-
tam eorum temporalem subire non formidarunt (Wenzel, 59). La prise de
Vidin en Bulgarie eut lieu en 1365 (Fess ler, ed. Klein, II, 152; l'attaque de
Be lz n'eut lieu qu'en 1377, lorsque Louis Jar fut devenu roi de Pologne (i-
bid. II, 175).
Les hisloriens font mention de plusieurs autres membres de la famille
Dragfi, qu'il ne nous a pas Me possible de raltacher aux precedents.
Un aete de 1438 fait mention d'un Jacques de Drag, qui aurait epouse Bri-
gitte, fille d')Jmeric de Bogath (Fejer, XI, 213). Plus tard, Thomas de Drag,
a qui TurOczi a dedie he premier livre de sa chronique, remplit avec honneur
une ambassade aupres du pape Sixte IV (Wagner, 28).
Enfin, une famille qui existe encore, la famille Rednik, pretend descendre
des Dragfi (Bidermann, Die ungarischen Ruthenen, II, I, 83).
Les lOmbeaux des Dragfi, qui etaient reunis a Erdod, furent viol& en 1567
par les soldals de Schwendt, et leurs epitaphes detruites (Istvanfi, Historiae
de rebus ungaricis ; Coloniae, 1622, in-fol., p. 451). Wagner deplore avec
raison cet acte impie qui a prive l'histoire d'un grand nombre de documents
importants.

Emile Picot.

www.dacoromanica.ro
 319
ADIFILOH1E HOTINIUL

AMITILOHIE HOTINIUL.

In istoria BisericeT §i a literature! romanestl, Episcopul Hotinulul Amfi-

lohie are un loc insemnat ca arhieret si ca What si dascal invdtat.
Mi-am propus sä (pc cate-va cuvinte despre viata si activitatea lul Amfi-
lohie ; cate-va cuvinte numa!, cacT stiintele ce am putut aduna despre el
sunt din nenorocire, marginite. Sper ca mai la.rclit imI voit indeplini lucrarea.
Pe eand Moldova era dried intrega despre Nistru, cad sunase numaT anil
fatal! 1775 si 1777, ear nu dm& si anul fatal 1812, cetatea Hotinul de pe
Nistru, si tinutul cu asemene nurnire facea parte din Moldova. Cetatea Ho-
tinul este o vechie cetate moldovenesca; in ce privesce originele eT strevechT,
uni! cred ea s! -ar datori numele lu! Cotison regele Dacilor, contimpuran si
dusman al inapOratului August, si care ati *it vitejeste in lupta cu Romanii
comandatT de Lentulus (1).
Domnitorul si istoricul MoldoveT Dirnitrie Cantemir, scrie despre Hotin, ca
acest ores era, in qilele sale, o cetate pe Nistru de catre Camenita, di se so-
cotea intre orasele cele mar! ale Moldovel, ca era ,maT nainte, intdrita despre
apus cu zidurl f6rte inalte si cu santuel adancT, ear despre reserit cu malu-
rile cele oable ale Nistruld si cu stand; ca in resboiul din 1712 cu Rusir, at
biruit Tani! cetatea si at surpat zidurile el cele vechi despre partea de din-
coace, ear despre cealalta parte alai le-at introit cu lucrarr de tarie dupd
un sistem not, largindu-o tot o data, mai mull de jumetate, In cat era vred-
nica a se socoli cea maT fruintsAsi maT mare celate, de cat celelalte ale Mol-
dove!. Cand Hotinul era sub stapanirea Domnilor MoldoveT, se incredinta unul
osebit parcalab, ear de cand it luase Turci!, it ocupa un pass In contra tracta-
teror care hotarea ea Die! o data sa nu fie ostire turcesed in cetacile Moldo
ye!. (2) Cetatea Hotinul a MoldoveT era rivala vrdjmma a cetateT din rata el,
Camenita a Polonier, si din acesta causd Domnul Moldove! Petru Hares obiel-
nuia de qicea : (sat lu Camenitule veT inghiti Hotinul nostru, on Hotinul to
va inghiti pe tine (3). Ministrul turcesc Resmi-Ahmed-efendi, in jurnalul eft-
latoriel sale de-a lungul Moldovel, de la Galati pand la Hotin in luna luT Au-
gust 1763, frteand intoricul si descrierea HotinuluT, (lice :
(1) 3annexii Oaeeekaro 06ureeraa Heroine a apeariocren torn II
(2) Dascrierea Moldova, cap. IV, pag. 32, 33.
(3) Columns lui Traian din 30 Septembre 1870.

www.dacoromanica.ro
120 A. PAPADOPOLCALIMACIL

'Celatea Hotinul pe malul NistruluT dupa traditia locals dateaza Mut in-
trerumpere din epoca luT Christos ; positia este sada, ear fortereta se Ole
asenitna cu Rumili- hysary de langa Constantinopoli. Hotinul ca hotar si bu,
levard at MoldoveT in fata PoIonieT, se afla nestremutat sub stapanirea si apk-
rarea Dornnilor moldovenesti, pane ce cadu in mAmile Polonilor prin tradarea
nimerniculuT Gaspar-Voda in anul 1617 si fu redobandit prin tractat dupa o
espresil espeditie a sultanuluT Osman 11 la 1621. Un'an dupa espeditia contra
CameniteT, Hotinul incapu car in manile Polonilor, dar pesle un an fu redo-
bandit si intArit inlr'un mod formidabil. La 1711, dupe ce tarul muscalesc
navalise in Moldova si fuse invins de catre Ostea otomanti, se simti trebuinta
de a asigura pentru viitor acesta fruntarie : un castel fu radical in partea
sudica a celgteT, castelul cel vechin .deveni arsenal, avAnd un num& indes-
tulator de tunurT si alte munitil; ear judetul d'imprejur cu targusOrele si satele
fu prefacut in Sangiac, din ale carui venituri se intretinea garnisona forte-
reter, sub comanda until Vizir si cate-o data a unul pass mai de jos (1),.
'and ]a 1711, Rusii cuprinsese Hotinul cu invoirea Domnulul Moldovei Di-
mitrie Canlemir, Sultanul declarand resbol Tarulul dicea in art. V al declara-
tiunel de reshel : «Acest necredincios cnIcntor al tractatelor, ne multumindu-
se de atatea nedreptnt1 si de crudiml nepedepsite, tine asta-di o armata in Po-
Ionia, si an pus garnisone in diferite cetnti ale acestuT Slat, sub cuvOnt de a le
apnra si de a le ocupa pentru republica Polonief si pentru Regele August.
ApoT pe langa aeeste an luat in slapanirea sa Sneatinul si Hotinul, vechT si
legilime dependente ale provincial noastre MoldovieT (2).
PanA la 1713, cetatea si t,inutal HolinuluT, dice eruditul Episcop Meichi-
sedek, in privinta administratiet bisericestI, facea parte din- Eparhia Radau-
tilor; dar la 1713 cetatea Hotinulul cu tinutul sea luandu-se de Turd, s'an
ocupat cu garnisona Tor, si s'au prefacut in pasalic numindu-se raeaoa Ho-
tinulul (3). Holinul cu olalul sea, in urma acestul eveniment, at format o
deosebita Eparhie administrate une on de un deosebit Episcop, alle on de
Mitropolitul ProilavieT, adeca al Brailei (4), carele avea in adminislratia sa
tOle bisericile cetatilor ocupale de Turcit, pe Dunare si in Basarabie. In cartea
MitropoliluluT MoldoveT Gavriil din 1771, pentru Eparhia ProilavieT, se dice :
«Osebit de _Eparhia llotinulut, ce dat sub ocarmuirea fratiet sale Epis-
copuluY de Rada.uti Kir Dosithen. Din aeeste cuvinte se dovedeste a Ho-
linul Wee o Eparhie aparle. Pe la anul 1770 aceasta Eparhie se administra
de Milropolitul Proilaviel (BraileT) Daniil ; dar la 1771 murind Daniil si Prin-
cipatele find ocupate de oslile rusesti, Mitropolitul MoldoveT Gavriil, in in-
telegere cu Graful Rumiantov, desfiintand Eparhia Proilavei, an reincorporat
Eparhia Hotinulul la vechea eT tulpint,Eparhia Ra.dautilor, ce se administra
(1) Arhiva Istorica a Romania, torn. I, pag. 183 Nr. 274.
(2) Voyages du Sieur A. de la Motraye torn. II, pag. 3.
(3) Letop. Moldov. torn. II, pag. 171, 174, 178, 380. Arhiva RonuMised, tom. II, pag. 260,
(4) TurciT a fAcut din Proilavia, numele vechid al Brdilel, Ibraila.

www.dacoromanica.ro
 AMFILOH1E HOTINIUL. 321

atuncT de Episcopul Dositheid Herescul. Dupg incheerea Wel intre Rusia §i

Turcia, la 1744, retragandu-se o§tile ruse§t1 din Principate, t6te cetatile ro-
mane, at fost din nou ocupate de TurcT; in numgrul for gi Hotinul ; prin ur-
mare Hotinul Tar as devenit Eparhie deosebitg, ca §i mat nainte de resbel.
De aid inainte Eparhia HotinuluT ad avut al sea propria Episcop, §i nu s'au
ma! alipit la Eparhia Proilavet. In anul 1782 decembrid 9, ggsim in docu-
mentele istorice un Episcop cu titlul de al Hotinuluf. Acesta este Amfilohie
Hotiniul. Acest Amfilohie Episcopul HotinuluT, impreung cu un:Arhiereu Grec
Matheiu al Myrelor, fac ipopsifiul luT Iacob, mat targiu Mitropolit MoldoveT, la
Episcopatul de Hu§T, in biserica MitropolieT din Ia0. Hotinul fiind ocupat de
Turd, Amfilohie nu re§edea acolo, ci avea rerdinta sa, dupg cum spun ba-
traniT, in Monastirea Zagavia langa Har lad, unde era §i Egumen. De aceia
Andreas Wolf pune pe Amfilohie intre ArhiereT titular!, ce nu au Eparhie (1).
Acestea sunt relatiunile ce ni le dg Episcopul Melkisedek; et cred fug, ea,
de §i Amfilohie avea rwdinta §i la Zagavia, el era pang la sfar§it Episcop ac-
tual al Hotinulut, §i nu simplu titular ; dovada ea in tote eartile sale tiparite
in Iasi Ia 1795, el subscrie Amfilohie Hotiniu, si nicl o data proin Mania,
cum ar fi subscris, de sigur, dupti regulele Biserini, de nu mat era Episcop
In activitate. Sederea la Zagavia nu insemneza nemic; se §tie din istorie ea
aice era o locuintg de recreatie unde §i MitropolitiT tern' petrecea une-
or! vara.
In ora§ul Hotin era din vechime o sc611 cu renume, care inflorea pang ai
sub carmuirea Turcilor ; aice se invgta romane§te, eline§te, latine§te §i ma-
tematicele, §i cand in Europa, unde §i unde se intetase ideea de folosul §i
neapgrata trebuinta a invetaturel limbelor resgritene, §i cand Orientalistul in-
viitat se socoteade raritate,in Moldova, in ora§ul HotinuluT, era sc615. Mee
bung §i interneiatg, in limba ardpesca §i turcesca ; §i in aceasta scOla din
Hotin as Invgtat qi marele Sobieski, fratele vestitulut loan HI regele Poloniel,
§i alt1 tined. principT §i nobill din terile de la Nord.
Cel de pre urma Efor al scOleT din Hotin as fost Episcopul HotinuluT Am-
filohie, bgrbat de mare cuvio$ie qi de mare invataturg. (Alexandra Hasdet.
Cuvant catre eleviT scOleT tinutuluT Hotinulul, rostit in limba rusesca la
25 Iulie 1837 0 tradus de Cavalerul Costaki Stamati, pag. 13. 20, Ia0 1855).
Episcopul Amfilohie all fost mana dreptg a Mitropolitulul Moldovel Iacob
Stamati in m4carea, ce s'ad dat literature! romane In Moldova, Ia sfir§itul
secolulul trecut. Episcopul Amfilohie ne-aft lasat trel scrieri, despre care ne
propunem a vorbi, adecg. o Gramatiett teologicosea, o Geografie qi o Aritme-
tied, pe care le tipgri tus-trele in Ia.§1 la 1795 in qilele Domnulut Moldova A-
lexandru Calimah Voevod qi a Mitropolitulul Iacob. Episcopul Amfilohie all
mat Igsat, dar in manuscript, o istorie a Moldovel intitulatti X6rot ma gm,
adeca Cuziinte fi Fapte, scrisg la 1752, ai care se pgstra intr'o vreme la pro-
(1) 111elchicedek , Chronica Huitilor, part. II, pag. 148-149, 160-164, gi part. I.
pag. 312-315, 345, 370.
Bev. p. let., Arch. 0 Ili, An. III, VAT. 21

www.dacoromanica.ro
32g A. pAPADOPUL-CALTmAd3.

toiereul Rodostat, In tinutul Hotinulul, uncle ad vAclut'o eruditul Alexandra

Hasdeti (B. P. Hasded, In fOea Lumina, pag. 58 59 in not. Nr. 16, Iasi 1863).
Data acestuT manuscript al luT Amfilohie : 1752, si data cartilor sale lipArite
In lasT la 1795, ne dovedesc ca el lucrase 43 de anT pentru scala si limba
romanesca.
Ed posed tus-trele cArtile, tiparile in Iasi la 1795, ale Episcopulul Holinulul
Amfilohie, fOrte rare asta-4T ; §i din fericire esemplarele pe care ed le posed
aunt Intregi si fOrte bine pastrate.
Una din aceste cart!, cea IntAT dupli ordinea date! sale, are urmAtorul titlu,
pe care nu '1 copiez intreg cu litere cirilice : lipam1fTfirca OhnorgiacK%
sc6sa in limba Moldovenesca de pe Bogosloviea lut Raton , Arhiepiscopul
de Moskva, §i de pe alte carp biserice§tt, pentru invelatura preoplor fi a
tuturor de obfle pravoslavnici chreqtint. Acum inta1 tiparitti, in tilele pre-
luminatulut 'i pre-inaliatului Domnulie nostru Alexandru loan Calimah
Voevod. Cu blagoslovenia, §i cu toata cheltuela Prcosfinfiei sale Kiriu Kir
Iacob Arhiepiscop fi Mitropolit Moldavia Intru a Preosfinliet sale tipo-
grafie, in la§f 1793 Iunie 6.
De Gherasim Ierodiacon qi de Pavel Petrov, tipograti.
Pe verto paginel care confine titlul sta litografiatti o icOna a Domnulul
nostru Iisus Christos, si in cele patru colturi ale Icanei sfintiT Dascali a! Bi-
sericel chrestine Iacob fratele Domnului, Vasilie cel Mare, Ioan Chrisos-
tomul Ili Grigorie teologul.
Cartea are format in 4° si cuprinde pagine 1-82.
La sfarsitul cArtiT citim urmAtorul colofon : Diortositoriu fi purtatorii de
grija tipografie! find, Kir lnokente Duhovnic fi Eclisiarh sfintei Mitropolii.
Diacon Teodor zejarili.
Cu ocasia acesta noted ca insemnarile de pe frontispiciile si de pe colo-
fonele (1) cArtilor nOstre vechi, sunt de o importanta istorica forte mare. Ed
m'am servit de aceste pentru scrierea mea : Istoria tipografiet in lerile ro-
mann, pe care sper s'o dad la luminA in cursul anului acestuia.
In capul cArtiT sta un Cuvent inainte catre cetitorili din partea autoruluT.
Slilul esle frumos, carat romAnesc, cum esle stilul tuturor marilor nostri
scriaorl aT Bisericel, care ad pAstrat si as cullivat limba rointine-TA, printre
vijelii, sable .i nevol, $i cum astAAT nu se maT scrie, si nici pole fi asemanare
intre pana Varlamilor, Dositeilor, Amfilohilor, Antimilor, si pana multor mo-
derni stricatorT de limba.
Ca sit dad o idee despre limba lul Amfilohie, void reproduce cuventul sea
inainte catre cetitorill :
Pravoslavnice cetitorid, OM seriptura cea insuflatit de Dumnecjed, a se invdta forte
(este de folos, ear mal ales aceasta, care se chiemit tr&mbita cea bine rasundt6re a

(1) Colofon, termen adoptat de tipografiT francezT, vrea sit 4icit ultima Insemnare de
la sfitrqitul unel cart!.

www.dacoromanica.ro
 ANFIT,OHIS HOTINTDL. 323

.Apostolilor, cu care ad. tambitat In tots lumea, el ad stalls petre de mare pret, de
call zidit biserica, aria as 4is Mantuitorul, ca, Did o data ucile el nu se vor strica.
Pentru aceasta m'am indemnat, de a sate acesta carticica, pre limba nostril. Mol-
gdovenesa, pentru invatatura pravoslavmcel credintA ; ci m'am rugat Preosfintie1 sale
gPArintelui MitropolituluT, de o ad dat In fpar; ci pentru ucurinta de a se tine mmte,
gam arAtat In scurt, numaT cele dintAl capete de poruna, care inatandu-le acestea
cbine, dintru IntAT, ci Intdrindu-le In inimile tor, eel ce vor inata, pre lesne vor In-
gtelege, c1 alte dove41, de tntarirea acestorasT InceputurT, and le vor inata mai pre
glarg. $i macar ca aceste tote creetinul este dator de a le eti, dar maT vartos eel ce
cvoesc a se Insarcina cu marele dar al preotieT, negreeit trebue sa etie tote acestea dintAT
gincepatOre capete de porunci, ci a le alba bine In tinerea de minte, una pentru and
.le vor ceti, orl le vor InvAta mai pe Iarg, cu ucurinta sa le intelegl, dupa cum s'ad
.cis mai sus, al deilea sa se slujasca de respuns, celor ce-T intrebl; al treilea pentru
cse Ole cum se Invete pe altul, pravoslavnica credinta.
gImpitrtitu-sad carticica acesta in trel pArti, Intl! pentru cunoctinta de fiinta lul
gDumnecjed; al doilea, pentru credinta evangelicescA, ci al treilea, pentru cele clece po-
gruncl, date prin table lu! Moisi, ca Intru tote aceste impirtirT, se cuprinde Credinta,
glildejdea, Dragostea. Din care Domnul Dumnerjed, se stropasca fn inirnile pravoslaviel
cv6stre, piciturI de darul sed spre a voastra invItAturA.
cSmeritul Intre ArhiereT, Amfilohie Hotiniul.,
Gramatica teologicesa aid Amfilohie este scrisl prin intrebarl ¢i respunsurt.
A doua carte a lul Amfilohie este urmatOrea :
Ag i cLp rgwrp4iF pe limba Moldovenesca scosa de Fe geografia tut
Butler, dupa ordndutala care acum mat pre urn s'aa aseilat in Academia
de la Paris. Acum IWO tiparita, in Ililele Pre Luminatulu! ci .Pre inal-
lattalul Domnulut nostru Alexandru loan Calimah Voevod. Ca blagoslovenia
pi cu tots cheltuela PreosfintituluY .111itropolit a Wet Moldovia Kirio Sir
Jacob. Intru a Presfinlic't sale tipografie , in sfdnta Mitropolie , in IV.
Let 1795, Avgust 22. S'cul tiparit de lerodiacon Gherasim Ili de Pavel
Petrov tipografi.
In alatuirea geografiei sale, Episcopul Amfilohie s'ad condus de geografia
francesa, pe atunci in mare trecere, a lui Claud Buffier, dar all tradus'o ro-
maneste din edi(ia italiana. Acest renumit scriitor frances iesuit, teolog, fi-
losof, erudit, nascut in Polonia din parinti francesi la 1661, mort la Paris
la 1737, este auiorul unei Encyclopedli: Cours de sciences sur des principes
nouveaux (Paris 1732 in fol.), al unel chronologii, istoril §i geografil :
Pratique de la memoire artificielle pour apprendre et retenir la chronologie,
l'histoire et la geographic (Paris 1701-1715, 4 vol. in 12) ci a mai multor
alte cart! savante $i metodice (G. Vaperau , Dictionnaire des littdratures,
pag. 335, Paris 1876). Dupa obiceid, Amfilohie pune in fruntea geografiei
sale un cuvent catra cetitor, pe care it reproduc spre a arata stilul s6a in
scrieri profane 1}i eruditiunea sa :
cVestea care ad ecit pentru acesta cartulie, cu numele de geografie de ob.:de, nu nu-
cmal In Francia, unde dintru IntAl ad aeerlat oranduela Intr'acest fetid, dar c1 Intru alte
glocurT qi terT, s'ad priimit ca un lucru ueor pentru inatAtura geografiei, talcuindu'o
gIn fiinta fiecte care tea pe a sa limba; care acum gi Intru a nostra a se da la lumina.
En'ad lipsit, cad cu adeverat nu era cu putinta, Intru alt chip. a se da o oranduell
cmai cu ucurinta ci mal cu lesnire pentru Invetatura geografiei, celor ce voesc a eti
glocurile de fieete care parte de a pArnentuluI : ImpArAtiT, Teri, CetAti, Munt! ei Blur!,
care se scrid aicea de rand pentru folosinta tinerilor, de a le Linea minte, care acea parte

www.dacoromanica.ro
1A4 A. PAPADOPUL-CALIMACil.

de loc este, si ce nume are, pe cat s'att putut panA acum de a se cunesce, asupra a-
cestul glob de plment pi apit; nu dupl. cum era Intru acea mat de nainte geografie,
eIntru care se cuprindea tote numele de terl $i locurl, Intru niste barbare viersurl de
ep6eticte, care In loc de a avea tineril ajutor, ci folos, eT se bisarcina de o greutate, cat
de multe or! Intimplandu-se la unit de a deprinde acesta, eT nu se mat grijea de all&
trimAgita ce mat remftnea, rAmaind ca §i cand s'ar lua o piatrA de pe o zugravall mo-
zaice a., care alit( nu ar fi putut se fie, fOrA de cat tot chipul stricat.
Dar mar pre urmit cu purtare de grijA §i cu ajutorul de un ales matematic, si plin
de alte InvAtitturY, s'att curAtit, §i s'att Indreptat dupi chipul cum se vede, de pe care
eInchipuire si not IndrAsnind am tAlinficitio (istoriceste) de pe limbs. Italienesci pe limba
Moldovenescit, pentru InsusT globul pitmentuluT. Ear invetiturile cele pentru sfera ce-
(resat s'att Wet, pita la vremea c.And s'or Indemna altil cu mat buns pricepere, de
a Inchipui si InsusT sfera pe acestO limbA.
Si macar cA intru tote Invellturile, Intal se Wyatt( ce este mat usor, apoT se sue la
ecele ma! grele, duptt cum si Intru acesta, fiind mal !nth! Geografie, apol Cosmogra-
;fie, find cA, geografiia mad numal pentru plment, Or Cosmografia pentru t6t11 lumea,
li pentru acesta Intel sa se Invete o parte, apol tote pArlile.
eDecl inbite cetitor, priimeste acest putin, si te Invata, si pe urma vet §ti si cel mult.
Si te las cu pace, ca et( sunt de apururea rugAtoritt titre Dumne4ed pentru folosul pra-
voslaviel vostre
smeritul Intret ArbiereT, Amflphie Hotinkil.,

Episcopul Amfilohie nu este un simplu talmacia al geografie! lui Bulfier ; el

face o noun rAnduiala gi de multe orb schimbari: i indepliniri, ca sA feel car-
tea sa qi mat 14muri4 qi mat practica In mama elevilor §i a cititorilor set Ii-
pot Amfilohie, in partile geografiei undo era vorba de tOrile nOstre, Moldova,
Basarabia, Ungrovlahia §i Transilvauia, sta qi IndeplinWe cu cunoscinti Si
lamurirI special! despre terile aceste, geografia, sa, d. e. la pag. 12. 13. 97.
Stilul sea este lamurit, cuprinclator ci bine inteles, cum trebue sa fie pentru
o carte didacticti. So copiez ate-va part! :
0 parte din Basarabia (care acum se numeste Bugeag) se stapanecte de Turc , cu
4trel cetatT, care se aft/ IntrInsa, Smilul, Cetatea Alba §i Tighinea, care de Turd se
enumeste Ismail, Akerman si Bender. Acestl parte de Basarabie, o datA era o parte
cde a Moldovel, dupA cum aratA chrisOvele cele vechT qi semnul Bour, care este In par-
tea Cettitel Albe, unde intrA Nistrul In Mares Negri.,
Moldova, are at sOd Domn, care se numeste Voevod. Are scaun tergul Esulul si at
Sucevel, dar fiind Cara InchinatO Turcilor, c16. dajdje. Hotarele Moldovel, se bleep din
vArvul Muntilor, despre Apus ; si despre resdrit, era o data cu Marea NegrA, kr acum
cu Bugeagul., (pag. 12).
Tera Poloniel, sad a Sarmatiel (a a. se numea ma! de mult) scum din pricina ho-
.tare or cu meglesiT, ad sc./Wet de cum era stapanirea eT din vechT, si tot se mai cad/
(hack st Intru aceste vremT, ci nu §tim, unde i so vor aserla drept hotarele. Ear not
edupit cum am gisit'o In partea, topograficescA in Atlas, ci in Geografia lu! Bufier, tip
carAtAm Qi not hotarele, si obiceiurile.} (pag. 79).
cAre Polonia sinat dip boeriT eel marl, si din cApiteniile geatilor, si din Episcopl,
esi ArhiepiscopT. Si la dietile (ad sfaturile) ce se fac pentru trebile Orb; intri si dill fe-
tile cele mar de jos, cu o dreptate, cA de nu va v,ra sit IntirescA sfatul vre una din -
ctru aceste fete, tot sfatul rpmane jos. Cat de multe orl eel mat multi aunt silitl de al
cucide, pentru ca sA nu Ii se strive sfatul , (pag. 80).
(Pamentul Ardelulut este bun roditor, in grid, yin si pome; are miniere de aur, ar-

www.dacoromanica.ro
 AMFILOHIE HOTINIUL. 3251

(Opt si aramk, si ocne de sare, si se hotkreste despre reskrit cu Moldavia si Valahia,

despre amia.41 di, cu Craiova, -si despre apus cu Ora Unguriscl, care fl Ineonjurk si
.pe despre miazit-nopte. Are cetitile cele marl si vechT, Intal Bistrita, la hotarele despre
,Maramures, apoT spre amiadk-di Clausemburg (adecit Clujul), pe apa MuresuluT, si la In-
eceputul OltuluT, despre Craiova, Hermanstad (adeck Brasovul), scaun vechid al Ardea-
tlulul; apoT ma! spre apus Sibiul, cetate mare, Incunjuratk cu un an cu apk... (pag. 97.98).
01andesil, In anul 1615, ad cercat ca se &ascii un drum, pe lank Spitsberg, In
cmarea despre medk-nopte, pentru ca se mere{ la China; dar n'ad mat vedut alta, de
cat ghetit pe costa despre pol, fiind maT pre sus de cat gradul 80 de littime ; si pre
taice se vaneda chitil eel marl, care dad unul , cite 21 si 22 vedre de unturit ; si se
cafik si urs1 albl, cat boil de marl, si vulpl negre, si allele,. (pag 165).
Partea 11 doual.tbotraAelld Amfilohie se ocupa pentru aratarea globule.
Intr'un scop util elevilor se Episcopul Amfilohie pune la sfarsitul Geogra-
fiel sale: 10 o table pentru numdrul arapese care se intrebnineza acum, Im-
preuna cu numoruhnoldevenesb, adiea cu numerril espt(imItt grin Mere cyri-
licW, pant{ la un milibede (pag. 217-218); 2°'o Insemnare ae Dom-
nil Moldovil, la be aril ad `lost qi cittt an ad' domnif fie-care, incepand de la
Drago§ Voevod, adiea ae la 1352 §1 pans. la 1795, data tiparird cartel, cand
domnea Alexandru Calimach; si in sfar§it 3° Amfilohie ridaogit dare geogra-
fia sa, o notita special& peritru orasul Iasi, pe care a scos'o, adicit ad tradus'o,
cum insu§1 ne spune, din Geografia scrisa in limbalerrhana §i tiparita to b-
racul Tarnovel ain Unkaria, la anal 1704, de Francisc mldeg geograful
(pag. 228-2305.
Acosta carte a lul Amfilohie tot in format de 40, ca precedenta, cuprinde
pagine 1-230. La sfarsit citim urmatorul 'colofon:' Diortositoria 0 purta-
toria de grije tipografiel find leromonalial Kir Inocente Duhobnic $i Ede-
siark sfintel Mitr'dlfoli'l.DiUcon Teodor 2i loan a2ei1dtor slovior.
Acesta geografie este si islorica, pomenind faptele petrecute in deosebitele
localitatI,sistem nu numal practic §i util, dar lot o data, placut pentru elevi.
Vin ecum la a treia scriere a Episcopuluf Amfilohie. Titlul el este r
6AgAigHTrl XpflAMETINg SpITaTa ofska. Acum intdt tiparita, gi-
lele Pre luminatulut siPa inallatultd Domnulue nostru Alexandru Ioan Ca-
limah Voevod. Cu blagostovenia Preosfintituiut Mitropolit al Moldoviei Kirio
Kir Iacob, intru a Predosfintia sale tipografie in sfantd Mitropolie, in lalt.
La let 1795 Decembrie 11. S'aa tips rit de Gherasim lerodiacon 2i de Pave!
Petrov.
Dupti acest titlu vine urmatOrea epistola :
Catre eel din darul sfantului Duh fil sufictesci a sfintel Biserici cetitori.
crubitilor, cat de vechid si mat dintM ae cat tote Invetituri16, vo6ce ca sa fie 'it-
ccesi drip I Si lttudai mestesui si InvetitturT a numitrAril, eit Blend 'Paid 111.1111it Ariehmi=
tiki, adeck: sciinta numarari!, dupit cum se p6te vedea si a se Intelede din gfintele
tscripturl, cum di acesta se arata a fi din Inceputul lumil, apo! Insusl Dumneded fiind
cunul, et/ numerul unul, si cu a sa bunk voire nitscand pe al sed fid, se numi Tata a doua,
(eta eit se fact! si al doilea numer, si Sufland Dumneded dintru a sa *dint/ si Inte-
glegere, suflarea cea sfintk a sa, se fAcu si al treilea nuinke Deer 6tt ineredintatea

www.dacoromanica.ro
826 A. PAPADOPUL-CALIMACH.

ce te cunta de numgrare, di Intr'alt feliti nol n'am putea se talcuim, li dupit acestit
'se ma! Owe 0 In sfintele Bib lil, cum cit Dumnecled all fitcut lumea In vase cple, care
numar de 6, e te cel maT iscu it Intre Aritmetice, ajunggndu-se Inc& qi al 7 numar,
eel de Sirieani e chain& Savva, tii de alt.! Sabbato, ear de no! Samb&ta, a se Inchi-
cpuesce o 41 de odihnit. Vine Inc& acest num& pomenit qi In sfanta scripturit acesta
eliouit, uncle (lice Domnul nostru lisus Christos cAtre Apostolul Petru : nu -ti clic tie de
47 orl ci de tlepte-Oecl de or! ale 7: etit Ifi numgrul imultit care mai de sivargit se
(pate numi AritmeticA. Dice gi Origen In carters numerilor la cuvIntul al 28, IntArind
gqi Tertulian, el Enoh nu numal a ad fost prooroc, dar cum cA ar fi gi scris nu-
cmerul de stele, 0 planete §i pentru a for depitrtarl qi tntarcerl, lucrur!, cA cu ade-
everat este far& de putintit a se face far& de AritmeticA. In cartea faceril la Cap. 5,
caratA Evreit cu Incredintare cum cA Dumnecled ar fi dat luT Adam In grAdina de E-
cdem, o carte de 21 de file, unde era scris tot ceia ce era sit se intample cu acestit
cfacere a lumil pin& la sfar0t ; said gi Arabi!, 0 ma! mull Suidas, uncle dice cA Adam
car fi lasat multe dirt! scrise de dgnsul, fiuluT sad Abel, Intru care arAta tot ceia ce
ci se descoperise de la Dumneded, scriind gi Capurile de Astronomie §i de alte me-
c§teklugurY, unde se vede cat se fie de vechid 0 ma! Inainte de tote acest me0elug qi
eltvataturit de Aritmeticit, fiind adeveratit qi scrisA de insugl mina hi! Dumnecled.
4Si pentru acesta vgOend noT bunatatea qi marirea acestel cartT, am silit din tat&
cprostiea sciintei mele de am tflcuit'o, 0 am apclat'o dupA al nostru obiceid de nurno-
'rare Iii In limba nostril. Moldovenesca, Sind atata de trebuinciasit In tote trebile vietel
cnostre, did nimica nu se p6te face unde sit nu intre acest me0equg : cA de vom urea
'se citutitm pentru lucrurile cere01, ail pole -se fArA de acesta ? asemene cand se cA-
cutAm gi pentru a plmantuluT 0 a sa Imp&rtire, cum gi pentru chivernisire gi apArare
cde tote cele Inprotivitare, ad puts -vom fArA a pune ma! Inainte tote In oranduelit, cA
4 arittat se vede Intru facere de negutitorie, a cumpAra 0 a vinde, cA fail de acesta nu
g se pate : Me0equg qi InvetAturA cu adevgrat Intru tate folositare, de la cariT ne vine
(Vita c a bunA stIpanire gi chivernisire, cA fitra de acesta nol am petrece o viate In-
ctunecatA gi Incurcati, ne sciind nicT cum qi nicI cate se fie lucrurile.
<Dar I cu acesta se d& orandueli, la tot& fapta omenescit, gi tocmalit gi la fie0e-care
call lucru ; acesta este aceia: care alege binele de la red, gi noptea din Oi, gi attire
cde li linisce ; cu 'west& chivernisire Imperati! 0 Domnil, Imparittiile, terile qi republi-
ccele ; cu acesta ArhistrategiT pun °One la oranduelit, 0 Inteun cuv&nt, ma! cA, tote
clucrunle cite aunt In lume. Dec! la acesta intru Intaiul loc vi se cade you& se punet1
csilin %it de a ye inveta, cleI acesta se p6te face, dar allele Wit de acesta nu se pot.
(C1 eti sant al Vostru cel de bine voitorid spre al vostru folos.
cSmeritul Intre Arhiere!, Aniftlohie Hotiniul.

