I1 I2 I3 I4 I5

x5 x3
a ATE
NȚIE
ATE
NȚ
IE
x10

x5 x3
x13

x4
INTERSECȚII P STO

b STO P

a, b I1 + I2 + I4 / I5 - 17 buca x4 x4
c I1 + I2 + I5 - 7 buca
c I3 + I5 - 4 buca
a, b, c + F1

c ATE
NȚIE ATE
NȚI
E
STO
P
x18
x7 x4

FUSTE Pentru a evita orice

accident, la intersecții
atât drumeții cât și
bicicliș i se vor asigura
înainte de a con nua
traseul. Este suficient loc
pentru toți „exploratorii”
în pădure!
x28
F1 - 28 buca

Localizare ACCES 2
dinspre
Sfântu Ioan

ACCES 3
40/40s

dinspre hotel
Sunny Hill

40/40s

Y
i
ACCES 1
dinspre
Silva

40/40s

Ești aici

P
i

G
E

P
P

C
P

i
M11
ACCES 2
dinspre
Sfântu Ioan

ACCES 3
40/40s

dinspre hotel
Sunny Hill

40/40s

Y
i
ACCES 1
dinspre
Silva

40/40s

P
Ești aici

P
i

G
E

P
P

C
P

i
M11
ACCES 2
dinspre
Sfântu Ioan

ACCES 3
40/40s

dinspre hotel
Sunny Hill

40/40s

Y
i
ACCES 1
dinspre
Silva

40/40s

P
i

G
E
Ești aici

P
P

C
P

i
M11
ACCES 2
dinspre
Sfântu Ioan

ACCES 3
40/40s

dinspre hotel
Sunny Hill

40/40s

Y
i
ACCES 1
dinspre
Silva

40/40s

P
i

G
E

P
P

C
Ești aici

i
M11
ACCES 2
dinspre
Sfântu Ioan

ACCES 3
40/40s

dinspre hotel
Sunny Hill

40/40s

Y
i
ACCES 1
dinspre
Silva

40/40s

P
i

G
E

P
P

C
Ești aici

i
M11
ACCES 2
dinspre
Sfântu Ioan

ACCES 3
40/40s

dinspre hotel
Sunny Hill

40/40s

Y
i
ACCES 1
dinspre
Silva

40/40s

P
i

Ești aici

G
E

P
P

C
P

i
M11
ACCES 2
dinspre
Sfântu Ioan

ACCES 3
40/40s

dinspre hotel
Sunny Hill

40/40s

Y
i
ACCES 1
dinspre
Silva

40/40s

P
i

G
E

P
P

C
P

Ești aici

i
M11
ACCES 2
dinspre
Sfântu Ioan

ACCES 3
40/40s

dinspre hotel
Sunny Hill

40/40s

Y
i
ACCES 1
dinspre
Silva

40/40s

P
i

G
E

P
P

Ești aici
P

i
M11

NU SE PRINTEAZA!!!
ACCES 1 ACCES 1 ACCES 1 ACCES 1 ACCES 1 ACCES 1 ACCES 1 ACCES 1 ACCES 1
dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre
Silva Silva Silva Silva Silva Silva Silva Silva Silva

40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s

i i i i i i i i i
i i i i i i i i i i

ACCES 2 ACCES 2 ACCES 2 ACCES 2 ACCES 2 ACCES 2 ACCES 2 ACCES 2 ACCES 2 ACCES 2
dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre dinspre
Sfântu Ioan Sfântu Ioan Sfântu Ioan Sfântu Ioan Sfântu Ioan Sfântu Ioan Sfântu Ioan Sfântu Ioan Sfântu Ioan Sfântu Ioan

40/40s
E 40/40s
E 40/40s
E 40/40s
E 40/40s
E 40/40s
E 40/40s
E 40/40s
E 40/40s
E 40/40s
E

P P P P P P P P P P

P P P P P P P P P P

ACCES 3 P ACCES 3 P ACCES 3 P ACCES 3 P ACCES 3 P ACCES 3 P ACCES 3 P ACCES 3 P ACCES 3 P ACCES 3 P
dinspre hotel dinspre hotel dinspre hotel dinspre hotel dinspre hotel dinspre hotel dinspre hotel dinspre hotel dinspre hotel dinspre hotel
Sunny Hill Sunny Hill Sunny Hill Sunny Hill Sunny Hill Sunny Hill Sunny Hill Sunny Hill Sunny Hill Sunny Hill

40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s 40/40s
C C C C C C C C C C
Ești aici

Ești aici
P P Ești aici P P P P P P P P
Ești aici
P P P P P P P P P P
Ești aici Ești aici
Y Y Y Ești aici
Y Y Y Y Y Y Ești aici Y
Ești aici
G P M11 G P M11 G P M11 G P M11 G P M11 G P M11 G P M11 G P M11 G P M11 G P M11

i i i i i i i i i i
Ești aici

O1 O2

i i
40/40s 40/40s M11 Sp a
M11 40/40s
ACCES 4 ACCES 3
ACCES 2
E ACCES 2
E 40 40s C P E C P E P P P P C P A P P C A C P ACCES 4 M
P Y G P G Y i i G Y G Y P A T G i
i
spre spre hotel
spre Drumul
Sf. Ioan
spre Drumul
Sf. Ioan
P P P spre
Feleacu / Cluj Feleacu / Cluj Sunny Hill

A S 40/40s P
ACCES 3
C C
C spre
P P E Y
Str. Făgetului
zona „vila Tușa” A P Y
G
A Y P
Y E i T
i P
i A A i
P P C P G T

ORIENTARE
P
P T T
P
T
C P T G
i P i i
P P i
Y E Y P
A
G C P Y
A
P E P Y
C
C P
40/40s i i i G
E E i P C P C E P E P i P P C P P P A P C A P P i C P P Sp a Y G P Y G G G Y P A Y T
40 40s A S G M

40/40s 40/40s A S M11 M11 40/40s

Y

(O1 + O2) x 18 buca  + F2

ACCES 2 ACCES 4 ACCES 4 ACCES 3
ACCES 2 spre Drumul
spre spre spre hotel
spre Drumul Feleacu / Cluj Feleacu / Cluj Sunny Hill
Sf. Ioan
Sf. Ioan

a b c d e f g h i j k L m n o p r s

FUSTE Făget
1.0 Pădure
Parc

x18
F2 - 18 buca

Făget
1.0 Pădure
Parc

Bine ați venit în

prima pădure-parc
din Cluj!

