<-î-£“5

li

tr-rat»- MB"
* ■ 1^*- ■!■ ■-! *
5fc>. I - . ’r • 4*^
“■

7> *
*

' •»
* *• > * 1 .f *4 ■ '

lr U ♦
/ ?• *

7^ • I 4 I

ARA RIC
<
i
-*
I;»' L« ■ I

i^2
J ■

* 1k 3 «C a*
r
>t
r-!
2 ♦ .
N- ’Ki F>4 I
I î. 4
r <4 c/;'>S-. -A"*.4 i t. * L •
9 . ',
•:
r" t 4 1
»

i
• *
tr——
4 1
7- 1
{
jr * - - - ""T^" C. -5r— -n.- . t ,
1 ’ s
Gradul >’ ■ 5 Scara', după Rossi șl Ford 9 Scara după Scara după Gutcnberg
i • <, •, ■■»
Mercalișl Sieberg-•», .*=
**: ,y<*. accelerație.- șl Kirht.rre— -»
*
i
G
i
_ _ -a______
r î• 4' • *" Cutrerhure înregistrate numai de \ I 4
1
C. • > 9
*
Zt [ >
•7 Vr -
aparate (micțosclsm) ’ f ' *> * ,?■ r* *-*’ •• *
'»* r »
4.
..- 2.5 / - • *
t
I

4
Cutrertiufe • foarte' slabe, simțite nu-
.■ **
• •.
II
•• *
2
■•df” ' * mals de • oamenii foarte senslbili, in
* ‘f J» * i
■I
r- •'.**/ r ' stare de repaus • •
t

4 /'
.*
‘ Cutremure’ slabe ^simțite de' cel mai ni >

mulțl oameni In repaus ... .. . 9 4

c—io
j\ «-
’ ca-, <•
Cutremure .‘moderate simțite de ea-, 1 IV M
i*
t

'Ci V
meni In mers >au la lucru, Gcamu- 11—25
i *v \
1 rile vibrează * k
%

I > *-4 I Cutremure puțin tari, i simțite de V

i
4
••

X -> «
2 toată lumea. Obiectele suspendate • . 2G—50
.i« .* oscilează (pendulele, lămpile etc.) ■• * . . •' l *w ’ * . •
• I

i
- * * •
<

V' *
Cutremure tari. Oamenii, se trezesc VI *,5
* *
din somn.. Pendulele se opresc. 51—100
_ __ _ x _ _ _ _ _- -_ _ _ __ __ ____________ ______

• »
J Cutremure, foarte tari,. Cad obiectele. VII 5 1

Se pot avaria locuințe. • 101—250 î’Hlk-lliv

f

Cutremure de : proporții. Arborii

w 9

VIII
pentru proiectarea construcțiilor
II II
I

I /
»

AJ ’e’. “3 r 7 ’
>
groși se îndoaie. Pereții se crapă, co­ 251—500 fivil și industriale din regiuni seismice
■"> - 1 ?' șurile se prăbușesc. Construcțiile slabe
i
*•
I
’ -;iț î
M.'
T-,
‘4
-n■ - <
l

*
■l.< -i
se dărlmă sau se avariază.
w •*
* • »
k

. - 1 *
•—
. i x \
; i > z t •- r »♦ A • • <• * A • t r î
i."
*
,2’Vr w a.' . J
* - A, î. ’
** Cutremure distrugătoare/ Se dărlmă • IX 5,3 t

501—1 OM
»* * W ’

r; pereții de j clădiri și ■ chiac ; clădiri In-

1’13 70
■4

— ‘ « «*-. •

■v ■^13? -•
tregi.
'.»•.*«. ■.- <*> r *
**
■ S*
*
*
♦
I ♦
I
K

---Sh <
b

*
i . • f
"* ■'

M rCuire ur dezastruos. Cea mal mare •I • • 7>«

4 i-- -*► ,4 k
: parte Xdirt ~ clădiri .slnt distruse "<■ din •% ■ 1 001—1 500 ■ . I

• ‘ »S
■>

«
/te ellL . Se -produc. falii șt’. crăpături .
I»
« «

• > •
In scoarța pămlrttului, precum șl alu- t ■ * '.. **■* * i fi
l
. ne țări de teren."
- k»
> •< V ’ j. V-n r, ț -f * ■. ’ h«
4 • * r
■* i
r
.» w l W • » • >* X ț ( *' •• » i o
■ —

; ’ e
mU Zî r —-.Cutremur catastrofal* Clădirile C
-.Clădirile. de\ XI :. -:
. : - XI/ • •. -
s-’ i
’ *1 T

»
peste I
4’ * z * .’ .1 I
^.k
orice fel slnt distruse total.. Se..rup
*
2 501—5 000 .
: . »• ' v • *■ * . » *
/ ♦

/ I
.-3 I. * « ♦

digurile; ;șlne!e-de cale ferată.

• / «
Se - 4 »*•»-• _ • k •v * *

* I
I /
J
(...

4
t
F • '- produc» crăpăturii : falii?șl.-alunecări •
- • *•
3 • • .* J1
•f r .r.
&c <««“ ...
 JL r--<* v: - n t* J' {J1 1?- -■
•k. j
*.y
- »>
*
!
• «
• ■

t
<
.»* ■. ~ .1 ■ —2»
vjfi
i
■s. t

M '? ** Mare catastrofă. seismică. NIc! o Iu- : \ xn ..■ •■; . ’ *

I
I

J peste 5 000 :
- • I

•î crare; făcută de mina .omului nu mal . t I

^7 ••
► ’ 4 - I

f »
r
'i, '■*■'■
*
*
->
. rezistă.. Se produce devierea rlurllori - .
•
. >'
J »*i
. 3
-
4
4 *• i

e- '4 . r^.J ’
" Se prăbușesc munții * ț ?: ■ ■•' . ; ’ ’ ’•’> t

k *.
t — ' — j . -■ • _ *• •__________ ___ i 2__
"-.•• • •■ • • ’ « 9' ‘ V % ,
r
t * ■
» - 4

.• A
♦
t ■: j
J-r.
» c-i. . * »t • . •»
t r 4 (După’, profesorul S. PAULIUQ .!

■A <- Ă j ; 4' « . 1 ’ • • • • , ... . 4 .

e

a* 1

• '

.■i-;

X£

■k. «

*2 k

1 i7
_. * *
l

t
7 -J»
— “ ——- j*'. Xl-e^l - v. ** 4
 .r 2r-

. «***. —.-»■ *.
—•**. - - —-
I ■

i
* • I

MINISTER UI J construcțiilor COMITETUL DE STAT 1

INDUSTRIALE PENTRU ECONOMIA

I
ȘI ADMINISTRAȚIA LOCALA Hi;

I»

»
♦

f
4

I
f

» t I

ORDIN Nr. 362/N

« <
r I
t Ir
1* i•
»" n• - 1 > r*
'1 • * «

din 31 decembrie 1970

* >s
L
X*■5. ' -v.'- *- I I

k
3 I

D E APROBARE A ..NORMATIVULUI PENTRU 4*

PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR CIVILE

j- . _

g'LJ.G.,. £-
g V** . J.1

ȘI INDUSTRIALE DIN REGIUNI SEISMICE44 ȘI A • â

* - »
’

jfih •JțrL -
•! c'

• i * • MEMORIULUI DE PREZENTARE A NORMATIVULUI44 1

» * - '•>
♦

Avînd în vedere Decretul nr. 650 din 26 septembrie 1969 /

. ’ •’£ îl i
I
și Decretul nr. 453 din 22 mai 1969 completat cu Decretul
J
f
t
nr. 674 din 1 octombrie 1969.
* în scopul aducerii la îndeplinire a sarcinilor ce revin în -

comun Ministerului Construcțiilor Industriale și Comitetului fof-

ț* ’7
de Stat pentru Economia și Administrația Locală,, cuprinse în
I
nota a probată de Biroul permanent al Consiliului de Miniștri
I în ședința din 25 martie 1970 și transmisă de Secretariatul -

general al Consiliului de Miniștri cu nr. 224/1.D. din 8 auri-

L
»
t
i

E ! . lie 1970. p-îS

■
:-’.l

-wi'.

■ ii '
♦
Ministrul construcțiilor industrialee și președintele Corni te­
fe
± 1V

• T
tulul de Stat pentru Economia :și Admir istratia Locală emit
1
următorul
»

»
•!
■;
ORDIN ♦

* ‘ \?A «i ■<

* - »

Ari. 1. Se aprobă .jNormativul pentru proiectarea con-

i
I
A

strucțiilor civila șii industriale din regiuni seismice*4 — Indi- / ■2-

_,•

l
cativ P. 13-70 ,Memoriul de prezentare a normativului".
Art; 2. Normativul și memoriul de prezentare intră în .-N

.<

vigoare la data publicării ani lor în Buletinul construcțiilor și se

fel
✓ vor aplica cu <caracter experimental in proiectarea construc- ♦ 1
V

I
ții lor civile șii industriale pînă la aprobarea în trim. IV 1973
I
>
a normativului definitivat pe baza observațiilor și propune- i

■
«
i t
t
rilor rezultate în urma folosirii în activitatea de proiectare * * «

l €
i
' -.
I

J t
... ' *-» ■
*

p » ’ > *
* .
■-

sa
O'

Ț
7 v
i1 • • *! *
* - 1
r » . _ • •*
j - n:. '-A
<■ i < - V
V. k*’ i * ■

3 ■ ,,,
r.<- <■--
I / j - ■ ■ —. — “ **■

. „- - ■ i.

■ ■ -r

-
 *
» *• f

♦
i

.<-. ^41..
vf/TSk.
7,
<

Art. 3. Organizațiile care vor aolica acest normau t '

♦
\ %
■- *

•t * X

t
unitățile care fac studii sau c rcetări in legătură cu obiectul
s*
* f
t

acestui normativ vor comunica Institutului de cercetări în l ț I

construc ții și economia construcțiilor (ÎNCERC) cu sediul în

*

«
■/ -V'-^>

i ? BucureșU Șos. Pantelimon 266. Dină la data de 1 iulie 1973. A *

jj- ;’r\ observațiile ce au de făcut asupra normativului, precum și r

f. ste- ,7,
-

■
propunerile de îmbunătățire a acestuia. tf
rrUV™ , Țt*
t -- - Art. 4. Institutul de cercetări în construcții și economia
econom
construcțiilor va analiza comunicările primite potrivit art. 3
< precum și constatările proprii făcute pe parcurs și, pe baza MEMORIU DE PREZENTARE
concluziilor ce se vor trage, va proceda la revizuirea acestui i ♦
A NORMATIVULUI „PROIECTAREA CpNSTRUCȚIILOR
normativ urmînd a prezenta la Ministerul Construcțiilor In­
dustriale $i Comitetul de Stat pentru Economia și Administra­ i
CIVILE Șl INDUSTRIALE DIN REGIUNI.SEISMICE" A
ția Locală, pînă la data de 1 decembrie 1973, textul definitiv7 ■t

al normativului. Normativul pentru proiectarea construcțiilor civile și in­ 9

dustriale din regiuni seismice a fost elaborat în cadrul acțiunii

MINISTRUL CONSTRUCȚIILOR I p. PREȘEDINTELE
> •
de revizuire a normativului condiționat P. 13-63, în conformitate
INDUSTRIALE * COMITETULUI de stat t cu planul de normative pe anul 1970 și cu prevederile notei -
ADJ • •
• • :t al ministrului. PENTRU ECONOMIA aprobate de Biroul permanent al Consiliului de Miniștri, în
ședința din 25.03.1970.
• Ttig. ION TUDOSE ȘI ADMINISTRAȚIA LOCALA •
*•
Acțiunea de revizuire pentru anul 1970 a fost împărțită
* * •
VICEPREȘEDINTE, în două etape : a) în prima etapă au fost elaborate, la 30 apri­
Ine- ION GAVOZDEA lie, „Modificări și completări la normativul P.13-63” ; b) pen­
tru etapa a Il-a, cu termen 30 octombrie, a fost elaborată re­
dactarea integral revizuită a normativului P.13-63.
-
Scopul acțiunii .de fevizuire a normativului condiționat
r ■ f P.13-63 a constat în îmbunătățirea lui ținînd seama de expe­
riența dobîndită prin aplicarea normativului în proiectare, de
•*
îmbunătățirile aduse în ultimii ani normativelor străine și de
w^k *
cercetările de specialitate efectuate în țară și străinătate.
4
Noul normativ de proiectare a construcțiilor civile și in­
I
dustriale din regiuni seismice a fost elaborat de ÎNCERC pe
ț '9
«
baza lucrărilor colectivului de specialiști desemnat în acest scopi
4

. i ? prin nota aprobată de Biroul permanent el Consiliului de

9
i Miniștri.
»
Componența acestui colectiv însărcinat cu elaborarea nor­
l
I
î
mativului este dată în- anexa la prezentul memoriu. • 4

I
I *
*

«
*
t »

Acțiunea de revizuire a normativului P.13-63 s-a desfă- F

șurat pînă în prezent în următoarele etape : i

* .
I
t ii
*»
*
t
*
/ !

*X-t<
i
»
•' r. *./■• ■

r .. t
* •

• V’-V . ■’
•*

I - *■

’ • l •.
:
«.
■> ■
•

f
>
«
■*
%>
•• A • F

* •
r;. ; - • • •
*
r- * ■ <

r
f
_M . 9 * * -M «V ’ * ..• m*. '2UMW1
A . »

—•
» ‘ ■’* • J
. ■» ■ *. C . “ . v,țy . •? ~ »r
. ...r—- ***-»“’ •
• ’r ** * 4 fri

' ’ ?4t W>A^ț*?. —» ,*•*•>*** • •.■... — £■. V*" .. V

4
A
■E3 'X.S M
 <

i
■ >

B 2. Tratate și articole din literatura de specialitate. t

1. in anii 1963 — 1964 normativul ?si aplu

i C 7t ; C C- ! . rhio*
: • * ‘ * <4 *
3. Studiile teoretice și experimentale efectuate de ÎNCERC.
6s .
nat în m institute le (ie proiectare, con for *m >» rdinub ii CSf'A
i> A 4
• '■■ - • i - *
n ♦*
*li •
4. Proiectele de normative pentru proiectarea construc­
Jr**

306 din 18.0 7.1963. 963. Datele obținute prin aplicai T*-
*
4 V, 1 * . *■ » » _ i 1 » L 4
țiilor din zidărie și din panouri mari elaborate de. IPCT.
4 f.

4 vului au fost comunicate C^.r>CAS nma 1 a. ..fîrsitul - anului • 9G4 ’m n H ** *

5. Experiența acumulată in urma unor cutremure distru­

2. In primul irimpcfri trimestru ai î inului 1065 it i?e baza ciâ«c di zării <
r\ >*, *-
1
gătoare recente, studiate la fața locului (Skoplje 1963, Ta^kent ț *
-

I \T ' rr 13
datelor primite d la institutele de proiect are de căi) e w 1
n
J A. \ •
r i.
1966, Tokachi-Oki, 1968) sau pa baza unor ample rapoarte . .
i
și IPCT in colaborare cu o comisie d specialiști C >O v.^ » K«
r._
3' 4Â
apărute în literatura de specialitate (Agadîr 1960, Chile 1960.
£

7. < -.•
fost c?1 adorată si trimisa in ancheta f a t■'‘0)1’’ lor izuercf tî i > r Niigata 1964, Anchorage 1964, Caracas 1967 etc.).
mwunaiațira a normativului.
dacta re îmbunătățită Observațiile primite de la institutele de proiectare din
e *
«
1

3 Pe baza observațiilor primite în urma anchetei a fost

țară, in urma aplicării condiționate a normativului P. 13-63 în
■B at un nou proiect de normativ, depu? la CSCAS în ! i .l ~ perioada 1963—1965 și studiile efectuate recent de institutele
n i e 1965. de proiectare asupra rezultatelor obținute prin aplicarea nor- 4
I 4. în c: urs m anului 1966 acțium :a de revizuire a nor 1 J 1 iij“ mativului P. 13-63 cu metodele de dimensionare la rupere și M
v’ului a fost dusă in paralei cu elaborare __ sd standardului 77 6 6 - G8 I

încadr area constriicțiilor în clase de importanță0 ( •

!
la stări limită.
• *
Examinarea datelor existente a dus la următoarele
5. în cursul anului 1967 a fost elabo rată, pe ba za 5a <-t i'.di. • » t * 4• *
_, c *

concluzii generale :
efectuate de ÎNCERC. o nouă redactare a normativcuini p i‘: -
1. Țara noastră are condiții. seismice particulare, diferite i
nitivindu-se ia același timp s; 7766-68.
I
de condițiile din alte țari. Aceste condiții sînt influențate ir. m
6. în anul 1970 a fost reluată acțiunea < de revizuire . ,.Mo- special de focarul profund și persistent cin "n regiune? Vrancea.
'^rancea.
dificările și completările la normativul P.13-63° elaboi ■ate in
prima etapă au avut scopul de a pune la dispoziția prorectan- Ținînd seamă de aceste condiții șii de întinderea teritoriului
tării este necesară adoptarea unor măsuri de protecție anti-
*

ților o serie de îmbunătățiri care să ducă la .o uroiepiaiv

seismică cu o diferențiere între zoncie seismice mai puțin ,pro-
—
k

mai rațională, chiar înaint înainte de intrarea în vigoare a normați-

vului nunțată decît în prezent. în prescripțiile sovietice această di-
vizuit integra].
ferențiere pentru zonele de grad- 7, 8 și 9, se face pe baza
In ca drul lucrărilor desfășurate i n etapa a Il-a au fost *■

9 25/0.5; 1.0. care caracterizează zone seismice

raporturilor 0.25/0,5/1,0,
elaborate trei redactări succesive ale proiectului de normat I ' *
foarte întinse. în prescripțiile japoneze diferențierea se (ace
•i 1 v

Redactările au fost trimise in ancheta factorilor interesați Și

4
pe baza raporturilor 0,6/0.8/1,0 care caracterizează un teritoriu
au fost discutate în ședințele colectivului de specialiști care au
u avut loc la Ministerul Construcțiilor■ Industriale
In anexa 'TI .................................
sini indicați factorii ’
' - interesați
st riale si Ic ÎNCERC.
consultați pe par-
«

•.
1
relativ redus afectat de un număr mare de focare cu ad;n-
cimi diferite. în condițiile țării noastre, deoarece nu există
1» 4 _U>. CU’ sui elaborării. Aceste consultări. împreună cu ceie efectuate
f. *
înregistrări ale unor cutremure puternice, apare rațional sa
cu ocazia acțiunii de revizuire a normativului din anii r?re- l se adopte o gradație intermediară pentru valorile coeficien- i
J

cedenti. au dat posibilitatea de a se cunoaște părerile unui cerc tulul seismic ks ... . . - - .
2. Analiza prescripțiilor de specialitate din diferite țău
foarte larg de specialiști din institutele de proiectare. cercetare
! indică diversitatea metodelor practice de abordare a proble­ <

și invățârnint superi erior.

melor de proiectare antiseismică, deși au la bază aceleași piin- i

Normativul revizuit se ’ bazează, in afară de observații ie cipii generale de protecție antiseismică. Această diversitate «

specialiștilor menționați și pe datele obținute din următoarele ‘ particularitățile activității seismice, ale ma-
♦

5 surse : este generată de

I terialelor șii tipurilor constructive (de ansamblu și de detaliu)
•We 1. Pre scripțiile străine de specialitate SI și in Drimul rinei i ale metodelor de dimensionare adoptate în țările lespective.
3

prescripțiile <din Japonia, SUA. URSS. Venezuela și Scania și — -

cartf au .fost revizuite_ in i ultimii doi ani, precum șii standardul
A
Ținînd seama de această situație, o comparație directă a pre- ■■
■

.
•

|K
«i

scripțiilor de proiectare antiseismică nu este concludentă. Pen-

» • _
A » <

internațional pentru proiectarea antiseismică . în curs de ela- *

borare. tru compararea nivelului de protecție antiseismică adoptat în. f

î

• V •■ * -* •> i«> j - V
-.S • * » ,.- » * T <

|^K

i
' ’B
•I i
i * t
1

6
TS
1 7 t- /I
I <r - â/
»
i (« •
t
? i *»
< f ■ *
■ « A
1 *3

!L
•>- .- - * _w 4
<_
:■ ;>4l.

fc
^B
«ri
.V
J-țJ. ------- - m i
<?
i. B
•d'-' = /. 3•
, ’ t f-T a

*
---------------- -— i ■*»■■ i iiwi
■■
** 77-* *

i* ■ r
—- •
*.
.
•

------- . - »—• * te -s,»,—. ,

___ fei 1.*x. iS ■> *r * * - *<* v? •*!. ,-frn .<• - ■’ *■' *. kw. ' w. ✓. -

\
Tl m taT»

4- > <3E* ?-* ■>

A>v'
•™..
: l
- ■*-- J . ■ 4%«c
— -* - -■ ,1 '--"i
*—W -
X- .
Vv
i? ’--A

■ ________________________________________________________________________ ■
 ____________
___ _____________________ ______
____________

?z

* • !
jt

aceste norme este de asemenea esențial sa se țină seamă de o nivelul țărilor ^avansate din punct de vedere tehnic. Apare
serie’de elemente care nu apar în prescripțiile de proiectare deci indicată menținerea structurii de principiu a normativului.
deci
antiseismică. Astfel : în U.R.S.S.. armătura efectivă a elemen­ 5. Metoda de calcul indicată în normativ este aplicabilă
” :>p' A '■
telor structurale depășește uneori sensibil cantitățile care ar construcțiilor de tip curent, care formează marea majoritate
rezulta dintr-o aplicare strictă a normativului de proiectare a căzuiâlor întîlnite in activitatea de proiectare. Pentru con-
-
• '
fc_
I. "
antiseismică : in S.U.A., deși normele garantează limita in- str ucțiile care nu pot fi încadrate în aceste cazuri, datorită
HA
■ -O J •
• **îă*î-’u '
'/ ■ •

felioară a caracteristicilor mecanice ale materialelor, prin di- dimensiunilor, caracteristicilor structurale sau ale materialelor
’•

mensionare1 se asigură o acoperire apreciabilă în raport cu utilizate, condițiilor speciale de exploatare etc. este uneori.ne-
y r< ' . _ K .

necesitățile rezultate pe baza înca_ ărcărilor seismice de calcul ; cesară aplicarea unor metode de analiză bazate pe. concepte
în Japonia deși forțele seismice de calcul au valori foarte ri- avansate de calcul pentru a căror utilizare este indicat să se
.&-*• >.n! •
ii dicate. secțiunile de beton șii armătură adoptate în proiecte Iaca apel la tehnici de calcul mecanizat. Alegerea și aplicarea
sint in generai superioare celor strict necesare din calcul. ‘ metodei de calcul implică un nivel de cunoștințe de specia­
Pe baza datelor existente asupra condițiilor dde proiec- litate corespunzător. Din aceste motive-normativul trebuie
permită utilizarea (în afară de metoda de calcul prescrisă) a
tare șii execuție din diferite țări apare rațional să se asigure unor metode de calcul mai avansate, atunci cînd există jus
■<ț
un nivel de protecție antiseismică comparabil cu cel adoptat
în U.R.S.S. tificări temeinice.
3. Concepția de proiectare pe baza unor forțe seismice con­
1
venționale, care stă la baza normativului P. 13-63 este în pre­ MODIFICĂRILE INTRODUSE ÎN REDACTAREA .
zent adoptată in toate normele străine, inclusiv proiectul de
'standard internațional. Deficiența principală a acestei con­ NORMATIVULUI REVIZUIT ț

i
îi cepții constă în faptul că nu permite o evaluare directă a com­
y portării structurilor in domeniul plastic. In timpul cutremu­ Alcătuirea normativului P.13-63 este in general judicioasă,
■<4’
relor puternice, in elementele structurilor apar deformații care Pe de altă parte, normativul a devenit familiar proiectanțiloi,
•: »

depășesc limita elastică, prin incursiuni rapide și uneori repe­ datorită aplicării lui în practică timp de 7 ani. Din aceste
ii '
tate în domeniul plastic. Această comportare, a construcțiilor motive, alcătuirea normativului a fost păstrată în linii maii, «i

conferă posibilități considerabile de disipare a energiei impri­ introducindu-se următoarele modificări :

1. Capitolul 1 — Generalități/a fost reformulat pentru a ’
C*!’

mate de cutremur. Din acest motiv, tendințele moderne de

cercetare sint îndreptate spre elaborarea unor mdtode de ana­ se da o imagine mai cuprinzătoare asupra aspectelor care con­
Si
k“-■- «X-<- -?* liză bazate pe concepte energetice. Pînă in prezent nu a fost diționează asigurarea comportării favorabile a construcțiilor
1 -.:©***»**
7 £ vv pusă la punct o astfel de metodă care să fie in același timp la acțiunea solicitărilor seismice. S-au introdus prevederi cu
V* consecventă din punct de vedere științific, cu o aplicabilitate
consecv caracter general, urmărind realizarea de structuri cu. ductili­
■ destul de largă și. de asemenea, suficient de simplă pentru a tate ridicată în regim de solicitări repetate. De asemenea s-a
»
putea fi adoptată în practica curentă. în aceste condiții, re- admis utilizarea unor metode de calcul mai avansate decî^ r.
«te

zerva de rezistență, oferită de comportarea în domeniul plas- metoda prescrisă în normativ, pentru cazuri justificate din
»

î tic a construcțiilor, poate fi luată in considerare prin redu- punct de vedere tehnic.
cerea nivelului forțelor seismice în raport cu ipoteza compor­ 2. Capitolul 2 din normativul condiționat P.13-63, refe­
i
tării perfect elastice a structurii și prin diferențierea coefici­ ritor la stabilirea ‘gradului de seismicitate de calcul, a fost
■• ».. te*
* enților de calcul și a prescripțiilor de alcătuire constructivă, eliminat, deoarece s-a renunțat la noțiunea artificială de grad
r
in funcție de ductilitatea diferitelor tipuri de structuri. seismic de calcul, prescriindu-se direct valorile • accelerației
--AS*
*@5T*1 4. Analiza critică a prevederilor normativului P.l 3-63 și seismice de calcul (coeficientul k.) în funcție de importanța
comparația cu prescripțiile străine de specialitate au pus în construcției și de gradul de intensitate seismică al zonei de
I
amplasare. r
evidență faptul că, in acest domeniu, țara noastră se află a
S*' •- w
• *,

'■■''■? A ■
»
9 i. •

t
3>

y5 t
.JH
■*

8 ; *’?*
■f . A
*■ »"•

v- ' ’-■
> -<

nb;:
î
T < * w * ‘

J 3-
*r ‘.
K B ?*•
ir

4 < . . ...
• r
f
* •* ■
•> r>
' V r
<r „V
£.
...... .. • -’ V- ‘-r -V.T^
. . J, _ 'ut
, ,j|«r ^ - --> -x f- t *

"îs . W" 5*' . I; t * ’.’ 1 '1 p”

,<

V■
' ‘ ' -*■
„ r* ■■ z
-f
*;g£
’-v
■5ir*
. ■... / • -

?■
i
------------ ------ :---------------------
"(A - - 1 . A.- '■
. , • t 4'
-?T .
- _• ■
 VM_. •—
’>A'" ;-A>-X

«I __________

I
■■-.V
ks. ■ -I
t

I 3. Capitolul referitor la determinarea încărcărilor seis- construcțiilor din pre-

A

O• Ținînd seamă de sensibilitatea X

mice a fost redactat astfel incit mărimea <
_______ acestora să nu depindă fabricate la solicitări seismice s-a prevăzut verificarea acestor i
■
■
de metoda de dimensionare. Prescripțiile specifice aplicării di­ • W
construcții , in toate cazurile, la o încărcare seismică cel puțin
_ _ _ - ——
li I
verselor metode de dimensionare au fost date în anexa I a egală cu valoarea minimă de calcul prevăzută în normativ, *

■ normativului. Aceasta prevedere, care nu duce la creșterea consumului de

4 Valorile coeficientului kg au fost astfel alese incit să se materiale, ‘este strict necesară pentru a conferi o siguranță ■

jungă ia o mai bună echilibrare a nivelului de protecție anti­ satisfăcătoare la acțiuni seismice de slabă intensitate .care -

seismică, prin reducerea decalajului dintre forțele seismice

■

apar frecvent în zonele seismice și pot apare eventual și in

corespunzătoare diferitelor zone seismice și clasele de impor­ zone considerate neseismice.
tanță ale construcțiilor. In acest sens s-a ținut seama de rezul­ 6. Curba, spectrală* reprezentînd coeficientul 0 a fost mo-
tatele obținute prin aplicarea normativului P.13-63 în pro-
iectare, de datele din literatura de specialitate și de preve- di fi cată pe baza prelucrării seismogramelor - înregistrate in
timpul unor cutremure puternice in S.U.A. și U.R.S.S. în i
*
derile normelor străine recente. consecință, raportul dintre valorile maximă și minimă a fost
Valorile coeficientului ks pentru cazul construcțiilor cu­
b
coborît de la 5 la 3.3 ceea ce corespunde înfășurătoarei spec-
rente (clasa de importanță II) au fost stabilite astfel : *

trei or calculate pentru cutremurele reale.

a) Pentru zona de grad 8 s-a menținut valoarea k\=«0.05
Valorile coe:ficiehtului |3 au fost stabilire • astfel încit să
-C.V **£.

din normativul P.13-63 care este reprezentativă pentru nivelul rezulte o corelați e satisfăcătoare cu nivelul de asigurare anti- »

acceptat al forțelor seismice convenționale. Această valoare seismică din prescripțiile sovietice de specialitate..
-

corespunde și prevederilor din normele sovietice.

