GR.

CRETU
PROFESOR

APEL
CATRA

TIPOGRAFI, LITOGRAFI, LEAR ANTICYARI, LEGATOR!

DE CARP, PROFESORI, PREUTI 81 STUDENTI

7
(Extras din «Buletinut Expozitiunii Romano din 1906», No. 7, pag. 174-177)

BUCURESTI
IMPRIMERIA STATULUI
1.906

www.dacoromanica.ro
GR. CRETIi
PROFESOR

APEL
CATRA

TIPOGRAFI, LITOGRAFI, L1IIRAI, ANTICYAIII, LEGATORI

DE MP, PI1OFESORI, PREP SI STUDENT(

(Extras din uflulelmiil Expozitiunii nonine din 1906», No. 7, pag. 174-177)

":54a`P

BUCURE6T1
INPRIMERIA STATULIJI
1906

www.dacoromanica.ro
 Domnule Comisar general,
Literatura romana, in acceptia larga a cuvantului, ar
trebui sa fie reprezentata,la Expozitia jubiliara. din acest
an, §i prin mai multe carti §i manuscripte, de cum a fost
la expozitiile din cei trei ani precedenti : a Societatii de
§tiinte, a Societatii agrare §i a Societatii pentru litera-
tura §i cultura romana dela Sibiu. De aceea Imi permit
a face oarecari propuneri in spiritul circularelor D-voastrc
din No. i §i 2 ale Buletinului Extozigunii.
Ar fi de dorit ca revizorii §colari, profesorii dc limba
romana i istorie, preutii,studentii dela litere i teologie,
si cu atat mai mult tipografii, litografii, librarii, anticvarii
§i legatorii de carti de prin rqedintele tuturor judetelor,
constituiti in comitete sau individual, sa se ocupe de car-
tile, ziarele, hartile i stampele aparute in localitate, ori
in ce linibri ar fi, a le aduna la un loc §i a alege Cate un
exemplar din fiecare, cautand ca volurnele sa fie intregi
cu copertele lor §i cu toate ilustratiile, §i a face cate o
colectie cat mai completa de tot ce s'a produs in ora
din timpurile cele mai vechi pana astazi §i a trimite acea
colectie insotitri de un catalog onlinat bronologic
Comisariatului Expozitiei. In caz cand o asemenca
colectie nu s'ar putca forma ori s'ar face numai par-.
Pal, va trebui sa se trirnita cataloage complete §i exacte
scrise de oameni competenti, aratandu-se titlul
autorul, traducatorul i litograful, editia (in caz crind
sant mai multe), de are ilustratii, locul, tipografia
§i chiar strala (daca e insemnata), data de pe titlu §i cea
dc pe coperta (dad. accasta difere de cea dintaiu), cum
si formatul (in folio, in 40 etc.).