x5
Arbore Arbore Pădure Arbore
remarcabil remarcabil tânără căzut

FUSTE
Fag Fag

F3 - 16 buca
Bălți / amfibieni Bălți / amfibieni Bălți / amfibieni Bălți / amfibieni Bălți / amfibieni Curpen
În pădurea-parc Făget pot fi întâlnite cel Ouăle amfibienilor sunt protejate de un În bălțile formate pe drumurile de Izvorașul cu burta galbenă este o
puțin trei specii de broaște, amfibieni înveliș gela nos, care focalizează lumina pământ putem vedea, de primăvara broască de talie mică, prezentă în bălțile Accesul dificil a ferit, în ul mii zeci de
Ș ați că broscuța întâlnită în bălțile din ani, această parte a pădurii de
pădure este o specie protejată, care depind de două medii de viață: pe ou, încălzindu-l. Mormolocii înoată, până toamna, broscuțe mici, de culoare temporare formate pe drumurile din
acva c, unde este depusă ponta (ouăle) par asemănători cu peș i, respiră prin brun-măslinie pe spate și cu pete mari, pădurea Făget. Atunci când este în intervenția omului și de presiunea
dispărută dintr-o mare parte a Europei? turis că. As el, a luat naștere un
Cauza acestei dispariții este și se dezvoltă larvele (mormolocii), și branhii, iar hrana lor este vegetală. Deși galbene, pe burtă. Numele acestei pericol, broscuța își arată gușa și
terestru, unde trăiesc în afara perioadei în bălțile din pădurea-parc Făget ele își specii este „izvoraș cu burta galbenă” abdomenul, colorat cu negru și galben, veritabil loc sălba c, care seamănă,
reprezentată tocmai de pierderea mai degrabă, cu pădurile de p junglă.
habitatului - bălțile temporare, formate de reproducere și unde majoritatea găsesc un mediu propice de viață, totuși sau „buhai de baltă” (Bombina aver zând as el prădătorii că are un
speciilor iernează. Transformarea mortalitatea lor este mare în anii variegata). Existența izvorașului gust neplăcut. În cazul în care Diversitatea mare a arborilor cu
mai ales pe drumurile de pământ. exemplare de toate vârstele, hățișurile
Această broscuță nu are nevoie de mormolocilor în broscuțe se numește secetoși. Broscuțele respiră prin depinde de bălțile temporare formate prădătorul nu este convins și încearcă să
metamorfoză și aceasta se poate plămâni și prin piele; sunt carnivore și de-a lungul drumurilor fores ere. La mănânce broasca, pielea izvorașului formate de tufișuri, lăstari și lianele de
ochiuri de apă permanente. Bălțile curpen, covorul bogat de ierburi, dar și
alimentate de precipitațiile mai observa în bălțile temporare din se hrănesc cu insecte, păianjeni, râme și rândul lor, aceste bălți depind de secretă o substanță iritantă. Substanța
pădurea Făget, în perioada mai-iulie. moluște. Ele joacă un rol important în prezența ac vităților umane de nu este periculoasă pentru om, dar, prezența unor zone umede, generează
abundente de primăvară sunt o biodiversitate ridicată. As el de
suficiente, iar umbra oferită de arbori Cele trei stadii de dezvoltare ale ecosistemul pădurii, hrănindu-se cu intensitate scăzută, cum ar fi trecerea dacă a ngem broasca (ceea ce este
broaștelor - oul, mormolocul și forma nevertebrate și la rândul lor cons tuind ocazională a vehiculelor. Fără aceste interzis, fiind o specie protejată) și apoi locuri reprezintă refugii pentru
contribuie la menținerea îndelungată a mamiferele mari (căprioare, mistreți),

x2
acestora. terestră-broasca - sunt foarte diferite hrană pentru alte carnivore. Pielea lor perturbări, bălțile temporare s-ar ducem mâna la ochi sau nas, pot să
unele de celelalte, de parcă ar fi trei este permeabilă, as el că se pot colmata și izvorașii ar dispărea în câțiva apară iritații. dar și locuri excelente de cuibărit și
specii diferite. intoxica ușor, din cauza poluării apei și a ani. În prezent această specie este reproducere pentru multe specii de
solului. Amfibienii sunt considerați cele protejată de lege în Uniunea păsări.
mai periclitate vertebrate de pe Europeană, unde din regiuni în nse
pământ. este deja dispărută de mai multe
decenii.

4
1 2 3

A1 A2

IEȘIRE 1 Făget IEȘIRE 2 Făget IEȘIRE 3 Făget IEȘIRE 4 Făget

SPRE 1.0 Pădure
Parc SPRE 1.0 Pădure
Parc SPRE 1.0 Pădure
Parc SPRE 1.0 Pădure
Parc

ACCES
Str. D. Braharu, Drumul Sf. Ioan Str. Liviu Rusu, Feleacu >> M11
restaurant Silva >> Cartier Mănăștur Str. Făgetului 31,
>> Cartier Europa B B zona „vila Tușa” Bine ați venit în Bine ați venit în
m m prima pădure-parc prima pădure-parc
C C din Cluj! din Cluj!
Pădurea Făget este un ecosistem Pădurea Făget este un ecosistem
40/40s 40/40s 40/40s fores er cu o vechime de peste 25'-30' >> Feleacu fores er cu o vechime de peste
50 de ani, alcătuit în principal din 50 de ani, alcătuit în principal din
specii na ve cum sunt fagul, specii na ve cum sunt fagul,
1h 00' >> Cartier carpenul și gorunu carpenul și gorunul, dar incluzând
Europa 1h 30' >> Mănăștur 10'-15' >> Feleacu și specii de proveniență străină,
cum este bradul Douglas.

15'-20' >> Cartier Pădurile periurbane sunt

Europa 20'-30' >> Mănăștur M11 componente importante ale vieții
orașului, oferind servicii
ecosistemice de pul reducerii
poluării și a eroziunii, alături de
beneficii recrea ve, sociale și
culturale. Ele sunt elemente
esențiale ale orașelor care țintesc
spre o poli că de dezvoltare
urbană durabilă.

