Pest'a,

Joi, 1.3/1. Martin, 1 8 7 3 . ,

Ni.

17-742

Anulu alu sieselea M D C C C L X X I I I .

I ocuintl'a Redactorului

si
Cancelari'a Redactiunii
e in
Srat'a
trpgatoriiilui
(Lvss-ntcza),
Nr. 5.
Scrisorile nefrancate nn se vorn
primi decatu numai de la corespundintii regulari ai Federatiunii."
Articlii tramisi si nepublicati se
voru arde.

P e s t ' a , 12. Martiu.^8. Febr., 1878.

Diurnaiu politicii, literanuv cogijrcialu- .si .econmicu.

V a essi Jou-i m Doniiiiec'a.

pundia legii si s devina factori activi

pentru innaintarea culturei populari.
In cursulu desbateriloru speciali a Spune in fine, c nea vendu communisupr'a bugetului ministeriului de finan
tatea mediulocele necessarie pentru orcie la pag. 139 (domenele statului) ganisarea scolei, s suceurga fondurile
pusetiunea 22. relat'vu la fondulu de confessiunali, si daca neci acestea n'ar
venituri d'in 1L> reg. granit, s'a ivitu pot atunci statulu. Pre bine, dar un'a
in sied, d'in 10. Martin, a camerei de au uitatu sau au lasBatu cu voi'a D.
putai loru Ung. unu incidentu d'in ministru, d a dechiar c statulu va
caus'a notei incetatu" ce merita at- succurge fra a pretinde p r e f a c i tentiunea nostra d'in mai multe puncte r e a" scoleloru ajutorate, si acesta
de vedere. Dep. V i d l i c z k a i ere
er lucrulu cellu mai essentalu, c 3e
de c aici este vorb'a de proprietate fra de acsta espressa assecuratiuse,
immobile, de domeniu erariale, c ce cerculariulu dsalle nu platesce una
de n'ar fi asia pusetiunea nu si-ar av cepa degerata si sunt palavre tote af
loculu aci, prin urmare not'a ince- fidrile verbali ce dsa au facutu uno
tatu" nu este correcta pentru c s'a ru-a in asta privintia. Statulu este devendutu pentru 100,000 ft. Cestiunea toriu a ajutora scolele d'in communele
dar' nefiindu chiara, cere deslucire mi sarace, fra ca s li faca sil'a morala
nistrului. Ministrulu
K e r k p o l i d'a-si schimba caracterulu confessiunafacandu istoriculu causei dechiara, c le. Acestu-a este addeverulu, ra purerariulu n'a avutu proprietate in Na cederea contraria este rea intentiune,
saudu, ci numai dreptu de pretensiune, mascata cu minciuna
ra ctu pentru regalie, aceste inca
Dupa cinci-spre dice dlle de pertracs'au adjudecata prin conxmissiune nu
mai pre basea presuppnsetiunii: c re tare celebrulu processu, intentatu congaliele ar compete erariului. deoi tre tr'a proprietariului diuariului Politik"
bue s le si capete, dar' neci acestea d'in Prag'a, I. S. Skrejsovski si contra
nu le au avutu in possessiune. In locu lui Antonu Ruziczka, matadori si capi
de a purcede pre callea legii, s'au al- ai declarantiloru boemi, in fine sambeta
lessu n intiellegere cu ministeriele de in 8 Martiu s'a inchiaiatu. Acesti duoi
justiia si de interne, callea impaca- corifei cehi au fostu improcessuati sub
tiunii a crei resultatu an fostu : res- cuventu, c au insielaiu erariulu cu o
cumperarea. Mi se dce Cum am fa summa considerabila de mai multe sute
cutu acest'a cu inlatnrarea legislatiunii" de florinti, ce aru fi trebuitu s o plarespundu: precum urdiescu tote regu- tesca ca competintie pentru insertiuni.
Caus'a improcessurii nu jace inse nicilriie iirhaxiali aXle^ ovariulvtij
ia
avutu dreptulu d'a urd si regularea ace* dect u in cestu pretestu futilu, ceea ce
stei cestiuni de proprietate, de altmintrea s'a constatatu chiaru prin verdictulu triactele resp. se voru substerne camerei, bunalului , ci ea este d'a se caut si
affl in situatiunea politica d'in BoeB acest'a va judeca.
mi'a, in attitudinea cehiloru facia cu
Cu respunsulu ministrului camer'a nemii centralisatori si monopolisatori
s'ar fi multiumitu daca, deputatulu Sa- ai drepturiloru si iberttiloru oellorubisianiloru, D. M a r i s si, care lalte popore de sub a loru egomonla
numai d'in mil'a Romaniloru occupa si c r a s s a volnicla. Dar pre langa tote
locu in camera, n'ar fi venitu a nisuintiele si iu butulu toturoru apumesteca quadrata rotundis, vorbindu catureloru ce caracterisedia, p r e n e a m si despre vendiarea padi riloru ce sunt tiulu sretu, falsu si reutatiosu, Skrej
proprietate a communitatilorii, si inve- sovski si Ruziczka au trebuitu s se
ninandu astfelu cestiunea, incurcandu o. dechiare de nevinovati.Jft| asta-data
Acestu deputatu desertoru d'in stang'a nemii, cari si-propuserl^Pcurat d'in
estrema si fugitu in drept'a estremn, caile cu ori ce pretiu pre acesti barbati,
au ratecitu in estremitati si facia cu nu si-au ajunsu scopulu ; bad'in contra, au
acesta cestiune, propunendu in fine una irritatu si. essacerbatu si mai tare spi
commissiuue de 7. a cerceta actele ritele ce se lupta cuutr'a pressiunii loru.
resp. Dep. Ghiczy inca fece pro Nu acestu-a este modulu si midiloculu
punere de resolutiune, dar' majoritatea d' si casciga iubirea B simpathi'a pocamerei refusa multiumindu se cu de- poreloru. Prin assemene procedura nem
chiaratiunea ministrului d' prsenta ii si-submina insi-si terrenulu de sub
actele. Prea bate la ochi intentiunea piciore; c-ci este unu vechiu provercea rea si livida invidia a unoru ma- biu, c cellu ce sapa grop'a altui-a, mai
giari, cari nu potu ved mediuloce de currendu seau mai tardu va cad insucultura si prosperare in man'a Roma si in ea. Nemii sciu acest'a forte bine
niloru. De s'ar fi vendutu judaniloru, si toau-si nu vorus intiellega, c cup'a
cuventu nu s'ar fi redicatu, neci D. este aprope plina; momentulu in care
Mrisai n'ar fi avutu oceasiune de forti'a B sil'a, arbitriulu si volnicl'a au
a si arrta, in Camera, iubirea si re
s-si primesca resplat'a meritata nu este
cunnoscinti'a ctra allegatorii si, c ce ai nu pote s fia departe. Unu poporu
pre sub mana si-a arretatu-o in ces- pote indur si sufferi celle mai mari
tiunea supplinirii officiului postale d'in neindrepttri, impilri si terrorisri,
Sabisiu. Servesca in viitoriu spre in- pacienti'a si persvranti'a lui este n
vetiatura allegatoriloru romani.
delungata, dar candu va ajunge a-si
perde acesta epacientia, atunci vai de cei
Ministrulu culteloru si allu instruc
ce l'au nesocotitu, vai de tirannii si m
tiunii publice D . T r e f o r t au adpilatorii, pre cari i va ajunge flagelulu
dressatu cu dat'a 23 febr. a. c. ctra
cruntu allu dreptei, dar terribilei Balle
ordinariatele toturoru confessiuniloru
resbunri.
Fundamentulu
edificiului
d'in tierra, una scrissore cerculare, prin
ostrungurescu este asta di periclitatu
care desminte ratecit'a presuppunere
mai multu ca ori si candu alta-data.
ce s'a lattu si inradecinatu in sinulu
O singura schinteia arruncata in graconfessiuniloru, c intentiunea ministemad'a materialului aprindiosu d'in care
riului ar fi : d' indic resbellu scoleconsiste, este de ajunsu spre a preface
loru confessiunali, tindiendu cu incein cenuie edifieiulu ce se esploatedia
tulu a le preface in scole communali
de nisce omeni attu de neconsciintiosi.
neconfessiunali, Apoi precisedia detoFia, ca reulu s se evite pana nu este
rientiele cari scolele confessiunali treinca prea tardu; fia, ca attu neamtibue s le plinesca pentru ca s res-

ulu, ctu si ungurulu s intiellega pana

este inca tempu, c callea pre care au
appucatueste perniciosa si funesta. Ni-ar
plac multu, daca viitori ulu cellu mai de
aprope ni-ar dovedi, c presemtiulu no
stru ne-au insielatu, de ce ne amu te
mutu amu scapatu.
Asfeliu dnii Skrejsovski si Ruziczka
au acapatu de puscarl'a nemtiesca, ca
rea i ascept cu braciele deschise.
Sentint'a tribunalului a fostu primita
cu strigate de Slva Skrejsovskmu*
d'in partea multmei, carea parte str
btu sse in sal'a de judecata si pre corridore, parte se addunasse in giurulu
edificiului. Officiulu telegraficu av
dupa aeeea de lucru vre o doue-dieci
si patru de ore nu numai d'a esped
depesie cu scirea imbucuratoria in tote
prtile, ci d'a si primi depesie de fericitare pentru aocusatii absolvii de
crim'a ce li se attribui. Cu osebire
orasiulu Hohenmauth, allu arei depu
tatu la diet'a de Prag'a este Skr.jsovsky,
prml acesta scire cu mare entusiasmu.
Facia cu assemeni manifestatiuni nu
potu reman reci si nepassatori nici
cei mai incarnai antagonisti ai unui
poporu. Aceste sunt semne de vietia,
consciintia de sine si de vointia libera ;
r' nici-decum semne de letargia f-i
indifferentismu.