www.dacoromanica.ro
 -4-
Studentii in litere i teologie ar trebui sn se ocupe cu
asemenea materii cu atAt mai mult c ele le-ar putea
servi si ca subiecte de teze pentru licentn. E si de mi-
rare de ce pan n. acum nici unul din acestia din urmn nu
a tractat, cum au fncut-o cu celelalte arte, desprc srtpnto-
ria tn lemn si piatrn dupä cnrtile religioase, antirnisele si
icoanele noastre tipnrite ori unde sau numai dupa cele
apnrute in anumite locuri, ca de ex. la mAnnstirea Neam-
tului, Cernica, Rhrnnic ori la Sibiu, unde trebue sri se fi
sripat i icoana cea dela n0817, ce am vrtzut la Expo-
sitia de acoló din anul trecut si care reprezentA Lupta
biruitoare a lui Alexandru Machedon in contra impnra-
tului pagan Poriu si ingropkiunea acestuia. Stampa
are titluri explicative ale scenelor si persoanelor in ro-
mfineste, parte in versuri traduse jos in limba latinä.
Snpntorul este un Pop Gheorghie, iscrtlit de desapt
latineste Georgius Pa [p],,.
Aceastrt icoana a fost gresit considerat n. de presedintele
asociatiei Ios. Sterca Sulut, ca fiind cea mai veche din cele
romfinesti (cf. Cuvantul de deschidere in Telegraful
Roman, LIII 84) si de profesorul universitar N. lorga,
ca datând din a doua jumntate a secolului XVII (1650
1670), pnrere care s'a rnspandit repede in public atht
prin studentii custozi ai sectiei bisericei ortodoxe, unde
era expusn icoana, cnt si prin ziare (cf. art. D-rului E. Mi-
ron Cristea din Bul. ExPozif., p. 30, fnrn nume, al teo-
log. Onisifor Ghibu din Telegraful Roman, LIII 89,
sub pseudonimul N. Foisor, i Reivaptl de la Cluj,
37 8, care il reproduce intocmai, asemenea i foile-
tonul lui H. P. Petrescu din Gaze/a Transilvaniei de
la Brasov, LXVIII, 193, cum si Sameineitorul din Bucu-
resti, V, p. 6o, dela 15 Ianuarie anul curent, unde
d-nul Iorga tot crede cri stampa aceea este cca mai
veche, clan de astä data numai de pe la 1700).
E de preferit ca cnrtile srt aibiA i coperte, de oare cc
acestea cuprind de 'nuke ori insernnnri pretioase: prctul
in moncta timpului, abonatii, cuprinsul, bibliografia tipo-
grafiei sau a autorului, in care uncori figurcazrt cr

www.dacoromanica.ro
 5

compuse, dar nepublicate, etc. De aceea Academia leagA

totdeauna cArtile sale cu coperte cu tot.
Cataloagele librAriilor, tipo-litografiilor vechi si ac-
tuale si in genere orice cataloage tipArite sau scrise sânt
pretioase pentru compunerea unei depline i exacte bi-
bliografii romanesti i deci trebuesc urrnArite, 6.1ci multe
vor fi lipsind din biblioteci. E destu1 a spune cä Cala-
logul din 1845 al cArtilor publicate de M. CogAlniceanu
in productivul sAu institut de editurA dela Iasi, numit
Cantora Foii sAtesti, despre care catalog aminteste
prefata Arhivei romanegi, nu e nici in biblioteca
si
Academiei romane, azi unitA cu a Statului, nici in a Uni-
versitAtii de Iasi. SA nu fie unul din cele 4 feluri de
cataloage expuse de bibliofilul Scarlat Siscanu la Ex-
pozitia scolarA din Iasi r 885, insemnate prea pe scurt in
Serbarea volarei dela Iasi, p. 350 ? Familia rAposatului
ar putea da inforrnatii.
Cu deosebire, pe langa inscriptii de fundatie, de pe
clopote, vase, pietre mormântale fotografiate, decalcate
ori copiate, pe langA docurnente i manuscripte pc
pergament i hârtie scrise in orice limbd, se vor primi
spre expunere cArtile vechi tipArite, fie orient de rupte, I)
cum si cele rare, cari adicA n'ar fi in Catalogul biblio-
tecei Statului de I. Garleanu 1865 ori in cel manuscript
al Academiei sau in al UniversitAtii de Iasi (parte tipanit
de Cezar CAtAnescu la 1868, parte manuscript) ori cari
n'ar fi trecute in Catalogul bibliografic al lui D. Iarcu
1873, urmat de al lui G. Popescu 1879, in Serbarea
c.olartsi dela Ia,si de A. Xenopol si C. Erbiceanu 1885, in
Istoria .5'coale1or de V. A. Ureche 1892 1901, in
Catal. bibl. Asocial. trans. de N. Togan, Sibiu 1895, in
Apelul pentru ceirti vechi anterioare anului 1831,
compus de I. Bianu i trimis preutilor din tarA la 1898 1.)
9 Vechimea Se poate constatit si prin exitenta uuor cuviute i forme e-
obicinuite in vorbirea noastril actuahl, Ca d. e: baseareca ori beseareca, de-
rep/ u sau direplu, a,emenea zi,:u, eu cánlá, direplo:iei, Inc:Pure, in loc de
ziseiu, eu ccintam, dreptatii §i lucruri.
=) Acest catalog il poate cere orici»e :;i oricimd 'loin biI,Ijotoc Academiei
romine i i se trimite gratis.