A1 + A2 x 4 buca  + F1
ACCES 1 ACCES 2 ACCES 3 ACCES 4

a b c d

FUSTE x4
F1 - 4 buca

E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9 E10

Arbore remarcabil Arbore remarcabil Arbore remarcabil Arbore remarcabil Arbore remarcabil Arbore remarcabil Arbore remarcabil Urme de animale Urme de animale Trovanți Trovanți Arbore remarcabil Arbore remarcabil Plantație de brad Arbore uscat în Arbore uscat în Arbore uscat căzut Pădure tânără Hățiș Arbore remarcabil
Frasin Arin Tei Cireș Fag Linie de Fag Pal n de munte sălba ce sălba ce Trovanții, în termeni geologici concrețiuni Trovanții sau concrețiunile grezoase din Brad Douglas Lariță Douglas picioare picioare Lemnul mort din păduri este o
adevărată comoară. Sute de specii de
Această pădure tânără reprezintă un
areal de arbori cu o vârstă de
Accesul dificil a ferit, în ul mii zeci de
ani, această parte a pădurii de
Crâng
grezoase, provin dintr-o formațiune geologică zona Clujului, au luat naștere în
Frasinul (Fraxinus excelsior) este o Arinul sau aninul (Alnus glu nosa) Teiul pucios (Tilia cordata) este o Cireșul pădureț (Prunus avium) este un Cu toate că nu etalează măreția Uneori arborii cresc în păduri în linii Pal nul de munte (Acer Mamiferele din pădurea Făget sunt Mamiferele din pădurea Făget sunt (Formațiunea de Feleac), alcătuită din nisipuri, Bradul Douglas verde (Pseudotsuga Larița (Larix decidua), denumită Datorită mul plelor u lizări ale Arborii uscați, care au rămas în Arborii uscați con nuă să aibă o foarte ciuperci, plante și nevertebrate trăiesc aproxima v 15 ani (în anul 2020). intervenția omului și de presiunea Prac cate încă din  mpuri străvechi,
specie larg răspândită în Europa, fără reprezintă un arbore tot mai rar în specie cu un areal ex ns în Europa și arbore indigen, caracteris c pădurilor exemplarelor din pădurile virgine ale remarcabil de drepte, fără ca acest pseudoplatanus) este un arbore greu de văzut, multe fiind nocturne și greu de văzut, multe fiind nocturne și nisipurile de vârstă sarmațiană (cu 10- menziesii) face parte dintr-un gen de popular și zadă, este o specie de lemnului, bradul Douglas a fost picioare, sunt folosiți ca adăpost și mare valoare pentru locuitorii pădurii, pe seama acestuia, iar pentru păsările Speciile principale ce alcătuiesc acest turis că. As el, a luat naștere un tăierile de arbori de p „crâng” au dat
gresii și conglomerate, mai rar argile, care s-au
însă a fi dominantă. Cel mai bătrân Europa. Arealul arborelui cuprinde până în vestul Asiei. Nu este o specie de amestec, cu un aspect și colorit României, acest fag merită o scurtă lucru să se datoreze omului. Mo vele indigen care poate a nge vârste de cu mod de viață ascuns. Ac vitatea lor, cu mod de viață ascuns. Pentru a depus în urmă cu 10-12 milioane de ani, în 12 milioane de ani în urmă), cu largă conifere ușor de iden ficat de conifer cu frunze (ace) căzătoare. În introdus în plantațiile fores ere din sursă de hrană de multe specii de mult mp chiar și după ce au murit. și mamiferele mici și mari ce se trup de pădure sunt gorunul și pal nul veritabil loc sălba c, care seamănă mai naștere unor arbori cu forme specifice și
frasin din Europa, documentat cu Europa, vestul Asiei și, punctual, nordul dominantă în ecosistemele de pădure, inconfundabil al tulpinii. Fructele prezentare. Este, de al el, un (naturale) pentru apariția acestui p 400-500 ani și înălțimi de 30-40 m. chiar dacă se desfășoară departe de cunoaște speciile care trăiesc aici, mpul Sarmațianului. De-a lungul mpului, în răspândire în Dealul Feleacului și specialiș  datorită conurilor lor România este rela v puțin răspândită Europa începând cu secolul al XIX-lea. insecte, păsări sau mamifere care Păianjeni, furnici, gândaci și omizi hrănesc cu acestea, lemnul mort de munte. Apariția acestei păduri degrabă cu pădurile de p junglă. reprezintă o moștenire istorică și
metode ș ințifice riguroase, are vârsta Africii. Habitatul lui pic este asociat asociindu-se altor specii cum ar fi acestui arbore sunt mai mici reprezentant al speciei care dă și de aliniament sunt următoarele: un Acest exemplar este deosebit, atât prin ochii noștri, lasă urme și semne pe care putem căuta și iden fica urmele și interiorul nisipurilor acestei formațiuni s-a localitatea Feleacu. Răspândirea și diferite. Acele lor sunt mai flexibile și în mod natural, fiind prezentă în câteva Poate a nge chiar și venerabila vârstă trăiesc în copaci. Ciocănitorile caută ocupă toate crăpăturile, intră pe sub cons tuie o sursă esențială de hrănire. nere se datorează ac vităților de Diversitatea mare a arborilor cu culturală. Crângul se formează prin
es mată între 300-360 ani, malurilor apelor curgătoare, zonelor stejarul, gorunul, carpenul și fagul. compara v cu cele ale cireșului cul vat denumirea pădurii emblema ce a arbore mai mare este doborât la vârsta, cât și prin dimensiunile pe care le putem descifra mult mp după semnele produse de ele. Urmele lăsate desfășurat și se desfășoară un proces care a dat densitatea lor depinde de topografia au un miros de citrice persistent. areale din Munții Carpați. Nu este, de 1000 de ani și o înălțime de insectele care trăiesc sub scoarță și fac scoarță și chiar adânc în lemn, și atrag Îndepărtarea lemnului mort din păduri tăierea la bază a trunchiului unui copac,
silvicultură, plantația nouă înlocuind un exemplare de toate vârstele, hățișurile într-un mod care permite regenerarea
circumferința trunchiului de 625 cm și mlăș noase și, la modul general, Preferă zonele de câmpie și deal și se și au gust amar. Acest exemplar, a municipiului, respec v Pădurea Făget. pământ, iar pe lemnul putred al le etalează. Scoarța exemplarelor trecerea lor. În zone nisipoase putem de trecerea mamiferelor le putem naștere trovanților, numit concreționare terenului și arhitectura depunerilor de Speciile de brad Douglas au fost însă, un arbore foarte rar la nivel aproxima v 55 m. Din lemnul său, care as el găuri, care apoi sunt folosite ca o mulțime de păsări care se hrănesc cu reduce dras c diversitatea biologică și sector exploatat anterior. Din punct de formate de tufișuri, lăstari și lianele de
se află la Aiton, județul Cluj. Frasinul se zonelor cu grad ridicat de umiditate în regenerează bine în condiții de cărui circumferință se apropie de doi Fagul (Fagus sylva ca) este o specie trunchiului, foarte bogat în nutrienți, bătrâne are culoarea brun-cenușie și se vedea urmele deplasării, apoi semnele vedea în zone cu noroi, unde se diagene că. Cum trebuie să înțelegem acest nisip din stratul gazdă, așa-numita cândva larg răspândite în toată european, fiind mai larg răspândit în este ușor de prelucrat, se loc de cuibărit de către alte păsări. ele. Hrana reprezentată de întrerupe lanțuri trofice esențiale în arborelui, prin dezvoltarea mai multor
vedere al ecosistemului fores er, curpen, covorul bogat de ierburi, dar și