*

1 Pe baza observațiilor făcute îîn timpul cutremurelor pu­

b) Pentru zona de grad 7i s-a modificat valoarea coefi-
cientului k.t de la 0,025 la 0,03. Această modificare decurge
ternice
terni ce de dată mai recentă (Mexic 1957. Niigata 1964. Ancho- K
■1■ rage 1964) au fost prescrise sporuri ale valorilor coeficientului
din necesitățile de echilibrare a măsurilor de protecție anti-
ca^ul terenurilor slabe și reduceri ale acestor valori în
[» in caxul
dilemelor zone seismice. In acest
seismică corespunzătoare diferitelor cazul terenurilor foarte tari. tari, în normativul P.13-63 nu se
mod se vor corecta valorile
ralorile forțelor seismice care în unele prevedeau reduceri, iar iar sporurile se refereau la o categorie mai
cazuri rezultau mai reduse decît limita inferioară prescrisă t
largă de terenuri. în același timp s-a renunțat la caracterizarea
i

t •7 în normativul P. 13-63. Se apreciază că, prin modificările aduse neconcludentă a terenurilor prin intermediul rezistenței admi­
în ansamblu coeficienților pe baza cărora se determină forțele
seismice , se va ajunge la o proiectare rațională a construcți- sibile. •»
3?
i
ilor din zonele de grad 7. fără consecințe economice defavo- 7. Prescripțiile referitoare la limitarea efectului produs de
rotirea fundațiilor asupra perioadelor proprii de vibrație âu
v- rabile dar cu limitarea avariilor care ar putea să apară în
eventualitatea unui cutremur. fost modificate pe baza datelor exoerimeritale obținute recent ..

c) Pentru zona de grad 9 s-a modificat valoarea coefi- 8. Valorile coeficientului v au fost diferențiate pentru un
numjar mai mare de tipuri constructive, în funcție de capa-
I
cientului k. de la 0.10 la 0,08. Această modificare se situează
* .
citatea de amortizare și de ductilitatea structurii. Diferențierea k

pe linia principiilor expuse mai sus și, deși afectează un te­ Sfi"'

■ adoptată a fost stabilită pe baza datelor din prescripțiile ame­

t ritoriu restrîns. va duce la o proiectare mult mai economi­ h
I ■> 3
ricane, singurele care tratează în detaliu această problemă.
că ; în același timp se vor reduce dificultățile care interveneau
«
la alcătuirea și execuția structurilor amplasate în zone de Introducerea unor valori de calcul diferențiate, în funcție de •
grad 9. comportarea neliniară a structurilor, reprezintă un progres I
Gruparea construcțiilor în clase de importanță, prevăzută important în proiectarea antiseismică. • • I

■4 A
în tabela 1, corespunde prevederilor STAS 7766-68. Pentru a 9. Referitor la modurile superioare1 de vibrație, au fost ' r <

modificate. în acord cu rezultatele analizelor dinamice efec-

(

realiza o încadrare judicioasă a construcțiilor specifice di-

se realiza ♦
I

■
feritelor ramuri de activitate s -a prevăzut detalierea tabelei 1 tuate pe tipuri reprezentative de structuri, atît limitele de la
r .*# '
Drin urmațive departamentale. care este necesară considerarea lor în calcul cit și criteriul de *

suprapunere.
I
IMI 10 ■ •- f

Wi >- ’ • - ** S
*” ! i •
t
* <
I >
«

t
11
* Iț
t
• • • :■ •■* • ■ '•

. i
*
• *
•
'
;- a
. •
<< ; " V */> • *
J * *
s< i . '■ : ț. <7*1
'■ -;
» A,

■ f * »• V-fi * _ 1
.- "• * Xl t-
* i> -cjm U .tt. -e f 4 ir
- »• •
I « • I •

w <.y. . M -
I—Mț» , - Ji .•
A '--•'. ■ . ‘‘ A ‘
_______
----- / -- . - ,- -'IM»-. M** ** -#■' .- A V ** ■ rt *r . - VPh* *• *-.,-** *
__ r\._. .
1 A**?1 *"îi
_______ ■«■■■«■■■
_-•> -- '- mmm
- “ « n-» —

MM
____________
 * a
A

i
I

I ,tA
> i
1
in care este necesară considerarea încărcă­
10. Cazurile în urmărit, de âsemeneH, corelarea cu pre-
rilor seismice verticale au fost completate cu prescripții de cie dimensionare, S-a
scriptiiîe sovietice in ceea ce privește nivelul încărcărilor și al
verificare la forțe tăietoare (sub acțiunea încărcărilor verti­ or de calcul, precum și a modului de grupare a
cale) -la reazemele grinzilor principale și ale planșeelor fără rezistentelor de caicul, .
I i itationale cu încărcarea
încărcărilor gravitaționale i seismică.
E-X - a ■
grinzi, unde efectele considerate sînt importante. setărilor teoretice și
Valorile încărcărilor seismice verticale au fost reduse 15. Tinînd seama de rezultatele cei
experimentale, efectuate atit în țară cît și în străinătate asu-
I

substanțial (cu 20—6Oo/o in gradul 8) în raport cu normativul

r-
■

P. 13-63. pe baza datelor recente asupra accelerațiilor orizon­ pra efectelor de torsiune generală,, s-a acordat o atenție ’spo-
z ■

tale și verticale înregistrate simultan în timpul cutremurelor. rită modului de considerare în calcul a efectelor de torsiune,
datorite nesimetriei în distribuția maselor sau rigidităților.
11. încărcările seismice pentru calculul.zonelor de reze- dii'e-
le -
> mare si al îmbinărilor, precum și cele pentru calculul elemen­ precum și caracterului nesincron al mișcării soismice în
telor nestructurale au fost prescrise diferențiat în funcție de rite puncte de legătură dintre construcție și teren. • *

I ’ coeficientul k, 16. Pentru a permite verificarea în situațiile cele mai de

12. Prescripțiile referitoare la încărcările seismice pentru favorabile, corespunzătoare modului real de acțiune a încăr-
calculul instalațiilor industriale au fost completate cu indi­ carii seismice, s-au introdus în anumite cazuri cazuri, prevederi re-
cații privind proiectarea diferențiată, în funcție de pericolul feritoare ia suprapunerea componentelor "ncărcării seismice
prezentat, a instalațiilor care pot duce la accidente de pro­ din plan orizontali sau verticaL. Considerarea
L.
___ simultană a di-
porții sau la degajări importante de substanțe nocive. feritelor, componente ale îîncărcării
_____ seismice conferă un grad .
î
•'
de siguranță adecvat după orice direcție.
igl
.*.'.g2&șa 17. Pentru asigurarea ‘comportării optime1 a structurilor
*

în cadre etajate, s-a recomandat ca, în fiecare nod, suma mo- • ••

; ’»
montelor capabile ale seecțiunilor stâlpilor (corespunzător valo-
- ® Capitolul 3 referitor la ,,Verificarea structurilor la acțiunea i’ilo]r de calcul ale forțelor axiale din stîlpi) să nu fie infe- . -> >
— —*. r -
—* - ------------------
_J

încărcărilor seismice" a fost substanțial îmbunătățit, deoarece rioară sumei momentelor capabile ale secțiunilor riglelor. , .
• . < ’ * • h • . •
* -. • > * * - - țl
• r - - - - ’■.
' w■ ' -W

prescripțiile corespunzătoare în normativul P.13-63 nu erau Această recomandare urmărește dirijarea de formațiilor neelas-
.satisfăcătoare pentru o serie de probleme importante. Anali­ rice în rigle, prin formarea articulațiilor plastice în secțiunile e
V- x-
’

■
•

zarea acestor probleme a dus la următoarele modificări și

completări : de lingă oduri. în acest mod se conferă structurii b largă
13. In afară de verificările de rezistență și de stabilitate disipare a energiei seismice, menținînd stâlpii
capacitate de disipai* • » ’< 4 . *
? /

în domeniul elastic, ceea ce elimină riscul prăbușirii totrle

-

s.-a prevăzut și verificarea deplasărilor laterale în cazurile în i

L
care ar putea duce la avarierea unor elemente de construc­ sau parțiale în eventualitatea unui cutremur foarte puternic.
1 ție, finisaje sau instalații. Se prescriu de asemenea verificări 18. Pentru structurile cu diafragme, la care ductilitatea 4
«r

este sensibil redusă în raport cu structurile în cadre, s-a g

■X

pe baza unor altor criterii (fisurare, limitări de accelerații sau

viteze etc.) pentru construcții sau instalații cu caracter special. prevăzut majorarea for ței tăietoare de calcul cu scopul de a ’
I
14. Grupările de încărcări în care intervine încărcarea asigura acestor structuri un domeniu mai larg de comportare
-
seismică au fost trecute în anexa I pentru a permite apli­ elastică la acțiunea seismică.
f

carea în mod unitar a diferitelor metode de calcul adoptate în »

>

.■ . .• ’i « prescripțiile oficiale de proiectare din țara noastră : metoda %

la stările limită, metoda La rupere, metoda rezistențelor admi­

*

sibile.
Grupările de încărcări, in care intervine încărcarea seis­
A

Capitolul 4 referitor la „Prescripții privind alcătuirea con-

>

*’ * ‘
mică, au fost stabilite astfel incit să se realizeze o corelație structivă‘\ a fosî t revizuit .și completat altfel incit s â cuprindă
ă ’ satisfăcătoare între rezultatele obținute prin diferite metode i n d i ca țiil e esc n ți a 1 e> oentru alcătuirea corectă a construcțiilor
> i A,
■ ■

$ .
!

--■

■? r ■
12 X

13
Kw 5 I y‘
■> 4*
F ■ * t * + a• \X-*
• i
?• 1

k;:'
• - *--Of ‘
* , »
i 1 - . ț • 4 - . (
> V >
‘ t
- -• ■ ■
^4 X •p - ■

ș -••—■9 - ---------*■ -•
— —-ț-r- rt*‘rC:‘X’

__ 1 */? :
* - r-» - «•* —*■
w. *■ •» • 1
., w..«. P».. nr ■«•----------- ------- . -* * --

»t .. * «<.« '.«.-p-" Hi’ A, • %“ •

A * _______________ £<?*$ _____________________________________________ _ ■ -'-rw' ■«---»
V — -J
pV. "XI', Ti -f-. <v5 Â
’ -- ■ ■
 -1 r • -
______ ____________________
------------------------------------------------------------------------- ““

*■ “ •

*
/

as!
V
__ întărirea zonei comprimate a secțiunii, prin prevede f

■I I.
rea unei armături comprimate ; ...
H
amplasate in zone seismice, Modificările se refora la urma- — realizarea unui efect de fretare a betonului, zonei com­
marele aspecte principale : primare prin dispunerea corespunzătoare a etrierilor.
19. Dimensiunile minime ale rosturilor antiseismice au în cazul elementelor supuse la compresiune cu încovoiere,
fost prescrise la punctul 4.1 pe baza unei relații care ț i r. e
*

îmbunătățirea comportării’t sub aspectul- ductilității s< poate

I
seama de caracteristicile dinamice ale celor două construcții obține acționînd în primul rînd rina asupra eiec.ului de
' i‘7?r - sau corpuri de construcții separate prin rost și de g ’adul d e . exercitat de etrîeri. precum și asupra măsurilor vizind obți­
intensitate seismică a ampl asamentului. Relația de calcul o •>

nerea unui beton compact și de rezistentă ridicată. îndeosebi

fost determinată pe considerente teoretice pentru structuri cu
L Y:'

■
■t

în zonele cu eforturi mari. • •. •

un g rad de libertate, aplicindu-se corecții pentru a ține seamă Ținînd seamă de aceste e considerente au fost incluse în
■
de comportarea reală a structurilor. normativ următoarele măsurij constructive :.
20. Pentru asigurarea unei legături sigure? la baza clădi - a) Marca betonului j t 200 a fost prescrisă cu un minimum *
&

■ iilor de înălțime mare, amplasate în zone seismice de grad 8 considerat acceptabil pentru o structură* antiseismică de be-
I și 9, s-a recomandat la pct. 4.2 realizarea monolită a plan- • •
ton armat (pct. 4.4). Această prevedere este, de altfel, respec- " i

șeului oeste subsol. tată în majorit itatea proiectelor întocmite în prezent la noi. 1
Ținînd seamă de avariile constatate la conducte și insta- b) Pentru armătura necesara * preluării eforturilor seis-
D{
■:#

lațiile care pătrund în subsoluri s-a recomandat prevederea mice au fost prescrise oțeluri de marcă OB 38 și PC 52 sau
i5
unor legături flexibile care să permită mișcările relative .ale rezistență și ductilitate echivalente,
oțeluri cu proprietăți de rezisiența
instalațiilor față de structură. (pct. 4.4.1). Acestea sînt singurele oțeluri disponibile în pre- . *

21. în cazul construcțiilor metalice s-au indicat ca posi­ zent care asigură istructurilor
-------- de beton armat capacitatea de
bilități de evitarea avariilor Ia elementele nestructurale rigide, deformare în domeniul plasti c, necesară pentru disiparea ener-
J
in afară de sporirea rigidității de ansamblu a structurii, și giei imprimate de cutremur. Limitarea introdusă nu operează
prevederea de legături flexibile care să permită deformarea asupra armăturilor care nu sînt destinate preluării eforturi-
'' 3*
independentă a elementelor nestructurale. lor seismice. ' * -

22. Pentru construcțiile de beton armat monolit, au fost c) Pentru construcțiile cu structura în cadre s-au indicat £
j »
♦
>
date o serie de prevederi constructive care au drept obiectiv o serie de prevederi constructive referitoare Ia armarea grin­ • ?/}
*

l
principal asigurarea unei comportări ductile satisfăcătoare, zilor principale (riglelor) și a stîlpilor în zonele adiacente ti!

capabile să confere structurii capacitatea necesară de disipare nodurilor, zone în care se dezvoltă eforturile maxim? sub.
-:V ? & » a energiei în eventualitatea unui cutremur puternic. Aceste acțiunea încărcărilor seismice (pct. 4.4.2). Aceste preyedeii
1
prevederi se bazează pe o serie de rezultate teoretice și ex­ sînt o consecință directă a cerințelor de ductilitate menționate _JI

anterior și urmăresc asigurarea unei largi capacități de rotire

perimentale cunoscute din literatura de specialitate, precum sensuri a nodurilor de cadru, fără cedarea casantă
și pe anumite date ale unor prescripții străine elaborate re­ în amicele
a
,• ■ ■

a elementelor care se întîlnesc în nod. Pentru a evita preve-

cent. îndeosebi în S.U.A. derea unei armături longitudinale insuficiente în stîlpii cu
Obținerea unei ductilități adecvate a elementelor de secțiune mărită din motive constructive, ceea ce ar duce^ Ia o
I
beton armat, avînd solicitarea predominantă de încovoiere, comportare nesatisfăcătoare din punct de vedere al ducti­ *

este condiționată de o serie de factoii, printre care :

’ *

i
lității. a fost prescrisă în aceste cazuri armarea constructivă
— utilizarea unui beton’de marcă ridicată :
I I cu procentul minim de armare admis la stîlnii acționați de
I
— utilizarea unui oțel cu proprietății ductile (palier de încărcări gravitaționale.
curgere suficient de întins) : <
d) Pentru construcțiile cu structura rigidă (structuri cu
diafragme) s-au dat în primul rînd pr~e vederi referitoare la
A

4 — prevederea unui procent de armare'moderat pentru

armătura întinsă astfel incit să fie posibile deformații plastice alcătuirea de ansamblu (pct. 4.4.3). astfel incit sa se obțină
importante înainte cic- cedarea betonului comprimat ;
J ' ’r- "* .«.' ® » *4
t -
*
15
14 I
L<. J ; s -
»

b r
■*

. » . T , «« 3 i
I
* •
4?-
: tj «
« a\ _ _- _____________

i L; . «»- ■ ♦ ■•“ “*■» --•'

ZZ ' ; ■ ■
KJ
i.

ț
*5*
d - ?* X1,»- T—~~
- -
1
111 ■ - • - - -*—■. • «. ■«*»-—‘ — • • —
ț

V
. (!■ -, I
■ -r’-/ -•’
t:

< . Tr C3 »■ ■—* ■

_ __ ________________________ -
MHi
 k

înălțime. Din punct de vedere tehnic pot

restricțiilor de
proiectate construcții înalte din panouri mari care să satis-
structuri sub raportul rigidităților și al transmiterii încărcă­
fi :ră criteriile de siguranță impuse în zonele seismice, dacă
rilor seismice la diafragmele verticale prin intermediul plan- facă .
șeelor. A fost prescrisă de asemenea armarea marginilor și strictețe condițiile de execuție. Pentiu a
sînt respectate cu s-a impus prin normativ obligați vi ta-
4
intersecțiilor de diafragme, a marginilor de goluri etc., pen- realiza acest deziderat cazul construcțiilor din panouri mari, ♦

tru a se asigura menținerea unei armături minime la toate tea de a se întocmi, în

%
cuprindă torte condițiile de exe-
f •■■■
nivelurile clădirii, care să tamelioreze comportarea structurilor un caiet de sarcini care să forurile
z*
c competente să ia măsurile
cu diafragme, în general mai puțini satisfăcătoare
5 din punctul cuție. Este necesar însă ca
*-

de vedere al ductilității. Din aceleași motive a fost prescris e pentru asigurarea realizării acestor condiții la
«4-’
- ■

corespunzătoare *

un procent minim de armare de O.2o/ 0.2%.0. în cazurile în care

jr

nivelul prescris prin proiect,

armarea rezultă necesară în calcul. Acest procent de armare armatura elementelor
25. Pentru armătura ------------ .prefabricate de beton ar­
corespunde prescripțiilor americane care prevăd un procent mat sau beton precomprimat nu se dau indicații ’ ......... speciale în ?_ ■
mărcilor care pot
privința mărcilor care pot fi utilizate. _fi utilizate.- Pentru armătura din
de 0.25%. Armătura constructivă prevăzută în diafragme aco-
utilizarea mărcilor 013 38 și FC 52^
peră în general procentul minim prescris. îmbinări se prevede insă ’ ’' , în vederl||l
e) Ținînd seamă de comportarea defavorabilă manifestată similar construcțiilor din beton armat monolit,
«

asigurării unei capacități corespunzătoare de deformare ductilă *

in timpul cutremurelor de numeroase structuri rigide avînd

parterul flexibil, precum și de datele furnizate de o serie de a îmbinărilor (pct. 4.5. ). în vederea aplicării în viitor a unor 1

cercetări, a fost recomandată evitarea acestui tip de structură pocedee și tehnologii noi, , in noimativ s-a prevăzut posibili-
r ■

(pct. 4.4.5). Atunci cînd acest lucru nu este posibil, se reco­ tatea utilizării unoi' tipuri diferite de îmbinări (de ex. prin 1

M
mandă extinderea zonei cu structură flexibilă pe mai multe precomprimare) , verificate în prealabil experimental. j ' I

niveluri, pentru a atenua în oarecare măsură efectul defavo­ I 26. Măsurile constructive pentru construcții și elemente
rabil al variației bruște de rigiditate la nivelul parterului, de zidărie au fost prescrise ținînd seamă de constatările făcute
efect manifestat prin concentrarea unor deformații exagerat asupra comportării slabe a construcțiilor de zidărie sub acțiu­
de! mari la acest nivel. Prin aceasta se urmărește o variație nea cutremurelor, de domeniul larg de utilizare a zidăriei în
progresivă a rigidității, precum și antrenarea unui număr prezent în țara noastră, de calitatea materialelor și a execu-
rna. mare de niveluri în acțiunea de disipare a energiei im­ ~
ției lucrărilor. Este de L menționat necesitatea completării aces- »

primate de cutremur structurii. tor prevederi prin instrucțiuni detaliate de calcul și alcă- • *

a
I 23. Prevederile constructive introduse pentru structurile construcțiilor de
tuire a elementelor și construcțiilor de zidărie în regiuni
t
f
din elemente prefabricate (pct. 4.5) urmăresc în linii mari seismice și prin măsuri pentru îmbunătățirea exdcuției.
?
â»

I asigurarea unei capacități de disipare a energiei seismice Prevederile referitoare la regimul de înălțime corespund
. ’ Z
>• f
comparabilă cu a structurilor monolite, Aceste prevederi sînt i antiseismice în condiții economice
<___ normale și
»
f unei asigurări , realizează în pre-
J

I
concentrate îndeosebi asupra realizării îmbinărilor, care con- se înscriu în numărul de niveluri cu care se » '
t

zent clădirile de zidărie în țara noastră.

*

stituie zonele cele mai sensibile ale construcțiilor din elemente

prefabricate, datorită concentrărilor de eforturi și dificul- minime ale materialelor (cărămidă
Mărcile normativ sînt diferențiate dvpă gradul de inte^ și mort^L
tăților de execuție. In noua redactare se accentuează impor- indicate în
tanța alegerii adecvate a poziției îmbinărilor și a modului de sitate seismică “. Pa baza datelor existente se poate aprecia că
»
realizare corectă a acestora. în afara rezolvărilor consacrate
% adoptarea . unor mărci inferioare celor prescrise nu ar putea
de practica actuală , normativul lasă posibilitatea adoptării și asigura rezistența construcției sub acțiunea solicitărilor seis-
a altor soluții de îmbinări și monolitizări, care să ofere — pe mice.
I

bază de justificări experimentale — un grad de siguranță cel dispunerea și

Referitor, la dispunerea alcătuirea zidurilor portante
și alcătuirea
puțin echivalent soluțiilor recomandate în prezent. și a zidurilor de rigidizare, au fost date prevederi care urrriă-
24. Pentru clădirile din panouri mari prefabricate s-a resc să asigure realizarea unui i sistem spațial capabil să preia
*
considerat, pe baza experienței acumulate pînă în prezent cu încărcările seismice, acționînd după orice direcție. In acest
privire la comportarea lor. că nu este necesară menținerea
l
1

«•
17
2 — c. 8170 4
•* *

16
S * ■ i .

*-?- I
♦

■ u / *-yjîL

A. te A i
■■

■■ . ■
J f »
v> i - A-M- •*ve *
“t'75Tr ‘ ’
ț » •" * X
•»
**< II- ••■
»■ • MM >t- 7
'***’*-•
__ i____ —_____ TIV ■ -e ~ ____

----------------------------
 .*» I

• Msu , -r- c) rezistentele de calcul sau coefic:enții de siguranță.

?*_ 11a■7'. < '
sens s-a insistat asupra : alinierii axelor și simetriei zidurilor, încărcările gravitaționale au fost stabilite ținînd seama de Tt
',

E țeserii zidăriei la colțuri și intersecții , distanțelor dintre zidu- timpul cutremurelor.