Gomitetulu francesu pentru propagaimea literaturei Jrancee in tierrle slave

si romane.
Membrii fundatori ai c o m i t , et u l u i f r a n c e s e " se intrunira
mercuri in 26 fauru. a. c. Ei deciser
a immult comitetulu prin adjunctiunea
de noi membri attu in Paris ctu si
in provincia, unu cerculariu se va
distribui.
Comitetulu dupa ce fece estrassele
d'in correspundintie. lu resolutiunea
d'a face trei espeditiuni de crti 1. bibliotecei Akademicky Spolek' la Prng'a, 2.) Societtii Vendiia" la Gratiu, 3.)
Societatiloru \si assiediaminteloru romane
d'in Sabliu.
Correspundinti'a tierreloru strine
trebue d'aici in ante s se addressedie
M. L, Lger 30. quai d'Orlans.'
Pana la alta ordine, gcriasorile addressate prin parteculari, nu se voru
lu in consideratiune.
Scrissori insuicientu francate tramisse membriloru comitetului au fostu
refusate.
Correspundintii sunt rogati a nu
perde d'in vedere c tarifa de francare
este de 25 cr.
Membrii comitetului ieau in sar
cin'a loru spesele de mpachetare si de
speditiune si prin urmare nu-si potu
impune sar ci ne supplementary
Diariele slave si romane sunt rogate
ca s binevoiesca a reproduce acesta
incunnoscintiare; elle voru usior estu
modu correspundinti'a si occupatiunile
comitetului.
1

Dlu Trefort ministru de cnite si instruct,

publ. misse una ordinatiune cercularia eforieloru
supreme basericesci a toturoru confessiuniloru,
in care vr se constate, c intre nenumeratele
greuti fisice si morale, ce impedeca desvol
tarea instruciunii poporului, este si temerea
deosebiteloru confesiuni, c ministr. culteloru
aru tinde a face scole comunale d'in cele confessiunale. Dlu Trefort aBsecura forte, c mini
steriului de culte neci prin minte nu-i trece a
lace acst'a, ba eln scie se stimedie si salute
nisuintiele confessiuniloru d'a sustiene scolele

Pretiulu de Prenumerattune :
Pre trei lune
3 fl. v. a.
Pre siese lune . . . . 5
Pre anulu intregu . . . 10

Pentru
Romanl'a:
prea intregu 30 Fr. = 30 Lei H .
6 lune
16 = 16
3
8
= 8 ,,
Pentru Insertiuni :
10 or. de linia, si 30 cr. tacs'a tim
brale pentru fiesce-eare publicatul ne
separatu. In loculu deschiii 20 cr.
de linia.
Unu esemplariu costa 10 cr.

confes. si prin ele a cresce si descept popo

rulu si, ministeriulu este de plinu indeitulitu,
deca scolele confes. sustienute de comunitile
confes. si conduse de eforiele basericesci, se reguledia si desvlta copformu legii scol. (Forte
bine ; inse statulu de ce ore trage grele contributiuni si de pre spinarea cornnitfiloru
confessionale? Dora pote tocmai pentru c sta
tulu se nu dce neci unu ajutoriu scoleloru con
fessionale ? pre cum videreu ck se intempla
aici, si numai aici in Ungari'a.]
Cerculariulu trece apoi la conditiunile, ce
D. Trefort le pune scoleloru confessionale si,
continua astfelu : vediendu inse c bascric'a
pentru mplinirea operei ncepute doresce si
voiesce a sustiene dreptulu ei, concesu si
de lege, nu potu a nu insir si oblegatiunilecari a le mplini, legea oblega besericele.
Dupa aceea trece la insrarea conditiuniloru si dce intre altele, c edificiele si a
lele, n cari se tienu instruct, trebue B fie
spatiese, luminose, sanetose etc., provediute
cu mobile si recuisitele necessarie, c intr'o
sala mai muli de 80 colari nu e ertatu s
fia. Parentii sunt constrinsi a tramitte copii
de 512 anni 8 lune neintreruptu la scola
pre sate, si 9 lune in cetti ; pre copii de
1315 anni ai tramitte la cursulu de repetitiune ; parentii, a caroru copii voru absenta,
sunt d'a se pedepsi conformu, . 4. alu legii.
Comunitatea respectiva are se tiena doceni
cualificati, cu lfa corespundietoria, ba la
casu de uepotentia, se se ingrigsca si de
pensionarea loru ; etc. La casu de lipsa, efo
riele se potu adresa si la juredictiunile res
pect, si acestea!conformu dispuaitiuniloru ordiuatiunii primite sub. ur. 32.487, sunt constrinse a d ajutoriulu si spriginulu necesariu
contra renitentiloru si negligentilorn.
Si astfelu, in fine, Dlu ministru spera a
ajnnge dori tulu tempu, candu neci unu cive
alu patriei, neci unu membru alu basericei nu
se va cresce fara instrectiune.

Camer'a

representantiloru
Ungariei.

S i e d i n t i'a d e l a 7. M a r t i n 1873
Presidintele B i t deschide siedinti'a la
10 ore si communica camerei, c ministrulu de
interne V. Tth este redicatu d'in postulu seu
prin decretu imperatescu si in loculu lui este
numitu c. Juliu Szapry.
Cumer'a trece apoi la ordenea dllei si con
tinua discussiunea a supra bugetului ministeri
ului pentru aperarea tierrei.
C s e i n t o n y dice intre altele, ci armat'a asi numita communa nu este communa,
ci este armat'a imperatorelui austriacu. Dsa nu
consemte cu Ivnka, care si-a esprimatu p
rerea de reu, c tinerimea nostra nu prea intra
in irurile armatei imperatsei. Acest'a este o
imptegiurare, facia de care dsa nu pote de ctu
s se bucure. Oratorele doresce ca armat'a pen
tru aperarea tierrei s se desvolte graduatu si
consciintiosu d'in punctu de vedere ungurescu.
In fine si-esprime prerea, c viitoriulu casei
domnitorie este numai in Bud'a. Aprope tote
prtile constitutive aile monarciei gravitedia
mai multu seau mai pucinu in afara, numai
ungurulu nu. (Pentru c ungurulu n'are spre
cine s gravitedie, daca uu cnm-va spre Turci'a seau chiaru spre alta parte de lume. Kap.)
Pre pamentulu acestu-a, pre care st& asta-di
Ungari'a si Austri'a, se va forma cu tempu unu
imperiu mare ; ce feliu de imperiu va fi acellu-a, nimenea nu scie; dar c ostrungurescu
nu va fi, acest'a e siguru.
Ernestu H o l i n si-propune a combatte
si resturn assertiunile lui Uermnyi, care a
dsu, c armat'a honvediloru de ast-di na con
suna nici cu referintiele materiale aile Unga
riei, si nu se pote motiva nici cu situatiunea
politica. Uermnyi a dsu mai departe, c daca

(6
organisarepa honvediloru va reman pre venitoriu asie precum este acum, atunci Ungari'a
pote s cheltuesca pre tutu aunulu 15 millione
s s aiba 350 de mii de houvedi, si totu-si
institutiunea acest'a nu va av mare valore.
Oratorele face istoriculu militeloru prussiane
pana iu tempulu mai nou, candu acestea in
luptele de la Metz, Strassburg, Parisi si Orleans si-au aretatu necontestabil'a loru valore
si insemnetate. In fine se decbiara pentru sustienere?, si continuarea sistemului si organisatiunii independinte nationale in direciunea
de pana acum.

pertractato de commissiunea petitiunaria. Celle

mai multe petitiuui se trecu la ministeriele
respective.
Urmedia rapportulu commissiunii de immunitate despre petitiunea tribunalului reg. de
Szegszrd, care cer estradarea deputatului Benedictu Szlnha pentru essecutarea investigatiunii penale, care s'a intentatu deja contra lui.
Commissiunea propune esjtradarea deputatului
Szluha, camer'a iuse respinge acestagyjiunere
siinapoiedia petitiunea la tribunafulti resp^ctivu.
Dupa acest'a camer'a continua discussiunes
speciale a supra bugetului ministeriului pentri
apperarea tierrei.
Dupa o scurta discussiune, la carea parti
cipa intre alii si ministrulu Kerkapoly, bugetuli
ministeriului pentru apperarea tierrei se deli
bera definitivu. Se incepe apoi discussiunea spe
ciale a supra bugetului ministerului de finar>
cie, carui-a i se votedia in sied, de asta-d
12 titluri.
1

In assemenea iutiellcssu si totu contra lui

Uermnyi vorbesce si Col. T i s z a . Differeuti'a este numai, c acestu-a ar mai voii si pensiunarea honvediloru d'in 48, si apoi armat'a
imperatesca communa inca e mare ghimpe in
ochii sei.
.P - Jfaulu S e n n y e i i in apperare pre
Uermnyi, care nu si-a aretatu prerile si contemplatiunile salle in torma de propunere, s'
astfeliu la inchiarea; desbatterii nu mai are
dreptu d'a vorbi. Oratorele observa, ck cee
ce au voitu s deduc d'in cuvintele lui Uer
mnyi, c ellu attaca institutiunea independen
ta unguresca, au fostu in errore ; ceea ce a
potutu s provin seau d'in impregiurarea, c
nu l'an intielessu, seu c li-a placutu a nu-lu
intiellege. Ctu pentru sine oratorele attu d'in
punctu de vedere politicu, ctu si militariu
d aceea-si importantia si nutresce aeeea-si
simpathia pentru armat'a comuna, ca si pen
tru militele unguresci. Este errore si nu este
nici de ctu ertatu a recomend seau defima
pre un' i d'intre aceste doue institutiuni pre
contulu cellei-lalte. Uermnyi, all crui p
reri le cunnosce, n'au cadiutu si nici ck au
potutu se cadia in acesta errore. Oratorele nu
disputa, c asta-di n'ar mai av dora valore
in Europ'a frasea ruginita si vis pacem para
bellum*, ci ellu crede, c camer'a are o cbiamare mai mare si mai ponderosa de ctu
acest'a si a nume constituirea si sustienerea
statului magiaru. In tempu de pace trebuescu
crutiate poterile attu materiale si sfisice, ctu
si spirituale, pentru c numa asi se potu
aseept in linisce tempurile de tentatiune si
de pericolu.
r

S i e d i n t i'a d e

Se incepe apoi desbatterea speciale si se

votedia mai multe summe d'in bugetu fra
nici o modificatiune.