ELEMENTE NATURALE
proces? Nisipurile sunt sedimente poroase, Formațiune de Feleac. Concrețiunile tulpini din trunchiul comun. În mp, baza
dezvoltă bine pe soluri de luncă, fer le, sol. De-a lungul apelor curgătoare, luminozitate slabă. În pădurea-parc metri, este unul dintre cei mai bătrâni omniprezentă în dealurile înalte și adeseori prind rădăcini puieții desprinde în forma unor plăci mari și rămase în urma hrănirii, de exemplu păstrează amprentele lor. O specie permeabile, care permit circulația apelor emisfera nordică, dar în perioada Munții Alpi. Deoarece crește rela v confecționează grinzi și scânduri, Între acestea, pot fi menționate nevertebratele găzduite de un arbore cadrul acestor ecosisteme. Efectul pe această pădure reprezintă o zonă de prezența unor zone umede, generează devine noduroasă, cu numeroase cavități,
unde în condiții naturale se poate arinul poate fi iden ficat și în amestec Făget putem iden fica puieții de tei și impunători cireși din pădurea-parc, munții joși, putând viețui preț de diferitelor specii arborescente. Alteori, neregulate. Acest exemplar are o râmături în sol făcute de mistreți în frecvent întâlnită în această zonă este provenite din precipitații, în interiorul lor. Între
pot fi găsite în depozitele aflate la baza actuală mai există doar trei în vestul repede, iar lemnul este unul ușor de mobilă sau podele. Datorită acestor speciile de pițigoi, care au un cioc uscat este deosebit de valoroasă termen lung este reducerea fer lității adăpost pentru unele specii de o biodiversitate ridicată. As el de
versanților, la baza pantelor, pe văile și locuri preferate de către numeroase
întâlni cu arinul, împreună cu care cu alte specii, cum ar fi salcia, plopul dezvoltându-se în pâlcuri împreună cu apropiindu-se de limita normală a câteva secole și a nge circumferințe de arborele doborât la pământ, încă viu, circumferință la bază de aproape șase căutarea bulbilor, crengi nere roase mistrețul, căruia îi place să se par culele care alcătuiesc nisipul, se află și Americii de Nord, patru în China și câte prelucrat, este o specie preferată calități, specia a fost plantată pe scară foarte fin și nu își pot săpa singure pentru păsările cântătoare, mai ales solului, iar pădurea devine efec v o mamifere, cum ar fi căprioara sau locuri reprezintă refugii pentru specii de animale mici sau insecte.
formează habitate valoroase. Este o negru sau frasinul. Datorită ac vităților puieții altor specii. Teiul pucios vârstei pentru această specie (50-80 de peste șase metri. În acest sector de poate produce lăstari, care se metri, fiind unul dintre cei mai frumoși de căprioare sau conuri și alune roase tăvălească în bălțile cu noroi. Apoi, fragmente de roci sau cochilii carbona ce, care viroagele din toată zona Feleacului. una în Taiwan și Japonia. Speciile pentru plantațiile fores ere. Acest largă și în România și poate fi regăsită scorburi, sau pârșii (mamifere mici). primăvara și la începutul verii, atunci simplă stațiune de producție. As el, mistrețul. Un indiciu al caracterului de mamiferele mari (căprioare, mistreți), Crângul bătrân este valoros din punct de
specie populară, bine cunoscută și de îndiguire și modificare a albiilor, lăstărește foarte puternic, exemplarele ani). Izolat, în alte părți din pădurea pădure sunt prezente mai multe individualizează în mp. Atât puieții cât arbori din pădurea-parc Făget. Pal nul de veveriță. Unele specii se retrag ziua pentru a scăpa de paraziți, mistrețul se vor cons tui centri în jurul cărora vor crește Trovanții au fost deplasați de la locul asia ce sunt sensibile la geruri, dar exemplar este reprezenta v pentru în pâlcuri compacte pe tot cuprinsul Pârșul de alun și cel de stejar își fac și ei când puii au nevoie de foarte multe lipsa regenerării naturale a solului din plantație este faptul că toți arborii sunt dar și locuri excelente de cuibărit și vedere este c, peisagis c și educațional,
apreciată ca arbore ornamental. Mai habitatele ocupate de arin s-au redus bătrâne având mulți lăstari la baza Făget, se întâlnesc și exemplare care exemplare de fag, care se apropie de și lăstarii cresc repede pe neobișnuitul de munte tolerează bine umbra și se în scorburile copacilor sau se ascund în freacă de trunchiurile copacilor, lăsând viitori trovanți (centri de concreționare). Dar formării datorită gravitației, a Douglas-ul verde din America de Nord pădurea-parc Făget și ne arată pădurii Făget. Cu toate că nu cuib în cavități, dar doar dacă sunt gata proteine. pădure, unde descompunerea cam de aceeași vârstă și grosime. reproducere pentru multe specii de prezentând adesea o înfățișare stranie,
mult, pe mp de iarnă, în trecut, destul de mult în ul mii ani, arinul fiind trunchiului. Deseori îi găsim în forme depășesc vârsta de o sută de ani și a respectabila vârstă de o sută de ani. substrat, păstrând aliniamentul reproduce ușor în pădure. Semințele vizuini săpate în pământ (vulpi, urme de noroi uscat. El contribuie cum se întâmplă asta? Carbonatul de calciu curgerilor torențiale și a eroziunii. este rezistent la climatele mai aspre. mărimea considerabilă pe care reprezintă o specie na vă, bradul făcute. lemnului mort și a frunzelor căzute datorită aspectului chircit și curbat al
(CaCO3) din compoziția fragmentelor amin te va păsări.
frunzarul (un fel de fân din frunze) de o specie cu valoare de conservare a de „crâng” (mănunchiuri de trunchiuri căror circumferință se apropie de trei Fagul se numără printre speciile de vechiului trunchi. Cu mpul, acesta sunt purtate de vânt, prin urmare în bursuci), iar aceste adăposturi pot fi as el la menținerea naturală a Compuși din nisip consolidat cu ciment Speciile de Douglas europene au arborele o poate a nge într-un mp Douglas este apreciat de unele specii cons tuie un element esențial, poate tulpinilor. În plus, reduce eroziunea
fi preluat de apă prin dizolvare. Ulterior, odată carbona c sunt mai duri decât stratul
frasin era apreciat ca sursă de hrană biodiversității. Se consideră că arinul care cresc din aceeași rădăcină). Poate metri. Cireșul pădureț are nevoie de arbori care tolerează foarte bine putrezește și dispare, arborii neri luminișuri putem găsi puieți de pal n iden ficate. habitatelor acva ce de reproducere cu pierderea apei, carbonatul de calciu va dispărut în urma succesiunii rela v scurt. de animale cum ar fi: veverița, jderul compromite și producția fores eră pe solului și furnizează material lemnos, fără
pentru animalele domes ce (vite, oi) crește fer litatea și calitatea solului. De a nge o vârstă de câteva sute de ani și condiții bune de lumină. De aceea, umbra și formează în mod natural ajung cu rădăcinile în sol, iar linia de departe de arborii maturi. Uneori, pentru broaște. precipita din soluțiile apoase, în jurul acestor purtător de nisip. În mp, procesul de perioadelor glaciare, fiind cunoscute, de copac, forfecuța. termen mediu. Prin urmare, lemnul a „omorî” copacul. Existența lui este o
peste tot în Europa, inclusiv în asemenea, este o specie care crește alături de capacitățile lui regenera ve cireșii care sunt „capturați” de pădurile păduri închise. În pădurea-parc Făget, arbori se menține în peisaj. exemplarele bătrâne de pal n de fragmente, ocupând spațiile dintre granulele de eroziune a îndepărtat stratul de nisip, astăzi, doar sub formă de fosilă. mort are atât o importanță mărturie vie a unor prac ci silvice
România. Deseori, frasinii bătrâni repede, lăstărește puternic și are viață este asociat vieții eterne, în anumite dese și umbroase de fag sunt slăbiți și fagul este printre arborii care se munte poartă pe ele semnele nisip și ducând as el la cimentarea par culă cu expunându-i factorilor externi și Douglas-ul verde a fost plantat în ecosistemică cât și una economică, tradiționale, apuse în zilele noastre.
poartă pe ei semnele exploatării rela v scurtă (circa 150 de ani). culturi. Trunchiul teilor bătrâni capătă au o producție scăzută de flori și regenerează natural în luminișuri. intervențiilor umane, de exemplu par culă a acestora. Procesul desfășurându-se deplasării. În malurile viroagei care multe locuri din România datorită prin rolul de suport la formarea solului. Această tradiție este pe cale să fie
tradiționale a lemnului, cum sunt Exemplarele bătrâne poartă deseori forme neregulate, deseori cu fructe. Coronamentul rotunjit al Unele exemplare, precum cel de față, formează „crâng” (mănunchiuri de radiar, dinspre centrii de creștere străbate arealul pădurii-parc sunt produc vității ridicate și a vitezei sale redescoperită și revalorizată în Uniunea
„crângul” (mănunchiuri de trunchiuri semnele intervențiilor umane, adică proeminențe longitudinale, acestui cireș arată că arborele s-a etalează semne ale tăierii în „crâng” trunchiuri care cresc din aceeași (concreționare), înspre exterior, produsul vizibile as el de concrețiuni. mari de creștere. Aici a fost plantat la Europeană pentru mul plele valori socio-
rezultat, trovantul, va avea forma în general culturale, istorice și naturale.
care cresc din aceeași rădăcină) sau forme de „crâng” (mănunchiuri de asemănătoare unor tăieturi. În zona dezvoltat, o perioadă de mp, în (mănunchiuri de trunchiuri care cresc rădăcină). Aceș  arbori modificați de sferică. Datorită însă condițiilor diverse care pot mijlocul secolului trecut. O altă semnificație a cuvântului „crâng”
„tăiatul în scaun” (tăieri la înălțime de trunchiuri care cresc din aceeași Făget există câteva exemplare condiții mai bune de lumină, înaintea din aceeași rădăcină), una dintre om sunt foarte valoroși din punct de caracteriza mediul de formare, trovanții pot este o pădure tânără, formată prin tăieri
2-3 metri urmate de lăstărire). rădăcină). remarcabile, care depășesc patru metri pădurii compacte actuale. metodele tradiționale de exploatare a vedere natural, istoric și cultural. îmbrăca și alte forme: elip ce, plan-convexe, succesive în modul descris mai sus.
în circumferință. lemnului. piramidale etc.

E1-10 - 21 buca
a b c d e f g a b a b a b a b
x2
FUSTE
F1 - 21 buca

T1-4 + T0 T5 + T0 T0 T6 T7 T9
LOCALIZARE CÂNTECUL PĂSĂRILOR GEOLOGIA TORENT PLANTAȚII CONIFERE LOCAL ZARE

x2
Făget 1.0 este un proiect care invită la explorare și Mai jos sunt ilustrate șase dintre cele mai Geologia caracteris că pădurii-parc Făget reflectă evoluția Acest areal, denumit „amfiteatru”, reprezintă Locul în care ne aflăm este înconjurat de plantații fores ere de brad
răspândite specii de păsări din pădurea Făget. Deși mp de milioane de ani a acestui areal. Mișcări ale scoarței Douglas și lariță. Spre deosebire de o pădure na vă, care se
reflecție asupra rolului pădurii, ca extensie a unui obârșia unei văi scurte, cunoscută de specialiș  sub regenerează în mod natural, plantațiile sunt create de om, fiind
sunt mai greu de zărit, cu siguranță le putem asculta terestre, care la scara mpului istoric nu pot fi percepute de
s l de viață urban. Ac vitățile de agrement către om, au imprimat caracteris cile petrografice și denumirea de torent. Scurgerea apei în aceste văi întreținute periodic, în scopul exploatării. O plantație fores eră
coexistă aici cu biodiversitatea pădurii. Cu cât constant trilurile, care generează acel fundal sonor structurale pe care astăzi le putem vedea și care reprezintă este temporară, fiind specifică iernii și primăverii, poate fi asemănată cu o cultură agricolă, păstrând, bineînțeles,
nelipsit în plimbările noastre prin pădure. Ca să le proporțiile, în special în ceea ce privește scara de mp. O plantație
înțelegem mai bine natura, cu atât această relație suportul fizic, solid, a tot ceea ce ne înconjoară. după topirea zăpezilor, dar cu caracter ocazional și agricolă va produce rezultate anual, în mp ce o plantație fores eră
va fi mai trainică. puteți recunoaște cântecul accesați QR codul în restul ano mpurilor, în urma unor ploi poate fi fruc ficată doar după 60, 80 sau chiar o sută de ani.
aferent fiecăreia. Audiție plăcută! abundente. Deseori însă albia torenților este
secată.

Ești aici

x9 LIMITA UAT
Pitulice
mică PADUREA
FĂGET

COLONIA
FAGET
Făget 1.0
LIMITA UAT

LIMITA
INTRAVILAN

FELEACU

x1
LIMITA

x5
INTRAVILAN
PADUREA
FĂGET

Făget 1.0

Ești aici COLONIA

FAGET Cinteză Apariția torenților este datorată concentrării rapide a apelor
FELEACU
Figura 1 – Harta geologică a zonei Cluj-Napoca rezultate în urma precipitațiilor abundente în canale de scurgere.
Panta mare face ca scurgerea apei să fie rapidă, iar energia este
Istoria geologică a zonei Cluj cuprinde câteva etape importante de evoluție, suficient de mare pentru a îndepărta bucăți de rocă, pietriș sau
caracterizate prin condiții paleogeografice și sedimentologice specifice, materializate în
diferite puri de roci care astăzi pot fi întâlnite în această zonă. nisip. Acest proces se numește eroziune.
În decursul Paleogenului (Paleocen-Eocen) (65,5 Ma-33,9 Ma*) s-au succedat condiții

x1
de formare a unor depozite sedimentare marine, în apele mării Tethys și condiții
specifice zonei de uscat con nental, în care au luat naștere depozite sedimentare
con nentale.
Mierlă
Pădurea-parc are suprafața de 34 hectare și este situată în partea de La ora actuală, dovezi ale acestei etape geologice sunt: argilele vărgate, depozite
sud-sud-vest a municipiului Cluj-Napoca, la o al tudine cuprinsă între con nentale roșii aflate la vest de Cluj, pe valea Nadășului și pe valea Someșului Mic,
marno-calcarele cu anomii, bogate în moluște bivalve ale genului Anomia, dar și în alte
650 și 740 metri. Înclinarea medie a terenului este de nouă grade spre
Ești aici vest și sud-vest.
resturi de organisme fosile, întâlnite în Mănăștur, Valea Pleşca, Valea Sf. Ion, Cheile
Baciului, exploatate din vechi mpuri și u lizate în construcții (blocuri din aceste roci
sunt prezente în zidul medieval al Cetății Clujului), calcarul de Viștea, bogat fosilifer,
Zona studiată conține peste 15 specii indigene de arbori. Cele mai cunoscut pentru u lizarea lui ca piatră fasonată în construcții și exploatat la Viștea,
frecvente specii indigene sunt carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus calcarul de Cluj, care apare și în apropierea pădurii-parc Făget, pe valea Sf. Ion,
versantul drept.
sylvaflex) și gorunul (Quercus petraea). Dintre acestea, carpenul și fagul
sunt răspândiți uniform, în mp ce speciile de stejar sunt prezente în

x3
La începutul Oligocenului (33,9 Ma) s-a individualizat o mare intracon nentală, Marea
grupuri compacte. Alte specii indigene prezente sunt: pal nul de munte Paratethys, regiunea aferentă zonei Cluj evoluând în con nuare ca parte a zonei
(Acer pseudoplatanus), teiul pucios (Tilia cordata), plopul (Populus sp.) centrale a acestei mări, a cărei paleogeografie a fost influențată major de ridicarea
Alpilor de Est și a Carpaților de Vest. În această etapă, derulată pe parcursul a circa 11
și salcia (Salix sp.). Speciile non-indigene sunt bradul Douglas Ma (33,9 MA - 23 Ma), s-au format mai multe puri de roci dintre care amin m calcarul
(Pseudotsuga menziesii) și larița (Larix decidua). Ele apar în grupuri Prin eroziune, materialele sunt îndepărtate dintr-o anumită zonă și
Project co-funded by European Union funds (ERDF, IPA, ENI) compacte, fiind rezultatul unor acțiuni de împădurire. Datorită
de Hoia, calcarul bogat fosilifer din dealul Hoia și depozitele con nentale argiloase-
nisipoase policrome roșie ce gălbui-verzui, vizibile în Tăietura Turcului, dealurile Hoia, depuse, mai jos, în locuri în care energia apei scade. De asemenea,
Cetățuia și strada Dragalina. eroziunea scoate la iveală roci mai dure, punând în valoare
Ești aici des nației de agrement, pădurea nu este folosită intensiv pentru
elemente geologice interesante pentru peisajul local, respec v
producția de lemn. Tăierile se prac că rar, în vederea întreținerii În Miocenul inferior (23 Ma-15,97 Ma), în apele mării Paratethys, au fost întrunite
pădurii. Speciile non-indigene încă nu au ajuns în faza de exploatare. condițiile de formare a unor depozite marine cum ar fi argilele de Chechiș sau nisipurile trovanții. Aceș a sunt niște concrețiuni sferice, pe care cu siguranță
fosilifere întâlnite la Coasta cea Mare, bogate în resturi ale speciei Chlamys gigas, o i-ați mai remarcat prin oraș, în fața unei scări de bloc sau la
Dezvoltarea urbană anterioară a apropiat din ce în ce mai mult orașul moluscă bivalvă de talie mare. marginea unui șan er.
de pădurea Făget, iar u lizarea ei s-a accentuat în ul mii ani. Cadrul Miocenul mediu și superior (15,97 Ma-9 Ma) a stat la originea formării unor
natural al pădurii și accesibilitatea ei ușoară o fac una dintre cele mai importante depozite marine, atât de natură chimică (sarea din bol rile diapire de la Luminișurile au un rol important deoarece permit dezvoltarea unor
frecventate păduri periurbane din județul Cluj. Felul în care vom u liza Someșeni sau gipsurile din Cheile Turzii, de vârstă badeniană) cât și detri că  (nisipuri, specii care în mod normal nu ar putea crește în umbra copacilor. În Două specii prezente în această zonă sunt conifere, dar
pădurea ține foarte mult de conduita și respectul pe care le arătăm gresii, conglomerate cu concrețiuni și rare intercalații de argile, de vârstă sarmațiană).
aceste zone pot fi observate tufe de mur sau arbuș , cum ar fi socul, asemănările dintre ele se opresc aici. În mp ce larița
naturii. În partea de sud a limitei pădurii-parc începe Situl Natura 2000 În nisipurile sarmațiene din Dealul Feleacului și din zonele învecinate, adesea întâlnite și
pe traseele care străbat pădurea-parc, s-au format concrețiunile sferoidale „de Feleac” dar și arbori neri care, treptat, vor invada luminișul, ducând la un (Larix decidua) este o specie europeană, bradul Douglas

TOTEMURI
ROSCI0074 Făgetul Clujului-Valea Morii, care asigură protecția pădurii și (trovanții). nou ciclu de dezvoltare al pădurii.
caracterul ei natural și impune vizitatorilor o conduită responsabilă. Măcăleandru (Pseudotsuga menziesii) provine din America de Nord. Cu
i toate că este specie autohtonă, larița nu crește în zona de

e x10 x6
Situl Natura 2000 menționat este exclus din limita de intervenție și nu După aceste etape de sedimentare, întreaga zonă suferă un proces de ridicare, noile
face parte din proiect. condiții favorizând instalarea procesele de eroziune care au avut ca rezultat formarea dealuri, fiind o specie care se dezvoltă, în mod natural, în
i

a b c d
reliefului, apariția teraselor fluvia le, modelarea versanților dar și acumularea
Pădurea Făget este administrată de Ocolul Silvic Făget-Chinteni ca
depozitelor detri ce cuaternare. munți, la al tudini și în condiții clima ce diferite față de
exploatare în regim fores er prin intermediul Romsilva, iar pădurea- *Ma = milioane de ani cele întâlnite în pădurea Făget. Pentru a putea iden fica,
parc de aici se află în proprietatea municipiului Cluj-Napoca. în mod corect, aceste două specii este necesar să urmăriți
Project co-funded by European Union funds (ERDF, IPA, ENI) Glosar de termeni:
Petrografie: ș ința care se ocupă cu studiul rocilor (ramură a geologiei); câteva aspecte. În primul rând, conurile de lariță sunt
Paleogeografie: Ramură a geologiei care are ca obiect studierea și reprezentarea pe hartă a condițiilor
Principii de intervenție fizicogeografice care au existat în diferite epoci ale istoriei geologice a pământului; erecte (ver cale), în mp ce cele ale bradului Douglas
E Toate amenajările propuse în pădure sunt realizate din lemn masiv Diapir: structură geologică caracteris că sării, rocă plas că cu densitate mică care sub acțiunea unor
presiuni care au loc în interiorul pământului, nde să se ridice spre suprafață, străpungând straturile sunt pendente (atârnă). În al doilea rând, larița este o
tratat cu ulei de in și fixat cu prinderi metalice. Ancorarea lor în teren de roci acoperitoare;
specie cu frunze (ace) căzătoare, pe când bradul Douglas
este non-invazivă, realizată cu fundații metalice p țăruș pentru Detri c: provenit din alte roci, în urma sfărâmării acestora cauzată de factori externi (temperatura,
stabilitate în u lizare. Nicio intervenție nu a avut nevoie de fundații
apa - sub diverse forme de agregare, organismele etc.);
Badenian, Sarmațian: vârste geologice, subdiviziuni ale Miocenului mediu, u lizate în zona centrală a
este veșnic verde. Culoarea pe care larița o etalează este
clasice de beton sau săpături și, în plus, pot fi demontate oricând, fără a mării Paratethys, desfășurate în intervalul 15,97 Ma-13 Ma, respec v 13 Ma-11.6 Ma); verde deschis, în mp ce bradul Douglas afișează o tentă
ACCES 1 lăsa nicio urmă. Cuaternar - cea mai nouă diviziune a mpului geologic care a început cu circa 2,5 Ma în urmă și în care
ne aflăm și noi astăzi. de verde mai închis.
dinspre
Str. D. Barbu, P
restaurant Silva

40/40s

i P

x10 x6 autocolant
ACCES 2
dinspre
Drumul Sf. Ioan
P
40/40s
E

P
P
C
P

P
Y

ACCES 3 P
dinspre
Str. Făgetului 31
G P
(zona „vila Tușa”)

40/40s
i
M11

T8
P
C

Y P Făget
1.0 Pădure
Parc
G P

i
M11

Făget

e
1.0 Pădure
Parc

ȘTIAȚI CĂ: ȘTIAȚI CĂ: ȘTIAȚI CĂ:

Bradul Douglas nu este o specie de brad? Bolovanii rotunzi denumiți generic trovanți (concrețiuni grezoase, în limbaj geologic) se Multe dintre păsările cântătoare care trăiesc în pădure sunt greu de văzut, dat fiind faptul că
G formează și în zilele noastre, rata de formare a lor fiind raportată la nivel de  mp istoric se ascund în coronamentul arborilor, între frunze. În aceste condiții, ele pot fi mai ușor
În ciuda denumirii, bradul Douglas nu este un membru al genului Abies (brad). El face parte uman. Unii cercetători apreciază o rată de creștere de ordinul cen metrilor/sute de ani, dar iden ficate și recunoscute după cântec. Unele specii au un aspect foarte asemănător, dar
,
din familia pinilor, iar denumirea sa ș ințifică este Pseudotsuga menziesii. nu este exclus ca procesul să se desfășoare mult mai rapid. Prezența trovanților aici este cântă complet diferit. Fiecare specie, dar și fiecare individ, au un repertoriu de cântece și
, rezultatul unor evoluții geologice care se în nd pe o durată de 10-12 milioane de ani. sunete pe care le folosesc în diferite contexte. În zona temperată, unde ne aflăm și noi, de
obicei cântă doar masculii, iar femelele scot doar sunete scurte.
,

, ,

, ,
, ,

b ȘTIAȚI CĂ:
În pădurea-parc Făget trăiesc mai mult de 40 de specii de păsări?
Unele dintre aceste specii, cum sunt pițigoii, țicleanul, graurul și ciocănitoarea, cuibăresc
doar în cavități și depind de prezența arborilor bătrâni și scorburoși. Altele, cum ar fi
șorecarul sau corbul, își construiesc cuiburi mari din crengi, la înălțime, as el că au nevoie
de arbori înalți. Pe teritoriul pădurii-parc, păsările răpitoare nu au mai mult de un cuib sau
două. Ele cuibăresc la o oarecare distanță, pentru a avea un teritoriu de hrănire suficient.
ȘTIAȚI CĂ:
Păsările cântă pentru a-și marca teritoriul de cuibărit și pentru a comunica cu indivizi din
aceeași specie. Fiecare specie preferă să cânte doar în anumite momente ale zilei, as el
încât, pentru a putea „audia toți soliș i”, într-o zi, ar trebui să rămânem în pădure fără
întrerupere, inclusiv noaptea. Să petrecem, totuși, 24 de ore în pădure, ar fi exagerat. Din
fericire, majoritatea păsărilor cântă dimineața devreme, as el încât un excursionist ma nal
le va putea audia în voie. d ȘTIAȚI CĂ:
Rădașca este cea mai mare specie de insectă de la noi din țară. „Coarnele” masculului sunt
de fapt mandibulele, pe care le folosește doar în lupta cu alți masculi, în sezonul de
împerechere. Rădașca își petrece cea mai mare parte a vieții nu ca adult, ci ca larvă. Adulții
apar primăvara și mor deja spre sfârșitul verii, după depunerea ouălor, dar larvele au nevoie
de circa cinci ani pentru a se dezvolta, hrănindu-se cu lemnul mort al arborilor bătrâni,
trunchiuri putrezite etc. Adulții, în scurta lor viață, se hrănesc cu nectar și polen și zboară
mai ales la lăsarea serii.

a ȘTIAȚI CĂ:
Broscuța întâlnită în bălțile din pădure, numită popular „izvoraș cu burta galbenă”, este o
specie protejată, dispărută în mare parte din restul Europei? Cauza acestei dispariții este
reprezentată tocmai de pierderea habitatului (bălțile temporare) formate mai ales pe
drumurile de pământ. Această broscuță nu are nevoie de ochiuri de apă permanente. Bălțile
alimentate de precipitațiile mai abundente de primăvară sunt suficiente, iar umbra oferită
de arbori contribuie la menținerea îndelungată a acestora.
ȘTIAȚI CĂ:
Liliecii sunt singurele mamifere care pot zbura?
Toate speciile de lilieci din țara noastră hibernează în perioada iernii, iar în restul anului se
hrănesc cu insecte pe care le prind din zbor sau de pe frunze. În pădurea-parc Făget trăiesc
cel puțin șase specii de lilieci. Liliecii dorm ziua în scorburi sau alte cavități ale arborilor, iar
odată cu lăsarea serii pornesc la vânătoare de țânțari și molii. Prada o detectează cu ajutorul
ecolocației (emitere și recepție de ultrasunete), un sistem asemănător cu radarul. Contrar
preconcepțiilor, liliecii nu sunt periculoși pentru om, nu sunt agresivi și nu se prind în păr.
c ȘTIAȚI CĂ:
În pădurea-parc Făget trăiește un rozător asemănător cu veverița, dar care este ac v doar
noaptea? Se numește pârșul mare, este de culoare cenușie și are coada stufoasă, cum este
cea a veveriței, dar urechile sunt rotunde, fără smocul de păr din vârf caracteris c veveriței.
Pârșul mare își construiește un cuib de frunze în interiorul unei scorburi, as el că îl întâlnim
doar în pădurile unde există arbori bătrâni și scorburoși. Toți puii de pârș se nasc în luna
august, aproape simultan, iar uneori două femele își cresc puii împreună în aceeași scorbură.
Pârșii hibernează șapte luni pe an și nu își fac rezerve de hrană. Toamna se hrănesc intens cu
ghindă și jir și se îngrașă mult pentru a putea rezista până în primăvara următoare.

ȘTIAȚI CĂ: ȘTIAȚI CĂ: ȘTIAȚI CĂ:

Rep lele sunt specii care depind de temperatura exterioară și de razele soarelui pentru a-și Păsările cântătoare au un organ special care produce sunetele, numit syrinx. Această „cu e Arborii uscații sunt esențiali pentru dezvoltarea unei păduri sănătoase. În urma putrezirii
regla temperatura corporală, as el că în general trăiesc în zone deschise, însorite, dar unde vocală” le permite păsărilor să emită două sunete diferite în același mp. Puii de pasăre lemnului mort, la care par cipă sute de specii aparținând bacteriilor, ciupercilor, plantelor și
pot totuși găsi și locuri umbroase, pentru a nu se supraîncălzi. În pădurea Făget, în luminișuri trebuie să învețe cântecele de la adulți și să exerseze până ajung să stăpânească tot nevertebratelor, o serie de compuși sunt înglobați în sol, contribuind la formarea și
sau margini de pădure, poate fi întâlnită o rep lă, un șarpe constrictor, neveninos și complet repertoriul. Unele specii, cum sunt graurul și gaița, sunt foarte bune imitatoare și dezvoltarea acestuia. Trunchiul putred al arborilor asigură mediu de viață pentru larvele
nepericulos pentru om. Șarpele de alun, pentru că despre el este vorba, este un șarpe de încorporează în cântecul lor sunetele altor specii de păsări, precum și fluierături și alte multor insecte, care, la rândul lor, cons tuie sursă de hrană pentru alte specii de animale.
talie mică, destul de lent, de maximum 70 cm lungime și culoare maronie-cenușie. Uneori se zgomote produse de om. Lemnul putred se formează în zeci de ani și este considerat atât „îngrășământul natural” al
„cațără” în tufe pentru a sta la soare. pădurii, cât și element cheie de habitat pentru multe specii, unele protejate. As el, pădurea
ca ecosistem nu poate exista fără lemn mort.

a ȘTIAȚI CĂ:
Pădurile periurbane contribuie semnifica v la creșterea calității vieții locuitorilor din mediul
urban, oferindu-le un cadru natural aparte, în care se pot recrea, pot prac ca sporturile
preferate și își pot îmbogăți cunoș nțele despre natură și rolul acesteia în relație cu
societatea umană. De-a lungul istoriei, aceste păduri au fost constant exploatate atât pentru
lemn cât și pentru hrana pe care o produc. Poziția pădurii Făget, în vecinătatea orașului, a
facilitat exploatarea acesteia în regim fores er  p crâng (mănunchiuri de trunchiuri care
cresc din aceeași rădăcină). x4

L1 față + T1-4 + T7 / verso + T6 + T8 L2 față + T5 / verso + T8 + T9

a b c d e verso față
verso
262.8

Ecosistemul Ecosistemul Ecosistemul Ecosistemul Ecosistemul Ecos s emu

fores er al pădurii fores er al pădurii fores er al pădurii fores er al pădurii fores er al pădurii o es e a pădu PLANTAȚ CON FERE
Făget Făget Făget Făget Făget Făge
Pădurea Făget este emblema că pentru
municipiul Cluj-Napoca. Aceasta
reprezintă un ecosistem fores er, unde
arborii au o vârstă medie de 50-60 de
ani, alcătuit în principal din specii Urme de animale Despre lemnul mort Despre lariță și brad D p b d
na ve (fagul, carpenul și gorunul), dar Despre păsările Douglas Dou
incluzând și specii de proveniență din pădure
străină, cum este bradul Douglas,
plantat în pâlcuri compacte. Cu toate că În pădurea-parc Făget trăiesc mai mult Mamiferele din pădurea Făget sunt Arborii uscați, atât cei rămași în
greu de văzut, multe fiind nocturne și picioare, cât și cei căzuți la pământ sunt Atât larița cât și bradul Douglas sunt
poate fi considerată rela v tânără, de 40 de specii de păsări. Unele dintre specii plantate, deoarece ambele se m
această pădure adăpostește și ele, cum sunt pițigoiul, țicleanul, cu un mod de viață ascuns. Pentru a priviți ca elemente nedorite în
cunoaște speciile care trăiesc aici, ac vitățile de gospodărire silvică. află în afara zonei lor de creștere
exemplare de arbori bătrâni, din graurul și ciocănitoarea, cuibăresc doar naturală. Aceste specii sunt preferate
speciile pal n de munte, carpen sau în cavități și depind de prezența putem căuta și iden fica urmele și Mo vele care au condus la acest
semnele produse de ele. Urmele lăsate principiu silvic sunt numeroase. As el, de silvicultori, deoarece oferă un lemn m
fag, care s-au păstrat de-a lungul arborilor bătrâni și scorburoși. Altele, de calitate, cu trunchi drept, ușor de
mpului. Alături de arbori, întâlnim cum ar fi șorecarul sau corbul, își de trecerea mamiferelor le putem se consideră că lemnul mort cons tuie
260.3

vedea în zone cu substrat moale gazdă pentru înmulțirea în exces a prelucrat și au o creștere rapidă. Dacă
numeroase alte specii de plante și construiesc cuiburi mari din crengi, la nu este întreținută, o as el de plantație
animale (mamifere, păsări, rep le, înălțime, as el că au nevoie de arbori (noroi), unde se păstrează amprentele insectelor, care ar putea ataca în mp G
lor. O specie frecvent întâlnită în vegetația fores eră. De asemenea, el se va transforma, în mp, într-o pădure m m
amfibieni și nevertebrate), ecosistemul înalți. naturală, speciile plantate fiind
fiind unul divers. În prezent, o bună această zonă este mistrețul, căruia îi este o sursă pentru incendii și are un
place să se tăvălească în bălțile cu aspect ineste c. înlocuite treptat de cele na ve. Din
640.0

parte din pădurea Făget este protejată, Păsările cântă pentru a-și marca acest mo v, plantațiile necesită acțiuni m
aceasta reprezentând o dovadă în plus noroi, contribuind la menținerea
teritoriul de cuibărit și pentru a naturală a habitatelor de reproducere periodice de întreținere din partea
a valorii ei. comunica cu indivizi din aceeași specie. silvicultorilor.
pentru broaște, frecându-se apoi de

Făget
Fiecare specie preferă să cânte doar în trunchiul arborilor, pe care rămâne un
Printre elementele importante ce conferă anumite momente ale zilei, as el încât,
valoare pădurii-parc pot fi menționate atât cele strat de noroi uscat.
naturale, cum ar fi amfibienii, păsările, arborii
pentru a putea „audia toți soliș i”, într-o Cu toate acestea, arborii uscați sunt

0
bătrâni sau trovanții, cât și cele ce țin de o zi, ar trebui să rămânem în pădure fără extrem de importanți pentru

LEMN TOTEMURI
relație pozi vă a omului cu natura, cum ar fi întrerupere, inclusiv noaptea. Să funcționarea normală a ecosistemului În comparație cu plantațiile de arbori m
exploatările fores ere în regim de „crâng”. petrecem, totuși, 24 de ore în pădure, ar fores er. As el, trunchiurile arborilor non-na vi, pădurile naturale nu au
fi exagerat. Din fericire, majoritatea uscați cons tuie refugii pentru diverse nevoie de intervenție din partea
Tăierile de p crâng reprezintă o tehnică
fores eră tradițională care constă în tăierea
păsărilor cântă dimineața devreme,
as el încât un excursionist ma nal le va
Se poate accesa zona din vale pe
treptele din stânga pla ormei, care te
specii de insecte, sursă de hrană și loc
de cuibărit pentru unele specii de păsări.
silvicultorilor. Ele sunt formate din specii Bine ați venit în m B ne a ven n
trunchiului unui copac, as el încât să permită
regenerarea acestuia. În mp, această prac că putea audia în voie. conduc spre pârâu. Urmele de mistreți Acestea din urmă pot contribui la
de arbori adaptate condițiilor respec ve
de mediu, incluzând și arbuș , plante prima Pădure-Parc m p ma Pădu e Pa c LOCAL ZARE
duce la dezvoltarea unor arbori ce au la bază sunt evidente în zonele mocirloase, dar reglarea populațiilor de insecte. O ierboase și animale între care s-au m
un trunchi comun, noduros și cu numeroase
cavități, locuri preferate de către numeroase
Multe dintre păsările cântătoare care
trăiesc în pădure sunt greu de văzut, dat
și pe arborii de care aceș a se scarpină
apoi. Unii arbori sunt evident preferații
diversitate ridicată de specii de insecte
este benefică pentru asigurarea
format legături funcționale de-a lungul a
sute și mii de ani. În pădurile naturale
din Cluj! m
m
dnCu
specii de animale (insecte, păsări, mamifere). fiind faptul că se ascund în lor și scoarța acestora este foarte tocită. polenizării. arborii au vârste diferite, de la lăstari Iniția va Făget 1.0 face parte din
coronamentul arborilor, între frunze. În Traseul trece mai departe prin vale pe abia ieșiți din semințe, până la arbori de proiectul european URBforDAN, finanțat m
Această pădure, așa cum este ea astăzi, de Uniunea Europeană, prin care se
reprezintă un rezultat al interacțiunilor aceste condiții, ele pot fi mai ușor versantul opus și apoi con nuă prin sute de ani, care, atunci când cad, lasă
prietenoase dintre om și natură. Drumurile iden ficate și recunoscute după cântec. pădure. Este un traseu preferat de locul celor neri, care au as el acces la dorește punerea în valoare a cadrului
O pădure are un caracter natural mai
290.0

fores ere, parțial amenajate, ar părea, la prima Uneori, specii diferite au un aspect animalele sălba ce și urmele acestora lumină. Mai mult decât atât, prin natural specific pădurilor periurbane din m M m
pronunțat atât mp cât arborii căzuți nu șapte orașe: Belgrad (Serbia), Budapesta
vedere, ca fiind greu prac cabile și nepotrivite, foarte asemănător, dar cântecul con nuă să fie vizibile, în con nuare, pe descompunere, arborele căzut la m
dar, în realitate, fiecare denivelare  în care se sunt înlăturați, ci păstrați ca o resursă (Ungaria), Cluj-Napoca (România), Ivano m
LIMITA UAT

complet diferit. Fiecare specie, dar și scoarța copacilor. indispensabilă de susținere și pământ devine „hrană” pentru noua m
acumulează apa din precipitații reprezintă un
LIMITA

fiecare individ, au un repertoriu de generație. În esență, în condiții naturale, Frankivsk (Ucraina), Ljubljana (Slovenia), G
INTRAVILAN

mediu de viață perfect pentru amfibieni. accentuare a biodiversității. Viena (Austria) și Zagreb (Croația).
Aceș a, la rândul lor, contribuie la menținerea cântece și sunete pe care le folosesc în pădurea se transformă pe alocuri, dar în m
diferite contexte. În zona temperată, ansamblu rămâne aceeași. Pădurea m m
20.0
sub control a populațiilor de insecte. În zona pârâului se mai pot observa
unde ne aflăm și noi, de obicei cântă cunoscutele concrețiuni geologice naturală este un ecosistem complex, m m G
Trovanții sunt elemente geologice ce conferă o
fizionomie aparte pădurii Făget. Reprezentând
concrețiuni grezoase formate printr-o
doar masculii, iar femelele scot doar
sunete scurte.
rotunde, trovanții. Eroziunea con nuă  a
apei i-a dezvelit aici, prezența lor fiind
bine închegat, cu arbori diferiți și specii
diverse și cu o stra ficare evidentă pe
Ecosistemul Ecos s emu
cimentare naturală a nisipului, predominant
sferice, trovanții introduc o notă dis nctă în Păsările cântătoare au un organ special
constantă pe cursul pârâului, în aval. ver cală. Aceste condiții o fac foarte
rezistentă la factorii perturbatori
fores er o es e
peisaj și ne fac să ne punem întrebări cu privire care produce sunetele, numit syrinx. naturali (furtuni și vânturi puternice, Pădurea Făget este emblema că pentru
la apariția lor. Această „cu e vocală” le permite insecte dăunătoare), dar chiar și atunci

Făget
municipiul Cluj-Napoca. Aceasta reprezintă un
Pădurea Făget fiind rela v tânără, arborii păsărilor să emită două sunete diferite când pădurea este afectată, ea își poate
B ne a ven n p ma ecosistem fores er, unde arborii au o vârstă
B ne a ven n p ma
130.0

în același mp. Puii de pasăre trebuie să reveni în mod natural. Rezistența și medie de 50-60 de ani, alcătuit în principal m

Făget Făget Făget Făget Făget Făget

bătrâni sunt destul de rari, dar se pot evidenția
150.0

învețe cântecele de la adulți și să reziliența sunt trăsături ale

Pădu e Pa c d n C u din specii na ve (fagul, carpenul și gorunul)
Pădu e Pa c d n C u
0
exemplare remarcabile pentru anumite specii,
precum cireșul sălba c, fagul sau pal nul de exerseze până ajung să stăpânească tot ecosistemelor naturale, care conferă dar incluzând și specii de proveniență străină, m
munte. pădurilor persistență și, respec v, cum este bradul Douglas, plantat în pâlcuri
repertoriul. Unele specii, cum sunt
0 0 0 0 0 0
capacitatea de a-și reveni după compacte. Cu toate că poate fi considerată
graurul și gaița, sunt foarte bune
130.0

Pădurea-parc Făget ne oferă posibilitatea să rela v tânără, această pădure adăpostește și

Făget Făget
imitatoare și încorporează în cântecul lor evenimente catastrofale. exemplare de arbori bătrâni, din speciile m
observăm toate elementele unui ecosistem
fores er, aflat într-o relație armonioasă cu sunetele altor specii de păsări, precum și pal n de munte, carpen sau fag, care s-au
omul. fluierături și alte zgomote produse de păstrat de-a lungul mpului. Alături de arbori,

0 0
om. întâlnim numeroase alte specii de plante și
animale (mamifere, păsări, rep le, amfibieni
și nevertebrate), ecosistemul fiind unul divers.

ȘT AȚ CĂ 20.0
m
m m m ȘT AȚ CĂ
140.0

m
m m m m m
m
Nu ăsăm n c o u mă m m Nu ăsăm n c o u mă m m
G
m
340.0

m m

Nu ăsăm n c o u mă Nu ăsăm n c o u mă
m m m m
m m

m m m m m m

m m
150.0
130.0

x5 x10 x6

De terminat
GSPublisherVersion 0.0.100.100