■

rile de rigidizare, grosimii z idurilor, dimensiunilor și poziției probabilitatea de acționare simultană în

Gruparea încărcărilor a fost prescrisă, astfel incit să se consi- i

3 golurilor de zidărie. baza cărora s-au determinat '

în vederea asigurării unei capacități corespunzătoare de dere încărcările gravitaționale pe
preluare a solicitărilor seismice, a îmbunătățirii ductilității încărcările seismice. . ț*
%

și a reducerii efectului unor eventuale avarii s-a prevăzut i în

30. Anexa II, cuprinzînd ca și in normativul P.13-63 me- * I

întărirea zidăriei cu elemente de beton armat sau cu aimături i încărcărilor seismice,, a

I . tode simplificate pentru determinarea cadrul -

introduse în rosturi, sisteme constructive utilizate curent în ' ; baza aateiui experimentale
fost revizuită pe baza datelor ex obținute în
zonele seismice, sau prin alte sisteme constructive cu o efi- studiilor efectuate de ÎNCERC. Modificările se referăi ' ” în spe- .
ciență cel puțin echivalentă. Indicațiile pri vind olanșeele clă- pentru determinarea pe-
■■

dinilor cu zidărie portantă urmăresc în primul rînd să asigure

A. 3
cial la formulele empirice prescrise [ I

i
1 o rigiditate corespunzătoare a planșeului în planul său, pen­ noadelor proprii de vibrație. «•

f£^' -' ' tru a-și îndeplini rolul de diafragmă orizontală ce-i revine, *

precum și să asigure o legătură și o conlucrare cit mai bună

între planșeu și ziduri. CONSIDERAȚII ASUPRA EFECTELOR ECONOMICE
27. Pentru construcțiile de lemn, ținînd seamă de corn- CE VOR REZULTA PRIN APLICAREA NORMATIVULUI
I portarea lor, în general foart e bună- în timpul cutremurelor *
»

■ i puternice, precum și de domeniul restrîns de utilizare în țara Acțiunea de revizuire a normativului a avut un caracter
. *

:if,
noastră, nu au fost prescrise condiții suplimentare față de cele complex, referindu-se la un număr mare de aspecte de natură
legate de alcătuirea generală a structurii pentru a face (ață foarte diferită. Efectele economice ale modificărilor și com­
încărcărilor fundamentale și climatice, Se atrage însă atenția pletărilor • introduse sînt generate de o serie de factori care
asupra necesității ancorării la reazeme a planșeelor și acoperi- intervin cu pondere inegală : încadrarea construcțiilor în clase
..s l șurilor de lemn cu legături capabil-, să transmită eforturile de -importanță, valoarea încărcărilor seismice, prescripțiile de
produse de încărcările seismice. dimensionare, măsurile de alcătuire constructivă de ansamblu
- -. ■

I
23. Pentru elementele care nu fac parte din structura
principală de rezistență au fost introduse unele precizări care sau de detaliu etc. Datorită complexității problemei și in­
I
♦

completează indicațiile constructive din vechiul normativ. terdependenței parametrilor de care depinde, o evaluare «pre­
I
<

*
cisă a efectelor economice ale revizuirii normativului se poate
II■ p
face numai pe baza datelor obținute în urmaa aplicării lui la
I
un număr de proiecte reprezentative pentru construcțiile de
<>

»
29. Anexa I a fost adăugată pentru a indica modul de mare serie. i

aolicare a normativului cu metodele de dimensionare utili- i normativului revizuit se pot face urmă
t»

zate în proiectare. Pe baza analizei

Prescripțiile necesare apucării
i; -* normativului cu metoda do toarele aprecieri :
— Aplicarea corectă a prevederilor referitoare la ampla-
V-/ V-J,- -> •i* I calcul la stări limită au fost g rupate in anexa I a, iar cele permite reali--
.3
• ( <
necesare aplicării normativului cu metoda de calcul la rupere sarea și alcătuirea generală a construcțiilor va
acestora fără un consum exa-
’t sau metoda de calcul a rezistențelor admisibile, în anexa I b. zarea protecției antiseismice a •(

Anexele conțin prescripții referitoare la : gerat de materiale.

: t
a) determinarea încărcărilor gravitaționale de nivel carp clase de importanță se face -
intervin in calculul forțelor seismice ; — încadrarea construcțiilor în
4
4
. unor interpretări gre-
♦ \

b) gruparea încărcărilor in care intervine încărcarea mai judicios, eliminîndu-se posibilitatea

, .? i •
r,r?i ’ seismică ; trecut
șite care au dus în t_ Ia unele exagerări. 4

••
! ;?•# î

'V'?
V- 19 «K

18 V*
■>

■ : »*

A - ei
I
* . 1F -
I *
r1 I
■ - ■

* 4 '
»- ’ * i »
*
,*■; t '* • • . •>

-ț 4 ’
' ■ •

^•u *■ * 4 w o? f
.-fcn .‘CÂk- V* r* i v V - ■
f -
t fv/ t. / '-i
A »
ț .
L ■* •
IM*
r, /■ • =>
»■*

____________■ —______________________
J-

■
■ —- u«

r
*-X • - * -
»•
*-
«» «

-
— ' o. «» • *4

;■ • ' ‘ ’ J î i
■
—'^“r* J—'

_____________________________ X
 ' - • <' «“«-«1*1 i >»MWK> sMMM» • WKaas»*® J w k. l|F>"Wlinț------ -

7
»

-Wfcfeă
*
»

<•

r—*ț
i

«
> '•
.♦
ș
— Valorile forțelor- seismice orizontale an fost în general
C’ X)r*
d • XT3 co 04 o CD ■

i
•i
•*
*

T
n
p
, ■
-*• i

reduse față de valorile corespunzătoare din normativul P.13-63,

• p~* t- I
OJ
CC-
E r-l CJ 4

așa cum rezultă, pentru o serie de construcții reprezentative,

I 1 .
* t
I • »—«
co QJ

din tabela 1 ; reducerile cele mai pronunțate (pină la 4On/o)

in

ife w —

hă
apar pentru unele
uncie uuiisvi vim zona de grad 9. Datorită
ucyn din
construcții
ansamblului de prevederi noi introduse in normativ, reducerea ?w
52
*—•
*r *-
»

O
ei
O•»
CJ
*

o
■.
. 04
•>
îl?

• r—« c
I »- forțelor seismice nu influențează negativ nivelul de asigurare urj d
(D
i

P
i
•—< i 3
T5 c
L
antiseismică. • —•
*
•

o !

Unele sporuri ale forțelor .seismice, față de normativul "5 I

I»

■ CD
co o o C4
P.13-63, apar pentru construcții înalte cu diafragme sau mixte JO
CU
01
•*
<6 <D •
•»
<o
•*
04
*

(cadre și diafragme) amplasate în zonele de grad 7 și 8. Aceste fK

6
b

sporuri sînt necesare ținînd seama de comportarea nesatisfă­

O [“ț
ir
cătoare sub aspectul ductilității, manifestată de structurile cu CJ CD
4
o
diafragme în timpul cutremurelor. In raport cu efectul com­
*«■
•*
■ *—•
o
<n z 4-J
♦%
<n tn
2 LO

binat al încărcărilor gravitaționale și seismice sporurile adop­ 2o V.

»r-4
t

wO N GJ
I
ib:
'

tate sînt puțin importante. • •-4 00 4

In comparație cu principalele prescripții străine (U.R.S.S., ce^- <D OT

»
f

I
*

Japonia, S.U.A.), valorile forțelor seismice din normativul 2- •9—>

«»■*
(D
s cc co
04
CO*
<
cn
m
CL
*■

CD
**
co•»

■ revizuit sînt mai reduse, după cum rezultă din tabela 2. CU

• r~« •— * • I t

’F

Această situație corespunde condițiilor seismice, tehnice și wz E:

î-, ■!
tu I
»
«

% <
ț;
-•<- h
economice din țara noastră. Trebuie remarcat faptul că la ti­ O< «—4

*
purile de structuri pentru care în noul normativ rezultă coefi­
< t"4
*s CD
•• •*
CD
trt
o o **
o !►
- /

< - ■>
cienți seismici sporiți față de vechiul normativ, se adoptă și o
O oî “T 04

f în normele străine condiții mai severe : *

a) majorări ale forțelor seismice pentru construcțiile înalte

7 *
I cu diafragme. în normele sovietice ; m
co
ÎO
04 ‘
1

vn g lO
UI
lf5
1* 04 O?, 00
04 7*
4 CD IO 0 •» •» * * ___ *
CH
b) majorări ale forțelor seismice și dublarea forței tăie­ o 0*5 o o
•»
/ 9

O o o O
>w •H
■

i
*
4

t
f
toare de calcul pentru diafragme, în normele americane.
— Reducerea substanțială a forțelor seismice verticale va I
05
• cu c c2 .JL c I
i? u
I I
>2 Q? *2 a a?
o-i XJ u O Î>M
i. !
.
O 32 .****> LJ
♦ "1
oj
2Q W£ 2o -O.6
•i
1
f duce, de asemenea, în unele cazuri, la o dimensionare mai Pu •—«
0> K« <D
u
O
c
I
economică. p?Q □ U
Es
— Considerarea maii judicioasă a condițiilor de teren duce
• —4

o
CU
•p c
jO •*-«
>c* 2
2 c
'**r
'J *r-4 £ *

(/> -«-•

8pu 5-4 J N
• r —«
t I

la efecte economice favorabile datorită : a) introducerii hăr­ u

w-< p. In
♦ . ies
u nc
4-* *-* r* C e
»/> tE; in -q
£
p 1>
O S
tn
3-w 5 ep
;
ților de microzonare ; b) reducerii forțelor seismice pentru <n cu <u 1 P D
terenuri stîncoase ; c) restringerii categoriei terenurilor pen­ Sg
< co
p
•“-“•«

ta
_J- o
’? x
o a U £
•4* P
. bD
P ro•■ C
-H S)
(D
’d
C3 CV C: C3
I

I tru care se prevăd majorări ale forțelor seismice. ~F*4H

'. CU
Ci
o fX, C3
E
fi. .2 _□
*-

O fx J >05
d
Pu cu c*4 1
. s*^
j
j
4
— îmbunătățirile și completările aduse prescripțiilor de O
*<—K

CI ’CtJ 1 ^6 2 • ^-1
«F-t C
(rH 3 .w O t. ■’

•w ^0 •*74
v
r
alcătuire constructivă vor duce în general la o utilizare mai p
• *
• r-«
4—>
• rl
* _ k-«
Kj ; ± >a i
- X) • r-« -*2 ca *5 5 s %■
Af—•
• O
-e
rațională a materialelor și a rezervelor de rezistență ale struc­ c* V4

'3 Kj 3
T
Eh4 7} <u 0 r*’ (p
ku £ KU T3 ktJ
nu n kU
*sv JD u
iu *J
"* *-» • ***
1) r*
turilor. în ceea ce privește consumul de otel, un efect favora­ w-1^ O *—t
i-4

cu U o
CU OcoaiUiDUMCOE’OUkU
bil va rezulta din : limitările superioare introduse pentru pro­ §
I
4
>
I
rv-* CC
»
t* CQ o
*
centele de armare, din reducerea unor procente minime de > i
w«

*
•k r
i
armare, precum și din recomandarea de a se evita structurile
I

■ ‘

■» 1
2Î
20 k. .
-
. -. •- • / -

* V *

■fl*- ? e
i* 1
* *“
.
*
4 » ■’ .
■-*4 . M ■

J ' M .> l ’ W ^4 A •, • «

S•<
____ __
r
* * *
»

SMM MtaiMMi 4*w»« • —*^-r»iWk*4M.

£
— —-»• — *•
-, . . ■ ■ - --------------------- --

:i ’ *TV '"'
«q,. «*- .■

^*zA ’*' • ^3i

. - , >ws> *
ț i T^v
i._________ 7 A
v.‘‘'
» - -
- iiwnri >■ —*---•— ■■ - —
 I i ’

I I.
î

V
la care preluarea concentrărilor de eforturi nu se poate‘ rerdiza p
• 1 I

Ci I
t Cw ! IC
decit cu un consum ridicat de otel (de exemplu structuri vi- a
*t— 1
w •
•v
!D< I caf o *,'*

I M—■*
»
B— '« * I—
* rr-.
CD
•c
I gide
gl cu parter flexibil). î °1 r» ■*
r < *> «

•V .^-4
<-<
vV
V îLîF’f
venii cari suplimentare introduse în normativ
*

— Unele verificări 4 —

CD -
în
i CJ w

I CC-•nsidcrarea simultană a componentelor încărcărilor seismice

• *■*•
r? C4 (M — . i L- . # ■

CI « ■tf 1

dini planul orizontal sau din planul vertical, c onsiderarea efec-

J—

*—*•
e— U-
lp
C'
fr-,
I- tel or de torsiune dinamică la strur structuri simetrice etc.) conferă
•T
'-w-
—*
fC
—- -o ec c 2O L<
5ca
*r-‘ ■•«tar «—I» » -4
•' III >

sporită cu prețul unui <eventual spor

——

con sii •ucției ('<' siguranță

si cu L K—4 -4- J5

I
•w

reducerile menționate an
* •— 4
t p-
ele consum de otel. compensai de <u
U—«•'

g
K3
CQ ca C5 P
ricr. ca a ■* cz U -3 >JX
*
» m Q.
Sr 'r^
I
în a iară de considerentele de mai sus. trebuie subliniate <
• »• i
ui I r* ♦ »

r: e-î
A
f V
V -—<
-r oj •>

si u rmaioarele aspecte, deosebit de importante pentru apre-

I
O *• •
CJ
I CD*♦ 'CO *-*
i I rr *T • •—-ț
o" 3 <? ;

cierea efectelor economice ce voi • rezulta prin aplicarea nor-

r-* ■
ca C)
ca •— »

2
■* 4

i —* **

maiivului : —S
w* ■*

z— —
t
in
t
sO CD
ir—•

*0 Uî CD
I y; cn c: '«M
■w» *

ile măsuriilor de protecție anti- o\ ca Am»

h
a) Implicațiitiile economice a__ ►—» __ _ «
m Cm
•«?.
C) ci *
•—
ț
*-•
0-4
8* a>
!‘lectă. atit în invest iția in itiaia. cit $i m costul X
• - •■ '■» w A | • *

I seismice se v; £ ce 4
r
•M
h 2 03
h
I o Q
•r-MT

reparațiilor ce vor fi eventual necesare în urma degradărilor £ b I—*

*•
t* >

E U U
<1>
q o
■ >—■>»

. —*
a
X ->r

ruse de cutremure. h enența cl O La Z nulată cu ocazia unor

*»te—•
■4——
r—« KS
I
(•*

> J.----- ** *
■W* co ■v^o E
I;.
I ■' f--.
♦

cutremure reale e în e\ idență faptul că., în generai °1, costul 1—4

z i
I i . I
<i C v:
; C3 <y
I
f I! l

reparațiilor a fost extrem de ridicat și că putea fi in cele mai »—4 K—• r—

lu in
;C>. .;;â A Ci- > e> l W-*
O.
T■ c7 I
Ci a
rJ>- r. JI<iul te cazuri substanțial redus printr-o creștere neînsemnată
_ o o W»' »
•-•4
u w .Sî
o>
S

I
• j.1•
a investiției inițiale (prin re să se a si gure construcțiilor o p ; # *—

*-■* *
* • • >

co rc
«
cn O
*7*
<L‘ T*
*■*
•«*

2
-F—

fcw ® Iii 4-4 o

*<■

*c3
■**-
■A«A «x
—**■

rvnfarti o antiseismică corespunzătoare). Avariile provocate de co y c 4-.

protecție o H- ■! **
•—<

S .£ c
[,'V
h 1

I U % 5 I
curremur cot ••••ea efecteO dezastruoase și in. ceea ce privește a>
'î
i*
£

dezorganizarea generală a economiei. Din aceste motive nu_se

Ck V '

wB
<r
t'—
ca
co
in
o -**■ ►**

2 O o
T — P 4F
V
»r«4
¥1
»

o ■
r “ ■

I
ponte concepe în prezent reducerea nivelului de protecție sub
A 4 O
W 2 I
m. tn »o o 3 3 <5 •J,t?
I u* caȘl I c* »M-A 1-*

*
i
»
cel adoptat in normat ivul d A
de proiectare antiseismică. r~ 1
x tn
cC5 *

o
’ ca **
o o
*
ir. Ci 2
I
£ *-4
-
A'
<

r vy .• b) îIn comparație cu constructiil c mai vechi, care posedau H S

c *-* < f I
a> XTj V *%■
1 V-/

2 "u
• 0>
I CC t î- 1 o o
- A'• I in majoritatea cazurilor rezerve considerabile de disipare a ►’M
o •M

CJ
—
OJ V-4 'Tj u C3 u
2 zs. «»-•

<1 . cc »nJ id
• * MMt

energiei imprimate de cutremur. datorită între altele eiemen-

* iV >, -■ < >1

<u Qj
jl-f • •““•
** *
2 *8 2
■- E-“I
telor nestructurale, construcțiile moderne dispu n în general
*-<

c -4

o> S ■§ 2 •**
A-*
'*’•

■‘X iț
' a i *

S «
O
r *. a> o
yj <*■**

numai de capacitatea de disipare* a energiei oferită de struc-

* *——
.p 3 r*-*
E
ăN
-*>*-''*
r
f > l
■ V ■■
A
A *■
c> •
•M
CL u
■-« ț J Ur
—
**
— 2 I
tură, aportul elementelor nestructurale fiind foarte redus. ►—“*

c«
1

1 ■
*7)
'•'jf’i* rr' țj CJ ur u C O <n /
s
Q a; »•* — ■—*

In aceste condiții apare absolut necesară prevederea unor’ r. ;j a c: c g d D

: f-
!
1
*
•—*
*
.2 S -A CT) tj *
V»
:■ *
*-4 U£ ;__j | *-41
r * ——

î
măsuri constructive care să asigure structurilor ductilitatea
-*-
-■*—*
2 -44 O C„. —1 *— H—■ Hf l U-4
-—*■

-.<» X—Z
I Cu
f
*—4

•-f- u
*— ■
z> o
J u-. -b
4i; -
M —*
Z> £L Om
te **
r-*
-T
I
z> u
O
-r~«
»

o ‘î3 o «
*, Prevederile incluse in normativ urmăresc acest
—. —
GJ r
adecvată,
-4 A*“<

f"
•—•*•> 45 . n—-i *
^4 Ci
* • —• 1 1
W

»
»•—
1
țD CD rr“*
4
*7
obiectiv . concentrînd atenția asupra elementelor și s ■cțiu- .i ->
« --4 *♦—*

• r—• * •—<
»
*•
.
*
*i—•
»
•—-•

D3 >CJ
r

—I
I □
oI *\
Z>
♦ r-4
’ZJ P
■— —•■

nilor a căror capacitate de rezistentă și de deformare în do-

‘.J
eO • "O *- »rS "O •F-*
f 1 •—• trr *
■•—I

*W
‘-r’ \ S ’*'•

W - ■;• >- I -
1’ .£3 Xî r ' I ■ ?—’
/- 4 —
-f C
• ț ‘T '
A* 1
* I *♦
meniul plastic condiționează comportarea întregii construcții
- U r. «• .
r
l
*-»-4 '>'—* r) »• 4T . -- - - B—4 S—'

I
(nodurile cadrelor. zonele puternic solicitate ale diafragmelor.
~ î
# A
f
r-« BI n c
—-
■>-* f
_x 1
—ț v. — '

îmbinările elementelor prefabricate etc.). I

*
:
*
i
ter î

0 4

■ vtf' 23
22
£££
^^^■

- ' w’ 4
’ <’ ‘ •;

• ’ 4 . , ■_ - -fc. •-
rxi . .fr ! \
i,?rDxv<-ar o ,
4 ..
. \2
' .'
*
5 *- A
x..,'
I- ■
1
P-
t '■ A*- i '4J * \ >
.■ / •<■ 5. '. -
sgz-rrx • ;” ' *■ ' iw'

j• X
•Â<- —■•—••——wu- -a's*_!A»' ■• 4^-1- ■ . -4 • ■*'- . ••
■• ••”' -* * •* -u »*■
X fs.Așr
‘X- • ■ ’ ' ' '
-S .— -■ > /1
r * ——1 'tT?V ■s.
,;.V > C- -■ • ..
,w-*-
• * ’-
■ ■ * t
, . * . ’ r
."» •< ,-.t.
«
J- - •r
x- - > ■ - -,-. -^.*4-* - I
aBîi*-.’ ’ ------ -- >‘-4fc 1A ■■

______________
 r
sF ț '•?
>

? ...

t 7'F- * J
, 4 ’■* 1

1
-

4. Organizarea în conlinuar e a unui program complex

■ s

■ Consumul de oțel generat de unele dintre aceste măsuri

<’
ir
are o pondere minoră în raport cu cantitatea totală de arma­ de cercetare care sâ ducă atîi la perfecționarea metodelor de ,
calcul, cît și la o cunoaștere mai aniof undată a comportării
SA&.. _

■ «I- ■1 X-‘- .■
Bi, tură din structură iși apare cu totul justificat piin îmbunată- A.

țirea substanțială pe care o aduce comportării construcției la i

materialelor și a noilor tipuri de structuri sub acțiuneai soli-
acțiunea seismică. citărilor dinamice de ae intensități
intern i mp ridicate.
p
■ J
< ♦

■W *' în concluzie, se apreciază că rezultatele economice ale 5. Organizarea unei rețele de înregistrare a cutremurelor
w modificărilor adoptate vor duce în ansamblu la o reducere
M — —
puternice compusă din acceierografe
ccelerografe cu declanșare automata și
7' a consumului de oțel și a icostului protecției antiseismice. 1-. :. din seismoscoape. care să acopere tot teritoriu! țării. Trebuie
remarcat faptul ă, în prezent, astfel de aparate mi există
-

O evaluare cantitativă corectă. va rezulta înin urma apli-

î dotarea ÎNCERC, stațiile seismic? din țară neavînd
■''

V
■
carii experimentale I a normativului în proiectare pe o peri- decît in
Fk i
oadă limitată. aparatură capabilă de a înregistra cutremurele puternice. Da-1'
- *n
■i 4 tele ce se vor obține pe baza înregistrărilor de cutremure
i
■i^v

■>

ț-
■' - ’ >*
t puternice sînt esențiale pentru perfec ționarea măsurilor de
protecție antiseismică a construcțiilor și pentru abordarea mai .
v’- *

I » î î
ACȚIUNI NECESARE PENTRU VIITOR i
.v?\- I
I ■ț; ■■
științificăă a problemelor legate de siguranța acestor structuri.
* .Asigurarea protecției antiseismice a construcțiilor din h- în afară de măsurile menționate se apreciază că este deo-
:j ,A.
‘îl ,i, i țara noastră este condiționată, în afară de revizuirea norma­ sebit de utilă elaborarea unor comentarii care să expiiciteze •
ti*
prevederile normativului și să ofere proiectanților i ndicații •
‘ts; -' * I ’<'•
r ~t -*■
’M * tivului de proiectare, de următoarele acțiuni :
1'7-7: ... ; -Jj LLc- ' 4‘ **
■ ' J
1. Aplicarea experimehtală a normativului în proiectare suplimentare și exemple de caicul. Elaborarea acestor comen­
k:: pe o perioadă de un an și analizarea rezultatelor obținute sub tarii a fost prevăzută pentru anul 1971.
aspect tehnic și economic. eK
î! 4 în acest scop este necesară urmărirea rezultatelor în pri­
fc-
£ j
mul rînd pentru o serie de construcții reprezentative sau cu 1
, *1,
• I I /■*
L 'JQ

• *
caracter de masă. -i •

■
t

|f f* 1
»

2. Elaborarea de instrucțiuni tehnice pentru proiectarea il

I
W* «r ‘

® ■ 1
I și execuția unor tipuri de construcții specifice din țara noa­
I
^HHh

<
*
I stră :. <construcții de zidărie portantă, construcții din panouri <
»

*
I
ț ț
mari prefabricate etc. Instrucțiunile vor avea scopul de a com- HBî,
ittîr- <
«

•' I
• i
pleta prevederile normativului. cu prescripții de detaliu. 4
V
I■

-’j-IA
*
i Apare de asemenea necesară elaborarea unor prescripții WtW ■
Jț
I ?

de proiectare antiseismică pentru alte tipuri de construcții

.

1 r “■ w“1
/■

' «-’• J? ~ V i decît cele civile și industriale (poduri, baraje etc.) și pentru * r
z •■-■
instalații. i i f g.-

3. Luarea unor măsuri imediate pentru îmbunătățirea

I
. ‘ .
substanțială a condițiilor de execuție a construcțiilor ampla-
L.
;.. - i. ■-f
sate în zone seismice și, în Special, a condițiilor de montaj al »
I
*

CZfl

construcțiilor prefabricate. Este necesară de asemenea orga-

o
I
*

nizarea unui sistem perfecționat de control al execuției con- ■

■ r-*-;
strucțiilor din zone seismice. £•
Trebuie subliniat faptul ca ceste măsuri sint esențiale
w t

.r-‘ '' ’
5
- tw
-■ ( j.
-
; J- •;

wr -
w
•.»
1
pentru realizarea practică a protecției antiseismice care se *
11

s . e
'„ a
urmărește prin prescripțiile de proiectare.
•• r
I
ț
“

■xiasv -X?3 *
--.J ‘ -
F ?4 %
'î -J
k-, <v M < »

i
-«
- i i
fc i X%
^FtV ■
■
■* J i -: t
.* V . a5* ia
w
i-MV < f <• .•*** .-r :, ... 73
•gr/ i" j2 ,-2 r.
Ifes
>• ►. *

*••£ <. *v kLJ

L**x
- 4Y ■ iJ
3 r

. '4
, ■' r* r ’ . *Z

I ■1 «^4
■ I (
r • > i ■ t e XJ ... - *5*?
:
vL^r •

te ; II
— 1 iM _____________

C<
| -■ -l--------- ------
f-< ' -*;->■ •• J ■ ' *
X4 ??SSfh wtcĂ
-%Zfc. ^,r._-v » *• r.
- ■*_.■* ^**7*
^22* ' l -J‘? ■LArî» :
■Sbu * * erz*
7 •’ ■•■- •>: -^w ți-1?*» -, S i
________
- .
ff; . “iț’-’vV . ■ > '«•
j. >•- - <- țzr»-7-Tr«->i=
■
 <45
-■? ■

* i- <
*
1
■ ■■■ iiw. — —i» — «.■■■■■—«*

ir rt 31'
Indicativ.:
t

P. 13-7lr * îs

?
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA A »

CONSTRUCȚIILOR CIVILE ȘI INDUSTRIALE <>

•t
f
. înlocuiește
F DIN REGIUNI SEISMICE t
»
P.1.3-63 î

I®
[-■ ■

1-^‘K— "tfv:
» ♦

,-r
COMPONENTA COLECTIVULUI ÎNSĂRCINAT CU ELABORARE »

NORMATIVULUI DE PROIECTARE A CONSTRUCȚIILOR

■

A
<
' ’k?j
DIN REGIUNI SEISMICE
% »

f
1. GENERALITĂȚI
1 L Acad. irul BELEȘ AUREL
se aplică în proiectarea construc-
T .X

■
>4
2. Prof. inc. MAZILI' PANAIT
3. Conf. dr. ing. IFRIM MIHAIL
»
1.1. Prezentul norma tiv
tiilor civile și industriale situate
9

teritoriul R. S. România.
în regiunile seismice de pe
t

W: J 4>

i
4. Conf. ing. CIȘMTGIU ALEXANDRU Normativul cuorinde prescripții A.
generale de proiectare
pentru realizarea protecției antiseismice a construcțiilor și
i -■
Li- 7 j
i
:<*
J Sg£ '?F c 5. Ing. PRAGER EMIL limitarea consecințelor ce ai • rezulta din eventuale degradări >

.i 6. Ing. BORZz\ NTCOLAE produse de cutremure.

