Revista Pentru Istorie, Archeologie Si Filologie, Volumul 07, Fascicula 1-2, 1894

REVISTA
ZJ
PENTRU
ISTORIE, ARCHEOLOGIE i FILOLOGIE
SUB DIRECTIUNEA
LUI
GREGORIE G. TOCILESCU
Metnbra al AcadetnieiRomane, profesor la Universitate.
t,'
"
r.1
;
VOLUMUL VII
FASCICULUL I
CU 8 ?LAME de STAMPE §i FACSIMILE.
II ,
BUCURE§TI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU
Strada Berzei, 59. _
1893
veZr Fasciculul al II-lea va apare pans la 15 Decembre 1893.
6.
www.dacoromanica.ro
rt
Revista pentru Istorie, Archeologie Si Filologie apare de 4 on

pe an In fascicole de 12-15 coif in 16 cu numeroase stampe, gravurl §i
facsimile, formand in fie-care an cloud volume cu cel putin 400 pagine.
Costul abonamentulul pe an este de lei 40 ; iar pentru profesorl, in-

stitutorT, invatatori qi student!, lei 25.
y. Pentru tot ce priveee redactiunea, a se adresa D-lui Gr. G. Tocilescu,

' strada Prima-veref No. 40, Bucuree.
In ce se atinge de administratiune, a se adresa la stabilimentul
d-luI I. V. Socec, strada Berzel, No. 59, sari la libraria Socec & Comp.
Ca lea Victoriel 21.
SUMARUL:
Pagino
V. A Urechia, Din istoria secolului XVII 1 33
Tamm,{ Ueber die Weltstellung Rumaniens
Traugott
Situatia geografica a Romaniel .. . . . I 34 67
Aurelia Candrea, Cate-va substrate latine vulgare 68 96
Michel Soutzo, Essai de restitution des systemes monetaires Macddoniens
des rois Philippe et Alexandre et du system° monetaire
- Egyptien de Ptolemee Soter 97-114
Mihail Canianu, Din psicologia poporana. (Deochiul fi faptul) 115 191
Gheorghe Popa, Poezia poporana, la Romani 192-228
Dr. I. Gherghel, Despre navala Ungurilor asupra cetatel Constantino-
poll, la 934 229-235
Emil M. Teodorescu, Obiectele muzeulul din Odessa referitoare la trecutul
Romaniel 236-240
Stampe si facsimile
,
www.dacoromanica.ro
-1
REV ISTA
PENTRU
ISTORIE, ARCHEOLOGIE i FILHOGIE
SUB DIRECTIUNEA
LUI
GREGORIE G. TOCILESCU
Membru al AcademieY Romine, profesor la Universitate
VOLUMUL VII
CU 0 CHARTA, 29 STAMPE gi FACSIMILE
BUCURE§TI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECTY
Strada Berzei, 59
1894
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATER1E A VOLUMULUI VII
Pagina
Candrea Aurellii, Cateva substrate latine vulgare 68-96
Canlanu Mihail, Din psichologia poporana: Deochiul fi faptul 115-191
Florescu- Bonifaciu, Idea lul lul Balcescu 301-323
Gaster M., Alexandria Bucovineanit publicata pentru fntitia oar& . . . 334-366
Gherghel I. Dr., Despre navala Ungurilor asupra cetatil Constantino-
poll, la 934 229 235
lonnescu-Gion G.I., Din istoria gi comerciul Bragovulul la fnceputul sec. XVI 324-333
Liuba Marcu Sofroniu, Miscelle: CapcaniT, adicit Tatarit 42S-432
Melchisedec Episcop, Dout, urice slavone : unul de Ia Dias voevod a. 1432,
gi altul de la Stefan cal Mare, fara data. 370-376
.Onciul D., Uric de Ia Roman Voda a. 1392 . 367-370
Pope George, Poezia poporana la Romani 192-228
demob Insula *erpilor 390-416
Sarcu P., Un uric inedit de la Stefan cel Mare, 1470 377-383
Ioutzo Michel, Essai de restitution des systtimes monetaires Macddoniens
des rois Philippe et Alexandre et du systeme monetaire Egyptien
de Ptoldmde Soter 97-114
Ueber die Weltstellung Rumaniens
"Tam Traugott,
Situatia geograflca a Romaniel
} 34-67
Teodorescu Emil M., Obiectele muzeulul din Odessa referitore la trecutul
Romaniel. 236-240
Tocilescu Gr. G., Prospect.
. Sur le monument triomphal de l'empereur Trajan a Adam-
Klissi (Dobroudja) et la vile de Tropaeutn Trajani . . . 241-253
ft n Nouvelles recherches our is monument de Tropaeum . . 254-259
Monumentul triumfal al luf Traian de la Adam-Klissi . 260-300
n Balade poporane culese fn m-rea Hurezuluf 417-427
Urechia V. A., Din istoria secoluluf XVII . 1-33
Xenopol A. D., Done documents din timpul ocupatiel Olteniel de Nemtl,
1718 1719 383-385
Cel maf vechia episcop roman din Transilvania 386-389
www.dacoromanica.ro
Se implinesc zece ani de cand, intemeland _Revista pentru
istorie, archeologie fi filologie, sperm ca voin putea scoate
la lumina regulat cite 2 volume pe an, ceia-ce ar fi Lout
asta-zi ca publicatiunea sa ajungt la 20 de volume.
Ea insa abia daca numara 6 volume, pe earl cu tot
felul de sacrificii, in mijlocul indiferentei publicului mare
§i mic, izbutii tariv-grApi§' sa le incropesc.
Aceasta n'o spun ca o plangere ; cand la nol se cite,§te
aka de putin, §i card serioase i mai putin, ar fi fost
de mirare, ca o revista cu materii atat de speciale, sail
fi gasit cetitori mai numerqi, sprijinitorl mai statornicl §i
mai calzi.
An fost totu§i cati-va, carora cu atat mai mult le da-
toresc recuno§tinta, §i earl imi dan §i acum indemnul sa
reincep publicatiunea.
De asta data eel putin, soarta Revistei pare a fi mai
asigurata : libraria Socec a luat asupraii editarea el, iar
un numar de sub-scriptori garanteaza o parte din cheltue-
lile tiparului.
Aceasta este destul, pentru mine ca §i pentru vechii
i nouii mei tovara§i de lucru, ca sa ne punein din non
pe munca, in cugetul curat, ca lucram pentru innaintarea
adevaratulul studio al istoriei nationals, i ca intreprinderea
noastra va psi in patriotismul Romanilor toata imbrati§a-
rea i buna-vointa.
Cu aceasta incredere redeschid Revista pentru Istorie,
Areheologie fi, Filologie.
Gr. G. TOCILESCU.
Bucurepl, .r Nombre 1893.
www.dacoromanica.ro
DIN 'STOMA SECOLULUI XVII
.,'...,.../..
1665-1700
I.
Trel factorI fatali1) incep catra finea secolului al XVII-lea

a se introduce la faptele nationale. Unul din el este vechid,
darn reinoit din alts, directiune de cat pana. atuncl. Romanimea
avusese ca vecinatate pre Poloni, Ungurl, Tatarl, Turd, §i
gloria strabunilor fu de a fi sciut sa, contrabalanseze pre unul
prin altul §i sa, dud, prin mijlocul tempestel nava nationall,
gata mered a fi inghitita de valurI, tot-deauna e§ind pe dea-
supra lor, gratie maturitatei §i intelepciund carmacilor el. Pe
langa vecinatatea aceasta, Inca de la sfar§itul secolului al XV-lea,
de sub Stefan cel Mare Romanii din Moldova iad in Ware
de seams un not vecin §1 din primul moment cauta a utilisa
pre acest vecin, constituindu'l factore not in combinatiunile
politice, tinzand la conservarea §i desvoltarea statelor romane.
Acest not vecin cu care Stefan intro, in inrudire prin casatorie,
fu unul din stramo§il Tarilor ruse§ti.
Directiunea politica data de marele domn fu adesea ur-
marita de succesorl de al 14 dar numal la finea secolului al
') Am numit a1ti datil fatali, factoriT cart nu depind de voin(a natiunilor. Nu de-
pinde de Romania sil aibe sail sil nu aibe vecinT ca: RusiT, AustriaciY, UnguriT etc. Nu de-
pinde de RomanT ca A aibe orT sit nu aibe tnsusirile bune orT scilderile inerente rase latine,
etc. (VezY In Buletinul Instrucliund public din 1867, prima mea lectiune dela facultatea
din BucurescY. VezY de asemenea articolul met[: Despre determinism In Istorie, publicat In
Ateneul ronan din IasT, edit. In 8°).
38,077.Rev. p. 1st., Arch. ,si Fit. 1
www.dacoromanica.ro
2 V. A. ITRECHIA
XVI-lea §i in cursul celui al XVII-lea Domnii Romani lor da-

dura espresiune reala, neindoioasa directiunei politice indicata .
de Stefan cel Mare, aliindu-se direct cu 'Tuft Moscovel.

G-re§it-au cu aceasta succesoril lul Stefan cel mare ? Gre
§it-a insu§i Stefan cel mare ? Summi sunt, homines tamen I
De-au gre§it Domnii de la finea secolului al XVI-lea §i
cel urmatori din al XVII-lea, vom vedea studiind chestiunea
cu nepartinirea ce pie apururea am pus la cercetarea faptelor
nationale, ne-voind de a face din studiul nostru ocasiuni, numaT
on -cat de grate, de laude pentru Romanime, ci un mijloc de
indreptare pentru viitorime din chiar constatarea gre§elilor
trecute. Inima dad, ne-ar fi sfatuit sa tacem scaderile, mintea
ar fi his inimel, cA, iubirea adevarata nu stA, intru a cruta pre
cel ce iubim de ceata ce poate acoperi lauda cu adeverirea
unor gre§ell, ci a cruta pre cel ce iubim de gre§ell noul pe
viitor.
De-a gre§it sau ba Stefan cel Mare indreptandu'§i catarea
catra neamul ce pe toata qiva mai cu tarie se semnala la re-
saritul Europei, putem aminti raspunsul nostru dat la cerce-
tarea domniel marelui Domn. Amintiti-vA situatiunea in care
se afla Romania pe la finea secolului al XIV-lea §i inceputul
secolului al XV-lea §i yeti aproba far& restrictiune cautatura
prietenoasa a Domnului tarel catra noul vecin. In lupta nesfir-
§ita cu Ungurul, Polonul era aliatul indicat de imprejurare al
Moldovel, cad de cand cele doul surorl, Maria §i Hedvigea,
avura de sori coroanele ungureasca §i polona, urmatoril for vor
fi competitori reciproci al acestor coroane. A ajuta pre unul in
contra altuia pentru a fi ajutat de unul contra altuia, era un
espedient politic care avea sa dea foloase Domnilor Romanimel
de la nord-estul Daciei. Dara veneau §i Mile de acelea, in care
Moldova stransa in partea despre rasarit de posesiuni poloneze,
§i in cearta fiind cu Polonia §i far& speranta de ajutor de la
Ungurl, ba amenintata Inca pe la sud de Turd §1 Tatari, urma
sa inteleaga importanta aliantei cu o putere care, prin situa-
tiunea sa topografica, sa apese asupra Poloniel. Aliatul pre
care Inca Alexandru cel bun '1 cata in contra Poloniei la re-
saritul tarii, Stefan §i unit din urmatoril sal, nu'l mai puteail
afla in Svidrigelonl, ci la Kiev, la Moscova. . .
SA insemnam de p'acuma ca pe la inceputul secolului al
XV-lea, a se alia cu Rup insemna §i pen tru Romanil din Mol-
dova ca §i pentru Ru§i, a lupta in comun in contra Poloniel.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA SECOLULTJI XVII 3
SA ma' bagam de seamy Inca ea la aceasta data, Moldova nu

era in contact imediat cu Rusia.
*
Al doilea factor concurand la evenimentele din Orient §i

in deosebi la cele din tarile romane, este Austria. Relatiunile
acestui stat cu Unguril urma Inca din vechime sa puny in
atingere pre Romani' din Principate cu acest stat in aparenta
departat de ele. Am vazut alta data, la domnia lui Petru Rare§,
innodari de interese §i de fapte intre Moldova §i Austria. Ele
s'at repetat in Muntenia meret. Nu vom aminti aci rolul Au-
striel fata cu Mihal Viteazul §1 succesorii lul, dar lectorul i§i
va aduce aminte de evenimentul cel din urma, de pacea de
la 1699, in care, §i de la care Austria se manifesta ca factor
de acum neinlaturabil in politica orientala §i deci §i a Prin-
cipatelor. Pacea de la Carlowitz intre Austria §i Turcia deschide
Austriei calea spre Orient (Drang nach Osten), pe cand, de
alta parte, incepe epoca de repede decadere a puterel turcesti.
*
Acest eveniment reamintit, sa aratam care este §i cel d'al

treilea factor de care mentionaram la inceputul acestui studit.
Cand un §iroit mocirlos se repede de pe munte e§ind
din matca sa, turburoasele sale unde ta§nesc in dreapta §i 'n
stanga §i pe tot minutul se intind malind totul sub valul sat,
doborand holdele ogorului, inmormantand florile campiei §i
facand sub aria soarelui o atmosfera de miasme ucigatoare.
Cataclism de asemenea natura, factor brutal-fatal la faptele
nationale, a fost potopul bizantin §i apol al fanariotilor, care,
de la Constantinopole porniti, tasni negrele sale unde in cam-
pia romans Inca, pe ici-colea, in secolul al XV-lea.
Daca pre factorul prim al vecinatatel (Muscalii) l'a pus ca re-
sorte not la faptele nationale, maturitatea politica a Domnilor no-
§tri, pre acesta insa '1 datore§te Romanimea numai comunitatel
de religiune §i caderei Constantinopolei sub Turd. §i in contra
acestuia, in restimpuri deosebite, n'a crutat romanimea san-
gele sat ca sa, II se opuna. Despre vremile in care acest not
cataclism a venit asupra romanimel, at scris Neculcea, Canta,
Enache CogAlniceanu, etc. call esclamat : Tined -va saracelor
tar' data sunteti putincioase de acum sl, biruiti nevoile 1" De-
www.dacoromanica.ro
4 V. A. URECIIIX
spre acest cataclism scriea cu durere cronicarul roman I. Ne-

culce, zicand :1)
A§a socotesc et cu firea mea aceasta proasta : cand o vrea
D-zeil sg faca sg nu fie rugina pe fier, §i Turd in Tarigrad
sg nu fie §i lupii sg nu manance oile in lume, atuncl poate
nu vom vedea Greci in Moldova §i in tara munteneascg, nici
or fi boeri, nici or putea manca aste doug taxi cum le mg-
nanca ; ear alt leac n'a ramas cu condeiul mea sti, mai pomenesc
ca sg pot ghici. Focul '1 stingi, apa o ezescl §i o abati pe
alta parte, vantul cand bate to dal in lgturi intr'un adg-
post §i to odihnesci, soarele intra in nori, noaptea cu intunerecul
trece §i se face iar lumina ; iar la Greci mild sail omenie, sail
dreptate, sail nevicle§ug, nici unele ca aceste nu sunt, sail frica
lui D-zeil ; numal cand nu poate sa, faca rail, se aratg cu blan-
dete, iar inima §i firea tot cat ar putea sa, faca rautatea.
*
A cerceta faptele Romanimel din secolul al XVII-lea este

fara a tinea seama, farg a to intreba de partea ce avura, la
ele ace§ti factori : vecinatatea §i invasiunea straina de o
noun natura, invasiunea greceascg, a voi sa, fad.' istoria
poporului roman §i a pune in comptul nematuritatei sale po-
litice toate zilele de doliil, de pas §i de cgdere prin care a
trecut de doi secoli §i mai bine, ar fi a face istoria nedreapta,
ar fi a aduce natiunel romane invinovatiri neintemeiate . . . .
Nu voina a lipsit poporului roman de-a lupta triumfgtor contra
factorilor Mali §i brutali cars s'at pus stavile neclintite in
calea propa§irel sale 1 . . .
Cat sange n'a curs pentru a curati rana adanca ce strai-
nismul facu in corpul natiunel t §i ce putea face Roma-
nimea ca sg impedice pe MuscalT de a deveni mai inteia depar-
tati vecini de oare-care ngdejde Romanimel, in contra altor
vecinL mai imediati §i apol vecini imediati, elemente fatale in
calea desvoltarei nationale ? . ..
§i iarali in ce sunt culpabili Romanil, cg Austria is pe
toata ziva mai mult o opositiune amenintatoare de cotropire §i ca
cu pacea de la Carlowitz devine factor inevitabil al evenimen-
telor din Dunarea §1 peninsula balcanica ?
On de dispus ar fi de a gasi vinovata Romanimea in
1) Very Let. torn. II, pag. 253.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA SECOLULUI XVII 5
fata invasiunei grecesci §i a relaliunilor sale cu Ru§iI §i Au-

striacii, istoricul nu poate, nu va putea a nega manifestari ne-
dubii a unei voinU, de a trdi ca nqiune romans, cu consciinta
deplina de sine§i, pana, §1 in zilele sale cele mai de Ingenun-
chiare, cele mai negre !
Aceste constatari a priori aduse, faptele Romanilor ce

avem a desfa§ura la vale, le vor confirms.
Nu ne vom putea da seams lamurita de mersul eveni-
mentelor in Principate cu incepere de la 1700 §i nici vom putea
continua apoi istoria secolului al XVIII-lea pana la 1774,
pana acolo adica, de unde am inceput a o tipari, pand nu vom
cerceta in cate-va pagine starea Principatelor sub ultimele
domnii ale secolului al XVII-lea. In adevar, nu se poate esplica
istoria unui seed, fart, a cunoa§te legaturile lui cu cel anterior.
Pentru ca istoricil no§tri de 'Ana acum ignorail aproape corn-
plect istoria secolului al XVIII-lea, de aceia n'at stiut sä es-
plice primele evenimente ale secolului al XIX-lea, de aceea
pentru ace§ti istorici, un Tudor Vladimirescu, un Lazar, etc.
at fost numai ni§te adevarati dii ex machina.
Vom face deci legatura istoriei secolului al XVIII-lea cu
acea a secolului XVII. Dart fiind-cd on -cat de izolate in apa-
renta at putut fi Principatele romane in orientul Europel, ele
totu§i fatalmente at trebuit sä primeasca incon§tiente sat con-
§tiente inraurirl de la desfa§urarea evenimentelor din toata
Europa, urmeaza mai intait st aruncam o rapede privire asupra
starei acesteia in jumatatea a doua a secolului al XVII-lea.
Apusul Europei rasund de cloud nume egalmente marl, de

§1 in direqiuni opuse, in secunda jumatate a secolului XVII.
Ludovic al XIV-lea (1643-1715) §i Olivier Cromwell (1649
1658) sunt acele cloud nume. Absolutismul monarchic in Francia
ilustrat cu un Olimp nemuritor de cugetdtori, de poeti §i de
arti§ti ; revolutiunea despotica de altd parte, aruncand funda-
mentele libertdtei engleze, a libertdtei tipice a Europel mo-
narchice viitoare, libertate pe care viitoril regi restaurati in
Anglia vor putea s'o amane in efectele el imediate, dar pre
care nici-odata, insa nu o vor putea nimici, on substitui
www.dacoromanica.ro
6 V. A. URECHIA
vechile fundamente de stat ale monarchiei absolutiste ; restau-

ratiunea lui Carol al II-lea la tronul englez (1660), moartea lui
(1685) §i avenirea la tron a lul Iacob a 1II-lea, rasturnarea ace-
stuia §i urcarea pe tron a lul Wilhelm al III-lea de Orange (1689),
razboiul lul Ludovic al XIV-lea cu Anglia, razboiul de succesiune
al Angliel care se sfar§este numal la 1697, nu sunt de na-
tura a da Angliei un mare rol in afacerile Orientulul. Numai
dupg 1697, cuvantul guvernului englez incepe a avea rasunet
puternic in afacerile centrului §i a rasaritului european. Vom
vedea pe ministrul englez, Paget, de la Constantinopole preo-
cupat de soarta Principatelor in legatura cu a Turciei §i im-
punand atat acesteia cat §i Austriei, obligatiunea de a face
pacea de la Carlowitz.
0 putere europeang care alta-datg era de mare pond in
cumpana evenimentelor, Spania, la finea secolului al XVII-lea o
aflam tot mai isolatg de restul Europel, isolare la care o con-
damna insg-§i situatiunea sa topica. Aci, anul 1700 afla pe
Carol al II-lea in ultimul an al domniei sale.
In Austria Leopold I (1658-1705) inchee secolul XVII
§i pa.§e§te 5 and cu secolul al XVLII-lea, umpland o intreaga ju-
matate de secol cu numele sail §i cu nenorocirile sale.
Venit la tron zees ani dupg pacea de la Westphalia (1648)
el afla Austria greti isbita de consecintele acelei paci care, cum
se §tie, schimbg echilibrul european §i prin crearea Prusiei
(opera francezg I) asigurg treptata decgdere a puterei Austriei.
Luptele supravenite apoi cu atati aventurari ca Thurn, Ber-
narde de Saxa-Weimar, Mansfield §1 Christian de Brunswig nu
fusera de natura a adaogi puterea §i gloria easel de Austria.
In§elata in vederile sale despre apus §i despre nord, Au-
stria '§i intoarce privirea in spre rasaritul sail. De mai de mult
Inca, Austria dorea, profitand de disensiunile dintre Unguri,
sa stabileasca in Ungaria o monarchie ereditard i absolutistd.
La 1660 isbucnisera tocmai turburgri din causa persecutiunei
protestantilor. Palatinul Wessceleny se puse in fruntea insur-
gentilor, dar fu invins §i tribunalul militar ucise pre multi
dintre partisanii lui. Comitele 'Midi, fugind de persecutiune
se adapostesce in Turcia, pe care apoi o atatg sa fad, razboig
Austriei. Aceste sunt evenimentele premergatoare asediului
Vienel de catre Turci, asediu la care full obligati sa meargg
§1 Domnil romans, erban Cantacuzino al Tarel romane§t1 §i
Duca al Moldovel. Iata cum politica austriaca incepe a invglui
Principatele romane §i a pregati razboiul d'intre Austria §i
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA SECOLITLIII XVII 7
Turcia, razboit din care Principatele noastre es sleite de puteri,

razboit care se termina, numal la 1699 prin pacea de la Car-
lowitz, de la care, putem zice, incepe nu numal pentru Turcia
o perioada de decadere, dar §i pentru Wile romane devastate
adanc §i in toate directiunile. Sub boldul necesitatilor acestor
zile negre un Brancoveanu graviteaza in jurul Austriei, un De-
metru Cantemir se aliaza cu Muscalii prin tratatul de la Lusk,
dup . ce deja tatal sell Constantin Cantemir, in lupta cu Po-
lonii, align Austriacilor, cercase alianta Muscalilor prin emi-
sarul sea Mitropolitul Dositeill.
In Turcia Mahomet al IV-lea dupa un razbohl de 24 ani
prin bravura faimosulul vizir Ahmet-Kupruli luase Candia de
la Venetiani, §i incurajat de asemenea isbanda (1669) asculta
de apelul insurgentilor lui TOkeli pentru a declara razboit
Austriei §i Poloniel, un razboit al caruia sfar§it nu'l va vedea
Mahomet al IV-lea repus de pe tron in 1687.
Rusia jucase in secolii precedenti in Europa un rol foarte
secundar. In al XVI-lea secol, tarul loan Vasilievici se semnala
atentiunei europene prin cucerirea regatelor tatare ale Ca-
zanulul §i Astrachanulul §i inceperea cucerirei Siberiel. Cu
Fedor I, fiul lui Ivan, se stinse rasa lui Ruric §i 15 ani Rusia
fu prada anarchiei. Mai multi impostorl incercara de a co-
prinde tronul. Suedia §i Polonia se ispitira, §i ele din toate
puterile sa pue mina pe clironomia lul Fedor, dar Ru§ii, prin
alegere solemna, detera coroana de tar al for lul Mihail Fedo-
rovicl din familia Romanov inrudita cu acea a Ruricilor.
Cu casa de Romanov §i cu estinderea Rusiel spre sud §i spre
sud-vest, Muscalii incep a numara in Europa . . . Leopold al
Austriei in rasboaiele sale cu Turcii le cauta alianta precum o
cautara §i Domnil romani. Prin pacea de la 1699 Austria
insa§1 introduce pe Rusia ca factor la evenimentele orientale.
Dupa aceasta ochire generall aruncata asupra Europe' §1

in deosebi asupra Orientulul el, ne ramane sa facem istoria
propriilor noastre Principate in legatura cu evenimentele euro-
pene din finea jumatatel a doua a secolului al XVII-lea §i acea-
sta, cum ziseram, ca introducere la istoria secolului XVIII-lea.
§i mai 'nainte de toate sa insumam aci isvoarele din care
putem face istoria ce ne propunem.
www.dacoromanica.ro
8 V. A. UREMIA
lsuoare interne:
1. Letopisetele moldoveneW care merg, cele mai estinse
pana la 1773 In ajunul a§a zicand al pacei de la Kuciuk-
Kainardji.
2. Istoria lui Dionisie Fotino.
3. Istoria fratilor Tunusli.
4. Cronica 'Inca inedita a lui Lazar, in grece§te.
5. Diverse le cronice traduse din greceVe §i publicate de
harnicul nostru coleg, d. profesor Erbiceanu (Cronicarii grecl
cart aU scris despre Romani in epoca fanariota, 4°. Bucu-
resci, 1888).
6. Diverse le publicatiuni coprinzand documente sail cro-
nici, precum : 'Dacia literard,'Archiva Romaneasca,' Foaia pentru
minte, inima 0 literature din Brasov, ' Magasin istoric pentru
Dacia, Revista pentru istorie, archeologie *.i filologie, ' Archiva
istoricel, Traian, Ateneul roman din Iayt, ' Gazeta de Moldova,
Tezaur de monumente de PapiU.
7. Letopisetele lard romcineW §i mai ales lucrarea lul Radu
Greceanu de la 1689- -1700.
8. Condica Brancoveneasca de la Archiva Statulul.
9. Scrierile complecte ale lul Dimitrie Cantemir.
10. Miron i Nicolae Costin, opere complecte, editate de noi.
11. Revista Carpatilor, de George Sion.
12. Trompeta Carpatilor, a lui Cesar Boliac.
13. Istoria Romanilor, de Aaron Florian.
14. Idem de A. Laurian.
15. Seria bogata de Documente din colectiunile Academiei,
Archivel Statulul din Bucure§ti §i Ia§1, de la Mitropolia din
14, de la monastirea Neamtului, de la Sf. Spiridon din Ia§i,
de la angai, de la T.-Ocnei, de la proprietatea ora§elor Piatra
§i Barlad §i din propria noastra colectiune.
16. Uricarul, de Theodor Codrescu.
17. Colectiunea unite de documente, de Teulescu.
18. Idem, Idem de Niculae Istrate.
19. Cronica IluOlor §i Cronica Romanului, de Melchisedec.
20. Analele Academiei Romdne.
21. Istoria Mitropolief din Ia571, de. Erbiceanu.
22. Archivul bisericesc din Cernauti.
23. Archivul tabulif din Cernauti.
24. Condicele de procese ale divanului domnesc din Moldova.
www.dacoromanica.ro
25. Revista Romdnei.

26. incai.
27. Scrierile lui Naum (Academia).
28. 0 important, colectiune epigrafica a noastra, §i de la
diver§1 culegatorl.
29. Sigilografia timpului, domneasca,, judeteana,§i boereasca.
30. Operele literare §i de toata natura manuscrise §1 ti-
parite intre 1650 pans la 1874.
lsuoare externe:
Vom cita aci ate-va, ramanand ca sa aducem in note
pre cele de care ne vom folosi la timp.
1. Colectiunea de documente Hurmuzachi , Odobescu §i
Esarcu.
2. Istoria delle moderne Rivoluzione della Valachia a lul
Antonio del Chiaro, Venetia, 1718.
3. Histoire de la Moldavie et de la Valachie avec une dis-
sertation sur l'etat actuel de ces deux provinces, par Mr. C.
qui a sejourne dans ces provinces (a, Iassy ?) 8°. 1777.
Autorul este Carra occupe a reducation des fils du prince
de Moldavie et a. la correspondance francaise" (pag. 29).
Esista, §i posed editiunea germana. a lul Carra din 1789
cu titlul urmator : Geschichte der Moldau and der Valachey
von ihrem Ursprunge an bis auf den jetzigen Zustand dieser
Provinzen. Nebst Beschreibung der mit den Turken gefilhrten
Kriegen. Auf einer Reise gesammelt von Herrn Carras, KOni-
glich franzOsischer Ambassadeur zu Warschau. Frankfort u.
Leipzig 1789".
4. Memoires de la guerre de Transilvanie et de Hongrie,
entre 1'Empereur Leopold I et le grand seigneur Mohamet IV,
Georges Ragotski et les autres successeurs princes de Tran-
silvanie, 2 vol. 16° Amsterdam 1680.
5. Historia de las revoluciones de Hungria. Traducidas do
frances en castellano, por el Vizconde de Mir-Alcazar Don Alvaro
Berdo de Quiros. Madrid, 1687.
6. Histoire des revolutions de Hongrie oii l'on donne une
idee juste de son legitime gouvernement. Tome 6, contient la
suite des memoires du Prince Francois Rakoczy et ceux du
Comte Betlem Niklos, 6 vol. 8°. A la Haye, 1739.
7. Romanie ou Histoire, langue, litterature, orographie, sta-
www.dacoromanica.ro
10 V. A. 'UREMIA
tistique des peoples de la langue d'or, Ardialiens, Vallaques et

Moldaves, resumes sous le nom de Romans, par I. A. Vaillant,
2 vol. Paris, 1844.
8. Historia de la Polonia, por Carlos Forster antiquo se-
cretario de Gabinete del Teniente general del regno de Polonia,
traducida al castellano por una sociedad literaria. Barcelona, 1840.
Notita particolara aflam aci : Regina Maria Casimira a lui
Sobieski atinsa in mandria sa ca nu este ereditara, voia sa is
Moldavia §i Valahia spre a deveni principesa ereditara (pag.
109 §i 111).
9. C. Satha Biblioteca Evultd Mediu, 6 vol.
10. Papadopulo Vreto Filologia Neo-elenicci, 2 volume.
11. Zavira G. I. Grecia noun editatcl in 1872.
12. Zalloni Les phanariotes.
13. Elefterie Toma Fanariotit.
14. Epaminonda Stamatiade Biografla oamenilor interpreti.
Athena 1865.
15. Historia de la Turquia por D. Jose Maria Jouanin
primer segretario del Rey para las lenguas orientales, y por
Julio Van Gayer, traducida al castellano por una sociedad li-
teraria. Barcelona, 1840.
La pag. 316, citim curioasa parada a intrarel Sultanului
Mustafa la Constantinopole spre a face acolo aplicatiunile tra-
tatului de la Carlovitz, pag. 310. coloana a II. (IV).
La moartea lul Sobieski (1696) Tataril fac invasiunea pana
la Lemberg. (Panorama Univ. Polonia, pag. 306, coloana I-a).
16. Storia ragionata dei Turchi e degl'Imperatore di Con-
stantinopoli, di Germania, e di Russia, e d'altre potenze Cris-
tiane. Del Abbate Becattini ; 8 volume. Venetia 1788.
17. Chopin et Ubicini. Provinces danubiennes et rou-
maines. Paris 1856.
18. Zinkeisen, Geschichte des osmanischen Belches in Eu-
ropa, Gotha 1857.
19. Istoria Ottoman& de Hammer.
20. AiJavaistov Exxlnatacrumov xca mcatztixcov zoiv el; doctExa fit-
192.tov H' xal .1'. 1 vol. 8°. Constantinopol 1870.
21. Histoire litt6raire de la Gr6ce moderne par A. R.
RangabO. Paris 1877, 2 vol.
22. Progres de la Russie en Orient. Ouvrage traduit de
l'Anglais, 8°. Paris 1836.
23. Histoire abregee des traites de paix entre les Puis-
www.dacoromanica.ro
sances de 1'Europe depuis la paix de Westphalie, par C. G.

de Koch, refondu par F. Schoell, 4 vol. 8°. Bruxelles 1837.
24. Viaggio in Valachia e Moldavia con osservazioni sto-
riche, naturali e politiche di Domenico Sestini, 8° mic. Mi-
lano 1853.
Aceasta carte este acea cunoscuta sub numele lui Raicevici,
despre care am vorbit mai pe larg in volumele deja tiparite
in seriile de la 1774-1800.
25. Franz Joseph Sulzer, Geschichte des transalpinischen
Daciens, 3 volume, 8°. Viena 1781, etc.
26. Daponte Chesarie, trad. de Legrand : Ephe'merides
Daces.
27. Essai historique sur le commerce et la navigation de
la Afer Noire, 8° Paris, 1805.
*
Dar destul cu cataloage de izvoare ! Noi le cunomtem va-

loarea §i am dovedit-o §i la volumele publicate, de cat nu
credem ca sing ura imirare a izvoarelor cla istoria... Trebue Inca
ca eel ce dau izvoarelor precaderea la toate, sa le tie utiliza.
Altmintrelea ar 11 ca comorile in haznaua sgarcitului, care
moare de foame pe lada plink, de aur.
Este timp sa le utilizam dar acele isvoare interne §i
externe.
§i la Romani §i la Unguri erail in a doua jumatate a
secolului XVI, doul, curente politice fata cu Turcii. Unia din
Romani, amintindull de directiunea politica data de §tefan eel
Mare §i de Mircea Voda, Inca tot mai speraq mantuirea tares
prin Turd. Ada sperat §i unii Unguri Impreuna cu TOkeli pen-
tru Ungaria in lupta cu Austria. Altii din Romani cautail man-
tuirea tarilor for de la popoarele vecine cre§tine. Polonia, Rusia
§1 Austria sunt tarile cre§tine, carte cars unil din domnitori
10' indreptail privirea, cugetul §i glasul.
Ceea-ce decise pre Moldoveni mai mult de cat inse§i tre-
cutele nenorociri, ce le venisera de la Turd, ca sä caute in
alta parte de cat la ei, fu §i faptul otararei Turcilor, dupa
luarea Camenitei, d'a ocupa Hotinul §i de a stabili acolo gar-
nizoana de Wire turceasca. Aceasta otarare deschidea tale necur-
mata o§tilor turce§ti de a cutreera Moldova mereil de la un
capat la altul. Aceasta facu pre Std. Petriceico cum vom ye-
dea sa abandone pre Turd ]a asediul Hotinului (1673) i sä
www.dacoromanica.ro
12 V. A. URECHIA
tread. in partea Polonilor ca sa pregAteasca detronarea de

a doua oara, a lul Duca Voda.
Nu avem a ne ocupa aci despre razboiul Turcilor cu Aus-
tria §1 despre asediul Vienei, ci ne incumbil datoria de a schita
inainte de toate istoria domnielor Moldovene §i Muntene, in-
cepand de la Duca Voda.
DUCA VODA
Originea acestel familil este greaca. Eaca Inca, o dovada

contra celor earl at scris ca secolul domnilor grecl incepe
cu Mavrocordat. Letopistele noastre ciie ca: Acesta, Duca Voda
era de neamul lul, grec de la Rumile" 1). Aceasta origind o con-
firma Cantemir (Hist. otm. lib. 3. cap. XII in notis ad vocem
Duca §i Atanasie Coalmen Ipsilante in opul sail 2).
Cum de ajunge acest strain pe tronul Moldovel ?
De mic copil fu crescut la o dugheand de abagerie 3) din
IV. De aci l'a luat la Curtea sa Vasile Lupul, tot a§a cum
acela§I Domnitor distinsese pre negutatorul Gheorghe Ghica,
caruia pregati calea la domnie, intrebuintandu-1 ca om de incre-
dere intre Ia§1 §i Constantinopole. Pe urma lul Vasile Voda,
Duca abagierul, merse tot inainte ; fu boerit, el se urea din
treapta in treapta olujind §i in zilele altor domni la curte" ,
cum scrie Mustea (Letop. III, p. 9 §i 10). Bine vazut la
curtea lul Dabija Voda, bogat §i om frumos, Duca capata
de sotie pre fiastra vestitel Doarnne Dabija. (Letop. III, pag. 10.
N. Costin II pag. 5), din casdtoria prima a Doamnei cu boia-
rul Buhu§1 §i cu mana fetel dobandi §i visternicia tarei.
La mitropolia din IV, in Altar, s'a incastrat o marmora,
din care se vede §i prin inscriptiune, ca Duca Voda a intrat
in familia lul Dabija Voda.
1) cDuca Vocll era de mo0e de la Rumile din 'Ewa Greceascd zice gi Mustea
(Letop. T. III, editi. princepes, pag. 9).
2 czlotimas o Povitato'ng, (pag 67).
3) Mustea, pag. 9. Costin tace despre aceasta, poate din causI cit Miron Costin a fost
unul din mariY luY divanistY. Del Chiaro spune gi el ci: cEra costui di rito greco, di na-
zione Albanesa, nacque in un villagio ditto Polliciani. Fu giovine di bellissimo aspetto e
che mostrava di aver multo spirito e abilita, per lo che i suoi parenti stimarono bene di
mandarlo in Valachia per quivi fargli imparare qualque mestiero. Pervenne in I3ucarest e fu
acordato per garzone da un conmerciante di abba7io che in Venezia chiamase panno Salo-
nichio., VezY si Engel Geschichte der Moldau, p. 275.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA SEOOLULUI XVII 13
Dam aceasta inscriptiune impreung cu transcrierea cu li-

tere latine in anexa la sfar§itul studiului. 1).
Cbesarie Daponte raporteaza a§a despre Duca Voda : In
locul lui (Dabija) s'a facut Domn Duca Voda, pe care dupa
6 lung l'a mazilit pentru ca ar fi scris scrisoare catra Hanul
§i l'a numit Padilah, care scrisoare a cazut in manile lui Uzu-
Pa§a §i a tramis'o la impgratie. Vgzand Impgratul scrisoarea
s'a suparat pe Duca Vodg pentru ca a scris Padiphim §i era
sa '1 piearza zicand : Este §i alt impgrat afara de mine?" Mij-
locind Epitropul (?) i-a harazit vieata, dar l'a mazilit §i in locul
lui a facut Domn pre Ilia§ Alexandre 2).
N. Costin scrie ca murind Dabija Vodg, pe data boierii
se sfatuira pre cine sa ceara Domn la Poartg §i ca ei conve-
nira in favoarea lui Duca, ba c,hiar mersera din ei mai multi
la Constantin sa le ceara. (Letop. II, pag. 5). De aceasta Lace
Mustea, §i scrie numal ca Doamna Dabija at mers.... cu
ginerele sat Duca Vistierul la Tarigrad avand pre Cupariul
cel batran in Tarigrad, purtator de trebile Domniei la vizirul
§i alte capetenii a Portei impargte§ti." (Letop. III, pag. 10).
Ajutat de Cupgre§ti, Duca dobandi caftanul de domnie
a Moldovel. 3)
Aci vine intrebarea: care e data pozitivg a mortei lui
Dabija Vodg, §i acea a venirei la domnie a lui Duca Voda?
Mustea nu pune nici o data. N. Costin insa pune moartea
lui Dabija Voda la 7174 iar de la Hs. 1666, Septembrie in 11
Tile ". D. Xenopol in istoria sa, (Tom. 4), la domnia lui Ilia
fiul lui Alexandru, admite data lui N. Costin. Nu ne putem
ajuta cu A tanasie Comnen Ipsilante, find ca manuscriptul lui
de la muntele Sinaia l'a aflat lacunar editorele Arh. Gherman
Aftonitu, tocmal pentru anii 1659-1671. Melchisedec in No-
* istorice, pag. 285, gre§e§te §i el ca §i d. Xenopol.
Noi sustinem cg este gre§ita data insemnata de. catra
N. Costin, de 1666, pentru moartea lui Dabija Vodg. Nol pu-
nem moartea lui Dabija Vodd la 1665, Septembrie 11.
1) VeslY ce scrie despre Duca, Engel in recent. Hist. Ilfoldaviae p. 275, si Princi
pele D. Cantemir In /inn-. ottom. lib. 3. Cap. XII In Notis ad vocem Duca. VeclY Cro-
nica BK1hceneascii a Jul incaY, volum. III, pag. too.
2) Erbiceanu, CronicariY grad, pag. 12, BucurescY 1888.
8) Giov. Batt. Ballarino In raportul shit (din Constantinopole In 6 Decembrie 1 665)
cIttit Dogele Venetia scrie a Panaioti a sIttruit pentru Duca sit fie Omit Domn: (nitro di
far promover al Principato di Moldova it Greco Duca Voivoda, the unicamente si racco-
mandio al suo patroeinio eon forza d'oro'. Harm. vol. 5, partea 2-a, pag. 1o8.
www.dacoromanica.ro
14 V. A. ITRECHIA
Era lesne pentru D. Profesor Xenopol sa indrepte eroarea

din letopistul luT N. Costin, eroare care este numai la data
cresting de 1666, data ce probabil a alterat-o omul insgrcinat
de repos. M. Kogalniceanu cu corecturile la tipgrire. Acel
corector, o fi scgzut din 7174 anul de la facerea lumei, data
de 5508, fail sa bage de seamy cg Dabija murise in luna lul
Septembrie §i cg darg trebuia sa, se scaza din 7174, nu 5508
ci 5509. De facea a§a ggsea data exacta de 16651).
Aceastg data o confirm, urmatoarele documente :
1. Raportul lul Giov. Batt. Ballarino catre Dogele Vene-
tiei, din 15 Oct. 1665 stil not, prin care ii veste§te Ca la
Poarta se agita afacerea nouai alegeri de Principe al Moldovei
in luogo del deffonto". Deci Dabija e mort in Septembrie 11
anul 1665, stilul vechit, iar nu in 1666. (Hurm. V, partea II,
pag. 107).
2. Alt document proband acela§i lucru, putea afla D.
Xenopol din 6 Decembrie tot 1665 (stil not), care veste§te
ca prin stgruintele lul Panaiot, grecul Duca a fost numit
Domn al Moldovei. (Hurm. V, partea II, pag. 108).
3. Neindoios apol probeaza, teza noastra, o serie de sigilli
dupg hrisoave domne§ti. Nu exista nicl un hrisov de la Dabija
Vodg din 1666.
Apoi se §tie ca pe sigiliile domnitorilor, de la un timp
incoace se grava §i data urcarei pe tron. Sigiliul lui Dabija
Voda poartg ambele date de 7170 §i 16622). Mustea ne spune
el el n'a implinit 4 ani de domnie (Letop. III, pag. 9). Da-
bija de§i a intrat in Ia§1 la inceputul anului 1662, a fost insg
numit in 1661, §i ne domnind Inca 4 ani deplin, urmeazg, §i
dupa aceste informatiuni, cg nu in 1666 Septembrie a murit,
ci in Septembrie 1665, cad' de trgia pang in Septembrie 1666,
Cronica ar fi dat domniei lui Dabija cinci ani, iar nu patru.
A se vedea in faximile la sfar§itul studiului, sigilii de
la Dabija Voda.
De la Duca Vodg avem hrisoave, Inca din ultimele zile ale
anului 1665, deci nu la Septembrie 1666, ci la Septembrie 1665
a murit Dabija Vodg.
1) In textul domnieY luT Dabija Vocll de la N. Costin nicY nu este data de i666, ci
numaf cea de 7174, luna Septembrie. (Letop. II. pag. 5).
2) La 1661 Octombrie moare Stefitnitl Vodl fiul luT Vasile Lupu, stingandu-se cu el
casa acestnY mare Domn, In 9 Decembrie 1661, stil nod, Giov. Batt. Ballarino to raportul
WI ate( Dogele scrie cli: cDabija a fost ales domn, unul din boerif MoldoveTs (Munn.
V, partea II, pag. 89).
www.dacoromanica.ro
Dintre hrisoavele inaintate de Dabija Voda, din ultimele

luni ale domniel sale in 1665 voit cita ad :
a) Zapisul dat inaintea divanulul a,rei de catre Coceala
§i femeia lul Grajdiana, fata lul Dumitru Postelnicul, fratele
lul Costin Hatmanul pentru vinderea mo§iei Spine§tii (Tecuci)
catrA Dabija Voda, din 19 Iunie 16651).
b) Hrisov din 28 Iunie 1665 (7173), contrasemnat de
Nicolae Buhu§1, vel. logof. in privinta unor tigani al Monas-
tirei Dealulul Mare, in Arh. Stat. Bucurescl, doc. manastirei
Sf. Sava din Ia§i, pachet 55.
c) Carte de judecata din 6 Iulie 1665, aflatoare in Mi-
nisteriul Domeniilor, N. 7834.
d) Hrisov terminand in 7 Iulie 1665, un proces in care
Oprea §i Dumitra§co Epure jur cu 24 de oameni dupa cum
e legea tarei". Arh. Stat. Buc. Doc. manast. Rachitoasa, pact. 10.
e) Din 6 Aug. 1665, Hrisov de la Dabija Voda pentru
mo§ia Pope§ti, Galbeni §i Tulea. Arh. St. Spiridon, pact. 2,
Doc. 15.
f) Din 4 Sept. 1665 avem doul hrisoave de la Dabija Voda,
unul prin care darue§te man. Barnova satele Patra§canii §i
Rade§tii §i o vie la Nicorescl §i 2 mori din apa Putnel §i al
2-lea, prin care scute§te Manastirea Barnova de camana §i de
bezmen, spre a-I fi de tamae §i de lumina". (Arh. Stat. Buc.
man. Barnova, pachet 12).
Dupe 4 Sept. 1665 nu mai avem nici un document cu-
noscut pana azi de la Dabija Voda. Se vede ca de la 4
Septembrie a cazut bolnav §i la 11 Septembrie a murit.
De la urma§ul sae, Duca Voda, unul din cele mal dintaiti
documente ce cunoa§tem este din 29 Decembrie 1665 (7174)
intarind cumparatura lul Vasile Corlat ce at fost uricar, din
sat din Turbate§ti. Actul este conservat la Minist. Domenilor
sub No. 8012.
Din 1665 mai cunoa§tem un hrisov de la Duca Voda, re-
lativ la mo§ia Tigane§ti (Barlad), ce este depus la Creditul
funciar rural.
Daca n'am cita de cat aceste doua documente, Inca ar
ajunge sa probeze teza noastra ca la 1665 Septembrie 11, §i
nu la 1666 moare Dabija §1 succede Duca Voda.
Dar sa mai adaogim ca posedem documente de la Duca
1) Documentele moOeT TigdnetiY, In arhiva credituluT funciar rural.
www.dacoromanica.ro
16 V. A. 1JRECHIA
Voda §i din 23 Ianuarie 1666 (7174). (Arh. Statului Docum.

Episc. Roman, path. 10 §i 29); apoi din 29 Ianuarie 1666, o
carte catra Vasile ce ag fost Capitan de tinutul Falcit, pentru
alegerea hotarelor mo§ieI Lunganil. Acest document este de-
cisiv in teza noastra, cad are pe el sigiliul domnesc cu data
cre§tina 1665! (Minist. domeniilor, pact. mo§ieI Lunganif
N. 4163).
(A se vedea la sfar§itul studiulul sigiliul in facsimile).
Mal posedam de sub Duca Voda, un zapis facut inaintea
Divanulul, la 26 Martie 1666, va sa zica, inainte de Septem-
brie 1666, prin care Voda Duca cumpara, o falce vie. (Arh.
Stat. Bucur. Doc. man. St. Sava, pact. 17).
Asemenea alt zapis al Pope) Nicolae, tot in fata Divanulul
dat, in 26 Martie 1666, pentru vanzarea catre Duca Voda
a unel Mid de vie la Cetatuia lul Duca Voda. (Arh. Stat. Buc.
doc. man. Sf. Sava, Ia§I, pachet 17).
Mal sunt in acela§1 pachet §i actele N. 6, 7, 8, 9, 10,
11 §i 12 tot cu data 28 Martie 16661).
Observatiunea InvittatuluI nostru coleg D. Xenopol, care
ne-a adus la deciziunea de a scrie aci aceste informatiunl in-
dreptatoare §irului Domnilor no§trii, adaoga : Neculai Costin
gre§e§te insa cand pune ca data a urcarei lul Ilia§ Voda in
scaun, 20 Iulie 1666, de oare-ce tot el ne spune ca la 11
Septembrie 1666, murise Dabija Voda §i 'I urmase Duca, stand in
domnia 5 luni. Data tinem seamy de intreruperile neaparate
'Dana la randuirea §i sosirea Domnilor, atunci ajungem pentru
urcarea lui Ilia§, fiul lui Alexandru la 28 Iulie, insa, nu 7174,
cum inseamna N. Costin, adeca, 1666, ci 7175, de la Hr. 1667".
(IV, pag. 309).
Este o eroare, §i nu a lui N. Costin, ci a D-lul Xenopol.
N. Costin a pus data de 7174 Septembrie, decl atata ajunge
ca sa, se corige eroarea copistulul la data cre§tina.
i odata ce D. Xenopol a cazut in prima eroare ce am
corectat nol, fire§te ca avea sa comita pe a doua §i la dom-
nia lul Ilia§ Alexandru.
Adevarul este acesta :
Daca, cum s'a dovedit, Duca a capatat domnia in Decembrie
16652); data Duca a domnit apoi numal 5 lunY, Ilia§ Alexan-
') VezY Opere comp/eat de Miron Costin, edit. V. A. Urechiii, tom. I, pag. 98.
VezY Hurm. V, partea 2-a, pag. io8.
www.dacoromanica.ro
dru a trebuit sa suceada lui Duca in cursul lune! Mails 1666,

iar nu in 1667, cum scrie D. Xenopol.
i in adevar la 27 MaiU, stil nou 1666 raporteaza Giov.
Batt. Ballarino aka, Doge le Venetiei despre numirea lul Iliad
Alexandru in locul lui Duca 1).
Aceasta asertiune a lui Ballarino este confirmata minunat
de catra N. Costin zicand : §i au dat Sultan Mahomet impa-
ratul steag de domnia tare]. in locul lul Duca Voda la Moldova,
Maid 2" (Let. II, pag. 6).
Negre§it ca §tirea mazilirei Jul Duca Voda n'a ajuns in
Ia§I de cat peste cate-va zile. Aceasta ne explica pentru ce
gasim de la Duca Voda ultimele lui hrisoave pana in 8 Main
1666 2).
Concluziunea noastra este lesne de inteles. Not afirmam,
dupa documente externe §i interne, ca foarte exacte sunt da tele
domnielor lul Dabija Voda, 1661-1665 Septembrie, a urma-
§uluI sal. Duca Voda §i a mazilirei acestuia, Decembrie 1665,
2 Mail) 1666. La 20 Iunie, stil not! 1666, Duca depus din
domnie era deja ajuns la Constantinopole3).
Ca sa inchidem in mod definitiv aceasta discutiune asupra
§irulul cronologic a domnielor lui Dabija Voda. §i a succeso-
rului sail. Duca Voda, sä aducem aci inca inscriptiunea ce am
decopiat sunt acum call -va and la manastirea Barnova, dupa
chiar mormantul acelul Domnitor. Aceasta inscripiune pe care
o dam \in facsimile, zice :
Abeasta piatra o facu §i o infrumuseta D-na Dafina Dom-
nului salt raposatulul Ito Eust. Dabija V. Domnitorul tares Mol-
dovei, §i s'a pus in ruga sa noua manastire ce se chiama
Barnova in anul 7174, luna Sept. 11, al doilea teas.
Dar acum, dupa ce am restabilit adevaratul §ir al acestor
domni, sa facem istoria domniel lul Duca Voda.
D. Xenopol narand avenirea la tronul Moldovei a lul
Duca Voda, neglije a raporta un fapt, care singur apoi mal
1) Hurm. Tom. V, partea II-a, pag. zit. Doc. CLXX EV.

Anexlm maT multe extracte din hrisoavele date de Duca Vodh tntre Martie i666
gi luna Maid 8, acelag an.
8) Hurm. V, partea IIa, pag. 211. Ballarino area cif la aceasth (lath Panaiotti se du-
sese sh Intimpine pre Duca mazilitul egia arrivatto per tratenersi col desposto Prencipe
de Moldavia,.
,98,°77. Rev. p. Is!., Arch. fl Fil. 2
www.dacoromanica.ro
18 V. A. URECILIA
bine ca on §i care altul, va putea explica scurta domnie a

lui Duca Voda. Acest fapt este urmatorul:
La Constantinopole trgia Bia§i fiul lui Alex. Bia§i, cunos-
cutul Domn muntean, la 1628 §i al Moldovei la 1632.
Era acest Alexandru Ilia§lultima odraslg din vechia fami-
lie domnitoare moldoveang, clef se tragea din Petru Rare§ find-
ca tata-salt fusese Ilie, ramura cea turcita a lui Rare§. Dar ce
folos ca Alex. Ilia§i era descendinte direct din vechil Domni !
El era cu totul grecizat. Tatg-sgt la 1632, grecizat §i el pe
deplin, a fost inundat tgrile romane cu Grecl, pang inteatata
de a provoca rescoala boierilor din Ia§1, izgonirea Domnului
§i uciderea de aka popor a ministrului sat Baptiste Veleli1).
Aceste amintiri neplacute pentru boerimea moldavg, at
putut, credem, influenta §1 sa -i fad, a alege dintre doi candi-
dati la domnie grecl, pe cel mai apropiat de tarn, pe Duca-
Voda.
La Constantinopole insa, amicii lui Rini; fiul luf Alexandru,
se mi§cat energic. Ajutorul ambasadorilor de Germania §i
Anglia nconle solite promesse di gratitudine 2)"precum arata,
acela§i Giovanni Battista Ballarino, mare cancelar, in raportul
sat din 15 Oct. st. n. 1665 aka Dogele Venetiei este lui
Ilia§i de mare consecintg. Mai mult starui in favoarea lui DV
insa ministrul englez, far cel austriac indemng numai pre sus
amintitul Panaiote (Cupariul), ca sa nu se opting di non op-
porsi alle trame" §i la stgruintele ministrului englez. Acesta
ins, trimise pre dragomanul sat Drapenis ca sa se inteleaga,
§i prin daruri considerabile sg capete in partea sa pre drago-
manul Vizirului, ca acela sa staruiasca, la marele Vizir in fa-
voarea lui Ilia§i.
Situatiunea Angliel la 1665 nu era insa de nature, a face
ascultat la Poartg pe ambasadorul sat. Mamie Vizir, care deja
prin Panaiote Cupariul, fusese ca§tigat in favoarea lui Duca,
nu numai respinge propunerea Ambasadorului englez §i a
Dragomanului sat, ci Inca, furios, ordong bastonarea Drago-
manului ; ba §i a lui Bia§i, candidatul la domnie. Numai la ru-
gamintea chihaei sale, Vizirul retrase ordinul de batae §i se
mgrgini a expedia acasa, pe Dragomanul englez sub paza, a
doi ceau§I. Aceasta, ru§inare, (lice Ballarino, aprinse de mania
1) VezY nuvela ce am scris despre aceasta cu titlul: Baptiste Veldt, in Rotalinia li-
terard a luY V. Alexandri, lasY, 1855.
2) Hurm. V. partea II-a pag. 107.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA SECOLUIATI XVII 19
pre Ministrul englez contra lul Panaiote creduto autore di

questa sciagura", declarand call va razbuna.
D. Xenopol data nu scapa din vedere aceste intamplari,
I§i explica uurinta cu care, numal dup. cinci luni de domnie,
Duca-Voda e mazilit §i-I succede Ilia* Alexandru-Voda.
D. Xenopol afirma ca Duca ar fi fost mazilit fiMd-ca fusese
ales de boeri §i cg, de aceea Turcil nu puteat avea mare in-
credere in el" 1) de §i -1 numisera Domn primind de la el da-
ruff marl.
Alte Imprejurari, cum vom vedea, §i mai ales staruintele
Angliel in favoarea lui Mali, vor explica mazilirea lul Duca-
Voda. Cronica Balaceneasca (§incai III, pag. 100) zice cg, nu
§tie motivul mazilirel.
Putin avem de relatat din domnia de cinci luni trecute
a lul Duca -Voda 2). Cronicarul Mustea scrie, ca Duca-Voda tu-
turor era bun §i farg, prepusuri, fiind §i el Domn din boeril
de tail, cat nime nici o strambatate n'ail avut de dansul" 3).
N. Costin nu face nici o apreciare asupra acestei scurte domnil,
dar vorbind apol de domnia a doua a lul Duca-Voda, da a in-
telege ca numal de la a doua domnie a inceput a fi rail pentru
Cara : Intru aceasta a doua domnie a sa, Duca-Vodg a inceput
a scoate multe §i grele dari pre boiari §i pre tare.
))
Alexandru Amiras, in cronica anonima care Incepe cu
domnia lul Istrate Dabija, zice §i el ca Duca-Voda a domnit
in domnia I-a bland §i cu mild asupra pamantenilor (Letopiset.
tom. III, pag. 87).
Divanul ultim al lui Dabija-Voda era compus din urma-
torii boeri : Nicolae Buhu§1 Vel Log., Toma Cantacuzino Vel
Vorn. tarei de sus, Solomon Barladeanul Vel Vorn. al tarei
de jos, Racovitz Hatman §i pare. Sucevel, Stamatie Postelnic,
Todera§cu Iordache Vel Spat., Duca Vel Visternic, Toader Pa-
lade Vel Stoln. Miron Costin Vel Comis §i alti mai mid boerl.
Va sa, zicg, ace§tia sunt boerii earl cerura la Poartg, pre
Vistierul Duca de Domn, cand moare Dabija-Voda.
In Divanul lul Duca-Voda, aflam aproape pre aceia§1 boerl.
Doarg. Miron Costin nu mai e comis, ci ciasnic (vezi Opere
complecte ale lui M. C. de V. A. Urechig, Torn I, pag. 98, Doc. 59
§i 60). In anul 1666 nu .mal aflam insa pe Buhuil. ca Logofat
') Tom. IV, pag. 306.

2) Unit cronicarY zic 5, alta 6 luny. Adevdrul e ct Duca a domnit Intre 5-6 luny.
8) Letop. editia print. t. III, pag. to.
www.dacoromanica.ro
SO V. A. ITRECHIA
ci pre Solomon Barladeanul, iar Miron Costin ajunge Mare

Vornic. Negre§it ca Postelnicul lul Dabija-Voda, Stamatie, con-
tinua in postul sat §i sub Duca-Vulg. Numele de Stamatie
este tiparit gre§it in §incai (pag. 100), unde ne spune cg, murind
Dabija-Voda, boeril Wel s'at dus la Poartg, impreung, cu Duca
Vistierul pe care '1 socoteall sal pun& Domn, §i mai inainte
at trimis pre Statie Postelnicul, ca sa prinza" portele 'sciind §i
turce§te, §i ca sg, nu -i umble altil cu bani §i sg, is domnia §i
sä fie peste voia boerilor Wei" 1).
Din seria de documente ce pang acum cunoa§tem de la
Duca-Voda, nu rezultg, nici o contrazicere la afirmatiunile cro-
nicarilor romans, ca Duca domni bine. Credem cg, in adevar
Duca-Vod& in prima sa domnie, s'a purtat bine §i nu putea
face altmintrelea, cats cuno§tea pericolul de a nemultami tiara
pe cand rivalul sat Ilia§i Alexandru era atat de energic spri-
jinit de ambasadorul englez din Constantinopole. Cum ca in
adevar Duca se temea de not incerc&ri ale lui Ilia§1 Alexandru
de a'i lua tronul, se poate vedea §i din faptul, ca dupa ce chel-
tuise deja importante sumi ca sa capete domnia, acum cand
o avea, se sili, prin agenth sal din Constantinopole, sg. capete
§i sprijinul unul favorit al Sultanului numit Culoglu, promi-
tandu'i ate 5000 de lei pe lung in schimb pentru sprijinul sat
pe Wig& Sultanul 2).
Situatiunea lul Duca-Vodg, era grea nu numai din cauza
intrigilor din Constantinopole, ci §i din acea a agitatiunilor
earl continual) in Crimea, unde Mahomet Gherei, Hanul tata-
resc, instigat de Muscall, aspira la independent& §i atneninta
Principatele cu foc §i sabia data nu se vor supune lul.
In primele zile din Martie 1666, Sultanul expediaza 10
galere de mare in contra Crimulul, ordonand ca pa§a de Sili-
stra §i Domnil tare) romane§ti sa fie gata de a merge cu o§tiri
sä conlucreze cu flota la mazilirea Hanului tataresc 3).
In primavara anului 1666 afacerea devine §i mai acuta.
Giov. Batt. Ballarino, in raportul sat catra Dogele Irenetiei
din 22 Aprilie 1666 arata. ca Hanul tataresc pus in fruntea
a 10,000 Tatar) e gata de a n&vali prin Moldova spre Adria-
nopoll, obligand pe Moldovenl §i pe Munteni sa'l recunoasca
1) Veit Cron. Mlitceneaset, apud. incal., T. III pag. too.

2) Hurmuzachi. Fragmente III. Iohann Baptiste Cassanova. Rapoarte clitrit Imp. hare
15 Noembrie si 1z Decembrie 1666.
3) Hurm. tom. V, partea II, pag. tog.
www.dacoromanica.ro
de suzeran al for in locul Turciei altrimente tutto sarebbe pas-

sato a fero e fuoco 1)".
In aceste impregiurari Vizirul Kupruli, care era ocupat
cu razboiul Cretei (Candia), spun cronicele noastre de la o Yalta,
ca, a fost insarcinat pe Duca-Voda sa spioneze toate mi§carile
Hanului mazilit §i sal in§tiinteze de tot ce va afla. Duca-
Voda, sere a se conforma acestei insarcinari, crede util sä
scrie Hanului epistole, prin care se declara gata a'l recunoa§te
de padis:ah suzeran al Moldovei. Una din aceste scrisori cade
in mana pa§el de Silistra, care pe data o expediaza la Con-
stantinopole unde este interpretata ca document de hainie a
lui Duca-Voda, in lipsa Vizirului Ahmet Kupruli.
Mustea zice ca insu§1 Hanul ar fi trimis scrisoarea lui
Duca la Poarta (Tom. III, Letop. edit. Princeps pag. 10) ; iar
Amiras zice, ca pre trimisul lui Duca-Voda cu scrisoare catra
Hanul, l'a intalnit un capegi ce venia din Crimea, §i acesta
i-a luat cartile §i le-at dus la imparatie §i le-ad dat la Kakieb-
Caimacam ce era atunci. Cara Mustafa §i Caimacamul fiind
neprieten lui Duca-Vodd, le-ad dat la imparatie". Cronicarul
Neculcea scrie ca mergand omul lul Duca-Voda pre la cetatea
Vozia, la trecatoarea Niprului, Fat prins Pa§a de Vozia, §i fiind
Pap neprieten lui Duca-Voda, i-au §i trimis cartile la Tani-
grad la Caimacamul, §i Caimacamul ne§tiind povestea, indata,
at aratat cartile impargiei §i imparatia at trimis de Pat ma-
zilit pre Duca-Voda §1 era sail pue capul. . . .0 (Letop. II,
pag. 216).
Pe data Ilia§i Alexandru §i partizanii sal se pun in cam-
panie §i izbutesc a dobandi mazilirea lui Duca-Voda. In Avvisi
di Andrianopoli" din 25 Maid 1666 se raporteaza acest fapt
zicandu-se ca La Porta ha deposta it Principe di Moldavia
dal suo guverno, per haver questo corrisposto con Tatari...2)
Reprezentantul VenetieT la Constantinopole, Ballarino, ra-
porteaza §i el Dogelui in 27 Maid st. n. (1666) ca. II Principe
di Moldavia, que gia pochi mesi 3) fu eletto, havendo scritta
lettera ufficiosa al Re Tartaro contumace, questa fu intercetta,
1) Hurmuzachi torn. V part. II pag. 11o.

2) Idem idem idem.
8) Idem idem pag. III. Din acest text ?net apare a domnia lul Duca -
Vodt a fost numaY de ate-va lunY, cea ce nu se putea zice dacti. continua pang in x667,
cum o aratN. d. Profesor Xenopol.
www.dacoromanica.ro
22 V. A. UREOHIA
e capitata nelle mani del primo Vizir 1), se ben niente con-
teneva di essentiale, nondimeno ha servito di pretesto per
levarli di mano it Principato e dichiararlo sospetto di fele..."
Era de sigur planuita mazilirea lui Duca-Voda la Constan-
tinopole profitandu-se mai ales de absenta Vizirului Kupruli
§i nu se a§tepta de cat ocaziunea favorabila pentru ca prote-
giatul ambasadorului englez saV vada realisata dorinta sa de
a domni in Moldova. Fara pierdere de timp I1ia0 Alexandru,
care nu prea avea bani gata 2), gaseste camatari Evrel, Gred
ba chiar §i Turd care '1 imprumuta cu sume considerabile cu
dobanda de 50 3/o. Doug. sute de mil de taleri e dator sd, verse
Ilia§i nurnai pentru eel din Divanul Portel non compressi li
donativi a principali comandante .
Duca-Voda fu mazilit in mod nea§teptat §i foarte grabnic.
Dupa Mustea, Duca-Voda e§ise la preumblare cu toata casa
lui §i cu boeril la satul lui la Berehoe§ti, pe Jijia in sus,
luandu'§i seama oilor ce avea din boeria sa, unde fara veste i -au
sosit mazilia. Mustea zice ca Aga turc l'a luat §i l'a dus la
Constantinopole, iar dupa aratarea lui Ballarino, Duca fugi in
Polonia. Protegiat cum fusese de Panaiote §i de atati altii
din Constantinopole, Duca ar fi trecut apol cu destula graba
din Polonia prin Austro-Ungaria, §i se duse in persoand la
Constantinopole aratand a corespondenta lui cu rebelul Han
tataresc era trimisd, dupa intelegerea avuta on Vizirul Kupruli.
Mai adevdrat e ca fu dus de trimisul Sultanului drept la Con-
stantinopole.
DOMNIA LUI ILIA§i-VODA
D. Xenopol, precum vazuram, pune aceasta Domnia la

anul 16673)-1669. Pe langa cele mai sus aduse pentru a in-
drepta eroarea de chronologia din lucrarea d-lui Xenopol, sa mai
aducem acs noui documente in sprijinul chronologiei noastre.
Posedam o serie de documente de la Iliall-Voda din domnia
1) Si trova quest nomo in statu miserabile, zice Ballarino In raportul WI cXtrg. Do-
gale. Hurm. tom. V, part. II, pag. iii. Cronica Bglaceneascli, spud. ySincaY (111, pag. 100)
ne raporteazit c lliasY Alexandru c trXind in Tarigrad, era grac si tnarcat de datorit and
au venit dela Poarta srl facli Domn, el neltiind si phrandu-i-se c sunt nista creditor); s'a
ascuns In podul caseY si pant nu stiu cine era, nu se pogort joss 1...
2) VezY Delchiaro, anul 1674.
3) Repausatul T. Laurian Inca pune domnia luY IliasY Alexandru-Vodlt la 1667.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA SECOLULIII XVII 23
aceasta care probeaza inceputul Domniei din 1666, iar nu de

1667. SA citam cate-va din ele :
La archiva Statului, intre documentele manastirei Ca§in,
pach. No. 9, se afla actul de la Ilia§i Alexandru Voevod cu
data neindoioasa 7174 luna Iulie 28, document scris in roma,-
ne§te de diacul Leca, deci data cre§tina 1666. Este scris nu-
mai 8 zile dupa sosirea lui Iliad in Ia§i.
Document din archiva creditului funciar rural din Bucu-
re§tl, portofoliul mo§iei Moara-Grecilor, din 1666, August 14
tot de la Iliad Alexandru-Voda. Are sigilial in bulina alba e
scris romane§te de diacul Stratulat. Data este foarte lamurita.
Alt document tot de la Alexandru Iliad -Voda, conservat
la archiva Statului din Bucure§ti intro documentele manastirei
Rachitoasa, pach. No. 2, relativ la o vie din Slobozia-Grecilor.
Sigiliul este cazut, dar documental scris in romane§te de diacul
Thiron §i contra-semnat de marele logofat Buhu§i, poarta, foarte
lamurit data de 7175 Septembrie 2 §i data cre§tina, de 1666.
Un alt document tot de la archiva Statului, dintre ale
manastirei Galata, pach. 10, tot de la Alex. Iliad -Vodl, ne da
iara,§I data de 25 Septembrie 1666 (7175).
Intre acelea§1 documente ale manastirei Galata, in pach.
No. 1, mai este o carte de la Alex. Ilia§-Voda cu data de 18
Octombrie 7.175 iar de la era cre§tina, 1666.
Cu aceemi data din 1666 am aflat un document de-al
manastirei Varaticul, pach. No. 13.
D-nul Al. Xenopol pune chiar inceputul Domniei lui Ilia§i-
Vodl de la 28 Iuliil 1667. Cum se impaca aceasta asertiune
cu existenta de numeroase documente §i din lunile Ianuarie
pana la Iulie 1667 ? SA citam, in repeziciunea condeiului,
cate-va din aceste documente :
a) Carte de Iliad Alex.-Voda din 7175 Ianuarie 10 (1667)
aflatoare in archiva Statului din Bucure§ti intre documentele
manastirei Sf. Sava din Ia§I, pach. 33, pentru aducerea indarat
a ni§te vecini fugari al manastirei Probotei.
b) Uric din 16 Februarie 1667 (7175) contrasemnat de
Nicolae Buhu§i §i scris de diacul Stratulat, aflator in archiva
Statului din Bucure§ti intre documentele Mitropoliei Ia§1, pach.
No. 43, relativ la vanzarea unei prisaci de catra, starita ma-
nastirei Socola.
c) Carte de la Iliad Alex.-Voda, din 28 April 1667 (7175)
contrasemnat de Solomon Barladeanul logofat, scris tot de
diacul Stratulat §i pre care l'am donat Academiei in 1886.
www.dacoromanica.ro
24 V. A. UREMIA
d) Carte de la Ilia§i Alex. Voda din 3 Iunie 1667 Mil

data de la facerea lumei, pentru proprietatea satului §endrenii
a manastirei Ca§in. Documentul este in archiva Minist. Do-
meniilor in pach. mo§iei §endreni.
e) Asemenea de la Ilia§i Alexandru cAtra slujba§ii din ti-
nutul Falciu]ui, din 20 Iunie 1667 (7175) aflator la archiva
Statului BucureV intre documentele Episcopiel de Hu§1, pach.
46/47, relativ la scutirea a cator-va poslupici ai Episcopiel.
f) Asemenea din 2 Iulit 1667 (7175) aflator in archiva
Statului Bucure§ti, documentele mAnastirei Bisericani, pach.
No. 3.
g) Asemenea din 8 1111111 1667 (7175) aflator In archiva
Statului Bucureti, documentele manast. Bisericani, pach. No. 3.
h) Asemenea din 17 Tun 1667 (7175) aflator la archiva
Statului Bucure§ti, documentele manastirel Bistrita, pach. 12
§i 13.
) Asemenea din 25 Iuliu 1667 (7175) aflator in archiva
Statului Bucure§ti, documentele manast. Sf. Ioan Gut% de aur,
Ia§1, pach. No. 7.
§i daca atatea documente purtand o data anterioara celeia
de la care d. profesor Xenopol pune inceputul Domniel lui
Ilia§i Alexandru n'ar fi de ajuns pentru a convinge pe cine-va de
eroare, vom incheia cercetarea noastra pentru a face deplina
lumina, afirmand ca aceste documente poarta sigiliul lui Alex.
Ilia§1, ce se poate vedea la finea acestui studit §i care sigiliU
poarta lAmurit data sustinuta de not 1).
De doug on coprinde acest sigiliu data cea adevarata a
inceputului Domniel lui Ilia§T-Voda §i a nume in scrisoarea din
jos aflam data de la facerea lumei de 7174 Si de asupra scu-
tului de o parte §i de alta a coroanei data cre§tina de 1666.
Am insistat ceva mai cu staruinta asupra tezel noastre
dar vor scuza aceasta inzistenta toti cei care §tia de ce grave
consecintl istorice poate fi o eroare chronologica.
Dreptate cere sa recunosc, ca d. Xenopol a putut fi ade-
menit sa comita eroarea chronologica, luandu-se dupa Engel §i
dupa §incal care se is §i el dupa Engel, care scrise, zice
§incai, ca dupa toate catastihurile Printilor, Dabija a domnit
1) In x666 asa dar domnesc doY DomnY In Moldova: Duca-Von si apoY de la finea
uT MaY 11ia.-Vor111.Duca-Voddpentru ce motiv nu stim avu douK sigiliT marl domnestY,
unul cu data 166$ si altul cu cea de 1666.
www.dacoromanica.ro
in Moldova numai 4 ani, adica pana, la anul 1666" (incai,

tom. III, pag. 99).
SA mai adAogim pe langl aceste a insu§i Nicolae Costin
pune venirea la tron a lui Alex. Ilia§i-Voda la 7174 (letop.
torn. II, pag. 6). Nicolae Costin mai adaoge pe langA infor-
matiunile mai sus aduse data foarte precis a primirei de catra.
Ilia§i-Voda a steagulul de Domnie §i acea a sosirel in Iasi.
Steagul de Domnie l'a primit Ilia§i-Voda in 1 Malt 7174 (1666)
la Adrianopole unde se afla Sultanul, care ordona sa fie adus
Ilia§i acolo din Constantinopole. Se vede ca aceasta aducere
speriase pre Ilia§1Voda de se ascunsese in podul easel cand
'1 cautat mesageril Sultanului ca sal dues la Adrianopole.
In Iasi Ilia§i-Voda intra in 20 Iulie 1) tocmai in ziva sa
onomastics. Tara tragea bun augur din aceasta imprejurare §i
se §i intampla, sub domnirea lui Ilia§i-Vodl, ani bung pentru
ogoare, de i-at ramas nume bun in amintirea Moldovet
Despre domnirea lui Ilia§1-Voda cronicele noastre se unesc
a o lauda. Nicolae Costin scrie despre Ilia§i-Voda ca era om
bun §i prea milostiv, cat nu iaste lesne a scrie milostivirea
lui darg cate milostenii facea fait numar de nu le poate
povesti nimeni WA numai Dumnezeu, care Domn a§a de mi-
lostiv §1 indurator ca acesta n'ail mai venit altul la Moldova".
Mustea II imputa ca, adusese cu sine oamenf strains;, Greci" ,
darn recunoa§te §i dansul el nu avea nici o mandrie nici el
nici oamenil lui. Pe boiari in mare cinste ii avea : la primblari,
in oaspete pe la boiAri. De multe on boteza §i cununa pe multi
§i'i daruia. . ."
Mustea vorbe§te mai drept despre Ilia§i-Voda de cat Co-
stinii Carl eraa in divanul acestui Domn. De aceea Mustea ne
spune cea ce Nicolae Costin tacu, ca Ilia§i-Voda limbs tarei
sa o graiasca nu o §tia, ci tot cu talmaciu graia". Il mai im-
puta Mustea ca ar fi prigonit pe boiaril earl resturnasera din
Domnie alta data pe tats -slit Alexandru-Voda §i pre cand Ni-
colae Costin afirma, CA Cara a fost fericita pe deplin sub Domnia
lui Ilia§i, Mustea spune adevarul ea tara in zilele lui era im-
presuratd cu ddrile ce ordnduia de la Visterie' .
Asemenea biruri nu putea sA le evite Wei bunatatea de
suflet a lug Ilia§1, cad cu ce avea sa, pia-teasel marile datorii
1) Cunoastem un act de la IliasY-Alex. Vodit cu 8 zile dupI intrarea luT In IasY. Este
scris In 28 Iulie 1666 (7174) de diacul Leca si se poate vedea Intre doe. milmhstireY Casin,
pachetul No. 9.
www.dacoromanica.ro
26 V. A. ITRECHIA
cu dobanda de 50 la suta, ce contractase in Constantinopole

pentru ca§tigarea tronului ? Iliad -Voda trai bine cu boerimea
petrecand cu ea in plimbari §i ospete §i admitem ca, precum
afirma Nicolae Costin, I. Neculcea (II, pag. 217) §1 insu§1
Mustea, Domnitorul era drept la judecatile poporului, milostiv
§i darnic 1), dar impregiurarile in care all capatat Domnia §i
situatiunea politica a tarilor romane la data acestel Domnil
'1 obliga sa ingreue Cara cu mars dart
Boeril nu puteall fi in genere nemultamiti de oare-ce
aproape top boeril divanului lui Duca-Voda, Ii aflam §i in divanul
lui Ilia§i-Voda, : Solomon Barladeanul, mare logofat, Miron Costin,
mare vornic de Tara de jos, Nicolae Racovita hatman §i par-
calab de Suceava, Stamatie, mare postelnic pans la 1668 cand
ii succese Velcico Costin. . . Boerimea, cum se vede, trecea
fara nici un scrupul de la o Domnie la alta, destul sa'§i pa-
streze situatiunea in divan. Cu asemenea conditiune insull
cronicarul Mustea declara ca pe acele vremi era pace qi tara
intemeiate (Letop. III pag. 10), iar Nicolae Costin fericea Cara
de asemenea Domnie, precum mai sus vazuram. Nu asemenea
insa erall sentimentele multimei §i revolta Orheienilor §i La-
pu§nenilor de sub Domnia urmatoare a lui Duca-Voda I§1 are
o buns parte din esplicatiune in starea rea a taranimei Mol-
dave Inca de sub Domnia lui Bia0-Voda.
Tocmai pace Si belpg, cum scrie Nicolae Costin, n'a fost
in timpul Domniei lui Ilia§1, on -cat agricultura s'a folosit de
timp bun. E neindoios ca Ilia§i-Voda nu era lacom dupa bani
§i dad, Cara a suferit dari grele nu a provenit aceasta de cat
din cauza creditorilor lui din Constantinopole §i a havalelelor
1) Nicolae Costin raporteaza a de se Ora doY oamenT la IliasY-Vodd la divan si rlt-

inaind cu jud4 unul pe altul, data "I respundea Vodlt celuY remas zicandu-Y: pas de pin-
taste celu1- l'alt, ci; i-aY lust cu strambul, decY de zicea omul : plitti-voitt Doamne, mime sl
m'd maY pIsuiasc/ Viral la o zi ca sunt grac 5i n'am cu ce pldti scum, iar parlsul asisderea
de iznoavu dadt zicea : mie Inch ImY trebue cd Si el sunt sKrac si 'mY mor copia de foame
ci mu rog Doamne sit se pue acest om la o Inchisoare sail slt'mY plUteascit scum cu nu'l pot
astepta, atuncY IliasY-Vodit scotea banY din buzunar de la sine 5i pldtea pe datornic. La mulct
fdcea ass., (Letop. II, pag. 7).
Bietul flint -Nods scia ptItania cu creditoriY I Acest episod e raportat si In cronica
BIlaseneascii. Apud §incaY, torn. III, pag. too.
Exist; o carte de sugubina said moarte de om, care aratI cli IliasY urmKria energic ase-
menea crime.
I. Neculcea afirmli, In contra luY N. Costin, di IliasY, din callz>t cli judeca cu talmacid,
imulte judete ale luY nu se judeca bine 5i die-vs isprlIvI all esit pe urme relea. (Letop. II,
pag. 2 17).
www.dacoromanica.ro
impuse tarilor romane de catra Turd. Ilia§i-Voda a murit sarac

lasand in urma lui o fats care trai din mila cre§tinilor 1).
Nelini§tea tarilor romane proveni la data aceasta, precum
ziseram, din impregiurari externe. In 1666, luna Octombrie,
Poarta fiind in razboia contra Dalmatiei °Nig& pre Moldova §i
pre tara llunteneasca sa expedieze la Constantinopole marl
proviziuni de vite, branza §i grane 2).
In 1667 o serioasa amenintare prime§te Ilia§i-Voda §i tara
lul din cauza incursiunilor Cazacilor §i Tatarilor in Polonia.
Cum putea Ilia§i impiedica asemenea incursiuni, cars devastaU
§i unele din judetele de fruntarie ale tares sale ? Regele Po-
loniei, Ioan Cazimir, in Februarit 1667, reclama la POrta contra
acestor invasiuni §i acusa §i pre Ilia§i, ca nu nurnai ar fi to-
lerat trecerea invadatorilor Poloniei prin Moldova, ci Inca §i
dintre Moldovenl au ingaduit sa is parte la aceste invasiuni 3).
In anul urmator 1668, luna August 10 st. n., Cazacil
sub hatmanul for Petru Dorocenko face capitulatiuni cu Turcia
punand Ukrania in acea§i situatiune in care Stefan cel Mare
§i Mircea pusesera tarile for fats, cu Turcia. Ast-fel se pregati
Domnia viitoare a lui Duca-Voda in Ukrania.
Pregatirile de razboiu §i insu§i razboiul pentru luarea
Cretei de la Venetiani §i Francezi, inca inainte de venirea
in scaun a lui Iliad -Voda impinsese pre Turcia sa adaoge tri-
buturile Principatelor §i anume, pentru Cara Romaneasca cu
40.000 lei §i pentru Moldova cu 25.000 4).
Sub Domnia lui Ilia§i-Voda, Biserica moldovana este ad-
ministrate de Mitropolitul Ghedeon.
Din actele date de Ilia§I-Voda cu referinta la biserica ;
(Veil Melchisedec, Cronica HuOlor si a Romanului.) Dreptul
de juridictiune a Bisericei este mantinut conform condicelor de
la Vasile-Voda §1 de la Gr. Ghica-Voda 1658. (Ved Cron.
Roman. partea I, pag. 278.)
La Episcopia Roman este DosofteiU, care in Iulit 1671,
1) SincaY, tom. III, pag. 100. Codex Balacianianus. I. Neculcea zice 10 (Tara era
Ingreunatl Cu ddrile, cK se facea cheltuelY mart la visteries (Letop. II, pag. 218).
2) Hurm. V, partea II, pag. 115. Document 180.
a) Hem, partea I, pag. 73. Regele polon cere : cud Portae Ottomanicae vasallos de-
poneret turn et Palatinum Moldaviae accusaret, quod contra pacta antiqua transitum Tartaris
ex Polonia per ditiones Moldaviae et suos Moldavos contra Poloniam militare et hostilitatem
exercere passus sits. VezY §i Zinkeisen, Geschichte des Osmanischen Reiches in Europa,
V-ter Theil, de la pag. 65 Inainte.
4) Hurm. Fragmente, 11I, pag. 271.
www.dacoromanica.ro
28 V. A. URECHIA
ajunge mitropolit, murind Ghedeon , la cea de la Hu0 era

episcopul Than qi la Radaqi, Serafim. Partillia la lucrarile di-
vanuluT acestor prela1 este constatata prin unele hrisoave §i
chiar zapise, dar nu tot-d'a-una se afla §i Episcopil, ci mai
mult numal Mitropolitul. Este de notat titulatura2) ceV dadea
Mitropolitul Ghedeon de Mitropolit al Moldo-Vlahiei. Asemenea
titlu nu se poate explica de cat prin faptul ca mult timp scrii-
torii Poloni numiail Moldova cu numele de Valachia §i pre
Valachia o zic Moltana, poate stalcind vorba Muntenia.
Sub Ilia§i Alexandru s'a continuat baterea de moneda de
arama la Suceava, in monetaria infiintata de Dabija Valli. Dam
in anexa fasimila monedel de sub Dabija §i Ilia§i. Moneda co se
taia de our era ale'cul in valoare de 4 lalctl la un ban. Mustea
raportand aceasta informatiune ne arata de§i in mod evident,
cum §i aceasta batere de moneda, era cu perdere pentru
comerciul §i industria taril, caci. ea n'avea curs peste hota-
rele Orel 3).
Dela I1ia0 Alex.-Voda cunoa§tem o destul de bogata
serie de documente. Unele din ele poarta nu numal sigiliul
ci §i semnatura Domnului. Mult seamana aceasta semnatura
cu acea a tats -sail Alexandru-Voda din 1632 4).
1) VezY Cronica Episc. de Roman, 9. Buc. 1874 de Episc. Melchisedec. Partea I-a,
pag. 282,
2) VezY actul No. 18 din plicul No. 2. Mo$ia Galbenif-Sili$tea-PopestiY la Archiva
Statulul.
8) Letop, editiunea princeps. Ill, pag. zo.
4) Eaca inca cateva documente dela Ilia$Y-Voda dela 1667 August:
i) La arh. Stat. BucurestY se afla, Intre doc. Man. BisericanY pact. 1. un uric scris
de diacul Tiron $i contrasemnat de marele logof. S. Barladeanul, din 9 Aug, 7175 (1667)
relativ la may multe party din mosia VanatorY.
2) August 16 an. 1667 (7175) carte dela Ili4( Alex. prin care autoriza pre preotul
Vasile de la Slobozia dela StefanestY sa opreascit fanul ce uniY oamenY ail facut pe mosia luY.
Are sigiliu mare ro$ cu datele 7174 (1666), Se conserve la arh. Stat. Buc, Docum. metrop.
Ia$Y pach, 156.
3) Uric dela Iliag Alex.-Voda. din 28 Maiii 1667 (7175) In romaneste scris de Stratul,
contrasemnat de Barladeanu vel log. avand sigiliu mare cu ambele date 1666 (7174). Hotar-
nicia din Munte In potriva Dirmanestilor csi se nu vaneze nimenY pe uscat $i pe spa,. Arch,
Stat. Buc, Manastirea PangaratiT pach. 3. NB. VezY cOpere complecte de M. Costing (V, A.
Urechia) tom. I, pag. zoo,
Zapisul de naintea Mitropolitului $i boerilor, prin carele cEtt Doamna Datina a raposa.
tuluY Eustrate Dabija VV ce all fost Domn tare MoldoveYD schimbit ni$te mo$IY cu Dumi-
tra$co Ro$ca Vornicul de gloats, Se atilt In Arh. St. Spiridon (Ia$Y) Intre docum. mo$ieY
TodirenY, Dos. N. to.
4) Socoteala D-sale luT AndreY Paharnicul, ginerele luY Tanasie Tautul $i a GaftoneY
lama, TeutuluY $i cu Starce$tir $i cu alV frac( aY lor, pentru toate mosiile luY Mateiag Starcea
www.dacoromanica.ro
Venirea la domnia Moldovei a lul Ilia §i -Voda, dup5, 33 de

ani de la izgonirea tata,lui sal Alexandru Ilia -Voda (1633)
Visternicul, strImosul lor, csi all fost Inaintea mea aceastli tocmeafti, Miron Costin Vornicul cel
mare de tam de jos, In (-glade marireY Sale DomnuluY nostru Ilia$Y Alexandru Vodits la$T
28 Sept. 1667 (7176). Dupit ce Imparte mosiile la ceY In drept apol zice : c$i aceastii toc
mesa s'ad asezat dinaintea noastrtt, fiind acest giudet trimes de MAria Sa VoclI la noYs. Actul
acesta l'am donat AcademieY In 1886.
5) Uric din 8 Oct. 7176. (1667) In limba roman?( scris de diacul Mihul, cu sigil mic
de cerneaftt, se MR Intre documentele m/nitst. BisericanY, pach. No. 3, archiva StatuluY.
6) Zapisul IleneY fats. SalomieY, nepoata. luT Pltrascu Ciugolea, din 17 Noembrie 1667, prin
care vinde maY multi tiganT luT Miron Costin marele vornic de Cara de jos, tiganT ce as
apartinut luT Costin dupti Balica hatmanul $i dupX moartea BalicItY Miron Barnovski Vocki
'Y all dat unchiuluY vanOtoareT, Petrascu Ciugolea. sDecY daa. s'ad slvarsit si unchiul nostru
Petrascu Ciugolea s'ati Impitrtit toate rudele cu ce all rhmas ; deer acest tigan sail venit In
partea mea si alt nime n'aul Inc6put sr' cumpere, cit numat D -IuT Vornicul (Costin), did
este de movie D sales. Arch. Stat. Buc, Doc. Mitr. IasT.
7) Zapis din 3 Febr. 1668 (7176) scris romineste cprin care Vasile brat UrsuluY
sin Grigore Pies of tilrgul Roinanski, de nime silit, ci de a sa bun'1 voie all vandut fratelut
sad Ursula tun fanat la Luna In hotarul RomanuluY dreaptit ocinit $i movie a pttrinteluT
Ad Jul Grigorie si aceast3. movie 'I all rKmas de la pitrintele slil cu limb' de moarte pentru
12 tal. ce'T all dat si fratele slit Ursul 'T all dat pe acel gnat un cal si un frail drept 3o
de 18 si l'a vandut Id ca sin fie de dreaptit ocinit si movie Dumisale si cuconilor Dumisale,
stt fact( ce'T va fi voia, sit fie D-luY volnic cu aceastit movie, iar altul nime din oameniY luT
treaba sit nu aibe. Si pentru credintlt all scris InsusT cu maim sa $i all iscKlits. Originalul e
In manele noastre.
8) Poruncit dela Ilia$Y Alexandru, din 8 Ian. 1667 (7175) scris?( romKneste de
Diacul Leca, din last Are sigiliu mic ro$. Scuteste poslumiciY MKn6stiriT Pang?tratT. L'am
citat deja In memoriul met( despre cSlobozie,, se conservit la Arh. Stat. Buc, Doc. MhnhstireT
PInglratT, pachet. 3 Doc. 1 oz.
9) Carte de judecatit din 1668, a divanuluT, In fats luY Vodtt, In Iasi, In procesul dintre
Ursachi vel vist cu Toderascu Jora a 2-a Medeln. pentru satul TodireniT, Arch. sf. Spiridon
Iasi, Doc. mosieT Todiredi (vezY (Op. comp. ale luT Miron Costin. de V. A. U. tom. 1, pag.
102 si 103).
so) Hotarnicie din porunca luY IliasY Vodit pentru mosia ce all cumOrat el In 1668,
anume VomiceniT din judetul CovurluT, de la Safta ce a fost jupaneasa luT Motoc spXtarul si
de la Safta jupaneasa luY Alexandru Costin ce a fost postelnic fata luY Miron, nepoata &liar.
Arch. mat Buc. M-rea Cetltuia, pach. 3.
I I) Cartea de la IliasT Alexandru -Vodit din 17 Febr. 1668 (7176 cittrK Bejan Ghioca
ce a fost pitar, scrisl romfineste In Ia$Y, cu sigiliul mare de tus, prin care Domnitorul scrie
cii s'a jilluit Vasilache feciorul BeneY din VlAscinestY pre Rustea din Galati pentru o vie
de la Dangad. Arch. Stat. Buc. Doc. schitul Brazil, In ale Mitrop. Iad, pachet No, 26.
12) Zapisul but Alex. Vulpe Siturarul, din 3 Mart. i668 (7176) la care e manor $i
Miron Costin vel vornic al luY IliasY-Vodtl, prin care vinde luT Ilie Sturza mare stolnic o
pivnitI si o casit lane{ BlrboY la Ia$T. Arch. Academid, cond. M -ret BdrboY, pachet. 6.
13) Zapis din 13 Februarie 1667 prin care Proca post. si cu Atanasie egumenul de la
sf. marAstire ce se grleste Dealul mare si Gheorghe Hadambul fac schimb de vii, Zapisul
e semnat de boeriY divanuluY luY Ilicts'i-VodX. Arch. Stat. IasT. Dos. de inetritud a divanulut
apelativ No. 97, 29 in rosu. Transp. 1765 opis. 2014 pachet. 361.
www.dacoromanica.ro
30 V. A. URECHIA
prin o revolutiune a boerimei, nu mat putea fi periculoas5, ace-

stei boerimi, caci nu multi din boeril conspiratori la 1632-33
x4) Zapisul luY Solomon BArliideanul marele logofat, din 12 Maid 1668 (7176) scris ro-
mar:este, la Las! de Diacul Mihul, cu mdrturia boierilor din Divan : Vasile vel vornic gorneT
zemle, Neculae Racovitli hatman, Stamatie vet post., Toader Iorgachie vel spat., Ursache
vel vist., The Sturzea vet stol., cu sigiliul luT Solomon Birlideanul. rAm Mut tocmealii cu
sf. sea Tofan ce a fost Episcop la ItlidlutT si cu Gherasie egumen la sf. Mandstire Putna
$i cu altT cdluggrf cu tot soborul de la acea sf. miEndstire, cu o sili$te ce are mandstirea la
tinutul arligItureY anume SinestiT Datu-mi-o-ad pdrintele Tofan si egumenul
cu tot soborul stemT fie de hrand si de treabd ce void urea in toatd viata noastrii Impreund cu
so/u1 mei Anita cat va da Dumnezed st petrecem In lume, fie care din noY tot st ne tinem
aceastit sili$te cu tot venitul ce va fi. Iar dupd petrecerea noastrd amindorura, st fie sili$tea
iar a sf. mitnitstirT. Iar si eti pentru aceastd siliste ce ne ad dat sit ne tinem cu dinsa In
vista noastrit, am tocmit cu pitrintiY ce ma! sus suscriff sit le fac un iaz la StitucenT, pe apa
Signet cu morY cu tot, ce este In ocolul Boto$anilor, ca sit fie de hrand sf. mtnitstirl, snit
cu cheltuiala mea; gi preste aceasta Inca le am dat 40 de matce la StducenT, gi 30o de merle
de pane sit fie aceste toate la saints mitastire. Pentru aces nime dintealrf pdrintY ce vor fi
dupd petrecerea acestora, sit nu strice aceasta tocmealii. $i sa tinem not amindoY sili$tea cu tot
venitul Intim toatd viata noastrii. Tart dupd petrecerea noastrii sit fie sili$tea iar a sf. mlindstirT
cum maY sus aerie si ed sit istovesc precum am grlit si am tocmit ; gi la aceastit tocmealt ad
fost D-lor boeril ce! mar! Vasile Vel Dvorn. gorneY Z. Niculae Racovita lletman, Stamate
Vel Posteln, Toader Iorgache Vel Spdtar, Ursachi Vel Vistern. the Sturzea Vel Stoln. Si
pentru mg mare credintit Wit ca am si iscalit Impreund cu ace$tY boerY cu tot!, si ed Mihul
am scris,.
Arch. Stat. Buc. Doc. Mitrop. Tagl, pachet. No. 152.
15) Uric In 1. romind scris de diacul Grikideanul In I8 Mart. 1668 (7176) contra-semnat
de Solomon Birlddeanul vet logofdt, cu sigiliul mare purtind data de i666, prin care Dom-
nitorul Ilia$T-Vodd Intareste dania luY Bejan Ghioca. Arch. Stat. Buc. Mast. Neamtu
pach. No. I.
16) Pitac de la Ilia$Y Alex. V. din 20 Maid 1668 (7176) contra-semnat de Solomon
Birlddeanul, prin care ordond luY Poiand Uricarul sit aleagd cumpitriiturile ce all Pascal si Gri-
gorie fecioriT luY Corlat uricarul In mosia TurbdtesiT. Actul e scris de Diacul Eftimie.
NB. Pascal Corlat feciorul luY Vasile Corlat Uricarul sot AnisieT, nepoata luY loan Zane
din TurbdtestT e ultimul din CorldtestY si last averea unuY nepot de yard, Vasile feciorul
luY Damian ce a fost vomit. Minist. Dom. No. 8012 condica.
17). Uric de la Iliag Alex.-Vodit din 20 Iulie 1668 (7176) scris romane$te In lag
de Diacul Stratulat, cu sigiliul purtind datele de 1666 (7174). Arch. Stat. Buc. Doc. md-
nitstireT Vitraticul. Doc. No. 11 pachet. 16.
18) Uric de la Ilia$Y Alex.-Vodit din 20 Iulie 1668 (7176) scris roma:1We cu si-
giliul purtand data 7174 (1666). La Bias! Alexandra W. Bojio. etc. Adicit a venit Inaintea
noastrii. pi Inaintea a for nostriT moldovenestY boierY a mart gi midY, Pdrintele si rugittorul
nostru Gavriil sithastrul de la sfinta MInitstire de la Agapia cea veche, gi ne all ardtat un
zapis de la mina ruglitoruluY nostru a luY Ghenadie Egumenulu! 5i de is tot soborul de la
Manta Miindstire de la Neamtu, fitcut dinaintea a multi ciilughT $i preotT si oamenY bunt,
cum rugittorul nostru Ghenadie Egumenul si cu tot soborul, a vandut o bucatit de loc din
hotarul Gemenestilor, din sus ; local se Incepe din hotarul Neatezilor din redid In direptul
loculuT preste $es print Intro groapit $i din groapit In direptul loculuY tntre apa Topolita, unde
cade Valea Seacd, In Topolita ; de acolea Vales Seacd In sus pin! In Fantina Mucedd ; de a
www.dacoromanica.ro
mai eraa in viata. Totu§i se mai aflarg. cati-va din acel boerl,
de oare-ce cronicele ne-au spus cg., Iliqf n'a prea ccitat bine la
colea lndrept la vale In Topolita, unde se chiarna. 12.1pa Rosie ; acesta este hotarul acesteT bu.
city de loc care o all vandut parintele si rugatorul nostru luY Gavrilie Sihastrul drept de
4 boloboace de Baia pline de miere si un boloboc de Camenita plin de miere ; buil dupe a-
ceea clacit s'ati prostit Ghenadie Egumenul din egumenie si all pus soborul egumen pe Cotohil
o seama din sobor, all !Arndt a all fitcut aceasta tocmeala numaY Ghenadie Egumenul si Co-
tohil Staritul si Intamplandu-se el cu totiY la erg la Neamtu Impreuna cu Clisiarcul Simon
$i Efrosin si Veniamin si Iores si diaconul Efrim si Hirisantu si Ghervasie si Ion si s'aii
Intamplat si Gavrilie Sahastrul In targul Neamtu si Intelegand a v banuesc all mers la
gazda egumenultif celuY nod si de iznoavlt s'att tocmit si all maY dat rugatoruluY nostru Ga-
vrilie Sahastrul Inca un boloboc de miere de Camenita in mina egumenultd foil si a tot so-
boml cad maY sus scriem si i-ad facut zapis cu tot soborul carele Fad aratat lnaintea noastrit
flout dinaintea dascalula Teofan si Silion de Agapia si dascalul Ghedeon de Hangu si Ion-
preotul Domnesc din Neamtu si popa Ghinea din CarligT si OnofreY de Cain si potropop
Gligorie de Tarpesd si pecetea luY cu pecetea sf. ManastirY a NeamtuluY. Iar parintele si ru-
gatorul nostru Gavrilie Sihastrul a dat danie aceast bucatl de loc la sf. Manastire la To-
pcdita unde este hramul Proroculul si inainte Indereptorid boteztttorulul loan, pentru sufletul
parintilor luY si pentru sufletul ltd. Si pretul acestor boloboace de miere ce all dat pre a-
ceasta mind s'ad socotit pretul for 13o de leY ; drept aceea aceasta bucata de loc oil sA hie
Manast. TopoliteY de la Domnia mea dreapta ocinl si danie si uric si Intaritur'd nerasuit neje(
danaoara In yeas.
Arch. Stat. Buc. Doc. Manast. VAraticu, pach. No. 17.
19) Uric de la IliasT-Vocla din 23 Iuliu x668 (7176) scris romaneste la IasT cu si-
giliu foarte mic, rogue prin care darueste luY Solomon Barladeanul logof. cel mare o bucata loc
din codrul Domnesc, In potriva Sinestilor si Insarcineaza pe Dumitrascu Roca Vornicul de
poartit a merge 0 aleaga acest loc. Arch. Stat. Buc. Doc. Mitt.. Ittg, pach. 145.
20) Uric idem romaneste scris de Diacul Leca la 1 August x668 (7176) cu sigiliu
purtalnd data 1766 (7[76) folio mare In Arch. Stat. Buc. Minas. Casin, pach. No. 9.
2x) Uric idem scris de Diacul Rugina In romaneste la IasY folio mic contra-semnat
de Solomon Barladeanul, mare logof. In 27 August x668 (7176) cu sigiliu mare cu datele
7174 (1666) prin care Panaiote ce all fost usier mare cumpara o ocina din Salivestt Minist.
Domeniilor No. 7834.
22) Suret de pe o marturie a mitropolitulu! Ghedeon a episcopilor Dosofteiu Roman,
Serafim Radaud, Loan Hull si a boiarilor divanioff Solomon Barladeanul vel. log. Vasile vel
vornic tareT de sus, Nicolae Racovita hatman si parcalab SuceveY, Stamatie vel post., Tode-
rascu lorgache vel spat , Apostolache vel pach., Ursache vel vist., Ilie Sturzea vel stol.
Alexandru vel comis., Alexandru BuhusT vel pit., Lupascu vel .tttrar si Costantin vel clucer
si Alexandru Ramandi vel user si Contasi treti loge& i Toader Vetres i Simion i Gheorghita,
si Gherghel, i Cioclrlie vornic de poarta. Scriem si dam stire cu aceasta mlrturie a nostril
pentru DumnialuY fratele nostru Miron Costin vornicul cel mare de tam de jos.
Dupa perirea BalichiY Hatman, cite ocine all avut Balica ne fiind lmpreunat D-luT
Vornicul Miron cu giupaneasa Dumnisale Ileana fats. luT Ion Movila, ocinile BalichiY all rams
toate Impartitoare la rudele BalichiY, care all fost semintia despre MovilestY ; la Imparteala for
s'ad venit despre Balica si luY Savin Visternicul, a treia parte de CaclicenY la tinutul Har-
lauluY si satul FarceniY si alte partY ce li s'ail maY venit In partea Jul Vorustaril. (1) Iar dada
s'ad Impreunat D-10 Vor. Miron cu giupineasa Dumnisale Ileana fata luY Ioan Movill nepoatl
de var pre mare BalichiT semintie maY aproape de cat toate rudele BalichiT, statut-all de ad
www.dacoromanica.ro
32 V. A. URECHIA
'boierit ce-I aflasa ca ail fost sfetnicf la ridicarea icirei asupra

tatalut sa a Alexandru-Vodci" (Letop. II, pag. 217).
esit acele ocinT toate de la alte rude a BalichiY nu maY pre seama Dumisale a luT Miron
Costin Vor. si giupinesiT Dumisale a IleneT, semintie maY aproape BalichiY. Rugatu-s'afi Savin
vist. Dumisale Vor. Miron stt-T vandi CiciceniT sail Farcenit D.10 Miron Vor. n'ad vrut sti-T
vanzi nicY Cicicenff nicT Fircenit, apoY Savin vist. vicland ci nu poate face nimic cu atata
s'ati rugat dupi aceea D-sale Vol.. Miron pentru giumitate de sat de Vladeni pe Jijiea, carile
all fost iarisT despre Balica stt-Y o dea, iar D-luT Vor. Miron socotind prietesugul, n'afi vrut
sit'T frangi voia, ci i-ati dat aces giumitate de sat de VlidenT. Intre aceea temandu-se Savin,
Vist. cit nu se va tinea D-luT Vor. de cavil:it, ci pentru di si-sT fact{ asezitura maY band
pentru acea danie, s'ad rugat Dumisale Vorniculul sa-T faci scrisoare de schimbituri. Si pue
cum Savin di FirceniI Dumisale Vornicul si D -luY Vorn. di acea giumitate de sat de Vitt-
denT luY Savin schimbiturit drept schimbituri, si pentru prietesugul ficut'ati D-luT Vorn.
pe voia lui, si i-au dat scrisoare de schimbituri. Ian dupi moartea luY Savin s'ati sculat rudele
lira (?) si a CiozeleY si cu pail alt luat acea giumitate de sat de VlidenY de la fecioriT luY
Savin, clicand cum este de la dansiT lam& cu tmpresurituri, si acea scrisoare ce ail ficueo
Miron Vor. de schimbiturit luY Savin ail rimas la mana ficiorilor luY Savin. Precum ne ad
aritat D-luY Vornic si Impirteala rudelor ceY maY departe BalichiT si s'ati venit FarceniT si
CiciceniT la partea luY Vorustariu.
Iar maT apoY de la toate acele rude maY de parte s'ati luat pre sama Dumnealor-sale
luY Miron Vor. si giupineseY D-sale IleaneY, did D-lor sunt rudi maY aproape decAt toff de
cat altiY si Ina si Vlidenrf atuncia all fost pre sama Dumnilor sale. DecT si noT cu tot
sfatul Ord stiind acest lucru, cum este adevirat precum maY sus scriem, iati facem D-sale
Vor. Miron, din tot sfatul aceasta mirturie ca si-T fie de credinti, ca de vor scoate ficioriY luY
Savin aces scrisoare de schimbituri FdrceniT cu VlideniT, care o tigidueste jupttneasa luY Savin
si fecioril lor, sit nu si creazi, ci sit se is de la dansiY, pentru cicT Savin n'aii avut nicY o
treabi nicY cu FarceniT nicY cu VladeniT nicY ail fost schimbituri ci ad fost ficuti acea scri-
soare firs cale pentru vote de prietesug si cu totff am iscilit $i eli Stritulat Rugina am
scris ca se sil scie 1668 Aug. 26 scris In romaneste la Iasi.
Vel Logofdt.
Arh. Stat. Bucur. Doc. Mon. Doljestl. pachet. No. 16 Docum. No. 9.
23) NoY Ilia$Y Alexandra Voivod, adecit alt venit Inaintea DomnieT mele si Inaintea alor
nostri moldovenestY boerT a mart si a micY; rugittoriul nostru egumenul si tot soborul de
la Sf. Milnastire de la Sucevita, unde este bramul Invierea D -luY nostru Christos si ail cerut
la noT si li se dee un hotarnic et aleagil hotarul satuluT Verbia din spre hotarul Sicinitilor $i a
Brosciutilor si despre alte pircf. DecY domnia mea sin scris cartea domnieT mele la boieriul
nostru Rugini atrariu si la slugs noastri la Vasile Halunga, si am ales, si am trimis si de
aice pe boieriul nostru Ursul Vornic de Poartl, si dinpreuni tustreY ad strans oamenT bunT de
prinprejur, megiesT anume : Popa Toader de:DorohoT si Popa Gramade de acolo si Costin Dia-
conal de acolo, si Grigoras Furtuni de acolo, si Cazacul §oltuzul de acolo, si Lascincu de
acolo, si Popa Pitrascu de Sacinita, si loan Vitiman de acolo, si Simion Negru de acolo,
si Vasilie Dumitrascul de acolo si mulct oamenT bunT, si all luat.oameniT brazda In cap si ail
purces pe unde all stiut cu sufletele lor. Hotarul se Incepe din drumul Viculestilor ce merge
la Fantana rece, de acolo drept peste niste pimantud In movili la un stalp de peatri vechifi,
ce se chiami stalpul Vlidiculd Gheorghe, de acolo drept langi drumul Sicinitilor s'ad
pus un stalp de peatri, de acolo drept pe niste pimanturY s'att pus un stalp Intre pimanturile
Brosciutilor unde se Impreunit cu pi.manturile VerbieY, de acolo drept In piscul HluboaieY
www.dacoromanica.ro
Impreuna cu Ilia0 mai venise §i o seamy de Greet Intre

ace§tia era §i un fecior al lui Baptiste Vele li, Visternicul eel
cumplit al lui Alexandru Ilia§i-Voda, acel care plat cu viata
jacmaniile lui in Cara, fiind sfa§iat de popor in Pacurari, la Ial 1).
Acest grec avea i el de a rasbuna uciderea tatalui sail. Deci
dand peste un otean anume Bosie, care a fost ucis pre tata-
sag Baptiste Visternicul, l'aU fost inchis in varta (corp de garda ?)
fara de §tirea Domniel. Se facu atunci mare alarma intre boeri,
earl se §tiau vinovati de uciderea lui Baptiste Veleli, cad fie-
care se teinea sa nu fie arestat. Asemenea alarma, ajunse la
auzul lul Ilia§i-Voda, care inVlegand (aceasta) indata a poruncit
de '1 au slobozit §i poruncind sa nu se teama de nimica, ca
acele lucruri toate le-au ertat §i Inca, at tinut §i pre feciorul lui
Baptiste de Ile. (Letop. II, pag. 218).
Este straniu, ca cronicaril notri atat de bine inform41
tae un eveniment pre care istoricil strains §i chiar Engel (in
Geschichte der lifoldau, pag. 275) it pun sa fi urmat in 1667,
sub Ilia0-Voda. E vorba de invasiunea Tatarilor §i Cazacilor
in Polonia, de care mai sus amintiram dupa Engel, care scrie
ea in domnia lui Ilia§i, se vede a se fi intamplat, care zice
in Teatrul Pore Otoniane, ca la inceputul anului 1667 at
dus Tatarii 100.000 de robi din Polonia prin Moldova 2).
(Va urma.) V. A. URECHIA.
RuncaY s'art pus stalp, de acolo drept peste vale la vadul LascaY In tarmutile Jijiel, s'aa pus
un stalp In potriva unur stalp vechia ce all fost preste Jijia in rat, de acolo drept In mijlocul
ra.tulta s'aii pus stalp, de acolo drept la Suhal In vadul unde este acolo drept pe valea Su-
haia In iazul Cara5uluY (... rupt) si singur boerul nostru Vornic, hotarnic Inaintea noastra si
le -au aratat martura de la (... rupt) si oamenY bunt ; decY dam si tradrim sfinteY ManastirT
SuceviceY cu hotarul satuld for VerbiY asa precum maY sus scriem In semne ca sa le fie si
de la Domnia mea dreapti ocina st Uric de Intaritura neruyett Sam. Gospod-Veleal.
24) Uric de la IliasY-Vodl, scris romaneste de Diacul Tiron si contrasemnat de So-
lomon Barladeanul vel Logofat, la Ia5I In t Septeinbre 1668 (7177) format maricel, prin care
Intareste ocina cumparata de Dumitru Budacul. Arch. Stat. Buc. M-rea Barnova pach. 3.
25) Uric scris romaneyte la IasY de Diacul Stratulat Ruginit, semnat de IllasI-Vocla,
cu sigiliii mare in bulina alba, purtand =bele date de 7174 (1666), folio mic, relativ la
darul de loc din judetul Carligature clue Solomon Barladeanul. Arch. Stat. Buc. Doc. Mi-
trop. IasY, pach. No. 552, act. No. 8.
26) Uric scris romaneste la Tag de diacul loan, semnat de IliasY-Voda cu sigiliil mare
In bdlina alba foarte lamurit, relativ la confirmarea otarnicieY repausatuluY 'foma Vorn. de
tarn de jos, tramis de Voda sa otarascii procesul dintre Episcopul Hug si targoveliY. EY cid
voe sit is de a To a din viY si din pane si din venitul satuluY Brostenilor, iar Paharnicul
al 2-lea sit n'aibl nicY o treaba acolo. Min. Domenit M-rea Brosteral pag. 4163.
1) VeslY nuvela de V. A. Urechia: Baptiste Veleli In (Anemia literarda.
2) §incaT III, pag. 101.
38,o77.Rev. p.Ist., Arch. pi Fil. 3
www.dacoromanica.ro
Situatia geografid a Romaniel in lume.
Studio de Dr. to phil. Traugott Tamm.
I.
Dupg cum intreg globul pgmantesc se imparte in continente, in
<mad indivizT, dupg conceptiunea lui Carol Ritter, tot ast-fel ,i conti-
nentele la randul for se descompun in indivizi mai mid, de rangul al
doilea; adi-g se desfac in pary, carT privite din perspectiva lumei, alcg-
tuesc unitatea unuT continent. Fie-care din aceste pgrti insg are destulg
individualitate, pentru a se arata intro consideratiune specialg ca unitati
geografice maT mici, ca Ic In%
NegreOt cg geografia fizicg nu are in vedere aci frontierile politice,

istorice§te, on poate numaT intamplgtor date ; ea are din contra dreptul
§i datoria in lucrarea sa de individualizare de a trece cu vederea tot
ce ar putea sg-T intunece privirea §i sg-i impiedice perspectiva. and
va ggsi a e necesar, poate chiar sg §i nesocoteascl frontierele politice,
dupg cum lucratorul nu trebue sg bage 'n seamg liniile ce trage in
nisip copilul cand se joacg. Ba chiar ea are dreptul ,i datoria nu numaT de
a ignora deocamdatg toate faptele reale rezultate din existenta neamului
omenesc cum de pildg distributiunea localg a raselor i a popoarelor
pe suprafata parnantuluT dar a trece cu vederea §i asupra intregeT
naturT vii, organizate. Geografia fizicg observg ,i studiazg fata Oman-
tuluT, cu aceia,T privire rece i nepartinitoare, intocmai cum astronomul
observg fata nelocuitg i moartg a luneT.
Si numal dupg ce s'a f'a'cut impartirea §i desfacerea continentelor

in ctgrii, pe bazele geografiei fizice, numaT atuncT faptele anthropo-
geografice §i de geografie culturalg, i§1 capgtg importan ;a for ; geografia
www.dacoromanica.ro
Ueber die Weltstellung RumAniens.
Eine Studie von Dr. phil. Traugott Tamm.
I.
Wie die gesamte Erdveste sich in Continente gliedert, in g grosse

Individuen, nach Karl Ritters Auffassung, so lassen wiederum diese
selbst sich auflosen in kleinere Individuen, gleichsam solche zweiter
Ordnung, d. h. sie zerfallen in Teile, die allerdings bei der Betrachtung
aus der Weltperspective zur Einheit eines Erdteils sich zusammen-
schliessen, aber jeder fur sich doch auch Selbstandigkeit genug besitzen,
urn fur die Spezialbetrachtung sich als kleinere geographische Einheiten,
als Lander, darzustellen.
Natiirlich denkt die physische Geographic hierbei nicht an die
historisch, oder, wenn man will, zufallig gegebenen politischen Grenzen
der Lander; sie hat vielmehr das Recht und die Pflicht, bei ihrer
Individualisirungs-Arbeit von allem abzusehen, was ihr den Blick zu
triiben, die Uebersicht zu storen geeignet ist. Wo es ihr notig scheint,
darf sie die politischen Grenzen einfach verwischen, wie ja auch der
Mann bei seiner Arbeit der Linien nicht zu achten hat, die das spielende
Kind im Sande zieht. Ja, sic hat das Recht und die Pflicht, wenigstens
einstweilen nicht nur alle aus der Existenz des Menschengeschlechtes
resultirenden Thatsachen, z. B. die raumliche Anordnung der Rassen
und Volker Ober die Erdoberflache hin, sondern auch die ganze orga-
nisirte, lebende Natur iiberhaupt zu ignoriren : sic betrachtet und prOft
das Antlitz der Erde mit demselben kiihlen, unparteiischen Blick, wie
der Astronom das Antlitz des unbewohnten, toten Mondes.
Erst nachdem jene Scheidung und Auflosung der Continente in
(Lander, aus Grtinden der physischen Geographic vollzogen ist, erst
dann gewinnen die anthropo-geographischen und kultur-geographischen
www.dacoromanica.ro
36 TR. TAMM. SITUATIA GEOGRAFICA A ROMANIEI IN LUME
fizica trebue maT intaiu sa'§I acopere casa bine intemeiata, inainte de a
se gandi a o inzestra cu cele necesare.
Distribuirea §i reciproca patrundere a apeT ,i a uscatuluT, desfa,u-

rarea orizontala §i verticals a acestuT din urma, acestea sunt momentele
hotaratoare pentru acea individualizare. Mari le cu golfurile i sanurile
for ; muntil cu varfurile i masivele for ; platourile cu §esurile §i povar-
niprile §i vaile despart o Ora de alta §i impreuna din nog pe cele de
curand despartite in continente, oferind priveli§tea uneT ordine armonice
a globuluT, a pamantulul, pe care fie-care trasatura i,T are independenta
sa individuals ,i importanta sa proprie Nil a e§i din stransa legatura
ce exists intre ele.
Marea, muntiT, fluviile, lacurile, stepele, pustiurile, toate par a servi

drept despartire pe suprafata pamantuluT ; cele dour d'intaiii au numaT
rangul §i importanta uneT granite naturale eficace.
Apa curgatoare, orT cat de puternica ar lucra la modelarea sub-
stratuluT WI, nu este totug un agent liber §i independent, ci ea curge
Intr'acolo unde puterea de gravitate o mans ,i pe urmele prescrise de
puterea centrals ce a ridicat muntil.
Din aceasta rezulta, ca in cea ce privete distributiunea maT mare
sail maT mica a teritoriilor, muntilor li revine un rol maT important ca
fluviilor §i altor cursurT de apa. Muntii §i oceanele, sail cu alte cuvinte,
cursul liniilor de altitudine de pe continente, cursul acelor liniT de carT
marile platourT se surpa §i se scobor la cele Inca §i maT marl adancimi
ale marilor §i ale oceanurilor, sunt singurl in stare de a face imparteala
§i despartire reala. Un fluviti, fie el orf cat de adanc §i avand apa in
cantitate destul de abondenta, nu are aceasta insuOre. Accentuam
aceasta cu atat maT mult cu cat un curs de apa din punctul de vedere
politic poate oferi maT multe avantagiT, dar privirile politice sunt fsra
importanta pentru geografia fizica. 1)
Cand natura prelucra fizionomia planeteT noastre, ea avu de sigur
maT multa grija §i iubire pentru Europa de cat pentru cele l'alte conti-
nente maT masive, §i in Europa individualizarea e impinsa de maT multe
orl pana la amanuntele cele mai mid posibile ; §i din aceasta cause
nimanuia nu-f va fi greii de a recunoa§te tarT-individe, carT poseda un
grad Inalt de stabilitate §i independents, fiind geografice§te cu totul
de-o potriva §i carT numaT in chestiunT de detailiii ar provoca con.
1) VezT Ratzel, Anthrop-Geografle, Stuttgart, 1882, p. 286 87.
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL 'OBER DIE WELTSTELLUNG RUMANIENS 37
Thatsachen ihre Bedeutung; die physische Geographie muss ihr fest-

gegriindetes Haus zuvor unter Dach gebracht haben, ehe man daran
denken darf, es mit Hausrat zu versehen und zu fallen.
Die Verteilung und gegenseitige Durchdringung des fliissigen und
des festen, die horizontale und vertikale Gliederung des letzteren, das
sind die Momente, die fiir diese Individualisirung massgebend sind : die
Meere mit ihren Busen und Buchten, die Gebirge mit ihren Kammen
und Massiven, das Flachland mit seinen Ebenen und Senken trennen
Land von Land, schweissen die eben getrennten wieder zusammen zu
Erdteilen und bieten zuletzt den Anblick der harmonischen Anordnung
und Ausgestaltung des Erdganzen, des Antlitzes der Erde, in welchem
jeder der Einzelziige seine eigene, individuelle Selbstandigkeit und Be-
deutung hat, ohne doch aus der innigsten Wechselbeziehung zu den
anderen herauszutreten.
Von allem nun, was auf der Oberflache der Erde eine scheidende,
trennende Rolle zu spielen vermag: Meer, Gebirg, Fluss, Sumpf, Steppe,
Waste, kommt eigentlich nur den beiden ersten Kategorien der Rang
und die Bedeutung wirksamer Naturgrenzen zu. Das fliessende Wasser,
so gewaltig es an der Modellirung seines Substrats zu arbeiten versteht,
ist kein willkiirlich, frei wirkendes Agens, sondern rinnt dahin, wohin
die Schwerkraft und die von den gebirgsbildenden Kraften ihm vorge-
schriebenen und vorbereiteten Bahnen es ziehen. Daraus geht hervor,
dass bei der Abgrenzung grosserer oder kleinerer natiirlicher Gebiete
den Gebirgen eine ungleich wichtigere Rolle zufallt als den Fliissen und
Stremen: Gebirg und Meer oder, mit anderen Worten, der Verlauf der
Hebungslinien auf den Kontinenten sowie der Verlauf derjenigen Linien,
an denen die machtigen Hochplateaus der Kontinente abbrechen und
absinken zu den noch machtigeren Senken der Meere und Ozeane sind
allein befahigt zu wirklicher Sonderung und Abgrenzung. Ein Strom,
und sei er der tiefste und wasserreichste, hat diese Befahigung nicht.
Wir betonen das, well als politische Grenze ein Strom in der That
manche Vorteile bieten kann; politische Gesichtspunkte aber sind be-
deutungslos far die physische Geographie))
Als die Natur die Gesichtsztige unsres Planeten ausarbeitete, hat
sie offenbar auf Europa mehr Sorgfalt und Liebe verwendet als auf die
iibrigen, plumperen Erdteile und die Individualisirung hier vielfach bis
ins Kleine und Kleinste getrieben; deshalb wird Niemand Mahe haben,
in den britisthen Inseln, in der skandinavischen, der iberischen, der
hesperischen und der sogenannten Balkan-Halbinsel sowie allenfalls noch
in Frankreich Lander-Individuen zu erkennen, welche einen hohen Grad
1) Fr. Ratzel, Anthropo- Geographie, Stuttgart 1882, p. 286-87.
www.dacoromanica.ro
38 TR. TAMIL SITUATIA GEOGRAFICA A RONANIEI IN LUME
troverse, in insulele Britanice, peninsula scandinavg, ibericg, espericg ,i

a,a numita peninsula balcanicg sail chiar in Franta incg.
Acuma incep a se ivi dificultatT serioase ,i ne convinge lesne cil

corpul continental al EuropeT nu poate fi tot a§a de u,or §i distins
impgrtit in grupe precum sunt pgrtile mediteranee i atlantice ale con -
tinentuluT individualizate prin mare §i muntr.
Incepand cu Germania, se na,te intrebarea : poseda ea orT nu

hotare naturale ? Respunsul nu poate fi de cat conditional afirmativ 1)
cacT orT cat de zelos ar cguta sa fie cineva nu poate ggsi in masurg
suficientg semne carat geografice pentru ca in baza for sa se poatg
construi un individ cu desgvar,ire independent (Germania1; i ar trebui
luat in ajutor consideratiunile geologice, climatologice i maT cu seams
cele etnografice i la urma urmeT se va pricepe cg nu e consideratiune
care sg ne dea o explicare asupra goluluT, lgsat in apus ce se afla in
pgrtile Meuse §i ale ScheldeT, i incil mai putin golul §i mai mare ce
e cgscat inspre rgsgrit intre Carpati §i Marea Bahia..
Aceastg lipsg de hotare e cu atat mai mare cu cat inaintilm ma!
mult in spre rgsgrit, cgcT chiar continentul Europa n'are o confinie na-
turalg bine pronuntatg in spre Asia. 5esul din nordul GermanieT trece
pe nesimtite in §esul cel uria slay; la Sud, cu totT muntiT cel maT
marl, Dungrea tine strans la o-laltg Germania §i pe ap numitele state
Carpatine, ca intr'un lant imposibil de desflcut. Chiar ,i peninsula sud-
osticg, intrg in a§a numita lipsg de confinil i nu se desparte de corpul
continentuluT ca cele-l'alte doug peninsule din sudul EuropeT prin coama
cea mare a unuT puternic lant de munci.
Pentru a natura insg0 avu grija de a a§eza pe corpul EuropeT

maT putine configuratiunT despgrtitoare, punand ma? multg unire, geogra-
fuluT IT se impune ca sg considere ca un intreg teritoriul cel mare de
la Rhin pang la UralT i a se convinge a in aceastg mare parte a
Europe?, o impgrtire absolut sigurg §i desfacere in tgri-individe intoc-
mai ca in vestul §i sudul EuropeT ca ceva absolut imposibil. Incolo
insg, afarg de rezerva de mai sus, geograful poate continua opera sa
1) Dupd cum se stie, Germania nu se acopere cu asa numitul scat german, ale
caruY frontiere politice exclud mart teritoriT de pamant, car? geograficeste trebue sa fie
socotite negresit la dansa; ast-fel e Glands, cea maY mare parte din Imperiul austriac
precum si Elvetia. §i chiar and s'ar concentra aceste IA', tot nu s'ar ajunge la un rezultat
maY bun, cild Germania din nefericire, nu mg este aceea ce fusese Inainte de 1871 cand
era poreclita to derisiune si cat se poate de incorect : t 0 noliune geograficita ; maT nemerit
ar fi lost dacit i s'ar fi zis 40 noliune etnograficaa,
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL USER DIE WELTSTELLUNG RUMANIENS 39
von Selbstandigkeit besitzen, geographisch ziemlich gleichwertig sind

und in ihrer Umgrenzung eigentlich nur in Detailpunkten An lass zur
Kontroverse geben.
Dann aber beginnen ernstliche Schwierigkeiten sich zu erheben,
und man uberzeugt sich leicht, class der festlandische Rumpf Europa's
sich nicht so scharf und reinlich in Unterabteilungen sondern lasst, wie
die durch Meer und Gebirg individualisirten atlantischen und Mittelmeer-
Seiten des Erdteils.
Schon von Deutschland darf man fragen : Besitzt es Naturgrenzen
oder nicht? Die Antwort kann jedenfalls nur bedingt bejahend ausfallen,i)
denn wie emsig man auch sucht, man vermag rein geographische Merk-
male nicht in ausreichendem Masse zu finden, urn nach ihnen ein vollig
selbstandiges Individuum Deutschland, zu konstruiren ; man mUsste
schon geologische, lclimatologische und vor allem ethnographische Merk-
male zu I -lulfe nehmen und sahe am Ende doch, dass kein Rasonnement
uber die offene Lucke im Westen, in der Maas- und Schelde-Gegend,
und noch weniger uber die grossere, weiterklaffende im Osten, zwischen
den Karpaten und dem Baltischen Meere, hinweghilft I
Diese Grenzlosigkeit wird umso arger, je weiter man nach Osten

fortschreitet hat ja doch schliesslich auch der Gesamt-Erdteil Europa
keine scharfe Naturgrenze gegen Asien.
Die Ebene im Norden Deutschlands geht ganz unmerklich in die
riesige slavische Ebene uber; im Suden halt trotz aller hemmenden Ge-
birge der Donaustrom Deutschland und die sogenannten Karpatenlander
wie wit einem unzerreissbaren Bande zusammen. Ja, selbst die Sudost-
Halbinsel nimmt teil an jener Grenzlosigkeit und wird nicht wie die
beiden andern slideuropaischen Halbinseln durch den hohen Kamm eines
machtigen Gebirges vom Rumpf des Erdteils getrennt.
Weil also die Natur selbst es war, die auf dem Rumpfe Europa's
weniger Trennendes setzte und mehr Bindendes beliess, muss der Geo-
graph das ganze ungeheure Gebiet vom Rhein bis an den Ural zunachst
als eine Art Einheit betrarhten und sich bewusst sein, dass in diesem
grossten Teile Europa's eine absolut gegen Einspruch und Umstoss ge-
sicherte Abgliederung von Lander-Individuen, ahnlich den west- und
sudeuropaischen, ein Ding der Unmoglichkeit ist und bleibt. Dann aber,
1) Deutschland deck t sich bekanntlich nicht mit dem Deutschen Reich, dessen poli-
tische Grenze weite Landerstrecken ausschliesst, die geographisch zweifellos dazu gerechnet
werden mitssen : so die Niederlande und der grosste Teil des Kaiserreichs Oesterreich und
der Schweiz. Aber such wenn man diese Lander hinzuschlagt, ist man nicht viel weiter
gekommen, denn leider ist Deutschland nicht das, als was es vor 1875 etwas hiihnisch und
such inkorrekt genug zu bezeichnen liebte : ein cgeographischer Begriff2; ethnographischer
l3egriff witrde richtiger gewesen sein,
www.dacoromanica.ro
40 TR. TAMM. SITUATIA GEOGRAFICA A ROMANIEI IN LUISE
de disecare si sa dovedeascg cg Germania panta din coama principal

a Alpilor in spre Nord si Est posedg atat de multe particularitriti
geografice, ca -( este asiguratg o independent de confiniT geografice
intr'un grad destul de mare, cu toate cg partea din spre Vest §i Est e
lipsitg de hotare. Tot acela0 lucru cu privire la teritoriile inchise in
arcul carpatic din spre Nord §i Est, in sfauit, si ,esul cel intins slay
de la rasarit. Aceste sunt treT pgrti ale Europe( continentale, care me-
rita a fi observate fie-care in parte, deli sunt strans legate impreung,
si trebue sa ne ferim a nu impIrti in mod artificial ma( mutt de cat
natura a flcut; in cas contrar se fac cladiri de carton pe care vantul
le-ar resturna.
II.
Dupg aceasta introducere sunt date unele consideratiuni maT ne-

cesare dacg voim sa ca.Siggm pentru teritoriile dupg ambele pgrti ale
DungreT de jos atat o maT pronuntatg delimitare a hotarelor naturale
cat si un aspect coherent at relatiunilor for catre tarile limitrofe, adicg o
idee clarg a tot ce le desparte si une0e in particularitgtile for oro- si
hydro-grafice. Acest tablou ar deveni unilateral si gre0t dacg ne vom
opri mereii privirile asupra centruluT tat-He din partea de jos Du-
ngreT, in loc de a le indrepta si in spre periferie, in spre Sud, Vest,
Nord si Est.
Dupg cum peninsula iberica considerg ca frontiere lantul principal

al Pyrineilor si dupg cum cea hespericg, lantul principal at Alpilor, tot
ast-fel considerg si acele pgrtT, carT de obiceiti se cuprind sub numele
de provinciT carpatine si carT maT bine pot fi privite ca basin al Dungr,21'
mijlociT, o asemenea frontierg naturall in spre Vest, Nord 0 Est in
valea povarniprilor Alpilor din Est §i in lungul si ingustul arc de munti
at Carpatilor, care e despartit de AIpT numaT prin o inclinare de tot
ingustg §i care trebue sg fie privity ca o continuare a uneT ramure din
ace0T din urma, dupa cum pe de o parte el' se continua in muntii Ba-
ngtenT §i in muntii dupg frontiera Sarbo-bulgarg, si in sfar0t in BalcanT.
Uriapl basin al Dun1reT mijlocii e Incadrat de acegi CarpatT fgra nicT
un gol de la Theba §i pang la Portile de fier. Ca frontierg-I sudicg (si
care in acela0' timp e si frontierg nordicg a a,a numiteT peninsule bal-
canice) se considerg linia Sava-Dungrea.
Trebue sa ne incercgm a cerceta dacg nu cum-va s'ar putea ggsi
in spre Sud o altg frontiers de cat aceasta linie.
www.dacoromanica.ro
TR. TAMM. UI3ER DIE WELTSTELLUNG RUMANIENS 41
nach diescm Vorbehalt, mag er sein Zerlegungswerk fortsetzen und

zeigen, dass Deutschland, die Abdachung vow Hauptkamme der Alpen
gegen Nord- und Ostsee, eine solche Fii Ile geographischer Eigentiimlich
kciten besitzt, dass ihm ungeachtet seiner Grenzlosigkeit nach West und
Ost ein holier Grad geographischer Selbstandigkeit gesichert erscheint;
desgleichcn in Bezug auf die nach Norden und Osten vom Karpaten-
bogen eingeschlossenen Gebiete und endlich auf das weite slavische
Tiefland im Osten: es sind drei Teile des kontinentalen Europa's, die
An lass genug zur Einzelbetrachtung bieten, aber doch auch wieder zu-
s immengehoren, und man muss sich hiiten, hier kiinstlich scharfer zu
trennen, als die Natur hat trennen wollen, sonst baut man Kartenhauser,
die der Wind umwirft.
II.
Nach dieser Einleitung sind manche Gesichtspunkte bereits ge-

geben, deren man bedarf, wenn man fur die Gebiete zu beiden Seiten
der unteren Donau sowohl eine scharfere Prazisirung ihrer Naturgrenzen
als auch ein zusammenhangendes Bild von ihren Beziehungen zu den
Nachbargebieten, also eine deutliche Vorstellung von allem Trennenden
und allem Verbindenden gewinnen will, das auf ihren oro- und hydro-
graphischen Eigentiimlichkeiten beruht. Dieses Bild wiirde ein einseitiges
und schiefes werden, wenn wir unsere Blicke fortwahrend auf das Zen-
trum, eben die Lander an der unteren Donau, festgebannt hielten, statt
sie auch nach der Peripherie, nach Siiden, Westen, Norden und Osten,
wandern zu lassen.
Wie die iberische Halbinsel ihre Landgrenze in dem Hauptkamme
der Pyreneen, die hesperische in dem Hauptkamme der Alpen findet,
so bes;tzen diejenigen Gebiete, die man gewohnlich die Karpatenlander
nennt, die man aber vielleicht besser als das Becken der mittleren
Donau kennzeichnete, eine ahnlich vorziigliche Naturgrenze nach Westen,
Norden und Osten in dem Ostabfall der Alpen und in dem langen,
schmalen Bogengebirge der Karpaten, welches, nur durch eine enge
Senke von den Alpen getrennt, als die Fortsetzung eines Zweiges der
letzteren zu betrachten ist, wie es einerscits sich fortsetzt im Banater
GLbirge, im serbisch - bulgarischen Grenzgebirge und schliesslich im
Balkan. Liickenlos wird das riesige Becken der mittleren Donau von
diesen Karpaten umrahmt, von Theben bis ans Eiserne Thor. Als
seine Siidgrenze (zugleich als Nordgrenze der sogenannten Balkanhalb-
insel) begniigt man sich in der Regel die Save-Donau-Linie anzusehen.
Wir miissen nun priifen, ob sich kein besserer Grenzschluss gegen
Sud ausfindig machen lasst als diese Linie.
www.dacoromanica.ro
42 TR. TAME. SITUATIA GEOGRAFICX A ROM:Os/TEE IN LIME
Dac'am fi indreptatiti de a taia acest nod am putea da urmatoarea

explicare : toata partea sudica a sus numitei lint!, atat cat revarsa apele
in spre Nord, in Sava si Dunare, cea ce reprezinta aproape toata Bos-
nia, Herzogovina, Muntenegru si tarile Invecinate, precum si Intreaga
Sarbie intra in asa numitul individ geografic, care se formeaza prin ba-
sinul Dunarei mijlocii si care se afla intre partea estica a coborarei
Alpilor si Intre incretiturile dinarice si Intre arcul de mai multe orT
curbat al frontiera muntoase sarbo-bulgara si Carpati. Frontiera nordica
a asa numitei peninsule balcanice ar fi data deci prin linia principals a
Balcanilor si prin linia despIrtitoare a apelor dintre Dunare si a siste-
mului apelor ce se revarsa in Marea Ionia si Egeica, si care se intinde
pana la Adria, cam in spre continuarea in spre Vest a Balcanilor.
De sigur ca aceasta presupunere ar fi permisa si chiar impusa daca

Balcanul 'Inca din mijlocul peninsula nu s'ar Indoi in spre Nord pentru
a se lega cu Carpatii, ci ar merge de la Est la Vest transversal peste
gatul peninsula, intocmaT ca PyrineiT, formand o singura linie nestraba-
tufa si care separa sistemele de apa.
In ultimul caz si numal intr'acesta am putea sa numim in-

treaga peninsula cu acelasi nume de Balcan, avand pentru ea o frontiera
nordica trebuitoare.
Dar trebue Inca o data sa marturisim ca ad, precum si in toata
Europa ostica, natura nu si-a facut datoria neindividualizand cu destula
strict*, a inceput si de o data a si intrerupt. In loc de prelungirea
vestica a Balcanilor avem acea frontiera de apa despre care am vorbit
mai sus, dar care e atat de neregulata si care formeaza linie cu zigza-
curT foarte ascutite, ca nu o putem considera ca frontiera nord-vestica a
peninsula, PAra a forta starea naturals a lucrurilor. Marea Adriatica si
cea Egee, din causa patrunderei for in ingusta peninsula greaca (de la
golful Salonic prin o linie dusa pana la partea cea mai ingusta a gol-
fului de Otranto) au adaos o parte mai mult continentals si care e cre-
scuta in mod atat de intim cu gatul continentului, ca toate incercarile
de despartire ar fi ca ceva usurpator.
0 linie trasa de la Fiume la Sulina on Cerna-Voda are tot atat
de putina ratiune ca si una trasa din Scutari la capul Emina. Golul
dintre Adriatica si Portile de fier sail povarnisul din Vest al muntilor
sarbo-bulgari, nu se poate inchide, iar teritoriile carT se estind in acest
gol sunt un teritoriti de tranzitie si o trecere care nu apartine in mod
excluziv nici la peninsula Sud-Estica, cu toate ca e situata in partea
sudica a linia Sava-Dunn-ea, nici la Odle carpatine-alpiene, cu toate cA
www.dacoromanica.ro
TR. TAMbi. UBER DIE WELTSTEI,LUNG RMIVNIENS 43
Weun man berechtigt ware, den Knoten einfach zu durchhauen,

diirfte man kurzweg erklaren: das gauze sudlich der genannten Linie
liegende Gebiet, soweit es nach Norden, in die Save und in die Donau,
entwassert, also fast ganz Bosnien und Herzegowina, Montenegro mit
Teilen der benachbarten Landschaften, sowie ganz Serbien sind dem
geographischen Individuum zuzuschlagen, welches durch das Becken der
mittleren Donau gebildet wird, und welches eingebettet liegt zwischen
dem Ostabbruch der Alpen, den dinarischen Faltenziigen und dem langen,
mehrfach gekrummten Bogen des serbisch-bulgarischen Grenzgebirges
und der Karpaten. Die Nordgrenze der sogenannten Balkanhalbinsel
ware danach also gegeben durch die Hauptlinie des Balkans und durch
die etwa in der westlichen Verlangerung dieser Hauptlinie sich bis zur
Adria hinziehende Wasserscheide zwischen der Donau und den nach
dem Jonischen und dem Aegaischen Meere entwassernden Flusssystemen.
Gewiss, dieser Ausweg ware erlaubt und geboten, falls der Balkan
sich nicht ungefahr in der Mite der Halbinsel nach Norden kriimmte,
um den Anschlusi an die Karpaten zu gewinnen, sondern sich statt
dessen von Ost nach West quer fiber den Ha ls der Halbinsel zoge,
gleich den Pyreneen eine einzige undurchbrochene, wasserscheidende
Erbebungslinie bildend.
In dem letzteren Fa lle abet auch nur in diesem diirften wir
die gauze Halbinsel nach dem Balkan benennen und flatten wir fur sie
eine brauchbare Nordgrenze.
Allein wir miissen wieder einmal einraumen, dass die Natur hier,
wie in ganz Osteuropa, es verabsaumt hat, strenger zu individualisiren :
sie hat einen Anlauf dazu genommen und mitten drin wieder eingehalten.
Statt der westlichen Verlangerung des Balkans haben wir zwar jene
eben erwahnte Wasserscheide, aber dieselbe ist so verzwickt, bildet eine
so spitzwinklich gebrochene Zickzacklinie, dass wir sie schlechterdings
nicht als Nordwestgrenze der Halbinsel betrachten durfen, ohne dem
natiirlichen Sachverhalt Zwang anzuthun : das Adriatische und das
Aegaische Meer haben durch ihre Einbriiche der schmalen griechischen
Halbinsel (vom Golf von Saloniki durch eine bis zur engsten Stelle des
Golfes von Otranto gezogene Linie im Norden begrenzt) ein grosseres,
mehr festlandisch geartetes Halbinselstiick angefilgt, welches so innig
mit dem Rumpf des Erdteils verwachsen ist, dass jeder Versuch einer
Scheidung beider immer etwas Willkiirliches behalten muss. Eine von
Fiume nach Sulina oder Tschernawoda gezogene Linie hat ebenso wenig
Berechtigung wie eine solche von Skutari nach Kap Emine I Die Liicke
zwischen der Adria und dem Eisernen Thor oder dem Westabhang des
serbisch-bulgarischen Grenzgebirges ist einmal nicht zu schliessen, und
die Landschaften, welche in dieser Lucke sich dehnen, sind ein Ueber-
www.dacoromanica.ro
44 TR. TAMM. SITUATIA GEOGRAFICA A ROMINIEI IN LUME
'0' revarsd apele spre Nord in Dun Are. Hidrograficeste tine de Marea
NeagrA, dar totusT cea mai mare parte a acestuT teritoril de tranzitie
apartine tot pe atata SuduluT, MAreT Egee, si insIsT natura prin adanca
scoborare a linieT Morava-Varda, a insemnat marele drum de la Belgrad
Ia Salonic,
0 pozitie tot atat de putin determinata are si basinul Dun Axel de

jos, si el e lipsit de frontiere si nefiind de sine statAtor trebue sa.";;T
arunce privirile in spre cele patru pArti ale orizontuluT pentru a'sT gasi
complectarea sa ; cu toate acestea nu Ida sill se poate cu totul alipi la
vr'unul din teritoriile vecine.
Niel nu suntem obicinuitT a ne pune in vedere ca. Muntenia si

Bulgaria de Nord compun un tot din punctul de vedere geografic si ca
amandouA nu sunt de cat jurnaatT ale aceleasT vaT si care se complec-
teazA una pe alta. DacA s'ar adloga Muntenia la sesul sarmatic si Nordul
BulgarieT peninsulei Sud-Ostice propriii zisA, ar fi tot atat tie nenatural
ca si cand s'ar tagadui ca ambele pArti ale linieT Ronulul -Saona ar apar-
tine una alteia, orT acele doul jumatati ale ample( din partea Rhinulul
superior, orT in proportiT mai marl cele doul jumAtati ale basi-
nuluT Mississippi sal Amazone.
Cu toate el partea nordica, vesticg si sudicA, e inchisa de munti

si numaT in partea ostica si nordostica se deschide printr'un mai larg
gol, cu toate acestea basinul eliptic al parteT inferioare a Dunn-el nu
trebue considerat din aceasta cauza ca un basin-vale cufundat im vzij/o-
ad unor munti, ci ca fiind situat Ia marginea exterioarl a catenel de
munti, in timp ce basinul DundreT de mijloc cuprinde partea interns.
DecT chiar cand CarpatiT cu continuarea for (muntiT BAnatienT, ceT Sar-
bestT si BulgarT precum si Balcanim) nu ar oferi o stavila atat de inaltd,
perpendicularA relativ greti de trecut, totusT nu trebue sa ne indoim de
a vedea in eT o adevaratI frontiers naturald a teritoruluT nostru. Cu
toate ca DunArea, Oltul, Timocul si Iskerul strAbate aceasta parte, to-
tusT basinul Dunn-el inferioare are o positie deosebita geografica, fats
de teritoriile invecinate din partea interns a muntilor ca Transilvania,
Banatul, Sarbia si Bulgaria de Sud.
Teritoriul despre care vorbim are in partea sa ostica frontiera Ia
Marea Neagra. Spre Nord-Est insa este nu gol de 75 8o klm. lAtime,
intre povarnisul platouluT Dobrogel de Nord si intre povarnisul Carpa-
tilor care tocmaT aci se Incovoae. Fria acest gol care este intrebuintat
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL UBER DIE WELTSTELLUNG RUMANIENS 45
gangs- und Durchgangsgebiet, das weder ausschliesslich zur Sudosthalb-

insel gehort, obwohl es siidlich der Save-Donau-Linie liegt, noch aus-
schliesslich zu den Karpato-alpinen Landern, obwohl es nach Norden in
die Donau entwassert. Hydrographisch zum Gebiet des Schwarzen Meeres
gehorend, blickt der grosste Teil dieses Uebergangsgebietes mindestens
ebenso sehr nach Suden, zum Aegaischen Meere hin, und die Natur
selbst hat durch den tiefen Einschnitt der Morawa-Vardar-Linie die
grosse Strasse von Be lgrad nach Saloniki vorgezeichnet.
Eine ganz ahnlich unbestimmte Zwitterstellung nimmt das Becken
der untern Donau ein. Es steht gleichfalls unter dem Zeichen der Grenz-
losigkeit und muss, fiir sich allein unselbstandig genug, nach alien vier
Himmelsgegenden blicken, urn seine Erganzung zu finden ; trotzdem
lasst es sich mit keinem der Nachbargebiete ohne Zwang vollig zu-
sammenwerfen.
Wir sind nicht einmal gewohnt, uns zu vergegenwartigen, dass die
Walachei und Nordbulgarien geographisch cin Ganzes ausmachen, dass
es nur die beiden naturgemass einander erganzenden Halften eines und
desselben Thales sind. Wollte man die Walachei etwa der sarmatischen
Tiefebene zurechnen, Nordbulgarien aber der eigentlichen Sudosthalb-
insel, so ware das beinahe ebenso unnatiirlich, als wenn man leugnete,
dass die Landschaften zu beiden Seiten der Rhone-Saone-Linie, oder
die beiden Halfien des oberrheinischen Senkungsfeldes, oder, in grosseren
Verhaltnissen, die beiden Halften des Mississippi-, des Amazonas-Beckens
zusammengehorten.
Obwohl vom Gebirge im Norden, Westen und Suden eingeschlossen
und nur nach Osten oder Nordosten hin mit breiterer Lucke sich offnend,
ist das elliptische Becken der unteren Donau doch nicht wie ein inner-
halb eines Gebirges eingesenktes Thalbecken aufzufassen, sOndern es
liegt in Randstellung an der Aussenseite seines Gebirgskranzes, wahrend
das Becken der mittleren Donau die Innenseite einnimmt. 'Selbst also,
wenn die Karpaten mit ihrer Fortsetzung (Banater und serbisch-bulga-
risches Grenzgebirge und Balkan) keinen so hohen, steilen, verhaltnis-
massig schwer zu ubersteigenden Wall darstellten, dtirften wir doch nicht
zweifelhaft sein, in ihnen eine wirkliche Naturgrenze unseres Gebietes
zu sehen : Trotz der Durchbruche des Olt, der Donau, des Timok, des
Isker hat das Becken der unteren Donau geographisch eine Sonder-
stellung gegenuber den auf der Innenseite des Gebirgs liegenden be-
nachbarten Landschaften Siebenbiirgen, Banat, Serbien, Siidbulgarien.
Gegen Osten hin findet unser Gebiet seine Grenze im Schwarzen
Meere. Gegen Nordosten aber ist eine Tieflandsliicke von 75 bis 8o km.
Breite, zwischen dem Abfall des Plateau's der nordlichen Dobrudscha
und dem Abfall der grade hier nach Westen sich umbeugenden Kar-
www.dacoromanica.ro
46 TR. TAMIL SITUATIA GEOGRAVICX A ROMINIEI IN LIME
pi de Dunarea ce inainteaza tare in spre dreapta, std basinul romano-

bulgar de Nord in cea maT upara legatura pe de o parte cu Moldova
jar pe de alta cu §esul slavic. 0 frontiers propriil zisa nu se poate gasi.
Din punctul de vedere geografic nu e de nicT un interes §i este cu totul
indiferent care dintre raurile Carpatilor se alege aci ca frontiers, cad
remane numaT o frontiers imaginara. Tinutul muntos, delos pi de ,es al
MoldoveT se impreuna in mod direct cu Muntenia, atat de direct in cat
suntem silitT sa vedem inteansul o complectare a acestef din urma ce
std in legatura maT stransa cu aceasta de cat cu §esul slavic cu care se
margine§t e.
Dc oare-ce partea ex terioara a mareluT arc de munti Carpato-Bal-

canic, incovoiat in mod capritios, se coboara de jur-imprejur spre ,es,
trebue §i apa sa curga spre dansul in mod aproape radial. Avem de
observat insa curioasa imprejurare, a de la izvorul Sand din Galitia de
mijloc toate aceste vine de apa jail directiunea uneT vaT care insotqte
lantul de mun ;T intr'o departare mica ce ramane aceea0 pentru distante
marl §i merge paralel cu linia coamelor de muntI. Aceasia vale este
intrebuintata de diferite raurT. La Nord este maT intaiil Dnistrul, apoT,
maT spre Sud -Ost maT aproape de povarnipl muntilor, Siretul. In
golul dintre amandoua se intrepune Prutul care de la LipcanT, ia ce e
drept o directiune paralela cu CarpatiT moldovenT, dar deja de la im-
preunarea sa cu Ceremosul (maT jos de Snyatin) nu maT primwe aflu-
entI de la Carpa ;T, de oarece Siretul ii ia pe totT.
Spre Sud, in basinul valacho-bulgar de Nord, joaca Dunarea de

jos tot un ast-fel de rol ; cursul eT, care impreuna cu tinutul sail de
inundatiune cuprinde partite cele maT joase ale acestuT tinut aproape
injurnatatit de &Ansa, este cu totul paralel cu liniile coamelor Carpatilor
pi BalcanuluT §i serve, to ca scurgere tuturor apelor ce se scoboara de
pe aceasta cununa de muntI.
Un curios joc al natureT a voit insa, ca tocmaT in fata loculuT
de incovoiare a Carpatilor sa se ridice platoul DobrogeT, al aceleT penin-
sule sail maT bine dis adaos heterogen in forma de insta a Bulgariel
de Nord, care silqte Dunarea sa se indrepteze spre Nord, iarag cu
totul corespunzand directiel Carpatilor, schimbata prin incovoiare. Si
tocmaT la capul Nord-Vestic al platoulul DobrogeT se impreuna aripile
de Ost §i de Sud ale albieT celeT marl, afara din CarpatT, Siretul (numaT
de cat apol ti Prutul) pi Dunarea, spre a -VT trimite impreuna apele for
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL tIBER DIE WELTSTELLUNG RUMANIENS 47
paten. Durch diese Lucke, die auch von der scharf nach rechts dran-
genden Donau benutzt wird, steht das walachisch-nordbulgarische Becken
in leichtester Verbindung mit der Moldau einerseits und der slavischen
Tiefebene anderseits. Eine wirkliche Grenze lasst sich nicht ausfindig
machen Es ist geographisch ganz belanglos und gleichgUltig, welches
der Karpatenfliisschen man hier als Grenzlinie wahle, es bleibt doch nur
eine imaginare Grenze. Das moldauer Gebirgs-, Hugel- und Tiefland
schliesst sich direkt an die Walachei an. So direkt, dass wir gezwungen
sind, in ihm eine Erganzung der letzteren zu sehen, die in engeren
Beziehungen zu dieser steht als zu dem ostlich angrenzenden slavischen
Tieflande.
Da die Aussenseite des grossen, launisch gekrummten karpato-bal-
kanischen Gebirgsbogens sich rings zur Ebene abdacht, miissen die
Wasser zu ihr ziemlich radical abfliessen. Nun haben wir aber die merk-
wurdige Thatsache zu verzeichnen, dass von der Sanquelle im mittleren
Galizien an alle diese kleinen Wasseradern einem Thalzuge zustreben,
welcher das Gebirge in geringer, auf betrachtliche Strecken sich gleich-
bleibender Entfernung begleitet und der Kammlinie genau parallel lauft
Dieser Thalzug wird von verschiedenen Stromen benutzt: Im Norden
ist es zuerst der Dnjestr, dann, sildostlich davon und naher dem Abfall
des Gebirgs, der Seret; in die Lucke zwischen beiden schiebt sich der
Prut ein, der zwar von Lipkani an gleichfalls eine den moldauer Kar-
paten parallele Laufrichtung einschlagt, aber bereits nach seiner Ver-
einigung mit dem Czeremosz (unterhalb Sniatyn) keine Zuflusse von
den Karpaten mehr aufnimmt, da dieselben ihm samtlich vom Seret
abgefangen werden.
Im Slider), im walachisch-nordbulgarischen Becken, spielt untere
Donau eine ganz ahnliche Rolle; ihr Lauf, der zusammen mit seinem
Inundationsgebiet die tiefsten Teile dieses von ihm ungefahr halbirten
Gebietes einnimmt, ist den Kammlinien der ,Karpaten und des Balkans
streng parallel und dient alien Gewassern, die von diesem Gebirgskranze
herunterfliessen, als Sammelrinne.
Nun hat es ein wunderliches Spiel der Natur gewollt, dass gerade
der Umgebungsstelle der Karpaten gegentiber sich das Plateau der
Dobrudscha erhebt, jenes halbinsel- oder eigentlich inselartige hcterogene
Anhangsel Nordbulgariens, welches die Donau zwingt, sich nach Norden
zu wenden, wiederum ganz genau entsprechend der durch die Um-
beugung veranderten Karpatenrichtung. Und genau am Nordwestkap
des Dobrudscha-Plateau's vereinigen sich dann der Ost- und Siidfliigel
der grossen ausserkarpatischen Sammelrinne, der Seret (gleich darauf
auch der Prut) und die Donau, urn ihre Wasser gemeinschaftlich dem
Schwarzen Meere zuzusenden, vermittelst eines Stromstuckes, welches
www.dacoromanica.ro
48 TR. TAMM. SITUATIA GEOGRAFICI. A ROMANIEI IN LUME
in Marea Neagra, prin mijlocirea unuT curent ce sta perpendicular pe
patilor.
directiunea din urma luata de Dunare si de Prut.
Este de netagaduit, ca aceasta cea maT de jos parte a cursuluT
DunareT (in legatura cu bucata de ses aflatoare intre Galati si Focsani)
da un moment de multa greutate pentru impreunarea MoldoveT cu Va-
lachia si a poT cu Bulgaria de Nord. Insa deja ca party joase ale Car-
de Ost si de Sud si ale BalcanuluT staff aceste treT tinuturT in
raporturi maT de aprOape cu acea cunung de muntT de carT se razima
la Ost, la Sud si la Nord, si prin aceasta cu sine insi-le, precum de cat
cu sesul propri5 zis Ost-european, care nu maT intretine raporturT Car-
pato-Balcanice. Fireste, este gre5, daca nu imposibil, a se trage spre
Ost o frontiers, dincolo de care au incetat acele raporturT. Putem, ce e
dreptul, fitra sa ne temem de contrazicerT serioase, sa impreunam cu
Moldova, Bucovina si Galitia Sud-Ostica, adica tinutul SiretuluT, PrutuluT
si DnistruluT superior, tot asemenea Basarabia, care sta. infipta intre raurT
la un trunchiii al careT varf ii formeaza istmul de Chotin si a careT baza
se afla la Marea Neagra intre limanul DnistruluT si imbucatura PrutuluT 1)
Dar intreaga Moldova ast-fel marita nu este totusT o individualitate geo-
grafica, ci o hotarata tail de tranzitie, ce tot asa de bine s'ar putea
marl maT departe spre Ost pans la Bug si coama ce formeaza linia
de demarcatiune a apelor intre Dnistru de o parte si intre afluentir din
stanga aT Dnistrulul superior si aT BuguluT de alts parte. Configuratiunea
tuturor acestor tinuturT ast-fel alcatuite la o lalta este aproape acela ca
al Moldovel in in ;elesul maT strict al cuvantuluT ; nu maT putin remane
aceeasT inclinare Sud-Ostica, si Bugul, Tiligul, Kujanikul si cele-l'alte rau-
lete ale acestul tinut de coaste curg in general paralel cu Dnistrul, Pru-
tul si cu Siretul.
Este indiferent cat de mult vom intinde noT acest tinut de tranzi-
tiune moldo-basarabic spre Nord-Est si spre Ost, am castigat intr'ansul
pentru basinul central al DunareT de jos o complinire periferica in forma
de aripT, care formeaza trecerea incet si fara sa se observe atat in sesul
polon si german de Nord cat si peste intinderile cele marl ale RusieT.
Cum ca in partea sudica si vestica lipsesc ast-fel de tinuturT com-

plinitoare carT sa se adaoge in mod imediat, se intelege de sine ca aci
e circuitul mun ;ilor. TotusT caile de comunicatiune din Bulgaria de Nord
1) Este cunoscut, cit Prutul odinioarl s'a vIrsat direct In Marea Neagrh, maT lnainte
de ce Dunlrea, may avuta In materiT grele 'o'f-a format delta 5i '5La fitcut ast-fel Prutul
tributar.
www.dacoromanica.ro
TR. TAMM. UBER DIE WELTSTELLUNG RUMRNIENS 49
senkrecht auf die von Donau und Prut zuletzt eingeschlagene Lauf-
richtung steht.
Es ist unleugbar, dass dieses unterste Stuck Donaulauf (in Ver-
bindung mit der Tieflandsliicke Galatz-Fokschani) ein schwerwiegendes
Moment fur die Zusammengehorigkeit der Moldau mit der Walachei
und dann auch mit Nordbulgarien abgiebt. Aber auch schon als Glacis-
landschaften der Ost- und Siidkarpaten und des Balkans stehen diese
drei Gebiete in naheren Beziehungen zu jenem Gebirgskranze, an den
sie sich iistlich, sudlich und nordlich anlehnen, und dadurch zu einander
selbst, als zu der eigentlichen osteuropaischen Tiefebene, die keine kar-
pato-balkanischen Beziehungen mehr unterhalt.
Freilich, schwierig, wenn nicht unmoglich, ist es, gegen Osten zu
eine Grenze zu ziehen, jenseits deren jene Beziehungen aufgehort haben.
Wir diirfen zwar, ohne ernstlichen Widerspruch zu besorgen, mit der
Moldau die Bukowina und das siidostliche Galizien, also das Gebiet des
oberen Seret, Prut und Dnjestr, zusainmenlegen, ebenso Bessarabien,
das keilformige Zwischenstromland, dessen Spitze der Isthmus von Chotin
bildet und dessen Basis am Schwarzen Meere zwischen dem Litnan des
Dnjestr und der Mundung des Prut 1) liegt. Aber die ganze so erweiterte
Moldau ist doch kein geographisches Individuum, sondern ein ausge-
sprochenes Uebergangsland, das man ebensogut noch weiter vergrossern
konnte, ostlich bis an den Bug und an den Landrucken, der die Wasser-
scheide bildet zwischen dem Dnjepr einerseits und den linken Zufliissen
des oberen Dnjestr und dem Bug andererseits. Der Habitus aller dieser
so zusammengelegten Landschaften ist im wesentlichen der gleiche wie
derjenige der Moldau im engeren Sinne ; nicht minder bleibt die sad-
Ostliche Abdehnung dieselbe, und Bug, Tiligul, Kujalnik und die anderen
Fhisschen dieser Kustengegend laufen im grossen und ganzen parallel
dem Dnjestr, dem Prut und dem Seret.
Einerlei wie weft wir dieses moldauisch bessarabische Uebergangs-
gebiet nach Nordwesten und nach Osten ausdehnen, wir haben in ihm
fur das zentrale Becken der unteren Donau einen peripherischen, flugel-
artigen Ansatz gewonnen, welcher leise und unmerklich uberleitet sowohl
in die polnisch-norddeutsche Tiefebene als auch auf die weite russische
Platte.
Dass im Stiden und Westen derartige unmittelbar sich anschliessende
Erganzungsgebiete fehlen, versteht sich bei der hier vorhandenen Ge-
birgsumwallung von selbst. Doch sind die Verbindungswege von Nord-
1) Bekanntlich hat der Prut sich einst direkt ins Schwarze Meer ergossen, ehe der
sinkstoffreichere Donaustrom sein Delta aufschttttete und sich dadurch den Prut tributSr
machte.
38,077. Rev. p. 1st., Arch. ,ri Fil. 4
www.dacoromanica.ro
50 TR. TAMIL SITUA!IA GEOGRAFICA A ROMINIEI IN LIME
spre cea de Sud chiar peste partea BalcanuluT dintre trecatoarele de la

Deli-Kamtschik si de Isker sunt multe §i nu incomode ; tot asemenea
din Valachia pi din Moldova peste Carpatl in Transilvania fail a maT
aminti despre §oseaua importantg formats, de Dungre, ce conduce direct
in basinul de mijloc (unguresc) si de sus (german §i austriac) al DungreT,
precum si prin mijlocirea esurilor SaveT pi Drayer pang. adanc in
AlpiT osticT.
Pentru repetarea acelora0 formatiunT, fie in conturele plane, fie in

ridicaturile de pgmant, ce le gasim reprezintate in configurarea pgrtilor
globuluT, Agassiz a ggsit de curand fericita expresiune de chomologir
geografice). El a luat'o din anatomia comparata care printr'ansa voqte
sg arate asemangri ideale cart se bazeazg pe transformarea treptat pro-
gresiva a partilor si membrelor ce compun corpurile. Putem sä privim
orice vom voi din obiectele pe ca' le reproduc chartografiT, fie conti-
nente intinse, peninsule, insule, muntT, msrT, golfurT, basinurT de apa
dulce on raurT, pretutindenT ne oprim de repetitiT sau asemanarl in tra-
surT generale ca §i in parte 1).
Cel maT cunoscut exemplu de ast-fel de homologiT geografice in

Europa it formeaza basinul eliptic al DunareT de jos §i acela al rauluT
Padul. In adevgr asemanarea amandurora este atat de mare, in cat sunt
bgtatoare la ()chi' §i pentru cel ce nu are o cultura geograficg, pi este
tot-d'a.una instructiv, a o privi maT de aproape.
Cele maT insemnate trasurT homologice in formatiunea basinuluT
roman-nordobulgar §i al rauluT Padu sunt maT intaiu incadrarea mun-
tilor spre Nord, Vest si Sud, al doilea albia de scurgere ce primqte in
sine de la dreaptea §i de la stanga toate apele, cu cursul indreptat de
la Vest spre Est, aci ca §i acolo imparte basinul ce-1 strgbate intr'un ,es
inclinat maT ales spre Sud-Est si cel-alt spre Nord-Est. Ast-fel corespunde
esul valachic celuT piemontez-lombardic ; platoul bulgar, ce pe nesimtite
se ridicg de la Dunare spre Sud, nu este lipsit de puncte de asemgnare
cu ,esul dintre Padu §i ApeninT numit Emilia ; pi precum Valachia sta
in legatura directg prin golul Nord-Ostic, dintre Galati §i Foc,anT cu
tinutul moldo-basarabic §i asemenea tinutul lombardic spre Nord-Est,
sta in legaturg cu cel venetian.
1) O. Peschel, Neue Probleme der Vergleichenden Erdkunde, Leipzig 1883, pag. 68.
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL 'OBER DIE WELTSTELLUNG RUMANIENS 51
nach Sudbulgarien selbst auf der Balkanstrecke zwischen den Durch-

bruchen des Deli-Kamtschik und des Isker zahlreich und nicht unbequem;
desgleichen von der Walachei und von der Moldau fiber die Karpaten
nach Siebenbiirgen der wichtigen Donaustrasse hier nicht zu gedenken,
welche direkt in das mittlere (ungarische) und in das obere (deutsche und
osterreichische) Donaubecken uberleitet, sowie vermittelst der Thaler
der Save und Drau bis tief in die Ostalpen hinein.
(Fur die Wiederkehr der namlichen Gestaltungen, sei es in den

flachen Umrissen, sei es in den Bodenerhebungen, die wir in den Lander-
gemalden unserer Erde abgebildet finden, hat Agassiz ganz kiirzlich den
glucklichen Ausdruck cgeographische Homologien» gefunden. Er ent-
lehnte ihn der vergleichenden Anatomic, die damit ideale Aehnlichkeiten
bezeichnen will, welche sich auf die allmahlich fortschreitende Umbildung
von KOrperbestandteilen und Gliedermaassen begrunden. Wir mogen
betrachten, was wir wollen von den Gegenstanden, welche die Karten-
zeichner abbilden, seien es grosse Festlande, Halbinseln, Inseln, Gebirge,
Seen, Golfe, Susswasserbecken oder Fliisse, uberall stossen wir auf
Wiederholungen und Aehnlichkeiten im Grossen wie im Geringen.» 1)
Das bekannteste Beispiel fur solche geographischen Homologien in
Europa bilden das elliptische Becken der unteren Donau und dasjenige
des Po. In der That, die Ahnlichkeit beider ist so gross, dass sie
auch dem geographisch ungeschulten Auge auffallt, und es bleibt immer
lehrreich, bei ihr etwas zu verweilen.
Die hervorstechendsten homologen Zuge in der Gestaltung des
walachisch- nordbulgarischen und des Po-Beckens sind erstens die Ge-
birgsumrahmung gegen Nord, West und Sud, zweitens die grosse, alle
Gewasser von rechts und links in sich aufnehmende Stromrinne, deren
Lauf, von Westen nach Osten gerichtet, das durchstromte Becken hier
wie dort in eine wesentlich nach Sudosten und in eine andere wesentlich
nach Nordosten abgedachte Ebene zerlegt : So korrespondirt das wala-
chische Tiefland mit dem piemontesisch-lombardischen ; die bulgarische,
ziemlich allmahlich von der Donau nach Siiden zu aufsteigende Platte
ermangelt nicht der Vergleichungspunkte mit der zwischen Po und Ap-
pennin gelegenen Ebene der Emilia ; und wie dann weiter die Walachei
durch die nordostliche Liicke Galatz - Fokschani mit dem moldauisch-
bessarabischen Gebiet in direkter Verbindung steht, so die lombardische
Ebene, gleichfalls nach Nord-Osten, mit der venctischen.
1) 0. Peschel, Neue Probleme der Vergleichenden Erdkunde. Leipzig 1883, p. 68.
www.dacoromanica.ro
G2 TR. TAMM. SITUATIA GEOGRAFICA A ROMINIEI IN LIIME
0 schimbare de pozitie a maluluT ar avea pentru pesul PaduluT ca

pi pentru Valachia aproape aceeapT urmare fatala. NumaT crepterea cu
Ivo de metri a niveluluT AdrieT ar fi de ajuns, pentru ca din pesul Ve-
netieT, LombardieT pi EmilieT sä faca un golf de Mare al caruT \rad vestic
sa ajunga pans d'inaintea portilor de la Asti langa Tanaro ; spre Nord-
Est pi-ar inainta valurile pans la Udina, ,i lacul Garda ar fi iarapT, ca
alts -data, un golf asemenea unuT fiord. In Valachia la o egald ridicare
a niveluluT MareT, noul farm s'ar muta ceva maT spre Sud-Ost de linia
FocpanTRamnic-SaratTurnu-Magurele ; afara de aceasta, un brat de
Mare, de o latime variata dar nicaierea insemnata, ar cuprinde valea
proprill zisa a DundreT, p5.na dincolo de Portile-de-fier, pi ar dobiindi in
Ungaria iarapT dimensiunT respectabile (Pesta 110 m , Plattensee io6 m.,
Tokaj 113 m., Nyregyhaza 99 m., Segedin 87 m., Arad 116 m.), pi,
chiar in valea DnipruluT pi PrutuluT ar forma Marea Iimbr lungT ,i in-
guste pana la istmul de Chotin. Dobrogea de Nord in fine ar fi trans-
formata intr'o insula.
Daca ar perzista schimbarea pozitiuniT tarmurilor, care ar face ca

intregul basin al DunareT sa se scufunde, ni s'ar arata atuncT o noun
homologie : golful Carpato-Balcanic, stramtoarea Portilor-de-fier pi Marea
interna carpatica d'indarat, ar corespunde intocmaT golfuluT vestic al
Ma'reT Mediterane (intre tarmurele stancoase aT Spaniel de Sud, Maro-
culuT pi AlgerieT) stramtoareT Gibraltar pi sanuluT de Cadix.
Aceste treT tinuturT homologice, golful vestic al Marei-Mediterane

cu stramtoarea de Gibraltar, pesul Paduluf pi basinul romano-moldo-bulgar
cu Portile-de-fier, prin pozitia for naturala sunt predestinate a fi tinutu-
rile principale de trecere : prin stramtoarea de Gibraltar sta in legatura
continua intregul tinut oceanic de Vest pi Nord-Vest, partea atlantica a
EuropeT, cu Sudul, cu partea MareT-Mediterane. Tinutul rauluT Padu din
vechime marele teatru de lupta, pe ale caruT campil inecate in sange
s'ail hotarat destinele Italia, Franciel pi GermanieT, inlantuepte peninsula
apeninica de trunchiul continentului pi este pentru comunicatia pe uscat
cel maT insemnat membru de legatura a SuduluT cu Nordul pi cu Vestul.
Rolul sail de mijlocitor ar fi pi maT insemnat daca aripa Nord-Estica,
pesul venetian, ar avea o perspectiva libera spre Est pi n'ar fi ca pi
intuit de tinutul depert pi nepracticabil al KarstuluT.
Aceasta privelipte libera spre Ost o poseda din contra al treilea

din tinuturile noastre homologice : In general Valachia (cu suplimentele
sale Bulgaria de Nord ,i Moldova cu Basarabia), prin pozitia eT impreuna
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL "OBER DIE WELTSTELLIING RIIMINIENS 53
Eine positive Verschiebung der Strandlinie wurde fur die Po-

Ebene und die Walachei fast die gleiche verhangnisvolle Folge haben :
Schon das Anwachsen des Spiegels der Adria urn 100 m. wurde ge-
ntigen, urn aus dem Tieflande Venetiens, der Lombardei und der Emilia
einen Meerbusen zu machen, dessen westlichster Zipfel bis vor die Thore
von Asti am Tanaro reichte ; gegen Nordosten viirden die Wellen bis
nach Udine hinaufbranden, und der Gardasee ware wieder, wie einst-
mals, ein fjordahnlicher Meeresgolf. In der Walachei wurde, bei einer
Hebung des Meeresniveaus urn den gleichen Betrag, der neue Strand
etwas stidostlich der Linie FokschaniRimnik - Sarat Buzeu Turnu-
Magurele verlaufen ; ausserdem wurde ein Meeresarm von wechselnder,
doch nirgends betrachtlicher Breite das eigentliche Donauthal einnehmen,
bis Ober das Eiserne Thor hinaus, der dann in Ungarn wieder stattliche
Dimensionen gewinnen wurde (Pest I to m., Plattensee 106 m., Tokaj 113 m.,
Nyiregyhaza 99 m., Szegedin 87 m., Arad 116 m.) ; und auch ins
Dnjestr- und Pruththal wurde das Meer lange, schmale Zungen hinein-
senden, bis an den Isthmus von Chotin hinauf. Die nordliche Dobrudscha
endlich wurde in eine Insel verwandelt sein.
Bei fortdauernder positiver Strandverschiebung, welche das ganze
Becken der unteren Donau untertauchen liesse, wurde sich uns dann
eine neue Homologie zeigen : die Karpato-balkanische Meeresbucht, der
Sund des Eisernen Thores und das inner-karpatische Binnenmeer da-
hinter entsprachen genau dem Westgolfe des Mittelmeeres (zwischen dem
stidspanischen und dem Marokkanisch-algerischen Kiistengebirge) , der
Strasse von Gibraltar und der Bucht von Cadix.
Diese drei homologen Gebiete, die Westbucht des Mittelmeeres
mit der Strasse von Gibraltar, die Po-Ebene und das walachisch-nord-
bulgarische Becken mit dem Eisernen Thore, sind durch ihre natiirliche
Lage zu Hauptdurchgangsgebieten pradestinirt : Vermittelst der Strasse
von Gibraltar steht der ganze ozeanische Westen und Nordwesten, die
Atlantische Seite Europa's, in Seeverbindung mit dem Suden, der Mit-
telmeer-Seite. Das Po-Gebiet , von jeher das grosse Schlachtfeld,
auf dessen blutgetrankten Fluren die Geschicke von Italien, Frankreich
und Deutschland entschieden wurden, kettet die Appenninen-Halbinsel
an den Rumpf des Erdteils an und ist fur den Landverkehr das wich-
tigste Bindeglied des Sudens mit dem Norden und Westen. Seine
vermittelnde Rolle wurde noch bedeutender sein, wenn sein Nord-Ost-
fltigel, die venetische Ebene, freien Ausblick nach Osten hate und nicht
durch das ode, unwegsame Karstgebiet gleichsam zugenagelt ware.
Diesen freien Ausblick nach Osten besitzt dagegen das dritte
unserer homologen Gebiete : eberhaupt vereinigt gewissermassen die
Walachei (mit ihren Supplementen Nordbulgarien und Moldau-Bessara-
www.dacoromanica.ro
54 TH. TAMIL SITUATIA GEOGRAFICi A ROMANIEI IN LIME
intro catva calitatile celor-l'alte doua focare ale comunicatiuneT spre Sudul
EuropeT, ca' ca stramtoarea de Gibraltar ofera trecerea DunareT pe la
Orpva posibilitatea navigatiuneT pans adanc in Vestul i in Nord-Vestul
continentuluT ; ca i trecatoarele Alpilor §i Apeninilor mijlocesc comu-
nicatiunea pe uscat spre Nord §i spre Sud pasurile peste CarpatT §i
peste Balcani. Mult maT practicabila §i maT insemnata este aci calea cea
larga spre Nord-Est, spre Polonia §i Rusia, de cat dincolo greoaele dru-
murT Triest(resp. Fiume) Viena Pesta, earl all putut fi acute numaT
cu concursul intregeT technice moderne de inginerie I
Firqte, nu trebue sä se uite, ca aceste calitatT naturale ale tinu-

tuluT nostru momentan sunt Inca latente ,i se pot compara cu un capital,
de o cam data reprezentat printr'o polita a card scadenta va fi dupa
un termen Indelungat 1
Din Europa vestica istoria timpurilor moderne a mers maT departe
pe doug felurT de cal' : o data a mers maT mult spre Vest, peste Ocean,
apoT spre Ost, §i maT ales aceasta directiune este, pe care a luat'o ca
invederat in ultima jumatate a secoluluT nostru. All trecut timpurile cand
pentru partea occidentala a EuropeT se designa de frontiera castelul de
la Buda, i asta-zi nu trebue sa fie cine-va profet spre a prevedea parteT
Sud-Ostice a continentuluT in cel maT apropiat viitor o insemnatate ce
necontenit cre,te. Fara Incetare patrunde cultura de la Vest spre Ost,
maT bine zis : de la Nord-Vest spre Sud-Ost, unde vedem un popor
dupa altul pregatindu-se sa iasa cu capul i cu umeriT din nb.'molul cha-
otic necaracterizat a intunericuluT culturel ,i traditiel de pang acum.
Istoria larginduV ast-fel orizontul, is de la intreaga Europa sud-

estica in general, §i in special de la peninsula iberica i hesperica, ceva
din greutatea ce aceste tad all prezentat in decurs de maT multe miT
de anT cu privire la desvoltarea culturala a continentuluT nostru, i o
transpune in Sud-Ostul EuropeT, in a,a numita peninsula balcanica §i in
tinuturile DunareT de jos. Cea mar vestica din cele treT peninsule ale
Europel de Sud, dupa cum se pare, a cazut intro ast-fel de sterilitate
lipsita de speranta, in cat pentru acum i pentru mult timp nu va mar
fi in stare sa formeze un centru independent de cultura, care sa'§I tri-
mita de jur imprejur razele sale fructifere ; Italia de asemenea nu este
in stare sa '§l reia vechea'T misiune culturala in Levante, cel putin pen-
tru moment. E sigur insa ca acest moment este chiar cel decisiv : data
a trecut, nu se maT poate prinde I Europa sud-ostica va navali cu pa,T
giganticT spre tinta sa, de a',Y lua destinele in propriele'T mainT, §i spri-
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL "(MEN DIE WELTSTELLUNG RUMANIENS 55
bien) durch ihre natiirliche Lage die Vorzuge jener beiden andern
Brennpunkte des Durchgangsverkehrs nach Sudeuropa, denn gleich der
Strasse von Gibraltar bietet der Donau durchbruch bei Orschowa die
Moglichkeit des Schiffsverkehres bis tief in den Westen und Nord-
westen des Erdteils hinein ; gleich den Alpen- und Appenninenstrassen
vermitteln den Landverkehr nach Nord und Slid die Passe uber die
Karpaten und den Balkan. Viel wegsamer und bedeutungsvoller
aber ist hier der breite Pfad nach Nordwesten, nach Polen und Russ-
land, als dort die miihsam und nur mit Aufbietung der ganzen moder-
nen Ingenieur-Technik hergestellten Wege Triest (resp. Fiume) Wien
Pest 1
Freilich, man darf nicht vergessen, dass diese natiirlichen Vorzuge
unseres Gebietes augenblicklich noch latent sind und vergleichbar einem
Kapital, welches einstweilen reprasentirt wird durch einen auf lange
Frist ausgestellten Wechsel 1
Von Westeuropa ist die Geschichte der Neuzeit auf zweierlei
Bahnen weiter gegangen : einmal ist sie noch mehr westwarts, iiber das
Weltmeer hiniiber, gewandert, dann aber auch ostwarts, und besonders
diese Richtung ist es, welche sie in der letzten Halfte unseres Jahr-
hunderts sichtbarlich eingeschlagen hat. Die Zeiten sind gewesen,
wo nit- den Occidentalen Europa seine Ostgrenze fand am Schlossberge
von Ofen, und man braucht heutzutage kein Prophet zu sein, urn dem
Siidosten des Erdteils in der nachsten Zukunft eine standig wachsende
Bedeutung zu verheissen. Unaufhaltsam drangt die Kultur von Westen
nach Osten richtiger noch gesagt : von Nordwesten nach Sudosten,
wo wir Ein Volk nach dem anderen im Begriff sehen, mit Kopf und
Schultern aus dem unterschiedslosen, chaotischen Brei der bisherigen
Geschichts- und Kulturferne sich herauszuarbeiten.
Indem sie so ihren Schauplatz erweitert, nimmt die Geschichte
dem ganzen Sudwestlichen Europa im allgemeinen, der Iberischen und
Hesperischen Halbinsel im besonderen, etwas von dem Gewicht, das
diese Lander mehrere Tausend Jahre hindurch in Bezug auf die Kul-
turentwicklung unseres Erdteils behauptet haben, und iThertragt es auf
Sudosteuropa, auf die sogenannte Balkanhalbinsel und die Gebiete an
der unteren Donau. Die westlichste der drei Saleuropaischen Halb-
inseln ist, wie es scheint, in so hoffnungslose Sterilitat versunken, dass
sie fur jetzt und lange Zeit nicht im Stande sein wird, ein selbststan-
diges Kultur-Centrum zu bilden, welches seine befruchtenden Strahlen
rings urn aussende ; Italien ist gleichfalls unvermogend, seine alte Kul-
turmission in der Levante wieder aufzunehmen , wenigstens fiir den
Augenblick. Hochst warscheinlich aber ist dieser Augenblick gerade der
entscheidende : ist er verpasst, lasst er sich nicht wieder haschen 1 Si.id-
www.dacoromanica.ro
56 TH. TAMM. SITUATIA GEOGRAFIOA A ROMANIEI IN LITHE
jinul cultural la aceasta nu'l va cauta in restul EuropeT sud ice aceasta
ar fi in zadar , ci 'T va veni de la Nord-Vest, de unde ii si vine deja.
0 noua fazd istorica a intregeT Europe este aceea care s'a intro-
dus in anul 1877 poate chiar si cu deceniT maT inainte pe terenul
pang aci aproape lipsit de istorie, si aci, la Dunn-ea de jos si la BalcanT
isT va ggsi aceasta noua faza si deslegarea. Basinul romano-nordo-bulgar
va fi un inel al lantuluT, prin care energia istorica se conduce spre Ost :
inguntnil peninsuleT sud-ostice, si ape( mai depart; peste Marea-Neagrg,
in tarile ante-asiatice carT acum sunt inca adormite. Prin aceasta insa se
va face o miscare a punctuluT central de politica si de cultura, de care
acum noT nu suntem in stare sa ne facem o idee clara.
IV.
Vazuram maT sus, cat de strans se leaga basinul Romano-Nordo-

Bulgar din toate partile cu tinuturile invecinate, cum pentru sine singur
nu poate pretinde rangul de individualitate geografica, ci a fost hotarat
de natura sa fie un teritoriti de tranzitiune si de intermediare, intre
marele ses ost-europeic pe de-o parte, si intre tarile din interiorul Car-
patilor si peninsuleT sud-ostice pe de alta parte.
Cum ca este asa, ne documenteazg si relatiunile etnografice ale

acestuT teritoriti : nu este locuit de o singurg rasa, ci de nationalitatT
cu totul deosebite unele de altele prin origine si prin limba ; aceste
diferite elemente de populatiuni au patruns aci de la periferie, lasand
toate cea maT mare parte a neamuluT for dincolo de granitele ce locuesc.
Vedem insa tot-de-odata ca si cu privire la aceste raporturT etnografice,
relatiunile carpato-balcanice ale basinuluT DungreT de jos sunt mai
stranse de cat cu acelea ale sesuluT ost-european : jumatatea de Sud a
basinuluT apartine aproape intreaga Bulgarilor slavi de Sud, a caror
mare parte locueste dincolo de BalcanT ; jumatatea de Nord insa. apar-
tine Romanilor dar nicT grosul acestora nu e aci, populatiunea
romaneasca a UngarieT, TransilvanieT, BucovineT, MoldoveT si BasarabieT
luatg la un loc intrece cu mult p'aceea a Munteniei, deli aceasta din
urma trebue sa fie privita ca cea maT insemnata din toate tinuturile
locuite de neamul romanesc. Avem cauze sa presupunem, a la Inceputul
evuluT mediti platoul carpatin Transilvania, era cea maT insemnata,
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL TUBER DIE WELTSTELLTJNG RUMANIENS 57
osteuropa wird mit Riesenschritten auf sein Ziel, seine Geschicke in

die eigene Hand zu nehmen, losstiirmen, und die kulturelle Unterstii-
tzung dabei wird es nicht im ubrigen Sudeuropa suchen das ware
vergeblich, sondern vom Nordwesten wird sie ihm kommen, und
kommt sie ihm bereits.
Eine neue Phase der gesamt-europaischen Geschichte ist es, die
auf bisher fast geschichtslosem Boden im Jahre 1877 vielleicht aber
auch schon ein Jahrzehnt fruher eingeleitet wurde, und hier, an der
unteren Donau und am Balkan, wird diese neue Phase auch ihren Ab-
schluss finden. Das walachisch-nordbulgarische Becken wird ein Glied
der Kette sein, durch welche die geschichtliche Energie weiter ostwarts
geleitet wird : in die Sudosthalbinsel hinein, und dann noch weiter, fiber
das Schwarze Meer, in die jetzt noch schlummernden vorderasiatischen
Lander. Dadurch aber wird eine Verschiebung des politischen und kul-
turellen Schwerpunktes herbeigefuhrt werden, von der wir uns jetzt
noch keine prazise Vorstellung zu machen im Stande sind.
IV.
Wir sahen oben, wie eng das walachisch.nordbulgarische Becken

nach alien Seiten sich an seine Nachbargebiete anschliest, wie es far
sich allein nicht auf die Wiirde eines geographischen Individuums An-
spruch erheben darf, sondern von der Natur zum Durchgangs- und
Vermittlungsgebiet bestimmt ist zwischen der grossen Osteuropaischen
Ebene einerseits, den innerkarpatischen Landern und der Siidosthalbinsel
andererseits.
Dass dem so ist, erhartet auch aus den ethnographischen Ver-
haltnissen dieses Gebietes : es wird nicht von einer einziggen Rasse,
sondern von Stammen ganz verschidener Herkunft und Sprache bewohnt ;
von der Peripherie her sind diese verschiedenen Bevolkerungs-Elemente
hereingedrungen, und sie haben samtlich das Gros ihrer Volksgenossen
jenseits der Grenze zuriickgelassen. Wir sehen aber zugleich, dass auch
im Bezug auf diese ethnographischen Verhaltnisse die Karpato-balka-
nischen Beziehungen des Beckens der unteren Donau engere sind als
diejenigen zur Osteuropaisclien Ebene : die Siidhalfte des Beckens ge-
hort fast ganz den Siidslawischen Bulgaren , deren Gros jenseits des
Balkans sitzt ; die Nordhalfte hingegen den Rumanen aber auch deren
Gros wohnt nicht hier, die rumanische Bevolkerung Ungarns, Sieben-
biirgens, der Bukowina, der Moldau und Bessarabiens iibertrifft zusam-
mengenommen die der Walachei urn ein bedeutendes, wenngleich die
letztere gegenwartig als das wichtigste samtlicher Wohngebiete des
rumanischen Stammes bezeichnet werden muss. Wir haben Grund an-
www.dacoromanica.ro
58 TR. TAMIL SITUATIA GEOGRAFICX A ROMANIEI IN LUME
ba poate singura, locuintg a poporuluT romanesc, precum 'T-a fost si

leaggn, §i numal maT tarziil sail revgrsat Romanii peste zidurile de
muntI ale TransilvanieT in jos de glasiurile acesteia. s)
Din partea esuluT ost-european din contra fizionomia etnografic

a basinuluT DungreT de jos a fost numal foarte putin influentata : popoa-
rele de alai-eV din stepele pontuluT abia all lgsat aci oare-carT urme
vizibile, ele au dispgrut sail au fost asimilate, ast-fel §i bulgaril (turcqtT).
Singura eruptiune de la Nord-Ost, care ar fi putut avea urmarT stator-
nice, aceea a rusuluT Swatoslaw, a fost Impiedecatg. la 971 de Byzanti,
§i Romanii §i BulgariT din acest punct de vedere sunt datorT sg fie
recunoscgtori mult banuituluT imperiil roman de Ost, de oare-ce este
aproape sigur ca '§T datoresc existenta acesteT fapte mantuitoare.
Este de privit aproape ca o nenorocire pentru tinutul nostru, ca,

cu toate cg din punctul de vedere geografic formeazg o unitate, din
punct de vedere etnografic este impartit in doug jumatg4T, una roma-
neascg §i alta bulgarg. CacT orT cat de lat este fluviul DungreT, tot nu
este un brat de mare despg.rtitor, pi ca sl formeze frontiera intre doug
state independente, va fi tot-d'a-una ceva nenatural. Din punctul de
vedere istoric, se poate, ce e dreptul, explica aceasta frontierg, pentru
aceea nu se poate insg justifica, §i in interesul desvoltarei culture este
de dorit pi de sperat a desfgprarea viitoare a istorieT va depa0 si va
indrepta actuala situatiune. Pozitia geografica, face ca Bulgaria dung-
reang sg nazueasca maT mult spre Nord decat spre Sud ; ingusta trecl-
toare Isker §i chiar numeroasele pasurT ale Balcanilor nu all atata
valoare ca cale internationalg a Dungrel ce impreung tgrile intre dansele.
Mai cu seams este de Weptat ca la maT deasg populare a celor doug
tgrmuri si in urma ridicgreT nivelulul general de cultura, ce cu necesi-
tate este impreunat cu aceasta, trebuinta de mijloace de comunicatiune
(podurT stabile si plutitoare) sa fie mult maT resimtitg ca acum.
c OrT -ce s'ar zice de frontierele formate de raurT, aci popoarele nu
sunt de socotit ca separate, ci aceste curente de comunicatiune sunt
maT curand potrivite sl nimiceascg piedicile carT se aflg intre popoare.
Rhinul in vechime a impreunat pe GalT §i pe GermanT, carT in comuni-
catiune deasg i§T tocirg o multime de obiceiurT caracteristice sail si-le
schimbarg intre danOT, si acela§T rol it luase §i in timpurile maT nouT,
cat time statul francez si german furl despgrtite de dansul. Chiar ora-
I) Tr. Tamm: Ueber den Ursprung der Rumanen, Bonn 1891.
www.dacoromanica.ro
TR. TAMDf. UBER DIE WELTSTELLUNG RUMANIENS 59
zunehmen, dass im fruhesten Mittelalter' das Karpatische Hoch land Sie-

benburgen die Haupt-, ja, vielleicht die einzige Wohnstate des Ruma-
nenvolkes war, wie es auch seine Wiege gewesen ist, und erst seither
haben die Rumanen sich uber die Bergwalle Siebenburgens herab in
dessen Glacislander ergossen1).
Von der Osteuropaischen Tiefebene her ist dagegen die ethnogra-
phische Physionomie des unteren Donaubeckens nur in sehr geringem
Grade beeinflusst worden : die Reitervolker der pontischen Steppe haben
bier kaum irgendwelche sichtbaren Spuren hinterlassen, sie verschwanden
oder wurden aufgesaugt und assimilirt, so auch die (turkischen) Bulgaren,
Der einzige ernstliche Uebergriff von Nordosten her, welcher bleibende
Folgen hate haben konnen, der des Russen Swatoslaw, wurde 971 durch
Byzanz vereitelt, und die Rumanen und Bulgaren haben alle Ursache,
dem viel geschmahten Ostromischen Reiche hierfa dankbar zu sein,
da sie hochst wahrscheinlich dieser rettenden That ihre nationale Existenz
schulden.
Es ist fast als ein Ungliick fur unser Gebiet anzusehen, dass es,
obwohl geographisch eine Einheit, ethnographisch in zwei Halften ge-
teilt ist, in eine Rumanische und in eine Bulgarische. Denn so breit
der Donaustrom auch ist, er ist doch kein scheidender Meeresarm, und
dass er die Grenze zwischen zwei unabhangigen Staaten bilden soli,
wird stets etwas unnatiirliches sein. Historisch ist diese Grenze aller-
dings eine erklarliche, aber deshalb doch noch nicht eine zu rechtfer-
tigende, und es ist im Interesse der Kulturentwicklung zu wiinschen
und zu hoffen, dass der kiinftige Lauf der Geschichte den jetzigen Zu-
stand tiberwinden und korrigiren werde. Seine geographische Lage weist
Donaubulgarien entschieden mehr nach Norden als nach Suden; der
schmale Iskerdurchbruch und die immerhin zahlreichen Balkanpasse wie-
gen nicht so schwer wie jene grosse internationale, landerverbindende
Donaustrasse, zumal da zu erwarten steht, dass bei dichterer Besiedlung
der beiden Uferlandschaften und bei der damit nothwendig erfolgenden
Hebung des allgemeinen Kulturniveaus das Bedafnis nach Verkehrs-
mitteln (Bracken und Fahren) ein sehr viel stakeres sein wird als gegen-
wartig. cWas man auch von der Begrenzung durch Flusse sagen mage,
hier sind die Volker nicht getrennt zu halten, sondern diese Verkehrs-
strome sind eher geeignet, Schranken einzureissen, welche zwischen
Volkern bestehen. Der Rhein hat im Altertum Gather und Germanen
zusammengefart, die in haufigem Verkehr manche Eigentumlichkeiten
abschliffen oder austauschten, und dieselbe Rolle hatte er auch wieder
in der neueren Zeit ubernommen, solange deutsche und franzosische Herr-
1) cfr. Traugott Tamm, Uber den Ursprung der Rumanen, Bonn 1891.
www.dacoromanica.ro
60 TR. TAMM. SITUATIA. GEOGRAFICA A ROMANIEI IN LIME
,ele cele marT carT au crescut rangg ast-fel de ca'T de comunicatiune pi

carT dupg natura for nu pot fi unilaterale, trebue sI aibe activitate
mijlocitoare. Nu este Rhinul depg0t de doug-zecT de drumurT de fier
intre Konstanz pi Emmerich b 1)
PrimiT past spre echilibrarea contrastelor etnografice de pe tgrmul
drept pi stang al DungreT de jos par a fi deja facutT: nu numaT, cg
locuitoriT imediatT de pe partea bulgarg a fluviuluT ,tit romanqte, §i
din interiorul Ord bulgare de Nord (ce de alt-fel nu este Tata) trec
anual miT de oamenT ca lucrgtorT de camp §i cultivatorT de legume in
Romania, §i cu toate cg numaT o mica cifrg de procente a acesteT
fluctuante populatiunT bulgare prin aceasta se romanizeaza in mod direct
pi imediat, dar prin eT, relatiunile dintre cele doug tgri higrginae devin
pe tot anul maT multiple pi maT stranse.
La aceasta se maT adaogg, cg Romania §i din punctul de vedere
politic a dobandit deja o influents puternicg pe partea dreaptg a Du-
nareT :Congresul de la Berlin 'T-a procurat posesiunea DobrogeT, §i ea
a inceput acum a'0 asigura aceasta posesiune §i a o fructifica prin con-
struirea unuT pod maret la FetqtT-Cernavoda, care de pe timpul luT
Traian este cea d'intaia impreunare solidg intre amandoug malurile ; e
de sperat a nu va trece mult timp pang ce vor urma pi alte construirT
de podurT, poate la Giurgiil §i Turnu-Severin.
Este de regretat, cg congresul de la Berlin n'a putut trage conse.
quenta aceleT acordarT a DobrogeT Romania Dar cat de mult intr'alt-fel
s'ar fi schimbat starea lucrurilor la Dungrea de jos pi s'ar schimba pi
mai departe, dacg atunci intreaga Bulgaria de Nord ar fi fost adusg cu
Romania intr'un nex de drept public, fie chiar §i restrans 1 Cine ptie
cand §i dacg se va maT ivi vre-o-datg o ocaziune, pentru a aduce fron-
tiera politics a basinuluT DunareT de jos in armonie cu frontiera naturals?
Indeplinirea va fi cu atat maT grea cu cat actuala stare nenaturalg va
dura maT mult ; pi in ce senz se va face vr'o -data in fine regularea,
atarna maT ales de individualitatea popoarelor, carT se jail aci in con-
siderare. Popoarele slabe sail trandave suferg sa li se demarce frontiere,
pe carT cele tarT be vor rupe ca pe nite fire de atg., 2)
Observatorul nepartinitor neavand in cotro, 10 va zice ca in acest

caz poporul roman este sail cel putin va deveni cel maT tare.
1) Fr. Ratzel, Antropo Geografie, pag. 284.

2) Ratzel, op. citat, pag. 289.
www.dacoromanica.ro
TR. TAMM. 'OBER DIE WELTSTELLTJNG RUMiNIENS 61
schaft durch ihn abgegrenzt wurden. Schon die grossten Stadte, welche
an solchen Verkehrswegen aufwachsen und ihrem Wesen nach nicht
einseitig sein konnen, miissen vermittelnd wirken. Wird nicht der Rhein
zwischen Konstanz and Emmerich von 20 Eisenbahnen iiberschritten b 1)
Diese ersten Schritte zur Ausgleichung des ethnographischen Ge-
gensatzes am rechten und am linken Ufer der unteren Donau scheinen
bereits gethan zu sein : nicht nur, dass die unmittelbaren Anwohner der
bulgarischen Stromseite der rumanischen Sprache machtig sind, auch
aus dem Innern des (so wie so nicht breiten) Nordbulgarischen Landes
wandern alljahrlich Tausende als Erntearbeiter und Gemusebauer nach
Rumanien hiniiber, und wenn auch nur ein kleiner Prozentsatz dieser
fluktuirenden bulgarischen Bevolkerung hierbei sich direkt und sofort
rumanisiren lasst, so werden doch durch sie die Beziehungen der beiden
Uferlander alljahrlich zahlreicher und enger. Dazu kommt, dass
Rumanien auch politisch bereits festen Fuss gefasst hat auf der rechten
Seite der Donau : der Berliner Kongress hat ihm den Besitz der Do-
brudscha verschafft, und es hat jetzt unternommen, diesen Besitz zu
sichern und zu fruktifiziren durch den grossartigen Briickenbau von
Feteschti-Tschernawoda, seit den Zeiten Kaiser Trajans die erste feste
Verbindung zwischen beiden Ufern ; hoffentlich folgen in nicht zu ferner
Zeit weitere Bruckenbauten, etwa bei Giurgiu und Turnu-Severin, nach.
Es bleibt stets zu bedauern, dass der Berliner Kongress die Kon-
sequenz jener Verleihung der Dobrudscha an Rumanien nicht hat
ziehen durfen und kiinnen. Aber wie anders wurde der Gang der
Dinge an der unteren Donau sich gestaltet haben und noch ferner ge-
stalten, wennn damals ganz Nordbulgarien in einen, sei es auch nur
losen, staatsrechtlichen Nexus mit Rumanien gebracht worden ware 1
Wer weiss, wann und ob iiberhaupt je wieder eine Gelegenheit sich
bieten wird, die politischen Grenzen des Beckens der unteren Donau
mit seinen naturlichen Grenzen in Einklang zu setzen ? Die Aufgabe
wird schwerer, je 'anger der jetzige unnatiirliche Zustand dauert ; und
in welchem Sinne einmal die schliessliche Regelung eintreten wird,
hangt ja auch cam allermeisten von der Individualitat der Volker ab, die
hier in Betracht kommen. Schwache oder trage Volker lassen sich
Grenzen ziehen, die von starken Volkern wie Faden zerrissen werden) 2).
Nun wird der unparteiische Beobachter sich schwer verhehlen
konnen, dass in diesem Falle das rumanische Volk das starkere ist oder
doch werden wird.
1) Fr. Ratzel, Anthropo-Geographie, p. 284.

2) Ratzel, a. a. G. p. 288.
www.dacoromanica.ro
62 TR. TAMM. SITUAtIA GEOGRAFICA. A ROMANIEI IN MIME
Firepte, abia este conptiti de forta sa pi de o-cam-data nu se

poate servi cu totul de &Ansa. In caz de 'I va reupi insa vre-o data sä
produca in sanul sail o cultura proprie nationals, pe care sa o desvolte,
va captiga prin aceasta nu numal indreptatirea morals, ci pi mijlocul de
forts fizica, pe de o parte spre a 'pi pretinde la sud frontiera sa natu-
rail (in coama Balcanuld), iar politicepte atrage la sine pi impreuna pe
toff membriT neamuluT sail, earl' traesc in mod compact, dar carT acum
asculta Inca de conducere strains.
Conditiunea principals a acesteT mandre desvoltari este insa, ca

poporul romanesc sa fie conducatorul sud-ostuluT ca purtator pi promo-
vator al unei culturT ce trebue sä fie superioara tendintelor de acela,T
fel ale vecinilor pi rivalilor sIT. In caz daca prin o munca liniptita va
face sa se intareasca germeniT ce dormiteaza inteansul, atunci nu-T
poate lipsi succesul. Periferia va deveni conptie de atarnarea eT de
centru. Precum trabantiT, inpiruip in jurul steleT domnitoare a sistemuluT
lor, urmeaza forta de atractiune a acestuia, tot ast-fel vor face pi tarile
in carT se vorbepte limba romans, de la limanul DnistruluT pana la Tisa.
Si cand aceasta prima conditiune este realizata, cu greil ar putea

fi spre piedeca acesteT desfasurarT imprejurarea a la Sud noul mare
Stat romanesc ar ramane inauntrul frontierelor sale naturale, dar tot-de-
o-data ar cuprinde in sine o parte insemnata etnografica heterogena,
de oare-ce in Nord-Est, Nord pi Nord-Vest ar primi o intarire puternica
prin adaogirea de mase homogene de populatiunT romaneptT.
Ingrijitoare pi nefavorabila pentru aceste planuri de viitor este din

contra imprejurarea, ca aceasta intarire din urma nu se poate realiza
decal numaT prin neluarea in consideratie a uneT atat de excelentc
frontiere naturale, precum sunt Carpatii TransilvanieT. Dar este inca o
cestiune deschisa ; care din momentele luate aci in considerare se va
arata ca maT tare sail motivul separativ fizic-geografic, sail motivul de
unire antropo-geografic, (comunitatea de neam). Romania-Mare, daca ar
trece peste linia coameT Carpa ;ilor spre Vest pi spre Nord, de sigur
geograficepte nu ar maT fi o unitate compacts, cad, cu toate pasurile
peste munti pi al adanceT trecatorT a OltuluT, Transilvania graviteaza
incontestabil spre Vest, iar in schimb ar fi intr'un senz oare-care o
unitate pi individualitate antropo-geografica. Aci nu folosesc nimic pro-
fetirile, trebue sa se aptepte desfapurarea naturals a lucrurilor. Fr. Ratze11)
1) In alt loc, pag. 135.
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL UBER DIE WELTSTELLUNG RIIMANIENS 63
Freilich ist es sich seiner Starke noch kaum bewusst und kann
sich derselben einstweilen auch noch nicht voll bedienen. Falls es ihm
jedoch dereinst gelingen sollte, eine eigene nationale Kultur in seinem
Schoosse zu erzeugen und grosszuziehen, wird es in dieser nicht nur
die moralische Berechtigung, sondern auch die physischen Machtmittel
gewinnen, einerseits nach Suden seine Naturgrenze (im Kamme des
Balkans) fur sich in Anspruch zu nehmen, andererseits alle kompakt
zusammenwohnenden Glieder seines Volkstums, die gegenwartig noch
fremder Fuhrung gehorchen, an sich zu ziehen und politisch mit sich
zu vereinigen.
Aber die Vorbedingung zu dieser stolzen Entwickelung bleibt,
dass das rumanische Volk dem Siidosten voranschreite als Trager und
Forderer einer Kultur, die den gleichartigen Bestrebungen seiner nachsten
Nachbarn und Rivalen qualitativ uberlegen sein muss. Falls es in ge-
duldiger Arbeit die Keime erstarken macht, die in ihm schlummern,
dann kann es nicht ausbleiben: die Peripherie wird der natiirlichen Ab-
hangigkeit von ihrem Zentrum sich bewusst werden wie die Trabanten,
um den herrschenden Stern ihres Systems geschaart, der Anziehungs-
kraft derselben folgen, so werden es auch die Landschaften rumanischer
Zunge thun, vom Dnjestrliman bis zur Theiss.
Und es wiirde dieser Entwickelung, wenn nur jene Vorbedingung
dazu erst erfullt ist, kaum sehr hinderlich sein, dass nach Siiden der
neue grossrumanische Staat zwar innerhalb seiner Naturgrenzen bliebe,
aber doch zugleich einen betrachtlichen ethnographisch heterogenen Be-
standteil in sich aufnahme, da er im Nordosten, Norden und Nordwesten
eine gewaltige Verstarkung durch Angliederung geschlossener Massen
homogenen rumanischen Volkstums erfiihre.
Bedenklich und ungiinstig fur diese Zukunftsplane ist dagegen die
Thatsache, dass diese letztere Verstarkung nur stattfinden kann unter
Nichtachtung einer so vorziiglichen Naturgrenze, wie die siebenbiirger
Karpaten es sind. Es ist eben noch eine offene Frage, welches der hier
in Betracht kommenden Momente sich als das starkere erweisen wird,
ob das auseinanderhaltende physisch geographische, oder das einigende
anthropo-geographische (die Stammesgemeinschaft). Grossrumanien, wenn
es uber die Kammlinie der Karpaten nach Westen und Norden hiniiber-
griffe, ware sicherlich keine festgeschlossene geographische Einheit mehr,
denn trotz der Passe uber das Hochgebirg und des tiefen Alt-Durch-
bruchs gravitirt Siebenbiirgen unleugbar nach Westen hin, aber dafur
ware es in gewissem Sinne eine anthropo-geographische Einheit und In-
dividualitat. Prophezeiungen ntitzen hier nichts, man muss den natiir-
lichen Lauf der Dinge abwarten. Fr. Ratzel giebt uns den Rat, uns
1) A. a. 0. p. 135.
www.dacoromanica.ro
64 TR. TAMIL SITUATIA GEOGRAFICA A R0M1INIEI IN LIME
ne sfatuepte, ca fatg de ast-fel de cestiuni sg ne liniptim cu respunsul,

.a mana unuT popor tare ,tie sg ling la un loc pi aceea-ce este mai
putin apt pentru a forma o unitate pi a legatura naturalg se poate
privi ca existand, cat timp mana aceasta nu slIbe,te, dacg necesitatea
acesteT stApanirT nu pretinde o intrebuintare de puterT care sg se peardg
pentru alte activitati, pi dacg in interiorul unor ast-fel de frontiere ne-
sigure nu pandesc inevitabiL conflictele ce de regulO duc la rezboaie
intre popoare. Pentru state de felul acesta sunt numal doug cgi, spre
a'pi procura o existents suportabilg : ss se intindg panl la cea mai
bung frontierg naturalg din apropiere sail sg deving atat de puternice,
in cat sg se poatg suporta frontiera cea rea farg o deosebita Incordare
de forte... Dar frontiere bune tot sunt pi mai bune de cat puterea
mare a
ApoT ipT mai aratg Ratzel convingerea, eel preponderenta crescandg

a intereselor economice pi maT ales a acelor ale comunicatiunei face ca
deosebirile de nationalitate ce pang acum se bazeaza exclusiv pe limba
sg disparg mai curand de cum s'ar crede ,i va procura din noti impre-
jurgrilor naturale o influentare mai mare ca pang acum asupra formarii
de state, in special in Europa de mijloc pi de Ost ce din punctul de
vedere national este atat de nefavorabil impOrtita.a
Aceasta e posibil, insg numaT posibil, nu sigur. In ori-ce caz
ngzuinta nationalitatilor d'a se uni pi din punctul de vedere politic, de-
o-cam-datg. nu 'pi-a perdut incg nimic din intensitate. Si chiar din punctul
de vedere geografic s'ar putea justifica ca modul de privire dupg care
platoul TransilvanieT ar posede un fel de cap de Janus ce privepte in
doug pgrti. Astg-zi, ce e drept, se indrepteazg mai mult spre ,esul
unguresc al Dungrei, dacg insg lntr'o zi relatiunile sale etnografice iau
expresiune pi din punctul de vedere politic, atuncT cel putin nu se poate
privi ca o imposibilitate fizicg, sa'pi gaseasca pi economicepte socoteala,
dna de acum Inainte ar privi maT mult spre Sud pi spre Ost.
Cine privepte din sborul pgsgrilor asupra TransilvanieT, va vedea,

a ea se ridicg din pesuri ca un turn uriap pi numaT in dota locuri stg
in legaturg cu ingustul zid de munti al Carpatilor pi continugrei for su-
dice : intre izvoarele Tisel pi PrutuluT pi la Portile-de-fier.
Ast-fel, dacg am pgrgsi consideratiunile asupra celor existente, nu

ar fi absurd d'a privi acest platoil-turn numaT pentru sine, ca un teri-
toriti de sine stOtator, pe care de jur imprejur '1 -ar inconjura cununa
de pesurT, cu atat mai mult, de oare-ce aceastg combinatiune cu micT
exceptiuni ar cuprinde numaT tinuturi locuite in majoritate de Romani
pi ast-fel prezintg o unitate etnograficg.
www.dacoromanica.ro
TR. TAMIL UBER DIE WELTSTELLUNG RUMANIENS 65
solchen Fragen gegenuber mit der Auskunft zu beruhigen, cdass die

Hand eines starken Volkes auch minder natiirlich Zusammengehoriges
zusammenzuhalten wisse , und dass die natiirliche Zugehorigkeit als
ruhend betrachtet werden konne, solange diese Hand nicht erschlaffe,
wenn nicht die Notwendigkeit dieses Zusammenhaltens einen Kraftauf-
wand erforderte, der andern Thatigkeiten verloren geht, und wenn nicht
nach solch unsicherer Begrenzung unvermeidlich d.e Konflikte lauerten,
welche zu Volkerkriegen zu fuhren pflegen. Fur Staaten in solcher Lage
giebt es nur zwei Wege, urn sich eine ertragliche Existenz zu ver-
schaffen : sich bis zu der nachsten besseren, d. h. Naturgrenze auszu-
dehnen oder sich so machtig zu machen, dass auch ohne besondere
Kraftanstrengung die schlechte Grenze zu ertragen ist Aber Bute
Grenzen sind immer noch besser als grosse Macht >
Dann hebt Ratzel noch seine Ueberzeugung hervor, (class das

wachsende Uebergewicht der wirtschaftlichen Interessen und besonders
derjenigen des Verkehres, die bisher auf Sprache ausschliesslich begriin-
deten Nationalitatenunterschiede balder als man vielleicht glaubt zurlick-
drangen und den Naturbegebenheiten einen grosseren Einfluss auf
Staatenbildung wieder einraumen wird als ihnen bisher, speziell in dem
national so ungunstig verteilten Mittel- und Osteuropa, gegonnt war.,
Das ist moglich, aber doch nur moglich, nicht gewiss. Jedenfalls
hat das Streben der Nationalitaten, sich auch politisch zu einen, gegen-
wartig noch nichts von seiner Intensitat verloren. Und es liesse sich
auch geographisch eine Betrachtungsweise rechtfertigen, nach welcher
das Hochland von Siebenburgen gleichsam einen Januskopf besasse, der
nach zwei Seiten blickt heute wendet es sich zwar noch hauptsachlich
der ungarischen Donau-Tiefebene zu, allein falls eines Tages seine ethno-
graphischen Verhaltnisse auch politisch zum Ausdruck und zur Geltung
kamen, dann gehort es wenigstens nicht zu den physischen Unmoglich-
keiten, dass es gleichfalls wirtschaftlich seine Rechnung dabei fande,
wenn es fortan hauptsachlich nach Siiden und Osten blickte.
Wer aus der Vogelperspective auf Siebenburgen herabschaute, wiirde
sehen, dass es sich wie ein gewaltiger Turmbau aus der Tiefebene er-
hebt und nur an zwei Stellen mit der schmalen Gebirgsmauer der Kar-
paten und deren siidlicher Fortsetzung zusammenhangt : zwischen den
Quellen von Theiss und Prut und am Eisernen Thor.
So ware es, wenn man doch einmal die Achtung vor dem Be-
stehenden ausser Augen lasst, nicht ungereimt, diesen Hochlandsturm
fur sich allein, als ein selbstandiges Gebiet aufzufassen, an welches sich
dann der Kranz von Ebenen ringsum ungezwungen anschlosse, umso
mehr als diese Kombination mit geringen Ausnahmen nur Gebiete urn-
fassen wurde, welche uberwiegend von Rumanen bewohnt werden und
daher eine ethnographische Einheit darstellen.
38,077. Rev.,. 1st., Arch. ;i Fit. 5
www.dacoromanica.ro
66 TR. TAMA. SITCIATIA GEOGRAFICA. A ROMINIEI IN LUME
Fireste, pentru o capitall a unel ast-fel de hipotetice taxi marl

romanesti par BucurestiT cg au o posicie prea excentricg. punctul
central geografic ar fi mai curand Brasovul, cad' un cerc cu o raza
aproximativa de 32o km. si cu centrul in Brasov ar impreuna localita-
tile Sulina, Chotin, Kolomea, Satmar-Nemeti, Oradea-Mare, Aradul,
Timisoara, Biserica-Alba, Balogradjik, Brskowitza, Gabrowo si Varna ;
in interiorul acestul urias cerc ar fi Bulgaria de Nord singurul teritoriii
mai mare, in care nu predomineste limba romang., dar care in schimb
este agatata cu restul complexulul prin tari legaturi geografice.
Pentru aceia cari s'ar impiedeca de aparenta usurinta cu care s'a

procedat Ia consideratiunile de mai sus in contra frontierelor politice
cum le poseda asta-zi Europa ostica, fie-le prezentate conclusiunile cu
cari renumitul antropo-geograf Fr. Ratzel isi terming un capitol al de
mai multe ori citatulul sail op 1) : (De oare-ce popoarele au de la na-
tura o tendiina d'a-sT depasi frontierele prezente, fie in forma de
emigrari in mase, cucerirl sail emigrarl de indivizl singuraticl, sunt
frontierele absolut sigure numaT din spre pgqile ce nu se pot locui ale
pgmantuluT, decl in primul loc din spre marl, si tocmai ele ofera
prin aceasta cele mai marl posibilitati de expansiune. Toate cele 1'alte
merita numal in senzul restrans at cuvantului denumirea de frontiere
naturale. Ca locurT ale comunic4unei popoarelo-, fie de natural dusmana
sau pacinica, sunt toate frontierele, de cea mai mare insemnatate pentru
observarea antropo-geografica. Un sir dintre cele mai Insemnate procese
istorice se reduc Ia influentari reciproce intre dansele (ca periferice) si
partile centrale ale popoarelor, respectiv ale statelor. Intru cat mutarea
in afara a frontierelor este un fapt istoric de o importanta tot atat de
mult simptomatica precum si cauzativa, dobandeste o insemnatate deo-
sebita istoria marimei, desfasurarei si schimbarilor frontierelor. Conside-
ratiunea speculative a extinderei popoarelor nu trebue sa se lege insa
de aceste linii de valoare momentana, ci poate impreuna sau desmembra
tarile existente in unitati mai marl din puncte de vedere ale natures
sau culturei, aratand ast-fel cuprinsurile foastelor sau eventual viitoarelor
individualitaci antropo.geografice ; ast-fel de incercari sunt de valoare
din diferite puncte de vedere ; ele ne dail insa mai ales o unitate de
masura pentru calcularea valoarel stare( de lucruri existente, a carer
descriere cade in seama geografiei, care e atat de incarcata prin des -
crierl si poate prin aceasta sä se avante in aprofundarl stiintifice2.
1) In alt loc, pag 142-143.
www.dacoromanica.ro
TR. TAMH. tJBER DIE WELTSTELLUNG RUM.ANIENS 67
Freilich, als Hauptstadt eines solchen hypothetischen grossruma.-

nischen Reiches scheint Bukarest eine allzu exzentrische Lage zu be-
sitzen der geographische Mittelpunkt wiirde vielmehr Kronstadt sein,
denn eine Kreislinie mit dem Radius von ungefahr 32o km. und dem
Zentrum in Kronstadt wiirde die Orte Sulina, Chotin, Kolomea, Szatmar,
Nemeti, Grosswardein, Arad, Temesvar, Weisskirchen, Belogradjik,
Berkowitza, Gabrowo und Varna verbinden ; innerhalb dieses riesigen
Kreises ware Nordbulgarien das einzige grossere Gebiet, in welchem die
rumanische Sprache die Oberhand nicht besitzt, welches dafur aber
geographisch durch starke Bindemittel dem ubrigen Komplexe ange-
fugt ist.
Far diejenigen, die an der anscheinenden Leichfertigkeit Anstoss
nehmen, mit welcher in obiger Betrachtung gegen die politischen
Grenzen, wie sie augenblicklich Siidosteuropa durchziehen, verfahren
wurde, seien hier die Schlussfolgerungen hergesetzt, mit welchen der
beruhmte Anthropogeograph Fr. Ratzel einen Abschnitt seines mehrfach
zitirten Werkes endet 1): g Da den Volkern alien eine Tendenz zum
Uebergreifen fiber ihre jeweiligen Grenzen, sei es in Form von Massen-
wanderungen, Eroberungen oder Einzelwanderungen eigen, sind die
Grenzen absolut sicher nur nach der Seite der unbewohnbaren Erdraume
also hauptsachlich der Meere, und ebendieselben gewahren daher auch
die grossten Moglichkeiten freier Expansion. Alle andern verdienen nur
in eingeschranktem Sinn den Namen cnatarlicher) Grenzen. Als Stellen
des VOlkerverkehres, sei es feindlicher oder friedlicher Natur, sind alle
Grenzen von der grossten Wichtigkeit fur die anthropogeographische
Betrachtung. Eine Reihe der bedeutsamsten geschichtlichen Prozesse
fithrt auf Wechselwirkungen zwischen ihnen (als den peripherischen) und
den zentralen Teilen der Volker, bzw. Staaten zuruck. Insofern die
Hinausrackung der Grenzen eine historische Thatsache von ebenso
grosser symptomatischer als kausativer Bedeutung, erhalt die Geschichte
der Grosse, des Verlaufes und der Veranderungen der Grenzen eine
besondere Wichtigkeit. Die denkende Betrachtung der Volkerverbreitung
braucht indessen nicht diese Linien von momentanem Werte sich zu
binden, sondern kann die bestehenden Lander zu grosseren Einheiten
aus Gesichtspunkten der Natur oder Kultur verbinden oder zergliedern
und so die Rahmen gewesener oder kunftig wahrscheinlicher anthropo-
geographischer Individualitaten aufzeigen ; derartige Versuche sind in ver_
schiedenen Beziehungen von Wert, sie geben uns aber hauptsachlich
einen Massstab fur die Schatzung des Wertes des Bestehenden, dessen
die Geographic von je so sehr belastende Beschreibung damit wissen -
schaftlicher Vertiefung zuganglich wird.,
1) A. n. 0. p. i42/43.
www.dacoromanica.ro
CATE-VA SUBSTRATE LATINE VULGARE
DE
AURELIU CANDREA
Oare n'a rdmas nici o urmd din limba poporand a Ro-

manilor ?
kid o intrebare la care, nu mai departe de cat acum 20-30
de ani, s'ar fi rdspuns cu deplina siguranta. : nu I Insu'si Diez
sustinea ca nu ne-a rdmas absolut nimic din limba pe care o
vorbea plebea romana. Muratori zicea de asemenea ca a rds-
colit toate bibliotecile §i n'a putut gdsi nicaeri vre-o urma de
aceasta clingua rustica, in str'a.vechile manuscripte consultate de
dansul pentru acest scop.
Asa dar, data niste astfel de somita.ti sustin acest lucru,
oare mai e permis a ne indoi ? Da. si iata pentru ce :
Muratori, rascolind bibliotecile, cduta in zadar, cdci nici nu
putea sa gaseasca acolo limba poporand : nu se stria in /index
rustled. Limba care servea la scris, limba in care se publican
legile, limba in care se vorbea in for, era cea literard, limba
modelatd de un grup de invdtati dupa spiritul celei grecesti,
cu un cuvant, limba acelei clase deosebite de popor, pe care o
forma aristocratia.
0 data admis ca nu in scrieri trebue cautata limba popo-
rului, se naste natural intrebarea : dar uncle trebue cautata .d
Poporul fiind acela care se inrola in armata pentru apd-
rarea patriei, el fiind acela care pleca departe de cdminul pa-
rintesc spre a cuceri taxi nou'a statului Roman, §i tot el fiind
acela care coloniza parnanturile cucerite, nu mai incape indoiald
ca limba lui trebue cautata in tarile colonisate de dansul. In
limbile romanice vom cduta dar urme din limba pe care o
vorbia, cdci ele singure, derivate fiind din limba poporului fa'ra.
www.dacoromanica.ro
CATE-VA SUBSTRATE LATINE VULGARE 69
nici un amestec cu limba literara, vor pastra ramd§ite din limba

rustled.
Ca lea pe care vom procede e aceia a reconstrucOunei pro-
totipului comun limbilor romanice. Luand cuvintele comune tu-
furor sail edlor-va din limbile romanice §1 intorcandu-ne inapoi
pe scara schimbarilor fonetice suferite de aceste cuvinte in diver-
sele limbi in cursul veacurilor, vom ajunge la ni§te forme de
la care au trebuit neaparat sa plece toate. Aceste cuvinte vor
reprezinta tipurile primitive, adica a§a cum all existat ele in
graiul poporului roman.
Negre§it ea vom proceda ast-fel numai pentru cuvintele pe
care e cu neputinVi sä le derivam din formele transinise de
limba literara. A§a it. j5rov. span. port. cera, rom. ceara, ref.
tschaira deriva toate din cera care este §i forma literara a cu-
vantului. Nu tot ast-fel va fi cu it. melo, rel. meil, rom. mar,
presupunand un tip me/um, care trebue sa fi fost cuvantul po-
poran, pe cata vreme clasicul nici/um, nu k-ar putea explica.
Grober, care cel d'antaiii a recunoscut ca., numai prin re-
constituirea tipului comun limbilor romanice, se va ajunge la
cunoa§terea limbil vorbite de plebea romana, a facut lucrarea
cea mai valoroasa asupra substratelor vulgare latine §1 care va
face epoca in istoria limbilor neo-latine. Lucrarea s'a publicat
in primele case volume (1883-89) din revista lui Ed. Wolff lin
tArchiv air lateinische Lexikographie, sub titlul Vulgarlatei-
nische Substrate romaniscker Wiirter.
Scopul lucrarii de fa(a nu este de cat a completa lucrarea
lui Grober, reconstituind adica substratele care probabil sea.-
pasera. din vedere ilustrulul romanist. Dintre substratele admise
de dansul, am revenit numai asupra acelora care mi s'aii parut
incorecte.
www.dacoromanica.ro
70 ALIRELIU CANDREA
1. Adastare Ca Wepta) : almosna, nsp. limosna ; port. es-

vit. adastare ; rom. a adcista viola (pentru elmosa).
cattendre'. Forma elemosina o gasim la
Forma ;iune din ad si adstare Dief. gloss. 198.
identica ca in adalligo (la Pliniu) 5. Allargare din ad si largus :
din ad si alligo. rom., istr. a alerga, mcd. a
Existenta cuvantuluT e probata alriga ; it. allargare; sard. allar-
printr'o diploma medievala unde gare Spanu 38 ; sic. allargari
it intalnim cu intelesul perfect al Traina 39; prov. alargar, nprov.
rom. adast. Cf. Arch. L. L. II, 111. alarga ; cat. allargar; span. port.
2. Adjunare pentru Jejunare. alargar; alb. largoh [= largare].
rom. a ajuna ; span. ayunar; Cat prive,te forma daco-rom. si
alb. (geg.) ag'anbj, (tosc.) aidroh istriano-rom. a cuvantuluT, ea a
Mey. Alb. 4: it. giunare; vfranc. fost modificata sub influen(a luT
juner [=junare]. merg, cu care e straits legat prin
Cele-l'alte limbl romanice po- senz. Cf. Mey. Gram. I, 245. Has -
seda pe jejunare. Cf. Hasdeu, E. deti, E. M. R. vol. I, 831.
M. R. vol. I, 611. Senzul primitiv de Ca largi, a
3. Affumare din ad si fumare ; face lug', pe care trebue sa '1 fi
rom. a afuma; it. affumare; avut cuvantul, s'a desvoltat apoT
sard. affumare Spanu 29 ; sic. afin unele limbl (sard., alb., etc.) la
fumari Traina 29; prov. afumar; acela de Ca face sa iea 1 a r gul ,
span. ahumar ; port. afumar. a departa' sail Ca lua la rgu I, a se
Affumare ne intimpina adesea departa'. Din senzul din urma s'a
in evul medid. Vz. D. C. vol. I, desvoltat apol intelesul romanesc
S. V. cs'eloigner en courant, courir'
Trebue sa se atie a admit prin- intocmai ca la ProvencalT, la carT
tre substrate numaT acele cuvinte alarga insemneaza c gagner le large,
care nu ne-ail fost transmise de courir au large) Azal's I, 65.
limba clasica sad a caror forma Cf. Allongare.
populara se deosibe§te de cea li- Din latinitatea medievala ne ci-
terara, prin urmare vor figura in teaza D. C. I, 184, un pasagiii in
acest studiil §i acele cuvinte pe care ocura allargare si acesta cu
care le intalnim in latinitatea evu- semnificarea primitiva de campli-
luT medtil, de unde insa nu le pu- are, augere.
tead lua RomaniT, neaveind not 6. Allenare din ad si lenare;
nici un cuvant imprumutat din rom. a alina; it. allenare; sard.
latineasca aceld epoce (afara nu- allenare Spanu 39.
mai de ca(i-va termenT biserice§a). 7. Allentare din ad si lentare;
4. 41ernosIna sau Elemosina rom. a alinta ; it. allentare;
pentru EleemOsyna (=RENp,oativn): sard. allentare Spanu 39 ; sic. al-
it. limbsina ; sard. L. lemosina lintari Traina 41; prov. allentar;
Spanu 297 ; friul. limuesine Pir. (franc. alentir, r-alentir).
236 ; yen. lembsina Boerio 365 ; 8. Allona = avellana;
mil. limbsna limaisna, Cher. II, rom. aluna ; vlyon. alonn (in-
383 ; ret. almosna, Car. 3 ; prov. tr'un document din veacul al XIV
almosna; franc. aumone; vspan. lea : c... et per quintal figues, rey-
www.dacoromanica.ro
sins, ris, cumins, al o nn et taux rom. alt (prin disimilatiune in

consemblables choses...,. VezT E. loc de altru), mcd. altu, istr. at
Philipon, Phonetique lyonnaise du oat; sard. altru Spanu 43 ; it. al-
XIV-ieme siecle, in Romania 1884, tro; prov. cat. altre; vfranc. altre,
p. 576) ; franc. din Fribourg nfranc. autre ; span. otro ; port.
(Elvetia) alogne [= *allonea]. Pen- outro.
tru finalul -ona in loc de -ana cf. Amendui Si amenduos
Inca gasc. ouglono [= *avellona] pentru Ambedui ;
Azais II, 684. rom. amindot, mcd. amindoi-
Alb. alondr, londr (tosc.) 'Julie' lli; it. amenduerclua,-duoi ; sard.
n'are nicT o leggturg cu alund, amendui Spanu 45 ; ret. E. amen-
cum vor uniT (Gaster, Rev. p. Ist. duos Car. 48.
I, 5) sa creaza, adicg ca ar in- 12. Ammortire din ad si mOr-
seinna propriii luna alunelor' dupa tem ;
cum la noT cirepr, propriii tuna rom. a amorli ; it. ammortire ;
cireseloe. Cuvantul albanez nu e sard. M. ammortiri Spanu 50; sic.
alt de cat ngrec. aowdet 'In- ammurtiri Traina 52; prov. franc.
lie', propriii china treeratuluT' din span. amortir.
a treera, a imblati). Cf.
clAcovico 13. Ammutire din ad si mutus ;
Mey. Alb. 8. Hasdeil, E. M. R. rom a amuli; it. amutire; sard.
I., 952. ammutire Spanu 52 ; sic. ammu-
9. Allongare din ad si longus; tiri Traina 53.
rom. a alunga; it. allungare ; 14 Anisum nu anisum (avtaov).
sard. allongare Spanu 41; sic. al- sard. anis Sp. 56 ; it. anice
lungari Traina 43 ; prov. alonlzar, dnace ; mil. ones Cher. I, 25 ;
alunhar, nprov. aiounga ; cat. a- ven. anese Bo. 36 ; friul. anis Pi.
longar; vfranc. aloigner ; vspan. 484 (ret. etas ca. 49, plur. anisch
alongar, alungar, alunar ; port. din ital. cf. Ascoli, A. G. I, 9 not.);
alongar. fr. sp. ptg. anis; germ. Anis.
Senzul primitiv al acestuT cu- 5. AppOst din ad-post;
vant a trebuit sa fie ca lungi, a rom. aped; sic. appoi Traina 66;
face lung, pgstrat Inca asta-zi in mil. apos Cher. I, 3o ; bresc, apos
unele limbi. De aci s'a desvoltat Biond.; crem. aphs ; port. apos.
intelesul de ca lungi timpul , a 16. Apprope din ad-prOpe ;
amana, comun tutulor limbilor maT rom. aproape; sard. L. approbe
sus citate, afarg de romaneste la M. aprobi Spanu 68 ; mil. aprceuf
care senzul a luat o aka direc- aprzeuv Cher. I, 3o ; vit. apruovo
tiune, anume Ca face sa iea dru- aprov ; friul. aprim ; Pir. 7; piac.
mul cel lung, a fuggri', dupg cum aprov; prov. aprop; vfranc. apruef.
din allargare s'a desvoltat pen- Apprope ggsim si in latinitatea
tru alerg senzul de Ca lua largul, medievalg. Vezi citatiuni la D. C.
a fugi'. Cam acelasi inteles it are I, 2 Si la Dief. Gloss. 43.
si sic. allungari, care, pe langg 17. Aretem alaturT de Arie-
insemnarea primitivg de Ca lungi', tern ;
maT are si pe aceia de pigliar la rom. arete hart* (rar ariete) ;
via pia lunga)= a lua drumul cel istr. arete §i ariete Maior. 85 ;
maT lung. nprov. aret AzaIs I, III ; franc.
Cf. Allargare. dialect. aret, aret, aret, are Rol-
19. Alter, altrum pentru al- land, Faune pop. V, 116.
terum ; Dc la noT ail imprumutat Ru-
www.dacoromanica.ro
72 AIIRELIU OANDREA
teniT pe arete : caretil `Widder', franc. hpre; span. aspro (aspero ;

2e1. I, 5. port. aspero).
18. Armessarius pentru [E- .Asperum ar fi dat romanete
gut's] admissarius ccheyal entier, asper, dupa cum numerum a dat
etalon' ; numer sari juniperumtenupr.
rom. armelsar ; alb. harmd,sudr zo. Assupra din ad-supra;
`Zuchthengse Mey. Alb. 148, kalj rom. asupra ; sard. L. assubra
[= caballus] harmlf,surd `gefliigel- Spanu 90.
tes Pferd' Hahn, Lex. 145. 21. Astectare forma asimila-
tiva pentru aspectare ;
Cuvantul albanez a suferit o rom. a artepta ; sic. astittari
schimbare de sufix (orius in loc Traina 95 ; tarent. si friul. astitia.
de - arias, decT *armessorius). De Cf. Hasdeu, E. M. R. II, 2009-10
la Romani au imprumutat Rutenif Mey. Gram. I, 425.
pe harmasar cHengst) 2el. I, 37. 22. Astella dimin. din (h)asta
Forma vulgara armessarius, care tandArA whie);
ne intampina in Lex Salica (apud friul. stiele `scheggia' Pir 410 ;
Schuch. Voc. I, 141), n'a rezultat ven. stela Boerio 703 ; ret. astella
prin schimbarea prepozitiunil ad- stialla Car. 156; prov. cat. astella;
in ar-, ca in arvorsum pentru ad- vfranc.astele; n franc. atte I le; span.
vorsum, arvehant (Cato R. R. astilla; port. astella.
135,7) pentru advehant, arfuerunt Gruber, in Arch. L. L. I, 244,
pentru adfuerunt, arbiter pentru admite ca substrat asti 1 la, dar friul.
*adbzter, cacT aceasta schimbare ie, ret. is =e.
avusese loc in latina archaica maT 23. Berbecem alaturT de Ber-
ales inaintea luT v, rar inaintea bicem pentru Vervecem ;
b sail f, insa nici-o-data inaintea 10 rom. berbece, berbec ; sard.
luT m. Armessarius pare a fi re- L. barveg he berbeghe Spanu 113,
zultat prin etiinologie poporana sub 119 ; ret. supr. barbeisch Ca-
influenta luT armentarius cpazito- risch 14.
rul herghelieT sari cirezil', arma- rom. e, ret. supr. el= e.
sarul fiind de obiceiti conducato- 20 Asupra acestor forme deri-
rul uneT herghelil. vate din berbicem cf. Gruber, Arch.
Un vechiu explicator al luT Ju- L. L. I, 250.
venal II §i nume§te `tatal herghe- 24. Biccus nu Beccus `doe;
lieT': (Et pate r armenti; taurus it. becco; sard. biccu; prov. franc.
aut admissarius, (satira 8, apud D. bec ; cat. bech ; span. bicos czimOT
C. Gloss. I, 83). Ceia ce confirma monedeI'; port. bico.
Inca aceasta ipoteza e faptul ca 25. Blastimare,si Blestemare
chiar in limba romana steivar si alaturT de Blasphemare ;
duvalnth, ambele cu insemnarea 10 rom. a blestema; vit. blaste-
proprie de cpazitor al herghelieT), mare , nit. biastemmare, bestem-
ne intampina in limba veche (glo- miare; sard.frastimare Spanu 219;
sarul slavo roman circa 1600, sic. biastimari, bestemiari Traina
apud Hasdeil, E. M. R. II, 1687- 119, 120 ; yen. biastemar Boerio
88) cu insemnarea de Carmasar). 79; friul. blastemas , blestemii , Pir.
19. Asper, asprum pentru as- 27; prov. blastimar, nprov. bias -
perum ; tenth ; cat. blastemar; span. port.
rom. aspru ; it. aspro ; sard. lastimar.
aspru Spanu 87 ; prov. aspre ; 20 it. biasimare, biasmare; sard.
www.dacoromanica.ro
C1TE-VA SUBSTRATE LATINE VULGARE 73
blasfemare Spanu 125; prov. bias- urmare nu e nevoe de a recons-

mar; cat. blasmar; franc. blamer. titui un prototip latinesc *brat-at-us
Prima forma a pdstrat intelesul (Mey. Alb. 47). Din grecul vulgar
primitiv de Ca blestema, a huli), *fiedzazog deriver §i calabrezul vrit-
pe cand cea de-a doua (afard de thaco cranocchio' sail vraticu (la
cuvantul sard.) a luat insemnarea Castrovillari) Pellegrini 122. Tot
de Ca mustra, a dojeni'. de acolo vine si reggianul vro-
26. Bombax, Bombucium taku, vrudaku, vrosaku, cu ace-
si BOmbacum pentru Bombyx- Ta41 insemnare.
ycem ; 29. BUftis. -em `butoiti';
10 it. bombace bombage ; sic. row. bute ; it. botte ; sic vutti
bommaci Traina 124; friul. bombers Traina I I I I ; friul bole Pir. 32 ;
Pir. 29; mil. bombas Cher. I, 128. ret. butt, buott Car. 22; prov. beta,
20 yen. bombaso Boerio 89. nprov. bouto Azai's I, 296 ; cat.
30 it. bombaco de unde prin afe- bola ; vfranc. bote ; nfranc. botte ;
resd baco; rom. bunzbac, mcd. bum- span. port. beta ; alb. bute, but ;
bacu ; mil. bombac. Flechia, Arch. mgrec. floilmg D. C.
Gl. II, 39. Caix. Stud. I I, 72, 201. In latineasca medievala ne in-
In evul medi5 sunt frequente tampind formele butter si buttis
formele bombax, bombasunz, bum- ccupa, dolium, vas vinarium' (D.
bacium. Cf. D. C. I, 719. Dief. C. I, 825). Cf. Grober, A. L. L.
Gloss. 78. I, 254.
De la not au Imprumutat Sat-- 30. Caldura din caldus ccha-
biI pe al for bumbak, far nu in- leur' ;
vers (Cihac I, 30; II, 33). rom. caldurd; it. caudura; sard.
27. Brosca = rana ; cardura Spanu 146; sic. caudura
rom. broascd; alb. bre,s.cd %ma- Traina 179.
sa ;estoasa' Mey. Alb, 47. 31. Canapa si Canapis pentru
Vulgarul brdscus, cu insemnarea cannabis ;
de %masa' (Papias, apud. D. C.
Gloss. I, 789: cRubeta ranae
I() rom. cdnepd (cf. farmec =
pharm4cum) ; it. cdnapa.
genus, bruscus dicitur vulgo,) 20 it. cdnape; alb. (geg.) kandp,
s'a pdstrat in ret. supr. rust, (tosc.) kdrp Mey. Alb. 174.
eng. ruosc `Kitt& Car. 137. Din latina medieval gdsim exem-
Prin migratiunile pdstorilor Ro ple de canapa, canepa la D. C.
maul, cuvantul a putut fi transmis Gloss. II, 76.
Neogrecilor : Ityrecimca `Krote. Tot p gdsim ai in formele : psl.
28. Brotacus broascd' = grec. konoplja, lit. kanapes.
vulg. *fiqd,taxog [. *fiedz-axoc, (cf. Cele-l'alte limbT romanice po
mgr. fidevaxog, cipriot. fideroexoc)= seder derivate din annabzs.
clasic ficheaxoc]; 31. Cascare 'baffler' = grec.
alb. break cFrosch' Mey. Alb. zdamv.
47; rom. brotec (cf. farmec = phar- rom. a cdsca `baffler); sard. cas-
mdcum) cgrenouille verte, rainette' care csbadigliare Spanu 149.
ai burdtec rezultat prin etimologie Nu vine din neogr. (Oh. II, 644)
poporand din bratec + burg. cad x nu devine c in romane§te.
Brotdc, cu aceIa0' insemnare, 33. Casulea p. casula cvestis
este o formatiune posterioard din sacerdotalis' (D. C.);
briatec, prin inlocuirea finalulur -ec sard. casaglia `pianeta' Spanu
cu sufixul deminutival dc, §i prin 150; span. casulla chasuble'; alb.
www.dacoromanica.ro
74 AURELIU CANDREA
keisu/jd cflaube, Miitze, Nacht- 2() a) it. cigna (cf. ugna=*unga);

maze' Mey. Alb. 190 (din cauza sic. cinga Traina 199; rom. cinga
lui s in loc de >c presupune un in- b) vfranc. segne.
termediti grecesc); pslov. kofulja Cf. Grober, Arch. L. L. I, 545.
`Hem& (comun tutulor limbilor 37. Ciribrum--- cribrum.
slavice. Vz. Mikl. Et. WB. 134). rom. cI'ur, mcd. cir-lu2]: sard.
Rom. caciuM (mcd. cdpda) `bon- L. S. chiliru ccrivello , vaglio'
net, casquette' e un imprumut de Spanu 155, M. ciliru, ciuliru Spanu
la AlbanezT. (Pentru daco-rom. 6, 157, 159
mcd. /=alb. s, cf. daco-rom. crortl, Fonetica romaneascg ne admi-
mcd. jorra = alb. sorra). tand in nici un caz mulerea luT
34 Cicala p. Cicada cgreere; cri- in ci-, devine imposibill deri-
it. cicala cigala; prov. cat. cicala, varea cuvantului ciur din cores
nprov. cigalo ; franc. cigale ; alb. punzgtorul latinesc cribrum. Toatg
k'ingaM, dificultatea insg dispare cand ad-
Romane§te cuvantul ar fi sunat mitem ca prototip al cuvantuluT
cicard (1 intervocalic = r); decT, pe cii ibrum.
cicala cchipotier ; pie-grieche, tre- Din ciribrum, prin mularea lui
bue lgsat de o parte (alt-fel Cihac r ca in faind din farina, a resul-
I, 54), fiind o formatiune curat ro- tat *ciibru, contras *cibru.
maneascl cu sufixul -a/ii, ca Prin vocalizarea luT b din *ci-
pac-alit, rand -alA, matah-alit, etc. bru a rezultat clur, intocmal ca
Din cicala derivg verbul cicellesc faur din fabrum. Forma macedo-
cchipotee, precum din pacalit--pa- neang, cir, e posterioarg celel daco
calesc. romane; diftongul tic s'a simplifi-
Macedorom. chincaM ccigale e cat in i dupg cum s'a simplificat
un imprumut de la AlbanezT. in daco-rom. in cuvintele ingh4
35. Cilium gi cilia cspranceana'; si inch& din *inghlut si*inchtud
fats, figure. [= inglutio, include].
sard. L. chizu, M. cillu 'so. Cuvantul sard a resultat din ci-
pracciglio' Spanu 156, 158 ; it. ciribrum, prin caderea lul b dina-
glio `spranceana).
21) sard. L. chiza caspetto, fi-
gura', M. cilia `cipiglicl Spanu 156, 1] inteo baladd poporan't din Bucovina :
158 ; friul. ceje Pir. 57 ; ven. ce- Pe murgul ca mi'l scotea,
gia Boerio 57; span. ceja (a- La fantand '1 aditpa,
ceste trei din urma au insemna- Cu cersala '1 cersdla,
rea de `spranceang)). Cu peria '1 periia,
In limba literarg nu ne intam- Cu salts. mi Insitta
pina de cat compusul supercilium. Cu cinga mi '11ncinga...
36. Cingla (§i cingla), cinga (Marian, Pocsii pop. din Bucovina I, 34
(§i cinga) = cmgbla;
a) rom. chingel 1= *clinga
() 2] In cMostre de dialectul Macedo-Ro-
pentru cingla) ; it. cinghia; sard. man, de Vangelid Petrescu, I, 36:
L. chingia, M. cingra Spanu 155, cEram si eu p'aclo si purtam tot-una
158 ; prov. sing/a ; span. cincha; la vatr lemne cu sula, apd, cu cirlu si in-
port. cilha. glime cu tradus romaneste :
b) friul. cengle Pir. 58 ; ven. Eram si ell p'acolo si cliram mered la vatr'd
cengia Boerio 158, vfranc. cengle, lemne cu frigarea, apd cu c i u r u l si glume
nfranc. sangle. cu aldarea...
www.dacoromanica.ro
intea IuI r, si prin disimilarea pri- I, 625 (din anul 772, apud Diez,
muluT r, decT *ciriru ciliru. Flechia, Gr. I, 264), precum si exemplele:
combatand in Caix, Miscel. 201, citates, citatium, citatis citate de
etimologia propusd de Spanu, a- Schuch. Voc. II, 44o.
nume din grecul scat co (sic) `volve, 40. Clagum = coagulum ;
presupune o derivatiune din cri- rom. chrag; sard. L. giagu Spanu
brum prin intercalatiunea unuT 229 (cf. giae=clavem, giamare=
intre c si r intocmai ca in Ghi- clamare, giaru=clarus, giau = cla-
rigor° pentru Grigorio, schiribi vus); alb. klruar *clag-arium
in loc de scribi. Dar in cazul acesta sau *clag-orium. Mey. Alb. 216].
intercalatiunea nefiind proprie dia- Cuvantul a rezultat prin meta -
lectuluT sard, cad a,a exists cuteza din *caglum, cagulum pentru
vantul st in romane§te, ipoteza luT coagulum. Din *caglum derivd :
nu e admisibila. it. caglio, gaglio (quaglio = coa-
Nu mai ramane nicT o indoiald gulum); mil. cagg Cher. I, 182 ;
ca poporul rostea ciribrum in loc friul. ca/i Pir. 47 ; ven. cagio Bo-
de cribrum. Intr'o glossd a lui Pla- erio 115 ; franc. caill-ot, caill otte
cidus cuvantul ne apare chiar sub (span. cuajo ; port. coalho = coa-
forma presupusa de not cCribrum, gtilum). Prin migratiunile pdstorilor
non' ciribrum, spune dansul, atrd- Romani, cuvantul s'a respandit in
gand atentiunea asupra formei co- toate limbile slavice, a,a : slov.
recte a cuvantului , anume cri- kl' ag, pol.klag, ruten. gr ag, kl' aga ,
brum, pe care poporul o rostra etc. Cf. Mikl. Lautl. IV, 58.
ciribrum. 41. Cloca pentru coclea (co-
Aceasta forma poporand ciri- chlea) ;
brum, pare ca a resultat prin apro- rom. ghroacii (pentru chroacii),
pierea cuvantului de cerno. Deci ghroc; ital. chiocc-iola ; sard. L.
din cribrum+ cerno se va fi nas- gioga lumaca' (cf. giagu = cla gum)
cut o forma *ceribrum, de unde Spanu 230; dialectul sard. din Ghi-
prin asimilarea vocalclor ci- larza, croca (cr- = cl-) Spanu 176.
ribrum. La Dief. Gloss. 129 se gase,te
38. Cista pentru cista
3
(stow;) asemenea o forma cloaca alaturi
panler ; de coclea.
it. cesta; sic. cista gistra Tra- UniT sail incercat sa derive cu-
ina 205, 437; friul. ceste Pir. 6o; vantul romanesc din glaucus 'an
yen. cesta Boerio 161; span. port. fel de peste, care i-ar corespunde
cesta. perfect foneticqte, dar care lasd
39. Cittatem (si citatem) ala- mult de dorit in ceea ce prive,te
turT de civtatem pentru civitatem; senzul.
10 rom. cetate ; vit. citade, cit- Pentru metateza lui 1 cf. Clagum.
tade, nit. cilia ; sard. zittade Spanu 42. Cocca, -am din Cocere
413; sic. citati Traina 205 ; friul. (clasic coquere);
citad Pir. 64 ; neap. cetate ; ret. rom. coca 'pate de colle; gateau,
Eng. citad Car. Nachtr. I I franc. tarte ; sard. cocca`focaccia Spanu
cite ; vspan. cidade, cidad si port. 160 ; ret. cotta 'in Butter gebac-
cidade [= citatem]. kener Kuchen' Car. 33; cat. coca;
20 prov. ciutat -z; cat. ciutat; nprov. coco; picard. belg. couque.
span. ciudad ; alb. Vutete Mey. 43. Colastra pentru Colostra
Alb. 229. (sari colostrum).
Cf. citate la Brunetti, Cod. dipl. rom. corastd, corasld, colastrd.
www.dacoromanica.ro
76 AURELIU CANDREA
De la RomanT a fost imprumutat comptiare, ne admitand o cgdere

cuvantul de SlovacT sub forma ku- anterioarg a luT p) pi cele-l'alte
rastra , de RutenT sub formele forme italiene pi retoromansg, iar
kolastra, kulastra, kurastra, ku- pe de altg parte ar explica foarte
vastra &I. I, 357, 388, 39o, de bine si cuvantul romanesc concl?
UngurT : gulasztra gulaszta. Cf. `tin fel de pieptanatura a capuluT;
Mild. Et. WB. 123. boncte. inteadevgr, Du Cange ne
Forma aceasta a cuvantuluT a pi citeazg cuvantul conciare (vol.
rezultat prin confundarea finaluluT II, s. v.) din veacul al X-lea, cu
-ostra cu sufixul pejorativ -astra. insemnarea de Ca impodobi'; dar
Dovada cg aceasta substituire se nu cum-va e cuvantul italienesc?
fgcuse in sanul latinitatil vulgare, Grober, Arch. L. L. I, 55t, ad-
e cg ad. Gloss. 133 ne pi pre- mite ca substrat comptiare, dar
zintg algturT de colostrum, forma friul. uz' = (Y.
colastrum. 47. Costo, -are pentru Constare;

44. Colpus pentru cOlaphus rom. cust, a custa csubsister,
(xdAaTog); exister' ; it. costare; sard. costare
it. colpo; sard. corpu corpu Spanu Spanu 173; sic. custari Traina 288;
163 ; sic. corpu corpu; ret. cuo/p; ret. cuostar ; prov. cat. costar;
prov. colp -s; cat. cop; vfranc. co/p, vfranc. coster, coaster; nfi anc. tou-
nfranc. coup ; span. cape golpe ; ter; span. costar; port, custar.
port. golpe. 48. Cticcus pentru CONS ;
Grober, Arch. L. L. I, 55o rom. cuc, mcd. cucu; it. cucco;
admite ca substrat c?/pus, dar ret. sard. cuccu Spanu 177 ; friul. cucc
uo, sp. o (nu ue)=-o. Pir. 89; sic. cuccu Traina 245
45. Comminicare alaturT de ven. cuco Boerio 211 ; piem. bresc.
communicare ccommunier); cuc Nemnich ; genov. cucco Rol-
rom. cuminec., a (se) cumineca ; land, F. P. II, 82; port. cuco.
prov. comenegar, comengar ;vge- Grober, Arch. L. L. I, 556 ad
nov. scomeneca [=excomminicare mite ca substrat anus, dar pre-
pentru excommunicare]. tutindenT u = U.
Cele-l'alte limbT romanice po- 49. Ciicata alaturT de cucuta ;
sea derivate din communicare. rom. cucuta, mcd cucuta 'sae-
Cihac, calguzit de falsa teorie ) citte Kavall. ; alb. kukuta Mey.
cg crestinizmul a fost introdus la Alb. 211 ; limous. coucudo ; sain-
RomanT prin SlavT, deriva cuvan- tong. cohue.
tul romanesc din pslay. komiikati, Da la Roman! cucuta a fost im-
care ar fi dat poate a comciz, dar prumutatg de SarbT : kukuta gu-
nicT -o -data a cumineciz. guta, iar nu invers (Cihac).
Comptiare Ca impodobi' de la Cuvantul a rezultat prin asimi-
comptus ; latiunea vocaleT protonice i cu to-
it. conciare, de unde substan- nica u, Inca in vremea cand ci-
tival verbal condo; sard. conzare avea pronuntarea guturalg. Nu e
Spanu 171; friul. cuinca Pir. 92; decT cu putintg ca fenomenul sg
ven. conzar Boerio 194 ; ret. cont- se fi tgcut izolat in fie-care din
schar. limbile mai sus citate, ci chiar in
Nu s'ar putea insa admite un graTul poporuluT roman.
substract *conciare, care ar mul- 5o. Cngito, -are pentru cO-
tumi pe de o parte cuvantul sard. gitare ;
(de alt-fel greil de derivat din rom. ckget (Cogito ar fi dat co-
www.dacoromanica.ro
CITE-VA SUBSTRATE LATINE VULGARE 77
get) a cug-eta ; vit. coitare ; prov. accentuluT prin amestecul sufixuluT

cuidar, cuiar ; vfranc. cuider, nfr. -inus).
numal in compusul outre-cuider In inscriptiunile latine gAsim Da-
[= ultra-cugitare]; span. port. cui- phino, Daphine, Daphinidis, Da-
dar; alb. kuiton Mey. Alb. 210. fine, Daphinis (Corssen, Ausspr.2
51, Cillcare algturT de colcare II, 264, 609. Schuch. Voc. II,
= collocare ; 412; III, 289), ceia ce probeaza
10 rom. (n?) cult, a (se) culca ; in de ajuns ca cuvantul sub aceastI
sard. G. cuica Spanu 178; sic. cur- formA a trebuit sa existe in lati-
cari Traina 279. nitatea rustics.
20 it. corcare; sard. corcare Spanu Bulg. dafinil si Serbul dafina
171; prov. colcar colgar; (vfranc. davina celaeagnus an gustifolia' Rje-
colchier), nfranc. toucher; cat. span. Cnik II, 219, 315; 'der wilde Oel-
colgar. baum, oleaster' Karacliie f 1 2-a, sunt
Culcare ne intampina in Lex imprumutate de la Romani. .Cf.
Salica, titl. 39: cNe solem secun- Hasdeu, E. M. R. I, 437.
dum legem culca v erity (.1pud Bulgarul &Vinci, din cauza po-
D. C. Gloss. II, 437). Cf. culcat la ziOuniT accentuluT , nu poate fi
Schuch. Voc. II, 213. imprumutat de la noT, ci este alb.
dafinti, de unde deriva si mcd.
52. Ciirtem pentru cortem (cd- dafind. Vil. Mey. Alb. 58.
heIrtenz) ;
rom. curie (cortem ar fi dat torte, 55. Despicare din de si spicare;
ca si mortemmorte), mcd. curie; rom. a despica`fendre; it. dispic-
alb. kart Mey. Alb. 216; sic. curti care Ca sfasia, a rupe, a smulge' ;
Traina 284; calabr. curti; piac. ven. despicar `staccare, svellere'
curt; ngrec. xor5e14. Boerio 232 ; span. (prov. Andal.)
Cele-l'alte forme romanice ale despichar `Trauben abbeeren, da-
cuvantului : it. corie ; ret. cuort; mit nur die Beeren ausgekeltert
prov. tort -z; vfranc. court, nfranc. werden'.
tour; span. port. torte, ar putea intelesul primitiv al cuvantului
si ele fors, nicT o greutate deriva a trebuit sa fie Ca taia spicele',
din cortem ca si din cortem. care senz s'a conservat aproape
In latineasca medievala ne intam- intact in spanioleste (a rupe boa-
ping curtem (D. C. Gloss. II, s. bele de la struguri'). De aci, sem-
v.). La Schuch., Voc. II, 130 ga- ni ficarea cuvantuluT s'a generalizat
sim de asemenea formele curtem, in italieneste la Ca taia, a rupe
curtes. orT-ce lucru', pe cand in romaneste
ea s'a restrans la ca tgia in d o u e,
53. Cutem pentru cUtem ; a spinteca).
rom. cute (totem ar fi dat cote); In latinitatea medievala, despi-
ret. cuts Car. 41. care ne intampira adesea cu in-
Cele-l'alte forme romanice : it. semnarea de ce spica educere, sepa-
cote; prov. cot-s; franc. queux, de- rare' D. C. II, 820. Dief. Gloss. 176.
riva din totem, dar nicT derivatiu- Ronsch III, 27, citeazN cate-va
nea ]or din ditem nu prezinta di. pasagiT din scriitorT de pe la ince-
ficultat1. putuli evuluT medal in care despi-
54. Daphinus, Daphina clau- care °curl cu intelesul de Ca tAia,
rier' = Mg vii. a sfarama', precum si glossa luT
rom. dafin, dafind laurier, lau- Papias : cd ispicatu s, decor(i)-
reole; alb. dafind (cu permutarea atus, ruptus a.
www.dacoromanica.ro
78 AIIRELIII CANDREA
Cihac I, 209 deriv pe despic ro sard. iscurzu iscurzu , de

din de-ex-plicare, care insl ar fi unde verb. isculzare iscurzare [=
dat despleca, dar nu despica. *exculceare] Spanu 276, 277 ; ret.
56. Boat llao din eccum +iliac ; sew*, sculs, scuz Car. Nachtr. 43
it. cola, sard. L. cudda -e, S. 25 rom. descidn friul. discblz,
cula Spanu 178; friul. acula, cula de unde verbul discolzassi Pir.
Pir. 3, 93; span. aculla; port. acola. 132 ; mil. numaT verbul descolza
57. Eccallic din eccum + illic ; Cher. II, 22.
rom. aced?, acoleiz ; friul. cule La Schuchardt, Voc. III, 87 gX-
Pir. 93. sim : disculcio (Diomed. 378, 31
Cf. Hasdeti, E. M. R. I, 196. Keil), disculciatur (Lex Salica)
58. Eootilloo ÌY din eccum+ disculciatus (in glosariT).
illoc ; 63. Excartare = Curtare ;
rom. acolb, cold, mcd. ado, culb; rom. a scurta; it. scortare ; friul.
tirol. clb, tlb Schneller. scurta Pir. 374; yen. scurtar; prov.
59. EccinnOdopi Ecciimodo escortar; franc. icourter; alb. Fkur-
cmaintenant, a present' din eccum tOti Mey. Alb. 216.
+ modo; 64. Exclitillare Csecouer) ;
to rom. achm, acid ; sard. como rom. a scutura ; sard. M. scu-
eadesso', dai como innantis 'Ida qui tuThi, S. scuzzuTh`scossare Spanu
innanzi' Spanu 164. 377 ; ital. scotolare cechanvrer) ;
20 rom. aczna,anzit; friul. acumb, sic. scutulari `scuotore, scrollare'
cumb cadesso, ora, presentemente, Traina 904; abruz. scutel ; cam-
mo, subito' Pir. 3, 94; comasc. pobass. scutera.
anzmb Monti. 65. Expavimentare cepouvan-
Cf. Hasdeii, E. M. R. I, 233. ter' format dintr'un subst. expavi-
6o. Esca alaturT de esca ca- mentum derivat la randul sail din
morce, amadou'; verbul expavere ;
to rom. rasa (Teasca) camadou'; rom. a spatmhzta ; sard. G. spa-
sard. esca ccibo dei volatili, esca minta `spaventare Spanu 384 (cf.
di fuoco' Spanu 203 ; sic. isca pa mentu= pavimentum).
Traina 509 ; vegl. jasca ; ret. asc 66. Exventare din ex §i ventum ;
(pentru jasc), aschia ; span. yesca rotn. a svinta; it. sventare; sic.
camadou ; port. isca. sbintari Traina 861; yen. sventar
2t) it. esca ; cat. prov. esca ; Boerio 726; friul. svinth Pir. 425;
vfranc. esche, aiche ; span. esca mil. sventh Cher. IV, 344; prov.
amorce ; alb. eFka, e,rk Mey. esventar ; franc. eventer.
Alb. 97. 67. Familia alaturT de familia;
Grober, Arch. L. L. H, 278 ad- vit. fameie (intr'un manuscript
mite ca prototip forma clasica esca. din sec. XIV, publicat in Romania,
61. Exceito,-ere pentru excutio, 1884, p. 5o: cE corando tuto la soa
-tere ; fa meia core la e atrovo ch'ello
rom. scot, a scoate; it. scuotere; tremava...,); friul.famejefamee Pir.
sic. scotiri Traina 892; friul. scuedi 153 ; mil. fameja Cher. II, 87 ;
Pir. 373 ; ven. scoter ; ret. eng. mant. fameja; tirol. fameja fa-
sccuder Car. 146 ; prov. escodre; mea; abruz. famejja; rom. femere
vfranc. escorre, escourre. `femme' N (mcd. fumelte 'famine).
It. uo, friul. ue, ret. eng. ou = a. I] In vechile texturY, femde JY,ne?e ne
62. Exculceus §i discilIceus IntampinK cu lnsemnarea priminv6. de 'fa-
= Excalceatus ; mine', pe cand femme' se exprima prin
www.dacoromanica.ro
CATE VA SUBSTRATE LATINE VULGARE 79
Cele-l-alte limbi romanice po- Cele-l'alte limbi romanice po-

sedA derivate din familia. seda derivate din fraxinus.
68. Febra alAturf de febris = 74. Frunda alaturY de Fiinda
Febris ; = Funda ;
0 mcd. hiavr11; ret. febra, fei- 0 sard. frunda Spanu 221 (it.
vra Car. 55 ; cat. febra ; port. fionda); prov. fronda; franc. fronde.
febra. 20 it. fonda; vfranc. fonde; span.
20 it. febbre; prov. febre; franc. honda fonda Chan, hotel'); port.
fievre ; span. hiebre. funda.
Cf. Grober, Arch. L. L. II, 283. 75. Fulger= Fulgur ;
69. Fibla pentru fibula ; rom.fulger; prov.folzer,fouzer.
it. fibbia ; sic. fibbia Traina 398; Cf exemplele citate de Schuch.
ret. fibla, fivla Car. 55 ; cat. fi- Voc. II, 210 ; fulgerat, fidgera-
bla; vfranc. numal verbul fabler, tor, fulgerita, fulgeritarn.
nfranc. affubler. 76. Fiintuna nu lantana ;
70. Flacca 'flamme' ; rom. nteind; it. fontana; sard.
sard. flacca 'fiamma , fiaccola' funtana Spanu 223 ; sic. funtana
Spanu 215 ; alb. jiiakit `Flamme, Traina 415 ; tors. funtana ; vegl.
Feuer' Hahn , Lex. 141 ; mcd. funtuona; ret. funtauna Car. 52 ;
fliakil`flacgre) (din albaneza ?). Cf. prov. cat. fontana ; vfranc. fun-
rom. flat -itre; it. fiacc-ola (flam- taMe, nfranc. fontaine; span. fon-
ma + facula? orT deminutiv direct tana; port. fontan-ha.
din flacca, deci l'fiaccula?). Cf. Schuch. Voc. II, 118.
Cf. Meyer Alb. 107. 77. Galgillus al4turT de galbfilus
71. Fomes pentru fames ; cloriot);
row. foame (ret. fomm poate 0 rom. gangur grangur it.
deriva 5i dinfames, precumflomma ri-gogolo [=*auri-galgulus]. Grober,
din fiamnza, etc.); comasc. fom; Arch. L. L. II, 431.
lomb. fom; port. fame. 20 it. galb-ero; mil. galb-ee galb-
Cf. Meyer, Gram. I, 243 Schuch. -erin Cher. II, 189; bergam.gab-er;
Voc. I, 169. paves. ga/b-e(toate cu sufixul schim -
72. Fornica formA disimilativA bat); alb. garbul cmuscicapa albi-
pentru formica ; collis' Hahn.
rom. furnicd, mcd. furnige1 for- 78. Galleta si Galletta 'vas,
nigit, istr.frunigd, frunicd Maior. mAsura pentru licide;
97; franc. dialect fournigo (nprov.) rom. galeattl %eau' ; valtelin.
Azafs II, 273, fourniga (Lausar- galeda `bigonciulo di legno con
gnes langA Montpellier) Rolland, coperchio e lunga cannella per
F. P. III, 276; alb. 6elnegulli[. bere' Biond. 67 ; comasc. galeda
*fornicula] Mey. Alb. 89. Monti ; ret. supr. galeida, eng.
Cf. Nalba. gialaida `Saugeeimer fur Kalber ;
73. Fraxus = fraxInus ; Weineimer' Car. 73.
sard. frassu Spanu 219; piem. 20. calabr. gaddetta; abruz. ga-
frassu; port. frexo freixo. letta; span. galleta; ckleine Kup-
terne Weinkanne ; port. galheta
mulere. Restrangerea senzuluY de la Intreaga ckleiner Krug'.
cast' care compune familia' la 'tin singur De la Romani gelleatcl a fost
membru al familiel', gdsqte analogie In alb. imprumutat de popoarele slavice :
fdmiliii, fdmird, care Insemneazii `familie' ceh. slov. galeta geleta `Melkkii-
si `copil, prune. ber, pot. gieleta, rut. geleta, slov.
www.dacoromanica.ro
80 AIIRELIU CANDREA
golida si de UngurT : galita. Cf. 83. Grua alaturY de gnus,

Mikl. Et. WB. 62. Cihac II, 113 gruem;
considers din contra cuvantul ro- 10 row. gruhd Mar. Omit. II,
manesc ca un imprumut de la Slavi. 346; it. grua; sard. L. S. grua
Albanezul galetd `Loch, Graben' Spanu 234; yen. grua Boerio 319;
pe care Mey. Alb. 118 it grupeaza prov. cat. grua; franc. grue (poate
alaturT de cuvintele de mai sus, chiar din gruem); span. port. grua.
nu e alt de cat sic. gaddetta `fos- 20 rom. grue grurii; it. grue
serella the fanno i fanciulli per gru; sard. M. grui Spanu 234
giuocar alle nocciuole'. Traina 422. sic. groi Traina 451.
Din latinitatea medievala gasim 84. Imbinare creunir, conjoin-
la D. C., Gloss. III 465, 468; gal- dre' format ca si combinare (si
leta `mensura vinaria' si (III, 464) rom. desbinare =*disbinare) din
galeta òasis genus in ministeriis beaai `deux par deux' ; rom. a im-
sacris ; mensura frumentaria'. De bina cconjoindre, reunie; friul. im-
aci vgerm. gellita, mgerm. gelte bina runire due fili, o due altre
79. Glanda = Glans, -ndem ; cose, in uno' Pir. 199. Cf. it. ab-
rom. ghinde ; it. ghianda; sa L. binare.
landa, G. ghianda Spanu 295, 228; 85. Imbibitare frequentativ
mil. gianda Cher. II, 216 ; ven. din imbibare ;
gianda Boerio 305 ; ret. gianda rom. a imbNiz griser,
Car. 67. enivrer'; span. embebdar, embeo-
dar; port. embebedar.
80. Gleams = GlOmus ; 86. Inaltiare din in si altiare
rom. ghem, mcd. glemu ; yen. (pentru altare) ;
gemo cgomitolo, gommicciolo' Boe- rom. a indlp; it. innalzare;
rio 302 ; nordital. giemo Mussafia, sard. inalzare Spanu 247 ; sic.
Beitr. 63 (cf. Ascoli, Arch. Glott. inalzari Traina 472.
I, 5o6; II, 409); friul. glem-fizz, 87. Intregus = Integer, inte-
glans hzz, de unde verbele ingli- grum ;
muzza , glimuzza aggomitolare' rom. intreg; sard. intregu `con-
Pir. 187, 215 ; alb. /tenrc1Cnauer segna; capitale' Spanu 265 ; mant.
Mey. Alb. 243. intregh; vgenov. intrego entrego ;
Glemus se rapoarta la glomus p;em. antregh; yen. intrego in-
precum gleba la globus. triego Boerio 351 ; piac. intreg;
8,. Grandina = Grando, -inem; ret. eng. antraig Car. 7 ; vspan.
rom. grinding; it. grandina. entrego; port. entregue in gelled-
82. Graillus (ors gravillus), -a ger Form and vollkommen ge-
pentru gractilus ; ordnet, eingehandigt, a usgeliefert'.
rom. graur (graculus ar fi dat 88. In (u) xorare 'dormer une
grachru); lecce 'raulu ; piem. grol femme' din uxor, precum maritare
(cf. to 1 a=tabula); yen. grolaccorye din maritus ;
Boerio 318; nprov. graulo `cor- rom. a (se) insura; neap. nzo-
neille, corneille freux' Anis II, rare ; campobass. nzara D'Ovidio,
370; franc. grolle (cf. parole = Arch. Glott. IV, 157. Cf. prov.
*parabilla). uxorar [--* uxorare].
Graula gasim si la Dief. Gloss. 89. Inveclire cdevenir vieux'
269 cu insemnarea de ccornicula'. din veclus (= vetulus);
Cf. Meyer- Lubke, Ztschr. f. Rom. rom. a inveche (; it. invecchiare):
Ph. X, 172. sic. invicchiri Traina 504; friul.
www.dacoromanica.ro
invechi Pir. 221 ; vgenov. envegir; bia); friul. jaibe (p. jbbie) Pir. 225 ;
piem. anveti: mil. inveggi; franc. vgenov. zoia; piem. giobia ; tirol.
envied& ; cat: envellir (; span. aobia.
envejecer; port. envelhecer .* in- 93. Lama pentru lamina, lamna;
vetulescere). rom. a-lamel claiton' (cf. span.
90. Invitiare ca apuca un obi- alama 'art Gold- and Silberstoffl ;
ceTu ref din vitium ; it. lama; sard. lama Spanu 294
rom. a inve'fa capprendre; sard. ret. lama, lomma 'Reif am Rad'
imbizzarecavezzare, prender vizio, Car. 78; prov. lama: franc. lame
far abito' Spanu 24o ; sic. 'mbiz- (: span. lamina, lana; port. la-
zari cinsegnare, imparare' Traina mina).
582; prov. envezar envesar ; Lamna, pe care Grober, Arch.
vfranc. envoisier 'se rejouir, s'a- L. L. III, 275, it presupune ca pro-
muser; span. envezar (aceTasT ac- totipul acestor cuvinte, ar fi dat
ceptiune ca si cuvantul vfranc.); rom. launii (dupa cum scamnum
alb. mason, mpsoh, psoh lehre ; scaun, damnumdaund), insa
lerne, erfahre, les& Mey Alb. 276. nicT odata a-land 1; de alt-fel, cu-
Senzul special pejorativ de Ca vantul , chTar in cele-lalte limbT
apuca, a invata un obiceiu rail' romanice (afara de span. si port.),
s'a generalisat in limbile rom. sic. corespunde unuT prototip lama,
si alb. la acela de ca apuca orT-ce nicT de-cum insa lamna.
cunostinta , a inv4a . Cf. al'- Greseste Miklosich (Lautl. Voc.
neanu, Semasiologia 167. I, 3o) cand zice : ga/ama 'Messing'
91. josum si Jtisum pentru ist identisch mit aramd2.
Deorsum ; 94. Langusta all turT de la-
10 rom. jos; sand. L. giosso, S. ctista si alictsta pentru locasta ;
giossu Spanu 23o; prov. jos; ret. 0 prov. langosta; cat. llan-
gib Car. 66. gosta; nprov. langouste; vfranc.
20 it. giuso, gilt; sic. jusu Traina langoste, nfranc. langouste; span.
517; ret. gilt Car. 66 ; prov. cat. langosta.
vfranc. jus; vspan. yuso; vport. 20 rom. Mcustd; sic. lagusta
juso. Traina 519 ; cat. lagosta; vfranc.
Forma jilsum a resultat prin laouste ; port. lagosta.
contaminatiune din jOsum -I-sTtsum 30 it. aligosta; sard. aligusta,
(cf. Meyer, Gram. 147), dupa cum M. alegusta Spanu 37,36; toscan
gre'vis din gravis 1?vis. aliustra. Cf. sic. alacusta alagusta
Grober, Arch. L. L. II, ioi ad- Traina 36 ; rom. in Banat allIcustli,
mite ca substrat deosum, care insa hdlacustd.
nu corespunde pe deplin cuvinte- 95. Lendina alaturT de lendo,
lor romanice. -dinem pentru lens, -ndem ;
Formele josum si jusum sunt rom. lindind; sic. lindina Traina
frequente in latinitatea medievala 536 ; mil. lendena Chr. H, 367 ;
(D. C. III, 956). toscan. lendina ; yen. gendena
92. Jovis alilturT de Jovia [scil. Boerio 303; bologn. iendena; port.
dies] `Jeudi) ; lendea.
i o rom. jot'; sard. S. giobi Spanu 96. Libertare Ca face libert, a
229; sic. jovi Traina 515 ; prov. libera' de la libertus ;
jous; span. jueves. rom. a feria, mcd. lrertare:
20 sard. L. giobia, gioja Spanu sard. libertare Spanu 229 ; span.
229, 23o ; yen. zioba (pentru zo- port. libertar.
98,077. Rev. p. 1st., Arch. 1i F,!. 6
www.dacoromanica.ro
82 AtiRELIU CANDREA.
Din evul mediu gasim libertare Grober, Arch. L. L. III, 515

la D. C. IV, 98 cu insemnarea admite pentru toate clasicul Dicta.
cmanumittere, libertatem impertiri, 102. Lunis pentru Lunae [scil.
liberum facere'. Cf. Dief. Gloss. dies];
326. rom. luni: sard. anis Spanu
97. Limbricus = Lumbricus; 303 ; vital. luni; sic. Zuni Traina
rom. limbric. 546; ven. luni Boerio 378; friul.
Nu avem de a face cu o asi- anis //cues Pir. 239; prov. lus,
milare vocalica adica limbric buns; span. Tunes.
in loc de limb,* lumbric (Meyer, 103. Lanter, -trem pentru
Gram. 304) ci, cuvantul trebuTe Linter;
sa se fi format ast-fel Inca in sanul rom. luntre; alb. lrundrd Mey.
latinitatiT vulgare prin etimologie Alb. 251.
poporana de la imbricus 'de ploaTe' Cf. turc. londra cpbare', de
[din imber CploaTel ; decT limbric unde ; ngrec. lovrecr grande fre-
= lumbricus imbricus. Cf. nu- gate, it. londra. Tot de aci (?) 9i
mele german al acestuT vierme; span. londro `navire plat'. Forma
Regenwurm. Dief. Gloss. 339 ofera primitive a cuvantuluT, cum sustine
inteadevar forma limbricus alaturT cu multa dreptate Corssen, Ausspr.2
de lumbricus. II, 271, a trebuit sa fie *plunter
Cele-lalte limbT romanice poseda [= grec. nivvriie], de unde, prin
derivate din lumbricus. caderea luT p initial, a rezultat
98. Lingere in loc de imgere; lunter ei in fine, prin s ubtierea
rom. a linge; sard. L. linghere luT u inainte de nt, linter.
M. lingiri, S. lingi Spanu 300 ; Schuchardt, Voc. II, 235, ne
friul. lenzi Pir. 234. In cele-lalte si ofera forma bunter gasita pe
limbT romanice lipsqte cuvantul. inscriptiunT.
friul. e =1'. 104. Macinare cmoudre' pen-
99. Linguutus = Linguatus; tru Machtnari;
rom. timbal; it. linguuto: sard. rom. a mdcina; it. macinare;
limbizdu Spanu 30o; prov. lengut; friul. masina , masenii , masana
cat. lengud. Pir. 250, 251.
Senzul actual de Ca reduce graul
100. Lucire pentru lucere; in faina) in locul celuT primitiv 'a
rom. a /uci (: it. lucere); friul. unelti' it regasim intr'un text me-
lust Pir. 240 ; mil. lust ; ret. glii dieval, citat de Riinsch III, 57:
schir glischir Car. 67 ; prov. lu- cdatur autem et alfita de hordeo
zir; cat. lluir; franc. luire; span. fricta et maccinat a, ita ut infusa
lucir; port. luzir. coquatur,.
tot. Liacta Luctare alaturT 105. Manuclum = ManTpulum;
de Lucta Luctare; rom. mdnunchrii (cu propagina
10 rom. /uptc1 a /upta ; qard. tiunea luT n); sard. L. mannkju, M.
lutta Spanu 303 ; it. lotta lottare; mannizgu Spanu 3o8; nprov. ma-
sic. lotta lottari; ret. luotta luottar; noul ; cat. manoll ; vfranc. manail;
prov. locha lorta, lochar loitar; span. manojo ; port. ,nolho (din
vfranc. kite loitier ; alb. Pufta manolho).
ruftoli Mey. Alb. 250. Cuvantul e derivat, prin sufixul
20 it. lutta (luttare); prov. lucha deminutival - c(u)/us, din manus
luchar; vfranc. luite luitier, nfranc. `trupa de soldatT, multime, gra-
lutte !utter; span. lucha luchar. made.
www.dacoromanica.ro
CITE-VA SUBSTRATE LATINE VULGARE 88
Gruber, Arch. L. L. III, 526 109. Mercuris pentru Mercurii

sta la indoTaa intre manupulurn [scil. dies];
manuculum. rom. miercuri; vital. mercore;
106. Mateilca `massue din sard. L. M. mercuris, S. marcuri
*matea (conservat in nzateola); Spanu 309,313; sic. mercuri mir-
curl Traina 587,596; yen. mercore
rom. mdctucd (:it. mazzochio, Boerio 411 ; friul. miercui Pir. 256;
sic. mazzoculu = * mateoculus) ; prov. mercres; span. miercoles.
sard. mazzizcca Spanu 311; ven. It. mercoledI mercordl; franc.
mazzocca Boerio 407; franc. mas- mercredi = Mercuris dies.
sue ; picard. machuque ; vport. Prov. dimercres; cat. dimecres
massuca massua. = Dies MerciirTs.
De la Romani cuvantul a fost
imprumutat de pop. slavice si de 110. Mergo, -ere nu mergere;
ngrec., Tar nu invers (Cihac II, rom. merg, a merge Caller); alb.
672). marg67i èntferne schiebe auf'
Mey. Alb. 274.
107. Mafia plur. ìntestine ; Mergo ar fi dat rom. mierg,
rom. map ìntestins, boyaux3 alb. mtergoli.
(sing. mal); sard. L. inatta, M. III. Mesa pentru mensa ;
mazza`budella, interame, intestini' rom. masa (din meth); it. mesa;
Spanu 311. sard. mesa Spanu 314 ; ret. meisa
In evul mediu avem cunotintg maisa Car. 91; span. port. mesa.
de existenIa cuvantuluT prin mar- In franc. si it. cuvantul intre
turia luT Papias : cMafia, in test in a buintat e table, tavola = tab Ula.
quae sordes emittunt, unde ma- 112. Mesis pentru mensis;
tiarii dicuntur, qui eadem tractant mcd. mes; it. mese; sard. mese
ac vendunt, (apud D. C. IV, 321). Spanu 314; ret. eng. mais Car.
Face parte din numarul destul 91 ; prov. mes; franc. mois; span.
de insemnat de cuvinte vulgare mes; port. mez.
latine conservate numaT in dialec- In daco-rom. cuvantul intrebuin-
tul sard si limba romans. at e lund =luna.
Ne vom incerca intr'o alts scriere 113. Mesura si mesurare
a dovedi stransa inrudire ce exists pentru mensura, mensurare;
intre aceste douI limbs, inrudire rom. mesurd, a mesura; it. mi-
care ne va indreptati a susOne sura misurare; sard. mesura me-
ca aceleag popoare (probabil °stir surare Spanu 314; ret. masira
si UmbriT), care au colonizat Sar- masiira , masirar mastirar Car.
dinia dupa cucerirea eT de eatrd. 89; prov. mesura mesurar; franc.
Romani (anul 227 a. Ch.), vor fi mesure mesurar; cat. span. port.
format si majoritatea coloniilor mesura mesurar.
aduse de Trajan in Dacia. 114. Mittatem pentru medie-
108. Matrigna `mama vitrega' tatem;
din mater : it. meta, metate, metade; sic.
it. matrigna, madrigna : friul. mitati Traina 599; friul. metizd
madrigne Pir. 242: yen. maregna Pir. 258; mil. mita ; prov. meitat-z
Boerio 397: mil. madregna Cher. mitat-z; cat. meytat; vfranc. mei-
III, to; ret. eng. madrigna Car. ted (, nfranc. moitie); span. mitad;
84; port. madrinha. port. metade.
Asupra formatiuniT cuvantuluT, Rom. ju-metate nu poate de-
cf. patrignus. riva dintr'o forma *dimroll'etatem
www.dacoromanica.ro
84 AURELIU CANDREA
(CI hac) care ar fi dat drinePtate, 119. Mtirca ,i murcia pen-

Ins nici °data jumdtate. tru amurca:
Finalul -mdtaie e identic cu cu- i ci sard. murga Spanu 32o ; sic.
vintele romanice de mai sus, dar murga Traina 620; ven. morga
pe initialul ju- nu ,tiu cum sa Boerio 426 ; friul. morche (cf.
mi-1 esplic. mosche = musca) Pir. 261 ; cat.
115. Monicus,-a pentru ma- morca; span. morga; nslay. morka
nac(h)us,-a Cuovaid0; din ven4. cf. Mikl. Et. WB. 202.
it. monaco,-a; sic. monicu (, i mo- 20 sard. murcia murza Spanu
nacu) Traina 605: yen. monico,-a 321; it. morcia (,i march in =
munego,-a Boerio 423,432 ; mil. *murcula); mil. morcza Cher. III,
mbneg,-a Cher. III, 133; ret. supr. 138 : nslay. zmorCa din it.
muing lnungia , eng. 11111 Onch 120. Marsicare si miissicare
muongia Car. 98 ; prov. monge-s; pentru m5rsicare:
span. port. monje monja (?) 10 rom. min-sec, a murseca
Dief. Gloss. 366 oferA forma (conservat numaI in proverbul :
vnenichus alAturi de monacus. Cme e m u rs ec a t de ,earpe, se
Cf. Monius. paze,te .i de oparlA.)): it. morsi-
116. Monius, mania ccalugAr, care (nzorsechiare, morseggiare).
calugXrite din grec. iudinog 'soli- 20 sard. M. mussiai, S. mussica
taire'; Spanu 322; rom. a musca (pen-
sard. L. monzu monza Spanu tru mu,sica); sic. muzzicari Traina
318; friul. mulni mumnie Pir. 264; 627; vegl. moscuar; mant. bologn.
franc. moine. mosgar; cat. mossegar, cat, din
Cf. Milieus. Alghero mussica Caix, Misc. 315.
117. Mulier,-erem alAturT de 121. Milsceus [de la muscus
millier: cmu,chitil i musteus cmuceci):
I0 rom. 'Indere; vital. muiere 10 it. moscio 'lanced, ve§ted)
(intr'un text din sec. XIV, publi- de unde verbul ammoscire Ca. vq-
cat in Romania 1884 , p. 35: teji' (: friul. mbsctcrmolle, pastoso'
c...como po l'omo, ne digo mo Pk. 262 = MtiSCidUS); sic. MUSCiU
la muiere propria...2); sard. mu- Traina 623: ret. muosch cmuced,
zere Spanu 319 ; sic. mugghieri umed' Car. Nachtrag 31 (: rom.
Traina 613; piac. muier; vegl. mirced ca §i it. mucido = vaicidus).
mulier; friul. mujir Pir. 264; yen. 20 ret. muost "umed' Car. 98:
mulier Boerio 342: ret. muglier vfranc. moiste 'timed, Pay', de
Car. 97 : cat. mullet': span. mu- unde englez. moist, nfranc. moite;
ter : port. mulher. limousin mousti; span. mustio
20 it. moglie (din nominativ), Ctrise.
mogliere; prov. molher moiller; Forma thilsteus, pe care o ad-
port. maker. mit cuvintele din urma, a rezultat
118. Mira pentru morum (mo- prin etimologie poporana din mu-
ms): sceus -I- mustum; decT, gre§e§te
rom. murd, mcd. amurd; it. Diez, Et. WB. 217, cand derivl
mora; sard. mura Spanu 32o; aceste cuvinte din latinescul mu-
ret, mura Car. 98 ; prov. cat. steus 'Canal-, proaspat, fraged', care
mora; vfranc. meure, nfranc. mhre; exprimI tocmai contrariul ideiT de
,
span. mora, port. amora. muced, vqted).
La Diefenb. Gloss. 367 gAsim de Gruber, Arch. L. L. IV 122,
asemenea mura alaturT de morum. presupune un prototip miiccidus
www.dacoromanica.ro
(pentru ?nricidus), care e departe 125. Nepotus pentru nepos,

de a mulOmi diferitele forme ro- nepotem :
manice. rom. nepht: yen. nevodo neodo
I22. Mastro,-are pentru mon- Boerio 441,440 ; cat. nebodo.
strare : Tot ap. :
rom. mustru, a mustra, Ca. do- Nepota pentru neptis:
jeni' ; it. mostrare; sard. mustrare rom. nepoath ; yen. nevoda ;
Spanu 322 ; sic. mustrari Traina prov. cat. neboda.
625: prov. mostrar; vfranc. rnou- Ambele forme /repairs nepota
strer (,i monstrer, nfranc. montrer); le intalnim in latinitatea medievalg
cat. span. port. mostrar; germ. (D. C. IV, 62o).
mustern. 126. Nevus p. naevus:
123. Nalba forma disimilativg rom. neg (cf. fagur = favulus);
pentru malva: it. neo; sard. neu Spanu 324.
rom. nalbh ; sard. Mer. narba rom. e (nu ie) = e.
Spanu 323 ; yen. nalba Boerio 436. 127. Ningere, ninguere pen-
Cand doug silabe consecutive tru mnguere :
ale until cuvent, incepeag cu die rom. a ninge; abruz. nengue.
o labialg, poporul cauta adesea abruz. e = 1.
sa disimileze una din labiale, apa In cele-l-alte limbi romanice lip-
a fgcut fornica din formica, nappa se,te cuvantul, fiind inlocuit prin
din mappa (cf. Grober, Arch. L. nivare derivat din nix, nivzs. Cf.
L. IV, 128), nalba din malva, Grober, Arch. L. L. IV, 133.
nespilum din mespilurn, etc. Un 128. Nubillus pentru :
caz de disimilaiiune a uneia din rom. nor (pentru * nhor) ; it.
labiale ne maT intamping in cu- nuvolo nugolo: sic. 7111V11111 Traina
yantul rom. ndframil in loc de 66o; yen. nuvolo Boerio 445 ; span.
meframe din mahratnh. nublo.
124. NeMiCa din ne zetca cnici 129. Ornus pentru r3ornus :
o fargme precum nihil din ne rom. urm; it. orno; neap. uorno;
hilum cnici un fir' (?): friul. vuhrn, vuhrr, uhrr Pir. 525 ;
rom. nirnIca, nim1c. Cuventul franc. orne ; span. orno.
ne intamping pi 'ntr'un vechni text neap. uo, friul. ua e.
italian, intitulat `Proverbia quae 13o. Ovare `pondre de la ovum:
dicuntur super natura feminarum' rom. a oult; sard. L. Ohre 'esser
publicat in Ztschr. 1. R. Ph. in uova.' Spanu 326; friul. ova Pir.
IX, p. 309: 278: ret. over, uizr Car. 74; prov.
ovar ; span. huevar; port. ovar.
Stranio pensere a le femene, se deu me 131. Palanca pentru Phalanga;
[henechga rom. phrangh `baton, baguette
Se la folia qe fageno no cre qe l'om la diga a crochet' (ng nc ca in inning
Qi s'escond solo neue, de gran folia s'en-
briga din in vinco) ; it. palanca ; ret.
Qe lo sol la destruge e non reman nemiga. palanca ; prov. palenc; cat. pa-
lenca ; franc. pa/an , palanque ;
Traducerea romaneasca a celor span. palanca; port. alavanca.
doug din urm versuri: Grober, Arch. L. L. IV, 426,
admite ca prototip palanga, ceia
Care se ascunde sub zhpadX, de foY mart ce e cu neputinta, cgcT ug nu se
[s'adlpostei.te
Pe care soarele o distruge si nu rhmane ridicg nici-odata la nc in limble
inimie(a). romanice.
www.dacoromanica.ro
86 AIIRELIII ()ANDREA
Cat privete cuvantul romanesc, in latinitatea medievala (D. C.

Cihac se iwala cand 11 deriva V, 97)-
(II, 244) din cechul paroch (croat. 136. Patrignus `tats vitreg'
serb. parog) `pointe, cacT de aci din pater :
am fi avut pdroh sail cel mult it. patrigno; ven.parign Boerio
parog, nici-odata insa pdreingd. 472 ; mil. padregn Cher. III, 235:
132. Palpella Palpebra : port. padrinho.
sard. M. prapedda Spanu 348 ; Patri gnus, ca §i matri-gna, s'ail
prov. pa/pi/a. format prin compozitiune cu -ge-
Cele-l-alte limbi romanice po- nus,-a, redus la gnus, -a, ca in
sea derivate din palpetra si pal- privi-gnus,-a cfiTu vitreg, fiTca vi-
pebra. Cf. Grober, Arch. L L. trege, able-gnus `de natura bra-
IV, 427. duluT, de brad', beni-gnus, mall-
gnus, etc.
133. Pancea pentru pantex,
Cf. Matrlgna.
-Icem ; 137. Pepo,-Inem pentru pe-
it. panda; sard. panza Spanu penem :
333 (cf. Lanza lancea): sic. panza rom. pepene, mcd.peapine `me-
Traina 693 ; yen. panza; prov. lon d'eau, melon sucre ; concom-
pansa; cat. panxa: franc. panse bre' ; alb. pteptir, preptIn `Zucker-
(pance): span. port. pansa; alb. melon& Hahn, Lex. 94: franc.
peInsa din venet. Mey. Alb. 39. pepin csemence qui se trouve au
Din forma literary deriva nu- milieu de certains fruits' : span.
maT rom. piz'ntece si dupa toata port. pepino `concombre'. Tot de
probabilitatea ven.pantegan Cuomo aci (?) vgerm. pepano, bebano, pfe-
grasso the con fatiga §i muove' demo, ngerm. Pfede. Cf. Mey.
Si pantegana `Mils amphibius' Boe- Alb. 342.
rio 468, pe care Stier , Ztschr. 138. Pesca = persica ;
fiir vgl. Sprachf. XI, 131, se in-
cerca sal derive din novuxoc. it. pesca ; franc. pPche; alb.
pl'e,ckt1 Hahn, Lex. 94, de unde
134. Parabilla pentru Parabola; mcd. pze3s-cd. Mey. Alb. 342.
vit. paraula paravola paraola, Mild. Rum. Unt., Maced. 33.
nit. parola; sard. paraula Spanu 139. Pesum pesare alaturT de
333 ; sic. parabbula Traina 695
prov. paraula; vspan. paraula, pensare :
nspan. palabra; vport. paravoa, 16 rom. pes a push (a apesa) ;
nport. palavra. it. peso pesare; sard. pesu pesare
Spanu 340 ; ret. peis pais, pasar
135. Pariela `paire, couple' Car. 109; prov. pes pesar; cat.
pariclus csemblable de la par; pes pesar; franc. poids peser; span.
I. rom. pereche ( pentru pt port. peso pesar; alb. pe,c p4og
prin asimilarea protoniceT cu to- Mey. Alb. 336. Hahn, Lex. I00.
nica); it. pariglia; sard. L. pa- 20 sard. pensare Spanu 338:
riza, M. pariga Spanu 334 ; sic. it. pensare; prov. cat. pensar;
paricchia Traina 698: neap. pa- franc. pensar; span. port. pensar.
reglia; prov. parelha; cat. pa- Judecand dupa cuvintele de maT
rella; span. pareja; port. parelha. sus, trebule sa admitem o dife-
20 it. parecchio: prov. cat. pa- rentiare a cuva.ntuluT Inca in lati-
relh; franc. pareil; span. parejo; nitatea vulgara : prima forma pa-
port. parelho. strand insemnarea primitive de à,
Ambele forme sunt frequente fi gra, a cantari' ; a doua, avand
www.dacoromanica.ro
senzul restrans de Ca cumpani cu rout tine, istr. tire, mcd. fine:

mintea, a cugeta'. sard. M. chini Spanu 155: ca abr.
Singur cuvantul rom. a('i)pesa, chine ; prov. quin , quinh; cat.
intrebuintat numaT reflexly, se de- quin.
parteaza intru cat-va prin sus, cacT 146. Radia pentru radius :
insemneaza Ca se ingriji, a purta mcd. radzd ; it.
rom. twirl ,
grije. Insemnarea primitive o pa- razza (alaturT de razzo, raggio) ;
streaza numai derivatul a aph.a. prov. cat. raya `raze ; &riga ;
140. Pala cmortiee pentru pila ; franc. raie cdungV; port. raia (a-
rom. piud, pivd (cf. mecluvd, laturT de raio); span. raya cdunga,
medud medulla) ; ret. pilla linie , margin& (alaturT de rayo
`Stampfmahle) Car. 115 ; port. raze) ; alb. reze, rrezd 'raze Mey.
pilha. Alb. 364.
Cele -1 -alte l'mbT romanice poseda 147. Rapire pentru rapere ;
derivate din pila. rom. a rdpi ; it. rapire ; franc.
141. Pin(c)tare pentru pictare ravir.
(frequent. din pingere); 148. R ugumare Rumigare ;
sard. pintare Spanu 343 : cat. rom. (in Moldova) a ruguma ;
pintar; span. port. pintar. it. rugumare; tosc. (fior.) rugu-
Cele-l-alte limbi romanice intre- mare. Cf. sic. ragurnari Traina
buinteaza pe pingere. 798.
142. Pin(c)tor,-orem si Pin(c)- Cf. Flechia, Arch. Glott. II, 7.
tura pentru pictor, pictura ; 149. Rimea `scabies';
sard. pintore pintura Spanu rom. ripe (pentru * dee); it.
343 (At. pittore pittura) ; yen. rogna; sard. L. runza Spanu 369 ;
pentbr Roerio 490; franc. peintre sic. rugna Traina 840: ret. supr.
peinture; span. port. pintor pintura. rugs, eng. ruogna Car. 136; prov.
143. Quaresima pentru qua- runha , ronha, np rov. rougno
dragesima (cf. * quarranta pen- AzaTs III, 379 ; cat. ronya ; franc.
tru quadraginici); rogne: span. rona ; port. ronha.
rom. pdresimi (plur.) ; it. qua. Grifiber, Arch. L. L. V, 239 si
resima ; sard. quaresima caresima Mikl., Lautl. IV, 61 admit ca
Spann 146,356; ret. quareisma prototip at acestor cuvinte pe
quaraisma Car. 128 ; prov. ca- *ronea. Insa, ronea, pe de o parte.
resma; cat. quaresma; franc. ca- ar fi dat rom. roate (cf. sufixul
rime; span. cuaresma; port. qua - -oale *-onea) si nicT odata rare ;
resma; alb. kre,smd; slov. sorb. pe de alto parte, cum am esplica
korizma Mikl. Et. WB. 130. prin ronea, pe u din sard. sic.
Cf. GrOber, Arch. L. L. V, 126. ret. si prov. ?
144. Quattro pentru quattuor : 150. Salix, salcem alaturT de
rom. patru ; it. quatiro; sard. salicem :
L. bailor°, M. quattru Spa nu 115, o rom. salce (salicem ar fi dat
356; sic. quattru Traina 793; ret. sarece); it. sake; ret. eng. salsch;
quatter; prov. cat. franc. quatre; prov. sauze sautz; span. salce
span. cuatro; port. quatro ; alb. sauce sauz.
katra (katdr). 20 sard. salighe Spanu 370:
Grober, Arch. L. L. V, 127, it. salice; ret. supr. salisch Car.
admite ca substrat quattor. 139.
145. Quine [din quls -ne ; cf. 151. Sanitesus `said format
hici-ne, sici-ne, etc.] nu quInam ; dintr'un participiu *sanitus (pentru
www.dacoromanica.ro
88 AURELIU CANDREA
sanatus) al verbuluT sane, -are Ca ret. sour Car. 151 ; prov. cat. sor;
insAnatosi); vfranc. sor suer, nfranc. soeur;
rom. sdnatbs ; sard. M. sanidbsu span. port. sor.
Spanu 371 ; neap. sanetuso; gasc. 159. Soricus alturT de sorex,
sanetous Azais, III 416 ; alb. ,stIn- -kern (§i
tord Hahn, Lex. 120. o rom. ,roaric; it. sorco; sard.
152. Scabia pentru scabies: S. soricu Spanu 383.

rom. sgarbd; it. scabbid. 2 0 rom. ,roarece; it. sorce; sard.
In cele-l-alte limbi romanice cu- L. sorighe; prov. soritz, sorretz ;
vantul lipseste, fiind inlocuit prin span. sorce.
*runea (vz. acest cuv.). 3o franc. souris.
153. Scl-Oppus cboiteux' : 160. Spiidia pentru spbdium :
rom. ,schrop ; alb. )4/0 Mey. rom. spuzd (spodia ar fi dat
Alb. 410; vfranc. clop [ cloppus]. spocia); alb. ,rpuzd Mey. Alb. 4 r 5.
Cu acelasi senz gAsim cloppus In cele-l-alte limbi romanice lip-
in evul mediu (apud. D. C. II, 401). seste acest cuvant. De la Romani
154. Scola pentru schOla: spufld a fost imprumutat de Bul-
it. scuola; sard. iscola Spanu gari ;spuza ccenuse Mikl. Et. WB.
274; prov. cat. escola; franc. ecole 318 si de RutenT spuza`gliihende
(semi-savant) ; span. escuela: port. Asche, Asche' Gel. II, 911.
escola. 161. Spiinda pentru spunda ;
155. Sciippwe Ccrachee ; it. sponda; sa. L. ispunda Spanu
rom. a scutpl, a scuipa; sard. 286: ret. spunda spuonda Car. 154 ;
M. scup/ri Spanu 377 ; cat. prov. prov. esponda; vfranc. esponde.
vfranc. escopir,, escupir ; span. Gruber, Arch. L. L. V, 478 con-
port. escupir. sidera ca prototip al acestor cu-
Cf. Meyer-Liibke, Ztschr. f. R. vinte pe sponda; dar sard. u, ret.
.Fh. X, 173. uo u.
156. Scoria pentru scoria; 162. Spiingia §i spiinga pen-
rom. sgura (sg sc ca in sgarbd tru spongia (arroyyia);
din * scabia); it. scoria; friul. sthrie 0 sard. ispunza Spanu 286 ;
Pir. 374; franc. scorie; span. esco- vit. spongia; ret. spungia Car. 154;
ria; alb. zgriird (pentru sgurid) prov. esponja; franc. eponge; span.
Mey. Alb. 387 ; pslov. skurija. port. esponja.
De la Romani cuvantul a fost 20 it. spugna sponda; prov. cat.
imprumutat de Bulgari : zgura. esponga.
157. Sementia pentru sementis: La Dief. Gloss. 548 gAsim de
rom. sameing; it. semenza; friul. asemenea spungia. Cuvantul s'a
semence Pir. 377 ; prov. semensa; modificat probabil prin etimologie
cat. semenca; franc. semence. poporang. sub influenta lul fungus.
158. Sara §i sorus Soror: Gruber, Arch. L. L. V. 478,
o rom. sord: it. suora; ven. admite ca substrate spongia §i
sora Boerio 675 ; ret. supr. sora spdnga.
Car. 151. . 163. Stablum pentru stabtilum;
20 rom. sor (in vechile texturi; rom. staul (stabulum ar fi dat
conservat asta-zi numaT in leg- - staur); it. stabbio ; friul. stabli Pir.
turd cu pron. poses. : soru-mea, 407; prov. cat. estable ; franc. eta-
soru-ta, soru-sa); vit. suor; sard. ble ; span. establo ; ngr. Traii,tog.
sor Spanu 383 ; sic. soru Traina 164. Stilla pentru stills pi-
943 ; friul. slur sor sour Pir. 423 c tura' ;
www.dacoromanica.ro
sard. istidda Spanu 288 ; ret. 169. Stilmbiilus alaturT de

stilla Car. 155. stimulus ;
ret. a = I o sard. M. strumbulu strumulu,
It. stilla e un imprumut modern ; de unde verbele strumbulai stru-
cuvantul poporan, ca si in restul muMi Spanu 388 ; friul. stbmbli
limbilor romanice , e un derivat Pir. 412 ; piac. stombol; bologn.
din glitta. stombel; mil. stombol Cher. IV, 311;
165. Stranutare pentru ster- veron. stombio; ret. stumbel stom-
nutare ; bel Car. 158.
rom. a stranutb; yen. stranuizr 20 it. stimo/o; span. port. esti-
Boerio 711 ; friul. stranudei Pir. mulo; rom. stritmur (pentru *stri-
415 ; tirol. stranudar; cat. din Al- mur = * stimur 11.
ghero stranurar Caix, Misc. 321. 170. Si berum pentru suber;
Cuvantul s'a fol -mat prin con- rom. sicger; it. sovero (sughero);
fundarea initialuluT ster- cu pre- sard. sicaru Spanu 388 ; friul. sur
pozitiunea extra (stra). Pir. 423; Yet. suverschuver Car. 161.
it. o = T.
166. Striga algturT de striga ; 171. Subla pentru subula calene;
o rom. strigt1 stritbrii ; friul. rom. suld (subula ar fi dat surd);
strife Pir. 417 ; sic. striga Traina it. subbia; sard. sula Spanu 390 ;
983 ; mil. stria Cher. IV, 330; ret. friul. suble Pir. 422: ngrec. aoifl2.a.
stria Car. 157; alb. ,striga. 172. Sublum pentru ;
it. strega streg-one streg-are,
20
rom. su/ crouleau ; ourdissoir ;
Cuvantul albanez nu vine de-a ensouple'; it. subbio csulul tortului'
dreptul din latineste, ci prin mij- de unde demin. subbiello 'perm°
locirea limbilor slavice, care la ran-
dul for Pau primit de la Romani. dei cignoni delle carrozze' Caix,
Cf. Mey. Alb. 418. Mikl. Et. Stud. 92; sic. sugghiu Traina 993;
WB. 326. yen. subio Boerio 721 ; friul. subli
ccilindro di legno su cui s'avvolge
167. Strinctus algturi de stric- l'ordito del filo per farne la tela'
tus ; Pir. 422 ( : franc. ensouple; span.
10 rom. strimt (pentru strimpt); enjullo = insubulum).
it. strinto; sard. istrintu Spanu Cuvantul rom. precum se vede
290; friul. strent Pir. 416; mil. e mostenit direct din latina vul-
strent Cher. IV, 382 ; ret. strant; gara gi n'are decT a face nicT cu
franc. etreint ; alb. (geg.) vreita cechul sal ,soul 'cone du sapin,
Mey. Alb. 418. tige, baton' (Cihac II, 379 80),
2° it. stretto ; ret. strent; prov. nicT cu sula, a cgreT formg mas-
estreit estrech ; cat. estret; franc. culing ar fi dupg Laurian si Maxim
etroit; span. estrecho; port. estreilo. (Diet. II, 1373).
168. Strucius pentru struthio, 178. Tabonem pentru tabanus ;
-onem ; rom. tlizin (cf. pavonem = pain);
rom. strut; it. struzzo ; sard. franc. iaon (cf. pavonem = paon),
istruzzu Spanu 291 ; sic. struzzu franc. dialect. (Lille) ta/ion Rol-
Traina 987 ; prov. estruc-s estrus; land, F. P. III, 272.
cat. estrus ; franc. autruche (pen- Cf. Horning, Zeitschr. f. R. Ph.
tru autruce); span. avestruz ; port. IX, 512 si Arch. L. L. VI, 168
abestruz = avis strucius. unde forma tabonein e doveditg.
Strucius gasini la Did. Gloss. 175. Templa pentru tempOra
557 alaturT de struthio. (plur. de la Mnpus);
www.dacoromanica.ro
90 AURELIII CANDREA
rom. timp/tt ; it. tempia ; s-ird. Herde'. Mey. Alb. 453 ; Hahn,
L. temp/a Spanu 394 ; friul. timp/i Lex. 131.
Pir. 439; yen. tempia Boerio 741; it. friul. o, alb. u = ii.
prov. temp/a; vfranc. temple, nfr. De la Romani cuvantul a fost
tempe (: port tempora); alb. tam- Imprumutat de mai toate popoa-
bird plur Mey. Alb. 429. rele slavice ; slov. turma, trurna,
176. Toner, -um nu tem ; serb. polon. ruten. turma.
rom. tesne'r (Mnerum ar fi dat 182. Tarta pentru torta (part.
liner); it. tenero ; friul. tenar (te- de la torquere) ;
ner ar fi dat finer tinar) ; prov. rom. lurid; it. torta ; sard. L.
tenre tendre ; cat. franc. tendre; M. turta Spanu 404 ; sic. turta
port. terno. `vivanda composta di vari ingre-
Teller a dat numai span. tierno. dienti battuti e mescolati' Traina
177. Thus pentru Ulla ; 1058 ; piacent. turta ; ret. turta
1 0 rom. tau; it. tiglio ; sic. lig- tuorta Car. 172 ; nprov. tourto
ghiu Traina 1027 ; ven. tegio Boe- AzaIs III, 591; vfranc. torte, nfranc.
rio 739; friul. tej Pir. 5,3 ; ret. tourte; span. port. torta.
tegl, tigl Car. 164 ; prov. telh Intro glossg din secolul VIII
teilh; (franc. tilleul = * tiliolus) ; (Diez, Altrom. Gloss. pg. 28) gg-
span. ti/o (: port. tilha = tilia). sim : ccolliridam, turtarn'. De ase-
178. Tufa pentru tufa ; menea la Dief. Gloss. 579 ggsim
rom. tufa (: franc. touffe ?); alb. turta alaturi de torta.
tufa; mgrec. zoi5Tocc apex cassidis' 183. Turtura = tartar;
(D. C.); ngrec. in Epir zoiN a cdich- mcd. turtura Mikl. Rum. Unters.,
ter Buudpgras' din alb. Mey. Maced. 4o, dacorom. turtur-ea, -Ica
Alb 45'. demin.; it. tortora; sard. S. turtara
alb. u = ti. Spanu 404; sic. tartura Traina
179. Tundo, -ere pentru ton- 1058 ; yen. tbrtora Boerio 759 ;
deo, -ere ; cat. tortra; nprov. tourtouro AzaIs
rom. Lund a tande; it. tondere; III, 592; franc. tourtre.
sard. L. tondere Spanu 403 ; sic. 184. Umbii lima = Umbilicus ;
tiinniri Traina 1055; ret. tunder rom. burk ; yen. bonig-olo, Boe-
tuonder Car. 172; prov. tondre; rio 91; friul. bugnIg -ul Pir. 39 ;
cat. tondrer ; franc. tondre; span. prov. emborilh embonilh emborig-ol,
tundir. nprov. embourigon. Cuvintele din
180. Tarbillus = Turbidus ; uring (ven. friul. prov.) sunt de-
rom. tarbur ; sard. M. trullu minutive, i admit deci un proto-
Spanu 402; sic. trithbulo Traina tip *umbuliculus.
1050; neap. truvolo ; piem. terbol ; Cgderea inipalului urn- ne in-
tirol. torbol ; friul. tbrgul, tkrgul tamping i in it. bellico.
Pir. 442. Mussafia, Beitrag 115; 185. Umplore = Implore;
Valle Leventino torbru ; mil. tbr- rom. a ump/ea; sard. umprIri
bor Cher. IV, 423; ret. tuorbel Spanu 405; prov. umplir ornp/ir;
Carisch 172; alb. turbul trubul cat. ump/ir.
Mey. Alb. 429 ; Hahn, Lex. 131. 186. Lnclus pentru avancalus ;
181. Tarma pentru Turma ; rom. unchai; prov. oncle (avon-
rom. turma 1 ; it. turma forma ; cle); franc. oncle alb. une ung'i.
sard. turma Spanu 404 ; sic. turma 187. unflare = Inflare;
Traina 1057; friul. torme Pir. 442 ; rom. a unfla; sard. L. unfiare,
alb. turma, trumacHaufen, Menge, S. unfia, M. unfla Spanu 405; ret.
www.dacoromanica.ro
u§lar unjlar Car. 174 ; prov. uflar; limbT romanice cuvantul apare nu-
gasc. ounfla. maT in compusul primavera.
188. Ungla si unga = ungala, 196. Vespis pentru vespa ;
unguis ; rom. viespe; sard. L. vespe, espe,
4o rom. unghre ; it. unghia ; M. espi Spanu 204, 408 ; friul.
sard L. ungia Spanu 405 ; ret. gespe jespe Pir. 183.
ungla Car. 174 ; prov. ongla ; 198. Vetranus pentru vete-
cat. ungla; franc. ongle. ranus ;
20 it. ugna; sard. M. unga, S. rom. beitrein `vieux, age' ; friul.
ugna Spanu 405; sic. ugnu Traina vedran cavanzato in eta e nubile'
Io6i ; span. ufia ; port. unha. Pir. 462 ; vegl. vetrubn vetriin. Ive,
189. Untum pentru unctum ; Arch. Glott. IX, I, 184.
rom. unt ; it. unto ; sard. untu Cuvantul ne intamping, cu ace-
Spann 406; span. port. unto. iasT acceptiune ca in romanqte,
190. Untara pentru unctura ; intr'un vechia text italian intitulat
rom. unturli; sard. untura Spanu `Proverbia quae dicuntur super na-
tura feminarum)0 publicat in Ztschr.
406; span. port. untura; alb. iin- f. R. Ph. 1X, pg. 303:
turd.
191. Urare alaturT de agilrare La fiia d'un re, c'Amirail om apela
pentru augurare ; go q'ela fe al pare, Ovidio ne fauela
10 rom. a ura esouhaiter) (: cf. Mira con la soa bails li fe tal garbinela
sard. ura caugurio' Spanu 406); No la fete plu laida uetrana ni poncela.
vfranc. orer ; alb. ureili `wimsche
Gliick, trinke zu; begriisse Mey. E interesant cum acest cuvant,
Alb. 459. propriti militaresc, largit sen-
20 prov. aorar aurar ; span. zul de la cvechill in armata, mili-
agorar ;port. agourar. tar batran', la acela de cbgtran,
192. Urdica = Urtica ; vechiti), aplicat la fiinte §i la lu-
rom. urclia; sic. urdica Traina crurT de orT-ce natura.
1066.
Suf influenta luT ardere, se va 198. Viglar e, viglia pentru
fi ngscut prin etimologie poporang vigilare, vigilia ;
o forma *ardica, de unde : abruz. rom. a veghla, veghte ; it. ve-
ardica, sic. ardicula Traina 72. gliare vegghiare, veglia vegghia;
193. Venetus pentru venetus ; sard. L. bizare vizare Spanu 125,
rom. vanlit (7thatus ar fi dat 4,0; sic. vigghiari vegghia Tra-
vinet); prov. venet. In cele-l'alte ina 1079, 1087; ret. vigliar va-
limbT romanice lipswe cuvantul. gliar Car. 18o; prov. velhar; cat.
vetlar ; franc. veiller veille ; span.
194. Ventillare si Exventu- velar (din catal.) vela; port. vi-
lare pentru ventilare ; giar velar.
rom. a vintura a svintura; it. 199. Visare`sogner) de la visum;
ventolare sventolare ; sard. bentu- rom. a visa; sard. L. bisare isare,
lare, M. sbentulai Spanu 118, 372; M. bisaicsognare' Spanu 124, 268.
Sic. vintuliari sbintuliari Traina Substantivul visum csonge s'a
862, 1091; yen. sventolar Boerio conservat de asemenea numaT in
726; friul. svintuliz Pir. 425. dialectul sard. (bisu`sonno) Spanu
195. Vera pentru ver ; 125) si in limba romana (vis csonge).
rom. yard (din mcd. vird, 200. Vitricus nu vitricus;
istr. vera; alb. vera. In cele-l'alte rom. vitreg (intrebuintat numaT
www.dacoromanica.ro
92 AURELIU °ANDREA
ca adjectiv : tata vitreg, mama vi- data n'ar fi esit vieg, doara nu-
trega `beau -pere, belle - mere'); sard. mai via. Si inteadevar cuvantul
bitrigu bidriga cpatrigno, matrigna' vita 'bete, animal', asupra caruia
Spanu 122. In cele-l'alte cuvinte s'a discutat asa de mult, nu e alt
romanice lipseste cuvantul acesta. de cat lat. vita `vie', dedi cu sen-
rom. i = e. sul propriti ` acela care traeste'. 0
201. Vwitia cvivacite) de la desvoltare de senz identica ne in-
Mtn ; tameina in slov. iivotu (de la iivg
rom. vield vie' ; it. vivezza; titi vivere') care pe langa senzul
sard. bivesa Spanu 125 ; span. primitiv `vita (=vieata)' a doban-
port. viveza. dit Inca si pe acela de 'animal'.
Aceasta e originea cuvantului Cf. Mikl. Et. WB, 411.
rom. iar nu vita, din care nici o
7.4zez=rtzkrreunA
Arch. Glott. Arch. glottologico, diretto da G. I. Ascoli. Roma, Torino, Firenze, de la
1873 lncoace.
Arch. L. L. Archiv fUr lateinische Lexikographie, herausgegeben von Ed. Wolfflin.
Leipzig, de la 1883 tncoace.
Azais. Dictionnaire des idlOmes romans du midi de la France par Azais. Montpellier
3 volutne.
Biond. B. Biondelli. Saggio sui dialetti Gallo-Italici, Milano, 1853.
Boerio. Dizionario del dialetto Veneziano dt Giuseppe Boerio. Venezia, 1856.
Caix, Misc. Miscellanea di filologia e linguistica, dedicata alla memoria di Nap. Caix e
Ugo A. Canello. Firenze, 1886.
Caix, Stud. Caix. Studj di etimologia italiana e romanza. Firenze, 1878.
Car. Taschen-Worterbuch der Rhatoromanischen Sprache, von Otto Carisch. Chur, 1887.
Cher. Vocabolario Milanese-Italiano di Francesco Cherubini. Milano, 1839 43, 5 vol.
Cihac. Dictionnaire d'etymologie Daco-Romane par A. de Cihac. I. Elements latins,
Francfort s/M. 1870. II. Elements slaves, magyars, turcs, grecs-moderne et albanais,
ibid. 1879.
Corssen, Ausspr.2 W. Corssen. tber Aussprache, Vocalismus and Bctonung der latei-
nischen Sprache. 2. Auflage.Leipzig 1868-1870. 2 VOL
D. C. (Gloss.) Du Cange. Glossarium mediae et infimae latinitatis. Parisiis, 1840 50
7 vol.
Did. Gloss. L. Diefenbach. Glossarium latino-germanicum mediae et infimae aetatis.
Diez, Et. WB. Fr. Diez. Etymologisches Worterbuch der romanischen Sprachen. 5
Ausg. Mit einem Anhange von A, Scheler. Bonn, 1887.
Diez, Gr. Fr. Diez. Grammaire des langues Romanes. Paris, 1873-74. 3 vol.
Hahn (Lex.). Georg. v. Hahn. Albanesische Studien. Wien 1854. (Piin Lex. Intelegem
vocabularul albanez de la finele volumulul).
www.dacoromanica.ro
Hasdeu E. M. R. B. Petricelcu Hasdeu. Etymologicum Magnum Romaniae. 2 vol. (A

putut fi utilizata numaY litera A, de oare ce Inceputul literif .8 a apttrut dupa termi-
narea prezenteY lucrarT).
Karad2ie. Vuk. Steph. Karadiio. Lexicon Serbico-Germanico-Latinum. Vindobonae 1852.
Major. Itinerar In Istria si vocabular istriano-roman. lassi 1874.
Mey. Alb. G. Meyer. Etymol. Worterbuch der Albanesischen Sprache. Strassburg 1891.
Mey. Gram. W. Meyer-Ltibke. Grammaire des langues Romanes. Traduction francaise
par Eugene Rabiet. vol. I. Paris, 189o.
Mikl. Et. WB. Fr. Miklosich. Etymol. Worterbuch der slavischen Sprachen. Wien, 1886.
Mild. Lautl. Fr. Miklosich. Lautlehre der rumun. Dialecte.
Mild. Rum. Unt. Fr. Miklosich Romunische Untersuchungen. I. Istro-und Macedo-Ru-
munische Sprachdenkmahler. A. Istro-rumunische Sprachdenkmahler. Wien, 1881.
B. Macedo-rumurnsche Sprachdenkmahler. ibid. 1882.
Monti. P. Monti. Vocabolario dei dialetti della cittk e diocesi di Como. Milano, 1245.
Mussafia, Beitr. A. Mussafia. Beitrag zur Kunde der norditalienischen Mundarten. Wien.
Nemnich. Ph. And. Nemnich. Catholicon od. allgem. Polyglotten-Lexicon der Naturge-
schichte. 2 vol. Hamburg, 1793-94.
Pellegrini. A. Pellegrini Ii dialetto greco-calabro di Bova. Torino, 1881.
Pir. Jacopo Pirona. Vocabolario friulano. Venezia, 1871.
Rev. p. ist. Revista pentru istorie, archeologie si filologie, publ. sub direct. D -lul Gr.
Tocilescu.
RjeCnik. RjeCnik Hrvatskoga iii Srpskoga jezika (al AcademieY din Agram). 3 vol.
aparute.
Rolland, F. P. Eugene Rolland. Faune populaire de la France. 6 vol. Paris, 1877-83.
R8nsch. Hermann ROnsch. Semasiologische Beitrage zum lateinischen WOrterbuch. 3
vol. Leipzig 1887-89.
Schneller. Ch. Schneller. Die romanischen Volksmundarten in Stidtirol. I. Gera, 1870.
Schuch., Voc. Hugo Schuchardt. Der Vocalismus des Vulgarlateins. 3 vol. Leipzig,
1866-68.
Spanu. Johanne Ispanu. Vocabulariu Sardu-Italianu et Italianu-Sardu. 2 vol. Cagliari,
1851. (Citatiunile sunt facute numaT din vol. Lid, ded nu ma! era nevoe de a le
Insoti de cifra volumuluY).
Traina. Antonino Traina. Nuovo Vocabolario siciliano-italiano. Palermo, 1868.
E. 2elechowski. Ruthenisch-deutsches Worterbuch. 2 vol. Lemberg 1884-85.
Abreviatiunile celor-l-alte cart! citate In cursul lucrariY, nu Intampina nict o dificul-
tate In recunoasterea lor.
No am crezut de trebuinta a maY face o intregire a abreviaciunilor limbilor si dia-
lectelor citate, de oare-ce acestea se recunosc la prima vedere.
www.dacoromanica.ro
N
A. ROMANESC
Aclb (mcd.) 78 Caldura. 73 Ghem 80 Macinare 82

Acma 78 Canepa 73 Ghinda. 8o MacTuca 83
Acolea 78 Cliscare 73 GhToaca 1 ManunchTa 83
Acolo 78 Cetate 75 GhYoc I 5 Masa 83
Acu ChYag 75 Ghemu (mcd.) 80 Mat(e) 83
78
Acum Chincala (mcd.) 74 Grangur 79 Mergere 83
Adastare 70 China. 74 Graur 8o Masura I 003
Afumare 70 Cicala 1 Grindina 8o Masurare
Ajunare 70 Cicalesc I 74 Grue 1 MYercurY 83
Alacusta 81 Cine 87 Gruha 8o Muced 84
A lama. 81 Cingg. 74 GruTa I MuTere 84
Alergare 70 Cir (mcd.) 74 Murk 84
Alinare 70 Coca 75 IIbtlbicust 81
Mursecare 1 84
Alintare 70 Colastra 75 Harete 71 Muscare
Alt 71 Colo 78 HTavra (mcd.) 70 Mustrare 85
Aluna 70 Concia 76
Alungare 71 Corasla ) Nalbit 85
AmAndoY 71 Corast I 75 Iasca 78
lertare 81 Neg 85
Amortire 71 Cuc 76 Nepoata 18,
Amu 78 Cucuta 76 Imbatare 8o
Imbinare 80 Nepot 3
Amur (mcd.) 84 Cugetare 76 Nimic(a) 85
Amucire 71 Culcare 77 Inalcare 8o
lnsurare 8o Ningere 85
Apasare 87 Cuminecare 76 Nor 85
ApoT 71 Curte 77 Intreg 89
Aproape 71 Custare 76 Invechire 80
Arete i Cute 77 Invalare 81 Ovare 85
Ariete I 1I
Armasar 72 Dafinra. 77 JoY 81 Pantece 86
Aspru 72 Descult 78 Jos 81 Paranga 85
Asteptare 72 Despicare 77 Jumatate 83 P.resimT 87
Asupra 72 Patru 87
Fantina 79 Pepene 86
Femee 78 Lacusta 81 Pereche 86
Berbece 72 Flaclre 79 Limbric 82
Limbut 82 Pas
Batran 91 FlTacit (mcd.) 79 Pasare 186
Blestemare 72 Foame 79 lindina 8i Piva o
Broascii 73 Fulger 79 Lingere 82 Piva
o7
Broatec 73 Fumelle (mcd.) 78 Lucire 8z Pesci{ (mcd.) 86
Brotac 73 Furnica 79 LunY 82
Bumbac 73 Luntre 82
Buric 90 Galeata 79 Lupta 82
Razit 87
Bute 73 Gangur 79 Luptare Rapire 87
www.dacoromanica.ro
CiTE-VA SUBSTRATE LATINE VULGARE 96
Rale 87 Sor ) 'nun 89 Untura 91

Rugumare 87 Sor I Teiti 90 Urare 91
SpaYmantare 78 Tamar 90 Urzica 91
Spuza 88 Tampa 90 Urm 85
Salce 87 Staul 88 Tufa 90
SanNtos 88 Stramur 89 Tundere 90 Vara 91
SchYop 88 Stritnutare 89 Turbur 90 Veghie )
Scoatere 78 Striga ) Turma 90 Veglifere 191
ScuIpare ) Strtgolil Tuna 90 VTespe 91
ScuYpire Stramt 89 Turtura VYeata 92
Scurtare 78 Strut 89 Turturea 90 Vault 91
Scuturare 78 Suger 89 Turturica Vanturare 91
Sitmanta 88 Sul 89 Vis
Sgalba 88 Sala 89 Umplere 90 VisareI 9
Sgurit 88 Svantare 78 Unflare 90 Vita 92
Soarece ) Svanturare 91 UnghYe 91 Vitreg 91
Soaric 1 Unt 91
B. LATIN VULGAR
Adastare 70 Cascare 73 ExcilIceus 78 Josum 81

Adjunare 70 Casulea 73 Exchtalare 78
Affumare 70 Cicala 74 Expavimentare 78 Pvia
pvis 18r
A16mosYna 70 CYlium Exvgntulare 91 Jusum 81
Alfchsta 81 Cflia 174
Allargare 70 Cingla
Allenare 7o FamYlia 78 Lactista 8
CYngla
Allentare 7o Cinga 74 Febra Lama 81
Allona 70 F6bris 1 79 Langilsta
CYnga
Allongare 71 Fibla 79 lIndYna 81
Ciribrum 74 Libertare Si
Alter,-trum 71 CYsta 75 Flacca 79
A mendui 71 Fomes 79 Limbricus 82
CYttatem )
LYngere 82
Ammortire 7x CYvtatem ' Fornica 79
Am m utire 71 Clagum 75 Fraxus 79 Linguiotus 82
Frunda 79 Lucire 82
AnYsum 7 Cloca 75 Latta
Appost 71 Cdcca 75 Fulger 79 82
Apprope 71 Fitnda 79 Ltictare
Colastra 75 Lunis 82
Arelem 71 Colpus 76 FUntana 79
Armessarius 72 ComnitnYcare 76
Lunter 82
Asper,-prum 71 Ctimptiare 76
Assupra 72 Costo,-are 76 Galbtilus MacYnare 82
Ast6ctare 72 Cuccus 76 Galghlus 1 79 ManUclum 82
Astala 72 Cucuta 76 Galleta i Matalca 83
Cugito,-are 76 Gallettal ' 9 Matia 83
Berbecem Cillcare ) Glands 8o MatrYgna 83
Berbicem 72 Colcare 177 Gl6mus 8o M6rcurYs 83
BYccus 72 Grandma 8o Mergo,4re 83
BlastYmare ) Gratilus Mesa 83
DaphYnus,-a 77 8o
Blestemare172 Gravillus Mesis 83
Bombax Despicare 77 Grim 8o Mesura 0
DYsctilceus 78 o3
Bombacium j 73 Mesurare I
Bombacum MYtttatem 83
Brosca 73 Ecctillac 78 ImbYbYtare 8o M2St(cus,-a 84
Brotacus 73 Eccfllic 78 Imbinare 8o Mtimus,-a 84
Bfittis 73 Eccitmtido 78 Inaltiare 8o Muller I
Eccumodo Intregus 8o Millter 1 9"
Caldura 73 Esca Q 1n(u)xorare 8o Mura 84
Canapa ) Esca 7 ImMclire 8o Murca ) 8 4
Canapis 73 Excoto,-6re 78 InvYtiare 8o Murcia 1
www.dacoromanica.ro
96 AURELIU CANDREA
Mtirsicarel 84 Pesum 186 Soricus ) Turbulus 90

86 'I iirma 90
Mtissicare I Pescare i SorexcYcem ' 88
Mdsceus i 84 Pilla 87 Sorex,-icem ) Turta 90
Musteus PTn(c)tare 87 Spddia 88 Tdrttira 90
Mastro, are, 85 PYn(c)tor 18 Sptinda 88
PIn(c)tura I 7 Ppdng a i 88 Umbilicus 90
Quaresima 87 Sptmgia
Nalba 85 Umplere 90
Quattro 87 Stablum 88 Unc'lus 90
Nemica 85 Quine 87 StYlla 88
Nepotus 85 Stranutare 89 Unflare 90
Ntlpota 85 Unga 1
StrIctus 89 Ung'la I 91
Nevus 85 Radia 87 Strigal
NIng(u)ere 85 Untum 91
Rapire 87 StrYga I 9
Untura 91
Rugumare 87 St/luaus 89 Urare 81
ormus 85 Rdnea 87 Strucius 89 Urdica 91
Ovare 85 Stumbdlus 89
Sdberum 89
Salix, salcem 87 Subla 89 Vendtus 91
Palanca 85 SanYtosus 87 Sublum 89 Ventulare 91
Palpella 86 Scabia 88 Vera 91
Pancea §6 Scloppus 88 Vdspis 91
Parabila 86 ScOla 88 Tabonem 89 Vetranus 91
Panda t Scdppire 88 Tdmpla 89 VYglare I
191
ParYclus186 Sctiria 88 Tener 90 Viglia.
PatrYgnus 86 Sernen0a 88 'Mitts 90 Visare 91
NporYnetn 86 .Sidra Tbfa 90 VitrIcus 91
Pdsca 86 Sdrus 188 Tdndo,-are 90 VivTtia 91
www.dacoromanica.ro
Essai de restitution des systemes monetaires Ifietidoniens
des rois Philippe et Alexandre
Et du systkne mon6taire Egyptien de Ptol6m6e Soter
I
Essai de Restitution des systemes monetaires Macedoniens
des rois Philippe et Alexandre.
Au cours de nos recherches sur la numismatique Romaine nous
avons etc ramenes sans cesses vers les monnaies Macedoniennes; leur
influence se fit sentir a Rome des les premieres frappes de l'argent et
elle devient tout a fait manifeste lorsque l'on aborde l'etude des mon-
nayages Imperiaux.
A la veille de publier les resultats de notre travail sur la numis_
matique des premiers Cesars et de Neron ; nous devons au prealable, et
comme une introduction naturelle a cette oeuvre, exposer au lecteur ]'or-
ganisation des systemes monetaires Macedoniens, teis qu'ils se presentent
a nous ; en essayant de retablir les veritables significations et les rap-
ports des diverses especes de monnaies Macedoniennes d'or, d'argent
et de cuivre.
Nous joindrons a cet essai un apercu du meme genre sur le
systeme monetaire Egyptien des premiers Lagides qui a des liens etroits
avec les systemes Macedoniens et dont ]'etude eclaire souvent la veri-
table nature de ces derniers.
Au moment oa les rois Philippe et Alexandre etablirent leur he-
gemonie sur la Grece, les problemes monetaires qu'ils eurent a resoudre,
furent en bien des points semblables, a ceux qui s'imposerent plus tard
aux Romains, lorsque la petite republique, des bords du Tibre, devint
l'etat dominateur du monde antique.
Il etait dans le genie des Romains de s'approprier judicieusement
tout ce qu'ils rencontraient d'utile dans les cites et chez les peuples
38,077. Rev. p. 1st, Arch. 1i Fil. 7
www.dacoromanica.ro
98 MICHEL C. SCUM
vaincus. Leur imitation ne fut pas servile, its ne copierent pas litterale-
ment. mais comme les rois de Macedoine; ils firent toujours entrer dans
les cadres de leurs systemes monetaires, les especes etrangeres de grande
circulation. Its eurent toujours aussi une predilection marquee pour les
monnaies a caractere mixte etablissant un lien entre leur propre flume-
raire et celui des autres peuples.
Apres la soumission de la Grece et la couquete de l'Asie la mon-
naie Macedonienne etait devenue d'usage universel dans le monde ancien.
Elle etait recherchee de preference a toute autre, et nous voyons des cites
libres non seulement frapper des monnaies de poids Macedonien mais
fabriquer des imitations veritables au nom et aux types des rois Mace-
doniens 1). En Italie l'influence de cette numismatique se fit sentir de
bonne heure. Nous avons vn Agathocle 2) remplacer a Syracuse le nume-
rake de poids Corinthien par des especes d'argent, pesant 7,gr2o c'est
a dire une drachme d'argent macedonienne, ce meme prince fit subir a
la litra de cuivre syracausaine une reduction qui l'identifia avec le chalque
Macedonien.
Les monnaies d'argent de la Campanie pesent egalement une drachme
Macedonienne de Philippe et les premieres especes d'argent fabriquees
par les generaux Romains, aux types du Janus imberbe au droit, et du
Jupiter dans un quadrige au revers, sont des pieces de meme poids.
Nous avons déjà eu l'occasion ailleurs d'etablir la signification de
ces monnaies qui servirent de prototype au double victoriat Romain,
mais nous devons y revenir aujourd'hui et insister encore davantage sur
leur veritable caractere. L'argent valait en Italie au moment de l'emis-
sion de ces pieces, cent vingt fois son poids de cuivre, par suite, une
monnaie d'argent pesant 7,20 valait alors 864 grammes, ou deux mines
attiques, de cuivre. La moitie de ces monnaies pesant 3,gr.60 nous
represente donc la monnaie d'argent theoriquement parfaite de tous les
pays qui se servaient du cuivre comme metal etalon et de la mine at-
tique comme etalon ponderal ; la piece d'argent valant une mine unitaire
du metal etalon. Dans les cites meme oil la mine attique n'etait pas
l'unite de pesee mais oii l'unite monetaire de cuivre reduite etait une
fraction simple de la mine attique les monnaies d'argent de ce poids
avaient encore une signification particuliere qui les distinguaient de
toutes les autres 3). Ce fait nous explique pourquoi Agathocle prefera
1) Muller. Num. et Alexandre It Grand.

2) Voir notre intro& a I' elnde des Monnaies de ?Italie antiq. x-ere partie, page.
3) Cette observation s'applique aussi aux Romains, l'as sextentaire etait autant
pour eux un buitieme de la mine attique qu'un sixteme de leur livre, l'as oncial un seizieme
et l'as semi-oncial un trente deuxieme, de cette mine aussi bien que des fractions 12-e et
www.dacoromanica.ro
SYSTELES MONL'AIRES MACEDONIENS 99
aux monnaies de poids attique (familieres deja aux Syracusains) qui de-
puis Alexandre avaient remplace, en Macedoine meme, le type monetaire
de Philippe, les especes d'argent de ce dernier prince.
Agathocle proceda comme nous le verrons faire a Ptolemee Soter,
et pour la meme raison, parceque le cuivre etait a Syracuse comme en
Egypte le metal monetaire etalon.
Cette similitude de procedes dans l'imitation indique, suivant toute
vraisernblance, une identite de situation monetaire entre la Macedoine du roi
Philippe et les deux pays imitateurs. La Macedoine comme Syracuse et
l'Egypte se servait encore sous Philippe de l'etalon monetaire de cuivre.
Unite ponderale de la Macedoine.

Nous ne connaissons par aucun texte ni par aucun monument
l'etalon ponderal de la Macedoine, mais it suffit de peser les stateres
d'or du roi Philippe et ses monnaies d'argent pour reconnaitre en ces
pieces des fractions naturelles et mathematiques de la mine attique.
Le statere d'or de Philippe pese normalement 8,64, c'est a dire un
double centieme, ou un cinquantieme, de la mine d'Athenes et les grosses
pieces d'argent de ce prince, qui ont un poids normal de 14,gr4o, sont
des doubles soixantiimes, de la meme unite ponderale. Or l'on sait que la
fraction centieme etait l'unite divisionnaire inferieure de la mine a Atli&
nes et la fraction soixantieme la division unitaire inferieure des mines
asiatiques familieres aux Grecs. Ces deux fractions constituaient les deux
divisions les plus importantes des unites ponderales.
Si nous rapprochons de cette indication positive le fait, que la mine
attique porte souvent, dans les anciens fragments metrologiques, le nom
de mine Egyptienne 1); et que cette mine etait l'unite ponderale certaine
du systeme monetaire des Ptolemees, qui l'importerent de la Macedoine
leur pays d'origine, on pourra avec une quasi certitude, considerer la
mine attique comme l'etallon ponderal de la Macedoine.
Rapports de valeur de l'or a l'argent et de l'argent au cuivre au

moment de l'inauguration du systeme monetaire de Philippe.
Les systemes monetaires anciens presentent en general une rigueur
mathematique absolue, ils obeissent a certaines lois rationelles auxquelles
24-e de leur propre unite. Le mode meme de division du denier d'argent romain en 16
comme nous l'avons dejil signale ailleurs a une correlation evidente avec l'einploi usuel de
la mine attique is Rome oh cette unite valait 16 onces.
1) Hultsch. Metr. Scrip. Lipsiae 1864. T. I. pag. 221 et 248-49-
www.dacoromanica.ro
100 MICHEL C. SOUTZO
derogent souvent les systeme monetaires modernes 1). Nous avons explique
depuis longtemps comment le poids des monnaies primitives par le fait
meme des origines de la monnaie 2) etait toujours une fraction simple
des unites ponderales en usage. Dans les systemes monetaires monome-
talliques de l'antiquite les monnaies, en vertu de cette tradition, continu-
&rent egalement a presenter ce caractere et pendant ce temps les
deux autres metaux monetaires qui furent des l'antiquite la plus reculee
toujours associes au troisieme pour les usages monetaires, ne servaient
que sous forme de lingots, en general de poids, fixes et fractions simples
de l'unite ponderale. Le premier systeme bimetallique naquit le jour, on
par le fait du cours reciproque des metaux, les lingots en usage, acqui-
rent des valeurs simples et multiples les unes des autres. Et cette
regle s'applique egalement au trimetallisme, on peut dire en general que
dans un systeme trimetallique donne et nous entendons par la simple-
ment un etat de choses on l'on monnayait a la fois les trois metaux,
comme en Macedoine, chaque monnaie d'or pesait une fraction simple
des unites de poids et avait un equivalent de valeur en argent pesant
une fraction simple des unites ponderales en usage ; l'equivalent de valeur
en cuivre de la dite piece d'or presentant le meme caractere.
Les pieces d'argent contemporaines avaient des poids fractions
simples aussi des unites ponderales et les equivalents de valeur en cui-
vre de ces monnaies pesaient egalement des fractions simples des etalons
de pesee. Enfin les poids des monnaies de cuivre etaient des fractions
entieres des memes unites.
Losque le cours des metaux ne permettait pas de satisfaire aux
conditions enoncees plus haut on ne monnayait que l'un des metaux
sans cesser pour cela de se servir des autres mais ces derniers ne cir-
culaient plus qu'en lingots et au poids. La variation du rapport de va-
leur qui avait servi de base a un systeme donne ne modifiait pas la
situation du metal etalon mais l'on cessait sans doute de monnayer l'autre
metal et l'on en revenait pour son usage a l'emploi du lingot peso. Les
tresors des temples et les caisses publiques d'Athenes, au moment de sa
splendeur, contenaient de l'or en abondance et cependant ce metal fut
tres rarement mcnnaye dans l'Attique. A Rome pendant la Republique
1) Pour ne citer qu'un exemple ; la piece d'or frangaise de 20 fr. a ete creee pour
nous representer zoo grammes d'argent, c'est-i-dire, un dixibie de kilogramme du metal etalon
frangais. Le poids de cette monnaie n'a aucune rapport simple avec les unites de pesee fran-
gaises et par le fait de l'avilissement de l'argent elle ne represente plus rien. Une monnaie
de ce genre n'a probablement jamais existe dans l'antiquite.
2) Etalons Pondx Prima. et lingots Monetres. Rev. Roum. d'Hist. d'Arch. et de Phi-
lolog. 1884.
www.dacoromanica.ro
SYSTEMES MONETAIRES MACEDONJENS 101
on ne se servit de l'or qu'en lingots tandis que le tresor contenait au

dire des historiens un riche depOt du metal precieux.
II est probable que le roi Philippe de Macedoine, malgre la richesse
des mines d'or du mont Pangee, aurait pendant longtemps encore con-
tinue a se servir de l'or en lingots peses, comme les autres Grecs, si a
un moment donne et par le fait de la variation du cours des metaux
precieux, les petites fractions ponderales d'or dont it faisait usage n'ava-
ient acquis une valeur en argent, simple et familiere aux Grecs.
On a depuis longtemps reconnu 1) que les monnaies d'argent
asiatiques avaient en general des valeurs dixieme ou quinzieme des
monnaies d'or contemporaines ; lorsque le lingot ponderal eentz?me de la
mine d'or Macedonienne arriva a valoir en argent quinze fois le soixan-
Nme de la meme unite, l'idee du monnayage simultane des deux metaux
&it naturellement naitre, chez des personnes familieres avec des systemes
monetaires semblables, et des lingots monetaires de meme poids. Cette
situation fut certainement le point de depart du monnayage de l'or sous
le roi Philippe mais le rapport de valeur existant alors entre l'argent et
le bronze exerga egalement comme nous le verrons plus loin une influ-
ence considerable sur le choix des unites adoptees par ce prince.
Le rapport de valeur de l'or a l'argent dans ]'empire des Perses
etait, au dire d'Herodote, de 1 a 13 et tout semble indiquer 2) que la
proportion primitive des valeurs de ces metaux en Asie etait de 1 a
13,33. En Grece a l'epoque de Socrate 3), l'or valait environ douze fois
son poids d'argent et le cours de ce metal etait en Macedoine tres
voisin de ce chiffre au moment de la creation du systeme monetaire
de Philippe. Le rapport mathematique, deduit de ]'etude des monnaies,
est en effet de 1 a 12 1/3 4), la relation de valeur de l'argent au cuivre
contemporaine etait de I a 120; comme en Egypte sous les premiers
Ptolemees et a Rome lors des premieres frappes de l'argent. On en de-
duit que le cours de l'or relativement au cuivre etait de 1 a isoo.
Monnaies d'argent du roi Philippe.

Les grosses pieces d'argent portant la tete de Jupiter au droit et
au revers le cavalier et la legende Otainnotr. P1. fig. 1 forment la masse
1) Brandis. Munz. Mass and Gewichtsw. etc. Berlin 1886.

2) Brand's. id.
2) Platon. (Hipparque).
4) Ce rapport est dEja admis par plusieurs savants qui ont trait6 le matiere.
Barclay Head H. N. page 196,
www.dacoromanica.ro
02 MICHEL C. SOUTZ0
principale du numeraire d'argent de Philippe; ces pieces pesent norma-

lement un double soixantieme de la mine attique soit 14,40.
On s'accorde generalement a considerer ces monnaies comme des
didrachmes et ce serait en effet la leur signification si l'argent a cette
époque avait ete le metal etalon de la Macedoine ; Pollux 1) mentionne
une drachme d'Egine (??) valant dix oboles attiques dont le poids s'i-
dentifierait avec la drachme de Philippe.
Cette drachme pesait 7,20 et valait 120 fois son poids de cuivre
soit exactement deux mines attiques; la valeur et la signification de cette
monnaie sont donc identiques aussi avec celles des didrachmes Campa-
niens et des double Victoriats Romains 2). La grosse piece d'argent
nous represente ainsi un Tetrama, de cuivre ; c'est-h-dire une piece
d'argent valant quatre mines attiques de ce metal. Cette monnaie va-
lait en meme temps 20 oboles attiques d'argent ce qui en rendait l'u-
sage tres commode dans tous les pays Grecs, et ils etaient nombreux,
ou le pied monetaire attique etait dominant.
Si le cuivre au poids avait ete l'etalon monetaire de la Macedoine,
la piece d'argent unitaire du systeme de Philippe aurait dil etre la mon-
naie de ce metal valant une mine attique de cuivre et pesant 3,60 d'ar-
gent, c'est-a-dire la moitie de la drachme indiquee plus haut ; a ce compte
les grosses monnaies d'argent de Philippe seraient des tetradrachmes et
non des Stateres d'argent; Mr. Barclay Head 3) leur atrtibue ce carac-
tere. II n'est guere probable cependant que la mine attique de cuivre
de plein poids fut encore sous Philippe l'etalon monetaire de la Mace-
doine, les variations considerables de poids des monnaies d'argent sous
les rois predecesseurs de Philippe semblent nous indiquer des reductions
de l'unite monetaire, d'autre part le chalque de cuivre du systeme de Philippe
Pl. fig. 3 se presente a nous avec toutes les apparences d'une veritable
unite de cuivre analogue a l'as reduit des Romains. Le poids effectif des
chalques de Philippe atteint rarement 8 grammes mais le poids normal
etait silrement superieur et probablement egal a celui du Statere d'or,
cette monnaie de cuivre pesait donc un double centieme de la mine
attique.
La petitesse relative de l'unite de cuivre du systeme de Philippe ne
saurait etre un argument pour la meconnaitre, it ne faut pas oublier
que la litra de Syracuse au temps d'Agathocle etait egale au chalque de
Philippe et que l'as Romain a la fin de la Republique ne pesait plus
1) Hultsch Heir. Scrip. T. I p. 290.

2) Intr. a l'Etude des Mon. tie l'Ital. antiq. I-ere partie, pages . ...
3) Hist. Num. pag. 77.
www.dacoromanica.ro
SYSTEMES MONETAIRES MACEDONIENS 103
qu'une demi once soit 500/0 seulement de plus que l'unite de cuivre Ma-
cedonienne ; enfin la drachme de cuivre Egyptienne etait plus petite en-
core que le chalque de Philippe.
La numismatique d'argent de Philippe outre le tetrama de 14,40
comprend des pieces pesant 7,20, 3,6o et 1,80 divisions naturelles du
tetrama et valant respectivement ; deux, une, la moitie et le quart de
la mine attique de cuivre, et en chalques Macedoniens zoo, mo, 5o et 25
de ces unites. On rencontre aussi 1) quelques monnaies assez rares et
moins faciles a determiner qui pesent 4,27 g., 2,40 et 0,16.
Monnaies d'or de Philippe.

Examinons maintenant les monnaies d'or du systeme, la plus repan-
due est le Statere pl. 1. fig. 2 qui pese normalement 8,64 (un cinquantieme
de la mine attique) l'equivalent de valeur en argent pese 12 fois et demi
autant, soit 108 gr. ou un quart exact de la mine attique d'argent. Si
nous divisons ce chiffre par 14,40 poids normal du tetrama le quotient
est 7 12. Le Statere d'or valait donc 71/2 tetramas ou 15 drachmes et
en cuivre un nombre double de mines attiques c'esta-dire 3o mines de
ce metal ou un demi Talent. La piece d'or double de la precedente, ou
le double statere que nous connaissons, presente donc une valeur de
cuivre tout a fait remarquable ; elle valait un Talent de ce metal.
Le tetrastatere n'a jamais ete rencontre encore, on en frappait
peut-titre cependant car cette monnaie aurait valu une mine attique d'ar-
gent et son existence parait d'autant pens probable que nous retrouvons
chez les Romains le Quaternio d'or. Il semble bien avere que le premier
aureus de Cesar, qui valait 25 deniers, est une imitation du Statere de
Philippe qui valait 25 drachmes attiques. Le Quaternio d'Auguste cor-
respondrait donc au tetrastere de Philippe.
La numismatique d'or du roi Philippe nous presente aussi quelques
pieces divisionnaires du statere, la drachme d'or, sa moitie, son quart et
son sixieme.
On remarquera que le double statere vaut 300 oboles attiques
d'argent ou 3000 chalques Macedoniens.
Le statere 15o oboles ou 1500 chalques, etc.
Parmi les pieces d'argent l'hemidrachme, pesant 3,6o, est particulie-
rement interessant par son identite avec la drachme PtolemaIque et aussi
avec le premier Victoriat des Romains, it se recommande aussi a l'attention
1) Barclay Head. Hist. Nunn. pag. 197.
www.dacoromanica.ro
104 MICHEL 0. SOUTZO
par sa valeur en chalques (Wipes. L'hemidrachme d'argent de Philippe

valait 4o chalques d'Athenes et a peut etre servi de prototype aux Ro-
mains lors de la creation du denier semi-oncial de 4o as.
Nous avons reuni dans le tableau ci-joint l'ensemble des monnaies
d'or, d'argent et de cuivre du roi Philippe en indiquant leurs poids et
celui de leurs equivalents, en grammes et en fractions de la mine attique,
ainsi que leur signification leurs rapports respectifs et leurs relation avec
la monnaie du systeme attique.
Nous terminerons en essayant de rendre compte des modifications
introduites par Alexandre dans le systeme monetaire de son pore.
Numismatique d 'Alexandre le Grand.

Les rapports de valeur de l'or a l'argent et de l'argent an cuivre
au moment oil Alexandre changea le pied monetaire de Philippe parais-
sent avoir ete les meme que precedemment ; le poids des stateres ne subit
aucun changement, le chalque Macedonien de Philippe conserva egale-
ment sa forme et son poids, les pieces d'argent seules acquirent un
poids different.
La drachme attique de six oboles remplaca la drachme de Philippe
qui en valait dix, et tandis que l'ancienne unite d'argent valait cent chal-
ques la nouvelle n'en valut plus que soixante.
Faut-il conclure de la que la nouvelle unite d'argent fut une re-
duction de la premiere ? Nous ne le pensons pas. Jamais Alexandre n'eut
besoin de recourir a des expediens monetaires; il herita d'un riche tresor
amasse par son pere et les depouilles de la Perse en firent plus tard Pun
des plus opulents dynastes de l'antiquite.
Il faut donc chercher ailleurs une explication ; et celle qui se pre-
sent le plus naturellement, consiste a attribuer a Alexandre en meme
temps que le changement du pied monetaire d'argent de Philippe, l'a-
bandon du metal etalon de cuivre et son remplacement par retalon
d'argent. Les raisons ne lui manquerent pas pour accomplir cette revo-
lution monetaire, l'argent nous le savons par Xenophon, etait le metal
monetaire par excellence de la Grece, il en etait de meme en Asie
Mineure, et presque tout les nouveaux ettas du conquerant etaient stran-
gers a retalon monetaire de cuivre ; le changement s'imposait presque
de lui-meme a Alexandre. Le choix de la nouvelle unite est encore plus
facile a expliquer, il ne faut pas l'attribue seulement comme on le fait
d'habitude a une imitation de la monnaie attique, la drachme Macedo-
nienne d'Alexandre doit etre consideree avant tout comme le centieme
ponderal de la mine d'argent Macedonienne, la fraction la plus simple
www.dacoromanica.ro
SYSTEMES MONETAIRES MACEDONIENS 105
et la plus usuelle de cette unite de poids; si a cette raison dcterminante

on ajoute que la drachme attique etait la monnaie la plus repandue du
monde Grec et qu'elle etait depuis longtemps familiere aux Macedoniens 1)
on reconnaitra qu'Alexandre une fois l'etalon d'argent adopte ne pou-
vait en choisir une autre.
Dans un prochain travail sur la numismatique imperiale Romaine
nous demontrerons que Neron introduisit pour la premiere fois l'etalon
monetaire d'argent a Rome. Ce prince malgre la difference qui existe
entre son denier et la drachme d'Alexandre parait avoir visiblement invite
le heros Macedonien, et pour que la ressemblance fut plus complete en-
core, it donna a sa nouvelle unite le nom de drachme attique qu'elle a
conserve depuis dans tous les textes metrologiques anciens.
La drachme Macedonienne d'Alexandre a un equivalent de valeur
en cuivre fres remarquable, elle vaut 4,32X12o =518,4o g. de ce metal.
Or nous savons par iElien qu'il existait en Grece un Talent Babylonien
pesant 72 mines attiques ou 31,104 kg.
31,104
La mine 60-e de cette unite pesant =518,40 est comme on
o
le voit identique a l'equivalent en cuivre de la drachme d'Alexandre;
cela etablit un rapprochement de plus entre les monnaies Macedoniennes
et celles des Romains , ces dernieres ayant comme nous l'avons vu
et a toutes les epoques des equivalents de valeur en cuivre egaux a
des unites de pesee connues de l'Italie.
II ne faut pas croire que l'adoption du pied monetaire attique d'ar-
gent par Alexandre amena la demonetisation de la monnaie d'argent de
Philippe ; les anciens tetramas et leurs mo ties avaient des valeurs si
simples en oboles attiques et en chalques Mace3oniens et attiques qu'ils
se pretaient facilement a un usage commun avec le numeraire de poids
attique ; ifs resterent donc sfirernent dans la circulation. II semble du reste
que la demonetisation en masse des especes existantes, telle que la
pratiquent les peuples modernes, n'etait pas dans les habitudes des
peuples anciens ; chez les Romains du moins nous verrons toujours
les systemes monetaires organises de maniere a faire entrer dans
leurs cadres les anciennes monnaies avec des valeurs simples en unites
nouvelles.
Le statere d'or d'Alexandre pl. 1. fig. 5 au point de vue divisionnaire en
drachmes attiques ne se rattache plus directement aux types habituels
des pieces d'or orientales et Grecques valant 15 ou zo unites d'argent.
Au point de vue theorique on doit donc avant tout considerer le statere
1) Philippe en avait déjà frappe quelques unes,
www.dacoromanica.ro
106 MICHEL C. SOLITZ0
d'Alexandre comme un tetarton, du nouveau metal etalon de la Mace-

doine, valant un quart de mine, ou 25 drachmes attiques, le double sta-
tere etait un Hemimna d'argent, et le quadruple statere, la mine d'ar-
gent valant cent drachmes, etait la piece d'or par excellence du systeme.
Son poids eleve en a du rendre la frappe rare et on ne l'a pas retrouve
mais tout semble indiquer l'existence reelle de cette monnaie.
On admet generalement sans aucune preuve que la conquete de
l'Asie par Alexandre amena en Grece une fres forte depreciation de
l'or; nous savons par les historiens que les tresors des Perses etaient
aussi riches en argent qu'en or, et nous verrons tout a l'heure qu'en
Egypte, au moment de la creation du systeme monetaire de Soter, le
cours de l'or etait seulemeut de 40/0 environ plus bas que sous Philippe.
La variation fut done assez faible et la proportion de valeur de to it
1 entre l'or et l'argent en Grece si elle a jamais existe a ete certaine-
ment passagere.
www.dacoromanica.ro
TABLEAU GENERAL DES MONNAIES D'OR, D'ARGENT ET DE CUIVRE
du Roi PHILIPPE de MACEDOINE
,..
11
en oboles attiques
et fractioris de Ira
exprime en mines
Equivalent pon-
drachmes Mace-
rime en gramme
''''''''. 1
exprime en frac-
tions de la mine
Fractions de la
demi en cuivre
mine de cuivre
en argent ex-
''
en drachmes
doniennes de
&.§,,§?,,§E
en grammes
Macedoniens
mine attique
en chalques
en grammes
en chalques
',ce,sR-51'9
Equivalent
Valeur en
ponderal
exprime
d'argent
attiques
attiques
7,2o g.
Valeur
Valeur
Valeur
Valeur
Poide
Idem
Idem
ESPECES DE MONNAIES :P- 0E 8 ti
e. 6
...b1."2 §8 S 0 ro=0 gi
..:4-- - - sn 8
.
4.
.1
..^ 6. I Double statere ou Talent. . 17,28 112- 216 * 25920 60m. (Talent) 60 50 300 3000 2400
Statere 8,64 -hr 108 i- 12960 30 30 25 150 1500 1200
A Drachme 4,32 -rh- 54 + 6480 15 16 121/2 75 750 600
:,' .. Quart de statere -L., -t-I.,:_, 2,16
ZnILI" 1,08 -g-h- 27 -212- 3240 71/2 71/2 61/4 371/2 375 300
2 Huitieme de Statere rhy 13,50 112- 1620 31/4 31/4 31/2 181/4 1871/2 150
Douzieme de Statere 0,72 vh- 9 1113" 1080 21/2 21/2 21/12 12112 125 100
P.P11 '.4...P
c t. 1 Statere ou Tetrama 14 40 ii,,- 1728 4 2 31/a 20 200 160
1 p,1 Drachme 7 20 ii,- 864 2 1 11/2 10 100 80
'
L 'i 1 Elemidrachme ou mine. . . . 3,60 -,-,1-,/ 432 1 1/2 5/6 5 50 40
.P
ua ,
a ;1 Chalque
FI'l
velum. Ito
I. Quart de drachm,
1-.,
Rni,..;o Zu
Hemichalque
.4.,,
® 1,80
+ 8,64
4,32
1
Th.
.51,
,-*-,-
216 I
-45-
If+6
* 5/12
-A-
Ti-ir
2'/2
-2.6.
1115-
25
1
if
20
5/6
5112
'.'''...
-^,--tw9P
.1rod 3,ral.
58§8§
g.8=6:.'.9.,
1-1
gigr,2.
.F::, ' ®
I
1...,
.4. vl .1, ..1,
.*" uLPTPd .'"'""... 1 1 1 1 1 1
win.) uagtop6
. un. va
tt,1,PP.
S
:No' ,e 3 6127 . 1 1 1 1 1 1
anlarns a,
..P...,3 ."'Hii 49i 9 www.dacoromanica.ro
----.
.P1,I
- KZ 264'.'2Z E,2
c=oo Fci-1e-
i a s F:.
44, co--I"
zoll
co--m-
II.
Essai de Restitution du systeme monetaire

de Pto lornee Soter.
Apres la mort d'Alexandre et le partage de son empire, Ptolemee
le plus sage et le plus heureux de ses generaux devint le maitre de
l'Egypte. Il la gouverna pendant 39 ans, d'abord au nom et pourle compte
des faibles successeurs du grand homme, ensuite comme prince indepen-
dant, sans porter encore le titre royal, enfin comme roi definitif et he-
reditaire.
Pendant les deux premieres periodes Ptolemee frappa seulement des
monnaies appartenant au systeme d'Alexandre ; nous n'avons pas a nous
en occuper ici, mais apres avoir ceint le baudeau royal en 305 (ay. J.
C.) it abandonna completement le pied monetaire d'Alexandre et emit
a son effigie une riche suite de monnaies d'or et d'argent ; it fabriqua
en meme temps de lourdes monnaies de cuivre.
Lorsque cette revolution monetaire s'accomplit le cours reciproque des
metaux precieux n'etait plus (nous l'etablirons plus loin) le meme en
Egypte qu'en Macedoine, sous le regne de Philippe, et cette variation
avait fausse Pharmonie du systeme Macedonien.
Protecteur eclaire des sciences et continuateur des traditions d'A-
lexandre, s'efforcant comme lui de s'attacher les peuples vaincus, en s'as-
sociant a leurs mceurs et a leur religion, Ptolemee Soter crea un systeme,
ingenieux et savant, comprenant dans son cadre les monnaies Macedo
niennes et qui devoit d'autre part flatter ses nouveaux sujets, par l'adop-
tion du metal etalon de cuivre, d'usage traditionnel dans l'antique Egypte.
Les unites d'argent que Soter adopta etaient du reste depuis long-
temps familieres aux Macedoniens, qui s'en etaient servis sous le roi Phi-
lippe. L'etalon de cuivre lui-meme n'etait certainement pas nouveau
pour eux.
Le poids eleve des cuivres PtolemaIques et la mention frequente
de la drachme de cuivre unitaire dans les papyrus Egyptiens, ont
depuis longtemps permis de reconnaitre la veritable nature du metal
etalon dans le systeme des Ptolenaees, it n'existe aucun doute a ce sujet.
La mine attique etait l'unite ponderale de l'Egypte des Ptolemees ; la
mine attique et la mine Egyptienne valent egalement seize onces nous
www.dacoromanica.ro
SYSTEME MONgTAIRE DE PTOLEMEE SOTER 109
disent les vieux textes metrologiques i), d'autre part, toutes les monnaies
Ptolemaiques d'or, d'argent et de bronze ont des poids normaux frac-
tions simples de la mine d'Athenes.
Avant d'aborder l'etude de ces monnaies, it est utile de comparer
l'antique unite ponderale de l'Egypte l'outen a la nouvelle unite intro-
duite par Soter. Le poids normal de l'outen 2) est de 96 gr. celui de la
mine attique 432 gr. cette mine vaut exactement 4 1/2 outens ou 45
kites et le Talent attique 270 outens ; le soixantieme de la mine attique
vaut -I de kite et le centieme ou la drachme 4-311- du kite. Ces rapports
d'une grande simplicite indiquent, soit un ajustement posterieur entre les
deux unites soit plutot une antique parente originelle.
Monnaies d'argent Ptolemalques.
La majeure partie du numeraire d'argent de Soter se composait

de grosses pieces d'argent pesant juste autent que les plus fortes mon-
naies d'argent de Philippe ; tout le monde est a peu pres d'accord au-
jourd'hui pour attribuer a ces especes, P1. fig. 6 Ia valeur de quatre drach-
mes et a la drachme unitaire Ptolemaique un poids normal d'eviron 3 ,gr.60
Cette monnaie pese -any exact de la mine attique c'est-h-dire un pen-
tobole attique exact. Or nous savons 5) par les vieux textes Demotiques,
que l'argent valait en Egypte a cette epoque 120 fois son poids de
cuivre, le -40- de la mine attique d'argent valait ainsi juste une mine
attique de cuivre ou une unite ponderale Egyptienne pleine, de ce metal
Cette piece de 3,gr-60 etait done -la monnaie d'argent par excellence
(theoriquement parfaite) des pays Grecs employant le cuivre etalon ; l'u-
nite d'argent de la Campanie que les Romains adopterent pour en faire
leur premier Victoriat.
Nous nous sommes servis, et nous nous servirons encore souvent
pour etre mieux compris ; du mot drachme Egyptienne ou PtolemaIque
pour designer Ia piece d'argent pesant 3,gr60 mais il est fort douteux
qu'elle ait jamais pone ce nom en Egypte ; la drachme d'argent men-
tionnee par les papyrus est toujours la drachme attique, ou d'Alexandre,
pesant 4,gr32 4) qui se revele par son mode divisionnaire connu en 6
1) Hultsch. Metr. Strip. T. 1, page 221 et 248-49.

2) On peut consulter pour la fixation du poids normal de l'outen. Lenormant la
Mon. dans Pantiq. Tom. I. pag. 94. Bortolotti. Del cubito Egisio. Et mon etude sur les
Etalons ponderaux firimitiff parue dans la presente Revue, armee 1884.
3) Barclay Head Hist. Num., pag. 718, note d'apres M. Revillout.
4) Papyrus de l'archiduc Regnier.
www.dacoromanica.ro
110 MICHEL C. SOUTZO
oboles et 48 chalques. L'unite d'argent de 1'Egypte portait sans doute

le nom de mine, elle valait cinq oboles ou 40 chalques attiques et en
unites inferieures Egyptiennes cent drachmes de cuivre ; tandis que la
drachme d'argent attique valait 120 drachmes de cuivre de poids attique.
Monnaies de cuivre de Soter.
La drachme de cuivre Egyptienne frequemment mentionnee par

les papyrus parait etre devenue a partir d'une certaine époque, l'unite
de compte et probablement l'unite monetaire legale de 1'Egypte Pto-
lemaique.
Le poids normal de cette monnaie etait le meme que celui de la
drachine attique, et c'est pour cela sans doute qu'on lui donna le
nom de drachme. On reserva celui de chalque pour la monnaie de
cuivre valant 21/2 drachmes ou un 48-e de la drachme d'argent de poids
attique.
Les grosses monnaies d'argent de Soter etaient des tetramas de
cuivre valant 400 drachmes Egyptiennes de cuivre ou 16o chalques
attiques. Les moities pesant 7,60 valaient 200 drachmes de cuivre ou
8o chalques. Enfin l'obole attique valait 20 drachmes de cuivre.
Les lourdes monnaies de bronze Ptolemaiques, malgre leur poids
tres souvent superieur a celui de l'outen Egyptien, ont ete dans ces
derniers temps considerees comme des outens de cuivre monnayes ; leur
signification est differente et l'on doit reconnaitre en elles des titartons
de cuivre de poids attique; leur pesee normale de 1o8 g. excede ainsi
comme on devait s'y attendre leur poids effectif qui est d'environ Too g.
Outre ces gros bronzes on trouve encore au dire de M. Lenor-
mant cinq autres modules de cuivres Egyptiens. Nous avons reproduit
d'apres cet auteur1) la figure de ces differents bronzes et it n'est pas tres
difficile de retrouver, les veritables significations et les poids normaux de
ces monnaies, sauf l'avant derniere espece dans I'echelle descendante.
Le No. 1 comme nous l'avons dit est un tetarton, le No. 2 un decaton
ou dixieme de la mine attique, pesant normalement 43,2o g. le No. 3
moitie du No. 2 a un poids normal de 21,60 g., le No. 4 quart du No.
2 est identique au chalque attique, quarantieme ponderal de la mine
d'Athenes, la nature du No. 5 est encore a determiner et le No. 6 ne
peut etre que la drachme Egyptienne pesant normalement 4,32. La le-
gerete effective de cette derniere espece ne doit pas nous la faire mecon-
1) Dict. des antiq. Grecq. et Rom. de Saglio art. chalque pag. 1092.
www.dacoromanica.ro
SYSTEME MONETAIRE DE PTOLgMEE SOTER 111
naitre, car nous avons eu bien souvent l'occasion de constater l'ecart

considerable existant entre les poids theoriques et les poids effectifs des
monnaies de cuivre antiques.
Le tetarton vaut deux et demi decatons, cinq demi decatons, dix
quarts de decatons ou chalques attiques et 24 drachmes de cuivre. Le
decaton est un tetrachalque attique valant une demi obole d'argent ou
dix drachmes de cuivre.
Le demi decaton, dichalque attique, ou quart d'obole valait 5
drachmes.
Le quart de decaton comme nous l'avons dit est identique au
chalque attique, huitieme de l'obole et vaut 2 12 drachmes. (Valeur en
drachmes unitaires comparable a celle du Sesterce Romain en as).
La drachme d'argent Egyptienne (3p.66) vaut quatre pieces No.
1 ou dix pieces No. 2, vingt No. 3, 4o No. 4, enfin ioo No. 6.
Les gros tetartons ne sont pas contenus un nombre entier de fois
dans la drachme attique mais ils ont des relations &mites avec les frac-
tions de cette unite, ils valeut une obole et quart ou dix chalques. Les
autres cuivres sont des fractions simples de la drachme attique, le No. 2
est un 12 e. le No. 3 un 24-e, le No. 4 un 48-e, enfin le No. 6 un 120-e.
La coupe, les poids, et les valeurs de toutes ces monnaies de cui-
vre Ptolemalques, en font d'une part des fractions ponderales simples de
la mine attique de cuivre de I'autre des pieces simultanement division-
naires des deux unites d'argent du systeme des Ptolernees ; la drachme
ou mine Egyptienne de 3,gr6o et la drachme d'argent d'Alexandre de
4-,gr'32-
L'ensemble forme un systeme rationnel et savant complete corn me
nous allons le voir par le choix des unites d'or de Soter.
Monnaies d'or Ptolemaiques.

La principale monnaie d'or de Ptolemee Pl. fig. 7 et la plus abon
dante pese effectivement 17,8o et ce n'est pas sans surprise que l'on
constate l'exces de son poids sur celui du double Statere d'or d'Ale-
xandre. La reflexion loin d'attenner cette premiere impression ne fait
que l'accroitre. En effet, &ant donne la nature du metal etalon du sys-
teme Ptolemaque, c'est-h-dire le cuivre, et le poids de l'unite ponderale
de l'Egypte ; la mine attique, la piece d'or theoriquement parfaite par
so signification etait precisement le double Statere d'or Macedonien puis
que cette monnaie aurait valu justement un Talent attique de cuivre.
D'autre part la difference de pesee entre le double Statere d'Alexan-
dre et la piece d'or de Soter est trop faible pour que l'on puisse attribuer
www.dacoromanica.ro
112 MICHEL 0. SOUTZO
a cette derniere monnaie toute autre signification, que celle indiquee par
la theorie; cette espece est et ne peut etre que le Talent d'or Ptole-
maYque, la monnaie d'or valant une unite superieure du metal etalon.
On est ainsi logiquement conduit a attribuer le surpoids de la
monnaie d'or de Soter a un abaissement du cours de l'or en Egypte au
moment de son emission.
Le poids normal de la piece d'or de Soter est certainement de
18 g. soit -sh de la mine attique ou 25 oboles d'or, it excede d'une
obole juste, celui du double statere Macedonien et se confond presque
avec celui du poids effectif de la monnaie 1).
En attribuant ce poids normal au Talent d'or de Ptolemee (qui
vaut 6o mines attiques de cuivre, ou 6o drachmes d'argent Egyptiennes
de 3,6o pesant 216 grammes d'argent) on en deduit immediatement le
rapport de valeur de I a 12 existant en Egypte sous Soter au moment
de la creation de son systeme.
Ainsi d'Alexandre a Ptolemee Soter, le cours de l'or en Orient
s'abaissa seulement de 4 0Jo environ.
Le talent d'or 2) PtolemaIque de 18 grammes vaut soixante mines 3)
d'argent Egyptiennes et six mille drachmes 4) de cuivre. Cette monnaie
d'or vaut en meme temps, une demi mine d'argent ou, cinquante drachmes
attiques de ce metal ; soit 300 oboles ou 240o chalques. Les pieces d'or
Egyptiennes dont it est question dans un papyrus Grec etudie par Le-
tronne 5) et qui valaient une mine d'argent etaient donc des monnaies
ayant un poids double de celui du Talent d'or ; pesant par consequent
36 grammes et semblables au tetrastatere Macedonien et au Quaternio
d' Auguste.
La valeur en oboles d'or du Talent d'or PtolemaIque (25 oboles)
nous explique peut etre le mode de division dixieme, assez singulier, de
cette monnaie ; la piece dixieme 6) pesait 1,8o et valait six mines, ou
drachmes Egyptiennes, en meme temps que cinq drachmes attiques, d'ar-
gent ou 600 drachmes attiques de cuivre.
Le double cinquieme pesant 7,20, dix ()boles attiques d'or ou, Su
de la mine attique est une espece remarquable qui parait etre devenue
sous les successeurs de Soter, le point de depart uuitaire de leurs series
d'or: it y est represents par des multiples. Cette monnaie vaut 24 drachmes
1) Mommsen Hist. de la Mon. Rom. T. I pag. 52 note.

2) Monnaie d'or valant un Talent attiqne de cuivre.
2) Monnaie d'argent valant une mine attique de cutvre.
4) Monnaie de cuivre pesant autant que la drachrne attique d'argent.
6) Journal des savants 1833. Cite par M. Mommsen Hist. de la M. R. Tom, I. pag. 54
note (2).
6) Mommsen Hist. de la M. R. T. I, pag. 52 note (1).
www.dacoromanica.ro
SYSTEME MONfrrAIRE DE PTOIAMilE SOTER 113
d'argent Egyptiennes et 20 drachmes attiques ; et en cuivre 240o drach-

mes attiques de ce metal. On peut dire de cette piece qu'elle joue dans
la serie Egyptienne le meme role, que le Statere d'or Macedonien dans
la serie attique, apres l'abaissement du tours de l'or signale plus haut.
La piece d'or de 7,gr.2o pese le double de l'unite d'argent des Pto-
lemies et vaut 24 de ces unites, it en est de meme du Statere d'or
Macedonien qui pese 2 drachmes attiques et ne valait plus que 24
drachmes d'Athenes a l'epoque de Soter. On remarquera que la mon-
naie PtolemaIque de 7,2o pese -616. de la mine attique ou dix oboles, et
le Statere -6 de la meme unites ou douze oboles ; poids et valeurs fres
remarquables, qui les apparente l'uue a l'autre et qui fait necessairement
que toutes les especes divisionnaires simples de la seconde ont avec la
premiere des relations d'ordre simple egalement. La difference ponderale
entre les deux monnaie est de deux oboles d'or. Lune valait cinq, et
l'autre quatre, tetradrachmes d'argent d'Alexandre.
Le Statere d'or Macedonien n'avait pas en Egypte de valeur en-
tiere en mines et drachmes d'argent PtolemaIques. Il equivalait a 28
drachmes de Ptolemee et quatre cinquiemes ou 288o drachmes de cuivre.
Ce dernier chiffre par un effet du hasard peut -titre rappelle la valeur
du decussis Romain en scrupules. i decussis = 2880 scrupules.
Nous avons resume dans le tableau suivant l'ensemble du systeme
monetaire de Ptolemee Soter ; en indiquant ses relations avec les mon-
naies du systeme attique et les unites ponderales de l'ancienne Egypte.
MICHEL C. SOUTZO.
Bucarest, Juin, 1893.
38,077. Rev. p. ht., Arch. ,vi Fa. 8
www.dacoromanica.ro
ESSAI DE RESTITUTION DU SYSTEME MONETAIRE DE PTOLEMEE SOTER
Poids de requivalent Poids de ('equivalent de monVnalaresr eengyp. Valeur en mon
Poids des monnaies de valour en argent valour en cuivre tlennes naies attiques
D t' ''E'. 5.:=.1
Valeur en oboles
ESPECES :.. .
tiennes de cuivre
';',g . i'.gt
drachmes egyp-
drachmes egyp-
tiennes d'argent
.
drachmes d'ar-
cuivre attiques
.65
gent attiques
;le
chalques de
E ,t.'.
.t. . f., tP-. E E.5.:4-`'' I 4'.' go.g.
Valeur en
Valeur en
Valcur en
Valeur en
,..R . 4: E e .4.- El
:1'2,, g
E.s:
attiques
g P-4
DE MONNAIES ',;',EE
..c . ef,,,=2. . P: C 0
0., "..1 4" V
e....,-"
V .-.
CV
-G.?.*E
.6 g....2 U ed Lu..0:1
Eu
4,,,,, r,
?i
c' re I 721-Ng Loo 4.g.:era2:0; 21p. gt.;.,0;.to ^C.c's) -5 ..,
:g 0 6.1 ` =O '. .1.1 5, 5. n .E., C : 74. U. ..t 0 5.2.ff 'kr'

t, 'r, 5 .,1 ; I; . f, ,i t;t ° c; '41.43 ci a >
Double Statere d'or ou mine

d'argent . . . . . . . 36 /11- 33/4 k. 432 1 45 k. 51840 120 540 out. 120 12000 100 600 4800
° I Statere d'or ou talent de
221/2
4. cuivre . . . . . . . . 18 -51.14- 17s 216 4. 25920 60 270 60 6000 50 300 2400
.1 Double cinquieme de Statere. 7,20 -Ai 3 4 k. 86,40 * 9., 10368 24 108 24 2400 20 120 960
2 de Statere . . . . 1,80 -11-1-o- 910 21,60 .2,.. 2'14 2592 6 27 6 600 5 30 240
= Statere d'or Macedonien . 8,64 11.0- 9/to 103,68 M 104 5 12441 284 5 129,4 284 5 2880 24 144 1152
d'or attique
DO bi xol le: de' 0,72 rh 140- 8,64 -r4 -19-0- 1036 23/5 10,8 23/5 240 2 12 96
-a Tetradrachme ou Tetrama. 14.40 /Iv 11/2 k. 1728 4 18 4 400 31/s 20 160

E. Didrachme. . . . . . . . 7,20 1,16- 34 864 2 9 2 200 12/5 10 80
ro Drachme d'Egypte (Mine) 3,60 Th 38 432 1 41/2 1 100 I 5 40
2 I Tetradrachme attique . . 17,28 -913. 14 5 2078,6 44/5 , 21,6 44 5 480 4 24 192
= Drachme attique 4,32 1-6-6- 9 20 518,40 1'/5 5.4 11/5 120 1 6 48
a 1 Ubole attique 0,72 -6.1-0- 140- 86,40 1 out. 0,9 1 20 -} 1 8
E
.LE
Tetarton.
.. I Decaton
= Demi Decaton . . .
108
43,20
21,60
-6-
320
f 1114
4' 2
21 4 . ' . 14
1 10
1/20
23
10
5
114
12
1/4
10
4
2
Quart de Decaton ou chalque
2g attique 10,80 212 19 1
.
45 11 8 1/40
9 ?
.=. Drachme egypt. de cuivre . 4 32 1/100 43 100 -- 1 100 1 1/20 215
www.dacoromanica.ro
DIN
PSICOLOGIA POPORANA
DES CANTECE, FARMECE BSI VRAJI
I
3:13E; 0 0= Z 'ri,T Za
Deochiul, deochiarea, deochitura e una din boalele cele mai cuno-
scute i frecuente la poporul roman.
In al sail Dictionnaire des superstitions 1), Chesnel zice, ca toate

popoarele din vechime i ceT de azT au crezut i cred a privirea ochilor
are o putere magica i periculoasa, care nu se poate inlAtura de cat cu
niste ceremonil particulare. Aceasta superstitiune se urcA in vremile
vechT pana la IndienT, cart numesc deochiul drkhti-docha.
Ea e respanditA mult in Scotia 2), in Franca, in Bretania, in Po-
Ionia 3) i maT cu seams in Italia, unde NapolitaniT chi' cel maT mare
crezamant jettaturer. Pliniti 4) vorbind de vrajitoriT IlirianT, zice ca pri-
virea for amecea i putea aduce chiar moartea. cE de insemnat zice
tot dansul vorbind de deochiii ca acqti oamenT au cate douA pupile
in fie-care ochiti,.
Ffind-cal locuitoriT PontuluT aveail nite ochT marl i melancolicT, eT
erati vestitT pentru deochiare.
Un oare-care Filarch scria despre ei : (Dan,ii au intr'un ochitl o
pupilA geamAnA, iar in ce1A-1-alt icoana unuT cal) 5).
In Africa (Abisinia) credinta deochiuluT e iarag respandita. Un om
1) Pag. 664.
') Migne, vol. II, pag. 880.
3) W. Schmidt, Das Lahr und seine rage in Afeinung und Bauch der Romaenen
Siebenbiirgens, pag. 26-27.
4) VII, cap. 13.
6) N. Denstwanu, Scruldri mitologice la Romlini, In Familia, anul IV (18i8 , pag. 223
www.dacoromanica.ro
116 MIHAIL CANIANU
mai de seams, cand vrea sa bea, trebue ca un servitor sa -T tie inaintea

ochilor o panza ca sa -1 apere de ochiT ceT raT').
Dupg cum aratam mai la vale, in Peloponez de cum se na,te co-
pilul, moa,a it unge cu noroiil din fundul until vas cu apg.
ArabiT cred $i eT in deochig. Evreil ceT habotnicT merg maT de-
parte, eT acoperg mancarea for si scot numaT bucati-bucatT spre a nu fi
deochiatT. ET maT cred ca 90 0/0 din decese sunt pricinuite din deochig
pi abia moo din alte boll. Deochiul e considerat la eT ca o board care
itT consumg toate mgruntaele.
TurciT au de asetnenea aceasta superstitiune. Pentru ca copiii for
sa nu fie deochiatT, li se atarna de cap o scufita albastra 2) Spaniolil
au mers pi maT departe cu credinta. Abatele Migne ne spune cg un
spaniol avea ochil atat de agerT in cat uitandu-se fix la ferestrele uneT
case, it spargea geamurile 2).
RonianiT, ca si Romanii, credeail ca aceasta credintg se intinde si
asupra samanaturilor precum pi asupra animalelor ; Virgiliil zice : Nescio
finis teneros oculus mini fascinat agnos. (Nu stir' ce ochig mi-a ametit
(fermecat) mieluseii).
A avea ochiu rail, ochi raT, vra sa zicg a aduce rail celuT la care
se uita ; maT cu seams femeile au ochi raT ; ele deoache copiii ; fac sa
crape vita numal cu o singura cautatura ; to apuca capul indata ce cautil
la tine un om cu ochi raT ; ochil raT sunt ochi invidiosT, maniosi,
nefavorabilT, suparacio,T pi dupa toate le pare rag 4).
Top oamenii, dar maT cu seamy copiii §i fetele cele tinere sunt expuse
a fi deochiate. La Romani' credinta e ca deochiul e efectul privireT fixe
si patrunzatoare a unuT om cu ochiii rail asupra cuT -va. Mai in tot-
deauna deochiul se produce cand cine-va are o calitate oare-care la su-
perlativ si e mult admirat in fats, de ex. : De un copil e grasut §i fru-
mu,e1, de are ochi viol si nu e stump la rag, orT vorbe,te bine .5i
nepotrivit cu varsta sa, cum se uita cine-va la el, mai cu seama o per-
soang rea de ochi, sail una cu ochiT albT, indatg se deoache 5).
TocmaT pentru aceasta, la plecare, copilul e scuipat putin de treT
onT in sir, zicandu-i-se : sit nu -1 fie de deochiii De aid provine si
1) Curios. theolog. pag. x47.

2) Chesnel, op citat, pag. 664.
3) II, 879, dapl conferinla d-luY T. Djuvara, publicatI In Tara Noud, anul II,
pag. 251.
4) Diclionarul limbet rouutne de Laurian gi Massim, torn. II, pag. 476.
5) S. F. Marian, Nafterea la Romiini, pag. 352,
www.dacoromanica.ro
DIN PSICOLOGIA POPORANA. 117
numele deochiu, ca efect at privireT ochilor, adicg boalg provocatg

de ochi.
Poporul crede ca cine-va are ()chi' rift, cand ca copil a fost intors
de la PM, adicg fiind intgrcat odatg, maicg-sa II da dupg 3-4 zile
pentru a doua oars tap, mai cu seamg cand se imbolnaveste.
Se cunoaste ca cine-va e deochiat, cand are durerT de cap, dacg

cascg intr'una, cand urechile IT sung si dacg are varsgturT, insotite de o
febrg usoarg. CeT nervosT slgbesc, fata li se aprinde, ochiT li sunt in fundul
capuluT si simtesc o slabiciune generalg.
In popor credinta e foarte mult rgspanditg cg deochiul e periculos,
si dacg cine-va fiind deochiat adoarme fgra sg fie descantat, e expus
a muri.
Deochiul poate sg se producg si in vite ; de asemenea si succesul
intreprindereT cuT-va poate sg fie mult influentat de deochiii. Oamenii
cu ochiT raT sunt cunoscutT de popor si el' se feresc mult de clansiT ;
imediat ce pleacg acel cu ochiul rail, boala sail nenorocirea se produce
la minut. AceT cu sprincenele imbinate, spune poporul, pot deochia pe
cine-va, si maT cu seamg un copil e influentat de acestia.
Oamenii ceT maT MT de deochiti spune un corespondent din
jud. Mehedinti at d-luT Hasdeil '} sunt aceT cu ochiT albastri.
Un altul din jud. Olt IT scrie, cg pe acolo se crede cg deoache
numal oameniT cu ochT albastri, carT sunt nascutT strigoT, adicg la nas-
tere es cu un fel de tichie pe cap, pe care indatg o apucg cu manele
si o trag la gurg sg o mAnance ; mancand acea tichie, rgman strigoT in
toatg viata si deoache orT-ce ar vedea si on de ce s'ar mira 2).
Poporul merge cu credinta pang acolo, cg copilul nebotezat nu se
deoache, de oare-ce nu e crestinat.
Nu e bine ca un copil mic sg se uite in oglindg pang nu implineste
anul, cad se deoache singur, vazandu-sT chipul.
Un copil se deoache de asemenea dacg it sgrutT pang nu impli-
neste anul.
Ca mIsurg preventivg in contra deochiuluT, poporul face pe fruntea
copiilor frumosi cate un semn negru cu taciune, funingene, on cu ce-
nusg sail cernealg, ca sg nu fie deochiatT de ceT ce i-ar vedea. Acest
semn se chiamg in Moldova benghiti si in Muntenia zbenghiii.
Benghiul se face ast-fel: Se ridicg piciorul drept cu cglcaiul intors
indgrat in sus, iaT cu degetele puting tins de pe calcaiu, o frgmantI cu
1) B. P. Hasdeil, Elymologictem Magnum Romaniae, vol. I, col. 719.

2) Idem.
www.dacoromanica.ro
118 MIHAIL CANIANU
scuipat qi cu framantatura aceasta IT facT apoi copiluluT in frunte, un

punct rotund cat tine buricul degetuluT aratator 1).
In Moldova se is putin noroiii uscat de la talpa picioruluT sting
i se face benghiti pe frunte, orT se face un baer cu el, atarnandu-1 de
gatul copiluluT. Cand se executa acestea se zice :
Cand s'a deochia

Talpa mea cea stanga,
AtuncT sä se deoache ,i (numele).
Datina de a face benghiii exists nu numaT la Romani ci ,i la

cele-l-alte popoare. La EvreT se face un simplu punct in frunte, pe cand
la popoarele creqtine in forma de cruce : pe frunte, barbie, §i pe ceT
doT obrajT. In Peloponez, indata ce se na,te copilul, moa.p. IT pune
putin noroill pe frunte, noroiii depus la fundul unel putinT de apa ce
a stat multi vreme acolo 2).
Acest obiceiti de a unge copilul cu noroill e foarte vechiii ; iata
cum se exprima sf. loan Gura-de-aur, despre el :
gMuerile (crqtine) pun lut in scaldatoare, apoT nutritoarele §i ser-
vitoarele, !nand cu degetul din acel lut, inseamna fruntea prunculuT. Si
de aT intreba ce inseamna acest lut, aceasta imala ? vor respunde a
prin acea ungere sä se alunge deochiul (ochiul WI, invidia i pizma)s 3).
Atat in Bucovina, cat i in celelalte part i locuite de Roman;
zice d. S. F. Marian e datina ca sa se pue in partea dinainte a caiteT
care vine pe frunte, un semn special, precum o cordeluid ro,cie, sail un
&Mu/ §i aceasta anume ca vazandu-1 oamenil, i in special femeile cele
rele de ochT, sa41 aduca aminte pre cine all dinaintea for §i sa nu-1
deoache.
Tot in contra deochiuluT indatineaza RomaniT din cele maT multe
pary, a lega copiilor mid inca o cordeluid, dar maT ales land ro ,cie la
mina dreapta, iar la grumaz a le pune ghiocer. Romancele din Buco-
vina, indatineaza a pune ace§tT ghioceT maT intaiii la un loc cu pasca
pe care o sfintqte preotul in ziva de FaqtT, anume ca sa-T sfinteasca ,i
pe danOT qi abia dupa aceia IT leaga la grumazul copiilor 4).
Macepl e iara§T un aparator in contra deochiatuluT §i de oare-ce
nu fie-care moa§e poate sa aibe mace la indemana, de aceea pune de-
1) S. F. Marian, op citat, pag. 94.

') Migne, Engl. theolog. vol. II, p. 879.
1) Reprodus de Preotul roman din Gherla, anul XV, 1889, pag. 248.
4) Op chat, pag. 9o.
www.dacoromanica.ro
DIN PSICOLOGIA POPORANA 119
asupra u,eT un canaf, orl si alts materie rosie, care dupa credin ;a gene-
ral, are putere aparatoare in contra deochiuluT.
In alte pary, in Muntenia, femeile leagg in capatul uneT panglice
rosie un fir de usturoin, pe care o leaga la gatul copilulul pentru a
nu fi deochiat.
Romancele din unele pnrcT ale Transilvaniei coase orT leaga intr'un
capat al fa§eT treT fire de usturoiii, treT de piper, treT fire de grail de
prima -vara, si treT de toamna, treT de tamae, treT de sare, treT sfarama-
turT de pane §i treT bucatele din casa copiluluY, de toate noun felurT,
anume ca copilul sa nu se deoache 1).
In unele par;T din Transilvania, copiiT pentru a fi fericT de deochiu
li se atarna un fel de amulets de gat, numita Numaru,s. Iata cum se face
un Numlirlq: Se scrie maT intaiu aceea ce trebue ; dupa aceia hartia se
impatura frumos, se pun treT fire de tamae §i treT de piper, apoT cosan-
du-se intr'un petic curat de panza, se acata de grumajiT copiluluT, ca sa-1
poarte cum poilT o salba. buns -oars 2).
In Moldova se obicinuqte a inOra pe-o atn, coly de lupT, ochT de
rac, oase de la aripa unuT puT negru de gaina §i ni,te meld ; se face
salba si se atarna de gatul copiluluT in contra deochiatuluT.
In ce prive,te scuipatul, despre care am vorbit maT sus a se in-

trebuinteaza la framantarea lutuluT din care se face benghiul, d. Marian
in a sa NaFterea la Rom'dn1' 3), crede, cs §i el de asemenea e considerat
in toate Inrile locuite de Romani ca un mijloc aparator in contra deo-
chiuluT. De aid' vine si datina ca femeile romane, voind a feri pre copiiT
for de deochiii, tot-deauna de cite orT IT scalds, dupa ce T scot, scuipa
in scaldatoare, iar cand cine-va se uita prea lung la dan§iT, it roagn sa
nu se mire si sa scuipe de treT orT spre copil 4).
La Romani, cand copilul era de o saptamana §i trebuia sa-T se
dea un nume, dupa ce era imbaiat, doica IT ungea buzele §i fruntea cu
scuipat, pentru ca sa.-1 pazeasca de ochiT ceT raT 5).
Cu scuipatul nu s'a terminat. Aceasta superstitie e din cele maT in-
teresante. A-§T scuipa in san e foarte des intrebuintat in societate. Buna-
oara cand oameniT se numara, cu totiT i§1 scuipa in san de frica ca sa
1) S. F. Marian, op citat, pag. 89.

2) Familia, Oradea Mare, anul XIX, pag. 64-
3) Pag. 96.
4) Veit conferinla tinua la Athena. despre Superstiliuni populare la ramie ;i la
diferite popoare, publicatI In Tara Nou2l, anul II, pag. 253.
5) PersiO, vol. I, pag. 31-34 Si Tylor, La civilisation pi imitive, vol. II, pag. 563.
www.dacoromanica.ro
120 MIHAIL CANIANU
nu fie desochiati prin faptul numaratulur si ca nu cum-va vre unul din

el' sa se imbolnaveasca si sa moara. Un cioban nu -,sT va spune
nicr-o-data exact numarul oilor tot din pricina acestei superstitiunT ce
de alt-mintrelea e foarte veche. La Francezr o gasim mostenita de la
Romani. Virgiliu ne spune : Non ovium cut-at numerum lupus (Lupul
mananca oile numarate) 1). 5i la noT negustoril nu-sT vor numara baniT
in zi de targ, de cat dupa ce insereaza, atunci zic el' a se poate, dar
in timpul zilel nu, pentru ca suma de banT incasata pana atunci ar putea
fi deochiata 1i vanzarea maT departe sa scaza. Evreil merg maT departe.
El spun ca in zilele de taig sa nu se numere banil vinzarer, cad se poate
ca nenumarandu-T, prin miracol sa sporeasca. E de asemenea foarte cu-
noscut obiceiul la jocul de carti, de a nu se numara baniT castigatr pana
la sfarsitul joculuT, de oare ce se poate sa-T perzY indlrat.
Abatele Migne 2), precum si altiT 3), spun a cer vechT obicinuiail
a-sT scuipa in san de 3 orr, de cate oni esiail din casa, pentru a se feri
de duhurT rele. sSi la Romani e aceasta superstitiune. Cand tine -va in
gluma, comunica cur-va o veste rca si dupa ce-T spune ca a glumit,
speriatul I T scuipa de treT oil in san. Romania, inainte de a esi din casa,
isT scuipail in incaltamintea picioruluT drept, pentru a fi feritr de ochiT
raT 4). Cartagenezil aveaii aceiasT superstitie 5) si locuitoriT PeruvienT au
si asta-zi aceiasT superstitie 6). In legatura cu aceasta superstitie, credem
ca e si obiceiul de pe la noT ca doul persoane cand vor sa-sT is un
angajament serios, sa-sT ude degetele cele marl' si sä le impreune, zicand
vorba parol. La FrancezT, copiii jury pe scuipat, facand cu piciorul un
semn 7). Acest obiceiii se poate observa si printre copiii oraselor dela
noT, care e considerat de el' ca un juramant solemn si foarte trainic. Acela
ce nu-I va tinea va muri.
Dupa ce se scalds pentru prima oars copilul nou nascut, pentru a

preveni deochiul ce se poate lesne produce din cauza deselor vizite
ce-I se fac lehuzel moasa, maT innainte de a intra un strain in casa,
it descants de deochiii. Dupa ce pune langa el o caciulie de usturoiii,
1) Egl. VII, apud. Djuvara, anul II, Tara Noud.

Migne, vol. II, pag. 76o.
3) Chesnel, Dia. supers., pag. 248 si I.aisnel, vol. I, pag. 304.
) Pliniii, Hist. nat., 106, XXIX, 112.
5) Laisnel, vol. I, pag. 304.
6) Dupuis, Origine de taus les cultes.
7) Souche, pag. 20.
www.dacoromanica.ro
moasa isT face cruce, lehuza de asemenea de treT orT, sufla apoT peste
capul bolnaveT si zice :
Nu suflaT suflet, Parul sa-T pice,

NuniaT suflaT deochet, 25 Ochii sa-T impainjineasca,
Din creerIT capuluT, Buzele sa-T piscaneasca,
Din merele obrazuluT, SA nu se mire de (numele).
5 Din sgarcele nasuluT, SA se mire de eT
Din ficateT, Cum o sa faca,
Din raruncheT, 3o Cum o sa petreaca,
Din tot sangele eT. SA se mire de Staticot
De-o fi deochiatA Cu barba-T cu tot,
To De ochT mato,i, Cu un cal schiop
De ochT negri, C'o sarcina de drog,
De ochT verzi, 35 C'o stracatoare de cas ros.
De ochi de 99 de felurT, Si el asa striga :
NapoT sa se intoarcA (Hal la cas ros 1, (de treT ori)
15 Toate deocheturT, Cine-1 auzia
Toate miraturT, Surzea,
5i toate pociturT -, 40 Cine-1 vedea
De-o fi deochiata de nevasta Orbea,
Pieptul sa-T plesneasca, Cine gusta
20 Laptele sa-T porneasca ; Crapa.
De-o fi deochiata de un voinic, SA crape toate deocheturT,
Pantecele sA-T plesneasca ; 45 Toate miraturi,
De-o fi deochiata de fats mare, Toate napratituri,
Toate pociturT.
ApoT, udandu-1 cu limba pe frunte si scuipand jos, zice maT

departe :
Cum isT linge oaia mielul 5 De toate miraturT.

i vaca vitelul, Cu limba il spalaT
Asa spal eti pe (numele) Si la pamant it lepadaT.
De toate deocheturT,
Calca apoT scuipatul cu piciorul si iarasT zice :
SA se aseze toate deocheturT, Sub lume, sub Cara,

Cum aseaza pamantul, Sub toate cars,
www.dacoromanica.ro
122 MIHAIL CANIANU
5 ./ka ca sA wze Cum a lasat'o

Toate durerile, Ca ea pe mine m'o indemnat,
Tot deochiatul de la (numele) De cu suflet i-am suflat,
SA remana curatA, Cu limba o am spalat
Luminata, 15 De deocheturf,
co Maica Maria De miraturi.
LingA pat jos in nemijlocitA apropiere a scuipatului, ba une-ori si

peste scuipat, face pe pamant cruce si zice :
Cine s'o afla

SA masoare cerul de inalt,
PArnantul de lat,
Acela .sä mai poata deochia pe (numele) 1).
DupA descantec si mai cu seams dupa vre-o vizitA, in care timp

musafirul s'a uitat cu atentiune la copil, moa,a intoarce un pahar cu
gura in jos §i zice :
Cum am intors A,a sa se intoarcA,

Paharul cu gura 'n jos, Ochil aceluia care,
5 Vrea sa deoache copilul.
Nemijlocit dupa ce i-a descantat de deochiil sail §i inainte de aceasta,

if leaga un fir rcl la gat, pe care lehuza trebue sa -1 tie pang ce ese la
biserica, asemenea ca sa nu se deoache 2).
DupA ce fie-care aduce rodini', plocon sail daruri pentru noul nascut,
cu totii ii ureaza noroc si via indelungatA, scuipand asupra for si zi-
cand : csA nu fie de deochiv.
Moa§ele din Bucovina, cum na§te nepoata, fac un canaf de land
ro§ie 0-1 bat cu un cui§or de-asupra u§ei. Acest canaf are de-asemenea
putere de a apAra de ori-ce deochetura.
Cele din Moldova, tot in acest scop, pun de-asupra u,eT, unde se
afla copilul §i mama, putina stramatura ro§ie, implantatl cu un ac 8).
Cele din Istria implantA in pragul user un cutit, iar in leagIn pun
doug ace, pentru ca, dupg credinta lor, sa nu se poata lipi vre-un deo-
chiii de noiT nAscuti 4).
1) Yea Familia, anul XXV, p. 603, Din crea'infele la na,clerl, de Aurel Iana.
2) George S. Ioneanu, Superstiiiile poporulra roman, pag. 13.
3) S. F. Marian, Nafterta la Romani, pag. 57.
4) Th. Burada, 0 allilarie in satele roindne,str din Istria, publicatz In Tribuna (Sibiu),
anul VIII, 1891, No. 161.
www.dacoromanica.ro
In Macedonia se pune de-asupra 11,d din odaia unde se gig lehuza,

un fir de atg alba i altul ro§ rgsucit, formand numaT unul ca mgrtiprul
in Romania. Un asemenea fir se leagg i la lehuzg impreung cu inelul
de cununie, ca sg fie ferit de ochiT rIT (deochiti). Atat firul de la u§g
cat i cel de la gatul lehuzei se pastreaza 40 de zile.
Dacg un copil la na§tere este cantgrit, sg se in minte cats greu-
tate a venit, ca descantandu-i se de deochiti, sg se descante in atata apg,
cat a cantarit la nWere, cad numar a,a va avea leac.
In timp de treT zile de la nWerea unuT copil sa nu se spue ade-
vgrul de e bgiat orT fatg, tot pentru a nu fi deochiat 1).
Pentru a feri un copil de deochiti, e bine, chiar cand dansul nu e
bolnav, sa -1 descante in fie-care zi-intaiti ale fie -carer lunT, pang ce co-
pilul se face mar mgri§or.
In toata Romania liberg credinta e sg nu VI copilul ferit, ci sa -1
aratT la toata lumea. Un copil vazut de totr nu se deoache.
,Si dupg ce to jocT cu un copil §i-1 dragoste,ti, sg-I tergT pe obraz
cu o carpg udg §i nu se va deochia.
In unele pgrti din Transilvania, dupg cum spune W. Schmidt in

opul citat, romancele voind all' apgra copiiT for de influenta deochiuluT,
mar obicinuesc de a-T da pe un scurt timp spre lgptare uneT femeT re-
cunoscutg ca vrajitoare.
Pentru a nu fi deochiat un copil, e bine sg-I lingT cu limba intre
ochT §i sg zicT :
Linge oaia mieliprul,

Ling §i eti pe (numele) ;
Intre gene
Intre sprincene.
Se linge ,i se scuipg de treT orT in treT pgrti 2).

Sail 3) :
luda-§T linge puiul el'

Eil-mT ling pui,orul mei,
De deochT
Intre ochi.
1) George S. Ioneanu, SuperstsWile fiofiorului rotniin.

2) Comunicat de maid -mea.
2) A se vedea coleclia d-luY Gh. Dem. Theodorescu, pag. 368-69.
www.dacoromanica.ro
124 MIHAIL CANIANU
Orf :
Ciuta-sT linge puisorul eT,
Eil-mT ling puiprul meil,
etc.
In Transilvania mama mireseT chiamg inainte de incredinlare, dar

maT cu seams in ajunul cununiel, pe batranele cele maT iscusite in ale
descantecelor si vrgjilor si acestea toate pang intr'una coati, adica des-
cants mireseT de deochill. Si dart apoT din apa descantata si carbonizata
ca sg bee si sg ude pe frunte si moalele capulul inainte de a se incre-
dinta sail merge la cununie 1).
In ce priveste vitele frumoase (vacT, caT, vi;eT, etc.), for sa li se

lege de coada o cordea rosie pentru ca sa nu fie deochiate. In unele
OW (Ilfov) se leagg de gatul manzilor o lingura de lemn ca sä creascg
iute si sg nu se deoache ; e bine sa se lege si o caciulie de usturoia de
coada animalelor de casg.
In locul unde a Mat o vacs, se bate in pamant un tarns ; in varful
luT se pune pucing ling. Batandu-se tarusul se zice : Cand s'o face th rg
aid*, atunci v4elul med a fie deochiat.
Deasemenea cand un cal va fi deochiat, e bine sg-T se sparga un
oil in frunte; indata ii va trece.
Nu e bine ca sä se arate lumei gandaciT de matase, cacT se de-
oache si pier. Si pentru a nu fi deochiatT e bine sa se pue in mijlocul
for un oil slujit de popa.
Pentru a vindeca de deochia fie pe un om sail un animal, se pro-

cedeazg in patru moduri :
a) Se sting carbunT;
b) Se descantg ;
c) Se pun oue la stele ; si
d) Se toarng plumb, orT tears.
Mal sunt si alte leacurT si procedee, pe care be notam maT jos dupa
aceste patru principale.
Rudele sail cele-l-alte persoane apropiate de bolnav, data nu sal
singure sä-1 vindece, trimet de aduce o baba stiutoare in ale descante-
celor si dacg se intampla ca in localitate sa nu fie descantatoare si
) aceia
1) S. F, Marian, Nunla la Romani, pag. 162.
www.dacoromanica.ro
din satul vecin nu vrea orT nu poate veni, atuncT if se duce un obiect
de ale bolnavuluT, pe care ea-1 descanta ; dupg care se pune pe capul
bolnavuluT si credinta spune cg -1 trec durerile si se face maT bine. Ins
daca un copil din florT sail de lele ar fi deochiat, e zadarnic orT -ce des-
cantec, cAcT nu se lipeste de el nimic, nici chiar un blestem 1).
Vom arAta maT intaiti cum se urmeazA cu stangerea cArbunilor :

DescantAtoarea is intr'un pahar oni alt vas apA neinceputA in care
stange nouA carbunT aprinsT, numArandu-T indArat, si anume : maT intaiu
zice, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, I. $i stange pe I ; apol numArA iarAsT 8, 7,
6, 5, 4, 3, 2, I si iarAsT aruncl pe cel din urmA in vas ; si tot asa pang
se epuiseazA totT cArbuniT. In unele pArti din Moldova, stangerea cArbu-
nilor nu e insotitX de nici un descantec, in altele insa da. In Muntenia,
stansul cArbunilor e insotit de urmAtoarele vorbe :
DupA cum se stang cArbuniT,

Asa sA se stangg deochiul.
In Bucovina si Transilvania, aceastA operatie e insotita de urml-

torul descantec in toatA regula, care insa e deosebit de descantecele de
deochill 2) :
EU sting pociturile Stang totT ochiT ceT raT,

Si AgetAturele, Si gurele cele rele ;
Stang toate strigArile, to SA n'aiba ochiT ce 'nholba
Toate deocherile Si gura a striga
5 Si toate cascarile, Asupra mea,
Toate nimicurile, Potolesc,
Toate habaticurile. Osandesc,
15 N'aiba grija mea.
DacA omul deochiat isT stange singur carbunT, pronunta descantecul

asa cum l'am dat mai sus, dar dacA alt-cine-va descanta pentru el, zice
ast-fel :
SA n'aibA ochil a 'nholba Potolesc,

Si gura a striga 5 Osandesc,
Asupra luT (numele). SI n'aibe grija luT.
1) Se poate vedea gi Scene si portrete, de D. Teleor, rag. 279.

2) S. F. Marian, Desceintece, 249.
www.dacoromanica.ro
126 MIHAIL OANIANIT
Daca cgrbunii cad in fundul vasulu!, bolnavul a fost deochiat ; iar

dacg rgman de-asupra dansul nu a fost deochiat, sufere de altg boalg.
Din apa in care s'a stans carbuniT, IT dal bolnavuluT sg bea putin, II se
maT spalg putin capul i restul se varsg afarg.
Acuma sg argtgm cum se descantg :

Dacg se presupune de la cine i-a venit. deochiul, de datoria des-
cantatoareT e sg meargg la casa aceluia ,i sg-T Pure 9 cgrbunT apring din
vatrg, pe carT ii aruncg cate 3 de o data intr'un vas cu apg neinceputg,
numgrandu-T indgrgt. Dupg ce eT s'aii stalls, descantatoarea spune descan-
tecul de treT or! in ,ir, amestecand i intepand carbunil cu un cutit ').
La fie-care data suflg de 3 ori asupra ape! §i apor scuipg de 3 orT jos.
Cu apa descantatg, bolnavul se spalg la ochi, pe frunte, pe gat i pe
piept ; iar ceia ce a ramas, dupg ce bea de treT orT din ea, impreung
cu carbuniT stanO, o varsa pe un cane sail la radacina unuT par din gard
orT pe tatana tieT, pentru ca deochiul sa treaca asupra celuia pe care
s'a aruncat apa. Vasul rgmane in acel loc pang a doua zi dimineata ;
asemenea apa se poate vgrsa §i la un drum de cruce.
Dacg canele se scuturg, se crede ca boala va avea leac.
Iatg un semn pentru a se tie daca bolnavul a fost deochiat : Dacg
in timpul descanteculuT, desca'ntatoarea casca mereil venindu-I sg adoarmg
i carbuniT cad la fund, e foarte sigur ca pacientul a fost deochiat. Iar
dacg carbuniT plutesc de-asupra apeT i baba nu cascg, cu totiT sunt incre-
dintatT cg acela pentru care s'a descantat, nu e deochiat.
In unele pgrtI, mai cu seams in Moldova, se crede ca daca car-
buniT cad la fund, bolnavul e deochiat de bgrbat, dacg rgman de-asupra
atuncT e deochiat de femee.
Alt procedeil :
In unele part! din partea de sus a Moldovel, maT cu seams in ju-
detul Suceava, descantgtoarea ia mai intaiii noun carbunT aprin0 i-1'
arunca intr'un vas cu apg neinceputg ; dupg aceia ia noug bucgtele de
fer de gasit, sail treT frigar!, be leagg pe toate la un loc cu o brgtare
de coasa, le pune la incalzit i apoT, scotandu-le din foc, incepe a des-
canta cu dansele apa din vasul in care s'a aruncat ceT noug cgrbunT
aprin,T.
1) De act s'a ntscut vorba a stiNge arbunii, adica a descants cuT-va de deochiii.
www.dacoromanica.ro
DIN PSICOLOGIA POPORANX 127
In unele partT din Muntenia de camp, daca bolnavul e om mare,

se obicinueste ca singur sa adune dimineata pe nemancate si fsra sa
vorbeasca cu nimeni, roua, cu care se duce la trel fetneT din sat sa-T
descante. In acest caz ti se descanta de fie-care feinee de cate trel ori
cu cate un pair' de matura parasita.
Daca deochiul e invechit nu ajunge numal descantecul cu carbuniT.
In cazul acesta dupa ce se stang carbuniT in apa neinceputa, dupa pro-
cedeul de mai sus, se maT pun in oall 9 nodurT de la 9 fire de pae on
stuf, luate din streasina easel ; cenuse luata de 9 orT cu varful cutituluT
si un ac cu o acs inodata de 9 orT. Apa se fierbe cu toate obiectele in
ea, apoi se toarna in o strachina, avandu-se grija de a pune oala in ea
cu gura in jos, si sa stea pans se maT raceste. Dupa aceasta operatie,
bolnavul se spall de treT orT de-arandul peste tot corpul.
Multe descantatoare obicinuesc a descanta apa cu carbuniT ,j cu
o crenguta de rnatura gasita, cu un fus, orT cu un fier ruginit. In loc
de apa se poate descanta ,i cu rachiii.
Se descanta de 3 orT si mai cu seams dimineata pe nemancate.
In Macedonia 1) se vindeca in urmatorul chip de deochiii :

Se ia tin vas plin cu apa mute (neinceputa) si dupa aceasta, fe-
meia, care tie sa descante, ia cu un cleste un carbune aprc`s 2) (jar) si
facand cruce de-asupra vasuluT, zice la fie-care atingere de vas vorbele
urmatoare : Hristolu (Hristos, cand atinge crestetul vasuluT) §-i Std -Maria
(si Sfanta Marie, cand atinge partea opusa a primeT atingerl) fi dospra-
clacilti aftostu (si cei dol-spre-zece apostolT, cand atinge partea stang'a
vasului) s'u paid (sa invinga, cand atinge partea dreapta a vasulul).
Arunca carbunele apoi in vasul plin cu apa. Apol maT repeta acelasT lucru
cu alti doT carbuni si daca carbuniT se cufunda in apa, se zice, ca
inteadevar este deochiat ; iar daca nu se cufunda sufera de aka boala.
Daca insa mama baiatuluT starueste ss se maT repete Inca o data
aceasta incercare, nu trebue sa se faca incercarea de cat numaT cu doT
carbunT, cacT asa e bine.
Daca se cufunda in apa carbuniT, §i prin aceasta se dovedeste cs
suferindul este deochiat, se jail treT grail* de sate si dupa ce se face
cruce de-asupra vasuluT cu fie-care graunte, dupa cum am vazut a se
face cu carbunii, intaiul graunte se arunca in vas, al doilea in foc §i
al treilea se da bolnavuluT sä-1 manance, dupa ce-T se face cu dansul
1) Comunicat de d. Papahagi, meritosul elev at scoaleT normale superioare dm BucurestY.

2) Carbuncle, la Romana din Macedonia, se numeste and nu arde si ceia ce aci se
numeste cdrbune, in MacedonienT se numeste jar.
www.dacoromanica.ro
128 MIHAIL CANIANU
cruce, adicl feuieia cu grAuntele in mans ii face o cruce suferinduluT

ca §i cum §i ar fi facuto cu main. sa, §i pronuntA cuvintele urmAtoare :
mi-escu plaza, [(imi) sunt botezat], mi-escu mirusit [(imi) sunt, mirosit,
uns cu mir] si nu pot si aravda (0 nu pot O. rabd, sa sufAr).
Dupa asta cu apa din vas, femeia spala pe cel deochiat, ins cu
mina intoarsA anapoda, adicA cu podul mind, ast-fel ca sa -T fact o
cruce ,i din ce-T ramane, 11 stropete corpul 1).
DacA deochiul e prididit, adicA invechit, §i da a nicT dupa ce s'a

descantat nu trece, atuncT e bine sa se pue oue la stele. lata cum se
procedeazA : Se is un oil proaspat, ouat dacA se poate chiar in ziva
aceia, ,i se sparge, turnandu-se continutul intr'un pahar in care se pune
,i putina apA neinceputa. SA se observe ca gAlbAnuvil sa nu se ames-
tece cu albuul i cu apa. Mai puT i putin calaican (sulfat de fer) §i
acest ainestec, de cum insereaza, it puT pe strea,ina easel, onT afar in
curte la stele. ApoT dupA ce s'a lini§tit lumea §i cu totiT s'ai1 culcat,
cam pe la miezul nopter e§T in curte, ial paharul in mans §i-tT fixezT pri-
virele numaT pe o singura stea. MaT aT grije sa ial ,i un semn de la copil,
bunAoara scufita; le tiT intro mans §i cu cealalta mereil neteze$T paharul
,i scufita cu ni§te fire de mAturl parasita. In acest timp spui descantecul
de deochiti de treT orT.
In alte partT din Muntenia (jud. Ialomita, VlaFa, etc.) in locul
descanteculuT de deochiii, se zic urmatoarele :
Toate stelele sä stea Crud,

NumaT steaua luT (numele) 5 *i de-a curmezi,
SA nu stea. SA-I aduca leacul luT (numele)
SA umble si -n oil sa i-1 pue.
La§T paharul pans dimineata in curte ,i dimincata it iaT in casA §i

cu continutul facT o plasturA copiluluT, pe care i-o aplicT pe pantece. MaT
facT i patru semne pe fata copiluluT, in formA de cruce. Daca oul s'a
inchegat in pahar in timpul nopteT, e semn ca descantatorul are dar
§i ca bolnavul se va vindeca.
Peste zi se face o scaldatoare copiluluT din urmAtoarele buruene :
Odolean, ApArAtoare §i Muma PAdureT. DupA care copiluluT IT trece de-
finitiv de deochill.
I) Acestea ail fost culese din Vlaho-Clisura de la bKtrAna Tina al Ghiacli. la 1886,
de d. Papahagi.
www.dacoromanica.ro
Daca nicT descantatul cu punerea oualor la stele nu ajutA, atunci

se tope§te o bucatl de plumb care se toarnA intr'un pahar mare cu apI.
Dupg ce sta putin se formeazA zice credinta o figurina in chip
de om.
In acest timp se pronuntA, de cAtra aceia ce executA aceasta ope-
ratiune, o formula sacramentalA, in urmAtorul cuprins :
FugT, ca fug, fug, fug, to SA te tope$i,

De cap o sa te apuc. Sa te rastopWT.
$i te-oil tavali Hodru,
$i te-oil morsoci, Modru,
5 Prin toate gunoaele, SA te ducT in codru,
Curate s Acolo sa rArnaT,
5i necurate. Si 'nnapoT sa nu maT viT.
Sa crapT, Ptiii 1 (scuipa).
Sa rAscrapT.
NumaT prin faptul ca se toarna plumbul IT §i trece bolnavuluT. Un

semn dacA va fi de folos descantecul : Daca figurina va fi cu capul in
sus, atunci copilul va trai §i va scapa de deochiti. In caz contrar copilul
va muri.
In lipsa de plumb se poate turna §i ceara galbena. Dupa ce se ispra-
ve,te, apa se toarna la o respantie, jar plumbul on ceara, dupA ce se
topesc din notisä nu rAmae chipul vrajeTse conserva in forma de bot
pentru alte datl.
Iata acum §i alte leacurT maT marunte in contra deochiuluT :
and copilul e deochiat, e bine sä-1 spell cu urina, indatA ii trece.
In judetele de camp ale MuntenieT, poporul crede ca e bunl de
leac o turta facutA din faina luata din trel case primare, pe care o
fIerbT in otet, avand grija de a pune in ea izma, precum 0i putine scor-
ti§oare §i cuipare pisate. Se pune turta la buricul copilulul, fAra a o
descanta §i IT trece numal de cat.
In imprejurimile SibiuluT, poporul crede ca un copil se poate vin-
deca de deochiii, daca tata sail mums, if va sufla peste cap 1).
Nu e rAii de asemenea sa iaT sail de la o vita plesnitA de decichiii
ai sl intrebuintezT ca unsoare in caz &and cine-va e deochiat.
Mai e credinta, ca la crucile din raspantiT sa se pue ni,te carpe de
canepa §i s1 se tie acolo timp de §ase saptAmatif, apoT se jail, ,i cand
se intamplA ca cine-va e deochiat, sa -T se afume cu aceste carpe.
1) B. P. Hasdert, Elymologicum Ma{rnum Romanine, col. 97.

38,077. Rev. p. ht., Arch. si Fit. 9
www.dacoromanica.ro
130 MIFIAIL CANIANU
SA se pAstreze cele treT lumanArT carT se in aprinse la marginea

putineT, in care se boteaza copilul. Cand se deoache, e bine sA-1 afume
cu ele.
De asemenea e bine ca din lumanarea de la botezul unuT copil sl
se retie o bucatA. Cand copilul va fi deochiat sa T-o arate i dansul se
face indata maT bine.
ha acuma ,i o serie de descantece de deochiti, din aproape toate
judetele din tarn :
VARIANTA
Zburat-a pasArea CadA-T cositele,

AlbA Sa se mire lumea
Dalba, 25 Cum s'a mirat
In rer a zburat Si ea de (numele).
5 Si peatra De-o fi deochiat
In patru a crApat. De vantul,
De-o fi deochiat, De pamantul,
De bArbat, 3o Moara-T calul.
De baiat, De-o fi deochiat
to De moroiti, De muntiT,
De strigoiti, De dealurile,
Crape-T rapul, Piara-T mAruntaele.
Curga-T sangele, 35 De-o fi deochiat
Mira-se lumea De vAile,
15 Cum s'a mirat Sece-1 parAele.
Si el de (numele). De-o fi deochiat
Deo fi deochiat De pAdurea,
De femee, 4o Pice-T frunza.
De fath, De-o fi deochiat
20 De moroaicA, De Dumnezeii,
De strigoaicA, Nu-mT pare WI,
Crape-T tatele, CA Dumnezeti ,tie a lecui,
45 A vindeca 'a 'nsanato,i.
Spus de mama-mea in 1890.
0 varianOt a se vedea In ezeItoarea, anul I, pig. 57.
www.dacoromanica.ro
VARIANTA
Sal deochi Cum pier negurele,

Dintre ochT, Cand bat vanturile.
Cu te urmArqte Cum piere spuma de mare
Si rAil te pedepsqte. to Si roua la soare,
5 SI te dud, Amin !
SA piet
Spus de o ligancd Elena din Bucuregi%
Acest descantec e Inceputul unuY descantec din colectia d-luY Gh. Dem. Theodorescu,
de pe pag. 367.
4
VARIANTA
Pas Are albA Crape-T tatele,

Si cudalba Sa -T curga laptele,
In cer a zburat, SA se mire lumea
TreT picuprI de sange 25 Si norodul ;
5 Ail picat, De-T fi deochiat de fat mare
Piatra s'a umflat SA-T pice parul,
De deochi a crApat ; Sa- ramae tidva goala
Crape-T ochiT SA vazA lumea
CuT te-a deochiat pe tine. 30 Si norodul.
to De-I fi deochiat de want De-I fi deochiat
Crape-T calul D'un baiat,
Si sa rAmat cAlare Crape-T pulpele
Pe un moOnoT ; Curga-T sangele,
De-T fi deochiat de codru 35 Si (numele) sl rArnae
15 Pice-T florile Luminat
ArzA-T frunzele, Ca argintul strecurat,
Sa ramae lemnele ; Ca aurul curat,
De-T fi deochiat de bArbat Ca Dumnezeti ce 1-a lAsat
Crape-T boaele, go Ca maica-sa ce 1-a facut
20 Sa -T curga sangele ; Ca soarele in senin,
De-T fi deochiat de femee Ptiti (scuipa), Amin!
Spus de Ancuja Cojocaru din Hiirldii (Boto,sant).
www.dacoromanica.ro
132 MIHAIL CANIANU
VARIANTA
S'a sculat, Focul stange deochiul

S'a sculat, 5i de deochili
Doua fete de 'mparat, IT trece capul luT (numele)
Una cu ochi de apa To Dansul sA rAmae curat
5 Si una cu ochT de foc. Si luminat
Apa stange focul, Ca Dumnezeil ce 1-a lAsat.
Spus de Manole lordache din cornuna Cucuteia, jud. lost.
In Apra torul stinaldier, pag. 164, anul I, No. 14, se poate vedea o variant:( la
acest descantec.
6
VARIANTA
FugT deochiti Din ficatT,

Dintre ochT, To SA e,T cu toate cutitele,
Din fata obrazuluT, Cu toate junghiurile,
Din sgarciul nasuluT, Cu toate fioarele,
5 Din inimA, Cu toate relele,
Din piept, Din 102 oase.
Din ranunchT, 5 Amin I
Din bojocT, Amin 1
Spus in 1889 de Iosupoae, fentee batreind, de loc din coin.
Ildneasa (Ilfov).
0 variant's se -poate vedea si In ilfedicina finpulard a die dr. Ionescu Buzad, pag. 41t.
VARIANTA
Pasare albA, IndatA sa peie,

Codalba, SA-T crape tatele,
ZboarA 'n .cer, to SA-T curgit laptele.
In slavA. D'o fi deochiat de fath mare,
5 Crape ochiT SA-T cad cositele,
CuT o fi deochiat pe (numele). SA rArnae ple,ele,
D'o fi deochiat de femee SA ra'za suratele.
www.dacoromanica.ro
15 Iar (numele) Ca steaua din cer curat.

sa ramang curat, Amin!
Curat gi luminat,
Spus de Maria a Varvarei, de loc din Bacilli.
0 variantl se poate consulta in revista Lumina pentru top, anul I, pag. 416.
VARIANTA
M'am sinecat, Cu deochetoarele,

M'am manecat, PocitoriT
De-acasg, Cu pocitoarele,
De la mass, 15 Sangele mi l'a supt,
5 Frumoasg Carnea morsocat,
$i voioasg. Bung de nimicg lgsat.
Pe cale, Nici in seamg nu bgga
Pe cgrare, Cg eu to -oiti 'nvata,
Inainte mi-a e;iit: 20 a to -oiti descanta
I0 $i in drum m'ati tinut $i to -oiti insgngto,a.
DeochitoriT Amin I
Arad/ de la Neculcioaia, femee be nd de 95 de ant, de loc din Ardeal.
A se vedea o variant In coleclia de descantece a d-luY S. F. Marian, pag. 112.
9
VARIANT 1
FugT deochi, La varf to -T usca.

Dintre ochT, I0 $i (numele)
De sub ngri, A ramamea luminat
Din ngrT, $i curat
5 Din sfarcul nasuluT, Ca argintul strecurat,
Din facia obrazuluT ; Ca Dumnezeil ce l'a lgsat,
Cu cutitul to -oiti tgia, 15 Ca maicg-sa ce l'a facut,
La rAdacing-T seca, Ca soarele in senin,
Ptiii (scuipg) Amin I
Spus in Harldil in z886, de Ileana but Th. Rotariii, de loc din

judeful Suceava.
www.dacoromanica.ro
134 MIHAIL CANIANU
I0
VARIANTA
AscultatT, Stri ga'

Asculta ;T 1 5i strigai,
Ma sanecaT, Cine aucli
Ma sculaT, 15 Amuti,
5 5i pe drum piece, Cine gusts
P'o potecuta apucaT. Craps.
Ma intalniT c'o naparcuta Crapa-i-ar ochiT,
Cu noua Late, CeluT care a deochiat
Cu noua codite. 20 Pe (numele).
10 MerseT in targ Amin I
SI dati de veste.
Spus in 1892 de Ioana a mid Ion Bards din Mizil.
A se vedea o variants in Gazeta Sateamelta, anul IX, pag. 329.
II
VARIANTA
In rachita ramurata 5i s'a stans.

5ade -o baba suparata, Ap sä se stanga
C'un °chill de apa Deochiul
Si c'un °chili de foc. m 5i deochiul
5 5i ochiul cel de foc LuT (numele)
L'a dat in cel de-apa Amin I
Spus de bdtrana Ileana CurctT din cornuna Deleni (Boto)cani).
A se vedea o variants{ In revista .5ezdtoarea, anul I, pag. 82.
I2
VARIANTA
Unu, (Numele) s'a deochiat,

DoT, Din pat nu s'a sculat.
TreT, (and e bKrbat se zice) :
Doamne, Doamne, De-T fi deochiat
5 Asculta descantecul To De barbat
De la mine e leacul. Ne'nsurat,
www.dacoromanica.ro
SA-T crape bratele, De-T fi deochiat

Sa -T curgA sangele, De fatA mare,
SA-1 urasca ibovnica, SA-T cads cositele,
15 SA se mire lumea. Sa se se mire lumea,
25 5i tot norodul.
(dud e fatl se zice) :
De-T fi deochiat.
De-T fi deochiat De fete mAruntele,
De femee maritatA, $i bAetT mArunteT,
Sa -T crape 0.tele, SI le crape calcaele
SA-T curga laptele 3o Sa nu mai deoache.
20 SA-T moara plodul de foame. Amin !
Spits de Iancu Ldutaru din Bucure,rti.
Acest descantec e mijlocul unuY descantee din coleciia d luY Gh. Dem. Teodorescu ;
are ind multe schimbtrT.
VARIANTA
NouA-zeci 1i noua de pociturT, SA fugiV in pustie

Noua-zeci noua de 'ntalniturT,
1i Lumea sa nu v1 $ie.
Nola-zed ai noua de sagetAturi, (Numele) sA ramae curat,
NouA-zeci li noua de deocheturT, Luminat,
5 Sa v1 ducetT de la (numele) to Ca luceafArul din cer
Ca roua din camp.
Spus de Anica lul' Gh. Custurd din Harltfii, jud. Botosani%
0 mica analogie cu acest descantec, se poate glsi publicat In Medicina babelor, de Dim.
P. Lupa§cu, Analele Academia romaine.
VARIANTA
La salcia inverzita, A,a sA se stangA

5ade -o fats despletita, to Deochiurile,
Are un ochiii de sange SagetAturele,
5i unul de foc, Uitaturele,
5 Cel de sange Pociturile,
Stange, Rahnele
Pe ochiii 15 Si m4catele
De foc. Cele rele.
www.dacoromanica.ro
136 MIHAIL CANIANU
De este (numele) De vr'un baiat,

Deochiat 3o Crape -T pulpele,
De femee cu bgiat, Curga-I sangele ;
20 Crape-T tatele, De-T deochiat (numele)
Curga-I laptele, De vre-o vgdang,
SI se mire noroadele. Moara-T copilul ;
De-T deochiat (numele) 35 Campul de I'a deochiat,
De vre-o fatg, Pice-T frunzele,
25 Impopotonata ; Arzg-Y florile.
Crape-T tatele, (Numele) sa rgmae curat
Pice-I cositele. Si luminat,
De-I deochiat (numele) 4o Amin 1
Spits de lleana lid Gheorghe Rotarili din judelul Suceaz'a.
Acesta credem a e o prescurtare a descanteculuY publicat In colectia de descantece
a d-luY S. F. Madan, pag. 109.
15
VARIANTA
FugT deochi In depgrtare.

Dintre ochi, Acolo sal pier!
Te-ajunge o vacs neagrg. Ca ziva de eri ;
Cu coarnele 10 Iar (numele) deochiat,
5 Te va sparge, Sal rgmae curat
Te va zvarli peste mare Si luminat
Si de boalal scgpat.
Sifts de domnisoara Lucrelia Ioneso, din Piatra-Neamiu.
Probabil cli acest descantec e acela publicat de V. Alexandri In volumul sgh Poesii
topulare ale Romlinilor, la pag. 10; e putin schimbat si partea ultim6 din Alexandri lipsestc
cu desKvArsire.
VARIANTA
FugT deochi Si to (numele) sg. ramai

Dintre ochT, Luminat
Cal vine Mama, suflet indarat Si curat
Si cum vine te 'nghite Ca argintul strecurat ;
5 Si te prapade,te. 10 Ca maical -ta
www.dacoromanica.ro
Ce te-a fUcut , Ca steaua in cer,

Ca Dumnezeil 15 Amin
Ce te-a lUsat,
Spas de Catrina ,Caramet din toloaca Thirldultd (Boto,san1 .
17
VARIANTA
M'am dus la (numele), NumaT Maica Domnului

La masa, Din portile ceruluT,
Grasa Cu toiag d'argint,
Si frumoasa. In jos s'a scoborit,
5 Pe cale grass 3o Si in toiag d'aur
Si frumoasA, S'a sprijinit.
Pe curare gras5 Si Maica DomnuluT
Si frumoasg. Din portile ceruluT,
°chic De mane m'a luat
to I-am aruncat, 35 Si ast-fel a cuvantat :
In toate pgrtile Tu Gheorghe,Anica si Stan
M'am uitat Du-te la fetele luT Caliman,
S'am autat. C'ail noun cutite
Pe nime Ascutite,
15 N'am vazut 40 Si noun topoare
Pe nime Coltorate.
N'am cunoscut, Capul ti 1 a taia,
Pe nime Sangele ti 1-a bea.
N'am auzit Iar to (numele)
20 Pe nime 45 Si ramaT curat
N'am zKrit. Si luminat
NumaT pocitura Ca argintul strecurat,
Cu pocitura, Descantecul de la mine,
Miritura, Leacul de la Dumnezeii.
25 Cu miriturg. 50 Ptiu 1 (scuipa), Amin.
Spits de Ileana a Covrigarulur din Cernefi (Mehedinfi).

Variance art a se vedea In ,Sezdtoare, anul I, pag. 58, descantece culese de G. Popescu
din PerienY (Tutova).
www.dacoromanica.ro
138 MIHAIL CANIANU
18
VARIANTA
Ptiii I De -Y fi de fatA,
FugT deochT Sa fug in poiata,
Dintre ochT ; 15 De T fi de pamant,
PicAtura pia., SA zboare in vant ;
5 Peatra se despicK. De-T fi de vant,
SA plesneascA ochil SA intre in pAmint ;
CuT te-a deochiat. De-T fi de soare,
De-T fi deochiat 20 SA iasA prin zare ;
De bArbat, De-T fi de stele,
1 o Sa iasa prin gard ; SA iasA prin nuele ;
De-T fi de muere, De-T fi de drum,
Sa fuga in padure ; Sa se prefacl 'n scrum.
Spas de Neaga, vrtYjitoare din nn sat de leingli Urzicenr (Ialomita).
0 variana la acest descantec se all In colectiunea d-luY Gh. Dem. Teodorescu,pag. 368.
19
VARIANTA
EU la Maica Precista Din toate incheeturile,

M'am rugat 20 Din toate madularele,
Si cu gur'am descantat Din toate maruntaele ;
Si leacu-T l'am dat. Sa te duct,
5 E0 deochiti, SA te risipetT,
Dintre ochT, Sa te potole,tY,
Din gene, 25 Unde vaca
Din sprincene, Nu zbiara,
Din fata obrazulul, Unde caniT
To Din zgarciul nasuluT, Nu latra,
Din creeriT capuluT, Unde popa
Din ragAocile ochilor, 3o Nu cite§te,
Din radAcina perilor, Unde popa
Din piele, Nu toacl,
15 Din mate, Unde fata
Din ficatT, Nu joacA.,
Din rinichT, 35 Unde cocoOT
Din plAmanzT, Nu cants ;
www.dacoromanica.ro
Unde codrul 65 In mgdulare,

Nu 'nverzete, In mgruntae.
Unde cioban De-T fi deochiatg
4o Nu chiuqte; De moroaicg,
Sa te dud la fata De strigoaicg,
La bgltata, 70 D'o ovreicg,
Lill Ler impgrat, D'o romancg,
Cg te Weapta D'o tigancg,
45 Cu masa intinsg, De bgrbat,
Cu fgcliile aprinse, De bgiat,
Cu paharele pline. 75 De muere,
Cu vantul aT venit De fatg mare,
Cu vantul sg te ducT, De \rant,
50 Sa epT, De codru,
Sg nu te aciuezT De ceas MIL
Intre ochi, 8o De mancare,
In gene, De culcare,
In sprincene, De ziva,
55 In fata obrazulti, De noaptea.
In sgarciul nasuluT, Tu (numele) sg rgrno.T
In creeriT capuluT, 85 Curata,
In came, Luminatg,
In piele, Rgmuratg,
6o In mate, Ca steaua din cer,
In fica ;T, Cg (numele) nu tie cinui,
In rinichT, 90 Nu tie pranzi,
In plarnanzl, Nici hodini.
In incheeturT, PieT1 (scuipa) Amin.
Spus de Zamfira lilt Andrea fast staroste de lautart in mahalnua
Sfinjilor, Bucure,rtr.
A se vedea gi descantecul de deochiii din colectia d-luY Gh. Dem. Theodorescu pag. 367.
20
VARIANTA
FugT de ochT Din zgarciul nasuluT,

Dintre ochT, Din fata obrazuluT,
Din gene, Din rgrunchT,
Din sprincene, Din spling,
5 Din creeriT capuluT, JO Din inimg,
www.dacoromanica.ro
140 MIHAIL CANIANU
Din ficat, Curat,

Din toate incheeturele, Necurat,
Din toate madularele. Putrezeasca-T picioarele
De-o fi deochiata, 3o Si maruntaele.
15 De fats SA te ducT,
Curata, SI te dud,
NecuratA, Napol sA nu te 'ntorci.
CadA-T cosifele, SA te ducT,
Curga-T sangele. 35 S'apucT
20 De-o fi deochiata In spre mare,
De muere curata, Ca roua de soare,
NecuratA, Ca spuma de vale.
SA-T crape cosifele, (Numele) sa ramae curat
SA-i curga sangele, 4o Si luminat.
25 De-o fi deochiat Alb §i frumos
De bArbat Ca argintul lucios.
Spus in 1889 in Bucure,W, de Acsinia Bo lfan, de loc din Ciimpu-

Lung (Bucovina).
A se vedea o variantit in descantecele adunate de George S5ulescu yi publicate in

Anale le Academie)" romane, seria II, torn. VII, 1883.
2I
VA RI ANTA
(Numele) e deochiat, SA ramae muguriT,

Deochiat §i prediochiat. to SA se mire calatoriT.
De 1-a deochiat om, De o fi deochiat de vant,
SA ramae neom ; SA-T plesneascA calul,
5 De 1-a deochiat femee, Se ramie pe jos.
La minut sa peie; (Numele) sl ramae
De 1-a deochiat codru, 15 Cum innainte a lost,
Sa."-T cazA frunza, Curat §i luminat,
Luminat si curat.
Spus in 1891 in Bucuregi, de Ileana a Iorddchioaer, de loc din

judejul Dolj.
0 varianth se poate vedea In Lumina .pentru to /Y, anul I, pag. 416,
www.dacoromanica.ro
22
VARIANTA
PieT deochiU, Dupa ceT-1-alt i.

Dintre ochT, Si sa vii
Pe treT rot Y, and to -oiti chema,
In treT nopti, and in iaz
5 Pe urla ;T, To A maT tuna.
Spits de Irina lut Ion Vti Isan, din jitel. Arge,r.
23
VARIANTA
Purces-a (numele) S'a imbatat;

Pe cale, Cine-a but ned
Pe curare, S'a 'ndulcit;
and la miez de cale, Cine-a baut venin
5 S'a 'ntalnit cu treT butoae. To A crapat.
Unul era cu yin, Crape inima
Unul cu ned Si osanza
Si unul cu venin. In cel ce-a deochiat
Cine-a baut yin Pe (numele).
Spus de Me a Palaghier din Cotnarl, jud. Iasi'.
Acest descantec are o variant In AfitYrdlortil sdnlitaler, anul I, No. [9, BucuretY, 1892.
24
VARIANTA
La o salcie rasaditii, Din rArunchT,

.,Bade o fata despletita, Din main,
Cu-un ochiii de foc Din inima
Si unul de apa. 15 Si din toate maruntaele,
5 A plesnit acel de apa Si (numele) six rarnae
S'a stans pe cel de foc. Curat,
A§a sa se stanga deochiul Luminat,
Din creeriT capuluT, Ca Maica Domnului
Din fata obrazuluT, 20 Care l'a lasat.
To Din sfarcul nasului, Land alba,
Din gingiT, Lana neagra,
www.dacoromanica.ro
142 MIHAIL CANIANIT
Dea Dumnezeil sg-T treacg. 25 On nu-T treacg,

On IT treacg, Plata mea sg meargg.
Spus de Beane: a VcIdaner, descanteltoare din Odobegt (Putna).
25
VAR IANTX
EsT deochT turbat to De muere,

Si to du in capul cuT te-a dat. Sa -T crape ti4ele,
De-o fi (numele) deochiat Sg-T curgg laptele.
De fatg mare, De-o fi deochiat (numele)
5 SI-T cazg cosita bglae, De bgrbat,
Sa ramae chiae, 15 SI-T crape sulacul,
SI rgmae pielea, Sg-T curgg pisatul,
SI raza lumea de ea. SI razg tot satul.
De-o fi deochiat (numele) Amin 1
Spus de o descantclloare figana din Bucureftt.

A se compara acest descantec cu Inceputul descantecului din Medicina finpulard a d-luT
Ioneseu-Buz itU, pag. 411.
26
VARIANTX
Fugi deochT, FugT ca gandul,

Dintre ochT, TacT ca pgmantul ;
Din gene, 15 Cum fuge lupul din sat,
"Din sprincene, De toti speriat,
5 Din creerul capuluT, Asa sg fugg deochiul
Din inimg, Din capul luT (numele)
Din ficati, Iar (numele) sg rgmae
Din bojoci, 20 Luminat
Din zgarciul nasuluT, 5i curat
10 Din fata obrazuluT. Ca Maica DomnuluT lgsat.
Orbit, Amin !
Deochiii,
Spus de Maria Codrescu, din comuna Meri ,canY, judeful Arge ,c.
A se vedea o variantt In Gazeta Sdleannhd, anul IX, pag. 193.
www.dacoromanica.ro
DIN PSIOOLOGIA. POPORANX. 143
27
VARIANTX
Pasgre mica, to OchiT celuT ce te-a deochiat.

Frumuica, De-o fi fatg mare
In cer aT zburat, Sg-T crape tatele,
Jos aT cgzut, Si -T dea laptele;
5 TreT picgturT aT picat. D'o fi de femee
Piatra s'a despicat i5 Pruncul sg-T peTe,
$i 'n patru a crApat. De foame ,i de sete.
Si; se despice Amin!
Si sg crape
Spus de Te ,cculeasa, femee Mira' la din Ha'rlati, jud. Botocani.
Variant : Medicina Babelor, pag. 7, edit. Acad. romane
28
VARIANTX
FugT deochT I0 Pahare puse,

Dintre ochT, Sg betT
FugT de la (numele) Si sg mancatT
$i to du Iar pe (numele) lasatT
5 Unde popa nu toaca, Frumos
Unde vaca nu zbiarg, 15 $i sangtos,
Unde cane nu latrg, Curat
Unde pasgre nu cantg. $i luminat,
Acolo sunt mese 'ntinse, Ca argintul nepgtat.
Spus de Ioana a lid Ion Bocluc, din Ai rguprul Selveni. (Dorohoiii).
29
VARIANTX
FugT deochiti de la (numele) Acolo sX ramae.

Dintre ochT, D'o fi (numele) deochiat de om
Du-te cu vantul, Sg-T crape pantecele,
Ocole§te pgmantul, to SI-T curgg matele,
5 Vantul sg vie, Sg-T crape calcaele,
Deochiul luT (numele) Sg-T curgg sangele,
www.dacoromanica.ro
144 MIHAIL OANIANU
Sa se mire lumea de el Dintre ochT,

Cum s'a mirat §i el de (numele). Du-te cu vantul
15 FugT deochi 3o Ocole§te pamantul.
Dintre ochT, Vantul sA vie,
Du to cu vantul, Deochiul luT (numele)
Ocole§te pAmantul. Acolo sa ramae.
Vantul sa vie, De-o fi deochiat de fatI,
20 Deochiul luT (numele) 35 SA ramae nemAritata,
Acolo sA ramae. SI T caza co,ifele,
De-o fi deochiat de femee SA-T caza cozile,
Crape-T f4ele, SI remae plea§I goalI,
Curga-T laptele, S'o arza soarele,
25 SA se mire lumea de ea, 40 Sa se mire lumea de ea,
Cum s'a mirat §i ea de (numele). Cum s'a mirat §i ea de (num.).
Fugi deochT Amin I
Spits de Zamfira Andrei, din Bucuregr.

A se vedea la pag. 689 din Tara Nou 11, anul II, un descantec care sealnInl Intro
cat-va cu acesta.
30
VARIANTA
Amin, amin, Caine turbat,

Doamne, d'Amin, E§T,
De va fi deochiat (cutare) 20 Dute
De fats mare, Din trupul luT (numele)
5 SI-T caza cosifele din spinare. Din cap,
De va fi deochiat de muere, Din ochT,
SI-T plesneascI tafele. Din gene,
SA-I curga laptele. 25 Din sprincene,
De va fi deochiat Din zgarciul nasuluT,
10 De barbat, Din fata obrazuluT,
SI-T plesneasca pulpele, Din inima,
SA-T curga sangele. Din piept,
SA se mire lumea 30 Din bojocT,
i norodul. Din rinichT,
15 DIs'ocule Din ficat,
Veninat, SI ramae (numele)
Das'ocule Vesel,
www.dacoromanica.ro
35 Sgngtos, Cum Dumnezeg 1-a lgsat ;

Luminat Ca argintul strecurat,
Si curat, 4o Ca diamantul strugat.
Spas de Vlada a lrll Gheorghe Mdruntelu, de loc din judelul Gorj.
A se vedea o variant In Progresul medical rand's, No. 8 din 1889. A se vedea
de asemenea §i o variants to Revisla penlru Istorie, Archeologie ,ri Filologie, anul II, 1884,
vol. I, fasc. II, pag. 385, descantece de Aron Prejbeanu.
31
VARIANTA
Mg sanecaT, Cu tine ma duc,

Si plecaT Cu tine yin
Spre mare, In grabg
Pe carare. 20 Si 'n grabg.
5 Pe drum, Cum se potolqte yantul,
Nu Sill cum Peste tot pgmantul,
Mg 'ntalniT c'o fatg mare. 14a sa se potoleasca,
Eu o intreb : Sa se lin4teascg
Unde-aT plecat fatg mare? 25 Deochiul lul (numele).
10 Am plecat, Cum se plgmade,te
Am plecat Fagurul de miere,
Sg despoesc, Aluatu 'n cApistere,
Sal deszilizesc. Apo. sa -T se plArnadeascg
Vin la (numele), 3o Inima luT (numele)
15 Ca e impocit Si sg ramie curat,
Si 'nzilizit. Frumos pi luminat
Amin, Doamne 1
Auzit de la Anica Raid din comuna, Fircalea,(Vdlcea).
0 micit asemiinare cu acest descantec, are unul publicat In Lumina pentru to,
anul I, pag. 417.
32
VARIANTA
Cosma, 5 Din gene,

Daminl Din sprincene,
Fugi deochT, Din pgr,
Dintre ochT, Din nas,
18,077.Rev is. Isl., Arch. ,ri Fil. 10
www.dacoromanica.ro
146 IIIHAIL CANIANTI
Din narT, Din osanza,

io Din luminele ochilor, 25 Din inima,
Din sfarcul nasuluT, De sub inima,
Din buze, Din ficatT,
Din um eriT obrazuluT, Din plamani,
Din came, Din rinichT,
15 Din Late, 3o Din mate,
Din buric, De la (numele) din cap,
Din picioare, El sa ramae curat,
Din glezne, Nevatamat,
Din incheeturT, Luminat
20 Din labele picioarelor, 35 Ca argintul spalat
Din varful unghiilor, *i aurul strecurat,
Din varful degetelor, Ca maica-sa ce 1-a fapt,
Din ran za, Ca Dumnezeil ce I-a lasat.
Spus in 1889 de Elena Bajenaru, vrcTjitoare din Dealul Spire,

(Bucure#0.
0 mica asemanare cu acest descantec se poste vedea to descantecele din Apdrdtorul sdnd.
Mid, anul II, pag. 204
33
VARIANTA
Pasare alba peste (numele) OchiT sa-T plesneasca,

A zburat. Sangele sa-1 nabwasca,
Deochiu 'n patru a crapat, (Numele) sä ramae curat,
Cat un fir de mac a ramas, 15 Luminat,
5 In patru despicat, Ca argintul strecurat,
In mare aruncat. Ca roua florilor
De-T deochiat (numele), In zoriT zorilor.
De ochT negrii, Ca poala MaiceT-DomnuluT
AlbastruT, 20 Din poarta ceruluT;
io Caprii, De la mine descantecul,
OrT verzuT; De la Dumnezeil leacul.
Spus de Maria Onu din comuna Ceplinija, jude /ul lag.

A se vedea sfarsitul descantecule de la pag. 1 1 1 din colectia d-luY S. Fl. Marian.
www.dacoromanica.ro
DIN PSIOOLOGIA POPORANX 147
34
VARIANTA
(Numele) de-o fi deochiat SA iasa deochiul,

De femee. In zgirciul nasuluT,
Sa-T crape tatele, In fata obrazuluT,
Sa-Y caza cos4ele, (Numele) sa ramae curat,
5 SI o raza racoatele, io Ca argintul strecurat.
Auzit de la loana, femee batrand dintr'un sat de leingel R.-Sdrat.
Variand. : Lumina pentru MA anul I, pug. 578.
35
VARIANTA
Vornicul cu calul, 5 Stransorile,

A trecut dealul, Durerile,
$i deochetura Arsura
Pocitura, $i junghiurile
Ati ramas in gaud.
Spus de Maria NifuluY din Chmpulung, (Bucovina).
36
VARIANTA
Pasarica t5 $i suparat
Curcubetica, De om strigoiti
Pica $i moroiti,
Intr'o picaturica. Nascut cu caita. 'n cap,
5 Picatura pica, La tats spurcat,
Stana de piatra ; 20 Sa-T crape ochiT
Stara de piatra, $i capul,
Crapa 'n patru SA se mire toff de c1,
Dupa cum a crapat Cum s'a mirat
to $i s'a despicat $i a deochiat pe (numele).
Stana 'n patru. 25 De-o fi deochiat
A,sa sä crape ochiT $i suparat
CeluT ce a deochiat pe (num.). De fats mare,
De va fi deochiat S'aiba zile amare,
www.dacoromanica.ro
148 MIHAIL CANIANU
Sa.-1 caza cozile Amin I

3o ,Si sa ramae chiala, 35 De la mine descantecul,
Toff sa raza de ea. De la Maica DomnuluT
Amin ! Din poarta ceruluT,
Amin I Sa-I fie leacul.
Spus in Bucuregt de Maria Orbulur, de loc din jud. Mused.

0 tilted variantd la acest descantec se poate vedea In Gazeta SdteanulaY, anal IX, pag 329.
37
VARIANTA
Tata acum §i doted descantece din Macedonia 1), cand un copil e

deochiat (diucljiezt) se disclintd sail ii se face de deochiii prin descan-
tecul urmator :
Traducere :
Tra pe, ti ce-aveatT, Pentru pqt1' 2) ce aveatT
Cucheli-mi bagatT, Boabe 2) mi-atT pus.
Io ce hid Hristo Eli care sunt Hristos,
Pri spargani bagat, Pe scutece pus (sa ,ed),
5 Pri zvonlu di nivesta Pe Zvonul4) miresel
Miclu sta culcat, Micul (copilapl) sta. culcat,
Di mini diucliat, De mine deochiat,
Di mini vindicat. De mine vindecat.
Puterea de a vindeca, o poseda acest descantec chiar de la Hristos.

Povestea spune, a el, fiind in gazda la o familie srtraca, a fost poftit
sa ,eaza pe ni,te scutece, §i-T s'a dat la masa sa manance mancare cu
boabe, in loc de mancare de pe,ti, care era maT bung. Aceasta fiind-ca
nu a fost cunoscut, ca este Hristos.
Hristos, suparat de aceasta, a aruncat o privire rautacioasa asupra
copilapluT, a,ezat pe eivon, care indata a fost deochiat §i a inceput sä
planga. Cand parintiT au vgzut ca copiluluT nu-T este bine, ail inceput sa
') Comunicate de d. Papahagi.

2) Pentru mancare de pete ce atY avut.
8) Mancare de boabe 'mY atY pus.
4) Z,Yvon, sad zvon, se numqte vglul subtire cu care se acoperit mireasa, cand se
mdritd.
www.dacoromanica.ro
se vaite §i sg plangg. Dacg a vgzut a,a Hristos, ii s'a fgcut milg, ,i

apropiindu-se de copila, l'a luat in brate, l'a scuipat de treT or u,or in
piept i 1-a vindecat indatg prin cuvintele :
Di mini diucliat,
Di mini vindecat,
38
VARIANTA
Cand se deochiazg o vita, manz, copil, vitel, etc. se nee :
Traducers :
In verzili livezi In verzile livezi

Pkitia ni§te vggI, Pg,teail nite vaci,
Un boil liar, Un bog pestrit,
Un 1Tar muscat, Un pestrit vitel,
5 Tricurg si-1 diucliarg 5 Aii trecut (ochi ill).
Si di ciorlu andreptu '1 ,cliupicarg I), Si Pau deochiat,
S' turns mg-sa lu-alinse, 5i de piciorul drept schiopata
$' pall.'-s'disuclie. S'a intors mama -sa
L'a lins
10 Si iarg0 s'a vindecat
De deochiii.
Culese de la Maria al Zi,n Zi,nulie, din Samarina (Epir).
La descantecele de maT sus, femeia care descantg, se margine,te

numaT la pronuntarea cuvintelor .i la scuiparea in pieptul suferinduluT
de treT orT. Se crede cg puterea primuluT descantec este foarte mare,
fiind-cl este de caracter religios i nu e nicT un pgcat a-1 spune, i nicT
preotiT, dacg if veT intreba, spune femeia de la care s'a cules, nu
opresc descantarea cu ast-fel de descantece.
3) Aci In loc de : .5" di ciorlu andreptu Ifi pliupicard (si de piciorul drept schiopatK)
dacl suferindul suferl de alt-ceva, se spune partea aceia.
www.dacoromanica.ro
150 MIHAIL CANIANU
39
RUGACIUNE DE DEOCHIU
Doamne, Dumnezeul nostru, Si cerceteazg

Impgratul veacurilor, Aceastg zidire a ta,
Tie ne ruggm 5i -T trimite
Si tie ne cucerim : Inger de pace,
5 Depgrteazg, 35 Stapanitor
Instrgineazg, Si pgzitor
Gone§te SufletuluT
Toatg lucrarea diavoleascg, Si trupuluT,
Toatg calea SataneT, Carele sg blesteme
to Si toatg vrgjm4ia ; 40 Si sg goneascg
Privirea cea rea, De la dansa
Stricaciunea Tot sfatul rail,
Si deochetura Toata otrgvirea
Ochilor Si deochiul,
15 Celor 45 Fgcgtorilor de stricgciune
FacatorT de rele Si a oamenilor pizma0,
Si pizmaOlor Si de la ochiT robulul tau,
De la robul t11.1 (numele) Dgruindu-i-se izbgvire,
Si orT din frumusete, Cu multgmire.
20 Sail din putere, 5o Milostive§te-te spre zidirea ta
oa din norocire, Si spre robul tau,
Sail din pizing De toata stricaciunea
Si rgutate, Si supgrarea
Sail din deochT Ce-T s'ail tgcut
25 IT s'ail intamplat; 55 Din deochT ;
Insuil iubitorule de oamenT, Izbgvqte-I
Stgpane, Si-I pgze§te pre ansul
Intinde mana ta cea tare, De toatg ispita
Si bratul tail i 'nt'amplarea rea,
3o Cel a tot puternic i innalt, 6o Ce va sg-T vie
LuT asupra.
Pentru a fi maY complect, am reprodus aceastit crugticiune de deochY, care e scoasd
dupe grecid, din Aghiiasmatar ,nic, sail Scurtare de molitvelnic, (Sibiu, 1851), pag. 171-172.
www.dacoromanica.ro
TI
Faptul, fdcutut, dated, adusul, pusul, addpatul on aruncatul, ad

de bazg rgzbunarea. Cand doT se cearta si se vrajmasesc, unul din eT
recurge a face de fapt celui-l-alt ; cand ibovnicul i,1 lass ibovnica,
ea, pentru a-sT razbuna IT face de fapt; tot asa ;,i ursita ursituluT.
Femeile maT cu seams cand au necaz una asupra alteia, alerg la acest
mijloc de rgzbunare. DecT dupg cum crede poporul faptul nu vine
omuluT ca cele-l-alte boale de la Dumnezeti orT din alte pricinT intam-
platoare, ci este rezultatul unor fermecatoriT sau vraje muerestT.
Prin fdpturd, fdcaturd §i arunatturd, se intelege a imbolnavi pe
cine-va, aruncandu-i-se in drum niste obiecte srarnave §i fermecate; prin
dlMtura sau datul poporul insemneazg a pune cuT -va in mancare sail in
bauturg ce-va, tot pentru a-T face rau ; prin adusdturd se intelege on -ce
boala adusa de o vrgjitoare in casa cuT -va prin farmece §i vrajT ; prin
puseTturd se insemneazg a pune re-va in drumul vrajmasuluT, pentru a-1
imbolnavi ; in fine prin addpat poporul crede ea cine-va poate sg pue
in apa on in lapte ce-va menit, ca sa adage pe dusmanul sau, negresit
PAM ca acesta sg tie ce bea.
Faptul IT vine omuluT de la dusmaniT sal; cine-va ese intr'o dimi-

neata din casa intr'un teas rdd, calca fara sa stie pe ceva ce-T s'a aruncat
in tale de vre-un dus man, pentru a-1 nenoroci. Faptul are mare influentl
asupra aceluia ce s'a exercitat. Un om poate sg stea linistit, sg manance,
sg bea, orT sg vorbeasca ,ii de-odata sa-T vie rgu; rau si rail, fara sa -ii
dea seams pentru ce, cum si de unde i-a venit.
Omul care a alcat in fapt, incepe sg-1 manance pielea cumpllt

peste tot corpul, si imediat ce se scarping, incepe a-T esi peste tot trupul
niste pete rosiT, care se prefac apoT in bube marunte ca pgsatul, cu ten-
dinta de a se mad i lati, luand diferite forme. Petele la inceput ustura
grozav, mancarimea pieleT e asa de mare, in cat omul nu poate sta in
loc. De la o vreme, aceste bube se latest, se fac una, iar pielea corpuluT
www.dacoromanica.ro
152 DIIHA II. CANIANU
devine aspra, groasg si vartoasg si o dogoare cumplitg se face stgpang

pe bietul om care a avut nenorocirea sg-T se faux. Bubele se manifests
maT cu seams la fatg si pe mini ; pe fatg es atatea bube in cat cel
atins de fapt abia vede cu °chit
Chinurile bolnavului sunt foarte marl, capul il doare de-T plesneste;

o slgbiciune generalg se declara si corpul if e gra' ca plumbul, asa cg
bolnavul e silit sg stea in pat.
La Cara chiar si in orase a face ca-va e foarte lesne lucru.
De la cea maT mica ceartg intre doT, unul din eT trebue sa cazg bolnav,
pentru ca eel-I-aft i-a flcut.
Doinele si baladele din toate partile locuite de Romani sunt pline
de aceastg superstitie. 0 doing din Bucovina, care se canta si in partea
de sus a Moldova, e foarte explicitg in aceastg privintO 1) :
Frunzg verde trel zmicele, SO-mT dee unit ,i fapt.
Val de vecinele mele, Dumnezeil nu le a ajutat,
Toate-s haite si cgtele, C'o ploae ,'un \rant a dat,
Ca si-asear' au tinut sfat Vantu-urritu 1-a suflat,
5 La un cornisor de gard, to Ploaia faptu 1-a spglat,
Si al de toate am scapat.
Iatg cum procedeazg aceT ce vor sal facg cul -va de fapt :
Femeia ce vrea sal dea aceastg boalg cuT -va, in sapte Dumineci,
pe cand preotul e in slujbg, si maT ales cand toacg, strange din sapte
fcluri de seminturT de orT-care plante, cate sapte boabe de fie-care fel, si
punandu-le intr'un sgcultet, le descantg, adica chiar cand le strange le
meneste pe omul, cgruia vrea sg-T facO rail. Dupg ce a implinit astg
lucrare, toate aceste seminturT le fierbe intro °all noug furatg, cu apa
stransa tot din acele sapte Dumineci, sail numaT cu apg neinceputg din-
tr'o Duminecg dimineata.
Dupg ce le fierbe, le vrgjeste ast-fel de trel orT :
40
VA RIANTA
Tu Nastraponco Cu mustati
Si Marghioalo, 5 Si fa'rg de barbg ;
Scaracotki Morcal
1) S. F. Marian.
www.dacoromanica.ro
Si moroaica; 15 SA piara,
Strigoiti Cum mi-a facut si mie.
Si strigoaica Du-te
to Cu coada Du-te,
Si far' de coada ; Iute
Fg-i, 20 Iute,
Da-I, Nu sta.
Sa moara, Sa-i plesneasca fierea! I)
Odatd fierte §i descantate, femeia singura, sau trimite pe alt-cineva,

de le duce si le toarna in calea omului menit, buna-oara in pragul uses,
la poarta sau portita, in cararea pe unde stie ca trece mai ades 2). Cine
calca intaiu acela numai se umple, adica se prinde de acel ce-1 ia; si de
se intampla ca trece vre-un animal, faptul se ia pe dansul, §i dobitocul
moare in durerf.
Daca cum-va a cillcat cel menit, cu atat boala, adeca faptul, e mai
greil si furios, iar omul mai in greh pericol de a fi scapat.
In alte parti, in Bucovina si in Transilvania, facatura consta din o
oala spartb.' on din niste carpe umplute cu fel de fel de necuratenii.
In Moldova, unit' mai au obiceiul de a lua o lingura de lemn, doug
pene de gasca oil de gaina si cu un petic de panza, le leaga la un loc
.si be arunca in calea omului. Alte-ori in Moldova se obicinueste a se
coace un cozonacel pang ce arde cu desavarsire, ce de asemenea se
arunca in calea cut' -va.
Se mai obicinueste a se lua niste cSnepa din balta si niste gunoiti 3)
care se pun intro cutie de tinichea piing de pacura, pe care o arunca
in calea celuia, caruia vrea sa-T facd.
Alte 4vrajitoare clocesc un oil de parasitura la suptioara manes,
timp de noua zile si apoi cind ciocneste, ea il meneste ce sa se faca. :
puiti, tnusca, gandac, ori alt-ceva ; iar cand va fi flamand sa se poata
preface in put' de gaina ca sä-1 poata hrani. Babele spun ca acesta e
lucru rdu saii dracul 0 are mare putere pentru a face rail. Femeile
earl' ail o ast-fel de jiving, o trimite sa duca faptul in calea celui menit.
Daca cine-va calca in faptul dus de acest lucru rah, nu are leac §i moare
peste trei zile.
') Spus de Ancula Cojocaru din Harldu.

2) Veit 5Cezdtoarea, aLul I, pag. 357, Ffilticent
3) De aceia nu e bine sa se dea afar gunoiul din casd In timpul sercY, cacT dw-
maniT fail din el arunca.
www.dacoromanica.ro
154 MIHAIL CANIANII
Femeile in Moldova si din restul Wei chiar, cand vor sg facd cuT -va
maT au si un alt chip. Doug, trel femeT mestere in ale faptuluT, atrag
victima for la carciumg, unde se pun la cinste, pe bgute si mancare.
Dacg le reuseste, ele pun putin argint-viti menit si descantat in paharul
victimeT, care dacg bea continutul, se imbolngveste, cade la pat si numaT
de cat trebue sg. moarg. OrT dacg nu-T pot pune in paharul de rachiti
sail in ciocanul de tuicg, recurg la un alt mijloc, jail o coadg de ceapg
si pun argintul-viii in ea, pe care apoT mancand-o bietul om, IT se face
rail, cade la pat si vrgjmasa si-a fa:cut pe placul el'.
Aiurea, in judetul BotosanT si Dorohoiil, femeile si fetele cand se
adung la sezgtoare orT la clacg, si dacg una vrea sg face celeT-I-alte, if
dg tot intr'o coadg de ceapg in loc de argint-viti, o broscuta mica cat
un vierme, ce se ggsesc maT cu seams dupd ploae. Dacg o introduce in
stomah, peste cate-va zile, doug-treT cel mult, faptul isT manifestg efectul ;
biata victims se imboIngveste, se umflg cgdi broscuta creste mereil
simtind durerT marl in stomah, jar manuntaele iT and ca in foc, simte
o sete WI marginT si intr'una bea apg.
In cazul acesta nimenea nu-T poate veni bolnavuluT in ajutor, nicT
un leac nu e, doarg descantecele, carT nicT ele nu pot fi de ajutor in
aceastg boalg. Faptul cu broasca e privit chiar ca cel mai periculos fapt
din toate fgpturele.
In Oltenia, muerele mestere pentru a face uneT femeT, pun o goangg
la o floare de la un izvo. r si o sorocesc ca este a aceleT femeT, pe care
vor s'o omoare, apoi inchid acea goangg intr'o sticlg si o caznesc pang
cand moare, atuncT zice credinta moare si femeia pe numele
careia se prinsese goanga 1).
Pentru ca sg treaca sail sa se intoarcg de fapt, de dat, de adus,
de pus, de addpat orl aruncat, ceT bolnavT recurg la babele, cart stiu a
desface rgul prin descantece.
Iatg cum procedeazg :
Descantgtorul orT descantgtoarea, se scoalg des dimineata, pe intu-
neric, pang a nu rgsgri soarele, aduce apg neinceputg 2) din treT fantanT
intr'o oala noug si o acoperg cu pocri§ noti. In apg se pun urmgtoarele
buruene : Cinci degete, faptnic, crdpusnic, zburdtoare, captalan, natrds-und
rdhnd, buruene de spurcat, buruene de prin laptele a nelut 8) §i har-
1) Comunicatia preotuluY R. Popescu din comuna Izverna (MehedintY), In Elymologicpm

Magnum Romaniat, col. 925.
2) In tot timpul cat se duce cine-va duped apa nelnceputh, nu trebue A vorbeasca cu
nimenea nicY la dna, nicY la Intors ; alt-fel nu e de leac.
2) Se face numaY tntr'o singura lima, cam Innaintea Mi*lor.
www.dacoromanica.ro
bujel de camp. Innainte de a pune buruenele in apg , se fac trel

magniT, apoT le aseazg pe un stergar curat sub icoane, se aprinde o
lumanare si le inconjoarg cu pane unsg cu miere, avandu-se grija a
se pune pe stergar si puting sare, dupg care se sorocesc ast-fel :
41
- VARIANTA -
Buruenelor lecuitoare, Care-T pe mine.

Eil vg cinstesc Dupg cum s'a zbuciumat
Cu pane, cu miere si cu sare Albina pe floare,
Si cu sfintele matanii ; 15 Cu ceara pe picioare ;
5 VoT sa mg sorociti Asa A. se zbuciume lumea
5i sa ma cinstiV, Dupg mine, cu dragoste ;
Cu leac si sangtate ; Cum if lumina (asta) luminatg
SI ma sorocitT cu cinste Asa sa ramae (numele)
i cu dragoste 20 Luminat
to Si sa ma spalatT de bube Si curat,
Si de toata aruncatura, Amin !
Dupg aceasta se aseaza bolnavul la rasarit si se zice descantecul

de trei orT, in timp ce se poartg prin oala cu buruene un sfistoc, facut
din treT crengute de busuioc, o pang de pgun si o para veche (moneda)
de argint, gaurita ; toate acestea legate cu un fir de matase rosie, fiind
petrecut firul si prin para. In alte pgrti se obicinueste a se descanta
numaT cu un cutit. Se descantg in trel zile de-a randul si numaT : Mailea,
Joia si Sambata, de trei orT pe zi, adicg in trel rastimpurT : dimineata,
la ameaza si seara ; nicT de cum la lung noun, ci la piscatul lunel.
Dupa descantec, se fierbe apoT apa cu buruenele la un loc si dupg
ce bolnavul IsT face truce, gustg maT intaiii de treT orT din apg, apoT se
desbracg de tot, se pune intro albie si descantatorul IT toarna in cap,
zicand incet urmgtoarele cuvinte :
Te spal: 5 De parg,
De fapt, De cgscare,
De dat, De strigare,
De urg, De uratul cel mare.
Dupa aceasta, bolnavul se cults in pat si cauta a dormi. E semn

ca bolnavul a avut leac cand apa cea fiartg se face rosie; in caz contrar
apa devine neagra.
www.dacoromanica.ro
156 MIHAIL CANIANU
Dacg se descanta la lung noun, descantecul stricg. chiar ; dar in

cazurT extreme nu se cautg.
Cine nu ,tie a descanta, poate vindeca de fapt numaT spgland bol-

navul cu lapte dulce, turnat tot in chipul ape! descantate si apoT se is
un fes rosu, se pune in el sgmantg de pgsat sail mein si peste tot corpul
se sterge cu el in jos din crestet in tglpT. Bolnavul trebue sa fie pus
intr'o albie in care se spala rufele, ca laptele de pe bube si pgsatul sa
curgg in ea si apoT sa se toarne intr'o groapg orT in vr'un loc dosnic
unde nu umblg nimenT, cgcT dacg s'ar turna pe drumurT umblate, e pe-
ricol ca cine-va ss nu calce si. s'ar umple numaT de cat 1).
De fapt, mai poate scgpa, spglandu-se innainte de rasaritul soareluT,
in stropul si spuma ce sare de pe rotile moarei ; sa se spele pr'ntre
degete de cite treT ont Dacg nu se aflg in apropiere nicl o moarg, cel
bolnav de fapt se poate scalda si in undele uneT ape curgittoare, cand
trebue sa rosteascg un descantec.
In Bucovina, toate urele, fapturile si aruncgrile le potT curgti si
alunga cu apg curggtoare de pargti, care spald dealurile ,ri malurile de
tend Fi de rugini ,i cu foc care arde si curatg tot si de care nimic nu
se prinde. PotT descanta si cu apa din fantang, cgcl e tot izvor, adush
pang a nu rasari soarele. La o nevoe o aducl si peste zi, dar trebue
intoarsg cofa innainte si sa nu vorbesti cu nimenT aducand-o si atuncT cu
acea apg neinceputg I T facT mestesugul stangand cgrbunT de tel de la
Dumineca mare si desfgcand cu busuioc si alte buruiene bune dad]; e
pentru urn ; stangand coasa rositg in foc dacg e pentru ursitg ; orT stan-
gand carbunT si impungand in usturoiti dacg e pentru deocheturg.
i cum se spalg si cum beet apg de aceia, scapg bietele fete si
femeT de toate si iar veselia si sanatatea vin in fata lor ; dusmancele
amutesc si tot rgul asupra celor ce au fgcut cade, dacg se ggseste in
sat vre-un suflet bun- de babg care sa ,tie din mosT-stramosi descanta
si desface 2).
idacg celul bolnav ii e imposibil sg meargg singur la parati,
poate sa trimeata in locui sail numat pe descantatoare, care face acelasf
lucru cum I'ar face dacg s'ar fi dus singur. Descantgtoarea aduce pu-
Ong apg cu care se spalg bolnavul ; restul de apg ce rgmane, se toarng
intr'un loc curat. E de observat cg, orT baba orT bolnavul singur, cand
se duc la apg, sa cate sa nu se 'ntalneascg nicT sa vorbeascg cu ni-
1) G. Teodorescu, In ,SezlItotnya, anul I, pag. 158.

2) Elena Voronca, Rouulnulu Mel-an No. 15, seria I, 1891.
www.dacoromanica.ro
DIN PSIOOLOGIA POPORANA 157
men!, cacT altmintrelea desantecul n'are leac. and se intoarce insa de

la apa, poate cu oni §i cine sa se intalneasca ,i sa vorbeasca.
and faptul e de argint-viii, poporul ca sa vindece pe bolnav, IT

face de alta. Prin a face de alta, fermecatoresele inteleg oare-cum ve-
chiul precept medical anti-hippocratic de esimilia similibus curantur), mai
in specie insa vindecarea prin mercuric a celor inveninati prin mercuric,
insanato§area prin descantec a celor imbolnaviti prin descantec 1).
Un corespondent al dila Hasdeil din judetul Mehedinti, if scrie
urmatoarele in aceasta .privinta :
ePoporul zice: i-a facut de alta= i-a dat argint-viii, adea atuncf
and s'a fost dat cu! -va in bautura argint -vii desantat ca sa -1 prapa-
deasca, IT se da apoi alt argint-viii iar desantat, care bandu-1 bolnavul
scoate pe cel dintaiil i omul se insanato,eaza.,
De asemenea, in contra aditpatulur, babele din jud. Falcitl, Covur-
luiu ,i cele din Basarabia de Sud, intrebuinteaza tot argint-viii descantat.
Iar daca se afla ca faptul e de goanga, §i daca se prinde de veste
maT din vreme, se aduce o femee mqtera care IT face de alta, adica
descanta bolnava, pana scapa goanga cea prinsa, and se i insanato-
§eaza femeia cu faptul 2).
Altif obicinuesc a desface de fapt in urmatorul chip :

Se ia noua fire de grail de prima-vara, noua de porumb, noua de
ovaz, noua de samanta de in, noua de alac, noua de piper ,i noua de
tamae. Se pun toate acestea intr'un vas pe foc, le amesteca in timpul
ce se spune desantecul de tref ori. Cu acest amestec se freaca apoi
bolnavul peste tot corpul, dupa care rarna§itele se ingroapa intr'un loc as-
cuns, unde nu calca nimenea. Se descanta Lunea, Miercurea ,i Vinerea.
Dupa altii, procedeul e ast-fel : Dumineca seara, innainte de asfin-

titul soareluT se ia o oala noua, se pune samanta de in ce se leaga de
coarnele boilor intro carpa in timpul grapatului; se maT pune .i putin
vin ; oala sa fie acoperita cu un fel de turta de gran plamadita noaptea.
Se pune o teava de trestie prin care sa se rasufle, oala sa fiarbri bine la
foc. LunT seara, la aceia,i vreme, bolnavul sa guste din acest amestec,
and se va zice descantecul de treT oil. Dupa care se §i spala putin pe
corp, frecandu-se tare. Restul ce rArnane in oala se toarna in gradina,
intr'un ungher retras ,i pe unde nu umblg nimenea. Daca oala fierbe
cu sgomot e semn a bolnavul va avea leac, daca fierbe innaduOt, du-
1 B. P. Hasdeti, Etymologicum Magnum Romanine, col. 925, la cuvantul Alla.
2) Idem.
www.dacoromanica.ro
158 MIHAIL CANIANU
rerea nu va trece upr. Daca bolnavul varsa si cere de mancare, e iara0

semn ca i-a trecut. E bine ca bolnavul sa nu mgnance in primele zile
cu lacomie.
In fine maT iata un mod de a desface de aruncatura, ce se intre-
buinteaza in toata Romania liberal si maT cu seams in Moldova :
IaT frigarea orT letca §i opt bucatT de fier de gasit mai cu seams
potcoave §i le puT in foc pang se ro§esc. Le stangi apoT in apa nein-
ceputa, de treT or/ in ,sir, bine inteles ca dupg ce incalze§t1 fierariile de
treT orT pe rand, in care timp zici un descantec de desfacut de arunca-
tura. Bolnavul se spala apoT cu apa descantata sit va trece.
In judetele VasluT si Ia0, se maT obicinue§te ca dupg descantec
sa se infiga. 9 fire de usturoiii pe 9 tapti,e de lemn, si carT se pun :
doua la capataiul bolnavulul, doug la manele luT ; doua la picioare ; una
in fundul caseT intr'un colt ; una la .tatana ti,eT din nauntru si una la
tatana tieT de afarg.
Faptul este de maT multe felurT : uniT spun ca e de 12, altiT de
99 de felurT $i cu multe soitirT de mqtqugurT de facut, dat §i aruncat ;
fie-care fel ig are descantecul sdil, §i daca cel ce e chemat a descanta
nu-T potrive§te descantecul respectiv, bolnavul nu are leac. Daca faptul
nu e greu, bolnavul se vindeca in cel mult treT zile de la descantec,
bubele dispar si nicT o urma nu ramane ; cand insa faptul e greti, dar
cu leac, bolnavul poate sa zaca si un an, in care timp IT se descanta
mereil de treT on pe saptamana.
Si chiar cand bolnavul nu sufere de fapt, dar IT s'a apropiat Mar.
§itul, neamurile recurg la babe, carT ii descanta de desfacut, cugetand
ca poate bolnavul a calcat in vre-o urma rea 1).
Si daca trage de moarte, neputand sa-0 dea sufletul, pi daca nicT
un leac sail descantec babesc nu i-a putut aduce vre-o indreptare, atuncT
ceT din Transilvania recurg la bisericg, chemand preotul sa-T citeasca ru-
ggciunele de deslegat pi daca nicT atuncT nu moare, cel din apropierea
bolnavuluT alearga din nou la babe.
Tot in Transilvania, pe langa di ferite descantece, se maT intrebu-
inteaza ca ultimul mijloc Inca si un praf pe care-1 &II cell a bolnav de
baut §i pe care-1 prepara dintr'o radacing sapata de pe mormantul unuT
copil in Vinerea Mare on Vinerea-Seaca 2).
Daca bolnavul e un fecior holteiti sail o fats mare, orT un barbat,
sail o nevasta tanara si se presupune ca cine-va din du§manie, ura sail
invidie, orT din o alts cauza oare-care, i-ar fi fgcut de fapt ca sa moara,
1) Dr. Heinrich v. Wlislocki, Ails dem Leben der Siebenbfirger Rumanen, Ham-
burg, 1889, pag. 3o.
2) S. F. Marian, Inmormantarea in Rennie, pag. 18.
www.dacoromanica.ro
atuncT le fac Inca i pe intors, adica le descants in apa adunata din

stropT de la moara orl in vin, on pe un vestmant 1).
Medicina, la aceasta boala, se crede a e in neputinta de a aduce
vr'un leac. NumaT descantecele i babele if yin de hac. Descantece de
desfacut sunt foarte greil de cules, de oare-ce vrajitoarele refuza a le
spune pe motiv ca '0 pierd leacul ; totuO, dupa marl sfortarT am
mu* a aduna, ca i din cele-lalte, un numar destul de respectabil din
aceste descantece.
Incep cu cel maT lung din literatura populara medicala romans, in
acela0 timp i cel maT complect in elementele din care se compune un
desantec :
42
VARIANTA
M'am sanecat Cu ochi de drac
Si m'am manecat Pe mine toate
(Ziva) dimineata, 30 M'ail simtit;
Pe cap Camaa de urat
5 M'am Mut, Mi-au imbracat ;
Pe trup Cu brati de pizma
M'am innalbit, M'ail incins
Pe picioare 35 Cu papucT de piele de §arpe
M'am spalat, M'ai1 incaltat,
to Afar'am e0t OchT de broasa
Ca vecina In cap mi-au dat,
SA-mT ascult. Glas de broasca
Cinele. 4o In gura mi-au pus,
Vecinele melc, Cununa de spinT
i 5 Mahalagicele mele, In cap mi-au pus.
Prietinele mele, Di nicT in seama
Surorile mele, N'am bAgat,
M'ati simcit, 45 Si de nimic
De urat Nu mi-a pNsat,
20 Mi-au acut La santa rugl
Din urma M'am pornit;
Mi-ail luat Santa ruga
In fats 50 Pe mine and m'a vazut
Mi-au suflat, Poilile s'ail inchis
25 Pe din dos Facliile s'ail star's,
Mi-au aruncat : Icoanele cu dos
Cu cozl de rac, S'ail 'nturnat
1) S. F. Marian, idem, pag. 14-
www.dacoromanica.ro
160 MIHAIL 0ANIANII
55 PreotiT nu canta, In fatA

DascAlit nu cetea, Mi-ail suflat ;
Slujba 'ntreaga nu se fAcea. Pe din dos
Eli 'nnapoT cl m'am inturnat, too Mi-all aruncat:
Cu glas mare pan' in cer ; Cu cozy de rac,
6o Nime nu m'a auzit, Cu ochT de drac.
Nime nu m'a vi zut ; Pe mine toate
NumaT Maica Domnului M'ati simtit ;
Din poarta CeruluT, 105 Cama,A de urat
Pe scarf de argint Mi-au imbracat ;
65 S'a scoborat, Cu brati de pizmA
Si cu mina dreaptA M'ail incins
M'a luat, Cu papuci de piele de arpe
Si din gurA 1 to Mail inaltat,
M'a 'ntrebat : OchT de broasca
70 Tu (num. celuia ce se desc.) In cap mi-ail dat,
Ce te mi,elesti? Glas de broascA
Ce te vAicAre,ti? In gurA mi-au pus,
Cum nu m'oiti mi,e1a, 115 CununA de spiny
Cum nu m'oiti vi icAra In cap mi-ail pus.
75 CA m'am sanecat Eli nicT in seamA
Si m'am manecat N'am bAgat,
(Ziva cand se desc.) dimineata, Si de nimic
Pe cap 120 Nu mi-a pAsat,
M'am !gut, La sfanta rugA
8o Pe trup M'am pornit,
M'am innAlbit, Sfanta rugA
Pe picioare Pe mine cand m'a vAzut,
M'am spAlat, 125 Portile s'ail inchis
Afar'am e,it, FAcliile s'ati stans,
85 Ca vecina - Icoanele cu dos sail inturnat.
SA-mT ascult, PreotiT nu canta
Cinele, DascAliT nu cetea
Vecinele mele, I3o Slujba 'ntreagA nu se flcea.
Mahalagitele mele, Tact (numele)
go Prietinele mele, Nu mai plange
.Surorile mele, Cu lacrimi de sange!
Mall simtit Nu te tangui,
De urat 135 Nu te vAicAri,
Mi-au flcut ; CA eli te-oiti lecui 1
95 Din urml Niel in seama
Mi-au luat ; Nu bAga,
www.dacoromanica.ro
CA de mana dreapta Glas de broasca din guru

140 Te-oiii lua Ti-oiii lua,
Pe cnrarea luT Adam Cnnunn de spini din cap
La lantana luT Iordan, Ti-oid lepAda,
La paraul de vin 185 Si noun ghidijiT
La izvorul de mir Oiu striga,
145 De treT orY cufunda : De ochT orbitT
Si de fapt, Si de gura mutitY,
De dat, De urechT surzitY,
De ura, 190 De picioare 'mpedicaci
De pall, Si de cozT legatT ;
150 De strigare, Si aista fapt
De cascare, Linge-l-a,
De uratul cel mare, Prelinge-1.a ;
spala ; 195 Lua-l-ar de pe tine
Fapt de la vecinA, De pe fata ta,
155 Fapt de la pricing, De pe mersul tad,
Fapt gunoios, De pe cuvantul tail,
Fapt puturos, De pe cinstea ta,
Fapt clocit, 200 Din ograda ta,
Fapt imputit, De pe masa ta,
160 Fapt de la tociln, Din casa ta,
Fapt de la iochila, L-a linge,
Fapt de la tocitoare, L-a prelinge,
Fapt de la moarA, 205 Si 'n copitele cailor 1-a lua
Fapt de 99 de fApturT; Si 'n Marea NeagrA 1-a arunca
165 Nici cu atata SA se duel din vad in vad
Nu to -oid lAsa ; Sa iasa pe uscat,
De mama dreapta SA se faca lup turbat ;
Te-old lua, 210 Si sA se duca pe capul
Pe ghizdele de-aur CuT te-a dat ;
170 pune, Pe fereastra,
Cu fata la soare, SA-1 'ttabuseascn
Te-oiti inturna, In casA,
De cArnasa de urat 215 SA.1 bolnnveasca,
Te-oiti dezbrAca, Si 'n ocol
175 De beau de pizmA SA-1 pngubeasca ;
Te-oiti descinge, 5'atuncT ell to-old lua,
De papucT de piele de ,carpe CAmasa de dragoste
Te-oiii descAlta, 220 Ti-oiil imbraca
De ochT de broasca din cap Cu brati de ibote,
180 Teoiii lepada, incinge,
38,077. Rev. p. 1st., Arch. ,ri Fit. 11
www.dacoromanica.ro
162 MIHAIL CANIANU
Cu papuci de dragoste 265 Te-oiti lua,

Te-oiti incalta, La sfanta rugg
225 Ochi de oim in cap Te oiti porni ;
Ti-oiti pune, La sfanta rugg,
Glas de cuc in gurg Cand te-a vedea
Ti-oiti da. 270 Portile s'or deschide,
Cunung de-aur in cap Fgcliile s'or aprinde,
230 Ti-oiti pune ; Icoanele cu fata s'or inturna,
Niel cu atata nu to -oiti lasa. Preotil or canta,
Si de mina dreapta Dascalii or ceti,
Te-oiti lua 275 Slujba 'ntreaga cg era.
Cu paraua Si nisi cu atata
235 Te-oiti rade, Te-oill Igsa :
Cu busuiocul De mama dreaptg
Te-oiti freca Te-oiti lua,
Si cu pgunul 28o Afar to -oiti scoate,
Te.oiti spgla : Pe zidul bisericei
24o De fapt, Te-oiti pune,
De dat, Cu fata la soare
De urg, Te-oiti 'nturna.
De parg, 285 Cum se bucurg
De strigare, Toatg lumea
245 De cgscare, Si tot norodul
De uratul cel mare; De soare,
Fapt de la vecing Si de vreme bung,
Fapt de la pricing, 290 .Pia sg se bucure
Fapt gunoios, Tot norodul de tine.
25o Fapt puturos, Niel' cu atata
Fapt clocit, Nu to -oiti lgsa ;
Fapt imputit, De mama dreapta
Fapt de la tocila, 295 Te-oiti lua,
Fapt de la iochilg, 5'un cal ,oitn
255 Fapt de la tocitoare, Oiti striga,
Fapt de la moarg, Pe tine
Fapt de 99 de lapturi, Te-oil incaleca,
Cu mirul 300 Si pe ulita mare
Te olii mirui, Te-oiti indrepta
26o Cu vinul Si 'n mana dreaptg
Te-oiti cinsti. Telincg de-aur
Niel cu atata Ti -oiu da;
Nu to -oiti lgsa 305 Si 'n mama stangg
Si de mana dreaptg Bucium de aur
www.dacoromanica.ro
Ti -oiu da ; 345 Din totT boeriT,

and calul a necheza Din fo0 negustoriT,
ToatA lumea s'a scula,
(.5i and are o judecatli se zice):
310 DupA tine s'o uita ;
De-ar fi jos Cum e ales pAunul Asta
In picioare s'or scula (area pana de Winn)
De pe poarta Din toate penele,
S' or innalta, 14a sA fie ales,
315 Toff negustoriT 35o Si sA se die 'n seams
TotT boeriT, Cuvantul tau,
and din telinca Innaintea, boerilor,
IT telinca, Innaintea judecatorilor.
Toate dragostele
320 Ti li -I aduna, (Tar dacti-T fel se zice):
De pe g4ele fetelor, i cum e ales pAunul (Asta),
De pe cXciulele flIcAilor, 355 Din toate penele.
De pe carpele femeilor ; A§a sA fie ale asA
Din bucium Si poftitA innainte la joc,
325 and IT buciuma, La joc s'o inhate,
Toata lumea La gurl s'o sarute,
IT inturna 36o Innainte dupA cea di'nnainte.
Si la tine s'a uita Si cum e ales busuiocul (arata)
Si toff or intreba : Din toate buruenele,
330 c Cine-T acela ? Cu nu poate popa
c Cine-T acelia? Face aghiazma,
c Mare domn ? 365 FarA busuioc,
Mare cucoana? , Apa sä nu poata
Nu-T nicT domn, Lumea toatA
335 Niel cucoanA, Si tot norodul
IT (numele) cel (a) frumos (a) and l'a (a-o) vedea pe (num.);
Din totT (e) flAcAiT (fetele) 370 Si cum e ales argintul (Asta)
ales (A). Curat §i strecurat,
Din toate al-nude
(Cand e f1 ad. se zice):
P4a sA fie ales :
Si cum e ales pAunul Asta, Cuvantul tau,
(arail pans de pilun) 375 Mersul tau,
Din toate penele ; Cinstea ta,
340 A,sa sl fie ales Din toff oameniT.
Cuvantul luT,
Cinstea luT, (DaciL-T blrbat).
Mersul luT ; Din toff boeriT,

Din toff gospodariT, Din tocT negustoril,
www.dacoromanica.ro
164 MIHAIL CANIANU
380 Din toate fetele. Si poftit

390 Si cum se bate lumea
(Dac1 -T fat]().
Dupa banT,
Din toate femeile, (at-MI moneda)
Din toate gospodinele A,a sa se bata dupa tine,
Si din toate cucoanele ; Dupa cuvantul tAii,
Cum se aude glasul cuculuT, Dupa cinstea ta,
385 A,a sa se auda al MI 395 Dupa mersul tau.
Intr'al norodulta. Amin,
SA fiT ales Amin,
Sa fiT cinstit, Amin I
Spus de Ancula Cojocaru, femee gospodind din Iiiirlelii (Botosani).
43
VARIANTA
M'am sanecat Si cuvantat.
Si m'am manecat, 25 Cu aceia m'am spalat
Din zorl, Si m'am imbaiat,
Din cantatori, Si m'am curatat,
5 Pe cale, Si m'am infrumusetat ;
Pe carare, De fapt legat
Pe iarba necalcata, 3o In urma aruncat,
Pe roua nescuturata, De duh necurat.
Pe drum nebatut, De fapt gunoios
to Pe loc nevazut ; Si puturos,
Si m'am dus, De fapt faptuit
Si am zburat 35 Si vrajit,
Pe aripT de want, De fapt de ura,
Pe sus de pamant; De fapt de para.
15 La apa'de mir, Faptul,
La izvor de yin, Legatul,
La apa dulce, 40 Necuratul,
Si ne'nceputa, SI mearga,
De mine vazuta, SI se lipeascl
20 De mine gustata; De capul
La izvor de yin, Si trupul
De Dumnezeti de sus 45 Cel cuT mi I-a dat,
Blagoslovit Si 'n urma aruncat.
Spus in Bucuresa in z89o, de d-,oars Silvia Tomescu.
A se vedea o variant In colec;ia luT G. SIulescu, amplificata, la sfarOtul descanteculuT de
pe pag. 169, tom. VII, Analele Academier ronane.
www.dacoromanica.ro
44
VARIANTA
(Ziva) dimineatg, 30 De la topitoare,

M'am sanecat i pacurg
Si m'am sculat De la moarg.
Afarg m'am uitat ; Eu la maica DomnuluT
5 In sus Din poarta raiuluT
iin jos ; 35 Am alergat
La rgsgrit, m'am vgicgrat,
i
i l'asfintit. m'am mielat.
i
S'am auzit, Tu (numele) tacT
To S'am simtit Nimic sg nu facT,
Fermecgtoarele mele, 40 Nu maT plange
Pizmuitoarele mele, Cu lacrimi de sange,
Halalae, Eu de maul
Pglglae. Te-oiu lua,
15 Fermecatoarele mele, Pe calea luT Avram
i pizmuitoarele mele, 45 IT apuca,
Cu rug La fintana lul Iordan.,
M-au impiedicat, La izvoru luT Adam.
Cu piele de urs i de toate
20 M'ati imbrgcat, Te-oiti spala
Cu piele de ,arpe 5o Si. curgta,
M'au incins, arunca
i-oii-i
Cu pi matuf Toate fapturele,
M'ati uns. i facgturele
25 Cu tiny Pe capul cuT te-a dat;
De la iochilg, 55 Iar to IT rgmanea,
Cu glod Frumos,
De la tochilg, Lucios,
Cu smoalg Ca din cutie scos.
Spus de MTrioara Dumby-dveanu, din orasul lag

Se poate vedea si descantecul No. 6 din Aferlicina Babelor, de Dim. Lupaicu,
liticuretT, 1890, pag. 12.
www.dacoromanica.ro
166 MIHAIL CANIANU
45
- VARIANTA -
VoT, noun ciute Arse si fripte ;

Inciutate 40 Nu purceday,
Din noun vetre, Nu merged
De foc luate, Asa iute,
5 Arse si fripte; De iute
Unde-ay purces Ca gandul
De. mers 45 Si tare
Ada iute Ca vantul;
De iute, Si fArg 'ncetare
io Ca &dui Ca fulgerul.
Si tare Stay,
Ca vantul, 5o Stay,
Si fIr' incetare Stay,
Ca fulgerul ? Nu va ducey
15 Ca not am purces P'asta cale,
De mers, Pe carare ;
Asa iute 55 Mal bine,
De iute, Mai frumos,
Ca &dui Si sanatos,
20 Si tare ca vantul, DucetTeva la (numele),
Si far' incetare Intray
Ca fulgerul ; 6o Intrebay,
Grane Cine e bolnav
S'ardem, De fapt
25 Ogoare Si de dat,
SI uscam, De urg
Ape 65 De purg,
SI -secam, De fapturg,
Padua De aruncatura ;
3o S'aprindem, Luati faptul
Munti Si datul
SI rasturnam, 7c Din casa
Vai De pe masa lui,
S'umplem I Si purcedeV
35 Vol*, noun ciute Si merged
Inciutate, Asa iute
Din noun vetre 75 De iute
De foc luate, Ca &dill
www.dacoromanica.ro
Si tare In viata el;

Ca vantul Din vatra Jul
5i fara 'ncetare, 105 In vatra et ;
8o Ca fulgerul. CA (numele)
Mergeff, S'a curatit
Merged, 5i spalat,
MergetT ; S'a curatit
FugitY Ito Inalbit
85 Si zburatf, Si izbandit
Zburati De fapt gunoios,
Si fugiff ; De fapt puturos,
Din vad in vad Fapt de 99 feluri,
PanA la al noulea vad; 115 Fapt de 99 chipuri.
90 Rarnae la acela Tu (numele),
Care-T 1-a dat, SA fiT sanatos
IntoarcA-se innapoT Si frumos
Pe varf de tApoi, Ca fecioru 'mpAratului
Faptul fapt 120 Pe spinarea calulut ;
95 Faptul infocat. Curat
Din casa Itif $i luminat
In casa el. Ca maicA-sa ce 1-a fapt;
Din ograda ltif Ca argintul strecurat,
In ograda el; 125 Ca aurul spAlat,
too Din ocolul lui Ca cerul senin,
In ocolul el ; Amin,
Din viata Jul Amin 1
Spus de Ancufa Cojocaru din .Harldu (Botosanr).
A se vedea o variant's necompleca In colecOa. Id G. SIulescu, publicatit to Analele
Academie). roindne, seria II, torn. VII, sectia II, pag. 169.
46
VARIANTA
BunA sears, Nu pociii cA odinesc,

Craig nog, In casa mea
Cununl de our to 5i'n sala§(u) meu,
Cu pietre scumpe, Cu mierea (muerea) mea,
5 LuminatA e§tY in cer, Si cu copiil mei,
$i vezu pe pAmint Tu lunl luminata I
LunA luminatAl SA nu aT somn
www.dacoromanica.ro
168 MIHAIL CANIANU
15 Niel' odihna Luna luminata 1

Intru aceasta noapte, 40 Faptul de 9 chipurT,
S a vii, Faptul de 9 felurT,
Sa-mi TeT faptul Faptul de 9 neamurT.
Din fata mea, Luna luminata!
20 Si din dosul mea Faptul de lut
Si din fata femeel mele, 45 Faptul de lut
Si din dosul femeel mele De la tocila,
Si de la copiiT mei Faptul de icre
Si de la dobitoacele mele. De broasca,
25 Tu lung luminata 1 Faptul de par
Faptul de barbat, 50 De lup,
Faptul de femel, Faptul de par
Faptul de fata mare, De drac,
Deci sa mi-1 scoti Faptul de rugamatura
3o Din casa mea, De sfredel,
Si din masa mea, 5 5 Faptul de ascarT
Si din sala(u1) mei, De strigol,
Si din pamant(u1) mei', De urgciunT,
Si de unde va fi De burAciunT ;
35 Si din prejurul cases mele Faptul ors de ce fel
Si din toate ungherile easel mele 6o De uraciuni va fi fost
Si a tot dobitocul mei Si de ce fel de jiganii o fi fost.
Si a tot olatul caseT mele.
Acest descantec e unul din cele maT vechT descantece manuscrise

i dateaza din 1784. Acest manuscris (ms. miscellaneus) se afla in pose-
siunea dlui dr. M. Gaster, care l'a reprodus in a sa Literaturd pon-
lard, pag. 418.
De §i nu e bogat nici in comparatii, nicl in expresiT, de i nu
tontine multe elemente substantiate descantecelor, de ,i se observa in
el o lipsa totall de gust estetic, de conceptie i de acel sentiment delicat
care caracteriseaza descantecele moderne §i in general poezia romaneasca,
tot41 1-am reprodus aci numaT ca document pentru vechimea sa.
47
Avem innaintea noastra o broprica subtire de 20 de pagine, ti-

parita cu litere chirilice in Sibiti, la 1867, in tipografia eredeT lul S. de
Klossius ; bro§ura are titlul : Carte de desidcut farmecele §i pe scoarta
www.dacoromanica.ro
din fatg e o mare cruce, incununatg de o coroang de spinT. Afarg de

descantecul propriii zis, anonimul autor maT aning la cap si la coadg
niste rugaciunT bisericesti si psalmT.
Biserica cresting consecintg poveteT MareluT Apostol de a se face
tuturor toate, cand a invins si s'a intronat pe ruinele pgganismuluT, a
menajat multe din resturile acestuia si ast-fel se explicg indulgenta bise-
ricer pentru descantece in cat le gasim combinate in unele ruggciunT
lgsate de uniT pgrincf ; si chiar in ruggciunele pe carT preotul zilnic le
adreseazg cgtra Dzeil la patul bolnavuluT, pentru insangtosarea luT, se
ggsesc numirT de boale imprumutate tot din medicina empiric
nonimul autor a avut grija de a pune la sfarsitul brosureT, cg
caceste sfinte ruggciuni pentru desfgcut de farmece, s'ati ggsit la ma-
cnastirea Kif, intro carte la finitul eT, scrisg de sfantul Damaskin si pang
«acum n'a fost tipgritg ci s'a aflat numaT in scris.,
Aproape totT folk-loristiT nostril nicT nu pomenesc de aceastg bro-
surg; d. dr. Gaster in a sa Literaturd popular& romirntT, n'are nicT o
cunoscintg de ea. Dupg noT, cartea nu este copiatg dupg nicT un ma-
nuscris, gasit la mangstirea Kif, ci este o intocmire ad-hoc de vr'un
editor, pentru speculg. Pe cat rezultg din cuvinte (unele gresite), aceastg
dezleggturg pare ar fi originarg din Moldova 2).
Dupg o precuvantare scurtg in care intre altele ggsim cg. caceastg
(carte de desfacut este de foarte de folos pentru a o avea tot crestinul
cin cask §i a o ceti cu smerenie, si omul dator este ziditoruluT sail a
(tot puternicul D-nett, cand va vedea Lung noug intaiu, de cate treT onT
gin patru lunT de zile pe an, adecg : Marti, JoT si Sambgtg. (Si dacg
comul va avea credinta), pang in trei zile se vor risipi toate farmecele
c(precum e vantul, pleava si pulberea de pe drum) si va rgmanea cu
cnorocul ce 1-ati dat D-zeti omuluT,, autorul intrg in materie.
Dupg ce se zice de treT on crezul, in care timp se face de treT orT
ocolul caseT pe din afarg, intri apoT innguntru, aprinzT candela si luma-
narea la icoang, facT o mica rugaciune, dupg care recitezT psalmiT 53
139 si 5o. Dupg toate acestea spur urmgtorul descantec :
Cunung-se craiii noil Lung luminatg

Cu cunung de peatra scumpg 5 Ce esti in cer
De mult pret. Si pre pgmant,
1) A se vedea In aceasth privinth la pag. 402, apendicele la Micul magazin de me-

dicina popidard a excelentulul dr. Ionescu-Buzah.
2) De aceasth phrere e $i d. Gh. Dem. Theodorescu, singurul care cunoa0e bropra-
VezT In a sa colectie mare, la pag. 374. Textul descanteculuT propriil zis, are o important/
pentru cd coprinde aproape complect toate elementele Intrebuintale In descantece.
www.dacoromanica.ro
170 MIHAIL CANIANU
$i veil toate ce sunt Fapt cu creeri de broasca.

Pre pAmant, 50 Fapt cu par de muieri.
Eu nu ma pociii odihni Fapt cu ou de puiti innAdusit
10 In casa mea Fapt cu cartitA.
5i 'n sAlasul me5 Fapt cu aruncate in want.
De raul vrAjmasilor Fapt cu udul innapoi,
5i al pizmasilor mei, 55 Fapt cu rac,
CarT s'ail sculat Fapt cu talpa de buzgan orb,
15 Cu multg rautate Fapt cu pielT de serpT,
Asupra mea Fapt cu sange si cu mate de arid,
Si asupra caseT mele ; Fapt cu rugamAtura de sfredel,
Iara to lunI luminata 6o Fapt cu streang de om spanzurat
SA nu ai odihna, Fapt cu puT de randunica,
20 NicT somn, Fapt cu ]iliac,
Ci sa iai farmecil si uratul Fapt cu tarana de cal',
Din casa noastra Fapt cu sAti de vacs crapata.
5i din masa noastra, 65 Fapt cu sarea vitelor,
5i din fata mea, Fapt cu culcus de epurT,
25 Si din fata sotieT mele, Fapt cu manA de om mort,
5i din darul nostru, Fapt cu tArinA de la mormant,
5i din sporul nostru. Fapt cu vine si gatlejiii de lup.
Luna luminata 7o Fapt cu zgura de la cupt. pgrAsit.
De barbat Fapt cu praf de la tatana user.
30 Fapt, Fapt cu scarng de lup
De muerT Fapt cu cupag de car,
Fapt, Fapt cu piedeca de la mort.
De bgiat 75 Fapt cu par de la mort,
Fapt. Fapt cu creerT de la cotofang,
35 Lung luminatA Fapt cu reste5,
Ia faptul din casa noastra Fapt cu clociturg de la rate,
5i din sporul me5, Fapt cu lac,
5i din sAlasul melt, 8o Fapt din fantang pgrAsita,
$i din dobitoacele mele, Fapt din raspantiT de drum,
40 Si din grAdina mea Fapt cu carbunl,
5i din pomil mei Fapt cu luatul in aniT vacilor
$i din toate lucrurile noastre Si a oilor
$i din prejurul case noastre. 85 Imprejurul santului George.
Fapt cu luatul maniT graului
45 Lung luminatA 5i al pApusoilor
Fapt de 99 de chipurT $i a toate samAnAturile
5i de 99 de felurT. Din gradinT.
Fapt cu lut de la topila, 90 Fapt cu usturoT
www.dacoromanica.ro
DIN PSICOLOGIA. POPORANA 171
Descantat Ia Santu Andrei. Luna luminata 1
Fapt cu strechie. SA vii sa vii,

Fapt cu prasneala de math. 135 Sa ial faptul
Fapt cu hailiala de calif. Si strigarea,
95 Fapt cu harburT $i cercarea,
Din noun targuri inpro,catT. Si pAraciunea,
Fapt cu apa de Ia roata moareT Si uratul
Care inproa,ca, 140 De pe lume,
Fapt cu praf Si din casa noastra,
100 De la scuturatura de gaina, Si din masa noastra,
Fapt cu plinsc de cioara, Si din sala,u1 meu,
Fapt cu cenua Si din Carina mea,
Lepadata de la cama,T. 145 Si din tarana mea,
Fapt cu matura lepadata. Si din gradina mea,
105 Fapt cu potlogi lapadatT, Si din livedea mea
Fapt cu aramA, Si din viea mea,
Fapt cu marmura, Si din me,teugul meu,
Fapt cu cremene, 150 Si din negustoria mea,
Fapt cu hartie, Si din sporul meu,
I 10 Fapt cu broasca, Si din lenevia mea,
Cusuta la gura, Si din trandavia mea,
Fapt cu faina Si din punga mea cu bani,
Macinata pe diudor. 155 Si din lada mea cu hainele,
Fapt cu turta de grail Si din cuptoarele caseT mete,
115 Si cu tate de mueri, Si sa-1 treci
Fapt cu legatul cununieT Din vad,
Flacailor §i al fetelor, In vad,
Fapt cu facut pe ursita, 160 Si sa-1 ducT
Fapt de adus cu farmed Prin munti
120 Pe care ti-i drag. Si codriT pustii
Fapt cu matrAguna NelocuitT
De a trai rail in casa De nicT o fiinta
Si de paguba 165 Omeneasca,
Si de urat . Iara pre noT
125 Si de nebuneala Si pre copiii no,tri
Si de despartire de sot. Si pre cel' ce s'ar na;te,
Fapt aruncat in fata casei Din noT,
Fapt aruncat in dosul easel', 170 De acum innainte
Fapt aruncat in horn, Sa ne 1a,T curatT, luminatT,
130 Fapt in aSernut. Ca argintul strecuratI,
Ca aurul de curati,
Luna luminata ! Ca soarele in senin,
www.dacoromanica.ro
172 MIHAIL CANIANU
175 Ce lumineaza din cer, Primeste

5i sä ne last Umilita noastra rugaciune,
Dupg cum ne au lasat CariT ca curva
Domnul nostru Isus Hristos 120 $i ca vamesul,
Nazarineanul Ne inchingm
180 Pre pamant. La asternutul picioarelor tale
Amin. Marturisindu-te de adevgrat
Fiul luT Dumnezeil,
Doamne Isuse Hristoase 225 $i vin'o de grab'
Fiul luT Dumnezeti In ajutorul nostru cu putere,
185 Cel prea innalt, CinstiteT
Care din multa to iubire $i de vieata facatoare
De oamenT Crud
Pentru mantuirea 230 De goneste tot faptul
NeamuluT nostru $i uratul
190 Te -aT pogorat din cer, Din casa noastra,
$i aT bine-voit $i din masa noastra
A to intrupa. $i din salasul nostru,
Din Santa de Dunmezeti 235 $1 din Carina noastra,
Ngscatoarea Maria $i din gradina noastra,
195 A patimi bataT, $i din livada noastra,
ScuiparT $i din viea noastra,
$1 chiar rastignire $i din mestesugul nostru,
Pe cruce, 240 $i din negustoria mea,
$i aT inviat $i din sporul me g,
zoo A treia zi din mortT, $i din trandavia mea,
Ordonandu-ne $i din lenevia mea,
A crede in tine $i din pun6 mea cu banT,
$i a pazi poruncele tale 245 $i din lada cu hainele,
Ca sa dobandim $i din cuptoarele caseT noastre,
205 Vieata de vecT, $1 din tot locul meil,
$i drept semn credintei $i al familieT mele
AT dat putere $i al casnicilor meT.
Adevaratilor credinciosi 25o Ordonand luniT.
A calca Care este faptura manilor tale,
210 Peste serpT A le duce
$i peste scorpiT, Prin codriT §i pustiT,
$i peste toata puterea Nelocuite de nicT o fiinta de om.
DiavoluluT. 255 Fara a se atinge
Vrajmas, De a face nimanui rail,
215 Fara a-T vatama NicT chiar vrajmasilor nostri,
Intru nimic pre eT, Cash' ne-ail trimes
www.dacoromanica.ro
Si dat, 270 Dintru adancul sufletulur nostru,

260 Cad to singur stgpine Santul
Ne-aT ordonat a iubi MareluT mucenic
Pre vrajma,iT no§tri, Archidiaconul Stefan,
A face bine Iartg-T Doamne,
Celor ce ne urasc pe noT 275 Pre tor(
265 A bine-cuvanta Ce ce ne-ail fAcut noun rail
Pe ceT ce ne blestema pe noT, Cad n'ail ,tint ce fac,
Si a ne ruga pentru ceT Si-Tindreapta pe calea pocginteT,
Ce ne fac noun necaz. Spre mantuirea sufletelor lor,
De aceea ne ruggm tie 28o Amin.
Dupg acest lung descantec, maT spur o ruggciune de nicT o im-

portantg pentru literaturg popularg ,i totul se ispravqte cu vorbele :
cSfarOt §i luT D-zeil laudgp.
De mirare e cg aceastg bro,urg nu indica vr'un alt precede'', bung-
oarg ca la cele de maT sus.
Aceastg broprg a aparut de la 1867 in coace, in maT multe edi-
tiunT, vi raspandita maT cu seamg in Transilvania §i in Muntenia.
Si in Bucure§ti a aparut in cite -va editiunT cu litere latine. Popo-
rul insa cand e bolnav de fapt, recurge mai de grabg la o descantatoare
care nicT nu pomenqte de partea sacra din aceasta bro,urica.
48
- VARIANTA -
Cine ti a facut 15 Eil-IT desfac

C-o mina, Cu dna ;
Eli itI desfac Cine ti-a fgcut
Cu doug. Cu cincT,
5 Cine ti-a facut Eil-ti desfac
Cu doug, 20 Cu vase ;
Eil itT desfac Cine ti-a fgcut
Cu treT ; Cu vase,
Cine ti-a facut Eil-ti desfac
to Cu treT, Cu §apte ;
Eii-p desfac 25 Cine ti-a facut
Cu patru ; Cu §apte,
Cine ti-a facut Eil-ti desfac
Cu patru, Cu opt ;
www.dacoromanica.ro
174 MIHAIL CANIANU
Cine si -a facut Cu noun;

3o Cu opt, Cu manele
EU defac MaiceT DomnuluT
35 Amandoug.
Spits de Parasekiva lur Grigore Ciuntu din Hier/chi (Botoanr)

Acest descantec cad( a se spune foarte lute de trey orY In sir.
49
VARIANTA
Apg curggtoare De foc nestans,

,Si binefgcgtoare, De aprinsu cel mare,
Pe (numele) sa mi-1 spell 25 De fapt inchinat
5i curatqa Pe la ameazg,
5 De fapt, De fapt inchinat
De dat, Dupg ameaza.
Dc urg, Apg curggtoare
De purg, 30 ,Si binefacgtoare,
De facaturg, Tot faptul luT (numele)
io De dare, Il spalg
De strigare, 5i spalg-1
De cuscare, 5i -1 du
De uratul cel mare, 35 5i lass -1,
De fapt inchinat In codril intunecog,
15 De cu sears ; In butucT scorburo,T,
De fapt inchinat In locurT intunecoase,
In miezu-nopteT; In lemne putreggioase:
De fapt inchinat 4o Prin pustiT
In revarsatul zorilor ; Sa-1 atiT,
20 De fapt inchinat Acolo sa locuiascg
Dimineatg ; 5i sa vacuiascg.
De aprins, Amin I
Shits de Ilinca Gh. Moroiu din comma Ceplinila (Ia,c1).

A se compare cu descantecul publicat de d. S. F. Marian la pag. 12o din colectia d sale
de desciintece.
www.dacoromanica.ro
50
- VARIANTA -
(Ziva) dimineata Fapt

M'am sanecat, 40 Gunoios,
M'am manecat, Fapt
M'am sculat Puturos,
5 lute din pat, Fapt
Pe fats De noun felurT
M'am spalat, 45 Fapt
La icoane De notia chipuri,
M'am inchinat, Fapt
10 $i Ia Dumnezeti Din mo,inoiti,
M'am rugat ; Fapt
Haine bune 5o Din gunoiti,
Pe mine-am luat, Fapt
Pe cale, Din gura,
15 Pe carare Fapt
Am plecat, Din batatura,
Band 55 Fapt
$i mancand, Cu tatana
$i voe bunt( De la-un mort.
20 Facand. Cum mi-a dat
Pe drumul cel mare Intr'un'am calcat,
M'ail intalnit 6o Trupul
$i 'nnainte Mi s'a 'nveninat,
Mi -au e§it: Mintele
25 Vrajnicele mele, S'ail tulburat,
Du§mancele mele. InnapoT
Fapt 65 M'am inturnat.
Mi-ail dat, Cu glas mare
Fapt Pan' in cer,
3o Miati aruncat Cu lacramT
Fapt Pan' in pamant,
Cu tins 70 Nime 'n lume
Din tochila, Nu m'a auzit,
Fapt Nime 'n lume
35 Cu smoala Nu m'a vazut,
De Ia moarJ, Far' Maica Domnului
Fapt 75 Din poarta cerului,
Uricios, Pe scari de-argint
www.dacoromanica.ro
176 MIHAIL CANIANI1
S'a coborat, Dugnancele mele.

Si la mine 120 Fapt
Privirea i-a atintit, Mi-aii dat,
8o In toiag Fapt
S'a rezemat, Mi-ati aruncat,
Si pe mine Fapt
M'a 'ntrebat : 125 Cu tins
Ce te vaicarezl, Din tochilg,
85 Ce te m*lezT, Fapt
Ce te ligulezT, Cu smoalg
Ce te bocqtT? De la moara,
Of, Maica DomnuluT 13o Fapt
Din poarta ceruluT, Uracios,
90 Cum nu m'oig vgicgra, Fapt
Cum nu m'oiti miela, Punoios,
Cum nu m'oili hguli, Fapt
Cum nu m'oiii boci; 135 Gunoios,
Ca eti (ziva) dimineatg Fapt
95 M'am sanecat, De noun felurT
Si m'am manecat, Fapt
M'am sculat De noun chipurT,
Iute din pat, 140 Fapt
Pe fatg Din mo,inoiii,
Ioo M'am spglat, Fapt
La icoane Din gunoiii,
M'am inchinat, Fapt
Si la Dumnezeil 145 Din gurg,
M'am rugat, Fapt
105 Haine bune Din bataturg,
Pe mine-am luat, Fapt
Pe cale, Cu prang
Pe carare, 15o De la un mort ;
Am plecat, Cum mi-a dat
110 Band Intr'un'am calcat.
Si mancand Trupul
Si voe bung Mi s'a 'nveninat,
nand. 155 Mintele
Pe drumul cel mare S'ati tulburat,
115 M'aii 'ntalnit, NicT in seams
Si 'nnainte Nu bgga,
Mi-ag e0t, CI Maica Domnului
Vrajnicele mele, i6o Din poarta cerulul,
www.dacoromanica.ro
DIN PSIOOLOGIA POPORANX 177
De mang Si te-a curati,

Te-a lua Si te-a 'nnalbi,
Si te-a duce Si-T ramanea
La roua 175 Luminat,
165 De mir, Si carat
La stropi Ca argintul strecurat ;
De yin, Ca Dumnezeil
La prundul Ce te-a lgsat,
De mgrgItitari. i 8o Ca busuiocu 'nflorit,
170 Si te-a spgla, Ca soarele rgsgrit.
Si te-a lumina, Amin 1
Spus de Paraschiva tut Grigore Ciuntu din Harlan' (Boto,rani).
51
VARIANTA
Maica Domnului SI nu ramae nici pic,

Din poarta cerului; 20 Fapt mare
Santa Marie Sa zboare cglare
Eu-ti spun tie : La mare.
5 Ca dimineatg Acolo sg peie
M-am sanecat Si sa rgspeie,
Si manecat, 25 Acolo sa se stangg
Telincg in mans Si sg se frangg,
Am luat, Si (num.) sa nu mai plangg.
1 o Cu telinca Acolo sa crape
Am telincat, Si sg rgscrape.
Tot faptu '1 -am adunat 30 (Numele) sa ramae
De pe (numele) 1-am luat. Luminat,
LangI-un parlaz Curat,
15 L-am aruncat, Inseninat,
In marea ro,ie Ca soarele in senin,
L-am tipat. 35 DI Doamne, amin 1
Fapt mic
Spies de Profira Ttnase din corn. Bddenl (lag).

A se vedea o variant In Analele Academiel romdne, seria II, tom. VII, sectia II,
descantece publicate de George Situlescu.
38,077.Rev. p. Ia., Arch. hri Fil. 12
www.dacoromanica.ro
178 MMAIL CANIANU
52
VARIANTA
BoerT marl, Ca un margarint.

Cucoane marl, Toata lumea
Ma rog ascultati-ma La mine s'a uitat
Si auziti-ma: 35 Si foarte mult
5 M'am sculat S'a mirat ;
Si m'am manecat, Copiii peste gard
(Ziva) dimineata, S'ail innaltat,
Pe ochT cu apa Babele carpele
M'am spalat, 4o Ail uitat,
To La icoane BatraniI caciulele,
M'am inchinat, Si flacaii braiele.
Camaa alba Cu totil au intrebat
Am imbracat, Si s'ail minunat.
La biserica 45 Cine este acela (ia)?
15 Am alergat, Ce cucoana ?
In pragu upT Ce negustoreasa?
Am calcat, E voduleasa
Vecinele mele, Cea frumoasa,
Prietinele mele, 5o Hatmaneasa
20 Cu smoala Cea aleasa.
Ma ungea, A,sa sä fie
Si 'n 'Acura SI ramae,
Ma tavalea; S'o mangae.
Ed la Maica DomnuluT 55 5i dumaniT,
25 Am alergat Duvnancele.
Si 'm'am plans. VeciniT
Maica DomnuluT Si vecinele
M'a a§ezat Or crapa,
Si m'a spalat; 6o Si plesni;
3o Pe piatra de argint Si el (luT) bine
M'a curatat, In tot-d'a-una i-a fi.
Spus de o mahalagifit in Bucurefti, in anul trecut.

Variante : Medi dna Babelor, pag. 48.
www.dacoromanica.ro
53
VARIANTA.
(Ziva) dimineata Urele,
M'am sanecat Facaturele
Si m'am manecat 4o Si-aruncgturele
Si pe cale, Mucede
5 Pe cgrare, Si putrede.
M'am-luat, Haitg neagrg
and la miez de cale Poneagrg
Pe carare am fost 45 Card. -te de-acolea,
Cu Baba-oarbd Si durerile-t1 ia,
70 M'am intalnit. Din cap,
Oarba de mine Din ochr,
S'a apropiat, Din nas,
In groapg 50 Din barbg,
M'a aruncat, Din piept,
75 Si ceas de moarte Din manu,T
Mi-a dat. Si din picioare,
Hug cioarg neagrg,
I Pang 'n degetul cel mare.
Neagrg, pantenoagg I 55 Tu, de nu mi-f asculta
Car cioarg, Durerea
20 De la moarg, De nu-1 lua,
Cati mata, In pielea goalg
Priscornitgl Te-oil dezbrgca
Ia -fl urele, 6o Cu lanturT de fier
Fgcgturele, Te-oiti lega,
25 Si aruncgturele. Pe ulita satulul
Urele, Te-oiti purta,
Fgcgturele Pe ulita satuluT
Si aruncaturele 65 Pan' la casa vinovatuluT,
Din lung noug ; Uple le-oil zdrobi
30 Urele, Si'n casg m'oiii vara,
Facaturele Si-I voiti blestema,
Si-aruncgturele Si m'oiti curgta
De la sfaqit de lung; 7o De dat,
Urele, De fapt,
35 FacIturele, De urg,
Siaruncgturele De-aruncaturg,
De la ivit ; Si de facatura.
Spus de a liganal Safta lui Iordache, vrtTjitoare din judetul Suceava.
Acest descantec aduce putin cu acel publicat de d. S. F. Marian, In opera sa Amormeintarea
la Romdni, pag. 57.
www.dacoromanica.ro
180 MIHAIL CANIANI7
54
VARIANTA
De sus, de sus Maica DomnuluT

Una s'a dus, Din poarta ceruluT,
Doug all venit, Ruga ri -a ascultat,
TreT all vrajit, 40 Si 'n curand
5 Patru all aruncat, VeT fi vindecat,
CincT all dat, De toate relele,
Sase all facut, De toate fapturele.
Sapte all vazut, Faptul ce-T pe tine,
Opt la mine -au venit, 45 Se va duce de la tine,
to Noua m'a.ti intepenit Datul de pe tine,
Eil am strigat Se va duce de la tine;
Si-am tipat Ura de pe tine,
La Mihale Se va duce de la tine;
Si Gavrile. so Para de pe tine,.
15 Ce vreT tu ? Se va duce de la tine;
Ce nu vreT tu? Cascarea de pe tine,
Nu vreati nimic Se va duce de la tine;
Ci sa ma ridic, Strigarea de pe tine,
SA pot umbla 55 Se va duce de la tine;
20 i lucra; Si totul luT totul
SI pot munci Se va duce,
Si a ma hrani. Va zbura
ET all zburat In vazduhul cerului,
In 'naltul ceruluT 6o La lumina soareluT;
25 La Maica DomnuluT. La Marea Neagra
Si de ea s'a rugat Si la Marea Ro0e,
SA ma curete: La Dunare
De dat, Si la Prut.
De fapt, 65 Si tu aT sa ramaiii
3o De ura, Cum aT fost intaiii,
De Ora, Curatat,
De cascare, Luminat,
De strigare; Cum maica-ta
ET s'ail 'ntors, 70 Te-a fatat,
35 La mine all venit Ca soarele in senin,
Si mi-ail vestit : Amin!
Spus de d-na Elena Vriinceanu, fosM institutoare in lafi.
Nu am gasit nicY o variant la acest descantec; dupa cat se pare, ar fi de provenienta maY
noua si fabricat de vre-o descantatoare maY cult/ de pe la orase.
www.dacoromanica.ro
55
- VARIANTA -
Tu fad, Eu vorbesc de bine;
Eu desfac; Domnul Hristos
Tu daT, 10 Te-a face frumos,
Eli iau ; Curat
5 Tu urg§ti, Si luminat ;
Eu iubesc ; DupianiT or plesni
Tu pare§ti, 5i leac a fi.
Spus de lordache Fotache, lclutar din Harldii.
56
- VARIANTA. -
Tu cloanca, 25 Still.
Si buduhoalg Ptiti (scuipa).
Ce faced vol ? Ptiti,
Ce va ascundeti, Ptil.
5 Ce vg vorbiti'? Necuratul de (numele)
Vol faced 30 N'o sa se lipeasca;
Si datI, Ca el (ea) e bun
5i aruncati, Si drept
5i adapari, Si nu hoate
io Si puneti, Si tarcoate
Si aduceti 35 Si n4te nevol
Pe (numele), Ca vol.
Zilele void SA va duceci
SI-T luati, Ziva
15 Viata L'ameaza,
SA-I scurtati. 40 Pe tomb;
Ce i-atT aruncat Pe inserate,
Broa,te La miezul noptei
Si coade de mid, Si la cantatorI,
20 Pene necurate Dimineata 'n zorl,
Si scarna de gin 45 5i sa-T curatitY
Si de coco motat. Si drumul
Stitt, 5i cararea
Cea mare
www.dacoromanica.ro
182 MIHAIL OANIANII
Si cea mica, Sanatos

5o Su umble Si frumos
Curat 55 Ca Domnul Hristos,
Si luminat, Amin.
Spus in Bucure,str de Rada a lul' Vasile a arbunarulW, fermeclitoare

bait-and, de loc din judeful Putna.
57
- VARIANTA -
M'am dqteptat, Acolo sub roata

M'am sculat, M'am pus,
M'am imbracat StropY de apa
Si pe drum Pe mine -au curs,
5 Am plecat. 30 Si m'aii spalat
Din cas' am edit, De fapt facet,
In colt am zarit : De fapt dat,
Fapt De fapt aruncat ,
Facut ; De fapt adus,
1 o Fapt 35 De fapt pus,
Dat ; De fapt adapat.
Fapt Si am ramas
Aruncat ; Peste-un ceas,
Fapt Curat,
15 Adus ; 4o Luminat,
Fapt Frumos,
Pus ; Lucios,
Fapt Ca argintul strecurat,
Adapat ; Ca aurul frumos,
20 Fapt de 12 feluri, 45 Ca Maica Domnului
Fapt de 99 de feluri. Din poarta Raiulu'i
Eil in seama Ce 1-a lasat
N' am bagat, Vindecat,
La moara din vale Ca soarele 'n senin
25 Am alergat, 5o Amin, amin I
Spus de Leana Petrus, de loc din Vatra Dorne.
www.dacoromanica.ro
58
- VARIANTA -
M'am sinecat Toate s'aii adunat,
Si m'am sculat 40 Toate din sfat,
Din zorT, Rdu sl-mi facg,
Din cantg.torT, Rau sa.mi dea.
5 Pe cap De urat
M'am spglat, SI-mi facg,
La icoane 45 In fatg
M'am inchinat, SI-rra sufle,
La Maica DomnuluT Piele de urs
10 M'am rugat SI-mi imbrace,
Si pe drum Cu piele de ,carpe,
Am purcedat, 50 SI m1 'ncingg,
Pe cale, Cu tins
Pe cal-are, SI mg ungI,
15 Pe iarba Cu smoalg
Neumblatg Sg ma frece,
Si pe roug. 55 OchiT
Nescuturatg, Sa -rni scoatg,
Pe loC Manele
20 Nevazut Si -mi tae,
Si pe drum Puterile
Nebatut, 6o Sa -mT ia.
In sus Bolnav
Si 'n jos SI mg lase
25 M'am uitat ; SI umblu
La rgsarit Pe la case.
Si la apus 65 Fapt
OchiT i-am dus. Gunoios
Ce sI vgd, Sa -mi dea,
30 Ce s1 aud; Fapt
Cinele, Puturos,
Vecinele, 70 Fapt
Mahalag4ele, Clocit,
Prietinele, Fapt
35 Surorile, Imputit,
Fermecgtoarele, Fapt
Vrgjnicele, 75 De oparlg,
Pizmuitoarele mele. Fapt
www.dacoromanica.ro
184 MIHAIL CANIANU
De coadg de cgtel, 5i a ma vaicari,

Fapt 120 5i a mg Mull,
De rac, ,Si a ma tangui.
8o Fapt Ce vrei,
De liliac, Ce nu vrei,
Fapt Ce strigT,
De unghiI spurcate 125 Ce tipT,
5i de copite spurcate, Ce te vaicarezi,
85 Fapt Ce te haulezi,
De funie, 5i te tanguqtT ?
Fapt Spune mai iute,
De iascg, 130 Spune mai tare,
Fapt CA eti ti-oiti aduce
90 De mucurT Indreptare
De lumangri, 5i lecuire.
Fapt Maicg prea curatg,
De baligg de cal, 135 5i Doamne Hristoase,
Fapt Cum sa nu strig,
95 De pane prgjitg 5i sa nu tip,
Fapt, Si sa nu ma vaicarez,
Fapt, SA nu mg hgulesc
Fapt, 140 5i sa nu ma tanguesc.
SI-mi arunce, Cg m'am sinecat
100 SA-mi facg, 5i m'am sculat
SA-ml dea, Din zorT,
Sg ma adape, Din cantatorT,
SA-mY pue, 145 Pe cap
SA-mT aducg, M'am spglat,
105 Cand am vAzut, La icoane
and am auzit M'am Inchinat,
CA ce fac La Maica Domnului
Cinele, 150 M'am rugat,
Vecinele, Si pe drum
lio Mahalagitele, Am purcedat,
Prietinele, Pe cale,
Surorile, Pe carare,
Fermecgtoarele, 155 Pe iarbg
Vrajnicele, Neumblatg
115 Pizmuitoarele mele, 5i pe roua
Am inceput Nescuturatg,
A striga, Pe loc
A tipa 16o Nevazut
www.dacoromanica.ro
Si pe drum SA umblu
NebAtut. Pe la case.
In sus 205 Fapt
Si 'n jos Gunoios
165 M'am uitat, SA-mT dea.
La rgsgrit Fapt
Si la apus Puturos,
OchiT i-am dus. 210 Fapt
Ce sA \rad, Clocit,
170 Ce sA aud; Fapt
Cinele, Imputit,
Vecinele, Fapt
Mahalagitele, 215 De soparlA,
Prietinele, Fapt
I75 Surorile, De coadg de cgtel,
FermecAtoarele, Fapt
VrAjnicele, De rac,
Pizmuitoarele mele 220 Fapt
Toate s'aiI adunat, De liliac,
18o Toate in sfat. Fapt
RAU sg-ml facg, De unghiT spurcate,
Rag sl-mT dea, Si de copite spurcate,
De urat 225 Fapt
SA-mT facg, De funie,
185 In fata Fapt
SI-mT sufle. De iascg,
Pie le de urs Fapt
SA-mT imbrace, 230 De mucurT
Cu piele de ,carpe De lumanarT,
190 Sa ma incinga, Fapt
Cu tins De baligg de cal,
SI ma ungg, Fapt
Cu smoalg 235 De pane prgjitg,
SA ma frece, Fapt,
195 OchiT Fapt,
Sa mi-T scoatg, Fapt,
Mane le SA-mT arunce,
SA-mT tae, 24o SA-mT facg,
Puterile SA-mT dea.
200 Sa -mT ia, SA ma adape,
Bo lnav SA-mi pue,
SI ma lase SA-mT aducg.
www.dacoromanica.ro
186 MIHAIL OANIANIT
245 TacT (numele) 5i s'or risipi

Nu te teme La dreapta,
Ca di te pazesc, La stanga,
Si ell te veghiez, 285 La rasarit,
Cinele, La asfinIit ,
250 Vecinele, In toate partile,
Mahalagitele, 5i in toate colturile.
Prietinele, Nici un fapt
Surorile, 290 De tine n'o sa se lipeasca.
Fermecatoarele, Cinele,
255 Vrajnicele, Vecinele,
Pizmuitoarele tale Mahalagitele,
Nimic Prietinele,
N'ail sail faca, 295 Surorile,
Nimic Fermecatoarele,
26o N'aii sail' aduca, Vrajnicele,
Nimic Pizmuitoarele tale
N'ail sa-tT arunce, Or crapa
Nimic 300 5i rascrapa,
N'aii sail dea. Iar to (numele)
265 Cu nimic Te-T face maT frumoasa,
N'ati sa te adape, MaT sanatoasa,
5i nimic Ca codrul frunzos
N'ai1 sa-IT pue, 305 5i ca soarele frumos,
Eli sunt Maica DomnuluT Ca cerul senin,
270 A DomnuluT Hristos, Ca soarele plin,
EU o sä plec Ca Dumnezeil
La drum Ce te-a nascut.
Pe cale, 310 Ca maica-ta
Pe carare, Ce te-a facut.
275 Pe iarba NicT in seama
Neumblata Nu baga,
$i pe roua Ca eil ,tiil
Nescuturata, 315 A descanta
Cand all sa ma vaza, 5i dezlega.
28o Pe loc all sa se piarza, Amin,
5i top' or fugi Cosma D'amin.
Spus in 1889, in Bucure,01, de Dockija a lid Gavril Baarnceanu,

de nastere din Transilvania.
www.dacoromanica.ro
59
- VARIANTA -
Vol' ce faced acolo, Si-1 pAzete

Ce optitT, 4o Nimenea rAil
Ce vorbitT? SA-T faca
Nimic nu facem, NicT sä-l' dea,
5 Nimic nu optim, Niel sa-T arunce,
Nimic nu vorbim. Nici sA-T pue,
VoT vorbiti 45 NicT sa-1 adape,
Si va sfatuit1 NicT sA-1 lege,
SA-T faced luT (numele) Maica DomnuluT
To De fapt Si Domnul Hristos
5i de dat ; Si Domnul Dumnezeri
De dat 50 Pe mine
Si de para; M'ail trimes
De OA In calea voastra,
15 Si de urA ; Raul
De url SA vi-1 stric,
5i de cascare; 55 Faptul
De cAscare SA-1 impra§tiii,
Si de uratul cel mare. Datul
20 VoT oamenT abra0 SA-1 impthlesc,
Si femei ingivornitate, Pusul
VoT hojtra 6o SI-1 amestec,
VI vorbitT Aruncatul
Si vl sfatuip, Sal -1 suflu,
25 VA tined grapI. AdApatul
Zilele SA-1 ears,
SA-T ridicacT, 65 Si (numele)
Viata Va rAmane
SA-T scurtatT, Cum innainte a fost,
30 Nimic Iar voT vetT cralpa
Nu s'o alege Si rascrapa,
Din cele 7o C'ap.
Ceil drege, Vrea
a (numele) Maica DomnuluT
35 E omul meil, Si Domnul Hristos
CA Maica Domnulul Si Domnul Dumnezeii,
Din poarta raiuluT 75 Ell am descantat
Il pAzqte (Numele) s'a insanato§at,
www.dacoromanica.ro
188 MIHAIL CANIANU
EU am desfAcut 8o S'a fAcut,

(Numele) sanatos DA Doamne amin
$i frumos $i bine.
Spus de Maria lid Gheorghe Ungureanu din Harrnii (Boto,rani).
6o
VARIANTA
Fac (Numele) sa treaca,

Desfac, De el sa nu se lipeasca,
Arunc 20 Niel' de boil
Desarunc, Nici de vacs ;
5 Dail Ci de (numele care a facut)
$i nu dail, Ca el e necurat
Pun $i spurcat,
$i nu pun, 25 $i de rail
Adap Se apuca
lo $i nu adAp, SA faca.
Leg Ssss.... in deal,
$i dezleg (Arad( cu mana)
Fum, Ssss.... in vale,
Scrum, (Aratd cu maim)
15 Din drum, 3o Pocl
SA to nimicesti (5i face cu mama un semn, ca Si
$i sa slabesti; and ar trage o palmh. cuT -va).
Spus de .5alochioaia, bdtreind din comuna Beideni, jud. Iasi'.
61
VAR1ANTA
Sambuc, $i le orbeste,
Sambuc, 10 $i le zaticneste
De gat Tot pasul
Te apuc. $i tot pasul.
5 Fue iute, a ele all aruncat,
Du-te, In drumul lui (numele)
Du-te, 15 $i rail i-a priit.
La (Numele catorva femeT De-aproapea
dulmane de ale bolnavel). $i vartopul.
www.dacoromanica.ro
Maica Domnului Tac,

Din nor luminat Prin copac,
20 La tine m'a trimes, 40 La dreapta,
(Cu glas speriat) La stanga,
M'aT inteles Jos
M'ai inteles ? Si sus,
Prrr ... Sus
FA-ti vant 45 Si jos.
25 FArA proptele, Ciuc,
FAra nuele, Buc,
DupA ele ; Sambuc,
Cu proptele, Ia si pe Sambucoaia.
Cu nuele, so Unde-T putea
30 DupA, ele; In dreapta-i da,
Uite-le colea, Unde nu-i putea,
Pe ganduri Sambucoaia
Nu maT sta ; Ti-a ajuta.
Husi, 55 Ia si pe Sava
35 Husi Cu otrava,
Prin panusi, ToarnA-le 'n cale,
Tac, SA te tie
SA te simp.....
Acest descantec, sail maT bine farmec, mi-a fost spus de Catrina
Buzalan, fermecAtoare batrang din HarlAti. Din cauza vrAstei sale inna-
intate peste T To aril ferrnecatoarea nu a putut ispravi vraja, venin-
du-T rail tocmai la mijloc, si dupa toate incerearile n'am m'aT putut
scoate de la ea nicT o vorba mai departe, asa ca aceasta vraja nu e
de cat fragmentarA. Dupa still ce am primit maT tarzitl, aceastA femee
a si murit, dupa un timp scurt.
62
VARIANTA
Tu Nichiduta T o Si Libovul,
Si FAcAdutA, Eli sail' spuT
Nu te du, Si sA-ti vorbesc,
Nu te du, Si Si te sfatuesc.
5 Ele te chiam5, Mai inteles,
Ele te strigA, 15 M'aT inteles?
RAii sA fad, AcasA sA rarnai
RAil sa dregT. In fundul pivnitel
Vitelul m'a trimes Si'n umblAtoare.
www.dacoromanica.ro
190 IIIIIAIL CANIANIT
SA nu care cum-va NicT sA pue,

20 Pe drum sä te ducT 30 NicT s'arunce,
5i pe drum s'apucT. NicT s'adape,
DupnaniT NicT sa lege
5i du rnancele 5i (numele)
FArA. tine Va rAmane
25 Nimic n'or putea 35 NicT cu minte
NicT sA. facI NicT prost,
NicT sA dreaga, Cum a fost.
NicT sa dea, Amin!
Spus de Catrina Blind Ian, fermeatoare batrand din Hat. Mg
(Botosan1).
63
- VARIANTA -
(Numele) a purces Cu uratul cel mare,
,Si a mers, Cu baliga de cal,
Pe calea satuluT, 30 Cu scarnA de gAinT
Pan' casa vecinuluT, 5i cu crengi de spinT,
5 La mijloc de drum Cu pleura,
A intalnit Cu fainA muciglitA
5i-a simlit 5i cu funingene.
Pocitura 35 5i nicT ca cum m'ati lAsat,
Cu pocituroiul, Trupu mi 1-ati dumicat,
10 Rana Carnea mi-a morsocat,
Cu rAnoiul, Bung de nimic
Hurduzul M'a lAsat.
Cu hurduzoaia. 4o Tu nu plange,
La pArnant Nu te spAima,
15 L-a trantit Cu eii te-oiti vindeca.
5i pe fata ET ti-ail facut
L-a izbit Co mana,
Cu fapt, 45 EiliT desfac
Cu dat, Cu doua,
20 Cu aruncat, ET ti -au fAcut
Cu adus, Cu douI
Cu pus, Eti-tT desfac
Cu adApat , 50 Cu treT,
Cu urA, ET ti-au fAcut
25 Cu parA, Cu treT,
Cu cAscare, ail desfac
Cu strigare, Cu patru ;
www.dacoromanica.ro
DIN PSICOLOGIA. PoPoRANi 191
55 a ti -au Plcut Urat n'a fost;

Cu patru, 95 a datul lor,
Et 1-4T desfac Dat n'a fost;
Cu cinci; Ca aruncatul lor
ET ti -au fgcut Aruncat n'a fost;
6o Cu cinci, Ca pusul lor,
Dili desfac roo Pus n'a fost :
Cu §ase ; Ca adgpatul lor,
ET ti -au facut Ada:pat n'a fost;
Cu §ase, Ca legatul lor,
65 Eti ti desfac Legat n'a fost ;
Cu apte ; 105 Cg facarea
ET ti -au fgcut Si fgcutul lor
Cu apte, Facare
ail desfac ,Si fgcut n'airi fost ;
70 Cu opt ; Cg darea
ET ti -au fgcut I 10 Si aruncarea
Cu opt, Si cgscarea lor,
Eil-tT desfac Dare,
Cu noug ; Aruncare
75 ET ti -au fgcut Si cgscare n'au fost.
Cu noua, 115 'Ice -am descantat,
EiliT desfac Te-aT insangtopt,
Cu manurile Ti-am desfacut,
MaiceT Domnulul Frumoasa to -aT fgcut.
8o Amandoug. (Face semnul cruceT de 3 orT)
Tu te-T face Sgngtoasg,
,Si to -T face 120 Frumoasg,
Sgnatoasg, Rumgng
Frumoasg, Voioasg
85 Ca cucoanele, AT fost,
Ca boeranesele, E§tT,
Ca duducele. 125 Sg fiT ;
Iar du§manii Sa fiT,
Si dumancele, E§ti,
90 S'or rninuna AT fost.
Ca faptul lor Amin 1
Fapt n'a fost ; 13o Maica DomnuluT
Ca uratul lor, Amin 1
Spits in 1887 de Maria lui Gheorghe Rotarig din corn. Dolhasca,
judejul Suceava.
MIIIAIL CANIANU.
www.dacoromanica.ro
POEZIA POPORANA LA ROMANI
Cel mai genial poet al unei natiunf, este poporul insu§i. Ori-cat
de innalte ar fi conceptiunele until poet, on -cat de yarn §i sublime ar
fi figurele, prin cart i§1 senzibilizeaza gandirile sale, el tot nu poate sa
intreaca prin frumusete §i farmec cantecul isvorit din geniul popo-
rului. Glasurile popoarelor, cum nume§te Herder cantecele poporane,
sunt mai puternice §i mai armonioase, mai simple §i mai naturale de
cat vocele izolate ale poetilor literati. Ca dovada despre aceasta, este
faptul a numal atunc!, cand poporul are deja o poezie a sa. proprie,
o poezie a multimei, numal atunci pot sa se iveasca poeti, recuno-
scup' in deob§te, ca poet! ai dasel culte, ai societatei rafinate. Poetul
ca individ nu face alt-ceva de cat i§i insu§e§te cea ce poetul ca popor
a exprimat in gandirile sale, in ore do veselie ca §i in ceasuri de in-
tristare. Poezia numita cults este numai o excrescenta a celeI popo-
rane, a glasului naiv §i nevimivat al natiunei. Temeiul §i nutrimentul
el trebue cautat in inspiratiunele fecundei muze a poporului; §i numai
cand un poet a §tiut sa imbrace versurile sale intr'o haina popo-
rana, numai atund a putut sa produca o poezie trainica, o poezie
organics.
Nimic nu poate fi mal interesant dar in acela§i timp mai ane-
voios de cat a studia vieata §i caracterul unel natiuni in cuprinsul
cantecelor sale ; caci In ele vedem chipul cum a simtit, cum a gandit
cum s'a exprimat §i cum a vietuit in secolele de mai innainte, ele ne
arata toate pornirele, toate razele geniulu! sari. Sufletul poporului,
dupa cum prea bine a observat la Romani, Alexandri, este un izvor
nesecat de frumoasa poezie. De-1 munce§te dorul, el cants; de-1 cuprinde
veselia, el canta ; de-1 pune in uimire vre-o fapta mareata, o fapta
eroica, el da glas simtimintelor sale prin cantece melodioase.
Nu toate popoarele sunt inzestrate de-o-potriva cu geniul artistic
§i poetic. Conditiunele de vieata sunt acelea, car! in cele mai multe
www.dacoromanica.ro
POEZIA POPORANA LA ROMANI 193
cazuri determina aptitudinele spirituals ale unel natiuni. A§ezati cu

locuintele inteo patrie ingusta, cad sistemul de centralizatiune al tu-
turor fortelor morale si intelectuale, in capitala tyre!, in Roma, la nici
un popor nu a fost si nu este a§a de pronuntat gata in tot-d'a-una
pentru atac si aparare, Romanif duceat o viata mai mult razboinica
si zbuciumata, de cat pacinica, si liniOita. Roma, cetatea eterna, era
un 'agar, in care din buna, vreme se crea, o ast-fel de organizatiune
politics §i military, in cat ideia de stat absorbi on -ce vointa indivi-
duala, nimici ori-ce libertate spirituals, or! -ce spontaneitate, care este
stimulul eel mai puternic al activitatei literare.
Tu regere imperio populos, Romane, memento :
Hae tibi erunt artes 1).
Nu numal atat, dar chiar §i religiunea fu inlantuita si reglemen-

tata , fu puss exclusiv in serviciul statuluT. IdeT religioase inalte,
chipurl artistice religioase superioare, nu vom gasi ca la alts popoare
ale lumel antice §i in special ca la Elini.
Din toate acestea urmeaza, ca, creatiuni originals sublime, Roma
nu a putut produce §i insemnatatea literary a ei sty mai mult in
vulgarizarea §i raspandirea ideilor, rasarite din spiritul grecesc. Lite-
ratura romana formeaza puntea, pe care a trecut elenizmul cu ideile
sale in lumea noastra moderns.
Dar data Romani! nu au produs o literature §i in special o poezie
artistica, originala §i aceasta mai ales din cauza limbei for aspre
§i nemladioase at produs o poezie poporana, religioasa §i profana,
proprie locuitorilor din Latiu.
D-1 Hasdet afirma, cs doina romaneasca nu poate fi de origine
romana, de oare-ce poporul Roman, afar% de cantecele militare, nu
avea nicT o alta poezie a sa poporana. Urmeaza de aci, ca fondul poe-
ziei poporane romane§ti trebue ss fie dacic sari thracic sat getic, ca
la Francezi eel celtic. Rosier sustine ca, este dacic, iar Theopompus
din sec. IV a. Chr. ne spune : Mat IttOTieag Vxorreg xott xtaTteiovreg
was Z7rotnensteiag notoTvrat 2). Cantemir, in Descriptio Moldaviae, zice ca
Doina ar fi fost zeul razboiului la Dad.
Vom cauta sa dovedim, cy Romanii au avut o poezie poporanb,
dest,ul de dezvoltata §i cs aceasta poezie alcatue0e fondul cantecelor
2) Tu, Romane, adu-ti aminte, ca prin comanda al s5, carmue§ti neamurile:

acestea i T vor fi artele tale. Virgilii, Aen. VI, 851.
2) Athenaeus (din Theopomp) XIV 627 cf., Tocilescu, .Dacia inainte de Ro-
mani, p. 278. Despre muzica Thracilor, vezi Taciti, Ann. IV, 47.
98,077.Rev. JO. 1st., Arch. fi Fil. 13
www.dacoromanica.ro
194 GEORGE POPA
noastre poporane romane0f. Ea a alimentat necontenit poezia imitate

dupa Greci qi a mers alaturf pans In ultimele vremurI a le marelul
imperil.
Poezia poporana romans consta parte din cantece religioase uzi-
tate la cult, ca himnurl, rugaciunf, litanil, parte din cantece, cart apartin
cerculul de poezif profane, adesea cu un caracter satiric qi mu§cator,
cum le aflam la toate popoarele lumeT vechf qi dupa cum le gasim
qi la nor, alaturl cu cantecele religioase. Din nenorocire nu avem o
colectiune de poezil poporane romane. Interesul pentru literatura po-
porana, dispretuita, batjocorita qi In evul mediu anatemizatA, nu s'a
cunoscut de cat abia pe la inceputul secoluldi nostru, in urma miq-
carei romanticizmulul din Germania §i Franta. Dar ca a existat o
*ast-fel de poezie la Roma antics, ne dal dovezl neindoioase urmele
ramase, de qi timpul putine ne-a pastrat, §i pe care le putem culege
pe ici-colea din poetiT, cart In scrierile for reflecteaza mar mult spiritul
poporan, din prozatori qi din inscriptiunt
In lucrarea de fair, vom cauta dar sa studiem cantecele inspi-
rate de muza poporului roman qi fiind-ca suntem de convinctiunea, ca
literatura poporana roman, qi In special poezia in cazul de NO
numaI Intru atata poate avea pentru nol folos, intru cat ne d, pri-
lejul sa lamurim originea §i sensul cantecelor noastre, ne vom sili sa
aratam, cat mar mult, raportul de paternitate qi filiatiune intre poezia
cantata §i recitata pe malurile Tibrulul qi cea a poporuluf nostru. In
acelaql timp, acolo unde ne lipsesc elementele suficiente pentru cunoa-
qterea cantecelor poporane romane, vom cerca, pe tale inductive, Intru
cat ne va fi posibil, sa le reconstituim dupa urmele ramase la poporul
roman. Vom trata succesiv principalele genurf poetice, incepand cu
poezia lirica, epics qi terminand cu cea dramatics.
I
Cea mar veche forma de poezie poporana trebue considerate aceia,
In care canteen' este combinat cu dansul. Aceasta imbinare, se vede
mat ales in cantecele religioase ale preotilor Bali qi ale colegiuluf Ar-
valilor. Cantecele Salilor, Carmina Saliaria, pot fi socotite ca cel d'in-
tail inceput de poezie lirica, intocmal ca qi himnurile grece$1, prima
manifestare a literatureT poporane. Originea for se reduce la originea
instituirel acestel corporatiunf preoteqt1 de catre Numa Pompiliu. Iata
ce ne spune Festus In cartea sa De Significatu verborum :
Mamuri Veturi nomen frequenter in cantibus Romani frequenta-

bant hac de causa : Numa Pompilio regnante, e coelo cecidisse fertur
www.dacoromanica.ro
POEZIA POPORANX LA ROMANI 195
ancile, id est scutum breve, quod ideo sic est appellatum, quia ex
utroque latere erat recisurn , ut summum infimumque ejus latius
medio pateret ; unaque edita vox omnium potentissimam fore civita-
tern, quamdiu id in ea mansisset. Itaque facta sunt ejusdem generis
plura, quibus id misceretur, ne internosci coeleste posset. Probatum
opus est maxime Mamuri Veturi, qui praemii loco petiit, ut suum
nomen inter Carmina Salii canerentu 1).
Tot-d'o-data Numa Pompiliti Infiinta un colegifi de doi-spre-zece

preoti, earl aveat sa pastreze aceste anciliI i sa sarbatoreasca ziva
anuluT not. Analog cu procesiunele noastre la hotar cu praporul i
crucea, cu prilejul carora preotil Imbracati in odajdii se roaga lu!
Dumnezeti sa pazeasca tarinele de grindina, seceta, potop, lacuste, etc.
eqiati si preotif solid in procesiunT cu cele doa-spre-zece scuturi sacre la
intaiu Martie, inceputul anulul not roman, prin toate stradele Rome!,
cu scopul de a Invoca pe zeii protector! a! Statulu!, intonand niqte
cantece, numite Salice, Romanorum prima verba poetica qi dansand
sprinten cu salturi (saliendo 2). Locul de capetenie In aceasta procesiune
11 ocupa cantecul, vorbele cadeati pe al doilea plan. Pare curios dansul
in aceasta serioasa procesiune a Salilor. Fara Indoiala, dansul din
cantecele preotilor no cre§tini, buna -oars cu ocazjunea cununiei, nu
trebue socotit alt-fel de cat ca o motenire de la Roman!. Cand preo-
tul inconjoarA, de trel or!, impreuna cu eel do! miri §i cu nuniI masa,
pe earl s'a citit rugaciunele pentru cununie, de sigur nu face alt-ceva
de cat simuleaza jocul imbinat cu cantecut, dupa cum faceat §i locui-
torii vechiulu! Latiti.
Cuprinsul cantecelor salice conzista In imploratiunl catre zeul
Mars gravidus, zeti al nature! i catre Lanus, inceputul anulul not.
Nu arare-or! Insa se invocat prin aceste cantece i alt! zei ca Minerva,
Quirinus, Jupiter, Iuno, etc. i probabil, dupa cum presupune Munk 3),
1) Festus, p. 226: Romani' repetaii adesea in cantecele for numele lug

Veturiii Mamuriti din urmatoarea cauza : In timpul domniel lul Numa Pompiliu,
se zice, ca a cazut din cer o ancila, mile& un scut scurt, care s'a numit ast-fel
(ancile) fiind-ca era taiat de ambele laturt, in cat partile de sus si de jos erau
ma' late de cat mijlocul; tot-d'o-data (in momentul cand cazu) se auzi un glas,
di, Roma va fi eel mat puternic stat, cat timp va 'Astra acel scut sacru. Se fa-
cur& dar mal multe de acela0 fel, cu cart se amesteca, eel cazut din cer, pentru
ca sa, fie imposibil de a-I recunoaste. Cea ma' buna lucrare a Post a lul Mamuriu
Veturiii, care ceru ca recompensa, O. fie numele sail pomenit de Sall in canto-
cele for ". Cf. $i Ovidii, Fast. III, 283.
2) T. Livii, Historia, I, 20, 4: cum tripudiis sollemnique saltatu; Horatii,
Oci. IV,1, 28 : Pede candido in morem Salium ter quatient humum. De aci le-a
venit si numele de Sall.
8) Munk, Geschichte der romischen Literatur, I, p. 25.
www.dacoromanica.ro
196 GEORGE POPA
in fie-care vers se pomenea un alt zeti, ceia-ce ar legitima numirele

de versus Ianii, Jovii, Iunonii, raportate de Festus 1). In epoca impe-
rial., ca un fel de apoteozare, aflam pomenit chiar numele lui Ger-
manicus, Drusus, Varus, Verus, Caracalla §i altir 2). De aci rezulta, ca
nu era eel putin in epocele mai tarzie ale Statului Roman o sin-
gura persoana pe care o implore', o celebrat i o sarbatoreaa. Numele
propril de zei i de oameni variail in aceste cantece religioase intocmai
ca la nor. In poeziile noastre poporane, dupe cum a dovedit-o cu des-
tule exemple d-1 G. Dem. Teodorescu, se poate schimba in tot-d'a-una,
dupa loc i timp, persoanele din cantec 9. Ast-fel buna-oara in colin-
dele noastre, tot un fel de cantece, ce at raport cu cultul religios,
gasim inlocuit numele lui Negru-Vocla cu cel al domnitorilor, in timpul
carora se cantat. Intr'un colind, cantat pe glasul al cincilea din psal-
tichie, citim :
Din curte, Dar nu 'mT -e legat,

Din curte, Ci 'ml-e priponit
La Domn Negru-Vodit Cu pripon d'argint, etc.
Mi-e un cal legat.
Acest colind, in timpul lui Cuza-Voda, se canta :

Din curte,
Din curte,
La Domn Cuza-Voda
Mi-e un cal legat4).
Peste tot locul numele lur Radu-Negru e inlocuit cu al lui Cuza-

Voda.
Mara de cantecele salice, a caror cuno§tinta era rezervata numai
preotilor, mai erat un fel de cantece, pe cari le puteatil repeta fie-care
cetacean. Acestea se numeat axamenta (axare, a numi). Un singur
fragment ni s'a conservat din cantecele Salice, pe call nicr eel vechi
nu le pricepeal Transcriem aci singurul vers descifrabil :
Divum em pa cante, divum deo supplicate.
Divorum eum patrem canite, divorum deo supplicate 6).
1) Festus, op. cit., p. 8.

2) Cf. Taciti, Ann. II, 83; IV, 9.
2) G. Dem. Teodorescu, Notiuni despre colindele roman.
) Idem, ibidem, p. 68.
6) Cume tonas, Leucetie praltet tremonti.
Cum tonas, Luceti, praetremunt te. of. Havet, De Saturnio Latinorum versu,
pag. 410.
www.dacoromanica.ro
Asupra cantecelor Salice a facut un erudit comentar L. Aelius

Stilo, care dupa, marturisirea lul Varro 1) nu a putut aduce prea multa
lumina, de oarece insu§l Horatit nu le pricepea, batandull joc de
contimporaniT sal, carf pretindeat ca le Inteleg,
Jam Saliare Numae carmen, qui laudat, et illud,

Quod mecum ignorat, solus vult sciro videri 2),
iar Quintilian se indoe§te, data chiar §i preotii II pricepeau : vix sacer-

dotibus suis satis intellecta : sed illa mutari vetat religio et consecratis
utendum est 3). Poezia dar a fost, de sigur, putin gustata de popor,
de §i institutiunea Salilor se bucura de o mare vaza chiar §i sub
imparatl.
Tot a§a de vechiil este svi himnul religios al frapor Arvali, des-
coperit, la anul 1778, in Roma, pe o tabla de marmora din timpul
imparatului Heliogabal, 218 d. Chr. Originea asociatiunef fratilor Ar-
vali se datore§te mamel adoptive a lui Romul, Atta Laurentia. Cere-
monia cultulul era incredintata la un numar de doT-spre-zece preotT,
earl aveail sa iasa la camp (area), primavara in luna lui Maia, pentru
ca sa se roage pentru prosperarea samanaturelor §i a fructelor. Cu
aceasta ocaziune preotii, pentru ca Dea dia, zeita abondentel paman-
turilor, sa le dea o recolta cat se poate mai bunk purtail cu el* o
scroafa grasa, pe care apoi o jertfeau cu mare pompa. Sacrificiul por-
cului it aflam §i In Saturnale, sarbatorl ce se serbail de la 23-25
Decemvrie, iar Martial, intr'o epigrama a sa intitulata Porcus, ne spune :
Iste tibi faciet bona Saturnalia porcus

Inter spumantes ilice pastus apros 4).
Cu greu numal s'ar putea tagadui, ca obicelul colindarel cu Va-

silca 5), la Craciun, de catra Tiganif nostri, nu s'ar reduce la colindarea
cu scroafa cu ocaziunea procesiuneT Fratilor Arvali. Intocmal ca §i
preotii Sall, corporatiunea, Arvalilor recita dansand ni§te versurl, ni§te
formule de rugaciunI, earl ne del o dovada despre religiunea natura-
1) Varronis, De ling. lat. VII, 2.

2) Cal care laud& canteen' Salle a lul Numa, si yeast° a parea a singur
pricepe, aceia ce nu intelege ca si mine,... Horat. Epist. II, 1, 86.
8) Quintiliani, Inst. arat. liber I, 6, 40.
4) Acest pore nutrit cu ghinda intro spumAtoril mistretT, to va face s& pa-
tron' bine Saturnalile, Martialis, Epigr. XIV, 70.
5) Cf. Colectiunea Poeziilor poporane ronicine, de G. Dem. Teodorescu.
www.dacoromanica.ro
198 GEORGE POPA
listica a Romanilor §i carT at o mare asemanare cu invocatiunile ce

le recomanda Caton in De re rustica a se adresa zeulul Martie §i luT
Jupiter Dapalis :
Mars pater to precor quaesoque uti sies volens propitius

Mihi, domo, familiaeque nostrae 1),
Jupiter Dapalis quod tibi fieri oportet in domo
Familia mea culignam vini dapi
Ejus rei ergo matte illace dape pollucenda esto 2).
Fiind-ca limba, in care ni s'a pastrat cantecul fratilor Arvall, se

deosibe§te In cat-va de limba de mal tarzit, pang, asta-zi nu s'a putut
da o interpretatiune definitive, acestor versurl.
Cantecul este compus din cincI propozitiuni deosebite, fie-care re-
petata de trey orl §i urmat de un cuvant exclamativ, care, repetat de
chid ori, pare a fi un refren.
Iata textul interpretat de Mommsen 3) :
Enos, Lases, juvate!

Neve lue rue, Marmar, sins incurrere in pleores!
Satur fu, fere Mars! limen Bali! sta I berber 1
Semunis alternei advocapit conctos I
Enos, Marmor, juvato !
Triumpel4)
Fara indoiala, a si alto corporatiuni preote§tf romane isi vor fi

avut cantecele §i litaniile lor. Din nenorocire timpul in cursul sat de
') Cato : De re rustica, § 161.

2) Cato, op. cit. § 132.
al Mommsen, Romische Geschichte, I p. 217.
4) Preotil adresandu-se catre zel cantafiz
Pe noT, o Lad, ajutatl-ne I
Nu lasa, o Mars, Mars, O. caz5, moartea §i ruina asupra mal rnaltora
De ajuns sail fie, o crudule Mars!
Adresandu-se unul catre altul :
Sal pe prag, opre§te-te, pa§e§te I
Adresandu-se care tots confratil:
Invocatl pe top semonil
Adresandu-se catre Marto,
Pe noT, o Mars, Mars, ajuta-ne!
Adresandu-se unul catre altul:
Sal (danseaza) I
www.dacoromanica.ro
zeciml de secole, asters orl si ce rama§ita, maT ales in urma introducereT

cre§tinizuluT, de ast-fel de cantece, carT, dupa cum am v6zut, ajun-
sera sa fie neintelese nu numal de poporul de rand, dar chiar §i de
clasa culta a societatei romane. Dar data aceste cantece i§I perdura cu
timpul, tocmai din cauza nepriceperel lor, popularitatea de odinioara,
nu e mal putin adev6rat, ch ele fura inlocuite cu altele, cart era pur-
tate din gura in gura, din generatiune in generatiune, intocmai ca si
cantecele noastre poporane cu caracter religios. In adevar, iata co ci-
te§te Carol Dufresne Ducange inteun manuscript vechia, gasit inteo
manastire a Apusulul l):
Gaudium et laetitia tot porcelli

sit in hac domo tot agni 2).
tot filii
Evident ca in aceste versurl, cantate de copiil Romanilor in ajunul

Calendelor lul Ianuarie, zArim origina urdrilor cu Plugurrul" §i Sor-
cova" in ajunul AnuluT not cre§tinesc.
Iata urarile prin care termina Plugurrul" nostru :
Sa aveti vacs cu lapte Cata iarba pe hotar,
*i la vara bucate ; Atatea vite in cosar;
Cate pietre la fantana Cate fire la matura
Atatea oale cu smantana; Atatia copil in patura;
Cati carbuni in cuptor Cate pae pe cash
Atatia gonitori in °boil Atatia galbeni pe masa.
Iota acum §i urarea cu Sorcova" :

Sorcova de trandafir
vesela tare ca peatra
sa 'nfloriti iute ca sageata
sa margariti tare ca fierul
ca, un mhr iute ca otelul.
ca un phr La anul
ca un fir gi la multi ani 3).
1) Cf. G. Dem. Teodorescu, Notiuni despre colindele roman, Bucuresti, 1879,

p. 23, si Poezii populare romane, Bucuresti, 1885, p. 138 si 118.
2) In asta cash, sa fie
Bucuril si veselie
Cat1 mititei
Atati purcel
i tot atatia miei. G. Dem. Teodorescu, op. cit. p. 23.
8) Ut annare perennareque commode liceat, Macrobii, Saturnal. I, 12 apud
G. Dem. Teodorescu, op. cit. p. 158.
www.dacoromanica.ro
200 GEORGE POPA
Dupa ce am vazut, in cele de pans aci, cantecele religioase ale

Romanilor, sa cercetam acum putinele ramasite de poezie poporana
romans, cu caracter semi-religios si superstitios.
Romani!, fiind unul dintre cele mar insemnate popoare agricole
ale lumeT vechi, preferind orf-carer alto ocupatiuni cultivarea pamdn-
tului, o profesiune atat de putin dependents de vointa individuals si
asa de atarnatoare de imprejurarile naturei externe, mar ales climato-
logice, erat cu totul cufundati in superstitiuni. Aproape totf scriitoriT
antic! se unesc cu nor spre a dovedi aceasta. Intre altii Horatiu ne
spune :
Fervet avaritia miseroque cupidine pectus ?

Sunt verba et votes, quibus hunt linire dolorem
Possis, et magnam morbi deponere partem.
Laudis amore turves : Bunt certa piacula, quae to
Ter pure lecto poterunt recreare libello 1).
Versurile de mar sus ale in! Horatiu se rapoarta la tamaduirea

boalelor sufletesti. Existau insa si o sumedenie de descantece si vraji,
car!, ca si ale poporului nostru, erati intrebuintate pentru vindecarea
suferintelor fizice si pentru inlaturarea nenorocirelor comune, ca ciuma,
grindina, focul etc. carmina quaedam existant contra grandines con-
traque morborum genera contraque ambusta, etc. 2)".
Se stie buns -oars ca la no! tarancele se duc primavara la Sam-
zenie (24 Iunie) la hotar, ca sa-si marite canepa". Tot ast-fel se vra-
jeste grindina, ca sa nu caza, peste ogoare si peste vii. Tu acum,
zice o vraje in proza albule nor de grindina, astampara-te si lini-
steste-te si inceteaza si fa-te ca pulberea in arie. Du-te in munti pustil
si in arbor! neroditori si in btilarie salbatica,... 8)".
De la Romani ni s'ail pastrat urmatoarele descantece si vraji :
1) Horatii, Epist. 1, 1, 33:

Fierbe inima to de sgd,rcenie si de pofte mizerabile ?
Se gasesc vorbe §i cantece (vrajl) cart Ball aline aceasta. durere,
Si earl sa to scape in parte de boala.
Te chinueste ambitiunea dupa glorie ? Sunt leacurl
Carl to vor putea mantui citind cu atentie de trot on intro carticica.
2) Sunt unele vrajl in contra grindinel, in contra a tot felul de boale, in
contra paraliziel, etc. Plinii, .Nat. hist. XXVIII. 29.
3) Revista pentru Istorie, Archeologie qi Filologie, an. II, vol. I, fast. II.
www.dacoromanica.ro
POEZIA POPORANA. LA ROMANI 201
De pociturci (reumatism), Varron ne invata s t descantam :

Ego tui memini, medere mois pedibus :
Terra pestem teneto, salus hic maneto.
Hoc ter noviens cantare jubet, terram tangere, jejunum despuere M.
Mal la vale vom vorbi despre metrica cantecelor populare. Aci

atragem atentiunea asupra rimer versulul al doilea :
Terra pestem teneto,
Salus hic maneto 2).
Scrdntitura se descants cu recitative ca urmatoarele :

sat sat
Motas danata Haut, haut, haut Haut, haut, haul
Daries Ista Istagis
Dardaries Pista Tursis
Astararies Sista Ardannabon
Damiabo Damaustra 3).
Damaustra
Eneiclopedistul roman Pliniu, vorbind despre vindecarea bubelor

0 a umflaturilor cu ajutorul planter rozeta (reseda), ne spune, ca acel
ce intrebuinteaza aceasta plants, adauga urmatorul descantec :
Reseda morbis reseda,
Scisne, scisne, quis hic pullos egerit ?
Radices nec caput, nec pedes habeant 4).
') Varronis, De re rus'ica I, 2, 27 :

Mi-aduc aminte de tine, vindec&-m1 picioarele:
Pestilenta sa o coprindA pamantul, sAnatatea sa raman6. aci (in picioarele male).
Acest descantec sa se repeteze de trey or! noun, BA se atingPi, pamantul
scuipand pe nemancate (ajunat).
In descantecele noastre poporane, G. Dem. Teodorescu op. cit. p. 387:
Pocitura e*1 din spate, nu cants,
de sub spate, unde oamenil
din man! nu umblA,
gi din picioare, unde vitele
din talpile nu rage,
picioarelor; acolo sa to pTerzT,
du-te gi to prapadegte, mal mult sa nu to aratl, etc.
unde cocogI negri
2) Cf. Virgilii, Ed. VIII, 80:
Limus ut hic durescit, et haec ut cera liquescit.
8) M. Catonis, De re rustica, 160
4) Ptinii, Nat. Hist. XXVII, 106, ed. Weis:
Rozeta fi rozeta (reseda=astamparata, astampara boalel..)
*tit tu, ¢tit tu, tine gi-a nascut aci puil?
Radacinele sa n'aitd nici cap nicl picioare.
Acest descantec sA, se repete de trel or! gi tot de atatea or! sA, se scuipe.
www.dacoromanica.ro
202 GEORGE POPA
Din aceste indicif rezulta invederat, a Romanif aveail o mull ime

de descantece pentru tamaduirea suferintelor lor. Dad, Insa ni s'att
pastrat putine urme despre aceste cantece i descantece, aceasta se
explica prin faptul, ca nu erat tinute demne de a fi transmise generatiu-
nelor urmatoare prin scriere. Poporul, care in ignoranta lui conserva
cu o tenacitate aproape inexplicabila toate obiceiurile §i traditiunele
veacurilor trecute, este In stare sa ne dea dovezi palpabile despre spi-
ritul care stapanea odinioara pe locuitorif vechiuluf ora§ de pe malu-
rile Tibrului, qi despre cel care stapane§te asta-zi pe cel de pe plaiurile
Carpatilor. N'avem de cat sa deschidem Colectiunea ccintecelor noastre
poporane de §i, cu toata perfectiunea el, necomplecta, §i ne vom con-
vinge despre temeiul afirmarilor noastre.
Dupa ce am vorbit in cele de pans aci despre poezia poporana

romans cu caracter mai mult liric, sa cautam acum a studia cante
cele, In earl elementul epic 0 obiectiv iese mai mult In relief.
Alaturi cu poezia religioasa §i superstitioasa traia cdntecul na-
tional §i patriotic. Pe langa zei §i spirite role erail cantati §i eroii pa-
triei. Ca toate popoarele au avut §i Romanii traditiuni istorice §i a
trebuit prin urmare sa existe §i In Roma §i tinutul din jur, cantece
eroice, fara ca insa, cu toate acestea, sa ni so fi pastrat dovezi mai
de aproape despre ele. In adevar, istoria cea mai veche, dupa cum o
vedem In istoricif Romani, ne este pastrata dupa traditiune. Inte-
meiarea Rome!, victoria asupra cetatii Alba Longa, izgonirea regilor,
cearta Intro patricieni §i plebei, victoria asupra Galilor, sunt atatea
Insemnate evenimente, earl' trebuiat sa impresioneze adanc inima §i
spiritul poporului §i sa lase urme ne§terse In mintea lul. Ca expunerea
istoriei romane pans In al cincelea veac a avut un caracter epic, nu
so poate tagadui §i presumptiunea, a istoria mai veche se baseaza pe
poezia epics, nu este cu totul neIntemeiata. Un epos eroic national
Insa, proprit Romanilor, in sensul celui homeric, din care s'ar fi format
expunerea istoriei vechi romane, cum presupune Niebuhr 1), in or! -ce
caz n'a existat. Pentru aceasta be lipseat elementele §i conditiunele
trebuincioase qi inainte de toate Romanii erati prea serioA prea prac-
tic! pentru asemenea creatiunf ideale 2).
1) Niebuhr, Riimische Geschichte, I.

2) Cf. Munk, op. cit., p. 28.
www.dacoromanica.ro
Nu vom intra in amanuntele acestei ipoteze, devenita celebra

mal ales din cauza autorulul ef, vom discuta ins totu§T parerile celor
anticT in aceasta privinta.
Gramaticul Nonius Marcellus ne-a pastrat de la Varron un pretios
citat referitor la cantecele poporane : in conviviis pueri modesti ut can-
tarent carmina antiqua, in quibus laudes erant maiorum, et assa voce
et cum tibicine 1). De aceimi natura sunt qi cantecele, pe carT le porno-
ne§te Ciceron in Brutus dupa Origines a lui Caton : utinam exsta-
rent illa carmina quae multis saeclis ante suam aetatem in epulis esse
cantitata a singulis convivis 2)... §i, gravissimus auctor in originibus dixit
Cato, morem apud majores hunt epularum fuisse, ut deinceps qui ac-
cubarent, canerent ad tibiam clarorum virorum laudes atque virtutes 3).
Nu putem qti nick intinderea nici caracterul acestor cantece de
mask. In ori-ce caz nu ne putem a§tepta la nite rapsodil in felul
celor grece§ti. E sigur Insa, a cantecele mensalia din timpul luf Horatill
er' niqte imitari maT mult sau mai putin servile ale modelelor gre-
ceqtf. Iata ce ne spune poetul de la Venusia :
Nosque et profestis lucibus et sacris, Virtute functos, more /mown, duces,

Inter jocosi munera Liberi, Lydia remixto carmine tibiis
Cum prole matronisque nostris Trojamque et Anchisen et almae
Rite deos prius apprecati, Progeniem Veneris eanemus 4).
De aci conchide Niebuhr, ca ar fi existat in timpurile anterioare

influenteT greceqtT mai multe epopeT romane, cars Ins s'ati perdut qi
ati fost inlocuite cu epopea cult% de mai tarziu. Balade qi legende
istorice vor fi avut, de sigur, RomaniT, dar epopel intinse Para indoiala
nu, cgcf nu ne-a ramas nicl o urma despre ele qi data tacerea grama-
ticilor de mai tarzit, earl pomenesc, cu toate acestea, despre cantecele
religioase, nu pot proba imposibilitatea acestor epopel nationale, carac-
I) Nonius, la assa voce: Copiil bine crescuti obicinuiad sa canto la ospete cu

sad fart acompaniement de flaut cantece vechl traditionale, cart avead de cuprins
lauda strabunilor.
2) Ciceronis, _Brutus, 75: 0 de ar mai exista acele cantece earl, cu mai multe
veacurI inainte de varsta sa, se cantaii la ospete de catra singuraticil comeseni.
3) Idem, Tusculan. 1, 2 $i IV, 2. Celebrul Caton ne-a povestit in Originele
sale, ca stramosil nostri avean obiceid la ospete, ca dupa ce se asezau la masa
sä canto cu flauta laudele si virtutile barbatilor ilustri. Cf. si Dionis. Halic. Antiq.
VIII, 17, Valor. Max., II 1, 10.
4) *i nol, in zilele de s&batoare si de lucru in mijlocul darurilor veselulul
Radius cu copiil $i nevestele noastre invocand, dupa obiceid, mai intaiii pe zei,
vom canta, dap& cum faceatl stramosil nostri, inteun cantec insotit de flauta
Lidiana, pe razboinicii, earl s'ad luptat pentru virtute, vom canta Pergamul, pe
Anchise si pe fiul dalbel Vonore. Od. IV, 13, 25.
www.dacoromanica.ro
204 GEORGE POPA
terul roman, putina flexibilitate si mladiere a Umbel', apoi versul

saturnin, despre care vom da cate-va notiuni mar tarzit, si pe care
Horatit it nume§te oribil, horridus ille numerus Saturnius, §i in fine
repulziunea §1 dispretul Romanulul pentru artele ware cel putin
pentru timpul vechib, poeticae artis honos non erat 1), suet atatea
dovezT, cad ne fac sa respingem ipoteza marelul istoric german 2).
Dace dar o epopee nationala si patriotic nu a existat in gura popo-
ruluT roman, nu e mar putin adevarat, ca pasagiile citate mar sus din
scriitoriT latinT ne daA rnarturil incontestabile despre existenta canto-
celor epice nescrise. Ele pot fi grupate in trel marl clase, in cantece
de masa, mensalia, in cantece in onoarea celor morti, neniae si car-
mina sepulcraria et votiva §i In fine in cantece profetice, vaticinia.
Nu ni s'a pastrat nici cel mar mic fragment din cantecele de
mesa, de aceia nicT nu putem vorbi nimic despre ele.
De mare insemnatate pentru viata private a poporulul roman all
trebuit sa fie neniile, adeca acel fel de cantece jeluitoare, ce se auzeail
cu ocaziunea inmormantarei mar ales a barbatilor ilu§tri. Bocetele ,
zmulse din gura §i inima rudeniilor si amicilor la rapirea unul mem-
bru stump familieT sat statuluT, eratil mar tot-d'a-una insotite de flaut,
instrumentul muzical cel mar iubit de poporul roman 3). Ca §i la nor
Romanii, tot ast-fel si la Romani, se boceail numal femeile. In general
se platea o femee numita praefica, pentru ca inaintea cases mortulul
sa dea semn jeluitorilor k;i sa intoneze cantecul de jale. Tot publicul
incepea sa planga 4). -In aceste cantece, intocmaf ca si in bocetele fe-
meilor noastre la asemenl ocaziuni, se landau meritele §i calitatile
celul mort de mortuis nihil nisi bene. Ins flind-ca neniile romane
nu aveat aceia§Y libertate de expresiune a sentimentulul fapt care
vorbe§te contra ipotezel lul Niebuhr, de oare-ce erat reduse la ni§te
simple formule, de la cart nu se puteat abate, cazura in disuetudine,
ap a in timpul de mai apoi al republicel, nenia insemna vorba, goala,
§i fare sens 5). Poetul Horatio ne spune :
5) Caton la Gellius, Noct. Attic. XI, 2: Este o necinste a se ocupa cineva

cu poezia §i dad. cine-va totu0 cauta sa, o cultive san dad, is parte la oaspete,
se numqte vagabond (graesator), om de nimic, flecar.
2) Cf. §i Fr. Caussade, Litterature latine, p. 26; E. Nageotte, Hist. de la lit.
lat., p. 38.
2) Nenia est carmen quod in funere laudandi gratia cantatur ad tibiam,
adeca, nenia este un cantec ce se cant& cu flauta la inmormantari, cu stop de
a se educe elogil. Festus, op. cit., 191.
') Praefica, dicta, ut Aurelius scribit, mulier, ad luctum quae conduceretur,
quae ante domum mortui laudes ejus caneret. Varronis, Lingua latina 7, 70. cf.
§i Festus p. 223.
5) Nenia ineptum et inconditum carmen, Nonius, op. cit. 145 ; cf. §i Phaedri,
Fabulae, III, prol. 10: viles nenias,
www.dacoromanica.ro
Absint inani funere neniae

Luctusque turpes, et querimoniae ;
Compesce clamorem, ac sepulcri
Mitte supervacuos honoree 1).
Cuvantul de Nenia deriva de la zeita Nenia, care prezida aceste

bocete si care avea un templu aproape de poarta Viminala. Ea era
invocata indata ce bolnavul intra in agonie.
Preficele chemat pe nume mortul de 3-4 oil si apof strigand :
conclamatum est, s' a stans, incepeat sa se boceasca , smulgandu-sl
parul din cap :
In funere praeficae
Multo et capillos scindunt et clamant magis.
iar dupa ce preotul stropea cu apa pe totI de trei oil, ziceat illicet",
adeca ire licet" 2).
Ar fi important sa se stie, dad. fondul bocetelor noastre este
acelasi ca si al neniilor romane.
Admitand si nimic nu ne impiedica la aceasta a In antici-
tate ca si asta-zi, se- considera urgisit de Dumnezet cel ce nu avea
bocitori" si tinand seams de imprejurarea ca la noT, data mamele, so-
tiile, sat rudeniile nu cunosc arta de a se boci, atunci naimesc femeI
straine din sat, cart isI fac o meserie din aceasta, si carI poarta adeva-
ratul nume de bocitoare sat plangatoare" si in fine, netrecand din ve-
dere nici imprejurarea raportata de Bojinca, ca refrenul bocetelor noa-
stre ar fi neno, neno, neno, nimic nu ne opreste sa credem, ca si
preficele Romanilor intocmat ca bocitoarele noastre ziceat :
Cant a lumel rea via

Ce se rupe ca o AA 2).
Neniile at trecut la Italieni ca lamenti sat voceri, de unde pro-

babil deriva romanescul bocet 4).
In stransa legatura cu neniile, avand aceiasl versificatiune
1) La fnmormantare 0, nu fie nici cantece funebre (nenil), nici negrul don,

nici plansete. Retinetl bocetul §i lass la o parte onorurile zadarnice ale until
mormant. Od. II, 17, 21.
2) S. F. Marian, Inmormantarea la Romani; Th. Burada, Inmormantarea la
_Romani.
8) Bojinca, Anticele _Romantic?, II, p. 214.
8) Cf. Putnoki in ,Ungaria".
www.dacoromanica.ro
206 GEORGE POPA
metrul saturnin stati §i inscrip iunile sepulcrale 0 votive ale barba-

tilor iluqtri.
Cele mai insemnate, prin forma §i continutul for poetic, sunt
inscrippunele Scipionilor, descoperite in anif 1614 qi 1780 la Roma. Ele,
dupa presupunerea lul Niebuhr, sunt nenif sau eel putin inceputuri de
nenif, cantate cu ocaziunea inmormantarei acestor vestiti generali §i
barbati de scat.
Vom tianscrie aci aceste importante monumente, fiind-a pe longs
stilul for poetic mar putem vedea in ele i graiul poporuluT din secolul
al cincelea de la intemeerea Romei :
I. Cornelius Lucius Scipio Barbatus,

Gnaivod patre prognatus, fortis vir sapiensque.
Quoius forma virtutei parisuma fait,
Consol, censor, aidilis quei fuit apud vos,
Taurasia, Cisauna Samnio cepit,
Subigit omne Loucanam, opsidesque abdoucit.
II. Hone oino ploirume consentiont R[omai]
Duonoro optumo fuise viro [viroro]
Luciom Scipione. Filios Barbati,
Consol, censor, aidilis hic fuet a[pud vos]
Hec cepit Corsica Aleriaque urbe [pugnandod]
Dedet Tempestatebus aide mereto[d votam].
III. Quei apice insigne Dialis flaminis gesistei,
Mors perfecit tua, ut essent omnia brevia :
Honos, fama, virtusque, gloria atque ingenium,
Quibus sei in longs licuiset tibe utier vita,
Facile facteis superases gloriam maiorum.
Qua re lubens to in gremiu, Scipio, recipit
Terra, Publi, prognatum Publio, Corneli.
IV. L. Cornelius Cn. F. Cn. N. Scipio.
Magna, sapientia multasque virtutes
Aetate quom parva posidet hoc saxsum.
Quoiei vita defecit, non honos, honore,
Is hic situs, quei nunquam victus est virtutei.
Annos gnatus XX is tereis (?) mandatus.
Ne quairatis honors, quei minus sit mandatus.
V. Cn. Cornelius Cn. F. Scipio Hispanus Pr. Aid. Cur.
Q. Tr. mil II xvir sl. judic, xvir sac. fac.
Virtutes generis mieis moribus accumulavi,
Progenie mi genui, facta patris petiei,
Maiorum optenui laudem, ut sibei me esse creatum
Laetentur, stirpem nobilitavit honor.
VI. Corneli L. F. P. N. Scipio. quaist tr. mil annos gnatus
XXXIII mortuus pater regem Antioco subegit. 1)
1) I. Cornelia Luciu Scipione BarbAtu

Odrasla tatalui sau Cnaeiti, viteaz gi intelept,
www.dacoromanica.ro
POEZIA:POPORANA LA ROMANI 207
Pe 15.ngt, inscriptiunile Scipionilor am mai putea enumera intre

inscriptiunile sepulcrare §i urmAtoarele :
Hoc est factum monumentum Maarco Caicilio.

Hospes, gratum est, quom apud meas restitistei seedes
Bene rem geras et valeas, dormias sine qura 1).
Tot ast-fel :
Fuit Atistia uxor mihei ; femina opituma veixsit ;

Quojus corporis reliquiae quod superant sunt in hoc panario.
Sat :
Fuit uxor mi; femina optuma veixsit ;
Quojus reliquiae quot superant sunt in hoc [sepulcro].
Iatn. §i exemple de carmina votiva. T. Liviu ne a pAstrat urmA-

toarele versuri :
Jovis pater atque divi omnes hoc dederunt

Ut[i] Titus Quinctius dictator ...
De-opotriv& egal cu el in virtute,

A fost la vol consul, censor §i edil,
A cucerit in Samniti, Taurasia 01 Cisena,
A subjugat intreaga Lucanie §i a lust obstatici.
II. CA acest unul a fost cel mai bun dintre
BArbatil Rome!, cot mai multi o cred,
Lucia Scipione, er, fiul lul Barbatu,
A fost la vol, consul, censor §i edil,
A cucerit Corsica §i cetatea Aleria,
i consacr& vanturilor dup& obiceia un templu.
III. Tu care at purtat inalta mitra a fiaminului Dialis (Jupiter),
Moartea e vinovath, c& a Mout s& fie de o scud& durata:
Onoarea, renumele of virtutea, gloria §i geniul,
Dad, o viata mai lung& ti-ar fi ingaduit folosinta lor,
U§or al fi intrecut gloria faptelor strabune,
De aceia bucuros to prime§te pe tine in sanul sad
Pamantul, o to Public Cornelia Scipione, fill al lot Public.
IV. L. Cornelia Scipione, fiul lul Cneiu, nepotul lui Cneiu.
Multa intelepciune oi multe virtutl
Acoper& aceast& piatra, cu toata, varsta cea mica.
Acela caruia ii lipsi viata, iar nu onoarea,
Se odihne§te cu onoare aci, cad nici-o-dat& n'a fost invins in virtute.
Dat pamantulut de dou&-zeci de ani,
Nu intrebati, de ce nu i s'a dat functiunl inalte.
Inscriptiunile V Eli VI, in m&sur& elegiaca, sunt compuse probabil de
Enniu si prin urmare nepoporane.
') C. I. L. I, 1006.
www.dacoromanica.ro
208 GEORGE POPA
Cel mai insemnat monument, ce ne-a pastrat un cantec votiv,

este aqa numita Dedicatio Sorana" :
Quod, re sua difeidens aspere afleicta,

Parens timens heic vovit, voto hoc solute,
Decuma facta poloucta leibereis lubentes
Donu danunt Here lei maxsume mereto.
Semol to orant, se voti crebro condemnes Q.
In fine, pentru a termina cu poezia poporana cu caracter epic, sa

cercetam de qi numal pe scurt cdntecele profetice 0 divinatoril.
In anticitate, mai mult de cat in zilele noastre, jucati un mare rol
sentintele oraculelor §i profetiile (vaticinia). Cel crantaia ante° dupa
traditiunea romans, zice Mommsen, era acela pe care-1 cantat frunzele,
ele de ele, in singuratatea verde a padurilor. Suspinul qi jocul prin
ierburi al geniuluf favorabil" (faunas de la favere), era repetat de acela
caruia II era dat sa.-1 inteleaga, de omul intelept (vates) qi de canta-
reata (casmena, carmenta), in vorbe insotite de flaut, sail in o limbs
ritmica (casmen mai tarzia carmen de la canere); i numele mai multor
interpret! de aceqtia inspirati, mai ales al unui vechiil profet qi can-
taret, Marcia, as trait mult timp in aducerea aminte a posteritatie 2).
In adevar, Pdunasii Codrilor qi vates emu eel d'antaiii poet!
aT Romanilor. Nu numai toti autoril antic! conglasuesc cu noT in aceasta
privinta, dar insuqi numele de poet qi poezie sunt vorbe greceqti. Ver-
sibus quos enim Fauni vatesque canebant 8).
Nu mai aducem citate din scriitorit Romani qi Greci asupra exi-
stentei acestor cantece inspirate de muza poporuluT. Constatam numai
impreuna cu Horatiu cantitatea for cea mare, annosa volumina vatum 4).
i pentru ca sa se vaza qi mai mult importanta acestor profetil, nu
avem de cat sa amintim, ca in urma until decret senatorial din anul
1) C. I. L., I, 1175. cf. Havet, .De Saturnio Latinoruni versu, p. 433:

Ceia-ce batranul, a aruT stare e sguduit& si temandu-se de nenorocire a pro-
mis, aceasta s'a implinit acum ; copiil ofera bucuros zeciuiala pentru sacrificil,
si daft darurl lul Hercule eel mult meritos, §i tot-d'o-data, to roagA pe tine adesea
s5.-1 ascultl.
2) Mommsen, Histoire Romaine, trad. Guerle, I, p. 276.

3) Ennius la Ciceronis, Brutus 19, 76 si 18, 71.
4) Horatii. Epist. II, 1, 26. Col mai vestiti profeti au fost Marcius si fratele
sou si Publicius. Ciceronis, De divin. I, 40; II 55; idyll, Hist. 25, 12, 2, Plinii,
Nat. Hist. 7, 33, etc.
www.dacoromanica.ro
POEZIA POPORANI. LA. ROMANI 209
250 a. Chr. se facu o colectiune de doua volume, din cart ni se men-

tioneaza de catre Livia, In limbo, modernizata urniatoarele doua :
Amnem, Trojugena, fuge Cannam, ne to alienigenae

Cogant manus in campo Diomedis conserere.
Sed neque credes tu mihi, donee compleris sanqui
Campum, milliaque multa occisa tua
'[Citu] deferet amnis in pontum magnum
Ex terra frugifera ; piscibus atque avibus
Ferisque quae incolunt terras, Es fuat esca
Caro tua; nam mihi ita Juppiter fatust 1).
A doua sentinta pastrata de Liviu se refera la jocurile Apolinare

instituite in urma ivireT unui fel de boala contagioasa :
Hostem, Romani, si ex agro pellere vultis

Vomicam quae gentium venit [ea] longe,
Apollini vovendos censeo ludos.
Quotannis comiter Apollini fiant;
Cum[e] populus dederit ex publico partem,
Privati uti conferant pro se[d] atque suis ;
Iis ludis faciendis praeerit praetor
Qui jus populo plebeique is dabit summum;
Decemviri graeco ritu hostiis faciant.
Hoc si recto facitis gaudebitis semper
Fietque res melior, nam is divus exstinguet
Vestros qui compos pascunt placide perdvelles 2)
Oracolele Sibiline fiind in limba grecea,sca, nu puteaa fi nicl po-

pulare §i nicf in metrul Saturnin. T. Livia ne-a tradus in limba latina
o sentinta profetica a zeuluT de la Delft cu privire la asediul orapluT
Veji 3).
1) FugT, o Romane, descedent al Troel, fugl de raul Canne,

ea nu cum-va strainil so, to sileasc& la lupta pe campia luT Diomed.
Dar tu nu vet credo pan& nu vet fi Ingra§at cu sangele
tau acel camp, pana cand, acel rail nu va
fi aruncat din tiara ta manoas& multe mil de cadavre.
Carnea ta are sa fie hrana pestilor, pasarilor
i tuturor fiarelor salbatice ale acestel tart. Ast-fel
mi-a profetit mie Jupiter. T. Livii, op. cit. XXV, 12.
2) T. Livii, ibidem.
2) Dam aci In 'iota, cuprinsul acestel sentinte:
Romano, aquam Albanam cave lacu contineri,
Cave in mare manare suo flumine siris ;
38,077. Rev. t. 1st., Arch. ,si Fil. 14
www.dacoromanica.ro
210 GEORGE POPA
Celebrul Marcius, pomenit mai sus, se zice, ca pe langa profetii

a mai scris ti o intreaga carte de sentinte morale, din care insa nu
ni s'a pastrat de cat proverbiala postremum loquaris, primus taceas"1).
Toate aceste sentinte profetice qi morale aveat de stop de a influenta
mai ales asupra educatiunei poporuluT. Romanif, un popor eminamente
agricol, ail simtit in tot-d'auna trebuinta unor precepte, dupa carT
aveat sal! reguleze viata lor, fie publics, fie privata. Festus, in car-
tea sa, citata maT sus, ne pomeneqte la vorba Flaminius Camillus, un
vechib cantec, in metrul saturnin, prin care un tata O. fiului sail in-
vataturi asupra agriculture! :
Hiberno pulvere, verno luto, grandia farra
Camille, metes12)
Invataturele practice asupra economiei casnice, in sentinte scurte,

erah foarte mult respandite in popor.
Pentru a complecta studiul nostru asupra poezieT poporane ro-

mane este necesar ca, in cele urmatoare sa analisam, de qi num!
pe scurtacel fel de cantec, in care elementul satiric qi dramatic este
mai pronuntat. Fara indoiala ca dintre toate genurile literare cultivate
de vechil locuitorT aT Latiulul, nici unul n'a fost aqa de bine izbutit,
nici unul nu da pe fats aga de bine originalitatea qi individualitatea
poporului ca poezia satirica qi batjocoroasa. Acel italum acetum, de
care ne vorbeqte HoratiA 3), acele impunsaturf qi batjocurl de multe off
licentioase qi adesea triviale, la adresa oamenilor marl ca §i a celor
de jos, qi carora statul fu nevoit in atatea randurf ca prin leg! sa le
Manu emissam per agros rigabis [rivis rite,

Bite] disque sipatam rivis exstingues :
Tum to insiste audax hostium muris,
Memor, quam per tot annos obsides urbeiti,
Ex ea tibi, his quae nunc panduntur fatis,
Victorian dataro ; duello perfecto
Donum amplum victor ad mea templa portato,
Sacraque patria, quorum o[m]missa cura.
Ea in[du]staurata, ut assolet, facito.
T. Liviii V. 16.
1) Cf. sentinta in versurl a lul Ap. Claudius Caecus :
Jabrum esse sum quemque fortunae" Cf. Havet, op. cit. p. 424.
2) Mete, data iarna va fi praf, primAvara noroiii, al sa secerl grail frumos.
8) Horatii, Sat. I, 7, 32.
www.dacoromanica.ro
POEZIA POPORANA LA ROMANI 21 1
puns frail, sunt caracteristica cele! ma! originale literaturl a poporulu!

Roman. Ce que l'on n'oserait pas dire, on le chante", zice Culegotorul
cantecelor poporane franceze 1) si cu drept cuvant, cAci nici odata vi-
tejil soldati a! lui Cesar n'ar fi indrOznit sa spun in fata generaluluf
for glorios, aceia ce1 spuneaa prin cantece.
Adev6ratii in.ventatorl af satire!, trecuta astO-z! si in literaturile
noastre moderne, dupn, parerea admisO aproape de tot! criticii literar!,
sunt Romani!. Inteadevor, Quintilian, vorbind despre diferitele genurl
ale literature! latine, imitatO mai toata dupa cea elina, ne zice, a sa-
tira este cu totul romann, satira tota nostra est" 2). Cultivarea satire!
de cel mai multi si mai bun! poet! a! Rome!, incepand cu primil ele-
nizatori Enniu si Luciliu, dusn, pans la acel grad de perfectiune, la care
n'a ajuns nici un alt gen literar in Roma, dupa cum o putem constata
din satiricul Horatiii, nu ne-o putem esplica de cat prin pornirile firesti
ale masel celef mar! a poporulu! Ital, pornirl, car! se tradeazn, si in
urmasif colonistilor Jul Traian de la DunAre si Carpatf. Cad, dupn, cum
am observat si ma! sus, este evident, a numai atuncf poate ajunge
literatura si in special poezia unul popor la o insemnatn, desvoltare,
and in insusi poporul sunt indestule elemente, din care neincetat sn.
se alimenteze. A existat asa darn, alAturl de poesia cults si rafinatA,
si Inca din timpurf ma! stravechi, si o poezie satiricA a poporului de
rand. SA vedem cum se manifestO ea.
Cea mai veche aparitiune a satire!, care in acelasf timp este si
cea mai veche aparitiune a poeziel poporului roman, sunt cantecele
Fascenine, ce se puteau auzi cu ocaziunea SarbAtorilor agrare. Sarba-
toarea avea de stop sA aducA taranului, dupO o muncn, grea si folo-
sitoare, cate-va momente de plOcere si veselie. Cef ce luau parte, ex-
primandulf prin cantece multamirile for fata de zel, improvizaa niste
versurl muscatoare la adresa tovarAsilor lor. Acest caracter al sarba-
torilor agrare '1 regasim la toate popoarele lame! vech!. Pe cand insa
popoarele orientale, lasand la o parte improvizatiunile accesoril, se ri-
dicarn, prin avantul spiritulul for la poezia lirica sublimA si eterizata
si pe cand Grecil, din veselia sArbatorilor campenestf, produserA himnele
si drama, Romanii nu fury in stare nici sa se ridice prin inspiratiuni
profunde catre ideal, nici nu erat capabilf pentru o actiune dramatics
ma! Malta. SarbOtorile nu dadura nastere de cat unel simple glumY
tAranestf, rafinata in catva cu progresul moravurilor. i cu toate ca,
la Roman!, popor de actiune, literatura incepe prin actiune, prin genul
1) Chants et chansons populaires de la France, 1854.

') Institutio oratoria X, 1.
www.dacoromanica.ro
212 GEORGE POPA
dramatic, care la toate popoarele antice ca §i moderne, apare in urma

color- I'alte genurl literare, cu toate acestea succesele dobandite pe acest
taram de locuitoril Rome! sunt de tot neinsemnate fatal mai ales, de
cele ale poporulu! elfin. In fescenine, cantece In dialog, comic §i satiric,
zarim pe de o parte izvorul nesecat al satire!, iar pe de alts parte
embrionul din care avea sa resara drama nationals a Romanilor.
WA, pe scurt, originea §i caracterul fesceninelor. Horatiti ne
spune : Taranif de demult, oamenl energici §i multumiti cu putin, In-
data ce'§I adunau bucatele de pe camp ki recreiati, In zile de sarba-
toare, trupurile si sufletele chiar, car! In nadejdea de-a ispravi odata
cu recolta sufereau mar! necazurf. D'impreuna cu parta§ii for de munca,
copii! §i nevestele for credincioase, el jertfeat pamantului (Tellus) un
port, Jul Silvan, lapte §i geniulul protector, care ne reaminte0e ne-
contenit scurtimea vietel, florf §i yin. Libertatea fescemina, introdusa
de acest obiceiu, raspandea, prin cantece In dialog, glume tarane§ti
grosolane. An de an se reintorcea timpul acestor sarbatorT cu glumele
for pans cand, In fine, jocul satiric a Inceput sa devina crud, sa devina
furios, strabatand amenintator §i nepedepsit In mijlocul familiilor oneste.
Cei car! furs Incoltiti de dintele crud al satire! Incepura sa se planga ;
cef car! furs crutati se Ingrijira de pericolul comun ; In fine se aduse
o lege 1), care oprea prin pedeapsa, aspra de a se ataca cine-va prin
cantece rautacioase (malo carmine). Teama de ciomag sili pe poetf sa
fie cuviincioqf §i sa se gandeasca numal la desfatarea publiculul 2).
Intocmai ca In Vicleimul §i Papu§ele noastre de la Craciun, tineri!
roman! Isf puneat mast!, pentru ca efectul comic i burlesc sa fie cu
atat ma! mare. In adevar, Virgiliu, Intro altif ne spune urmatoarele :
Nee non Ausonii, Troia gens missa, coloni

Versibus incomptis ludunt risuque soluto,
Oraque corticibus sumunt horrenda cavatis;
Et te, Bache, vocant per carmina laeta 3) etc.
Din aceste lire ale 10 Virgiliu vedem tot-deodata, ca autorilor
1) Si quis occentasset sive carmen condidisset, quod infamiam faceret, flagi-

tiumve alteri precaretur, capite poenas luito, Corp. litris, XII tit. 25.
2) Horatii, Ep. II. 1, v. 139 et seg.
A gricolae prisci, fortes parvoque beati,
Condita post frumenta levantes tempore festo
Corpus et ipsum animum spe finis dura ferentem, etc.
3) Virgilii, Georg. II, 386 et seq.: Raiff, neam de oamenl venit din Troia,
celebreaza pe Bachus prin versurl fara masura si prin rasete fara frafi; apol
schimonosindu-1 fats cu mast1 de scoarta de arbor, to invoaca pe tine, Bache,
In cantecele for vesele.
www.dacoromanica.ro
cantecelor fescenine li se incuviinta o extrema libertate nu numai in

cea ce prive§te continutul lor, dar i al metricei §i al armoniei gene-
rale a versurilor 1). Nu se poate qti Inca cu siguranta etimologia nu-
melui de cantece fescenine. Numitu-s'au dupa oraqul Fescenia asezat
in Etruria, unde s'ar fi inventat sau ar fi inflorit aceste grosolane
glume, dupa cum presupune Niebuhr in a sa Istorie Romanci, chema-
tu-s'at ast-fel dupa, zeul Fascinus, simbolul puterei productive, dupa
cum cred asta-zi cel mai multi critics literaff, intro altil Schanz 2) O.
Caussade 3), nu putem §ti. In on -ce caz, din vorbele lul Festus 4), Fes-
cennini versus, qui canebantur in nuptiis, ox urbe Fescennina dicuntur
allati, sive ideo dicti, quia fascinum putabantur arcere ", nu putem
conchide alt-ceva de cat, ca nici cei vechi nu erau domiritY asupra ori-
gine acestor cantece poporane. i dupa, cum cantecele religioase aveau
de scop de a imblanzi qi a face favorabili pe zei, carmine di superi
placantur, carmine manes 5)", tot ast-fel fesceninele luau in ras pe zei
§i pe oameni. Nu ni s'a pastrat nici o urma din aceste vechi cantece
poporane.
Cu trecerea vremei, naravurile cultivandu-se §i gustul artistic al
poporulul rafinandu-se, cercul larg al fesceninelor se restanse din ce in
ce mat mult, aqa ca in timpul din urma al republicef, aceste cantece
nu se mat auzeail de cat cu ocaziunea nuntilor 6), dupa cum puturam
aceasta vedea qi din pasagiul de mat sus din Festus, iar in ultimele
epoce ale literaturei latine fesceninele devenira simple epitalame. Catul
este cel §i cel mai insemnat poet roman, care a izbutit sa
dea true §i suflet cantecelor poporane de nunta in Epitalamul Jul
Peleu gi Tetidei". Din acest poet vom da cate-va esemple de fescenine
romane, pe cart le putem cunoa§te dupa refren ski formele repetate.
In aceasta recunoatere a cantecului poporan, alaturi cu versurile pro-
prii poetulut, vom fi calauziti in mare parte de poezia noastra popo-
rana, ce se cants, cu ocaziunea nuntilor romane§ti.
La not tend preotul punand cununa pe capul tinerilor cununati,
cants, obicinuitul tropar Isaia dantue§te vornicii, cart sunt de fats
sau un unchial mai hazlit, in unele partt, arunca in Coate par tile bi-
1) Cf. Caussade op. cit. p. 28.

8) Martin Schanz, Geschichte der ribnischen Litteratur, in Handbuch der klas-
sichen Altertums-Wissenschaft, p. 14, 1890.
3) Caussade, op. cit. p. 28.
4) Festus, op. cit. p. 145.
5) Horatii, Epist. II 1, 138.
6 Cf. Plinii, Nat. Hist. 15, 86, Ovidii, Fasti, III, 695. VI, 407, Catulli, Epigr.
LXI, 126 :
Nec diu taceat procax
Fescennina loquutio.
www.dacoromanica.ro
214 GEORGE POPA
sericel, dar maT ales asupra'capetelor tinerel perechi, nuci, alune, ov6z,
etc., spre a arata prin aceasta pe de o parte, a tinerii cununati nu
cer de la D-zed nimic alta de cat vremurl roditoare de nuci, alune,
oyez, etc., iar pe de alta parte, a se lasa de aci inainte de zburdal-
niciile copilare§ti §i a se vor Indeletnici numal cu lucrurl serioase 1).
Aceasta datina generala asta-zi la toate popoarele romanice, o intam-
pinam §i la vechil locuitorl ai Latiulul. Cad de sigur poporan este
versul pastrat de Catul :
Da nuces pueris iners Jam servire Thalassic.

Concubine : satis diu Concubine, nuces da 2).
Lusisti nucibus : lubet
La nuntile noastre tarane§ti se obicinue§te, ca mirele sa-§1 bath,

mireasa. A§a bung -oars la nuntile cu calara§i, mirele mergand Ware
pe Tanga carul, In care se afla mireasa Intro femei ce canta, §i chiue,
i§i love§te din cand In cand mireasa cu o nuia salt o biciura. Dupa
ce a ajuns acasa, aducandu-se mireasa inainte, 'I se zice :
Poftim inaltate Oa-1 trece printr'o lune& mare

Imparate, 41 taia un bat mare
Sot ftf dad, *i a II §i pentru spatele d-tale.
Bat nu-t1 dad,
Sat in Bucovina :
Poftim cinstite ginere, C& n'ar avea ce manta,

Sa nu gande§t1, c& ti-o dad Orl n'ar avea ce purta, etc. 3).
Simularea luptei o gasim §i la Romani :
At tu ne pugna cum tali conjuge virgo!

Non aequomst pugnare, pater cui tradidit ipso,
Ipso pater cum matre quibus parere necesse est 4).
1) Cf. S. Fl. Marian, Nunta la .Romeini p. 442.

2) Da nuci baetilor, tu netrebnicul mod favorit, destul to -al jucat cu nucl,
sa servim lul Talasiu, da nucl Concubine. Catulli, Iuliae et Mallii epithalamium,
127-131.
8) Marian, op. cit., p. 524.
) Catulli, carmen nuptiale, 59-61. Insa tu, copila, nu to pune la lupt& cu
un ast-fel de barbat, nu e cu cale sa to luptl, ca.c1 i to -a dat in seam& insu§1 al
tad tata gi a to mama, pe earl trebue sa-1 ascultl.
www.dacoromanica.ro
Obiceiul rapirei mireseT, despre care avem atatea dovezi In can-

tecele noastre de nunta, ba chiar in tinutul SalagiuluI si omcuteI-
marl, mirele trimite pe vornici (diveri = duumviri) sa o fure, zicandu-le :
Duce!! -v5 gi-ml aduceti Floarea florilor,

Zama zanelor, Doamna zilel acesteia!
este un obiceitl mo§tenit de la Romani. Tata cate va versurf poporane

pastrate de Catul, referitoare la rapirea miresei :
Qui rapis teneram ad virum

Virginem, o Hymenaee Hymen!
Hymen o Hymenaee I
Si intr'alt loc :
Tu fero iuveni in manus Matris, o Hymenaee Hymen!

Floridam ipso puellulam Hymen o Hymenaee I ').
Dedis e gremio suae
Tot din mijlocul poporuluf este §i urmatorul cantec din Catul,

Intonat de junimea, romana la sfar§itul cinei date de parintif mireseI :
Vesper adest, iuvenes, consurgite : Vesper Olympo

Exspectata diu vix tandem lumina tollit.
Surgere iam tempus, iam pingues linquere mensas :
lam veniet virgo; jam dicetur Hymaeneus.
Hymen o Hymenaee, Hymen ades o Hymenaee 2).
Sail in poezia poporana romana :
Foae verde busuioc, Foae verde busuioc,

Mal sculati voinici la joc, Scoal' nune mare la joc,
V'ajunga de cand mancatl, Sik v5, dea Domnul noroc.
Mal sculati de mat jucatl.
1) Cum rape t1 tanara mireas& la bArbatul el, o Hymen Hymeneu ; gi Tu,

o Hymeneu, dal insu-ti furiosulul june in stapanire copila infloritoare de la sanul
mamel el. Catullus, LXI, 3 gi 56.
2) Seara a sosit, baett, sculati! Luceafarul sere! abia ridica in fine de pe
Olymp lumina sa mult agteptata. E vremea sa v5. sculati §i BA parasitI mesele
cele bogate. Fecioara va veni, se va intona himeneul, vino o Hymen Hymeneu,
Catullus, LXII, 1.
www.dacoromanica.ro
216 GEORGE POPA
Ia -ti finisorul de mans, De Invartitl n holt bunk

cu fina de 'mpreuna, SA v'ajung' o saptamkna 1).
Tot din gura poporulu! sunt §i urmatoarele versurT :

Mitte brachiolum teres, Vos bonae, senibus viris
Praetextate, puellulae; Cognitae bene feminae,
lam cubile adeat viri. Collocate puellulam.
Io Hymen Hymenaee, io ! Io Hymen Hymenaee, io
Io Hymen Hymenaee! Io Hymen Hymenaee! 2).
Sat pe roma,ne§te :
Frunza verde de sulcinA, Foarte bine-s loviti el,

Due puiutil la hodinA, *i la ochi si la sprancene,
Saracil puiutil mei, Ca dol patinas! la pene, etc. 3).
Aceste cate-va exemple de fescenine din poeziile lul Catul, ski

comparatiunea for cu cantecele noastre de nunta ne ingadue§te a in-
trevedea caracterul pnporan al epitalamelor romane, ultima faza a glu-
melor fascenine.
Dar Fasceninele nu furs cel din urma pas al geniuluf dramatic
la Latin!; in loc de ast-fel de jocuri neoranduite gi nemaestrite, se ivi
un soiu de mica comedie, pe care o jucara cetatenii din Roma, luand
titlul de histrioni, dupa zicerea etrusca insemnand pe actor!, §i care
fu numita Satira, negre§it fiind-ca intrInsa era vorba de tot felul de
lucrurf, dar maf cu seama, socotesc, ce-va critic! Zvi urzicarl la adresa
oamenilor insemnatf din acea vreme" 4). La anul 390 de la fondarea
Rome!, ridicandu-se in Roma o bine publics, satira sat satura fu re-
prezentata §i in public. Cu ivirea Atelanelor, comedif imprumutate de
la natiunea osca, satura a mai trait numaf pe joznica treapta de
Fabula tabernaria, adica comedie de cdrciumci.
Atat Satura cat §i Atellana aunt deja inceputuiI de poezie dra-
matics, cultivate de actor! cunoscuti.
Caracteristice pentru poezia poporana romana sunt cantecele
batjocoritoare ale soldatilor, la adresa generalulu! triumfator (Carmina
triumphalia).
1) G. Dem. Teodorescu, Poezii populare roman, p. 271.

Catullus. LX1, 181. 0 june patrician, lasA brAtisorul rotund al copilitel;
Ea se apropie de patul nuptial, Triumphe Hymen, o Hymeneu! Hymen o Hymeneti.
Vol. demne femel, bine probate In ceia-ce priveste virtutea, asezatl copila pe pat.
Triumphe, Hymen, o Hymeneii! Hymen, o Hymenefi I
3) Cf. Marian, op. cit., p. 688.
Odobescu, Satira latinci in Scrieri literare §i istorice, vol. I p. 41.
www.dacoromanica.ro
Fie-care profesiune este Insotita de placeri §i de durerl, fie-care

I are momente, cand omul se Imbata de fericire §i momente, cand
el este muncit de necazurile ce-1 cople§esc. Emotiunelor sale suflete§t1
omul le a, grait prin cantece cu ritm poezia ne-fiind alt-ceva de cat
limba pasionata. Ciobanul bun. -oars pe varful muntilor, pe colnice §i
prin campii, admirandu-0 oitele si Imprejurimea 10 instruneaza glasul
prin versuri de veselie :
MM ciobane de la ol, Tu n'al grije nicl nevol,

MM ciobane, mal, MM ciobane, mal, etc.
iar aduca.ndu-0 aminte de iubita sa de departe, canta cam ast-fel :

Arde focul §i ma 'twinge, De cat numal puicuta,
Nimenea nu-1 poate stings Puicuta cu gurita, etc.
Vanatorul, cand plead. cu puNa pe urn5r, incepe a-0 canta

cantecul :
Foicica, pelinitit,
Daicii, daica, daiculita, Sa plec in sus pe Istrita,
D'a§l avea o puiculita. Sa vanez o prepelitii, etc.
Iar daca n'a ImpuNat nimica, se Intoarce acasa la nevasta can-

tand cam ast-fel :
Val noroace de to -a§1 prinde, Ca la totl le-al dat noroc,
Ca p'un cane to -a§1 intinde, Pe mine ma arzl in foc, etc.
Militaril In entuziazmul for razboinic (la an. 1848) :
Frunza verde lemn uscat, Ungur, Ungur, Ungurm,

Unde-I drumul la Banat, Fat& de trandafiras,
Cu Ungurul sit ma bat, La Muscall de ce to 14? etc.
Iar In timp de pace In cazarma, cantecul de jale :
Frunza verde de Ftejar, Militar in militie,

M'a dat satul militar, Murgul moil Cul sä ramae? etc.')
1) Cf. G. Dem. Theodorescu, Poezii populare romdne, Alexandri, Poezii pops-

lare ale .Romcinilor, Jarnik-Barsan, Doine iii strigaturi din Ardeal.
www.dacoromanica.ro
218 GEORGE POPA
Tot astfel I§T au cantecele lor, de veselie si de jale, §i cele-l-alte

profesiunl Ca : pescariT, corabieriT, haiducil, etc.
De felul acesta trebue sa presupunem a at lost §i cantecele po-
porane romans ale pastorilor, de earl ne pomene§te Virgin 1), ale co-
rabierilor 2), cer§etorilor, soldatilor §i ale celor-l-alts profesiuni.
Din toate acestea insa nu ni s'a 'Astral de cat cantecele batjo-
coritoare qi satirice ale soldatilor victorio§T.
Era un obiceit curios la Romani, mo§tenit, se vede, §i de poporul
nostru, ca legionariT, cand se 1ntorceat in triumf cu vr'unul dintre
generalil for vestitl, sa ante si sa spuna in gura mare, pe langa laude,
tot felul de ocarf §i de defaimari in potriva triumfatoruluf. Poporul
din prejur facea haz §i radea cu hohote.
Tot cam a§a clevetitoare par a fi ramas §i gurele Curcanilor
no§tri, de oare-ce se zice, ca eT cantat prin taberele for din Bulgaria,
o hon. care dad, nu ma insel suna cam ast-fel :
0§tile stall fata, 'n fatA, ColoneliT in del:Oa-tare,
Maioril la ambulanta, Generalil la hotare" a).
Aproape toti comandantii vestig aT Romanilor fury expusi prin

cantecele triumfale rasetelor multimel. Livit vorbind despre L. Quinc-
tiu Cincinnat, ne spune, ca la intoarcerea sa in Roma (an. 226),
incarcat de prazi din WI:ICI §i urmat de prizonieri, soldatT epulantes
cum carmine triumphali et sollemnibus jocis, commissantium modo,
sequuti aunt" 4).
La triumful dictatorulu! Main. Aemilit (318) tribunul Cosst
era comparat de soldatT cu Romul 6) Camil, dictatorul, ne spune isto-
ricul Patavin, dupa ce a scapat patria de du§mani §i s'a Intors in
Roma triumfator, inter jocos militares, quos inconditos jaciunt mili-
tes", fu numit in batjocura, Romulus ac parens patriae conditorque
alter urbis 6).
De §i nu ni s'a pastrat din toate aceste cantece maT vechT nicT
o urma, care sa ne poata indreptati a face asupra for oare -cari apre-
cieri estetico-critics, cu toate acestea singura rama§ita de cantece tri-
umfale, din ultimele deceniT ale republicel, ne permite, pana la un
punct, a conchide §i asupra celor de maT inainte.
1) Virgilii, eclog. III, 59.

2) Horatii, Sat. 1, 5, 14.
3) Odobescu, Curcanii, in Scrierl litcrare 0 i istorice, Ill, p. 609.
4) Livii, Hist. rom. III, 29.
5) Ibidem, IV, 20.
8) Ibidem, V, 49 cf. §i VII, 1C; X, 30; XXXIX, 7, etc.
www.dacoromanica.ro
Cand marele Cesar urea Capitolul, spre a multumi zeilor pentru

triumful rep'irtat asupra Galilor, soldatii if can tau urmatoarele versurf
saturninice, triviale, a caror traducere nu o vom da in limba romana
Gallias subegit Caesar, Nicomedes Caesarem.

Ecce Caesar nunc triumphat, qui subegit Gallias;
Nicomedes non triumphat, qui subegit Caesarem.
§i :
Urbani, servate uxores; moechum calvum adducimus.

Aurum in Gallia effutuisti, hic sumpsisti mutuum 1),
Probabil ca in acelaV spirit §i Cu aceia§T libertate de expresiune

erat cantate §i cantecele la adresa lui Cincinnat, Camil i a altor
generali.
Carmina triumphalia eraii in dialog alternis versibus 2), iar refrenul
era, io triumphe.
Tempora Phoebea lauro cingitur, Ioque

Miles, Io, magna voce, Triumphe, canet,
ne spune poetul exilat in vechiul Tomi 3).
Batjocura §i satira romana se arata nu numai in fescenine, ate-

lane gi versurile clevetitoare ale soldatilor, dar §i, mai ales, in ante-
cele scandaloase, ce se cantatl cu mare sgomot inaintea caselor gi cars
din aceasta cauza erati designate sub numele de Pipulus, (un fel de
charivari, Katzenmusik), §i in timpurile de mai apoi ale republicei in
epigrame mu§catoare §i pline de spirit, 4i§te pamflete cars, parte se
afl§at pe zidurile ediflciilor §i localurilor publice, parte se Neat din
gura In gull §i chiar prin scriere. N'avem exemple de pipulus roman,
epigrame roes ni s'aii pastrat mai multe. Ele se deosebese de cele ale
poetilor clasicf, Catul, Martial etc. prin limba for vulgara §i printr'o
versiflcatiune poporana.
Iata cate-va epigrame de acest fel :
Cand Ventidia Bassii s'a facut consul (an. 43 a. Chr.), el care
2) Suetonii, lul. Caesar, 49.

2) Liviu, op. cit., Br 53, Plinii, Nat. Hist., XIX, 144.
3) Ovidii, Trist. IV, 2, 51; cf. Tibuli, II, 5, 118; Horatii, Od. IV, 2, 49.
www.dacoromanica.ro
220 GEORGE POPA
in -Muer* nu fusese de at un inchirietor de trasurf, se putea auzi

cantandu-se pe stradele Rome :
Concurrite omnes augures, aruspices,

Portentum inusitatum conflatum est recens:
Nam mulos qui fricabat, consul factus est 1).
Pe statua lul Cesar se putea ceti intro zi urmatorul.pamflet :

Brutus quia reges ejecit, consul primus factus est ;
Hie, quia consules ejecit, rex postremo factus est 2)
Cand Cesar introduse in senatul roman mai multi Gall, poporul

canta in batjocura :
Gallos Caesar in triumphum ducit, idem in curiam;
Galli bracas deposuerunt, latum clavum sumpserunt3).
Interesante sunt, in ceea ce prive§te spiritul poporan in care

sunt Mute, kii epigramele lul Catul indreptate in contra lul Cesar 4).
Luf Octavian August, imparatul, purtand razboia cu Sex. Porn-
peit, fiul lul Cneiti Pompeili §i find batut in doua lupte navale 'i
s'a facut urmatoarea epigrama, care se canta in public :
Postquam bis classe victus naves perdidit,

Aliquando ut vincat, ludit assidue aleam 5).
Fara a ne indica timpul qi ocaziunea, Suetoniii ne spune, ca lul

Tiberiti if se facu epigrama:
Non es eques! Quare? non sunt tibi millia centum:

Omnia si quaeras, et Rhodos exilium est 6).
1) Gelii, Noct. Att. XV, 4: Alergati, vol totl augurl si aruspicl, o minune
neauzitli s'a intamplat, cAci s'a facut consul cel care tasala cataril.
2) Suetonii, Caes. 80: Brut, fiind-ca a izgonit pe regl, s'a facut consul cel
dintaiu ; acesta (Cesar) fiind-c5, a izgonit pe consulT, s'a Mout in urma rege.
6) Suet. ibidem: Cesar aduce pe Gall in triumf, 11 aduce §i 'n senat; Gala
gi-ail lepadat nadragil, §i s'aii invalit in laticlay.
4) In privinta aeestor epigrams este capital studiul lul Bernstein, Versus
ludicri in Romanorum Caesares priores olim compositi 1810.
6) Suet. Octay. 90: Dupa ce de doua orl §i-a perdut corabille, voind ca sA
invingii, in lupta navalk acuin joacA mereii zarul (table).
6) Suet. Tiber. 59: Nu e§t1 cavaler 1 De ce? N'al cu tan], dacal (luta, o
suta de ma de sextertil §i apol al fost §i exilat In Rhodos.
www.dacoromanica.ro
Ltd Neron 'i se cantat urmatoarele versuri :

Quis negat, Aeneae magna de stirpe Neronem?
Sustulit hic matrem, sustulit ills patrem 1).
Lul Domitian 'i se Meuse, inainte de a fi asasinat, urmatoarea

prevestire in versuri :
Nuper Tarpejo qua° sedit culmine cornix
Est bene, non potuit dicere : dixit, erit 2).
Interesante sunt qi versurile, ce se cantail de toata lumea in

Roma §i call eraU facute de poetul Flort imparatului Hadrian :
Ego nolo Caesar esse,
Ambulare per Britannos
Scythicas pati pruinas3).
La cele ce Hadrian resptInse :
Ego nolo Florus esse
Ambulare per tabernas
Latitare per popinas
Culices pati rotun dos 4).
La moartea lul L. Crassil apnru din public frumoasele versuri:

Postquam Crassus carbo factust
Carbo crassus factus est 5).
Iata dar, in cele de pans aci, cate-va ca sa nu intindem prea

mult cercetarile noastre din epigramele cele mai poporane romane.
Ele, dupa cum vedem §i dupa cum era natural sa ne qteptam, all de
stop ridiculizarea barbatilor, pukil in cele mai inalte sfere ale societatii
ca, imparati, consult, etc. La adresa oamenilor mai de rand, uneori gi
1) Suet. Ner. 39: Cine poste sa nege, ca. Neron nu este din stirpea luI Enea,
cad dansul (Neron) a ridicat (viata) mamet sale, acesta (Enea) a ridicat pe tatal
sad (din incendiu).
3) Suet. Domit. 23: 0 cioaca, (cucuvae) care nu de mult statuse pe varful
stances Tarpeia, nu putu sa zica, e bine, ci zise, va 11.
3) Spartiani, Hadr. 15: Ed nu vreau sa flu imparat, sit ma trapad prin
Britania si sa inghet prin Scitia.
4) Ibidem. Ed nu vread O. flu Floril, sa ma taresc grin carciume, 0, ma
Infund prin taverne si sa safer intepaturile stelnitelor.
5) Dup. ce Crassus s'a facut carbune (Carbo), Carbon (oratorul) s'a Ingrapt
(a devenit puternic= crassus).
www.dacoromanica.ro
222 GEORGE POPA
fara de a viza o anumita persoana, sunt inscriptiile numite graffiti §i

dipinti, adesea in versurf mai mult lirice, sgariate sat desemnate pe
paretil din afara sat din launtru aT edificlilor publice sat pi prin case
particulare §i carciume. CeT maf multi graffiti §i dipinti scri§i In limba
vulgara latina, ni s'at pastrat in vechiul ora§ Pompel, acoperit de
lava VezuvuluT la an. 79 d. Chr. 1).
Vom transcrie aci cate-va inscriptiunf culese din Corpus Inscrip-
tionum Latinarum IV, dand traducerea celor mai cuviincioase ; §i fiind-ca
naturalia non sunt turpia", vom adaoga §i vr'o cate-va netraduse §i din
cele indecente, scrise, probabil, de copiif r6a crescutf sat de niscai-va
betiv1 :
Admiror paries to non cecidisse ruinis
Qui tot scriptorum taedia sustineas.
(Te admir, o parete, a n'ai cazut In ruine, to care porti scrise

pe tine atatea prostii. C. I. L. IV. 1904) 2).
Alter amat, alter amatur; ego fastidio.
(Unul iubeste, cel-l'alt este iubit, et sunt desgustat. 346).
Pyrrhus Getae conlegae salutem

Moleste fero quod audivi to mortuom, itaque vale.
(Pirrhus saluta pe con fratele s6t1 Geta : Imi pare Mil auzind c'al
murit, adio dar. 1852).
Nemo est bellus, nisi qui amavit.
(NimenT nu poate fi gentil, data n'a iubit. 1883).
Quisque amat calidis non debet fontibus uti,

Nam nemo flammis ustus amare potest.
(Cel ce e amorezat sa nu intrebuinteze apa calda, cacf nimenT nu

poate iubi, cand Si arde caldura interns. 898).
Cu toate ca le latin dans les vers brave l'honnetete, totu§i nu
') Asupra graiulul vulgar al Romanilor, mai ales cum ne apare in inscrip-
tiunl, vezT in limba romaneasca si al mein Sludiu asupra Tablelor cerate descoperite
in Transilvania, p. 155 et seq.
2) Cf. §i I. Calinderu, Victia municipalci la Pompel, p. 44.
www.dacoromanica.ro
indraznim sa reproducem dupe, inscriptiuni de cat numai aceste mid

poezil :
Quisquis ama(t) valia(t), peria(t) qui nosci amare,

Ri[scan]te(m) peria(t) quisquis amare voca(t).
(C. I. L. 1173.)
Si quis forte meam cupiet violare puellam
Ilium in desertis montibus urat amor. (1645).
etc.
In ac,e1a§i spirit sunt facute qi versurile murdare ce se lipeat de

columnele monumentulul lul Priap, zeul senzualitatei. 0 singura in-
scriptiune este de ajuns pentru a ne face idee de gustul grosolan al
vulgului :
Hortis Hesperidum, Sabel le, cultis

Nostrae cultior hortus 1) est puellae :
Mirari, o bene, desinas, Sabelle,
Hortorum Deus ipso nam Priapus
Cunctius hunc fodit et rigat diebus.
Cu timpul cantecele priapice au fost tratate qi de autorl artistici

ca Catul, Ovidit, Tibul qi probabil qi de Virgin. Gratie pumai acestel
imprejurari ni s'at pastrat o colectiune de 87 poezil .Priapeia 2).
Ca sä terminam, In sfarqit, supra poeziei poporane romane, so-

cotim, ca este trebuincios a adaoga cate-va cuvinte qi asupra versurilor
glumete sat serioase, ce se cantat sail recitati de copiii Romani in
veselele for jocuri.
Iata cate-va urme de aceste cantece :
Rex erit, qui recte faciet, qui non faciet non Brit').
1) Hortus frisemneaza pudendum muliebre.

2) Capital este studiul lul Wernicke : Priapeia sive diversorum poetarum ve-
terum in Priapum lusus. 1853.
2) Horatii, Epist. 1, 1, f 8: Cel ce-a face bine, va fl rege, eel ce nu, nu va
11. Lui Cesar 'i antaii soldatil: Plecteris si recte facies, si non facies, rex eris,
adecA: Vel pitti-o de vel face bine, de nu, vel fl rege.
www.dacoromanica.ro
224 GEORGE POPA
Regele din acest recitativ ne aduce aminte de craiT din jocurile

noastre, buns -oars In D'a craiu slujesc" :
Slujitorul. Crahl slujesc
Craiul. Ce -mi slujegtl?
Slujitorul. Ce mit porunci!
Craiul. DA o palm& tare
lul (cutare) etc.').
Habeat scabiem, quisquis ad me venerit novissimus2).
Imprecatiunea de aci ne aminte§te bllistemurile din jocurile co-

piilor no§tri. In jocul De-a ascunsele" se zice :
CuT s'o nita
SA-T sara ochil
'n patru
cum sare
scuipatul.
In epoca tarzie a literaturd romane, sub imparatul Aurelian,

copiii cantat, dup6, cum ne spune biograful sell Vopisc, in sarbatori,
la jocurile lor, urmatoarele putin artistice vorsurl cu refrenul mille :
Mille, mile, mille, mile. mille decollavimus
Unus homo mille, mille, mille decollavimus
Mille, mille, mille, mille vivat, qui mille occidit.
Tantum vini nemo habet, quantum fudit sanguinis.
apoT :
Mille Sarmatas, mile Francos semel e semel occidimus,
Mille, mile, mile, mile, mile Persas quaerimus a).
In fine credem, ca aci e locul sa spunem cate-va vorbe §i despre

cantecele de leagan.
Scoliastul lui Persia la versul III, 18, ne spune, ca doicele ro-
mane cantail copiilor :
Lalla, lalla, lalla, aut dormi aut lacte 4).
1) G. Dem. Teodorescu, op. cit. p. 196; 195.

') Horatii, Ars. poet. 417: SA-1 loveasc& raia pe cel ce o veni la mine mal
in urma.
3) Vopisci, Aurel. 6 gi 7: Mil de mil am omorat, fie-care In parte am
omorat mil de mil. Cel ce a omorat o mie traiasca mil de an!; nimenea n'are
atata yin cat sange a vArsat fie-care. 0 mie de Sarmatl, o rule de Franc! am
omorat dintr'o data, mil de mit de Peru! cautam scum.
Lalla, lalla, lalla, culcate sail sugT. Lallare e o formatiune limbistica ca
gi papare.
www.dacoromanica.ro
Cine dintre noi nu a fost dezmerdat in leagan cu cantece :
Haida liuliii, nani nani. De mi-1 cults,

Liuliii, liuliii, puiul mameT, etc. *i tu somn
Vint. rata De mi-1 adormT,
De-1 resfatA, Si tu pegte
*i tu curcA De mi-1 cregte I
Iar in Italia :
Dormi, dormi, nel mio seno.

Il mio cuor culla sara
Fa la nina, nana na 1).
Nimic nu ne IndreptAteste A credem, A versul de mar sus, citat

de scoliastul lui Persiti, ar fi un fel de nenia, dupa cum sustine d-1
Putnoki 2).
Adaus §i concluziune.
De cate or! voim A analizam o poezie, trebue A o privim din

doua puncte de vedere : din cel al cuprinsuluf sat partea intern §i
din cel al forme sat partea externs. In cuprinsul poeziilor, dupa care
le clasificam in genurT : liric, epic, dramatic, etc., vedem gandurile §i
pornirile poetulul, fie individ, fie popor ; in forma externs, dupa care
constatam timbrul national al poeziei, vedem limba §i versificatiunea.
Pant. aci am vorbit despre poezia poporana latina cu privire la
continutul ei; in cele urmt.toare socotim ca este necesar, pentru a ne
putea face o idee complecta despre ea, a adaoga cate-va cuvinte §i
despre forma externs a acestel poezil. Este firesc lucru a vedea in
ni§te cantece poporane o limba poporana §i un vers poporan. Nu vom
inzista asupra limbei ; studiul nostru asupra graiuluf vulgar latin,
foarte defectos, o recunomtem, dar in on -ce caz cel mar complect in
literatura romaneasca, ne scute§te de a vorbi de-o-cam-datt, despre
limba poeziilor poporane 2). Vom da inst. cate-va notiuni asupra ver-
sului national ce-1 gasim mar in toate poeziile citate in acest studifi.
1) Cf. Alexandri, Poezii populare, p. 382.

2) Putnoki in Ungaria, 1892.
3) Tablele cerate descoperite in Transilvania, p. 155.
38,077.Wev. p. 1st., Arch. ;i Fit. 15
www.dacoromanica.ro
226 GEORGE POPA
0 singura privire aruncata, §i numal in treacat, asupra noianulul

de poezil latine, ate s'ail pastrat in cursul vremurilor, ne indeamna,
ba oare-cum ne sile§te sa constatam §i din punctul de vedere al me-
tried, al constructiunel versurilor, acela§I fenomen, ce 1-am vazut §i
din punctul de vedere intern, comparand poezia clasica cu cea popo-
rana. Ba Inca §i maf vadit, luand ca punct de plecare metrica, reese
pe de o parte, ca poezia cult/ nu s'a dezvoltat in mod organic §i na-
tural, ca la alts popoare §i in special ca la Elini, ca, ea nu este un
product ma! mult al geniului poporului roman de cat al geniului gre-
cesc ; iar pe de alts parte, a numaf poezia poporana, nemaestrita, ce
e drept, este adevarata poezie latina, numal ea a imbracat forme ori-
ginale nascute pe pamantul Italiel antice.
Deosebim dar alaturi de metrica poeziei culte, o metrics a can-
tecelor poporane. WA principalele faze ale versulul latin : La inceput
toate poeziile erati in metru poporan ; vine o epoch, a§a numita epoca
grecizanta a poetilor scenic!, cand vedem tendinta de a se imita versul
grecesc ; apol o vreme, timpul de our al literature! latine, cand eel
maf marl poet! a! Rome! se folosesc exclusiv §i in mod servil de tec-
nica versurilor cline si in sfar§it, in epoca decadentei, epoca literature!
cre§tine, zarim iara§i pornirea spre metrul poporan de la inceput.
Aceasta dezvoltare a metricel latine este cu totul neorganica.
Presupunem, ch, dad, nu ar fi existat acea imitare, in timpul
clasic atat de servilh, a metricei grece§ti, RomaniT ar fi ajuns sa, de-
vina adevaratil creator! ai ritmuluf si a! rime! poeziilor noastre mo-
derne. Am fi putut sa admiram in acest caz, tili pe taramul literelor,
modul cum spiritul roman, in intregimea sa, §i-a revarsat asupra po-
poarelor moderne in general §i asupra celor romanice in special, razele
sale bine-facatoare de cultura si civilizatiune. Din nenorocire poetii de
frunte a! Romanilor erail cu mult mai orbit! de stralucirea prea mare
a spirituluf grecesc, de cat ca sa ma! poata distinge deosebirea de
tendinte si aptitudinl artistice a celor doua popoare. Poeti! Roman! nu
fun in stare sh, se dezvolte in senzul poezie! poporane.
Sa vedem in scurt care este metrica intrebuintata in can tecele
poporului de jos. Doua faze mai principals recunoa§tem si in structura
versuluf poporan latin prima in care gasim a§a numitul Numerus
italicus" si a doua in care este intrebuintat metrul saturnin (Versus
Saturnius" sat Faunius").
Numerus italicus", in care ni s'at pastrat cantecele sacrale §i
religioase, are ca principiu fundamental, intru cat se poate conchide
dupa putinele urme ramase, ritmul. Sunt versuri ce depind de la o
mai lungit sail ma! scurta accentuare a unor silabe. Aliteratiunea nu
este absolut necesara, totul ins/ e des intrebuintata. Exemplu :
www.dacoromanica.ro
I I I
Jupiter Dapalis quod tibi fieri oportet in domo
1 I Ir I I I
familia mea culignam vini dapi
I II I I
eius rei ergo / macte illace dape / pollucenda esto ').
I I
Versul saturnin, care nu este alt-ceva de cat o dezvoltare a rit-

micei si aliteratiunel vechiului numerus italicus", a fost Intrebuintat
nu numai de popor in cantecele sale religioase si profane, dar chiar si
de cel d'antal poeti artistic! aT Romet ca Livit Andronic si Naevit.
Din cauza insa, ca urmasii acestora, incepand cu Enniu, s'at folosit
exclusiv de principiul cantitdpi silabelor din poezia greceasca, metrul
saturnin a fost parasit cu totul, si in cele din urma dat uitarei. Aceasta
repulziune pentru metrul poporan, pe care Horatit II numeste horridus,
a facut, ca in timpul inflorirel si In epoca de decadenta a literature)
latine, sa nu mai fie priceput si ca aproape toti cei vechi sa, caute a
explica acest vers dupa, legile prozodiel grecestf. Nu numal atat, dar
chiar nici cei moderni, cu toate cercetarile for aprofundate, Inca pans, astazi
nu all putut cadea de acord asupra principiilor fundamentale ale struc-
turei acestuT metru. Iata In rezumat dupa Gleditsch principalele puncte
asupra carora nu mai Incape nici o discutiune : Fie-care vers este
compus din doT membri despartiti unul de altul printr'o cesura. In
comisura acestor doT membri se afla hiat. Tezele sunt exprimate,
and printr'o silaba lunga, cand printr'una sat doua scurte ; cate-o-data
thesis poate sa si lipseasca. In fine ca o podoaba a versului se gaseste
pe icT -colea si aliteratiunea". Parerile invatatilor nu conglasuesc Irma,
in ceea ce privelte tecnica versului si numarul si felul arselor. Nu
vom inzista asupra celor doua marl teoril a eantitales §i a intondreT
teorii, earl dezbina pe criticil moderni in doua tabere opuse. Observam
numal In treacat, ca. cele mai recente studil all facut, ca teoria rit-
mului sa-si gaseasca din ce in ce mai multi aparatori.
Adaugand acum versului saturnin, cu ritm si aliteratiune, si re-
frenul atat de des intrebuintat in cantecele poporane, dupa, cum am
vazut, credem, ca nu mai avem de cat un singur pas de facut, pentru
ca sa, ajungem la poezia crestineasca :
Dies irae, dies illa

Solvet saeclum in favilla
Teste David cum Sibylla, etc.
Catonis, De re rustica, 132, vezT Gleditsch, Metrik der Griechen and

Bonier in Iwan Muller, op. cit. p. 677, II, 1885.
www.dacoromanica.ro
228 GEORGE POPA
sau :
Stabat mater dolorosa Cujus animam gementem

luxta crucem lacrimosa, Contristatam et dolentern
Dum pendebat filius. Pertransivit gladius, etc.
Din cele de pans aci speram, a ne-am putut castiga convingerea,

ca. Romanil ail avut o poezie poporanil destul de dezvoltata, ca, aceastil
poezie avea caracter epic, liric, satiric, didactic, etc., ca exista prin
urmare pe langil cantecele militarilor si alte cantece poporane, ca fon-
dul acestel poeziT se gaseste In cantecele noastre poporane, si in fine
ca ea, si nurnai ea, a fost originals atat ca fond cat si ca forma..
GEORGE POPA.
www.dacoromanica.ro
DESPRE
NAVALA UNGURIL0111) ASUPRA CETATEI CONSTANTINOPOLI LA 934
D'intre popoarele ural-altaice, carT ail cutrierat Dacia Traiana, singurl

MaghiariT au reuit a intemeia o domnie mai indelungata in campiile
PannonieT §i a'§i pastra tot-odata si individualitatea for etnica, imbrati-
*d la timp cre§tinizmul, care 'T feri de cumpana, ce ameninta din partea
imparatuluT romano-german, paganatatea vecina. Dar cuvantul mantuitor
cu anevoe putu infrana salbatecele apucaturT ale firer mongolice. Legea
crWineasca indulci, ce-T drept, raporturile dintre UngurT si lumea cre§tina ;
veacurT intregT insa poporul vedea in crqtinie o restrangere a desfraulul
de odinioara, §i nu o data reacciunea pagana lupta viguros contra piede-
celor papizmuluT, amenintand a infuleca toata cultura romano-cresting.
Cu atat mai nestamparacl se zbuciumail Maghiarif in rastimpul a§e-
zareT for in Pannonia pang la cre§tinare. ET ajunsera, ca odinioara HuniT,
pe carT cronicariT ungure§tT IT slaveati ca stramog aT Ungurilor, spaima
popoarelor invecinate. Nu era an lasat de Dumnezeil, in care ace§tT cho-
minum monstra,, dupa scum IT nunaqte episcopul Otto von Freisingen,
sä nu fi latit spaima §i pojar in pile GermanieT 2). Pe nea§teptate cu-
prindeaii in palcuri to.rgurile si catunele arzandule §i pierzandu-le. Pang
1) Scriitorul acestor randurY a arKtat cu altK ocaziune (vezY Zur Gescfuchte Sieben-
btirgens, nach den Quellen dargestellts Wien, 1891, p. 1) cerinta metodia de a pune o te-
melie shnhtoasit istorieY si etnografieY romane prin cercettirr amilmuntite asupra popoarelor,
cart ail locuit ambele DaciY. Acest noiI punct de privire a gNsit cluar aprobarea urnif critic
ungur (Szcissadok, Budapest, 1892, pag. 77). De alta parte unit istoricY romanY par a avea
alte vederY In aceastit privincl (vezY Revue historique, Paris 1892, p. 398).
2) Huber, Geschichte Oslo-retch!, Gotha 1885 I, 9. Kapitel.
www.dacoromanica.ro
230 I. GHERGHEL
la hotarele Francilor ajunserg cetele for sprintene. Prgdaciunile for be

fgceati maT ales in tgrile imbelpgate ale ApusuluT, cad starea sgrIca-
cioasa a brutilor SarbT §i CroatT nu-T ademenea, iar de Leg §i Rug iT
maT despIrtea5 pi Carpatit Abia dupg reculegerea viguroasg a Germa-
nilor sub Heinrich I §i Otto I, UnguriT, bgtutT in lupte sangeroase, 933
pi maT ales in 955 (bgtaia de pe Lechfeld anga Augsburg) prinserg la
minte pi incetarg cu invasiunile for in impgrgtia germang. ET 1sT indrep-
targ acum intreprinderile for spre Byzant, unde navalirg de repetite orT.
Expeditiunile acestea orientate,, sunt insg din cauza secgreT fantanelor
maT grew de urmarit de cat cele apusene.
AnalistiT byzantinT opun insa §i alte greutatT celor carT vor sa cer-
ceteze istoria popoarelor barbare : felurimea numelor. Ast-fel impgratul
carturar Constantin VII Porphyrogennitus numqte pe UngurT tot-de-auna
Toiiexa, altT scriitorT au imprumutat de la Slavl numirea Ohyeot 1); ba
se pretinde chiar, cg uniT cronicarT ar intelege pi sub numele zloixsc sau
thixat acelag popor 2). Pentru istoria popoarelor aparande este insg o
condi ;iesine-qua-non de a statori cuprinsul acestor intelesurT in ale
nomenclatureT poporului §i tareT. Aceasta ne-a aratat -o cu mgiastra-T pang
Nestorul istorieT critice romane, Hasde5 3). Istoricil UngurT insg nu §i-a5
prea batut capul cu d'alde astea §i admit in bung lin4te, ca sub (TurciTD,
carT au atgcat dupg Byzantini in anul 934 Tarigradul, au a se intelege
Ungurii4). Darg aceasta numire avea la ByzantinT un inteles foarte larg.
Nu numaT pe UngurT, ci pi pe Chazarf, pe Turd ,si pe Mari cuprindead
cronicariT GrecT sub acest nume 5). De vita turceasca erati §i PecenegiT 5),
de §i nu ne este cunoscut, ca ByzantiniT sg fie intrebuintat pentru eT nu-
mirea Tor/mot. Cronica cprimordiall, rusa numete, ce-T drept, poporul
Nazalizarea luY u In 04yeot precum pi In rom. (lingua( si In nemt. cUngarns,

araa Inraurinta slaved (ugri : qgri).
2) A st-fel maY toef istoriciY modernY suslin, cd augusta scriitoare Anna Comnena In-
telege sub acest nume tot-deauna pe UngurY. Autorul acesteY lucrlirT crede ?mit a fi contribuit
Intru at-va la pliasirea acesteY pkrerY In favorul alteia, priincioaa Romanilor. (VezY lucrarea
mea sus amintitK, p. 41, 42.)
8) B. P. Hauleg, Istoria criticl a Romanilor, Bucuresef 1875, I.
4) Engel, Geschichte des ungarischen Reiches, Wien 1813, I, S. 85. Horvath, Ge-
schichte der Ungarn, Pest 1851, I, S. 21. Eliding-en Osterreichische Geschichte bis zum
Ausgange des 13. Jahrhunderts, Leipzig 1858, I, S. 376. Szalay, Geschichte Ungarns, Pest
1866, I, S. 36. Fessler, Geschichte von Ungarn, Leipzig 1867, I, S. 70. Huber, op. cit. I,
trece Insi faptul cu vederea.
5) Stricter, Memoriae populorum ohm ad Danubium... incolentium e scriptoribus By-
zantinis, Petropolis 1778, ul, p. 582, 543, 3, 995.
6) P. Hunfalvy, Die Ungern oder Magyaren In (Volker Osterreich-Ungarns,, V, Te-
schen 1881, S. 8o, seq. 92-99.
7) In Rusia cPervonalhalnaia 1Yetopissa, altminterea stramb ccronica luY Nestors, numitif
In Lretopiss po Ipatskomu spisku, Sanktpeterburg 1871, p. 27.
www.dacoromanica.ro
NAVALA UNGURILOR ASUPRA CETITEI CONSTANTINOPOLI 231
care a intins in 934 pradaciunile pang la Constantinopole tot Ungur( ;

de oare-ce ins in analele rusesti se aflg, pentru timpul acela, dupg cum
a dovedit Schlozer 1), intercalarT din ByzantinT, cronicarul anonim rus pare
a fi tradus Toiexot cu cugri : fang cu nestatornicia ce domne;te la By-
zantin in privinta nomenclatures popoarelor, era si este o rgtacire cu
putinta. Din fericire ne este data putinta de a confrunta cu alte relatiun(
despre aceste lupte, stirele grecesti ce ni le da renumitul geograf arab
Macoudy. In cartea sa «Praturile auril) 2) el ne destainueste anume viata
i istoria unor semintiT turcesti de pe tarmurile mare( Negre. Marturble
sale sunt de mare insemngtate, fiind-ca ne desfasura amanuntele acestor
lupte, facandu-ne tot-odata cunoscut si numele acelor popoare, care au
luptat cu GreciT. Ele ne spun, ca in anul 932 sail 933 patru popoare
turcesti si anume cYadjni , «Bedjgards,, c Bedjnaks, si «Newkerdehs, 5)
au purtat razboia cu popoarele din «Rum,. MaT usor recunoastem din
aceste popoare pe PecenegT (Bedjnaks : Bedschnak). Asemenea IT numeste
Arabul Idrisi 4) precum si Armeanul MatheT de la Edessa 5). Poporul
Bedjgards (Badschgurd) sunt farg indoiala MaghiariT, cacT ast-fel sunt eT
1) Nestor, Russische Annalen in ihrer slavonischen Grundsprache vergliechen, fiber-

setzt und erklart von Sehldzer, Gottingen 1802 -5 IV, S. Io, 16, 59.
2) Macoudy, Les prairies d'or, trad. en franc, par Meynraud, texte et trad., Paris
1863, II, pag. 59. VezY si transcrierea numelor acestea In editia luT Frahn.
a) Magoudy In clbn Foszlan und anderer Amber Berichtel ed. Frahn, St. Petersburg
1823, S. 238: cNeben dem Lande der Chazaren, zwischen ihnen und dem Abendlande,
sind vier ttirkische Volkerschaften, deren ursprtingliche Abstammung nur einen Ahnherrn
kannte. See sind Nomaden und Stadler, und besonders stark und tapfer. Jede Volkerschaft
hat ihren Konig. Jedes der vier Reiche erstreckt sich einige Tagereisen weit und reicht zum
Theil bis an das Meer Nitas (marea NeagrI). hire Streifzitge erstrecken sich bis an die Stadt
Rumia (Constantinopole), und wo sic an die Lander von Andalus stossen, haben sie die
Oberhand fiber die dortigen Volker gewonnen. Zwischen ihnen und dem Konige der Cha-
zaren besteht ein FriedensbUndniss, ebenso mit dem Herrscher der Alanen. Ihre Wohnsitze
stossen mit dem Gebiete der Chazaren zusammen. Die erstere dieser Volkerschaften hiess
Bdschna ; die zweite, welche an die erste grentzt, Badschgurd; die dritte, welche an diese
anstbsst heist Bedschnak, die starkste von alien vieren ; die vierte wurde Nogerda genannt.
Ihre Konige fithren em Nomadenleben. Sie batten in oder nach den Zwanzigern des 4
Jahrhs. (nach 932 n. Chr.) Kriege mit den Griechen'. Atka la Frahn. In editia francezit
se spune maT departe ; cDurant l'an 32o, ou peu apres, ils furent en guerre avec les peu-
ples de Roum. Ceux-ci possedent sur la frontiere de leur ennemis une grande ville grecque,
noinmee Walendar, etc.", . . p. 6o : Romanus, qui regne aujourd'hui, en 332, sur les
Grecs envoya 12.000 cavaliers i Walendar'.
4) Edrisi, Geographic, trait p. Jaubert 9n cRecueil des voyages public par la societe
de geographies, Paris 1840, VI (II), p. 402, 403, 407, 437: (Badjnaks).
a) MOthaeus e f Ea'essa, Histoire de l'Armenie, Bibliotheque historique Armenienne, trad.
p. Dulaurier, Paris 1858, p. 89: cBadzenig).
www.dacoromanica.ro
232 1. GHERGHEL
adesea numitT de calgtoriT arabi 1). Acest nume s'a pgstrat pang astgzi
la poporul ural-altaic al Balkirilor, care locuesc intre Kazan pi Orsk pe
langg raul Bielaia in Rusia europeang. Cine se ascunde sub cele-l'alte doug
numirT e maT grew de aflat. Bruun crede, cg pi sub primul popor au a
se intelege UnguriT, iar sub al patrulea BulgariT 2). Spusele acestul scriitor
insg nu le-am putut controla, de oare-ce cartea sa nu mi-a stat la inde-
mang. Fgrg indoialg vor fi pi aci de inteles popoare invecinate Grecilor
Despre prima semintie gBdschnaa (Gadjni) am putut afla numaT de la
un scriitor arab, cg era un trib al Kapakilor 3). Acest nume iarg0 in-
semneazg la multi scriitorT orientali pe ComanT 4), carT dupg cercetgrile
noastre par a fi fost un popor ba,tina, intre raul Dnipru §i Don 5). Toate
aceste popoare au jucat, dupg cum §tim, un rol in istoria tgrilor romane.
Mai 'nnainte de a intra in amgnuntele bataliei, Macoudy descrie unele
particularitatI din viata acestor popoare, at-nand felul for de guverng."-
mant, §. a. Ne maT spune asemenea cg ele i;;T intindeaU pradgciunile for
pang in tinuturile invecinate Spaniel pi Franciel 6).
1) D'Ohrson, Des peoples du Caucase, Paris 1828, p. 257: 'Hs nous parait certain que,
sous le nom de Badschkartes Massudy design les Madjares ou Hongrois. Ebn Haucal (942-976)
dit (p. 146) : cIl y a deux nations de Baschkhartes ; l'une habite a l'extremite de l'occident
(il taut lire de l'orient) derriere les Boulgares, auxquels elle est soumisse ; l'autre plus nom-
breuse, est voisine des Batchenaques ; de race turque comme ces derniers, elle demeure aussi
pres de l'empire romainv. Les Hongrois sont evidemment designes sous le nom de Bad-
schcardes, par les geographes Sakout et Carsvini, ainsi que par les historiens des Mongoles,
Alai ed din, de Djousin et Raschid ed din, qui dans leurs relations de la conqu'ete de la
Hongrie en 1241, par Baton, donnent a ce pays le nom de Baschardie,. Asemenea si eh-
lughiY predicatory, cart fur trimeg In secolul al 13, In aretul Ttitarilor, par a considera pe
MaghiarY gi pe BascardY ca apartinand uneia si aceleiasY natiunt loan de Plano Carpini,
Historia Mongolorum spud Hurmuzaki-Densusianu, Documente privitoare la istoria Rominilor,
BucurestY 1887, I, I, p. 233: cBascart, hoc est Hungariam magnam.. Ascelinus, ibidem p.
236 : cBastareos, idest Magnam Hungariam.. Ruisbroek, Itinerarium, ibid. p. 266: cPascatir,
quae est mator Hungaria., p. 273 cIdloma Pascatir et Hungarorum idem est,... c De ilia
regione Pascatir exierunt Huni, qui postea dicti sunt Hungari..
2) Kum:, Additamenta ad codicem Cumanicum, Budapest 1883, p. 10 Quatuor tri-
buum turcorum, quae prope urbe Valendar anno 934 texte Massudi contra Byzantinos pug-
naverunt, primam et secundam Hungaros, tertiam Bissenos, quartam Bulgaros fuisse doctis-
simus Bruun in dissertatione, plain de hoc hello scripsit, diserte dicit,.
2) D'Ohsson, op. cit. p. 117: Le geographe Schems-ed-din de Damas nome les
Betchenas parmi les tribus turques compris sous le nom colectif de Captchackes,
4) Ruysbroek, Itinerarium In cRecueil des voyages', op. cit. IV, p. 246: cCommani,
qui dicuntur Capthat, (var. Capchat). Abulfeda, Annales muslemici, Hofniae 1789194, IV,
p. 301, vorbind despre bdtdia de la Kalka (1223) numeste pe aliatiY Rusilor cKipzagara..
5) Zur Geschichte Siebenburgens, op. cit. p. 14.
6) Macoudy, op. cit. p. 59 : cElles sont puissantes et belliqueuses et poussent leurs
escursions jusque sur les terres de Roum et les provinces voisins de l'Espagne;) ibid. p. 641.
cDes nos jours (Macoudy scrie In anul 943, TezY p. 6o) ils ont fait du butin jusqu'atucfron-
tieres de l'Espagne, des Francs et des Galiciens,
www.dacoromanica.ro
NAVALA UNGURILOR ASUPRA OETA.TEI CONSTANTINOPOLI 233
Dupg cum vedem, espeditiile departate ale Ungurilor sunt intarite

si de Macoudy. Pe de aka parte §i spusele acestuT geograf in privin(a
colindgrilor colective ale Chazarilor, Ungurilor si altor barbari ggsesc sprijin
in autorT GrecT si Arabi 1). La aceste campaniT UnguriT vor fi luat de
obicelii parte in numar mar mare de cat ceT-l'alti: alt-fel in 934. Ma-
coudy ne spune lamurit a PecenegiT eraii poporul cel maT luptator 2) din
toate ; iar regele for a primit de la ceT-l'altT comanda asupra tuturor o§-
tilor aliate 3). Din aceste fapte insa reiese ca Ungurilor li se cuvine o
parte maT modesta in expeditia la ConstantinopolT din 934 de cat se
credea pang acum. E §i greil de admis, ca UnguriT sal fi fost dispu§T,
dupg infrangerea cea mare suferita anul trecut in Thuringia si Sacsonia,
a intreprinde singurT o expeditiune ap de indrazneatg.
Din maT multe puncte de vedere ar fi interesant de aflat §i locul
unde a inceput, dupg Magoudy, lupta, adicg cetatea Valendar.
Orientalistul d'Ohsson 4) crede a'l fi gasit in AdrianopolT. Dar nu
numaT descrierea ce tie° da Macoudi despre Valendar nu se potrive$e
cu AdrianopolT, dar referintele politice de atuncea d'intre GrecT si BulgarT
nu sunt favorabile nicT uneT presupunerT maT generale ale unuT razboiti
intre aceste doua popoare. Inteadevar, luptele inver,unate care le purta
etarul, bulgar Simion (893.-927) cu dumaniT de moarte aT poporuluT
sari, incetara -cu moartea acestuT falnic domnitor, iar BulgariT ca4tigand
imparatia si patriarhatul bulgar, devenira stapani peste Bulgaria dung-
reana si Serbia rasariteang (Krajina de astazi). Timpul de-apoT, sub mo-
latecul Petru, traira BulgariT din gloria trecutuluT. Pacea din 927 anume
consimti nu numaT impacTuirea intre cele doug popoare marginae, ci §i
legatura de singe intre casele for domnitoare ; cad imparatul Romanos
Lekopenos ggsi de demn a marita pe nepoata sa Maria dupg etarul,
Bulgarilor. Acqtia insa cgzuserg de acum sub influenta culturala a By-
zantinilor 5) Aceste starT de lucrurT, carT durarg pana la urcarea In scaun
a imparatuluT byzantin Nikephoros Phokas (963), Ingreueaza cu totul in-
cercarea de a aduce in legatura marturia luT Macoudy cu vre-o cearta
1) C. Porishyrogennitus, opera, Corpus scriptorum historiae Byzantinae, Bonae 1829, I,

(De ceremoniis aulae Byzantinae) p. 66o, ne dd un exemplu tipic despre amestecdtura de
popoare, ce se g5sea in armatele byzantine, compuse atuncY In mare parte din popoare bar-
bare. Din altY scriitorl orientalT, la d'Ohsson, op. cit. p. 259 vedem, a aceste semintiY
turcestY ail flcut prtidlciunT comune si in arta 970 6i 5096.
2) Alacoudy, op. cit. II, p. 59: cLes Bedjnaks, la plus belliqueuse de toutesa.
5) Illafoudy, p. 62: cLes quatres princes ayant tenu conseil entre eux, le roi des
Bedjnaks demanda a etre investi du commandement supreme pour le lendemain matin, ce
qui lui fut accorde sans peinep.
4) D'Ohsson op. cit. pag. 259.
5 7ireeek, Geschichte der Bulgaren, Prag 1876.
www.dacoromanica.ro
234 I. GHERGHEL
urmata de lupte intre popoarele acum imprietenite, necum de a identifica

chiar, fail alte motive, cetatea Valendar cu Adrianopoli. Taramul de
lupta intre ByzantinT si paganT trebue cautat in altg parte. Macoudy in-
susT ne spune ca cele patru popoare cturcesti, locuiail intre ChazarT si
tat-He apusene, intinzandu-sT unele imperiile pang la marea Neagra. i
daca ne maT spune acelasT autor, ca GreciT aveaii la frontiera inimicilor
lor o cetate mare greceasca cu numele Valendar, noT nu trebue sg uitam
a in cthema Chersonv (Crimea de astazI), ba maT ales acolo, GreciT
venirg in atingere imediata cu popoarele pagine de vita slava sail ural-
altaica ; cad cu ChazariT si cu PecenegiT emu vecinT, de AlanT IT des-
partea numaT marea, iar Dnipru si Dunarea erau caile Rusilor si ale
Ungurilor 1) Dar chiar si numele Valendar arata spre locurile acelea2) unde
maT locuiail $i ChazarT si GotT 3).
Ne maT ramane acum A. statorim si data intamplareT.
De oare-ce Macoudy insusT zice, ca batalia incepu in anul 32o al
hegirel (sail ceva maT tarzii14)), putem doara cu cale admite, a ostili-
Utile sg fi inceput abia in anul urmator 321. Acesta corespunde maT de
tot anuluT 933 al ereT noastre 5). Lupta incepu, dupa cum spuseram,
Tanga cetatea Valendar, si cu tot numgrul indoit al Grecilor, eT fur' ba-
tutT de paganT. °stile unite intrarain cetate, o pustiirg, apoT luara calea
spre Constantinopole. Pe drum treceaii sub sabie tot ce Yntalneati, ni-
micind satele si orasele. AjunsT apoT in fata cetatel imparatesti, tabarara
patru-zecT de zile pe loc.
Doug. concluziunT se pot trage f'a'rg greutate din descrierea luT Ma-
coudy: I) Trebue sa admitem ca UnguriT, PecenegiT $i aliatiT for nu vor
fi intreprins fara pregatirT maT temeinice atacul contra Tarigradului, de
oare-ce eT chiar la Valendar erau maT putinT la numer ca adversariT Tor,
si trebuia sg fi trecut un timp indelungat pang ce putura scoate rezer-
vele ; 2) este invederat, ca eT n'ail venit in mars fortat spre Constanti-
nopole. Din aceste cauze presupunem, ca luptele au inceput in anul 933,
1) Porfihyrogennittes, opera, III, (De thematibus) p. 62 ; de adm. imp. p. 7o, 179, 270, 39.
2) Abulfeda, Geographie in Btischings Magazin, V, S. 365: cBalangar vel et Atol,
urbs praecipue Chazarorumv. Aboulfida, Geographie, trad, de l'arabe en franc. p. Reinard,
Paris 1848, II, I, p, 325: cBelendjer est la capitale des Khozares., Cu privire la nume
vezY Ademarus, Historiarum libri VII, In Pert; Mon. Germ.; SS, IV, p. 1276. cfaber Wa-
lander cuserat..
1) RImasite de-ale Golilor s'ati pKstrat, dupl Tomaschek, cDie Goten in Taurier, to
cEthnologische Forschungen D , Wien 1881, OAK In timpul cnotia.
4) Macoudy, II, p. 59: cou peu apress ; vezi citatul maT sus.
5 Wiistenfeld Vergleichungs-Tabellen der mohamedanischen and christlichen Zeit-
rechnung, Leipzig 1854, p. 14: I Ian. 933-22 Okt. 933.
www.dacoromanica.ro
NAVALA TJNGIJRILOR ASIJPRA. CET.X.TEI OONSTANTINOPOLI 235
iar in primgvara anuluT 9341) innoite gi finite. Aceasta stg in concordantg

gi cu ByzantiniT 2).
Imperiul roman rgsgritean maT avu in urmg de indurat vre-o cate-va
navglirT din partea Ungurilor, pang ce varto0T impgratT Nikephoros 3i
I. Zimiskes reu0ra prin lupte norocoase cu BulgariT a muta hotarul im-
pgratieT pang la rapa DunareT. UnguriT atuncT string din toate pgrtile
incetarg cu prU.dgrile tarilor vecine. In curand rgsgri in §esurile UngarieT
§i lumina crqtinieT, cu care incepe un rgstimp noii in istoria Maghiarilor
Dr. I. Gherghel.
1) Krug, Chronologie der Byzantiner, p. 577: (April 934,.

2) G. Hamartolus, chronica ed. Muralt, Petersburg 5859 nu-mT fu la Indeming. G.
Cedrenus, Historiarum tompendium ed. Bonn, 1839, 11, p. 356: c'Eyivezo 8i mai eloftok)
Ttniexwv xazu Pioltalcov, .:-Inealtql pert, lv8nrett5vos n ai
xaTi8eapor 7raoav zily 87.;ot
faze& sije. 71'42E0)6. 1171'V:in-Cal priiv o nozeint Otosreivt sxai 7recorofieoicce!tor met aRrt-
#1,1" ara-iv incnijoazo). Theophanes cont., Chronographia, ed. Bonn, 1838, p. 422. G. No-
na-hus, Vitae recentiorum imperatorum In 4Theophanes , op. cit. p. 913. Leo Grammatieus,
Chronographia, ed. Bonn, 1842, p. 322.
www.dacoromanica.ro
OBIECTELE MUZEULUI DIN ODESSA
REFERITOARE LA TRECUTUL ROMANIEL
Muzeul societatel imperiale de istorie gi de antichitAti din Odessa e infiintat

din anul 1839. La inceput cu totul sarac, cu timpul prin descoperirl ocazionate
de sitpAturi archeologice, prin cumparator1 de felurite antichitlitT, prin generoase
donatiuni gi mal ales prin mutarea aci a colectiilor muzeulul din Nicolaev gi ale
aceluia din Odessa, el s'a imbogatit. Astazi in muze0 se gasesc o sums de por-
trete in uleifi, gravuri, fotografil, aquarele, pletre cu inscriptiuni, coloane, statul
de bronz, vase ornate, multe obiecte de ordin casnic: de aur, argint, bronz, alama,
os, !Aida gi de piatra, manere cu inscriptil, arme, sAgetT, etc. in total peste 2579
obiecte, agezate sub 400 de numere gi clasate in 8 sectiuni 1).
Dintr'acestea, un numar destul de mare de obiecte stint referitoare la istoria
gi archeologia tlirilor romanegti, gi provin, fie aduse la muzeu din Moldova gi Bas-
sarabia, fie d'aiurea, toate amintind evenimente importante din trecutul nostru.
Din colectia cea mare de acte vechi, muzeul din Odessa are 45 de hrisoave
moldovenegtl gi muntenegt1 gi mal multe firmane turcegt1 agezate, unele in du-
lapul No. 48, altele in vitrina No. 72 gi restul in cutiile cu N-rile 84, 117 gi 118.
Ele sunt:
1) Hrisovul Domnului Alexandru cel Bun al Moldovei, din anul 1407, de
daruirea a doua sate lui Mihail Topga pentru serviciile aduse. E sods cu cerneala
radacinie in 28 randuri. Daruit muzeulul de N. Nadejdin, care it ga,si intr'o calatorie
prin Moldova. E reprodus gi in Venelin la pag. 62.
2) Hrisovul dat de *taut cel Mare boeresel Dona, fiica lui Nastin, pentru
satul daruit ei Resina", din 5 Februarie 1495.
3) Hrisovul dat de Stefan cel Mare lul Teodor Micul BAlcescu gi lul Dragot
Vulpescu pentru satul Hirovo (jud. Orheifi) cumparat. De la 17 Martie 1495.
4) Hrisovul lul *tefanita Voda, dat parcalabulul Teodor pentru pamantul
daruit lui la rfiul Baca pe Troian (in josul KigineuluT) la 22 Aprilie 1518.
5) Hrisovul dat de *tefanitli Vodit lul Lupu Cretulescu pentru locul din
satul VArzaregti, la 26 August 1525.
1) Secliunile sunt urmItoarele: preistoricti, egipteand, elend, romand, byzantind, geno-

vezlt, mongolo-tataro-turd gi rusd cu ale altor nationalitItY.
www.dacoromanica.ro
OBIEOTELE MUZEULUI DIN ODESSA 237
6) Hrisovul lul Petru Rang, dat logof5.tulul Theodor la 6 Martie 1528 pentru
satele Zubricenl, Hancovcl gi Onetol.
7) Hrisovul Jul (farm) Petru Rare§ dat la 20 Marto 1543 lul Petru Albota
pentru pamantul din vales Speia, de pe raul Cobolta.
8) Hrisovul lul Petru Rare§ dat lul Viciu, Nichifor §i Simeon, la 16 Aprilie
1546 pentru pamant In satul Deteled, pe raul Cula.
9) Hrisovul lul Ilia§l Voda dat boerulul Teodor §i fratilor sal pentru doua
locurl de pe raul Cula Intro Borsiciaru §i Detelett, la 8 Aprilie 1547.
10) Hrisovul lul *tefan Voda dat boerilor Dumitru §I Gheorghe pentru
satul Greli de pe Sarata (jud. Bender) la 28 Aprilie 1551.
11) Hrisovul domnulul Moldovean Bogdan, dat lul Petru Albota la 16 Fe-
bruarie 1570 pentru satul Spei de la raul Cabolta.
12) Hrisovul lul loan Voda eel Cumplit, dat Jul Ion Galvia vel logofat, §i
sotiel lul Teodora, pentru pamantul Oxentia (distr. Orheiu) la 10 Maid 1574.
13) Hrisovul lui Eremie Movilk dat vestierniculul Apostolache gi sotiel lul
Chiajna, pentru satul Petragcanl, la 25 Martie 1600.
14) Hrisovul lul Eremia Movila, dat paharniculul Pantia, pentru jumatatea
satulul PloschirenT de la gura Ciuhra, la 22 Aprilie 1603.
15) Hrisovul lul Eremia Movila, dat lul Ilie Bacioc pentru satul cumparat
Cupiciciii, la 25 Martie 1605.
16) Hrisovul Jul Constantin Movila, dat manastirilor Seculul §1 Dragomirna
pentru lac gi podul peste Reut, la 1 Maid 1609.
17) Hrisovul lul Radu Mihnea, dat boerulul Enache pentru satul cumparat
Stolnicenl, la 26 Martie 1615.
18) Hrisovul lul Constantin Movila, dat boerulul Constantin Bacioc pentru
satul Vladenl, cumparat.
19) Hrisovul lul Gaspar Voevod, dat manastirel Seoul, ca intarire a pa-
manturilor daruite de boerul Costea Baciocu, in anul 1615, Aprilie 30.
20) Hrisovul Jul *tefanita Voda catre parcalabul Theodor, ca No. 4.
21) Hrisovul lul Radu Mihnea, dat Jul Eremia Bazeanu, la 8 Martie 1618,
pentru satul Popa-Util.
22) Hrisovul lul Ilia§1 Al. Voda, dat manastirel Seoul pentru satul Vladen1
daruit, la 6 Aprilie 1621.
23) HrisovuL Jul Eustatie Dabija, dat manastirel Ciprianu pentru satul Popa-
Util, la 16 lanuarie 1622.
24) Hrisovul lul *tefan Tom§a, dat uric. Mieria Marmura pentru o parte
din satul Zmienl, la 9 Aprilie 1623.
25) Hrisovul lul Vasile Tomga, dat man. Sf. loan Premergatorul, din Seoul,
pentru satele daruite de Sava Petricu gi Nastia, copiil lul Vascan, la 4 Aug. 1623.
26) Hrisovul Jul Alexandru Ilia§1, dat lul Danila din Varnita pentru locul
Piteri, la 9 August 1632.
27) Hrisovul VoevoduluT Petru, dat lul Gavrila §i Nastel (copiil Jul Mihul)
pentru jumatatea satulul Barnova, la 28 Martie 1633.
28) Hrisovul Jul Vasile Lupul, dat man. cuvios. Sf. Sava din muntele Athos
pentru veniturile satelor ditruite in jud. Balti, la 23 Martie 1635.
29) Hrisovul lul Vasile Lupul, dat boerulul Simeon Timspovski §i sotiel lul
Marica pentru jumatatea satulul *erbicenI, la 15 Septembrie 1636.
30) Hrisovul lul Vasile Lupu, dat boerulul Miron Mitnicu gi familiel lul
pentru satul daruit Borezenl (jud. Baltl) la 8 Aprilie 1647.
www.dacoromanica.ro
238 EMIL M. TEODORESCU
31) Hrisovul lul Vasile Lupu, dat manast. Invierea Domnulul, Golia, pentru
satele daruite el, Vosca, Ceresnevetl si Vasilcovl, la 17 Septembrie 1647.
32) Hrisovul lul Magi Alexandru, dat lul Ionascu din Orheiii pentru prin-
derea de poste, la 15 Februarie 1667.
33) Ordin dat de Constantin Mavrocordat ispravnicilor Moldovenl de a ad
ministra bland, la 1741.
34) Ordin dat de Constantin Mavrocordat ispravnicilor Moldovenl, la 1741,
de a se purta cum se cade cu locuitoril si de a nu-I asupri.
35) Anaforaua boerilor, a preotilor si a arhireilor din Valachia, data Dom
nulul I. Caragea, cu ocazia alcatuirel codicelul de leg!.
Dintre firmanele turcestI aunt :
36) Un firman al Sultanulul Amurad III (din sec. 16).
37) Un firman al Sultanulul Murat IV (sec. 17).
38) Un firman al Sultanulul Mustafa III, din anul 1761.
39) Un firman al Sultanulul Osman III (sec. 18).
40) Firmanul Sultanulul Ahmed II din anul 1692, prin care se ordona lul
Ahmet si lul Hurumbet, de a ajuta pe Moldovenl contra navalirel Polonilor si a
Cazacilor.
41) Foae, intarita de Divanul Efendi, a Domnulul Moldovean (}rigors Ghica,
in 1729, la Bender, spre a ceda locurl In Basarabia pentru Tataril Nogal.
42) Ordin, prin care Grigorie Ghica opreste, in 1737, pe Tatarl, sa treaca
pests Prut spre a se stabili In Moldova, intru cat nu era destul pamant nicl
pentru Moldovenl.
43) Firmanul Sultanulul Mustafa III, prin care, in urma staruintel amba-
sadorulul austriac din Constantinopoli, baron de Pinkler, se instiinteaza domnul
Moldovean Grigorie Calimach, de a permits lul Iohanez Demetrius sa cumpere
ceara in Moldova si s'o dual In Transilvania, platind vama la granita, in an. 1764.
44) Firmanul Sultanulul Abdul Hamid, din anul 1786, pe numele Domnulul
din Moldova, Alexandru Mavrocordat, de a permits, In urma demersulul ambasa-
dorulul austriac de pe ling& Poarta, Baron de Herbert, IA se cumpere si sa se
transports fara pedicl 12,000 chile de mein In Bucovina, suferinda de foamete din
cauza slabelor recolte din vara acelul an.
45) Firmanul Sultanulul Murad III, prin care se ordona de a se da zilnic ca
leafa, lul *ah Marza, fiul lul Iskender Marza, cats 15 akce din venitul portulul
Cetatel Albe.
Mal toate aceste hrisoave si unele din firmanele turcestl at cats o pecete,
care variaza din punctul de vedere al marimel, al culorilor :etc. Pecetile stint
atamate cu fire de matase ; unele aunt stricate, altele Wad perdut cu totul. Pe
unele peceti se vede sterna, capul de boil si cu felurite inscriptil or! nume de
Domni.
Cum se vede, cea mal mare parte din hrisoave se refer& la deosebite do-
natiunl facute de Domnil tarilor romans boerilor sal, ca resplata pentru serviciile
aduse, orl intarirl ale feluritelor darurl facuto de familil boerestl bisericelor on
manastirilor. Firmanele Ina, se rant, la permisiuni date supusilor strainl, de a
se ocupa cu negotul In principatele romanestl, In urma staruintelor ambasado-
rilor pe langa Poarta, sad la felurite interese ale Turcilor sl Tatarilor din sudul
Bassarabiel.
Mal sunt apol Inca 6 hrisoave daruite de I. Bilevicl (ale domnilor Stefan, din
anul 1434, Vasile Lupu, din 1633, Ilie, 1688, Duca, 1670, Cantemir, 1707, si Raco-
vita, 1720). Apol Murzachevicl darui un hrisov al lul Petru Rares, din 1535; epic
www.dacoromanica.ro
OBIECTELE MUZEULUI DIN ODESSA 239
copul Neofit, al lul Petru Rang, din anul 1532; Holiavitzki, a lul Ilie, din 1436,
iar A. Nako, copiI dupa, documents relative la istoria Bassarabiel.
Paretil celor Base sail ale muzeulul sunt ornatl cu fotografil, portrete
in ule!, aquarele, gravurl, desemnurl represintand orl scene din luptele tre-
cute intamplate in sudul RusieT gi in principatele romane, orl vederI de orage
gi cetatI, sail in sfargit chipurile persoanelor principale, carl au jucat primele ro-
lurl in Malorusia gi Odle de la Duntire. Intro acestea, multe intereseaza pe nol
Romani!; nu vreati Ins& sa vorbese aci de portretele tuturor generalilor-gefl de
armate rusegtl, carl s'aii razboit cu Turd! pe pamantul tarilor noastre sail de
acel, carl ramaneafi la nol in vrernurile ocupatiunilor rusegtl. Ast-fel sunt:
a) Vederea cetatel Bender desemnatti de Konoplin in 1770.
/9) Vederea cet. Akkermanulul (Cetatea Alba) lucrata in 1790.
y) Vederea insule! erpilor (Levchi), aquarel executat de Basso li in 1842,
dupa excursiunea facute impreuna cu N. Murzachevicl gl cu prof. Nordmann in
vara anulul 1841.
8) Trel vederl (din earl una mare) ale Cetatel Albe, aquarele facute in 1838
de artistul Basso li.
E) Vederea castelulu! Soroca, litograf. de Basso li in 1832.
7) Un tablou vechid facut cu penita pe bombicin, aratand retragerea Ru-
gilor de la Prut in 1711 Tulle 22. daruit de P. P. Viyazemsky.
n) Luarea cetatel Ismail la 22 Decembre 1790 de Suvarov, litogr. de F. I.
Fill, rail executata.
Portretul hanulul din Crimeia, aghin Gheral, ultimul sef al Tatarilor
din Budjac, Lipcanl, Crimeia gi Cuban!. Desemnat rail de tot de Roslen gi dtruit
de N. P. Vertialicl.
i) Trel portrete: unul al lul Ivan Mazepa, altul al lu! Z. Bogdan M. Hmel
nitzki gi al treilea al lul Iuril Hmelnitzki, hatmanil malorugf.
x) Tab foil reprezintand moartea printulul G. Potemkin la 1791 in apropierea
satulu! Puncegt1 (Bassarabia); el e inconjurat intro altil gi de 2 boar! Moldovenl
stand in picioare.
A) Vederile oragulul Kigtnan gi ale catedralei din Kiginau, litogr. bine exe-
cutate de Basso li In 1842.
4u) Luarea cetatel HotinuluT de printul A. Golitzin, la 18 Septembre 1769.
Gravura lu! Hodovetzki.
Pe felurite pledestale, orl In cutil acoperite cu geamurl, se afla agezate bu-
stud de marmora gi cateva de bronz, unele destul de artistic lucrate. Aga se
gasesc:
1) Capul de marmora al imparatulul Neron, adus din Athena; 2) Capul
impar. Traian, adus din Neapole (o figura slabs, batrana, artistic executata) ;
3) Statua de marmora a zeitel Hygia, lucrare din sec. 2 a. Chr. lucrata cu mare
acurateta; ma! ales Imbracamintea gi parul de pe cap ; 4) 0 statua, de bronz a
lul Mercur (pennipes) adusa, din Moldova, gasita la satul Porata de Tanga Prut ;
5) gi 6) Reliefs de marmura alba reprezintand demnitaril roman! ocupatl cu con-
farreatio gi cu venatio; 7) Statua de marmora antic& (far& cap) a unul EAltivei.?ms
din Panticapeis, imbracat cu hyton gi cu hymation, lucrate in cute frumoase.
Sculptura, demna de admirat; 8) Legatus romanus cu paludament gi cu o casts
frigiana tinand'o la picioare; statue inalta gasita la Akkerman de A. Cobler.
Societatea de istorie gi de antichitatI din Odessa a putut sa stranga, in
salile muzeulul o colectie bogata de petre cu inscriptiunT. Unele din ale sunt din
epoca romans, altele provin din coloniile grecegtl de pe Pontus Euxinus, altele
www.dacoromanica.ro
240 EMIL M. TEODORESCIT
din epoca comerciului genovez, gi in fine multe cu scrierl pe ale slavone, armene
gi turce. Din tole slavonegtl, referitoare la istoria Romani lor, sunt expuse :
1) 0 tab% mare de marmora cu sterna moldoveanA gi cu o inscriptie in 5
randurl, amintind ridicarea portilor cetAtel Akermanului in 1438 sub domnul
Stefan H. Gasita la Akerman.
2) 0 placA de marmora cu sterna Moldoviel bine lucratA gi conservatA gi
cu o inscriptie in 8 randurl amintind cladirea unel manastiri de dare pArcalabil
Duma gi Herman in 1482, sub Domnia lul Stefan cel Mare. E gasita in anul 1838
la Akerman.
Din restul obiectelor mal insemnate in muzeii, se mai pot cita urmAtoarele:
1) Patru steagurl gi dol bunciukcl, (carl se oferead de Sultan' Domnilor
romAni fanarioti) aduse in anul 1821 de domnul Mih. *titu din Iagi la Kiginail
gi oferite muzeului de P. I. Feodorov.
2) Mal multe pugtl, intro carl: una de cetate fAcutA in Stokolm gi ramasA
la Bender in anul 1713, (land regale suedez, Carol XII, petrecea in lagArul de
MO satul Vamitza. DAruitil, de I. I. Curia.
3) Patru ,,baidana" sail cAmAgl de inele, dintre carl una, e gAsita la satul
Vulanegt1 de Lang& valul lul Traian de sus.
4) 0 sable genoveza de for pentru atac gasita in anul 1881 in cetatea
Akermanulul gi daruita de N. V. Repnin.
5) DouA tunurI de tuciii, lasate de eterigtl (Traci, dupAinvingerea suferitA in
Moldova la 29 Maid 1821 din partea Turcilor; gasita in fata Sculenilor pe malul
drept al Prutulul gi daruite de generalul M. L. Fanton de Verrayon.
6) Un chiver gi o sabie litvana, gasita in insula Leti din DunAre.
7) Douit peptare de for lituane, gAsite la ScAenT (jud. Soroca) acolo, undo
la 1620 Polon! fur& bAtuti de Turd gi de Tatari.
8) Un cantar de for moldovean cu totul original, o ceagcA ma,re gi o call-
mart, frumoasA veche. DAruite de A. K. Nakko.
8) 0 urns de bronz data gasitO, inteo movilA din Basarabia, rail lucratA.
0 urn& scitA, asemenea de bronz, gi alto multe obiecte pentru uzul casnic.
In saltarul No. 80 al muzeuluf sunt expuse o parte din obiectele gAsite in
insula erpilor : sfaramAturi de vase, inscriptiile WI Achille, statuete de bronz,
inele de fer, vase de lut, argice de os, douA bucAti de marmora din templul WI
Achille din insula *erpilor, gapte bucati de marmora tot din templul lui Achille,
cloua bate de marmora gi 8 bucatl de peret1 dih hramul lui Achille etc.
Biblioteca muzeulul numAra pests 4200 de volume de cArti, 126 manuscrise,
165 documente, hrisoave, 47 manuscrise orientale gi cart!, 588 de hArtT, planuri,
desemnuri, gravurl, portrete gi fotografil. In aceste art! sunt articole foarte in-
teresante relative la *fie romanegti, studil serioase asupra principatelor, din fe
lurite puncte de vedere, cAlAtoril gi impresil de cAlAtoril facute in veacurile tre
cute prin Muntenia, Moldova gi Bassarabia.
Emil M. Teodorescu.
www.dacoromanica.ro
I
DIN ISTORIA SECOLULUI XVII

1665 1700
Pag. 14 Fag. 14
Sigiliul lul Sigiliul lul

EUSTRATITI DABIJA V.V. DUCA V.V.
1662.
Pag. 14 Pag. 24
Sigilin dela Sigiliul lul

DABIJA V.V. IG3 1LIE* V.V.
1662. din 1666.
www.dacoromanica.ro
Pag. 27 Pag. 28
L:1
now AP rlif td,,,4(0,1?
---e/ a;
IIAX IfilfrIODHS VIIIOISI NICI

SemnAtura luT DOSOFTEIrT, Episcop de Roman.
Pag. 28
Semnatura luT ALEXANDRU ILIA4I din 7140 Maiti 25.
OOLI -9991
Pag, 301
SemnAtura luT ILIAI ALEXANDRU-VODA. SemnAtura luT SOLOMON BARLA.DEANUL.

la 1667 Octombre 13. Semnatura lul NECULAI RACOVITA. HATMANUL.
www.dacoromanica.ro
Pag z8.
NICI
IIAX IfIlf11033S VIIIOISI
OOL I - g99T
(7)
C.71
O
O
Semnatura lul
GHEDEON MITROPOLITUL MOLDO-VLAHIEI.
www.dacoromanica.ro
Iv DIN ISTORIA SECOLULUI XVII
1665-1700.
lir)KIEOC gke
Rtiy111*Klcoetlisitilimaktixgei6
Kocurico.19 Clhig0 4116 cifitigoegoepti
1.42 °":
afitix4t)0
tem gOE eiCii kik titg CTE 40gOefilit NAG*
lidtwo14,41713magouiciboti)KAAH14
4
.10.1 . .41
,
mll Ike 04* 1" fa *air
.
ti
0141111"1
4411i Awrgigo
<fr " riar .

ti
MdfifiX4 mi enuctlt g fi
0j U.11
1 rl
1-1i3 PT'
Lu . Tv I
H1 71
si,,, cellIPL,01
!r_ri
.E.L. J
( )
4,Lt-
POMELNICUL DE MARMORA DELA MITROPOLIA DE IA§I.

www.dacoromanica.ro
(1682).
1665-1700.
Ns
111
IP
O
cf)
2al
litel
v
rPe
411610
PAMOUNO5MT
www.dacoromanica.ro
INSCRIPTIUNEA PE MORMENTUL LUI DABIJA -VODA.
VI
1665 1700
9 i C ') ...
1
/ ) ,-.---4'pr Ca'''''' - c'''C:".;-...1CC ,
4)
`,
3
C.) )IAZ reglArille-dr 1 0,1r-r7e0740
zei, (77?i< 1,0444)-ze 132--;. .
ral p ,...,6. )1 c) , .....4. J .5,43
_..0- 3
z' a et 2/1 c ,e-a ,c I (4//i zher 0 7!"1 1 tirtze",7°
77,),fr_rarbo.v. / vrr-r-74
P "etac,,ye.
co ,--i- Ptit "h I
ztaa 1
z--)v. £
egiits&ar,zzerizif eti,
......e> , v 4W c14.--) I -16
m,,,i,_f_in.,(47444 #a) ...zu $
il
tiLtozp.,,
b c/
1 .e')
La 1'1'722 /Ljk/
241)10e2a,ziley4
1 i Vfirrtn3. "14 ieetr7 1
41) feria? &lot. 1:44' rile Irbil II.

Weal.
.--4' j
ivellt 174454")Z "?
0 ---1)'"
k . Ce.----t
,a, ? -al v.
/1-PEZ "au 44.44-nib p 1.,-
c. ik
1204411.
<< X(
11
:V C')
-401,-ciA4?..,
___,(,)
6 r-41''
4C)
711
I
VC) 44,17- a t 4i c. -wribge/4

4-rftki etAl: afrii Za eyte, rt uP
/II era,ir ne.)Dr ;,)
41 t ic.74
--) la , It -1
I .,do
tirl # w 5 1
3 celo I. el.-vet,* 4141 0
7 1'7 ;1 2r 4, l'ir2,:,-,7
per.s,
dy
Gl 0 -7--z7"--ry 1EL ° Z6)1A Lr ZA ta i ari.
.N/c--P /11( V. 0
1-1-0(1 Nii
),) 214 0 4 7411.2a4 4 y;-Z7 C51,Z7i 47*-
. 4;r j ly ZA74.17,12f-If 4 75r z-4 cll. 2.14; I 65 nv;.er la

r
d a >1 12
, r-avi
0 .
1,
?2
e-ri- - <-1,.
- Lid vrn 0 epy rt,Wzzli
gil
rZ 1 rri il 61
41 c,--7°
______-.1-----
e
(1;ic
km
--TN,
fit-/ c Jac° j 'zz-7 3 7, ; I T1 314.01
Lo,
941i
At krzr..e u Kci ,J, fi.- 751r7-0)1' -14"c+-11-174/7-9//;
sj Lc/
v° ft n44. -
)1 1
Pr,' 4.4 if rod L
--a- 7
jfn et cdirtio )1' 71- aj r* /-7)
4,,A0 zi i p..(44 d
1
liFfe I( v
?------
i:trivt" c9
Documentul lui
ILIA §I ALEXANDRU-VODA
din 7176 August 26.
www.dacoromanica.ro
Planche 1.
MONNAIES MACEDONIENNES
,--... R.k:,\
Fig. I Fi . II
FrIII
N
itig/ Fig. V
MONNAIES PTOLEMAIQUES
IR
Fig. VI
N
Fig NIL
STAB. GRAF: J.V SOCIEBB BUCURESCI
www.dacoromanica.ro
Planche ii.
IVIONNAIES DE CHIVRE PTOLEMAIQUES.
STAB. GRAF: J. V. SODECS. BUCURBSCI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SUR LE MONUMENT
TRIUMPHAL DE L'EMPEREUR TRAJAN A ADAM-KLISSI (Dobroudja)
ET LA VILLE DE
TROPAEUM TRAJANI
COMMUNICATION LUE A. L'ACADEMIE DES INSCRIPTIONS ET BELLES-LETTRES DE PARIS,
SEANCE DU 8 MILLET 1892 (1).
I.
Le monument d'Adam-Klissi
§1
Situation et historique du monument.
A 30 kilometres environ vers l'est de Medjidi6 et a 20 km. vers

le sud de Rassova, sur un point culminant de la plaine, s'Oleve isoMe
une massive construction circulaire en forme de tour de pier-re.
Le monument est situo au N.Ouest de la wile° Urloia, entre
les villages d'Adam-Klissi et d'Iusfanar; it domine d'une hauteur d'en-
viron 25 m. toutes les sommitds d'alentour A une distance de 4-5
(1) (M. Tocilesco, sdnateur roumain, directeur du Musee de Bucarest, expose
a l'Academie, avec de nombreuses photographies a Pappni, les resultats de fouilles
recentes pratiquees sous sa direction aupres d'un monument de la Dobroudja
(Roumania), connu depuis longtemps, mais rest() inexplique. Ce monument, dit
Adam-Klissi, prdsente l'aspect d'une grosse tour orndo de bas-reliefs. M. Toci
lesco a pu etablir qu'il a ete construit vers Part 103 de notre ere, en souvenir
des victoires remportees par Trajan sur les Daces. Les sculptures qui ddcorent
l'ddifice et qui ont eta retrouvdes presque complEitement se rapportent aux cam-
pagnes de Trajan et offrent par suite de nombreux points de comparaison avec
les bas-reliefs de la colonne Trajane a Rome. La ville antique prit le nom du
trophde et s'appela Tropaios ou Tropaeum Trajani. M. Tocilesco annonce que les
fouilles seront continues et qu'une publication illustree sera consacrde a la de-
scription du monument triomphal.,
(Revue critique, 18 juillet 1892. Comp. Journal des De'bats, Le Temps, Le
Matin, Le Soir, La France, etc.).
0,8s6.Rev. p. 1st, Arch. ;i il. Vol. VII. 16
www.dacoromanica.ro
242 TOOILESCII
heures. A 20-25 minutes de distance, a un kilometre environ, dans

la vallee d'Urloia (entre les villages d'Adam-Klissi et d'Urloia), vers
le S.-Ouest du monument, on voit d'imposantes ruines ; ce sont celles
d'un grand camp romain qui presents encore des restes de remparts,
de fosses, de murailles, et une porte cintree sur la face Est; a cote
on apergoit quelques traces d'une ville antique qui devait s'etendpe
jusqu'au village d'Adam-Klissi. Un ancien chemin, visible encore par
places, reliait le castrum stativum et la ville avec le monument.
Les photographies que j'ai l'honneur de vous presenter donnent
une idee de l'etat des ruines avant les fouilles qui ont commence l'ete
passe. Comme on pent le voir, la tour, autrefois revetue de pierres
de taille, se terminait par un cOne arrondi on forme de meule de
foin; an pied de la tour, quelques arbustes cachaient encore en partie
aux regards de grands blocs de pierre, tandis que d'autres blocs, deterres
a. la suite de precedentes fouilles, gisaient ca et la, encombrant les
abords du monument.
Aujourd'hui les restes de la tour ont un peu change d'aspect.
Debarasses de toute la vegetation et de la terre qui s'y etaient accu-
=lees, ils presentent l'apparence d'un massif cylindrique en macon-
nerie ; tout autour, on voit un escalier circulaire avec sept marches
conservees en grande partie (pl. A).
La tour (Reit autrefois bien plus elevee; elle n'a plus maintenant
que 18 metres de hauteur et 25-27 metres de diametre.
Le nom donne a ce monument en turc est Kumbet (tumulus) ou
Adam-Kilessi = Adam-Klissi (Eglise de l'homme). Cette derniere desig-
nation s'explique sans doute par le fait qu'au moment de la conqueste
musulmane le sommet de la tour conservait encore une ou plusieurs
des statues qui la decoraient.
Du reste, les habitants racontent toutes sortes d'histoires au sujet
de ce monument. Comme a sa partie superieure on voit une ouver-
ture carree, pratiquee, dit-on, par les Anglais qui ont voulu penetrer
dans l'interieur, les Turcs et les Roumains des villages d'alentour pre-
tendent avoir vu tirer de l'eau de ce puits; ils disent que l'eau etait
amenee de loin par un souterrain de plus de 10 kilometres; qu'un jour
un paysan, cherchant son boeuf dans le souterrain, aurait rencontre un
grand taureau noir, qu'il l'aurait tue, et puis, retrouvant son boeuf,
aurait continue son chemin dans ce souterrain, et serait enfin arrive
jusqu'au sommet de la tour d'Adam-Klissi.
Ce qui a pu donner naissance a cette legende c'est l'ondulation
de terrain qui commence a quelque distance de la tour et aboutit aux
ruines du camp; cette ondulation a eV) prise pour une voie souter-
www.dacoromanica.ro
TROPAEIIM TRAJANT 243
ruine, tandis qu'en realite ce n'est que Vanden chemin mentionne comma
etablissant une communication entre la tour et le camp.
§2
Resume des premieres explorations.
La premiere personne qui aft attire l'attention du monde savant

sur notre monument, fut le marechal de Moltke dans une Iettre &tee
du 2 Novembre 1837 et publiee dans son ouvrage: Sur la situation de
la Turquie en 1835-1839 1):
)
,1Dans la direction du Danube et a trois heures et demie de Ras-
soya, nous avons trouve une ruine remarquable que les Turcs appellent
Adam-Kalessi ou l'eglise d'Adam. C'est une solide construction en
pierre, ayant la forme d'une coupole revetue autrefois de reliefs et
de colonnes, dont les restes sont spars sur une grande distance tout
alentour. On a vainement essays deux fois de penetrer dans le solide
noyau de cette construction ; une mine a eV) poussee jusqu'au-dessous
des fondations an prix de grandes fatigues, mais n'a fourni aucune
docouverte. La ruine, dans son etat aotuel, presente a l'exterieur l'as-
pect d'un grand amas de pierres melees a du mortier tout aussi dur que
la pierre. Mais an milieu de cette masse se trouve un noyau impenetra-
ble compose de grands bloc§ de pierres de taille. C'est probablement
le monument funeraire d'un general romain."
Comme on 'ient de le voir, le marechal de Moltke a reconnu an
premier abord : 1° qu'il s'agissait d'un monument romain ; 2° que ce
monument se compose de deux parties, un noyau construit en grandes
pierres de taille, et une muraille circulaire qui l'enveloppe, formee de
petits materiaux relies par un ciment tiles dur ; 3° que la tour a dil
etre autrefois revetue de reliefs et de colonnes et 4° que l'ouverture
pratiquee a. la partie superieure de l'edifice n'est qu'un ouvrage de
date tout a, fait recente. Cela exclut l'hypothese d'un puits, ou d'un
couloir dormant acces dans une chambre funeraire a l'interieur du
monument.
Trois ans plus tard, M. de Vincke publia une description plus
detainee du memo monument dans son etude: Sur la vallee de Karassu
entre le Danube et la Mer Noire publiee dans le Bulletin de la Societe
geographique de Berlin, 1-ere armee, Berlin 1840 2).
1) Briefe fiber Zastlinde und Begebenheiten in der Titricei in den .Tahren 1835-1839.
2) Das Karassu-Thal zwischen der .Donau unterhalb Ba,ssowa und dem Schwarzen
Meere bei Kiistendsciii (Afonatsberichte fiber die Verhandlungen der Gesellschaft
fiir Erdkunde zu Berlin, erster Jahrgang, Berlin, 1840).
www.dacoromanica.ro
244 TOCILESUI
Mais comme M. de Moltke, Vincke se trompa en voyant dans

cette construction le mausol6e d'un Empereur ou d'un general. Vincke
signala en memo temps les ruines situees A quelque distance du mo
nument principal et les prit pour les vestiges d'une ville ancienne,
dont le nom serait inconnu.
En 1856, le m6decin et naturaliste C. W. Wutzer, alors profes-
seur a l'Universite de Bonn, out l'occasion de voir notre monument;
it en a donm3 une description dans le premier volume de son ouvrage :
Voyage dons l'Orient de l'Europe 1) Cette description, assez exacte pour
l'ensemble, devient fantaisiste lorsque l'auteur croit voir sur les bas-
reliefs qui 6mergeaient du sol a son 6poque, plusieurs totes d'animaux
sauvages (loups, hyenes) et memo quelques serpents; it en est, de
Tame lorsqu'il croit reconnaitre dans la Tour d'Adam-Klissi une con-
struction persane et dans les details du costume d'un prisonnier bar-
bare, des inscriptions cunOiformes.
Mais Wutzer nous donne des renseignements precieux sur l'ou-
verture qui existe a la partie superieure du monument ; elle aurait
ete pratiqu6e, d'apres la tradition locale, par un pacha turc, qui cher-
chait des tresors an centre. Wutzer cite une autre tradition locale
suivant laquelle Said, pacha de Silistrie, accompagn6 de quelques voya-
geurs strangers, aurait emportO quelques-unes des sculptures qui or-
naient le monument. J'ai recueilli a, mon tour cette tradition et je
crois quo les sculptures enlevees par Said sont aujourd'hui a Tchinli
Kiosk 2).
Presque a la mdme époque, un ingenieur frangais chargé d'une
mission dans la Dobroudja, M. Jules Michel, visita les ruines d'Adam-
Klissi ; it en donna une description dans son memoire intitule : Les
travaux de defense des Romains dans la Dobroudscha 8). Con1me de
Moltke et de Vincke, it vit dans ce monument un tombeau; it ajouta
quo cette construction massive, situ6e sur une eminence, avait pu
servir a la defense militaire du pays et en particulier de la vine,
dont les mines se voient a, une petite distance; it reconnut quo tout
le massif ()tuft autrefois garni d'un rev6tement en pierres de taille, qui
pour la plupart ont ete arrachees et transportees dans les cimetieres
voisins. Quelques-unes sont rest6es au pied du monument: deux
entre autres, dit M. Michel, portent des bas-reliefs remarquables. Le
profil des personnages, leur pose, la forme de leurs vaements rap-
1) Beise in den Orient Europa's tend einen Theft Westasiens, Elberfeld, 1860.
3) Cette prevision a ete, du moms en partie, realisee. lJn des bas-reliefs a
(Ste retrouve au mois d'Avril 1893 dans un jardin de Constantinople.
3) Mernoires de in Societe des Antiquaires de France, tome XXV.
www.dacoromanica.ro
TROPAEUM TRAJANI 245
pellent les oeuvres de la Rome impOriale, mais le dessin est d'une

incorrection qui accuse une main barbare... Dans les cimetieres voisins,
nous avons reconnu quelques dads de corniches, des pierres sculp-
tees, portant des ornements imbriqu6s comme des &allies de pois-
sons." Ces pierres sans doute faisaient partie de la toiture du mo-
nument.
Quelques annees plus tard, en 1867, le gologue viennois, K.
Peters, dans son etude Sur la ge'ographie et la geologie de la Do-
broudja 1), consacre deux pages a la tour d'Adam-Klissi ; it la considere
lui aussi comme un mausol6e et croit que l'ouverture de Ia partie
superieure date de l'antiquito ; it joint a, son texte trois figures : une
vue gonerale du monument, tel qu'il se presentait alors, une coupe de
l'ouverture et la reproduction, malheureusement inexacte, d'un des
bas-reliefs alors visibles. Il a commis en outre Ia memo erreur que
M. Wutzer, en prenant pour du marbre la matiere des sculptures et
des bas-reliefs, qui est, en rdalito, un calcaire coquillier assez dur,
extrait des carrieres voisines, oit l'on voit encore les traces de l'exploi-
tation antique.
Si nous ajoutons que Sacken, ancien Conservateur du Musee des
Antiques de Vienne, a reconnu le premier dans un des bas-reliefs le
costume d'un barbare dace, nous aurons signals toutes les mentions
qui ont etc faites de notre monument avant rannee 1881.
§3
Les clernieres explorations.
A cette époque la Dobroudja se trouvant annex6e au royaume

de Roumanie, l'acces du pays devint plus facile, et par suite les etudes
d'arch6ologie et d'histoire prirent un plus grand developpement.
Ayant et6 a cette date chargé de diriger le musee national de
Bucarest, mon attention fut sp6cialement attiree par le monument
d'Adam-Klissi.
Deja un de mes compatriotes, M. M. Soutzo, dans un article in-
Mule) Coup d'oeil sur les monuments antiques de la Dobroudja et public
par la Revue Archeologique de 1881, avait consacre quelques pages a,
ce monument,- male it le considerait comme ant6rieur aux R °mains
et attribuait sa construction au peuple thrace des Odrysses.
De 1882 au mois de Septembre 1890, j'ai poursuivi autour du
Grundlinien our Geographic end Geologie der Dobrudseha. (Denkschriften

der Wiener Akademie, Mathem. Abth., Wien 1867, p. 63-64).
www.dacoromanica.ro
246 TOOILESCU
monument d'Adam-Klissi cinq campagnes de fouilles ; elles m'ont permis

de determiner avec certitude le caractere de ce monument et is date
precise de sa construction.
Pendant mes quatre premieres expeditions, j'ai &gage l'ensemble
du monument et j'ai retrouve la plus grande partie des sculptures :
frises, metopes % croneaux, statues, pieces du trophee, ainsi qu'une
partie des fragments de l'inscription dedicatoire, grace auxquels j'ai
pu dater le monument.
Plus de 40 metopes, 30 pieces de la frise et une bonne partie
du trophee ont ete transportees par mes soins au Musee National de
Bucarest.
Mes communications faites a diverses reprises a 1'Academie Rou-
maine contribuerent a Oveiller l'attention du gouvernement sur l'im-
portance du monument, et des lors it fut decide qu'on pousserait les
fouilles jusqu'a la fin.
C'est en compagnie de M. Niemann, l'explorateur bien connu de
Samothrace et de la Lycie, que j'ai entrepris mes derniers travaux.
M. Otto Benndorf est venu assister a nos recherches pendant dix fours.
Notre tache otait grandement facilitee par la presence de SO soldats
mis a notre disposition par le gouvernement roumain.
Nous avons d'abord deblaye completement la tour, l'escalier de
7 marches et la plate-forme qui l'entourait; en outre nous avons re-
cherche, dans les villages environnants, tous les debris d'architecture
ou de sculpture qui avaient (Ste arraches du monument et employes
a divers usages par les habitants actuels.
Cette double seri° de recherches, dont les resultats ont ad con-
siderables, a donne tons les elements necessaires a la restauration
complete du monument (Pl. B).
§4
Description du monument.
Il se composait dans son ensemble d'une tour de forme cylin-

drique, surmontee d'un gigantesque trophee : c'etait juste une saxes
turns, dont parle Florus III, 3 : saxeas erexere turres et desuper exor-
nata armis hostilibus tropaea fixere."
La tour cylindrique, haute de 32 ratres et mesurant 30 metres
de diametre, etait constituee dans sa plus grande partie par une sorts
1) Ce terme ne doit pas etre pris dans son acception 6troite.
www.dacoromanica.ro
de blocage tres dur ; au centre se trouve encore un noyau quadran-

gulaire en pierres de taille A, joints parfaits, situe exactement au-dessous
du trophee ; le blocage qui entourait ce premier noyau a ete d6core
sur sa face exterieure d'un revetement que nous decrirons plus loin.
Cette tour reposait sur une plate-forme circulaire, de telle sorts
qu'il regne au pied du monument un premier trottoir large de 1 m. 70
et forme de grandes dalles. On accedait a, ce trottoir par un escalier
circulaire de 7 marches qui sont restees presque toutes en place.
Au bas de l'escalier, un second trottoir large de 4 metres et
construit en beton, entourait le monument tout entier. La tour se
terminait a sa partie superieure par un toit de forme A, peu prOs co-
nique, construit avec des plaques de calcaire disposees A. la faQon de
tuiles. Au centre et juste au-dessus du noyau quadrangulaire que nous
avons signals plus haut, se dressait, sur un socle hexagonal, le trophee
proprement dit.
Le revetement extdrieur de la tour cylindrique se compose de
deux parties tits distinctes; la partie inferieure est constituee au-
dessus d'un socle qui repose directement sur la plate-forme de l'es-
calier par six ranges reguheres de pierre de taille sans ornements ;
le socle, la premiere range et une partie de la seconde, sont encore
on place. Le socle et les six ranges de pierre de taille avaient une
hauteur de 4m.13.
La partie superieure du revetement, de beaucoup la plus inte-
ressante, se composait de cinq parties distinctes :
I° Une premiere frise, haute de 0°1.59 centimetres, est ornee prin.
cipalement de feuilles d'acanthe en spirale et terminee par une tete
de loup dentee, qui rappelle les etendards daces, figures sur la Colonne
Trajane (Pl. C nr. 1).
II° Deuxiemement, une ligne de metopes, hautes de 1m.50 et lar-
ges de 1m.15. D'apres nos calculs, ces metopes devaient etre au nombre
de 54; nous en avons retrouvd 49 parmi les bas-reliefs qui gisaient
encore au pied du monument, ou qui avaient Re disperses dans les
environs. Il y a encore un au musee de Tchinli-Kiosk.
Les scenes representees sur ces metopes sont des episodes d'une
campagne militaire.
Ces metopes etaient separees par des pilastres alternativement
cannel& et &cores des rinceaux, ayant la memo hauteur que les me-
topes et une largeur moyenne de On1,59 (Pl. C nr. 2 et 3).
II/0 Troisiemement, au-dessus de la ligne des metopes et des pi-
lastres, une seconde frise, dont cheque piece etait reliee en son milieu
par un crampon en for au pilastre exactement situe au-dessous. Cette
seconde frise, haute, comme la premiere, de 0.59 centimetres, est do-
www.dacoromanica.ro
248 TOOILESOU
core° beaucoup plus simplement ; elle est ornee de paImettes et de

volutes (P1. C nr. 4).
IV. Quatriemement : une corniche composee d'une grande sima et
d'un torus sans ornement. L'extremite superieure de la corniche se
trouve a, 7m53 au-dessus de la plate-forme de l'escalier.
V. Cinquiemement: Sur la corniche se dressait un parapet orne
de creneaux, hauts de 1m20. La face exterieure de chaque creneau
etait decoree d'un bas-relief representant un prince barbare prisonnier,
les mains attachees derriere le dos a. un arbre. Entre les creneaux, le
parapet etait simplement orne de figures geometriques (cercles, losanges
et octogones) (Pl. D nr. 1). En avant du parapet, sur la corniche, de
distance en distance, se trouvaient des lions groupes par deux, et dont
les gueules servaient a. l'ecoulement des eaux de pluie (Pl. D nr. 2).
Lions et bas-reliefs descreneaux ont 60 trouves presque tous au pied
du monument. Nous avons decouvert 8 lions, 27 creneaux et presque
toutes les pieces du parapet.
La partie superieure du monument se composait, comme on l'a
vu, d'un socle et du trophee proprement dit :
Le socle, de forme hexagonale, reposait lui-merne sur une base
circulaire haute de 089 et sa plinthe etait decoree d'armures barbares
(pl. H nr. 1). 11 etait revetu sur chaque face d'une plaque de pierre
calcaire sans ornamentation, mais dont deux portaient l'inscription de-
dicatoire.
Chaque angle etait &core d'un pilastre cannel a, double face (pl.
C nr. 5), et le socle se terminait a, sa partie superieure par un enta-
blement.
La hauteur totale du socle est d'environ 2m.05, et la largeur de
chaque plaque de 2m.70.
Nous n'avons trouve de l'inscription qua dig fragments, dont les
uns etaient en place, et les autres disperses dans les villages d'alentour.
Mais ces fragments nous ont permis de reconstituer d'une ma-
niere certaine les 7 premieres lignes du document.
Premiere plaque Deuxieme plaque
MArti VLTORI trib. po T. XIII
IMp. caesAR-DIV 1 imp. vi. cos. V. P. P.
NERVAE. f. nERVA per exert. ITVm
TraIANV s. aug. germ. V
dacicuS. Pont. M A x. E
Nous avons par bonheur les Nos de la puissance tribunitienne

de rempereur et de son consulat ; les chiffres nous menent en 108 .109
www.dacoromanica.ro
TROPAEIIII TRAJANI 249
apres J. Chr. Or, precisement, la deuxieme campagne de Dade prit

fin en 107. Il est done certain que le monument d'Adam-Klissi se rap-
porte aux victoires de Trajan sur les Daces et, qu'a ce titre it doit etre
rapproche de la Colonne Trajane ainsi que des bas-reliefs de l'arc de
Constantin.
J'ajoute que plusieurs de ces sculptures contiennent le portrait
de Trajan, facile e, reconnaltre d'apres les autres monuments archeo-
logiques ou numismatiques qui nous ont conserve les traits de cet
empereur (Pl. E); nous constatons en outre une parfaits ressemblance
do la representation d'une metope (p1. F nr. 1) avec une medaille de
Trajan (de l'an 104-110) (p1. F nr. 2), dans laquelle l'empereur est
represents h cheval, ecrasant sous les pieds de sa monture et frap-
pant de sa lance un barbare renverse, qui ne peut etre qu'un Dace.
La base qu'on voit sous les pieds du cheval de la metope indique clai-
rement l'intention de l'artisto de reproduire une statue equestre de
Trajan.
Nous observons encore que le type des prisonniers barbares, leurs
armes et memo quelques scenes des metopes rappellent, malgre la dif-
ference des styles, les sculptures analogues de la Colonne Trajane.
Au milieu du socle hexagonal se dressait un trophee gigantesque,
dont le tronc, forme de 5 morceaux, Otait haut de 5m40 et mesurait
2m de diametre. Sur ce tronc etait disposee une lorica (cuirasse), ana-
logue A d'autres cuirasses imperiales que nous connaissons deja. On
y voit represents en bas-relief un cavalier romain et trois guerriers
A pied ; derriere le cavalier, it y a un chef barbare renverse (Pl. G).
La cuirasse avait une hauteur de 4 metres. A droite et A gauche se
trouvaient 2 boucliers decors de totes de lieduse et dont l'extremite
suporieure etait plus haute que celle de la cuirasse. 11 y avait aussi des
jambieres pareillement decorees de totes de 316duse (p1. H nr. 2).
Toutes ces parties du trophee ont eV) retrouvees au pied du mo-
nument; soul le casque, qui deyait certainement couronner le trophee,
est rests jusqu'a present introuvable.
A la base du tronc devaient se trouver plusieurs statues; les
fragments de 4 statues distinctes ont ete releves au pied de la tour.
On a pu constater, d'une maniere certaine, que l'une de ces statues
representait un prince barbare debout, les mains attaches derriere le
dos (pl. H nr. 3), tandis que les autres etaient assises et adossees au
tronc du trophee, representant elles aussi des prisonniers enchaines.
La hauteur totale du monument depuis le has de l'escalier jusqu'au
casque (gait de 32m- 40, c'est A dire juste cent pieds romains.
Nous ajoutons encore A notre communication que parmi les me-
dailies frappees par la vfile de Tomis, it y en a une en bronze, de 2
www.dacoromanica.ro
250 TOCILESCII
millimetres (le diametre, portant sur, une face, le buste de rempereur

Trajan, avec rinscriptiou grecque au datif : ci l'autocrator Ce'sar Nerva
Trajan Auguste, Germanique, Dacique AYT KAIE NEPOYA TPA-
IA N2 ..FEB EEP 4411r et a, son revers l'inscription grecque : les habi-
tants de Tomis (T OM1T2 A), ainsi que la representation d'un trophee
sur une base portant encore des traces de sculptures. Mon opinion,
basee sur rautorite incontestable de M. B. Pick de Zurich 1), est que
cette medaille, selon toute probabilite, representait is trophee d'Adam-
Klissi dans sa partie superieure, avec la base cylindrique du monu-
ment (Pl. H nr. 1). Elle aurait OM frappee par les habitants de Tomis
en l'honneur de Trajan, et la representation du monument y est toute
naturelle, vu que la contree et la ville avaient parfaitement le droit de
s'enorgueillir d'une oeuvre unique chez elles, et d'imiter la metropole ro-
maine qui frappait ainsi sur ses medailles l'image de ses monuments.
La ville de Tomis notamment etait trop importante et devait trop a,
Trajan, pour n'avoir pas voulu manifester son devouement a cet em-
pereur, sinon par un monument triomphal, au moins par la frappe
d'une medal° avec un monument de telle nature. Et comme le Tro-
paeum d'Adam-Klissi se trouvait dans le voisinage, it est naturel d'ad-
mettre qu'elle n'a pas hesite a, le choisir pour modele. 2)
§5
Conclusion.
Comme it nisulte de toute cette etude, la tour d' A dam-Klissi

n'etait ni un mausolee, comme l'ont cru beaucoup de voyageurs, ni
une construction defensive suivant rhypothese de M. Michel. L'interieur
on etait massif et ne contenait aucun espace vide. C'est simplement
une base colossal° construite avec beaucoup d'art et destine° a sup-
porter un trophee gigantesque. La solidite de la construction est digne
de l'architecture romaine; elle assurait au monument une tres longue
duree ; la destruction en put etre commencee par un tremblement de terre,
1) Das Monument von Adam-Slissi, auf Munzen von Tomis, dans les Archaeo-
logischepigraphische Mittheilungen atm Oesterreich, t. XV, 1892, p. 18 a 20.
2) M. B. Pick, de memo que M. I. Adrian Blanchet (Revue numismatique,
3-e serie, t. X, 1892 p. 78), pensent que les monnaies de Septime Severe, de (beta
Cesar et de Plautille portant sur le revers: un trophee entre deux captifs ac-
croupis et coiffes d'un bonnet phrygien, rappelent le memo monument. M. Blan-
chet le retrouve encore sur les monnaies de Macrin, frappdes a Nicopolis (oeuvre
cite, p. 74).
www.dacoromanica.ro
puis complete() par les habitants, qui ont arracho tous les crampons
de- for, dont presque aucun n'a eV) retrouve, et qui ont transports a
une assez grande distance toutes les pierres.dont ils pouvaient se servir.
Nous avons Otabli d'apres l'inscription memo et d'apres les sujets
des bas-reliefs la date exacts du monument ; it nous rests a, signaler
une objection et une difflculte : Si nous comparons l'art _des sculptures
d'Adam-Klissi avec celui de la Colonne Trajane et d'autres monuments
contemporains, nous trouvons une difference tres sensible : les sujets
sont a, peu pros les memos, mais rexecution est beaucoup plus gros-
siere ; cola provient sans doute de ce quo notre monument est une
oeuvre provincials : a. toutes les periodes de l'empire romain l'art des
provinces non hellenisees est rests inferieur a celui des pays grecs.
La decoration des frises et des pilastres est plus soignee et de-
note une main plus habile que la sculpture des metopes et des cre-
neaux; it etait facile de copier d'apres un modele les ornements geo-
metriques, les volutes et les rinceaux ; it retait beaucoup moins de
composer une scene historique ou de reproduire le costume et l'atti-
tude des prisonniers barbares. Cette difficulte existait surtout dans
quelques provinces frontieres, oil les artistes n'avaient pas pu se former
ii, recole des maitres de leur art et se trouvaient reduits a, leurs
propres moyens.
Quelle que soit d'ailleurs la valour artistique de la tour d'Adam-
Klissi, elle ne rests pas moms l'un des monuments les plus importants
de repoque imperiale. Nous y trouvons represents un nombre consi-
derable d'armes offensives et defensives, ainsi que les costumes des
soldats romains, des princes et des peuples barbares qui habitaient
au premier siècle de Pere chretienne la vallee inferieure du Danube et
avec lesquels les Romaine se sont trouves en contact pendant de lon-
gues annees.
II est memo probable que la representation de ces peuplades da-
nubiennes est plus fidele a Adam-Klissi qu'a, Rome, car le monument
a std construit pour ainsi dire, au milieu des tribus, dont it a per-
petue le souvenir jusqu'a nous ; les artistes qui ont execute les sculp-
tures et les bas-reliefs ont travaille sans doute d'apres nature.
Comma le paysan du Danube de La Fontaine, la tour d'Adam-
Klissi n'a pas hesite a venir jusqu'a Paris; moins riche en marbre, moins
brillante comme execution artistique que les monuments de la Capi-
tale, elle est peut-etre plus puissante et plus grandiose ; elle se dressait
flerement aux portes de l'Empire, en face des populations barbares,
leur rappellant, comme elle rappelle encore aujourd'hui, le nom redoute
de Rome et de son plus grand Empereur I
www.dacoromanica.ro
252 TOCILESCII
II
La ville de Tropaeum Trajani.

Il nous reste a. faire connaitre le nom de la vine antique dont
Adam-Klissi occupe l'emplacement.
Nous aeons pour l'etablir, les documents qui suivent :
1° Une dOdicace a. Trajan datee de l'an 115 ou on lit les lignes
suivantes :
[Imp(eratori) Caes(ari), divi Hervae f(ilio), NJer[vae Trajano op]t(imo)
Aug(usto), Germ(anico) Dac(ico) Parthic(o), p(ontifici) nil [trib(unicia
p]ot(estate) XX, imp(eratori) XII, co(n)s(uli) VI, p(atri) p(atriae); [Tral-
ianenses 7ropaeense[s Q. RJoscio Murena Coelio Po[mpe]io Falcone legato)
aug(usii) p(ro) [pr(aetore).
La vine etait done, a l'Opoque de Trajan, un simple vicus et

avait pris le nom du monument triomphal, comma cello qui, dans les
Alpes Maritimes, est devenue la Turbie (Tropaea Augusti).
2° et 3° Deux au tres inscriptions appartenant a la fin du III-e siècle :
Ordo spl[endi]dissima (sic) mun[ia ipiz) Trop(aei), per Tib(erium)

Cla[ud ]ium) Germanu(m) e(t) M(arcun') ..4ur(elium) Flaviu(m) d[uu]mveros
a(e)dile[s] Val(erius) Valerianus e[t] Iul(ius Quirillus qu(ae)stores, Ulp(ius)
H(e)rculanus et Iul(ius) H(e)rcula[nu]s [ma]g(istros) pag(i) Oc
[po]s(uit).
D(is) m(anibus) Iulia Valentina qu(a)e vix(it) ann(is) XI, dies

AVII I, Iul(ius) Valentinus bis duumviral(is) munic(ipii) Trop(aei) pater
elms, cum Iulia Surrila avia eius, posuit ; ne qui(s) pos(t) hoc aperuerit
dabet fisco denarios duo milia quingentos.
4° Un passage des Estes d'HiOrocles oii Tropaios figure entre

les villes de Constantiana (Kustendje) et A xiopolis (pas de Cernavoda).
Le Tropaios d'Hi6rocles est incontestablement identique au munici-
pium Tropaei des inscriptions :
1. Toptg . . Tomis Constantza.
2. dcovvadno2.tg . Dionysopolis . Balcik.
3. ';ixeac . . - . Acrae Akrania.
4. KaAlarig . . . Callatis Mangalia.
5. ''.16zeog . . . . Istrus Karanasib et Kasapkioi.
www.dacoromanica.ro
6. Konlawarriceva . Constantiana . . Constantza.

7. ZhldEna . . Zeldepa X.
8. Tednacog . . Tropaeum Adam-Klissi.
9. 2l tothrolcc . . Axiupolis Hinok (pres de (;erna voda).
10. ICanidcriga. . . Capidava Ceatalorman.
11. Kciedog . . . . Carsum Hirschova.
12. Tedaptc . . . Troesmis Iglitza.
13. No fltddovvog. . Noviodunum. Isakcea.
14. Aiytactog . . . Aegissus Tulcea.
15. cd).p.veig . . . Halmyris Pres de Iezero Razelum.
Je suis heureux d'annoncer a 1'Acad6mie que les fouilles vont

6tre continuees dans la ville de Tropaeum. Quant au monument tri-
omphal, it sera l'objet d'une publication illustree qui paraitra bienta.
Gr. G. Tocilescu.
www.dacoromanica.ro
NOUVELLES RECHERCHES SUR LE MONUMENT DE TROPAEUM
COMMUNICATION LUE A L'ACADS.MIE DES INSCRIPTIONS ET BELLES-LETTRES DE PARIS,

SÉANCE DU 21 JUILLET 1893 1).
Dans une communication precedente, j'ai eu l'honneur d'entretenir

l'Academie des recherches poursuivies par moi en vue de restituer le
monument triomphal d'Adam-Klissi dans la Dobrudja. Depuis, j'ai
reussi a determiner l'ordre dans lequel doivent etre classes les bas-
reliefs et a preciser l'origine du style que l'on constate dans ce monument.
Le but du monument etait de rappeler la soumission des Daces
par Trajan. 11 ne s'agit pas d'une succession d'Opisodes comme dans la
Colonne Trajane, mais d'une representation generale de la guerre, in-
dividualisee par les details d'armement et de costume qui presentent un
grand intern pour l'archeologie.
Une oeuvre pareille a dfi etre celle d'un architects eminent ; elle
1) (M. Tocilesco, senateur, conservateur du Musee de Bucharest, entretient

l'Academity de sea recherches recentes sur le monument triomphal (Sieve, dans
la Dobrudja, a la memoire des campagnes de Trajan contre les Daces. GrAce
une etude exacte des ruines et des reste4 de sculpture decorative, M. Tocilesco
est arrive non-seulement a restituer l'aspect d'ensemble du monument, dont
une redaction a etO exOcutee en plAtre, mais a determiner l'ordre dans lequel
se succedaient les cinquante-quatre plaquesculptees qui en ornaient le pourtour.
Ces plaques se divisent en deux groupes. Dans le premier, on volt l'infanterie
romaine entrer en campagne, culbuter les Daces et lee poursuivre jusqu'a une
forteresse formee de leurs chariots; dans le second, ce sont des combats de ca-
valerie, un discours de Trajan a sea soldats, un defile de prisonniers et le sacri-
fice final. Entre les deux groupes se trouvent deux plaques, l'une representant
Trajan terrassant un Dace, l'autre montrant l'empereur dediant le monument a
Mars Ultor. M. Tocilesco pense que le plan du monument d'Adam-Klissi (ancien-
nement Tropaeum Trojans), est du a Apollodore de Damas, l'architecte de la co-
lonne Trajane. En terminant, notre savant archeologue et epigraphiste a commu-
nique une interessante dedicate a l'empereur Constantin, recemment decouverte
dans la ville militaire voisine, en meme temps qu'un trophee sculpts en pierre
et haut de 2 metres 70 cm.' (Le Temps, 22 juillet 1893. Cp. Revue critique, Paris,
1893 nr. 47. Le Malin, nr. 3,431; Journal des Debate, 22 juillet 1898, etc.).
www.dacoromanica.ro
NOUVELLES RECHERCHES 255
Ile pouvait etre abandonnee au caprice d'un artiste indigene de second

ordre. Nous savons kb, que les trophees otaient toujours Origeg sur
des hauteurs. Or, dans la Dobrudja, it ne se trouve pas de colline ni
de saillie un peu considerable du terrain ; l'architecte fut done oblige
d'abord d'etablir une sorte de colline artificielle, un vaste soubassement,
en haut duquel le trophee pill prendre place. La forme du soubasse-
ment etait du reste tout indiquee par celui des monuments funeraires,
imitee ellememe de celle du tumulus: cette forme se trouve des le
IVe siècle ay. J. C. dans le mausolee d'Halicarnasse.
Ce mausolee comprend une base carree que domine une pyra-
mide. Au temps des Diadoques s'etait deja developpe le goat pour la
ligne courbe, que l'on rencontre egalement alors dans les monuments
funeraires en forme de tumulus. C'est ce soubassement circulaire que
nous retrouvons a Adam-Klissi.
Les ruines du monument d'Adam-Klissi, situees au milieu d'une
vaste plaine, produisent une impression imposante ; quand on arrive, le
soir, du cote du Danube, l'effet de ce monument, se detachant sur le
ciel bleu fonce, est vraiment grandiose. Pas un arbre, pas une maison
dans le voisinage : en l'absence de tout point de comparaison, la masse
du monument paralt ecrasante, demesuree.
Les Tures ont attribue ce monument aux premiers temps de
l'humanite ; ils en ont fait l'eglise du premier homme, Adam- Kelissi.
Des legendes se sont formees autour du monument et des restes des
bas-reliefs, qui inspirent a la fois l'admiration et la terreur.
La grande base circulaire est encore reconnaissable : deux assises
sont conservees sur un point. Les degres du soubassement inferieur
existent encore. On voit aussi en partie la plateforme superieure et
la tgrrasse soutenues par un noyau de pierres qui forme comme l'ar-
mature interieure et servait de support au grand trophee.
Le monument se compose de deux parties : le soubassement avec
son toit et le trophee. La hauteur des deux parties est presque egale :
elles atteignent ensemble 32m40, c'est a dire juste 100 pieds comma
la Colonne Trajane.
Nous pouvons deja, conclure de la que l'architecte appartenait a
une ecole hellenique.
La partie inferieure comprend une base cylindrique et un toit en
coupole. La premiere a juste deux tiers et le toit un tiers du total
de la hauteur. La partie superieure se divine egalement en deux parties:
le soubassement hexagonal (un tiers de la hauteur totale) et le trophee
pro,prement dit (2 tiers). La base cylindrique presentait un aspect de
puissance massive avec lequel contrastait l'elegance et la legerete du
couronnement.
www.dacoromanica.ro
256 TOOILESCU
Le diametre du cylindre est de 30 metres, celui de la base de

38 metres. La hauteur totale des degres est de 2 metres; le cylindre,
jusqu'a la terrasse, a environ 71150 de haut ; y compris la terrasse et
les creneaux, it s'eleve a 10 m.
Au-dessus des six assises qui forment la base du cylindre, on
trouve une frise sculptee composee de feuillages qui se terminent par
des totes de chiens ou de loups : it y a la une sorte de zoomorphisa-
tion orientale, mais qui se retrouve a, Pompei. Au-dessus de cette
frise viennent les 54 metopes separees par des pilastres, alternative-
ment a, cannelures et a rinceaux. Puis on trouve une nouvelle frise
compose° d'ornements en f que l'on voit aussi dans les monuments
de Trajan a, Rome. Enfin, au-dessus de la corniche, on rencontre la
terrasse, oil trente-six creneaux representent des prisonniers barbares
lies a des arbres. Les parties basses sont ornees de disques polygo-
naux concus dans un systeme decoratif que l'on retrouve dans les
peintures des manuscrits, mais non dans la construction des monu-
ments antiques.
La presence des creneaux s'observe déjà dans un monument fu-
neraire d'Adalia audio par M. Niemann ; on en trouve aussi des
exemples en Italie. Quant aux representations des captifs en haut du
monument, it en est déjà question dans un monument de Rhodes
(Merit par Pausanias.
Au devant des creneaux se trouvent, en six places differentes, des
lions debout dont la gueule sert de gargouille : c'est le premier exemple
d'une disposition architecturale qui devient frequents au moyenage.
Le plus ancien exemple que Pon en connfit jusqu'a present est dans
un monument Syrien de Sia, studio par M. de Vogue, qui appartient
a, la fin du 1-er siècle de notre ere.
Le toit conique est convert d'ecailles en pierre, dont it ne sub-
siste que deux specimens. Sur deux cotes de l'hexagone qui supports
le trophee on lit une inscription qui a déjà 60 communiques a, l'A-
cademie. Une bands en pierre, qui regne audessus, est couverte de
sculptures representant des armes prises a, l'ennemi.
Le trophee se compose d'un tronc extremement epis, sur lequel
est sculptee une lorica flanquee de boucliers; sur le devant on voit six
figures de barbares en ronde bosse, dont deux debout et quatre assises.
La partie superieure du trophee est conforms au type ordinaire de
ces monuments.
J'ai trouve une difficultO singuliere a. retablir l'ordre primitif des
basreliefs qui ornaient les metopes. Aucun n'avait et6 retrouve en
place; quelques-uns etaient a, terre, d'autres disperses dans differentes
regions de la Turquie. Un d'eux a memo ete retrouve au mois d'Avril
www.dacoromanica.ro
NOUVELLES RECHERCHES 257
1893 dans un jardin de Constantinople. Il faut ajouter que la conser-

vation de ces sculptures est toujours mediocre, retat de conservation
de chacune d'elles ne dependant pas de la position primitive, mais des
conditions dans lesquelles elle s'etait trouvee apres la chute.
Le monument se compose de deux faces, orientees l'une au Sud,
l'autre au Nord. Statues et inscriptions sont symetriques par rapport
a un axe orients de l'Est a. l'Ouest. 11 fallait done slposer que le
principe dichotomique avait dli presider a la disposition des metopes.
Or, quelques-unes des metopes etaient tombees a, terre, de telle sorte
qu'une correlation apparaissait entre les sujets qui y sont representes.
Deux metopes seulement semblaient ne pas pouvoir se relier aux
autres. J'ai done admis qu'elles occupaient les deux extremites Nord
et Sud de Ia frise, comme deux points de depart de la double com-
position. Comme le calcul prouve qu'il y .avait 54 metopes, it devait
y avoir 26 metopes de chaque cats entre les deux plaques initiales.
Toutes ces metopes, sauf quatre, ont-pu are retrouvees. Les deux me-
topes initiales representent l'une (cello du Sud) Trajan terrassant un
Dace, l'autre (celle du Nord) Trajan faisant la dedicate du monument au
dieu Mars Ultor.
A 1'Est, les 26 metopes representent une grande lutte d'infanterie ;
a l'Ouest, elles figurent 4 groupes distincts, parmi lesquels celui qui
precede immediatement la plaque ini dale qui se trouve au Sud, re-
presents un combat de cavaliers. Il y a toujours deux scenes de corn.
battants diversement equipes, Romains et Barbares, dont les uns
arrivent presque regulierement par la gauche, les autres par la droite.
La Berle des metopes de 1'Est indique les progres de la lutte,
depuis les debuts de l'invasion jusqu'au combat qui amene les Romains
a, la forteresse barbare formee des chariots daces.
A l'Ouest, trois pieces manquaient, mais les habitants se rappe-
laient les endroits d'oh on les avait enlevees. Une d'elle fut retrouvee
dans un jardin a Constantinople et presentait precisement les motifs
que nous avions suppose devoir y figurer d'apres Ia disposition de
l'ensemble.
Ces metopes de l'Ouest se divisent en 4 groupes. Nous sommes
arrives a cette conclusion par la juxtaposition de deux metopes oh
deux images de l'empereur se trouvent opposees l'une a, l'autre ; comme
aussi par la presence de l'empereur sur deux autres plaques trouvees
pareillement du cote de l'Ouest. 11 y a done la une succession d'epi-
sodes plutOt qu'une histoire continue comme sur la face orientale.
Les sujets representes par ces cinq groupes sont les suivants :
I ° Une bataille de cavalerie, 8 metopes.
0,856.Rev. Q. 1st, Arch. ii Frt. Vol. Vli. 17
www.dacoromanica.ro
258 TOCILESCIT
II° Une bataille d'infanterie et l'assaut d'une forteresse dace forma)

par des chariots, 26 metop.
III° Adlocutio de Trajan avant ou apres la bataille, 6 metopes.
IV° Defile des prisonniers sous les yeux de l'Empereur, 6 metop.
V° Sacrifice offert devant l'empereur apres la victoire, 6 metop.
(Nous faisons circuler les photographies qui representent les dif-
ferentes metopes dans l'ordre oii nous les avons r(Stablies.)
Il est inutile d'insister sur la barbarie du style, qui contrasts
avec l'excellence de la disposition architecturale. Nous sommes la en
presence de travaux indigenes, ceuvres d'artisans qui n'avaient pas
ete formes dans une ecole de sculpture hellenique.
Du reste, la frise de l'arc de triomphe d'Auguste a Suse est d'un
travail encore plus grossier que nos reliefs, comme on pent en juger
d'apres les photographies. En dehors de Rome et du monde grec, la
barbarie a ete de bonne heure dominante dans l'art.
II est evident que l'architecte greco-oriental qui a donne le plan
du monument de Tropaeum, ne pouvait resider dans la Dobrudja et
qu'il devait abandonner a des manoeuvres rexecution des details.
Or, la comparaison du monument de Tropaeum avec le tombeau
d'Hadrien a Rome nous incline a, attribuer ce monument a l'architecte
bien connu de la Colonne Trajane, Apollodore de Damas. C'est Apol-
lodore qui avail construit le pont de Trajan a Turn-Severin sur le
Danube, dans le voisinage du trophee.
11 n'est pas impossible quo les soldats du cas'rum stativum de
Tropaeum Trajani, appartenant a la V-ems legion Macedonienne aient
ete euxmemes les sculpteurs employes a la decoration du monument
commemoratif de leurs victoires. L'exactitude dans la representation
des armes est une qualite que Yon attribuera volontiers a des artistes
soldats. 11 est instructif de les comparer a cet egard aux steles fune-
raires elevees a des soldats romains sur les bords du Rhin, et qui
sont probablement elles-memes, en grande partie, rceuvre de soldats
qui s'exergaient a la sculpture.
Un autre caractere de ces reliefs est l'absence de touts figure
allegorique: it n'y a meme pas de Victoires, comme sur la Colonne
Trajane. C'est un art tout realiste, fait pour frapper des esprits simples
par des moyens simples, en accord avec le but d'intimidation qui ne
devait pas etre (Stranger aux Romains quand ils elevaient, dans des
pays conquis, des monuments commemoratifs de leurs campagnes.
Le monument de Tropaeum Trajani a ete la marque de la prise
de possession de la Dacie par relement romain, d'ou la nationalite
roumaine est sortie. Le gouvernement roumain a l'intention d'en re-
produire une restauration our le Boulevard a Bucarest; quant aux
www.dacoromanica.ro
NOUVELLES RECIIERCEIES 259
sculptures, elles sont deja, transportees au Musee. Des mesures ont

ete prises pour que le monument soit desormais a, l'abri de toute de-
vastation et des fouilles ont ete instituees dans la ville voisine, oh l'on
a (MA retrouve un grand trophee haut de 2m70, et l'inscription sui-
vante qui vient seulement d'etre decouverte et dont nous nous faisons
un plaisir de donner la primeur a. l'Academie :
ROMANAE SECVRITATIS LIBERTATIS QVINDICIBVS
D D N N. FL- VAL- CONSTANTINO ET val liciniano
licinio PIIS FELICIBVS AETERNIS-AUGG
QVORVM VIRTVTE ET PROVIDENTIA - EDOMITIS
VBIQVE BARBARARVM GENTIVM POPVLIS
ADCONFIRMANDAM LIMITIS TVTELAM ETIAM
TROPEENSIVM CIVITAS-AVSPICATO A FUNDAMENTIS
FELICITER OPERE CONSTRUCTA EST
PETR ANNIANUS VC -ET IVL IVLIANVS- VEX PRAEFF PRAET NUMINI EORVM SEMPER DICATISSIMI
Romanae securitatis libertatisq(ue) vindicibus, d(ominis) n(ostris)

Fl(avio) Val(erio) Constantino et [ Val(erio) Liciniano Licinio] 1) piis fe-
licibus aeternis aug(ustis), quorum virtute et providentia edomitis
ubique barbararum gentium populis, ad confirmandam limitis tutelam
etiam Tropeensium civitas auspicato a fundamentis feliciter opere con-
structa est, Petr(onius) Annianus v(ir) c(larissimus) et Iul(ius) Iulianus
v(ir) em(inentissimus) praef(ecti) praet(orio), numini eorum semper dica-
tissi mi.
Gr. G. Tocilescu.
1) Le nom de l'empereur Licinius a ete martele des l'antiquite.
www.dacoromanica.ro
MONUMENTUL TRIUMFAL AL LW TRAM
DE LA
ADAM-KL1SSI
CONFERINTA. PUBLICI. tINUTA IN SALA ATHENEULUI ROMAN, IN SEARA

DE 15 APRILIE 1893 1) IN PREZENTA. M. S. REGELM.
I
Monumentele sunt destinate a pastra amintirea barbatilor celor
marl, faptelor celor stralucite ; cladite in peatra sat turnatein metal, ele
de§teapta in noT, chiar atund cand aunt In ruins sati sunt roase de
timp, cu totul alte simtirl, de cat bunioara fosilele animale i vegetale
din intamplare gasite.
Ele ne ating cu caldura §i curat omene§te ; ne &tit putinta ca
formele cele moarte sa le umplem din not cu viata, cu sufletul nostru
proprit; ele ne fac In fine parta§I la gloria §i multumirile suflete§tI
ale aceluia caruia s'a inchinat monumentul, ca §i ale acelora carl i-l'ail
inchinat.
Chiar data n'am cunonte imprejurarile mg de aproape In car!
monumentul a fost intltat, ne coprinde totull pururea tin fior de pie-
tate §i de uimire la priveli§tea uneT ruine din batrane §i vechI tim-
purl ; iar data ttim cate ce-va despre acele timpurT §i imprejurarl, apol
putinul acela se prezinta dintr'o singura data inaintea ochilor nostri ca
o imagine intreaga, bine rotunjita, cum este insa§1 acea ruins in parte.
Nu tagadui-vom deci trecutulul admiratiunea ce creatori! monu-
1) (Jol, 15 curent, la orele 8'h M. S. Regele, insotit de adjutantul sail de

serviciii, a mere la Atoned pentru a azista la conferinta tinuta do D. Gr. G. To-
cilesen, despre monumentul AdamKlissi, descoperit In Dobrogea. D. conferentiar
a aratat publiculuT, prin projectiunl electrice, diferite vederl de po pietrele giu3ite
ili a terminat, in aplauzele azistentilor, amintind di acest monument, ridicat in
timpul Marelul Traian cuceritorul Dade!, a fost cagtigat de Romani, Impreundi cu
Dobrogea, sub domnia Intaiulul nostru Rego, biruitor In ciimpiele Bulgaria) (Mo-
nitored Oficial, nr. 15, din 1893).
www.dacoromanica.ro
MONIIMENTIIL ADAM-KLISSI 261
mentului at voit sa destepte Inca In pTeptul viitoarelor generatiunf

prin splendoarea si maretia edificiulul.
Dar and se onoreaza stralucite fapte, marl oamenT ? Cand ele
at trecut, cand eT sunt morti.
Data idealul, ce pans ierT veneram, nu maT este, daea ne temem
ea el dispare pentru tot-d'auna dintre noT st ne lass un gol adanc,
atunci cautam a captiva acel spirit zburator, Incorporandu-1 Intr'o sta-
tus de bronz sat de piatra.
Dactt din not aspiram dupa un ideal, ce odinioara 11 realizasem,
ce facem ? cautam a'l arata si invedera contimporanilor nostri printr'o
imagine, printr'o status din acele timpurl, ca In chipul acesta, prin
imaginea realuluT, sa inflacaram In ef curagiul st dorul, de a recuceri
idealul perdut.
Dar rare orT se Intampla, cel putin la noT, ca un monument sa se
raporte direct la evenimentul, ce este destinat onoreze.
CeT vechi aveat insa obiceiul simplu si firesc de a onora imediat
orT-ce victorie, fie ea castigate pe arena jocurilor publice, fie doban-
dita In lupta sangeroasa.
Nenum§rate statue umpleat dumbravile Olympulul, statue inal-
tate de recunoscatoarele orase-mama pentru fill for victoriosi, lndata
dupe lupta.
Pe fie-care camp de bataia se ridicat imediat de catre ceT invin-
gator1 un monument triumfal, ca-semn de omeneasca bucurie si de le-
gitima mandrie, in acelasi timp si ca o multumire adusa zeilor.
Cate din comorile artel vechi sunt tocmaT asemenea ex-voto fa-
cute cu prilejul victoriilor 1 Dar putine din cele ce s'atl ptistrat, se re-
fers la lupte dintre popoare ; cele maT multe privesc izbanzile pacinice
ale indivizilor. §i Intre acele putine, cea maT mare parte sunt Inching°
templurilor acelor zel, prin al carora ajutor se credea ca victoria a
fort capatata.
Monumentele ridicate pe campurile Insesi de lupta, erat cele maT
multe cu totul simple si din material putin retistent ; de aceia ele at
st disp5rut.
Pe un trunchit de arbore se fixa orizontal un lemn, pe care se
anina o camasa de metal (o za) luata de la inimic, in asa chip, a lem-
nul transversal, reprezinta bratele unuT om ; In varful trunchiuluf se
punea un coif ; de o parte si de alta, scuturT ; la baza trunchiulul,
ocreae sat poturT (jambiere), iar sulite si alte arme, toate cucerite de la
inimic, se rezemat de trofet.
Cu predilectiune se cauta ca un atare monument sa fie asezat
pe o mare Inaltime, pentru ca sa poata fl vrtzut de departe.
www.dacoromanica.ro
262 TOCILESOU
Or! -cat de simplu In aparenta luf, tottql era un monument co-

memorativ.
Dar pe and ex-voturile inchinate §i depuse In templurf erati fa-
cute cu maestrie §i din material durabil, trofeele ridicate pe campil
nu aveat menirea sa pastreze generatiunilor viitoare amintirea certu-
rilor trecute.
Cel putin ast-fel gandeat Grecif, la carf abia mat tarzit uniT din-
tre eT Incercara ca sa Inlocuiasca trunchiurile de arbor!, prin columne
de metal §i de piatra ; dar ace§ti nascocitori fora, dupa cum ne spune
Plutarch, cu totul dezaprobatY, de titre barbatiT mai Insemnati dintre
contimporanil lor. Grecif at lnvaluit acest obiceia vechit §i simplu
cu un nimb sacra, qi l'at pastrat OA, In timpurile cele mai desvol-
tate de mai tarziti. Trofeele erat inchinate zeilor razboiului; dar pre-
cum se socotea un sacrilegill de a distruge un trofet, tot ap era o
crima de a reconstrui un altul daramat, din cauza temereT de a nu
atata printr'aceasta din noa focul discordieT tisi a perpetua amintirile
de razbunare §i de manic).
Trofeele ramasera aproape In primitiva for simplicitate : la Greci,
In epoca for de Inflorire, din convingere ; la Romani, din causa stariT
de cultura Inapoiata.
Lucrul s'a schimbat Ina cand Intregul basin al imperiuluT Ro-
man se deschise curentuluf culture! grecesti, Aspiratiunile Romanilor
crescura, cand ace§tia all inceput a cunoa§te cum le-ar putea satisface.
Con0iinta ca sunt stapanitorii lumeT i ca dispun de rnijloace nemar-
ginite, Ta !lupins la creatiuni cu totul altele, de cum be putea Incerca
mica Eellada.
Ori-carer creatiuni ii se punea stampila colosuluf i a Eternulul, a spi-
rituluT domnitor peste lume. Multe din delicatele consideratiunf ce avea
Ellenul, eel In toate cu masura, nu maT puteati exista la aceste creatiunf
ale Romanilor.
Ast-fel vedem ca deja Pompeii a ridicat, In urma marelor ra-
zboaie din Spania, in muntil Pirineilor, un monument triumfal de di-
mensiuni colosale. Deqi nu avem descrier! mai amanuntite despre acest
monument, nicl a ramas dinteansul vre-o urma, trebue insa sa admi-
tern ca era o opera, care Intrecea prin insemn5tate pe toate cele alte
de asemenea soit ; aceasta rezulta chiar din faptul, Ca monumentul
nu privea numaT o singura lupta, ci era destinat sa comemoreze o
Intreaga campanie.
Cea d'antaiti opera de acest fel, cu o monumentala Insemnatate,
este Trofeul 10 August de la Turbia, langa Monaco. Dione Cassius ne
spune, ca In urma supuneril popoarelor alpine de titre Imparatul Au-
gust, Senatul roman, spre a consacra posteritatii memoria acestul
www.dacoromanica.ro
MONUMENTIIL ADAM-KLISSI 263
mare eveniment, a poruncit sa se inalte un monument triumfal pe

varful Alpilor. Trofeul fu construit in anul 8 dupa na§terea luT I. Chr.,
pe varful cel mai inalt al drumului de pe langa lit oralul liguric, ast-
fel ca navigatoril mariI Tyreniene puteat vaztt de departe. Cu
timpul s'a format un ora§ in jurul monumentulul, Wand numele ace-
stuia : Tropaia, precum ne atesta Ptolemet, carele indica intre Portul
lul Hercule §i Monado : Tednata Digauvo~vTropaea Augusti I). Inca
pans astazI se vad resturf insemnate din aceasta constructiune nu-
mita de catre calatorif din veacul XVI: nails Turbiae, cad avea forma
unui turn cu crenelurT, in urma prefacerilor ce a suferit in cursul
evului medili. IncercarT de reconstractiune a monumentulul prin de
semnurl §i gravuris) avem deja din veacul XVII. 0 baza, mare patrata
era Incoronata la catell patru colturile cu trofee §i cu grupurl de pri-
zonierT ; d'asupra eT se Inalta o zidire circulars avand jur imprejur
columne, firide i statue, jar In varf de tot, se afla, pe cat este pro-
babil, statua colosala a Imparatulul August 3). Trofeele arata indata
scopul intreguluT monument : nu era vorba de a se comemora o sin-
gura lupta, ci IntregT expeditiuni rasboinice. Inseriptiunea, sapata pe
una din laturile bazel superioare §i pastrata In intregime la Pliniti cel
Batran, amintqte nu maT puffin de 46 popoare Invinse. La marimea
evenimentulul istoric, corespunde marimea monumentulul.
Un asemenea trofeti colosal nu ar fi putut ridica inainte de Ro-
mani, de cat numal doara Alexandru Macedon. Acesta insa n'a facut-o,
de oare-ce in genere la MacedonenT nu era obiceiul de a se ridica trofee.
Este u§or decT de inteles, ca, pentru ast-fel de constructiunT, nu
putea sa, se desvolte treptat un tip anume hotarit. De aceia, cand
architectul luT August a primit ordinul de a construi un asemenea
trofeil mare §i monumental, dansul nu avea un model, de care ar fi
putut sa se Vila. §i totu§1 formele artel, maT cu seams ale artel ar-
chitectonice, nu se pot nascoci a§a de odata. Ele se pot numal des-
volta mai departe saa acomoda, a se preface §i a se imbunatati. Un
punct de plecare §i de legatura trebue insa sa, existe. Lipsind modelul
proprit unuf atare subject, architectul s'a alipit fireste la constructiu-
nile cele mal marl si impunatoare, ce se cuno0eatt pe atunci, la mo-
numentele funerarif.
Pentru acestea, existau atuncia doua, tipurT : cel d'intaiii nu este,
') Torbia sau Turbia, numele de azl at localitatil cu ruinele monumentulul,

esto de sigur o coruptiune a cuvantului tropaia.
2) Vecli pl. J.
3) Se poate judeca despre dimensiunile colosale ale trofeelor, dupit bucata
cea mare de status ce se pastreazit fn Muzeul St.-Germain en Laye de langft Pa-
ris, impreunft cu 9 fragmente din inscriptiunea monumentulul.
www.dacoromanica.ro
264 TOCILESCU
propria vorbind, de cat o movila de pamant desvoltata In mod arhi-

tectonic si Impodobita artistic ; o movila, ca cele care acopera si cel
mai simplu mormant, numal in proportiuni ma! marl. Un exemplu
principal pentru aceasta forma este insusT mormantul lul August, a
caruia constructiune s'a inceput deja, de pe cand Imparatul era In viata :
InchipuitY-vs un sir de zidurl concentrice, cele interioare, tot ma! Inalte
de cat cele de afara, In cat zidul cel maf de sus formeaza, postamentul
unel statue. Jos, spatiurile goale dintre zidurl aunt ocupate de cori-
doare si morminte pentru Intreaga familie Augusteica, iar sus ele aunt
zidite, acoperite cu pamant si plantate cu pin! ; ast-fel aspectul exte-
rior al cladirei este Inteadevar al uneY movile ce se ridica treptat. 1)
Cel-alt tip este curat architectonic ; este o desvoltare a forme
templulu!, forma care a fost deja Intrebuintata de timpurit pentru
sarcofage. Pe o zidire, mal adeseorl dreptunghiulara, se ridica o alta,
care poate fi §i rotunda, dar care are forma unef constructiunl cu totul
de sine statatoare. Intr'Insa se afla deschizaturi, prin care se vad sta-
tuele mortilor ; acestea pot sa fie asezate si d'asupra edificiulule. Un
exemplu gasim si In epoca luf August Inteun mormant al familiel
Julice, la Arles (in Franta).
De acest tip din urma, s'a tinut ma! mult architectul TropaeuluY
lul August : Jos o bath pcitratd; d'asupra acesteia, o constructiune
circulars independents, si bogat Impodobita architectonic, purtand d'a-
supra o status; In fine, pentru ca sa se dea o expresiune si scopulul
special al monumentulul, s'a pus la colturile haze! trofeele Impreuna
Cu prizonieri!.
Nicf unul din urmasiT imediati a! WY August nu ati Inaltat, pe
cat stim, un monument triumfal ca cel de la Turbia. Aceasta a fost
rezervat numal lul Traian. De aceia architectil n'avura ocaziune si
motiv de a desvolta acest tip maf departe, de a-I da acea forma bine
cumpanita si aproape necesara, ce pentru alts probleme, el o gasira,
In mod treptat.
Este insa un mare interval de timp, ce desparte pe August de
Traian, un veac Intreg, nu atat Implinit prin evenimente externe, cat
prin cele interne.
Cu cat influenta politica a Orientulul disparea di'naintea influentei
Rome!, cu atat crestea si domnia spirituala a acesteia. Este caracte-
ristic, ca nu G-recia proprift zisa, dadea tonul sub raportul spiritual,
ci orasele principals ale Egiptuluf si ale Asiel anterioare, recucerite si
fructificate de catre Greet Pe pamantul acestor despote State vechf
si marete, spiritul grecesc, si cu el, arta greaca, desi ail perdut gin-
') Ve01 pl. K.
www.dacoromanica.ro
ga0a si nevinovatia tineretel elline, darn. totull furs destul de pu-

ternici §i cu experienta, ca sa nu piara, In Invalmaleala imperiulul ce-
luf nemarginit, §i sa poata a face sä fie priceputT.
Ast-fel In prima perioada a imperiulul roman, Alexandria 0-at
ca§tigat, precum vedem din descoperirile facute la Pompeji, condu-
cerea nedisputata. Dar atuncT deja ajunsese §i a doua noun Capitals a
Orientulul la o mare Insemnatate. Voim a zice, de Antiochia, capitala
regatulu! Syriac, care dintr'un punct de vedere, se poate numi urmap
ora§elor Niniveh si Babylon.
Din nefericire Insa Antiochia a fost daramata prin cutremure
marl de parnant, In cat nu putem spera sa gasim la fata loculuT do-
cumente ma! Insemnate ale arteT antice. Tot ast-fel §i la Alexandria,
unde spiritul, pururea agitat al unuT ora§ comercial, a Inlocuit meret
monumentele vechi prin altele no!. Dar pretutindeni gasim in archi-
tectura, pictura si plastica veche, urme, cari se refers, la acele orar.
In multe alte puncte ale Syriel ni s'a pastrat din veacurile prime ale
crestinatatel destule constructiunT, In cat ne putem forma eel putin
o idee generals despre directiunea artistica din acea regiune.
Acum cand §tim, cum chiar un or ma! putin insemnat, Per-
gamon, capitala ellena a Asiel -mic!, a reunit In sine o viata artistica
si intelectuala foarte mare, cum ea a produs opere de arta ca cele pastrate
In muzeul din Berlin, car! de§teapta admiratiunea omenirel i ne arata
o transformare minunata a artel vechT ellene, cu atata maT usor
ne putem face o idea despre Insemnatatea AntiochieT. Acest oral era
dupa Roma, cel maT mare ora§ al lumel antice, ba Intr'un timp, era
maT populat chiar de cat Roma. Roma a stat cu totul sub influenta
ormelor marl orientale de mods, §i dintre aceste ora§e, Antiochia, In
primul secol al cre§tinizmuluY, exercita pretutindeni o influenta cu mult
mai puternica, de cat a Alexandriel.
In aceasta stare se afla arta la Inceputul veaculul al II-lea
al ere! cre§tine, cand un Imp ,rat s'at vazut iara0 indemnat de a ri-
dica un mare monument triumfal at Romanilor.
II
Deja In timpul lu! Caesar, raporturile dintre Roman! §i Dad de

venisera incordate. Neincrederea era Indreptatita dintr'o parte, ca si
dintr'alta. Pentru principiT barbarl nu putea fi indiferent, data langa
eT se aflat state slabe §i putin Inchegate, sat provinciile cele bine or-
ganizate ale ImparatieT romane. ET .§tiat ca. In cazul din urma, mal
curand sail ma! tarzill, vor deveni client!, data nu chiar sclavi aT Ro-
manilor. Romani! din contra, nu puteail suferi ca puterea for sa fie
www.dacoromanica.ro
266 TOCILESCIT
disputatk, nici In eel mal mic colti§or al granitelor. Pe langk aceasta

maf venea faptul, a barbaril In sklbkticia §i neastampkrul Tor, Iili§i
neavand mult de perdut, sperat sn, gkseasca pradk In pkrtile mal
cultivate, din sudul tarif Tor.
De aceia spiritul patrunzAtor al luf Caesar, dupk ce a des-
legat tale alto marl probleme ale Statulul, a plknuit sa creeze la Du-
nkre o situatiune cu totul limpede §i hotkritk. El a Bandit poate
c6. §i aci are sk-I fie de ajuns : un veni, vidi, vice. §i tine §tie, cum
ar fi e.lit lucrul, dar soarta a voit alt-fel ; Caesar a lost omorit in anul,
chiar cand voia WO punk in lucrare marea sa idee.
Ast-fel barbaril, cart sub regele for Burebista alcaserk teritoriul
roman din sudul Dunkrii, §i facuserk ca mersul evenimentelor din sta-
tul roman sh, atarne In unele momente, numaf de dan§if, at putut
repeti §i dupk moartea lul Burebista expeditiunile for pradalnice, fkra
teamli de pedeapst. In deosebT bogatele ora§e grece§ti de pe litoralul
vestic i nordic al Mare Negre, avurk sk sufere de aceste navalirT,
despre cart vorbesc scriitorif, ca §i insuiptiunile.
Din primul veac al cre§tinktatif, ni se raporteazk despre maf
multe expeditiuni romane contra barbarilor, dar succesul pare a nu fi
fost mare, nici In privinta militar5, nici diplomatica.
Cum ar fi fost alt-fel posibil, ca pericolul st, devink In timpul
lul Domitian atat de amenintator ? Dacil erat ca totf barbariT, despkr-
titi In maf multe mid principate. Atuncl unul din ele, de sigur, cel
maf puternic, re4 prin fortk sail vicle§ug, sat prin amandouk Impre-
una, sk ck§tige suprematia asupra tuturor acestor pArtf izolate, i sit
adune Ian) mana, intreaga putere a vigurosulul popor dac.
Acest fapt it vedem Implinindu-se cats odatk §i la Germani ; la
of mal totd'auna principiT call at avut puterea at fost aceia earl do-
bandisera cultura §i orizontul politic roman, fie chiar kii Intr'un grad
mArginit. El Invataserk do la Romani cat pretue§te, de a uni fortele
despartite §i de a conduce totul duple o vointk limpede li tare; tot
de la el aflaserk §i toate mijloacele, prin car! se poate marl forta
brutk a omulul.
Ast-fel era cazul §i cu Decebal. Prin istetime §i energie ca§ti-
gase el suprematia. Prin toate mijloacele unef culturl mal Inalte, intru
cat o intalegea dansul, voia WO Intinza stkpanirea ii3i s'o conserve.
Succesele lul furl atat de marl, In cat se vazurk silitf sk-I plkteasck
Romanif chiar un tribut. Do! general! roman! sunt batuti §i ucikil In
luptk ; abia un al treilea dobande§te o victorie ; dar pacea definitive a fost
totql pentru Decebal, cea maf bunk, ce ar fi putut-o dori : fugaril §i
prizonieril roman! a trebuit sk-T fad. servicii ; disciplina romana kii in
www.dacoromanica.ro
MONIIMENTUL ADAM-KLISSI 267
parte armatura romans at fost adoptate ; el voia sa bats pe Ro-

mani prin propriele for arme.
Dar barbarul gre§ise socoteala. Slabiciunea Imparatului roman
Domitian §i greutatile ca§unate in timpul acela de catre Quazi, at
fost cauzele uneT pact a§a de rusinoase. Barbarul nu cunoscea In de-
ajuns fiinta romans.
In imperiul roman se afla acumulata deja de veacurf o sums mare
de forts, era o traditiune sigura, care tot-d'auna e§ia in relief, ast-fel
ca stralucirea Romei putea fi une -orY intunecata prin slabiciunea unuia,
sat prin forta evenimentelor ; in momentul Irma imediat, cu atata mar
mult Roma reaparea mar tare §i mar Inclrazneata.
Era nevoe numal de barbatul potrivit rdomentuluf, pi soarta luT
Decebal se gasea decisa.
acest om al momentuluT a intrat la timp In istorie.
Un barbat inalt, vanjos , cu parul fart carare, cazandu-I pe

frunte, cu o figura care exprima energia, bunatatea §i o vointa simpla,
un barbat caruia nu-Y placeat femeile, dar care vedea In soldati ni§te
frati aT stcl, traind ca §i dan§ii departe de lumea rafinata, pentru care
el nu se simtea nascut, ast-fel Trajan, un roman adevarat antic,
se pune In fruntea Imparatiei.
De sigur ca dansul a salutat cu bucurie ocaziunea de a respandi
numele Rome' §i de a'qi castiga insu§i glorie ; dar §i datoriile cele mar
serioase, necesitatea de Stat §i cele mar Infferbantate patinril In piep-
tul poporuluT, ura §i razbunarea, rat Indemnat la razboiul contra
Dacilor.
Dupa prima expeditiune din a. 101 103, Decebal a trebuit sa
primeasca pacea, sa dea Inapoi pe fugarb §i pe prin§ii de razboit,
sa darame castrele §i sa restitue ma§inele de razboit ; sa se oblige de
a nu contracta alianta cu nici un du§man al Rome', i de a tine pace
cu tog amicib imperiului. In scurt, Decebal deveni un principe vasal.
El mar fu nevoit sa renunte §i la toate avantagiile civilizatiunel
romane ; sa nu aiba pe nimeni care sa-i fabrice arme Si unelte de raz-
boit de felul celor romane.
Cu gelozie, Romani' i1 rezervat aceste cunostinte superioare, care
In manele barbarilor, puteat sa devina pentru Roma periculoase. Cul-
tura romans o sufereau ei numal pe pamant roman. Cine §tie !ma
data Dacia ar fi intrat vr'o data in lumea culturala, dad, nu devenea
o provincie romans? Ar fi stat poate asta-zi Inca pe treapta Rusieb.
Atuncl Decebal cauta sa-a1 procure din not cu propriele sale forte
tot ceea-ce Traian II refuzase ; construi castre noi, repara pe cele vechi,
Incheia nob aliante cu du§manif Rome, cu Jazygil §i ParthiT.
www.dacoromanica.ro
268 TOCILESCU
Dar nici Traian nu se last a fi de barbar dejucat.

Deja la a. 105 porneste iarasi contra lui, de asta-data, pe trel
Soil: pe cele 2 de mai Inainte si pe malul Oltului In sus, si de si cu
marl greutatY, coprinde In fine capitala inamiculuf, Sarmizegethusa.
Dione Cassius ne spune a regele dac s'a sinucis, pentru a nu cadea
via In mans invingatorului.
Cu moartea luf s'a nimicit regatul dacic, natiunea daca. Tot ce
era tloare a natiunel a petit de.spada romana ; o parte din populatiune
a emigrat In Nord si Rasarit, la Sarmati si Bastarni, §i ca Dad liber
ii vedem mai tarzit purtand razboit cu Romanil ; cel ramasi In tara,
parte furl goniti din casele si holdele lor, si aruncatl peste hotare,
parte full mutati cu locuintele din locurile cele bune ale tarii, In altele
mai rele, traind despartiti unit de albs, dar pastrandu-sf limba for na-
tionala. Din acestia se formara corpurf auxiliare de infanterie si cava-
lerie, earl serveat In Panonia, Noricum, pans chiar in Britania si Me-
sopotamia. Ast-fel, tara ramanand aproape deseartl de locuitori, Traian
a adus colonisti din muntif Dalmatie si din Panonia, pentru ca sl lu-
ereze minele de aur, de argint si de sare ale Transilvaniei; alte coloniT
venira din Retia, Noricum si Galia, prea putine din Italia, foarte
multe din Asia mien, alcatuind o populatiune Earl nationalitate, dar
care vorbea limba latina, avea datinele, obiceiurile si cultura romana.
La a. 112, opera organizariT provincial era desavar§ita.
III
Succese atat de marl erat un motiv Indestulator, pentru ca Im-

paratul sa-si ridice un monument triumfal, un trofet, precum facuse
Pompeiti si mai cu seams August, pe ale caruia urme el tot-d'una
calm, voind sl imiteze pe fundatorul imperiuluf chiar si sub acest
raport.
Inteadevar, cunoastem asta-z1 un monument cu totul maret de
acest fel Idreginnea dunareana, monumental dela Adam- Xlissi, care cu
deplina siguranta este al luT Traian si se raporta la razboaiele acestuia
cu Dacii. Un singur lucru numai ar putea sa ne mire : locul unde el
se afla. Trofeul nu se gaseste pe scena unde s'a desfasurat marele
razboit. Luptele ce s'at dat Intre dad si romani in Sudul Dunaril at
putut fi doara ni§te episode. Ast-fel Plinit cel Tank, guvernatorul de
atuncl al Bithyniei, mentioneaza Inteo epistola entre Traian despre
o navalire a Dacilor In Moesia Inferioara (Dobrogea), pe timpul luT
Decebal.
De sigur ca, Dacia,, find atacati mai ales despre Apus, at voit
prin expeditiunea din Sudul Dunarif sa provoace o diviziune a fortelor
www.dacoromanica.ro
MONUMENTUL .ADAM-KLISSI 269
inimiculul; puteat ast-fel mal' u§or sa apere propria for tail. In aceasta
expeditiune intreprinsa de un printi§or dac Susagus, mal probabil pe
timpul lui Domitian, de cat al Jul Traian, barbaril par a fi avut la In-
ceput oarecarI succese. Cel putin Plinit, In fragmentul scrisoril amin-
tite, vorbe§te despre un prizonier roman, pe care Decebal l'a trimis
maf in urma sa Incheia alianta cu Pacorus, regele Partilor. De sigur
ca acesta nu fusese unicul prins de razboia, dar despre el vorbe§te
guvernatorul roman, Hind -ca 11 intrebase imparatul de dansul.
Expeditiunea luf Susagus, nu era prima §i singura de acest fel ;
acum, ca si In timpurile de mai inainte, Dacil se simteat atra0 catre
frail for din dreapta DunariT, pe car! Romani! u colonizase cu sutele
de mil' in cursul primulul secol. Poate ca Dacil navalitori sperat a
face cauza comuna cu triburile geto-dace din peninsula balcanica. §i
apoi, nimic nu era mai u§or barbarilor de cat sa treaca Dunarea, mai
ales pe la gurile raulul. Delta fluviului a fost tot-d'a-una poarta de
navalire a popoarelor nordice, pi va ramane §i in viitor tot ast-fel.
Nicairea Dunarea nu era mai departata de centrurile militare ale Su-
dului ca aci ; aci putea fi ea mai putin observata si supraveghiata,
din cauza multelor sale ramificatiunT ; aci curge ea mai lin, §i malu-
rile II sunt ma! putin ridicate de cat in cel-alt curs al el. De aceia
Romani! inaltara In regiunea Dobrogeana, §i anume pe linia cea ma!
scurta ce taia in curmeziq istmul, Intro Rassova si Constanta, trel
valurl de aparare : doua de pamant, unul mal mic ce pare a fi ante-
rior Jul Traian, altul mai mare din timpul poate al acestul Imparat,
§i un al treilea val de piatra, zidit poate de Constantin cel Mare.
Razboaele petrecute la gurele Dunaril n'aa fost decl fara, insem-
natate pentru lini§tea imperiulul roman, precum s'ar parea dupa, pu-
tinele date ce avem despre ele.
Acum, data Trofeul de la Adam-Klissi se raporta la o expedi-
tiune a lul Traian in dreapta Dunarff provocata de navalirea Jul Su-
sagus, sat' In genere la o lupta decisiva intamplata pe locul undo se
afla monumentul, raspunsul nu poate fi de cat negativ: rAzboiul dacic
al lu! Traian are lot in nordul Dunarii, mai cu seams in Banat sJ In
Transilvania; aci s'aa desfa§urat fazele sale principale ; §i cum este
ma! mult de cat sigur ca monumentul dobrogean reprezinta un Tro-
paeum al luI Traian, apol acest tropaeum nu poate fi raportat de cat
la razboiul dacic considerat in totalitatea sa, iar nu la episode izolate
ce s'ar fi putut petrece in Sudul DunariY, In cursul acelui razboit.
Prin urmare, existents monumentulu! la Adam-Klissi cata in alt
chip sa ne-n explicam: nol §tim ca trofeele de dimensiunl marl ilus-
treaza nu lupte izolate, ci expeditiuni Intregi, si ca In acest caz, ele
www.dacoromanica.ro
270 TOOILESOtI
se construesc intr'un be de o insemnatate deosebita, spre a produce

cat mal mult efectul dorit.
Adam-Klissi coraspundea pe deplin aceste! conditiuni.
IV
Pe langa satul Adam-Klissi de asta-z1 trecea unica cale princi-

pal& de la Sud. Aci ea era intretaiata, de o alts tale, care ducea de
la Apus la Rasarit ; aci se ramifica dansa In maT multe alto drumuri
spre cetatile din Nord. Insemnatatea military a loculuf a trebuit sa
fact. pe Roman! a a§eza aci un castrum stativum ; de timpurit in giu-
rul castrulul s'a stabilit o populatiune civila ; s'a constituit o comu-
nitate, aT careia locuitori, and Traian inalta trofeul sat in apropierea
castruluf, se numesc Tropeenfi Traianen! (Traianenses Tropaeenses), qi
ridica o status imparatului, §i edifici! mar*.
In toata Dobrogea nu exista un punct central de o ma! mare
importanta. Era drumul natural pentru a patrunde in imperiul roman,
qi barbari! din Nord erat sill ti ca sal atace. Fire§te ca Romanil tre-
buiat aci sa le opuna rezistenta ; multe lupte se vor fi dat intro var-
to§il legionar! §i neastamparatiT dacf ; cate aquile nu se vor fi plerdut,
cat sange roman nu se va fi varsat, cate pustierl §i perderl provin-
cialif nu avura sa incerce, a§a ca In ziva and razbupatorul cinstel si
vredniciel romane, Traian, a rapus pe vrajmal, fire lucru era ca el
sa ridice un monument triumfal tocmal in provincia care suferise ma!
Inuit de la dad. De aceia §i monumentul de la Adam-Klissi este Inchi-
nat de fericitul fmparat : razbunatorului Marts (Marti Ultori); de aceia
§i bas-reliefurile car! alcatuiat podoaba lul externa reprezinta numaT
scene de razbunare din partea Romanilor, numaf dad injunghiatY, cu
capetele taiate, striviti de picioarele tailor, principf dad legatf cot la
cot §i infrico§atoare capete de Meduza cu §erpi incolacitY.
Ast-fel monumentul are menirea sa commemoreze nimicirea po-
porulul dac i inceputul uneT ere noun de prosperitate pentru intreaga
peninsula balcanica.
El ne reprezinta cucerirea Daciel in generalitatea el ; nu este aci
vorba de o succesiune istorica, de inni§area scent cu seena a dife.
ritelor peripetif ale razboiului, cum vedem pe Columna Traiana ; ci
bas-reliefurile, in numar de 54, ale mareluT monument, ne dat imaginea
idealizata a unuf razboit in toate partile sale constitutive. Prin tipurile
Insa §i amanuntele sale, aceasta reprezentatiune genera% se individualize,
devine reprezentatiunea speciala a razboaelor dace ale luT Traian; totu0
ea nu ramane maf putin o imagine reprezentand supunerea intro-
gulu! popor.
www.dacoromanica.ro
MONITMENTUL ADAM-ICLISSI 271
Vazuram pans ad faptele ce all preces inaltarea monumentulul

nostru §i conditiunile speciale in care at fost ridicat, §i atinseram in
treacat cestiunear in ce Benz architectul, sat cel ce a insarcinat pe ar-
chitect, adica imparatul, a conceput lucrul cel minunat.
Ast-fel a trebuit A anticipam asupra unor rezultate, ce nu se
pot demonstra de cat printr'un studit special, dar am voit intr'adins
A punem acestea inainte ca nilte premise ; nu este de tagaduit ca
problema ar 11 putut fi conceput §i intr'alt chip ; solutiunea el °data
insa adoptata, trebuia sa se desvolte un rezultat cu totul determinat.
Dar afara de premisele generale, adica de traditiune, de curentul
general al artei, de evenimentul ce a dat na§tere constructiunel, de
intentiunea imparatulul, trebue sa accentuam Inca o imprejurare : insu-
i2irea artistulul itii fortele disponibile cu care s'a desavilit opera.
Din capul locului, nu putem sta la indoiala, a un monument de
a§a mare insemnetate, care avea A se ridice In forme gigantice, care
era destinat sa conserve la marginea imparatiel romane gloria numeluf
roman §i a celul mai mare poate din imparatl, care avea In fine sa
uImeasca kii A infrico§eze prin simpla privire numai, popoarele ce s'ar
fi gandit la rascoala si razvratire, un asemenea monument zic, n'a fost
lasat pe seama unlit artist mediocru. i inteadevtr, dispozitiunea ge-
nerals a monumen tulnI ne pune in mirare, prin conceptiunea sa, putem
zice geniala, care vorbe§te de la sine.
Problema sat nazuinta artistulul n'a fost de a crea un monu-
ment al imparatulul §i de a'l inconjura cu trofee, precuin facuse archi-
tectul lul August. Problema era foarte simplu puss : avea A fie un
tropoaion, un semn triumfal, care A reprezinte atat invingerea Dacilor,
cat kii activitatea imparatulul in razboit.
§tim deja a trofeele se a§ezat pe inaltimi : TruTeul 112 Pompeii
din Spania, al lul August de la Turbia erat ast-fel. Virgilit, care des-
crie obiceurile timpull sat kii ale Greciel, ne spune acelasi lucru despre
Eneas (Aen. XI, vers. 4) :
Tota Deism primo victor solvebat Eoo ;

Ingentem quercum, decisis undique ramis,
Constituit tumulo, fulgentia induit arma."
Fiindca o asemenea inaltime naturall nu se afla in Dobrogea,

eel putin prin imprejurimele localitatil Adam-Klissi, n'a ramss archi-
tectulul lul Traian alt-ceva de facut de cat st construiasca o movila
§i sal impodobeasca varful cu trofee stralucitoare.
www.dacoromanica.ro
272 TOCILESOU
Aceasta movila ins trebuia sa fie cat mai solida, si cat maY de-
savar§it artistica. Forma, care sa, indeplinesca ambele aceste scopurl,
era deja data de monumentele funeraril, cad unul din tipurile for
principale nu este, precum am zis, de cat o desvoltare architectonics
a unel simple movile de pamant. Name ast-fel putem Inte lege forma
principals a monumentului nostru ; partile lui constitutive rezulta
apoT aproape de sine.
Aceasta forma principals o regasim deja in al IV-lea secol ante
Chr., in Mausoleul din Halicarnas ; gustul grecesc antic i-a impus, e
adevarat, liuiT drepte. Mausoleul conzista dintr'o baza patrata, pe care
se Malta o piramida ; pe aceasta piramida se afla un postament cu
statua regelul si a sotiei sale In trasurs.1)
§i alto multe morminte grecesti prezinta o dispozitiune analogs.
Numal curonamentul se schimba.
In timpul Diadochilor 'se desvoltase deja predilectiunea pentru
liniT curbe, care apartine tot-d'a-una uneY epoce de arta mai tarize ;
si precum se construia acum templurY circulare cu columne, tot ast-fel
si mormintele as putut sa is o forma rotunda. Piramida a fost flreste
transformata In con trunchiat. Gasim Inteadever resturY de asemenea
constructiunT in insulele grece§ti : ast-fel in Corcyra si Syme.
In ideia for artistica, aceOT tumuli (movile) se departeazs foarte
mult de tumulil romans, buni-oars de cela al lul August : gasim aci
o desvoltare normal& a anticelor forme elline. MaY cu seams in detailil
ne apare genul ellino-oriental.
Ast-fel vedem manifestandu-se in toate acea domnie a spirituluf
oriental, de care amintiram adineaurT, ca ce-va caracteristic pentru
epoca de care vorbim.
VI
Monumentul nostru este acum in ruins. Cu toate acestea el se
ridica Inca ca o movila colosala, care in mijlocul §esuluT larg §i intins,
pare kti mai mare de cat este In realitate.
0 zidire circulars de o marime impunatoare, terminate sus In
forma de cupola (vezi pl. A), monumentul ne produce o impresiune
addnca, rapitoare, mai cu seamy seara, cand venim de catre Dunare,
avand soarele la spate, cerul albastru-inchis, In fata. Ekitf Inca la o
jumatate de oie de dansul; urci un deal, si de o data el ti se arata
la orizont ca o mash, galbena-cenu0e.
NWT vedem Inca temelia; nu kitim la ce departare se aft de nos,
') Vezl pl. L.
www.dacoromanica.ro
MONITMEMTUL ADAM-KLISSI 273
gi ce m5rime are ; par'ca ar pluti In aer, ca o vedenie, ca o fantazma

misterioasa. Nicf un porn, nicI o casa, nimic care sa ne dea un punct
de comparatie pentru a luf Inaltime.
Nu e de mirare dm& aceasta zidire a produs In VAT timpiT o im-
preAune puternica asupra populatiunilor din prejur.
Cand RomaniT at parasit tara, cand printr'aceasta, traditiunea a
fost intrerupta, Turcil, ne§tiind ce sa creaza despre un monument a
druia privelitte if rapea, cautara o explicatiune, Il atribuira timpu-
rilor stravechl, zicand ca ar fi o bisericd a celui d'intclid om, biserica
omulul (Adam-Klissi). ET gaseati constructiunea prea uria§a, pentru
lumea maT din coace ; chiar gi In figurile de pe pletrele cu care fusese
imbracat o data monumentul, el vedeati §i vad Inca tot uriagi. Ase-
menea legende se formeaza tot-d'a-una in giurul edificielor colosale, call
de gi sunt In ruins, pot Inca sa uTmeasca §i sa farmece spiritele. Cu
cat mai mare impresiune trebuia sa produca monumentul nostru atunci
cand era Intreg, de doua orT maT malt de cat asta-zf, atuncT and fie-
care figura exprima lamurit aceleagl idef marete ale unel puterT invin-
cibile, neinvinse 1
Monumentul se prezinta ca un corp cilindric masiv de piatra, care
se ridica pe o platforma de circa 34 metri in diametru. Acest corp
masiv conzista din pietre brute impreunate cu mortaria ; Inlauntru
lug. el tontine un sambure in forma patrata de pietre cubice regulat
taiate. Platforma, ce formeaza imprejurul corpuluT cilindric o galerie
de 1m. 70 latime, este pardosita cu piaci patrate de piatra. La aceasta
platforma ujungi pe o scara circular., Malta de 4 metri, avand 7 trepte
carf s'ail pastrat maf toate la locul lor.
Corpul cilindric a fost odinioara imbracat cu ma! multe §irurl de
pietre lucrate, avand un acoperi§ conic, din mijlocul caruia se ridica,
drept In sus o cladire ca un coronament al intregulul monument. Baza
acestel cladiri a fost instill samburele patrat, despre care se aminti
maT sus. Pietrele lucrate In diferite forme, cele mai multe desgropate
imprejurul monumentului, apartin toate aceluf vegmant exterior al
corpuluT cilindric, precum acoperigului gi constructiunef de d'asupra
corpuluT cilindric.
Edificiul In Intregimea sa, era compus din doua partf principals
gi pe deplin egale : din tumulus sail corpul cilindric §i din tropaeum,
avand o inaltime totals de 32m. 40, adich intocma! 100 picioare de
masura helenica. Deja aceasta singura Imprejurare ne face sa conchidem
ca architectul apartinea uneT gcoale grece§tY, cad este In natura lu-
cruluT, ca ast-fel de Inaltimi sa fie hotArate maT di'nainte In cifre ro-
tunde. Tot a§a and s'a proiectat constructiunea TurnuluT Eiffel, s'a
admis ca sa aiba o Inaltime de 300 metri just, nicf un metru ma!
0,856.Rev. fi. Ist., Arch. tri Fil. Vol. VII. 18
www.dacoromanica.ro
274 TOCILESCII
mult sail maT putin. Decd nu PAra intentiune monumentul de la Adam-

Klissi numara exact, 100 picioare helenice. Tumulus, la randul sat, se di-
vide in doua parti : in baza cilindrial §i in eoperigul in forma de cupola;
prima are intocmai doua treimt, iar coperipl o treime din inaltimea
intreaga. Tropaeum sat partea superioara conzista iara§T din doua : din
postamentul sexagonal al trofeulut, avand 1/3 din inaltime, §i din trofeul
proprazis, care masura 2/3 din inaltime.
Asemenea raporturt sigure §i precise se constata §i In latimea
partilor : data din centrul intregului edificit, din mijlocul adica di'ntre
acoperi§ul conic §i postamentul trofeulul, descriem jur imprejur o sfera,
baza cilindrica inceteaza tocmai in punctul unde ea. atinge aceasta, sfera.
Latimea postamentului superior este determinate prin aceea, ca latimea
in raport cu inaltimea este aci exact pe jumatate cat la baza cilindrica.
Inaltimea deci relativ este de doua on mat mare. Partea superioara
a monumentulul trebuia se pare in totul spatioasa si ascendents, pe
and cea inferioara avea se fie o temelie lata §i sigura. Tumulul §i
trofeul proprit zis sunt deci in chip lamurit deosebite.
Latimea constructiunei inferioare are jos la trepte ceva peste 38
metri (in diametru), latimea cilindrulul proprit este 30. 2 metri ; inal-
timea treptelor scare!, cam 2 metri ; d'asupra se ridica cilindrul, inalt
7m. 50 pana la cornice, iar sus jur imprejur se afla un curonament de
crenourl. Inaltimea totala a cilindrulul neintrerupt insumeaza ast -fe]
10m- 80.
Partea luT inferioara a format-o un soclu, ce sta direct pe plat-
forma, §i s'a conservat in intregime. A urmat spot vase randuri de
pietre cioplite ; din primal §ir inferior mat stall la locul for Inca 20
bucati, iar din al doilea §ir, numaT o singura piatra. Soclul vi cele 6
§iruri de pietre cioplite aveail o InAlVme de 4 13. D'asupra acestor
pietre venea o frisa ornamentals, inalta de Om. 59, pe care se afla
sculptat intre doua chenare de ovule un ornament frumos de vita for-
mats din foT de acant §i terminate in cate un cap de lup coltat. Foile
incep din doua vase, unul la Nord §i altul la Sud, si merg la dreapta
si la stanga incolacindu-se in numeroase spirale. Capetele de lupi sunt
ast-fel dispuse ca vin cate doua fat in fata. La dreapta §i la stanga
vaselor se vede cate o pasere mare ; i) pe bucatile ce compun o juma-
tate din frisa, d'asupra fie -carer spirale se afla cate o pagre mat mica,
numarandu-se pe fie-care bucata cate cinci 'Astrid ; jum6tatea, cea-l'alta
de frisa n'are pasM1, §i atat spiralele, cat §i capetele de lupi, sunt mat
mid, mai putin desvoltate. Caracteristic in aceasta ornamentare este 0,, in
locul rozetel sat a floarel, ce ne intampina, de ordinar in ornamentica,
1) Pl. C. No. 1.
www.dacoromanica.ro
MONITMENTIIL A DAM-KLISSI 275
avem capetele de lupT coltati, a§a, cum sunt figurate steagurile Dacilor
pe Columna lul Traian. Este o zoomorfizare cu totul particular& Orien-
tului, dekd pan& la oare-care punct se gaseste intr'o forma, analog, deja
la Pompeji. Mai tarzit, mai cu seama, pe la Inceputul evului-meziii,
acest ornament s'a raspandit foarte mult. In ori-ce caz exemplul eel
mai vechi& de intrebuintarea luT In architectura cea mare, ni'l prezinta
monumentul nostru.
De-asupra acestei frise se aflau infipte d'arandul In corpul cilin-
dric un sir de bas- reliefurl, mu mai bine metope, despartite unele de
altele prin pilastri. Aceste metope, de sigur 54 la numar, §i repre-
zentand diferite scene de razboifi, alocutiunT imperiale, kii altele, despre
earl vom vorbi pe larg maT tarzit, alcatuiat partea principalo, a po-
doabei edificiului. Fie-care metopa are lm. 18 latime §i lm- 50 Inaltime.
Pila§trii despartitori, avand aceia0 Inaltime, ail o latime mijlocie de
Om., 59 §i. sunt : unii e,anelati, iar altil cu un ornament compus din
don& §iruri de vita incolacite. 1) Pila§trii alternea,za ; dupa unul canelat
vine altul cu vita sat spirale ascendents.
Pe pilastri §i metope se ridica, a doua frisa ornamentals, cu sculp-
tura, iar5.0 intre doua, chenare, Ins mai simpla, 2) pe care o regasim i-
dente& la edificiile din Roma ale lul Traian. Bucatile acesteT frise era&
prinse cu scoabe de fier plumbuite d'asupra mijlocului pilastrilor ; de aceea.,
lungimea mijlocie a for de 1m. 76 corespunde lungimel axulare a pilas-
trilor. Dupa a doua frisa, venea cornicea principals sa& stra§ina corn-
pus& din o mare sima" §i din torus", iar peste dansa, curonamentul
cu crenour! (cr6neaux), In numar de 36, reprezintand fie-care cate un
§ef barbar legat cu manile la spate de cate un arbore. Intre crenourT,
pe parapetele mai scunde, se reprezinta in semi-relief figurT geometrice 3)
(romboide, rotunda §i octogonale). Acestea, dupa, motivul lor, se pot
raporta la intorso (lucru de lemn captu§it cu tablite de lemn de deo-
sebite fete) ce Intalnim zugravite ca ornamentica architecturala In ve-
chile manuscripte, dar nici de cum la edificiile monumentale ale anti-
chitatii, ca imitatiune plastid,. Prin urmare avem §i aci ceva cu totul
original.
Cat despre prizonieril sculptati pe crenourl, Pausanias vorbe§te
deja de un edificiu din Rhodos, pe care de asemenea era& reprezintati
prizonierl de asupra, ca un coronament al constructiunel. Intrebuintarea
crenourilor este In genera un imprumut facut de la monumentele fu-
neraril de forma rotunda. Exemple despre aceasta gasim pe pamantul
') Pl. C. No. 2 §i 3

21 Pl. C. No. 4.
') Pl. D. No. 1.
www.dacoromanica.ro
276 TOCILESCU
grecesc al Asiei-Mici la Adalia, inteun mormant pe care d. pro fesor

Niemann, in opera Grafului Lanckaronski, it is de sigur din eroare
drept un turn de fortareata ; de asemenea pe teritoriul italic la Roma,
la Gaeta, qi la Faleril: aci intr'un mormant din primul secol al ere! cre§tine.
Este o lege care domina intreaga istorie a axtei : este ca, atunci
cand se prezinta, forme ce se aseamana prin oarecare parti, ele sunt
apropiate §i asemuite chiar §i in partile prin care se deosibeati la ori-
ginal imprwnutandu-se unele de la altele. Ast-fel, precum numele turris
(turn), se intrebuinteaza une-ori pentru a designa un mormant, vedem
ca qi ornamental cu creneluri de la turnuri trece la monumente nine.
rani!, gi de la acestea la baza trofeului, pentru ca, se cauta tot-d'auna
a apropia o forma de formele analogs existence.
Doue-spre-zece din parapetele crenourilor sunt gaurite, §i dupa
dispozitiunea ce au aceste pail, se vede ca. ele all servit pentru scur-
gerea apel de pe coperi. Pentru a masca gaurile, artistul a a§ezat pe
cornice inaintea parapetelor ate un let de piatra, prin a caruia gura
deschisa trecea o teava, metalica, care conducea apa de la parapet §i
o varsa in jos. Leh erau distribuig doi cate doi, privinduse fats, in
fats; avem ast-fel 6 perechi de lei. ') A ceasta intrebuintare este noun:
ea ne intampina insa foarte des in evul-meziu. Avem deci aci iara§i
primul exemplu al until procedet ce devine frecuent ma! tarziu ; sin-
gurul caz analog din anticitate ni-1 prezinta un let din Siah In Syria,
publicat de catre de Vogue, Si care probabil dateaza, de pe la finele
secolului I dupil, Christ, deci este anterior numai cu cat! -va anl monu-
mentului nostru. El a servit de sigur tot pentru scurgerea apel (gar-
gouille). Cum se vede, suntem din not raportatt la Syria. De alt-min-
trelea in arta antics, se obicmuia in acest stop la cornicele templurilor
capete numai de lel §i de alts animale. Intrebuintarea de animale in-
tree in scopul aratat nu este de cat o des voltare cu totul naturalistica
a temei, ce in timpiT vechi fusese numai indicata. Poate ca motivul
trebue cautat in faptul, a la monumentele funerarii se obicinuiat a se
reprezenta lei intregi ca paznici al mormantulul; architectul, care avea
continut in minte forma acestor monumente, n'a facut de cat sa dea
leilor o functiune practica.
Acoperi§ul conic at rnonumentului era facut din piaci de piatra,
puse una pests alta in forma de solzI de pe§te, cum se gasete adesea
pe capacele sarcofagelor helenistice qi romans. In mijlocul acoperiplui,
dupa 2 3 trepte rotunde, se ridica postamentul sexagonal, ale caruia ,
lature lung! de 2m.70, inalte 2m 05, craft coprinse in pilastri inalit1 2m.05
cu dour, fete canelate, cu cornice gi baza ornate In acant. Pe doua, din
1) Pl. D. No. 2.
www.dacoromanica.ro
MONUMENTUL ADAM-KLISSI 277
laturile sexagonului, pe cea din Nord si pe cea din Sud, se afla sapata
inscriptiunea, din care s'at gasit mai multe fragmente, unele d'asupra
si in giurul monumentului, altele prin cimitirele din vecinatate.
Eaca cum restabilim textul acestei inscriptiuni cu ajutorul fag-
mentelor 1) aflate :
Mu[rti] ultori im[p] erator) [Caes]ar divi Nervae [Nita)] [N]erva
[Tra]ianu[s aug(ustus) germ(anicus), dac]i[cu]9, p[ont(ifex) ma[x(imus)
trib(unicia polt(estatis) XIII, imp(erator) VI, co(n)s(ul)] V, p(ater)p(atriae)
[per exerc]itu[m
Acest text se traduce ast-fel :
Lui Marterdzbunatorul,imperatorul Caesar Nerva Traian, augustul,
fiul divinului Nerva,invingettor al Germanilor, invingator al Dacilor, ponti-
fice maxim, cu puterea tribuniciand a XIII, proclamat invingdtor de
ease art, consul de cinci ori, prin armata "
Sus, jur imprejurul celor sease lature ale postamentului, se afla
un fel de parapet, malt Om. 89 avand sculptate pe dansul diferite arme
cucerite de la mimic ; un exemplu analog fl gasim la Pergamon, pen-
tru a nu mai aminti columna lul Traian.
In mijlocul suprafetei sexagonului cu parapetul sat, se Inalta
trofeul proprit zis, un colosal tropaion, al carpi trunchit, compus din
5 bucati de piatra, masura in inaltime 10 8, deci tot atata cat si
cilindrul inferior, sat cat acoperisul monumentului cu postamentul
la un loc, adica a treia parte din Inaltimea totals.
Trunchiul trofeului are o grosime extraordinara, doi metri, ca
sa poata sustine toata greuta tea. Aspectul putin gratios al trunchiului,
urat prin sine insusi, era in parte micsorat prin faptul: ca in Nord si
Sud la baza trunchiului se gaseat tree statui, reprezentand prizonieri
daci, cele din mijloc ate un dac stand in picioare, 2) cele din stanga si
din dreapta, dac stand jos cu manele legate la spate. Prin aceste sta-
tus partea de jos a trunchiului era oare-cum ascunsa. Pe monede
figureaza adesea prizonieri langa trofee, si in realitate se si obicinuia
a so lega de trofee inimicii prinsi in razboit.
Trunchiul until trofeu mai 'nainte de a fi incarcat cu arme, tre-
bu la fireste sa i se tale cradle; de aceea vedem pe trunchiul nostru
in partea de jos resturi de asemenea craci taiate. Armele reprezentato
pe trunchiu sunt : 3) o lorica (za) inaIta de 4m (in doll() bucati), avand
pe dansa ca ornamentatie : o scena pare-se de lupta, in care se vede
(pe fragmentele pastrate) un calaret roman si doi pedestri inaintand,
') Pl. M. §i M-a

2) Pl. H. nr. 3
3) Pl. G.
www.dacoromanica.ro
278 TOCILESCU
cu armele scoase, iar la cea -alto extremitate un barbar rasturnat, pro-

babil regele Decebal. In partea de sus a loricel se reprezinta in relief
un vultur cu aripele destinse. Aceste podoabe, cart de sigur trebuia in
realitate sa fie fost de metal, figureaza, pe am6ndouO fetele loricel, la
Nord §i Sud, a§a ca propriti vorbind monumentul nu are o fata qi un
dos, ci doua fete. Aceasta se vede §i din dispozitiunea scuturilor, ce
aunt fixate in amandoua partile loricel de bara transversals a trofeulul,
§i all ca decoratiune cate un cap de Meduza. Afars de lorica §i de scuturl
se mai vede balteus sail cureaua sabiei, cingulum (cingatoarea de la mijloc),
sabia, Tar mai jos poturi (ocreae) ornati cu meduze 1); sus de tot In varful
trunchiulul, un coif. Fragmentele acestul tropaion s'at aflat toate, gals
de coif, care fiind bucata cea mai fins, deci cea mai fragila a trofeulul,
a trebuit sa se faca in mil de bucati, in caderea luY de la o a§a mare
inaltime. Presupunem ca, el era reprezintat din latura, iar nu In fatal
pentru a numai in aceasta, pozitiune putea sa fie va,zut din amandoua
partile. E de mirare ca se reprezinta pe trofea numai arme romane,
si nicl una data, cum am fi in drept sa, ne asteptam. La alts monu-
ments trofeele aunt Impodobite cu arme barbare, ceea-ce se §i facea in
realitate.
Trecem acum la partea cea mai interesanta, la scenele re]iefurilor.
VII
Cautaram prin patine cuvinte §i cu ajutorul acestul model in

gips 1),ca sa dam o idee aproximativa de constructiunea architecto-
nics a monumentului nostru. Trebue acum sa recurgem la fantazie,
§i s'o insarcinam sa mareasca, opera In imaginatiunea noastra pans la
dimensiunile adevarate, cad n'avem in model de cat a 83-a parte din
ce este in realitate. Circuitul monumentului era cu un sfert §i '/2 mai mare de
cat aceasta sala. Dar nici atata nu este de ajuns ; mai trebue Inca sa,
ne inchipuim zidirea In localitatea unde se afla, qi Para de care nu ar
putea produce impresiunea ce o da in realitate.
Pe zeciml de kilometri un platoti intins, rare -orl Intrerupt de on-
duloase ridicaturi de teren sail de vai putin adanci ; pe zecimi de kilo-
metri nicl un arbore, nicl macar un tuft care abia prin vai se vede
ici §i colea, crescut pitic §i rar ; pe zecimi de kilometri nicl un sat, nici
un ora§ vizibil, cad acum, ca §i in anticitate, omul trebue sa se ascunda
in putinele val, ca sa stea la adapost in potriva vantului ce sufla in
tot timpul anulul cu o violenta, puternica. Data to urcl pe o inaltime,
1) P1. H. nr. 2
2) P1. N.
www.dacoromanica.ro
drumurile se afla mai toate pe culmea dealurilor, fiind-ca vaile sunt

intrerupte prin balti,te &esti asa de izolat, asa de parasit, singu-
ratatea to inspaimanta, ca nicairi in alto. parte de lume.
Pamantul este acoperit numal de burueni, si mai ales de pelin;
nimic nu se ridica d'asupra orizontului, de cat vre-un nour ameninta-
tor, id si colo plesuve movili, tainite ale trecutulul, sail cardurl de
corbi, earl at pandit vre-o prada. Ina ce yin din departare in depar-
tare sa strice monotonia mareata a pustiului. Ast-fel ni se prezinta
natura asta-zi, si tot asa a trebuit sa. fie totd'auna acolo, cad marele
forte ale naturel at r6mas neschimbate.
In aceste intinse steps insa, care prin grandioasa for simplicitate
ne umplu de groaza si tot de o data, de extaz, se inalta monumen-
tal nostru, el insu§i mare si simplu, el insusi excitand admiratiu-
nea noastra, starnind In nol un fior, atat prin aspectul lul insu-si
cat si prin reamintirile ce desteapta, anume in acest loc.
In orb -ce alt punct al lumel, el ar fl fara elect ; ba inch, din cauza
executarii nedibace a unora din elementele sale, ar parea poate chiar
urat ; dar aci el este la locul sat ; aci se ridich, el mandru catre cer,
aci domina el natura intreaga; este simbolul barbariei invinse, acolo
unde natura insa -si seamana unuI barbar necioplit.
Inchipuiti -va, toate acestea prin imaginatiune, data voiti a avea
adevarata impresiune. Lucru nu este insa asa de simplu, nu numal
pentru aceia earl n'at vazut o ast-fel de natura, dar si chiar pentru
cel putini la numar cari at fost acolo si at vizitat ruinele. Cad rui-
nele, este adevarat, produc si acum o mare impresiune, dar cu totul
alt-ceva este de a'si reprezenta tine -va in acel loc monumentul intreg,
cum a fost odinioara. Acum aceasta a devenit cu mult mai lesne. Cre-
deti-ma insa, ca a trebuit mai intaia sa astern in mintea mea piatra
cu plata, pana ce Insumi so. -mi pot forma ideia despre lucru. Mi-a
trebuit zece ani de munch, incordata, pana ce so., pot indrazni a rezuma
aci, in modelul ce aveti inainte, cele aflate prin sapaturl si cele corn-
binate prin studiil si meditare. Cad daramaturi si nimic alt de cat
daramaturi, imprastiate in dreapta si in stanga, aveam inainte-mi.
Dar cu mult mai anevoioasa de cat restaurarea architectonics a
monumentului, a fost randuirea sculpturilor sale. La inceput ne in-
doiam ca vom izbuti, pentru ca, nicl o singura piatra macar n'a fost
gasita, la locul el originar. Toate fusese de mult cazute de pe monu-
ment si ingropate in preajma-l; o buns, parte din ele se luasera de
locuitorT, spre a le intrebuinta la scopuri practice, ca pietre funerarii,
zghiaburi si colaci de put, etc., fiind risipite mai in tot judetul Con-
stanta ; trei at fost duse la Constantinopole mai acum 18 =I. E lesne
www.dacoromanica.ro
280 Tompsou
de presupus, ca, prin ridicarea acestor pietre a trebuit sä se urneasca

din loc si tale -alts.
Pe langa aceasta, cele mai multe pietre s'at pastrat foarte rat ;
din starea for de conservare nu se putea deduce pozitiunea for origi-
nara. Cad conditiunea care a determinat aceasta conservare a fost de
sigur o circonstanta fortuita, data anume piatra statuse dupa adore
cu suprafata sculptatit, in sus, sat cu relieful in jos pe pamant; data
avusese o pozitiune dreapta sat oblica ; pretutindeni lug, in jurul mo-
numentului s'a gasit de o potriva sculpturi bine conservate, alaturea
cu altele foarte stricate. Deci din acestea nu se putea castiga nimic pen-
tru randuiala metopelor.
§i totusi trebuia aflat un principit, dupa care sa se lamureasca
si sa se puny in ordine aceasta, haotica confuziune.
VIII
Vorbind despre architecture, am recunoscut deja principiul 'dicho-

tomic al monumentului nostru. Trofeul are 2 fete : statuele cele marl
erati grupate trei pe o rata, si trei pe cea-alta ; inscriptiunea era dis-
tribuita tot ast-fel pe ambele fete ; frisa cu capete de lup de pe o fata
difera de cea de pe fata opusa si are ca punct de p!ecare 2 vase, u-
nul in Nord si altul in. Sud. Puteam dar presupune ca acelasi principal
dichotomic a trebuit sa presideze la randuirea metopelor, si ce cele
mai multe din acestea urma sa aiba o corelatiune intre ele, cel putin
ca grupe ; luate izolat, fie-care in parte, putine metope pot ft pricepute.
In realitate, s'a si gasit in cate-va locuri mai multe din ele foarte apro-
piate unade alta si care tom:al prin aceasta apropiere se explicau mutual.
Doua numal, (pl. 0. lit. A. si B.) nici dupa, continutul lor, nisi dupa
directiunea figurilor pe ele reprezentate, nu puteat fi puss in legatura cu
vre-una din tale -alts metope. Ori-ce incercare de apropiere n'a izbutit.
Trebuia dar necesarmente ca ele se aiba o insemnatate deosebita, si inde-
pendents de restul metopelor. Se parea pe de alta parte, a dezgroparea
for in doua pUncte ale monumentulm aproape cu totul opuse, unul In Sud,
cel-alt in Nord, nu este ceva intamplator. Ideia fireste se impunea
ca avem, pe fie-care rata opusa a monumentulul, dou6 puncte neutre,
tot asa precum vazuram la frisa cu capete de lupI, doua vase, ca
puncte determinate. Spatiurile intermediare erau din contra implinite
prin scene, ce se succedat intr'o ordine sistematica.
Flind-ca dupa calculul architectonic rezulta ca numarul metopelor
era de sigur 54, cele doua metope centrale trebuia sa fie despartite
prin toata lungimea diametrului, si intre ele urma sa se gaseasca de
fie-care parte cate 26 metope.
www.dacoromanica.ro
MONITMENTUL ADAM-Krassi 281
Dad, scum, tinand seama de locul undo s'all gasit pietrile, precum
si de motivele rationale ce se impun, vorn putea ajunge la aceeasi
cifra, deslegarea problemel va fi deja asigurata.
§i in adevar, In partea despre rasarit, Intro cele doua metope
neutre, de care vorbiram, s'at desgropat 25 pietre, (adica numal una
lipseste) si chiar din pozitiunea in care fur, gasite, am putut usor re-
cunoaste a reprezentatiile plastice de pe ele stag In stransa legatura,
formand o singura compozitiune. Neaparat, nu pretindem ca metopele
in caderea for nu se vor fi amestecat Intro dansele, a una nu va fi
luat locul alteia. Dar de sigur nu este un joe al Intamplarii, ca avem
inainte-ne scene dintr'o mare batalie de pedestrime, In care luptatorii,
dupa arme, costum si tip, se divid in doul tabere, si aproape far,
exceptiune vedem pe unit Inaintand tot-d'auna din stanga, pe cei-l'alti
din dreapta; putinele esceptiuni par a avea semnificatiunea for proprie.
De asemenea constataram Indata, ca Intr'o parte 'nu pot fi de cat Ro-
mani, iar de cea-l'alta parte Dad.
Ni se Infatisa decl o batalie ,Intre Romani si, barbarl, In care cei
di'ntaiii, Romanii, navaleat din stanga, pe cand cei din urma veneati din
dreapta. Dar nu numai senzul In general puturam al fecunoaste. ()data
dobandita aceasta, cheie pentru priceperea totulul, n'am Intarziat a
vedea, a dad, luam sub ori-ce beneficit de inventar, metopele, dupa,
locul si ordinea in care au fost gasite, ele ilustreaza, progresul luptel,
din momentul in care masele compacte ale Romanilor se vad inaintand,
pan, in locul unde, luate de furia luptel, se desfac ca sa, fugareasca,
pe barbari, si sa, patrunza, pans, in fortareata data,, formats, de care.
Reprezentatiunea dect a metopelor din partea de rasarit era In
genere asigurata. Cum sta !rig, lucrul cu partea apusana ? Aci nu mat
era posibil a se regasi toate cele 26 pietre necesare. Patru lipsesc de
sigur; dar, spre norocire, aflaram de la locuitori, ca tocmat de aci se
luase mat multe bucatt. Lipsa de pietre In partea aceasta nu vor-
bea deci contra presupunerel noastre, ci In gradul cel mat mare, pen-
tru dansa; si In cele din urma constataram chiar, ca, pietrele au trebuit
In realitate sa cads in punctele indicate de locuitori ; cad ordinea re-
clamata de intelesul si de locul aflarii celor-l'alte, indica necesarmente
tocmat acolo o lacuna.
Eaca, care era rationamentul nostru : Ni se parea Invederat, ca
partea apusana, a monumentulul nu continea o reprezentatiune care sa
aiba o unitate, cel putin o unitate tot asa de consecuenta sie-st, tot asa
de progresiva ca aceea din rasarit ; ni se parea ca ea trebue sa, se fi
divizat In mat multe grupe deosebite. Ceea-ce confirms in chip absolut
justelea acestui mod de vedere, era imprejurarea ca la Nord se gasea
foarte aproape una de alta, dour, scene cart stall In legatura asa de
www.dacoromanica.ro
282 TOOILESCII
stransa, cum la un obiect se raporta imaginea sa reflectata, inteo o-

glinda. Evident,. ca acolo aveam doua grupe ce se intalneat prin punc-
tele for extreme. In realitate, atat la Nord cat gi la Sud de aceste
puncte finale, se aflafl cate o metope, ale carora figuri er' indreptate
catre acele puncte terminale. Recunogcuram indata, a pe aceste doua
metope (pl. 0 lit. E gi F) trebuia sa fie reprezentat imparatul cu unul
din generalii sal. In prima scena, avem soldati romans intorgi cu fata care
imparat, care de sigur le tine o cuvantare (adlocutio); in a doua scena, stint
prizonieri barbarl ce defilea,za pe di'naintea imparatului. Este de asemenea
vrednic de observat, ca ambele grupe coprind 6 metope fie-care, gi a
directia principala a Romanilor este iaragl dinspre stanga, pe and aceea,
a barbarilor, dinspre dreapta.
Acolo unde se sfargea ultima grupa, se &eau iaragi mai multe
pietre, ale carora figuri yin toate dinspre stanga; deci se deosibeat de
cele precedents, avand aceeasi directiune ca gi Romanii. In realitate
era' tot Romani. Din aceste metope gasiram prea putine, cad tocmai
aci trebuia, precum gtiam deja, A lipseasca cate-va. Constataram lipsa
a trel metope. La fine venea Inca o metopa cu figurile intoarse catre
precedentele, gi una din figuri samanand foarte mult cu aceea ce am re-
cunoscut ca reprezinta pe imparat. Avem deci iaragi a face cu imparatul
care, daca judecam dupa gestul gi dupa costumul sat, ca gi dupa intelesul
intreg al scenel, azista de sigur la un sacrificiu. Aceasta grupa pare
a se fi compus tot din 6 compartimente sat metope.
In fine venea a patra grupa reprezintand caltireti ce inainteaza
tots spre dreapta. 0 metopa trebuia sa infatigeze pe imparat, cad nu
putea lipsi aci, cand in marea batalie de infanterie it vedem prezinte.
II recunoscuram Indata pe o metopa, din nefericire in mare parte
frusta, (pl. 0 lit. C), gasita langa metopa No. 4. Aveam dar de constatat
in partea rasariteana 4 grupe.
Cu ultimul compartiment al acestei =HI de cavalerie, care ba-
tale putea fi de asemenea sistematisata intr'un mod rational, de la
soldatil in galop 'Ana la eel ce se intorc, ajunseram iaragi la metopa
centrals din Nord. Cercul era dar terminat, fais ca insa sa fie ad o
demarcatiune prea pronuntata ; o constructiune circulars, lipsita prin
urmare de unghiurl, nu ar putea prezenta o atare demarcatiune.
Batalia de cavalerie, a careia directiune principala este spre dreapta,
igi gasegte continuarea sa fireasca in bataha de infanterie, ce are a-
ceiagi directiune.
Ast-fel dar in rezumat, eaca scenele reprezentate :
1. 0 batalie de cavalerie ;
2. Alta de infanterie, coprinzand tot de o data gi asaltul unef
fortarete inimice, formats de care ;
www.dacoromanica.ro
MONITMENTITL ADAM-KLISSI 283
3. Cuvantarea (adlocutio) imperials.

4. Defilarea prizonierilor sub ochil Imparatului ; si
5. Un sacrificia facut dinaintea imparatului, ca un act de multa-
mire adus zeilor dupa victorie.
Avem prin urmare reprezentate aci toate scenele de capetenie
ale unul razboia antic, asa precum le gasim pe arcurile de triumf ale
Romanilor : nimic maI mult, nimic mai putin. Amanuntele Ins& ale
scenelor reproduse ne (Tat siguranta, deplina, ca e vorba de un razbola
cu barbaril, anume de razboiul lul Traian cu Dacii. Metopa centrals.
din Sud reprezinta pe Imparat ca Invingatorul ideal al barbarilor ; cea
nordica, ca pe consacratorul monumentulul. Aceste scene, n'ai'l decl
dupa continut, nici o legatura cu cele-l'alte ; de aceea cu drept cuvant
aa fost ele asezate In aceste locuri exceptionale.
IX
Poate ca s'ar astepta cine-va, fiind data minunata Intocmire ar-
chitectonica, ca detaliurile sa corespunza acestia prin executiunea lor.
Dupa ingenioasa ordine a metopelor facuta de anticul maestru, am fi
In drept sa ne asteptam de asemenea a regasi In fle-care metopa o
lucrare de arta perfecta. Cata lnsa sa parasim aceasta iluziune. Relie-
furile sunt grosolan executate de manT foarte stangace, de oamenl
earl 'sl dali silinta In chip constiincios sa faca cat maI clar, ma! pri-
ceput, ceeace vor sa reprezinte, si In aceasta de sigur ca cele de maI
multe ori au izbutit. Cat despre frumos, despre scoala, despre stil, eT
n'ati nicl o idee. Trebue sa presupunem ca erat niste meseriasl cu
totul incultl, niste incepatori In arta sculpturala.
Pentru aceasta Ina, nu urmeaza sa credem, a monumentul n'ar
fi din epoca lul Traian, cand arta la Roma ca si in marile centre de
culturli, se glsea In plina prosperitate, creand opere, ca columna Tra-
iana. In monumentul nostru nu trebue sa cautam ceea-ce putea sa,
produca Intreaga epoca, ci numal ceea-ce niste man! neexperimentate
din Dobrogea erat In stare sa faca. Pe cand la Roma si aiurea sta-
teat la dispozitiune artistii eel ma! marl, eel maI talentati, aci, In Do
brogea, la sfarsitul lumel, ca sa zicem ast-fel, era silit cine-va A se
multameascrOu artistii ce avea la IndemanS. Apol nu trebue sa uitam
a mStopele erat destinate a fi vazute la oare-care Inaltime, de unde
produceat cu totul alt efect, de cat acum, and sunt privite de aproape.
Afara de aceasta, sculpturile de pe dansele sunt cu mult mai
bune de cat ale arculuT de triumf de la Susa, ') de si Segovium (Susa)
1) Pl. P.
www.dacoromanica.ro
284 TOCILESOIT
se gase§te mai la portile Romei, in comparatie cu Adam-Klissi; §i de§i mo-

numentul de la Susa dateaa din epoca lui August, din epoca, adica
cea mai Infloritoare a artei greco-romane.
Pentru monumentul nostru, lucru ni se presinta ast-fel : Planul
edificiului Intreg, ca si diviziunea metopelor, destainuesc un mare ar-
chitect, care, dupe cum am vazut, apartinea §coalei orientate. Acest
mare maestru Insa nu putea de sigur remane 3 sat 4 ani in pustile
Dobrogene, pans la terminarea constructiunei ; el s'a marginit deci a
face planul, lasand altora executiunea.
Cine a fost acest maestru ? Fara indoiala a fost acela, care a treat
toate cele-l'alte zidiri marete ale lui Traian; a fost acela care a Insotit pe
Imparat In resboiul contra Dacilor, a construit podul de la Turnu-Severin;
este architectul celebru al Forului lui Traian la Roma, ca qi al mauso-
leului lui Hadrian 1) (Moles Hadriani, azi castelul St. Angelo) din capitaJa
lumei ; este Apolodor de la Dowse. El a trebuit sa fie insArcinat de
Traian cu facerea, planului; executiunea a lasat-o altora. La el ne raporta
atat caracterul oriental ce constataram la monument §i unitatea de ma-
sura helenistica, cad Apolodor era de na§tere Syrian, cat §i asemana-
rea cu edificiile din forul traianic, cat de sigur sunt ale Jul.
Dar fiind-ca, la Dunarea de jos nu se ggseat mae§trii iscusiti ca
sa execute constructiunea, poate a ea se datore§te me§terilor soldati
din statiunile militare§ti de acolo, cars ridicara monumentul propriei
for glorii. Aceasta este cu atat mai probabil, cu cat §tim a fie-care
legiune avea tot felul de meqte§ugari, §i a hi Adam-Klissi se afla deja un
castrum stativum. Am merge cu ipoteza poate Area departe admitand
ca legiunea a V macedonica, poate §i I italica, at fost Insarcinate cu
ridicarea trofeului. In aceasta ipoteza inscriptiunea dedicatorie s'ar pu-
tea completa ast-fel : [per exerci]tu[m leg(ionis) I ital(icae) et] V
m[acedonica]e. Cel putin, intre monumentele epigrafice desgropate
in cetatea de la Adam-Klissi, cate-va se refers la aceste legiuni : do-
vada ca ele stationase aci oare -cand.
In on -ce caz, artisti ce at lucrat sculpturile monumentului, nu
erat oameni formati la §coala; data partea curat decorativb, mai ales
frisele, se prezinta mai bine, aceasta, sta in natura lucrului ; decora-
tiunea e fAra via §i schemata, pare afi copiata dupe ni§te §abloane
date. Acolo rose unde e vorba de partea figurala, sat chiar de
reprezentarea vietei suflete§ti, forta adesea lipse§te; mai rau§ite sunt
tot d'auna amanuntele: scuturi §i arme ; se vede ca preocuparea de ca-
petenie a arti§tilor este de a reprezenta In chip naiv, dar fidel §i lesne
de pi iceput pentru on -tine, ceeace voiat sa spuna, cel putin ideia pi in-
1) pl. Q.
www.dacoromanica.ro
cipala in genere ; dovada, ca, all izbutit, este ca ne -all fort posibil sa
reconstituim ordinea primitive a metopelor.
In definitiv, ca sa §tim a pretui un monument, nu trebue sal
judecam de cat dupe scopul §i locul in care a fost Inaltat. Cine erall chematl
a admira pe al nostru ? Pe atunci, chiar In epoca romans, nu vorbim
pentru timpii de asta-zi, putini erat In Dobrogea oameni cu un gust
artistic mai malt.
Trofeul intreg avea misiun' a mai ales sa impresioneze masa sol-
datilor, oameni simpli, fara cunostinte, Para §coala, §i pe locuitorii
semi-barbari sat. cu totul barbari de prin prejur, pe uniT incurajindu-I
la isbanda, pe cei-l'alti infricosandu-i; Romanilor ilustrandu le propriele
for ispravi viteje§ti, barbarilor Insuflandu-le, chiar prin scenele de groan
ale razboiuluT, temerea numelul roman.
din acest indoit punct de vedere sculpturile de la Adam-Klissi
pot fi considerate ca reusite.
Tocmai pentru ca acest monument se Maltase In mijlocul unor
oameni cu totul simpli, in pal to straini de cultura romana §i de cer-
cul de idei greco-italice, nu ne intampina In sculpture nimica alegoric,
de §i alegoria joaca un rol a§a, de mare In arta antics. La monumentul
nostru oa .i ce figura este reala,sunt numal oameni; nici o divinitate
nu intei vine, nici macar o Victorie nu figurean ; Mci o idee mai
Malta, nici un simbolizm ; toate acestea barbaril nu le-ar fi priceput
catu-i de putin, poate nici chiar me§terii legionari, cart pentru repre-
zentarea obicumita, a lumeI reale, aveau destule model°. El all lucrat
cum all putut §i cum s'at priceput, tinandu-se strict de un realizm
foarte pronuntat.
X
Dar sa, trecem acum repede in revista fie-care metope in ordinea
mai sus stability').
Vom Incepe descrierea noastra cu acea grupa, pe care de sigur
chiar vizitatorul antic, care venea, sa, van monumentul, o considera
ca inceputul reprezentatiunei plastice ; vrem A vorbim de lupta cava-
leriel romane.
') Pl. 0.
www.dacoromanica.ro
286. TOCILESCIT
WEST
PRIMA. GRUPA
Lupta cavaleriez roman
Se compune din 7 metope, pe care le vom descrie de la dreapta
spre stanga :
No. 1 si 2. Cdkireli. Cele doua metope infatiFaza fie-care cate un

calaret qi se aseamana ass de mult, In cat numal studiul detaliurilor
poate stabili oare -carI deosebirl Intro ele ; dar cum aceste diferinte
nu sunt intentionate, nu vom inzista asupra-le.
Recunoa§tem ca ceT doT cAlaret1 ne reprezinta o masa maT mare
de cavalerie. Dna n'am avea de cat o singura metopa, am putea crede
a artistul a voit sa ne arate un calaret anume, real, determinat ; cum
ins acelaqI calaret ne este dat de doua on §i sub o forma aproape
identica, putem sa -T consideram pe amandoi ca reprezentand cavaleria
romans angajata In totalitatea sa.
Calaretii nu lupta Inca, sunt In momentul de a Incepe lupta. Cu
mans, stang5., in scutul. Corpul for este imbracat pang aproape de ,sold
cu o cama§e de fier (lorica). Pe umarul drept poartn, cureaua (balteus),
de care atarna sabia bagata In teach. Soldatul are pantaloni strimtl
§i lungi pans la pulpe; in picioare cizme, ce tree peste glezne.
Lucru curios, capul este descoperit, pe cand calaretii, ca §i sol-
datil din infanterie de pe cele-l'alte metope, poarta coifurl.
Se deosibe§te bine hamutul calului ; ii3eaua, fraul si curelele cu diferi-
tele discurT mid rotunde,poate nasturT de metal, cusute sail atarnate
de ele. E de observat ca picioarele di'napoI ale calulul, mai ales la No.
1, stair cu totul In aer. Tot ast-fel, adesea sub picioarele soldatilor
pedestriT, pamantul nu este indicat.
AceOT calareti sunt urmati de :
No. 3. Doi purtcitori de steag (vexillari). AmbiT calareti stair re-

pezit spre dreapta, col di'nainte trece cu corpul pans aproape de ju-
matatea calulul.
CaiT sunt foarte mid; artistul avea trebuinta ca sa ca§tige loc
pentru compozitiunea sa ; o parte a picioarelor §i capetelor s'a stricat,
mi§carea e Insa sigura, picioarele de di'napoi sunt figurate dupa schema
obiclnuita, tole dinainte ridicate, piciorul stang e sus ridicat §i
contras.
Calul primulul calaret se ridica putin Inapoi ; calaretul luT a strans
tare piciorul; mana dreapta, ce spanzura In jos, tine Para Indoiala ha-
www.dacoromanica.ro
turile, care insa nu so cunosc. Corpul de sus se prezinta mai mult In

fats, dar nu se distinge In partile sale de sus, ca §i capul, de cat
prin silhuete foarte generale ; de-asupra capulul calului se vad urmele
unei coade de lemn §i deasupra o bucata de stofa aproape patrata, de
sigur un steag (vexillum). Calaretul poarta zaua ordinary de catena,
care ajunge iars §l pans la mijlocul gambol superioare, §i se Intinde
putin §i pe spinarea calului ; ea acopera, cea mai mare parte a bratu-
lul superior. Patura §eleI pare a se fini In coltul stang cu un ciucure,
din care se vede numal inceputul; alt-fel, din hamutul calului nu se cu-
noavte de cat cureaua de la piept, care devine di'nainte mai lath, ; dea-
supra se distinge §i o rama§ita a unei curell de gat (de la fra,u).
Tinuta calaretului al doilea este, dupa cat se poate cunoa§te, a-
proape tot aceemi ca §i a celui d'antait, mai ales ce s'atinge de brate
§i picioare; numal corpul superior §i capul par sa, fi fost intinse mai
inainte. Deasupra capului calului se observa o bucata mai lungs, a coadei
de lemn §i ramasite ale manel stangl,care o tine strans pe manuchi;
din signum nu se vede de cat lemnul transversal §i doua discurl mici;
deasupra lemnulul transversal poate sa fi fost o reprezentare (mama,
vultur ?).
Lorica e aceimi ca §i a celul -l'alt calaret; pe grumazul calului
s'ar crede ca se vad resturile franelor esind din mana dreapta. Din
hamutul calului nu se cunoa§te de altmintrelea nimic.
E de observat a la pedestrime vexilaril sunt In urma trupei ;
din contra Insa trebuia sa fie la cavalerie, vexilaril mergeati Inainte,
cum se obicinue§te §i in armatele moderne.
Cele doua, metope urmatoare reprezinta scene proprii de lupta :
No. 4. Un cdleirei roman cu doi pedestri dad'. Lipse0e partea de

jos a reliefului. Calaretul cu coif pe cap tine In stanga scutul, cu dreapta
lancea, pe care o Indrepteaza asupra unui barbar; acesta e Imbracat cu
o haina lungs., ce se recunoa§te numal la gat. Cu mana stanga tine
un scut lung rotund cu un umbo la mijloc. Cum mana II este libera
pans la mijlocul antebratulul, se pare a scutul IT scapa din mans §i
aproape nu -1 mai prezinta siguranta contra Moil romanului. Capul sati
se apleaca In jos, puterile it parasesc. Nu §tim ce face cu bratul drept.
Poate ca In partea perduta a reliefului, se gasea, dupa exemplul
altor metope, un barbar mort si o arms barbara cazuta jos.
No. 6. Un cdldref roman cu trel pedestrif dad. Inch, un calaret

care, cu lancea Ina into, se arunca asupra unui barbar ; acesta In fuga,
lass sa-I scape sabia sa Incovoiata §i ridica mana stanga, In dreptul
www.dacoromanica.ro
288 TOCILESCU
capulul, intro pozitiune de spaima ; jos la pamant, un alt barbar care

se sprijina in cot, e mort sat gra' ranit. Un al treilea rasturnat spre
stanga, are peptul spintecat. Barbarii poarta pantaloni strinatl §i sunt
gol pans la brat.
Ad n'avem Dad call se indrepteaza contra Romanului, cum se
vede in metopa precedents. Barbarii intin§i la pamant probeaza ca eT
au perdut deja batalia, ti ca eel scapati de sabia romans at apucat fuga,
fart sperante de mantuire, cam Romani] deja IT urmaresc. Bucatile
urmatoare ne arata a nici unul din el n'a putut sa scape de soart i.
cumplita ce-I aqtepta.
No. 6 lipse§te.
No. 7. Un cdldrei roman cu un cap de barbar in mand. Calaretul

tine in mana dreapta capul unuT dac, al drill cadavru fern cap e re-
prezintat in momentul caderei. Se distinge bine coiful Romanulul ; bar-
barul pare a fi cu totul gol ; pans la bran inst, e gol de sigur. Sol-
datul prezinta acel cap ca un trofeu, ca semn a victoria e castigate,
II prezinta imparatului, ce figureaza pe metopa urmatoare §i anume :
Lit. C. Traian intre dot genera al et. Partea superloara, a me-

topeT, ca §i o parte din dreapta §i din stanga eT, lipsesc. Totu§T impa-
tatul se recunoa§te de pe costum, (lorica cu aquila pe pept), de pe gest
§i de pe sulita ce tine in mana. El eyeprezentat in fait, ca §i generalil saT.
Lupta cavalerieT romane e terminate.
Representafiuni ideale
Am ajuns la central nordic al monumentulul, unde s'a grtsit una
din cele doua presupuse reprezentatiunT ideale ale lul Trajan :
Lit. A. Traian inchind zeului Marte monumentul. Metopa se afla la
Constantinopole in gradina musauluT imperial otoman. Imparatul sta
In picioare ; indaratul lul, un general al sot. Ambil sunt reprezentatl
In faits §i poarta penula. Cu mana dreapta Traian tine un mic baston
de comandant (scipio eburneus), iar legatul sat, o lance ; mama stanga
o sprijinesc ambil pe cate un scut cu episema trasnetului aripat si
a trel stele.
Cum subiectul acestel metope nu sta In legaturb, cu ceea-ce pre-
cede sat urmeaza, presupunem ca bas-relieful reprezinta pe Traian
dedicand lul Mars Ultor trofeu]. Metopa se gasea la Nord unde, dupe
marturia locuitorilor ce a transportat-o, s'a §i aflat, tocmaT de desub-
tul primer placT cu inscriptiunea de fundatiune a monumentulul,
www.dacoromanica.ro
inscriptiune pe care se cite§te : Lui Marto razbunatorul impara-

tul Traian inchina monumentul". In partea opusa, la Sud, drept sub
placa a doua a inscriptiunei dedicatorie, trebue a§ezata, metopa :
Lit. B. Aceasta este a doua reprezentajiune ideald a luf Traian. 1) Aci,
infati§at Ware, loveste cu lancea sa §i mica In picioare un barbar,
ce nu poate fi de cat regele Dacilor, Decebal. E de observat mai intaiu
ca picioarele dinapoi ale calului nu ating pamantul, ca pe cele-l'alte
metope, ci stag pe un larg postament rectanglu. Hamutul §i podoaba
calului aunt mai ingrijite, mai frumoase de cat la cel-l'alti calareti.
Pe pieptul calului se vede o placa reprezintand un cap de om cu gura
deschisa, cu nasal mic §i earn, capul pare-se al unui satir. Calaretul
tine o lance In mama sa dreapta, cu stanga fraul calului, car nu un
scut. Lipsa scutului §i a coifului, precum §i particularitatea costumului,
lorica squamata cu doua §iruri de pteryges si cingulum, ne arata ca
personagiul Ware nu este un soldat de rand, tot asemenea Did bar-
barul rgsturnat, care poarta pileus pe cap. Capul gol al calaretuluT pre-
zinta o figura robusta, §i energies. Mantaua de pe corp falfae In aer;
barbarul e fara arme, pare a fi trantit la pamant de o putere magic;,
Si a primi de la majestuosul calaret lovitura de moarte. De sigur ca.
,;
avem aci personificatiunea viue a rases romane, prin imparatul Traian,
pe cand barbarul este reprezentantul poporului sat : lumea intreaga
barbara este personificata inteun singur individ.
Tot ast-fel pe monede, Traian e reprezintat Ware talcand un
barbar si lovindu-1 cu lancea. 2) Avem deci §i aci o reprezentatiune
ideaki, care n'are raport cu ceea-ce preceda sau urmeaza.
EST
GRUPA II
Baldlia In fanteriei
Cele 26 metope urmgtoare, ce ocupa, partea despre rasarit a mo-

numentului, apartin unei marl Wain' Intro pedestrimea romans §i cea
barbara, In directie de la stanga spre dreapta (intre metopa A §i B).
Se deosibesc patru compozitiuni :
a) Romanii intrand in lupta : 5 metope;
b) Batalia pedestra pe camp deschis : 10 metope;
c) Fuga barbarilor §i lupta In muntl : 5 metope ; §i
d) Coprinderea unei fortarete dace formatg, de care : 5 metope.
Cum rezulta din aceasta distributiune a metopelor, principiul de
') Pl. F. nr. 1

') PI F. nr. 2.
40,856. Rev. 15. 1st., Ale& ii /41. Vol. VII. 19
www.dacoromanica.ro
290 TOOILESOU
compozitiune al grupelor este numarul de 5 (pentru partea esentiala,

Walla pe camp deschis, numarul este indoit), iar metopa care mai
ramane pans la cifra de 26, reprezinta pe imparatul cu do! pretorien;
(lit. D).
a) .Romanii intrand in lupta.

Aceasth, compozitiune se alcatue§te din cincl metope Carl sunt :
Nr. 8. vase sold* romans, dip cari trel stegari §i trei armati
cu land, steagul celuT din mijloc are o aquila cu aripele destinse stand
pe un trasnet aripat. Cei- l'alti trel soldati sunt armati cu lance, coif,
za §i scut.
Nr. 9. Tref sold* imbrdcali cu zale (lorica). Au coif §i scut. Sunt

in momentul de a incepe lupta, ceea-ce explica, de ca eT inainteaza cu
sabiile scoase.
Nr. 10. vase loricaii, din call trel vexillari : dol manipulari §i al
treilea cu aquila. Cu stanga tin scuturile, iar cu dreapta sulitele.
Nr. 11. Trei trcimbilait (cornicines) sufland din trompete; sunt

imbracati cu lorica.
Nr. 12 ca nr. 8 de mai sus.
b) Bdtdlia pedestrd pe camp deschis.
Din cele 10 metope, ce compun grupa, numai una liDse§te. Barba-

rii tin pept Romanilor ; dar se recunoa§te deja ca el sunt Irwin 1,
pentru ca mai pe fie-care metopa gasim cate un barbar mort, pe cand
nu vedem vre-un Roman sa caza sau sa fie ranit.
Nr. 13. Un Roman 0 dol barbari, din car! unul ranit sta jos
cu o lance pe umar. Romanul inainteaza cu gladiul in mama, gala ca
sa loveasca ; barbarul in picioare se apara cu sabia sa curbs. Recu-
noa§tem acs armele §i costumul dacic ; unul poarta pilaus §i o haina,
lungs, cel-alt cu capul descoperit, cu jumatate corpul gol, are parul
adus intro parte §i intors.
Nr. 14. Un Roman §i dos barbari, din car! unul armat cu lance.
Aceia§1 scena ca pe bucata precedents. Romanul inainteaza cu gladiul
www.dacoromanica.ro
MONUMENTUL AD AM-KLISSI 291
scos. Un barbar armat cu scut ii tine pept, lovindu-1 cu sulita, la care

soldatul 11 opune scutul sea; jos un barbar mort cu gura deschisa §i
cu pieptul strapuns de o lance aruncatoare. Barbarul poarta mantie ; pe
scutul sail oval se vede ]a centru umbo.
Nr. 15. Un Roman strapunge pe un barbar, care apuca cu amandoua

mainele lancea, voind s'o tie in lot; deja picioarele sale tremura, capul
i se apleaca In jos §i sabia 11 cade.
Nr. 16. Un Roman infige gladiul int?' un barbar. Acesta e repro-

zentat in spate, strangand la 'Apt, cu amandoua, maanele, sabia sa curba
spre a lovi pe legionarul Roman.
Nr. 17. Un Roman cu sabia scoasa gi un barbar ingenuchiand.

Scutul Romanului are ca emblem, fulgerul ; scutul barbarului e oval.
Barbarul intinde catre Roman mainile sale rugandu-se, dar In zadar,
cad Romanul nu-1 cruta, lancea invinsului se vede rupta in doua.
Nr. 18 Un Roman, apucd nd de mijloc pe un barbar jumatate gol

§i dezarmat, e gata sad loveasca ; jos se \Tad scutul si sabia curb, ale
barbarului.
Nr. 19. Un Roman gi doi barbari , din call unul in genuche

ca,uta sa se apere cu sabia, iar cel-l'alt este deja mort. Romanul ridica
gladiul sus, pentru ca sa loveasca pe barbarul in genunche, care prive0e
pe Roman cu groaza.
Nr. 20 lipseqte
Nr. 21. Un legionar roman implantand sabia in unzarul unui bar-

bar, care cade jos §i scapa sabia din mama; jos se vede un barbar
mort intr'o pozitiune imposibila, avand capul despicat de trup §i repre-
zentat in fad. De sigur artistul a voit prin aceasta sa insufle spec-
tatorului mai multa spaima.
Nr. 22. Un Roman 0 trei barbari ; pe primul plan doi barbari
morti, unul la dreapta §i altul la stanga ; in fund un barbar fuge spre
dreapta; Romanul 11 urmare§te, 11 ajunge §i cu sabia ridicata e gata a-1 lovi.
Lit. D. Traian urmat de dot pretorieni. E de observat ca figurile

de pe aceasta metope sunt intoarse spre stanga, pe tend la metopele
precedents Romanii se mist, spre dreapta. Traian ocupa aproape ju-
www.dacoromanica.ro
292 TOOILESCII
matatea metope! §i se afla pe un deal intre doi arbor!, de unde pri-

ve§te in jos, supra-veghiand mersul bataliei. Cu mama stanga tine o
lance, iar dreapta o sprijina de un porn. Nu trebue sa ne miram de a
gasi aci pe imparat; cats sa ne inchipuim ca el se afla intr'un loc
mai ridicat §i departe de luptatori, de uncle un general poate sa ob-
serve toate fazele bataliei. Tata pentru ce, el e intors spre stanga in
spre locul unde e toiul luptel, caci ceea-ce se va reprezenta pe meto-
pele urmatdare, arata, numai sfarOtul laptei : fuga barbarilor.
c) Fuga barbarilor §i lupta in munti.
Iaca cele 5 metope, can compun acest subiect :
No. 23. Un legionar roman 0 un arca§ dac. Regiunea este con-

tinuarea zones padurilor, ce o vazuram ca incepe in metopa precedents
§i continua in cele urmatoare. Ne gasim in munti. Putem vedea aci
chipul de lupta al Dacilor; el se retrag in munti inaintea Romanilor
intarindu-se cu §anturi §i cu §iruri de care. In aceste fortarete i§i tin
ei femeile, copiii §i animalele lor; cand Romanii se arata in vale, se sco-
boar& qi el acolo ; dati lupta. §i apol, ne mai putand rezista, se retrag
iara§i in munti. Acest chip de lupta it gasim la toate popoarele pri
initive, la Romani, la triburile germane in evul meziu §i la Romani.
Metopa ne prezinta un mort cu capul desfacut de trunchiu; un
arcaq barbar cu totul gol este urcat Intr'un axbore, de uncle trage cu
s6geata in Romanul din vale ; dar acesta e deja langa el §i sta gata
sa-1 strapunga cu lances. Intelegem de aci, cs barbirii stint invin§i §i
ca ultima for pozitiuue de pe inaltime e deja pierduta, lupta de Romani.
Nr. 24. Trel barbari uci§t. Terenul continua a se ridica. De pe

inaltimi cad cu capul in jos dm barbari, din car! unul are capul taiat
§i reprezintat in fats; cel de al treilea e deja la pamant ; tus-trei punt
strapun0 de land aruncatoare.
Nr. 25. Un Roman 0 trei barbari. La dreapta sus se vede un

mort cu capul taint. Mai departe doi barbari fug spre dreapta. Asu-
pra unuia din el se arunca un Roman cu sabia ridicata ; se vede bine
ca barbarul are sa fie lovit §i ca in zadar cauta sa se apere.
No. 26. Un Roman 0 un barbar dezarmat. Romanul cu sabia scoasa

e gata sa loveasca un barbar, care in fuga sa '§i -a perdut arms. Exi-
presiunea figure! lui e desperate.
www.dacoromanica.ro
Nr. 27. Decebal Taut prizonier. Singurul barbar care este reprezentat
Ware. Costumul sati nu lag, nici o Indoiala, ca avem a, face cu un sef
Dac, probabil cu insusi Decebal. Cu lancea lasata in jos, el alearga spre
dreapta ; dar un legionar 1-a ajuns deja si a pus mana pe dansul. Jos
se afla un mort.
Lupta in padure s'a sfarsit, si acum incepe :
d) Coprinderea unei fortdrep dace formats de care.

Pe patru din cele cind metope, cars compuneail subiectul, se vede
cate un car, ceia-ce nu lass indoiala ca se infatiseaza o fortareata for-
math din care, asezate in cerc, adica un Wagenburg german. Romanii
sunt deja in launtrul fortaretei, pe la mijlocul careia eI ail intrat si
se raspandesc In dreapta si in stanga.
Nr. 28. Un car cu un cadavru pe el. Di'naintea carului un areas

isi Intinde arcul pentru a se apara In contra navalitorilor ; la stanga
.sa e un cadavru mutilat, iar sus pe car un altul lungit, fiind adus
poate de pe campul de Mahe. De car sunt atarnate arme barbare :
un scut oval, o tolba plina de sageti ti o sabie mare cu manerul in
forma de cap de animal.
Nr. 29. Un barbar atacat de doi Romani. Di'naintea carului aunt

doi mortr, unul la dreapta si altul la stanga. In car un barbar se a-
Ora In contra a doi Romani, call yin despre stanga cu lancile ridicate.
Gaura de la mijloc probeaza ca metopa a fost intrebuintata mal tarziti
ca colac de put.
Nr. 30. 0 femee dacci cerdnd ertare. Barbatul el cu sabia in mana

fuge, dar In zadar, cad Romanul care s'a suit deja in car, it loveste cu
sulita si aproape it rastoarna. Femeia lipsita de ajutor intinde mamele
rugatoare, si probabil ca va fi crutata. Jos un copil vrea sä fugal dar
ramane pe loc tremurand de spaima.
Nr. 31. 0 familie barbara in car. Uri barbar pe jos conduce ca.
rul, tinand cu mana stanga un bob. do coarne, iar In dreapta are un
ciomag ; inalta ochii spre cer, de unde asteapta ajutor. In car se ails
o femee cu un copil in poale; ea se uita cu groaza din cotro vin Ro-
manii ce -I urmaresc. Lang, ea un batran in genunche cu ochii si mai-
nele spre cer, cerdnd ajutor de la zei. In fundul carului se vede o lada,
care probabil continea banii si sculele familial.
www.dacoromanica.ro
294 TOCILESCU
Nr. 32. 01 0 kV. TreI oi i doi tapi mergand spre dreapta,

afar numai de un singur tap, care pentru motive de stil se arata cu
fa ta spre stanga. Evident c artistul a voit sa reprezinte turmele de
animale, ce fusese inchise in fortareata §i carI acum sunt manate de
omul reprezentat cu tolagul in mama pe metopa precedents.
Prin aceasta ultima metopa, grupa II-a reprezintand marea batalie

dintre Roman! §i Dad, WI gasesce sfarOtul sell natural.
Am ajuns la reprezentatiunea ideala din Sud (lit. B).
WEST
GRUPA III V.
Pe laturea vestica a monumentulul se aflat trei grupe compuse
din cate 5 metope :
a) Adlocutio sail cuvdntarea de multdmire ce impdratul aclreseazd
soldatilor dupd sfcirgitul campaniei.
b) Rfilarea prizonierilor dad sub ochii impeiratului; §i In fine
c) Scena sacrificiului fdcut zeilor, pentru Ca at daruit armelor
romane victoria.
Dec! avem aci acela§f principit de compozitiune a grupelor con
statat la partea estica ; fie-care grupa lust, are Inca cute o metopa re-
prezintand pe imparat. Aceste grupe sunt :
a) Adlocutio.
Lit. E. Traian cu un general al still. Amandoi poarta, pantaloni

scurti pana In jos de genuche, lasand sa se vaza pulpa piciorului ; apol
tunica, mantie, cingulum (cingatoare) cu gladit la stanga, iar in mana
stanga cute un obiect in forma de sul, probabil un privilegill mill-
taresc.
Imparatul se distinge de legatul sail prin statura sa ma! inalta, prin
chipul cum parul se lasa pe frunte §i prin gestul sat, care indica o
adlocutiune. Soldatil ce figureaza pe metopele urmatoare §i anume :
cornicines, vexillar! §i legionari sunt intor§1 catre imparat ca sa-1
asculte.
No. 33. Doi vexillarl 0 un purtdtor de coroane intor§I spre stanga,

ceia-ce lasa a se presupune ca Imparatul se afla la mijloc, de oare-ce
ce!-l'alti soldati din grupa se uita spre dreapta.
Vexillele Bunt de stofa in forma patrata cu ciucuri, avand la col-
www.dacoromanica.ro
turf cate un ornament de metal. Coroanele in numAr de trel Bunt de

sigur decoratiile obtinute in razboiti.
Nr. 34. Doi signifert; vexillele de forma celor precedente, unul

poarta, in varful Mimi o aquila ; iar cel-l'alt o statueta, reprezintand
probabil o divinitate militareasca.
Nr. 35 Trei trelmbilait (cornicines) identici cu cel de sub Nr. 11.
Nr. 36. Fragment pe care se vede numal doui soldati cu pilum ;

probabil ca pe metopa figura o grupa de 6 soldati ce asistaii la ad
locutiune.
Nr. 37. Patru legionari arm* cu pilum. Capul descoperit §i sabiile

in teaca, indica ca, el azista la o scena pacinica.
b) Defilarea prizonierilor.
Lit. F. Traian cu tegatul seu. 1) Imp6ratul e imbracat ca §i pe

metopa de sub lit E; in mana stanga pare a tinea un sul ; iar maim,
dreapta o are ridicata, voind ca sa impuna tacere. Dupa acest gest, ca
§i dupa privirea ochilor in sus, se vede ca e in momentul de a incepe
o cuvantare. Metopa fiind bine conservata, trasurile fetel sunt cele
caracteristice Imparatului, cunoscute §i dupa alte monumente.
Nr. 38. Doug femei dace, din care una tinand un copil in brate.
Portul for consta di'ntr'o camap cu maned scurte. Pe §olduri e ras-
franta o alta haina lunga ce acopere numal partea inferioara a cor-
pului §i bratul stang al femeel ce tine copilul. Ele sunt reprezentate
en face; copilul este de tot gol, caracterizat de sex barbatesc §i sta in
picioare rezemat pe sanul mamel. Femeile sunt desculte.
Nr. 39. Un dac cu femeia sa, pe care o tine de mana dreapta.

Barbarul are o haina dintr'o stofa groasa cu maned lungi, carol atarna
pana la genunchi, desfacuta fiind pe ambele parti §i stransa cu o cinga-
toare d'asupra §oldurilor.
Pantalonii lipitl de picior cu cute late merg pana la glezne. Este
1) Metopa figureazil gi pe pl. E.
www.dacoromanica.ro
296 TOCILESCII
descult ca kii femeia, care pcarta acela0 costum ce se vede pe me-

topa precedents.
Nr. 40. Un prizonier dac dus de un Roman. Prizonierul are mai-

nele legate la spate cu un lant, al carui capataifi it tine .soldatul in
mans .
Barbarul poarta haina, kii itari cu dune late, stran§i pe picior si
bagatI In incaltaminte, iar pe qolduri sunt rasfranti. Soldatul e un auxi-
liar, purtand la gat focale (cravats), pourpoint, o mantie scurta (sagum)
si sandale.
Nr. 41. Doi dad pilofori §i un Roman. BarbariT sunt legati cot
la cot cu un lant, pe care il tine soldatul ce se afla Intro et Costumul
Dacilor este identic cu cel de pe metopa nr. 39, cu deosebire numal
a aci el poarta §i pileus.
Nr. 42. Doi Dad' (capillati, adicci cu capul golf dug de un Roman.
BarbariT sunt legatT cu un lant, al caruT capataiti 11 tine Romanul.
c) Scena sacrificiului.
Din aceasta ultima grupa nu avem de cat trel metope §i anume :

Lit. G. Impdratul cu legatul sad. AmbiT sunt imbracatl cu penula
§i tunica. Imparatul tine in stanga toiagul de comandant (scipio ebur-
neus) iar mans dreapta o are ridicata ca pentru adlocutio. E de mirare
ca imparatul are aci statura mai mica de cat a legatului ce-1 in-
sote§te. Penula ar indica o actiune in timp de pace, presupunem un
sacrificit, la care el azista numal.
Nr. 43 §i 44 lipsesc.
Pe una din metope trebuia sa fie reprezintat altarul cu preotil,

iar pe cea-l-alts animalele de sacrificia (suovetaurilia).
Nr. 45. Tref soldali sufldnd din fluere drepte (fidicines). Din aceastb
metopa s'a conservat numai ceva din partea superioara, iar restul cu
ocazia transportulul a cazut In Dunbre. Costumul muzicantilor nu di-
fern ins de al trompeti§tilor (cornicines) ce avem pe metopele Nr. 11
§i 35.
Nr. 46. Doi vexillari 0 la mijloc un purtator de coroane. Metopa e
cu totul identica cu numarul 33.
www.dacoromanica.ro
MONUMENTUL ADAM-ICLISSI 297
Soldatif uitandu-se la stanga, pe cand cei de pe metopa nrmatoare

(Nr. 47) se uita spre dreapta, indica ca imparatul se afla la mijloc.
Nr. 47 Patru legionarz cu pilum. Metopa este identity cu Nr. 37.
Am ajuns acum la prima grupa, Walla de cavalerie, cu care am
inceput descrierea.
Avem deci :
Grupa estica, 26 metope, lupta, pedestra.
8 V " de cavalerie
I 6 adlocutio
Grupa vestica V
6 V defilarea prizonierilor
6 V sacrificiul.
Mijk cul Nord 1 V Traian dedicand monumental.
n Sud 1 V Traian calcand in picioare pe Decebal.
Suma 54
Din aceste metope 7 reprezinta pe imparatul Traian.
XI.
In rezumat, nimeni nu poate pune la indoiala ca avern aci in rea-
litate reprezentatiunea plastid, a unui razboit cu Dacii, §i anume
razboiul lui Decebal cu Traian.
Portul barbarilor este caracteristic : pantalonii cei largi sus, stran0
jos §i bagati In cizma, ce se purtat de multe popoare barbare, mai
cu seamy insa de Scithi; mantaua sat zeghea, care pans asta-zi joaca
un mare rol In costumul locuitorilor dunareni ; peptanatura capului, cu
parul strans §i Intors la o parte, pileus sail caciula rasfranta mentio-
natit de scriitorii vechi ca particulars barbarilor.
Se observa o mai mare varietate de costume la prinsh de raz-
boit reprezentati pe crenouri 1) ; este invederat a ace§tia nu pot fi de
cat §efii sail principii diferitelor triburi dace, §i dad, portul for variaza,
este poate din cauza intentiunei artistului de a reprezenta supunerea
intregului popor dac. Tot a§a, in inscriptiunea Tropeului de la Turbia
se mentioneaza nu mai putin de 46 populatinni Invinse.
Cu totul barbara este si armatura; ast-fel sunt acele sabh-iata-
gane cu manere lungi, ce din cauza greutatilor for le vedem une-ori
tinute cu amAndoua mainile ; scuturile ovale cu umbo §i cu diferite or-
namente geometrice ; arcul de forma particulars scitica. Sunt Dad ar-
mati §i cu snit', land §i scuturi, ce se aseamana. Intocmai cu cele
1) Pl. R.
www.dacoromanica.ro
298 TOCILESCU
romane : aceasta insa nu poate fi o dovada a n'am avea Inaintea

noastra pre Dad ; caci am amintit deja ca acest popor adoptase in
parte disciplina §i armatura romana.
Romanii se deosibesc foarte bine de barbari prin armele, portal
§i prin tipul for ; iar intre Romani, Imparatul Traian, prin gestul, cos-
tumul, armele §i suita sa, mai cu seama Insa prin tipul fizionomiei
sale §i prin modal cum poarta parul pe frunte.
Sant unit, cars plecand de la ipoteza a monumentul Adam-Klissi
este reprezentatiunea unei expeditiuni militare§ti Intreprinse In Do-
brogea,ar putea presupune ca acea figura deosebita nu Infati§eaza
pe Insu-§I Traian, ci pe generalul comandant al inchipuitei expeditiuni.
Spre a respinge aceasta interpretare, sa amintim numai ca, pe cele
doua metope centrale cu reprezentatiune ideals, gret ar fi de admis a
figura alt-cine-va de cat persoana imparatului ; tot ast-fel §i pe relie-
furile din grupele : adlocutiunei, defilarei prizonierilor, sacrificiului, ba-
taliilor pedestre §i de calareti. Precum Columna Traiana, ca §i arcurile
de triumf Inaltate In onoarea lui Traian reprezinta pe Imparat ca fiind
de rata In persoana la diferitele scene ce se reprezinta, precum per-
soana imparatului este motivul esential al acestor scene, precum sco-
pul principal al monumentelor indicate este ilustrarea §i eternizarea
numelui §i a faptelor stralucite ale monarchului,tot asemenea §i la mo-
numentul triumfal de la A dam-Klissi nu se putea avea In vedere un alt
personagiu, de cat pe Traian. Indata ce se Inlatura aceasta figura,
monumentul nu mai are inteles, nici insemnatate ; cuvintele imperator
Caesar Traianus din inscriptiunea dedicatorie, arata pe acesta de fun-
dator al monumentului; cum atunci Traian ar fi inaltat un tropaeum
a§a de uria§ pentru ispraviTe de arme ale unui general al sat? Cine
altul ar fi putut sa fie onorat prin monumentul ridicat de imparat, de
cat insu§i imparatul 7
Nu este deci vorba, precum amintiram deja, de a onora un
eveniment de mult timp trecut, de a sarbatori o aniversare de inde-
lungata vreme, de a aduce un tribut de recuno§tinta sau de admira-
tiune ; ci este vorba de glorificarea unui eveniment de curand petrecut;
este un ex-voto al unui imporat ce se Oa inca in viata.
Monumental se leaga prin fibrele sale intime de evenimentul
insu§i ce este Insarcinat sa'l veciniceasa.
In anticitate, batalia o data sfarsita, In amurgul zilei chiar a
bataliei, se inalta un trofeil simplu de lemn ; n'a fost alt-fel la Adam-
Klissi. Acest trofeii incepu sa se cladeasca indata dupa sfar§itul raz-
boiului, din prima zi cand soldatul roman a putut gasi timpul priincios
sa Intreprinza prima lucrare pacinica.
www.dacoromanica.ro
MONUMENTUL ADAMCLISSI 299
De sigur, In acele zile de colonizatiune, ce at urmat dupa vic-

tode, atunci cand noii coloni veneati din toata lumea romans, ex Coto
orbe roman, atunci cand, ne avand Inca case unde sa salasluiasca, a
trebuit sa §i-le fact el singuri, atunci cand plugul roman a spintecat
cele d'antaiii brdzde pe acest pamant scaldat de sangele legionarilor
viteji, atunci de sigur ciocanele me§terilor faceaa sa, resune carierile
de piatra de la Ienige, daltele artistilor Bootee' din blocuri acele forme
sculptate, podoaba a trofeulul. §i monumentul se ridica inset cu in-
cetul, si cu cat cre§tea In sus, se lateat jur inprejur satele, castelele,
orasele Romanilor. Din anticitate chiar aceasta uria§a cladire a deve-
nit simbolul latinitatel de la Dunarea de jos, imaginea puterei §i a ma-
jestatif romane, iar orasul Tomi, din apropiere, se mandrea reprodu-
candu-1 pe monedele sale.
.1'
To 4
. `
.r
e! a'
C.
Moneda oragulul Tomi avand pe avers bustul lull Traiani

Romanitatea se raspandi a§a de lute la Dunare si Carpati, in
cat acest monument, inaltat de Romani intru amintirea nimicirei bar-
barilor, ramose ca unica dovada a odinioara fusesera barbari in aceasta
tarn, §i ca. Romani' trebuisera sa lupte pentru a-I invinge, a-I starpi.
Dar aceasta reamintire nu-0 avea oare utilitatea ei? In Dacia nu se
mai aflati barbari de intimidat; totusl era bine a se gandi, ca mai exists
altii prin vecinttate, si ca Roma nu trebue sa se legene in siguranta.
www.dacoromanica.ro
300 TOCILESCU
i aceqti nob barbari napadira de o data di'nspre Nord qi di'nspre

miaza-zi, §i inecara Cara Latina cu hordele ]or salbatice. 0 zi veni in
fine tend furs batuti §i alungati.
De asta-datn, nu vom uita povata ce ne da monumentul lui Tra-
ian : Draga noastra patrie nu va mai cadea in ghiarele strainului!
Credinta antics nu ingaduia reconstruirea monumentelor trium-
fale cazute iu mina. Noun, modernilor, ne este permis a o face; ne
este permis de a inalta iara0 in varful acestei movile uria§e de piatra
trofeul marelui Traian, parintelui nationalitatei romane; on §i tine
privindu-1, credea-va ca vede aievea geniul Romei plutind asupra Ro-
maniei; fie-care Roman va simti Inca o data a este sentinela inaintata
a Europei, avant-garda sa contra tutulor barbarilor I
Vazand cum domne§te preste vai §i campii opera mnreata a ce-
lui mai mare din imparatif Romei, fie-care Roman va pricepe Inca qi
mai bine lectiunea proverbului popular: Romeinul nu piere, fill lui Tra-
ian sunt nemuritori.
De aceia nu ln,sa-vom sa ne scape din rnaini acest monument,
pentru en, este tot a§a, de vechit ca qi neamul nostru, §i nu exists
popor care sa poseada un asemenea tezaur.
Acest trofeil, acest testimoniti al nobilei noastre vite, 1-am cuce-
rit o data on Cara unde el se afla, 1-am cucerit cu barbatia noastra,
cu pretul sangelui nostru de doun, on pierdut : varsat o data pe cam-
piile Bulgariei, pierdut a doua min, prin sangele stator Romani Basara-
beni, zmul§i de la sanul patriei for mume. Acest trofeti 1-am ca§tigat
de doua off, §i .am dovedit lumel ca Romanil sunt vrednicii flu ai ve-
chilor Romani, §i ea soldatii lui Carol I pot sta alaturi cu legionarii
lui Traian, pot a se impnrtki cu trofeele victorielor lor.
Ast-fel monumentul de la Adam-Klissi leaga pentru nob prezentul
cu trecutul, noile isbanzi cu cele ale stramosilor ; ast-fel a devenit el
un indoit monument triumfal.
Inaltat de primul imparat roman, care a calcat pe acest pnmant,
primul nostru rege ni l'a redobandit prin barbb.tia §i intelepciunea cu
care ne-a condus.
Ast-fel numele Carol se alipe§te d'a dreptul de numele lui Traian;
acelasi monument dqteapta in nob §i pe Unul §i pe altul.
Face Cerul ca vremurile vijelioase, ce despart cele doun, numi, sa
fi 'merit pentru tot-d'auna, si ca de aci inainte sa se deschida Eji pentru
mult vanturata si grea incercata vita Latina din Orient niste zile mai
senine, o epoca de spornica §i indelunga prosperitate 1
Gr. G. Toeileseu.
www.dacoromanica.ro
IDEALUL LUI BALCESCIP
Nenorocirea vecinica a Romani lor a fost cg eT emu asupriti de

neamurT inse-§C asuprite de altele ; cand se resculaii, .nu erati intele§i de
ceT-l'alti: EuropeT IT plac problemele necomplicate.
In 1821, se rescoala Tudor-Vodg, in contra luT Ipsilanti, r6sculat
in contra TurcieT. Sunt incg cartT in care acest martir al RomanismuluT
e tratat de tradator.
In 1848, se rgscoalg Transilvania sub Iancu, in contra Ungurilor,
rasculati in contra Austria. Sunt multi care cred inca, in Europa, cg
Romanil s'aii resculat atunci spre sustinerea absolutismuluT.
AzT inca, plangerile Romanilor MacedonenT §i TesalienI in contra
Grecilor nu sunt intelese, fiind-ca Europa crede ca. GreciT sunt asupritr
de TurcT, nu vede ca GreciT asupresc pe Romani.
A trebuit ca Grecil sa disparg din Principate, pentru ca sa se in-
teleaga a este aci un neam de sine statator.
A trebuit ca Ungaria sa fie liberg, pentru ca sit apart ca ea asu-
pre§te pe Romani §i Slavi.
Convictiunea mea este ca, pang in ziva in care Grecia sail Bulga-
ria nu va poseda Macedonia, n'o sa inteleaga Europa cestiunea macedoneanit.
Aceasta convictiune nu insemneazit nepgsare : catg sit facem tot, §i
in modul cel maT nemerit, ca sa desteptam simtimantul de nationalitate
romang in totT Romanic.
MacedoneniT au drept la ajutorul nostru, banesc §i platonic.
Cestiunea arzittoare, care ne doare la inimg, §i pe care studentil
no§triT au expus'o EuropeT, este a Romanilor de sub coroana Sf. Stefan.
E bine, inainte de a intra in subiectul nostru, care este expune-
rea actiuneT luT N. Balcescu in 1848, in afacerea Romanilor asupriti de
Ungaria, sit arittitm pe scurt cititorilor fazele istorice prin care ail trecut
fratiT nostril de dincolo de Carpati.
Cand ail venit UnguriT, au gash aci state infloritoare.
Tara CripluT 1§T avea dinastia sa sub Menomorut, al cgruT stramo§
depitrtat, cu acela§ nume, fusese ucis de Attila. Acest domn fitcu pace
cu Arpad, §i dete fiiceT sale de barbat pe Zoltan, fiul luT Arpad. Tara
Cri§uluT fu ast-fel anexatg UngarieT.
1) Redactiuneu lasg. autortde =este articol 1ntreaga libertate de apreciatiune a fap

telor si persoanelor de care se ocup:t.
www.dacoromanica.ro
302 FLORESCU
Tara TimisuluT forma si ea un stat, care deveni vasal.

In Transilvania patrunse un cap ungur, Tuhutum. Perzend in ba-
talie pe domnul lor, Romanii facura alianta cu UnguriT, si primira pe
Tuhutum de domn. Pana in veacul al XIII-lea el se bucura, ca natiune,
de dreptul de represintare la Dieta TransilvanieT.
Regele ungur Waik, devenit apoT crestin sub numele de Stefan,
ba chiar slant catolic, fu acel care alipi maT strans Banatul si Transil-
vania de guvernul din Buda-Pesta. El trimise pe un om al seii sa scoata
din scaun pe domnul TimisoareT si porni insu-sT in contra TransilvanieT.
De atuncT aceste provinciT furs sub autoritatea regilor maghiarT,
si guvernate de voevozT numitT de rege. Se intalnesc adesea Romani ca
voevozT, precum e Chinezu, voevodul TemisoareT, Corvin, voevodul Tran-
silvaniel. Este Ins usor de inteles ca. nu putea ajunge la o asemenea
situatiune de cat Romanul ce se dedea in apele Ungurilor I Si multi Ail
Post inteadever nobiliT romanT, carT pe fie ce zi, imping sail de dorul
maririlor, sail de dorinta de a reduce pe teraniT lor in stare de clacasT,
se alipeail din ce in ce mai mult de MaghiarT, lipsind ast-fel poporul de
conducatoriT luT &esti.
Acestor nobili romanT maghiarisati datoresc Ungurii mare parte
din scriitoriT si barbatiT lor de stat. Deschide ;T pe SincaT, si veST vedea
ca Aporii, ApafiT, KemeniT, TekeliT, TelekiT si call altii, isT trag origina
din Romani, ail a maT aminti de ilustrul rege al UngarieT, Mateiil Corvin.
RomaniT nail a cunoaste pe niste tradatorT de neam : eT nail a
reclama UngarieT pe CorvinT. UnguriT all vrut sa fie CorviniT, UngurT
sa remae. RomaniT all destuT oamenT marl, flea maT cersi gloriT streine.
UnguriT se sileail sIt rapeasca Romanilor drepturile lor politice, si
sa-T reduca la robie. In aceasta lupta, RomaniT din Banat gasira un apa-
rator in regele Ladislas, fiul luT Albert al II-lea. Acest mare dusman al
aristocracieT maghiare, care trimise la moarte pe Ladislas Corvin si la
inchisoare pe Mateiti Corvin, spre a feri pe on ce Roman din Banat de
a cadea in starea de iobagie, IT declare, pe top nobill, si, spre a be a-
sigura averea, opri ca un om strein de provincie, sIt poata cumpara acare-
turl, fdril invoirea comunitdja.
Dar domnia acestuT rege nu putu opri raul. Jugul deveni din ce
in ce maT nesuferit, si RomanIT, vezend a plangerile lor erail nesocotite,
alergara la arme. Anton Magun fu primul lor conducator, prima victims
jertfita romanismuluT. Si resvratirile se urmara. Se cunoaste acea infri-
cosatoare rescoala a luT Gheorghe Doja, care lug titlul de rege, si peri
in supliciu. De si Sacuiil, el se facuse capul teranilor Romani. Se stie ca
Unguril inscrisesera chiar in legile lor, ca Romanul nu poate avea fer in
casa sa subt pedeapsa de moarte, ca. teranul, inafara de pretul munceT sale,
nu poseda nitnic, ca. trebue exterminate (delenda) na ;iunea Valachilor,
si pans la exterminare, eT o numeail natiune tolerata.
Nu sail prea schimbat UnguriT de atuncea, dar nicT scopul nu
si-l'ati atins.
Un fapt putin cunoscut de multime, dar isbitor prin elocinta sa, e
cel ce se petrecu in ziva batalieT de la MohacT. Zapolia nu sosea cu
RomaniT Transilvaneni; regele vroia sal astepte. Un nobil insa esclama:
(Ce nevoie avem de acesti OlahT ?, Si batalia fu perduta, si Ungaria fu
stearsa de pe harta Europel.
www.dacoromanica.ro
IDEALUL DUI BILOESCU 303
In tot-d'auna in decursul veacurilor, RomaniT ail intins Ungurilor o

mana frateasca ; §i nicT o data Ungurii cn'ail avut nevoe de ace§tT 0-
lahT,. Cu toate astea eT n'aii putut fi tarT de cat atuncT cand ail fost
unitT cu RomaniT. Acum a venit timpul ca eT sa priceapa acest lucru,
§i de aceea Pesta ne intinde mana. Asta-zT insa nor o putem respinge
cu dispret.
Urmarea invingereT de la MohacT fu ca cea maT mare parte a Un-
garieT cazu in mina Turcilor, sail in mana AustrieT. Transilvania insa
io avu capiT sal Unguri i Romanul remase tot rob. Petru Rare, le facu
zile fripte, iar Mihail"' Viteazul IT cuceri chiar, un moment; din nefericire,
crescut in aristocratism, acesta nu Siu sa rescoale pe teranil iobagT, §i
facu curte boerilor ungurT, care IT sapara groapa.
In curand RomaniT se vezura amenintatT chiar in legea Jor, maT
intaiil de protestanti, mitropolitul Sava Brancovici suferi cu barbatie
martirul pentru ortodoxie,apoT de catolicT.
In 1699, prin abdicarea luT Apaffi al II-lea, Transilvania cazu pe
mana AustrieT ; aceasta provincie noun remase deosebita de Ungaria,
,i fu chiar inaltata mai tarziii la rangul de Mare Ducat. In tot decursul
istorieT, de la batalia de la MohacT pans in 1867, Transilvania a fost
un stat autonom, cand sub printil sel, cand sub Austria ; e atat de a-
deverat aceasta, in cat ea poseda in Ungaria chiar partT anexate, pe care
Mihail."' le reclamase AustrieT.
Austria insa null' intelese bine interesul. Voia sa. infrane pe Un-
gua ? 0 putea face unind pe totT RomaniT intr'un stat. Nu a facut-o, ci
intrebuinta mijloace piezi,e ; ademeni pe o parte din Romani sa treaca
la catolicism, singurul mijloc pentru dan§iT de a capata un rol politic.
Dar ceT ce se unira atuncT cu Papa furl inFlatT, cacT nu furs, el' cel
putin, constituitT intr'un corp, ca natiune, ci ail fost nevoitT sa voteze
impreuna cu UnguriT catolicT, §i cum erail putinT, au fost lesne majorisatT.
In contra despotismuluT unguresc, RomaniT all protestat cu armele
in mana.
Hora, Clo§ca §i Cri§an, inaintea revolutiund franceze, all proclamat
drepturile omuluT i cetateanuluT ; iar Iancu a scapat Austria in 1848.
Am ajuns la acea m4care din 48, pe care, eil unul, ca istoric, nu
o pot judeca de cat aspru, ca o mi;care nechibzuita, ce ne-a dus direct
la Balta-Liman, tractat ce ne-a pus intr'o stare de plans, stare de care
n'am scapat de cat printr'o minune, prin faptul ca. Napoleon a ucis Re-
publica in Franta, fapt pe care nu-1 doreau, ci din contra il combateau
oamenii no§triT din 48.
Dar, daca mi§carea din 9 §i I I Iunie era nepolitica, daca istoria
e silita sa o osandeasca, nu tot ast-fel trebue judecati §i autoril er. ET
all fost ne-prudentT, dar nobil a fost simtimentul ce i-a condus ; istoricul
nu trebue sa aiba numaT inteligenta, ci §i simtiment, §i sa inteleaga chiar
simtimintele ne-chibzuite, dar generoase.
Regulamentul, cu toate schingruirile sale, era o pavaza ce ne apara
de despotismul RusieT, a aceleT Rusie a tot putinte, ce ne adusese prin
Kiselef la o maT bung organizare, §i ne Ikea sa avem o maT mare
speranta in viitor. A arunca aceasta pavaza, era a provoca Rusia sa ne
dea lovirT, §i a ne lasa desarmatT in facia ci. Jugul cel prezinte fiind cel
maT greii, generatiunea din 48 aspira sa se scape de al RusieT, neve-
www.dacoromanica.ro
304 FLORESCU
zand a perde viitorul. Dar simtimentul ce a condus'o a fost nobil, cgcT

adeveratul program din 48 este natio/tali/ate.
Inteadever oameniT din 48 nu'O au avut actiunea for numaT in Princi-
pate, ci all intins'o §i dincolo de Carpay. Cartea luT Ion Ghica, Amintiri
din Pribegie, este o comoara care ne destainuqte multe margaritare.
Iata intaiti unul din cele mai pretioase.
E o scrisoare, adresata la 719 August 1848, luT Ion Ghica de
Dumitru Golescu, fratele luT A. G. Golescu, care era amicul luT N. Bal-
cescu. Acest Dumitru Golescu, care a remas In Paris i in Belgia, unde IT
traesc copiil, fusese numit de guvernul provisoriti, administrator al Braila.
Iata traducerea acestel scrisorT, scrisa in limba francez1 :
Inbitul ma Ghica,
Frumoasa-cf idee a unireY celor cloud Principate, din nenorocire, nu prinde rifdlicinY
de cat In foarte puline capete de Moldovent Ira aruncam In ziva trecuta privirile pe o
hard. tipdritd la Viena, e ma! mult de doud-zecY de ant', hartit care nu aratd de cat Virile
de neam roman, Tara-Romineascd, Basarabia, Moldova, Bucovina, Transilvania gi Banatul.
StiY cd 'ele ar forma un mic- gi frumugel regat, bine rotunjit, cu hotare pe care firea Insii-sY
pare sit le fi ardtat? Marea Neagrli, Dundrea, Tisa i-ar forma o frumoasit cingdtoare de mi-
reaslf, un minunat meterez In contra insultelor strdinuluY. Centrul acestuY regat ne-ar da
Iagif sad Romanul de capital(, care ar fi un far pentru neamurile slave ce ne Inconjurlt si
gi ar rdvdrsa razele sale de lumind asupra for. Nu stilt de ce cuget cd aceastd idee, care
anul trecut ar fi fost o curate utopie, tin! pare azY mat de lesne de realisat, In cat maY cit
s'ar putea pune rdmdgag cd lucrul se va Intampla. Dar cdnd ? latd singurul punct de nesi-
gurantd ce'mT maY rdmane.
Revolutiunea francezd de la 1848 a proclamat liberarea popoarelor, ba 'Ina si prin-
cipiul nationalitlitilor. Fie-care neam are drept a fiinta politiceste, gi tot! ceT cart vorbesc
aceeasY limb( call sit fie privicf ca formand o singurit natiune. Limba e semnul deosebitor
ce le-a dat D-zeta pentru a-T despdrti pe uniY de altiY, pe acest pliment Hotarele atirnAtoare
de natura terenulta nu vin de cat In al douilea rand. De trebue sa triumfe principiul natio-
nalitdtilor, cum toate ne lash sit speram, Romana vor fi un popor de opt milioane. Dar vor
fi lupte Ingrozitoare inainte ca acest principili ad se poatd schimba In fapt In Europa Intreaght.
E una din cele din urns IncercdrY, la care trebue sit fie supusd societatea noastrd bolnavd.
Infrittirea popoarelor nu va veni de cat In um:4 pentru a desiivargi opera civilisaliuni!.
Te rog sit-mY scriY cu fie-care curs', si sd-mY rdspunzY de primirea scrisorilor mele.
Si ed void face tot aga cu tine.
Primeste exprestunea smtimintelor mete cele MaY distinse.
AceastA frumoasa scrisoare, plina de inima i de idealism, nu este
un fapt izolat. Chiar pentru Mptuirea revolutiuniT din Sara Romaneasca,
se bizuiatt autoriT eT pe ajutorul fratilor transcapartinT. Balcescu in Iunie,
scrie luT Ion Ghica, dupe atentatul luT Solomon.
DupI cum era i ideea ta, hotaresem a ne concentra toatg o§tirea
i a ne trage la muny, unde-va spre Campul-Lung, de unde sl putem
avea relatil cu Transilvania, ce ne fligacluia a ne ajuta cu regimentele
granitare) 1).
I) AmintirT din Pribegie, p. 61.
www.dacoromanica.ro
IDEALUL LIII BXLCESOU 305
Din nenorocire pentru RomaniT din Transilvania, domnea in 1848

ideea de fratie universals, frumos ideal atat de cumplit biciuit de acest
finit de veac.
Pe cand UnguriT asupreail pe RomanT, capiT mi§careT din Bucure§t1
steteati, Ion Ghica o marturise§te, tin cele mar bune relatiunT cu agen-
tiT principeluT Adam Czartoriski, cu fefir radical at Ungurilor, §i cu
generaliT PolonezT cart comandail armatele Italiene si Ungares
Aceasta stare de idel §i de relatiunT dete na§tere la o utopie :
RomaniT de aci vroiag sd organizeze o legiune romans compusa de Ro-
maniT din Ungaria pi Transilvania, §i, tarT de aceasta mica armata, sal
urmareasca visul de a aduce co intelegere ci o comunitate de ac /iune
intre Romani ,fi Ungurls.
In acest scop, Ion Ghica §i Nicolae Balcescu vroiati ca Magheru
sal nu depue armele, ci sa tread in Transilvania, unde, impreunandu-se
cu Iancu, csa lucreze sd impace pe Romani' cu Ungurit, pi apoT, Ma-
gheru §i Iancu sal atace pe Ru§T in Principate.
Ion Maiorescu merse si maT departe: el propuse la Francfort uni-
rea Principatelor cu Austria ; A. G. Golescu stria luT Ion Ghica 1):
(Ceea-ce a lucrat Maiorescu este lucru secret, si de se va descoperi, pu-
tern sal desavualm un agent).
Cu toate aceste, chiar d'ansul agitase aceasta primejdioasa idee, ca
mijloc de a atrage Romanilor simpatiile GermanieT. El judeca ca etrebue
sal facem pasurT ca sal dobandim favorul AustrieT pentru RomaniT din
Transilvania, Bucovina, etc. Trebuia sal dobandim acest favor, ca sc
asigurdm fiinfg na /ionalt a Principatelors. 2)
E curios a tendinta de a alipi pe RomanT de Austria era la Golescu
ca o mo§tenire de familie, de vreme ce unul din stramoiT saT, Radu
Golescu, chiemase, la inceputul veaculul al XVIII-lea, pe AustriacT in
contra Turcilor si slugelor for grecetT. 8)
Pe aceeall treaptal puneaii deer totT, in 48, ingrijirea pentru Ro-
maniT de aci §i cea pentru fratil no§triT transcarpatinT. Mijloacele insa
propuse ale luT Balcescu de impacare cu unguriT, ale luT A. G. Golescu
de prieteug cu Austria, timpul credem cal le-a adeverit a fi curate
utopiT. Urmalrind insa visul sou, Balcescu era sal obtie asupra Ungurilor
§i asupra luT Kossuth o adev&ata victorie §i sal judece, chiar din 1848,
ca om mort pe acest fost dictator, care cu o voce tremurinda, deu-
nazi, pe pragul mortil care l'a rlpit sunt ate-va zile, i i maT aduna
Inca puterile spre a mar arunca un strigat de ura in contra-ne.
') Amintirl din Prabegie, p. 85.

2) p. 86.
3) Acest Radu II Golescu, fiul lu! Stroe Leurdeanu, condamnat ca mare vis-
tier fiind-cli furase statul, gi apoY pentru omorul (sub Grigore Ghica al II-lea) at luY Cons-
tantin Cantacozino,avea de mama. pe fats luT Ivagcu II Golescu ; el lug numele mumeT sale
gi facu pace cu Cantacozinegta, cerand de la Austria tronul pentru Gheorghe Cantacozino.
Dar Austria ne lua la tmtatul de la PasarovicY Oltenia, pe care o ptistrtt pia la cel din
Belgmd. Tot ast-fel maT tarziU ne Alai Bucovina. Din citsdtoria fete! luT Radu II Golescu
cu un StirbeT, se nttsca banal Radu at III-lea Golescu, straimogul Golegtilor actual!.
0,3:O.Rev.,. 1st., Arch. ,ci Ell. Vol. VII. 20
www.dacoromanica.ro
306 FLORESCU
Scrisorile schimbate intre Bglcescu pi Ion Ghica, aratg, cum se

va vedea la vale, a Ion Ghica avu cel dintaiii ideea, dupg caderea
mipcgrei din BucurestT, ca Balcescu sg, treacg in Ungaria, pi ..sg organi-
zeze o legiune cu care sa lucreze la impgcarea luT Iancu pi a luT Kossuth,
a Romani lor pi a Ungurilor.
In Decembrie chiar 1848, Nicolae Balcescu 'pl-a inceput opera care
il va ocupa zadarnic tot anul urmgtor, pi va fi cat p'aci sa -1 coste zilele.
El scrie din Belgrad lul Ion Ghica 1) c vede cu durere cl Romanii,
earl' au stins pe Lingua din Odle lor, stail sub poruncile luT general-
Comando, pi a el i-a povgtuit csg convoace o adunare nationalg care
sa inceapg a organiza Transilvania ca o targ romaneascg, pi a o declara
astfela. Povata a fost urmata, dar generalul ci-a silk sa facg cloud adu-
ngrr, una de romani uniji, pi alta de neunillz,in contra spirituluT adungrei
precedente de la Blaj. Balcescu a povatuit pe BangtenT csä trimeatg depu-
tati la acele adungrf, pi impreung sg cearg ca romanimea toatg catg se
afil in imperiul austriac, sg formeze un corp nedespgrtit, avand aceeapT
organizatie pi aceeapT administratiev.
Pentru a intelege bine valoarea acesteT ideT a la Bglcescu, cats
sg reamintim cititorilor starea legalg a diferitelor provincil transcarpatine.
Austria se compune din douL state, unite impreung prin recunoap-
terea aceleeapT persoane ca imOrat al AustrieT pi rege al UngarieT. In-
tre aceste cloud state se impart Romamil, de vreme ce Bucovina face
parte din imperiul AustrieT, nu din regatul Ungariel. Cele-l'alte provin-
ciT afarg de Transilvania, au fgcut pi fac istoricepte parte din regatul Un-
garia, iar Transilvania i-a fost alipitg in 1867.
Bglcescu era mai inaintat decT in ideT de cat autoriT memoran-
dului din 1881, earl se margineati a cere autonomia TransilvanieT, jert-
find interesele fratilor for din Bucovina, Banat pi de pe Tissa.
Patriotismul lul Nicolae Bglcescu era sa meargg mult maT departe,
pi sg, inteleagg chiar cuvintele rostite de Oranii transilvanenT la Blaj,
cvrem se ne unim cu Ora,.
Inteadev& el scrie: cCrez a acum soarta romanimeT va fi mult
imbungtgtitg, pi a Transilvania pi Banatul, desmgdulate de Ungaria,
s'ail apropiat mult de unirea cu no!).
BgIcescu, cum am zis maT sus, a avut mai pre sus de toate, in
inima sa ura Rupilor. D'aceea simte mare durere constatand 2) ruso-filis-
mul Slavilor din Austria: g Pang pi Romanii din Banat pi Transilvania if
doresc (pe RupT) pi-T apteaptg sg vie ca pe n4te mantuitorb.
In Balcescu, maT pre sus de toate, traia o idee, nationalitatea. Scri-
soarea de la 21 Ianuarie contine, in aceastg privintg, un mare invet
ment. 0 dedicgm aceluT care a zis cd nu se °cupid de Transilvania,
pallet and nu se vor fi recucerit ( ?) aci libertdple plerdute (V).
Iatg intr'adev6r ce zice Balcescu :
(Pentru mine chestia nationaliateT o puT maT presus de libertate.
Pang cand un popor nu va exista ca natie, n'are ce face cu libertatea. Li-
bertatea se poate lesne redobandi, cand se va perde, iar nationalitatea,
1) Op. cit. p. 238.

') Scrisoarea din 4 Ianuarie 49.
www.dacoromanica.ro
IDEALUL LIIi BALCESCI1 307
nu. De aceia eu cred a in positia de acum a Ord noastre trebue sa

tintim mat mult a pgstra nationalitatea noastrg atat de amenintatg si sa
cerem atata libertate, pe cat ne este neaparatg pentru desvoltarea na-
tionalitateT noastres.
Balcescu pgrIsqte Belgradul, si, nu fgrA primejdie trece in Banat.
El vede pe Bern, IT propune formarea uneT legiuni romane,tT. Bern
?I trimite la guvernul din Debreczin. In acest ora4 Bglcescu are o con-
vorbire cu Kossuth si e incantat de dansul. El va fi mult Limp in§elat
de Unguri : democrat sinter, el crede in sinceritatea democratismului al-
tora, si gase§te adesea pentru unit si altiT frase care azT, dupg patru
zecT de ant de la moartea luT, ne face oare-§T cum sa suradem. Cere
cur -va ertarea a i-a pus pe plicul uneT scrisorT : Au Prince. Tot ast-
fel este entusiasmat de Kossuth, la prima intalnire. Va fi in curand
desamggit. Unguril it vor tot amena, si momentul impgarel dorite de
marele roman, se va pierde, fara folos pentru Romani, dar nice pentru
UngurT. Ministrul din afarg cere luT Balcescu ca emigratia sa slujeascg
care Romani de garant al drepturilor ce, li se va da, dar aceste drep-
turi nu se dal Incepe pgcglirea si guvernul ungur afectg de a se argta
bine-voitor pentru Romanii din Transilvania. (Le acorda, scrie Balcescu,
multe lucrur! §i drepturT, dar cere ca limba diplomaticg a TransilvanieT
sa fie cea ungureascg, lgsand ca in ale districtelor, §i in ale religieT, fie-
care sa aiba limba sa. Guvernul vrea sa mentie integritatea regatuluT,.
Am vezut cg Balcescu vroia constituirea tutulor Romanilor supug
at UngarieT intr'un trup de nationalitate, si ca el s'a gandit cg aceasta
mgsurg va fi preludiul unirii for cu not. Dar conducatoriT Transilvanier
nu rail inteles. Studiand proiectul de lege propus de dan§iT, vedem ca
mark politicianT aT Transilvanier dedeserg cu totul uitgreT striggtul po-
poruluT: cVrem Si ne unim cu tam 1,
ET sperati, ca §i Balcescu, ca interesul va imblanzi firea nemiloasg
a fiilor luT Arpad. ET ail meritat sa fie infruntatT de insulT prqedintele
guvernuluT unguresc, care zise luT Bglcescu : gEti a, fi inteles sa se scoale
Romani( pentru independenfa torsi unirea cu lam romaneascd, dar asta
nu se aratg a fi scopul lor. Asta ar fi incg o idee pe care o inteleg,
deli nu o pot acorda, ne fiindu-mT ertat a demembra statul.,
CeT dintre Unger care erail spirite cu minte vedeati abisul in
care era sa se prIvaleascl Ungaria, dar capii unguri erati nu democrat!,
adica voind ca Balcescu binele poporului, ci demagog! care se ingrijeati
de o zadarnicg popularitate, si ei nu vroiall de cat sa in§ele pe Balcescu,
nu sa facg concesii Romanilor. Acestea rezultg din ce scrie dansul: (Aid!
ideea cg Ungaria nu poate trgi de cat prin confederatia Romanilor din
Transilvania, §i a Slavilor este foarte mult respanditg. Dar guvernul
nu vrea incg aceasta., 2)
Acest refuz de recunoa§tere a dreptului, nu oprete pe guvernul
unguresc sa vrea confedera ;iunea cu Moldova, Cara Romaneascg si Ser-
bia. Ungaria nu era incg liberg §i se gandea la cuceriri, sacs ce alta
1) Anexa No. I.
') Scrisoarea de la 3 Iunie 1849.
www.dacoromanica.ro
308 FLORESCIT
insemna pentru aceste principate nearmate confederatiunea cu Ungaria,

de nu suprematia acestei-a asupra lor.
Tot la ce se indupleca ministrii ungurT, Kossuth, Bathyani, Se-
mere, este sa fda concesiT. 0 spun cel putin, si lucrul se petrece in
vorbe, nu se Paptuqte. Balcescu facuse la 3o Maiu, cererea oficiala pen-
tru formarea legiuneT. Bathyani, ministrul afacerilor externe al UngarieT,
da intalnire luT Balcescu la Pesta, unde se transporta guvernul.
UnguriT cautail inteadever sa slabeasa pe adversariT for prin pro-
misiunT §i amanarT. Chiar de la i8 Maiu, Czartoriski tinuse la Paris
conferinta cu UnguriT care fagaduisera sä respecte nationalitatile. In maT
putin de o lung erail sa se desminta, prin circularea ce Bathyani trimise
la to Iunie la agentiT saT diplomatic!. 1) Din ea se vede ca UnguriT nu
vroiau sä ingadue limbile nationalitatilor nicT chiar in tribunale. MariT
democratT din aristocratia ungureasca meditaii deci de atunci sa aduca
starea de fapt, in care zace azT Transilvania ; zicem starea de fapt,
cad e nesocotita prea des legea care da drept RomanuluT sa se apere in
limba sa.
Inainte de a 00 mar departe in studiul nostru, avem, pentru
onoarea luT Balcescu, o problems de deslegat. Cum se poate ca un
infocat nationalist ca dansul, ca istoricul luT Mihaiu Viteazul, ca inima
care a plans starea actuala, a visat starea viitoare a RomanimeT in
acea Cantare a Romania, prin care a fundat proza ritrnica la noT, ca
omul energic care se lupta cu moartea ca sa mar adaoge o pagina
la opera sa istoricA, ca patriotul care pentru tail a suferit exilul, mize-
ria moartea,sa fi cazut in asemenea grepla, in cat sa vree unirea
Romanilor cu Ungaria ?
E lucru curios, dar cu toate aste adeverat, ca aceasta gre§ala de-
curge din credinta tramica, ale carer motive nt le va da maT departe,
ce avea el in stralucitul viitor al Romanilor.
In scrisorile relative la aceste negocieri cu UnguriT, din 3, 6 0 8
Iunie, el ne arata ca nu prea Linea la cererile Romanilor, (cad, zice el,
cu democratia, maioritatea dieteT Ungariel vor fi Romani! §i Slavil, ane-
vointele reciproce vor sill pe UV a primi sa traiasca in confederatie. Ce
este de facut acum, este a Impaciui ori cum pe Romani cu UngurT, spre
a-i opune catre Muscalr.,
Nu putem ascunde ca aceasta idee a luT Balcescu infatia ceva
foarte primejdios pentru Roman!. A primi o pace on' cum fara garantia
drepturilor fire0r ale uneT natiunT, fara organisarea Romanilor in trup
de natiune, era, din par tea acestora a abdica, §i natiunile care abdica
sunt osandite sa para. De aka parte, prea era sigur Balcescu ca demo-
cratia va fiinta in regatul ungur. Putea aristocratia sa abdice in folosul
poporului ungur, dar nicT o data in fata nationalitatilor, §i putea dansa
toarte bine sa &easel mijloace de a opri ca maioritatea dieteT sa fie
ne maghiara. Puteaii, de pilda, sa faca de atuncT, ce au facut dupa
pactul, de la 1867, sa croiasca o lege electorala specials pentru Tran-
silvania.
Dar luT Balcescu, precum era §i firesc, if pasa maT mult de Cara
1) Anexa Nr. 2.
www.dacoromanica.ro
IDEALIIL Lill BALCESCIT 309
Romaneasca decat de Transilvania. El, am zis'o, vroia sg arunce pe Iancu

in Principate. (Dacg guvernul mg va asculta, atuncT ed si cu deputatiT
vom merge la Iancu, si vom cguta a-1 convinge. Mi-e teams c'o fi tarzid.s
In privinta legiuneT, UnguriT nu zicead ca n'o primesc, ci pretextail
ca n'aveail pustT. Bglcescu se multumi atuncT de a cere macar cloud sute
de pustI, care furs fagaduite, dar nu si predate. Incerca in zadar sa
cumpere pusti prin Ion Ghica.
Blllcescu nu slabi guvernul d'un pas ; spre a nu I da ragaz, it urrng la
Pesta, unde constata ca UnguriT avead mare defien /it (sic) de Romani.
Aceasta constatare IT inspira reflexiunT foarte nemerite privitoare la
viitorul Ungariei: el prevede ca, chiar libera, ea va fi sfasiata de natio,
nalitatT, «pang vor ajunge la o adev6rata confederatie, cu toate ca si
aceasta e de indoit de va fi cu putinta, privind la doriniele de unitate
national& ce Romeinir ,ri Slavic' viseaza a face cu fraiii for din Turcia,
,si care sunt foarte respandite.,
Inchingm aceste cuvinte ale luT Bglcescu acelora care calomniaza
pe fra ;iT nostril transcarpatinT, pretinzand ca eT nu vroiad sa auda de uni-
rea cu noT : multimea poporulur nu poate fi invinuitg de greselele poli-
ticianilor ce nu vor sa asculte glasul luT Dumnezeti.
Bglcescu nicT un minut nu inceteazll de a cguta sä faca pe UngurT
sa-st inteleaga interesul. El le vorbea ast-fel : cVoT zicetT : Transilvania
si Banatul sunt Cara noastra, cacT am cucerit o alts. data ; eT (RomaniT)
zic : Sunt ale noastre si suntem stapaniT el' vechi, si acum nu maT vrem
a fi cuceritT.,.. Vail propus astg yard unire frgteasca si conditii modeste
....si iatT nesocotit. Vol' atT zis a dreptul de nationalitate cu sabie se
ia, all fost dar nevoi ;T a face aceasta si fiind slabT si nearmatT, all luat
ajutor si pustI de unde all putut gasi, de aci a venit fireste alianta cu
Austria. I-atT provocat si despretuit, fiind ca ii stiatT slabT, si eT au cAu-
tat sA fie puternicT.,
De aka parte Bglcescu propoveduia Romanilor sA r&nae Fang 'Mi-
guel' chiar intro positie putin maT de jos, ca viitorul va fi al lor.s Bat-
cescu crede necesar sA fie mentinutT UnguriT, fiind-ca eT combat in con-
tra RusieT.
La 8 Iunie, vedem aparand in mintea luT Balcescu ideea de a trece
in Transilvania, a spre a supraveghea formarea legiuneT., La 13 (25
Iunie) el comunicA lul Ghica nota luT Bathyani despre concesiile ce vor
face nationalitatilor. 1) Balcescu, cu drept cuvent, e foarte nemultumit
de aceasta nota, (cad fara indoiala cg cu aceasta nu se vor implca
Romanil, cad inteansa nu se dl de cat aceea ce all avut tot-d'auna
RomaniT, adica limba in biserica si in scoalele lor; aceia ce li se da ma/
mult, este limba for in comune. DecT nu se vorbeste nimic :
t. De scoalele superioare (aceea ce all avut Oita acum).
2. De organizarea nationals a comitatelor, unde majoritatea sunt
Romani.
3. De garda nationala romaneasca.
4. De despdrtirea Romanilor in treburile religieT de SarbT si de Mi-
tropolia de Strigoniu.
1) Anexa Nr. 3.
www.dacoromanica.ro
310 FLORESC17
5. De limba rennineasa in jury.

6. De nationalitate nu pomeneste nicr un cuvant.,
Trebue sa recunoastem a UnguriT au fost tot-d'auna sincer1; chiar
cand cautg sa insele prin vorbe, nu dail vr'o hartie care sa le poatg fi
opusg: a Pacut'o insg Kossuth intr'o zi, si in acea zi Ungaria, pe care
el o represinta, a abdicat in lap Romiinilor.
Balcescu e desperat: «Cum sa fact pe Roman care are armele in
mans, si cgruia Austria prin constitutie i-a dat egalitate nationalg, ad-
ministratie si dietg provincialg si legiuitoare, cum sa -1 fad cu aceste
concesiT a se multumi, a depune armele si a Linea cu Ungaria?). El mar
luptg Inca, dar numai ca sa nu alba mustrare de cuget. El admitea a
se pgstra integritatea regatulul, dar si sa se dee Romanilor oare care
garantiT nationale. «Ungaria, propovgduea el Maghiarilor, are done caT,
sail sa fie aristocraticl-monarchica si in leggturg cu Austria, sail demo-
craticg si units la olaltg cu Romani!).
Maghiarii it lgsail sa zicg, sill vedeali de tinta lor, asuprirea na-
tionaliatilor. La acea epoca a anulul lucrurile mergeau 'Inca bine pen-
tru Unguri. Bern cuprinsese Cara Muresului. El dete o proclamatie ca
sa se respecte amnistia promisg de dansul, proclamatie «in care infruntg
pe UngurT si de care acestia sail supgrat foarte.)
Bglcescu are dar o probg mar mutt de ind5rjirea Ungurilor in con-
trg-ne. Cu libertatea ce fiinteazg intre prietenT, in scrisorT nedestinate
publicitatiT, el scrie lui Ion Ghica (p. 323) 4 Ungurir sunt porci de
thine.)
A remis lui Bathyani un proiect de conventie 1), dar pe zi ce merge,
e silit sa despre de eel ce conduc Ungaria.
«Inchipueste-t1 ca Bathyani s'a inselat a-mi spune asta -zT cg do-
rinta si scopul for este sa amalgamiseze pe Romanii din Transilvania si
Banat. Its n'ont ni rien oublii, ni rien appris.... Ungurii zic ca vor sa
facg pe Romani UngurT, dupg cum Francezil all frantuzit pe AlsacienT.,
Chiar in formarea legiunel nu maT crede. «Mi-e teams cg din toate n'or
esi nimic.,
Bglcescu e redus sa spere in cutare si cutare. El n'a primit sa
intre in intrigele dintre Unguri, dar cats sprijinul Slavilor, al lui Dem-
binski si al lui Bern. Dembinski i-a tIggduit ca nu primi comandg, de
cat numaT de vor da nationalitatea Romanilor si Slavilor., Negocierile se
urmail, dar Bathyani nu primeste sa fie romans comanda guarder na-
tionale, nicr carmuitorii sg fie Romani in comitaturile romane. Pentru
legiune e deja tarzia, cacT MuscaliT amenintg Pesta. Balcescu, de tot
desgustat, esclamg: ecred a sunt pro,sti ,si ciocot PA §i cg de n'ar fi
contra Muscalilor, n'ar merita sa -T priveascg cine-va., Dar are constiinta
impgcatg si scrie de hartiile sale : cEle vor sluji sa arate intr'o zi a in
aceste momente critice pentru libertatea lumiT, not n'am stat in nelu-
crare, si a vina nu este a noastrg nicr a Romanilor,.
La 3o Iunie, vedem pe Bathiany refusand cererea lui Bglcescu de
a da lui Bem depline puterT, ca sa trateze cu Iancu ; Bern e prea liberal,
si UnguriT nu pot face concesiile cerute de Balcescu. De altmintrelT, de e
1) Anexa Nr. 4.
www.dacoromanica.ro
IDEALTYL LIU BALI:MS(117 311
perdut Ungaria, nu RomaniT IT vor mantui, zic UnguriT. Da, Ungaria,

cats s'o recunoaptem, a fost in yea constants in principiul sail: Perisse it
monde plutdt qu'un Principe.
Dar Balcescu tot maT rariane, cad Bern scrie din Transilvania gu-
vernuluT unguresc ccg trebue cat maT curand a face pace cu Romanit 1
Bglcescu se gandepte sa facg pe Bern domn sari rege al Romanilor. «Le-
hiT sunt cu totul pentru RomanT pi au cerut de la Bern ca eT sg nu se
bath contra Romanilor., 1) 0 data chiar LehiT refusarg de a ataca pe
Romani.
Bglcescu s'a gandit chiar sa facg o revolutiune in Pesta. Nu mai
are entusiasm pentru Kossuth. «El mi-a dovedit pi maT mult ca nicT o
data un demagog nu poate fi un om de stat. El a perdut Ungaria.)
«UnguriT sunt foarte de nimic. AU pentru RomanT o urg nespusg., D'a-
ceea Bglcescu trimite luT Iancu respuns sa nulT dee coatele cu RupiT, ci
sa se inteleagg cu Bem pi sa faca impreung o mipcare Romang. Iar de
viitorul maT depgrtat al UngarieT, Balcescu exprimg din noii ideT foarte
juste cand zice : «Pentru UngurT chiar, n'ati fgrg numaT un mijloc a -VT
pgstra nationalitatea for pi aceasta e federatia, iar nu suprematia ; alt-
mintrelea vor avea soarta ce ameninit Y pe Tura.) El constatg cg nume-
rul Ungurilor descrepte, pe arid crepte al celor de alte neamurT. (Crede
ca am alergat maT grin toatg Ungaria pi n'am vezut UngurT compactr,
afarg de vre-o cate-va sate imprejurul DebrezinuluT pi pe langg Tisa ;
in toate cele-l-alte locurT sunt inecati in noianul altor neamurT.... Eil nu
cred sa fie nicT 4 milioane de UngurT adeveratT, pi aceptia nu compacti
la un loc, ci r.spanditT in mijlocul uneT populatii de patru oni maT mare
pi °still lor., El prevestea Ungurilor ca vor «pica tocmaT in groapa ce
vroiali a sgpa nationalitatilor.) El le argta ca singurul mijloc de a scapa
de Panslavism era sa dee mana la 9 milioane de RomanT. «Sail o Ungarie
Austriacg sail o Ungarie Romang, altmintrelea nu se poate., Vorbind
apoT de viitorul Romanilor, se intreabg unde sunt BulgariT, cad din Bal-
canT in Dungre n'ati intalnit de cat sate romanepti. 2) C Romanismul nu
se va putea desvolta pi scapa de atatT vrajmapT ce-l'apasg, pang cand
ambele principate nu vor fi libere pi nu vor organisa puterea for armata,
ast-fel cum o visam acum vre-o 5 anT, pi cu care sa -pl tragg cu sabia
hotarele sale nationale.)
La 8 Iulie s. n. Bglcescu pleacg din Pesta cu guvernul unguresc,
care, acum, fiind la man, face curte Tut Balcescu pi-T primesce conditiile,
atat pentru RomanT, cat pi pentru legiune.
La 14 Iulie, Balcescu exlamg :
eGhica, iubite Ghica, ingenuche pi multumepte luT Dumnezeii.
Patria noastra se va mantui. Viii de la Kossuth. Aceea ce d'abia in-
drgsneam a visa, se va implini.) Kossuth a primit conditiunile. Bern pi
Iancu, zice el luT Balcescu, cats sa intre in principate. Bglcescu e invin-
gator. Ggsepte deci pe Kossuth «in adever un om mare. Acum crez ca
cauza libertateT va isbuti. N'am fost nicT o data apa fericit ca in acest
1) Ion Ghica Incheiase un tratat cu agentir luT Czartoryski pentru intrarea unor o-
fiterT polonY to legiunea ronathili.
2) Intro zi a visat Mt tritiasclt to Macedonia.
www.dacoromanica.ro
312 FLORESCU
minut..., Am suferit mult, am trecut prin multe momente crude, dar

acum toate mi s'au resplgtit cu prisos. ...4r trimit bine-cuventarea mea
pentru ideea ce aT avut d'a mg trimite aci. Nu credeam a si visurile
se pot implini.s
Kossuth face ce vrea Balcescu, si destitue pe guvernatorul Tran-
silvaniel, cAcT s'a purtat roil cu Romani'. E de observat a fiinteazg
deosebirl marl intre proectul trimis la 22 iUnie 1) de Balcescu lul loan
Ghica, si tratatul pe care i-1 trimite la i 5 Iulie; UnguriT ail avut grijg sa
steargg din inceputul acestul tratat redactat de Balcescu si privitor la
formarea legiuneT 2), vorbele de stat federativ, precum si din conclusie:
garantia nattonalitatiT Romanilor din Ungaria
E cg pang in caplt UnguriT nu vroiail sg renunte la pretentiilp lor.
E cg vroiail sg le impue cu oil -ce pret, si cg preferail sg piarg fail a
admite egalitatea celor-l'alte neamurl, de cat sg se scape prin ele.
Bine i-a cunoscut energicul tribun pe care Unguril l'ati spanzurat,
Buteanu, care, ?rite° scrisoare cgtre capil unguri, le zicea: c VoT si in
timpul acesta al libertgtii inca tinetT in sus fornIfi, sistemel sclavismului
vechiti etc., adicg vol numal la slug' pofti;T a fi carmuitorT, iar nu la
cetatenT liberl. Asa este cg libertatea voastrg e linguseturg, amggiturg
si vorbg seacg 1,
Cu toate aceste, lucrurile pgreati cg surad planurilor lul Balcescu.
Bern patrunsese in Moldova, si.adresase Moldovenilor proclamatiuni spre
a-i chema la arme. 3) Ion Ghica ne-a pgstrat chiar un cantec despre Bern.
0 lung a trecut. Lucrurile merg rail pentru Ungaria. Balcescu n'a
plecat incl. De ce aceastg intarziere? Scrisorile nu ne spun alta de cat cg treT
saptamanl el aleargg dupg Bem. Cand plecg, era cu Racovitg si cu Cos-
tache Florescu, unchiul meA, acelasT care in zioa atentatuluT lul Solomon
dete de stire multimii, sgrind dintr'o fereastrg a PalatuluT pe trupurile
oamenilor care se culcaserg la pgmant spre a-1 primi. AmandoT nu vrura
sa lase pe Balcescu singur. La Portile de Fer, Balcescu in zadar cguta
sA dee bgrbgtie unuT general ungur, comtele Lazar. La Hateg, ggseste
ca orasul se predg Rusilor, se retrage prin Grgdistea spre Deva. La Lin-
jina, afla ca armata la Bem nu maT exists.. Toate visurile lul sunt spul-
berate. Nu-t1 pot descrie ce am suferit atuncl; vgzand toate iluziile mete
perdute pentru tot d'auna.) Spre a-sT scapa via ;a, neputand patrunde in
tarn, Balcescu si arnica saT trebue sa treacg printre RusT, si sg ajungg
pang la Iancu. Pring de Cazaci, IT ademenesc sg le dee drumul si ajung
pang la Iancu, care fu silit pentru a -I scapa, sa min si Rusilor si Nem-
tilor. Balcescu se hotgra sa se intoarca la Semlin si la Belgrad, si pentru
aceasta se imbrAcg ca donitar. Plecg impreung cu Racovitg, Nenisor si
Dina, eroul bAtalieT de la BucurestT cu Turcil. Dincg fu arestat de Un-
gurl. Dupg zece zile de drum, in care suferintele tamaduira pe Balcescu
de frigurile ce-1 chinuiati, si care calgtorie nu fu farg glume, ca la Pan -
clova, unde petrecu certandu-se cu babele un ceas pentru un creitar, a-
junse la Semlin, unde fu silit sa se despartg de Racovitg si Nenisor.
1) Anexa Nr. 5.
2) Anexa Nr. 6.
8) Anexele Nr. 7 $i 8.
www.dacoromanica.ro
IDEALIIL LUI BXLCESCU 313
Aci isbuti sa iwle pe General-Comando, precum itwla apoT pe ts4T in

Pesta §i Viena, de unde trecu la Paris.
Balcescu, care in patriotismul sail se gandea cbiar la RomaniT din
Macedonia, nu parasi nicT o data gandul de a uni pe UngurT cu Ro-
maniT §i SlaviT
Dar momentul in care aceasta unire putea fi folositoare trecuse, i
trecuse prin grepla Ungurilor i in special a luT Kossuth. De aceea
la 6 Maiii 185o el cla aceasta judecare despre dictatorul UngarieT :
4InIT pare rail c to (Ion Ghica) i Golescu v'atT pus sa turburatT
pe morp zacand in cimitirul lor. Kossuth e mort i nu ne maT poate
sluji; lasati-I in pace. Am facut cu dansul tot ce era cu putinta. L'am
silit all desming viala fi principiul, acordand acele concesiT necom-
plecte Romanilor. Era o sinucidere. Nu poate merge maT departe. Kos-
suth e representantul UngarieT trecutuluT.... Acliunea luT Kossuth a-
supra destinurilor UngarieT e sfarOta pentru tot-d'auna.a
B. Florescu.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
N r. i.
PROECT DE LEGE
Art. I. Despre drepturlle natiuneI Romano, eivile gi judieiale.
§ 1. Incetand Intrebuintarea cuvantulta Olah, in locul lut se Intrebuinteaza cuvantul
Roman.
§ 2. Nationalitatea Romanilor se recunoagte, gt pentru de apururea se asigureazl.
§ 3. RomaniY se pot folosi cu limbs tor, libert In biserid gi scoff gi In exercitiunea
drepturilor civile.
§ 4. Statul e dator a ridica pentru Romani, dupti proportia poporuluY, scoff mat
mart gi elementare, In care limba maghiarli va fi gi ea Invittata, Ina toate stiintele se vor
propune In limbs romans.
§ 5. La Universitatile Maghiare se va ridica cite o catedri de limbs romana.
§ 6. In comunitatile (sic) cele rominestY, comanda guardeY nationale stabile va fi rominegte.
§ 7. In aceste comitaturl, scaune gi cetatt, unde Romani( fac multimea, limba con
sultarlf va fi romanli. Protocolul se va tncheia In limba Romans gi Maghiarli. Corespon-
dentele oficiale la Dietit, cu ocarmuirea si cu juridicttile (afara de acelea unde RominiT
formeaa majoritatea) se vRr face in limba Maghisra.
§ 8. In privinta dreptulut petitiuneY, fie-care Roman e liber a-ff astern cauza sa
tnaintea ocarmuird In limba Roraima.
§ 9. Ocarmuirea e Indatorata ca legile threY gi toate ordinele ce s'ating de toff sad se
apliceze a le tipari si In limbs rominit.
§ to. In comitaturile acelea unde RominiT fac multimea, trebue a se splice oar-
muitort supremY din natiunea romans.
§ 11. In dregittoriile Statulut, precum si la scaunele de sus gi de jos, In ramurile de
slujbe mart gi mid, clopa proportie, trebue a se aplice gi Romint
§ 12. In comunitatile (sic) rominestY, unde se vor Intocmi Jurrf, limbs judeatoare
va fi Romand, iar judecata pentru Impaciuirea ambelor pant se va alcatui In limbs partilor.
Art. II. Despre treburile tdseriee§tI

§ 13. Romanit, trebile cele bisericegtY rezemate pe temeiul democratic liber, le
vor carmui in urmare :
§ 54. Stand sub un oarmuitur bisericesc, liber ales, vor fi scoff pentru d'apururea
de sub ierarchia sarbeasa.
§ 15. In tot anul A poati Linea Sinod partial gi general.
§ 16. La Ministerul Cultulut se va ridica pentru Roma.niT de legea ritsaritulut o ra-
mura. de slujbe deosebita, at areia membri sa fie toff Roman!.
§ 1 7. Romani( unlit vor fi nestarnatt de Mitropolia de la Strigon.
www.dacoromanica.ro
IDEALUL LUI BILCESCU 315
Nr. 2.
Extrait de la circulaire du Ministre des Affaires Etrang-eres, Comte
Casimir Batthyany de Pest, le ro Yuin 1849, a tous les agents diplo-
matiques et commandants militaires des frontieres. 1)
Art. it. 11 y a trois principes qui doivent servir de base avant tout it cette recon-
ciliation, et respectivement a toute chance, sur lesquelles nous ne cederons en rien et a
aucune condition, car ce strait autant que nous suicider nous-mimes. Ces principes sont
ceux qui suivent :
ea) L'unite de l'Etat.
t b) L'integrite du territoire de l'Etat comme elle existe depuis des siecles.
cc) La suprematie de l'element hongrois telle qu'il l'acquis depuis mille ans par les
armes a la main, par laquelle it s'est constitue en &at autonome, et qu'il s'est conserve en
etablissant l'usage de la langue hongroise comme langue diplomatique lorsqu'il partagea
tous ces droits civils avec les nations des langues differentes qui habitent la Hongrie. La
qualite diplomatique de is langue hongroise est definie par les lois dans les points suivrts:
co) Les consultations du corps legislatif ainsi que les lois et tous les documents
qui y ont report se font en langue hongroise.
cb) Dans l'administration interieure c'est cette meme langue dont on se sert, mais
on correspond avec 1' &ranger dans la langue respective.
cc) Devant tons les tribunaux inferieurs et superieurs.
cd) Dans les ecoles superieures le hongrois est la langue qu'on dolt employer.
et) Les matricules doivent etre &rites en hongrois.
cf) Pour la correspondence entre les municipalites de la Hongrie et celles des parties
integrantes, celles-ci sont obligees d'accepter les lettres hongroises comme celles-la les latines.
Art. s. Apart de ces trot principes, la nation hongroise partagera non seulement tous
les droits politiques sans distinction de langue ou de religion avec toutes les nations qui
habitent le pays, mais elle garantie aussi cette egalite (I) du droit des nationalites, qui bien
que promise dans d'autres etats ne fAt nullement effectuee aussi sincerement que chez nous (?),
et qui set-vent de pretexte pour exciter la revolte contre la Hongrie ne fat, en verite qu'un
moyen par lequel l'absolutisme cherche a se consolider.
'Art. 6. Cependant pour lever toute difficulte, le gouvemement Hongrois est pret
it accepter au nom de is nation toutes les conditions par lesquelles les nations des langues
differentes de la Hongrie croient mieux garantir leurs nationalites, pourvu que ces conditions
s'accordent avee les trois principes ci dessus enonces. II est done pret a confier l'adminis-
traticn des affaires eclesiastiques soul l'inspection supreme de l'Etat uniquement aux
fideles de cheque religion, et dans laquelle, aussi bien que dans toutes leurs affaires parti-
culieres, qui regardent leurs ecoles to eux, leurs families, leurs communes, leurs proces aux
tribunaux inferteurs et ceux qui se font de vive voix, ils se peuvent servir de leur propre langues.
Nr. 3.
Copie durd adresul Ministerulul.
(Messieurs,
aVous vous etes offert comme intermediaires esperant retablir is paix entre le gou-
vernement hongrois et les insurges Roumains de la Transylvanie. Vous m'avez propose
1) PKstrlim ortografia textuluY.
www.dacoromanica.ro
316 FLORESC1J
plusieurs articles formant le desir de vos compatriotes Transylvains. Je les ai communique

avec Monsieur le guverneur et M. M. les Ministres, et j'ai l'honneur de vous les renvoyer
avec tres peu de modifications en meme temps qu'une traduction en hongrois. Le gouverne-
meilt dezire vivement la paix et le bonheur de tous les habitants de la Hongrie. Si vous
pouvez exercer votre influence a ce que les Roumains mettent bas les armes, dans le temps
floe et qu'ils soumettent les dits articles au gouvernement en forme de demande ; je puis
vous garantir quails seront acceptes de la part du gouvernement. Vous aurez rendu par lk
un grand service au pays et a vos compatriotes.
c Agreez, Messieurs, l'assurance de ma consideration tres dinstinguee.
eSzegedin, le 14 Juillet 1849
cLe Ministre des afaires itrangeres.
(Comte Casimir Bathyani.
c A Messieurs Balcesco, agent de ('Emigration Roumaine et Cesar Bolliaca.
Projet de pacification.
cr. Les Valaques faisant une nationalite it part seront designes dorenavant dans les
actes publics sous leur nom de Romans.
(2. Le gouvernement Hongrois desirant le libre developpement de toutes les natio-
nalites faisant partie de la Hongrie, accorde aux Romans les garanties nationales suivantes.
c3. L'usage diplomatique de la langue Hongroise ne devant s'etendre que sur la
legislation, l'administration des affaires publiques et gouvernementales et en tant qu'elle est
indispensablement necessaire pour le maintien de runite de l'Etat de Hongrie. La langue
dont on se servira dans l'administration des communes sera par consequant celle de la ma-
jorite des habitants.
44. Dans les comitats ou autre juridiction exclusivement romane ou bien oil la ma-
jorite est de cette nation, on pourra se servir pour les discussions de la langue romane aussi
bien que de la langue magyare. Le protocole se fern de meme avec le texte dans ces deux langues.
Les correspondances avec la dike, le gouvernement et les juridictions se feront en
langue magyare, excepte toute fois la correspondance entre les juridictions oil on se sert de
deux langues. Dans ce cas, on pourra correspondre en langue romane.
63. Dans toutes les ecoles, celles qui existent déjà aussi bien que celles que l'Etat
fondera dans l'avenir pour les Romans, la langue de renseignement sera la langue romane.
.6. Dans les cas qu'on introduise le juri ou la procedure verbale dans les tribunaux
inferieurs, le principe destine dans l'article 4 s'etendra egalement it la procedure judiciare
pour les juridictions comprises dans ce meme article.
(7. Tout Roman sera libre de donner des petitions dans sa propre langue.
8. Les Romans du rithe grec auront les mimes droits, dont les confesseurs des autres
religions jouissent it regard de l'administration autonome de leur eglise et de leurs ecoles.
Ils seront par consequant independants de la hyerarchie serbe et pourront elire librement
leurs eveques, dont le chef portera le titre de patriarche.
c9. On etablim an Ministere de 1'Instruction publique une section particuliere pour
les affaires des croyants du rithe grec, composee en totalite par des Romans de ce rithe.
cm Les ecoles et les eglises de ce rithe participeront de tous les avantages qu'on
accordera it celles de toutes autres religions.
cu. Comme jusqu'k present, ils pourront ausst a l'avenir administrer eux-meme les
fondations de leurs eglises et de leurs ecoles.
z2. On etablim is l'Universite de Buda-Pesth une faculte theologique it part pour eux.
613. Les Romans, apres une notification prelimtnaire et une ordonance du gouver-
www.dacoromanica.ro
IDEALUL LIII BILGESCU 317
nement, pourront s'assembler annuellement en synodes particuliers et generaux pour leurs

affaires de religion et d'ecole sous la surveillance d'un commissaire du gouvernement.
54 Dans les communautes oil la langue roman prevaut, le commandement de la
garde nationale se fera en roman.
15. Its seront admis s regal des autres citoyens s tous les emplois de l'Etat, et le
passé ne pours jamais former un obstacle it cet egard pour personne.
416. Les Romans insures contre la Hongrie deposeront clans deux semaines apres
la communication de la signature de ce trade, les armes it la plus proche autorite civile
ou militaire.
17. U sera accorde par le gouvernement Hongrois une amnistie complete et generale
pour tous les Romans compromis dans les deniers evenements, qui remplissent la condition
stipulee dans Particle precedent.
18. Les Romans insurgeq, apres avoir depose les armes, preteront le serment it rin-
dependance de la Hongrie. Quiconque ne pretem pas ce serment deux semaines apres la
conclusion du trate de pacification, ou qui ne deposera pas les armes jusqu'au terme mentione
dans Particle 16, sera exclu de l'amnistie.
all serait de plus necessaire d'ajouter en ce qui concerne les paysans que :
1. Les corves et autres prestations Modeles sont abolies dans les sens de la loi
completement tent pour les paysans civialista que pour les Hurubasi;
2. Les villages braes avec leur territoire qui a appartenu aux paysans seront rendu
it ceux-ci pour qu'ils puissent s'etablir chacua dans sa maison;
3. Les contrats forces qu'on pretend que les seigneurs out extorque des paysans depuis
que la Transylvanie a ete reconquise, si le fait sem prouve, seront declares nuls et non-avenus .
Nr. 4.
cr. L'usage diplomatique de la langue Hongroise ne s'etendm que sur r administration
des affaires publiques et gouvernementales et en tant qu'elle est indispensablement necessaire
pour le maintien de r unite de retat de Hongrie.
ca. Le gouvernement reconnalt le prinicipe que dans retat de Hongrie, la langue
dans l'administration des communes sera celle de la majorite des habitants, excepte oil la
commune meme it regard de la langue peut etre divisee en deux communes separees.
3. La langue d'instruction clans les ecoles elementaires sem celle qui sera determinee
par l'administration de la commune.
. a4. On se servira partout de la langue maternelle dans reglise et pour l'instruction
religieuse ; les matricides seront aussi rechgees clans la meme langue.
5. Les croyants du rithe oriental auront les memes droits dont les confesseur des
autres religions jouisssent s regard de radministration autonome de leurs eglises et it regard
de radministmtion de lours ecoles.
(6. Le gouvernement consent it ce gulls donnent le titre de patriarche it leurs archi-
pretre (pontife) dont le pouvoir ecclesiastique ne pourrait jamais s'etendre au dell des fron-
tieres de l'Etat de Hongrie.
7. On etablira au Ministere de l'Instruction publique une section particuliere pour
les affaires des croyants du rithe oriental.
48. Les ecoles et les eglises du rite oriental participeront de tous les avantages qu'on
accordera it celles de toute autre religion.
9. Comme jusqu's present, ils pourront aussi s l'avenir administrer eux-memes les
fondations de leurs times et de leurs (Toles.
cio. S'ils le desirent, on etablira it l'Universite de Bude-Pesth une faculte theologique
it part pour eux.
www.dacoromanica.ro
318 FLORESOU
Ir. Its seront admis it regal des autres citoyens it tons les emploits de l'Etat et le
passé ne pourra jamais former un obstacle a cet egard pour ceux qui seront compris dans
l'amnistie generale.
c I a. On convoquera un synode general pour les croyants du rite oriental aussitOt que
les circonstances de l'Etat le permettront.
Outre ces concessions le gouvernement Hongrois publie une amnistie generale pour
toutes les communes, qui seduites par les intrigues de la dynastie autrichienne, se sont levees
les armes it la main contre le gouvernement legal de la Hongrie, aussitilt qu'ils declarent de
vouloir rester fideles h. la patrie commune, qu'ils rendent leurs armes t rautorite militaire
on civile designee it cela, et qu'ils deposent le serment sur rindependance de l'Etat Hongrois.
Nr. 5.
cL'opinion du gouvernement hongrois comme aussi celle des patriotes qui ont dirige
et qui dirigent encore le mouvement national et liberal Roumain est, que les deux nations
Hongroise et Roumaine, par leur voisinage, par leur position topographique, par la similitude
de leurs interets industriels et politiques, et surtout par le peril, dont toutes les deux natio-
nalites sont menacees du dote du panslavisme, qui tend a. s'elever sur leur ruin; sont des-
tinies it ne former dans l'avcnir qu'un seul et meme &at federatif. II est done de leur devoir
et de leur droit de s'entr'aider reciproquement et de combattre aujourd'hui sous le meme
drapeau contre le panslavisme pour la defense de la liberte, comme autrefois 61es com-
battaient de meme contre rislamisme pour la defense de la Chretiente. Ces considerations
ont amene les patriotes Roumains de la Moldo-Valachie a proposer au gouvernement hongrois
de leur permettre de former une legion de volontaires Roumains pour s'associer >E cette lutte
sainte que la Hongrie soutient avec tant de courage et de gloire contre l'Autriche et la
Russie, qui sont les ennemis de la liberte des peuples ; et le gouvernement hongrois a accepts
avec plaisir cette proposition et la confirme par le present acte, sous les conditions ci-dessus
mentionnees, dont it garantit l'execution. (Urmeazit 19 articole tratand de oamenY, lefile, ar-
mares, ImbrIcitmintea etc.)
Apol concluzia
(La legion jure fidelite is la Romanie (Moldo-Valachie) et h la Hongrie, s'oblige de
combattre pour la Ebert; mais jamais contre la Hongrie. En cas de reels dangers pour sa
patrie, la legion, avec la permission du gouvernement hongrois (lequel ne la lui refusera
pas) se rendra au secours de sa patrie avec armes, munitions, artillerie et cavalerie et le
gouvernement Hongrois promet de soutenir la Roumanie autant que rinteret reciproque
l'exigera it.
'Les Roumains peuvent else sars que la noble et magnanime nation Hongroise ne
combattra que pour la cause de la liberte et jamais pour opprimer quelque nationalite que
ce sort, le but du gouvernement Hongrois &ant que toutes les nationalites de la Hongrie,
aieint dans l'avenir un libre et egal developpement. Par consequent it garantit la nationalite
des Roumains habitant la Hongrie. Ce pour quoi la legion Roumaine combattra les ennemis
de la Hongrie, qui sont en meme temps ceux de la liberte.
cLes patriotes Roumains s'engagent de plus a user de tons leurs moyens moraux
pour agir sur leurs freres de la Transylvanie et les amener it cesser cette lutte fratricide
qu'ils soutiennent encore contre la nation Hongroise et a se donner la main pour la defense
de la liberte de la patrie commune.
www.dacoromanica.ro
IDEALITY.. LUI BILOESCIT 319
Nr. 6.
cL'opinion du gouvernement hongrois, comme aussi celle des patriotes, qui ont dirige
et dirigent meme maintenant le mouvement liberal en Roumanie (Moldo-Valachie) est, que
les deux nations Hongroise et Roumaine, par leur position topographique, par la similitude
de leur interets et surtout par le danger dont toutes les deux sont menacees du ctit6 du
Panslavisme, doivent s'entr'aider reciproquement et combattre aujourd'hui sous le meme
drapeau contre le Panslavisme pour la defense de la liberte, comme autrefois elles combat-
laient ensemble pour celle de la chretiente. Ces considerations ont amene les patriotes
Moldo-Valaques it proposer au gouvernement Hongrois de leur permettre de former une
legion pour combattre en Hongrie contre l'Autriche et la Russie qui menacent la liberte
commune, et to gouvernement a accepte cette demande et la confirme par le present acte
sous les conditions ci-dessous mentionees.
(I. Une des villes sises sur la frontiere de Valachie et Transylvanie sera designee par
le gouvernement Hongrois pour la reunion des volontaires Roumains et la formation de la
legion. A y aura sur la frontiere des commissaires du gouvernement charges de recevoir les
volontaires et de les envoyer dans les villes de reunion. Le gouvernement Hongrois se
charge maintenant de l'entretien et de l'armement d'un bataillon, le reste de la legion devant
etre complete par la suite, dans les conditions ci-apres.
(IL La solde de M. M. les officiers, sous-officiers, et soldats sera la meme que celle
des officiers, sous - officiers et soldats de rarmee Hongroise. La duree de la legion sera pour
tout le temps de la guere. Elle sera toujours regardee comme &ant vis-i-vis de l'ennemi et
recevra le surplus de la solde de campagne.
Solde mensuelle d'Etat Major
c Colonel - Lt. ColonelMajor.comme dans l'armee Hongroise, ainsi que les rations
pour les chevaux.
cAdjudant major solde de capitaine, 2 rations pour cheval et 3 fl. argent par mois
pour frais de bureau.
cChirurgienmajor solde de capitaineI ration pour le cheval.
c I-er Aidemajor, solde de Lieutenant, t ration pour le cheval.
2-erne Aide, qui est aussi pharmaciensolde de Sous-lieutenant.
c Capitainerapporteur, solde de capitaine.
cDeux fourriers it 20 fl. argent par mois, t, ration pain et de viande et l'uniforme
de sergent.
cSolde de Capitaine comme dans Farm& Hongroise. Les deux plus anciens Capi-
taines de chaque bataillon auront une ration pour le cheval. Les Capitaines, qui seront
detaches, auront une ration pour cheval.
cSolde de Lieutenant et Sous-lieutenant la meme que dans l'armee Hongroise.
cSolde des sergents- caporaux et soldats ; le trompette et tambour recevront en surplus
de la solde 2 krtz. argent par jour.
Chaque commandant de compagnie recevra i krtz. argent par jour et par chaque tete
pour frais divers des compagnies ; ils ne doivent donc pas avoir de pretention pour les frais
d'expedition etc. Ee outre ils recevront 3o fl. argent chaque mois pour reparation des armes,
fournitures, botes etc.
www.dacoromanica.ro
320 FLORESCIT
Etat du bataillon.
.Le bataillon se compose de 6 compagnies de ligne et une de voltigeurs, et recevra

4 pieces de canons et une voiture de 4 chevaux pour la pharmacie. L'artillerie sera payee
eomme les volontaires.
Etat des eompagnies.
cChaque compagnie se compose, outre les charges, d'un tambour, ld'un menuisier, d'un
tailleurr cordonnier etc. etc., de 15o 11. 20o volontaires, qui recevront la solde et la ration
comma des volontaires. Le bataillon aura un tailleur la ,solde est ale 20 ft. argent- par,
mois, I ration de pain, I de viande et uniforme de caporal. En campagne et clans les
marches chaque compagnie aura deux voitures b. 4 chevaux pour les hommes et officiers. Un
armurier it 20 fl. argent par mois, t ration de pain et viande, uniforme.
Habillement d'infanterie.
61.7n attila en drap bleu avec les brandebourgs rouges et jaunes, pantalon garance
avec an passepoil bleu sur la couture. Un petit Shakho, khepi rouge, sur le khepi l'aigle
national couleur d'or et la cocarde nationale Hongroise. Au dessous du khepi une pinmq
en crin noir. Les sacs et les courroies en cuir noir.
Categorie.
cUn manteau gris en drap Four trois ans; attila 2 ans; pantalon I an; Bonnet
de police rouge rond pour I an; toile cit.& pour le khepi 2 ans ; trois chemises,
deux calegons pour t an; 2 paires de souliers I an; I blouse at un pantalon d'et6 I an,
plume de khepi 2 ans; I cravate I an.
Les malades seront recus dans les hdpitaux civils et militaires et soignes au compte
1,,du gouvernement Hongrois.
eVartillerie sera composee de Roumains.
ellI. Chaque homme qui passera de l'ennemi pour entrer dans la legion aura droit
aux conditions ci-dessus et ci-dessous mentionnees
(IV. Pour differents achats, comme brosse, gourde, etc. chaque volontaire, en entrant
au service, recevra 6 fl. argent.
eV. Les hommes blesses ou estropies en service seront consider& comma les
nationaux.
cVI. Les veuves et enfants des hommes morts sur le champ de bataille seront pen-
sionnes par le gouvernement Hongrois en proportion des grades qua les &dints occupaient,
at comme ceux qui se sont particulierement distingues dans la guerre.
cVII. La legion sera sous les ordres du gouvernement national Hongrois.
cVIIL Le temps de service est pour la duree de la guerre.
cIX. Ceux qui ont servi an moms 3 mois dans la legion et qui apres la guerre
voudront rester au service Hongrois, seront recus dans l'armee avec le meme grade gulls
avaient dans la legion.
cX. Ceux qui voudront entrer au service civil recevront les emploits conformes A
www.dacoromanica.ro
IDEALITly 14111 BI.LOESCII 321
leurs grades militaires et a leurs capacites. Les soldats pourront recevoir des champs et
autres secours pour devenir cultivateurs.
cXl. Tout homme qui a sent dans is legion est de droit citoyen Hongrois.
c XII. Le commandement sera en langue Roumaine.
(XIII. Les officiers jusqu'au, grade de capitaine sont nommes par le commandant de
ga. legion. Les officiers stsperieurs sont proposes par le commandant de la,legion. Les offi-
ciers superieurs soot proposes par le commandant de is legion et aprouves par le gouver-
nement Hongrois. Les sous-officiers et caporaux sont nommes par le commandant de la legion.
Le commandant est propose par l'envoye du parti national charge de is formation de Is
legion et les delegues speciaux de l'emigration.
'XIV. Les armes de la legion procurees par les volontaires seront payees par le gou-
vernement Hongrois 4. 16 fl. argent par fusil.
c La cavallerie de la legion recevra la meme solde que l'infanterie et l'artillerie, ,
,recevra le fourage pour les chevaux, a ration de paint i de viand et I krtz. argent pat
our par cheval pour fourrage. L'escadron aura un marechal (errand qui aura 20 fl. argent
par mois, a ration de pain, a de viand° par jour et l'uniforme. Les lances, sabres et I
pistolet par homme seront donnes par le gouvernement Hongrois. Les chevaux seront au
compte de la legion et ne couteront Hen au gouvernement Hongrois.
cXVI. Les officiers ne peuvent etre revoques que d'apres les lois militaires.
;XVII, On ne peut envoyer des offiiciers des autres corps pour entrer dans la legion
saps le consentement du commandant de la legion, et it sera en droit de le refuser ou de
le recectoir.
(XVIII. Les officiers de tons grades recevront un mois de solde pour entrer en
usunpagrte. Les sous-officters qui seront nommes officiers recevront pour leur equipement 2
mois de solde de gratification.
.La legion s'engage pour la duree de la guerre. Quasar' l'interet de In patrie la recta-
mera, la legion pourra, avec le consentement du gouvernement (qui toutefois ne le refusera
pas), se rendre dans sa patrie, avec acmes, bagages et munitions.
.Le gouvernement promet dans ce cas d'aider les patriotes Roumains pour obtenir is
liberte de leur patrie, autant que les interets commuus le lui permettront.
c La legion jure fidelite k is Roumanie et k is Hongrie. Elle s'engage k combattre
pour la liberte et l'independance, mais jamais contre la nationalise d'aucun peuple, principe
qui lot est aussi cher qu'k la brave et magnanime nation Hongroise.
Fait en deux I. Szegedin le i4 Juillet 1849.
L'agent de l'emigration Nationale, Approuve en principe
N Balcesco L. Kossuth
Le delegue special de l'emigration. Gouverneur de l'Etat Hongrois.
C. Bo Iliac. Les details seront regles par M. le
Lieutenant general Bem qui y est autorisev.
Manifeste du gouvernement Hongrois.

Dans toute is lutte qui s'est engagee en Horgrie, depuis le commencement jusqu'au-
jourd'hus, les Hongrois ne sont jamais sortis de la voie legate. Ce probleme demontre par
les faits, devrait plaider en faveur de is cause Hongroise devant les cabinets Europeens,
qui respectent les droits politiques des nations et donne une garantie, que ce n'est point
l'anarchie et le desordre qui les a pousse awe armes, mais qu'au contraire its luttent pour
la defense de l'ordre et du droit contre l'arbitraire et le desordre,
(Le royaume de la Ilongrie, auquel appartenait dejsi la Croatie, l'Illyrie, la Slavonies,
40,856.Rev p. ist.,,41 eh ,ri Fil. V I VII 21
www.dacoromanica.ro
322 FLORESCU
la Serbie, la Transylvanie et la Slovaquie, n'a pas ete conquis par l'Autriche, mais it s'y
est reuni volontairement sous la condition, que ses droits et son integrite seront respectes.
La Pragnsatique Sanction de la maison des Habsbourg lui assurait pleinement cette existence
independante, meme apres sa reunion a l'Empire. Nous n'enumererons pas combien de fois
les Hongrois ont sauve l'Empire d'Autriche; nous ne repeterons pas les sermens pretes
par chaque Empereur a son avenement it la couronne royale de Hongrie. Les pages de
l'histoire soft ouvertes it tout le monde pour attester les faits des Hongrois et les serments
de la maison de Habsbourg.
cAu commencement des commotions europeennes en 5848, les Hongrois out voulu
proceder par des voles legales aux ameliorations et aux reformes jugees indispensables. Le
cabinet de Vienne, sans se declarer contre les Hongrois, mettant en oeuvre sa maxime or-
dinaire de diviser pour regner par ses agents illicites, a pousse les Croates, les Serbes et
les autres Slaves, ainsi que les Roumans, it demander des constitutions et des institutions
separees de celles des Magyars. C'etait une tentative it amener le demembrement du Ro-
yaume de la Hongrie et >t anouler son existence. Le danger qui menagait la Hongrie a ete
compris non seulement par les Magyars, mais encore par beaucoup de Slaves, d'entre ceux
qui composent ce Royaume. La preuve en est, que parmi les chefs du mouvement Hon-
grois et parmi les troupes Hongroises it se trouve aussi bien des Slaves que des Magyars.
Les Hongrois ont proteste devant le cabinet de Vienne de cette atteinte portee is la Prag-
matique Sanction. Le cabinet de Vienne semblait en apparence donner raison aux Hongrois,
tandis qu'il poussait les Slaves it prendre les armes contre les Magyars, et faisait partir les
troupes Hongroises pour l'Italie et les provinces eloignees de l'empire d'Autriche afin de
degarnir la Hongrie des troupes nationales. Cette ruse du cabinet de Vienne a encourage
it prendre les armes les Slaves de la Croatie et de 'la Serbie, et la lutte inegale s'engagea,
inegale, car les Hongrois, n'ayant pas leurs troupes nationales, n'ont eu que leurs droits
et leur patriotisme pour se defendre, tandis que les Croates ont regu de l'argent et des
armes de l'Autriche. Leurs regiments de frontiere sont sortis sous le commaudement du chef
de la Croatie, et les Serbes, outre les secours de l'Autriche, ont regu des volontaires, de
l'argent et des armes de la Principaute serbe, qui n'appartient guere iti l'Autriche, mais fait
partie integrate de la Turquie; les Hongrois, forts de leurs droits et animes d'un patriotisme
ardent et eclaire, ont su former des armees, et faire revenir une partie des troupes que
l'Autriche avait sorti du pays.
Nr. 7.
Proelamatiunea generalului Bern
Habitants de la Moldavie!
(Les Russes viennent de faire une nouvelle invasion en Hongrie et dans la Transyl-
vanie sans aucune declaration de guerre. L'Europe se tait it cette infraction a tons les droits
des nations I mais les Hongrois sont assez forts pour ecraser leurs ennemis. En entrant
avec les Russes dans une lutte E mort, les Hongrois veulent meme en faire profiter les
peoples limitrophes que l'oppression russe Ecrase.
AC'est dans ce but qu'une pantie de mon armee est entree en Moldavie.
ePeuple Moldave, si to veux etre labre et jouir d'un gouvernement constitutionnel
sous la suzerainete de la Haute Porte, leve-toi pour exterminer les hordes barbares qui
infestent ton pays natal. Que tons les hommes capables de porter leurs armes se jettent sur
l'ennemi commun ; qu'ils interceptent toutes les communications, et bient& avec le concours
www.dacoromanica.ro
IDEA LTJL L1JI BALOESOU 823
lie Parmte Hongroise et de la population guerriere Valaque, qui se levera en meme

temps, la destruction de l'armee ennemie ne sera pas difficile.
cLe secours de la Haute Porte ne se fera pas attendre, car elle sentira que l'eman-
cipation de la Moldavie et de la Valachie, qui veulent rester sous la Suzerainete exclusive
comme elles Pont ete autrefois, peut seule assurer son existence politique future sapee par
le Czar de jour en jour d'avantage.
cDEfile d'Oituz en Transylvanie 19j7 Juillet. 1849
cLe general en chef de l' armie Hongroise en Transylvanie,
(Bona.
Nr. 8.
caltre autaritatea civild superinard a orasului ,ci districtului Ocna.
cAliend cum cit avant-garda mea numaY a fost tndestulit de a bate trupele RusegY
ce se Oat la granita TransilvanieY, elf Insu-mY am ajuns In Moldova ca sit ajut natia Mol-
dovanit a goni de tot pee Ru$Y.
(TotY blirbatiT si tineril cart voesc a contribui la aceastit faptit sf&ntit aunt chematY
a veni Indatit Is cuartirul general al melt, unde vor fi organizatY mtlititreste sub $efiT for na-
tionalY. Fie-care sit is armele, cart vor fi avut, $i ceY cad all caY sit vie alder.
cE$tY rugat, domnule, sit vestesT aceastit noutate prin darhband la toate localitIttle
din tinutul dumitale $i sit ImpIrte$Ct aceastit proclamatie pe la totY locuitoriY.
cMilitia care se aflit la Ocnit pentru a pitzi pe fitptuitoriT de rele sit stea In pace,
si ast-fel numaY se va bucura de protectie $i -$Y va pastra functiile sale.
°nest); I2 Julie (1840
(General cap al oftirilor din Transilvania, Feld-llfaresal Leitenant
(Bent, 1
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA I CORM BRAUVULUI
LA. INCEPUTUL SECOLULUI XVI.
Unul din maple, cele mai interesante din toate punctele de ve-
dere, ale marelul principat al Transilvaniei, este fara Indoiala Brasovul.
§i interesul vietei istorice si contimpurane a Brasovului nu-i mare nu-
mai pentru frumoasa, bogata si nenorocita tall a Ardealulul, ci §i
pentru tarile romane de dincoaci de Carpati, cu care, din timpuri mai
veal de cat cele ce cunosteam pane acum, Brasovul a avut tot-d'auna
legaturile cele mai numeroase, cele mai deosebite si tot-de-odata cele
mai suggestive pentru istoria, pentru comerciul, pentru artele, stiintele
si literatura Munteniel si Moldova
Sunt putine orasele earl, in oriental Europe!, sit fi avut din suta
a trei-spre-zecea o viata atat de bine oranduita ca a Brasov° lui. La
1211, Regele Amdreit II da'rueste cavalerilor Teuton! tiara Barsel, si
acestia, in timp de patru-spre-zece ant, aduc colonil germane din Tu-
ringia si de la Rinul-de-jos cu care populea,za locurile daruite lor.
Pe langa acesti stramosi al Sasilor 'de asta-zi, se alipesc Romanii
in numb" mare si o neinsemnata, cu totul neinsemnata colonic de
Unguri.
Nu intram in amanuntele istoriel Brasovului.
E destul a spune ca., si dupa plecarea Cavalerilor Teuton!, crtrora
Regele be is Indarat la 1225 tara Barsei si daniele facute la 1211,
Sasii, Saxones, 10 pastreaza toate drepturile, scutirile si libertatile lore
tar ora.sul, de si atacat de Mari la 1236, de Mongol' la 1241 si iara.si
de Mari la 1335, continua a propasi mai bine de cat toate cele-l-alte
cetati si orase ale Transilvaniei.
In timpul celor 40 de ant de domnia ai Regelul Ludovic I (1342-
1382), Brasovul capata la 1353 carta sa de drepturl municipale, clas
Burzenldnder Privileg, §i comerciul sat castiga de atunci, adica de acum
541 de ant o inflorire, o bogatia si o insemnatate care numai in secolul
nostru, si'n deosebT de vr'o 50 de aril incoace, at inceput sa scads si
sa scads gre1 si rift de tot.
www.dacoromanica.ro
DIN 1STORIA. §I COMERCIUL BRA§OVULIII 325
De la 1353 insa, ceea-ce este de admirat in istoria Bravvului §i

in propa§irea luT tot maT 'nainte, este de sigur Intelepciunea, destoi-
nicia si devotamentul capilor orapluT, adica ale pargarilor" cum iT
numeat domnii MuntenieT si MoldoveT, intelepciunea, destoinicia §i
devotamentul judicilor, senatorilor, maT batranilor §i economilor, pe
carT ob§tea Bra§ovulul IT alegea sa Ingrijeasca de interesele cetatel qi
de interesele lor.
Multumita acestor pargarl", mai desteptY de cat multi din lan-
damanif liberelor cantoane ale ElvetieT, Brapvul, din suta a cinci-spre-
zecea, §tiu sa concentreze Inteansul tot schimbul comerciulul dintre
Nordul si Centrul Europe! cu tarile Rasaritulul.
In biblioteca AcademieT Romane, primul document, care vorbe§te
de relatiunile Bra§ovuluT cu domnii tarilor romane, este un Ilya§ in
limba slavona, pe care Vlad II Dracul, fiul lui Mircea ce] Batran scrie
cam pe la 1431, data nu e sigura, cetatel Bra§ovulul §i care sully
in modul urmator, dupa, traductiunea facuta de d. academic Hasdet.
Ion Vlad Voevod §i Domn. Scrie domnia mea bunilor prietenT,
pargarilor din Brasov. §i iata, am tramis la voT pe sluga DomnieT
Mele, Radu, §i ce va va spune, aceea sa, credeti; acelea sunt adeva-
ratele mele cuvinte §i sa va veseleasca Dumnezet.
E maT mult de cat sigur, imi ziceam et, citind acest rava§1, e
maT mult de cat sigur ca relatiunile Bra§ovului cu Domnif tarilor ro-
mane §i cu negutatorif din Muntenia §i din Moldova sa, fie §i maT vechf
de cat 1430. Insemnatatea Bra§ovului Intre wail 1300 §i 1400, adeve-
rita de maT sus amintitul Burzenkinder Privileg, ma indreptatia a pre-
supune a Romanil dintr'ambele tan mergeat la Brasov, §i Bra§oveniT
veneati prin tarile romane §i de aci treceat in Bulgaria §i Inaintat pans
la Constantinopole Inca din suta a patru-spre-zecea. i Inteadevar, in
Columna d-lui Hasdet (anul 1874, pag. 126) gasesc un document de la
1412, adica de acum 482 de anT prin care Voevodul Transilvaniei, Stibor,
Intare0e privilegiele comerciale ale cetate! Bra§ovuluf §i aproba taxele
vamale ce se percep de la marfurile sosite din tarile romane. Lucrul
se mai vade§te si din documentele de la Wiesbaden daruite AcademieT
de d. Dumitru Sturdza precum, §i ma! cu seams, din documentele ce
at inceput sa se publice de la 1886 incoace la Brasov, cu cheltuiala
ora§ului sub titlul de Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt in
Siebenbilrgen, qi din documentele ce publics de la 1892 Incoa la SibiT
d-niT Franz Zimmerman §i Carl Werner sub titlul de Urkundenbuch
zur Geschichte der Deutschen in Siebenbiirgen, ambele colectiuni de o
valoare netagaduita §i publicate conform tuturor cerintelor celel mai
riguroase critice istorice.
Publicatiunea PrimaxieT Brapvultif, Quellen zur Geschichte der
www.dacoromanica.ro
326 G. I. IONNESOII-GION
Stadt Kronstadt in Siebenburgen este izvorul de unde am luat cele mar

multe din scurtele notice asupra istoriel §i comerciulul Bra§ovului nu-
mai de la 1503 §i pana la 1530.
Socotelile acestor buni negustori §i harnicl gospodari, insemnarile
§i catagrafiele astor bum cetatenT sunt admirabile. Cele mar multe din -
tr'ansele oglindesc starea socials §i zugravesc trecutele vremuri mar
pitoresc de cat lungele descriptiuni, inecate in podoabele s6rbedel reto-
rice a secolulul XVI.
§i mai intait, eats dupa aceste socotell cad erat ora§ele kii sa-
tele romane§ti carl, la 1 Ianuarie 1503, acum 391 de anT, lucrat in
negot cu Bra§ovul : Pite§til (ingaduitT unul Piteqtean sa, se felicite ca
ormul sat* e pus cel-d'intait pe lista documentelor bra§ovene), Pi-
te§tii, Targ§or, Buzau, Campu-Lung, Wainode§ti, Purkarenil, Campina,
Ramnic, Targovi§te, Teleajen, Vaslul, Braila, Flore§ti, Rucar, Suslane§ti,
Slatina, Gherghita, Bucure§ti, Barlad, Curtea-de-Arge§t, Suceava, Ru§ii-
de-Vede. Intre 1503 §i 1509 Iulit in 2, se mar adaug pe alte foi de
socoteh orarle ,l satele urmatoare: Magurele, Valeni, Teipni, Nicoletliti,
Namae§ti, Trotu§, Leurda, Arice§ti, Bragaregi, Broqteni, Stoene§d,
Albe§ti.
Negustoril Romani can se aflat la Brapv in ziva de 1 Ianuarie
1503, ca §i boerii, ca toata lumea din vremurile acelea, nu at trecute
in registrele de vama ale Bra§ovului de cat numele de botez §i oraqul
de unde veneat. Se §tie ca, pans, la erban Cantacuzino (1679-1688),
numele de familia, nu full purtate In tarile romane de cat prin ex-
ceptiune, spre cea mar mare incurcatura §i poticnitura, ale celor care
nazuesc a stabili rudeniile §i, printr'ansele, a explica evenimentele is-
torice, cauzele §i consecintele lor.
lath, vr'o cate-va nume negustore§ti. Incep, bine inteles, car cu
Pitektii qi c'un nume pe care, peste 9 and de la 1503, avea sal ne-
mureasca Neagoe Basarab (1512-1521) : Neagu de la Pite§ti, Filip din
Tarpor, Stoian din Buzat, Mate din Targovi§te ; yin apol Vancea,
Mansul, Alexe-, Ivan, Andrica, Christea, Voicu, Vlad, Neac§u, Dragan,
Radu, Bratu, Francu, Oprea, Badea de la Slatina.
Ca sit ne facem o idee de animatiunea targulul brakiovenesc la
inceputul secolulul al XVI-lea sa dam aci, iara§i dupa aceste minunate
registre, numarul negutatorilor earl au venit cu marfuri §i numarul
negutatorilor earl s'at intors cu marfuri intre 2 hal 1529 qi 25 Ia-
nuarie 1530.
Registrele spun ca, at venit cu marfuri 214 negutatori. Dintea-
celitia 80 sunt Romani din ormele §i satele mar sus citate. Tot in
rastimpul acesta at plecat cu marfuri de la Bra§ov pe la oralele lo'
120 de negustori? dintre call 100 Bunt Romani,
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA V COMEROIUL BRA§OVULIII 327
Pentru ca sA se vada insemnatatea §1 puterile comerciale ale

unora din ormele noastre de acum 891 de ant, notez numarul negu-
tatorilor din fie care ora§. Ast-fel, all plecat din Brasov Incarcati cu
marfuri la: Tarpor 15 negustorl, Bucure0.1 13, Targovi§te 10, Campu-
Lung 9, Gherghita 9, Buzau 8, Ramnic 8, Pite§tf 7, Braila 5, Curtea-
de-Arge§ 3, Ora§ul de Flote 2, Suceava 1, Campina 1, Ru§ii 1, Stoe-
ne§ti 1, Albestl 1.
Marfurile cu earl plecau din Brasov erati de multe felurl. Din -
tr'ansele, unele se desfaceat foarte put in ; altele Insa se vindeati ca
painea calda. Din cele foarte mult cautate erat cutitele de Gratz din
Stiria, aduse de la fabrici de negustoril Bra§ovului §i apol revandute
negutatorilor romans.
Era ceva fenomenal numarul acestor cutite, numite In registre
greczer. Intro 2 Din 1529 §i 25 Ianuarie 1530 at plecat din
cultelli
Brasov cu negustoril romans o data 1000 de cutite albe de Gratz, alta
data 2400 de cultelli greczer, a treia oara 3180, a patra (mil 300, a
cincea ora 1000 de cultelli halbkrymper, cu tot 7880 de cutite de Gratz,
cumparate de negustoril orwlor §i satelor ce enumeraiti mai sus. Cu
aceste cutite negutatoril erat cate o data in§elati de vanzatorif nu
din Brasov ci din Sibii, §i mergeati cu plangere pant% la Domn. La
1500, Radu eel Mare, fiul lul Vlad Voda. Calugarul, scrie municipali-
tatil din Sibil ca, In procesul pe care '1 are un anume Mihnea cu va-
duva Proll pentru 31,000 de cultellos, Mihnea are martorl pe oamenil
eel mai de credinta, din toata tiara.... istis testibus praefatis esset adhi-
benda fides etiam coram regia maiestate. §i deci, zice Domnul, sa i se
dea dreptate, cu atat mai mult cu cat aproape tots negutatorii romani
at fost 1n§elati la Sibil, a§a ca Ghirca a perdut 5000 de florin, Dra-
gota din Arge§i 1300 de florin, Nicola 3000, Gheorghe 600, Drancea
400,in ce afacerl, documentul nu spune. De altmintreli, nu atat cu
Bravvenii, cat cu Sibienii Domnil se certat adesea luand apararea
intereselor comerciale ale supusilor Tor. Tot in Columna d-lui Hasdell
gasesc o scrisoare a lui Neagoe Basarab din 1516 §i prin care Dom-
nul core magistratului sa se restitue marfurile luate de ni§te negustori din
Sibil de la ni§te Turd pe garantia negustoruluT Roman Stoica. Negustorii
din Sibil neplatind la timp Turcil luasera pe sus pe Stoica §i-1 dusesera
cu ei poste Dunare, de unde cu marl greutati Domnul it rescumparase.
SA revPnim Insa la marfurile earl se cumparat de la Brasov.
Ye 1A,nga cutitele de .care vorbiram, se mai aduce In Romania panza de
NUremberg, §ele, hamurl, podobe de cal, arcurl, sageti kii, gasesc ade-
seacurios1 1000 de Ilarrenkappen. Ce-or fl fost aceste ocufii de ne-
buni" nu still, cum nu tie nici editorul pretioaselor documente 1
De altmintreli, latineasca si nemteasca bunilor pargarl qi economy
www.dacoromanica.ro
328 G. I. IONNESCII-GION
ai Braiovulm din suta a Base-spre-zecea e ceva de nepomenit, in cat

adesea on iti vine sa esclami mac bine in furcile Brasovului" de cat
in latineasca Sasilor de la Brasov. P'alocurea aunt curat ciceronianl
gospodaril orasulul, cand vorbesc de boves, vaccas, ceram, boi, vacs si
tears, pe care le aduc la targul Brasovului negutatorii Romani din
Muntenia si Moldova. Mai des insa aceiasi comptabili se coboara cu
latineasca for mai jos de cat ceea-ce se numeste bassa latinitas, cand
ne spun ca Romanii aduc la targ carpones, (crapi) si parvalia (marun-
Ova pentru ca sa cumpere, auziti latineasca! capitergia, Kappe-
nekas, buzgunas, bogasias, facileta sericosa §i, aceasta-I minunat pe
latineste cyzma paria quattuor, adica patru perechi de cizme, cum-
parate de Gherghe din Targoviste, fiul lui Anghel.
Dar nu numai Romanil veneau la Brasov, ci si Brasovenif ple-
cat din cetatea for in Tara Romaneasca tot cu marfuri, le desfaceati
In orasele comerciale si cu paralele ce prindeat pe ele, cumparat de
la Armenil, Grecii si Genovezil cart se aflat in tarn, mai cu seams
marfun de Meanie. Cu Romanii Brasovenii se invoeati lesne si fara
multa price ; nu era insa tot asa cu Italienii si in deosebl cu Grecii.
Se vede a ilustrii mostenitori al lul Pericle, Sofocle si Demosthene,
ajunsi bacani cu mare vaza dupa luarea Constantinopolei, taiail la raboj
prea din tale afara si incArea,ti la catastif atat de lacomeste, incat pana,
si indelunga rabdare a Sasului isi esea din tatani.
La 1469, acum 425 de ani, ne spune tot un document din Co-
lumna d-lui Hasdea, a fort un proces mare la Targoviste intre un Sas,
un Genovez si patru Greci, pentru niste piper cumparat de Sas si pentru
care Grecii nu numai ca piperasera preturile cu olimpica indrazneala,
dar le si ardeiasera atat de cumplit in cat Sasul ii chemase la judecata.
Deci, venial si Brasovenii in Muntenia si Molddva.
Bunioara, tot la 1503, Simeon Grett plena, de la Brasov cu
14,000 de cutite si, dupa ce le desface in Tara Romaneasca, se rein-
toarce cu merces de partibus transalpinis, §i anume cu zece cantare
de piper, cu marfuri de bogaseria, cu 13 comasuri de halbatlacz, cu
11 bucati de taffota, cu patru libre de karmaz si cu multe zmochini.
Dar nu numai negustorii Brasoveni in parte faceati coinereit cu
tarile romane, ci si orasul prin judicil, senatorii si economil 01. Vin-
deat si el cum vindeau si negutatorii. Asa, bunioara, In Aprilie 1521,
economul Brasovului scrie in registrele sale : am vandut luminatulul
si maretului Domn Voevod transalpin 3 12 centenarie si 22 libre de
cupru". Acest Domn era Neagoe Basarab, caruia mi ti buia poate a-
rama pentru catedrala de la Curtea de Argesi. La 1527, tot cetatea
Brasovului vinde Domnulul Voevod Raduladica Radul de la Afumatl
intr'a doua domnia, 4 centenarie de plumb si doua de arama.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA V COMERCIUL BRASOVULDI 829
PargariT BrasovuluI, gospodarl neintrecutl, nu lass sa treaca nice

sa iasa nimic, fait, ca sa, perceapa drepturile de vama, accise, taxe de
tot felul, pentru ca, la sfarsitul functiunei, dandu-si socotelile banesti
in fata asa numitilor Domini jurati Brassovienses §i Seniores terrae
Burzae, sa se vada negru pe alb ca cu intelepciune, prevedere si sar-
guinta el at marit veniturile si, dem, averea orasului.
La 1505, Villicus, adica der staedtischer Wirtschafter, adica eco-
nomul scrie : percepimus ex porcis walachalibus qui fuerunt in glan-
dinibus fi 1. asp. 10 ", adica : am perceput de la ramatorii romanesti
earl* at fost la jir 1 florin si 10 asprl, si mai la vale: percepimus de
tribus vasis vinorurn walachalibus aspr. 24 : am perceput de la trel
butil cu yin romanesc asp. 24.
Cate o data insa, cu toata corectiunea lor, Pargaril isi dat in
petit si suparat foarte mult pe Domnil din Targoviste si din Bucuresti.
Blandul Neagoe Bassarab perde inteun rand rabdarea, se supara,
si scrie urmatoarele frumoase randuri (traductiunea e d. Hasdet):
Prietinilor Domniel Mele, Pargarilor Brasoveni,
Cu mila lul Dumnezet Ion Bassarab Voevod si Domn. Scrie
Domnia mea multa sanatate bunilor prieteni alt Domniel mele, Par-
ngarilor din Brasov. §i dupa aceia, dat in stire prietinielor voastre
cum ca, In afacerea pe care am tractat-o cu Domniele-Voastre, si am
vorbit mai dinainte si am jurat, et ma tin de ea si staruesc intr'ansa
de atunci si pana asta-zi. §i a,a, tinem sa fie o tara ca si cea-l-alts.
Ai on cats marfa soseste din team Turceasca in tara noastra, fie pi-
per, fie matasa, fie on -ce alto marfa, noi nimic nu oprim si nu tinem
de la volt, ci totul sa, ajunga in manele voastre; si apol, si din tara
noastra, fie peste, fie ceara, fie orl-ce, nimic nu vom opri de la volt,
ci totul sn, ajunga la vol, dupa cum am vorbit si dupa cum am jurat.
Et asa in si asa staff pana acum. Dar volt nu still de ce lucrati alt-
fel, oprind si scuturile, si arcele, si ferul, si on -ce arma, toate mar-
furile. Nu still ce faceti si ce doritl. VrelI oare sa faceli o rasmirita?
Ce IA ganditi, nu still. De aceea dar, ca sa poata, fi asa, dupa cum
nag vorbit si dupa cum ati jurat, asa sa fie, data nu cugetati a face
contra legel. Vol raspundeti de ceea-ce facet!, si sa ne dati de stire,
ca sa stim si noi ce sa facem. Iar, data va ganditi ca sa fie intre
noi trait si lucrurile dupa cum am convenit si am jurat sa le tinem,
7)
si sa traim ca oamenl buns si vecin!, si oamenii sa se hraneasca in

void si in libertate. §i dupa aceea, acel om al nostru, Dumitru din
Orasf, el si-a cumparat niste scuturl si a dat arvuna, si dupa aceea
a tramis pe omul sat, anume Constantin, pe acesta volt sa -1 lasati
a'sl scoate acele scuturi in void, on cote ar fi, iar dach nu-1 vets
lasa, si et sa stiff si volt sa, stiti, si Dumnezeu sa va bucure.
www.dacoromanica.ro
380 G. I. TONNESCIT-GION
Dupa, asemenea scrisori, printre randurile cArora de§teptul Judex,

harnicul Villicus, domini jurati Brassovienses qi seniores terrae Barzae
stiau foarte bine BA citeascA, neintelegile periau. De void, de nevoid,
Bra§ovenil se supuneati, cad ruperea relatiunilor prietenoase si corner-
dale cu tarile romane, §i inchiderea prin urmare a tailor cAtre R6sArit
ar fi fost pentru dan§ii 113i comerciul for o lovitur5, de moarte.
Neintelegeri, certe, rea-vointa, rar se intamplail din partea lor. Erati
de o bunAtate, de o IndatorintA §i de o serviabilitate fArA searan, cand
era vorba sA slujeasca interesele vre-unui Domn. Nelini§teat §i pAgu-
beat foarte pe Bra§oveni luptele pentru domniA dupa moartea lui
Neagoe Bassarab, and cu rApezile Domnii ale lul Teodosie (1521),
Radu V-lea CAlugarul (1521-1522), Radu VI de la Afumati (1522-1524),
Vladislav VIII-lea (1524-1526), Radu de la Afumati a doua oar (1526-
1529), Moise VodA (1529-1530) §i Vlad IX-lea (1530-1532).
Bra§ovenii fury mAhniti foarte §i facurA tot ce le stete prin
putintA ca sA se lini§teasca tarile romans §i comerciul for sa meargA
inainte cu lini§te §i pace in Muntenia, in Moldova §i in ROsArit.
Asa, bunioarA, la 25 Aprilie 1522, Radu V-lea Calugarul fuge din
tiara la Brapv, cum multa gente, cu lume multA" spun registrele.
Primaria Bra§ovuluI it hrAne§te, i se (IA zilnic gine, yin, carne, cirvi§,
pe§te §i altele, in a§teptare ca Zapolya sA voiascA a-1 ajuta sA recA,§-
tige tronul, ocupat de Radu de la Afumati. Radu CalugArul dispare
§i pargarii Brapvului intra in prietenoase relatiuni cu Radu de la
Afumati.
Cand Turcii impreuna cu Mohamed Bey, un Bassarab turcit, vo-
iesc sh transforms tara In pa§alac, §i cand Radu de la Afumati luptA
in contra lor in 20 de bAtAlii, dupA cum spune inscriptia dupA piatra
mormAntalA de la Curtea de Arges, Bra§ovenii au sfeclit-o. Oamenii
for anuntA primejdia Voivozilor TransilvanieT ; ei fac pe postasii lui
Radu, care le anunta ca, Turcif vor sA introduc5 pe Vladislav la Domnia.
Acestea, ne spun registre, se petrec in Aprilie 1523. In Maiii 1523,
Vladislav VIII-lea pare a fi Domn in Muntenia, iar Radu e pus pe fugA.
In Decembrie 1523, Radu de la Afumati e la Brasov, cu boerii parti-
sanil sal. At At din ordinul lui Zapolya cat §i din propria for vointa
judex, caves et seniores numArA Domnului §i Boerilor vr'o cate-va sute
de fiorinI ca ajutor pentru reintoarcerea in taro,.
DupA Vladislav, dupA Radu de la Afumati Domn a doua oara §i
dupA Moise Voda, vine pe tronul Munteniei Vlad IX. Acesta, se vede,
ca era orn iute la fire, i se suparase pe Bra§oveni, pentru ca Moise
VodA, §i de acolo, prin mijlocirea pargarilor bra§ovenT, ceruse ajutor
de la Petru Rare0 al Moldovel. In urma, gasim pe Moise la SibiT, iar
Bra§ovenii rilman singurl sa 'nfrunte vijeliile.
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA §I bOMERCIUL BRA§OVULUI 331
Primejdia era mare. Vlad IX §i TurciT, comandati tot de Moha-

met Bey, acela§ Bassarab turcit despre care vorbirAin mai sus, so
awl la Pite§ti. Bra§ovenii II trAmiserA un ambasador ca sa -1 imbuneze.
Vlad n'ascultA §i InainteazA la RucAr. Bra§ovenif prididesc cu darurile
si Vlad se mai domole§te.
Magistratul §i cetatenii trimit Domnului Munteniei cutite, §tofe §i
panzAturi ; printre daruri se vorbe§te mai cu seamy de cinci-spre-zece
cog de panza, de Lund (lundisches Tuch), adica de OlandA, care costa
suma insemnato, pe acele timpuri de 14 florin! §i de care economul ora-
§ului se desparte cu mare joie §i adanca, mahnire.
Dupb, alte socotell, s'ar crede a Vlad s'a intors la Bucure§ti tot
la 1523. In on -ce caz, Bra§oveniT trAmit la Sibil sa spunk lui Moise
Voda, §i lui Zapolya sa, nu mal permitA a se face incursiuni §i prAda-
ciuni in Muntenia, cad acestea, iar ar infuria pe Vlad §i Bratovul ar
suferi. Darurile la Vlad curg ; printre altele, tot spre domolire §i impA-
care, i se tramite un vas cu yin vechit, un alt vas cu vin not §i
douA co§uri pline cu sticle de yin rar de tot.
In Octombi e 1530, Vlad §i Turcif sunt In Brasov. Atone! so, to
tii cheltuell pe economul Bra§ovuluf. II plangi de milA and ghicesti
cu can durere scrie dono dedimus, ,,ca dar am dat" §i iar dono dedi-
mus co§uri cu stele de yin, gain!, pain! albe, torte, franzele, §i Boe-
rilor WI Vlad miel, of, gAinT, peste, came uscatA, icre, pry jituri ;
struguri, piersice, nucf, socotell earl taia, meret cate 11 florin!. Era
ruinator §i era sfA§ietor ! Se zguduia din temeliA gospodAria economa-
tului bra§ovenese. i nu era destul aceasta groaznicA risipA. SA mai
adauge spre desev6r§ita desperare a economuluf §i spre completa sleire
a pungef Bra§ovului darurile mai de seams ce trebuiat date Turcului
§i Domnului ca de bunA venire in cetatea lor. Bietul econom scrie
sughitand: 98 de florin! pretul cupei data lui Mohamet Bey; 45 de florin'
pretul cupei data fluluf lui ; 13 florins o cupA pentru Ilie Voevod ; 10
florin! o cupA pentru spAtarul Dragornir, In total 166 de florin!, zloti
de argint, nu gluma, earl se mai cheltuirA dupA atatea alte cheltuell.
Nota comic';, este datA de o cheltuiala de 8 aspri. Economul zice :
am platit 8 aspri Egiptiilor, adicA Tiganilor (destul de numero§Y pe
atunci in Brasov) ca sa curete gunoaele Pacute In ora§ de Munteni
§i de Turci". Post abitionem Turcarum et Valachorum dedimus Egyptiis
sordes expurgantibus, quas sordes exteri populi fecere.
Nu perd InsA cumpAtul nits o data. In fata celor mai marl pri-
mejdiT, ei stiat sA arunce peste prApastie puntea de scApare. At pa-
rale, cad scot cu bilqug banf albf bine pbstratf pentru zile negro §i
tot-d'auna, dupA sistemul venetian, au oamenf de a! for trAmi§1 In
Nate pArtile ca sa-1 in§tiinteze de vine sail de este sa villa primejdia.
www.dacoromanica.ro
382 G. I. IONNESOUGION
Sunt cheltueli peste cheltueli in partibus Transalpinis rerum exploran-

durum gratia, adica In partile de dincolo de Carpati, pentru a cer-
ceta cum stall lucrurile.
Cand aunt lin4titT qi In legaturi de prietenie cu Domnil Munte-
niel, nu aunt serviciT pe care sa, nu Vila a li le face. Toti tramiqii
Domnilor aunt gazduiti, ospatati si ingrijiti cu cheltuiala cetatei.
Nu still data boierul care pleca la 1517 din partea lul Neagoe Bassa-
rab la Papa Leon X la Roma, pentru a'T spune solemn di el qi fiul sau
Teodosie aunt gata a se uni cu puterile creqtine, and va fi vorba de
un razboitl general In contra Turcilor, nu OW, zic, data acest am-
basador trecu prin Brasov; §tiil insa ca numal in Mail qi in Iuniti
1520 venira vr'o trei trimiqi de -aT lui Neagoe la Brasov.
De altmintreli §i Bravvenii, tramiteau oameni la Targoviste §i
Bucuresd. Egregius Marcus' Litteratus vine la Spectabilis et Magnificus
Dominus Waywoda Barzarab, In calitate de tramis ()Igor, nomine
oratoris.
Neagoe Voda a Post care la inceputul secolulul XVI-lea a avut
mai multa, corespondenta cu Braqovul §i cu Sibiul. Cu prilejul cladirei
sfintel §i minunatei manastid de la Curtea de Arge§i, din cauza mul-
telor daruri de odoare ce tramitea pe la Biserici in Cara, la Muntele
Athos §i in partile creOine ale Ra.saritului, Neagoe Meuse sa dea in
brand de munca tog feraril, argintaril si giuvaergii Sibiulul kii Bra-
qovului. Se cunoalte de toti scrisorea darja §i suparata pe care o adre-
seaza magistratulul din Sibii, pentru a ni§te argintarl, Iohan §i
Celestin, TT lucrasera foarte prost o cadelnita, dupa ce mg 'nainte
IT lucrasera, bine ni§te cupe. Acum nu-I place lucrul, e facut liganesce,
zice Neagoe. Non nobis complacuit quoniam ad modum Ciganorum erat
fabricatum. i data, continua Domnul, ar fi fost vorba pe ay., aveam
noT me§teri cad ar fi putut face lucrul mai frumos de cat Iohan §i
Celestin. Habemus nos satis magistros qui potuissent pulcriori modo
perficere.
Am vazut ca §i cu Brapvenil fusese Neagoe o data suparat, dar
pe acWia II certase ceva mai subtire, nu-1 Meuse Tigani ca pe mes-
teril din Sibif.
De aceea, dupa moartea lui Neagoe care se intampla la 15 Sep-
tenabrie 1521, cum spune piatra mormantala de la Curtea de Arge§i,
i dupa, ce Teodosie fu gonit peste Dunare de Radu V-lea Calugarul,
Despina Doamna, muma lul Teodosie, pioasa sotie a lui Neagoe §i flick
a KnieazuluT Serbiel Lazar, se retrase indata la Bra§ov, iar nu la Sibil
dupa, cum se credea pana, acum in deob§te.
La 21 Aprilie 1522, Despina Doamna se afla la Brapv. Judicele
§i senatoril all primit-o cu deosebita cinste. De sf. Gheorghe i s'a tri-
www.dacoromanica.ro
DIN ISTORIA kll COMEROML BRASOVIILIII 333
mes §i yin, qi paine, si miei, §i orz pentru caiT sal. E probabil ca un

fel de tain i se servia zilnic de Bra§ovenT In memoria sotului eT Nea-
goe, de la care cetatea BrasovuluY profitase atat de mult In timp de
9 an! de zile cat domnise fundatorul Cartel de .Arge0. Nu numal atat,
dar chiar si eel car! veneat sa viziteze pe Doamna erat ingrijitT pe
cheltuiala orasuluT, cum fu in Inuit 1522 un tramis al lul Petru Rare§,
Domnul Moldovei.
Peste un an, in 1523, tot in Aprilie, Doamna e la Brasov, §i
tocmaT In Decembre 1523, impreuna cu boerul Jolka, Despina pleaca
la SibiT. A stat sat nu acolo, nu §tiu. §tim puma! ca la 1538 trae§te
Inca, de vreme ce are la SibiT un proces cu un giuvaergit pentru o
coroana ce-i dedese sa repare.
§i ast-fel socotelile merg inainte bine tinute. Economul inscrie in
registre §i trece la catastif tot §i toate cu o regularitate matematica;
nu uita nimic, nicT chiar suma de 6 aspri ce-a cheltuit In August 1521
pentru a cumpara §treangurile ce trebuiat ca sa se puny la cazna
do! Romani, din ce cauza, nu spune Pro laqueis ad praetorium ad
martirizandos duos Walachos feria tertia ante festum Andreae apostoli.
Opresc aci notele mele.
Din marturiile ce am adus se poate vedea, cred, bine §i lamurit
de o parte insemnatatea comerciuluT si schimburilor ce se faceat, in
suta a §ase-spre-zecea Intro tarile Romane §i oraple Transilvaniel, iar
de alta parte, existenta unei clase de negustorT Roman! §i numpl Ro-
man! pe earl tocmaT la finea secolulul XVII-lea §i de alungul secoluluT
XVIII-lea, Fanariotil Si administratiunea for IT Mena sa dispart cu
totul, pentru a nu maT e§i la lumina de cat in timpurile noastre.
Lucrul se adevere§te bine din pretioasele documente ale Primarie!
Bra§ovulul, cum se va adeveri tot atat de bine din hartiile BanceT di
San-Georgio din Genova, din scrisorile Bai lilor venetian!, din socotelile
Camerilor de Comerciti ale Marsiliel.
Cel care va face istoria generals a Comerciulul Roman, pe langa
documentele noastre interne, dator va fi sa nu ulte, pentru comerciul
extern al Romani lor, nicT unul dintr'aceste pretioase izvoare.
Mai mult de cat Cronicele, asemenea documente lumineaza pe
deplin timpurile intunecate ale trecutulul. Cu ele vom introduce din not
o vivid vid In istoria stramosilor no§tri, atat spre cinstea lor cat §i
spre folosul nostru Si al §tiintei din vremurile noastre.
G. I. Ionneseu-Gion.
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BUCOVINEANA.
PUBLICATA PENTRU INTAIA OARA
de
M. GASTER
Intro cartile populare romans, Alexandria °cup& fail indoiala pri-

mul rang. A fost §i mai este cartea cea mai raspandita. S'a citit in
tara romaneasca. In curs de 3 secoll, qi se va mai citi Inca multa
vreme, pans, cand educatiunea nivelatoare a qcoalelor primare, va dis-
truge poezia antics.
Nu voiti sa repet act ceia-ce am scris mai pe larg in cartea mea
despre literatura populara romans, (Bucureqti 1883) p. 7 31, tilde
am tratat originea Alexandriel.
De atunci panb, azi §i-all trecut tocmaT 10 ani de la publicarea
acelel cart!, nimic, sail mai nimic nu s'a facut pe campul cercetarilor
privitoare la Alexandria romaneasa. Numai un fragment dintr'un text,
ce se atribue anulul 1620 a fost publicat inteun mod neqtiintiflc, omi-
tandu-se chiar mentiunea celor alto manuscrise qi texte in§irate in car-
tea mea.
Ast-fel se inradacineaza credinte deprte-; cercetarile serioase lip-
sindu-ne cu desavarqire. Una din conditiunile necesare pentru ast-fel
de cercetari este publicarea acelor manuscrise. Numal atuncea cand
vom avea la indemana tot materialul accesibil, vom fl in stare a In-
treprinde studiT mai aprofundate. In ce relatiune stab acele manuscrise
ale Alexandriei intro dansele ? In ce relatiune stab cu izvoadele, sail
izvodul slovenesc din care s'ail scos ? Avem oare a face cu un singur
text, sat cu texte deosebite ? Este oare versiunea romans o simply
traducere slavica, safe a fost textul remaniat §i schimbat? In ce senz
s'ab facut acele schimbari ? Se datoresc ei transmisiunel, adica s'a
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BUCOVINEANX 335
scbimbat textul continut de atm) copigtil In cursul veacurilor, sat

s'a facut acea schimbare din capul loculul la Intaia traducere ? Fost-a
cunoscuta Alexandria In toate provinciile locuite de Romani, sat era
cunogtinta el marginita la un loc anume ? Aste gi alto chestiunT de
felul for s'ar putea Intreba, ar trebui sa fie Intrebate gi rezolvate
inainte de a vorbi de Alexandria romaneasca.
Multe mat rtman de lamurit gi pant. azT nicl o singurt, Incercare
In aceasta directiune nu se poate constata.
Et doresc sa dal o mica contributiune. Niel Imprejurarile, nicf
vremea nu ma iarta, a intreprinde de aci, din strainatate gi cu ma-
nuscrisele inaccesibile din tart., un studit amanuntit, In care sa Ms-
pund la toate Intrebarile formulate mat sus. Nadajduesc ca alt - tine -va
maT favorizat decat mine, va face Alexandria romans, subiectul unel
cercetari amanuntite. S'ar putea face 'Igor cu ajutorul literature! indi-
cate in Literatura populara" gi cu acel al cercetarilor de maestru ale
luT Weszelofsky asupra A lexandrie! slovenegtT.
Din capul loculuT trebue constatat cum ca Vulgata, adica textul
tiparit, nu este absolut identic cu manuscrisele ce le-am vazut et. Nu
reprezinta decal un singur text, care a fost deja remaniat gi schimbat.
Textul ce-1 public et aci pentru intaia data, este foarte impor-
tant atat din punctul de vedere al literature! cat li din acel al filolo-
gieT. Este primul text publicat In Intregul sat din manuscris, gi repre-
zinta o versiune destul de remarcabila. Comparand textul de fats cu
editiunea populara, pe care o numesc Vulgata, ugor ne vom convinge :
1) ca sunt clout, recenziunf ale unul original comun. Oral povestef este
aproape identic, dar 2) se deosebesc intr'un mod considerabil in multe
amanunte importante. Izvodul a fost tradus In 2 felurf ; unul repre-
zintat prin editiunea populara, altul prin manuscrisul de fats, gi ma!
bine prezervat printr'ansul. Editiunea populara, este adesea foarte trun-
chiata, part! Intregf lipsesc, gi altele s'ati pastrat lute() forma curioasa.
Adesea cam gret de Inteles. Este evident ca textul de fats este
indispenzabil pentru reconstructiunea originaluluT, din care at fost tra-
dust. Alexandria romans. Ar fi o Incercare zadarnict. de a cauta In-
data prototipul imediat slovenesc. Precum am observat maf sus, va
fi de trebuinta sa se publice gi cele-l'alte manuscrise. Numal cu aju-
torul tuturor variantelor vom fi In stare sa, cautam acel prototip.
Textul de fats ma! are gi o importanta filologica ; gi pana la un
punct istorica. Manuscrisul care formeaza No. 94 din colectiuuea de ma-
nuscrise romans, este de origins bucovineancl. Manuscrisul care ma!
confine gi o sums de alto texte a fost stns dela 1784-1806 de atm
unul Ion* fon Arhip". Reproduc Intocmal numele scriitorulul, aga
cum se afla ischlit de multe or!. Fon" este evident cuvantul german
www.dacoromanica.ro
336 M. CASTER
In loc de de" ; ceea-ce 1nsemneaza ca scriitorul apartinea nobilimeT

din Bucovina. Relevez acest punct, cad dovedeste cum ca scriitorul
trebue sa se fi bucurat de o educatiune oare-care si a a fost Para, in-
doiala om cu carte. TocmaY acest fapt da textuluT de fata o valoare
specials, cacf, precum vom vedea, limba manuscrisulul este pe cat se
poate de curioasa.
De pe la marginile foilor am cules urmatoarele notite privitoare
la scriitorul textulul nostru. Fol. 7 : Sa sa stie di cand m'am insurat
si am luat Tubita mia soli pe Catrinuta fiica dmsale boerului Vasile
Calmuschi si a din-sale soli Anita 786 Sept. 14". Fol. 12-a. WA la
an. 798 Sept. 26 au raposat inteo Vinire sara la 8 Casuri di cu sara,
s'am Ingropat-o la Mitropoliea. Dumnezau sa o erti di pacatile sale."
Se vede dar ca, la 1784 and a scris Alexandria, Ionita fon Ar-
hip a fost Inca tanar. Scrisoarea este inteadevar foarte ingrijita, mare
i lamurita. Alta notita pe folio 181-b ne da si data morteY. Suns asa:
Aiasta Istoriea adira Alixandriea i alto multe cele, s'at scris de ra-
posatul Tonga fon Arhip din tolda.va, care au raposat in luna lul De-
chemvrie anul 1833 in Su6ava. qi tine a ceti sa zits Dumnezau sa-1
erte, de 3 on ".
On cat de batran l'am face la moarte, nu incape indoiala ca a
fost la 1784 in toiul vielel. Un alt punct devine clar prin aceasta no -
tita si prin alte de asemenea natura, raspandite prin manuscris si adica,
cum ca scriitorul a foat originar din Suceava, unde si-a Ingropat ne-
vasta (In Mitropolia") $i undo a fost ingropat si el insusl.
Avem decY a face cu un text scris in graiul din Bucovina de pe
la sfarsitul sec. XVIII-lea. Acest grain, asa cum ni se arata in textul
de fats al Alexandriei, se aseamana foarte mult cu cel moldovenesc
In ceia-ce priveste fonetica. §i este natural. Totusi se deosebeste. de
dansul In unele particularitatT.
Ma marginesc a indica numai unele din cele mai marcante. Acest
grain ar merita un studia special. Asa avem deci formele plurale cu
d ca : cascile ; portaralor ; e si 6 final adesea is fad = face ; vii = vei.
e= ea adesea in silaba final& : sa (Hs = ss dea, etc. din potriva avem un
fel de diftongare ourioasa a unul .e final d. e. : tiea=tie ; Dariea =--Da-
rie. In silabe ce precede unul e, gasim foarte des e. Acest sunet, care
nu mi se pare a fi identic cu ea ci mai mult cu un e deschis, nu s'a
examinat pans azi cu atentiunea co merita. a adesea=ie : PiersiT=Per-
siI; fietii mei=fetii mid (f. 97). e=i inmuireste, muiresti =rnuereste
(f. 74-b). Curios este de a observa amestecul dialectelor, un cuvant fiind
scris adesea in doua forme deosebite, d. e. : agunsa sb ajunsa ; ceia-ce
Se explica usor, da admitem ca originalul, dupa care copia, a fost scris
inteun alt dialect. Une-orY se Linea Arhip exact de original, alte-orY
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BUCOVINEANA 337
stria cuvintele dupa auzul si nu dupe, cum le vedea. Urme archaice

se gasesc mai pe fie-care pagina ; asa : u Imparat f. 14b, Incep1=con-
cepi 7a etc.; mai ales pastrarea lui b (=t) la finele vorbelor ; une-ori
chiar la mijloc. Tot asa de numeroase Bunt si formele dialectale mo-
deme. Aceste se pot numara intro exemplele tole mai vechi dialectale:
: pdrci=pana (7-a), saia/d=sfi6la 6 -b, chiperi=piper 23-a ubesc
= Tubesc 23-a, uti=iuti 23-a, chele=piele 72-b, di iasta parti 75-b,
sa ei=s5, ea 76-a, ghietului=bietulul 76 -b, Iji oi=veg, voi etc., hiica
=fiica, si alto multe. Dar ceea-ce este foarte curios e schimbarea
regulata Intro pers. 3 singular si 3 plural a verbului. In tot textul vom
citi regulat : milarscrrei Alixandru ; purcasard Al. facurol, bb,turei and
e vorba de singular ; si tot atftt de regulat : aset, prinsa, yam (f.
16-a.b.) and e vorba de plural.
De oare-ce acest fenomen se repeta regulat prin toata cartea, sl
de oare-ce scriitorul trebue sa fi fost om carturar precum am aratat,
nu incape Indoiala ca avem a face cu un fenomen dialectal, care se asea-
mftna In acest punct oare-si cum cu particularitatile graiuluT de Ilfov.
Aceasta Alexandrie este deel primul text dialectal publicat In In-
tregimea sa. Eti am reprodus textul Intocmal, transcriind slovele curat
foneticeste. Am Impartit textul In 130 de capitole, ca sa fie mai usor
de citat, mai ales dad. tine -va ar Intreprinde colationarea acestul text
cu cele-l'alte manuscrise ale Alexandria Am insemnat si foile origina-
lulu! tot din consideratiuni critice.
ALEXANDRIA
F. 2-a. Cu vrere luI dumnezeu incepui a scrie .Alecsdndrie adicd
istorie lui Alicsandru Machidon, care au batut toata lume 0 toate im-
pardpile 0 toate crdiile dinu toatd lume pi leu supus /uf. In vreme a-
ceea era cursulti anilor let 5200 de ani.
I. Dina incepntal lumii atnnce Inpiritie la Indie co mare marele Impirat Perin gi la
Persida Imparitiea marele impirat Dario gi is Iernsalim impiriie marele Impirat Eraclie, gi
is Machidonie domnie Filip Crain gi is Eghipeta Impiritie marele Nehtinay Impirat. §i era
foarte filosof gi fermi (1. 2b.) citoria mare gi cititorin de stele ; gi atita era de vrijitorin gi
firmacitorin mare chi Ins bunititile a patru crai din Virile lore ; line gi mere gi laptele
gi le biga In tare ea la Eghipet. §i tars EghipetaluI era bogati ea de toate gi oamenii era.
sinitogi ; iar eei patrn crai siricise tirile for de tot, gi foamed gi boale gi morti niprasniee
$i au impiritit Nehtinav In Eghipet 40 de sub toti bine gi dnlce gi frumosn cu toti Eghip-
tenii lni. §i fa roes tai dmnizin gi si ample prorocie mai Daniil prom, ci an zisu Cim vre-
me deapoi egi-va an inorog de la spas gi va goni toti pardogii de la apse §i va merge la
.fo,856.Rev. p. Ist., Arch. Ig Fil. Vol. VII. 22
www.dacoromanica.ro
338 M. GASTER
berbecele cell mare la rlsirit ce-i agungn coarnele pht la eerie, gi 1-a impinge la
inimi gi sit vor cutremura mil de mii.p
2. i viniri vreme (3-a) cei patru crai st sfatuirI gi %earl gat spre Nehtinavn 1m-
pirat alit Eghipetulni, cum ne scoate bunitltile din tarile noastre gi bilgugul gi le bagi in
Cara sa, gi tirile noastre Bantu pustii gi ne-putintioase (!) gi ne bitum de melte od en din-
sell gi tot nu-I putumti bate. Ci sit scriem la marele implrat Dade gi el ne inchinim lui,
st ne de ogtile gi toata putere lui sit mergem sit ne batem gi sl-1 scoatem din tara Id, el
de va fi el mat multi noi nu vom pate sit mai trim in tirile noastre de vrljile lui gi de
farmicile lui care le face ell. §i Mari sfatti gi scrisl la marele implrat Dade. §i add :
cNoi patrn crai a Verilor gi a Arapilor gi a Sirinilor gi a CarlIbagilor facem gtire gi scrisoare
noastrl (3-b) en multi plecidune gi mare guraminta ; scriemu noi patru crai la marele In-
plrat Dade dmneztul pergilor gi intocma cn dumnezln Savaoftu, trimitem noi Inchiniciune,
gi ne rugger cu capetele plecate gi ne encerim large en fate la paminte, el to milostivegti
inpirtitie ta spre not, at ne dal gutoria gi pntere to de la inplatie ta, ca at scoatemii pe
Nehtinavil inpirat din Eghipet, el este veljitorin gi flrmticatoriti mare, gi ni-au mat en yd.-
jibe lui toate bunlatile dint tlrile noastre ; gi tara Id este bogatl gi plinl de tot binele, gi
arils noastre aii rianasii slrace gi foamed gi morti rile, gi ni el pustiescn tirile en vrijile
lui gi en farmicile lei gi ranalnem ail de copil gi fail de %mei. §i de melte on (4-a) ne
bitum en &Ansel gi nu-1 putum bate. §i el singura nu merge la mite, ce face farmice gi
trimete nigte boed ai sti gi nd bat gi nn gtim ci at ne facem. §i ne ruglm imparltil tale
sit to milostivegti spre not al ne dal agatorie, si-1 scoatem din Eghipet ; gi si put inplrat al
marii tale sit fie. §i at ei latragi Implrltie ta, gi noi sl fim ai tai supt mane ta.' §i trimitt
sol Ia Dade inparat, gi data fazurl Dade &tile at milostivi spre
3. i al scull Angurn en toati putere lui gi pureed. la Eghipet. §i marelrl sol ina-
inte la cei patru crai gi le spiral veste bunt ca vine singer en toatl putere lui, gi sit vlsi-
brit cei patru (4-b) crai gi egirl inainte gi at inchinarl lul Dade. (Aci probabil e lacuna, co-
pistul sarind de la un Danie la alt Darie). Vii(n)d spre Nehtinay. §i spusl lui Nehtinav ca
vine Dade cu toatl putere lui spre dansul, gi zhsi Nehtinav : o dragit mei boeri : voi v'ati
splim/ntat de Dade el vine en oameni multi ; crezi ci an bat razboaele oamenii cei multi,
cc vitezil cei buni ; ci lupul melte of rlsapegte gi pe urmi melte eltele 11 lark dar nisi una
nu-1 smack gi de va rlcni leul multi fiearl moare de frica lei. §i bine ati fleet de mi-atii
spusu, nnmai si mergeti at tineti strljile pang voiu trimite sl al strangi ogtile, gi voin egi
gi en singer en ogtile mete inainte lei.
4. i vraji Nehtinav nigte earl gi o topi gi o versa intro tipsie. i %curl doao ogti
de earl gi ea lovirl ogtile ea Da(5-a)rie inplrat. §i vlzurl Nehtinav inptrat oaste lei sparsi
gi vlzurl intrindu dmnezlel Pergilor in Eghipet. §i zasi Nehtinav : co vai de mine Eghi-
pte, cat bine petrecugi en inplratul tin Nehtinav ; ler de astlzi inainte multi jale vei aye gi
vei fi robu lui Dade gi tuturor turcilor ; gi vat de aCala om ce crede in vrlji gi ca Gala ce
at razaml de urziel gi elndu sl degtaptl el este gos., i chemarril birbierinl gi-gn rasKr6
barba gi capul gi-g past sterna pre mast gi scrisi carti aga S1 gtiti voi Eghiptenilor, cane
putui Abda rail vostra, al-1 vtzu en ochii mil, ci Yeti el ml due de la (5 -b) voi bitrIn gi
voin veni tlnlr, gi atunco vt vein scoate din mane lui Dade,. §i-gi petal 'Alma pre mast
gi egirt noapte din cetate gi at dust.
5. Iar diminata miIarsIrl boerii la Nehtinav at vadi ce vor face gi nn-1 glsKrit ; nu-
mai gaslrl atima pre mast gi carte ce lasasa ; gi citirt gi planslrl en multi, jale. i apoi
zidirt un stlIpa de pilatrt gi pe Nehtinav de our gi past sterna in email gi carte In mina.
Iar Dade striinsari ogtile gi bttu Eghipetul gi au luat melt aura gi pusi inplrat al sea in
Eghipet.
6. Iar Nehtinav 1mpIrat at dust la Machidonie greCasci gi at flcurl vraciu. Iar in-
tr'a(6- a)ceea vreme Filip merserl agutori In Dade spre Nehtinav al Eghipetului. §i ave Filip ert-
www.dacoromanica.ro
Iasi pe name Olimbiiada. §i era foarte fromoael gi fiCori nn floe. §i dad pnroasl Fi lip la
oaste, cheml pre Olimbiiada gi-i zdsd, : iatit el ml duc la oaste gi voin zabovi an an, gi de
nu tiii faci fiCor phrh atunce to en mine nu vii mai fi. Iar Olimbiiada rlmasl foarte sclrbitl
pentra acel envintu ci-i zisdel Filip blrbatul sin. lar o roabl gtie gi viizindn pe Olimbiiada
en atlta intristare zia(e) : Idoamnl Olimbilado 1 nu to selrbi cl avem aice in cetate nn vra-
cia eghiptian, foarte maestro de toate lnernrile, (6-b). §i zlsa erMasa : cdute de-I ebbing la
mine. §i veni Nehtinav la Olimbiiada, gi-i zisa Olimbilada : vraCinle, n'ai erbnri de fled fi-
Cori, ? Iar Nehtinav zisl, el are. Olimbiiada ii zasa : cpute-vei el faci si fac un cocon intenn
an de zlle ?) Nehtinav zlsl el va pate. §i data anzi Olimbilada tare o bacilli gi-i gal:
mari dar gi bnnatate gi einste vei ave de la mine..
7. §i ziisl Nehtinav : ceinstita erliasl am till cuvinte eu tetra a grai mgrii tale..
Olimbiiada zlel, Bi grliasel Uri nici o saiala. Nehtinav ii zl(s1): ciatl astlzi gata gi el in-
tre singurit (7-a) intro cash de taind gi cifirni arlti agile caselor, ca sd gtin uncle va veni
Amon dumnezan, gi nimicl sl nu te sparil ce ce vei vede ; gi sa -m ariti gi easale cum el
deschidn agile cele de hid,. §i miiarsara Nehtinav la Olimbilada gi intro pe age c'a di
taint gi intra la dim. §i el facia Nehtinav cu cepa de aura, en piCoarele de griptlrin, en
aripile de vnitnru, una 'Agri alta de aura, cu coada de aspidi. §i intra la Olimbiiada gi al
Wel en dInsa pars diminata gi se scull gi asit Nehtinav : bucurii-te Olimbiiado, el vei si
incepi feCor gi va fi implrat a toati lame; vin gi medu (7 -b) el an bei, carni el nu milnInci,
gi cand vei vre as fad pruncul sa ml chemi pre mine. §i-i Maui chilie aproape de &inn, gi
merge Nehtinav de-apurure dd sa imprenna en dim amandoi cindu le era voea.
8. §1 purCasit gre Olimbiiada. §i chdma Olimbiiada pe Nehtinav gi-i zisd, : te'asul de
niagtird mi-au sosit.. Iar Nehtinav chard spre stele gi zdsl : eel nu fad ileum cl nu-i bun
Caen] de impargtie, ce vei face nn om prostu, ce tine Titan pine vor eta planitile pe loc gi
stelile gi lune gi zodiile gi crugul.. Olimbiiada fled : cnn pot,. Nehtinav o luo de piCoare gi o
WO, in sus gi o (8-a) tinu un Casa gi o lies. §i sl nascn pruncul. §i veni Nehtinav gi-1
]no in brat& gi -la elrutit gi zlsi : cduceti-1 im biserica lui Amon dumnezau gi-1 inchinatT,. §i
age facurl, gi-1 blagosloviri popii lui Amon gi-i push numele Alecsandru ce sl zlee earbegti
Izbrail adiel Ales.
9. Iar Darie lao Eghipetn1 gi alto tiri mite gi el intoarsd. la Persida cetate. §i Filip
set intoarsl la Machidonie acasit. §i viind pe drum an mas pe drum la an loc. §i el visa noapte.
§i diminata spud boerilor sai visulti gi zasa : .alone (8-b) est/ napti (noapti) in vie,
unde-m adusl Amon dumnezan un cocon gi-m Asa: ebucurl-te Filipi el te dliruesc ea acest
cucon, gi va fi implrat a toad lame gi peste tot imparatii implrat. §i dacii-m spud, agar
Tatii treen un vulture gi-g sclpl onlii in bratile meli ; iar eli Orli din jalti gi clzn oul gas
gi erlpl gi egi din glace (AM un poi de garpi gi incongurl *ace de tree ore, gi canda vre
el intro intelinsa el mini,. §i sl mirard tot de acel vie. Aristotel daselltil zisi : cizblndi-sl-va
visul acesta, el oul este plmantul tot, Tar garpele este copilul tau ; gi va lua toatl lame gi
la mogie sa nn va mergi. §i ea bucurl Filip dd aCasta (9a) gi Asa: (sit incalece gi sa margl
mai ingrabl.
10. §i miiarelrl gi ei apropierl de cetate. §i trimisl eol inainte la Olimbiiada, de
i-an dat gtiri Filip el vine. Iar Olimbiiada zasa lei Nehtinav : cum vein da sama la Filip de
ml va intreba de cocoa cum I-am fled} ? §i zisl Nehtinav : inn to grij(i) de aCasta, el en
voin da saml inainte lui Filip". §i spnsl vesti bung lui Filip proem el an flea Olimbilada
mon gi-1 chilamd Alecsandru. §i ea, veseli Filip gi purCasii mai tare la Machidonie. §i dad
el apropierl de Machidonii egi Olimbiiada cu cuconul in brati ; gi-1 luo Filip in brati gi-I
elrutii gi Asa: bucuil-te al doile Iosife pre crasne gi Atigugi (Achilles!) vitezul lumii gi-1
elrutl duke gi pe Olimbiiada. §i intr'aceea (9-b) vremi veni Nehtinav in chipul Jul Amon bo-
zul, gi intrl pa ens zburindu gi sit lasit gos, gi sarutl pe Olimbiiada gi el duel. Iar Filip
www.dacoromanica.ro
340 M. GASTER
Asa : tiatit acmu cunoscu ca ubegte dumnezan pe Olimbibada,. §i marsara, la cetate Filipusu-
lui gi sa wad, malt de nagtire lui Alicsandra.
11. i dada fu Alicsandru de trii ani ; iar Filip demi, pre Aristotel dascal gi zasa :
dascale ! dau-II pe fiial melt Alicsandru sa-1 inveti carti gi filosofie ta. §i-1 lui. Aristotel das-
calul de mina gi-I dui la scoall, gi incepu a invita carti din inceput gi toata filosofie lei.
§i invata inteun an de zale Psalmii gi psaltire. §i sa mira multi de Alicsandru cum Invata
aga tare, gi filosofie lui toata o invata. Iar intr'o (10-a) zi stransara Aristotel 200 de copii de
o varsta lui Alicsandru. §i pusa pe Alicsandru Voevod pe o NU, de copii gi pe Potolomei pe
alts seta de copii. §i flora doao ogti gi le didera sulitit de trestle. §i sa lovirrt ogtile aman-
doao foarte frumos. i Aristotel gi Filip privie din foigoru. §i taring Alicsandru pe Poto-
lomei; gi umbla Alicsandru prin oaste vitijagte gi sparsara oaste lei Potolomei. §i mibarsara
coconil toti gi ea inchinara lni Alicsandru ca la un Inparat. Atunce grai Aristotel lui Filip gi
zas(a): (cal agate dumezau stelae nu-i poate strica nici dracul.,
12. §i marsitri Nehtinav la Olimbilada gi-i zasa sa zici lui Alic(10-b)sandru sa vie la
mine sa-1 invitti filosofie me, gi cele apte planite a crugalni gi citire de steli gi de zodii gi
thimilie lunii gi intorsul soarelui,. §i chetah' Olimbiiada pe Alicsandru gi-i zasa : cfatul men
Alicsandri, este aice nn filosof foarti 1nvatat bun gi cititora de stele gi de planite, gi-m este
von as inviti zio (la) Aristotel gi noapte la Nehtinav, sa invati gi alti tocmelii a cerulni gi
a pamantului,. Lni Alicsandru ii placu ca sa inveti. Iar Olimbilada II luo de mans pe Alic-
sandra gi-1 dusa la Nehtinay. §i rasa Olimbilada gi zasa : cdascale primegti al tau la tine,.
§i la aceea nu luo sama Alicsandru (11-a) gi merge zioa la Aristotel gi noapte la Nehtinay.
yi ea sui intr'un foigor BUS §i 1nvata acolo. Iar Alicsandru zasa: cdascale toate im spusagi
bane gi dulci, Inca sa-m spni ce to voin intreba. bar Nehtinav zasa : cintreba,. Alicsandru
zasa : cspune-m dada vei muri gi in ce feta ?, Atunce Nehtinav sa mina gi data zipodiei
gi Asa : cmi st area ea moriu de un fiaoriu al men,. Alicsandru gandi el fiCor n'are, cum
va el sa moara de on fidor al lui ! gi indati, 11 taping din foigoru jos. i zasa Nehtinav de
jos : cfatul men Alicsandri, crez en t'am spas ca moarte me va fi de an fiCor al men. §i
p..na atunce nu gtie nime numai mums sa Olimbilada gtie ti ea moriu gi marg la iada unde
margu tot dumnezaii elinegti ; bar fatal men sa ma ingropi en cinste. §i (11-b) dad auzi Alic-
sandru aceste el as scobora gos 0-1 luo in brats gi-1 dusa la Olimbilada. bar dad it vazu
Olimbilada e ea spaimanta gi zasa : cdar aCasta o'ai %cut Alicsandru, ? El ii spud, toate cite
s'au intamplat, gi intreba Alicsandra pe Olimbilada: cdar acesta im este tats ?. Olimbilada
zisa : c ea acista tem facet.. Alicsandru plena molt, gi-1 ingropa cu marl cinste. i Filip na
gtie d'aCasta nimica. Si sa sivargira marele imparat Nehtinav in lana lei Chenare 20 de zile.
13. bar intro zi veni comisul lui Filip gi zasa : Filipe astit noapte face o bapa an
manzu en parul ca de aura ea nn cornn in frunte gi foarti minonat gi in coapsa on cap de
bola (1) ea coarnile de auria gi zasa Filip (12-a) sa-1 aduca duvahnnl. §i-1 adusara duvalmnl a-
dee& comisul. §i se mira toti data -1 vazura. §i zasa Filip sa-i fact grajdi de pibittra. §i-i fa-
cia* gi-1 bagarit.in grajdu impreuna en ma -sa. §i-1 beanie numal comisul, bar altu nimene
an intra In grajdu, ca era foarte rau. §i pe tine gudeca de moarti it da acolo gi-1 omorie calul
en ra moarti. §i nimene no cuteza sa intro acolo numai Alicsandra, gi tend merge la dascal
tot pe acolo, gi apnea pe cal de urechi gi de coarni-i gi de male ii era voe. Jar calul sit pieta
la &ant gi necheza Wine].
14. Iar °data miTarsarii, Alicsandru furig a grajdu gi discue graj[12- b]duln gi intra la
cal gi pima fraul gi gaoa pe cal gi-1 scoasii dad gi incilica pe dam' gi egi afara. §i-1 va-
zusit Filip gi striga tare, sa incalice toti boerii gi slugitorii daps nasal pita 11 agunsasa sa la
poticegti ce sa chiaina cnrsnl capetelor. §i-1 agunsara acolo si Asir/ Alicsandru : ,nu boeri
sa no intrecim en call', §i-i lasa lot de 50 de coti. §i sa slobozi toti boerii gi slujitorii gi
sa slobozi gi Alicsandru dupe dangii, gi-i agunsarli, gi-i titlark gi le egira inainte gi nu-1 mai
vazura. ce sa %mit. bar Alicsandru trecu pe Tanga cetate gi era acolo on Oran do 12 coti
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BUCOVINEANX 341
de adincn gi de 15 coti in largo gi sari di ceea parte pirinl gi nu-1 mai vazuri nimene :
(13-a) gi sosira tot slujitorii gi pe Alicsandrn nu-1 vizari; Si si sprier toti. Si strigari Filip
si-1 chute in piriu ca s'au innecat. Iar Alicsandrn vinie di ceea parte ca an vitiaz gi intro
in cetate en tot boerii. Si discilicari tot gi si inchinari toti ca Is nu imparat. Si sit vesi-
lira Filip cu toti boerii.
15. Si dal Filip : (cum vizufa en astizi pe Alicsandral mien it siminan ca pe frac-
lie vitezal, el era gi aCala impirat tare silnic ; gi de scum inainte vai de cie ce vor veni
asopra Machidonii, ci toti vor peri d(e s)abie machidonesci; cam Anti en astazi cocoa tinir
gizindn pe cal rah gi ne-invitat,. Si dintru aceea zi ii dideri o mie de vonici sit fie ea dhn-
sal, sit sit inveti a sigeta gi si mciargi la vinat en dinsul (13-b).
16. Iar intr'o zi anzi Alicsandru de roata ostrovului olimbeii, ah margi ispitesci
norocul gi vitijie. 61 era acolo 2 roate cu maestri eliuegti acute, gi acolo era viteji bitrini.
Si tine vre si-g ispitesci norocal Cu vitejil el merge acolo de si lovie en acel vitezn ; de-1
tie el tiet drake gi-i Ina calul gi armile.
17. Alicsandrn auzindu de acele milarsiri la Filip qi t zisi : dastl-mg si mitrgn la
ostrovul Olimbiei la roata si-m ispitescu vitejie gi norocul). Filip zisi : cnn este vreme sit
mergi, ca egti Aar gi acolo slat vitezi bitrini foarte viteji,. Alicsandru zasl : clash -mi sit
marga,. Filip zisi : (Mal men Alicsandri voe to sit fie Monti,. §i-g luo Alicsandrn (14-a)
bani multi de cheltulall gi cell ci 1-au trebuit ; gi luo cu sine pe Potolomei gi pe Antioh gi
pe Filen gi 300 de slajitori vitezi buni machidoneni. Si agunsara, la roata ostrovului.
18. Si cam sosiri indati invirtiri 2 roati, ana lui Alicsandru, alta lui Potolomei. Si
egiri 2 vitezi ctlari, pe anal it chema Unmedug (Laomedus), pe anal Stealth§ (Calistemis) gi
si suirit pe roati. Si acele roati si invirtie gi vitejil eta pi roati, gi atunce sit tie. Iar ce-
titinii egiri gi mic gi mari de privie la nigte vitezi. Si sit lovi Alicsandru ea Steunugi vitilzul
gi-1 obori gos, gi-i tierd copal gi-1 Mari in saliti. Si sit loviri gi Potolomei en Umegag
(11-b) gi-la oborit gos 1i-i titers opal gi-1 hart in suliti. Si ata acolo noroade multi de oameni
de privie ; gi sit mini de nigte viteji batrani. cam peri de nigte coconi tineri.
19. Si era acolo an filosof gi-1 cheml 1:franie, gi zisi (fatal men Alicsandri, de mule
egti ? El zisi : con data de la Machidonie, feCor lui Filip cralu. Uranie zisi : cell am an-
zit oars cindu an zits ci va egi u impirat de la Machedonie gi spata de is Filip, gi aeala va
lua toat'd lume ; gi de vei fi to aCala fii-ti mili de cetate noastrit cindu vei veni. Alicsandru
zisi : cnn en voea me ce Cu voe lni dumnezin va fi,.
20. Si purCasi inapoi la Machidonie. Si sosi acasit. Si gisi pi Filip insurat (15-a) pi
tats situ, el lamed pe mama lui Alicsandru gi least pi alta gi gide la mast. Atunce sosi gi Alic-
sandra gi sit vesiliri toti de venire lui. Si intrebi Filip pe Alicsandru, cum an petrecut en
acii viteji ? Alicsandra spud toate pi rinda. Atunce un boeri grit lui Filip : cbucari-te Fi-
lipe ca cam skis inpitriteasit mai framoasa gi intilepti, Tart nit Ca ceea-lanti o curd,. Si
auzind Alicsandrn acele cnvinte gi racni ca an lea gi stri de la mast, gi apucci un scaan, gi
lovi pi acel boeri gi mari acolo, gi lovi gi pi alto si muri gi stela. Si dact vizuri boerii ago
ei sit spiimintari toti gi skirl toti din foigor pi undo nu le era voea lore, gi-g (15-b) Hu-
sari piCoarele. Si sit spitrie Filip gi indati sit pricepuri gi goni pre mnere aceea ce o luasi
mai pre nrmit sit -i fie impiritesi. Si zisi Alicsandru : cFilipo, nu poate tie fi alta Impiri-
tesi, firi numai mama -me Olimbilada, ping ctnda voiu fi en via,. Si in grabi adusi inapoi
pe Olimbilada maicii-sa. Si fa aeasta.
21. Si nu zilbovi malt gi s'an rizbolit Filip crain ; gi anzira Mull ci s'au bolnitvit
Filip cram gi s'au robit asupra lui ca si-1 robasci gi sit -i prade tara sa. Si Asa Filip : 'fatal
men Alicsandri ! iatit en acmn ma bolnivil, gi citnil de Titari 'eau scalat asupra noastri ea
sit ne robasci tara. lari en zic tie, Mill men Alicsandri, sit egi inainte for ea ogtile machi-
(16-a)donegti gi sit to bati en ditu1ii pentra mogie to ; ci machidonenii sinta inti la rizboi
gi firi gregall.)
www.dacoromanica.ro
342 M. GASTER
22. Cadet purCasii Aiicsandru intai la rclzboiiu. gi-sit strinsitrit ogtile machidonegti
gi gisira 1000 de mil de ostagi gi purCasi la rizboin. §i sit apropieri de Mari. §i milar-
ski Alicsandru singur iscoadi la Titari, gi-i vizuri netocmiti gi firi striji. Ili sit intoarsi
curindu la oaste sa, gi pad ogtile sit faci matte fond prin pregnrul ogtilor Titirigti, gi
diderit in trimbite gi in sane gi in dobe ; gi din toate la(16-b)turile incepurit a sit bate. §i
--
sit spiimintari Tatarii gi vizu focnrile in toate *tile gi nu gtie ce vor fad. Iar Machido-
nenii tied 12000 di Titari, gi tderi gi pe impiratul for Altacmigi. Iar pe Agars it prinsi
via en 15000 de oasti. §i luari cai bnni gi armi multi Sri, di sami, gi-i duce machidonii la
Machidonie. §i poposi Alicsandra la an loc gi strinsi Titarii toti gi le zasi : co fratilor Tit-
tar ! iati ci vi blitui en agintortil Ini dumnezin, gi impiratal vostru ped ; gi de vi esti voea
sit fiti vii gi sit mergeti la tara voastri, voi vi inchinati mie, gi sr, va dan impirat de la
mine gi si-m trimiteti haragi gi oasti pi-an cat im va trebui ; iar de an yeti face aga, voi
vets pen toti de sable machidonesci, (17-a). Iar ei toti griiri : (Crain Alicsandri de vreme
to -ti (I) aguti dumnezin, gi imparatul Rostra pad, not ai tii sintem di astitzi inainte, gi tara
noastrit o inchinim tie, gi si ne psi inpirat di la tine gi si-tii dim haragi gi oast° pe an
eit iti va trebui'. §i le-an dat impirat pe viral sin pe Frante. §i luari ertiCune gi sit dui
la tars lor.
23. Iar Anarhos impirat di la Tagon Pelagonit an anzit ci mirgu Mari asupra Ini
Filip Crain. El serial o carti la Flip crain : si gtii fratele men Filipe, al vinn citinii di Tit-
titri asupra to gi sit gtii el vinu gi en agutori midi tale cn toga pntere me, di am smiles
el egti bolnav gi voin fi gi en la tine cn toata puterd me (17-b) phi in 7 zile , . Filip dad
auzi sit vesitli gi-i Ora bini. Iar Anarhos impirat oare-cindu &mai pe acolo pe la Machi-
doniea gi-1 cinsti Filip foarte bini ; dar el vazusi dunce pe OlimbiTada gi o indrigisi, cit era
foarti frnmoasi ; gi Filip nu gtie nimici di aansta. §i sit mira Anarhos cam ar faci sit dobin-
d6sci pi Olimbiiada. 8i sit fa (c. flea) a merge agiatorn Ini Filip, iar el merge si apnci pi
OlimbiTada. §i dacit s'an apropiet di Machidonie, el trimisi carti la Filip si iasit din cetati en
Olimbiiada la cimpu sit si imprenne amindoi. §i egi Filip cu Olimbilada la eimpu. Iar Anar-
boa impirat nivili gi o luo pi Olimbiiada gi rani pi (18-a) Filip foarte riu, gi sit intoarsit
inapoi gi fugiea en Olimbilada.
24. lar intr'aceea vremi soai gi Alicsandru di la ritzboiul Titaril(or) gi gig pe Filip
en pntin sufiet. §i spusi Ini Alicsandru cam an venit Anarhos impirat di la Tagon gi an mat
pe mums -sa Olimbilada, lar pe Filip 1-an ingunghet. §i anzindu Alicsandra aceste cuvinte gi
Indatit si porni en toati ogtile sale a goni pe Anarhosim pirat. §i-1 guns/ pad la hotarul lul.
§i-1 sparsitrit oaste gi-I Mu gi -1 prinsit yin pe Anarhos impirat. §i £C081311 pe mums -sa Olim-
biladia. §i sit Intoarsi inapoi gi gisit pe Filip nnmai en Min suflet. §i As(e) Alicsandra :
ciati-lii vrijmagul tin, ti l'am adus'. §i si scull Filip (18-b) craiu cum putu gi ingunghe pe
Anarhos impirat, gi acolo mnri in loc. §i-i lno tara Panagonitului. §i zisi Filip : cAlicsandri
lag cit en more gi safietul men mergi la iadn undo mirgn toti dumnezitii elinegti, iar to si
cinstegti pe mum/4a Olimbilada, ci vai de cela ce nu-gi cinstegti parintii sii, gi si fli bnni
cu machidonenil tii, ci sunlit bnni viteji, gi en am tinut tot en dingii 40 de ani'. §i mad
Filip crain in hula Ini Julie 17 zile,:gi-1 ingropi in cetate Filipusulni pe 111'0 Nehtinav im-
pirat al Eghipetulai.
25. Olinda giza Alicsandra in manna' titine-siu tinir era ca de 15 ani, gi (19-a) tri-
mid pa la toate cetitile sale si si stringi toti hotnorogii (!) gi voevozil. §i straw." toti di
pi la toati laturile. §i grid Alicsandru : cvoi toti fratilor, marl gi mici, gram dumilor voa-
etre : lath astizi an mnrit crainl vostra gi parintele men, gi el piri era via igi tine tara lui
gi criiea lui &wit cum s'an cizat. Dar mie cum im ziceti, sit stipitnesc scaunnl titini-men
dinpreuni Cu dumnevoastrit ?.
26. Iar Filon zisit ::train Alicsandri 1 adevirat tote °mg an mints, Iar lege este si
intrebi pe bitrini,. Silevenig zilsi : ccrain Alicsandri I impiritie sit tine en multi oameni gi
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BUCOVINEANA. 343
ca buni viteji,. Antioh zdsi : 'creme Alicsandri ! omul la tineretit (19-b) ea sit ostinescit gi la
bfitrdneti sit sit odihnascd,. Natighm zdad: ccraiu Alicsandri ! trebae noi se mergem la a(1)ti.
de cit altii sit vie la noi'. Potolomeu zasa : 'creme Alicsandri! trebui noi sit facem citutdri
ogtilor gi ad nu intarziem ca sit an zici megiegii nogtri ca am merit gi noi cu Filip craiu,.
27. ACasta pldcu lui Alicsandri gi trimisi carti pe la toate tarns gi is toate cetatile
sale se' vie faurii toti. §i as stilt-181rd la cetate tot. §i zd(sa) Alicsandru sit lucreze zioa gi
noapte platoge gi zile gi coffer' 2gi sdbil gi herd de artgeti (20-a) gi pavitze, gi scrisi pavfiza
tot lei sit fie. i faced staguri multi gi peal cdpitani gi voevozi gi izbagi gi fataji. §i zdsi
sit -gi hrinisett tot omul calul bini gi sit -gi innoiasci armile gi sit as gatescd di rdzbou gi ta-
tiara gi batrinn.
28. Ceindu trimasd Darie earti la Alicsandru. Dad anzi el an merit Filip gi au
limas cocon tartar, gi serial carti age: En Dari-a imparat peste toti impAratii, imparat in-
tocma en dumnezdn gi cu soarele, implratul turcilor gi a titterer domnilor, aerie voao Machi-
donenilor, eari sInteti beeri tariff, Andtate ! i vi dan gtiri ci veni vesti la urechile meli
cum (20-b) ca an merit Filip creme gi an fostu shpt mina me. § i-au limas cucon tAndr mic.
§i me-i mill de Waal. Ce in Casal ce va veni carte ml gi solul men Candarcus, ler voi sit -in
trimiteti pe coconul lai Filip cram s1-1 crescn eu, gi iartig vi 1-oi trimite &Ida 9 fi de crdiea.
Iar voao v'am trimis pre credine-osul men Candarcurs, iar pi fiCorel lui Filip sit mi-1 trimi-
teti la mine ; sit nu faceti intealtal chip,.
29. Ski dad marsdrd Candarcus la Machidonie an merge la Potolomeu gi sit Inching. en
cdrtile de la Darie impirat. §i miiarsdrd Potolomeiu la Alicsandru gi spud di Candareas, gi
at inching, en Cdrtile di la Darie. Alicsandru dad auzi, el an venit sol di is Da(21-a)riea el
Om in jilts de aura gi ea cunund de our in cap gi en petri 'tempi impodobitd, gi impreju-
rul scaunului tot voinici tineri gi en lantuje di aura. §i china pe Cubans. §i sit inchind lei
Alicsandru ca la un impdrat gi dide cirtile di la Darie imparat. §i Alicsandru le dede lui a-
vilevugii logofdt gi le citi. Iar Alicsandru as nalnie gi le sparsdrd gi zdsd solului : ctear trebui
lui Dario sd vorbascd cu piCoarile gi la °brad ad nu mute ; crezi el Machidonenii an sant
age fird cap cum ii pari Luiz. §i zdsi sit aerie altd carti la Dario : (Eu Alicsandrul vitLzul
feCorul lui Filip cram, aerie tie Dariea impdrat, s'andtati. §i-ti multumdsc de cuvinte cdei im
priegti de scrii carti la oamenii miff, ca sit ma dud is tini slagd portii tale. Iar aga as gtii
acme nu esti vreme de atlas la poarta impird(21-b)tii tale, ti (!) agtapta patted vremi ca voi
veni en sangura la tini gi fdrd zebavi cu tot Muhidonenii mei. titmice voia vide poarta im-
p irntii tale, iar pe Candarcus nu-1 mai trimite as fie implrat machidonenilor ca nu-1 vei mai
vide. §i scri(s6) carti gi sit intoarsd solul inapoi Is Darie impirat, gi dede cdrtile gi Is cetird
Dariea impirat gi rasa. Iar Candarcus zitsd : cimpdrate, nit trebui sit rdzi de nigte cuvinte ca
aceste, el vizai cucon tindr, Tar minte lui era di bdtrdn, ci trebnegti dintele sit -1 scoti cat
de cure'ndu as nu to doard, gi martcanii sit -i curatAgti de miei, ca dada creseu maxi eu ane-
voi sit curatiscfi,. §i aceste grdi Candarcus.
30. tar Wale an sit griji nimicit de aceea gi chime aid slugd name Cledenug gi Tart
aerial carti la Machidonie. Serial la Alicaandra (22-a) gi -i trimisd gi gudrei de cucon, un
strati di aura gi 2 sad di mac gi 2 rash digarti, gi in carti aerie ; 'En Dariea impitrat preste
toti imparatii sitlnic, se in tie fatal men Alicsandri sdaltate I §i'ti dual gtiri, cd, an tbn gtiut
ca egti age de intllept ; gi as gtii ca intAlepCune tinerilor este goals gi scurtd. §i as §tiff ca
t'am trimite gacarii de cucon gi 2 racli digarti Weal nmpli di hiragi, gi 2 saci di mac sit
intAlegi putere me cite' este gi vei veni la mine legat.. §i trimisd sol cu aeele ea toati is
Alicsandru. Iar Alicsandru gide in scaun di aura gi manna de aura in cap gi ca pietri scampi
impodobiti gi en voinicii tineri impregaral lui. §i dede cartile lui Alicsandru gi le citi Alic-
sandru (22-b) gi clitti cu capnlii gi zitsi : co, nisocotite Dariea, to lui damnezdu ti potrivegti,
iar miea ins pare cit nisi nnui om de pre pdmintu nit te vei potrivi, gi te inalti pdnd la cern
gi to vei pogort pdnit la lab,. §i luo macul gi incepu a-1 mance gi raclile zdai di le spared.
www.dacoromanica.ro
344 M. (ASTER
Tar roatele ti eta innainte on gaegreile cele de cucon mic. Si Inv* di scrisi anti carti la
Dade : cEa Alicsandru impirat scrip tie Dade, gi-t maltimesen de dar ce m'ai trimis de g a-
earei do cocon mic gi de racle degarti gi de mac. Aga sit gtii, ca macul I-'am mincat gi In
moali gi dulci, Tar gaeareile ce mi-i-ai trimis en ma voiu guea cu tine; Tar roatele ce mi-i-ai
trimis, cum sit invirtesc roatele, aga te vei Invirti to inainte me. Si-ti agungi rasaritul
(23-a) tin, iar di apas lasi-te, rogu-te ; destalu-tii*. Si Ural pe sol gi sit intoarsi, inapoi la
Dade impirat. Si Alicsandra trimis(1) o traisti de chiperi gi zisi : 4In local maculni f am
trimis o traistit de chipern si-1 mininci, sit vezi tit sint de uti macbidonenii mei). Si miTar-
Bid sol inapoi la Dade. Si citi Darie carte gi deacon nu sit griji nimick ; gi-1 lisa in pace
pi Alicsandru, cit fa voea lui dumneziu.
31. Iari Alicsandra zisi sit stringi oatile. Si sit strinsiri 50 mii de mit de oagte. Si
lasi la Machidonie 5000 de mii, gi purCasi spre Arhadon impirat at Solonulai. Si sit apro-
pieri de Solon. Tar Solonenii sit splimintari foarti ran gi sit sfitniri inchina-sa -vor lui Alic-
sandru gi sit (23-b) inchinari, gi age scrisi : :En Arhadon imparat at Solonnlui scriem tie
mare impirate Alicsandri Machidoani, viiati gi sanitati Impiritii tale ! Si sit gtii ca ne pare
bine ca te dirui dumneziu a fi impiratii gi multamim lai dmnezin Savaoft. Noi ne inchinim
Impiritii tale, gi cetate nut* gi ce am avnt am trimis poclon impiritii tale impreani gi
pe feCorul men Policarp, (Polycrat) sa slujasci Impiritii tale. Si pe tine ii trimite
da-ti-vom bir gi oaste pe an cit iti va trebni, iar pe noi sit ne lag in seminal nostru gi sit
fit milostiv spre noi'. Si mitarsiri en podonul Policarpn gi sit inebini lui Alicsandrn. §i dede
citrtile Solonului gi le citirit gi sit vesalira Alicsandru, gi poclonal it priimi gi pe Policarpu bn-
curos (24-a) it priimi. Si inviti de scrisi alts carti la Soloneni : .Ea Alicsandru Machidon,
scriu la at men frati bun prietin Arhadon, impirati at Solonului, sinitati Ti viiati ! Sig mul-
timiseu de poclon gi de cuvinte dulci gi buni cum griegti pilda: opal plecat nu-I tai sabie.
Iar sit gtii ca feCorul tin Policarpu lingi mine va fi, gi sa gazi im paci In seannul tan gi
si-m trimit haragi gi oaste pe an cat im va trebni gi sit impirittagti sinitosu.
32. Si en mergu la Aftina cetate. Si era Athina foarti mad eetati Ears sami gi inpo-
dobiti cu toati podoabile lurnii. Si era intrinsa doi-sprizici filosofi de judeca Athina, gi era o
sad (24-b) mit di cligrag gi una sag mie de pedestrag. Si an Ih'sa pi Alicsandrn sit sit apro-
pie de cetate. Si ficuri sfat, inchina -si-vor lui Alicsandrn an an sa vor inchina ?Si zasa
anal din filosofi: inchinati-vi lui Alicsandrn, ascultati-ma pre mine gi-i scoatett poclon tuna-
inte ca el este intilept, gi nici in cetati nu va intra gi sit va duci la Rim, el vein spuni o
povesti : clan eram la dascalulii Urania di invitam carti la ostrovul Olimbii, Tar acolo veni
Alicsandra neon tank ea-gi ispitesci norocnl gi vitejie, gi an tiet an vitezu tari, cari in lame
nu era ca aCala mai vitTz altul. Si zisi Urania : cde undo egti fitul men Alicsandri ?. gi an
rispunsu : 'en Ant de Machidonie feCorul lui Filip craTuv. Si zisi acel filosof : en' gtiti ca a
(25-a) sit Iasi di la Machidonie en impirat, gi spata de la Filip si aCala va In toati lame.
Si ea zic fratilor sa vi inchinati lui Alicsandra). Tar an filosof zasa : 4De dud Taste Athina
nici an impirat n'au luat-o, ca o-dati au venit Dionichiea impirat gi malt eau Mut gi n'an
putut face nimici ; gi an venit Nereids impiratul Pergilor gi n'an putut sa o ea gi-1 Mari
Athinenii, gi an scipat numai langur,. Iar altu filosof it tuna de ran pe acel filosof ce zasa
sit sit inchine Athina gi sa rugini acel filosof farti tari. Si piste noapti an fugit din cetate gi
sit dui la Alicsandru gi-i spusi tot rindul cetitii.
33. Alicsandra mane sol an Tatar fir de aril. Si sit dusi la cetate. Si sit strinsiri
(25 -b) cetitenii gi nu gtie limbi. §i cantos& an dragoman gi Ad, solul : Aga va ace marele
impirat Alicsandru sit vi inchinati lui gi si-i dati haragi gi oasti pe an at im va tribal
pe an ; Tar de nu vi yeti inchina en ri moarti yeti mud). Iar ei zisa : cnn va fi Vora' lui
Filip impirat Athini gi cam au vratii an venit gi cam o vre nn sit va duci. Si pas sinitos
gi spuni aga lui Alicsandru.. Si sit intoarsi solul gi spud, lui Alicsandru. Si zisi Alicsandrn
sit bat& cetate di patru parti. Si aga Mori gi de o parte bite titarli de merge sigetile gi nu
www.dacoromanica.ro
putura gbh din Mate. Si desenea portile gi avail tatarai in cetati ; iar cetatanii aprinsa
prah gi peri 10.000 de Mari gi sa inchisg, iarag. La alta poarta peni Machidonenii 500 (26-a)
ueig de pusca din cetati. Si sari marsarg la conac.
34. Si zisii Alicsandru ate% filosof :.cam vom face sa batem cetate ?. Filosof zgsg :
'cu Mae nu vom Ina cetate ca stinta oameni multi gi an foe malt in cetate, ci sit facem meg-
tegug sg-i scoatem afarg din cetate pi-i vom bati, ca nn gtiu ritndul razboinlui.. Si aCasta
placu lui Alicsandru gi invatit sa mired 1000 di boi gi 1000 oi gi zis(1) sa aerie o carti, gi
age scrisara in carte : cvoi Athinenilor, asta noapti an venit dmnezli vogtri gi mg certarg gi
m'am splimantat foarti ran de dIngii. Si. lath' ca mg due Inapoi gi am lgsat 1000 de boi gi
1000 de oi sit Matt jartvg dumnezgilor vogtri, gi en mg due la Maehidonie,. Si pus(a) carti
intr'un stalp gi lad acolo (26-b) boi gi oile. Si as ascunsg in Ohre gi %curl 3 ogti, nna
inainte, alta la mijloc, alta pe arms. Si diminOta cautara Athinenii din cetate gi nu vizurg
ogtile lui Alicsandra numai ci vazurg boi gi oile gi carte in stalp. Si egirg Athenenii afara gi
citirg carti gi hug boi gi oile gi Asa el an fugit di frica, ci sit mergim dupg dgnsul ca-1
vom agungi pgna la poeni gi-I vom bati, gi vom lua cai buni gi armi gi ce vom gash' la da'n-
gii. Si era di toti 100.000 eglarag gi 100.000 pedestrag gi 20.000 puseag cu pugti marl. Si
incepu a-I goni pi Alicsandru pentru dobanda. lar Afinenilor le zasi an filosof : tascultati-ma
pre mine, nu goniti pe Alicsandra di, (27-a) am visat seta noapti ca era im mijlocul cetati
nigte grail tfamgnat gi era foarti frumos, gi Alicsandra umbla cglare ea un leu gi Machidonenii
sigma grgul gi eel copt gi eel verde. Si en zie fratilor, sit nu goniti pi Alicsandru.. Jar ce-
tatanii nn bagarg in same acele cnvinte gi ag,unsa, gi intrarb, in oaste lui Alicsandru im Ma-
chidoneni. §1 incepurg a s(a) bate de trdi pir i. Si sit baturg phi la al noaole Cas, gi in(ce)
purl a bate in dobi gi in trambita. Si sit spaimantarg Athinenii foarti ran ca no title 6:oda
razboiului, 1i incepu a fugi la cetati sg, scape.
35. Iar Machidonenii incepurg a-i goni gi-i tgerg piing la cetate gi egirg din cetati bi-
tranii gi mnerile displetite en cuconii in brats gi striga (27-b) gi piing° : cAlicsandri impgrati
milostivegtite sire not gi nu ne tlea ca stintem robitiee. tar Alicsandru dug auzi incepu a striga
gi a imbla prin mijlocul cetl4ii cglare pe Docipal ea un sea gi nu pute opri pi machidoneni
sa no mai tai. Si dad vgzurg cit nn-i poate popri dedirg foe im patru cornuri ale cetatii gi-I
birui focal gi egirit din cetati afarg. lar fimeile, fatale, copii la bezastol scaparg la biserica ce
mare. Si zasg Alicsandru: cvai di estate ce odihnescu multi integnsa, gi curge sgngele pe
toate nlitile. Si egira din bazastol cat ramasg, gi sit inchinara tai Alicsandru cu marl jelanie.
Alicsandru zasi : e en gran este a stampgra vitejii (28-a) cei maniogi, gi imparatul n'are ce le
face, gi mie im pare rag,. Si era periti 200.000 de oameni. Alicsandra zgsg, vazand biserica
arse gi dumnezgi for gi zasg : co boeri gi voi Athinenilor di ar fi (fost) (o gating in foaea a fled
o mica lacuna in manuscris) acegte dmneziii n'ar fi area biserica gi ei impreung, ce ar fi po-
prit focal,. Athinenii plange en mill jale gi muerile cu obrazgle zgarh'ete gi Asa Alicsandru :
cn'ati ascultat cuvintele filosofului Dioglein, gi en marl reline an egit do la voi, scum cu marl
cinste au venit la voi. Cam an zits Solomon impgrat : pe omul intglept sa-1 cinstegti list -I in-
dragegti, iar omul farit mints nici sa-1 cinstegti nici sg-1 indrigegti ; Cum zace intgleptul Archirie:
(28-b) mai bine cu intgleptul sa cari pilatra cu dgnsul la zgdu de cat en nebnnul leg bci vin,. Si
atnnce sa sp'imantarii toti crai gi stransarg, toti crai gi toti voeavozii de pren preAur Athinii
gi milarstira la Alicsandra haragi (!) de trii ani gi el inchinarg. Atunci ash' Alicsandru : pang
no sa spargi capul nu carp crieriix. SI gazu acolo 17 zile gi push' domnu in Athina. Iar crai-
ilor elinegti gi grecegti be zresa sit -i trimitg oasti pe an cite 100.000 dupe clausal.
36. Iarg Alicsandra di acolo sa, dust la Ram gi scrisl ogtile gi ga9gra 100.000 di
oasti. Si le egirre inainte nigte crai grecegti de la Tarnie gi de la (29-a) Morie gi de la Da-
man gi de la Taifas, gi adusara daruri scumpe 1i bir de ace ani, cad era gi el greet. Si
malt sit vesglirit. Si unit crai milarsgra en dansul, iar altil ig Inarg zio bunt gi sa Intoarsi
la scannile tor. Si da oaste ate 1000 pe an. Si si apropierg Alicsandra de Ram. lar ramie-
www.dacoromanica.ro
346 M. CASTER
nii auzirl ca vine Alicsandru gi sit spiimintari foarti ran, gi nu gtie cue vor faci, ci gi RI-
mai sa tine en stipanie sa ca gi Athina pe 12 sfetnici. 8i facara sfat gi sit dusk la biserica
dmnezailor lni Apolon gi Amon. 8i an mersn gi sa rugara ca sa le spin inchina-sä vor lui
Alicsandra ? Iar Apolon gi Amon sit arltarl ]or gi le Asa : Asa va inchinati lui Alicsandru gi
(29-b) sa lisati sl intre in cetati el-m esti fiCor mie'.
37. 8i ss vesiliri Ramlenil gi gltirl darari de malt pretn. 8i egirl 4.000 de viteji
implatogati pe cai albi inainte 1M Alicsandru gi 12.000 de fete, iar pe cai albi cn cununi de
aur in cap gi cu haine scumpe gi sit inchinara lui Alicsandra. §i egiri 5.000 de cetltani bitrini
gi toti aye stilpiri de fink in mini gi se inchinarl gi zask, : =bine ai venit gi tku adus dam-
nez/n, Alicsandri impdrati,. 8i egiri 5.000 de popi ramlegti cu ficlii aprinsl gi sit inchinarl
lui Alicsandra gi-1 blagosloviri gi zAsl : cintfun Cas bun Alicsandri impirate sa fie,. El dad,
auzi aga ig tocmi voevozii inainte einig cu giregurile inainte gi honorogil (!) (30-a) gi toata oaste
ig tocmird. §i incklecarit Alicsandru pe Docipal cu cununa di aur in cap en pietri scumpe, gi
dideri im trimbitit gi in surle gi in dobe gi miilrsarl la cetate. §i-i egirl inainte vladicii lui
Apolon en poclon, stir gi zmerna gi timle gi-1 blagosloviri gi-1 tamiterl. 8i intrl in cetate en
mark cinste, gi-i zlsi : bine al venit Alicsandri implrate ! gi scoasa darnrI irmulacul hi So-
lomon implrat gi cununa lui Solomon impirat de aur cu pietri scampi, gi scoasa salbile im-
plritesii 1M Solomon imphat, gi mad un moscu albu, gi sabie lui Atigugi (Achilen) cram
vitezul di la Trioda (Troada), gi scoasa snlita lni Tarnichie (larchinie) implrat de os di (ele-
fant) liban, gi scoasa pavlza imvalitl (30-b) en pieli de aspidl.
38. 8i-1 had vIddicii de maul 1i-1 dud In bisericl gi-i dide carte lni Daniil prorocul.
§i aga aerie in carte : .In cursul anilor, la 5000 di ani scula-sl-va un inorog gi va goni toti
pardogii de la spas gi va merge la rasarit la berbecile cel mare ce i agungn coarnele phi la
cern gi-1 va impunge la inima gi sa vor cutremura mil de mil fluid gi tea fringe sabie de
ascatital Pergilor,. Si intrebl Alicsandra ci Olen este aceste cnvinte ? El raspansa not age
zicem : col pardogii Mau implratii de la apus, berbecile esti impiratul turcilor gi cum ni
sa pari sa fii to acela' (31-a). 8i zasa Alicsandru enn en voea me, ce ea voea lni dmne-
an,. 8i el ve ilirl Ramlenii cu Machidonenii. 'i venire tot crai de la aims en damn gi en
bir di zaci ani gi sa inchinarl lui Alicsandru. 8i sa milostivi Alicsandra spre dangii. §i hi
birurile gi-i Ilsi in pace. 8i pusi implrat la Ram pe Laumedug tuturor crailor gi voevozilor
di la apart.
39. Iari Alicsandra pareasl di acolo la tara Legasci gi lno gi alti WI multi gi le
prlda earl net sa inchina la dInsal. §i 411 cu ogtile gi agunsarl la o coadl di mare. 8i afia
acolo nigte oameni (31-b) en obrazale di len, gi multi dideri prin oaste gi perirl multi. 8i
sosi la an manta de fier. 8i era intr'acel manta nigte pasitri cu obrazile di emu, gi era cu
aripi gi en unghiile Ca sacirkle, ca titi ca la mueri. §i se %earl matte firi sune prin oasti,
gi Ina omul gi fugiea en dansul ; altora le scote °cliff cu unghiile. §i zasa Alicsandra sa
aprinzi snopi di trestiea. 8i aga Marl, gi sa mai slobozi gi adaoao oari acele pasari gi le
area aripile ; gi prinsi din dInsile 5.000, gi din oaste lui Alicsandra peri 1.000.
40. §i de acolo ea intoarsl la lame gi guns/ la tara Eglitiriii gi zasa Alicsandru se
sa odihnescit ogtile (33-a. Paginarea este gregitl, srriitorul a skit de la 31 la 33. Nu lipsegte
nimica la mijloc!). §1 trimisa Alicsandru carte la domni gi la crai di acolo di prinpregur, cum
mai im grabit sa fad/ 120.000 de cltargi, gi in cltargi sa incapa cite 1000 de oameni. §i
indatit didera poronci e Mari. 8i imparti ogtile im patrn 0.41 gi pad. pe Antioh cvdit po
100.000 de oaste gi pe Vizantiea iar pe 100.000 gi pe Sllevenig iar pe 100.000, gi ea Sinelus
1.000 de mie gi intre in cltarge en ogtile pe mare. 8i g'an plait soroc se sa strangl la Eglii-
pet ; gi care nude va igi la lame sa -g fad cetati pi numele slit; lam Potolomei eu Filon sit
mud en ogtile pi neat gi sit pradi tlrile ca(33-b)ri nn sa vor inchina gi sit le ei haragi gi
oaste pe an.
41. §i parCasirl en ogtile pi mare Alicsandru en cltargile. §i le dide dumnezia an
www.dacoromanica.ro
vintu marl gi sa disfftrtirl, gi BA dual. Si egirl Vizantie la mare alba undo este Tarigradul,
gi %curl cetati pa made situ Vizantie. Si Antioh egirl la Ierusalim §i Muni cetate pa nu-
ale situ Antiohiea. Si Alicsandra egi la nn crimp frnmos ea pIdure aproapi gi facurl cetati
pe numele sal Alicsandrie. Si sit mithnie cad n'auzie nimiel de ciea-lanti sari undi au egit. Si
mai curInd miiarsgrit Potolomei gi en Filen pe meat la Alicsandru de cat cii di pi apii. Si
ea vesalira §i spusl cats tad (34-a) an luat. Si adualrl gi nigte crai legat, cari nan vrut sa
al inchini, gi tarile for le pradasa. Si sit milostivi Alicsandrn §1-i 'gad), gi-i lui in credintd,
gi-i slobozi se -i de bir §t oaste pe an. Si Vizantie anzinda de an negutitoru, an venit la Alic-
sandra en toati putere lui. Si trecusl 5 luni di clan sit desplrtisit, gi malt sl vesIlira. Si-
levenig inel auzi gi veni gi el la Alicsandru. Si al adunarl toate ogtile gi mutt sit vesalira. Si
era 6 luni de dada sit despirtirl. Si purCasi la tara As Iii gi acolo an fled cetati mari gi
i-an pus numele Pripol. Si grli voevozii sit &el §i alta. far Alicsandra zls1 : co dragii mil
boeri ! ca doarl na sl tine tAriea in cetati, ei bine (34-b) gtiti ca noi matte cetati spargim
cn voea lui dumnezla §t eu vitiziea (!) noastrl,. Si parCag paste Asiea gi matte tad luo en
Asiea §i implrltii 0 malt bine.
42. Si miiarslri pe la Trioda cetate ce mare fleuti de nepotul lui Noe proroc, de Nev-
rod intliul implrat pe lame. Si intr'o vreme o sparsi Ilinii pentru o mueri ce o chema So-
lonita ca era foarti frumoas(6), gi acolo fa intliul Implrat pe lame, gi o tine Frincii impa-
ratio 1000 de ani. Si agansi Alicsandrn furig : Tar fate lei Meng Grain sit logodisl en craiul
Sirelinii gi-g stransl ogtile gi Lelichiea cu craiul Pelagonitului gi al Filii gi alti crai late,
gutoru. Si-g striinsl oaste mail %CI di saml (35-a) gi viteji buni elinegti. i marslrl la
Trioda spre Alicsandra Fare§ pentru o mueri gi Marl cetate 12 ani gi nn o puturl lua pinl
an Marl mari megtegug. Si egi din cetati vitezi buni en acii crai gt alata moarti el flcu
cat n'an fort din Incepntul lumii. St perirl acii viteji buni, gi sparsh'ri gt Trioda gi tler/ gi
mari gi mici pentru ace mueri. Si egiri cetatenii gi sit Inchinari lui Alicsandrn Machidon, gi
spusl cum an perit craii §i Imparatii pentru o mueri ; gi mast!, (farad lui Alicsandru ; sable
lui Atigug cram vitez gi coif de Ancunug gi pavizI frumoasl §i inelul imparates.i eghipetului ;
giacel inel (35-b) eine era bolnav gi dad sit data IntrInsul al fIce sinatos. Si se milostivi
Alicsandru gi i Iasi im paci, gi luo 1000 de oameni de la dangii gi sl-i trimiti pi an elite
1000 glIbinng, gi-i Iasi im pad.
43. Iarl Alicsandra di acolo miiarslrit la tara Evreilor in Ierusalim. Si imtr'aceea vremi
gudeca Iernsalimal Irimiea proroc gi credo Ierusalimnenii im dumnezitu Savaoft. Si era Ierusali-
mut supt man lui Dade impirat. Iar Dariea anzi el vine Alicsandrn im Iernsalim, gi trimisl
carti la Ierusalim gi la Babilon se an se inchine acelni tllhariu, 'ca vein veni en gi vi; vein
scoate on putere and din man lui,. Si trimisi carti la toati Odle gi la toti craii gi voevo-
zii sit el scoale en toati ogtile, sl as strangi la ciimpii Sinariului uncle an Mut uriegii Etat-
put dupl potop, gi de acolo s'an impartit limbile de dumnezla 72 de limbi. Acolo zisl Dade
el sit strlugl Cu putere sa Iar Alicsandru trimis(I) carti la Ierusalim in cetati gi acrid. aga :
'Ea Alicsandra Implrat presto toti Implratii, feCorul lui Filip cralu, scriu voao Ierusalimeni-
lor, slultati ! Si sa gtiti ei pe mine m'au pus dumnezau imparat a toati lame gi am luat
tot apusul, gi Ramul gi toti craii mi s'an inchinat, §i acum (36-b) la voi venit-am. Si do vi
este drag sit gideti pe mogie voastri gi In scaunul vostrn, voi sa va, inehinati gi sit-m dati bir
gi oaste pi an'. Si sa dual solul is Ierusalim. Si dad thud, carte Ierusalimnenii, oamenii
lui dumnezla Savaoftn §i serial gi ei age : 'Alicsandra Implrati, sit fii slnitos! gi ce ai scris
is noi bucurog sintem sit ne Inchinlm impitrltii tale ; ci aga sit gtii, ca slntem supt mans lui
Dane Implrat, gi de ne vom inchina tiea el el va minim 1i va veal 1i cn re moarti vom
mari. Iar de vei bati pi Dariea noi ai tai Ante]; 1i in Ierusalim cu mari cinste vei intra
gi allvit vii fi di noi. Iar de nn vii bati pi Dade in Ierusalim nu vii intra,. St tri(37-a)misii
carti. Si o citi Alicsandra gi serial altl carti gi zisi: cEu Alicsandra Implrat paste toti im-
ratii, impirat al lumii soda voao lerasalimnenilor slultati ! Si ci mi-ati scris am intiles, ci
www.dacoromanica.ro
348 M. GASTER
nu at cadi voi sit fiti a lni Dade find voi oamenii lui dumneziin Savaoft, ea Darie crezi in
idoli. Iar voi vi inchinati mie, sit intro in cetati, sit ma inchin Int dumnezan Savoft, ea en
va voi acoati din mina lui Dade gi voi robi an vit fib. i trimisfi soI en carte la Ierusalim.
44. Iar Iernsalimnenii dad vazura cartea gi vazn ca sit apropie ogtile machidonegti, vin
la cetate, tar ei sit stransara gi fitcurit sfat. Si zasti Irimie proroc cascultati-mti pre mine
Iernsalimnenilor, gi va inchinati lui (37-b) Alicsandru, gi-1 Ifisati sit Intre in cetati. Ca asta
noapti am vazut pe Danil proroc gi zasa: ccarile vani (c. va veni) acum sii-I lasati art intre
in cetati sit sit Inchini lni dumneziin Savaoft, ca di la aeala am prorocit ca va sit ea toata
lame gi vi bate toti imparatii*. §i dug auzi Iernsalimnenii, oamenii lui dumnezan Savaoft el
sit bucurara gi mitarsara en poclon gi (34 inchinard lui Alicsandru. §i fact sit apropie Alicsandru
de cetati, Irimiea proroc striga, tot omul sit last inainte lui Alicsandru. §1 egira batranii gi
sfetnicii cetatii ; gi egirii gi Irimiea proroc imbracat cu vesmantul lni Aron proroc, gi 11 im-
tinpinara la poarta. §i desealica Alicsandru. §i-1 Umbra gi-I bla(38-a)goslovira Irimiea pro-
roou gi zasa : cam multi ani Alicsandri imparate preste toti imparatii !x. §i-1 lui di maul gi-1
bags im biserica lui Solomon imparat. §i zasa Alicsandru : dari voi in ce crediti 2, Irimiea
proroc zasa : ceredem in Savaoft ce an flout ceriul gi pamantul,. §i fact auzi Alicsandra a-
celi cnvinte el zasi : tla marl dumnezan va inchinati, gi en Inca la aeala ma inchin ; gi iatit
darul vostru vi-1 &iron sit faced Arta (c. jartfa) lui dumnezau Savaoft,. §i scoasa daruri
lui Alicsandru 200 cal arapegti gi pavaza lai Daftan feeorul lui Saul imparat, gi to priimi Alic-
sandra gi-i Visa in pad.
45. tar Alicsandra ea dust de acolo la (38-b) Cara Eghipetulni. §1 fact s'apropiea di
Eghipet, anzi eghiptenii el vine Alicsandru gi sit inchisa in cetati gi ea gatira di razboin. Si
sosi Alicsandru In cetati gi zasa sit bats cetate, de 3 parti sit bath tad. §i fa zaduf marl gi
Ea Beata, Alicsandru, gi peste noapti sit bolnavi gi sit mahni toatit oaste pentru daunt. Iar
Eghiptenii anzirt ca s'an bolnavit Alicsandru imparat ; iar ei scrisa carti la Filip vraCul lui
Alicsandru, adict : gNoi eghiptenii 12 sfetnici scriem tie Filipe vraCule, gi-ti dam gtire du-
mitale ca de vei pate, an en erburi eau on Cu ce sit omori pe Alicsandrn sit gtii ca to vei
(39-a) fi imparat Eghipetulni,. Iar Filip vra6u1 citi carte gi o span& §i sense gi alta gi
zasa : xVoi eghiptenilor, oameni nebnni, crezi en di voi vre sit fin imparat Eghipetului mi-1
va da Alicsandru gi Inca gi alti cetati gi mai marl im va da. Acuma va pari ca s'an bolnavit
Alicsandra, ca mane II yeti vide calari pe Dacipal gi sanati s, gi cetati voastra prah o va fad,
§1 trimisi carti la Eghipteni. Iar Eghiptenii serial alta carti In Alicsandru gi zasa : gNoi
Eghipteni dam gtire imparatii tale gi sit gtii ca Filip vraaul va sit to otravasca mane dim) -
041.. §i carti o didera Iui Antioh. §i o dust la Alicsandru gi o citi gi coati cu capul ; gi intr'acel
iSas vini (39-b) gi Filip vraaal en potirul en erburile gi le tine in mina, gi zasa Alicsandru :
co dragul men Filipe ; an gtin aceste erbnri di folo im vor fi an di moarti ?, Iar Filip at
pricepn gi blurt plharulii phi in jumatati, gi-1 dide lui Alicsandru gi zasa lui Alicsandrn :
gimparati, nu iticide (!) vraiul pe domnul situ nici °data,. §i bin Alicsandra ptharul gi sit
instinitogea. §i dide Alicsandru carte Eghiptenilor lui Filip vraitul. §i Filip o dider4' carte Eghip-
tenilor lui Alicsandru. §i sit mira Alicsandrn de viclegugul lor.
46. §i Invath sit bath cetate di patra parti. §i batura tari. §i sit spaimantarfi foarti
ran Eghiptenii gi deschisa portile (40-a) gi strigara toti : cmilostivegtite spre not Alicsandri
imparate, feeorul imparatulni nostrn Nehtinav ! Ca astazi s'au umplut cuvintele lui : cand s'an
dos di la not as zits, ca s'a duce batran gi va veni tantir». §i antra Alicsandra in cetate gi
gel : gin multi ani Alicsandri imparati,. §i sit inchinara toti Eghiptenii lui Alicsandru im-
parat gi-1 dust la stalpul lui Nehtinav, undo era chipnl varsat de aura gi cununa de aura in
cap. Alicsandru sit apropiea de stalp, tar canna cam in capul lni Alicsandru. §i sit mina toti
gi-1 slaviea pe Alicsandrn, §i zadiea gi Alicsandra an stalp di piatra gi petit en aura gi sit
said, Alicsandru langa tatal site Nehtinay.
47. tart intr'aceea vremi sosi carti de la margine gi zasa : cAlicsandri imparati ! sit
www.dacoromanica.ro
gcii el vine Dariea en toata pntere lni gi a sosit la apa Efraftului,. Alicsandru dad auzi a-
celi envinte egi din cetati Eghipetului gi ffieu eantari ogtilor. Si puroasi tari fira same, gi
sosi la apa Efraftnlui. lar Dariea ave 10.000 de mii ellarag gi 10.000 de mii pedestrag. Si
trimisi Lariea iscoada la Alicsandru, gi-i prinsa strajile lui Alicsandrn gi-i dual la Alicsandrn.
Si intrebl Alicsandru cats oaste ari Dariea, ea de nu mi -t spnni drept voi spa(n)zura. Iar el
spusa drept. Alicsandra zasa sa fuel focuri multi, (41-a) omul gi focal. Si duel strajile pe
iscoadi (1) imtr'o movill Thalia, gi data piste oaste gi vazara focuri multi. Si-i dui la Alic-
sandrn gi le zasa: cal gtiti cl Machidonenii tot staff (? !) gi mic gi mari gi tank gi batrin
gi voi va paziti sa nu fit la razboi el yeti peri ; gi mergeti skate§ gi spunet lni Dariea ce
at vazut,. Si sa duel iscoadile la Dariea gi spusa lui Dariea de mate lu Alicsandrn cats oaste
ari, atata eat era focurile ca stelile gi margine nu sa mai vide. Si zasa Dariea sa le tai Urn-
bile sa nu sparie ogtile.
48. Dariea implrat trimisl sol la Alicsandrn gi gag aga :.En Dania imparatul turd-
lor, mari gi tari gi pnternic gi de dumne(41-b)zan slavit gi intocma Cu dumnezan gi cu soa-
rele, scrip tie feeornlii lui Filep cram% el vein vesti la urechile mele ca ai luat Apusul gi RI-
mul gi Ierusalimul gi Eghipetul gi acum la imparatiea me venit-ai en talharai tai protivfinici
tie ; gi bini sit gtii sa-m trimiti bir gi oaste pi an de la toati cetatile ci ai luat gi sa to duel
la Maehidoniea ta. Iar de nu vii face age, tu nu vii pule sa te asennzu (I) dinainte pnterii
mcli tu toata lame, nici la Maehidoniea,. Si marsara solul la Alicsandru, gi citi carte gi o
sparse, gi !mita sa spanzure solii. §i grai solii : cputina paguba faci lni Dal ica cad vom peri
not =. lar Machidonenii slot: 'nu ti sa cadi (42-a) imparate sa spanzuri solii aid art-i tai".
Alicsandru zasa ca n'aa trimas la imparato, ci an trimis la nn Mari, ci talharai spinzuril
soliia. Si acrid, carti Alicsandrn la Dariea gi zasa : gaga scrip tie Dariea mitgarul Turcilor.
Carte ce mel trimis na ti multlmascu, el nu Ant cuvinte de imparat ce di an nebun, gi tu
ne carti pre not gi zaci, ca n'om puts seitpa dinainte pnterii tali in toata lame gi te potri-
vegti lni dumnezau, iar nun -i om de pre pamant an to vei potrivi. §i zaci sa ne ducem la
Machidoniea ; iar not venim la tini en agintoral lui dumnezau. Si mi sit pari sa fiu eustapin
pergilor tai; gi ea fii gata de razboin mane dimineta,. Si milarsara solal la Dade cn carte.
49. Iar Dariea china boerii gi sa sfltuirl. Si zeal an boeri : can ti sit cadi imparatii
tale sa te bati en talhari ci mina nu voevod sa sa bate en Machidonenii.. Si aeasta pilau lui
Dario gi ehiemi pe Mahmet voevod gi-i zasa (si te bati en Machidonenii,, 11-i didera 5000 de
mii ellarag tot oameni alegi. Si pureasa Mahmet voevod la Mai. Si zasa Darie, sit prindeti
yin pe feeorul lui Filip. Si aganal Mahmet voevod la apa Sinarulni, §i vazura Alicsandru ogtile
lni Dark gi gal : el al gatesei di razboin gi sa gatira. Si incllica Alicsandra pe Docipal
gi imvata as fad' patru ogti gi %curl. Si zasa sit (43-a) marga, tari gi inte, eel sa gtiti ea
na-i Dariea ea oaste, ei esti Mahmet voevod, iar voi santeti en implratul vostru ; el gtiti el
Pergii merge de nevoi la razboiu, lar nu de buns voi, ea mai bine esti sa, perim en cinste,
la razboin de cat al pitrecem en rugini,. Si pureasa la razboin gi lovirl oaste lni Dariea de
patrn parti, gi se Mari pad intr'a miiaza-zi gi tiara foarti ran. §i sa spaimantara foarti
ran Turei gi imeepurl a fugi gi Machidonenii a-i goni gi-i tlera panl la tabard. Si vazura Da-
riea oaste lui fugand, gi incllica pe nn tudetin (?) gi imcepu a fugi gi el. Alicsandrn elzurit
en ogtile la tabara lui Dania gi-i tlera pan/ acolo. Si zaart Alicsan(43 -b)dru sa nu-i mai tail
ce sa-i prinda vii. Si prinsera vii 30.000 attar* gi pedestrag 200.000, gi Machideneni peririt
1000. Si zasl Alicsandru si sloboade, oaste lni Dariea ci an prins-o visa. §i-i sloblzarl. Si
zh'sd Alicsandru : 'se spnneti lui Dark se, s(a) inchine mks, ea de nu sa va Inchina en ra
nioarti va mud. Si-g hart zioa knit gi sa dusa la Dariea gi spina lui Dariea. Darie invata
al le tai limbile. Si trecu Alicsandru apa Efraftulni gi strica podnrile, gi zasa ogtilor sa sit
odilines a. Si mita dobanda luara, cai buni gi armi matte.
50. Si veni vesti ea vine Dariea en toati putere hi 50.000 de oaste ce an stransn din
tarn sa, gi en multi miniea (44-a) vine. Si vazu Alicsandrn oaste lni Davies gi sa spitimanti,
www.dacoromanica.ro
350 M. GASPER
gi nu vru el spui nimarui. §i sa sni lute° movila gi striga toti voevozu gi zasiliAlicsandru:
co dragii mii Machidoneni, viteji buni ! sa gtiti ca mai ageri sant cii ce gonesen de catii cii
ce fag, ca Input matte of rasapegti gi la nrma matte catali ii latra, gi niciuna nu-1 mud,
Age gi Dariea Wit caste aduce asupra noastra mai multi cinste face noao. Ci sa gtiti ca gi
scum esti razboTul al nostru, gi sa an dizbracati pe cii ucig pana an s'a spargi razboinl.. Iar
piste noapte visa Alixandru pe Iriwiea proro3 zasa : cAlixandri pad, spre Dariea flea de
grije ca-1 vei batik. §i fa'cu(44-b)rit Alixandru 2000 ogti gi sa lovira cu Dariea foarti tari gi
ate, cat de trasnitul pugcilor gi de glasul tailor gi a oamenilor nu sa mai auzie nici in ceri
nici pre pamant. §i era grew pamantulni de mete. Si sa titerd, pang in sari gi a dooza pad,
in sara gi a treea za pad, in sara. §i incepura Pergii a fugi gi Machidonenii a-i goni. §i-i
tier/ pana la cetati. §i peri din caste lui Dade 9.000 de mii, gi Machidoneni 5.000 de mii. §i
prinsera vii din caste tai Dade 100 de mii. §i zasa Alicsandrn sa sloboada oaste lui Dark ci
an prins-o vii gi le Asa: cpasati sanatog ca va dan zile di la mine gi mai multi la razboTti
(45-a) Cu Dariea sa, nu mergiti).
51. §i milarsara Alixandru la cetate Babilonului ; Tar cetatanii nu-I lasara ma ma apro-
pie de ceta(te) gi atata era di marl cat apa Efraftulni trece prin cetati. tar Alixandru zisa :
csa mergem mai sus de cetati,.. §i miiarsarit gi %cura gantnri gi abl'tura spa pi ganturi. §i
ramasa cetate far& apa. §i intrara Alicsandrn In cetati. §i inteace noapti face slajba la bise-
rica ce marl. Iar Alixandru dide foe in patru cornuri di cetati. Si dm/ value], cetatani focal
ei imeepu a striga : milostivegti-te spre not Alicsandri imparati, sa ne inchinam (45-b) ties
cu toata cetate noastra'. §i zasa Alicsandrn sa stangb. focal. Si egira cetatani gi sa inchinark'
lui Alixandru. §i masa aural ce era a lui Dariea, 200 de povoara de galbini gi 1000 di cai
hraniti gi 100 lei en sgarzile de [tar gi 1.000 de paradog gi 100 cai arapegti gi 1000 tipsii
de aura gi 2000 coarni de inorog fericate mu aura gi 1000 pahara de air. Si scoasa vasma'n-
tul lui Chezerfn imparatul turcilor. Si masa cununa lui Sarhog imparat. §i gazu Alixandru
acolo 30 de zile, gi tot sa vesalira Machidonenii en Babilonenii.
52. Dariea au4i ca an luat Alixandru Babilonul (46-a) gi incepura a plangi cu amari
gi grai : co, ticalosul de minii, cum luasam toata lame gi en ma tinem puternic intocma en
dumnezau ; far astazi nu ma pot potrivi nici anal om di pre pamant mai mic al nostru ; cum
Machidonenii sparsara putere me, gi mai bine m'ar fi ads pre mine de cat sa Imparatascu eu
jali. Ca multi ani hard, Piergii de la Machidoneni dajdiea, Tar acum platescu en capul. §i a-
ceste auzi boerii Ini $i-1 mangler's,' gi zasa : '0 imparati, alasta lame aga esti : copadul maxi
candu cadi marl urlet faci, aga gi mariea ta ; nu te scarbi cad n-au Mut astazi, ca mane it
vom bati not pre da'nsul,.
53. §i veni amok an boeri ce-1 crescusi Dariea (46-b) gi-1 chema Amvisai. §i eta. Am-
dahl : cimparati I tu pre mine m'ai crescut gi m'ai boerit gi malt bine mi ai flcut, astazi ma
vein duce ea -m psi capul pentrn tini gi voin tam capul lui Alixandru. §i zasa Dariea: 'de
vei face ta age gi vei scoate Piergii di la robii gi imparatiea im va fi di is tini, gi moarte
ta imcit va fi mai cinstita de cat a altuea,. §i cergn sabie lui Dark gi-i diderit. §i sit imbraca
in haini machidonegti gi sa dug, la Alicsandrn imparat gi sa apropiea de Alixandru. Iar Ali-
xandru umbla calari pe Dacipal imzaoat gi implatogat gi ma coiful in cap. §i sa lipi Amvisai
di Alixandru gi vru sa-1 lovasca peste ochi, gi-1 lovira preste jarful capulni gi-i taera coiful
(47-a) gi-i rasa parul ca ca bricul. §i zasa Alicsandrn ; cmit lovi maul machidonescit cn sa-
biea piergasca.. §i vrn sa-1 lovasca gi alts data, ei-1 impresurara. Si-1 intreba Alixandru : iDe
uncle egti gi cum ti chiiama 7, Amvisli zasa cimparati ! en sant slugs lui Dariea mai drags;
gi mit chiiamit Amvisai, gi m'an crescut Dariea gi m'au boerit, gi-1 vazni planganda gi min
sa te tab pre tine, ca sa-1 vesalesc pre nasal, gi dumnezau an vrura, gi en cat putni ma
eitlin; gi astazi la mama ta sant,. *i zasa Alixandru : co nebune gi fara minte Amvisiti tu
voea domnulni tan facut-ai gi pentru minte ta astazi mort cram gi di la dumnezau via sant,
gi tu mort egti pentru (47-b) mints ta ; ce de vreme ce t'au durst inima pentru domnul tan
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BITBOVINEANI 351
ai &at ca an machidonen, pentrn aceea iti dan zgli di la mini, caci ai fault ci n'an mai fl-
ed altul in tame ea tini ; gi paid gala gi spune lui Dariel ca pe tine feregti dumnezitu
omul nu-1 poate ncidi, iar pi tine an feregte dumnezan omul nu-1 poati ascundi in toata lume;
gi za lni Dariea, sa sa inchine miea gi sa -m trimitg bir gi oasti pi an, cat im va trebni gi sit
imparatasea sangtosu In pad,.
54. §i sa dug Amvisgi la Dariea gi spud, toati. §i di mai multi jali sa umplara Da-
riea gi zasg, Amvisai : en astazi imparati ! slujba o sgvargii pentrn tine cu sabiea, capnl ,mein
1-am pus wort sant, gi cat (48-a) bini mei fled, en astazi 1-am plgtit on capul men ; Tara
di astazi sa ma erti ea voin ea mg duc ea slujescu celui ci mi-iau dat zile,. §i gag, Dariea :
cAmvisai, sa spui lui Alicsandra el impgrat la impgral an sa inching, ci unnl moari altul
imparatalti, ci mai bini of peri en cinste la razboin di cat ea impargtasc cu rugini ; gi spune
sa, ma agtepti pang in opt die ca van ea ma bat en dansul,. §i ea duel Amvisgi gi spud, lui
Alicsandra de toati celi ci an zas Dariea. Alixandru clati en capul gi zasa : cpentru imparatiea
an mai esti paci, el imparatiea este o mn'gura inalta gi ineunguratg cu apg, gi impodobita cu
toati felorile gi impodobitg en popi (c. pomi) dulci gi vede omul pests toatit lume gi-i pari ea
nu s'a mai pogorg, niciodata, Tar el sa inga(48-b)11 gi sa pogora pang la Tadu, gi trebni omul
sa sa soothe&
55. Alicsandrn visa piste noapti pe Irimiea proroc gi-i zasa : Alicsandri sit mergi Ban-
gar tu sol la Dariea gi ti vor cnnoagti Tar clumnezau ti va scoati gi nu-ti vor faci nimica,,
§i sa digtepta Alicsandrn gi spusg visul lui Potolomeu gi lui Filip gi lui Antiuli. §i el gati Ali-
csandra de soliea gi gel Aliesandru : di mi sa vg inztampla moarte acolo, Tar voi sa vg im-
pacati on Dania gi sa vg, duceti la Machidoniea,. §i zg'sa boerii : mai bine sa ne tai capitile
noastri de cat sa videm nna ca agasta. i plansa mult gi ea grata en Aliesandru gi-g luari
zioa buns. §i gee, Alicsandru : de (49-a) va vre dumnezan sa peru nu ma va pute aseundi
toata lame, Tar de nu va vre dumnezan sg, pera toata lame an ma va pate ncide*. §i sa dusa
Alicsandru imparat sol la Dariea imparat. §i van' Dariea ca vine sol di la Alicsandru, el ig
strand boerii fii -g impodobi divanul sa anti minunat. §i gazn Dariea in jilti de our de 12
coti di inalt, gi inainte lui ii sta lumini aprinsi ca inainte lui damnezan, gi impregurul luT
ingeri %cut di air, de lumina ca soarile.
56. Alicsandru soli gi dedi carte la Dariea impgrat inainteà tutnror boerilor, gi in carti
zasi age: cEn Alicsandru, inpgrat preste toti imparatii imparat, stria tie Dariea imparat, cum
mai inainte luai dajde di la tatgl men, Tar acnm nici all tali nu le poti stipani gi vrei sit ma
ei la tini ea slujesc, iar dumnezan mg pusit impgrat marl, gi yin en sangur la tini gi-ti zac
ea to inchin mil, di de an to vei inchina mie, tu egti dugman Pergilor tai, ca vor peri toti
di sable machidonesca, gi sit fii gata di rizban phi in 15 zile cu toati ogtile tali la apa
Efraftulni..
57. §i ask' Daniel : cboeri, tine g-au adus aminte sa issa atilta pnteri di la Machidonii,
sa fie ei impgrati atoata lame,. Alicsandra zasa ! cimparati an esti minune cg, vor egi Ma-
1
chidonenii impgrati lumii, ; Darie zasi: cum ?, Alicsandru Asa: csant toti inteun gandn gi
oameni dragostog gi viteji bani tot ca unal. Iar nn tureu marl zasa : ccit ci raspunzi age
imparatulni ? Alicsandru zg,a : cvolnie este solul a raspundi inainte imparatului.. §i sa diderit
in lature. Dariea Asa : csi fii aice di sari, aice la masa pang vom scrii la impgratulii Ali-
csandrn,. §i chema sari la masa pi Alicsandru gi-i dide pghar sa be, gi-1 bin gi-1 pusa in Bann.
§i-i diderg gi alt pahar, gi-1 ban gi-1 puss in buzunari. §i spud Ini Dariea, gi zisi Dariea, sa-i
de gi alts pghar, gi-1 ban gi-1 bags gi pe alala in buznnari. §i zgsa an tuna marl : cci ci
foci age la masa imparatulni de ei pgharele imparategti 7, Aliesandru zisg, : cage este lege so-
lilor (50-b) la not pang al triele 'Akar it en solii,. §i-1 creza Dania.
58. lard Candarcus, cela co fusisa la Machidoniea dada an mere sa ei pi Aliesandru
en carti di la Dariea, el cunoscu pe Alicsandrn. §i milarsara la Dariea gi Asa : tea gtii Ira-
pgrati cit astazi iti didera dumnezan pi inima ta, ca solul acesta esti sangur Alicsandru impa-
www.dacoromanica.ro
852 M. (ASTER
rata. Dariea sa veallira gi gel ddi va fi age en Bantu imparat a toad lame.. Si prima Da-
riea a data gi nu crede Darie de una ca aeasta. Candarcus gal : cde nn va fi acesta Alixan-
drn sa-m tai capul men. Iar Aliceandru pricepura ca-1 ennoseura. Si zasa Dariea coamenii zie
el egti to Alicsandrn imparat.. Alicsandra zasa : gnu stint en ce saman (51-a) en dansul, pen-
trn aceea ma iubegti gi tot pe mini ma mad in son Si sa dug. Dariea imparat in case de
taint gi sa sfatuira : prinde-vor solul ' ?a Iar Alicsandru ramasa Augur in case, gi lepaclanda hai-
nile machidonegti sa imbracara in hainile turcegti gi milargra la poarta ce dintli gi zasa por-
tarilor : tined pe,harul impiratescn gi-m deschideti poarta ca m'an manat inparatn1 sa chem
voevozii. Si milarsara la al doile poarta gi zasa portaralor : «tineti paharul inparatescu ea m'au
trimis irparatul sa chemn *Ranh,. Si milarsara §i la al triele poarta gi zasa portaralor : tti-
neti paharul imparatescu gi-m deschideti poarta, ea m'an trimis imparatul sa tocmitscn atra-
jilea. Si deschig gi milargra (51-b) Alicsandru la gazda gi incheleca (!) pi Docipal gi fugi toati
noapte gi abuse. la apa Sinarulni dada as ravarsa de zio. Si trecn in ceea parte gi afla a-
colo pi Filon gi pe Antioh gi pe Potolomei gi spusl ci an pitit la Dariea.
59 Iar Dane gal sa prinza solul. Si intrara in casa can 11 lasasl gi nu-1 gad. Si a-
lerga la poarta gi intreba portarii. Ei spusa ca an venit un voevod gi ne didera pahar impl-
ratescu gi an zas sa-m deschideti poarta, ca m'au trimis Imparatn1 sa chem voevozii. Si abet-
gag gi la al doile poart5,. Si Tara age didera sama. Si alergara gi la al trcieele poarta. Si Tag
age diderl sama. Si alergara la gazda lui Alicsandru gi (52-a) nu-1 Ogg. Si spng lui Dade
ea an fugit Alicsandru. Dante gal : cvedeti boeri cum ne fugal fe5orul lui Filip eraina. Si zasa
Dariea, ea incalece 100 de voiniti viteji, doara 11 vor prindi. Si incalicata 100 de voinici gi-1
gonira toati noapte gi agung candu risk° soarele la apa Sinarulni ; gi vizn pe Alicsandra en
toti voevozii lei. Si sa ruginara foarti rho ca-1 scaparl. Si zasa Alicsandra : toe goniti vintul
el nu-1 yeti prinde, ci Ira intoareeti inapoi gi spuneti lui Dariea, el-i multamasc de ciste, gi-i
spnneti sa viea en toati ogtile sale la apa Sinaralui el ne batema. Si sa intoa(r)sa inapoi en
rugini gi spasa lui Dariea. Dariea heart a plunge en multi (52-b) jali gi zasa : to ni-credin-
ooasa lame cum ti arati dulci, apoi amaraa.
Candu trimisd Dariea inpcirat sol la Poru inparat, ca era fi el inpdrat marl
ca era supt mina lui 32 de limbi fi ave amcindoi pritifug bun fi era inpdrat la In-
dia ce mark
60. Si era, age serial carte : tEu Dariea imparat, ocainicul de mini gi pedepaitul, si-
natati gi inchinaciuni mare Pot imparati, dan ti gtiri inparatii tale, el oare cari din cii mai
mici ai mei din Machidoneni, cncon care era supt mina noastra, Tar acum ea lepadl de noi
gi an luat tot apusnl gi milargra la (53-a) lerusalim gi la Vavilon gi le luare gi pad la noi
acum vi(ni)t-an, gi ndm batut pane mum 2 on gi nu-1 pntum bate. Ci ma rog imparltii tale,
sa ne dai agutoru gi putere ta, sa to milostivegti spre noi, el gtin ea Indienii n'an gregala la
ragoin gi-1 vom batia. Si milargra solul la Poru implrat gi ceti carte. Si clati Porn cu ca-
pal gi zasa: gnu esti bucuriea spre lame as nu sa schimbi en jali, ca sa potriviea cu dam-
nezl'u, Tar acum nu sa poati potrivi nici anal mai mic al hi*. Si china boerii lui gi le gal:
tpasati de luati.4.000 de mil de oasti, tot oameni aleg gi mergeti la Dariea agutorn (53-b) sa
va bated en Machidonenii. Si saliti sa-I prindeti yin pe fiborul lui Filip, el-1 spun ea este
foarti Tntaleptii, gi sa-1 aduceti la mine,.
61. Si Mart boerii oasti gi pureasa intr'agutoru. Si auzi Dariea ca vini agutoru di la
Porn inparat gi malt sa vesilira. Si zisa sa al strange ogtile persh'gti din Loath lame. Si al
strang 30.000 mii de mii. Si maul' Indienii ooamenii Ini Porn iscoada la Alicsandru, gi miTar-
gra. Indata ii prinsi strajile lui Alicsandru gi-i dust la Alicsandru. Si zasa sa-i sues I negte co-
paci sa vada oaste. Si sa saint gi Travail sa marga into gi tart, gi slo(54-a)bozi iscoadele. Si
sa dual la Dariea imparat gi sputa precnm an vazut gi zasa : csa gtiti ca Machidonenii sant
mai ageri de cat voi, ca tot pi armesari inherati gi implatogat. Si deca auziza Indienii age sa
spaimantara foarti ran, gi merge fare voea lor la razboiu. *i sa lovira ogtile iar de prah gi
www.dacoromanica.ro
de trisnitO nu sa mai anziea nici im cera nici pe pimint nici sa mai vide. §i dideri damne-
zit' nn vent man gi sa radeci prahul de pre oaste gi s(i) vizari ogtile. §i sit tieri Ora In-
tra-miTazezi. §i ea splimintari Indienii gi 'beep a fagi, gi Maehidonenii a-i goni. §i-i Uteri
pi-i sfirmarit cn caii.
62. §i dad vizarit aga Dariea impitrat gi incepu(54-b)rit a plinge gi el a fagi gi piing°
Cu amar, gi zice : co amarnice Dariea ! cum ti potrivei lni damneziu, Tar as6izi nici and om
de pre piiminti nu to vei potrivi ; gi fasigi Impirat a toati lame, Tar acam nici pre mogiea
ta nu ti sa va prinde moarte*. Aceste griea Dariea gi fuge. Iar doi boeri a lui Dariea, aname
Candarcus gi Rizvan Biagi drage gi miluite, gi sa lipi di Dariea gi-I inganghe mull di o parti
anal di alti parti, gi Inarl ce ga'siri la dinsul gi-I Ilsari im pulbere drumulai abiea vin.
§i Filip goniea pe Indienii gi striga ai nu fugl ci sa -sa inchini lui Alicsandra.
63. Iar Alicsandra goniea pe Dariea. §i vizura Dariea pi Alicsandra gi strigari cna
trece, ca to (55-a) egti milostiv spre gripiqii tai, el impiratal Dariea zaci im pulbere*. §i
anti Alicsandrn gi-1 va'zuri gi zisi : (tine egti tu ?* Dariea zisi tea santa Dariea cela ci ma
potriviem lui dumnezau Savaof gi eram slivit di toati lame, Tar acum nici pre mogiea me nu
mi sa va imtimpla moarte, cum ai vizut gi ta mirire me, din WI slavi cizni ; pentrn aceea
Alicsandri adn-t aminte di um Ca ahsta gi nu ma lass im pulbere el zac, ca age sa cadi omn-
lui intilept sa nu faca ran pentru ran, ca sa -1 glassed dumnezia*. lar Alicsandra dad auzi
age, el 11 'no 1m brati gi-1 pusi in lagan di aura pit gtarsi cn mihrama de pravit gi-1 1m-
vili en platoge lui ce di mirk gi dal sa -1 duci catinel pini la Persida cetate (55-b) lni, Ali-
csandra agansi pe Irdieni gi le Nara cai bnni gi-i slobozi gi Asa : coil spuneti imparatnlui vo-
stru sa -i agungi Cara sa: Tar agatorn altui impirat sa nu del*. §i milarsirl Alicsandra la Per-
aids cetate ce marl.
64. Clan glut Alicsandra impirat in scaunul lui Dane inpirat gi as imbrici in haine
de mull pretu gi-g pusi eununi de audi in cap gi lni toiagul lni Dariea inpirat, gi milarsiri
Machidonenii gi alti limbi di la aims gi tnrcii gi ea inchinari toti lai Alicsandra gi zitsi : cim
multi ani Alicsandri inplrat a toati lame, inpiratal Turcilor I* (56-a) Iar Dariea zisi : caduceti-m
inpiritesa m5 gi pe fiica m5 Racsanda*. i le adusiri gi le vizuri Dariea gi plinge ea malta
jali gi zisi : to sufletul men gi lumina ochilor mei !* §i siruti pe Racsanda gi zisi : elati
ci t-am gisit barbat de la Machidoniea adus de uncle n'avem nidejde, ce nu en voea me ci
on voea lui dumnezin, pas inpirat Pergilor nogtri. §i en n'am gindit age digrabi si-ti fat
tiea nunta. Ce gindem sa fiea toti craii din toati lame la vesiliea ta, dar acnm malt singe
al virsari la vesiliea ta piergesci gi machidonesci*. §i o lao di mini gi zisi : cAlicsandri
imparati primegti acest dar de la mine ; ce am %cut cu multi bncuriea gi acum cu multi jali
o dan tiea, gi en (56-b) ma due la iad uncle merga toti din lame.* §i zisit : cAlicsandri ! ali
o primegti cit-i malt intileapti gi bung*. Ski o dideri lui Alicsandra.
65. Alicsandra inpirat o hi de mini pe Rucsanda gi o puss in stain lingi sine gi-i
pusi cnnuni de aur in cap. Iar Dariea Id InpiritOsa lai di mini gi zisi 4Alicsandri ! aOasta
i mama ta Olimbilada gi ciuti spre Persi gi zisi : 4Fiiti mill gi de Turcii mil ; Tar pe Rd-
vazan gi pe Candarcus sa -i gudeci dupi cum t' a fi legi.. Aceste grii Dane. Alicsandra zisi :
data ta di astizi inainte va fi impirltOsi a toati lame, hr Inparatlasa ta va fi In local
mumii mele Olimbiiadii, iar Piergii tai inparafi vor Cu mini ca gi cu Mai*. §i mnri Dario In
lnna lui Ghenari in 15 zile. Alicsandra petrecn pe Dariea pini la mormint, cu toati ogtile,
1-au imgropat ; gi sit sivirgi marele Inplrat (Ddriucd) Dariea.
66. Dapi aceea chemi pe Candarcus gi pe Beizvan gi Asa for : cci ci ati ads pe Da-
riea domnnl vostru?. Ei zisi : cmoarte lni Dariea to pad pre tine imparat Tnrcilor.. §i grii
Alicsandra : 4Impiratul vostru malt bine v'au ficut gi v'an gi boerit, dar mien ce bine im veti
face voi, ci en aunt an strain voao ?. Si zisi for Alicsandra : cproclit el fiea cela ci hrinegti
pe ungitoral de domni gi pe (57-b) curva din casi gi vinzitord di cetati*, i an poruncit di
4o,856. Rev. p. 1st., Arch. ,si Fil. Vol. VII. 23
www.dacoromanica.ro
354 M. (TASTER
i-au spInzitrat p'amindoi. Iar Alicsandrn as cnnung cu Ruesandra impiritiasi Mica lni Dariea
Impgratul Arthomanilor adicg tureilor.
67. §i dapi aoasta trimisg carti Alicsandrn la maicii-sa Olimbilada gi la Aristotel das-
calul lui gi zasl «Eu Alicsandru inparat, preste toti imparati impgrat, en vrere Ini dumnezgu
scrip fiea maicii meli Olimbiedii sAngtati I Si BA gtiti ca acnm gapte ani sant de &ad n'am
mai stria clitra voi inteatata vremi nici de bini nici di tin, gi aAasta -i vina noastri, gi sg ne er-
tati. CA am avnt multi bgtgliea en Dariea impgrat in trei rinduri gi n'am mai putnt as ark
la voi. Iar acum cu (58-a) vrere lni dumnezan pe Dariea l'am Mut gi Pergii lui sa inchinara
noao ; gi Dariea muri gi pe fiica sa Rncsanda o dide miea sa -m flea inpArgtesii. §i ea vizin-
dn-o frumnge am primit trii en ea. §i sg, gtiti ca ping a nu mg sggeta dragoste muirasci,
en nn mi-am putut aduci aminte di voi, iar dupg ci mg sageta dragoste muirAsci en ineepui
a gindi lumegti. §i sa gtiti ca Ant la Piersida in scaunul lui Dariea inpgrat gi slgvit de Pergi.
Iar voi sg scriiti la not sa gtim de viiata voastra gi fiti sangtogi,.
68. Alicsandru impgrat dischisg vistiriile lni Dariea inpgrat gi aflg 20 cash' pline de ta-
leri gi 12 casg pline di galbini gi 12 cad, pline di mkggritartiri gi de (58-b) pietri scampi.
§i scoasg cai hrgniti 1000 gi scoasg 5.000 mii lei en zggrzile di aura gi 5.000 mii pardog ;
gi scoasii 5.000 ogari invatati la vgnaturi, gi 10.000 cotei invatat gi samsomni ; gi scoasi
8.000 de cgmile inv'gtate, gi ecoas'a 100 di calk gi bivoli flrg' samg, gi alti multi gg'nginii
fare numgr. §i era pketii cetritii tot en aurii. Si era in patrn cornuri di cetati patrn pietri
scumpe neprethluite gi lumina noapte ca zioa. §i era patrn stglpi di aur. §i scoasg 30.000 de
bide (a. blide) de aur gi 8.000 de talgire de anrii gi allele multe eke an le mai gtiea nu-
mgrul.
69. Alicsandru facurg cgutari ogtilor gi aflirg zece mii de mii calgrag gi (60-a, copistul
a skit de la f. 58 la f. 60, gregind cu numerotatia) 10.000 de pedestrag. §i caii lui Dariea
ii diderg toti cglgragilor. §i le diderg leafg pe 15 ani inainte; gi imparti toati armile lni Da-
riea ogtenilor. §i le za'sg toti sal hrgnAsci caii bine gi sa-g dragg armile bine sa flea tot noao.
§i intr'o zi zidi Alicsandrn un stglp di aur Inalt in mijlocul eetglii. §i strInski ogtile toate
gi toati limbile gi at sui Alicsandru in stilp gi strigg cu glas mare ca s1-1 audg toti : «cg mg
la* de dumnezgul orthomanilor, adici a Turcilor gi a Elinilor gi ma inchin lni dumneztin
Savaoft ci a fgeut aerial gi pleantal gi toate celi vgzute gi neviizutm §i sa vesgli Pergii gi ca
Machidonenii gi alte limbi di la apps. §i ggzurg Alicsandru in cetate Persidii un an di zgle.
§i diderii impkgtiea viral sun hi Filon (60-b) sit fiea inpgrat Pergilor, orthomanilor, adicg
turcilor.
70. Alicsandru sa rgdicg Cu toat ogtile sale spre rkboin gi lni en el 4.000 de mii pe-
destrag gi 5.000 de mii calgragi gi 10.000 de mueri aterpe sit fiea de traba ogtilor. §i le pusii
dupg corturile impgrAtegti gi le pusg ca'pitan Sfrentken. §i eine si culca cu dgnsa intro noapte
ii da un galbgn. §i lui 10.000 de cimile incarcate de traba ogtilor, gi lui 10.000 di lei in-
vgtati la rkboin gi pardog gi cotei fart di samg. §i last la Persida pe Filon sit impkgtaseg
en impArgtesa Rucsanda a lui Alicsandru.
71. §i pudasi Alicsandru spre Crig inpgrat cu (61-a) toati ogtile sale, ea nu vre et at
Inehine. §i slobozi ogtile de-i prgdarg Sara gi prinsg gi pi Crig impgrat via, 11-i tgerg capul
gi-i eparsgra cetate. §1 aflarg 'aura gi argint cat sa umplurg toate oaste lui Alicsandru din destul.
72. §1 purAasi Alicsandru de acolo spre rgsgrit gi multe tgri harg gi le bAturg gi le
prldarg. §i sosi la margins tirilor. §i de acolo nu mai era oameni dumesnici gi era gadeni
salbateci. §i marskg axe zgle gi agunsg la loc siingtos. §i era acolo fnrnici gi igiea noapte
furnicile gi lua pe oameni furnicile gi-i trage tar* in gropi. §i spud, di rgndul acista lni
Alicsandru. §i-i imva a sit pnea fin nscat impregural ogtilor gi et -i de foc. §i aga flcurg. (61-b)
gi multe perind de aceste furnici sa mg'ntni di aliasta neganditg perirA. §i marsarg mai in-
nainte gi diderg la o apt multa gi mare gi ficurii poduri gi trecurt apa in 60 zile.
73. §i aflarg acolo o targ en nigte oameni cat cotul. §i miiarsArg multi oameni de a-
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BIICOVINEANA 355
ciea gi at inchinarg lui Alicsandrn gi-i adusi poclon mierg gi finice mite. §i st Wald, lul Ali-
csandrn gi zisi : cnoi sinten oameni miggi gi ne ruggm at nu ne strgce ogtile inpiritii tale,
et avem gi not intenn an bgtgliea °data en cucoargle, ne batem cu dgnsgle, gi pe multi ni omoarit
gi ne scot ochii Alicsandrn zitsg, sit le fact cetati, gi le Menet. §i invitg di le fang arce cu
sigeti gi at le (trate cum s'orn bati. §i le past domn din tringii ; gi lni (62-a) mieri gi finice
cat fn ogtilor intenn an din destul gi le trecurt tara for In 7 zile, gi acii oamenii alt chiiamit
piftici.
74. §i marsiri Alicsandru mai inainte gi Wind, la nn cgmpu frame. §i era null stilp
in mijlocul cgmpului poliit en aura. §i era inteacel attip obraz di om. §i era eerie glove ili-
negti gi ovriegti. §i alergarg itlecsandru gi citirt. §i era eerie aga : cEn Eracliea imptrat preste
toti impgratii inpgrat, vrui at mgrgu ping la rai gi pt aice venit-am gi mg biturg oamenii
sglbateci gi-m farmarg oaste gi pe mine m'an ncis aice.. §i era acel camp plin di oast di
oam(e)ni. Alicsandrn imvtli stglpn et nn mai citiascl nime. §i intrebg voevozii ece spuni
Inteacel stilp ?. Alicsandrn zest, ct spnne (62-b) tara dalce gi bang. §i zisl ogtilor at sit
odihnascg acolo. §i gazurg acolo 30 zile gi %curl pglanci.
75. Intro zi gi gag Alicsandrn at at glitgsci di rtzboiu. §i egira Alicsandru cn ogtile
la pidnre gi vtzurt un om mari gi inalt de 5 coti gi &cos, gi cu ochii ca atelile gi at sit-
minti gi nu vru at fugg. §i zgsg Alicsandru la doi voinici, at del cn snlitile. §i at rtpezi doi
voinici gi-1 lovirt en snlitile, gi rgeni foarte tari acel om sllbatic. §i indatt igirg oameni sgl-
batici ca frunza Ii ca Tarbg, tot en lemni gi en pietri gi didert in oaste lni Alicsandru cat gi
el at spgimantarg, gi incepu a fngi Ong la poled Ini Antiohl. §i i hart di cltrg *tire gi-i
scoast la elmpu, gi afgrgirg lcmnile gi pietrile gi-i birui Alicsandrn. §i-i tgerg di diminatg (63-a)
Ong In sari, gi vii nit pate prinde nici anal, cl ave obicei acei oameni dacit vede pe altul
cruntu it mtnca de tot. §i-i biruirt Alicsandru gi perirt de &Ili 100.000 gi Machidoneni pe-
rirt 15.000. §i adoa zi miIarsgrg voevozii toti la Alicsandrn gi zgsg : cAlicsandre impgrate, an
nu este destul noao cgt loom din lume crtiile gi impirtiile gi ne vArsgm Angelo, gi scum
ne adnegg at perim di oameni sglbatici I. Alicsandrn zgsg : Co dragii mei frati, milt am umblat
i am petrecut gi scum pntin avem at mai mergem, gi sit ne intoarcem la lame gi ne vomit
odihni..
76. §i miTarsiri Alicsandru di aeolo gi agunsg la o tart dulce gi bunt en poapi (c. pomi)
make gi cimpu frnmosn. §i era intr'acel (63-b) camp doi sttlpi poliit en aura, gi era scrisii
2 obrazg di om. §i marsgrg Alicsandrn gi ceti slovile gi age era atria cEn Eracliea impgrat gi
Saramida impgratgsg oare chid am foot impirat la Machidoniea gi am vgzut multe rgotitti im lume,
gi fugindu aice din lame gi am licn(i)t im pustiea, gi ma stvtrgii aicg*. Alicsandra plansi molt
gi zisit ; co laminate Eracliea gi Saramido impargtOso, bine ati lgcnit in lame gi bine v'ati sa-
virgit, gi iati ci vld gi pomant pe nrma voaatrt.. §i acolo ggsgrit gi curtile pnstii.
77. Alicsandru purtast di acolo la o tart, gi acolo gtat oameni ate en gapte (64 .a)
pi8oari gi ctte en gait mini. §i multi din ei ntpnsti prin oaste lni Alicsandrn gi multi peri
din trIngii. §i prinsgra gi vii, gi era voea lui Alicsandru sa-i maid la lame pentrn &lila. §i
nu gtiea ci mgancg gi mnri toti di foami. §i be trecu tars for in ace zile.
78. §i de acolo agunsg Alicsandrn la tara Ccimccinilor, gi era in chip de oameni gi aye
doao guri, nna dinainte, alta dinapoi gi litra ca ctni. §i st rtdicart gi et supra lui Allegan-
dru, gi perirg multi denatrIngii. §i le trecurt tars for in nice zile.
79. §i again/ Alizandrn la o apt mari gi acolo zIsi ogtilor sit at odihnesci. (64-b) §i
peste noapte egira racii gi trtge oamenii 4n apt. §i anzind Alizandrn gi ztst at fact gropi. §i
multi peri de dIngii dada in gropi.
80. i mersgrli Alicsandru ping la o coadit di mare gi aft acolo ptmtnt frumos gi Mid
at as odihnaact ogtile. §i vgzurit piste apt oameni umblindu, gi era tara cu oameni. §i deg
Alicsandru st fact Oleo. §i %curl. §i vru Alicsandru at margt acolo. Iar Antioh zasi : cnn vei
merge mai inainte ce voin merge en*. Iar Alicsandru zgsa : cdar di ti at va intimpla moarte
www.dacoromanica.ro
356 M. GASTER
acolo pe mine tine ma va manglea 2* Antioh Asa : 4Alicsandre imparate ! di va muri Antioh
vei pane altul in local lui, iar Alicsandru Imparat di va muri nu vom mai (65-a) OA altulil..
Si lad Antioh in gaica en multi voinici gi milarsara toati noapte pi api, gi sosi acolo, gi
atil nigte oameni graind grecegti. Si as intoarsa Antioh inapoi la Alicsandru gi spina ci an va-
ant acolo. Si intra Alicsandru in glica en o miea di boeri gi marsara acolo. Si dui abasa
acolo venire oamenii ostrovu]ni gi zdsl (Alicsandre imparate mare ci ai venit la noi? gi ce
vei el ei di la noi ? vezi ca n'avem nimiel fira cat avem dascali buni gi filosofi ; gi de-ti va
trebni iti yeti Ina*. Alicsandrn zasa : guar im trebuesc miea filosof, ca aura gi argint este la
mine malt Tar filosof mai putini', Si lui gasa filosofi di la dangii gi as intoarsa innapoi, gi
intrebi pe nnde -i cald la rai ? Si alma acei filosofi.
81. Si milarsara Alicsandru gasa zile gi agunsa la un munte de heru. Si era nn om de
o mien de stanjeni de lung gi de 500 de stinjeni de gros, gi era legat cu vergi di her de acel
munte. Si miiarsara ogtile gi nu cutezara nimene ad as apropiea de dansul. Si milarsara gi
agunsa la un alt munte di her, gi gag, acolo o muere di o miea di stanjeni di lungi gi de
500 stanjeni di groasi gi era legate, en vergi di her di acel munte. Si era an pipe infagurat
di la cap pa'ns la pieoari §i-i tine gum cn din4ii. Si unde zbera, Tar glasul i sit anziea tale
de trei zile. Si nn cutezara nimene as as apropiea di (66-a) dansa. Si intreba Alicsandrn: ccine
fu acegti oameni Filosofii Asa : SSpun sa fiea Adam gi Eva, gi and va egi Hriatoa atunci
ad vor erta gi as vor alobozi din legaturiD. Si marsara mai inainte gi agunsa la o pegtirii. Si
ad auziea gomcit marl preste soma, gi era plin di garpi. Si ziisii nn filosof, ca este manta ca-
lor gregit gi as vor munci pang la judet.
82. Si puma Alicsandrn la ostrovul Macaronului nude Menem Negomudrii. Si ad apro.
plead. de ostrovul Macaronului. Si Asa. Alicsandru sit as odihnesca ogtile acolo. Si as vide ostro-
vul gi era mai sus di eital altti pamint. Si zasa Alicsandru as fact an vas marl. Si Mari. Si
intra Alicsandru cu Antioh gi en Potolomei (66 -b) gi cu 1.000 de boeri, gi had our gi vin gi
pane. Si trecuri apa in ceea parte gi marsara la Negomudrii. Si vazura pometi frumogi Cu
poami dulci ca mieard, gi fanta'ui rad, gi gide oamenii snpt pomi ; gi pasari frumeasa gi mi-
nnnate, gi canta unile intr'un felu altele intr'altfel. Si egira innainte nigte oameni gi zasa :
space voao. Alicsandru zasa: ctnturor bucuriea'. Si gratara pi Alicsandru imparat. Alicsandrn
vru as mai grliasca cu dangii. Ei na vrura gi zasa ca vei grli Cu imparatul nostru Ivantiea.
83. Si mai marsare mai inainte gi vaznra pe Ivantiea imparat gize.ncla snpt un copaci
inalt. Si ave acel pom de toati frunzale. Si gide Ivantiea imparat in jalti de aunt gi era gol,
gi era aupt pieoarile lni fantana de luciea ea soarile, gi im capul lei cununi (67-a) di awl
gi cu pieatre scnmpe. Si marsara Alicsandru la dam!. far Ivantiea clati cu cap' gi zasa : sali-
ceandrea imparate din lama nevolnicl gi tielloasa ; toata lame vei Ina gi la Machidoniea to an
vrei mai merge ; gi pane la cern tdi suit gi pane la lad to vei pogora). Alicsandru ii grata
mane. Ivantiea it Banal pe cap gi-1 pusi in jilti gaga dansul. Alicsandru ii zasa : (eaci im
graigi apt?) Ivantiea ii zasa : tomului intalept nn-i as poftoreac cuvintile ; gi pentru ce ai
veni site la noi ? ca noi santem goli, (precum ne vezi) gi hrana noastra sant aceste poami, el
noi nici arum nici simanam gi ne hrfinegte dmnezau, gi noi nici o grije nu avem, gi ne hrii-
negte (67-b) dumnezan, gi noi trlim malt gi intr'alt loc nu mergem in veci'.
84. Alicsandru zasa : so fericite Ivantiea I sa-m spui di undi aka venit aka?, Ivantiea
get : ca.nd an facut dumnezan pe mogul nostrn Adam gi pe Eva gi-i pug. in rain ad mogti-
nesca raiul, gi be gal as an mlnance dintr'un pom ca vor marl, Tar ei nu aseultara gi gra-
§irl lui dumnezin. Si alt manias dumnezin pre dangii gi-i masa din rain goli. Si an venit
aice gi facurl cuconi pe Abel gi pe Cain. Si sa acid. fiorii. Si apoi le dede dumnezau altul
nor bun gi intalept §i-I chema, Sif. Si %curl alti filori gi as plodira aice Bute (68-a) de mil.
Si veni Ingerul lui dumnezaa gi -i masa di aice, gi pe alti fieori a lni Adam §i masa la
lumd uncle santeti voi. Iar Sif an limas aice, gi noi Bantam strenepotii lni Sif*. Alicsandru zasa:
co fericite Ivantiea! toati im epusigl bine gi dulci, sa-m spui cum va ploditi, ca mueri la voi
www.dacoromanica.ro
nu vitzuis. Ivantiea ziL : cavern noi mueri, dar nu licuesc cu 1101, ci limes° sAngure intr'un
ostrov intr'o cetati di araml gi acolo gId. §i yin Intr'un an 30 de zile di lacuesc cu noi, gi
stance ne insuram gi ne maritAm. gi dad fac floor ele II tin la ele trei ani gi apoi II aduc
la noi ; iar clad fac fete atunce le tin tot la Isle. §i data moari on bArbat on mueri dupe
aceea nu sa mai insoara gi nici sit mai marital. §i gag Alicsandrn epute-voin sa vazit mne-
rile voastre ?, Ivantiea zasa : nu vei pate, ca de vei data vei marls. §i-1 crazura Alicsandrn
de dada.
85. §i-i zasa Alicsandrn : cblem Ivantiea sA-t aducem poclonil de ce sa afil la nois.
El zasa eaduceti-m is §i.i adasAra our gi Yin gi pane. Ivantiea zasa: enn-i dat noao sa man -
cam di aceste, ce-i dat voao sa, mAncati di acestes. gi Int vinnl gi-1 digartara. §1 Int spa din
fAntana lui untr'un ol6or di lat. §i zasa Alicsandrn: eaoasta ap5, di ce este buna.?. Ivantiea
zasa : (dad ImbltrAnegte omul se bei ca sa face tanar ca de 30 di anis. Alicsandrn o diderit
anal credinCosil al lni sa -i flea pang is moarte lui. Alicsandrn imtrebit : diparti-1 mint ?*
Ivantiea zasa: ci nu vei putea vide real, el gat gapte zitei di mile di is pamint (69-a) di
sus gi incangurat en foc gi la poarta raiului stan Herovimii gi Seraflmii en armi di foe. §i
tiea iti este dat sa mergi mai inainte, gi-t vor egi inainte doi ingeri gi it vor spine, gi pas
sanatos tetra ImpAratiea lui Porn implrats. Alicsandrn zasa voevozilor di s. Inchinarit lui Ivan-
tiea inparat, gi egirit din ostrov gi sa dual is tabard. §i el spaimantara ogtile di zAbava lor.
Si spusl d ii toati celi ci as vAzut acolo.
86. Alixandru sit radica en toati ogtile sale spre ostrovulii muerilor gi in cetati mr
cAutarit. §i miiarsara 10 ails gi diderA la an made gi-1 trecura. §i-g pusi acolo scalp gi-g
scrisit jitiea sa citnd an treed pi acolo. §i marsit(69-b)ri mai inainte gi agunsara la o pegtira
marl gi intanicoasit. §i zasa Alixandru al strage kraal la toti gi BA-1 lands. §i strigi age gi
zasa : 4cine ci va gisit im pegtire tot sa scoatit afarA on lemne on pieatre, ca cela ci va lua
malt gi cela ci va lua putin iar sg va cai pentru ce n'au that mai malts. §i zasa
tot pi epe sa incalece §i el lege WW1 la gura pegterli gi aga fAcarl. §i intrari in Diegterl
gi era intuneric marl. Si Iliad tine ci as &At. §i strigarfi bertial sa lisa epile pe voe for
pe unde or vre sg iasa. §i le land gFf scoasara afarl epile pentru mina, ca ei nu gtiea pe
nude vor egi. §i scoasi tot aura gi margaritaru gi pietre scumpe. §i sa dill fit ci n'au last
mai malt.
87. §i milarsArit Alixandru mai inainte gi agunsa la an camp frumos gi mirosiea ca
zmirna gi ca livanulti, gi era di toati florile. §i eta acel eimpil mai sus de 10 mile de nalt
gi sit vede foe impregurul raiului. §1 egiri doi ingeri inainte gi strigari stiti Alicsandre ! nu
merge cg este loc rant, cg vei peri gi to gi oaste tas. §i daci maid, Alicsandra aga, statura
pi loc. §i zidi nn stAlp di aura gi serial slovi : Eu Ali csandra impArat a toatA lume, venit-am
pang aice, gi-m egirl inainte doi anti ingeri gi ma certarl sa nu mergii mai inainte, fit voi
peri gi en gi oaste me ; gi eine va veni pang aice, mai inainte sa nu margits. §i intrebit Ali-
csandrn pe ingeri : edar pe unde voi (70-b) egi Is lame ?s Ingerii zasa: cpe aceste patru !A-
ria ce carpi din rain Fison, aeon TigrA, Eufrathul, gi pe aceste vei egi la lumps. Aceste grai
ingerii eltrit Alixandru.
88. §i sa intoarsa Alixandru inpArat la lame spre dreptul rAsaritului. §i miIarsarl gad zile
gi Wind la an czar. §i zasa Alicsandrn sit sa odihnesta ogtile acolo. §i milarsara bucAtarul eel
imparAtesc el spele un pegte used in ezAril. Iar cam bAgarl pegtele in api el imvisit gi sit
dui in ear. §i maarsarlt bucataral gi spasa lui Alixandru. §i zasa Alicsandrn : tot omul sit sit
scalds gi ei gi caii s. §i age Mud, gi sit fficurit toti sanAto§ on di ci boall an fost bolnavi.
89. (71-a) §i milarsari Alixandru mai inainte gi agansarit la un ezAr en nigte spit dulce gi
limpede. §i vrari Alixandru sa sg scalde. Iarii un pegte marl nAvali sa -1 mitnince. lard Ali-
csandrn fugi afarit gi sari pegtele dapit Alicsandrn pAnA afarit la used. §i sit intoarsarit Alixan-
dru gi incited pe pegte gi ogtile it ncisitrit. §i-1 spinticarl gi gisArit o pilatrA scampi intr'gn-
sul gi solzii lui era di aura. §i intr'ace noapte egira nigte fete itudate gi cu Oral ODA im
www.dacoromanica.ro
358 M, GASTER
brh'n gi cumuli di nil in cap gi umbla prin pregnrul ogtilor plInglnd, gi elnta nigte elntari
minunate cat n'an anzit nimene pe lame acele glasnri en jabs. Ski zlel : o dragul (71-b) no-
stru, gi domnnl nostru, cam te nciel Alicsandrn imparat 1. gi-1 dal cu multi. jali.
90. Si pnHasa Alixandru de is ezerfi en toati ogtile lni gi agunsit la un lot cu Ochre.
Si egira nigte oameni .gumatati om, gumlitati cal gi chema pi acii oameni Ipolin. §i era en
slgeti gi sigetile nu aye fer. Si dideri in oast° lni Alixandru ki multi perirl gi prinearl gi
vii. Si atita era de ageri, eat nimeni nu selpa de nainte lor. Si in ce trage ca arculu nave
gregall. Si multii agutoru era lni Alicsandru. Si egirl cu dlngii la lame gi perirl toti di frigil.
91. Si puriiasl Alixandru la biserica soarelni. Si marsIrl 100 de zile gi sa apropierl
de lame gi agunsl Is biserica soarilui. Si mareArl Alixandru sa el inchine bisericii. Si vlzurl
acolo eerie di moarte lui gi cat va trai gi cum-1 von otravi slujitorii lui. Si sa searbira foarti
ran Alixandru di :theta.
92. Si marelrl Alicsandru di acolo 10 zile gi a .gunsl la nigte oameni cite en an ocu
(c. °chin) gi elite en o mane. Si prinslra vii multi, gi en coada di oai, gi-i duel la Alixandrn.
Iar ei zasl : 4impirate, milostivegtite spre noi gi ne slobozi el slntem nigte gad eni ell-(72-b)
batice neputinboas/ gi migai cam vez gi imparatiea ta.. Implratul zlel di-i elobozl. Iar ei el
suirl intr'un manta gi strigarl di acolo gi zasa : Alicsandre, cat egti di intllept, Ian noi tim
imgalatP. Alicsandru zasa : cintrebati -i Cu ei m'an ingalat ?, Si-i intrebl. Iar ei zh'el: 4carne
noastra este mai duke de cat toate cArnile gi matile noastre sunt tot pietre scumpe,.. Alicsan-
dim zasa : ctoatl paean piere pe limbs ea,. Si imviitl di incongtirl mnntele gi slobozirit par-
dogii gi samsonii gi ogarli gi coteii gi zavozii gi leii. Si perirl di acei oameni 100 de mii. Si
prinsirl gi vii, gi-i spintecarl gi aflarl cum an zas ei. Si chele for dad. s'an nscat nu o (73-a)
prinde nici sabiea. Si-i beliri pe toti. Si le trecura Cara for in 25 de zile, gi agunsi la hotaru
lni Porn impirat. Si gel el el odihnesel ogtile acolo.
93. Grind trimisci Poriu impcirat carte la Alixandru Machidon. §i age gel in
carte : 4Eu marile implrat Poriu a tog/ lame, stria tie Alixandre Machidoane, ca -m venire
veste la nrechile mele el to -i merit, caci ai neje pe Dariea implrat, gi en aceea nebuniea a
ta pierdi-vii capul tau ; gi ai venit la hotarul men. Dar el gtii ca dinainte pnterii mele nu
vei pate scapa in toata lame, gi scum sl-tii anngi cat ai luat toate tlrile gi l-ai prldat. Dar
acum sa-m trimeti haragi tot ci ai luat din toata lame gi sa to duci Is Machidoniea ta. Iar
di nu vii faci age to (73-b) an vii pate selpa nici la Machidoniea ta, nici in toatl lame de-n
nainte puterii mele,. Si mihrelra solul inainte Ini Alixandru en carte gi o diderl lui Alixan-
dru. Si o citirl. Si alts carti scrisa aga : 4Eu Alixandru imparat preste toti imparatii lumii,
en vrere lni dumnezan Savaoft, serin ties Perin imparat sanatati. Si de carte nu-ti multlmh'sc,
el gi to ne carti pre noi, gi zici ca cu nebnniea am ncis pe Dariea. Dar el gtii ci pe tine nu
ca pa Dariea voIn el te bat, ci ca pe an om di nimiel. Si el gtii el yin la tine en agntorul
lui dumnezlu Savaoftn en toati ogtile mele. el mai bine este Machidonenilor mei el marl
toti la rezboin en cinste di cat el traiasel en rugine pe (74-a) lame. Si sit fii gata di rIz-
boin pinl in gel zile.. Si milarsara mini la Porin en cartile gi citira cartile,
94. Si zisI Porin el el strangl ogtile din toati tlrile sale. Si ailar/ 10.000 de mii di
oasts gi 10.000 de lei invatati is razboln. Si el gltirg, gi pureael asupra lui Alixandru. Si
dad vizuri Machidonenii gi Pergii atlta pntere ci adnce Perin inplrat, sa splimantarl gi M-
end sfat si prindl pi Alixandru gi sl-I de lni Poriu, gi sa -g bars erticinne gi sit el duel pi
la tile (c. tlrile) loril. Si auzi Potolomei gi spud lui Alixandru. hr Alixandru grai tari : 40
dragii mei Machidoneni ! vitejii lumii ! cat rizboIn am bltut gi am luatil toati lame, iar acum
v'ati splimantat de In(74-b)dieni. Iarl di m'ati urlt pre mine, late el mii due eu efingur la
moarte, ea mie im va agnngi 3 coti di pliant, iar voao nu va aungi teat/ lumen. i dad
auzi Machidonenii aceste cuvinte, Incepurl a plinge gi Mel : gnu este vina noastri ci este vina
Turcibor el ei n'an splimintat gi pe noi, ca Bunt prietini cu Indienii,. i intr'acel 6as z6s6
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BUCOVINEANk 359
Alixandrn sit-i imvalesca muiregte ; (gi de stance sit poarti Emil en imvalituri muiregti). Si
serial Alixandru ogtile gi dui 5.000 de mii Machidoneni calarag gi 2.000 de mii pedestrag.
95. §i trimisa la Filoo gi la imparatesa lni Rucsanda, §i scriel carte a ge: cEu Alixan-
drn inparat, indata ce va veni carte me sa vii (75-a) Filoni en 1.000 de mii de oaste cum
mai in grabs, al ne batem en Porn imparat,. *i ea dud, sold la Persida gi el inching cu
&tile di la Alixandru la Rucsanda imparatiasa lui. i indata pureasit Filen cu oaste autorn
lni Alixandrn spre Poriu. Porn Inca purlesg cn ogtile gi pnsi inainte razboiului lei. Alicsandra.
pusa 1.000 de bivoli gi 1.000 di tanri inainte leilor. §i sit lovira lei cu tanrii gi sa didera
intro parte ; §i sit loviri ogtile foarte tare. Si sa taera pang in earl. Si zasit Porn : ccum vom
face ca ne bat Machidonenii gi nu-4 putem bate ?. Iar nn boeri zasa : cImparati ! se aducem
inainte lifantele cele salbatice §i ea facem pe lifante poduri, gi pe pod cite 20 de pugcag,. §i
age fleura. Iar Alixandrn pusa (75-b) imnainte canine en clopotai. §i anzirit /ifantele snnetele
clopotailor §i sg spariera gi didera inapoi in oaste lui Poriu gi o caleara §i ritsturnara podu-
rile en pugcagii. Iar Alixandrn lovira de treli parti pe Porn, §i ag batura pane intea-miiazit zi.
Si sa sph'imintara Indienii §i incepura a fugi. Si trecura apa Efraftulni §i stricara podurile.
Si perira de a lni Poriu 4.000 de mii gi din oaste lni Alixandrn perira 5.000. Si sta Alixan-
dru di iasta parti.
96. Si sosi atunce §i Filon en 1.000 di oasti odihnita la Alixandru. Si adnsa 900 ea:
mile incarcati en bani §i 2.000 de mar di traba ogtilor gi 1.000 de povara de galbini. Si
grli Filon : cimparate Alicsandre ! nu tii (76-a) sit cade sit te bati en Porn ci mi sa cade miea
sa ma bat cu el, ca el este imparat Indii iar ea sant Implrat Persidii, iar to egti imparat a
toata lume,. Si sit vesalira Alixandru §i toati ogtile di venire lui Filon. Alixandrn zasa: ccum
om face ?, Filon zasa : cLaaa-ma sit mare' en en ogtile ci am adus gi cn vitejii mii se vezi
ci of face en lui Perin,. Alicsandru zasa : cdar apa Efraftnlni cum vom trece ca podurile sant
stricate ?, Filon Asa; cVei vede §i to sangnr cum voi trece). Si zasa Alicsandru csit ei gi
din oaste me 1.000 de mii de oasti,. Si lei §1 Filon 2.000 de mii de oasti. Si zasa Filen :
cal ei tot calaragul cite un pedestrag dupe sane calari,. Iar clndu fu pi a-maze -g, oaste lni
(76 -b) Poru gazura la masa. Iar Filen cu ogtile sale didera odatti toti in api. Iar apa Efraf-
tulni an e§it la uscat. Si cei dintai sa udari, iar cei di pi urma an treent pi uscata. Si lo-
vira mete lui Porn gazandu la masa §i -i taera pans in sari. Alicsandru vazurit §i nn pntura
rabda gi diderit dupti, Filon §i el. Si ineepnra Indienii a fugi gi Machidonenii a-i goni. Si -i taera
foarti ran. Si perira 30.000 gi prinsara vii 1.000 de mii. Tara Machidonenii perira 200 de mii.
Porn fuge §i eke : co vai di mine Pore, cum ti potrivei lui dumnezau, iar scum nu te pot
potrivi nici mini om prost de pre pamant ; gi cum puternicii cazura Tar neputernicii sa scu-
lad,. Cum Machidonenii sparsara putere ghietulni Dariea imparat §i scum (77-a) ea apucara
ea sedul In parul capulni men gi putere me ran o sparsara. Si nici apa Efraftulni nn-i pa-
tura tine!, Alixandrn tabara pe locul lni Porn, iar Peru sa duel la cetati.
97. Si trimisara la toate Virile sale de stranski oaste gi mie gi mari cat era greula
pamantului. Iar Alixandru chema pi voevozii §i zasa: cpacat este sa piTara toata lume pentru
doi earned, ci van sa ma bat en sangur en el, gi di ma va bati va fi imparat el a testa lume ;
Tar di-I volu bati vein fi en imparat a toata lume. Si du-te to Filon aol la Perin,. i scrisa
carti : En Alixandrn inparat, scrin tiea Porn imparati. Si sit gtii ca capul plecat nu-1 prinde
sabiea nici odata, gi de te vei inchina miea to gazi in scaunul tan gi sa-mi trimiti haragi (77-b)
gi oasti pi an cat-mi va trebni. Iar de nu to vei inchina mie to egti dngman Indienilor tai cit
vor peri toti di sabie machidonesca ; Tar mie im este mill de Machidonenii mei. Si este pleat
ea piiara toata lume pentru Alixandrn gi pentru Poriu, ci en vein sg ne batim amandoi gi di
ma vei bati to pi mine vii fi imparat a toata lume, Tar de vein bati en pi tine vein fi en im-
parat a tuft!, lime.. Filon Id carte gi el duel la Porn. Poriu citirit carte imnainte Indienilor
gi zasa Porn : cbucuros sant al ma bat en Alixandrn amandoi, Tar ogtile ea ate pe loc pan
nT vom bati,. gi zasa Porn solului cum ti &emit?. El zasa : (Filen ma chiiama, prietinul
www.dacoromanica.ro
360 M. GASTER
In Aliceandra,. Porn zasa : cFilioane inching -te mie ca eh of bati pi Alicsandru, far tie t'oi da
pe fats (78-a) me gi dap/ moarte me vei fi to Imparat Indiii, el di astazi inainte sa sfargese
zilele lni Aliesandrn. Filen dal : cdi dragoste lui Alicsandrn nu ma va disparti toata lame,.
Porn MA: ggateascl-sa Alizandra gi sa Iasi (la podinoc) meidean precum an zas, gi oaste el
ste pe loc gi a lui gi a me pans -mi sa va siege,.
98. Filen marsara gi sputa Iui Alixandrn di rancid acesta gi set priimi. *I mai zasa
Alizandru : cdar Perin ci vitik poati fi ?) Filou Asa : gmare este di trap gi va fi putred gi sa
gtii cit-1 vei bati ; de 'nalt este de 10 coti, di gros gi de 5 coti gi im frnnti de trii palmia.
Alicsandru saImplatoga gi-g puss coifulu in cap gi sa raga, lui dumnezau gi zasa : gdoamne dum-
nezeule Savaoftii, ce la ci odihnegti pe (78-b) Serafimi gi slavita di Herovimi, Si mie a 'utorti
spre Porn Imparat ; nunl sfant Savaoftii ce eau implut cerinl gi 0:manta] di slava tax.. *i in-
calici Alicsandru inparat pi Docipal gi lni sulita a mans gi egira la median. *i sta ogtile gata.
*i egira gi Porn la median gi sta ogtile gi a Ini gata. *i sa lovira din Bata gi sit fransara
sulitele. *i scoasa buzduganile gi lovira cote di zlei ed. *I ea apncara di sabii ; Alicsandra
zasa : (Porn Imparati ; dar n'am grait noi age,. El zasa : gCum ?x. Alicsandru zasa : data ca
s'an apropietii oaste ta, nu sta pi loc pad ni vom bath>. Iar Porn sa intoarsa sa zits ogtilor
sa ste pi loc. Alicsandru vazura ca sit dischisa platoga suptasasoara lovira prin inehiitura
platogii (79-a) gi-1 °bora kos. *i goal foarti taxi. Iar Docipal lnl pe calnl lni Porn de cer-
bice gi-1 °bora &os 11.1 calcara cu pidearile. Iar Indienii incepura a fugi gi Machidonenii a-i
goni gi4 taua foarti ran pang la cetati. *i perira din oaste lui Porn 3.000 de raii gi multi
prinsara vii. Iar pe Perla 11 past, in Hagan di aura gi-1 dust la Indie cetate ce mad, gi-1 putt
aproapi di cetati im campil, gi-i pug manna di aura in cap. *i vinira imparattisa lui, Oli-
mistra Cu hainile sparti gi Cu 10.000 de popi gi vladici Indieni, gi tamaera trupul lni Porn.
*i-1 ingropara en mad plangere cat n'an het fost din inceputul lumii. *i-1 petrecurl Alicsan-
dra pad la mormant Cu toati ogtile sale. Si sa slvargi manila inparat Poriu in tuna lni Ju-
lie 12 zile.
99. Alicsandru gazurl in scaunul lni Perin imparat gi el inchinara Indienii gi-i Rena
frati en Machidonenii gi ea vesalira 12 zile. *i deschisa vistiriile lni Porn implrat gi earl.
30 di cast di galbini gi scoasa 4.000 blide di aura gi 20 pahara di aura. *i scoasa cununa
Id Forma imparat di alfis fart pret. *i scoasa 5.000 di sabii fericate cu aura. *i scoasa 1.000
di cai en tolurile di matasi, gi scoasa 10.000 di Id vanatori ; gi scoasa 15.000 di pardog gi
1.000 de platoge gi coifuri gi zfile gi margaritarnri, cat n'an putut Ina sama ; gi dobitoace fart
dell. *i cetate era cat putei trage cu sQata de 4 on gi de langa, gi de largo; gi (80 a) era
plreti cetatii poliiti cu aura ; gi era 12 luni di andi de umbla una bpi alta, care cand ii
vine Tindal, gi lumina noapte ca soarile. Alizandru gazura acolo anti an di zile, gi venira crai
toti din prekard Indii ca haragi cite de 10 ani gi cn darnd. *i didera imparatiealui Antioh
sit fie inparat Indii gi a toata optime. *i zasa Alicsandru : ctot omul sal &lase/ de oaste gi
sa-g hranIscit cai bine..
100. Alicsandrn sa Mica di acolo cu toati ogtile sale gi pnraasa la impazatie muirescit
la Cara Amazituilor. *i sosi Alicsandru supt cetate gi trimisa carti la Talistrida imparateasa,
gi (80-b) serial carte aga : gEa Alicsandru imparat, preste top imparatii inparat, scrip tie Ta-
listrido imparatiasi, gi sa gtii a am that im; Iratie In Dade gi a lui Poriu, gi soma pant la
vein am venit, sit-m trimitit haragi gi oaste pi an cat im va trebni. Iar di nu vii faci age,
Iar voi mad nevoi veti ave de la mine. §1 trimisit aol la Talistrida. *i citiri cart& *i zist
ea aerie alta carte, gi serial aga : gEn Talistrida inparatiasa Mazinelor scrip tie inparate Ali-
xandre sanitate 1 *i am intales ca ai venit la noi. *i foi spune viiata noastrit cum Mullin
aid in ostrov in grading en apt. CI avem oaste di fimei 50.000 calfirag gi 20.000 pedestrag-
*i barbatii nogtri ltcnesc intr'alt loc. *i ne adanam inteun an o data, gi gad ca noi 30 zile,
gi ianit sit due to la noi. *i dad (81-a) avem veo Devoe ei Inca ne stun autorin noao. *i
ta sacs ai venit sa to bati cu noi ; bucnrog sintem sit ne batem, gi vom e§i la voi. *i de to
www.dacoromanica.ro
vom bate mare ruginit iti va fi ; Luigi de ne vei bati nici o einste on iti va fi ca ai Mut
nigte mueri. Si ad fii gate de razboin ping in trii zile'. Si miiarsara sol la Alicsandrn.
101. Si citira carte gi serial alta age : cEa Alixandru inparat acriu tie Talistrido In.
paratiasi sinitate ! gi ad gtii el am luat toga lume gi la voi am venit. Si de no ma vein
bate gi en voi mare rugine mi-ar fi, ca or zice oamenii di am fugit de fries mnerilor. Si de
va este voe el ramie ostrovnl pustiiu, voiu al egiti la Walla uncle va fi voe'. Si miTarsara
sol la Talistrida gi citira carte. Si trimisa 100 de feti pe cai albi gi canna de aura in cap.
Si trimisa Talistrida (81-b) canna sa de our cu pietri acumpe Uri pret, gi serisi carte age ;
(En Talistrida inpiratiasa scrip lui mare inparat Alixandru stinatate I Si im veni vesti la nre-
chile mele ca ai luat toga lume gi acum ai venit la noi ea ad to bati, dar en n'am crezut.
Ci acum t'am trimis putin dar inparatii tale, 81-1 priimegti. Si sa-m trimit stiag de la inpa-
retie ta, gi ce vei pofti om trimite imparatii tale haragi gi oasts pre ann'. Alixandru citira
carte gi alta serial la Talistrida inparatiasa : (Seriu tie Talistrido santate ! Si mie fete no-m
trebnesen ca am ncis toti vitejii din lume gi an limas multe mueri vaduve la noi ; gi Tata ca
t-am trimis stiag de la noi gi sit inparategti sanatoasa,. Si Potolomei sta acolo gi era glumetii
adica gagalnie gi zitsa : cAliesandre inparate dui nn-m dai alts (82-a) inparatii nnde -va Thai
im di aceste fete al le flu en inparat, sa ma dizmardu eu ale,. Alicsandrn zisa co dragul
men Potolomei ! pentra ea egti fvod al mien eti nna care-ti va place, ca-ti va a&nge ineati
va gi famine,. lar Potolomei zisi : cmare lam poste fi ; tei sparieat de late mai ran de eat
mine". Si le trimisa intregi. Si In abets gi multn rasara tot domnii de adasta. Si le trimi-
sari lnapoi pe toate la Talistrida inparatiasa tor.
102. Si puroasra Alixandru di acolo spre Evremig imparatul a Mercinilor. Si strinsara
Ivrimig oaste mari sa sa bad, cu Alicsandrn. Iar Alicsandrn trimisa un f vod en 100 de mil di
oasti gi Miura pe Ivrimig gi-i sparsara oaste gi adusa pe Ivrimig sin la Alicsandrn. Si alti
limbi di acolo, gi (82-b) incepura a fugi la munte spre amiiazaz pans -i banra in mmiti. Si
acolo era muntii foarti innalti. Si fa,cura Alicaandru rage mari la dumnezau, gi sa apropiera
manta de 12 coil Cu voe Ini dumnezau. Si Mend Alicaandru zidu di piiatri, gi fiend poarta
di arami di 100 stanjeni di groasi gi di innalta di 1.000 di stanjini, gi rasidira m,cieg, gi
100 de mile di loc, gi serial nnmele cAlicsandru imparat,. Si candy vor egi acele limbi gi vor
Ina lame, vault ran va fi. Si va lea lame gi va fi antihrist intr'aceea vreme, gi va fi anul ca
tans gi lana ca siiptamina gi siptimana ca zioa, gi zioa ca easul gi basal ea clipala ochilor.
103. Alixandru pufeasi di acolo la cetati Maatroa(83- a)donului, gi era Reda pe trii
multi, gi cetate era di marmura, fad di vat' ziditi. Si gide acolo Cleofila imparatiasti gi ave
doi fidori, anume Candarsar gi altul Don' gi era ginere luT Porin imparat. Si tine Candarsar
o tare ci as chema Ivraghid. Iar mama for data auzi ea vini sol di la Alixandru spre Cara ei,
gi gtie ca a'a faci sol Alixandru pt ntru frumusata tatatii, ca nu era in lume ca aceea mai fru-,
moasa, gi trimisa Cleofila un zugravii, gi-i scrisa chipal lui Alicsandrn gi-I adnsa la imparatesa,
gi-1 aseunsa in camara ei. Si Candarsar anzi ea vini Alicsandrn imparat, gi iel fugiea la mama
sa Cleofila. Iar nn imparat ci'l cema (c. chema) Ivraghid el an egit inainte sa-I intrebe di ce
Inge. far el spnsa, ca fuge di Alicsandrn, rid vazura inparatasa Ini Candarsar ca-i frumoasa
foarti, gi o indragi gi o lui en cueon en tot. Si-i sparsara oaste lui Candarsani gi-1 Marti.
104. Si fugira Candarsar la mama sa. Si didera piste oaste gi strajile Ini Alicsandrn.
Si-1 prinsara via pe fedorul Cleofilii. Alicsandrn chema pi Antioh gi4 imbraca in Inhale sale
gi Alixandru sa imb, lea in hainele Ini Antioh, gi pass lui Autioh cununa di aura In cap. Si
chema pe fedorul Cleofilii inainte lui Antioh, gi Asa, Antioh (eine egti to 71- El zioa : cAli-
esandre inparati, en sant fedorul Cleofilii inparatesii gi ma eldiama Candarsar, gi am foot im-
parat la Ivraghid gi anzindii el vii to en putere ta, en fngiem (la) maica me ; gi-m egira ina-
into lvagridii imparat gi ma batura gi-m lui imparatesa ea neon cu tot. (84-a) Si de Iva-
ghida seapai gi piste strajile tale nimeriin, cum graegti pilda cnn om oars ch'nd fugea di un
len gi vh'zura, nn copaci in tarmure in apa, el ad sal in copaci gi van in copaci nil garpi, el
www.dacoromanica.ro
362 M. GASTER
zru el sa pogori gos, gi ciata in gos gi vazara Leal la eadicina copa5ului sta'ndii si-1 apuce.
El vra ea saea in apl, Yar an piegte marl eta cum a BM s1-1 apnci cu gura. Age gi en astizi,
de tine fugiem. Ivagrid ma loviri fard veste gi ml batura, gi de &instil scipai gi piste strijile
tale didei, gi acum cant perit.. Antioh Malt cDi vreme el, al vlzat fata me nn egti perit,
gi-ti voi da oaste gi pi acest v-vod gi veti merge la Ivagrid inpirat ; gi di el va inchina miea
gi-ti va da toati ce t'a fi hot el va fi impirat, bra de nn en ra moarti va marl. Si
dad iii veni (84 -b) di acolo te volt' trimite tot en aced sol Ia mural ta.. Lui Candarsar fi
pira bine gi-g loi gugumana gi saruta pRioarile lni Antioh, gi zasa : gAlicsandri imparati ! pen-
tru aceea t-aa dat dumnezia di ai mat lame total, ei egti milostiy spre toti gregitii tai'.
Alicsandrn 11 int di mini gi gel : cblem la cortul men. Si as/ Antioh lni Alicsandrn ea ei 100
de mil de oaste, sa mergi la Ivraghid, ea -i scoti impiritesa gi altele ce-i va fi kat. Si as an-
tint Alicsandrn, gi mil 100 mil di oaste gi ea duel. Si batura pe Ivagrid inparat §i-i scoasi
Imparitiasa gi coconii gi-i pridari tars gi prinsiri gi pe Ivaghid via, gi-i tiara capal.
105. Si milarsirl, la Antioh gi sa inchinari cn slujba ca la un imparat. Antioh zasa :
gel mergi cn acest v-vod la mama to sol. Si serial carti gi pur8asi amindoi (85-a) la Cleo-
fila impiritesa. Si trimis(l) Candarsar inainte sol la mumi-sa Cleofila en-i spni, ci vine sol
di la marile impirat Alicsandru, Antioh vvod. Si ea ospitarl amindoi gi sa prinsiri frati. Si
pur5asiri amindoi la cetati Mastradonnki. Si mergind pe drum Candarsar zasa : gfrati An-
tiohi I multi oameni vizni in oaste lui Alicsandru, iar ca pe tini nu vizni intilept, gi sameni
a fi to Verhovnic gi s'arii elide, el fii tu Inparat, ca en age zic eft alba ca tini nu este la
Alicsandrn.. Iar el zisi, : ti oameni are Alicsandrn ca mini 'Inca gi mai destoinici de cat
mine..
106. Si mil'arsiri mai innainte gi zasa Candarsar :. frati Antiohi ! drept acest loc zic
oameni el este o pegteri gi zee e. flea munca (85 -h) ominesel. Alixandra zisl, : gsi mergim
al videm., Candarsarii zasa: gmalti oameni mergu gi nu mai es, di an gi egit, an egit nebani,.
Alicsandrn zisl : 'en en norocul lni Alicsandru vole lntra.. Si intri im pegtirl. Si -i egira Ina-
inte nigte lei en obrazele di om. Si raga Alixandru pre dumnezin Savaoft gi le fa fricl de
daunt. Si marslri mai innainte gi vlzari pe Sarhon imphat legat en vergi di fier gi pe Erac-
liea inpirat. Si intrebi pe Sarlhon impirat : epentru ce gideti site legat P Sarhon zisi: goare-
clad am fort gi not impirati pe lame gi pentru mindriea noastri s'au miniet Dumnezin pe
not gi an trimis ingerii gi ne legari gi ne blgari aice In pegtirl, gi age ne vom munci phi
le sfirginiea ve(86-a)culai gi el vor ample 5000 di ani in tartar fig knell vom merge, gi
acolo ne vom munci ping, la sfArgital veculni. $i vazara nigte oameni en obrazile di len. Si
intrebl : cdar acegti ce slot ? El zis(1) : gaceste an fost implrati nemilostiv pe lame. Si tu
to pizegti ea nn faci age, el, aice vei veni. Si pasi mai innainte gi vei vide gi pe Porn in-
rat legat cn vergi di for.. Si miYarslri mai innainte gi 'Azad gi pe Porin Inparat legat, gi
pe socru-sin Dariea legat en vergi di fier. Si Dariea vizurl, pi Alixandru gi planes mult gi
zlea : can doarl, gi tu Alicsandri tel osindit cn noi aice saptu *lint ei te muncegti ? Ali-
csandru zasti : 'n'am venit sa fin cu voi, ci am venitii sl vg, vid gi (86-b) iarl, sl, ma duel di
la voi.. Dariea zasa: co pre intilepti Alixandru! cum sp dide dumnezin si vezi toati cell
viznti gi nevazuti. Si am anzit de nigte draci el mergi Ia Cleofila impirltasa gi te von en-
noagti, el fan scris ehipnl ; gi to roagi lui dumneziu Savaoft gi to va .coati.. Si plalsi Da-
riea gi zasi : cdar fiica me Rucsanda gi soacri ta cum triegti ?1, Alicsandrn zasa gnu to griji
cu vii, ci to grijegti en mortii, el fiica ta Rucsanda este inpiritesi a toati lame gi soacrl
me este in local maicii mall Olimbiedii.. Si ea intoarsiri Alicsandru di acolo gi-I intilniri doi
draci gi duce o mid intro prijini, (87-a) gi zaea : glad ci avem la not lx
107. Alicsandrn egiri afar. din pegtirl gi gisi pe Candarsar plinglndu. §i dad vizura
pi Alicsandrn 1111 apaci di mini gi-1 sirati gi-i zisi : to frati Antiohe ! zlbava ta rin ma
spaiminti.. §i-i spas/ Alicsandrn ce an vizut acolo. Qi el apropierl de cetate Cleofilii. §i auzi
Oleofila ci vial soln lni Alicsandrn en Mural ei, gi le egirti innainte. i era foarti frumoasa
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BUCOVINEANK 363
si Imbricatil in haini impiritegti gi Cu ennui di aur in cap. §i egiri Innainte solului en toti
domnii gi vlidicii, gi sh inchinari gi dideri mina cu solul. §i daci o vizuri Alicsandru o A-
mid (87-b) cu mums sa Olimbiiada. Si milarsiri in cetati.
108. Tar Cleofila lni pe Alicsandrn di mini purti prin mei ; gi era piretii poll+
cu aurii gi paturile tot di aur gi mesile tot di dilamant. bigi iutr'o cad di lemni bop-
Mil di chiparos gi de chidern. Si incepnri mile a el imviirti el era mile %cute Cu gum-
boil gi le 1mvirtiea 40 di lifanti pe didesupt. §i daci vizurit Alicsandru multi sa mirk gi
zisi: caceste cask sit cadi sit flea nnmai la Alixandrn inparatD. Iar Cleofila : o dragul
men Alicsandri ! bine zici in binile tan, ci nu vor fi la tini ce vor fi la mine,. Alicsandrn zisit
gen nu sent Alicsandru, (88-a) ci Bantu Intiohit v-vod, gi adivirat ca gamin cu daunt,. Iar e
ilu Id di mini Oa bigi intro cash mai mica gi acolo era saris chipul lui Alicsandrn. Si vrn
si Iasi afar e nu-1 lig. Si ricni ca un len gi zasi : ten oi egi Ban n'oi mai egi, iar tu nu-i
mai egix.. §i sa spliminteiri impiritesa gi zilsit cnn to tame Alixandri impirati el nu slut
en age nebnni, ci am a ti certa ca mama to Olimbiiada, mai mult sol si nu to faci, ci vez
cit egti de intilept, iar altii sa afli mai intilepti di cat tini. §i en nu ti voiu spuni felori-
lor mil, (88-b) ca Ant nebuni gi vei peri. Ci nil a ti carts ca pre un inpirat, ci cela ci to
va ncide pre tine va fi un dugman a toati lnmeg. Si -1 dusi la masa. Iar Candarsar it dusa
la gazdi.
109. Iar Doriv fratile lui Candarsarii sosi bitut di stripe lui Alixandru gi anzindii ci
au vault sol de la Alixandru, gi nivili la sol si-I tai. Iar impiritesa it bigi Intel) mi. Si
egiri afari gi gist pe Doriv afari gi-1 lui hn brati gi-1 saruta gi-1 mingiea. El zasi cpoate
oi fi gi en vrednie sk taiu un sol al lui Alixandrn, ci mult ran tin %curl miea Alixandru, gi
nn-1 pate Bala opresci.. §i alergi impiritesa la gazda lui Candarsara gi spusi : el an venit
fratile tan gi va sk tai pe solul lni Alixandrn. Si alergi Cand(89-a)arsar. §i cum aunsi it
lovi eu palmi priste obraz gi-i lei sabiea din mini gi-i zitsi tnevrednice, tu vei sa tai solii
impiritegti ? Dariea inpitrat gi Porin impirat n'au tact solii impiritegti nici pe a lui Alixan-
dru, Tar tu vei sa tai solul acesta cari este inima lui Alixandru ; Antioh v-vod ? gi-1 va data
Alixandru, dar tu undi vii siipa ? gi maica noastri nu va scipa im toatl mime dinainte lui
Alixandru gi cetate noastri prah o va faci. Cum Alixandru ncisi pe surd tin Poriu gi pe Da-
riea'. Atunce egi solul Alixandru afari gi sa impacarl gi mania la mass gi sa ospitarl 3
zile, Si-i dirui impitritiasa 100 di cart di galbini. Si-i dirui un inel ea pietri scumpe flirt
preti, gi o sabiea di anghenug card (89-b) preti. Si primal fratii amindoi cu Alixandru gi sa
apropieri di tabled.
110. Si egiri inainte lui Potolomei gi en Antioh gi sit intilniri, gi el sirutari. Si-i
zasa : ccici iti porti capul tin intr'un pir din capnl tan gi fare cinste gi toati lame vei zminti
cu moartea to ?, Atunce vizuri feeorii Cleofilii cit era singur Alixandrn inpirat gi s(a) spai-
mintari foarti ran gi zisi : cAlicsandri impirati ! not sintem periti acum,. Alicsandrn zasa :
cpentru muma voastri Cleofila veti fi ertati gi luati carile cu galbinii si cn haragii gi le du-
ceti la casa mumii voastri gi gideti in paci. Si tu frate Candarsare It' tine Cara, gi-tii dirnescii
gi tara lui Ivagrid inpirat). §i sa inchinari 01 luarl zioa bunt gi sa intoarsiri (90-a) la
muma sa Cleofila. Si acolo sa sevargira toati Impiratiile din toati lame.

111. Alixandrn inpirat sa ridica di acolo en toati ogtile sale gi pureasi la Persida ce-
tati ce marl uncle era imparitesa lui. Acolo sit strinsi toti craii gi tot inpiratii lumii gi toti
domni gi multi vesitliea sit ficuri. Si impirti toati impitritiile gi criiile. Si dideri lui Antioh
impiritiea lni Porin la India gi lui Filon dideri Persida a lui Dark, gi Iii Potolomei dideri
Vavilonul gi Eghipetul gi Terusalimul gi ostrovile toati ; lui Salivenug ii de(90-b)diri Rimul
gi tot apusul Frincilor ; lui Meting dediri Englitira gi Ian Legasci ; gi imparti toati criiile
gi domniile gi impiritiile din toati lame pentru ci-g agtepta iambi mortii. §i acolo gizuri
nn an de zile cu impiritesa lui Rucsanda. Si mult sa vesilirit inteacell an.
112. Si de acolo sit ridicari Alixandrn gi milarsiri la Vavilon. Si sit arid lin via
www.dacoromanica.ro
364 M. (TASTER
Irimiea proroc gi-i zist: c Alicsandri! vreme an venit gi s'au umplat 40 di ani gi ti as -va dis-
pirti sufletul de trap ; gi ai hat toati lame Tar di moarti an vei scipa. Si to vor otrivi ai
tit slujitori. Si pas la Vavilon ci ne vom cunoagti la audeti gi tit gtii el va vitti tot omul la
.ndecati,,. Si as digtepti Ali(91-a)csandra gi si scult gi-g past sterna pri mast gi incepurli a
plinge en malta jali. Iar Potolomei gi Filon gi Antioh milarsari intr'acea vreme la inplratul
gi-1 gdsart plangand en mults jali gi ineeparl gi ei a plinge. Si plinst Cu totii pint si o-
priri a plinge. Si intrebi voevozii pe Alicsandru cce-ti schimbi bucuriea pe jali ?s Alicsandrn
spusl visul cum an visat gi i -au zisil Irimiea proroc. tart v`vozii gi filosofii vrend sl-1 minglea
zist : cnu si cadi inpArati st ti potrivegti visurilor gi si fact atlta eclat, el not age zicem,
el omul multi visazi gi toati an et izbAndesep. Tatra aceea vremi zisti Alicsandru c slava to
doamni Meat-al cerulfi gi plmAntal gi (91 -b) toati celeli (!) ci stint pre dinsub. (Si dintr'a-
ceea vreme era tot mihnit).
113. Si sit apropiert di Vavilon gi pad tabara in capii (!) Sinarului nude Manisa lova'
bogatul. Si zest fvozii : cimpirate st ne swim in acel manta st ne primblam*. Si si mill
en totii. Si dud in toati pirtile, gi ztst : cimparati mutt di vezi pe eta lame to push dam-
neztu inpitrat !, Alicsandru zlisi : caceste toti vor merge supt pa:dint:1, pint inc(a) 40 di ani
an vor fi nici unulx.. Si atata era oaste cat era gren pamtntului, ct di strinstrl toti domnii
gi toll craii gi imparatii dim toati lame.
114. Si atunce sosi gi dascalul Aristotel di la Machidoniea, gi zisi Alixandru : chine ai
venit sfetnicul (c. sfegnicul) eel di aura gi lumina a toati lame, (92-a) gi-m spnne di la Ma-
chidoniea cam trtesc gi maica me Olimbilada". Aristotel el inchini di slnattti di la Ohm-
biiada gi-i Mitt aga : c Wan tlimis at to vtzu pre tine, gi as zits as mergi la Machidoniea si
o vezi:o. Alicsandru zisii : gnu mi-i dat mie at irtzti eu Machidoniea ). Si gizuri la mast on
toti oral gi voevozii gi as veselirt.
115. Intr'o zi gi furart an 'Altar imptritese, gi spud. lei Alicsandru. Iart eI zist :
candi va fi acelit pillar, tot *Aral lui ilixandra at va chemaD.
116. *i-1 intrebt Aristotel dascalulii : (Cum ai mat toatt lame gi cam vizugi raiul (I)
gi iadul ?) Alicsandrn ztsi: (Cu 4 sotii all meli : unul en envant dulce, altul mineos, altul
k adeti drepte, altul cu euvant stititoru ; on aceste laai toatt (92-b) lame*. Si zest vaster-
nicul at trimiti pi la tari at sand hiragi. Alisandru zest: cnu trebuegti ca -m va aunge
10 eoti di pimint,.
117. Si vizuri an tare bltrin eernindal barba. Si -i zest: ce-ti cernegti barba, ce-ti
va auta cerneala ?, Iar an filosof zest : cimptrati ! cerneala pe om in tineregti, tar bitrine-
tile il aungii gi si tine ingalatp.
118, Si acolo sta unil boeri gi-1 chemt Alicsandru. Iar Alicsandrn inplrat dal an-tii
schimbi numele, an at fii vitiazfi ca gi mine, el to egti fricog gi fagi din toati rizboaile, gi
zicii oamenii ca fuge Alicsandrn inptrat gi-am faci miea rugini. Si rlistra toti domnii di aceea.
119. Si actual 3 Wiwi gi strigart toti st-i spit:aura. (!) Imptratul zist : cde vreme
di as vazut fata me an vor peri, el este lege domnulai gi a zaditoruluiv. Si st milostivi
(93-a) Alicsandru gi-i past vanttoriu imparategti, gi le dedirt pugci gi leafi.
120. Si adust un omit Indian gi zest : cimptrati acest om art bine cn stgata chtfi nia-
miregti gi inelul.. Alicsandru zAsa at de cu sigata. El nu vrurt. Si zIst st -I spinzure. Si -i
duce la spAnzurttoari ; tar an boeri AA : comule did nu trastgi on saata inainte implra-
tului?, El Asa: cStnt acum 10 ale di cindil n'am tras on Wgata gi de cat vela gregi inna-
inti imptratului mai bine at Oat en acest mume bunt.. Si spusi imptratulni, gi-1 erti.
121. Si adasa un ttlhar inainte inpiratului gi-i zlis(i) : (mule pentru ce talharegti?)
El zisi : cad am strtcit pentru aceea fart:, el di ag fi bogat n'ag fora; ci to egti inparat
a toatt lame gi intr'o zi ucizi cite o mie di oasti gi-ti 2IC oamenii (93-b) inpiratp. Si vi-
mut el fart di striciea g1-1 ertt gi-1 past *Han,.
122. Si Intr'o zi strigt un strac : ciuptrati miluegti-mi el stint dram El ii dtrui
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA BUBOVINEANA 365
o cetati. El zasa : cnn mi as cadi ae gide en In cetati*. Implratul ash : (nu cant en cum
ti se. cadi tie, ce cant cum mi sii, cadi mie edid dan tiea,. Si furl un calla, domun cetl ii.
123. Intro zi darni Alicsandru Ini Aristotell dascalul calms gi arja lui Perin inpit-
rat gi 1.000 di merti di bani gi-I pad patriarhl atoata, lame. Si-1 trimis la Machidoniea s6
viea gi mina sa Olimbilada.
124. Si intro zi veni nn om gi ase : cAliesandri, aflat-am o comorb. Alixandru asl:
cdi ai aflat-o tiea t-an date dumneau,. El asi : cimplrati ! drat am 10 zile gi 3 nopti gi
mi-i destul. Alicsandru asl : cboeri, prorocit-an prorocii (96-a, gregala copistului, care a al-
rit de la 93 la 96) el in Wile male se. va ivi comoara lni love bogatul,. Si inched Ali-
csandru en toati ogtile sale gi milarsarl dtipit om pe malul Tigrulni, gi agunsarl la comoari
hi Iovii bogatul gi gisla pivnitl di piiatri en 500 di bnti di gaibini. Si zeal Alicsandru sa-pi
ei toti clt le trebui. Si luarl toti gi mai amasl 100 di earl di gaibini.
125. Si dunce all vesti lui Alixandru, ea vine mama sa Olimbilada di la Machidoniea.
Si egirl innainte ei toati ogtile fmparategti, gi egirl Alicsandru en toti domnii gi voovozii gi
implratii gi vIldicii gi le zeal, toti in haine scumpe all all imbraci. Si egirl gi Rucsanda im-
*Mesa he legln di aura cu margeritark di eel mari gi en pietri senmpe impodobith (96-b)
gi imbracate in haini scampi de lumina ca soarile. Si all ntennira gi se. sitrutarl. §i asl Olim-
bilada : cbine ti am gasht sufletul men gi lumina ochilor mei inplrati a toatl lame,. Si in-
cepurh a bati im dobi gi In surli gi in tranbitl gi in organi, gi era Bata huetii di cai oi de
oameni, clt n'ail fost din ineeputal lumii a an s(l) gtie un ca altnl. Si miTarsara la aorta-
rile inparitegti gi disellicarl. Si all inchinarl toti craii gi domnii gi imperatii gi vladicii ca
la o implatlasl a toati lame. Si flora Alixandru mash mari. Si diderl din pugcile celi mari
gi all ficari tresnit man cari n'an fost din inceputul lumii.
126. Si era doi frati di la Machidoniea anume Levcadug gi Vreunug, unul era paharnic
mari, situ' (97-a) era amnia mari. Si Ie venire carti di la mama ]or Morneva, (Minerva) gi
age scriea in carti : cLa ai mei fii Levcadug gi Vreunug, scriu voao sinatati ! Si a rugati lni
Alixandru al va de voao inplatiea la Machidoniea ; ca all gtiti fietii mei, el inparltiea este
mai einatita la local du di cat la lot strein*. Si cetirl carte gi alta serial : cal gtii ca no-
wt ne vom dispirti di Alicsandra pi de dragoste lui pang la moarte noasta ; Tar tiea cam
trimis awl gi argint din destul, gi not siintem analog,. Si eetirl carte mama for Merneva
gi alta serial. Si all milniea pi Alicsandru inplrat, gi age wisl in carti 'Eu Merneva mama
voaatrh scrip la ai mei dragi fii Vreunng gi Levcadug sanitati ! Si lath el slut 20 di ani di
and in v'am vezut gi de an va indurati (97-b) di Alixandru voi se. -i dati di aeastl Tarbl sl
bei gi va viii indara di Wind,. Si eetiri carti gi ash', eel mai mari, all le verse, Tar eel
mai mic nn vrna gi le ascunsl, el era trufag, gi glndiea el de va ucide pi Alixandru el va
Ina pe Rncaanda gi va fi elu implat a hate. lame.
127. Si el apropierI di Alicsandra gi age. : cimphrati ! de. -m Machidoniea as -o domnesc
Alicsandra asa : co dragul men Levcadug, Machidoniea in o voi da papa la moarte me
el-m esti voea all ml them en Alicsandru Machidon.. Si a maniea Levcadug pe Alicsandra gi-i
didere. (Arad. Si indatl all pricepurl Alixandru gi ash' : co dragul men Filipe vraeule ! all gtii
el blui butin (c. patio) vin gi amar im anti gi-m raci inima,.
128. Si incepura vraeall a-i da erbnri lui Aliseandru. Iar frati -situ Vreunug dad al*
ce. as otavit (98-a) pe Alicsandra el al ingunghiea sangur gi mari acolo. Alicsandru ask' : co
dragul men Filipe vraoule ! poti sA -m dai zile di la tini ?. El zeal : .sIngur damneziin itu va
da, dar gi en iti vein da trii zile'. Alicsandra clati en capnlu gi please. cu amar gi as(ii) :
co marl gi ingitl/toari lame ! cum to arlti dulci mai apoi amari, cum cazi'. Si mnitll jali al
%curl. Si Ail: co dragii mei Machidoneni ! astki ma pllngeti ca en villa toatI lame luai
gi toati inparltiile, Tar di la moarte nu mh puteti scoati.. Atunce grhi Filip : timpirati I situ
inplrat an va mai fi ca tine pe lame gi not di am pate ne am da zilile noastre pentru tine..
Atunce spinteel o naps Filip vraeal gi push pe Alixandru intelnsa gi trhi trii zile.
www.dacoromanica.ro
366 M. GASTER
129. Si zest vraculii sa -§ toemascI crliile gi implratille pe nude vei (98-b) socoti. Si
chola pe Rncsanda gi pe mama sa Olimbiiada gi le diderl lni Potolomei gi lui Filon gi lui
Antioh gi zasa : 40 dragii mei frati 1 fie -vg, mill di maica mb gi de Racsanda imparltiasa ml,
Ong, la moarte voastrl ; iar trupnl meu sa -1 ingropati la Alicslndriea, gi ne vom vide la jn-
detil. Si sl gtiti ca Machidoniea o vor luao tnrcii la vreme di apoi,. Si strInsl pe Rncsanda
Im bratl gi o slruta. Si cheml toti craii gi voevozii gi implratii, gi sa slrutari. Si zasl sa
adncl pe calnl sun, pe Docipal §i -I6 adnslrl. Si vazurl calnl el moari Alixandru, ell inceparl
a plInge ; gi data piste oaste gi thud, pe cela ci an otravit pi Alicsandrn. Si sa nlpusti Is
dansnl gi-1 Meng flrlm0 en cornnlii gi en pilorile. Si zas(I) Alicsandrn : cbe gi to frate Lev-
cadugi (99-a) plharn1 care am bad en,. Potolomei zasl di-1 tierl egte o bncltiel §i-I diderl
clnilor di-1 mlncarl. Si zasa Alicsandrn erlmlneti slnitogi,. Si man in Sara Cerceomulni
aproapi di Eghipet undo %nal Iosif jlenita lui Faraon inplrat. Si acolo plangere gi jali s'an
fled catii n'an fost din inceputn1 lnmii. Si pl/nge toti domnii gi craii gi toti implratii din
toad lame. Si clnd vra Alicsandrn st moari Mak : cproclet sa fiea cela ce hrinegte enrva
din case gi neigitorial de domo gi vInzltorinl di cetati.. Si Id trnpul lni Alicsandrn gi-1
duel la Alisandriea.
130. Iarl inplrltiasa lui Rucsanda plinge en amar gi zk's/ : co dragul men gi inplra-
tail men Alicsandri 1 di astlzi, o ticlloasa di mine gi viiati savargita ra'rl vreme, (99-b) dart
en in ce dart voin data sa glslse ca Alicsandrn ? dar de nude m'ai lnat gi undi m'ai Ilsat ?,
Atnnee lei hamgeriul lni Alicsandrn gi sit inannghe. Si dna, piste Alicsandrn moartl. Si-i
pas/ pe amandoi in raell di aurii §i-i ingropt en mari cinste in cetate Alicslndrii. Si el sa-
vargirl marile implrat Alicsandru blajenul, in lava lni Slpt. 14 zile. Si state impirat Poto-
lomei gi Filon gi Antioh. Si stitn sttipini Machidonenieni phi la Costandin inplrat al Gre-
cilor. Sfcirfit §i dui dumnezau laudd.
M. GASTER.
Lonctra, 1893.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE INEDITE
PRIVITOARE LA
ISTORIA ROMANILOR
I.
Suceaua, 18 Noembre, 1392
Roman Vodd, Domnul Holdover, ddrueite lul' Toader ,ri fralilor lid
Dumitru, Petru, Mihail ,ri Giurgiu un sat pe Suceaua.
Comunioat de domuul profesor D. ONOIIIL
Uricul s'a aflat intro copiile de documente culese de reposatul

Wickenhauser, care 1-a publicat in traductiune germane, in Molda I.
Geschichte der Kloster Homor, St. ()nazi, Horodnik and Petrauz".
Cernauti, 1881, pag. 170.
Originalul, descris la pag. 243, nu spune unde se afla.
Textul slavonesc
EGIHKH CAAWAEpH(d11111111 r[OCHOAH]ll'h Itt, POMMI, HOEBOAA afAIA`k

IIIOANAHCK01 WT HAMIH11111 AO BrlEry MOpA, HC HaWHAVII ChlHA (recte
ChlHOMrk) OAEKCAHM10M91, HC HAUIHMI. ChlHOAVII HCII ROPAMIOM91, AC
HAIIIHMH ROAphl , tIHHHAM TO IthAOMO ovrkm% Aospkim% naHom
KTO2Ek HA CEI AHCT'll ovspwrk HAH FPO ONTAk111.1111% qrrm, WHCE Tog-'h
cffirra HAW TOA0991 Kix C110E10 RildTHOO, CI lHOECE E`kA0r0 ApdrOMIVA :
AMHTp0 , HETrk, Altixatino, IlLopach, CASHMAN HAM% HC Ilf1MC010
H'kp010 H CAS}KAT'll, H ELUTE HO HHX ROMBIE cmpicsia HaNkEnich. n[m]

ECMH HX1t 000611010 M[111/1[01CTHIO 21Cd1011dAH, AdAH ECMH HAM g CEAO
www.dacoromanica.ro
368 DOOUMENTE INEDITE
oy HaLIIHN 3EMAN Coy AIOAAMICKOH Na G0441111. il XOTAP TOM( CFMI

WT OANHOH CTOPON% G011aKa, WT upxa GOildK61 11110CT`k Na MOPHAy
Na PaA0MHO011a CFAA, WT TOAA nporrk input% FIOAF Ha APIrry10 MO
rimy, WT TOAA nporrk Ha OK9Sr6 Ha PaA0MHPOR'6 Ha HIDNIIN pork,
WT TOAA AO Aka Nd NOM ASS90H61, A NC% Aka nporrk qfpfClt nom
Na MOPHAY, WT TOAA (MIA RENSHNK% lid Apyryto MOrHily, WT
TOAA Dporrk Nd TODOMO, WT TOAA nporrk oy Govagy, TO IM6
XOTa13. RFC% TO AaAH ICMH HAM ONTIOK% CO oyrkm A0X0A0An, H
A`kTEM6 HX%, H OritlaTOMII HX16, H npaoritiaromk HX, H npaw,to.
pATOMIt HX%. il HA TO Arm MOA, Irkpa MaTHIil HaWEI KHArkH`k
Alywani, Aim Mild HalUEPO [Onutcampa], [Apia ChlHd NAMPO RON
,A,Tha, [Apia HOMO HdWHX11, ?Milan flalla GTE[ZISalla] HaWEr0 CECT1H.
(ma 1), Ape NCIODaHd EpaTyna HATEA8na 2), E`k(la IldHel GTMINCAaEd
eA0118CKOr0 3), Atm naHa Aparoma 4), H'kpa Ulla lOrki lillopmema 5,
wkpa DMA 100A CTOAHNK011a 6) H 6pdTa ero EMU AH'hAilHAWil 7)
Erkila naHa O(naAa AgopHHKoRa 8), rkpa DANA ilaKkLINHa ChM &1P=
Allthi 3), Brkild MAW GbDIKKOIld ilkflAliqd 16), H oyekrk COA[F6] MOAr-
AdECKNX ANL ii. Na KPHDOCTIL TOM( H Na DOTH92EHME EftrkAH ECMH
HalLIFO ntqar EFAHICy10 DOHEACHTH. Oy HaWfM11 ropo,ajk of Govark,
Of drkTa MKTG THCAtHlf 4 H a 1 1) , AlliCARA HOADpA O( ill MIL
Traductiunea
Mamie singur stapanitor Down Io. Roman, Voevod Tara MoldoveT

de la munte pana la tarmul marii, cu iiiul nostru Alexandru §i cu flu!
nostru Bogdan 0 cu boiariT nostri, dam §tire tuturor bunilor pani carT
vor vedea aceastn carte sari o vor auzi citindu-se, precum a aceastn
slugn a noastra, Toader, cu fratiT slli, fiii luT Dragomir Albul : Dimitru,
Petru, Mihail, Giurgiii, at slujit noun cu dreapta credinta, §i slujesc,
§1 Inca a for mai multn slujba aqteptam. DecT i-am miluit pre el cu
deosebitn mile ;ill le-am dat for un sat In Ceara noastra a Moldovel
pe Suceava. Si hotarul acestul sat de o parte Suceava, din susul Su-
cove drept pane la movila de la satul lul Dragomir, de acolea drept
paste camp pane la movila a doua, de acolea drept la ocrugul lul Ra-
domir pans la cotul de jos, de acolea pane la stejarul din marginea
dumbraveT, §i de la stejar drept paste camp pans la movila, de acolea
prin mestecani§ pann la a doua movila, de acolea drept pane la plop,
de acolea drept pan. la Suceava, acesta, hotarul lor. Aceasta datu-
www.dacoromanica.ro
DOOITMENTE INEDITE 369
le-am lor uric cu toate veniturile, i fiilor lor, $i nepotilor lor, qi sta.
nepotilor lor, qi prestr4nepotilor lor. i spre aceasta credinta mea, ore-
dinta mumef noastre a cneghineT Mufata 1= sotia lul Muqat), credinta
fiulul nostru Alexandru, credinta fiuluY nostru Bogdan, credinta boia-
rilor; a jupanulul pan Stefad,dnepotul nostru de soil 9, credinta jupa-
nuluf Bratul Neatedull), credinta panulul Stanislav Elovschi3), credinta
panulu! Dragoe 5), credinta panulu! Iuga Giurgevict 6), credinta panulul
Lurie Stolnicul 7), gi a frateluf sAt. pan Andriac 8), credinta panulul
VladVornicul 9), credinta panulul Baleacin fiul luT Bdrlicl 10), credinta
panulul Sa'ncul Birlict "), gi a tuturor boiarilor Moldovel credinta. Ski
spre IntArirea acestora i spre adeverint5. am poruncit sA se anine
pecetea noastra cea mare. In oraqul nostru al Sucevei, In anul qase
miT 900 §i 118), luna lul Noembre in 18 zile.
NOTE
1) Acest Stefan pare sa fie urmatorul luT Roman in domnie. Dupa
Analele Putnene, Cronica anonima si cea moldo polona (I. Bogdan, cVe-
chile cronice moldovenestI) pag. 143, 173, 188), Stefan I a fost frate cu
Roman ; dar aceasta inrudire nu este adeverita prin alte stirs. In tot
casul insa, el apartinea dinastieT Musatestilor, precum rezulta si din ac-
tele PatriarchatuluT Constantinopolitan.
2) Numit inke boieril marturl si in documentul luT Roman din 30
Martie 1392 (ArchNIst. I, 1 pag. 18) si in cel at luT Stefan din 1395
(Doc. I, 2. pag. 817) si iscalit in documentul luT Roman din 1393 (Doc.
I, 2. pag. 816).
3) In documentele citate in No. 3 se afla numit numaT Stanislav,
Fara conumele Elovschi.
4) Numit intre boieril marturT si in documentul luT Roman din
Arch. ist.
5) VezT 'RIO 4.
8) In documental-111T Roman din Arch. ist. numit Giurgiil, Par
atributul stolnic. Documentul nostru e primul din cele moldovenesti in
care se afla aceasta boerie.
7) Numit si in documentul din Arch. ist. §i iscalit in documentul
din 1393.
8) In documentul din Arch. ist. §i in cel din 1393, Para atributul
vornic, boierie adeverita de asemerfea pentru prima oars in documentul
nostru. In documentul luT Stefan din 1395 se afla numit iarasT ca
vornic.
9) In copia Jur Wickenhauser numele acesta se afla scris Mamma,
dar dupa documentul din 1393 numele corect e Birlici. Baleacin e nume
identic cu Bali /a sail Balc.
10) VezT n. 9.
11) Engel (Gesch. d. M. U. W. I, 74), citand acest document, pune
data 18 Noembrie Us 3. Scrierea neobicInuita 4 H s boo 0 I), reprodusa,
p. Ist., Arch. Fil. Vol. VII. 24
www.dacoromanica.ro
870 DOCUMENTE INEDITE
de Wickenhauser %He (fara titla pe u, si a ca cifre), m'a facut sa admit,

in Conv. Lit. XX, 277, aceasta data, cu rectificarea la aniT d. Chr. in
1399, luand pe H (vi), ca si la Engel, drept 8. Dar luand in considerare
ca, maT totT boieriT din documentul nostru se afla numi0 si in cel din
1392 din .Arch. ist., trebue sa citim anul 6901 (1392).
II.
Doutt urice slavone: unul de la Ilia,r voevod, fiul lut Alexandru cel
Bun, ,ri altul de la Stefan cel mare, domnit Moldova.
Din manusoriptele Ames° de la rE.posatul episoop MELOHIBEDEO
No. i.
Suceaua, 1432.
Ilia,r voevod ddrueste juphneset Matusita, mumet,fratilor f i copiilor
acestora un sat pe Plotunifa.
Acest uric s'a dat in anul dintaiti al DomnieT luT Iliac Voda, indata
dupa moartea tataluT sail Alexandru cel Bun. Matusita, pe numele careia se
da acest uric, se vede ca a fost o jupaneasa de onoare in curtea luT Ale-
xandru cel Bun, si Iliac pentru serviciele el' o gratifica pe ea si pe muma
eT si pe toata familia cu satul de pe Plutonita.
Uncut este scris pe un pergament mic si cu pecete atarnata, din
care a ramas numaT partea de sus cu care a fost legata de pergament.
Originalul mi 1 a trimis un prieten de la Iasi, cu poftire de a-I traduce,
si i 1-am si inapoiat.
Pe dosul uriculuT este scris cu scrisoare veche moldoveneasca, a
acest uric este relativ la mosia alotunestiT of Iliq Voevodas..
Un sat cu numele alotonestif, cunosc in judetul Falchl, nu de-
parte de Hug, foasta proprietate a d-luT Nicu Catrgiu, dar scum a d-luT
Dimitrie Berea.
Textul slavonesc
+ Ai(H)n(o)rato E(0)3KiE10 MkI HATA ROEHOM POC1104Ap6 3EMAH MO&

AMICKOH. tIHNIIM 3HAMEHHTOM H C C16Ai6 AHCTOM HAMM KTO HAM oyspwr
HAH WO SCA61WHT LITOrM UM* HCTHHHM Card HAIM] ') ATATOI(WHIO ?KAY
AOHAAH ECMH Cla WCORNOIO HALUEIO M(H)AOCTi10 H MAH ECMH PM oy HAWEH
S EMAH WO CEAO HA IIA0T0ICH11400) HA nom HA HAM rAE 66IA Elirof
IrkekAlk AOXOAOM, H ,AATEM EH,
r`KHECKOVA AA KT EH 01r9HKII Cls
H WHOrIATOM EH H M(A)TEpH EH AlapiH, H K(IATTAM EH H ArrEm HX,
H WHINATOM HX, H npatuHtithrrom HX, H npmpoypwrom HX, H flAE=
www.dacoromanica.ro
DODUMENTE INEDITE 371
MEHTIO HX, KTO fit 113CFpfT HAIIKAHMHTH HFIlOpSW FHO HHKOAH 114 K`kKH.
SI XOTaf/ TOMS CMS 110 CT49iA1 XOTApEM HO 118,0 WT [AKA W,KHKAAH.
fI HA TO f CT !AIM HAW E PO P(0 C)11(0A)CTEA HKIWE 11HC4HHAPO 114111 HOE=
KOA'11, H Apt% 111.3MOKAH H spaTa P(0)C11(0ACT)Ild MU GTE/ISAFIA, 11
n.kpa Biwa r(o)cn(m)craa MH ;KSHAHA EOPM1141 3), H Irkfld [MAX KOMP6

HAW HX.K.kpa Flaw AiliXAHAd H NkTEN FPO, !Apia 04114 EKIALIH H
OATEN EFO, irkpa 114114 mama (I3p4Togniaro H ATFH FPO, g+pa 04114
KSPHS4 AKO PH HMI 11 ATM FPO, B'hpd fAHd A4H4 H OATEN FPO, Krki/A
Mid KS 11 11 H 4 4* ( ?) H ATEH FPO, whim 11411A Hole H Arkrta Fro,
Evkpa 114114 ilaaopa, H spaTa FPO 04114 GTQFPIOTAII, pd 04114 IRE=
*Sim H BpATA FPO 04114 Alk111,1,911, H ATM HX, K.kpa 04114 AdMd=
KS W4 CTOAHHKA, [Aim naHa E.I.A0 WA 411111111 HU, H whim 1111C4iX How%
HAW HX, H KEAHKHX H AidAltlX. A no HAW FM% H HOT`k KTO isSAET roc=
110 AA irk 3FMAH WIDEN, HMI WT OATEN F1AW HX, HAH WT SpATTH HAW HX,
HAH KO PO K(0011 H3CEPFT Ehl W II TOT 4106111 HAI% HI FlOpSWHA dAH WORM
HMI& 011THEMHA H 01/K irk nHA, A 114 KOAWEE 011K(AnAEHIF CAMS 11110EMS
!MIME nHcaHHom$ BEAT AH FCMH CASA HAW EMS B'kpHOMS **
oy GovaIrk HAT. 11HCatt WQN4d AL:1K%.
Traductiunea
t Cu mila lul Dumnezet, not Ilie Voevoda Domnitor Tare! Moldovel.

Facem gtiut gi cu aceasta foae a noastra, tine o va vedea, sat o va
aucli cetinduse, ca (pe adevarata sluga noastra) Matugita o am miluit
cu o deosebita mil& a noastra in tam noastra (charazindu-1) un sat pe
Plotunita, pe camp, anume unde a fost Neagoe Ganescul, ca sa fie ef
uric, cu tot venitul, §i copiilor el, gi nepotilor eY, gi mumel ef Mariel,
gi fratilor, gi copiilor lor, i nepotilor lor, qi stranepotilor qi restrane-
potilor, si semintiei lor, tine se va alege mai de aproape : nestricat
nici-o-data In veci. Earn hotarul acestuY sat este pe vechile hotare, pe
unde at apucat oamenil din vechime. Earn la aceasta este credit*,
Domniel mele maY sus scrisulul Ilie Voevod , i credinta iubituluT
frate al Domniel mele Stefan, gi credinta fratelul DomnieY mele jupa-
nului Bogdan, gi credinta tuturor boierilor nogtri : credinta panulul
Michail gi a copiilor luf ; credit*, panuluY ValceY gi a copiilor luY ;
0) [Probabil FSAutia Gr. G. T.]
**) [Restituim astfel: pima AOPONTS. WRATH H 11011ItCHTH. HAWS
IIMITlx K CFA1S. AHCTS HAIIIIMS Gr. G. T.]
www.dacoromanica.ro
872 1)00UMENTE INEDITE
credinta panulul Giurgiu Fratovski si a copiilor luT ; credinta panulul

Giurgiu Dvornicul si a copiilor luT ; credinta panulul Danu si a copiilor
lui ; credinta panulul Cupcici si a copiilor luT ; credinta panulul Isaia
si a copiilor luf ; credinta panulul Lazor si a fratelul sau panuluT
Stanciul ; credinta panuluT §teful si a fratelul sail panulul Mandrea,
si a copiilor lor ; credinta panulul Damacus Stolnicul ; credit* panulul
Balos pacharnicul ; si credinta tuturor boerilor nostril marl si mid.
Earl dupa viata noastra, tine va fi dome tarii noastre, on dintre
copiil nostri, orT dintre fratif nostri, orf pe tine Dumnege11 va alege sa
fie (Domn), acela sa nu strice, ci sa intareasca si sa imputerniceasca.
Ear spre mai mare tarie la toate aceste maT sus scrise, poruncit-am
slugel noastre credinciosulul (aid un rand este cu totul sters, find
pe indoitura pergamentulul, in cat nu se poate citi numele logoratuluT
cella mare'); ear tale-l-alte cuvinte se pot usor indeplini, fiind o forma
la toate uricele : so, stria si pecetea noastra BA atarne la aceasta foae
a noastra. S'a scris" la Suceava, in anul 6940 (1432). A scris Oancea
Diacul".
NOTE
1. Aid cateva cuvinte sunt uzate si nu se pot ceti. NoT le-am pre-
pus a fi fost asa precum le-am tradus in parentez : licrimma cart% HAW&
2. Din textul slavon se incelege, ca Plotunzja era un parail, pe
malurile cdruia era asezat satul, carele apoi de la el a luat numirea de
Plotuneftzi, apoi Plotongtzt.
3. bare b ieriT Divanesti se pomeneste si: jupanul Bogdan, pe care
Dias Vuda it numeste trate al Domnici sale, si it pune dupa Stefan.
Aceasta pare a deslega o neduinerire istunca despre tatal marelul Stefan.
Uricul numeste pe Bogdan Voda, tatal marelul Stefan, fig al lut Ale-
xandru Voda ThafeViti, si afirma a el s'ar fi facut Domn alungand din
tron pe tatal sail (Letop. t. I, p. 113. Iasi). Niculdiu Costin it numeste
fill al Jul Alexandru ccl Bun ; dar addoga, ca dupa marturia istoriculuT
lesesc Strichovski, nu ar fi fost al legal al Jul Alexandru cal Bun, ci
nelegal (Mid). Nlarele Stefdn nu o data numeste pe Alexandru cal Bun
Bunzc al sau (004,11), ceea ce va se zica, ca. Alexandru ccl Bun era tats
lui Bogdan, panntelui marelul Stefan. Uricul de fats pare a curma toata
aceasta indoiala despre paternitatea luT Bogdan tatal marelul Stefan ;
cad in anul 1432, cand s'a dat uricul de f4a, exista un frate al luT
Iliac Voda cu numele i jupanul Bogdan», care a putut foarte bine peste
vre-o 20 de anT sa ajungd la Domnia Orel, §i sa pregateasca loc fiuluT
sail, marelul Stefan.
Incurcatura luT Urechia a putut usor proveni din amestecarea a
doua domniT deosebite, dar cu acela§ nume : Alexandru cal Bun, si Ale-
"candru Iliasevici, feciorul luT Ilia§ Vodd, pe care Bogdan, unchiul sail,
I-a izgonit din Domnie.
1) [Presupunem a fi fost logofatul Denis ce figureaza in alte chrisove ale
luT Ilia§ Voda. Cf. Arch. Ist. a Rom., I, I, 4. Gr. G. T.]
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTS INEDITE 373
AceastI descoperire poate rectifica cele zise de mine la comentarea

inscriptiunilor din biserica Episcopal) de la RadautT, ,i anume aceea de
pe mormantul luT Bogdan, fratele luT Alexandru cel Bun. (Rev. p. Ist.,
Tocilescu, vol. II, p. 292).
No. 2.
Rirci loe gi data
Stefan cel Mare intltre,ste dania satelor Cob MI ,si Bilosdupr pe Nistru
flicuter de Ana, sora Dobrului LogoflItul, la clout nepoll al sat.
Uricul este pe pergament, care are in lungime 56 c. m. i in latime
47 c. m. 0 particularitate reprezintg pecetile cele multe in numar de I I,
cu care a fost intArit, anume : In mijloc a fost pecetia domneascl atar-
natl de un nur gros impletit din matase roie, pe de laturile eT all fost
atarnate cate 5 pecetT de amandoul partile, cu 1.1tir maT subtire impletit
din mAtase albastra. Pecetile negre§it all fost ale boerilor celor marl ce
se pomenesc in uric. BoeriT pomenitT in uric sunt 22 ; dar pecetile all
pus numaT 10 boerT. Pecetile toate s'ati stricat, remaindu-le numaT nu-
rurile care all fost bine legate §i petrecute prin pergament, care este
indoit la partea de jos.
Acest uric s'a gasit la un calugar batran din Manastirea Vorona,
in anul 1885.
Textul stavonesc
t AIHAOCTTIO KOHafki Mill GTGISAH BOEHOM POCHOMfrh 3IMAH

MOAAMICKOH 3HcIMEHHTO 'IHHHM H C rkM91 AHCTOM% Ht1WHM fi'laCkiii'll
KTO Hati 01(3pHT HMI EP° ONTAKIWHT'll LITSHH KOAHat TOT KOMS soy=
AFT% noTpegnana MICE npinAowa npA lititHH H flpAA HAWHM MN=
Tp0H0AHTOM gyp TEWKTIICTOM H npA ffHICKOHOM Ht1WHA4 Kyp Trapa.
Cif41 H npAA OyCHMH HMEHM11 MOAAMICKHMH 1) ) (IHIld CECTp4
AOKflOyild AOPO4SET no CBOEH Aogpon KOMI HHKHM HIHOH$HCAEHA NH
OyCHAOHtlHil II AtIMI CEOHM91 fiMMEHHKOM nanS Stipa KOMHCS H Eihrli

frO nau$ inSwmant3 Aga OM% NA HArk KOBA10111 H CHAOCIIEH,H HA filiCTilH,
TOPO chtAH MkI EHAikEWH AOK9Of flp0H3HOMHIE H AaHi IVO Aarr aHHA
CardM HdWHAI nanS Kiipa KOMHCS H cparS frO wSumianS, Tux npAA
plitIEHMIX Chi 1110H)( KOHHA ChM% EN HHA.k WT npagaro O(pHK4 MO=
HdCTH HAIthr0 WT MAUR% WT HPSMEHd HMEHEM HWACd4S% H WT
1) Aci este ters, dar se intelege a lipsqte cuvintele : maor H

MdMir".
www.dacoromanica.ro
374 DOOIIMENTE INEDITE
*yell spayria 7K11134111TOMS Brix TOM MOHACTI11391 HAVRE ECT xpam Eck=
3HECEHIE rn 6Q H cnaca NAMPO TES XA 3A E 3AilT TaTtIpCKHX. H HO MM
TAKONSWE ECMH AdAH KM THX HrJApEtIENIIIX CEA HMrk WT Aa wr
MAC 01113HK, H Crk oircHm AoxoAonyk, H A`kTEMrk HX, paKHo H ovH84a.
TOM 11X H DiJA0VHSthiTOM, H npaurrSprom HX H 111CEM8 p0AS HX
KTO CA H3gF9ET HAHRAHNUITH HEHOOLDEHO IIHKOAH7K NA IrkKH. a XOTtlp
THM CfAtIM WT ovaix CTO9OH nO CTilpHAI XOTarldM KSA4 H3 Irk Kd MICH=
[MAN. a HA TO ECT REAHKA MapTSpi CAM rOCHOACT130MH MI WE filiCdHOE
GTE2IS4H HOEKOAA H nprklrhaillOCAEHLWO MH dia dAFIAHAPI1 H HAW Mil=
Tp0110AHT Kvp TEWKTHCTrit. WT CS4aKKI, H EHHCKSH Haul Kvp rrapacit
WT AOAHEM TAUS H 01(CHX HaLLIHX gOifti) MOAAMICKHX1, KEAHKHX , H
MdAHX, nailcTaH9SA nprkKA/1116 senoropook H dirk Fro Dail

Aiwa, H fAH B A a 11 K S A CrriVOCT`k XOTHHCKOMS H Crirlx Er0 nal
ASma , 11411 I' 0 A H HprhKilitig KEATHCKH , nail NON AKopHHK, nail
diAMI fIrkiKdAdg HEMELI,KH, HMI 3 614 p TH 'k K AAA K genoropoA,
11
nail KSXT`k, nail 11 a ID KO KEA I H C K I H, raHrSp wpxiliCKH,

n4H 114H
2ISETE 1) rOTKrh, nail quzisSA 49114T, nail BEAKO 113 REAdrptIA, nail 400
KirhAif, 114H AU,KO XSAHtl, nail HOWKO XpHHKOHHLI, nail KoTAA cnamap,
nail Lora RH CTIdp HHK, DAN tOrtt HOCTEAHHK, MU HE r p HA
44WHHK, DAN ASKA CTOAHHK
Traductiunea
Cu mila lul Dumnezet, not §tefan Voevoda, Domnitor Tare Mol-

dovel, gtiut facem si In aceasta foae a noastra tuturor, care o va
vedea sail o va auzi cetindu-se, cand va fi cul-va trebuinta de dansa,
ca a venit Inaintea noastra si Inaintea Mitropolitulul nostru Kyr Te-
octist si Inaintea episcopulul nostru Kir Tarasie, gi Inaintea tuturor
boerilor nogtri moldovenestI marl gi raid, Anna, sora Dobrulul Logo-
fatul, de a sa bunk voe, de nimenl nevoita nicl silita, gi a dat nepo-
tilor sal panulul Barsu Comisul si fratelul lul panulul N'manu, doul
sate anume Coblaci si Bilosautil pe Nistru. Pentru aceea nol vazand
buna vointa si dania ce cla Anna slugilor noastre panulul Barsu Co-
misul si fratelul lul §ugman, acele pronumite sate, pe care le-a cum-
1) Din zjsrre" se cunoa§te bine numaT litera 4s.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE INEDITE 375
parat fiul el Ghidea din drept uric al monastirer noastre de la Neamtu,

de la egumenul cu numele Ioasaf §i de la tot1 fratil traitori In area
monastire, uncle este templul inAltarea Domnulul Dumnezet §i man-
tuitorulur nostru Thus Christos, pentru 200 de aurT (zlatl) tarara§tI.
Deci nor a§i§derea am dat lor acele pronumite sate, ca sã tie lor de la
nor uric tiii cu tot venitul, iiii copiilor lor, de asemenea §i nepotilor §i
stranepotilor §i restranepotilor lor, k3i tot neamulub lor, tine se va
alege mar de aproape, nestricat nici-odatA In veer. Ear hotarul acelor
sate din toate partile pe vechile hotare, pe unde din vechime a apucat
a stApani. Ear la aceasta este mare marturie insakii Domnia mea mar
sus scrisa Stefan Voevoda kii a prea iubitului meti fig Alexandru
:,iii Mitropolitul nostru Kir Teoctist de la Suceava, §i Episcopul nostru
Kir Tarasie de la Tdrgul de jos, §i a tuturor boerilor no§tri moldove-
ne§ti marl kii mid : panul Stanciul prAc4labul de Cetatea Alba §i fiul
luT pan Mirza §i pan Vlarcul starostea de Chotin, tili fiul lur panul
Duma. Pan Goian pracAlabul de Kelia, pan Isaia Dvornicul, pan Albul
pracAlabul de Neamt, panul ZbiariT pracalabul de Cetatea AlbA, panul
Buchtea, pan Pafco de Kelia, pan Gangur de Orcheiti, pan Fete Gotcd,
pan teful Cernat, pan Belco de la Cetatea Alba, pan Mei-Alio, pan
lap° Hudici, pan Ivaco Chrincovicl, pan Bodea spatar, pan Iuga vis-
tiarnic, pan Iuga postelnic, pan Negrila paharnicul, pan Luca Stol-
nicul 1).
NOTE
1. Doug randuri de la urmg nu se pot ceti, fiind scrisitarea cu
totul tearsg, din cauza indoitureT pergamentuluT. Anul edgrel uriculuT
de asemenea este Sers, rgmaind numaT : toy C011Ag-k HNC MIIKAA CTpdglit I.
10 Hi Arr.,.
2. Combinand dupe alte documente i date istorice, conchidem cg
acest uric trebue a se pune intre aniT 1470-1472. Mitropolitul Theo-
ctis a murit in anul 1477. Episcopul de Roman Tarasie a inceput
archipastoria sa pe la anul 1460, i a episcopit pang pe dupe anul 1470.
Pe langg aceasta numirile boerilor din acest uric se ggsesc mai toate
intr'un uric tot de la marele Stefan, din anul 1472, publicat in aceastg
revistg, an. II, vol. IV pentru mo0a MiclgueniT.
3. Uricul marelul Stefan din anul 1472 se sfaqWe ap., incepand
de la cel din urmg boier martur (ark xSp8 H HIM UCH HAWN MOAAAHCKhffi
1) Comparand cate-va resturT descifrabile din cele doug randurT de

pe urmg ale originaluluT cu uricul MareluT Stefan din anul 1472, pentru
Miclgu,enT, se poate cu sigurantg restabili intreg uricul acesta. (VezT in-
semnarea de la nota 3 mai jos).
www.dacoromanica.ro
376 DOCUMENTS INEDITE
60tapl ILEAHH,H H MAAHRH Il pH TOM BHA H. A HA 60A111f10 Kirknorr H n0-

T p 'k IHTE TOMS 'MOMS IC NW IHHCAHOMS HE A* A H ECMH 2) HAWEMS
irkpnomti soirkpnnS HANS TOM* A0r0IISETS HHCATH H HAWS HEAT H MAT
E013pH HdWHX flplIg*CHTH IC CEMS AHCTS HAMM. cllea Huru §i aly toil
moldovene§t1 boiarT marl §i mid a fost la aceasta. Ear spre maT mare
tgrie si confirmare la toate cele maT sus scrise, poruncit-am credincio-
sulul nostru boiar panulul Toma Logoatul sg scrie, si pecetea noastrg
si pecetile boierilor noWi sg atarne la aceasta foae a noastrg».
4. Observgm, cg data uriculul nostru trebue sg fie cu cati-va anT
anterioarg celul de la Miclgueni (1472); cgd se observg, cg uniT dintre
boeril mid din uricul nostru, in acela sunt inaintati la boeriT mai marl,
d. e. Bodea, in uricul de fatg este pus in calitate de spatar, intre boieril
cel mid, pe cand in uricul din 1472 este intre boieriT cei marl, in cali-
tate de (Dvornic». Panil Luca §i Belco in uricul de fatg sunt scri§i intre
boieril cel de jos, anume Luca in calitate de «Stolnic», ear Belco cu
epitetul Ho smarpaA" (din Cetatea AIM), pe cand in uricul din 1472
amandoi se pun intre boieril cel marl, in calitate de gparcalabT a! Ce-
tgteT Albe». De asemenea Fetea in uricul de fatg se pune simplu filr
boierie, numal cu numele §i pronumele cGotcg a, pe cand in uricul din
1472, el era ridicat la rangul de parcglab al Cetatei Noul (nogorpaAckin).
5. Sunt instructive §i numele cu pronumele, precum §i numirile to-
pografice din uricele vechT. A§a in uricul de fatg ggsim :
Satele : CoblacT §i Bilosavti. Eli cred ci eCoblaci» este vechea
pronuntie a zicereT colbecl (melci). Ea pe vremea marelul Stefan purta
inca pronunta bulgarg : cobl&T, de unde apoT : cobald (cobeld) §i in fine
colbeci' sail culbeci. Pilosavli, plural, din singularul Bilosaveri, trecut
apoT in forma romang Bilosault. Aceasta origine §i forms, slavg o ail o
multime de numirl topografice, ce se terming in up', d. e. Radguti, Pa-
pautT, Ti§euti, Cernguy, Badeuy, s. a, care se intamping multe mai ales
in partea de sus a Moldovel §i in Bucovina.
Su§man. Acest nume, care se intamping §i la BulgarT, d. e. $i§man,
cel din urma rege al Bulgaria, pe vremea marelui Stefan se pgstra Inca
in Moldova.
Iosaf, numele unul staret at mgnastird Neamtulul pe la 147o,
carele nu se pomene§te in Istoria mangstireT, acea scrisg de Duchovnicul
Andronic.
Romanul se nume§te : Targul de jos (Aoman TaprS).
Numele personale : Duma, Buchtea, Pa,co, Fetea, Iatko, Hudici
(de la Hudea), Bodea, Belco, Iuga, Negrilg, StravicT, se and §i astilzl in
numirl topografice, imprumutate de la primil for proprietarl, ce purtail
aceste nume, d. e. Dume§tiT, Buftea, P4caniT, Fete§tii, Iatcanil (EtcaniT,
Itcanii), Hude0T, Bode,tii, Belce§tiT, Iuganii, Negrile§tii. De la Stray
sail Strati (Stravici), Strguanii.
Numele Mitropolitulul Theoctist, care in alte documente este scris
cu 0, aid este scris cu T.
1) Zicerile subliniate se zgresc Inca in randurile cele ,terse ale per -

gamentulul, de care ne ocupgm.
www.dacoromanica.ro
DOOUMENTE INEDITE 377
ILL
Un uric inedit de la Stefan cel Mare

(Comunioat de d. P. BIROU, profesor 1a IFniversitatea din Petersburg)
Suceaua, 1470, Mai(' 7

Miltufea ha Stefan Vocul cel Mare ddrue )cte nandstirer Neamju lur
p r isaca Cdprienii de langd mdndstirea cu aceiag numire.
Uricul este scris pe pergament gglbuT, sters bine cu cearg, bine

pgstrat, afarg de vre o cate-va locurT pe la colturile intorsgturilor, pe
unde este ters sail putred, ce-T insemnat de mine in text cu puncte,
fiind unele cuvinte stricate. Lgtimea pergamentuluT este de 2 palme i
7 degete, iar lungimea de o palmg i 6 degete. La partea de jos a IA-
timer pergamentul este intors spre dos ca de vre-o 5 degete; pe aceastA
parte dublg a pergamentuluT este facuta o cruce de gAitan gros de mA-
tase rasucita ro,ie, varatg prin 5 gaud ap, cg in fatg sunt scoase ca-
petele tAiate ale gaitanuluT, de care era atarnatg o pecetie. Crucea e qua-
dratg de 4 degete. Uricul se aflg in mangstirea Cgpriener in Basarabia,
unde 'mi -a fost aratat in anul 1879 de pArintele archimandrit Cozma,
prepositul mangstireT, de la mangstirea Zograf la Sfantul Munte (Atos).
Textul slavonesc
t Al(11)4(0C)TTIO 6(0);KIFI0 MO GTE4Sliti r(0)C(110)Adp[6] BEMAii MOAAllis

CKOH. 4HHHM 3HAMEHHTO. ft C C`kM[h] HAWHM MICTOM Irlaifttlik KTO 01f3pHs
Th. Iliiii efi LITrill 1fCAIZ1WHT6: KOAWK TOPO KOMS AWE NOTpF6H3Hil B01fAFT11.
MICE flpiHAE 11pAA H44411. A 11pAA MHTf10110AHTOM H4WFM. KHp TEWs
KTHCTOM. ii n paAA OirCHMH HdWHMH 60/1`kpii KEAHKHM11 H Ma/MAW. CTaphiMH.
il MOA0A1;14111. TIOTKA FldWd MANCHA. F10 MOEN A0C(10H BOAR. H HHKH HE flOs
HOrKEHA. H Adtlii W CIFOill flptillOH &Bina 3d A11111 poprredi 6H. AAE11.1Api1
HOEHOAd. H 3d AWN MdTEpt'o 6H. 1114pHHA. H 3d AWN. H 34 3Ap4RHE Fit
MOHACTHp6HH NdWEMS. di Wkdill,a. HAENCE a Xpatil 11113HEFFI1'E. II BS. 11
Cf1dC 114111frO HCSC xpnrra rAE 6CT eroymen 410,1f6HHK6 HAUB. KHp. non CHs
A010116. Oy !MUNN 3FMAil S MOAAMICKOH. KHFlpHAH011a 'wind Oy BOTHER.
FIND MII ECHAhfUlli HX AO6p0H 60410. H Aatlif. A di11 'MONS 6CA1H H WT
HAM AdAH H 110THEpAilAli TOPA np,ApILIEHARt 114CHKA. Hd HAVk Knupbot=
toga nacinca oy nOTHEX. Ad ECT MOHdCTHp10 HAWFMS. 0 HU OypHrla. Cli
IIIICM AOXOAOM. A xorraprk TON nacnu,A. 1104fHWH H3A0A01r. rAf 4/1140
AETIB. 41040134TEL1,96. Oy 131Z1WHHREL1,16. Td ropH HI1WHHHIVAL AO gin/ H
www.dacoromanica.ro
378 DOCITNENTE INEDITE
110A+HH no Kepxa KnuninKRA rhcA. AO XOTark KII`krHHHHA. i iii MO

nacrArk I101141 Irk HA T9'I1HalIKS. Ta 1141FC Tr lillalIKS nonepeK. HA Krim,
Al Ih. 05IIATIt AO KAPHHHH XOTark. TOE EMS BeE xoTap. a 114K eii. All 8$
IIHHATIli 34 TO noArknit 01( MOMICTIsIn. Ha KaNCAIH. FITOptilIK. KOVIIHO Cr 6
90AHTiileAl eA. anebAApom 130fH0A041. il rocni'mAn ero &Lineal. AlaTfilH
Eil. a Na TO 6F K`kpa r(o)c(no)AKit MH 111111DDHC4Nh4li, CT64S4111(a 130)E110AIZI.H
Wkiiii B'63/11006461111.1r0 cha r(o)c(no)AcKa MH. 4AENHAcki. IIK`knil HaWHX 600
Mirk. Irkpa nand crawana. H did ero nand hIgIn3k1. Kkpa nand Br IiHKSAa
XOTHHCK4Ii. fi Oa ero itA ... Airk. H+pa 114114 POrillla KeillHo
CICAPO H ATH ero. Ape Ha Ha 11Ca HA% AKOpHHKa H OATH era. 11`k(34
114 114 atIESAa HEMERKaIi. K`kna II41I4 3Biani1 ECIOrnAACK4P0. frkpa nan(a)..
soNATA. H`lifla 114114 flaWKil KeAlliCKAPO. Krkpa nand IleTpHKa If !AMMO=
KHLIti. [Apia mina ranrovpa elnXEHCK41.0. Krkpa MIA 4SeTH nosorpaAcKaro.
irkpa nana sO ....... rkn8na. Krkpa nand gle2ht3/14 Ilepukra. B'hpa nano
410K6Inilie. K.kpa naniti I-Orgi KHCTH4pHHK4. K'kpa soAn CH4Tairk. Ana
liana wred norrunAKA. Firkpa 11411(4 )011Acl ilallINAKti. grkpa mum
ilk;KH CTOAHHKa. K'kpa mina wkri. KOMHC4. H K'kpa Irl&CAX KOMp HaWHX
410AMIICKHX. RGIHKHX FI &MANX. 4 flO HAMM NIHROT`k KTO 60I1A(eT)k. r(o)c,
II(0)4(4)p% FlaW6H 3FAIAH.0 ATM HallIHX. iiall 4.) HilWePO IlAertieHHH. ilAH flak
KTO Koro B(or)k. H369FT rocnoAapem BIZITH. 1110611 TO HIFIO98WHA HaWer0
MANIA. H 11(0)THrliNSAEHTA. aile 111061x1 STFIng&AHA. H oyKrknnn. a Ha
ROAWee KirkflOCT. H no STKVIOKAFHie TOMS. 01( C1418 Kg1WeIIHCaHHON18.
KEACIH ECAli 114WEAIS IrkflHOMS. HMIS TOark norozisrroy. IIHCATH H ne.
gal% Halll'Ia IlpHEACHTH. K CihIS 114I116M8 AFICTi
CSI-Ialrk. B A+T. ,S U,011: Aeu,d. Mall 5 AfIrla.
. . : - HNC. Trb.STSA oir
Traductiunea
t Cu mila lul Dumnezet, noT Stefan, Domn al Tare! Moldovel,

facem stint cu aceasta a noastra carte, tuturor tine o va vede sat,
cetindu-se, o va auzi, da,-.:a ar avea de dansa trebuinta, precum a a
venit Inaintea noastra si inaintea Mitropolitulul nostru Kir Theoctist,
si Inaintea tuturor boierilor nostri, celor marl si celor mid, si celor
batranl si celor tinerl, matusa noastra Kneajna (Princesa) dupa bun&
voia sa si neflind de nimenI silita sia dat din mosia sa dreapta de su-
fletul parinteluf sat Alexandru Voda si de sufletul mumef sale Marina,
si de sufletul si sanatatea sa manastirel noastre de la Neamtu, uncle
este chramul Inaltarel Domnulul Dumnezeulul si Mantuitorulu! nostru
www.dacoromanica.ro
DOOIIMENTE INEDITE 379
Isus Christos, undo e egumen rugatorul nostru kir popa Siluan, in

Cara noastra a Moldovel, prisaca Caprienil de pe Botna. Dec1 nol va-
and buns vointa a el §i darea, §i noT a§i§derea §i din partea noastra
am dat §i am intarit acea mai inainte zisa prisaca cu numirea prisaca
Capriana de pe Botna, ca O. fie manastiref noastre de la nol uric cu tot
venitul. Insa hotarul prisecel aceea, incepand din jos, unde curge Molo-
vaticul in I§novat, §i apol in sus pe I§novat, pana in deal, §i poenile
pe de-asupra I§novatulut toate, pana la chotarul Kneghinel (Princesel),
ear de Ia manastire in curmezi§ spre Tarnatca §i prin Tarnatca in
curmezi§ spre CarlanT ear pana la hotarul Kneghinel. Acesta e tot hotarul.
Dar el sa faca pentru aceasta pomeniro in manastire in fie care Martf
impreuna cu parintif el Alexandru Voda §i Doamnel (sotiel) Jul Marina,
mumel el. Ear la aceste este credinta Domniel mele mal sus scrisa Stefan
Voda §i credinta iubituluf fit al DomnieT mele Alexandru, §i credinta
boierilor no§tri, credinta d-lui Stanciu §i a fiulul sat Mazza, credinta d -luT
Vlaicu de la Chotin §i a fiului sat .... ad .... mea, credinta d-luf Goian de
Ia Kilia §i a fiiilor sal, credinta d-luT Isaia dvorn. §i a fiilor sal, credinta
d-lul Albu de la Neamtu, credinta d-luf Zbiara de la Cetatea Alba, cre-
dinta d-luf Buchtea, credinta d-luf Pa§cu de la Kilia, credinta d -lui Pe-
trie& Iamimovici 1), credinta d-luf Gangura de la Orchel, credinta d-lul
Fatu de la Cetatea Noua, credinta d-luf Bo . . . . ean, credinta d-lul
Stefan Cernat, credinta d -lul Ciocarlie, credinta d-luf Iuga vestiaru,
credinta d-luf Bodea spatar, credinta dluf Iuga posteln., credinta d-luI
. . nil pacharn., credinta dluf Luca stoln., credinta d Jul Neagu ko-
mis, §i credinta a tuturor boerilor no§tri moldoveni marl §i mid,
Ear dupa viata noastra, tine va fi Domn Orel noastre din copiil no§tri
sat din neamul nostru sat ear pe tine fl va alege Dumnezet sa fie
Domn, acela dar sä nu strice darea §i intarirea, ci s'o intareasca §i
s'o imputerniceasea pentru mai mare putere §i intarire; aceeal tot, ce
s'a scris mal sus. Am poruncit slugeT noastre credincioase d -lul Toma
logofatul s'o scris §i sa spanzure pecetea (sigiliul) nostru de cartea
noastra aceasta. A scris Taut in Suceava in an. 6978, luna lul Mait
7 zile.
NOTE
1. Neregularitt4i gramaticale.
3a Aorwil pOAHTEAH Ell AAEAAHMIA HOEKOAd. H BA ASUIH ANATEpH EH.
iMPOINd. H SA A8WH. H SA sApAHHE EH.
MOIldeTHpEKH MUMS 5i dupI regula : MOHACTHp10 HAWEMS.
) Poate in loc de Iakimovici.
www.dacoromanica.ro
880 DOCLIMENTE INEDITE
KW% HbsHECEHYE
MM ....
KHIlpH/AHOILI IIACHKA ; A dith H 110AKIpAH/111 TOW nphApotienaAt
MACHU. Hd HM* KIIIIpHatHOKA HAM&
[CHARM Hxh Aospon HOMO.
no Kipp dupa analogie cu : Ao KEW.
Ci .... AAENHApOiNk 1106110A0Mk H. H rOCHO;KAH frO MajlEHH, Ma-
TEpH H.
ostKirknnilk a Ha HOAWEE KirkHOCTk.
HO OrTKIYIOKMHil dupl. regula : n0 HtIWfMk 2ISHKOT*.
HPIATIL HAW% HpHIACHTH.
Dupe limba din Ucraina (malo-rusa) oy = Irk :
HpRtAh 01/CHAW in loc de : npicAK 1111C*A1H.
OrILAMfTk MOAOKATFU,k Olr lik1WHOKW,11 in loc de : KlalAAAFT11 MOA0-
KtITH411 Irk KW111110Kflt11.
oycem8 in loc de : g-kcemS.
Cuvantul polon nAh di 1-am tradus pretutindenT cu semnificativul :
Domn, fiind-ca ast-fel de inteles are.
II. Nails, geografice.
Limitandu-se hotarul prisaceT Capriene, intre altele se mentioneaza

sidespre manastirea : a W monacTurk, la care ajunge vadul priseceT.
Aceasta manastire este Capriana, sail manastirea CaprieniT; numirea
d'antaiii este maT raspandita. Ea e situata spre N. W. de la Kisi-
neii, de la care e departata de 25-30 varste rusesti, langa satul
Capriana, spre S. W., pe valea. raulettilui Isnovat , inconjurata de
dealurl, acoperite cu gradini si padurl marl', care dart loculuT un as-
pect pitoresc. Rusii o numesc Annpinnonexiii NonacTupsi sail Angina.
Dupa datina se zice, ca numirea aceasta deriva de la cuvantul caprd, cu
care s'a numit locul, satul si manastirea, fiind-ca prin prejur maT de mult
era o multime de capre, (BMIIICKH OMCCK. OEM,. NCTOpiu H ApfKII. I, p.
288 -289; Copoka Ilgorpti4siF BECCApaCCKON rrEfp11111. KHLIIHHIK11, 1878, p.
34-35). Pentru aceasta editorul intaiil a (Voyages de Lannoy» (Mons,
1840), care a calatorit prin rasaritul EuropeT la aniT 1413 , 1414
si 1421, propane, ca Cozial al luT Lennoy trebue sa. fie Capriana, cu
care se identifica dupa semnificatiunea for (Cf. 3tIMICKH 0Aecoc. Om,.
IICT0p1H H ApfltHOCTai, III, pag. 450, BSI IrHHKfpCHTITCKIIK H3K*CTif,
a universitateT sf. Vladimir din Kiev, 1873. No. 8, p. 39). AltiT de-
riva aceasta numire de la numele propriii Kiprian. Manastirea e zidita
de Stefan cel Mare (1458-1504), dupa cum marturiseste chrisovul de la
Antioch Constantin Voda de la 1698, unde se zice : ,,Gni1T011041-11{WkM
IW GTfilSAHlk ROEHOM, CTIpliffi H AOHpkIH, 06,1 CHATOH04IKWilr0 IW BOrMild
KOHLOAH fCTk KTHT0fik H 2ISSHMTOph MOHACTkIpI3Mk Kli-
ng/I* H A0EpOKFH48, W HfrO rk.3MHH (34HHCKH OMCCK. OKW,. HCT. H
ANKH. I, p. 349--350) (Repausatul in sfintenie Io Stefan Voda, ba-
tranul si bunul parinte al repausatuluT in sfintenie Io Bogdan Voda este
chtitor §i fundator al manastirilor CaprieneT si Dobrovatulul, de
dansul zidite».
www.dacoromanica.ro
DOOUMENTE INEDITE 381
Se zice a pe urina au fost reparate de Petru Voda Rare§, dup .

cum marturise§te inscriptiunea de pe peretele de la apus a bisericeT celeT
marl, §i reparata ca din nou de exarchul Basarabiei, mitropolitul Gavriil
Banulescu cu archimandritul Kiril, care sunt inmormantatT aicea.
Data zidirel de pe inscriptiune nu o pot comunica acuma, neavand'o
cu parere de rail, sub mana aicea. Voir' comunica dar o alts inscrip-
Oune de pe evangelia, daruita manastireT de Voda §i pastrata pang acum
acolo : liA4r04ICTHRTH H XplICTOA106HKTH ILV IlfTfr 1101110M ROKIHO MU-
AOCTTIO l'OCHOAHHit KitCHCOH 11/10MOKAAKIHCKOH SFMAH H rOCI1OptIa fro 6/tHIA
H ChM rOCHO,A,CTKA MU HAIRtIllA KOEKOM H GTE*6111,1 H KOHCTAHTHHA H
CitTKOOHKII H 01rKpACHX11 CIO TfTpOelifilk H AAAOKII WO Ick MOAEX rocnoA-
CTIld MH tri HOKOM3AAH1HOI HAWfil MOHACTHpH OVCHEHIE Ilfkt1HCTAH 601'0-
p0AHH,H rAarOAHMIH K'KflpH/AHA. fil A*TO rsfir. M*CiAlik OKTOKOH" (Bain-
CKH OKK. HCTOpIH H ApEKHOCTE11, I, p. 292-293; KHWHHIKCK enapriankti.
KkAOMOCTH, 1880, p. II2I-1 I22).(Binepiosul §i de Christos iubitorul
Io Petru Voda cu mila Jul Dumnezeil Domn al toateT tarei Moldovlachiel
§i Doamna Jul §i fiii domniel Jul Ilia§ Voda §i Stefan §i Constantin au
facut §i ail impodobit acest tetroevangel §i 1-ail dat spre ruga pentru
Domnia mea in manastirea noastra din not" zidita a Adormirel prea
sfinter nascatoare de Dumnezeil numita (ad. manastirea) Caprieana in
anul 7053 (=1545), luna lul Octomvriea. De aicea se vede, ca mana-
stirea s'a reparat intru a doua domnie a lul Petru Rare§. In anul 1559
(Aprilie I I) ea a fost inzestrata de Alexandru Lapu§neanu, cu mo§iile :
11030KA (Lozova), II0-kaIOAT*Hili (Priejoltienil), OttetpTh (One§til), GaAoaa
(Sadova), fimmithillIti (Baliceanii), ihrthafitt (Luceanit), AKoptifitutffit (Dvor
niceaniT, astazI: Vornicenit), AlrArkHIH (Dumienii), PAlgiulittent (Glava.-
§aniT), flew-mat-MI (Besereciami), l3timF-111.pnotTH or IlpliHMIA Iltrocapitta
(Parcanil de jos la Carpina Purcarilor) 1) §i trei falci de vie de la
Cotnar (Venelin, HAAKO-E0APAOCKill HAN AAKOCAAFirkHCKTa rpAMOThl. GHg.
1840, p 171-72 ; Hajdeil, Arch. 1st. a Romania. I, I, p. I 19). Apol
in anul 1698, Antioch Constantin Voda a inchinat'o impreuna cu Do-
brovatul manastireT Zograful de la Santa-Gora, fiind ea: s-kno OCIIAKHAlt,
H OCHpOTk%K CM CflinTlilH MOHACTkIplt, H OCTAAk 6f311 KOMATH, H 6E3%
KCfrO ENKE TpfKOVET HA HMO OgHTEAH TIKOKOH, iiilifpAA*HIM, H stun) or.
ovoace ,fCH118111Hrk Kit Hifi AfHllitlarb., H 14H1OTpfKHHX1 60r8, H illA0K-k-
KOMI% SAHKIt KAMirlpfH" (BAH. OMCCK. OMR. HCT. H ANKH. I, pag. 349)
= cfoarte a slabit §i a slack aceasta Manta manastire, §i a ramas farI
bucate, §i fdra de toate, ce este de trebuinta pentru hrana ast-fel de
local, din neglijenta §i reaua randuiala a acelor ce traesc inteansa, leno-
§ilor §i netrebnici Jul' Dumnezeti, §i calugarilor oamenl IV* ; dupe
cum H A06pOKF1411 G+Wf OCHp0T-kAK, H onSyrkiik HFKOVAA (= §i Dobro-
vatul intro vreme a fost saracind §i pustiind) a§i§derea Cti Hepalcktaia,
H AHOCTH, H BilAr0 OIrCTp0FHIA1 KAarfpOKI ErldeKtdrilu (= din neglijenta,
§i lenevirea, §i reaoa randuiala a calugarilor romanT. Ibid., p. 350). De cand
s'a inceput decaderea manastireT Capriene, e greil de spas. Dar in anul
1582 era inca in stare bung, dupa cum spune monachul Isaia, care noc-
1) Mai era in chrisov Inca cateva numirl de mo§iT, dar in locul

acesta este sail rupt sail §ters.
www.dacoromanica.ro
382 DOCUMENTE INEDITE
TpHl'AiR KOH HOKH Kk 111111111113HOK* mriTork, Woo ASSAparo 6KOHMHIa, IrS

MENA TOWN Cif MitikliA OKHTEAH Uinta illivii Y rfro CAAKHAPO fla IrCHEHHEa
KHHOHMHOKA miiTpA" (=ga fost tuns in monachism in manastirea Caprienel
de mina inteleptului Evthimie egumenului aceluiap sf. local a MaiceT
Domnulul pi a sf. slAvitei a el Adormire, manastirea Kipriano. Bicicov,
OHHCAlliE 111,41KOKHOCAM*HCK. pliKOH. CCOpHHKOKk HAlEpATOp. IllrEAHVHOrl
KHRAIOTEKH I, St. Petersburg. 1882, p. 143). Egumenul, mentionat aicea,
Evtimie a fost trimes de Alexandru LApupneanu in solie cAtre Tarul
loan VasilievicY (IV) cel cumplit (Ibid.). Dar pi GFpcif H Boma m, H no-
CAMIHMH W TSAS SA* II'SAAEHH, H EpOAAOHAKH, H fp0AiAKOHIE, H MOHAXH,
HAAOMSAPIH, H AOKfikIH CTp0HTEATE CK/AT'kH wpm, H tlfCTHOMS AOMSC
(= SerbiT pi BulgariT pi trimepii de acolo (Zograf) aid (Moldova) egu-
gumeniT, eromonachiT, erodiaconii pi monachiT, bine purtati, pi bunT oran-
duitori a sfinteT biserici pi a case' cinstitey). Ibid. p. 35o) au lepadat
manastirea pi ast -fel a perdut dreptele, ce le dase chrisovul luT Constan-
din Duca VodA. <MAnAstirea Caprienii a trecut sub ocarmuirea caseY
archierepti din Kipineil ; pi esarchul, plAcandu-i inlaturarea eT a construit
intr'ansa biserica frumoasA de astAzi, cu apartamente mail pentru locuinta
say. Tarul Nicolae I a reinoit darea Domnilor Moldova (Pentru sAvar-
pirea serviciulul divin pi ocarmuirea imensilor mopii (care in timpul de
pe urrna deveneail pa.nA la 2o) manastirea ZografuluT trimete aicea o
colonic calugareasca, care e supusa ocazmuirei locale eparchiale numal
din partea bunel randueli bisericepti (0Aecociri fInkiVIAHark, p. 443
In anul 1872, guvernul rusesc a luat ocarmuirea mopiilor a mAnAstirilor
streine, lAsand dreptul de stApanitor cAlugarilor ; sub aceasta categorie
s'a pus pi manastirea Zograful de la sfanta Gora cu manastirea Capriana
in Basarabia ; acuma numai manastirea singura este ocarmuitA de Atoni0.
ov soTimo, de pe Botna o localitate langI manastirea CAprienei ;
este pi raul Botna, care curge din partea nordia a tinutuluT
Kipineil din poalele dealurilor de la Chotin pi se formeazA din
vre o cite -va parae, din care cel mai mare se numepte VAlci-
net. De la orApelul Risina (cinutul KipinAului), Botna curge
cu ziz-zaguri pe un pes costi,, trecand in tinutul Teghinel
(BenderiuluT), unde maT jos de CAupAnii-Noi formeaz1 un rail
foarte noroios pi se scurge printr'o gurA de noroT (lacul
Zagornol = De-peste-deal) in Nistru MITA satul Kitcanii. So-
roca, PEOPNI4S131 BECCMIAKCK. ry6filliiH, p. 95.
Ridtuuoittio. la Romani pi dupA danpir pi la Rupi IpnovAt (Hinuogiu,%),
se incepe din partea nordia a manAstirei Caprienei, din
dealurile nu departe de mAnastire, pi curge prin trei blip, din
care una e chiar la poarta manastirei.
AlonoKaTfikk la Romani Molovatic, localitate pi paraii, ce se scurge
nu departe de manAstrirea CaprianA in Ipnovat.
KrhAdHH Carlanii un catun, format de pAdurarii, ce pAzeail un
codru imens al manIstirei CApriene, de la care se afla spre
apus-miazA-zi ; are 31 case cu 261 locuitorl. Cf. Egunov,
EICCApAKCKAS 116EpHiS Kit 1870 1875. I, Ki011eil, 1878, p. 32.
XoTapk 1111*I'Hfflillk trebue sA. fie MITA satul sarac Curlucenii (de la
turc. kurluk=podip, padurice), pe care il stapanepte pi astAzT
un descendent al printului Caragea, pi pentru aceasta locul-
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE INEDITE 383
toriT de prin prejur Icneazu, sari la Icneazu ; satul se aflg sere

N. E. de la mangstirea Cgpriang ; are 54 case cu 327 locui-
tort Cf. ibid., p. 34 §i 3LII1HCKH RECCANIECKAr0 OgAtICTHAr0 CPA-
THOWIECK.WO KOMHTITA. T. I. KiOneti, 1864, p. 244.
IV.
Doud documente din timpul ocupalie Oltenia de Nemp,

1718-1719.
cemunieate de d. A. D. XENOPOL
Cercetand in anti! 1886 biblioteca din Pesta care tontine precum

qi alto colectiuni din capitala UngarieT, o sums foarte mare de docu-
mente istorice, privitoare la Istoria Romanilor, Inca needitate §i necu-
noscute, am dat Intro altele peste doua documente interesante, care
se rapoarta ambele la timpul cat Oltenia a shat sub stapanirea ger-
mana de la pacea de Passarovitz, 1718, pans la cea de Belgrad, 1739.
Cel intai din 1718 este de la administratia provizorie germank asezata,
in Oltenia dupa cucerirea el §i tontine un ordin dat unuT Nicola Bo-
chigescul de a lasa libera o mo§ie a luT Radul Brailoiul pans la jude-
can, sub sanctiunea ca data nu va urma ast-fel va fi adus cu trapcid,
adica manu militari, inaintea scaunulul administrativ. Ordinul este
iscalit de colonelul Sollhausen §i un ofiter inferior Dboy ... §i de doT
boierT Vlastar §i Bras ...
Al doilea document emana de la Gheorghe Cantacuzen, fiul deca-
pitatuluf Stefan, numit de Nemtl ca Ban al Oltenia dupa luarea el in
stapanire, §i tontine o delegatie a maT multor boierT de a cerceta o
prieina de impresurare intro Buda Iano§ §i acela§ Nicolae Bochigescul,
care se vede a fi fost un om bocluca§. Documentul confine intre alte
semnatura originals a luT Gheorghe Cantacuzen, pe care o reproducem
In fac-simil. De la acest Ban al Olteniei sub stapanirea germana se
maT afla numal un singur document reprodus in colectia luT Hurmu-
zaki. El dateaza din 1728, inainte de numirea lul ca Ban, Inca pe cand
era in Transilvania §i prin el cere de la Eugen de Savoia un sprijin
banes°, aflandu-se in mizerie.
I.
Cu aceasta ti se porunce§te de la aceasta chesar. administrajie

Nicolo Bochigescule sa cautT sä la§T mo§ia dumnealul ss o stapaneasca
in bun. pace. Iar de al a raspunde ceva in potriva dupa ce se va in-
www.dacoromanica.ro
384 DOCUMENTS INEDITE
toarce dumnealu! Radul Brailoiul de la Sibiu aid Inapof, sa vii cu

toate scrisorile ce vol avea pentru acea movie, aid Inaintea noastra,
ca sa se fad, dreptate, a Maud Intl' alt chip apoT se va trimite ca-
laravI de to va aduce cu treapad. Craiova, Martie 6, 1718.
(Iscglit cu litere latine) Salhausen collo(nel).
0 I. N. Dboy ....
(cu litere cirilice boerT romanT)
G. V. Vlastar i St. Brt4
Aceasa rezolutie este pug pe reversul uneT suplicT a luT Radu

Bradoiii, adresata catre gprea cinstita chesaro-crAe§tT administratiTa.
II.
In numele Area sfinjiter chesariceftr .11fdrir1 fi Printepul Valachiet

dincoace de Olt Domnul Domnul nostru Area milostiv.
Dumneavoastra vel boierY anume Matey Bala,cescul vi Barbul Rao-

vanul vi Ion Balaceanul vi Dumitravco Rungul vi Nicola Rungul vi
Alexandru ot DragavanT vi Gligorie Buziloiul vi Preda Motoc vi Popa
Pa.rcalabul ot Runcu vi Dumitravco Andreescul vi Dumitravco Gera-
sacul vi Mate! Buncacul. Catre aceasta va facem In v tire a aid all
venit fiul dumnealul Budii Micleuv din Hateg de la riul lui Barbata
anume Buda Ianov, de cauta movia Jupanevti dintr'acel judet al JiuluT
de sus, care o a fost cumparat Barbata Micleuv stramovul dumnealu!
Buda Micleuv, Inca din zilele lul Mate! Voevod, vi zice ca tot a sta-
panit-o In pace acea movie vi in zilele Domnilor 1). Insa, acum se scula
Nicola Bochigescul de Impresoara acea movie de zice ca este a lul.
De care viind vi Nicolae Buchigescul aid a statut de fata, cu dumnealui
Buda Latco, Hind dumnealu! Buda Micleuv zice cum ca el nu se ames.
tea la acea movie Jupanevti, pentru care pricina neputandu-se Indrepta
de aid 2), iata a v'at luat pe dumneavoastra la mijloc IndreptatorT.
Dec! Indata ce vetf lua dumneavoastra cartea aceasta, numaf de cat
sa cautati sa IA strangetf cu totif acolo la acea movie Jupanevtii vi
sa chematf vi megiavi ba,tranT din prejurul loculuf de acolo, vi Intait
sa cititi toate cartile vi zapisele vi la o parte vi la alta ce vor fl avand,
1) Nu spune a cgror.
2) Adicg neputandu-se hotgra pricina in divan fgrg o cercetare.
www.dacoromanica.ro
D0OUMENTE INEDITE 385
ci dupe cum veg alege §i vett adeveri cu dreptate ci din scrisorile ce

vor fi avand ci din mitrturisania mocnenilor de acolo, dumneavoastr5.
aca A facet! ci la care parte call mocie vine dupa cumparaturl ci
dupA moctenire, dumneavoastra sa punetT semne dupl obieeait ca Ed
ctie fiecte-care parte cats mocie va stapani, acicderea de va avea ci
alti boor! a1 motnenf acolomo (sic) ci el inteacel hotar Inca sA cautatT
dumneavoastrl ca sO nu li se Impresoare mocia, ca sa se aleaga a le
fiecte-caruia plrtT de mocif osebit. Macar ca In zilele raposatuluT Stefan
Cantacuzino Voevod a fost maT luat Nicola Bochigescul case boierI
hotarnicT, ci n'ati fost nic! dumnealul Buda Micleuc Elia altii din dum-
nealuT 1) de fatl ca sA se aleaga partea dumnealuT de mocie dup6, cum
este cumparata. Ce pentru aceea acum dumneavoastra sa cautatT lucrul
cu foarte mare dreptate ci cu deamaruntul nefb.cAnd voie veghiatd sat
%Ode nicT spre o parte nicT spre alta, ci dupa, cam vetT afla ci vetT
gitsi cu sufletul dumneavoastrA cu dreptatea ce vet! face la amandoua
pOrtile, ca aducand acele scrisorf aid ci vazand cum ca atT fAcut Cu
dreptate, noT Inca vom da cartea noast5, de stapanire de cuva (sic)
n'ar fi galceava, la mijloc. Aceasta 2) ci fitT sAnAtocl.
Craiova, leat avg. 27, ,SeiH. (7238 = 1730).
t.--------"
(Gheorghe Cantacuzino)
Gligorie Alleanul, Radul Golescul (§i alte douI iscAlituri nedescifrabile).

(Jos probabil paraful logaltuluT iarA§T nedescifrabil).
1) Adica : din partea Jul.

2) Lipse§te: csa facep.
40,8S6.Rev. a O. ht., Arch. ,si Fil. Vol. VII. 25
www.dacoromanica.ro
CEL MAI VECHIU EPISCOP ROMAN DIN TRANSILVANIA
(Documente inedite, comunicate de d. A. D. Xenopol).
Sirul.de 6 documente ce publicAm pentru intaia oarl maT la vale,

infatopzX din maT multe puncte de vedere interes pentru Istoria Roma-
nilor. Ele au fost culese de noT in biblioteca din Pqta din colectia
manuscriselor Coproniane 54 B p. 337-339 sub anul 1456.
Din ele reiese intaiU : ca cel maT vechiu episcop al Romanilor din
Transilvania nu este Joanikie la 1479, precum se admitea in de comun
pana acuma (vezT Golubinsky, Saguna, Scriban in istoriile bisericiT orto-
doxe), ci unul loan de Capha, care este amintit de documentele noastre
Ina in anul 1456. Dupa oraul din care este aratat ca de loc, pare a
fi fost Grec de origine.
Apol se maT vede cu pe atunci fiind trimis al papil loan Capi-
stranus, un infocat propagator al bisericiT catolice, el intreprinse cu ajuto-
rul luT Ioan de Huniad o persecutie din cele maT aprigT contra crqti-
nilor ortodoxi i mar ales contra episcopuluT loan de Capha, pe care
it sili a se lepada de credinta luT i a se boteza chiar de a doua oar
dupI ritul catolic.
Interesantl este tirea continua in analele fratilor minoriti, a Petru
Aron, predecesorul luT Stefan cel Mare, care era in asa bune relatiT cu
UnguriT, luase in chip foarte aprins apararea intereselor catolice i per-
secuta chiar, dupX cum spun numitele anale, clerul ortodox, ceea ce
va fi ajutat nu putin luT Stefan cel Mare la reco4tigarea tronulul pl-
rintesc.
EatI acele documente:
I.
Din analele fralilor minoritY de Luca Wadingo XII p. 315, reprodus In extract de
culegltorul documentelor St. Caprinai.
1456. Ioannes Capistranus etsi scribendo militi et colligendis con-

tra Turcam auxilidribus copiis hoc anno totus intendent, nihilominus a
www.dacoromanica.ro
CEL MAI VECHIil EPISCOP ROMAN DIN TRANSILVANIA 387
Dei verbo praedicando nullo loco nullo tempore desistebat, sed ubi-
cunque labefactari aut sanam doctrinam corrumpi aut ab heterodoxis
insidias rei christianae parari, aut Catholicos ritus eliminari et bonos
mores depravari conspiciebat pro rerum indigentia et temporis brevitate
ad modum fulgurii per urbes et oppida, per provincias et regna discur-
rebat. Praeter praecipuas Hungariae partes , Valachiam , Moldaviam,
Transilvaniam et Rusciam perlustravit et ubi major urgebat necessitas,
diutius haerebat, et socios dimittebat qui inchoatum a se conversionis
aut catechesis opus juxta praescriptas leges prosequerentur. Petrus Way-
voda seu praeses Moldaviae anno praecedenti uti diximus, conversus,
hoc anno ex universa provincia Valachos schismaticos ejicit et ubique
voluit veram fidem et doctrinam christianam praedicari. Huic operi
praefecerat Capistranus fratrem Ioannem de Gezth guardianum Thuis-
sinensem, in Transilvania fratrem Mihaelem Siculum qui impiger injunc-
turn sibi a suo magistro minus exercuit, obtinuitque ut Transilvaniae
episcopus et Waradini dominus serio agerent de suorum iobagionum
(genus erat silvestrium mancipiorum quorum ingens erat multitudo in
Bosna et Croatia et ad finitimas regiones) conversi one. Valachi difficulter
reduci poterant, deum pseudopresbyteri perpetuos instillabant errores
atque hi hauriebant a pessimo et subdolo viro Ioanne de Capha Viadica,
pseudoepiscopo, summae auctoritatis in populo. Egit itaque Capistranus
cum Ioanne Hunyade ut e suis dominiis, pseudopresbyteros expelieret
et Wladicam tandem comprehinderet, quem ipse ad se sub custodia
ductum, diliginter examinatum et in fide instructum, Romam misit ab-
solvendum et honoribus constituendum. Expulsionis exhibet instrumentum
memorati Wladicae documenti.
H.
Ordinul luT loan Corvin de Huniade de a da Marl din posesiunile sale pe preoli
hirotonisitY de Viadica cel eretic, 1456.
Nos Ioannes de Hunyad comes perpetuus Bistricensis et vobis egre-

giis castellanis castrorum nostrorum Solymus , Hunyad et Deuza et
eoruin vicegerantibus praesentium serie firmissime committimus et man-
damus quatenus, visis praesentibus omnes presbyteros Valachorum per
Wladicam ordinatos in terris nostris existentes, comperta prius legitima
comprobatione et veritate, quod per dictum Wladicam in presbyteros
ordinati sint et ante hoc presbyteri non fuerunt qui ad praedicationem
et salubrem admonitionem religiosi fratris Mihaelis Zeckel fidem sus-
cipere noluerint, de nostris bonis expellatis et ejiciatis et tales presby-
teros in praesentiam dicti fratris Mihaelis adducere faciatis propria in
www.dacoromanica.ro
388 A. D. XENOPOL
persona, nostra auctoritate praesentibus vobis attributa mediante. Datum

in Lippa in die festi Beatae Dorotheae Virginii et Martyrii anno do.
mini MCCCCLVI.
loan de Huniade comunicd luY Capistrano el ad prins pe necredinciosul Vladica,

dar nu i rad putut trimite, netiind to ce loc se afld, 1456.
Venerabili et religioso viro Deo devote fratri Ioanni de Capi-

strano domino nobis in Christo honorando.
Venerabilis.. Die hesterna ille perfidus Wladica est adductus cap.
tus in hunc locum, libenter vero ipsum post vestram P. mississitnus,
sed equi sui erant fessi et etiam ignoramus ad quem locum ipsum ad
V. P. mittere debeamus. Ideo petimus V. P. diligenter, quatenus mox
visis praesentibus velitis nobis rescribere ad quem locum ipsum mitta-
mus ad vos, quis prout nos assecuravimus V. P. peramplius ipsum in isto
regno permanere non permittemus. Ideo non velitis renuere tam cele-
riter respondere, ut possint milites ad V. P. cum ipso pervenire. Ex
Themesvar die festi Sancti Antonii anno MCCCCLVI.
Ioannes de Hunyad Bistricen.
IV.
Joan de Huniade scrie camerariuluT shtt Ambutisie cd i trimite pe Vlidica prin unul
Began, 1456.
Nobili viro Ambutesio Camerario nostro dilecto Ioannes Hunyad

Comes Bistricensis.
Nobilis, nobis sincere dilecte. Ecce misimus iliac per Itunc Besan,
perfidum Wladicam. Ideo committimus vobis fiducialiter, quatenus visis
praesentibus ipsum captum ad postum ad sanctum Petrum tenetis et
juxta instructionem fratris Bartholomaei mittere debeatis et teneamini.
Secus non fiat. Datum in Themesvar die dominico proximo post festum
Sancti Vincentis Martyrii, anno MCCCCLVI.
V.
Capistranus scrie CardinaluluY Firmanus cii all convertit ei botezat pe Vliidica cel
necredincios, 1456.
Reverendissimo Cardinali Firmano.

V. reverendissime in Christo pater et domine D. mu observandis-
sime protector noster singularissime humillima commendatione cum omni
www.dacoromanica.ro
CEL MAY VECHItt EPISOOP ROMAN DIN TRANBILVANIA 389
officio obsequendi praemissa. Ex me semper fiducia ut in necessitatibus

ad V. R. D. confugiam. Praesentium latorem idcirco commendatum
facio ut V. R. D. ope et opera gratiam a S. D. N. obtineat ; nam cum
esset princeps schismaticorum et haeresiarcha inter Valachos infideles sub
umbra illius foverentur schismata et errores plurimi in infimis partibus
regni Hungariae , disponente Deo illuminatus est , et ad me ductus
sponte abjuravit omnes errores et schismata, submittere se obedientiae
sacrosanctae Romanae ecclesiae et quondam se gerebat pro episcopo
sed neque cognoscebat sanctae sedis apostolicae veritatem, neque ab ea
confirmatus, consecrabat Valachos suo modo. Ego autem cum exami-
narem eum longo tempore in omnibus sacramentis ecclesiae et articulis
fidei et pertinentibus ad salutem, errare et penitus deviare comperi,
Apertis autem januis veritatis et lucis, cum se in malo statu cum om-
nibus suis esse cognosceret, petiit baptizari. Quod curavi fieri et bap-
tizatus est ad cautelam secundum formam juris. Quamobrem necesse
est ut auctoritate sanctae sedis apostolicae restituatur ad dignitates. Ea
de re V. R. D. commissum facia. Quam Christus Iesus largissimo aevo
tueri dignetur ad conservationem fidei catholicae et pauperculae familiae
nostrae quam V. R. D. unice commendo. Ex Buda Aprilis MCCCCLVI.
E. V. R. D. minimus servulus licet fidelis orator Fr. Ioannes de
Capistrano ordinis minorum minimus et indignus.
VI.
Capistranus (de si sfirsitul lipseste se cunoaste cti el este autorul scrisoriT de pe cu-
prins) scrie papeY Calixt III despre Improtivirea ce alt intimpinat In plixtile sudice ale
UngarieY de la ereticT, ma ales prin Loan de Capha, Vlhdica lor. (Probabil tot din 1456).
Beatissimo P. et D. Calixto III.

Beatissime pater, ad sanctorum pedum osculavum essem in inferio-
ribus regni Hungariae partibus ubi omnes fere schismatici erant et infi-
deles ante accessum meum, etiam exhortatus et impulsus a primis regni,
viriliter evanghelizabam verbum Dei, prout eloqui dabat Deus. Commo-
tio magna facta est. Illuminati plurimi, multi resistebant confugientes ad
D. Ioannem de Capha praesentium latorem qui se pro episcopo, he-
resiarcha et magistro omnium schismatum et haeresum gerebat. Hic
enim cum multitudinis sequacium et complicum suorum, neque Romanum,
neque Graecum ritum tenebat. Factum est autem postea ut ad manus
meas ductus esset per magnificum D. Ioan de Hunyad ohm guberna-
torem regni. Examini ilium subtilius et comperi ipsum promotum usque
ad episcopum sed nulla unquam auctoritati sedis apostolicae confirmatum.
Non enim ecclessiam Dei, non Papam, non sanctam sedem apostolicam
quid quam pendebat sed abscissas et alienus effectus. (Reliqua desunt).
www.dacoromanica.ro
AE T KH
INSULA *ERPILOR
I.
In vara anulu! 1891, facand sub conducerea d -luI Gr. G. Toci-

lescu, profesor de Istoria Antics Qi Epigrafie la Universitatea din Bu-
curead Qi impreuna cu studentiY Facultatel de litere, o escursiune
archeologica in Dobrogea, spre a putea vedea la fala locului, in Moesia
Inferioara, monumentele ai localitatile antice ai mal ales falnicul
trofett al lu! Traian de la Adam-Klissi Qi oraaul de curand dezgropat
in valea aceluiaal sat, ne-am abatut in drumul nostru de la Sulina
la Constanta ai pe la punctul eel maf extrem al We! noastre din
spre rasarit, pe la mica dar celebra mai ales in anticitate Insula
erpilor.
Impresiunea ce acest mic ostrov a 'ant asupra-m!, cand, dupa
o leganare de patru ore pe fntinsul luciu al marii, am dat iaraaT de
siguranta uscatulu!, a fost atat de vie §i neobicinuita, in cat a redea-
teptat cu maf multa putere in sufletul met simpatiile ce le aveam
pentru insula luY Achile, albicioasa In mijlocul Pontuluf negru li ospi-
taliera in mijlocul celef mai inospitaliere mArT.
Interesul deosebit ce prezinta aceasta insula din punct de vedere
archeologic li Insemnatatea-f din punct de vedere geografic qi In fine
datoria ce-o avem ca Roman! de a face cunoscuta §i Romanilor o tart,
romaneasca, rn'atli determinat sa o studiez, A dal o idee cat se poate
ma! complecta §i in acela§1 timp ma! exacta, bazata pe marturff an-
tice li. modern, despre aceasta insula atat de putin cunoscuta in lite-
ratura noastra.
Nezabovind pe insulli, in escursiunea noastra, ma! mult de doua-
treI ore, de abia avuram timpul necesar sa facem cuno§tinta cu ea
tili cu ceea-ce in pripa puturam vizita.
Cercetarl mai de aproape n'am flout, n'am avut timp sa facem,
§i nu acesta era scopul calatorief noastre aci. E posibil §i In or! -ce
caz de dorit, ca Statul Roman, asta-z1 stapan pe insulA, sa faca car-
www.dacoromanica.ro
INSITLA. sERPILOR 391
cetarT ma! intinse §1 sistematice. Nu putem prevedea cand acestea se

vor face, ele Bind costisitoare si Impreunate cu multe greutatf, nicT
care ar fi rezultatul lor, ele fiind numai o continuare a color Monte
de Rini. §i tocrnal fiind a aceste cercetari sunt de o cam data atat
de problematiceStatul Roman trebuind ma! Intait sa cultive safe
maf bine sb, continue cultivarea tarinei, al eareia rod n'a desmintit
pans acum pe cultivator, Dobrogea si Oltenia ne-am hotarat sa dam
acum la iveala resultatul c,ercetarilor facute de altiT, sa strangem In-
tr'un tot atat lucrarile modernilor, cat, si ma! ales, cunostintele ce cu
atata profusine si uneorl cu imaginatie si fantesie, ne procure ce! vech!.
Izvoarele de call ne vom servi in expunerea de fata vor fi de don&
felurn izvoare interne pe cari ni le-a dat la lumina descoperirile, Intam-
platoare sail intentionate ale vizitatorilor modern! af insulel si izvoare
externe pe cari le gasim In literatura greco-romans.
Inainte insa de a Incepe cercetarile noastre, credem, ca este ne-
cesar sa determinam ma! IntAiti, in mod precis si sigur, situatia geo-
grafica si topografica a insule!, pentru ca pe aceste neindoioase date
O. putem dezvolta apol studiul nostru de archeologie.
Pentru ca sa sa poata urmari maf de aproape dezvoltarile ce
vom face, am crezut de neaparata trebuinta sa adaugam In acelasf
timp si harta geografica a insule!. Ea va coprinde toate indicatiile citate
In cursul aceste! lucrar!.
Mama Neagra este saraca in insule ; cate-va pe langa farm, mid
si neinsemnate. Intro acestea ceva ma! mare §i mal Indepartata este
insula numita In anticitate Anna', alba sail Achillea, de undo foarte
probabil numele de Chilia dat unul brat al Dunaref, iar asta-z! Phi-
donisi, Ban Adassi sail Insula &rpilor. Ea este situata In fats bratulul
de mijloc al Dunarel la o distanta de la Sulina de 44814 metri kji a-
§ezata sub 45° 15' 53" latitudine nordica si 300 14', 41" longitudine
rasariteana. Insula §erpilor e o stance, compusa din gresif silicioase
dure, conglomerate si cuartite facand parte din sistemul Permic, grupa
Primara,') si avand o suprafata de 17 hectare 2). Circumferenta insulel e
de 1973 metri; ne-avand insa o forma regulate, Invatatul archeolog
H. KOhler Intr'o importanta lucrare 8), des citata In studiul nostru, ne
da urmatoarele masuratorf : de la Sud la Nord lungimea luata la mij-
loc e de 440 m., latimea de 414 m., diametrul col ma! lung In direc-
tiune de la Sud-Vest spre Nord-Est e de 662 m. Inaltimea tarmurilor
') Gr. *tefanescu, Curs elementar de Geologie, pag. 146.

') P. Oprea, Geografia judefuluf Tulcea, pag. 42.
3) H. Kohler, Memoire sur les Iles et la Course consacress a Achille clans is
Pont-Euxin, in Mem. de l'Acad. de Peters!). T. X, pag. 531, a. 1825.
www.dacoromanica.ro
392 GEORGE POPA
se urea pe alocurea pans la 21 m., maT ales spre Sud tiii Est, §1 sunt
In aceasta parte a insulel pretipi§f §i prapastio§T. In partea Nordics
§i Vestica stancile de abia se ridica peste nivelul maref. Nicl apa In
aceste partl nu este adanca. Pe cand in cele- l'alte part I marea are o
adancime de 15 pans la 20 §i chiar 25 metri, pe aci adancimea el nu
e mai mare de 4 metri.
In apa de jur-imprejurul ostrovulul sa vad blocurl marl de piatra,
carl par a fi provenit din rostogolirea de pe insula. Pe platoul el, pe
punctul cel mal culminant, se Ina Ita asta-zY un far, Ina lt de 50 m. si
Intretinut de Comisiunea internationals de navigatiune pe Dunare §i
sub paza a patru gardienT, un sergent cii §ease soldatT. Atatea erat In
anti] 1891. El sa afla in corpul unel cladiri ce serve§te de adapost in-
grijitorilor sal. Cu toate ca farul sfidand valurile ce nu-I pot atinge se
Malta Impunator, totukif nisi cea mai agera privire nu poate zari de pe
Inaltimea lul, tarmuril continentulul. Ace§tia, dupa cum observasera
§i cel anticT, sunt prea nsatY, ca sa poata fi vazutf din aceasta relativ
nu prea lunga Indepartare. 1.1n motiv acesta maT mult ca navigatoriT
In vremurl de Brea cumpana, nezarind limanul de scapare, sa bine
cuvinte pe zeul, care le-a scos In cale spre mantuire un loc de adapost.
De §i Insula §erpilor n'are nici un port, totuql poate fi abordata
pe tref diferite locurl. Corabiile neputandu-se apropia de tarm din cauza
stancilor sub-marine, ancoreaza la oare-care distanta, iar abordarea sa
face prin ajutorul barcilor §i prin punctele I, B, C, Insemnate pe harta
ce o Imprumutam de la KOhler. Dintre aceste trel intrarl cea maT les-
nicioasa este prin punctul C. Pe aci qi vantul este maT putin puternic
kii stancile sub-marine maT rail §i maT putin periculoase. 0 a patra
intrare, impracticabila de alt-fel, este Insemnata pe harta noastra cu
Mora D. Pe tarmul Sud-Vestic langa punctul A sa zaresc urmele unuT
drum.
In mijlocul platoulul sa maT gasese asta-z1 urmele unul templu
de o Intindere neobicinuita. Pe langa acestea §i afar% de ramakitele a
trel zidurl kii doua edificil, despre =I vom vorbl maT tarzit cu ama-
nunte, sa maT pot vedea pe insula trel puturI In stanca, dintre call
unul la spatele templului cu o adancime de 15 picioare kii cu o des-
chidere circulars de 6 picioare. El servea probabil ca rezervorit pentru
apa. Inaintea templuluf maf era pare-sa, Inca un put cu aceea§1 des-
tinatie. Cele-ralte doua puturi earl s'ati descoperit pe insula at o des-
chidere patrata. Pe harta aunt Insemnate on literele d tiii c. Apa din
ele este dulce, confirmand ast-fel notita lul Ammian Marcellin, care
vorbind despre Leuce, ne spune : ibi et aquae aunt 1). Evident ca isto-
1) Ammiani Marcellini, Res gestae, XX[I, 8.
www.dacoromanica.ro
INSULA SERPILOR. 393
ricul roman, ne vorbe§te aci despre aph. dulce §i bunk de baut, iar nu
despre apa de mare, cad In acest al doilea caz notita n'ar maT fl fost
la locul eT. SA gasetite de asemenea 0 o cisterns.
Pe Mg& stancile ce imprejmuesc insula, si car! se Intind peste
o mare parte a et, se afla In mijloc un platot, a caruia suprafata e
formats dintr'un strat, de doua picioare ada,ncime, de pamant negru §i
fertil. In timpul din urma s'a semanat tti secara, care rode§te.
In anul 1841 Societatea de Istorie §i Antiquitatf din Odessa hotari
sa fats cercetari in Insula erpilor. Cu acestea fu Insarcinat vestitul
archeolog rus N. Murzachevici, care Intovara0t §i cu concursul lul A.
D. Nordmann, profesor de §tiintele naturals la liceul Richelieu, al picto-
ruluf Basso li, al unui capitan, etc, Mena importante descoperir! §i
interesante explorarl. Ele furs facute cunoscute In revista societatel,
Zapiski1).
Nordmann a constatat cu aceasta ocaziune treT-spre-zece felurl de
plante anuale, pe earl Imo, Murzachevici ulta sa le consemneze in studiul
sat. Intre acestea putem enumera pirul (triticum repens), laba gagtil
(chenopodium), reigozul (flava cares) ti3i timoftica (phleum pratense). 2)
Plante mirositoare §i florf nu sa gasesc; de asemenea nicf arborf sat
tufi§uri, despre a caror existeta ne poveste§te Philostrat Intr'un pa-
sagift citat mai la vale8).
StApanele ostrovrulul, sa poate spune cu drept cuva.nt, sunt pa-
sarile. Sunt nenumhrate ca multime, cu toate ca nu sunt de cat numal de
doua speciT. Lar! (larus cachinans), al caror tipat seamana foarte mult
on ra,sul de copil §i cormoran! negri (phalacrocorax), cart 10 fac cuibu-
rile prin crapaturi de stancf: LariT sunt albl §i frumo0, inss atia de
rautAcio0, ca nu lash, pe nicT o alts pashre sa se odihneasch, pe insula.
Urmaresc chiar §i pe oameni. SA nutresc cu pe§t1. In timpul clocitulul
nu potl face do! pail fara sa dal peste culburile lor. Multimea lor,
probabil, face ca insula BA fie roditoare.
In afara de pashrf insula miquna de §erpi, negri, (coluber hydrus)
de unde tii numele ef de Insula erpilor avand capul mic, pantecele
rotiiatic qi o lungime de 4 5 picioare. Se nutresc cu pasarl tii ss
ascund in stand. Sunt ma! mult hido0 de cat nab.
In fine ultima class de stapanitorT al insuleT, §i eel ma! pri-
1) Zapiski imperatorscago odesscago obscestva istorii i drevnostiei. I, pag 694:

Calatorie in insula Levee sad Phidonissi. Datorim traducerea acestul studiii Dom-
nului Emil M. Teodorescu, caruia ne simtim datori a-I aduce pe aceastit cale
rnulturnirile noastre.
3) F. Ukert, Geographie der Griechen mei Romer, III pag. 448.
3) Philostrati, Heroica, pag. 244.
www.dacoromanica.ro
394 GEORGE POPA
mejdio§f In awl*" timp, sunt ni§te insecte numite seolopendrae cingu.

latae, earl In cea mal mare parte sa ascund In pamant 1).
Nordmann a observat In apa rata" negrif de patru felurf : cancer
maenas, thalitrus montagii, eriphia spinofrons §i grapsus variegatus.
II.
Pana aci am determinat cu date precise §i dupa izvoare moderne

situatiunea qi topografia Insulel erpilor. In cele urmatoare A o stu
diem din punct de vedere archeologic @i istoric.
011-cat de imaginare §i Inchipuite, orT-cat de plasmuite §i fictive
am fi disp4 sä sncotim asta-zi in mintea noastra rece §i pozitivista
nenumaratele notite ce le gasim raspandite In literatura greco-romans
despre aceasta insula celebra, totu§I urmele §i resturile ce at rarnas
neclintite, In cursul veacurilor kii In mijlocul celef maT turbate marl
cu toata furia valurilor ce se incearca, sa le nimiceasca, ne silesc, fail
voia noastra chiar, sa admitem, a traditiunea clasica despre Leuce
este, cel putin In parte, adevarata i ne impune In acela0 timp sa
examinam, tot cu date sigure §i cu monuments existente, intru cat mar-
turiile celor vechi sunt vrednice de credinta.
Niel o alts parte a tarilor locuite azi de Romanf n'a atras atat de
mult §i a§a de curand atentiunea iiii admiratiunea celor vech! ca Insula
erpilor. Situata intro mare de miracole, Intr'o mare, care Inainte de
dezvoltarea relatiunilor comerciale sa credea ca cea mai Intinsa de
unde numirea de mare prin excelinta, Pontus la nordul el ne mai
existand tar; insula Leuce a devenit kii mai miraculoasa prin faptul
a a fost atribuita coin! mal mare dintre viteji! Grecilor, luT Achile,
celebrul emit al Made lul Homer. In general cef vechl nu §i-at putut
forma nicl o data o idee exacta despre Marea Neagra §i Imprejurimile
el. Spre apus lumea se Intindea pans la Columnele luT Hercule, spre
rasarit pans, la Borysthene (Dniepru) §i bogatul In fasan! Phasis. Cu-
notinte mal sigure dobandira Insa numal dupa ce sa stabilira coloniile
romans pe tarmuril Pontulul, In Istrus, Olbia, Callatis, Apollonia etc.,
In secolul al VII §i al VI Inaintea ere! noastre. Din aceste vremurT
Incepand, traditiunea despre insula luT Achile sa raspandeqte din
ce In ce maY mult, din aceste vremuri Leuce e privity ca sanctuarul
luT Achile, comun tuturor Grecilor de pe tarmuriT Pontulul Euxin.
Cel di'ntaiti scriitor, care Inainte je Pindar ne pomenek3te de
Leuce, este Arctinus din Milet. A cest poet, pe la anul 777, In Aethiopida
1) Murzachevicl, op. cit. pag. 550.
www.dacoromanica.ro
INSULA §ERPILOR 395
sa ne poveste§te cum Thetis luand de pe rug pe flul sat, Achile, 11 duse

in insula alba", k wijg noetic oivaenddada s-eiv naida Etc rip Aso+
vildov dtaxottist 1) Din aceste cuvinte ale lul Arctinus rezulta Ca deja
pe la anul 777 a. Chr. oxista traditia despre consacrarea Leucef fiului
luf Peleu §i al Thetidel, cu toate a, o mita de ani mai tarzit chiar,
Ibycus din Rhegium §i Simonide din Ceos §i mai apol poetul atenian
Callistrat ne spun ca Achile petrece in campiile elisee impreuna, cu
alti zel §i semizef 2). Ca Achile locueqte dupa moarte intr'o insula, nu
este ceva not, de oare-ce lacaqul de repaus al eroilor dupa parasirea
vietef pamante§ti, era insulele Oceanului. Ast-fel gasim buns -oara pe
Menelau locuind intr'un ostrov al oceanulul. i pentru eel vechf //Own
148vog era tot un fel de ocean, dar mai primejdios.
Dace insa Arctinus nu ne spune unde se afla acea insula alba,
Pindar inteuna din ode tenth in Pontus Achile are o insula stra-
lucitoare".
''EXEt
'Ev crE4siveg n-eloiyet
Oasvvav 3dIxasi,g
Niedov. 3)
Dupe Arctinus §i Pindar, cel mai vechit poet, care face men-
tiune de Leuce este Euripide. Mamie tragic puns pe Thetis sa promita
luf Peleu ca va vedea pe Achile locuind in lacqurile insulare, pe ter-
murul eel alb din mijlocul PontuluT Euxin,
'dixtnia
"Olper ddliovg vaiova-ce vlidtcovtxoil
.dooxiv 7r)dxviv iva-Oc Ev sivov rroeov,
iar in alt lot pomene§te despre tara bogata In pashri, de tarmul eel alb,
§i frumoasa Cursa a lul Achile din Pontul Euxin". 5)
Tav
HoAvdevi,9.0v 7r1 atav,
ikvxav dram, )4xtkilog
dpdttovg xaatdradiovg, Ga-
Otvov xaz-c'e norrov.
In acest ultim pasagiu al lul Euripide vedem pe langa numirea
insulel de alba amintindu-se §i Cursa sat Dromul lul Achile. In adevar
eroul Grecilor era adorat de toate coloniile eline din jurul Pontuluf-
') Photius, cod. 239, la C. Miller, Geographi Graeci minores, I. pag. 397.
2) Biihler, op. cit. pag. 533.
8) Pindari, Nemea IV, 49.
4) Euripidis, Andromacha, v. 1249.
3) Euripidis, Iphig. in Taur, v. 435. Cf. gi Ukert. loc.. cit. pag. 443.
www.dacoromanica.ro
396 GEORGE POPA
Euxin. i de aceea nu trebue sa, ne mire Imprejurarea, ca in Marea

Neagra gasim Inchinate PeliduluT @i Leuce §i Dromul.
Mica insula din fata fluviulul Borysthene (Dniepru), numita.
Boo/ethnic *cc, astazf Berezan, cu toate afirmarile lu! KOhler, ca
ar fi fost ccmsacratel tot lui Achile, dupa toate probabilitatile, n'are a
face cu cultul acestul eroti; pe ling. aceasta totT scriitorif antic!, catT
ne vorbesc de Leuce, nu ne pomenesc nimic despre insula luT Achile
§i vice-versa eel carT amintesc de aceasta din urma, tree cu vederea
pe cea di'ntaiii. Marea raspandire a cultulu! fiului Thetide! In Leuce
§i Drom §i maT ales in Istrus §i Olbia, unde dupa marturia Jul Dione
Chrysostom sa §tia Iliada luT Homer pe de rost 1), sa datore§te faptulul
ca Achile era eroul national al Ionienilor.
Arctin, Pindar §i Euripide vorbind de insula Leuce ne spune nu-
maT, ca ea sa afla In Marea Neagra, dar nu-1 determine situatiunea. De
oare-ce Insa In literatura clasica, dupa, cum vom vedea Indata, intalnim
acest nume dat 5i altor localitatT, ni sa impune sa cercetam car! erau
parerile celor vechl despre situatiunea insulel ce ne preocupa.
Am observat maT sus, ca ceT vechl n'at fost nicf o data In stare
sa-§T faca o idee clara despre Marea Neagra In general i despre situa-
tiunea Leuce! In special. Pe aceasta din urma uniT o puneail prea la
Nord, In fata fluviulu! Borysthene, confundand-o de multe orT cu in-
sula ce poarta acelakiT nume, altiT, geograff vestit1 ca Ptolemaeu, o
mezat prea la Sud, Tanga tarmuriT Moesiel Inferioare.
In Heroica sa vorbind Philostrat despre Achile ne spune ce lo-
cue§te In Leuce, o insula ,pe earl eel ce intra In Pont o aa In stanga,
vi,,Evrat deto1-6eav of zo azofp,a zoi Hovrov lanliovve. 2) MaT putin
precis chiar de cat Philostrat determine situatiunea insule! gramaticiT
Stephan din Byzantiu §i Hesychiu. Cel autor al dictionarului
geografic Ethnica, vorbind pe la anul 610 d. Chr. de 'Axclliwc ckottog,
ne spune ca ,exista i o insula Achilea, pe earl uniT o numesc Leuce,
govi xcei vilovg 321xWeta, oig crgvtot i1Evxh; eel de al doilea, vestit gra-
'natio Alexandrin de prin sec. III al ere! noastre, cu cateva sute de
an! prin urmare Main tea lu! Stephan din Bizantiu, sa exprima aproape
In aceia0 termenT. La vorba 3fixillEtov rr.,axa ne spune ca ar fi identic
cuvantul cu insula Jul Achile, numita Leuce, Tin 3,1xtahog vijovv,
ZIEVX;11, Aeyopivriv." 5)
') Dionis Chrysostomi, ()ratio XXXVI Borysthen. pag. 78, la KOhler, op. cit.
pag. 632.
Philostrati, Heroica, pag. 244.
Stephanus Byzant. §i Hesychius la vorbele respective. Imitatorul lul Homer,
°I
Quintus Smyrnaeus (la vers III 671-779) §i Hermias, scoliastul lul Piston (Pliaedr.
XIX) vorbesc despre Leuce, Irma numal in treaclit. Cf KOhler. op. cit. pag. 543.
www.dacoromanica.ro
INSITLA SERPILOR 397
Istoricul Roman, Ammian Marce llin greeqte and waza insula

noastre in apropierea Tauridel. Cad iata ce ne spune in scrierea-1 ci-
ta.ta mai sus: De aceasta Taurida (azT Crimea) se tine qi nelocuita
insula Leuce, consacrata lul Achile. Cel cart din intamplare sunt arun-
cati aci, dupa vizitarea urmelor antice, a templulul qi a ofrandelor,
inchinate aceluiW erot, plead, seara la nave, cad sa zice ca nu fare
pericolul vietel innopteaza cineva aci. Sunt i ape in insula qi pasarl
albe, asemenea haleyonilor (pasari marine), In hac Taurica insula Leuce
sine habitatoribus ullis Achilli est dedicata. In quam si fuerint quidam
forte delati, visis antiquitatis vestigiis, temploque et donariis eidem
heroi consecratis, vesperi repetunt naves : aiunt enim, non sine discri-
mine vitae illic quemquam pernoctare. Ibi et aquae sunt, et candidae
ayes nascutur halcyonibus similes. 1)
Ceva mai precis de cat scriitoril citati a determinat pozitiunea
LeuceT, poetul Alexandrin Lycophron, care vorbind despre Achile ne
spune a: Locue§te de mult timp pe stanca alba de spume de la gu-
rele mln§tinoase ale fluviulul Celtic (Istrul),
zlaeOr Tallow-amp oistio'st a7ti2ov,
Kikeov rreOg lxfloAcelos tq.Lvaiwv rrov3va 2)
Unul dintre eel mai vechi geograff, Scylace, se exprima in Peri-
plul sat : Drumul In linie dreapta de la Istru pans la Criumetopon
(Arietis frons, promontoriu in Chersonesul Tauric) e de trot* zile §i treT
nopti. Dub. is !ma cine-va tarmul, drumul e dublu, cad aci este un
golf, In care sa afla o insula, departa ce e drept, numita Leuce kti
consacrata lul Achile, lIaecerrlovg 611,9.4 cbrO7areov :?art Ifetozi ttirourov
z-etoiv ittse6iv xal zetuiv vuxzwv, o di rraeit fiiv citrtidatog gart yaF wil-
rrog. !Ey (Th ni warty zovru, viiaog ktri, viiaoc db wan, ji Gotta ikvxi,
18ea zoi.) .ixt2.1icog 3).
Scriitorul anonim al ,,Descrierel pdmcintului", probabil Scymnus
din Chios, dupa cum de obiceiu sa credo, determine §i mai precis
departarea insulel noastre de continent. El vorbind despre Istru, care
sa varsa pe cinci guri 4) In Pont zice Intro altele: Pence sa numegte
chip& marea multime de pini (Thsiixti) ce crest pe ea. Drept in fails -Y
1) Ammiani Marcellini, op. cit. XXII, 8.

2) Lycophronis, Cassandra, v. 186.
') Scylacis Caryandensis, Peripius, 68.
4) In anticitate sa cunoeteall mai multe brats ale Dunaril, sau ale fluviulul
Celtic, care izvoraete de la Rin; Ptolemaeu ne spune ca avea ca ei Nilul eeapte
gurl, Herodot intro snit ne spune cb, avea numal cincT. In general WI, numaraii
urmatoarele ease brate incepand de la Nord : Psilum, Boreum, Pseudostomon,
Calum, Naracum ei Sacrum (Hieron sau Peuce).
www.dacoromanica.ro
398 GEORGE POPA
este a§ezata in mare insula lul Achile. Aceasta are o multime de pa-
sarT domestice §i ofera un sfant spectacol celor earl aci sosesc. De pe
insula nu se poate vedea nicairea continentul, cu toate ca acesta nu-I
mal departe de cat patru sute de stadiT, dupa, cum spune Demetriu,
liana/ (M liyerat &it zO raip.og (SP gXEi
ITEVICOile ix st3,9..sict xav) aerufiv Irs2ayia
'dxtllw ii liadc kit xstitivn.
''.Eist dl 7IRPOg pte0113'Eg devitov
Hiav iseorresm-ii zs wag dgosvomuivotc.
Od dvvaviv drci; zadziig d'idav xoSeav ztvd
Kainse cbtsxotiang zriic nieav (=iota advov
Tszeaxdae, cis dii ovyyeoiTst zhipiiiretop 1)
Dionisifi Periegetul in scrierea sa Orbis Descriptio" a§eaza insula

Leuce prea spre Nord, in fa1a fluviului Borysthene. Citam pasagiul,
cad el este important ¢i pentru alte cuno§tinte ce aflam In el.
In partea stanga a Pontulul Euxin sa gase§te In mare o vestita
insula in fats lu! Borysthene. Ea este inchinata eroilor. Sa nume§te
Leuce, find -ca animalele, earl traesc acolo, sunt albe. Se spune ca prin
vaile de§erte ale insulei ratace§te sufletul lul Achile i al altor eroT,
cad o ast-fel de recompense s'a dat de Jupiter celor buni pentru vir-
tutea lor; virtutea atrage dupa sine onoare eterna,
'Eau di wig axatim urre 71-deov Ezisivoto
"Avra Boeva.9.4vsog flEycacjvvtiog siv all viiaog
Weohov zkvxhv ittv imovvttinv xaliovatv,
Ogvsxd of 'Ea noteEo'rt xtvoinsza lama zirwczat-
Keit% d' 'fixtailog r8 xat iectiow Tdrtg alto,
Tait; 8121acrsa3.at imaiag civic fisjaaag
Taro d' detazhaaat zItog ndece daleov errnosi
'Ave deszijc despii yae endiecrcov gAlaxs wildly. 2)
In determinarea pozitiunel Lencel mal mult sa apropie de exac-
titate geograful Strabone. Impartind Intreg Pontul In doua juma-
tati, apaza In partea vestica AEVX;) viicrog. Mal apol ne spune La
chic! sute de stadil departe de revarsatul fluviulul (Tyras, Dniestru),
sa afla in mare insula Leuce, consacrata lui Achile. ziaxst clb woo
crz-Otcazog i vijaog Asvxi, dictetta nsvraxodicov azaditov tqa 'rob" 'ilztaitog,
Thslayia." 2) Aceasta tifra de 500 de stadil, autorul Crestomatiei Jul
1) Anonymi (vulgo Scymni Chii), Orbis Descriptio, 789.796, in Geographi Grassi

minores. I, pag. 228. Dupit cum sit vede de aci, Scymnus citeaza un fragment din
scrierea perduta a lul Demetrius din Callatis.
s) Dionysii, Orbis Descriptio, 541-548. Aceea§1 eroare face Conon in Naratiu-
nile sale, Cononis, Nan-at. XVIII, 257-258, la Kohler, op. cit. pag. 545.
') Strabonis, Geographica, VII, 3, Cf. Ukert, op. cit. pag. 444.
www.dacoromanica.ro
INSULA sERPILOR 399
Strabone, din eroare o aplica distantei dintre Leuce si Peuce : ca. in-
sula Leuce sa afla In mare la o distanta de cinci sute de stadil spre
rasarit de la Peuce si consacrata luT Achile,
"Ozt i devxij viesog d7r4 zijg Mining daixec n-e4g clvazolcrg ordJia
nevicexdo'ca eig zip naayog, feecte '.,IxbUitog» 1).
Am spur maT sus ca In determinarea pozitiunilor geografice nici
o data ceT vechl n'au putut ajunge la preciziunea noastra de astazi.
OrT cat de dezvoltat a fost In anticitate comerciul maritim, totusT, na-
vigatiunea neajungand la perfectiunea moderns, ceT carf calatoreati pe
apa, rare-orl sa, hasardati sa pluteasca pe intinsul mare! si ma! ales
In Pontul neospitalier. Peste tot eel vechi at ramas navigator! de arm.
Directiunea nordica pentru cel care pleaca din Bosforul Tracic este flu-
viul Borysthene. Istrul chiar ca sa se verse In mare isl indrepta
maf intaia cursul spre meaza noapte. Strabone ne spune ca el nu IA
varsa departs de gurile lul Tyras si Borysthene. De aceea geograful
roman Pomponit Mela sa exprima Leuce, situata la ravarsatul
uT Borysthene, e foarte mica si poarta numele de Achillea, fiind-ca aci
Achile a fost ingropat, Leuce, Borysthenis ostio objecta, parva admo-
dum, et quod ibi Achiles situs est, Achillea cognomine" 2) Trec6nd
peste inexactitatea, ca Achile ar fi fost inmormantat In Leuce, cand
sa stie ca cenusa sa a fost ingropata pe tlirmuriT Troade!, trebue
sa, observam ca aci nu este vorba de mica insula Borysthenes (Berezan),
din fata fluviulul cu acelasi nume, ci de Leuce, care una singura sa
afla In Intreg Pontul Euxin.
AceeasI confuziune Intre insula Borysthene si Leuce sa pare ca face
si Pliniu. Distantele !ma ce are grip, sa le dea marele naturalist, If lu-
mineaza textul. Apol pe farm portul Acheilor ; insula luT Achile,
vestita pentru mormantul acestul erotr; la 125,000 de pasT o peninsula
numita Cursa luT Achile, Rursus in littore portus Achaeorum ; insula
Achilis, tumulo ejus viri clara. Et ab ea CXXV minibus passuum pe-
ninsula cognominata Dromos Achilleos". 3) i In paragraful urmator
din aceeasi carte : In fata lul Borysthene sa afla Achillea numita si
Leuce si Macaron (Maxciewv, a fericitilor). Observatiunl din zilele noas-
tre o aseza la 140,000 pas! de Borysthene, la 120,000 de Tyras si la
50,000 de Peuce. Circuitul 11 are de 10,000 pall, Ante Borysthenem
Achillea est supra dicta, eadem Leuce, et Macaron appellata. Hanc
temporum horum demonstratio a Borysthene CXL.M, ponit, a Tyra
Chrestomathiae ex Strabonis, lib. VII, 19, in Coleetittnea Geogreph. gr. .11

pag. 668.
2) Pomponii Melae, De Situ Orbis, II, 7.
a) C. Plinii Secundi, Naturalis Historicte, IV. 26 §i 27.
www.dacoromanica.ro
400 GEORGE POPA
CXX.M, a Peuce insula quinquaginta M. Cingitur circiter decem M.

passuum". In veacul al III dupa Chr. C. Iuliu So lin facand In scrierea-I
intitulata Polyhistor ni§te extrase dupa Pliniu vorbe§te si despre Leuce,
fail ca sa adauge Insa vr'o noua idee. In fata lug Borysthene sa afla
insula lul Achile cu un templu sacru, de care templu nicl o pasare
nu sa apropie §i cele cart din Intamplare ar fi zburat spre el, In grabs
o iaa la fuga, Ante Borysthenem Achillis insula est cum aede sacra
quam aedem nulla ingreditur ales : et quae forte advolaverit, raptim
fuga properat" 1).
Aceea§1 situatiune atribue ostrovuluT nostril kii poetul §i grama-
ticul Priscian In poema sa Periegesis, tradusa liber dupa Dionysiu, citat
mai sus : In partea stanga a Pontulul Euxin §i in fata fluviului Bo-
rysthene A afla o insula, care sa numeste Leuce, find -ca hrAne§te
pe ea multe pasarY albe ca zapada. Sa maY spune ca aci sufletele e-
roilor vestiti petrec in ticna, frumoasa recompense a virtutif.
Est etiam laevis Euxini partibus una,
Quam Leucen perhibent, adverse Borythenis amni,
Pascit ayes quoniam multas candore nivali.
the animas perhibent heroum laude potentes
Degere secures, virtutis munere pulchro". 2)
Mai nitrite date asupra configuratiunel insuleT Leuce ne da Festu
Rufu Avien In poema sa Deseriptio orbis terrae," tradusa dup5, opera lul
Dionisiu. Data de aci incepe tine -va sa tale in stanga apa de mar-
mora a Pontulul Euxin, pe unde fluviul Borysthene sä arunca In mare,
va zari de departe culmile LeuceY. Leuce cu varfurile cele albe, Leuce
re§edinta sufletelor ; cad dupa traditie aci petrec sufletele 'mob:lice ale
eroilor, ad unde din cauza golfulul celul intins stancile formeaza peg-
tern gaunoase, aci unde stancile sa desfac prin macinarea pamantuluf
§i bolta for scobita atarna deasupra. Acestea sunt darurile celor pio0,
cad Jupiter i-a scos pe el din adancurile intunecate, cad virtutea nu
cunoqte pe Ereb (Infernul),
Si quis laeva dehinc Euxini marmora sulcet,
Ora Borysthenii qua fluminis in mare vergunt,
E regione procul spectabit culmina Leuces:
Leuce cana jugum, Leuce sedes animarum,
Nam post fata virum semper versarier illic
Insontes ajunt animas, ubi concava vasto
Cedit in antra shill rapes, ubi saxa dehiscunt,
Molibus exesis, et curvo fornice pendent.
Haec aunt done piis : sic illos Juppiter imis
Exemit tenebris, Erebi sic inscia virtue. 3)
1) C. Iulii Solini, Polyhistor, XIX, cf §i linter, op. cit. pag. 546.

1) Prisciani, Periegesis, v. 657-561. Cf. Dionysii, Orb. Descrip. citat pag. 398.
1) Rufi Festi Avieni, Descrtptio Orbis terrae, v. 720-729.
www.dacoromanica.ro
Dacft autorif citatY panft aci ati fixat posit iunea insuleY Leuce
prea la Nord, Ptolemaeu si imitatoril sel o pun prea spre meazft-zi.
Mamie geograf si astronom in cartea a treia a Geografiel sale o admite
lftngft termul Moesiel inferiOre, Impreunft cu mica insulb, Borysthenis,
Lftngft termul amintit al Moesiel inferioare se aflo, insula Borysthenis si
Leuce a luf Achile, vijaoc dE nceet'satIrra& z xazw Mvaig r elvittivy lapet
'col; norcov, VE XCe201.111131 BOQVCraEVig viJtros, xcei i 'Azalea);
71 devxt
vijo'oc1). Pe Ptolomaeu 11 urmeaza intocmal Tzetzes, poet din secolul a.
XII. Lang, termul pontic al Moesiel sä aflft douft insule; una e insula
Leuce a luf Achile, cea de a doua insula Borysthenes,
Mvoiceg viertot ado
Atio 'cv apOc air+ nowt+ ze.9.ettebat.
'.4x04(ag viicrog ply q demi
Bopvo,9.iv1g Ciao ze virrog devr4pa2).
Iornandes In Istoria Go0tilor mentionftnd si insula Leuce, ne spune
numaf ca se aflft inaintea Istrulul. Ad cujus ostia (Danubii) insula
est in fronte, Achillis nomine" 3). Intr'un important pasagiu din Laco-
nica, important maY ales din causa multelor informatiunf ce ne dft,
Pausania ne spune : La gura Istrului se aflft In Pontul Euxin o insula,
cu numele Leuce; periplul eT e de doutS-zecf de stadil, acoperita toatft
de o Ware si plinft de animals sftlbatice si domestics, avand un templu
si o status. Leonim ne spune ca a vb.zut pe Achile, pe Ajace al lul Oileu
si pe al luf Telamon, el se aflft impreuna cu el si Patroclu si Antiloc
si a Elena trftieste impreunft cu Achile.
3"Erztv iv zta Eti;c.eivy vijo'og xava zoii''litz-pov sic hci9o).ag, Ovotia
1LI' zfl virry ilevxij, nepiniovg dl akii ovadion, sixo6a, doco'sice dl ian
niiace, scat radieng toter dyQiwv zai itteecov, xcei vaOg 3.11xaliwg xal ayal-
pa b creafi. .deuivvitzog Ideiv jubv gwacrxvv 3./Ixtaia, ideiv di vov
Oaecog xoci day 7162,a,uLavoc Aiavra, avveivat dl xal Ilcirpoadv oltat xal
3Avriloxov.c.E1bnv. dl 'AxtUvi µlv o'vvoixav".4)
Ca si Pausania, filosoful Maxim din Tyr asazft insula Leuce la
gura Istrulul, Achile locueste in insula din dreptul Istruluf in marea
Ponticft, templul lul Achile si altarele luT Achile; si de buns voie ni-
menea nu calatoreste acolo, deal ca sä aducft jertfe ; facand sacrilicii,
iota in templu, '2102.2.84 viloov °Nei eda.i)''Iovpov xazie zov lIovraxiv
') Ptolomaei, Geographia, III, 10, la Kohler, op. cit. pag. 546; In charta IX
a Waite! sale, Ptolemaeu o pune Inaintea lul Borysthene.
2) I. Tzetzes, Chiliad. XII, Hist. 396. v. 937-940. Cf. Ukert, op. cit. pag. 445.
2) Iornandes, De Getarunt sive Gothoruin origin et rebus gestic, cap. V.
4) Pausaniae, Lawn. XIX. § 11.
¢o,856. Rev. p. Ist., Arch. Fit. Vol. VII. 26
www.dacoromanica.ro
402 GEORGE POPA
9wilao'o'av, 'Axalecog vans xcet flomiol 'ApArstoN. xca holy p v °ix

Roo 91, On pi 91iiiiay. einiceg dE Ionflaivat zijg vsag1).
In fine spre a termina cu expunerea cunostintelor celor vech!
In privinta, determinaril positiuneI insule! Leuce, trebue sa mal amintim
ca istoricul Arrian, care traia In jumetatea intaia a secoluld at doilea
al ere! nostre, agaz6., din auzite, insula §erpilor Inaintea gurel, numitA
Psilon, a DunAril, in be s'o fixeze inaintea bratuld Calonstoma.
In resumat, din pasagiile de panA ad, citate din autorI Greci gi Ro-
man!, citate in intregime cu scopul de a sprijini afirmArile nostre
de ma! tArziu, s'a putut vedea cA anticitatea greco-roman, n'a avut
o idee Clara despre positiunea insulei noastre. UniT ne spun numal
ca se afla in Pontul Euxim, altil o pun prea la Nord, altif prea la
Sud, altil o confundl cu mica insulA Borysthene, altif in fine o agazA
la gurele DunArii, MA a-I determina ins, distanta. Adesea-orl gregelile
si afirmarile unuia se gAsesc neindreptate gi necontrolate la altul care1
urmeaza. Circuitul insulei dupe masurAtorile exacte moderne e de 10
stadil, dupe Pausania de 20, dupe Philostrat de 30 gi dupe Pliniu de 80.
Pans aci am vorbit, dupA scriitoril modernI gi antic!, despre to-

pografia si geografia insuluI §erpilor. SA vedem In cele urmatoare care
este traditiunea despre acest curios ostrov, car! all fost locuitoril si
stapAnitorif lui gi so, studiem in urma monumentele aci descoperite.
Frumoasa poveste despre Leuce, In parte, am putut'o vedea din au-
toril pomenitl ma! sus, In intregimea el insA o gAsim la contimporanul
luT Adrian, la prea Invatatul istoric si filosof Flavin Arrian. Cithm In
traducere aceasta drAgalage istorisire :
Daca din dreptul aceste! gurl (Psilon a Istrului) plutesci cu ventul
de Nord spre largul marl, it1 sta, Inainte o insula pe care o numesc
miff Insula luT Achile, altil Ins& Cursa lul Achile, altif In fine Alba,
pentru culoarea sa. Se zice ca Thetis a scos'o din mare pentru fiul
el, gi cO, Achile o locuegte. In adevar, ca sa gi gasegte In ea un templu
al lu! Achile si o statue de lemn, care este o lucrare veche. Insula
InsA este degartA de oameni si e pascutA de capre nu multe la num6r,
pe carI c,ei ce se opresc le aduc jertfA lul Achile. §i daruri multe sunt
puse in templu, precum fioM, inele si pietre mg de pret.
Joate aceste Nlaruri sunt Inchinate lui Achile si inscriptiile de
pe ele, unele In latinegte, altele In grecegte, In fel de fel de metre,
sunt laude iaragi pentru Achile. Iar unele aunt gi pentru Patroclu, de
Maximi Tyrii, Dissertatio XV, 7.
www.dacoromanica.ro
oare-ce fl cinstesc i pe Patroclu impreuna cu Achile, acel cart vor sa

placa luT Achile. §i mai locuesc pe insula o multime de paserT fulice,
lan
Jan i coturnice de mare nenum6rat de multe. Aceste paseri servesc
templul luT Achile. In fle-care zi de dimineata ele zboara spre mare vi
apoi do la mare muindulf aripele, zboara repede spre templu gi4 stro-
peso. Cand este stropit In de ajuns, ele matura podeala tot on aripele.
Unii istorisesc si acestea, ca : Dintre co! ce se coboara pe insula,
eel venitl inadins, aduc pe corabil victime, pe cari parte le jertfesc,
parte le las1 libere in onoarea Jul Achile; iar eel cad via impinvi de
vr'o furtunl, de vreme rea, cer de la insugi zeul o victima, Intreband
pe oracul in privinta sacrificiuluT : dad. nu-I mai bine vi maI folositor
sa Injunghie pe aceea, pe care at ales'o dupa chibzuiala lor, pe and
pavtea, depunand in acelavi timp vi pretul care li se pare for potrivit.
,,Daca oraculul it respinge,aci se afls si oracule in templu,
e! adauga la pret, data iar respinge, adauga iarasl, pans cand primind,
el cunosc a pretul e de ajuns. Atunci victima sta de voia el vi nu
mai fuge. §i in chipul acesta ban! multi sunt daruiti erouluT drept pret
al victimelor.
Se mai zice, ca Achile se arata In vis color ce se coboara pe in-
sulk iar color ce plutesc, cand nu sunt departe de ea, li se arata pe
mare vi le spune ce parte a insulel este mai bunk pentru debarcat si
pe unde sa se apropie. A1iil mai spun ca find in veghere, li s'a aratat
Achile pe catart orl pe varful antenel, in acelavi chip ca i DioscuriT.
Cu atata doara, Achile mai putin de cat Dioscuril, cad acevtia se arata
ori i pe unde color ce plutesc si eel ce ii vad sunt mantuiti, pe cand
acesta (Achile) se arata numal color ce plutesc spre insula lul. Iar altil
In fine mai spun ca at vazut si pe Patroclu aratandu-li-se in vis.
Ai le scriem acestea despre insula Jul Achile, auzindule sat de
la ace! earl s'at coborat el insisI pe insula, sat de la eel ce le-at auzit
de la altil, i mie mi se pare ca nu-s vrednice de crezare. Cad et
sunt convins, ca Achile a fost un erot ca nimenea altuljudecand
dupa nobletea si frumusetea lul, dupa taria-I sufleteasca, dupa moartea-T
prea timpurie, dupa poema lul Homer despre el, gi dupa firea amo-
roasa i prietenoasa, care l'a facut sa-al doreasca moartea, dupa color
sie SST iubitia, 1)
Dintr'acest citat at luT Arrian, confirmat vi de alto marturii aduse
mai sus, se vede care era mitul despre originea Insulei §erpilor vi care
era traditiunea ce In anticitate se lega de numele acestu! ostrov. Neptun
') Arriani, Periplus Ponti Euxini, 32 §i 33. Traducerea acestul pasaghl e'a
Bout Ili de Domnul S. Mehedintl, pe cand se eta la Paris, !ill e'a publicat in Bu-
ktinui societalif geografice ronitine, 1893.
www.dacoromanica.ro
404 GEORGE POPA
puternicul zet al apelor, ar fi scos la rugaciunile Thetide!, din valurile

spumegande ale marii, pentru fiul el, insula, careia II s'a dat numele
de /kebab alba 1). Voia anume Thetis ca fiul set, scapandu-se o data de
toate mizeriile lumel acesteia, sall petreaca, dupa moarte vecinicia In
linisce §i dull in indepartatele regiun! ale Nordulu!. Pe langa numele
de Leuce mai purta In vechime ostrovul nostru numele de ansula
lul Achile, Achillea si Macaron (insufla fericitilor la Pliniu, In at carui
text probabil era scris cu caractere grece§ti : Maxciewv).
Cele din urma tref numiri le are insula evident dupa stapanul
Eli, Achile, care impreuna cu sufletele fericitilor (uctxdewv) eroT Patroclu,
Ajace, Antiloc, etc., despre cari de alt-fel vom vorbi mai tarqit, in lot
sa petreaca in campiile elisee, titles° in mijlocul celeT mai periculoase
marl. De undo ins& numele de 18vab alba? Cestiunea n'a fost desle-
gata in anticitate till nedeslegata ramane si in present. Cu toate acestea
nu este fara interes sa se cunoasca diferitele parer! in aceasta privinta.
UniT o numesc alba' din cauza spumelor ce formeaza valurile isbindu-se
de stancile ei, de aceea Lycophron in pasagiul citat o numeste qabi-
etaiaav 67alov, stanca acoperita de spume ; altil din causa culoril albe,
dupa cum ne spune Arrian, of (M )evx;iy Zai viig xeotitg Ovoittcovcstv ;
altii din causa termurilor eI albf, dupa cum se vede in Euripide In cele
doua pasagii, despre carI am vorbit maf sus, levzir Zn' dxviv §i lcvxav
dXr CCV § i dupa cum resultA §i din Avien, Leuce cana jugum ; altif din
causa nenumoratelor pasari, carl if acoper termuriI, dupe cum results
din pasagiul tradus din Euripide, unde marele tragic o nume§te nohoevt-
3.0s; altil in fine, tili acestia sunt cei modern!, din causa constructiunilor
de marmora alba, a caror urme se vad Inca §i astazl pe insula.
Populatiunea de odinioara a Leucel se compunea din paser! §i
animale, despre §erpi cel vechi nu pomenesc nimic. Dintre cele tref
felurf de paserl mai traese §i astazi dupa mil' de an!, numal larii ceI albi qi
frumo§i. §i IntocmaT dupa cum la Hiperborel amoroasele lebede scobo-
randu-se in stolurl din muntif Riphel §i sburand imprejurul templulu!
1) In anticitate purta acela§i nume, dat dupa coloarea alba., mal multe alto
localitatl, dintre cart enumaram aci cate-va, dupe Kehler, op. cit. pag. 723: 0 pe-
ninsula in Acarnania,numita Leucas; Leuce vis-a-vis de Cydonia din Creta; alta
Leuce langa promontoriul Itanum, tot din Creta; Albion, vechiul nume al An-
glieT ; cinci insula lenge, Lesbos, fie-care avand numele de Leuce; o insula putin
departata de termul Arabia; alta lenge termul Lybiel §i mai multe in aceeasi
parte; term! de mare: Laodicea, ora§ al Siriel, odinioara Arm; cix2-71; tarmul de
lenge Halicarnas ; doue localitatl, unul pe tarmul Lybiel, altul pe al Propontidel, etc;
promontoriul Acarmaniel, Leucas; altul in Bosforul Tracic; alt promontoriu in
Eubea, altul in Lybia, etc.; muntii alb! a! Cretel; ormul Alba Longa, Leuce, ora§
in Ionia, altul in Smirna, Apwci «x.1-4, oral grecesc in Propontida, demi ma' lob ora§
in Arabia, etc.
www.dacoromanica.ro
lul 4polline it maturail cu aripile lor, tot ast-fel paserile Leucel dupa
ce-§f inmuiat penele in undele maxi!, dand ocol templului II stropeat
si-il maturat. Nu indrasniall insa sa sboare pe deasupra sanctuarulul
erouldi. Naturalistul Pliniu ne spune cs in Beotia prepelitele nu pot
sä sboare preste hotarele tarif si in Pont nicl o pasere preste templul
cel sacru din insula, in care este ingropat Achile, Perdices non trans-
volant Boeotiae fines in Attica : net ulla avis in Ponto, insula qua
sepultus est Achilles, sacratam ei aedem").
Pentru caprele aduse luT Achile jertfa sail daruite §i liberate, pa-
mantul Leucel putea oferi destula pa§une. Ca acestea sail ast-fel de
animale all trait mai mult timp sail chiar all fost cultivate pe insula,
results din faptul, cs sail gasit urme de staule, neste constructiunT
despre earl vom vorbi de alt-fel maY tarzit.
Nu putem §ti in afara, de caprele lul Arrian ce fel de animale
selbatice si domestice vor maY fi fost pe insula, mtherig Coital, clinical,
xal i,aeecov dupa cum ne spune Pausania 2). In afar% de acest calator
si geograf nimenea nu ne vorbeste nicT despre ulmiT si plopiT, a§ezatT
pe rind in jurul templului si despre cart ne spune Philostrat : In in-
sula, cresc §i arbor!, plopl §i ulmT etc. 3) dupa cum se intampla, ,carT
sunt imprejurul templuluT §i cresc in sir, zievdea ZE by akii 7v6T15XEl,
lsimai vs xat wtsliat, Tie sub &1a, cos gwvis, wiz cg nsel TO iseOv, b
xdaitue ;14 4).
In insula Achile avea un templu. MulY scriitorl, chiar dintre eel
citatT pans aci, ne spun ca Pelidul ar fi inmormantat in Leuce, si
Martianus Capella confundend Leuce cu Borysthenis comite o indoita
eroare, punand in aceasta din urma mormcintul luT Achile Borystenis,
propter Achillis insulam ejus sepulcro celebratam, in realitate insa
se stie cs eroul Jul Homer a fost ingropat pe tarmuril TroadeT. Vom
reveni mai tarziu asupra acestuT tern plu celebru.
Insula §i viata de pe insula o aflam amanuntit descrisa in opera
citata a luT Philostrat. Vom urmari pe acest scriitor traducandu-1 si
pe alocurea resumandu-l. Cu toate ca amorul isi are de locuinta, ochil,
zice Philostrat §i de aceea poet if cants amorul, totu§1 Achile §i
Elena inaintea tutora, nevezandu-se nicl odata unul pe altul, unul fiind la
Troja, cel -l'alt in Egipt, din auzite numal s'at iubit cu infocare. Mind
destinati sa traiasca impreuna si in jurul Troil neexistand nicT o in-
sula potrivita, Thetis se rug de Neptun sa scoata din mare vr'o
insula pentru fiul eT. Stapanul maril o asculta §i indreptandu-sl privi
Plinii, Naturae Historiae X, 41.

2) Pausaniae, loc. cit. pag. 401.
8) Tic ,Icav alla.
4) Heroics, pag. 244, ed. Boissonade.
www.dacoromanica.ro
406 GEORGE POPA
rile pe Intinsul Pontulul gi negasind nicf o insula a scos din valurile

maxi! insula Leuce, pentru Achile gi Elena de locuit, pentru cornier!
Insa ca roc de retragere. Neptun continua maY departe Philostrat
creia insula Leuce din materialul adus din Scitia gi depus pe fundul
maril de riurile Thermodonte, Borystene gi Istru. Aci se vazura gi se
Imbratigara mal Intait Achile gi Elena, aci venira la nunta for Insugi
Neptun gi Amphitrite, toate Nereidele, Fluviile gi Demonil tot! ay. se
eat In Pont gi Maeotida.... Oamenilor, earl se apropie de farm, insula
li se pare sfanta, cad ea este un liman ospitalier al navelor.
De alt-fel nimenea nu poate sail facia, aci locuinta, pia Grecl gi
nici BarbarT. Iar ceY earl vor fi debarcat in insula, dupa sacrificit, tre-
bue sa piece la apusul soarelul gi sa nu inopteze aci, iar daca un vint
contrarit II opregte de a pluti pe mare, sa se repauseze in golf pe
corabil. Seara se zice ca Achile gi Elena se ospeteaza Impreuna gigf
canta cantece unul altuia, celebrand chiar gi pe Homer. Cad Achile
se falegte ca muss Caliope i-a dat lul darul poesief.
Philostrat laudand cantecele lul Achile ne citeaza urmatorul :
,Tu renume, care de-alungul nenumaratelor unde, locuesci tar-
murif marelul Pont, lira to canta cu manile mele : Canta-mi pe divu
Homer, gloria oamenilor, gloria necazurilor mere, din causa caruia
n'am murit, din causa caruia Patroclu al met traegte, din causa
caruia iubitul met Ajace este de o potriva cu zeil, din causa caruia
tale invinse gi celebrate sunt laudate, din causa caruia n'a perit Troja.
'Axai naeig saveloy i'ljove,
Meycilov vaiotaa mlEveic ilihrrov,
Tcalst aE Aziece Jii, xsteOg Wig.
2') a, ,Mov'Opileov &ids ,tioi
ILIA; dvieow, xliog dperiecov adviov.
di' Ov cre, .8.drov, de Ow kit pot
flitheoxlog, de iii, d8avcizoic Yaoc
"Iraq 1udg, di' Ov Er doeavrevoc
'Asidoptva aoToic, xXiog, Near°,
Ka, neae Teoia 1).
Apol Philostrat continua : Cam astfel erat cantecele, melodia for
insa admirabila gi divina. §i aga de puternic strabatea peste valurile
marii In cat calatorii In roc de admiratiune erat cupring1 de un senti-
ment de groaza. Cel earl at fost purtatf spre aceasta insula spun ca
at auzit gi freamatul tailor, gi sgomotul armelor gi strigatul de ras-
bolt. Iar daca o corabie, manata spre Leuce, causa sa ancoreze in
partea de miaza-noapte sail miaza-zi a insuleY, apare pe pupa Achile
1) Philostrati, op. cit. pag. 250.
www.dacoromanica.ro
INSULA SERPILOR 407
aratandu-le in ce parte sa carmeasca luntrea. §i multi dintre eel cart

s'ati intors din Leuce ne spun ca indata ce at zarit insula §i Indata
ce s'at abatut din nemarginita mare se imbratipaza unul pe altul §i
de bucurie varsa lacrime. Dupa ce at salutat §i at debarcat in insula,
se Indreapta spre templul lui Achile, ca sa-i aduca rugaciuni §i sacri-
11 ell ; iar animalul pentru jertfa vine de bunk voie §i se a§aza Inaintea
altarulul.
Am putut vedea din cele de pans aci, ca stapanul insulel era
Achile, care impreuna cu sotia sa, frumoasa Elena Achile era al cin-
celea barbat al acesteia §i insotiti de eroil Patroclu, cef do! Ajax si
de Antiloc, I§I duceat viata dupa moarte In lini§te qi fericire.
Locuitorl nu se &flat In Leuce, dupa marturisirea tuturor scrii-
torilor citatf. De aci fug nu result., duple cum crede Kohler, ca in-
sula era de§arta de preotf, car! Ingrijat templul, oracolul, vitele de jerfa
§i In fine tesaurul eroului.
Cu toate ca nici unul muritor nu -1 era permis sa, petreaca noaptea
pe insula, totu§i, se spun ca Achile, contrar obiceiurilor altor zel, era
prevenitor §i ospitalier. Bunk-vointa §i ospitalitatea luT se poate vedea
din urmatoarele douo povestirl ce ne-at procurat Maxim din Tyr §i
Philostrat in operele for citate. Un visitator al Leucel, obosit de drum,
adormi far. voie §i fi apuca noaptea pe insula. Achile i1 vazu, fl de§-
tepta §i fl duse In palatul set, unde In presenta Thetide! §i a altor
zeitati, i1 ospata, oferindu-f mancari alese qi, In vreme ce Patroclu II
varsa vin, Achile insu§i it canta cu lira1).
Un negutator, care venea des pe la Leuce, §i pe care Achile fl
primea In tot-deauna cu buna-vointa, o data a fost Insarcinat, se zice,
de stapanul insulef sa-f aduca din Iliu, o tanara fata troiana, pe care
'1-o indicase. Streinul mirandu-se fl Intreba : Ce trebuinta poti avea de
acesta sclava din Troja ? Fiind-ca e din familia luf Hector, raspunse
Achile, §i odrasla din sangele lui Dardan si Priam. Negutatorul cre-
zand, ca Achile e impins de amor pentru tanara fan, ii indeplini ce-
rerea §i se Intoarse dupa cat-va timp cu juna troiana. Eroulu! If paru
bine de aceasta, I! multumi §i II ordona sa o itin. in corabie, pro-
babil dupa cum credea negutatorul, iiind-ca era cu desavar§ire interzis
orl-carei femel sa calce pe insula. Seara Achile invita pe strein In
incinta templuluf, ca sa se ospeteze Impreuna cu el §i cu Elena. Ne-
gutatorul sosi la ora hotarata, manta §i in urma primi o Insemnata
sums de ban!. Achile fl declara tot de o data §i pentru tot-deauna oaspe
al set, asigurandu-1, ca va face buns afaceri in negotul ce-1 poarta qi
ca va avea o buna calAtorie pe mare. Cand sosi ziva Achile fl zise :
') Maxim din Tyr. Digs. XV, pag. 173, la Kohler, op. cit.
www.dacoromanica.ro
408 GEORGE POPA
Plead acum, is -iii darurile si lasa-ml pe farm fecioara trojana. Abia se

departs de un stadit, cand negutatorul ti3i matelotil auzira vaetele §i
strigatele Ingrozitoare ale nefericitel, pe care Achile o sf4a Intr'o
mie de bucatT, 1)
Tot Philostrat ne-a mai pastrat Inca o interesanta povestire
despre insula Leuce. Fiicele luT Marto, razboinicele Amazoane etimo-
logia Philostrat o reduce la a §i itt44, Para mamele, 0-at gasit
sfarsitul for In lupta cu Achile pe Insula erpilor. Dar sa urmarim pe
autorul Heroic& Nikite negutatorf si constructor! de corabil at fost
aruncati de o furtuna pe termuri! tinutulu! Amazoanelor, dintre Phasis
qi Thermodonte. Prin§Y de ele furl aruncatT In lanturl pentru ca sa
poata apol fl du§1 gi vendutT Scitilor antropofagi. Pe una dintre Ama-
zoane coprinzand-o mila de frumusetea unuT tanar prisonier, §i din
aceasta nascandu-se apol o dragoste, se rugs cu staruinta de regina,
soru-sa, ca strainll sa nu fie v6ndutT. Deslantuiti §i petrecand impreuna
cu Amazoanele, el Incepura O. Invete limba acestor femel. In povestirile
for vorbindu-le despre furtunele de pe mare, veni °data vorba §i despre
bogatiile templulul (luT Achile), de care nu erat departe in calatoria
lor. Auzind aceasta Amazoanele se bucurara, a at pus maim pe n4te
oamenT car! ii3tiat sa pluteasca §i sa fad qi corabiT. Acesti barbatT
construira din padurile ce le oferiat un bogat material, nave potrivite
pentru a le transporta cu call for cu tot, cad Amazoanele se decisera
acum sa Invinga pe Achile intr'o lupta equestra (pe jos Amazoanele
erat simple femei). Dupa ce Invatara, atunc! ma! Intait, arta naviga-
tiuneY, imbarcandu-se de la gura Thermodontelui pe cincT zed de co-
rabiT, ajuns6r1, la templul luT Achile, oprindu-se In mare la o distant
de 2000 de pas!. De aci poruncira prisonierilor for sa taie arboril ce
Impodobiat de jur Imprejur templul. Securile Insa se intorceat in spre
capetele §i gaturile taietorilor Ii3i In scurt timp tot! cazura morn! 10,nga
arbor!. Amazoanele strigand se repezira cu furie asupra templuluT. Achile
insa, crunt §i amenintator, Intocmal ca odinioara Inaintea ScamandruluT
§i a Iliulul, uitandu-se spre iepele ce be purta, le ingrozi maf tare de
cat ca sa le ma! poata conduce cu franele. Scuturandu se le trintesc
jos, be calca cu copitele, ca ni§te le! turbati le sNia, le sfarama pep-
turile kii be smulg bratele, pe car! be mananca. Mule de carne
omeneasca, pline de sange §i nebune, alergat pe insula. Oprindu-se pe
un promontorit, uitandu-se la intinsul marii §i socotindu-1 o vasty
ample, se arunca In mare. Apol navele Amaz6nelor isbindu-se Intre ele
In urma unel groasnice furtunl se cufundara, k3i se Inecara una cate
una. Multe din cele naufragiate fiind aruncate spre templu ti4i oameniT
pe jumatate-vi! fiind Impra§tiati pe insula, Achile facu o purificatiune,
1) Philostrati, op. cit. pag. 254-257.
www.dacoromanica.ro
INSULA gnRPILOR 409
atragg,nd apel Pontulul, earl trecand peste ostrovul s6t 11 1gsara ne-
patat si purificat 1).
Ospitalitatea lu! Achile se poate vedea gi din imprejurarea, ca
adesea-orf venial in insula oamenT, carf sä visiteze antichitatile gi
ofrandele aduse eroulul. Ammian Marcel lin in pasagiul citat maf sus
ne spune : visis antiquitatis vestigiis, temploque et donariis eidem
heroi consecratis...
Intro oaspetil lul Achile se mentioneaza, eroul tesalian Protesilau,
care igl traia vecinicia in Chersonesul Tracic gi de undo adesea-ori
visita pe Achile in Leuce. Tot in aceasta insula Leonym, generalul
Crotoniatilor, visitand intr'una din zile pe Achile, intalni gi pe Elena,
care it insarcing, sa spunk luf Stesichor, ca, data, voegte sa-gl redo-
bandeasca vederea, sa compuna o palinodie.
Nu arare-ori gi Achile 10 pgrasia insula, fie ca sa fats exercitii
in Cursa, sa, fie ca sa is parte in razboaiele oe le purtafi Grecii.
IV
Dupa ce am fixat in partea intaia a studiulul nostru topografia
gi geografia Insulel §erpilor, dupg ce in partea a doua am determinat,
dupa isvoare antice, positiunea el, discutand parerile diferitilor scriitorf
greco - roman!, dupa ce in partea a treia am vorbit despre viata pe insula
and In acelagf timp in resumat lungile gi putin veridicele povegti ale
lu! Philostrat, sa, vedem acum in a patra li ultima parte studiulul nostru
templul luT Achile, constructiunile de pe insula §i urmele ce ni s'al
ma! pastrat.
Descoperirile int6mplatoare li sapaturile intentionate, Mout° in
secolul nostru de catre R41 in insula §erpilor, at dat la lumina, resul-
tate nea§teptate qi in acelagf timp de o mare importanta. Traditiunea
antics despre insula celebra, ffolvoivvItog §i poyaloivviaog vii-aog, dupa,
cum spun eel vechT, in fata marturiflor moderne, sa pare astazI a 11
fost adeverata.
In anul 1823 capitanul Kritzky, din ordinul amiralulul Greig, co-
mandantul suprem al flotef rusegti pe Mama Neagra, cercetand cu
de a-maruntul Insula §erpilor a dat de urmele vestituluf templu al
WI Achile. Notitele ce gi-le-a cules gi insemnat cu ac6sta ocasiune
precum gi planul insulef le-a impartagit Kritzky archeologulul KOhler,
care la randul sat face memoriul citat de atatea or! in studiul nostru.
Templul are o intindere extra-ordinar de mare dovada poate
de mares veneratiune ce o datoriat GreciT erouluf for national. Forma
lul este patrata. Fie-care lature are o lungime nu mai mica, de cat
1) Philostrati, op. cit. pag. 268-266. El ne spune tot-o-data a aceasta ne-
norocita espeditiune s'ar ft intOmplat la anul 168 dupa Christos.
www.dacoromanica.ro
410 GEORGE POPA
29,87 m. Un zid de la Nord spre Sud imparte templul In dou6 partI

egale, dintre carf jumatatea vestica e din not impartita In trel part!,
iaraii titre sine egale §i Insemnate pe harta noastra cu litera g. Corpul
principal, adeca jumatatea rasariteana a templulul are in partea sudica
Inca un despartamdnt, Insemnat cu litera m §i asemenea celor-l-alto treT
din spre vest. Cele trel despartaminte ggg at o lungimesocotindu-se
§i grosimea zidurilor de 14,93 m, pe o largime de 11,93 m. Despar-
tamentul m are o lungime numaf cu un metru mal mare, ca cele-l-alto
trel, iar largimea este aceea§f.
Capitanul Kritzky a vazut In unele parg urmele zidurilor Inalte
de 36 cm. peste pamant, in alte locurl de abea sat de loc nu se puteat
distinge de suprafata terenuluf 1). In partea rasariteana a templulul, In
partea principall se afla sanctuarul cu statua lul Achile. Templul avea
o positie rasariteana, dupa cum results din notita lui Philostrat, templul
este Indreptat spre Maeotida, TO iGeOv Yrievrai µiv neOg sT, Matartot2),
§i dupa cum results din urmele ce s'at &it. Evident Ins a asta-zi
n'avem nicf o siguranta In aceasta privinta, ci numal banueli. Este
foarte probabila presupunerea luT KOhler a dispositiunea antica, a
templului a fost modificata in timpul atator miT de ant'. S'ar fi putut
chiar ca In anticitate, adoratoril lul Achile, vazandu-T templul in dera-
panare sa-1 fi reconstruit, adaogandu-1 poate elemente pouf ; s'ar fi putut
de asemenea, ca in cursul evuluf medit, cultul eroulul Grecilor, cazand
in disuetudine prin introducerea cre§tinismuluf, sa se fi %cut oare-
carT modificarf flout Cacl tine poate §ti ce fel de oamenl '§1 vor fi
gasit refugiul In cursul vremilor inteaceasta insula retrasa. In oil-co
cas nu este inadmisibila parerea ca planul, pe care it dam noT aci dupa
indicatiunile luT Kritzky de la Inceputul acestul secol, ar putea sa nu
fie Intocmal planul templului eroului national al Grecilor de pe timpul
indepartateT cucerirl a Trojel.
Templul §i constructiunile Leucel se reduc, pe cat se pare, la archi
tectura primitive a Grecilor, la una din epocile architecture) numite
Ciclopeene. Aceasta se constata din zidurile formate din blocuri marf
de peatra prea putin cioplite §i din lipsa cimentulu!. Petrile sunt calcare
§i de obiceit de coloare alba. Peste tot templul seamana foarte mult
In privinta contructiunel cu templele ciclopeene ce in mare num& se
gasesc in Tracia §i Tesalia. Templul lul Achile impunator prin grandio-
sitate trebuia In acela§ timp sa fie §i o opera de arta. De sigur In
1) Pe harta noastra liniile grease ne indica zidurile pe earl le-a vazut
Kritzky, iar cele puntate zidurile presupuse. Cu literele d §1 e am insemnat cele
doua puturT, en x cisterna din incinta templulul §i cu s stancile ce par a fi pro-
venit in mare din naruirea de pe insula.
3) PhilOstratit op. cit. peg. 244.
www.dacoromanica.ro
dosul acestul falnic monument, in opistodom, vor mar fi fost si camere,

reservate pentru oracol, pentru aurul, argintul si ofrandele erouluT,
pentru preotiT si paznicil insuleT. Templul era bogat impodobit cu
marmora alba, dovada resturile ce s'at descoperit In timpurile noastre.
In afar& de urmele templului, pe car! Insa in anul 1841, hu le-a
mar putut recunoaste invetatul archeolog rus Murzachevicl, trimis de
Societarea de Istorie si Antiehitati din Odessa ca sa faca cercetarT, se
maf pot vedea pe insula si urmele unor constructiuni, car!, sub reportul
materialuluT, nu se deosebesc intru nimic de cele ale templuluf. Se vede
ca origina for este aceeasi.
In dosul templului, In partea despre apus a insulei si de-alungul
termului se poate bine distinge inca si ast6zi urmele a dou& zidurl,
putin resarite din 'clamant si notate pe harta noastra cu literile a a
si b b. Aceste zidurl, dupe opiniunea lul Kritzky, ar fi fost construite
pentru a impedica naruirea de pe insula, aceasta find inclinata In partea
apuseana a sa ; dupl parerea luT KOhler Insa, pentru a preveni atacu-
rile dusmanilor, carf ar fl cttutat sa navaleasca In ostrovul luf Achile
si sa garanteze In acelasf timp cele douo, edificil ce serveati spre a In-
chide vitele si spre a 'Astra bucatele aduse de calatori luT Achile pen-
tru jertfa, preotilor si paznicilor pentru intretinere. De parerea luT
KOhler este si Marzachevicf, care In anul 1841 a putut Inca vedea
urmele acestor zidirl. Randul al treilea de petre, din coltul nord-estic
al insulef si insemnat pe harta noastra cu literile c c, nu se stie Inca
ce destinatiune avea.
Pe langa urmele templuluf si ale zidariilor de mar sus s'at maf
gasit si desgropat In jurul sanctuaruluf, si pe ici-colea pe insula, multe
si interesante resturl antice. Dar e de regretat, ca nicf cel putin soli-
tara Leuce, din mijlocul marii, n'a putut ramanea neatinsa de manile
distrugatoare ale ignorantilor veaculul nostru, car!, tot in numele §ti-
inter, ridicand un far pentru orientarea vapoarelor, afi prapadit totul.
De ceea ce nu s'at atins cef vechT, din causa veneratiunel pentru
Achile, de ceea ce nu s'at atins eel din evul mijlocit si modern din
causa temerel de serpii, pe carT if credeat veninosf, de aceasta s'at
atins tocmal, lucru curios, contimporanil nostri. Acef pentru cart
fiul Thetidel nu mar aparea dant si insula lul sacra, vaporul basat
pe resultatele stiintei asigurandu-f impotriva furiei lul Neptun ; acei
pentru carf serpif cel negril, In urma resultatelor stiintef zoologice,
nu mar apareat veninosf si vatamatori , aceia tocmal , netinand
seams, de trecutul insulei, at sfaramat si nimicit aproape toate re-
sturile falniculu! monument. Constructorif farulul din anul 1837, in-
loc sa'sf pearza vremea si sa se oboseasca cu transportarea petre-
lor de la termul insule!, at gasit mar avantagios sa desgroape teme-
www.dacoromanica.ro
412. GEORGE POPA
bile vechiulul templu. De aceea in 1841 Murzachevici n'a mat gasit

basele templulul, ci numal sfarmaturi de peatra apzate In stanjin! cu-
bid. Acest vandalism a facut ca sa nu ma! avem astazT de cat numal
cate-va bucati, carf sa ne graiasca de niinunatul monument al Leucel.
Iata-le :
In anul 1828 s'ai'l descoperit numeroase fragmente de marmot%
§i de peatra calcara, bucati dintr'o cornice frumos §1 cu ingrijire lu-
crata. Dar deja inainte de aceasta data, la 1814, dupa cum ne spune
ICOhler In memoritt-I de la 1825, capitanul unel corabil italiane a luat
din Insula §erpilor, ales morceaux les plus considerables et un cha-
piteau de colonne aussi en marbre blanc" 1).
In anul 1839 dupa decisiunea guvernatoruluf militar din Basa-
rabia, P. I. Teodorov, invatatul P. V. Soloview, corespondent al So-
cietatil de Istorie i Archeologie din Odessa, facand cercetarf In insult,
a gasit multe urme vechi, blocurl de marmora, Intro carl o bucata de
peatra cu inscriptie, cate-va bucati de cornice, monede §i alto obiecte
marunte. Inscriptia o vom reproduce ma! jos.
Anul urmator, Sideri, un comerciant din Ismail, aduse din Insula
erpilor, cate-va table de marmora §i diferite marunti§urf.
In anul 1841, Murzachevici, de la care Imprumutam aceste date,
facand cercetarl amanuntite a aflat cate-va bucati de marmora, de peatra
calcara alba intocmal ca §i marmora, o inscriptie cu cate-va litere,
car! nu ne pot da nicf o frasa, monede fji obiecte mid.
InscriptiunT s'ati gasit tref, dintre carf doua se pastreaza in Odessa
§i una In museul nostru din Bucuretl. Iata-le In ordinea descope-
riri! for :
1. Prima e gasita de P. V. Solo view fill daruita In 1850 muzeului
societatif din Odessa. E sapata pe o peatra alba de calcar, lungs de
0,75 m., lath. de 0,63 in. itii Inalta de 0,26 m. §i puffin cam stricata.
NEXTPATOAXLIAEI
HE MEzIEONTIOABIOHOJITI
I
111Evi6zeavo(0 3.dxtaci
(./16vx)fic FEctiovrt 'Oligtonolirrig,
adect Menestratos Olbiopoliteanul a ridicat o statut WI Achile, sta-

panul Leuce! ".
2. A doua inscriptiune s'a gasit pe fundul unul 2,4xvros de lut,
nu prea bine lucrat. Vasul e mare, negru peste tot afar& de gat §i
maner, carl aunt colorate in galben. Un 6re-care Glaucos, probabil
1) Kohler. op. vit. pag. 605,
www.dacoromanica.ro
INSULA SERPILOR 413
chiar aducatorul de jertfe, voia sa lase in scris amintire de jertfa sa, dar
nefiind in de ajuns instruit, a scris rimyKox EEIINN1110E0, n'a
sfareit insa, ci a dat altuia mat iscusit ei mai instruit care a termi-
nat'o ast-fel :
TAAYKO. ME ANE0LIKENAXMAH1 AEYKII
MEJEONTI TAM EL' 110274HO,
adeca, Glaucos din Posidia pe mine m'a Inchinat luT Achile stapanitorul
pamantuluT Leuce. Acest vas fail indoiala este una din acele jertfe
numeroase ale corabierilor aduse lul AXIAzIEI HONTAPAEI" 1).
3. A treia inscriptiune, ma! mare de cat cele precedente, de 15
randuri, se afla pe o peatra astaz! in Muzeul nostru National. Peatra
calcara nu marmora cum afirma in anul 1885 Invatatul E. Egger,
care cel dintaiu a publicat-o 2) are o Inaltime de 1,12 m., o la ime
de 0,24 m. ei o grosime de 0,17 m. Dup . urmele ce se vad Inca pe
ea, a trebuit sa serveasca de bask unef statul astazi disparute. Inscrip-
tiunea in fotografie i-a comunicat-o lul Egger, prin baronul d'Avril,
dr. Val. Vignard, medicul eef al ComisiuneT Europene pe Dunare, cu
reeedinta in Sulina. Textul inscriptiund defectuos citit, dupa fotografie
de Egger, intr'una din sedintele Academie! de InscriptiunI ei Litere
din Paris, in anul 1885, a fost restabilit dupa original Si publicat de
d. Gr. G. Tocilescu In Neue Inschriften aus der Dobrudscha In 1887 3).
/////////////
//////////////
0ABI^//////////
NKAIToYETEKATAAABOI
IIETEIAITIINEAAH NI/ N
KTEII\ A 1TOY£ MEEIAYTI1NEKTHEN
EBAAENKAIPAPArENoMENoXIXTHNFOAIN
\ AA KAImEr AAAX P HZIMOZCE loNENTIIIA H
0ABIOPOAITIINKAIAIATAYTAOAHMoE
oNKAI/11NTAETIMHZENAfIPEA I 10
EA EY TH EA N TA EGA*ENAHMOZIAI
N T II I aumni Tf1N0ABIOITOAITIIN
A YTo EIKONAOPII/ANAITEPPA:EEI
NH MONEYI1NTAIKAIHDOAIZOANEP
EEAAHZINOTIKAITHENH/OYPOA4 15
PoEl TA IKA TAT AVATPIAKA ITOYE
NoyEEIMAYTHNKAIZI1NTAETIM
'MA//° IE APAE ArOaltinEl
') Murzschevicl, in Zapiski, vol. II, pag. 414.
2) Bulletin de Correspondance Helenique, IX, 1885.
3) Archaol. epigr. Mittheilungen aus Oesterreich-Ungarn. XI, fast. I.
www.dacoromanica.ro
414 GEORGE POPA
30fito[tro2
av xal rozi; 'Es xara2a19O[rtag
5 8cilavrav bi]arsiat zoiv!E1,3,4von,
chain-60,8v x]al Tot); ;10? abroiv ix s-fic v-
*Toon iVii9a2sv xal naeaysvoltsvoc is zhv many
7(0, a xal ficycaa xeho't,aoc yi[y]ovsv zoit If
plot] '02,15'tonoAvrav xal chit zatira o diittog
10 aeipiv xat (ocivra hiundsv (hoes&
xal sjelstrai(ravz-a ga.atpsv Apo° lac,
gdo..siv wait d'iiluot roil; 30211tonolcrol.v,
creijoat] airroi; sixova Onlog av aS za rreoilistk
aerroi; pinuoveiRovrat xal q milt; wayse[eol
Irciot Talc "EAlriv ort xat zijg vhcrov troll-si-
vac reset 7roLtoil noarat xaric zit irdreta cal z-o4 [pi-
15 lovg xat sii]vovc sic aliviv nal i wvras z-tp[Cit xal
welsurioaoltv a[vijoic aria; krodichout
xdevrac xz-1].
Dupa cum se vede, textul inscriptiuneT acesteia nu este complect.

De aceea nici nu-1 traducem. Iata insa, dupa Egger, ceea ce totuqI
putem cunoaqte :
1. a inscriptiunea nu este originara din insula Leuce, ci din
Olbia sal Olbiopolis, de pe continentul opus ; 2. ea ea cuprinde un
decret al Olbiopolitanilor, decret conceput dupa un formular cunoscut
in archivele lapidare ale cetatilor grece§ti, Intro altele Bizantiul qi
Olbia ; 3. a decretul avea de obiect onorarea unui personagit mort,
personagiti al carul nume lipse0e till care probabil era un cetatean din
Leuce ; 4. ca Olbiopolitani! II Ingropasera pe cheltuiala publics, ca-T
ridica o status, qi a blocul de marmora (de peatra) cu textul inscrip-
tiunel, trebuia sit serveasca de basa acestel statu!, ceea ce am cu-
noaqte maY bine, dad, s'ar fl pastrat ci partea superioara, citcf fora
Indoiala s'ar gasi urmele, prin care basa se incheia cu statual)cc.
Pe la,nga aceste trey inscriptiunf s'a mai gasit pe insula ci se
afla ast5zT in Muzeul din Odessa urmatoarele restur! antice :
Un fragment dintr'un vas frumos, lucrat de Epictet, flul luT Iko-
sthenos, dupa cum results din inscriptia EITIETET IKOZOEN EHOIEE.
AlaturY cu acest fragment s'a mai descoperit o status mica de
lut, reprezentand un copilaq qi cate-va jucarif tot de lut.
i) Egger, Inscription de Pile de Leuce, in Buletinul citat, pag. 377
www.dacoromanica.ro
INSITLA §ERPILOR 415
Un alt vas de lut poarll inscriptia :

SO 0C
'Chili
HACAN
MaT multe inele de fer §i cate-va de bronz, dovedesc o lucrare
ordinary. In inele at fost puse petre fart pre si chiar sticle colorate,
avand pe ele representate In relief zeitatl ca Serapis, Jupiter, Diana,
Pallas, Apolon, Marte, Mercur, Hygia, Victoria etc. sat chiar animale
ca de pilda leT, iepurT, taurT, canT, paser! etc. Pe un inel se gase§te
scris Intors 011340 (OligtOnolt0.
S'at mai descoperit pe langt, acestea Inca 6 ar§ice, mid sta-
tuete representand oamenT, un coco§, cue de fer kii de bronz, petri-
cele colorate pentru colier, agrafe, ace cu gtmalif, un olan semi-rotund
de pe coperi§ul templulul, o amforl §i opt vase de diferite marimT,
toate de o lucrare ordinary 1).
Toate obiectele at fost aduse In insult' probabil In timpul cand
templul luT Achile era in splendoare.
Cercetarile facute pana la anul 1850 at descoperit o multime de
monede, peste 2000, dintre cad vr'o 600 putand 11 curatite de rugint,
at fost citite 2). Ele at fost publicate de N. MurzachevicT 8) §i sunt din :
a) Megara Siciliel 2 u) Adramythium 1
b) Tyras . 5 v) Lampsac 2
c) Callatis 5 z) Abydos 1
d) Dionysopolis 3 aa) Eres . . . . . . . 1
e) Istros 3 bb) Heraclea din Ionia. . . . 1
i) Markianopolis 6 cc) Insula Chios 1
g) Nicopolis 2 dd) Prusia 1
h) Tomis 29 ee) Cyzic. . . 4
i) Anchial 3 fi9 Apollonia din Caria . . 1
j) Byzantiu 5 gg) Patara 1
k) Adrianopolis 1 hh) Perga 1
m) Mesembria
n) Nicea
...
/) Haraclea din Bithinia
.
3
1
1
0
ii) De-ale luT Lisimac
12 If
al Tra,ciel .
.
.
.
Rimitalcus, rege
.
. 1
2
o) Odessus 4 kk) De-ale luT Inismeus, rege
p) Ferae 1 al Callipiclilor 1
q) Pylos 1 11) De-ale lui Chanitus. . . . 3
r) Amastris 2 mm) ,, , Ilios. . . . . 1
s) Nicomedia 2 nn) ,, " Kesmagaku. . . 2
t) Tios 6
11 Murzachevicl, op. cit. pag, 415.
3) Cele mal vechl all fost descrise de Mionnet in Description des medailles
antiques grecques et romaines, de Blaramberg In Choix de medailles antiques d'Otbio-
polis qi filth.
3) Murzachevicl, Zapiski, vol. III, faso. 2, an. 1853.
www.dacoromanica.ro
416 GEORGE POPA
Pe langh, aceste monede grece§ti, romane £3 i callipidice 1) s'at mai

ghsit inch cate-va =are, turce§ti §i polone.
In resumat, descoperirile ce s'at facut in veacul nostru in Insula
erpilor, descoperiri in urma unor shpb.turi in pripk §i poate nu prea
sistematice, at dat la lumina un material anticaric foarte bogat. Cand
acest material, gasit aproape la suprafata phmantului 11 corn parhm cu
cel desvklit in alts locuri, de pildk cu cel de la Tropaeum Trajanum
din Dobrogea, trebue sh ne uimeasck marea diferinth. Dona mil de mo-
nede In Insula §erpilor, §i de-abea cate-va Intr'un ora§ Intreg I E foarte
probabil, parer° ce o enunth KOhler, ca In insula Leuce n'at fost
stabilimente permanents sat de o lung. durata. De alt-fel nici solul
expus din toate phrtile intemperiilor nu era suficient ca sh product
destula hranh pentru familii. Dach, Insula §erpilor ar fi devenit o lo-
cuinth permanenth, de sigur s'ar fi distrus cu totul urmele antice, ca
d. ex. vase, statuete etc. §i de bunk seam& marea cantitate de mo-
nede greco-romane ar fi disphrut prin cultivarea phm&ntului. Teama de
Achile odinioarh, frica de §erpi mai apol tiii sarhcia impreunath cu ne-
siguranta In totd-a-una, at 1mpedecat pe °amenl sh se stabileasch cu
locuintele in solitara insult.
In fine, inainte de a termina aceste notice asupra Insulel §erpilor,
sk mai adhogam Inca cate-va cuvinte asupra istoricului el. Cu trecerea
vremil riii cu introducerea cre§tinismului pierind traditia despre Achile,
a pierit Foi traditia despre Leuce. E adevarat, ch In secolul al X-lea
Anonymul Ravennat aminte§te de insula 1111 Achile de la Dunhre ;
aceasith cuno§tinth o are insk de la scriitoril clasici, iar nici de cum
din traditiunea timpulul sat 2).
In evul medit Insula §erpilor poarth mai multe numirl, cad de
cart mai arbitrare. Se spune a ea s'a numit Selina sat Cacearia, pro-
babil Chazaria, numire luath de la neamul Chazarilor, cart at 80.0-
nit-o, sat Isola Rosia, adech rush, sat Nisi, sail Rubra §i Rubea etc.
In harta hi! Fredutius de Ancona din secolul al XV-lea, insula
Leuce o ghsim numith Fidonixi, vorbk corupta din Phidonisi sat Fi-
donisi din 6Tts §i viicros, Insula §erpilor sat cu numele turcesc Ban
Adassi 3).
La anul 1856 Insula §erpilor devine proprietate turceasch, iar
la 12 Aprilie 1879 e ocupath de Romani, find ministru de resboit
Dabija.
George Popa.
') Callipi011 se naseuri din amestocul Elenilor cu Seitil §i Traeil In apro-

pierea ormulni Olbios.
2) Anonym. Reven. VI, c. 19, la Kohler, op. cit. pag. 607.
2) Amiinunte vezT In Kohler, op. cit. pag. 607.
www.dacoromanica.ro
BALADE POPORANE
Auzite in mdndstirea Hurezulu! (Villcea) dela Oprea DrItgan Litutarul.
TUDOREL
Ia colea la Nadolie, Glugile; El nu s'a vlizfit pldtit
La cele case sarbe§a, Glugile, De haraciti cotorosit
Nu-s casele Sarbilor Carligele ; Cu Voichita odihnit.
Ci-s casele luY Tudor ; Ba tried Turci! Dar Tudorel ce ma! are ?
lid Tudor he, SalniciY, Ia trd sute de berbecY
Zavala§ Tudor, Pizmil. pe Tudor c'alt prins Tot berbecT
Dobrogean Tudor La gra haraciti cit rail pus. De cc! ciorpec!
Cavaler Tudor, Da pe lung Dela coadd panel la coarne
Saegiti turcesc Puna plink De doul-spre-zece palme,
Nume 'mpdratesc. §i pe an §i 'n frunte de patru palme.
N'avea Tudor ce lucra Pungd de banY, Cu linurile 'ncillnite
De tile copil se 'nsura, NicY odatd cu mina Cu coarnele zugavite,
Frumu§icd §i-o lua. Tot-d'a-una cu punga Pan' varful cornitelor
De frnmoas'd ce era, De i-all secat inima. Cate-o piatrd nestematd,
IT punea nume Voica Avea vi! Dela Dumnezett litsattl;
Ea Voichita cea frumoasd, Avea mo§iT, De plitte§te lumea total.
Statu de bdlguroaidt A vutu le-a, Avuttt-i-att
Cu ochiT ca de §erposticit. Datu-le-a, Datu-i-ad
CrA§mttritd mi-o punea Ca A se vazit pant Ca sit se vazd. pldtit
In drumul TarigmduluY De haracitt cotorosit De haraciti cotorosit
La schelea 'mpAratuluT. Cu Voichita odihnit, Cu Voichita odihnit.
De frumoasd ce era El nu s'a vtlzut plittit El nu s'a vitzut plIttit
I§T bead Turci! De haraciti cotorosit De haracid cotorosit
Cealmalele ; Cu Voichita odihnit. Cu Voichita odihnit.
BoeriY Tudorel maY avea, Tudorelu ce ma! are?
I§licele ; TreY sute de iepe roaibe Noult mod pe sub pitmint
Negustori! Iasi in yard fittlitoare Carl =mind our si-argint
MI:mode ; Cu dung! negre pe spinare §i-acelea le-a &fruit
Cizmarff Imbuestrate in fuga mare Cu morar!
Calapoadele ; Avutu-le-a Cu merticarY,
§i Romani! betele, Datu-le-a Cu maY micY loplitait.
Betele Ca sit se vaza plittit Avutu-le-ati
Topoarele ; De haracill cotorosit Datu-le-ad
§i ciobani! Cu Voichita odihnit. Ca A se vazd plIttit,
4o,856.Rev. 15. 1st., Arch. ii Fil. Vol. VII. 27
www.dacoromanica.ro
418 GR. G. TOCILESOU
De haraciti cotorosit Unde vedea cardurY de oY Cerca una de pelin

Cu Voichita odihnit. [turcestY, De-$Y fticea chefu deplin.
LuY Tudoricl i-a venit El le scria implrate$LY Bini$or di se 'mblita,
Un ferman dela 'mpIrdtie Cam cu totul le lua, §i In garlic! a mil! cddea.
Ca sti duck haraciu Cu negri de ciobanag, Dar mama luY Tudor,
'Nainte la tmparatu. Cu vinetir de duldiag. Cand la mass ca sedea
El in Voica se ducea Mergead ciliniT tot urland Ea din gura a$a gritia:
Din miff negri lticrIma §i oile suspinAnd Ale! Voicti, mare Voich,
Of Voichito, §i ciobaniT totY plangand. De mind Tudor di s'a dus,
Draga mea I §i o suet de cattireY, No! nicY un chef n'am facut.
Ce $ezY Voico $i prive$tY IncarcatT cu galbineY, O sticlit 'n land cli-Y da.
§i nimic nu folose$LY ? §i 'nett Tudor printre a! La pimnitd o trimetea,
Scuturti hambarele La 'mpdratul c'ajungea. De Tudor se impTedeca
grin toate colturile, Imptirahil ca-1 fericea §i sticla ca m! -o spdrgea
§i-mf fl. mail merindele. De departe a T striga : Navall 'n cud di da.
Mie mY-a veuit ferman Her Tudore he AleY maicd,
Dela ImpArtitie Zavala$ Tudor, Draga maicti,
Ca sit duc eti haraciu Dobrogean Tudor In garliciul pimniter,
Inainte la 'mptiratu. Cavaler Tudor, E un om nalt $i sublirel,
§i eti o sti ma duc Saegil turcesc Samdzil cu Tudorel,
Tot din vad In vad Name 'mparatesc. De el m'am tmpTedicat
§i din sat In sat Cat educe lumea toata §i sticluta am flan:lat.
PAWL 'n Tarigrad Tu aducY numaY odatti. Dar mama luY Tudor
La cinstitu de 'mparat. Cu toate, ca-1 cldr.:ia Palma biciti cd mY-o faces,
El a 'nt $i pleca Drumu acasti cand ilf da. §i peste obraz i-o da.
Tot din sat to sat, Mergea calea jumdtate Fat/ de curva ma! fost,
§i din vad In vad Ciobanilor le vorbea: De cand Tudor cd s'a dus
Pan la Tarigrad. Vol vdtag de cioblina$Y Tu ibovnicel ti -a! prins.
Imptiratu'l vedea Vet rtimanetY pe urma Tot la lads ntivdlea
De departe U fericea. Ca ell ma duc tnainte. Scotea o sfoard de mdtase
HeY Tudore heY Inainte di pleca Cu vita tmpletitd. In $ase.
Zavala$ Tudor, §i la poartd c'ajungea Pe Voica di mi-o lua
Dobrogean Tudor Calu de poartti lega, La pimnita o ducea
Cavaler Tudor, Peste zidurY cd stirea In gatul luY Tudor punea,
Saegiti turcesc La pimnittl. alerga ; TrtIgea Voica cum trdgea
Nume 'mparatesc. Ceres o chee, Da mesa moartea $i facea
Ce vant mare c'a blitut Cerca cloud, Bini$or ca -1 omora
Tu la mine c'a! venit I Cerca Tudor panel 'n noui. Dupti but! di mi 1 zvarlea
OrY tare -a! tmboglitit NicY una nu se prindea. NicY prea mult c.d nu trecea,
OrY maY rail a! ;latch ? Aminte cd-$Y aducea, Dile cd -ml sosea
HeT cinstite de 'mparate, Mane 'n strasind bags, La poartti cd mY-$Y bdtea :
Stt-mY id samti cu dreptate, Scotea o chee ruginitd, Zavala$ Tudor,
Dar ell n'am tmbogtitit De flout anY nepiptiaa. Dobrogean Tudor,
Ci maY rail am saracit. Cum o punea Cavaler Tudor
Imparatul dac'auzea Cum se prindea Saegiil turcesc,
Milli ca -! se Stem, §i pivnita descuia Nume 'mpIrtitesc.
C'o lard ca-1 ddruia, §i la buff cli ntivIlut. Deschide-ne portile
Saegiti ca mi-1 facea. Cerca o butie, Sti-tY bilgdm averile,
In saegie ca pleca Cerra douti, Toate greutatile.
Noua an! a saegea. Cerca Tudor pint( 'n noud. Dar Ina muma luY Tudor
www.dacoromanica.ro
BALADE POPORANE 419
Tudor nu ritspunde Un spic de grid Of I Doamne ce ma! pdcat.

CI n'are de unde. §i 'n cre$tetml capulu! Da Ina muma luY Tudor,
Cel vdtaf de cioblinas : E stima 'mpdratuluY. Pe un vdtaf de ciobttna$,
GrdisT doamnii cu pleat, Ina muma le Tudor Era nalt $i subtirel
Ca lu-Y de poartit legat. Duptt astea-1 cunostea. §i semana cu Tudorel,
Dar mdsa dac'auzea Da Voichita ce Rica i Toatd averea c/ i-o da
Ea la poara se ducea Mina 'n buzunar bhga Aci stttpan clt-1 Ilse..
§1 calul ch-1 cunostea §i un briceag cli mil! scotea Da 'Ina muma luY Tudor
Drumul oilor a da §i matele Pinit la poartd se ducea,
§i la pimnitit c'alerga §i-le vIrsa ; Din picioare ea adea ;
Dupit butY cit mi-1 scotea Peste Tudor ea cddea Cel vdtaf de cioblnas
Binisor cd-1 desbaca, Ciidea trupu 'ncrucisat Binisor di. mi-o 'ngropa
Dar el semne c'avea: §i singele amestecat, §i el stIpan amines..
La buric
II
VIATA UNUI COPIL DE SARB VESTIT
Trecind pe ulita tdrguluT §t sears fad{ frumoasli. CI ell of veal pe urml,

TdrguluY OdreiuluY, Iar fata cadiulta Tot rlicnind si chiutnd I
Cu saieaua pusli 'n bad. Din argul Odreiului Din buzdugan asvirlind,
Cu murgu tritgind de frail, Cu Sarbu vorbd sedea Tot to palmit sprijmind.
Murgu din cap arunand, §i din gurd asa gritia : Dacli Harap te-o Intreba :
Zabalele costoriand Copila$ de sarb sdrac cDar acela cine este ? s
Spumli pe drum lepdclind. Aseara $i alaa.seard. Acesta e rudli cu no!,
Dar el cum era tmbacat? La noT c'a poposit Ne-a adus cincY miY de boY
Cu o cdmasa de zabldu, Un harap negru buzat. Si them unu din el.
Guler de fir curat §i e cu solzY dupli cap, NicY vorba nu isprlivia,
§i firu e de argint Ca $i ceY de crap. Harapu cit se plimba
Care n'am azut de and sunt. De pYept gIvInat Pe ulita argulur
Se plimba In sus De spate cocosat. 'Virgule OdreiuluY.
Se plimba In jos. Is! are nasu ca gdleata Pe ling& eY a trecea
NimenT sama nu '1 lua, §i buza ca lopata. SArbu In picioare sdrea
Fitrit cat same cd 'Y lua Cind IT necheaa hatu §i la el a se ducea
Ia fata cadiuluY Sperie Tangradu. Mina cu dinsu cu da
Din argul Odreiului, Cere de cash §i din guilt cuvinta :
Nepoata Imparatulut Vac/ grasp, AY Harape cbta I
§i in ora$ cit poposea §'un cuptor de paine caldd, Da p'aicea ce cauff 1
Un harab negru, buzat, De scant fat/ frumoasd. El din gurd :wt. gala :
Cu solzY dupl cap Toate randul g-att fitcut, Ceiti de cash
Ca $i ceY de crap. Venit-a si randul meta Vac / grasd
Era nasu cat gdleata Ca sit '1 ghzduesc si ed. §'un cuptor de pain caldit
§i cu buza ca lopata. Cel fecior de sirb sdrac De scud filth. frumoasd.
Cerea de cash, El din gurd ass gala : Dar Sarbu ce mi'$Y grdia :
Vaa grasd, Tu fate Cadiulta In abiT sd ne diem
§'un cuptor de piine add/ Ia du-te to Inatnte I OrY la luptii sit ne lam ?
www.dacoromanica.ro
420 GR. G. TOCILESCIT
Da Harap ce gritia : Si pe cal incitleca. §i p'un °chid T-o repezea.

La &ret sit ne luttra. Pe Harap nu '1 maY zkria. Jos duple cal a mi-1 da,
far Sarbu clack auzia. Mina in buzunar bitga, Pripea capu de 1 Idea
El pe cal inckleca. Scotea mic de garbitcel In mink '1 ridica
Allturea ck mi'sY merges, GarbIcel de bumbkcel §i pe negru ci 'I lua.
A fart .din oral esea. §t la yid cam plumbuit La oral cit se intorcea
Dar Harap ce flees? Cu cincl litre de argint, La cadid drept trkgea.
Mina In buzunar alga, Cart n'am maY vkzut Cadiu clack '1 vedea
Un girbicel scotea De cand sunt. La poartk cit mi'sY dna
§i pe negru '1 atingea, Unde odatk l'a izbit In brace duple cal 11 lua
§apte conace skria, §eapte dealurY c'a Ont. La palat cit mi-1 ducea
Atita se depkrta. Da Harap ce mist fkcea / De haine mi'l desbrkca
Da Sarbu ce mi Sl fitcea? Duple cal de.:cklica §i la bale cit mi'l da
Duple cal descillica §edea si se odibnea, Binisor ci '1 ttnbkia
§i potcoavele intorcea. Da Sarbu peste el trecea, In caftank '1 Imbrkca
Cu cue de sarmit intoarsi §edea in drum d'a curmezis Impkrktia cit 'Y-o da
Tine la pulbere groask. Cu sulica cumphnis, Si pe fatk tot asa
Cu palma al le izbea Yt da groask ca de urs. §i mulct anY impkrittia,
MaY bine:le tintuia. Cu sulila ck aducea Frick de nimenY n'avea.
III
PATIMA LUI GHIORGHILAS STRAINUL

Ce a pkttmit din oopiliirla lut pan& la varata de dna-zeal de aril, find slug&
la Maaegvel Ciobanul.
Cine se sue la munte ? De mina dreaptk '1 lua Mit tntrebaY: ce autam ?
Ghiorghilas cu haine scurte. §i-afark cit mi'l scotea. Palma bicid cit ml o fficeaY
Fie scurte, dad( 's scumpe. Binisor cl mi'l lega Si peste obrajl 'mY-o dedeal.
D'o citrare cit Indrepta Link stink '1 pironea Indkritt cif mi intorceam
La mina din Padina, §i sedest si '1 judeca : Nebiut si nemancat.
Bat'o Maica Precista I .... cruces Macovel 1 Fitt% ckciulitk in cap
§i S-ta Duminica. Cin'te-a scos in ochiY met? Eli la porcY cit mi Intorceam.
La stank cit 'mY ajungea, Or zile sfirsit a tele §i vr'un porc clack pl'erdeam
Macovel cif mi-1 zkria Or grele plcate a mele. Mit Ind si mit bitted
Usa stineY cif Incuea Tu nu stiY el m'am jurat ? R15 de mine cit 'ff fkceaY,
Duple burduse s'ascundea, Un-te-oY gitsi sit te bat. Abar de mine nu aveaY.
Dack Ghiorghilas sosia Cu zile sit nu te las. lgicY p'atit nu te litsal
Duple cal descklica Ck 'mY fitcusT mare necaz. De mic copil mit insurd
§t de stink mi'l legs. Da stil mitre ? or nu sal? §i la bir mit asezaY.
Cu picior c'aducea and era( Olaf de plaid Nu mit puned ca p'un copil
§t In use it repezea I Gostina ml-o cumphrd §i mk puneaY ca p'un mazil
Multe doage mi-o fitcea Tu la el ck mit puned, Eli de frica bird.!,
§i in stink cit 'ml si intra §i and veneam la opincY De groaza zapciuluY
Pretutindenl '1 cluta MK 'ntrebd: ce cat p'aicY ? Nevasta de mink luam,
Duple burduse '1 gksia Iar la millaY de veneam La Moldova pnbegeam.
www.dacoromanica.ro
BALADE POPORANE 421
NicT p'atat nu te lase Ras de dansa a-VI Diced Si p'in care o Incarca.
Dupit mine a te luaY. Abar de mine nu aved, Oile ca le lua
Unde ma gaseaY, ma, legal, De gtirbinY mi'l vindeca Si-acastt ca le pomia.
Ras de mine a 't`f faced, Si In pamant a mi'l trantea Cand acasa c'ajungea
Cand venil pe la FocganY De ruginit '1 scutura. Nevasta luY ce faces ?
Ma duseY sit cumpar pain Cu palogu c'aducea Inainte-Y ca egia
Tu dal cu garbacid in mine Mana stanga cit'Y taia. Ghiorghilag sotia mea,
.. cruces ta de caine I Macovei ca se ruga : Cat aduce lumea toata
Ma duseY sit bead rachiti, AY I Ghiorghilag d-ta I Tu aducl numaY °data.
Dar tu ma tined de brad. ItY dati o mie de leT, El mimic cä nu zicea:
La Milcov ajunsei, Si 'ti dati caiT cate trey, La Macovel ca se ducea
D'un maracine ma legal MaT sloboadem zilele Nevasta luY ce zicea :
'Ma legal gi ma bateal, Sa 'ml maY vaz copilele A1eT I Draga Ghiorghilag,
Abar de mine n'aveaY I Ca 'T plait de dansele. Voinic dinar gi gingag
Eli ma plecal sti bead spa Ba I Ba I .... crucea I La inima om vrajmag I
Tu 'mYdeded cu cizma 'n ceaft Ca ma gonid toata vara. Cum perdugY pe MacoveY ?
Si beam apa sangerata Ghiorghilag ce mi'd faces? De nu perdeaY pe MacoveY,
Cu masele amestecata. Sforile di le tan Eli 'ff dam cincl mil de leT.
Da Ghiorghilag ce facea ? De mans stanga ca-1 lua Ghiorghtlag, dad auzea
Mina pe palos punea Si bucatY di mi-1 faces Palogu din teaca scotea
Tot In ',rant ca '1 vantura : Pre la duld de '1 Impartea. Si odata repezea
Nevasta ca mi-o luaY Ghiorghilag ce maY facea ? Capu cat colo 'Y zbura
Si 'namte-ml c'o puneaT Branza toata 'ml strangea Si stapan di Amines..
IV
PATIMA CIOBANULUI
Pe varf de Inagua Tinerel copil Strain Dia rude
Ceata gi negura Cu mintea de plin. P'in tarmurY trecute
Jos la radacina Iar d'atuncl 'ncoace Sedea gi o'ntreba 1
Tot ploae gi tins. Ett ca m'am vazut, Mioritit lae
Nu se maT razbunit Batran gi carunt Lae bucalae
Sti'mY fac voie buns, RH ca mi-a parut, La land tigae
Cu fratiT di'npreuna Si nu's prea de mult. De trel zile Incoace
Cu pahare pline Cea meioara lae Gura nu tY maT tace
Strainul de mine Lae bucalae I Oar iarba uteri place
Colea maT la vale La Unit tigae Oar apa rail 'tl face
Sem 'I gi soare I De trel zile 'ncoace Oar tu di mill face
CardurY de meoare Gura nu-T maT tace Oar de capul lited,
Inima ma doare I Nu gild iarba nu-T place Oar de capul tad?
Pasc oicele Oar iarba, oar apa, Meioara graia:
'MY piling pacatele, Oar ea di mi'g1 face Stapane, stapine I
Paul asta vara Oar de capu d Mie iarba 'ml place
Si asta prima-met. Oar de capul mYett. Si iarba gi apa.
Ed ca m'am tinut Cel voinic strain Si nu -mT e de capul mYett
www.dacoromanica.ro
422 GR. G. TOCILESCU
Ci-mY e de capul Old Ba ett am vitzut §i acasi mi-1 aducea.

Cg ett am auzit La cel phr pritsad Cel voinic stritin
ET cit s'aii vorbit Zace-un voinic malt NicY mult nu gedea
CeY do( verY primarY Zace ritzbolit. El de or dorea,
La iniml talharY Mit sa c'auzea Dupit oY lancea cit-gY lua,
La apus de soare §i ea se ruga: Duph oY pleca,
Si mi te omoare, Doamne mil ostive, P'o guri de vale,
Oile maY toate, De ce, nu mi facY El el 'Mt Intilnia
Baru/ jumhtate D'o corboaicit neagrif 0 femee din Breb.
Du llY maY birbart Si eil ca sh zbor Femee din Breb I
De mit cer-raltt In cel virf de phi. I Tot star' sh te intreb :
Cel voinic stritin Ea (tacit vedea AY bhrbat, sail n'ar ?
El dach auzia Luntre sh punea Dach n'aY bitrbat
Lances ch.' gr lua Cu furca mina, Si mi bat( argat
Frica '1 coprindea Dincolo trecea Si -4( fir' d'alergat
De la or dosea Corboaicit o Rim, §i noaptea de pat I
Drumu'gr apuca, Cum ea sit ruga Femeia grhia :
NicY mult nu mergea §i ea eh zbura. Mire voinicele
La cel phr prisad, In cel yid de phr Cu cugma de mele,
Acolo citdea Ea cit clonchnea. Nu mi ispiti
Boala '1 coprindea Voinicu ce gritia : CI te-oY mhschri,
El de oY doria LigY I corboaich neap-it I Cif eil am bhrbat
§i el cAnd zhcea Nu maY clonchni I §i ett l'am tnmes
0 lunit Incheiatit Las dac'oi muri In tam Ungureasch,
Mit-sa c'auzea Tot m'iY clonchni I Cu sare Domneasch,
Dupit el se lua Mhsa cif grhia : Si se priphdeascit
P'o gua de vale Mire voinicele §i merinde i-am dat
Din mini indrugAnd Cu cugma de mele, Tot putinr cu brinzit
Din ochl lacriimind; Cu oar de goimele Dedesubt e frunzit,
Imbrimintea eY Nu's corboaici neagrh §i d'asupra-1 brinzh ;
Citmage de Unit §i aunt maicit-ta. Tot putinY cu unt
Cusuta cu sirmit ; Voinic ce grills.: De desubt e lut
Din guri gritia D'aI fi maica-mea §i d'asupra-r unt ;
§i se vitita : Jos ci mi te-aY da §i ett i-am maY dat
AO curgitoare I §i m'aT chum Came de cocog
D'ar fi vorbitoare §i m'aY adhpa. Din genuchY in jos
EA te-agY intreba : Mhsa c'auzea Ca e drhgastos,
Tu cum n'aT vhzut, Peste cap se da §i lur e de folos.
Ia un voinic trth, Femee se fIcea Pe el cit-1 lua
Malt gi sprancenat, La el se scobora La oY sit ducea
Stricat de bubat ? Pe el legina. §i sit cununa
Apa cit gritia : §i daci se scula Oile cit-gr lua
--Tu babi bhtrinh, Ea mi-1 cAuta §i eY ca trecea
Cu iie de lira §i mi-'1 aditpa, In tarsi Ungureasch,
De pie de chmilit Bine cit-1 the...ea, Si se pomeneasch.
Cusutit cu sirmit De mini ch-1 lua
www.dacoromanica.ro
BALADE POPORANE 423
CORBEA
Pe ulita targuld Si cu una and 'nvelesc Nu mY-e rosu de vanclare
TarguluT OdreiulnY Barba capittlitt m! -o puY ; Si-T rosul de ditruialL
Cam despre soare dsare Toate acestea 'sY obihni, ImpIrat dac'o auzi
La temnita luY Opris NumaY numaY pocY trli, Tot din mind -tY ro lua
Sade Corbea vere 'nchis DI fluerul serpilor, Si d'aicT maid m'o scoate
Nod an! si jumItate, DI racItul broastelor Ca pd rosul sit'l Invitt
Si noud zile de varit CI o pustie de serpollicit CAnd oY esi la vr'o tad
Si allele de primIvarit Venitu-i-ati vremea de fltat Ca sit nu'l des de smintealii
De dud n'a esit p'afarit. Si ea maid a fittat and o esi la v'o lume
Muma Corbi! c'auzea PI poala caftanuluY SI nu'Y fad Vo rusine
Si dd. Corbea a 'ntelegea In gum buzunarulut Mil-sa dad. auylea
In Jola joYmarelor CAnd foame puilor l'este. La grajd fuga cit mi -! da,
In Vinerea ouelor, Cu came d'a mea 'Y tmbucil, Si cu sapa di bItea
In Sambitta pastelor Sufletelul mi'l usucit ; De usa grajduluT da
Ea frumos cit se gItea and sete puilor l'este, A grajduluY RosuluY
De treY cull rosioare Cu singe d'al meil 'Y adapit, De dirlogY a mi-1 lua
TreY colacY de grad de vard, Inimioara cl mi.o seacK. Pe ulitit di plimba
Si trey lumtlarT de cead ; and serpoaica se lungeste NegustorT da si boerY
Bittu 'n mind. cl 'sT lua Inimioara mi-o sfarseste, Ale I mliculith. slabit
Si drumusorul 'sY apuca and serpoaka ed. se strange, Nu 't! -e rosu de vanzare ?
Sase luny drum a merges Inimioara mY-o coprinde, SI'ff dad galbenY si parale.
La oral cg. 'InT ajungea, Toate mak/ as! obicni, Cu baniT sit ti'l platim
La ora,5u1 tArguld NumaY numaY pocY triti. Cu galbenY sin cumpanim,
TArgulu! OdreiuluT Ale 1mIiculitit staid, VineticY de cite cincY
Cam despre soare ritsare Cu cuvant gred de ispravI, Tot sI schimbY si sI mit-
La temnita luY Opris Dute-acasit ma! curAnd [nancY
Sade Corbea vere 'nchis Si 'n pinmitl ca sit' mY intri, De nimic sit nit te pliIngT.
Acolo cd se ducea, SI ieY saps si lopata Nu mi-e root de venslare
Da un od grosaruluY In grajd de peatrit ca sit intri NicY nt-e rosu de schimbare
Unul temniceruluY, SI daY de doT pasY si jumItate Si-Y rosul de ditruiall.
Unlit pIstra Corbi!. Cu sapa maid sit bat! Imparat dac'auzea
Drumu mite( cit mi-Y da, Si cu sapa, cu lopata, Din man/ di 11 lua
La zIbrele de fereastrit, DaT de usa rosuluT, Slugile di mi'sY chema
Pe fereastrit '1 &tuts DI darlogY maid sill ieY Si pe rosu 'ncilleca
Si din gull asa gritia : PI ulitit sit mi'l porrf Sapte, opt cit omora,
Ale! I Corbeo dragul maYciT Care cum cit te-o vedea, Pe care cum di tY trAntea
DI estY viii ca sit te stitt ; Da boerY, da negustorY Fierea dintrinsa plesnea.
De est! mort O. te jelesc Si eY maid te-o 'ntreba Da cea miaculitli slab/
Cu pAnzl sit te pAnzesc ; AleY maiculitit slabit Cu cuvant greti de isprava
Dar Corbea ce mi-sT gritia : Cu cuvant grey de isprad, Ea din gurli cuvAnta :
Ale!! maid drag/ maid Nu t! -e rosul de vanzare AT cinstite de 'mpIrat
Nu sunt viii dar nicY aunt mort SiLIT datt galbenY si parale, Niel! ma! trimite slugile,
Toate maica as! obihni Cu baniY sit ti-1 plittim RdmAY fad dansele.
NumaY numaY pod triti, Cu galbenY sit'l cumpitnim Drumul Corber ca sin daY,
Slid In apit Ong. 'n sap/ WV am galbenY tot dg. -! mart CI el IT sae seama
Si 'a noroiti pin /'n genunche, Cat o veni la cantarY Si toad. orAnduiala.
0 parte de par 'mY astern Asa maica ca slt slier ImpIrat dad auzea
www.dacoromanica.ro
424 GR. G. TOOILESCU
La temnitli trimitea Mina pe Intim punea, De vorba cocoanelor.

Si pe Corbea a-1 scoter. Dupli cal di mY-o svarlea. Dar Corbea dac'auzea,
Si
') la bale a mi'l da Si din gueasa grills.: La mast{ di mi-1 poftea,
Si frumos a-1 imbrIca Impiirate dumneata and la mast se punea,
Intre boerY crl punea Ia sit riimAY sandtos, Dar Corbea ce mi'sT ficea ?
Si din gurii-Y cuvanta : Cit en la mind ti -am fost Palos din teacii scotea,
Ale I Corbeo dragul melt: Si fuses! un mare prost. Tot In vim crl vintura,
Tu IT stilt seama rosuluY, Da 'mptrat dac'auzea, Dii stirbinT mi'l vindeca ;
Da nu'T stiY numaY seama, Lift glumii i se pitrea, Si 'n pdmint cii mi'l trantea
Si toatii oranduiala, St mergY Corbeo shratos, De rugind '1 scutura.
Dragli Corbeo srl Inveft Ca un trandafir frumos. Si odatt cam aducea
Mid out est la vio tart ; Da Corbea dac'auzea, Multe budift cd-1 Weal
Si nu'mY fact{ vr'o ocarii, Pd toft boeri! IT saluta Prin ostire c'apuca,
Cand aid esi la vr'o lume Bilga mina 'n buzunar Dar nu'T titia cum se taie,
Si nu'mY fact vr'o rutine. Scotea mic de gArbdcel, Mil secera ca griul,
Da Corbea a se scula : Girbdcel de bumbiicel. Si rail clddeste clneste,
AT cinstite de 'mptrate Si la virf cam plumbuit Si-T cares potlogdreste
St'mY ieY seams cu dreptate Cu eine! litre de argint DI cutite ascutite
Dii'mY inelul si caftanul Odatii a mi'l lovea, Dit chistle cu parale,
Si sl'mY maY daT si gujmanul, Paste zidurY cd sdrea, One foc le bagel saint.
Inelustd DomnuluT, Sdrea id, sdrea colea, Binisor di mi'Y this
Palosul vizeruluY Strea cale d'o pranzare. Si la slugY poruncea
St deprinzii Rosu cu de, Da Impdratul ce zicea ? Si 'n mare di mi-T dim
Cind aY esi is v'o tart VedetY boerY, vedetT dragd, Si el slobod amines
St nu'tT fact v'o ocard, Vedeft hotul ne'nflerat, In vindtoare se ducea
and aY esi is v'o lume Mt Mara. despuiat In muntele Saliulul
St nu'ft fact v'o rusine. De distil cocoanelor Acolo cd mi'sY villa
Toate aceste i le da, De vorba boerilor Sesurile cu dropiile
Cu toate Corbea se 'mbrdca, Unde el cd mi-o ctdea, Miirlicinft cu epuriT
Si is rose cd, merges, Domn mare s'o ridica, BlItile cu ratele
Dar rosu dart '1 vedea Dar Corbea ce mi'sY likes ? Pnclaft grele cu lupY
Odatii cd necheza, In Tarigrad c'ajungea, Crangurile cu vulpile.
Tot orasul speria, Domn mare se ridica. and Irvin-lit cii venea
Pe genunchi Ingenuchia, Imparatul dacd auzea C'un balaur se 'ntilnea
Pint Corbea 'nclleca, Ostire di ridica, Cu coada di mi'l izbea
Da Corbea dart vedea Si la el ca poposea. Dupt cal jos cif mi-1 da
Toatii curtea al plimba, Ale I Corbeo dumneata, Si Intreg cd'l inghitea.
Alb de spumi cii'l Wm. Ce ficus1 de md -'nselasY,
La scant s'allitura De lista boerilor
VI
BADIU CARCIUMARU
Umblii TurciY daYalue Da doY turd di mi'si grills: Dar avem viY, avem mosiY,
DaYalurY tot prin plaiurY Bilduleaski cea frumoasii Nu'l edam de v'un rdd
Si la Badiu poposea Dar nu e Badiu In cast ? Si'l chtdm de bine al luY.
www.dacoromanica.ro
BALADE POPORANE 425
CI avem mosil d'a hotirft Ea acestea le flees., La not all poposit

Si galbenl d'a tmpirti, TurciY seams nu biga Aseari si slate-seat*
Da muerea ca muerea MO rid pe Badiu chnea. TreY sute de Turd mar!
Poale lungY si mime scurti Vazu Badiu c'o sit pide : Si cincY-zecY de agillarY.
Ale 1 voY marl Turcilor EiNduleasit cea frumoas,t, Sti pe Badiu de'l cizneste
VoY mar mad agalelor IatY cofele ca florile Jos la stilpul HomuluY
Badiu este Mt In mit Cobilita ca crItita In dogoreala foculut
Si e mort beat de rachitt La Dunire sit te dud, Si mi'l bate, tl schingiueste.
Si tncit de vin marmaziti, Si last cofele la dracu Niculcea dac'auzea:
De la cap pin la picioare Si sit tff drumul siracul. AY cumnatit Biduleasi,
Sti pistoale gilbioare Pe ulita Virgule Ia pleacit tu 'nainte.
Cu buzduganul la cap TarguluY OdriuluY C11 ell o sit viii pe urmli
Cu palosul gol pe pept Cam despre soare rilsare, Tot ricnind si chiuind
Si mi-e frica slt'l destept. Este-o midi pimnicioarit Din buzdugan azvirlind
Da turcil daci auzea Micli'Y mire de nimic, Tot to palmi sprijinind
Tot In cad. nivilea Siva! c'o suti de buff Unde Ture te-o tntreba
Frumusel cit mi'l lega Care sunt buff butligele Da acela cine este
Spuzi 'n cizme ci'! bitga, Care d'o suti de vedre Acela e negustor de boY
Cu biciu II biciuYa Care patru-zecY si cincY A vandut cirezile
Tot de stilpul hornulu! CincY-zecY mitre, firi cincY Si acu scoate capetele,
In dogoreala foculuY Dar acolo cine sade? Ca sit bea dobanzile
Si mi-1 hate, it schingiueste Tot frate-miu Niculcea, Si cauti crasmi
Dar Badiu dad. vedea, Bea cu 3 curve aliturea, De ricoroasi si
Din gurti asa gritia: Una '1 muse{ si alta '1 piscit Crasmitriti de frumoasi.
Biduleasit cea frumoasi Alta cu yin II stropeste, Biduleasa ci pleca
De ce sed si privestY Dalbi fati 'Y rumeneste, Tot acasit ajungea
Si nimic nu folosestt Unde el ell te-o 'ntreba NicY prea mull di nu trecea
Ia intl./ to cea cimaril, Biduleasi cea frumoasit, 'sal. Niculcea sosea,
Pune buce la ghileallt Dar asta ce o sit fie? Tot ricnind si chiuind,
Pati d'alb la rumeneall De and Badiu cit te-a luat Din buzdugan azvarlind,
Sprincenile la cerneali, Tu la mine n'aY venit. Tot In palmi spr:jinind,
Si is ie dintr'o mie OarY vinu l'aY isprivit Da Turd! dad( '1 vedea
Roche de coftorie Oad galbeniY mi -a! adus. In mare groazi intra
Si brill lat de Tarigrad Da tu asa ca si -Y spit! Si pe Biduleas'o 'ntreba :
Unde TurciT te-o vedea CA :a no! a poposit Dar acela cine este ?
Tot la tine a s'or da Ia tret sute de TurcY mar! Acela e negustor de boY
Pe mine m'or maY lin. Si tint! -zecY de agilad A vandut cirezile
Da si ea dac'auzea Sti pe Badiu de'l chnesce Si acu scoate capetele
In citmari ci intra Jos la stilpul hornuluY, Ca sit bea dobanzile
Taste acestea et film. In dogoreala foculuY Cautit crismit de ricoroasi
Turcir seams n'o bitga Si mi'l bate '1 schingiueste. Si crismiriti de frumoasi.
Pe Badiu me ritt citznea Biduleasa ce Ikea? Niel cuvint nu isprivea
Vizu Badiu c'o si pieYe: Drumusorul apuca Gata Neculcea sosea
Biduleasi cea frumoasi Pe ulita targuluY Alamalik ci le da,
In pimniti ca si.'mY intre TArguluT Odriulu! Da Turci! tot! Incremenea
Umple poala de galbenT La cumnatu sitit ajungea, Zicea : Alik salamalik
Card In pragul usiY Da Niculcea ce'T zicea ? TurciY tot! a 'ncremenit
Sit te fad a 'mpedeca HaY cumnatit Biduleasi, In casli a mi'd intra
Si galbeniT ca sir! verd Dar asta ce-o sit fie 2 Cr/ism/1.4 Biduleasit
Unde TurciT i-o vede, Bitduleasa cea frumoasit Adu o vadat de yin,
Tot la galbera ci s'o da Rispunsul tndati ci-I da : MIT 1ncerc vinul de bun
Pe mine m'or ma! 1Nsa, , AY cumnate Neculceo Vadra 'n mini cif. Yo da,
www.dacoromanica.ro
426 GR. G. TOCILESCU
El la gurtt a o punea Da de tine sa nu scape, Ca nimic nu-s pagubas

Tocma'n fund 1Y rasufla. Curand capul ti-oY tarn. Fara cat sunt pagubas
Cris:n:11.0 Baduleasa Palos din testa scotea Am avut niste grustd
MaY ad'o o oca de vin Tot In vdnt ci'l vintura §i venitule -all vremea de taint,
Sa cinstesc si E crestin. De stirbinT mi'l vindeca §i pe toll ca i-am Mkt,
Ocaua In mina io da, §i 'n Omani ca mi'l trintea §i In pod I-am Ramat,
La frat-suit o Innndea De rugini. '1 scutura §i focu i-a apucat.
Cu stings ocaua tf da §i 'ncli 'n Turd ca' ml abates Arde casa si plesnestr
Cu dreapta sfoarao tarn, Pe totY Turcil ca'Y tarn ; Badiu bea ; se veseleste
Palma biciti ca mi-o flicea, Binisor ca mi-Y lua Da nimica nu gindeste
La Dumnezet1 se 'nchina : In podu CaseY ca-I zvirlea, Dacit casa sa topia
IartEml Doamne gresala, §i el din gueasa gala : §i Badiu ca pribegea
SI deli frate-miu palms. Baduleasti cea frumoasa Tocma'n Ora Unguressca
0 data ca mi'l lovea ScoatetY ce d tot din cull, Pentru sa se pomeneasca
In picioare ca sarea, Toate acestea le firma, §i p'aicY la d-voastrit ;
§i din gurit asa'T vorbea : §i foc caselor le da, §i maY este-o zicatura
AY fraternal Badiule Care pe drum ca trecea Hais la munte, cea la bute
Cum to 'mbecf ca curvele Tot pe Badiu '1 vaicara, SI bem boil Amindd
PuY cap ca muerile, ATI grace Badiule §i roatele din apoY
Vane usa cu spatele Cum ItT arde casele, C'ana'l 'n Horez la noY.
Da de mine ce-o sctpa Lash. arza .1-asY,
VII
MIHAI V1TEAZUL
Pe munte la Cris De sus sunt Mate Vol sti va suitY
P'un verde bradis Platesc lumea toata. Pe munte de Cris,
Mtirunt alunis, Sila de Mihal De Cris de macris,
El cli'mY pribegea Cinstitul de CraY P'un verde bradis
Sila de Ellie La mas'ajungea Marunt alunis,
Cinstitul de CraY, §i se multumea Tot din piatra 'n piste(
Cu putina oaste §i el poruncea : Vedea-o-ag crapatti
Cu cincY miY de SasY Vol voinicilor §i din stance 'n stand{
Tot Sag de ceY grasY §i voY crailor Vedea-o-asY plesnitil.
Putina dar burnt Sä sedem la masa §i sit vi suitY
El a pribegit Ca e prea frumoasa D'asupra ph Cris
§i el scobora Eli cat am umblat La poiana verde
Pe munte de cris Asa n'am gasit Unde nu se vede
De Cris de Macris, Da nicY n'am vlizut Unde iarba 'mY creste
Prin verde bradis Asa frumusete. In patru se 'mpleteste
Marunt alunis, Masa se ',ncarca In vdrf gaitlineste
§i eY poposea La masa sedea Si voY si va uitatY
La paltin galben Bea si'mY ospata Pa Gales In jos
La Braila. line Cu yin Inchina Pa Mures In sus
Mulct voinicl s'adunti, Dar and fu despre belie Sama sa luatY
E o masa de peatra Despre d'alba veselie Cum eY ci sit bat
In painfint vindecata Mihal se scula Turcil st cu Franca
Cu our suflata §i asa 'ml graia : Franca pi uscat
In patru colturele Vol Meta meY, §i Turcil ph mare
Sunt patru pYetricele Care va Etat! Tot prin galioane.
PTetre nestemate §i vol cutezatt §i vol sli'rd aducet1
www.dacoromanica.ro
BALADE POPORANE 427
O mina de Franc Pa munte de Cris LuY cit'Y lumina

Si un ceapraz de Turc Pun verde brildis Noaptea ca ziva
ManK de Tatar Mitrunt alunis Drumul al vedea
Picior de Muscal Crisu jumittate Tot ca si ziva
Domnia sit'T dati Litvu tot maY poate Si el Crisu scobora
Si la si mgria El cienif auzea La mass mergea
Si d'alba domnia, Haotul de Wait Odoarit scotea
El cif s'a gdsit Vantul cel turbat Pit masa le trantea
Copilul Opris Caine le spurcat Si el cli'mY gala :
Din Ora de sus Cum el cit bltea Silo de MihaY
La negru mergea Pietre ddrama Slujba ce mi-aY dat
Si '1 despotcovea Cat Manastirea Pa mas'o trantesc.
Potc6ve 'ntorcea Da el ce PAcea ? Dar MihaY Viteazul
Cu coif( tnainte Si'mY descitlica Dace le vedea
Ca el sit se prina Sub stance se da El cit 'ncremenea
Tot din piatrit 'n piatra Pauli van& trecea Si ritti IT pitrea
Vedea-o-asY crKpatd, Dacii vent trecea Si el se scula
Si din stanca 'n stand, El a 'naleca NicY mult nu trecea
Vedea-o-asY plesnitl, Crisu al suia §i'l lncorona
El di se suia D'asupra pe Cris, CraY cit mi'l liken,
Din verde britdis Unde iarba 'mY creste Mozica punea
Mitrunt alunis In vita gititKneste Si el cit gritia :
Crisul jumatate Si 'n 4 se 'mpleteste, VoY voYnicilor
Negru nu-Y maY poate, §aua c'o lua VoY livintilor
Si el c'auzea PlocazT asternea VoY suntetY livintY
Haotul de vans §eliY ce-T flcea ? Si fare pitrintY
Vantul cel turbat CApittilid punea SK ma pomenict
Cainele spurcat Intr'un cot se da Cit ett nu am mult
El dac'auzea Somnul al lua Si scum sit vedetY
El se splYmanta El mare vis visa : Cit intru 'n pKmant
Si descitlica Cit'l Insulita OchiY '5Y arunca
Sub stance sit da Si el se 'nspKImItnta Cam despre soare-ritsare,
Pand Whit trecea In picioare slrea Mans c'o punea la frunte
Vantul cum bgtea Pe cer sit uYta Si el ca'mY vedea
Pietre &lama Un corb a vedea 0 putinK oaste
Cat mandstirea ; C'o mans de Franc Da el ce faces?
Si el se ingrozea C'un ceapraz de Turc Arme lepKda
IndiirKt se 'ntorcea Mama de Muscal, Nainte le esea
Cu slujba nefacutit Picior de Tatar Si mil saluta.
Cu fats. necinstita. Sitgeata scotea, CraiY ce fIcea?
El cit s'a esit Si'l Insilgeta Binisor ca mi'l prindea
Domnul Berendef Pe brake 'Y aides, IndKrat cit mi'l Intorcea,
MaY mare 'ntre eY, Odoarit 'I lua La masa sedea
La litvu mergea, Si 'n sari le bMga, Bea si 'mY ospata
§i '1 despotcovea La litvu mergea De niminea nu &idea
Potcoava 'ntorcea Si mi'l netezea La paltin galben
Cu coltiT 'nainte Si'l despotcovea, Acolo '1 belea
Ca el sit se prinzit Potcoave 'ntorcea Si eY se ducea
Tot din peatra 'n peatrit Cu coif( Indarilt In Cara Ungureascit
Si din stance 'n stance Crisul scobora Sit se pomeneasci.
Vedea-o-ag plesnitit, Unde el cAlca,
Si el a suYa piatra scKpara Gr. G. T.
www.dacoromanica.ro
filISGEhhE
CAPCANII adeca TATARII
Traditiuni poporane
BhtraniY din comunele Maidanu, Agadiciu, Jitiniu, Ciudanovita, Greovatiu, Brostenil

si Jurjova, povestesc multe si felurite lucrurl despre Chpcani sail Mart
Din cele culese am observat, cum ch pr'intre faptele Thtarilor se amestecit si de ale
Turcilor ca d. e. ca, din BrosteniT all luat cphganii de Chpcanin o muiere frumoasa cu eY,
care scapand din manile lor, abia dupy un an de chlItorie pre jos, a ajuns Indardt la
satul el, lhsand o fetith. mica In manile acelora; phtania si jalea eY duph fath, sail Inrhacinat
ca legendh.
Cel din Agadiciil still a povesti, cy un om oare-care a fost luat de phganY si dus ca
servitor In Cara lor ; acesta schpand, duph ce le-a servit catY-va anY, si venind la fratiY siT
Indhrat, le-ail arhtat cum l'ati iscopit phganiY.
CeY din Jitiniu au auzit, ca stramosiY lor au fost prinsY multY din el si dust preste
Dunhre, unde all fost pusY la munca silnich, de unde numaY unul a schpat cu nasul, ure-
chile si limba thiath, iar pre cen'altY mancat copiiY phganilor, etc.
In comuna Greovatiti se sustine credinta din timpurile cele mai vechY, ch locuitoriT
lor, pentru aceia se chshtoresc cu fete din Maidan, ca la un caz de ar maY veni cChpcaniY
si PaganiYI sh, aiby cnemotenie, la cart sh-sY afle schpare ; la cart sY-ail aflat si strhmosiT
lor pre timpul capcftnilorp, cart prindeall oameniT de-I mance'.
Satul Greovatiti e situat pre o campih, mhnoash, Intre Valea IlisaveY, care izvoreste
din otarul MaidanuluT, si intre raul Chras, spre Est de in gura IlisaveY, unde se varsh. in
Chras, la o dephrtare de 20 3o de minute, pre ruinele orasuluY Greoniu, fost In vechime
unicul loc de targ de vice In tot tinutul.
La gura Ilisavel, de partea maluluY drept al Chrasulta, la o depitrtare de 2 3 minute
pe coasta de chtra Est a until deal, este o capelh. Romany subterand, phstrath In deplina'
intregitate, din care o parte serveste drept capelh, iar un condor intunecos pavat cu pYetri-
cele, conduce in cripta mortuary a familieY Baici (sarbh.) in a are! posesiunc se afli. Peste
deal de la acea capely se aflh. comuna Varadia, o comunl frumoasN, mare si curat romanIt.
De la gura IlisaveY spre Sud-Est, se povesteste, cit in vechime ar fi fost un rat cu
pildurl de rhchitY, shIca, gladesY si trestie asa de deash, ?twat erne( shgeata n'ar fi putut
strAbate prin ea' 1).
Ih aceasty phdure s'aii czbhguitn (ascuns, refugiat, scutit) RomaniY din Greoniu si
fugaril din Campie, venitY de frica Capcanilor3; localnatea si asta-if poarth numele cZbhgp,
1) Ast.1-if e o ctunpie mhnoash, In posesiunea societitteY de chT ferate austriace.
www.dacoromanica.ro
MISCELE OXPCA.NIT SAtT TAT/1.BIT 429
De la Zb5g spre Sud, se povesteste a a fost o padure deash numita Dumbrava

peste satele Bro$teniT $i Raca$tia pans la munta CicloveY $i IladieY, iar de la Bro$tena spre
Est preste Rachitova pane la muntiT MaidanuluY.
Prin aceasta padure se strecurati oameniY fugitY din ample de frica apcitnilor la
munct, spre a'$Y cauta scaparea $i de mancare.
De pe dealurile Maidanulat se vede cu ochil liberY tot acel tinut, iar cand se trag
clopotele de la bisericele acelor sate, se aude ava de bine, ca $i cand ar fi la poalele dea
luluY de unde prive$te omul acel tinut.
Locul din otarul MaidanuluY, care azY se nume$te cObar$ia MaidanuluY3 $i unde
credem noY, a car fi batut parula maY Intaid strarno$iT no$tri cart all Intemeiat Maidanul,
sa fi fost acel loc ocupat de CapcanY, cart aveati sg. pazeasca $i sa prinda fugarii campieY ce
vor trece preste vile MaidanuluY la Codri ; de asemenea $i ocnele din jur, (cart s'ad constatat
pringeologY a fi urme romane) ce se crede a fi fost acolo, ar fi fost deschlicatoarea stramo$easca.
Intre prin$ii acelor apcanY a fost $i o fata mare, care a scapat dinpreuna cu
cei-l'alti conationalY aY eY din manile apcanilor, cart au povestit apoY urmatoarea patenie
a lor, sustinuta In gura poporuluY ca credinta popularl, pane In zilele noastre :
Intr.° zi ail fost scos CapcaniY fata mare, prizoniera care era deja Ingra$ata,
spre a o pregati pentru pranzul lor, cand de o data se and ctragand, clopotele de la
biserica din GreonY 2), atuncY CapcaniY Indata au lasat fate,. In grija mameY lor, stt le-o pre-
gateasca pans se intorc dan$it de la biserica, iar eY luandulY hangerile s'ati inarmat $i
all plecat spre campie.
Baba capcana dupe ce a ro$it cuptorul, a adus fata spre a o baga Inauntru, $i-Y
porunci a se pune pe Lopata, spre a o arunca In cuptor zicandu-Y : cPit fag. pre lopatbb.
Fata a zis :
Pune-te babo demY arata I
Baba s'a pus apoY pre Lopata ca g arate feteY cum va avea g $eaza ea In urma,
iar feteY i-a dat Dumnezed un glad bun, cacY puse manile pre lopattl. $i (yap cu baba In
cuptor b
S'a dus apoY la ceY-raltY semenY aY eY ce erati clegatY bumb, $i de manY $i de
picioare, le-ad thiat funiile cu cart crab legatY liberandu-T pe toff, dtipa care apoY au fugi
la muntY unde crab $i ceY-l'alrf frati aY lor.
Dupa ce s'ati dus pagana aceia de CapcanY, s'ati relators bietiY oamenY pre la vetrele
lor, dar n'ad aflat alt-ceva de cat scrum $i cenu$a.
MaY departe, fie-care locuitor $tie g povesteasca ceva de pre timpul apcanilor, din
cele ce le-ad povestit parintiT $i mo$iY lor,
Fie-care Intamplare este Impodobita cu vorbe, cart inspire ascultatorilor frica, sail IT
anitneaza la curaj sad ura contra Capcanilor. Dupe plirerea mea, aceasta Insu$ire a Ro-
manilor no$tri e foarte bung.; cacY ea ne-a sustinut in ast-fel de legende, istoria trecutuluT
nostril, lath cum povestesc batraniY no$triT :
cPamantul nostru a voit sa-1 is de la noT UnguriT, NemtiY, TurciT, SarbiY $i altY vecinY aY
no$tri, cart au navalit cu arme $i foc peste stramo$iY no$triY, omorand $i rapind tot ce li-ad e$it In
calea lor. Cu toff ace$tia au dat pYept strabuniY; daca numarul vrajma$ilor era cople$itor celtA
al Romanilor, ace$tia se tragead la muntl de unde nicY mortY nu-T putead scoate afara vrajma$iT
1) Si se nume$te o parte Dumbrava, iar o parte Andra, $i sunt posesiunea societatd

de caY ferate austriace.
2) Poporul crede c. CapcaniY au mers la biserica sa se roage.
www.dacoromanica.ro
430 SOFRONIU LIUBA MAROU
lor. Cand be venea Romani lor bine la socoteala, se adunail la o lalta, si se repezead asupra
dusmanilor, spre a scoate din ghiarele for avutul ce le-ad rb:pit dansiT de la eY, omorandu-Y
pe unde-Y prindeati t milts, pant ce au curatit Zara de eY,
Di'ntre toff vrajmasiT si pagana ce au udat cu sangele strabunilor nostri pamantul
acesta, ceT maT InspaimantatorY gi ceT maY salbaticY au fost Capcanit
Acestia au fost nista oamenT cu fats jumatate de om gi jumatate de cane. La
nas Inca au avut o nara de cane, cu ajutorul careia erail In stare a urmari oameniT
ca si caniT de vanat, prin puterea mirosuluT ce-1 avead, si IT gasead si In cele maT ascunse
locurY.
De la forma capuluY for de cane ce-i aveati le-ail zis oameniT capcanY) adecit
cap de cane.
CapcaniT vanaii oameniT spre a-T ma'nca, cad eY numaT cu came de om se nutread.
CapcaniT Ingrasead cu nucY pe captiviY Tor.
Cand vroiau CapcaniT st consume vre-un om, nu il ucideati orT ttiau, ci ii spanzuraii
de picioare cu capul ln jos, ca sa-T cad[ sangele din corp tot In cap, lY scrijalad apoT (ca-
meas (craniul, testul capuluY) cu hangerul, iar sangele II prindeail In vase, pe care apoT
Yl bead cu o lacomie de flare salbatice, iar corpul vid-mort cum era, II frigead intr'un
cuptor facut de lespezT de piatra In pamant, care se astupa tot cu pamant si asa se cocea
ca paYnea In test sail cuptor; apoT Yl mancad Ia vederea celor-l'altY prizonieri, pre cart
Inca IT silead st manance came din tovarasir sad chiar din carnea fiilor Tor.
CapcaniT nu all cutezat a urmari pe fugarT prin codrif gi muntY, ci II pazeati la
marginea Tor, pe unde stiail ca trebue sa intre sad sa iasa oameniT spre a'sT auta de
mancare sail scapare.
Daa cadea pre maim for vr'un om, ce avea banY multY sa dee paganilor de Cap-
cant ca sa-1 lase Tiber, acela maY rail si-o facea, cad eY IT luad gi baniT, ba II maT torturati
sa be dea banY Inca gi maT multY; gi nicY dupa aceasta tot nu scapa teafar.
Un Roman istet cvoinic de codruv, se vorbeste ca ar fi sedus multY CapcanY, cu
promisiunY ca sa nu-1 omoare, ci sa, meargli dupa el ca are ascunsT Intr'o pesterd din
cTeiusa In otarul MaidanuluT (aceasta pastel% am gasit-o ea IntocmaT dupa legend[),
foarte multY banY, ca sa, be dee for baniT si sad lase liber. CapcaniT email nista oamenT
prostT, dar foarte lacomY dupa aur si argint, se ducead orbl dupa el. AjunsT la pestera,
intra el maT Intaid prin gaura pestereY, (In care pant( la un loc trebue omul sa mearga pre
foale, tarandu-se), iar CapcaniT veneail In urma luY. Cand ajunse cPetru Voinicul, la
largul pestereT, lua o barda mare ce o gatise anume spre acest scop, si care pagan
intra, It taia capul si II tragea tnlauntru, ca sa poatt veni ceT -l'alt la rand, pant it omort
pre totY. Trupurile for apoT be scotea slag pre alts gaura opus[ ; (aceasta cu nu am
gasit-o Inca) si be punea pre cfata Natria ca sa be manance lupiT, iar capetele be punea in tepi
pe la marginea codrilor, pe unde nu erail ascunsY oamenT, ca st seduca CapcaniT a umbla
In zadar pre acolo.
In Teius, Fata mare si Talva mare din otarul nostru se crede ca ar fi banY asa de
multY IngropatT, In cat totl RomaniT din lutne ar avea destuT, ca sa umble in haine de aur ;
aceser banY ad fost ingropatY de frica Capcanilor, de proprietariY for cart au cazut pe mana
dusmanilor, iar baniT au ramas ascunsY pant In ziva de azT.
Drumul mare de tart ce vine de la Biserica Alba, si merge spre Caransebes, In vechime
a trecut peste otarul Maidanulut, unde all fost mine bogate de aur, argint gi aramd. Lane
drumul mare care conduce Ia Ciudanovita, este un lac cam de 4 jugere de pamant de
mare. Pe timfail Capcanilor, a fugit de aicY un Roman foarte bogat cu numele Maniu,
dinpreuna cu familia sa, din campie spre Caransebesiu, carele ajungand la lacul numit
Cociasul au manat cait ca sa treact preste apt, crezand ca, e un vad si cad lnecat acolo
cu totit De atuncY pant acel lac numele: cLacul Maniuluis
www.dacoromanica.ro
MISCELE : C2APCA.'NII SAt TATARII 431
Alt Roman venit din campie spre a'sT afla la muntlf nostriY scapare de frica Cap-
canilor, a fost atacat de o ceata de paganY lane cCracul SubiT, la o cheie de muntY.
Maul avea multY servitor! cu sine, dar si el fiind un viteaz mare, s'a batut aci cu Cap-
canit si a cazut mort In batalia aceia. ServitoriT saY au batut pre CapcanT si bad fu-
glrit, iar pre Domnul for cDalea, rad inmormanrat aci In local de lupta. Acel loc poartit
si azY numele de cMormantul DaliTy.
0 alta traditiune ne spune: cit acest cDaleas ar fi fost proprietarul minelor din Maidan,
carele s'a pus cu oameniT slY la cheie (un loc stramt printre dealuri sail muntY) ca O. se
bath. cu TatariT, si cad a cazut In lupta aceia dinpreung cu toff vitejiY sat. Auzind de moar-
tea luY, RomaniY din codriY, all venit spre a-1 Inmormanta, unde gasindu-1 Imputit, nu Fad
ma! adzes In sat, ci fail Ingropat In campul de lupta. §i de atuncY locul aceia se numeste
cMormantul DaliYa.
Se ma! povesteste cad baniY tariT ar fi fost adult! tot Intro pestera, din cTalva mare,
din otarul Maidanulut unde au lost ascunsY de frica Capcanilor. Spre paza for all fost
pug la panda 24 feciorY, iarit trupa a fost pusli In fata cCapcanilor) spre a da piept
cu eY In Valea Oravite!, unde sit sad afla gara drumuld de fer. Fiind risipite prin Cap-
canY gloatele de Roman!, eY au aprins Oravita omorand tot ce le-ad venit lnainte. Un
prizonier ar fi spas Capcanilor ca casa cu banY ar fi pitulata. In Talva mare, si ca data
11 vor elibera, el merge cu eY sit be arate local, Ceia ce s'a si Intamplat. Vazand pazi-
tont apropiindu-se CapcaniT de eY, s'ail tras in pestera, unde ail sezut ascunsY panit n'ail
maY avut de mancare si erati sit se prapadeascad de foame. Ne mal putand suferi foamea,
a propus unul ca sad traga sort!, si pre cel ce va cadea soarta aq tae, sit-1 frigid si manance;
cea-ce all si facut. Cand a fost omul fript, cel maI batran a that o bucatad de came, a
bagat'o In gurit, dar Indata a lapadat'o afara, zicand cu spaima: cSa nu mat luaff nicY
unul In gurit carne de asta, cad tot! ne otravim si murim de ea! MaT bine este sit
murim ca crestira si roman! vitelf de manile Capcanilor, de cat sit ne mancam unit pe
altiTI cAcestea zicand, ail Intins sabia, ail luat securea In manad si au esit din pesterit
afarbi, chiar sand a fost cruse ameaza.. CapcaniY cart IY pazead la gura pestereY, emit culcatT
la soare fitrit nid o grija harcomnd. Romani1 all esit Wt.( din pestera, s'ati repezit asu-
pra for cu topoarele si pre tort omorlt. Atund multumind lui 0-zed ca i-a ferit a nu
manta came de om, le-a spus acela ce gustase in pestera carne de om, ca pentru aceia
sad nu maY cuteze nimera a gusta din came cad vor muri tot(; carnea de om ar fi foarte
dulce si bung., din care gustand, s'ar fi mancat unit pe altit
Mamele Inca si azY zic catre un copil rail: cTartorea adeca. Tatare ; csa te i-a Tar-
torul) adeca. 'Marta; cclu-te'n tartorY. adeca. In Mari, cmance-te TartoriY, adeca 'Mara.
Romanct nostri, partea cea ma! mare, poartit la brad sail la obTelele de la piciorul
drept un cutit, iar sand merg afara de sat la camp oil padure IsT jail si toporul pe mina.
Vazandu-sT mama pre fiul sail barbatul eY Inarmandu-se asa, iY zice: cDar ce te armezi asa,
di nu's CapcaniY In tarit, orY aY de gand sit mergY in potera de TartorY ?,
In comuna Jurjova din vecinatatea noastra unde am ed un ginere de sora Invatator,
sunt foarte matte familii cu cognumele Mara, car! !rig nu-sY stitt originea numelut dar
dupa cum am stiriait eli, eY trebue sit fie facut serviciY Tittarilor, facandu-se tradatorT de
fratY, sad cad ad fost batraniT lor, oamenY rid( ca Tatarit (cad Romani! nostri all obiceiul a
nunasi cu nume de batjocura pre oameniY rat) orY poste ca vor fi chiar ramasite de TatarY
de aceia poartit acel name. Credinta mea cum ca. ad servit Tatarilor o Intaresc prin faptul
ca, In comuna Agadiciii, otar:tsa MaidanuluY stint familfl ce poarla cognumele Turcu, si
despre a caror stramosY gtiif povesti nepotit cart sunt azi In viatit, cad aceia ad fost In
servicid la Turd, si pentru care le-ad ramas numele pana asta-zY de TurcY.
In locul din otarul nostru ce se numeste c1lisava mica', se povesteste, cil ar fi fost
local de mantuire al Ungurilor din Cara Ungureasca fugitY de Capcanft ce-Y goneati. Acolo
www.dacoromanica.ro
432 SOFRONIU LIUBA MARCU
se crede a fi un podrum plin de butt cu vin rtmas de la UnguriT ce au lost acolo refugiatY.
Locurile unde ad fost acute corturile de glie ale Ungurilor se cunosc si acuma, Acolo all rtmas
pant acum si niste prunT foarte marT si grog. George Stefan, un mos bAtran din Maidan spune,
ct fiind el la oY ca btiat mic, i-a povestit un unchias bttran acestea : cNu In timpul Turcilor,
ci al Cdpcanilor art sezut maT mult Limp UnguriT aicT, si cand Intalneati vr'un roman se
linguseart pre lane. el, 11 ducead prieteneste la sttpanul for zicand : cderai ptitasi (In loc de
gyere bajldrs), care cuvant Ii zic mosiT art a stie ce Insemneazt. ; cacT sttpanul Ungurilor
poruncea st dee yin Romanilor adusT la el, de fried, ca st.I lase a se adaposti In muntiT for de
CtpcanT ; iar George Stefan si mosul ce i-a povestit luT, cred, ch. UnguriY, cand au zis Roma-
nilor cderai ptitasa au zis: hai cu mine st'tI dart vin. Am auzit zicand : haT la birt st tragem
un efititapa.
Din acestea se vede ce fel de stapanY all fost UnguriT pe timpul Tatarilor preste muntiT
nostril, in carT dad. nu aflati mila si prietenia Romanilor, treceati ca ciangtii in Romania,
sari cse duceati draculuT peste 9 ttrI si 9 marl de unde all venityl
Tot asa au ttcut UnguriT si dunt ce au alungat protostrtmosii mTeY pe TurciT de aicT din
cetatea MaidanuluT, all venit UnguriT st omoare Turcii, ucisY mai Inainte Intr'o noapte de Mtidd
nenT; dar aflanclu-T pre totT mortI, le-ad ttiat capetele ca st se ftleasct ca eT au omorit TurciY
Unul Inst ne maY afland cap, a fost silit st taie un picior de Turc. Fiind Intrebat de ce
nu are si el cap ca ceT-l'alji, nu picior? A rhspuns : cCapetele le-art fost doar ttiat RomaniT,
dar, ca st nu vin got, am ttiat si ell un picior, ca si cum all ttiat camaraziT mYeT capetele.,
Se maT povesteste, ct. CIpcaniT pre muerile Instrcinate be despicat pantecele de vii,
iar fatul din ele it mance" crud.
CiipcaniT ca st poatt prinde pe oamenT cu Inseltciunea, aduceart turme de oT sari
alte vite din cpustts, le ltsart In camp, iar eY se ascundeati. OameniT fiind lipsitY, de
foame se duceati st rtpeusct oY sari vite de acelea, une-orY le succedea a rtpi, iar maT de
multe ocT adeat pradt acelor Ctpcant
CApcaniT se folosiati si de apuctturY ca aceasta: ET dedeat la cate vr'un om man-
care si'l slobozia sub conditinne, ca acela st spurn celor-l'altT frac( aT stT, st vita la
eT, et si for le dart de mancare. OameniT lipsitY, de foame se duceati ; cumptrati cle la
cApcanT vite sat alte bucate; acestia la Inceput IT ltsati O. se duct cu vitele cumptrate
fdrt a be face ceva, ca vazand ce.fialy fugarY, st vipt si mai multY la eT a cumptra vite,
Cand lust vindeart toate vjtele Romanilor, Ctpcanii le iesearis pre abut cale Inainte, IT omorati
si iar be Wail vitele IndtrIt spre a le vindg altora, In alte locurT.
i In fine se maT povesteste ca pe timpul Ch.pcanilor au fost ltcustele ca caniT de
mart si et oameniT all trait cu radtcinT si scoartt de pe arborT; et s'ati batut eT In de eT
pentru came de urs, cane, lupY si vulpY ; (pre la noT nu maT sunt ursY de mult, si un vant-
tor bttran cu carele, umblain eti In tinerete la vanat, Gruia Piroiumi-a spus, el de aceia
nu maT sunt ursT la noT, fiind-ct i-art mftncat omeniT toff pre vremea apcanilorD)
Maidanu. Sofroniu Liuba Mareu.

Inviitttor gr. ort. rom.
www.dacoromanica.ro
PI. A
ti
4.1. err's:.
. TIFfnIT4F
Monumentul Adam Klissi in starea actuala.
www.dacoromanica.ro
PT;
P1. B
Monumental Adam.Klissi restaurat.
www.dacoromanica.ro
Pl. C
70
Cornices, frisele, metopa si pilastriT monumentulut

www.dacoromanica.ro
Pl. C
...
"."^ -71
QUICTIOMII=4
L'.5A
:'F -4;
..
%2 . ^
Cornicea, frisele, metopa ,i pilastriT monumentului.

www.dacoromanica.ro
PI. D
No. i
'
Crenourr.
- No 2.
Nt
o
E
-
4
.: "
I
Lei pentru scurgerea apei.
www.dacoromanica.ro
Pl. E
F.
,rt
****Y' 0
.o °
°
it ..% - , -
, (- .: ip- q" ...im °
9,..
0
-rt
,T ?.,...,
-. - -.7-
; Z ,G . 2, r! q I 1 ' .. , rc
.t. -
§,, 4
, , . . . !
,r4 ,, ..-
.
.;
. .'f';:-:,..."-, A '''.'.- -..
. .... -
,
-
a
-.;,gi ;e2 -,..%' .
, '' ". 4 Ilt,-- .. -... -: 4

-, r ' .... , ..: ,-
'.:
. ' 4,tl A
l' .33
....
...-
..-
,
$ 1,
'1 ..'7,t'I.7iiXiVt'''..-
, , , '.65 ''''. , 4'44 A ,;;;-'44,,,I,
,
T,
't ;,. ° ° VO 6 ,,..- , 0
,.. '
.,'F°
/./e ." .
.fl,3,k:
G ::,,
, ;;J1 N ._
.1 ,.. ...,
r3 '
.: 4
It.
rC
. w' :,..t:1 L,
c
1;!...47_, '44'1
' ,
ti
t ',
.e
a-'4.- ; "L'
Ah ,. .
It, :4,- ..,1-- t ,.,.4,,
.
1 I rt '1.-1 0 .. 4d . -, rt 1.1
p
11" ( vc...fid ,
p'
,
--
, ..-..q ..-i.,. j& : .Plf:
,
tate di. .
rf
1.
°N
Ilinp&atul Traian cu un general al sell.

(Metope de la Adam Klissi).
www.dacoromanica.ro
PI. F
No. 1
Traian pe metopa dela Adam-Klissi.
No. 2
Moneda de bronz a lui Traian.
Representaiiune ideals a lui Traian pe monede

§i pe o metopa de la Adam-Klissi.
www.dacoromanica.ro
P1. G
ft
\`:\:::;\ \\\
sN\
Partea de sus a troleule de la Adam-Klissi.
www.dacoromanica.ro
P1. 1-11
No. I No. 2
/*/
- 9'
47. ::
41 7..
n4-=
..fi-
n wt
PIN 7n 4ite
PoturT (ocreae) de la trofeu.
No. 3
No. 1
-1-*
-
Arme d'asupra bazeT sexagonale.
No. 4
_ 0,5
-.rj
4
.
1,4
Rie
ti
2,.
10' j 14. 61.'7j
Moneda ora,ului Tomis ci, trofeul Adam-Klissi. Torso al und statue de prizonier.
www.dacoromanica.ro
Pl. 0
G- 3E2. T-T 3E0.221_ 31:13[ G.- 1St 1LT IP X%T. Wit T-T JE NT: G.- ML MT 3Eo_ES_ 1.
cuv-EN-EAE_A. iiVIPERATTIL-Cri CATB E 0 TEIr± (ApLo C1Y1IQ) y DM 'ILEA 1. FLEW LE. 01r1 DE RE SD o iNAINTE.A. TERAT Tri 'SSA S ACRIFICIT-TE, -LT' I L. IT 1., 'T_A_ CV= RIM I fl 0 MANE If PEDE SS'T1R_I
'I' 1../IE P JD C (
CENTRUM
NORD
Im..01- Ta-
atit&
97 .94 44 se 11 17 48 a .0.
ME
1=k
3ES A.
Gr
_A_ X. .24=S-
T.3" X=0..E3
m= mo I S 'Ts iRt
A.) R0 m_Asr-rt I MAR_ DE 1,13-PTA_ F' E ID S .1-N1 A R 0 MN.A tI LIIP TA_ 013 C -A- 3D C c) Dfi.C I ItE TR.A. I IN MUNTI SIYNT unavriuri DE ROMANY _AS.ALTUL POftT RETEI DE CARE A DACILOR
It so 48 17 84 1.7 RO
1.4
14 AI AI IF SO 11 84
M T 0 PELE M 0 1\1- U M 1\T rri TT i 1:1- I

www.dacoromanica.ro
sec 7ro pac m.s. IN MI Oa
P1 .M
Ism warportr vm. "7717 774
CY
4 ow. 1
k
I.\
1r
- ....,
.1,2 I ........,
..---.:.......-....---.2.---.-...-..'--
Z...-:-....,....- --..-. AZ - ....-.., .....17'.. . ti
...
Inscriptiunea de pe latura Nordics a MonumentuluT.

www.dacoromanica.ro
PI. Ma
f'RJBPC
IMF VI C
. r
Inscriptiunea de pe latura Sudia a Monumentului
www.dacoromanica.ro
Pl. N
,,,..
t
.4
,
...
r .
.....a.......-0
.---,.e..-73
Fri 7--.---:"1-AT.-
--:-IrlaF'.-..t
-.'.?'.;-76r*-4
7_ ,°.9;. 1_
---t :;Ff
,s Aerk .0711':' ;'59
.. .....--444WY41J---,77-4
____
t . J H ,
1,. '
I '. ..-,, -4. -.- -;-1---=-v ---1
,
1 . ,-
-
----.--r--qw.6.---__._ --
._:=4.------- '"'""""-..-- '---.------------:4-1-
_,....,___v---r-2."
_
Jo c;ect;'.
Monumentul Adam-Klissi restaurat in gips.
www.dacoromanica.ro
11. J
$4.1611.4.44i,,
CASTE LLO DEL LA TT RBIS,
4'111iN111111111111Malairililll a
r
A
,
-4416
ra*+,
FA -'
I
1 ;-Z'''
''. ..=..,:i
As
.
-,i'.'. '2.:4-'
A
"A ' %
,
,. .
_1.,..,,"-.- I.:
4_-..2
'
I?
:
PrizonierT dad.
Cimitirul Atpunar
(metopa Adam-Klissi)
(Dobrogea)
Monumentul luT August de la Turbia.

(Tropaea Augusti).
www.dacoromanica.ro
Pl, K.
e';'" 4/
ii6.717/4/
/
Mausoleul imp6ratuldi August.
www.dacoromanica.ro
Pl. L
-1
IMMIMINN
. JJ .... ..
I IL I 1 I II I/11.....
-
, y ....
- 04"
; .1)11:1 ; ,
IF
11 1 NM
M
1. !
V".=t; rr :rte
pgffa Imo FA. rim
1Vjausoleul din Halicarnas.
www.dacoromanica.ro
Pl. P
C14
SculpturT de pe arcul de triumf de la Susa (Segovium}.
www.dacoromanica.ro
Pl. Q
111111itil
111111.1101=111=111IIN MEIMIN1= =1/11111=155'."..
Mausoleul lui Hadrian (azi Castelul St, Angelo din Roma).

(Restaurat).
www.dacoromanica.ro
P1. R
..b ,J 41
_,_
I lil ri
Yi
J..-
.t1
%.
f
I r'
e
4-
SFS
1:7
717.. I
ca
- oo,
PRINCIPI DACI REPRESENEATI CA PRIZONIERI PE CRENOURI.
www.dacoromanica.ro
))
hiliM\V\
(dviatimoires deTAcadianie Imp des Sack St Peterib. Tom% TalOCKPO
4-08.54.17..ipoe SKSotteedthaursci.
www.dacoromanica.ro

Revista Pentru Istorie, Archeologie Si Filologie, Volumul 07, Fascicula 1-2, 1894

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Pentru Istorie, Archeologie Si Filologie, Volumul 07, Fascicula 1-2, 1894

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA

ISTORIE, ARCHEOLOGIE i FILOLOGIE

veZr Fasciculul al II-lea va apare pans la 15 Decembre 1893.

Revista pentru Istorie, Archeologie Si Filologie apare de 4 on

Costul abonamentulul pe an este de lei 40 ; iar pentru profesorl, in-

y. Pentru tot ce priveee redactiunea, a se adresa D-lui Gr. G. Tocilescu,

ISTORIE, ARCHEOLOGIE i FILHOGIE

Trel factorI fatali1) incep catra finea secolului al XVII-lea

XVI-lea §i in cursul celui al XVII-lea Domnii Romani lor da-

de Stefan cel Mare, aliindu-se direct cu 'Tuft Moscovel.

SA ma' bagam de seamy Inca ea la aceasta data, Moldova nu

Al doilea factor concurand la evenimentele din Orient §i

Acest eveniment reamintit, sa aratam care este §i cel d'al

spre acest cataclism scriea cu durere cronicarul roman I. Ne-

A cerceta faptele Romanimel din secolul al XVII-lea este

fata invasiunei grecesci §i a relaliunilor sale cu Ru§iI §i Au-

Aceste constatari a priori aduse, faptele Romanilor ce

Apusul Europei rasund de cloud nume egalmente marl, de

vechile fundamente de stat ale monarchiei absolutiste ; restau-

Turcia, razboit din care Principatele noastre es sleite de puteri,

Dupa aceasta ochire generall aruncata asupra Europe' §1

25. Revista Romdnei.

tistique des peoples de la langue d'or, Ardialiens, Vallaques et

sances de 1'Europe depuis la paix de Westphalie, par C. G.

Dar destul cu cataloage de izvoare ! Noi le cunomtem va-

tread. in partea Polonilor ca sa pregAteasca detronarea de

Originea acestel familil este greaca. Eaca Inca, o dovada

Dam aceasta inscriptiune impreung cu transcrierea cu li-

Era lesne pentru D. Profesor Xenopol sa indrepte eroarea

Dintre hrisoavele inaintate de Dabija Voda, din ultimele

1) Documentele moOeT TigdnetiY, In arhiva credituluT funciar rural.

Voda §i din 23 Ianuarie 1666 (7174). (Arh. Statului Docum.

dru a trebuit sa suceada lui Duca in cursul lune! Mails 1666,

1) Hurm. Tom. V, partea II-a, pag. zit. Doc. CLXX EV.

bine ca on §i care altul, va putea explica scurta domnie a

pre Ministrul englez contra lul Panaiote creduto autore di

') Tom. IV, pag. 306.

ci pre Solomon Barladeanul, iar Miron Costin ajunge Mare

1) Veit Cron. Mlitceneaset, apud. incal., T. III pag. too.

de suzeran al for in locul Turciei altrimente tutto sarebbe pas-

1) Hurmuzachi torn. V part. II pag. 11o.

DOMNIA LUI ILIA§i-VODA

D. Xenopol, precum vazuram, pune aceasta Domnia la

aceasta care probeaza inceputul Domniei din 1666, iar nu de

d) Carte de la Ilia§i Alex. Voda din 3 Iunie 1667 Mil

in Moldova numai 4 ani, adica pana, la anul 1666" (incai,

cu dobanda de 50 la suta, ce contractase in Constantinopole

1) Nicolae Costin raporteaza a de se Ora doY oamenT la IliasY-Vodd la divan si rlt-

impuse tarilor romane de catra Turd. Ilia§i-Voda a murit sarac

ajunge mitropolit, murind Ghedeon , la cea de la Hu0 era

Venirea la domnia Moldovei a lul Ilia §i -Voda, dup5, 33 de

prin o revolutiune a boerimei, nu mat putea fi periculoas5, ace-

'boierit ce-I aflasa ca ail fost sfetnicf la ridicarea icirei asupra

Impreuna cu Ilia0 mai venise §i o seamy de Greet Intre

NegreOt cg geografia fizicg nu are in vedere aci frontierile politice,

Si numal dupg ce s'a f'a'cut impartirea §i desfacerea continentelor

Wie die gesamte Erdveste sich in Continente gliedert, in g grosse

Distribuirea §i reciproca patrundere a apeT ,i a uscatuluT, desfa,u-

Marea, muntiT, fluviile, lacurile, stepele, pustiurile, toate par a servi

1) VezT Ratzel, Anthrop-Geografle, Stuttgart, 1882, p. 286 87.

Thatsachen ihre Bedeutung; die physische Geographie muss ihr fest-

1) Fr. Ratzel, Anthropo- Geographie, Stuttgart 1882, p. 286-87.

troverse, in insulele Britanice, peninsula scandinavg, ibericg, espericg ,i

Acuma incep a se ivi dificultatT serioase ,i ne convinge lesne cil