www.dacoromanica.ro
 6

san in Bibliografia romeinii veche, cc se publica de

numitul in colaborare CU Nerva Ho-los si care a ajuns
acuma On . la i7b8, cum si in Bibliografia pub&
catiilor perioclice romeinoti (1817 87) de A. Pop,
18881). Despre atari opere rare e destul uneori sa se
stie macar ca au existat, caci se pot apoi urmári si des-.
coperi de cei interesati.
Docurnentele, manuscriptelc si cartile fratilor nostri
de peste granita : din Rusia, Austro-Ungaria, Serbia,
Turcia i Grecia sau acelea cari tracteaza clespre ei si
tara lor ne sant scumpe, ca l i orice lucru bun si frumos
facut de unul din nean,ul nostru. Am zis d:n Rusia mai
ales, pentru c, clesi Basarabia e mai aproape de noi si
mai de curand desmernbrata, de acolO avem mai putine
stiri de orice fel si Inca si mai putine dela Rornanii colo-
nizati in cele trei gubernii de peste Nistru.
Si, daca e vorba de limba i literatura fratilor nostri
de peste Prut, cele vre-o 30 de carti romanesti, mai toate
bisericesti, aparute, dupa Bibliografict lui Iarcu 1873,
Ia Chisindu, intre 1815 si 1869, mai cu sama in tipo-
grafia casei arhieresti, sant prea putin lucru i cele mai
multe provin din o lista sumara alcatuita de mine la
Chisinau in primavara anului 1870, cand abia incepusem
a ma ocupà de asemenea chestii, lista trim;sA autorului
spre publicare in citata editie a doua.
Pe tipografi ii rog s. facrt insisi istoricul institutelor
lor, aratand de unde au cumparat tipografia i literile,
deosebitii proprietari ce au avut-o i imprejurarile prin
cari au trecut, cum si catalogul hronologic al lucrarilor
publicate si al manuscriptelor ce Ii s'ar fi incredintat
can-lva, dar ramasc nepublicate. Cam la aceleasi chestii
ar putca raspunde i litografii, zincografii, librarii, antic-
varii i legatorii.
Penlru 6rtile Dud nourt se poate consullit Libliografia rna (1879
01111 la 1890) de Al. Degemnann, continualrt de librriria Socec sub lillul Bale( in
leiensual al librariei rome no 1891-94 i de G. Siena sub denundrea Bi-
bliogralia Boiuuanie I (Marl ieAuloun 1903) ; iar pen tru cele din an ii
1903 904 Revista bibliografica a lui Nerva-lIodo$ Cf. llibliogra fia ziarelor
rom.(1830-1800) de dr. F. Bran in Unirea, Blaj 1891, No. .,`1;,9.