- -

1.2. Asigurarea unei bune comportări a construcțiilor la

7. însc*» 1-lURNWZACHE GRIGORE
j te f acțiunea mișcărilor seismice este condițională de :
— alegerea judicioasă a amplasamentului ;
-

•0.
I•■ i.4! 8. Ing. SAVULIAN GARABET
*

— concepția rațională a ans;amblului (distribuția maselor, 5 B

r 9. Dr. ing. ARCAN MTRCEA
volumelor, a rigidității și i ductilității
materiale de
elementelor
construcție
portante)
'corespunză-
; L
fe
iO. Dr. ing. SANDI HOREA — adoptarea unor I'"
11. Ing. ȘERBANESCU GHEORGHE
toare :
— dimensionarea judicioasă a elementelor de construcție ■

Ing. DIACONU DANIEL și a legăturilor lor ; I

% 'D
,li
12.

13. Ing. BĂICULESCU EMILIAN

— alcătuirea corectă a detaliilor
— calitatea exec utiei lucrărilor.
constructive : te
I
*%

L;' ir1
V
14. Ing. TTȚARU EMILI AN H
Șt
1 *

' -. 7 » 15. ing. ARSENIE GRIGORE I■ k

■<

Elaborai de - ' I
f Ii

16. Ing. DABIJA FLORIN INSTITUTUL DE CERCETĂRI Aprobat de M.C.lnd. 46^

s 17. ing. FIERLINGER ALORS ÎN CONSTRUCȚII ȘT ECONOMIA I

și C.S.E.A.L. v

CONSTRUCȚIILOR — ÎNCERC eu ord. nr. 362/N , .

■k. HI. Ing. BÂDAU ALEXANDRO PE BAZA LUCRĂRILOR COLECTIVULUI DE din 31.XII 1970
’ ■
i . • •
!
A

..
SPECIALIȘTI DESEMNAT IN ACEST SCOP
19. Ing. BUSUIOC VI HG JL ■

9
1 .
-v*’d
—- * - ■

O ■'-/ ■* < i 20. Ing. OTEL .ANAT(;L1E *7'

fe a;
* *
li
i •>
26
♦
»
I
s

1
17

11 f’ÎUir y
■*v L- .* '

âL/-' ■■
4■ v
{<
'• * t.
•r
** ii ■■. -
- JM

> > „Z t - î t1c- £

« f
_____
A’

&
*
» ^3 "■ ■ « S''

L' r \ V .» “■ '■ *'7

L te’--. ; 'l'l r - -*■;
A>
■
‘ * ti
t;L'/a
* ___ ■ Ă,
t ■ ■ !
■ II >*■
'îil* . L >■
5? .j
k . â"--
“■ —- > • 1

J m
-• * ' ' v: • «
.. . - V-
a^.
i*’
- » •, ‘A ■ X 4

'A ■
“V • ^*^2
 -J - -ă:er: fW •*■
»
&

l
p
.

1.3. Amplasamentele construcțiilor, precum și forma 1.4. Protecția antiseismică, condiționată în primul- rind *.*
-'• .<■

1.4. Protecția
’î * • t
>■

alcătuirea lor constructivă generală se vor stabili prin adopta- de asigurarea. măsurilor
măsurilor ’ generale indicate la pct. 1.3, corn-
n
’V
■

l-F rea unor soluții care să permită realizarea protecției antiseis- | portă de asemenea : ,
??
■
■' ‘-y ‘r u

W> s
■ mice în condiții economice, fără măsuri suplimentare costisi­ a) Verificarea construcțiilor pe baza unei scheme con . f

v• toare în raport cu măsurile necesare pentru asigurarea bunei ționale <4

finnolo dep calcul conform prevederilor cap 2 și 3 din prezen-
w| comportări la acțiunea încărcărilor curente (permanente, teh- tul normativ.
?.'.<■
Br~*_’ ’-T-

Jir nologicc. clirnatice etc.). în acest scop : b) Respectarea prescripțiilor referitoare la alcătuirea con­
11 '

®2>- a) Se va evita fundarea pe terenuri necorespunzătoare din structivă, date în cap. 4 al prezentului normativ.
punct de vedere seismic : zone de discontinuități tectonice, c) Prescrierea unor măsuri speciale privind calitatea -și
controlul execuției, în cazul cînd asemenea măsuri nu sînt
pF'- >
maluri și rîpc abrupte, terenuri fugitive, terenuri surpătoare, fp •-%

7
• -'

'T“k grohotișuri nestabile, umpluturi recente neconsolidate. prevăzute în normele oficiale de specialitate. t
I
t
1 -

b) Se vor evita disimetriile pronunțate în distribuția vo­

• ■ •

iiSe
:£ i
:< -.. j- ’i J»sJ-
f -*(

L 5 z«
lumelor și maselor construcțiilor, precum și a rigidităților ele­ Observație :
'
y
mentelor portante pentru a limita : Se admite adoptarea unor metode <^e calcul diferite de cea .
:• - • /
i — efectele defavorabile de torsiune generală din acțiunea prescrisă în prezentul normativ, în cazurile în care există justificări
'^”•4 i
3

încărcărilor seismice ; r tehnice acceptate de Ministerul Construcțiilor Industriale.

te./ 4 e
— eforturile suplimentare îin legăturile elementelor cu Aceste metode vor urmări aprecierea cît mai .corectă : w-
■r'3'

v-'i
f ■ ■ -f
caracteristici dinamice diferite. <

a specificului acțiunii seismice în condițiile concrete date , r

i-3
- • - y;

4 In cazurile cînd astfel de disimetrii nu pot fi evitate, se a ‘caracteristicilor de rezistență, rigiditate și ductilitate, ale
va urmări reducerea efectului lor.
■ I
• • I

■ -
y'-j
- "*A 41 Vr-
structurii. a

c) Se recomandă adoptarea de soluții constructive la care:

i ■ i
I V
I
i

f i — masele elementelor de construcți e să fie cît mai reduse

•- ‘ L,
js-te
>j

î.-j și să fie dispuse în măsura posibilităților la un nivel cît 2. DETERMINAREA ÎNCĂRCĂRILOR SEISMICE • * •
trr. r

1
w C iZ/*’ w r

fe.
* .

V- •*
t

L1
i mai jos ; . . .
— transmiterea eforturilor din încărcări gravitaționale și
2.1. Generalități I »
‘ . » •

•
•

fd
I

bazează pe
** -■»*

|
iJ seismice la terenul de fundație să fie cît mai directă. 2.1.1. Determinarea încărcărilor seismice se ♦ , . •

Mfcf
d) Nu se recomandă soluțiile pentru care : următoarele principii : Ei
• • 1 « » •

V
if >
Si. ; It
— asigurarea protecției antiseismice implică dificultăți încărcările seismice produse de forțele de inerție se
s con- K'

O"- constructive ;
A
* 1 * f •

Sideră în mod convențional ca forțe aplicate static.

t,-»
1rl
modul în
i <

— există o sensibilitate pronunțată la eventuale depășiri M- Punctele de aplicație, direcțiile de acțiune și — X. • <

1
I
'4fr
4
care se distribuie forțele seismice, se stabilesc pe baza teoriei
4<-**

? -
■■

ăfe’Șrite.-.-'
iW.

i t
ale încărcărilor seismice considerate în calcul. .
e) Pentru alegerea corespunzătoare a materialelor de con­ «vi vibrațiilor liniare, luîndu-se în considerare natura mișcărilor
timpul SI
p
T-» . w?
r ■

strucție și a soluțiilor constructive, se va urmări de asemenea seismice ale terenului și comportarea construcțiilor în
i i
să se realizeze : ry* cutremurelor. . ..
determină
-
ținînd seama "
■P r'

— conlucrarea spațială a elementelor portante la prelua - I Mărimea încărcărilor seismice se

■

* ■s t
construcției, gradul de intensitate
I rea încărcărilor seismice, în condiții care să nu ducă la suora- ■de clasa de importanță a
■‘ -r- ■ ■.
.1

încărcarea unor elemente lipsite de capacitatea de defom are I seismică, al zonei de amplasare , natura terenului de fundație,
-r - -.j*. ■
♦

și de rezistență ; caracteristicile dinamice ale istrucției

const și capacitatea acesteia
A - -'. I

de disipare a energiei prin deformare în domeniul plastic.

^4 0 - >« « 4 a

JH — • ’ ‘ c

— structuri cu capacitate ridicată de disipare a energiei ilor seismice coincid

-

imprimate de cutremur, prin proprietățile de amortizare a 2.1.2. Punctele de aplicație ale încârcăr ^5:-

iÎk^ț; cu pozițiile maselor considerate _ icalculul construcțiilor. Pen-

în
Im? vibrațiilor și și în special prin proprietățile de deformare plas- de efectele defavorabile de torsiune de
tru a se ține seama
/
»

tică (ductilitatej în regim de solicitări repetate. l *r^'

♦

ansamblu, se vor avea în vedere prevederile punctului 3.3.5.

k

28 I: .1
■r. -y—• - i.h
r»
• ■c
I
29
i : ■

sk
. .r

U*-2 ii* • »
4 âl: . '- •
;r= ’ -t * ‘

V.
ra
- ■ ■ >n- •

'$ xVi
s\ •-■

•”5 rț. i- * r -, r *1;^

<• t'j;-
, . * ' .
1 T’,- -
f
;• 1 I
. .-■* >•»
M' • f. r^ '-V'y-»•*.*! *. 4 *l>‘ A
* 4 jjg
< jL Zi ■ »!•’
r , ? * ., »•<!, a i-Vf .- ■ .

k .. HM
—■£ •Atjm,
■ r-' > ‘ V-Kji
.
. *
1F v
—-
Ihi a

"v£?
_ .i'.A /■
M
MJSJ 1* iwlr * '~*x
’
:s*î*3
>T.-ț^<*C

■
.■-. '•. ;/ <■

- - --------- :____ i -^7

. 7~*“>s55^^3ț
 ,5.2?
’k- K- 6 -2 -t'
L i; /' *-*. '-ZJ - X *5-.- 1 *
1 7' .tr • iz*4 -*Ș . ■ '^,''

' • <
•■ -Z-s -v“ j>b • . ■-

<!td-1

1—

' ;V.
'«-A’ <£
f
L
! *
f
_ »
i»’l4-
‘
4
»
♦ •

•riw
■i

7J 4
.» o * ♦ I Z-j9 2*6°
Tabela •iHo 2
I 211’ zir î
■ I’
1
X
Il
i .
; r* a - I ’/l** t4 »
I
i
4

li
P
♦
î
■'.

w
IH* **. _ *«
w
> \

Iii 6

'aîorile coeficientului * '

I
!

<

ROMÂNIA
i

ntru zona ce grad de

EL4 *»

ntensitate seismica : 3
FI* 4
’*’♦

— * J
!

U. i BOI
- *— — I

SÂNI
’l

*»
'1; c-'-

i3
. ■*.. * •’
J

h'’*' a
T.l- •i!. «
0 20 i.0 60 t
6° 100 km
6 9 •
r BOTOȘANI k
z Zr — .—
X-. * ; 1.

f'’ '_ *4,

3 ' SATU MARE î( M A SUCEAVA\

I |w»
i
■ir*
nr ■5 A T'U MARE? HAM»" t? J I O > STAS 2923-63
Si k
*1*
* •* I 3Al A MARE. r I. ■— —■*-

TÎ \ J *

c s U C E A V A *

Jvn)
V

Ii 1
1 z
O'?5 r u'X
j **

:t jh
w
4 ■")
s^Z ‘ ■ A
4 1::.
i. S A J
r
' V
{aiSTRlTA-NĂSĂUD /IAȘI O 47*
r
.1^'
'>«2» •• r'
O ZaX1.AU p- o .
I
w
■ Xi • < »* * • I
■ ORA DE A <r. M T\
î $
Y^l 1 L - — _
’ . xBISTRIȚA .
T
î \N E A — -
t - 1
--- -- ------------ ------- — ♦ *
X y. _ -. 4— ■ —- ■
. , V MMM

PIATRA o c
r
■ ■ •• • ■* ——

9 b •

AȚ CLUJ NAPOCA
*
■r’ NEAM TA ■A

?
/
A, J W

B H 0 R
\ ‘

i>
,
14 ~ t
l z<. o
1
)

0,0b
F")cv?
L- A ■. I. • ' vaslui*
0,08 0.12 c%
u i i
o
ic
.* )

J
(
• -1 -**« 4 X ►
L R IE s
■)
l
- ** V* >
, • V«» L Ztz r. -J M U

I
t i |

r
»»
■
+
>H ARGHITAk acau \ V A $ L UI
•—«I .
<■*
• | (/)

’3U>"'larf c c Ă U\
îz:
L TÎRGU MUREȘ^' 9 A
»
■' .^T»
-
4 *
<5^ M IER CU REA - t

O ] A CIUC
)

I tî:
• *- > .

r 1*5*! -
v •a y\
R A U.D M 7
<1 \ A? iviP /
/ ' ■ /
X" l
f J A L B Ă I '
ARAD 1 --* \ I.
1 oux
M

0,03 0,05 ' 0,08 ^ALEA IULIA I - <

. j
—t-.X 7
-

o
-***
Ă- J *. A “ 1i t*'; i w— —1

<* - -Ț^ f\L

&. ■. • ,

c-
— *■ •• ■

---------------
•.fcj
c 0'V A S N A I GAL
1
r.
?'J5
'(■{Hi X

'0'1.
r 4
— —-
'¥•'1^’
'O •*■ <>
DE VA O
’
1
\
SI3IU
Gi»
I “
8 « A/Ș 0 V
——'__
^
•)
gheohg^j'RZ A H 'e At
f
'-o O

£
I
td i/r
l. O TIMIȘOARA
KJI*'*—k 5 9 oaraS
X )

s S
f

B u\ll I . BRAȘOV °
n<\ y
nxi) I A
— 1

tfl o 2
*•—. A

L
*^x

a
t
Ir*;, ./
B UJ.A
R\ Mc SI TA
'
/s

X t 7 1 * ** “
brăila
A; ?---'. ”
‘ •* •
’ O --------- /
) PRAHOiVA i ; VIU TULCEA
\J CARĂȘ-SEVERIN/ I (Vil) /
il r 8UZAU
wi ; '£, , -•-
'7 ,.-v VI
VÎLCp*;.f
------ *

V. RÎMNICU A I • X
O

pf- ‘
». ii 4
I < 0 R Â \'. A
V
4
o ♦
jr.

/
o ,/r J 2 7
„,,fv i |LZC e"a
(A R G E r: s“ c*W
A i % fc»~ - w- »1- -*•■*" »-
/ I'

t - -— — ■ ——- —-
—- —■—“
a — •••

iv-_ >4.- •- ,
* *
Zi >TIRGU-JIU WGOVISTE ^PLOIEȘTI
-W ■\

K S
/

el
Wi
. • / \
/ l /Vn P'TEȘTI i i • AJ <

0,1 0,03 0,05 ■'^■3

i.» • *i 1 •
/
(

R 'j .
•, ■

w
'-z-.4> ‘JȘ /

DROBETA^
O '
' -’t-W
-W.y*->Â '

L4 I -/“XTURNU L
: N^PSEVERN
fi
-<H^.

iS. 3"' » bw
’H
1
<p
1d
Eaiiii ♦ ’i

rT^j •
i V 2 -- t XMEHEDINTI/^
\\ I
e *4 3 A i
r
i * r.
C RAlOvÂV
I —•
i I vt

L •'

FL 1? ‘

S'-zV.#

I
l u 1 «
 ■ '.'-4 >7^- .'--- .*’• •-
< - ii-

i 4s »

I 4 ■ ,4» *£;-:' -
K; t jp, .

.■ -..'ă'
I 2.1.5. Accelerația seismică de calcul, pe baza căreia se
• , ■. t;
I ijw'?:■
Ji

■I 2.1.3. Direcțiile de acțiune ale încărcărilor seismice S1 determină încărcările seismice, depinde de gradul de intensi- * Iis ■ 1 -■

I stabilesc în modul următor : I tate seismică al zonei coresounzătoare amplasamentului, pre- j \

L
rx
s
m
■
§
a) în calculul structurii principale de rezistență se vor ZU1 ‘ ‘ . STAS 2923 și ,de clasa de importanță a construcției
cizat în «
5 S»K JF;

■ considera încărcările seismice acționînd orizontal după orice; încadrarea în clase de importanță a construcțiilor civile
« *
.1

I direcție. Pentru cazurile curente se admit următoarele simpli­

'

r •1 ■
și industriale amplasate în regiuni seismice se face în funcție-
ficări : | de importanța lor socială și economică . Această încadrare are ;
site■pi
ir
t S<V --
K?

I
■t
— la construcțiile la care elementele portante verticale ja ba ză criteriile protecți ei vieților omenești, a valorilor ,cul-
sînt orientate după două direcții ortogonale, se vor considera ’ i |fe^
ș importanța funcțional-economică a construc-
tural-artistice și
II aceste direcții ; • I țiilor. *
t

— la celelalte construcții, se admite să se considere nu­ Accelerația seismică de calcul se consideră prin interme-
mai direcțiile axelor principale ale ansamblului structurii de diul coeficientului ks care exprimă raportul dintre această
41
|
rezistență. I accelerație convențională și accelerația gravitațională.
4 b) în cazurile indicate la punctul 2.3, elementele structurii 2.1.6. Valorile coeficientului k . se stabilesc în conformi-
A-
4 principale de rezistență vor fi verificate și la încărcări statice tai.'
tate cu tabela 1.
acționînd vertical. 1

tec ■ LVr
;î
<
4
c) Pentru verificarea reazemelor și ancorajelor se pot con
sidera în mod curent, conform pct. 2.4, numai ipotezele de
-I Observații :
l. încadrarea în clase de importanță a construcțiilor specifice
I
;- a

I '* / -* ‘i â
*
4>iț
.■s'-w4
unei anumite ramuii de activitate se face pe baza tabelei 1, conform
țsÎF.-.-ii ■ t
încărcare care duc la eforturi de întindere sau forfecare. ..1
normativelor departamentale, aprobate cu avizul Ministerului Con- Ui
d) Pentru elementele care nu fac parte din structura prin ■ <

cipală de rezistență, direcțiile de acțiune ale încărcărilor seis strucțiilor Industriale sau al Comitetului de Stat pentru Economia șl
I Administrația Locală.
mice se vor lua conform punctului 2.5. |
L • <■'5 2. Pentru construcții de importanță excepțională sau a căror
■■ ■ £; 2.1.4. Pentru evaluarea caracteristicilor dinamice ale con- J.fe*’*M.
» /

I ■
avariere poate avea efecte nocive (instalații nucleare, construcții legate
•n strucțiilor și a coeficienților care determină valorile încarcă-
I
de produse de mare toxicitate etc.), se pot adopta măsuri speciale de
-■^5
1
* v-
i :!
rilor seismice, se admite : • ■
siguranță Ia acțiuni seismice, cu avizul Ministerului Construcțiilor
a) înlocuirea distribuției reale a maselor printr-o distri­ Industriale sar al Comitetului de Stat pentru Economia și Admini-
î
li
buție care să simplifice calculele fără să afecteze într-o mă­ strația Locală.
« • ■ • ' \
i .

sură importantă eforturile finale (se admite în mod curent 3. încadrarea in clase de importanță a construcțiilor din an sa în* v ■
i*
concentrarea maselor la nivelurile planșeelor pentru construc­
s
* .;
it- 1

bl uri se va face separat pentru fiecare obiect. •

\
> •

țiile etajate, concentrarea maselor la un număr suficient de i

•J
■*4- niveluri echidistante pentru construcții svelte de tipul coșuri­ 2.1.7. Construcțiile cu structuri integral prefabricate se *
t
lor de fum etc.). vor verifica și în cazurile care nu sînt specificate în tabela 1
X

I
I

j b) înlocuirea rigidității reale a elementelor de construcție,w pentru valoarea minimă a încărcării seismice prescrisă la
■;\.r

a reazemelor și a terenului de fundație cu valorile considerate pct. 2.2.5, respectîndu-se totodată măsurile constructive pre-
-
.4- V.
în cazul solicitărilor statice (în lipsa unor date speciale) ; | scrise în cap. 4. J
f
*

I
c) determinarea valorilor coeficienților care intră în ex-| <
4

I
«

presia încărcărilor seismice pe baza indicațiilor cuprinse înl 2.2. Determinarea încărcărilor seismice orizontale pentru ț -

anexa II a normativului. în cazul construcțiilor de tip curent i structura de rezistență

• 1

2.2.1. încărcările seismice orizontale care acționează asu-

I
IPB
I- - , ~' 4* ♦ •
*»

feri A i V Observație :
f. pra construcției la nivelul (fc), corespunzătoare modului pro- ȚW

ai
‘■I- Indicațiile din anexa U pot servi și ca valori orientative in cazul$ priu de vibrație (r) se determină cu ajutorul relației :
I
'a '■
vt A.»,, ■<-,!
}F;- a"• u
:■
î
/•.V
« în care caracteristicile dinamice ale construcțiilor se determină prin
I
calcul. <" kr
“ ks 0r T|» T]*r • Qk ' ■(t) *

,u-, ■ -
I ^arr-Jir?'

I J | *r
■

'31 .
■

O
3-9
* ■
‘T •

Jfc t
V ■ V
♦
,I
M*' ;
- ' ,
'■»'■ «■ i • i \ .' > v • t. ’r> "A -•?

r ‘ /r
B
f •
J» •*
<*
•1 - f
..kVA'- frt »
.
* - vVV k '
‘-rȘr f- ’
y
V ’V-
*
i' Z
f
rj‘ ■ *
i •
*pV
> iț.y .f-t
I <
■'• i ■

ir yj "
jl ★ L- ' - j ,* u, j , ■ UnI »li T-~ W».1 1 ♦ —f

.- . . —».*•
■<■«■« *«< *1
:" J-»/1
A __ • ’C,.-»
'
• M* k H !££ î"
4 * Zz *
■n v'. -Z
■
A.-

W**" & iwr* ***^ -rjv«wvr 7

■■ --țL..*'1
.<v.r
-.-.v >:
»■
< _______________________________________ 4_______________________
Si ■ ------------------ r~~-~----------------------- — _____ _____ _ ____ 1___ -____ :_______ __ — _
 -; iT

■
- -îTA . ,7-Uv: . . . Zu. .-. • iv rrj-gM - . - -!■-’■ - - - -

I
1 R^tv^ ■ •
4

■ PI3-TO
►
2«2
I ■—>!■* i
..

!' ■••

fetfcsSI'rf:-.
D
| t
X _—-, — —— „ „M

O. ’. 2 o 2|2e
? L- ‘ *CJ 7*
lr- -
I
■
1

Valorile coeficientului
*■

I a; u •* • s. * |,
i
4

t: C3
pentru zona ce grad de ll
Caracterizare intensitate seismică :
rr c
4«*
~~ Tr

. J» «•

..
» !M ■ ■■■

r
■** - J

ÎOMANIA ! ■ F<|
»' g7‘>-

î
I

L; ‘ £-
rr 7 ■ 6 7 7 8 o
M • • •
«

I
1 ’
1 7
^'T£- 100 •< m
I •-■'* :
. •a"-*’

i; ; i i * • <
% J
0
l
20
-4- — ,.
40
i - — -4
60 BO
—4— J

'.'■ ■ * »
I; : <•- ’■ '.
<
*
■': ?■-••“

I. Construcții de importanță deosebi­ * STAS 2923-63

iV ;
P?x ■_ • r 7
tă : clădiri monumentale, clădiri *

rV<* 4, VI
j '-tr r _i ’ • ■ _■

care adăpostesc bunuri cuitural-ar- «

B.W» •
> I

C''-' tistice de mare valoare, construc­ l «r.

* o•
4M

I
i ții de primă necesitate in caz de i4f

r&ț** _. 4
cutremur, precum și construcții a I
*2 >=—•— - - - —
k- v. ;
căror ieșire din funcțiune are o 1
*

/A-??
Î-/k 40-1 - • influență deosebită asupra econo­ t
, *•*
x r*>
■» t
* 4|R
.
s-
I

miei naționale 0,03 0,05 0.08 . 0.12

î

i
I
i:-
i
. 44 •'
Âf&

■i
. A t *

♦w»
■ *• •

sS L‘Z
>♦
rR " • if
p ■ .X* «“!• **r
•wxa -
"
f ,’ț
k

c
<Ă. t,
ii,
î

->W
W-1 Toate construcțiile, cu excepția ce­
- X

'*r4
* •W
i

I I X5|-‘< II. lor din clasele de imnortanță I,

III si IV 0,03 0,05
I
■ 0,08;
îi
■ 'Wx.
—

S * •T"4—
4

is:J
<
* *
r
li
1
t
4-* »*
*■ •
— » —*--

*
5 I / I

- -7;Â"
eh ■
“ !'
«. i: Și
III. Clădiri cu un nivel, a : locuințe,
II f: țP
’ •

-•iii *•
iI
fi. ’
* V-. J

*1 clădiri administrative și corne rei­

ale, a căror funcțiune au duce la 4 ,*n

ț*
s.
k- ’ I' . ' ' '

•i
aglomerări de oameni. Construcții u
V
h •* ■ -‘î*1
industriale cu un nivel, care nu 3 X» 1 RES1TA \ . •'

*- U t
1
-•
adăpostesc utilaje greu de înlocuit.’
*■?*
( *-
‘ O
f CARAS-SE^I
\ JÂILA
p ’
i Sr. Su/rno
!

9 • 1 •u- •
k,v ■c

isc
’ ’
.C ■-«'-a

L
’4
r

“H-' iAr* r .
:

Construcții pentru adăpostirea ani- ~• X I TULCEA

’ • ‘ »k • • *
îf
■

:
* f ‘
malelor ide rasă prețioasă pentru ■MMI
\ A ■ k.» -- * •
,—
- .0*
45'

v f <-t' reproducere ;; construcțiile comple­ «• u L 0 E A mi

î,
xelor industriale agrozootehnice 0,02 0,0.3
■*
0,05 A
I

t 4
I-
■
r ■ -J.țî
T*C

r
I '
I i ■M »

I '■1
/ r*' I I i *

! A
.z '7

IV. Construcții puțin importante, des­ ' F * « I

I tinate a adăposti bunuri de mică

i
1I valoare și un personal rcstrîns de F
&

CONSTANTA
■

i
«
deservire, cu acces nederrr.anent; CONSTANȚA
1

construcții agrozootehnice (cu ex­ 44* CC

r V-

••
tp.
i cepția celor din clasa de impor­
■** —• . . ~.

_r . * lB^ * -

* f.

-
tanță III); construcții cu caracter
I <4 t

provizoriu (barăci etc.) 0,03 *

I *
f
f If
II
-
. / 11

t
hI
I ■'■ ■ ■ 5 • s <*r
**
t

?!r 2 2' 21“° 2 9’

i l —
- ■

h
*

1 32 I
r* ;
I

:. .A M4-- șx 63.
■i

C7
-■ ■ ■

BV.
. <
• .’ - .-:

Mr
' • 5
ti
1

4 v. ’
t

!
i I'.
II ■4.1

r. ’ - .- fe >4^ '4 r -* i fc* -? - * I -------------- r .