Siedinti'a

del

8. M a r t i u

1873.

Siedinti'a se deschide la tempulu indadenatu.

Eduardu H o r n presinta unu proiectu de
resolutiune dupa care, daca se va accepta,
camer'a insarcinedia pre ministrulu de financie, ca de la prim'a Aprile incependu in prim'a diumetate a fia-carei lune s publice in
foi'a officiate unu conspectu despre perceptiunile si errogatiunile statului in decursulu lunei
trecute.
Br. Gabr. K e m n y adressedia in numele
a 87 de deputai una interpellatiune, prin carea
intreba pre iutregulu ministeriu, c are de cu
getu s scota d'in vigore ordenatiuuea referitoria la minele de crbuni de petra, care ordenatiune susta inca si asta-di in Transsilvani'a
pro base patentei austriace, permitt o esploatare nerestrinsa a mineloru de crbuni si prin
acest'a violediain modu directu dreptulu de pro
prietate allu proprietariului? Si daca ministeriulu
are de cugetu a scote d'in vigore acesta ordenatiune, apoi c a n d u cugeta a face acest'a ?
Ignatiu K a s s a y inca intreba pre mini
strulu de justiia, daca are cunnoscintia, c la
tribunalulu de Sedisiora s'au sistatu lucrrile
aprope de totu, de-ora-ce la acestu tribunalu
s'au numitu de judi totu de acei individi, cari
nu sciu limb'a magiara ? Daca da, apoi are
ministrulu de cugetu a investiga acesta affacere
si in urm'a investigatiunii a demission pre
acei judi, cari nu sunt in stare a-si implinf
officiulu ?
Ministrulu respunde, c n'are cunnoscintia
despre acest'a impregiurare, dar in urm'a acestei interpellatiuni va ordona investigatiune si
va lu mesurele necessarie. A demission pre
judi, nu st in poterea sa, si acst'a a mai
spusu-o si cu alte accasiuni.

j
j
i
:
|
j
'
j
'
j
j

A. M o l n r presinta unu proiectu de !

lege despre pensionarea invetiatoriloru poporali
si promitte a-lu motiv pre largu atunci, candu
se va lu in desbattere.
i
Camer'a trece apoi la ordenea dllei si i ;
in desbattere consemnatiunea 16 a petitiunilorn

l a 10. M a r t i u

1873.

Felice L u k s i c h presinta trei proiecte i civile d'in officifi le-a trauspusu la forulu de
de legi. Unulu despre dreptulu de crcimaritu, cassatiune.
Presiedintele tablei reg. de M. Osiorheiu
altulu despre tergerea aceloru referintie all
dreptului de ereditate, cari impedeca esserce- intiellegundu de acsta despusetiune a forului
rea dreptului de proprietate, ra allu treilea supremu, numai dectu a rogatu pre caile telegrafica pre presiedintele forulu de Cassatiudespre diurnele deputatiloru.
ne
ca s nu dcida asupra aceloru cause pana
Camer'a trece apoi la continuarea desbat
candu
va sosi relatiunea sa.
terii speciale a supra bugetului ministrului de
Ellu a si relationatu, inse iu acea relatiune
financie.
se
escusa
in unu modu asi de simplu si de naivu,
La titlulu Domeniele statului" deputatulu

dcundu:
cutn-c ellu mai cu seama peuV i d 1 i c z k a y cere deslucire, c cum a
.ru
aceea
a
intrebuintiatu
mai muli judi prin
potutu ministrulu de financie s alienedie bunurile statului d'in dist. Nasaudi.lui, fra scirea senate, pentru c judii lui sunt inca tineri
si approbatiunea legislativei, cari bunuri in facia cu procedur'a noua si a voitu s li de
bugetulu annului trecutu au figuratu cu per- oceasiune a se perfeciona in ctu in foru
lu de cassatiune a produsu numai risu si com
ceptiuni si errogatiuni, precandu iu bugetulu
ptimire, ra causele de acsta natura tote
d'in estu-annu m: figuredia altu ce-va in lole-a nimicitu retramitiandu-le tablei reg. pen
culu loru, de ctu singur'a observare .megtru noua superare in senate de trei.
sznt* (au incetatu d'a mai eseiste ca atari.)
Acum'a inca, nu este septemana in care
Ministrulu de financie d urmatori'a des
s nu appara la forulu de Cassatiune cause
lucire : In domeuinlu nasaudanu, care jace
reu judecate de la tabl'a reg. de M. Osior
pre territoriulu fostului allu duilea regimentu
heiu, si inca nu li-se pote ved capetulu, penle granitia romanu in Transsilvani'a inca d'in
tru c in ca si in 22. decembre a. tr. a lucraechime au essistatu nisce titluri de possestu totu astfeliu ; deci doi anni de dlle de la
une asi de ncurcate, inctu inainte de inintrarea in vitia a legii totu in contra legii
cperea processului pentru regularea referin- a procedatu.
tbloru urbariale dsa a traraissu o commissiuAcesta este o astfeliu de g.esila, care na
n anumita pentru eruarea si chiarificarea acelpote reman neinfruntata, pentru c statulu
lo*u-a. Dupa unu lucru de duoi anni de dlle
prin aceea, c tabl'a rfg. de M. Osiorheiu iu
commisiunea i-a presintatu repportulu, in ca
2. anni de dlle a lucrata numai pre diumere se dcea, c dupa multiumiroa communitate d'in ctu ar fi potutu lucra, pentru c
ttii si a familiei Kemny, statului i-aru mai
lucrulu de atuuci nu ajunge uemic'a, ci era-s
pot reman beneficiele regale si vre-o 125
trebue facutuj de uou, si peutru c foruli
j ugere pamentu de paseiune. Facia cu acesta de cassatiune este silitu a se occupa si dt
stare a lucrului d-s'a n'a potutu s initedie j aceste cause candu numerulu agendeprocessulu de regulare, care ar fi causatu la j loru lui este enormu suffere mari dauvre-o 5060 de mii spese ; . ci a afflatu de f ne ; dar apoi la ctu se potu urej
bine a se impac cu communitatea si a-i ce ! daunele causate prtiloru interessate! car
de pretensiunile statului pentru o desdaunare \ afara de aceea c causele, fra vii.'a loru li-si
de 100.000 fl. In fine ministrulu dechiara, \ iuturda cu doi anni de dlle, uegrestu voru
c este gafa a prsenta camerei spre esami- av si mari daune materiali ; peutru c astnare iote actele referitorie la acesta affacere. ! feliu de judecai in contra legii adduse 8<
r

Presiedintele deschide siedinti'a la 10 ore

si communica apoi camerei, c Georgiu B a rt a l , care este allessu deputatu in cerculu Miresiulu-Mare, districtula Cettii-de-Petra (Chioru), si-a presentatu itterelo credentiunale, cari
se transmittu la commissiunea verificatoria
permauenta.
Paulu H o f f i n a n u presinta in numelo a
23 deputai, intre cari si Paulu Sennyey si
Paulu Somssich, urmatoriulu pioiectu
de
resolutiune : Binevoiesca camer'a a esmitte una
commissiune de 15 membri, care se con
tinue lucrulu inceputu de commissiunea de
12, esmis8a de diet'a precedenta;
adec
s cercetedie natur'a de dreptu a fonduriloru si fundatiuniloru ce stau sub administratiunea ministeriului de cultu si instruciune
publica, si despre resultatulu cercetrii s presinte samerei rapportu detaiatu. Pana atunci
V i d l i c z k a y si G h i c z y tienu, c
inse fondurile si fundatiunile aceste s se ad
cu tote acestea affacerea involve in sine o n
ministredie in modulu de pana acum.
strinare a averii statului, carea fra consemLa cererea ministrului T r e f o r t camer'a
tiementulu legislativei n'ar fi trebuitu s se
decide, ca acestu proiectu de resolutiune s se
intemple nici intr'unu casu. Ghiczy propune
pertractedie de-odata cu propunerea lui Col.
deci a se esmitte o commissiune pentru esaGhiczy, carea inca se referesce la acestu ob
minarea acellorn acte.
iectu,