www.dacoromanica.ro
 de limba romarirt sper ct vor
Profesorii de istoric i
face cercetnri asupra vechilor tipografri dela Tilrgo-
vi§te, ampu-Lung, Govora, Buzau, Snagov, Bucure§ti,
Râmnic, Iai, ultimele trei de o insemnátate deosebith, etc.:
locul §i casele unde au functionat, resturi, partea de ac-
tivitate a lor Inca necunoscutá etc. Ceea ce ar putea
intreprinde i ell rnai mult folos tipografii §i profesorii
arnintiti ar fi monografiile tipografiilor din veacul i 9:
cea dela m;`Anastirea Neamtul, infiintath. la 1807, despre
care s'a facut deja o incercare in Noua Rev. Rom.III 109
de G. Ionescu, director tehnic al tipografiei Carol Gobi,
dupA materialul strâns de arhiereul Narcis Cretulescu ;
cele din Jai, unde dela 1813-21 a fiintat o tipografie
greceascä la Trei-Ierarhi, apoi a lui G. Asachi, nurnita
cInstitutul Albinein 1829, §i altele multe, despre cari
prepar un articul scurt pentru Buletinul Extozifiei, ce
va tracth. §i despre calendarele §i anuarele apnrute acolo
dela 1785 panä azi ; asemenea cele din Bucure§ti, ince-
pand cu cea dela Ci§meaua lui Mavroghene 1817 §i a lui I.
Eliacle 1830. Si cu mai mule' competentA i taurintà s'ar
putea urm'ari activitatea tipografica din celelalte orar
ale tArei : BuzAu 183 2 (data reinfiintnrei tipografiei, care
la 1881 se unete cu a Sf. Sinod dela Bucureti
Craiova 1838, Braila 1839, Ploqti 1841, Galati 1847,
Foqani 1859, Giurgiu 1864, Botoani 1865, Roman
18661), Back' 1867 §i in sfar§it din toate orarle rer-
clinte de3 judet sau nererdinte, ca Thrgul-Frumos, ba §i
dint4vol.sat in cari dupä 1870 s'au infiintat treptat tipo-
grafii din ce in ce mai multe, unde cauta sa se fi tipärit mii
de drti. Cataloagele acestora acum s'ar face urr de tot,
dacä fiecare tipograf ar fi strans cu scumpAtate due un
exemplar sau douä §i le-ar fi Vastrat in biblioteca tipo-
grafiei, cum iacea rAposatul Petru Ispirescu si cum face
pn.nä astilzi Carol Göbl.
I) Datele relative la tipogratiile din Ploesti, Giurgiu si Roman le datoresc d-lui
G. Ionescu, director tehnic al stabilimentului de arte gra lice Carol Gob!, de care
am mai vorbit. pe crind cirrele mele, Itiate dup5 publicatiile locale etc., erau mai
recente: 1866, 1878 si 1868. Se poate dar ca cii timpul cercehirile s5 schimbe
§i alte date din acest apel.

www.dacoromanica.ro
 In aceste monografii se va spune de cand s'a introclus
§i xilografia sau litografia. Exemple de asernenea lucrnri
avem inai,tgawfu/ Carol Gal/V. A. Rosati ca tipo-
graf t`ati41441.otr6 de G. Ionescu, citat §i mai sus; Catalogul
tipografului si librarului-editor filo-romAn W. Krafft d'n
Sibiu, publicat cu o introducere de Dr. Corn. Diacono-
vici i expus anul trecut la Sibiu impreuna cu o multime
de carti e-litate, tiparite i strânse de dânsul ; Catalo-
gul cartilor qite la lumina, in curs de peste un secul
si jumatate, din tifiografia (arhi)diecezand de la Bla.
cea restaurata la 1747 (cf. lorga, Semeineitorul IV 914 si
Studii i documente XII 46), compus de prefectul ace-.
lei institutii Dr. Suciu, care 1-a trirnes la Expozitia dela
Sibiu, insotindu-lcu o multime de stampe reproduse din
cktile respective, expuse si ele. Naajduesc en. §i capii
bisericei (pnrintii episcopi de toate riturile, egumenii si
rabinii), cum si d-nii prefecti si primari vor da prin in-
demnuri concursul d-lor patriotic unei asemenea opere
importante pentru cultura din aceasta parte a Europei,
precum a promis deja P. S. S. Episcopul Pirnen al Du-
narii-de-Jos pentru tipografiile i librariile din Galat;,
Braila, Constanta i Tulcea.
Anunt cu placere cri tipo-litografii frati Sarnitca din
Craiova, proprietarii institutului cu acelas nume dela 1846,
cleci cea mai veche firma dintre cele actuale similare din
tarn, si pnrintele profesor I. Antonovici din Bhrlad, au Pa-
gaduit sa scrie §i sa expue eke o monografie a tipogra-
fiilor din pomenitele orase, precurn promisese fostul pro-
fesor si deputat I. Negrea, incetat nu de mult din viata,
pentru cele dela Piatra.
Nu ma indoiesc en apelul mieu va avea rnsunet si la
ckturarii români si filo-români de peste hotare, cari
Inca vor prepara cercetnri §i cataloage despre tipogra-
fiile vechi si noun : dela Sibiu 1544, Brasov, Balgrad,
Blaj, Buda, Raclauti, Cernnuti, Chisinau etc. Mai multe din
aceste lucrnri ne-am asteptat sri vedern chiar ia Expozi-
tia dela Sibiu, ca d. e. clespre uTipografia (arhi) liece-
zanrin din acelas oras, fundata de saguna la 27 August