Fi
lia
* tal
... a» -iti »; r - - •
< Ti >\ . -.
» •
-
V
, —
■ ■

' ■.■
-;:•

-■ .»I ■!■ ' ■ —

■'

si i
*.1-L — •—• - ■>>»»

• . w . -- -«Jr#**. ’ r*. r -’-r —- -_■ ■ ’ - -----------------------T,jr- 41

- ,WHW * «" *-

• > >- iii -« k ■ t : . . .- f - J&c .T-A: V ' « 3.. M

T Ț' _ J ’ k ?-5j~ ’
■ff
&
NMMW

-zr“
-ti > "T—
lrf - • '
■ ■■■__ ________________________________________________________________________________
*r*
IK<-
 1

■■

I
■-■rV'V'
' ■-Mfc''
>VS ?J
sAj/*^** v • * "“
■
5.
I
m care : t
f * I
i

“• ftjB V" •

jCjtT'z • *•"

»
k, — coeficient definit la pct. 2.1.5,care introduce in
31 4gl E-7 ’’
"WW.ÎȘȘ
W3
Jy ' r-'Wi]
fluența seismicității amplasamentului și a im por t
I

i
tanței funcțional'e a construcției, conform tabe^
- nS?
•W
..'rV1
■7

lei 1 ; ■*.
V ‘ “L ■ ; *

-Jfw» a'â
-y
Ț’’; ’ •

'•
Pr coeficientul care introduce influența perioadei
“

proprii considerate Tf și a terenului de fundație

K ,w ■ *
conform pct. 2.2.2. *
,

t
- -
.
V
-K ,t . -• S'
. ț

-
*

b coeficient care introduce influența proprietăților

de amortizare a vibrațiilor și a ductilității (ua- k a. t

r ’*
Bk I ,i J
pacității de deformare în domeniul plastic) struc- « ■ * t
«-
u♦ - r *♦
. ‘ J
■
t

turii, conform pct. 2.2.3.

1 > L •’

•. t i
V !
h
h - ,^rș?
I
vW'-

I ■

>W3
■*’ -•*

fe
F

n*r coeficient care introduce influența

considerate u.kr, conform pct. 2.2.4;
formei prop.ii «
; •

.
i * 5 >
.■

HI — rezultanta încărcărilor gravitaționale de nivel co ­

'.‘S'-l
t .
<2* ?
|

5.?'
■
î
i
■ *

respunzătoare masei antrenate în mișcare după i l

direcția de acțiune a forței seismice ; se deter-

fe--
¥*’ 31 ?

i <£1 •&
hW
'
■ 5
mină conform anexei I. • . ! .

k --X?-
L . I Tf A . / •
ț . i *
Ț
»
ft
- r< ?
l
|-

W A.

$
! St-
■ -vig;
L ,
Zi
F '
• . -
• . -
j
B
2.2.2. Coeficientul p
țir se determină în funcție de perioada
", ■•;-■*''*. r
ES' .
l* • t proprie de vibrație Tr (pentru modul de vibrație considerat în
H *■ '

• ■<
«
v.
Kw . ^'5®

-y
, ., y
calcul) și de natura terenului de fundație, astfel :
k&jțuaK: r i >e- ■ »■

(v *
■' .<

.■•,vS -
l
a) pentru terenuri normale de fundare
rit
?’Jv- ;
AȘ?';
■ -
al >
aa « 1
rWf,'î ; ițe ■!>, ;j

0,8
»
> I
4
/.■:
, i

fe^-'î , ir Pr = «
*
K*

»
(2) •» « . k. • * •

^4
I

jij
.,« .

i
* *
ÎR

■
î>- <J
M
I ; ț I
i
3$ respectîndu-se condițiile : 1
♦
J
,*
a •
* •
/ •
.
4‘
r

:/A 1
*I
0,6 pr '"C 2,0 ' (3)
••
. ■ < J»
. <

f- * '* •
rjW ,,Z • - ‘ :V ’ !
«
A V?
r ■

K ' ■- >-■ A?
1 * în care Tr se exprimă în secunde (fig. 1) ; /? »» r '■’ ' ‘
• ,
~ • a 9 I ‘^jț 4

i »■ 7 •

4
»
b) pentru terenuri de fundare stîncoase, straturi de pie- 5 r
1
I ’
-
I
1 tris consolidat, straturi terțiare sau mai vechi etc., valorile
’ “ c ■ W « «• a • • I «• '* _1 . ♦ _ JL "1 __JS' ’l
♦ ,

coeficientului Șr date în relațiile (2) și (3) ' se reduc cu 20%,:

;>

Im
jfc
hm ? ■ ? <<■
■

I /
cu excepția construcțiilor din zidărie sau din prefabricate de ț-:/' ' r ■ • A*r .■••’
L ■ )®a

*
Hi f »

X Ba
beton armat;
li'*.' . r' '■'' ■ -
♦
.
»

. • <1
‘ • . • •

•
•• V
*
*
-

» * • 1.

4-’
, “9 ■_

VA
L

I
c) pentru terenuri de fundare constituite din pămînturi '• V’ *•<

isg S; argiloase; argile prăfoase, nisipoase etc. de consistență redusă , ■•

? ;•
I
i

1H i
1 s
(indice de consistență If<0,5), nisipuri în stare afinată (grad
ii

■
l

« -
■*?.• ■-
■■'(£jf ’-î
-
tfQd’ ■'•••S/JrA • •
&> 4
p - -•» I •■- jj
' «
t
ml . * f I
 1
fii ■.■' - -
Ț?t,f' .^1.
.X •i -ir
v
■- •

l
h-3' — c. 8170
I

<
33
x k->-• r
X-
I ■! • i' • â-'-' -M ,ji
*
■ - * ■». - ■ *

I <
■ ; »

fes =4 >jf' • -1 1
■U
f< rj“_
aijf

k<.jw-A. ****>•<
■ /

,>ț,
:

* > T - «r
U‘-
r‘
‘ r’x ’ ■
I

’ -.1
*
*
F> ' - t i -f

- ** J ‘*w*r '*•*-» +—-*-*• ■ ,. Irf

..
*
• Tț
-•■H.," A'i.

\-fitr
-* T
V*a vâ^3
-

“ V3’; ' ><_- " ♦* w.

-.JF> "i-j W’ 1,-”.

■■ i
t *' A. nr<t * -r *■
. 4T?= .

y 3*>»
VV k.l * - jg»^ KEV»>*4«^8
- w» _ ~ A < - —
-a ■ -•••-*, - -■ ^
Ve * *
-
L-J ex^KS >c~-
 ___________

Btl
■V\

ț
sg t

I 4.

: capacita-
► .

> - 2.2.3. Coeficientul. se determină

tea de amortizare a vibrațiilor și de ductilitatea (capacitatea de
—

>‘•3 *
f
>
de indesare D < 0.33), loessuri cu umiditate ridicată (ic\> 2{Tn/o)
sau in cazul terenurilor cu nivelul • apei subterane' ridicat deformare în domeniul plastic) a structurii, conform tabelei 2.‘
I

Ba -, '.?- : -- - • ' t
ț
*
r
<

■F . 1 V •
coeficientul pr se majorează cu 5Op/o fără a depăși insă valoa -
■
*,«
'' \
t
.
1 Tabela 2
te-,;.. rea limită pr =2.5. i
Wîti, -
> .* * * *

♦
________________________________________________________________________________________________________ ;

î
* <t A’
te ■ i
Valoarea
Observație : « . r * Tipul constructiv coeficientului
■ »!■«—»

X:.J t, . - 45;
’> ;■ r - ->

și c) de mai sus nu se aplici fn fazurjle • t

irA*
• irț,
f i>
*

“n< de teXte
-

teren au fost luate în considerare Prin i

1,0 >

— Construcții cu structura în cadre

• • «

..

I t

l
( 4 ’ «ZI .

ț,
— Construcții cu diafragme t 1,2 9

ete -w • te •'*•>-' -• A
i
f-.:
Construcții din zidărie portantă 1,3
1
r I <
«
<>

I -■> 1.
v-i. -
ffF $i *
— Construcții înalte foarte flexibile, indepen- 1
»

I' 1I
II »
dente, de tipul coșurilor de fum, antenelor I
I■ 20 *
t I
» 1 ■ r’Li
de radio și televiziune 1.8
I t * .

4 r

7> .
1

I 4
Castele de apă »
2, A
*
*

’ 1 r* *
?1X.L- v J-‘ i I 4
___ i
b - •-

/«
4
5
V..
•’■ r W 5

■5’S
06 •«?
• * <-■

T*
;. -
;u
, *
“ 1
*»BS Observație :
■W f
, :’5 »

♦ ■
5 - I ■

Pentru tipurile de construcții neincluse în tabela 2 se va adopta

* .<
jștet i
<!“• j ei •*
• »

P ? 0.4Q^ *ir V - ■ - 133 Tr ( Sic.)I valoarea ij«= lr2.

’ * • • 1
* f
■VV-.

I
» -• .

i <F 4 ■ * ■

determină cu ajutorul relației :

I h se
Fig. 1 2.2.4 Coeficientul îp
-«X •’i'; ,K, J». ,j

^Z-7. |i i- • v
«

f, Q/“jr
r t - •;

- -i?. R
f
t ■ fr
t 4
Ă
La calculul perioadelor proprii de vibrație Tr efectul pro-
fes
0
j~ 1
'’Ur — “kr
I l —1 - - |— ' -- ------- ~TT_ ~ ~l----------------- ------

i-v. i »: -
tf (5)
< te/■

ti
Mi-.
♦5 i
* J- dus de rotirea fundației se va determina astfel : n ?
. * "jț

rte; ’ te-'l j Qy Ujr > ■*!.

I
i- — 4-. -*
1. La construcții cu pereți portanți. suprafața închisă de B’ ■
V^- »•

i conturul exterior al fundației se va considera ca o suprafață ‘i■? ■= wi -. - > <■'•4

■
»

-M’ t-i
unică de fundare. La construcții în cadre, cu fundații izolate, In care ukf este componenta după gfadul de libertate (k) a for T-_ :• .
’s *
i 'se mei proprii corespunzătoare modului de vibrație (r), (fig^L • £
■
< ; _•

■*
F
,.r
_j vor considera .suprafețele fundațiilor izolate. jjK
I
■v i
.. ■ •••= -■
.

V
€ Jf
c 2. Coeficientul de tasare la rotirea fundațiilor exprimat Formele proprii se determină prin metodele dinamicii rL J! v
r v” în da N/cms se va limita prin condiția : 7 fr strucțiilor
sau în cazuri curente pe baza indicațiilor din ane- - •

î i -4*? - * •->!

-f-
v :f%7»
A *
;v -y
-
J
> • *î5
< >? » xa II. . ■
-V

?. J4
t i
qgf 2.2.5. încărcările seismice orizontale corespunzătoare
•V > 50 0) . ;

B • <-î-
modului propriu fundamental de vibrație se determină astfel U?
* î incit să fie îndeplinită condiția :
v*
r. r**
5
’ ;? v >
Uf unde oat reprezintă presiunea admisibilă pe teren (daN/cm3), H
i .,“

<
'

-
... : n
iar B reprezintă dimensiunea pe orizontală a fundației în ’* x?
S/ ~
■ . (6)
jt Ai
w J5'X -*
' '* "v
■
planul de vibrație (m), determinată conform prevederilor • /rx=| .«

li punctului 1 de mai sus. R; Mi

10
. 7*

3
<
'^«r •V;5ț'*' ■i
i ■.. i
f
35
-

ț,:. " ■ J | i 1

t
» i
4 f
il 34 J- ! Ai.. , . rjB

■
te
J ? ’

M' ’W
. - .<¥:
te
Z -
iit .• t-W ,v ■ ’■ f' ■
.

V>1 •:-
ip* ♦
îz ' <S T.V/ »*<
?î>* rV<- »’ 1k; S’** *_ » «A * e 11
-♦'V.ry
•MĂ
-

* •
-»a-' jpi 1
WRiW—’
■ x-*- ~

1W* ■ -m I
.-A ’. '*r *
Wb- iX-J4
4

> >-. -^w 4*1 Mr fw

V ■ '
‘ . - *
wa
• SC - tete: >■<111 II .4^** **w*•? Tl

; f ■’SfȘS
, > ^■*4
r• i.
J. ■ ■
. > £. •, ■
(
iî.
-•"Tw - j - ȘA ; ii
I .
•f. ■ - j
’=r^ <<'•; :ÎĂ < &
» ■’

3EF!S5
î-W^
’ ’ I1- •
>. »-
"V- V-- - --- --T- T^r 4 ■■■.

* > .3
SB^2^E9^KS|MBBM ^te :r __
■V

i-.T^ ry •
 —

I F-^ ■s ■
l-t i: - l
I
<-l
I *
f î W’/.T.
<■' - ► it;
.. ►'«« .■
. * . ‘ •

se determină cu una dinț relațiile :

■ - '

I' *< »
Coeficientul
■ •*

I
l
-■•' •--. ~>z- ~ - *•
wBV;
I t *
. ’ • *

în care S*/ reprezintă încărcarea seismică orizontal? aplicați €

► ■>. ’ 4
lît 4

_ r . pr «* , ,• î* J

la baza structurii, corespunzătoare modului 'propriu funda- , *»* >t.*

• fe-t1 r *■ • ’■'»
•< ; / •
»
n \2 n > f ‘

K'
ăl <
I
&
»•

mental, iar Q este rezultanta încărcărilor gravitaționale consi )

•* »
!>* * *

■<”
- *k
■

\Q^ir L Yj Qj *Vr .r.’:

*

derate la determinarea încărcărilor seismice : > •■ *

L;-‘ 2± i • J A
■ II * 1 ■ I "i rw. • r MM *
(9) ,
fc."' tr — ■ l n A ’ Q *

,; h
•*■• ,Y r
i ' ■.

J.; » ■ •

SB ♦
/') n
J?,v tu
< -•
-1
, •*< —
*
« •\
♦

• 1

Qt, 4- SQ/ K/=i •)

I -

w t-
. <
* • l*
<• • /«I • > ,.t4
. .

II o >-'r i-' A. 1
R ■' încărcarea seismică orizontală la niVelul k se determina *

■biiliîi fel? »e ™ --- . 4

• •
t

UnS
*

B- ■ cu r,elația : ■

n
rz
* ♦
I.P* Jf
% ’ *1- *
i »
<5
' • f*■ * I I

4“
i r
* - ,r^-t .5*4*
Qk Uțr (10) ..- /_• *

= $r
Ew~‘
4 fc'i »
B

Ic
r
►——-— ->■—
<

- *
k'jL * £ «* »
s C) »/ »
■

1
<4/
■?: ■ ? ”. - *

E«ă
K'i >' -''Sâ$
-■ r?V
■- ■
: -'.'5-7. ,■ - ■ w,
*i
) *

t 35
3 I
I
r-ri
2.2.6. Pentru construcțiile de
<*

tipuri curențe, calculul în-

* *

i
.. •?
*>■

-
I f«ărcărilor Seismice orizontale, conform punctelor 2.2.1... 2.2.4 >
♦
* ‘-z '■ J
*
—
» __ - «

■ .î /

B;; ■ I ! I «, , «w 9

I 5 se admite să se I efectueze numai pentru modul fundamental

fc'l
B ^8 I
de vibrație. t
. . * , ; < - \ 4 ’’
f •

I Ti ‘i. I

I I
f Pentru construcțiile înalte,
*
de tipul coșurilor de fum in- ’
tei Bfe' dependente, turnurilor, antenelor de radio și televiziune și --
»
-
•■-

I
_Jfr.
7t;
t
Fig. 2 fe-2^' clădirilor multietajate, avînd perioada fundamentală de vibra­
■ :W
Mr- ție mai mare decît 1,0 s sau înălțimea. mai.. mare de 40 m,. este 4

1
S*’
>

•
■

•
• '

*
1
i
<
f
If ' necesar ca
i'
încărcările seismice
l orizontale să fie determinate
!•! «•

l-l 4 ” *

•îi-
3 moduri de vibrație ale construcției, 2 ’•<

în cazul în care condiția (6) nu este satisfăcută, încărcările se­ cuMiHiHHHI considerarea primelor
1 t4
< ’4
-<

stabilesc separat pentru fiecare

*

I ismice de nivel se vor mări proporțional, astfel încît să rezulte : în acest caz, eforturile se r ** .<slf
•• c

§S-, I j mod de vibrație (r), iar efortul total de calcul N intr-o sec­
»

l' •
* - ț<

,5* •■ x '«*
sW&’
tf,
ii S/~ 0,02 Q țiune a unui element ai structurii de rezistență se determină X

•-'&
-
• î
«
*45
•I
f. rî
șI eu relația ; <
■:

■
_
* ' *. *
’ rA
lV/_ .' ’*>* “' -‘rC ■_•

Observație : ■:
V

8- H $
S .‘W ■
* • • * .* J
-

w=E
A
7FÎ
‘ -i'
■-S

■ ■ 4 £1 1 încărcarea seismică orizontală aplicată la baza structurii cores­

\ L*i ■
• •
* V* • - | r
4

(H) • - -' .<

•t
■ *
punzătoare modului propriu (r), se poate determina direct cil ajutorul i
I i ' l
■
♦
relației ; I
:. i -■ ■ * . • i - * *
* * 4

, 'F > *
unde N ’>este efortul în secțiunea considerată, corespunzăto » * •> ’ ’ , ' t
- -

iului propriu de vibrație (r).

• «X • " r
• ' 4 i ; * --"M ; .- ■
A'.’1» '’ ■ 3
k^Ș)-V i' ? ’ ? Ț ”■* V ț”
(7) • • * >« %

1;':^ II
•h
♦

-i-.-l.
[r‘r. ■ ■. » « —
*- • . »
; ■ d , ■ ■
% .■•
*’*-’*■ 4 .
h

in care : X
' Observație: 4
6
*
• /
*
••' *
*
'.;

fw&S! o : . - ’ - ■ ' ’ I • •
. 4 • »■ * »* ’ -* •

s
|

cr = ksfirq £r Zsri’ IJ.S. <i r ■■■■■

Pentru construcții de tipul, coșurilor de fum, cu excepția celor
■
». *

</
• t

r
0^? • >
'T5’ ■■ ■
7*
țț < !
• * ..

R «are' se încadrează în clasa I de importanță, se admite1 în general \

Cr coeficient de echivalență între sistemul cu mai multe grade E;- efectului celor 3 moduri de vibrați , conform
♦
A 'V

d> libertate și sistemul cu un grad de libertate corespur eonsiderarea directă a ^"t • '^r~ ”Ț - ■- ’ T •, • • ț

’ 1 - '
W

; i
< .*
j

st ■11

. metodei simplificate din anexa II. «

t'
'-f

Te; zător modului propriu de vibrație fr). " ' - 1 .

•
’ •
a
;K '
■
'-’m -

-,W- 'B £ ? ■?
* " /

t
♦

f . {. •;îl
H
i A- •

■v
/ Ki â*.«■ 37
d'*- s*_
»/ "«' *
r 36 1
F ’ îl
•Ă
X-
*

■
:: îmi » ;»
*
I t* • * i•• X'
V-*' •»’•■• ■ v • t ■ * ț
f 1 *
•**
I
’t* . - VC
■

■
-■%' I
• 'j i *i. v f ■■ ■■ ■ î
.0 r/ < " . -■
v ■
• »’• ■ • v
■7,72 w
.Ife'
Ln T ♦< 4» »
■ ■ '. .... 7 *
« •
>■

6,_ V• —
_____ _ - «wr
. ................ -r-
*
1

^7 hjă
£.
■

. . _
; n.
!
■BMW ■■
4 *• *
.. ........................

l
9 ■ >•
r - t
r. ■ S’r ■
Wal .,.v
W* Wl =’ - - •- ”.——•

* **y
 i-
-s ,
-

- -z

t
1 r 1

i
■

1 1 I I
■■iv
* :~ 4-

^W|
>

2.3. Determinarea încărcărilor seismice verticale »

ț. 2/',. ”'4
1S&
r-r S-?L
2.4. Determinarea încărcărilor seismice pentru calculul
iP--“ 1

■
2.3.1. Verificarea la acțiuni seismice verticale este nece zonelor de rezernare și al îmbinărilor i*

•...
>
*

sară pentru următoarele tipuri de elemente, făcînd parte du

I i
structura de rezistență : elemente de rezistență cu efortur 2.4.1. Elementele de legătură în zonele de rezemare ale
• .r- V
t
axiale predominante (stîlpi, șpaleți de zidărie, tiranți. struc stîlpilor sau ale’ elementelor prefabricate (cu deosebire ale.
V>-- 7
- - *
turi suspendate) ; grinzi rezemate pe stîlpi, grinzi cu încărcai elementelor asamblate prin posteomprimare) st* vor verifica
concentrate importante, planșee de deschideri mari fără grinzi
!
1

Wm
i

pentru reacțiunile corespunzătoare încărcărilor seismice ce șe

!
X*-' console cu încărcări importante, console cu deschideri mari. aplică elementului considerat, în ipoteza determinării lor prin * V
I
h
2.3.2. Efectul acțiunilor verticale se ia în considerări multiplicarea încărcărilor gravitaționale cu coeficientul seis-.
I
prin înmulțirea încărcărilor gravitaționale de calcul (conside
rate conform anexei I) sau a eforturilor corespunzătoare, cu mic c dat în tabela 4,
I
r
»
i1 .

coeficientul seismic 4; cv din tabela 3.

I .7 w•
r
I » •
Ia i ■ îifc Tabela ■
■ Wi. Tabela
r irw
3
fi ; 'ti 1 1
””
- - -

Valoarea
---------— • • "•* ■** i »

SP: ’ it -î '..K * 'f încărcarea sau 'Valoarea Zonele de rezema re sau îmbinare coeficientului c
i r Î3 *
Tipul de element efortul care coeficientului ■ V.

—
l *
---to. —■
______ T ■' ■■

se modifică c. -
*
—1

■ ■

.v 1 . ‘ 1
4
' V• s

1 2 L• Ancoraje și buloane de fixare la reazeme sau 3

8K*&. asamblări cu armatură postîntinsă ale ele­

1 • , ** - ’
f
■ ,4 ■*- t
«

a) Elemente cu Efortul axial ai mentelor' făcînd parte din structura princi­

*■•» < > i 1 ■ '
’.f

- ■■ '

M.
I : • t,/sS
■ ist- ' 1
7
eforturi axiale elementului pală de rezistență Sic.' ♦
t

r •' < <-

■’ i ' V. J ' 1 predominante 4Ă.', 2****-*~

*
I
9
■V* .
* »

: .țV
1
îmbinări la reazeme și la elemente cu con­ <

b) Grinzi — Forța tăietoare în centrări importante de eforturi din încărcă­ *

•fc
■

B- 3A-,
' m; ♦

.■‘ ■
•
■,
' -
'•• - S-.

A '■*1 secțiunile din veci­ Ir rile seismice

rJf-
» - !

!
' ■

nătatea stîlpilor V, »*
1

14
-■*

i
*• ________________ _ ___ _____ — ----------------_ - —
b*r- '
. •*/ T • 1
»
— încărcarea verticală «
’ 5

I
E*' concentrată. în cazul
L •. i
încărcărilor concen­ •, ? •Pentru verificarea zonelor de rezemare și a ancorajelor *!

trate importante 6Ăt

se vor alege direcțiile de acțiune ale încărcărilor seismice,
-r- ’r

astfel îneît în zonele de legătură să rezulte eforturi ae întir.-

U 'y'1*
r 5 sr“,

3 . c) Planșee de deschi­ — Forța tăietoare (ve­ «

1 4:?
, * 1 • ... dere mare, fără
grinzi
rificarea la străpun­ dere sau forfecare. ‘ * 3
¥

V<- •
ts
gere) GA.

K k ______J’WÎ7 * d) Console cu încăr- i — Încărcarea gravita­

S:a . r ;
■ > ; /
2.5. Determinarea încărcărilor seismice pentru elemente!
!
cări importante țională a consolei GA, > - ■ 'p .‘

care nu fac parte din structura principală de rezis

■*.

sifc
t '

P 1 rj’r’

1
4 - • î.

44
e) Console cu deschi­ — Idem 4Â'., «
tență <
»
1 -
>-
...■ deri mari : 1 •• ’

| s?t^S » ri

T
2.5.1. Pentru elementele care nu fac parte din structura
î •J-'
/£ •— •
-
Is Observație :
principală de rezistență, verificarea la sarcinile seismice are r‘.

ite I
a
I.£ punctele d). și e) se incadrează consolele pentru care e forțele ca obiect principal asigurarea ancorării clementului de struc- • • »
x '■-’î
r;
seismice se manifestă în sneeial prin vibrații pe direcție veri icpJ.â.
tura principală de rezistență a construcției. •
* ! 1
’i ț
ii • *
$<-
V* • ♦'
p

t .- ' ■
J 4’
-

fcț -
•

-
«K—

Încărcările sau eforturile astfe! obținute se suprapun CU ;... . 2.5.2. Pentru aceste elemente, încărcarea seismică totală ti? ’'

•-J e1*-
. -4
i încărcările gravitaționale sau cu eforturile corespunzătoare * fvl se determină prin multiplicarea încărcările gravitaționale cu
1 1 ’

coeficientul seismic c dat în tabela 5.

♦
r •
>»
■ f . '■ t'T
*
'I
•' - - '• ♦

L./- ■ ■■ •* %

.ij; 38 * 'I • ■

F«: ■’
<* 1
u
• 2 r <.I
39., ! ■ < 4
^rr
.% V*-’? ■ ■ .
1. V'

•’i -

1 Ij;;
■ ■ ■. •

1
j’ • . . i ¥’*•
■ a-;-"*v> • V■’
1\ '■•s.js •
r \ i
i 1 I T**
V;
Ut 4 « 1 “V*
t"1 *“ll

*I
r? / * .■> I J

■ -v
B’ r‘ ? ’
■ •. • " i
.2
*
> 4
i# * :ț i* ’ '

* iSS!
1 ■: 4
• r. W*»
7---ci?. . ■Ml H > z- .. 4
' ‘..r * -. *4
—MM. MMM
 ■■ -

«?*** ■ r-
■ ‘ - — Vv.-

Wîl

?A-V t,

i
î Rr. diferențiat, în funcție de pericolul prezentat de fiecare element
Tabel component al ansamblului format din aceste instalații și con­
Ej >
Valoarea
Direcției de acțiune .7 strucțiile care le adăpostesc. în aceste cazuri se pot adopta,
Denumirea elementului coeficien­
tului c încărcărilor seismic măsuri speciale de siguranță conform pct. 2.1.6 și 3.1.3.
-,V l-'.’
X.

: I
■I — Pereți neportanți Normal pe suprafață t
>-•

J elementului ffi £ 3. VERIFICAREA STRUCTURILOR LA ACȚIUNEA * ’V

I -

ÎNCĂRCĂRILOR SEISMICE
g »

— Parapete, ornamente interioare

ț și exterioare, statui, turnulețe
J - 'd
■j- • ■
1 și coșuri de fum de înălțime 3.1. Criterii de verificare ’*

redusă 15 k,
4' x

i'Kf1 ‘
Orice direcție 3.1.1. Verificarea prin calcul va asigura în-toate cazurile-
- 1
K satisfacerea următoarelor condiții :
— Balcoane, cornișe și alte console a) elementele de construcție rezistă eforturilor corespun­
■
L A
■ț
de importanță redusă ; rezer­
*
B
ifa
Bl
-.•w
-

voare amplasate pe construcții ; .^3 zătoare grupărilor de încărcări considerate în calcul ;

1
‘ - 1 instalații industriale neportante b) stabilitatea la răsturnare și lunecare a structurii în an-^ I

jr.-J rezemate pe schelet de susți­ samblu și a părților ei componente este asigurată. ™ I

■ nere ■■
'T"/ '*■ '

Uf 10Ă\ Orice direcție 3.1.2. In cazurile în care deplasările absolute sau relative-
■ ' '•

SI gr
■
i ale elementelor de construcție ar putea produce prejudicii
■ ■ - ■ -

j .ăi
>-■
I Z':
- •♦F’’

i’ t«i
, /J F ’
0?^
a
Observații :
i grave, în mod direct sau indirect, prin avarierea unor eie— A*'

î.S
.4 • mente de construcție, a. unor elemente de finisaj sau a unor
bț-, .” ■

Încărcările seismice astfel stabilit

suprapun peste cer țy. r»^instalații, se va verifica și condiția ca deplasările produse de-
u*
■

--- Le nu se
stabilite conform punctului 2.2. pentru calculul structurii forțele seismice să nu ducă la distrugerea elementelor de con-
'■

.•>. • #:
.- țȚ .1 , ‘ .1 fo-W- <■!

principal
:l
de rezistență. , a elementelor de finisaj sau a instalațiilor.
W' 1 • > V .
l
K strucție secundare, i
In aceste cazuri,, deplasările limită se vor stabili ținînd seama 4

_ - “
til •■?■ ■

■ r
2.6. Determinarea încărcărilor seismice pentru instalații : de caracterul convențional al forțelor seismice. In cazul ros-
&-

I 4

Iî ' -
industriale turilor antiseismice se vor respecta prevederile pct. ,4,1.4.
I
&r-
5
3.1.3. Pentru construcții și instalații cu caracter special
■

2.6.1. Instalațiile industriale speciale cu caracter fix al 4

se va putea cere, prin pre-

j-.

industriilor chimiei.? petrolului, minelor, 5 sau de importanță excepțională

____
metalurgiei, energic efectueze verificări și pe baza unor alte
£ electrice etc., see clasifică din punctul de vedere scripții
------ F f_ speciale,
_________ r
$$$'

Să SC 1 ■’■ ■ ■ '-
’

Si#® ■
la acțiuni seismice în : • *- • al verificări •criterii (rezistență la
■

fisurare, limitări pentru

-’ •■■• •1

accelerațiile I
sau
■
— instalații autoportante (inclusiv cele autoportante nu K’7- vitezele de oscilație etc.).
Kmk - *'•
* . I

L ' li
i
-T
mai pentru încărcările gravitaționale șii rigidizate prin schele; •'*s. •{ «
K

E?® .
de preluare a încărcărilor orizontale) ; 3.2. Grupări de încărcări ■y '

•2’.
ț
i^*ix t .XL .—

— instalații neportante, rezemate pe schelete de susți

■ -

- R
3.2.1. Grupările de încărcări, în care intervin încărcării
f ȣ* -J '

WP
- < •'■ "■ ■ *'*
nere.
2.6.2 . Pentru
“ instalațiile autoportante. încărcările seismice •
seismice, T
se stabilesc conform anexei I.
R.Il L-f--
- t 'S'
’-'y'•

■’

’ "î Zhâ
- 3.2.2. La construcțiile de tipuri curente, se va considera.
ăSr

r _>..? se calculează conform ‘ pct. 2.2 și 2.3.

I1 ■ 14 (Câ încărcările temporare distribuite acționează pe întreaga su- .
< -A 2.6.3. Pentru instalațiile neportante,
neportante încărcările seismic • este posibilă. . .
totale se calculează conform pct. 2.5, tabela 5. prefață pe care acțiunea Joi
La construcțiile
i'i’ ‘Sfi

la care încărcările temporare se pot dis-

LSt;, * 2.6.4. Instalațiile industriale care în <caz de avarie datoritft
îl/' ■ *. — T ■ -^a.

•S 3'
kA
mișcărilor seismice pot duce la accidente dej proporții satl tribui asimetric în mod curent, iar distribuția asimetrică este
‘ I
4

la degajări importante de substanțe nocive se importantă, . se

l'î"
va ține l-
seama
-
și de această ipoteză. Se va avea
i * vor proiect^ «

S-;
6^- . < -i * 2
41
40
\ <
vX' • C. « .-1 » »

U:^-
I' _ ‘ • ’ '*<,■
> ‘. •- i J 1c T
-.4^' b

*
i -i
' - .«
■

"'"iA
<-s5 %

%
r;-,

<r;i'- \
4

-
Fm»

• âlr* ■■*
ii
‘II ii’
, 1 ț
»'V
L A. fr ■ I

r *^“i

»
b

" <w & .*•• *’Z* *, y I ♦

k
X- • ■
■ J ’V
-* ■. w 4 U|>IIHII,|»|||| IIIIIIIII . . . j- t
1. II

Vi ' •.
I »*» g

w ;■• '•* »’ -
—*-»*
M
#- *
............... ...

'Vf
|k~-c _•»- M- •Q 5 a

f
’r t’ '■--ShUiC >09?

il8isRi
'dr/. r-'

4.r6’ . ” î— B!
■ -r _______ a 1'3
?•_ - .■-■*. ■• • *■ ■
 Js;>:
££ •-' ___
t-______________
t . J.r U4---fAir-
in
-■w «W W •»• -->>•*-Vi -7. ^‘V’ -

*V' ' ■
■ K
"t

- t
»
Bl 1

l
î.

j i i ’ " f ‘ i

față de centrul de rigiditate orientată perpendicular pe

. ».

în vedere in acest sens in special posibilitatea de aoaripe a sensul cel mai defavorabil
t—
unor momente de torsiune generală, datorită asimetrie! de în­ £• șf;:
recțiai încărcărilor seismice în
(fig. 3Mn care :
i

*
,£
cărcare. / 1
*

B
f ?
î ••• - /
> /■' *

cs> 1 ?î ^•irrw- "T1,. - C-'

■ I
•t r
3.3. Scheme de calcul pentru construcții, Determinarea
»■

.
*
><
i X<
■ I
eforturilor 4
»

B®k. Wfe/
—

•. 1
4

-X, 3.3.1. In stăbiliiea schemelor de calcul pentru structuri

K#'
O ■'■ 7^
,/i£-
A

în ansamblu și pentru elemente de rezistență, se va avea in t

•'

fe?/■-.■-
::v. . -■

vedere modul de lucru al diferitelor elemente de construcție *y / <//Aar/^

•Pv . .
î
sub acțiunea solicitărilor seismice puternice. > %
i

,.. ■: t •
3.3.2. La construcțiile la care există legături longitudinale pi
K A;
*

• Qejyfrtjl
Șl
;i transversale (diafragme orizontale, grinzi etc.), care pot asi-
• *
■

,
'ț m^rsefer
1 «

gura conlucrarea spațială. a diferitelor elemente portante pen- ■ - » < -

r5
wi fe
• •.
F’

'. b?' i
It

j
tru preluarea încărcărilor seismice în calculul eforturilor din 11* i* " "I *"

> • ■?* tz
•A ,
*
#
I
i

încărcări seismice se va ține seama de această conlucrare.

, •i±kAțx"r«

-V.:. -•. e fl&lyra M 2.

« >
!■.; Z r'

3.3.3. în cazurile cînd conlucrarea spațială între elemen

t

; .-H «
I
ȣfi

*-
â î# JȚ a ’ -l

■* £u*' ■
4
4 ’3
tele portante nu este realizată prin legături capabile de a
transmite in mod sigur eforturile din încărcări seismice. ele- ___
M. '
c :4V;-
- .i

*
\

f
Fis- 3 l
i
.
- z .—
*

w dl
♦
j
♦
»
■SK-' . 3“
Ș?v
;
• montele portante vor fi considerate ca lucrînd independent și <
t

<♦

4»
i

L< . .• 4
-. ,-V'’•>«* •>

Kg! > vor fi dimensionate in această ipoteză pentru a prelua. încăr- k-k
ijb* i"** * *!
• M
ti -i v
i ’

s
I
K • (f. cările seismice acționînd'după orice direcție. ':._z ■
7 . -■ v < -k«$

3.3.4. Elementele secundare ale structurii de rezistență

• * ’

ei excentricitatea maselor față de centrul de rigiditate;

B :♦ I
»
■< - ■ '’#? S-'J ‘-Fr* ‘d
-
t?!-
4
i 7
f' ?J
ij (legături orizontale, locale,
' panouri de zidărie de umplutură et 0,05 B. pentru construcții de tip curent ; «

>a T" - z x^r*1 *1' t'

:a
intre cadre etc.), pentru care se admite ipoteza avarierii în r*'-'
, pentru
S# / /< -■
0,075 B, construcții avînd în plan o distri- >

buție a elemcntelor de rezistență defavorabilă din

I*
Qav. *
4*« 1 . -
*
*
*
t caz de cutremur, nu se vor introduce în schema de calcul, con- **" 1 'v

punct de vedere al preluării torsiunii-de ansamblu

.f > ■

-
siderîndu-se ieșite din lucru ; aportul lor va fi luat în con- rp

m-* . I
l siderare numai la calculul încărcărilor gravitaționale. r (structuri cu diafragme de rigiditate avînd pereți de
• •S-L ' lț*t£.

i capăt slăbiți, structuri cu nucleu de rigidizare cen­

■

1- »■
■4
- ;»■■
- _:i
-:• 3.3.5. Efectele de torsiune- generală se vor lua in consi­ : &■

*<
lî

M J tral etc.). ” '

r*.

t
■■ n-*»' 1

■ -1

derare la construcțiile cu diafragme orizontale capabile de a s-

. .1»-
' * ^4
f

transmite aceste efecte. Efectele de torsiune sînt produse : reprezintă dimensiunea maximă a construcției mă-
s&'..
•: ■>;*

4 îic.-.l'-

F - I
~

surată în secțiunea consideratâ perpendicular ■

l i

F
*>5-^ t a) de excentricitatea centrelor maselor față de centrele de w
j •
'st ’j i
■a i P
rigiditate ; direcția de acțiune a încărcării seismice.
I- ț b) de oscilațiile de torsiune imprimate de caracterul ne­ 3.3.6. Pentru determinarea eforturilor maxime se admite* ■ §
I
■ î?/ ,;4
3» •V 5
ir •

>- - **7R.
4l

sincron al mișcării seismice' în diferitele puncte de legătură 30 in general considerarea următoarelor

_____ combinații de încărcări
-w; r
£
’l dintre construcție și teren. 1' "actionînd. independent sau simultan, pe mai multe '
,' -iXdT-
££ ■
*

•t-/
. c--
'i-'tl
A
• • ț t= seismice
gh direcții :
t

=
în cglcul, efectele de torsiune se consideră prin - alegerea . f t
r
-j,»-
î
/•> ^.---» I
. -r • <■
• 7 i
la fiecare nivel a unui punct de aplicație a re?:ultantei încărca- a) încărcările seismice orizontale aplicate după axele prin
I w
■*^w* -
i 5X.^ jH
-' ■ ■ 1 't\ .■ ■.i-Fî

“•
*V-
V: j
/;
rilor seismice orizontale, situate la o distanță cipale ale construcției (transversal și longitudinal) sau încăr
J.'FSff ■

carea seismică verticală racționînd fiecare independent :

'> ; /' ,L '
$ N»

1 ■ V’

>'
f el e* ♦
(12) 7-^■- ' j- ' .•

Igh'
“l *1 -' *
7A - f*
/• »-
L ’ • > ■
♦
W7- ■ i ’ Sgr <? ■
-•
- ■ 14 t
« /’. ♦
) •* - -
? £
i *•
♦
’. ’

• t
43-
k
ă* 'IM
T
’ • »<+i
•* >
4
te
1

i /rr

I i
f 4 *
- <

iK7- r 4 . f '. 1 - 5
*
: - • ț, t u
h
I l «
r■ •* r i 4

OSK
4
.4\ X 1- ■ « > ■

*
?a ..............
■ 4*
............ ■■! ■■■*«

4 ***“ • t j—
,±V-uf 4£| k 7 •4
•* •V

K. '
•C >£] I*’
. t-
■ J**: , - - ih^r* 4 v; ♦
_________________________________
aBMi t
 r: - s. 7X-<_'.
— - •■■■■

j
X
♦

I ■
< -.■
~9

'v.?'" ■■ b) in cazul construcțiilor cu structura în cadre • spațiale 3.4. Verificarea secțiunilor

• ' - * r
•-

••7‘ • ■ !d se consideră și combinația obținută prin suprapunerea încăr- Verificarea secțiunilor se va face la fel ca în cazul soli-
cărilor seismice orizontale acționînd concomitent după direc sx'î fi citărilor statice pe baza grupărilor, de încărcări stabilite con-
S|;i
x-
I' țiile axelor principale (transversală și longitudinală) ale con- .form anexei I.
■ • ■

W*
£ 4 «

strucției ; valorile încărcărilor seismice pe cele două direcții

I • •

X-*" ‘:-
determinate conform pct. 2.2 se vor multiplica cu coeficien­ 1 ■
• • •
»

X - *■>!
* tul l/J'2 (coeficient care ține seama de concomitența acțiunii 4. prescripții privind ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVA »

celor două componente) ; ■ * ri

<► <1

W'B
8Sî * 'l'*S
.■ -p 2
•

c) in cazurile specificate la pct. 2.3 se consideră în plus 4.1. Dispoziția rosturilor antiseismice 1 ■-
I
—

■■■; •. ■
'.#'T I
și combinația obținută prin suprapunerea încărcării seismice
i - % - -y < ; . •
■ "

H . Se recomandă prevederea de rosturi antiseismice în

-z>^- ■

I .• ■ »»
l
£ - »
verticale cu fiecare din încărcările seismice orizontale, acțio­ . 4.1.1 . . . ;

următoarele cazuri :
►
• •

■ *-. c
nînd după una din direcțiile principale ale construcției (lon­ 4 - •^1- ?
-r fir >7^ gitudinală sau transversală). a) la construcțiile cu disimetrii pronunțate, rezultate din^^ '

8
-
fei <3.7., La in plan sau din prezența unor corpuri de înălțimi dif^-W
La construcțiile în cadre se va urmări ca în cazul fc forma î
? -fi. ’i

- -i fi.' Ib unor solicitări seismice puternice, eventuala formare ra arti-ft „7 I rite, pentru evitarea >efectelor ____ defavorabile de torsiune gene-
p — — * *
;

i. culațiilor plastice' să aibă loc, *în primul rînd, în secțiunile de - ' «18 < t

I ra. •
■

• *
» J
lingă noduri ale grinzilor, evitîndu -se, în cazurile în care este corpuri cu înălțimi sau
Î1S
B fi ■ -
ij rJ
I ■I
posibil, ;apariția articulațiilor plastice în secțiunile stîlpilor. în b)
rigidități
la construcțiile
mult diferite
formate
pentru
din
a permite vibrația
vi orația independentă
urnepeuucum j
l

acest sens se recomandă __ . să se verifice pentru fiecare nod con­

I diția ca :suma momentelor capabile ale secțiunilor stîlpilor să a acestor corpuri, în scopul evitării apariției unor forțe tăie- i
fi

’.'zt-” -7s t

I' • * fie mai mare decît -toare importante în zonele de legătură dintre corpuri ;-
■ ’_7j suma momentelor capabile ale secțiunilor
B
:r-
■

ar*
“

grinzilor, a c) la construcțiile fundate pe terenuri neuniforme, pentru • • • • • P>

I j7I separarea porțiunilor fundate pe terenuri cu caracteristici fi- /

Observații :
(
f

P
F
X .1
■-t f v
zico*mecanice diferite. *

■ 9:
1. Verificarea condiției de mai sus se face considerîndu~se numai în afara cazurilor de mai sus se va 'evit? fragir.cntarea
țij
■ ii
ii . v 1
elementele concurente în mod. situate în același plan (longitudinal’ construcțiilor prin rosturi antiseismice pentru a nu se pierde
sau transversal).
* “ -
*
I *
fc

avantajul conlucrării de ansamblu a structurii. t

t* <''v r- ■ ; •■I <3 ț

i 2. Momentele capabile ale stîlpilor se determină în raport cu fi dispuse astfel incit să
axele acestora, jcorespunzător valorilor de calcul ale forțelor 4.1.2. Rosturile antiseismice vor
.“r^.'-Tr
..\r-a=.-,. din stîlpî (pentru gruparea de încărcări indicată în anexa I).
axiale
tț ~ coincidă, pe cit posibil, cu rosturile de dilatare sau de trsare, $
■r îl ’ ♦ • • «F

secțiunile de.se-
i «-uf- ’;

I
7^*1 •
■■
’l
£,X
J
ț«e 3. Verificarea se face .pentru ambele sensuri de rotire f a nodu- iar la construcțiile cu ; subsoluri parțiale, • cu *

V •. J \ .
tl

rilor, momentele capabile ale grinzilor apărînd în ecuațiile de echi- parație între zonele cu și fără subsol. • #
. .

I 4.1.3. Rosturile antiseismice trebuie1 să asigure o sepa-

« .

libru ale nodurilor cu valorile corespunzătoare, pozitive sau negative. JivrS -j

11
-
- • • ț-

rare completă între' suprastructurile corpurilor de construcțij^fc

--• -5\. ‘.
T
• ♦

I
3.3.8. La construcții cu diafragme, forța tăietoare care
iar atunci cînd este cazul și o separare a fundațiilor. Nu
■■..- -jBI
intervine în *calculul diafragmelor, stabilită pe baza încărcă-
»

h.
l’\

! ■ -■{
rilor seismice* prescrise la cap. 2, se va spori prin multiplica-
7 admit rosturi realizate prin rezemări pe console. -
r ' '
I -- '>.•■■ 5 B
.'?S
B^y: rea cu coeficientul 1,5. 4.1.4. Se recomandă ca dimensiunea rosturilor antiseis-
* ‘ . 7 *
••

eK>i _■ i K-

II ♦ • w
£ k js-
3.3.9. La verificarea elementelor de construcție la care- mice între două construcții sau corpuri de construcții să nu I4

J1 . 5i intervin concentrări defavorabile de uu eionuri" __ t __ r_.

eforturi- <din
!

baza relației :
j <■/-*

■-ț ■
acțiunea fie mai mică —.. . decît valoarea determinată pe ©

'T seismică, cum sînt elementele părții inferioare flexibile ale -.'7- 1 • l
zr
* ^->^‘71
r
. r V •
Hr’fc ț
s- • ’ • >

construcțiilor cu diafragme verticale portante rezemate la' par c

C1 7? -j- cf îl (12)
5 = 2 4~ 40
?r. I
■< •

ter pe stîlpi (planșeul peste parter, stîlpii parterului), eforturile fe țx: V a

;41
& ■ ’ <

•
rezultate din J calcul1 se vor înmulți cu coeficientul 1,25. £A-?- ■ -<
•• F

<
. ■!

-;

Pv- J .• »
’* "iHl X
r. Â. ’• -n ■ • • - ■ -ț
* . ■

i ÎL *
»4 V
• . • <. • ■
»

45
44
T »

fi.
' St4? •- >
K'
Vi F .
4 •

• * X
•

*-* » ■ ’ , <
» 9
• •

<
M
fi
y * >- &
fel
.♦ 1

;!<r ••' 1 i *‘ ■
A-?v- < ■hI
l'> «A-I • • , T; * J
ÎȘfir 2
» <* • • •

jr
:■■■ AMi, <
4-A*. ? /
-» * *• tlwT< -
4.
'2'25?^'';/ •: ■ -<? ■«■o—
>**«• < — J ■ ari, m ■*—
V-'- 'k

kX i •’ ' ■ ■ ■rx*L?r^A *!< ir***;.

&1e
s iii 1
“^Bt • “
' t
£K
f--
X V*’ '1 “*■ ’

BBmi
. ' • ■ - .

B
- - A-T-
--«o. •* ■ ■ e-, i .

VW*!
■7
i ■. ■■■
■•-■ "Fj, .

____________________
■
C1K'
 II 1
iii ’.--
J ’r^ ;■ i
4 i. .
ii .
1w / o

■
■
1^8

în care : / R^»<-1
Sw-î I
*

B 1
IR - 4 * ‘ •

•3
H
■ ’- , 5
I■
» ■.

* i . I ‘
5* •
a ’ 1
— lățimea rostului_ îm cm ; I Eh.; > .
B<j?r £ '■
i

I■ '■i Vi,
I *
4.3. Construcții metalice L* S -- ■■ *•’
-• H|!

b ' •
I

* -
■ • ■'
* - coeficienții »
șBfcv-, . 4

seismici ai celor două 4.3.1. La alcătuirea construcțiilor^ metalice se vor respecta

la51 -
>. '

determinați conform relației (8) ; construcțiw

l'

F.
W următoarele indicații generale : *

4 ■ ’ Ir 2 — perioadele fundamentale K a) elementele care condiționează stabilitatea structurii în *

*

o ? •?;.
-4
lor două construcții, îin secunde ; ‘ de vibrație ale c h< cazul unor solicitări lseismice se recomandă să fie astfel alcă-
T* 77,. 77,
9
tuite încît să poată prelua solicitări în ambele sensuri, pe di- <’:■ |

[ ■ -
i- H
— înălțimea celor două construcții ;
Erecțiile în care pot fi acționate seismic chiar dacă aceasta nu
rezultă ea strict necesar din calcul ;
t I

■ "'1 1ih-î — cea mai mică dintre înălțimile Hi

•f.i ' ► {.
. - . J - '
I
- r * • -
*

și Zis b) legăturile pentru prinderea instalațiilor tehnologice șl k i

£
i i
4.2. Fundații și subsoluri ale utilajelor să fie alcătuite astfel incit să se evite eventua-
■11 •
Si f ** i lele avarieri ale părților legate.
• •

4.2.1. Fundațiile se vor alcătui %

cadre meta-
: ■ •

Ști

transmiterea cît mai uniformă la teren astfel încît să '-t 4.3.2. La clădirile multietajate cu schelet în
1 ']■ asigure necesară evitarea
/

pericolului unor avarieri

-A-’
dm încărcările seismice. Fundațiiț ------- a eforturilor iice, la care apare necesara f
seismice. Fundațiile continue nu vorprovenite
1

fi alcă Ir- j»r: ' v la pereții de umplutură și la finisaje, se recomandă adoptarea

5:
i II tuite din zidării. din din b ’ *
blocuri sau din prefabricate nemonoli
rI rI
tizate. uneia din următoarele soluții : ■
I
Sfepf ■I . 4,2.2. La fundațiile izolate C a) alcătuirea elementelor nestructurale astfel încît să dis­
4 ‘

si tații de ta prevedea legături se recomandă analizarea nece- K pună de capacitatea de deformare necesară conlucrării cu »l î,

> J -.r
în următoarele *. cazuri : antiseismice la baza construcției structura, în diferite stadii de solicitare ; -

k-w ’t
M î;
* 1
1 — la construcții
p :
b) prevederea unor legături care să permită deformarea ‘t

li
■X
*
’k'i'
. :
i
vederea împiedicării in cadre fundate
lunaaie pe terenuri slabe, independentă
RB
a
—
elementelor nestructurale •
; ’' •
1
i

deplasărilor independente------ ' în • .

. a*^.

4 r

- stîlpilor sub acțiunea ale bazelor c) sporirea rigidității

f

de ansamblu prin : • « •.

uc. ?-
5
încărcărilor seismice ;
' r- >■ < ' * * I * — la fundații, cu ; introducerea de diafragme verticale *
pline sau cu ză- .
solicitări mult diferite, E W. * ■- ■
ii-»';1' ...
posibilități de redistribuire pentru a crea brele ; . ' ' • ■

£■
-
• ;

fundațiilor. _> a eforturilor prin

’î ‘
U- ,I conlucrarea — înglobarea scheletului metalic în beton (cu considerarea
r:<
■
f.

-'■s*

K3 f] In cazul fundațiilor in calcul a conlucrării betonului la preluarea încărcărilor) ;

i . zi net armat, se r* izolate cu bloc de beton *

recomandă ancorarea simplu și cu- — sporirea rigidității grinzilor și stîlpilor.

* hi *

cuzinetului de bloc.
>

Ii
5

înălțime mai mare decît

. 4.2.3. La clădirilej cu muiume Hi 4.3.3. Elementele de contravîntuire la construcțiile cu >

comandă realizarea unei legături 1 -■ ,_j 25 rn se re­ schelet în cadre metalice vor fi alcătuite astfel încît rigidi-

m. *
(

‘‘'‘V ’
i? I de cutie ugiua
subsolului și
rigidă compusă din planșeul
Și fundații.
generate la bază, sub formă
" ’ ’. peste subsol, pereții
■
ta tea și capacitatea lor de deformare să permită conlucrarea
cu cadrele, în diferite stadii de solicitare. Transmiterea încăr tjfe*
■
.4.

» •

I
• |

WȘx Jjfc 4.2.4. în zonele < cârilor seismice la diafragmele verticale se va asigura prin ’
recomandă ca. la- clădirile de intensitate seismică 8 sau. <
9 se I¥ : ' alegerea corespunzătoare a poziției acestora și alcătuirea și li

fel să fie turnat monolit. etajate, planșeul de peste su. rol r-’
I
jljt.

£K- dimensionarea în consecință a diafragmelor orizontale.

â
* ■«“

3i-: L±"
KS--1

4.2.5. Pozit.i K'.y

w
r-»1'- ■■

_ua și modul de fixare a

t

I
-
1
1

lății care străpung pereții’ subsolurilor sau

-*

conductelor de_ iinsra- pi . 4.4: Construcții de beton armat monolit

'W

s se vor stabili E-i''

x
9, «
hi1i avîndu-se în vedere posibilitatea fundațiile continuc 4.4.1. La construcțiile de beton armat monolit se vor res­ i

ta I

1
s •3
tive față <de ’ construcție în caz de cutremur.
r

R4 _tv
-l'

•
F-

O'-"
hi
e .. deplasării reia- ■Fa pecta următoarele prescripții referitoare la calitatea materia ­
E'

I
*•
1
»
lelor :
’W: > ■-
iiif 46 B — betonul va avea cel puțin marca B 200 ; ’l
<
4

W{-;
’■

i
. * 4
*■ -'".Si?
I 4
• ii' 4

-S h jft
?

îrm'iiAr'-x J-
*t vi /z ’* ’ :-i* iț‘ L. 4 \ • » 47 •

iî"R:.
■ .-44 j '■
fr,
, • * K • *3 r • '
•"■■■ ■■ ■ ':
* •
•.
i t

< -
•

Rpj
1! --«M
jtî '-v‘‘
■'"- *-r -rart
*. i pv *
1 . .♦ ♦ -

« 'i •
' ■ ■

•» ’* f r/ '
'nțfMn'fnMMtoâUMMv
. V • r< .
*V-w fV ..
<•*
'V . * e-v fj
•^v
1^ — -- - _■ —brii -««Ww *
IC-ii
’*-7**;

- J • w ■ -^-Oț - r1' -
■■l 259
î-. 1 mF .* i
- ’ "• % f' •
- ■ ■. ' .*1
r. . TO
 j- -■ - ________________________

'Ai
p< ■
11
*
1

h
a
I
— oțelul pentru armăturaa necesară preluării eforturilor R
iJ
■
it-'t■ f y
4, 1

produse de acțiunea seismică va . __ avea marca OB 38 sau JB t

B;
■ ro
|‘..i
PC 52 : se admite utilizarea altor :mărci de oțel cu condiția de U • <

In cazurile in care secțiunea stîlpilor este mărită din mo-

A

-
•a avea proprietăți de rezistență țși ductilitate echivalente ___ ■ cu —- •

tive constructive, astfel incit nu rezultă armătură necesară

■i-ț-''

■ I- t ale oțelurilor OB 38 sau PC 52.

4.4.2. La îconstrucțiile cu structura în cadre
ii;
din calcul, procentul minim i de armare raportat la întreaga • C- ««

se vor res- E secțiune de beton se va lua egal cu 0,5% pentru oțel OB 38

•-

■ ■ w
--b

? i
pecta următoarele prescripții :
« ’i

■ X;

i și cu O,4o/o peniru oțel PC 52. &

a) Raportul dintre dimensiunile secțiunilor transversale

■

•« ale grinzilor principale (rigle) nu va fi mai mare decît 3.

.5 ț
g) Se va asigura continuitatea armăturilor longitudinale
stîlpilor pe înălțimea intersecțiilor cu grinzile ; •
■4».

I •>

__ *'- * ♦

- I
b) Armătura grinzilor pentru preluarea momentelor nega­ și a etrierilor
W:'- 'fl i
se recomandă să nu se prevadă ciocuri la înnădirea prin supra-
i =“

tive inîn secțiunile adiacente stîlpilor se va încadra între limi­ r, majorîndu-se în

tele următoarelor------- ’ ■ procente
’ ’
**
lfe| punere a barelor longitudinale ale stîlpilo 5
'a.■;

-,21' ’
de armare : 1B'-c ■ mod corespunzător lungimea de suprapunere. %
• *

ggt r • <

— P>5%—2%, în cazul utilizării oțelului OB 38 ;

h) La extremitățile stîlpilor se va, reduce distanța între
A R
■ — 03%—1,5% în cazul utilizării __ oțelului PC 52. etrieri la cel mult 10 cm pe o lungime egală cu cel puțin J
"u_ "-I
B
I'" Pentru preluarea momentelor pozitive în aceleași secțiuni 60 cm sau cu H/6 (în care H este înălțimea nivelului). ^7^-’
I
se va prevedea o armătură cel puțin egală cu 30% din armă- A
’7*Z4.

tura ■corespunzătoare
-------------- ’ i) Pereții de umplutură din zidărie vor fi ancorați sau im- Hk$.

j®»
pentru preluarea momentelor negative. pănați în elementele cadrelor.
■

• >

îț 5:
y ’.«9b

9‘>-! r c) Armătura grinzilor necesară preluării momentelor ne- 4.4.3. La construcții cu structura rigidă, la care încărcă- :

gative sau pozitive în secțiunile adiacente stîlpilor■ se va-pre-

I
•w
B
L-.h
e ■ lungi dincolo de secțiunea de ,calcul, cu lungimea de ancoraj rile seismice orizontale sînt preluate în întregime
parte de diafragme verticale, se vor respecta urmă-
sau în cea
.

‘ AX - ț
prevăzută în prescripțiile de specialitate,, pentru bare întinse, 77
mai mare <»-
wr
4

toarele prevederi :
(•
L /A JV-

K
J d) în zonele de rezemare ;a grinzilor se vor prevedea etri-
7] “-î 'i

r % a) distribuția în plan și rigiditățile diafragmelor pe fie-

i
%
i eri închiși pe o lungime cel puțin egală. cu 1/4 din deschiderea
grinzii ; care direcție (transversală sau longitudinală) vor fi cît mai 4

uniforme, astfel încît să se asigure transmiterea directă a îh- în­

t ’lf ■
» ,
J. •
r li
e) Armătura transversală <*• grinzilor și stîlpilor va fi.di­
și stîlpilor
F;A.;

î Jf a- grinzilor cărcărilor seismice prin planșee ; Bs 5 •

-
&3 mensionată și dispusă astfel încît încît să nu se
să nu produc ruperea
se producă b) marginile verticale și intersecțiile diafragmelor vor fi t “■
i

■'”3 datorită forței tăietoare înainte de atingerea capacității por­

‘.2

tante la încovoiere.
as
armate pe toată înălțimea cu cel puțin 4 bare 0 12, legate cu <

■- 1

i etrieri ; în jurul golurilor se vor prevedea armături corespun­

f) Procentele minime de anuare ale stîlpilor se vor lua zătoare pentru preluarea concentrărilor de eforturi produse- de
■ • : ■
j
-V

conform tabelei 6.
' --T '
B ;li!
i 3 -4
1
solicitările seismice ; »

4’ q•1 1
c).în secțiunile in care armarea diafragmei diairagmei rezultă
»

rezulta nece­
.-■•7 3

Tabela 6 s sară din ■ calcul, procentul minim de armare va fi de 0.2%. z

w

li
■'i

4.4.4. La clădirile etajate se va urmări ca la fiecare nivel, ”

' ji

fi
’t

Procente minime de armare t* '71' ■ ansamblul elementelor portante verticale . să prezinte rigidi ­ foc ”'**■
f *- "V? w • • !

J- * i
Poziția stîlpilor pentru marca oțelului '" —■ tăți de același ordin de mărime la deformații orizontale după .
- I »■ • ■ ■■■ « ■"■ ■■ ■ ■■■ ■■

âfel ■s '---w
s 5
| ~ 1S--
/ .3 r
OB 38 PC 5
l
toate direcțiile. Nu se admit structuri la care încărcările seis­
i------------------------ --------
■

K« mice să fie preluate după o direcție de elemente rigide (dia­ ■> ■ ■

■%

i ■■ .-

2
;4*' -'Vm Stîlpi de colț 1,0% fragme) și după cealaltă direcție de elemente flexibile (cadre).
*4 fc*»'
•2
*
0,«% fe
- -4
Ceilalți stîlpi 0,8% 4.4.5. Nu se recomandă realizarea structurilor rigide cu
0,6%
%
B £ parter flexibil, la care elementele portante verticale sînt dia­ $9 Kh.. -

w 1. ■ j?-1
«
fragme rezemate la parter pe stîlpi. Pentru evitarea apariției
«

V.
tr. - ti -

P-’ *•

ni 48 unor eforturi exagerate la nivelul parterului, se recomandă

■-•'b
I ■-.■'
extinderea zonei cu structură flexibilă pe mai multe niveluri. K r' '
*♦

i® k '

wll
■ V. s .

'< *
-
1
| < ** 5 *’* * Eu in ';;4 4 — c. 8170 *. >
I
49
- r
-
£ n ’ •' 5 .
irfcl ” E9|
% <
l ■ i-i.-s»’ vn -
« • ./T *
4^1 4yjț- -i.»
beb^-î-1
itumAraE*»», t»*.'
r - -— — - -
. .• •

^vSSG- < - .3
bMBhb . r 4-., .i. y ,
-—-jl ^^EJr.,1
 n

1
I

■
■ fii
4

ri
I 1 .•
. .

•'$
■

se adoptă structuri cu diafragme reze-

*

b) Betonul de monolitizare va avea cel .puțm aceeași

■

In cazurile in care €
•f.ăeF

parter pe stilpi. planșeul peste parter și stilpii parte- marcă cu cea a betonului din elementele prefabricate, cu «x-
mate la parter
•• pe :
alcătui și dimensiona astfel incit să poată prelua
rului se voi- alcătui și dimensiona c•epția îmbinării elementelor de beton precomprimat și a een-
7 '7^ 77^
încărcări seismice care anar la <

turilor care; nionolitizează planșeele prefabricate.

3S-.C și transmite eforturile din ... A

■>

» ■ I
ry
*

schimbarea bruscă de rigiditate a construcției. c) Se va urmări ca la stabilirea poziției îmbinărilor sa :

■
am

£. i
•'

de
I
beton armat
f
se evite, de cîte ori este posibil, zonele de concentrări mari de
oe cne
-
iaa 4.5. Construcții ii din elemente prefabricate eforturi și cele în care realizarea corectă a monolitizării întîm-o
i r '9

Vi'-.. \ Ir •
w și beton precomprimat
și I
pină dificultăți deosebite de execuție.
T
4.5.1. La construcțiile alcătuite integral sau parțial din d) Eforturile de întindere din îmbinări se vor transmit», ■?* Ș1 i*".*1*

t
-

' I .< ■ â uiemente prefabricate de de beton

beton armatarmat sau sau beton precompi i- prin armături înnădite prin sudură sau alte tipuri construc­ O
i? 2

mat. se vor respecta următoarele prescripții generale : tive verificate experimental (petrecere, bucle și miez armat k‘>

etc.). îmbinarea cu bucle suprapuse și miez armat va fi evi­

■ ■■
• ■? <

*>..•- w a) schema structurii de rezistență va fi. aleasă astfel incit

■7
L
''•'X ,,r’ A

să permită preluarea și transmiterea încărcărilor seismice • ac- tată în cazul structurilor alcătuite din bare prefabricate. * ♦;

► “ ’ionînd după orice direcție ; e) La îmbinările dintre grinzi și sftlpi se va ține se?T«wr^
S-l

b) îmbinările vor fi alcătuite și i dimensionate ținîndu-se posibilitatea apariției pe reazemele grinzilor a unor momente
-V i

seama de eforturile produse de încărcările seismice, de con- incovoietoare pozitive, din acțiunea încărcărilor seismice. Pen­
®3F-
FR . :7>-
îmbinări și de ne- x<7.

■ of “a
r
- ț"'
centrările de eforturi ce apar in general in ----------- , tru- preluarea acestor momente se va prevedea o armătură
rl
■?'’ '"'■o®!
cesitatea asigurării unei capacități
asigurării unei capacități adecvate de deformare ; cel puțin egală cu 30% din armătura necesară pentru prelua­ >
■ .

.1..

t ■j 'r -

c) se vor prevedea în ‘ 1 proiect măsurile necesare pentru asi- rea momentelor negative din secțiunea considerată.
M* r
■

gurarea calității i execuției (dacă nu sînt precizate prin pre- 4.5.4. La îmbinările construcțiilor alcătuite din elemente y.

pccialitate) și se vor indica — - acolo unde este ca- . ’»

*

itO --<z<
scripțiile de s : de confecționare și de montaj ale elementelor
prefabricate de beton armat sau beton precomprimat, se vor f

zvl — toleranțele respecta prevederile de la pct. 4.4.1. referitoare la marca oțe-

Șț/;
*

alcătuirea
prefabricate : alcătuirea și __ si dimensionarea elementelor și îm- i • . r .
li?
■'■WOs
*

i rezistența și rigiditatea construc- lului-beton.

'W ife binarilor se va face astfel ca
să poată fi asigurată cu 4.5.5. Planșeele și acoperișurile din elemente prefabri 1
ti r ■
[iei în timpul solicitărilor seismice
îiC - I cate vor fi alcătuite si dimensionate astfel îneît
.. și incit să realizeze
.
*

considerarea acestor toleranțe.

' '"**• • “« ' . »■

J*
efabricate * * I
diafragme care sa. asigure distribuția spațială a încărcărilor •
_ ,, _ț
■«.A.

t 4.5. 2. La construcțiile în .cadre din elemente, pi f. h și i • seismice orizontale la elementele portante verticale.
fM ■■
si
■ '.. X:. ,
se vor respecta prevederile date la punctele 4.4.2 d, o, ■* I

ii In cazurile in care nu se poate respecta această condiție,

■

>

pentru construcțiile de beton armat monolit. *

w' i i f 4.5.3. La alcătuirea îmbinărilor se vor respecta următoa­ se vor lua măsuri speciale de asigurare a contravîntuirii lon- C f|l 4

ofl •
gitudinale și Transversale
transversale a elementelor portante verticale.
..

A £
iI
’i
rele prescripții :
a) La iîmbinările realizate prin
cu beton a
monolitizare
îmbinării și
se va asi-
contactul
I
* -1

•^1
4.5.6. La construcțiile cu planșee din elemehte prefabrb-
cate se vor dispune în lungul elementelor portante legături^®
i
‘1

tr’ 3 gura umplerea completă tvl

I;T»'

dintre betonul prefabricat și cel monolit. în vederea transmi- m9 r

monolitizare din beton armat, în care planșeele se vor ancora K.
* 7 *

_______

■ —c
H
■7
terii în bune condiții a eforturilor prin : ’.V

*v"t
prin mustăți de oțeLbeton lăsate din elementele de planșeu. 1 țț
/■,

— alegerea poziției, formei și dimensiunilor corespunză­

J Se pot adopta și alte sisteme de legare a planșeelor pe <*

■ * < 7.'.? '

■ ‘.t* • ; ■ ’.-s- c:-
‘ .:«-Z sl toare ale îmbinării ; reazeme dacă se realizează monolitizări echivalente cu cele in-
f I. f;y.-.»
— poziționarea anmăturilor astfel incit să nu obstrueze dicate mai sus. >

" S' -C-’- —-r'

UhU i
■-1-r
secțiunea de beton ; 4.5.7. La proiectarea <construcțiilor ain panouri mari de
Ill& >1I
-•

** — utilizarea unui beton de monolitizare cu agregate de beton armat. în afară de respectarea: prevederilor normativii-
Hi »>

■ dimensiuni corespunzătoare spațiilor de turnare. lui referitoare la condițiile de fundare, alcătu’rea fundațiilor,
I
I
‘ *

■? 5^
■
S *■
1»

1 50 ... 51 • a

*S'Xr'• ■
«•*

,
*u‘
t

■
■

:** <■;

'-iO
f
1 I
•î f-I ■ r

* fi
3 : • •S f.Q-w* t - ■<*
* * ; J '■ . - 2 ■•
c ..

£
..ii •L 1 r . Z * '£2 . ' ■ y T*A*
■*<- . ■

* .■ • I ^ir'taUU - -m ^ - - _ - __
£&. Jl
*< ,Z
’*«.**ț;3 v <• •’^.S ?
, 9\ ‘
* « - tl
■ț Y
CI --------- .----------------------------- ----------
**■ i * •” 4 h?-
IMB hMM “7 • ** ■?

5W '1F '■■'■ ^75'î’ ''' ' >< *

.Vy < ■ > \ 7 _____ .. ys , .r; -* *-*■; r/7~

Jt.
<•_

wr7 r ~
J -tr^- ■ '
Mp: |M|| Oi V; I
-7
' < - j •
\ .wW;,
X*-''-”
<S
;ijps
r -3Sr
■k
RB ■
WS
,..-• . ,J:-- <■•''
.77 <
5*a.1
1 <£2*;
jjLArl'iL-HfL.’i-,

z>a
L ■fcF.Uiil '«ii.' M- -V ■ ■■ a-..: ■<■■-.
 54 Wi
• '

1 înălțimea clădirilor de zidărie se limitează la 15 m in

• /

zonele de grad seismic 7 sau 8 și la 9 m în zona de grad se- f

a structurii, se va studia în mod spe-
alcătuirea dc ansamblu elementele structurale și se
ismic 9.. *. ..
I ■'
■

cial alcătuirea îmbinărilor dintre 4 6.2.,\Pentru clădiri din zidărie se vor respecta, în afara
■

un caiet de sarcini cuprinzînd

va întocmi in mod obligatoriu condițiilor, de utilizare în zone seismice a diferitelor'materiale •

toate condițiile de execuție. date prin' prescripții de specialitate, și următoarele condiții :

Ai
5
4.5.8.. Utilizarea structurilor din clin panouri mari prefabri­ !
-M
■
-A •• ■ T W
cate. în cazurile
cazurile înin care terenul de fundație este susceptibil de a) cărămizile pentru zidăriile de rezistență vor avea cel •_ -1

i
care .
ta sari importante.. este
corespunzătoare de
pqtp admisă numai cu
I

consolidare a terenului
luarea
sau de
unor măsuri
alcătuire a ' 1
puțin marca 75 în zonele de grad de intensitate seismică 7 și
cel puțin marca 100 în zonele de grad 8 și 9 ; înlocuitorii de
cărămidă (blocuri mici de beton ușor, blocuri de beton celular
1
■

1
W: infrastructurii. autoclavizat) se vor putea folosi la zidării în condițiile pre- -
1
■

4.5.9 . Structurile din panouri mari prefabricate

pretabricate se vor cizate în prescripțiile ce reglementează utilizarea în regiuni
* 1

■
t t •• s- -

proiecta respectîndu-se, în afară de prescripțiile generale de seismice a materialelor respective :

a construcțiilor cu 3 diafragme
diafragme monolite.
monolite, și următoa-
alcătuire b) mortarele pentru zidăriile de rezistență vor fi de tipul
i.uț ’ - X V*
ele orevederi : ciment-var și vor avea cel puțin marca 25 în zonele de grad
r.: - j. -

a) Se va menține pe ■ toată inălțimea clădirii aceeași dis-

de intensitate seismică 7 și cel puțin marca .50 în z onele de
1
- 7'-

tribuție in plan a <diafragmelor verticale. grad 8 și 9 ; in toate cazurile în care se’ înglobează armătura
I

b) Nu se admit dezaxări in plan ale diafragmelor verti- in rosturile zidăriei. mortarul va avea cel puțin marca 50 ;
4®
■w cale. c) în elementele de beton armat turnate în zidărie (stilpi,
4.5.10. La proiectarea construcțiilor din beton precompri- 1 centuri, buiandrugi) se va utiliza beton cu marca minimă *W it wSw

4.5.10. La proiectarea
mat se se vor respecta —
vor respecta — în afară de prescripțiile generale pen- *
B 150 : z
. * î»_

fl
tru lstructurile din elemente prefabricate —
următoarele pre- d) armarea zidăriei șii a elementelor de beton armat îin- i
<O
vederi prin care se urmărește realizarea unei capacități
urmărește realizarea globate în zidărie se va face cu oțel OB 38. jf.j-'L

adecvate de deformare sub acțiunea solicitărilor seismice,

<•

4.6.3. La construcțiile de zidărie se vor respecta următoa-

L-

■■ • flUa

va
a) La grinzile și stîlpii din beton precomprimat se rele prescripții privind dispunerea și alcătuirea zidurilor por-
Kh evita precomprimarea excesivă care să ducă la
" o rupere cu tante și a zidurilor de rigidizare : r*
<
■

caracter casant. a) Zitlurile vor fi dispuse astfel încît să. alcătuiască un I

b) în diafragmele de beton pr -ecomprimat, armățura re- sistem spațial capabi] de a prelua solicitările■ seismice, indife- ♦ d

zultată din calcul pentru preluarea forței tăietoare produse rent de direcția lor. în acest sens se recomandă ca : ilr

I -■ de solicitările seismice va fi dispusă atît pe direcție verticală. — zidurile să fie/, pe cît posibil, rectilinii pe toată lun-
■â-

gimea sau înălțimea construcției , să nu facă între ele unghiuri

._ 4-, r

'T^TLȘț
cit și pe direcție orizontală.
c) îmbinările se vor alcătui astfel incit să se -evite ruperea diferite de 90° și să fie simetrice în raport cu axele princi-
casantă. în acest sens se recomandă utilizarea mărcilor de oțel pale ale tronsonului sau clădirii ; f _ • •- ‘

' 5'

beton prescrise la pct. 4.4.1, sau realizarea îmbinării prin pre- — zidurile săâ t,ie asigurate la capete prin țesere cu ziduri f

comprimare pe baza unor sisteme .constructive verificate ex­ perpendiculare de rigidizare. astfel încît;să alcătuiască secțiuni
T sau L ; ■
' ^2 '
perimental.
r. ;
■■îl — distanțele între zidurile de rigidizare să fie alese în ‘ i
■ •. .1- •
4.6. Construcții și elemente de zidărie funcție de clasa de" importanță a clădirii, natura materialelor
utilizate,, numărul de niveluri etc., in conformitate cu preve­
4.6.1. La clădirile de zidărie, lungimea maximă a tron­
soanelor cuprinse între două rosturi se va limita la 60 m în derile prescripțiilor de specialitate, fără a depăși distanțele ,
.:; ;- ■

zonele de grad de intensitate seismică 7 sau 8 și la 40 m în maxime prescrise în tabela 7.

< •>

zonele de grad de intensitate seismică 9.

*
53 K -
*
£
- ■

.•

w. I
t

c '•‘â-* t

i/ ■ ■ - r. <1-;.
4$ i’.-
**■

in a ii i ■ _--------- nj~ ~
♦ I
*V
it> A
* *î4
.!_!■! L --• 1- ~-------------- *

: - , w ? ‘>r.. i__ I îx , _______ • • : i

■ «ei,,»— . —
-r
* «i..-
R. -X
 2
-53? Q

.4» < vț<r

5*

)
'A* ' . țw
i :•• î
%>*<** BJr
I
I Tabela 7 *
•
. ♦
• L•
1
- >
. * . •

4
« V- W
’•

Jt=t-
—

*
Distanțe maxime între zid u ri 1 p
— prevederea de centuri continue din beton armat mono- 4.' *
V »
X
< -

I
t
de rigidizare (rn) pentru gradul lit pe toate zidurile portante cu rol de rigidizare ; armăturile • £
Număr de intensitate seismică din centuri se vor petrece la colțurile clădirii ; ■ 1 . Z-_■
i*
-i* -t •_“x—T’

W*
* „♦ r«: i M •
de niveluri : • î W t - •. y - . ’t

— legarea centurilor cu planșeul și — acolo unde aceș-

— »* - - ■*—■** —

£
* (
I 4?*•,’.
_9
I
>• 7*
#•*
I 8 n
i li *a ■“ ■

ti a există — cu stîlpii de beton armat din ziduri! < ? < • ' *

- •
- aR

10 8 j 4.6.5. La elementele de zidărie care dau împingeri (bolți,:

’ț

o 12
B
•• •'■->'

.5 10 8 —■

arce, cupole) împingerile vor fi preluate prin elemente 'cu t

■■H
h'Si
I
*-

b) Zidurile vor fi alcătuite în concordă’ " modul de Jr

deformații reduse : tiranți, inele de întindere etc.. »
r
I lucru al structurii in ansamblu, ținîndu-se seaî° a do poziția ț 4*
„ 4.7. Construcții de lemn - . • *’
i
<
r
-l-
4-

. *
>;
« r
**

* •4i

?;v
•: a
<

B și-dimensiunile golurilor. în acest sens : . ■ A ‘ •' . • • ‘ -

■.Ci

r- — zidurile portante vor avea grosimea de 25 cm ; 4.7.1. Pentru construcțiile de lemn, în afară de verificarea I bb i:
-4.»

E
• ’ ‘i 5|

prin calcul la încărcări seismice, prevăzută în 'cap. 2 și 3, este

-t

— zidurile vor fi întărite cu elemente de beton armat i

în general suficientă respectarea prescripțiilor■ de alcătuire V

r

1 *
(centuri, stîlpi, buiandrugi). cu armături introduse în rosturi
L
• 4» •

•.3 sau prin - alte sisteme care pot prelua solicitările seismice și » ■ constructivă indicate “în cap. 1 din prezentul' normativ. — ■

reduce efectele unor eventuale avarii ; legarea stîlpilor de Planșeele și acoperișurile de lemn1 se vor ancore , pe rea-
F
4/
• ■<

zeme cu legături capabile de a transmite eforturile produse de 'Hi r

zidăria adiacentă este obligatorie ; I încărcările seismice.
î
i

I
4S
— se vor utiliza, unde este cazul, buiandrugi cu lungimea « ’ • *
v ■
9 -

de rezemare sporită legați cu centurile și în cazurile zidurilor

1 ■
I
Ifi
. I A \ • . %' ■ ’

4.8. Elemente care nu fac parte din structura . principală

jI . *
mai înalte de 3 m, centuri intermediare, pentru ^asigurarea »
de rezistență
;
>v*? ■-

unei rigidizări sporite ; ■ . . • t

t

-I
c) Pentru alegerea dimensiunilor și poziției golurilor din 4.8.1. Elementele care nu fac.lac. parte din sțructura princi-
princi-
zidărie se recomandă ca : pală de rezistență vor trebui legate de aceasta ținînd seama b'i

-B'-v.■ w
■ *

— mărimea golurilor la zidurile-exterioare să fie limitată .de următoarele indicații : •• . » * • f . » T » ’

«jr
- t • ..
■*** - --------------- o---------------- —
.a) scopul legării este de a împiedica desprinderea și pră-
astfel ca .raportul dintre ‘lungimea
’ plinurilor și lungimea totală
* — __ —— «*
bușirea lor, ma:i ales cînd aceasta afectează căile de circulație 1
a zidurilor să fie cel puțin egal cu 0,5 ; ii
11
■ p-
4

— golurile să nu fie dispuse în vecinătatea^ colțurilor și locurile cu aglomerări de 1oameni, elementele principale de s
rezistență sau anumite instalații importante, coșuri . etc. ; W
*• ’

clădirii ; . *
LH
*F1

b) legarea elementelor nestructurale urmează sâ fie astfel • .

?< '

.i
♦•

■— golurile să aibă de regulă aceeași poziție și pe cit po­ r ■ • 5Ț •

‘ - *5i'

sibil aceeași mărime la toate etajele.. făcută fincit eventualul spor de rigiditate să nu influențeze '
• —.
I
defavorabil comportarea structurii ;principale de rezistență : n V. *
j i_. .! •* X '* 11

?,v ' •
d) Amplasarea golurilor pentru coșuri și ventilații în gro­ î • > ♦-
$

?-q simea intersecției zidurilor de rezistență este interzisă. I M,

c) legăturile trebuie astfel concepute incit să nu cedeze
• ■ -• - “

4.6.4. Planșeele clădirilor etajate cu ziduri portante vor înaintea elementelor principale de rezistență. , . -
■ -£< -3r4*7 ■' ■ . - *• -

■ -i fi alcătuite conform următoarelor indicații generale : 4.8.2. Frontoanele de zidărie■ și calcanele libere pe înăl--
a) se va asigura o cit mai mare: rigidizare
rigidizare 'aa planșeului în țimea podului clădirilor se vor încadra cu . centuri de beton
?1 armat și se vor consolida sau ancora după necesități. ■ De ase- .I
planul lui. ;, ... _j recomandă :
în acest sens se j • dfir ■

p *
— uttilizarea planșeelor din beton armat turnate monolit '
1 i menea, se vor prevedea în proiecte detaliile de solidarizare și ■
**4.4$
■■

— sau din panouri mari prefabricate în zonele de grad 8 și 9 ; I ancorare pentru elementele rezemate■ pe clădiri, elemente de- i
’oi&ja

— întărirea Ilocală 'a planșeului în dreptul golurilor mai corative masive etc. c. și pentru piesele grele de instalații (re-
- *•>

I
>

importante din planul lui, a ieșindurilor și maii ales a intrîn-

** *
zervoare, ventilatoare etc.). IV , » . •.

* »
-?’îr

durilor de p^ contur. I
• " *

►
4.8.3. Placajele de cărămidă, piatră naturală sau plăci pre- 1

*
I
fabricate se vor fixa pe ziduri' ,prin mprtare aderente și
i. --'3

b). se va . asigura o cit mai bună conlucrare a planșeului și, în caz

v

li
%

de necesitate (în special placajele din elemente grele), prin l, - •«

cu zidirile prin :
‘i
. -1 ancore metalice. l

,!r1
*
0 ■

11
T3
I 54
I
5- ■. < .
■
»

55 L
Itw I
*

**V«: - m. - •«

b .>3
• * -J
;-';‘
LF-:- :

l i, L -■'■■■' - -f

I ?. . fe:' '■?
; * ■ ■ ♦. - *
• *
■** * \ * 2 w
Y • 1* -

I
,/ ■••■;-' ... , _ . . *.

I
■»’'• ■** 1
• L ___ -
* “ # ■
hr~--
1. . -L - .

ÎZS v”7~iZ ~îî -«4^ *S9S ■

HM mhhh —__ _______ - ~

i <-L•
L ———I‘W
a# tf« '_ill^_—_
. •• > *»*'

■ ■■■
• _ viiriV
'
 ^57?^ ■

■-->r; **>-• J-v _______

- ■
aa^
r ■Tf I
•’T
L I? *•’ 5?-,
E
u:
< U> Ț- <T.^-
J-
lA *
ivjOK 1': >'
j1 1 '■ * *•
V*
V- • ■W ■ A '

V
Iv'X: L- '-"
.ăi
19- 4 ■:.'
«
$
t
—#
V-*

I
I -F
'■A . 4; '
fr

ț A'Â
A

i»w
k Sjî* * »
a ,
. A..
4

' M .. '* J. I
^Ci
» >
W'‘i;!
A;
i_£ < k

n£ vi‘ y;.;V
ij
J>p A
V. 1
KV'~ » >3 i "fa R
îi’ !»• ■ '. '♦M • V- • '_£T ™ -T
» •

-a'■ *' ■*
V•»
' 1

-i
-/ --•■

- . â '^V'
. 1

/ ANEXAI 4*

or-
* ▼

?»>?■*
AZ;
, **■

‘t ; «
4
Wfe sp** > .. < l a? ’1 « c ■*• 54?*
' ‘Alt?*-
ir5' /t-^.

ț$
r*. -*1 «* 4
I
'**’ 4 r
• ,v^9' - * ■ 1 •<■ ■
*

t ' ’" A-u/r.

* .* '■’
/
tA'VV.
m. V-
> * «J ’ 7*? •v. »
lI

ț».
Jf'1
j* .’•> tț-j
-■♦- SI <
7 JU, ~ k'* •

■w: y; •. I
■r
•'■.xr ■ r I 1 -

14
1 I .
, •
iy<
. f

CJ
.
3. s ’s
-,l -
1^1 ă
t
’ ,
^r‘7? *LL? i
-T‘ .■'’ - f >f iș- : ..
£
ift ^ț*
‘b 4 A'
f' ]*.» ;*■ 1 .J ■
4 . ; x >* - '*
WȚ < - - -*

r '•; - .v/
I
1 f , * 4
4 « 4 ■9
/ '5^? v
J
* f- v i. '■^ • i*
* * *
- ■.■•,♦ * *7*
4F. • * i
4 <
k
w
-J **’T
f *
/ ? î> ■$( . • f-i ^ .• f’ 1- t 1 >
»f'{.. * f* '
a,1-
4 *
• J»

?r V .
I • • j ■ "'
f
* * * /
I

‘ ll,F*. ,............ ._..., ..'3?f’hi ■ •

,. ¥ V
■ * j t:
7-i^‘X i -
1
-W '• ■- *
-

PENTRU APLICAREA ' NORMATIVULUI

x._
/ t
• •* K *

PRESCRIPȚII PENTRU APLICAREA NORMATIVULUI 5 *. • <-W'

PRESCRIPȚII k . - *< «» Hiț —

I
■** * --«5

■ re -■''D-?.

*
CU METODA DE CALCUL STĂRI LIMITA * . >
T
> . ■ i
CU METODA DE CALCUL LA RUPERE SAU CU METODA » » • V
... A
> u-. î
v '*

DE CALCUL A REZISTENȚELOR ADMISIBILE

1 < .
-
/ t i •'* • • »v • w • v >
> •' kV» M-,

de nivel Q a- S,H

1
‘ »
■v -%Ș'7
gravitaționale • Ț» '« ’• 4.’ * *
«

încărcărilor
•» •■

%
w . î

1. Rezultanta l.
• » ’»■ • ‘ • «.- * • ■

valorilor normate ale . încărcărilor

. per- 1. Rezultanta încărcărilor gravitaționale’:'de Jrlnivel ■.uQȚ
O
' 2ă. - r
>£ t

se determină pe baza -- de scurtă durată se determină prinin însumarea încărcărilor pertnanente și utile, ■u!m I*
|K-J kt -
?:■£ -z
: incărcările temporare i Wțgy
manente șii1 temporare 'egal cu 0.8.
t _• *Wț
Încărcările utile
1_ care ' corespund greutății oamenilor la
§
7 cu 'un coeficient de simultaneitate
l
t

clădirile de locuit și la alte clădiri'unde nu sint posibile aglo

\--Î

.t •
. ie multiplica t • *• • ’ w
1 1 5
' 7*»
$

■ merări frecvente,' greutății instalațiilor și echipamentului■.mo

f
* -■ • î
■ > *■ f •* • ’ ’ - •. , ♦
\ i &
j
2. î *1Gruparea încărcărilor
i 1
V ' * î
'1
• a; i •. ■ ♦ ’ ' 1 I
bil etc. se' vor multiplica cu u n1 coeficient de simultaneitate
.
>*> -
j
;*
’ ’J A; -• c A r •* - 1»'
încărcare accidentai^ u
egal cu 0,8. nv?--z r
w; ? ;
vk--A? ‘<*Tț

o 1* încărcarea seismică constirue o

V
* ' •/
i”%5r 5 ’ • . - r »’î . *V •
de încărcări conform
i
■
f ’w ,f - L | #
•a fir'
I-; /•? ' ,4‘.
/'â
4

Vi
și intervine in gruparea extraordinară » .. s*
■■ >

*■

i
9

Gruparea încărcărilor . < ,.

. . ti
- ;»».* » f

r ?* A
, 11.- 4 4
ț'i.'•» w ■'
STAS 8433-69. ♦ ' 4 ; "L -j b

I
■r .* : ,** 4. V- :<
- ’

2.2. In gruparea extraordinară, in care intervine încăl­ 2.1. încărcarea seismică constituiet o încărcare < extraoidi “ i
• . - v -* * , , l ’ ’ •
f
»
«r '. '
I»
Ir

■jt

carea seismică, se vor lua in-considerare încărcările gravita-

r

ionale specificate la pct. 1 de mai sus.

t

4 ‘ «A \
*
» ’

•I _ -’ ț » -.
nară și intervine în gruparea C. conform normativului P. 58-70I f
pentru' construcții din beton armat; în îi i ipoteza III. conform ALr< A
, I

V
$ Z- *

i
» 5-
♦■£.

rt
1 ■4

i
’ l'ÎT/XV-
¥
care intervine încărcarea STAS 763/2-68, pentru construcțiile metalice ; în gruparea ide.- j Hn
A»-"- •«/*< '

ț;|ib
*»l 4» •

2.3.
3. în gruparea de încărcări în
In gruparea
.1 .»'• • t 4, ” * , r- - - I ’ I • 1
F-. _ ». *
r- ^-«LS. * - f
** “•> 0^ •* 1 r

încărcările revocate
pro'
A

încărcări fundamentale 4-’ accidentale ■ 4- extraordinare. ' ji« _ - <

con_
■;.v

1 ; .- :-v
.^30 |V :
seismică. .nu se co vvor
'nr lua în considerare »

de ri-
<

E • hi 4 •. r.i ■
; orizontale provocate de utilajele d <>..•* ’ * 4 I f.

*
»
form.STAS 1031-56. pentru construcțiile din-!. zidărie'portantă. *., tei <4

de vint; și incărcările
t x ’

■ \ț

,y&\UA- * •. •
«
4 2.2. în gruparea în care intervine fîncărcarea-. seismică-se A*.

dicare șjLtransport
f
I
/ • '** —g ”

vor lua în considerare încărcările gravitaționale specificateJf

I
•V *4: •• •? *• ♦
¥’i t

lua egale cu valorile sta-

- * n W- •

zJ
I' ■

'.- 3.>- Rezistențele de calcul se vor x.

• ••
. ; • - ♦
r♦
* I ' * < -
«
la pct. 1 de mai sus. Â '
. •/
■ ' •- .'tfer’^JksE
nu - w
4

bilite in in prescripțiile de specialitate, '. t>

I
« • <
I •
* t t
< 2.3. în gruparea în *2^ j£’ J J*^ț * I ‘ J încărcarea
’ *** 4-»
seismică
- —- -X
A ' •
î-r 1 ••*i x
Hiw
1

R<
1 1 i

t
J <
f
- /:* î ’ f 5 • •*» i

>
<
I
i *' 1' se vor lua în considerare încărcările accesorii (forțe de .trac *
•-*
■,:aM Și v. i. ♦
J 4 *i

■ tiune, frînare, șerpuire etc.). încărcarea dată de vînt și nici i

l? . ' 4", ,” -.
['■• '■ ■ -„W -
•

i
— “• • _jP" *?
•

>
l
•
•t
4 ’• f ,
' !» '♦ > 'ț ’ t
K 1
' I ’

*
/i ît
- ’ '•

* f.
• *
i
t
4
♦
o a

•.-‘«vA
I V 4 * l ;5
aJe încărcări extraordinare.
■ ■ • ’ ‘ T >
X a ■ 4'.
r
•1 t » i * < -1 , > r- ÎH
>
î. ; * »

*ăiikI
- . .
’ ’ - * « v î t ’ /t "

, *Ș ; ? 4
i • »
I - ’ r

i
■

;
,

*
i»

f. 4
l
V
3. Coeficienții de isiguranță . coeficienții de solicitare. ?> I
> ¥*

»>
«4
i. —*., —. •
4- r 1
A-
f ■ +•
b «■
1
* '4 *
»
f
rezistențele admisibile se vor lua conform prescripțiilor de X^*4 . r-r
►
I •
4*
** - 4* '
74»
v •.'
. ■•

^ziP

specialitate, corespunzător grupării de îîncărcări precizată la vn fc*

t -c* Lî*, 1Li 1 j1 ■•
M
* tt’i
♦
■>

1 rr< 4' t > - * I 4 ♦

»• ’ - tzT Jk"
*• 1* •M V

■ 3r ii
4
t
pct. 2.1. de mai sus. • • ■ ■ ‘ 7 ’ \> > ■*' ’ ■ 7 \
» I
• ■

•t
i * * 4 4 * 1 4
\ ■?' ♦
H , f
‘ .' ■*
I. I ’ J K-
* /
** •' *<
•• . » *• & ’ I /*
9
> . 4- t * ■ -
* .
;•? rv*. I .Ji r tJ 4
»
&
14*4- A
"■*"k’ *•
F f * - J|
»i ■* •
. • * X *
*
* ■ < 4 * -■ » "Ti

. .✓ ¥?/* î I» * ♦

9
I >* *
A<^ț*
In . f ■M? •-w . - < ■ M <Jr *'

b AM
M *♦» I I Z
• «-*
* . *> V ' >2
;A4 4 »
>
• | > 4:
4*fc —- 1
> - > »»

i
!.♦ * ’*
•V V
■i ■^-
* :
7
Z -r
t

1
_
1
■'
i W 7‘

” r j
* ■■

k' \L . i ..
f•V ’
■ r>h; *
V , 'ț tr 9^','
* **
■ - * <
y i * ’V /.7; t
I A •5"
1 '-kv
A ■■'. 'u< -71- H- j T
»< “■?
♦
/
4

i *

4< â< * » • .'l■-

i ♦:I > ’• I
-r /
7
*• f •
r 4
y » /
'V ».- • * ’ÎZ'4-
-- <
: •î 9 *
*
*
» «
r vț Jz
■a • *

!'• , * ' *
î •'*-7?- V V 4-
?
' if « ■..
f 1,-1 .x
ia-' ■ i*î "W*.
•- ■■ - : - A- •

; 7' -Ț LJU '* *’ ■ fr ♦ *

>: <
•' w
'« . • i* - ' ’ J • *
■94 ? F
r -» -* Jk V.-S
*»• *<Yk t

h. •• gJr
ț, *■ % f
l i
»
•,f
l . 4/ I
- -

*7 t

‘ ' y 4
-■f
>1 »
>
, ’u ,*. i -
4

* -î
<

4
* w■
> t’,v h
*

w
Ț ’«••* . 7
1 *?*
. *■

pv-- -■:.'Ș,Î 7 i r
□A
»-. *.
1 ’» » -« * . ■5
••
'A '.i*
?*’ * * r *? t <v
t
7. <
f

Țj <* A A
i i
’-f » ! ; iK
s
. -f <
<^1^. *?■ * •%, «r V • * A
i s< J A; ? fcVA f
A• • r t
■;Ț
■.***'

« ■
i v- v ■ -• % jit
îT-s--. LV
4 *V
y -
- A*
t
>
r
»
-£ * Z
» ■ > . • * •
• • :
-. *1 ‘►'Vr
• 1 In »t>.
- _ w
IV'";
1 T ■— —
■

V * n. j Kv -- =*
' £^z ’-Ci'
Vi ' V
«* |L‘- •
I t-l‘-
;r r*vȘy«*. > »*h‘- TTVV/Vh^-idr^
<
•‘•W
I■ ._v
JhOâM MM * *
* ,
5JT’ît4ir --
' >■■ - *•-
-T.V5’t,
- r
■ - 'v/ .

* V':.
■ .

’_■

■-1 >?

,-■’•• , Jk* . -
r —
-Vi
^6 ,-!■ ■ •.. -.•*» ■ -
 »>.
______
■ s
f

/
f '

e*-^
S&*
a’ «
I IJ . '-A
i-tvîîâ^’j 1
’• ■»

A. Formule țși valori directe ale coeficienților care intervin in

. •;

- "'I
I«
ANEXA II
1

expresiile încărcărilor •’cis «I lice pentru clădiri etajate *

»*.

* *.
T.

.V

Pentru clădirile etajate de tip - curent,la. care-nu f* este ; *

necesară, conform pct. 2.2.6 din normativ, • determinarea mo- ■ 1

1

duiiloi_ proprii
__ superioare . lr*—» se f*»*-
—,r---------- ---de vibrație, pot utiliza formulele
»
și valorile directe al ^coeficienților de calcul date ■ în tabela 8. ’-
p-
I-, iTk
I
I ț. * •• f * •
*
, • ’V?ă»a
OETERAjf^^^g^ I >
•».■

Tabela 8
METODE SIMPLIFICATE PENTRU i

ÎNCĂRCĂRILOR SEISMICE *1
--
• ’3» */

••
''
- ’

Categoria
“ pot fi utilizate pentru de- i
»
de Rigidă Seini
Indicațiile din prezenta anexa flexibilă Flexibilă
II *ă- ■ s
la construcțiile de tipuri cu- structură - 1
■ t

. . efe terminarea încărcărilor seismice .

. se face un calcul special pentru stabi-
• i
•
•4
•

II
I
t
rente, atunci cînd nu
I i
. lirea perioadelor și _formelor proprii de vibrație. 1
1 2 ’3
I
4
I
I■ « $
* '

I A. Formule sau valori ale coeficienților, care intervin în • i

Tipuri de
expresiile încărcărilor seismice, pentru, construcții de tipul clă­ — Construcții — Construcții în ■« - Construcții *

II dirilor curente, la care un calcul mai precis este laborios și 4

construcții
care intră
pe ziduri cadre etajate, în cad»e
I I 1
portante, cu conlucrînd cu etajate
II .în categoria sau fără diafragme
I nu este strict necesar. ! ■1
respectivă
II’: I
‘ ’I
•i 1
■v stîlpi verticale
MII 1 .-y
*
B Metode simplificate de determinare a perioadelor și i S
li
intermediari flexibile ’
*r
»
• ■
—

I formeior proprii de vibrație, pentru unele tipuri uzuale de (diafragme ț « t

*
♦
■

/ ■
|
-£■ • >P;
■ ",

li — Construcții avînd raportul

construcții cu structura flexibilă, pentru care aceste d®te /.[
6
între înălțime
pot fi neglijate la calculul încărcărilor seismice (hale indus-
triale, coșuri de fum independente etc.). r
4 cu diafragme
verticale din
beton sau
și lățime<> 5)
• :

*
« i

• t
beton armat, — Construcții în •
I calculul construcțiilor cu » » monolit sau cadre cu «

x C. Indicații suplimentare pentru prefabricat, zidărie de

A

»
■

*
- proeminențe la partea superioară. •*
cu sau fără umplutură, • I
* «

T i

4
stîlpi cînd se ține ♦
-

' %

sr \ <,
t
<

intermediari seama în calcul

L
■■
■ 4 de conlucrarea c
*
» *

zidăriei de » <
I
■ - -

♦
umplutură <
t
.i
r cu cadrele / ■
<
r.
■ !, .
- - V
♦
« * 7 i
*
• « Ai
f
hi '
^1 -—-

J
■

1
» T
1

■ i
4 I
•*
I *■
L

4
h” ■ /
- t

Schemă •4
——< w.
I#
4

I-Tă- is /' W Șl }&\

M . »

notații *
H58I
1&l
l
J

-
i
c '7 ■» >■

■/

I
’ -
59 ,
•Ă.

*
i
<■

«
4
« a’ J î < \ i’ j *
c<

A7’r ***-
:k M
. __ J

4
răiă
t
— r **T < *r * 4 «
. 4 : ■
• V, V,
F;— ------ — i r . <il ■ *

-u-
,vr
fr rn4 t ■— ----- - -. — ~i IL _ __H_-ttjJU..l_MUk. ' a.j M
& 'r •
Ti t

■m
-, . t
j^KIWES *4^
V •W
i.- .
MM» «t» ♦’V < h-' ■ -Tfl

1
‘ -■ -

! •
.J2 . :-:■ *» -?x -
r,. • ■ . ■■

-
• • 4r- ■ ”TT

_____ < .■A wT,J

.
 F>.,

: ■■

I *.
A

Tabela 8 (continuare', î ? ; ■
■ i
<• .
■
I B. Metode simplificate de determinare a perioadelor 7^-4

II 3 4
«
“• t K
■

și formelor proprii de vibrație ? ??

1
t
* f
> ; »• - tjv *
I • •*

II a) Pentru clădiri tip bară Pentru clădiri 1‘

• :

Perioada proprie «

cu n C 1. Se recomandă efectuarea unui calcul .simplificat pen­ • : -V -

J fundamentală Pe direcție transversală :
T—0,045 n ; T = 0,055 n niveluri pe tru determinarea perioadelor și formelor proprii de vibrație I

de vibrație • Ș-

pentru vibra­ Pe direcție longitudinală : ambele - ia următoarele categorii de construcții : .

F»' T = 0,040 n ; T = 0.045 n direcții — construcții cu un singur nivel, cu structura flexibilă ;
țiile pe T = 0.34-0,05 n
4

direcția unde n reprezintă numărul

de niveluri în elevație Pentru clădiri cu — construcții sveite, de tipul coșurilor de fum indepen­
trasversală, 6—10 niveluri dente. ■ ' •«
«ii
respectiv (începînd cu parterul) .» •
.V vj f •
ț?-

longitudinală pe ambele 2. Metode simplificate de calcul, recomandate pentru -

■ b) Pentru clădiri de tip turn direcții aceste construcții sînt indicate în tabela 9.
■ -.? fi
. *
Pe fiecare direcție : T = 0,I n
I■ L (

I
7

H H
II T ~ 0,065 “p=“ ; T = 0.0 (5
pb \B i
Tabela 9

I■ unde If este înălțimea con­ Categoria Construcții cu un singur Construcții sveite

tubulare de tipul
*
El
I i strucției, iar 1 fi este dimen- de nivel cu structura
coșurilor de fum
r 1
si un ea în plan a construc­ construcții flexibilă
ției pe direcția pe care se independente
—

I consideră vibrațiile (în m) 1 o 3

nu r
I
»

r4
*

Se admite pentru axa verticală Schema de caicul

■

Forma proprie și notații

fundamentală deformată a structurii forma*
r '*W de vibrație liniară ,n
pentru vibra­ .Un1
țiile pe orice ■ ■■

direcție * •

it

1
9^*4 La construcțiile
cu parter e* 4

flexibil, peri­ 1

Se oada proprie
fundamentală Se calculează T=120 T=0,16
de vibrație, perioada de u.n— săgeata orizontală (în cm) săgeata orizon­
■ determinată vibrație a stîlpilor la nivelul acoperi­ tală la vîrf din
II pentru
construcția
pentru modul șului. din încărcarea gravita­
fundamental țională Q, considerată aplicată acțiunea încărcă­
I considerată cu formula : orizontal
rilor gravitaționale
Q> considerate
I - -V
•fără parter
flexibil, se
multiplică cu : 1,2
I

1,1 1
aplicate orizontal ■

■
Observație : . Săgeata astfel calculată constituie un parame­
»

Observație : tru de calcul care servește numai pentru de­

Datele din tabela 8 referitoare la construcțiile cu structura fle­ terminarea perioadei proprii de vibrație și nu
xibilă, nu se aplică în general construcțiilor industriale etajate, de­ trebuie confundată cu săgețile orizontale reale,
în cazurile cînd, în calculul săgeților wB, se
pozite etc. la care caracteristicile dinamice sînt ’ puternic influențate ține seama și de efectul rotirii bazei fundați­
■

de încărcarea planșeelor. ii or săgeata se calculează cu formula :

ilor. I

“<= ufl0 «•e «

60
*
*

61 i

I »
. i

*
r t j?;
*;. w
1
•A* Jf *
9' <
i # *.< ■ *•' 1 -
3 *
.< ► » *- t. r- ~~L , ni n t-*-
* * /. » /• M
----------- - -
--- « V -
‘"*s?
K—_ A
ITT
_______
 j
»; - • 3

l-T**
*
*

4
-
r ’

* i
i.
♦
'
■
••-
X

?>
•3
■
«

% ♦ C. Calculul construcțiilor cu proeminențe S *

f . ,

V- A

Tabela 9 (continuare?
:: '

I ■ <
■* ■■ —W

la partea superioară
3
4

o ■ ■
*

s-'- unde ; este săgeata calculată în ipoteza că
bazele fundațiilor nu se rutesc :
« »0 — săgeata suplimentară datorită ro­
tirii 0 a bazei fundațiilor, care
Pentru construcțiile avînd la ‘partea superioară proemi­
9
nențe de rigiditate mai redusă (fig. 5) se admite în- cazurile .
curente- sK se determine încărcările
____ seismice orizontale pentru
proeminența de la partea superioară ca pentru o construcție
A. A t

se calculează cu formula : •_j ._ pe teren, aplicî'ndu-se prevederile» de

j . ._ rezemată
independentă țffl
■

0 Ai , la pct. 2.2.1.—2.2.4. VI
- -1

■
I ■f

Co h $

— moment încovoietor la nivelul 1

bazei fundației, din acțiiunea în-

• ■ - is :
O;; ■ ►

■ "■ ■' -• ■ <

4
♦

cărcăriior gravitaționale, consi-

4

i «

Ce i —
derate aplicate orizontal :
coeficientul de. tasare la rotirea 1 b
fundației ; I *

— momentul de inerție n suprafeț le'. .‘1

h bazei fundației
*
. I

La construcții cu aco- Al//

i -c
articulat pe “”9 ” Ce !.
perișul
*
stîlpi unde H = înălțime;:
* 4

i MH totală a construcției Fig. 5 l

f •# * ?
v‘ .

I
»
“>e- *
•7
^6 h inclusiv fundația im) Cu încărcările :seismice astfel determinate, multinlicate CU
= înălțimea
unde H^Ipilor. coeficientul 1.4, se verifică separat : _____ _ 21**-*!* A « *
ti

inc!J:>: — proeminența de la partea. ,superioară a construcției ;

tală a
fundația (m) — construcția de sub proeminență, pentru care rezultanta
încărcărilor seismice ale
o
Se admite pentru axa deformmată '_j proeminenței se consideră aplicată
Forma proprie aa.# structurii forma parabolică .
• *
concentrat la nivelul superior.
* • «n
de vibrație -------------- .- - ------- ------------- I, — ■■ I IIWIA

Efectul acestei încărcări se suprapune peste efectul celor-

A ** W

Qu calculează momentul încovoie- >

Considera rea <? V.

tor Ai/ la baza construcției

lai te încărcări seismice orizontale care acționează asupra con-
influenței strucției de sub proeminență.
-
modurilor Ii produs de încărcările seismice t E .‘3
orizontale pentru modul I de
■ ■ ■ - ■ ‘Cjr- -.

*♦ J a ..*-

• -;<j și III de * -•-

vibrație vibrație
Ca_ diafragmă finală de momente
5

încovoietoare se consideră dia- f

â grama înfășurâtcare din fig. 4,

*
L-
-
care introduce si și efectul mo-
A
v *
durilor II si III de vibrație a

* ♦
* *
ci1
■

o
0,7 H t» i
<

I
-

-
- "3 e.5« țâSfS
■

j VCKI *

«.
■ . V .!
J Fig. 4 I

1 t
63
•A 1 (
62
4
i
(

a
• ■ ■ X’
’•
.• T

LV •
v <»>-•
<
ț\'
>#•- -

vi, . i '
I
r I k
.■
/
L- ' >' ’t • <
‘ f V ■ ' ■ ■
/ i

ui ? i ** ^*9 *■■■ w fc1

* A ■* < - ■ , *?
•—“ «**• <u «. y* ___________________ ■
4 * 3
•■ >

L &
'î - »«!,
- '*
'
> . J- A
-- - _____ r ■■ £