Cartea Elementi arithmetice artttate firefd1 a Episcopuld Amfilohie este Im-

partita in 18 capitole, qi este scrisa dialogieetite, adeca pe IntrebArl i respun-
surI Intre (lanai §i elev.
Eta definiVa Arithmeticd :
cArithmetica este un me0e*ug de a pune numerile In oranduell pentru ca sit se p6te
(cun6sce socotela lor, 0 este nit parte de a MathematiciI).
cSe nume0e Arithmatilai grece0e, cit In limbs nOstrit nu (lice alt fad de cat megte-
qugul numarlril, ad Invetittura numitrulul. (pag. 1.)
St mat copiem cat-va pasage :
Ritmit0tile sunt Ere -care numere 'lipase ; c& se Intamplif de la Impgatirile nume-
srilor, ad dintru alte lucrurl numarandu-se.

www.dacoromanica.ro
 AMFILOHIE HOTIMUG. 327
eNumitrul ritmasite se Inchipueste cu doui numere ne atocmate si cu o lithe prin
mijloc ; cel maT mic se chiema numetrittor, si se pune deasupra pe lithe, cel mai mare
se chemit numinittor, si se pune pe supt linie ; adecA lila :
2 3 7 Acestea se cherni numtlrIttOre,
3 4 8 acestea se theme numinittdre.
.Se chemit numItrlitor pentru ce ca numari, si arata, cite de acele part!, Intr'un chip,
este a se ia din Impartirea numitrulut Intreg.
eSe chTama 'laminator, cad numinatorul di numire In cite part! trebue sit se Im-
partesca numarul Intreg, si dintre acelea A se ia pe cite arati numaratorul. Adecit :
.de va fi numinatorul 5, va sit dick ca trebue a se Imparti numarul Intreg In 5 partI,
esi dintru acele O. se ia atitea pirtt pe cite arati numiratorul.) (pag. 41, 42, 43).
SA trecem la parlea geometria, copiind un capitol fOrie interesant :
.inceputul de t6te mitsurile este un graunte de ord, numindu'l Geometril linie plinit.
e4 de aceste linil, ad greunte, fac un deget, 4 degete fac un lat de mind ; trel laturl
.de mini, ad 12 degete, fac un picior, a not numim o palm?' domniscil ; cu 6 de A-
eceste picT6re, ad palmit, fac pas geometric.
.Geometril eel vechl Mena pas de b picl6re, ear acum se obicinueste de 6, dug cum
.0 altil la not In Moldova. a se face de 6 palme domnesti. Cu tre de acesti past fac
to priijina de a ParijuluT, Ins cu a for masura de piclor.
.0 stadie, ad cum die RusiT, versa, cuprinde 125 de past ;
0 mile Italieneascit cuprinde 1000 de past, or! 32 de stadil.
e0 leg cuprinde 4000 de past, or! 32 de stadil.
.0 mg& nemtesca cuprinde 5000 de past, ail 40 de stadil.
eUn grad al meridianuluT, ad cerculuT de amiada-di, cuprinde 25 de leghj, or! 200
cde stadil.
'In multe si In multe chipurl, masura 6menil In lume ; ear not sa citutitm a nOstre
obiceiurt de aicea, si se vedem de se potrivesc cu a altora.
i. mat Wait( vom dice pentru picloru Parijulul, el nu se potriveste nicl cu palma
eDomnesci de aice, nicT cu piclorul eel vechiu al Romil, fiind crescut de cat acel ve-
echid, mat mare de cat al RomiT, cif multi galcevire facura geometril si astrcnomil
epentru arestit adaogire, Incurcandu-se Intre masurile meridianule, Intru cat ca Ince-
(pug de aevea a guta masurile vechl, din pomenirile lu! Vespasian Impitrat, si de la
cane semne care s'au aflat, %Wu piare sapate In peat de la mormanturt, al doilea
esapate In fier si spije ; al treilea in masurile da locurT si mile; al patrulea In masu-
rile pictoruluT ce ad lasat vrednicul Consul Farnezian, pe zidurile de la a sa curte In
'Roma, si aflari ca cea maY drepta masura este In milile Romane, care s'ad ma-
esurat de Vespasian Imparat, 'blind si masura piclorulul sapat In spije, si cu acesta
.masura se slujesc Romani! gni In diva de astildt, can masura de piclor aice not nu
eputem pune, neputand ca sit incapi Inteacesta carte, ear dug cum se BMX scris am
.luat masura de un deget, ca pe lesne va cunoste off tine a voi se cerceteze. Eta ma-
sura unul deget, ce se afla In masura de piclorul ce ad tiparit In spije Vespasian Im-
epitrat cum se vede :
(Mamma de un deget de la masura picTorulut Vespasian :

eMisura de un deget a masure de piclorul Parijilor :

eDupa adeverinta ce am luat a masure de un deget din palma Domnesca a Mol-

dove se Rill Lisa :

eCid vedend cit. masura de piclorul Rome nu vine de o potrivit cu masura. pido

www.dacoromanica.ro
828 A PAPADOPUL-CALIMACH.

trulul de Paris, n'am Incetat a cerce a al pentru palma Domnesce ce se obidnueate

(awe In Moldova Qi luand sama dupe cum face norodul mesurl: afland ci pe 6re-care
tfatA de m'ad Incredintat, cum are mesura de palma Domnesce drepta, care se afle
41nsemnata pe fier In Vistena Curti! Domneatl In Eel, ai lutind am Impartit In degete
cdupe. obiceiti, In 12, Qi afland mesura de etuluT dupe cum s'ad aratat ma! sus, l'am
(Intoctint cu a Rome! ai a Parijulul, al de cat a ParijuluT vine maY mic, ear cu a Ro-
(mil vine tocma, cA este o minune cum s'ad peclit Intru aceste tere o mesure atata de
vechie, potrivindu-se cu me urile luT Vespasian Imperat, ce. a Parijultd vine merits
aprOpe cu doue degete maY mare ci de cat acesta ai de cat a Rome!. §i pentru a-
cesta veclend ace to schimbare, m'am Indemnat de a scri Intru acestif. cartulie, pentru
aducerea aminte, ca or! tine a voi ca sit face niscaY mesurT, aci pe pament, at de
cane lucrurl, se nu se amegesce, fiind lucrul acela mesurat cu o mesura, ai mesuran-
cdu'l de al doilea cu alt-felid de mesure, cA nu s'or potrivi Intocmal nicY o data, dar
trebue se. se urme4e obiceiulul celul dintaid, (pag. 132-137.)
In alt be vorbind despre modul de numarat , Episcopul Amfilohie (lice :
cSe slujea csi, Romanil ceT vech! cu Insemnare de putin lucru , In ,osebire de a E-
clinilor, cu mate crestagurT, ad Insemnarl pe niate betia6re ; di Inca ai la noY tot! se
line pomenire , ci ma! mult Intre pecurarl, de-al fac a for semi pe niqte lemnia6re
cnumindu -le,. (pag. 167 168).
Aceste erestagurI sat lemnivOre pe care se fac semne in masuri sad nu-
merare, sunt ante in deobvte tntrebuintate in popor : ele se numesc in Mol-
dova ran& Codul nostru civil de la 1864 le-at pastrat intre doveclile juri-
dice, ca un mijloc de probatiune, nnmindu-le rabo§e, la art. 1187. Pe ele se
insemna sumele, prin increstaturi cu cutitul, din 10 in ilece ; ce.nd teranul
nostru ajunge la 10 mesurand sat numerAnd, acel ce mesOrti striga talia! a-
deed tact §i eel cu lemnieorul in mend tae in crestAtura, vi mesuratorul incepe
ear a numera strigand de la una. Resultatul sat suma finale se socotesce apol
dupti numerul increstaturilor tdete pe lemnieor, pe rebus : de pilda dace sunt
10 inerestaturi, va sit (Ilea ce suma este 10X10 adeca 100 de banitY, de stan-
jeni. de oci, de cofe etc. Rebogele le are §i poporul italian vi frances.
Aceste carte a lab Amfilohie este tot in format in 4° ca cele doue precedente ;
ea cuprinde 1 168 de pagine. La sfarvitul WV citim urmdtorul colofon :
gPurtatorul de grija tipografiet fiind leromonahul Sir Inocente, Duhovnic
0 Eclisiarh sfintet Mitropolit.
4 Diacon Theodor, §i Ivan a§eiletort slovilor.
La 1863 d. B. P. Hasdet ad publicat in jurnalul Lumina, pe care it
redacta pe atunci, in Iavi, pasagiul din Amfilohie, care lam reprodus mai
sus, pentru mesurile care se obiclnuesc in geometria practice., (land titlu ar-
ticolului set : Despre origins romans a palmet domne;sti din Moldova; ate-va
putine note intovaresesc articolul eruditului nostru coleg. D. Hasdet ne amin-
tevte intre allele in articolul set, ca ,palma domnesca a Moldovel se pOte vedea
Wine astecil sculptatd pe turnul bisericel sf. Nicolal eel vechit, (adectt a sfan-
tulul Nicolal eel mare domnesc de la curtea domnesca din Iasi), vi presupune
ea Amfilohie nu etiea de acesta, de Ore-ce ad luat mesura de la un cunoscut
al MO care poseda modelul palmel, probabilmente pe vr'o hotarnice de mo-
vie, dupe obiceiul hotarnicilor novtri vechi. Dar Amfilohie vroea se reproduce

www.dacoromanica.ro
 AMFILOHIE HOTINIIIL. 329

palma in cartea sa, si scriea la Hotin: turnul bisericef sant. Nicolae din Iasi
nu'l avea acolo.... De aceia ad avut recurs la cunoscutul s6d, ca sa reproduca
in carte, si ne spune ca modelul oficial, de fier se pastra in Visteria Cu lit
Domneftt in E. Amfilohie se refera la etalonul oficial din Visterie.
Modelul palmel domnesti sculptit pe lurnul, adeca pe clopotnita BisericeT
sf. Nicolal domnesc, se vedea pane mar ditunA4i, cum stim cu totil, sculptat
pe zidul clopotniteT sf. NeculaT domnesc. Cu ocasia inceperel de acum a repa-
ratielor acesteT Bisericf, acel model de palma domnesca, s'ad distrus. D. Has-
ded, citind capitolul din cartea EpiscopuluT Amfilohie, se esclama cu drep-
tate : cS'apof se mar (pea cine-va, ca all fost timpurT, fie cat de fanariote si
streine, tend Romanif §i-ar fi ultat latinitatea! ( Lumina, Nr. 16,pag. 58-
62. IasT 1863).
Episcopul Hotinulul Amfilohie era conlucratorul erudit si activ al Mitropo-
litulul Moldovei Iacob Stamati, al acelul cbarbat mare, carele all purtat carma
arhipastoresca cu demnitate, cu iubire de Patrie, si fare abatere din simtul
legel luf Christos, lasend un nume ravnit de tots urmasii s6Y si ne ultat intre
Romani' (Cogalnicenu, In Romania Literara, Nr. 3, pag. 29. IasT 1855), al
aceluT barbat demn in fata earth se fnchina cu evlavie nu numal Principele
Coburg, generalisimul armieT Austriace, dar insusi Sultanul Selim III (Rom. lit.
Nr. 4. pag. 43). Jacob Stamati cheltuia tot ce avea cu Biserica, cu scolile si
cu saracii; el all reorganisat tipografia Mitropoliei, imbogatind'o cu noun fe-
luri de litere, si adaogi cu multe odaT scOla Domnesca din Iasi, care era si-
tuate Mug Mitropolie, MO casa luT Constantin Paladi, din ruinele carer
case a luT Paladi, arse la 1827, s'ad radicat magasiile luT ZamfirovieT,
Meierhoffer si Leib Cohana (Andreas Wolf, Beschreibung des Ffirstenthumes
Moldau, Hermanstadt 1805 tom. I, pag. 176-186 apud Cogalnicenu in .Ro-
mein. lit. Nr. 5, pag. 58).
Un astfel de Mitropolit, ca Jacob Stamati, avand mana drepta intru propa-
sirea scOlelor, pe un Amfilohie Episcopul HotinuluT, putea sa face si all fa-
cut multe.
Mitropolitul Moldovel Iacob at tiparit la 1754 in IasT un alfabetar si carte
de citire romanesca ; ea posed un exemplar de acesta carte ast-fel de rail a-
sta-41 In cat nicT biblioteca Academie, nici biblioteca StatuluT, nicT biblioteca
UniversitateT de Iasi n'o are. Eta titlul et : 68Kilapk (Bucvar) sail incepere de
invejatura celor ce vor se invete carte cu slove slavoneqtt, ce s'ail tiparit acum
intal cu porunca Preosfiniitulut Mitropolit at Moldovet Kir Jacob, in sfanta
Mitropolie in lafot. Let ,3cAr' (adica 7263 sad 1754).
In fruntea acestuT Bucvar este o Predislovie (din partea Mitropolitulul catre
bunt credincioft peirinp, catrehretnitort, catre ispravnici, catre stapani §i catre
top ceia-lalp ce alt nume petrintesc pentru copii cet mkt.
Cu patru ani mai nainte, adeca la 1750, Mitropolitul Iacob indemna pe ti-
pograful din Iasi Duca Sotiriovici, originar din insula Thasos, se tiparesca o
carte: adunare de rugaciunt pen tru usul copiilor incepatori. Ace sta carte are

www.dacoromanica.ro
330 A. PAPADOPUL-CAL1MACH.

titlul urmAtor: flOnapg m pttrvuoim arum inttit tipetrite in Ode Pre inetl-
tatulut Domn loan Constantin Muruz Voevod. Cu blagoslovenia Pre sfinii-
tulut Mitropolit Eiria K,r Iacob, cu chelluela Dumisale Stefan Bosie Carnal-al
de inoade.
De Duca Sotiriovict tipograful de la Thasos vlet 7259 (adicii 1750).
Ed posed un esemplar i de ac6sta carte, format In-16, file 340.
Domnul Constantin Muruz ad dat privilegii, boerie §i scutirl acestul tipograf
Duca Sotiriovicl, care inflintase o tipografie romanesca in last. Car Ole dom-
neqt1 cuprincletOre despre aceste privilegii, ea le am adunat fii le-am cuprins
in scrierea mea Inca inedita : 0 pagind din lstnria tipografie in Terile Bo-
mcine§fI.
Episcopul Holinulul Amfilohie era un Varbat erudit. El i§T facuse studiile in
Italia §i in Polonia : teologia, limbele elenti, lath* slavona §i Habana II era
adanc cunoscute ; el era Inca Geometru qi invetat in sciintele matematice; pe
MO aceste, Amfilohie era un filolog distins.
Este de jelit ca Episcopul Amfilohie n'ail apucat se dea la lumina Isloria
Moldova, pe care o titluise A6 Tot %II gpia (Cuvinte §i fapte) ii pe care o scriea
pe la 1752. Este de datoria nOstra se cercetam despre manuscrisul ei, qi sal
putem dobitndi.
Ed inched d aid studiul med despre Amfilohie Episcopul Holinulul. Este de
regretat mull di marele nostru scriitor M. Cogalnicenu ad ldsat pans asta-clI
neispriivila scrierea sa: Barbaff insemnap a Bisericel Romanilor, pe care in-
cepuse a o publica in Iasi, la 1855, in _Romania literara, dar din care ni-a0
dat numaI o mica parte din viata MitropolituluT Iacob Stamati (Vetli _Roma-
nia literara Nr. 3, 4 §i 5. Ia§.1 1855). In paginile sale despre barbatil insem-
nati a Bisericel Romanilor, Episcopul Amfilohie Hotinid ocupa, de sigur, un
loc insemnat.
Alexandra Papadopul-Calimach.

www.dacoromanica.ro
 ST.I.Htna 331

DIN SORIERILE LUt ZILOT ROMANUL

I. ADUNARE DE STIHURT
(Cast Nr. 8. 1829 Ghenarie)
L

Ca nu in trandavie cu totul se ramtift

i l'a§a distihie putin se me minghtid
Fa cuia 'ceast' adunare (din cate 'mt a remas)
De stihurl, cad §i multe la molevna s'ag ars.
$i nu ca so'mt fac fall, ce Inca mat vertos,
S'arat cum pierde omul ceasurl fara folos.
Cunosc acum grecala, dar nu sint vinovat,
Verstele sint de vina (a) cad iele m'a 'ndemnat.

II.

Cu elovele numelui min% pe margini.

tiU c'o sa 'ntrebe vr'un eetitor

D'al 'cestor stihuff intoemitor,
Eat slut aicea, ma pet' afla
Fara pre altul a intreba.
Faca miecare nu Inteun fel,
i shit de fata, vorbesc cu el.
Atita numai ig eta voesc,
Cu umilinta 0 gi pohtesc,
Nu cu vr'un cuget Inprii§tiat,
Cad eta atuncea slut departat.

(a) Virstele slat de vinii. TicAlosul oml se luptil cu virstele ca cu niate hiarit, iar
and este virsta cea de la 15 al In sus Ong. 40, apol pocitt dice, cii este mai cum-
plait de cat t6te hiaritle, cad multimea patimilor, iar mai vertos a InverqunitriI, In-
triacestit vIrstit be.ntue0e pit bietul om, nepricepand becisnicul cum singur 10 &tra-
p/Wit puterile ci 10 scurtezit zilele, la cele sufleteqt1 primejdil, CA acestea la un mai
bine cugetittor slat f6rte simtitore.

www.dacoromanica.ro
 339 ZILOT RIM LiNUL.

tu,
La Scar lat Ghica voerood, ce ash fileut adunare de pravili din cele imperitteftr, spre po-
vata norodului de aid, prin mardia infeleptulul acela Paharnic Mihail Hiotul. Este a-
chid pravila prescrisa de mine, din indenmarea vestitulul aceluea Clucer Stephan Con-
duratul, sub carele ml aflam atuncl; ci se afilt acum la fiiuBea Alexandra, Conduratul,
ci 811 se caute, caci este in (dear un laminator luceafar pentru patria nostril.

Revnind acest Domn fericit

Ca se'l remiie pomenit
Cu laud' al seat nume
In vedI in 'cake' lume
Unitus'at cu-acel barbat
Prea vrednic de veri-ce sfat,
Si laudat cu totul
Pallarnicul Hiond,
$i fere de a pregeta
N'at zabbvi@ a arAtit
Silinta, vrednicie
(Fie si l'altil 'fie)
Facand acest lurninittor
In zi si 'n neopte statator,
Care he lumineza,
Pre totI ne indt4pteze.
Lucrtt pocid ziee adevernt
Din ,suflare sfinta lucratt
Dec ieste, s'o se fie,
Spr' a for slave 'n vecie.

IV.

La Clucerul Stephan Conduratul stapinul ci dascalul mien, din a cilruia poruncil am

prefitcut cea inapor pomenita adunare de pravili, ci sit afla pi acum la coconii Duns-
nealur.

Prea blindule, si bun al mien

Slapine dupe Dumneded,
0 mull prea intelepte I
0 judeektor drepte I
RAI/nisi se aibi acest giuvaeri
Ca o lumina de la cer,
Oglinde ear' arata
Dreptat' adeveratAr
Tata dap mult m'atwsirguits,
Cu rivne-11 voia d'am unit,
Cu toata a ma credinte
Pr'e cat roil fu iptitihtd.
Ded prinieste-I bun al midi
Stapine dupe Dumneded,
CAcY tie e 'au bale-
da -diritrale tale.

www.dacoromanica.ro
 -ErriuuRf. -333

V.
44ct fintina, iv& la mtIntletirile Free Streilucitului fi prea vestitulutt intru .lopte lone
team a4 .Pafttrabilor, p se fie spre a bur vecinicet pometaire. (a)
Din test izvor n'au contenit a oNtil adapare
De cand ceresca pronie l'ad dat la araiare.
Avutitd $i apum are Buna la adapare,
Apa cu indAstulare, U$Ord la purtare,
Limpede la Ware, De patimi goniinre,
I

Dulce intru cercare, De trupurT hranitdre.

I

Din iel fintinA ci aid maT cu *nfrumusetare,

VenitT dar cel Insetoeatl, beti si luatT on care.
VI.
La .Raclul Yodel Basarab (ce'f (lice ci Negru), prenoitorul ettlpinirei acestit Teri Roma-
ne, de domn plImintean, carele duptt multe nevol ce atY pittimit (weed fare deepre
alte neamuri, in efireit be vremi mat irideminatice, lint! ecoborit din fare vecini! a
Transilvanier cu putere de oetaet fi cu cat roe norod, 0 el all aeezat be Ctimpul lung
in judeful Muscelulur beat 1215, cleindu-0 titlul de cSingur stapinitorp precum istoria
adeverizil.
Clongnind nu glas kleeteptaton la turemt mAntuitOre
Vulturul tea eel Remitnesc, vests. biruitOre
ItT inseamna vitezule. DecT to far-pregetare
tar alerga$1 la culbul luT spre drepre. 'ncoronare,
$i ca o clorA aduu&nd sub aripile tale
Pre toil puff ceT risipiti, statue (cum fu cu tale)
larti$1 pre scaun strAmoeesc slobod In stApinire,
Domn ei parinte patrieT cu bunk norocire.
VII.
La Mircea Yodel Basarab cel bIltrin. Carele vezind in vremea aceea t6te vecinele stelpi-
tart de peste Dundre, cdicate 0 robite de turd, gi pe Ott Europa eptlimintattl, all le-
gat pace cu dinsut, ca sei del cate fret mil de bant roil spre eemn de plecticiune pe
an 0 alt nimic, fi turcul la ettlpinirea 0 obiceiurile Wet nicr un amestec sa nu alba.
Pre care eteezelmint nefiindu-1 turcul la urintl fi deechicfand el rezboitl cu pricinuirl de
alte cererr, fall bIltut Mircea yodel cu rominii, gonindu -i pand be Adrianopoli. $i ace
all remas fare iar elobodtt de tot ca fi mar nainte, precum fetoria mat pe larg arattl.
Vulturul idd yezInd pre led spre QuIbul lul di vine,
Te au deeteptat se (privighezT, eu dinsul se fiT bine.
.T)ect 4u preajntelepOle, InclatA legaeT pace,
Se'l dal un ce(b) ei tare to laba lul sit nu calce,
Iar el din fire lapowl calcAndu'el legAtura,
Tu Inca tare at alergat de i -al sfAramat gura.
i asa stlitu'l al dcti),ea al tdriT tale pArinte
Cu stilpinire ,elobncilt precum si mat nainte,
(a) Cetind stihurile, sit socoteste izvorul, a este redacina neamulul BAsArabesc; si
apol potrivind darurile apeI cu bunAtatea faptelor lor, vet /ntelege la WA mArime le
ajunge lauda.
(b) Acel trel mil banisorl rosin.

www.dacoromanica.ro
834 ZILOT ROMILNITh.

VIII.

La Vlad Laiota Vodd Basarab, all domnit la leatul 1460; carele va'zbui rObirea Tari-
graduluI de Turd, iardfr all fdcut legd turd cu Porta Turceecd ca sd '1 dea lece mitt
de galbent pe an, ci alt nimic, amestec Turcul in lard all nu cad, care legdturd iardfi
nepdzindu-o Turcul, ft viind asupra feret cu mulfime de puteri, s'ad fnfrtnt toate cu
ajutorul lur Dumnezed de cetera numitul Domn, baindu-1 fi sfardmindu4 grozav cu
oftirile romineft.l. Dupd care iar a remas Para elobodd, neddnd nimica Porlif, precum
t6te le grata istoria.
Pine la tine vulturul siriga spre de§teptare
Iar acuma data vezu pre led recnind mg tare,
Te Indemna, ei a§a lucra§1 cu densul iaratg pace
Prin dare de cevaei maT mull, §'aicl el sa nu calce.
Mirar'atuncl 1 Cum ad priimit I Cad de curAnd surpase
Zgripsoru cu dug capete, chiar cuibul TT luase (a).
Dar groaza Mircel eel bAtrin, aea-i-zicea sA faca,
SA nu me pats ce -au petit eel ce zapisul calca.
D'aceea, a ye lAuda nicT o limb' nu taca(b).
IX.

Inchipuire de jalba a gra romaneftf cdtrd inperNie in vreme cand se eun6fte asupritd
pude legaturile ce are cu (Musa, fri se teme de rezvald.
Imi el ce nu ',III al dat (c), fin! cerl ce nus-datOre (d)
i iarti§1 of sA crAp (0 d'a§a mare strinsoare.
De sint cu §tirea ta, lea tu e0 pricinA,
CA tu cold legaturT, iar ed nu sint de vinA (f)

(a) Tarigradul Insemneza aicea, pre care mal nainte cu putini an! II luasera Turd!
de la Imperatil .Romant, (GrecI) a carora semnul Inparatesc era zgripsorul cu duoA ca-
pete, ce Inchipuea Inparatia cea Infricosata a Romanilor, care In urma marelul Co-
standin, de diadohil lul s'ad inpartit in duol, In vechea Roma, si in noa Roma, (adica
Tarigradul), si acesta Inchipuea precum zic zgripsorul cu duos; capete.
(b) Niel o limbic nu tacit. Va se did( Vadev6rat asa este) ca acestI vitejl Domnl Ba-
ser/WWI, ad fort de Dumne4ed lumina*, ca sit pastreze slobozenia ce si ping asta-dI
ciumpavita (din neunire) o avem. Pentru care nu numal no!, rom&nii sIntem datorl a
slavi, ci si tea tvropa, cad el as pus pieptul cu singele rominesc de all poprit robia
de la Dunitre Incoce, cad diucolo de Dunare nu maY remasese neam nerobit de turd.
Adevereazi-te din istorie cetitorule, Si vezi-o si cu ochil ca, este ass..
(c) Imi el ce nu mi -a! dat , adica iml stria privileghiurile care le am avut de la
stramosil me, si le-am pastrat cu atita singe si cu atitea legaturl , care pe larg le a-
rata istoria.
(d) Imi cell ce nu-s-datore, adica imI cerI mal mult peste ceea ce cuprinde legaturile,
care iar istoria le arata.
(e) i iarasi o sA crap, adica, ca. din napastuirile ce mi se face iar Ed si ardic cap.
Care lucru judecandu-I cu intelepciune romInil, apuca maI nainte cu jalba, ca sit nu
cazi subt vinovatit
(f) Iar ed nu sint de vine, adica ca de vreme ce va fi silita a ardica cap, nu §e
pate Invinoviti, dupa tot cuventid drept, cad nu din vointa ci din sila si napastuirile
despre Inparitie. §i ma Inparatia cede subt via, iar nu Cara.

www.dacoromanica.ro
 si HMI 885

Iar dac-aT tel vechili (a) cuteaza la jacmanurl

In potriva celor scris-la condici si fermanurT,
Nu perde macar ceaq, ci da-T pre toil la dracul,
Ca el sirica pe trup 03) Vii. ameteste capul (c)
Plecati tie cu legaturl
Tara .Rontinesclt.
X.

Asupra grecilor curtezanr, ce zavistuea shoala Elinisca din Bucurefti, pentru act vedea
0 pe ronulta izbutind la invapttura Umbel elinsFO.
Romanilor! Green' s'au pus shoala se ni o strice,
Intre dascalt, si ucenici umbla sa bage price.
Dar Greet zicand, nu Grecii toll, ca si din tr'insiT uniT
Nu conteneza a hull pre eel de sus nebuniT.
D'aceea fratilor vedetl, ce face stapinirea,
De nu li o face resplatirT, soseasca-le peirea.
Ca daca eT acest izvor, ce si pre eT adapa,
Coal si rominiT dintr'al for bead cazuta for apA,
De pima 'ntunecandu-se pornesc ca sO'l astupe,
Ce maT asteptI sirman romin? Ascuti-te la pulpe.
XI.

Kaa'ivac xarly6pou tou evxorcoc ?thou relToptou flparopivou

'civ .0EXE.; yvteptal ab auso5 Tay flperixoflivo,

(36(3cctet awl atixptvec 'Ca xino ex 'ray bco
pkr,v cpaivescu v&actt abp.uoniptex &ion 6voc. napotpla
xal gaov Oast; eponexCe &it vat cpcnitc dp.dvo;. akrivtxl.
XII.
La Sftnta Ecatherina.
0 slinta prea laudala Ecatherino Slavit a,
Slintelor coroana 'n nalta, Mireasa prea priimita
Mielusaoa luT Iisus, Mirelui celui do sus.
(a) Iar dac'al tisI vechili, adica otcarmuitoril terel ceI orInduitl de catra Inparatie,
(asupra caria pricini cu Indoiala fiend chibzuire scriitorul, ca orl de la InparaVe de
va fi curgand reotatea in sari, sad de la vechilil eI adica otcarmuitoril eel orinduitl
de clensa. zice cuventul .tar dac'aT tel vechilIP @i asa adaoge a zice, ca orI de la Insisl
Inparatia de va fi, si nu se va lndrepta, din reotate a eI este vina, sad de la vechilil
el, si nu'! va Indrepta tot a el, ea or! !EMIT fleandu-o reotatea. sad pe altil slobozind
a o face, tot singura se Invinova(este).
(b) CIL eT stria pe trup, adica otearmuitoril Inparatiel stria pe norod cu napastui-
rile ce '1 face (de le va fi facand fir' de stire Inparatesca, la care punct and va a-
junge un otarmuitor, mal bine este a se lepada de otearmuire, de cat a calca legaturI
si privileghiur!, iar de va priimi a le urma pentru iubire de slava sad de argint, vinovat
ca si reul cugetitor Inparat).
(c) l i ameteste capul. Adica turbura Inparatia, ca din istoriT cuaostem cite prapi-
denil s'ad intImplat din pricina rebeliilor dupa vremi, ti cite Inpg.tatil Wad zapiicit si
s'ad slabit. De aceea, o de ar fi ca si Inparatil si totl staptnitoriI adeveratl pastotl bun!,
si norOdele supuse turme. §i atuncl fericire si iar fericire.

www.dacoromanica.ro
sa6 ZILOT ROMANTIL

Fit noitit ajutatOre, Bun liman, bun/ scapare,

Tuturor folositdre Mt% Hristos rugatore,
Celora ce 11 cistim Se petrecem cu eel vii.
Sfinta chi de pomenire Ala ne rugam fierbinte
Cu glasurt de fericire SA ne fie priimite
0 cAntAm iii o marlin, Acestea ce 11 glasuim,
$i nu numal In vieakit Slava clic de praznuire,
SA ne fit bun& povatit, Si ruga de mintuire
Ci eacolo iar sa fit Ca pururea robs sitll fim.
XIII.
La o carte de cute -va leacuri, alciftuitti pre limba rominisclt de un bun prieten Dohtor,
ca din partea alcittuitorului.
Ca sluga c'un talant temendu-me d'osinda,
Il dad la schimbittort se umble cu dobindl
VA rog sit 'I priimitit cercandu-1 prin lucrare,
CA este lAmurit, n'are amestecare,
Fara de cat am pus din dragostea de frate
Cu rivnil. din destul acea mat multA parte.
Zavistnice vra§mail.! Si to ficlene altul!
VA §tid pre amindot el nu priimitt talantul,
Dar fijI precurn att fost lAcas al rAutatii,
Cact ed am peadevAr pArtinitor dreptAtit.
Iar vot drag! inkeleptt! Ascundet! ac In miere,
Se 'ntepe al-lor limb! ce vars'atita fiere.
XIV.
La o jdnteind din cash, precepts se obicrnuefte, de se aduc cu meftefug la multe case mart.
0 iscusitAit a omenirel, Bea dar i spalte WA sfieala,
Ca fire§tt lipse poat'a plini. Si spr'orl ce treabil. att lua pot!.
tall de faVt 'n potriva firil CA cu cat curge, are croiala,
Din sec pArete, apA zbucni, Cu-atit mat multA a da la tot!.
XV.
Omul ncnorocit.
Focul desnadAjduirel arzindu-m6 ne'neetat
La salasul norocirel spre scApare am alergat,
Si spre a et inblinzire cu zmerire 'i am aprins
Candela, ci Mil dinsa nAdejdea 'ml-o am intins.
Dar o ticalos de mine d'acest foc nu pocid scApa,
CA norocul mi s'arata asuprA -mi a se 'ntrarma,
Nu '1 veil pre piatrA rAtundA dupA al lu! obiceit,
Ci pe tripod, ci 'ml aratA prin semne cii void se pieid.
Mi s'aratA in nor negru cu totul infit§urat,
Inima veil, cA din mine tilhAre0e o ad tura',
Inteo mina mi o tine sAgetatA Infocat,
Cu aceea-laltit mina o love§te ne 'ncetat.
Iml aratA sfera lumil Inbracatit iar in nor,
IntunecatA qi acesta, putin numa! rocior.

www.dacoromanica.ro
 ATIBuRi. 38/
Si imi da a trite lege di cat se vede rusind,
Atit numal se umbreste, din mila luT partasind,
lar aceea-lance parte Wit se vede negrind,
IVA de nenorocire gred se afia patimind.
Deci norOce fie -ll mile si pre tripod nu mai sta,
Ci pre piatra cea rotunda, precum este firea ta.
Ca tripodul insemneza, cum ca staff tot la un loc,
Iar piatra, ca facT mutare si 'n marginT, si la mijloc.
Si mutar' imi da nadejde, ca Ole me-I nimeri,
Si d'aceste patimI tote void scapa, nu void peri.
xv.
Omul cu daruri fi nenorocit
In liniste me Invaluesc, Inca m'afund in valurl
Fara furtunT primejduesc, In mijloc de limanurT ?
Ziva far' de lumina Am remas tocma 'ncremenit,
Me vez, si n'am pricina Minte nu am de socotit,
Ca ochi-m-sint la locul for Ce fel me intampina
SOrele prea stralucitor, Valurl in vreme line..
Vez marea fail value, Ah I norocule (1) me rog.
Si plina de limanurT. Ajung' ajung atat foc 1
Corabia In care sint Destul am ars norOce,
0 vez fare 'n potriva vent, Me rog a maT preface
Carmaciul iarasT vrednic, Acest noian de 'npotrivirT
Vrednic de mare sfetnic. Cu feluri de nenorocirT,
Dar ce folos? et arz In foc, Iar maT ales la mine,
Norocul vez ce.'si bate joc. In vre un fel de bine,
TOte mi le-ad dat bune, Ca se maT scap de acest chin,
Dar pricina nu'mT spune, Ce m'ad adus la gree suspin,
De ce asa we 'nvaluesc, Si la o grea pornire
Scapare nu pocid se gasesc? De desnadajduire.
XVI.

Cdtrd un dorit prieten mustrare pentru tacere.

Apa uliaril c'ai Mut, curat se. intelege,
Si d'aceea to -al supus la a taceriT lege.
Iar de traesti si n'ai ajuns se bei apa d'aceea
Acel ce -al fost, nu crez ce esti, tl-aT prefacut ideea.
XVII.

La ceea ce se nice, glifeitore a noroduluI pcntru cele ce sint a se intdmple.

Lumea cand vorbeste Cea mai mare taine.
Forte nemereste Ea o Ora halna
Ca a maT mar' ascunsa Tuturor vezuta,
El e forte spusa. Tuturor crezuta.
(a) En noroc nu slevesc alt se fie, de cat pronia durnnecleesce. Dumnegen dupe ta-
lentu fiesceruia tramite §i Inparte.
.7Iev. p. Lt., Ara. fi .5 1, An. 114 Voi.i. 22

www.dacoromanica.ro
338 ZILOT ROMINTIL.

Cine nu me crede, Ca lumea ghiceste,

Cercand atune vede Rule nemeres.e.

XVIII.

La un attlinnitor de norod cum trebue se bine ob111duisclf.

Aga trebue se fie Strasnic, cael pre Mara pinge,
Cel ce are stapinie : De eireada I nu s'atinge,
Niel tocma strasnie ca leul, Blajin OA o imbuneazA,
Niel tocma blajin ca mielul, Vrajba din ea departeza,
Ci ca taurul eel falnic, Cum am zice, inparatul,
Cit e si blajin si strasnic, Saa verT care stapin altul,
Strasnic spre vrasmasi se fie,
Tar pre supusT sel mingae.
XIX.

La o fncepere de istorie.
Istornicul.
Ceea ce am cu drag ye daa, orb mutt nu putin fie,
Nu-l-de la mine, ci de sus, priimiti cu bucurie.
Ce yeti avea si vol mai mull, urmatl d'aci 'nainte,
Cu dar ins/ si adev6r, nu pizmA si ispite.
Istornic sint. allele n'am frate, n'am rude, n'am vecin,
Stapin am peadevevul, lul cata se me 'nchin. (1)
XX.

La credinfa pravoslavnic11.

Credinta pravoslavnica, de n'ar fi fost legate.,

Ca, graiul fapta a negresit se fie numa 'ndata.
Ar fi putut prolivnicii cu ale for minciune,
Se surpe prin zavistie, al' el' desorl cunune.
Dar ea ca cerul luminand cu felurl de lumine
Pre kite pravoslavia o trage catra sine.
Si de sa gi pune vr'un nor de nascociri pagine,
II rasipeste sfintul Duh, si iar curat remine.

XXI.

La Ghenerarul Cutozov, ce era comandir aftilor RosectI cand s'ail spart ordia Vezirulul
de la Rusciuc, biruindu-se Turcil cu totul la leatul 1811, chip?' care fi pacea s'aii in-
chafe Entre .Rosia cu P6rta 7'urcescel.

Si ce pocia zice ea aid, de cat ca cerul vruse,

Aceasta de se seversi cu-asa ispravi nespuse.
Cutozof vrednic comandir, vestit de maT nainte
Dar acest fel de plan nici lul, 'i ar fi venit in minte,
(1) Comp. Hasded, Ultima cronia romtind, pag. 88 si 14.
a) La sftnta aiazmil, la afurisanie, la juramInt, ci c 1. 1.

www.dacoromanica.ro
 Si 114UB'. 839

De nu se lumina de sus pentru milostivire

Se scape tam qi pre et d'a turcilor robire,
Ina noT trebue sa dam cerului multumite,
Iar lul Cutozof WI fnaltam cununi neve§tejite.
(Comp. Hasded, op. cit. 99).
XXII.

La un atdpinitor lacom, carele pentru ca se' pota jefui pre norod mal lame, cllf prilej fi
Boerilor a ae inplirtelfi fi ei din jaf. ,57 afa amagindu-ae ei in: Wind, el jecmanayte:alobod.

Lupul sugrumand din turma

Se face a lasa s'in urma.
Latratoril le gasWe,
Mancandu-le se 'nduleeqte,
Si aqa se amage§te,
Pre lup pururea pohteqte,
Negindind seracil urma,
Ca de se va strica turma,
Zerul el vor se'l pohtesca,
Si urland n'or se'l gasesca. (Comp. Hasd. op. cit. 108).
XXIII.

La un norod ticnit ce pettimefte de hrapitore atlIptnire.

Turma ce are va se dea : lapte a'acele-lalte,
Dar lupil s'aa dulcit la holt, tot holt cer, nu vor lapte.
Mancatl (le zice ea) meincap, umpletl odata maul,
Ca pentru vol este intins al lacomieT latul. (Comp. Hasded, op. cit. 109).
XXIV.

La cdpetenii de nor6de care pentru plinirea desmierdllrilor lor, Mad prilej de se aurplt
drepturile obfaeftr.

CeT marl ca sa se dezmierde,

Drepturile ob§te§tI pierde,
Norodul ohteza, Lace,
Glndind doar se vor preface.
Prorocind ca sit se atie
Ca schimbari d'or sta sä fie,
Acea d'acum desmierdare
Le va fi spre-osinda mare. (Comp. Hasd. op. cit. 111).
XXV.