www.dacoromanica.ro
 8 5 o, despre cele dela Gherla : a Diecezana. 1866,*
«Aurora. lui A. Todoran i8n, din care ora i tinut,
ca §i din intregul Maramure vecin, cam putine am va-
zut la acea frumoasa manifestare publica, i altele.
0 speciala atentie merita tipografiile din Basarabia
cea dela Dubnsari 1792-4 §i dela Moviraul de pe ma-
lul stang al Nistrului 1796-1800, uncle popa sapntor in
lemn Mihail StrilblkiiRusul §i-a stramutat tipografia dela
Ia§i, odata cu pl6carea din Moldova a otilor ruseti
la 1792 ; apoi cele din Chi§nnnu : cea zisa a exarhiceascn
a duhovniceasca., a a casei arhiere§ti ori a a mitropoliei.
1815, care la 71 fu ea' i desfiintata de episcopul Pavel
Lebedev, apoi pe la 1882 dusn §i tinuta inchisä la Kiev
pana acum douil luni, cand a fost ceruta de arhiepis-
copul actual ; tipografia ocarmuirii oblastiei Basara-
biei 18 19; tipo-litografia lui Achim Popov 1843, unde
la 1851-52 au apnrut Poeziile lui Sirbu §i la 1865
Cursul de 1. rom. cu chirilice si latine de I. Doncev (Do-
nici), cum §i cea de la Bolgrad a a Scoalei centrale. i86i,
In Basarabia au fost i sant i alte tipografii. A§a.
dupa Material fientru geografia i statistica ruseasca,
adunat de statul major, Petersburg 1862, p. 332, la
Chi5inau se afla 5 tipografii i la Akerman o tipo-lito-
grafie. Numnrul lor in urrna s'a rnarit la 7 (cf. art. a Basa-
rabia. din Enciclopedia rometnd), insa nu se §tie sa se fi ti-
pnrit carti romaneti in altele decat in cele citate mai sus.
Aceste tipografii aduc amintc de cele din Petersburg,
mai toate oficiale, unde iara§i s'au imprimat cateva carti
romane§ti, i anume : tipografia Sinodului 1817 i 18681),
a lui P. N. Greci (care la 1819 a republicat Biblia de
Blaj cu cheltuiala Socieatii biblice ruse§ti), a Senatului
1821, a Ministerului de instructie publica 1827, a Aca-
demiei 1840. Aici amintesc ca fostul membru al Aca-
demiei romane, Stefan Gonata, a publicat la Odesa in
1862 un Abecedar romeinesc cu litere latine. Vr'un Ba-
1) Notez ci Sinodul avea la 1828 o tipografle si la Moscva, cum se vede din fron-
tispiciul c5rtii intitulate Incepaturile invataturii cre;tine;ti i Catichizisul
in scurt, Chisin5u. tip. DuhovniceascA 1804 (citeste 1834).