Ministrulu promitte de nou ck le va pr

Alless. B u d a solicita respunsulu la inter
senta si astfeliu camer'a decide, a allege com
pellatiunea ce a addressatu ministrului de fimissiunea propusa mai tardu.
nancie inainte de ast'a cu patru lune, si prin
La titlulu urmatoriu Pdurile statului"
carea intrebatu pre ministru, daca este addeveratu, c minele de ferru, arama si crbuni deputatulu Bla M a r i s s y annuncia o
de petra d'in Aredeaiu s'au vendutu unei bance va tien unu discursii mai lungu, dar fiindu
de Pest'a cu 6 milione? Cerutu-a ministrulu aprope 3 ore titlulu remane a se discutte in
si opiniunea direciunii montanistice d'in Clu- siedinti'a prossima.
siu in privinti'a acestei affaceri de tergu ? Daca
da, apoi cugeta ministrulu a communica si ca
merei opiniunea direciunii ? Precum se ve
Diacuraulu
de ministrulu n'a afflatu demnu de ostenela, deputatului nat. Parteniu Cos m'a tienutu in
a respunde la aceste ntrebri, dreptu aceea lu camer'a Ungariei la bugetulu ministrului de
mai ietreba odat, daca are de cugetu s rs justiia, tifflM*Tabl'a regesca de Tergulupund ctu mai currendu la aceea interpel
Muresiului."
latiune ?
On. Camera ! Se va par curiosu, cum de
Ministrulu K e r k a p o l y cere interpel
chiaru
eu, care nu sum ardelnu mi-redicu
latiunea spre a respunde indata. Caus'a pentru
ce n'a respunsu pana acum, jace ia impregiu graiulu la titlulu Tabl'a reg. de M. Osiorrarea, c operaiunea a supra carei-a se refe heiu ?" in&e n'am ce face, de cum-va acolo,
unde fia care se pote informa despre cursulu
resce ntrebarea er inca in cursu, si asi n'a
justiiei
in templulu deschisu allu justiiei
potutu s dca nici c nu este adde veratu, nici
ck lucrulu sta astfeliu precum lu aret iuter- am descoperitu astfeliu de abusuri (omis
pellantele. Asta-di inse se affla in pusetiuuea se d'in partea tablei reg. de M. Osiorheiu,
d'a respunde, si cu privire la intrebarea prima pre cari a le descoperi iu faci'a onor. Came
dechiara, c nu est addeveratu c aceste miue re, mitienu de neincungiurata detorintia morala.
Anume art. XVI. d'in 1870. modificandu
s'au vendutu, dar este addeveratu, c s'a itichiatu unu contractu in acesta privintia cu seo- unii . d'in proCedur'-a civila la . 1. aline'a
pu d'a face possibile esploatarea ferrului si a a dou'a dispune urmatoriele : Asupr'a decicarbuniloru in mesura mai mare prin investiti- siuniloru judecatorieloru singulare tabl'a re
uni mari, fra ca statulu s fia silitu a acco- gesca judeca in senatu de doi, ra forulu superi insu-si acelle investitiuni mari, si fra ca premu de patru membri afara de presiedinte."
grigile administratiunii si manipulatiunii s mo
In iutielessulu aceste ' legi deci, tabl'a reg.
lestedie guvernulu si r a i departe.
este detoria ca tote acelle cause, cari sunt
Respunsulu la intrebrile celle-lalte rsul- appellate de la judecatoriele singulare, s le
ta d'id celle prmisse. Minele nu s'au vendu- judece in senatu de 3. membri ; inse tabl'a
tu, prin urmare dsa nici n'a avutu oceasiune reg. de de M. Osiorhain de doi anni de dle
d'a cere opiniunea direciunii montanistice d'in iguordia acsta despusetiune a legei, si prin
Clusiu in acesta privintia, si astfelu n'me ce assf a acausatu daune imense precum erariuimpartes camerei. De altmintrelea ministrulu lui asi 'ai prtiloru litigante, c-ci pana la
este gafa a presinta camerei tote acelle acte, incepululu annului curinte tote cuele appel
cari potu da desluciri a supra asestei affaceri, late do la judecatoriele singulare le-au supede-ora-ce a inchiarea contractului s'a rescr- ratu in seuatu de 5. membri, si asia intrevatu appro batiunea camerei.
buintiandu de doue ori atti-a judi, ci pre
Alessandru B u d a nu este multiumitu cu tinde legea, au lucratu numai pre diumetate
respunsulu ; deci si-reserva dreptulu spre a-si ctu pote s lucre de cum-va respecta legea.
face observatiunile salle cu oceasiunea discusPrtile litigante firesce nimicu n'au sciutu
siunii acellei rubrice d'in bugetulu ministrului de acst'a inse mai multe cause apellandu-sc
de financie, sub carea sunt induss aceste la forulu supremu, acestu-a a observatu casu
mine.
de nullitate intrinsele si conformu procedurei
1

' nemicescu cu tote couseciutiele si chiaru it

I Btadiulu ultimu allu essecuiiunei, d cum-va
] intra recursu de de nullitate in contra loru,
I (Negrestu prtile dunate voru av att'a
j minte, ca s intentedie processu de desdauj nare in contra presiedintelui renumitu de
[ Tofaleu pentru c ellu este respundietoriu. Red.)
Eu dtci nu tienu ast'a de unu astfelic
de lucru, la care domnulu ministru pani
acum'a totu cu aceea se escus c : Eu nt
me potu redic preste iudependinti"a judecatoriloru, sunt preste d'insii judectorie dis
ciplinam, poftimu acolo, ciue are vre-o plansore in contr'a loru, si negrestu voru capei
satisfactiune ;" ci d'in contra lu considera dt
unu atare lucru, care e destulu de ponderost
ca s se iuvestige din oificiu.
Credu cume impregiurarea, c tabl'a reg
de Terguiu-Muresiului in decursu de doi anii
a lucratu totu in contra legii, precumu s
daun'a casiunata erariului si prtiloru liti
gante, merita att'a considerare d'in partei
ministeriului, ca pentru densele p r e a m e r i
tatulu presiedinte
decoratu alli
dessu numitei table reg. s se puna la odihni
pre laurii de multu meritau.
Lu-recumendu attentiunii
justiia !

on. ministru di

Discursulu.
dlui deputatu.natiunalu Bem. Bonciu, rostita it
Camer'a representantiloru Dietei unguresci, ii
siedinti'a din 26 fauru n. a. c. la desbatterei
generale a supr'a bugetului ministeriului de cute
si de instruciune.
(Fine.)*)
Alalta-ieri d. deputata Koudorossy vorbindi
de caus'a religiuuei, dise c s nu lacemu politica d'in religiune ; ci s facemu d'in ea, cee
ce-este chiamarea: crescere si lumina peutr
poporu.
On. Camer'a! Am adtu, d'in mai mult
parti, c sunt scole confessiunali, in cari a
pro;. ; a doctrine contra statului. Eu nu scii
s fia astfelu de scole; dar' daca sunt, cit
este viu'a ? Eu credu c guvernulu, si speciali
dlu ministru pentru instruciunea publica, piii
tru c acestu-a esserciandu a supra scolelon
inspectiunea suprema, a statului, s'ar fi potuti
convinge, c ore intr'addoveru se propunu ast
felu de invetiature? ra daca dlu ministru;
avutu cuuoscintia positiva despre acst'a, atuut
elu ar fi trebuitu s dispun, ca acelle scol
f

*) Vedi nr. trec. Fed."

67
s se ndrume la ordine si in casu de renitintia,
s se inchida chiaru ; pentru c confessiuualitatea nu pote s aiba nici unu interessu de a
vesti doctrine contrarie essistintiei statului,
interessulu eeu este si nu pote fi altulu, dectu edticatiunea poporului, si adeca nu in
spiritu contrariu statului, ci in direciune pa
triotica.
Eu, on. Camera, acsta stare nenaturala si
dauuosa pentru crescerea poporului o attribuescu in cea mai mare parte defepteloru legii
pentru instruciunea publica, si pentru aceea
dorescu revisiunea acestei legi. O dorescu inse
si d'in altu punctu de vedere, dupa a mea p
rere forte insemuatu, adeca d'in punctulu de
vedere allu natiuualittiloru.
S me ierte onorat'a Camer'a, c aci, la.
cestiunea instruciunii publice, amintii cestiu
nea natiuualittiloru ; dar e absolutu cu nepotintia a nu o aminti, pentru c eu acestu terrenu lu tienu de mai aplu si competinte spre
caracterisarea cestiuuei natiuualittiloru, dupa
a mea piicepere si dupa allu meu semtiu. Eu
d'in parte-rni cestiunea culturale o tienu de
parghi'a preteusiuniloru natiunali, si sum conrinsu, c cu ctu mai multa grige si altentiuae applica statulu pentru cultur'a natiuualit
tiloru, cu ctu mai multu ar impartas prin
lege natiunilittile de tote beneficiele. do cari
se bucura naiunea magiara, cu attu iu mai
mare parte - asiu pot dce in 9/10 s"ar
desleg cestiunea natiuualittiloru.
Ou. Camer'a ! Prin acst'a nu vreu s dcu,
ci afflu de pr mari Bau c nu sum plecatu
a vota acelle sume, cari sunt preliminate peuinteressele natiunalittii magiare, ci vreu s
dcu c astfelu de summe s se prelimine si
votedie proportiunalminte, d'in timpu in timpu
si gradatu, si intru interessulu celloru-lalte natiunalitti, s se de si acestoru-a ajutoriulu
necessariu pentru cultur'a loru. Aci, on. Ca
mera , cloue impregiurri mi vinu in minte.
Daca nu me iusila memori'a, in decursulu Die
tei trecute unu stimatu domnu deputatu, paremi-se dlu Jokai, a preseutatu Camerei unu proiectu de resolutiune. lu acestu proiectil de re
solutiune s'a cerutu votarea unsi auumite summe
peiitru desvoltarea literature! tuturora uatiunalittiloru d'in tira. Dorere inse, maioritatea
n'a fprimltu acestu proiecii;. Dar'mi-vine in
minte ai o aita impregiurare, de si de mai pucina importantia pentru c nu e d'in acesta
Camera, ci o adducu dintr'unu articlu, aparutu
in foi'a dlui Jkai, in Hon," in care articlu
fiindu vorb'ii de calamitile literaturei magiare
se provoca attentinuea si ajutoriulu statului si
se argumenta astfelu (cetesce): Ei bine; ce
ar dice inse ia acst'a natiunalittile ? Dar'
daca si elle voru radic assenieue pretensiuni ?
Faca elle acst'a ; c-ci mai iudreptatte pre
tensiuni si asi nu potu face. Daca se descepta in sinulu loru o ratiunale aepiratiuue de
cultura, aceea pentru noi pote s fia numai
unu indeuinu si mai mare, nici odat inse periculu. Pentru a in trece noi iu cultura si iu
civilisatiune pre nemi, francesi si anglesi, nu
potemu av nici o ambiiune, tocmai pentru
c e o gigantica problema nerealisabile. Dar'
a ne ved ntrecui de romanu, serbu, croatu
si slovacu, aceea ar fi o rusne peutru noi.
Emulatiunea numai iu favorea nostra pote s
fia. Cu poteri ncordate am lucra la cultur'a
nostra chiar si d'in superbia natiunala! Ori ce
progresau allu loru, ne-ar impinge si pre noi
iunainte, ori-ce cascigu allu loru pe terreuulu
sciintieloru. ar fi si allu nostru. Unu necalcu
labile avautagiu allu luptei paciuice ar fi actu-a, nu numai d'in punctulu de vedere cul
turalii, cl d'in cellu politicu si desclinitu d'in
allu frietii."

tru interesulu culturei natiunalittii magiare, pesce semtiulu patrioticu si provoca neintiellegeri
ci aceea, c intraddeveru tote le face numai si imparechiri. On. d. ministru de instruciu
intru interesulu ei, r' pentru celle lalte nu nea publica, in discursulupriucare deschise des
face nimica. Ca s nu amiutescu mai multe, batterea a supr'a bugetului seu, spre marea mea
adducu nainte numai Universitatea de Clusiu. ; bucuria si linisce a amintitu, c da, elu sc ocBinevoii a sci, c acst'a s'a radicatu intr'unu
scurtu timpu; iutrebu iuse: observatu-s'a
aci macaru ctu e negru sub unghia ecitatea cupa cu revissiuuea legii pentru instruciune
binevoitu a promite c, in consfacia de romanii ce locuiescu in acea parte a publica, si
ciinti'a
superficialitii
acestei legi, nu ellu
tierrei? Radicatu-s'a cellu puciuu una classa
senguru
va
face
revisiunea,
ci spre acestu
paralela, su propuDe-se vr'unu studiu iu lim
scopu
va
conchiam
o
ancheta
de brbai esb'a materna a poporului ? Nimic'a nu s'a facutu.
perti.

Ve
bucuru
deci
pentru
bunavoiuti'a
Dar mergu mai departe : uici acea parte a le
gii nu se essecuta, care precum se 'mpare, dlui ministru si numai cu una rogare mai m
e adusa in interesulu natiunalittiloru. Este a me adressa dsalle, si acst'a e : candu va
paragrafulu 17 allu legii peniru natiunalitti. conchiam amintit'a ancheta, s biuevoiesca a
Acestu . dispune, c on. guvernu s grigsca, lu intre membri acelei-a si astfelu de br
ca in acelle locuri, unde cetatienii de o nati bai, cari cunnoscu bine si d'in tomeiu refeunalitte sunt in mare numeru, acesti-a s se rintiele confessiunali si natiunali si dupa as
desvolte in limb'a maicii loru, paua candu n cultarea acestoru-a se dispun dupa ecitate si
dreptate.
cepu sciintiele academice mai nalte. Infinitiatu On. Camera ! Dupa acestea, voindu a ins'a inse unde-va vr'unu gimnasiu romanu de
chiai, mai facu unele scurte observatiuni cu
statu? Nicairi. In acsta causa inse s'au peroratu multe si frumose si multu promitietorie privintia la impregiurarea c sumele votate in
oratiuni. Mi iu libertate a me provoca la bi- bugetu nu s'au intrebuintiatu tote destulu de
nemeritatulu reprsentante alu orasiului internu ratiuna Imite.
Am mai audtu, c ministrulu pentru in
d'in Pest'a, la dlu Fr. Dek, care in siedinti'a
d'in 23 jan. 1872 a dsu urmatoriele :
struciunea publica, n'a avutu pre ce cheltui
toti banii ce s'a votatu de acst'a Camera. Am
Fie-care natiunalitte, dei nu e natiuna
mai audtu, totu d'in reportulu miuisterialu, si
litte politica, in totu 9asulu are ndreptire
anomali'a, c s'au infiinliatu preparandie la
d'a cere, s-i se de possibilitatea da-si cresce
cari sunt applicati cte 7 professori pentru
pre fiii tei."
cte 14 preparandi ! Va se dca pentru ct,;
,Fia iu tierra mcar 300 de gimnasie, fia dui preparandi cade unu proiessoru pre can
mcar attea, ca pre fie-cari siesse mile s se
du in preparadi'a romana confessiunala d'in
afle unulu ; daca inse intr'unu gimnasiu d'in
Aradu sunt 3 professori si 48 de preparandi,
provincie atudiale nn se propunu in acea lim
adeca pre 16 preparandi cade unu proiessoru
ba, seu cellu pucinu eminentainte in acea lim
Coufessiunea, resp. naiunea romana inse nu
ba, carea este limb'a giurului : atunci fora in
e iu stare a sustien mai muli professori, cdoiela e forte greu a promove cultur'a."
ci si aceti trei sunt mai reu salarisati dectu
Daca am sili natiunalittile, ca pre copiii muli invetiatori comunali, pentru c abi au
loru, cari de felu sn numai pucinu sciu, Ifa mai mare de ctu 3400 fl. Dlu mi
magiar'a, pentru c in scol'a loru poporala nistru deci a avutu oeasiune si a avutu pre
se iDstruescu in limb'a loru uatiuuala,
ce cheltui summ'a votata, si credu, c ni
s-i instrusca pretotindenia si intru tote, menea nu i-ar pot imputa, c prin ajutorarea
in limb'a ma'giara, atunci in acele gimnasie acellui institutu ar fi commissu unu abusu.
ar fi impossibile progressulu teneriloru, p
Alta observatiune am a face eu privintia
rinii iu daru ar spes banii, copii in daru aru la iustitutiunea inspectorateloru de scole. Eu
petrece timpulu." (Viua apiobare d'iu partea acsta institutiune nu vreu s'o attacu si nici
ablegatiioru natiunali.)
nu vreu s dcu, c sunt muli inspectori su
Preste totu, daca vremu s dubeudimu dora Cea mai mare parte chiaru, cari nu potu
natiunalittile nu trebue s amblmu a le corespunde chiamrii loru. In acsta credini a
magiaris, ci s ni ie facemu plecate prin o si conviciune a mea me intari ieri dlu deputatu
tratare blnda si fratisca. " [Aprobare ge- Autonju Zichy, aretandu c, oficiulu de innerala.]
spectoratu propriaminte nu este unu oficiu
Eu, ou. Camera, dupa aceste frumose si ca si celle lalte, cari sunt legate de ore anu
multu promitietorie cuvinte, cu linisce si bu- mite, c-ci unu inspectoru de scole, daca vre
curia am privii spre viitoriu, nici nu xi'am
s corespunda cu scrupulositate officiului seu,
indoitu c una oratiune ca acst'a care de re
are tota di'a de lucru. Cu ctu mai multu me
gula are mare efectu moral u si a supr'a gu
intaresce inse acsta dechiaratiune in convic
vernului, s nu aiba resultatu fapticu. Apoi
iunea mea, i u attu mai nepricepuii mi este
considerandu c in acsta patria sunt vr'o c, eu tota acsta multa occupatiune, cum unii
trei millione de romani, eugetu c si acesti-a
domni inspectori au avutu timpu pentru a si
merita, ca chiaru iu intielesulu -lui 17
cortes in favorea guvernului ? Nevrendu iuse
d'iu amintit'a lege, s se infiintiedie unu gim- a rcrimina, amintescu aci numai una cercunasiu de statu pre sm'a loru.
stantia, si acst'a este urmatori'a.
Eu insu-mi am onore a cunosce in acsta
Eu, on. Camera, la desbatterea speciale a
supr'a acestei cestiune a nume a asupr'a ti- Camera patru inspectori de scole, cari siedu
tlului institnteloru mediocre, voiu prsenta o aci ca reprsentant!. Nu vreu a attinge cu
moiune de sine statatoria ; acuma inse nu acsta oceasiune cestiunea incompatibilitii,
mai de aceea am amintita acestu punctu, ca pentru c in acsta privintia mi voiu spune
s rogu pre on. Camera si ] re dlu ministru, opiniunile melle la timpulu seu ; vreu s
s fia cu deosebita attentiune la respectivii intrebu numai c : acelle districte cari sunt
. d'in amintit'a lege pentru c, reformandu subordinate acestora domni inspectori, cum
institutele mediocre, si romanii s se bucure sunt elle inspectorate si grigite candu nici
acei inspectori cari sunt necurmatu la ofiu fapta de beneficiele vieii de statu. Addeveratu, iu bugetn sunt preliminate 4000 fl. ficiale loru, chiaru, dupa dechiaratiunea dlui
pentru gimaasiulu romani, d'iu Brasiovu ; inse, deputatu Zichy, nu potu satisface chiamrii
ou. Camera, acesta summa e ilusioria ; c-ci loru daca nu lucra di'a intiga, dcu, cum
gimnasiulu nici n'o capeta, pentru c e lega sunt ele inspectiuuate si grigite, landu inspec
ta de astfelu de conditiuui, caroru-a inspec- torii loru, asta-di reprsentant! in acsta Ca
ctiunea acestui gimnasiu, nepotendu sacrifica mera, absen a nu dle, ci lune intregi ? !
caracterulu lui confessiunalu, nu pote cores (Aprobare d'in stang'a.)
Totu-si, on. Camera, sperandu c dlu mi
punde, si asi acestu titlu d'in bugetu este
nistru va face dispusetiuuile necessarie peutru
in addeveru illusioriu. Si in acsta privintia
voiu propune la loculn seu o moiune. Aci delaturarea acestei difficultti, precum si a to
vreu numai s constatu, c pentru cultur'a turoru celloru-alte ce impedeca crescerea si
natiunalittii romane d'in partea statului nu invetiamentulu poporului, si fiindu convinsu
s'a facutu si nu se face nimic'a. Si binevoii despre bunavointi'a si zelulu Dsalle, acceptu
a crede, ca nu e bine asi. Cu ctu mai mul bugetulu. (Aprobare d'in stang'a.)
Albin'a."
ta grige porta guvernulu pentru cultur'a po
porului romanu, ca attu mai muli patrioi
va cascig patri'a,
Institutulu de creditu si economie .Ablina"
Si eu interessulu natiunali'tii romane d'in Sabiiu ni areta urmatoriele rsultat aile
lu-potu adduce in deplina concordantia cu pa- activitii salle in periodulu de la 10 Aprile
triotismulu, pentru c eu, care am fericirea a 1872 pana in 31 Decemvre 1872, si a nume :

Activ*.
fi.
cr.
Rate restante d'in capitalulu de
aciuni, incassande pana 1.
Febr. 1874.
. . . . . 154.371 61
Effecte de valore dupa cursulu
d'in 31. Decemvre 1872 . 10.332 72
Portfoiulu de schimburi (cambie) 48.206 12
mprumute la membrii reuniuniloru de creditu
. . . . 150.041 50
Spese de fondare
11.145 90
Mobilie
2.538 54
Provisiune de tipariture
. . .
600
Monete
86 80
Debitori
701 50
Starea cassei la centrala 2.405 14

3.380 14
5.785 28
383.808 97

Passive.
Capitalulu de aciuni . . . . 300.000
Fondulu de garania allu reuniuni
lor u de creditu . . . . 30.102 50
4 0 % iuteresse la fondulu de garautiaallureuniuniloru de creditu
444 72
Fondulu de rserva geueralu . .
4.264 20
Creditori
12.999 25
Inter, incassate peutru anulu 1873
1.224 03
Cascigulu curatu
8.601 40
383.609 97
Precum se vede deci d'in acestu bilauciu
cascigulu curatu allu institutului Albina" iu
celle 8 lune de activitate este de 8601 fl. 40
cr. si afara de aceea unu fondu de rserva de
4.264 fl. 20 cr. ; cu totulu asi dara venitulu
curatu allu institutului e de 12.865 fl. 60 cr.
Acestu-a e unu resultatu fra indoiela iinbucuratoriu, si daca romanii voru imbracisi pre
venitoriu acestu institutu romanescu cu mai
mare cldura, daca fia-care va concurge si caut
a-si fruptific denariulu economisatu la acestu
institutu, seau la casu de strimtorare va caut
ajutoriu aici, ra nu la alte institute strine,
seau chiaru la privai, cari li iau nisce carnete
infricosiate si tiranice, atunci de buna seama
resultatele viitorie au s fia multu mai favora
bile si imbucuratorie.

Autorulu acestui articlu, on. Camer'a, a

dsu unu mare addeveru, si dlu Jkai, prin
ptoiectulu seu de resolutiune a vrutu numai
nflorirea comuna a tierrei. Si daca toti
magiarii ar cugeta astfelu, daca n'ar fi numai
tolerani facia de cultur'a celloru lalte natiu
nalitti, cl ar manifesta si buna vointia facia
de dreptele loru aspiiatiuni culturali, cu unu
cuventu, daca naiunea magiara, si asi cea mai
tare, cea domnitoria , n'ar fi attu de jalusa
facia di' celle lalte, atunci abi ar essist cestiuue de natiunalitte. Dorere inse, on. Ca
mera, acst'a nu e asi, pentru c, nici amintindu litteratur'a celloru lalte natiunalitti, ci
numai institutele de invetiamentu ale acelloru-a,
elle nu numai c nu se spriginescu d'in par
tea statului, ci d'in contra, sunt impedecate fi romanu, me tienu asi de bunu patriotu ca
Perceptiunile
preste totu facu
nu approbu acea po 509.932 fl. 96 cr. E r o g a t i u n i 1 e inca
prin mai multe dispiisetiuni all guvernului, si ori si care magiaru,
chiaru si prin lege. Nu aceea este deci banu- ! litica ce tientesce magiarisarea preste totu ; dau totu acesta summa. B i l a n c i u l u in
l'a natiunalittiloru, c statulu lace multu in- ' pentru c acesta politica nu descpta, ci tem- stil utuhii cu finea lui Decemvre au. tr. este:
f

deB

VARIETI.
,*,,, {Rogare.) Societatea de lectura AlexiSncaiana* a junimei romane de la facultatea
teologica d'in Gherl'a in 23. Februariu a. c.
cu occasiuuea instalrii Pr. S.Sale noului Eppui
tienendu siedinti'a a IlI-a publica, fu onorata
de o corona strlucita de ospeti, cari consi
derandu scopulu Societii nostre, si vediendu
c acellu-a numai dispuneudu de materia si-lu
pote ajunge se ntreceau unii pre alii adu
cnd ii-si offertele loru, si tocmai d'in acesta
causa s'a facutu una indessare mare la mes'a
de conferire, ctu -,u amu potutu lu notitia
despre unii d'intre acei brbai benefacutori. Dreptu aceea rogmu cu tota onorea
pre acei Onorab. Domni, cari aru fi observatu
a nu se fi insemnatu cu aceea oceasiune, s
benevoesca ctu mai currundu a ne incunnoscienti pre caile privata despre pretinitulu
nume, caracteru, locuintia si ctu au offeritu,
c s-i potemu scrie intre membrii fundatori
seau benefacutori ai Seciettii nostre ; totu
una data s ni potemu ersprime recunnoscinti'a ctra acei brbai generoi naintea On.
publicu romanu. Gherl'a in 7. Martiu
1873. - - Vasiliu C r i s t e presiedinte.
Stefanu B e b r e a n u notar, corresp.
.** ( t N e c r o 1 o g u.) Georgiu Sierbanu
parochu gr. or. in Nadlacu d'impreuna cu fii,
sei Michaiu jude reg. cerc. Theodoru candid,
de preotu, Georgiu candid, de adv. Alettandru stud, si d'impreuna cu ficiele Elen'a si
sociulu ei Jonu Lucutia] candid, de preotu,
Emilia si Alesandr'a deplnge pre iubit'a s'a
socia si respective marna si socra Pulcheria
Tiervencoviciu carea in 8. Martiu 1873.
c. n. dupa suferintie grelle in allu 56. annu
alu etatei salle, a repausatu in domnulu. Fia-i
tierren'a binecuventata !
%, (f B l a s i u
24
Februariu
1873.) Joi, in 20 ale curentei petrecurmu la
mormentu in comun'a vecina Tr pre N i c o l a u B e g n e s c u , repausatu in etate c
de 50 ani. Nicolau Begnescu a fostu nascutu
in prtile sudostice aie tierrei unguresci, de
unde inca inainte de 1848 a venitu in
muutii apuseni si s'a casatoritu acolo. Dotatu
eu versu destinsu si miestru in cantari la an
nulu 18481849 c unu allu doilea Tirteu
insulleti ostile romane la lupt pentru derep+

68
primitu de camer'a represent'entiloru cu Revist'a commerciala de eptemama
maioritate de voturi. Tirolensii, Cehii,
Pesfa, 8 Martiu. Primaver'a ce in annulii
Polonii si cei-lalti slavi ai Cislaita- acestu-a s'a ivitu cam timpuriu, pare a se si
niei inse ,
protestandu s'au abtie
sustien ; iu decursulu acestei septemane tininutu si de la desbaterea si de la pulu a fostu mole si insocitu de ploia mai
votisarea supr'si acelui projectu si au multu calda de catu rece, carea a ajntatu fork
parasitu chiaru si Adunarea. Pre de
multu la vegetatiunea holdeloru. Starea termoputatii Dalmatieni, locutienetoriulu Ro
metrului a variatu iutre -f- 10 si + 11, ct
dich d'abi in ultimulu momentu si finea septemanei inse cadi pana la + 4. Padupa multa framentare si promissiune mentula se lucra peutru semenaturele de ven
de ceriu si pamentu i-a potutu ndu oiele s'au scosu pretotindenea la pasciune, prit
pleca a vot pentru faimosulu projectu. ce se crutia nutretiu forte multu. Starea hol
Multu mai cu annevoia au potutu c deloru este multiumitoria, si daca tempulu va
tiga pentru acesta treaba pre b. Pas- continnu a fi totu asi de favorabilu, atunci
cotini, dep. d'in Triestu, si Tau potutu se pote spera si la unu secerisiu manosu. Sta
rea apei, ca de regula in acestu annu-tempu,
II. P r a c t i s c h e
G r a m m a t i k numai astfelu, ck contele Juliu An
drssy
lu-cercet
pre
Pascotmi
in
locus'a cam urcatu, inse de inundatiuni nu se ports
der romanischen Sprache" nach O 11 e nd o r f s M t h o d e von Ionu M a x i m u, inti'a sa in s; eciale misiune a impe- mare grige ca alta-data, de-ora-ce in estu-anm
(ad. Grammatica practica a limbei rom. dupa ratorelui si i manifesta dorinti'a monar- nici chiaru gavaunele muntiloru innalti nu asmethodulu lui Ollendorf.) Sabiiu 1871. Pre cului, c cetatea Triestu macaru prin cundu mare massa de neua. Navigatiunea i
tiulu 1 fl. 25. cr. v. a. (legata, cu table de unu votu se fia conlucratu la opulu incepntu si primele nai cu cereale a si sosii
barthia si calciu de pandia, 18 cole, s. reformei electorale. Consultatiunile de- aici de pre Dunre in josu.
277 pag.) Frundiarindu prin ambele aceste legatiuniloru voru tien panainJuniu.
Gru iu terminu de primavera fl. 7.55 ban;
crti, cu prere de reu observramu defec- Dietele se voru convoca la tomna si si marfa; in terminu de tomna fl. 5.74, in fin
tulu commune mai toturoru crtiloru de acestu dupa inchiaiarea sessiunii, senatu lu im si cu 5.68.
soiu, c regulele grammaticali si mai allessu periale se va deschide, deca reforra'a
Secara fl. 4.30 bani fl. 4.35 marfa. celle orthographie nu sunt applicate precum electorale se va santiun si alegerile Ovesu fl. 1.55 bani. Porumbii (cucurudiu
directe 3e voru esecut. In camer'a boar trebui cu scumpetate, in essecutare.
pana la fl. 3.62. Rapitia fl, 11.25 per co
ieriloru principele Windischgrtz a agi
bulu (galeta); lastatiuni 9 fl. per cubulu.
III. Catalogu generale" de crti roma
tatu contra reformei electorale. Polonii
nesci allu librriei S. Filciu, proprietatea lui
Farina. Nr. 0 fl. 17, nr. 1. fl. 16.50, ni
numai in ultim'a septemana a sessiunii
Juliu S p r e e r , in Sabiiu, Piati'a-mica, Nr.
2 fl. 16, nr. 3 fl. 15.50, nr. 4 fl. 16, nr.
voru fi provocai a se presinta in ca
424. pre 23 pagine. Acestu catalogu, prin
fl. 13, nr. 6 fl. 11, nr. 7 fl. 10, nr. 8 fl.
mera. Iu 14 larte camer'a boieriloru
care se nullifica celle anteriori, se d numai
nr. 8 ,fl.7.80.
va elege comissiunea de 9 membri, care
acelloru-a gratuitu", cari voru tocmi crti
Fructe cu pasture. M e i u calitate turcesc
se va consulta despre reform'a electorale.
cehi pucinu de 5 fl. v . a. La 10 essemplarie
fl. 3.15 per 82 pdi vienuesi, calitate ung. i
I s p a n i ' a . Cortesii luar in consi- 1.75 B o b u a 1 b u fl. 4 per cent. v
se d 1. gratuitu.
deiatiune propunerea despre defigerea malu. M a z e r e f l . 68 ; L i n t e fl.
dllei pentru nou ele alegeri si couvoca- 6 cent. M a c u albastru fl. 11, suru i
F r a n c i ' a . Thiers dise in discur- rea constituantei. Presiedintele camerei 8 merti'a S e m e u t i a d e c n e p a !
si alu ministeriului tienuia discursuri 3.30 per 60 pdi vienneai, forte cutata.
b u I u seu intre altele si aceste : Elu nu
suatuesce a proclama RepubKc'a, ci a patriotici. Cestu d'in uima accentua poPorci. ung. si serb. de 280 -340 p
face ceva d'a intari provisorinlu actu Iitic'a de mpciuire si provoca conser pana la 31 cr., peni 29 cr. D'iu Ungari
ale. Detorintia Adunarii nationale este vativii a pune incredere in Republica. infer, s'au addusu 6860 porci, d'iu Tranai
,*, (B a 1 u 1 u r o m a u u) arangaitu in
a face pace si a elibera territoriulu. Pa Mulime immense de poporu saluta vo- vani'a 1590, d'iu Serbi'a 1110, d'in Romi
estu annu in Sab'iiu a fostu nu numai forte
na la ajungerea acestui scopu se estinde tulu cu entusiasmu innaintea palatului ni'a 70. De aici s'au transportatu in Unj
cercetatu de romani si strini, ci si un'a d'iumandatulu Dvostre. Thiers dechiara, ca congressului ; cetatea este pre de plinu super. 310 la Vienn'a 3280, la Prag'a 79(
tre cele mai cordiale si splendide petreceri ce
Republic'a este guvernulu legale. (Unii liniscita.
preste Oderberg 1020, preste Bodenbac
s'au datu candu-va in salonele Iuiperatului
In Barcellon'a se proclama republic'a 1010, in Bud'a-Pest'a s'au consumatu 222i
striga ; Provisoriu !) Thiers' respunde,
romauu." 60 parechie au jocatu Roman'a" si
nu e votb'a se creamu o republica defi federativa ; ministrulu presiedinte a si Transito 460, la-olalta 9090 bncati, si mai it
vreo 200 parechie Cuadrillulu." Unii teneri
nitiva, ci o republica conservativa. Elu caletoritu acolo, fiindu ca misckrile d'in mane o provisiuue de 51.746 buc. de poreromani s'au produsu si cu BatutV si Ca- recomenda toleranti'a opinuiniloru in Barcellon'a se provocar prin faim'a, ca
'Unsore de porcu, frabutoiu fl. 31.503!
lusierii". Multu a contribuiii la splendorea interessulu patrioticu si, in fine, rog guvernulu d'in Madridu aru fi trantitu.
cu butoiu cu totu fl. 33. Uns. americaua f
balului, Dna Elia M a c e l l a r i u , patron'a Adunarea nationale a primi projectulu Pre insul'a Portorico se proclama repu
30 31. Clisa (laidu, slnina) de esti
bal. si alte multe amabile domne si fromos comissiunii de 30 spre binele tierii. Dis
blic'a fara a se sc vre o contur batiu ne. annu fl. bl32, afumata fl. 3334. - &
domnisiore romane si strine. Succesulu imbu- cursulu lui Thiers fu primitu cu appla
fl. 2930.
curatoriu in mare parte se pote multiumi ze- use de ambele centruri si de unii d'in
Prune. Marfa de frunte fl. 12.25 12.li
l o s i l o i u Dni membri ai comitetului anmgiatodrpt'a si stang'a. Dupa aceea, intromarfa
mai de uiidilocu fi. 11.50.
Seir
riu. Cu tote c balolu a fostu splendidu chia ductiunea projectului fu primita cu 475
Pei de oia, de Germani'a cu lan'a pre ell
M a d r i d u , 11. Marie. Deputaii
ru si innaintea unoru strini, se spera c ve- contra 199 voturi, Adunarea respinse
cu
cte
fl. 3.203.80 parechi'a si 2 la sui
nitulu curatu, menitu pentru seopu filantropicu, apoi cu 4 5 5 contra 89 voturi unu amen- radicali ai Andalisiei deciser intr'o
rabbatu.
Pei turceti si serbesci usiore cu i
assemene va fi imbucuratoriu.
damentu, referitoriu la sustienerea sta Adunare, a convoca pre toti deputaii 115125, grelle fl. 130145 per 102 b
* (D e n u m i r e.) D. Ionn
O p r e a - tului quo, si primi cu 389 contra 232 Andalusiei si a propune, c statulu fecti. P e i d e m u e l u fl. 60 72 per 1(
n u, fostu practicante la tribuualulu d'iu Chi- voturi art. I alu projectului de lege derativu andalusianu s se organisedie
bucti. P e i d e i e d u de Transsilvaui
chind'a-mare, este nuroitu cancelistu la crtile alu comissiunii de 3 0 , care reguldia pre basea liberttii comerciale si poi190200 fl. pentru 100 bucti.
funduarie totu d'acolo.
referintiele presed. repu bl. facia de Adu- turile Andalusiei ti se dechiare por
Pei lucrate. Pana la 40 pndi cu 104108
( R e c t i f i c a r e . ) Intre generoii narea nat.; assemene si cei antai duoi turi libere.
paua la 45 pdi 108110 fl, tertie grei
M
a
d
r
i
d
u
,
11.
Marte.
Aici
se
domni contribuitori , cari. au ajutatu pre paragrafi ; i art. II. Stang'a decise a
forma centrulu federativiloru revolu- 104--106 fl. Pei de vitielu fi. 19020,
Aless. P o p s i o r u, studente montanistu in vot pentru projectulu de lege. Dtsbat
tiunari, Consiliulu de minitri incre- marfa buna prim'a fl. 215 per centenari
Siemnitiu, sunt a se mai insir si DD. Cons- terea se va continua.
dinti pre Piy Margall cu presidiulu Pei de vitielu de lustruitu (vicsu) fl. 2602
tantinu P a p f a 1 v i, canon. metr. Vas,
. Dufaure in siedinti'a ad. nationale
ministeriale pana va absenta Figueras. Pei de callu fl. 115120 ; calitate usioi
B i a n u si u n u c i n e-v a, cte cu 1 fl. combtu amendementulu presintatu,,duM a d r i d u , 11. Marte. Ministrulu 6810 pundi 8590 fl. per. centeuari
Ionu F r a t i 1 a 50 cr.
pa care Adunarea nationale aru av s
( R e c t i f i c a r e . ) Correspondinti'a decid, cari sunt caurile , in cari de interne comunica Adunrii nat. c
Barcellon'a
Propriei, edit, si red. respundiet. :
mea intitulata de langa riulu Almasiului" es- Thiers are se fia ascultatu. Dufaure do- capitanulu generale d'in
parai
postulu
seu
in
momentulu
sta iu pretiui'a foi'a Federatiunea" Nr. 115 cumentdia necesitatea d'a las ministe
ALESSAKDSI1 ROMAN
celu mai criticu ; guvernulu nu lu-va
an. 1872. intru deonestarea si stricarea nu riului acsta decisiune. Amendamentulu
melui cellui bunu, a parocului d'in Top'a-San- se respinse dupa aceea cu 4 9 9 contra laB nepunitu. Mai departe ministrulu
Sifilitica si impotenti'a,
esprim speranti'a, c lui Figueras i
craiu [Comit. Clusiu) fiindu c pornissemu
263 voturi. Articululu referitoriu la rev
a
s'iccede
a
restitui
ordiuea
in
Barcel
dupa informatiuni nebasate pre addeveru, ca gularea cestiunii -de interpellatiune se
fia v e c h i e s u d e curuiid
lon'a. Martos, presiedintele camerei de
atari d'in litera in litera tote le revocu, prin accepta.
nscute,
misfion Nouele alegeri sunt escrise
urmare D. Ioanne B o c h i s i u remane de
P o r t u g a l i a . Guvernulu reporta
pre 10 Aprile si nou'a Adunare se va se voru trata dupa metodulu homeopaticu
preotu activu facia cu baseric'a si cu scol'a. intr'o siediutia secreta a camerei deput.
Dr. I. E r a s t, Pest'a, strad'a idoliloru (Gi
Autorulu articlului De langa riulu Almasiu- despre referintiele tierii facia de cele deschide in 1 Maiu.
tergasse) nr. 6., etagiulu II., usi'a nr. 15.,
la 25 ore dupa media-di.
1 ui*. (Este dreptu a repara rulu facutu, fru- lalte poteri europene, si affirma, c sunt
Aceste
morburi se trateza a desse ori
mosu a recunnosce gressiel'a, dara este cu amicabile, mai alessu cele catra Ispa
B u r s a cerealeloru.
mdulu
celu
mai usioru cu dose mari de io
multu mai bine a nu prea grbi cu i;rd'a 'n nia. Press'a ministeriale esprime indeVienria, 8. Martiu ( D e p e s i e
o f f i si argintu viu, si acst'a se face numai s
Turd'a. Red.)
stulirea sa, c tote poterile au espri- c i a 1 e.) G r a u, ungurescu 8687 pundiloco ajungerea unui resultatu momentanu. Patet
matu pre caile diplomateca interessarea AraboD'a fl. 8. S e c a r a de Moravi'a 80 vindecai in modulu acestu-a voru cade n
loru pentru dinasti'a portugiesa, facia pndi loco Florisdorf fl. 4.90, austriaca 7980 curundu seu mai tardu in morburile ct
(Bibliografia) D. Iul iu S p r e e r, de evenimentele ispane. Camer'a b"i- pudi loco Vienn'a fl. 4.80 ; secara de Weissen- mai infricosiate, inctu inca in aduncele befc
netie voru av, dorere, a sufferi greu de ct
proprietariu allu librriei si editurei lui S. riloru primi projectulu de lege, referi burg 80 pndi loco Florisdorf fl. 5. O r d i u
secintiele acestei tratri usiore si superfice
F i 1 c i u ni tramise cte unu essemplariu toriu la convocarea reservei. Episcopulu slovacescu 63 pndi loco Neuhusl fl. 3.63, un Scutu contr'a acestora feliu de pericle of
d'in urmatoriele producte lit. apparute de cur- de Vizeu, capulu partitei reformatorie gurescu 7374 pndi loco Vienn'a fl. 3.85. metodulu de tratare homeopaticu, care, preci
rendu injeditur'a Dsalle : I. S c r i p t o 1 e g i'a combat acestu projectu. In tierra domO v e s u ungurescu 4852 pndi transitu Vi este cunnoscutu, nu numai c vindeca dorei
celle mai nvechite, ci effectulu lui este 8
s'au modulu de a iuveti cetitulu scriindu. nesce pace deplina.
enn'a fi. 1.282.08, dto 52 pndi fl. 2.222.25
de binefacutoriu, inctu nu lassa nice cea i
Indreptariu pentru nvetiatori ia tractarea
A u s t r i ' a . Projectulu de lege de merti'a noua austr., dto 4952 pndi transito mica temere de urmri relie. Diet'a ce se
Abecedariului de V: siliu P e t r i , profess, spre reform'a electorale, fetulu germa
Vienn'a fl, 3.823.98 per centenariu, dto fl. prescrie este simpla si usioru de tienutu.
preparnd. Sabiiu, 1872. Pretiulu crtii infas- niloru centralisatori,hi dileie trecute fu 1.561.58 per 50 putidi viennes!.
(212;

turele celle mai pretiose ale omului. Candu

perfidulu Hatvani calc hotiesce Abrudulu, tribunulu Begnescu numai cu mare necasu scap
de ghiarele lui. Intru assemene periclu f ellu
si la Dev a vr'a dupa intrarea muscaniloru,
c a D d u acesti-a se retraser dinaintea lui Bem.
Apoi s'a facutu preutu de legea orientale, si
a tostu applicatu la episcopi'a d'in Sabiiu.
Mai tardu a trecutu la uniune si a propusu
cntrile baserecesci si si ritulu. Cardinalulu
Yiale Prela, pronunciulu jFalcineli si alti ro
mani ce au venitu la Blasiu in cele doue
missiuni aile papei, s'au farmecatu prin frumseti'a melodieloru orieutali cantate de Begnes
cu, si si-au procuraii notele loru. In fine f
parocu iu Tr. Fi-a-i tierrin'a usiora !
*** (f N e c r o l o g u). Ioanne Cotm'a
fostu proutu in Petriceiu, m 26 Febr. a. c.
au repausalu in Domnulu, in etate de 6 1 .
anni si allu preutei 38, lassaudu in doliu iupressibile si in cea mai deplorabile stare materiale pre socia-sa G a f i a nasc. Sabu cu
trei fiice ueassiediate cari lu plangu si gelescu
d'impreuni. cu fi si A c t o n i u , Docente
in Portiu, I o a n n e preutu in Chiesdu si ginerii si D e 1 e i u not. com. F i 1 i p p u,
theol. abs. precum si fiicele salle J u l i a n n 'a, M a r i 'a, R a c b i l ' a si S o f i ' a, relegate numai la spriginulu fratelui loru Ioanne.
Repausatulu au dussu una vietia pia, sacrificanduse missiunii salle preutiesci si crescerii fiiloru
si, pre cari i-a invetiatn iubirea lui Ddieu
si a naiunii. Pentru eminentele salle caliti
s'au bucuratu de stim'a generale a intregu
giurului. Fia-i tierrin'a usiora si memori'a
neuitata. Chiesdulu Silvaniei.
* (N o u d i u a r i u p o 1 i t i c u.) In
Bucuresci ra apparu unu diuariu romanu politicu S p e r a n t i'a," appare in fia care
Joi'a si Dominec'a. Noue ni sosi numai do la
nr. 4 in coco, astfelu deci neci nu potemu co
munica programmulu acelui diariu.
1

ciorate (broshirata) este 1 fl. 20 cr. v. a.

Acestu opusioru, d'in care in an. 1871. esssse
6 cole, acum'a se d completu in man'a cetitoriloru si cuprinde pre 10 cole si 156 pag.
Partea I. Cunnoscintie preliminarie : cugetatiunea, vorbirea, B c r i e r e a si cetirea n desvoltamentulu loru istoricu, apoi metodurile preste
totu (aile literisarei, sillabisatiunii, cellu foneticu si allu scriptolegiei). Partea II. Scriptolegi'a in specia, a) Teori'a si.b) P.assea,
in fine c ) materi'a de privitu. Dessemnarea
linieloru este illustrata cu figure in testu.
Autoriulu si-a.' data tota ostenel'a de a da o
carte buna in man'a invetiatoriloru caroru-a
o si recummendmu cu plcere.

electrice.

S'a tiparitu in Pest'a 1873. prin

Victor H o r n y a n s k y

Strad'a IdoliloruNr. 20.