La strainit carii trtlind intr'o lard, ei in loc a ae multltmeactt de inpartelfirea hranel

de acolo, atail inpotriall de zavistuesc drepturile plimentenilor.
Nemultamitului se is darul dupa dreptate.
Ma tie strainule, dupa ale tale faple.
Al zavistit pe pamentenT c'aa scos diulr'a.lor gura
Si to -a0 hrAnit ca pre puia orb cu dulce 'nbuciltura,
Dar precum fact, iara.II IV zic, s'a§tepti di ti se face,
Binele pamintenilors trigs la cer, nu tace. (Comp. Hasd. op. cit. 118.

www.dacoromanica.ro
 4D ZILOT ROMANUL.

XXVI.

La cel ce pot lucra ceva de folos, cli 81 osindesc de 81 vor da lenevirii.

N'ar fi cereal osindA
Sluga cea cu un talant,
Ci maT vertos dobenda,
De nu War fi 'ngropat.
XXVII.
Se nu'm fie dar mie
Putin ce mi s'ad dat,
SO nu'l dad la fratie
C'atuncT sint vinovat.

La veri-ce dregittor cll trebue a se face pildet prin fapte buns celor de sub ascultarea Jur,
clici inpotrivt urmdnd totil hula cade asupra lui.
la vezt pilda rea ce face, D'aceea nu cel mic face,
Si firea bun'o preface I Ci eel mare ce preface
Vede cel mic pre cel mare, Si dOschide drumuri rele
S'alergA el §i ma! tare. E'n respunsurT §i ma! grele.
XXVIII.

La Romini povttuithre pentru obgescul bine.

SO vazti curatul Romin, bine se cerceteze,
'Biceiurile stramocestI, 'acelea sL urmeze.
CA el iubea pre Dumnezed, q'adoa pre vecinul,
Miluea 'nteit pre pamentean, 'adoa pre strainul ;
Cinstea acel mid pre eel marl, :'acel marl era pilda
La ceI mat midi de bunatatT prea !impede oglindA.
Avea 'n mare evla vie partea besericesa
Si cea besericesca iar pre cea politicescA.
Pre inimile tuturor era scrisa dreptatea,
Din tarn pur'rea gonea pre tOtA strimbatatea
Departe era de la el cea de prisos mindrie,
Se inalta gindind la cer cu sfinta for prostie.
Cu un cuvent era legatl totl cu totul intr'una,
RominT so fie credincio§I, s'a-.'ad purtat cununa. (1)
XXIX.
Rugticiune la cer infocatll in vremi ametrite.
Cerule ! me rog ascultd,
Ma jertfA orI se ultA ?
Alitea movill gi §anturI,
Pu§cAriT, catu§I ci lanturi
De trupurl romine§ti pline
A se pAstra legea bine,
$'ale OH' obiceiurl (al. privileghiuri)
Zidite (al. clAdite) p'a§a temeiurT ?
Cerule ! me rog asculta !
Ma jertfA nu se ultA ?
Dec! la ce surl d'asuprire
Singur (al. Insu§T) to fiT izbAvire.
(1) Compt ma,I sus, pag. 72.

www.dacoromanica.ro
 STIHURI. AV

M.
La Mitropolitul 'ere; sad in park fief-care Episcop, stihurr zece povdtuitore, din care
iatelegem, cd aicr Mitropolitul fi .Episcopir, dad legiuit prin vechid obiceid, a se ame-
steca 0 la trebt politice0r, iar nu numar la cele beserice0r, 0 cu destanic cuvent,
cdcr fi insult Hristos, 0 dupd dinsul ucenicil lug, adicd Apostolil, fi dupd Apostolr, u-
cenicir lor, adicd Plirintii Arhierer 0 dascali at iumit, nu ad cdutat numaI de trebile
besericeftr ci 0 de cele politiceftr, cda cum ar putea plIstorul se itagrijascd numai
pentru o parte de turmtl, iar pre ceealantd se o lase intru ratticireF De aceia mi se
pare cd gred rdspuns vor da pdstoril beserke01 aceia, carii cu prost cuvent, se vor
apdra de trebi politicefa, zicdnd (cum obianuesc unit pentru lenevire) ced sint Mlle.
gar, am sd taut de besericd, nu am se me' amestec la politicectr trebt, cll la acelea ant
datori Doninul cu Bnerir . Dar nu este afa, ci ascultd Pdrinte MitOopolite, sad pdrinte
1.4iscope aceste stihuri. din care curat vett intelege, a nu eluted numa/ cu cele duhom-
niceqtr isistIrcinati aicr in lard, ci 0 cu cele politicefti, dupd curattl pildd a puitorului
de legea pravoslavnicd creftinescd Hristos Mintuitorul nostru, adeveratul Dumnezed.
Decl ascultd :
1-iti SA fit in pravoslavie deseverOt parinte,
Nimic scdzind, nisi prisosind la sfintele cuvinte,
2-102 SA fit duhovnice§te blind, politice0e falnic,
In taina dulce tuturor, la judecatA strafinic.
3_Iea SA nu cap faIa nimarui la randul de dreptate,
Cu pravila sat, to 'ndreptezi catr'ori-care in parte.
4_lea La ceasul de a polrivi cinstea la URA treapta,
Ca pentru lucrul eel mai stump grija s'o aibi d'adrepta.
5_tea Cel scapatat §i veduva din grija se nu'p iasa,
Si tuturor celor grad', se Iii drischisri masa.
6_len In preajma-(i cu Intregi masurl din paminteni alege,
i pe straini sin cercetezi cat pop, cum serie 'n lege.
']_tea La casele ctitorice0 iar bunt pamenteni pune,
Cad vezi-le ca ad ajuns, mai mai, a se repune.
8_1ea fube0e darul eel prea stump de afilarghirie,
S'intOrce pre aces cumplip, on mic said mare fie.
g_lea Beserica se o pastrezi c'a ochilor lumina,
Cad ea este inuerea ta, pre legea cea cre§tina.
10 lea Cu un cuvent fit bun pastor, dupri sfanta poruncri,
Sufletul punep pentru oi, ca alt-fel vet fi 'n munca. (Comp. pag. M.

XXXI.

La un norod intreg, sad 0 la fief-care one inparte, cd trebue cl ingrifi de sine, ad nu 80

supue patimilor, cd va pert negrefit.
Un trap cAnd se bolnave§te
POte a se indrepta,
Daca firea izbute§te
Pre patimA a lupta.
far crud patima pe fire
V'ajunge a birui,
Trebue fail 'ndoire
Acel trup a qi pert.

www.dacoromanica.ro
Z 142 ZTLOT ROMINUL.

XXXII

Ipac la lacomit stdpinitort.

Ca lupul cand se vede 'n ol lacom fiind fireste,
Nu mere cat ar minca, ci Insutit jertfeste.
Ala §i vol de fate lupi, cacT nul pastor, nu'l caine,
Jertfiti cat nu ye trebue, dar qtiti orl pine maine ?
XXXIII.

Un norod pactnio 0 ticnit, cd pohtefte de la Dumne4el indreptare relet otcetrmuirt, te-

mindu-se de desnitddjduire.
0 d'ar trimite Dumnerled vr'un fel de desteptare,
Ratacitel otearmuirT ser's1 face indreptare.
C'asa gramezi de reotatT nu pOte alt se face,
Ci chiar pre duhul cel maT blind, In red ca se'l preface.
S'un duh bun prefacandu-se din bun in reotate,
Se tntelege prefacut d'o mare strimbatate.
Care apoi facand pre red, it face nu fireste,
Ci firea lul silindu-se. DecT !lief se osindWe. (Mal sus, pag. 84).
XXXIV .

La un norod, carele pierzbut dragostea 0 unirea flit; cllderea in patima Meet 0 a des-
mierddrif, ajunge a se minca el intre el. Cit acesta este in primejdie a stt bintui de
tot vrajmagul.
De vol sagetile fiind iar in vol cu iutime,
Pornite ca de la vrasma0 (0 ce neomenime)
Si ce asteptati? De cat se fill trupuri ranite 'n spate,
De miinile dusmanilor cu hula desbrecate.
XXXV.

La un norod, sad in parte la fieq -care om, carele amdginduse btlsnarilor acelora ce cred
lucrurile firefte, se deptirtiztt de dogmele Beserice0t, fi ating ale Besericil mecar cu
veil -ce chip, ad unul ca acelea norod, said om, tt ebue negrefit sit se prelptldesci.
Pilde avem intru scripturl multe nenumerate,
CO ad atins Beserica perit'ad cu rea merte.
Vezuram si acurn din nod Frantezi multi in peire,
Cad n'ad cinstit Beserica, ci singura pre fire.

XXXVI.

Cdntarea orefanilor din oragul Tirgoviftea, (0 ca despre partea a tot norodulut (era)
la mortea Jut Aleco vodd Sulu; carele ad umblat sit is mogiea Tirgoveitenilor C14 silo.
(care mofie o ad Tirgovigtenit de sutc de ant supt a for stdpinire slobodd, data de la
stdpinitorit vechr at ferit, precum se ved clt alt 0 tote celelante orate ale leret.) $i ca-
rele 0 alte reottlir fi dereptIndri ad cugetat alt fact nevinovatult4 norod.
Cu no! este Dumnezed, intelegeti neamurT si 0 plecati, ea cu no! e Dumnezed
Auziti pine la marginile pamintului. . . . . di cu nol e Dumnezed

www.dacoromanica.ro
 ST1111.1RT. 343

Auziti inparatilor si stapinitorilor tote . . . el cu noT e Dumnezed

Beserica cantA, CA va plizi o Domnul . . cA cu not e Dumnezea
Pre fill mosfeniriT luT ...... . . ca. cu not e Dumnezea
FIT at luT duptt pravoslavie nol sintem di cu not e Dumnezea
Perth,' pacate de multe orl ne-aa cerlat Domnul cA cu noT e Dumnezea
Dar clupa pocAinta iarasi ne -au ertat . . . cA cu no! e Dumnezea
$i prin minuni ne-aa izbAvit de curse CA cu noT e Dumnezea
SA multumim DomnuluT cu lacrAmT di cu not e Dumnezea
Cu bratul sad cel puternic si acum . . . CA cu not e Dumnezea
Ne izba.vi de paravatul Iulian . . . . . . C. cu noT e Dumnezea

.....
Ca tramise pre credinciOsa sluga sa Nicolae
Pre mijlocitorul si ajutAtorul nostru
In noptea serbatoril sale (a)
$i arunca asupra tiranului buba luT Gheezi
Si rAsipi sfaturile celor ficlenT
.

.
.
.
.

.
ca cu not e Dumnezea
ca cu noT e Dumnezeli
ca cu not e Dumnezea
CA cu not e Dumnezea
. . . cA cu noT e Dumnezea
Dec! auziti piny la margenile pamintulul . . ca cu not e Dumnezea
CeT puternicT plecati-ve, temeti-ve ca cu not e Dumnezed
Cele Besericest1 cinstiti-le ca cu not e Dumnezea
Cele politicesli pAziti-le ca cu noT e Dumnezed
CA not dAm ale inpAratuluT, inparatuluT ca cu not e Dumnezea
Si ale luT Dumnezet lift Dumnezea ca cu no! e Dumnezea
Intelegeti neamurT si va plecati ca cu no! e Dumnezea (1)
XXXVII.
Rulliteiunea a ticnitului norod din aceste dual Pert! Valahia si Moldavia in vremea zave-
ref f i a Turcocratier (stapinirit turcep), pentru izbeivire din primejdiile acelea.
Cerule! vet bine, Dar c'o cunostinth,
In viespT, nu albine Si prin pocAinta
Sint, si am slabit, ScApat m'am vezut,
Tu dar me 'ntAreste, Deci si acum bune,
Pre vresmasT 'nblinzeste Arala minune
Pins in sfirsit. Cu un trup zmerit,
El intru trufie, Iar ma priimeste
Cum-cA ad tarie Si me izbaveste,
Tot ma rezvretesc, C'alt fel sint peril.
Ed alerg la line, Cerule! vezT bine,
MT mile cu mine In viespl, nu albine
Se ma izbAvesc I Sint, si am slAbit.
De multe or! DOmne, Tu dar me 'ntAreste,
'Ngreseli milione Pre vresmast 'nblinzeste
Stia cA am cAzut PinA in sfirsit.
XXXVIII.

La prea jalnica stare a ferer in vremea rezerlitiPilor trecute.

0 cerurT voT!
Vedetl 'testa Were A Orel, si durere
(a) NOptea spre serbAt6rea sfintulul Nicolae la 6 Dechemvire lest 1820 ad cAzut numi-
tul Domn Aleco Stqul la boat& grozavl de care ad qi merit ticAlosul,
(1) Comp. ma! sus, pag. 88.

www.dacoromanica.ro
344 ZILOT ROMINUL.

A sufletulul meld
Pentru a eT peire Ce n'are asemuire
Cu cat am cetit ed
Istorii vechT si not Pre viul Dumnezed.
0 Soare tu,
Planite stralucita! Vezt ceaste osebita
Peire-a bietel tee,
SUIT, rogu-te, priveste Cum se primejdueste
Ca 'n valurt de marl,
Priveste cum se sparge, $'apuca pe caraff.
Luna, tu estl
Luminator al noptiT, Priveste de vez! hotii
ZavergiT, cum pirlesc
Si and pre biata tare Cu o prea iute pars,
Si tare navalesc
Numele sa it sterga De tot, se socotesc.
Si stele, vol
Lumine prea inalte 1 VedetT ce reotate,
Si ce foe amarit,
Pre not totT ne coprinde, Tara ni o aprinde
Acest nume urit :
Zavergit, sad curate Aspide, hotarit.
(Comp. Hasd. op. cit. 53).
XXXIX.

Altele.
Rebelit in tarn Tuna pre amindouoe
Zavera mat amara, Cu altele mat noun
Amindoue cumplite Vrind sa le potolesca,
N'adusera ispite. Cerul sa le platesca.
XL.

La Banul Grigorie Brancovenul fi la Banul Barbul Vliarescul, laudel pentru icprIlv Ile
ce atl altvirfit cu intelepciune fi dar de la Dumnezeil in vremea rezvratirei aceftia.
Dot batrini se aretara Asa s'auz' at for sfat,
IroT dinteacesta tare La arme sa ne silesca
La primejdiile et, Cu dinsil sa ne unesca
Brancovenul pre ea trase, Asupra de inparat,
Vacarescul o interse $'atunci, iata judPcata,
Cand fu ceasurT de temei. Iatti negresit resplata
Cel dinteid sit facu pilde. Ca la curate apostati.
La tot cet cinstit! oglinda In vreme ce aid strigarea
De fugira la vecint, Era numa! spre 'nfrinarea
Si cu 'ceasta eT scapara, Domnilor, s'acelor-]anti.
Iar zaverii sa 'ncurcark Cel d'aldoilea (a) fu iarasi
Ca prin rug!, si mar acinT. Pilda ca al lul tovarasi
Cad de prindea boerimea De ne 'ntoarseram napot,
Urgesita zaverimea La vreml prea primejdiese
(a) adicii Banul VAcitrescul.

www.dacoromanica.ro
 STIHURT. 345

Si din gind turcesc ne scOse Tot c'asupra d'apostati.

Ce era 'nfocat spre not. Deci voila vi se cuvine
Cad de nu lua 'ndrazneala, De la MI, si de la mine
Tura' sta in banuiala Cununi de vecinice floe,
CA si not am fost sculati Caci unul ca c'o sfleall (a)
Asupra de 'npArAtie, Altul ca c'o indrAsneala (b)
Si atunci negresit urgie, Ne fuse mintuitort.

XL'.

Ipac de laudti, la Dvornicul Mihalach Manul, ce au stat nemipat din Bucurefti cu tog
casa lui in primejdasele acelea vrai ale zaverii.

MArime de suflet tie, cerul all trimis atunci,

Ca O. stat cu barbatie, sa nu te 'ngrozesti de turd',
CA multi ziceam : «Manul Grecul, ba si unchiA lui Ipsilant,
BA'nuit la turd' urine* dee' nu scapa de gelat.,
Tar tu, negandind d'acestea, te at hotarit ca sA fit
Ort izbavitor, sau jertia, cu cucoand, cu copii.
S'intiiU Invetasi norodul, cu supunere sA stea,
Apol plecast inaintea turcilor carii venea,
Mai 'ndemnand d'au mers cu tine s'altil multi din orAsani,
Ca sA se increza turcit, ca's prietini, nu dusmant.
Asa dar Dvornice Mane, Turcimea o inblinzi§Y,
Si de fer, foc, si robia pre norod it izbavist.
Deci si tie se cuvine incununAri de la noi,
Ca te at dat cu totul jertfa pentru ratacite ol.

XLII.

Ipac la Aga Ianache Bei lttiretul care 0 acesta dupti pronie, ail sttitut atunci in vremea
de foc aceea nemiccat, 0 alt fost de izbavirea fi minghierea multora.

Talantul fllantropiet, fiindu-tt de la cer dat',!

L'ai inmultit Ballarete, caci cu Myna 1 -at lucrat,
T'aretasi si tu atuncea multora izbavitori
De la sabie, din lanturl, si altora miluitori.
act casa to sa Meuse o cetate s'un izvor,
Catt intra, scapa de mOrte s'ist potolea setea lor.
Deci si de tine se cade a pune genuche jos,
Ca s'aurt glasul acela : «Preste mull fib credincios I.

(a) Cei mai multi delaima atunci pe Brancovenul de om fricos, cici ad fugit mai
naintea altora la Brapv. Dar el ad prevequt lucrurile mat bine, ca rgotatea era por-
nite. asupra omenilor de cinste mai vextos de cat asupra mojicilor, precum s'ad veclut
din fapte, ca n'att remas chip taIhrtresc pre care sa nu'l face, ace§t1 ticalo§i asupra celor
de neam bun qi cinstiti locuitorl al terel.
(b) Cel mai multi din eel bejenexiti la tara vecina defaima pre VaArescul did as
eqit atunci fn taro, dar el qi-ad hotIrit vieta pentru norod.

www.dacoromanica.ro
346 ZILOT ROMANOL.

XLII

Tara romineseti la prim jdiile el, is chipul SllfLltnnguiuY celul de 38 de anl. (Evanghelia
loan Cap. 5.) si se rogil lur Dumnezetl.
La acele cincT pridvoare DeeT iar tu mull indurate
Ce era odinioard Cu adinca bunAtate,
La fintina Vithezda, Porunce0e se me scol,
Scriptura sfinta ne spune SA umblu purtAndu -mi patul,
CA a severF!it minune SA fill ca 0-acela altul,
Cu cel ce boala '1 pada. Al minunel tale sol.
Tara. Ed slot acela bolnavul, Spuind acelora care
SlAbAnogul ei gubavul, ImI vor zice cu mustrare
Care d'atatea anT zac, Sambatit cum te-al sculat, 7
$i l'a apeT Iurburare Cum -cat tu prea induratul
Om nu am ajutor, care Mi aT zis : Scoa Id ei iali pain',
SA me afunde in lac. Tu insutT m'aT vindecat.
XLIV.

Cdntec romlinesc jalnic.

Romane, Romane Gura n'are grail,

Dulce frAtiOre 1 De multele Irude
Nu canta 'n organe, E0.1 un mort cu trail.
Ci 'ntr'al led gldseior, Ti s'ail inchis brain'
Ca se te 'nteleagd Cel deschis la tot!
Rude §i vecinT, CA ti -au intins latul,
Dreptul sell aleagd Si sa sc,api nu pot!,
De la cel strAinT. Roman frAtiOre
Romane, Romane, TI-au rllmas doar duh,
Du lce Rotaana§1 Si g6le piciOre
Pre trupul led rane Pe ger §i zdpuh,
Acel gingalal Aleargrt sirmane,
Du§maniT streinil Si le§te cat pots,
Le-ad ddschis cu foc, Groaznicile rane
Rude le. vecinil Se le -arAti la tot!,
De leacurl n'all loc. Doar vecinT, sad rude,
Romane, Romane, Singe de cretin
Chipul tell cel zmead, Te ar scApa de trude
Allele du§mane D'atAt vaT i chin.
Red Fad sf4iat, Romane, Romane,
Negri le sprAncene Dulce frAtior,
S'intinse pe sus, Nu cAnta 'n organe
Intoarsele gene, Ci 'ntr'al tell gldscior.
Ca lun' all apus. Si (luta mai jalnic,
°Ail ter Romane CA te tie toll
CeT duld minghiioel, Cum eraT de falnic,
Au ajuns sermane S'acum, intre morn.
Par'cd ar fi sco§T. S'auzA ei luna a
Buza null mar ride, CA ea te-ail dorit,
(a) Proem se late lege pre lea..

www.dacoromanica.ro
 MIMI. 347
Cum se, of cununa Iar frumos 0 falnic,
Te-ad povittuit. Sprincenat, genat,
NumaI drags frate, Pre scaunul slavnic
Sfatul el eel stint, Ce sta r6sturnat.
Fiind paclnic forte, A.a drag Romane,
Null lag din gand. Dulce fratior
Asa o Romane, Caw/ nu 'n organe,
Du lce fratiorl Ci 'ntr'al tea glascior,
Asculta sirmane Cad e glas prea duke
Sfat mantuitor. S' inimi de varvar
S'or crapa vrama0i Spre mill le-aduce,
Gel ce nu credea, D'ar fi §i tater.
Aceea trufa0I
C&nd te vor vedea : Fine.

II. LEATUL 1848

(Caet Nr. 8. 1850 Mali)

In prescurtare ark aid prim ejdiile ce far de veste maT venire peste ticalosa si mult
ispitita (am nostril Valahit , Incepandu-se mai virlos din trecutul an cu leatul 1.848,
din care insa cea cu prea slavite minunT ale MaTcil lul Dumneclea ( catra carea am
nitzuit to(l cu lacritmT) fuseram mantuiti, precum Inlauntru prin alcatuire de stihurT,
In chip de slavoslovie call dinsa cu Infocata rivna s'au alcatuit spre pomenire.
Ultra cititori bucurie.
Nimic n'am pus de la mine, iubilul met cititorl
De cat ce-am v6zut cu ochil, §i am scos si din izvor,
Pre care Mircea 0 Vladul (a) §i cu cel-land dragl iroIg
L'ad sepat spre veclnicie, §i ne adapam si not,
De sint acum and cinci sute. Si de s'ad qi ispitit
Vr'un vecin r66 sl'1 astupe, cerul cu foe 'I at platit.
De aceea §i tu frate, ce dintr'insul te adapt,
Pastreaza-I, §i cu viueta, de nu, apoi bind crap!.
N ar fi cercat osinda
Sluga cea c'un talant,
Ci maI vlrtos dobinda,
De nu l'ar fi ingropat.
Se nu'mI fie dar mie
Putin ce mi s'aa dat
Sl nu'l dad la fratie
C'atuncl sint vinovat.

(a) DomniT Orel, car! du rivna si vitejia lor, as incheet acele infricosate tractate cu
turcil, pa care le arata istoria Orel mat cu seama cea scrisa In limba grecesca, si ti-
'Arita in Viena Austriei la leatul 1806. VezI acolo la numerul foil 125 unde zico
clIpirm npocrximut; fic 13Xaxiac Is ffiv 00.m8.ctvtxylv 1:16p7av Uno.51Epr. Bok EV 170; 1383; Ili yea
si mal naint' putin la numerul 128 unde zice : cOeur.ipce 7Epocrxtvlcric iv ?co; 1460., si ce-
tind cu luare aminte, vet Intelege ce a! fost tu romlne atunci, si la ce ticillosa (stare)
al ajuns acum, de te mica si te batjocoreste tote gadinile.

www.dacoromanica.ro
348 MOT ROMANI:IL.

Tara, cturti Marco Domnului Dumnezeil.

0 prea slavite, o mama dulce!

Dar tine pole slav'd't1 aduce,
D'alila milli s'atila bine
Ce si acuma areal cu mine ?
ItI cant acathist si paradise,
Citesc canOne d'acei sfinti scrise,
st -ar fi destule, cit-s prea frumOse,
Cu rivn' aprinsg din millet scOse.
Dar eti staping mull indurate.,
Mend scgpare tot de odatd,
Nu de o rang, ci de mat multe
Mat pe d'asupra celor Irecute,
Tot slag la gindurt, ea ti se Bade,
*i despre mine, rivna nu'rni scade
Laud'at'T face d'asa Wile
Scapari de rele si de ispite,
Ca se remge spre pomenire,
Ca insusl una -'m- fusi mintuire.

Intelia primejdie 0 ocapare.

BOla holera, un grOznic finger

Cu sabia goalg, si cu chip singer,
JunghTal d'arindul si mic si mare,
N'auzeat alta de cat strigare,
Tipat si ramat si guff mat multe,
Greg chiar dusmanii sä le asculte,
CA nici pgrintil avea putere
La fit s'aducd vr'o mingiere,
Niel bun prieten, nici rude. bung
Avea mijlOce d'ajutor mina,
$'asa saraca de omenire,
Era ajunsg mat la peire.
and de °date o desteptare,
Vezum ivita la mic si mare,
Se nazueasce. male& la tine,
GrOznica rang s'o 'Morel in bine.
Cum si urmaram, act lgsind mortii,
Drept la Beserici mersem cu totii,
Cu ferbintt lacrarrif dizurgin maid.
S'alergl indata la bunul talcg
Cu rugaciune milg sa'si face.
Drepta =lie sg's1 o intOrcg.
Tar d'alta parte sfinta -tl ieoana
Cu alaia mare, ca unet Domna,
Preoti ealugarT pa brat purtaram
$i slavoslovit cu foc cantargm,
Norod de obste lacrami versaram,
Cu glas prea mare asa strigaram:

www.dacoromanica.ro
 STIHUR!. 349

0 maica buns mull indurate,

Din 'nalte ceruri pre pamtnt cats
$i vezi minia ce pe dreptate
Asupra nt5stra pentru plicate.
Dar tot d'odata vezi si peirea
Ce pelimeste a lui zidirea.
Mai vezi tii laerAmi al' el versate,
Prunci mortti pe bra(e, tile uscate,
$i alte rane ale holeril
De acel finger 'n chip ca engheril.
Jar to stapina prea lett data
Mijlocind mila marelni tats,
Porunci 'odata acelni finger
Sa'si schimbe fala in alb din singer.
$i cu acesta (o ce minune
Care nici pOte de a se spune)
Perind holera 'nceta peirea,
$i no! remasem cu pomenirea,
Ca se ne fie spre indreptare,
$i despre rele molt departare.
Dee! ti se cade o maica dulce,
$1 de la mine slav'a'ti mince,
C'aflaram mild si mantuire
$i fie -ti, fie-ti spre potnentre.
A doua primejdie fi jar sedpare.
Acii in grabs simtiam ea sung.
Un urlet mare ca de (urtund a,
Cand tot odata o adonare
E§i de fats cu o strigare,
La not strains nepomenita,
Dar din not unit adinc urzite,
Precum se vede; caci era eke.
Din WA breasla tainic legate,
Norod la arme ca se ardice
Cu pravili noa, iar vechi se. strice.
Car'adunare clopote trase,
Cu (us!! si steague la palat marse.
Dete hit voda ()) noa 'ntocmire,
El de odata semna unire,
Jar mai la urns lase. Domnia,
(Aid ori mintea sau nebunia).
Devi adunarea cea mai sus zisa
Avend toemire de guvern scrisa,
0 dete 'n public in tam Wale,
Tramitend insa tot de °data
Alesi din sinul acestel cete
Pe ticalosul nurod se 'nbete,
(a) La Iunie 11. 1848.
(b) Gheorghie Bibescu.

www.dacoromanica.ro
850 ZmOT
Tocmirea noae ca se o cearA,
Iar acea veche de tot se piarA.
Aiel mirare, aici minune,
Ce nisi cu graiul o pot! a spune,
Cad de °data maT multa parte
Mum din taro ca se desparte,
$i legea noae cum ca o cere,
Iar acea veche jos sub pieere
Dar cum se p6te (unit le zise)
Pravill bAtrme de anT multi scrise,
De noi urmate cu priimire
$i prin tractate cu intarire ?
Dar tine aude rasa turbare
Cand sl cu viata 'ti facea mustrare?
Acura vedere jalnicA fOrte,
Cad de holera scApat cu mOrte,
Iar de turbarea ce o 'nsuflara,
La mita parte din biara tare,
Uncle scApare? cine t'aude ?
In care parte to pot! ascunde?
Cad tots mojicil si totT tiganii,
$i inpreunA tot! hotomanil,
Din tAri strAine fugiti aicea
Cu izgonire, cad lama pricea,
Aceste cete inpreunate
$i supt obraze chip mai semnate
Din boerime, din negotime,
I preotime, calugarime,
I dAscAlime, profesorime,
I ciocoime, si calicime,
I sholarime, s'ucenicime,
$i tOta ceata de slugArime.
Striga pe ulitl jos rislocratina),
ET ne mAnincA. sA punem p'altil . Mai ales neamul de tiganime,
Clopote urlA sunet de glasurl
Pe uliti, poduri, eerturT, yi harturl,
Ocari de fate partii cinstite.
De la prostime s'alte ispite....
cSA cazA neamul (zicea tiganul)
Toll sintem una, nu mai e Banul
C'aqa scrisese ceata 'nselata
ScrisOre mare in Cara toatA,
Tiganul slobod cum si romtinul,
Tot! d'opotrivA slugi cu stApinul,
$i celelante tote ce scrie
Acea gresita a for bailie.
$i e gresita, cad trebuinta
CerAnd sA scrie de necredinta
OblAduirei la cele scrise
$1 intArite pravili coprinse,
(a) Ristocrall Inchipuea el partea boeresca.
www.dacoromanica.ro
0MiNUL.
Ea din gresalA, numita ceatti,
Luandu-si titlu de sinesi data
Guvern Provizor' si intru care
Lucea pers6ne la aretare
Nu necinstite, ci de eredinta
'Ntr'ale for slujbe plini de stiinta,
Trebuea jalba atunci in data
Ca sa tramita la 'nalta POrla,
Iar d'altA panic la protictrita
Slavnica Curie dandu-T $tiinta,
CA ardicarea at fost silita.
De asuprire si grea ispita,
CerAnd cu lacrami de l'aminduoe
Legilor putt, nu alte noup
Fiind cu totul tote calcate,
Niel se tin pravili, si nicT tractate.
Acestea si alte spre mintuire
De fOrte reaoa oblAduire,
Tar nu sa scrie ponturi strAine,
OrT din zaviste, sat de la sine,
Spre prApAdire de privileghiuri,
De Ante pravili, legi, si-obiceiuri,
$i dupA IOW sA si cuteze
Tara la arme sA o 'nviteze.
Ba Inca s'alta mai de mirare,
CA ardicarA un idol mare,
In piata Curtei, cu o formare
De muerAscA asemAnare.
DAndu -1 numire fara sfialA
cDumnezioaea cu rindueall,
Priveghitorea pentru dreptate
A pAzi forte la ori ce parte.*
La care idol multi din prostime,
Da in genuche: unde al lost dusA
ZicAnd, din Cara, de tot ascunsa?
$i altele multe era atuncea,
ScAzuse legea, cAzuse crucea,
$i andihristismul mergea 'nnainte,
Iar jos fu sfatul celor cu minte.
.Ratacita Fara nice :
0 blestemata s'afurisitA
Ceata ce'm fuse speasa ispita,
Partea for fie, ca in cuptorul
SA arza si ei cu venzatorul,
$i groaznic rAul ce -ail gindit mie
Inca p'ateta pre el sa vie.
 STIHIJO.
Tar eta cu parlea nevinovatA,
N'am indoialA a sint scapatA,
A treea primejdie 0 iar sapare.
Dar ce s'aude? Ad venit stire,
Cum ca soseste Roseasc' ostire (a)
Si ca guvernul cu a sa ceatA
D'aceasta veste fugira 'ndata,
Si iar Boerii caimacamiii
Au luat carma oblAduirii.
S'asa rebelea in jos remase,
Tar constituta se incurcase.
Dar o 'ntamplare neasteplala
Ad !Mors luerul iarAsi indatA,
CAct rebelistii se 'nferbantara,
$i constituta iar o sirigara,
Si iar guvernul la loc se 'ntOrse
Si tinu drumul eel apucase.
Dar aid este iar lot d'a spune
A prea slavitel maicet minune,
CAcT not norodul ne *npArlAsilul
Cu rebelistul cel' amagitul,
La tine iarasi, maim stApina,
Am dat nAvalA s'avem iar mina
De mintuire, ca din holerA
SA ne scapt matca si din rebels.
Deci ce vazuram ? o grija mare
DIA Guvernul de aparare
Se nu se face vr'o supArare,
Niel cea mat mica, la on ce stare
Scriind pedeapsa la vinovatul
Si cu vieata fAr' cuvant altul.
Apot de unde o dulce maicA?
De cat prin tine de l'acel taica
Mull miloslivul, mult induratul,
De la acela, nici cum de I'altul.
A patra prim ejdie 0 iar sclipare.
Oh.. Tar s'aude un zgomot mare,
Clopote urla semn d'adunare I
Se vede iarast vr'o intimplare,
Cerul s'o fats spre indreplare!
Deci ce-asta fuse, ca o scrisOre
Ce fu tramisa d'un pasa mare
Suleiman, care se rinduise
Cu ostirt grele 'ffir'adins Irimise,
SA treats aicea ca ss ne bate,
Ca pa o tars cu-arm' ardicala,
(a) Ad fost neadeveratg. atuncT.
www.dacoromanica.ro
351
Cact buna malca, cum la holera
Asa s'aicea va 'nverti sfera.
Dar unde punem inc'o minune,
Mints inteleple si mint' nebune?
C'aceea carii da bAnueala
C'ar face rele, iat rinduialA
Acum de streaja cu-a credintA
Vrednica toala de umilinta,
Cad tinerimea din on -ce stare
Ce striga liber, in gura mare,
Si sperea obstea, astAzi cut eaza
Rea cugetarea d'o infrineaza,
Inca si casnici oameni de cinste
Se mat unira. d'acii 'n nainte,
Si tinerimea da ascultare
Cu tot respectul celut mat mare.
S'asa un lucru prea de mirare
Se 'ntocmi streaja alit de tare
In cat rebelea se intOrse 'n pace,
Si tOts limba spune, nu lace
Minunea make eel prea slavite,
Carea cu fah din cer tramite.
Dar inga bravo-noslrii Romania,
CA not calcarAm ort-ce zizanii,
Ci nu intr'alt fel cerum dreptate,
Ci fail cuget de raotate,
Si am cerut-o si o vom cere,
Cu arme scrise ce as putere,
Cad sint trecute la condici tOte,
Si la 'npAratit in public date,
5i et vor face a fi pazite
Cum prin tractate sint intocmile,
Cad starueste 'nOstra maicutit
La eel din cer uri 'nostru iAicutA.
Chiar in potriva de 'npArAtie,
Si iar vechimea la not sA fie.
ScrisOrea acesta 'n mitropolie
In fata obstel de rebelie,
Dupa cetire cu priveghere,
Luand o forma de neplacere,
Fiind-cA duhul de libertate
Cade 'n schimbare d'antichitale,
Asa indata cinstit guvernul
Trimise Pasel al sad prolestul,
352
SA nu 'ndrasnescii 'n tars sa treats,
CacT ea e slobod' ca se's1 prefaca
Or! ce 'ntocmire 'n nauntru 'n sine
(Mircea le are legate bine
Cu Bagheazitul cela vestitul,
Din care astazI Sultan Megi ul
Pap cetindu 1 Ina me ura,
$I ca de pace schimband figu
Lasand la Giurgid ostirea tOtd,
Luand cu sine putina gloat a,
Ca doaa sute din calarime,
Niel macar unul din pedestrime,
Dete In stire cum ca el vine
Dupa porunca pornit spre bine.
Atunci guvernul tot in 'Imre,
Locos nenta d nciu-5 num're,
Cu multa cin te int mpinard.
Pe slavit Pap, intaid afara,
Apol g'aicea in Cara ala
Si cu mat multa slava si fala.
Dec! papa 'ndata dupa sosire-1
Chem& pis treapta a Boer'rne ,
Apo1 st treapta din n gotime
(In care multa din lipscanime.
In boerime fuid si ea unul
Ales a spune al obstel bunul,
liar la not mare nenorocire,
Si l'asa ceasurT n'avem un re,
Cad puind unii, cum eau cadere
Din rangurT 'nnalte, altil parere
De mat marl neamurl, altii ca s le
Cu mull mar multa destomicie
Cu aste fumuri prea ticalOse
Tote din duhul prostie! score,
D'alde acestea mergfind 'nnainte
Raman la urma trepte de minte,
S'acela strica in be a drege,
Iar cestIa geme cact mtelege.
S'apol si alta, nici de eel mare
Cum li se cade n'ad ascultare.
InSavum parte, ca Phsa fuse
C'o fire blanda, si cuvent puse,
Ca sa sL aleaga din noT tree patru
Ca sa se pot& 'ntelege sfatu,
Si se alese eel mai de frunte
Din eel de fata ca se asculte
Si se respunza spre indreptare
La o primejde asa de mare.
Dar ea ce-acela d'ales fusesem,
(a) Locotenenta, adictt sIt tie locul legiui el calmitdmi1 cand hpseste domnul din scaun.
www.dacoromanica.ro
MOT ROMINUt.
$i cu gatire d'anticT mersOsem
Me veriid tocma'de pap 'n fata [vats.)
Zi nd cu gandu-mT, Tu DOmne 'n
Si en 'ndrasneala cateacei patru,
Ce s a s'asculte al Pasei sfatu,
Gi eid aces e scurte cuvinte :
Spunet Slam .1 se is in minte,
t Ca not a t nu slim, ci numaT una,
Regu amentul ce e cununa
A teret ast 71, M. se pazeasca,
$t de constuta, e sa vorbesca..
Pap se IDA, asculta, tace ;
No! grele ganduri, ce s'o mai face ?
Dar ea la urma m'am tras d'oparte,
CacT vezuid ceata'ml ca se despar-
(Si-avdm dreptate sa si4surnanii, [te.
Caci rebelistii luc as zizaniT
Far'de sfiald, c'a for croiala
Tot sa se pue in r nduealA).
Dar Pap insa iar cu blindete
Purta obrazul en dine fete,
Si dupa vreme (cat despre mine)
Cu 'ntelepciune urma prea bine,
CacT era punctul rana s'o 'nehiza,
Iar nu cu fierul s'o mai deschiza.
Si aka trecuram ziva aceea
Far sa se afle a tains' cheea,
Cad era to na ca cum ascunsa,
Si aveam irk& iar de vr'o curse.
Dect cu acestea ne resipiram,
Dar mul A grija mai dobandiram,
Cad constituta §i reglementul
Era a luptel in fatd kentul
Si miscarT alte da I:Anneal&
Ca o se fie alta croiala.
Caci rebelistiT ardea de fatd
Regulamentul ca o tireOta,
Si alte fapte de nebunie
Ce -acing a cinste de 'mparatie.
$I din vr'o parte nu fu 'nfrinare
Pentru o vind atit de mare.
Dar inse obstea nevinovata,
L'asa 'ntunerec tot la cer cats,
S'astepta mila si mintuirea,
Iar prin har' malchiT si mijlocirea,
DecT dupd qile iarasi mai chiama
Slavitul Pasa, dar mai cu seams
Din boerimea cea mai de frunte,
Ce-o sa mai zits, ca sa asculte.
 smite.
Ed si atuncea fiind de fate
Vezulu cuventul ce se inalte
Locotenenta se. se 'Mares*
Si tete vrajba se contenese,e,
Din boeri uniT s'o iscelire,
Altil cu totul n'o priimire,
Zicend acestea cu indrezneale :
sNoT nu atim alte. orindueale,
De cat cuneatem antichitura
Cu strelucita iscelitura
Acelor vrednici de pomenire
Inparati slavnici prin invoire
Cu Domnii nostril, ai mai pe urine
Si cu Rosia, cu manor! sumA,
Si 'plaid pre cerul avem mai mare
Ce tecand face mare sirigare,
$i pre 'nperatii Evropei tOte,
Zicand ce alt-fel nici cum se pOte,
tar Locotenta avend malcuta
Pre izvodita red constitute,
$i constituta din libertate
Fiind presite. De noi departe b
Locotenentii l'acestea tote
Era de fate (stand mai la spate)
Inzoati bine cu tricolora,
(Vapsea dreresce, a vrajbei sore).
Dec! paaa atuncea omul cu mince
Alta scrisdre puse inainie,
CoprinzatOre intr'alte multe
Adice O&M', ca se'l asculte.
Dupe aceea chezesueate,
CA trel tetneiuri sigurefse. te,
Adice. viata, cinstea ai averea,
Cu 'nparetesce. WA puterea,
$i spre credinte acea hartie
Cum-ce o lash 'n miiropolie.
Dar prin acestea tot avea suflet
Locotenenta ai hrenea cuget,
CA constituta o se se face
$.al.' tell! pravil se se preface.
Inse prin astea iareai minune
N meni se cerce vr'o stricaciune
Inteaaa vreme mult turburate
De o furitme neaateptata,
Ceci Locotenta d'un duh suflate
Chiar, ca i,ezicem, ca dun bun
Atata grije de zi ai nOpte [tat A,
Cat liniatirea erea in tOte.
Apol a'acesta oare de unde? [de
(La lacremi multe maica respun-
(a. Bariera $erban-vocia, ce'l zice §i Beilicul.
Ben p. In., Arch. fi PIT., An. III, Voi. V
www.dacoromanica.ro
858
Cad bunul Page piece. cu pace,
DMA credintare cum ce va face
La inperatul a se intOrce
Rezvala terel iariti in pace.
Dar vine veste ce. vine altul,
In locul Pali! Efend Fuatul*
Om de duh mare ca niment altul
Din eel d'aprOpe de inperatul,
Care 'ngrab carte tereT trimise,
$i cu blindete toat' era scrise,
Si tot d'odate ce 'nperetia
rar intocmeate ceimecamia
Pre legea terel, a'orindueate
Pr'acel Costache (ce se cinsteate
Cu rangul teal : Logofet mare)
Cantacozinul, pe lenge care
Speajutorinte, ce e se fie
$i insuai a'ince, ce e se vie
$'un obraz altul de la Rosia
SA sprijinesca ceimAcemia.
DecI dar acuma Locotenuta
$i dimpreune ai constituta
Se desfecure, se resipire
(Pletesce cerul cul le rosttre)
Tar calmacamul lua feria
$i tinu tronul ca ai domnia.
Dar totd'oda a Fuat Efendul
Ca se 'nteresce regulamentul,
$i ale terel dupe vechtme,
Lue cu sine ai grea oat me,
Ca data cumva libera cea a
Va sta In contra se o 51 bate.
(Era 'npreune a'ales muscalul,
Dinhamel cela scump gheneralul,
Trimes de currea cea profectrite
Pentru craprOpe 'ffirege atiin(e.)
Comandir oatti, Omer, numitul
Paae de frunte §i mult vestitul,
Avend supt sine a'alte pa' ime
De pedestrime ai celerime.
Aga cu totii din Giurgiu piece
Vr'o reotate fere se face,
Drum drept tinura, cand at sosire
La Bariera a ; acil Ore
'Nainte suma de mojicime
(Dar ai de frunte nitre pro time.)
Purtand multi qeaguri, nici unit arn e
Doar cu strigarea informa larme
(C'avea dreplale in vretn de pace
Oastea turceasce Cara s'o c ice)
23
 854 MOT ROMINUt.
Ce cata turd' in tara noastra ?
E rominesck nu e turcescA.
Tata not trupurl punem 'nainte,
VoT avetl tunurl, dar OW minte,
C'aceste trupurl nevinovate,
Numal cdei striga cerand dreptate,
Ca al Jul Avel acela singe [ge
Va sparge cerul cAnd el va plan-
CA bine stie $i inparatul, [tul,
Si mai din prOspat spune tracta-
CA hotar Orel este temeTnic
Dunarea, strigli di este veclnic.
Al el sanalul, scrie tractatul
Curat hotarul, nu este altul,
Peste acesta, unul sad altul
Turcul, rominul calca tractatul,
Iar In launtru intr'a sa tara
Fara sa sail un pas Mara
Face cu pravill si obiceiurl
Fieste care p'al for temeiur!,
Precum nol astazI in tara nestra
Pie- se ne-atingem de tam \testi*
Silitl de reaoa obladuire
Strigam si cerem o mAntuire,
Dar nu cu arme si alte zoruri,
Niel cu jecmanurl $i cu omorurl.
Tar de si fuse vr'o banuealk
Sad l'ale scrise vre o gresald,
OrT de nevoe, sad din ispitA
SAraca tara fu prea silitd,
Si era punctul d'o cercetare
Printr'un Efendi spre indreptare,
Precum s'acuma prin intrebare
NoT sintem gata spre ascultare,
Nu mal de silurl si de jacmanurl
Contra de pravill din oh... si va-
S'avem scapare $i mantuire, purl
CAcT tirania e peste fire.
D'aceea bune Fuat slAvite,
NumaT aduce teriT ispite,
Ci 'ntorce &tea 'n tara turceasek
CA n'are treba 'ntr'a romAnescA,
$i tot d'odatA $i potriveste
Pe suzeranul de'l inblanzeste,
Nu dupli vorbe ci din vedere,
Tara nu cere vre o se/Were
Din cat tractatul orandueste,
Deplin ea tote le implinegte,
De cat ea cere ci ea 'ndreptare,
CAci nu maT pete avea rabdare.
Atunel slavitul Efend Fuatul
www.dacoromanica.ro
Cetind porunca, cum si tractatul
S'aicT di nu e vr'o rebelie
Cu arme, contra de 'nparAtie,
Niel ca rebelil fac reutate,
Ci numal strigA pentru dreptate,
Asa cu PagiT la slat s'adund
Cum altA tale sit is ma! build.
Dec! sfatul fuse, din ostl c'o trupa
CAtrA cazarma drumul apuca.
D'acolo chiamA cati-va anume
Din ceata liber c'ar' a le spune,
El plecA indata, sa 'nfatisazd,
El porunceste l'arest sl saza.
Pe d'altd parte din turd o cetd
Merg la cazarmA ca sa o batk
Gasese cazarma ca c'o pustie,
De cat vr'o cincizeci pompierie,
Turcii sa intre, el se, nu'! lase,
MAT galceaqa eu foc se sparse,
CA .'uniI s'altiT se indirjira,
$i multl dinteinsil se omorirk
Tar militariT cat! ma! scdpard
LAsand cazarma ecir' afard
Cu pusculita for la spinare,
S'ad dus la satul for fies-care,
Lasand la lume in pomenire
Iroiceasca for indritznire.
Dec! turcil intrard. in Capitala
Cu build pace si mull& fall,
6ste curata bine 'ntrarmatd,
CaTmacamia porunci 'ndatA
DIY asezara pe la conace
Mal Tanga apii, cum for le place.
Asa da tara prin Caimacamul
Pe legea veche isT lua hamul,
Dar triigea fOrte cu greutate,
CA& cerea Ostea 'ndeplin tote,
Si tara Inca era 'n turbare
De rebelista acea scrisOre
S'inselaciunea prin propagantii,
CA li se 'nparte mogii de l'altii...
Cu tote acestea si el vezure.
C'ad Post minciune, si decl c'o gurd
Blestetna nerimul si redAcina
Acelor earii fuse pricina.
Acum ce zicetl vol cetitorii ?
Oar tine fuse mintuitoriI ?
D'aca primejdil neprevezute,
Si bietel Orel necunoscute ?
0 Irate, frate I a ei dreptate
E ca lumina ce 'n zi si 'n nOpte
 STUMM!. 856
=NI

Tot lumineza qi nu se stinge, Se sprijine§te, se milue§te,

Si pe 'ntunerec depart inpinge. D'orT ce primejdiT se izbave§te
Inca §i alta, care credinta, Ca iar sa fie o tarn draga,
Are Si fapte de umilinta, Si tot strainul la ea so. traga,
Care intrece or! -ce pacate, Precum q'acuma vezi cu mirare
Si tot d'auna ea are parte Cum ii lucreaza a el scapare
De ascultare la maica mare, Ca pre zavisnicl ii rOsipe.te
Maick din cerurl, de extra care Si du prin jeturT pre reTtrinte§te.
*
* *
.Si urnsezli apot :
Venirea §i a muscalilor.
Intovara§irea for cu tura
Trecerea for ei peste hotarul t.erei in Transilvania spre ajutor Neamtu-
lul inprotiva Ungurilor.
Domnia Barbului Stirbeit, cu Ore carl noiturl ei eel. al.
Intoarcerea muscalilor din Transilvania iar aid in tarn dupe ce as su-
pus pe UngurT la Inparatul lor, adica la Chesarul.
§7 iardff urtniza :
Venirea fi a amid inptirtlieftt Roseftr.
Dec! am:Ikea de muscalt, qi ei ca vor sa vie
Tot adica a potoli a tereT rebelie,
Carea atunci prefacere din pronie ceresca,
Luase precum s'aa maT zis, far' ca se patimesca
De cat de cereri osta§e01 tine sa le mai tie
Si car'apoi §i el sosind mai multe vor se fie.
Cu toat'acestea cerul iar nadajduim sa'§I face
Mile cu cc! nevinovati ei reul se'l preface,
Cum §i vezuram minuni marl, ca'n data ce sosira
0§tirile protectOre cu pace se unira,
Cu ale Suzeranulul ei'n tare se 'npartira,
Si amagite mintile tote se potolira.
Aid se vezi trei semintil traind d'aci 'nainte,
Romini ei Turd ei cu Muscat! in fel ca cum unite
Prin baluri, clupuri ei prin nuntl ca o dulce fratie,
SO petreaca aceste limb! cum n'au fost din vecie,
Si tot ()data intr'un glas cu totiT sa 'ngrijasca
Ca iarti§1 Ora cu ale eT vechimi sa se'ntocmesca :
Acestea dar ei allele (precum era 'n vedere)
De unde o prietene ? De cat del'o putere
Peste tote puterile, carea adinc lucreaza,
Si dreptatea seracilor frumos o lumineza.
t.aci no! seracii petreceam in draga nOstra tarn
In pace, dar grey suferind obladuir' amara,
Apol sa vie-asupra-ne atata greutate,
Duoe puler! inparate§ti, caci am cerut dreptate,
Si unde alt am mai putut sO alergam cu jalba?
De cat la cer, ei iata el bleu noaptea zi alba,
Si ne vedem fOrte curat, ca n'avem acea vine
De arme contra de 'nparat, c'am fost cu viata line,

www.dacoromanica.ro
866 Z1LOT BOMANIIL.

Purttind acea grea sarcina ce si ma! sus am zis'o,

Pre carea versand lacrAme cu foc o am deseris'o.
D'aceea 'nparittiile, sit se milo tivescii,
Si drepturile stramosestl se ni se dea, grabescA.
Si tot d'odatit de o tirl greul se ni'l ardice,
CAcT pricinI n'au git it de not tractate sa se strice.
Iar dac'ail fost atitatorr, s'apoI s'all dat d'oparte
Dar tara are pravila 'ntitrita s'in tractate,
De anil sal judectim aicl, se'si la dup'alor vine,
Citcl trebuintit nu avem de pravilit strains,
Ca a remtinea fapta for aga nejudecata
St ei slobozl si not stlitI plAtind pentr'alor faptA,
Apot care pildA ma rea, a nu fi Incetare,
Ci maI vertos aprindere de alta si ma! mare ?
Marti numar data el vor da vr'o banuealA,
Atuncl filantropia dA tale d'alta croialA.

Pentru Domnia grer cei Wall hotel)* Dvornicul Barbul $tirbeiii.

CeI ce plutesc cu furtune in groaznicul ochean
Ian o mare bucurie cand sosesc la vr'un liman.
Dec! aga si ell romanul cand me 'nvelutam se piein,
Main liman dulcea veste de domnia lui Stirbeiu,
Cad Il stin din boerie c'aU statut ales bArbat
S'am nadejde si in domnie sit s ea patriot curai
Avend maI vertos si pilde, a Domnilor vechi si no!.
Nu crez dupit reI sit mergA, ci va sta intre irol.
i nu cu arme ca Mircea si Vladul, si ceealan(1,
Ci cu maIni incrucisate s'iscalituri de 'nparati.
CA p'atuncea lucra arma, cAcI nu aveam legaluri,
Iar acum avem legate tote cu iscAlituri,
Care n'or putea se calce peste cinci sute de ant,
De cand s'an scris cu stump sange, nici eel mai cumpliVi lirani.

Cum se marine a fi Domnul.

Niel aga strasnic ca leul
NicI asa blajin ca mielul,
Ci ca taurul cel falnic
Caci e si blajin $i stragnic.
Strasnic, clic' pre hears 'npinge
De cireadit-I nu s'atinge,
Blajin, cad o Inbuneaza,
S'aga si ea lu! urmea7A. (1)
*
Rindurica ne Invata, cum se cad' a stApini,
Peal gel' supusi inparatul, nicf pe unul a mihni,
CA ea pune puigorii, d'arindul In cuibusor,
S'apoi iar de rand le-aduce hranA ce prinde din zbor,
S'asa frumos II hrAneste, nu ramin vre unit mortl.
Si la vreme cu el zboarA, si el il urtneaza tot'.
(1) Comp. mal sus, pag. 338 nr. XVIII.

www.dacoromanica.ro
 8TIHURY. 357

Apol daca ea atata de fire s'a 'ndatorat,

Cum nu la supu§i d'arindul e dator un inparat.
*
Turma ce are va se dea lapte si celelalte,
Dar lupil s'a'ndulcit la hoTt, tot hoTt cer, nu vor lapte,
Mancatl (le 4ice ea), mancati, indopat mere matul,
Ca pentru vol este intins al lecomieT latul (1).

Lupul artanind din turma

Se face a lasa si 'n urma,
Let retoriT le geseqte ,
Le maritime, se 'nduleeqte, etc. (2)
*
Cel mart ca se se dezmerde
Drepturile obste%T perde,
Norodul ohteaza, tace,
Dorind doar se vor preface, etc. (3)
*
Ia vezi pilda rea ce face,
Si firea bun'o preface,
Vede eel mic pre eel mare,
S'alearga el §i maT tare, etc. (4)
Zilot.
Se vaza curat rominul, bine se cerceteze
Bicelurile stfamosestl, §'acelea se urmeze, etc. 5)
*
Fence d'aceT plutitori pre marl §i pre ocheanurl,
Cu intelept caravachir (6) ce 'ndrepte la limanurT.
Tar not la din potriva, OA nu numai nu 'n limanurl,
Ci tot prin petre §i strimtorT, si prin grozave valurT.
Zilot.
Cerule, me rog asculta
A§a jertfa on se uita?
Atatea movill i §anturi,
PwAriT, catusi §i lanturl, etc.(7)
Ultra (twat.
Ca cum pre ochian plutind,
Tot in furtunT primejduind,
Cu firea to cea buns
Luptag ort -ce furtune. etc.(8)
Veoll mat sus Nr. XXIII, pag. 339.
(2 VeolI mai sus Nr. XXII, pag. 339.
(3 Vag mat sus Nr. XXIV, pag. 339
(4) VecIT maT sus Nr. XXVII, pag. 340.
(6) Vecll maT sus Nr. XXVIII, pag. 340.
(6) Pilot care feregte vasele plutitoare de stand §i bance de nisip, purta.ndu-le cu
multa §tiinta pe noianul apelor spre a nu se periclita.
(7) Veoll nr. XXIX, pag. 340.
(8) Ve41 ibid.

www.dacoromanica.ro
868 ZILOT ROMINUL.

Portal romtneee duplt ream, pildlt Stelpinirea.

Chesarul avea fats,
SIT zise Tel ()data :
Ce to tot schimbi in rochT?
Ea IT respunse : tata!
Dar cum de Chesar fatA
Void fi in ob§te§tI ochl?
El iara§1 II mal zise :
Pe halne nu sint scrise
Fapte de inparat,
Ci hatna atunci t'arata,
Cand numal cat' °data
0 schimbl, fl'o tit curat.
S'avem Iii datorie
Se fim not pilda vie,
Catra dragit supu§T,
SI pOrte fie§I-care
Potriva dupa stare,
Iar nicl cum mat de sus.
C'atuncea fericirea
Zboarl, Si 'n loc peirea
Sose*te negreflit.
Si ell l'a for peire
Pentru neingrijire
Ma aflu mult gre§it.

Caravachirul e dator sit alba a§a *Uinta

Cat §i lurtuna cea din fund pornita el s'o simta,
Ca sit grabeasal la litnan, c'aceea sparge ambarul
S'apucandu-te 'n luciu-§T, al mortei bet paharul.
Terra.
S'alt vifor m'apuca,
Val In val m'arunce.
$i m'am spaimintat,
Cad de la fund salts,
Nu tit d'asta data
De scap d'afundat I
0 nadejde Inca
'Mi-ate remas adinca,
CA 'ncepu un vent,
Care alineaza
Vifor, §i 'ndrepteza,
SA es dupa gand!

www.dacoromanica.ro
 859
MONUMENTA COMIT1ALIA.

MONUMENT A. COMITIALIA
REGNI TRANSYLVANIAE (1)
1556-1564

I.

Departarea reginel Isabela §i a fiuluT el din Transilvania o regretad deja

multi, parte pentru ca. §T perdusera autonomia §i independinta Ore, §i parte
pentru di acum el eras espu§1 la discretiunile si storsurile pahontilor §i ge-
neralilor lul Ferdinand. Curentul antigerman deveni din ce In ce mai puter-
nic, §i dupd. 6 and plini de suferinte §i de amar, malcontentii sprijinitl de POrta
§i de domnil romanl, ehiemara din Polonia pe Isabela cu fiul ei InapoT, ca sit
reia domnia ArdealuluT §i a partilor din Ungaria adnecse cu el.
Intrarea el in Clu§ fu splendida, ca un adevkat triumf. In suita familiel re-
gescl se ailed domnil romani, ciau§iT sultanulul, Boratinski §i Gykonski, tra-
mi§ii regelul PolonieT, §i un lung §ir de seniorl ardelenT §i ungarl, iar escorta
domnesca o formatt trupe turcesci, romane, polone, serbesel qi ardelene.
Trupele purtad Inaintea for drapelul ro§u al sultanului, brodat cu o inima
de aur, sere semn, cit sultanul e dispus sa apere pe regina. Dupa terminarea
serbarel regina darui pe domnil romans §i pe soul sultanulul, earl Inca in
qiva aceia si parasird. Clu§ul §i Ardealul, dar trupele romane putin discipli-
nate, comisera in calea for multe daune §i stricaciunt Pentru asigurarea po-
sitiuneT sale §i arangiarea afacerilor din launtru, regina convncii. la 1 Noem-
bre 1556 staturile ArdealuluT §i a partilor adnecse la dicta in Clu§ pe (liva
sfintel Ecalerine.
Dicta, precum ne spune Bethlen, o deschise insasl regina, enumerand cate
gig Si sacrificiT a avut ca sa scape Ardealul numal ca turcul sit nu'l p6ta a-
nexa definitiv, §i cum densa pentru acesta §i-a parasit mama, frail, surorl,
amid §i dulcea ei patrie, §i pentru tote aceste a§tepta qi densa supunere ci
credinta. Pe de alts parte ea promite observarea strieta a drepturilor §i pri-

(1) Ve41 Rev. p. Ist., Arch. qi Fil. Vol. I, pag. 193-223, b21-449. Vol. II, pag. 337 -381.

www.dacoromanica.ro
860 G MAIM
vilegulor Orel precum si indeplinirea legilor sanctionate de regil anteriorT, ca
i a celora ce e vor promul a in urmit. In schimb slaturile si ordinile Wel
declararA ruperea for definitive de regele roman si ineredintarA frenele gu-
vernului in Wilde reg neT, ca reginA legitimA si incoronatA a Ungariel, iar
pe fiul el minor IA art tot lib el i ropia el cu conditiunea, ca !Ana la ma-
joritatea ace tut , den a A guverneze ingurA. Malik oficiose sA be elibereze
in numele amen orora tar dip ome e i 1 rivilegiile, subscrise de amendoi, dar
A fie proveilute niimal cu sigiliul reginel. Cel earl' nu sunt de fatit, ardeleniT,
sA de unA jurAmentul de fide irate in limp de 8 chile, iar Ungurenil, in timp de
32 di e Regina ceru mArirea pu ere' regesci si cu acesta suprimarea poslulul
de to a irar precum i lacultatea de a numi in consiliul de stat si pe streinT.
S al ri 1 in nviint ft cererea a doua, dar postal de tesaurar nu'l supri-
mare, ci din motive de economie '1 lAsarA vacant, insArcinAnd pe regina cu
Hi rangerea si administrarea contributiunilor. Staturile rugarA pe regina ca sit
irimita deputatiuni la regele Franciei, la POrIA si la ceT-alti principi crestinT,
cea ce regina si promise, reservandu-si dreptul de a numi ca soli numaT din-
Ire Omenil el. Apot se decretA ca nime dintre supusl sA nu cuteze a trimite
depulatiunT set's scrisor pe la curtile streine, farA. de scirea si autorisatiunea
regineT. Si kill 1 aceia, cari merg pentru negot in streinAtate, sit nu cuteze a
educe seri oe la supusi, si dacA ar aduce, atunci sub pedepsa de perderea
capuluT si a averilor, sA le predee reginel.
Secuil, can au suferit daune din partea moldovenilor sea muntenilor, nu-
maT cu permi iunea reginel vor putea trimite deputatiuni la domniT romani
pentru rebonificarea daunelor causate. (VecIT document nr. 1.)
Se decise restituirea iobagilor fugitT.
Volara apol contribu(iunea, si deli tera ajunsese la estreniitate, in cat
tAranii abia 'sT mai puta sustinea vieta tolusi in suma obicinuitA, cafe 99
lenari de fie care pOrlit iar sasii si secuil sume equivalente.
Dintre ungurenil eel din comilatele Ugocea, Crasna si Maramures oferirA
cafe un fl de pOrIA, iar in cele alte comitate din partile adnecse, din causa
deva Arilor fAcute de ostirile romAne, nainte de a se aduna darea, sA se nu-
mere iobagil Proprietatile arse sA rAmana scuffle de conlributia acesta.
Pertinentiile castelelor dela Fagitras, Bran si Selisce, numal atuncT se vor
consciie dupA ce regina va vedea si esamina privilegiile sasilor si ale cetAtil
Fitgara u i . In fine dupA deslegarea cestiunilor religiOse dieta se ocupa si cu
de egarea ce tiunilor economice, si anume, pentru a pune cap6t esploata-
ril cumOrAtorilor din partea meseriasilor, se stabili pretul si castigul meseria-
silor pen ru mai multe obiecte Dar acest principia nu se putea aplica la Vile
obiec e e i cu deosibire la blAnAril si pielAril, a cAror materil brute, ne fiind
de a un e e ptodus in WA, se importa0 din afarA, din tinuturile romane :
Moldova Muntenia si Caransebes, pentru earl neoferind pre(ul suficient, ne-
gus of le duced ma departe. Ca un document interesant pentru economic
terdor romane, Ilan, aci in original ineeputul acestor tarife :

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITEALIA. 361

Articuli rectifications artificum manuariorum in die Catharine in congregatione

Caostarienei conclusi A no Domini 1556.
De pellionibus.
Postquam magistri pelliones, pellium ad suum artificium pertmentium majorem par-
tern, ex regionibus exteris habent, utpote ex Moldavia, Wallachia, et districtu Caran-
sebes, et una est melior altera, et frequenter hujusmodi pellium venditores si cum eis
pro eorum lubitu de pretio non convenitur, easdem longius abducant : cerium ob id su-
per eis pretium constitui non potest, etc.
theta se inchise la 7 Decembre.
Neimplinindu-se ambit iunile ei sperantele nutrite de oligarchiT, cari an con-
tribuit maT mult la revocarea regineT, aceetia incepura din non a tese intrigT
contra regineT. Cu deosebire Francise Bebek, rare deja de 3 on 'el schim-
base suveranul, neputOnd obtine dela regina demnitatea de voivod al Ardea-
lulul, aprins de manic pled, la POrta, ca de acolo sa obtina, cea ce nu put use
obtine in patrie. Purtar.a nechibzuita a reginel fa(a de trimisul sultanulul
provoca Ore cart banueli contra reginel ei a eonsilierilor eT, tai ajutora mull a
facerea luT Bebek.
Peoria numi pe Bebek guvernator al Orel t i epitrop al lin6ruluT rege, ei Ira-
mise fermane catre 62 riagnatT ardelent ei ungurenl, prin cari 'T solicila sa
fie cu credinta catra tintrul rege, iar la cas de trebuinta le puse in perspec-
tive armatele domnilor romanT ei ale mil de la Belgrad.
Bebek ci plecd la 1 Mt in 1557 in Moldova (1), iar la regina se tramisera de
odata 3 clamp. Insa inve .eunarea find generals in tera intrOga fat de unel-
tirile Jul Bebek, acesta E u cuteza a intra in Ardeal, precum nici sultanul ea
Ina in serios sprijinirea 1 IT. De aceea dupe cateva lunT de ()lie el se duce din
non in Turcia, ca sa obt.nit ajutOre suficiente, darn asemenea fare nici tan re-
sultat. In fine convingendu-se ca tote sperantele sale basate pe turd sunt za-
darnice, se rere rase in ( astelul sdn dela Aimee, ei domnul Moldovel incepu
negociatiunile cu regina. in favorul luT, ca sa-1 amnestieze ei sa-T restitue a-
verile confiscate, ce se ei intimpla.
Abia stabilite, report". rile dintre Ardeal ei Wile romane se tulburara din
non. Inca pe la finele anuluT 1557 vornicul Socol otravise pe Petraecu-Voda
din Ora Romanesca i tsurpase scaunul domniei. POrta insa, la intermedie-
rea lui Ruslan, mareluT vizir, decise sa dea domnia tdreT inapol luT Mircea,
domnulul mazilit la 1554, ci -1 tramise cu oetiri turcesci ca salt ocupe scau-
nul, la a caruT apropiere insa Socol cu cati-va boierl fugi in Transilvania.
P6rta atuncT trimise in all 2 ciauel in Ardeal, ca sa cera dela regina estra-
darea luT Socol.
Adevdrat ca. Socol nu era numal un refugiat politic, ci ci un criminal or
dinar, ci cu atat mai periculos, cu cat Petraecu, asasinat de el, ocupa un toe

(1) Ostermayer pag. 62 4ice : gmit vielen Filrhen in der Moldau,, dar resultatul pro-
bezii ci Iliad fost prea multi.

www.dacoromanica.ro
862 G. MA1OR.

In emnat intre domnil roman!. Dar cu Ott aceste, regina nu vroi se decide
singurA estradarea, ci convocA dieta general/ la Turda pe 25 Martie 1558.
Aci, nainte de [(Ste, veni pe tapet cestiunea lul Socol.
Regina Men amintire de ea in propositiunile regesci : sultanul prin ceI
2 ciaull, carl aunt de facia, cere estradarea lul Socol cu tOte averile 14 'rise
fora femeie ci copil. EstrAdarea nu se pOte nega, dar acesta nu se fntinde ci
asupra averilor aduse cu densul, pe can Socol trebui sa le marturisesca in
facia ciaugilor, §i a caror numerare se gi ordona de dieta. Socol se tramise
cu un salvconduct la Constantinopol, dar acolo, precum i s'a raportat lul Ve-
rancid din Conslantinopole, la 20 Noembre 1558 Socol fmpreuna cu Mt!
2 boierT ad fost aruncati In mare, uncle s'ad §i innecat. (Vegi operile lul Ve-
randa VII pag. 351.)
Cele alte cestium eras tOte de ordinea interne, §i dieta se disolvA la 3 A-
prille. (Vecji documentul Nr. II).
Abia o terminasere bine p'acesta, ;fi se ivira din nod neintelegeri intre regina
si domnul Moldovel, din cause cA acesta 'f# ca§tegase un ferman de la POrta
pentru restituirea proprietath sale, Cetatea de Balta. Regina faciari restitui-
rea, dar nu vroi se o indeplinesca. Astfel boeril trim41 in Ardeal pentru lua-
rea domeniulul in posesiune se intOrsera inapoi fare nici un resultat, iar A-
lesandru in furia sa fore de marginl trate cu bastOne atat pe boeril intor§T
fora isprava, cat ci pe trami§iT reginel; incepts din nod negotiatiunile cu Be-
bek, irupse in Ardeal §i devaste. Ora BarseT. Regina la primirea acestor sciri
inmediat ordone insurectiunea generale qi theme pe Bebek la sine, care insA
nu voi ce vine. Acesta cu alts 2 magnati avuti fratiT Candea (Kendy)
tramisere o deputatiune Ia sultanul ca sit uneltesce din nod contra reginel,
denuntandu-o ca vrea se se impace iar cu imperatul §i se.-T cedeze din nod tars.
Regina auqind de la trami§n el la Porte despre uneltirile din no ale lui
Bebek, 'Id invite pe acesta cu cei 2 compile! aT sal prin curler!, se \Tina la
densa in Alba Iulia, ca sa I. comunice ordinele sultanului. Ace§tia fare a ba-
nui eeva urmarA invitariT reginel, dare furs asasinati in.nOptea de 31 August
de Melchior Map la indemnul reginel §i al luT Nisovschi.
La perchisitiunea domiciliary tinuta in cuartirul luT Bebek, se gasi §i nisce
otral, a pe care el o adusese cu sine din Constantinopole §i care, dupe martu-
risirile vizitiului sea, ar fi fost destinata pentru regina.
Acesta crime ingrozitOre produse o ferbere *i consternatiune generale in
Lora intrega, qi cu atat mai mutt, cu cat dintre ace§ti 3 seniorl avutf, cu deo-
sebire cel do! frati Candesci 'fil c4tigasera cele mai marl merite pentru re-
chemirea reginei, §i acum, in loc de remunerbsi, 'I asasinase.
Regina pentru potolirea spiritelor ci legitimarea asasinatelor, la 3 Septem-
bre convoca pe staturl la dieta pe 29 Septembre la Alba Iulia. Acolo statu-
rile auclind din propositiunile regesci, de planurile §i intentiunile celor uci§I,
carl voiad sa otravesca nu numal pe regina, ci ci pe fiul el, sad dace acesta
nu le ar succede, atuncT al asasineze cu armele, aprobara crima comise,

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMMALIA. 368

multumira lin D-deti ca -a scapat de un atare pericol §i rugara pe regina ca

pe viitor tot astfel sa proceda, pentru ca sa stabi esca un esemplu nu numal
pentru supusii ei, ci si pentru natiunile streine. Mal deparle se decreta ca sA
stea gata de lupta cu to ii, pentru ca sä OM pleca la fie-care moment.
Fiind insa in Ora ma e lipsa de bucate ordinile rugara pe maestatea sa sa
nu lase sa treat ostirea moldovena prin tern.
BoeriT refugiati cu So"ol aflandu-se Inca tot in Ora, regina decretase Inca
din August estradarea 1)r. Fiind-ca la inceput regina nu voia sal estradeze,
Mircea, noul domn al M inteniel 's.1 inchisese tera sa de tote partite spre mai
marea paguba Et Ardeler ilor, in urma careia regina fu constrinsa sa ordone
estradarea lor. Totusl e- nevoind a se intOrce pe la mosiile lor, dieta decise,
ca nobiliT, la carT se 06 boeriT refugiati, pe aceia sa-1 trimita de pe mosiile
lor, §i dad{ el n'ar voi 81 se dila, atuncl sub pedepsa de perderea capulul
si a bunurilor, sa-I predea regine!.
In decursul acestel di ate sosira si solii donmului Moldovel (1).
Regina ordona restituirea domeniulul cerut dar in privinta neintelegerilor
ivite, find -ca do nnul MAdovei considera acel teritori& ca scos cu desavar-
sire de sub jurisdictiunea ardelena, staturile decretara, ea aceste proprietati
precum si servi oriT domnului Moldover, earl:se afla in tern, A nu mai fie scu-
titi de dare si alte sarch T, si nici in privinta procesulul sa nu mai fie intr'o
stare esceptionala. (Veil doe. Nr. III).
Dieta se diso NI la 4 Octombre.
La ine,eputul anulul 1559 mai mu]te semne probat, ca negotiatiunile, ur-
mate de 6 anT Consta Vinopole intre trim4ii hal Ferdinand ci sublima POrla,
in fine tot vor aj Inge la un capet : cad revolutiunea fiulul celuT mal tingr al
sultanulul 115 imnedeca..e pe acesta d'a putea ontinua cu energie resbelul
contra but Ferd nand; p de alta. parte POrta ceruse de la ArdelenT delimilarea
frontierei lor despre Lipova si TimisOra, si sultanul se arata chiar dispus ca
si Isabela sit incepa negociatiunT cu Ferdinand in privinta delimitarii frontie-
rei PArtilor despre Ulgaria. De alt cum Isabela, fiind tot bolnava si ye-
dend slabindu-i se din di in ili mai mull puterile, era inclinata si densa spre
acesta, voind sa asigure viitorul fihilul el.
Intre aceste imprejurari regina convoca diela partial& la Alba Iulia pe
12 Iunie. Acolo sosi si rAmisul de la POrla, care '1 aduse permisiunea de a
incepe negotiarile cu Ferdinand pentru incheerea unuT armistiti& pe 7 anT.
Fiind-ca recolta a fort de tot slabs si poporul a saracit ast-fel, in cat nu
mat Ole fi impovarat si en contributiunea, staturile rugara pe maiestatea sa,
ca densa sa caute mijlOce, cu cart sa OM apera granitele Ons la intOrcerea
solilor. Trupele de la frontiers sa se mantina in numer de 3000, iara pentru

(1) Citim In analele Sibiulul la anul 1558 : 49 Sept. Misso Martino Albam Iuliam ad
Suam Ma -item cum Hieronimo gonitron ki et duobus Moldavicis nunciis ad Suam Ma-
tem ipsos conducendis den. 25..

www.dacoromanica.ro
364 G. MAIOR.

Intretinerea for votary darea obiclnuita, cote 99 denarl de fie-care pOrta, de

care frig sa nu pOta fi scutit Dime.
Cu privire la lipsa cea mare ce bantuia Cara, regina oferi, ca dense din a-
verea el particulars sit platesca tribulul $i peschesurile Iurcesci.
Se interaise din noO esportul de pet' si de cal de calarit.
A ele localilatl, earl mai nainte of platit zecimele, acele sa le platOsca si
d'act nainte, chiar data acum ar fi locuite si numai de Romani, alai% de acele
colt' se MIA in posesiunea nobililor. (Veal docum. Nr IV).
Cea maT importanta lucrare a acestel diete insa a lost deslegarea cestiu-
nel Seeuilor, care a fost deja de atatea on amanata. i anume de cand calu-
gam' efraIele George no Martinus cu bratul sOO de fer pe 'Maga prestarea
de servieiT militare le a impus Secuilor sa contrihue si el cu o sums de banT
Oi e-eare la sarcinile tereT, ce se urcaa si inmultia0 in continuo, d'atuncl Se-
cuiT erad tate° fierhere si agitatiune continua la fie-care an $i ocasiune cautaA
sh se scape de ea, si decl el eras implicatT in tOte revolutiunile si conspire-
tiuntle. DecT dupe mal multe amanari si traganarT, in fine in dieta acesta se
regula $i cestiunea for. Cu privire la raporturile for cu terile romane arti-
culiT 18 si 20 aunt de Ore care interes, pe care 'I si comunic textual :
Art 18) Permittunt eciam sacre Maie tates clementer, ut equi itinerantihus hinc in
Moldaviam, vel ex Moldauia vsque ad Maiestates sacras, citra litteras et mandatum
illarum in nime dentur, sed uhi littere Maiestatum sacrarum fuerint, parcere Alm in
hoc re nullomodo possunt, licet non nisi in arduis rebus in eiusmodi negocijs onerare
conabuntur.
Art. 20 Cum Moldauis et Tran alpinensihus illacionem damnorum, et abactionem
pecorum, bourn equorum interceptionem, et tot violencias sacre Maiestates ita sopire
et coriciliare statuerunt, vt vtrinque et hinc e Transylvania et Moldauia atque regno
Transalpinensis contrauersie et rapine conquiescant.
Regina ineepOnd in lima acestora negotiatiunile cu Ferdinand, nu be polu
'ermine, cad in 15 Septembre muri.
II.

Dupe mOrlea matneT sale 'One Sigismund lua insusT franele domniel, si tra-
mise deputatiunT la POrla si la Ferdinand ca sal recunOsca, si cu acesta sa
maT inehee $i o pace durabila. Polonia Inca intervenise in favorul sea pe
lanaa eurtea din Viena, der cu tOte acestea negotiatiunile mergeat "beet de tot.
Armis itiul incheiat intre Ferdinand si sublime POrta care coprindea in si-
ne sl Ardealul de si maT esista inca, totusT Ferdinand nu vroia en nici un
pret sa scie de vr'un alt rege al Ungariel afara de el, precum Diet Ione Sigis-
mund nu permitea sa i-se contesteze valabilitatea alegerel sale.
La wart urinelor deputltiunea se intorse din Viena fara vre-o isprava, a-
fara de documenlul unlit armislitiO de chie-va lurn si un tratat de comerciO
care perittilea neguslorilor sa si rent iarelt afacerile for cu Viena.
In anul 1561 se uriira done conjuratium contra principelul. Prima fu in-
scenala de Gavrilit Mailatu, fiul boieruluT roman Stefan Mailatu dela FagarasT,

www.dacoromanica.ro
 MONUMFNTA COMITIALIA. 365

care perise in Edicula din Tarigrad. Gavrila Mailat corupse pe seful musi-
ceT domnesci, ca se asasineze pe domn, dare complotul descoperindu-se, Ga-
vrilA Mai lat trebui se peresesce tera (Ve4I comentarele luT Forgacs pag 270.)
A doua se urzise in Viena $i era numai indirect indreplaie contra luT : Iamb
Vasile, un aventurier cu facultati extraordinare, pe care Jacob Heraclide le
patul de mOrte In-adoptase de fin, de unde el se $i numia Jacobus Heracli les
Basilius despota, se ocupa pe atunci cu planul de a cuceri Moldova. Dupe o
incprcare fern isbande intreprinse din Polonia el gasi un sprigin puternic m
Francisc ForgacT, episcopul din Oradea mare, care printeun memorid docu
menta luT Ferdinand, ca dace va pune pe tronul Moldovel pe unul din parli-
sanii seT, $i dace va atrage In partea sa p. Melchior Bala 5a cu cati-va altT
seniors ardeleni, atunci el sprijinil de acellia usor pOte cuceri Artie lul. De
aceea Ferdinand ordone in comitatele din Ungaria de sus insurectiunea gene-
rale a nobilimel sub pretest ce lone Sigismund vroesce se atace Ungaria, st
trimise ajutOre de banT lui Eraclide. Aventurarul ajutorat de Albert Laschi
patatinul de irada, un polonez Mee bogat, si de Francisc Zay, capilanul de
Ia Casovia, ince in tOmna aceea intreprinse espeditiunea in Moldova. Vecli.En-
gel, Geschichte der Nebenliinder V. pag. 198. Ostirile lui erafi deja in Mol-
dova, cend IOn Sigismund convoce dieta de la Clns pe 11 Noembre.
Fate de situatia cea critics din kite partite, si fate de preparativele re'-
boinice $i de invasiunea in Moldova ale luT Eraclide, IOne Sigismund ordonase
deja prealabil insurectiunea generale a nobilimeT si o strense in castre pe In
locurile amenintate, cu deosebire prin Ungaria.
Staturile multurnire domnului de ingrijirea sa si votare contributiunea o-
bicinuite cafe 99 denari de One, ei sume analOge $i de Ia sasT si secui.
Se decise mai departe ce iobagii fugiti se sP inapoieze. Cine inse n'ar vrot
se restitue pe iobagiul fugit, se fie amendat cu cafe 10 mere! de fie-care ioba-
gin, si iaresi acela, care va cere pe nedrept pe un iobagiu, se fie st.pus la o
amende de cafe 10 mar& Se ordone urmerirea $i prinderea telharilor si a
celor care an pus foc, ei se stabili si modul de urmerire separat pe teritoru
celor 3 natiuni. Pe aceia 'T pot urmeri gi pedepsi si in tera FegarasuluT. Tel
harilor si asasinilor, nici meria sa se nu le pOte da iertare.
Locuitoril kerei Fegera5uluT sa nu rail pasca cu ode for pe pamentul sai-
lor. 'sera FagerasuluT, precum s'a decis de alte diete in mai multe rendurT,
fie pine pe picior egal cu pamentul nobililor i supuse la sarcinile de resbol.
Se interclise esportul de arme si de cal de sea maT finer' de 6 anT. (Vedi do-
cum. nr. V.) Dieta se disolva la 22 Noembre.
Alunci Eraclide era stepOn pe situatiunea din Moldova. Alexandru voda
prin tiraniile sale '$1 interitase mull spirit ele in contra sa, iare. comandantli
luT Eraclide, Anton Seeheli ei Laschi, dobandtre la 10 Noembre o victorie stra-
incite. asupra o$1irilor moldovene. Cu acesta, causa luT Alexandru fu perdutA
cu tolul $i el scape cu fuga la Constantinopole.
Ina Eraclide trimise soli Ia Nee ca se obtine el interirea in domnie, si

www.dacoromanica.ro
866 G. MA IOR.

nu maT atacd Ardelul, In urma cdrora si Ione Sigismund 'sT putu concedia
trupele.
In terile luT Sigismund elementele nemultumite se Imulultiad pe fie care 4i,
parte pentru ingratitudinea principelul feta de meritele mal multora, si parte
ca altil perad avant age maT marl din turburari. CeT din provincii e ungurene
erad nemultumitT cA puntul de gravitatiune era acum In Ardel. Mariinus Li-
nea des diete partiale cu el 5i se ducea in fie-care an intre el, dar acum tOte
aceste nu maT esistat, se daserd cu totul uitdrel. SecuiT era intr'o agitatiune
continua din causa impuneril de noT sarcini $i contributiunT, Si orl-ce conspi-
retie menita d'a restorna pe domn ci a schimba starea actualA de lucrurl, gli.-
sea la el bratele deschise.
SasiT, de gi nu era in opositie Ricisd facTA de corona, dar toil sciead, cA el
se supun numal de 'lila, si la cea dIntaid ocasiune binevenita elf vor trece
iar in partea Jul Ferdinand.
Tole aceste elemente nu eras sa Incepd vre o actiune, lard vre o impulsi-
une din afard, si acesta era sA o dee in curend Melchior Balasa. Dec! aceT
care se credeati InIkturatl si persecutati de curte se adunail in giurul Id, iar
el cu totT acectia din ce In ce se apropia maT mull de partisanil Jul Ferdinand.
Dart armistitiul cu Ferdinand fiind Inca in vigOre, trecerea definitive trebuia
Inca amenatA pawl cand Eraclide se va intAri in domnia Moldove!.
La inceputul anulul 1562 Masa cu tots partisani seT trecu in partea lu I
Ferdinand, ducend cu sine teritoriT enorme In posesiunea acestuia. Cu aceste
Incurcaturl pregAtite domnului s60, el nu se multumi, ci urgi o conspiratie
chiar In apropierea principeluT, ademenind in partell pe 2 dintre consilieriT
de stat, ca cu ajutorut acestora sA restOrne pe domn.
Pe langA tOte aceste prin Anton Secheli, generalul lui Eraclide, revoltA pe
semi', ca incepend IOne Sigismund resbelul contra Jul BAlasa, secuil sA -] a-
tac de la spate, ii astfel sd. I is apol intre cloud foeurl.IOn Sigismund facia de
aid ea pericole, Ireferi mal pine pacea, si de $i 'I venal octirl turcescT in-
it. ajulor, Incheat en Zay, cApitanul luT Ferdinand, un armistitid pe 1 an,
care curmA de o data tOte miccarile. NumaT secuiT nu vroirA sA se supunA
$i apucarA armele si comi,,erd multe atrocitatI si stricatiuml, dar domnul a-
vend man* Herd d n eel alte pArtt 'I aduw. la o ascultare cu forta ci -T pe-
dep i aspru.
Pentru ca sA -T pad, Linea tot-d'auna in fred, precum si sA WA respinge in-
va,..1 mile Moldoveni or, principele dec'se intemeer a a cloud cetatl, ci adicA
intdri mAnA irea de cA nem din Odorheid si funda din nod o alta.
In fine in vara acesta 562 se Inch e pace pe 8 anT intre Ferdinand $i sublime
['Odd. Unu dintre punc e e a steia stipula, cd. domnia Ardelului e incorites-
tabilA a Jul Ion Si mund, iar el a to posesiunT dintre el si Ferdinand, sale
decidA el p 'n InvoirT ul eriOr , iar pe de atilt parte, pacea acesta cuprindea
In sine gi pe M. BA asa cu tot parti anii sdl. Ca delegat Zay trAmise pe pre-
positul Mate! Seredahelt, la I. Sig'smnnd, ca sA se intelega cu el despre li-

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALTA. 36/
mitarea frontierelor. Principe le tnsa convoca dieta partials la Alba-Iulia pe
4 Noembre. In acesta titre allele se inaspri din not ordinul died de la Clue,
care interclise ardelenilor trAmiterea de soli ei scrisori in Moldova ei Mun-
tenia.
De asemenea se opri ei trarniierea cl soli in BA asa. Se permise negusto-
rilor sa treca cu marfurile for in Moldova ei tera Romanesca, dar acolo sa
nu se amestece in nisi o afacere politick sat sa aduca vest' ei scrisorl, iar
jucliT regesci de prin °rap sa-1 supravegheze. Se vede ea aci veni pe tapet
ei cestiunea celor doua eetati, peste care pusera de prefect pe Gavrila Pekri (1)
Line Sigismund vroind cu tot adinsul ca armistitiul de 1 an incheiat
cu Ferdinand sa-1 transforme intr'o pace durabila , pentru a consulta ei
Ora acesta, convoca dieta partials la Turda pe 6 lunie 1563. Staturile se
declarara pe deplin intelese en planurile domnulul ei -I rugarA sa be esecute
cat mat ingraba. Alegerea deputatiuneT o incredintara domnulni, iara acesta
eerend spese mart, urcara de-odala contributiunea cu 60° 0. .i anurne din
causa ea dupA usul ardelean darea de pOrta nu se putea urea In un florin,
en privire la Ardeal stabilira 3 categoril de dare : una pentru tributul lurcese
de cAte 99 denarl, a doua pentru intretinerea oelilor panii alum', cand Ma-
ria Sa va fi sigur ea linistea ei pacea nu va mat fi conturbata, cafe 50 denar,
ei in fine pentru acoperirea speselor deputatiuneT Ole 10 denarT, de fie-care
pOrla. Aceste sarcinT sa le supOrte ei locurile scutite !Ana aci de contribu-
tiune, ca FagAraeul, Branul ei Seliscea. Sume eqtfivalenle promisera ei se-
cull cu saeiT, dar aceetia numal Cu conditiunea, ca pescheeurile sa se fuca
la et : Unguril votary sate 1 fl. 50 denari de pOrta, de care insit vor fi scu-
titT eel area ei scapatatT. Comitatele Maramuree, Bereg, Caransebee, Crasna ei
Zarand platese tot alata contrihutiune. Relativ la plangerile Caran§ebeeenilor,
ca locuitoril oraqulul Mihald s'au sustras de la suportarea sarcinelor de res-
bel ei a contributiuneT, se decise, ca ei aceetia sa suporte Vile sarcinele in-
locmat ca ei eel din Caransebee, sa recuntsca autoritatea hanulut, sA i se
supuna ei sa apeleze la el in procesele tor. (Vali docum. no VI). Dicta se in-
chise la 13 lunie.
La cate va gile in urmA o deputatiune splendida cu Stefan Batori in frunte,
pleca la Viena. In curend insa Inn Sigismund convoca o none adunare le
20 August. Probabil ea in acesta a venit in discutiune cestiunea MoldoveT.
(1) In raporlul luT Ser dahe din archiva secret/ din Viena citim : In pr ncmio No-
vembris publicus regnicolarum Alhae luliae conventus fur , in eo preter cen us, et a-
lias quasdam ordinationes decretum est : ut notifies mine et quingentos, Saxones si-
militer mille et quingentos mil , Siculi quoque cum n imer im ilitum ad regni in
gruentes necessitates propriis sumptihus quordie alan . I em ex publica e u conven-
tus deliberatione inter Siculos pa ata sunt, f rtalicia duo, in ill s quadringenti eq lite
ac totidem pedites tenentur. Quibus Gabrielem Pekry praee se ferunt. Factaque fortalitia
ipsa sunt contra Siculos et Moldavienses : ne Siculj novam d fectionem molliri iterum
possint. Moldavienses quoque absque scitu et volun ate praefecto um fortaliciorum ne
in Transilvaniam uenire presumant

www.dacoromanica.ro
MG G. MAIM.
Inca pe la Inceputul anulul Eraclide ceruse sa i se restitue Ciceul $i Cetatea
de Balta, ca proprietatea domnilor Moldovel. kale refusandu'i cererea, Eraclide
'1 rempunde Infuriat ca Ei-le va gasi el, chiar daca le ar ascunde i in set]. Cre-
lenges sunt mendaces II replica din not domnul, alusiune facend la origi-
1 ea'l din Creta.
i$1 in adever Despot -vodA n'avu timp sa-*I esecute arnenintarile, de Ore-ce
en tiraniile lui contra Moldovenilor, provocase o mare revolutie in contra lul.
Revoltatil aleserA de domn pe Tom§a. care Peril i °Mint ajutor de la 'One
Sig inmund.
Radac §i Datu II venirA in ajutor cu 2000 de. omens. Eraclide perdu la
9 Noembre domnia ci vieta.
Negociatiunile de pace incepute la curtea din Viena se traganat din ce in
ee, pane la 25 !Wit 1564, end muri Ferdinand.
(Va urma). G. Major.

ms-rEtAksm DIN DMOISIT31\TILM DIMTELOR..A.1=0:YEIEIN1-.

1.

Deeisianile dietei de la Chg, 1556 Nov. 25 Deeembre 7.

Decreta Articulorum per sacram Reginalem Maiestatem ,Hungariae, Dalmatiae, Croa-
tiae etc. Filium Illustrissimum at. Universitatem trium nationum Transylvaniensium,
Noblium, Siculorum et Saxonum : ac Spectabiles Magnificos Dominos liarones, et aline
N &les, praestantes viros delectos e Regno Hungariae, ultra et cis Tibiscum, in comi-
Ws Generalibus ad diem sanctae Catharinae in ciuitate Holosvar celebratis editorum
et promulgatorum Anno Domini 1556.
Cum dei optimi maximi nutu et misericordia, universi status et ordines fidelium no-
strenum tnum nationum Trans lvaniensium ac spectabilium magnificorum dominorum
baronum, ceterorum nobilium, praestantium virorum e re no nostro Hungariae ultra
et cis Tibi cum delectorum, animadvertissent et palam cognovissent, nostrum filiique
no ti' Musk' nni ammum et voluntatem, huc propensam esse, ut libertati et saluti
op r s ae patnae, pub lc° 1 ono, ac conservationi ipsorum ciuium. conjugum atque li-
berorum, praesen la et regresu hoc nostro. optate consuleretur, memores virtutum sua-
rum, fide , "ntegritatis et vincuh, quo nobis Filioque nostro Illustrissimo benevole et
oh equ nter se se devinkerunt, e , paribus votis, deficientes a Romanorum Rege, in
cujus dom mum praeter pem et expectationem publicam, violenter relapsi erant, no-
b' F h que no t o Illu tr s Imo, constanter et fideliter adhaeserunt, statuentes, et fir-
m ter promitent s, o ed ent am, fidem, et perennam obsequentiam, non parcentes, non
solum rebus aut sump 'bus nece arus suis aut suorum, sed ne personis quidem aut
vitae peculiar' . Primum ergo d o duce generabbus omnium statuum et ordinum regni
nostri Hungar ae et Tran ilvania vot s, et pan con en u s atuturn est : quod nos, tam-
q am Reg na Hunganae legit m coronata. auctontate conjuncta et indivisa, relicto filio
no tro Illustn Imo sub tutela no tia, imperemus, atque omnia regni negotia, usque ad
aetatem leg tunam, in qua bono modo praeesse, et rite imperare possit, administremus.
Placuit et am ordinibus et statibus regni nostri, ut universae literae sub nominibus
nostro, et s mul Filn nostri Illu tris imi, ederentur, et emanarent. Quae autem dona-

www.dacoromanica.ro
 1fONUMENTA COMITIALIA. 363

tionum et ivilegia chyrographis nostris et simul Filii nostri Illustrissimi muniantur,

sigillum nostrum unicum aprimatur.
Paribus etiam votis decretum est, ut omnia castra, munitiones, fortalitio, mere ad
fiscum regium pertinentia, vel tandem quoquo modo forte devolutur a, nos lil ere pos-
sideamus, et illis idoneos praeficiamus officiales et pradectos.
Public() etiam decreto sanciturn est, quad nos habe-mus facultatem, omnia °facia,
dignilates atque donationes, quibuscunque maluerimus, ordine jam superius narrato,
conferre et inscribere, quodque possimus in aula nostra, Filiique nostri Illustrissimi
cujuscunque nationis vel geniis homines ; simul ex hoc etiam regno, fovere et alere,
quos promovere illisque providere cx dignitate nostra queamus.
Postularunt hoc quoque domini regnicolae, ut primo quoque tempore, expediremus,
solemnes oratores ad excelsam Portam Imperatoris potentissimi, ad Regem Franciae
et caeteros principes christianos, pro conservando regno, id quod nos, pro functione
nostra et officio, ex animo faciemus, sed nostros homines expediemus, nullius alterius.
Facilo enim recordamur, quo homines abibant nonnulli, superioribus annis. oratoria
functione ornati.
Ceterum quia multae et graues impensae in summos thee-aurarios fovendos antea
absummebantur. libuit dominis regnicolis magistratum ilium vacare, sed ut nos, Fr-
liusque noster Illustrissimus percipiamus uniuersos proventus, emoluments, contribu-
tiones, et taxas regni, et de illis frugifere prospiciamus usibus publicis, et necesitati-
bus regni, pro dignitate nostra.
Cautum est hoc quoque sufragiis publicis ; ne quis e subditis nostris summae, me-
diae aut infiniae conditionis homo, cum principibus exteris, practicam ullam, habere
praesummat, nec exercere, palam aut latenter, per inter nuncios, aut per literas, aut
submissas personas, sine consensu nostro, Filiique nostri Illustrissimi.
Cautum est etiam et statutum, ut passim promulgetur, ne negotiatores, q ii quaestus
gratia a regnis exteris adveniunt, literas principum qualescunque, vel aliorum magna-
tum adferrant, quod, si alicui forte in hoc regno adferrentur, is, ad quem perlatae
fuerint, sub poena capitali et omnium bonorum fisco nostro Filiique nostri Illustrissimi,
regio, applicandorum, clauses et integras ad nos eas adferre debeat et teneatur.
Cum autem Siculi trium generum saepius causentur, a Moldaviensibus et Transal-
pinensibus etiam plura damna accepisse, et in posterum idem contingere posse, et ob
id cogisse Waywodas requirere ; decretum est, ut damnumpassi, Filiumque nostrum
Illustrissimum requirere debeant, et impetratis literis nostris, tandem ad Waywodas
proficisci, vel homines suns mittere possunt. Ita enim citius controversiae dirimentur.
Et si autern sententiis variatum sit, de colonorum fugitivorum reportatione, aliis e-
nim alter videbatur, novissime tamen placuit nobis, ut universi coloni fugitivi, tam
de medio S'culorum, quam Saxonurn, ac locis camerarurn tarn possessionibus et op-
prdis dorninorum magnatum et nobilium, qui a duobus annis, ab hodierno die compu-
tando, auffugissent, ad loca priora reportentur, modo et ordine tali obsc.rva'o : quod
Is, cujus colonus auffugit, at in medio Siculorum vel Saxonurn inveniri potest, habitis
literis nostris praeceptoriis, ab eo, cui se colonus fugitivus dederit, per literas illas
nostras repetat. Qui si redierit, bene quidem, alioquin in ducentos florenos, convic-
Hone brevi duntaxat, committetur de facto, et colonus restituatur.
De reductione colonorum fugitivorum inter dominos nohiles, antiquus ordo obser-
vahitur. Si qui tamen novissime auffugissent, a die natalis domini, hujus anni 1566,
poena sub praemissa restituantur.
Domini Hungari, qui foris habitant, de talibus fugitivis, antiquum eorum modum
observabunt.
Cum autem constet, praesentem statum regni, magnam sollicitudinem, curas, et in.
gentes suintus expetere, niemores itaque domini regnicolae, semel oblatae obedientiao

Rev. p, IA, Arch. 0 ilk An. 114 Pd. Yd 24

www.dacoromanica.ro
870 C. MAIOR.
cupientesque hoc primo ingre u no tro, F.:lupe no tri II lu tri sum, oh quenter res-
ponders, beet inter tot damna, et oppre siones exterarum gentium coloni vix utcunque
vitam su tentent; tamen domini nobiles de singull porti , den. 99. dare offerunt, et
earn ad fe turn Circumcisionis Domini proximum, Thordam ad manus exactoris nostri,
per nos ad id deputatl, administrabunt.
Domini &cull et Saxones aequalia onera portare debunt.
Domini Hungari, qui foris habitant, ex tabus comitatibus, Ugocha, Krazna, et Mara-
marus, more Transilvaniensium, juxta priorem connumerationem, de singulis porlis :
singulas florenos dare, et ad festum Circumcisionis Domini, cuicunque nos, Filiusque
noster Illu trissimus jusserimus administrare, sese offerunt.
In rehquis comitatibus sub fidelitate nostra existentibus, propter incendii per Wa-
lachos facta, coloni connumerabuntur, et sic contributio praesens administrabitur.
Postularuntque domini regnicolae a nohis, Filioque nostro Illustrissimo, ut combustis
ad tempus lihertatem et exemtionem concedere dignaremur, quo possent restaurari et
in posterum promtius taxas reddere et in"ervire valeant.
Ex certis item et justis de causis decietum est, quod, sicuti nos, Filiusque nosier
Illustrissimus proposuimus, nemini exemtionem concedi oportere, exceptihis his, qui
combusti, vel intollerando damno affecti sunt. Hague pertinentias castror im Fogaras,
Thewrch, ae districtus Zeleste, connumerari antea non permittimus, donec Saxonum
lihertates, ac castri Fogaras, ex e only, privilegiis non animadvertemus. Quod si con-
numeratis fiet, contributio ipsa in fiscum nostrum administrabitur.
Ceterum de servis fugitives mercede conductis et non conductis, deliberatum est,
quod nemo servos fugitivos, qui clam a dominis suis aufugerunt, conducere, aut sibi
retinere possit, cujuscunque status sexus, aut conditionis existant, sed restituant domi-
nis ipsorum. Hic tamen modus et ordo observetur : quod si is, apud quem fugitivus
reperitur, reddere recusaverit, dominus illius fugitivi, adscito seem uno nohili, repetat
ab eo ; qui, si non restituet, citetur in sedem judiciariam loci illius, vel comitatus. Et
si dominus fugitivi, per servum suum perfugum, accusari non poterit, propterea, quod
temere aufugiset, mox, citra quomlibel moram, restituatur et dominus illius, ad quem
confugerat, si hoc non fecerit, in homagio servi vel servae illius, in primo judicio,
convincatur, et de rebus, vel jurihus illius, alteri satisfactio impendatur, et tamen ser-
vum reddere cogatur.
In civitatibus liheris, is modus est observandus judices et praefecti, ordine supra
nominato, fugitivos servos restituant, si illos apud se habuerint ; si vero apud alias
dives representatur. supradicto statulo observato, redd re et restitui facere deheant et
teneatur, poena sub praemissa.
Quia vero fama est, malefactores in compluribus locis congr gatos esse, qui solita
sua facinora prosequi nituntur, conclusum est : ut more alias consueto, per comites et
judices nobilium, adhibitis serum certis nohilihus, insectentur, et qui it et malefac-
torum, ut puta : praedo, fur, homicida, incendiarius, adulter, dims habeils uxores. cusor
folsarum monetarum, juramento trium proborum et inlegrorum viro: um, puniantur.
Hoc tamen adjecto, quod illi, qui antea maleficii solemniter accui-ati et pi onunciati
aunt, non negliganlur, sed juxta constitutionem et ai ticulos Wasaihelyenses puniantur,
q n ab file die congregations latricinium exercere non abhoiruerunt.
De nobilibus, qui immemores peculiadurn virtutum generis, et majorum suorum, per
praeceps ruunt in vilia, et male utuntur, conclusum est r ut tales juramento septem in-
tegrarum gravium ac proborum nobilium, palam, pronuncientur et eapianlur, tam n
per comites non interficiantur, sed in praesentiam nostrum Fillique nostri Illustris-
smi, deducantur ; quorum gravaminihus capitalihus publice intellectis, in aula nostra
eta puniantur, ut vita probrosa mors legitima aptior esse censeatur. Ceterum illis, qui
juxta conetitutionem regni, priorem, juramento trium nobilium pronunciati et gravati

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALtA. 371
erant, nunc quoque eodem modo gratia et venia datur, quo in comitis Wasarhelyensi-
bus; si tamen simili critnine vel eodem, accusari non possunt.
In elanculariorum damnorum illatione, ut puniendis malefactoribus. hunt atticul im,
palm esse omnibus n cesse est. Igitur deli eratum est decieto publico, quod, furtum
ii f a unum florenum, virgi expietur, si vero furtum florenum excesserit, moi to puniutur.
Hospites furum, et aliorum malefactorum, altto i, et editiori loco, suspendantur
quam lures ; quia hospitalitatis jura studiose et scientes turpiter polluerunt.
Ili quaque, qui nova vituperia comminiscuntur, similiter confecta non solum non
contemnunt, sed etiam turpiter vituperare et frequentius proferre, et in opprobrium
fratrum suorum deponere et frequentius proferre, et in opprobium fratrum suorum de-
ponere non expaveccunt, primum interdicantur : ob nefandum vero animae et sangvi-
nis convicium, ubi maledicitur animae et sanguini, si autores fuerint juvenes, virgis
cacdantur ; si vero adulti et maturi, in compedes ligneas conjiciantur, ac duobus in-
tegris diehus illic patiantur jejuneat et rubor° suffundantur.
D itae in ciuilate Nostra ColoswAr die septimo mensis Decembtis, Anno Domini Mil-
lesimo Quingentesimo Quinquagesimo Sexto.

II.

Decisittnile dietel de In Turda Vilmtu de in 27 Hartle

pan& la 8 Aprile 1359.
Nos Ysabella dei gratia. Regni Hungariae, Dalmatiae, Croaciae etc. memore commen-
damus tenore presencium significantes, quibus expedit universis. Quod fideles nostri
doinini regnicole, omnes status et ordines Hungarie et trium nacionum Transsylvanie
exhibuerunt et presentaucrunt nobilis infrascriptos articulos in presenti congregacione
eorum ex edicto nostro ad dominicam Iudica celebrata, communibus votis conclusos,
supplicantes nobis humiliter, ut eosdem gratos, ratos et acceptos habentes. litteris no-
stris insersi facientes, approbare. rohorare et confirmare dignaremur, quorum tenor
talis est :
Articulj dominorum Regnicolarum, Hungariae et trium nacionum Transsylvaniae, in
conventu eorum Generalj per sacram Maiestatem reginalem ad diem dominicam Iudica
Thoradam indicto. anno domini 1558 celebrato, comunihus votis conclusi.
Ante omnia domini regnicole offerentes sua fidelia et perpetua ohsequia agunt sa-
crae Maiestati regin Ili et serenissimo filio einsdr.m, principihus eorum clementissimis
ingentes gracias, quod intellecto excelenti mandato potentissimi imperatoris Thurcarum
et sentencia dominorum regnicolarum de Zokol, iuxta mandatum potentissimi impera-
toris Thurcaruin, vnacum rebus suis universis, exceptis tamen uxore et liberis re .,titu-
endo, Maiestates sue ea iure ita procesurae sunt, vt melius et vtilius visum fuerit, in
vsum et commoditem regnicolarum et suarum Maiestatum, ne committere dignabuntur
coram duohus thaws s Itnperatoris certam intelligenciam ex ore ipsius Zokol ileri, vni-
versarum rerum ipsius Zokol, quas eciam connumerari et descrihi iubebunt. Ac eciam
oratorem proprium virum dignum Maiestatis sue ad portam mittere dignabuntur.
(Un esemplar coutimporan far/ sigil se afla In colect, de manuscripte a museulul
lul Bruckenthal din &MO).

lit.
Deelsiunile dieter tinute in Alba-Julia de in 29 Septembre
panic in 4 Octombre 1558.
Nos Isabella dei gratis, regina Hungariae, Dalmatiae, Croatiae etc. memorise Com
mendamus tenore praesentium significantes, quibus expedl singulis et univerois; quod

www.dacoromanica.ro
:12 G. M lots
f dele dom ni notri regn colae omnes status et orcFne Hungariae, et trim nationutn
Tran y vaniae exhihuerunt et p ae entaverunt nobi infrascriptos articulos in prae-
sent' congr gallon° eorum ex ado no tre ad festum sancti Michaelis, hic in civitate
no tra Alba Jul a celebrata, communibus vot s condi' os, suplicantes nohis humillime
ut eo d m rato g atos et acceptos habentes literis no Iris inscri faciendo approbarc,
roborare et confirmare dignaremur, quorum ter or tal s est :
Articul domin rum baronum, procerem et nohilium nee non S culorum et Sixonum
ac alimum prae tantium virorum partium Tran ylvarum et regni Hungariae, fidelium
scilicet suarum Maiestatum, in conventu eorum generali pro fest° heati Michaellis ar-
changeli prox me praeterito Albae Juliae de edicto et mandato Sac! ae Maegtatis suae,
ammo domini 1558, celebrato congregatorum editi.
Sancitum est, prout in articulis Coloswariensibus sancitum fuit, ne quispiam domi-
norum nobili im et regnicolarum, aut al orum cuiusvis status et condicionts hominum,
nunc o homines, aut htera suas ad partem aduersani. vel reg'ones exlraneas, sit e
con en u et permis ione sacrae Mrrestatis suae, sub poet a perpetuae infidebtatis, expe-
dire miter que audeat.
Delude co nouer int fideles subd ti ex declaratione Maestatum suarum, maleuolum
animum et sicariam intentionem quorumdam domit orum interemptorum, quo videlici t
toxico exit! li Maiestates sues sac as perdere, vel si virus pestiferum hoc non succes-
si set, etiam armis paricidium a rox .experiri voluissent. Quae ipsorum intentie et fa-
cinu foedi simum non p test e se cum col am deo, tumque coram hominihus non
ex cran urn et detestabile, principes eorum clementissimos contra diuina et humana ju-
ra, SICR to perdere. Considerantes ideo vniversi fideles subditi utriusque regni sacrarum
Mate I. um I alum periculorum magnitudinem, quae ex pernicie principum corm cle-
menti simo urn subs qui potuisset, deo optimo maximas gratias agunt sempiternas,
pro salu e et incolumitate sacrarum Ma'e tatum suarum, eosdem autem tanti sceler's
et car ae p °Monis authores, tanquim reos ciiminis lesae Maiestatis, et publicre
q iieti turbatore , dignas factis eorum poenas dedisse iudicat. De cetero quoque, si
qui sit ihter malittam fac nusque proditorum patrare, vel salt m attentare, praesu-
merent.
Maie I. to suae, cognita mera rei veritale, ita in eos iure animadveltere dignetur,
ut non solum r gnicolis Maiestatum suarum, sed at alienis nationibus terrihile cedant
in exempl m. Vt, autem Maiestates suae toxica ilia execranda comburi, aut aliter sup-
primi facere voluerint, id arbitrio Maiestatum suarum relinquunt.
Quon am regnum istud non paruam annonae et frumenti penuriam patitur, adeo, 't
vel ii d genis et II gnico is viuere et sese sustentare, difficile sit, propterea supplicant
id' m regn'colae Maiestati suae sacrae, ne gentem Moldaicam per hoc regnum immit-
tere d netur, ne in maior m it opiam et caristiam perveniant.
Concl um item et delib return est, quod cum districtus trrrae Fogaras in hoc regno
(it slat, curs 1 e impcn is et defensmne Maiestatum suarum sacrarum et fidelium re-
v mole im suorum d fenclantur et consenentur, cum eisdem regnicolis equalia onera
st ntir , pportarequ debt ant, ad quod praestandum vt Maiestates state Sacrae pos-
se sorem PM dem terrrte Fogaras cegare d'gnetur, domini regnicolac Maiestatihus suis
seen suppl cant cum humili instantia.
Dignetur Maiestates suae sacrae bona speclabilis ac magnifici domini Vayuodae Mol-
davi n s, per Maiestates sues sacras dominationi suae magnif,cae concessa, eiusdem
sery toles ita in ] oc regno 1 alure, et ronservari facere. ut acquara onera publica con-
tributionis et emeigentium necessitatum, iuriumque processus suhire tollerareque dc-
beant, et pro factors eorum contra comites de remedio opportuno animaduertere, ne de
cetero similia facinora perpetranda attentare aud'ant.
Demum qu od quiuis dom'norum regnicolarum, hoiarones rt alios transfugas Vala

www.dacoromanica.ro
 MON I IIENT t COMITIA! IA. 373
chos Transalpino , de bonis eorum intra dec m dierum spatium ablegare dun tereque,
sine domum reuerti, vel quocunque locortun abire voluertnt ; si uero contumac a ducts
discedere nollent, eos captivare, captosque coram Maiestatibus suis sacris si tere, prae-
sentareque debeant, sub poenis amissionis capitum et omnium bonorum.
Datum Albae Juliae, feria tertia proxima post praescr ptum festum beati Michaelis
Arhangheli, anno quo supra.
Lecta.
(0 copie din secl. XVII In archiva universitatiI sasescT, §i o altA ma! recentit, dar
mult ma! corecta In colec(iunea luI Haner).

IV.

Hutaririle dietei do la Alb t Julia din 12 17 Inniu 1559.

Nos Isabella dei gracia Regina Hungarie, Dalmacie, Croatie et. Memo ie commenda-
mus tenore presencium significantes quibus expedit universis, qttod fideles nostri do-
mini regnicole Hungari et trium nacionum Transsijlvanensium in Comicijs eorum Par-
cialibus, pro duodecimo d.e mensis huius Iunij hic Albe Julie ad mandatum nostrum
congregati, exhibuerunt et presentauerunt nobis infrascriptos articulos, in predicto eo-
rum conuentu communibus eorundem yetis conclusos, supplicantes nobis humilime vt
eosdem et omnia in eisdem contenta ratos gratos et accepta habentes confirmare digna-
remur, quorum tenor sequitur hoc modo.
Responsum et articulj dominorum nobilium et procerum regni Hungariae et trium
nacionum parcium Transsijlvanarum nobilium, Saxonum et Siculorum fidelium sacra-
rum Maiestatum in conventu eorum parciali pro duodecimo die presentis mensis Junji
anno domini 1559 de edicto et mandato suarum sacrarum Maiestatum Albe Julie ce-
lebrato ad propositiones sacre reginalis Maiestatis domino eorum clementissime datum
et conk ctij.
Cum autem. miseram plebem ob presentis annone caristiam adeo def cisse tantam-
que inediam pati constet, vt plerisque in locis pane ex inglandinihus facto, miseram vitam
sustentent, indignum et prope tijrranicum esse videatur, aliqua exactione pro presenti
gravare. Pi opterea mandat Maiestas sus. sacra inueniri modum et ordinem, quo intra re-
di tum oratorum Maiestatis sue a rege Romanorum, confinia defendi conservarique po.sint ;
suplicant igitur Maiestatibus suis sacris fideles sui, dignentur intra firmacionem federis
cum rege Romanorum fiendj, eas gentes quas in confinis intertenere solent, e d m
numero trim millium conservare et si quis defectus in ips.s essct supplere, dicionemque
suam defendere, solucionem autem non a gregatijs militibus, sed idon is, vittuosis et
benem ritis dare; ad quam quidem solucionem et alias regnj necesitates fideles subditi
domini Transsyluanj offerunt Maiestatibus suis de singulis portis colonorum ipsorum
singulos nonaginta nouem denar'os, domini Hungsri singujum unum florenum j Dila
priorem connumeracionem portarum, quos sine omni defectu a festo sancti Michaelis
intra festum beati Gali per omnia remedia oportuna manibus hominis suarum Maies-
tatum ad hoc deputati Tordam administrabunt. Domini Siculi et Saxones onera equalia
supporlare sese promittunt. In hac autem contribucione nullorum dominorum nobilium,
Saxonum aut regnicolatum bona, cuiuscunque status, condicionis vel exempcionis exis-
tant, exempta habeantur, sed equaliter dicentur, demptis combust's vel per bellicam
expedicionem depredatis et per Maiestates suas sacras gratiose supportatis.
Quod Maiestates sue sacre tributum potentissimo imperatorj debitum et munera pas-
sarum de sua peculiaii per oratorem suum intromi tere et saluti fidelium suorum pletatei
solita pro3picere digitate fuerint, fid les Maiestatuurn suarum sacrarum benignam pro-

www.dacoromanica.ro
874 G. MA 10R.

videnciam earum erga Ma'e tate ua sacra perpetui fidelibu quo eruicijs eorum cog-
no c re studebunt.
Vmver a predia et po e Tones antea quocunque tempore decimas pendentes. etiam
si Valachi nunc incolant, iustas tamen decimas de suis lab rihus et agricultura reddere
debebunt, ni i fo to colonijs nullis existentibus, nobilis in illo loco agricolat onem faciat,
qui pro suis libertatibus exemptus habetur.
Datum Albe Iu lie, sabhato proximo post festum beatorum Viti et Mock sti mattirum
anno dominj quo supra.
(Parifi contimporanit WA s'gil in museul luI Bruchenthal din Sibiu).

V.

Deciolantle theta de la Clo 01 de la 11 22 Noembre 1561.

Nos loannes secundus dei grata electus rex Hungarie, Dalniatie, Croatie etc. Memorie
commendamus per presentes, quod fideles nostri domini regnicole trium nacionum par-
Hum Transsijluanarum exhibuerunt et presentaverunt nohis infrascriptos articolos, in
presentihus eorum coming hic Coloswarini ad festum beati Martini episcopi ex mandato
nostro celebratis, paribus eorum votis conclusos, supplicantes nobis humliter vt eosdem
articolos et statuta in eisdem contents ratos, gratos, et accepts habentes gratiose con-
firmare dignaremur, quorum quidem araculorum tenor tails est :
Articuli dominorum regnicolarum trium nationuin partium Regni Transyluanarum
nobi ium Siculorum, Saxon im in conuentu eorum generali pr ) festo beati Martini
episcopi de regio edict° Colosvarij anno domini 1561 celebralo editi.
Imprimis domini regnicole ingentes agunt gratias sacre Maiestati regie, domino eorum
naturali c'ementissimo, pro omni cura, studio et vigilantia, qua fideles su s undique ab
hostium et aduersariorum conatibus defendete et immunes perseruare contendit, finesque
regiminis et ditionum Maiestatis sue ab incursionibus et machinamentis hostilibus muniie
custodircque dignatur. Ad quod ipsi quoque regnicole pro mandato Maiestatis sue sacre
non solum vintim insurg re sed et sedecima parte colonorum suorum alijsque neces-
sards auxilijs adesse studuerunt, prout et de cetero studebunt, et penes Maiestatem swam
(fertuna ita poscente) vitam et sanguinem funclere non dubilabunt.
Quantum vero ad persequut onem furum et incendiariorum attinct, curahunt domini
Saxones in medio eorum et ubique huiusmodi fures et incendiaries peiquirere et per-
sequi, quos si interris dominorum aut nol ilium per equen lo capere poterint, eapiendi
haheant poleslatem; furibus et incendialiis huiusmodj ad mantis dominorum vel offi-
cialium locorum eorundem ad inflingendatn ails penam iure st Ituendam tradere de-
behunt, sub poena non dimissionis illorum in publicis con,titutionib is sr ,ifi-ata.
Domini nobiles hoc idem facere valeant in medic) dominorum Saxonum.
Iudices autem regij in thrift Siculicali conslituli fures et incendiaries pactare vel di-
mtltere minime audeant, sed poena dehita punire debeant.
Conclusum ebt, quod colon' fugitivi per judicem nobilium repetantur, quos si quispiam
reshtuere nollet, in sedem iudiciariam illius comitatus enocentur; quod si repetitor co-
lonum suum fuivse et ad se pertinere Ruff cienti teslimonio comprobare poterit, colonus,
etdcm reshluatur, et in uper is qui restit sere noluit in decem marcis contra repetitorem
conuincatur. E converso vero si repetitor colonum suum esse et ad se pertinere in
comprobatione defeccrit, contra ilium, quem pro colono indehite inpetivit, in totidem
decem mama conuictus habeatur, et comes illius comitatus cum iudice nobilium ple-
nattam super eisclem deem marcis exequutionem et satisfutionem impendere valeat.
Item quod comites et vice comites parochtales in tertis Fogaras fures et incendiaries

www.dacoromanica.ro
 1110MIlIEN1 A COMI CI ALIA. 376

vbique persequi, capere et punire valeant, contravenientes vero enocentur in curiam

regiarn et poena in articulis superiorum comitiorum specificata puniantur.
Monebit sacra Maiestas, ut ipse dominus May lath huiusmodi fures et incendiarios
puniat, qui si neglexelit sacra Maiestas cum dominis regnicolis serio decernet modum
puniendi malos.
Quod incole terre Fogaras in territoi io Saxonum ewes eorum pascere non possint,
si vero violenter pascerent, comites adimere valeant. De ovibus non pascendis in ter-
ritorio Saxonum sacra Maiestas intelligit compositionem inter eos factam esse, quam
ad diem vigesimum resciet presentibus atrisque partibus et decernet.
Quia fere in omnibus comitijs preteritis suplicatum fuit ita et modo supplicatur Maies-
tali sue, vt terram Fogaras cum terris dominorum et nobilium in unum corpus redigi,
connumeraie et cum ea equalia onera subiri facere dignetur.
De Fogaras sacra Maiestas curahit, ut bellica onera subeat pro ratione temporis et
neccssitatis.
Quod Mairstas sua furihus, homicidis, uxoricidis, incendiarijs et alijs manifestis ma-
lefactcribus gratiam facere ne dignetur.
Maiestas sacra pro dignitate sua ralionem habebit qualitatum furtorum et criminum
et caute agere contenclet ne maleficia impunita fiant sub gratia Maiestatis eius.
Quemadmodum autem in superiori conventu caulum fuit ne arma bellica ad extranea
regna exportentur; ita sub poena ibidem constitula Maiestatis sua interdicere et rebelles
punire dignetur.
Equi autem iuvenes infra sex annorum sine literis et annuentia Maiestatis sue non
exportentur; si qui vero exportare vellent, requirant Maiestatem suam sacram et im-
petrent literas alioqui adimantur.
Datum in praedicta civitate nostra Coloswar sabbato proximo post festum Elizabeth
vidue, anno domini quo supra. '
(Esemplar contemporan far5. sigil In museul lid Bruchenthal din Sibiu).

VI

Deeisiunile dietei de la Turda din 6 13 Iunie 1563.

Nos loannes secundus dei gracia electus rex Hungarie, Dalmatie, Croatie etc. memorie
commendamus, tenore presentiurn, significantes quibus expedit universis. Quid fideles
nostri domini magnates, nobiles et proceres regni nostri Hungarie et Transsyluanie
nostram personaliter venientes in presenciam, exhibuerunt nobis infrascriptos articulos
e` statuta, per cos pro bono, quiete et salute patrie eorum cpnfectos. Supplicantes nobis
humillime, vt eosdem art;culos et statuta, graciose acceptare, approtare, ratificare et
pro eisdem confirmare dignaremur. Quorum quidem articulorum et statutorum conti-
nentiae sequuntur hoc modo.
Articuli statutorum dominorum magnatum, nobilium et procerum regnorum Hungarie
et Transsylvanie, Siculorum et Saxonum, in conventu eorum parciali Thorde pro festo
sanctissime et individue trinitatis, anno domini millesimo quingentisimo sexagesimo
tot cio de mandato sacre regie Maiestatis domini eorum clementissimi celebrato confecti.
Ceterum quia fideles subditi Maiestatis s le sacre domini regnicole Hungari et Trans-
sylvani non ignorant taxam potentissimo imperatori Turcarum dehitam nunc exsol-
uendain esse, ad earn igitur ordinandam nobiles Transyluani offerunt de singulis porties
colonorum iuxta connumerationem singulos denarios nonaginta novem.
Pro intett,ncione vero genlium ad unam angariam, interim donee videlicet Maiestas
sau sacra de publica tranquillitate futura cercior reddetur, similiter de singulis portise

www.dacoromanica.ro
376 G. MU R.
denano quadraginta offerunt. Supplicant tamen Maie tali su , ne de c tero si n ces-
sass non po tulahit hum modi solutione eo gravare d gnetur.
Iterum pro munerihus et expen is oratorum de singulis portis singulos denarios decem
ad fe turn beate Margarethe virgin's proxime affuturum ad menus exactoris per Maies-
tatem suam deputandi Thordam administratarus.
Supplicant tamen dom m Regnicole Maie tati sacre ut cuncta loca, quae hactenus
quacunque racione exempta habits stint, veluti Fogaras, pertinentie Thereby, Sze les-
011ie, et alia in his contnbutionibu el alijs oneribus consimilibus equalia onera ferre
cogere dign tur.
Ceterum quia comitatus Bereg et Maramaros longe distant. cornball' Bihariensi, si-
mil ter Karan ebes, Krazna et Zarand, n c satis conu niunt de munerihus et expensis
oratoribus dandis, nihilorninus ipsi quoque simTter de s'ngulis portis ad cameram et
fi cum Maie tatis sacre florenum unum et denario quinquag'nta contribuunt, ex quibus
Maiestas sua et expen as oratoribus et munera ipso urn ot clinare dignetur,
Idem quia per fide'es Karan ebesienses certa) querelto contra incolos oppidi Mihald
facia sunt, utpote , qui se e ab omnibus oneribus, contrihutionibus, exercluationibus
et abjs omnibus auxiliaribus negocijs in bonum publicum con erentihus propria pre-
sumpcione per in olenciam eemi sent, eo drmque varijs contumel js, iniurijs et no-
cumentis afficerent. Que cum maiestatis sum sacra' et regnicolarum cura, provisione et
solutione defendantur, statutum est ut nunc et futuris semper temporibus omnia ea o-
nera et contribuciones, gum Karansebesienses subeunt, et contribuunt, subire, ferre et
contribuere, ac cum Ills pariter expedicionibus bellicis interesse, ac idem cum nobi-
'thus di trictus Karansebes sentire, banurnque presentem et futuros recognoscere, ac
eisdem in omnibus ad officium banatus sui pertinentibus obedire et obtemperare, ac
cuasarum processum ad eum tamquam judicem per appellationem deferre debeant et
teneantur.
Date, in dicta oppido nostro Thordo, dominica prima post festum prescriptum Tri-
nitatis Anno dominj millesimo quingentesimo sexagesimo tercio.
(Sigilul cel mare regesc.)
Lela.
(Originalul se efll in muscul lu! Bruchenthal din Sibi5).

www.dacoromanica.ro
 pICITORI POPULARE.
picArroRr POPULARE (1)
E.
2017. E ammetitu ca. unu pesce afora d'in
apa. Acd. I, 57.
8. E anevoe cand ajungT sk cumperT orz
de la gasce. P. p. v. b8; tit, 137.
9. E anevoe BA taT porn si sit cioplescl
om. P. p. v. 25 ; Ht. 149.
2020. *E aprope de mintea omulul. Cv. XIII
Cgl. 411.
1. *E ca un ship neretezat. P. p. v.
HI', 105 ; H. 181.
2. *E chiabur, se scald& In averile lul,
P p. v. P, 164.
3. *E cu casa in spinare ca melcul.
Casa fI e c'a melculuT In spinare. P.
p. v. 45.
4. *E cu musca pe caciulA.
Dar albina din caciule.
E de dovada. destulA. P. p. v. III, 28;
Ht. 3.
Cine se scie cu musca pe delta', se
apara. Bz. 62.
5. *E destept, prostul draculuT 1
6. *E drept ca funia In tra stA. P. p.
v. I12, 30.
E drept ca funia In sac (traistA).
Ht. 65.
A fi dreptil ca funia in trais s. Bz. 46;
7. *E drept ca luminarea, F. p. v. IP,
30 ; Ilt. 94.
Drepttt ca lumina cea dreptk. r. 44.
Dreptu ca luminarea in st. ccu. Acd.
II, 196.
8. *El cate unul si dal cu pun nul. P. p.
v. 58.
A luat cu unul
Si a dat cu pumnul. Ilt. 126.
9. *El cu o mans si dal cu alta. P. p.
v. 95.
2030 *1 fi to bun cat ei trai.
t1 fi bun cat LT fi. P. p. v. 22 ; Ht. 20.
(1) Vali Rev. pen.trd Let., Arch. Zvi Fil. Vol. V. pag. 153-165.
www.dacoromanica.ro
377
1. E Imbracat ca un nap
Din calcite pin' la cap. P. p. v. I', 133
Ht. 77.
2. E in stare se si flea si caciul'a d'in
capu. Acd. I, 135.
3. *E in toiul targuluT.
E In dricul iarmarocului. Cr. X,
Cr. 377.
In anim'a ierneT. Acd. 1, 64.
4. *E invetat ca calul cu pofilul. P. p.
v. P, 146.
5. *E invetat cu greutalea jugulul. P. p.
v. P, 146 ; Ht. 83.
6. *ET se carts, el se ImpacA.
El se eerie., el se iartA. P. p. v. 115;
Ht. 32.
7. *El ante:, el descAntA.
Ea a cantat, ea ui -a descAntat.
T'. 160.
8. El ce face la belie,
Se caesce la trezie. P. p. v. P, 111.
Ht. 13.
9. El chiar singur a stricat
Si iar el s'a mAniat. P. p. v. 12;
Ht. 181.
2040. *Elk credea a este papule; dark
veclit ce. nu Incape pe use. Sn' 36.
1. El de bola patimesce
Si p'alt1 de leac sfatuesce. P. p. v. II'.
2. *E lesne de vendut; dug anevoe de
cumperat.
E lesne de vendut 'anevoe de cum-
perat. P. p. v. IP, 69; lit. 200.
3. *El este de cel care cu totTpune masa
4. El este opincA barzobatti. Cv. VI,
Pl. 30.
5. Elt face, elk stria. T. 70.
6. *E1 IT da calcae s5. stea, §i apa maT
tare fugea.
378 P. ISPIRF CU.
7. El !Mr un fel o ur ea
S'alt fel esi la vup ea. P. p v.10 16.3;
Ht 197.
H El mananca un purcel
S'altu'l d& un puricel. P. p. v. III 6g;
Ht. 156.
9. *Eld remase cu ciduld la inima.
SO, 39.
2050. El ki'll bate l'il mangite.
Merge iar sit se tamae. P. p. v.I1,110;
Ht. 12.
1. 'E lucru cu noTma. Cv. IV, Al. 314.
2. E mad bine a sci putinesi bine. S.78.
3. *E maT bine cu binele, de cat cu Mill.
Cu binele de nu vet puler, iar cu relit
nu faci nimica. P. p. v. IP, 125 ;
Ht.. 15.
4. *E mai bine sa fie cine-va la colt de
tern si la mijloc de mast'[.
Sa to silescT sit fa tot-d'auna la mij-
loc de masa, si la colt de lei& N.
p. t. 247.
6. E maT bunt( sandtalea
De cat tota. bogatatea. P. p. v. III%
138; Ht. 166.
6. E maT reu gasda lotrilor de cat lo-
trul. T'. 42.
7. *E mancat ca Mama de ham.
E mancat ca a ha de ham P. p. v.1',
146; Ht. 100.
8. E mica si a draculuT.
Sare 'n capul harbatuluT P. p. v. II',
111; Ht. 104.
9. E nebula, luilatict
Umbla ca o zanatica. P. p. v. II', 142.
E nehun, lunatec,
Umbla ca un zanatec. Ht 118.
2060. E o frumusete afar& la camp, de
turha haita. Cv. X, Cr. 3 8.
1. E politicos ca gardul P. p. v 81..
E politicos ca g irchil.
IT jupOe obrazul. P. p. v. III', 47;
Ht. 148.
2 Epurele Inainte !
;1. l'purele in copae, aurul sa sae. G.
4. Ep irele In culcusul sad, se'nvise-
lesce. G.
5 Epuril si -ad semenat ardeid, peirea
cripuld lor. G.
6. Epuroica fata si epurele de inimii se
valtd. P p. v. P, 146, Ht. 54
7. Era WI cante popa
Dar a sarit grOpa. P. p. v. III', 141 ;
Ht. ISO.
8. *Era sa lepede potcO% ale. P p. v. II',
160; 11t. 151.
9. *Erculean de voinic. P. u. 118.
2070 E resfatat inaintea bailiff cu ate-
va palme. P. p. v. 20; Ht. 160.
www.dacoromanica.ro
1. Err amu prensu d'in laculu vecinu
pesce cacalau. Acd. I. 293.
2. *ErT era cu fetele
S'astql cu nevestele.
Ed se juca intre fete
S'a tarp *ade 'ntre neveste. P. p. v. II'
143 ; Ht. 59.
3. ErT vinu'l baba la spate
'aill iar merge O. se 'mhete. P. p.
v. I', 110; Ht 202.
4. *E ros ca cefa bouluT de jug. P. p.
v. I'. 146.
5. sErtatT ca e pe drojdiT.
6. E rup'It din sore. Al. 157.
7. *Es& unde o esi. P. p. v. 19.
8. *EsitT mortI, din gropT, sa intram
not viii
Esit. morti sit intram noi.
Ca a vend viemea de apoT. P. p. v
Ill', 51. ; 1It. 111.
9. *Este 6.nci puisor, cu cas la gull.
2080. *Este asa de gingase, In rat Itl vine
s'o hei intr'o cans de apt Lg. II, 17.
* Era asa de putintica la trup, In cat
ar 11 beeo Inteun pahar de apt
Lg. II, 90.
1. *Este batut la cap ca un berhece In-
tors. Sn', 107.
A fi batutu la capu. Acd. I, 339.
E batut la cap
Tocma ca un tap. P. p.v. I', 10.
E batut la cap
Tocma ca un tap,
Scie vorba A indruge
Par'ca tot la pia suge Ht. 26.
2. Este bolnav forte gred,
Si ar manta tot mered. P. p. v. Ill",
1:19 ; Ht. 18.
3. *Este bun, ca paInea a bunt
Bun, ca painea a bung, II eT In-11,u-
calm a din gura; P. p. v. Ill', 20.
Puna ca panea cea bund
IT ese vorba din guilt. Ht 140.
4. *Este bun ca sinul marnel. Al. 157.
Traiau ca'n sinul ma-sii. Lg. II, 120.
Traesce min sanul lul Avi am. 0. p.
k. 260.
5. *Este bun. de. sa'l puT la rand, §t
sa se vindece. Cn. VII, 3( 9 ; Cv.
XII, 216
E bung de pus la rand. Cv. III, Al. 246
6. Este ca a cincea rota la car.
A fi a cincia rota la carru.
Acd. I. 470.
7. *Este cam candrid. Sn'. '.7, P. u. 103.
8. *Este cam Inleo parte.
A li cani inll'o parte. Bz. 42.
9. *Este ca inugurul brumat In ran.
soielui. Cv. lx, Si. 121.
 pIC AT° Id POPULARF.
2030. *E to en ochi s: cu cprincene.
A fi cu ochi si cu splanceae. Liz. 45.
*Ochenat si sprancenat.
1. *Fste d'ei cu mate pestrite. Cv. 1.
Al. 330.
Pestrita la mate. Cv. IX, Cr. 453; XIII
Cgl. 253.
2. *Este dupa masa.
Este cam dupa pranz,
Are saminta de votba. P. p. v. 1112. 9.
3. *Este gradina de om, P. p. v. III', 9 ;
Ht.70.
4. *Este drac impelitat.
Est( dracul Impelitat. P. p. v. II', 122.
Era drac Impelitat. Ht. 48.
5. *Este Mid, Lefter de parale.
6. *Este Inteo ureche.
7. *Este lup betran. F. 62.
8. *Este maT aprope pielea de cat ca-
tnap.
Camest'a e mai aprope de pellea o-
mulul. Acd. I, 854.
Camara e maT aprore, de cal ante-
riul. N. p. t. 249.
9. *Este matosit. P. u. 103.
Cam matosit fiind. SO, 83.
2100. *Este 'nalt si cocorat si'i mananca
ratele din buzunar.
1. Este o floricica,
Cine'l mirOse nasu'i pica. P. p. v.
I112, 63.
Este o floricica,
Cine o mirose, nasu'i pica. Ht. 60.
2. 'Este o secatura, ea. Ht. 20.
3. Este procopsit la rele. P. p. v. II',
30; Ht. 154.
4. *Este slab de anger Cv. VIII, Si 429,
XI. Cr. 182.
E slab de anger. Jp. 0. 115.
5. *Este Stan patitul, Cv. XI, Cr. 34.
La orl -ce treba, pe Stan patitul In-
treha. P. p v. 28.
6. *Este statornic ca piatra In vorbele
luT. Lg. I, 3.
7. *Este tare de anger.
8. *Este tare de urechT.
Este tare de urechT,
Ca n'are doe perec14. P. p. v. 12, 94;
Ht. 184.
9. *Este finer Intre tinerl si betran Intre
betran!. P. p. v. DP. 147.
2110. Este Bar s'o mal cresce,
D'o triii se procopsesce. P. p. v. I',
170; Ht. 187.
1. Este trup si suflet. P. u. 104 si 107.
2. *Este turlac P. u. 33 si 103.
Se turlacira. Sn2, 106.
3. (Ciitare) este un chia sharcit. Cv. X,
Cr. 381.
www.dacoromanica.ro
379
4. Este and sturluTbatd. Cv. IV, Al. :112.
5. *Este use de biserica
Nimenea nu este use de hiserica.
P. p. v. 23.
6. Este vesel de pare cal feta caprele.
7. EstT In catastihul nostru. P. p. v.
11', 145.
F. Estl stapan pe capul led
Or pe bone or pe red, P. p. II' 152.
Esti stapan pe capul ted
OrT la lane, or la red. Ht. 18n.
*Fie-care este stapan pe capul lul.
9. E tiller si s'o maI face
Tivga de i s.. va duce. P. p. v. I',
b0; Ht. 187.
2120. *Ed am fort ca tine, tu n'al ajuns
ca mine. G.
1. Ed hotez si miruesc, el va sci de
va trai. G.
2. Ed cu mintea mea dedeid de belea. G.
3. Ed de fagitduell am o lade Indesall
cu genuchele. P. p. v. 14b.
Ed de promisiuni am o lade Inds-
sale. cu genuchele. Ht. t54.
4 *Ed cliceam, ed autliam. Al. 11.
5 *Ed fac, ed trig.
Ed fac, ea trag, Walla In belea nu
bag. P. p. v, 115 ; Ht. 56.
6. Ed IT cer ca sil'In't dea mie, si el
Itl intinde tie. P. p. v.12, 88; Ht. 4f.
7, *Ea IT dad si ea paste. G.
Tu IT dal si ea paste. G.
8. *Ed II suit doctorul. P. p v. 113
9. *Ed it lad si el se rade. G..; P. p.
v. I', 97.
2130. *Ed 11 trimit la foe, si el mi-aduce
busuioc.
Tu it trimitT la foe si el ti-aduce
busuioc. P. p. v. 26.
1. *Ed 11 trimit la surcele si el mi-a-
duce viorele.
Tu it trinutT la surcele si el ti-aduce
floricele. P. p. v. 26.
2. *Ed me vait cif sunt calugarita si
eld 1mT deslega ismenele. G.
Ed me vaiet ea sunt cattier, si tu
'ml dal zor cu : Deanne ajuta.,
Ht. 22,
3. Ed nu poll face SA nu ye chemd,
dar voi puteti face se. nu venitl.
'r9, 71.
4. *Ed se nu dau, lumea las'se. dia. G.
5. *Ed red calare (grecesce) in inima
lor. Cv. XI, Cr. 28.
0 *Ed si cu mine. F. 168.
7. Eu stralumc In case, si ale mele
harburl pe masa. G
380 P. 1 PIKE CL.
8. ES at' ig In cat capul mi e descle-
e ce si be batu 'n lene abia mor-
mae ce. P. p. v. II 158, Ht 181.
F.
1. Fit bine In cti.ul Dracultd. G.
2. FA bine sail audi red Cv. XI, Cr.
189 ; P. p. v. II', 86; Ht. 14.
A face bene, se si audia reu. Acd.
I, 160.
3 *FA bine sa'ti gasescI reu.
FA bine sa gli ecci red. P. p. v. I112,109.
Fit bine. astepta rea. Ht. 14
Fa bene si astepta reu. Acd. I, 1213.
4. *FA bine $i'l arunce In apA. a
ra bine i'l aruncit 'n drum. P. p.
v. II , ` 0.
Fe bine $i 'I a-uncA pe mArAcine. Bz.
49; 14 14.
6. *Face all ul negru, s negru alb
A face albulu i egru. Acd. 1 149
G. Face ce-va nerozesce
$i flue And 11 privesce. P. p. v. P, 97.
7. *Face din tinter, armAsar. N. p. t.
139; 250.
locornoreza tintarul
De till face cat megarul. P. p. v. P,
28 ; Ht. 1876.
8. Face hatlrul corhulul ca se Invino-
vAtescit porumbu. P. p v. III', 27;
Ht. 74.
9. *Fe. ce IV dice popa, dar ceea ce
face el, nu face.
Fa ce Itl dice popa si nu face ce face
el. P. p. v. 23; Ht. 55.
21E0. *Face noptea di, si clioa nopte.
1. *Face pe dracul In patru. Lg. IT, 8;
P. u. 50.
Sit face pe dracul In patru. Cv. XI,
Cr. 181.
2. Face pe frumos, cA e ponevos,
$i pe cel urlt ce. e aurit. P. p. v. I', 4.
3. Face pi:mane fare voia luT. P. p. v.
111', 90.
4. *Face si el umbra pementuluT.
FacT umbra pamentuluT. P. p. v. 158.
Eca, fac $i e0 umbra pamentuluT,
Oil Inteo di... SO. 48: P. u. 3.
5. Fac z ml re Si trag acasiL, cum trage
calul la traisla cu orz. Cv. X,Cr.378.
6. *Relitl top pe un calup. Cv. IV,
Al. 310.
7. Facut lobe de bittAi. Lg. 1, 147.
8. *FA, da A te t n curelele.
Deco t t ne bracinariulu.
Deco te t ne cureu'a. Acd. I, 247.
www.dacoromanica.ro
9. Ed ti am dat voe In pat, 1i to m'aT
begat sub pat. G.
2140. ES umblu cu pAinea d ipil el, si
el c, ciomagul dupe. m.ne.
9. F5g5duesce Marea 1Romania li-
eu sareatbera de la
si Oltul 29 Fehr. 1880
cu totul. Nr 325.
Marea cu sarea, Sn', 8.3; Cv. Xf, Bg.
69 ; XII, 132.
Unde se adunase sarea si marea. 0.
p k , 17.
Fegeduesce marea cu sarea. G.
2160. *Feeduiala dat5. e datorie curate.
P. p. v. 146 ; Ht. 56.
I. FAina diavolulul curand Mete se
face, G
Farin'a diaholulul se preface tote in
furfura. Acd. I, 1223; 1269.
2. Fel tea ca te pomenesce. P. p. v.
II', 21; Ht. 161.
3. *Falit Ole, traiste usorit. Cv. XII.
Cr. 30.
4. FAl'AT de teid si punei numele Ma-
teid. G.
FA om dintr'un lemn de teiti si II
boteze. Mateid. P. p. v. I , 80; Ht. 89.
5. *Fa-me, Domne, cu noroc,
$i m'arunce chiar In foe.
Fe -me, mume cu noroc si m'aruncl
In gunoid. P. p. v. 403; Ht. 124.
FA-me. mumA, cu noroc,
$i micar m'arunce. 'n foc. Cv. XI,
Cr. 185.
FA-me, mama, Cu noroc. si m'arunce
'n foc. G.
6. Fa-me, mama, ca BIM semen, G.
FA-me tate, ca sell semen,
Ca frate cu frate Oman. P. p. v.
P, 4; Ht. 174.
*Fe-me, tatA, sal! semen.
7. Fa-me, mam', un val de teia,
$i m'arunce. 'are femcl. Comun. de
G. Misail,
8. FA-me, mama, viejitor, se. me fac
negutator. G.
9. *Fa-me prooroc, se te face cu no-
roc. G. P. p v. 103;
Fit-me de poll prooroc
(a se te face cu noroc. P. p. v. II'
110; Ht. 154.
Fa-me, DOrnne, prooroc, se. te fac
Imperat. Bz. 49; Ht. 154.
Fa-me prooroc sa te fac bogat. N.
p. t. 250.
 VICATORT POPULARIK.
2170. ra 'n viata ta tot bine
Chiar si legilor streine. P. p. v 19,
72; JA. 14.
1. *Fa ochil patru. P. p. v. 96.
2. Fe, orl-ce in legea ta
$i la all nu te uita. P. p. v. P.; Ht.
137.
3. FA parte celord septe. ca si celord
opt. G.
4. Fapta hunt In viata
La nenorocire inalta. P. p. v. 112, 22;
Ht. 57.
5. *Fapta bun& nu more nicl °data.
T g. I, 91.
6. Fapta cea rea o ascun41 de omen},
dar Dumnegeg tote ]e vede. L. 19.
7. Fapta cea rea tot cand-va se pe-
depsesce. L. 21.
8. Faptele bune in lume
41 las nemuritor nume. P. p. v. 112.
22 ; Ht. 57.
9. *Fara doer si pote. Cv. I. Al. 282;
IV, Al. 305 si 339.
2180. Fara lining de minta; la nunta sl
nu mergl, G.
1. Fara. Mc de grije. Cv. IX, Gn. 55.
2. *Fara mile' de pent. Cv. I, AL 215
3. Faramiturile cell reman, di -le si to
pe Val tel caini, ce. si ei sa ma-
nance aslepta de la stapan. G.
4. Fere. sal (lora macar capul. Lg. I, 10.
5. Fara undita, fera plasa, nicl un pe-
sce vei avea. G.
6. Fit si to ce face tote. lumea. P. p.
v. 112, 114 ; Ht. 54.
7. Fata cu tulel n'o Linea pe vatrA, ca
nu e facute. de vatra. G.
8. Fata e Juana mehenghe. Cv. X1, Cr. 29
9. *Fate mare, be.e tare
Umple casa de putore.
Fate. mare be.e tare G.
2190. Fata mare isprava n'are. Al.'.
1. Fatarniculd laudandu-te, te stria.
L. 18.
2. Fal.a ta, de nu e formosa, cu Inv&
tatur1 folositore o poll impodold
L. 21.
3. Fa-te om de lumea noun.
Se. furl closca de pe out. F. 153.
*Furs closes de. pe (ma Vera se. ca-
rae. F. 8.
4. *Fa-te frate cu dracul, Ong vei trece
puntea. Cv. XII, 203.
FA-te lovaras cu dracul, IAA teed
cu el lacul, P. p. v.. 79 ; Ht. 189,
FA-te cu dracul tovaras pina trod
puntea. P. p. v. IP', 29.
6, *Fall crucea mare, ca e dracul be.
tau, P, p. v. 23,
www.dacoromanica.ro
381
yivp crucea mare pe sin.
Ca dracul este harem. P. p. v. 1",
78; Ht. 40.
Fa cruce mare, ca dracu e betran.
Jp. 0. 116.
Fa-ti crucea mare, ca dracu e be-
tran. Bz. 55.
6. *Fedor de carte, scie pop/.
7. *Fecior de lele. 0. k 128; r. 290;
Lg. 11, 136.
Puiu de I( le. Hd.-R. t. 20.
8. Feciorul lui haul gata.
9. Felinarul 1nainte and noe. ne
merge, mai mull ne lumineza. G.
2200. Felinarul lumineza, Inse. nu si de
desubt G.
1. Femeea a scos pe om din raid. F.204.
2. *Femeea care nu voesce se framente,
iota clioa cerne.
Cine cerne tote. clioa e semnA ca. n'are
gust s.6. framln' e. Bz. 54.
Cirte nu urea saplamadesca, tots 4ioa
cerne. N. p. t. 251.
Muierea care nu va se.' plamadesca
tote. 4ioa cerne. P. p. v. 103.
Cine nu vre se fremente, tota diu'a
cerne. Acd. I, 603 ; G.
3. Femeea este ca o randuricA cell tut
schimba cuibul dupa plat, ha Ince.
data este mai frumesa face ar'p1
ca de 'iliac. S. 12A.
4. *Femeea, pusca si calul, n'ad creole-
meat.
Pusca, calul si femeea, -nu se /mpru-
mute.. Cv. IX, Gn. 51.
Canelui neci una data se nu iei cre-
denti'a. Acd. 1, 382.
5. Fen bun din erbe. prosta, anevoe a
capeta. 0.
6. *Ferbe sangele inteensul (a Intel)
coje de rac mort.
Ferhe sangole In tine ca intro c6je
de rac. P. p. v. 158.
Sangele ferbe in cineva ca intt'unu
cancru mottu. Acd. 1, 372.
7. Feresca Dumnecleg ; cruce de our
cu not in casa. Cv. XI, Cr. 27.
8. Feresce-te de fapte de rusine. Ie. 22.
9. *F(rice de eel 'nalt, ca de gur/ peste
gard. G.
2210. Ferl din tale: Cv. VI, SI. 94.
1. *Ferul cg'i fer; si and. ruginesce.A1.8.
Ferul care nu se Intrebuinteza rugi-
nesce. P. rt. v. 175 ; Ht. 59.
Fcrul lesne ruginesce. G.
2. *Ferul red cat sal bail e de geba, P.
p. v. 95 ; Ht. 59.
3. *Ferul red, nu se prepidesce. lit. 59,
4, Fetiqdra asta are trel caste de drag
382 P. ISPIRESCI:.
inteensa ; pe cand cea maT bunk
dintre femel, si tot are una. Cv. XI,
Cr. 29.
5 Fetisora man& fetisora. E. p. v.100.
Fetisora f . te p . disora.
6. Fidea cu apk, 0.
7. *Fie calul cat de bun, tot se polic-
nesce si el cand si cand.
8. Fie ca o naibk,
Numal ban! sa, aibk. P. p v. 112, 128;
Ht. 117.
9. *Fie a prea e de 6e. Rom. Lib.
Nr. 325, din 29 Febr. 1880.
2220. Fie-care cum apuck
Ast-fel trebue s'o duce.. P. p. v. P, 72;
Ht. 5
1. *Fie-care cu treba mk-s;.
2. *Fie-care este croitor de paTne, pen-
tru densul.
Fiecare pentru sine croitor de paine
Cv. ttI, Cr. 173.
3 *Fie-case 1s1 scie phsul sea. P. p. v.
57; Ht. 59.
Fie-care 1.11 are necasurile sale.H1.59.
4. Fie-care port& cate un ravas in spate.
P. p. v. 3.
5. Fie-care pune bncuros seoa pe epa
VecinuluT. Cv. IX, Si. 93.
6. *Fie-care scie Lindell strange opinca.
Fie-care scie unde 11 strange ciobota.
Cv. XII, J. ,Ng. 16.
NumaT to BA scil unde te strange cio-
bota. N. p. t. 251.
Fie care singur scie unde 11 strange
opinca. P. p. v. 57.
Nime nu scie ma! bine unde-1 strange
cisma, de cat eel ce o portff. Bz.62.
7. *Fie-care se leg. numa! uncle 11 dere.
P. p, v. 4; biz. 57. Ht. 118.
8. *Fie-care se tine maT cu ininte de
cat MM. P. p. v. 3.
9. *Fie-care trage spuza pe turta lul.
Hd .-R. t. 18si119;P.p.v.3;Bt.191.
Fie-care 41 trage spuza pe turta sa G.
2230. Fie-care unde cunosce, acolo trage.
P. p. v. 161.
1. *Fie cAruia i se pare a copilul sek
e mat frumos.
Fie-caruia i se pare el copilul seu
e ma! frumos, d'ar fi cat de url-
cios. P. p. v. 3.
2. *Fie ce nebun scie al ca.stige banii,
dar nu scie sit pastreze P. p, v. 59,
Fie-ce nebun scie sa castiges;
Dar nu scie sa pastreze.,}1t. 30.
8, Fie ce trandafir cu ghimpele lul. G.
4,. Fie -tine ce face pentru el este. P,
v, WI 21; H of).
www.dacoromanica.ro
5. Fie mkear aurit,
NuT voiu, nu'mI este dorit. P. p. v.
IP, 130.
6. Fic'n zarpale de our
Nu este de cat un taur. P. p. v. JIP, 39.
Fie 'n zkbale de our
Nu esle de cat un taut. Ht. 210.
7. *Fie paInea cat de rea,
Tot mai bine 'n tam mea.
Fie paInea cat de pros*
Tot se chiamk, Ora nOstrA. a
8. Fiesi-care se'st cunosce. lungul na-
suluT. G.
9. Fies-ce In vasul seri, iar pantecele
vas de obste. G.
2240. *Fie si un lup mancat d'u 6e. P.
p. v. IP, 70 ; Ht. 95.
1. Fiestc-care pismuesce cei mai fru-
mese de cat el. T.. 125.
2. *Fie tufa cat de mica, IT are si ea
umbra ei.
3. Fie un bet descojat,
Tot se numesce bArbat. P. p. v. IP, 65
4. *Fii dupk cum te aratk chipul.
5. FiT indestulat cu ce a!, si te trudesce
a -1I castiga cele ma! bune. L. 28.
6. *Fii intelept ca serpele, muncilor ca
albina si dornic ca turturica.
7. FiT la on ce In ferelk,
Nu da loc de blnuiala. P. p. v. P,
168 ; Ht. 137.
8. Fii roman verde si rupe mata In
doul N. p. t 251.
9. Fii tats celor buni si bicik celor
rki. P. p. v. IP. 34.
2250. Fine, fine. dar pore-de-chine. G.
1. Firele cand se incurce. .
Anevoe se descurck. P. p. v. P, 61;
Ht. 60.
2. Fitie coda ca vulpea. in tote pkrtile.
P. p. v. lIP, 63; Ht 36.
3. Flacara cand vilviesce, din foc mare
isvoras( e. G.
4, *FlAmandul codri visezkr, si vrabia
mein, P. p. v, P 129 ; Ht. 60.
*Cui e feline codri'viseza.
Wino, curktutk visez5. , si vrabia
meik. P. p. v. P, 135. *
Gaina curatitura viseza, $i vrabia
meik. Ht. 65.
A visa codri verdi. Acd. I, 764.
5, Florea cu 86re dragoste are, iar nu
cu o putOre. G.
6. FlOrea cum se deschide, se vede
ce rod dg.. G.
7. FlOrea la flora merge G.
8. FlOrea ping, a nu se vesteji, s'a a.
duel la nas, ca sin4i nnrosuli
 InCATalti POPULARE.
9. Florea pine n'o piri la nas, nu cu-
nosci ce miros are. G.4
2260. Florea s'o pazesei 'ca sa nu se
strice, ca de se va strica, nicl o
porn& vet avea. G.
1. *Fiore la ureche. G.
Gandescl ea e Wire la ureche. P. p.
v. 161.
Acum poll sa put &ire la ureche si
Hitt capul sa te dora. Lg. II, 135.
Trebile cele mai grele la el era fla-
re la ureche. SO, 45.
2. Fiore 'n legatore.
3. Florile umple vasdohul de mirosna.
Cv. X, Cr. 380.
4. Florile una de alta cand n'ar fi mal
frumosa, nicI una s'ar arata fru-
m6sa. a.
6. *Fluera In Bute. P. p. v. P, 111.
G. Flaturele cand se Intorce pe lane.
vulvore, aripile 'si le arde. G,
7. Foc dupe foc, reu dupe rail, P. p
v. V, 60; Ht. 60,
8. Foe pe foc nu stinger ci mat mull
it aprinde. G.
9. Foe sa facI si fum sit nu insil, po-
ste paint& so intelege. U.
, 2270. Focul cand s'aprinae maracirit
uscatl, arde si pe eel ver4l. G.
1. Focul cand se Ineinge
Anevoe se stinge. P. p. v. BP. 12;
Ht. 61.
2. Focul ce nu te supers, nicl cum sa'l
agandarl. G.
3. Focul ce se socotesce stins, de multe
orI sub cenusa se gasesce aprins. G.
4. Focul ea cat ma! mull II sgiinclarT.
cu atit ma! mult se si aprinde. G.
b. Focul in padure din scantee mid se
aprinde. G.
6. Focal pe cele mal uscate mai 1, sne
le topesce. G.
7. Foie preste f6ie, si la mijloc tiff]."
Cv. I, AI. 215.
8. *F6mea e sorb', buns cu setea.
Famea e soru bona cu setca. Acd.
I. 1.20.
9. *F6mea este bucatarul cel mai bun.
2280. Form pe lup 11 scote afara din pA-
dure. G.
1. FOmea se tiTta la porta multi!
muncitor, qi nu indrasnesce sit
intre. P. p. v. 44.
Fomea se ulta pe ferestra In
CaSa
omulul muncitor. si nil intra nicl
de cum pe are, Ht. 62,
2. Famea ei rusinea
Nu sa pot de lac uui
www.dacoromanica.ro
383
Inlr'un lnc a locui. P. p. v. 11P, 32 ;
Ht. 196.
3. Fontana nu Inghiata nicl Cdata. G.
4. Fontana puturosa, Impute la vale
tote ale el suroe. G.
5. *Fost'al, lele, cand al fost. P. p. v.110.
Al fost pi tu, cand al fost. Cv. I,
Al. 295.
6. FrAmamlit Mina en pieforele, si lu-
tul cu malnile. 0.
7. *Frate, Irate; bran@ e cu ban!. N.
p. t. 249. Ht. 6?.
De ftate, frate; dar branda pe ban!. G.
Frate, Irate; dar pita e cu ban!. Cv.
IX, Cr. 453.
De frate iml estl frate, dar brancla
e pe ban! P. p. v. I1P, 109.
Frate, Irate, deco brendia e pre ban!.
Acd. I, 1256.
8. Fratele harahoilor. Cv. III. Fl. 5.
9. *Frate-mea din gura; era de la inima
foc si otrava.
picI din gura calT sunt drags. limb&
plina de otrava. G.
Din gura rniere, iar din inima o-
trava. G.
Cel mai mull cu mierea In gur!.,ti
cu fierea in inima. G.
2290. Frau], cat de mole calul va fi In
gura, sa nu ti'I IncredintezI In
mama altuia.
1. *Frica pazesce pepenil. G.; P. p. v.
11P, 53; Bz. 53; Ht. 62.
Frica pazesce I ostanaria. Cv. IV, Al.
339; VII, Al. 369; XI, Cr. 184.
2. *Frige linte. Cv. V, Al. 164.
3. *Fript de sete. Cu. VII, 86.
4. *Frumosa, de pica. P. u. 72.
5. Frumosa nora dobendisT,
Dar se uita cam pleolisI. P. p. v.1', 4;
Ht. 125.
G. Frumosit poveste, dar mare minciuna.
N. p. t 250.
7. Frumos, frumos, ca dintr'un c.r.
scos. G.
8. Frumps sa priveFel flirtuna pe mare,
dar cam de departe. G.
9. Frumusetea cal null place ? dar nu
slil In ea ce zace. Jp 0. 141.
2300. Fruimiise(ea fetil tale sa nu o fact
urlta cu fapte role. L. 21,
1. Frumusetea vestejesce
Dar Intelepciunea cresce. P. p. v.
III'. 147; Ht. 64.
2. Frumusete de maimuta. G.
13, *Frunza verd4 *it cCpta, 11-aed
mance. Elpada fripti. H. t. 61
4. *Fu cum fu. P u. 9b.
384 P. ISPIRFSCI.T.
I 5. *Fuga, e rucin6sa, dar e sanatosa.
Cv. IX, Cr. 340; XII, 174; P. p. v.
173; Bz. 51; Ht. 64.
Fuga de ai sanatosa, este !Ina ru-
ai46sa. 0. m. 91.
Fuga ai de e ruainosa, dar e sana-
tosa G.
Fug'a e rosinosa, deco e sanatosa.
Acd. I, 1263.
6. *Fuge ca cainele cu coda ?titre I i-
cidre. P. p. v. 1112, 53; Ht. 64.
A fugi (sad a se duce) cu coda
intre petiore. Acd. I, 762.
7. *Fuge ca cand II gonesce cu bicid
de foe. P. p. v. 1112, 52; Ht. 64.
8. *Fuge ca dracul de tamaie P. p. v.
I112, 52; H. t. ; 6; Ht. 64.
Sa te feresil ca diacu1 a de tamaie
Cv. V, Al. 140.
Ia -ti catrafusele ee fug1 ca dracu de
tamaie. N. p. t. 249.
De omens ref sa te Inchini pi st1
fugl ca draciil de tamaie. P. p. v.
P, 78; Ht. 130.
9. Fuge ca tannul cu paiul. Cv. XII.
Cr. 25.
2310. Fuge de la aoled
Si da peste oleoled. P. p. v 12, 1.14;
Ht. 6l-,
1. *Fuge de pare ca mananca pa-
mentul.
Fuge mancand pamentul (T. Maior.
Grit. pag. 27).
De omul red se. fugY mancand pa-
mentul. P. p. v. 0, 167 ; Ht. 131.
2. Fuge de phie pi de. de noroe. P.
p. v. 12, 69; Bt. 64.
3. Fuge de-0 scote ochil. Tv. IX. Lb. 4.
Fugea scotea ochil. Cv.X, Cr.375;
4. Fuge de treerat, ca calul de streche.
Cv. V, Si. 8.
5. *Fugi ca si. c1n1 ar fi scapat din
puaca. P. u. 'id.
6. Fugi d'acelea, virio'ncoce,
Se41 biiiiaor, nuhui da pace. Cv. NI,
Cr. 195.
7. *Fugl d'acilea,
Vino'neace
BA.etele &ace,
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
CA le spuid la tata nu,
i la mania ha.
Ca de-oid scote cOda de fuma
$i-oid aaterne zevelca jos
Te ia dracu pe a#ernut.
8. FugT de birfitoril vorbelor spurcate,
ail null sloho4i limba la acolo sa
alerge. L. 19.
9. *Fugl de cel ce pupa In bot, ca. ItT ia
din punga tot
Seruta-ld in hot de vrel sa f el tot.
Bz. 59.
Pupa pe roman In gara,Si if ia din
Tinge tot. Hd,-R. 122.
Te pupa in brit i YtT ia din punga tot.
P. p v. 104.
2320. Fugi de lucrurT nedrepte,°cAll aduc
ruaine ai prada. L. 24.
1. Fum cam mare, dar frigarea cam
mica. G.
2. Fumul din uleid pe albina sage. G.
3. Fumul se vede 4ioa, ai noptea arde
focul. G.
4. Funia cea Indoita cu mull mai mult
tine de cat cea desdoita. G.
5. Furl ouele de sub cloaca.
6. Puree fare fus, nici cum se pOte. G.
7. *Furnica cat a de mica Si data o cold
pe picior se intorce ai ea sa te
musce. P. p. v. 7.
Si furnica cat de mica face o respla-
tii e mica. G.
Si furnica de e furnica tot are manic
cat de mica. G.
Furnica cat de mica Si iar te pi, ca
and o calcT In piciore. G.
Furnica cat e de mica si tot data o
calci pe picior, capul I I ridica gi
te place.. P. p. v. P, 23.
8. Furnica cu furnica, fie eat de mica,
face mare mosoroid. G.
9. Furnica Tal strange brans
De cu vava pentru iarna. P. p. v. 7,
150; Ht. 65.
2330. Fusta femeil, faaa draculul. Cv. VII,
Al. 374.
P. Ispiresca.
 BISER1CA DE LA TRE1ERARCHT DIN 10. 385

BISEFIIGA DE LA TREt- ERARCHI DIN IASI.

In regatul RomanieT sunt mai multe monumente insemnate, de care eel in
drept s'ad interesat fOrte putin, papa in anii nu prea indepartatT. Si multe din
acele monumente ad devenit prada indiferentei acelora chiar, caril erau mai
mull responsabili de ele. Avem exemple despre acesta nepasare, $i anume la
eel mai remarcabil monument din Romania : biserica de la Curtea de Argeg,
care pans inainte cu vr'o call -va ani a fost data cu totul ullarei.
Un al doilea monument insernnat. de cri de o valOre artistica mai inferiOra
ca cel de la Curtea de Arges, este biserica Tret-Erarcht din Ia$1, care Inca a
fost neglijeta pane in present. Gratie sufletelor nubile, care an staruit pentru
restaurarea bisericei de la Curtea de Arge$, s'a de$teptat ambitiunea pen-
tru a se restaura $i biserica Trel Erarchi din 1a$1., la care se lucreza cu multa
asiduitate.
Acesta biserica, edificata de Vasile Lupu, domnul Moldovei, in anul de la
Adam 7147 sets de la Christos 1639, i$T are valOrea sa atat artistica cat §i
istorica.
Scopul acestel descrier! insa este de a ne ocupa numai cu partea artistica.
Vasile Lupu, care era insufletit de multe idei folosilOre terei sale, a pus fun -
dameniul mai multor institutiuni; a infiintat $coli, academia, qi a edificat bi-
serici monumentale. El a inceput sa zidesca biserica numita Golia, dar n'a a-
pucat sa o termine el, ci flu! s6u Stefan la anul 7168 sea de la Christos 1660.
Stilul acestri biserici (Golia din Ia$1) e cn totul particular, insa tot dupe
tipul bisericilor bizantine.
Biserica TreT- Erarchi este de jos pans sus acoperita numai de sculpturi or-
namenlale in petra. Asemenea $i turnurile (saw cupolele) care se inalta de la
coperi$ inca sunt preste tot investite cu ornamente sapate In petra, §i cu ar-
chitecture.
Edificiul accsta nu se pole numi architectonic, pentru ca : afara de posta-
ment, de fa$a set bran! care incinge mijlocul zidire!, $i afara de cornice, nu
mai poseda membril architectonic!. Turnurile insa tot mai ad $i Ore$I-care va-
riatiuni architectonice. Stilul ei este amestecat, pentru ca gasim motive bi-
zantine, maurice $i chiar $i indiene in ornamentatiunea cu care e imbracata
tOta biserica. Ba la Eurnuri sunt aplicati un fel de pilastril, care semana mult
cu petrile ce pun Mahomedanii la mormintele lor, cu acea diferinta: ca ace§ti
Rev. p. I . Arch. fi A ., An. III, Vol. V. 25

www.dacoromanica.ro
386 STEFAN EMIL1AN.

pilastril aunt IncoronatT cu o cruce, pe cand monumentele mormintelor ma-

homedane, cu un turban.
Faciadele bisericel ail .i motive egiptene. La monumentele Egiptenilor
campul fans al peretilor Inca e acoperit numal cu ornamente *i hieroglife ;
*i mime marginile peretilor sunt ineadrati cu membri rotunciT architectonic!
In forma de cercevea.
Variatiunile multiple de ornamente de la biserica Trei-ErarchT sunt admi-
rabile, ins& nu *i esecutarea for tehnica; dar cu tote aceste produc o impre-
siune f6rte placuta asupra spectatorulut.
Aceste ornamente sunt In forma de fe*ii, a*edate de jos pans sus una langa
alta, incepend chiar din poslamentul bisericel.
Tocma la pament Incepe cu &hie trepte care compun baza postainentului,
pe care urmeza corpul poslamentuluT, decorat cu sculpluri ornamentale in
forma tulpelor nedesvoltate sea nedeschise, sea *i ca flOrea lobos, care la In-
dienT este forte mult aplicata in decoratiunile templelor tor. Postamentul se
termina cu un mic cornice, exit din perete ca de 20 centimetrii.
Indata pe postament se intinde o fa*ie late, marginita sus *i jos cu cate un
cornice ingust *i dentat, dupe cum intimpinam acest membru architectonic a-
tat in stilul bizantin, cat *i in eel mauric. Spatiul dintre ace-1e &me linii de
cornice dentate, e decorat cu o compositie de stet* octagonale complicate,
*i cu multa arta *i gust compuse, combinate *i legate una de alta, In cat abia
pete omul afla inceputul 4i sfir*itul tor. Este numal de regrelat, ca sunt prea
putin pronuntate, ci nu produc efectul, ca data ar fi mat ridicale.
Dupe acesta urineza 11, MO de ornamente in diferite forme, una mat fru-
mesa decal alta; iara a 12-a represent& o facie de ornamenle compusa alter-
naliv din o cruce *i un paralelogram in forma unet rarne de cadre. Crucea
ate o bail care semana a fi impletita din cordele (pantlice) de o forma prea
frumOsa; iarl bratele .i capul crucei tree in forma de care fret frunze. Din
bratele crucei es cordelele ci tree prin paralelogram pans la alta cruce conse-
culiva, in forma impletita cu mull gust. Insa *i aci durere are un de-
fect, ca ineolacitura cordelel este Iliad *i intrerupta la marginea fasiei de
deasupra, ceea ce s'ar fi plaint Ririe urr evita dada sculptorul ar fi cohorit
numal cu treT cenlimetri privasul de deasupra al ramet mat jos.
Preste seria de cruet descrisa acuma, incep able 3 faii de ornamenle Cu
tolul diferite, alai de cele precedence cat §i intre sine, deasupra clrora apoi
incoroneza pe acesla o f4a de midi arcade semi ridicale (basrelief) cu slilp-
corl iii arcurele (archivolie) unpletite, §i In mijlocul for eate o roseta, mi preste
arcade un cornice mie dentat.
Aici se termini partea de din jos a edificiulul ; penlru el faOa care urineza
este labs forte ca de 2 metric, din marmor negru forte vertos *i lucia ca *i
supralata Lind mese bine lustruita. Tocinai presle mijlocul acestet MO ne-
gre se incinge un brau impletit in tret vice grOse, sculplate din petra nesi-.
pOsti, ca *i petra din care e construita biserica intrega. Dona din vice sunt in-

www.dacoromanica.ro
 BISERiCA DE LA TRET-EBARCHT DIN 14. 381

vescute cu solti ca ceT de pence; cu tote aceste vitele ad aparenta unor seri)!
coloselY. Impletitura insa nu are asemanare cu odgonul (funia grds4), dupe
cum este braul bisericeT de la Arges; ci vitele se Impletesc numaT din dis-
tante in distanta, iara de la o impletitura pane la alta vitele sunt orizontale.
Pe facia cea negra (care cum s'a tlis mai sus e impartita prin braul imple-
lit drept in doue) se afla ornamente forte fin gravate, ca $i cand ar fi sga-
riete cu un varf de sula fins. Facia est& negra se terming la marginea de
sus iartisl cu un cornice rule dentat, ca si cel de din jos.
De aid in sus urmeza trei MOT de ornamente de diferite forme sculptate
ca si cele de din jos de brad.
Preste aceste MOT se afla un fel de colonade incoronate de arcurT maurice;
coldnele Insa ad forma de balustre cu base si capitele, dar de o esecutare ma!
inferiara ca a celor l'alte ornamente, atat in respectul sculpture! cat si a for-
me! tor. In fie-care arcade, respective Satre balustre, este aplicat cafe un vas
cu fort, cum si deasupra capitelelor de la balustre, cate o ramura de orna-
ment.
Preste acesta serie (de colonade-balustrade cu arcade), urmeze o serie de
arcade tot de forma maurica, ale caret arcurl, atat la acesta serie cat si la
balustradele descrise mai sus, se compun din liniT curbe mixte si intrerupte;
iard cheia arcurilor se termine la ambele seri! in unghiurl ascutite.
In mijlocul arcurilor din urma sunt aplicate rosete de diferite forme.
Este de remarcat : ca arcurile de pe balustre, nu ad aceeaci axe cu arcurile
de deasupra for ; ci variaza ast-fel : ce d. e. axele arcurilor balustrade! (sad
a colonadel) tree prin piciarele arcadelor de deasupra ; si axele (sat osiile)
arcadelor acestora, tree prin mijlocul balustrelor.
Acuma imediat preste arcadele din urma se afla cornicele principale, care
incoroneza corpul biserice!, si se compune din do! membril architectonicT
principal!, si aniline : un cuadrant esit si un charnis drept (sirna), Intre care
se rifle done lesperpare (sat plinte) mid, $i preste charnis Aiwa o lespede
(Owe mice), aria IT urtneza stresina sad picatura coperisulul bisericel.
Inaltimea faciadei de la nivelul pementuluT si pane la stresina este de
11.40 metri.
Despre apus este situate antehala (Uncle, antretul, nartex, pronaos), un spa-
lid care are done u$T : una despre mega-cli si alta despre mega-nOpte. Cea
despre mega -qi cu pragul de deasupra orizontal ; hire cea despre mega-napte
cu pragul superior, semicercual, deasupra caruia se afla o ferestra tot ca si
usa ; iartt preste aceste us! se inalta cate un arc aprOpe gotic. Use despre
miarl&-qi servesce pentru intrarea principal/ In biserica.
Imprejur de usi, la o distanta proportionate, se incinge o incadrare de im-
pletitura ca si cea de la mijlocul corpuluT bisericel descrisa maT sus, numai
ce acesta este de dimensiuni mai mid! si de forme ma! subtil!. Pe aceste m-
ine Impletite sunt aplicate 5 scuturI, lase numa! netede, lera ver o marca sad
insignii pe ele. MaT jos de acestea sunt de ambele WIT (ins/ tot pe imple-

www.dacoromanica.ro
388 STEFAN EMILIAN.

Wulf) cafe un cap de hour sad zimbru cu o stea Wire dome, marca Mol-
dova Deasupra Incadrarei de la usa despre rneqa-cli se aft pe o lespede
sapata inscriptiunea In limba slavona. Lespedea acOsIa iara§T e incadrata de
o ImpleliturA ca cele citate mar sus, numal ea este de dimensiunT and i
maT sublill. Deasupra lespedeT se intinde un mic camp semicercual, in care
se afla un scut cu marca MoldoveT, representand capul de hour, deasupra cu
corona princiara si imprejur de capul bourulul 4 stele si una intre come. Les-
pedea cuprinde o inscriptiune in limba slavona, din care se vede el : loan
Vasilie Voevod din mile lul Dumnecjed Domnu tereT Moldovel, si DOmna n6-
stilt Theodora, si de Dumne4ed dAruitii fii loan Voevod, si Maria, si Roxanda,
zidit'ad acesta Santa Monastire (sad biserica) in numele a trel Santi (sad
trel Erarchl) Vasile eel mare, Grigorie Teologul siIoan-gura de aur, thud Ar-
chiepiscop Varlaam, la anul 7147 Maid 6.,
PAretele interior, care desparte hale (sad pronaos) de bisericA, si in care
este si intrarea din hall in bisericA, and e acoperit cu acele4 scolpturi or-
namentale, ca cele de pe esteriorul bisericel. Acesle ornamente ad fort as-
cunse sub tincuialA, si tincuiala zugrlvitl cu fresco dupe usul picturilor de
prin bisericile ortodoxe; ins§ arum cu ocasiunea restaurarei, s'a despoiat
paretele de acea tencuialti si asa s'ati descoperit sculpturile ornamenlale.
Usa prin care Intri din pronaos in bisericA este curet gotica, ale carei mem-
bri architectonici sunt bine profilati si frumos sculptati.
Ferestrile bisericef, de stil mahomedan amestecat cu gotic, sunt mic!, ca
la Mete monumentele din epoca acestra stil. Ele ad boltirea ascutila, insA nu
asa de 'naltti. ca la architecture gotica. Membril architectonici, care le deco-
rezti, aunt rotunda, si se petrec uniT prin altil in o forma harmoniOsa si p1A-
cull ; iarl acesta tesAturA de membril este ineadrata de o (Asia de ornamente,
si tocmai deasupra se Incoroneazl de un cornice mic compus din membriT
diferitT architectonici, care cornice are caracterul de a fi ca un aparAtorid de
ploT pentru ferestri!. La mijlocul corniceluT se MIA un scut neled, ca si cele
de pe impletitura usilor descrisii mar sus. y5i sub ferestriT sunt aplicate cor-
nice (ea solbane) intocmaT ca cele de deasupra. AIM cornicele de deasupra
cat §i aceste de jos, ad defectul ca sunt prea scurte in report cu lA0mea de-
coratiunel ferestrilor. In frontul despre apus al Uncle( (pronaos) are doug fe-
restre gotice, si imprejur de ele se incinge o fasie de ornamente.
Pentru fortificarea paretilor, sunt aplicate septe proptele masive de [Aix A
cioplitA, din care doul in colturile despre apus ale bisericei, care se inalta panA.
aprOpe de cornicele principale, patru din ele, distribuite cite &lad despre
nord si doue despre sud, lipite de peretil longitudinal!, InAltandu-se panA la
brAul Impletit ; iarl una, sub ferestra altarulul despre rdsArit. lima si aceste
proptele sunt incinse de tote faciile de ornamente ale bisericeT, care vin in
prejma lor.
SA ne suim acuma pe bisericA..
Aid strabat cele doue turnurl respective cupole cu piedestalele for

www.dacoromanica.ro
 B1SERICA DE LA TREI- ERARCBT DIN Iql. 389

pair& e prin copericul bisericel, ci piedestalurile se terming. cu cate un cor-

nice proprid, compus din cat! -va membrii architectonicT, ci purtate de arcade
tnaurice, care se sprijinesc pe consOle, ci in mijlocul arcurilor cu rosete. In-
treg piedestalul e acoperit cu ornamente, care se incing imprejur in treT se-
ril de faciT, ca ci biserica ; dintre care done se maT repeta pe biserica, jar&
una nu. Prin copericele fie-ciiruT piedestal strabate un at doilea piedestal, a
ciiruT proiectiune orizontala are forma unel stele cu 12 race ; ci naltimea luT
e egala cu a piedestalulul celui inferior (patrunghiular). Suprafetele pere-
tilor piedestaluluT acestuia (in num6r de 24) sunt decorate cu nice boltite cu
arcurT maurice, ci pe arcurl, imprejur, cu ornamente ; iara in fie-care nice
sunt cafe trel rosete de diferite motive.
Colturile stele!, ecite in afara sunt ornate cu impletiturt ca cele descrise
maT uainte, care se suie pang sub cornice ci se continua pe sub cornice pang
in unghiurile steleT adancite; aid apoT iara se pogOra pana la basa acestuT
piedestal, continuand urcarea ci descinderea jur imprejur de turn, respective
de piedestal. Piedestalele aceste se incoroneza de cornice simple. Copericele a-
cestora Inca se compun din cate 24 suprafete plane, ci prin ele strabat cor-
purile turnurilor (sad a cupolelor) in forma octagoaala, pane la ultimele cor-
nice care incoronka turnurile, preste care apol se inalta copericele in forma
emisferica octagonala, ca cupolele obicinuite la stilul bizantin.
Aid pe turnurT intalnim architecture ci sculpture, care variaza in forme
cat se pOte de placute.
Din cele opt laturT ale tumulus'', patru contin cate o ferestra de forma ce-
lor de jos ale bisericeT ; iara pe cele-l'alte patru laturl cate o nice, in care se
afla aplicatT pilastril, de o forma bizara ce s6mena mai mult cu un monument
de mormint, pe fata caruT se afla 4 rosete, ,i terminandu-se cu o truce in virf
acezata pe un mic frontispicid.
Cele opt much! ale turnurilor stint decorate cu impletiturile des citate, care
jOca rolul principal architectonic decorativ. Mijlocul turnurilor Inca e incins
de un brad impletit, impartind ast-fel turnul in (loud. Acestg. impletitura (res-
pective braul) se incinge peste o facia late de marmor negru, care facia inea
se imparte in doug prin brad, in cat rgmane din sus ci din jos de brad cate
o facia negra de marmor vizibila, ci cam late. Ferestrile turnurilor se afla in
partea de din jos de brad. Deasupra for ad cate un cornice ca cele de la fe-
restrile bisericeT, ci peste cornice se boltesc cate doug arcuri maurice, impre-
jurate de ornamente, de forma celor ce ineunjOra tote ferestrele ; ci de care
ornamente se maT incadrOza ci intrega fata a paretilor de la turn.
Din sus de braul impletit sunt aranjate doug randurT de arcurl maurice,
care se sprijinesc pe consOle. Aceste arcurt ad aceiacT decoratiune ca ci cele
precedenle. In fie-care arc, ci printre arcurt cum ci pe basa acestet parti oc-
tagonale a turnuluY, sunt aplicate rosete de diferite mariml ci forme de de-
semn. Intre arcuri ci brad se mal intinde un mic cornice dental. Mara de
aceste decoratiuni descrise pans aci, mat sunt MOT de ornamente orizontale,

www.dacoromanica.ro
390 STEFAN EMILIAN.

care incing corpurile turnurilor, si al caror desemn se mar afla pe paretiT

bisericet.
Turnurile aunt mat bogate si in architectura si In sculptura, *i Inca cu a-
tata abondenta ca nu ad rgmas partT de Well neacoperitl cu decoratiuni.
Tot acesta putem dice si despre intrega bisericii ; cad data nu ar fi imbra-
cata pests tot cu ornamente, ar represenla o zidire simply si monotone fare
nict o decoratiune. Pen tru ca, dupa cum s'a ciis mal sus, ea nu are architec-
tura decorative pe dinafara.
Intrand In bisericii, vedem cit planul proientiunei orizontale, are forma de
truce lungaretti, ale card cap 5i brate sunt rotunde in interior, iara pe dina-
fara poligonale. In capul crucel se afla sanctuariul (altariul) si in brate (care
cum am clis sunt rotunde in forma de nice) se afla stranele cantaretilor. Cor-
pul, sad naea bisericet, se imparte in doug pail prin dou6 colOne corpolente,
din care partea despre usa intrareT, era in vechime pentru sexul femenin,
jail partea despre altarid, pentru barbati. Preste ambele aceste partY sa in-
nalta cele (long turnurl (cupole), care zac pe arcurt Impletite in trel vice
ca cele citate mal nainte ; iara arcurile pe colOne tot impletite, care colOne
insa nu ajung pane la pavimentul bisericet, ci se razima pe console, la o nal-
time de 2,20 dela paviment.
Preste arcurile acestea, trece forma palrata a spatiulul in cerc rotund
unde se afla o cununa de impletiturl. Acesta trecere si aict este formate ca la
Vile edificiele cu cupole rotunde prin patru pantantive, care incep dintre in-
talnirile arcurilor si se terming. la cercul rotund mat sus cps. Aid spatiul deja
e rotund, cilindric. In acest cilindru se boltesc patru arcurt simple asedate in
sens diagonal, si asedate pe console astfel: ca piciOrele acestor arcurt cad
pe cheia arcurilor celor mart de sub ele. Preste aceste boltirl iariisT se incin-
ge o cununa de impletitura. Insa find ca spatiul se tot strimteza, apot si cu-
nuna acesta este mat mica de cat cea precedents. Deasupra cununet se afla
alte opt arcurt boltite si purtate de console, preste care apol se incepe cilin-
drul interior al turnurilor, care se termina cu o bolts emisferica.
Naltimea de la paviment si pang la cheia boltet emisferice este de 21.20
metri. Interiorul bisericet e de 29,18 metri lunga; de 11,40 metri largg in bra_
tele crucel si de 7,43 metri largimea corpulut et.
Cred di nu va fi de prisos a arata aid pe scurf, cum ad urmat stilurile ar-
chitecturet, qi cum s'ad nascut ele unul dintr'altul, papa in epoca edificareT
acestet bisericT.
Asa In anticitate fara a ne pogora la templele indiene, babilonice, asiri-
ce etc. incepand de la architectura clal-ica a Elenilor, s'au succedat stilul
elruscic $i roman antic. Dupe aceea ad urmat in evul media stilul basilicelor
crestine din al 4-lea secol, construindu-se de stricla necesitate din fragmen-
tele luate de la monumente romane, cazute in ruine ApoT in secolul 5-lea,
in Imperiul [roman rgsariten de °data se ivesce o forma noun, un stil
nod, care insti a primit din stilul roman antic cupola si alte motive, dar s'a

www.dacoromanica.ro
 BISFRICA DF I A TRFT-ERARCRY DIN IA$. 391

trail un slil non, alai in respeclul planulul orizontal, cat §i in architectura de

coralivii, esteriOra Gi inieriOrg care se represinta cu tolul in forme none. Dupe
ocuparea de catre Mahomelani a acesiel party de imperia, el ad primit acest
slil, dar incet cu incetul ad mai schimbat formele §i ad produs in secolul al
8-lea rqa numilul stil mahomedan deja forte inaintat. Tot cam pe atunci s'a
format ,i stilul mauric, pe care it vedem in flOrea sa ]a moschea din Cordova
§i la alte monumente maurice. Dupe acestea §i din acestea resare deodata in
secolul al 10 lea stilul romanic. Motivele principale luate de la stilul bizantin
sii de la basilicele cre0ine, le-ad format mai suptile, mai nalte §i colOnele mai
cutezante pi maT indrasnete in raport cu greutatea ce aired de purtat; dar cu
tote acestea prin proporl,iunile partilor, s'a obtinut o armonie perfecta. Ime-
dial s'ad inceput a se modifica mai ales rotuncjimea boltelor prin imboltirl a-
scutite sii prin ornamente cu totul nOue, prin care a capatat archilectura o
fisionomie noug, care pe la secolul al 13-lea ajunsese la un grad malt de in-
florire. Acesta esle stilul gotic.
In secolul al 15-lea se incepe o era cu totul diferita pentru arhitectura prin
ace numitul stil italian Renesans , chip& care s'a succedat altele, precum : blon-
del, baroc etc, mai mull said mai putin interesante pang in timpuri mai recente.
Afara de acestea mai sunt multe stilurY mai subordinate celor citate pand
aid; dar find -ca scopul acesteT descriert nu este de a le numgra pe Vote, ci
numaT a arata de unde vin la biserica Trey -Erarchi motive din mai multe sti-
lull. Aid vedem motive din urmatOrele stiluri :
Din skin' bizantin §i roman, cupole emisferice, §i bolliturile arcurilor imple-
tile. Din eel mahomedan §i maurie, bolt.ri de nice 0 de ferestril. Din eel gotic,
ferestrile cele despre apus, uca interiors, incadrarea ucilor esterne §i archi-
vollele cele holtite cu linii curbe ascutite §i intrerupte, care insa sunt ame-
stecale cu motive maurice.
Ornamentele care imbraca inirega biserica, fara alte decoratiuni architec-
lonice, se mai pot compara in cat-va tli cu decoratiunile de ornamente din in-
teriorul ternplelor indiene; cu esceptiunea insa , ca la biserica Trey -ErarchT
stint arangiale intr'un mod regulat Si simetric, care produce o impresiune pia-
cula ii armonica asupra spectatorului, pe tend in tetnplele indiene fantasia cea
salbateca le-ad amestecat fara gust 0 fara armonie.
Din tole cele vise pang aid vedem ca ace sla biserica e mai bogala de ar-
chilectura pe din launtru de cat pe dinafara.
Dace vom compara acuma acesta biserica cu cea de la Curtea de Arge*,
apol vom vedea, ca acdsta din urrna este pe dinafara bogata atat in architec-
tura cat 0 in ornamenle, dar pe dinlauntru paretii sunt neteli yi simpli, fara
cea maT mica decoratiune architectonieg, afara de colOnele cele de marmor.
Din contra, biserica Trey-Erarchi pe dinafara n'are architecture de cat fOrte
plating; numal turnurile sunt mai avute, dar pe din launlru posecla mai multa
architecture de cit Curtea de Argeq. Stefan Eiiilian,
Professor la Un'versdagea d n /afl.

www.dacoromanica.ro
392 . URA! A

DOCUMENTE INEDITE
PR VITORE

LA ISTORIA ROMANA
Nr 1.
Iiiirlaii, 1198 Noembrie 26.
Stefan todd intlirefte vinzarea uner eel:We pe Putna aut; e Pea lea, cumperatti de
panul Ili comi la de in panul Ivul foul Voicat.
Uricul e to scri pe pergament, lung. 0,40, latime 0,35. De el este atiirnata cu sforl
de mats e o pecete mare ro,i de cerl. Pe scutul pecetei , care este rosie, capul de
boil cu steoa intre come, pe de laturile botuluI sorele si lung. Imprejur acest6. in-
scriptiune : t 01.1411. IW CTIZISAHls ROIROAd cornomp 3IMAH MGAA4KCKOH. 1)
In dosul actulul este scris cu o maim po teriora cu litere cirilice urmIterele : at o
saliste anume Bealea pi Putna cump5.ratura slugil mariel sale lul Jli comisul drept
100 zlotl tetAre§t1 de la Jvul sin Voicai nepot lul Bogdan stolnicul. ApoI alAturl cu
ace to se vede scris in limba grece. : 1717 touvcou r.ca accfiloro a sore AOTOUV.OU o amov ac-
-cap noupPouXoc f
Textul slavon.
i(CTTIO KNZIEIO M6 11 CTEiPH HOEKOAA . r-cnAp% 3EAJAH A10AAAK-
CKOH . 311AMEHHTO 4111111" H CZ CH-di HAIHHAi AFICTOAA RZCIAAA
KTO HAN SMUT HAN NTOrM fro SCAIWHT . CliiKE DOH II AE
npdhA UAW H npAA kiwi.' NAWHAM:1 AAOA'AdRCKILIAW notilpf.
CAOVTA HAW HRSAZ C-HZ ROKK6111. &Mt KOrAAHA CTOANHKA. HO
CHOW Aokpon KOMI, HHKKIA1 I HEHONS;KENk, A HIMpHCHAOKAH; H
ItlflOANI c11010 11f4111810 WTHHHS WT Fro npnanro Som. WT Or
(WU Aka Fro 11OrAAHA CTOA'HHKA . EAHHO CEAH1NE . HAIIHOST-
HON . HA HMI E.'kA'k r, MdA' MIIIKAZOgHlk KATHHA . TA npo-
. mit T06 MO CAOVS'k HAllIfAla li'kpHomott HANS FM KOMFICS
3A i . 3AAT TATApCKHK . n A &TAR WE HAN NA KOAWC . TA 3A-
HAATHA. SCH TOTIJ RHINE MICAHHIH HHHt311 p 3AAT TATAr
CMIX S ptlat:i cnoys-k FlAwfmoS . ARM, norm Hamill H 11pAA II
Scnant:i HAWHAW soap . AHO AAid RHAIHWH MEME MIMI Fir
AoupSto B0A10 il TOKMEME H HAKH 110ANSI0 3AHAATOS . :1 M1J
TAKONSAVE, H WT HAC gCM111 MAH II H HOTEXpAHAH CASSt HAWEAIOS 11-kp-

(1) VecIl acestti p. e . produ 1, in,fac.imil in aces a Rev'std, I, 279.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE INEDITE. 393

nomoS Fmk; NAN IKOMHCS . TOE npim pEtIEWHOi CEMUNE HA HSTHOH HA HMI
G*A'k rAi EWA MHKA7dWk K4THHd . II K4KO A,d ECT, iiNOS A WT H4C Spins . H
CZ RZCEAA A0x0Aom . emS . H A*TEM Aro . A SHStIATOM Fro . A nrkSFES(yrom
Fro . A npaiiiSATom Fro Al 118cim01i. poAS ero KTv1) I1 rk gmoS, H31/EpET HA
HRAHNCHTH HEHOpSWEHO HHKOAHME HA R*K111 . A XOTAp. TON KHWE IIHCAHHOH
CEMUNH . AA ECT WT SCHX CT0p011 no CTdpOMS xoTnpS, II 110 KSAA A3 RiK4
1.11';KHHAAH . A HA TO ECT tckpd HAWEr0 reARA RHINE MICAHHAr0 MhA CTE-
45AHA KOEROAT . H FAN% HARZ3AIORAEHHAr0 CH A rcriAgamia sormna ROE-
KOAT II A ickpa HAUDIX KOMpl . irk pa DANA AIMAA ilpZICAAAgit . trkpa MUM
ROA A,Spd AROpHHKA. Ripa HAM 111E216SA4 . ickpA NAHA ASmn spSASpa . Frkpa
DANA TOAAEPA H NAHA I turptina IlpSKSAAKI;1 WT KOTHH , KIN% HAHA 4E-
MIA, A DANA AparowE npzKanatali WT HAAlta . [Arm DANA [AMAPA HpZ-
KAAAGA NOROrNIACKOrA . R*114 HAMA II ApsspE riopTapii COS4ARCK0r0 . RipA
NAHA KAZHZ8 criaTawk . wkp4 HAHA HCAKA [13 HCTEpHHKA , p A] (1)
MINA ASAAWA HOCTEAHHKA , K'kpd DANA AiO)CHAA 48111011114 , R'kPA 114HA
215.11SHTEWA CTOAHHKA . Ickpa MINA HETpHKA KOMHCA . H IrkpA Sal comp
natunx- mommik9c A REANKkIX H MAAkIX. A 110 HMUEM ;KH II ROT KTa
GOS4ET rc-nApz HAWEN 3EAAAH . WT AITEN HAWHX AAH WT HAWErO pCIAS
CAAH FMK soSA Koro R-Z H3KEpET rinApE 611TH HAWEN 3EAAAH MOA AAR II
KOH . TWT sW EMS HEHOpSWHA HALUEPO AAAHI . A HOSTRZIPRAEHI .
MAN 661 AMOS STRZpAHAk A SKWINMA 34 HS;KE ECMIiI EMS AAAH A ro H TRZp-
ANA"! 3A Fro npARSio A 0,19'Hoto CASMES H 34 1110 OH CORN KSIMA 3A
CRON npagin 1IHH*3H . A HA somnSio krknocT A HOTRZNKAEHIE TOMS II
RZCEMOS RHWE FINCAHHOMS . REA'kAH ECAUNI HAWEAAS KrkpnomS Fmk; Tz8-
TSAS A0r04SET8 11HCATH A Haws HPIAT4 flpHHICHTH K &NOS HA n MEMOS
ANCTOS : "- IIHCdA MITE"' RS )(WOK* RA"TO
. ,33 MC lea HOER. KS : . --

(L. S )

TRADU CTI U N E A.

-1*Cu mila lui Dumnezea noT Stefan voevod, domn teriT MoldoveT. Stiut fa-
ce* si cu acesta a nOstre fOe (hrisov) iuturor ce o vor videa sai1 cetindu-n o
vor auzi, cum a venit inaintea nOstre si inaintea tultiror boerilor nostril mol-
dovenesti sluga nOstre Jvul fiul Voicai, nepotul luf Bogdan stolnicul, dupa a
sa buna voe, de nimene nevoit, nici silit, si a vindut a sa drepta ocina din al
tut drept uric, din uricul mosului s6a Bogdan stolnicul, o saliste pe Putna, u-
nume Bealea, unde a Post Miclaus Calina, si a vindut acel sat slugii nOstre
credinciosului pan JIi comisul cu [00 galbeni la are5a, si sculandu-se panul
Jli comisul a plata totT aces maT sus scrisii buf, 100 galbeni tatarestI, in main
slugii nOstre Jvul, inaintea a nOstre si inaintea tuturor boerilor no,trii. Deci
noT vezind intre din5ii a for bund voe si toemala, si erasT si deplina plata,
earn noT a5isdere, si de la no! am dat si am intarit slugii nOstre credinciosu-
Jiff pan JIi comisul, at a sus zisa sa4te pe Patna anume Bealea, uncle a
lost Miclaus Calina, ea se fie luT si de la noT uric si cu tot venitul luT, si co-
piilor luT, si nepotilor tut. si stranepotilor luT, si rastranepotilor luT, si nemului
Jul tine se va alege ma! de aprOpe, nestricat tile! odatit in vecT. Ear hotarul a-
cel mai sus saltste se fie de tote partite dupa ye hiul hotar, pe unde din vec! as

(1) Cuvmtele a este find la indoitura pergamentulul, de si sunt cam rupte si sterse,
tottts1 se pot r tabili u or cu a'u ortil until alt ufc al luT Stefan cel Mare din a-
nul 7007 Noemv. 26, cu 7 41 posterior uriculul ce puhlicam. (Veal ('ronica Roma-
natal, de Episcopul Melhi edec. Bucurestl, 1874, pag. 151).

www.dacoromanica.ro
894 T. BURA DA.

apucat (emend). Ear la acesla este credinta Domniel neslre maT sus scrisuluT
not Stefan voevod, si credinta pre iubituluT fiului DomnieT mele Bogdan voe-
vod, si credinta boerilor nostri : credinta panulul Duma pArealab, credinta
pan. Bolduc dvornicul, credinta pan. Steful, credinta pan. Duma Brudur, cre-
dinta I an. Teder si panulul Negri la pArcalab de Bolin, credinta pan. Irimia
si a I an. Dragog, parcalabI de Netrit, credinta pan. Sandra parcakbul Novo-
grad (cetatea noua), credinta pan. Arbore port arul de Suceva, credinta pan.
Clan Ad SpAtarul, credinta pan. Jsac visternicul, credinta pan. Dumsa vistier-
nicul, credinta pan. MovilA paharnicul, credinta pan. Fruntes stolnicul, cre-
dinta panulul Petrica comisul, si credinta tuturor boerilor nostri moldove-
nest! marl si midi. Earl dupti a nesstrA viata, cine va fi domn Orel nestre, din
copiiT nostril, sail din nemul nostru, sad iarAsT fie pe tine D-zed va alege domn
a fi terel nestre moldovinestI, acela se nu'I strice a nestra danie si Intarire, ci
Fit i-o Intaresca siimputernicescA, pentru di si not i-am dat si i-am it-third pen-
Iru a luT dreptii si credinciesa slujbl si pentru ca el si-ad cumpAraro cu aT
sat dreptI ban]. Si spre mat mare tArie si imputernicire la tote cele mat sus scrise,
poruncit-am credinciosulut nostru panulul TAutul logofat sA scrie, si a nestra
pecete sA agate la acesta a nestrA foie. Scris-ad Mate! in Har lad in an. 7007,
luna Noenavre 26.
Nr. 2.
Iasi 1648 Mai 15.
Vaai le Vocitt intitreqte cumpttrittura and p&p din aatul Porcefti, 114 Tomfa, marele
dvornic de Para de 8148.
Acest hrisov domnesc e scris pe baffle 0,30 lungime §i 0,21 In Igtime, 28 rIndurT Intr'o
singurit fati cu cernelit !leg' A-gitIbule; In done locuri documentul e rupt Meat cateva cu-
vinte nu se pot ceti. Pecetea intiparitft In bathe e bine conservata. Pe dinsa cetim :
t 1wSACHAil HOHWA. Radio MUTH°. rocnompa 3IMAH AWAMACK. SPAR. cum se vede In facsimile.
In dosul actuluT este scris cu o mangy, posteriors in slavone$e :
gpliK : WI IICA 44eTH WTHHHH H AAAHH8 kW IWHOWKW KWKpHC WT Pd3AfAtH1t. ntic nponwnit AUK :
WT mHTpwn. AT : $sc(a: mau : A. Att. ; adica : Uric. pentru tota partea otcinil ci baOinel a lu!
Iona§cu Coeds pentru impartelA, a scris Procopie dascal de la Mitropolia. an. 17726731 Mal 1 cp.,

Textul slavon
t NW RACHAIE HOEROAA 1;00 MA-CTHIO III-ApS 3EAAAH MOAAAKCKOH MK
flpHHAOWA HpEA HAMII H npEA kiwi' II HAWHAiii MOAAARCKHAAH RWAEpi .
REAHKHAAH H MAAH c45r4 HAW ASAAHTpAWKai KWKpHC H KpAT II ertu NI-
RpHA H rmiropie H CECTpal HX COAOAAII4 H CZ 41185t EA KOCTAFITHH 40AAH .
H 3AT HX rAlipHA eissp H KSAAI; H CI NAHA erw AiSpHICSRA . OCTpli HK .
RICH CHHOKE . HWHAWKW KWKpHC H 110TWKAAHAH II CA MEMO CW6WE .
H pA3AEAHAHCE. . WT ripF,A, HAAAH CRWHAAH WTHHHAMII H AAHHHAMH II
4TW HAAAA WTEII, HX . HWHAWKO KWIipHC . H CZ HEKHX . AMIE 4TW KHAW
WTEII, HX WT TSTKA HX . 40A i1 (MCS . TAM AOCTAAACI . S 4ACT AS-
MHTpAWKW KWI{pHC . EAHHA 4ACT 34 OTHHHS . WT CEAW HTpHHEIIIH II KW-
AOCT HSAAII,K011 4TW CE H36EpET 4ACT WTEII, HX . HWHAWKW KWKpHC H
APKIVI 4ACT S UAW HpORR II 3fIIIH RWAWCT TpSTSLII . THX 4ACTH AWCTA-
AWCE . ASAIHTpAWKOR KWKpHC . 4 rAlipHAS II AWCTAAOCE 8 erw 4ACT . HE-
KHX 4ACTH fAHH4 4ACT . WT CEAW AS3A1111 . H WT MIASMA . H WT 68-
410WHIll . 4TW CE H3REpET 4ACT OTII,S HX HWHAWKO . KWKpIC 4TO CST
ROAOCTH HAMRICKOH 4 , rmiropito Aorrd II AWCE S Erw 4ACT . 4ACT WT
RHIpAAEWI . 4TO ECT ROAOCTH TpSTSW 4 COAOAA10 HX AOCTA II AOCE .

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE INF.DITF. 395

4ACT WT AEOHTHHMli TIDE ti TOAANCAE . RWAOCT . A AAZINIKSH,E CECTPA

HX" . H BATS iir ra II gpria8 nzpuziLIES AOCTAAOCE HHKHK 4ACTH S
CEAW . WH4ELNI 4TW ECT KW II AWCTH HAAANCKOH . HA !ROTOLO 110p4
. .
II CZ .AAFHE WT TSTK4 Hx- 40/111AHACZ . TWIG WT CZAR 11 . HA npEA AA
H AIOT WWI AZWKATk . TFIX RHWEHHCAHHX' OTHHHH H ARtAHHHW . M-
HUME nprkA 1! UAW FIOAAXWAHAH . A ranpua 111ZpKZAAR H CZ MENA war
AZpHKSNA AZLIJA . HWHAWKW n KoKpic . RZCTAAHCE . H npwma TH) CROHX
4ACTH BA OTHHIIS . 4TW CE HM flpHWAW 8 FIX 4ACTH WT CEAR. 110p4E II ipi .
ROAOCT HZMIACKOH II CZ AAHiE WT TSTKA HX' . 40AFIZH'kCA TA A OHH,
11p0AAAH HAWEM8 II REpHOMS . H 1104TEHHOAAt3 . COAEpH naH TWAAA BE-
AliKill AKOpHHK KHWHEH filetetH pAAi 4ETH II pH AECAT H HAT SrOpCKHK
3AOTHX . H HAATHA HM HCF1ZAHA THX RHWE 11HCAHH,C FIHNNE . TEM pAAH
HMH 1113KW SEHAEXOAA ME KAW HHAAH BA 11X AORpOE ROA TOKAAOKAS .
H PA3AEAEHHE A MIA ELIDE WT HAC :1 AAAOXWAA HM H HOTESpAHKOM HA
THX' 4ACTH 3A OTHHH8 MKO CE npF,a, HAMH . PANACAHAI A hull II TWAAA RE-
ANKH AllOpHHIC 1311WHEH 3EAAAH AA HMAET AZIMATH 4ACTk . WT CEA°
nopHain 4TO WH COEN KRIHAZ 34 CEOFIX FlpARIIX . H DHTOMH)( HMI .
KAKO AA HM ECT WT HAC SANK H HOTEVZ II ,KAEHIEAA H p43AEAEHTEM H CZ
RZCEM A0X0A0AA HE nopthumo . FINKONHNt HA REKH HpEA CHAA AHCTOAA II
rOCHOACTRAMH HHAK HE 68AET.
t GAAM r0C110AHHZ RrkA/AA . 13 MC . AT ail/1S MAN El.

(Semnat) TOAEpAWKO REA AOPO4SAT HCKAA

t iwnawKw
TRADUCTI:IN E.
f Ion Vasile Voevod cu mila Jul Dumneclea down terii Moldovil, iata ca
a venit inaintea nOstra si inaintea tuturor boerilor nostri Moldovenesti marl si
mice, sluga nOstra Dumitrascu Cocris, cu fratil saI Gavril si Gligorie, cu sora
lor Solomia, cu barbatul el Constantin Ciolan si cu ginerele for Gavril par-
calab si cu femeia Jul Maricuta sora lor, toil III Jul Ionascu Cocris, si s'ad toe-
mit intre sines1 si s'ad impailit inaintea nOstra cu otcinile si bastinile lor, ce
ad avut parint3le lor Ionascu Cocris si cu nista danii ce alb avut fatal lor si
bunica for Ciolpanesa, care in partea lul Dumitrascu Cocris ad venit, o parte
din mosie din satul Itrinesll din tinutuI NeinWItil cat se va alege partea ta-
talul but Ionascu Cocris, si Old parte din satul Provazestil din tinutul Trotu-

www.dacoromanica.ro
396 T. IMAM
guluT, care pail all venit luT Durnitragcu Cocris, iar In partea Jul Gavril Co-
(Tic; an venit In partea sea nigte partT, o parte din saint LaiestI si din DIA-
estT si din Baloesti cat se va alege partea talaluT 1u1 Tonagca Cocris, ce sunt
in tinutul liemtuluT ; iar Jul Gligorie 'I a venit parte din Viermosti din tinu-
tul Trotul dui, 5i suroril lor Solomiel i-ad venit parte din Leontinesli tot din-
tr' ice' tinut, gi MaricutiT suroriT for gi ginerelul for Gavril parcalab, le-an ve-
nil allele parti satul OncegiT ce este la tinutul NemtuluT, pe piriul
Porcea, si cu danie de Ia bunica for Ciolpanesa; asemenea eT de arum Ina-
inte se aibit a stapani acele de mai sus scrise otcine si bastine, pentru care
s'aa alcatuit inaintea nOstra; si Gavril parcalab cu femeia lul Maricuta fata lul
Tonascn Cocris, s'all sculat si ara vindut partile sale de otcina ce aa venit in
partea for din satul Porceglif din tinutul IsTOmtului cu danie matuseT Ciolpa-
nesel Ia al nostru cinstit si credinciosul boeriul domnieT sale Toma mareli
dvornic de tara de sus, drept patru-gect si cincT auri (galbenT) unguresti, si
'I an platit aratatiT ban! ; drept aceia vazand si noT de a for buns voie toe-
melt{ si impartala, not Inca am dat si am intarit pe acele parti de olcinti
preourn s'a impartit Inaintea nOstra, cum si D Int Toma marile dvornic de
tara de sus. sa aiba a stapani partite din satul Porceglil ce si-at cumpa.rat
cu dreptT baniT sal, si ca sa be fie si de Ia noT uric de inlaritura si de fm-
partela cu tot venitul cu nestramutare nicT odiniOra in vecl, si inaintea aces-
lei cart! domnesti sa nu fie intr'alt chip.
Inst7T domnul a poruncit. In IasT an. 7156 Mai 15.
(L. S).
(s) Todiralcu vel logofat.
t Ionascu.
Nr. 3.
Iasi 1651, Ian. 1.
Vasile vod8 intitrefte eumpardtura unor buclIft de pdment din jutnittatea satulta Faur
fi Bahneni, Jul Constantin Banta*
Acest hrisov domnesc e scris pe hartie 0.42 lungime si 0.28 in latime, 21 randurl
hate° singura fata, cu cernela negra galbnie; in mai multe locurI docvmentul e rupt
In cat mai multe cuvinte nu se pot ceti. Pecetea Intiparita in hartie e bine conservata,
find identica cu cea care se vede In hrisovul Nr. 2.

Textul slavic.
t HWN RACHATE RWEROM GONCTIO mdcrilo rnApz 3EMAH AAWAAARCKWil.
WNC HpIHAWHIE II 114AAil H HpAA SCHAiil . HAWEAAil . AAWMARCKHX
AANX . 60AipH . REAHKHX . H AiAAWC MS9HKA II AOWKA KATpHHA 6811Thl-
WOIE . RIESKA FICTpATIE . FOAKMW WT HX AORME ROAZI HEKHAA HE no-
Flom II AEHA . A NEllpHCEAORAN4 H npoAan immix norm OTHHHS H ArkAMIS
OT HOAORMIA CEA° *ape' II 118X11101H . 4TO C'k H313EpET NACTEll 4TO ECT S
RAOCT HIAA116 HA AO CHCTpH11,k . WT SpHK 4TO H H AAAA WT CTEIISAH
ROEROM crnpar . T4 A WHA Hp0AAA cASra HAW KONCTAHTHN RANT=
Rpwr EH paAil HET II AIM' AESKORH EIHTHX H RZCTA CpAT EH KONCTAN-
THIE KSHTSW 34 HAATHA 34 HCHAOHO THX II HHH3H roToafe . H AESKORH
IIHTHX KS p$KH CECTpH HX ASpHKA WT npA,A HAMA . H WT TOM TA II
KONIAtipil . npinAF npAA namil KpAT Fro HAKIM CH'S KATpHHA MEM-
WJAE . 6NSK HCTpATHE . FO I I AZIAW WT Fro AORpOE ROAD NEKHAt HMO-
HOMAEN . A lifflpHCHAORAH . H npwAan a:mew npaca II WTHIES H AtAHH8
WT Torom MORE WT 110AORHHA . CEAO 4satip H WT 110AORHHA crno ow-
irkun II `TACT ero 4TO ek H36ipET WT RS CErW MACTW . CZ RSCAM Aw-

www.dacoromanica.ro
 DOCU/IEWIE INEDITE. 397

XWAWAI . TA A WH npww spATS II KWCTAHTHH KANT= paAH HITAECT

AESKOHE GlITHK . H HSCTAACI cntiram HAW KOCTAHTHH II 6 AHT6W H nm-
THA HCI1ASHW THK M1113H . rOTOHH . ti MISKOHH CHTII 111 pSKH Spill;
II Cl1WH HAKIM WT updaA HAAAH . H WT np.aA HAWFAIH . 60ittpH H HO
rocnoAcTsamm H HS aro HAWfrO CSIATA .1 MKONS HilArkX011.... AOHptUf
110A0 TOICAMK H cnnsnwe BAHAATO . TAKOMAfpf II rfi RAVI AA,A,O)COAA H
noTspsAnKom cn8ram HMI KOCTAHT1111 GAHTS111 HA TOA A KHW pETkHOE
. . . (un rend siricat . . . . H AIIIHS H IISCE KSHAEHIf CS HSCitti1A ACIC

. . II . . ST6 . . . sip . . . H HOTRIMKAEHIE HfflOpSWEHO HHKOAHN:

HA WkKH 11.61111I II HHH AACT HE.... npi,A aim AHCTWA1
GAAM 1441H11 KFAAM. (L. S.) 8 MC HAT ,3pHA (1) rm. A.
(sem.) lb rfOprIE OTItAH noro4s. HCKAA.
t MHOW

TRADUCT1UNE.
t Ion Vasile voevod en mile. tut Dumnezea domn Orel MoldoviT, iata ca a
venit inaintea nestra si inaintea tuturor boerilor no$tri moldovenesti marl si
mid, Marica fiica CatrineT Bat-11656a, nepOta a luT !strati Goldias, din a sa
build. -vointd, de nimene indemnatd, nicT silita, si au vindut a sa drepIA otcind
si bastind din jumalate a satulul Fauri $i Bahneni, cat s'a ales parte a el',
care este in (inutul NemtuluT, pe apa BistritiT, din uricul pe care 'I are de la
Stefan voevod cel batran ; acest a ea a vindut slugil nestre luT Constantin Ban-
las, fratele el, drept cinci-decT leT batutI; si sculandu-se fratele eT Constantin
Bantas a platit deplin acel ban' cincI-zecT let gata batuti in mana suroreT sale
MariicaT inaintea nestra, apoT asijdere a venit inaintea nestra fratele el Na-
cul, feciorul CatrineT Bantasoi, nepeta a luT Istrate Golaeas, de a sa bund-vo-
inld, de nimenea indemnat, nice silit, si at vindut a sa drepta otcind si baoina
dintru acele$1 sate din jumatate a satului Fauri, si din jumatate a satului Bah-
neni, parte a luT cat i se va alege din tot locul, cu tot venitul acesta, el as vin-
dut fratelul sett luT Constantin Banta$ drept cincT-zeci let batu(I, $i sculandu-
se sluga nestra Constantin Bantas at platit deplin acel banT gata 50 lel WWI,
in mana frateluT sea NaculuT, inaintea domnieT mele si inaintea boerilor nos-
tri ; decT dar domnia mea $i cu tot divanul nostril, dack am vezut a for de
bund voe tocmeala si plata deplin, afiderea domnia mea am dat $i am inta-
rit slugil nestre Constantin Bantas pe acele mai sus zise . . . . $i bastina si
cu cumperaturile cu lot venitul cu nestramutare nic -odiniCird in vecul ye-
curilor.
i inaintea acestei call domnestI sa no fie int r'alt chip.
InsusT domnul a poruncit. In last in anul 7151 ghen. 1.
(L. S.)
Eu Gheorghie logofet am isetilit.
t Ianos.
Nr. 4.
1740 Febr. 20.
0 porundi domniscti in privinta livelei lui Cocris.
Originalul e scris pe lathe, 0,30 lungime gi 0,20 In lAtime, cu camel& negri frumosA.
Hftrtia este rupt5. In mat multe locurl. Sigiliul e cu chinovar rolu, §i se cunoste forte bine
pe el capul de hod gi vulturul, precum si corona gi buzduganul.
(1) cifra. ultimi se vede ndreptati; fusese mai 'nainte scris s In loc de a.

www.dacoromanica.ro
Ms T. BC kADA.

Pe pagina a patra sus se vede Ecris cu mfinb. posteriOra (carte gosood of Grigore
Ghica Voevod batrinul pentiu livada 1uT Cocris'.
Hartia are urmItorul semn de fabrics :

t Ion Grigorie Ghiea voevod ROMTIO rNACTLFO eriApz SEMAH:MOMAIICKOH,

scriem domnia mea la boiarul nosiru Stefan Jani biv vior logofet, iti facern
Mire, cA la domnia me at 'Aloft Ionita sin lui Cocris pe Nil egumen de Flare,
zieand ca avend acest Ionita Cocris o cuiatura cu livada, de pomat ce'i este
cumparatura de un mosul sail Necbitile de la un Gligoras sin 1u1 Vasile Bo-
tul pi are si zapis pe acea cumparatura, si in acest an margind Ionita Cocris,
eu carale ca sa -si culiaga merele dintr'ace livada, iar acel Nil egumen de
Rasta Fat oprit si nu Vat lasat sa -s1 culiaga livada, aratand niste martuii
viclene de la unit si de la albs, pe cum ea acea cumparatura a lui Ionita
Cocris ar fi din hotarul Bascanilur mosie a manasiirei Rascal', iar Ionita Co-
cris zis 'mecum ace cumiaratuia ii este din hotarul Horontasiilor la Habi,
deci tiirdu-se de acel loc si unul si altul, au ramas ace data livada necu-
liasa si si-at dat vade ea sa marga la judecala EA-si aliaga si holarindu-se
ace judeeata la tine a remane sa culiaga poamele, iar ace] Nil egumen de
Itasca nu s'at tinut de vade sa marga la judecala, si s'at sculat pe de alta
parte furis s'at mars di i-au rules Coate poamele ea vr'o zece cart de miere,
de care iata ca scrim !..tt client pe acel egumen de Itasca fats, hind si Io-
nita Cocris feta, si sa le el same cu buns dreptate, si aflindusa acea parte de
loc din(hotarul Horontarastilor din cumparatura lui Cocris se cautt sa pli-
nesti tot venitul mosses, de cat s'a dovedi c'au mancat'o, iar fiind poveste in-
Walt chip si neputindu4 aseza si tragandusa la divan O. he daV cu o mAtu-
rie la man& cui s'ar veni, sa avem stire. 1(e)t. 7148 fev. 20.
L. S.
Prot. ii logof.
Teodor T. Burada.

www.dacoromanica.ro

ORATIE a sz pfCE LA NINA.
ORATIE CE SE VICE LA NUNTA
(Comunicata de d-nul B. Iorguleseu, directorul ginmasiului din Buzhi)
But:A dimineta,
Bun& dimipeta,
Cinstitl socri marl.
Multumim D-v. bAetT militarl.
Ce umblatT ?
Ce cAutatI
NoT ce umblAm,
Ce citutam,
Soma de cAlArl ne dam ;
Iar D-v. ce v'atT strins grAmacia ca stupil
$i cAscatl gurile la noT ca lupit?
Ce este astil tinerime
$i acesta multime ?
Iar Age fete, la,! ve4uta,
De bladesc och4 si casca gurA?
NoT am ma! umbla
$i alta datA, spre a ura,
$i asa nu se mug.,
N'cl ce cautlm, nu ne Intrebit :
Iar aid, v'atl strins grAmadA,
ParicA, clufati sfada,
Nici ne speriem de lume.
CAcT purtAm de vo!nicT nume,
Niel ne ingrozeste vintul,
Cad scam stsve dam Cul entul.
Iar de voi(T gi vo place,
SA ye respundem cu pace,
Luat'o cu Incetisor,
SA ye respundem cu binisor.
$i no!, ca or-ce, cu IngAduTalA,
Se face, cu bun& orinduTalA;
lar and repede se cere,
Nu se face cu placere.
De aceea, lAsatT gluma,
$'ascultatT la not acuma :
TinArul, ImpArat nostru,
Care v6 vrea binele vostru,
tntr'o 4i de diminetA
Cu fere care rasfata.,
Pe la rdsarit de sore,
Vrend sit' plec4 in vinatore,
S'a sculat, s'a gAtit bine,
S'a armat cum se cuvine,
$i luand bucTumu Indata,
Budumit cu el o data,
$i strinse ostasT multime,
Tot volnicT de cAlArime,
www.dacoromanica.ro
369
Ageri cu magestrie
Locul de vanAtorie,
Apol, plecand pe rAcore,
La venatore,
SA vineze Muffle, muntil si seautile,
Ville cu ciutele,
MArAcinas1 cu epurasT,
BAltile cu rattle
$i satele cu fetele.
Dec! umbla.nd 4iva tatl,
i ocolind loc o rota
Pin'la mezit cAtre serA,
Para se, vineze vr'o flask
Atat se desgustase,
in cat mal era sA se lase
SA nu mai gonescA. vintul,
SA spulbere pamentul;
Para 'I 4icea nAluca
Tot Ind. 'SA se mai dud.
$i ate. maT inergend,
We() padure ajunend
La o fantana, unde Aria
Urn-A de zinA ;
Acolo tot! descitlicarh,
Se ultA sa privosca
Ca ce urm& sa. gasescl.
Dec! unil ziserA,
CA sit fie urmA de venetie,
Ca sA fie Imp6ratulul nostru sotie;
Iar altiI ziserA
Ca sA fie urmA de fatA de crai!,
SA fie Imperatulul de bun trait.
SA stip cA si Imperatul nostru
Vine cu cApitan cu resvan,
Cu vre-o cate-va coc6ne.
Aduce gi un resvan mare,
Cu lAuta In cantare,
In el stand manta nunA
$i tiind o cununA
StrAlucitA, luminatA
Cu petre scumpe lucratA,
Trimesit de ginerile vostrti
$i de Imperatul no tru,
Care ne-a zis : mergett cu ele
$i be data miresiT mele.
Na acestea, ne disc,
400 V. TORGULESCIT.

Aceste darurl trimese Si peste o sure de sgheburT,

De ginerile vostru Mancand $i band
Si de Imparatul nostru, Si din pistele dand,
Si ne data cate o sagulie de in Cu canted si voe bung.
Subtire umplute cu hir, $i Intreband In calea nostre
Ca s& ne stergem la gurite de vin, De curtile D-vostre
Ca asa e de la Christos, amin ! Aci zina din ochT perdurem
lar sa nu fie niscal-va halea destramate, Si ye rugam .pe D-v. socri marl
CA vi le-am arunca peste aste gura ces- SA ne datl acea flare,
Sad sA fie de aid dupe in vecinl, [cate, Acea stea stralucitOre ;
Si facem niscal-va pricing; Cu respuns din'preuna
Sad se. vie de la babe, VA poftim cu voe Mine.
Ca mane, polmane §6. n3 Ta cal de globe, Nu ganditl ce vorbim glume
Ca atunci s6cre mare va fi cinstea nos- Sad niscal-va basme de lume,
i oeara d-vostra. [tea $i ye gatitl cu cat may tare
Jar nu ganditl a am venit se Indrugam Cu cele de ospatare,
La more vorbe de ale satulul TeetI jungi cu carne grass.
Si ale parcalabuluT, $i datT ostasilor mass,
S i Cu iiisa Imperatulul, Clondire cu yin si rachid cu multe mi-
UTte si firmanul de la Imperetie, CA asa obicelul este, [rose drese,
Ca cuvintele nOstre in sem& se. se tie. far cumva de nu se pole
Pr,ftitT, chematT un pope care tie se. Se implinitT aceste tote,
S5, edema cartea pe fuge., [suge, Se nu stall sa mal respundetI.
SA nu fie vre-unul cu Barba dna& Ci sa cautati se ye ascundetl,
Sa remtle cartea necitita, Ca ostasil nu still glum5.,
Sad sit fie vre-unul cu barb& rare $'o se fie val de mums.
Se ne tie pane diseare,
Sad se fie vre-unu cu barba pine cu Iar astor fete venite
Se ne mormoe ca ursul, [fusel
Se, nu ne pOte da respunsul. Ca corurile gremedite,
Ce ne stad la spate
Peel cu cat cuventare, Tote cu gurile caseate, [In lapte dulce
Pe Imperat Il atatare, fnmueti socre mare ale o cojita de pane
$i fear In gand se-I vie, $i le datl pe in gull sa imbuce,
Sahoterasca sit tie St nu mai stea cu gura sect,
Din ce parte acea zing, $i de dor se. le mai trece,
Vine pe la cea fantane. salt mal potolesce gandul
$i cu inima 'nfocate. Pena le va veni gi ion rend.ul.
Plecand dupe urine, Indate Sacra mare,
Pe 12 ne alese Sacra mare,
Cu mustatile sumese, EsT pant afara.'
Pe Astl cal Tutl ca smei, Si adu o strachine cu pome
Cu copitele ca lei, Sa dad pe la aste cocone,
Cu comele poleite, Fiind-ce a slabit de fame ;
Cu unghiile zugravite, Adu si cate-va hire de usturoid
In frunte intunecatl SA dad pe la Asti clocol,
$i In spate luminatl, Fiind-ce ad poftit pe la nol.
Care and incep sit sae Seer& mare,
Din nail arunce vapae. Sacra mare,
Dupe ce ne alese, EyI pane afara,
Cu porunca ne trimese ; Sa-t1 dad un pahar cu vin
Nu stiurem sem& ghine De la not din BalanestY,
SA venin pe drumurl line, Cand beT to sfintestl,
Ci ne-am Indreptat dupe, stele, Fad burta tohe,
$i am venit dupe, ele, Intri dupe sobs
Peste muntl si peste deur! Si staT cu greeril de vorbe
Beildneftr, Parsee?), pl. Buza T. Iorguleson.

www.dacoromanica.ro
 .f
r r'
I 't

lc'
12

'
A
r

. ,
Cele patru volume ale artaiwt 1-zA ,5"z: aZ doilea, co-
s,.
f
princlAnd aprdpe 1,800 paging ca 41 stamper ehromo-
litografit folotipit si litograja, ,)9z: 78 xilogra,171 En
text, se ajlet de -vemlare la admlnistraOunea Wevistet,
Strada Primav-eret. No. 30, ea. pre; de lei 70.
Pentra Twail abona pre,/.al for este na7rcat de 50 lei.
.4;

Ice

D077271,7;1- earl n'azi plant Inca abonamentele, sant

racjcitt a grabi ea trimlterea banilor la adresa Re-
daeOnn,el, Bacureset, Strada Prima verel ]TO. 30.
5 L

1''

r.
re 4

5,

C , c
( "
C
r
t
,

www.dacoromanica.ro