www.dacoromanica.ro
 10

sarabean ce posede asemenea carte ar puteà spune nu-

mele tipografului.
Din Sud voiu cita numai douä: pe cea de la Smirna
din Asia mica a lui Anton Damian si Tovnrnsie dintre
1838-46 si pe cea dela Constantinopole a lui I. Eliade,
unde el la 1856-57 a tipnrit pe ascuns intr'un beciu
Conservatorul. sub pseudonimul Ion Prosiociu i altele,
si pentru aceea a numit tipografia sa da Beciu., voind
cu aceasta sá intrebuinteze in acelas timp un nume echi-
voc, Beciul fiind i sinonirn al Vienei.
Socot Ca cu totii se vor convinge ea nu trebue
pierduta ocazia de a nurnka productele muncei noastre
intelectuale, cari nu s'au adunat cu ingrijire la timp. E
dureros a constath c dintre cele 169 de cnrti trimise
de tânnrul profesor din Craiova Ilie Constantinescu la
Expozitia de stiint,?. din 1903, vre-o 50 nu se afià in bi-
blioteca Academiei contopitä cu a Statului, cea mai bo-
gafa din Regat, precum tot aici nu este nici unul din
calendarele evreesti ce apar regulat la Iasi de 50 de ani,
iar din cele 47 de anuare ale Institutului academic, Li-
ceului nou i Institutelor unite continukoare lor din ace-
las oras, nu este clecat unul si din cele 33 ale Institutului
liceal de domnisoare .Humpeln tot de acolo nici unul, cu
toate legile de presa din 1885, de dinainte si de dupa aceea.
Voiu adauge ca de la unele volume din aceeas biblio-
teca lipsesc cu totul sau in parte ilustratiile, chiar atunci
cand numnrul lor e aratat pe coperte i in text, ca d. e.
Calenciarul publicat de M. Cogniniceanu sub numele
Calendarul pentru poporul romelnesc 1_42-46
R i de
G. Asachi sub acelas nume pe 1847 si cu titlul de Ca-
lendarul pentru Romeini 1848-69, continuat de fiul
ski A. Asachi pana la 1876.
La urma voiu face cate-va propuneri cu totul speciale.
Sper cä fostul profesor si administrator al Casei scoale-
lor V. Paladi va urmari o carte in care, dupa cum spunea
odatn. tipografului I. St. Rasidescu, ar fi nurnele unui li-
tograf pe niste stampesipateInIaipela i8i8 sau 1828.
Mai sper cri se va gnsi cineva care sa aiba i sn. ex-

www.dacoromanica.ro
 1 1

pue Albumul de costume fiofiulare ale Moldovei i

Sufilementul lui, publicate la Institutul Albinei lui G.
Asachi §i anuntate in Steaua Dundrii din Octomvrie
1855 (No. 4), cum §i o pareche de carti de joc cu figuri
de persoane i de locuri istorice sau pitoreti din Mol-
dova, editate cu ingrijire pe la 1850 de Saadecker din
Viena.
Rog asernenea pe urrna0 profesorului de desernn i
litograf iepn Anton Partenie, repausat la 25 Ianuarie
1871, sa cerceteze dad' acesta a tiparit cevasau daca
se mai pastreaza undeva vreo partedin materialul
adunat de el inainte §i dupa. 8 Septernvrie 1856, and
a publicat in Steaua Dundrii un apel catra boerii din
Moldova, ca sa-i trimita copii in negru sau pe ceara tare
§i descrieri ale armorielor lor, spre a completa albu-
mul sau colorat de herburi nobiliare §i a-1 .publicà pe
hartie de desemn.
llueuretdi, 6 Aprilie 1906.
Gr. Cretu, profesor,
Strada Tunari. 37.

www.dacoromanica.ro
 ADAUSE
LA
APELUL did TIPOGRAFI, LITOGRAFI ETC.

I. La pag. 6., randul 2

Semnalez doul localitati vestite prin fa -
bricarea icoanelor preferite de Romani :
Sfantul Munte din Turcia si satul roma-
nesc Nicula de lang5. Gherla Ardealului.
II. La pag. xo, nota
Mci se adauge ca data Infiinprii tipograflei
In ora§ul Barth], dupa Bacdul dela 1850- 1900 de
C. Radu, p. 77, este sfar§itul anului 1866 (deci nu
1867) §i ea celP 3 sate din Romania eari au tipo-
grafii sant : Mupte§tiiMuscel, Breaza-de-Sus
Prahova §i Cuza-Voda Roman.
III. La pag. 13, randul 6
Arhimandritul Teodosie Soroceanul, de
origine liasarabean din Viprova Orheiu,
egumenul comunitatii fratilor romani Sf.
loan Botezatorul Cucuvinu din Sf. Munte,
spune ca la 1872 a vazut intr'un grajd al
manastirii Neamtul-Nou din Basarabia 7-8
läzi cu material tipografic (Mere, teascuri
si alte unelte), cumpärate dela mitropolia
Chisinaului de invätatul staret Teofan Cris-
tea (originar din Bucovina, lost tipograf in
mlnastirea Neamtul din Moldova), care

www.dacoromanica.ro
II

voia sg, infiinteze tipografic rorngneascg in

chinovia sa, impregiurarile insä 1-au im
piedicat si materialul s'a räsipit, dupd mar-
turisirea egumenului actual, arhimandritul
Gherman I eremicioiu. Frumosul depozit
de carti bisericesti romane facut cu multä
cheltuiald, prin chibzuinta iscusitului tipo-
graf nemtan Isachi si a predecesorilor lui,
la tipografia aceleiasi mitropolii, inteo
bung (!) dimineata de prin anul 1872 s'a
carat cu bratele in via vecing a acestei
case, in timpul pomenitului arhiepiscop
Pavel Lebedev si al arhimandritului-econom
credincios al sgu Venedict Olaru, dupä cum
incredinteazd un frate venit la St Munte,
care fusese intrebuintat la cgratul cartilor,
precum a ars mai tgrziu si censura vro
10 lazi de carti bisericesti aduse de niste
I3asarabeni evlaviosi, cari n'au mai gdsit de
cumpgrat dincolo de Prut carti in limba
nationalg. Am zis mai sus via vecing, ce
nu trebue confundatä cu alta vie tot a
casei arhieresti, situata afarg din oras,
pe dealul dela miazgzi, la locul numit
Malina, unde a fost la inceput (1815) tipo-
grafia si fabrica de lumandri.
IV. La sarqit
0 inlesnire s'ar putea face cercetgtorilor
trecutului tipografiei, dacä prefecturile, res-
pectiv politiile, din Ord, in rapoartele ce
inainteazg, conform legii, la inceputul fie-
cdrui an bibliotecelor Academiei, Univer-
sitatii de Iasi si Fondatiunii Carol I, pe
langa numele tipografiilor si al patronilor
lor si schimbgrile eventuale din cursul

www.dacoromanica.ro
 III

anului si-ar face regula de a adauge datele

fondarii acelora, date deja comunicate de
unii prefecti, ca de ex. cei dela Neamt si
Arges, primii aratand si strada cu No., iar
ultimii adaugänd nationalitatea patronilor,
numele fabricantilor masinelor, nurnarul
lucratorilor intrebuintati si felul lucrarilor.
De aceea rog pe conducatorii bibliotecelor
amintite, in deosebi pe al Academiei ro-
mane, sa compuna si sa trimita prefectilor
ate un formular de orientare tiparit. ln
acest chip de acum inainte toate infor-
matiile vor fi cumva uniforme si dosarele
respective vor deveni mai pretioase pentru
istoria culturall a regatului. Data infiintarii
unei tipografii, librarii etc., ar puteh fi
totdeauna in evidenta, dacà proprietarii
unor asemenea institute ar avea bunul
obiceiu de a o insemna pe firme, sigilii, hâr-
tii de corespondenta si orice anunturi, cum
am constatat ca fac de mult tipografii H.
Goldner din fasi (1856) si A. Todoran dela
Gherla Ardeal (1881).
Gr. CrEqu, profesor.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro