INSTITUTUL DE ISTORIE' NATIONALA.

DIN BUCURETI

CALATORI RUST
IN MOLDOVA SI MUNTENIA
DE

GHEORGHE G. BEZVICONI

BUCURE$T1
1947

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE ISTORIE NATIONALA. DIN BUCURETI

CLATORI RU$I
IN MOLDOVA SI MUNTENIA
DE

GHEORGHE G. BEZVICONI

BUCURE$TI

'947

www.dacoromanica.ro

Ai&

1.

'

;-.1Z!

ittZrah'S.
."
e

11

';1/44';,(/,

.,.m- f

t-,73 .,z...6".._42, al LIP

'7.....:Z:NV'e2r..i/ ;71 ' ;4%...;W%,?%/e../. /.1/.1;

,

...-.),
;.X. -,./-.;./
: -4'/.(
/ :,../..7
//4'' ' /..,etioei,,...' .

' -;/.-7,i/. ? .

.,

'4-.....

'

...1.1.-

.,,,,,, -;t_

'

.,

:.!_.'

.
,

. irk:_( i'.) e-iii,,\

, A g; K.,24//yr. "- ' A'.:1/4,1yiiieVt.rd/,'?fr, , .-1

.. ,,,..:1. ...

-.1

.,.

-.

...

.,.

...- ' .-1

.(P.

i/zwt .. ,!(,,I 4aZ2/1:.

.4 . /I f'o,,, )//4
-

'

-,....-

,.. 0 .

Colegia Muzeului MuniciPal din Bucure0i

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

In cadrul preocuplrilor noastre indelungate Cu privire la legaturile romno-ruse, indemnul profesorului Constantin C. Giurescu ne-a
determinat s alcauim lucrarea de fat., intitulnd-o Cdldtori rui
Moldova i Muntenia. Ea cuprinde reproducerile in traducere romneasc
precuni s't comentariile descrierilor crtorilor, care au
stfMtut teritoriul celor dou principate, astzi teritoriul Rom'niei
si al Republicilor Socialiste Sovietice Moldovenesti i Ucrainene. In ce priveste leglturile de alt.& dat. ale Moldovei cu Moscova, ne-am cluzit,

intre altele, de articolul lui I. D. Ceban, dela Institutul de Studii

Cercetari din Chisinn: Despre raporturile Moldovei cu Statul Moscovit

In veacurile al XVXVIII-lea, aphut in revista Problemele Istoriei

(Moscova, 1945, nr. 2, p. 59-71), precum si de alte scrieri publicate
In timpul din urmg in Uniunea Sovietia.
In lipsa unor opere complete sau bibliografii privind Relaliile rusoromdne 1), am cautat prin lucrarea de fata s inlesnim cititorilor cercetarea evolutiei stravechilor leg.turi prietenesti ale Rusiei cu. Moldova
si Muntenia, ilustrandu-le prin mrturiile eltorilor rusi, incepAnd
din veacul al XV-lea pnl in vremurile noastre, pelerini, negustori,
diplomati, ostasi, crturari... Am ales fragmentele cele mai caracteristice, clut'nd s evitam polemici. Cum, insg, numeroase cArti,
folosite de noi in trecut, nu se pot ggsi in bibliotecile locale, ne mlrginim cu citarea izvoarelor, care vor permite tmor cercettori mai
zelosi s argeascA cadrul prezentei serien. De altfel, suntem siguri,
Ca' persoanele trimise special, In acest scop, in centrele respective,
se s't strduesc la strangerea unui material istoric, necesar alcAtuirii
unor opere demne de posibilitatile ce le stau la indemng.. lar noi,
dup ce am sacrificat anii cei mai frumosi ai vietii i ultimele mijloace
r6mase dela p5..rinti, unei mtmci dezinteresate, ne resemnm cu con-

vingerea c ne-am acut datoria, in limita modestelor

activnd continuu pe acelasi tram de infrtire a popoarelor in spiritul
inaltei umanit54-i.
1) Este titlul unei schite a noastrii, publicat5. in I945, la Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

G. Bn2VICONt

Conditiile in care s'a desvoltat studiul legaturilor romano-ruse au

fost, deseori, vitrege acestor cercetri, incat slavistul A. Iatimirski 1)
semnala relativ restransa activitate a Rusilor pentru cunoasterea Romanilor. Oricat de straniu ar parea aceasta, dar trebue s'o spunem,

di din partea Romanilor s'a facut si mai putin, pentru cercetarea

realittilor rusesti, atat de insemnate totusi pentru evolutia vietii
romnesti.

Pentru studiul sistematic al limbii romane s'au pronuntat 2) carturarii rusi: N. Nadej din, V. Grigorovici, I. Sreznevski, V. Vasilevski,
F. Uspenski 3), A. Veselovski, E. Kalujniatki, care a staruit asupra
importantei arhivelor romanesti 4), i altii. Polihroni Sircu 5) a inaugurat la 12 Ianuarie 1884 cursul de limba romana la universitatea din
Petersburg 4). Cam in aceeasi vreme 7), D. Sturdza, ministrul instructiei publice din Romania, a infiintat in 1888 o bursa pentru studiul
filologiei slave. Datorita acestui fapt, carturarul roman Ion Bogdan 8)
a vizitat Viena, Petersburgul, Moscova i Krakovia, unde a ascultat
cursurile profesorilor Iaghici, Sobolevski, Malinovski si ale altor
savanti slavisti; in 1891, el a ocupat catedra de slavistica dela univerDin istoria scrisului slay in Moldova fi Valahia in veacurile XVXVII,
Monumentele vechiului scris si ale artei , Petersburg, 1906, vol. CLXII,

p. VI.
Ibidem, p. IX.
I) Formarea celui de al doilea farat bulgar, anexa 34.
Operele celui de al II-lea Congres arheologic, din Kiev, vol. II, pp.
280-281.
5) 1855-1905, studiu bio-bibliografic de D. Bogdan, in e Arhiva Rom&neas

o,

Bucuresti, 1942, vol. VIII, pp. 99-151 si 439.

S) eRevista Ministerului Instructiei Publice , 1884, vol. VIII. Primul

conferentiar al limbii moldo-valahe a fost Iacov Hinculov, nscut in 1800 la
Ovidiopol (jud.. Tiraspol), conducnorul coli Lancaster-iene din Chisingu,
apoi (dup5. 1827) dragoman al Ministerului Afacerilor StrAine la Petersburg.
Despre catedra limbii moldo-valahe la universitatea din Petersburg, desfiintat
la 26 August 1858 si iari reinfiintat, comp. s Revista Ministerului Instructiei Publice a, XXIII, p. 15. G. Bezviconi, C. Stamati, familia i contemporanii
sdi, Iai, 1942, pp. 53-54. In prezent profesorul Constantin N. Derjavin, dela

catedra de istoria literaturilor din Europa Occidentala a universitatii din

Leningrad, ne-a exprimat dorinta sa de a citi la universitate un curs de istoria

literaturii romine. In acest scop i s'au procurat, prin grija Institutului de

Istorie National din Bucuresti, o serie de istorii ale literaturii romne, precum

si o colectie de opere literare.

7) A. Iatimirski, op. cit., p. XL.
a) 1864-1919. P. P. Panaitescu, I. Bogdan i studiile de istorie slavd la
Romani, e Buletinul Comisiei Istorice a Romniei s. Vlenii-de-Munte, 1928,
vol. VII, i D. Bogdan, I. Bogdan i manuscrisele lui din Biblioteca Academiei
Romdne, II Raze de lumina s, 1935, pp. 17-25.

www.dacoromanica.ro

(.ALATORI RU$I IN MOLDOVA i MUNTENIA

sitatea din Bucuresti, pregatind

dela 1895 pentru catedra din

Iasi pe discipolul &Au, Ilie Barbulescu, care a cunoscut, insa, la Praga
Zagreb, numai pe Slavii occidentali i sudici. In Septemvrie 1894,
Bogdan a citit conferinta sa despre Insemndtatea studiilor slave pentru

Romdni1), completand astfel cadrul activitatii desfsurate in Rusia

de Sircu, iar mai tarziu de Iatimirskii). Aceste studii erau cu atat

mai grele, in trecut, cu cat urmau sa se fad in cliferite centre ale Europei 6), iar astazi savantii sovietid le acorda o atentie limitata,
raport cu viata celorlalte popoare balcanice, cercetat in lumina istoriografiei ruse si slave 6).

Problemelor mentionate li s'a aratat, in Romania, un interes prea

mic 6), in trecut, u perioada slavon. nebucurandu-se multa vreme
de aprecierea cuvenitd. Revenim mai jos, inteo nota, asupra parerii
eronate a lui Dimitrie Cantemir, despre latinitatea vechilor litere romanesti, precum i asupra unor idei latinizante ale discipolilor colegiilor catolice 6), mai ales reprezentanti ai vestitei scoli ardelene ,
care au atras i pe istoricii de mai tarziu pe drumul subestimarii slain realitate o importanta perioada a istoriei Romanilor 7).
vismului,
Pe vremuri, insa, era greu de stabilit acest adevr, deoarece o simpla
polemica, sustinuta de Mihail Koglniceanu i Aleen Russo, atrgea
din partea latinistului Gheorghe Barit 6) urm.toarea ironie:
Noi nu suntem Rimleni i Rimul n'a fost tara stramosilor nostri,

ella Volga este patria noastra... .

Originea dacica a poporului roman a trezit si ea indignarea 4 latinitilor . Pentru articolul su: Pierit-au Dacii? a) Bogdan Hasdeu
a fost invinuit de V. A. Urechia de sacrilegiu i teorii nenalionale
pernicioase. Ateneul Roman din Iasi, la 30 Septemvrie 186o, vorbea

de fantasmagoricul-galvanicul invietor al Dacilor, iar C. D. Aricescu

1) Bucureti, 1894.

1) In Romnia, araintina pe Gheorghe Samurian, n5.scut in 1862, nepotul

lui Pilaret Scriban, absolvent al seminarului duhovnicesc din Chiinau, care
a ascultat apoi cursurile slavitilor Iaghici i Lamanski. Dragoman al Ministerului Afacerilor StrAine din Bucureti, el nu i-a lrgit cadrul preocuprilor
tiintif ice.

A. Sobolevski, Ronanii fntre popoarele slave, Petrograd, 1917, p. 7.

slavistica, e Vestitorul Academiei de
V. Piceta, Academia de tiinfe
tiinte din U. R. S. S. *, Moscova, 1945, nr. 5-6, p. 175.
ruperea de 'cultura
P. P. Panaitescu, Perioada slavond * la Romdni
Apusului, e Revista Pundatiilor Regale., Bucureti, 1944, nr. a, p. 126 i urm.

) A. Iatimirski, op. cit., p. XXIX.

7) P. P. Panaitescu, s Perioada slavond *, p. 151.
1) s Gazeta Transilvaniei *, Braov, 1855.
9) e Poita de istorie s, 186o.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

sustinea in o Trompeta Carpatilor , din 6 Septemvrie 1866, d. Hasdeu

considera pe Dad Slavi, pe cand Cezar Boliac, in acelai ziar, seria

de teorilie nepatriotice ale lui Hasdeu, care lucreaa pe nana slavismului rusesc. $i ca s'A se o reabiliteze , incepand cu o Sentinela Romana

(nr. 16) i. pana tarziu de tot, cand in 1901 vorbea despre Papa dela
Neva, Hasdeu 4i manifesta o ur patimaa fata de Rui, alaturi de alti
emigranti din Rusia, pui in aceleai conditii de activitate cartura.reasca 1).

Datorit acestor fapte, de pe bincile scolii, tinerii Romani captau

o neimpcata ciud'A contra RuOlor 2).
o Latinitii a) st'Aruiau asupra nefericitului eveniment al contac-

tului cu Slavii. Printre acWia fusese Petre Maior 4), Aron DensuOanu 2),
Timotei Cipariu e), Papiu Ilarian i cati altii 7). $i nimeni nu indraznea,

atunci, s'A se ridice impotriva acestei teorii, aducanduli aminte de

soarta destul de jalnica a marilor carturari filoruO, ca Gheorghe Asaki,
dar mai ales a o muscalului episcop Melchisedek al Romanului, pe
care, de pilda, ziarul o Democratia 11 invinuia de a fi trimes la Academia din Kiev un buchet de seminaristi, spre a sorbi aceleasi senilmente
neprielnice 'dril,. 15

La baza legaturilor romano-ruse se ea, de sigur, originea comuna

indo-european. a Romanilor i Ruilor, similitudmea conditiilor geopolitice europeano-rasaritene i vechea influenta slava asupra fondului
etnic roman 8).
G. Bezviconi, Romancierul D. Moruzi, extras din

Cetatea Moldovei o,

1942, nr. 8-9, p. 24.

Nicolae Gane, A mintiri, Craiova, p. 51.
5) Comp. si V. Ciobanu, Poporanismul, Bucuresti, 1946, p. 141.
Istoria pentru fnceput, Budapesta, 1883, p. 317.
Istoria limbii i literaturii romdne, Iasi, 1894, P. 75.
2) Cipariu stabilea, totusi, in Digionarul etimologiei daco-romdne (1870).

ca numai 1/5 a cuvintelor romnesti sunt de origine latina, 2/5 slav& si

2/5
diverse. El nu cunostea limbile slave, incl !si permites sl le dispretuiasc5, ceea ce este fundamental gresit, deoarece a nu recunoaste marea
parte a influentei slave ar fi falsificarea istoriei (Ovid Densusianu, Histoire
de la langue roumaine, Bucuresti, 1929, p. XIX si 241). Elementul slav ocupl
un loe destul de insemnat in- partea gramatical& si lexical& chiar a dialectului
aromiin. T. Capidan, Elemental slav in dialectul aromein, Analele Academiei s,

1925, s. III, t. II, p. 291.

2) A. Iatimirski (op. cit., p. XXIX) vorbeste de limba artificial& latinoitaliana a lui August Treboniu Laurian, Eliade-RAdulescu s. a. P. P. Panaitescu, o Perioada slavond o, pp. 127-128.
5) A. Boldur, Privire general(' asupra colabordrii ruso-romdne in domeniul
tiinfei istorice, o Studii si Cercetari Istorice o, Bucuresti, 1946, vol. XIX, p. 5,

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUGI IN MOLDOVA 91 MUNTENIA

Campia din Sud-Estul european a avut o stralucit civilizatie inc

in epoca neolitica. Dela marea Egee, departe inspre Nord-F,st 1), tiiiau
numeroasele triburi ale Tracilor, dela care, ca si dela neamurile Cime-

rieno-Scitice din spre Est de Carpati 3), s'a mostenit in bun parte
fondul etnic si spiritual al Sud-Estului european, folklorul i denumirile unor fluvii i munti. Genetic, cultura acestei regiuni nu se leag
de acea paleolitic6 apuseang, ci prezint un tip particular al culturii
autohtone, legate de cultura m'Arii Egee 3). 0 influent civilizatoare
asupra acestor populatii au avut cetAtile elenice, care dateaz inc6
din veacul al VII-lea inainte de era noast;5.*. Dup faimoasa rezisten45.
a Scitilor impotriva cotropirii lui Darius al Persilor in veacul urnator,

puterea de impotrivire a Tracilor s'a exercitat chiar impotriva regatului traco-macedonean, cand Lisimah, diadohul Traciei, a ajuns s5 fie
sdrobit i luat prizonier in Bugeac, de seful national al Getilor, Dromichete. Romanii au venit s lupte pentru aprarea drumurilor comerciale i pentru p6strarea legturii intre cele dou pirmuri, adriatic
pontic. Lupta imp6ratului Domitian a continuat-o Traian, in fzboaiele
sale impotriva conducaorului Daciei, Dacebal. Colonizarea roman
In Dacia parta un caracter militar civilizator. DEnuirea elementului
autohton este afar de once discutie, dar lipsit de coeziune national,
prin disparitia elitei in lupta impotriva Romanilor, populatia dacic51

s'a romanizat intfun rastimp destul de scurt. Urmele arheologice

romane, care ajung p.'n51 la Kiev, dovedesc, cu toate acestea, nu atat
relatiile comerciale, cAt numeroasele ciocniri Cu imperiul Roman si
conlocuirea Dacilor cu popoarele din spre granita r5s5.ritean a
tArii 4).

In ce priveste Slavii, aparitia lor In istorie este din cele mai vechi,
strimosii Slavilor alcAtuind multiple nuclee etnice, in tot cuprinsul

teritoriului statelor slave de mai tArziu. Nu mai poate fi vorba de

formarea acestor triburi intr'un cuib al tuturor Slavilor si de migratiunile lor 5). Primii Slavi au fost Neurii lui Herodot, care tiliau la

N. Iorga, Istoria Romeinilor, vol. I, cart, r, cap. 2 si urm.

N. S. Derjavin, Troian * in Slovd despre pdlcul lui Igori s, Antologia
articolelor'i cercetdrilor in domeniul filologiei slave, Moscova, 1941, pp. II-12,
Originea poporului rus, Moscova, 1944, P. 5. Al. Papadopol-Kallimah a scris
despre Cuvdnt despre expedifia lui Igori Sviatoslavovici, in Analele Academiei 1885.
Idem, Originea, p. 4.

a) Idem, s Troian*, pp. 8-9 si 14.

3) Teoria unui centru subcarpatic, unde ar fi existat ii veacul al VI-lea
o obste militarit a triburilor slave, o sustinea V. Kliucevski (Cursul istoriei
ruse, vol. I).

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

Nord de Sciti 1). La Est de ei sunt amintiti Budinii. In veacul al IV-lea,

In Ucraina apar Sarmatii, impingand pe Sciti, care se strang in regiunea
Dunarii, i chiar trec fluviul acestas.). Uniunea triburilor scitice n'a
disparut, totusi, chiar dup ridicarea tribului sarmat 3). Intre Sarmati

Sciti sunt amintiti In veacul I Slavii-Venezi '). i mai insemnati

sunt Antii 5), care se intind la inceput pang la Nistru, iar in veacul
al VI-lea trec Dunarea. Despre toti acesti Slavi vorbesc istoricii contemporani, Iordanes i Procopiu din Cesareia 6). Antii sunt stramosii
Slavilor-Rusi 5), dupa parerea unor istorici ai Uglicilor i Tivertilor 8), dup parerea altoia
ai Ucrainenilor 5). Savantii sovietid
considera drept teritoriul nenumaratelor triburi ante regiunea dela
gurile Dunarii in spre Rasarit, panb.' in partile Kievului i Voronejului
O lovitura sdrobitoare puterii Antilor au dat in veacul al VI-lea Avarii ;
Cu toate acestea, retragerea Antilor # din istorie , se explica mai mutt
prin faptul ca, in urma formarii statului Bulgar, Antii au iesit din
imediata apropiere a Bizantiului 11), asa dar a observatiilor istoricilor
bizantini. Multe din aspectele vietii Kievului din veacul al X-XI-lea
se intemeiaza pe cultura Antilor: agricultura, viticultura, serbia, strangerea avutului... Evident, ca. dela Anti, iar nu dela grupul putin nu-

meros al corsarilor normanzi, atras de bogatiile Kievului, provine

intregul asezamant social si economic al culturii din regiunea Niprului,
unde plamada Varegilor s'a disolvat in scurta vreme 15). Perfectionarea
uneltelor atribue trasaturi specifice populatiei agricole, care foloseste
vite ca mijloc de schimb. Limba evolueaza prin incruciseri permanente
de triburi, dei Cimerienii i Scitii persista pang in prezent in limbile

N. S. Derjavin, Originea, p. 17, comp. 14. Niederle.

Ibidem, p. x9.
2) Ibidem, 13. zo.

Ibidem, p. 21 si arm.
8) Ibidem, p. 26 si urm. R. Ribakov, Anfii ci Rusia .Kievului, s Vestitorul
istoriei entice 1939, vol. I.
8) Idem, Troian , comp.: De Getarum sive Gothorum origine et rebus gestis
Gothica sive bellum Gothicum.
A. ahmatov,. Vechiul destin al neamului rusesc, Petrograd, 1919, p. xo
urm.
I. Sreznevski, precum $i A. Spitin, Geografia istoricd ruseascd, Petrograd,
1917, p. 18, 0 Antichiteitile Antilor, 1928.

M. Hrusevski, Istoria Ucrainei-Rusiei, p. 176, si Rusia Kievului, vol. I,

p. 209.
N. S. Derjavin, Originea, p. 31.
Ibidem, p. 33.
Ibidem, P. 34- Mai detailat: B. Grekov, Rusia Kievului, Moscova, 1944.
ed. IV, si Lupta Rusiei pentru crearea unui stat pro priu, Taskent, 1942.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUSI IN MOLDOVA *I MUNTENIA

II

rusa, ucraineana i belorusa 1). Gotii, o federatie de triburi locale 9,

convietuiesc si in regiunea mai occidental, Cu o populatie daco-roman acum inchegatd, care nu se las usor inraurit de barbari, retfgandu-se In clipele de primej die in coclrii i in cetatea Carpatilor 2).
Cand Romanii lui Aurelian prsesc Dacia, presiunea barbar din stepe
sporeste, mai cu seam sub Huni.
Dintre toate neamurile care s'au asezat in Dacia, dup retragerea
legiunilor romane, niciunul, nu are atata insemnltate pentru istoria

poporului nostru, ca Slavii. E joac in tinuturile dunrene, serie

istoricul Constantin C. Giurescu 4)
rolul pe care 1-au jucat in Apus
neamurile germanice... Suntem un popor romanic de coloratur
slav, dup. cum Francezii, Italienii, Spaniolii sunt popoare romanice,
de coloratura.' germanic. Reprezentm tocmai prin aceasta o nuant
aparte, caracteristic, si o posibilitate de civilizatie i culturd unicd,
In mijlocul marei familii romanice. Slavii ne-au influentat sub raportul

rasei, al limbii, al organiarii sociale i de stat, sub raportul cultural

bisericesc. Niciun alt popor nu a avut inraurire asa de putemic6
asupra noastil. De aceea s'a si spus chiar, de catre slavistul Ion Bogdan,
c5 nu poate fi vorba de poporul roman decat dufid amestecul Cu Slavii...

Sub raportul limbii, de exemplu, unul din cei mai buni cunoscaori,
romanistul Ovid Densusianu 9, spune c influenta slav a lost mull

1) Idem, Originea, p. 12, comp. N. Marr.

5) Ibidem, p. 37 si urm.., comp. N. Marr si M. Tihanova.
5) A. Iatimirski, /mprumuguri slave in limbo romlind co date pentru problema
locului de obeirie a poporului romin, Omagiu lui V. Lamanski, Petersburg, 1908,

pp. 792-819.
Istoria Romdnilor, Bucuresti, 1941, p. 75 i urm. Mai complet: idem,
Istoria Romdnilor, Bucuresti, 1935, vol. I (ed. II), p. 210 I urm.: ceea ce nu
putusera face neamurile germanice, in incursiunile lor repetate, i nici chiar
Hunii, se intampla acum. Populatia romanica este dislocata de valurile SlaTilor ... In Dacia, Slavii s'au asezat in mare numar si in toate partile ei, nu
numai In unele regiuni, cum s'a crezut multi vreme. Ne-o spune cercetarea
obiectiva a izvoarelor istorice, dar mai ales ne-o spune toponimia tarilor noastre
(Despre rolul Slavilor in formarea poporului roman, pp. 222, 223,
235 s. a.). Comp.
P. P. Panaitescu, Curs de Istoria Rominilor, Bucuresti,
1929-1930, p. r50 i urm., despre influenta de limba, terminologie, toponimie, organizare politica i sociala, biserica
Pentru toponimia in Transilvania, comp. E. Petrovici, Continuitatea daco-r.omancl i Slavii, Sibiu, 1942,
Daco-Slava, e Dacoromania*, Sibiu, 1943. L. Niederle, Manuel de l'antiquit

slave, Paris, vol. I, pp. Irtx r3: s dans la Hongrie, la Transylvania et la

Valachie actuelles, il tait rest une portion importante de Slaves du Sud qui

y avait lu domicile ...*

op. cit., p. 287.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

I2

tnai intensa' i mai variat decdt aceea germanicel asupra limbii italiene
sau franceze.
Inc: primii istorici rusi, Lomonosov (1711-1765) i Boltin (1735

1792), au semnalat nivelul cultural inalt al Slavilor, aceast prere

fiind temeinic documentat, astzi, de academicianul B. D. Grekov 1)
savanti sovietici, desmintind teoria norman. a intemeierii
statului rusesc abia in veacul al IX-lea, de Varegi. Stiinta sovietic.

N. Marr (1864-1934), B. Grekov, N. Derjavin 2) i alti invtati

precizeaz, c Slavii au fost aborigenii pmnturilor pe care triesc
pn in prezent. Bizantinologia a inlesnit, la rndul ei, studiul istoriei
ruse 3). Slavii nu n.umai au asaltat lumea anticA a Bizantului, dar au
influentat aceast lume prin asezarnntul lor social 4). Inrurirea
inaigratiei slave, a organizrii sociale i a propriettii de, pmnt in
obste a Slavilor, se observ de asemenea in procesul desvoltrii socialeconomice a Bizantului ; F. Uspensld a adncit cercetarile socialeconomice ale istoriei bizantine 8). Multe din influentele bizantine trebuesc privite prin prizma inruririlor reciproce slavo-bizantine, studiul acestor probleme filiad desgvarsit de discipolii sovietici ai lui Uspenski 7). Relatiile ruso-romane, care s'au inchegat la rascrucea acestor
influente, ar fi trebuit cercetate si ele in lumina unor lucrri monumentale ale lui V. Vasilevski (1838-1899)8), F. Uspenski (1845-1928)1),
V. Lamanski (1833-1914) "), Serghei Soloviov (1820-1879), Kliucevski,
A. $ahtnatov (1864-1920) 11) si ale altor ilustri savanti rusi. Majoritatea

acestor scrieri, esentiale unor cercetri serioase ale trecutului nostru,

sunt aproape necunoscute istoriografiei romnesti, in schimb pamfle1) Lupta Rusiei pentru crearea unui stat propriu, Taskent, 1942, si Rusia
Kievului, Moscova, 1944, ed. IV.
3) Des pre etnogeneza celor mai vechi popoare din basinul Niprului i Dundrii,

Vestitorul istoriei antice 8, 5939, cart. 1/6, p. 283, bibliografia; i Bizanful

i Slavii in veacul al VI-lea.
P. Lavrov, Operele lui V. G. Vasilevski cu privire la istoria Slavilor, Petersburg, 19or (Bizanful i Pecenegii, etc.), si B. Grekov, I storia vechilor Slavi
a Rusiei in lucrdrile lui V. G. Vasilevski, s Vestitorul istoriei antice o, 1939,

vol. I, pp. 338-351.

B. Grekov, Lupia Rusiei, p. 24V. Vasilevski, Legisla& iconoclallilor.
3) s Byzantion o, II, p. 20.
3) V. Piceta, Bizantinologia in vremea sovieticd, volum cit., p, 189 i nrm.
8) Material pentru istoria Bizanfului, Bizanful i Pecenegii, Drujina variagorusd la Constantinopoi.
Istoria imperiului Bizantin (1913 si 5926).
10) Despre studiul lumii greco-slave.

II) Revista letopisefelor ruse din veacurile al XI VXVI-lea (1938).

www.dacoromanica.ro

CATATORI RiTI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

13

tele $ anonimele fiind inregistrate in bibliografiile existente 1). Lipse.,te, de asemenea, tratarea mai amp15. s) a inchegkii primelor nuclee
ale populaViei locale Vlahi, Berladnici, Brodnici si Bolohoveni. Dar
tuturor acestor probleme sper6m s le acordgm atentia cuvenit, la
prima ocazie 3).

1) A. qi G. Rally, Bibliographie franco-roumaine, Paris, 1930, vol. II,

p. 135 ii urm.
3) Date sumare in schita noastrg: Relatii ruso-romne, p. 10 i urm.
3) ITnele precizAri de localitati, semnate de litera (G), se datoresc profesorului Constantin C. Giurescu.

www.dacoromanica.ro

1419

IEROMONAHUI, ZOSIMA

Vicisitudinile vremurilor apuse n'au admis consolidarea strvechilor

leg6turi ale noastre cu Slavii din Ris.rit, prin c6.16torii, dect in veacurile

mai apropiate. Pelerinii sau palomnicii au fost cei dintai drumeti ru0
care, mergand spre Ierusalim, au trecut prin prtile acestea ale Europei,
lisAnd insemndri despre cltoriile lor. Calugarilor, aa dar
crturarilor de odinioar, datoilm aceste prime descrieri, ce se studiaz6 de
vreo sut de ani 1), negustorii sau kupetii ru0 cltorind i ei prin Moldova prin veacul al XV-lea 3), dar f5.r s. inscrie impresiile ion.
In revistele ruseti: Sbomikul Pravoslavnik al Palestinei (apare
dela 1881)
Palomnikul Rus (dela 1885) s'au tip.rit numeroase
serien i ale pelerinilor, incepand cu egumenul Daniil, din anii 1106-1107
Sbomikul Pravoslavnik al Palestinei , 1885, cart. 3), continund cu

succesorii si, printre care Zosima, ieromonahul mnstirii TroitkoSerghievski, autorul scrierii publicate in Povestirile poporului rus de
Ivan Saharov (Petersburg, 1849, vol. II, cart. VIII) 0 in Sbornikul
Pravoslavnik al Palestinei insemnrile fiind comentate in revist.
de H, I,opariov (1889, cart. 24). Scrierea lui Zosima o g6sim amintit
0 in lucrarea: Itinraires russes en Orient, traduits pour la Socit de
l'Orient Latin (Geneva, 1889, p. 200 Si urm.), de V. Hitrovo ; tot in
aceast opera' sunt pomeniti i ceilalti vechi pelerini ru0: Ignatie, din
Smolensk, draltor de prin anii 1389-1405 (pag. 140 i urm.), arhimandritul Grethenios, din Moscova, care in 1400 a trecut prin Belgrad pe
Nistru, adic6 Cetatea-Alba (pag. 165 i urm.), i cllug.rul Epifanie, din
Novgorod, care a colindat acelea0 locuri prin 1416 (pag. 193 i urm.).
Sunt, aa dar, predecesorii c5.16torilor din Occident: Guillebert de Lannoy
1) De pilda: V, Vlasov, Anciens voyages fusses, Petersburg, 5837.
1) N. Iorga, Istoria comerjului fonuinesc, Bucuresti, 1925, vol. I, p. 88. Piul ma-.
relui kniaz Dimitrie Donskoi, Vasile, fost ostatec la hoarda tAtareascA, s'ar fi refugist in tainA, in 1386, prin Suceava. N. Iorga, Oaspefi ru,si in Moldova gi oaspefi
moldoveni in Moscova, s Neamul Romfinesc

1918, nr. 67.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICON1

16

(1421) 1) 0 Johann Schiltberger (1427), ale ckor serien i au fost publicate

de profesorul F. Bruun, din Odessa, iar in rom'anete reproduse de

Bogdan Hasdeu 2). Acela0 Hasdeu a tradus pentru prima oafg textul
de mai jos al lui Zosima ( Sbomik , p. 2-3), reproducandu4 in revista
sa Arhiva IstoricA a Romniei (1865, nr. 13, p. 49). F. Grekov a
scris despre Vechii palomnici ruqi, in 1891. Aflam astfel, c Zosima a
vizitat Tarigradul in 1414, cnd a insotit pe tarevna Ana Vasilievna,
logodnica lui loan, fiul impAratului bizantin Manoil Paleolog. A doua
c616torie i scrierea lui Zosima se refer la anii 1419-1422, cand el a

vizitat Atosul, Hiosul, Patmosul, Ierusalimul iTarigradul.

# Dela Kiev cu negustorii i boienii mari am mers 30 de mile, era o
min.' 5 verste 5), 0 am ajuns la un fluviu mare, in tara Odoliei 4), ce se
numWe Bug. Aid se af1 aezat oraul Bratlav, mide am stat o sptmn. Si am punces in campia Tgareasc5., 0 am mers 50 de mile pe acel

drum Ttresc, ce se numete: spre marea cam*, 0 am ajuns la Mitirevi Ki0ni, la un fluviu mare, ce se numWe Nistru. Aici fu trecerea
granita Voloh5.5): din cealalt parte Valahii ridicg plata pentru
G. Bezviconi, Profiluri de ieri fi de azi, Bucuresti, 1943, P. 104; cf.
recensia profesorului Const. C. Giurescu, in s Revista Istorica Romfina , 1944,

vol. XIV, p. 146; vorbind despre localitatea s Cozial i, vizitata de LannoY,

P. Bruun (e Notitele Societtii de istorie i antichitati din Odessa *, 1852, vol.
III, p. 541) crede, el ea corespunde Causanilor (Hanul-Kisla sau Kizil-Bunar),
la distant de 4-5 mile franceze de Cetatea-Alba.
Al. Sadi-Ionescu, Bibliografia aldtorilor strdini, Bucuresti, 1916, p. 12
urm.

1) 0 versta = 1067 metri.

4) Podoliei.

1) Veche denumire a Tarii Moldovenesti, spre deosebire de Tara Munteneasca, Muntenia Valahia de mai trziu, in cazul din urma denumiree fiind
imprumutata dela caltori occidentali. Numele de Vlah provine dupa parerea
filologului Alexandru Philippide (Originea Rontdnilor) dela vechea denumire germana.: Welsch Roman. Radicalul cuviintului este val a stpfini.
de unde provine cuviintul francez: Vallon, si cel polon: Wloch, care inseamna:
italian. Istoricul N. Barsov (Schila geografiei ruse, Varsovia, 1885) consica letopisetii slavi deduc acest nume dela Succesorii Romanilor, care
locuiau cu Slavii la Dunre, denumirea trecand apoi urmasilor lor. Pe la
1165, Nikita Choniates (ed. Bonn, p. 168) povesteste ca Andronic Comnen,
pribegit in Galitia, a fost prins la granita acestei tari de Valahi, care, dela 1222,
sunt deseori amintiti in istorie. Comp.
A. Iatimirski, Ultima pdrere a unui
savant romdn despre originea numelui s Vlal $ 6, In e Revista Etnografic s,
comentand pe Aron Densusianu, Originea cuvdntului e Vlah s, e Revista critica-

literara *, 1894, nr. I, pp. 1-15. Prima amintire a Vlahilor, In 98o; P. P.

Panaitescu, Interpreta'ri romiineti, Bucuresb, 1947, p. 97.

www.dacoromanica.ro

CALATORI ItUI IN MOLDOVA *I MUNTENIA

17

trecere, iar din aceast parte o ridicg pentru marele kniaz Vitovt 1) ;
iar vama se ja dela tred.tori 0, pe urmA, amndoi o impart. i, de acolo,

trei zile de drum pn. la Belgrad 2), prin Tara Voloh6, 0 am stat la
Belgrad dou sAptamni. lar dela Belgrad pAn la mare sunt 9 verste.
Chiar la gura Nistrului st un stilp, ce se numete: Fonari 3). Aici sunt
schelele pentru corbii. i am g'sit o corabie 0 am plecat pe mare 0
am r5.mas pe mare 3 sAptAmni... E

1) VArul regelui polon Vladislav-Iagello, Vitovt, marele lmiaz al Lituaniei,

mort in

1430, era fratele Ringalei, vlduva ducelui de Mazovia, cu care

s'a insurat in 1411 Alexandru ce! Bun, domnitoruI Moldovei (1400-1432).

In 1410, in bAtlia dela Griinwald, dar mai ales in 1422, cAlretii lui Alexandru
au venit in ajutorul Polonilor, obtiniind la Marienburg o victorie asupra cavalerilor teutoni asezati in Prusia Orientala.P. P. Panaitescu, Alexandru ce! Bun,
Bucuxesti, 1932.
3) Cetatea-Alba. Comp. A. Kociubinski, in Notitele Societ5tii de istorie

si antichitati din Odessa *, 1901, vol. XXIII, pp. 79-198, si N. Iorga, Studii
istorice asupra Chiliei i Cetdlii-Albe, Bucuresti, 1900.
3) Panar, felinar.
2

www.dacoromanica.ro

1549

IVASKO PERESVETOV
Slavistul A. Iatimirski 1), vorbind despre primele scrieri ruseti referitoare la Moldoveni, aminte0e prefetele la descrierile drtoriilor vechilor pelerini ru0, tirile Cu privire la gospodarii moldoveni strmo0i
domnitei Elena a lui Stefan cel Mare,
din letopisetul Voskresenski 2),
povestirea despre voevodul muntenesc Dracul (Vlad Tepe), corespondenta ace1eea0 kniaghini Elena Stepanovna 5) Cu tat."1 ei, Stefan cel
Mare, domnitorul Moldovei, povestirea despre icoana din Neamt 0 popestirea despre domnitorul voloh sau moldovean Petra Rare. Aceast
din urma scriere ne intereseaz in deosebi, deoarece autorul ei, Iva4ko
Peresvetov, un 6115.tor 0 publicist rus din veacul al XVI-lea, a vizitat
Moldova, amintindu-1 pe Petra Rare, ca unul care l-a cunoscut personal.
Din istoria scrisu/ui slay, p. XLV i urm.
Vetile Sectiei limbii 0 literaturii ruse a Academiei de Stiinte a, Peters-

burg, Igor, vol. VI, pp. 88-119.

Pata lui Stefan ce! Mare i a Evdochiei, fiica kniazului Alexandru Olelko

din Kiev i a Anastasiei, fata marelui kniaz Vasile I al Moscovei. Domnita

Elena s'a mAritat in 1483 cu loan cel Tfinitr (1458-149o), motenitorul tronului

lui loan III. Nestatomicia socrului, clatorit a doua oarl cu Sofia Paleolog
(Marcel Romanescu, Albizzi fi Paleologii, extras din e Hrisovul e, Bucureti,
1943, vol. III, p. 21), i rivalitatea dintre aceste douA femei, au pricinuit moartea timpurie a Elenei, in 1505, in vArst5. de patruzeci de ani, i a fiului ei,
Dimitrie (1484-1509). B. Hasdeu, in e Traan i, nr. 75, pp. 78-81, 0 Al.
Papadopol-Kallimah, in e Analele Academiei a, vol. XXII. D. Bogdan, Pomelnicul dela Bistrila, e Analele Academiei a, 1939, tom. XXI, p. 633. G. Asaki
a scris drama istoricii: Elena Dragof de Moldavia, iar Alexandru HAjdeu i-a
consacrat o poezie: Mormdntul Volofencei (vezi i alte poezii istorice ale
lui Hiljdeu, de pild5.: Stavucenii; A. Iatimirski, Manuscrisele slave i ruse ale
bibliotecilor romtine, Sbomikul Sectiei limbii i literaturii ruse a Academiei
de Stiinte a, Petersburg, 1905, p. 8o6 i urm.). Despre nepotii Elenei: G. Bez-

viconi, extras din i Cetatea Moldovei a, Iai, 1941, XI, pp. 3-4, comp.: V.
Rummel, in Dictionarul Enciclopedic Rus, ed. Brockhaus 0 Efron, vol. 51,
p. 381, i Date istorice despre tteamul Rahmaninov, Kiev, 1895.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RI.TI IN MOLDOVA 5I muNTENIA

19

Petru Rare, domnitorul Moldovei intre anii 1527-1538 i. 154a1546, urmand exemplul tatlui gu, stefan cel Mare 1), a eautat 86
1) Regele Bazimir al Poloniei cerea, in Iunie 1486, ajutorul tarului loan III,
pentru tef an, impotriva Turcilor (Actele referitoare la istoria Rusiei Occidentale,
ed. Comisiei Arheograf ice, Petersburg, nr. 88, p. 107). Marele kniaz Alexandru
al Lituaniei scria voevozilor sai, la 18 Iunie 1498, despre libera trecere a solilor
moldoveni, la Moscova (ibidem, nr. 154, p. 177). Hanul Crimeii si tef an eran
aliatii Moscovei (L. Kolankowski, Problem Krymu w dziejach jagiellonshich,
4 Kwartalnik Historyczny o, XLIX, 1935, caiet 3, pp. 279-300). tefan c auta
s5. impace, in anii 1498-1499, pe tar cu ginerele sau, Alexandru al Lituaniei
(Actele, nr. 161, p. 182), iar Alexandru ii cerea ajutorul impotriva Moscovei
(ibidem, nr. 162, p. 183). In arhivele rusesti se pastrau o car tile volosesti i ale

soliilor din 1482-1505, printre care: diacul Feodor Kuritin, loan Turcul,
aspunsul rusesc fiind trimes prin fiul de bojar Procofie ; Feodor Iaropkin,
Vasile Karamisev in 1488, Ivan LiharioN, Stetcu s'i andru in 1491, Seurat
Zinovievici, Plesceev in 1492; tratativele prin ambasadorul rus din Crimeia,
Loban-Koliciov; Subota, diacul Costea si $andru, Timofei Zamitski in 1495,
Oscerin si Luca Volosaniu in 1496, pitarul loan in 1497, Feodor Alexeev in
1498, diacul Iusco (V. Ulianitki, Material pentru istoria legeiturilor dintre Rusia, Polonia, Moldova, Valahia i Turcia in sec. XIV-XVI, Moscova, 1887,
p. 115 si urm.). Acelasi andru urma O. mearga la Moscova si in 1501, dar
regele polon, temandu-se de o giant& moldo-rusa, n'a permis solului A. treac5. prin Polonia (N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, Iasi, 1917, p.
66), dup5. cum nici succesorul am, Sigismund, - marturisesc cronicarii moldoveni Grigore Ureche si Simion Dascalul - n'a admis ca trimisii lui tefanita.Vocla sa ajungit pe la 1525 in Rusia, raspunzand unei solii moscovite din
1521. Dimitrie ivanov Larev si Mitrofan Feodorov Xaracearov, solii rusi care

se intorceau din Italia, au fost opriti in Ungaria; in urmr, interventiei lui

tefan, li s'a dat libertate, dar ei au mai zab5.vit in Moldova (V. Ulianitki,
cit., p. 183, si s Uricariul o, 1853, part. III, p. 91 si urm., corespondenta tarului loan Vasilievici). Despre cererile de trecere ale soliilor
moldovenesti, prin Polonia, la Moscova, in anii 1481, 1490, 1496, 1498,
1501 si 1502, comp. I. Bogdan, Documentele lui 5tefan cel Mare, vol. II,
pp. 364, 381, 390, 405, 410, 455 si 462. Episcopul moldovean Vasile
al Romanului a contribuit la aplanarea unor neintelegeri dintre tar si mitropolitul Gherontie al Moscovei (P. Mihailovici, Legilturile culturale bisericefti
dintre Romani fi Rufi in sec. X V-X X-lea, Revista Societatii istorico-arheoop.

logice-bisericesti lo, Chisinau, 1932, p. 207), iar mai tarzin, in 1513, domnitorul
Bogdan cel Orb a trimes si el o solie la Moscova. In ce priveste printul Dimitrie
Wisnowiecki, pretendent in 1563 la tronul Moldovei, nu credem ca. era nepotul
de fiica al lui stefan cel Mare; A. Storojenko ( Prinjul Dimitrie Ivanovici Wisnowiechi, poreclit in popor Baida, Vechimea Kievului *, 1897, vol. LVI, ii.

519) afirma, ca mama pretendentului era fata lui Semeon Olizar. Singura
inrudire cu lifoldova ar fi casatoria lui Iurie, fratele strabunului lui Dimitrie,
cu Anastasia loan Mufata (A. Lobanov-Rostovski, Cartea genealogicci rusd,
Petersburg, 1895, vol. I, p. 102).
2'

www.dacoromanica.ro

G. DEZVICONI

20

stabileasck legkturi diplomatice permanente cu Moscova 1) : el a trimes

in Rusia o solie, Dum'a-vistierul 0 Toma Ivanov, care, dup ce au tra.-

tat o aliant impotriva Turcilor i Polonilor, urmau a se intoarce in

1529 in patrie 4) ; bine inteles, Polonii se opuneau acestor legnuri,
incat a doua solie a domnitorului, trimeask In acela0 an 0 condusk de
Alexandra Carj5. 0 Toma Ivanov, a fost intemnitatI, vreme de douk
aptamni, la Vilna. Un sol al tarului, Ivako Blizarov, a venit in Moldova in 1532, prin Crimeia, insotit de trimesul moldovean Iuc, iar
la intoarcere de un alt moldovean, Duca. Moscova, in tratativele
ei cu Polonia, a luat aprarea Moldovei, staruind asupra faptului
tat.61 domnitorului Petru Rare, Stefan cel Mare, era cuscrul tarului

loan III. Pe atunci, legbiturile de inrudire consolidau cele politice,

ind.t solii moldoveni sulgerul Ivan Mihailovici i Petre-uricarul au
asistat in 1536, la Moscova, la tratativele de pace dintre Ru0 i Poloni.

Cand, in anul 1538, Turcii au alungat pe domnitor din Moldova,

el n'a putut sk se refugieze la Moscova, din cauza impotrivirii Tktarilor

Polonilor ; aceasta au povestit-o solii si, veniti la Moscova prin

1542-1543: pArcklabul Cristea Vladovici, logoatul Petre Ckrcovici
pisarul Ivan Stefanov Tratativele s'au intrerupt, deoarece Polonii
n'au l'asat pe solii moscoviti, sk treack in Moldova 4).
Iva0co Peresvetov ajuns in slujba tarului sosind din Lituania,
a mai fost in serviciul regilor Poloniei i Ungariei, iar cind luni a petrecut
la curtea domnitorului Moldovei Petru Rareq, la Suceava, uncle a mai

Osit un rus, in slujba domnitorului, Vasia Mertalov, din Moscova.

Povestea sau plkngerea intaia a lui Peresvetov, despre Petra
voevodul voloh, a fost scrisk pe la 1549, prima ei redactare datfind,
probabil, cu cktiva ani mai inainte. Spiritul scrierii este intru cgtva
subiectiv 4), chiar interesat, ckutnd sk provoace i s sprijine actiunea

tarului impotriva oligarhiei boiere0i. Totu0, aceast scriere comple1) P. P. Panaitescu, Petru Raref
V. Myatt a, pp. 265-278.

Moscova, Bucuresti, 1938, in volum,

41 Sbornikul Socieatii Istorice Ruse s, Moscova, vol. XXXV, p. 779 s. a.

Citirile in Societatea de istorie i antichiati ale Rusiei s, I848, vol. V
p. 207 s. a. N, Xaramzin, Istoria Statului Rosienesc, vol. VIII, nota 129.
S. Palauzov, Principatele Romdne Valahia gi Moldova, Moscova, 5859,
I)

a)

pp. 77-78 si 82-83.

V. Rjiga, I. Peresvetov, publicist din veacul al XVI-lea, Moscova, 1908,
tef an Ciobanu, Domnitorul Moldovei Petru Raref in literatura rusd veche,
Revista Istoria. Romn s, Bucuresti, 1945, vol. XIV, p. 316, comp. luciltrile
lui I. Iavorski, S. ceglov, S. Vilinski, N. Gudzii s. a. I. Budovnit, Schife supra istoriei publicisticei ruse'in veacul al XVI-lea.
6) A. Miliukov (Cdldtorii rui de peste granifcl in veacul trecut, e Vestitorul
Istoric k, IX, 1881, p. 5) semnaleazA, c scrierile drtorilor mai vechi vorbesc
nu atilt despre Omfinturile vizitate de ei, ct oglindesc conceptiile lor personale.

www.dacoromanica.ro

CALATORI 12:0I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

21

teaza cunostintele noastre despre Petru. Rares, care apare caracterizat

pe drept cuvant, in acelasi sens onorabil, si de cronicarii Grigore Ureche
Simion Dascalul. Textele de mai jos le folosim dupg lucrarea amintita
a profesorului Stefan Ciobanu.

a Dad: pe vreun tar il va parsi intelepcilmea lui militara inascuta

si va veni la el marea blandete, aceasta este opera dusmanilor lui: nu
se va gandi tarn' la armat., nici la oranduial in impz'tia sa, va petrece
Cu aceia, care-i aprind mima cu vrjitorie cu multe pieded ispititoare ; i asupra ostasilor sli va aduce mult tristete, i asupra intregii
imparatii multe nenorociri mari din partea demnitarilor sdi, bleat
nimic nu-i va fi drag: nici intelepciunea, nid armata, nid viata
tiei, i oricari intelepciuni ostasesti vor ajunge la dansul, sau chemarea
imparateasca inteleapta, el va incepe s le nesocoteasca.
Asa zice Petru, voevodul voloh: dac vrei intelepcitme impala-tease&

sa cunosti despre ostire i despre asezamintele vietii imparatesti,

atund sa citesti pan la sfarsit luarea Constantinopolului, sa nu te
cruti pe tine cu nimic, si acolo vei gsi tot ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu li ajuta nu pe cei lenesi, ci pe cei care muncesc i il
chiam in ajutor, si pe cei ce iubesc dreptatea i judeca cu judecata
dreapt.. Dreptatea pentru Dumnezeu este buc,uria inimii, iar pentru
tar mare intelepciune. Am observat, doamne, ca Petru, voevodul voloh,
a fost pentru tine si pentru impratia ta un mare binevoitor. i eu, de
aceea, auzind acele cuvinte dela el, le-am scris i le-am adus la tine,
slujindu-te, dupa cum iti va place serviciul robului tau.
zice voevodul voloh Petra: au fost Grecii lenesi de a apra tare
credinta cresting, in contra necredinciosilor. Astazi, nevroind, aparg.
credinta 0:gang de invazie. Tarul turcesc ja la 7 ani copiii dela Greci
Sarbi pentru a-i invata in militrie i Ii trece la credinta sa ; iar ei,
despartindu-se de copiii lor, plang cu mare plans, dar cu nimic nu pot

fi ajutati.
Domnului i binecredinciosului marelui tar i marelui kniaz Ivan
Vasilievici 9 a toata Rusia se inching,' robul tau, venit din Lituania,
1) loan cel Groaznic (1530-1584), unul din cei mai insemnati tari moscoviti, care a consolidat unitatea Statului Rosienesc (comp. studiik savantilor
sovietici R. Vipper i S. Bahrusin). Mentinnd legAturi cu domnitorul Moldovei Alexandra 1.,6pusneanu (1552-156r t 1563-1568), tarul a comandat
episcopului Macarie
in 1556 Sintagma pravila de legi a lui Matei Vlastaros
al Romanului; opera a fost oprit5. in Galitia (1561). El este ziditorul unei
mInilstiri in Moldova (S. Soloviov, Istoria Rusiei, vol. X, p. 276) si figureaza
inscris in pomelnicui binefAcaori/or mAnAstirii Bistrita, unde Al. Odobescu a
mai descoperit un aer rusesc, din i6or, provenit dela mnstirea Tihvin, A.
Iatin irski, Binelacerile domnitorilor rugi in Roindnia, In veac. XVIXIX,
Vestitorul Rusesc 1899, VI, p. 4i 5.

www.dacoromanica.ro

22

G. BEZVICONI

Ivasko, fiul lui Semeon Peresvetov. Am adus pentru tine, domnitor,

cuvinte din multe regate domnesti s'i dela Petru, voevodul voloh, si
treburi de-ale tale impartesti. Si acele cuvinte si lucruri, doamne, au
fost puse in vistieria ta imprateasa., iar pe mine, robul au, pentru
acele cuvinte si lucruri ai poruncit sa fiu bine druit. Si acele cuvinte
si lucruri, pana acuma n'au fost in fata ta, a domnitorului, Cad acele
cuvinte sunt neplacute in fata ta, iar lucrurile tale sunt la mine. Si in
acele regate, doamne, mult se mirau s'i la'udau nasterea imparateasca
a ta cu semne ceresti; s'i au proslavit inteleptii filosofi greci si doctori
latini, si au spus despre acele cuvinte: se cuvine acelui domnitor ostas,
nascut intelept dela Dumnezeu, asemenea cuvinte sa le serie cu aur
si sa le tin la dansul multi ani, si dupa dnsul asemenea lucruri si slava

sa imparateasca s le lase a/tui tar. Si eu, doamne, am captat acele

cuvinte in acele regate, la oamenii intelepti, dupa cum iti va place
slujba mea, a robului tau. Si eu, doamne, am plecat din Lituania, au
trecut de-atunci unsprezece ani, slujindu-ti tie, tarului binecredincios,
Cu credinta, nu mai an cleat cum au slujit strgmosii s'i stabunii mei,
Cu credint, domnitorilor rusi, marilor kneji, stamosilor si stabunilor
ai, Peresvet si Oslabia, in calugrie si schime, cu binecuvantarea fad.torului de minuni Serghie, in batalia de pe Don, sub marele kniaz Diraitrie Ivanovici, pentru credinta crestin si pentru sfintele biserici si
pentru cinstea domnitorului au suferit si au pierdut capetele. Si eu,
robul au, am venit la scaunul impara'tesc _pentru aceasta, s fiu cu
totul al ta'u, sa slujesc cu credinta, cat m'o ajuta Dumnezeu.

Despre tine, doamne, despre binecredinciosul marele tar, scriu

inteleptii filosofi, ea vei dobandi in ved slava. mare. Ca despre chesarul
August s'i despre tarul Alexandra Machedon, asa si despre tine, doamne,
scriu acei intelepti filosofi, precum si despre ostirea ta s'i despre intelepcitmea ta mare. Si ei proorocesc in crtile lor intelepte, c vei introduce
mare dreptate in imparatia ta, si-1 vei mangaia pe Dumnezeu cu bucurie
sufleteasca. Si asa incep filosofii intelepti, c asemenea dreptate nu va

exista in intreaga lume, ca in imparatia ta, din cauza intelepciunii

tale mari si a stasniciei tale de domnitor; judecgtorii vicleni parcg se
vor trezi din somn, si se vor ruina de afacerile lor viclene, si se vor
mira ei insisi, ea au judecat viclean si, adunand necurat, au pacatuit
mult si de nenumarate randuri faa de Dumnezeu. Asa scriu despre
tine, doamne: tu esti domnitorul groaznic si intelept; ii vei aduce pe
pcatosi la pocainta si vei introduce dreptatea in impaatia ta, si vei
aduce lui Dumnezeu bucuria inimii La August chesarul a venit un
ostas cu infatisare modesta, saraca, si i-a adus mari intelepciuni osasesti, si el pentru aceasta l-a daruit si-1 tinea pe el si neamul lui aproape

de dansul. Si la tarul Alexandra, a venit cu infatisare modesa,

Cu mare intelepciune ostaseasea; dela boga ti nu vine niciodat intelepciunea osaseasca ; daca vreun voinic se imbogateste, si. el se leneveste:

www.dacoromanica.ro

CAI.,ATORI RUI IN MOLDOVA *I DITJNTENIA

13

bogatului ii place liniste ; pe ostas totdeauna trebue sa-1 tii bine, ca pe

un soim, s5.-i bucuri mima, cu nimic sa nu-1 intristezi. i eu, robul tau,
Ivasko Peresvetov, unsprezece ani au trecut si nu pot ajunge la tine,
stapanul, binecredinciosul i marele tar. Dac le amintesc, demnitarilor
t51, nu ma anunta tie. i la venirea mea, doamne, ai dat porunca
boierului tau Mihail Iurievici sa ma ingrijeasca de toate, pe mine, pe
robul tau, si de graba, dupa ce ai dat porunca, Mihail Iurievici a murit.
lar eu, fr portmca traiesc i, pana astazi, nu pot, doamne, s ajung

la tine, s te rog despre porunca data_ lar omul strain nu poate trai
in impartia ta fra porunc i far mijloace. i te-am vazut, doamne,
inteo sarbatoare in biserica Nasterii Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, i ti-am dat dou crticele cu o vorbele tale imparatesti, pe care

le-am adus din alte regate, slujindu-te pe tine, doamne, credinciosul,

marele tar. ?i tu, doamne, pe mine, robul tau, nu m'ai dat sub ingrijirea nimnui. Dac tie, domnitorului i marelui tar, nu-ti va fi pe plac
slujba mea i slovele pe care le-am adus din alte tari si regate, auzite
dela multi oameni intelepti i doctori i filosofi despre intelepciunea
ta imparteasca dela Dumnezeu, dupa cum scriu despre tine, marele
tar, nascut cu semnul ceresc i despre imparatia ta i despre ostirea
inteleapt5. sa pastrezi i s inmultesti credinta cretina, si pe credinciosi sa-i aduci la credinta i s ridici slav lui Dumnezeu i s introduc
dreptatea in impratia ta i s faci lui Dumnezeu bucuria inimii. i tu,
doamne, porunceste sa-mi restitue cartea, daca, citind-o, nu va placea,
tarului binecredincics.
Am venit, doamne, din Ungaria in Tara Voloh. 0 am fost cinci luni
la Petru, voevodul voloh, in Suceava, 0 el despre tine, doamne, marele
binecredinciosul tar, i despre imparatia ta, spune, rugandu-se in
fiecare zi, sa se inmulteasca credinta crestineasca. i el zice: asa a fost
tare credinta greceasca i noi ne Madam cu dansa, iar acuma ne laudra
Cu imp5iratia ruseasca. i spune asa: Doamne, pazeste-o de necredinciosi si de once herezie. i pe acela nu-1 laud care grata crucea
aceasta este o mare herezie ea nu apara credinta cretina
trdeaz."
si nu slujesc cu credinta pe domnitor. i pe acela nu-1 lauda, care atrage
asupra imparatiei sale un razboi deosebit: d orasele i volostele s le
tina boierii, i demnitarii se imbogatesc din lacrimile i sangele neamului
crestinesc prin jefuire nebuna. i cand pleaca dela o hrana o 1) din. orase

voloste, si se judeca obidele, fac ambele parti mult p5.cat: sarut

crucea asupra vinovtiei i reclamantii i paritii, unul sarutand staruie
asupra nedrepttii care i se face, iar altul neaga once obid,si asa ambii
se pierd in pAcat, 0 cad in mare herezie, 0 mare ocarg aduc lui Dumnezeu, nu tin la chiste, srut crucea ; cu acestea il supr grozav pe Dumnezeu ; tot ce este tare in credinta cretina, aceasta n'o tin tare.
1) Trgurile tinuturile se dAdeau boierilor pentru

www.dacoromanica.ro

o.

24

G. BEZVICONI

Asa zice voevodul voloh despre primul tar turcesc Mahmet sultanul:
necredinciosul tar u introdus in impkrtia sa neplcut lui Dumnezeu
marea intelepciune i dreptate: a trimes in toat imprtia sa judectorii
sdi credinciosi, pun.'ndu-le din vistieria sa leaf, ca s poat tri din an
In an, si a introdus judecAtorii de curte, in toat imprtia ca sa judece
fra prtinire, i a poruncit ca amenzile s le ja pentru vistierie, ca s
nu se ispiteasc nimeni i s nu cad in pcat i s nu-1 supere pe Dumnezeu. i daca-1 druieste pentru slujba creclincioas pe vreun boier
cu vreun oras sau voloste, el trimete la judecaorii s'i si le pomnceste
s5.-i dea din vistieria statului imediat, dup registrul de venituri.
and greseste judectorul, atunci Ii este prescris moartea dupg legea
lui Mahmet ; ll ridic pe varful tmei prpastii, vi-i &A' branci in jos,
spunnd: n'ai vrut s Ei in bun slav i s slujesti cu credint pe domnitor. lar la unii le ia pielea de vii s.1 le spune: cnd va creste pielea,
se va uita vina ta. Dup iegea lui Mahmet, triesc i tarii de astzi cu
mare si inteleapt strsnicie ; i vinovatii erau predati mortii; i gsind
pe cineva vinovat, chiar clack' era din cei buni, nu-1 cruta ;
omora
dup faptele lor, s.1 spunea asa: i dela Dumnezeu este scris: fiecgrui
dup faptele lui. i asa zice voevodul voloh: e insemnat in crtile intelepte, scriu filosofii i doctorii despre binecredinciosul marele tar al
Rusiei s't marele kniaz Ivan Vasilievici a toat Rusia, c va fi la el, in
imprtia sa, asa de mult intelepciune i dreptate i strsnicie impotriva judecAtorilor nedrepti, din cauza marei intelepciuni dat dela
Dumnezeu.
Asa zice voevodul voloh despre impAratia rus5., c demnftarii tarului
rus se imbogtesc singuri i se lenevesc, iar imprtia lui se secAtueste

prin aceasta ei se numesc slugile lui, si tare nu stau pentru credinta

crestin i tare nu se joac cu jocul mortii impotriva dusmanilor

prin aceasta mint in fata lui Dumnezeu si a tarului. i asa vorbeste

voevodul voloh: ei sunt multi, dar n'au inim bun si se tem de moarte
si nu vreau s moar pentru credinta crestin', ei nu vreau s moar5.
niciodat. Acel bogat nu se gndeste la ostas, se gndeste la liniste ;
chiar cnd se imbogteste un viteaz i el se /eneveste. Asa zice voevodul
voloh: s-1 tii pe ostas, s5.-1 ingrijesti ca pe un soim, totdeauna s-i
inveselesti mima, s nu se abat asupra lui nicio tristete. i asa zice
voevodul voloh: unui asemenea domnitor se cuvine s aib in vistieria
lui veniturile din toat impArgtia s dea din vistieria sa ostasilor,
s le inveseleasc5. inimile. Atunci imprtia nu va avea sfrsit i vistieria
lui nu va seca. Cine din ostasi va fi indrjit impotriva dusmanilor domnitorului, se va juca cu focul morii, acelor ostasi s li se ridice numele,
s li se inveseleasc6 inimile i s li se mreasc salariul din vistieria
domnitorului, i la alti ostasi s li se atrag inimile, s-i apropie, si
In toate s5.-i cread i s le asculte plngerile in toate
iubeasc51,
ca printele pe copiii si, i s fie damic cu ei, mana damicA niciodat

www.dacoromanica.ro

CLIATORI RIJI IN MOLDOVA I MUNTENIA

25

nu saraceqte i aduna slava tarului; dmicia tarului care osta0 este

intelepciunea lui.

lar despre tine, despre marele tar binecredincios, voevodul voloh

zice: unui asemenea domnitor se cuvine sa tina douzeci de mii de tineri

viteji, foarte bine invtati la tragerea cu foc, i s stea lagarile din

ucrainele 1) pe camp, langa cetati impotriva dupianului, a tarului din
Crimeia, inzestrandu-i pe ei cu salariu din vistieria statului, cu leafa anual dela domnitor, i ei se vor deprinde a trai la camp 0 a lupta cu
dumanul, tarul Crimului. Atunci acei douzed de mii vor fi mai buni
decat o suta de mii i ucrainele toate vor fi bogate 0 nu vor fi sara-

cite de dumani. i aceasta poate s'o fad, un asemenea puternic tar.

Aa zice Petra, voevodul voloh, despre imprtia greceasca: demnitarii
sub tarul Constantin Ivanovici 2), erau st.pani pe imparatie,
sarutarea crucii o nesocoteau, trdau 0 au furat imparatia cu judectile
lor nedrepte. i prin jefuiri necinstite au marit bogtiile lor din lacrimile
sangele crWinesc ; iar ei in00 s'au lenevit s apere cu t.rie credinta

cretina, 0 pe tar 1-au indepartat dela Wire prin vrjitoriile lor, 0 pe

cai de ispit heretice i prin farmece. i prin aceasta au predat strainilor
de neam, Turcilor, spre batjocura, i impartia greceasca i credinta
cretin'a i frumusetea bisericeasc. i acuma 1'40 Grecii, pentru trufia
lor i pentru faradelegile lor, i pentru lenevia lor, rascumparara la tarul
turcesc credinta lor cretina, dau tarului turcesc mari biruri, i singuri
ei sunt in sclavia tarului turcesc pentru trufia i lenevia lor. Grecii
Sarbii se angajeaz s pasca oile i camilele la Turd. Si cei tnai buni
Greci se angajeaz5.. Voevodul voloh zice cu mari lacrimi despre aceasta
credinta cretina a imparatiei rusWi i totdeauna il roag pe Dumnezeu

s inmulteasca credinta cretina din imprtia de Rasarit, dela tarul

rus, binecredinciosul, marele kniaz Ivan Vasilievici a toata Rusia. Cu
aceasta imprtie ruseasc i acuma se laud toat credinta greceasca,
spera In mila i ajutorul lui Dumnezeu sa se elibereze de sub jugul

tarului turcesc de alt neam.

zice voevodul voloh: In asemenea imparatie mare, puternic,
slavit i bogata in toate, imparatie moscovita, este in aceasta
dreptate ? Atunci slujea la el Vasia Mertalov din Moscova.
Si pe acesta il intreba: tu tii multe despre acea impratie moscovita.
Spune-mi drept ? Si el a inceput sa spun. lui Petru, voevodul voloh:
credinta crWineasca, doamne, Ii bunk in toate i frumusetea bisericeasca-i mare, dar dreptate nu este. Si la aceast, Petru voevod a plans
0 a zis ap.: daca nu este dreptate, nu este nimic. i a. a. a zis voevodul
voloh: dreptatea adeva'rata. este Hristos ; ea va straluci mai tare decat
1) Marginele.

1) Constantin XIII Paleolog, ultimul impgrat bizantin (1448-1453).

www.dacoromanica.ro

26

G. BEZVICONI

soarele in toate Inaltirnile cere0i i intinderile pmnte0i 0 in adncimile iadului ; totul se inchin lui, ce este ceresc, pmntesc 0 al iadului,

toti au ludat i prosl'vit sfntul lui nume, cci sfnt este numele
lui. Este putemic 0 tare, 0 fr de moarte, 0 mare Dumnezeul creOin,
minunate sunt lucrurile lui, mult rAbdtor i mult milostiv. i in care
imprtie este dreptate, in aceea sl4luete i Dumnezeu i dd marele
s'u ajutor i mnia lui Dumnezeu nu se abate asupra acelei impAratii.
O dreptate mai mare nu exist in sfnta scriptur.. Dreptatea pentru
Dumnezeu este bucuria inimii, iar pentru tar mare intelepciune
putere.
Doamne, cu credinta creOin6 de nedreptatea lor.
Aa s'a apucat diavolul cu toate nedrepttile de Greci, neiubind credinta creOin, pentruc credinta creOin este draga lui Dumnezeu,

mai bun cleat toate credintele, Dumnezeu o iubete, i diavolul

este ptruns de toate nedrepttile. Iat ce scriu astzi inteleptii
filosofi i doctori despre binecredinciosul tar 0 marele kniaz Ivan
Vasilievici a toat Rusia, c51 el va fi intelept 0 va introduce dreptatea in imprtia sa. i aa zice voevodul voloh i roagA mila lui
Dumnezeu spunnd Doamne, arat mila ta mare, ca acea intelepciune s nu-I treac pe binecredinciosul marele tar. i s nu
rmn din pcatele noastre impttia rus aa cum este, ci s: str.luceasc. cu credint imprtia liber.. Altfel noi nu avem s zicem
credintei grece0i, ca Evreilor i Armenilor, C ea nu are tar liber
0 nu are imprtie liber.; iar noi ne ludm cu imprtia rus
cu tar cretin de credint greac.. i aa zice voevodul voloh:
ze0e-o, Doamne, pentru multi ani i spre inmultirea credintei cretine. Despre aceasta se mir trile. Petru, voevodul voloh, zice a4a:
marele domnitor i putemicul tar binecredincios, rabd aa de mare
suprare din partea vtjmaului s.u, dela tarul Kazanului, care este

cel mai mare duman al lui; 0 nu trebue s rabde atat. !4a a fost
Mahmet-sultanul, tarul turcesc, pltea d.ri la Tarigrad binecredincio0lor tari, tria in mare umilint, fr fzboaie; dar tatl lui a fost
tlhar de mare 0 a invins tara turceasc. 0 a supus-o ; i dup aceea
pentru pcatele noastre Mahmet-sultanul, tarul turcesc, a invins neamul de tehari, 0 a luat Tarigradul, 0 pe binecredinciosul tar Constantin
I-a invins i 0-a bltut joc de credinta cretina, 0 a necinstit frumusetea bisericii, a luat clopotele bisericeti, a ridicat crucile de pe biserici 0 a scos din biserici icoanele, fdtoare de minuni, 0 a ref5.cut
bisericile pentm rug'ciunile lor pAgne. i Petra, voevodul voloh,
aa zicea i 11 ruga pe Dumnezeu: Doamne, fii indurAtor asupra tarului
rus 0 binecredinciosului mare kniaz Ivan Vasilievici a toat. Rusia
asupra imprtiei lui, ca s nu-1 prind aa boierii lui, cu vrajba din
herezia lor i cu viclenia lor, cu bogtia i lenevia lor, s nu-1 imblnzeasc dela oOire, s nu-1 fac temtor de moarte, ca pe un bogat,
s nu moar, cum au imblnzit boierii pe binecredinciosul tar Con-

www.dacoromanica.ro

CKIATORI RUW IN MOLDOVA st MUNTENIA

27

stantin Ivanovici din Tarigrad, prin vrajba i herezia i viclenia lor.

au pierdut imparatia binecredincioasa 0 pe binecredinciosul tar
Constantin 1-au nimicit prin sabia celor straini de neam. Nu lauda
dela inceput filosofii, c boierii care se apropie de tar nu au merite

militare, sau intelepciuni oarecare. Despre acestia aa spun filosofii intelepti: acestia sunt fermecatorii i hereticii, care furl norocul i intelepciunea imparateasca i aprind mima imparateasca
pentru sine 0 pentru herezii i farmece, i imblanzesc o0-irea. i aceasta
zice voevodul voloh: acestia trebuesc arsi cu focul i omoriti cu cruzime,

ca faul s nu se inmulteasca. Vina lor este fall margini: deoarece ascund oOirea dela tar 0 fura gandul imparatesc. lar tarul fr ostire
nu poate s. existe Ingerii i puterile ceresti, i acelea, nici pentru o
singura or nu lag din mainile lor armele de foc, pazesc neamul ornenesc de once rau, dela Adam si pana in ceasul de fata ; dar tarul pamantesc, ctun sa fie fra. ostire ? Tarul este putemic i slavit prin ostire.

Tarul trebue sa fie in imparatia sa cu binefacere dumnezeiasca i cu

mare intelepciune, i cu ostasii trebue sa fie darnic, ca tatl cu copiii
lui. Drnicia imparateasca este 0 intelepciunea. Mana damic niciodata' nu sdrceste i aduna, slava.
asa zice Petru, voevodul voloh: sub binecredinciosul tar Constantin din Tarigrad ostasii s'au sleit 0 au srcit, iar vamesii se imbogateau. i unii din ostasi, vazand aceast nepasare a binecredinciosului tar fata de otire, paraseau armata si se ispiteau a se face vamesi,
impratia i vistieria lui Constantin sraceau, iar insisi vamesii se

imbogteau. Se intampla c domnitorul, cauta sa ja din vistieria statului zece ruble, 0. ei luau pentru tar zece ruble, iar pentru ei o sut
de ruble. i cine-i trimeteau pe ei, demnitarii imparatesti, cu ei vamesii
se imparteau, i impa.ftia tarului binecredincios Constantin, saracea
saracea vistieria tarului, i ei 1'1100 se imbogateau din sangele
lacrimile neamului crestinesc. i boierii se plangeau unul cate unul
tarului Constantin despre hraniri i despre orase i despre guvematori, ca i dinii flamnzi, ravnind la s'angele 0 la lacrimile neamului
-creOinescl i tarul facea totul dupa voia lor i in toate le inveselea
inimile, 0 a atras prin demnitarii sai un razboi deosebit, i in toate
I-au supkat pe Dumnezeu. i asa zice voevodul voloh: judecata greceased era nedreapt i cumprarea ei era necurat. Negustorul nu pu-

tea sk stabileasc pretul la marfa. Nu era curata adunarea lor. lar

demnitarii in orase i tinuturi se gandeau cu viclenia lor, i cu indemnul
diavolului scoteau cu talharii din sicrie pe mortli nu demult ingropati
prdau sicriile &grace, i pe acel om mort injunghiindu-1 Cu sulita
de vanatoare, sau taindu-1 cu sabia, 0 ungandu-1 cu sange, ii aruncau
in casa omului bogat, i puneau ca reclamant pe un denuntator, care
nu-1 tie de loe pe Dumnezeu,
condamnau cu judecat nedreapta,
ca
jefuiasca din curtea 0 casa lui averea. Se imbogateau in mod

www.dacoromanica.ro

28

G. BEZVICONI

necurat prin ispite diavolesti; i groaza imparateascg ei nu aveau;

prin toate n maul= pe Dumnezeu i uitau invkaturile dumnezeiesti
si ale sfintilor. Pe_ntru aceasta s'a maniat Domnul cu mania sa nepotolitg, a trimes asupra lor robia strginului de neam, a lui Mahmet,
sultan, Iarul turcesc, din neam prost, de tAlhari. i Mahmet-sultanul,
batandu-1 pe tarul Constantin si luand pentru sine imparatia cresting
In ajutor, i-a fost data. de Dumnezeu pentru pgcatele lor si a trufiei,
pentru c ei indepartau lumea dela tar si nu dadean drumul la tar,
celor ce aveau de facut plangeri. i din partea demnitarilor lui Constantin nimanui nu se fcea dreptate in impargtia lui Constantin,
lar ei, boierii, faceau mare nedreptate c saraceau statul; ei abateau
dela tar nu lumea, nici pe acei ce veneau s se planga, ei abgteau dela
imparat mila lui Dumnezeu, si au abatut-o. i asa zice cu lacrimi in
ochi voevodul voloh despre credinta crestin.: dupa pacatele noastre
s'a intamplat di am cazut in robia necredinciosului i strginilor de neam,
pentru frg.delegea greceasca, caci Grecii au parasit lumina pentru intunerec, au ca.zut in toate hereziile c I-au maniat pe Dumnezeu cu
=auk nepotolita. Atund necredinciosul Mahmet-sultanul, tarul turcesc, strain de neam, a cunoscut puterea lui Dumnezeu, a luat Tarigradul si a stabilit in impratia sa judecata dreapt, pe care o iubeste
Dumnezeu, i I-a mangaiat pe Dumnezeu cu bucuria inimii, i pentru
aceasta Dumnezeu il ajut de a poseda multe impargtii. i el a introdus in impratia sa marea dreptate; i negustorilor a stabilit cumpgrare, cu un cuvant, si a cumpara si a vinde, macar pentru o mie de
ruble ; si asa a zis: faceti dreptate in imparatia mea, datg de Dumnezeu,
vedeti, ca Dumnezeu iubeste dreptatea, i pentru nedreptate se suparg
cu mania sa nepotolita, cj mie, tarului mic, mi 1-a supus pe tarul mare.
Tineti-va de poruncile Domnului, multumiti-vk cu sudoarea de pe fata,

dupg. cum Dumnezeu a portmcit tatalui nostru celui dintai, Adam,

creindu-1 i i-a dat tot pamntul in ajutorul lui, si a portmcit sg lucreze
pmantul, i s mannce paine din sudoarea fetei. i Adam a indeplinit
portmca lui Dumnezeu. i noug se cuvine in toate sa-1 ascultam pe
Dumnezeu, i sa-i procuram prin dreptate bucuria inimii.

A,sa zice voevodul voloh: Mitnnezeu iubeste nu credinta, ci dreptatea. Dreptatea adevarata este Hristos, fiul iubit al lui Dumnezeu,
In una treime, in dumnezeire nedespartit, singura dumnezeire i putere. i sa ne lase noug dreptatea evangheliei, iubind credit:4a cresting
pe deasupra tuturor credintelor, si ne-a aratat calea imparatiei ceresti
in evanghelie. i Grecii citeau evanghelia, iar altii o ascultau, iar voia

lui Dumnezeu nu o faceau, au pus ocara pe. Dumnezeu si au cazut

In herezie, c in toate i-a ispitit diavolul pe demnitarii lui Constantin;
ei fgceau dupa voia diavolului, 1-au maniat in toate pe Dumnezeu, ei
'1'1100 s'au ispitit, c toata imparatia lui Constantin au dus-o la ispitire,
si au subjugat neamul crestin seducatorilor, care fac voia diavolului.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUGI IN MOLDOVA I MUNTUNIA

29

Mud Domnul l-a izgonit pe Adam din rai, el a calcat porunca lui Dumnezeu, si atunci diavolul l-a ispitit, c a luat dela dansul iscgliturg,
Adam s'a pierdut pentni vecie, c Domnul
facut mil. Prin voia sa
sfanta l-a scos pe Adam din iad si a rupt iscalitura. i unul este Dumnezeu
asupra intregii lumi, c acei ce inscriu oamenii la munca pe veci, aceia
ispitesc, ii fac placere diavolului, 0 care se ispitesc pentru haina alba
si se scriu pe ved la lucru, aceia ambii pier pentru vede. i asa a zis

voevodul voloh: tara care este robita, in acea tara se face tot raul,
talharii, i fzboi, c obide, c intregii impartii mare safcie, toti
Il supgra pe Dumnezeu
fac placere diavolului. De aceea la binecredinciosul tar Constantin demnitarii lui s'au umplut de toate acele
fradelegi si l-au maniat pe Dumnezeu, de aceea cei vii ii invidiau
pe cei morti, iar cei liberi, pe cei robiti, din cauza demnitarilor lui Con-

stantin. lar pe binecredinciosul tar Constantin l-au inconjurat cu farmece si vrjitorii si l-au capturat 0 au indeprtat dela dansul inte/epciunea voiniceasca si au imblanzit vitejia lui si sabia impatateasc
au lasat-o in jos c l-au bagat in viata de desfrau. Nimeni nu putea
trai Cu numele tarului, nici capul nu putea scoate din casa, nici s
meargg o versta din cauza nenorocirilor ci obidelor din partea demnitarilor lui; toat imparatia a fost data pe mainile demnitarilor lui
era socotita pe nutnele lor pentru traiu, asteptand intelepciunea imparateasca, si ea n'a venit. Dar Grecii au uitat ca Dumnezeu a attat
semnul lui asupra faraonului, tarul Egiptului, inecandu-1 in mare pe
dansul si pe demnitarii lui, pentru ea el i-a robit pe Israeliteni.
acela este semn dela Dumnezeu, ca Dumnezeu nu iubeste trufe
robie. i Grecii de aceea au pierit pentru trufe c robie.

Israelitenii s'au inmultit c s'au mandrit c l-au uitat pe Dumnezeu si au pierit in robie i in imprastiere, si n'au imparatie liberg., nici tar, c nici nu l-au cunoscut pe Hristos, fiul lui Dumnezeu,
tang ceresc, mima lor a impietrit in trufie. i a zis voevodul voloh:
va.zand totul, s piarg aceia carora se impotriveste Dumnezeu i arunca

mania sa nepotolita impotriva lor pentru vede, pentru nedreptate,

ci Dumnezeu iubeste dreptatea mai presus de toate. Tarul turcesc
Mahmet-sultanul a introdus in imparatia sa mare dreptate; era de alt
neam, dar a acut lui Dumnezeu bucuria inimii Dacg la acea dreptate
s'ar fi adaugat si credinta cresting, atund ctm ingerii ar fi vorbit de el.

zice Petru., voevodul voloh, despre taratul Kazanului: daca

a(i vroi s dobanditi taratul Kazanului, atunci chemandu-1 pe Dumnezeu In ajutor, s nu vg crutati intru nimica, s trimiteti ostirea la
Kazani, incurajand inimile ostasilor cu leaf imparateasca, cu desmierdare si cu bine urgri i alti ostasi viteji sg trimiteti in ulusurile 1.) din
regiunea Kazanului i sa se dea poruncg s se ard c pe oameni sa-i
1)

Satele.

www.dacoromanica.ro

30

G. BEZVICONI

taie i s."-i captureze. Poate Dumnezeu va milui si va da ajutor sa fie

cuceriti i botezati, i aceia tari. Si am auzit despre aceasta tara, despre
taratul Kazanului dela multi ostasi, care au fost in taratul Kazanului;

ce vorbesc ei despre ea, asemnand-o cu tara mare prin bogatie, din

preajma raiului. Si de aceea tare ne miram, ca asemenea tara mica,
foarte bogat, nu este in sanul acestui mare i putemic tar, i nu in
prietenie. Si el a rabdat-o mult, si are mare tristete dela ei. Chiar daca
acel pmantel bogat ar fi in prietenie, el n'ar fi putut rabda pentru
asemenea bogatie.
Doamne, binecredincios i mare tar si kniaz Ivan Vasilievici a toata

Rusia. Am fost la Suceava la Petru voevodul voloh, cinci luni, robul

Ivanet, fiul lui Semeon Peresvetov, si am vazut marea lui intelepciune, i acele cuvinte le spunea din intelepciunea filosofic invatat,
Eluded, doamne, insusi voevodul Petru a fost filosof invtat si doctor
intelept, si la el slujeau multi oameni filosofi intelepti i doctori. Si
el, doamne, a citit in cartile lui intelepte, cu doctorii lui i Cu doctorii
intelepti despre nasterea ta imparateasc dupa semnul ceresc, c vei
fi mare imparat i Dumnezeu va supune tie pe dusmanii tai, doamne.
Si au citit in cdrti, ca vei stapani, doamne, cu ajutorul lui Dumnezeu,
multe impratii. Numai, doamne, au gasit in crtile sale, ca va fi asupra ta, doamne, goana de a te prinde, ca asupra tarului Constantin
din Tarigrad, din partea vfajitoriei i fermecatoriei, ceea ce ar insemna
la ei imblanzirea ostirii tale intelepte: vor ajunge demnitarii ti la iubirea ta imparateasca prin vrajitorie i prin farmece pe cai de ispita,
nu prin obarsie, nici prin rang, nici prin voinicie, nici prin intelepciune,
care inte/epciune ti-ar fi fost de folos, doamne, pentru slava ta imparteasca in impratia ta, a domnitorului. Si au mai citit ei, ca acele
farmece i vrajitorii iti iau intelepciunea innscuta dela Dumnezeu
feiicirea i imblanzesc ostirea ta, pentru care te-a nascut Dumnezeu,
binecredincios marele tar, i spre dansii aprind mima ta imparateasca
cu mare iubire, si nu poti s fii fara ei nido fa. Si am vazut, doamne,
ca Petru voevodul voloh, stand in fata icoanei preacinstitei stpane
a noastre, nascatoare de Dumnezeu, s'a rugat cu lacrimi despre sangtatea ta de multi ani i ca Dumnezeu s desavarseasca imprateasca
ta dela Dumnezeu data inteleapta inclinare spre ostire si a ta fericire
pentru inmultirea credintei crestine i pentru introducerea dreptatii
In impratia ta, dupa cum arata cartile ion despre nasterea ta imparteasca dupa semnul ceresc i sa te pzeasca de prinderea dusmnoasi
a demnitarilor ti i de once farmece si de calle ispitei sa te izbaveasca
Dumnezeu cu sfanta, marea mila, ca pe el sa nu-1 evite nasterea inteleapf, imparateasc dela Dumnezeu i fericirea catre ostire, pentru
care Dumnezeu 1-a nscut.
asa a zis voevodul voloh: numai sa-1 pazeasc. Dumnezeu de a-

ceast capturare din partea demnitarilor lui, atunci un asemenea tar

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA *I MUNTNIA

31

in intreaga lume nu va fi mai intelept i fericit care Wire 0 va introduce in impratia sa marea dreptate, i pentru aceasta Dumnezeu
va supune multe imparatii. lar pe mine, robul tau Ivako, tiul lui
Semeon Peresvetov, m convingea Petra voevodul voloh s slujesc
la el, 0 eu, robul tau, al domnitorului, auzind aceste cuvinte dela oamenii intelepti, la mari i la multi doctori i filosofi, despre tine, despre
marele domnitor i despre nWerea ta inteleapta dela Dumnezeu
fericita fata de Wire, 0 am lsat slujbele bogate fara griji, 0 am venit
la tine, doamne, binecredincios marele tar, cu aceste cuvinte i cu treburi ostaeti, sa slujesc, dup cum, doamne, iti va place slujba robului tau v.

www.dacoromanica.ro

1593

TRIFON KOROBEINIKOV
Negustor, apoi diplomat moscovit, Trifon Korobeinikov a clatorit
la Constantinopol i Atos, impretma cu un alt negustor, Ivan M4enin,
in 1582, 0 a mers la Ierusalim in 1593, impreuna cu diacul Mihail Ogarkov, cand a trecut prin Moldova. Fragmentul insemnarilor sale Cu privire

la Ierusalim reproduce in parte cele povestite de un calator din 1558,

negustorul Vasile Pozniakov 1), din Smolensk. Pe noi ne intereseaza,
insa, descrierea Moldovei, care apartine lui Korobeinikov, chiar daca
un scriitor al povestirii sale a combinat-o cu cele insemnate de Pozniakov.
Titlul lucrarii este: Al doilea mers al lui T. Korobeinikov, comentatorul
ei fiind S. Dolgov, care a publicat-o la Moscova, in 1887 5), 0 a trimes-o

slavistului Ion Bogdan, autorul primei traduceri tomaneti a textului,

reprodus in revista Arhiva Societatii tiintifice 0 literare din Ia0. *
(189o, tom. I, pag. 762-764).
Pe negustorii din Moscova li amintete, in Moldova, calatorul Delacroix. De altfel, mWeugarii moldoveni erau organi7ati, ca 0 cei moscoviti, pe bresle o bratstvo , adica frtii , avand in frunte o staroste *
batrani 8). Vechiul comer t cu o Moskul se facea prin Grecii
din Constantinopol, ca in epoca lui Petru. Rareacel Andrei Chalkokondylas, marele negustor al sultanului, care ducea marfuri turceti
0 lua in schimb blanuri, # din ti de pete (baga) 0 alte lucruri speciale
acelor climate. In secolul al XVII-lea, insa, sunt legaturi directe,
mult mai stranse, cu Moscova 4), considerata de popoarele balcanice
ca # a treia Roma 5).
Para/el cu aceste relatii economice se intensifica 0 cele cu/turale,
la baza carora rezida strvechile legaturi ale Moldovenilor cu Ru0i.
1) I. Zabelin, Mersul negustorului V. Pozniakov la Ierusalim, Moscova,
1884, si. H. Lopariov, op. cit., 1887, cart. 18.
5) Comp. s'i ed. redactat5. de H. Lopariov, op. cit., 1888, cart. 27, pp. 78-80.
3) N. Iorga, Istoria Romeinilor prim caldlori, Bucuresti, 8928, vol. I, p. 105.
5) Ibidem, vol. II, p. 6o.
5) Binefacerile rusefti fafd de mndstirile statelor dundrene, Vestitorul Guyernamental 5, 1903, Nr. 8g-28.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA I BfITNTNIA

33

O aliant intre aceste popoare trebuia s se creeze mai demult, drept

reactie impotriva tendintelor cotropitoare ale Taarilor, din Ias.rit,
si ale Ungurilor i Germanilor, din Apus 1). Ins6 Polonia, unit mai
apoi cu Lituania, a cutat s speculeze acest proces in favoarea sa 2),

fiind, pe atunci, o puternic6 tara slav, spre care simtea o atractie

spirituaa Moldova. Cjiderea celui mai apropiat stat rusesc

al principa-

tului Galitiei, sub stdpnirea Poloniei, a indeprtat posibilitatea unei

colaborgri oficiale intre acest vestit principat rus si voevodatele dunrene,
care se incheaga in acelasi secol al XIV-lea. Totusi, in acea epoc indeprtat, limba, scrisul 6) si asezmntul social') al Moldovei erau sub
o inrAurire vAditI a Rusilor, fie a simbiozei lituano-rusesti 5), dar mai
9 V. Senkevici, Moldova Sovieticd 'in lupia impotriva ocupanti/or fascisti,
Moscova, 1944, p. 4. Lupia de veacuri a popoarelor slave impotriva agresiei
germane, antologie red, de Z. Needla, si N. S. Derjavin, Lupia de veacuri a Slavilor Cu ocupanfii germani, Moscova, 1944.
a) N. Iorga, Histoire des relations, p. 13.
5) Cancelaria romaneasc e in mare parte ruteana afirma P. P. Panaitescu (Curs de Istoria Romdnilor, Influenfa rusd i polond asupra vechii culturi
romdnesti, Bucuresti, 1927-1928). Principalele trei carti ale vremii: Psaltirea,
Faptele apostolilor si Evanghelia se traduceau alternativ in doll& limbi, slay&

moldoveneasca, ca sa inlesneasca invatarea limbii slave pentru localnici

(Stefan Ciobann, Inceputurile scrisului in limba romdneascd, Analele Academiei 5,

Sectia literark s. III, t. X, 1940-1941, IL 34). Redactia rusa a slujit drept

original traducerilor i rugaciunilor romanesti (A. Kociubinski, s Notitele Societiltii de istorie i antichitati din Odessa 5, 1874, vol. XIII, pp. 124-125, si A.
Iatimirski, 0 lucrare noud cu privire la vechea bibliografie slavd (I. Bianu si N.
Hodos, Bibliografia ?omit:eased veche, Bucuresti, 1898), in e Vestile Sectiei
limbii i literaturii a Academiei 5, Petersburg, vol. III, cart. 4, pp. 105-107,
si vol. V (r9oo), cart. 2, pp. 654-704; extras, p. 3). Comp.
A. Iatimirski,
Manuscrisele slave si ruse ale bibliotecilor romdne; D. Bogdan, Diplo-

matica slavo-romdnd din sec. XIVXV, s Revista Istorica Romana' 5, 1935

1936, p. 223 i urm., Despre manuscrisele slave din biblioteca Academiei Romdne,
e Arhiva Romaneasca *, 1939, p. 103
urm., i Caracterul limbii textelor slavo-

romtine, Bucuresti, 1946. Primul text slavo-roman este pomelnicul manastirii

Bistrita, din 1407.
4) Comp. admirabilul studiu al academicianului sovietic B. Grekov, Rusia
ICievului care precizeaza gradul inalt de cultur& al Rusilor. Pentru originea
slava a boierimii romane, comp. Const. C. Giurescu, Istoria Romelnilor, I, si
P. P. Panaitescu, Interpretdri, p. 33 si urm.
Vorbind de prezenta unor institutii cu caracter feudal in Sud-Estul Europei, considerata. de obicei ca rezultatul influentelor occidentale, Valeria Costachel (t Beneficiul s in Sud-Estul Europei, e Revista Istorica 5, 1944, p. 6x
urm.) subliniaza ca.' In realitate ele s'au creat in raport Cu necesitatile locale
politice si economice, de pilda proprietatea de danie in Moldova apropiindu-se
de situatia similar& din Lituania. De aceeasi autoare: Dreptul feudal fi predalica e Revista Istorici 5, 1945, p. 113 o urm.
3

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

34

Cu seam a vechiului principat al Galitiei 1), de unde pornesc inceputurile chiar ale scrisului romnesc 2), literatura romnease izvornd
in bun parte din cea slav 8). Negustorii i cluga'rii, reprezentantii
culturii de atunci, aduceau cu ei influente bizantine, in special in centrele
economice infloritoare, la Lvov i Krakovia, unde aceasta se observ
In scrisul caligrafic al epocii, In mestesugul legrii crtilor, in sculptura
acasurilor i in custuri a). In publicatiile din Krakovia, chiar din 1491,
se gsesc asemnlri cu textele de origine romn 5) ; de altfel, dela
1557, Coresi i alti tipografi romni public multe crti slave o). Biserica
valahl din Lvov 7) este o veche ctitorie a domnitorilor din Iasi
si a Moldovenilor pribegiti: Movil, Stroici, Bamovski, Balica, Prajescu,
Lozonski, Ureche, OrI i altii, pe cand in biserica sf. Onufrie din Lvov
gsim mormintele domnitorului Stefan Toma, decapitat acolo impreun
1) Pentru influente galitiene, comp. de pila.: A. Boldur, Originea i sensul
cuvrintului o vecin o, Omagiul lui C. Giurescu, Bucureti, 1944, PP. 167-174,
iar pentru asemnri romano-slave, in ce privete evolutia agrar5.: V. Bulgaru,
Fenomenul agrar, Iai, 1936, p. 150.

5) N. Iorga, Histoire des relations, pp. 15, 20 i. urm. Stefan Ciobanu,

Inceputurile scrisului, p. 34. Poate din manstirea Peri. Comp. i
T. Ionescu-Nicov, Traducerile din literaturile slave in romilne;ste, Slavia o,

Praga, 1939, XVI, pp. 339-346. P. P. Panaitescu consider& teoria propag5rii

scrisului din mAnstirea Peri, o ipotez5. nedovedit (.Revista Istoria Romana o,
1939, P. 457).

5) Stefan Ciobanu, Istoria literaturii romeine vechi. Curs la Facultatea de

litere din Bucureti, 1942-1943, vol. I, p. 70. P. P. Panaitescu, Inceputurile
literaturii in limba romeincr, # Revista rundatiilor Regale o, 1943, IX. Despre
rolul civilizator al Rusiei in raza MArii Negre, comp. scrisoarea lui Engels, adre-

satA la 23 Mai 1851 lui Karl Marx.

I) N. Iorga, Histoire des relations, p. 25 i urm. Izvoarele comune i
afinittile artei noastre cu cea slav5. le semnaleaz numeroi cercetatori,
M. Romanescu (Odoarele noastre bisericeti, extras din Istoria bisericeasc& e,
Craiova, 1943, nr. 1, pp. 3, io . a.) cerand studiul odoarelor noastre bisericeti,
dup5. C11111 s'a f Acut in Rusia. A. Iatimirski serie i el despre Vechea ara roma-

neascii, iar Olga Grecianu (Inceputurile picturii in Romelnia, *Arta i tehnica

grafic& o,

Bucureti, 1938, nr. 4-5, pp. 105-108) semnaleaza, mai ales in

Moldova, inrauriri ruseti. M. Romanescu (Introducere la istoria costumului

romeinesc, s Revista Istoria Romang 5, 1945, p. 470) strue asupra necesitatii
studiului obiectelor ajunse in Rusia, de pildd epitrahilul lui Alexandru cel Bun,
dela muzeul Alexandru Nevski din Leningrad. (N. Iorga, in buletinul francez
al Sectiei istorice a Academiei, 1913, nr. 3, p. 115 1. urm.).
5) Stefan Ciobanu, Istoria literaturii, p. Io6, comp. A. Sobolevski,
intre popoarele slave, op.

7) Ibidem, vol. II (1939-1940), p. 17 i urm.

7) P. P. Panaitescu, Fundafiuni religioase romcineti in Galifia, o Buletinul
Comisiei Monumentelor Istorice o, XXII, p. i i urm.

www.dacoromanica.ro

C.XIATORI R1.11 IN MOLDOVA I MUNTENIA

35

cu sfetnicii sai, Motoc i Spancioc, in 1564, iar la biserica bernardinilor

a fost inmormantat in 1582 domnitorul Iancu Sasul.
Trifon Korobeinikov viziteaza Moldova tocmai in acea perioad,
de legaturi mai intense cu Galitia, decal cu alte tari rusesti. El insemneaza sumar impresiile sale culese din calatorie.

u lar din Kamenet 1) am plecat la 9 Martie, Vineri ; primul popas dela

Kamenet a fost la ro verste, la graniVa lituana, in ceta.'tuia Hctin 2).

Cettuia de piatra Hotin nu e mare, mai mica deal btaia pustii 8) ;
e asezata pe un deal inalt de piatra, pe malul fluviului Nistru I); iar
fluviul e mai mare &cat rani Moscova ; case sunt putine, cam cat in
Bolvanovie 5). Dela orasul Hotin pa.na la raul Prut sunt Io verste ;
raul e mai mic decat raul Moscova ; dela Prut pana la satul Botosani 8)
sunt IQ verste, iar dela Botosani pana la satul Stepanovti 7) 30 verste,
tot prin pa.'dure ; in satul Stepanovli sunt trei biserici i targ, iar asezari
cam 450 de curti 8) ; dela Stepanovti pana la Iasi, unde locueste gospodarul voloh I), sunt 45 verste.
In Iasi nu se gseste cetate, d.eoarece tarul turcesc nu inga'due a
ridica cetate; traieste in Iai gospodarul voloh, iar in jurul curtii sale
se afla un zid de piatra spre apararea ei i in curte se afl palatul de
piatra ; in Iai sunt peste zece biserici de piatra si de lemn; iar biserica
soborniceasca a lui Nicolae facatonil de minuni1) e mai mare* si
/) Camenita-Podoliei.
8) A. Sadi-Ionescu, op. cit., p. 75, 11 considera pe cpitanul Henry Austell
ca o primul calgtor, care precizeaza un drum dela Dui:are la Hotin s, in 1586.

Pe aici trece si olandezul Georg van der Das (1597-1598) (ibidem, p. 92).
8) Cglatorul Pourquevaux, din a dona jumfitate a veacului al XVI-lea,
semnaleazg si el acest s mic castel de cargmidg. (N. larga, Istoria Romdnilor
prin cdldtori, vol. I, p. 194). Importanta cetgtii a crescut dupg ce Turcii,
In urma pacii dela Carlovat (1699), au fost nevoiti s paraseasca Camenita,
povesteste loan Neculce.

4) In text gresit: Nipru.

3) Cartier din Moscova.

8) In text gresit: Bolusan.

Stef finesti.

Intr'o copie: 85 de curti.

8) Moldovean.

1) Fiindcg biserica i curtea domneascii de ling dgnsa erau Interne late

de tefan cel Mare, in documente, tgrgul Iasi se numea la inceput Stepanovita ;
N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdleilori, vol. I, p. 112. Biserica a fost

recladit de printul Potiomkin; ibidem, vol. II, p. 113. Despre acest lacas
Nicolae Gospod (domnesc, cel bogat), scrie G. Ghiblnescu, In revista o Viitorul (Iasi, 1904, nr. 4, p. 15): 5 Dorim ca Iaii s devie pentru Romgnime, ceea ce

www.dacoromanica.ro

36

G. EEZVICONI

mai inalta decat cea a lui Nicolae Gostuneanul 1), iar in biserica pe
pereti sunt zugravite praznicele vladicesti i proorocii, i altarul e
zugravit dinspre curte, i clopotnita de piatra se ridica deasupra intrarii ;
biserica e impartita in dou parti, ca una care se incalzeste ; in biseric

se era locul voevodal, la dreapta intra'rii, in dosul clirosului, pe un

amvon ingradit ca i clirosul, de toate partile imbracat in postav rosu.
In acea biserica slujeste mitropolitul Belenskii 1), i protopopul cu patru
popi i doi diaconi ; acea biserica se afla In fata curtii voevodale. lar
locuinte in Iasi cam cat la Rostov 3) i multe pravalii, iar in pravalii
tot felul de marfuri i targuelile sunt bune ; sub oras curge un raulet,
cam cat raul Moscova, si un iaz mare.

La 13 Martie, la 3 ceasuri de noapte, Trifon Korobeinikov i cu

tovarasii si mersera la voevodul Aron 4). Ei au intrat calare in curtea
voevodala pan la scara si au fost primiti in palat, in odaia sa. In odaie
se afla un runduk 5), inalt pana la braul unui om i acoperit cu covoare ;
iar pe runduk, pe locul su sade gospodarul voloh locul este fa:cut
turceste ca sa poata sedea
i in fata lui sunt puse lumanari in sfesnice
e Moscova pentru Rusime; dorim ca sf. Nicolae Gospod, sl rmaie TJspenskii
Sobor din Xremlinul Moscovei...*.
Askii-torg, pe aul Prut, asa dar targul Iai, figureazi in spisocul oraselor,
anexat la letopisetul Voskresenski (N. Xaramzin, Istoria Statului Rosienesc,
vol. IV, nota 387); spisocul pare a fi de provenient5 mai noug, amintind Chilia,
Satul Nou (Chiba Nou5), Akoliatria (Vilkovo), Belgorod, Cerni (Gradenita),
tirgul Roman pe Moldava (Romanov torg), Nemeci (Neamt), in munti: Corociunov, Cameni (Piatra), Soceava, Seret, Bania (Baia), Neciuni, Colomia, Virg
pe Ceremus (N. S. Derjavin, e Troian *, p. 16). In once caz este cea mal
veche insirare ruseascA a rargurilor moldovenesti.
1) Biserica din Moscova.
1) Belli.
Alb; Belgorod Cetatea-Albii. Se crede, c5.' este vorba de mitropolitul Moldovei si al Belgorodului, de unde a fost chemat primul mitropolit
al tkii, Iosif, inrudit cu domnitorul Alexandru cel Bun. E. Golubinski, Schija
istoriei bisericilor pravoslavnice din Bulgaria, Serbia i Romdnia sau MoldoVlahia, Moscova, 1871, p. 382; A. Xociubinski, Inscriplii lapidare din veacul al
X V-lea din Belgorod, eNotitele SocietAtii de istorie si antichitti din Odessa*, 1889,

vol. XV, p. 534; A. Iatimirski, Manuscrise slave ale bibliotecilor romdne, Petersburg, 1904, pp. 248-249; A. Stadnitki, Cercetdri i monogralii asupra istoriei
bisericii moldoveneti, Petersburg, 1904, p. 34. A. Xociubinski aminteste episcopia din Belgorod, in 1401, dependent de mitropolia Galitiei (ibidem, p. 5o8,
comp. Miklosici, Milner s. a.). Sub domnia lui Petru-VodA (1375-1391), mitropolitul Antonie al Galitiei sfinti ca mitropolit al Moldovei pe acest Iosff, episcopul Ceatii-Albe (Q. C. Giurescu, Istoria Romanilor, Bucuresti, 1941, p. 124).

Rostovu/ cel Mare, din regiunea Iaros/avli.

Aron Tiranul, domnitorul Moldovei dela 1592 la 1595.
1) Tron, lad pentru lucruri scumpe. A. Scriban, Dicjionarul limbii romd-neti, Iasi, 1939, p. 1350.

www.dacoromanica.ro

RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

0 tot inaintea lui sta voloe#e un egreci, inseamna in rusete

37

vistier,

oamenii si stau, descoperiti. Indat. ce Trifon cu tovara0i sai

sarutar mana, voevodul Aron, ridicandu-se, intreb de sanatatea
tarului i despre intregul lui stat ; iar ceea ce i s'a adus dela ei daruri,
el a poruncit sa le puie toate inaintea lui; once vorba zicea despre tar,
el se scula in picioare ; i li-a dat drumul cinstit 0 a poruncit s se dea
hrana la oameni i cai; mai porunci s nu li se ja vama dela nicio marfa,
precum sa li se dea pe intregul j:Amant al sau hrisoave de trecere
insotitori.

Tot in Tara Voiotia se Oa cetatea Suceava a aceluia0 voevod ;

mai inainte in acea cetate Suceava triau gospodarii volohi i curtea
lor e in acea cetate, iar acum tarul turcesc nu ingadue s traiasca in
acea cetate gospodarii volohi, deoarece e aproape de granita lituan,
ca gospodarii volohi sa nu poata fugi la cesar 1) 0 in Lituania. lar dela

Iai pana la Dunare sunt 157 verste.

Fluviul Dunarea este foarte larg, in unele locuri destul de adnc,
cu ostroave, iar in alte locuri putin adanc, nisipos. Nisipul este foarte
alb, in miele locuri se afl namol, i apa e limpede ; in lat, fluviul are
vreo 8 verste, iar in miele locuri e 0 mai larg, ori mai ingust ; el curge
din Tara Sarbeasca prin Tara *panski2) i Turceasca. lar la tarul turcesc

0 la regele panski, 0 la cesar 0 la voevodul voloh, Dunarea este

granipl .

ImpAratul Germaniei.
1) Ungureasea (?).

www.dacoromanica.ro

1637

VASILE GAGARA

S. Dolgov a publicat in Sbornikul Pravoslavnik al Palestinei *

(1891, vol. XI): Viala fi mersul la Ierusalim fi in Egipt a lui V asile
Iacovlev Gagara, din Kazani, in anii 1634-1637 1). Acest pelerin a trecut
prin Muntenia 0 Moldova, mide la Ia0 (ViaFe v Ia.Fe) a asistat
la un cutremur de pamant (pag. 76). AfTdm, din povestirea sa, de asemenea, despre intentia mitropolitului Moldovei, de a infiinta in capitala
tarii, o coala, la care 300-400 de copii urmau sa illy* citirea ruseasca.
Caltoria lui Vasile Gagara se incadreaza inteo perioada de inflorire
a relatiilor culturale cu lumea rusi. 0 mai cu seama cu Moscova. Dup.'

cum am vazut, aceste legaturi se intensified din a doua jumatate a

veacului al XVI-lea 2). Alexandru Lapupeanu, in a doua sa domnie
(1563-1568), a dus tratat ive cu Moscova prin ieromonahul Eufimie,
egumenul manastirii Capriana, cerand tarului un imprumut pentru
rascumpararea scaunului domnesc 2). Mitropolitul Mardarie al Moldovei
0-a gasit a.dilpost la manastirea Drohobycz. La 1588, prin Moldova a

trecut patriarhul Ieremia al Constantinopolului, care mergea la Moscova, ca sa participe la intemeierea noii partiarhii ruseti; actul constitutiv l-a iscalit 0 mitropolitul Moldovei, Gheorghe Moghila sau
Movila 4). In 1595, la Ia0, s'a tinut sinodul, care trebuia si stavileasca

propaganda jesuitd 0 la care au participat episcopii din Przmysl 0

Ghedeon Balan din Lvov 2). Episcopul P elagoniei 0 al Prilepului,
Ieremia, a fost numit in 1603, de domnitorul Radu Serban, episcopul
Maramureului, trecind apoi in Rusia ca 0 numero0 alti duhovnici
Pag. 39 si urm. Comp. si o Vremennikul Societtii de istorie s'i antichitAti s,
1851.

N. Iorga, Histoire des relations, p. 43 si urm.

1) P. Sircu, Din istoria relafii/or Ruilor cu Ronidnii, Vestile Sectiei limbii
si literaturii ruse a Academiei de tiinte s, Petersburg, 1896, vol. I, pp. 517-519.

4) A. Stadnitki, op. cit., p. 50. In 1587, Movilgt a contribuit la infiintarea

tipografiei filtiei din Lvov. Andrei eptitki, Inceputurile tipdriturilor pe pdmiinturile Ucrainei, Lvov, 1924.
4) N. Iorga, Histoire des relations, p. 26, si P. Mihailovici, op. cit., p. 211.

www.dacoromanica.ro

CKLATORI RIT5I IN MOLDOVA 51 MITNTENIA

39

transilvneni 1), iar mitropolitul Moldovei Anastasie Crimcovici, hirotonisi in 1608, la Lvov, pe episcopul Ieremia Tisprovski, singurul episcop neunit al vremii 2). Mitropolitul Grigorie al Munteniei a mentinut
i el legturi cu Moscova, in 1629 prin arhimandritii Venedict .1 Laurentie, din Targov4te. Teologul Meletie Sirigul, inainte de a trece la
Moscova, impreun cu colegii si, Paisie Ligaridul i didasalul ieean
Arsenie, a fost pe vremea domnitorului Vasile Lupu episcop de Braila.
Ina evlaviosul domnitor Miron Barnovski-Movil (1626-1629) 3) a
cenit dela tar, pe care-1 numea confrate de arme in lupta pentru eredint , mWeri iconografi pentru a picta numeroasele sale ctitorii din
I* i din alte centre moldovene0i. El mentinea, in ace1a4i timp, ca i
predecesorii si, Alexandru L.puneanu, Petre Schiopul 4) i Aron
1) Silviu Dragomir, Contribujii privitoare la relaiiile romcinuti cu Rusia in
veacul al XVII-lea, Analele Academiei*, 1912, p. 1075 si urm.; comp. N.
Kapterev, Caracterul relajiilor Rusiei cu Orientul pravoslavnic in veac. XVI
XVII, Moscova, 1885; A. Muraviov, Relaliile Rusiei cu Orientul in legdturcl cu
treburile biserice0i, Petersburg, 1858-1860; A. Iatimirski s. a.
3) P. P. Panaitescu, Influenla, p. 87.
3) S. Dragomir, op. cit., p. 1081 si urm.
1) Trimesul Venetiei la Moscova, Lorenzo Bernardo, seria la 12 Iulie 1586,
c5. tarul sprijinea pe Petru-Vodl. La 14 Decemvrie 159o, Petru a cerut lui Sigismund III al Poloniei s5. li se ingldue pravoslavnicilor din Lvov s5.-si reclAdeasca
biserica incendiatil. (Completdri la monumentele istorice asupra Rusiei, Petersburg, 1848, nr. 180, p. 69), subventionand-o (ibidem, nr. 181, p. 470). Mitropolitul Macarie al Moldo-Vlahiei imbArbAta, la 5 Ianuarie 1614, frAtia pravoslavnicA din Lvov (Actele referitoare la istoria Rusiei Occidentale, IV, nr. 187,
p. 432). FrAtia a mentinut aceste leg'turi cu Moldova in tot cursul veacului
al XVIII-lea: Gheorghe-Vod5. Duca seria frtiei, la 26 Ianuarie 1671, despre
tip5rirea unei Psaltiri i a unor inv Atturi moldovenesti cu litere slave, pentru
popor (Completclri la monumentele istorice, nr. 204, p. 492), iar Constantin-Voda Duca trimitea fratiei, la 24 Februarie 1694, o sutl de talen i pentru
pomeniri (ibidem, nr. 206, p. 500). Nestor Ureche, tata cronicarului Grigore,
s'a inscris membru al frAtiei la 7 Iunie 1612, figurnd alAturi de numerosi alti
Moldoveni (Stefan Ciobanu, Din legdturile culturale, pp. 'o si 13, comp.
A. Petrusevici, Letopiseful unit ealilian-rusesc dela 1600 pcinci la noo, Lvov,
1874, p. 46). La Lvov si-au Ricut studiile Petru Movil si succesorul su, Silvestru Cosovici, Pamvo Berinda, cronicarul Grigore Ureche, pe cand celdlalt
cronicar moldovean, Miron Costin, a studiat la Bar (A. Iatimirski, Din istoria
scrisului slav, p. XXIII si urm., P. P. Panaitescu, Influenfa polond
In opera fi personalitatea cronicarilor Gr. Ureche fi M. Costin, Analele Academiei ., s. IH, t. IV, 1925, pp. 149-372, si M. Costin, Istoria in versuri polone,
ibidem, s. III, t. X, 1929, p. 365; Stefan Ciobanu, ibidem, pp. 9 si II; T. Gostynski, In jurul unui poem al lui M. Costin, Revista Istoric5. RominA *, 1915,
p. 131 si urm.) (C. Giurescu, Noi contribulii la studiul cronicarilor moldoveni,
Bucuresti, 1908; I. Siadbei, Cercetdri asupra cronicilor moldovene, Iasi, 1939.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

40

Tiranul, leg.'turi str'nse cu frg.tia pravoslavnicg din Lvov, care furniza

si pe vreme. domnitorului Vasile Impu, dar si mai tarziu, tipriturile

ei Moklovei ; cu cheltuiala lui Miron Barnovski, acolo s'a tiprit un
Octoih (1630) 1), si tot el a sprijinit cldirea bisericii Uspeniei din Lvov 2).

Si mai intense au devenit aceste relatii pe timpul domniei darnicului Vasile Lupu (1634-1653), care, asezndu-si tara pe temelii economice si. sociale mai stabile, zidea lcasurile sale culturale, reinviind
Bizantul la Iasi s'i apropiindu-se de Rusia 3) ; a fost sprijinitorul mnstirii Gostinski, dintre Kiev si Kolomna. Printre altele, Vasile Lupu
a pus la mod broderia moscovit. 4). In 1636, domnitorul a comandat
pictorului moscovit, Nazarie, icoane pentru bisericile Trei Ierarhi 5) si
Golia din Iasi. Invitndu-1 pe pictor in Moldova, Vasile Lupu a trimes
tarului un cal arab. Doi ani mai trziu, el se ocupa cu lucfri sculpturale
la Trei Ierarhi, ornamentele fiind executate la Moscova, de uncle au
fost invitati maestrii pictori Sidor Pospeev si Iacov Gavriilov, pe cnd
domnitorul Munteniei, Matei Basarab (1632-1654), a invitat de acolo

pe Deiko Iacovlev si Prok Nikitin. Tarul a fost proclamat unul din

ctitorii bisericilor cldite de Vasile Lupu 5).
Tot pe atunci Petru Moghila sau Movil: (1596-1647), mitropolitul
Kievului, 2) a contribuit la reorganizarea intregii pravoslavnicii din

Despre cronicarul nedrepttit, Simion Dasclul: C. A. Stoide, in * Revista

Istoric5. Rom5n5. e, 1939, p. 415. Introducerea lui P. P. Panaitescu la Letopise ful lui M. Costin, Bucuresti, 1944).

A. Iatimirski, 0 lucrare noud, extras, P: 4.

Completdri la monumentele istorice, nr. 197, PP. 484 s'i 485.
2) N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. VI, cart. II, p. 79 si urm., si Vasile Lupu
ca urmdtor al impelrafilor de Reisclrit in tutela patriarhiei de Constantinopole fi a
bisericii ortodoxe, s Analele Academiei e, S. II, t. XXXVI, 1913-1914, pp.

207-236.
4) Marcel Romanescu, Odoarele noastre bisericefti, p. 15.

2) Trei Sfiatiteli, bisericil refAcutii pe vremea regelui Carol I de Leconte

de Nouy, care a stricat cu deetvfirsire interiorul lacasului, cheltuind enorme
sume de bani pentru podoabe far stil si f5s5. distinctie (N. Iorga, Istoria Romanilor prin cdlcItori, vol. II, p. 51). Aceast refacere a facut ca inelele
domnesti ale lui Vasile Lupa si sotiei sale, s5. fie aruncate in r'pa Bahluiului,
asa dar rAmsitele pAmfintesti ale ctitorilor (ibidem, vol. I, p. 338).

I) Silviu Dragomir, op. cit., p. 1085 s'i urm.

7) Anexe la faptele sf. pdrinii, Moscova, 1846, IV, p. 35 si urm.; S. Rojdestvenski, Petru Movild, * Citirile Socieatii de istorie si antichitAti e, Moscova,
1877, vol. I, pp. zI60; T. Vicul, in * Strannik I), Moscova, 1858; T. Tarnovski,
In e Vechimea Kievului 5, 1882, vol. II; S. Golubev, P. Movild fi colaboratorii

sdi, Kiev, vol. I, 1883, vol. II, 1898; N. Kostomarov, Istoria Rusiei prin biografii; Bantfis-Kamenski, Cunoaterea istoricd despre Unie; Kracikovski, Schife

despre viafa unitd; Levitki, Link; fi Petru Movilc1; notitele lui Petra Movili
s'au publicat in s Buletinul Eparhial al Kievului I), 1861-1862; P. P. Panai-

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

Sud-Bstul european. El a incurajat mult imprimarea cxtilor, trimetand

tiparnite i domnitorilor Vasile Lupu i Matei Basarab, la Ia0
la TArgovite, iar discipolii s'i au ajuns profesori la colile locale, cum

de pila Sofronie Pociatki din Kiev, la Ia0 ; de altfel, colile din Ia0
Targovite au fost organizate dup modelul colegiului lui
din Kiev 1). tim, de asemenea, c6 tipografii ru0 vizitau deseori aceste
tari, incepnd cu Ivan Feodorov, in veacul al XVI-lea, i continuand
cu Ivan Ktmutovici, Ivan Glebovici, Timofei Alexandrovici Verbitki
in veacul al XVII-lea 4). Sinodul din Kiev din Septemvrie 1640
continuat lucrarile la Ia0 (1641-1642), unde au venit teologii ru0:
Isaia Trofimovici Kozlovski, Iosif Kononovid i Ignate Ksenovid.
Aici s'a citit catehismul lui Movil scris in latinete: Mrturisirea ortodoxii ; traducerea greceasc a aparut in 1662, la Amsterdam, fiind folosit la traducerile romne0i, a logoftului Radu Greceanu 0 a stolnicului Constantin Cantacuzino.
Renaterea cultural de sub domnia lui Vasile Lupu apartine in
bun parte mitropolitului Moldovei Varlaam, mort in 1657, 3) prin care
s'a infiptuit revolutia cxtii romneti, graiul incepand s." circule

'lute forma. ward' 0 mai elegant, gata pentru opera literar 4).
Varlaam a fost 0 un diplomat, purtnd la Kiev tratative cu Petru Movil
ducandu-se cu misiuni imp5.ciuitoare la cazad; el a vizitat in 1629
Moscova, impreun cu medelnicerul Pavel Ureche, iar chnd incA in
1637 s'a decis s51-0 tipreascA traducerea In limba voloh5. a predicilor
tescu, L'influence de l'eruvre de Pierre Moghila dans les Principauts Roumaines,
Mlanges de l'Acole Roumaine en 1.4-ance o, 1926, I, pp. 1-97, Petru Movild
fi Romdnii, o Biserica Ortodox5. Roinnii s, Bucureti, 1942, i Un autogral al
lui Petra Movild pe un tetravanghel al lui Stefan cel Mare, Revista Istoric5.
Roma'n5. s, 1939, IX, p. 82; Antoni Malvy i Marcel Viller, La confession orto-

doze de Pierre Moghila, s Orientalia Christiana 5, 1927, vol. X, nr. 39; I. D.

tef5.nescu, Monuments d'art chrtien trouvs en Roumanie, extras din o Byzantion o, Bruxelles, 1931, pp. 571-612.
1) A. Iatimirski, Din istoria scrisului, p. LII. Arsenie Stadnitki, op. cit.,
p. 4.02.
romdno-ucrainene: Ioanichie
3) Stefan Ciobanu, Din legdturile culturale
Goliatovski, s Analele Academiei s, s. III, t. VIII, p. 15 i urm., comp. I. Oghienko,

Istoria tiparului ucrainean, Lvov, 1925, vol. I, pp. 46, 89, 303-305 . a. Mai
amintim in Voevodatele Dun5sene pe dascAlul Grigore Rojadovski, pe cAlugrii
Varfolomei i Dositei, pe gravorii Ivan i Timofei Bakov, pe tipograful Vasile

Savitki, pe ieromonahul-tipograf Iosif Gorodetki; D. Bogdan, Intre Romani fi

Riti,
3)

Allalele /3,01115..110-SOVietiee p, ElleUreti, 1947, nr. 5, p. 821;.

t. Dinulescu, Notife despre viala fi activitatea mitropolitului Moldovei

Varlaam, CernaulS, 1886.

3) A. Stadnitki, op. cit., p. 530, i N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. V, cart.

II, p. 127.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICON1

42

lui Calist, a cenit sprijinul tarului Mihail Feodorovici

Varlaam a
mai adresat numeroase epistole la Moscova i a tradus Cheia injelesului
a lui Ioanichie Goliatovski, rectorul colegiului din Kiev, mort in 1688 2),
Vasile Gagara a fost primul cl.tor rus, care a scris despre Moldova
din vremea lui Vasile Lupu ,*1 a crturarului Varlaam.

Si din Kilipol am mers pe cmpia Ardino, prin Tara BulgareascA,

la cetatea turceasc de granit, numit. Mecin 8) ; acea cetate Mecin
se afta' pe malul fluviului Dunrea, iar din cealalt parte a fluviului
Dunrea se afl un ora., foarte mare, numit Mecinul Trii Muntene,ti 4);
iar in anii strvechi era amintit kniazul muntean Dracul 4). Tara Munteneased in curmezi, pan. la Tara Voloh5.6), are o sptmn de mers,
iar in lung trei saptlinni ; i venit-am in Tara Voloh, tmde tedie,te

kniazul voloh, numele ora,ului Ia,i, iar inteinsul sunt numeroase mnstiri, iar intfunele, impotriva obiceiului rusesc, sunt arhimandriti,
intealtele egumeni ; iar 15.ca,urile sunt de piatr., sunetul clopotelor
e acela,i ca i la noi, iar credinta cre,tineascd ; dela ora., la vreo versta*
este m.nstirea patriarhului Ierusalimului, cldire foarte frumoas.,
iar lca,u1 milosardiei dumnezeie,ti e cldit foarte minunat ; cAnd
patriarhul sose,te in Tara Voloh pentru milostenie, se a,eaz in acea
mangstire. Iar mitropolitul voloh trielte in ora,u1 Sitava 7), dela Ia,i
deprtare de dou zile ; in acel ora., Sitava zac moa,tele sfntului mu1) Silviu Dragomir, op. cit., pp. io87ro88.
5) Stefan Ciobanu, Din legdturile culturale, p. 37 i urm. G5sim traducen i din Goliatovski in Kiriakodromionul din 1699 si 1732, influenta sa

asupra predicii vechi romanesti fiind, probabil, mult mai mare (ibidem, pp.
58-61). Ceriut nou, colectia de legende despre Maica Domnului, se datoreste
de asemenea traducerilor din Goliatovski (a ap5xut in 1665, la Lvov, dedicat5.
Anei Potocka, fata lui Ieremia-Vod5. Movi15.), printre traduatori fiind Toma
Stamati (mort la Chisirau, in 1817), nepotul episcopului Iacov Stamati al
Husilor, i Feofan, in 1787 (ibidem, p. 62 i urm. I 84; N. Cartojan, Cdr/ile
populare, Bucuresti, 1938, vol. II, pp. ro6 si zro).
Meci

spad5.' ; Mcin, Macin.

Mitianskoi; in realitate, Br5ila (G.).

A. Iatimirski, Vestile Sectiei limbii i literaturii ruse a Acadetuiei de
Stiinte *, Petersburg, 1897, vol. II, cart. 4, pp. 940-963; pe voevodul muntenesc Dracul (fiul lui Vlad Dracul, Vlad Tepes, care a domnit in anii 14561462 si 1476) 11 amintesc Karamzin, Vostokov, iar povestirea despre viata lui
o publica Pipin, apoi Buslaev; A. Sedelnikov, ibidem, 1929, 2, pp. 621-659;
I. Bogdan (Bucuresti, 1896); N. Iorga, in Analele Academieib, 1939, s, III,
t. XXI, p. 195; C. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, vol. II, 1940, p. 49.
I) Tara MoldoveneascI.
5) Suceava.

www.dacoromanica.ro

ck.,kroiti RI.W IN MOLDOVA I MUNTENIA

43

cenic al lui Hristos, loan cel Nou 1). Am trait in Tara Voloha trei

saptmani. Pe cand eram acolo, mitropolitul a venit la sarbtoarea

bobotezei si a serbat-o, si cu crucile la sfintirea apei au mers de aseme-

nea impotriva cinului nostru; mai ales se deosebea, deoarece in fata

crucilor si a tarului mergeau oamenii slujiti, cu pusti si berdasi 2), si.
bateau in tobe; iar pentru kniazul voloh s'i fiul sau sunt facute dou
locuri, la fel ca scaune nemtesti ; sunt acoperite cu catifea rosie ; cand
se intorc dela apa, s'i la ei se trag focuri din arme mari, din tunuri,
din pusti. Iar intaritur, langl oras nu e, deoarece nu permite s'o faca

tarul turc, altfel de el se vor desparti; numai curtea domneasca e

intrita ; dup sfatul dat de patriarh kniazului si dupa binecuvantarea
mitropolitului, au inceput sa cladeasc o manastire cat cetatea Kremli I),

cu un gard de piatr, ca sa OA mide s se apere, cand va veni impotriva lor cu razboiul tarul turc si tarul Crimeii. Mitropolitul doreste
1) Probabil un laz, ori georgian, venit din Trapezunt si martirizat de Ttari
pe la 1330 la Cetatea-Alla. Acest dint a ajuns popular in Rusia datorit panegiricului mitropolitului Grigorie Tamblac. Despre Tamblac comp.: Macarie al
Tambovului, e Vestile Sectiei limbii si literaturii ruse a Academiei de Stiinte *,
1857, vol. VI, caiet II, p. 97, si VeStitOrtll Teologic *, 1845, 111. 7-8; P. Sircu,
I Revista Ministerului Instructiei Publice *, 1884, vol. II; Melchisedek al Romanului, Via/a gi scrierile lui Grigorie Tamblac, Bucuresti, 1884; A. Iatimirski,
Grigorie Tamblac, Petersburg, 1904, si Operele necunoscute ale lui Grigorie Tamblac, Mon umentele vechiului scris si ale artei*, Petersburg, 1906, vol. CLXIII

(p. XXI si urm. si pp. rro9) ; C. Karadja, Portretul gi stema lui Grigorie Tambloc gi misiunea so la Conciliul din Constan/a, e Analele Academiei i, s. III, t.
XXVI, mem. 6. De origine nesigur5., pare-se din Trnova, din Bulgaria,
trimes in Moldova pe la 1397 de catre patriarhul Constantinopolului, in delegatia
arhiepiscopului Mihail al Betleemului, spre a pune capt conflictului dintre
patriarhie si mitropolitul Iosif al Sucevei, ispr5.vindu-si cu succes misiunea,
Tamblac a rmas in Moldova, ajungnd staret al mAnstirii Neamt si prezviter al marii biserici a Moldo-Vlahiei *. La Suceava, el a tinut in slavoneste
limba oficiar a trii o serie de predici, 21 de toate (C. C. Giurescu, Istoria
Romdnilor, p. 144), lar dup cAteva vreme a plecat din tara si a fost ales
mitropolit al Kievului si al Voliniei. Un succesor al sAu a fost Pamvo Belinda, invAtat monah, decedat in 1632, la Lavra Kievo-Pecerdka (Petrusevici,
Dissertatio de paleoslav. et microrus. versionibus sacrae scripturae, Lvov, 1888
(date biografice, p. 38) ; Karataev, Descrierea artilor slavo-ruse ; Jitetki, Vechimea Kievului *, 1888, vol. V; Saharov, Povestirile poporului rus, vol. II;
A. Sicevski, Pamvo Berinda gi versurile sale la Creiciun si la alte zile, Kiev, 1912) ;

el a scris in 1627, renumitul lexicon slavo-rusesc, ce-a servit drept model si

lexiconului slavo-romnesc alcatuit 22 ani mai trziu, de clugrul Mardarle din mnstirea Cozia, care a contribuit la restabilirea limbii slave in hrisoavele domnesti si a inrurit asupra tipriturilor contemporane, in Muntenia din
epoca lui Matei Basarab (N. Iorga, Histoire des relations, p. 54 si urm.).
I) Baltage.
3) Kremlinul moscovit.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

44

s." infiinteze o scoal, mide ar fi putut invlta trei sau patru sute de copii,

si vrea s le invete citirii rusesti. lar a doua zi dup boboteaz, m'a

chemat pe mine robul cu multe pkate, mitropolitul la mash', si am
fost la el la mask', si el mi-a povestit ce se fate in diferite t.ri. Din nou

s'au tras focuri la acea grbRoare ; intrebam: de ce s'au tras focuri

si ce bucurie a fost? i el mi-a spus: s'au tras focuri de bucurie, deoarece

a sosit un ceaus dela tarul turc cu hrisoave ditre gospodarul voloh,

lar in hrisoave serie: sl nu te desparti de mine, la acei tari s'i regi, care
impotriva mea se unesc. Ai s tfdiesti atht, cat eu voi domni ; lar dup
moartea ta, voiu da dup tine s st5.0.neasc.' copiii, ei s6 domneasc6.
lar pe knejii volohi din trecut 'ti schimba des, si mult era dac fmneau
la domnie un an sau doi ; iar pe multi alti i-a pedepsit cu moartea;
si in prezent s'ar fi comunicat tarului turc, d.' ar fi mers impotriva lui
tarul rusesc, lar cu el merge cu armata cesarul crestinesc 1), precum
s'i regele lituan si multi alti tari si regi o.

I) Imparatul german.

www.dacoromanica.ro

1649-1651
ARSENIE SUHANOV

Arsenie Suhanov apare in istorie in 1636, cand participa la solia

in Georgia, in legatura cu dorinta exprimata de tarul georgian Teimuraz de a se uni cu Moscova. Stand in Caucaz pana la 1639, treburile

biserice4ti prezentand attmci o importarla mare politic, Suhanov

se intoarce apoi in patrie i-1 aflam arhidiacon al mnstirii Ciudov 1),
1) Printre donatorii acestei manastiri, ca *i. acelei Spasskoe din Iaroslavli,
gasim pe l'Ocluya lui atefan, fiul domnitorului Moldovei Alexandru LApupeanu

9i al Roxandrei Rare*, inruclia cu Elena Glinski, mama tarului loan ce!

Groaznic, printe un strImo* comun, atefan Iaksici (N. Baumgarten, Col:tribu/U la genealogia knejilor Glinski, Wisnowiecki, Sanguszko, Czartoryjski si
Zabrazski, Letopisetul Socieatii Istorico-Genealogice din Moscova , 19o8,
In. 4, pp. 24-27; Sever Zotta, In 4 Cercetri Istorice s, Ia*i, 1925, I, p. 394 ;
Alexa Ivici, Spifele genealogice ale dinastiilor si domnitorilor sdrbi, Novi Sad,
1928; Marcel Romanescu, Neamurile doamnei lui Neagoe-Vodcl, Craiova, I940,
p. 8; C. Gane, Trecute vieji de doamne si domnife, Bucure*ti, 1941, vol. I, p. 53).
Pribegind prin Roma *i Polonia, atefan a trimes la Moscova pe curteanul stiu
Teodor Boia*ev (L. Savelov, Notitele genealogice 1), Moscova, 1906, nr. 1),
care i-a pregAtit acolo o frumoas1 primire. stefan Alexandrovici Vologski a

fost nunait la Moscova voevod *i s'a cAstorit cu fata printului BulgakovGolitin. Il gsim iscAlit la alegerea tarului Boris Godunov, iar in 1604, impreung

Cu printul Turenin, atefan e voevod la Kazani; moare in cAluggrie, la 21 Mai

16o7 (D. Kobeko, Voevodiciul Volosski Stepan Alexandrovici, Vetile Societatii genealogice ruse *, 1911, nr. 4). La Moscova a murit orb *i fratele su,
Bogdan, fostul domnitor al Moldovei (1568-1572) (Grigore Ureche gi Simion
Dascalul ; comp. *i: T. Holban, Bogdan-Vodcl Ldpusneanu, Vista Basarabiei 0,
1942, ni. 52, p. r *i urm.). In serviciul tarului Peodor Ioanovici (5584-5598),
unul din binefAcAtorii mlnastirii moldoveneqti Sucevita (vezi descrierea cangrzului Partenie, din 1837-1847), au naai venit voevodiciul loan *i cei munteni,
Petru *i loan (D. Kobeko, ibidem), lar 9i mai inainte la Moscova a stat in pribegie *i s'a asAtorit cu printesa Rostovski, viitorul domnitor al Moldovei loan
ce! Cumplit (N. Iorga, Histoire des relations, p. 70)); ajuns domnitor (5572),

Ioan a trimes la Moscova pe episcopul Isaia al RadOutilor, ca s5.-i aducii

www.dacoromanica.ro

46

G. BEZVICON1

iar mai trziu constructor si staret al mnstirii Troitko-SerghievoBogoiavlenski. and, in urma vizitei sale la Moscova, patriarhul Paisie
al Ierusalimului a atras atentia clerului rusesc asupra unor nereguli
rituale i un crturar rutinat urma s plece ca s cerceteze chestiunea
In Rsrit, insrcinarea a fost incredintat. lui Arsenie Suhanov. Insotind pe patriarh, staretul a plecat in Iunie 1649 din Moscova, sosind

In August la Iai, unde a aflat despre aparitia unui impostor, care

pretindea cA este fiul lui Vasile uiski (1552-1612), tarul Rusiei din
anii 16036--161o, mort in clugrie, prizonier la Poloni. Aceast stire
a pricinuit cltoriile lui Suhanov la Moscova i Cihirin, la hatmanul
Ucrainei Bogdan Hmelnitki. Rezultatul primelor cltorii i tratative
a fost descris de Suhanov in& un Stateinii spisoc, prezentat ocArmuirii
moscovite ()data' cu o alt lucrare, intitulat: Disculie cu Grecii. In
Aprilie 1651, staretul a plecat iarsi in Moldova si Muntenia, unde

zlAvea patriarhul Ierusalimului, temndu-se de rzbunarea sultanului, din causa calatoriei sale la Moscova. Trecand in Mai pi-in Moldova, Arsenie a plecat la Constantinopol i in Egipt, la patriarhul

Alexandriei. In anul urmtor el a vizitat Ierusalimul, intorcndu-se

la Moscova la 7 Iunie 1653, trec6.'nd pi-in Siria, Georgia si Caucaz.
Noul patriarh al Rusiei, Nikon, I-a mai trimes la mnstirele din Atos,

ca s procure crti grecesti, inchl Suhanov a vizitat din nou

la 4 Februarie 1654, plecnd apoi, in Tillie, la Constantinopol, iar de
acolo la mnstirile din Atos, de unde a adus la Moscova, in Decemvrie 1655, vreo 500 carti i icoane. El a murit pe la 1663, aceste date
biografice fiind stabilite de N. Ivanovski, comentatorul Proskinitariului lui Suhanov, publicat in cartea 21-a a Sbornikului Pravoslavnik
al Palestinei (1889). Copia primului raport, a binevoit s ne-o pun
la dispozitie i profesorul P. P. Panaitescu (editia S. Belokurov, Moscova,
1892-1894, i Sbomikul citat, p. 301 urm.), iar cel de al doilea

text 1-am reprodus din Sbomik (pag. 4-7).

Scrierile lui Arsenie Suhanov, care a avut de indeplinit importante
sarcini diplomatice, se refer la epoca, cand misiunea Rusiei, ca ocrotitoare a popoarelor pravoslavnice, se contura din ce in ce mai mult.
Veacul al XVII-lea a inaugurat un sir de legsturi cu Moscova Roma
cea Nou., dupg cum scria la i Septemvrie 1629 mitropolitul Ghenadie
al B5.1gradului (Alba-Iuliei), originar din Putivli. Arhiepiscopul Transilvaniei, Ilie Jorest, a pribegit in Moldova, trecnd apoi la Moscova,
mide se aflau numerosi clerici romani, chiar din Banat si din Brasov,
sotia in tara; domnita i copilul lor au murit intre timp de cium5., inct tarul
i-a pi-opus sa se c5s5toreasca cu printesa Mstislavski; sffiritul tragic al domnitorului n'a permis s se rdalizeze acest plan: el a pierit in 1574, la Rocani,
luptiind cu sprijinul cazacilor impotriva Turcilor (Gorecki, Descrierea rdzboiului
dus de loan voevodul Valahiei impotriva lui Selim II, Francfurt, 1578).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUI IN MOLDOVA I MUNTENIA

47

cer'nd un ajutor material 1). Unii din aceti fruntai, ca de pild Saya
Brancovici 2), mitropolitul din Alba-Iulia, care a vizitat Moscova in
1668, servesc cauza politicei ruseti in Balcani, ce se suprapune vechii
politici bizantine 3).
In aceast vreme se realiza o legtur de state din sectorul nostru
european, care trebuia s determine intreaga evolutie a evenimentelor
istorice de mai thrziu: Ucraina se unea cu Moscova. Tratativele frmntate din ajunul unirii, se oglindesc in textele alturate. In preajma

marilor inaptuiri, Bogdan. Hmelnitki 3), hatmanul Ucrainei, a tinut

s.-i asigure prietenia Moldovei, prin cdstoria fiului su, Timu, cu
Roxandra, fata doranitorului Lupu, rivalul lui Matei Basarab al Munteniei. Voevodul fiind socrul printului Radziwill, unul din magnatii
poloni, a refuzat cererea. Atunci, in 1650, cazacii au invadat partea
de rsrit a Moldovei. Mitropolitul Varlaam a plecat la Cihirin, cau-

tand s impace pe hatman. astoria Roxandrei cu Timu a avut

loe In 1652, la Iai 5), ora descris in acea epoc. de Pavel de Alep,
feciorul patriarhului Macarie al Antiohiei, care i el, fr s: se gr.beasa, se indrepta spre Moscova 6) . Timu a sprijinit pe socrul s.u,
cand acesta a fost izgonit din domnie de logoatul Gheorghe Stefan,
dar a fost ucis in lupt51, in 1653.
Cand, in anul urmtor, Ucraina s'a unit cu Rusia .1 a incetat s
existe ca stat de sine stttor, Moldovei i s'a deschis posibilitatea de
a trata direct cu Moscova, aceste legturi stabilindu-se chiar de mai
1) N. Iorga, Histoire des relations, p. 73 i urm., i S. Dragomir, op. cit.,
p. 1098 1 urm.
1) S. Dragomir, Fragmente din cronica scirbeascd a lui Gheorghe Brancovici,
Anuarul Institutului de Istorie Nationall din Cluj *, Bucureti, 1924, pp. I-70;

i Marina Lupa, Saya Brancovici, ibidem, Sibiu, 1942, pp.

.
1.) N. Iorga, Histoire des relations, p. 75 i urm.
4) Despre Bogdan Hmelnitki, comp. monografiile lui N. Kostomarov (Petersburg, 1884), 0. Levitki (Kiev, 1883), N. Petrovski (Moscova, 1944). Vezi
i D. Bogdan, Un dialog in impardlia mortilor dintre hatmanul B. Hmelnilki
i romeinul Dim. Brincescul, s Revista IstoricA RomAn1 *, 1940, X, p. 351, cit.

V. Peretz, in sOperele Institutului de slavisticl al Academiei de *tiinte din

U. R. S. S. 0, 1934, II, pp. 53-55.
1)
N. Iorga, Histoire des relations, p. 78 i urm., i Istoria Romanilor prin cclatori, vol. I, p. 361 1 un. Nunta lui Timu,s
Vechimea Kievului *, 1887. Tratatul Moldovei cu Ucraina, din 1650: J. A.
Valliant, Actes diplomatiques constatant l'autonomie politique de la Roumanie,
PariS, 1857, p. 40.

6) Prima traducere romAneascA a f Acut-o C. Negruzzi (1844, in s Prop&

irea *), folosind textul rusesc al lui Saveliev, din s Biblioteca de citire *, din
1836. Belfour, Travels Macarius, Londra, 1829-1836, i V. Radu, Voyage du
patriarche Macaire d'Antioche, Paris, 1927-1933.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

48

inainte, prin intermediul lui Bogdan Hmelnitki. Vasile Lupu a druit

tarului Mihail Feodorovici, in 1641, o sabie, care se pastra la Orujeinaia

Palata 1). Petre Volkonski, voevodul din Putivli, raporta tarului in

Decemvrie 1642, c'a trimes un mesagiu domnitorului 9). In Martie
1645, Petru Movil a itwtiintat pe tar despre csaltoria fetei lui Vasile
Lupu cu Janusz Radziwill 3). Acela0 Volkonski raporta la 15 Aprilie
1649, despre un sol al domnitorului, care i-a adus un mesagiu al patriarhului Partenie al Constantinopolului 4). Paralel cu actiunea lui Bogdan
Hmelnitki fat de Moldova 3), inregistrm mesagiul din 18 rebruarie
1654, al lui Gheorghe Stefan, domnitor in anii 1653-1658 6), la care

tarul faspunde exprimndu-0 satisfactia, in Aprilie a aceluia0 an,

de faptul c Moldovenii vor s rstoarne jugul turcesc. Gavriil, mitropolitul Serbiei, a transmis 0 el, la 3 Mai 1654, dorinta lui Gheorghe
Stefan de a se supune tarului 7). Relatiile prietene0i se desfaurau,
in acela0 timp, i intre Constantin Serban Basarab, domnitorul Munteniei (1654-1658), 0 Bogdan Hmelnitki 9), care repeta, in August,

cererea lui Gheorghe Stefan de a fi primit sub ocrotirea tarului

urmand tratativele duse de Lupu Stroescu, staroste de Soroca lo),
demersurile intreprinse in 1655 prin patriarhul Paisie al Ierusalimului ll).
Solia Moldovenilor, condus de mitropolitul Ghedeon 0 de vtori-logort

Grigore Neniul, sprijiniti de patriarhul Antiohiei, a cerut formal, in

Martie 1656, supuenia ruseasc, urmnd la 29 Iunie consimtmntul
tarului ; la 21 Iulie, mitropolitul i logofltul au depus jur5..mantul de
credint, in numele lui Gheorghe Stefan 0 al tarii intregi lo). Corespon1) A. Weltman, Le trsor de Moscou, Moscova, 1861, p. 148. Tarul Mihail
FeodorovIci este unul din binefdatorii mnstirii Soveja. A. Iatimirski, Binefacerile, p. 6.

1) I. Nistor, Contribufii la relafiile dintre Moldova i Ucraina, in veacul

al XVII-lea, Analele Academiei b, S. II, t. XIII, 1932-1933, p. 15 i urm.
comp. Actele referitoare la istoria Rusiei Occidentale, ed. de Comisia Arheografica, Petersburg, III, nr. 59.
5) Ibidem, III, nr. 6o. E. Happelius, Historia Moderna Europae, Mm, 1692.

Ibidem, III, nr. 51.

Ibidem, III, nr. 302, 337, 338, 339, 343; VIII, nr. 32, 33; X, nr. 3.
1) Colecjia de legi a imperiu/ui, nr. 180.
7) Acte, X, nr. 12.
3) Ibidem, VIII, nr. I, i X, nr. 13.
Ibidem, XIV, nr.
Ibidem, XIV, nr. I i 4.

a) N. Kapterev, op. cit., pp. 366-367.

I. Arseniev, Domnitorul Moldovei Gheorghe plan i

lui cu Moscova, s Arhiva Rus6 s, 1896, vol. I; A. Papadopol-Kallimah, Despre Gheorghe
5tefan, Bucuresti, 1886; D. Ionescu, Tratatul incheiat de Gheorghe te fan Cu
RUii, 41Revista Istoria Romfina*, 1933, p. 234; S. Dragomir, Contribulii,
p. 1092 i urm.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA 51 MUNTENIA

49

denta domnitorului cu Moscova a continuat, in 1657, prin Hmelnitki 1),

iar dupa moartea sa, in acel an, prin loan Vihovski, pisarul cqtirii
cazace0i 2). Fuga lui Gheorghe stefan, care, dup ce a vizitat el insu0 Moscova, s'a wzat la Stettin, n'a intrerupt legaturile cu Moscova 3),
sustinute de succesorul sau, Gheorghe Ghica (1658-1659) 4), iar in
1669, vaduva lui Gheorghe *tefan, tefanida, a trecut 0 ea la Mos-

cova 2), unde se zvonea despre posibilitatea casatoriei sale cu tarul

Alexei Mihailovici 4), amintit de altfel printre binefctorii mngstirii moldovene0i Putna 7).
Fostul voevod al Munteniei, Constantin *erban, stand mai putin
de o luna la domnia din Ia0 (Noemvrie 1659), a cenit apoi, la 16 Iunie
1661, ajutorul tarului impotriva Turcilor 2). Tarul i-a fspuns, insa,
la 7 Septemvrie, prin. Vasile eremetev, voevodul din Kiev, ca nu poate
s dea sprijinul sau Moldovei 0 Munteniei, din pricina relatiilor panice cu Turcia 2). La i August 1671, boierii moldoveni Radu 0 Petracu
au cenit, din Varovia, supuenia tarului lo). Dup./ batlia dela Hotin,
unde in 1673 regele polon loan Sobieski a sdrobit pe Turci, domnitorii
tefan Petriceicu al Moldovei 0 Constantin erban al Munteniei, au
cenit 0 ei, printr'un sol, aceasta supuenie ; propunerea a fost acceptata la io Martie 1674 9, voevodul rus Hovanski 0 cazacii lui Romo-

-danovski 0 ai hatmanului Ivan Samoilovid urmand s sprijine pe

domnitori impotriva Turcilor ; dar evenimentele de mai tarziu n'au
admis consolidarea acestor tratative 12). De altfel, Ivan Samoilovici 0
1) A cte, XI, nr. r, anexa nr. 2.

8) Ibidem, IV, nr. r, 4, 6, 46; XI, nr.

II)

2.

I. Neculce scrie in 0 samd de cuvinte (34): Gheorghe tef an Vod dup

-ce s'au dus in Tara Ungureasc, umblat-au prin multe prti de loe, ca s-i
dele oaste, pe la Nemti, pe la 1.4ei, pe la Mosku, pe la vezi. i au druit imp-ratului moskicesc o cruce ferecat cu aur i cu pietre scumpe de patru sute
de pungi de bani, ca s-i deie oaste, et vie in Moldova. i tot l-au purtat cu
voroaVe i nu i-au mai dat oaste, pn ce i s'au tmplat de au murit acolo la
Mosku. i pe urml i-au adus oasele lui in Moldova in mlnstirea lui la Cain,
de l-au ingropat s.
8) Acte, VII, ILT. 76, 7g; V, Dr. I6.
s) Ibidem, IX, 111-. 17, 21, 24.
8) A. Iatimirski, Doamna te/anida, vdduva lui Gheorghe

telan, logodnica
lui Alexei Mihailovici, Vestitorul Istoric 0, 1904, IX, p. 825 i urm.; biblio_grafia, p. 827; comp. i: Scrisorile lui Semeon Polollti, Vestitorul Europei ,
1828, nr. 17.
Idem, Binelacerile domnitorilor rui, p. 7.
Colegia de legi, nr. 1324.

8) Ibidem, anexa II.

10) Ibidem, anexa V.
3-1) M. Mitilineu, Tratatele i convenliile Romeiniei, Bucureti, 1874, p. 68 i urm.

12) N. Iorga, Histoire des relations, p. 92,

4

www.dacoromanica.ro

50

G. BEZVICON1

alti frimta0 ucraineni mentineau aceste legaturi cu Moldova 1). La

31 Decemvrie 1674, domnitorii au repetat cererea lor de ocrotire
impotriva Turco-Ttarilor 2). In anii 1677-1678, c:q1irile voevodatelor s'au indreptat impotriva Cihirinului, noii domnitori fiind siliti
s asculte pe sultan. Asediul Vienei de Turci, in rndurile carora a
trebuit sa se afle i Gheorghe Duca al Moldovei sdrobirea necredincio0lor cu ajutorul lui loan Sobieski,
a provocat pierderea
tronului Moldovei de care Duca. Indata, clerul i poporul moldo-

vean au cerut iara0, la i Ianuarie 1684, supuenia rug 3). Pentru

dou luni, Stefan Petriceicu s'a intors in tara i numai din cauza ciumei
ce bAntuia aici, solul s'au, mitropolitul Dosoftei, n'a putut s ajunga
decat la Kiev, unde a reluat, la 3 Martie, tratativele din 1674 4) ; de
asemenea, Serban Cantacuzino, domnitorul Munteniei (1678-1688),
pierzand increderea in politica austriaca', a cautat 0 el &A stabileasca'
un acord de alianta cu Moscova 5). Tarul a imbrbatat pe domnitori,

la 18 Decemvrie 1688, cand ei au pierdut tronul din cauza

lor in supuenia ruseasca 6).

Pentru epoca aceasta de tratative diplomatice intense 0 de pregatire a luptei comune impotriva Turcilor, scrierile lui Arsenie Suhanov

prezinta un interes deosebit. In o Sbornikul Pravoslavnik al Palestinei (189o, cart. 30) mai gasim: Descrierea Imperiului Turcesc aka-

tuit de un rus, lost prizonier la Turd'in a doua jumatate a veacului

al XVII-lea, publicata de slavistul P. Sircu ; se vorbete de CetateaAlba' (pag.
Tara Voloha' (pag. 33) 7). Urmeaza, apoi, raportul
lui Iurie Trubetkoi, voevodul Kievului, adresat tarului la 17 Iulie
1674, amintind cele povestite de prizonierii intor0 dela Turci, Feodor
Dorohin 0 Andrei Evstafiev, precum 0 de Feodor Martinov, din Kiev,
care cu treburi negustore0i a vizitat Moldova 5).
1) Acte, IX, nr. 143; XI, nr. 17, 33, 49, 84, 92, 95, 96, 104, 108; XII, nr.
170; XIII nr. 78, 112, 162.
Colegia de legi, nr. 1324, anexa III.
8) Ibidem.
A) Ibidem.

S. Dragomir, Contribulii, p. 1109, 1118 i urm.

8) Colegia de legi, nr. 1324. Comp. si: P. P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin 'orban Basarab fi a lui tetan Petriceicu fi testamentele lor, sAnalele
5)

Academiei*, 1939.
7) Comp. comentariile lui P. Sircu la cuvintele s Vlah * io Moldavia *.

Traduceri/e unor tente alaturate au fost facute de: Ecaterina Bandrabur

(Suhanov I, un negustor rus, Bants-Kamenski, Iakovenko I, Ribeaupierre,
Liprandi I, Duhamel, Kelsiev, Bobrikov), Tatiana Berindei (Suhanov
Rostopcin, Liprandi II, Grabbe, Mihallovski-Danilevski, Mirkovici, Kiseliov,
Garsin, Urusov), M. si T. Paleolog (Langeron, Rochechouart, Kutnzov, Ciceagov).
Multumim de asemenea colaboratorilor tehnici: Virginica Ionescu i Sergiu Grosu.

www.dacoromanica.ro

CALKTORI RI.W IN MOLDOVA I MUNTENIA

SI

In anul (1649-7157) 157 in ziva de 9 Mai, prin malta hotarire a

tarului i marelui kniaz al intregii Rusii, Alexei Mihailovici, .1 prin ho-

tarirea i binecuvantarea preasfintitului patriarh Iosif al Moscovei i

al intregii Rusii, s'a dat porunc constructorului manastirii TroitkoSerghievo-Bogoiavlenski, staretul Arsenie Suhanov, s plece la Ierusalim impreuna Cu preafericitul i. inaltul patriarh Paisie al Ierusalimului, pentru a face descrierea locurilor sfinte i. a cinurilor bisericeti
greceti.

Prin 'Malta hotrire a tarului marelui kniaz Alexei Mihailovici i

cu binecuvantarea preafericitului patriarh Iosif al Moscovei .1 al intregii Rusii, constructorul staret Arsenie Suhanov .1 patriarhul au
plecat din Moscova, la io Iunie. La Putivli au ajuns la 25 Iunie i la

data de 27 Iunie au inmanat ucazul tarului voevodului din Putivli

Nikifor Iurievici Pleceev. La 2 Iulie voevodul Nikifor Iurievici
Pleceev a inmanat constructorului Arsenie, foile de trecere spre ora-

ele lituane, care hatman i polcovnid, i dandu-le carute i-a rsat

s plece in ziva de 3 Iulie. La Kiev au ajuns la 12 Iulie. La Sargorod
la 31 Iulie. Din Sargorod patriarhul l-a invoit pe Arsenie construetorul s plece la 20 August impreuna cu arhimandritul sau, Filimon,
i cu negustorii greci, spre Tara Voloha. In aceeai zi au ajuns in oraul

margina Moglailev. Iar in ziva de 21 August au trecut Nistrul spre

pal-tile valahe, indreptandu-se spre Iai. La 24 August au trecut 11111

Prut i in aceeai zi au ajuns la Iai. S'au oprit la curtile patriarhiei

din manastirea Bamovski. La 25 August constructorul Arsenie s'a
inftiat voevodului Vasile, impreung cu arhimandritul Filimon. Au
intrat in palatul domnesc. S'au rugat Donanului i s'au inchinat voevodului Vasile, oferindu-i gramota tarului.
Voevodul Vasile ridicndu-se a luat gramota i a dat-o logofatului

slu, lar Arsenie, dupb: ce-i dadu gramota tarului, s'a indeprtat i
luand un triptic, l-a oferit voevodului. Logofatul i-a spus lui Arsenie
sa sarute mana voevodului. Constructorul Arsenie i-a sarutat mana
i. s'a indepArtat facand plecaciuni. lar logofatul desfacand gramota
tarului, a citit-o in fata voevodului. S'a voevodul Vasile a ascultat
cuprinsul gramotei in picioare i cu capul descoperit, intreband apoi
de sanatatea tarului.
Arsenie ii raspunse: tarul .1 stapa'nul nostru marele kniaz Alexei
Mihailovici, stapanitor a toat Rusia, st pe tronul sau, domnind in
piing sngtate.
Si voevodul Vasile n intreba pe Arsenie:
Nu mai ai nicio porunc care mine din partea tarului, cu privire
la vreo chestiune?
Si Arsenie 11 raspunse:
Nu-mi mai este incredintata nicio alt5." porunca.
4*

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICON I

52

14ogetul ii porunci Iui Arsenie s se duck' inapoi la mnstire.

Impreun Cu Arsenie fusese atund la domnitor i loan Malenkoi, diaconul m5/15.' stirii Troitko-Serghievo.

In 158 Septemvrie 7 a sosit la Iasi patriarhul Paisie, oprindu-se

la resedinta sa din mnstirea Bamovski. In Iasi in acel timp era un
negustor din Rilsk cu marfa, cu numele Grigore, care venind la staretul
Arsenie 1-a intrebat: oare sunt la Moscova kneji din familia
Suiski?
staretul Arsenie a rspuns c din familia Suiski nu exist nimeni
la Moscova. Grigore i-a spus:

In ziva de 24 Octomvrie a intalnit la Iasi un om cu numele de

Constantin, care i-a artat lui o scrisoare in ruseste, in care seria: am
primit eu Ivan, fiul lui Vasile Moskvitin, ca slujitor pe Constantin,
i-am luat pentru intretinerea mea o mie de talen, pe care trebue s-i
restitui in Tara Moscovei. Pecetea acelei scrisori era din cear rosie,
iar alta cu cemea151 la fel, aplicat pe hrtie, si in cercul stampilei spate in litere sta: o Ivan Vasilievici Suiskoi .
Acest Grigore 1-ar fi intrebat:
Unde se afl acum acest Suiskoi ?
la care acesta i-ar fi rspuns :

Trieste intfun schit sub dealurile unguresti si a fost el cie

la Tarigrad, la Roma si in Ungaria, iar el Constantin a plecat dela
dnsul dela schit cu vreo dou spfmni inainte de sf. Dumitru.; iar
acela, care-0 zice Suiskoi, dup ce se va mai intrema, are de gaud s
plece la Kiev.
Staretul Arsenie -a spus lu Grigore, ca pe acel om cu scrsoarea s5.-1
aduca la el. Grigore i-a spus lui Arsenie, c pe acel om el 1-a cutat vreme

de dou-trei zile, dar nu 1-a mai g5sit.

Staretul Arsenie despre toate acestea i-a spus patriarhului i patriarhul i-a spus lui Arsenie, ca s plece la Moscova cu o scrisoare a lui, iar
despre aceast'd chestiune, s-i spung personal tarului. La 10 Noemvrie,
patriarhul Paisie 1-a trimes pe Arsenie la Moscova cu o uamot : una
scris5. tarului
marelui kniaz Alexei Mihailovici al intregii

alta pentru. patriarhul Iosif. Constructorul Arsenie angajandu-si un

om, care s stie limba polon i valahg, cat i drumul, cumprndu-si
cai, in aceeasi zi a plecat cu grab din Iasi.
La Putivli a ajuns la 2 Decemvrie, iar din Putivli spre Moscova a

p/ecat /a 4 si la II Decemvrie a ajuns la Moscova, la ora unu

dup5. amiaz. Gramotele patriarhului pentru tarul i marele kniaz
Alexei Mihailovid a toat Rusia si pentru preafericitul patriarh Iosif
al Moscovei i le-a inmnat impreun cu declaratia despre szlachticiul
polon Jan Luba si tratatul regal de pace cu cazacii, serse inc5. la Kiev,
iar despre hotul Timosca, care-si zice 5uiski, diacului din dum, lui
Mihail Volosenin i-a spus.

www.dacoromanica.ro

CAI,ATORI RUI IN MOLDOVA I MUNTENIA

53

In ziva de 26 Ianuarie, prin ucazul tarului marelui kniaz Alexei

Mihailovici a toat. Rusia i s'a dat drumul staretului Arsenie din Mos-

cova sk plece iar0 spre patriarhul Ierusalimului, Cu o gramot a

Mihail Voloninov, inmnindu-i
tarului, la plecare diacul dumei
porunca de solie, i-a spus lui Arsenie:

Cnd vei ajunge la Kiev, sk afli ce s'a hotkrit in dieta polonk

referitor la pacea intre rege 0 cazad 0 clack' solii tarului au ajuns la
rege 0 dac au fost primiti cu cinste ? Sk afli despre hotul de TimoFa,
despre rtari 0 despre altele, 0 despre toate s.'-i scrii tarului.
Si staretul Arsenie pleck din Moscova in aceea0 zi. La Putivli a aduns

in ziva de 3 Februarie. La 4 Februarie gramota tarului a inminat-o

voevodului Semeon Vasilievid Prozorovski 0 diacului Mina Griazev.
La 5 Februarie boierul 0 voevodul kniazul Semeon Vasilievici Prozorovski, impreun cu diacul Mina Griazev i-au dat lui Arsenie o gra-

mot de trecere spre oraele lituane. In aceea0 zi staretul Arsenie

cumpArindu-0 cai, a plecat din Putivli. La 9 Februarie a ajuns la
Kiev.

Ajuns la Kiev staretul Arsenie a copiat tratatul regal cu privire la

pacea ca cazacii, trimes din diet de dtre mitropolitul Kievului, 0 l-a
trimes tarului ; o notk. 0 acest tratat l-a trimes la Putivli boierului 0
voevodului kniazul Semeon Vasilievici Prozorovski 0 voevodului i-a
scris ck nota 0 tratatul sk fie expediate la Moscova, la departamentul
afacerilor strkine. Si scrisoarea aceasta a trimes-o cu cklktorul Mihail
Matveev, cumnat cu Osip Semeonov fiul lui Koriakovski, fiu de boier
din Novgorod Severski, in ziva de II Februarie. Din Kiev Arsenie a
plecat la 12 Februarie. La 23 Februarie a trecut Nistrul, iar in ziva de
27 a ajuns la Ia0, stabilindu-se la mnstirea Barnovski, unde a stat
pink' la DS Martie ; de acolo s'a mutat la Galata 0, din cauza timpului
nefavorabil, a stat pink la 27 Martie. Din Ia0 a plecat la 27 Martie,

niimindu-0 o drud. pentru. Muntenia. La 4 Aprilie a trecut apa

Siretului 0 in seara acelea0 zile a ajuns la Pocani, Virg de granit
spre Muntenia.
La 9 Aprilie a ajuns la Thrgov4te capitala Munteniei 0 s'a oprit la
curtea patriarhului, in mknkstirea lui. Gramota tarului 0 a patriarhului,

impreunk cu bbinurile de samur trimese de tar, patriarhului Paisie i

le-a inminat. Si patriarhul le-a primit cu dragoste 0 bunavoint, multumind tarului 0 inchinnd un pahar in snktatea lui. La 1 o Aprilie
Arsenie s'a dus la voevodul Matei. Intrand in palat, s'a rugat la icoane,
apoi s'a inchinat voevodului Matei, d'indu-i gramota tarului. Si voevodul Matei, ridicindu-se, a luat gramota 0 a dat-o postelnicului sku.
Arsenie luand dou icoane lucrate in argint, le-a dat drept dar voevodului

Matei. Postelnicul i-a poruncit lui Arsenie sk treac sk-i skrute mina
voevodului. Si voevodul Matei stand in picioare, descoperit, l-a intrebat pe Arsenie despre sknktatea tarului.

www.dacoromanica.ro

34

G. BEZVICONI

Arsenie i-a spus: tarul i stapanul nostru marele kniaz Alexei

Mihailovici, stapanitor a toat. Rusia, sta pe tronul sau domnind in
plina sanatate.
Venind logofatul Udriste, 1) a citit gramota tarului in fata voevodului

Matei ; staretului Arsenie i-au dat drumul, poruncindu-i O. se duck'

la manastire la patriarh.
La 5 Mai au venit din Tara Leseasca, din schitul manastirii Podgornii, niste stareti i s'au inchinat voevodului Matei, cerandui
ocrotirea. i constructorul Arsenie ii intreb despre hotul Timosca,
contopistul care-si zice Suiski. Staretul Gherasim i-a spus, a au venit
la manastire doi oameni din Ungaria, cand se afla la schit la maifastire ;

el a intrebat pe cei din loe, cine sunt? i staretii vorbeau pe soptite,

c unul din cei doi e om mare, dar numele lui nu l-au spus. Altii ne-au
spus si am aflat ca cineva i-a scris egumenului manastirii, el din Ungana va sosi un om de seama, care insa e bolnav i trebue luat de acolo
ca egumenul a trimes calugri ca sa-1 ia. Dar unde locuiesc ei acum, el

nu stie, deoarece atunci fusese plecat. Cnd acei stareti au plecat din
Muntenia spre tara lor, constructorul Arsenie le-a dat o porunca. : daca

ei vor pune mama pe acest hot prin manastirile lor, sa-1 retina si
imediat s-i dea de stire tarului la Moscova. i le-a povestit lor pe
larg, ca. Suiskoi e un hot si nici de cum de neam mare.

La i August a venit dela Kiev fostul protopop al Kievului i i-a

povestit urmatoarele staretului Arsenie, c in postul cel mare a fost
la ei la Kiev un om, care s'a dat drept kniazul Suiskoi i ea' in prezent
traieste la curtea hatmanului cazacesc Bogdan Hmelnitki i ea a cerut
hatmanului ostire ca sa porneasca cu razboi asupra Moscovei, dar ce
invoiala au incheiat intre ei,
aceasta el nu ctmoaste. Arsenie hied
i-a spus protopopului, c Timosca e un hot, ea' inainte a fost contopist
si, dupa ce a furat, a fugit la Tarigrad, mide s'a turcit, i c din neamul
uiski nimeni nu exista.
In 159 (1659), Septemvrie 23, a venit la voevodul Matei, Ivan, solul
hatmanului Bogdan Hmelnitki, impreuna cu esaulul Grigore, i acest

Grigore i-a povestit staretului Arsenie, ca in prezent traieste kniazul

Ivan Vasilievici Suiski la hatman, care-I intretine. l ins a inceput
s strang oaste i sa poarte vorba despre un razboi pornit asupra
Moscovei, insa afland despre aceasta fruntasii cazacilor i-au interzis
sa-si mai faca planuri, ca sa nu starneasca certuri intre popoare crestine ;

traieste acum la manastirea din Lubni. Staretul Arsenie i-a spus,

din neamul knejilor Suiski nimeni astazi nu mai e in viata. Esaulul insa
1) Udriste NAsturel, cumnatul domnitorului Maid Basarab si un erudit
invatat al vremii, care a studiat i la Kiev (A. Iatimirski, Din istoria scrisului
-slay, p. LV) ; el a tradus din latineste in slavoneste: Invitafia lui Hristos (1647),
lar din slavoneste In romineste apologia: Varlaam ci Ioasaf.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU*I IN MOLDOVA I MUNTENIA

55

i-a raspuns, ca el se da drept fiul tarului Vasile Ivanovici, care a murit

In Polonia. Constructorul Arsenie i-a spus, a la Moscova tarul Vasile

Ivanovici copii n'a avut, iar in Polonia s'a calugarit 0 a trait ca un

schimnic, incat pentru viata lui curata trupul nu i-a putrezit 0 a fost
adus la Moscova. lar acela ce traie0e acum 0 se da drept Suiski
e
Timoca, care in Moscova a fost contopist 0 dup ce a savar0t un
furt4ag, pradand tezaurul, a fugit in Polonia. A trecut apoi la Tarigrad 0 s'a turcit, luanduli numele de Suiski. Sosind la Tarigrad, solii
tarului au trimes la vizir un talmaciu 0, in fata vizirului, talmaciul
l-a descoperit, ea nu e de neam imparatesc, ci contopist. Din Tarigrad
a plecat la Roma, iar de acolo a venit la cazad.
Arsenie constructorul s'a dus la patriarh 0 i-a povestit despre toate
qi l-a rugat s5.-i scrie hatmanului, ca pe acel hot sa-1 predea tarului 0
pAna atunci s nu-i dea voie sa plece in alta tar5. 0 i-a povestit patriarhului amanuntit tot ce tie despre Timwa.
Patriarhul i-a spus: eu ii voi scrie hatmanului, dar oare el o sa m
asculte in chestiunea aceasta ? Si nici nu tiu, cum sa-i scriu. Sa-i scrii
mai intai tu ruseste, iar din rusgte, apoi vom serie grecWe. Si construetorul Arsenie a scris mai inthi rusete, apoi a tradus in grecWe, iar din
grece0e patriarhul a dat ordin s fie o gramota scrisa in latinete catre

hatman 0 cu acele gramote l-a trimes pe constructorul Arsenie in

grab la hatman, iar de acolo i-a poruncit s plece la Moscova la tar.

La 30 Septemvrie, constructorul Arsenie a plecat dela patriarh,

cumparanduli in grab cai, iar ca insotitor patriarhul i-a dat pe omul
&au Nicolae. Luanduli ramas bun dela Arsenie, patriarhul i-a spus sa
se inchine din partea lui tarului 0 marelui kniaz Alexei Mihailovici
a toata Rusia, 0 tarinei marei kniaghine Maria Iliicina. La 4 Octomvrie a sosit Arsenie in orapl de granit5. Focani, iar in ziva de ro a sosit

la Ia0, uncle a famas pentru cinci zile. In ziva de 20 a ajuns in orapl

de granita Iampol, iar din Iampol a plecat constructorul Arsenie spre
Cihrin, nu pe un drum drept, ci pe ocolite, deoarece in multe orae
poloneze 0 c5.zacqti 0 dela granita valaha era molima 0 toate aceste
sate i orae constructorul Arsenie le ocolise. In ziva de 2 Noemvrie,
fiind in localitatea Novoselita, a aflat ea' uniti cu Tatarii, cazacii vor sa
porneasca impotriva Moscovei. In aceea0 localitate i-a spus preotul
Feodor lui Arsenie, ca vor cazacii sa se ridice impotriva Moscovei, im-

preuna cu T5.tarii pentru faptul a' hatmanul cazadlor s'ar fi inchinat

tarului rugandu-1 s-i primeasca in granitele imparateti ruseti, deoarece sunt de aceea0 credinta, 0 a faptul acesta e a0eptat de Moscova.
Si cazacii spuneau: dac nu ne vrea tarul, o s: ne ducem noi la el, 0

vom arde 0 ptme stapanire pe tara lui, cum au ars 0 p5.rjolit Tara
Valaha.

Pe drum constructorul Arsenie statea de vorbg cu cazacii de rand

i cu cei de vaza, Cu popii 0 calugarii, 0 totii spuneau:

www.dacoromanica.ro

56

G. BEZVICON 1

S. dea Dumnezeu ca s ne unim Cu Moscova si ca preacinstitul

tar 551 ne alipeascg la dreapta credint pravoslavnicI. Si multi ridicau
pahare in cinstea tarului si pentru unire s't insusi hatmanul spunea c

aceasta era dorinta tuturor.

La 4 Noemvrie a ajuns constructorul Arsenie la Cihrin si s'a oprit
impreun Cu mitropolitul Nazaretului Gavriil in aceeasi curte...
In ziva de 6, hatmanul fusese plecat la sat si li s'a spus c toate doleantele s si le spung pisarului hatmanului. In aceeasi zi a fost primit
la mask' de hatman solul turc, impreun: cu trimesul hatmanului la
Tarigrad. In aceeasi zi a venit pisarul la mitropolit si Arsenie si le-a
spus O. nu se intristeze, eh' hatmanul a plecat s." se distreze, iar lui i-a
dat ordin s vorbeascg cu ei despre ceea ce doresc... Constructorul
Arsenie i-a povestit despre Timosca...
Pisarul ji spuse, c.' despre toate acestea va vorbi cu hatmanul, s't va
primi r6spuns, si-i adng6 :
Atunci &And noi am cerut ajutor tarului, acesta ni l-a promis,
dar nu ne-a dat de fapt niciun ajutor. Noi v.zand c nu avem ajutor
dela tar, n'am putut s..-1 impiedecam pe hanul Crimeii s." pun stbip.'nire
pe Tara LeseascA si s robeascA orase si locuitori. Pentru sAngele Vrsat

si sufletele robite, Dumnezeu o s'I cear socoteal tarului, pentruc

nu ne-a dat ajutor. Dac tarul ne-ar fi dat ajutorul la care speram,
noi nu ne-am fi impicat Cu regele Poloniei s't regele n'ar fi cedat atatea

orase hanului. Si mitropolitul Nazaretului, aplecandu-se la urechea

pisarului, ii zise :
E adevrat ce spui, si acel snge si acea robie se vor rzbuna pe

tar, pentruc tarul nu ne-a ajutat ; si patriarhul spune de asemenea,

ch' acel sAnge si acea robie se vor rzbuna pe tar pentruc nu v'a ajutat.
Si patriarhul aceleasi vorbe ii spusese de multe ori lui Arsenie si se
intreba de ce oare tarul nu vrea s primeasc pe cazad?

Constructorul Arsenie ii spuse pisarului, c tarul e legat de regele

Poloniei cu jurmnt pe cruce.
Pisarul ji aspunse: de ce dacg e legat cu jurmnt pe cruce, a trimes
la rege pe boierul Grigore Gavriilovici Puskin, O. cear Smolenskul?
Regele aflnd despre aceast cerere a tarului, ne-a fcut-o cunoscuti
imediat si atund am reinoit tratatul cu regele, temb.'ndu-ne de
fizboi.

Iar constructorul Arsenie spuse: despre toate acestea eu nu stiu

nimic, deoarece attmci eram plecat cu patriarhul in Tara Munteneascg.
Pisarul ins spuse: noi cuvntul dat il tinem ; cum i-am spus tarului,
asa vom face.
Pisarul spuse, jurndu-se, c5. hanul Crimeii cu toat hoarda lui se
indreptase spre Moscova si de trei ori trimese la hatman ca s" meargl
impreun6 cu el asupra Moscovei, iar de nu va merge, el tot n'o s5.-1
asculte. Hatmanul se intrist peste msur, spunnd, di pentru el ar fi

www.dacoromanica.ro

CALITORI RU*I IN MOLDOVA *I MUNTENIA

57

mai bine s5. moara deal sa mearga impotriva imprtiei Moscovite.

Dar de mers, nu putea sa nu mearga din vreme ce hatmanul hanului
si hanul hatmanului jurase sa mearg, daca va fi nevoie, chiar asupra
propriului frate, pentru a-i da ajutor. Hatmanul ins, trimese rasptms,
ca nu poate sa mearga asupra Moscovei, deoarece daca afla Polonii
atunci vor pomi asupra cazacilor. i astfel hanul intoarse ostile lui
pomite asupra Moscovei s'i veni la hatman, spuna'nd: dac tu nu mergi
impotriva Moscovei, pentruca Lesii pornesc asupra ta, atunci s mergem
impotriva Lesilor. Astfel au pornit impotriva Volohilor, pentruca voevo-

dul Vasile tinuse sfat cu Lesii, ca s mearga impreuna impotriva

noastr. Intorcandu-ne din Tara Voloha, am vrut s atacam un convoiu
polonez. Regele afland despre aceasta, trimese hatmanului o cerere,
rugandu-1 sa nu porneasca impotriva Polonilor, deoarece armata
leseasci dela granit, nu e adunata pentru razboi. i, cred, ati vazut

ce s'a petrecut in Tara Voloh si tot raul de acolo era sa-1 sufere
Moscova, dar asa hotarise hatmanul, deoarece nu voise sa se ridice
impotriva tarului si sa verse sange crestinesc.
Pisarul spusese: pe noi top tarul ne considera necredinciosi.
In ziva de 8 Noemvrie, mitropolitul Corintului s'i cel al Nazaretului
au facut slujba religioasa in biserica din curtea hatmanului. Hatmanul

se afla in strana din dreapta, impreuna cu fiul sau. Dupa rugaciunea

din amvon, amandoi mitropolitii au iesit din altar prin portile impar.testi, in fata carora era asternut un covor, si au chemat spre ei pe
hatman cu feciorul si le-au spus sa ingenunche. Mitropolitii le-au
pus pe cap darurile si au citit
mai intai mitropolitul Corintului in
limba greaca, iar pe urm doub." rugaciuni pe ruseste mitropolitul Naza-

retului, dupa o carte de rugciuni kievlean.. In rugciunile de urare

si in ectenii mitropolitii il pomenise pe hatman ca stapanitor si hatman
al Marei Rusii.
Dupa serviciul religios hatmanul se duse din biserica spre cash' si ne
spuse tuturor sa-1 urmam. i cum am venit la hatman, acesta ne iesise
in prag ca sa ne intampine.

Intrnd in casa, mitropolitul Nazaretului i-a intins hatmanului

darurile aduse de el dela Ierusalim. Cohstructorul Arsenie ii oferi hatmanului o icoana a preacuratei, lucrata in argint, s'i un vas de vin incrustat cu argint si diamante. Primind darurile, hatmanul le porunci
sa se aseze la mask' La marginea mesei se aseza mitropolitul Corintului,
iar in stanga lui se aseza nevasta hatmanului, mitropolitul Nazaretului
se asez pe o lavita, iar in fata lui pe un jilt, se aseza hatmanul, iar pe
lavita alaturi de mitropolit se asez5. constructorul Arsenie, iar in fata
lui pe o banc era asezat solul kniazului Dominik, Grigore Zarutkoi.
ezand la masa, hatmanul spuse: pe nimeni n'am eu atata necaz
ca pe tarul Moscovei. I-am trimes oamenii nostri, el i-a primit si frumos
le-a vorbit, dar nu s'a tinut de vorba'. Am trimes apoi iara.'si si altfel

www.dacoromanica.ro

G. BEzv ICON'

58

ne-a raspuns, di e legat cu regele cu pace vesnica, deci nu ne poate

ajuta.
Constructorul Arsenie spuse: tarul e bucuros de dragoste si aliant5..
Hatmanul spuse: sa dea Dumnezeu ca toti crestinii pravoslavnici
sa se uneasc s'i pe dusmanii crucii lui Hristos sa-i birue. i de mai multe
ori spuse hatmanul: nu voiu fi eu vinovat, daca tarul nu ne va primi si

ajutor nu ne va da. Poate numai nevoia ne va uni, ca s'i pe Volohi.

la masa hatmanului toti au baut in cinstea tarului, ridicand
paharul pentru unire.
La 9 Noemvrie pe la ora 2 dupa masa, veni hatmanul in curte, la
mitropolitul Nazaretului si la Arsenie,. s.i le dadu de veste c: vine. Mitro-

politul il intmpin in fata portii cu cru.cea in mana. Dupa ce au intrat

In chilie, se aseza mitropolitul inteun jilt, s'i hatmanul pe o lavita, iar
constructorul Arsenie in fata hatmanului pe o lavita, s'i pisarul pe lavita
ceva mai la vale de hatman. Pe toti Grecii si pe toti cei ce veniser cu
el, hatmanul i-a poftit afae.

Ridicandu-se putin hatmanul spuse: sfinti parinti, prea cuvioase

mitropolite s'i tu, parinte Arsenie I Ascultati, Mai inainte am trimes noi
soli tarului, ne-am inchinat, cerandu-i mil si ajutor, cerandu-i sa ne
primeasca sub obladuirea sa. i tarul ne spuse: bine, si ne primi bine,

dar nu facu dup5, cum promise. Noi dup aceasta iarasi am trimes
oamenii nostri, dar tarul nu ne-a raspuns niel intfun fel: are pace pe
veci cu regele prin urmare n'ar putea sa ne ajute. i acuma, prin
voi, fete bisericesti, inca odata cu vorba, ma adresez tarului, rugandu-1
s ne aib in mila, sa ne primeasca sub ocrotirea sa si s ne trimeat
ajutor. Eu am sa-1 slujesc pe tar si nu trebue s ne lase sa mergem cu
paganii. Despre aceasta as vrea sa ne dea tarul un act scris, adevarat,
si s ni-1 trimeata printfun om al bisericii, ca A. avem pe ce sa ne sprijinim. aci clack' tan ul nu ne miluieste si nu ne primeste sub ocrotirea
sa, ce o s pteasca el tarul daca eu m voiu uni cu Turcii, cu Volohii

si cu Muntenii si cu Ungurii si-i voiu parjoli tara, ca Tara Voloha?

Arsenie ii spuse: putemice hatmane, and ati pomit impotriva

Tarii Volohe, nimeni nu v'a iesit in cale sa va tina piept si ati intrat in
Iasi Mr s fi trab un foc si nimeni nu parasise orasul, numai voevodul
Vasile fugise In padure spre munti ; la noi ins: in Ucraina, nu mai vorbesc de Moscova, altfel yeti fi fost intampinati si mult sange s'ar fi
varsat. Imparatia moscovita nu e ca Tara Voloha, nu fuge din ora.se
in munti sau in paduri.
Hatmanul B. spuse: cunosc eu toate acestea. Dac tarul m ajut,
hanul Crimeii nu va indrazni sa pomeasca asupra lui. i nohaiul Crimeii
imi spuse: cine ti-e prieten tie, si mie imi este ; cine iti e dusman, si mie
dusman imi este ; unde te vei duce tu, acolo te urmez si eu. Mai intai

ar trebui sa frangem coam.ele I,esilor si apoi ne vom apuca si de

Turci.

www.dacoromanica.ro

CATATORI RM IN MOLDOVA I MUNTENIA

59

Hatmanul spuse, ca i-a f5.cut cunoscut hanului Crimeii, ca tarul va

trimete 0 el oaste impotriva Polonilor, ceea ce 1-a bucurat mult.
Arsenie Ii spuse: puternice hatmane, cum ar putea tarul s mearga
impotriva Le0lor, sa calce juramantul facut pe cruce 0 s strice pacea
incheiata pe veci?
hatmanul stand la masa spuse: parinte Arsenie I Am trimes eu
la milostivul tar pe solii mei 0 spre ru0nea mea niciun folos n'am
din aceasta. Totu0, eu sper in mila tarului i dreptatea mea o sustin.
aplecandu-se peste mas5., incepu sa-i spuna ceva in oapt la
urechia lui Arsenie, dar se opri, se ridica dela masa i, dand porunc
sa se deschida o camera, 11 apuca de man5. pe Arsenie i impreuna cu
el infra in camera' 0 se inchise. Il aez in fata lui
spuse: parinte
Arsenie, adineaori ai spus c tarul nu poate calca juramntul fcut pe
cruce ; Le0i insa pot sali calce juramantul, deoarece ei pot capta
iertare pentru toate p5.catele. Am s5.-ti mai spun o taina despre Levi,
tu aceasta sa-i fad ctmoscut tarului. La rege a fost un sol al hanului
Crimea i inapoi s'a intors prin Tara Voloha i impreuna cu el mergea
0 un sol polon la hanul Crimeii i s'au oprit la voevodul Vasile. i Vasile

voevodul ii imbta i ei i-au desvaluit toate secretele lor. Solul polon

se ducea la han ca s-1 conving sa porneasca impotriva Moscovei, iar
tegele la rndul su va lovi Moscova, ca s poat lua inapoi tinuttuile
ce a ocupat dela el tarul Moscovei. De aceea, te rog printe Arsenie,
crede-m ca-ti spun adevrul, dac nu m crezi am s5.-ti spun 0 cine
mi-a scris toate acestea
voiu arata i scrisoarea. i incepu hatmanul
s5.-0 scotoceasca hartiile i insemnarile, dar nu o gasi ; spuse c e la
pisar.

Hatmanul spuse mai departe: din toate acestea trebue s vada

tarul videnia Le0lor ; oricat ar jura ei, pot s nu-0 tie juramantul, cad
papa toate pacatele lor le desleag5.. Vasile voevod imi scrisese acestea,
iar eu cuvantul meu prin tine 11 trimet tarului. Ca s scriu i cu altul
s trimet scrisoarea nu indraznesc, ca s nu afle cumva Vasile voevodul
prin aceasta s invrajbesc pe han cu voevodul Vasile. In tine ins5.
.am incredere, deoarece tu eti fata bisericeasca 0 a mariei sale tarului
pelerin.

Si se inchin cu mare rugaminte,

fac ctmoscut tarului spusele
lui, i altcuiva sa nu i le imprt4esc. Imi spuse: crede-ma parinte

Arsenie, adevar graiesc, nu mint,

Biala acum i scrisoarea, dar
nu o am, e la pisar; clack' doreti am sa dau porunca s'o aduca. Arsenie
ii spuse: cred i aa spusele tale, pane.
Hatmanul zise: spui pa'rinte Arsenie, ca ta rul invoirea ce o are cu
segele nu o poate calca, deoarece e intarita prin juramantul pe cruce.

Le0i insa i calca juramintele 0 papa le invoie0e aceasta.

Hatmanul spuse: parinte Arsenie, dar daca acest lucru tarul
-va considera drept pacat? Dar pentru fapta aceasta o s-i dea bine-

www.dacoromanica.ro

6o

G. BEZVICONI

cuvantarea patru patriarhi Cu tot sf5.ntul sobor 0 pentru tar se va ruga

Domnului toat tara greceasc5. 0 toti pravoslavnicii, 04 vor deslega
de juramAntul dat 04 vor ierta, 0 toti pelerinii se vor ruga pentru el.
Acestea le tiu din cele serse de patriarhul Partenie al Tarigradului
0 Paisi al Ierusalimului. Dar 0 toti drept credincio0i doresc aceasta
Grecii, S5xbii, Bulgarii, Volohii 0 Muntenii, ca sa fim cu totii uniti.
Cad papa, ca unul ce a alcat dreapta credinta, binecuvnteaza 0 iarta
1.,e01or toate pacatele 0 jur5.mintele 0 14e0i in aceasta spell. Cu ce

sunt mai prejos decl blestematul de papa, patriarhii noWi preacuvio0 0 cinstitul sobor 0 calugrii, daca pe tar n vor deslega, cnd
aceasta nu va fi decat spre bine, unindu-ne pe noi cei credincio0 pentru
a slobozi biserica lui Dumnezeu 0 pe cretini?
Hatmanul spuse: parinte Arsenie, Irod se tinu de cuvint 0 pe

sfntul loan Botez5.torul l-a omorit. Ce i-a folosit lui ea s'a tinut de
cuvant? N'ar fi fost mai bine sa nu se tina? Raav femeia pierdut a
mintit Ce vina a avut ea din minciuna ei? A fost binecuv5.ntat in veci

pentru minciuna ei. Iar alt tmdeva scrie: a Cel ce va recunoWe pe

prooroc, se va mantui, iar 'eel ce nu-1 va recunoWe va pieri . De aici
se vede ea tarul poite s." ne tie parte, deoarece cu totii suntem cretini,
ca 0 voi. i plecand hatmanul din camera ii spuse: pe lfinga aceasta,
eu sunt supusul tarului, 0 inaltimii sale 11 trimet inchinarea mea. i se
inchin5." adnc.

A ieit din camera 0 s'a aezat la masa cu mitropolitul, aa cum

fusese aezat mai inainte 0 de dou5.-trei ori ii aminti lui Arsenie sa nu

uite ce a vorbit numai cu el, in camera: iar ceea ce a scris prin tine,
p5irinte Arsenie, patriarhul despre uiski, ca sa-1 predau tarului, despre
aceasta o sa mai vorbim. Avem aici la noi un obiceiu, ca pe fugiti, chiar
daca ar fi omorit un rege, nu-i predara. Despre el se spune c a commit
pe cineva.

Arsenie ii spuse, ca acesta n'a omorit pe nimeni, c a fost un contopist, ca a pradat vistieria, furAnd o suta de ruble, dupa care a fugit
In Polonia.
Hatmanul spuse: acestea le auzim dela tine, altii insa ne-au spus ea'
el a omorit pe cineva. Pe uciga0 noi nu-i preclam. Daca e aa cum spui
tu, el a furat, atunci pe asemenea oameni II putem preda. Bu insa ti
zic sa-i spui tarului, di aceasta e un lucru putin insemnat.
Hatmanul spuse: parinte Arsenie, una sa-i spui inaltimii sale tarului:
ea tarul mi-1 cere, iar eu in persoana ml predau tarului, 0 p6minturile

ruseti 0 polone le vor curta, 0 Tatarii nu vor indrazni sa-i calce

jurmntul 0 Turcii vor sta in pace; toat5. ttarimea 0 tuturor vecinilor le va fi frica de el daca noi juramnt de credinta ii vom presta.
Daca tarul nu ma va primi, atunci de nevoie m voiu uni cu Turcii,
Ttarii, Ungurii, Volohii, 0.-i vom pArjoli tara. Ce o s faca el
atunci?

www.dacoromanica.ro

C_ALATORI Rtr*I IN MOLDOVA SI MUNTENIA

6i

Arsenie spuse: sa nu dea Dumnezeu, ca cretinii sa verse sange

intre ei...

In ziva de II seara a venit pisarul aducand o foaie pe care i-a dat-o

mitropolitului 0 alta pe care i-a dat-o lui Arsenie spunand: data cu
aceasta hatmanul, impreuna cu intreaga sa oaste, se inchin tarului
in semn de supunere. Dupa aceasta, Arsenie a intrebat pe mai multi
despre Timoca: toti ii raspundeau, ca a plecat in Ungaria.
In ziva de 13 Arsenie a plecat din Cihrin, impreuna cu mitropolitul
Nazaretului. In ziva de 25 au ajuns la Putivli 0 s'au rugat de trastu-i.
In ziva de 29 staretul Arsenie a plecat din Putivli cu carutele. La 8
Decemvrie au sosit la Moscova .

4 In ziva a 15-a (Aprilie 7159) ,Mari dup amiaza, a plecat din Jivotov
solul turcesc care fusese la hatman, iar solul hatmanului cu el impreuna,
la sultanul Turcilor. De asemenea merse cu el 0 solul valah, al lui Vasile

voevod, care fusese la hatmanul Bogdan Hmelnitki ; tot cu ei pled. 0

Arsenie impretm cu Grecii. In ziva de 19, ei au trecut raul Nistru la
Soroca. In ziva de 21, au plecat din Soroca, inoptand in satul Bitti 1).
In ziva de 22, au trecut raul Prut pe pod plutitor 0 au petrecut noaptea

a o milk' departare de Ia0.

Capito/u/ 3. In ziva a 23-a, au sosit la Ia0, la ceasul intaiu din zi.
Arsenie s'a oprit la manastirea Nicorita, la metohul sf. Saya stintitul,
care este la Ierusalim. In ziva a 24-a, constructorul Arsenie s'a dus la
voevodul Vasile, impreuna cu Neofit egumenul manstirii Nicorit. 0
cu economul Grigorie. *i. venind in odaia din fata, in care stau boierii

0 demnitarii 0 oamenii de toate cinurile, se aez. 0 el, dupa cum e

obiceiul. lar mitropolitul Gherman al Ivirului 2) i-a vorbit despre Arsenie postelnicului 0 i-a spus s5.-i vorbeasca voevodului Vasile despre

i a stat Arsenie acolo cam dou ceasuri pana sa-1 anunte.

lar Gherman mitropolitul i-a vorbit unui alt postelnic, nepot al voevodului ; 0 acel postelnic indata l-a anuntat 0 i-a poruncit lui Arsenie
sa mearga intio alta odaie, la voevod. Iar Arsenie, intrand in odaie,
s'a inchinat lui Dumnezeu, iar apoi, plecandu-se in fata voevodului
Arsenie.

dupa obiceiu, i-a inmanat scrisoarea tarului. Voevodul, luand scrisoarea,

a dat-o postelnicului, iar Arsenie, dupa ce a dat scrisoarea 0 s'a departat, din non s'a inchinat, dup. obiceiu. Iar voevodul a poruncit ca scri-

soarea sa fie data la tradus unui tlmaciu. *i i-a cerut constructorul

Arsenie voevodului Vasile sa-i dea un zapis pentru trecere prin tara
1) Credem, este prima amintire a targului BAAL Comp. si: G. Bezviconi,

Profifuri, pp. 104-105.

I) Ivir-Georgia, desi trebue O. fie vorba de manastirea Ivirului dela Muntele Atos.

www.dacoromanica.ro

62

G. BEZVICONI

lui ; i i-a spus voevodti ai rbdare, cand voi afla ce sta.' scris

scrisoare, voiu da porunca pentru toate . Apoi l-a intrebat voevodul

pe Arsenie: 4 dac e linite la Moscova i clack' e pe undeva razboi?
Arsenie a raspuns: totul e linitit, intru norocul tarului, i razboi
pe nicaieri nu este . lar Vasile voevodul a intrebat: dar de ce sunt
adunati ostaii la Moscova, unde se pregatesc a se duce? Arsenie a
spus: oastea tarului este gata totdeauna, fie iama, fie vara; vor merge
acolo, unde va porunci tarul, iar nou despre aceasta a ti nu se cuvine .
a portmcit voevodul lui Arsenie s" mearga acasa i sa 2.0epte porunca.
lar constructorul Arsenie intreb pe arhimandritii patriarhului, egu-

meni 0 pe stareti, unde se afla acum patriarhul Paisie, de s'a dus oare
. pe la Ierusalim? lar arhimandritul Feon, i egumenul Arsenie, i staretii

i-au spus c patriarhul mai locuiete inca in Tara Munteneasca, la Targovite. i a povestit Arsenie cum a mers el din porunca patriarhului
la tar, la Moscova, iar patriarhul scrisese prin Arsenie tarului cum ca
pleaca la Ierusalim 0 nu s'a dus niel pang in ziva de azi. i ei i-au
spus ca, de sigur, acum, dup sarbatoarea inltarii, indata va merge,
zicand c acum este gata de tot. i constructorul Arsenie i-a cercetat pe
staretii aceia care erau buni cu el: de va merge patriarhul la Ierusalim?

Iar ei i-au raspuns: se vorbete c ar merge, dar noi nu credem

mearga, de va famine in viat patriarhul Partenie al Tarigradului.
tocmai de aceea nu voia voevodul Vasile si.-1 lase pe Arsenie si
pie ce, ca l-au parit staretii dela Ierusalim Feon i mitiopolitul Vlasie
precum ca au aflat ca. are Arsenie o scrisoare dela tar 0 una dela patriarh ctre patriarhul Partenie.
tinea voevodul pe Arsenie in loc,
nu-i dadea zapisul de trecere prin tara.; iar Arsenie a luat acel zapis
pe ascuns dela voevo- d, dela oamenii lui din cancelarie, pltindu-i cu
bani i plocoane ; i-a poruncit ajutorului de diac
serie, lar diacului
pecetluiasc acasa, de parch' ar fi poruncit aa voevodul.
In ziva de 5 Mai, Arsenie a plecat din Iai 0 a trecut prin Vaslui
Barlad 1). In ziva a 8-a, dupa amiaza, a sosit la Galati. Galati taig apartinnd lui Vasile voevod, este asezat chiar pe malul Dunarii ; aici locuiete

bite() manastire Atanasie, fostul patriarh al Tarigradului. In ziva a

II-a, Grecii au pornit-o la Tarigrad pe cale de uscat 0 au trecut Dunarea,
indreptandu-se la Mecin ; iar Arsenie a ramas la Galati, ateptind tiri
dela patriarh. In ziva de 23, inchiriind o corabie, Arsenie a plecat

Galati pe Duvare ; seara a sosit la cetatea Isaccea, cetate aezata pe

malul drept al Dunrii, zidita din piatr. alba. Linea ea se afla un mare
1) Berladul, letopisetilor rusesti. Despre Berladnici, comp. G. Bezviconi,
Relafii ruso-romine, p. II i urm. Vorbind despre stravechile asez5zi
cum le numea Engels), in MoldoVa, N.
autonome (a democratii militare
BAlcescu aminteste in Puterea armatel : Tigheciul, Cmpulungul (Dolgopolie),

Vrancea i Brladul, faimos prin pirateria de uscat.

www.dacoromanica.ro

CILITORI RIJI IN MOLDOVA *I MUNTENIA

63

trg. Au trecut pe aici in tain, iar caravankiris nu ne-a spus voevodului,

ci ne-a ascuns de vame0. Am rmas peste noapte aici. Mai jog de ora.
Cu o verst ori dou., era un pod de vase, rmas din timpuri cand sul-

tanul Turcilor pornise impotriva cettii Hotinului. In ziva de 24, au

sosit la Ismailul turcesc 1), pe malul stng al Dungrii. Aici treceau
Dunk-ea Turcii, care merg la Bogdan Hmelnitki. Ismailul este un trg
mare: se spune c, ar avea la vreo 8.000 de case, ins cetate n'are, ci
numai targ. Aici tegesc Turci, Ttari, Greci, Volohi, cei ce au fugit
dela Volohi, deoarece Volohii sunt aici pe aproape. Este aid 0 o biseric

cre$tineasc, a patriarhului dela Ierusalim, de piatr: triesc staretii

al, iar de zidit, a zidit-o Vasile voevod 0 a inchinat-o patriarhului
dela Ierusalim 2).

Capitolul al 4-lea. In ziva a 29-a, am plecat din Ismail, am inoptat

la Chilia. Chilla, pe latinWe Kolia, este o cetate de piatf, foarte puternic, cu turnuri dese, fr loc pentru lupta pe uscat. Este a$ezat pe

loe drept 0 jos, apa Dunarii ajunge pang la zidurile ei. lar cnd se
umfl rul pe primvar, apa o inconjoar din trei prti, iar pe una din
pgrti are un Virg, dinspre partea ruseasc. ; in trgul acela sunt multi
cre$tini 0 Greci, este 0 o biseric; iar in cetate nu se afl cre$tini, ci

numai Turci. Noaptea sunt strji pe cetate 0 inauntrul ei; dei nu e

mare cetatea, are cinci turnuri, foarte mari 0 inalte; iar casele sunt
de lemn 0 cu acoperi$uri de lemn. Nu-i chip s sapi un drum pe sub
pmnt ca s intri in cetate, in jurul ei e tare mult papur5.. Lng
cetate este un ant, iar pe dou pgrti $antul e de piatr cu ziduri 0
turnuri...

1) C5.16torul Cornelio Magni vorbeste 'in 1678 de castelul turc, orasul Ismail
apartinfind marelui eunuc e Kizlar-aga o, care-si culege veniturile. Totusi, si

In 1711, negustorul englez La Motraye gseste la Ismail si Causani o bung

parte de locuitori Valahi. Caracterul turcesc al cettii 11 semnaleazii, in 1748,
Pawlkner (N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdldtori, vol. II, p. 46, 169
s. a., comp. Voyages depuis S&-Ptersbourg en Russie dans diverses contres de
I' Asie, Paris, x766).
I) P. Kolomoitev,
Revista SocietAtii istorico-arheologice-bisericesti o,

Chisinau, vol. X si XIV.

www.dacoromanica.ro

1701

STARETUL LEONTIE

Domnia lui Petru. cel Mare (1682-1725) inagureaza o perioada

nou de relatii politice dintre Ru0 i poparele din Sud-Estul european.
Incepe declinul puterii Poloniei i imperiul Habsburgilor, care i se
substitue, incearca s surpe aceste indelungate legaturi prietene0i 1).
Vasile Golitin, favoritul regentei moscovite Sofia, intreprinde campaniile din Crimeia (1688-1689), dupa cucerirea hanatelor tatare*t
Kazani i Astrahani (1552-1557), pornind astfel actiun.ea de inaintare
impotriva Turciei, suzerana hanului Crimeii 0 a Bugeacului. Paralel
cu aceasta se impletesc tratativele politice fo3rte complicate dintre
Polonia, Germania, Venetia i chiar Voevodatele Dunarene 2). Aliatii
viseaza la izgonirea Turcilor din Europa, prezenta lor fiind o piedec
pentru desvoltarea bogatiilor naturale ale peninsulei Balcanice. 3).
Odata Cu aceste relatii diplomatice i comerciale
deocamdat
mai slabe, cu toath situatia privilegiata la Moscova, a negustorilor greci
moldoveni, 2)
continua emigrarile unor familii locale in centrele
de cultura slava 5). Starea incomparabil economica i luptele crancene,
A. Xociubinski, Relajiile Romdnilor gi ale Slavilor Sudici cu Petru cel
Mare, o Revista Ministerului Instructiei Publice 5, 1872, vol. VII, i Noi i ei
(1711-1878), Odessa, 1878.
N. Iorga, Histoire des relations, p. 1o6 i urm. I. Moga, Rivalitatea
polono-austriaca si orientarea politica a grilor romdne la sldrsitul sec. XVII.
Cluj, 1933.

Marx-Engels, Opere, vol. IX, p. 374.

N. Kostomarov, Schila comerlului Statului Moscovit in sec. XVIXVII.
Petersburg, 1889, p. 46.
3) Legraurile noastre literare cu Slavii ortodoqi la sfsr*itul veacului al
XVII-lea sunt mai adnci cleat se crede In deobte; nu am avut atunci o rupere
cu slavonismul, care-i llsase pecetea asupra culturii noastre medievale ; prezenta lui Petru cel Mare, la Iai, a trezit interesul fat,5. de spiritualitatea ruseasca. P. P. Panaitescu, Istoria Slavilor In romdneste in secolul XVII, Revista
Istoric5. Roming s, 1940, nr. to, p. 8o i urm.

www.dacoromanica.ro

CKLATORI RU5I IN MOLDOVA I MUNTENIA

65

care se dau impotriva paganilor, determina aceste emigrari, in Rusia,

Polonia si' in tinuturile cazacilor. Ele se tin lant si continuitatea lor
istorica ar fi trebuit cercetata printr'o sinteza a tuturor evenimentelor
contemporane. Vom observa ca firul pribegiei din 1591 a voevodului
Petre Schiopul, in Polonia, participarea szlachtei polone in luptele moldovene incepAnd cu veacul al XVI-lea, formarea partidului polon in
tara si evenimentele din vremea Movilestilor (IeremiaMovil a fost ridicat
a domnie de hatmanul polon Jan Zamoj ski, care era adversarul patrunderii Austriacilor, asa dar si a lui Mihai Viteazul, in anii 1593-1601, 1)
in Voevodatele Dunrene, dar mai ales in Moldova) 2) se leag de rascoala
din 1671 a viteazului sardar Mihalcea Hncul, urmat de Durac-sardarul
si Constantin-clucerul, ne aduce, apoi, la batalla regelui Ioan Sobieski,
un continuator al politicei lui Zamojski, s'i a lui Stefan-Vod. Petriceicu,
la Hotin, in 1673, si la fuga numerosilor Moldoveni in Polonia, de unde,

inapoiati in Moldova, unii si aceiasi fruntasi au urmat in refugiu pe

Dimitrie Cantemir, deschizAnd noua serie de pribegiri, in Rusia.

Bejenani volohi apar la Moscova ospitaliera tuturor prigonitilor

Inca din veacul al XV-lea s). O etapa in activitatea acestor pribegi
marcheaza spatarul Nicolae Milescu (1635-1708), 4) originar din Milestii
1) Intinziindu-si puterea asupra Moldovei (MaiSeptemvrie 1600), Mihai
Viteazul s'a bucurat de sprijinul tarului Boris Godunov, in actiunea sa impotriva Turcilor. S. Soloviov, Istoria Rusiei, vol. VIII, P. 712. Solii tarului s'au
intfilnit Ina. in 2595, la Praga, cu solii lui Mihai Viteazul. Arhimandritul Luca
Ciprianul a vizitat, apoi, Moscova, in calitate de reprezentant al domnitorului;
ajuns mitropolit al Munteniei, acesta a scris tarului in 1624, recomanandu-i
pe mitropolitul Serghie din Grevena, care se ducea in Rusia; cu aceeasi ocazie
i-a scris tarului si domnitorul Alexandru Coconul (1623-1627) (D. Bogdan,
Intre Romdni 0 Riqi, Analele Romano-Sovietice i, Bucuresti, 1946, nr. 2,
p. 268). Panegiristul lui Mihai Viteazul, Matei mitropolitul Mirelor, a exprimat
la randul Om, increderea el izb5.'virea va veni dela Rusi. Despre scrisoarea
tarului care Mihai Viteazul, in 1597, comp. Documente Hurmuzaki, XII, p. 1262.

1) P. P. Panaitescu, Influenla, p. 27, 48 si urm.; N. Iorga, Note polone,

t Analele Academiei , s. III, t. II, 1924, P. 379 si urm.
.
1) G. Bezviconi, e Cetatea Moldovei I, 1941, XI, comp. Cartea de catifea,
MOSCOVa, 1787. Profiluri, p. 16 si urm.
4) I. Arseniev, Scrisoarea lui Nicolae Speitaru cdtre A. S. Matveev, in lulie
1675, din Eniseisk, t Arhiva Rus5. o, 1881, vol. XIX, Nicolae Spdtaru i timpul
sciu, t Arhiva Rus5.*, 2895, vol. VII, p. 349-360, si Date noi despre slujba lui
Nicolae Spdtaru, e Citirile la Societatea de istorie si antichiati din Moscova o,
1900 ; P. Siren, Nicolae Spdtaru inainte de venirea sa in Rusia, s Notitele sectiei

orientale a Societtii de Arheologie e, 1889; A. Iatimirski, Nicolae Spataru,

Kazani, 19o8; P. Stroev, Dictionarul bibliografic ; P. Pekarski, tiitzi a 0 literatura pe timpui lui Petru cel Mare, 1862, vol. I, P. 343; D. Bantas-Kamenski,
Digionarta oamenilor insemnafi ai prim. dntului Rosienesc, Moscova, 1836, vol. V;

N. Kedrov, N. Speltaru gi Aritmologia sa, e Revista Ministerului Instructie.

5

www.dacoromanica.ro

66

G. BEZVICONT

Vasluiului, om de o cultur vast, silit din cauza ambitiei sale s-0

caute ad6post la Moscova, unde el se prezint pe la 1671, 1) inarmat
Cu recomandatiile patriarhului Dositei al Ierusalimului 2). In Rusia,
fostul sp6tar ajunge profesor al lui Petru cel Mare 5) 0 interpret la
afacerile strAine ; el e ocrotit de bArbatii de stat Vasile Golitin i Matveev.

Din aceast epoc: dateaz numeroasele sale opere, monumentale,

serse ins6 inteo limb grea i invechit.. In anii 1675-1678, Milescu
e trimes intr'o solie in China, descriindu-0 cllitoria 4). El mentine
contactul permanent cu patria sa, Moldova, al cArei mitropolit, Dosoftei,
Il roag , la 25 Martie 1679, s intervin la patriarhul Rusiei, pentru
trimiterea unei tipografii la Ia0 5) ; originar probabil din Lvov, inv6tat
Publice e, 1876, vol. 1-2 ; Antologia Societatii istorico-filologice de pe lnga
Colegiul Bezborodko, la Nejin , Kiev, 1896, vol. I; I. N. Mihailovski, Descrierea
vigii fi a slufbei lui Nicolae Spdtaru in Rusia, Kiev, 1895, si Operele principale
ale lui Nicolae Speitaru, Kiev, 1897; Emil Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spathar Milesco, Paris, 1883; Surntov, Operele lui Nicolae
Speltaru, Kazani, 1847; Titov, Siberia in secolul al X VII-lea ; A. Sobolevski,

Literatura tradusd a Rusiei Moscovite din sec. XIVXVII, 1903; N. Iorga,

Relafii din/re Franfa i Romelnia, lad, 1917, pp. 41-42; P. P. Panaitescu,
Nicolas Spathar Milesco, s Mlanges de l'Ecole Roumaine en Prance e, 1925,
vol. I. pp. 35-181; t. Ciobanu, Istoria literaturii, II, p. 372 si urm.;
N. Lazar, Cateva documente vasluiene, t Revista Istoricg 5, 1944. vol. XXX.
pp. '12-117 ; comp. si scrierea noastrit: Relafii ruso-rorneine, pp. 35-39.
1) Inca la 15 Iulie 1664, tarul Alezei Mihailovici privilegiaza pe negustorul
grec * din Iasi, Nicolae Gheorghiu. N. Iorga, in buletinul francez al Academiei,
1913, nr. 3, p. 120.
Dositei (1641-5707), sigituitor al domnilor Moldovei i Munteniei si al

trilor, patron al tipografiilor din Bucuresti, amintit deseori in instructiile

diplomatului rus Ukraintev. La 6 August 1693, Dositei seria tarului :s Dad, Nemtii
spre Turcia)
vor obtine ca Dunarea O. fie granit fare cele doul impdtii
ci vor supune Ardealul, Ungaria si Serbia, atunci dup aceea vor face fzboi
Cu Moscova e. El a protestat energic imptriva unirii bisericii transilv5.nene
cu Roma. N. Kapterev, Relafiile patriarhului Dositei al Ierusalimului cu guvernul
rusesc, e Citirile in Societatea amatorilor instructiei duhovnicesti Moscova,
1891; I. Mateenko, Dositei patriarhul Ierusalimului fi timpul situ, ltioscova,
1878; A. Palmieri, Dositeo patriarca greco di Gerusaleme, Plorenta, 1909; P. P.
Panaitescu, Patriarhul Dositei al Ierusalimului i mitropolitul Dosoftei al Moldovei, t Biserica Ortodox5, Romfinii 5, 1946, IIII.
I. Neculce, o sama de cuvinte, 41.
John Baddeley, Rusia, Mongolia, China, Londra, zgig. Milescu foloseste di lucrgirile jesuitului M. Martini (1645-1655) ; Constantin C. Giurescu,
Nicolae Milescu, e Analele Academiei e, s. III, t. VII, 1927, p. 231-284.
8) A. Iatimirski, 0 lucrare nowt, p. 5 (comp. Descrierea cdrfilor slavo-'use, de
I. Karataev, s. a.) ; patriarhul Ioachim i-a trimes o tipografie, fiind slgwit de
Dosoftei In 1683:

www.dacoromanica.ro

CLATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

67

scriitor, Dosoftei a fost luat in 1687 de regele loan Sobieski 0 dus la

nanistirea din Jolkov, apoi in castelul Stryj, de uncle a scris la 23
Noemvrie 1688 tarilor loan 0 Petru 1). Gheorghe-Ved51 Duca il roag.'
pe Nicolae Milescu s5.-i fie reprezentant la Moscova, iar Stefan Petriceicu
ii serie in urma rscoalei sale, impreung cu boierii. I se mai adreseaz5.
domnitorul 1VIunteniei Constantin Brncoveanu, prin solul s.'u la Mos-

cova, Castriot, pe and, stolnicul Constantin Cantacuzino ii vorbWe

despre binele tuturor crWinilor . 5). CunoWem de asemenea corespondenta fostului sp6tar cu invtatul Hrisant Notara a), care a vizitat
Moscova in 1693, a stat 0 a tip5,rit c5rti in Muntenia 0 Moldova, iar in
1707 a ajuns patriarh al Ierusalimului, in urna mortii unchiului su,
patriarhul Dositei ; Hrisant a scris despre China ferbit, folosind insemnkile lui Milescu 0 cele ale lui T. Baikov, din 1653.
Concomitent cu aceste demersuri diplomatice la Moscova, sub domnia lui Antioh Cantemir (1695-1700) a trecut prin Ia0 cunoscutul diplomat rus Procopie Voznitin 4). Letopisetul moldovean amintWe
apoi pe Ceredeev 0 pe Dimitrie Golitin (1665-1737), sol la Constantinopol in 1701, unul din frunta0i oligarhiei de mai tarziu ; Golitin
a asistat chiar la botezul fiului lui Constantin-Vod51 Duca 5). Toti
acWia sondau terenul unor leg6turi care se intensificau din ce in ce mai

mult, intemeindu-se pe traditiile create prin comunitatea unor nzuinti in trecut. Mitropolitul Teodosie a adresat, in 1700, o scrisoare
patriarhului Adrian al Moscovei 5).
Dela Moskva lucete lucoare,

Intinzeind lungi raze i bun nume sub soare.

I. Bogdan, 0 scrisoare din 1679 a mitropolitului Dosoftei, e Analele Acade-

miei *, s. II, t. XXXIV, 1912.

t. Dinulescu, Viafa i scrierile lui Dosoftei, Cernclufi, 1885; A. Stadnifki,
p. 52 si urm.; S. Dragomir, Contribulii, p. 11(36 si urm.; t.
Ciobanu, Contribufii privitoare la originea i moartea mitropolitului Dosoftei, discurs de receptie la Academie, 1919, i Versuri polone necunoscute in opera lui
Dosoftei, 41 Mlanges Drouhet e, Bucuresti, 1940; D. Gazdaru, Contribufii priviioare la originea lui Dosoftei, Iasi, 1927; D. Dan, Dosoftei mitropolitul Moldovei,
1)

op. cit.,

Cernuti, 1927. Dosoftei a murit la Jolkov, in 1693, lar nepotul su, Pahomie
Ispanovski, arhiereul Romanului (1707-1714), a murit in Rusia; A. Iatimirski,
Antichittile Comisiei Slave a SocietAtii Arheologice din Moscova e, vol. III,
p. 132-138; S. Dragoinir, Contribufii, p. 1134, 1239 si urm.
8) P. P. Panaitescu, Influenfa, p. 143-144.
8) N. Iorga, Byzance apras Byzance, Bucuresti, 1935, p. 186 . a.
I. Neculce, p. 267.
1) N. Iorga, Histoire des relations, p. 1o8, comp. I. Neculce i. N. Costin.
S. Dragomir, Contribufii, p. 1x35 si urm. Danii ale tarilor, la mringstirile
Cosulea, in 1691, si Cozia, in 1702; ibidem, p 1215 si 1234. Patriarhul Adrian
a donat mAnstirii Cozia, in 1693, un exemplar din Mineiul pe Aprilie, tipArit la
Moscova, in 1691.

www.dacoromanica.ro

68

G. BEZVICONI

In perioada aceasta gsim cativa drtori rusi, care tree pi-in Voevodatele Dunrene, lsand insemnri de drum. Cel dintai este staretul
Leontie, trimes de fmntasii sectei popovscina prin anii 1701-1702,

s afle adevarata credinti, dela Greci. Insemnrile lui au aprut in

Foaia Cemigovului $ din 1862, iar in anul urmator, in Arhiva Rug*
(separat, in 1864, la Moscova), s'a publicat descrierea egltoriei preo.
tului loan Lukianov, la Ierusalim, in anii 1710-1712, care prezenta o
asemnare mare cu insemnrile lui Leontie. Persoana lui Lukianov se
contura mai real pi-in documente: tarul i-a semnat pasaportul la 15
Infle 1710; in Februarie a anului urmAtor el a ajuns in Moldova, plecand
la Ierusalim, de unde s'a intors doar in Ianuarie 1712, trecand prin.
Galati, stingherit de revolta Ttarilor belgorodeni, 1), venind apoi la
Iasi, unde domnitorul trii era pus in fiare, ca s fie dus la sultan ; 2)
Lukianov pleac spre patrie la 24 Iunie 1712. Traducerea romneasd
a scrierii lui Lukianov a publicat-o loan Radulescu, student roman.
la Kiev, in revista Viitorul (1906, nr. 6-7), din Iasi. Traducaltorul
n'a luat in consideratie, ins, ea: aceast scriere nu poate s se refere

decat la 1701, deoarece autorul ei se indlzeste cu lemnele lasate in

drum de kniazul Dimitrie Mihailovid Golitin, care nu puteau s5. astepte
Nicolae Mavro*Mc zece ani pe Lukianov, ial in 1712 domnitorul
cordat, n'a fost pus in fiare, incat
credem
intoarcerea autorului,
asa dar a staretului Leontie, se refer la Iunie 1703, cand dup spusele
lui loan Neculce
Ttarii din Bugeac se frmantau din cauza masurilor

luate de seraksirul turc Iusuf-Pasa, iar Duca-Vod a fost trimes la

Constantinopol, deoarece s'a cumatrit cu Dimitrie Golitin,
dup
cum ziceau Turcii cu gandul de a fugi la Mosk. Insemnrile lui Leontie sunt caracteristice prin greuttile care aveau de intampinat
pentru a strbate aceste regiuni.

a La 14 Februarie am plecat dela Nemirov in Tara Moldoveneasei,

la orasul Soroca ; i in acea zi am ajuns la fluviul Bug. Fluviul Bug e
de aceeasi mrime, ca i raul Moscova, ins e foarte primej dios din cauza
pietrelor : pietre uriase sunt pregrate de-a-lungul intregului fluviu ;
vuetul se aude de departe, iar apa se sbate i se preface in spum51;
de-a-lungul fluviului sunt stanci inalte. Peste acest fluviu am trecut
In aceeasi zi. Podul era prost, iar fluviul repede, asa d am putut trece
numai cate o telega.' dinteodat. Trecana fluviul, am inceput s ne

urc'm pe un deal inalt. Fluviul Bug e departe de Nemirov la 50 verste.

1) Din Bugeac (Belgorod Cetatea-A1b5.).
a)$i in acea vreme in Iasi au venit Turcii si au pus in fiare pe domnul Moldovei i impreun cu toat casa lui 1-au dus la sultanul turcesc. i care a. fost

pricina: nimeni nu stie

www.dacoromanica.ro

CILATORI RU5I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

69

*i am intrat intr'o stepa farai margini ; peste tot numai dealuri 0 rapi.
Suind dealul, am mers pe vi. i am mers prin acea stepa nevazand
niciun om, nid fiara, niel pasare; atata doar, intalneam carari batute
de caii Ttarilor. Locurile sunt pustiite de Tatari ; acum, Rind pace, au

inceput a se face sate, departe insa de drum, in stepa. In vreme ce

mergeam, intreaga stepa inaintea 0 in urma noastr ardea. *i am mers
prin dumbravi patru zile. La departare de 15 verste de Soroca, langa
drum, era o cruce de piatr., pe care era scris cum a ars stepa, cum au
ars 18 negustori greci cu marfa 0 cu caii, 0 au scapat numai trei oameni.
Sateam 0 ne uitam cum zaceau in gramezi oasele cailor ;
oasele
oamenilor au fost adunate 0 duse la Soroca, uncle au fost ingropate.

Minunat lucru cum au ars: toti vedeau cum focul se apropia, iarba
ardea de cealalta parte a drumului, 0 se uitau cum bate vantul, cand
focul a sarit drumul 0 ei, neputand sa fug, au ars.
La 17 Februarie am ajuns la oraul Soroca 0 ne-am oprit pe malul

polon, unde am 0 stat noaptea. A doua zi, dimineata, din partea de

dincolo a venit la noi vameul 0 a inceput s se targuiasca cu Grecii,
ca sa treaca dincolo, 0 Grecii s'au invoit din vam. Tot aici a venit la
noi un cazac din Zaporojie, Petre, care, spunand ca' se duce la Ierusalim, s'a rugat sa'-1 hfa'm cu noi. I-am zis:
Pratioare, noi suntem bucuro0 de oameni buni ; poftim, haide .
i era aproape gol, saracul, 0 avea doar numai o copeica 0 juma-

tate 0 a inceput sa traiasca foarte cuviospe drum a dat tot ce avea ;

el gandea, calerusalimul e langal Dunare, iar neajungand inch' niel pana
la Dunare, s'a rasgandit 0 s'a intors inapoi. Aa, in acea zi, dup ce am

vorbit cu vama, am inceput sa trecem fluviul Nistru de ceea parte,

in Tara Turceasca 0 Moldoveneascal. Aici iau vama mare: cate 15
copeici de car ; vama e luata in arena.' de Evrei. Fluviul Nistru, mare
cat raul Moscova, curge laugh' Soroca repede 0 e pietros. i trecand,
ne-am oprit in plata.

Oraul Soroca e aezat pe malul drept al Nistrului, sub deal.

Or4elul e inconjurat de zid de piatfa. Am intrat in el 0 1-am masurat.
Zidul e in forma de cerc 0 consta din pereti desprtiti unul de altul
de 25 picioare in lung 0 in curmez4. Provizia e foarte scumpa 0 aproape
lipsete ; paine de secara aproape nu gaseti ; tot paini mid de grau
0 de orz. i orzul e foarte scump: un sfert moskvitean costa 15 copeici,
dar chiar locuitorii n'au ce manca. Traiesc 0 cu ochii la camp: casele
nu sunt inconjurate de curte cu gard; sunt foarte ingreunati cu darile
de turc 0 de domnul moldovean. In Soroca traiesc de o parte Le0i,
de alta Moldovenii.

Din Soroca, unde am stat dou zile, am plecat spre oraul Ia0.
Dealul deasupra Sorocii e foarte inalt. Urcndu-1 cu multd greutate, a
inceput o ploaie marunta, care ingheta. Peste tot piatra, caii nu pot
merge. Tare greu ne-a mai fost. Unii dintr'ai notri n'au putut sui dea-

www.dacoromanica.ro

G. Buzvicorrx

70

lul, iar noi ne-am oprit la popas, uncle am 0 innoptat. Toat ziva a plouat

0 era frig, 0 top am fost udati pana la piele 0 am inghetat. Imprejurul

nostru se intindea stepa, i lemne n'aveam de unde lua. La popas doar
am g'sit putine lemne. Se oprise solul nostru din Moscova, kniazul
Dimitrie Mihailovici 1), 0 r.masese lemne, pe care noi le-am adunat,
le-am pus in care 0 le-am dus pana la popas. lar dac n'ar fi fost acele
lemne, apoi am fi murit de frig. Toti eram uzi, iar noaptea s'a pus ger
ploaie amestecat cu zapada,
nici foc nu puteam face. lar Grecii

toti erau uscati: 0-au fcut corturi de panz6 i s'au culcat ; iar noi
toata noaptea ne-am sbatut ca pWele pe uscat. S miluiasca Dumnezeu
pe cazacul Petre, el mi-a dat s' mai v'd lumina zilei: m'a acoperit cu
zeghea i m'am uscat la foc. Altfel nu era chip de uscat
tot ploua cu
zapad. S. pazeasca Dumnezeu, ce mare primej die era, dar a trecut, slava

Domnului! Dimineata ne-am sculat 0 am plecat in stepe i ne-a fost

calatoria foarte trist' i amara: trecatori strapice, munti inalti,
nu poti edea sa te mai odihneti. Caii au ostenit i trebuia s' mergem
tot pe jos prin pustietate stranica ; nimica nu-i: nici sat, nici p.dure,
ci tot stepa goal. Am mers cinci zile i n'am gasit macar o varga de
manat caii. Munti inalti, 0 a trebuit s trecem prapastii adanci, iar muntii erau a. a. de impodobiti i dealurile unul mai mare decal altul, incat
iti lasau impresia ca nu se mai sfaresc.
La 24 Februarie am ajuns la Prut. Raul Prut e mai mic decal raul
Moscova, i aici trecand, am ajuns la alt rau 2), mai mic decat Prutul.
Curand am trecut i ceea parte. Si. am continuat drumul: namol ingrozitor, iar drumul ingust ; cu mult truda de abia am ie0t, iar unii din
tovar.0 n'au putut s iasa i, innoptand la Ia.0, a doua zi 0-au scos cu
boii carele din noroiu. i noi, neajungand la Ia0, am innoptat la cinci
verste departe de Ia0. A doua zi, sculandu-ne pe la ceasul unu, ne-am
indreptat spre Ia0, in Duminica pravoslavniciei, 0 am ajuns in Ia0,
cand sunau clopotele de liturghie.
Oraul Ia0 este capitala Moldovei. Aid traiWe domnitorul insu0.
Ajungand la Ia0, ne-am oprit la vama ; iar vame0i nu erau la vama:
ei se duseser la biserica, i noi am Weptat. and au venit vame0i,
au inceput sa cerceteze marfa Grecilor ; dupa aceea au venit 0 la noi.
Au inceput s descarce carele noastre, iar eu, luand foaia imparatului,
am pus-o inaintea lor. Au inceput s se uite la ea 0 au poruncit s mi
se faca cinste, iar talmaciul le traducea vorbele. Indata ei au poruncit
s5.' ni se incarce carele, nu le-au mai cercetat i ne-au dus la mank'stirea
sf. Nicolae, numita Golia. 3). i ne-am oprit aici. Egumenul ne-a dat
1) Golitin.
1)

Jijia.

3) 0 pisanie slavonl din interiorul bisericii Golia informeaz6, ca a fost sg.vfir-

Oa in r66o, de tefan-Voda Lupu; lcasul are o asemanare cu cel din Olyka

www.dacoromanica.ro

CLIATORI ItU5I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

71

rhilie 0 dup aceea ne-a trimes trei pAini. and am intrat in mn.'stire,
egumenul st5.tea in fata chiliei sale si. trgea tutun. lar cnd eu am
vAzut Ca' el trage tutun, tare m'am scarbit 0 mi se prea ca-i sfarsitul
himii, deoarece unui asemenea rang nu-i ing.duit si-i rusinos s." trag.
tutun ; dar am v.zut c. patriarhii si mitropolitii fumead., ceea ce
este pentru ei o plcere.
Orastil Iasi e asezat pe dea1uri foarte frumoase, imprejurul lui sunt
munti inalti. Mai inainte, orasul era foarte frumos, dar astzi e slflcit
de Turd si de Poloni ; iar domnitorul moldovenesc 1-a gr.cit cu totul,
1-a coplesit cu drile. Omul grac, care se tocmeste s fac agricultura,
d. domnitorului 150 de copeici pe an, afar de (raffle turcesti, iar omul
bogat
o mie de talen; omul de mijloc d. 500. Cum ad' nu stea nemncati? lar de turc se rscumpsr cu d.ri mari: turcul ja mult, f."1.5. mil5..

Tara Moldoveneasc tot e pustie ; toti 0-au luat cmpii- unii in Polonia, altii la Kiev la noi, altii la Palei 1). S nu fie pustiit aceast" tara,
alta ca ea nu curnd ai gAsi! PAmntul fgduintii; tot felul de roduri
face! Si singuri Moldovenii spun:
Avem mine de aur 0 de argint ; le ascundem 'jug ; iar dad.' turcul
ar afla, ar fi gata s piard totul pentru asa mine

In Iasi sunt foarte multe si frumoase mnstiri: zidiri vechi, dar

fr. ingrijire. Domnitorii de mai inainte aveau foarte mult grij'a" de

biserici: pictura toat e pe pereti. Iar dilugrii moldoveni toti sunt

alungati din m.nstiri si domnitorul a vandut acele mnstiri dlug6rilor greci ; si acestia chiar si pe dracul il invArtesc, iar domnitorul ja
dela ei plat. mare. Si triesc dluglrii acestia greci necuviincios 0 in
biseric6 stau f6r clobuc, iar diugArii moldoveni se roag& cu cciulile
in cap si egumenul insusi aura' la stran6. Si m'am dus la biserica Duminic la utrenie, in biserid: lumeasd.: slujeste un popl moldovenesc. . .
Ce s. zici ? Chiar pe Greci i-au intrecut Moldovenii in slujba bisericeasea" ;

si cum au cantat liturghia

nici nu pot spune... de aceea a dzut

intunericul pe ei 0 pentru asta suferintele lor ; ti multi ani , cnta bine.

In Iasi mai inainte erau cldiri frumoase ; azi stmt multe palate
pustii; iar strAzile fusese pavate cu piatra ; astAzi insA totul s'a nruit,
numai urm." mai este c au fost acoperite cu piatr.. lar curtile la Iasi

nu sunt inconjurate cu gard, doar numai la cel bogat, dar 0 la acela

Cu gard de nuiele. Curtea domneasea" este foarte frumoas6. Sunt multe

palate de piatrl. Vinul si pAinea la Iasi sunt eftine ; untul de vaci e

(Polonia), zidit de un Radziwill, ruda cumnatului lui tefan-Vod (T. Gostynski,
In e Revista Istoria so, 1944, P. 5 si un.), loan Neculce scrie in legturl cu

vizitarea Iasului, in 1711, de Petru cel Mare: Atunce au imblat impratul

prin toate mnstirile de le-au vzut, si din toate i-au plcut mnstirea Golia,
zicnd a are trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moskicesc *.
1) Polcovnicul din Fastov (Ucraina).

www.dacoromanica.ro

G. BF,2VICONI

72

eftin, cel de cnepa e scump vi vine din Rusia. Merele, nucile, prunele
stmt stravnic de eftine v't nutretul pentru cai e eftin. lar oamenii sunt
binevoitori, macar ea' sunt sraci, vi din causa vinului eftin toti se prapdesc, s'au risipit Cu totul din pricina aceasta: peste tot doar numai
carciume. La Iavi sunt v't multi Turci cu marfa, vi Evrei traiesc multi
aici. lar Evreii iau dela domnitor in antrepriz izvoarele de pacura ; de
aceea 'Acura e scumpa: o duhonita pling. costa 4 griveni. 1). Lemnele
sunt foarte scumpe: pentru o copeic nu pop fierbe cava. 2). Paduri sunt
multe, dar oamenii sunt lenevi, stangaci, nu ca Moscovitii. Pe negustori
la Iavi ii jefuiesc cu vama ; de aceea multi trec pe aldturea. Aici, la Iavi,
Grecii, tovaravii novtri, ne-au prasit, n'au mers cu noi la Tarigrad.
Le-a venit veste dela Tarigrad, ca vulpea vi veverita sunt eftine ; de
aceea ei s'au dus in Tara Munteneascg., la Bucurevti, iar noi am ramas
aici. Si am trait la Iavi 13 zile, am avteptat pe tovaravi, dar n'au venit.

Eram foarte amariti: drum nu vtim, iar limba nu o pricepem

de loc. Ne venea in gaud sa ne intoarcem. Tocmisem vi talmaciu pang'.
la Ierusalim, un moldovean (multi vtiu limbile), cate go copeici pe lun.,
bautura vi mancare a noastra ; vorbele lui au inceput, insa, sa fie schim-

bacioase...
Avteptam de mult: tovaravii nu vin, iar ca sa ne conduca nimeni
nu se tocmevte. S'a gasit insa un om drag vi sarac: s'a tocmit sa ne duca
la Galati, cu v ase ruble. 3). In ziva de 7 Martie am luat dela domnitorul
moldovean hrisov de drum vi am plecat din Iavi, la Gala. In ziut intai
am mers prin padure, iar in vremea aceea cadea zapada. Pana am ajuns
la p'dure, ea s'a vi topit. Muntii toti s'au facut lunecovi vi. de nested-

batut. De abia cate doi puteam merge. Treci un deal de 50 stanjeni,

dai peste altul. Mare nenorocire era...
tot cu bou; injuga patru,
Pe drumul acesta rar umbra.' cu ca.ii,
vase boi vi merg inainte ; carele Moldovenilor sunt largi. PAclisos vi de aceea drumul e lipicios. Telegile noastre
sunt inguste vi tot de-a costivul merg. Trage calul zece stanjeni v't se
oprevte: v't rotile sunt afundate in pamant pana in osie, vi. calul se
sbate incolo vi incoace; tot de capastru ducem caii; greu era 1 Doamne
pazevte ! La noi in Rusia nu sunt ava drumuri. Noaptea abia am ajuns
la un ravel, aproape de tot distrus 4) ; sunt vreo trei case pentru postavi
vi o biserica' de piatr, foarte frumoasa ; aici am stat noaptea. La miezul
noptii a venit un valah cu afaceri tainice dela turc, catre domnitor.

mantul e

Turcii au venit la noi cu lumanarile; noaptea era tare intunecoasa.

Si au inceput Turcii sa ne la caii...
1) 40 copeici.

3) 0 miincare, care ar corespunde mmligii.

0 rub15. = o sut5. copeici.
Probabil Vasluiul (I. Radulescu).

www.dacoromanica.ro

CLLATORI RITI IN MOLDOVA I MUNTENIA

73

merg.nd noi dela Barlad la Galati, am v.'zut muntii unguresti,

frumosi, inalti cat norii. i mult ne-am minunat de acesti munti, nefiind deprinsi sa vedem asa munti, iar pe ei se vede zapada. Si de unde

ne uitam la acei munti, am intrebat, cat de departe sunt ?

maciul ne-a raspuns: trei zile sa alergi pe un cal bun si de abia ajungi,
la ei ; i noi tare ne miram: para.* ar fi cat dela Moscova la muntii Vrabiilor 1). Si copacii pe ei poti sa-i numeri ; tare frumosi munti.
La 12 Martie, la un ceas din noapte, am ajuns la Galati si am cerut
la un moldovean ca s mancarn. Si el ne-a primit. lar a doua zi m'am
dus la popa rusesc, fiindca nimeni nu stie limba. Si popa s'a bucurat,
ne-a chemat la el. Si aa ne-am oprit la pop. Lucrurile le-am adunat
in cas i ne-a dat i o odaie separata. Apoi, ne-a spus ea: este corabie
la Tarigrad. i noi tare ne-am bucurat si am inceput sa vindem
fiindca ne-au spus c corabia va pleca chiar azi, de aceea am dat
caii i telegile pe nimica... numai s ne sc.pam de ele. Ne-am sturat
de pamant ; drumul ne-a prapadit. Nu ne vine nici sa mai vorbim de
el. Si cand am scapat de cai, atunci ne-am dus s inchiriem corabia.

Si am gasit o corabie greceasca crestineasc. Ne-am invoit sa dam

de om ale o leva pan la Tarigrad. i raizul ne-a spus pana la ziu
sa fim in corabie.
Galati e un orasel, insemnat prin portul de corbii. E cu totul ruinat de turc i tatar. Sunt multe manastiri frumoase, insa pustii, fiindca
in fiecare manastire traieste doar cate un monah, care sunt supusi
manastirilor din Constantinopol. i In biserici e pustiu, iar bisericile
sunt infrumusetate i sunt de piatra ; i crucile de pe biserici i copotele sunt mici ; cate dou, clopote de biserica. Orasul Galati e asezat
pe fluviul Dunarea, pe malul stang. La Galati painea i vinul sunt
eftine, iar nutretul de cai e scump: fan pe sase copeici la un cal pentru
24 ore, e putin. Dunarea e un fluviu lat i repede ; e adanca, asa ca la
mal nu se poate s te scalzi. Malurile sunt la acelasi nivel. La Galati
pestele e eftin: pestele mare O. proaspat cost trei copeici ; nici nisetrul

nu e scump. Dunrea e tot asa de bogata in peste ca i Volga.

La 14 Martie, cu dou ceasuri inainte de zori, punand tot bagajul
In telegi, am iesit la mal, la corabie ; iar corabierii pregateau panzele
de drum. Si turcul nu ne-a dat voie sa punem bagajul in corabie. Ne-am

dus la vamesul grecesc, iar vamesul dormea Inca: am asteptat pand

cand s'a sculat. Si a inceput sa m intrebe, ce fel de om sunt si de unde?

i-am spus c suntem dela Moscova i i-am dat hrisovul de drum al

domnitorului moldovean. Si el citind hrisovul, a spus: Mergi cu Dumnezeu, pentru marfa ta eu nu iau vama, iar dac turcul va lua ori nu,
nu stiu ; am sa-i scriu ca sa nu-ti ia o. Atund m'am ploconit, i el mi-a

dat scrisoare catre turc. i cand am venit la turc, la vames, citind

I) Imprejurimile Moscovei.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

74

scrisoarea grecului, turcul a scuipat, qi a poruncit sa i se aduca lucrurile in camera lui, iar prin talmaciu a cenit dela mine vama 20 talen.
Si eu, scotand gramota de drum dela Moscova, i-am dat-o lui. Turcul
a inceput s'o citeasc5. i, citind-o, a spus: a haide, du-te, ia-ti lucrurile ;

nu mai am cu tine nimica .. .

Si la 15 Martie, trecand dou ceasuri din zi, raiz-corabierul a poruncit

sa se intinda panzele. Si au impins corabia dela mal i am plecat pe

Duna:re. Si batea un vant puternic. Si pe dupa pranz ne-am oprit la
un ora cu numele Reni1) moldovenesc. Traiesc i Turci multi. Aici
raizul a incarcat corabia cu grail. Oraul Reni e mai frumos cleat Galati. Vinul aici e eftin, cate un ban ocaua, .1 painea e eftina. Irish' asa
mnstiri, ca la Galati, nu sunt. Reni se all pe malul stang al Dunrii...

Si la 16 Martie dis de dimineata, ridicand panzele, am plecat pe

Dunare in jos. Fluviul Dunarea e foarte mare i avut in pete, lar la
mare, desfacandu-se in mai multe brate, curge pe lang oraele turceti. In sus fluviul este larg, iar jos ingust, fiindca s'a taiat in mai
multe brate. Si-i adanc: corabia fuge langa. mal se freaca de mal.
Pe 15.'nga maluri crete trestia ; malurile sunt la acelai nivel. Si in acea
zi am trecut pe langa rapl turcesc pe malul drept al Dunarii oraul Saccea 2). In el sunt moskeie de piatt mai mari cleat la Reni.

Oraelul e de piatr5.. Nu ne-am oprit acolo.

lar oraul Saccea e pe Dunare. Si in acea zi am trecut alt ora turcesc, Tulcea. La acest ora se opresc toate corabiile, cand vin din Tarigrad: aici se cerceteaz de nu cumva aduc Grecii robi. In acest oilel iau haraciu dela fiece om cate 5 talere, iar cand robii merg in Rusia
cu foi de eliberare, apoi dela ei iau Turcii in acest ofa."el cate trei copeid

de om afara de haraciu. Oraul Tulcea e mai mic decat Saccea. E aezat langa mal pe Dunre. Erau multi oameni pe corabie i vant bun. ..
Si pe malul stang al Dunarii, in celelalte brate, multe oraele turceti, oraul Chilia i altele. Aici se gasete i orda belgorodica: aproape
de Dunre sunt Ttarii dela Belgorod a). i in ziva a doua am venit
la gurile Dunrii, langa Marea Neagr. Si aici am stat o zi i jumatate.

Fluviul Dunrea e foarte stramb, nu curge drept

mai rau decat

ratrile mai mici. Si am stat aici Paned mare, iar corabiile turceti merg

in sus pe Dunre. Si am mers noi pe malul mrii qi ne-am minunat

de sgomotul marii: cum marea se inspumeaza i se sbate in valuri... *

1) Slay. escalg fluviall. I se mai spunea: Tomarova.

1) Isaccea.
I) Cetatea-A1b5..

www.dacoromanica.ro

1704

MACARIE SI SILVESTRU
Acelasi I. Radulescu a publicat, in revista Viitorul (1907, nr.
18-19), traducerea insemnarilor mai sumare ale pelerinilor Macarie
Silvestru, ieromonahi din Novgorodul-Severski, care au trecut in
1704 prin Moldova, in drum spre Ierusalim.
4La 3 Decemvrie am plecat dlii mang.'stirea noastra.; la 31 ale aceleasi

luni am ajuns la Kiev; la 8 ale lunii Ianuarie am iesit din Kiev si am

mers trei zile pang la Pastov; dela Fastov pang la Pavoloci am mers
doua, zile ; iar dela Pavoloci pang la Nemirov cinci zile si dela Nemirov
pang la Sosnovita am mers o zi iatolo am trecut fluviul Bug ; pe partea
aceea a fluviului un orgsel pustiu in pesteri; si dela acel rase' am mers
pang la Soroca patru zile i apoi am trecut fluviul Nistru, iar dela So-

roca pang la Iasi am mers patru zile. In Iasi am stat trei saptamni,
niel decum nu era cu putintg sa.' mergem mai departe cazuse multa
zpacl. In acea vreme in Iasi era domnitor moldovean Mihail Racovit i acel domnitor ne-a dat scrisoarea lui de trecere prin pamantul
sgu.

La 18 Februarie am plecat din Iasi i am mers opt zile; am ajuns

la mangstirea Dubrovti 1) i acolo am stat doug zile; si am plecat din
acea mangstire si pe inserat am ajuns la Vaslui i, noptand acolo, am
mers doug zile i am venit la Barlad. Din Barlad am iesit si am mers
dou.' zile si am ajuns la mangstirea lui Adam, iar dela mangstirea lui
Adam pang la Galati am mers trei zile. Si in Galati am trait vreo doug
sapta.mani, am asteptat coralii. din Constantinopol, iar pe uscat de
acolo e greu de dus la Constantinopol. Auzind din Galati ca.' in orasul
Smailov a) au venit multe corgbii, i aici in Galati am dat Turcilor
venitul trebuitor cind lei, fiindca este asa statomicit: cine merge la
Constantinopol din crestini sau din oarecare alte limbi, acela e dator
plateascg de capul sau un cervon sau un leu i jumatate. i apoi, luand
1) Dobrov# (G.).
0) Ismail.

www.dacoromanica.ro

76

G. BEZVICONI

o luntre, ne-am dus pe Dunre pn. la Smailov, fiindca in acel timp

In Galati inch' nu era corabie, 0 am mers pe Dunre dou zile 0 am
trecut ora4u1 Saccea 1) 0 pe 'inserat am ajuns la Smailov, 0 aid Turcii
Cu felinare au nvlit asupra vasului nostru i indat ne-au luat,

voiau s ne arunce in temnit pentru haraciu; iar noi le-am artat

acea carte, ce ne-a fost dat la Galati ; ei au refuzat-: acolo4 alta dregtorie, aici e alta! . Si am arAtat noi scrisoarea de trecere a domnului
moldovean 0 pe a noastr mnstireasc, iar ei, vzndu-le, ni le-au
dat inapoi i ne:au zis: o asctmdeti-le in buzunarele voastre, iar ce
trebue s.' ne dati nou., dati-ne . i a4a acolo scrisorile noastre nu ne-au
adus niciun folos i noi ne-am cemt pe zloguri pn a doua zi, ca a
doua zi s ne ducem prin bisericile cretine s cerem milostenie,
# i v dm haraciu . Fiindcg noi atunci ne-am speriat, nu tiam deprinderea lor 0 am tlcut, fiindcg n'aveam cu ce plti haraciul. i ei

ne-au vorbit pe ruse0e printr'un om de-al nostm, care om primise

credinta lor:
De vreme ce nu aveti cu ce s ne pltiti haraciul, maine e mare
srbtoare a voastr, duceti-v prin bisericile cretine cereti milostenie, ceea ce ne trebue noug., dati-ne.
In acel timp s'a intamplat srbtoarea blagovetenia prea sfintei
nsctoare de Dumnezeu, in ziva Smbetei, i noi a doua zi, cu zlogul

creOinilor, ne-am dus prin biserid 0 am aptat putin milostenie,

am adAugat ce ne rmsese nou i ne-am dus la Turci i le-am dat tot
haraciul
io lei ; i dup aceea am trit in Smailov io zile am a4-

teptat pn cnd s'au indscat corniile cu

La 3 Aprilie ne-am urcat in corabie 0 am plecat dela Smailov pe
Dunre pn la Marea Neagr 0 am mers pe Dunre dou zile 0 am
ajuns la oraul Tulcea. Aici deodat ne-au luat din corabie i ne-au
cerut bani i noi le-am artat cartea aceea, ce ne-au dat-o Turcii in
Galati, fiinddi-i una 0 aceea0: ce e in Galati e i in Tulcea. lar ei n'au
ascultat de acea carte, voiau dela noi inc ceva s rup, i ne-au dat
la legat ; lundu-ne doi Turci, ne-au pus la inchisoare. i noi, sracii,
tare ne-am speriat atund i ne-am intristat, c5.d bani aveam putini;
de unde s dml Al doilea, czusem in mlni dt.imane ; al treilea, trist
lucru c nu tim s vorbim i in tar strin eram i toat ndejdea
ne-am pus-o in Dumnezeu. Am stat la atchisoare putin; venind un turc,
a inceput s ne zic: halda, halda, popas!
noi am priceput
ne dau drumul. Sculndu-ne, ne-am dus la corabia noastr ; mergnd

ne-am inchinat efului turc, iar Turcii doar au dat din mn la noi.
acolo Turci/or nu le-am dat nimic, i atunci, ezand in corabie, din
oraul Tulcea din nou am mers pe Dunre doufi zile i dimineata Vineri,
am ajuns la Marea Neagr
1) Isaccea.

www.dacoromanica.ro

1707

1708

IPOLIT VISENSKI
Mult mai interesant este descrierea drtoriei ieromonahului Ipolit
Visenski, din Cernigov la Ierusalim, publicat si ea in traducerea lui
I. RAdulescu, in revista Viitorul (1907, nr. 20-22). Inzestrat cu
scrisorile arhiepiscopului Cemigovului, loan Maximovici, si ale hatmanului Ucrainei, Ivan Mazepa, Visenski, spre deosebire de alti pelerini, a vizitat nu numai Moldova, dar si Bucurestiul, ajungnd la 28
Ianuarie 1708 la Constantinopol. Aceste insemnri, In ce priveste Tara
Munteneasc, le comenteaz George D. Florescu, eruditul cercettor
al problemelor istorice.
4 *1 de dincolo de Nistru a inceput Tara TTreasca pn. la Bender I)

0 mai departe ; acolo in sfrsit nu e primejdios din partea Ttarilor.

Am trecut fluviul Nistru la 19 Noemvrie. Si am intrat in orasul moldovenesc Soroca, unde se srbtorea praznicul intrrii in biseric a
prea sfintei nsctoare de Dumnezeu. Si am plecat din Soroca la 22
Noemvrie prin stepe mari i prin munti
; ape si pduri nu stmt.
De partea dreapt Tara Moldovenease, de cea stng Tara Ttreasca,
Perekop i Oceakov. Acolo in stepe sunt multi Ttari ; pasc vite, colind

cu corturile. Pe acele stepe am mers patm zile i patru nopti si am

ajuns in satul Gherman, pe r.ul Prut, pe care 1-am trecut la 24 Noemvrie. Dup aceea am mers pan seara la un sat de lngI muntii
peste rul Jijia i prin satul Jijia, 0 de acolo a doua zi am intrat in
capitala Moldovei, in orasul Iasi. Acolo a czut negur, incat nu poti
s cunosti pe om in fat. La Iai ne-am oprit la mnstirea sf. Saya.
Aceast mnstire este a preasfintitului patriarh al Ierusalimului Hrisant 2). Acolo am 0 gsit pe preasfintitul Hrisant al Ierusalimului ;
sedea in mnstirea sa la sf. Nicolae. La 27 Noemvrie m'am dus la
1) Tighina.

Patriarhul Hrisant Notara (17o7-173o).

www.dacoromanica.ro

G. BEZV1CONI

78

b/agoslovenia lui arhiereasca i i-am dat cartile trimise de preasfintitu11). i preasfintitul ne-a primit cu mult bunavoint, nu ne-a dat
drumul dela masa i ne-a dat nou i. pentru caii notri cu belug tot
ce ne era de trebuinta pentru o saptamana, i carte mi-a dat binecu-

vantat, i cu preasfintitul patriarh am slujit la sfantul lui Hristos

Nicolae in sobor de 24 preoti, 4 diaconi i 5 arhidiaconi.

plecand dela preasfintitul Hrisant, m'am dus la milostivirea

sa, luminatul voevod Mihail Racovita 2), gospodarul Tarii Moldoveneti
Voloeti, i-am indeplinit in timp de trei zile insarcinarea data mie
i i-am dat cartile arhiereti trimise lui i tot ce i-a fost trimes. A primit

totul cu dragoste ; pe noi ne-a primit foarte milostiv i cu mangaiere,

i singur a poruncit cu gura sa, ca sa avem tot ce ne trebue i ne-a dat
ucaz pana la granitele Tarli Munteneti a), ca peste tot sa ni se dea cate

doi cal i ale un om de chuta, de asemenea i un conducator. Tot

acest voevod a dat scaunului preasfintitului arhiereu din oraul Cernigov o bute de vin de no veclre. Toate aceste s'au facut dupa ucazul
lui. Pana cnd am ispravit cu preasfintitul i cu voevodul, a trecut
o saptamana .1 jumatate. i mi s'a dat dela voevod scrisoare, ca peste
tot -5 ni se dea tot din ajuns i. pentru cal tot ce ne trebue ; i s'a impli-

nit peste tot dupa ucazul lui.

Iaul este un ora foarte mare ; pamantul e bun pentru once, iar
imprejurul lui nu are nicio ingradire sau cetate, intocmai ca un sat;
nu e voie s intemeieze nicio intarire ; Turcii opresc. In ora i afara
de ora stint 70 biserici; mnstiri in ora sunt optsprezece ; afara
Toate manastirile sunt
de ora
patru. In m'nstiri traliesc
srace. Voevodul moldovean ja mare bir pentru turc; pe fiecare an
platete birul de fiece cap. In ora cas mai insemnat nu gaseti;
tot case hpite ; iar in piat, targuiesc in barace Turcii veniti din Gakti,
din Tarigrad i din Perekop, i tot ce trebue gaseti la ei, numai bani
s, fie.

Din Iai, caravana s'a dus drept la Galati, iar noi inine am plecat,
cu ajutorul lui Dumnezeu, cu Ipolit, conducatorul, o sluga i tlmaciul,
Arhiepiscopul Cernigovului.

Doinnitor al Moldovei in ardi 1703-1705, 1707-1709 0 1716-1726,

0 al Munteniei In anii 1730-1731 1 r741-1744. In 1708 loan Neculce seria:
Atunce i Mihail-Vod., cand era impratul Moskului la Kiev, se agiunaise
Cu impAratul sl fugA la Mosku. CA i se supArase cu inchisorile din domnia dinsocotisA sA se las. de domnia Moldovii, cci vAzus i tria Moskului
socotea cA In scurtA vreme va fi biruirea i bucuria cre0int1ii. Si nu numai

Mihail-VodA se agiunsAse cu Moscalii, ce 0 Brncoveanul-Vod. i toatA

Sirbimea, mai inainte, se agiunsAse cu Moskul i trAgea nAdejdea lui din ceas
In ceas cu bucurie a.
2) Multeanskoi.

www.dacoromanica.ro

CLIATORI RW IN MOLDOVA I MUNTENIA

79

pe cirumul Bucuretiului 1), la 9 Decemvrie. A doua zi am ajuns la

orgelul numit Targul Frumos: o bisericg acoperitg Cu paie, apte case,

iar cetgtuia pustie.

De acolo se intinde Tara Volosc5., 2) la stnga png la Galati,
la dreapta Tara Ttgreascg, spre Bugeac. 1,115.nd cgrutele in acel
targuor, am trecut pe lngg satul pustiu Scheea, 0 stau acolo trei
biserici pustii 0 sg le repare n'are cine ; 0 am ajuns la ran]. Siret, case
vine din munti dela Unguri ; poate fi trecut in vad ; numai e repede,
de abia se tine carul, 0 curge pe pietre. TrecAnd Siretul, am venit
la org.elul Roman. Acolo trgiete episcopul LavrInte, 0 ne-am ploconit lui; ne-a primit cu dragoste 0 ne-a dat drumul cu toate cele
de trebuintg 0 ne-a binecuvntat. lar noi ploconindu-ne, ne-am dus in
Roman 0 acolo am stat noaptea. Dimineata am trecut rul Moldova,
dupg care se numete 0 Tara Moldoveneascg. Acest ran nu-i adanc,
numai e foarte iute, curge pe pietre ; cand carul e uor, pun pietre in el,
ca s nu-1 rgstoame apa. A doua zi am ajuns la rani Bistrita ; aceastg

Bistritg vine dela Ung-uri; ea e mare 0 adncg ; o tree pe plute. Trecnd Bistrita, am intrat in orgelul Bacgu; acolo, luand cgrute, am trecut rul Trotu; 0 acolo-i rea trecgtoarea cu greutate am trecut-o,
iar plutg nu e. Si am venit la Acidi 5) orelul; acolo schimbnd cgrutele, ne-am scoborit in jos pe vale ; acolo e noroiu marecu greutate
am ajuns la oraul Focani.
Focanii e loe hotarnic din spre Tara IVIunteneasa; la intrare e
oras moldovenesc, ca un sat; curge un 'Au, care se numeste Melcaia 9,
peste el este 0 podut 0 pe acest podut se terming Tara Moldoveneasca ;
0 acolo stg strgjarul moldovenesc ; se uit cine ce aduce 0 iau bu;
pe noi nu ne-au atins, fiindcg noi mergeam cu ucazul voevodului moldovenesc ; 0 am intrat in celglalt ora, muntenesc. Si indat ce-am

intrat in oraul muntenesc, ne-au luat la marele cgpitan 0 ne-au

intrebat: # de mide suntem? o lar noi ne-am ploconit 0 i-am argtat
scrisoarea arhiereascg 0 hatingneascg 0 a voevodului moldovenesc, 0

un mic dar i-am dat. Citind scrisorile, ne-a dat mare cinste 0 a poruncit s ni se dea tot ce ne trebue pentru patru zile, 0 cask' bung
ne-a dat, ca s trim in ea. Chid voiam sg ne ducem dela el, ne-a
dat scrisoare cgtre voevodul muntenesc 0 scrisoare de drum, ca peste
tot s ni se dea cinste 0 tot ce ne trebue, ca 0 mai inainte ; iar noi,
ploconindu-ne, ne-am dus. In Focsani am stat cind zile, pan6 cAnd
am plecat. Focsanii e oras de granit intre Moldova s'i Muntenia;
1) Bucuresti apare ca scaun domnesc in 1459. P. P. Panaitescu, Cum au
ajuns Bucureftiul capitala Wit., Revista rundatiilor Regale , 1938, nr. 8.
1) Moldoveneasck
1) Adjud,
9 Milcov (Melcaia

putin adnc6).

www.dacoromanica.ro

8o

G. BEzvicoNI

pani la Tara Ungureased sunt numai trei mi/e; triesc In ora multi
Unguri. Focsanii este oras mare; s'a despkrtit In dotal prti: partea
Muntenilor, partea Ungurilor, case frumoase, oameni bogati, umbra'
bogat imbacati. In ora sunt trei minkstiri i multe biserici; afar&
din oras intre vii dota mnstiri; numai ca si acolo nu-i nido
cetate, st ca un sat. Mnstirile muntenesti sunt mai bogate decal
cele moldovenesti si oamenii au mai putine &xi si mai multi sunt
bogati. Cine trece din Tara Moldoveneasck in cea Munteneasck pe acela

nu-1 dau inapoi, fiindck domnitorul muntenesc e mai putemic.

Din Focsani am plecat la 17 Decemvrie. La sfrsitul orasului este
un ran mare se cheana Melcaia; e foarte repede, nisipos, cu fa"chit. pe margini, apa e alburie cu greu 1-am trecut i noaptea am
ajuns la satul Coniata. Dela Coniata se vkd muntii unguresti, foarte
inalti, pe care z'pezile nu se strng niciodat, fiindc soarele nu apune
niciodat. De acolo am trecut rul Rimna, in vad, apoi noaptea am ajuns
la satul Lendesti lngk rul Siret. Noptnd acolo, am trecut de cea

parte si am venit la rnl Buzku si 1-am trecut. De aici se v.d muntii

foarte inalti, de sare. Acea sare merge pank la Tarigrad, pe mare,

se export in toate tane. Iar acei munti sunt in stkpnirea domnitorului muntean 1).

Acel eau Buzku se varsk in Siret i toate raurile, cate am trecut,

se varsk in Siret, iar Siretul, caznd in Dunre, Dunrea se indreapt
In Marea Neagr". Treand toate acestea, am venit la Buzn. Acolo
sunt trei minkstiri s't trkieste episcopul Damaskin; voiam s lum
binecuvntare, dar nu 1-am gsit, plecase la Bucuresti. Loctiitorul sku
ne-a primit Cu cinste. lar noi, ploconindu-ne, am plecat. Acolo sunt
sase biserici; oamenii stmt veseli, In cmri au tot ce le trebue;
Pixarea drumului dela Focsani la Bucuresti ar putea fi urmAtoarea :
plecat din Pocsani, Visenski nu a luat drumul care azi este cel obisnuit, prin
RAninicul-SAratBuzauPloesti (de altfel acest din urm ores nici nu exista
pe acele vremi), ci iesind din Pocsani la Sud-Est a trecut blilcovulacea bielcaia
din text, de altfel un afluent al rAului Putna. La innoptate a ajuns la satul
RAstoaca-Coniata din text. CA din acest loc cAlAtorul a vAzut muntii unguresti
foarte inalti si mai ales pe care zApezile nu se strAng niciodat5., fiindel soarele
nu apune niciodat5.*, sunt exagerAri. De aid c5.15.torn1 aminteste cA trece rAul
Rilmna, pe care 1-am putea identifica cu RAmnicul. ExistA totusi aici o gAr1

cu numele de Rimna, care se versa in rAul Putna in marginea esticA a satului

RAstoaca, la vreo 7 km de sat. Prin urmare Visenski a urmat o cale ce se indrepta
dinspre Pocsani spre est in directia satului NAnesti. In noaptea urmAtoare, zice
cAlAtorul, c5. a ajuns la satul I4endesti , precizAnd chiar: l'Anga rAul Siret *,

prin urmare nu a pornit din Pocsani spre Rmnicul-SArat, ci spre est. Nu ne

este cunoscut azi niciun sat cu acest nume. Am crede cA numele acestui sat
a fost prost inteles de cAtre cAlAtor i cA el este chiar NAnestii, care intr'adevAr

se aflA pe malul drept al Siretului, inainfea vArsArii raului RAmnic in Siret.

www.dacoromanica.ro

CATATORI RU5I IN MOLDOVA r MUNTENIA

8x

Turcii se ocupg cu trguial ; ora011 st ca un sat: nu are nicio intritur; casele sunt lipite cu lut. Dela Buzu ne-am dus la trgul Gordieti, am trecut rul Ialomita pe plut, fiindc6-i foarte adanc i foarte
repede ; acolo am noptat. Dup aceea am ajuns la rul Mo0-4te ; acolo,
nu departe, e 0 alt eau, Pasela, 0 al treilea, Colentina 1). Peste acest
ru este un pod lung; lng pod se aft o mnstire greceasc 2), foarte
frumoas, nu departe de BucurWi. Trecnd pe acel pod, in noaptea
de 24 Decemvrie am ajuns la BucurWi, in seara nWerii lui Hristos...
A treia zi am intrat in Bucure#i. Dup ucazul preasfintitului patriarh
al Ierusalimului Hrisant, ne-am oprit la mnstirea sfntului Saya,
mnstirea sa 8); ne-a in.credintat egumenului, ca s ni se dea chilie
C5.15.toria lui Virnski s'a urmat astfel: el s'a indreptat spre oraul Buzlu,
fr a pomeni de Rmnicul-Srat. Nu am putut identifica cu precizie trgul
Gordieti a, care ?nag pare a fi indiscutabil Urzicenii de azi, pentruca se precizeaza c aici a trecut rul Ialomita pe plute, i tim c5. Urzicenii este dincolo
de vrsarea Prahovei in Ialomita, i cl de Prahova fat' destul de mare
Virnski nu pomenete nimic. Primul rti de care ne vorbe0e inainte de a ajunge
la Bucure0i este Mo0itea existent i azi, ca o lung inlntuire de mla0ini,
apoi c5.15.torul mai citeaz: rul Pasela, care nu poate fi altul dect Pasrea,

care inteadevAr c in directia in care mergea Virnski era dupl Mo0i0ea.

Prin urmare, va fi fost pe acele vremi un drum de scurgere dela Buzu prin
ampia muntean spre Bucure0i, trecnd evident prin Urzicenii de azi i Afumati, i numai astfel se explic trecerea grlelor: Ialomita, Mo0i0ea, Pasrea
Colentina, aceasta din urm in marginea nord-estic5. a Bucure0ilor.
Pie mnstirea Plumbuita, fie milnAstirea Mrcuta, prima pe malul stfing
al Colentinei, iar a doua pe malul drept al aceluia0 ru. Virnski precizeazil,
cA este o mAn5stire greceascA *, precizare erre nu se refer nici la prima, nici
la a doua, cci n4ci Plumbuita, uici Mrcuta nu au fost metoar ale mn5stirilor grece0i din Muntele Atos. Plumbuita a fost ridicata de Matei Basarab
voevod, in 1647, pe locul unui lca de rug mai vechi. Dacil de aceasta este
vorb5., c5.15.torul va fi aflat-o in form anterioarl cldirii de dup5. 2802, cnd
In una cutremurului de pmnt a fost darmata cu totul. Ct pentru mnstires Mrcuta ridicat in domnia lui Mihnea II, zis Turcitul, de Dan Vistierul
la 1587, e cunoscut mult vreme sub numele de: sf. Nicolae dela Colentina.
Cu nume/e de Mrcuta o aflm in vremuri/e mai noi, i acesta ji vine dela fiica
lui Marco-armapl, Virna, nepoata lui Dan Vistierul, care i0 inchini ctitoria
din marginea Bucure0i1or mitropolitului Teodosie, ca metoh mitropoliei
Acest prelat o meremetise0e 0 o invele0e, incilt dadi aceasta este mnstirea
pe care a vzut-o Virnski, el o va fi gsit-o de curnd innoit de acel mare
prelat al bisericii noastre.
8) Este mnstirea din centrul capitalei, cu hramul Blagoslovenia, zis sf.
Saya, ridicat mai nainte de un Andronache-parcalab i inchinatil la marea
lay/A a sf. Saya dela Ierusalim. Virnski a aflat-o in plin. restaurare, pe semne,
cci aceasta inceputa de Constantin Brncoveanu chiar in 1707 a fost incheiata
la 20 Iulie 17o9, dupA plecarea lui Virnski din Bucureti. Lnga' biseria era o
6

www.dacoromanica.ro

82

G. BEZVICONI

totul de trebuint, fiinda preasfintitul patriarh venise la Bucuresti

de sfintele srbgtori ale Crciun.ului.
Dela Bucuresti plug. la Cemigov sunt peste 208 mile. Dela Bucuresti se incepe Tara Ungureasc la dreapta; aici este si Tara Munteneasca. Ne-am dus la mnstirea preasfintitului patriarh. Mn'stirea sf. mare mucenic Gheorghe 1), e mick dar biserica e foarte frumoas
fcut cu mult cheltuial, mai mult decAt oricare alta,
care se poatd asemna cu ea in frumusete i bogtie. Acolo am luat
masa cu preasfintitul i scrisoare mi-a dat ctre epitropul lui la
Ierusalim, fratele su Neofit, ca s ne primeasc la Ierusalim cu cinste
s ne dea totul ce ne va fi de trebuint, dup cum a i fost. Plecnd

dela preasfintitul, am noptat la Sfntul Saya.

In acel timp a venit patriarhul de Alexandria, Gherasim, papa si
judecltorul tuturor, si s'a oprit la mnstirea sf. Nicolae a sf. munte
Atos 2). M'am dus i m'am ploconit lui i i-am dat ce i-a fost trimes de
preasfintitul loan Maximovici, pentru care lucru m'a primit foarte
bucuros si a convorbit cu noi cu vorbe dulci; ne-a intrebat cum se
tine statul imprtesc rus si pravoslavnic, cum st biserica i dumnezeiasca credint? I-am spus:
Cu sfintele voastre rugciuni, st neclintit i nebiruit.
Preasfintitul Gherasim al Alexandriei e de vArst foarte inaintat,
fiind de o sut de ani. A treia zi m'am dus iarsi la preasfintitul
am stat la el deajuns i nai-a dat binecuvntarea lui preasfnt.
scrisoare de desprtire, cu pecetea sf. apostol Marcu, i ne-a urat
drumul Cu dragoste i binecuvntare i ne-a poruncit s ne ducem
scoal. elineasc6 ridicat in domnia lui erban Cantacuzino, la 2687, i oblduit

de fratele acestui doran, de Constantin stolnicul Cantacuzino, ctitorul universittii din Bucuresti, leagnul acesteia fiind chiar acea prim scoal.
Este sf. Gheorghe, zis cel Non, spre diferentiere de sf. Gheorghe Vechi,
fosta mitropolie a trii, inainte de ridicarea ctitoriei lui Constantin .5erban
voevod. Visenski venind in Bucuresti a aflat-o nou recladit de domnul trii
Constantin BrAncoveanu, care drmnd in 1705 vechiul edificiu de pe acest
loe, ridicat intre 1671-1673 de dragomanul Panaiotache Nicusios Mamona,
Ii recldise intfun an, incheind lucrrile in Octomvrie 1706, aditugnd si chilli
egumenesti i patriarhicesti incfi dela 1697. De altfel aceast bisericA a fost
lilcasul de rug& de predilectie al voevodului trii in tot timpul donaniei lui.
Este mnstirea 7is. Mihai-Vod, din marginea DAmbovitei, ridicat de
Mihai Viteazul IncA inainte de a sui treptele tronului muntean, mAnstire ce
purta hramul al. Nicolae, de unde i numele ei cel vechi: sf. Nicolae al jupnesii
Caplea. Aceast jupneas a fost mtusa celor trei frati Buzesti: Preda, Radu
Stroe dela sfrsitul veacului al XVI-lea. InmormAntat In ctitoria ei, voevodul Petru Cercel i-a scos oasele i le-a dus la mAnstirea Bolintinul. Nu s'a
putut afla ratiunea acestei pfingAriri a unui mormAnt. Mnstirea Mihai-Voclfi
era inchinat schitului Simon-Petru din Muntele Atos.

www.dacoromanica.ro

83

CiLATORI RU*I IN MOLDOVA I MUNTENIA

la preasfintitul mitropolit Teodosie 1) al capitalei. i ne-am dus la

preasfintia sa 0 am luat binecuvntarea i-am dat s citeasc scrisoarea arhiereascA, pentru care lucru ne-a ludat truda, i imbrbl-

tndu-ne, ne-a dat drumul. lar a doua zi ni s'au adus multe dantri
dela binecuvntarea sa i ni s'au inmnat la mnstirea sf. Saya.
Duntinica, inainte de aftarea Domnului, patriarhul Gherasim al
Alexandriei a venit la mnstirea sf. mucenic Gheorghe, la patriarhul
Ierusalimului Hrisant, pentru slujire, si acolo au slujit amndoi patriarhii in sobor mare: 12 initropolii, arhiepiscopi i episcopi, 12 arhimandriti i egumeni, 4 diaconi, 2 arhidiaconi. Acolo m'a invrednicit

Dumnezeu s mg uit la slujba lor... 2).

Era adunare mare, mult lume, nu numai in biseric, ci i in ograda
bisericii; de asemenea erau i multi Turci 0 se uitau la aa minunat
ceremonie. Si de asemenea a venit Io Constantin Basarab a), voevodul
1) Ndscut in Vestem (jucl. Sibiu), ii f &use anii de monahism la Cozia,
fijad in urnal egumen la Arges. Sustinut de feciorii lui Constantin Cantacuzinopostelnicul, ce fusese omorit bic din iarna lui 1663 la Snagov, Teodosie ajunge
In scaunul mitropolitan la moartea predecesorului silu Stefan (1668), in domnia

lui Radu-I,eon voevod. PAstoreste pnd. in 1672, cdnd este chiar surghiunit
la Tismana de Grigore Chica voevod, protivnic Cantacuzinilor. In scaunul
mitropolitan il readuce Serban Cantacuzino, in dorania sa, la 26 Aprilie 1679
in locul lui Varlaam dela Glavacioc, i pAstoreste pan la adnci bAtrdneti la
27 Ianuarie 1708, cdnd se stinge din viatA, zece zile dupii. ce Visenski pArAsise

pAnidntul romnesc, trecand DunArea spre Sud. Teodosie mentinea o corespondentA cu patriarhul Adrian al Moscovei.
9 Slujba bisericeasc de care aminteste Visenski este insAsi slujba de tdrnosire a bisericii sf. Gheorghe, de care ne vorbeste cronicarul Radu Greceanu.
8) Acesta este Constantin. BrAncoveanu, care dupd pilda bunicului sAu
matern Radu voevod, zis Serban-VodA, dela inceputul veacului, si a unchiului
am mai departat Matei Basarab, se numea si el: Basarab, adoptdnd acest nume
dela intitularea pe care si-o dete amintitul sdu bunic de t nepot al lui Basarab
voevod

adicA Neagoe Basarab voevod. AceastA nepotie este destul de dubioas

este aflat pe cale ascendentA feminind a lui Radu Serban voevod, boier din

Coiani, incA de pe timpul domniei lui Mihai Viteazul. De altfel Constantin

Brdncoveanu, in mndria sa, a aditugat numelui sdu de familie i pe acel al
familiei maicii sale: Cantacuzino, ea fiind una din fiicele mai in vfirstil ale lui
Constantin-postelnicul Cantacuzino, lucru impotriva cruia se ridicaserA

unchii al. In traducerea lui I. RAdulescu e scris: Io Cantacuzin Basarab.

Arhimandritul Isaip, solul patriarhilor si al lui Serban Cantacuziuo si al lui
Constantin Cantemir, sosit In 1688 la Moscova, la inapoiere a fost intemnitat
pda. la 1691 la Viena, incilt copiile i Aspunsurilor tarului au fost aduse la Bucuresti de grecul Pomin. Briincoveanu a reluat tratativele cu Moscova in 1698,
cdnd a trimes acolo pe Gheorghe Castriot. In 1709, BrAncoveanu a incheiat un

tratat secret de alianti. cu Rusia, fiind decorat de ar cu ordinul sf. Andrei.

Mitropolitul Antim Ivirianu boierii munteni au dat, totusi, de stire lui Petra,
despre politica sa nesincerd, trimitdnd la Iasi, in 1711, pe Toma Cantacuzino.
6*

www.dacoromanica.ro

84

G. BEZVICONI

gospodarul muntean, 0 a lui trei 1) fii i marii boieri, de care s'a

umplut biserica. Poporului i s'a poruncit s ias din bisericg, iar aid
stau spaghii, slugi Cu bete goale, care nu ing5.duie poporului s se
ingrmdease In bisericl AcWi spaghii totdeauna slujesc lngA voevod i simt foarte vigilenti. Boierimea e imbrcat tot in aur, lar voevodul in samure azurii. Pe preasfintiti imbrcmintea era din aun cu
pietre scumpe i Cu mrg6ritar. Dup slujb papa al Alexandriei a
spus predicA foarte inteleapain limba greac.; multi spuneau c la
noi un asemenea inv'atitor nu a mai fost; iar patriarhul Ierusalimului
cradea anafora. Dupl slujb, pe patriarhul Alexandriei Il conduse voevod.ul 0 un fiu al lui, iar pe cel al Ierusalimului unchiul voevodului,
Mihail Cantacuzin 2), 0 alt fiu il conduse la brat ; boierii duceau mantiile lor pe brate. Arhiereii stau pe margini, i poporul, i Tuteli, iar
patriarhii binecuvinteaz.; Turcii cad cu fata la pmnt. i s'au dus la
preasfintitul al Ierusalimului, la mas, i voevodul i boierii au stat
la mask'. Dup mas, papa al Alexandriei a plecat inteo caret de aur
Cu zece cal, cu mult cinste, inconjurat de numeroase slugi, la mn.stirea inchinat mnstirii Ivirului de pe Atos. Dup aceea era condus

voevodul cu toat otirea lui, 0 s'a dus la curtea sa, iar patriarhul
Ierusalimului a r5.mas la mnstirea sf. Gheorghe. i dela aceste
nstiri Turcii iau bit i insu0 patriarhul Ierusalimului ja bir dela mlnstirile sale.
Dupg aceea patriarhul Ierusalimului ne-a poruncit s ne ducem la
botezul Domnului a), in biserica voevodal, i s ne uit.m cum vor
A. Kociubinski, op. cit., p. 6o, 74, 79, III s. a. BrAncoveanu a infiintat o scoall

slavona, pentru care Antim Ivirianu a tiprit in 1697 o gramatic& slay&

1) Evident c la slujba t&rnosirii bisericii sf. Gheorghe, de care ne vorbeste
Visenski, Brncoveanu nu putea avea decal pe trei din feciorii sli alAturi de
el, si anume: Constantin, care era n5scut la 1683, Stefan la x685, i Radu
la 169o, cad ultimul cocon domnesc: Matei, abia nIscut la 1702, era doar de
5 ani ca varst.
a) Era frate mai mic Standii, vilduva lui Papa Brincoveanu, cel omorit
in r&scoala seimenilor din 1655. Acest Mihai Cantacuzino, mare spAtar, hagiu
Inc& din 1681 fiind fost insotitor al maicii sale la Ierusalim, este ctitorul mai
multor 15.casuri de ruga, din care numai In Bucuresti avea dou5.: mtaastirea Coltea

nfnstirea Zlatari, lar in marginea esticfi a orasului: biserica din atul Pundeni. Alte dou5 ctitorii insemnate eran Sinaia i Titireciul. Sfetnic al domnestilor 0.1 nepoti: Constantin Brncoveanu si Stefan Cantacuzino, el ii af1
moartea silnicA la Stambul, in anul 1716, data' cu frate-s5u mai mare, Constantin-stolnicul, si cu fiul acestuia Stefan-Vodtt, innecati in Bosfor, doi axil
In urma groaznicului prIpAd cAzut asupra Brncoveanului cu cei patru ai
feciori si cu cumnatul domnului, IenAchitl Vacarescu, la 1714. Spatarul M.
Cantacuzino a mentinut corespondenta cu tarul Petra si la 25 Martie 1712.
3) Interesana mentionare a sArb&toarei bobotezii, in care se precizeaz c5.
In 1708 slujba religioas& si aruncarea crucii in Dmbovitil se facea in fata bise-

www.dacoromanica.ro

CALXTORI RUGI IN MOLDOVA I MUNTENIA

85

sfinti apa patriarhul Cu arhiereii. Patriarhul Alexandriei n'a fost: s'a

imbolnvit. La biserical, e construit loc deosebit pentru. cucoane. Era
la ce O. te uiti acolo: era mult lume domnease adunat, ca la rzboi, i Turcii de asemenea erau adunati. De-a-lungul bisericii era pus
o mas lung, acoperit cu covoare scumpe ; s'au adus dou cruci
toate cele pentru sfintirea apei. Preasfintitul s'a imbfacat foarte bogat,.
ceilalti arhierei si tot soborul. Preasfintitul, sfintind apa, s'a dus
cu cativa oameni la ru, fiindc alturea de curte curge rul Dam-

bovita; curnd patriarhul a cufundat crucea in rlu i deodat toti

purttorii de arme au impuscat de ate trei ori i cu tunurile au dat,
tot felul de jocuri au fost i In clopotei au sunat. Dup aceea preasfintitul s'a intors dela rat, i a botezat pe toti, i pe voevod, si pe
domnit, si pe oameni. Dup botezul tuturor, al crestinilor si al Turcilor, s'a inceput slujba dumnezeiascI; dup slujba dumnezeiascal, a
luat voevodul pe patriarh la sine si toat ziva a fost mash' cu muzici.
Seara, cnd l-au condus pe patriarh cu felinare i lund binecuvantare dela preasfintitul, ne-am dus la mnstirea noastr, sf. Saya. A
doua zi m'am dus la curtea voevodg si am dat slugilor crtile i m'am
dus pin la camera voevodului i m'am ploconit i i-am aratat scrisoarea arhiereasc i crtile i-am dat, si a inceput s m intrebe:
Unde mergi?

La Tarigrad

am rspuns.
zice voevodul

se vor duce cu tribut la impratul turcesc si tu te vei duce cu ele.

a ponmcit s mi se dea de
drum 35 lei.
Orasul Bucuresti, capitala munteneasc, e foarte mare, palate frumoase, mitropolia e sus pe deal si clopotnita inalt de piatrd e pe deal.
Se vede tot orasul i pn la muntii unguresti. Multe piete cu barace,
Carele mele

iar fiecare limb vinde ileoparte; multe curti, inconjurate cu zid;

Turcii i crestinii trguiesc impreun; ulitele peste tot sunt pavate;
patru mnstiri mari 1). Unde sunt palatele domnesti, acolo este un
ricii Curtii Vechi, cea care asa de gresit este distinsi azi cu numele de sf. Anton,
hram pe care niciodat nu I-a avut i nici astzi nu-1 poart5., ins& hram pe care

1-a avut o alt biseria din fosta incint a. vechii curti domnesti, aceea fostA
a Doamnei si care s'a aflat restaurat pe semne de nenumarate ori in mijlocul fostei Pieti de Mori, disprut si ea de curand. Aceast& biseria cu hramul
sfantului Anton a disparut in marele fOc al Bucurestilor din 1847 si nu a mai
fost niciodat5, cldit din non. Sfintirea s'a fficut pe malul Wing al Dfimbovitei,
spre actuala stradl a C51dgrarilor, uncle pe vremurile de care ne vorbeste Visenski

era un vad, zis de altfel ca multe aitele de-a-lungul serpuitului curs al garlei:
Vadul Sacagiilor.
1) Cele patru mln5stiri mari, pe care Visenski nu le numeste, trebue set fi fost
urmatoarele: ZIAtari, Mihai-Vod5., Ioan Crstitel, adicA BotezAtorul, cunoscutri
sub numele de sf. loan cel Mare, i sfnta Ecaterina, cci trebue sA ne referim

www.dacoromanica.ro

86

G. BRZVICONI

mic castel, dar si acela cam urit. De aceea se tine acest oras bogat,
caci in el pana acuma domneste emblema imp'rateasca a lui Constantin 1). La Bucuresti sunt 37 manastiri; biserid peste 200 2) ; doua
rauri: unul Dambovita-Mica s), iar altul Dambovita-Mare 4). Pe toate
ulitele i in toate curtile sunt puturi adanci ; apa deajuns; paine, fructe,

struguri, de tot in belsug. Spun cu probabilitate, c. in Tara Munteneasc de toate sunt 300 manstiri, iar toate dan bir turcului.
Anul 1708, 13 Ianuarie. S'au adunat doua care domnesti cate opt
cai la car; carul preasfintitului patriarh al Ierusalimului cu zece cai;
al patrulea car al arhimandritilor cu sase ca; erau i alti negustori;
calareti cu cal 150. Inca din Kiev, din Fratie, a plecat Cu noi ieromonahul ustavnik Feofan, i altul Varlaam, din Bucuresti. De tot eram
cu cei de religie greceasca 15, si am plecat din orasul Bucuresti pe
raul Dambovita; am rmas in satul Vcaresti. Dupa aceea am mers
la sf. mare mucenic Gheorghe. De acolo ne-am dus la fluviul Dunarea,
la satul Gultianita 5), si am trecut Dunarea la 17 Ianuarie...

la cele din ora, mnlstirile: Plumbuita, MArcuta i Radu-Vod fiind Inc socotite ca in afarl de hotarele Bucureti/or.
Constantin BrAncoveanu era mAndru de naaterea sa mai ales dup maicl-sa din neamul Cantacuzinilor; de aceea pe toate monumentele ridicate in
domnia lui, el pune sA se ciopleascl in piatrl acvila bicefalA, stema cantacuzineascl, pe care toti membrii acestei familii in prilhcipate au purtat-o incl de
prin veacul al XVII-lea.
Cifrele sunt exagerate, atAt pentru numiirul mnstirilor, ct 1 pentru
acela al bisericilor bucuretene.
5) Dmbovita Mic este de sigur aa zisa Gfirlitl, care era un brat al gArlei
maxi, ieind din bAtrfina albie cam in apropierea fostului pod zis al Calicilor,
in dreptul bisericii sf. Nicolae din Prund, azi dispArutA existA doar ?nett o
strAdutl intortochiatA aici ce-'i mai plstreaz numele de: strada GArlita. Aceasta
gArlitl se vgrsa in vechea albie a Dambovitei, in grAdina din jurul fostului
palat domnesc al Brfincoveanului, dela poalele dealului mitropoliei (fosta piatl
Bibescu-VodA). DacA ar fi fost Bucureatioara, credem c Viaenski nu ar fi distina

DAmbovita Mica de cea liare; Bucuretioara pornete din lacul Icoanei.

5) Albia Dmbovitei acea DAmbovita Mare, cum o poredete Vienski,
era alta dead cea de azi, sau mai bine zis alta deciit cea care a precedat canalizarea gfirlei dintre anii 1875-1878 (v. planul anexl la lucrarea lui George D.
Ylorescu, Din vechiul Bucure)cti, 1935, dupA p. 186).
5) Oltenita? (I. Itldulescu).

www.dacoromanica.ro

1711

PETRU CEL MARE

Rhzboaiele Ru0lor pentru eliberarea popoarelor asuprite din SudEstul european, de sub jugul Turcilor, formeaz51 un capitol important
din trecutul Principatelor Dunhrene. Scrierea istoriei acestor nzboaie
o prnuia inch. generalul Kiseliov 1), iar A. D. Xenopol a 0 publicat
in 1888, la Ta0, lucrarea intitulath: Rdzboaiele dintre Ru# qi Turci 2).
Despre aceasth actiune a Rusiei, colonelul Grigore 14custeanu (1813
1883), scria in Amintirile a) sale: o Blagoslovnicei 0 de Diimriezeu

blagoslovitei Rusii datorim multele 0 nenumhratele faceri de bine

0 milostiviri. (ab antiquo, inch dela Petru cel Mare), care au revhrsat
in favorul cre*tinismului 0 mai cu osebire asupra Romniei . De asemenea Mihail Koghlniceanu, in Cuvdntul introductiv la cursul de Istorie Nationalii, rostit la 24 Noemvrie 1843, la Academia Mihhileanh
din Ia.0, a evocat a figura cea mai mhreath , pe mhrinimosul monarh , care eroul Rusiei, spre mntuirea ol*easc51 se unete cu
Brhncoveanu 0 cu Cantemir ; dar zavistia 0 pizma acestor domni
nimice0e un plan a.,a de mare 0 aa de bine inceput *. Insu0 Dimitrie
Cantemir i-a dedicat lui Petru cel Mare scrierea sa: Cartea sistemului
sau a stdrii religiei mahomedane, publican in 1722, iar fiul shu, erban,
i-a inchinat imphratului un panegiric (1714), ca 0 profesorul shu, Anastasie Condoidi 4). Cellalt fiu al domnitorului, scriitorul Antioh Cantemir (17o81744) 5), prin intreaga sa activitate a sustinut reformele
1) A. P. Zablotki-Desiatovski, Contele P. D. Kiseliov i timpul seiu, Petersburg, 1882, vol. I, pp. 65 i 107. Despre principate, ca unicul place d'armes
posibil intre Turcia qi Rusia, comp. Marx-Engels, Opere, vol. X, p. 97.
1) Comp.: Xliaciko, Ubicini, Nalche, d'Ornano, Regnault, Bataillard . a.
Bucureti, 1935, P. 46.
Viitor arhiepiscop Lie Vologda, mort in 1737. E. Golubinski, 6 Revista
pravoslavnia 6, i A. Titov, Arhiva Rusa e, 1908, vol. 9--12.
3) Sementkovski, A. D. Cantemir, viafa gi opera lui literard, Petersburg,
1893, i Ascendentul literaturii noastre satirice, s Vestitorul Istoric 6, 1894, vol. 3.
Biografia, de V. Stoiunin, in opere complete, O. e Vestitorul Europei 6, 1867 i

www.dacoromanica.ro

88

G. BEzvicoisu

progresiste ale lui Petru, care a ajuns legendar chiar in Principatele

Dunrene 1). Interesul Romanilor fatal de personalitatea marelui I'mp'grat se poate observa din faptul ea' arhimandritul Gherasim din Ia0,
inea din 1799 a tradus Istoria craiului Sfeziei Carol XII, tratnd despre
luptele cu Petru, iar Leon Asaki a publicat in 1816, la Ia0, flmcirea
intitulat: jucdria norocului sau istorisirea fientru firinfifiul Menikov,
care fie vremea lui Petru cel Mare au fost sldvit in toatd Evrofia, pe chnd
fiul sAu, Gheorghe Asaki, a scris chiar o pies6 in dou acte: Petru I,

farul Rusiei la Iai. De asemenea, in 1858, la Ia0 a ap.'rut romanul

istoric, tradus de Dimitrie Vasilievici: Monahul tainicu sau oarecare
trdsdturi din viala marelui Petru, inifidratul Rusiei I).
Lupta de mai multi ani dintre Petru cel Mare 0 Carol al XII-lea
1-a adus pe acest rege al Suediei la Poltava. Armata lui a fost sdrobitg
(1709) 3) 0 rAm4itele ei s'au asctms dincoace de Nistru 4), in cetatea
Bender, vechea Tighin., in 1538 ocupat de Soliman Magnificul. Carol al XII-lea s'a aezat in lagrul gu din apropierea cetAtii, la Varnita 5) ; acolo I-a vizitat nefericitul sau aliat, regele polon Stanislas
188o, vol. VIII si IX ; analiza operei, de Dudiskin, in s Contemporanul s, 1848.
D. N. Maikov, Materiale pentru biogralia lui A. Cantemir, Petersburg, 1903.

Traducen: Londra, 1749, Cu note biografice de abatele Guasco

satire, in
frannizeste de Venouty (1746), in nemteste de Spick/er (1756), in romneste
de Al. Donicisi C. Negruzzi (1838). V. Alexandrenko, Relatii din Londra, Moscova,
1892, si La biogra!ia lui A. Cantemir, Varsovia, 1896; G. Lozinski, e Revue

des Atudes Slaves o, 1925, si Le Monde Slave o, 1925; Marcelle Hhrhard, Le

Prince Cantemir It Paris, 1938; Scarlat Preajb. (general N. Negreanu), in e Preocupri Literare s, 1941; G. Bezviconi, Pro/aura:, p. 25; comp. bibliografia
la V. Mihordea, Note cu privire la A. Cantemir, Revista Istoric& o, 1945, p.
39 si urm. M. Romanescu, Cantemir, Montesquieu gi Marsigli3Omagiul lui C.
Giurescu, p. 453 si urm.; L. Maikov, Maria ,Cantemir,
Vechimea Rusrt s,
1897, I, si A. Xidel, Maria Cantemir, Viata Basarabiei e, 1934, VI, p. 329, si
VIIVIII, p. 433; C. $afranovski, s Entretiens sur la plaralit des mondes s, de
Fontenelle, in Rusia, Vestitorul Academiei de tiiirte din U.R.S.S.*, 1945,

nr. 5-6, p. 223.

A. Iatimirski, Povestirile fi legendele romdnefti despre Petru cel Mare,
e Vestitorul Istoric o, 1903, nr. 5.
Din scrierile mai recente amintim: A. D. Xenopol, Pierre le Grand et les
pays roumains, Louvain, 1886; T. Holban, Noi ,stiri despre luptele ruso-turce
din 1711, sCercetri Istorice s, Iasi, vol. XIIIXIV; C. C. Giurescu, Une
relation indite sur la campagne de Pierre le Grand en Moldavie, e Mlanges
d'histoire gnrale s, Cluj, 1927; N. Popov, Petru cel Mare, Bucuresti, 1940.
A. Koznacenko, Bdtdlia dela Poltava, Moscova, 1945.
Ostenii lesi s'i svezi cantonati in tar& ping in 1713, fIceau fel de fel de

jafuri si strichiuni (R. Rosetti, Amintiri, vol. I, p. 13).

A. Petrov, Adversarul lui Petru cel Mare In Turcia, Vestitorul Istoric s,
1894, vol. VI; F. Bruun, Urmele lagdrului lui Carol XII l&ngd Bender, 4n satul

www.dacoromanica.ro

C.XIATORI 121.7*I IN MOLDOVA I MITNTRNIA

89

Leszczynski 1), si a venit sa moar n Martie 1710, bAtranul hatman

al Ucrainei, Ivan Mazepa 2). Prin apropiere s'au asezat cazacii pisarului
succesorului hatmanului, Pilip Orlik 3), pribeagul de mai tarziu prin
Suedia, Franta i Turcia, precum i Polonii i TbItarii voevodului Iosif
Potocki 4).

In aceste imprejurgri, razboiu/ dintre Rusia si Turcia nu putea s

nu izbucneasc. Partidul crestinesc din Iasi, condus de mitropolitul
Ghedeon i hatmanul Antioh Jora, promitea 10.000 Moldoveni i 15.000
ostasi din alte neamuri, in cazul venirii Rusilor in ajutorul Moldovei 5),
Varnila, s Notitele SocietAtii de istorie i antichitAti din Odessa s, 1850, vol. II,

part. II, p. 555; P. Lagus, Carol XII in Rusia de Sud, ibidem, 1853, vol. III,
13 306., si P. Iurcenko, ibidem, 1877, vol. X, p. 452 i urm. ; N. Iorga, Histoire
des relations, p. roo i urm.; Carol XII, Petru cel Mare si fdrile noastre,
Analele Academiei *, t. XXXIII, pp. 1-57, si Charles XII It Bender, t Revue
historique du Sud-Est Europen o, 1926, pp. 81-89; A. Amiras, Cronica sederii
lui Carol XII la Bender, a Studii si documente o, vol. XII; M. Kogalniceanu,
Fragments tirs des chroniques moldaves et valaques pour servir l'histoire de Pierre

le Grand, Charles XII etc., Iasi, 1845; V. Mihordea, Carol XII la Tighina, s Ana-

lele Academiei o, 1943, s. III, t. XXV, mem. 9.

1) Comp. insemnArile lui Mihail Wisnowiecki, mare hatman al Lituaniei,
In e Notitele SocietAtii de istorie i antichitAti din Odessa o, vol. I, p. 511.
1) D. Bant4-Kamenski, Viafa lui Maze pa, Moscova, 1834; biografia lui
Mazepa, de T. Umanet, 1897; P. Rosiev, Locul unde a murit si a fost inmormiintat
Maze pa, s Vestitorul Istoric o, 1906, vol. VI, p. 209, E. Borschak si R. Martel,
Vie de Mazepa, Paris, 1931. P. P. Panaitescu, Cdldtori poloni in Tdrile Romtine,

Bucuresti, 1930, p. 142. Comp. nuvela lui Gheorghe Asaki: Mazepa, precum
si revista 4 Icoana Lumii 5, 1841, nr. 45, si Calendarul * din 1859. Poetul Puskin,

In poemul Poltava (1828), contrar afirmatiilor contemporanilor (D. BantAsKamenski, Istoria Ucrainei, vol. III, p. 124; N. Markevici, Istoria Ucrainei,
vol. II, p. 505, s. a.), afirm di in zadar cAlAtorul trist ar fi cAutat in tabAra
suedezA dela Varnita, mormAntul lui Mazepa. In romanul anonim Mazepa
(1859) se povesteste, totusi, c hatmanul a murit la Varnita, unde lui A. Af anasiev-Ciujbinski (Clikltoria in Rusia de Sud, 1863, p. 388 si 405) i se aratA
mormantul sAu. Realitatea este cA Mazepa e ingropat in biserica sf. Gheorghe
din Galati (N. Costin, Letopiseful Moldovei, Bucuresti, 1872, vol. II, pp. 69

M. KogAlniceanu, Fragments, pp. 9z-92; Dim. Asaki, Impresii de

cdlittorie in fdrile Caucazului, Iai, 1858, pp. 7-8; N. Kostomarov, numai
70 ;

In ed. II, comp. Mazepa i mazepinfii, Petersburg, 1885, pp. 582-583; A. Iatimirski, Paralele Fi fragmente romine)cti in uncle opere ale lui Puskin, s Vestitorul
Pilologic Rusesc Varsovia, 1901.
s Citirile SocietAtii de istorie i antichitti din Moscova *, 1859, nr. ;

e Vechimea Kievului o, 1882, nr. 4; B. Krupnitki, Hatmanul Fitip Orlih (1672

1742), aLucrArile Institutului Ucrainean de Stiinte o, Varsovia, 1936, vol. XLII
Jurnalul lui Orlik, P. P. Panaitescu, Cdldtorii poloni, p. 151 si urm.
N. Iorga, Histoire des relations, p. 112.
3) Ibidem, p. 114.

www.dacoromanica.ro

go

G. BEZVICONI

iar reprezentantul lui Carol la Constantinopol, contele Ponjatowski, a

reuOt s determine pe Turd s declare rzboi RuOlor. In Ianuarie

1711, hanul Crimeii trecu granitele Rusiei.
Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir 1), care vi-a petrecut multi
ani de viat la Constantinopol2), era considerat partizanul Turcilor.

In Moldova a sosit, ca om de legtur, medicul lui Petra cel Mare,

grecul Policala5). Cantemir insui se grbi s trimeat la Rui doi
emisari, in persoana lui Ilie Abaza i a lui loan Merescul, mai tarziu

stabiliti in Rusia 5). La 23 Apri/ie 1711, a fost semnat un tratat

preliminar de supuenie, recunoscnd autonomia Moldovei, restabilirea

drepturilor ei asupra ceatilor ocupate de Turci, pstrarea regimului

statal i fiscal, colaborarea militar .1 unele asigurri privind personal
familia Cantemir 5). A sosit apoi, in Mai, jurmntul domnitorului, inmnat de visternicul Stefan Luca, cumnatul hatmanului loan Neculce,
care descrie pe larg toate aceste evenimente, in memoriile sau cronica sa.
La i Iunie 1711 5), comandantul rus, Seremetev, a trimes din Moghilgu o trup6 de 3.000 osta0 i 500 c5.16reti moldoveni, condui de

Apostol Chigheciu, ca s vin in ajutorul lui Cantemir, care, indat

lans un apel ctre popor. La 17 Iunie, Seremetev intr in 14. Cu
totul pe neateptate, sosi acolo insui Petru cel Mare, insotit de Mol-.
dovenii Savin Zmunci15. i Pavel Rugin5.. Impratul, intmpinat cu
T. Bayer, Istoria despre viafa i japtele domnitorului Moldovei Constantin Cantemir, trad. lui N. Bantas-Xamenski, Moscova, 1783; I. *imko, Date
noi la biografia lui A. D. Cantemir i ale rudelor sale apropiate. Petersburg,
x891; A. Titov a publicat scrisorile lui D. Cantemir adresate contelui Golovkin,
In t Citirile Societtii de istorie i antichitti *. Moscova, 1909, nr. 3; operele
lui D. Cantemir, ed. Academiei Romne, 1872-1901 ; N. Iorga Istoria literaturii romcine, Bucuresti, 1928; p. 310-458, stefan Ciobanu, D. Cantemir in
Rusia, s Analele Academiei*, 1925, s. III, t. II; G. Pascu, Viaja fi operele
lui D. Cantemir, Bucuresti, 1924; I. Minea, Despre D. Cantemir, Iai, 1926;
P. P. Panaitescu, in o Dacoromania s, Cluj, 1927, p. 1238-1251, e Revue des
Etudes Slaves s, 1926, p. 245-262, si s Convorbiri Literare *, 1943, p. 581
599 ; Dan Simonescu, iictivitatea lui D. Cantemir in Rusia, s Studii i Cercetari Istorice s, Bucuresti, 1946, vol. XIX, pp. 9-17.
Unde mentinea legaturi cu solul lui Petru cel Mare, inchis in Edicule,
spune loan Neculce. Acest sol, Petre Tolstoi (1645-1729), a stat la Constantinopol in anii 1701-1714; el a lsat insemnari (e Arhiva Rush' s, 1864 si 1888).
N. A. Popov, Rusia Veche i Nou5. s, 1875, nr. 3; e Vestitorul Rusescs, 186o,
nr.
1) Antonio Catiforo, Vita del Pietro il Grande, Venetia, 1739, p. 219-220
(com. de M. Romanescu).
G. Bezviconi, extras din e Cetatea Moldovei 5, 1941, XI, p. 20 q. a.
M. Mitilineu, op. cit., p. 74.
4) N. Iorga, Histoire des relations, p. 118 i urm.

www.dacoromanica.ro

diLATORI RUW IN MOLDOVA I MUNTENIA

91

mare bucurie de popor, 1) vizit. capitala Moldovei. Il inconjurau: cancelarul Golovkin, Golitin, Dolgorukov, afirov si numerosi fruntasi
din Sud-Estul Europei, Saya Raguzanu12), Castriot, solul domnitorului Constantin BrAncoveanu, sptarul Toma Cantacuzino, trecut,
impreun. cu David Corbea 3), din ostirea muntean in cea ruseasc,
si multi altii, care recunosteau in actiunea marelui imprat zarea elibearii lor apropiate.
Activitatea armatei se desfsura Inuit mai restrAns. Nemultumit de
favorurile acordate rivalilor sg, Dimitrie Cantemir si Toma Cantacuzino, Constantin Brncoveanu, care vreme de peste dou decenii
balansa cu succes intre rivalitatea Turciei si Austriei, c'utand s menting aceeasi politic6 si fat de Rusia a), in loe s vin6 in ajutorul Rusilor, se inapoie la Targoviste si duph' izbAnd. livr Turcilor proviziile pregaite pentru armata ruseasea. Din flanc, Rusii au fost atacati de Tltari. La Stnilesti, in apropierea Husilor, numai o pace fortat de imprejurAri si in ciuda protestelor lui Carol al XII-lea, salv6
situatia.
Dimitrie Cantemir a fost silit s: pariseasc. tara. Urmat de vreo
4.000 de curteni si ostasi, alturi de SArbii si Muntenegrenii pribegiti,
el s'a asezat in Rusia ospitalier., in prtile Harkovului, uncle, in special prin struinta cancelarului Golovkin, i s'au conferit mosiile fostului general Szydlowski. Istoricul N. Bant4-Kamenski 3) completeazI stirile hatmanului loan Neculce, despre cei care l-au urmat pe
domnitor in bejanie 6). Nereusita acestei campanii, fuga lui Cantemir
si omorul sllbatec al lui Brncoveanu cu feciorii sli, la Constantinopol,

au z.dimicit pentru catva timp desfsurarea relatiilor ruso-romne.

In urma acestor evenimente, in August 1716 a pierit si ilustrul orator,
cArturar si tipograf, mitropolitul Antim Ivireanu7), originar din Iviri
V. Senkevici, op. cit., p. 12, comp. I. Neculce; C. Calmuschi, Relafiile
politice ale Tdrilor Ronane cu Rusia, Galati, 1911, p. 45, serie: e Un curent
pentru Rusia incepuse a se forma in Trile Romne inainte de Petru cel Mare;
el devenise asa de puternic in timpul lui Petru, bleat mai toat. boierimea Moldovei si Munteniei trecuse de partea lui, indat ce declarase rzboiul din 17111.
Documente inedite la Marcel Romanescu.
2) Scarlat Struteanu, Doi umanifti ardeleni la curlers lui C. Brdncoveanu,

4 Ramuri*, Craiova, 1941, vvi, p. 40-55. Despre corespondenta lui Cantacuzino cu tarul, in 1707, si misiunea lui Corbea in Rusia si la Iasi, comp. A.
Kociubinski, op. cit., p. 78, rro s. a.
2) S. Palauzov, op. cit., p. 57.
5) T. Bayer, op. cit., cap. III, p. 373 si urm.
5) G. Bezviconi,
Cetatea Moldovei to, 1941, XI, si C. Bedreag, Insofitorii lui
D. Cantemir in exodul din 1.7.r.r, eStudii si Cercetri Istorice*, Ia.5i, 1943, vol.

XVIII, p. 420 si urm.

I) Predicile lui Antim Ivirianu, cu note biografice de Melchisedek al Ro-manului, Bucuresti, 1886; *t. Dinulescu, Viafa fi activitatea lui Antim Ivirianu,

www.dacoromanica.ro

92

G. BEZVICONT

sau Georgia, bun cunoscAtor al limbii slave, care a mentinut legaturi

culturale, iar in ajunul campaniei din 1711 0 cele politice cu Moscova I).

Pentru campania din 1711 2) exist un material memoralistic destul de bogat. In primul rnd, trebue s amintim: Jurnalul lui Petru
cel Mare, publicat de M. cerbatov (Petersburg, 177o-1772, Berlin
Lipsca, 1773), 0 Istoria rdzboiului suedez, corectatd de mdna lui Petru
cel Mare (Petersburg, 1870). Urmeaz5.: Jurnalul de campanie (17111712) al mareplului Boris eremetev (1652-1719), publicat in 1890,
precum i lucrarea lui A. Mi0aevski: Feldmareqalul eremetev i jurnalul sdu (1898). Pretioase sunt memorille, adicA cronica evenimentelor

trite, scris de hatmanul moldovean loan Neculce. In acela0 sens

serie generalul rus Allart, notitele csruia le aminte0e N. Iorga, in
Istoria Romdnilor prin cdldtori (vol. II, p. 123). Ar fi de comparat aceste
CernAull, 1886; Emil Picot, Notice biographique et bibliographique sur l'impri-

meur Anthim d'Ivir, sNouveaux mlanges orientaux s, Paris, 1886, pp. 5136o, comp. A. Papadopol-Vretos, C. Satha . a.; N. Dobrescu, Viaja i japtele
lui Antim Thirianu, Bucureti, zgro ; N. Iorga, in Biserica OrtodoxA Romn& *,
1935, vol. LIII, p. 1, 113 i 225; T. Cerbulet, Antim Ivirianu, Bucureti, 1939.

1) Antim Ivirianu, dela 1691 episcop, iar dela 1708 mitropolit, a tipArit
numeroase cArti slavone, greceti i romneti (cea dintAi carte romilneascA

Psaltirea, din 1694). Biograful su, t. Dinulescu, spune a Antim era i unul
din cei mai marl bArbati trimei natiei romAne de provident& s. La Kiev s'a

descoperit Rodoslavia genealogia, in 500 portrete dela Adam la Hristos,

fAcutA de Antim cu cernealA coloratA. In anii 1701-1702, el a tipArit la Snagov primele carti bisericeti arabe, pentru patriarhul Anastasie al Antiohiei.
A trimes, apoi, pe colaboratorul sAu, ]Setihail Stefanovici, cu o tipografie in patria sa, la Tbilisi (Evanghelia, tipArit& acolo in 1709, e prefatat& de Antim, iar

la saritul Liturghierului, din 171o, Mihail a reprodus versurile lui Antim,

din Evanghelia, din 1697). Credem cA el este tipAritorul primei arti turceti,
imprimat& In 1701 in Muntenia: un Proshinitar al lerusalimului (comunicarea
profesorului C. C. Giurescu, la 13 Decemvrie 1945, la Institutul Istoriei Nationale din Bucureti). Am fost rugati, acum un an, O. comuniam cArturarilor
din Tbilisi, unele date bibliografice despre Antim Ivirianu.
2) Despre Petra cel Mare i campania din 1711, comp. lucrArile lui Ustrialov,

Golikov, Briickner, Lambin, Krekin, Bergmann (Petersburg, 1833-1834), L

Golovin (Lipsca, 1861), O. Mankalovski (Lvov, 1903), I. Nestesuranoi (Amsterdam, 5740), Voltaire, Walliszewski, Schuyler (Londra, 1884), A. Bikov (corespondenta, 1873-1899), corespondenta lui eremetev (Moscova, 1878), Andreev,
Ecaterina I, in $ Veacul al XVIII-lea s, de P. Bartenev (Moscova, 1869), N. G.,
Petru cel Mare pe malurile Prutului, i Revista Ministerului Instructiei Publice s,
1847, nr. 1-2; M. Bogoslovski, Petru I, Moscova, 1930; T. Krilova,
turco-ruse pe vremea rdzboiului de Nord, i Notite Istorice , Moscova, 1941,
nr. 1o, p. 250-279; corespondenta lui Petru cel Mare, redactat& de I. Bicikov,
apoi de A. Andreev. Comp. i literatura istoricA suedez& i polonit.

www.dacoromanica.ro

CA.I,XTORI RU*I IN MOLDOVA I MUNTENIA

93

date cu cele serse de reprezentantul danez, Just Juel, in En Rejse

Sil Rusland under Tsar Peter (Copenhaga, 1893; o Arhiva Rug. *, 1892,
si editia din Moscova, 1900). In sfarsit, Alexandra Puskin a reprodus
si a comentat, in revista ruseasc5. Contemporanul (1837), jurnalul
de campanie al lui Moreau de Brasey, care s'i el red un bogat material
cu privire la operatiile militare din 1711. Despre Moldovenii care in-

sotesc armata, acest brigadier rus sptme doar, c multi dintre ei vorbesc bine latineste, confundnd de sigur vorba localnicilor cu cea latineasc5, ; el recunoaste finetea domnitorului Dimitrie Cantemir. Titlul
scrierii este: Mmoires politiques, amusants el satiriques de messire J.
Moreau de Brasey, comte de Lion el Beauce, colonel du rgiment de dragons de Casanski et brigadier des armes de s. m. czarienne (Veritopolis,

chez Jean Disant-Vrai, 1735) ; fragmental de memorii este reprodus

si in Operele lui Puskin, in editia redactat de I. Oksman (Moscova,
1935, vol. V, p, 476-542).
Dup cum am si semnalat, materialul istoric din scrierile mentionate
priveste exclusiv operatille militare. Reproducem, de aceea, insemnrile
unui singur autor, chiar ale impratului Petra cel Mare 1). Traducerea
unor fragmente din volumul I, cu privire la participarea o Valahilor *

la fzboi, o folosim din lucrarea profesorului A. Boldur: Expeditia

dela Prut din r7ir (o Studii si Cercetalri Istorice , Bucuresti, 1946,

vol. XIX, p. 89-98).

a Pag. 49. In 1702 in Varsovia regele suedez a inspectat o rot5. de
Valahi '), carora le-a poruncit s arate exercitiile lor, cum se bat si
atac, si cu ei insisi a luat parte la atacul lagrului su.
Pag. 130. (1706) Locuitorii Saxoniei si-au reluat obiectele, pe care
Suedezii la iesire din Saxonia le luase cu ei. Insusi regele suedez cu
1.000 de clreti a mers in urmrirea generalului Schullenburg, dar
nu l-a putut aj unge si a trimes un grup de Valahi, care a atacat carele
(generalului) si, luAnd ca prizonieri pe doi ofiteri si 19 dragoni, s'a
intors.

Pag. 138. (1706) In lupta, in care au luat parte Rusii, Saxonii si

Polonii, iar de alt5. Suedezii si o parte de Poloni si Valahi, Rusii
au obtinut victoria. In aceastg lupt au c5.zut la Suedezi circa 4.000
de oameni si vreo 1.000 de Poloni si Valahi. Num6rul inamicilor era:

cavaierie suedez 4.000, infanterie

3.000 si Poloni si Valahi

In volumul II al acestui Jurnal e reprodus memoriul lui D. Cantemir,

adresat Impgratului: Istoria Cantacuzinilor i. a lui Brdncoveanu.
Com. si: N. Iorga, Un filer rorncin in oastea lui Carol XII, Analele
Academiei*, s. II, t. XXXIV, 1912, p. 865.

www.dacoromanica.ro

94

G. BEzvIcom

20.000 de oameni, care p'Arsind Mt'Alia, s'au predat a doua zi la carele

de aprovizionare (y oboze).
Pag. 1-53. (1708) La 22 Iunie, generalul-aghiotant al regelui suedez

Kanifer a atacat la eau]. Bereza cu 300 de Valahi pe cazacii nostri,

din care 30 au fost ucisi pe loc, 2 luati ca prizonieri, iar restul s'a retrase
Pag..z-57. (1708) La 1 August al aceluiasi an, la Stnoliani, am atacat

pe Kanifer, partizan al regelui suedez, cu chliva dragoni si Valahi ;

pe acest general impreun'A cu cativa dragoni si Valahi i-am luat prizonieri, iar pe celialti i-am lAtut.
Pag. 159. (19 August 1708) Generalul-maior Volkonski Cu polcul
sau, cu cazacii s'i Valahii, a atacat obozul t inamic.
Pag. 191. (18 Mai 1709) Valahii nostri 1), trecand rhul Vorskla
(pe l'hug Poltava), mide inamicii phsteau caii pe cealalth parte a raului,

i-au gonit si au adus caii lor la armata noasti.

Pag. 304. La 22 Decemvrie (1710) s'a primit din Tarigrad, deIa
ambasadorul Tolstoi, stirea despre ruperea p'Acii cu Turcii. Apoi s'a
primit si o alth stire precis, cal fr nicio cauzi a fost declarat fzboiul la 20 Noemvrie, de chtre sultanul turcesc, care ar fi fost povhtuit de hanul tltAresc, impotriva maiestAtii sale tarului...
Pag. 306. La 25 Februarie (r7H), DuminicA, tarul a asistat in soborul Uspenia la te-deum, cnd a fost adus la cunostint obsteasa
manifestul despre ruperea p'cii cu Turcii...
Pag. 310. In aceeasi zi (6 Aprilie 1711) a fost trimes locotenentgeneralului print Mihailo Golitin ucazul, pi-in care i se poruncea a
construiasch' depozite pentru toath armata si s pregAtease boj si
alte vite, in apropiere de Bratlav dincolo de Bug, intfun loe potrivit.
La 8 Aprilie, tarul a plecat din Lutk la curtea szlachteasch, denumit Elizarovo, la o depArtare de jumtate de mil, s'i a stat aici pana.'
la 13. Intre timp a sosit acolo general-feldmaresalul conte Seremetev
Cu alti generali pentru consfaluiri militare, iar dup terminarea consfA-

tuirilor, la 13 Aprilie s'a dat ordin lui Seremetev sai aseze toath armata in cmpia dintre Bratlav s'i Nistru si s'A aibA preghtit aprovizio-

narea pentru o lung si in afar de aceasta sh mai preghleasc5, acolo

un depozit pentru trei luni...

Pag. 311. MaiestAtile lor (tarul cu tarina) au stat la Iavorovo pinA
la 20 Mai, asteptnd pe regele polon 2) ;... intre timp crestinii, aflati
sub jugul turcesc, scriau mereu tarului chl Turcii au nu putinA frica...
Pag. 311 fi 312. La 23 Mai (171I) regeie polon cu fiul s'Au kur-

fiirst-ul saxon au stat la mash' la tar. Intre timp ministrii ambilor

Amintim pe Volohii i polcovnici/or Ivanenco, Raicea Dumitrascu,
Apostol Chigheciu s. a., apoi pe viitorul batman DanilA Apostol (G. Bezviconi, t Cetatea Moldovei *, 194r, XI).
August II al Saxoniei, mort in 1733.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIM IN MOLDOVA *I MUNTENIA

95

suverani au avut la Iaroslavli o conferint, Cu privire la rzboiul im-

potriva Turcilor... 0 s'a hotrit... ca o parte din armata polon

s'a fie adalugat la armatele ruseti, i intre tar i rege s'a incheiat o
intelegere. Pentru conducerea acestei prti a armatei polone a fost
numit marele hatman lituanian Poczej.
Pag. 312. La 30 Mai (171i) s'a primit tirea c feldmarqalul conte
eremetev cu cavaleria a sosit la granita valah, la fluviul Nistru.
Dei acolo se aflau dumanii ttari, nu putini la numr, totu0 la Vargul
Racov feldmarealul a trecut fluviul, flr nicio pieded., i btandu-i
a sosit aproape de Ia0, rezidenta gospodarilor valahi, 0 a trimes acolo
pe brigadierul Kropotov cu un detaament pentru a primi pe gospodarul valah principele Dimitrie Cantemir, care catva timp inainte de

aceasta, ca un cretin evlavios, a fcut prin solul su capitulatie de

supuenie fat de autocratia tarului.

La I Iunie, tarul i tarina.., au sosit la Bratlav.

Pag. 313. In aceea0 zi general-feldmarealul conte Seremetev a
scris, ca el a sosit cu cavaleria la raul Prut i aici s'a vzut cu suspomenitul gospodar valah, care acum deschis s'a declarat supus al maiesttii sale, cu toti nobilii Trii Valahe i cu toti efii a depus juramntul
de credint., 0 a comunicat acestui feldmarepl despre inceperea trecerii peste Dunre a Turcilor i c au trecut peste 40.000 de oameni...
Pag. 313 0 314. La 17 Iunie (17u) a trecut peste Nistru toat. armata (rus.) i (tarul cu tarina) au innoptat in apropiere de or4elul

valah, denumit Soroca, care e la granita cu Polonia. i astfel toat

infanteria a trecut peste Nistru la Soroca in ziva de 18. Au stat aici
divizia lui Allart pan la 20, diviziile lui Weyde 0 ale printului Repnin

pan la 22; se pregateau, cocand painea, precum 0 se ingrijeau de

bolnavi, pe care i-au lsat in oraul Soroca, intrindu-1 cu tranee,
iar general-maiorul Ghepv a fost trimes indrt... pentru pregtirea
expedierea proviantului. Acest mar dela Nistru a fost grozav de
greu din cauza lipsei de ap5....
La 23 Iunie (tarul i tarima) au sosit la Iai, unde se afta generalfeldmarealul conte eremetev (iar polcurile lui de dragoni stteau la
distant de 6 mile dela Ia0) ; in intampinarea maiestatii sale a plecat
gospodarul valah i i s'a inchinat, ca supus al maiesttii sale, cu toti
efii si; a sosit atunci 0 din partea gospodarului muntenesc Constantin Brancoveanu solul Castriot, care, aducand felicitare maiestatii
sale, i-a comunicat ea' vizirul turcesc a ordonat patriarhului din Ieru-

salim a cerceta prin gospodarul su, daca tarul este dispus la pace,
despre care are dela sultan porunca s. trateze ; atund bask' in aceasta
nu s'a crezut, mai ales propunerea n'a fost primit pentru a nu anima

sau incur+ pe inamic. Apoi a avut loe sfatul militar, cum trebue,te
dusk' aceastt. campanie, dar mai ales s'a vorbit despre aprovizionare,
deoarece in acea Tara Valah6 pustiit, aproape nimic nu s'a gisit,

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

96

si de aceea s'a hotkrit s stea armata la Iasi i s fack depozite. Intre

timp, insk, s'a primit vestea, c inck nu toti. Turcii au trecut Dunarea.

Pag. 315. De aceea din partea gospodarului valah si a c5petes'a cenit a urgenta atragerea inamicului spre
Dunre, aratndu-se c de-a-hmgul rAului Siret sunt depozite mari,
niilor acestei t.ri

pe care Turcii le-au facut, adun'and proviantul prin sate langa Brila,
aceste alimente se and fkr nido apArare, ceea ce au confirmat
solul gospodarului mantean Castriot i contele Toma Cantacuzino,
care din credint crestineasc, pkrksind functiunea sa de sp."tar, sau
de general al armatelor muntenesti, i nu putinul sau avut, a sosit
In slujba niaiestaii sale. I s'a dat cinul de general-maior 1). De aceea,
cu toate ck misiunea era riscant5., s'a consimtit sk se ja aceast* cale

foarte primejdioas., pentru a nu dispera pe crestini, care asteptau

ajutor... S'a hotrit ca armata s meargk pe partea dreapt. a Prutului... pan. la Fklciu... In directia Siretului a fost trimes generalul Rnne, pentru a lua suspomenitele provizii... La 7 Inlie s'a
primit vestea, c inamicul a trecut Prutul... acest raport s'a constatat
apoi a fi fals i generalul Janus i-ar fi putut opri s tread., dack ar fi
procedat asa cum se cuvin unui om cum se cade.
Pag. 316. Insk el s'a retras care infanterie i astfel a inspirat Turcilor curaj... Inamicul a dejucat intentia (noastr5.) de a ocupa ralciu
si.cu toat armata sa a trecut Prutul, tind comunicatia intre armata
(noastrk) i generalul Rnne. De aceea tarul intentiona s'a' indrepte
marsul sku cdtre partea dreapt. a Siretului. Ins din cauza inaltilor
munti i a lipsei de apk, nu s'a putut face aceasta; totodat caii in
armata ruseasek, rmnnd nemkncati, au sabit foarte mult, toat
iarba pAnk la rddkcink, din cauza multimii de l'Acuste, a fost mancat..

Pe de alt parte, diviziile generalilor Weyde si print Repnin eran in

urmk. De aceea s'a tinut unsfat militar... si s'a hotkrit sk se retrag5....
La 9 Infle, Turcii au atacat ariergarda noastr., cu infanterie
cavalerie.., dar au intampinat o darzA rezistent.
Pag. 317. In aceeasi zi (9 Infle) la amiaz5., din cauza cAldurii mari
si a oboselii oamenilor, inconjuratk de inamic din toate pkrtile i hartuit de atacuri... toatk armata a fost nevoit a se opri la Prut pentru
odihn i primirea apei. Aveara atunci un mic numkr de Valahi, care
s'au unit cu noi si se aflau in mijlocul carelor cu proviant pentru paza
carelor ; dela ei aveam mai mult confuzie, deckt ajutor, ca si dela Cercasii nostri, adick cazacii ucraineni. Intre timp Turcii au adunat toat
armata lor, adkugand la ea i un numir de unitai suedeze, polone
c5.'zicesti din Bender.

I) Comandant al regimentului Tambov si al cetAtii sf. Ana (Rostov pe

Don), mort in I72 i inmormilntat la Moscova.

www.dacoromanica.ro

CALATORI Iti.W IN MOLDOVA *I MUNTENIA

97

Generalii suedezi Sparre si Ponjatowski, sosind la marele vizir,

nintrebau, ce vrea sa fad.; el le-a rspuns, ca vrea sa atace pe inamicul
care se retrage. Ei 1-au rugat s nu fac aceasta, ci A hdrtuiasca in-

continuu armata ruseasca si si o retina la trecerile raului; armata

rusa flamanda si obosita, ar putea astfel 551 cad in miinile Turcilor.
Vizirul a spus, de ce s'a' se procedeze asa, cind se stie ca. Rusii sunt
putini s'i e posibil s-i bata, dar generalii i-au raspuns ea nu are importanta ea' sunt putini, ca ei ii cunosc, ca armata rusk' e o armata permanent si ca Turcii nu pot opri jocul ei, vor pierde curajul si nimic
nu vor putea sa fad,. Atund vizirul, mniindu-se, cu ocara i-a refuzat
s'i adunind armatele turcesti, care dupa spusele lor erau in numar de
100.000 infanterie si 120.000 cavaierie, in dar de Tatari, a atacat
armata ruseasca.
Pag. 318-319 Apoi Turcii insisi au spus ca vreo 7.000 ai lor au pierit
aici si astfel cu ajutorul lui Dumnezeu atacul lor a fost respins. Si daca
i-am fi urmarit chiar putin, am fi putut obtine o victorie deplin, ins
nu am putut face aceasta din cauza ca nu am reusit s inconjuram cu
santuri carele de alimente, iar daca am fi mers inainte fara a face aceasta,

cavaleria lor ar fi putut sa ptrund in rndurile noastre si noi am fi

putut pierde alimentele, care si asa erau putine. In timpul noptii Turcii
au facut approches si o baterii . Peste Prut, in virful dealului,
inamicul avea baterii si o multime de oameni, care impuscau in partile
noastre si ne opreau s'a luam ap din riu.
La io Tillie dimineata, vizirul a ordonat din nou atacul asupra arma-

telor ruse, big ienicerii nu mai vroiau, limitndu-se numai la trageri

din tunuri. Cand din partea noastra s'a vzut ca atacul intrzie, iar
armatele noastre sunt putine s'i cavaleria noastra e slabd, s'a inteles
ca aceasta inseamna a lasa batlia in voia hazardului. Dar mai ales
fiind prezente si maiestatile lor, nu era f Ara primejdie a pune in depen-

denta numai de vitejie chiar si buna stare a intregului imperiu. S'a

facut sfat si s'a crezut ca e bine sa se trimeata cu unter-ofiterul Sepelev
la vizir o scrisoare din partea feldmaresalului Seremetev, in care, aducand

aminte trimeterea lui Castriot si alte propuneri de pace, facute inainte

de aceasta prin Anglia si Olanda, O. se ceari raspuns, daca Turcii mai
au intentie de pace, si c5.'in cazul acesta ei ar putea trata. Dar pentru
cazul cand Turcii nu vor accepta pacea, s'a ordonat a impreuna carele,
iar Valahilor si cazacilor s'a dat ordin, de a face pe eat se poate, santuri
In jurul carelor, pentru ca toti A' aibh" posibilitatea, l'a'sand alimentele
depozitate, s." mearg6 impotriva Turcilor.

Pag. 320. Intre timp tragerea din partea inamicului cu fiecare

ora se intetea, dar nu aducea prea mult rail. Nu mai era, big, posibil
a se retrage, precum s'i a sta fara aprovizionare si furaj. A venit timpul
sau de a invinge, sau de a muri. Intrziindu-se raspunsul la scrisoare,
s'a tzimes la Turci, cerandu-se s5, dea mai repede faspuns, dac. vor
7

www.dacoromanica.ro

93

G. BEZVICONI

sau nu pace, deoarece nu se mai poate astepta. Apoi nefiind primit

raspunsul si la aceasta, s'a ordonat polcurilor atacul. Cand acesta s'a
produs i ai nostril au inaintat cu cateva zeci de stanjeni, dela Turd
s'a primit propunerea sa nu se porneasca mai departe i s inceteze
focul armelor, deoarece ei accept pacea, i au cenit M. se trimeata
imputemicitii, cu care s' se trateze pacea. Astfel s'a fcut
In aceeasi zi (ro Infle) inainte de sear a fost trimes pentru tratative cancelarul adjwict baronul afirov, care, dupa negocien i cu insusi

marele vizir, s'a inteles in ziva de it, Cu privire la tratatul de pace

si s'a intors la tar, care se afta printre carele cu aprovizionare. Apoi
primind poranca, susnumitul *afirov din nou a fost trimes in lagarul
turcesc. lar in ziva de 12, acest tratat a fost incheiat Cu conditia ca sa
le dea Turcilor fra compensatii orasul Azov, luat dela ei mai inainte,
iar celelalte cetati nou construite s fie distruse; pentru regele suedez,
in afar de libera lui trecere in tara, nimic nu s'a prevazut. i astfel, prin
gratia lui Dumnezeu i datorita procedeului prudent al maiestatii sale,
acest caz neasteptat i nefericit a fost, desi cu oarecare pierdere,
inlturat.
Pag. 321. Curand dupa incheierea i schimbul tratatelor a sosit
la vizir din 33ender regele suedez. Marele vizir l-a intampinat in oboz ,

prefacandu-se c a venit pentru oarecare alta treaba. Regele a inceput

sa-i reproseze de ce a incheiat cu tarul rosienesc pacea, intrucfit sultanul
turcesc pentru dnsul a inceput acest razboi. Vizirul i-a raspuns ca nu
stie despre aceasta, dar a avut din partea sultanului ponmca a duce
acest rdzboi in interesul sultanului. Obtinan.d din partea tarului rosienesc libera trecere a regelui in tara lui, sultanul a incheiat acea pace.
Regele spunea, c el ar fi putut lua in mainile sale toata armata rosienease i, daca i se va da chiar acum armata, el Ii va ataca pe Rusi.
Turcii i-au vzut acum i daca vrea, s-i atace, dar numai cu oamenii
ski; insa el vizirul, nu va clca pacea stabilita. i astfel regele mniindu-se l-a parasit i imediat a plecat la hanul Crimeiisi la plecare a fost
insotit de cuvinte nu prea respectoase din partea vizirului.
In tot acest mar, dela Prat, ai nostril aproape terminasera painea,
astfel c polcurile noastre 1111 aveau dela Nistru niciun pesmet, ci se
hr.'neau cu carne de vite, pe care gospodarul valah Cantemir le trimetea.

Pag. 322-323. Acest mars impotriva Turcilor a fost fcut prea

hazardat, mai mult pentru a asigura pe gospodarul muntean, care se
credea la noi c indeamna pe tarul tosienesc din motive crestinesti,
promitandu-i a-1 ajuta nu numai cu armatele sale, dar si cu cele sarbesti i altele i afirmand c ar avea i in interiorul imperiului turcesc
grupuri de rebeli si ca prin crestini poate s ridice o revolt. impotriva
Turdlor. De asemenea a promis a satisface armata rosieneasca cu alimente. Dar aceasta dorinta manifestat i intentia au fost de fapt o
sarutare de lucia, deoarece el comunica Turcilor tot ce primea in cuno-

www.dacoromanica.ro

CATATORI R1TW IN Id01,DOVA *I MUNTENIA

99

stint dela noi si dinadins lungea spre paguba noastra. Dar Dumnezeul

drept a aratat tuturor o nainune adevarat si judecata sa adevarata,

deoarece ne-a scapat de acest caz disperat, noi dorindu-i binele si seaparea, iar pe toti cei vicleni i-a pedepsit cu moarte... Daca Turcii ar
fi ascultat sfatul regelui suedez, aceasta ne-ar fi dus la o nenorocire
mare. Inteadevar, cazul acesta a fost prea nenorocos si trist, dar daca

am fi obtinut victorie asupra inamicului, atunci am fi mers si mai

departe si mai mult am fi crezut sus amintitului luda, si astfel fra
indoiala ar fi fost si mai ran.

Dupa cum au declarat apoi vizirul si alti pasi ministrilor nostri,

armata turceasca era urmatoarea:
.

Tura

1 cavalerie 120.000
.
mfanterie 100.000

Tatari

50.000
270.000

Total

Artilerie, tunuri mari si de camp 444, mortiere 25

Din partea ruseasca au fost:
Cavalerie

Infanterie

In total
Artilerie, tunuri
mortiere
gaubite

6.692
31.554
38.246
.28
23
2

Tunuri pe langa polcuri,

de 3 funturi ..... 69

....

Pag. 324.
La Turci ucisi
. . .7.000
La noi
752
Tarul si tarina in ziva de 20 au trecut Prutul, iar in ziva de 23 au
sosit la Nistru.

7*

www.dacoromanica.ro

1722

IEROMONAHUL SILVESTRU

RAzboiul din 1711 a intrerupt pentru scura vreme pelerinaj ele

ruse0i. Urmbitoarele insemazi de algtorie au fost traduse de arhimandritul Ghenadie Enkeanu (1836-1898), licentiat al Academiei Duhovniceqti din Kiev (1865) 1) i viitor episcop al Ramnicului, care le-a
1) Scoala frittiei bisericesti din Kiev exista din 1615, unindu-se cu colegiul
lui Petru Movilk infiintat in 1631 si reorganizat in x7or. La Kiev au studiat:
logofgtul Udriste N5sturel, arturarul Varfolomei MAzgireanu, Gavriil B6nulescu-Bodoni (1771), ierodiaconul Ierotei
dup x820, arturarii Filaret
Scriban, magistru (1841), i Melchisedek Stefanescu al Romanului, magistru
(1851); episcopul Teoctist Scriban (1825z89o), licentiat (1851) ; episcopul
Silvestru Balginescu al Husilor, licentiat (1873), decedat in 19oo, care a tradus
printre altele doua volume ale reologief dogmatice a episcopului Silvestru din
Kanev si un curs de drept bisericesc de profesorul Berdnikov; profesorul C.
Nazarie, care printre traducerile sale numer Apologetica cretind a lui N. Rojdestvenski ; N. Filip, care a tradus o Liturgia i altele; arhimandritul Gherasim
Miron, traduckor din ruseste al Vie/oh lui listes

1898), de Vladimir Guette ;

preotul Clement Bontea, care a preiucrat din ruseste Cheia noului testament ;
I. Radulescu, L. Cosma, V. Puiu i profesorul universitar Stefan Berechet
(1885-1946), traducatori de texte reproduse in acest volum; preotul I. Tincoca,
autor de articole; Gr. Constantinescu, asezat in Basarabia ; arhiereii Galaction
Cordun si Valerie Maglan; magistratul Vespasian Brbiceanu; Gavriil Muzicescu (1847-1903, Muzicenko din Ismail), compozitor influentat de muzica
coral rusA; fratii Vasile i Gheorghe Samurian (comp. revista s Viitotul
din Iasi, 1901, nr. z l urm.) ; Nicodim Munteanu, patriarhul Romaniei, txaducAtor al numeroaselor crti, printre care Istoria biblia de Lopuhin; si multi
A. Stadnitki, Romdnii care Fi-au Idcut studiile in golile superioare ruse,
ChisinAm, 1891; Veniamin Sinaitul, in s Biserica Ortodoxa Romin5. , 1945.
urm.
P. 561 i urm., si G. Moiseseu, ibidetn, p. 722 siurns., i 1946, p. 247
In Rusia au mai fkut studii: la Petersburg cei sapte tineri trimesi acolo
de mitropolitul Neofit al Munteniei, in 1845: profesorii I. Ghermanescu (1828
1888), Petre Romanescu si N. Comiinescu, arhimandritul Ghelasie Ionescu
(1828-1908), R. Dimitrie, S. Bdescu si D. Perianu (1828-1908), apoi Ni-

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIM IN MOLDOVA 1 MUNTENIA

101

publicat in revista o Biserica Ortodox5." Rotnan5. (1883, nr. XII, p.

781 i urm.)1), sub titlul de Descrierea cdldtoriei la Constantinopol
Ierusalim a ieromonahului Silvestru fi Nicodim din mdnet'stirea sf. Nicolae, supranumitei kilovska, n anul 1722. Nu 0ra, dae e vorba de
m5.nastirea din Rilsk, din regiunea Kurskului. In once caz, stilul insemnrilor dovedWe c5. Silvestru era un ucrainean, din regiunea raului
Desna, un afluent al Niprului. Descrierea a fost publicat de N. Popov,
In Operele Academiei din Kiev.

R La Nemirov, odihnindu-ne putin, ne-am luat patru c5.1kreti pentru

sigurant, deoarece merg'nd dela Nemirov pn5. la Soroca acest drum
este periculos din cauza haidamacilor ; si de aceea pe noi, noaptea,
acei c5Ireti ne-au condus pn, la Soroca, 12 mile. Soroca orasul dela
sosire este granita polon6, i jumtatea orasului e polon., iar pe cellalt mal al Nistrului orasul este voloh 2), i granita voloh6. Fluviul
Nistru trece prin mijlocul oraului; este larg di Desna noastr5., numai
curge foarte repede. Dela Soroca am mers pan la orasul, capital mol-

doveneasc., pnk. la Iasi, 15 mile. Acest drum spre Iasi este foarte
frumos, deoarece muntii sunt destul de mari, cmpiile vesele i padurile

de amandou prtile pe alocuri su.nt ; numai cmpia este far ap,

neavand apa nici putin, iar in drum spre Iasi, cam la o mil i jumltate

depktare de oras, curge rani Prut.

Cand am venit la Iai, ne-am inft4at in casa gospodarului voloh,
si ni s'a poruncit s d'Am o cerere, ce voim, si la cererea noastr ni s'a
dat cinci lei i ni s'a dat un erutas cu cal, s'd ne duc. la Galati 20 mile.
Gospodarul voloh e Mihail Racovit. In orasul Iai sunt 7 m.nastiri:
M6nistirea Atosului, ce se numete Golia.
Mnistirea Atosului, Trei Sfiatiteli, rinde se af15, moastele prea
cuvioasei Paraschiva, a card pomenire se cinstWe la 14 Octomvrie.
colae Donici (R. Rosetti, Amintiri, vol. I, p. 212), Al. Razmirita, August Seriban (1892); la Harkov profesorii Tokarski din Botosani (1858) si I. Mandrinescu din Iasi, mort in 1868, L. Reichenberg; la Moscova N. Ganes=
(I. Pilaff, Domniile Romdne sub Regulamentul Organic, Bucuresti, 1915, p.
235); la Odessa G. Asaki (G. Sion, Suvenire contemporane, Bucuresti, 1915,
p. 5) si C. Brailoi, viitor ministru al dreptatii,
In aceeasi revista (1886-1887, p. 986), Ghenadie Enaceanu, care a seria
despre Petru Movil (1882), se refera la lucrarea lui Gr. Voskresenski, aparuta.
In 1882, la Petersburg, despre Manuscrisele slave ce se pdstreazd In bibliotecile
strdine din Berlin, Praga, Viena, Lubliana, Zagreb fi Belgrad, printre care trei
manuscrise interesante pentru trecutul tarii noastre (printre altele, la Praga:
Letopisejul cdnd Turcii au luat oraele e Dundre )51 In Tara Vlahilor).
3foldovenesc.

www.dacoromanica.ro

102

G. BEZVICON I

M'nstirea Ierusalimului, ce se numevte Bumosa 1).

Mnstirea sfantului Saya sfintitul.

Mnstirea ce se numevte Galata.
Mnstirea Cettuia.
Mn'stirea macedonean a sfantului loan Gur de aur ; in aceast
mnstire am locuit.
La Iavl sunt 50 biserici parohiale. Oravul Iavi e mare i frumos, i
pzit in ordine. Continuandu-ne drumul din Iavi, am mers prin satele
voloveti spre oravul Roman ; in acel ora v locuevte vldica Gheorghe;
vi pe acel drum se vinde mult vin ; de-a-lungul drumului, in camp, sunt
multe puturi cu ap vi biserici multe pustii. Rauri sunt destule: rani
numit Prut, neajungand la Iavi. ; mergand spre Galati, alt rau ce se
numevte Siret ; Moldova ; Bistrita; Trotuv ; Putna.
Pe acel drum ce trece peste aceste rauri, am ajuns la Galati. La
Galati am rmas o sptmn avteptand pan and corbiile vor pomi
la Tarigrad. Tara Voloh' se hotmicevte dela Soroca pang la Galati,
la Dunre ; deoarece la Galati Dunrea curge vi se varsa in Marea Neagr.

Cand am rmas noi la Galati o sptmn, a sosit vremea avteptat

v'i indata. la 8 Iunie ne-am imbarcat in corabie pe fluviul Dunrea vi
am plecat la oravul Isaccea. lar dela Isaccea am mers la oravul Tulcea,
iar oravul Ismail se vedea mai departe de Tulcea, de partea stang.

Iluviul Dunrea s'a imprtit in dou, un brat curgea spre Ismail,

In pastea stang5., in fata oravului Tulcea, incotro mergem noi. Pe acel
fluviu Dunrea am mers cinci zile pan la bugazul maritim, adic la
gura maritim, vi acolo la gura maritim am intrat. Dar cand ne avezara in corabie la Galati, am dat 6 talen i vam, iar la 18 Iunie Luni am
pornit dela bugaz pe Marea Neagr, i cand am ajuns in mijlocul Mrii
Negre, deodata a suflat un vant foarte ran, i eram in mare nenorocire
vi fricA...

1) Barnovski (G).

www.dacoromanica.ro

1739

UN ,NEGUSTOR RUS
Noul razboi al Rusilor impotriva Turciei, determinat de intrigile
din 1735, l-a adus pe comandantul rus Miinich (1683-1767), la 19 August
1739, la Hotin 1). Cu dou zile mai inainte, la Stnceni, 90.000 de Turci,

condusi de Veli-Pasa, au fost sdrobiti. In armata rusk' se aflau nepotii

de frate ai lui Dimitrie Cantemir, dintre care Constantin, la 2 Septemvrie, intr, in fruntea unei avangrzi la Iasi. Dar nid aceasta nu dur.
mult: fruntasii bisericii, condusi de mitropolitul Antonie, s'au refugiat
in Rusia, 'Mat proclamarea impftesei Ana Ioanovna drept suveran
principatelor, a r6mas MA. urm6ri. Austriacii au fost mai putin norocosi, pe frontul lor Turcii fiind condusi de fostul cater austriac contele
Bonneval, ajuns pas'i turc ; atunci, ei au incheiat, far tirea Rusilor,
pacea cu Turcii, urmand in curnd semnarea de toate puterile beligerante a tratatului dela Belgrad. Numerosi Moldoveni si-au cutat
.din nou refugiu in Rusia 2). Analizand aceste evenimente, profesorul
C. Calmuschi, istoricul relatiilor ruso-romne, subliniazA c5., la inche-

ierea pkii, Rusia n'a luat un centimetru din teritoriile romanesti,

lucru ce putea s5.-1 fac6 cu usurinf, i derlar: Imprteasa Ana
Ioanovna se arat vrednic succesoare a lui Petru cel Mare in simtimintele ei generoase fat: de Romni. Le-a voit binele, cautnd s fac
rile noastre neatarnate ; n'a putut aceasta, r.0 nu ne-a acut niciunul.
Ce-ar fi flcut Austria i cat ar fi luat in imprejur6ri identice ? 2).

Pentru ilustrarea acestei perioade publicrn copia unei sumare

descrieri a Moldovei, ce ne-a pus la dispozitie Teodor Holban, cercet-

torul arhivelor din Polonia. Autorul, probabil un negustor rus putin

cult, manifest.
ceea ce este important
o atentie speciaa vietii
economice a t'Argurilor moldovenesti. Scrierea dateaz. dup.' 1737,
N. Iorga, Istoria RomdTurcii s'au intrit in cetate din 1715. Comp.
nilor prin caldtori, vol. II, p. 195 si urm., vol. III p. 31. P. P. Panaitescu, Cdldtori

poioni, p. 199 s. a.
N. Iorga, ibidem, vol II, p. 168.
Relafiile politice ale Tdrilor Roma'ne cu Rusia, p. 38.

www.dacoromanica.ro

104

G. BEZVICONI

cnd Ungurii s'i Austriacii, cond.usi de generalul Badeni, au pus st5.pnire pe tinuturile Putna, Baclu, Neamt, Roman si o parte din Suceava, ceea ce semnaleaz" autorul; era o incercare nou a Austriacilor
de a ocupa Moldova, 1) deoarece mai inregistrm o actiune a lor in
1716, cand generalul Stainville, din Sibiu, a sprijinit miscarea neiz-

butit a lui Vasile Ceaur, in timp ce alte unitti austriace au tinut

Oltenia in minile lor, vreme de 21 ani, pink' la 1739. # Odat stlp Aug
pe Oltenia,
scrie profesorul C. Calmuschi 2) - Austria se d pe fat

repede cine e. Purtarea ei fata de locuitorii trii este din cele mai tiranice, iar apaskile mai mari cleat sub Turci... Austria, in slbateca
ei dominatie, a mers mai departe cleat Turcii, ating'nd chiar religia
trii . Ocuparea Bucovinei in 1775 de Austriaci 3), le-a trezit din nou
pretentiile, doi ani mai tArziu, asupra Olteniei 2).

Manuscrisul ce-1 reproducem trebue A' fie alcauit in timpul 'Azboiului. Aceast campanie ruseascA impotriva Turcilor a descris-o
detailat generalul rus Manstein (nlscut la Petersburg, in 1711), in
Mmoires historiques, politiques et militaires (Paris, 1771; Lyon, 1772;
Amsterdam, 1771; Lipsca., 1771; o Vechimea Rus , 1875, si Observaliile, ibidem, 1887). Despre acest rzboi au mai scris: A. Baiov (Peters-

burg, 1906) G. de Kralio (Paris., 1780), C, Daponts (Paris, 1888),

iar despre pacea dela Belgrad
abatele Laugier (Paris, 1768). Mentionm de asemenea Jurnalul lui Miinich, publicat de Ernst Hermann,
si interesanta lucrare a lui A. Kociubinski: A. I. Ostermann fi imparlirea Turciei (Odessa, 1899).
In cursul veacului al XVIII-lea se consolideaz, de asemenea, relatiile economice cu Rusia, de uncle negustorii aduc blnuri, tutun si
alte mrfuri. In schimb, din Moldova se expora cu timpul cai pentru
armat.si vinuri mate de Grecii din Nejin. 5). Medicul Andreas Wolf )
povesteste, c in timpul foametei din 1795, cnd oamenii mncau coaj

de ulm, mitropolitul Iacov Siamati aduse din Rusia brand pentru

popor. 7)
Radu Rosetti, A mintiri, vol. I, p. 18.

op. cit., pp. 34-35.

4) N. Iorga, Histoire des relations, p. 147 si urm.
4) Idem, Acte i fragmente, II, p. 130.
4) Idem, Istoria Romanilor prin cadtori, vol. II, p. 189, si vol. III, p. 117.
Maim la Nejin, in regiunea Cernigovului, negustori din Moldova, fetclind come4
ca fier, vin voloh, nuci muntenesti, biticiinie turceascii, prune, cearti etc.

N. Bogdan, Din trecutul c,omerfului moldovenesc ri mai ales al celui iepan,

Iasi, 1925, p, 61.
2)

Beitrcige zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fiirstenthums

Moldau, Sibiu, 1805. Wolf (1741-1812) serie cii printul Potiomkin a ccntribuit la introducerea berii in Moldova (p. 34-35).
7) N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdatori, vol. III, p. 112.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

105

Date autentice

despre Principatul Moldovei, situalia lui internd, despre produsele

fertilitatea lui, despre judele qi altele.
4 Acest principat dup vechile granite se intindea pfin la fluviul
Nistru, ajungand pAn. la Dunre, avnd in stpnire cettile Hotin,
Bender, Belgorod, Chilia, Ismail si Tomarova, iar afar de acestea
erau urmAtoarele judete.
Denumirea judetelor:
I. Suceava. Are dou targuri: 1) Suceava, in trecut capitala Moldovei, a crui cetate fusese drmat de Turci si in care se esea resedinta mitropolitan., 2) Siret, in acest tinut se afl resedinta episcopar

dela Rd.uti. In primul din aceste rase, adia in Suceava, adesea

se fac trguri, uncle se vnd tot felul de produse locale, ca: cereale,
unt, miere, cear, slnin, sare, precum i numeroase vite comute
cai, care sunt cumprate de negustori strini ce pltesc vamg. In acest
judet se mai gseste catran i izvoare &grate.
Cdmpul-Lung. Se afl intre munti i dealuri inalte, in vecintatea

granitei unguresti; cu toate acestea are o conducere proprie, totusi

apartine judetului Suceava, fiind pzit de grniceri numiti pliesi, care
au in para lor trectorile inguste, pe unde se poate trece doar cdlare
si nu chiar prin tot locul.
Neamt. Are de asemenea dou. targuri: 1) Piatra; 2) Neamtul.

Acest din urm oras are si cetate, care a fost devastat de Turci.
acest judet se mrgineste cu pmanturi unguresti; i aici de asemenea
sunt pusi grniceri pentru paza trecgtorilor. In acest tinut se gsesc
aceleasi produse ca in judetul Suceava si este aceeasi industrie. Se
gseste pcur (catran) i izvoare skate. Lemnul se gseste din belsug
si se exploateaz mai cu seam brazii pentru catarguri, ce sunt porniti la vale pe apa Bistritei, ajungnd pAn. la Galati si de acolo pin la
Constantinopol.
Roman. Acest targ are o episcopie, aceleasi preocupri economice
ca i judetele de mai sus, dar e mai bogat.
Bacu. Are trei tArguri mai insemnate: BacAu, Trotu i Ocna.
In acest din urm tArg sunt ocne de sare cu acelasi nume, iar in imprejurirai sunt izvoare din care se scoate o substant groas, negricioasd,
care seamng cu catranul si care se intrebuinteazg la un.sul rotilor de
care. La BacAu negustorii organizeazI tArguri. Aici se face mai cu seam

un vin bun. *i acest judet se mrgineste cu tinuturi unguresti, avand

paz special spre trectorile inguste, pe unde nu duc decAt dou drumuri pentru trecerea carelor.
Putna, care are dou6 targuri: 1) Focsani si 2) Adjud. In primul
se gsesc tot felul de produse, mai cu seam ins vinuri. Acest judet,
pe de o parte se mrgineste cu pmntul unguresc, pe de alt parte se
invecineste cu Valahia.

www.dacoromanica.ro

zo6

G. I3EZVICONI

6, Tecuci. In acest judet era un singur targ, care 'lug a ramas in

p'fasire; este bogat in vinuri. Se margineste cu Braila s'i Valahia.

Covurlui. Are un targ numit Galati, care e port la Dunare,

unde acosteaza vase, care vin dela Tarigrad. Are o industrie desvoltata.
De aici plead. spre Tarigrad corabii i vase, incarcate cu tot felul de produse din judetele Neamt si Bacau. Pe de o parte se margineste Cu Braila,
pe de alta parte Cu niste sate care se intind dincolo de Dunre si care

mai inainte fusesera moldovenesti, dar astazi au fost luate de Turci

si trecute la Isaccea ; este bogat mai cu seam in vita. de vie.

Tutova. Targul mai important e Barladul, care are venituri

insemnate din incarcaturile ce trec spre porturi si alte produse, ca si in
celelalte judete, mai cu seama vinuri.
Vaslui. Acest judet are un Varg, Vaslui.

1o. Falciu. Are doua targuri mai de seam Flciu si Hui. In

acest din uring, exist' si o episcopie. Se margineste ca Bugeacul, adica
Cu acele tinuturi ce au fost luate Principatului Moldovenesc de catre
Turci si Tatari. Aici sunt numeroase vii. La movila numita Rabaia *
se afla o fabrica de silitr.

Codru, se afla de asemenea in jud. Flciu, dincolo de raul Prat.

Se margineste cu acelasi Bugeac.
Greceni, e un tinut tot din judetul Falciu, avand granite la Bugeac,
Tomarova si Ismail.

II. Lapusna. In acest judet sunt doua targuri mai insemnate:

Lapusna s'i Causani. Aid se cultiv tot felul de produse naturale ; se
fabrica silitra. Se invecineaz ca Bugeacul si Bender.
Orhei. Are un targ cu acelasi nume, marginindu-se cu Ucraina
Hanilor, eu Bender si Polonia.

Soroca. In acest judet sunt dou targuri: Soroca si Moghilau.

Produsele sunt deosebite ; se margineste Cu Polonia si Hotin.
Cernauti. Are un Virg ca acelasi nume, care are diferite intre-

prinderi. In targul Otaci, numit asa si in tinuturile poloneze, se fac

iannaroace, mide se valid in cea mai mare parte cai si tot felul de vite
comute, care apoi iau drumul spre Breslau, in Silezia, s'i Polonia. Acest
judet se margineste cu Polonia i Hotin.

Cdmpul-Lungul Rusesc, tinut din judetul Cemauti, care pe de o

parte se margineste Cu Ungaria, iar pe de alta cu Polonia, ca care mai

inainte avea granita pang la Ceremusul-Negru; Polonii ins in anii

din urma, trecand prin tinuturile Moldovei, i-au luat mai multe sate
moldovenesti, mutand granita la Ceremusul-Alb. De asemenea si

Ungurii au pus stapinire pe miele tinuturi din judetele Suceava,

Neamt, Bacau, Putna, cu toate ca granitele Principatului Moldovei
erau fixate' prin hrisoave.
Dorohoi. Are doui targuri: Dorohoi si *tefnesti, in acest dire
urm se fabrica silitr. El se margineste cu Hotinul.

www.dacoromanica.ro

cla,kr o RI ILIII IN MOLDOVA. $1 MUNTENIA

107

Hrlu, are un trg cu acelasi nume. In satele Deleni s'i Maxut

se fac pietre de moarg, si sunt numeroase vii.
Botoqanii, se afl in judetul Harlu; are produse bogate s'i de tot
felul.

Crlig'tura, are un singur targ: Trgul Frumos.

Iasi. In acest judet e si capitala Iasi. Se mrgineste Cu tinuturile Hotinului. Au tot felul de produse si mai ales vin si vii.
In total 18 judete si 5 tinuturi, adicA total 23.

www.dacoromanica.ro

1770

Publicatiile tiintifice ruse s'au preocupat mai demult de voevodatele /vIoldovei i Munteniei. Astfel, in curnd dup5. infiintarea Acade-

miei de tiinte din Petersburg, acest inalt aez.'mnt de cultur a inceput s publice, dela 1726, o revist lunar: Mesiateslov , in care
a aparut un articol despre originea Moldavplor, despre limba lor...
credinta, moravuri i purtare . 1) De asemenea cunoatem dictionarele
romno-slave, precum i exercitiile de traducen i in diverse limbi, printre care 0 cea valah (pe la 1773-1789), de Irinei Falkovski. 2)
In volumul I al revistei Arhiva Romaneased (1841, ed. II, 186o,
pag. 243-248), Mihail Koggniceanu a publicat traducerea articolului
dintr'un periodic rusesc, consacrat Moldovei, pe care-I reproducem pentru
a ne da seama de cunWintele vremii, cnd fzboiul impotriva Turcilor
justifica interesul deosebit fat de Moldova, dei scrierea nu era rodul
unei cltorii, ci se datora consultarii primei parti a operei lui Dimitrie
Cantemir 3) Descrierea Moldovei, cercetat
credem
in cea dintai
1) Schile asupra istoriei Academiei de 5tiinfe, redactate de V. Volghin: I. I.
Liubimenko, S. A. Tokariov, I. U. Budovnit j V. V. Altman, 5iiinle istorice.
Moscova, 1945, p. 7.
I) N. Petrov, Descrierea colecliilor de manuscrise din Kiev, vol. III, p. 253.
S) N. Iorga vorbeste despre Cantemir printre cAlAtori strAini (IstoriaRomdnilor

prin aldtori, vol. II, p. 125), tinAnd seam& cl acest domn de scurti
duratA (Noemvrie 1710Iulie 1711), nA'scut in 1673, a stat mai mult in 'Turcia,
ca ostatec, i in Rusia, ca fugar, unde a si murit, in 1723. Cum este vorba despre
o i scriere geograficA o, amintim cA despre D. Cantemir geograf au scris: G.
Vlsan, in i Revista StiintificA Adamachi *, 1925, in Luctlrile Institutului
Geografic al UniversitAtii din Cluj 5, 1926, vol. II, si in i Analele Academiei 5,
III, t. VI, 1927, precum si P. P. Panaitescu, in Analele Academiei*, s. III,

VIII, 1927-1928. p. I75. Alexandru Haideu (1811-1872) a prezentat la

2 August 1869 Academiei RomAne (s Analele Academiei 5, tom. I, p. 203),

printre primii, o comunicare despre manuscrisele lui N. Milescu, Dosoftei

D. Cantemir ; el a cercetat mai de mult scrierile vechi istorice, de pila Siropsisul
din Kiev, cunoscut .si lui Cantemir (P. P. Panaitescu, Istoria Slavilor in romdneste in sec. XVII, I Revista IstoricA Romfuili 5, 1940, nr. I, p. 103 si ro9).
Prin scrisoarea sa din 24 August 1837, Flajdeu a comunicat SocietAtii Arheolo-

www.dacoromanica.ro

CAIATORI iii.W IN mOLDOvA i mUNTENIA

09

editie a acestei lucedri, aprut.' in 1769, in Magazin fiir die Neue

Historie und Geographie , (partea douain 1770), pe cnd traducerea
german a lui J. L. Redslob s'a imprimat in brour5., la Francfurt 0
Lipsca, in 1771, 1) iar in rusete opera a fost publicat mult mai t.'rziu,
in 1789, in traducerea lui Vasile Levin. Cantemir, dup cum se tie, a
alcauit aceast lucrare intre anii 1713-1719, stand in Rusia; in prefata

din prima editie

a lui A. F. Biisching, G. F. Milner seria la Petersburg, in 1764, ea' cunotea aceast oper de vreo 40 ani 0 ca: ar fi
auzit, c scrierea original: a fost redactat de autor in limba moldoveneasc.5. 0 di secretarul s6u, Ivan Iliinski (mort in 1737), ar fi talmaicit-o in latinete.
Traducere dinteo scriere geograficd, tipiiritd in Rosiea la anul 1770,
desfire Moldova.

(c Din istorie este lucru intiintat, ca." in veacul al doilea dup5. H. pe

Moldova 0 pe Vlahia le-au flcut Dakia cea veche, in care au trlt

atuncea Ghetii 0 Dakii, pe al c.'rora craiu., anume Dekebal, l-au biruit
imp6ratul Traian, 0 au desr5d5.cinat pe locuitorii de loe, 0 au adus de

au aezat locuitorii Rimleni, numind locurile acele Romana, de pe

numele cettii Romii. Apoi la vremele cele mai de pe urma.", cnd au venit

impkaltia Romii la caderea cea desvrital, Hunii 0 Gotii 0 Saratinii

(neamuri numite cu aceste numiri), adeseori fa:6nd n5.vliri, eilcalri
0 przi in tara aceea, au pustiit-o de tot, 0 pe Rimleni locuitori i-au
gonit in munti, din care munti, dup ce au petrecut cAteva sute de ani,
apoi sub povatuirea lui Drago, feciorul lui Bogdan, ce au fost de neam
mare la acel norod, ce se tralgea din neamul acela al Rimlenilor, au
indrsnit a iei in tara lor cea stralmoeasei, 0 s'au aezat pe ale ei
pustii locuri, 2) akgndu-0 0 domn povaituitoriu pe acel Drago. Acest
domn cnd au ieit din munti au intAmpinat o fear zimbru, sau bou
salbatec, pe care insu0 l-au insgetat cu slgeata din arcu, 0 la aceea0
intAmplare un ogar ales, ce-1 chiema Molda, s'au inecat in apa ce curgea

pe aproape. Deci dup acest nume numindu-se 0 apa Molda, pe

urm s'au numit 0 toat tara Moldova. lar capul bourului, fiindc l-au
inchipuit Drago in pavalza sa, s'au f5.cut 0 marca adec pecetea tarii,
gice Ruse despre dou manuscrise: letopisetul Kievului si cel al lui loan Neculce
(Procesele-verbale ale gedinfelor Comisiei Arheograrice, 1833-1840, Petersburg,

1885, p. p. 145-146).
1)
Magazin *, part. III, p. 540-541. M. Romanescu, Boierimea Moldovei
la incep4tul veacului al XVIII-Iea, Arhiva Genealogic6. RomilnA s, Bucureti,
1944, P. 73.
) Inca N. l3Mcescu, in Des pre starea sociald a muncitorilor plugari, se ridicl
impotriva teoriei cil Drago s si Negru-Vodil au deschlecat in locuri pustii.

www.dacoromanica.ro

izo

G. BEZVICONI

cu acelui cap, inchipuire dup5. cum 0 acum este. Mai pe urna Ruii
Leii au numit aceast5. tara Voloha, iar pe locuitori Volohi. Dupa
aceea facandu-se desprtirea intre Moldova 0 Valahia, au rmas deosebite pana'n ziva de astazi, 0 la stpanire 0 la nunaire.
lar hotarele Tarii Moldoveneti sunt aceste: catre ameaza zi apa
Dunarii i catre rasarit marea Neagra i Bugeacul parte a Tarii 75.15.reti, i cetatea Benderul, care au fost din inceput a Moldovii, iar catre

ameaza noapte apa Nistrului, iar dire apus Podolia, Tara Ungureasca 0 a Vlahiei. Aa socotesc ca toat Tara Moldoveneasc cuprinde
imprejur 1659 verste rosieneti. In partea locurilor noastre nu cu lesnire se poate afla o tara ca aceasta care cu largimea sa ar putea intrece
pe Moldova 0 sa aiba atatea rauri, i ezere marl i mici, munti, codri,
paduri, campii, precum tara aceasta. Raurile Moldovii cele mai mari
sunt aceste: Dunarea, Nistrul, Prutul, Siretul, Suceava, Moldova,

Barladul, Bistrita, Trotuul, Rautul, Botna; iar parae mai mici sunt
o multa multime, caci numai in Prut intra mai mult cleat 20 p'rae,
din care unele pot s se n.umeasca i rauri. In Barlad intra 17, In Siret
12. In numrul lacurilor celor mai mari se afla Brateul intre Prat 0
intre Siret langa targul Galatii, ezerul Orheiului in lung de 40 verste,
iar in larg de 15, ezerul dela Dorohoi, Colacinul langa hotarul leesc,
lacul Ovidului lang5. Cetatea alba (turcete Akkerman), unde Ovidie
Rimleanul facatoriul de stihuri au fost surgunit, 0 acolo au 0 murit 1).
In zilele domnului Cantemir, adeca la inceputul acestui veac al 18,
Moldova s'au impart-it in tara de jos 0 in tara de sus.

In tara de jos se numra 12 tinuturi, anume:

Tinutul Iaii, in mijlocul Moldovei, in care targul Iaului, pe apa
Bahluiului, cel mai mare ora al Moldovei, unde este 0 scaunul domniei.
Tinutul Carligaturei, intru care este ora mic anume Targul Frumos,
ce hotrete cu tinutul Iailor, despre meaz. noapte.
Tinutul Romanului, infra care este oraul Romanului i episcopia

cu acest nume ; putin mai jos de targul acesta se impreuna'apa Moldovei cu Siretul.
1) Numele orasului Ovidiopol si al lacului Ovidovo (chiar Davidovo) ar fi
pros enit dela castelul dada de kniazul Vitovt al Lituaniei; A. Zasciuk, Regiunea Basarabiei, Petersburg, 1862, I, p. 7. Poetul Ovidiu a fost exilat la Tomis
(portul Constanta); A. P. Weltman, Locul de e xil al /ui Ovidiu Naso, Citirile
SocietAtii Ruse de istorie i antichitti i, Moscova, 1866, II, p. i i urm. Comp.
Linovski, Mornantul lui Ovidiu, s Notitele Societtii de istorie i antichiati
din Odessa a, 1844, vol. I, p. 605, artnd izvorul erorii lui Cantemir (aminteste
pe Sarnicki, 1587, si pe Willer, 1585), reluat de scriitorul P. P. Svinin, care
ar fi descoperit in 1816 mormilntul lui Ovidiu la Cetatea-Alba (BelgorodAkkerman). S. Gessen, Pu,shin in amintirile contemporanilor, Leningrad, 1936,
p. 213, 267 (amintirile lui I. Liprandi).

www.dacoromanica.ro

CALITORI It:CW IN MOLDOVA I MUNTZNIA

III

Tinutul Vasluiului, in care este targul Vasluiul, la gura prAului

Vasluiul, care cade in Barlad.

Tinutul Tutovii, in care este thrgul Barlad pe padele Barladul 0

Tutova.
Tinutul Tecuciul, in care este targul Tecuciului pe apa Baszladul.

Tinutul Putnii, in care este Vargul rocsanii pe pgraul Milcov, ce

este hotar despdrtitor intre Moldova 0 Vlahia, 0 tarp! Agiudul pe
Siret.

Tinutul Covurluiului, numit de pe Canalul Covttrluiului, care se

intinde in lung 51 verste, intni care tinut este targul Galatii, vestit de
negutitorie, 15.ng. apa Dunrii, din care Moldovenii trimit multe feluri
de marfuri, de negutitorie, prin Marea Neagr. la Tarigrad 0 pe aiurea.

Tinutul Flciul, in care este thrg Flciul pe apa Prutul, 0 thrgul

Hu0i, unde este 0 episcopia Husului.

Tinutul Laptinei, care despre ameaz." zi se hotrqte cu tinutul

Flciul; la acest tinut este cetatea Benderul 0 dou. targuri, Lpuna
0 Ki0nAul.
Tinutul Orheiului, lngal apa Nistrului ; intru acest tinut este targul
Orheiul pe apa Rutul.
Tinutul Soroc5i, iarsi pe apa Nistrului, in care este targul Soroca,
si cetatea veche cu acelasi nume.

In tara de sus sunt 7 tinuturi, anume:

Tinutul Hotinul, lng5. apa Nistrului, dela Soroca spre meaz-noapte,

si cam spre apus ; acolo este 0 cetatea Hotinului.

Tinutul Dorohoiului, dela Hotin spre apus, are 2 farguri, Dorohoiul si Sternqtii.
Tinutul Harlului, are trei targuri, Harlnl, Botoenii, Cotnariul,
de unde iese vin foarte bun.
Tinutul Cemntului in jos pe lang hotarele t.rii 1.4ei, are trg-ul Cernutii, la foarte frumos loc pe apa Prutului.

Tinutul Sucevii, pe Siret, despre apus, are targ si cetate veche

Suceava, unde au fost din vechi scaunul domniei Moldovei, 0 l-au
mutat Stefan Voevod cel Mare in Ia01). La acest tinut este si episcopia
Rdutului.
Tinutul Neamtul, intre apele Moldova si Bistrita, are dou targuri

Piatra 0 Neamtul, 0 cetatea anume Neamtul lng. tArgul Neamtul

pe apa Neamtului.
Tinutul Bacul are targul Bacaul, langal apa Bistritii, t.rg Trot4
pe apa Trotu, si tArgul Ocnii, unde sunt dealurile cu madem de
sare.

Mai dedemult 0 Basarabia au fost de Tara Moldoveneasc6 ca a

treia parte a acestei tri ; aceasta are pamant neted fr dealuri 0 frd
3 ) Turcii silir5. pe Alexandru Lpusneanu s mute capitala la Iasi.

www.dacoromanica.ro

G. nEzvicoNi

112

pduri,.1 nu se afl acolo fAuri altele, decal raul Ialpuful 1), i apa
Dunrii, care curge pe hotarele ei. Basarabia se imparte in patru tinuturi.

Tinutul Bugeacului, in care locuiau ntarii ce sunt din neamul

Nohailor, care se numesc .1 Tltarii Cetatii Albe. Bugeac s'a numit
de pe starea locului, cci Bugeac va s zic5. unghiu 2), i din intinderea
locului acestui intre Nistru. i intre Dunke c5.tre Marea Neap-6, se

face ca un unghiu sau sin.

Tinutul Akkermanului, in care este cetatea Akkerman (cetatea
A1136), pe marginea Mrii Negre.

Tinutul Kiliei, pe marginile Dunrii, in care este ora bogat de

negutitorie, acum Kilia, lang5. gura Dunhlrii, ce d in marea despre
ameaz5. noapte 3).

Tinutul Smilului 4), iar pe marginile Dunrii, in care este cetatea

Smil, i cettuia Cartal, in gura apei Ialpuf, ce-i zic i apa care cade
in Dun5.re, i Saccea 5) de ceea parte de Dun6re in preajma Cartalului,

cetatea Renii lng Dunlre, nu departe de gura apei Prutului.

In scrierea rsii Moldoveneti inca se mai cade a insemna i pentru
antul cel minunat al imphlratului Traian, care i ph.n acum se numete
pe numele lui (Troianul) 5). Acest lucru minunat l-au fcut mai inainte
de 1500 pentru aph:rarea trilor Rimleneti, de nvlirile protivni-

iar adancimea acelui ant, inc5. i pan acum in multe locuri

este de 12 arine, i se incepe dela Petrovardin in Tara Ungureaschl,
i merge prin Vlahia i prin Moldova, taie apa Prutului 15.ngh: satul
Troianul i Botna, 15.ng6 oraul Caut 2), i trechnd prin Tara Tt5.reasc5. se sf5.rete la apa Donului a).
cilor ;

1) Ialpugul.
Slavonescul i Ugol s; de aici Uglicii.
8) Din acea perioad5. dateazg scrierile: Reise von St.-Petersburg nach der
Moldau und zuriick fiber Kiew und Moskau (28 Pebruarie 1770-16 Pebruarie
1772) (com. de I. Chitimia, la Biblioteca Academiei Romfine, nr. 3373) ;

moires sur les Turcs et Tatars (Amsterdam, 1785), de baron de Tott (5767) ;
Reisen von Wien ber Belgrad bis Kilianova (Lipsca, 1773), de N. E. Kleemann;

Reisen nach Petersburg (Pesta, 5788), de Jenne ; doctorul J. J. Lerche, consilier colegial rus, a scris Lebene- und Reim Geechichte, Halle, 1791.
4) Ismailului.
1) Isaccea.

1) Nu este decgt o eroare latinizana a lui Cantemir. Inc scriitorii A. P.

Weltman, in Schila istoriei antice a Basarabiei (Moscova, 1828, p. 16 '1 urm.),
a desmintit aceast5. pkere. GAsim un e troian i i In judetul Hotin, tu apropierea gkii Criva spre Sanileti i Perebiicovtii pe Nistru, dar 1 in regiunea
Kiev-ului. s Troian i n'are nimic comun cu impkatul Traian; in Moldova, acest
cuvnt inseamnA astAzi: o grAmadA mare de oink, i pare a fi de origine slavi,
ne comunic& filologul G. Pascu. N. S. Derjavin, Troian , p. 8 i urm.
Cauani.

8) La Cantemir: fluviul Tanais.

www.dacoromanica.ro

1775

NICOLAE REPNIN

Relatiile romno-ruse continua; chiar si Romnii din Transilvania

mentin legaturile cu imperiul Rusesc 1), o dovada a lor fiind inscriptia
de pe vechea biserica din Bra.sov, amintind darnicia impartesei Elisaveta a Rusiei, care a recladit in 1751 .acest Micas 2) . In anii 1726,
1727 si 1734, la Rmnicul-Vlcea s'au tiparit traducerile scrierii d'uturarului rus Feofan Prokopovici: Inteiia inveildturel adolescentilor. Mitropolitul Rafail al Kievului a adresat, in 1745, o scrisoare mitropolitului Moldovei a). Politica ocrotirii pravoslavnicilor persecutati si mai
nemilos, drept rzbunare, de Turci, legitima interventia Rusilor,
chiar in privinta Romanilor din Transilvania a). Framantarile politice

continuara printre Sarbi s'i Bulgari, iar maiorul Carazin, urmas al

unui Caragea din refugiatii lui Cantemir, pregtea terenul rascoale
In principate, folosindu-se de prietenia familiei Cantacuzino 3) .
Un crancen rzboi izbucni in 1768, provocat de intrigile diplomatiei
austriace si franceze e) . Primul comandant rus a fost A. M. Golitin

(1718-1783), discipolul lu Rugen de Savoia. Ced.'nd insistentelor

Moldovenilor, el s'a grbit sl villa in tara, dar succesele marelui san
predecesor nu l-au incununat in lupta. O epoca glorioasa a fost inau1) N. Iorga, Histoire des relations, p. x47 si urm. ; S. Dragomir Relaliile
bisericeti ale Romeinaor din Ardeall cu Rusia in veacul al XVIII-lea, Sibiu,
1914, si La politique religieuse des Habsbourg et les interventions russes au XVIII-8

sQcle, e Baleania , 1944, p. 552 i urm.

A. Iatimirski, Bine facerile domnitorilor rui, p. 9.
5) Revista Viitorul 5, Iasi, 1907, nr. 16-17, p. 8.
N. Iorga, Histoire des relations, p. 554.

Ibidem, p. 155 si urm.; pentru rolul Cantacuzinilor in prima jumtate

a secolului XVIII, comp. V. Mihordea, Les frkes Cantacuzdne et le projet de
'holle des chritiens des Balkans, e Balcania 5, 5943, p. 529 si urm.
5) Istoria diplomafiei, redactat& de V. Potiomkin, Moscova, 1941, vol. 1, P.
288.
8

www.dacoromanica.ro

G. 13EZVICONI

114

gurat de maresalul Rumiantev (1725-1796) 1). Primele victorii ale

Rusilor au adus, la Petersburg, o delegatie a locuitorilor Moldovei,
alatuit din episcopul Inochentie al Husilor, logofiitul lonit Palladi,.
spaarul Ienache Millo si eg-umenii Varfolomei 2) din Solca si Vene-

diet din Moldavita, reprezentnd pe cei care ngzuiau eliberarea

tarii lor 8). Trupele rusesti au ajuns in capitala Munteniei, inain-Vaud cu ajutorul localnicilor, Ire Moldovanul, egumenul Damaschin
I-)

S. Sozonovski (Moscova, 1803) ; F. Artzt (Dorpat, 1818) ; i Vechimea

Rusa 75,

1873, vol. VII; sArhiva Rusa s, 1865, 1876, vol. XV, 1879, vol. III;

e Vestitorul Istoric 5, 1895; D. Maslovski, s Vechipea Kievului 5, 1895; vol.

48; A. Lazarevski, s Vechimea Kievului 5, 1806, vol. 55; corespondenta cu

Panin, s Arhiva Rusa *, 1882, vol. III ; P. Sakovici, Convorbirea Rusa 5,
1858, nr. 2-4 . a. ; A. N. Petrov, Rdzboiul Rusiei cu Turcia i confederalii
poloni, Petersburg, 1866-1874; Cuvdntul arhimanclritului Constantin Borhovski,
despre cucerirea Principatului Moldovenesc (1769), Vetile Sectiei limbii i
literaturii a Academiei 5, vol. XIII, cart. ; P. Caussin de Perceval (Paris,
1882) ; baron de Damseaux, voluntar in armata rusa (Londra, 1774) ; G. de
Kralio (Petersburg, 1773, Paris, 1777) ; memoriile contelui de Ferrire-Sauveboeuf ; Bawr, Mmoires historiques et gographiques sur la Valachie avec un
prospectus d'un atlas gographique et militaire de la derniare guerre entre la Russie
et la Porte Ottomane (Francfurt i Lipsca, 1778, Amsterdam i Neuchatel, 1781,
1782-1789, Paris 1790) ; M. de Warnery (Breslau, 1771) ; I. Burscheid (Lipsca,
1778) ; M. Falckenskiold (Paris, 1826) ; Klapka (Geneva, 1855) ; C. Andreescu,
La France et la politique orientale de Catherine II d'aprs les rapports des ambas-

sadeurs trancais de St.-Ptersbourg (1762-1774) (Paris, 1928). Documente, in

Notitele Societatii de istorie i antichitati din Odessa s, 1883, vol. XIII, p. 117
i urm., s Arhiva Romanesca (1841, ed. II, 1860), Uricariul * (1875, vol. VI,
pp. 350-433), precum i cele publicate de C. Erbiceanu, Hurmuzaki, D. Sturdza,
N. Iorga, . a. ; G. Bezviconi, Din vremea lui Al. Sturdza, e Din trecutul nostru 5,

1936, nr. 36-39, P. 26 i un.

2) Varfolomei Mazreanu, nascut pe Ia 1720, a studiat la Academia din
Kiev ; arhimandrit la manastirea Putna in 1757, el a fost trimes de mitropolitul Iacov la Kiev, impreuna cu colegii sat Calistru i Mihail. V. A. Urechia,
In comunicarea sa din 4 Noemvrie 1888, tinuta la Academia Romana, spune
cA acest minunat cunoscator al scrisului slavon, era un s apostol infocat al
politicei muscaliceti in Moldova intre anii 1760-1780 s. Insemniirile sale
istorice din condicile manastireti le-a publicat S. Manan, iar descrierea cii15.toriei la Petersburg, in 1770, - M. Kogillniceanu (11 Arhiva Romaneasca. 5,
1841). Delegatii au vizitat Dimitrovca - moia lui Matei D. Cantemir, iar
la Petersburg l-au intalnit pe domnitorul fugar, Ghica. D. Dan, Varlolomei
Mitzdreanu, s Analele Academiei 5, Sect. Lit., XXXIII, p. 296. Pentru aceeai
epoch* amintim: N. Iorga, CdlcItoria in Rusia a preotului beindfean Mihall Popo-

vici (1770-1771), Arad, 19or ; despre Popovici, comp.: N. Gheorghiu, M,

Popovici la Muntele Atos i locurile sfinte in 1766, e Cercetari literare 5, 1934,

vol. I, p. 118.
2) N. Iorga, Histoire des relations, p. i6o.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJ$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

115

al Argesului i Pfirvu Cantacuzino 1). Incsi din Noemvrie, o delegatie

munteang pomi si ea spre capitala nordia, condusa fiind de mitropo-

litul Grigorie, Nicolae Brancoveanu si Mihail Cantacuzino 9. Delegatiile 1-au vizitat pe Rumiantev, apoi, in Martie 1770, s'au prezentat
la Petersburg; Palladi a murit in timpul cgAtoriei. La 28 Martie, fruntasii moldoveni au fost primii in audienta de imprteas., urmAnd
apoi receptii i vizite oficiale.
In Muntenia luptele se desfsurau in acelasi ritm; la Bucuresti,
guvernul era condus de Mihail Cantacuzino. La 17 Mai 1770, solul
francez Saint-Priest scria ducelui de Choiseul., c. Rusia nu voieste
s pistreze pentm ea nici Valahia, nid Moldova o, iar reprezentantul
regelui Prusiei semnala, cb: imparateasa Rusiei nu intentiona s transforme principatele inteo provincie rusease, ele trebuind s alcatuiaseg
un stat tampon 3). Succesele amiralului Spiridov, care a cucerit arhipelagul Grecesc, stflucitele victorii ale lui Rumiantev, la Larga
Cahul (1770), victoria navat dela Cesma 5), chiar in primii ani de r5.z-

boi, nu corespundeau totusi in totul nevoilor campaniei, incat la 17

Ianuarie 1774 impArteasa cerea inaintarea ostirilor peste Dunre.
Armele silir pe Turci s cear pacea, care s'a si incheiat in Iulie a aceluiai an, prin tratatul d.ela Kuciuk-Kainargi 9, proclam.'nd independenta Crimeii i acordnd ambasadorilor rusi la Poart dreptul de a
vorbi in favoarea Principatelor DunArene i a crestinilor din Turcia.

Nemultumit, c nu poate profita de Oltenia, ca in trecut, trei luni

mai trziu Austria, drept recompens., a ocupat Nordul Moldovei,
alcAtuind asa zis6 Bucovin: 9, motivAnd actiunea sa printr'o necesitate de rectificare a granitei din Sudul Galitiei. Intrigile Prusiei oprir
pe Rumiantev s" inainteze, si el propunea s retrag cu total armata
rus, ca Turcii, in lupt cu Austriacii, sl decid soarta acestui pgmant.
Evenimentele politice ce-au urmat s le studiem din interesanta corespondent. a Ecaterinei a II-a cu Iosif al II-lea, impkatul Germaniei 7).
Documente Hurmuzaki, vol. I, supl. I, p. 8o6.
N. Iorga, Histoire des relations, pp. 161-162.
Ibidem, p. 173, comp. i C. Calmuschi, op. cit., pp. 44-47, 54, 78 . a.
V. A. Urechia, Istoria Romeinilor, vol. III, p. 302.
2) Conte Pasch di Krinen, Breve descrizione dell'arcipelago e particolarmente
delle diciotto isole sottomesse l'anno .;771 al dominio Russo, Livorno, 1773; E.
Tarle, Bdtdlia dela Cesma
prima expedilie ruseascd in Arhipelag, Moscovaj

1945, din volumul Politica externd a Ecaterinei II.

5) In Iulie 1878, la Congresul dela Berlin, delegatii Romniei au declarat,
c Romanii venereazg. in Bcaterina cea Mare i in Nicolae I, pe generoii
autori ai tratatelor dela Kuciuk-Kainargi i dela Adrianopol s.
Nume slay
paclure de fag s, amintit din veacul al XIV-lea. N. Iorga,
Istoria Rorkeinilor PYin cellettori, vol. I, p. 175.
2)

41 Arhiva Rus*, 1880; A. von Arneth, Joseph II und Katherina von

Russland, Viena, 1869.

se

www.dacoromanica.ro

10

G. BE2VICONI

Pacea din 1774 a pus problema unor emigrad masive ale Romanilor
In Rusia, pentru a-i feri de razbunarea Turcilor 1). In Genealogia Cantaeuzinilor a lui Mihail Cantacuzino 2) gsim un -bogat material despre
intmplrile vremii, care l-au silk sa caute refugiu in Rusia 3).

Printre participantii acestui razboi impotriva Turcilor, ca si al

celui urmator, aflam pe generalul Nicolae Vasilievici Repnin (i31801) I), viitor maresal si general-guvemator. In 1775, el a fost trimes
In calitate de ambasador la Constantinopol, insotit de Bulgakov 3),
viitor plenipotentiar la Constantinopol. Reproducem aici cateva documente cu privire la trecerea ambasadorului prin Moldova si Muntenia, publicate de Vladimir Chica 4).

# Augustisima, prea-puternica, prea-inalt maiestate, imparateasa si

singura stapanitoare a intregului Imperiu Rusesc I Prea milostiv. imparateasa I Am primit patru obligatiuni originale dela feldmaresalul
contele Petru Alexandrovici Rumiantev impreuna cu garanta gospodarului moldovean Chica 7), care se urea laolalta la suma de 34.529 ruble,

6o cop. Alatur copiile acestor obligatiuni. riind aproape termenul

celor dou dintai, am trimes pentru aceasta un curier la Iasi, cu o
scrisoare corespunzatoare la gospodarul moldovean: cuprinsul acelei
scrisori il va cunoaste maiestatea voastr." din copia alaturat. Aud
dela toti c5. Moldovenii nu sunt indestulati cu crmuirea gospodarului

Chica si c isi propun sa-mi dea plansuri scrise cu ocazia trecerii

mele prin. Iasi. Daca se bazeaza aceasta pe adevr, imi face, prea-milostiva imparteasa, grija, c5.ci gospodarul Chica a fost ridicat la aceast

treapta prin protectia s'i voia maiestatii voastre imperiale, si, pe de

alta parte, daca s'ar refuza natiunii moldovene egida maiesttii voastre

imperiale, ar insemna sa-i vatmi pe Moldoveni. In sfrsit, m tem

1) N. Iorga, Histoire des relations, p. 176 si urm.
4) Publicat de N. Iorga, la Bucuresti, in z9o2.
4) N. Iorga, Histoire des relations, p. 189.
Sbornikul SocietAtii Istorice Ruse ., vol. V; Vechimea Rusl b, 1884;
corespondents in $ Arhiva Rusa 3, 1865, 1869, 1874 si mai tArziu.
Iakov Ivanovici Bulgakov (1743-1809), plenipotentiar la Constantinopol
(178I-1789); Telegraful Moscovei $, 183x, si e Buletinul Moscovei *, 1855;
corespondents sa cu fratele, C. I. Bulgakov, directorul postelor din Moscova,
cAsAtorit cu fata vistierului muntean Varlaam, in $ Arhiva Rus. I, 1900-1901.
4)

Revista Istoricl*, 1928, nr. 1-3, pp. 54-64, comp. Solia ruseasa la

Constantinopol in 1776 (Petersburg, 1777); vezi si: e Revue historique du Sud-

Est Buropen 3, 1928, nr. 1-3.

7) Grigore Alexandru Ghica (1774-1777), ucis de Turci. Comp. si: S. Zotta,
0 gazetel din Riga despre uciderea lui Grigore-Vockl Ghica, I Revista Istoricl lo,
1928, 111-. 1-3, p. 44, si L. Baidaf, ibidem, 1928, 11T. 4-6, p. 97 si urm.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RITI IN MOLDOVA I MUNTENIA

117

c ar fi neplAcut pentru Poartg s afle c supu0i ei se adreseazg public

cu deciaratii serse la prea-inalta ocrotire a maiesttii voastre.

cred cg nu pot sg primesc astfel de plngere dect numai in cazul dacg

ei ar cere prin protectia maiestgtii voastre egida Portii. Pentru precautie rog sg binevoiti a-mi comunica augusta voastrg deciziune
referitor la toate acestea. Al maiesttii voastre imperiale credincios
supus print Nicolae Repnin. Kiev, 22 Mai 1775.
Rescript cgtre generalul print Repnin. Dat in Moscova, la 15 Iunie
1775. In cazul dad., trecnd prin Moldova, aflati cg Moldovenii s'ar
pregli sg vg." inainteze o pliinsoare in contra gospodarului lor Ghica,
dorim sg cumpgniti imprejurgrile diferite ce s'ar ivi, dvs. de altfel destul

de cunoscute, 0 sg vg dati toat osteneala necesarg pentru a opri 0

preveni astfel de lucruri, dndu-le sg inteleag la timp 0 fgra niciun
inconjur cg aceastg plngere nu o veti primi, ca nu cumva prin aceasta
sg se intgrite asupra celor ce se plnge Poarta Otomang, dar cu toate
acestea, vg yeti da toatg silinta sg naijlociti ca toate plangerile (chiar
0 cele ce le-ati cunoa.,te pe cale particularg, dac ar fi verosimile)
sg le aduce# la cunWinta forurilor cuvenite, ca sg fie satisfgcute prin
gospodar. Ca ambasador, aveti poruncg din partea noastr ca, in con-

formitate cu tratatul de pace, numai in acele cazuri s interveniti

pe lngg Poartg, in favorul locuitorilor din principatele Moldovei 0
Valahiei, cnd acestea ar cere sprijinul nostru in caz de nevoie. Spunand

aceasta Moldovenilor, 0 lin4tindu-i cu speranta unei indreptgri din

partea gospodarului, in acela0 timp yeti observa starea lucrului, n
yeti face atent pe gospodar, in chip prietenos 0 cuviincios, c noi,
cg0igrindu-i pe viatg vrednicia de gospodar peste Moldova, nu am putut

avea de gnd s aducem prin aceasta intreagg provincia 0 intreg poporul inteo situatie nenorocitg, 0 ca el cunogte destul 0 prea destul
incotro tind intent.iile noastre, 0 de aceea nu poate spera la gratia 0

sprijinul nostru, daca sapanirea lui nu e spre binele principatului

incredintat lui, ci spre apg'sarea 0 tratarea neomenoasg a acestuia.
1.4ufindu-ne noi, in baza tratatului, dupg cum tie el, sarcina de a apgra
pe locuitorii principatelor Moldova 0 Valahia, fatg' de Poarta Otomang.,

de dragul pasiunilor lui nu putem 0 nu vrem s neglijem aceast datorie luat de bung voie. Dupg considerarea tuturor acestora, n yeti
sfgtui, ca in propriul lui interes, pentru inconjurarea pericolelor 0 pentru

a nu-0 pierde tronul, schimbndu-0 felul de a lucra, sg 'Mature eat

se poate mai in grab cauzele unor plngeri intemeiate, 0, contribuind
la linitea supu01or lui, s nu incetati a-i argta la toate ova ziile afectiunea 0 ocrotirea noastrg imperial. V'am autorizat s51-i dati aceasti
ngdej de.

Originalul e iscglit de Impirgteasa Bcaterina.

www.dacoromanica.ro

1 i8

G. BEZVICONI

Augustisimg, prea-puternicA, prea-inalt maiestate impArateasI 0

singur stpAnitoare a intregului Imperiu Rusesc! Prea milostiv6

imprteas! $i mai inainte am anuntat primirea asignatiilor de bani
dela feldmarealul contele Petru Alexandrovici Rumiantev-Zadunaiski,

pentru care a garantat principele Ghica, gospodarul moldovean, 0

acum raportez cdtre maiestatea voastr, c am primit banii pentru cele
dou. dinti: 28,774 lei, 6.557 ducati, 907 lei 0 8o aspri, CUM se d aici
pentru fiecare ducat: 4 lei 0 ro parale. Asignatiile originale, cele doug,

le-am dat inapoi, iar copiile le altur, ateptand ordinul maiesatii

voastre referitor la locul unde s depun aceti bani, la un loe cu suma
ce o are consilierul efectiv de stat Peterson, ori cu suma de bani ce e
la mine extraordinar, ori in alt loc. Cealalt sum6, tot aa de mare,
pentru celelalte dou asignatii, ce am s6 o primesc in Constantinopol
la 13 0 19 Decemvrie, mi-a promis s mi-o c5..,tige pentru acest termen
principele Ghica. Al maiestAtii sale imperiale supus credincios print
Nicolae Repnin. Ia0, 28 Iulie 1775.
jurnalul de ciildtorie prin Moldova al prinfului Nicolae Vasilievici
Repnin, ambasador extraordinar i plenipotentiar al maiesttii sale
imprdtesei.

Iulie 3. Dimineata a fost trimes marealul ambasadei cu daruri la

paa din Hotin, care a imprtit numaidecat

200

de ducati pe loe la suita

paei, cu ceremonia schimbului, iar loo de ducati i-a impartit intre

suitele amnduror comisarilor. Dela p4a" au venit la sol kehaia-bei
0 divan-efendi. Cel din urm'a* a trimes daruri.
Dupg amiaz a vizitat pe ambasador pa. a. din Hotin. In aceea0
zi s'a dus la pa0 unul din secretarii ambasadei, ca s5.-i prezinte pe
locotenentul de infanterie din regimentul Pernil, Malinkov, care a fost
lsat pe trmul polon, in satul Braga, fiind ocupat cu expedierea curierului 0 corespondentei ambasadorului, 0 totodat s-1 roage ca, in
cazul cAnd ar avea Malinkov vreo nevoie, s5.4 apere 0 s.-i dea spri-

jinul necesar. Catre sear a fost trimis6 din partea paii din Hotin
la fel cu cea din ziva intaiu.

o cin

Printul a fost ocupat toat ziva cu trimiterea aghiotantului

Gudovici, din statul-major al generalului-feldmareal contele Rumiantev, in calitate de curier la Moscova ; acesta a 0 plecat seara.
In aceea0 zi a trimes printul pa0i din Hotin o cin cu un serviciu bogat.
Medelnicerul 0 senritorii ambasadei, care le-au dus acestea, erau im-

brkati in livrei de parad5..

A fost trimes curier la Constantinopol, cu scrisori cAtre consilierul
Peterson, sergentul regimentului de infanterie Nizovski, Ivan Petrov,
care a fost scapat din prinsoare. De asemenea a fost trimes un curier

www.dacoromanica.ro

CAIATORI ELT*I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

119

la Varovia, la baronul Stackelberg 1), cruia s'au inmAnat circularele

ctre tap rainitrii notri acreditati la curtile strAin.e. Ctre sear i

s'a trimes din nou pa0i din Hotin o cin51 Cu acela0 ceremonial. AstAzi
a declarat printul amnduror comisarilor, di are de gaud s6 p.rseasc5.
poimAine Hotinul spre ClAtorie ; de aceea, in ziva urmtoare, la 7

Iulie a trimes pa.,a din Hotin pe kehaia-bei 0 pe divan-efendi ca

ureze ambasadorului cAlgtorie fericit. De asemenea a trimes
printul pe marealul ambasadei cu salutgri de plecare. In aceea0
zi s'a dat general-maiorului, cavaler Igelstrm, o scrisoare ditre contele Nikita Ivanovici Panin 2), ca s i-o trimeat la Moscova prin curier. Dela interpretul ambasadorului turc numit Caragea s'a primit
scrisoare cu un cadou, pentru care i s'a trimes cateva blni. Cltre
sear5.' s'a dat porunc la toat suita O. se preglteasc de plecare pentru
ziva de mAine.
Conform ordinului de ieri s'au adunat astzi la ora stabilit., in

locuinta printului, suita sa, cum 0 suitele celor doi comisan ai s.i.
Inainte de plecare a mai venit la print divan-efendi, ca s-i doreasc5,
cltorie fericit in numele pa0i din Hotin, cum 0 in numele s.u.
Cu aceast ocazie, pentru tinuta lui, precum i pentru ostenelile incercate de el cu stabilirea ceremonialului la schimbarea darurilor,
s'a dat un ceas de aur. Dup aceasta, printul la amiazi inclec5. 0 incepu cAlatoria, in tovr0a suitei sale, cum 0 a celei turcWi, care
urm, in ordinea urmAtoare : ceau0i i escorta turceasc.; trmbita0i
chiurasierilor, maiestrul grajdurilor, printul Cherkliseev, cavalerii ambasadei clri, doi comisan i turci ark' suit, ambasadorul avand pe lng
el patru curen, iar dup el cei doi secretan ai ambasadei, aghiotantii,
pajii, a doua jumtate a escortei chiurasierilor cu steagul, kehaielele
comisarilor cu muzica lor, echipajele ambasadei. La ie0rea din ora4
au bubuit dou5izeci i cinci de tunuri. In tot decursul petrecerii in Hotin
l-au vizitat pe print in fiecare zi, atAt cei doi comisan care i-au fost
pu0 la dispozitie, Cat i toti demnitarii din suita pa0i. Dupb." o cale
de cinci ceasuri dela Hotin, am ajuns la satul Larga, nade am 0 poposit.
Dup un drum de cinci ceasuri, am stat peste noapte la Corchineti.
Pe drumul dintre Corchineti i CostWi ni-a ieit in cale cpitanul
regimentului de infanterie Sevski, Ioanovici, care a fost trimes curier
la Constantinopol cltre consilierul cavaler Peterson. La dou

dupg pranz a sosit ambasadorul la Costeti, unde l-a intmpinat la

cont un corp de cntreti moldoveni, trimi0 din partea gospodarului
Ghica. Fan a nu se insera, a sosit din Kiev sergentul de cavalerie
al comandamentului de acolo, aducand scrisori din Moscova. In aceast.

zi am facut o cale de patru ceasuri.

1736-180o, ambasadorul rus la Varsovia pattl la 1790.
1718-1783, indrumatorul diplomatiei ruse.

www.dacoromanica.ro

120

G. BEZVICONI

A fost o zi de odihni. Pela orele Ix au venit la cort trei boieri moldoveni trimi0 din partea gospodarului Ghica, pentru a insoti pe print
ping la Iavi. Ei au adus in numele principelui lor diferite fructe, vi-au
fost invitati la dejun.
orele 6 dimineata, ambasadorul, impreun.' cu suita sa vi cu
cei trei boieri moldoveni, prsi tfirguvorul Costevti, vi dupl o cAlAtorie

de don ceasuri poposi in tArguvorul

tefnevti, unde a fost avteptat

de ispravnicul judetului. Dup prnz s'a prezentat in lagrul nostm
al treilea vistier Migor, care a fost trimes de principele Ghica cu patru

cai pentru sotia ambasadorului vi pentru printese.

ambasadorul parlsi tirguvorul StefAnevti, v'z dup: o cale

de cinci ceasuri a ajuns la Tabblra, unde a fost primit de ispravnicul

de Iavi vi cativa amuti.
La 15, parasind Tabgra, dup un drum de trei ceasuri, am ajuns
la Trifevti, unde fcndu-ne lagkul, am poposit peste noapte.
16. Dup o cale de trei ceasuri, ne-am oprit in apropiere de Scu-

leni. Imediat ce a sosit ambasadorul in acest trg, au venit fratele

vi cumnatul gospodarului; acevtia au fost trimivi de gospodar ca s:
felicite pe print pentru fericita apropiere de Iavi, vi pentru ca s exprime multalmirea gospodarului, ca.' are s: se intlneasca in curand cu

ambasadorul. Cu acest prilej s'a prezentat printului o scrisoare cu

un cuprins corespunzaor vi diferite fructe. Drept rlspuns, a fost trimes

la gospodar secretarul limbilor orientale, Panaiodor, artzia i s'a dat

o recomandatie vi un rspuns. Dup amiaz: a venit in lag'ir nepotul
gospodarului, printul Mavrocordat, impreun cu sotia sa. CAtre seara
a venit hatmanul Moldovei cu vreo 150 soldati, destinati s escorteze
pe aznbasador la Iavi. Printul Mavrocordat, impreunii cu sotia sa vi
cu hatmanul au fost invitati la cin.
La 17, prsi ambasadorul laggrul, mergAndu-i inainte hatmanul
cu ostavii lui. La cinci verste dela Iavi a dat printul de militia moldoveneasc, avezat in dou randuri, care era postat: la doul corturi
puse fat in fat, cel de-a-dreapta fiind pentru ambasador, iar celMalt
pentru sotia lui. Indat ce a ajuns in apropiere, vi pna ce nu s'a dat
inc jos de pe cal, au venit curtenii gospodarului, dintre care doi aveau
in maini cdelnite, cu care mergeau pe la uvile trlsurii in care era sotia

ambasadorului 0 printesele. Dup ce a ajuns ambasadorul la cork a

fost primit de gospodar in persoana: vi de copiii acestuia, iar gospodarul l-a condus la cort. Erau dou mese inteinsul, s'au servit lichenruri vi mnc.ri rare: o mas era in mijloc pentru ambasador, lar a
doua la o parte pentru cei doi comisari ai gi. Dupa ce au sosit la cort,
a luat printul loe la masa pregRit." pentru dnsul, avand ling5: ansul
pe gospodar, vi mai departe un grup din suita sa, iar comisarii lui au

luat loe la masa pregtit pentru ei, vi s'au recreat putin. Cnd s'a
sculat ambasadorul ca s-vi continue drumul, i-a dAruit gospodarul

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUSI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

121

un cal complet echipat, pe care l-a i primit ambasadorul, i printeo

atentie delicat a promis ca la intrarea in oras nu va lipsi sa calk-easel
pe acesta. Dupa aceasta a rugat gospodarul pe print
dea voie de
a sosi el mai curand in Iai, spre a putea pregati toate cele necesare
pentru primirea ambasadorului in casa ce i s'a destinat. Printul se
invoi la aceasta i, dupa ce se urea pe cal, pleca gospodarul, lasand la
ambasador pe cei doi copii ai si i cativa boieri. Sotia ambasadorului
a fost asteptata de catre sotia gospodarului moldovean i de doamnele
cele mai distinse ale acesteia sub un cort special, unde a si fost spa-

tata. Intrarea ambasadorului in Iasi s'a aranjat in modul urmator:

hatmanul Moldovei cu intreaga suita a lui i cu drapelele, suitele celor
doi mehmendari, trambitasii chiurasierilor i sunatorii din chimvale,
maiorul Tretonin cu jumtate din escorta chiurasierilor, boierii moldoveni, maiestrul grajdurilor, printul Cherkliseev, cavalerii ambasadei,

maresalul ambasadei, de o parte cei doi copii ai gospodarului moldovean, secretarul limbilor orientale Panaiodor i tlmaciul Hangerli,
aghiotantii, husarii calari, pe cai din herghelii, trasurile. A doua jumatate a escortei sub comanda cometului Litchen, muzica turceasc
kehaiele comisarilor. In aceasta ordine am ajuns in Iasi intre sunetele clopotelor dela toate bisericile. De-a-lungul strazii, unde era
cvartirul ambasadei, erau postati militari moldoveni, de amandou
prtile, care au salutat cu prezentarea drapelelor si a armelor. Cand
a sosit ambasadorul in curte, i se &idea jos de pe cal, s'a tras de trei
ori Cu pusti de calibm mic, si au bubuit tunurile care au fost la ludemana. La scara de dark' era gospodarul in persoana, Cu curtenii lui,
l-a condus pe ambasador in -apartamentele acestuia; asemenea a
fost primita sotia ambasadorului de sotia gospodarului si de boieroaicele ei. Intrand in locuint, printul Cu familia lui au fost tratati cu
bauturi red. Apoi s'au dus la masa pregatita la gospodar. La mas
au fost de fatI din partea gospodarului: el insusi, principesa,
unii din cei mai insemnati boieri cu sotiile ion. Ceilalti curteni au stat
dupa scaunele ambasadorului i sotiei lui. La masa a cantat muzica
moldoveneasca; dupa mask', conform obiceiului moldovenesc, au jucat,

iar ambasadorul a jucat carti cu gospodarul. In sfarsit, la ora 6 si-au

luat ramas-bun gospodarul i intreaga lui familie dela ambasador,
s'au dus. Printul a intrat in Iasi la ora i dupa pranz, dupa o calatorie
de trei ceasuri, respectiv 15 verste.
Iulie in 18. De dimineata a fost trimes cu daruri la gospodar
la sotia lui unul din secretarii ambasadei. Dupa ce s'a intors acesta,
a vizitat ambasadorul personal pe gospodar, iar sotia ambasadorului
a facut in persoan o visita sotiei gospodarului. La print a fost o masa
cu go de tacamuri, la care au fost invitati gospodarul cu sotia sa,
cei mai distinsi locuitori de ambele sexe din Iasi. In timpul mancarii
a cantat capela ambasadei. Dupa masa au jucat conform obiceiului

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICON1

122

moldovenesc, iar printul a jucat crti Cu gospodarul. Printul s'a ocupat

cu expedierea curierilor: unul cu depese la Moscova la curte, iar altul

cu scrisori care consilierul Peterson la Constantinopol; amndoi au

plecat noaptea, fiecare in directia corespunztoare.
Cdtre seara a fost vizitat printul de cel dintai comisar Cara-Ahmet-

Pasa. La invitatia gospodarului a mers ambasadorul la vanat, la un

loc departe de It) verste dela Iasi, uncle a rAmas pan seara la 6; aici
i s'a oferit dejunul. Astizi au fugit husarii imprtiti la ambasad,
ceea ce s'a adus la cunostinta gospodarului, care a dat numaidecat
portma la toti sefii judetelor ca s-si pun toat osteneala pentru
a-i prinde pe acesti dezertori i a-i preda trupei lor. De dimineat al
doilea comisar kapigi-basa a vizitat pe ambasador. CAtre searal i s'a
trimes maresalul gospodarului, pentru a-1 vizita la prnzul de maine,
la care a fost invitat toat suita ambasadei. Sotia ambasadorului
printesele au fost invitate persona/ de care sotia gospodarului, care
a venit cu fetele sale.
Ambasadorul i sotia lui cu fetele lor i Cu o parte din suit au fost

ospAtati la prnz de gospodar: erau, din partea gospodarului, el insusi

cu familia si cteva doamne de curte. Inainte de mash' a venit cu scrisori dela Moscova curierul, printul Uhtomski, sergent de gard.
AstAzi a murit de fierbinteli mari Maxim Dolgopolov, selarul regimentului de carabineri din Tobolsk.
Dup prnz a mers ambasadorul la vAnat cu gospodarul i cu cei
doi comisan i ai s5.i.

La invitarea gospodarului a primit ambasadorul s mearg dupg

prnz, la ora 5, impreun cu familia sa i cu o parte din suit, la un deal

departe la dciu verste de Iasi, cu numele Galata, unde au fost pregltite corturi pentru primirea lui. Indat dup sosire, au inceput la
poalele dealului diferite jocuri cu cai dup obiceiul turcesc i moldovenesc. Intr'aceea s'au adus cafele, bonboane i diferite buttui red.
In spre amurg s'a servit masa, la care au fost ospAtati toti cei de fat.
Dupai mancare si-au petrecut copiii gospodarului i curtenii lui cu
jocuri nationale. In sfrsit s'a fcut la picioarele dealului un mic foc
de artificiu. Dup aceasta, urc pe cal printul si plec la locuinta lui,
unde a fost condus personal de gospodar.
De dimineat il vizit pe print comisarul cel dintai Cara-AhmetPasa. Apoi au venit la ambasador demnitarii bisericesti i civili,
au predat un memoriu, a cArui copie el a trimes-o cu o scrisoare, din
28 curent, contelui Nikita Ivanovici Panin.
Mitropolitul din Iasi l-a vizitat pe ambasador si a cerut, cu acest
prilej, in nume/e intregu/ui der moldovean, ocrotirea prea-inalt a
maiesttii sale imperiale. Dup prnz a fost trimes cu depese la Kiev,
la curte, Seleznev, sergentul regimentului de cavalerie din Kiev. Dup
aceasta s'a dat poruncA hatmanului moldovean, suitei acestuia

www.dacoromanica.ro

CALLTORI RIT$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

celor doi boieri, care

Focsani.

au avut ordin

s.-1

123

insoteasc pang la

Serenisim, prea-inalt, prea-puterniel maiestate, imprteas

singur stpAnitoare a intregului Imperiu Rusesc I Prea-milostiv im-

prteas 1 Psind in Valahia, v trimet cu toat supunerea jurnalul

despre drtoria mea, dela sosirea mea la Iasi pan la trecerea granitei
de aici. Chiar in Focsani nu m'am oprit, cci in acest timp sunt acolo
multe imbolnaviri de febr, ci mi-am stabilit lagrul nu departe de
acolo, la un sat cu numele Vartescoiu; ins, cu toate msurile de precautie, se inmultesc si la mine imbolnAvirile, did am acum aproape la

o sua de oameni care sufr de febra cea chinuitoare. Primind dela

principele Ghica, gospodarul Moldovei, copia conventiei incheiate intre

Poart i curtea din Viena cu prilejul cedrii din partea Portii la Austria a tinuturilor din Moldova si Valahia, o altur impreuna cu traducerea i o hart referitor la aceasta. Principele Ghica i pasa din
Hotin sunt numiti din partea Portii s termine definitiv aceast afacere i s stabileasc granitele nou intre aceste dou imprtii. Al
maiesttii voastre imperiale credincios supus: print Nicolae Repnin.
Dat la II August 1775, din lagrul dela Vartescoiu, aproape de Focsani .

www.dacoromanica.ro

1791-1794

I. CH. STRUVE

Turcia n'a respectat conditale tratatului dela Kuciuk-Kainargi,

completat prin conventia din Aprilie 1775 in privinta Kinburnului
0 tratatul-anexa din Martie 1779, incheiat la Constantinopol 1). Confiictele au provocat in 1787 cel de-al doilea razboi de pe timpul Ecaterinei a II-a 2), in care s'au distins comandantii Potiomkin (i739-1791)
0 celebrul Suvorov (1730-1800). Dispretuind pe Austriaci, mediocru

condu0 de printul von Koburg, Moldovenii contemporani, ca hatmanul Raducanu Rosetti, transmiteau urma,silor faptele de vitejie ale
lui Suvorov ; astfel Radu Rosetti 3) seria:
Bunul meu nu putea sa uite, cum o maul de spahii turceti gonise pe dnsul 0 pe toata calrimea austriaca dela Pocpni pana aproape
de MaraWi. De atunci avea pentru e Nemti * un dispret desavar0t ;
zicea ca sunt o nite pacato0 . In schimb, avea o admiratie nemrgi-

nita pentru Suvorov 0 nu se satura sa povesteasca copiilor despre

izbanzile acestuia la Focani 0 Ramnicul-Srat, la care fusese de fata. ,

ca 0 la legendarul asalt al cettii Ismail (II Decemvrie 1790).

Din perioada acestui razboi, ga.sim amanunte interesante, pentru
studiul operapor militare, in scrisorile secund-maiorului Raan, publicate de A. Stadnitki: Materiale pentru istoria Basarabiei (Chi0nau,
1892) ; dup cum a semnalat, totu0, comentatorul insu0, aceste epistole,

serse chiar din Barlad, Flciu, Tecuci 0 Ia.,si, prezinta mai mult o
insemnatate istorici-topografica, decat descriptiva, pentru Moldova.
Tratativele de pace ce-au urmat se duceau la Ia.0, la sfar0tu1 anului
cancelarul Bezborodko (I746-1799) 4) fiind in fruntea de1791,
1) Intre timp, la 13 Noemvrie 1782, Iosff II plAnuia anexarea la Germania
a Hotinului, a unei parti a Valahiei si a Belgradului.
A. N. Petrov, Al doilea rdzboi turcesc de sub domnia Ecaterinei II, Petersburg, 1880.
1 3) Op. cit., p. 28.
Arhiva Rusi lo, 1876.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLDOVA *I MUNTENIA

125

legatilor ru0. Intru cAtva 0 din cauza intrigilor lui Frederic al II-lea,
s'a renuntat la a.,a zisul proiect grecesc 1) sau la ideia crerii unui
stat independent, al Daciei nou, pentru nepotul imprtesei, care
purta semnificativul nume de Constantin. Moartea printului Potiomkin
puse cap5.1 planmilor lui grandioase, printre care poate sugestia
faimosului print Charles-Joseph de Ligne 2), de a se proclama domnitor al Moldo-Vlahiei
Prin tratatul de pace dela Ia0, Rusia 0-a stabilit granita la Nistru.
Un ultim val de refugiati s'a grbit s: se aeze pe teritoriile eliberate
de Ru.0 4).

Epoca acestui rzboi, ilustrat mai Cu seam5. prin Potiomkin, a

inceput revolutionarea rea1 a wzbim.'ntului social al Principatelor
Dun6rene. Arma intai i cea mai grozav, care a. bgtut cetatea
trecutului,
a fost
seria Alecu Russo, in Studie moldovana,
schimbarea portului vechiu : ivirea pantalonului a fost ru0noasg,
ras, dar autoritatea ofieialittii ruse a fcut ceea ce a fAcut Petru cel
Mare in Rusia. Contesa Alexandra Branicka 5), luxoasa nepoat a
lui Potiomkin, stand la Ia0 a fcut o adevrat revolutie in felul de
viat al jupneselor de atunci e).
1) Potiomkin considera 4 proiectul grecesc * o problema. trainica i apartinand
intregului popor, iar nu o utopie (A. Ghiliarevski, Palomnikul rus Barski, e Arhiva

Rusa s, 1881, vol. XIX, p. 135). In legatura cu acest proiect s'au publicat, in
1778, insemnarile de calatorie ale lui Vasile Grigorovici-Barski, nascut in 1701
la Kiev i care, nereuind sa faca studii la Lvov, in 1724, a colindat prin Ungaria,

Austria, Italia, Ierusalim. Corespondenta sa, in s Arhiva Rua 5, 1874, cart. 9.

1735-1814. V. Bilbasov, Prinjul de Ligne in Rusia, Vechimea Rusa s,
1892, nr. 2 ; Lettres et pensies, publicate de baroana Stag-Holstein (Paris, 1809,
i Viena) ; Oeuvres, cu prefata de Albert Lacroix (Bruxelles, Geneva, 1860) ;
conte de Sgur, despre de Live (Paris, 1859); C. A. Sainte-Beuve, Le prince
de Ligne (Paris, 1854) ; de Ligne, Mlanges militaires, littraires et sentimentai res
(Viena si Dresda, 1795-L-481 s), Oeuvres posthumes (1817), Fragments de l' his-

toire de ma vie (Paris, 1927). Biografia, de Thiirheim (Viena, 1876). Pentru de

Sgur, comp.: Insemndrile despre Federea in Rusia (1785-1789) (Petersburg,
1865) *i De Sgur gi Potiomkin (e Arhiva Rusa *, 1877).
5) N. Iorga, Histoire des relations, p. 211, i C. Calmuschi, op. cit., p. 103.
Colecfia de legi, vol. XXIII, nr. 17008 i 17018. A. Skalkovski,
cronologicd a istoriei regiunii Novorosia (1730-1825), Odessa, 1838, vol. II,
p. 331 i urm., l Incercarea descrierii statistice a regiunii Novorosia, Odessa,
1850, part. I, p. 253 1 urm.; Notitele Societatii de istorie i antichitati din
Odessa s, 1850, vol. II, pp. 665-666; ibidem, 1875, vol. IX, p. 319 i urm. ; G.
Bezviconi, s Cetatea Moldovei 5, 1941, XI.
5) 1754-1838; P. Wiegel, Amintiri, MOSCOVa, 1865, I, p. 45 i urm.
11)

5) N. Iorga, Istoria Romanilor prin aldtori, vol. II, p. 207. Inca in ami
1769-1774 4 Ru*ii an introdus in cele doul taxi, i mai ales In Moldova, unde
terenul era mal favorabil, forme de viata cu totul nou5., occidentale, precum

www.dacoromanica.ro

126

G. BEZVICONI

Pe la. 1780, Lionardo Panzini 1), dascalul copiilor lui AlexandruVod. Ipsilanti, seria, c limba franceza abia se raspandea in societatea

locala, de pe urma sederii Rusilor, dar pentru moment nu putea

concureze celei grecesti. Din acea vreme, dateaz primele traducen.
din Voltaire si Giovanni del Turco (1772)3). De asemenea, in 1773,
la Iasi se tipareste Inviiyitura a insili stelptinitoarei tndriri Ecaterinii

Nakazul imparatesei, tradus de logofatul roma. De altfel, atunci, se

consolideaz, inraurirea ruseasea asupra scrisului romanesc, ale carui
izvoare trebuesc cercetate in cartile vechi i istoriografia slavo-roman'a 3),

cronografele de provenienta ruseascl, printre care Sinopsisul tiparit

de carturarul ucrainean Inochentie Ghizel (mort in 1683), discipolul
lui Petra Movila, prima carte tradus in romaneste cu privire la
Rusia, apoi istoriile despre Petru cel Mare, Ecaterina, Dimitrie
al Rostovului i altele '). Episcopul Amfilohie Hotiniul 5) tipareste la
6 Iunie 1795 la Iai, traducerea Bogosloviei mitropolitului Moscovei
Platon Levsin (1737-1812): Gramatica teologhiceascci ; el mentine legturi culturale cu centrele din Rusia ), precum mai tarziu carturarii
loan Pralea-Moldovanul (1769-1847), arhiereul Varlaam Cuza (mort

In 1832) si altii
De asemenea, reformatorul intregului monahism roman a fost egumenul manastirii Neamt, Paisie Velicikovski (1722-1794) 3), originar
Intrebuintarea mai larg a limbii franceze, punnd astfel bazele modemiarii
Ronaniei (G. Pascu, Ccildtori strdini in Moldova gi Muntenia in secolul XVIII,
3940, p. I).
1) Ibidern, vol. II, pp. 220-221.
1) N. Camariano, in Omagiu lui C. Giurescu, p. 175 i urm. ; J. L. Carra,
Histoire de la Moldavie et de la Valachie, Iai, 1777, p. 219.
5)t. Ciobanu, Istoria literaturii, II, p. 17 i urm., p, 180 i urm.
8) Ibidem, III, p. 47 i urm.
5) A. Papadopol-Kallimah, vRevista pentru istorie, arheologie i bibliologie , 1885, vol. V; Petre Hanes, Scriitori basarabeni, Bucuresti, 1936 (ed. I,
3920), pp. 59-91.
) A. Stadnitki, Amfilohie episcopul Hotinului 1 Apelul lui Amfilohie, episcopul Hotinului, cdtre arhimandritul Zosima din Lavra Kievo-Pecerska, e Revista
Societatii istorico-arheologice-bisericesti *, Chisinau, 1922, vol. xrv, p. 41
urm.
G. Bezviconi, C. Stamati, familia ,si contemporanii scri, Iasi, 1942, p. 40 s. a.
VI:aft& gi scrierile starefului Moldovei
Paisie Velicikovski, ed. man.
Optina, Moscova, 1847; V. Cazanacli, Paisie Velicikovski i insemndtatea lui
pentru monahismul pravoslavnic, Chisin5.u, 1898; G. Samurian, in s Russkii

Palomnik *, 1894; A. Iatimirski, Manuscrisele slave ale mcindstirii Neami din

Romdnia, Moscova, 1898, i Manuscrisele slave gi ruse din bibliotecile romdne,
Petersburg, 3905, p. 515 i urm. (bibliografia, p. 550 i urm.) ; patriarh Nicodim,
Paisie Velicikovski, trad. din S. Cetverikov, nign. Neamt, 3936. Autobiografia
lui Paisie a publicat-o In 19'8, la Iasi, stefan Berechet. Ciit de popular era Paisie,

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

127

dirt Pcdtava, al crui succesor era cultul mitropolit Iacov Stamati

(1748-1803) 1). Un rol important, in domeniul tipAriturilor romneti,

revine rusului Mihail Strilbitki 2), autorul unui voluma pentru inksnirea convorbirilor Ruilor cu Moldovenii: De-ale casei vorbe ruseqti
moldovenesti
1789)3). Catva timp, arhiepiscopul Amvrosie Serebrennikov (1745-1792) al Ecaterinoslavului a fost exarh al bisericii
din principate, iar by Potiomkin, viitor arhiepiscop al Ecaterinoslavului, a fost pn. la 1792 egumen al mnstirilor Horod4tea i Slatina,
pe cnd la mnstirea Pang.ratii vreme de peste doi ani edea lona
Travelski, mitropolit din Georgia, care a i lsat insemnri asupra
Moldovei, astfel rezumate de N. Iorga 4):
Pe lona li intereseaz; inainte de toate persoana binefktorului
su, Potiomkin. E descris cu admiratie curtea printului, vizita lui
la Galati, mide se face slujb pentru el de episcopul Grigorie al Ierapolului 5) .1 ase arhimandriti. Iona a asistat la serviciul de ingropare
al lui Potiomkin 5), in prezenta solului turc pentru pace i a dragomaputem vedea din faptul el legenda Il identifica Cu Petru cel Mare (C. Bilciurescu,
Mdndstirile
bisericile din Romania, Bucureti, 1890, pp. 171-173). Printre
succesorii elf, la mnstirea Neamt, Iatimirski pomenete citiva rui: Mardarie
(5835), Nafanail (1853), Neonil, care a candidat la mitropolia Moldovei, , a. ;

numeroi calugAri moldoveni s'au retras cu timpul in Rusia ; la mnstire,

Iatimirski gsete numeroase obiecte de provenient ruseascA; el adaugA,
generalul Kiseliov a vizitat Neamtul in 1833 i a donat mnstirii o mie de lei.
Printre cAlugri rui, in Moldova, amintim pe Agafon, care a cldit schitul
Vorona din Botoani (S. Dragomir, Contribufii, p. 1067, 1 P. Mihailovici, op. cit.,

pp. 212-213), apoi pe Zosima, din mnstirea Moinoaia (R. Rosetti, op. cit.,
'vol. II, p. 26), i altii.
I. FrAtiman, I acov, episcopul Hugilor, Chiinau, 1901, i Al. Ciurea, Iacov
Stamati, Iai, 1946.

N. Iorga, Histoire des relations, op. cit., p. 282; Dimitrie Dan, Mihail
Strilinfki, Cemuti, 1912, i Rmil Picot, Notice bibliographique sur le protopope
Mihail Strilbichy, graveur et imprimeur a Iassi, Moghilev de Podolie et DubosSar, Paris, 1905.
In 5854, Iacov Hinculov a publicat o Carte de buzunar pentru ostagii rufi

In campaniile din principatele Valahia fi Moldova, iar in 1877, la Petersburg

a aprut dictionarul ruso-turco-romno-bulgar : Interpretul militar, al generalului M. A. Terentiev.

Istoria Ronuinilor prin cdatori, vol. II, pp. 260-261. Comp. trad. lui
Stefan Berechet, Picdturi mdrunte, ChiinAu, 1928 (dup ed. 1862).
3) 1739-182i, ingropat la mnbistirea Cpriana din Basarabia. I. Halippa,
Vlddicii din Rdsdrit care gi-au gdsit addpost in limitele eparhiei Chigindului in
mijlocul rdzmirifei din 1821-1828, s Operele Comisiei savante guberniale a arhi-

velor din Basarabia a, Chiinau, Iwo, vol. I, p. 50.

9 Intestinele sale au fost ingropate in biserica Golia din Iai, iar corpul
s'a transportat la Herson. Gelozia favoritului Zubov n'a permis imprtesei

www.dacoromanica.ro

G. BE2VICONI

128

nului Alexandru Mavrocordat, viitor domn. El a mai vzut si pe alti

trimesi pentru pace: Bezborodko i Laskariov ; i-au trecut inainte
soldatii, purtnd a ramurile de pace in mn; a privit balul, pe care4
onoreaz6 cu prezenta generalul conte Potocki i arhiepiscopul armean,
vestitul Iosif Argutian 2) . Vorbeste despre exarhul Amvrosie, care sfin-

teste geamiile din cet'tile de curand cucerite, Bender si Ismail; din

cauza persecutiilor turcesti, Armenii din aceste orase se retrag peste
Nistru, unde infinteaz5. trgul Grigoriopol. Se descrie i hirotonisirea
lui Gavriil Rnulescu-Bodoni 3) ca episcop al Benderului i Akkerma-

nului, fcut. la 26 Decemvrie 1791 la Iasi, de autor, impreun cu

exarhul Amvrosie i Grigorie al Ierapolului. St.'nd la Pngrati, in
mijlocul a treisprezece sate cu locuitori zdraveni, care-i dau tribut
anual de 150 de oi, 200 de ba.ni de argint, 700 de pstrvi afumati,
tot attea roti de cascaval, 1.000 de scoici pentru zile de post, in afar

de cuvenita dijm, lona

incheie N. Iorga

u om cinstit, nu ur-

meaz; sfatul de a vinde, cnd pleac5., averea mnstirii .

In ce priveste Potiomkin, el a recldit vechea bisericA a sf. Nicolae
Gospod din Iasi i a trimes pe moldoveanul Eustatie, s studieze pictura la Viena, de unde intors, acesta a zugrvit printre altele biserica

din Blti, zidit pe la 1795 de paharnicul Iordache Panaiti4). Crturarul Daniil Philippide (1770-1832) 3) i-a dedicat lui Potiomkin
lucrarea tiprit in 1791, la Viena: Geogralia moderna', alctuit in
colaborare cu Costanda. Impresia lsat. de Potiomkin In mijlocul
Moldovenilor era asa de puternie.', inct o semnaleaz inea: in 1836,
s-i ridice, acolo, un mausoleu ; din porunca impAratului Pavel I, osemintele
printului au fost scoase de sub monumental modest, tnilltat de contesa Branicka,
Impr5stiate in vnt. Despre biserica Golia si Potiomkin a scris A. Iatimirski,
e Arhiva Rusl s, 1896. T. Stefanelli, Arhiva s, 1897, 8, p. 523-528: Rdlajiia
Pentru moartea gi Icirdmoniia ingropdrii a lui sjetlif G. A. Potiomhin, de Gheorghie
Nacu. e loan Neculce a, nr. 2, p. 329; cele trei vase cu intestinele printului au

disp'rut, iar tabla cu inscriptia a ajuns la muzeul municipal din Ia.si (ibidens,
nr. 5). P. P. Panaitescu, Cdlittori poloni, p. 244-245.
Serghei Lazarevici La.skariov (1739-1814), cel dintiii consul In principate,
numit In 1782 (N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdldtori, vol. II, p. 207),
Indeplinind misiuni la Constantinopol, in Crimeia i Persia.
1743-1801, viitor catolicos. G. Bezviconi, Armenii in Basarabia, s Din
trecutul nostru to, 1934, In% 3-4, P. 4.
4) A. Stadnitki, Gavriil Bdnulescu-Bodoni, exarhul Moldo-Vlahiei i mitropolitul Chiindului, Chiiniiu, 1894; I. Parhomovici, s Revista Societatii istorico-

arheologice-bisericesti s, Chisinau, zgio, vol. I, pp. -55; despre ajutorul situ,

Dimitrie Sulima, serie S. Veste, ibidem.
4) G. Bezviconi, Profiluri, p. 109.
4) N. Blnescu, Viafa fi opera lui D. Philippide, s Anuarul Institutului de
Istorie National s, Bucuresti, 1924, p. 119 si arm.

www.dacoromanica.ro

CKLATORI RII$I IN MOLDOVA I MUNTRNIA

129

scriitorul francez Saint-Marc de Girardin 1). Aspecte din viata acelei

epoci af15.m povestite in Souvenirs de la comtesse Golovine (1766-1821),

aprute la Paris, in 1910 (p. 16-27), precum 0 in literatura memorialisticI vorbind despre Sofia de Witt 2).
Literatura despre Potiomkin este foarte bogat: memorilie lui
Charles-Joseph de Ligne, Langeron, Roger de Damas, a) Vie du prince
Potetnkine (Paris, 1808), de J. L. A. Polier, Dame de Crinville, lucrrile lui M. ugurov ( Arhiva Rusk' , 1866, nr. 2, 1867, nr. 7, 1877,
nr. 3), A. Samoilov (ibidem, 1867), M. Semevski ( Vechimea Rus. ,
XII, XIV), V. Bailer ( Vechea 0 Noua Rusie , 1875, vol. XII),
N. Nadejdin (Odessa, 1839), Notitele SocietAtii de istorie 0 antichitti
din Odessa * (vol. III, VI, VIII, XIII), Arhiva Rug. (1865, 1878,
nr. 1, 1881, nr. 3), G. Afanasiev, in Calendarul Novorosiei din 1892 ,
A. BrUckner, Potiomkin (Petersburg, 1891), A. M. L., Favoritul Ecaterinei (o Vestitorul Istoric , 1892, nr. 3), Robert Michel, Potiomkin
(Paris, 1936), Helbig, in Minerva (1797-1800), amintirile secundmaiorului Savvati-Behteev, folosite in romanul Potiomkin la Dundre,
de Gr. Danilevski (1878, trad. romnease in 1885, de P. Georgescu).
Numeroase sunt 0 scrierile consacrate generalissimului Suvorov:
istoriile editate la Viena (1795), Paris (1799) 0 Londra (Anthing, 1799),
Fuks (r8II), ed. lui P. Bulgarin (1843), S. Jihariov, N. Orlov, Asaltul
Ismailului (Petersburg, 1890), articolele lui Gr. Cerni0ov (<4 Arhiva
Rus , 1871, nr. 3 0 5), corespondenta ditre Potiomkin, de Ribas .
a., scrierile lui N. Dubrovin (Petersburg, 1886), D. Maslovski (1894),

P. Simanski (1897) A. Petruevski (Petersburg, 1900), Vestitorul

Istoric (1891, nr. 2, 1900, 1902, nr. 9), A. Andreevski (0 VeStitOnd
Istoric *, 1908, nr. 5) . m. a.
Dar, enumernd sumar aceste lucrari, precum 0 notele lui Pavel
Ivanovici Sumarokov, judecnor din Crimeia, senator 0 academician,
mort in 1846, - Cdldtoria prin Crimeia qi Basarabia in 1799 (Moscova,
180o, Stockholm, 1805; C. Karadja, Revista Istoric6 , 1928, nr.
*Souvenirs de voyage et d'tudes, p. 249.
La belle fanariote i (1761-1822). S. Adrianov, In e Vechimea Kievului s,
1887, nr. i; Vestitorul Istoric e, 1899, Dr. 2, p. 427; P. Golovin, La COW et
le regne de Paul I, Paris, 1905, p. 219 ; Slowacki ti dedic5. un poem; comp. Wal-

iszewski s. a.
I) Trimes la io Mai 1790 cu scrisorile Mariei-Antoineta catre fratele ei,
impkatul Leopold, contele de Damas (N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdlcItori,

vol. II, p. 286) isi exprima mirarea, cum saxbatoritul la Viena print von
Kobtu-g se lasa batut cu 15.000 de ostasi de 4.000 Turd. El lupta la Akkerman
si Chilia, viziteaza pe Potiomkin la Bender si se duce O. participe la asaltul
cetatii Ismail, Impreuna cu Richelieu, Charles de Ligne (fiul), de Pronsac, Langeron s. a. Toti acestia considera asaltnl ca o fapta. care Intrece vitejiile tuturor vremurilor.
9

www.dacoromanica.ro

130

G. BEZVICON1

10-12, p. 356), ne oprim doar asurpa scrierii lui loan-Christian Struve:

Voyage en Krime, suivi de la relation de l'ambassade envoye de IItersbourg cl Constantinople en 1793, publi par un jeune russe, attach
d cette ambassade (Paris, 1802). Reproducem aceste insemnri dup
rezumatul lui N. lorga, comentat in revista Arhiva u din Iai (1892,
nr. 4-5, p. 196 i. urm.)
Cartea a apdrut fr artarea numelui autorului (Gotha, 18or, Paris
i Londra, 1802, in. rezumat
in Suedia), dar anonimatul a fost descoperit de un alt participant al soliei din 1793Heinrich von Reimers,
autorul scrierii, Reise der russischen kaiserlichen ausserordentlicher Gesandtschaft an die Ottomanische Pforte im Jahre 1793 (Petersburg, 1803),
care-I numete pe Christian Struve, spunnd ea.' acesta n'a scris insem-

nrile sale pentru tipar (pag. III-IV). Reimers consider descrierea sa

mai precisk vorbind pe larg despre Moldova i Muntenia (pag. 58 i
urm.) ; totui, lucrarea lui Struve prezint un interes mai mare, deoarece
autorul a mai vizitat Moldova i in 1791. Volumele mentionate, ca i
numeroase alte crti, ne-a pus la dispozitie C. Karadja. Comp. i monumentala bibliografie pentru domnia Ecaterinei II, de P. Bilbasov (Ber-

lin, 1897). De opera lui Struve sa ocupat i profesorul G. Pascu:

Cdlettori strdini in Moldova fi Muntenia in secolul al XVIII: Carra,
Bauer qi Struve (Iai 1940), care a semnalat, di Memoriile generalului rus Bawr (Bauer) au fost cea dinti descriere geografick administrativ i economie a IVIunteniei, fcut de un strin pe baza de
cercetri proprii (p. 63) ; generalul a mai aleatuit o Hand a Moldovei (1779). Struve a fost influentat de lucrrile lui D. Cantemir, Bawr
i J. L. Carra.
oPentru a doua spark' venea eaTtorul in Moldova la aceast dat. In
1791 inc, plecat din Viena (30 August), el strbtuse intreaga Galitie,
pentru a ajunge la capitala de curand anexatei Bucovine, Czernovez.
Cemutul i-se p'rea ora frumos, zidit in gustul cel mai modrn, cu

toate c abia cincisprezece ani trecuse dela deslipirea sa de Moldova. Cteva zile /nai tarziu era la Herz i)
Herta.
Armata ruseasc abia se retrsese; potele erau Inc desorganizate,
ceea ce sili pe cltor, in lips de alt mijloc, s se adreseze 1;oierului
proprietar. Caii trebuitori fur indat prini din herghelie, dup obiceiul timpului, i cltorul porni care Ia.0. Trebue s adugam pentru
edificarea contemporanilor, c aceast cl.torie nu era din cele mai
upare; cu toate sgomotoasele indemnuri ale surugiilor, repetindu-se la
fiecare deal, demnitatea cailor boiereti i. buntatea drumurilor fanariote il tinur pe drum unsprezece zile in capt. i ajuns la liman, ii
1)

Slay.

loe de hArtuire-.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIT$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

131

trebui Inc bietului autor indelungate strduinte spre

apta un
locuor pentru ciolanele mcinate de cale 'Mt-ennui din rarele hanuri
ale epocei.

Iaii aveau o deosebit insemntate in 1791. Domn nu era pentru a

sArbatori dup cuviint pe generalii afltori atunci in capital: daa
ins nici sunetul meterhanelei, nici cel nu mai putin dulce al tabulhanalei dela curte, nu trezeau ecourile putin frecventatelor strzi,
lumea era tinut in Weptare de venirea solilor turci pentru incheierea

pcii. Potiomkin, de altfel, desf4ura in cartierul su o splendoare

neobipuit la curtile domnilor fanarioti, safacioase in traiul lor
zilnic, i boierimea, ingenunchiat inaintea atotputernicului favorit al

imprtesei, se minuna de luxul in care acest iubit al norocului

cheltuia putinele zile care ii mai rmneau de trit. ?i alturea de
petrecerile dela cartierul favoritului, urmele rlzboiului rmneau
Pe lang6 srcia general domnind in tara intreag5., o alt privelite
se desf4ura inaintea cltorului abia plecat din pacea elegant a Vienei. Strzile Iaului, acele strzi de poveste, cu barnele de lemn incru-

c4ate, impiedeand la fiecare pas prin neregulata lor avezare mersul

chibitcelor i radvanelor, caretelor nemteti i cociilor, erau semnate
din loe in loe cu jalnicele victime de toate neamurile, 15.sate pe urma
invaziei. Ici un rus,
zice altorul
care se sprijine abia pe un
picior de lemn inlocuind pe cel pierdut in lupte, colo un turc Mira o mng,
inteo strad din apropiere un nenorocit acoperit Cu desgusttoare rni,

pe care le expune inaintea trectorilor pentru a le atta mila 0 a capta

o poman care umilete numai carmuirea ce-i d." voie . Din loe in loe
vreo casa drmat, din acele pe care le vzu zidindu-se cu sarguint

la intoarcerea sa, &Idea o privelite sinistr strzilor strbtute din

and in and de soldatii lui Potiomkin. Totu0, abia ie0t, dup multe
pagube i patime, din grozaville fzboiului, oraul i-se parea destul de
vesel, cu ulitele sale neregulate i fr urm de sliniere, adevArate
labirinturi inelnd pe strini prin uniformitatea cotiturilor nesar0te,
cu casele joase, tupilate in fundul ogrzii pline de fel de fel de en:did
de lemn, amenintnd targul cu prjol, cu dughenile de pe marginea
strzilor insemnate, care seara, luminate, alatuiau o privelite destul
de plcut. Drghici, in a sa Istorie a Moldova, ne-a destEnuit, alt
data', mijloacele acestei plcute lunainri a strzilor: fcliile negustorilor infipte in feretri, la distante insemnate, inveseleau privile altorului. De altminterlea, pentru cinstea capitalei moldoveneti, trebue
s adAugAm c, dad.' Parisul de pe la sfar0tu1 veacului al XVIII-lea
numra oarecare lumnri, in vechia Rom clasicii spadasini aveau
deplin libertate s5.-0 exerciteze nobila profesiune In intunecimea noptilor fr. lun.

In sfr0t, solii aa de mult Weptati sosir. Nefiind domn in scaun

s trimeat cociile la Dunre i s srute piciorul drept al solilor,
9.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

132

trime0 ai sultanulu, boierimea singura le ie0 intru intampinare, intr'un lung Or de ca bogat impodobiti, de care 0 de trasuri de tot felul.

Ceremonioasa defilare a putemdlor tarii lasa o nWears amintire

calatorului. Drumul ob4nuit al pa0lor facandu-se pe la Scanteia,
boierimea metnleketulu Moldove le ieea inainte la Ezereni; acolo
se facu probabil traditionala i aa de mult cautata sarutare a papucului,
trime0i fiind multi i ma toti oameni mari, tot pa0 bogati in tuiuri,
credinta boiereasca se putu manifesta pe deplin, i apoi, pa0i inainte,

dupa ei in ir fara de capat, cali bogati in arale, rdvane, carete,

i chibitce se intoarser cu aceea0 ceremonie i oranduiar in ora,,
mide in curand balurile incepura i iluminatiile i concertele muzicilor
militare in frumosul palat al lu Ipsilanti, locuit de atotputemicul Pococu

tiomkin.

Hotarit c era o caltorie fericit pentru tnarul rus. Pe laugh' ca,

din feretrile hanulu, se putea vedea pe deplin stralucitoarele ziafeturi
dela generalul comandant, in curand o alta ceremonie 0 mai stralucita

cleat sarutarea papudlor in marginea Ezerenilor veni sa reverse bucuria in inmute orc'gru supus credincios al imparatesei. Era ziva de
natere a Ecaterinei, i chpul cum a fost sarbtorita, arata ca, in materie

de sa'rbatoti nationale, acele ale strmo01or notri eran mult mai s.tioase cleat ale noastre. O salv de artilerie sau, dupa btranescul
limbaj al priceputulu in ceremonii Gheorgachi, o slobozire de toate
tunurile saluta aceasta zi frumoas. Urma
nimic nu e non sub soare
un pravoslavnic te-deum, i in sfr0t, in fata multiraii adunate
spre stralucita dovedre a marinimiei imperiale, se fripse afar in mijlocul uneia din marele piete ale oraului ni0e boj impanati cu pa'sari
de tot soiul i acoperiti cu cordele, pentru a-i imparti apoi norodului.
Nu mai este de nevok sa pomenesc de iluminatia finala fcuta cu mult
gust de pa'rta0 la ospatul, facut spre mai marea glorie a biruitoarei
imparatese.

Petrecerile ma tinuf cteva vreme la Ia0, retinand in capitala

Moldovei pe calatorul nostru, cand luceafrul otirii ruseti, Potiomkin,

muri in mijlocul campului, afara de oraul de mide plecase la drum,

de urmele exceselor sale. Ingroparea stralucitului general fu ultima
intamplare insemnat in tmpul celei dinti ederi a sale in Moldova.
Adus la Ia0 indata, a trea zi Potiomkin fu pus pe un maxet pat de
parada i aftat privrilor norodului, lute odae imbracata cu negra,
in cap cu o cununa, semn al vredniciei sale de hatman al tuturor cazacilor, i in mana cu toiagul de comand. In jurul patului acestuia, pus
sub un umbrar de postav stacoju, cu custuri de aur 0 de argint, erau
a,ezate pe perne de brocart, toate decoratiile primite de dnsul dela
stapana sa 0 dela ceilalt suverani ai Europei. Sicriul era inconjurat
de cei dintai ofiteri ai armatei 0 de copii de casi cerniti. In urma carului,
d.ucand raing0tele celua inantea caruia Moldova tremurase, pe langl

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RUSI IN MOI,DOVA I MUNTENIA

133

muzicile militare, cei 10.000 de oameni de escortA, cazaci, Turd i

Ttari, urmau cu ochii in lacrimi, aceiai boieri, care se plecase inaintea
papucilor cusuti cu aur ai sollior preainaltului sultan.
DupA o edere de patru luni aldtorul p'Arsi Iaii la 9 Ianuarie 1792
dup6 o indelungat rAtAcire, in noaptea de iarnA, ajunse la Bender
pentru a apuca de acolo drumul peste Nistru, in Crimeia intl, pe care
o cutreierA in dou expeditii, apoi la Moscova .1 Petersburg.

In capital auzi de plecarea misiunii lui Kutuzov. Generalul pornise inainte cu o parte din suita sa, cAnd el se afla inc6 in ora. Acel
dor de a vedea ceruri nouA, care alcatuia un caracter de cpetenie
In firea ttiArului rus, n flcu s'A cear dela curte primirea lui intre
numeroii urmatori ai ambasadorului. Porni la 9 Martie 1793, dupg.
apte luni de edere in Petersburg ; la Elisavetgrad intAlni escorta
generalului ; la 4 Iunie apte sute de oameni, bogat impodobiti, ducAnd
dupg dAnii un lung ir de trisuri de lux, trecur. Nistrul la DubAsari,
unde c'Altorul ntlni iari pe Moldovenii cunoscuti lui de acum aproape doi ani. Dup schimbarea cu trimeii turci, ambasada porni inainte
prin Chiinn, Cl'Arai i Volcineti. Inaintea roditoarelor cAmpii,
admiratia intrecea once margini . O tari delicioasA optete
tAnArul rus lAng6 al doilea conac, un sit fermecAtor , exclamA el
putin mai departe, pentru a striga in sfArit in fata dealmilor CATAra-

ului: E cu neputint de v.zut o tara mai frumoas. i care s'A ofere

puncte de vedere mai rpitoare decAt acea pe care o strAblturAm pentru
a ajunge aicea .

Prin Volcineti i U*1E, solii impArtesei se apropiau de Ia0.

Multe lucruri se schimbase dela plecarea crtorului nostru. Pacea dela
Iai incheiat., dAduse iarAi linitea incercatei Moldove, unde pretu- .
tindenia hamicii locuitori ridicau bordeiele lor date la pAmAnt de furia
rzboiului. Spre a jupi din nou pe cei ce incepeau a se intrema, Turcii
trimisese domn in scaun iarii pe Mihail Sutu, un om mic, bine la
fat., caruia barba alh .1 lung'A Ii dad ea un aer de gra.vitate obinuit
la marii demnitari turd .
La Tutora, fiul domnului fnsui iei inaintea musafirilor cu o multime de dregtori i oaste moldoveneascA in juru-i. Frl indoial cA
vor fi fost acolo dupA rAnduiala contiinciosului Gheorgachi, i. slujitorii i aga i paicii i ciohodarii i boierii mari .1 mici i. mai ales sgomo-

tosul mehter-baa, urmat de toat ceata mehterilor si, veniti spre

a desata urechile inaltului trimes al impArAtesei. In curAnd consulul
rus, Severin, sosi spre intAmpinarea lui Kutuzov, in fruntea negustorilor i unei pArti din orAeni. Apoi Vineri, 24 Iunie, la nou ceasuri

de dimineat, alaiul pomi ctre ora, intre multimea stenilor f A"cA'nd gard pe amAndou partile drumului, in sunetul asurzitor al
meterhanelei, ai &Arda alei mehteri fAceau s'A fAsune dealurile

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

134

de accentele nuveturilor

i pestrefurilor

pe care le bateau cu

mandrie.

De cand sub Nicolae Mavrocordat, domnul insu0 ieise

intru in"
tampinarea solului leesc, voevodul Mazoviei, 1) nu se pomenise in
Moldova de venirea unui obraz de cinste asa de insemnat. De aceea
in loc ca singur postelnicul sa primeasca in marginea oraului pe sol,
cu sacramentalele cuvinte: Adeca cum ca.' prea inaltatul maria sa,
domnul nostru, se bucura de venirea dumitale , insu0 Mihail Sutu 2)
a0epta sosirea niicii o0iri a ambasadorului, la o leghe dupa Tutora.
Domnul era in& un radvan cu ase cai, foarte frumos ; ciohodarii
putina o0ire de parada a trii Il inconjurau din toate partile. La sosirea
lui Kutuzov, trasura domneasca se aeza laugh' a ambasadorului,
astfel, domnul la dreapta i musafirul la stanga, lucrul nu se schimba
decat la venirea vreunui putemic pa0, cand domnul apuca inainte sau
alteori alaturea chiar, facand voroava , dar la stanga,

intreg alaiul

pomi catre capital. Toata lumea era la fere0ri pentru a vedea cortegiul nostru,
spune calatorul. Eran chiar unii suiti pe acoperisurile
caselor. La gazda pregatita, unde intrara dupa obicei in mijlocul slobo-

zirii de toate tunurile , 0, fie zis in treacat, nu eran tocmai multe

toate tunurile , un stralucit ospat a0epta pe drumeti. Domnul insu0
se puse in capatul mese, la dreapta, avand langa." el intreaga bojerime; suita ambasadorului se in0ra lang5. Kutuzov, la stanga. Fara
indoiala, insu0 marele pahamic umplea paharul batranului voda,
marele stolnic aducea bucatele alese inaintea strlucitei adunari.
Dupa masa, in sfar0t, oaspetii domnului avura Inca' odata placerea
de a asculta pestrefurile armonioasei meterhanele. Muzica,
spune
tanarul rus, necunoscator de drgla4u1 ei nume,
destul de asemantoare cu muzica turceasca . i nu e o nedreptate, fat cu dibaciul
mehter-bap., presupunerea ca. nu putin vor fi ajutat i pestrefurile

sale la adancul somn care cuprinse intreaga escorta a ambasadorului .

Urmar patruspreceze zile de nesfar0te i felurite petreceri. Dupa

o vizit a curiozittilor orasului
i intreg oraul trebue s fi fost o
curiozitate pentru dansul,
intre care bine cunoscuta bae turceasca,
cu maestrele frecaturi ale baiaqilor si, Ii dadura o strlucita idee de
tiinta scaldatoreasca a strmo0lor no0ri, cele doua mese de rigoare
sfar0ra inteun chip vrednic zilele de trai bun, petrecute la Ia0. Dup
1) Despre aceast solie din anii 1712-1714, comp. P. P. Panaitescu, Calcitori
poloni, p. 119 i urm. N. Iorga n'avea cunostint de solia printului Repnin,
din 1775.

9 Domnitor al Moldovei (1793-1795) si al Munteniei (1783-1786, 17911801-1802).

1793

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUI IN MOLDOVA I MUNTENIA

135

ceremonialul curtii fanariote, ceremonial parasit inch' dela Matei Ghica, 1)

pe rand domnul i ambasadorul isi fcura. mask' , cel dintai incepand.
Nimic mai maret decat ospatul dat de trimesul nostru ,
spune
caTtorul, i, fra indoiala c principele fanariot, pentru care culmea

multamirii era sa-si spimante musafirii cu luxul sau oriental, nu se va

fi lsat mai pre jos. Masa domneasca se Dieu la divanul cel mic, ambasadorul ospta la gazda sa, poate in acelasi palat Ipsilanti unde statuse

Potiomkin. Intreaga familie a domnului era de fata, boierii poftiti

adusera cu ei jupanesele i copiii lor. Pentru cine cunoaste risipitoarele
obiceiuri ale timpului nu e de mirare admiratia streinului fata cu gateaba

cucoanelor moldovence, pe acele vremuri de cheltueli nebune, cand

haina arnautilor nu se mai cunoastea de multimea auriturilor

femeile bogatilor dregatori ai statului purtau averi intregi pe rochiile
lor de sarbtoare. i mai ganditi-va c era o rara ocazie aceast

trecere a unei asa de numeroase ambasade i ea temperamentul

amoros al strmoaselor noastre le facea usor accesibile farmecelor
muscalesti; oastea din 1791 pricinuise o inflacarare fara exemplu,
asa c nu era de putina insemntate judecata frumosilor musafiri cu
cozile pudrate, trimesi de Dumnezeu insusi spre mai marea fericire a
lumii feminine a orasului.
Petrecerea fu destul de vesela. Intai cucoanele invatafa pe musafiri

deosebitele jocuri localnice, jocuri pe care calatorul le descrie astfel

mai tarziu: Barbatii i femeile se aseaza inteun cerc, tinandu-se
de mana fiecare, cu picioarele foarte inapoi, lungii salvari rosii ai hrbatilor atarnand pan pe montul piciorului si pe calcaie, femeile acoperite dela uniere pang la mijloc de o cataveic cu blana In afara, scotand
ingrozitor pantecele inainte, i dandu-si inapoi genunchii ; in aceast
pozitie, le vezi miscand minile metodic, i ca printr'un resort, picioarele
mergand i viind dinainte inapoi si de inapoi inainte cu spinarea indoit,

gatul teapa'n, ochiul intunecat i intit, se invartesc din timp in timp

cadentat dela dreapta la stanga si dela stanga la dreapta. Acest dant
e foarte nostim i se chiama hor . La rndul lor, tinerii dntuitori
rusi artara cucoanelor jocuri streine, vestita anglaise i poloneza,
balul se petrecu repetand de o parte i de alta jocurile invtate. Petrecerea tinu pana in ziva, cand un souper, dupg obiceiul apusean, sfarsi
aceasta noapte memorabil.. Un al doilea bal arma la palat, sau mai
bine la curte. Locuinta domnului nu era tocmai stralucita: bolnavii
caii ostirii din ultimul razboi impartise pe rand odaile intinse, dar cam
goale ale batranei cladiri. Pregatirile ins invinser cu mult pe acele
ale ambasadorului. Fanariot.ii nu erau oameni sa se lase intrecuti in
cheltueli, fie chiar de un trimes al prea puternicei imprtese a rasaritului. Simandicosii gospodari cautau sa impue prin lux acel respect
1) Domnitor in anii 1753-1756.

www.dacoromanica.ro

136

G. BEZVICONI

ce nu se putea acorda insusirilor naturale Cu care-i inzestrase Dumnezeu.

Alaiul domnesc era aldtuit totdeauna din toti slujbasii curtii, si la

invitatia fcut de Rumiantev 1) lu Grgore Ghca de a se primbla cu
el pi-in ora, cerernoniosul printep de Moldavia nu se putu opri de
a striga: o Ce ar zice supusii mei, dad.' ar vedea pe stapanul lor pe jos?
Rog pe excelenta voastrg s ma scuteasc6 E Sub corturi, pranzul cel
mai bogat, mai delicat si mai ales se oferi suitei ambasadorului. Mgrgritarele s'i pietrele scumpe ale cucoanelor ddeau kid o strlucire
osp'tului, urmat de un al doilea bal, unde, amostinta fiind mai veche,
legatura fu mai intimg intre localnice si streini. Plecarea din capital
fu intovrasit de aceleasi pompe, de aceleasi sloboziri de tunuri si de

aceleasi pestrefuri. Un dejun, o zacusd adid, la Galata, sub corturi

impodobite cu flori s'i cordele, mai aduna odat pe vizitatori cu primitoarea boierime. Multe phare se ridicara , zice tanbirul rus, in cinstea

domnului de fat , si in sfarsit, dupa o mancare bun si o butur si

mai bun, bine hrnita ambasad isi lua ziva bun pentru a apuca
drumul Barladului.
Orasul, ars de ostile sultanului, nu arta nimic insemnat privirilor
curioase ale cltorilor. Aproape in aceeasi stare eran si rocsanii unde,
dupa un an de pace, multe din casete dIrmate nu se ridicase Ind din
cenusa lor. E greu s-ti opresti un sentiment de jale la vederea tuturor
acestor pustiiri. De aceea, autorul se abtu din cale cu caliva din tovarsi pentru a vizita in munti m'anstirile pe care, in curioasa sa ro-

mneasc, le botead Iiagniera si Otobesch. Nu stiu dac exist vreo

mnstire Odobesti, e probabil ina d., dup recomandatia vreunui
cucemic boier care-I va fi indreptat la Miera, cltorul va fi vizitat
frumoasa si bine asezata nanstire Mera de lnga. Milcov, zidit. la
1706 de Antioh Cantemir. Dupb.' o scurt dlltorie prin aceste minunate
tinuturi, acesti excursionisti din al XVIII-lea veac se intoarser inapoi

la rocsani. Te crezi spune autorul, vorbind de mretia muntilor

Putnei desprtit de ce mai este pe pamnt, si nu cunosc alt loc mai
potrivit pentru cei drora singurAtatea li-i drag. . E poate singura
mrturie de admiratie adus6 de un strein muntilor nostri 2).
Pi-in Ramnic, ambasada inainta in tinuturi abia ridicandu-se dupa
grodviile fazboiului. I,ocuitorii srciti de prad6ciunile necurmate ale
Turcilor se impotriveau la once aducere de provizii la conac. Ispravnicul
local intervenea Ina indat, s'i sfarcul biciului facea s rsar din calicia

goal a tranului am'arit dejunuri mrete s'i gazde cu imbelsugare

pentru oameni si nenumratele lor bagaje. Locurile erau aproape pustii,
Andreas Wolf povesteste, cl la Iasi Rumiantev se ducea pe jos la biserica
sf. Ecaterina, cu o simp1 blang pe umeri. N. Iorga, Istoria Romeinilor prin
ceiliitori, vol. III, p. III.
N. Iorga nu are dreptate. Mai gsim s'i altele.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

137

mari buruiene salbatice acopereau numai campiile ara de capt. L'Asand

In urma Buzul i apoi Marginenii (Prahova), alaiul ambasadorului

ajume in sfar0t, la 29 Iulie, in preajma Bucurestilor.
Ca i la Iasi, domnul le iei inainte, inconjurat de o numeroas
suita de osta0 i pe jos.1 Alaiul era nesfar0t, mai numeros i mai maret
decat cel al domnului Moldovei . Mai bogat decat Sutil i domnind
peste o tara mai bogata, Alexandru Moruzi 1) se arata mult mai rece
irisa la primirea costisitorilor musafiri. Dupa un prnz in corturi, solul
pomi inainte catre ora. De dou ori mai mare decat Iasii, numarand
intre 50-60.000 de locuitori, actuala capital avea un aspect mai trist

i mai putin variat decat aceOia. Caltorul fu lovit de frumusetea

zice el fruprimblarilor de ranga Dambovita. Ele alcatuesc
moase poiene i mari alee, si esti sigur ca intalnWi, mai ales spre seara,
o foarte numeroasa lume, pe care racoarea locului o atrage . O mai
indelungata sedere n faca s descopere alte dota caractere, mai putin
placute decat racoroasele preumblari, in resedinta domneasca. Aerul
stricat i lipsa de aloa incepeau sa imbolnaveasca pe cei din suita, si nu
putin contribuia la aceasta, imbelsugata cantitate de carne cocandu-se
la soarele de Infle pe tejghelele de pe marginea strazilor.
Altfel, petrecerea in Bucuresti fu cu adeva.rat o necurmat petrecere. Din ziva intai inca, abia trecuti printre gardul multimii adunate,
musafirii domnesti fuel primiti la conac cu un imbehugat pranz, la
care lua parte Moruzi mnsui, cu slujbaii ce-1 urmau, asezati i aici la
dreapta mesei, pe cand membrii ambasadei ocupau locurile din stanga.
Neaparat c accentele duioase ale meterhanelei i tabulhanalei nu vor
fi lipsit dela o asa de solemn ocazie. Pe arma' venira ara' intrerupere,
In strlucite iruri, concertele lui mehter-basa i ospetele, balurile
focurile de artificii. Din cand In cand, domnul primbla cu mandrie pe
oaspetii s'E pe la feluritele sale case de tara' din imprejurimi. Intr'una

din acestea, aezata in fata oraplui, un mare bal, urmat de supeu,

adun intreaga lume aleasa din ambasad. In gradinfie luminate cu
picuratoare lumanri de sau fara indoiala, focuri de artificii, care,
dupa cum se vede, au un trecut frumos in tara noastr, i ridicau spre
cerul de Iulie sulurile de scntei roii i albastre. Aproape de ziu5.,
cociile i radvanele curtii dusera pana la conace pe invitati, care, cateva

zile dupa." aceasta, prasira oraul.

Era la io August, hateo Miercuri. Dupa un pranz la ambasador

scurta siesta., ambasada pomi pe racoare, sub un cer inorat, inconjurata, ca de o aureola, de mari valuri de colb stamite de furttm%
1) Domnitor al Munteniei (1793-1796 i 1799-1801) i al Moldovei (17921793 i 1802-1806). Casa de educatie a copiilor Ositi din Moscova i-a inspirat
lui Moruzi ideia infiintrii la Iai, in 1804, a actualei Materniati (G. Pascu, op.
Cit., p. 129).

www.dacoromanica.ro

138

G. BEZVICONI

Donmul ii petrecu pan6 la V.cAresti, de unde-si lu bun ziva in sunetul

clopotelor si al pestrefurilor mehteresti, legandu-se la un loc cu cntecele

mai apusene ale muzicii rusesti a solului. Noaptea si.-o petrecur in

lagr, lang5. Sabar, apoi, trecnd Argesul, ajunser la Odaia. In aceeasi

zi de Duminic. 13 August, un mare num'r de luntri duse intreaga

armata de 700 de oameni la Rusciuc 1), in sgomotul tunurilor. o Cerul
era asa de curat,c. se vedea foarte 15.murit Giurgiul s'i cettuia, precum
si o parte din Tara Romneasc6 .
Dup doub.' luni de cltorie prin Adrianopol s'i Silivria, solul intr.
in Constantinopol la 7 Octomvrie 1793. Negocierile tinura in primvara
anului urmAtor, si cltorul putu s5.-si sature privirile de tot farmecul
exotic al btrnei cetti impirtesti. Dorul lui era s se intoarc.' prin

trile romnesti, care asa de mult, zice el, 11 interesase. La ir Martie

1794, in sfssit, Kutuzov parasi Constantinopolul, apucand iarAsi drumul
Bulgariei.

De ast-dat., conacele le erau preg6tite in obisnuitele locuri de

oprire ale pasilor viind in Moldova. Trecnd prin Macin, cunoscutele
cmpii cu iarba inalt duser pe c5.16tor la Brila. Comertul de alt.dat
prin Minare si Marea Neagr era intrerupt de multele nevoi ce czuse

peste tara. La venirea autorului, orasul, teatru al atator asalturi, era

numai resedinta unui nazir insrcinat cu primirea tributului, iarna si
primvara. Aicea veneau vitele si vestitii cai ai raielei, oile menite
pentru pilaful ienicerilor si carnea sirat odat pregtit, inte un
ostrov al Dunsii, numit chiar al cslpiilor, mierea si vinul, untul si
lana, pomite toate c.tre deprtatul Constantinopol. Un mehmendar
cu mehtupuri astepta la Dunre venirea ambasadorului. Miercuri, 27
Aprilie, se flcu trecerea. Caii pregltiti de dnsul duser pe drumeti
inspre Galati.
Orasul, ridicat din ruinele sale, inftisa un aspect vesel si insufletit. Luntrile cu morun descarcau la ma1uri, o multime nesfArsit de
lucrltori cioplea, aduna si aseza lemne pentru cornil. De departe se
vedeau numai ascutitele v.rfuri de clopotnit ale numeroaselor biserici,

insirndu-se pana departe in marginea apei. Boierimea intreag le

iesi intru intAmpinare, in lungile lor caftane, cu clasicul islic invllit
cu piele de astrahan, umbrindu-le fetele mai mult sau mai putin b6rboase, pe cnd putinele tunuri ale orasului intovlr6sau cu bubuitul
lor sunetul clopotelor dela biserici. Secretarul lui Sutu, un oarecare
Kodrik, salut pe Kutuzov in numele stapanului gu. Interiorul portului
era plAcut prin gospodreasca s'i ingrijita curtenie a caselor de lemn,
1) Rusciucul, localiati in Transilvania ca Rusciori, Reussmark-Miercurea,
lar la Romni Rusi, Rusii de Vede etc., dovedesc nu numai infiltratii slave,
dar cele rusesti in special. N. larga, Istoria Romdnilor prin cillittori, vol. I,
p. 238.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIW IN MOLDOVA I MUNTENIA

139

Cu lungi acoperiuri sfar0te prin stre0ne: patru, singure patru case

de piatra, priveau de sus pe umilele i fragilele lor vecine. Intr'una din
acestea, cea mai frumoasa, Kodrik pregatise conacul ambasadorului,
a carui suita fu imprtita pe la curatele casute cu imbelugata stre0na.

Lung' iruri de dughene imprejmuiau toate strazile neregulate ale

oraului. Singura petrecere a streinilor fu un inceput de parjol, foarte
primejdios in acest targ de lemn, stins indata de oamenii solului, i o
excursie la Gherghina, cetatea de langa Siret, unde ochii calatorului,
paianjeniti de minunatul vin din imprejurimi, trebuira s se incurce
deseori in citirea inscriptiilor de pe vechile medalii aflate cu acest
prilej.

Pe langa. Brate, ambasada facuse a doua oprire i apoi ajunse

intr'un tinut perfect cultivat , la Tecuci. Locurile i-se prur fermecatoare , gazdele minunate. Clopotele unicei biserici salutar venirea
streinilor, i in curand satenii in00 le ie0ra intru intampinare cu dou
prapuri, i in fruntea lor, hatmanul insu0 inteo cocie cu doi cai. Casele

nou nu se cuno0eau de urmele razboiului ; dar din opt sute, numai o

suta ramsese. Focanii se aratar in curand pe infloritele maluri ale
Milcovului ; numai partea munteneasca a ora0ilui numara patrusprezece biserici, dintre care ase de cardmida 0 o manstire inchinata la
Salonic. Odobe0ii se zareau departe in munti. Porniti in zori de ziug.
din Tecuci, calatorii strbturl esul Barladului, semanat din loe in
loe de numeroase hanuri tinute de tarani. Pretutindenea, pe un teren
accidentat, semanaturi desf4urandu-se, ca o placuta grading.' englezg. ,
inaintea uimitilor ochi ai streinului. In ora, boierimea veni s se inchine
la puternicul sol moschicesc i indata dupd aceasta, Severin, consulul

din Ia.0. La i Mai, o vale intinsa duse ambasada pana la Docolina ;

tot mai ispititor se facea tinutul cu cat inainta spre Vaslui. Paduri
incepeau a se afta pe marginile drumului, i livezi, stupi nenumrati
purta capriumpleau curtile inverzite ale satelor. Barladul urma
cioasele cotituri in apropiere, printre dealuri i dumbravi.
4 Sunt putine tari in Europa spune entuziast tanarul rus sau
cel putin nu le tiu eu keg., in care imprtirea esurilor, dealurilor
muntilor s fie aa de minunat pentru agricultura i perspectiva, ca
in Moldova. Firea e mai mare 0 mai mareati in Elvetia, dar aicea e
mai dulce 0 mai placut, (lack' indrznesc a spune aa *. In canteeul
privighetorilor ajunsera la Vaslui, unde li-se dadu gazda la cadiu11)
targului. O excursiune prin imprejurimi incredint 0 mai mult pe drumet
de frumusetea locurilor 0 de hrnicia pamantenilor.
A doua zi erau la Scanteia, unde poposira i dimineata, dupa trecerea

printr'o mreat padure, Iaii li-se aratar calatorilor din inaltimea

dealurilor imprejmuitoare. Cativa osta0 calari, cu suliti i don steaguri,
1) JudecAtortd.

www.dacoromanica.ro

140

G. BEZVICONI

le ie0fa" inainte pentni a-i petrece pana la conacul pregatit intre viile
semanate Cu vesele case de tara; Frumoasa probabil, fost spital in
timp de fzboi, li-se arata in varful dealului sau inverzit. Indat dup
oprire, nepotul domnului 0 o parte din boierime spusera cuvintele
obinuite, de buna venire a ambasadorului, care infra in aceea0 zi,
Miercuri io Mai, in capitala Moldovei. Corturi pregatite anume Il a0eptau la o jumatate de leghe inainte. Pentru a doua oara, Mihail Suru
avu deosebita cinste de a primi pe atotputemicul ambasador: batranul
domn inainta spre tabar inteo bogata careta trash' de ase cai albi,
avand de jur imprejur straja sa de ciohodari. Inainte, dupa calarimea
oastea pe jos a domnului, boierii deschideau calea pe cai cu arelele
hogat impodobite.
Urm a doua zi ob4nuitul prnz de buna venire, la care lug parte

fanarioticul \ma.' cu inalrii sai dregatori. Meterhaneaua facu sal-0

aud iara0 asurzitoarele melodii pentru nerecunosctorul strein, care
nu se sfie0e a pune mai pre jos de dibacii maqtri ai Germaniei
virtuo0i Italiei pe atat de iscusirii mehteri ai currii tnoldoveneti.
Un bal la palat aduna iara0 suita ambasadorului ; osparul dat cu acest
prilej se pregati in ins'a0 sala de incheiere a pacii, divanul cel mic poate,
obinuitul loc de ospatare al ferelor de cinste venite din strainstate.
Domnul insu0 asista cu intreaga familie, i caltorul putu sa-1 vada
in odaia de alature cu pidoarele grece0e incruciate pe o bogata perin.
Danruri pamantene, la sunetul pestrefurilor, menrinura. petrecerea. In
ziva urmatoare, solul &Arai domnului din partea stapanirii sale, prin
int'iul sau secretar Lebedev, o bland de vulpe neagra, preruita la trei

sute de ruble, cu patru piei de samuri din Kamciatca, facand patru

sute, o bland de cacom, de optzeci, 0 pe deasupra inc zece livre de
ceai i aceea0 cantitate de rubarba . Soria sa primi la rndul ei *un
surguciu de diamante, socotit p.se mii de ruble, trei bucati de stof
de fir de aur, facand cam trei sute, 0 zece livre de ceai

aur impodobite cu margritare

fura,

Ceasornice de

trimise in schimb ambasa-

dorului.
In acest timp calatorul nostru parsi gazda sa dela capitanul ispravnic

pentru a vedea curiozitarile, ramase inch' necunoscute lui dup cele

dintai dou vizite la Ia0. Dupa ce nu prea admira o manastire moderna
decorat cu un mare numr de stalpi fr nimic deosebit tanrul
rus se duse la Trei Ierarhi. 4 Vreme de multi ani spune el optzeci
de lucratori fura ocupari cu zidirea bisericii. E o cladire foarte mare,
aratand urme de cea mai deprtat vechime. Numrul podoabelor ce
se vdd acolo, toate aezate dupa stil, trebue O. fi costat multa munca
pe arhitectul insarcinat cu indeplinirea acestei mari lucrri. In deob0e
podoabele acestea sunt frumoase i imparrite cu tot atata ingrijire cat
0 gust. Arhitectul acesta fu destul de rau raspltit pentru sarguinra
harnicia sa, precum se poate judeca dupa legenda sau inscriptia care

www.dacoromanica.ro

cA.T.,A.ToRt RITI IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

14.1

exist 'bad.. Se d ca sigur a., indat ce lucrarea fu sfr0t5., il omorir,

de fric6 s nu-i vie poft. O. zideasa aiurea o cldire ca aceasta *.
Un ultim bal sfar0 seria de petreceri acute in onoarea ambasadorului. Toti boierii erau de fat cu gtitele lor cucoane, despre ale cror

diamante 0 mrgritare vorbWe cu o adanc admiratie scriitorul

nostru, 0 fr indoial c multora li-se va fi imbucurat fata la vederea

cozii pudrate a unui bine cunoscut membru al soliei. De ast-dat,

spre marea bucurie a tuturora, muzica ruseasa inlocui ob4nuita meterhanea domneasc5.. A doua zi, solul prsi Ia0i, ducandu-se &Are
UntWi, de unde strbtnd Basarabia care inc odat trezete
mirarea autorului prin frumusetile pmntului su trece Nistrul,
la Bender, Miercuri 24 Mai 1794.
r'r s ne oprim asupra datelor cu privire la istoria trii, destul
de confuze, observAm c incomparabil mai bogate 0 mai sigure sunt
datele sale asupra strii de atunci a trilor. In paginile pomenite nimic
nu lipsete din productiile amndurora: autorul ne vorbete in Muntenia

de pretul grnelor, de cultura vitei, de pdurile de copad roditori,

de plantatiile de tutun, hrnind atuncea trgurile din Turcia, Tataria
0 Polonia, de scumpia trebuitoare la pregtirea marorhinului, 0 de dou
plante cu numele imposibil de inveselitor Weyd boind in albastru
i a jasba galban (iarb, galben ?). Urmeaz insemnri asupra p601-

nilor, de unde 30.000 de vite comute se exportau prin Bosnia 0

Constantinopol, asupra cailor 0 milioanelor de oi, cumpgrate de
Turci cu un leu una. N u e putin de mirare pomenirea neateptat

a unei fabrice de postav la rumatu 1) laugh' BucurWi 0 nu lipsete nici pretul fabricatiilor, albastre 0 cenu0i, douzeci de parale
cotul. Cum se vede, alvarii colosali ai timpului tineau mai putin
de cum s'ar crede pe orientalii notri strmo0. Ceara 0 autorul
vorbete de o cearg verde, naturala, intrebuintat pentru fdii 0
sarea exploataa la 12 leghe de Bucure0i , se O.'s' esc 0 ele in aceast

descriere economic5., alturea de aural adunat din rauri de Tiganii

domneti. In Moldova, pe urm, observ catorul imbelugarea grnelor

pe minunatul pmnt negru, deosebitul gust 0 in aceast materie

datele sale arat un adnc cunoscaor al vinurilor de Cotnari, a.,a
de alese incat ark' indoial e vinul cel mai excelent 0 mai gustos
din Europa , intrecnd chiar 0 pe acel de Tokai, caii, pe care turcul
ii pune alturea in frumusete cu copiii persiani, vfinatul felurit din
pduro0i Carpati. Si deseori vezi omul care prin sine insu0 a aflat
cele ce le povestete.
Pe cat de adne bas ii este admiratia pentru binecuvntatele
OH dunrene, pe atita de dureroasg e intiprirea pe care i-o produc
1) Afumati (G.).

www.dacoromanica.ro

G. BF,ZVICONI

142

salbaticii 0 nenorocitii locuitori, ale caror case marunte, Cu feretrile

de be0ca, cu acopeamantul de stuf, le vlzuse el, la rari intinderi

razletite pe campitile acoperite de neinfranate vegetatii parazite ale
amanduror tarilor. Bulgaria, de0 sub apasarea carmuirii directe a
Turdlor, e mai bine cultivata decal aceasta regiune nenorocit., unde
treized 0 noua din patruzed de parti sunt lasate in p'gragin.; cu exceptia regiunii de rasarit a Moldovei, in tinuturile Vasluiului 0 Barladului mai ales, totul e o nemarginita pustietate, pe care singure
inalte.le valuri de buruiana se clatin, fa0ind la vant. Putinul gram,
orz, meiu 0 cucuruz ce se face pe aceste locuri parasite ajunge abia
pentru hrana zilnica a populatiei, pe care boierul localnic o aduce
inteo astfel de saracie 'Meat numai sa nu moara de foame. Aceasta
nu, s'a' nu moar de foame, fiindc'd omul e al lui 0 e un brat mai putin
la lucrul rail exploatatelor 0 intinselor sale mo0i. o Mizeria 0 lenea,
spune calatorul dupa aceste grozave descrieri sau pentru a zice mai
bine nimicirea neamului omenesc, in aceste locuri pare un lucru de
necrezut, dar, cugetand la urmarile despotismului oriental, rafinat de
gospodari robi 0 tirani in acela0 timp, nu te mai miri de nimic Dac
vreunul din aceste dobitoace de munca, aa de improstite, zice tot el
aiurea, 'Meat nici suferinta nu 'o mai pot cunoate, daca' aceasta strivit'a o talp a casei mai aduna, pi-in multa munca, cate ceva din bor.
deiul sau, ispravnicul intervine, ispravnicul fra alta 'earl decat o voia

de a prada 0 fura pretutindenea pe unde poate , 0 putinul lui avut

se duce de umple punga streinului, care-1 ameninta la nesupunere
cu unul din acele procese fanariote, care nu se sfareau totdeauna cu
moartea omului macar. Mai adauge-se din vi-eme in vreme, cate un
rzboi salbatic, lasand numai pmantul gol in urma Wilor, 0 astfel
numai tabloul acestei osande de un veac intreg va fi desavar0t. o 14a
este schimbarea lucrurilor omeneti. Coboritorii Romanilor, ai acestei
colonii pe care imparatul Traian a aezat-o pe aceste locuri, dup ce

a invins pe vechii stapanitori, au ajuns robii unui popor barbar 0

data' necunoscut .

Nu e de mirare, deci, ca pe ase sute de leghe de pamant, locuesc,

dup dansul, abia ase sute de mii de oameni. i inch' 0 aceia scad necontenit, sub genunchiul de fier al nevoii. Transilvania e plin de emi-

grati, primiti cu bratele deschise de un guvem inteligent. Dubasarii

sunt aproape numai un Virg de fugari. La Chi0n.u, bietii oameni se
plang streinilor de strapica apsare 0 cerere de bani, urmand dupa
pustiirea razboiului. Niciun om nu atinge varsta inaintata, sptme calatorul, dei boale nu prea sunt in acest climat santos. Totu0, aceste
jertfe ale stapanirii fanariote pstreaza in nenorocirea lor aceea0 buntate de mima, acelea0 voioase obiceiuri de ospitalitate, ca altadata.
Pretutindenia afafal de judetul Vaslui 0 cateva tinuturi prea maltratate de razboi, locuitorii fac tot ce le st in putinta pentru a primi bine

www.dacoromanica.ro

CKIATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

143

pe musafirii trime0 de Dumnezeu. Nido desmintire nu poate fi mai

putemica la invinuirea, ea omorul unui om strein nu e pdcat la dan0i,
decat bucuria naiv cu care toti ai casei i0 lasa odaile streinilor pentru
aii face un culcu* in tinda intunecoasa sau sub aer liber, pe prisp.
D ac este vreunial hursuz 0 neprimitor, ca gazda dela Bucure0i, nu
e roman, ci grec. In amandou tarile oamenii sunt veseli, adevarati
latini, sorbind 0 inteleg.'nd repede cuvantul de gluma, voinici 0 gata
de lupta. Cu piciorul in scara unui cal bun, moldoveanul ar declara
razboi celui mai groaznic imparat de pe lume . E lene ce e drept,
dar pentru ce ar munci cu drag cand rodul ostenelilor sale se duce
aiurea, in lazile boierului ori in pungile dabilarului, 0 dad prea-i face
cu ochiul uneori paharul, multe mai sufere 0 el bietul om, 0 iertat ii
e sa aiba aceasta singura mangaiere la saracia lui goal.. lar cat despre
sgarcenie, autorul s'a inelat de sigur, cand a pus-o in spinarea
romanului.

Nu mai putin cunoscuta decat lumea tarneasca ii sunt calatorului

luxoasele 0 leneele cercuri stapanitoare care monopolizeaz intreaga
bogtie a trii. I-a vazut la petrecerile domnului 0 la balurile ambasadorului: pe aceti apatici boieri, plecati saruttori de papuci turceti,
dibaci curtizani ai solilor streini 0 me0eri stordtori de avere in mo0ile
lor putin ingrijite ; pe aceste o cucoane cu haina scanteietoare de
diamante 0 margaritare, cu capul plin doara de o reteta de erbeturi
sau de o intriga de dragoste cu vreun frumos beizadea ori Cu un elegant

ataat de ambasad.. I-a vazut pe ei purtanduii ilicile tot aa de

goale ca 0 fruntile lor plecate, pe ele aratandu-0 frumosul par indrcat
cu giuvaeruri, sub policandrele de aur, in monotonul 0 tacticosul depanat al meterhanelei 0 tabulhanalei domneti. I-a auzit stalcinduli

barbara greceasca ori frantuzeasd, nu mai putin fara Dumnezeu,

in lungile sfaturi pe macat, prin fumul ciubucelor ori aromaticelor
cafele. I-a vazut, i-a ascultat, 0 i-a fost sil..
In amandoua calatoriile sale prin Ia0, in trecerea sa prin Bucureti,
cdlatorul a zarit hid 0 barba alba, aerul adormit al lui Mihail Sutu
0 raceala vicleana a lui Moruzi. Nimic mai inveselitor decal tabloul
domnului fanariot, ateptndu-0 osanda de azi para maine, neindrznind, de frica unei surprinderi, sa-0 scoata din lazi lucrurile scumpe,
dar luxos 0 iubitor de parade, ca unul din cei mai puternici imparati
orientali. Sutu nu iese fra ase cai la radvan, 0 totu0 vecinul su
U. intrece in pompa. Ca toate, 'Una, in aceast epod, 0 aceasta este
spoia151, spoial. ca 0 aural de pe hainele arnautilor. Dati cortina inteo

parte in lin4titele intre-acte ale comediei fanariote 0 yeti vedea un

intunecat 0 lacom boier batran, traind a. a de economicos, a4a de
sordid chiar in sgarcenia sa, cum nu traie0e e un simplu particular *
In Franta sau aiurea. lar cat despre situatia sa politica, iata cuvintele
observatorului:

www.dacoromanica.ro

144

G. BEZVICONI

a E o trista pozitie acea a unui domn moldovean. Locul de gospodar, pe care-I ocup, e prea nesigur si prea trecator pentru ca sa poata
face mult bine, sau chiar ca s1 aib mult gust de a-1 face. E foarte rar
ca gospodarii s pastreze acest post mai mult de dnci ori sase ani, pentru
ca guvernul turcesc ii schimb foarte des, fie din sgarcenie, fie din
lacomie, ca sa primeasc mai des plocoanele si sumele ce i-se cuvin la
fiecare luare in stapanire, fie din politica, pentru a nu lsa unui domn
vremea de a-si alcatui un partid insemnat in Ora o.

www.dacoromanica.ro

1791

ROSTOPCIN
Contele F. S. Rostopcin (1763-1826) 1), viitor guvemator al Moscovei

pe vremea invaziei lui Napoleon, a sosit pe teatrul de Mzboi din Mol-

dova, insotind pe principele de Wiirtemberg, cumnatul viitorului

imprat Pavel I. Abia venit in Moldova, principele a murit, iar Rostopcin a fost invitat ca secretar de Saimonov, unul din imputemicitii rusi

la congresul de pace din Iasi. Reproducem aici doua fragmente din

scrisorile lui Rostopcin 2), adresate lui S. R. Vorontov (1744-1832) 3),
ambasadorul rus la Londra.
7 Octomvrie 1791,

Am sosit la Iasi, unde boala devenise general, toat lumea se

imboln6vea, ins nimeni nu murea. Printul Potiomkin, impresionat de

gndul mortii (pentrua la Galati, la inmormntarea principelui de

Wiirtemberg, se urcase din greseal in loc de teasura lui, in trsura care

adusese corpul), s'a imboln6vit, a plecat la Barlad, la Hui i, in cele

din urm5i, s'a instalat in vilegiatur aici, in imprejurimi. A avut accese
de friguri, dar s'a intremat, s'a intors in oras si s'a imboln5Nit din nou,
dup ce a mncat niste ghsc5isi fructe. N'a vrut s ja niciun fel de doctorii
dei slbit, totusi inc6p6tanat ca totdeauna, a tinut mortis sl p5.r5.Biografia, in Vechimea Rusg a, 1893, nr. ; corespondenta cu Bant.sKamenski, Vorontov, Rumiantev s. a., Arhiva Rus *, 1873, 1875, 1876 s. a.;
de Segur (Paris, 1872) ; M. Longhinov, Arhiva Rus5., 1868, nr. 4-5; Dubrovin,
Sbornikul Militar *, 1863, nr. 7 si 8.
s Arhiva Rush' *, 1876, cart. I, p. 8o i urm.
In autobiografia lui Vorontov se vorbeste despre luptele dela Larga
Cahul (4 Arhiva Rus*, 1876, vol. I, si Arhiva printilor Vorontov s, vol. VIII).
Despre coloana dorick ridicat la Cahul dui:A proiectul arhitectului C. Boff,
obeliscul comemorativ al lui S. Vorontov, la VulcAnesti, ibidem, 1873. Toate

aceste serial le-am mentionat inc5. in 1936, In Din vremea lui Al. Sturdza,
p. 26 i 111111.
0

www.dacoromanica.ro

G. BEzvrcoNt

146

seasc6 Iaii i s se instaleze in apropiere de Oceakov, la Nicolaev,

printre instalatiile cele noi. Dup ce a parcurs vreo 25 de verste, s'a

oprit pentru noapte; a petrecut-o foarte nelin4tit, turnnduli in cap
ap de colonie i pe stomac apa rece cu ghiat. La orele 8 dimineata,
a pomit-o mai departe, a parcurs vreo 6 verste i a strigat
dea drumul 86 coboare i c. moare. Au vrut s-1 oprease5., dar el a s'Arit afar,

descult, strigand c moare i nu mai vede nimic i, dupa cind minute

de agonie,
dat sufletul, pe drumul mare 1). SfArsitul lui a fost tot
atht de neobisnuit, cAt viata lui. Toat lumea de aici se preface a
fi intristat i nimeni nu se gfindeOe la urm.'ri. D. Kamenski a preluat
conducerea, in calitate de cel mai batran 2).

25 Decemvrie 1791, Iasi.

Oraul Iai totdeauna murdar i necurtat, a devenit pustiu de tot,
dup plecarea rm54itelor p.mante0i ale lui Potiomkin si a suitei sale.
Acum dou luni fusese un adeVrat spital. Prigurile fceau ravagii
inspimantloare i, in luna August, pe Dunre, dou'd treimi din ar-

mata erau bolnave...

4 M6 bucur mult,

seria in continuare Rostopcin

cii se cunoaste

precis ziva mor%ii sale, pe cilla(' nimeni nu cunoaste vremea prAbusirii colosului
de Rodos . Lovitura s'a sAvArsit, prea milostiv. suveranA I
seria generalul

V. S. Popov. Luminatul kniaz Grigore Alexandrovici nu mai este in lume.

Dimineata, el a devenit foarte slab, dar a poruncit sA pleam mai repede ; in
sfarsit, inainte de a ajunge la un deal mare, la vreo 40 verste depArtare de Iasi,
a slAbit inteatat, inca am fost nevoiti sA4 culdim In stepA. Aici a si slobozit
el, in mijlocul tristetei noastre jalnice, sufletul sAu s.

M. F. Kamenski (1739-180o), desi Potiomkin l-a chemat hiel la 18

Septemvrie, din Crimeia, pe generalul M. V. Kahovski, in scopul de a-i preda
comanda.

www.dacoromanica.ro

1791

LANGERON
Contele Alexandru de Langeron (1765-1831), emigrant francez ajuns
general al o0irii ruse 0 general-guvernator al Novorosiei (1814-1822) 1),

a lsat nite insemn.ri 2), care constitue legaura dintre epoca lui Poi mai tarziu, cand
generalul a mai venit In Principatele Dunrene, cu ocazia azboiului
din 1828, mrturisind de aceast dat simpatie fat de noua generatie
a Romanilor 3). Occidental arogant, care a preferat totu0 s u se mai
reintoard. in Franta, chiar dup reinscunarea Bourbonilor, Langeron
i manifest In scris spiritul critic 0 caustic, deseori deplasat. Reproducem aici doar prefata insemndrilor sale, cu descrierea Moldovei
Munteniei, de0 partea principal a materialului istoric prive0e urmtorul rzboi impotriva Turcilor.
non-Orin i razboiul din 1806-1812, fiind completate

Moldova, din care Maria Tereza, impr6teasa Gennaniei, pricepuse

s6-0 asigure o mic5. parte Bucovina ca pret pentru rolul ei imp.ciuitor din 1774, este un mare ptrat, lung aproape de 320 de verste
arg de 300. Moldova este situat intre cel de al 45-lea 0 cel de al 48-lea

grad de latitudine Nord 0 cel de al 44-1ea 0 cel de al 49-lea grad de

longitudine. Este mrginit la naiaa.noapte de Podolia provincie
polon

0 de Nistru, la miazdzi de Dunre, la Rs.rit de Basarabia 4),

care fAcea parte de ea odat, lar la Apus de muntii Transilvaniei 0 de

Despre Langeron, Richelieu si Vorontov, Notitele Societtii de istorie
antichiati din Odessa t, 1877, vol. X, p. 371 i urm., precum si lucrrile lui
I. Mihnevici.
Documente Hurmuzaki, supl., I, vol. III, Bucuresti, 1889. t Arhiva Rusg
1871, nr. ii,si 2895, nr. 3; Vechimea RusA t, 1906-1909; Revista Slav5.
1894; VeStitOrIll iStOrie 0, 1891, nr. 9, 1895, nr. 12, 1903, nr. 9.
Documente Hurmuzaki, p. 184, nota I; cf. p. 343, nota r.
') Bugeacul fatiresc.
10.

www.dacoromanica.ro

G.

I 48

EZVICONI

Milcovul, care o desparte de Muntenia. Aceasta provincie este impar-

tita in dou regiuni si 16 judete. Orasele sale principale sunt:

capitala, care are 30.000 de locuitori 1) si este resedinta principelui
Moldovei; Botosani, Chisinau, Roman, Tecuci, Orhei, Soroca, Bacau,
Barlad, Vaslui, Galati si Focsani. Dunarea, Nistrul, Prutul, Siretul,

sunt principalele rauri care o strabat. O multime de alte parauri se

vars in aceste patru rauri. Acestea fac regiunea rodnica.' i ofera cai de
desfacere pentru comert.
Valahia este de forma (ward i lunga de aproape 300 de verste pe
18o de verste latime. Este cuprinsa intre cel de al 43-lea grad de latitudine i cel de al 46-lea grad de longitudine. Se margineste la miazanoapte cu Transilvania, la Rasa'rit cu Siretul i Moldova, la miaz'zi cu

Dunairea si la Apus cu Serbia. Muntii Valahiei, care sunt inceputul

muntilor Carpati ce se intind mai departe in Transilvania si in Ungaria,

sunt foarte inalti. Valahia este impartita in dou parti, cea Mare si
cea Mica, din care cea dintai cuprinde 12, iar cea de a doua 5 judete.
Orasele principale sunt: Bucuresti, capitala i resedinta principelui
Valahiei, cu. 6o.000 locuitori ; Targoviste, Craiova, Rmnicul, Buzau,
Braila i Giurgiu (Aceste ultime doua orase apart-in Turcilor i voiu
avea ocazia sa le descriu). In afara de Bucuresti i Iasi, celelalte orase
din aceste dou provincii nu s'ar putea socoti in Pranta sau in Germania

decal ca niste targuri mai mari. Ialomita, Oltul, Dambovita, Jiul

torentele dela Ramnic si Buzau strbat Valahia si se arunca in Dunare,
avand aproape toate curs dela miazdnoapte spre miazazi.
Aceste doua provincii au fost locuite odinioara de dire Geti i Daci,
ai caror trecut este foarte obscur i putin interesant. Roma i-a supus,
dar deseori ea a fost nevoit sa stavileasc camps niile lor sau s pedep-

seasca ravagiile pricinuite de ei. In sfarsit, Roma a facut din aceste

dou provincii, depopulate din pricina rzboaielor, un loe de surghiun

pentru nenorocitii alungati din patria lor prin politica senatului sau
prin tirania imparatilor. De aceea Valahii pretind c se trag din Romani
si le-au luat numele cu placere vadita. Ceea ce pare sigur este, ca ei au
oarecare asemuire cu acest popor atat de renumit, dar aceasta asemuire
a scazut mult cu vremea i in urma regimurilor la care au fost supusi.
Sarmatii, Hunii, cunoscuti altadata sub numele de Sciti i izgoniti
din vetrele lor de care alti barbari, navalira asupra Europei, parjolind
cucerind una dupa, alta i in mai multe randuri Moldova i Valahia.
Aceste dou provincii, ba supuse de catre vecinii lor, ba eliberate de

sub jugul lor, erau libere s't tributare pe rand, dar aceasta totdeatma
sub conducerea unor sefi alesi de ele insele si care purtau nume de principi. Mai multi din acesti sefi au oprit cuceririle Turcilor, atunci cand
ei au nvalit asupra Europei, dup ce distruseser. imperiul Grecesc.
1) In 1821

6o.000 locuitori (Langeron).

www.dacoromanica.ro

CALA.TORI RUOI IN MOLDOVA *I MUNTENIA.

149

In sfrit, dup indelungate succese i insuccese alternative, un Bogdan, principe al Moldovei, fiul lui stefan care infrnsese trupele sultanului
Baiazid, vznd c-i este imposibil s reziste mai departe 'rurcilor, a soco-

tit, poate destul de rau, c ar fi mai bine pentru tara sa s devin tributar sultanului
facl din acesta un protector, decat s fie
distrus sau pus in lanturi de atre acesta. In 1523, el cumpr prietenia
acestuia printr'un tribut destul de mic, iar sultanul fu foarte multumit
attmci de aceast. i,ntelegere. Dar incetul cu incetul, Turcii, din protectori

ce erau, vrur s devie stpni. Moldovenii, din partea lor, cutau s.,
se libereze de once fel de impunere. Turcii izbandir la urm, dar nu
fcur niciodat din Valahia i din Moldova prti integrante din imperiul lor: ei se multumir s ja locuitorilor o mare parte din privilegiile
lor i ii ingrdirg intre ceatile Hotin, Bender, Akkerman, Ismail, Chilia,
Giurgiu, Tumu, pe care le-au ridicat in mod special i unde au
intretinut garnizoane permanente. Aceste ora4e posed, pn la 15
sau 20 de verste deprtare de zidurile lor, un teritoriu deosebit de Moldova sau de Valahia i care se nume0e raia. Acesta apartine Turcilor,
dar restul ambelor provincii continu, s fie ocarmuit de care cei doi
principi, numiti de sultan, i care pn odinioar ii prteau un tribut
enorm. AceOi principi, de fapt nu mai sunt despoti, cu toate c deseori
au dreptul la aceasta. Ei se bucur de foarte mari i numeroase privilegii
de venituri Au rniniWi, ambelani, aghiotanti etc.
Tribunalul, care se nume0e divan, este compus din boierii trii.
Preedintele acestui divan este marele vistier, care drege lucrurile
aproape aa cum vrea el. Divanul este curtea suprem ; el imparte sau
trebue s impart suveranitatea impreun cu principele, i este foarte
arbitrar. Deoarece nu se da niciun fel de atentie legilor serse (care
sunt Ind.' cele din codul lui Iustinian), cantitatea i calitatea plocoanelor
ce se fac marelui vistier .1 celorlalti membri, decid in mod ob4nuit
hotgrirea procesului, i aceasta deseori cu atta imprudent, incat se
pot auzi trei sau patru hotriri contradictorii pentru aceeai afacere 1).
Principii nu stau in functia lor decat o anumit. vreme de obiceiu
7 ani, dar niciodat mai mult, iar in acest timp i dup reintoarcerea lor
la Constantinopol sunt intfun permanent pericol de moarte, dacg sunt
bogati sau sunt bnuiti de a fi bogati. Posturile de principi ai Moldovei
i ai Valahiei nu sunt cleat recompense pentru Greci, mari dragomani

(interpreti) ai Portii Otomane. NWerea nu confer niciun drept la

aceste posturi, dar plocoanele fcute miniOrilor turci confer multe
drepturi.

La Constantinopol exist un cartier care se numete Fanarul, iar

locuitorii lui, care sunt toti Greci, sunt numiti fanarioti. Acetia sunt
1) L. Casso citeazii aceastil prere, ca i altele, In Dreptul bizantin in Basarabia (19(37), trad. de t.Berechet, Ia, 1940, p. 38.

www.dacoromanica.ro

150

G. BEZVICONI

cei care ocup toate functiile acordate de Turci Grecilor i sunt intrebuintati ca dragomani pe lang Poart., amiralitate i in diferite ministere,. Pamiliile principale care au ocupat postul de prim dragoman
apoi de principi ai Moldovei i Valahiei sunt Sutu, Moruzi, Ghica,
Kallimaki, Hangerli, Mavrocordat, Cantacuzino, BrAncoveanu etc.
Nu m tem s fiu bnuit de a exagera sau chiar acuzat de calomnie,
dac voiu afirma, c nu exist pe pdmnt neam de scelerati mai murdari

cleat acela al fanariotilor. AcWia sunt intermediarii, falsificatorii,

instigatorii i deseori executantii tuturor crimelor, care se comit zi de zi

la Constantinopol de care un guvern sangeros, unde niciun principiu

moral sau religios nu tempereazd cruzimea agentilor si care, cu toti
(chiar i cei mai 'Matti demnitari) sunt ieiti de jos si nu se pot sustine
In existenta lor vremelnid dedt prin distrugerea sau asasinarea rivalilor lor. Posturile de principi ai Moldovei i Valahiei sunt unica tinta
a tuturor fanariotilor, dela vrsta lor cea mai fragedd. Pentru ca
ajung acolo, nu exist delict care s-i impiedece, nici josnicie la care

nu s'ar lsa. Dad' un frate, un unchiu, un Vr, un tat chiar, devin

obstacole in drumul ambitiei lor, otrava sau fiarele c5.151ilor inlatura pe

acWia, dci dac nu izbutWi s distrugi personal pe individul care te

incurca, se poate denunta acesta, si dela un denunt, oricare ar fi acesta,
png la moarte, la Constantinopol nu este decAt un pas. Este venalitatea recunoscut'd i tarifat, care duce la posturi in acest infam guvem.

liumea se ruineaz pentru a parveni i fur i jefuiete ca s-i refac5.

averea.

Un principe proaspAt numit plead. dela Constantinopol, lsAnd

dup sine 2 sau 3 milioane de pia4tri datorii. Dup patru, cinci sau
sase ani de domnie, el se intoarce cu cinci sau ase milioane avere,
dad i se d rigazul necesar pentru a le agonisi, dar de obiceiu este alun-

gat, exilat sau i se taie capul dup cativa ani de domnie, sau atund
agonisit o avere asupra areia s'ar putea pune mana.
Pentru aceti domni, metoda de a se imbogli este foarte simp15.:
I. Ei fur sau confisc proprietAtile, child li se pare clipa mai potrivit, muamaliznd aceste atrocitti prin pretextele unor tr'clari
sau unor corespondente cu strEntatea, sau sub oricare alt motiv,
inc6 mai putin plausibil, i impart rodul acestor spoliatiuni cu
and. se tie

otomani.

Ei \rand la licitatie toate functiile. subalterne din principatele

lor: acelea de ispravnici (efi de judet), sunt cele mai lucrative i cele
mai cutate ; boierii din Moldova i din Valahia, care nu valoreaz5.,
din punct de vedere moral, mai mult decat fanariotii, pltesc foarte
2.

scump aceste posturi; fac datorii pentru a le obtine dela domni (aa
cum acetia se umpl de datorii la Constantinopol pentru a dplta
d.reptul de a vinde aceste posturi) i la rndul lor store cu o cruzime
nemaipomenit i corespunztoare doar obrzniciei lor, pe locuitorii

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUI IN MOLDOVA I MUNTENIA

151

nenorociti ai judetelor, ale caror doleante sunt mereu acoperite sau

eschivate, sau chiar pedepsite prin schingiuire.
Ce mentalitate pot sa aibd acesti principi, care nu pot parveni
la obiectul dorintelor lor, altfel, decat prin crime, sacrificii sau josnicii,
si care vad far incetare in fata ochilor lor sabia unui calau sau sculele de schingiuire, de care nu scapa decht rar ? Un european, un om
nascut inteo tara civilizat nu poate concepe nici aceast abnegatie,

nici aceasta viata mereu obsedata de groaza sau de uneltire a unor

crime. Aceasta este, totusi, viata fanariotilor ; s't s'au vazut copii in
varst de io ani, declarnd, c lor nu le pasa s li se taie capul la vrsta

de 30 de ani, dac pot fi domni la 25. Slugarnicia lor fata de Turci,

mai exagerat si mai revoltatoare deal aceea a sclavilor, nu poate
fi zugrvit decAt dad: a fost vazuth cu proprii ochi. Printre alte dovezi ale acestei slugarnicii de neinchipuit, voiu cita dona exemple la
care am fost martor.
In 1808, ma intorceam dela Iasi la Flciu. Ispravnicul din Tecuci
m. calnzea. Era un Sturdza (una dintre cele mai mari familii moldovenesti). Ma aflam inteo casa, asteptnd caii ; discutam cu acest
Sturdza, pe care-I asezasem pe acelasi divan cu mine. Nu parea nici
ingrijorat, nici incurcat. Soseste un curier turc, un simplu ienicer.
produce asupra moldoveanului meu efectul unui cap de meduza.
Sturdza se scoal, palid i tremurator, ramne in picioare, alearga
apoi s caute o pipa, pe care ienicerul ce se asezase pe divan, Ii porunceste sa i-o aduc., i care-i este oferit aproape in genunchi.
In 1811, la Giurgiu, cnd se trata pacea, un dragoman fanariot se
punea in patru labe ca s serveasca de scaricica lui Galib-Efendi, pe

atunci reis-efendi, ale cgrui picioare erau prea scurte ca s se ridice

In sea Mf ajutorul acestui scaunel de un gen nou. Acest fanariot ar
fi putut ca oricare altul sa devin principe al Moldovei 1).
Dupa cele ce am spus despre fanarioti, cu greu se va crede ca poate
exista un neam de scelerati mai infam; exist totusi unul si mai murdar,
ori cel putin care se poate compara cu fanariotii, i neamul acesta se

afla si el la Constantinopol: este acela al dragomanilor straini ai diferitelor misiuni europene, Francezi, Italieni mai ales, dintre care mai
multi exercita din tata in fiu, de sute de ani, meseria de interpreti.
Ei sunt partasi in toate crimele fanariotilor, iar anumite crime le fac
singar.
Dragomanii adora Constantinopol si pe Turci, prin care traiesc,
deoarece niinitrii puterilor au nevoie de ei pentru a se intelege cu
1) La note, Langeron adaug5.: Acest grec se numea Apostolaki Stamo (in
Documentele Hurmuzaki, gresit: Bamo). El este in prezent In serviciul Rusiei,
consilier colegial (rang de colonel). Mort In 1830, la Chisinau. G. Bezviconi,
Boierimea Moldovei dintre Prut i Nistru, Bucuresti, 1940, vol. I, p. 176.

www.dacoromanica.ro

G. BELVICONI

] 52

barbarii, care nu vor s tie alt 11mb6 decat a lor. Dar cum acei care
Ii intrebuinteaz6 nu inteleg ce spun, ei pot spune ceea ce vor 0 de sigur
c o putere care ar plnui pieirea Turcilor sau care ar trata cu dAn0i
ceva care le-ar putea dguna, ar putea s.' fie prost servit de cltre dragomanul, totdeauna mai ataat de Turci, de care Ii leag interesul,
decht de guvemul s5.u. Astfel de oameni ar pierde totul, dac5. Turcii
ar fi izg oniti din Europa, c6ci in Asia, politica n'ar mai fi atht de activ6, precum este la Constantinopat. Spun, cb.' ei ar pierde totul, pentru
ea' au mult de pierdut. Aproape toti au averi imense, la care tin grozav: sgArcenia lor e tot atAt de mare, cht i celelalte vicii. Contele de
Saint-Priest, ambasadorul Prantei la Constantinopol, spunea, c in
ora, pe langl duma obipuit, se mai afl inc alte trei genuri de cium6,
mai primejdioase: doctorii, fanariotii dragomanii.
Ceea ce am spus despre fanarioti, din nenorocire poate fi aplicat
In parte 0 asupra celorlalti Greci din Constantinopol, i chiar asupra
multor din aceia din provinciile otomane. Nu vreau s cercetez in fond
primele secole ale Greciei, niel s." apreciez la dreapta lor valoare pe
Atenienii twtirated i cruzi, pe Spartanii intunecati i sangero0, prea
ra'udati poate, dar care se puteau mandri cu chteva virtati rzboinice
s se inconjoare cu faima artelor 0 a tiintelor ; dar clack' luim istoria
Grecilor dup. Filopemen (care a fost numit pe drept ultimul grec),
In epoca aservirii lor de catre Romani, 0 dac o urmgrim de-a-lungul
domniilor rtwinoase i sangeroase ale gamezii de imp5.rati ai BizanVului, care au fost oroarea umaniatii, s'ar vedea cs natia aceasta
pierduse putinele calitti cu care se putea mandri i pstrase toate
defectele i toate viciile sale. Exist oare o istorie mai respingnoare
0 mai desgust5itoare decat aceea a imperiului de RA'srit ? Niciodat

natura omeneaseal nu s'a araat inteun asemenea grad de murd6rie

0 de injosire, ca acela in care au dizut Grecii dela Constantin p.n6 in
zilele noastre.
Ceremoniile investiturii principilor Moldovei i Valahiei la Cons-

tantinopol, plimbarea lor in mahalaua Pera 0 in curtea caselor lor

0, in sfar0t, plecarea lor din Bosfor, sunt dintre cele mai ciudate la
citit mai mult decit la Va'zut, precum sunt toate ceremoniile turce0i
sau asiatice. Fetele acestor familii princiare i p5streaz.' titlul lar de
printese 0 de altete, oricare ar fi rangul sotului lor. Dar a doua generatie nu mai are niciun drept. Fetele principilor se numesc beizadele.
Veniturile principelui Moldovei sunt de 300.000 scuzi sau piatri,
acelea ale principelui Valahiei de 600.000. Primul pl6tete Portii
1) Sub influents lui Montesquieu Gibbon, e occidentalii u consideran Bizan-

tul ca o deadere a imperiului Roman. Maxii bizantinisti rusi Vasilevski

Uspenski, ca i bizantologii romni N. Iorga, N. Banescu s. a., au dovedit

absurditatea acestei 'rea

www.dacoromanica.ro

CALATORI 12:11*1 IN MOLDOVA I MITNTENIA

153

120.000 pia5tri i al doilea 180.000. Ei incaseaza aceste venituri asupra

graului, cailor, a vamilor. i in plus, taranii le aduc proviziile necesare

pentru intretinerea lor particulara.
Taranii moldoveni i valahi nu sunt erbi, dar totu0 ei sunt supui
unor stpa'ni ce se numesc boieri.
Numele de boieri este i acela al vechilor seniori ru0. Mi se pare,
c este titlul ce se dadea capeteniilor prin alegere a unui sat, in timpu-

rile in care filiatiunea familiilor nu era cunoscuta. Dar, in prezent,

boierii rui au devenit printi, conti i baroni, iar boierii moldoveni
sunt acum egali cu nobilii din alte tri. Nu numai cal toti acetia pretind a se trage cel putin din vechii domni ai trii, dar chiar din imparatii greci, i cativa, fie cu dreptate sau fr, poarta nume care reamintesc pe acelea ale slabilor i nefericitilor imparati ai Constantinopolului, dintre care aproape niciunul, de-a-lungul a apte sau opt secole,
nu a domnit cu glorie, nici nu a sfarit panic. Este o ciudat. i. nebuneasca pretentie i o ingamf are foarte ,barbar a acestor boieri de

spune urma0 ai unor banditi 9bscuri sau ai unor uzurpatori asasini

asasinati! Caci Comneni, Angheli, Lascarisi, Andronid, Cantacuzini,
erau oare altceva ? Cativa dintre aceti boieri moldoveni sunt foarte
bogati i au nite raid case de tara asemtatoare cu cele ale Polonilor,
mide triesc cu destul lux i inteun amestec placut de gusturi europene i asiatice, mai apropiate tottli de acestea din urma.

Imbracamintea lor amintWe mult gentil oriental. Ei nuli rad

barba, dar 4i rad capul i poarta un mic fes de postav rou i o caciul,
jumtate postav, jumalate blana. Caftanul lor, lung, larg, fr g-uler,
se face de obiceiu dintr'o stofa de pre i vesta lor cu maned seaman
Cu cea a Turcilor. Tot ca acqtia poarta i ei pantofi de marochin
alvari imeni. Femeile moldovene se imbraca cu rochii lungi i far.
cute. Rochia se incinge sub gat, pe care it strange i lasa burtii o deplin
facand-o s reias intfun foarte putin placut. Ele
poarta basmale colorate, au parul impartit inteo gramad de codite
o cciulita in forma de con incarcat de flori, de briliante, etc. Aproape
toti boierii au spiritul fin i placut ca vechii Greci, i un observator
atent descopera curand intre spinii sclaviei, rozele geniului stramolesc. Ei sunt, cum se spune, ceea ce erau Atenienii, vioi, 1.Tirateci,
schimbatori, ironici, inv5.rtareti, comp1ot4ti i entuzia.5ti. Multi tiu
1) Fr. s mai criticm ciudatele afirmatii ale lui Langeron, putem semnala
in ce priveste originea numeroaselor sfamilii bizantine (afar'i de Cantacuzini;

G. Bezviconi, Boierimea, vol. I, p. 18o), c mai toate n'au nimic comun cu

Bizantinii strvechi. Nume de: Arghir, Asan, Cantacuzino, Paleolog, Lascan,
Comnen, Anghel, Ralli, Duca, Hrisoverghi, Mano . a. sunt nume de botez,
devenite in secolele XVIXVII nume de familie. I. Filitti, Arhiva Gh. Cantacuzino, Bucuresti, 1919, p. 247 s. a.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICON1

154

franceza si aproape toti foarte bine italiana. Aproape toti au fost la

Constantinopol, c615.torie care la Iasi este privit ca absolut necesar
pentru a forma un coconas moldovean, si pentru a-i isprvi educatia,

tot asa cum in Franta, este necesar pentru un provincial s. La' o

cltorie la Paris. Femeile sunt frumoase, duioase, usuratece, dar
apatice, prost crescute si inculte. Deoarece putine vorbesc franceza
sau italiana, nu am putut judeca eu insumi spiritul sau farmecul conversatiei lor.
Marele lux al boierilor moldoveni este de a se plimba clare pe strzile Iasului sau ale Bucurestilor, urmati de toti pierde-vard s'i cersetorii orasului. Nimic nu este mai caraghios de vdzut decAt aceste plimbri. Boierul, ghemuit ca o maimutd pe un cal acoperit de zorzoane,
de panglici, etc., urmat de un jockeu evreu cu barb si de 30 sau 40
de zdrenturosi, ar fi ceva destul de ciudat la Hyde-Park sau la Longchamps.

Dansul national') al trii este tot ceea ce am vzut mai caraghios

In viata mea. Se strAng in cerc, brbati si femei, manl in mn, ca
picioarele rsucite inauntru ; pantalonii lungi ai brbatilor atarnandu-le pe picioare, ii fac s semene cu niste porumbei cu jambiere. Doamnele sunt acoperite din umeri pan in brAu de o blan cu prul in afar.

Si unii si ceilalti tin burta inainte s'i dau capul pe spate. In aceast
postur, care nu se potriveste cu gratia, se vld bratele lor miscAndu-se
metodic, ca s'i cum le-ar fi trase sub umeri Cu sal-me ca la marionete.
Picioarele, ca si bratele /or, merg inainte s'i inapoi. Ochii rman ficsi

si stupizi, si capul este intors spre dreapta. Carra 2), spune destul
de nostim in lucrarea sa asupra Moldovei: mrturisesc cA, de cand
am v.zut dansnd Moldovenii, am sovit mult timp pentru a hotri,
dac ei au invtat ursii s danseze sau dacA ursii au dat lectii de dans
Moldovenilor .

Muzica este tot att de monoton, ca si dansul Tiganii sunt cei

insrcinati s gdile urechile. Vioara si titera, precum si naiul cu opt
tuburi, in care sufli trecandu-le neincetat pe buze, sunt instrumentele
de muzicA ale trii. Meseria de acrobat s't de actor este infamantil in
Moldova, si nimic nu ar putea reda mirarea indigenilor, camd au vzut
ofiterii rusi, and concerte si jucnd ei insisi o tragedie. Moldovenii
au totusi un alt dans din Constantinopol, numit greceasca. Acesta
Langeron repetk aici, aceeasi descriere ca si Struve,
J. L. Carra (1743-1793), perceptorul francez al copiilor domnitorului
Grigore Al. Ghica, se arat nebinevoitor Romnilor, in a sa Histoire de la Moldavie et de la Valachie (Iasi, 1777, Paris, 1778, Neuchtel, 1781), cerlnd colonizarea acestor, locuri cu Olandezi si Saxoni, pe and un alt c8.15.tor, contele
Al. de Hauterive (1754-1830), secretarul lui Al. C. Mavrocordat, recomana in
1785 s.' se aduca colonisti italieni.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJ*I IN MOLDOVA *I MUNTENIA

155

este in.cantator. Este dansul vechilor Greci. Credem ca vedem dansand

pe Alcibiade i Aspazia. Este cu totul asemanalor descrierii dansului

Atenienilor de catre abatele Barthelemi, in nemuritoarea sa lucrare

asupra calatoriilor tanarului Anacharsis,
i in basoreliefurile vechilor monumente. Dansul incepe incet i ispravete inteo iuteal
de mare, incat s'ar crede ca toti dansatorii au fost intepati de ceva.
Un singur barbat conduce dansul, i toate femeile, unite prin batistele pe care le in din man in mana, urmeaza cavalerul. Nu a* putea
compara mai bine dansul acesta decal ca acela ce in Franta se numete
(( les Tricots *, exceptand c barbatul danseaz mereu i femeile urmeaza 1).

Amandou. provinciile Valahia 0 Moldova numara 1.700.000 locuitori.

Cred, acest numar este exagerat i nu-1 pot determina cu precizie. Se

socote0e c ultimele cloud razboaie au facut s scadd populatia cu
200.000 oameni. De altfel, numrul nu este deajuns de mare pentru

intinderea t.rii, deoarece mult teren nu este cultivat.

Moldovenii i Valahii sunt inalti i puternici, insa foarte smezi ;
poporul de jos e prea adesea abrutizat de tirania i impildrile pe cat
de crude, pe atat de ingenioase ale efilor sal 0 mai ales ale prefectilor,

numiti ca in Rusia 2) ispravnici, a caror tiranie apas de-a-dreptu

pe popor i dep4ete once inchipuire. Tdranul valah, mandru de pretentia sa de a fi urma. al Romanilor, este mai indraznet decat moldoveanul. Are mintea ascutit i ar fi activ, dac nu s'ar teme ca in felul
acesta va c4tiga o bun stare, care-i va fi numaidecat rapita.
Limba, dulce 0 monotona, in parte amintete latina, mai ales in
Valabia; Moldovenii au multe vorbe italiene. In general, limba este
bogata i s'ar preta la muzid.; insa ei nu au perfectionat Ind into-

natiile 0 nu le-au supus combinatillor muzicale, care in italiana, sub

indrumarea unor Paesiello, Sarti, Guglelnii etc., vorbesc inimii i inI) Langeron reproduce, in continuare, descrierea vieii iesene, ce-o face
printul de Digne, inteo scrisoare adresat din Iasi, la z Decemvrie 1788, contelui de Segur, ambasadorul Frantei la Petersburg. De Ligne vorbeste despre
superbele palate ale boierilor, clAdite in stil oriental; despre femei incnttoare
care aproape toate au vizitat Constantinopulul si care trAiesc in atmosfera
ermitajului oriental ; Constantinopolul d tonul Iaior, dup'e cum Parisul provinciei, iar modele sosesc aici si mai repede ; printul priveste cu interes dansurile
Moldovenilor.

2) Vorbind despre viata principatelor chiar de prin 1840, Ion Ghica (Scri(sori alive V. Alecsandri, Bucuresti, 1905, p. 23) spune c pe atunci scriitorii
cancelariilor se numeau pisan, efii de serviciu nacialnici, masa de birou
sol i eful de birou siolonacialnic ; scriptele cancelariei se numeau dorna,
spravca, otnosenie, pricaz i sdelca ; ofiterii se numeau prapurcici, polcovnici
podpolcovnici, etc.

www.dacoromanica.ro

256

G. BEZVICONI

cint5. urechile. 0 in0ruire de sunete acre 0 discordante, fgrg leggturi,

iatg cntecul Moldovenilor. Zece pisid inteun pod, care 0-ar exprima
iubirile 0 geloziile, sunt mai plAcute de a-uzit decat primii cntgreti
dela Ia0.
Imbfcgmintea tgrardlor const din urmgtoarele:
Un suman de dimie cenu0e, cu mneci lungi, fr nasturi, frg
copci, fgrg guler 0 incinS cu cinggtoare;
Ng.dragi de acela0 material;
Cizme ruseti sau opind legate la fel cum fac 0 locuitorii din
Pirinei ;

In sfr0t, cgciuli rotunde 0 'Make, ca acelea ale husarilor, dar fgrg

pene, farg. coadg 0 gig clape ; ei poartg capul ras 0 10 pstreazg barba.
0 fustg foarte scurtg, o cgma$1 0 o tunicg larg, alctuiesc imbrg-

cgmintea femeilor din popor, in general mai frumoase prin silueta,

decit prin fata lor. Toate sunt inalte 0 svelte, jug negricioase 0 se
tree repede. Un vgl alb deosebete nevestele de fete. i miele 0 altele
au p.'rul negru 0 neted, ca acel al Caraibilor ; if impletesc. 0 femeie
blond este o raritate.
Satele nu sunt decat cgtune izolate, alcgtuite din case in0ruite
pe o stradg foarte lungg. Aceste case, inconjurate de gfdini sunt toate
la fel. Ele mgsoarg ase la apte picioare in lung, in lat 0 in ingltime.
Sunt cldite din vglgtuci cenu0i (putin pgmnt diluat cu apg.), amestecati cu paie 0 acoperiti cu apg de var. Acoperiul de paie depgete
cu mult peretele 0 este sustinut cu stAlpi de lemn. El ald.tuete imprejurul casei o galerie acoperitg, sub care se aeazg o bancg. Casele
nu au decAt o ferestruich" 0 lumina zilei trebue s strgbatg, pent ru a
pltrunde in casii, n4te bg0ci groase, care tin loe de geam. Inguntru,
o sobg foarte mare, ridicatg pe doug mici cuptoare, ocupg jumg.tatea
camerei. /ndrltul sobei, pe ea 0 chiar in ea, cnd nu este foc, tgranul

moldovean 0 valah, precum 0 toat familia sa, oricat de numeroasg

ar fi, se Quic acolo, frg pat 0 chiar frg rogojini, dupg munca zilei
0 o masg simplg, compusg din smantang 0 din porumb prgjit sau copt.

Descrierea acestor case se potrive0e 0 celor din Ungaria, din Banat

0 dintr'o parte a Ucrainei 0 a Poloniei. Bisericile, mai murdare 0 mai
putin impodobite decat sunt grajdurile in Anglia, sunt de obicei ea..dite din scanduri 0 au o micg dopotnit de formg rotunda, pe care
se inaltg o cruce. Oraele sunt, ca in Polonia, o adungtur. mare 0 neplgcutg de case vaste 0 prost cldite, ori de colibe de tgrani 0 de Evrei.
Unele, exceptnd doug sau trei, sunt rareori la rnd 0 ulitele au pavaje
(and existg) de scAnduri, din care jumtate putrede sau prost aqezate,
se infund sub picioare. Vara, praful este de nesuferit ; iarna te ined
In noroiu. Casele boierilor, numite palate, sunt erdite din piatrg 0 in

formg de cruce; ele sunt cuprinzgtoare. Palatul domnitorului la Ia0

este imens, dar putin impodobit... #

www.dacoromanica.ro

1806

1807

ROCHECHOUART

Succesele lui Napoleon 1) la inceputul veacului al XIX-lea, 1-au

atras in aventura unui r5.zboi impotriva Ruilor, in 1812, care 1-a dus
la pieire. In cursul pregAtirilor pentru aceast campanie, d'arzul cuceritor a 6.'utat s provoace rbizboaiele Rusiei, la Nord cu Suedia, iar
la Sud cu Turcia, a c6rei armatA a fost reorganizat de ambasadorul
gu,generalul Sbastiani. Inlocuirea domnitorilor Principatelor Dunrene,

Alexandru Moruzi i Constantin Ipsilanti, prin Scarlat Kallimah i

Alexandru Sutu, a gebit izbucnirea rzboiului. 2) 0 nag diplomatic6,
sprijinit de flota ruso-englez% a fost satisfcut.' la Constantinopol,

dar, indat ce capitala fu intarit, Englezii au fost goniti; amiralul

rus Seniavin a distrus flota ture la Lemnos.
Diplomatii ru0 nu s'au rsat ademeniti de iluziile satisfactiei ineltoare. Cunoscnd intentiile Turciei, cu o sptman inainte de a prinvi
egspunsul, imp6ratul Alexandru I semn la 4 Noemvrie i8o6 porunca

de inaintare a trupelor, nu ins6 cu scopuri militare, ci pentru restabilirea ordinei in relatiile turco-ruse, paralizand astfel intrigile Francezilor. La io Noemvrie, cazacii trecur granita, ceea ce af15, pe nea.,teptate ambasadorul rus la Constantinopol, Italinski 3). NehotArirea
E. Tarle, Anul 1812, Moscova, 1945Cu privire la acest razboi comp. lucfiirile lui: A. Mihailovski-Danilevski,
A. N. Petrov (Petersburg, 1885), A. Popov (Moscova, 1905); L. Casso, Rusia
la Duncire, Moscova, 191,3 ; G. Bezviconi, Manuc-Bei, 4 Din trecutul nostru*,
1938, nr. 54-55; insemnrile lui Langeron, ale colonelului Martos (i Arhiva
RusA *), spicuirile din Arhiva Senatorilor, de I. Halippa (s Operele* cit.) i.

R. Rosetti (.3 Analele Academiei*, 1909) ; N. Dubrovin, In antologia actelor

cancelariei imperiale (189o, vol. III); P. P. Panaitescu, Corespondenfa lui C.
Ipsilanti cu guvernul rusesc, 18o6-18ro), Bucuresti, 1933; T. Holban, Documente romlinefti din arhivele franceze (1801-1812), Bucuresti, 1939, s. a.

$) Andrei Iacovlevici Italinski (1743-1827) a studiat medicina la Petersburg si Edinburg. Ministru plenipotentiar la Neapole (1795), Constantinopol
si Roma (18z7), consilier tainic, academician.

www.dacoromanica.ro

58

G. 13EZVICONI

intarzierea tmor ordine, ca i trancanelile unor rude ale lui IpsilantiVoda la Petersburg, au adus 'Rusia in fata unui fapt implinit
razboiul cu Turcia, care l-a declarat formal la 30 Decemvrie i8o6.
In Weptarea permanenta a unei agresiuni din partea lui Napoleon,

impotriya cruia lupta continua in Prusia, Ru0i au trimes la Dunare

o armata prea modest ca s atepte biruinte grabnice. Totu0, in scurt
timp septogenarul general Michelsolm, 1) ajutat de Miloradovici (17711825), a ajuns In Muntenia, unde a 0 rposat la 5 August 1807. In urma
mortii sale, califi pe un ceas au ramas generalul Meyendorff 0 consilierul tainic La0cariov, care, indeplinind tratatul dela Tilsit, au semnat
la 24 August armistitiul dela Slobozia. De altfel, inca in Octomvrie

185, in Prusia, Napoleon satuia pe P. P. Dolgoruki, ca Rusia sa-0

largeasca hotarele pe socoteala vecinilor, mai cu seam a Turcilor, 2)
iar ministrul Prusiei, Hardenberg, propunea, la 27 Iulie 1807, o aliant
intre Rusia, Franta 0 Prusia, urmnd ca Rusia s obtin. Moldova 0
Valahia 'Ana la Olt, Bulgaria, Rumelia, probabil i Constantinopolul ;
la Tilsit, dar mai ales la Erfurt, Napoleon opunea Principatele Dunarene
Spaniei i le oferea Rusiei (3 Decemvrie 1809), declarand la
13 Mai 181o, la Paris, ambasadorului rus Kurakin, ca-i pare bine ea
Rusia a cucerit Finlanda 0 a ocupat Moldova 0 Valahia. 8).
Adversarii n'au recunoscut, ins, conditiile armistitiului semnat la
Slobozia, iar guvernul noului sultan, Mustafa IV, nici nu le-a respectat
din primul moment, incat fzboiul a reinceput. Noul comandant, Prozorovski (1732-1809), 4) ii petrecea vremea in asedierea cetatilor Giurgiu i Braila, operatille militare mai reu0te fiind concepute de generalul
Bagration (1765-1812), 4) care i-a i urmat la conducere. Pela acest
viteaz osta se a. tepta prea mult, 6) ca el s satisfac." sperantele tuturor ;
la comand
succedat in curand N. M. Kamenski (1778-1811). Astfel
s'a incheiat prima perioad a rdzboiului, care se reducea la operatii
militare
prinavara
peste Dunare 0 la petreceri
iarna
la
Bucure.7ti. Ocarmuirea civila a trecut intre timp, in 1808, din mainile
principelui Ipsilanti senatorului Serghei Ku0tikov (1765-1839), bun
administrator 7), iar doi ani mai tarziu lui Vasile Krasno-Milaevici,
Vechimea Rus o, 1892, nr. 6, 41 Arhiva Rug r876, nr. r, p. 192 1
ULM. (de I. Oreus), 1899, nr. 7.
2) Nicolae Mihailovici, Prinjii Dolgoruki, Petersburg, 19or, p. 16.

5) N. Schilder, Impiiratul illexandru I, Petersburg, 1905, vol. III, p. 16.

4
Arhiva Rusa a 1906, nr. 3; s Sbornikul Militar a 1868, vol. 72-74.
A. N. Petrov, Bagration la Dunitre n .r8.ro, Vestitorul Istoric 0, 2892,
nr. 6, p. 721 si urm. ; Golubov si col. Kuznetov, Generalul Bagration, Moscova,
1945.

F. Wiegel, op. cit., III, p. 91.

A. Nacco, in s Notitele Societtii de istorie i antichitaVi din Odessa o,
1879, vol. XI, pp. 269-3ro.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RITI IN MOLDOVA ?I MUNTENIA

159

fostul guvernator al Kievului 1). Struintele senatorilor s ornduiasca

aceastl ocarmuire se loveau de greuatile inerente vremurilor turburi.
Intriglle Filipestilor, vrjmasii lui Ipsilanti, sprijiniti de Miloradovid,
incurcau si ele treburile. Totusi, chiar Prozorovski a lsat la contemporani o frumoas amintire 2). Se poate zice c., sub ocupatia ruseasca,
scrie R. Rosetti 3) s'a intemeiat la Iai ceea ce se cheam viata

monden.. Chiar primul maestru de dans, Ivanov, a fost invitat de

Prozorovski, din Petersburg. Cartiruirea ofiterilor in case mari a ajutat
la incetarea recluziunii femeilor. Tot atunci s'a operat i europenizarea
deslvArsit a imbrAc'mintii femeiesti 0 a traiului de toate zilele.
Limba de conversatie
cea greceasc., in scurt vreme a fost inlocuit
Cu cea francez.
Pentru aceast epoch' sunt caracteristice memoriile 4) contelui
Ludovic-Victor de Rochechouart (1788-1858), aghiotantul impratului
Vrul sotiei ducelui Armand-Emmanuel de Richelieu (1766-1822) 5),

guvernatorul Odessei, iar mai apoi primul ministru al Frantei, pe care

Rochechouart l-a i insotit in Moldova, in calitate de aghiotant ; mai
trziu, fiind comandantul pietii Paris, contele a luat parte la executia
maresalului Ney. La fragmentul memoriilor reprodus in continuare,

putem adauga, eh' Richelieu si autorul si-au continuat drumul prin

Tabac, sosind la Chilia, unde traverseaza Dundrea, ca s ajung
In tabxa generalului Langeron, in fata cettii Ismail. Trecand Bugeacul, ei asist: la evacuarea TRarilor din aceast regiune, armata neputnd
s lase o populatie dusmnoas in spatele frontului. Vorbind despre
informatia ce se d opiniei publice europene, prin presa occidental.,
Rochechouart scrie (pag. 125, nota 1):
o Le Moniteur du mois de juin 1807, revient dans plusieurs articles sur l'chec prouv par l'arme russe et, comme de juste, il augmente outre mesure la perte des Russes; on fait mention du (Meagre
de la flotille; il parle de dix chaloupes canonnires prises et autant de
1) P. Wiegel, op. cit., I, p. 61.

3) R. Rosetti, op. cit., vol. I, p. 39 si 5o.

Ibidem, p. 50, 51, 6o, 61.
Souvenirs sur la rvolution, l'empire et la restauration, comp. 4 Arhiva
Rush' *, 1890, nr. 4. p. 473 i urm.; ed. II, Paris, 1892; trad. S. Zotta, in revista
loan Neculce *, Iasi, 1912; reproducem aici un fragment al memoriilor, dup
editia din 1933, Paris.
Charles Sicard, Notices sur le duc de Richelieu, Odessa, 1826; Sbornikul
SocietAtii Ruse de Istorie *, Petersburg, x886, vol. 56; Vestitorul Istoric *,
1887, nr. 6, p. 351; s Arhiva Rush' s, 1890, nr. i, i 1897, vol. 91, p. 33 si ULM.
(de P. Maikov) ; s Correspondant s, vol. z27, p. 569-802; ',Con de CrouzazCretet, Le duc de Richelieu en Russie et en France, Paris, 1897; A. de SaintPriest, La Nouvelle Russie et le duc de Richelieu ; G. Bezviconi, Profiluri,
P. 40.

www.dacoromanica.ro

16o

G. BEZVICONI

coules bas ; enfin, par surcroit d'exagration, ce vieux menteur

ajoute que l'armee russe est entirement dsorganise par cet chec;

le sige d'Ismail va Etre lev, dit-il; on se retirera derrire le Pruth,

etc. Et voi1 comment le journal officiel crivait l'histoire A cette
poque-15. o.

Rochechouart a mai vizitat Principatele Dunsene pe vremea maresalului Prozorovski 1).

4 RAzboiul era declarat de trei sbiptmni, cand am primit admiterea

mea in serviciul Rusiei. Din partea noastra, operatiile militare incepuser de trei spt5imani. Pentruca nu cumva s51 lipsesc dela ele, urmasem ca voluntar pe ducele de Richelieu, cand acesta deschisese ostilitatile intrand in Basarabia, asa cum priraise ordinul dela generalul
Michelsohn, comandantul suprem al armatei: aceast armat fusese
numit dela inceputul rzboiului armata din Moldova. Trecufam Nistrul pe un pod de vase construit de fratele meu, sub ordinele contelui
de Venanson, seful statului-major al diviziei noastre. Poi-tele noastre

erau alc6tuite de 4000 infanteristi, 600 cal si 12 tunuri, cu care am

cucerit, filfa s pierdem un glonte, orasul si cetatea turceasc6 Akkerman, asezat aproape de Vrsarea Nistrului si numai la 36 verste
de Odessa. Desi inconjurat6 de ziduri inalte si groase si de santuri de o
adncime de necrezut, pline de apa fluviului care inconjoafd cu totul

intariturile, dei inzestrat cu o artilerie mai mult decat respectabira,

c5.d am gsit 85 de tunuri de bronz pe afetele lor, dintre care 40 de
calibru 24, cetatea s'a predat la prima somatie. In schimb, pentru a se
servi de aceasta artilerie, trebuia constatat mai intAi lipsa deslv5sOVA de ghiulele, apoi erau in tot II tunari, socotind si pe seful lor TopciBasi, schiop, ciung, avnd g.'tul sucit, in sfarsit o mutr care te facea

s mori de ras. Aceast fiint5." ciudat, a direi infatisare caraghioas,

nu exagerez de loe, adnga tuturor acestor infirmitati pe aceea de

a avea 6o de ani. Gamizoana era alcatuit in afar de corpul de tunaribombardieri, de 4 ieniceri si vreo 30 de Albanezi. A.sa dar pasa cu dou
tuiuri, care comanda aceasta jalnic5.' armat, ca guvemator al orasului,
ne-a deschis fr51 nicio greutate portile, care, de altfel, nu se mai in-

chideau de 15 ani,

si aceasta, tocmai in momentul cand Hasan-

Pasa, seful s'a'u imediat, deschidea portile orasului Bender generalului

Meyendorff. Acest pasa cu trei tuiuri, guvema intreaga provincie a

1) Pentru aceeasi epoc comp.: Observaliile asura Rusiei, mai ales asura
unor provincii din acest imperiu, in ceea ce priveste istoria naturalcl, impreund
Cu o scurtt istorie a cazacilor zaporojeni, a Basarabiei, Moldovei, Valahiei si

Crimeii, de maior Campenhausen (Lipsca, Vo7, Londra, r8o8; com. de C.

Karadja).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUI IN MOLDOVA

I MUNTENIA

i 61

Basarabiei s'i a Buceacului. Garnizoana sa era tot asa de inexistenti,

ca si cea dela Akkerman. El nu avea mai multe munitii decat locotenentul sau. Numra 8o de ani si era un mosneag cu o barb venerabila ;

schiopata in urma rnilor primite in Egipt, unde fusese invins de

Francezi, cad comandase impotriva lor armata turd..
Pe cand aveau loc aceste doua expeditii, generalul comandant
Michelsohn patrundea in Moldova prin Hotin, cu corpul de armat prin-

cipal, astfel c in mai putin de trei saptamani, Moldova, Basarabia,

si Buceacul (exceptand cetatea Ismailului) erau in stpanirea Rusilor.
Indata ce ducele de Richelieu a ispravit cele necesare pentru ocuparea
Akkermanului si pentru transportarea, in interiorul Rusiei, ca prizonieri de fzboi, a acelui pasa si a bietilor oameni care ii alcatuiau
garnizoana, el s'a intors la Odessa, cu statul s'u major, lasand putin
numeroasele trupe pe care le-a desprtit de divizia sa, contelui de Langeron, care a luat conducerea, ca s.' le uneasc cu diferitele detasamente
din armata lui Meyendorff si ale generalului comandant Michelsohn,
si primise ordinul de a le aduna, ca sa formeze un corp de observatori
asupra Prutului si chiar a Dunarii.

Spre sfarsitul lui Febniarie, ca'nd eram in deplintatea functiilor

mele de aghiotant, am intovarasit pe ducele de Richelieu la Iasi, capitala Moldovei. Ii fusese adresat, din partea divanului acestui principat, o invitatie, adusa de o delegatie compusa din trei boieri, dintre
cei mai distil* ai tarii si membri ai divanului, invitatie care n ruga
s cinsteasca cu prezenta sa augusta, capitala lor ; dup cum seria
textual in scrisoarea redactar in limba franceza. Ducele, acceptand
aceasta placut s'i onorabila invitatie, cei trei boieri se intoarsera dela
Odessa la Ia.si, ca si fad.' pregatirile indispensabile pentru primirea
importantei personalitati cu care de-acum inainte aveau sa aiba relatii stranse si folositoare...
Plecand dela Odessa, am dormit la Tiraspol, un targ mic, inconjurat de un sant s'i asezat pe Nistru in fata Benderului. Ziva urmtoare
am petrecut-o vizitand cetatea turcease.: ducele dorea sa viziteze
pe batranul Hasan-Pasa, de care am vorbit mai sus. Acesta obtinuse,
gratie varstei sale inaintate, voia s moar in locul unde comandase
timp de mai multi ani, astfel ca sa-si poata lasa ramasitele omenesti
In mijlocul adevaratilor credinciosi. De acolo, am poposit la Chisinu,
primul oras moldovenesc, in care am gasit boieri moldoveni, domnii
Bals si Canano, 1) trimisi de divan ca sa primeasca pe ducele de Riche-

lieu, sa-1 intovaraseasca pang la Iasi s'i s pregateasca caii de posta

necesari.

Moldova este o tar incantatoare. Pamantul este foarte roditor.

Populatia, de origine romana, precum este inca usor de observat dupa
1) Iancu Canano.
1J

www.dacoromanica.ro

G. liEZVICONI

frumusetea, regularitatea trasaturilor i constitutia vanjoas a locuitorilor de ambele sexe, mal ales la tarani, oferea o vast materie pentru
cugetri serioase asupra vicisitudinilor omenesti. Cu mare greutate ai
regasi in atitudinea nrnil, taritoare i tematoare, urmarea fireasca
a unei lungi robii a tuturor claselor, pe urmasii valorosilor soldati,
parinti ai stapanitorilor lumii, dad. limba -nu ar aminti originea
roman. Inteadeva'r, limba ce se vorbeste in Moldova a pstrat un fond
latin, pe care il recunoastem imediat, amestecat cu cuvinte turcesti,
slave si grecesti, pe care invingatorii le-au incetatenit barbariceste,
tot asa ca i denumirile autoritatilor tarii, de origine greceasca, sunt

urmarea vecinatatii cu imperiul de Rasarit, caruia li apart.inusera

Moldova, ca i Valahia, facand atunci parte din Dacia.

Se pare, c coloniile militare rotnane au fost intemeiate in Dacia

de catre Traian. Acest mare om a lasat in aceasta veche provincie un

monument demn de marile conceptii romane, a carui urme le-am

vazut in cursul acestui an; era un fel de val de pamant in dosul unui
sant larg, a carui lungime este de cel putin 25 de leghe. 0 lucrare uriasa,
inceputa i isprivit de care neobositii soldati romani, al carei scop
era de a pune un stavilar intre soldatii colonizati i hoardele barbare
cu care se invecinau ; i s'a dat numele de valul lui Traian
Dar s revin la calatoria i ederea mea la Iasi. Ni s'a oferit drept
locuinta palatul unuia dintre cei mai bogati boieri ai tarii, d. Costache
Bals, fratele aceluia care venise in intampinarea noastra'. Am fost primiti Cu mretie. Orasul era plin de generali 0 de ofiteri de stat-major

de toate gradele, caci pe' atunci Rusii purtau razboiul dupa metoda
veche, adica, cu cartiere de iarna, in timpul carora toate operatiile,
manevrele i miscarile de trupe erau suspendate, fie pentru a lasa soldatilor posibilitatea de a se odihni sau de a-si completa cadrele, fie
pentru a rasa cavaleriei i artileriei, precum i cailor dela trasurile de
tot felul, vreme sa se refad i sa-si inlocuiasca pierderile pricinuite de
razboi. Metoda aceasta avea calitatile sale. Dar Napoleon, acest risipitor de oameni, nu era de aceasta parere. El fg.cu astfel, ca celelalte
natiuni impotriva carora lupta fara ragaz, s paraseasca aceste metode.
El nu se putea obisnui cu ele, caci le numea invechite: erau prea incete
pentru vederile sale largi, desi inaintasii si, cei mai mari cpitani, o
intrebuintasera. Din fericire pentru noi, ca i pentru doamnele moldovence, aceast schimbare revolutionar in arta razboiului nu ptrun.sese

inca pe malurile Prutului, i ne puturam bucura de placerile unei

incanttoare incartiruiri de iarn.. Timp de trei luni, pe de o parte
ne-am distrat, iar pe de alt parte s'au pregatit mijloacele pentru a
reincepe primavara un razboi indkjit. Societatea ieseana, ca i aceea a
Bucurestilor, infatisa atunci un spectacol ciudat: barbatii, cu vestminte lungi, purta'nd barbi mari, acoperiti cu caciule numite calpac,
aminteau toga magistratilor nostri, turbanele i chiar bonetele copiilor

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJI IN MOLDOVA *I MUNTENIA

163

notri, investmantati Cu tofele cele mai bogate, Inc altati cu papuci

turceti, in sfarit pastrand un exterior cu totul oriental; erau oameni
foarte distin0 prin educatia 0 manierele lor europene, cei mai multi
vorbeau franceza cu o mare perfectiune 0 cu expresiuni alese ; numai
In atitudinea lor pstrau un fel de a fi care amintea mult plictisitoarea
gravitate turceasca, ceea ce ii acea sa aiba o purtare destul de prosteasca
fatal de femei inteun salon ; nevrand sa par geloi, ca s faca pe euro-

peni civilizati, lasau scumpelor lor jumatati o libertate filed limita,

impotriva vointii 0 obiceiurilor, ceea ce punea fruntea lor la grele incercri. Doamnele urmau cele mai recente mode dela Paris 0 dela
Viena, atat in imbracamintea lor, care nu mai pastra nimic oriental, cat
0 in mobilierul somptuoaselor lor apartamente. Aveau un fel de a fi

uuratec, impreunat cu purtari dela vechea curte a Prantei. Pentru

a v face o idee, voiu spune ca stapana casei unde locuiam, o femeie
tanara 0 frumoasa dintre cele mai la mod.', ne primi inteo dimineata,
adica la pranz, in camera sa de culcare ; era inca in pat suferind de
migrene...
Se numea cucoana Smarandita (Esmeralda sau Esmeranda), pentru
a o distinge de celelalte doamne Bal ; ochii sal, din cel mai fruimos negru,

aveau toat, catifelarea smaragdului ; o adorabila lancezire in micari,

unit cu o voce care mergea la inima a.celuia care o asculta, faceau
aceast frumusete, cu adevarat periculoasa ; dar prea putin micata de
suferintele numeroilor sal adoratori, far& nicio mia in aceasta privinta mandra de puterea farmecelor sale, nu rasa nicio ocazie de a face
o victima.. Deci, pentruca s'o pedepseasca. 0 ca s'o faca sa simta la randul
ei pedeapsa talionului, dragostea ii trimese una din sagetile sale cele mai
ascutite sub forma unui tanar 0 fruimos print rus, care ii supuse cu
totul aceasta mandril moldoveanc. Vreo zece alte frumuseti, nu mai

putin seducatoare, ii intrebuintau de partea lor, puterea irezistibi

a farmecelor ce le aveau asupra trupei aurite a cartierului general,
ceea ce Mc-ea ea fiecare ii gasise aproape perechea sa. Se poate uor
inchipui, cat aceasta. edere in noua Capua, facea sa fie viata de placuta
roiului de timen i ofiteri insetati de placeri, care toti, mai mult sau mai
putin, au lasat acolo, mima, o parte din sanatatea sau averea lor 0 cativa
chiar libertatea.
Printre acetia din urma voiu cita pe Teodorit de Crussol1), al doilea

fiu al ducelui de Uzs, cu care reinoisem cunotinta anul trecut la

Odessa, dupa ce ne-am jucat impreun in copilarie la liondra in 1798,
mide locuiam pe acelai square. 0 tanra Vaid.uv incantatoare de 18
ani, Cu ochii albatri, cu prul negru ca pana corbului, fiica unei printese Sturdza 2), cred, il prinse in mrejile sale. El deveni atat de indra1782-1813.
Elena Sturdza (1786-1831), sora lui Mihail Sturdza, viitor domnitor,

copiii logontului Grigore Sturdza si ai domn4ei Maria Gr. Kallimah. Din

11"

www.dacoromanica.ro

164

G. BEZVICONI

gostit, Inca se hotri

cearg. mna. Aceast c'storie, de altfel,

unea tinerete, frumusete, familie i avere; numai partea moral era
.cam slab. De o parte, era greu s treci peste pgrintii moldoveni, care
nu g6seau partida destul de strAlucit pentru fiica lor. Cci de fapt,
Crussol era un mare senior, dar fad avere. Dei bAiat frumos i aghiotant al impratului Rusiei, aceasta nu-1 impiedeca s fie un emigrant
francez ruinat. De partea sa, mirele depindea de mtua sa, printesa
de Tarente, locuind la Petersburg, care indat ce Ii incredint proiectele sale de csltorie, refuz, in mod formal s-0 dea consimtmntul
din cauza diferentei de religie; tnra femeie era de religie ortodok
i, in consecint, in ochii btrnei printese, o schizmatic. In al doilea
rnd, ar fi vrut s'o cunoasc mai de aproape. Din toate aceste nehotrir'

incetineli, se intmpld ceea ce este deobiceiu urmarea tmei pasiuni

contrariate. Greuttile nu fcur cleat s mreasc6 dragostea dintre

cei doi tineri, care se hotrir s treac peste ele. TotuO, cum consimtmntul ducelui i al ducesei d'Uzs erau indispensabile pentru cls5.toria civil i religioas, iar acqtia din urm se aflau in Franta, tinerii

furg siliti s atepte ca acest consimtmnt s poat. sosi. Dar intre

timp fzboiul reincepuse. Crussol plecase in armat, i frumoasa sa,

plictisit de a Wepta aa de mult, dup ce se bucurase nc catva

timp de libertatea sa, se hotri s se cstoreascA cu un general mai
in varst decal ea, dar cu o pozitie frumoas5.1). Dup trei sptmni,
petrecute astfel in mijlocul plcerilor celor mai variate, trebui s
m pregAtesc de a le prsi i de a m reintoarce in guvernmntele
noastre, cAci trupele pirsiser cantonamentele pentru a se deplasa
pe Dunre. De cateva zile, importante operatii militare fuseser intreprinse in mai multe locuri. Inainte de a se reintoarce acas, uncle
avea multe de fAcut, ducele de Richelieu a vrut s revad cetatea
Ismailului, uncle primise botezul focului in 1790 cu domnii de Damas
(Roger) i de Langeron, sub ordinele marealului Suvorov.

cAsItoria Cu logof Atul Alecu Ghica i s'a nscut, in 1804, un fiu, Grigore Ghica,

viitor domnitor, sinucis in 1857, iar in 1807, o fiic, Elena, mAritat5, apoi cu
consilierul colegial Pavel ubin. In 1807, Ghica a inceput procesul de divort,
motivandu-1 cu prezenta sotiei sale, in Iunie, la un spat dat de mama Elenei,
In onoarea generalului Meyendorff, unde probabil ea s'a intalnit cu de
Crussol. Mai tarziu, Elena s'a mAritat cu generalul-maior I. M. Hartingh
(1756-1831), al doilea guvernator al Basarabiei (1813-1817), divort find si
de aceastA datl. G. Bezviconi, Din vremea lui Al. Sturdza, 13. i i urm.
1) Era locotenent-general in corpul de geniu. Olandez de nastere, se numea
baronul Hartingh, dar era de mult timp In serviciul Rusiei (Rochechouart).

www.dacoromanica.ro

1808

DIMITRIE BANTAS-KAMENSKI

Purtand corespondenta care printul Al. Al. Prozorovski, a sosit in

Moldova, In 1808, fiind trimes apoi in Serbia, tnrul Dimitrie BantAs-Kamenski (1788-1850) 1), viitor istoric, guvernator la Tobolsk si
Vilna. Scrisorile lui de drum s'au tiprit la Moscova, doi ani mai tarziu,
purtnd titlul de: Cdleilorie'in Moldova, Valahia qi Serbia.
In aceste scrisori e amintit tat5.1 autorului, Nicolae Bantas-Kamenski (1737-1814), cercettorul arhivelor diplomatice ruse si al trecutului relatiilor Moscovei cu Polonia, Moldova, Muntenia, Grecia si
alte tbiri; acesta era fiul unui nepot de var al lui Dimitrie Cantemir
si al surorii lui Amvrosie Zertis-Kamenski, mitropolitul Moscovei,
pierit in 1771 pe vremea ciumei 2).
Intoarcerea sa din Serbia, Dimitrie Bant4-Kamenski a povestit-o
in scrisorile XXII-a si XXIII-a, pe care nu le reproducem. La inapoiere,
el a sosit la Bucuresti la II Iunie i8o8, trecnd la 13 Iunie prin Focsani, iar a doua zi fiind la Iasi. Thnkul diator a vizitat iarisi pe mare:
salul Prozorovski si pe mitropolitul Gavriil. La 19 Iunie, el a asistat
la divan, la procesul de divort al printesei Elenco Sturdza , cea
mai frumoas." cucoan din localitate, viitoarea sope a generalului rus
Hartingh, despre care vorbeste si Rochechouart ; la divan prezideaza
senatorul Kusnikov si mitropolitul. La Prozorovski la mas, Bant4Kamenski intAlneste pe contele A. A. Musin-Puskin4), sosit din Viena,

si pe viteazul general de cazad Denisov 4). La 22 Iunie, el p6raseste

Iasii, ducand un mesaj al maresalului, la Moscova.
Vechimea Rusa , 1888, XI.
A. Lobanov-Rostovski, op. cit., vol. I, p. 35, i G. Bezviconi, Boierimea,

vol. II, p. 86.

9 Alexandru Alexeevici (1788-1813), tanar scriitor.
9 Adrian Carpovici (1763-5845), luptatar la Ismail, in Elvetia, la Silistra
i Sumla. InsemmYrile sale, in e Vechimea Rusa *, 1874, nr. 5 i urm.

www.dacoromanica.ro

166

G.

BEzvicom

SCRISOAREA i5-a
Dub'asari, 16 Mai (1808).
Acum trei zile pe la miezul noptii, draga prietene, am sosit in acest
ora i m'am oprit la un han. A doua zi dupa sosire, disdedimineat,
m'am dus cu scrisoarea data de L. Ia. Ia. la fostul sef al oficiului
consilierul de stat Bein 1), un om in varsta, amabil i care m'a primit

cu multa cordialitate, dorind mult ca s m'a opresc la el. Impreuna

Cu el am plecat la mitropolitul Gavriil Bodoni 2), numit ca exarh al
Moldovei, Valahiei i Basarabiei i care se pregatea s plece la Iai,
deoarece pana atunci i avea reedinta la Dubsari. Cred ca e de prisos,
draga prietene, s-ti spun cum am fost primit. E deajuns s-ti spun,
ca am avut catre el o scrisoare dela parintele meu, pe care-1 iubWe

foarte mult, dei nu-1 cuno*e decat prin corespondenta.

Preasfintitul Gavriil a plecat din Dubasari cu mare pompa. Careta
lui era inhamata cu ase cai, pe care erau cklareti, iar un ofiter calarea alaturi. Preasfintitul era in careta impreuna cu un mitropolit moldovean, un batran de 70 de ani, care traise in Dubasari. F. P. Bein,
eu i alti functionari, 1-am petrecut pe mitropolit pana la carantin.,
ce se afla la o distanta de 6 verste de ora. . Imediat ce trecu Nistru,
a fost primit de Moldoveni, care au ieit
intampine, purtnd dona
steaguri.

Dupa masa, d. Bein s'a dus cu mine la pava turcesc, cu trei tuiuri,
seracsirul Hasan, care inainte de a cadea prizonier fusese comandant
la Bender i pe care d. Bein n cunWea mai dinainte. Mai intai ne-am
dus la secretarul lui, care ocupa o locuinta aparte. Noi 1-am gasit in
gradina, ne-am intretinut cu el vreun sfert de ora .1 dupa aceea ne-am
dus la paa, pe care el avusese grij sa-1 imtiinteze despre sosirea
noastra. Secretarul acesta, dupa cum imi spusese d. Bein, avea rangul
Feodor Petrovici Bein (Beim, Bem, Behm), probabil polonez de origine,
desi Bantas-Kamenski 11 numeste grec, a fost mai t'arziu mosier la Hodrguti

(Hotin), murind in 1821. Sotia sa, Ecaterina, decedati in 1814 la Secureni

(Hotin), era fata generalului Ilie Catargi. O fiicA a lor, Elena, mAritat1 cu
generalul Solovkin, a fost admiratl de poetul Puskin, iar alta, liarla, s'a clstorit cu colonelul P. S. Lisin. G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p. 17.
NAscut in Bistrita Transilvaniei, Gavriil Bnulescu-Bodoni a studiat
la Kiev i in Orientul Apropiat, a fost profesor la Iai, iar dela 1782profesor
si rector de seminar duhovnicesc la Poltava (printre discipoli a avut pe elenitii
Gnedici, Petre Kunitki s. a.). Dela ir Februarie 1792 mitropolit al Principatelor Dunkene, el a fost deportat la 19 Iunie la Constantinopol,
ajung&nd in anul urmAtor arhiepiscop al Ecaterinoslavului, iar intre anii
1799-1803 mitropolit al Kievului, cnd a fost decorat cu ordinul sf. Andrei.

Dela 1805, trgia la pensie, la DubAsari, unde a infiintat o tipografie. Dupg

1812, a l'Amas mitropolit la ChisinAu, unde a murit la 30 Martie 1821, in Wirstl

de 75 ani, fiind inmormntat la mlnIstirea Capriana.

www.dacoromanica.ro

C.ALATORI RUW IN MOLDOVA sr MUNTENIA

167

de general-maior. Era in vdrst de vreo 6o de ani; avea o fire veseld.

El ne-a tratat cu cafea i ne-a oferit pentru fumat trabucuri; eu ins
am refuzat. Dupd aceea ne-a condus pdn la portita grdinii. Cafeaua
la Turci se serveste in niste cesti mici idea' mner, care seanfn mai
mult cu niste pdhdrele asezate in alte cescute, care insd, cand te ser-

vete, rdman la servitor pe tav.

Pe pasd 1-am 0:sit seznd pe divan turceste adicd cu picioarele
incrucisate sub el. Imediat ce am intrat in camerd, el se ridic i, dup
o scurt convorbire cu d. Bein, ne-a poftit ssedem pe divan. Domnul
Bein m'a recomanclat ca pe un fiu de pas (adic general), care e in
drum spre feldmaresal, cdruia ii duce stiri urgente. Si la el am fost tratari cafea, pe care insd n'am but-o, dar pe care din politete o' luasem.
Am rdmas la pas aproape o ord., in care timp ne-am plimbat prin grddina ce apartinea d-lui Bein i dup acea am plecat acas. E curios
faptul c atunci, cand noi ne-am luat rdmas bun dela pas., el s'a ridicat
de pe divan, dar n'a fdcut niciun pas ca s ne conducd spre us. Hasan
are 70 de ani, sau poate si mai multi ; la Constantinopol a ocupat de
sapte ori functia de vizir ; I-a cunoscut pe Suvorov, pe printul Potiomkin, si ultimul timp cdnd toti pasii se rsculaserd impotriva sultanului
el singur ii rmdsese credincios. Acest lucru insd nu o sa-1 ajute, i el
de sigur va trebui sd-si ja rdmas bun dela viaf, dacd pentru
mar-

turisi credinta fatd de sultan se va intoarce in Turcia, unde se pregdteste sd plece curnd cu o mare suit. Mustafa al IV-lea nu-i va
ierta c a predat orasul fdird luptd, un oras aproape inaccesibil prin
intdriturile ce le avea prin garnizoana numeroasdi.
Dacd noi n'am fi pus mAna pe Bender, imi spuse d. Bein
atunci toate aceste /ocuri pn. la Elisavetgrad ar fi fost parjolite de
cd.tre Turci.

Acum se spune cd din tot orasul acesta n'a rdmas decAt cetatea,
c toate casele sunt devastate, iar cea mai mare parte distruse pAnd
la temelie. Benderul a fost luat de noi printr'un siretlic militar: Hasan
&du ordin sd ni se deschid portile i, cand musulmanii isi asezase
armele la picioare, noi le-am apucat i i-am fortat s plece din oras,
punnd stdpanire pe el. Luarea Benderului o datordm donmului brigadier C. 1), socrul domnului Bein, care mai inainte intrase in tratative
cu Hasan i 1-a convins s deschidd portile orasului armatelor rusesti.

Pentru aceasta, domnul C. a fost ridicat la rangul de general-maior

decorat cu ordinul sfnta Ana clasa II.

1)

Generalul Ilie Catargi (1747-1822, la Chisirau) era fiul visternicului

Filip Catargi. Ca's6torit cu fats domnitorului Grigore Al. Ghica (ucis in 1777),
Catargi a ajuns hatman in Moldova, s'a refugiat in 1792 in Rusia si a fost in
timpul razboiului din 18o6-18x2 seful treburilor grAniceresti din Basarabia.
I. Halippa, Opere *, vol. II, p. 43o, 0 G. Bezviconi Din trecutul nostru e,

1936, nr. 36-39, p. 112.

www.dacoromanica.ro

168

G. BEZVICONI

In DubOsari eran putine cldiri de piatr.; gospodkii in total erau

cam 300. Populatia e format din Moldoveni, Greci, Bulgari, Evrei
si un numar neinsemnat de Rusi. Orasul acesta are o vedere frumoas
datorit nenumiratelor sale gradini i livezi, ce acoperg dealurile care
se intind pe ambele prti ale Nistrului.

Asearg a fost o furtung mare, iar dimineata de azi, potolit, prevesteste o zi frumoas51. Traisura mea e gata. Imi iau ramas bun dela
d-1 Bein, dar inainte de a incheia scrisoarea aceasta, dragO prietene,
vreau s-ti descriu gazda mea.
F. P. are peste patruzeci de ani, de staturg e inalt, rumen, ceea ce
denot sgnOtatea lui. Mai inainte a fost in serviciul militar, in grad
de locotenent-colonel, i pentru merite de arme a fost decorat cu ordinul
sf. Gheorghe cl. IV. A trecut apoi la post si a fost seful oficiului, iar
in prezent e membrul comitetului de aprovizionare al armatei, ce s'a
infiintat la Iasi. E cOstorit cu o nepoat a fostului gospodar moldovean, principele Ghica, i patru copii draguti sunt bucuria zilelor lui.
De origine e grec. Dar am scris cam mult e momentul sg termin.
La revedere, drag: prietene, pang la Iasi.
SCRISOAREA a 16-a
Iasi, 23 Mai (18o8).
Am trecut Nistrul (apa aceasta e ingust in fata DubOsarilor, dar
e adanc6 i repede) pe un pod plutitor. Am mers cu un vizitiu rus pan
la targul Criuleni, ce se afla la o distant. de 7 verste de Dubsari. Acolo

incepeau postele moldovenesti si mi s'a cerut s achit anticipat, pang

la Iasi, suma de 22 lei si 4 parale, ceea ce in banii nostri e egal cu

13 ruble si 8o copeici. In schimbul banilor, mi-au dat o chitant,

pe care trebuia s o arat la fiece postO. Despre hanurile moldovenesti
voiu vorbi mai tarziu. Cat de straniu i slbatec mi se preau unele lucruri ; mai tarziu ins am inceput s m." obisnuiesc cu toate. i ceea
ce inainte mb.' mira, a inceput s mi se park' natural. Iat cum sunt
oamenii!

La 30 de verste de Iasi se ridieg un monument, cldit din piatrfi

necioplitg, ridicat de Ecaterina cea Mare printului Potiomkin. Acest
fgsftat al soartei, care a stiut s tflase in lux si multumire, a stiut
s5.-0 aleagA i locul unde s. moarg. Locul unde el a murit i unde acum
se inaltg un stalp, e rang drum, inconjurat de pOduri i munti, alcatuind o priveliste minunatO ce incnt ochii
1) Am vizitat monumental, asezat in drumul dela Pirlita la Milesti (la margines mosiei Untesti), in vara anului 1934. Lang& obeliscul comemorativ
ostlpul lui svetlici (o stolb svetleisego *), cum i se zicea in popor, se mai pAstra
piatra cu inscriptie de pe vechiul monument (partea superioar) :

www.dacoromanica.ro

CALATORT RUHI IN MOLDOVA HI MUNTENIA

169

La Ia0 am ajuns in ziva de 17 a acestei luni, pe la ora ase dup5

i m'am oprit la hanul unui grec. Imediat dup sosire, dup

mas5.,

ce mi-am schimbat hainele, m'am prezentat la palatul ocupat de printul

Prozorovski. Nepotul i aghiotantul feldmarqalului, d. U., m'a introdus
la print i i-am inmanat scrisoarea printelui meu 0 a contelui Musin-

Pukin 1) ; apoi m'am tutors acag, m'am trntit pe pat 0 am dormit

pan la orele nou5.. La ora zece am plecat pe jos (c5.ci aici in Ia,si, orict

ai pati, nu poti gasi un birjar) la clubul local

o cldire de piatr
cu doul etaje. Acolo, pentru prima data am Vazut doamne din societatea moldoveneasc5., imbrilcate in toalete europene. Nu-ti voiu spune,
de team s nu le supr, clack' le sateau bine sau nu toaletele. La club
printre altii se afla i generalul M. I. Kutuzov.

A doua zi, adic in ziva de 18, a venit la mine un om trimes de

d. U., caruia printul ii d5Ause ordin s.' m invite la mask printul
avea obicei sl ia masa pe la 5 dupg amiaz5., ocupndu-se dup aceea
Ha ce m mecTe npecTaaanca HHH3b rpqropini AneRcangpoallm HoTemiam-

Taappiecxak".

Orra6pa B 5 aern, 1791 roa".

IloRpos ameq Taepab
1,1 aemmo oap

Cpeab norm ocTaalin mapa

Tax MHTHSHily OH 10HOHba.

(Pe locul acesta a incetat din viatd kniazul Grigore Alexandrovici Potiomkin

al Tauridei. Octomvrie in a 5-cea zi a anului

Comp. adnotgaile lui I. C. Grot, la Operele lui Derjavin, vol. I, P. 454. A.
Weltman reproduce versurile altfel (Amintiri, in vol. Pu)ckin, de L. Maikov,
1899, p. 115).

Portretul din casuta paznicului, a ajuns la preotul sgtesc, apoi la muzeul

istorico-arheologic-bisericesc din Chisinau, distrus in 1941; am descifrat urm5.toarea inscriptie:
Caemilerimail 1CHH3b rpqropqR A.zeReawypormq lloTemytim-TaBpq-

Tieclayil, exmiqa.acq 5 oicra5pq 1791 r. 1IoNceputosaq 6aposeceoll /ye Pemoq4, ypoquemtoff HaTaaneff II. Kalicaponofy, B Haman. ell:aural" KOHIIHHLS noeTaaaen B naanaLoqe B Beecapa6cicoil o6.iiacTa &ma mecTa re
caoirimaca Rams
(Luminatul kniaz Grigore Alexandrovici Potiomkin al Tauridei, a incetat
din viat la 5 Octomvrie 1791. Donat de baroana de Remond, nAscut5. Natalia
P. Kaisarova, in amintirea centenarului mortii aezat in pavilion in regiunea
Basarabiei lng locul unde a murit kniazul).
AdevAratul Monument, destinat pentru a fi aezat pe locul
lui Potiomkin, era transportat cu greu pe vremea Ecaterinei II, fiind pax-5.5ft dup5.
moartea ei inteo rAp5. din apropierea de Gluhov, unde a i fost descoperit doar
In 1914. Com. de generalul P. E. Kotzebue.
1) Alexei Ivanovici Musin-Pukin (1744-1817), ober-procurorul sinodului,
arheolog si academician.

www.dacoromanica.ro

170

G. BEZVICONI

cu probleme militare. Ii plcea s vorbeasch de trecut, de tactich,

de Frederic cel Mare, etc. In timp ce el povestea despre rzboiul prusac
ce a avut loc in timpul domniei Elisavetei Petrovna, tineretul glumea

si fcea spirite...
In ziva de 19 am luat de asemenea masa cu printul. Printre cei
invitati se afla si gloriosul Platov 1). Cu o deosebit plhcere priveam
pe acest bray conduchtor al cazacilor, care si-a atras asupra sa privirea celui mai de seamh erou din lume. Duph mash am aflat dela P.
H. B. 2), consilier de stat si sef de cancelarie al printului, ch.' acesta din

urmh are de gnd s ma trimeat in Serbia s't Bulgaria, cu pachetul

adus de mine. Acest lucru m'a bucurat enorm si eram nespus de fericit
s plec cht mai repede. Curiozitatea la tineri e tot atat de mare ca la
femeile bAtrne, eram nerAbdhtor sh vhd thri noi, popoare si obiceiuri noi. Seara am petrecut-o obisnuit, impreun cu V. si P.
In ziva de 20 am stat tot timpul acad., iar seara m'am dus la mitropolitul Gavriil, care, des't plecase din Dubsari inaintea mea, sosise la Iasi cu don zile mai thrziu.
Pe data de 21 m'am prezentat la cancelarla d-lui B., conform ordinului primit dela el, ca sh ridic corespondenta chtre consilierul efectiv de stat Rodofinikin 2), dar n'am fost primit. Mi-a spus, c e ocupat
si nu m'A poate primi, dar eh telegramele sunt gata si eh eu sh mh interesez in fiecare zi. Acest lucru m'a amArit peste mhsurh, mai ales
deoarece eram preghtit de plecare. Si am fost asigurat, eh voiu primi
tantiemele de drum si scrisorile necesare. V. dorind s m distreze
putin, m'a invitat la plimbare si apoi m'a dus la P., cu care am luat
masa. Reintors acash, am fost tot timpul agitat, ph.n ce somnul nu-mi
inchisese pleoapele obosite.

A doua zi a venit la mine, ca un inger binecuvnthtor, un trimes

dela d. U., cu o invitatie la masa feldmaresalului. Pe la orele 5 m'am
dus la palat si imediat ce am intrat in sala cea mare, d. U., care-mi
iesi inainte, mi-a comunicat c. printul Alexandru Alexandrovici I) i-a
dat ordin sh.-mi fad ctmoscut, c in timpul sederii mele la Iasi s'A fmhn invitatul lui la mash. M'am asezat la mash' inteadins in fata feldmaresalului, ca s fin mai usor observat de el, ceea ce am s't reusit.
1) 1751-1818, hatmanul cazacilor dela Don.
3) Pavel Bezak (1769-1831), fiul magistrului de filosofie Hristian Bezak,
slujind in militie, cu tot gradul sgu numai de consilier de stat, a ajuns colaboratorul principal al lui Prozorovski. Insemncirile lui N. I. Greci, e Arhiva
Rusa s, 1873.

Const. C. Rodofinikin, originar din Moreia, director al departamentului

Asiei, pe atunci agent diplomatic in Serbia (G. Bezviconi, &Irbil: in Basarabia,

Din trecutul nostru o, 1939, IIV, p. 17). Raportul sAu adresat in 18o8 lui
Prozorovski, cu privire la Sfirbi, in

Arhiva Rus5.s, 1888.

Prozorovski.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

171

Trebue chiar astzi s.-1 expediem pe Bant4-1Camenski sunt

gata actele? il intreb printul pe B.
Sunt gata, excelentk faspunse acesta din urma
i neaparat
va pleca chiar astazi.
Dupl mas m'am dus la cancelarie 0 am a0eptat mai mult de
ora hartiile, dar Mid rost. In cele din urma, in camera unde a0eptam
a intrat cu nite hartii d. B., care-mi spuse:
Pierzi timpul in zadar. N'ai s poti primi nicio scrisoare, deoarece feldmareplul, seara, nu iscalete nicio hartie, mai bine vii maine
de dinaineata.
Spunand acestea a plecat, iar eu luandu-mi paldria, incruntat, cu capul
plecat, am ieit 0 am ajuns acas: tot atat de bine dispus, ca 0 in ajun.
Seara am fost la marele logofat Constantin Ghica 1), catre care aveam
scrisoare dela o rud de-a lui printul Mavrocordat 2). Ghica, un
batran venerabil de 70 ani, care vorbea perfect frantuze0e, m'a primit

cordial 0 m'a invitat la mas. Eu ins, cred, c n'am s am ocazie

altadata s m duc la el. ream gasit plimbandu-se prin grdin, cu pipa
In gur5.. Citind scrisoarea, el i0 ridica pentru o clip caciula i apoi
puse din nou pe cap, far s-mi spuna i mie sa fac la fel, aa 'Meat

tot timpul cat am stat la el in gradina, am stat cu capul gol, dogorit

de soare. Natural ca n'am stat mult timp.

Astazi dimineata am venit din nou la d. B. pentru a primi scrisorile. Domnul D. o rud'a de-a lui, m'a anuntat 0 pe urma
transmis

din partea lui, ea' scrisorile nu-s gata 0 ca numai dupa masa vor fi
iscalite de feldmareal. In timp ce ne 2.ezam la mash', s'a starnit o
furtun urmat de ploaie i descarcari electrice, care a durat cateva
ore. reldmare*alul observandu-ma, i-a spus iara0 d-lui B.
Pe Bant54-1Camenski trebue sa-1 pornim la drum maine disdedimineata, aceasta pentru lin4tea lui i pentruca intarziem, i vre-

mea se stria..
Doamne!
ma gandeam in sinea mea oarecat imi vei pune la
incercare rbdarea ? Nici cuvintele feldmarealului i nici timpul urit nu
m'au impresionat i primind scrisorile chiar In dupa masa aceea, impreu-

n cu foaia de drum, am trimes dup cai, hotrit s plec peste o ora.

Iaul e un ora. bun. Impozantul palat de piatr, construit pe timpul
gospodarului Alexandru Moruzi in 1806 i ocupat in prezent de printul
Prozorovski, se poate numra printre cladirile cele mai frumoase. In
aceast cldire e 0 divanul format din boieri moldoveni 0 al crui
preedinte e consilierul de tain i senatorul S. S. Kunikov. Aici am
1745-1828.

Alexandru Mavrocordat II, zis Firaris (fugarul), domnitorul Moldovei

(1785-1786), nriscut in 1754 i mort la 18 Februarie 1819, la Moscova ; om
cult, a scris o comedie in greceste in spirit francez.

www.dacoromanica.ro

i72

G. BnVICONI

vxut i sala de tron a fostului gospodar. Palatul acesta e interesant

prin faptul c are tot atatea ferestre ate zile are anul i attea usi
Cate spfmni sunt intfun an.
In Iai sunt destule cldiri de piatr.; mnstiri grecesti sunt cinci.
Intr'una din aceste mnstiri Trei Ierarhi, se afl moastele sfintei
Paraschiva. Orasul are peste cincized de biserid, toate de piate. Resedinta arhiereasc, unde s'a oprit in prezent preasfintitul Gavriil,
are o curte destul de vast.. In ea sunt don biserici mari si o capel.
Strzile sunt mici, inguste i prost pavate cu bkne de lemn. Rul
Bahlui ce curge prin Iai nu merit nicio atentie, din cauza apei sale
bltoase s't a emanatiilor sale puturoase. Pentru but folosesc ap
bun din fntni. Numrul locuitorilor de ambe sexe e peste 50.000.
Boierii poart haine turcesti, iar sotiile lor haine europene ; totusi
multe fetnei, mai ales cele bkrne, umbl in port national. Mai toti
vorbesc frantuzeste i putini stiu ruseste. Aici am vlzut profesori de
francez, care la ei in Franta probabil erau grjdari i totusi nu se
rusineaz s incaseze mii de lei! Boierii de aici sunt extraordinar de
mndri. Un boier moldovean de primul rang nu face niciun pas de
acas pe jos, fr tfsur. Se plimb in trsuri i mai ales clri, seara.
In unele locuri, cnd se insir eke doukeci de trsuri, cei din urm
trebue s astepte cte dou'keci de minute, pn." 0.'nd cele din fat
i vor face loe prin strzile inguste. In spatele tfsurii sunt asezati
doi slujitori, dintre care unul tine luleaua cu ciubuc. Boierii care umbl

cdlari au in una lor Cate un tigan descult, care fuge in urma calului,
Cand boierul se d jos ii tine calul de cpstru. Moldovenii sunt inculti i nimeni aici nu se ocup cu problema invtmntului. Sunt
amatori pasionati de muzica s't dans. Instrumentele muzicale preferate
sunt vioara i ghitara. Acest popor e grosolan, lene i neingrijit. Tahtalele mari turcesti sunt aici la mod i constitue podoaba oricrei
incperi. La Iasi sunt o multime de Evrei, care se bucur de libertate
sise ocupg cu comertul.
Pmntul Moldovei e foarte fertil; produsele solului sunt de obiceiu,
mieiul, grul si secara. Pepenii galbeni i rosii cresc in aer liber; ultimii

ajung la m'rimi neobisnuite. Pdurile de stejari si de fag sunt foarte

intinse. Clima e foarte calda s't nes.'nkoas. Adesea sunt epidemii de
friguri i febr cu urmri grave. Moldova e vestit prin caii i taurii
ei. Prirn desi sunt mici, sunt foarte rezistenti, infrtmtnd drumuri
grele i putnd sta afaf in frig. Porcii de aici sunt vestiti ca mkime,
ca i prin prul lor lung. Porci sunt foarte multi, precum i oile, care
sunt de un soiu ales. Albinritul si el constitue o ramur insemnat a
industriei locale. In pduri se all foarte multi cai slbatici, care sunt
prinsi i vnduti Evreilor.
Moldova are foarte mult sare, smoal. icear. In unele locuri se
afl munti intregi de sare ; dac: scoti stratul de pmnt de sus, muntele

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIW IN MOLDOVA *I MUNTENIA

173

pare de sticla. Se spune, ca' aici sunt 0 mine de aur i argint, tot atat
de insemnate ca cele din Siberia, dar care nu sunt cunoscute, decat de
gospodari ; acetia le-au lasat neexploatate de teama ca Turcii sa nu
puna stapanire pe mine. Am auzit, c sultanul trimesese chiar n4te
geologi turci, ca s poat gsi aceste zacminte, dar n'au reu0t. Gospodarul de atunci al Moldovei, i-a primit foarte bine, dar i-a facut
plece cat mal repede. Abia insa au prasit Iaul, au 0 fost omoriti pe
drtun de arnuti, inteadins trimi0, 0 de atunci Poarta n'a mai incercat
s afle unde sunt aceste bog5.tii.
Gospodarii Moldovei i Valahiei ocupau tronul pentru un timp

scurt, doar doi-trei ani, nu mai mult de cinci. Fiecare dintre acWia,
dorind s ocupe acest loc, se ingloda in mari datorii, pentru a putea
cumpara pe miniOrii turci, care erau foarte hr5.pareti. In schimb, dupa
ce capatau tronul, in timpul scurtei domnii cutau s5. se imbogateasca,
punand biruri grele asupra poporului. In felul acesta, ei nu numai ea
i achitau datoriile, dar reveneau la Constantinopol cu milioane, uncle

se aratau insa foarte saraci, de team s'a' nu fie pradati de minitrii

turci aa de hrp'areti. Adeseori 1'1200 sultanii omorau pe acWi domni,
pentru a pune stapanire pe averea lor, asupra carda ei, conform legilor
de atund, aveau drepturi depline. Acest drept, de altfel, 11 aveau sultanii

asupra tuturor functionarilor turci, chiar i celor mai mari, far a

excepta pe viziri. Gospodarii se alegeau din familiile grecWi cele mai
de vaz.
Moldova are o suprafata de i600 mile patrate, avand 730.000 locuitori. Odinioara, aceasta regiune putea s ridice o oaste dela 7o pana
la no mii oameni; astzi nu e in stare sa dea nici jumatate.
Principele Dimitrie Constantinovici Cantemir, in prefata Letopisefului
e de parere c5. intemeietorul Moldovei i Valahiei a fost imparatul Traian, care a mutat in 107 pe cei mai de seam5.
Romani in Dada (a.a era numita in trecut aceasta regiune). Limba moldoveneasc in cea mai mare parte e compusa din cuvinte latineti. In
limba se gasesc cuvinte slave 0 turceti.
Iti anexez aici, drag prietene, cateva cuvinte moldoveneti, ca sa-ti

faci 0 tu idee despre aceasta limba.

Doamne miluete Gospodi pomilui
Doamne
Om
Femeia

Printe
Fiul
Paine
Apa
Bunk' apa
Fan

= gospodin domine
= celovek homo
jencina
foemina
= otet parens

= sin

filius

panis
aqua
= horoaia voda
seno fenum.
hleb

= voda

bona aqua

www.dacoromanica.ro

G. BRZVICON:

174

SCRISOAREA a 17-a
Bucuresti, 26 Mai (1808).
In Valahia nu sunt atatea dealuri ca in Moldova si satele sunt mai
rare ; afara de poste si carciumi, care sunt si ele niste cocioabe i graj-

duri acoperite cu paie, restul sunt niste bordeie. In genere, aceast&

regiune, e devastata de Turci. Cateva case de *tea' darimate i mk'nstiri parasite servesc drept marturie acestui fapt. In Moldova surugiii
sunt mai iuti, dar si aici in Valahia poti gsi pe unii, care cu nimica
nu-s mai prejos de cei moldoveni. Atat in Moldova, cat si in Valahia,
surugiii mana caii o jumatate de drum Mira sa se opreasca, apoi oprindu-se

pentru cateva minute, terg ochii cailor, ii trag de urechi si o iau iar
la goana si nu se opresc deal la statie. Hamurile lor sunt foarte proaste,
si la trasura n'au nici oiste, ci un bat care seamana a oiste, si din cauza
aceasta ei se opresc adesea ca sa o indrepte. Caii sunt inhamati cate doi,
apoi alti doi sau patru inainte. Surugiii nu se aseaza pe capra carutii,
ci se urea calare pe cal, pocnind din biciu mai mult in aer, decat pe cal.
Cand se apropie de statie, chiuie slbatec, dand de stire celorlalti surugii,

In lipsa de clopotei, c se apropie. Osiile rotilor nu sunt unse i fac

ele un sgomot teribil.
Din Iasi am plecat la 23 Mai, la ora douasprezece noaptea, iar la
Bucuresti am sosit la 26 Mai, ora patru dimineata, i m'am oprit la hanul
unui neamt de aici. Acest oras nu mi-a placut ca Iasul, cu toate el are

mai multe cladiri de piatra decat Iaul. Strazile inguste sunt pavate
cu barne de lemn si nu sunt drepte, din care cauz cand treci pe ele
cu caruta te sdruncina tare (caruta moldoveneasca seamana cu cea
ruseasca, dar e asa de mick" i ingusta, 'Meat in ea abia dad, incap doi
oameni).

Bucurestiul e cu putin mai mic cleat Moscova, ca extindere, daca

cuprinzi toate gradinile nenumarate din oras si din imprejurimi. Raul
Dambovita, care curge prin oras, e interesant prin faptul c in albia lui
se afla nisip auriu, ce era exploatat in folosul sotiilor gospodarilor
valahi. Un nisip identic se afla in raul Olt, care desparte Valahia Mare
de Valahia Mica. Veniturile din exploatare, care se ridicau la 25 mii
piastri, erau de asemenea folosite de sotiile gospodarilor.
Bucurestiul numara 6o.000 locuitori, biserici i manastiri peste 300,
afaf de paraciisele din casele boieresti.
Aici am luat masa la S. S. Kusnikov, catre care am avut scrisori
de recomandare din partea contelui A. I. Musin-Puskin si N. M. Karamzin 1). Kusnikov mi-a spus despre Valahi, ca sunt foarte blanzi i buni,

dar sufera din partea ispravnicilor, care-i stramtoreaza inteatata,

bleat unii din ei fug la Turci.
1) 1765-1826, cunoscut istoric.

www.dacoromanica.ro

CkLATOR1 RIW IN MOLDOVA $I muNTEN1A

175

La noi in Rusia toti se feresc de functia de ispravnic, a adaugat

iar aici din contra, pentru un loc vacant de ispravnic se primesc
aptezeci de cereri. In genere trebue sa recunosc superioritatea boierilor
moldoveni fatal de cei de aici.
Acest cm vrednic i desinteresat, cauta acuma s starpeasca raul ;
ar fi de dorit ca aceast actiune a lui s'a se bucure de un succes deplin.
Termin'nd aceasta scrisoare, vreau sa-ti mai spun ceva despre
Bucurelti. Daca generalul Miloradovici, anul trecut, ar fi intrat cu o
ora mai tarziu in BucurWi, oraul ar fi fost prefcut de Turci in cenuqe.
E interesant ca atunci, cand acetia din urma ocupase BucureOiul,
n'au gasit niciun locuitor. Toti fugisera inc inainte de venirea lor.
el

La revedere, draga prietene, la Craiova.

SCRISOAREA a 18-a
Craiova, 29 Mai (1808).

La fiecare statie din Moldova i Valahia sunt cdpitani, pe care fi

putem compara cu efii noOri de pota.. Ei trebue s'a aiba grifa sa nu
intarzie pWele din cauza cailor i s'A supravegheze pe pota0. In loe
de sabie, ei poarta la brau o calimara prelunga de cupru, cu o penita
de cupru. Imediat ce sose0i in statie, ei cu un aer grav ti cer foaia de
drum, dupa care fac insemnari In registrele lor.
In Moldova taranii sunt mai bogati deckt in Muntenia, dintre care
cei mai multi traiesc in bordeie. Moldovencele sunt mai aratoase decat
muntencele, care sunt cam negricioase. In trecerea mea prin Valahia,
prin sate, n'am intalnit nu numai o femeie frumoas., dar macar una
sil-mi placa. In schimb vinul din Valahia e mai bim decat cel din Moldova, din care cauza i betivi acolo sunt mai multi. Vinurile ar putea
s fie i mai bune, daca s'ar da osteneala s cultive mai bine viile.
Valliii sunt atat de saraci, incat de multe ori sunt nevoiti sa traiasca
din furtiaguri...
Din BucurWi am plecat la 26 Mai, la orele 9 seara, iar in ziva de
28 seara am sosit la Craiova. Acest ora., mic, devastat de Turci, se afta

la o deprtare de 200 km de BucurWi. Aid m'am oprit la un han,

al carui proprietar era ungur, i imediat dup sosire m'am prezentat
la generalul-maior de cazad I. I. Isaiev, catre care aveam o scrisoare
dela feldmarep.l. Acest venerabil i brav erou, care numara aizeci de
ierni i care anul trecut, trecnd dincolo de Dunre cu ase sute de Rui
cateva mii de Sarbi, a distrus un corp de armat turcesc de aisprezece
mii oameni, m'a primit foarte amabil i m'a oprit la masa. Dup masa,
impreuna cu capitanul D. I. Bib., din regimentul Olonetki i care era
de garda la generalul Isaiev, am plecat in tabra aezata la o departare
de dou verste de ora. Acolo am petrecut toata seara, privind instruclia

artileritilor ; m'am reintors apoi acasa, iar Bib. a ramas in tabara.

www.dacoromanica.ro

176

G. BEZVICONI

Astzi de asemenea am stat la mas la generalul Isaiev i, luAndu-mi

famas bun dela el, m'am intors acas, de unde 41 scriu tie, draga prietene.

A trecut o or de cnd am trimes dupg cai.

Clima Valahiei e temperat i placuta. Solul e foarte roditor i ar
putea hrni o populatie imptrit. ; locuitorii ins sunt atat de asupriti
i srciti de gospodari i boieri, incat multi din ei au fugit la Turci,
din care cauz suprafata de pmnt cultivat se micoreaza din an in
an. Valahia are multe paduri de stejari, fagi .1 tei. S'i aid, ca i in Moldova, se ocup cu albinritul. Vite comute i oi stmt o multime.
Valahia are o suprafat de 1.025 mile ptrate i aproximativ 950.000
locuitori, in cea mal mare parte Valahi, care-vi zic Rumini (Romani) ;
sunt apoi Turci, Armeni, Evrei i alte neamuri .

www.dacoromanica.ro

1810

KUTUZOV

Numirea lui Kutuzov (1745-1813) la comanda armatei ruse, a insemnat o etap nou in rzboiul impotriva Turcilor. Era discipolul cel
mai ager al celebrului Suvorov, care l-a numit comandant al Ismailului
inc inainte de a fi cucerit cetatea. De dou ori gray ranit, fost ambasador dup pacea dela Ia0 la Constantinopol, generalul nu se bucura
cu toate acestea de simpatiile lui Alexandru I, deoarece la Austerlitz
el a cedat dorintei tnirului imp6rat de a da bltllia osAndit la insucces. Ca 0 in 1812, and a sdrobit pe Napoleon 1), Kutuzov a fost numit
in frtmtea Wirii dunrene dup ce numero0 comandanti s'au perindat
aici, in desconsiderarea opiniei publice. Sosind in principate, cunoscaor
iscusit al atmosferei culiselor Orientului, el n'a schimbat nimica din
ritmul vietii stabilit de predecesori. In toamna anului 1811, noul comandant a distrus armata tured 0, folosind finetea sa diplomatic, a

incheiat in Mai 1812 pacea dela Bucureti. Napoleon se afla in fata

Dresdei, in drum spre Moscova, incat acest tratat de pace prezenta o
insemnaate deosebit.
Scrisorile ce le reproducem mai jos, care oglindesc in parte aceast

atmosfer mult hulit de Langeron, Ciceagov 0 alti contemporani,

le-am semnalat in revista Din trecutul nostru (1935, nr. 17-20, p.
129), cand aceast: corespondent a fost publicat de ducesa de MontelfiStolipina, in Revue de Paris (15 Aprilie 1935, p. 791 0 urm.). Kutu-

zov le adresa fiicelor sale, Ecaterina, mritat cu generalul print Kuda4ev, 0 Elisaveta, mlritat cu contele Tiesenhausen, ucis in btlia
dela Austerlitz, apoi cu generalul Hitrovo, viitor ministru plenipotentiar la Plorenta.
I) In 1814, apare la Buda cartea: Intdmpldrile rdeboiului Franjozilor i inloarcerea lor dela Moskva, tlmercilcl din netnfefte.
12

www.dacoromanica.ro

178

G. B/4ZVICONI

Iasi, 27 Martie 181o.

ItIata-ma ajuns aici Am intrat aseara in acest ora i maine voiu

pleca spre Bucuresti, nade va fi instalat cartierul meu general. Once
popor iubeste schimbarile, prin care spera s castige ceva, dar aid
lumea inteadevar delireaza. Bucuria de a ma vedea este de nedescris.
Boierii au venit sa m intalneasca, i inaintea lor o doamn Smarodki 1),

un fel de exaltata care vroia neaparat s m scoat afar& din trsura.

Bucuresti, ro Aprilie i8ro.

Lisanka i copli, bun ziva. Iata-ma la Bucuresti in mijlocul Valahilor. Am foarte multe treburi, dar vreau sa-ti spun ce este Bucurestiul:

este un oras atat de mare, incat intrece toate orasele rusesti, afara de
capitale. Peste tot multimi pline de viata, cateva doamne cu obiceiuri
cultur monden, i inca multe altele. Unele dintre ele sunt frumoase,

cateva destul de amuzante ; mai sunt cateva doamne ruse pline de

pretentii si o gramad de Greci. i toat lumea e nebun dupa dans.
Bucuresti, ii Ianuarie 1811.
Lisanka, prietena mea, si copii, buna ziva. Nu poli sa-ti inchipui
in ce masura m supk de a fi mereu despartit de acei pe care ii iubesct
Numai voi nia lega de viata. Cu cat inaintez in viat, Cu atata simt
ea gloria nu este decal o amagire. Am fost totdeauna filosof i devin
din ce in ce mai mult. Se spune ca fiecare varsta isi are pasiwnle sale;

pasiunea mea consta bate dragoste arzatoare pentru ai mei.

Bucuresti.

Lisanka, draga mea, si copii, bunk' ziva. Nu prea ma' distrez aid,
avand multe treburi Mintea Inri este totdeauna treaza i evit chiar
de a vedea prea multa lume pentru a nu face cumva greseli. Pentru a
ma distra mi-am adus o trupa de pantomina italian. Sunt incantat
1) Nu este decal transcrierea gresit a numelui e Smaranda . E vorba de
Smaranda Bogdan, nAscutA Rosetti, sotia vornicului Dimitrie; in vara anului
181o, ea a anuntat pe Iordache. Rosetti-Roznovanu, cA spAtarul Iordache
Catargi, cumnatul ei, ar fi fost trimes de niste boieri, ca sA cearA sprijinul lui
Napoleon. RefugiatA pe vremea eteriei la Chisiniiu, Bogdaneasa a fost satirizat
versuri de poetul Puskin i descrisA in memoriile vice-guvernatorului
P. Wiegel (op. cit., VI, P. 148). Despre salonul ei iesan, de mai tfirziu, unde se
intruneau fruntasii filorusi, comp. Documente Hurmuzaki, vol. XVII, P. 531,
si X. Hommaire de Hell, Voyage en Turquie et en Perse, Paris, 1854, vol. I,
p. 186. A murit in 1847 la n2AnAstirea VAratec (R. Rosetti, Familia Rosetti,
Bucuresti, 1938, vol. I, p. izo). G. Bezviconi (si S. Callimachi), Pukin in
exil, Bucuresti, 1847, p. 153.

www.dacoromanica.ro

CLIATORI RUSI IN MOLDOVA $I MUNTENIA

179

de onorurile Cu care m'a cinstit imparatul, 0 aceasta m'a distrat putin 1).

Spune printesei Golitin c5.-i shut picioarele, pentruca ea la plecarea

mea mi-a sarutat mana. Dumnezeu sa te binecuvanteze pe tine 0 pe
copiii tai 1

Credinciosul tau prieten,

M. K.
Bucureti.

Lisanka, iata-m iara0 la Bucureti, ceea ce este mai comod pentru

mine decal cartierul meu general dela Ia0. Aici vreau &a.' ma distrez
putin 0 am fost ieri la teatral polonez. Doamna Bennigsen D. gasete
ingrozitor 0 contesa Manteuffel il gasete splendid, mai ales Don Juan.

Aici doamnele sunt foarte amabile, cultivate, dar rareori frumoase.

Am luat multi prizonieri I) 0 printre ei un paa cu trei tuiuri, IzabanOglu ; are 85 ani, dar este aa de frumos 0 elegant ca va sud capul
intregului Petersburg. Dumnezeu s te binecuvanteze,
M. K.

1) Generalul a fost fAcut print.

s) Dup victoria dela Slobozia.
120

www.dacoromanica.ro

1812

AMIRALUL CICEAGOV

Observnd c5. generalul Kutuzov nu se grbea cu incheierea

impratul l-a numit in Aprilie 1812 pe amiralul Pavel Ciceagov (17651849), 1) in fruntea armatei dun5.rene. Noului comandant i s'au inmAnat
dou rescripte: unul de multumiri, in caz de incheiere a pcii, iar al-

tul o simpr rechemare a lui Kutuzov, o inaintat la denanitatea de

membru in Consiliul de Stat. Ceata ce-o aducea amiralul din Petersburg nu se deosebea ins5., nici ea, de oamenii locului, folositi in principate ; amintim pe tinerii Capo d'Istria, Alexandru Sturdza, nepotul de
sor al dragomanului turc Dimitrie Moruzi, i maiorul A. I. Barozzi,
mason, fiul fostului consul rus la Venetia, care a provocat in 1802 fuga
lui Mihail-Vod Sutu in Transilvania, pentru a starni rzboiul dintre
Rui i Turci. 2) Aa dar, numeroasele critici aduse in aceastd privint
predecesorilor, chiar de Ciceagov, Langeron i altii, nu corespundeau

adevrului. Prevenit de cancelarul Rumiantev i senatorul KrasnoMilaevici despre sosirea succesorului s.u, Kutuzov a incheiat deodat
tratativele de pace, 0 chiar foarte onorabil, dac tinem seama c5. Napoleon mai zgmislea o invazie in Rusia de Sud, cu trupele marealului

Marmont, din Dalmatia. Pacea a fost o loviturI neateptat pentru

diplomatia occident15., dar 0 pentru amiralul Ciceagov, druia i-a
rezervat, astfel, modestul rol de a supraveghea retragerea trupelor din
L. M. Ciceagov, clespre P. V. Ciceagov i Memoriile lui, Vechimea Rusg s,

1886-1888; Arhiva amiralului Ciceagov, Petersburg, 1885; corespondenta,

Vechimea RusA *, 19o2, comp. 1 1892; s Arhiva Rus5. s, 2870; Memorii, Paris,

i 1862, Berlin, 1855 i 1858, Lipsca, 1862, Paris-Bucureti, 2909 (ed.

Scarlat Lahovari, pe care o folosim, cap. XII i XIII, p. 365-392) ; I. Glebov,
Pavel I gi Ciceagov, Vestitorul Istoric s, 1883, nr. I.
N. Iorga, Istoria Romiinilor, vol. VIII, p. 202, confund pe fiul Barozzi
cu tatl sau, unul din cei mai priceputi agenti rui din principate; R. Rosetti,
Arhiva Senatorilor, Analele Academiei , tom. XXXI, p. 369, 392 . a.;
Langeron, op. cit., p. 282.
1855

www.dacoromanica.ro

CKLITORI RT4I IN MOLDOVA SI MUNTENIA

i8r

principate. Kutuzov a ramas in Bucuresti pana la 16 Mai, cand s'a iscalit

tratatul. Nici el, nici vizirul Ahmed-Pasa n'au semnat actul: din partea
Rusiei au participat Italinski, generalul Sabaneev, sef de stat-major,
batranul Iosif ranthon, iar din partea Turciei
Galib-Efendi
alti plenipotentiari. Procesul-verbal al sedintei l-a redactat Alexandru

Sturdza, care a si alcatuit emblemele ihlminatiei grandioase din acea

noapte, la Bucuresti: o creanga de smophin strlucea departe: Semper colatur et vigeat... In dreapta, steaua polar.: luceat orbi
iar in stanga, semiluna: crescat imita . Agentii lui Napoleon starnir
la Constantinopol o valva de indignare impotriva semnatarilor tratatului de pace, ceea ce a dus la decapitarea fratilor Moruzi 2).
Armata dun.rean.' i amiralul Ciceagov urmau s. indeplineasa o

ultima insarcinare, taind retragerea lui Napoleon din Rusia. Pana la

evacuarea definitiva a trupelor rusesti, fixat. la 2 Octomvrie 1812,
la conducerea principatelor a ramas generalul Jeltuhin, iar Ciceagov
se grabi spre frontul de lupt.. La trecerea Berezinei, el scapa pe Nase zice
poleon, precum de altfel
bunicul sau l-a lasat s fug pe.
Carol XII, iar unchiul
pe Gustav III. Ironizat de opinia publica
ruseasca (stiuca din cunoscuta fabula a lui Krilov), el a parsit in 1814
patria, murind peste 35 ani in Anglia. Orbind, el isi revarsa amaraciunea

In dictarea memoriilor, in care cauta s se razbune impotriva tuturor

adversarilor s.i. De aceea, chiar in capitolele ce urmeaza, el starue
asupra impartialitatii sale, desi subiectivismul plin de venin este caracteristic intregii povestiri lipsite de adevar.

# Conform instructiunilor imp'ratului, odata ajuns in Moldova, trebuia s negociez cu Poarta un tratat de aliant defensiva i ofensiva,
propriu zis a favoriza diversiunea noastrl proiectata impotriva Austriei.

Dar inainte de a intra in amanuntele operatiilor mele pentru a ajunge

aceast tinta, nu ar fi zadarnic de a reveni asupra cauzelor care acluser
o ciocnire intre Rusia si Turcia, si de a trece repede in revista principalele evenimente ale acestor razboaie pana la tratatul dela Bucuresti.
Acest rezumat va pune pe cititor in masura sal aprecieze situatia treburilor in epoca in care am venit s inlocuesc pe generalul Kutuzov,
i n va face s urmareasc cu mai mult usurinta povestirea evenimentelor ulterioare.

Ivan Vasilievici Sabaneev a intrat in serviciul militar in 1787; comandant

al corpului VI de armatg la Tiraspol, inaintat in 1823 general de infanterie,

el a murit in 1829.
N. Iorga, Analele Academiei , s. II, t. XXXIII, 1910.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

182

In timpul sederii mele la Bucuresti, am cules toate documentele

in stare s lumineze aceasta parte a istoriei noastre si a caror autenticitate o pot garanta ; caci aceste comunicari mi-au fost facute de catre
martori oculari sau chiar participanti in acest razboi si care nu aveau
niciun interes a: altereze adevarul faptelor ; cred, ca trebue sa declar,
cal dacal am fi putut fi banuiti de partialitate in privinta uneia dintre
puterile beligerante, aceasta ar fi fost de sigur in favoarea Rusiei.

Pe and Rusia lua o crestere extraordinar in ceea ce priveste

armata sa 1) si parea din ce in ce mai puternica, Turcia se afla, din
contra, secatuit prin dezordinele interioare, care o macinau, si sfaOath' prin nesfarsite razboaie civile, sguduit de trei revolutii succesive,
ark' trupe, fr bani, fra credit inafara, fara influenta asupra propriilor

al supusi, lasat pradd a dou partide care guvernau, unul capitala,

celalalt provinciile, si tremurand la amintirea infrangerilor sale inca
recente si la auzul niimai a numelui Rumiantev, Suvorov, etc., Turcia
se vazu, deodata, atacatI de puteri infinit superioare chiar tuturor
acelora pe care Rusia le-a desfasurat vreodata in aceste tinuturi.

Demiterea gospodarilor, printii Ipsilanti si Moruzi, fr a lua in

seam tratatul cu Rusia, prin care aceast demnitate le era garantatk
pentru sapte ani, si apoi tendinta Portii de a se rasa atras in proiectele
lui Napoleon impotriva Rusiei, acestea erau principalele vini ce se
atribuiau Turciei.
Ministrul rus la Constantinopol, d. Italinski, a fost insrcinat sa
ceara reparatii pentru aceste invinuiri, lucru pe care 11 putea obtine
far greutate, deoarece Turcia era prea slaba pentru a refuza aceste
pretentii. In timpul acesta, o schimbare avu loe in cabinetul rus, si
baronul Budberg 2) inlocui pe printul Adam Czartoryjski la ministerul
afacerilor straine. Budberg fusese un militar neinsemnat, dar calitatea
sa de german D. facuse pe imparatul Pavel sa-1 aleaga pentru a fi unul
din apropiatii marelui duce (devenit imparat) Alexandru. In urma,
el ocup functii diplomatice s'i era tocmai ministrul Rusiei la Stockholm,

and fu chemat la conducerea afacerilor straine. Despre capacitatea

sa se poate avea o idee din urmtorul amanunt, pe care il detin dela
secretarul au de ambasad5., d. Alopeus, om de spirit s'i talent. D. Bud-

berg nu avea destul minte pentru a distinge diferitele cabinete ale

uropei si dicta adeseori mesagii, de pild, pentru ministrul Danemarcii, vorbindu-i de interesele Suediei ; pentru acela al Olandei ca si
cum ar fi fost vorba de Danemarca, si tot astfel cu ceilalti, apaceal
pe care secretarul de ambasada o descurca s'i o indrepta cateodat. cu
Am spus, in alta parte, cl armata, redus5, la 250.000 oameni, pe timpul
Ecaterinei II, si-a nittrit cadrele aproape la un milion, pe timpul lui Alexandru
(Ciceagov).

1750-1812.

www.dacoromanica.ro

CALKTORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

83

extrem de mult osteneala. Tot acest d. Budberg, ajuns la minister,

isi inchipuise c trebuia sa intareasca prin forth' negocierile d-lui Italinski, si a stors consimtamantul impratului. Calculase asa de bine
momentul, incat aceasta demonstratie violent izbucni tocmai in
cupa cand d. Italinski obtinea satisfactie asupra tuturor punctelor
tocmai atunci cand raspunsese, in urma cererilor repetate ale cabinetului
turc, ea: era cu desavarsire satisfacut i c5.* trimesese un curier catre
imprat. Asa dar, mare-i fu mirarea cand, abia dup plecarea curierului,
un dragoman i-se infatisa pentru a afla, daca este adevarat, ca.' o ar-

mag ruseasca invadase teritoriul otoman. D. Italinski protesta

spuse c lucrul era imposibil, i chiar dansul nu se convinse cleat
dupa ce primi o stire ofidal despre aceasta.
Iat originea razboiului: aceast aventura ministeriala trebui
coste Rusiei atatia oameni i atatia bani, intfum moment in care ea
avea nevoie sa-si concentreze toate puterile pentru a rezista la randul ei,
nvlirilor lui Napoleon.
Campania incepu cu semne destul de favorabile pentru Rusi. Generalul Michelsohn, in fruntea unui corp de armat nu prea numeros,
cuceri prin surprindere cetati i ocupal in mare parte Muntenia, fara
a intalni cea mai mica rezistenta. Boierii, cu toat. prezenta Turcilor
In tara, erau pregatiti de a primi pe Rusi i printul Ipsilanti, a Cann
.soarta depind ea de succesul armatelor noastre, lucra in fay oarea noastr

cu multh energie. Dar bite() tara care era de atata vreme jucaria
intrigilor noastre, dou autoritati nu puteau coexista fara a se ciocni, In
asa masur, incat neintelegerea ce se ivi curand intre comandantul-sef
si print, 11 sili pe acesta din urma
ceara demisia. Aceleasi scene de

neintelegere s'au repetat apoi intre printul Bagration, in timpul comandamentului sau, i senatorul Kusnikov, presedintele divanului,
mai tarziu, intre Kutuzov i Milasevici: dovada de incompatibilitatea
acestor doua puteri si de imposibilitatea existentei lor simultane. La
stirea invaziei ruse, Turcii, trecand dela indignare la furie, au surprins
trupele rusesti i generalul Miloradovici, care le comanda, era gata sa
fuga, daca o seamd de locuitori ai Munteniei n'ar fi reusit s5.-1 retina,

dovedindu-i ca Turcii nu puteau fi Inca prea tari, c nu era cleat o

incercare de partizani, i In adevar, ei aveau dreptate. Totusi, infrangerea trupelor noastre fusese desavarsit, ceea ce nu-1 impiedeca pe
Miloradovici s cante victoria i s se proclame salvatorul Bucurestilor.
Dup aceasta intreprindere indrazneat. dela Bucuresti, Michelsohn

indrepta o expeditie impotriva Ismailului, sub ordinele generalului

Meyendorff, care a esuat cu desavarsire, i generalul fu obligat sa se
retraga cu multa graba, semanand spaim., la trecerea sa, prin calarasii
ce-i trimitea inainte pentru a iscodi clack' Turcii Il urmareau. Purtarea

acestui general palm Muntenilor asa de ciudata, bleat prin analogie

si in deradere ei schimbara numele generalului Meyendorff in mergi-

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

184

indrt i facura Cu aceasta ocazie nite cuplete care eran cantate in

public in toat Muntenia. Astfel se isprvi aceasta campanie, in care
Michelsohn nu obtinuse niciun avantaj real. El ii stabili un cartier
general in Bucureti, unde rmase inteo desavarita inactiune, ne-mai
ocupandu-se decat de ceaxta sa cu printul Ipsilanti i curand, apoi,
muri. Marealul print Prozorovski Ii succed: ; acesta avea peste 8o de
ani i, prin urmare, toate defectele unei batraneti inaintate ; o sanatate

distrus de rani 0 inteatat de stbita, incat in fiecare dimineata,

era gasit aproape intepenit in patul sau 0 nu putea fi readus in fire
cleat cu ajutorul frectiilor 0 a vinului de Madera. 1) Era dumanul
Grecilor in urma unui pueril resentiment impotriva unor oarecari
epirioti, cu care avusese candva deaf ace in decursul unei ederi in Cri-

meia, 0 considera drept Greci toate popoarele cretine de acela0

rit. Aversiunea sa m'arturisita fati, i-o atrase pe a lor. Un corp de trupe
organizat cu mari cheltuieli de dire... Muntenia fu dezar 2) ...

Acest corp de armata era alcatuit de indivizi apartinand diferitelor

popoare cretine adunate sub stapanirea turca. Ei nu fuseser atra0
decat cu ajutorul multor fagaduieli, i cand se vlzur deodat dispretuiti i lipsiti de leafa lor, trecur. numaidecat Dunarea ; unii se inrolara la Turci, ceilalti se reintoarsera la caminele lor, unde proclamara
sus 0 tare indignarea lor impotriva Rusiei.
Ruii erau stapanii Bucuretilor ; totui Muntenia nu era in intregime

ocupata: faimosul Mustafa-Bairactar 8) se stabilise intre Bucureti

Giurgiu, marele vizir trecuse Dun'area la Silistra i Pehlivan-Aga
comanda cetatea dela Ismail. Pentru a actiona deodata impotriva acestor
trei dumani, printul Prozorovski alese o pozitie in imprejurimile Foc-

anilor, dar intfun loe atat de insalubru, incat in dou sau trei luni
pierdu mai mult de 20.000 de oameni. Cu toate c parea, ca supravegheaz pe aceti trei efi turci, el nu intreprinse rimic impotriva primilor

doi 0 se margini numai sa actioneze impotriva Ismailului, in fata caria avu neplacerea de a-i vedea toate incercrile euand cu o pierdere
considerabila in oameni i munitii. Numele lui Pehlivan, comandantul
cetatii, deveni o sperietoare pentru mareal.

Intre timp, un armistitiu incheiat intai la Tilsit 0 semnat apoi

la Slobozia, opri operatiile militare. Se trata pacea ; dar Ruii nu tiura
sa profite de o ocazie atat de prielnica ; congresul dela Iai fu intrerupt,
ostilitatile erau sa fie reluate, cand, far a preveni dumanul de ruperea armistitiului, marealul ataca Giurgiu prin surprindere ; dar
P. Wiegel, op. cit., III, p. 90, e cam de aceeasi prere.
terslturi in original: regimentul lui Gr. Cantacwino ?
Viteazul ajan al Rusciucului (dela 1804), mare vizir, ucis in timpul r5scoalei din Constantinopol, la 14 Decemvrie 18o8. G. Bezviconi, Manuc-Bei,

P. 7-9.

www.dacoromanica.ro

C.ALATORI RUI IN MOLDOVA I MUNTENIA

185

neincrederea obisnuit a Turcilor le fu de folos de astdat: ei respinser cu pierden pe generalul Miloradovici ins.rcinat eu atacul,
dei garnizoana lor numra abia 300 soldati si ajutoarele cafe le fuseser
trimise dela Rusciuc nu dep.'seau 150 oameni. Miloradovid se retrase

si trecu Dunrea indrt, fr, a se putea sti pentru ce, deoarece unii
din soldatii si reusiser s strbatal peste ziduri si guvematorul, AidinPasa, plin de spaimbl, tinuse cateva cupe drapelul alb gata s5.-1 infing6
pe zid pentru a anunta c, se pred.

Maresalul print Prozorovski era bun militar, excelent ostas, dar

ciuruit de rifini s'i sub povara vArstei ; iat pentru ce ii fu dat ca ajutor

Kutuzov, care era guvematorul Vilnei. BltrAnul maresal se duse

s asedieze Brila cu grosul armatei sale si d.du asalt ; dar desi garnizoana acestei proaste cetiti nu era decat de 44300 de oamen.i in stare
s poarte arme, asediatorii fur respinsi cu o pierdere de cel putin 10.000

de oameni, pierdere atribuit mai ales purtgrii lui Kutuzov. Btranul

maresal, indignat, cu toat indulgenta lui, ceru rechemarea lui Kutuzov,
s'i nemultumirea impgratului impotriva acestui general fu atal de mare,
incat la moartea printului Prozorovski, comandamentul trecu de dou
ori in sir unor generali mai putin vechi decat Kutuzov, care fu trimes

cu titlu de guvemator iarasi la Vilna. Maresalul ridicA asediul si se

retrase dincolo de Siret. Cartierul general fu stabilit la Galati. Este
poate singura infrAngere in timpul acestui rzboi, pentru care un te-deum

nu fu oficiat la Petersburg. Maresalul era inc6 din vechea scoal si nu

avea indrazneala pe care succesorii lui au artat-o de atunci. El concepu
proiectul de a trece Dun6rea mai sus de Galati s'i de a merge drept spre
Constantinopol, dar moartea care il fa'pi, impieded." executarea acestui
plan. Printul Bagration primi comanda armatei, al arei numr depsea
6o.000 oameni. In acesti trei ani de rzboi, Turcii nu se gAndiser s-si
aprovizioneze orasele intrite. Asa dar, cettile Ismailul si Brila fur
nevoite sg capituleze cu conditia ca gamizoanele s poat iesi cu arme
si bagaje. Printul Bagration vru s urmeze planurile predecesorului slu
si. profit de podul intemeiat pentru a trece Dunrea cu toat armata
sa. El cuprinse mai multe orase Ell important., asezate pe malurile
fluviului, si imprasta o mica ostire de Turd sub ordinele lui HuseinPasa. El se indrepa apoi spre Silistra, pe care o inconjur si pe care o
bombard cu o artilerie numeroask dinspre uscat, s'i dinspre mare, cu
o flotird. Acest oras, oricat de nenorocit era, rThd focul asediatorilor
timp de 44 zile, pn ce marele vizir Iusuf-Pasa, al carui cartier general
era la Rusciuc (24 leghe de Silistra), ii trimise in ajutor pe PehlivanPasa cu cateva mii de Turci din garnizoana care prsise Ismail. Peh-

livan, asezndu-se inteo pozitie defensivA la Tatarita, &Au lupta,

invinse pe Bagration, il sili O. renunte la luarea Silistrei si U. fcu s." se

retragl la Harsova, unde isi aduse podul dela Galati pentru a trece
Dunkea indrt. Dup aceasta, Bagration isi stabili cartierul general

www.dacoromanica.ro

i86

G. BEZVICONI

la Bucureti, unde ii petrecu iama frg a se mai gndi la Turci, pang

in momentul rechemgrii sale. Aceastg retragere se Men cunoscutg prin
toate ororile posibile aptuite impotriva locuitorilor de pe malul drept,
care erau toti cre*tini ; orgele lor furg fgcute cenue, ca 0 satele, 0
devastrile se intinserg peste tot unde aceasti armat fusese condus
In operatiile ei. Furg trecuti pe malul stgng, fie prin silg, fie prin convingere mii de locuitori, cgrora li se fggdui ajutoare 0 gospodgrii, dar
care cei mai multi pierir de nevoi 0 de mizerie. Astfel se izbuti a se
inela speranta popoarelor, care pang atunci ateptau armatele noastre
ca 0 cum ele ar fi trebuit sg-i mntuiascg de relele care copleeau de 20
de ani incoace, prin luptele locale dintre rirtalinii 0 aianii din Rumelia.
Chiar in aceast epocg, administrarea tgrii ajunse la o asemenea
dezordine, incat foametea se ivi in Muntenia, poate regiunea cea mai
roditoare din Europa. Urmarg molime 0 mortalitatea deveni extrem
de mare. Am putut vedea prin statistid autentice cg dela 1 Mai 1809
pang la 1 Mai ifiro au trecut prin spitale mai mult de roo.000 de bolnavi,

a cg.'ror intretinere a costat mai mult de 7 milioane ruble. Se pierdu

de asemeni o imens cantitate din caii armatei, care pierir din lips
de nutret. Cei rima0 erau atAt de istoviti, inct nu mai puturg fi de
niciun folos.

In sf.r0t printul Bagration fu rechemat 0 contele Kamenski-fiul

it inlocui. El lug aceastg comandg intfun moment in care dezordinea
0 nemultumirea erau la culme. Mintea sa se intunec la vederea acestor
funeste rezultate, 0 farg a adnci adevgrata cauzg, el crezu c aceste

popoare urau pe Ru0, pentru cg erau atqati vechiului regim. El

pretinse a readuce ordinea prin asprime 0 nu fgeu decat sg agaveze
rgul. Armata numgra la aceast epocg peste roo.000 de oameni. El
trecu Dungrea, mai intai la 115.rwva cu 80.000 de oameni 0 ordon
In acela0 timp generalului Zass de a trece fluviul la Turtucaia, in fruntea
a 10.000 de oameni. Kamenski se indreptg numaidecfit spre Bazargic,

ande se afla Pehlivan-Paa cu 4000 de Turci. Il atacg., n invinse 0

il fcu prizonier Cu o mare parte din trupele sale. Merse apoi impotriva
Silistrei, care se predg printr'o capitulare identic celei a Brgilei. Apoi

inainta spre Sumla, cuceri Razgrad, care nu este mai departe de 8

leghe de Sumla, pe care o atacg doug zile in ir, dar fu respins, 0 pierdu
o lung in fata acestei cetgti, fdr a da o loviturg decisivg, deoarece
nereu0ta acestei intreprinderi trebue atribuit manevrelor sale ovg.i-

toare 0 unei nesigurante in operatii; in loc sg atace deodat in mai

multe puncte, el trimetea la asalt ba o divizie comandatg de generalul
Raevski, ba alta condusg de generalul Lewis, totdeauna la oarecare
intervale de timp 0 intfun singur punct. Martorii, care se aflau chiar
acolo, m'au asigurat c la primele atacuri alarma ajunsese la culme.
Ru0i erau temuti 0 slaba gamizoang i0 concentra toate puterile in
punctul atacat 0 in fiecare moment se Wepta sg fie atacatg intealt

www.dacoromanica.ro

CI(LATORI RUW IN MOLDOVA t MUNTENIA

187

loe, bleat rezistenta ar fi fost Cu neputint. Dup numeroase incercki

ale acestei manevre de necrezut, Turcii prinser curaj, iar intririle
le venir din toate prtile inteatat, 'Mat dupg. Io sau 15 zile numrul
lor se ridic la aproape 100.000 de oameni, care nu intrziar s se
risipease din lips de alimente. Atunci, Kamenski aseda Ruciucul
pierdu inteun asalt 12.000 de oameni. Pentru a-1 sili sl ridice asediul,

marele vizir trimise 20-25.000 de oameni in ajutorul cettii. Aceast

armat de ajutor ajunse pe la inltimile dela Batoi, sat la 4 leghe

de Ruciuc, ocup pozitia 0 se intri in ea.
Kamenski ii atael numaidecat i c4tig victoria ; atunci Ruciuc,
Giurgiu, Nicopole, itov i alte cteva cetti capitular in aceleai
conditii i pentru acelea0 motive ca i precedentele. Bosniac-Aga,

care comanda la Ruciuc, dgdu indrt Ru0lor 17.000 de pt4ti capturate in timpul diverselor atacuri impotriva acestei cetgti. Kamenski
lu hotrirea de a trece Dunarea indrt, dar inainte dbidu foc tuturor
oraelor care se predaserg., exceptnd Ruciucul; el devast tinutul pe
care trupele sale il strbtuserg.. El ha cu sine, in ordine, mai mult
de 40.000 din acWi panici locuitori, care pierir de mizerie, ca
colonitii printului Bagration, inainta0.11 su, cu toate fgAduelile de
gospodgrii pe care inving5Aorul le fcuse 1).
Totu0 Poarta Otomang, ca toate insinuArile agentilor francezi,
care o indemnau s nu cedeze nimic din teritoriul su, era dispus
s cumpere pacea cu pretul unor mari sacrificii, pentruc se temea
ca Bulgarii s nu se revolte i s nu se uneasc cu SArbii; 0 in afard
de aceasta, ea era obosit de rzboi i Ii lipseau resursele pentru a-I
urma mai departe. Dar in momentul cand Kamenski era &b." pgirg.seasc6
Bucure0ii, pentru a incepe campania sub auspiciile cele mai favorabile,
cu perspectiva unei pAci glorioase, el muri i totul fu pierdut odat cu el.
1) Mitropolitul Munteniei, Ignatie, primatul clerului, membru de frunte
In divan, vAzand c acest sistem de oprimare secAtuia resursele trii, oprind
progresele armatei ruse, siipAndu-i din ce in ce mal mult simpatia Muntenilor,

crezu de datoria sa s serie lui Kamenski, pentru a-i atrage atentia asupra
sentimentelor nutrite de aceste populatii, odinioar atAt de devotate. Disperate, ele puteau s se hotreascA, prin uneltirile Austriei, s prseasc locuintele lor i s se retragA in Transilvania, deoarece tranii nu mai aveau nimic
le pierdut, iar boierimea i clerul depozitaser ce aveau mai pretios la Sibiu.
Astfel, armata rus ar fi rmas cu un deert In dosul ei. Aceast comunicare
provoca o intrevedere In fata Ruciucului, intre Ignatie qi Kamenski. Acest
om leal insrcin pe Ignatie s liniteasel poporul in numele sgu i s5.-i promita confirmarea drepturilor sale legitime. La reintoarcerea sa in Muntenia,
unde se, incartirui pentru iarn, el continu s vorbeascl in acelai sens i indreptii cfiteva abuzuri. Armata nu fu lipsit de cele trebuincioase, iar nemultumirea general se micor. Kamenski, dupa ce fusese urit de aceste populatii,
isprAvi prin deveni idolul lor, i, daca nu indrept toate viciurile din administratie, aceasta a fost pentrucl nu a avut curajul necesar (Ciceagov).

www.dacoromanica.ro

188

G. BEZVICONr

Kutusov fu trimes ca s: preia comandamentul; dar el nu mai dispunea de aceleasi forte, deoarece patru din cele mai bune divizii fusesera' indreptate spre granitele Poloniei. Totusi, el gsi alte avantaje:
pasa din Vidin, ca i cel din Ianina, era cAstigat cauzei i Dunrea
fusese evacuat de dusmani, pe ambele maluri ; Turcii erau descurajati
crestinii inteo bun intelegere cu Rusii. Acestor largi
nu le lipsea decat activitatea i energia necesar., pe care ar fi avut-o
cineva pentru a profita de imprejurzi. Dar Kutuzov se multumi s.
treac: Dunrea, i bite ciocnire sub zidurile Rusciucului, el pierdu
un tun si cavaleria sa avu mult de suferit. Totusi el proclam6 biruinta,
care ii aduse o fa'splat dela impArat, dar care D. i sili in acelasi timp

s. treac6 Dunrea indkt. In retragerea sa, el 1u pe locuitorii din

Rusciuc, fr s le lase timpul de a-si lua bunurile lor cu ei i d.du
orasul prad5. flcrilor. Incendiul a fost ordonat cu atfita grab., incat
divizia 8-a ar fi fost neaprat distrus6 sau fAcut prizonier de care
Turci, care soseau in mare grab ca asupra unei pfzi, deoarece observaser. retragerea Rusilor, dac n'ar fi hot.rirea sefului diviziei generalul
Essen, care croi acestor viteji un drum printre Turci; ei ajunser pe
pod in clipa in care era s fie rupt.

Kutuzov, care stabilise cartierul sau general la Giurgiu, nu mai

intreprinse nimic impotriva Turcilor pti in momentul cnd marele
vizir, z45.cit de ordinele sultanului de a trece DunArea, preglti cinci
nenorocite vase si in noaptea spre 29 intreprinse trecerea acestui fluviu,

in prezenta unui ofiter al seraiului, trimes anume pentru a fi de fat

la operatie. Locul unde s'a efectuat aceast trecere, este o insul despitit la revarsarea apelor de restul teritoriului Munteniei; dar ceea
ce este si mai ciudat, Turcii ignoran cu totul amnuntul. Totusi, marele
vizir reusi 'jute singufd noapte s; debarce in acest loe atAt de nefavorabil, 2.500 Turci, cu cateva tunuri mici. In timpul trecerii, un vas
fusese luat de curent i 'rurcii, f.e1 s observe, debarcar chiar
de tabAra rus. Ei fur descoperiti de c.tre patrule, care d.dur. alarma.

Se ordou inaintarea chtorva unitti, care incepur s trag. asupra

Turdlor, lar acestia, desehisndu-si in sfarsit ochii i recunoscindu-si
gresala, se reimbarcar in grabl si se indepstar. Din partea lor, Rusii,
vsAnd pe Turd indeprtandu-se, crezur treaba isprvit i se retraser in tabra lor. Abia dimineata, la primele raze ale soarelui se anunt
generalului comandant c5. Turcii efectuaser trecerea intfun alt punct

chiar se intsiser aolo. La aceast stire, generalul, fr a iesi din

cetatea Giurgiului, unde avea obiceiul de a-si petrece noaptea din causa

insalubriatii anotimpului, adu ordinele trebuitoare pentru a ataca

pe Turci i chiar avans.' flotila pentru a sustine atacul. Lupta incepu
r6s5.ritul soarelui i nu sarsi decAt noaptea. Turcii luptaser in ziva
aceasta ca niste disperati i respinseser cinci atacuri ale Rusilor. A
doua zi, marele vizir trecu pe malul stang toate trupele de care dispunea

www.dacoromanica.ro

CALATORI RI1$I IN MOLDOVA $I MUNTENIA

189

0 se stabili chiar el acolo. Ambele armate ramasera fata in fata o lima

intreaga, marginindu-se cu ciocniri neinsemnate. In sfar0t lui Kutuzov ii veni ideea de a ataca tabra turc de pe malul drept 0 de a taia
astfel ale de comunicatii ale marelui vizir. El insrcina cu executarea
acestui proiect pe generalul Markov, care, trecand Dunarea cu un corp

de armata de 4.000-5.000 de oameni 0 neinthlnind nido piedeca in

calea sa (caci tabara turca era alcatuita doar de minitri, de ofiteri
civil 0 de numeroasa lor slugarime), puse mana pe tabra, pe toate
bagajele care se gaseau acolo 0 se stabili in cortul grandios al maielui
vizir. In acela0 timp, flotila inainta 0 inconjura tabdra turch de pe
malul stang. Ziva aceasta, neinsemnata din pullet de vedere al artei
militare, fu cu toate acestea hotaritoare.
Marele vizir gasise totu0 mijlocul de a se refugia la Ruciuc, strabatand prin flotira; de acolo, el stabili o corespondent particulara
cu Kutuzov, 0 ei se intelesera asupra articolelor prefiminare care
trebuiau sa serveasca de baza pentru pace: Siretul va servi in viitor
de hotar intre cele dou imperii ; Serbia va trece iar sub stapanirea
imperiului Otoman; Poarta va aeza gamizoane in cetatile de pe teritoriul Serbiei, dar niciun turc nu va indrazni s strbata satele pentru a percepe impozitele care, in mod reciproc, vor fi hotrite printr'o
conventie particulara. Locuitorii vor face chiar ei repartizarea 0 perceperea impunerilor care vor fi trimise guvernului. Cat despre trupele
turce0i inconjurate pe malul stang al Dunarii, trebuiau sa ramana
a. a cum se aflau, pana la pacea definitiva, pe care i0 luau reciproc
angajamentul de a o incheia in cel mult zece zile. Kutuzov i0 pastra,
totu0, dreptul de a le lua prizoniere de razboi daca intre timp, aceste
trupe s'ar fi hotrit sa se predea.
Se numir plenipotentiari din ambele parti, 0 aceOia se intrunira
la Giurgiu 0 inaugurara negocierile care inaintara cu pa0 uria.0, cand
deodata, unul dintre plenipotentiarii turci, Galib-Efendi, primi o
scrisoare personala a sultanului, care dezaproba articolele preliminare
0 invita de a face tot posibilul, chiar fara a aduce la cuno0inta marelui vizir, pentru ca cetatile Ismail 0 Chilia ea ramana. Portii, 0 ca Rusia
sa nu obtin nido concesie pe malul stang al Dunarii, care i-ar fi putut
acorda una dintre cele patru guri ale acestui fluviu. Galib-Efendi tiu
ea intoarca lucrurile aa de bine incat articolele preliminare fur modificate dupa dorintele sultanului 0 tratatul fu incheiat. In acela0 timp,
plenipotentiarii incheiara de asemenea cu insu0 generalul Kutuzov o
conventie particulafa, in virtutea careia trupele turce0i incercuite se
vor retrage pe teritoriul Munteniei 0 se vor incartirui in satele ce li
se vor destina, unde vor fi aprovizionate de catre Poart, pana la pacea
definitiva ; artileria lor va fi depozitata in cetatea Giurgiului ; dar la
incheierea pacii oamenii 0 artileria vor fi redate Portii. Astfel stand
lucrurile, conferintele full mutate la Bucure0i pentru a a4tepta ras-

www.dacoromanica.ro

190

G. BEZVICONI

punsul imparatului Rusiei. Acest raspuns sosi la 30 Decemvrie 1811

si la 31 plenipotentiarii rusi declarar Turcilor, in mod oficial, a modificarile nu erau admise de curtea lor, i cum Poarta nu-si tinuse angajamentele luate la inceputul negocierilor de catre marele vizir, curtea
rusk' nu vroia sa recunoasca conventia incheiata cu privire la trupele
inconjurate pe insula, pe care le considera ca prizoniere de razboi,
cu armele i artileria lor. Plenipotentiarii turci rama.sera inca patru
luni la Bucuresti, i desi conferintele nu erau publice, totusi tratativele

nu incetara pang in clipa and generalul Kutuzov fu inlocuit.

ispravi acest rezumat printr'o cugetare: neclintitul curaj al
soldatului rus, intemeiat pe o ascultare oarba si pe o incredere deplina
in sefii si, in timpul acestui razboi, a fost pus la ata't de grele incercari,

aceasta datorita greselilor de atatea ori repetate ale generalilor,

incat s'au vzut mai multe regimente care, pentru c au fost jertfe
fara rost in asalturi inutile, isi pierdura energia morala, atat de necesara
succeselor unei armate. Nu voiu cita cleat un exemplu: in luptele dela
Berezina, unul din regimentele sub ordinele inele refuza s inainteze
si am fost nevoit s intrebuintez amenintarile i asprimea pentru a-1

duce pe pozitii. Am aflat mai tarziu, c fusese unul din regimentele

care suferise cel mai mult la asediul Rusciucului, pentruca fusese inzestrat cu scari prea scurte i pentruca fusese prost condus. Din fericire, aceste exemple au fost rare ; toate celelalte trupe, chiar cele formate din recruti, au sustinut totdeauna vechiul renume al soldatului
rus.. .
La 31 Aprilie
Mai), am sosit la Iasi i, desi nu m'am oprit decat
eateva ceasuri, senatorul Milaevici, prezidentul divanului Moldovei,
nu avu nimic mai bun de facut decal sa previn pe generalul Kutuzov,
care, scotnd negocierile din lunga lor letargie, trimise vorba pleni-

potentiarilor turci sa semneze preliminarile asa cum se aflau, si le

expedia imparatului. Cel putin, asa mi-a fost ideea de atunci, despre
cauza care ispravi atat de brusc negocierile. Dar am. fost incredintat
mai apoi ca, cancelarul Rumiantev, suparat de faptul c instmctiile
mi-au fost remise de catre imparat, aid a-i trece prin maini, expediase
un curier pentru a preveni pe Kutuzov de sosirea mea. Plenipotentiarii turci nu-si revenira de mirarea pricinuit de atata graba, decal
atunci cand i-au patruns motivele. Cat despre mine, convins c tirea
despre aceasta pace va fi tot atat de placuta Rusiei, ca i aliatilor
pe cat de neplacuta trebuia s fie dusmanului, cu toate c pacea a fost

incheiata in urma unei mici intrigi, nu am fost mai putin ineantat

decal as fi fost, dac as fi contribuit la ea intfun fel si mai direct. Ajuns
la Bucuyesti, am renais generalului Kutuzov una din cele dou scrisori
ale imparatului, care n cherna langa el pentru a primi rasplata datoriti
serviciilor sale.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUI IN MOLDOVA I MUNTENIA

191

Totu0, pentru a-i Visa intreagi, onoarea acestei misiuni, 1-am

indemnat s mai riming cateva zile pentru a incheia transactiile 0
a semna tratatul definitiv. Generalul pled. 15 zile mai tirziu. Pentru
a indulci supirarea care i-o putea pricinui rechemarea sa, 1-am lisat
si ja cu el, la plecare, toate persoanele pe care le dorea ; m'am gribit
si-i propun recompensele de care dispuneam, ca generalul comandant,
pentru aceia care mi-ar fi desemnati de el (ficeam numiri pi'n1 la gra-

dul de maior). Dinsul pru si tini seami de aceste bune procedee

0 ne despirtirim prieteni...
Simtisem nevoia de a mg inconjura de oamenii care imi puteau
da cele mai multe informatii 0 limuriri asupra stirii celor doui principate. Nimeni sub acest raport, nu-mi fu mai necesar deal inalt prea
sfintia sa Ignatie, mitropolitul Munteniei. Era un demnitar bisericesc
fir prejudeciti, cu relatii intinse 0 influenti nu numai in aceste tinuturi, dar chiar in Turcia 0 Grecia, caci triise mult timp in Iliria,
lingi Ali-Paa din Ianina, cu care se certase din cauza nepotrivirii
de caracter, pini inteacolo, incit si fie obligat si-i reziste prin forti.
In urma unor intrigi ficute de preoti, care ii jinduiau locul 0 care il
invinovitiseri de a fi mincat carne, a fost dat ordin comandantului
suprem de a-1 trimite in interiorul Rusiei, cand, la sosirea mea, simtind

importanta de a pistra acest om lingi mine, am obtinut dela imprat

revocarea acestui ordin 0 curand, apoi, chiar risplata unei decoratii
pentru acest mitropolit. Am putut remedia multe abuzuri 0 si intreprind in interiorul principatelor imbuntitirile, pe care starea de mizerie a locuitorilor le necesitau, mai ales prin cooperarea sa 0 aceea
a domnilor Sturdza, tati 0 fiu, 0 a lui Capo d'Istria1).'Ne amintim,
1) In capitolul XI, pag. 361, Ciceagov vorbeste despre intimitatea sa cu
familia bAtranului Scarlat Sturdza. Pe fiul acestuia, Alexandru, amiralul il
numeste: un om de mare talent si Cu o educatie din cele mai distinse, viitor
secretar al impAratului. Prin Sturdzesti, Ciceagov 1-a cunoscut pe Capo d'Istria.
Scarlat Sturdza, vornic moldovean, emigrat In 1792 In Rusia, cel dintAiu
guvernator al Basarabiei (1812-1813), a murit in '816 (G. Bezviconi, s Cetatea

Moldovei o, 1944, II). Fiul sat, Alexandru (1791-1854), scriitor si diplonaat,

a fost autorul unui Carnet al crIldtorului lard voie (Odessa, 1847), cuprinzand
insemnitile cAlAtoriei prin Moldova in 1843 (41 Albina Romilneascii *, 30 Mai
1843, nr. 42 si urm.), folosit de noi altAdatA (s Din trecutul nostru *, 1936, nr.
36-39, pp. 8, 43, 73) si pe care nu-1 gAsim astAzi. Material biografic in: Prinos
in amintirea contesei Roxandra Scarlatovna Edling, ndscutd Sturdza (Odessa,
1848), sora autorului, care 1-a si recomandat impAratului Alexandru I pe contele
Capo d'Istria (1776-1831), viitor IndrumAtor al diplomatiei ruse (1816-1822)
si presedinte al Greciei (dela 1827). Alexandru Sturdza a publicat printre altele:
Notions sur la Russie, scriere In care prezintA In colori reale imperiul; el considera Rusia predestinatA s milntuie si s'i organizeze Europa Occidental& Nume-

roase opere ale lui Sturdza au fost traduse in romilneste, de Eufrosin Poteca

www.dacoromanica.ro

192

G. BEZVICONI

c la plecarea mea dela Petersburg, imp6ratul imi aduse un memoriu

ce continea invinuirile Moldovenilor i Muntenilor impotriva exceselor
armatei ruse de sub ordinele lui Kutuzov. De atunci, m'am convins
cu ocbii mei cat de intemeiate eran aceste invinuiri, trebuind s aduc
o grabnic6 reparatie; se va vedea din cele ce urineaz, care fu rezultatul sforp.rilor noastre pentru a atinge aceast tint. Inainte de a ajunge
Ja Bucuresti, trecand prin Moldova si Muntenia, am observat c' mai
multe case erau prgsite si am aflat c unii proprietari, pentru a se
sustrage rechizitiilor, pe care autorintile le reincepeau meren, i vesnicelor impilgri ale soldatdlor, fugiser din tinut in timp ce altii rtceau prin pduri. Aceste emigari aveau loc mai ales in cursul canton5sii trupelor. Dersarea era atat de mare, incAt jaful era, cura s'ar
zice, la ordinea zilei. Militarii luau dela negustori aproape tot ceea ce
le pl'acea, i m'am vgzut silit s pedepsesc in mod exemplar soldati
din garda mea de onoare, care i ing6duiser s'a' ridice provizii din
casele vecine. Nu-mi era intotdeauna posibil s'a curm excesele. Intr'o
zi, un vinovat fu arestat, dar gsind mijlocul s evadeze, se puse sub
ocrotirea consulului francez, unde am fast- silit s."-i respect delictul.

Nu trebue s ne mirm de indfiznelile soldatilor, cand comandantul suprem facuse la Bucuresti o alt Capua si nu se ocupa cleat
de pl6cerile sale. Risipitor cu bunivoint fat de metresele sale, pAn
inteacolo incat scutea pe prietenii i protejalii lor de Vmile stabilite
pe Dunre si care ofer un adev6rat izvor de boggtii prin taxele considerabile plAtite de caravanele venit dela Adrianopol, van:1i devenite
inutile prin contrabande autorizate i prin delapidgrile slujbasilor, care
(1785-1858), Filaret i Neofit Scriban si M. Kogglniceanu. Reorganizator si
epitrop onorar al seminarului Socola din Iasi, Sturdza a mentinut o interesantg.
corespondentg cu Pilaret Scriban (A. Stadnitki, Cercetdri, p. 409 si mm.).
In Carnetul cdldlorului Ord voie, autorul evocg trecutul si frumusetile Moldovei

tara strgmosilor sgi; Petru cel Mare si Dimitrie Cantemir, Ecaterina II si Alexandru I, Rumiantev, Potionikin i Suvorov si-au legat numele de glorioasele
lupte impotriva Turcilor ; plin de admiratie fat& de Rusia, el i exprimg convingerea, c soarta cea mai bung pentru Moldova este apropierea de aceasti
impArAtie (G. Bezviconi, Din vrernea lui Al. Sturdza, p. 51 i urm.; comp.

si ultima biografie romneascg a lui A. Sturdza, de loan Irimia, in e Biserica Ortodoxg ROMitla 1, 1945, p. 657 i urm., i r946, p. 258 i urm.). Despre
Capo d'Istria, Sturdza a scris: Notife biografice, in e Citirile Societgtii de Istorie
Antichitti din Moscova e (1864), iar la omorul acestuia Credinfcl fi cuncltinfil (Odessa, 1833, traducen i inl. germang i francezg); Btant, Correspondance

du conte J. Capodistrias, Geneva, 583g; A. Papadopol-Vretos, Mmoires biographiques et historiques sur Capodistrias, Paris, 1837; Mendelssohn-Bartholdy,
Geschichte Griechenlands si Graf J. Kapodistrias, Berlin, 1864; Dragumis, Capo
d'Istria, la rgence, le ragne d'Othon, Paris, 1891; N. Iorga, Histoire des tats
balcaniques ; V. A. Teplov, Capo d'Istria, e Vestitorul Istoric *, 1893, vol. 53,
p. 323.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA 51 MUNTENIA

193

mancau ce mai ramnea; in sfar0t, acest comandant suprem se jena

aa de putin in purtarea sa, incat inteo zi ridica, prin unul dintre credincio0i sai, pe unnl din membrii divanului Munteniei, sotul uneia
din metresele sale, 0 11 scoase din tara.
Era la sfr0t de Mai 0 cu toata frumusetea anotimpului, armata
ramanea in cartierele sale de iama, care ocupau teritoriile Moldovei
0 ale Munteniei. Aceasta stare de inactiune, putin sanatoas pentru
soldati, era oneroas pentru locuitorii care aveau sarcina de a-i larani
peste ratiile ob4nuite. Iat pentru ce am dat ordinul de ie0re din cantonamente 0 am intemeiat tabere in locurile cele mai apropiate de depozite 0 cele mai s'anatoase prin pozitia lor. Aceast concentrare imi
dadu putinta s fac mai uor inspectia acestor trupe, de a recunoate
c era multa delasare in tinuta militara, i ca armele nu erau de loc
perfecte ; am incercat s remediez aceste inconveniente, recomandand
comandantilor de regimente s aiba grija mai ales de prtile esentiale
ale serviciului, fara a da mai multa importanta decat merit detaliilor
de prisos 0 de simpl parada.
Anotimpul boalelor epideraice trebuia s inceapa, deoarece dupa
parerea general ele domnesc dela Iulie pana in Septemvrie. Dupa
exemplul Turcilor, care onoreaza duma ca trimes de cer 0 nu fac
nidodata nimic pentru a-i opri urmarile, Moldovenii, plini de aceea0
prejudecat, Weapta aceast nenorocire Mira a lua vreo precautie
i se supun cu resemnare. Totu0, cauzele acestor boli erau cunoscute
puteau fi remediate. Iat cele principale: marele numar de mlWini
0 de maidane ; chiar pe strzile oraului nu exista o scnrgere a apelor,
care putrezesc sub pavajul de lemn 0 emit un miros ingrozitor; excesul
de caldura de peste zi i racoarea umeda a noptilor. In acest anotimp,
fructele incep sa se coaca i sunt totdeauna culese inainte de a se fi copt.
Caldura face ca poporului sa-i placa sa se scalde fr alegere, in once
moment al zilei, i exagereaza astfel transpiratia. Din acestea se vede,
c anumite cauze ale acestor boli puteau fi evitate prin masuri mate
la vreme, ca de pilda secarea mla#inilor i defr4area terenurilor. Ne-

avnd timp pentru a lua aceste masuri, iata cele pe care le-am ales
pentru a combate influenta acestor cauze asupra sanltatii soldatilor.
Se avu grija de a nu li se mai face tabara in locurile cunoscute ca neg.natoase. S'a oprit instructia in timpul marilor calduri ale zilei i seara
prea tarziu, pentru ca sa nu fie expu0 sa raceasca, trecand dela exercitii la repaus. Se avu grija ca fiecare soldat sa fie inzestrat cu centuri
d.uble de flanera, care le pastrau caldura la stomac 0 pe care chiar
Kutuzov le introdusese. In sfar0t, s'a recomandat ofiterilor de a nu-i
lasa s' fac bae in momente nepotrivite 0 de a nu manca fructele decat coapte. Fericitul rezultat al acestor precantii nu intarzie sa se vada.
Cum prima destinatie a acestei armate era de a strabate tinuturi muntoase ca Bosnia, pe drnmuri foarte grele .1 aproape de netrecut, am
13

www.dacoromanica.ro

194

G. 13E2VICONI

suprimat tot ce putea ingreuna marsul i in locul lor, le-am dat alte
mijloace mai potrivite acestui gen de expeditii.
Partea administrativ cerea i dnsa imbunttirea grabnica ; mai
ales era nevoie urgent de a infrna neregulile i risipa slujbasilor, pana
acuma tolerate de sefii obisnuiti s fac acte arbitrare, i care se amestecau dup capriciile fied.ruia, In afacerile interne ale regiunii. Abuzurile erau de asa fel, incat in aceste tinuturi atat de roditoare, aceste
dou provincii care singure puteau produce un venit mult mai mare,
te gseai fr numerar si fr' provizii. Rusia era obligat de a trimite
bard i alimente pentru intretinerea trupelor, stationate In mijlocul a
tot felul de belsuguri i unde dezordinea distrugea toate roadele.
Sub domnia impftesei Ecaterina II-a, cand generalii Rumiantev
Potiomkin ocupar aceste tinuturi, ei nu-0 ingiduir nicio deviare
dela planul conservator pe care Ecaterina i propunea sl-1 mentin'
In toate statele sale. Autoritatea lor se mrginea s-si trimit cererile
la divan si s execute hothirile acestuia, pedepsind chiar, la nevoie,
venalitltile slujbasilor indigeni. ACeast putere suprema, astfel intrebuintat, fAcea cel mai bun efect ; trupele triau in belsug i locuitorul,
ce nu era nici cAlcat nici oprimat, se obisnuia in fiecare zi s iubeasd
tot mai mult acest guvernm'nt. Dar vremurile se schimbaseri mult
Primul lucru ce fu f.cut intrnd in aceast ar5., fu de a denatura adrainistratia, complicnd-o. In lipsa unittii i a unui plan de actiune,
fiecare din comandantii supremi isi ingdui de a guverna in felul su.
S'a creat intai un presedinte pentru amndou'l divanurile (al Munteniei
si al Moldovei) ; dar cum se vAzu a: nu putea fi prezent in acelasi timp
la Bucuresti i la Iasi, s'a crezut c' s'ar putea remedia acest inconve-

nient prin numirea a doi vice-presedinti pentru ambele principate.

Cur'nd, apoi, li se altur consilieri, revizori, interpreti, secretan si o

legiune de mid functionari. Rezultatul acestei organizri a fost,

intrigile, vexatiunile i abuzurile de tot felul se inmultir la infinit
cheltuielile obisnuite ale celor dou divane se imptrir. Toti acesti
s/ujbasi de numire recent fur astfel fcuti administratori ; rspunderea
care alt dat o aveau membrii clivanului fu de fapt distrus, deoarece
Rusii devenira in acelasi timp judectori i impricinati in toate cauzele,
insusindu-si dreptul de a ordona si de a executa. Moldovenii i Muntenii,
membri ai divanului, ne mai putndu-se opune delapidrilor, gsir mai

simplu s ja parte la ele. Urmtorul exemplu va fi deajuns pentru a

da o idee de felul cum se petreceau lucrurile. Cnd armata cerea 50
de care cu boj, divanul poruncea o rechizitie de 200 de care pentru ca
fiecare dintre prtasi s-si gseascA un cfistig. Vistierul aduga 50 pentru

el, apoi venea partea ispravnidlor (mici functionari pentru partea

executiv) ; astfel c cererea de tare se ridica la 500. Locuitorii nu putean
faispunde la astfel de pretentii, cereau mil i obtineau s se dea numai
numrul de care cenit de armat i pentru ceea ce dep.sea s, fie taxati

www.dacoromanica.ro

CALATORT RUST IN MOLDOVA I MUNTENIA

195

la doua sau trei ducati de fiecare bou. Celelalte rechizitii urmau aceleasi
proportii. Prima oara and am vazut facandu-se o cerere pentru nutret,
o gasii nespus de exageratd, cel putin de trei ori cat ceea ce trebuia sa fie.
Intendentul, pe care-1 intrebai despre aceasta, In raspunse ea rechi-

zitia era facut dup normele stabilite dela inceputul rzboiului, sau
niai de graba din epoca cand armata comandata de catre contele Kamenski numara 120.000 oameni. Cererea a fost reclusa numaidecat la
o treime. S'a dat ordin imediat ca toate cererile sa fie recluse la adevaratele nevoi ale armatei. Existau mai multe contestatii intre divan
comisariatul militar rus, relativ la cereri repetate de bani, pe care si
le adresau unul altuia. Comisariatul pretindea c cererile sale, care se
ridicau la sume mari, nu fusese satisfacute, cereri de altfel facute

dup date tot atat de absurde ca i acelea despre care am vorbit

mai sus. Divanul, cu mai multd dreptate, se plangea de a nu fi fost
pratit pentru diverse fumituri ce le facuse sub fagaduiala de a fi platit.
Nu este nevoie sa observam cat de slaba ar fi fost inteun asemenea
conffict rezistenta unui divan prezidat de functionari rusi; dar era o
imposibilitate absoluta din partea divanului de a satisface reclamatiile,

care depaseau resursele unei tari cufundata in dezordinea cea mai

monstruoasa. N'am gsit un expedient mai sigur pentru a restabili
ordinea, decat acela de a tlia raul dela rdacina, restabilind administra-

tia sub vechea ei forma. Functionarii rusi fur indepartati, indigenii

suspecti inlocuiti prin oameni cinstiti; ispravnicii primira un spor de
salariu i instructii foarte amanuntite asupra reprimarii abuzurilor.
Astfel, divanul restabilit in drenturile sale fu insarcinat s-si dea parerea asupra pretentiilor comisariatului. Afacerea fu examinata cu cea
mai scrupuloasa atentie i cererea fu reclusa. Atunci divanul i insusi responsabilitatea pentru aceasta datorie, pe care o plati in termen

de trei luni. Vamile intemeiate pe Dunare fu supuse unei mai

stranse supraveghieri. Drepturile nu mai fura ocolite pentru folosul
particularilor, ca pe vremea inaintasului meu, ci varsate in casa armatei. Tablouri comparative ale acestei case arata prezenta la sosirea mea
ceea ce deveni trei luni mai tarziu. Imbunatatirea ce se vede, departe
de a apasa asupra locuitorilor, a fost obtinuta din contra, usurandu-i
In indatoririle lor.
Pamantul Moldovei si al Munteniei este dintre cele mai roditoare
In produse de tot felul, ca gran, porumb, vii, vite, peste, sare de munte
izvoare sarate, paduri, pielarii, seu, miere, cear etc., a cdror exploa-

tare este generala dac facem exceptie pentru porumb, sau grau de
Turcia, care se consuma in tar si care este, dad.' nu singura, cel putin
principala hrana a locuitorilor. Prin felul lor de a trai, ei nu consuma

decat o foarte mica parte a acestor produse, nu cumpara 0 nu cheltuiesc aproape nimic. De exemplu, graul, aproape tot este exportat ;
nu se opreste in interior decat pentru consumul boierilor si al burghela,

www.dacoromanica.ro

196

G. BEZVICONI

zimii avute. Porumbul este atat de productiv, incat 12 zile de mune

a brbatului 0 a femeii sunt destul pentru a htni o familie compus.
din 5 persoane. Se poate spune ca nu exista tar. in Europa, in care
excedentul produselor asupra consumului sa fie atat de mare, 0 care
sa aibe o atat de mare uurinta de a le desface: intai in Turcia, mide
venicele agitatii exclud munca 0 impun necesitatea de a cumpra
totul; apoi in Austria, unde un surplus de populatie ingtam'adit pe
un teritoriu restrns 0 manufacturele numeroase fac ca produsele
agriculturii s fie cautate cu lcomie. Rusia din partea ei, ca 0 Polonia,

cumpara de veacuri de-a-randul vinurile, fructele 0 sarea de aici. In

sfar0t, prin cele doua brate pe care le formeaza gurile Dunarii 0 ale
Nistrului in Marea Neagra, se exporteaza fara exceptii tot ce poate fi
livrat. Acestea-sunt izvoarele nesecate ale minei de aur, de care nimenea pang acuma n'a tiut sa profite 0 al crui guvernamant paralizeaza
exploatarea sa, ingaduind boierilor s'a acapareze fara frica de pedeapsa,
cea mai mare parte a resurselor sale. Putem asigura ca. Moldova, Muntenia, impreuna cu Basarabia 0 districtul Baia, ar putea produce anual
pana la 20 milioane de ruble de argint, dac administratia ar fi dreapt,
liberala 0 dacaar fi scapat de piedecile care ii complica actitmea. Aceasta

suma este o cincime din veniturile Rusiei. Sunt convins ea, Cu buna
administrare, cele dou principate pot nu numai sal intretina o armat
de 50.0000 oameni, dar chiar s aduca sume considerabile pentru alte
nevoi, cum ar fi de a ridica popoarele Bosniei 0 ale Bulgariei in favoarea
noastra sau pentru a intreprinde diversiuni de toate felurile.
Politica proasta urmata de Rusia 0 de generalii ei supremi ajunsese

la un rezultat cu totul osebit. Numai pentru intretinerea trupelor care

ocupau cele dou principate nu au fost suficiente resursele acestora
pang la epuizare, ci a mai trebuit golit vistieria Rusiei. In loe de a
indeparta de noi pe Moldoveni 0 pe Munteni, s'ar fi putut detepta
in ei un spirit razboinic, prezentandu-li-se rzboiul ca o lupt.
national..

Pentru aceasta ar fi trebuit numit comandant suprem un om capabil

in intelepciunea 0 cunotintele sale, de a le inspira o incredere fara
margini 0 de a le indrepta fortele in partea cea mai utila. Dar aceast
numire ar fi trebuit facuta inainte ca resursele sa fi fost secatuite i
reactitmea opiniei publice sa nu fi fost denaturat.
S bagarn de seam ca proiectul privitor la diversiunea catre Adriatica, trecand prin Bosnia, despre care era vorba pentru armata mea,

nu se putea realiza &cat cu speranta in aceste resurse ale tarii, ce

erau epuizate. Cu parerea aceasta am parasit granitele Turciei,
pentru a ma' apropia de marele teatru de razboi, mide armata franceza
opera impotriva noastra. Pentru moment se cuvenea sa renunt nu numai
la proiectul de diversitme asupra Adriaticei, ci chiar la acela de a da
o mare lovitura asupra Constantinopolului.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIJI IN MOLDOVA I MUNTENIA

197

La plecarea mea am lsat Turcia intfo dezordine si o secAtuire

aproape de destrOmare. Religia, care li forma forta moral, i despotismul, principiul fortei sale politice si militare, erau minate din temelie. Religia nu mai domnea cleat asupra celei mai nestiutoare pOrti
din populatie. In consecint, nu mai era decal o adunOtur: de prejudecOti incoerente, care nu mai ofereau niciun punct de legItur cu spiritul public; despotismul era nul, deoarece influenta sa se intindea
prea putin afar de incinta capitalei. In epoca de splendoare a monarhiei otomane, sultanul i cei mari erau credinciosi prin sentiment si
prin convingere, i despotismul i intindea atotputernicia sa pn in
provinciile cele mai indepartate. Acuna, cele mai multe dintre provincii
sunt de f apt independente. Poarta nu ajunge s.' le sustragO de sub
puterea uzurpat a pasilor revoltati, decal dandu-le altor pasi, care la
randul lor se revolt:a'. Vorta interioar6 a acestei impr'tii fiind astfel
minat din toate partile, ea nu s'ar putea ridica iar cleat cu un ajutor
strAin. Numai un asemenea ajutor ar putea reface autoritatea ei, dar
pentru a reusi aceasta, ar trebui invins intai impotrivirea incaptanat,
pe case o va opune totdeauna ignoranta i prejudeatile poporului.
In acest scop, sultanul Mahmud, dupO ce s'a adresat in zadar vechilor
sai aliati, Pranta si Anglia, s'a va'zut obligat sa chieme in ajutor Rusia,
cea mai apropiatO dintre vecinele sale i cea mai indarjit dintre dusmanele sale, pentru a-1 salva dela o mind' deplin ; acuma Dumnezeu
s-i fie in ajutor! In aceast epoca.' Turcia asiatic era in mainile lui
Carasman-Oglu si a lui Ciapan-Oglu, a cOsor putere, aproape absolut,
se intindea, a unuia asupra partii inferioare si a celuilalt, asupra
superioare a tkii. In Egipt, Mohamed-Mi, albanez de origine, devenise
staipan, distrugand slabele rmsite ale mamelucilor. Dup ce a infrant
pe vahabiti,
intins stOpanired asupra Arabiei i prin prtile Siriei.

Politica rusk in mijlocul diverselor proiecte asupra Turciei, s'a

ocupat cu grij de coreligionarii sAi crestini, care erau supusi otomani.

Influenta sa a fost intemeiat i sustinuta prin forta armelor i prin

opinia unei mari paSti dintre locuitori, care ii erau favorabili; sub acest
dublu raport niciun stat nu putea s-i fie rival. 0 dovad incontestabil
a acestui fapt este devotamentul pe care Grecii, Muntenii, Moldovenii
Sarbii i 1-au manifestat totdeauna. In conformitate cu aceast poliEa.', am trimes maiesfaitii sh.le impratului, inainte de plecarea mea

din Bucuresti, memoriul alAturat, ale cOrui idei au fost aprobate

puse in executare.
Memoriu catre m. s. imptiratul.
Armata pe care am onoarea de a o comanda trebue s priseasc
pozitia favorabil6 ce o ocupa, pentru a executa o diversiune direct,
iar legOturile noastre cu populatiile ce ne swat prietene si care ar fi
putut, pe de alt parte, s ne fe de folos, vor deveni mai putin strnse

www.dacoromanica.ro

198

G. 13EZVICONI

0 ar putea chiar sa inceteze Cu totul. In speranta ca, in curand, imprejurari mai favorabile ne vor permite executarea proiectului asupra unei
diversiuni mai intinse 0 mai indepartate, in sfar0t pentru a impiedeca
du0nanul sa pun mna pe mijloacele de pregatire, pe care le-am ingrmadit pentru noi, gasesc necesar sa ma' mentin in relatii imediate cu
misiunea noastr. dela Constantinopol, 0 de a da totalitatii legaturilor
0 resurselor noastre in Orient o organizare care sa depinda de mine.
Aceasta organizare s'ar intemeia pe urmatoarele: pe instructiile care,
dupa inaprejurari, le-av putea da d-lui Italinski, in ratiunea progresului
negocierilor sale, precum 0 a schimbarilor de evenimente provocate de
operatiile armatei ce-o comand; in al doilea rand, pe trimeterea consulilor noWi in punctele cele mai centrale ale imperiului Oto man, de
asemenea 0 in sfera de activitate 0 influenta, pe care a. putea-o atribui
fiecaruia dintre ace0i functionari. Aceste puncte ale imperiului sunt:
Moldova 0 Muntenia. Aceste tinuturi vor fi calea de comunicatie
intre cartierul meu general 0 Constantinopol, Serbia, Bosnia, Herzogovina, Muntenegru 0 Albania ;

Belgrad 0 Vidin, de care vor depinde toat. Serbia, Bosnia 0

Bulgaria.

Epirul 0 Moreia, adica sfera foarte intinsa, nade i0 exercita

Ali-Paa dreptul de jurisdictie.
Smima 0 toata Asia Mica.
Acestea sunt consulatele care trebuesc puse in activitate cat mai
curand posibil. Pentru a para inconvenientele noilor numiri 0 ucenicia
In treburile consulare, p.rerea mea este sa fie folositi in aceste puncte

delicate, acei care au ocupat aceste posturi inainte de razboi, 0 a

caror purtare i-a facut s; merite increderea ministerului imperial.
Astfel, in Muntenia ar putea fi lasat in post, consilierul colegial
Kiriko, 0 in Moldova s'ar putea numi acela care a 0 ocupat acest
post, fie alt funcionar in stare sa asume responsabilitatea acestei functii
importante.
Consilierul colegial Nedobal), rezideaza pentru moment in Serbia. Este

un fimctionar de care am fost deplin multumit ; dar ne0iind, totu0,

dac poate ramane la locul lui, fara a fi supus primejdiei dupa, plecarea
trupelor noastre, i-am scris 0 a0ept rspunsul lui in aceasta privint..

Domnul Sazardi ar fi putut fi numit la consulatul Vidinului; el a

ocupat mult vreme acest post, iar judecand dupa rapoartele sale,
1) Feodor Ivanovici Nedoba (1770-1846, la LohAnesti-Orhei), ucrainean
de origine, dragoman al consulatului rusesc la Iasi (1797), a contribuit la fuga
domnitorului Cara-Gheorghe in Rusia (1813); consul la Dubrovnik, presedinte
al tribunalului civil din Basarabia, consilier efectiv de stat, dislitorit cu fata
agentului diplomatic consilierul efectiv de stat I. Barozzi. G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p. 55, comp. dosarul nr. 445 din 1844, din Arhivele Statului din
Chisinilu.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

199

imi pare a fi inteligent i activ. Il Wept aici cu Ramis-Pava, i voiu

fi mai bine informat pentni a vedea ce se poate face cu el.
propune pentru consulatul general al Epirului 0 al Moreii pe
consilierul de curte Minciaki 1), care se afla acum in cancelarla mea
diplomatical. Lunga edere a acestui fu-nctionar in acele -tinuturi, experienta sa In treburile tarii, precum i cunotintele locale ce 0 le-a facut,
ravna sa in serviciu i calittile asupra carora am cele mai multumitoare

date, totul il infatieaza ca un element capabil s asume un post care

unete greuttile unei misiuni politice, cu amanuntele jurisdictiei comerciale.

A9 gasi potrivit ca postul din Smirna sa fie reluat de consilierul

efectiv de stat Pini. Mi s'a confirmat, ca acest functionar este foarte
favorabil vzut de ministerul imperial, de a cdrui incredere este demn,
In toate privintele.
Cred ca trebue sa fac pe maiestatea voastra sa observe, ca interesele

comertului nu vor fi decat partea secundar din misiunea agentilor,

pe care este necesar sa-i stabilim in diferitele puncte ale imperiului
turc. Tinta lor principala trebue sa fie de a pregati spiritele celor oprimati in aa fel, incat sa precedeze prin ravna lor intentiile Portii, in
cazul unei aliante sau unei cooperan, i chiar s poata sa se pronunte
fati in favoarea noastra in cazul in care s'ar propune intr'o zi sa fortm
rezistenta Portii. Maiestatea voastra poate intelege, ca astfel de direc-

tive nu pot fi realizate decat printr'o actiune sustinut. 0. o influent

anterioara. Daca maiestatea voastra binevoiete s aprobe alegerea
destinatia persoanelor susmentionate, a scrie direct
Italinski
pentru a obtine firmanele acestor consuli
trimite pe rand la posniffle respective dupa urgenta cazurilor i nevoia respectiva, care ar
reiei din instalarea lor la locurile de reedinta. Astfel, a putea coordona

insnatoi relatiile noastre in Turcia, pregatind incetul cu incetul

elementele pentru operatii mai mari care s'ar putea realiza dupa imprej utri.

Bucureti, 16 (28) Iulie 1812.

Eram incredintat, ca organizarea consulatelor in loctuile potrivite

din Turcia, va servi s. mentin vechile noastre relatii cu aceast tara,
Unul din diplomatii de origine fanarioto-levantino-romng, care au emigrat in Rusia impreunA cu Constantin Ipsilanti, asezat la Kiev (generalul Miloradovici era acolo guvemator ; conte de Lagarde, Voyage de Moscou a Vienne,
Paris, 1824, i Genuilde des Wiener Kongresses, Miinchen, 1914), unde fostul
domnitor a i murit in 1816. A. Nekliudov, Portrete vechi, Nice, 1933, vol. II,

si G. liezviconi, Elena, s Din trecutul nostru

1935, ILL. 25-27, pp. 2-3;

dintfacesti diplomati, arheologul A. P. Negri (1784-1854) a scris printre altele:

In apdrarea fanariolilor, occirinuitori ai Valahiei, s Vestitorul Buropei e, 1812,
Mr. 5.

www.dacoromanica.ro

200

G. BEZVICONI

si cu pasii independenti, precum i cu aceia care se sileau s devin

independenti. Prin interventia mitropolitului Munteniei Ignatie, de
care am mai vorbit, am obtinut dela Ali-Pasa din Ianina, fagaduiala,
ea nu va lua parte activa la ostilitatile impotriva Rusiei, daca cumva
vor reincepe. Mar de aceasta mai trebuia sa porunceasca fiilor
care erau comandanti in armata turc', de a ramane simpli spectatori
in rzboi, i chiar de a ataca pe pasi care erau vecinii lui Ali. Mi-a fost
deajuns pentru a obtine toate acestea dela el sa-i fagaduesc inteun fel
destul de neprecis protectia Rusiei, i ajutoare secrete in caz dac'd ar
fi atacat de Francezi sau chiar de Poarta. Dar pe urma, Ali a fost asa
de putin aparat, incat Poarta a ispravit prin a-1 distruge.
Am mai aflat c, daca negociatorii rusi ai pacii dela Bucuresti
ar fi insistat asupra diverselor lor cereri, cei ai Turcilor aveau ordinal
s cedeze asupra tuturor punctelor. Astfel s'ar fi putut obtine Siretul
drept granita Basarabiei. Din partea Asiei, daca principalul negociator
turc, Galib-Efendi, ar fi ascultat orbeste de marele vizir, cheile Asiei
ar fi fost date in mAinile Rusilor, cad el primise ordinal s, paraseasca
toate provinciile ocupate de trupele noastre i ne-ar fi predat astfel
populatiile rzboinice ale Zegrisilor, Circasieni, Ambasi, etc., care
atunci, fiind cu total despartiti de Turci, ar fi fost siliti s se supuna.
Aceast pozitie era socotita drept cheia drumului care duce spre cele
mai bogate provincii ale Turciei asiatice i spre minele ei. Dar graba
cu care a fost semnat tratatul, nu numai ea a distrus aceste avantaje,

dar chiar a dat pe Sarbi prad tuturor razbunarilor Portii. Totusi,

ei fuseser invitati de mai multe ori de care Austria si Franta s primeasca mijlocirea lor, ca sa obtie dela Poarta conditii mai prielnice;
dar &Arbii au refuzat totdeauna, preferand sa rmn. credinciosi Rusiei. Mahnit de situatia lor, am facut din partea mea tot ce mi-a fost
posibil ca s le-o indulcesc. Le-am oferit arme si pulbere, ca sa se apere.
Trimitnd pe d-1 Italinski la Constantinopol, 1-am insarcinat sa cear
cu energie dela Poart. ca &Arbil, desi supusi autoritatii unui demnitar
turc, sa fie ocrotiti de vexatiunile sale si ca acesta, ridicnd impozitele
datorate Portii, s nu-i fac s sufere in firma razbunarilor sale. Dupa
ce am pregatit toate aceste mijloace de actiune, am propus imparatului
Alexandra sa mearg asupra Constantinopolului, pentru a sili pe Turci
s semneze tratatul de aliant ofensiva, care ne convenea nou i far

de care expeditia spre Adriatica era cu neputinta. Turcii se raspandisera atunci in debandad, dupa obiceiul lor. Nu mai aveau nid trupe,
care O. le pazeasc cetatile, nici Balcsnii, a caror trecere de altfel nu

prezenta dificultti, deoarece ambasadorii nostri Ii strabatuser.

trasura. Ocazia era din cele mai prielnice pentru a ajunge la Constantinopol aproape far de lupte; totusi, imparatul Alexandra crezu planul prea indrznet i trebui s renunt la el...

www.dacoromanica.ro

1820

1828

IGNATII IAKOVENKO
Functionar al consulatului rusesc din Muntenia, Ignatii Iakovenko
a vizitat tara keg. in 1812, c'nd fcea parte din cancelarla lui C. I.
Bulgakov, primul secretar al conferintei de pace din Bucure0-'i 1).
George D. Florescu ne comunic urmtoarele date biografice despre
Iakovenko, povestite de Ana Al. Em. Lahovari:
Familia lakovenko s'ar prea c se trage din hatmanul Ucrainei
Ivan Mazepa. Ignatii Iakovenko s'a cstorit cu una din fiicele doctorului D. Caraca, Elena, cu care a avut trei fii: Constantin, Pavel 0
Nicolae, 0 trei fete: Ecaterina, Sofia 0 Olga. Dintre acqtia, Constantin a luat in cstorie o nisoaic, lar ceilalti doi au murit necstoriti. De copiii lui Constantin rma0 in Rusia nu se mai tie nimic.
Fetele sale s'au cstorit precum urmeaz: Ecaterina cu un 1VIusceleanu,

In prim csnicie, 0 apoi cu un Colontauf (Colontanz), Sofia cu doctorul Iosif Suhamel 0 Olga cu Nicolae A. Kretzulescu. Ignatii Iakovenko a fost pe vremea generalului Kiseliov functionar la consulatul
rusesc din Bucurqti 0 in urm numit de egtre acesta, care V. aprecia
foarte mult, director al potelor trii. La Bucureti, el a locuit bate()
cas care azi este drmat 0 care a fost pe locul actualei biserici ruse0i de la'ng5. strada Bursei, in spatele monumentului lui MihaiViteazul. Iakovenko a devenit proprietar prin cumprare al unei mari
intinderi pe Dealul Spirei, cam intregul teren ocupat de coala Militar 0 de Institutul de cultur fizic, intinzandu-se intre strada 13
Septemvrie 0 pan in strada Izvor. Acolo i0 cldi o cas 0 i0 avea
rqedinta de var, petrecand multe luni ale anului cu toat familia
Alturi de foiorul in stil rom'nesc cu dou' caturi, plantase o grdin care cu timpul deveni un adevrat parc, apreciat de toat societatea bucuretean a acelor vremi. Ina'. 0 azi mai sunt, ici 0 colo,
vechi castani din grdina lui Iakovenko. Om de cultur generaa foarte
1) I. Iakovenko, Starea actuald a Principatelor Turceti Moldavia fi Valahia
i a Regiunii Rosieneti Basarabia, Petersburg, 1828, p. 28.

www.dacoromanica.ro

202

G. BEZVICONI

apreciat pe acele vremi, era i un botanist in.cercat .1 punea cea mai

mare grij la creterea pomilor roditori, ingrijindu-i personal cu multg
dragoste. De altfel ins4i moartea vi-a aflat-o in gradina sa din Dealul

Spirei, inteo dup amiaza, pe la orele asfintitului. Fu gasit mort intins pe jos sub un nuc plantat de dansul, aproape de ulit care suia
spre deal i. care pang acum cativa ami mai era in fiint. Era in anul
1870. Falnicul litran trecuse cu mult de 70 de ami.

Cunog,tem trei scrieri ale lui IakoVenko: Starea actualci a Principatelor Turcesti Moldavia si Valahia si a Regiunii Rosienesti Basa-

rabia, publicata in 1828, la Petersburg; Moldova si Muntenia dela

1820 kind la 1829, in 53 (propriu zis 55) scrisori, traduse i publicate in rezumat de Ludovic Cosma, in <<Neamul Romanesc Literar
(1910, nr. 8, p. 499 i urm.), 0 Afacerile Valahiei, lucrare amintita
de acela0 Cosma, in prefata traducerii mentionate. Scrierea publicat. in 1828, o spicuim pentm prima oar 1), mai jos, folosind volumul din biblioteca lui G. D. Florescu, care comenteazg paginile cu

privire la Muntenia; de sigur, cartea merita s fie tradusa integral,

mai demult. In ce prive0e a doua lucrare, aprutg la Petersburg,
In 1834, care, prin precizia tirilor contemporane asupra evenimentelor
din epoca lui Tudor Vladimirescu, prezint o insemnltate deosebitg,
reproducem textul lui L. Cosma2), comentat de Marcel Romanescu,
erudit cercettor al problemelor istorice. A treia scriere, posibil s fie

aceea0 p prima lucrare, fiind intitulat greOt de Cosma: Afacerile

Valahiei.

Scrierile lui Ignatii Iakovenko se incadreaza bite() epoc piing de

frmantri in Sud-Esta! european. Fiul domnitorului Constantin Ipsilanti, generala! rus Alexandra Ipsilanti, sprijinit in tain de ministra! Capo d'Istria, a provocat razmirita Eteriei. 1VI4carea s'a desfa-

urat in expeditia nereuOtd din primvara anului 1821, in principate, trezind rscoala poporului roman, insufletit. de Tudor Vladimirescu, i.

el un fost luptator al otirii rusWi8). Teroarea Turd-

1) Am citat aceast carte in revista Viata Basarabiei *, 1942, VVI, p.

426, impreun cu o alt interesana lucrare: Dotal luni in drum prin Basarabia,_
Moldova fi Valahia (Moscova, 1875), apartinnd scrisului lui Andrei Iacov le

vici Storojenko (1791-1858), care in 1810 a luptat la asaltul Ruciucului ,

iar mai tiirziu, impotriva Francezilor, dela 1817 a fost functionar la administratia

coloniilor militare din Sudul Rusiei, descriinduli cilatoria din 182g; a murit
la Kiev, in calitate de senator 0 consilier tainic.
3) In revista t Viitorul i din Ia0, L. Cosma comenteazA prin 1907 operele
istorice ale lui A. Stadnitki 0 A. Iatimirski.
3) Ion Ghica, op. cit., p. 113: i comand5nd pandurii in toate bAtAliile in
contra Turcilor dala anul 18o6 p5n5. la 1812, dobAndise grad de ofiter in armata

ruseasc5 0 fusese decorat cu crucea santului Vladimir. In 1814, refugiat la

Viena de urgia lui Caragea, care a:act s5.-1 prind5. 0 s5.-1 predea Turcilor, fusese

www.dacoromanica.ro

CALKTORI RU$I IN MOLDOVA 1 MUNTENIA

203

lorl) fat de creOini mentinea o tensiune permanent5, in situatia local

a intregului Orient Apropiat. Cele sgvar0te de oastea sultanului, venit ca
s6 restabileasd: ordinea in credincioasa raia , au intrecut toate grozviile cunoscute panl atunci, cu toate ordinele oficiale din Stambul,

ca nu cumva s se supere intru nimica pe locuitorii credincioasei

raiele ; nu trecea noapte in Ia0, fr siluiri, ar focuri i fr. jafuri,
povestesc batrnii 2) Rusia refuzand s reia tratativele diplom atice

cu Poarta pan la definitiva evacuare a tArii, diplomatii Angliei

Austriei au adus la 16 Martie 1823 la cunotinta guvernului rusesc,
c Poarta redusese nunfa'rul be0iilor din principate la 1500, ceea ce
n'a satisfacut hag pe Ru0, deoarece aceti be0ii eran mai putemici,
in tara, cleat domnitorii 8). In urma ntlnirii impratilor Rusiei
Austriei la CernAuti, Alexandru I consimti la reducerea be0iilor la
num6rul de 15oo, dac ei vor fi pu0 sub ascultarea gospodarilor. Rusia apra interesele popoarelor subjugate de Turci, intemeind politica sa pe o serie de demersuri diplomatice 4), ca incheierea conventiei
dela Akkerman, in 1826, completnd tratatul dela Bucureti din 1812,

stabilirea acordului dela Londra, in 1827, asigurand in special situatia Grecilor, precum 0 pe acte militare, ca distrugerea flotei otomane, la 1827, la Navarin 6).
Purtarea inconsecvent. a Turciei a determinat izbucnirea unui
nou i greu rzboi, in 1828 6),ind o vrsare de sange rusesc pentru
prezentat de Capo d'Istria si de Stroganov Impratului .Alexandru. In urmA,
intorcndu-se in tarl cn recomandatii dela ambasadorul rusesc, Caragea l-a
numit vtaf de plai la Closani i l-a avut foarte de aproape #. Comp.
Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1945, p. 99 i urm.
A. Otetea, ibidem, p. 317 i urm.
R. Rosetti, op. cit., vol. I, p. 121
urm.

A. Otetea,

4) I. Ghica, op. cit., p. 405.

Pentru evenimentele din epoca anilor 1821-1859, comp. lucrarea citatA :
Principatele Romdne Valahia i Moldova (Moscova, 1859), a profesorului Spiridon

Nicolaevici Palauzov (1818-1872) (necrologul su, in e Notitele SocietAtii de

istorie i antichitAti din Odessa o, 1875, vol. VI, p. 372). Este cea mai bunA
istorie a vremii, eruditul autor citnd izvoare istorice romnesti, rusesti i strAine,
pe Ureche, M. si N. Costin, R. Grecianu, Cantemir, Sincai, Potino, KogAlniceanu,

Engel, Carra, del Chiaro, Venelin s. a. Reproduce documente, scrie si ca

martor ocular. Totusi, i aceast oper remarcabilA n'a fost tradusA in
Tom aneste.

R. Mordvinov, &Willa dela Navarin, Moscova, 19454) Despre acest rAzboi, comp. scrierile lui: Lukianov (1844), Moltke (1845,
Paris, 1854, comp. o alte scrieri despre Turcia), Saint-Ange (Bruxelles, 1853),

Grigore Iakici (x9o7), Alexis de Colombel (Paris, 1828), Cousin d'Avallon

(Paris, 1829), Maxime Legran d (Paris, 1877), Iacov Tolstoi (Paris, 1829).
de Wussov (Paris, 1829), Valentini-Blesson (1830); N. Arghirescu, Campania din

www.dacoromanica.ro

204

G. BF,ZVICONI

cauza crestinilor subjugati. Ostirea rus a ocupat Iaii i Bucurestii,

a luat cu asalt cetatea Brila, a obtinut victoria dela Sumla, ajungnd
sub comanda lui Dibici (1785-1831) 1) trecnd peste Balcani
la Constantinopol. Tratatul de pace, incheiat la Adrianopol la 14 Septemvrie 1829, a inapoiat principatelor raialele Brgila, Giurgiu i Turnu.
Peste acest insemnat castig teritorial, s'a suprimat darea de zaherea,
adicg de provizii in natur atre Turci, i procurarea de salahori pentru
lucrgrile turcesti. S'a hotgrit libertatea navigatiei si a comertului pe

Dungre si Marea Neagrg, asa dar dreptul de a trece prin strgnitori:

acest lucru a adus o puternica' inviorare comertului i agricultura
trii ; porturile Braila si Galati 4) au luat o mare desvoltare. In vederea
garantgrii acestei libertgti de navigatie, Rusii au ocupat delta Dungrii

si au obtinut dela Turci ca malul drept al fluviului; dela Ceatal,

mide se desfac bratele Chiliei si sf. Gheorghe, i pn la gura.
sf. Gheorghe, pe o lgtime de doug ceasuri (vreo ro km),

s'a'

fie

nelocuit 8).

scrie Radu Rosetti

Tratatul dela Adrianopol,
rednd tgrilor romne libertatea comertului, a operat o transformare desgvarsita' in viata economicg i socialg a acestor tgri. Pretul produselor
de c'petenie, al cerealelor, ne mai atarnand de arbitrarul si de interesul
Turcilor, ci de concurent si de cererea mondialg, intinderile cultivate,
relativ atat de mici pang la 1828, au inceput s sporeascg inteo progresie
aproape fantasticg, iar alte produse, ce pang atunci nu aveau dect
o valoare neinsemnatg, au inceput s'a' fie ch'utate si a se vinde cu preturi

remuneratoare. Banii, din cale afarg de rari in tar pn in acel moment, au inceput a se inmulti

1828 i 1829 dintre Rusia i Turcia (Bucuresti, 1901); J. A. Vaillant, Turlsieet Russie, Paris, 1854; Passages du Danube pendant los guerres Turco-Russes
deputs x828 et des oprations respecti ves qui s'en suivirent, Constantinopol, 1896;

print E. de Wiirtemberg, Insemndri (t Vechimea Rusa o, 188o, vol. I si urm.;

ed. Berlin, 1862); V. O., Amintiri, s Vechimea Rusa 1884, VIII; ibidem,
1875-1876; Berngardi, Insemniri despre prima campanie truceascd a impdratului Nicolae; A. Kolomoitev, in s Arhiva Rus s, 1900, nr. X si 4.
1) Despre Dibici-Zabalcanski scrie Belmont (1830); corespondenta sa cu
Nicolae I, s Vechimea Rusts: o, 188o, vol. I, p. 95 si urm., i Vechea i Noua
Rusie o, 1879, vol. XV).
9 Saint-Marc de Girardiu (036), contele Picquelmont (1856), V. Doze
(1857) s. a. semnaleaza concurenta dintre porturile Galati si Odessa, SaintMarc de Girardin considerand. Galati si Braila s cele dou por-ti ale Germaniei
asupra Mari Negre s (p. 50)1 Despre Galati capitals, Romaniei, comp..
brosura lui C. Negruzzi (1861).
Constantin C. Giurescu, Istovia Rotntini/or, pp. 343-344.
Amintiri, vol. I, p. 159.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RUa IN MOLDOVA a MUNTENIA

205

Istoricul contemporan, Mihail Kog5.1niceanu 1), descrie astfel rolul Rusiei in desfurarea evenimentelor istorice 2):
La Russie depuis longtemps cherchant dclarer la guerre la
Turquie, b. cause de plusieurs griefs, dont le premier tait qu'elle ne
pouvait voir d'un oeil tranquille, comment les Turcs tyrannisaient deux
pays chrtiens dont l'espoir tait sans cesse dirig vers leur protectrice
naturelle. C'tait un devoir pour la Russie que de secourir deux principauts qui lui taient attaches par la conformit de la religion et
par les anciennes relations du temps d' tienne le Grand, de Serban II,
de Cantemir et de Brancovanu. On a souvent accus la Russie et on
l'accuse mme aujourd'hui d'ambition de ce qu'elle a voulu s'tablir
la protectrice de la Moldavie et de la Valachie. Mais la paix d'Adrianople n'est-elle pas la plus grande preuve de la pfiret de ses intentions?
Dans la protection de la Russie je ne vois que de la justice et un intrt inspir par l'amour chrtien pour des peuples malheureux. Depuis des sicles il existe une tradition en Moldavie et en Valachie qui
dit que notre saint viendra du Nord. Tout nous attache b. la Russie:
elle est notre mre. Les temps sont passs o nous pouvions nous dfendre seuls contre les Turcs, les Polonais, les Hongrois, les Tartares ;
nous sommes trop faibles, nous ne pourrions rien faire sans la Russie
qui a toujours t notre bienfaitrice, qui nous a rendu nos droits, nos
Opera istorica a lui Mihail Koglniceanu (1817-1891) oglindeste influenta
lui N. Karamzin; prefata Istoriei Statului Rosienesc a acestui istoric rus inspir.
Cuvdntul introductiv la cursul d Istorie Nafionald, rostit de Koglniceanu la
24 Noemvrie 1843, la Academia Miligilean5. din Iasi. Koglniceanu a fost membru activ al Societtii de istorie j antichitti din Odessa (2 Decemvrie 1841,
ca i Mihail Chica din Bucuresti 1842; membri onorari:
Sturdza1839, Alexandru-Vod. Chica
1841; membru corespondent: profesorul G.
Papadopol din Bucuresti 1841; s Notitele Societatii de istorie i antichitti
din Odessa *, 1844, vol. I, p. 566 i urm.; N. Cartojan, M. Kogellniceanu f i
Societatea de arheologie i istorie veche a Nordului, s Drum drept 1915, nr. 3,
p. 35). Revistele redactate de el: e Dacia literarg * si e Arhiva Romilneasc5. ,

sunt ptrunse de un spirit cald de prietenie romno-rus i dorintA de a cunoaste trecutul legaturilor patriei sale cu marea Rusie; de altfel, pentru prima
oara istoricul cerceteaz Letopisefele Moldovei, ca sA contribue la studiul istoriei

lui Petru cel Mare (1845). In Filosofia wistului, Koglniceanu s'a inspirat din
Padei Bulgarin (N. Cartojan, sAluta Romineasc5.6, Omagiu lui I. Bianu,
Bucuresti, 1927, p. 125), foarte popular pe atunci in principate, fiind romanul
acestui scriitor rus: /van Vijighin, tradus de mai multe ori in romneste (in 1840,
de pitarul Teodosie si G. Aronianu, apoi de Dimitrie Vasilievici, in 1852-1854,
patru volume). Bun cunoscator al asezamntului social slay, Koglniceanu
exprima unele idei slavianofile, de pildA, vorbind despre obstea rural., la 25
Mai a862 (V. Ciobanu, op. cit., p. 135).
Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie, Berlin,
1837, P. 403.

www.dacoromanica.ro

206

G. BEZVICONI

liberts, qui nous a de nouveau inscrits dans le rang des nations et

qui nous a donn le peu de civilisation que nous possdons ...
lata, asa dar, insirarea sumara a evenimentelor istorice, descrise

in completare de Ignatii Iakovenko.

Prefafd

0... Knezatele Moldovei i Valahiei sunt cunoscute de multi compa-

trioti de ai mei, mai ales de aici, care se aflau in randurile armatei

pe timpul razboiului nostru cu Poarta Otomana, dar multi nu cunosc
amanunte i locuri de seama, cat i starea launtrica a acestor tinuturi
atat de interesante. Ca s fiu pe cat se poate de folos prin cunostintele
mele, capatate in urma anilor indelung petrecuti In Valahia, eu le-am

adunat in aceasta descrierei cu date precise privitoare la: originea

poporului, religia lui, teritoriul s't populatia lui, bogatiile i fertilitatea,
industria i comertul, forma de conducere, puterea gospodarilor, a

boierilor, a clerului, adica absolut tot ce ar putea prezenta interes.

Pentru o mai potrivita impartire a materialului i pentru mai mult
interes, aceasta descriere o prezint sub forma de scrisori, incepand
cu descrierea caldtoriei mele prin Moldova, despre care voiu vorbi cu
mult mai putin, deoarece aceasta tara este descris amantmtit in Istoria principelui Cantemir...

Scrisoarea I
Iasi, 26 Aprilie 1820
Sosirea in Moldova. 0 idee referitoare la istoria veche a principatului
Valahia. Tributul piatit Turcilor. Iaul, capitala Moldovei

Orasul Iasi e destul de frumos i poate sa fie comparat cu cele mai

de seama orase, capitale de gubernii, din Rusia. Orasul are multe case,

construite dupa noua arhitectura europeana. Strazile, chiar dela intrarea in oras, sunt largi i drepte. Principalele strazi sunt pavate cu
lemn. Palatul principelui, sau al gospodarului, e construit intfun stil
european, combinat cu cel asiatic...

Scrisoarea 2-a
Iasi, 30 Aprilie 1820

La 27, impreuna cu C. N. am pomit in vizita la gospodar 1). La

poarta palatului se aflau cativa amauti, care compuneau garda principelui, fiecare fiind inarmat cu ate doua pistoale i cu pumnal la brau.
1) loan Sturdza, domnitor dela 1822 la 1828.

www.dacoromanica.ro

CALATORI 12.UI IN MOLDOVA I MUNTENIA

207

La intrarea In palat am gasit, precum i in etajul de jos al palatului,

o multime de oameni, care probabil aveau treburi, fie cu gospodarul,
fie cu conducerea suprema a Moldovei, care-i avea reedinta tot in
acest palat. Cei care 1-au observat pe C. N. i-au fcut imediat drum
noi, urcandu-ne la etajul al II-lea, am fost introdu0 la principe,
dupa ce in prealabil fusesem anuntati. Principele era ocupat cu treburi
parea calm. C. N. recomandandu-ma, a spus ca m'am simtit obligat,
trecand prin Iai, sa-i aduc principelui omagiile mele. Principele mi-a
multumit calduros, apoi a inceput sk se planga de starea s'nttii
lui, care-i rapeOe once bucurie. Peste putin timp servitorii gospodarului ne-au adus pe o tava dulceat cu ap, rece. Ne-am servit pe
farfurioare mid cate o lingurita i am baut apa.. Dup aceasta ni s'a
servit cafea in ce0i mid, dup care ne-iu adus pipe lungi. Discutia
era foarte aria.. Se vedea c domnitorul n'avea chef de vorba. Noi
foarte repede ne-am inchinat lui 0 am plecat...
Mai inainte, gospodarii, imediat dup urcarea la tron, cautau s
se imbogateasca numaidecat, nefiind siguri c vor pastra mult timp
aceast demnitate. Ei nscoceau tot felul de mijloace, care ar fi putut
s le mreasca veniturile, supunnd poporul la biruri grele. Asupririle
ajungeau uneori insuportabile, 'Meat sarmanii locuitori nu gaseau alta
posibilitate de scapare decat s caute ocrotire in persoana augusta
a suveranilor Rusiei, care, acordndu-le mill .1 protectie, aratau in
once imprejurare un interes sincer fata de soarta lor. 0 serie de acte
stipulatiuni incheiate intre cele dotfal curti, dintre care miele in urma
tmor staruinte indelungate i chiar jertfe de sane ale Ru0lor, servesc

drept marturii vii, ca. Rusia nu precupetea nimic pentru lin4tea

bunastarea poporului de aceea0 religie cu ea. Rusia aratase totdeauna
o grije deosebit in dorinta ei de a stavili lacomia nesturata a gospodarilor, reuind s le asigure domnia pe timp de 7 ani, incat sa-i
faca pe fiecare sa se multumeasc in cursul acestor ani cu venituri
acordate lor special i care in timp de 7 ani formau o suma destul de
insemnata. Dar mai tarziu, cu regret, s'a desoperit, c sistemul &aunator de a marl veniturile gospodarilor, cu toate avantajele mai inainte
acordate, continua sa se practice, lacomia lor nemsurata nascocind
noi mijloace i iretlicuri pentru a strange tot felul de dari, sub diferite
pretexte, supunand poporul chiar i in zilele noastre unui jug insuportabil, saracindu-1 complet...

Scrisoarea 3-a
Bucureti, 4 Mai 1820

Dupa ce am stat la Ia0 cind zile, facand cunotinta cu mai multi

boieri, dintre care multi vorbeau fraatuze0e, iar unii inteleg i ruse0e, pe data de i seara am plecat spre Bucureti. O multime, care

www.dacoromanica.ro

208

G. BEZVICONI

se plimba in trasuri i cupeuri, ne impiedeca aproape la fiecare pas.

In afara orasului am intalnit de asemenea multe trasuri cu lume, care
se plimba la o departare cam de dou verste de ora, pe o ing.ltime
ce poartg. numele Galata, de unde orasul se vede bate perspectiva
foarte frumoasa. Iesind spre batiera orasului, surugiul a dat biciu cailor,
care au luat-o in galop, i fiind calare pe tmul din caii inhamati in fata,
ii mana pe ceilalti patru cu atata dibacie, 'Meat n'am putut sa nu-I
laud. El carmea dintr'o parte intealta inteo clipita, demonstrand pe
deplin c i cu surugiii moldoveni se poate calatori tot atat de rapid,
cat i in Rusia. Foarte curand ne aflam la poalele unui deal mare,
peste care trebuia ea. trecem. Am urcat acest deal, acoperit cu padure,
cu povamisuri abrupte i argiloase, aproape o ora; ajungand sus pe
culme, am dat de statia Bordei. Fiind asigurat de seful ei, ca nu mi se
poate intampla nimica, Cu toate ca distanta pang la oprirea urmatoare
trebuia s'o traversez prin padure (dupa spusele sefului statiei, banda
de talhari care opera pe acolo, de curand fusese imprastiata, fiind urmarita de organele autoritatilor locale), am hotarit sa continui drumul
meu mai departe. Imediat au inhamat caii i dupa dotra ore eram la
statia Scanteia 1). Am mai trecut in noaptea aceea inca doua statii,
spre dimineata, am ajuns la targul Vaslui, nu prea mare, dar
cunoscut din Istoria principelui Cantemir. Trecand inca doug poste
am ajuns la Barlad, un orasel mult mai populat si mai dragut decat
Vasluiul, in care insa nu ne-am oprit, d am trecut mai departe si peste
alte dona poste am ajuns in targul sau oraselul Tecuci. Am mai mers
o posta, am trecut pe un pod peste Siret, un ram repede, lat cam de 6o
metri, i spre seara ara ajuns la Vocsani, ora4 care e pe jumtate asezat
pe partea unui raukt mic. Stanga apartine Moldovei, iar partea dreapta
Vs labiei

Astfel am traversat toat Moldova, dela Iasi la Vocsani, in douazeci i patru de ore, pe niste cal iuti moldovenesti i care la fiecare

posta erau destui, incat n'am avut nica'ieri de asteptat... Lantul

muntilor Carpati se gasea in partea dreapta a mea, foarte aproape,
surugiul care stia un pic ruseste mi-a aratat o depresiune, pe povarnisul careia se aria targul Odobesti, vestit in aceste locuri prin vinurile
sale, pe care in mare parte le export in Rusia 2). Desi din cauza
targul nu se vedea, totusi se OA numai la o departare de 15 verste.

Pe soseaua spre Vaslui iesind din Iasi pe la Nicolina.

P. G. Laurenon ( Nouvelles observations sur la Valachie, Paris, 1822
comp. N. Iorga, Istoria Romanilor prin ccIlcItori, vol. III, p.p. 131-132) spune
a In schimbul vinului, care merge si piln5, la Moscova, din Rusia se aduce
ceaiul. Rusii fac comert de marchitnie; cf. Const. C. Giurescu, Istoria Romcizilor, III, 2, BUCtireti, 1946, pp. 598 si 612.

www.dacoromanica.ro

CALATORI IR.11W IN MOLDOVA

209

i MUNTENIA

In curand am ajuns la statia Cucul 1) i, schimband caii, peste trei

ore am ajuns la Ramnic. In acest targ s'arac, care nu avea mai mult de
zece case ca lumea 0 vreo 300 case trneti, nu m'am oprit, ci am mers
direct la statie, care se afla in afara targului. Aici am vazut un raulet,
in care abia au disparut rotile trasurii mele. Acesta era rauletul Ramnic,
in care se innecase general-locotenentul contele Arcadie Suvorov-Ramnikski, 2)

fiul celebrului comandant de oti. M'am mirat 0 nu-mi

venea sa. cred, Ca inteun izvora atat de neinsemnat, poate sa se inn.ece

un om. Doamne sfinte ! Cine ar fi putut s creada inainte, ea fiul unui

osta atat de renumit, care insui se distinsese pe campul lui de activitate, ii va pierde viata in acelai loc unde odinioara tatal lui a repurtat o victorie atat de stralucitd, care i-a adus 0 denumirea de Ramnikski ? Providenta, pe care n'o putem ptrunde, actioneaza de multe
ori intfun mod neobinuit, pregatind omului o soarta negandita, care
pe noi ne mir5. extraordinar. Scapat de atatea pericole, in diferite lupte
unde-1 pandeau mii de gloante 0 schije, putea el &A creada c se va
inneca intfun raulet neinsemnat, pe care-1 trecea ezand in caruta sa?
Soarta 'Ms hotarise sa-i curme zilele in acest loc 0 nu intealtul. 0
revrsare a raului, survenita prin surprindere din cauza ploilor cazute
In munti, a accelerat cursul apei, care a rasturnat trasura contelui,
ducand-o repede la vale, aa incat a fost imposibil s mai fie salvat.
Dela statia Ramnic am cltorit pe un drum neted 0 frumos, ajungaud la alt. statie care n'avea nimic afara de o casa. saracacioas 0
un grajd a). Surugiii, cu o graba extraordinara, au schimbat caii, au
uns trasura 0 am pornit la drum aa de repede, incat peste doua ore
eram la Buzau, aezat pe malul drept al raului cu acelai nume, un
targ cunoscut prin episcopia sa. Raul 1-am trecut prin vad in trasura,
dar erau 0 brci pentru traversare, in caz de inundatie. Se mai aflau
acolo i oameni de-ai stapanirii, care fiind obligati sa stea acolo tot
timpul, artau linnli pe unde vadul e mai putin adanc. 0 astfel de grira.'
din partea stapardrii, ii facea chiste, caci fail ea clatorii 0 mai ales
curierii, care adesea calatoresc noaptea, ar putea sa se expuna din
cauza cursului schimbator 0 repede al apei.
Prin targul Buzau am trecut prin piata i am vazut prvlii care
aveau lucruri necesare pentru calRori, 0 anume: unsoare pentru roti,
Cucul este actualul PlAgineti, sat cunoscut i sub numele de TArgul Cucului, la jumAtatea drumului dintre Focani i. Ramnicul-S*Arat.
In 181r. Despre monumentul aezat pe acest loc, e Vestitorul Istoric *,

tgo8, nr. 5, p. 558 i. urtn.

Nici azi nu mai este vreun sat prin care sg. treacA oseaua national& Rm-

nicul-SAratBuzAu. Statia va fi fost la jumAtatea acestei distante, pe semne

la intretdierea oselei nationale actuale cu oseaua ce vine din satul Fundeni
i merge spre Cuculeasa de lAngA gara Joita.
14

www.dacoromanica.ro

210

G. BEZVICONI

phine, mere etc. Targul nu e prea populat, dar e mai frumos

decAt Rmnicul. Ajuns la statia Calmg.tui 1), tot atat de sAracg. ca
Chilng.0 2), am plecat fr aicio intrziere spre Mrgineanu, unde nu
stmt asez5.ri decht de surugii. De acolo am ajuns la Urziceni, unde

m'a prins noaptea. Bu insd nu am famas acolo peste noapte, ci am

trecut fgal Ialomita, care curge in apropierea acestui t.rg, pe la ora
dou noaptea pe un pod plutitor, si am ajuns la statia Movilita 2). Neggsind acolo o camer curat i nici la ultima statie inainte de Bucuresti, ca s pot dormi, am datorit toat noaptea i spre dimineat,
fuck' la o jumtate de postg., am vgzut Bucurestiul, asezat pe un loe
neted intins. Treeand pe un pod destul de lung, fg.cut din Wine, inteun

loc mlastinos numit Colentina, am urcat pe mic inltime dela care

surugiul mi-a ar..tat locul unde a fost ucis miseleste Relic-Pasa, care
fugise in Rusia dup rgscoala din 1809 din Constantinopol s't care a
iertase.
fost rechemat de sultan, ce se prefcuse
In Bucuresti am trecut pe o ulit, ce poart numele de Podul Mogosoaiei, pavat cu barne groase. Am vg.zut un numr destul de mare
de case bune, in cea mai mare parte cu doul etaje, acoperite cu

iar altele cu tabl. Trecnd pe o alt strad: am observat c celelalte

ulite nu sunt asa de bune pentru trAsuri. Erau strmte, prost pavate
unele asa de murdare, incat abia puteai trece. Chiar ulita Lipscanilor
(unde am zg.rit in pr."-viffi mArfuri frumoase din Lipsca) avea pavajul
stricat. In once caz acest oras 1-am ggsit mult mai populat decat Iasul.
Orasul are destule case in stil european. RAul Dmbovita trece prin
mijlocul orasului, dar din cauza apei putine, nu e navigabil. Cea mai

mare parte a orasului, in special partea numit. Gorgan, e asezata

pe locuri mai joase de multe ori inundate si din cauza aceasta e consideratg. nesng.toas.

Renuntand acum de a face o descriere amgnuntit a Bucurestilorr

ca si a intregii Valahii, pot s spun numai atat, c toat cglatoria mea
dela Iasi la Bucuresti a durat 6o de ore (dou zile s't trei nopti) i cg.
la posteie pe unde am trecut n'am avut nicio dificultate, mai ales in
Valahia, rinde drumurile-s drepte i netede i rinde nu am intalnit dea-,
luri inalte, doar mid rididturi, la coborirea in vgile apelor i izvoarelor.
Lantul muntilor Carpati dela Focsani mi rgimfinea la dreapta. Pe timp
0 statie de poste de cai de olac, care va fi fost pe varful Calmatuiul in
satul Costesti.
Se refera la un loc pe semne Gura Clnaului inainte de intrarea in
orasul Buzan, statie de poste la trecerea paraului Calnaului ce se varsa in raul

Buzau la hotarul nordic al orasului Buzau.

Azi sunt doua sate cu acest nume: Movilita Noua i Movilita Veche.
Era pe soseaua actuala: UrziceniMovilitaCloscaAfumatiBucuresti, calatorul intrand in capitala tarii pe lang5. manastirea Plumbuita.

www.dacoromanica.ro

211

CALATORI RIJW IN MOLDOVA sr MUNTENIA

frumos muntii se vald de acolo bine, cu toate ea.' Focsanii sunt asezati

la o dista* de 7o verste.

Scrisoarea a 4-a
Bucuresti, 9 Mai 182o
Acum trei zile am fost la gospodarul Valahiei 1), care, avs.nd acelasi

sistem de cArmuire si aceleasi reguli ca s'i Moldova, m'a primit exact

ca gospodarul Moldovei. V'am scris din Iasi despre obligatiile pe care
le are gospodarul si aici nu mai g6sesc nimic de adugat pentru gospodarul valah, afar de faptul c.' veniturile lui sunt aproape de douh' ori
mai inari (leca ale celui moldovean si despre care venituri voiu serie

altadat amnuntit...
Ieri, impreuna", cu I. P. m'ara plimbat prin oras si. m'am urcat pe
observatorul construit in mijlocul orasului, care poartal denumirea
# foisorul de foc , adical un observator pentru pompieri2), pentru a
observa incendiile. Din varful foisorului se vede foarte bine asezarea
orasului. Numeroasele biserid si manaistiri si alte cladiri, asezate in
diferite pairti, ofer inteadevar o priveliste foarte interesant. Curtile
caselor sunt largi si cu gradini, asa incat orasul intreg are de jur imprejur peste 20 verste. Orasul a fost intemeiat de voevodul Mircea
In anul 1383 3) si ca s vg faceli o imagine mai clara despre acest oras,
cred ca nu vor fi de prisos unele date care vor ardta cAte biserici, malnistiri, case si locuitori are oiasul:
Locuitori-bgrbati si femei, afarbi de boieri, negustori si supusi
straiini

80. 000

O mitropolie
Case peste
Mnstiri de primul rang

i6. 000
8

Alexandru Nicolae Sutu, donm inca din 16 Noemvrie 1818, mort in Ia-

nuarie 1821. El locuia casa mare, fost a lui Costache Chica zis Tache,
cumparata de loan-Voda Caragea dupa focul ce mistuise Curtea Nota
din dealul Spirei.
Poisorul de foc era in incinta Agiei in centrul orasului, in spatele actualei
prefecturi de politie a capitalei.
a) Daca numele de Bucuresti ar fi venit dela acel inexistent pastor Bucur,
Iakovenko nu ar fi lipsit a ne aminti macar de acea legenda. Prin urmare inca
o dovad de netagaduit ea legenda lui Bucur-ciobanul este de factura mai noua,
nascocitet de Alexandru Pilimon la 1858, adoptata de parintele Grigore Musceleanu cativa ani mai tarziu in calendarul san zis -e antic e si apoi vanturata
prin toate scrierile care se atingeau de originea orasului nostru. CA a fost o
fondatie a lui Mircea cel Batran, Iakovenko va fi aflat-o din informatiile date
lui pe acele vremi.
14*

www.dacoromanica.ro

212

G. BEZVICONI

Manastiri mari Cu hanuri, adica imprejmuite Cu ziduri inalte,

avnd in curtile interioare locuinte i pravalii ce aduc

manastirilor venituri insemnate

Mnstiri de rangul al doilea

Biserid de piatra
Paradise boiere0i sau la manastiri
Biserici de lemn in suburbiile oralf.ilui
Biserici pentru alte confesiuni, catolica, luterana, armeana O
sinagoga evreiasca

Hanuri mari
Hanuri mid
RE grece0i cu ap5. rece i. calda
Pantani arteziene
coala 'Malta a principatului, uncle limba de predare e greaca
0 franceza
coala in limba valand
coal pentru limba veche slava
Spitale
Teatre

io
72
17
25

4
7
28
4
28
1

I
I
4
1

Dup ce am privit toate aceste cladiri din observator, am plecat

spre splendida casa.' a boierului Golescu, in afara oraului, numita
Belvedere *1). Timpul e foarte frumos O eu pe zi ce merge m'a conving, c aceast5. tara are o clim foarte placut. Uitati-va. i dv. pe o
harta geografica i veti vedea, ca. Valahia este wzatal in mijlocul zonei
temperate O anume intre paralelele 40-46 latitudine nordica O longitudine estical cuprinsa intre meridianele 44-46, marginindu-se la
Rasarit Cu tinutul Bfailei 0 cu Moldova, de care e despartit prin apa
Siretului, iar in alta parte cu Milcovul; spre Sud Dunarea, care o des-

parte de Bulgaria O Serbia, la Apus cu Banatul, ce e in stpanirea

Austriei, iar la Nord cu Transilvania, de care e despartita prin lantul
muntilor Carpati.
Dup spusele unora, clima Valahiei nu e peste tot aceea0. In tinu-

turile wzate spre Nord-Vest, adica spre Carpati, care uneori 9i. vara
sunt acoperiti cu zapada, aerul e cu mult mai rece decat in tinuturile
din Sudul Valahiei. In Bucure0i, ins, aerul este potrivit.
Molimile, care sunt atribuite climei acestea, dovedesc in cea mai
mare parte exagerad i I. P. a dat in aceasta privinta o desmintire
1) In marginea Bucturestilor acelor vremi, pe niste proprietati intinse in
cartierul din spatele garii de Nord, de unde era o frumoasa priveliste pe acele
timpuri asupra orasului. Dela acest Belvedere * isi tinea numele acea strada
din spatele prefecturii de politie de azi, care de altfel pornea din acele mahalale marginase ale orasului, injugandu-se cu fostul Pod-de-Pamant, azi o portiune
din Calea Plevnei.

www.dacoromanica.ro

D&LATORI RU5I IN MOLDOVA

MUNTENIA

213

foarte intemeiata. El in tot timpul ederii sale aici n'a avut de suferit
de niciun acces de boala, decat poate unele cauzate mai mult din imprudente, care ne pot fi daunatoare i in clima cea mai potrivit.. Nu
incape indoial, c ciuma nu e o board* care se nate in Valahia, ci e
adusa din Egipt, Constantinopol, sau din tinuturile Asiei i ale Africei.
Totui, aceasta molim face ravagii inspaimntatoare in Valahia
aceasta din cauza c autoritatile de aici nu iau masuri de izolare intre
regiunile bantuite de epidemie i. cele neatinse. In 1813 ciuma 1) a izbucnit cu o putere nimicitoare. In acest timp I. P. statuse in Bucureti, dela izbucnirea epidenaiei pana la curmarea ei. Au murit o multime
de oameni, cam 6o.000 suflete In toata Valahia. El a fost martor ocular
al tmor nenorociri i intamplri grozave, care au avut loc la Bucureti.

Nenorociti, atini de otrava molimii ucigatoare i care ii ateptau

moartea necrutatoare, prezentau o privelite dintre cele mai triste.
Plangand, ridicau mnile spre cer rugandu-1 pe cel atotputernic s'a-i
mantuie de moarte. Plansetele i tanguirile umpleau aerul; totul insa
era zadarnic i viata celor molipsiti se curma. Inmormantrile se f
ceau far slujba religioasa, far aglomeran de populatie, pentru ca
molima s, nu se intinda i mai mult. Cioclii luau cu maini goale cadavrele celof morti, le incarcau in carute i apoi le artmcau in gropi spe-

ciale, facute in afara oraului. Tot cioclii scoteau pe cei bolnavi din
case in spitale. Aparitia cioclilor producea spaima i infiorare. Chiar
cei molipsiti se temeau de atingerea lor otravita. O multime de bolnavi,

care nu voiau s fie atini de mana cioclilor, pentru a fi transportati

la spitale, fugeau in camp, dar vai! putini dintre acetia scapau cu
viata, cad multi dintre ei cadeau i mureau pe drum la o departare
mica de ora. Mai jalnic i mai dureros era sa privqti cum trupurile
celor fugiti pe camp rmneau neingropate, fiind mancate de caini,
i urmele ucigatoare ale acestei molime se prezentau la once pas.
Daca a continua s desc_riu ravagiile pricinuite de duma i urmarile

ce le are aici in Valahia, a lungi prea mult scrisoarea; pentru a evita

aceasta, am s mai adaug, c celelalte boli in Valahia sunt obinuite,
afara de febra, care uneori e aa de acuta, incat dupa spusele celor de
aici bolnavul moare a treia zi; unii rezista .1 o sapt'amana, dar foarte
putini scapa cu viata. Aceast febra se manifesta uneori prin aparitia de pete i oamenii se tem de ea ca i. de ciuma. De sigur, cauza
acestei din urm boli e raceala grozava pe o vreme umed in tinuturi
de es, .1 mai cu seama fructele 'MCA necoapte, ce se consuma aici,
cad se gasesc in mare abundent., mai ales strugurii. De altfel, se tie
c aceasta boat se poate ivi i in tinuturi cu o clima s'anatoasa.
Faimoasa ciuma zisl: a lui Caragea, izbuenit in domnia lui loan-Vodl
Caragea.

www.dacoromanica.ro

214

G. BEZVICONI

Intorcandu-ma din vila # Belvedere , am vizitat impreuna Cu I.

P. noul spital, o cldire vasta construita in afara orasului, langa locu/
ce poart. numele Cismeaua Mavrogheni 1). Aici 1-am intalnit si pe directorul spitalului, pe consilierul de stat si cavaler, doctoral Constantiu
Caracas 3), care s'a bucurat nespus vazandu-ne. Ne-a aratat diferitele
sectii ale spitalului si avantajele de care se bucurau bolnavii. Ordinea
si organizarea interna a spitalului ne-a convins de grija exceptionala
ce o purta doctorul Caracas acestei institutii atat de utile si insemnate.

Revenind acasa, I. P. mi-a vorbit malt despre calitatile deosebite

ale acestui om, despre cinstea si dragostea lui netarmurit fata de
oameni. El sing-ur, mai malt ca oricare altul a contribuit la construirea
spitalului acesta, deoarece atunci cand numai se proiectase dadirea
spitalului, boierii neavand pentru aceasta fonduri necesare, consideran
ridicarea spitalului ca ceva Mfg. importanta. Datorita insa grijii neadormite, sfortarilor continui s'i mai ales cinstei rare s'i lipsei de interes
personal, el a invins toate greuttile. Spitalul are in prezent un venit
anual de 32.000 lei, din care suma de 6.000 lei fixata de printul Kutuzov. Spitalul are 7o paturi. Bolnavii din spital sunt in cea mai mare
parte oameni saraci, care inainte zaceau in strad fra nicio ingrijire.
Astazi pentru toate trebue &a-1 multumeasca doctorului Caracas. Nu-

mele acestui om, care a adus servicii atat de insemnate umanitatii,

a fost inscris in Istoria principatului valah, care a fost tiprit. la Viena
de catre Dionisie Fotino, in 1819. Dintre boierii cei care au contribuit
la ridicarea spitalului au fost: vistemicul valah Varlaam 3)
astazi
consilier de stat in Rusia, vornicul Grigore Baleanu 4) si stolnicul Giani.
Eu 1-am intrebat pe I. P., unde se afl celelalte trei spitale ? Mi-a spus,
c unul e in rnanstirea Coltea, ridicat de printul Mihail Cantacuzino,
altul e in afara orasului, cam la vreo patra verste, in manastirea sfanEra lAngA fondatia lui Nicolae-VodA Mavrogheni, inchinatA la Zoodopighi, bisericA Ina,' si azi in fiintA la inceputul soselei Kiseliov.
Doctorul Caracas, zis si Costandinache , fiul altui insemnat medic al
orasului Bucuresti Dimitrie Caracas, era nscut la 1773 si isi fAcuse studiile
la Viena, stabilindu-se in Romania in 1802 ca medic la spitalele Pantelimon si
Pilantropia. Om de bine si pArinte pentru bolnavii sAi, nu a fost totusi crutat
de boala care bAntaia adesea peste oras: tifosul, murind de aceastA molimA la
31 Octomvrie 1828.
Este Constantin Varlaam, fost serdar la 1787, paharnic si vAtaf la vistieria
tArii la z797, in urmA mare vistier la 18o9, colaborator al senatorului Kusnikov.

Era fiul lui Dimitrache Varlaam, a cArui sotie era Sofia Stefan BrAnceanu.
Pribegit in 1821 la Chisinilu, s'a asezat mai tArziu la Moscova, la ginerele sAu
C. I. Bulgakov. R. Rosetti, Arhiva Senatorilor, vol. XXXII, p. 593 s. a. ;
M. Ghersenson, Moscova lui Griboedov, Berlin. 1922, p. 59.
Era nAscut in 1770 si fusese stolnic la 1795, logof At dela 1815, lar la 1821

spAtar. Sotia lui era una din ultimele scoboritoare ale lui Constantin-VodA
Brancoveanu, Maria, sora lui Grigore marele ban.

www.dacoromanica.ro

LALATORI P.M IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

215

tului Pantelimon, 0 e un spital pentru bolnavii ce sufera de boli cronice. Cu toate ca aceste spitale au venitul aproape indoit cat are spitalul doctorului Caraca, abia dac pot intretine o jumatate din num5.'rul
de bolnavi pe care Ii are spitalul lui Caraca. Aceste lucruri se intampl
din cauza fraudelor 0 mai ales din cauza lipsei de grij a celor ce con-

duc. Al treilea spital a fost cldit in schitul sf. Visarion, in caz de

ciuma, dar astzi nu mai exist, aa di a fost refacut spitalul ridicat
de printul Alexandru. Moruzi In satul Dudeti, in apropierea BucurWilor .
Doream s aflu, dac mai exista in Bucureti i alte institutii de
utilitate publia, 0 I. P. mi-a raspuns, c mai sunt dou. coli, dintre
care una infiintat. Inca demult 0 care are doi profesori pentru limba
valaha ;

alta, dei infiintat recent 0 avand cava profesori pentru

predarea obiectelor in limba greaca, valah i franceza, nu are mijloacele necesare pentru a org1ni7a pentru tineret clase in care sa se predea
obiecte ce se predau in universitatile din Apus. *coala pentru limba

slava e foarte neglijata, cu toate ea pentru citirea vechilor hrisoave

scrise in aceasta limba, studiul acestei limbi in principate ar fi foarte
necesar.

In ceea ce privete localurile de petrecere, ele se mrginesc la clu-

buri care s'au infiintat dup plecarea armatelor ruse din Valahia,
la 1812. In timpul ocupatiei principatelor de catre armata rusa, militarii i functionarii ru0 prin dansuri i prin atitudinea lor afabila au
reu0t sa faca adunarile i petrecerile atat de atragatoare, incat dupa
plecarea armatei s'a simtit nevoia ridicarii in BucurWi a unei case 2),
in care se fac in prezent intruniri, in fiecare seara Duminica i Joia,
mai ales iama. Boierii cu sotiile lor dansau aproape ca in Apus: ecossesuri, cadriluri, mazurd i valsuri, cu toate c hainele lungi ii cam impiedecau, lipsindu-i de acea libertate in micdri, pe care o au europenii.
La teatru, au uneori loc specatacole date de trupe itallene sau germane,
ce se fac in aceea0 cladire unde e c.lubul 3).
Inainte in Bucureti existau i cateva fabrid de postav i bumbac 4),
una pentru aluri turceti numite Stambul-aluri. Aceste fabrici
S fie oare acesta spitalul ridicat de amintitul domnitor, al &anui act de
fondatie a fost aflat acum cOtiva ani pe meleaguri strine
Era o casa cu incAperi marl, ce se afla pe acele vremi pe dreapta fostului
Pod al Mogosoaei, plecOnd dinspre centrul orasului spre barier, la colt pe stanga

cu fosta tap a Cismelei, actuala strada General Berthelot, veche strada a

poate chiar a o Boului * dupa numele mahalalei din apropiere.
Fostul teatru al domnitei Ralu, cunoscut atunci sub numele de: e dela

Ffintanei

Cismea *.

0 fabrica de testemeluri mai era in fiinta pe la mijlocul veacului trecut

pe actuala strada Stirbei-Voda, in preajma caselor foste ale generalului Ion
Emanoil Florescu, actualul liceu de fete o Carmen-Sylva

www.dacoromanica.ro

216

G. BEZVICOIII

incepuser s prospereze, insh gospodarii care nu urmreau deal imbogtirea lor proprie, nu numai c nu le sprijineau, ci din contra cutau
s le fac greutti. In prezent nu exist cleat o fabric6 de basmale
sau testemele in suburbiile Bucurestilor, la mng.stirea Maricuc 1).
Tipografia valah, desi dateaz demult si se afla la mitropolie, e
In prsire i nu functioneaz. In prezent are o tipografie proprie susnumitul doctor Constantin Caracas 2), avand concesiunea pe timp de
20 de ani. Aceast tipografie are litere valahe i grecesti ; s'au comandat
la Lipsca litere franceze i rusesti, aceste din urm putnd fi folosite
si la tipArirea crtilor sarbesti sau slave.

Scrisoarea a 5-a
Bucuresti, 18 Mai 1820

Ieri dimineat impreun cu I. P. am fost la mitropolit. 3) Ne-am

ridicat pe dealul, destul de lung, in vrful cruia este asezat cldirea
mitropoliei, dar inainte de a intra in curtea interioar a mitropoliei,
ne-am oprit in fata unei cruGi de piatr, ridicat de generalul conte
Miloradovici, in amintirea ostasilor din corpul lui de armat care si-au
dat viata pentru onoarea i mrirea patriei lor iubite. 4) Citind inscriptia de pe cruce si afl.'nd c si in curtea mitropoliei mai sunt inmormantati ostasi rusi, printre care si fiul contelui Samoilov, un tnr
ofiter de gard, n'am putut s-mi opresc un oftat pornit din adncul
inimii mele, inchinat memoriei lor, prin care prea putin am putut s-mi
art recunostinta fat de compatriotii mei. Bucurndu-ne de pace si
stima altor popoare, acest lucru noi n datorm in cea mai mare parte
zelului fiilor credinciosi ai patriei, care au stiut
jertfeasca viata
MAnAstirea Mrcuta.

Cf. Constantin C. Giurescu, Istoria Romdnilor,

III, 2, pp. 571-575.

Era la Cismeaua lui Mavrogheni de care am amintit mai sus.
8) Era mitropolitul Dionisie Lupu, titular de Sivas, incl din t Mai 18'9
In scaun. El fusese in pribegie in 1821 i fusese inlocuit la 1827 prin Grigorie
dela CAldrusani.

4) Cu prilejul noii ornduiri a dealului mitropoliei, in 1930, patriarliie cu

putini ani inainte pe vremea primariatului lui D. Dobrescu, aceastA cruce
de piatrA, sortitA pieirii, a fost ridicat prin stAruintele lui Dinu V. Rosetti,
conservatorul muzeului municipal non infiintat atunci, i dusA in curten zisului
muzeu, instalat atunci in cea mai veche casA boiereascA de pe intinsul orasului:
casa Moruzi, fostA Cantacuzino si mai veche Cretulescu. A fost asezatA cu

pietate fat de amintirile trecutului in curtea muzeului, unde mai zace

azi, vicluvitA ins& de muzeu si de once oblAduire, cAci odatA cu mutaren
pentru motive zise edilitare a muzeului din vechea clAdire, s'a dus i vechea
cask s'a dus i grAdina, si se aflA azi doar niste barAci de lemn foarte putin
estetice.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUSI IN MOLDOVA ..% MUNTENIA

217

pentru binele aproapelui, a rudelor, a compatriotilor, pentru gloria

armatei noastre, fr51 de care poate 0 astzi focul 0 sabia ar fi nimicit

sate 0 orae intregi, fr de care poate trufa0i mahomedani m'ar fi

intampinat hid, la Prut, cu o primire dumOnoas5., 0 poate c m'ar fi
silit s m6 intorc inapoi, nu ca s: m primease ca acum, cu cinste 0
bunOvoint.

Exprimandu-mi in felul acesta recunotinta in fata mormintelor

compatriotilor mei, am intrat in mitropolie. Biserica am gsit-o mult
mai mica.' decat se pare de departe, din cauza aezrii ei. In exterior n'are

niciun fel de podoabe arhitectonice. In interior n'am putut s'o \raid 0

nid moa4tele sfantului Dimitrie, care se afl inguntru, ca s m5. inchin.
Am de gand ins s m duc la mitropolie de ziva sfantului Constantin
0 Elena, cand de obiceiu vin toti boierii 0 gospodarul cu mare alaiu, dup

cum e traditia. Inconjurand biserica, ne-am dus la mitropolit. El ne-a

primit foarte amabil 0 ne-a asat sg-i srutOm mana lui care ne binecuvantase. A discutat cu noi despre mai multe lucruri 0 mai ales despre

enoria0i ski. Am cules dela el multe informatii, care erau foarte

pretioase pentru mine. Dela el am aflat c biserica valah era impOrtit

In patru eparhii, care de0 sunt sub oblOduirea lui, totu0 se conduc
fiecare separat 0 dup un regulament propriu, pe care nu mi-1 arAt...
Din cadrul protoiereilor, preotilor 0 diaconilor, atat in oraele,
cat 0 in satele valahe, foarte putini la numOr au cumwtintele necesare

unui indrumaor spiritual. Cauza o constituie pe de o parte lipsa de

coli speciale, pe de altO parte

lipsa de interes a conduc5.torilor, care

pun dri tot atat de grele pe preoti, cat 0 pe ceilalti locuitori, fOcand
prin aceasta ca nimeni s' nu ravneasc51 la aceste functii 0 sA tind s
aib pentru aceasta o pregtire special. Pe timpul principelui Mavrocordat 0 mai ales pe vremea domniei inteleptului gospodar Alexan-

dru Ipsilanti, toti preotii au fost scutiti de dri catre vistierie. Din
pkate, dela un timp ei din nou au fost supu0 unei dOri, care de fapt
nu e dare, d un 4 plocon mitropolitului 0 episcopului , care mrindu-se

treptat, cu timpul a ajuns la o sum atat de ridicat, kcal bietii preoti

abia o mai pot plAti, deoarece veniturile lor sunt foarte mici, kcal sunt
nevoiti s51 se ocupe cu agricultura. Mitropolitul 0 episcopii, pe lang6
veniturile care le au dela preoti 0 diaconi, mai au venitul a cate 12
mOnOstiri cu p5imnturile 0 bunurile ce le stlpanesc. Pe lang5. Tiganii

care le apartin, se mai folosesc de asemenea de scutelnici, dati de

stpanire, 0 poslunici, care ori presteazal corvezi, ori le pltesc in
bani. Pe lang6 aceasta, mai au 0 venituri dela carciumile din Bucureti
0 nu plAtesc impozit pentru vinuri, numit vinArit . Pe Ian& mOngstirile supuse mitropolitului 0 episcopului, sunt o multime de m'ngstiri
care sunt inchinate patriarhilor Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului,
muntelui Atos, mainstirii Sinai 0 unor schituri din Turcia. Egumenii
acestor mOnOstiri sunt numiti de ei. In celelalte m5nOstiri dependente

www.dacoromanica.ro

218

G. B/4ZVICONI

de mitropolit i episcopi, egumenii sunt numiti de acetia, insa cu In-.

voirea gospodarului... In genere, manastirile valahe au mo0i extraordinare, dispun de sate intregi i pamanturi intinse, paduri, dealuri,
ape 0 lacuri, ceca ce la un loc formeaza bogatii nenumarate. Voevozii
sau principii, care au doranit mai inainte in Valahia, dorind s lase
dupa moartea lor o amintire btma, 0-au dat toat osteneala in timpul
vietii s ridice manastiri. Persoane particulare, urmand exemplul
domnitorului, faceau 0 ele numeroase danii mnastirilor, prin testament
lasand mo0i 0 sate, specificand insa c o parte din venituri sa, fie in-

trebuintata pentru ajutorarea vaduvelor i orfanilor, pentru intretinerea spitalelor 0 altor lucrari placute lui Dunanezeu. Dupa hrisoave,
unele mnastiri puteau folosi 0 o parte din venituri din rascumprari,
cunoscute sub denumirea de djdii sau

...

Continuand sal vorbesc despre viata spiritual a Valahiei, 1-am

intrebat pe I. P., daca poporul valah sau partea cea mai saraca a poporului, are vreun folos real din faptul c mngstirile sunt a.a de bogate?
Cu o profunda amaraciune mi-a ra.'spuns, ea nu au aproape nidun folos
c veniturile sunt intrebuintate nu pentru fapte bune, ci pentru interesele gospodarilor 0 ale derului inalt. Arhimandritii i egumenii, in loe
sa clued o viata simpl, plin de smerenie, in loc s caute s ajunga in
aceste functii prin merite i prin respectarea regulilor bisericeti, au
pa0t pe caka intrigilor, depa0nd marginile functiilor lor, persecutandu-se unul pe altul i folosind tot feluf de mijloace coruptoare pentru a
catiga puterea asupra manstirilor, platinci sume importante gospodarilor, celor din jurul lor, sau autorittilor din Turcia, de care depindeau unele manastiri. Dar ceea ce e mai trist i daunator pentru der,
e faptul ea insi0 mitropolitii au inceput sal-0 cumpere functia i, in
loc sa fie exemplu de smerenie, nu sunt animati cleat de lacomie nestapanita. Aproape toate mo0ile care apartin mnastirilor 0 se afl sub
oblduirea mitropolitului, episcopilor, arhimandritilor i egumenilor,

sunt impovrate de datorii, provenite din plata sumelor insemnate

pentru obtinerea locurilor din mana diferitilor stapanitori. Imprumutandu-se pentru aceasta dela persoane particulare, platind procente
ridicate, au adus averile manastireti inteo stare jalnica, incat o mare
parte din mo0i, apartinand chiar celor mai bogate mnstiri, au trebuit
sa fie vandute pentru datoriile facute cu ata:to nesocotinta. i in prezent
mnastirile au datorii grele, care nu pot fi achitate decat prin vanzarea

mo0ilor biserice0i, cu toate ea nu incape nicio ndoial, c aceste

datorii au fost facute, nu in folosul bisericii, sau al saracilor, ci pentru.
-satisfacerea intereselor personale ale celor ce le conduc. O mere parte
din frumoasele sate manastire0i au fost date in schimbul unor mo0i
neinsenmate, din interesul ce-1 aveau efii manastiiilor i pentru ca
atunci, cand vor fi inlturati, sa aib buzunarul plin pentru a duce o
viata imbelugata. Fetele biserice0i, care au renuOat la bunurile lumii

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUSE IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

219

acesteia si care i-au inchinat viata mntuirii sufletului, prin astfel de

purari nu numai c se fac vinovati in fata lui Dumnezeu, dar nu mai
pot s: se bucure de increderea pe care trebue s6 o inspire in genere celor

pstoriti. Pe lang aceasta, neindep1inindu-0 chemarea ce le cade in

sarcin, conform dorintelor ctitorilor sfintelor ralcasuri, care fa:6:nd
danii doreau s atine durerile celor loviti de soart si a oamenilor
siti, nesatisfalcanduli aceast misiune sfnt., fac inutile bogltiile
insemnate, pe care le au mnstirile i care, clack' ar fi administrate
bine i cu chibzuial., ar putea inteadev6r s aducg cel mai mare folos
intregii populatii din Principatul Valah...

Scrisoarea a 6-a
30 Mai 1820
Obiceiurile boierilor .

. .

Scrisoarea a 7-a
5 Iunie 1820
Nu glsesc posibilitatea, dragl prietene,
descriu nenumratele
parauri care izvoresc din muntii Carpati i ud toat. suprafata
Valahiei; cele mai insemnate insl sunt: Dunrea, Oltul, Argeul, DAmbovita, Ialomita i Buz.u. Prima ap prin adancimea i ltimea ei e
bun pentru navigatie i chiar in susul ei se ridic: vase de mare. Pe
aceast: ap sosesc in Valahia d.ela Viena trsuri, mobil i. alte lucruri
mai grele, al ckor transport pe aceast cale e mai comod i. mai eftin.
Celelalte ape, din cauza cursului lor repede i a cantitltii insuficiente,
nu sunt bune pentru navigatie. Ins: dac guvemul ar avea inteadev:r
grij de nevoile populatiei din Valahia, fr: indoial. cg .1 tin rau ca
Dmbovita, ingrdit astlzi de mori, poate s devin6 navigabil, iar
Bucurestiul s: aib o cale de apl, ce i-ar inlesni transportul atator
lucruri ce sosesc aid cu greu.
Primvara, cAt i in timpul ploilor, pe coastele Carpatilor aceste ape,
care izvoia'sc din munti, se umfl si se revars rupnd podurile i tot ce
-e instalat pe malurile lor, ins'A foarte repede revin in albii. Apa, in cele
mai multe rauri, e buta de but e sn.toas6. In unele se 'glsete
foarte mult pete ; mai ales in Dunre, in care se poate pescui cea mai
bun ceg: de o marime neobinuital, care este adus. la Bucureti pentru
domnitor .1 boieri. PAng in prezent in Valahia inc6 n'au fost des.coperite ape minerale sau cu proprietati curative, dar spre granita
Valahiei Mici in Austria, la Mehadia, se 051 izvoare minerale calde

foarte bune. i In Transilvania se OA' ape ce contin carbon, la Covasna,

cam la vreo 40 verste de Braov.

In muntii Carpati sunt locuri, mai ales in judetele Muscel (Cmpulung) i Arge (Pitesti), uncle din cauza apei, localnicii au gue, care la

www.dacoromanica.ro

220

G. BEZVICONI

unii se mresc din ce in ce, devenind hidoase. Aceste umfl."turi sunt

ascunse sub piele i uneori sunt mari cat un cap, atarnand sub gat
direct, alteori in partea dreapt san stangl a gaului. Pentru unii
copii pa este ereditar. De fapt nu tiu dac acest lucru se datorete
numai calitaii apei, sau poate i climei umede din Vi i depresiuni, care
poate s aibk vreo influent. Totu0, nu toti locuitorii acestor tinuturi
au gtwe. Altii, cu toate c duc o viat absolut identicA cu a veeinilor
lor guati, nu au guO, aa 'Meat cauza adevrat: a acestei deosebiri

r.mane ind necunoscut. Se spune, ins51, d dac gtwatii se mut:

in regiuni de campie, mai aproape de Dunre, guele se micoreaa:
apoi dispar complet. Nu afirm ins acest lucru, care ar trebui dintai

cercetat, ca s poat fi stabilit printr'o experient anume.

Scrisoarea a 8-a
io Iunie 1820

In adancul pmantului valah se afl: tot felul de metale 0 minerale i in deosebi aur, care este dutat in diferitele rauri i parauri, ce

izvordsc din Carpa.

Cele mai insemnate rauri i raulete de felul acesta sunt: Oltul, care
desparte Valahia Mare de cea Mic, Argeul, ce curge prin Pit
Dambovita, ce curge prin BucurWi, Ialomita, ce curge prin Urziceni,
Buz.u, ce curge prin Budu, Ramnicul (Olt), Topologul, Raul Doamnei,
Chircinovel.

Tiganii domnWi
numiti aurari, scot din aceste rauri pentru
sotfile gospodarilor, in fiecare an, peste 2.400 drahme de nisip auriu.
Trebue sl presupunem, hag, c6 aur de acest fel se strange in cantitate

mai insemnat: 0 este ascuns de Tigani 0 de arma0i care-i pzesc.

Cutarea acestui nisip aurifer constitue o dovad sigur c in muntii
Valahiei se pot descoperi in mai multe locuri mine de aur. Dup spusele

unor oameni, in Valahia se gsete i argint, in cantitai destul de

insemnate. Exploatarea acestui metal ar putea s se fac aici cu cheltuieli mult mai mici, ca in ori care loc din Europa. Pan in prezent,
ins, inc n'au fost incepute lucrri de exploatare sistematie, 0 asta in
primul rand din cauza schimbrii dese a domnitorilor, care depind de
Poart 0 care n'au alt grij decat s strang in grab ceea ce se afti la
supraf ata pmantului i s le poat folosi ; in al doilea rand, ins5.0 signranta i buna stare a locuitorilor depinde de tinuirea tinuturilor care ar
avea metale, deoarece aflarea lor ar atrage dup sine invadarea i subjugarea tinuturilor i satelor din acele regiuni de care Turci, numai spre
folosul lor.

In Valahia se gasesc trei bocalitti unde sunt ocne de sare 0 care

apartin mnstirilor :

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIT5I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

221

Ocna Slnic, futre targurile Cmpina *i Vlleni, judetul S'Actan,

pe mo0a mnstirii Coltea

Ocna Telega, in judetul Prahova, in apropiere de Cmpina, la o
depxtare de o ora spre Nord-Est, pe pgmntul mnstirii Mrgineni ;
Ocnele Mari, in judetul Valcea din Valahia Mid., pe pmntul
mnstirii sf. Pantelimon. Sarea in aceste ocne e curat ca cristalul.
Sarea se scoate in aa cantit.ti, incAt poate acopen nu ntunai nevoile
Valahiei Mari i celei Mici, dar poate indestula O tinuturile turce0i
ce se intind pe de o parte O alta a Dunrii. Sunt c.teva veacuri de
cAnd se exploatead sarea din aceste ocne, i. totu0 ele nu sedtuesc.
Se pare c6 ele ar putea indestula nu numai popoarele inconjuraoare,
ci intreaga Europ. Guvernul, concesionnd exploatarea ocnelor per-

soanelor particulare, e dator s le acorde ajutor pentru extragere.

Afar de criminali care sunt trimii la ocn6, el repartizeaza" i cateva
sate din jurul ocnelor, care trebue s ajute la scoaterea drii. Locuitorii
acestor sate sunt scutiti de alte corvezi. Oamenii care lucreaz" in ocne
se numesc ciodni. 1).
De asemenea in numeroase localitlti din Valahia se all O p5.curd,
mai ales in regiunile unde este i. sare
uneori chiar la suprafat, alte
ori pentru a o scoate, se sap5. fntni. Persoanele particulare pot sapa
puturi pentru extragerea p5.curii numai atund cnd primesc din partea
domnitorilor o invoire special, deoarece toate bogtiile subsolului nu
sunt proprietatea acelui ce sfpa'ne0e pmntul, ci ale gospodarului.
Se afl in cantitali insemnate .1 pucioad, in diferitele localifiti din
Valahia, *i. mai ales in judetele Muscel, Arge, Dmbovita i Scuiesc.
Guvernul ins nu se ocupa: de loe de prelucrarea acestor zAdminte.
In munti se gAse0e .1 chilimbar galben O negru. In judetul Gorj se
gse0e mercar. Cele mai de seam6 deminte de aratn sunt in apropiere de Cemet. Locul unde eran topitoriile, in timpul anex6rii Olteniei

de dtre Austria, pan in prezent poart numele de: Baia de aram6.

Scrisoarea a

9-a

16 Iunie 182o
Despre venituri

Dad socotim toate veniturile Valahiei ne dm seama c produsele naturale aduc venituri insemnate. Poporul ind e foarte drac i
lipsa de bani se simte in intregul principat. Cauza o constitue pe de o
parte sistemul intrebuintat de gospodari, de ali depozita veniturile
la Constantinopol, sau prin binci strAine, iar pe de alta' parte luxul in
1) Ciocanai; de asemenea mglasi (G.).

www.dacoromanica.ro

222

G. BZLVICONI

care traiesc boierii, care rivalizand unul Cu altul i comand trsuri

mobil scump. dela Viena, precum i diferite obiecte de arta din.
Lipsca. Pentru aceasta nu numai ca intrebuinteaza toti banii ce-i capit

ca venit dela mo0i 0 dela slujbele ce le au, ci se 0 mai indatoreaza.

Astfel, banii necesari circulatiei interne tree In intregime peste hotar.
De aceea se simte nevoia ca guvernul s ja msuri, ca s infiinteze
chiar in tar., acele institutii i intreprinderi care macar in parte ar
putea fabrica marfuri i obiecte necesare, ce se aduc din straintate.
In Valahia sunt paduri de tot soiul, deci trebue numai un pic de
initiativa 0 un imbold pentru meseria0, ca s inceapa lucrarea in tar
a trasurilor 0 a mobilei.
Oile de soiu se pot cre0e foarte bine in aceasta clima prielnica, far&
prea multa bataie de cap, iar infiintarea de intreprinderi ar putea aduce.
fabricarea de postavuri bune aici pe loc.
Nici creterea viermilor de matase n'ar prezenta greutati in aceast
tara, aa c prin infiintare de intreprinderi i prin stimularea me0erilor
pictori, s'ar putea fabrica aici tot soiul de matasuri i pnzeturi.

Intr'nn cuvant, ar fi de ajuns grija unui guvem bine intentionat

si un sprijin foarte neinsemnat acordat din partea lui tarii, ca Principatul Valah s ajunga una din cele mai infloritoare regiuni din Europa.

Scrisoarea a ro-a
22

Lillie 1820

Ca o completare la scrisorile mele despre diferitele lucruri din Principatul Valah, cred c nu e de prisos s.-ti vorbesc i despre pastoritul,
semnturile, livezile i pdurile din Valahia. Lantul muntilor Carpati, care se intinde in partea de Nord a Valahiei, are o Insemnatate deosebita pentru toti locuitorii tarii. Pe acO:i munti se gsesc
pduri intinse in care gasim tot felul de animale ca: cerbi, caprioare,
capre, porci mistreti, vulpi, jderi, ur0, lupi i iepuri. Vanatorii aduc
adesea asemenea vnat la Bucuresti.
In Valahia inta1ne0i oi pretutindeni; cele mai numeroase turme se
afla In partea nord-vestica, pe povarniurile muntilor. Dintre toate judetele cel mai bogat in oi e judetul Mehedinti, apoi vine Buzau; cel
mai sarac in oi e judetul Dambovita. In genere, oile in Valahia sunt
grase i cu coada lata. In judetele aezate in apropierea Carpatilor, care
sunt acoperiti pang vara tarziu cu zapada, bleat aerul fcoros impiedeal iarba s se usuce, oile sunt mult mai grase. Lana oilor, care poarta
numele de tigae, e foarte moale poate fi intrebuintata chiar pentru

postavuri fine. Asemenea lan a fost trecuta 0 in Rusia in cantitati

Insemnate, cand carantinele erau libere 0 se putea trece uor. La Constantinopol se trimete din fiecare zece oi o oaie
aceast dare pe
turce0e se numqte beilic . Guvernul i in cazul de fata se comporta

www.dacoromanica.ro

CALLTORI RUI IN MOLDOVA I MUNTENIA

223.

nedrept Cu taranii, deoarece eand la aceastal zeciuial, fiedirui proprietar

se pltete de Care cei ce au firman dela Constantinopol, un pret

foarte redus. Astfel, dac oaia cost 8 lei, taranul nu primete decal 4,
aa c se desparte de oaie cu destul amr5.ciune, aceasta din urmg
luat cu de-a-sila 0 pe nimica. Boierii sunt scutiti de aceast5.
zeciuial.

In Valahia nu sunt atatia cal cati ar trebui de altfel s'a fie, daca
ne gAndim la suprafata principatului. Herghelii bane aproape c nici
nu exist, i caii sunt mrunti, nu aa de crescuti ca in Rusia sau aiurea.
Vacile 0 boii sunt mai numero0 decat caii i sunt destul de mari. Porcii
sunt in num'Ar insemnat i sunt foarte uor de crescut.
aduce foloase foarte mari 0 se practic6 in toate judetele. In pa.'duri
livezi sunt numero0 pomi fructfferi, iar florile se gsesc pretutindeni,
albinele gsesc hran in deajuns. Pentru a avea o imagine mai
clarg, iti dau mai jos n4te date, care au fost stranse in 1812 dupb.' judete, la plecarea armatelor ruse din Valahia:
Cal
Bol
Vaci
Oi

Porci

85.832
169.778
181.o66
517.664
215.489
89.261

Stupi de aibine
.
Locuitorii Valahiei cultiva.' pe cmpii grau, porumb i orz, care
cresc pe cmpii intinse din belpg. Ovalzul aid nu se prea intrebuinteaz, deoarece locuitorii hrnesc caii cu orz. Secara nu se .prea intrebuinteaz5. in Valahia. Cultival i meiu, i in anii de be4ug munca plugarului e rAspltit printr'o recolt bogat. Locuitorii Valahiei intrebuinteaz ca hran6 mai mult porumbul, din care fac nia'mlig ce-o
intrebuinteaza in loe de paine. Alteori o pregatesc cu lapte, unt
beanz5., care are un gust foarte bun. Nu se poate trece cu vederea.faptul, c guvernul valah nu are nicio grij ca s Led rezerve din recolta
anffor imbe4ugati pentru anii seceto0. Fiecare locuitor e adesea nevoit s dea toat recolta sa peitru nevoile guvernului sau s o v'and&
fmle ce-i trebue pentru hran
s6 prteascg drile, fr ca lui
pentru sem'anat la primaivar. Se trimite mult grAn 0 la Constantinopol, i in cetltile turceti, pe pret de nimica, stabilit de guvem.
In loe de 5o lei, de exemplu, producatorii nu primesc niel jumaltate.
Guvernul d voie s exporte cereale In Turcia numai acelora care au
firman dela Tarigrad. Altii care n'au asemenea firmane nu pot scoate
din Valahia niciun fel de produs fair o prealabil dispozitie. Astfel,
plugarii fiind nevoiti s-0 vandal produsele fAr niciun cAtig, nu mai
au tragere de inim pentru a cultiva suprafete mai intinse i cultivI
numai atAta. eat tiu c5.' au nevoie, tiind c ceea ce le prisosete va
fi luat. In Valahia sunt nenumgrati pomi fructfferi: meri, peri, cai0,

www.dacoromanica.ro

224

G. BEZVICONI

piersici, pruni, ale c.ror fructe sunt foarte gustoase. Toat partea
nord-vesticA a Valahiei e acoperit cu pduri intinse. Lemnul de nuc
atAt de frumos in lucru nu se gsqte nicieri in aa cantitate ca in Valahia. Acest copac se gsWe pe toat intinderea Valahiei i ajunge
aici la mrimi neobinuite. Din acest lemn se lucreaz mobil i alte
obiecte de decor in cas. Stejarul i fagul se gsesc de asemenea in toate
prtile i sunt intrebuintati la constructii mai mult ca oricare lemn.
Casele aici sunt acoperite cu indril sau dranit. In deosebi natura
a inzestrat aceste tinuturi cu podgorii, care sunt in numr foarte mare
in toat Valahia, exceptnd judetele Ialomita, Gorj i Mehedinti, in
care acestea lipsesc aproape cu desvr0re. Dup strAngerea strugurilor, dia ei se face un vin foarte bun, mai ales dac la stoarcerea
strugurilor se ja seam s nu fie printre ei struguri verzi. Cnd verile
sunt mai rcoroase, strugurii nu ajung s se coac i vinul atunci e
foarte acru. In genere, ins, toate vinurile din Valahia sunt mai bune
dect cele din Moldova, mai ales dac se pstreazI in pivniti butte.
Cele mai bune podgorii din Valahia sunt in regiunea Dunrii, iar cele
din Moldova la Odobqti.

Scrisoarea a rr-a
28 Iunie 1820
Imprlirea Valahiei n judge, ple1.0 i plaiuri ; despre raialele i
cetiifile ce aparfin acestora i despre localiteili istorice. . .

Scrisoarea a 12-a
5 Ellie 1820
Despre numeirul locuitorilor din Valahia impeirlirea lor'in clase sociale...

Scrisoarea a 13-a
20 hule 182o
Despre boierii din Valahia ; despre sistemul de conducere i funclii
despre veniturile lor.. . .

Scrisoarea a i4-a
io August 1820
Despre departamentele guvernului valah, i despre salarii i sumele ce
se cheltuiesc cu ele anual. . .

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA I MUNTENIA DELA 1820 PANA LA 1829

I
Bucure0i, lo Octomvrie 1820
Se istorisete venirea in BucurWi a 120 de deputati din Trgov4te, cu jalbg la domnitorul Sutil, care voia sg rgpeascg pmnturile
trgovitenilor, pe motiv cl odinioarg acele pmnturi apartinuserg
familiilor domneti. Din aceastg pricing, trgov4tenii se rgsculaserd
i erau gata s'A' omoare pe slujbaul insgrcinat cu executarea poruncii

domneti. Deputatii, dei recunosc cg acele pmnturi apartinuserg

cndva domnitorilor munteni, 4i aparg drepturile asupra pgmntului pe baza stpanirii lui de mai multe veacuri, mai mult dect cerea
legea de prescriptie a proprietgtii. Hotgrirea domnitorului nu se tie
incg, dar probabil va fi promisiunea di le va satisface cererea mai
trziu 1).

U
Bucureti, 25 Ianuarie 1821
Amgrit de revolta trgov4tenilor .1 de alte nepaceri, domnitorul
a azut bolnav de 45 zile, i in noaptea spre 19 Ianuarie a murit 2),
bnuindu-se cg ar fi fost otrgvit de cltre un doctor grec, care fgcea
parte din Eteria greceascg 3). La 20 Ianuarie avu loc inmormntarea
1) C. D. Aricescu, Istoria revolufiunii romiine dela 1821, Craiova, 1874, pp.

II-12.

1) Aceeasi dat5. in Istoria jdfuitorilor Teirii Roma'nesti, N. Iorga, Izvoare

contemporane asupra m4ce/rii /ui Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 192x, p. 328.
De fapt, Sutil murise la 13 Ianuarie, Documente Hurmuzaki, supl. 1/4, p. 314;

moartea domnitorului a fost anuntat, insk la 19 Ianuarie, prin dAng5t de

clopote; Rapoarle consulare austriace, Acad. Rom., XI, p. 9o.
3) Medicul Mihail Hristaris; C. Izvoranu, Istoria lui Tudor (N. Iorga, Izvoare, p. 353); Laurenon, op. cit., pp. 60-64, sustine crt vinovatul a
fost doctorul Depalte, recte Gheorghe Tipaldo, caimacam al Craiovei si medic
al casei domnesti. Von Miltitz afirmA cA domnitorul a fost otrAvit din porunca
vArului situ, Mihail Sutu, domnul Moldovei. N. Iorga, Acte i fragmente, vol.

II, p. 574.
15

www.dacoromanica.ro

226

G. BEZVIC0iii

lui, Cu toata pompa, la biserica sf. Spiridon 1). La 18o6, in urma st5.ruintei ambasadorului lui Napoleon la Constantinopol, el fusese numit
domnitor in Muntenia 2), dar, din cauza razboiului ruso-turc dela 1806,
el nefiind partizan al Rusiei, a trebuit sa plece din Bucureti la Constantinopol, numai dup trei zile de edere in Bucureti, i abia la 1818
putu reveni iar5i ca domnitor, 'Ms din multe cauze a fost tot nenorocit 2).

III
Bucureti, 5 Februarie 1821
Masurile guvemului nemulramesc tot mai mult poporul. Supunerea
pandurilor la dad, birurile asupra poporului, ned.repttile sociale . a.
au starnit ura poporului, asupra Carmuirii i ecoul acestei un i s'a f5.cut
Tudor Vladimirescu 2), care sttuse in Bucureti pAn5.' pe la 17 Ianuarie,

and aflase c5; domnitorul nu mai scap cu viar. De aici s'a dus la
Targu-Jiului 0 a inceput riscoala, punand in Tismana la arest pe tm
isprvnicel 5) 0 un vame i dand din acest loc retras i ad5.postit o
proclamatie prin care cherna poporul la rscoar pentru drepturi
libertate i impotriva abuzurilor savarite de domnitori i boieri pe
spinarea clasei de jos, care nu mai poate rAbda 6). In jurul lui au venit
in curand vreo 5oo de oarneni gata a-1 urma. El a dat o nou5. proclamatie
pentru ordinea armatei sale 0 a cenit la Poart5., prin pap. dela Vidin,

o anchet5.' asupra starii Munteniei. Din Tismana s'a dus cu ai si la

Cernet 2), i pretutindeni a fost intampinat cu phine i sare. Totodat
loctiitori de doranitori au strAns un num5ir de Arn.uti 0 au
1) G. D. Florescu, Alaiul inmormlintctrii lui A. N. Sulu V oevod, Bucuresti,
1932.

5) In acelasi sens, raportul ambasadorului von Bielfeld din Constantinopol,

9 Septemvrie 18015; N. Iorga, Acte, vol. II, p. 409.
) Formal Sutu a domnit dela 24 August la 13 Octomvrie 18o6. Investit
din nou la 9 Ianuarie 1807, el n'a ajuns deat pAn. la Rusciuc, oplosindu-se
In Iunie 1809 la Giurgiu. Ibidem, pp. 415, 419, 421, 424, 445.
5) Asupra caracterului rscoalei, Aricescu, op. cit., p. 93. M. Romanescu
si C. Grecescu au publicat recent scrisorile boierilor divAniti care Tudor si
Macedonski, dovedind cL ei au pus la cale si au finantat rscoala olteanii. Pentru
rolul lui Al. Filipescu-Vulpe, vezi: Ent Vatosu, Tudor Vladimirescu, Bucuresti,
1927, comp. C. Th.biceanu, Viala protosinghelului Naum Rimniceanu, pp. 23-24.

5) Clucerul Dina. Otetelisanu.

I) Prima proclamatie lui Tudor a fost dat5. la 23 Ianuarie din Pades in plaiul
Closanilor. M. Romanescu, Contribuiii la cunoaterea lui Tudor Vladimirescu,
Balcania s, Bucuresti, 1947.
7) Itinerarul complet, la M. Romanescu, Petrache Poenaru i neamurile
sale, extras din t Revista Genealogia Rona:intl. s, Bucuresti, 1944, p. z, n. 3.

www.dacoromanica.ro

C&LATORI RIYI IN MOLDOVA I MUNTENIA

227

trimes scrisori edtre popor, s se duc fiecare la vetrele lor. Ceata lui
Tudor a ajuns la 1.200 de oameni si s'a ind.reptat spre Craiova, ocupnd in drum si Strehaia.
IV
Bucuresti, 9 Februarie 1821
S'a numit domnitor nou Scarlat Kallimah 3), fost inainte in Moldova.
tirile din Craiova spun ci ceata lui Tudor e tot mai mare si in foarte

un disciplin. Boierii Craiovei au trim es contra lui pe panduri, dar

acestia au trecut de partea lui Tudor 2). Cei vreo 5oo de Arnnti trimesi din Bucuresti n'au ajuns inch' la Tudor si nu se stie ce cale vor fi

apucat si ei. De altfel, nici guvernul nu pare a vrea s ja msuri

aimate contra poporului, fsculat dar in ordine, ci s6 multmeste
numai cu msuri preventive pentru sine,
V

Bucuresti, 15 Februarie 1821

Trupa lui Tudor se face tot mai mare si lucrurile devin tot mai
importante in Oltenia ; se crede ea' Arnlutii, strAnsi de boierii din
Craiova, nu's in stare a imprstia poporul. Mnstirea Motru a trebuit
s capituleze, i cei inchisi acolo au putut pleca liberi 3). Trupele sunt
departe de Craiova cale de patru ceasuri i locuitorii deacolo au fugit,
afar de caimacam i cdtiva boieri tinuti de slujbg. Kallimah indemn

pe boieri s ja toate msurile pentru curmarea rscoalei populare,

fcndu-i rspunzitori de tot ce se va intmpla, intrucAt ei singuri
stiu mai bine decht toti cauzele rscoalei. Vomicul Costache Samurcas
e trimes de boieri in Oltenia cu 4epline puteri. Ei iarAsi indeamn poporul la liniste prin scrisori, in care zic cb: rscoala poporului e contra
legilor si n'are niciun efect, Ins i poporul le rspunde, din contra,
prldciunile carmuirii au fost Regale. Pasa din Vidin a fAspuns
boierilor craioveni a.' nu le poate da ajutor, decAt atunci cnd
din Bucuresti vor cere aceasta i vor avea i semnltura consulului

rus, in care caz le va trimite in grab pra la 3.000 de Turci. Multi

boieri munteni ins n'au consimtit inc la cererea de ajutor dela Turci,
cht rdu fac acestia din urma crestinilor.
Cumnatul lui A. N. Sutu, Scarlat n'a ocupat nieiodat efectiv scaunul
Munteniei.

torba de amutii i pandurii srdarului Iamandi Giuvara, ct si de

ueferii srdarului Iordache Olimpiotul.
M. Cioranu, Revolutia lui Tudor Vladimirescu, N. Iorga, Izvoare, pp.
241-242.
15'

www.dacoromanica.ro

228

G. BEZVICONI

VI

Bucuresti, 23. Februarie 1821

Samurcas, ajuns la Craiova, a spus lui Tudor, c in numele guvernului i boierilor 11 iart, dac se va duce la el
va l.sa numai
lui cererile poporului, ca s ingrijeasca de implinirea lor. Tudor i-a
r5spuns c poporul nu cere cleat s i se intoarc ceea ce i s'a luat de
carmuire prin dri i alte ci i s' i se promit: c pe viitor nu i se vor
mai pune alte dari i sarcini afar de cele legale. Samurcas a scris
boierilor, c fat de aceast reducere a cererilor poporului, sper
nu mai aibb.' in curnd aproape nimic de satisf6cut. Nicolae V.c5.rescu 1),

trimes mai inainte ca sef al ArnAutilor, s'a intors in Bucuresti spunnd

Bind bolnav, nu poate face nimic impotriva poporuluil. Tratativele

lui cu Tudor Vladimirescu n'au avut niciun succes. Acesta i-a scris
c., dac el e in adevr fiul acelui srvit Vckescu 2), care a aprat
cindva cu indraznear drepturile poporului In fata domnitori/or,
atunci ar trebui s.' se alipeasc si el la actuala lui intreprindere. In
Thrgoviste s'a fa:cut o nou revolt, mult mai puternicg, i de odat
au venit in Bucuresti 400 de oameni cu cerere la sopa fostului domnitor,

ca ea sa intoarc documentele pamanturilor ce li s'au luat.

avuser ins grij mai din timp i scoaser documentele dela principesa, iar alte acte fAcute de Sutu le-au ars in public.
VII
Bucuresti, 9 Martie 1821
Orizontul Munteniei se intunecg tot mai fu. Din Galati vine deodat vestea inciefrii sangeroase dintre Arn5iutii domnitorului Moldovei i Turcii lui besli-aga 3). Cauza incalefdrii nimeni nu o putea
explica. Peste cteva zile sosi i din Iasi stirea unei ineaierki, cu ocazia
venirii lui Alexandru Ipsilanti 4), cu scopul de a-si libera patria, Grecia.
Cei vreo 20 de Turci, care erau pe attmci in Iasi, au fost aiati in mare
parte. Ipsilanti, f5.cndu-se stdpan, nu numai peste Iasi, ci i peste
toat. 1VIoldova, isi pregfteste trupe, d proclamatii pretutindeni

spune c voluntarii ski s'au indreptat spre Muntenia. Mihail Sutu,

1) Vornicul N. VAciirescu (1789-1825).
2 ) IenAchit5. VAcArescu, vel-vistier, mort in 1797.
MAcelul Turcilor din Galati a fost fAptuit de tagmatarhul Vasile Caravia,
la 23 Februarie ; Raybaud, Mmoires sur la Grce, Paris, 1824, vol. I, p. 195;
Iacovache Rizo-Nerulos, Histoire moderne de la Grce, Geneva, 1828, pp. 288-289.
4) Fiu al lui Constantin-VodA Ipsilanti si al Saftei C. VAcArescu, Alexandru,

(1792-1828) era aghiotantul tarului, viteaz general de cavalerie, care si-a

pierdut o mina in batAlia dela Dresda. G. Bezviconi, Pugcin, p. 131 i mm.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLDOVA I MUNTENIA

229

domnitorul Moldovei 1), pare mai dispus s schimbe pe Turci, deeit

s se impotriveasc6 lui Ipsilanti. Toti locuitorii socot de neinaturat
nvlirea Turcilor, cu tot puhoiul de nenorociri, cunoscut pe urma
lor, in Moldova si Muaenia. Unii cred, c Ipsilanti e numai avangarda
usoar a Rusiei, care pomeste iarsi rzboi contra Portii 2). altii cred,
c." Ipsilanti, auzind de revolta lui Tudor, a crezut c e nimerit s incerce si el liberarea patriei sale 3), sau cel putin s se fzbune pe Turci
pentru chinurile ce ei le-au pricinuit bunicului su (Alexandru-Vod.),
fost domnitor in Muntenia .3). In Bucuresti, din cauza stirilor dela Iasi,
s'a produs mare agitatie; locuitorii si-au crat avutul prin

intrite, ba unii le-au trecut peste Carpati i in Austria. La 2 Martie

s'a dat de stire c vin Turcii in Bucuresti, i poporul a croit-o la fug5,
Cu larm mare; abia au putut fi ajunsi i Iinititi prin trimisi speciali,
care le-au spus c nu vin Turcii. Unii s'au inarmat pentru. paza lor
proprie; politia i autorit.tile, ba chiar caimacamul Negri 5) n'au mai
fcut nimic zilele acelea. Proclamatiile lui Ipsilanti, evident, fuseser
citite; anarhie era pretutindeni; noaptea erau dezordini i impuseAturi
in oras, pretutindeni tulburare i neliniste.. Cei care aveau putine mijloace au fugit din oras, unii tocmai in Austria ). Ipsilanti s'a dus la Ro-

Fiu al lui Grigore M. Sutu (1763-1836), Mihail II s'a nscut la Constantinopol in 1784; domnitor dela 1819, el si-a scris pitacul de retragere la 29
Martie 1821 (C. Brbiceanu, Istoria mitropoliei Moldovei i Sucevei, Bucuresti,
r888, p. no s. a.) i, cerAnd incuviintarea consulului rus Andrei Pizani,

trecut familia in Basarabia; de altfel, putin mai inainte, domnitorul a cenit

lui Alexandru I si lui Capo d'Istria malta prpteguire a Rusici pentru Moldova
tara care in diferite vremuri a datorat mntuirea ei ajutorului i indurArii tarului

Sutu a plecat apoi in Italia, a fost vreo patru ani retinut in Austria,
ajungAnd cu timpul ministru plenipotentiar al Greciei la Paris si Petersburg;
a murit in 1864 G. Bezviconi, Pv4kin, p. 132 i urm.
Rizo (op. cit., p. 290) aratA cA, odatA cu proclamatia lui Ipsilanti, din
23 Februarie, a aparut un manifest clandestin, tipArit la ChisinAu, spunAnd
cA o mare putere va sprijini rscoala greceascA, ceea ce confirmA insusi Ipsilanti, in scrisoarea adresat. din Roman, la 5 Martie,klivanului muntean (Darzeanu, Cron,ica revoluliet, din 1821, Bucuresti, 1921, pp. 55-56, si Iorga, Acte,

vol. II, pp. 570-571).

AdevArul este tocmai contrar: Tudor a folosit prilejul eteriei ca sit porneascA rAscoala sa.

Alexandru Ipsilanti (1728-1807), domnitor al Munteniei (1774-1782

1796-1797) si al Moldovei (1786-1788), decapitat de Turci (Iorga, Acte, vol.
II, pp. 359, 392, 416-417, 426; Documente HUYMUTaki, supl, 1/3, p. 135-136).
Postelnicul Costache Teodor Negri, decapitat la Fanar, in 1822 (Iorga,
Acte, vol. II, p. 662).
Semnalul bejaniei 11 dAduse banul Grigore BrAncoveanu, pomind in
noaptea de 2 Martie dela mosia Mogosoaia spre Braov.

www.dacoromanica.ro

230

G. BEZVICONI

man, uncle se spune c va sta mult. vreme 1). Tudor Vladimirescu

n'a consimtit la propunerile lui Samurca 0 e stpAn pe toat.' Oltenia.
Arn.utii trime0 contra lui s'au intors in BucurWi, far s." fi avut
vreo ciocnire cu el. Unii ii Vinuesc, c ar fi atra0 de Ipsilanti de partea
sa i c acesta se silete a convinge 0 pe Tudor pentru o actiune comun.;
din proclamatiile lui Tudor se vede c'd el rmne tot prieten Turcilor

duman numai al abuzurilor din Muntenia.

VIII

BucurWi, 19 Martie 1821

La 17 Martie, plechnd consulul rus Pini 2) i cel austriac Fleischhackel-Hakenau 3), precum i boierii, la Braov, in Transilvania, unde
La I Martie Ipsilanti pArAsi Iaii, la 5 era la Roman, la 7 la Pocsani, la
18 la Buzgu, iar la 25 a tras la eastelul banului Grigore Ghica din Colentina.
Alexandru Pini, consul la Iasi intre anii r8r2 i r8z8, cAnd a devenit
consul general la Bucuresti. Rolul sgu in organizarea eteriei in Muntenia este
ineontestabil. Mai putin signrd. este legg.tura lui directg cu miscarea lui Tudor
Vladimirescu, desi Iordache Glescu airing cg. Tudor a plecat din Bucuresti
e sit rAzvritteascg tara pentru lege, inviitat de Pini s, iar tef an Scarlat Dscalescu spune el pe Tudor l-au ales capii revolutiei si d. Pini s. El recunoaste
cgimgcmia din 15 Ianuarie 1821, instituitg prin falsul pitac domnesc fabricat
de postelnicul Iacovache Rizo, si primeste adresa omagialg a boierilor veliti
inainte de ingroparea lui Alexandru-Vodg Sutu. Dezav-uarea rgscoalei de
cgtre tar, cunoscutg. de Pini la 18 Februarie, determing atitudinea lui ambigug
pang la 17 Martie, cAnd plead. la Brasov, uncle il urmeazg. pribegii munteni.
Cu acestia pAstreazg. leggturi dupg ce se rautg la Sibiu si-i incurajeazg, trimeVind cererile
memoriile lor tarului, dar dojenindu-i cAncl reped un arz la
Poartg. La 14 August 1822 emigratii din Brasov se plAngeau tarului cg. Grigore
Ghica fusese numit de Poartg, iar nu ales de boieri, i imputau lui Pini cg-i
anagise fgggduindu-le meren un rgzboi ruso-turc. Pini care prin influenta
despoticg asupra domnitorilor i boierilor dgdea la Constantinopol impresia
unei puteri nemgrginite in amAndou principatele, ce-i inggduise ca, prin lgmuriri contradictorii, sg impiedece, multg. vreme intrarea trupelor de s pacificare *
ale Turcilor, a incercat zgdarnic sg-si reia functiile la Bucuresti prin sondaje
fgeute /a Poartg in Iunit 1822. 0 scrisoare a sa, trimesg din Sibiu la ro Mai
vornicului Costache Samurcas la Brasov, cg.zgind In mAinile Turcilor, reis-efendi
cera prin mijlocirea dragomanilor Austriei i Angliei ca guvernul din Petersburg
sg nu mai trimeatg. pe Pini in principate. In Decemvrie 1822 Minciaki era numit

in locul lui. Aceasta nu l-a impiedecat sg stimuleze pe democratii munteni din

Brasov in ciuda lui Grigore-Vodg Ghica, dupg cum sustinea in Moldova pe
fostul cgrvunar Ionitg-Vodg Sturdza imptriva opozitiei conservatoare condusg.
de Mihail Sturdza. I. C. Filitti, Frdmiintdrile politice i sociale in Principatele
Romane dela 1821 la 1828, Bucuresti, p. 22 si un.; N. Iorga, Histoire des tats
balcaniques, pp. 183, 201, 205, 227, 0 Acte i fragmente, vol. II, p. 563 i urm.

8) Agent austriac intre anii 1812-1828. In Octomvrie 1818, cAnd fuga

lui Caragea-Vodii fgcuse sensatie, el sustinea cg. Pini primise sume mari ca

www.dacoromanica.ro

CALATORI RII$I IN MOLDOVA *I MIINTNIA

231

autorul scrisorilor acestora se duce peste cateva zile, locuitorii ce

n'au putut pleca cu ei au rmas 0 mai desperati.

IX

Bucureti, 22 Martie 18zi

Tudor a venit lng6 Bucureti, la Cotroceni. La 21 a vrut s mearg
la raitropolie, s trateze Cu toate clasele problema poporului 1) Cminarul Saya Bimba4a 2) i s'a opus ins, baricadand strzile cele mari.

Oamenii lui Tudor au primit porunc s intre in ora pe cete mici.

Saya s'a inchis in mitropolie cu Arnutii sai i cu mitropolitul. Toate
dughenile 0-au ferecat u0le. Ceata lui Tudor s'a dus la mitropolie,
dar Arnutii n'au vrut s-i deschid poarta. Tudor s'a' aezat in casa
vduvei Zoita Brancoveanu 2), iar oamenii lui prin jurul mitropoliei,
Cu scop s opreasca once introducere de provizii intfacolo 4). Noaptea
uureze evadarea domnitorului, care fusese angajat cu doua luni inainte
printr'o intelegere tainica intre baronul Stroganov, ambasadorul Rusiei la
Poarta., i gospodarul muntean. La 28 Ianuarie 1821, agentul raporteaza ca
Pini a chemat pe Tudor la consulat i l-a indemnat s provoace r5scoala, ca
Rusia sa aibe un pretext sa intre in principate. La i Martie, el spune ca in. Bucureti domnete credinta di Rusia va sprijini micarea lui Ipsilanti. La 17 Martie,

Fleischhackel luase clrumul Braovului. La 4 Aprilie, raporta din Sibiu, ca

unii din boierii emigrati Iordache Pilipescu, C. Samurca, N. Mavro ar fi
inmanat lui Pini un proiect de constitutie, tinzand sa. pun& Muntenia sub dependenta Rusiei.
1) Intrarea lui Tudor In Bucureti s'a facut intr'adevar la 21 Martie ; Vir-

tosu, op. cit., pp. II-19.

3) Grec din Patmos, Saya a venit la Bucureti in 1796, intrand in randurile
arnautilor Ogeacului. Luptele contra rebelului paa Pasvan-Oglu if dau prilejul sa. se distinga prin alungarea lui Cara-Mustafa peste Dunare, cucerirea
Petislamului, capitularea Negotinului i infrangerea lui Manaf Ibrahim. La
18or Alexandru Sutu Il numete ef al garzii domneti in Moldova. Dup5. 1806
schimba stapanul,ii pune sabia in servicial pailor rebeli, infra. iar in slujba Portii

.1 participa la atacul Ruilor contra Giurgiului. Sultanul il numete bimba5.

(colonel) de ieniceri, dandu-i caftan i cal de onoare. La intoarcerea lui Scarlat
Xallimah in scaunul Moldovei e facut sardar, apoi caminar, pastrandu-i rangul
de cap al garzii domneti. Luxos, darnic, viteaz, dar fals i ipocrit, avea grija
ca otenii lui sa fie bine echipati i bine platiti. Initiat in eterie la 1819, a convertit la randu-i, impreun cu Iordache Olimpiotul, pe Tudor Vladimirescu.

Sub Alexandru Sutu, Saya a fost comandant al cavaleriei upare. In 1821,

el a pregatit rscoala Bulgarilor, ce n'a tiut s'o foloseasca Ipsilanti. Saya a
trecut, dupa batalia dela Dragaani, la Turci, care l-au omorit prin tradare.
Casele aezate sub mitropolie, pe local actualei pieti Bibescu-Vod.

In zorii zilei de 21 Martie, printr'o scrisoare adresata lui Al. PilipescuVulpe, Tudor ceruse sa. se inchida toate pravaliile i sa. se goleasca pentru oa-

menii sli cateva -conace; Virtosu, op. cit., doc. IX, pp. 79-80.

www.dacoromanica.ro

232

G. BEZVICONI

se aud impuFaturi, se fac chefuri; oamenii, de spaima, s'au ascuns

pana i prin biserici.
X
Bucure0i, 24 Martie 1821
Ipsilanti, neimpiedecat, a venit cu voluntarii si in Bucureti1),
uncle-0 plimba steagurile pe uliti, pentru eliberarea Greciei. In cele
din urma le-a aezat la poarta casei boierului Belu 2), unde s'a hotarit
s fie adunarea voluntarilor greci. Turcii de pe malul drept al Dunarii sunt gata sa tread.. Tudor nu se une0e cu Ipsilanti, ci roaga
pe boieri s se uneasca i ei cu micarea popular. A 0 incheiat un
act, subscris de mitropolit, episcopi, boieri

a., la 23 Martie 1821 3).

Ipsilanti printeo proclamatie 4), indeamna pe boieri sa nu fuga

Austria, insa mai toti fug din Bucureti.

XI
Braov, 9 Aprilie 1821

Autorul venise aici la 26 Martie. Cetele lui Ipsilanti 0 ale lui

Tudor s'au dedat la jafuri prin satele i oraele Munteniei, cu toate
incercarile efilor de a le opri dela aceasta 0 a le tine in disciplina.
Tudor vrea sa convinga cu once pret Poarta de dreptatea cauzei poporului, pe care el Il reprezinta 0, printr'o scrisoare adresata boierilor
din Braov, Ii roaga sa intervie i ei pe langa Poart i monarhul rus
0 sal le explice cum stau lucrurile Citind-o itiind starea de lucruri
din Muntenia, autorul n'a putut sa nu simt tot adevrul cuvintelor
lui Vladimirescu, in deplin masura, i s nu compatimeasca nenorocirea care a impins pe acest om pan la desperare i l-a facut in cele
din urnibi sa ridice poporul i s-0 puie in primejdie propria-i

XII
Braov, 14 Aprilie 1821
Ipsilanti, care s'a aezat la Colentina, vazand ca nu poate indupleca pe Tudor de partea sa, s'a dus la Targovite, spre a se stabili

Ipsilanti n'a intrat niciodatl in Bucuresti; autorul confundl sosirea sa

cu procesiunea organizat de Saya la Bucuresti.
Casele biv-vel-logofAtului Stefan Belu, unde s'a sfintit steagul eterist
unde era cartierul cpitanului Farmache, se aflau pe podul Mogosoaiei, lipite
de hanul sf. loan cel Mare, aflandu-se chiar in dreptul strzii Carol de astAzi.
G. D. Florescu, op. cit., pp. 40-41.
5) Aricescu, Acte, pp. 132-133.
Trimis5. din Mizil, la 18 Martie.
Scrisoarea e redata In intregime; o reproduce si Virtosu, op. cit., doc.

XXV, pp. 95-97.

www.dacoromanica.ro

CALITORI RU?I IN MOLDOVA ?I MUNTENIA

233

acolo cu cei vreo 20.000 de oameni ai s'al. De partea sa era s't Bimbasa
Saya si Cpitanii Iordache si Farmache 2), care, dei sunt buni os-

tasi, nu-i puteau oferi mari servicii lui Ipsilanti, ntiul fiind legat
oarecum de Kallimah, iar ultimul avand putini Arn5Arti. Printul
Gheorghe Cantacuzino a), tovarbisul lui Ipsilanti, a ramas in Moldova,
Nascut prin 1772, Iordache Olimpiotul sau Gheorghe Nicolae jefuia
18o6 imprejurimile Olimpului, iar mai tarziu se lupta pentru libertatea Sarbilor. Poetul Puskin li alege drept erou al unui poem proiectat, pe cand contemporanii si, Liprandi i Weltman 31 zugravesc pe Iordache in trasfituri
negative. Corespondentele din ziare: Buletinul Petersburgului *
si 15
Noemvrie 1821), Journal des Dbats (1 Noemvrie) i e Gazette de France
(6 Noemvrie), precum si istoricii din acea epocA. Pouqueville (Histoire de la
rgnration de la Grhce, Paris, 1824) si Iacovache Rizo-Nerulos i-au manifestat simpatia fatl de Iordache Olimpiotul. In notele profesorului N. Iorga,
cu privire la articolul meu: &Irbil: in Basarabia la inceputul secolului XIX
(e Din trecutul nostru o, 1939,
p. 17 i urm.), publicate in s Revista
Istoric5.* din 1942, pp. 91-92, citim: acuzatiile de trAdare ce i se aduc nu
se potrivesc cu caracterul acestui roman din Balcani; de altfel ca i celelalte
informatii ale lui Liprandi. Iorga nu are dreptate, cu atat mai mult ca cat el
insusi scrie: Iordache Olimpiotul, veinatorul lui Tudor Vladimirescu, e Analele
Academiei o, 1916, vol. XXXVIII, p. 447 si urm., i e Bulletin de la section
historique de l'Academie o, 1916, p. 288 si urm. N. Gioga-Sinefache, In legolturd cu originea etnica a lui Iordache Olimpiotul, s Revista Istoric5. Roman5.
1937, si Mihail Lascaris, Grecii i Sdrbii in luptele lor pentru libertate, Atena,
1936. Voevodul sarb Haiduc Velko, care l-a adApostit in Serbia, a fost omorit,
iar vAduva sa, Stana, rApit chiar de Iordache. Pe vremea lui Caragea-VodA,
el a stat la Bucureti. Olimpiotul l-a convins pe Cara-Gheorghe sa parAseascA
Hotinul i sA se intoarcA in patrie, unde acest domnitor al Sarbilor a si fost
ucis. Dragomanul rus Domnando l-a salvat pe Iordache de spanzuratoare,
cand l-au prins Austriacii. El a initiat omorul lui Tudor i, impresurat de Turci,
si-a gAsit moartea eroicA intre zidurile m'AnAstirii Seca. G. Bezviconi, Pukin,
p. 121 I urm.
Tovar5. nedespartit al lui Iordache, macedonean ca si el, cApitanul lane
Farmache din Blata fusese haiduc intre 1806-1812. Delegat in misiunea N.
VIcArescu in Oltenia, insArcinat cu paza ordinei in capital, Farmache si-a
sporit faima de jefuitor pe drumul Craiova-Bucuresti, a organizat un birou de
recrutare in casele Belu, a jucat un rol de coniventa la uciderea lui Tudor,
iar dupA infrangerea dela DrAgAsani s'a litchis cu Iordache intai la Curtea de
Arges, apoi la Secu, de unde a fost dus in lanturi la Constantinopol i decapitat In Noemvrie 1821. N. Iorga, Acte fi fragmente, vol. II, p. 607; Rizo, op.
cit., pp. 327-328.
Fiul vornicului Matei Cantacuzino-Deleanu, ajuns dup.& 1791 consilier
efectiv de stat in Rusia. Fratele lui Gheorghe, Grigore, colonel, a fost ucis la
Borodino, iar Gheorghe, ofiter de garda, aghiotant al generalului Bennigsen,
a participat in luptele impotriva lui Napoleon si a ajuns colonel al regimen-

tului de ulani dela Bug. La retragerea eteristilor peste Prut, el a suferit un

atentat din partea cApitanului arnAut Hagioglu. TrAia, apoi, in disgratie la

www.dacoromanica.ro

234

G. BFZVICONI

pentru ca, aezndu-se in Pocani ori in Ia0, s ja comanda voluntarilor

din Moldova 0 s: pizeasc acest principat. Mihail. Sutu se spune
a fugit in Basarabia cu toat suita sa. Ipsilanti a primit dela secretarul

de stat al Rusiei, Capo d'Istria, o scrisoare conving5toare 1), dup:

care nu se te ce va face. Turcii au inceput a trece Dun6rea prin diferite puncte. Rzboiul se va face curAnd. Un caimacam2) al lui Kallimah
a venit Cu vreo 1.500 de oameni in Craiova i anunt: iertare din par-

tea sultanului pentru toti cei care vor depune armele 0 se vor duce
pe la casele lor, lucru ce-1 fcur multi panduri de-ai lui Tudor, iar
celorlalti, ce nu vor asculta, robire i pustiire caselor i familillor lor.
Pe lang5. Tudor au fAmas vreo 600 de oameni, afar5. de Arn'utii slujbaului s'irb Hagi-Prodan 2), uniti cu el. Mitropolitul, doi episcopi

cativa boieri inc6 mai tin cu Tudor in Bucure0i pentru o actiune comun, dei Vladimirescu in intia sa proclamatie i manifestase ura
contra mitropolitului. Acum se vede cl s'au imp5.cat cu desv'rire,
lisAnd la o parte once personalitate. Po0a ruseascl s'a intrerupt din
cauza turburArilor, ins6 autorul promite s: scrie pe viitor cu po0a
austriac5., ce merge regulat, de dou5, ori pe sgptman.

XIII
Braov, I Mai 1821
Zilele acestea, a venit tirea c Turcii din Br.'ila au intrat in Moldova

s'au indreptat spre Oituz, atacand noaptea in drum satul Groze0i,

ucigand pe un vltaf boieresc 0 pe alti locuitori nevinovati i rpindu-le
herghelia de cal i turmele de vite, pe care le indreptar spre Brila.
Probabil c planul Turcilor este &A izoleze pe Ipsilanti de Moldova 0,
ocupAnd 0 Oltenia, s5.-1 pule intre dou. focuri. Tudor a fmas, ca
mai inainte la Cotroceni, unde, vlznd c: n'a primit niciun r5spuns
satisfc5tor dela Turd la cererile sale adresate in numele poporului,
a inceput a-0 int5ri mnstirea cu anturi. In cele din urm5., a primit
dela paa din Giurgiu o scrisoare particularg, cu asigurarea c sultanul
e dispus a desrAd5.cina abuzurile din Muntenia 0 a lua in seam toate
dreptele sale cereri. De asemeni se comunic6 din Bucure0i venirea unui
Hotin (Wiegel, op. cit., VI, p. 127), murind la Hangu, in Moldova, in 1845.
Sosia sa, prinSesa lena Gorceakov (1794-1854, la Otachi, jud. Soroca), era
sora cancelarului A. M. Gorceakov. G. Bezviconi, Pu.kin, p. 164 i urm.
Se d textul scrisorii, din 1.4eibach, din 14 Martie, reprodus i de Aricescu, Acte, pp. 104-106.
Biv-vel-postelnicul Iancu Samurca.

Bulgar, cpitan de arnAuSi, colaborator credincios al lui Tudor, dupA

a arid moarte s'a alipit de Ipsilanti, s'a inchis la Tismana cu Dimitrie Macedonski i a izbutit, prin interventia fratelui acestuia, sA se refugieze la Hotin,
uncle a murit in 1826.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIW IN MOLDOVA I MUNTENIA

235

nou trimes al pasii, Cu ini.rcinarea de a comunica in tain. lui Tudor,

c Turcii ndjduiesc in credinta i conlucrarea lui pentru alungarea
lui Ipsilanti din Muntenia i de a-1 instiinta, c Turcii vor veni in Bucuresti i, dac el va conlucra cu ei i nu-i va tracia, sultanul Il va face
chiar domnitor peste acest principat. Tudor, desi a rsptuis satisf5.cator,
totusi a inceput a face demersuri pentru asigurarea sa personar..
XIV
Brasov, 5 Mai 1821

In sfrsit s'a dat pe fata taina actiunii lui Ipsilanti, prin rscoala
din Moreib. a Grecilor, lucru ce a pricinuit multe persecutii crestinilor.
In inthiul loe a fost spanzurat, chiar in ziva de Pasti, patriarhul Grigorie,
dup trei zile corpul sn profanat a fost arun.cat in mare. In Muntenia,
Turcii omoar raj osebire i fair cercetare, chiar si. pe cei ce nu participaser de loe la revolatie.
XV

Brasov, 30 Mai 1821

La 14 Mai, Tudor Vladimirescu, afand despre apropierea Turcilor
de Bucuresti, a instiintat pe mitropolit, episcopi i boieri s-si caute
In fuga sdparea, iar el s'a indreptat spre Pitesti, unde a fost insd arestat
de capitanul Iordache dat in mAna kniazului Ipsilanti. Dup incredintarea unora, ai,ci a fost acuzat de actiune contrar Grecilor voluntari
g6sit vinovat, a fost ucis din porunca lui Ipsilanti. Altii spun, d.' a

fost ucis frd stirea lui Ipsilanti de care Arna.'irti, in supravegherea

drora fusese dat. Turcii au venit in Bucuresti la 16 1VIai, fda." sal fi fost

impiedecati de ceva. Contrar asteptrii locuitorilor, ei s'au apucat de

ucis, spAnzurat si tras in teap pe oameni, dup cele mai mici bnuieli
ori piri. Pe la barierele Bucurestilor erau multe victime, i poporul,
privinci la ele, se Ondea la promisiunea sultanului cea mincinoas5.
regreta c n'a tras i el focuri impotriva Turcilor. Multi Greci, Srbi
Bulgari au fost ucii, nefiind de loe inarmati, altii, dei purtau arme
pan la venirea Turcilor, le aveau numai pentru siguranta personar,
c'ci in vremea fscoalei, autoritti nu mai eran. Aproape dou slpt5.mni au fa.mas Turcii in Bucuresti, ocupandu-se numai cu uciderea
nenorocitilor oameni, contra crora se aduceau rapoarte neconstiincioase

de cgtre oameni plini de falutate, ori din dorinta de a sluji Turcilor.

In aceast vreme, prin alte p5Irti ale Munteniei i Moldovei,
sub aga dela Silistra, kehaia Hagi-Ahmed, au produs si mai mari dezastre. In Oltenia, ei au inceput a ucide familii intregi, a pr5.da si arde
sate intregi. Cei din Begla au ars o parte din Foc.sani, pe motiv c intr'o

cas sau alta s'ar fi aflnd rgsculati. Prin sate au tiat pe locuitori,
pe motiv c sunt Srbi, Bulgari, Greci, strini, ori in legltufal cu

www.dacoromanica.ro

236

G. BEZVICONI

ca acestia. Prin Ialomita au daramat bisericile, sub cuvant ca. ei trebue

s inceap razboi si contra religiei. In Teleorman au ucis in ziva de Pasti

cateva familii de negustori. Turcii, ca s indreptateasca asemenea

fapte, zic c cei ce le-au savarsit nu sunt din ostile lor, ci bande de Valhan nesupusi. Sate intregi au fost arse si prdate. lath' ce fel de restabili-

tori de ordine i liniste sunt Turcii! Locuitorii au fugit prin pduri,

prin munti, in Austria.
XVI

Brasov, io Iunie 1821

Dela un dascl al lui Tudor Vladimirescu, autorul &MI c., la inceput

rascoala avea de scop uciderea boierilor, domnitorului si a tuturor

fanariotilor greci ce luau parte la carmuirea Munteniei. Ziva fixati
pentru aceasta era o Duminica, attmci cand, obisnuit, in fiecare saptmana

boierii erau adunati in sala de oaspeti a domnitorului. Boala domnitorului insa i intreruperea adunarii boierilor la el din cauza aceasta,
fcu s se schimbe planurile lui Tudor. Inteks cu cdpitanii Iordache,
Farmache s. a., dela care primise un grup de Arnauti, el pleca.' in
Oltenia, silindu-se a tine in frau gloatele sale dela prdciuni s't uciderea

oamenilor nevinovap. Totusi, in mima rsculatilor se zamislise ura

in contra boierilor, s't de aceea ei asediaza la Benesti (Valcea) cateva
familii de boieri inchise inteo casa, i acestia in apararea lor, uciser
doi rasculati, dei suferir nu mai putin i ei cu sotiile i copiii lor de
groaza. Tudor, cand a auzit despre aceasta, a plecat intfacolo cu 3.00&
de oameni inarmati si a pedepsit cu decapitarea pe acesti samovolnici
vinovati, care, contrar poruncii lui, se apucaser de ucis boierii. Prin
aceasta supune ascultarii vointei sale pe toat ceata sa, cu care a ajuns
la Bucuresti fara a mai fi pricinuit vreun rau boierilor in drumul lor.
In Bucuresti se gatise s.-i ucida pe-un cap, cu familii cu tot, socotind
aceasta ca unicul mijloc de eliberare a poporului. Soarta insa a scapat
pe boieri, caci doi din cei mai buni prieteni ai sai i-au schimbat gamdurile, i chiar el a impiedecat pe panduri de a &aka vreo douasprezece
case boieresti unte de ei, i eat a stat in Bucuresti, n'a ucis niciun boier..

XVII
Brasov, 26 Iunie 1821
Armatele turcesti au plecat din Bucuresti impotriva lui Ipsilanti
si au ajuns la Targoviste fara nicio piedec. La ivirea intaiului sir de
vreo 2.000 de Turci, foarte bine inarmati, contrar asteparilor tuturor,
Ipsilanti s'a retras, se spune, din cauza tradarii senior Arnautilor,
intre care caminarul Saya cel dintaiu trecuse la Turci. Iordache s't Farmache se retrsesera i ei spre Olt. Numai o parte din voluntari sub

lpsilanti se opusera Turcilor lang. Rucar, unde fura ucisi i robiti

www.dacoromanica.ro

C.XIATORI RI.W IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

237

vreo dougzeci de greci. La 21 Iunie iar54i fu o lupt. intre Cmpulung

i Ruc5s, in care cpitanul Iordache pierdu nou. oameni (7 rniti. i
doi robiti), iar Farmache s'a stabilit in mnstirea Bistrita 1). Targu-

Jiul a fost ocupat de Bulgari inarmati. La Tismana sunt oamenii

lui Tudor. L5.'nga" Cernet e Hagi-Prodan cu o ceat. de Arnuti, in mare

parte Slrbi. Contra tuturor opereaz kehaia pa0i dela Vidin, O se

crede c in curand va izbuti s.' curete i aceste localitti. Cum se vede,
planul lui Ipsilanti e rn facut : slujba0i lui sunt impr4tiati O separati,
i apoi nici gand n'au de o actiune unid. 2).

XVIII

Brapv, 29 Iunie 1821

Ipsilanti, trecnd in Austria, a fost arestat de guvernatorul din
Sibiu i trimes la Muncaci 3). Turcii se dedau pretutindeni la jafuri,
ucideri i pustiiri. Kehaia paii de Silistra, dei arat c5; vrea s opreasc

aceste jafuri, totu0 nu toate armatele turceti il rectmosc drept eful

lor, dici Turcii din Giurgiu ascultau mai mult de loctiitorul pa0 de
acolo, om r.0 i. negustor, care, pe motiv c5." trupele lui Tudor ori Ipsi-

lanti i-ar fi apit mrfurile la trecerea Dunkii, aprob toate jafurile

.1 uciderile. ntarii stau sub conducerea sultanului lor, care e considerat
cleopotriv cu paya. Zaporojenii stau sub conducerea hatmanului esaul
Koev, care nu vrea s recunoasc pe nimeni afar de sultan, ori marele

vizir. Turcii dela Brila stau sub conducerea kehaii pa0 de acolo,
care, fiind deopotriv cu pap. dela Silistra, nu este supus nimnui,
afar de vizir. In TArgovite, pentru cea mai mic6 bnuial. (de a fi
g5.zduit de pild pe volintirii greci), oameni nevinovati au fost spanzurati,

uci0 altfel O tra,i in teap.. Cine tie cnd se va curma aceast stare
nenorocit a trii, dat. focului O sbiei, lipsit de toate produsele
pmntului i de vite, pe care le cara Turcii spre Dunre i prin cetti,
precum fac i rsculatii!

1) La episcopia Argesului.
3) La 7/19 Iunie 1821, Ipsilanti a pierdut batllia dela Drgsani.

3) In realitate, la Sibiu s'a eliberat lui Ipsilanti un pasaport pentru Statele

Unite, cu data de 29 Iunie, sub numele fals de Dimitrie Paleogenides, mare negustor rus, indicnd ruta Timisoara, Pesta, Viena, Hamburg. Arestat de guver-

natorul Timisoarei, Ipsilanti a fost dus din ordinul guvernului din Viena la
cetatea Muncaci. Transferat in Iulie 1823 la inchisoarea din Theresienstadt in
Celia, a fost eliberat in Noemvrie 1827 dup stgruinta tarului Nicolae I si a
murit la Viena in Ianuarie 1828, inainte de a fi implinit 36 ani. Aricescu,
istoria, pp. 293-294.

www.dacoromanica.ro

238

G. BEZVICONI

XIX
Brasov, 20 lulie 1821
In vremea acestor nenorociri aduse trii de Turcii din Baila, Silistra, Giurgiu si Vidin, Moldova suferea si mai grozave nenorociri dela

Turcii veniti din Brila si Hrsova. Grecii, vzndu-se slabi, s'au

retras, unii spre Carpati, altii spre Prut. Urmriti pn la Sculeni, ei
au cercat a se apra cu desperare, dar au fost invinsi de Turci, mult mai
bine echipati ca ei, si n'au scpat decAt cei ce au trecut Prutul innot.
Celor din Carpati le-au venit in ajutor Iordache s'i Farmache, s'i cu totii
sunt la granita Bucovinei, ocupnd s'i mnstirea Secu, insA, au aprovizionati, vor fugi de sigur in Basarabia ori Bucovina, fiindc ii urmreste acolo o parte din ostile turcesti, in timp ce alt. parte s'a aspndit
prin toate colturile Moldovei, prdnd s'i ucignd, distrugnd biserici
si mnstiri, robind clugritele, pe care le-au necinstit si vndut apoi
la alti Turci, in sfrsit, omorand o multime de monahi s'i locuitori care
n'au avut nimic aface cu rsculatii. La Gvanele, in Buz.u, afar de
monahi, au ucis si pe doi boieri, pahamicul Hrisoscoleu 1) si slugerul
Sotir, adpostiti aid impreun cu alti oameni, care n'au participat de
loc la rscoal. Comandantul cettii Harsova, trimitnd pe Turcii
si desculti si nevoiisi la Baila, l-a rugat pe pas s-i intrebuinteze la
afacerile Moldovei, ca sa-si mai imbunttease si ei starea de nevoie
In care se afl ! Iat cum apr. Turcii Moldova s'i o ocrotesc!... Pasa
i-a implinit cererea de mai sus, si Turcii s'au dedat la jafuri nemaiauzite
si la samovolnicii de tot felul prin toate orasele. Un slujbas din Barlad
povesteste, c6 ienicerii au amenintat s" treac Brladul prin foc si sabie,
dac locuitorii nu le vor da 20.000 piastri, ceea ce targovetii au si acut,
ca s. scape. Asemenea fapte au adus pe sultanul Mahmud s." ia msuri
pentru nimicirea ienicerilor si organizarea armatelor turcesti.

XX
Brasov, 25 Octomvrie 1821
In Carpati au fost lupte foarte sngeroase., Iordache si. Parmache,
cu vreo 500 de oameni credinciosi lui Ipsilanti, au cutat s se impotriveascA Turcilor, Cu once pret. Iordache se imbolnvise aproape de
Dorna, s'i doctorul dela vaina austriac refuzase s-1 caute. In aceast
vreme Muntenia fusese curtit." de care Turci. Sarbii, Bulgarii, Grecii
si cetasii lui Tudor se impastiaser. Numai o parte din Srbi, con dus
de un preot sarb 2), au rezistat cu brbtie aproape de Bran la granita
austriacg 8), dar au fost striviti, si preotul, fugind in Austria, a fost
Costache Hrisoscoleu. M. Romanescu, Petrache Poenaru, p. 21, n. 169.
Popa Ivanciu, care se Intrise la Valea Mujeril 0 In muntele Colti.
La Moeciu.

www.dacoromanica.ro

CALATORI It14I IN 'MOLDOVA I MIINTENIA

239

alungat de acolo dupa. cererea Turcilor, in mAinile carora a 0 trebuit

s se predea. Bimba4a Saya, Ghenciu1) i un alt tovar42), care trecusera
de partea Turcilor, au fost chemati in Bucureti cu toti Arnautii lor

imptwcati tustrei in casa kehaii pa0i 2), iar cei vreo 30 de Arnauti ce-i intovar5.0sera pan acolo scpara in. parte cu. fuga 0,
vestind pe tovara0, s'au inchis inteo biserica de piatra, pe care o gasisera deschisa atunci, fiind Duminica. Turcii i-au cautat 0 au ucis
pe toti cei banuiti a fi fost Arnatrti ai celor trei capitani uci0. 0 mare
parte din Arnauti adunati in casa lui Saya 4) 0 de aici trecuti In curtea
lui Constantin Filipescu-Buzatu 2), nu se mai putura apara de Turci,
care arser aceasta cas
cautara pe toti; de chteva ori amagir pe
Turci c vor sa se predea, i acWia, intr.'nd in biseric, furl mcelariti,
In numar de vreo 300. Asemenea 0 din Arnauti ramase numai viteazul

capitan Atanasie, de loc din Hamara, care, npustindu-se sa fug, fu

impucat, i cativa alti1, ce izbutiser a se imbraca in haine romaneti
fugira in Transilvania. Macelurile durara trei zile, inteo spaima
nespus pentru locuitori.
In Moldova, in acest timp, Iordache i Farmache, intriti la Secu,

se impotrivira in mai multe randuri Turcilor. Farmache iqind din

manastire, a fost fa:nit de un dupian i dus in robie la Constantinopol,
unde a fost pedepsit in piat. Iordache, in cele din urm, a dat insu0
foc pulberaziei sale 0 a fost astfel aruncat in aer, spre a nu cadea viu
In minile Turcilor, care asediasera manastirea cu artilerie de toate
partile. Astfel se incheie revolutia in Moldova 0 Muntenia, nu insa
nenorocirile bietilor locuitori, caci acestea tot se mai innoiesc, din care
pricing nimenea nu in.draznWe a se intoarce in tara, cu toate firmanele
de asigurare ale Portii.

XXI

Brapv, 5 Februarie 1822

Intia grija, a kehaii pa0i, dupa alungarea eter4tilor 0 a oamenilor
lui Tudor, trecuti in Transilvania, 0 dupa intoarcerea in Bucureti,
fu de a convinge, cu ajutorul caimacamului i prin once alte mijloace,
pe boieri sa se intoarca in tara, dar nu isbuti. S'au intors numai boierii
de intaiul rang: banul Barbuceanu Vacarescu 6), banul Grigore Ghica 7)
1) Ghencea aga.
Delibaa Mihali.
5) Casa logofbitului stefan Belu.

In mahalaua tabacilor, zisi i a Protopopului.

Constantin Pilipescu, zis Buzatu, vornic, mort In 1825.
5) 1761-1831, vel ban in 1820 i caimacam In 1821, el avea veleitti de
domnie.

7) Caimacam In 1821, domn dela 1822 la 1828, mort in 1835.

www.dacoromanica.ro

240

G. BEZVICONI

vornicul Nenciulescu 1). Verescu indat s'a dus la pasa din Silistra,
care-1 fcu si mare vistier. IVIai toti boierii ceilaii stau concentrati la
Brasov, asteptnd s se curme odat anarhia intretinut mereu de Turci

prin nou. crime. In Bucuresti s'a primit stirea despre moartea lui
Scarlat Kallimah, care fusese exilat din Constantinopol pe vremea

Toti cred eh' a fost otrvit, fiinde moartea lui s'a intmplat
odat cu uciderea fratelui su, care fusese dragoman al sultanului 3).
Poarta a numit caimacami in Bucuresti i Craiova 3), dar acestia sunt
tinuti a se mica dup cum vrea kehaia paii. Poporul e foarte asuprit
srcit, comertul e intrerupt, criza de bani la culme, vitele i productele
se vnd pe nimic. O nof a Rusiei etre Poart se crede c o va face pe
aceasta a-si retrage armatele din principate.

XXII
Brasov, 20 Martie 1822
La 24 Februarie a fost in Bucuresti un adevrat mcel, cu uciderea
a 30-40 de crestini, intre care i slugerul Drgnescu 4), de care Turci,
pe motivul el un zaporojean ar fi ucis pe un turc, din corpul manafilor.
O scrisoare dela 2 Martie spune c, dei s'a mrit straja orasului de catre
kehaia pasii, s'au gsit in felurite uliti mai multe persoane ucise. Numral Turcilor de pe lang fiecare besliag de judet (17 la numr) din
Muntenia, care au de scop a feri pe locuitori de asupririle turcesti, a
fost crescut dela 15 pan la 6o de oameni, dar din cele ce se intampl
se vede di ei mai mult ca toti iau parte la jafuri. Arendasii satelor
dreg.torii iimbl imbrcati trneste si dorm noaptea prin poloboace,
prin santuri i prin alte locuri, ca s scape de primejdia de a fi ucisi.
Cltorii nepreveniti i neprecauti au aceeasi soart.nenorocit i cAt
vor fi Turcii in tara, nu-i chip s se schimbe starea lucrurilor.

XXIII
Brasov, 22 Martie 1822

In Iasi de asemenea a fost, la 26 rebruarie seara, un pojar pus de

ieniceri, in urma certei avute cu telimanii, si care a consumat peste
580 de case pan a doua zi ; iar ienicerii au prdat i ucis vreo ioo de
crestini in acea noapte. Inc dela 23 Februarie se zvonise c Turcii au
1) Alexandru Nenciulescu (1769-1843) era f lid bulgarului Constantin
Nenciu, om de cas5. al VAcAretilor, mort in 1799.
Aceeai banuia1 exista la Constantinopol. N. Iorga, Acte i fragmente,
vol. II, pp. 583, 586, 6o5-6o6, 6o9, 618-619.
8) Hatmanul Stefan Vogoridi in Moldova, postelnicul Costache Negri in
Muntenia, biv-vel-postelnicul Iancu Samurca in Oltenia.
n5scut
4) Iordache Stirbei, zis Drkgnescu dup moia
in 1785.

www.dacoromanica.ro

CAI,A.TORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

241

de gaud s pomeneasc5., pe mahomedanii ucisi de eteristi in Iasi cu un

an mai inainte, si de aceea vor trece Iasii prin foc si. sabie, lucru ce
1-au si acut peste trei zile; iar in Bucuresti, la 24 rebruarie acuser
tot asa. Starea Moldovei, dup c.'t se aude, e inc mai grozav51 dec.'t a

Munteniei. Pretutindeni au fa'mas ogoarele nelucrate si locuitorii au

fost pusi de Turci s'. care felurite grenati, iar multe femei si copii au
fost luati in sabie si trimesi in Turcia...
XXIV
Bra,sov, 4 Aprilie 1822

Din Bucuresti au fost trimesi la pap. dela Silistra, la 22 Martie,

boierii banii B5.rbuceanu Vacarescu si Grigore Ghica, vomicul Nicolae
Golescul), clucerii Mihlescu 2) si Mihail Filipescu 3), si c5.minarii
Pilip Len 4) si Cocorascu 5), spre a fi trimesi ca deputati ai Munteniei

la Constantinopol, dei o mare fric de primejdie ii st6paneste. Asemenea au fost trimesi de pasa dela Silistra si unii boieri moldoveni 6),
c6rora li s'au dat bani de drum. In Bucuresti uciderile tot nu inceteaz6,
si locuitorii nici nu indfAznesc sb." ia,s de prin casele lor.
XXV
Brasov, 20 Mai 1822

tirile sosite din Constantinopol spun c in urma notelor Rusiei,

Poarta a hot5.rit s retrag51 armatele din principate, dar, pAn nu vom
vedea facut lucrul acesta, e greu de crezut. To.ti locuitorii o duc anevoie,

dar mai ales cei din Austria si-au vndut s'i lucrurile ce le mai aveau
pe 15.'ne ei si se tem a se intoarce in tara ca sa nu fie invinuiti ea' n'au
ascultat de invitdrile ce li s'au acut mai demult. Guvemul austriac
n'a luat nido m5sur de ajutorare a refugiatilor, cum a fAcut cel rusesc
pentru toti cei refugiati in tinuturile lor, din provinciile turcesti.
XXVI
Bra.sov, 1 Iunie 1822
Nu se stie ce reforme va introduce Poarta in principate, dar se pare
a.' nu va urma indicatiilor Rusiei.
Prate Cu Iordache si cu Dinicu.
1764-1838, fiul sardarului Costin, de origine albanez, zis Mihalescu
dupg. mosia Mihalesti pe Arges.
1779-1844, al doilea fiu al lui Constantin, zis Buzatu.
Vel-clucer, 1777-1853; bunicul siiu, Maurice Linchou, era negustor la
Marsilia.

Iancu Cocorascu, 1779-1847.

5) Ionita Sturdza, vornicii Gheorghe Cuza, Iordache Ra'scanu si loan

TAutu, hatmanul C. Cerkez si aga I. Greceanu (Beldiman, Eteria, p. 123;
BoggIniceanu, Letopisefe, vol. III, pp. 435-436).
16

www.dacoromanica.ro

242

G. BEZVICONI

XXVII
Brasov, 20 Infle 1822

Vestea numirii banului Grigore Ghica ca domnitor in Muntenia

produce o framntare de nedescris printre boieri, mai ales c nu
pe ce baze i in ce conditii s'a facut aceastg numire. Pentru Moldova a
fost numit deputatul moldovean sptarul Sturdza 1).
XXVIII

Brasov, io August 1822

Banul Vgcgrescu, cam nemultumit Ca din cauza intrigilor lui HaletEfendi 2), nu fusese el int.rit ca domnitor, a venit impreung cu Mihall
Filipescu in Bucurqti, ca s fie caimacami 3) pang la venirea lui Ghica ;
dela sosirea acestora nu s'a mai intamplat nimic mai inseranat. La Cra-

iova fusese numit caimacam vornicul Alexandru Nenciulescu. Dela

plecarea lui Hasan-bei, cu vreo 800 de oameni, nicio ceat turceasc
nu mai plecase din Bucureti. Dupg tirile primite, Grigore Ghica va
veni insotit de 2.000 de Turci, in loc de cei 2.300 cap avea inainte babe0i-aga, iar loan Sturdza in Moldova va aduce cu sine 1.500 de Turci,

destinati de Poartg pentru mentinerea bunei stgri a trilor. Boierii

patrio sunt foarte nemultumiti de o a4a. veste, tiind cg in acest caz

tot Turcii vor dicta, mai ales cg pentru Muntenia e desemnat ca ef

al Turcilor imbrohorul Hasan-bei-Havanozoglu, om bogat cu trecere
la sultan, care de sigur nu va fi la dispozitia domnitorului, ci din contra; Poarta a dat domnitorilor celor noi drepturi 0 a intarit privilegiile boierilor, dar nu se vede inca niciun rspuns pentru popor la
plangerile lui Tudor. Domnitorul a primit porunc pi-in anume firman
s expulseze din Muntenia peste Dunre pe toti Grecii, Bulgarii

SOrbii care nu prezinta cuvenitele garantii, dupg cum au cerut, se

spune, 11100 boierii in Constantinopol. In urma acestui firman, sate
intregi de Bulgari, din .cei mai buni agricultori, au pgrsit tara.
XXIX
Braov, 25 August 1822
Stirile primite spun c, dupa sosirea boierilor caimacami in Ia0 4),

Turcii, nemultumiti ca li s'a ridicat autoritatea ce aveau asupra MolSe da firmanul Portii catre divanul muntean.
Marele vizir, tiat in drum spre exil, in 1822.
a) Al treilea caimacam spatarul Scarlat Mihalescu, Letopisele, vol. III,
P. 446.
4) Vornicul Teodor Bal

i vistemicul Petrache Sturdza.

www.dacoromanica.ro

243

claroiti RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTF,NIA

dovei, au fcut protestari i, Osman-pasa neputandu-i linisti,

ei au dat foc Iau1ui la i August, s't au ars mai bine de 4/5 din el. Agentul
austriac Hakenau, intors din Viena in Muntenia, asigurd c in curand
va sosi i consulul rus, dar aceasta e greu de crezut, intru eat Poarta

n'a argtat inca dispozitia de a face goncesii cererilor Rusiei. Poarta a

anuntat puterile europene s nu se amestece in afacerile ei, precum nici
ea nu se amesteca in afacerile lor ; dar anarhia, despotismul i silniciile
ce se petrec in tinuturile ei nu se mai petrec nicaieri.

Brasov, 24 Septemvrie 1822

Saptmana trecuta a sosit in Bucuresti Grigore Ghica, impreun

cu imbrohorul Havanozoglu i cu cei 2.000 de Turci. Ceilali Turci,

ieniceri, zaporojeni de sub comanda kehaei pasii, au inceput a se

duce din Bucuresti, ramanand ins noii Turci.

XXXI
Brasov, ro Octomvrie 1822

Mitropolitul Dionisie, 1), vldica Ilarion al Argesului 2) si boierii din

Brasov au primit porunca lui Grigore Ghica, cuprinznd pentru a

treia oarg invitare s se intoarca neintarziat in patrie ; dar prezenta
celor 2.000 de Turd ii face numai pe cei constransi de mare nevoie s se

intoard.; ceilalti ezitg. Intelesul scrisorii domnesti e amenintarea cu

scoaterea din scaune pentru ierarhi daca nu se vor intoarce in Bucucresti ; episcopii de Ramnic3) i Buzau 4) se si intoarsera inainte de
.primirea scrisorii. Grecii fanarioti, care conduserg principatele pang la
numirea noilor domnitori, furg rechemati la Constantinopol, unde
postelnicul Negri, care fusese la Bucuresti, a fost schingiuit in piata,
iar postelnicul Vogoridi, din Iasi, a fost pus la inchisoare ; i cam.rasul Samurcas, din Craiova, turcindu-se ca sg scape de moarte, e pus
sub continu privighere de catre Turci. Nenorocitii acestia, se spune, cg
nu erau cu nimic vinovati Ltd de Turci.

Dionisie Lupu.
Ilie Gheorghiadis, calugrit Ilarion (1777-1845), fiu al unui bacan bulgar ;

ucenic al mitropolitului Dositei Filitti, cult, stralucit orator, mason si eterist,

prieten al lui Tudor Vladimirescu. Inlocuit la episcopie in 1823, s'a intors in

tara data cu Ruji, in 1828.

Galaction (1813-1824).
Gherasim Ittescu (1819-1824), mort in 1844.
16*

www.dacoromanica.ro

244

G. BEZVICONI

XXXII.
Braov, 16 Ianuarie 1823

Ne mai vorbind de uciderea marelui vizir Halet-Efendi, in Constan-

tinopol, 0 de confiscarea averilor lui in folosul sultanului, autorul

spune numai c la el s'a gasit o polit a domnitorului Ghica, de 1.500.000

lei, pentru care, insotind-o de un anume firman, Poarta cere plata

in cel mai scurt timp. Grigore:Ghica hag, din caliza lipsei de bani din
tara i pentru datoriile Munteniei, care se ridic la mai mult de patru
milioane de piatri, nu prea dorete sa.-0 achite cu grab mare aceasta
datorie. Unii emigranti afirm', in corespondentele lor cu locuitorii din
Bucure0i, ea' boierii au de gand sa plateasc datorilie obOeti cu bani
de pe la manastiri, scutelnici, poslunici . a., iar datoriile personale
ale lui Grigore Ghica sa le lase pe seama lui. Grigore Ghica a hotrit
sa deprteze pe Dionisie mitropolitul din scaun; episcopul Buzaului,
Gherasim, fiind contra acestei socotinti, s'a retras din scaun la Calla.ruani. Astzi a venit vestea ca diaconul Grigorie dela Caldruani a
fost ridicat la mitropolie, lucru ce ar fi urmarea ducerii episcopului de
Buzan la Cldrup.ni, tiindu-se ca el refuza asemenea ranguri. Se
spune ca noul mitropolit poseal destule cunotinti in invttura cuvntului dumnezeiesc. E sobru 0 modest in purtarea sa i cu desavar0re
liber de once capriciu. Petrecand in post 0 smerenie, se multumete
Cu foarte putin 0 nu cauta pentru sine niciun fel de deertaciune. Nu
se tie insa daca va arta el 0 toate celelalte vrednicii, care pentru un
mitropolit, 0 mai ales in Muntenia, sunt atat de necesare. Cat timp
autoritatea bisericeasca nu va primi cultura cuvenit in acest principat
0 cat timp mitropolitul, conform obiceiurilor de mai inainte, nu va

avea obligatoriu influent 0 in lucrmile politice, el va trebui s se

disting6 nu mai putin 0 prin cunoOinta pravilelor politice, a datoriflor
domnitorilor 0 a membrilor guvernului fata de patrie. El e obligat

vegheze neadormit asupra tuturor actiunilor lor i cu o statornica

tarie de caracter sa opreasca prin sfaturile sale, nu numai pe boieri, dar
0 pe in00 domnitorii dela acele lucruri ce s'ar putea intoarce in pagaba
poporului, i sa se sarguiasc a-i indrepta pe calm ce duce la binele

obOesc 0 la folosul patriei. Mitropolitul Dionisie, pierzanduli turma,

e cam nemultumit de politica externa a Rusiei, fr a se gandi ca aceasta
nu se poate de loe ocupa 0 de afacerile particulare ale unor persoane.
Consulul Minciaki 1-a prevenit, printr'o scrisoare, spre binele patriei,
1) Cavalerul Matei Minciaki, consilier de stat, director al cancelariei comerciale a legatiei ruse din Constantinopol, delegat la negocierile turco-ruse din
1820-1821 relative la aplicarea tratatului din Bucureti, a fost desemnat in
Decemvrie 1822 s inlocuiascl in calitate de consul general in Muntenia pe
Alexandru Pini, a arui coniventA cu eteria, fiind dovedit prin scrisorile sale

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU*I IN MOLDOVA I MUNTENIA

24-5

spre a inlalura once banuiala din partea Turcilor pentru ederea lor in
Brasov.

Brasov, 25 Februarie 1823

$tiri, ce se confirma zilnic, spun ca, mai ales prin Vla4ca i. Teleorman,

a inceput s bAntuie o fcamete ingrozitoare, pentruca, dei anul precedent fusese imbelsugat, Turcii rapiser cu sila toate productele.
Se spune Ca' s'a adus guvernului dela BucurWi paine facuta din scoarta

de copad de catre locuitorii retrasi prin paduri. Pe de alta parte,

guvernul ordonase ispravnicilor s stranga cu de-a-sila fanul dela locuitori pentru Turci, din care cauza in multe parti vitele suut amenintate
Cu pieirea, lucru ce va face pe bietii agricultori s fuga prin Austria 0.

prin alte tari, lsand Mtmtenia pustie in mare parte. Se mai spune ca
a venit la Bucuresti un trimes special al Portii, sa incaseze trei milioane
de piaWi, ram4ita din timpul lui Alexandru Sutu si Scarlat Kallimah.
Boierii i Grigore Ghica intamping mari dificulfati la satisfacerea acestor

datorii O. de sigur vor trebui, la urma, sa pule dari noua pe locuitori.

interceptate de Poartg, determinase pe reis-efendi s. cearg formal ca Pini sg
nu se intoara la Bucuresti, Minciaki si-a avut resedinta la Sibiu pang. la 28
Decemvrie 1823, and a sosit in capitala Munteniei cu personalul consulatului.
Cum avea totodatg misiunea sg reia leggturile directe intre divan si guvernul
din Petersburg, a pornit la Constantinopol, unde si-a prezentat scrisorile abia
la io Decembrie 1824, dupg evacuarea Moldovei cerutg de Rusi. Negocierile
sale cu Poarta tin pgng in Mai 1826. Sub ocupatia rusg din 1828-1834 Minciaki ajunge vice-presedinte al divanului Moldovei si joacg un rol de seamg la
intocmirea regulamentului organic. N. Iorga, Acte gi fragmente, vol. II, pp.
562, 589, 643, 646, 652, 664, 667, 686, 692, 694, 706, 709, 718; Virtosu, op. cit.,

p. 140, II. I.
Consulul francez Hugot scria lui Polignac despre Minciaki: ( ancien valet
de chambre de Capodistrias n (I. Filitti, Les Principauts Roumaines sous l' occupation russe, Bucuresti, 1904, p. 21). Colonelul LIcusteanu (op. cit., pp. 76-77)

povesteste, cg Eliade-RAdulescu, publicnd regulamentul organic, a exclus

fraza: domnul s nu aibg voie a interpreta vreun articol din regulament,
sau a adguga vreo noug. legiuire in interiorul trii, frg stirea si consimtgnigntul
Puterilor protectrite si suzerane n. Aceasta s'a observat mai tgrziu si and Min-

ciaki n'a insistat, el a fast inlocuit (Mai 1835) cu baronul Petre Riickmann,
fost vice-consul la Bucuresti si rezident in Grecia. Dei sever, baronul s'a muiat,
deoarece Ghica-Vodg i-a mijlocit cgsgtoria cu Maria C. Bglgceanu (1817-1881,
divortatg. Glogoveanu). La 6 Iunie 1839, Riickmann pgrgsise Muntenia, fiind
rechemat, iar la Bucuresti a fost numit Titov, cumnatul ministrului plenipo-

tentiar la Constantinopol, Butenev. Ghica-Vodg a indesit balurile, ca aghiotantii shi sg cucereasa pe doamna Titov, inat sotul s'a grg'bit in 1840 sl plece,
tinfind locul, iar apoi fiind numit in postal lui Butenev, la Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

246

G. BF,ZVICONI

Fata Cu aceste lucruri din Muntenia, cei din Bra4ov ar fi preferat

s mai ramie aici, dar mitropolitul a primit deodata ordin prin politie

dela guvemul austriac, ca, in cel malt o land', toti sa se intoarc in

tara. Cei ce nu fusesera de loe amestecati in rascoal, se hotrir a se
intoarce in tara; ceilalti ins ar fi plecat spre Germania, dar n'au mijloace, 0 de aceea spera sa obtie autorizatia de a mai trai tot aici pan la
plecarea Turcilor din Muntenia. Episcopal de Arge,, Ilarion, care de
asemenea a fost scos din scaun, se afla la Bra0)v, hind inlocuit cu un
arhimandrit Grigorie 1).
XXXIV.

Bra4ov, 30 Mai 1823

Oameni veniti din Bucureti, la boierii de aici, spun ea la 24 Martie
Turcii s'au dus la casa boierului aga Alexandra Villara, 2) pe care l-au
luat sa-1 duck' la ba-be0i-aga, iar de acolo la pap, din Silistra, lucru ce s'a

fcut, cu toata protestarea formala a agentului austriac Hakenau,

catre Grigore Ghica i catre Havanozoglu. In aceea.0 zi au mai fost

arestati trei frati Racovit, 3) dintre care doi sunt boieri moldoveni,
iar al treilea, egumen la manastirea Tismana a) , i-au tinut sub supraveghere in Bucure0i. Se crede c pricina acestor arestri ar fi venit dela
boienii munteni din delegatie, inca de pe cnd se aflau in Constantino-

pol, lucni ce se adevere0e i prin data firmanului contra lui Villara,

care coincide cu acel timp. Villara hind same la vistierie, se imbogatise
incepuse a-0 cldi case mari i frumoase sub ochii Turcilor, i apoi el
fusese acela care stransese diferite cereri ale boierilor munteni catre
curtea niseasca, i deci nu e de mirat arestarea lui, fiind artat ca omul
ce lucra contra intereselor turce0i. Racovitetii erau rude de-ale fostului

domnitor Sutu; unul era arma, 5) celalt ispravnic la Mehedinti, 5) 0

Grigorie Rtescu, episcop pAn la 1828, cAnd se intoarce Ilarion.
Fiu al grecului Ienache Villara, paharnic, Alexandru a fost printre primi
eteristi munteni. Semnatar al notei din 4 Februarie 1821 dare consulatul rusesc,
al petitiei din 18 Martie cAtre tar, Villara a devenit sufletul emigratiei muntene
din Brasov, in numele cAreia redacteazA un memoriu cAtre Rusia pentru reorganizarea Munteniei, etc. Memorial a slujit ca baza propunerilor ruse la Akkerman i Adrianopol, cAt i regulamentului organic.
Cei trei fii ai beizadelei Mihail St. RacovitA, mort in 1808, cAsAtorit cu

Maria, sora lui Al.-Vod5. Siftu: Nicolae (1772-1824), logoat, Alecu (i735853), i Grigore (1798-1872). General M. Racova5.-Cehan, Familia Racovifcr-

Cehan, Bucuresti, 1942, pp. 35-38.

Singurul Racovit cAlugArit a fost fratele susmentionatilor, Meletie Sardeon (1776-1865), egumen la Iasi.
6) Probabil Alecu M. RacovitA.
6) Probabil Grigore M. Racovit.

www.dacoromanica.ro

CAI,XTORI 1211I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

247

fusesera invinovatiti ca ar fi luat dri mai mari cleat se cuvenea, dela

popor. Dar care din boieri nu fcea tot asa, fiind pus sub un domnitor
plin de datorii si la ordinele autorittii turcesti 1

Brasov, 5 Aprilie 1823

Intrigd mare e intre boieri. Partida protivnica lui Ghica 1) 1-a ponegrit
cum e mai ran la Poarta, i aceasta cere informatii dela Havanozoglu,
iar acesta dela boierii care I-au ales insusi domnitor. Boierii, tiindu-1

apropiat de Ghica, se tem a-i descoperi ura lor, ba chiar ti dau i in

scris, nu se stie in ce scop, ca sunt multumiti Cu Ghica si se expun astfel
pedepsei sultanului, dei plangerile ce ei Ii adusera erau, de altfel, drepte.

Brasov, 3 Ernie 1823

Deocamdata trei boieri au fost exilati din Bucuresti, i anume
vomicul Alexandra Nenciulescu la Snagov, aga Mihail Filipescu la
Tismana i clucerul Cocorscu la satul lui, Cocorasti, ca unii ce aparti-

neau partidului protivnic domnitorului. Poarta e multumit Cu veniturile ce le primeste i cere o nou. plata. Domnitorul a dat o anafora
prin care, pentru incasarea a 1.800.000 lei, cere dela manastiri 1.000.000
lei in timp de doi ard: din veniturile lor anuale 800.000 lei, cate 300.000
lei pe an, rmanandu-le inc pentru cheltuelile lor i pentru plata procentelor la datoriile ce zac asupra mnstirilor ; iar 800.000 lei sa le dea
mitropolia i episcopii1e. Datoria pentru posta se scoate aparte si se
ridied la mai mult de un milion de lei, pe care Ii cer intretinatorii postei.
Mara' de aceasta se mai propune a se lua cate 20 de lei dela scutelnici
cate io lei dela poslusnicii boieresti, in afar de ce mai datoresc ei
boierilor. Padurile particularilor, de o valoare incalculabila, au fost
taiate pentru flotila turceasca i crate la Dunare, far nicio despagubire. Sarbii nu s'au aratat asa de servili fat de Turci, ca Romanii
Bulgarii!

XXXVII

Brasov, 30 Iunie 1823

Cativa fosti capitani de panduri din Oltenia au disparut,
se crede, de Turci. Racovitestii au fost scosi de sub supraveghere, dar
obligati a fugi din Muntenia, uncle vor Iroi. Nenciulescu si M. Filipescu

au fost liberati din manastiri, cu conditia de a nu trai in Bucuresti

sub niciun motiv.
1) Condusl de banul Brbuceanu irckescu.

www.dacoromanica.ro

248

G. B2VICONI

X=II
Braov, 20 Iulie 1823
La inceputul lunii a fost arestat subit i. pus in fiare Alexandru Neculescu, 1) ispravnicul dela Focani; dar curnd s'a primit ordin dela

pa4a. din Silistra s fie liberat fr intarziere ... Motivul arestrii

lui era bnuiala c el ar fi tainuit pe un arnut pe care il. cutau Turcii,

ori pentruc avea ordinul sf. Vladimir, oferit de Rtni in timpul ultimului fzboi. Iertarea da-U de Poart tuturor Muntenilor nu se respect., i Turcii continu a aresta, expulza ori ucide pe toti cei bnuiti
de a fi fost chtu0 de putin prtni la rscoal..

XXXIX

Brwv, 25 Octomvrie 1823

Intrevederea impratului rusesc cu impratul Francisc in Cernluti,
la 24 Septemvrie, d mari sperante Muntenilor, mai ales emigratilor,
in schimbarea soartei principatelor. Havanozoglu, care a fost inlocuit,
a prirait la plecare o adres de multumire .1 5o.000 lei dela domnitor.
Alexandru Neculescu a fost silit s'A* plteasc5.' 12.000 lei unui beli-ag,',

pe motiv c acesta fcuse interventie s'a' fie scos din lanturi. Paa dela
Silistra a primit in Giurgiu daruri dela domnitor O, drept multumire
a cftnit pe cei trei boieri ce i le aduseser.

XL

Brapv, ii Noemvrie 1823

Cei doi suverani au hotsit trimiterea consulului rus din Iai, Minciaki, la Constantinopol 2).

XLI
Bra.0V, 2 Martie 1824
Minciaki a plecat din Sibiu prin Bucureti la Constantinopol, rinde
a O ajuns la II-23 Ianuarie. Se ateapt rezultatele conferintelor lui cu
ministrul turcesc. In Moldova boierii principali au artat nemultumiri
contra domnitorului Sturdza O au trimes delegati la Constantinopol s
mijloceasc detronarea lui 3).
1) Clucer, mort in 1829 (G. D. Florescu).
5) Se dau in anex6 textele franceze ale notelor mai multor agenti francezi
ctie Poart.
5) Se dau in anexa scrisorile privitoare la acest eveniment.

www.dacoromanica.ro

C.XIATORI RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

249

XLII
Bravov, 28 Martie 1824 .
Cei trei 1) delega ti ai boierilor moldoveni, inainte de a fi ascultati,
au fost trimevi, separat, la trei inchisori: la M.cin, Isaccea v'i Tulcea.
Asemenea au fost trimevi vi aiti boieri moldoveni, din ordinal pavii dela
Silistra, pe la moviile lor vi prin mnstiri, iar pe unii i-au pus chiar sub
straj 6.

XLIII
Bravov, II Iunie 1824
(Inte() anex',1 franced: se d nota trimesului englez, dela io Aprilie,
ditre Poart, care n'a luat bid' nicio misur." pentm scoaterea arma-

telor din principate, ci abia a eliberat numai pe Villara, care a sosit

bolnav la Bucurevti.)
XLIV
Bravov, 5 Octomvrie 1825

Autorul a lipsit, spune, din Muntenia, dar n'are mai nimic interesant de comunicat. Spune ea' plead. spre Bucurevti vi c s'a restabilit
povta ruseasc. din Constantinopol prin Muntenia vi Moldova.

XIX
Bravov, 30 Octomvrie 1825.

Ajuns in Bucurevti la 15 Octomvrie, autorul zice &I a observat pe

strlzi multime de Turci, precum vi o stirnA de trisuri strEucite, cu
boieri v'i cucoane, care se plimbau pe Podul-Mogovoaii, care e acum
pavat cu piatr., pe dud mai inainte ulitele erau podite cu lemn vi
trunchiuri de copad ce erau costisitoare, nedurabile vi. impovfdtoare
pentru locuitori. Boierii stau destul de bine, vi parc6 n'ar fi suferit
nimic.

XLVI
Bucurevti, 15 Noemvrie 1825.
In acest timp inlocuitorul lui Havanozoglu 2) a primit ordin s ias.

din Muntenia cu Turcii si, in numdr de vreo 150 numai, dup ce-vi
fcuse de cap aici, vi in local lui veni Ibrahim-aga cu aceleavi insrcinri

ca v'i predecesorul slu vi avAnd vi el un alt num6r de Turd cu sine.

Patru.
Ahmed-Aga.

www.dacoromanica.ro

250

G. BEZVICONI

XLVII
Bucureti, io Februarie 1826
Aga Filip Len a fost exilat de domnitor in mngstirea Mgrgitleni.
La 7 Februarie a ars casa teatrului, ce apartinea fiicei fostului dom-

nitor muntean Caragea 1), i, Cu toat pgrerea de rgu a publicului,

actorii nemti vor trebui sg plece de aici.
XLVIII
Bucureti, 25 Aprilie 1826
Ruii au dat un ultimatum Turcilor, ca acetia s rgspund png la
6 Mai. Bucuretenii se tem de urgii noua din partea Turcilor de-acolo,
in cazul unei intreruperi a relatiilor dintre Rusia .1 Turcia. Potrivit

ordinelor ce s'au dat, toti Turcii de prin judete se adung in Bucureti, iar aga Ibrahim inspecteazg oraul noaptea de jur-imprejur, ca
s pazeascg, se spune, nu cumva s plece domnitorul in Austria. Consulii strgini supravegheazg' pe Turci, dac se pregtesc sau nu s iasg din

targ. (Se dg un catalog de slujbaii turd din Muntenia la 1819, care

erau in numr de 204 i primeau 3.600 de piatri, iar la 1826 numgrul
lor era de 316 i primeau 8.300 de piatri pe lung).

xLia
Bucureti,

o Aprilie 1826

La 27 a. c., a sosit ordin dela Poartg ca imediat toti Turcii sg pgrgseasc. Muntenia. Bucuria poporului, ca i a boierilor, e mare. Prin firman se &b.' drept domnitorului de
alege ba-beli-aga.

8 Mai 1826
La 7 a. c., Ibrahim-aga a plecat din Bucureti cu vreo 400 de
Turci, dug de altii trimei ceva mai inainte de el peste Dunre. Din
Bucureti,

Moldova au inceput a pleca Ind. dela 5 Mai. Oamenii arestati in Iai

pentru intentia de a provoca rlscoale noug i pe care era vorba a-i duce
la Silistra, au fost predati guvenaului moldovean, s.-i tie in inchisoare.

In Muntenia domnitorul a numit beli-agg pe un turc neinsemnat,

care fusese mai inainte in aceeai calitate la PAWL Divan-Efendi,
care primea dela vistierie 5000 de piatri pe lung, a fost mgrginit mult in

atributiile sale. La plecarea de prin judete, Turcii au luat dgri dela

locuitori (havaeturi) .1 au ucis pe un prcglab care se impotrivise ce-

rerilor lor. Ibrahim-aga pornete cu frumoase atestate din tard, cu

1) Mica lui loan Caragea. Ralu, fosta sotie a lui Gheorghe Arghiropol, a pus
In scen piese greceti i franceze.

www.dacoromanica.ro

251

CitI,ATORI EtU5I IN 110I,DOVA $1 MUNTENIA

o tabachere i i000 de galbeni turcesti (a 12 lei), asa c guvemului

nu-i prea d mna s mai protesteze contra Turcilor.
LI

Bucuresti, 23 Iunie 1826

La inceputul lunii s'a ivit in Mehedinti un fost cpitan, emigrat in
Austria, Simion, 1) cu vreo cdteva zeci de oameni, care au luat pe nrasteptate pe vtaful strjii dela granit5., 1-au dus la mnstirea Topolnita, cerandu-i 35.000 de piastri pentru a-1 libera. Tot acesta a dat o
procIamatie ditre popor a se rscula, ca s curme abuzurile, dar proclamatia a fost prinsd de caimacam i ascuns. Circuid diferite zvonuri
asupra acestui eveniment Cpitanul Simion, inconjurat la Topolnita
de Turd i slujitori, i prsit de oamenii 55.i, a fost silit sd se predea
si a fost adus la Bucuresti, unde, desi declarase a.' doi boieri din Brasov
Il sftuiser la rscoal,
alcktuiserd i proclamatia, 2) a fost condamnat la spAnzurtoare, impreun cu un tovafds. Domnitorul s'a artat
nemultumit de Austria, care lasd peste granit oameni asa de periculosi, i a adresat chiar o not in acest sens agentului austriac, plecat
atunci la Sibiu.

LII
Bucuresti, 6 Ianuarie 1827
Conventia dela Akkerman a fost incheiat la 25 Septemvrie 1826
intre reprezentantii Turciei i ai Rusiei. Poarta in scris a primit toate
mdsurile convenite, dar nu se stie de le va traduce in fapt.

LIII
Bucuresti, 20 Mai 1827
La 16 Mai a sosit in Bucuresti hatiseriful de intrirea drepturilor
privilegiilor principatelor, in urma conventiei dela Akkerman,
insusi domnitorul 1-a purtat prin oras, cu un alaiu special si, mai inainte

de deschiderea divanului, a fost citit, mai intai turceste i apoi in

limba trii in fata tuturor boierilor.
1.41V

Bucuresti, 30 Decemvrie 1827

La 20 Mai, Poarta a trimes tuturor pasilor i guvemelor un hatiserif,
ca s se preglteasc6 de rdzboi. Sultanul Mahmud a luat serioase msuri

.de fzboi si s'a pregtit bine.

Pitestean asezat la Cernet, dup5. Iordache Golescu
Vladimirescu.

cumnatul lui Tudor

Srdarul Toma Briitianu, fost ispravnic de Arges in 1823, si sa'rdarul

Hristea Grecul. Virtosu, 1821, pp. 225-226.

www.dacoromanica.ro

252

G. BgZVICONI

LV

Bucuresti, 30 Aprilie 1828

Lumea, stiind cb.' in curnd va incepe rzboiul, a inceput s fug
iarasi in munti. La 30 Aprilie, Rusii au ajuns in Bucuresti. Vreo 150
de Turd din Moldova, neputndu-se retrage spre Br5.ila, s'au dus in
Austria, la Orsova. Domnitorul din Muntenia s'a retras la Campina,
spre a se intoarce apoi in Bucuresti ca simplu ceftean.
Din cauza inceperii rzboiului, autorul isi sfarseste aici corespondentele sale.

www.dacoromanica.ro

1827

RIBEAUPIERRE
Intr'un articol publicat in ziarul Neamul Romnesc i reprodus
in volumaul Din alte vremi (BucurWi, 1940, p. 42-50), am semnalat
o serie de Insemnri contemporane ruse despre principate (1822-1856).
Printre acestea eran notitele contelui Alexandru loan Ribeaupierre,

al carui tata, brigadier ucis in razboiul din 179o, era inmormntat

la Ismaill).
Inraurirea diplomatiei vieneze a provocat intreruperea tratativelor
dintre Rui i Turci, ce se duceau in urma omorului patriarhului Grigorie .1 al mcelului Grecilor. La reluarea discutiilor, Ribeaupierre a
fost trimes la Constantinopol, in calitate de plenipotentiar. Numit
acest post la 15 August 1823, el a ramas totui la Petersburg, in Weptarea momentului cnd Turcii vor aplica conditiile propuse de Rqi
i vor elibera Principatele Dunrene. La suirea pe trou a imparatului
Nicolae I, contele a plecat la Viena, ca sa inItiinteze oficial pe impdratul Austriei. El urmarea, ins, .1 un scop asctms, acel de a se interesa

In special de atitudinea nebinevoitoare a cancelarului austriac Metternich fata de afacerile grecelti. Ribeaupierre a pus la cale reinceperea
negocierilor diplomatice dintre Rtni .1 Turci, mai cu seam. la Ak-

kerman, in rebruarie 1826 2), ceea ce i-a adus elogiul Austriacilor

distinctia sa cu ordinul Leopold . Intors la Petersburg, el a putut
in sfa'rit sa plece la Constantinopol, treca'nd pe uscat, prin Iai.1 Bucu-

rWi, pentru a se informa de realittile din principate.

1) Un interes pentru cunoasterea epocei prezint rapoartele lui Ioannes
Joseph Gagliardi, vice-consul al Sardiniei (comunicarea lui D. Bodin, la Institutul de Istorie National din Bucuresti, la 19.XII.1946) i agent consular al
Austriei, mort in 1847 la Ismail.
Ribeaupierre a dus tratativele impreun5. cu Mihail Semeonovici Vorontov
(1782-1856), general-guvernatorul Novorosiei i Basarabiei (1823-1844), aPoi
guvernatorul plenipotentiar al Caucazului (Scerbinin, Biografia lui M. S.Voronfov, Petersburg, 1859; Galeria de portrete, de Miinster, vol. I; Arhiva
Vorontov (monumentala colectie de 40 volume); Vechimea Rusa ,
1873, nr. 12; .Arhiva Rusa 5, 1905, nr. 9.

www.dacoromanica.ro

254

G. BEZVICONI

La Constantinopol, la ambasada, Ribeaupierre a gsit pe inteligentul batran Fanthon, pe nepotul sau Anton Fanthon, precum 0 pe baronul Riickman, Berg, contele Alexandra Tolstoi, contele I. Zamojski,
Mihail Volkov, Guriev, Franchini, Kiriko i altii. Indaratnicia Turcilor, care sperau s sdrobeasca pe Greci inainte de interventia aliatilor

europeni, a facut pe reis-efendi s. raspund aspru la nota aliatilor

Audienta din 14 Iunie 1827 a cautat sa indulceaseal rspunsul. La 20
Octomvrie, flota turceasca a fost devastata la Navarin. Amenintati
de moarte, diplomatii rui cu greu au prsit Constantinopolul, indreptandu-se spre Corfu. Numai dupa pacea dela Adrianopol, Ribeaupierre
s'a intors in capitala Turciei, ramanand acolo pang la 1830. Cariera
diplomatic5. el i-a continuat la Berlin 0 in alte centre, murind in 1865.
Reproducem doua pagini din insemnarile lui Ribeaupierre, ce se
incep in Decemvrie 1826, publicate in Arhiva Rusa , din 1877, car-

tea II, pag. 20-21.

<I Am parasit familia la Odessa, cu doua zile inainte de Craciun,

am plecat la Chiinau. Dup ce am asistat la serviciul divin la Chiinau, chiar in ziva de Craciun, am plecat mai departe. Mihmandarul
moldovean m atepta la granita principatului. In 18o6 noroiul din
Polonia i-a inspaimantat pe Francezi. Napoleon spusese, ea in Polonia
a cunoscut a cincea fort a naturii. Dar ce ar fi spus Francezii, daca
ar fi ajuns in Moldova 0 Valahia! Calaretii, care insoteau careta
mea, la fiece pas erau nevoiti sa-i curete rotile de noroiul dejos, care

le impiedeca s se invarteasca, cu toate sforgrile celor 17 cai,

inhamati la careta mea.
Am fost primit de gospodari cu tot cetemonialul i fastul cunoscut
odinioara la vechile curti bizantine. Domnitorii, vasali sultanilor, erau
inconjurati de tot felul de slujbai, care odinioara formau curtea impkratilor bizantini. Jucam aici rolul de proconsul 0 ma bucuram de
toate drepturile, toti se plecau in fata mea. Am incercat sa pun

capat unor abuzuri, fara sa persecut pe nimeni, dei aveam la bademana toate mijloacele de a impiedeca actele i msurile ilegale, luate
de Poarta sau gospodati. Un lux oriental lipsit de gust domnea att
la Bucureti, cat 0. la Iai. La masa se serveau nenumrate feluri de
mancare i dulciuri. Paturile erau foarte aranjate i aveau atatea broderii pe perine, bleat nu le puteam folosi i ma culcam pe patul meu
de campanie. La Ia0 m'am oprit la consulul nostru. L-am vizitat
pe gospodar. In fiecare dimineata la mine era un fel de primire ca la
curte. Pe mine toti ma cinsteau i ospatau, cum se obinuete in Turcia,
ca pe un om de care se tem. Acela0 lucru s'a repetat i la Bucureti,
insa cu mai multa eticheta. Aici am observat in deosebi fraudele cu

www.dacoromanica.ro

CXLITORI RTW IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

255

privire la scutelnici i Tigani, asupriti de gospodari dup bunul lor

plac, care tinea loc de lege.
Mihmandarul Inaltei Porti imi veni intru intmpinare la Bucuresti

si a fost insotitorul meu pn la Constantinopol. Cu mari grentti

am trecut Balcanii. Era iam i, ca s ocolim tinuturile unde b.'ntue
duma, a trebuit s urm5.m drumul pe care odinioar trecuse unchiul
meu M. I. Kutuzov. Mobila mea incArcat in care, m urma, asa inct
oriunde ma opream, gseam o inc6pere curat si bine incalzit. Mihmandarul lua contributie dela toate satele invecinate, asa c pretutindeni
eram bine aprovizionati. Ca s'-mi arate i mai mult atentie i cinste,

au pus in urma caretei mele un turc, care neincetat btea inteo tob
mic5., care suna innbusit. Toba era acompaniat de flaut, care-mi tortura urechile. N'am putut indura chinul acesta mai mult de dou zile

m'am rugat s m scuteascA de aceast onoare. Bulgarii mergeau

In numr mare pe lng trsura mea si la once cltinare o sustineau.
Suita mea era foarte numeroas. Erau foarte multi clri si peste 300
cal inh5.mati. Pot s afirm cu sigurant c, trecand Balcanii In luna
Ianuarie, merit mai curnd decat generalul Dibici titlul de Zabalcanski,
trecut muntii in& un anotimp mai potrivit i prin
deoarece acesta
locuri mai prielnice, fiind insotit de ingineri i pionieri, fr s intampine dusmani in drum.

www.dacoromanica.ro

1827

LIPRANDI
data' cu demersurile diplomatice, inregistram pregatiri de razboi impotriva opresorilor turci. Serviciul secret de recunoa0ere activeaza intens, rapoartele agentilor prezentand. 0 ele un interes d.eosebit. Printre ace0ia, un autor du0nanos Ru0lor, Felix Colson, aminte0e pe consulul rus la Ia0 Timkovski 1) 0 pe Liprandi, unul din
agentii cei mai fini ai Rusiei 2) .
Ivan Petrovici Liprandi (1790-1880) 3) este cunoscut ca unul din
cei mai apropiati prieteni ai lui Pu0dn, din vremea ostracizarii poe-

tului la ChiOnau (1820-1824). Pe atunci, la Liprandi se intruneau

numero0i frunta0 ai Sud-Estului european, de seama cultilor postelnic loan Schina i aga Iorgu Ghica, a istoricului eteriei postelnicul
Iacovache Rizo-Nerulos 0 a sarbilor fugan i Vucici, Nenadovid, Jivcovici, fratii Macedonski i altii 4). In Decemvrie 1821, Pu0dn l-a in-

sotit pe prietenul sau inteo calatorie de ancheta, la Akkerman

Ismail.

Liprandi era fiul directorului general al fabricilor, originar din

Piemont; el a mai avut un frate, Pavel (1796-1864) 5), general de inGheorghe Peodorovici Timkovski (179o-1875), publicist, autorul descrie-

rii unei c1torii in China (1820-1821), fratele scriitorului Vasile Timkovski

(1781-1832), guvernator al Basarabiei (a Viaja Basarabiei 5, 1942, nr. 5-6,
p. 224). Amintirile lui Gheorghe, in Vechimea Kievului 5, 1894, vol. 44-45,
Cu prefata lui N. V. Sugurov; necrolog, in i Buletinul Moscovei 5, 1875, nr. 66.
Coup d'ceil rapide sur l'tat des populations chrtiennes de la Turquie d'Eu-

rope, 1839, p. 25; comp. N. Iorga, Istoria Rotnnilor prin aldtori, vol. III,
p. 241.
S. Straih, Prietenul lui Pu,skin Liprandi, e Krasnaia Novi s, 1935, sir. 2,
p. 213 i urm.; P. Sadikov, I. Liprandi in Basarabia in decada a
Vremennik-ul Comisiei Pukiniene 5, 1941, vol. VI.
Amintirile lui Liprandi au aprut In t Arhiva Rus , 1866, nr. 8-9 i io,
completate de M. Tiavlovski, Pufkin, ed. Muzeului Literar, Moscova, 1936, pp.
548-558; S. Gessen, Contemporanii despre Pu,skin, Leningrad, 1936.

3)s Antologia /siilitar*, 19oo, nr. 12, pp. 213-235.

www.dacoromanica.ro

CLATORI RUN IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

257

fanterie, comandant al diferitelor unitti in rzboaiele impotriva Tur-

cilor, in anii 1828-1829 0 1853-1854. Ivan Petrovid s'a ilustrat

in rzboiul impotriva lui Napoleon, cnd a ajtms eful politiei de cam-

panie 0 al celei politice secrete in Franta. El a fost mutat in Decemvrie 1818, In urma unui duel, la Chiingiu, unde Il g6sim in Ianuarie
1820 locotenent-colonel, inaintat in 1826 la gradul de colonel 0 retras
din serviciu in 1832, ca general. Curand dup aezarea sa in Basarabia,

Liprandi a devenit un admirabil cunoscator al problemelor din SudEstul european. Generalul Sabaneev 1-a insrcinat cu descrierea granitei turco-ruseti, iar in 1821 i s'a incredintat supravegherea eteritilor refugiati la Chiinu 1). Lt.-colonelul a urm'Arit atent desfaurarea

evenimentelor locale pan6 la 1827, cnd a adresat la 23 Septemvrie,

din Scukni, raportul ce urmeaz5.3), in care descria situatia politicA
economia a Moldovei. Din fragmentul abiturat al unui raport de
mai tArziu 3) afl6m, c. Liprandi a stat In ajunul izbucnirii razboiului
din 1828, la la*, de unde a fost expulzat de Ioan-Vod5. Sturdza. Scurt
timp dup aceasta, armatele ruseti trecnd Prutul, i s'a incredintat
misiunea de a insoti chiar pe acelai vomic loan Sturdza, in surghiu-

nul din Basarabia 4). Ivan Petrovici, activAnd in principate in statulmajor al generalului Kiseliov, s'a c60.torit in Mtmtenia cu Zoie Nicolae Samurca (moart. in 1877)5). Personalitatea lui Liprandi apare
In realitatea noilor cercetAri inteo lumink" demonic de provocator,
poate i in sAnul masonilor din Chiingu 5). Cativa ani mai th.'rziu, el
locuia la Odessa, iar apoi la Petersburg, contribuind la arestarea cenaclului politic al lui Petraevski 7). I se datorete, de asemenea, intensificarea prigoanei impoltriva sectarilor rascolnici 8).

P. Sadikov, op. cit., p. 27x.

e Arhiva Rua. a, 1877, xu-. 8, pp. 470-473, com. de G. N. Alexandrov.
A. P. Zablotki-Desiatovski, Costae P. D. Kiseliov ci timpul sau, Petersburg, 1882, vol. III, p. 315.
5) M. DrAghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 ani, Iai, 1857, vol. II, p. 172.

Rdscoala decabritilor, Leningrad, 1925, vol. VIII, p. 343.

G. Bezviconi, Pu,skin, p. 51 i urm.
Procesul Petra.evtilor, ed. Academiei, 1937 si 1941; t Arhiva RusA i, 1872.

Liprandi a publicat numeroase serien, printre care: Cdteva observaiii la

Lexiconul enciclopedic militar, iMaiak 1841, part. XIXXX) (se vorbeste
d.espre eterie, Kirdjali, Ipsilanti s. a.); Chestiunea sdrbeascd, i Albina Nordului t,
1859, nr. 54 si 56; Chestiunea Orientului gi Bulgaria (1868) ; Bulgaria (1877) ;
O privire asupra teatrului operaiiilor militare e Dundre (1878) s. a.; articole
Arhiva RusA t, e Vechimea Rusts: , e Cithile SocietAtii de istorie i antichitAti din Moscova s. a. CArtile lui Liprandi en privire la trecutul Basarabiei
au fost cumpArate de Biblioteca MunicipalA din Chisinau, unde le-am
cercetat.
17

www.dacoromanica.ro

258

G. BEZVICONI

23 Septemvrie 1827, Sculeni

tirile despre apropierea Turpilor spre Iai i sporirea numamlui

lor in principat sunt complet false. Acum vreo trei sapt.'mni,

persoane rauvoitoare au raspandit aceasta stire i inteasa fel, incfit
domnitorul si o parte din boieri erau gata cai pe ce sa paraseasca Iasul. lar unii 0-au i trimes averile in Austria. Scopul urmarit de boierii
mari era de a baga fried' in domnitor un om, dup.' cum se stie, simplu
fricos,
ca sa-1 sileasca s fug i, astfel, s aiba motiv a-1 invinui
pe el in ochii Portii, nadajduind a-i ocupa locul. Certurile i intrigile
intre domnitor i boieri incetaser pentru moment, asa incat domni-

torul trebuia s rmaie in domnie conform termenului fixat, i tocmai de aceea ei unelteau, dorind sa-i faca vinovat. Iordache RosettiRoznovanu 1), Grigore Sturdza 2), Ghiculestii i altii, care la alegeri
isi pierdusera speranta de a ocupa tronul, cautau sa se impace cu el.
Acum aproape o lun. Rosetti-Roznovanu (cumnatul domnitorului),
vestit prin viclenia i intrigile sale, dupa ce ridici cea mai mare parte
de boieri mijlocii, impotriva domnitorului, sfArsi prin a se impaca cu el.
Fiul lui cel mic a ajuns hatman 3), iar cel mare, Nicolae 4), are o

putemicl influent asupra treburilor politice. Unul din credinciosii

lui, cu niste treburi ale domnitorului, e trimes la Viena, vizitata mai
inainte, dupa cum se stie, destul de des de Nicolae Roznovanu. Eu
Inca n'am aflat numele trimesului. Sper, insa, ea pAna la urma am sa
am stiri satisfacatoare.
PAna in prezent numarul Turcilor din principate n'a crescut.
La Iasi pe lng besleaga se Oa cam 6o de Turci, care se poarta linistit
chiar cu fric. tirea ca ei au de gaud s dea foc Iaior la intrarea
trupelor rusesti in oras, e Ma temeiu. La Galati, care este aproape de

Braila, Turcii vin inteadevr in grupuri de 2-3 persoane, dar n'au

dreptul s rmna mai mult de doug zile. Intre ei se intampla dese certuri i omoruri, dar din cauza certurilor acestora locuitorii nu sufar.
Visternicul Iordache Rosetti-Roznovanu (1764-1836), pretuit de Langeron (op. cit., p. 95) pe vremea rAzboiului din 1806-1812, ca cel mai capabil
boier moldovean, statornic partizan al Rusiei, foarte bogat i inrudit prin opt
surori cu intreaga elit a tArii (R. Rosetti, Amintiri, vol. I, p. 94 si urm.; R.
Rosetti (fiul), Familia Rosetti, vol. I, p. 93 si urm.). Refugiat in 1821
la Chisin'Au, el adreseazit tarului un memoriu: Rflexions sur la Moldavie, insotit
de o scrisoare in care spune: eje les dpose aux pieds de Sa Majest l'Empereur,
notre auguste protecteur, qui, apras Dieu, peut seul nous sauver s (e Buletinul
COM. Ist. Rom. e, vol. VIII, pp. 109-113).
Logoffitul Grigoras Sturdza (1758-1833), taal domnitorului Mihail
(Wiegel, op. cit., VI, 128-129).
Alecu (1798-1853).
Nicolae 1794-1858).

www.dacoromanica.ro

259

CAL/TOR' RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

In Moldova s'a deschis adunarea boierilor mari, in frunte cu

mitropolitul, pentm confirmarea noilor apz'minte ale principatului.
In adunarea aceasta, la 22 ale lunii acesteia se discuta firmanul primit recent dela Poarta, prin care aceasta cere dela principat gran in
cantitati mari, stabilind un pret, care era 0 in Rumelia. Unii dintre
boieri au aratat ea aceasta cerere este contrara tratatului dela Akkerman,

prin care se punea cap't tuturor darilor de acest fel numite fiat 0,
aa incat, daca Poarta are nevoie de grau, trebue sa-1 cumpere la pre.01 existent, sau dupa preturile stabilite de boieri. Grigore Sturdza,
Rosetti-Roznovanu i inca alti cativa, care erau credincio0
sau pentru alte motive, erau de parere ea' firmanul sa fie implinit intocmai. Cea mai mare parte din boieri era insa. contra. Ca s'A nu atraga

asupra Ion mania Portli 0 a sultanului, ei s'au folosit de expresia neclar a firmanului, in care spuneau t o cantitate cat mai mare , 0 s'a
hotdrit sa scrie la Constantinopol i sa intrebe, de ce anume cantitate
au nevoie, stabilind totodat i pretul. Intentia lor era sa catige timp,
ateptand ori intrarea in tara a armatelor ruse0i, ori venirea toamnei,
care va face imposibile transporturile spre Galati. Au fost refuzate
0 cele 4000 bame pentm parcurile din Braila. Refuzul se baza pe pretul imposibil fixat de Poarta, pentru fiecare. Anul trecut au fost transportate din Moldova spre Braila 500 de grinzi, care au costat fiecare
cam 30 lei, iar Poarta nu praise decat 4 lei. Ndajduesc s am copifie
acestor acte.
Acum vreo trei saptamani au sosit la Braila 0 in alte cetati cam
2000 oameni din oastea regulat. Pa0i din raiale au o porunc severa'
dela sultan, prin care se interzice oricami functionar turc plecarea
In principate, in afara intereselor comerciale. Iat'a de ce, dupa cum am
mai spus, au aparut Turcii la Gala. Grupuri mici au venit 0 la Ia0.

Pap. din Braila a dat ordin Turcilor din paplacul Brailei, in

care inted cam 20 de sate moldoveneti i valahe, sa-0 care toate provizifie i avutul in cetate. Unii considera ca acest fapt constitue o msued. de prevedere; altii c e o urmare a tratatului dela Akkerman.

Dupa intrarea in cetati a oOilor turce0i, acestea se intretin

cu o precautie deosebita. La portile cetatii sunt posturi de paza., lar
pe valuri santinele, ceea ce in trecut nu exista. In Septemvrie anului
trecut am fost eu insumi martor: fiind trimes la Tulcea, am intrat
in ora., fra s inalnesc vreun om, deoarece li se facuse cunoscut el
In partile noastre in Ismail erau concentrate trupe, care a#eptau numai
ordinul ca sa tread. granita. Pentru a culege informatii, am trimes un
om de incredere la Id0, dandu-i ordin de acolo sa treaca. la Braila, prin
Focpni, 0 de acolo prin Galati, spre carantina Reni. Acest om (suliot),
pe care U. am in slujba de apte ani, mai inainte servise in armata turca,
0 am in el incredere deplina ; el imi va procura informatii necesare
asupra Bedilei i imprejurimilor cetatii.
17e

www.dacoromanica.ro

260

G. sEzvicoNI

Din scrisorile primite dela Iasi si Bucuresti se vede ea unii boieri

(dar nu cei mari) se tem de devastri din partea Turcilor, care la vestea

recerii armatelor noastre peste granita foarte usor ar putea face incursiuni din cettile dela Dunare, pana. spre Bucuresti.
La 20 ale acestei luni, domnitorul a primit o scrisoare dala Con-

stantinopol, prin care i se face cunoscut ea Poarta a cblzut de acord

asupra propunerii facute de marile puteri, c sultanul pentru. acest
lucru a convocat divanul, care dupa sfortari indelungate 1-a convins
sa-si dea consimtamatul. In urma acestui fapt, sultanul a chemat la
el pe patriarh i 1-a fortat sa ridice anatema aruncat de el asupra
Grecilor, presupunand c ei pot s se bucure de toate liberttile, fr
a prezenta vreun pericol. Multi dintre boieri considera aceast stire
drept viclenie din partea Turciei.
Principatul Moldovei se imparte in 16 tinuturi i anume: Herta,
Dorohoi, Suceava, Neamtul (langa orasul Piatra), Bacau, ce se intinde
spre munti, dintre care primele trei se marginesc cu Bucovina, iar
ultimele doua ca Transilvania. 0 parte din tinuturile Herta, Dorohoi,

Falciu, Iasi si Galati se desparte de Basarabia prin apa Prutului.

parte a tinuturilor Galati i rocsani este invecinata cu Valahia. In
mijlocul principatului se afr tinuturile: Botosani, Harlan, Carligatura,
Roman, Vaslui, Barad i Tecuci, in total 1600 de a.ezari omenesti.
In tinuturile Suceava, Neamt i Bacau se afl paduri cu lemn de cons-

tructie pentru corabii, care este trimes pana spre Constantinopol pe

apa Bistritei, care se varsa in Siret, iar de aici in Dunare pana la Braila.
In aceste tinuturi, precum i in tinuturile Herta i Dorohoi, se gsesc
foarte multe vite comute, care formeaz baza industriei locale, deoarece
atat felul pmantului, cat i tinuturile acestea deluroase nu feed con-

ditii prielnice pentru agricultur.. Cu agricultura se ocup mai cu

seama In tinuturile Flciu, Barlad, Galati, Tecuci i Focsani, care
pe langa faptul c au un pamant foarte bun, sunt in apropiere de porturile dunkene. Ei seamana numai grau, porumb i orz. In tinuturile
Vocsani, ralciu, Galati i Barlad sunt regiuni intinse de fanete. In
tinutul Bacaului se afla vesfite ocne de sare i puturi de 'Acura (sau
gudron). Tinutul Vaslui are foarte multi miere.
1o. Anul acesta recolta n'a fost tocmai asa de bogat. Cu toate
acestea, graul se vinde cu 40 lei 2 duble jumatate, iar porumbul cate
20 lei. Vitele comute se Vaud si ele eftin. Pentru un bou se plateste
60-75 lei, iar pentru o vaca 25-30 lei. In partea de jos a Moldovei din
cauza secetei i a racustei, care a npadit acele tinuturi, fan se afl
putin, in schimb se gaseste din abundenta in tinuturile Dorohoi
cat si in imprejurimile orasului Iasi.

H. In Principatul Moldovei exista prea putini bani. Galbenul

36 lei; rubla 5 lei 20

olandez costa. 30 lei; mahmudeaua (25 lei)

parale, o rubla de argint ro lei.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIT$I IN MOLDOVA I MUNTENIA

261

12. Dad.' a., avea paaport, a. putea sub pretextul unei viligiaturi,
sa ajung foarte uor in Moldova sau chiar in Valahia. Dup starea de
lucruri de acolo, eu nu cred in vreun perico!, mai ales ea o parte din
functionarii basarabeni 10 petrec acolo vacanta. Acest mijloc mi-ar
permite s: am informatii precise 0 amammtite

Afrandu-ma de mai bine de dou luni la Ia0, am avut ocazia s

observ spiritul de viclenie, intriga, trufia 0 josnicia majoritatii boierilor.
Inconstanta lor in imprejurarile actuale este de neinchipuit. La raspandirea rid:raj zvon, boierii nilvaleau la consulatul austriac singurul
in care au incredere 0 dupa ce primeau acolo consolare 0 indrumgri,
se intorceau din nou in cercul lor, furind uneltiri noi, in cadrul vietii lor
lipsita de once ocupatie... Cei binecugettori 0 toti locuitorii ateapt
cu nerabdare schimbare in conducere, in cazul trecerii trupelor noastre.
Insa cea mai mare parte a boierilor doresc continuarea haosului administrativ, care exist. astazi ; once stat care ar pune frau samovolniciei
0 jafului este privit cu du.,manie de boierii moldoveni. . . Austria caut
prin once mijloace sa catige increderea boierilor ; activitatea consulilor

ei este conforma scopurilor urmrite de guvemul austriac. Aceast

trecere dela credinta Ltd de Rusia la credint fat. de Austria se observ
incepand din 1812. Dupa incheierea pacii dela Bucureti, Ia0i n'au mai

avut niciun consul rus. Grecii, care ocupau aceste posturi (precum 0
posturile de dragomani),erau cu deslvar0re lipsiti de calit5.tile inscute
ale Ru01or. Nascuti aproape toti supu0 turd, primind o educatie proprie

spiritului fanariot, ei nu puteau sadi in sufletele boierilor sentimente

de devotament 0 recuno0inta fat. de Rusia. Averile, rudele 0 prietenii
lor se gseau la Constantinopol ; buna Ion stare depindea mai ales de
buna stare a imperiului Turc. Toti supu0i ru0 care locuiesc la Ta0,
precum 0 unii din locuitori, i0 mai aduc aminte cu admiratie de Severin,
Malinovski, Gervais 0 Bolkunov. In concluzie putem spune c, in momentul de fatl, boierii mai recurg bad., in genere, cu bucurie la protectia
Rusiei, bash' se tem sincer de influenta ei. lata cat de dmntoare sunt
rezultatele unc ederi de cincisprezece ani a consulilor din Constan-

tinopol la Ia0

www.dacoromanica.ro

1828

GRABBE

Rzboiul din 1828 a chemat numerosi Rusi pe frontul Balcanilor.

eunoastem, astfel, insemntile de campanie ale contelui Al. Benckendorff (1783-1844) si jurnalul amiralului N. A. Arkas (1793-1866), dela
1 Mai 1828 la 24 Iulie 1829 (N. Schilder, in o Vechimea Rusi ,
1896, nr. 6 s'i urm.). Am semnalat, de asemenea,l) amintirile lui I. G.
Polivanov, publicate in revista Arhiva Rus6 (1877, nr. 3). Ele incep
dela un popas la Bolgrad. Dincolo de granit, autorul vedea pe ostasi
murind mai mult de boli, decat ucisi pe campul de lupt, ca de pildl
generalul Durnovo. Trecnd Culevcea, Sumla, Polivanov si-a urmat
drumul, peste Balcani, la Adrianopol.
Aceeasi lips, de senin6tate oglindesc notitele doctorului Zeidlitz,
tiparite in revista Arhiva Rus. , din 1878. Oprit la carantina din
Dub6sari, doctorul a aflat la 14 Iunie 1829, la Frumoasa (Cahul), despre
aparitia ciumei. La 7 Noemvrie, a vzut molima la Adrianopol. Prizonierii rusi la Constantinopol au avut norocul de a fi ingrijiti de plenipo-

tentiarul danez, baronul Hiibsch 2), al d.rui tan: era foarte bogat si
influent ; drept rasplaa, imp6ratul Rusiei i-a trimes ordinul Vladimir *
si 100.000 piastri. Armata se retrgea prin frig, cu multe dificultAti.
Diplomatii occidentali alutau s'a" z."(16miceasc. victoriile Rusiei. Totusi,

din scrisorile lui I. V. Putiata, adresate in 1829 din Adrianopol lui E.

A. Baratinski, s'i din versurile lui Puskin aflm mndria ostasilor -de
a fi ajuns acolo.
Am mai semnalat, candva 3), jurnalul din aceast perioad, scris
de ofiterul P. H. Grabbe (1789-1875), viitor erou al luptelor din Caucaz
1) Din alte vremi, p. 45.
3) Kazimir Hfihsch von Grossthal (din Buiuk-Dere de lngfi Constantinopoll
se amestecase in relatiile turco-ruse ina inainte de 1812, cAutiind el.' atragri
simpatiile Turcilor din partea generalului Kutuzov. Fiul sAu, Iustin, mort in
1898, crescut in Rusia, mai tArziu locotenent-general si guvernator la Baku,
s'a ciisfitorit la 19 Aprilie 1851, la Bucureti, Cu Rcaterins, fats lui Barbu-Vodii
tirbei. G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p. 150.
3) Din vremea lui Al. Sturdza, p. 8.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOI,DOVA I MUNTENIA

26.3

si conte. Notitele sale au apkut in volum, tiprite ca supliment la revista

Arhiva Rus. (188o, nr. 4 i urm.). La 13 Aprilie 1830 1), Grabbe s'a
clstorit la Iasi cu fata doctorului Eustate Rolla 2). Despre rolul gene-

ralului Grabbe, solul impAratului Nicolae la Constantinopol, care a

obtinut aderarea Inaltei Por-ti la tratatul dela Balta-Liman, serie Aleesandri 3). Pahamicul C. Sion,4) autorul faimoasei Arhondologii a Moldovei, considera inceputul buntului din 1848, in Moldova ca un rezultat
p.1

intrigilor provocate de partizanii Rusilor: Moruzi, Cantacuzino,

Rolla ce este cumnat cu Grabbe general rus . Reproducem, aici,

caleva extrase din Carnetul de note al lui Grabbe, din Mai si Iunie 1828.

o 19 Mai. Pana la Flciu, primal oras al Moldovei turce, sunt 30 de

:verste de drum. Pe rAul Prut, de-a-lungul malului al-aja am mers cale
de cateva verste, d.'m de satul Leca. Trecerea raului se face pe un pod
bun, in apropierea orasului. Apa Prutului e tulbure i albicioas51; malurile lui sunt de lut. Alba rAului este ingust, ins malurile rpoase

se dephteaz5; de ambele prti, pentru o larga. revisare. In timpul

acestei treceri peste r.u, am vlzut primii vulttui, care se roteau deasupra noastr. Un card de berze se plimba fr team lng. drum.
Zvonuri despre predarea BrElei. Pe cal incep s5.-i plictiseasc mustele:
se laza cldura. Aflnd ea', la ocuparea orasului Fllciu, au fost capturati
trei negustori turci, am trimes s5.-i cheme la mine. Unul din ei e un adeVairat hun din armata lui Atila: scund, lat in spate, cu pometii obrajilor
ieiti; ceilalti doi arat destul de bine la chip. Au refuzat vinul i romul,

dei cel dinti mirosea de departe a vin. Sunt liberi aici si. au cerut
singuri s'a li se dea drept paz6 doi soldati din infanterie. La Brila
guvemeaz: Suleiman-Pasa cel cu trei tuiuri, iar la Silistra un kehaia.
Turcii au but ceaiul oferit, inclinndu-se, dupl obiceiul lor, cu mana
la piept.
2o Mai. Duminic Popas de zi. Plimbare fcut devreme dimineat
pe malul inalt al raului. Cotiturile indrznete s't frumoase ale Prutului
o lectie dat artei de natur. O multime de berze, planand frumos
In aer semn c5." intiam in imprtia reptilelor. In timpul etapei de
ieri, am g6sit pe drum doi serpi morti, avnd un diametru de un versok,
Carnet de note al contelui P. H. Grabbe, p. 82.
Tatl lui Costache Rolla, membru in Comitetul Central al Unirii, si al
sotiei general-guvernatorului Siberiei Mihailovski. G. Bezviconi, Boierimea,
vol. II, p. 72. C. Rolla a studiat dreptul la Manchen (R.. Rosetti, A mintiri, vol.
I, p. 129 i 131 ; G. Ungureanu, Istoria avocaturii in Moldova, Iasi, 1939,
p. 229).

2) Ion Ghica, op. cit., pp. 316-318.

4) G. Ungureanu, Familia Sion, Iai, 1936, p. 52.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

264

iar lungimea de un arin 1) 0 jumtate. N'am vazut astfel de erpi

niel in Rusia, niel in alte tali ale Europei, prin care am trecut 0 in
calitate de calator, 0 in cea de militar...
21 Mai... Casa boierilor Tulburi 2). Tinerii vorbesc destul de bine
frantuzete...
4 Iunie. Popas de zi, din pricina podului de pe Ialomita, luat de
creterea apelor. Ne-am refacut aid dupa campamentele precedente,
ude 0 grele. Au 0 inceput greutatile unei campanil in aceste tinuturi,
cu care suntem obinuiti. La Poucureti au aprut boli ; umbra zvonuri
totdeauna exagerate despre ciuma. Lipsa de informatii asupra

operatiilor militare, atat de apropiate....

6 Iunie. Etapa de 25 verste pang la Dragoeti Cartierul General al diviziei. Trebue s mergem pang la Hagieni. Marea cas de
piatra a moierului este distrusa de Turci. Trecem Ialomita pe un
pod.

..

8 Iunie. Etapa pang. la Otopenii de Jos 0 de Sus, la 7 verste departare spre Apus de Bucureti
de verste. Regitme, scaldata de rauri,
care curg mai mult dinspre Nord-Vest ; cranguri dese 0 frumoase ;

30

satele sunt sarace, au suferit mult din cauza apropierii de Dunare,

inca necucerita, 0 de apropierea operatiilor militare. Neplacuta ignoranta asupra acestor operatiuni. Vid primii arnauti, pe care-i folosete
divanul, pentru asigurarea subzistentei noastre.
10 Iunie... Intre raurile Dambovita 0 Arge este cuprinsa o regiune
minunata, acoperit.' de sate dese, de crang-uri frumoase ; ogoarele sunt
mai bine lucrate. Locuitorii sunt bine imbracati, in haine de srbatoare.

ir Iunie. Devreme dimineata am acut bae in apele repezi ale

Argeului. Etapa de 25 verste pang la Bacea. Sat srac. Au inceput
cldurile mari...
16 Iunie. Etapa pang la Brancoveni 22 verste. La Ipoteti trecem
Oltul cel repede pe bacuri... Malul sting il domina cu mult pe cel
drept. Incartiruire la o manastire... Cateva havuzuri arunca in aer
uvite de apa, limpede ca cel mai pur cristal. Ruine ale imensului castel
al fotilor kneji Brancoveni... Aici incepe Valahia Mica...

Un arsin = 14 versoci = 71 cm.

Despre Tulbure scrie C. Sion, Arhondologia Moldovei, Iasi, 1892, p. 370.

www.dacoromanica.ro

1829

MIHAILOVSKI-DANILEVSKI

Apreciat scriitor militar, autor al unui studiu asupra r.zboiului

ruso-turc din anii 1806-1812, Alexandru Ivanovici Mihailovski-Danilevski (1790-1848), viitor locotenent-general, a ajuns la Bucureti la
un an dup. Grabbe. Reproducem aici insemn5lrile lui, ap.rute in revista
Vechimea Rusk' , din Iulie 1893 (pag. 183-190). Mihailovski-Danilevski a mai Thisat note cu privire la datoria sa, in calitate de aghiotant
al impratului, in 1818, prin. Sudul Rusiei ( Arhiva Rus. , 1897, vol.
91, p. 69 0 urm.). Despre el scriu Brandt 0 N. Schilder # (Vechimea
Rus., 1891, nr. 9, p. 477 0 urm.).
Unul din Ru0, care i0 fAcea serviciul la Ia0, m'a invitat la mas. ;

gazda lui, moldoveanc de origine, stRea culcat pe un divan mare

de tot, cu picioarele strnse sub ea. Cucoanele moldovence i0 petrec
In aceast pozitie cea mai mare parte a zilei. Se scoal pe la orele zece, iau
gustarea, fac vizite sau primesc vizite la ele acas, pr.'nzesc pe la orele
dou 0 dorm p5.11 la cinci. Cnd se scoa15., se sulemenesc cu alb 0 cu
rou 0 se plimb cu trisur, timp de vreo dou ore, pe strada principa15.,
iar intorcandu-se acas51, r.man singure, deoarece reuniuni in case par-

ticulare aproape nu exist. Mi s'a intAmplat s v.d asemenea plimbare

cu trsura: toate trsurile, dintre care nici una nu era elegant, cu cAte

doi cal inhmati la fiecare, treceau la pas pe strad, una dupg alta.
Vizitiii purtau ni0e p615rii rotunde foarte mari, cam in felul acelora
care se intrebuinteaz.' la noi la inmormntari ; aceste p5115.rii sunt garnisite cu panglici de toate colorile ; in trsuri edeau, cu aere impozante,

boierii moldoveni purtand halate, incinse cu bogate aluri, 0 enorme

caciuli de oaie, iar lang ei, ca pentru a crea un contrast des5:var0t,
se fuduleau nevestele lor, purtnd toalete frumoase, comandate la Viena.

La 18.0 mi s'a pus la dispozitie casa boierului Dimitrache Beldiman 1) ; prima primire din partea gazdelor mele a constat in aceea CA
mi s'a adus pe o tavA un borcan de dulceat 0 un pahar de apl. Pe urm.
1) Vornic, fratele scriitorului. C. Sion, op. oil., p. 24.

www.dacoromanica.ro

266

G. BEZVICONI

mi s'a adus o lulea si o ceased' de cafea neagr. Dup aceea au aprut

fiii gazdelor mele, tineri cultivati, a cror educatie era superioar

nobililor nostri din Rusia, care triesc in diferite gubemii, cu toate c,
si Moldovenii mei isi au resedinta obisnuit pe mosiile lor. Vorbeau
foarte bine frantuzeste, nemteste s'i judecau lucrurile atat de sntos,
inct conversatia lor mi-a acut multi p15.cere.
Boierii moldoveni nu fac de loc instructie militar. Turcii nid nu
iau recruti pentru armata lor din principate si de aceea Moldovenii,
fiind un popor cu desvarsire pasnic, trebue s se supung fr discutie
stpnitorilor lor si s5.-si pun, ndejdile de a sc'pa data si odat de

jugul turcesc nu inteo eventual rstoa1 popular, ci in ajutorul

Rusiei. Consider eh', inteo oarecare msur politica Portii de a nu da
arme celor invinsi merit. A. fie imitat ; n'ar trebui s.-i 15.'sgra pe. Poloni
si pe Lituanieni s6 se deprinda cu mestesugul armelor si s, le permitem
s ja parte la rzboaiele duse de Rusia. Astfel spiritul rzboinic ar disprea putin cte putin la aceste popoare. Napoleon a nesocotit aceast

regul si a fost crncen pedepsit pentru faptul de a fi instruit in ale

artei militare trile care tunean de Alianta Renan, care s'au si fsculat
impotriva lui, la prim.ele lui insuccese. Dup'51 ce a cucerit Germania,
ar fi fost mai intelept din partea lui s5.-i lase pe Nemti s5.-si continue
ocupathle lor pasnice si stiintifice, dect s5.-i orgsnizeze dup6 modelul

armatei franceze. Dac am fi gsit acuma in Moldova o armat sau

oameni, care &b.' fi fcut serviciul militar in armata turd.", ne-ar fi fost
usor s-i folosim impotriva Portii si am fi gsit in ei aliati de n.dejde,
ins deoarece in principate nu exist decat locuitori pasnici, niel nu
putem s-i folosim pentru niciun scop militar.

Am aflat la Iasi c brigada mea la parte la blocada Giurgiului si,

prin urmare, nu are o misiune strlucit., deoarece presupuneam cu drept

cuvant c armata principal de pe Dunre va culege lauri, pe cnd eu

eram menit s r.rn'n in inactiune si, poate, din cnd in cnd, s resping ceva recunoasteri de-ale gamizoanei turcesti. Nu crteam impotriva acestei misiuni, deoarece eram ferm convins ca, in cursul rzboiului,

mi se va oferi, de sigur, un vast cmp de actiune. Presimtirile mete

s'au realizat mai trziu.
Am petrecut la Iasi doul zile, mi-am cumprat cai pentru trsur
si multe lucruri si provizii de toare felurile, deoarece in campania impo-

triva Turcilor trebue s ai cu tine intreaga gospodrie s'i tot felul de

aprovizionare, pentruc, de cele mai multe ori, te affi in mijlocul stepei

sau in locuri, in care nu poti cumpsa nimic. Afar de aceasta,

mi-am inarmat oamenii cu pistoale si sbii, deoarece bande de tlhari,

alcauit din amuti si alte haimanale, ti fac de cap pe drumuri si,

chiar acum cteva zile, au jefuit la Iasi trei ofiteri ru0. Mai periculoas
dect banditii a fost ciuma, care a izbucnit in diferite rase ale princi-

www.dacoromanica.ro

DILLXTORI 12T.1 IN MOLDOVA W MUNTENIA

267

patelor, Ia. Barlad, Focsani, Galati si Slobozia. Drumul men trecea prin

unele din aceste orase si, prin urmare, trebuia sa infrunt nu numai
razboiul cu Turcii, dar si plaga banditilor, molima ciumei s'i o clima
mortal'. Astfel fiind, calb.loria mea prin Moldova mi se infatisa in colorile

cele mai negre ; trebuia bask' s ma supun soartei.

Ofiterii care m'au vizitat la Iasi au confirmat in unanimitate cele
ce auzisem despre insuccesele ultimului razboi. Colonelul de artilerie
Iliin mi-a povestit ca primise ordin s aduca din Sumla pana la 40 de

tunuri si ea, pentru acest lucru, proceda in felul urmtor: din cauza
starii de oboseal a cailor, ii inhama pe toti la jumatatea din numarul
total al tunurilor ; apoi, dup ce le ducea pe acestea, trimitea din nou
toti caii dupa jumatatea cealalta. Cu toate acestea, era cat p'ad s'a."
piardI din tunuri.
In ziva de 12 Iunie, am plecat din Iasi la Bucuresti cu caii mei
proprii. Era prima calatorie, pe care o intreprindeam cu un singur
rand de cal. Era insa necesar s fac asa, deoarece principatele erau in
asa msura sleite de urmarile rascoalei printului Ipsilanti s'i ale campaniei din anul trecut, *Meat dincolo de Iasi nu mai puteai cumpa'ra
cai, iar la Bucuresti era primejdios sa te opresti, din pricina molimei.
Eram insotit de dou cluze inarmate, iar in locurile impadurite sau
deluroase, mergeam pe jos. Dup cateva verste, mi s'au alturat doi
studenti in medicina dela universitatea din Moscova, care erau atat
de ingroziti de cele auzite despre talhari, 'Meat aproape ca tremurau
de frica si mi-au cenit permisiunea de a-si continua drumul impreuna
cu mine Eran tineri, care nu-si terminasera 'Meg studiile s'i erau trimesi
pe front si vindece sau s'a-i omoare pe soldati. Seara am ajuns

In satul Unghesti, unde ne-am instalat pentru noapte. Eu ocupam un

cort, facut din trestie impletita ; langl mine erau o cireada de cal s'i o
multime de Moldoveni s'i de Tigani. Larma acestei tabere si vorba,
pe care n'o intelegeam, a tinut pan tarziu noaptea. Dar aceasta nu era
singurul lucru, care-mi tulbura somnul: treceau n.eincetat curieri, fie
dela cartierul general, fie spre el, si sosirea fiecaruia din ei era anuntat
prin strigatele asurzitoare ale vizitiilor lor moldoveni. De teama ciumei,
folie de drum eran luate dela calatori de catre sefii de halta nu cu man,
cl cu ajutorul unui deste de fier ; ele erau trecute apoi prin fumul rugului
fa:cut din oase de cal. Rugul acesta a ars toata noaptea in fata cortului
meu.

A doua zi, la orele trei de dimineata, pe o vreme minunata, m'am

indreptat spre Barlad, trecand prin locuri foarte frumoase. Pe drum,
1-am intalnit pe tanarul Dunaevski, care mi-a fcut un cadou de cel
mai mare pret pentru imprejurarile de atunci, constand din cateva
captani de usturoi s'i o stid de otet cu usturoi. Ambele constitue mijloace preventive impottiva ciumei, care formeaza subiectul principal
de conversatie pentru calatoti.

www.dacoromanica.ro

268

G. BEZVICONI

Pe seara am sosit la Bat-lad, unde speram s-mi petrec in lini*te

noaptea. Mare imi fu bask' spaima, cand, intrand in ora.,, am gsit strazile Cu desavar0re pustii, casele i portile bine zavorite, iar in piete,
strazi i curti ruguri fumegande. Intfun cuvnt, de cinci zile, la Ba'rlad
se declarase ciuma. M'am dus la comandant, colonelul Platonov, om
in varsta de 70 de ani, pe care 1-am gasit tremurand de spaim, deoarece
temerea ciumei fusese sporit la el 0 de sentimentul dragostei pateme:

tocmai sosiser din Rusia sotia 0 cele patru fiice ale lui. VI puteti
lesne inchipui in ce stare era acest nenorocit om. Mi-a indicat casa unui

boier, in care m'am instalat pentru noapte, dand ordin sa se inchida

portile i nimeni s'a nu fie lasat sa intre in curte, iar santinela s traga
in oricine ar incerca s ptruna. inauntru. La Barlad mureau in fiecare
zi Cate doi oameni din pricina ciumei. Astfel, am avut parte s dorm
pentru intaia oar intfun ora. ciumat ; n'am s uit niciodata prima
impresie de oroare pe care o produsese asupra mea. Dupa ce mi-am

venit hag in fire, mi-am pus nadejdea in provide*: aceasta m'a

1in4tit mai mult decal once precautii ob4nuite in astfel de cazuri,
adic: frecarea cu usturoiu, fumigatiile cu otet, etc. M'am gandit ca
Inc niciodat n'am fost parasit de providenta 0, cu gandul acesta,
m'am culcat, pe deplin linitit.
In ziva de 14, pe la orele trei i ceva dimineata, am parsit cu bucurie
Barladul, de unde am luat o calauz. Din nefericire, acesta nu cunotea
prea bine drumul, aa c ne-am rtacit. Oricat de neplacut era acest
lucru, aceasta mi-a oferit insa prilejul ca, ratacind pe drumuri de tar.,
sa VOA multe sate, pe care aproape nu le pap intalni de-a-lungul drumului cel mare. Cladirile lor nu seamana de loe cu casele noastre Oraneti ; multimea de casute este risipita pe povarniurile dealurilor
langa fiecare este cate o gradina, inconjurata cu gard de nuele i in
care crete vira de vie.
Pe la pranz am ajuns in oraul Tecuci, insa deoarece i aici era ciuma,
m'am instalat la o versa departare de batiera orawlui, in camp, langa
un put. Dup o jum.tate de or, a tras lang mine o frumoas trasura
de fabricatie vieneza, la care eran inhmati opt cai. Pe capra edea un

arnaut in vWminte bogate, avand pe umar o puca, iar la brau un

pumnal i patru pistoale ; in mna tinea un ciubuc lung de tot. In
trasur sttea aezat un boier moldovean: era ispravnicul regional sau,
mai bine zis, stapnul intregului judet, pentruca, dup cate am aflat
dela el, da'nsul e cel care disptme 0 de puterea executiva 0 de cea legislativa i dirijeaz strngerea veniturilor statului. Numele lui era Nico-

lescu 1). M'a salutat inteo frantuzeasca curata 0, la intrebarea mea

de unde a invatat aceasta limbd, mi-a raspuns ea', in tinerete, a avut
pe rand cinci preceptori francezi. Mi-a adus in dar fin ulcior mare de
1) C. Sion, op. cit., p. 240: Necolescu.

www.dacoromanica.ro

CIIATORI RITI IN MOLDOVA I MUNTENIA

269

yin moldovenesc foarte gustos; de cateva zile, bautura mea era numai
vinul deoarece noua, celor veniti din Nord, ni se interzice folosirea apei,
sub pretext ca aceasta, ca i fructele, provoaca friguri. Nu stiu daca
aceasta este adevarat. In once caz, in timpul intregii campanil, n'am
baut ap i nici n'am mancat fructe i, poate, datoresc acestei abstinente faptul de a fi scpat de friguri, lucru de care nu se poate lauda
mult lume.
Din Tecuci trebuia sa ma indrept spre Focsani, Iris deoarece in
orasul acesta bantuia o cium atat de putemica, 'Meat din cei 3.000 de

locuitori ai lu o treme cazuse pana acum victim acestei boli, am

luat-o, la iesire din Tecuci, spre stanga, spre localitatea Fundeni, pe un
drum de tara, care merge de-a-lungul raulul Barlad.; pe malurile lui
abrupte sunt multe sate, vii i livezi. Caderea seri nu mi-a permis

ajung pana la Fundeni, asa ea' m'am oprit prin apropiere, la o halta
de posta. In fata cortului meu de trestie ardea un foc i m'am intins
sa dorm pe un fan atat de mirositor, cum poate fi gsit numai in tarile
Cu clima cea mai dulce din Europa.
In ziva de 15, in zori, am iesit din Fundeni i, pentru a ocoli orasele
ciumate Focsani i Ramnic, am fost nevoit s fac un mare ocol pela

Put, Arici i Gradijec, ajungand pe intunerec in satul Cilibia, unde

m'am i oprit pentru noapte, dormind 'hate coliba de papur, fra
ferestre i fa'ra usi. In tot satul nu s'a putut gasi o mas pentru mine ;
In cele din urma, in locul ei, mi s'a ad.us o scandura c.'reia i s'au facut
picioare din patru buchli de lemn. In ziva aceea am parasit Moldova
si am fcut vreo optzed de verste prin Valahia. Aici i se ofera privirii
doar stepe nemasurate care par, ca i marea, fra de sfarsit. Linistea
lor adanca este turburata doar de zumzetul milioanelor de insecte, care
triesc in aceste campii roditoare, care nu asteapt &cat mana omului
spre a-1 rasprti insutit pentru munca lui. Din cnd in cand intalneam
turme sau cate un valah
i aceasta imi producea o placere asemantoare celei pe care o resimti in timpul unei navigatii mai indelungate

pe mare, cand zaresti deodat albind cate-o panz. Cateva sate, pe

langa care am trecut, erau contaminate de ciuma: in ele fumegau rugu-

rile, dar au ma obisnuisem inteatata cu aceasta priveliste, in cateva

zile, 'Meat nu-mi mai fcea nido impresie.
Din Cilibia mi-am urmat drumul direct spre Bucuresti , din cauza
oboselii cailor, m'am oprit pentru popasul de noapte mai devreme ca
de obiceiu, la o mic departare de satul Cotorchi. In ziva aceea, aspectul
monoton al stepei incepuse sa fie intrerupt de marl cruel funerare, doplite din piatra, si de movile, care ar putea sa fie monumente ale popoarelor care au trait aici in vechime si au pierit in intunericul veaqurilor trecute. Pe drum am intalnit odihnindu-se cativa calatori cu figuri europene,
fenomen imbucurator in deserturile valahe. La in-

trebarea mea, cine sunt, imi raspunsera c sunt meseriasi germani

www.dacoromanica.ro

270

G. BEZVICONI

i de unde sunteti de fel?

continual.
ambulanti.
Din regatul
Hanovrei, oraul Gttingen,
raspunse unul din ei. Cuvintele acestea

au avut asupra mea o actiune magica .1 au trezit imaginatia mea,

care dormita in mijlocul stepelor toride. Dupa ce am vorbit cu el cateva
minute despre Gttingen, despre strazile, imprejurimile lui i despre
cateva persoane, care mie imi erau dragi, iar lui cunoscute din auzite,
mi-am luat rmas bun dela el; cand am sosit la coliba, in care aveam

de end s'-mi petrec noaptea, m'au napadit amintirile zilelor trecute.

M'am gandit eu oare vreodat., visand, la universitate, s ma' imortalizez
in domeniul tiintei i presupunand ca-mi voiu petrece zilele intfun col-

tior uitat al lumii, ea destinul va da vietii mele o cu totul alt indrumare, cleat cea pentru care m'am pregatit i ca'-mi va fi sortit sa meditez in stepele Valahiei? In jurul meu se intindeau campii nesfarite,
care, poate, n'au fost cultivate de mana omului dela facerea lumii san,
poate, au fost odata locuite, iar acum au devenit cu desavarire pustii;

in departare se za'reau cateva colibe, pe margini patean cirezi de

cai .1 stteau trantiti pe pamant nepa'satorii Valahi; in fata mea, pe
pamant, era pus ceaiul, iar eu edeam sub cerul liber, pregatindu-ma
sa asist, poate peste cateva zile, la o lupta sangeroasa i sa, spun, impreuna cu poetul:
Viata stralucea ca un fulgen.
Uncle eti, fantom. scumpa?
A suflat o furtun. mortala,
Tuna
i fatal este acest tunet I

In ziva de 17 Iunie am venit la Bucureti, unde am petrecut doua

zile. Nu este un ora european, strzile lui sunt inguste i. rau mirositoare,

iar lumea, de care sunt pline, are figuri de asiatici i vorbete o limba

pe care n'o pricep. Mi s'a pus la dispozitie o cas imensa a unui

boier oarecare. Portile ei nu se deschideau cleat cu infinite precautii,
din cauza ciumei care bantuia in ora.
0 adevarata pla'cere mi-a pricinuit descoperirea unei librarii, in
care am gasit o bun parte din cartile interzise in Rusia, ca de pilda:
Mmoires de Michel Oginski, las Cases: Mmorial de Sainte Hldne,
Mmoires d'un homme d'Etat, etc. Vazandu-ma' printre carti, am inceput

sa respir un aer ce-mi era parc mai familiar. Mi se parea ea m'am

transportat in Europa, pentruc timp de dou saptamani calatorisem
prin stepele Basarabiei, ale Moldovei i ale Valahiei 1, vazand pretutindeni ignorant. i barbarie, ma socoteam in afara Europei .

www.dacoromanica.ro

1829

M.IRKOVICI

A. P. Zablotki-Desiatovski, biograful generalului Pavel Kiseliov,

incepe descrierea epocei ce urmeaz evocand amintirile unui colaborator al generalului, Feodor Iacovlevici Mirkovici (1786-1866), publicate, apoi, in revista o Arhiva Rusa , din 1890 (nr. 3, p. 395 0 urm.)
Biografia lui Mirkovici a aparut in 1889, la Petersburg.
4 Tinerele lui puteri i energii nu se puteau multurai cu modestele
ocupatii de mo0er 0 au trezit in el dorinta de a se reintoarce in serviciul

activ. Razboiul cu Turcia, izbucnit in 1828, i-a oferit lui Mirkovici

prilejul de
sluji din non patria, de aceast data insa pe tramul

activitatii administrative. I s'a incredintat postul de functionar cu

insarcinari speciale pe langa preedintele plenipotentiar al divanurilor
Moldovei i Valahiei, contele Feodor Petrovici Pahlen.
Dupa
turarea domnitorilor Grigore Ghica i loan Sturdza, aceste principate
erau temporar supuse guvemului rus, care luase asupra sa sarcina de a
introna aici ordine durabila i bun stare interioara. Deoarece aceste
tinuturi nu erau socotite cucerite, ci aflate sub protectorat, ele erau
supuse darilor i prestatiilor In natura, care constan in furnizarea earntelor i aprovizionrii trupelor ruseti. Din cauza abuzurilor autoritatilor judetene 0 a dezorganizrii interioare, ins, aceste prestatii erau
indeplinite neregulat i cu mari intarzieri. Mirkovid a primit insarcinarea de a urmari furnizarea cantitatii cuvenite de fa'n pentru armata
0 a adunat informatii asupra boierilor rau intentionati, care, sem5.'nau
In popor neincrederea fata de guvemul rus. Feodor Iacovlevici intra
In toate amanuntele inarcinarii ce i-a fost incredintata.

o Cautand a lin4ti clasa poporului, foarte bine dispusa fata de

Ru0, in privinta situatiei actuale, am ramas convins c acesta are
deplina incredere in chitantele eliberate de guvemul nostru ; indoielile
i) 1780-1863, mai tirziu ministru plenipotentiar la Washington, Miinchen etc.

www.dacoromanica.ro

G. BFZVICONI

272

&and zaplor se nasc din cauza dispozitiilor date de ispravnici, care

tiilor insrcinarea de a aduna dela locuitori chitantele ruse0i
retin
aceste chitante 0 nu le elibereaz6 altele in schimb .
O activitate 0 mai vie a desaurat reodor Iacovlevici atunci, cnd
a fost numit in postul de loctiitor al vice-preedintelui divanului Valahiei, iar apoi confirmat vice-preedinte al divanurilor Moldovei i Valahiei. Pe atunci, in postul de preedinte plenipotentiar a fost numit, in
locul contelui Pahlen, general-aghiotantul Kiseliov.
re Contele Pahlen era un om cult 0 cinstit ; ii acuse intregul serviciu
la ministerul afacerilor strAine i avea reputatia de diplomat iscusit,
nu era insA de loe administrator, mai cu seam inteo tar5., in care nu
exista niciun fel de ordine, ci numai abuzuri i intrigi, in care trebuia
nu numai s, administrezi, dar 0 s organizezi, s creezi o administratie.
Nu intelegea coruptia moravurilor din Orient ; aici era nevoie de un om
cu voint de fier, iar el n'avea aceast voint. O recunotea 0 de aceea
a cenit sa fie demis din functiile lui .
Generalul Jeltuhin, fost guvemator militar al Kievului, avea un

caracter cu totul opus: era tot atAt de aspru 0 de nervos, pe cat era
contele Pahlen de bland 0 de evaziv ; ii erau straine omenia 0 toleranta 1). Unicul lui scop era s asigure intretinerea trupelor. Jeltuhin

consacra putin timp treburilor administrative interne ; aceasta se

datora proastei stlri a snttii lui. A fost desrcinat de functiile lui
in ziva de 14 Septemvrie 1828; In locul lui a fost numit generalulaghiotant Kiseliov. Kiseliov n'a fost tocmai satisacut de noua lui
mimire, care s'a acut Mfg tiinta lui. riind conOient pe de o parte
de marea insemntate a operei ce avea de indeplinit 0 care nu impunea
numai guvemarea, ci refacerea deplin a tinuturilor, iar pe de alt

parte de r6spunderea, care apasa in intregime pe umerii lui, acesta

dorea s r.man independent in actiunile lui. Cunoscand situatia
intern a principatelor, in care trupele ruse0i trebuiau s rmn un
nu din dorint de a guverna, ci
pentru succesul operei intreprinse
ca autoritatea civil i militar
s: fie retmite in acelea0 maini ; nu vroia s se supun nimnui afar6
de Dibici, pentru care avea stim 0 din partea cruia avea netgaduite
dovezi de reciprocitate i chiar de prietenie. Intre timp, dup plecarea
lui Dibici din armata dunrean6, comanda acesteia ii revenea, dupI
vechime, lui Rdiger, 2) care trebuia sA intre cu corpul su de armat
timp nedefinit, Kiseliov gsea necesar

In Moldova .
I. Chica (op. cit., p. 456) seria: Aceia insA care cunosteau bine pe generalul Jeltuhin si care trAiserA cu dinsul in intimitate, spuneau cA era omul cel
mal drept, cel mai cinstit si mai milos, i cA ordinele crude ce da, le da cu inima
sAngerAndA

Peodor Vasilievici Riidiger (1783-1856).

www.dacoromanica.ro

273

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

o Pavel Dimitrievici hotarise la inceput sa refuze numirea sa. Dibici,

om inteligent si inzestrat, il intelegea pe deplin pe Kiseliov si-1 pretuia

ca pe un om care, datorit darurilor sale firesti, era superior tuturor

persoanelor elate in subordinea comandantului suprem. Cauta sa-1
convinga &A nu refuze numirea sa. Kiseliov a sosit la Bucuresti in
ziva de ir Noemvrie si, peste dou zile, a preluat conducerea principatelor .

In persoana lui Mirkovici, Kiseliov a gasit un ajutor zelos si. un

executant exact. Dificultatile administrative au fost sporite prin aparitia ciumei in principat. reodor Iacovlevici a vizitat in persoan spitalele,
i-a examinat pe bolnavi, a reorganizat comitetul pentru combaterea
ciumei, a introdus o politie speciala de supraveghere si a organizat
pe Dunre batiere de carantin s'i un cordon sanitar. Astfel de msuri,
grabnice si radicale, au curmat repede raspandirea molimei. In domeniul
bunei oranduiri interne a principatelor, guvernul rus a cheltuit mult
osteneal, si energie pentru indeplinirea tuturor articolelor regulamentului, Cu atat mai mult cu cat evenimentele militare din Turcia impuneau
graba.
Pentru a-i pune pe locuitori la adpost de samovolnicia autoritatilor
pe lang
locale au fost intemeiate comisfile de revizuire, insarcinate
si. cu tinerea evindetei numarului locuitorilor
judecarea proceselor

tinutului. Aceste comisii au facut tm recens'amnt, care urmarea o

dreapta repartizare a impozitelor. Pentru a asigura securitatea locuitorilor, a fost organizata o militie locala, pug sub comanda unui hatman. A fost stavilita afluenta monedei turcesti, s'au fixat taxe pe obiecte
de consum, iar pentru inviorarea productiei locale, a fost intensificat comertul exterior. A fost intemeiat un divan domnesc, pus sub conducerea
mitropolitului. Guvernul rus si-a desavarsit opera, propunandu-i Portii

sa numeasca domnitori in principate. Alegerea a avut loc: Mihail

Sturdza a fost numit domnitor al Moldovei, iar Ghica
al Valahiei.
Cu transmiterea puterilor noilor domnitori a fost insrcinat Mirkovici,
Kiseliov fiind rechemat la Petersburg.
reodor Iacovlevici a fost decorat cu steaua ordinulni o Vladimir ,
iar pentru ostenelile lui in domeniul administratiei, domnitorul Moldovei i-a oferit un lant de aur. La sosirea lui la Petersburg (zo Decemvrie 1834), imparatul in persoana i-a exprimat recunostinta sa .

18

www.dacoromanica.ro

1829 --1834
GENERALUL PAVEL KISELIOV
A cest om era geniul binelui patriei....
Administraga lui formeazd epoca de aur
timpurile poetice ale principatelor
N. Piccolo

O personalitate istoric6 ilustr.', atfit prin rolul politic insemnat ju-

cat in Principatele Dun'rene, cat 0 prin exceptionalele sale calitti

de mare administrator 0 reformator democrat, 1) se desprinde din
legturile ruso-romne din veacul trecut. Este generalul Pavel Dimitrievici Kiseliov (1788-1872) 2).
Tratatul dela Adrianopol, care a creat o sigurant a vietii in principate 0 a dat posibilitatea tututor s se bucure de bogtiile strn.se
de generatiile precedente, transformnd cu total aezAmantul social
local, a determinat in ace1a0 timp, dup cum am vdzut, ocupatia ruseasc a tarii, ocarmuitor al principatelor, sau preedinte al divanurilor,
fiind numit generalul Kiseliov, care u de fapt chiar domnise peste tdrile noastre
dupg.' cum decked N. Iorga 3). Dupb.' incercrile grele
din vremea rzboiului 4), cu at.'t mai mult
activitatea generalului 5),
N. Drujinin, Vederile sociale-politice ale lui P. D. Kiseliov, Problemele

Istoriei s, Moscova, 1946, nr. 2-3, pp. 33-54.

A. P. Zablotki-Desiatovski, Contele P. D. Kiseliov i timpul sclu, Petersburg, 188z. Despre Kiseliov scriu, mai inainte, A. Demidov i N. S. Golitin
(it Vechimea Rua+. , 1879, nr. 3, p. 469 i um.).

Istoria Romdnilor, vol. VIII, cart. 4, p. 353.

5) N. Kretzulescu, .Amintiri istorice, Bucureti, 1940, pp. 15-16.
5) I. Pilitti, Les Principauts Roumaines sous l'occupation russe ( 1-828
1834, Bucureti, 1904, ed. romfin., 1934; G. Bibescu, Le gnral Kisseleff et
son administration, Paris, 1840; N. Piccolo, P. Kisseleff et les Principauts,
Paris, 1841; Les principauts de Moldavie et de Valachie sous le gouvernement
de P. Kisseleff, t Revue Britannique *, 1841, II; mitropolit Neofit, Memoriu
secret cdtre Kiseliov ; Discursul pronunlat la zo Martie 83! la mitro polie, cu
ocazia inaugurdrii adundrii generale extraordinare a Valahiei, Bucureti, 1831;

www.dacoromanica.ro

275

CAIATORI RIJI IN MOLDOVA sr MUNTE,NIA

In intervalul dela 14 Noemvrie 1829 la ir Aprilie 1834 1), a fost um din

epocile cele mai de progres ale tarii. Administratia sa a luat in considerare nevoile 0 aspiratiile poporului 2), iar reprezentantii ei prin firea
lor intelegatoare au tiut sa imprt4easca Cu totul bucurfilb 0 necazmile
vremii, in mijlocul poporului, in care se gaseau. Spiritul lor larg in
opera binefacatoare intrepring incepand cu anul 1828, le semnaleaza
colonelul L. A. de Grammont-Louvigny, in scrierea sa: De l' administration provisoire russe en Valachie et de ses resultats (Bucureti, 1840).
Dar sa analiz'am realizrile concrete. 3)

In aceasta epoca, pentru prima oar s'a instituit o administratie

mai sistematica in tara. Kiseliov o infaptue0e, cel dintaiu punct al
concretizarii sale in acest domeniu fiind infiintarea unei linii de carantine, pe Dunare, 4) care forma un lant neintrerupt cu carantinele sta-

tornicite in Europa. Printr'o activitate plina de abnegatie, s'a putut

astfel starpi duma, care in anii 1828, 1829 0 1830 a bantuit tara, facand respectiv 1609, 24.560 0 133 victime. Generalul vizita personal
spitalele,
una din aceste vizite in mijlocul bolnavilor romani dela
spitalul Filantropia din Bucureti, producndu-se in timpul holerii,
fiind povestita de colonelul Lacusteanu.$) Negsind la spital o desvar0ta curatenie, Kiseliov oprWe acolo pe cei doi coloneiiefi ai
spitalului, pang vor aduce totul la perfecta ordine. Trei zile acetia
au mancat 0 au dormit in carcium,

povestete Lacusteanu 0 adaug51:

# Stapanitorul fasplatea meritul cu mana deschisa 0 pedepsea

viciul cu mana de fier .

In acela0 timp s'au zidit cateva spitale, biserici, bai 0 case de

binefacere.

o Administratia partii duhovniceti

seria Kiseliov
a luat o
randuiala cuviincioas.; o mare parte din veniturile manastirilor mergea
Uricariul s, vol. IX i. X; Barbu tirbei, Raportul din 1832, Convorbiri Literare o, XXII, p. 856, i. XXIII, p. 26; Doc. Hurtnuzaki, vol. XVII; V. Paulin,
Mustration, 18.X.1856; Analele Parlamentare o, vol. I, part. I.
A. P. Zablotki-Desiatovski, op. cit., vol. I, p. 324 *1 urm. i p. 425.
G. Bengescu, Bibliographie franco-roumaine, Paris, 1907, p. XV *1 urm.;
antorul considerg. actiunea Rusiei i regulamentul organic favorabile intereselor

romneti i progresului civilizatiei noastre, cit'a'nd mrturia lui Wilkinson,

Thouvenel etc.
Principalul izvor raportul generalului Kiseliov, de Zablotki-Desiatovski
(vol. IV, p. 119 i urm.) O. tradus de A. Papadopol-Kallimah, Generalul P. Kiseliov in Moldova i Tara Romdneascd, Analele Academiei s, s. II, t. IX, p. 65

1 un.

I. Nistor, Ravagiile epidemiilor de ciumd fi holerd fi instituirea cordonului

carantinal la Dundre, o Analele Academiei o, Bucureti, 1945, s. III, t. XXVII,
ni. 53.

op. cit., p. 59.

18'

www.dacoromanica.ro

276

G. BEZVICONI

la nevoile obstesti O la infiintarea de seminare. Sracii i bolnavii

gaseau adapost in asezamintele de binefacere. Tinerimea gasea mijloace de educatie in colile patriei sale 4.
Sfarsitul razboaielor a readus linistea inauntrul trii, prin institutii
politienesti mai bine organizate i prin formarea armatei pamantene,

inspector si instructor al ei fiind numit generalul rus Semeon Nichitici Starov ( .1-1836) 2). In Muntenia straja avea 4387 soldati si 177
1096 soldati si 36 ofiteri. Crearea acestui
ofiteri, iar in Moldova

inceput de armata nationald a provocat entuziasmul tinerilor ; multi

dintre viitorii fruntasi ai tarii, ca Vasile Carlova, Nicolae Balcescu,
Alexandra Cuza, Grigore Alexandrescu, s'au angajat in cadrele ei,
ca iuncari 3), adica elevi-ofiteri. 4) Chiar sub domnia lui Alexandra
Ghica, instructorii armatei rom'ane au fost ofiterii veniti din Rusia. 5)
S'au construit drumuri (soseaua Bucuresti-Iasi), poduri, s'a organizat posta... Orasele au obtinut institutiile lor, in comune s'au stabilit
taxele la trecerea podurilor, s'au uscat battik, s'au introdus masinile
pompierilor, pentru Bucuresti si Iasi aduse din Petersburg ; gradinile
plantate pentru prima oar., au infrumusetat orasele. La Bucuresti,
Iasi i Craiova, unde arestatii mai inainte stateau in beduri, s'au zidit
inchisori. Aici putem aduga sistematizarea orasului Bucuresti, care
s'a inceput la acea epoca, cand s'a inaugurat soseaua capitalei, care poarta
numele marelui reformator, Pavel Kiseliov. De asemenea, dupa planuri
sistematice au fost executate de inginerii rusi, porturile i orasele:
Giurgiu, Tumu Mgurele O Braila, 6) uncle din geamii s'au zidit bise-

rid. La Bucuresti s'au pietruit cele treisprezece strazi principale, iar

la Pocsani, Braila i Giurgiu
ulitele mari. Strzile Bucurestilor au
Toderita Bals, mort in 1857, a tradus din ruseste i a tiparit primul Regulament al infanteriei i al cavaleriei milifiei Moldovei (R. Rosetti, Amintiri,

vol. II, p. 65).

Gr. Lacusteanu, op. cit., p. 51 s. a.; I. Pilitti, op. cit., p. 69; G. Bezviconi,

Boierimea, vol. II, p. 161.

Constantin C. Giurescu, Istoria Romdnilor, p. 346.
s Anarhia domnea in toate, i lesnirea de a da cu pistolul In oameni deveStranie epoca I
incheie descrierea vrenlii lui Caragea, Ion
nise la

Ghica (op. cit., pp. 68-69). Numai venirea Muscalilor la 1828 a pus capat
acestei vieti svapaiate a tinerilor cuconasi, luandu-i ca comisan i (mehmendari)
pe langa generalii rusi, pentru inlesnirea aprovizionrii ostirilor Cu proviant 1
Cu care. La 1831 cei mai multi au incins sabia, scriindu-se in militia nationall *.
6) I. Pilitti, Domniile Romdne sub regulamentul organic, Bucureti, 1915, p.
23, 31 s. a. Din dregatorii lui Kiseliov aminteste pe: Mavros, C. Sutu, N. Sutu,
din ofiteri rusi trecuti la Romani: loan Odobescu, Solomon, Kustov, Singurov,
Garbatski, Banov, din instructori: Grammont, Iacobson, Paznaski, Macedonski,
Barozzi, Blaramberg, cumnatul lui Ghica-Voda, s. a.
6) R. Perianu, Planul Brdilei din 1830, in Otnagiu lui C. Giurescu, p.

387 o urm.

www.dacoromanica.ro

CALKTORI RU$I IN MOI,DOVA $1 MUNTENIA

277

fost luminate la 1831, ale Iasilor, Pocsanilor i Craiovei

in anul urmtor,
iar dela 1833 aceeasi msur s'a aplicat si altor orase. S'au re-

parat i s'au inmultit cismelele, s'au inceput lucrarile de canalizare.

BogAtiile naturale ale t'AM
continua' Kiseliov
s'au cercetat
s'au gsit noi izvoare pentm mrirea veniturilor i pentru crearea de
industrii. Starea clasei stenilor s'a imbunttit, abuzurile s'au frit,
impozitele s'au micsorat, indestularea obstease asigurndu-se prin.
infiintarea de magazii de rezerv .
Inteadevr, colaboratorii ltd Kiseliov 1) au &cut primele studii
serioase i sistematice, medicii cercetand apele minerale ale tdrii, inginerii
minele, Iurie Venelin, t) trimes de Academia de Stiinte d.in
Petersburg, studiind filologia, istoria, geografia si mai ales trecutul
erlatiilor ruso-romne, Nicolae Mavros 3)
arheologia i numismatica,
Mihail Panthon de Verrayon 4) punnd bazele arhivelor romnesti,
A. P. Zablotki-Desiatovski, op. cit., vol. IV, p. 130.
Venelin (1802-1839) a fost profesor la seminarul duhovnicesc din Chisiizan i functionar cu insrcinAri speciale al administratiei colonistilor din Basarabia. Operele lui istorice au gsit un rsunet mai mare in Bulgaria. Z1 si-a
sf'arsit viata in chip tragic, la Moscova, unde era inspector la Institutul Elisaveta s. Despre Venelin au scris: N. Barsov (Corespondenla lui I. I. Venelin,
Vestile SocietAtii filantropice slave din Petersburg e, 1885-1886), P. Bezsonov
(t Revista Ministeruluz Instructiei Publice , 1882), I. ismanov, Titorov s. a.
B. Hasdeu il aminteste in primele sale scrieri: Sf. Gheorghe i Moldo-Valahia.
Despre Venelin la Bucuresti i in Dobrogea, comp. scrisorile cAtre scriitorul
bulgar Aprilov, din 1837 (e Sbornik za narodni e, XI, cart. z, comp. V. Papa.
costea, e Graiul Romnesc s, 1929, nr. i, p. 4).
Piu de paharnic, Nicolae Mavros a ajuns general civil si conte; a murit
In 1868 (G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p. 195). Langeron (op. cit., p. 357)
11 aminteste, in calitate de e secretar grec s al generalului Zass, la Craiova,
In rzboiul din 1806-1812. Pe vremea lui Kiseliov, Mavros a fost seful su de
cancelarie, conduatorul comisiei pentru scutelnici, inaptuitorul carantinelor,
ludate in 1838 de agentul austriac Timoni (I. Pilitti, Les Principauts,
pp. 68-69, 220, si Domniiie Romdne, p. 94). Despre e generalul Mayra,
filolog i numismat de frunte serie i ginerele sAu, Ion Chica (op. cit., p.
585 i urm.). Generalul a donat multe din colectiile sale Muzeului National din
Bucuresti. D. A. Sturdza i-a dedicat scrierea sa: Mnzen und Medaillen des
Fiirstenthums Rumdnien (Viena, 1874). Colonelul LAcusteanu (op. cit., p. 1o8)
seria: generalul Duhamel sau Rusia aveau de unealt pe Ion Chica, ginerele
generalului Mavros, un fanariot pripasit in tara, general civil rusesc, iar la noi
general inspector al carantinelor pe amindou principatele s. Piloturc mai tr-

ziu, bei de Samos Ion Ghica a cautat prin atacuri publicistice exagerate
impotriva Rusiei,
mascheze trecutul de agent rus.
G. Bezviconi, In Din trecutul nostru 5, 1936, nr. 31-34, p. 63 si 111-111.
comp. G. Nicolaiasa, Cercetdri de izvoare istorice In trecut, s Revista Arhivelor, ),

Bucuresti, 1924, vol. I, pp. 88-104; D. Onciul, Din istoria Arhivelor Statului,
Prinos lui D. A. Sturdza, Bucuresti, 1903. Ina dela 1833, pentru realizarea

www.dacoromanica.ro

278

G. BEZVICONI

ofiterii de stat-major executnd primele lucrri topografice pretioase,

delimitasea teritoriului oraelor Brila, Giurgiu
printre altele
Tumu, aproape 3000 km. p., 1) i delimitarea Dunkii. In 1833, cu
indemnul lui Kiseliov la Ia0 a luat flint& Societatea NaturaliOilor 2),
pe cand la Bucure0i s'a infiintat Societatea Filarmonic, organizat de

Petrache Poenaru, Eliade 0 Ion Campineanu 0 care a contribuit la

deschiderea in 1834 a Scolii dramatice din BucurWi, iar in anul urmator
a scos Gazeta Teatrului National , pentm difuzarea ideii cldirji unui

teatm 3). Putin mai inainte, au aprut primele ziare romne0;i: 4 Albina Romneascb." (apare din Aprilie, regulat dela I Iunie 1829), reCurierul Romnesc al lui
dactat la Ia0 de Gheorghe Asaki, 4)
Made, la Bucure0i (dela io Aprilie 1829),
titlurile acestor garete
fiind imprumutate dela Ru0: Curierul Buropei 0 0 Albina Nordului .
Oda lui Dibici-Zabalcanski, de Eliade (1829), i Anul nou Moldo-Ro-

mcinilor, de Asaki (1 Ianuarie 1830), publicate in aceste ziare, sunt

unei serioase economii, colonelul Fantlion de Verrayon propusese reducerea
numetrului judetelor la 13, prin desfiintarea Silcuenilor (I. Pilitti, Domniile
Romane, p. 323). CAsAtorit in Muntenia ca Cleopatra C. Filipescu, generalul
Fanthon de Verrayon a ajuns popularul guvernator al Basarabiei (1857-1862).
Luarkile le-a condus acelavi Panthon de Verrayon. I. Pilitti, Les Principautis Roumaines, p. 68.
Printre membrii onorari i corespondenti ai Societ&tii afltim pe generalii
Starov i Mavros, consulul Timkovski, P. ubin, prof. Struve, gen. Dietrichs,
geologul D. Sokolov, Oh. Karueev, P. Mirkovici, V. Karinev, I. Iakovenko,
C. Stamati, L. Repey, Minciaki, G. Balv, M. Kiriakov, A. Demidov v. a. N. Bog-

dan, Societatea Medico-Naturalistd, Iai, r9r9, p. 12 i urm.

M. Romanescu, P. Poenaru (1799-1875), p. 13.
Gheorghe Asaki (1788-1869) (E. Lovinescu, G. Asaki, Bucurevti, 1927),
poate rutean de origine (G. Sion, op. cit., p. 351), de obrvie din Podolia, a fost
personalitatea cultural& precumpAnitoare a Moldovei inainte de 1848. FAcfind
parte din comisia de alcAtuire a regulamentului organic, el a vizitat n 1830
Petersburgul, mide a fost decorat cu ordinul t Vladimir *; Asaki
descris
cAlAtoria, in s Albina RomAneascA *. Fratele sAu, maiorul Dimitrie Asaki, a
publicat la Iavi: Impresii de cdldtorie in Idrile Caucazului, prin Basarabia i
Crimeia. In 1832, Gheorghe Asaki a tradus in romfinevte Istoria Imperii Rosiene
a lui Kaidanov (comp. vi e Cuilerul Romisuiesc , 1832, nr. 91, p. 358), pe care
o dedicl generalului Kiseliov. De altfel, e/ vi-a inceput activitatea literarA ca o
oda dedicatl impAratului Alexandru I al Rusiei, a scris, apoi, despre domnita
Elena mAritatii ca tareviciul loan, despre Petru ce! Mare, Mazepa, o nuve15.:
Lupta Moldovenilor cu cavalerii teutoni, o cronic& romantic& despre lituanul
Svidrighelo ; sub influents rus& a mai scris: Invdieltura cristiand (1896) vi a tralui Asaki gAsim:
Zus poezia lui Jukovski: Cimitired satului. Printre
Abecedarul ruso-roman, Enciclopedia ruso-romand de Pelteki, Catehismul

mare, de mitropolitul Veniamin Kostaki, dupti cel al mitropolitului rus

Platon, v. a.

www.dacoromanica.ro

CALATORI R U$1 IN MOLD 0 VA $1 MUNTENIA

279

caracteristice tendintei generale a scrierilor contemporane, ptrunse

de o incredere cald Ltd de Rusia. 1)
Activitatea lui Kiseliov, in ce priveste desvoltarea invtmntului,
s'a manifestat in Moldova prin Gheorghe Asaki. 2) Locotenent-colonelul Panthon de Verrayon, secondat de asesorul colegial Sutu, consilierul Dendrino i doctorul in medicin N. Piccolo, a fost insrcinat cu
cercetarea strii co1i1or. Petrache Poenaru, numit inc6 din 1832 director
al eforiei scolilor din Muntenia, a cutat s stvilease antagonismul
scolilor franceze ; el ap'ra limba patriei impotriva frantuzismului lui
Valliant. Poenaru i Barbu Stirbei au elaborat regulamentul scolar din
1833, la baza cu scoli inceptoare gratuite Lancaster 3), iar printre cursuri
libere
limba rug.; in anul urmtor, pe langa episcopii au luat fiint

seminarele, 4) intregul invtmnt inchegandu-se in felul programului

instructiei publice rusesti.
Nu numai viata cultural, dar In primul rand viata econonaia

comertul a progresat paralel cu cel exterior, fa:cut prin porturile

Galati, BrAila i Giurgiu, centrele de negot fiind Bucuresti, Craiova

Galati. S'au luat msuri exceptionale pentru indestularea capitalei si a

armatei. Cand s'a stabilit c bancherul Sakellario 5) provoac lipsuri
In aprovizionare, in interes de specul, Kiseliov s'a artat necruttor.
De asemenea, el a realizat prima unire a principattlor Moldova si Muntenia, decretnd liberul comer' t intre aceste dou'd tari. De aceea, citim
in memoriul
Industria a primit toat imbunttirea posibil i toat incurajarea ; organizarea porturilor, stabilirea unui curs favorabil al monedei,
libertatea comertului, inmultesc economiile productorilor i tara cAstigg mari foloase in comertul su cu strAinaltatea. Veniturile s'au sporit
intreit i au dat putinta de a se satisface toate trebuintele trii, de a se
pad datoriile care se urcau la 7.600.000 lei, de a se da in folosul vistieriei
rusesti aproape sase milioane i de a se lsa inc in folosul tarii econo-

mii din diferitele venituri administrative, de peste dnci milioane lei.

Partea judec'toreasc i partea penal au primit o randuial
cuviincioas ; rmne numai s dorim mai mult.' experient si mai multe
cunostinte pentru judecAtori, lucru ce atunci, din cauza proastei organizri, nu se putea inc cere, dar care se va face cu vremea,
spune

Comp. 0: C. Sturdza, Condica livild, Iaf, 1833.

V. A. Urechia, Istoria colilor, Bucure0i, 1892, vol. I, p. 127 urm.
5) Metoda de Inv545.mant a pedagogului Iosif Lancaster (1771-1838),
patronatI In Rusia Inc de pe vremea lui Capo d'Istria.
V. A. Urechia, ibidem, pp. 165, 177-191, 257-262, 355-357; N. Iorga,
Istoria invcrldmintului romcinesc, Bucureti, 1928.
Medic, scriitor i bancher grec, Gheorghe Sakellario, sudit 0 baron aus-

triac. N. Iorga, Istoria comerlului, vol. II, p. roo.

www.dacoromanica.ro

280

G. BEZVICON/

generalul Kiseliov, i continua.: Inteadevr, statomicia de forme 0 de

proceduri, alctuirea codicelor
civil, penal 0 comercial, slujesc de
povatuire spre a se asigura drepttile celor care cer dreptatea .
Moldova s'a bucurat intrio msur mai mic6 decat Muntenia de
binefacerile ocarmuirii generalului Kiseliov; iat, totu0, ce scrie un
cercettor moldovean:
In principate, activitatea lui Kiseliov a fost de o roclnicie neobinuit. Minte clar i sntoasa., luminat printr'o vast cultura., suflet drept 0 bun, o putere de munc frai seaman
toate calittile
acestea au fost puse in slujba binelui general din provinciile ale caror

conducator l-au facut imprejurrile. Tati, dar absolut toti

oamenii de stat, scriitorii
romni, ru0 sau strini nu
gsesc decal cuvinte de lama' pentru acest genial brbat de stat, care
a putut, in mai putin de cind ani, sa reorganizeze radical viata publica din trile romne .

Un contemporan, Stefan Dascalescu 2), confirm' 0 el toate realizarile semnalate de Kiseliov, in memoriu:
Ce e drept, adeVrul nu-1 putem nega: c trile n'au avut a se
prange despre administratia lor 3), mai vartoas a lui Kiseliov, care
s'a afatat bland, omenos i intelept . El a rezolvat numeroase plan-

gen, a facut drept4e, a infrumusetat ora ele, mai ales Bucuretii,

a efectuat recensamntul contribuabililor, reglementand darile, a infiintat militiile pmntene, dndu-le instructori ru0, insuflndu-le
spiritul martial 0 fck'ndu-i demni de a fi samburele i precursorii
armatei noastre de azi . A intemeiat 0 cele dintai coli romnWi,
cel putin in comune urbane. Intfun cuvnt, a fcut tot ce a putut,
tot ce l-au iertat imprejurArile i vointa stpanului, pentru imbunatatirea i inflorirea acestor tri, atat de incercate in trecut. Niciodat
In cursul indelungatei mele vieti n'am vzut tara mea mai multumit,
macar de starea sa material, ca sub administratia acestui om eminent,
chiar prin aplicatia acelui faimos regulament organic, atat de decriat
0 ars de destrAbalati, fr s pun altceva in loc cleat utopii n.
Principalii colaboratori ai generalului, in Moldova, au fost mitropolitul Veniamin Kostaki, vomicii Mihail Sturdza ), viitorul domnitor,
Costache Konaki i Lupu Bal i aga Gheorghe Asaki 5).
Mih. Calan, Ocupajia ruseascd in Moldova din anii 1828-1834, e Cercetari

Istorice e, x936, vol. I, p. 196 si urm., vol. II, p. 98 si urin.

N. Iorga, Un cugetdtor moldovean din juindtatea sec. XIX; te fan Scarlat
Ddscdlescu, Bucuresti, 1932, p. 14 si ULM.
Kiseliov f Mirkovici.

1794-1884, domnitor dela 1834 la 1849; G. Bezviconi, Din vremea lui

Al. Sturdza, p. 9 I urm.
6) M. Galan, op. cit., p. 123 i urm.

www.dacoromanica.ro

DILATORS RITI IN MOLDOVA .51 MUNTENIA

28:

In Cuvantul introductiv la cursul de IstorieNalionald, rostit la Academia Mihileana din Iasi, la 24 Noemvrie 1843, M. Kogalniceanu spune:
rosteasa cleat
Kiseliov, un nume pe care Romanii nu trebue

Cu recunostintai dragoste, este insarcinat cu regeneratia patriei, cu

ptmerea in lucrare a pravilelor menite sa ne faca o natie...
Iata, bash', ce spune Costache Negruzzi, in Scrisoarea a XIX-a (1845) :

Anul 1821, daramand edificiul efemer lucrat de fanarioti, reinturna Moldovei drepturile i privilegiile vechi. Poarta, luminat asupia intereselor sale, ii harazi apoi, in intelegere cu Rusia, constitutia
care
desi nedesavarsita incepu a pregati civilizatia, a destepta
nationalitatea si a vindeca durerile trecutului. Nu vom incerca a afta
starea de astazi i daca urmarile au corespuns scopului, daca generalul

Kiseliov (omul acesta scump in amintirea Romanilor) fu ajutat

urmat precum s'ar fi cuvenit in frumoasa lui solie. Asta e treaba istoriei

Toate realizarile exceptionale ale lui Kiseliov sunt recunoscute

de istoricii modemi ; de pilda N. Iorga 1), care adauga prerea unui
cxonicar mai vechi, Manolache Drghid, despre aceasta ocarmuire
binecuvantata de toti
Iorga 2) consider aceasta perioada:
vreme de inaintare in toate domeniile *, cand s'a fixat limba literara,
s'au pus bazele publicisticei romane, cand a primit o forma mai buna.
invatamantul 3), etc.
Regulamentul organic 4), redactat In acest timp, a fost prima constitutie romneasca6), care a asigurat domniile nationale i principiul

separatiei puterilor, a contribuit la consolidarea statului pe temelii

noi si din care se desprinde ideia ca suveranitatea emana dela natiune.

Mai mult, acest regulament a pregtit unirea principatelor, prin organizarea aproape identica a celor dou taxi 6), prevazand chiar unirea:
astfel articolul 371 al regulamentului Munteniei i cel 425 al regulamentului Moldovei constat comunitatea de obarsie, de limba, de religie,
de obiceiuri s't de interese, precum i avantaj ele necontestate ale unirii
ambelor principate, elemente componente ale principiului nationalitatilor, a carui definire i aplicare si-a facut drum mult mai tarziu,
chiar in Vestul Europei 7). Democratismul acestei constitutii nu poate
Histoire des relations, pp. 274-275.
Istoria Romdnilor, vol. VIII, cart. 4, p. 353 si urm.
Constantin C. Giurescu, Istoria Romdnilor, p. 353.
Andrei 115.dulescu, Centenarul regulamentului organic, Curierul Judiciar
Bucuresti, 1931; Aurel Saya, Regulatnentele organice ale Valahiei i Moldovei,
Bucuresti, 1944; N. N. Petrascu (si G. Bezviconi), Relaiii ruso-romiine, p. 81
urin.

Proiectul de constitutie din Moldova, de pe la 1822, al lui Andronache

Donici, a fost legfferat numai partial prin hrisoavele lui Ioan-Vod5. Sturdza.
) Constantin C. Giurescu, Istoria Romeinilor, pp. 346-347.
7) I. Stalin, Marxismul ci chestiunea nationald, Bucuresti, 1944, P. 6 i urm

www.dacoromanica.ro

282

G. BEZVICONI

fi contestat. In desbaterile celor dou Adunari se manifesta Inceputurile

vietii parlamentare de mai tarziu1). S'a pasit mult mai departe de

traditia aceluia, pe care Kiseliov H reprezenta in principate, a autocratului Nicolae I, 0 cu atat mai mult de spiritul reactionar al Turcilor,
in care au ramas zalogite, ani indelungati, celelalte popoare din SudEstul european 2).
Kiseliov a parasit principatele la 11/23 Aprilie 1834, insotit pa'na

la granita de tot poporul 3). La Stanca, i s'a oferit un ultim pranz.

Multimea plangea. o Acest om, scria N. Piccolo in acel moment
nu mai parea un simplu muritor: era genial binelui patriei, care parea
ca se duce... . Consulul austriac din Ia0 constata 0 el, c generalul

e emporte dad la rputation merit& d'un homme juste, clair et

intgre , care a pus beaucoup d'ordre et de rgularit dans l'adminis-

tration provisoire des deux province . Alexandru Ghica l-a insotit

pana: la Chi0nau 4).
01:qteasca Adunare a Munteniei l-a prodamat pe Kiseliov, in 1831,
cetatean roman, reinoind votul unsprezece ani mai tarziu, dupi propunerea deputatilor: episcopal Ilarion al Arge0.1lui, Chesarie al Buzaului, Manoil Baleanu, Ioan Sltineanu, Iordache 0 C. Filipescu 5). Re-

fuzand iara0 propunerea lui Gheorghe-Voda Bibescu, votata la 6

Aprilie 1843 de 0.4teasca Adunare de a i se ridica o statue la BucurWi,

generalul ruga, prin scrisorile din 7 0 14 Iunie, ca fondurile votate

1) Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 346.
3) Colonelul Lacusteanu (op. cit., p. 49) scrie: Aceastii constitutie, revolutdo-

narii si descultii dela 1848 au nimicit-o si au ars-o, blamand faptele milostive

si crestinesti ale Rusiei, ca sa se urce craii si descreieratii cu legik lor. . . . Opera
lui Kiseliov declara C. Calmuschi (op. cit., p. 217), este cea mai mare opera

legislativa ce s'a facut pana atunci in tarile noastre E Profesoral Leon Casso,
vorbind despre Dreptul bizantin in Basarabia, (trad. rom., p. 39), inteo not&
adauga: o Daca cu aceast ocazie ne aducem aminte, ca. regulamentul organic
este o binefacere, savarsita de Rusia fat de Moldova, si ea in deob4te cazuri
de aratarea recunostintei in peninsula Balcanica stint comparativ rare, sunt
vrednice de atentie cuvintele profesorului dela facultatea de drept din Iasi,
D. Alexandrescu (Droit ancien at moderne de la Roumanie, p. 480): Malgr tout

ce qu'on a pu dire, malgr les critiques plus ou moins fondes adresses a ce

rglement que le peuple dans sa fureur a brill sur la place publique, l'histoire
impartiale devra reconnaitre un jour que les Russes, soit it leur point de vue
personnel, soit au point de vue de l'quilibre europen, ont beaucoup fait pour
les Principauts Roumaines et que sans eux ce 'beau pays serait peut-etre aujourd'hui un pachalik turc s.
3) Asa a fost petrecut, la plecarea din Odessa, ducele de Richelieu.
9 I. Filitti, Domniile Romane, p. Ir.
a) Colonelul Lacusteanu serie (op. cit., p. 76): Aristocratia si poporul
era filorus *, lar despre Filipesti, cd e erau nu numai filorusi, dar mal Rusi decal
toti Rusii din Moscova s.

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIL$I IN MOLDOVA *I MUNTENIA

283

ssi fie intrebuintate pentru feintdni, poduri i sosele. Este originea decretului din 28 Ianuarie 1845, pentru infiintarea fntnilor din Bumresti 1). Kiseliov a rAmas indrunatorul intelept de mai trziu al domnitorilor 2), refuzand repetate rnduri domnia, desi 'nick' in 1842, mitropolitul Vrii intreba pe consulul Daskov, oare nu s'ar putea pune candidatura generalului la domnie 8). Din departare, el rmnea acelasi
sprijinitor binevoitor al intereselor principatelor.
a Generalul Kiseliov avea inima si spiritul deschis sentimentelor
marl,
seria Ion Ghica 6). Cand era ambasador la Paris, pe la
anul 1862 5), om in etate de 8o de ani, Thouvenel, ministrul treburilor
din afarg al lui Napoleon al III-lea, zicea, vorbind despre dansul, cO

nu cunostea in toat diplomatia european un spirit mai tanr prin

sentimentele sale si mai accesibil la ideile mari s'i generoase .
Dorind s zugfvim epoca lui Pavel Dimitrievici Kiseliov chiar
prin cele serse de el si Ara s." avem posibilitatea s' cercetm, deocamdat, insemnrile lui, care se pOstreaz6 in Uniunea Sovietic66), am gOsit
nimerit s reproducem aici fragmentele citate ale lucrOrii lui A. P.

Zablotki-Desiatovski, continnd cele scrise de general cu privire la

Principatele Dunrene.

e A. F. Orlov 7) seria lui Kiseliov:

a Feldmarealul Dibici este extrem de multumit si de tine si de

tot ceea ce ai Thicut ; de aceea vei primi in curnd dovada bunvointei
impOratului. Ai si primit insOrcinarea de a conduce ambele principate.

Este un post extrem de important si, in imprejufdrile actuale, mai

important ca oricnd. Te asteaptO foarte multe de facut. Este vorba
de o transformare a tOrii ; ea trebue sa fie imping spre o desvoltare
progresiv.... .
I MIMI, Domniile Romelne, p. 327, 0 G. Bibescu, op. cit., vol. I, pp.

192-197, 0 vol. II, pp. I9I II, 162-165, 548.

G. Bibescu, ibidem, vol. I, p. 34, i sol. II, PP- 5-9, 514, corespoudenta

din vol. I, pp. 117, 130-131, 184-186 q. a.

I. Pilitti, Domniile Romane, p. 271.

a) op. cit., p. 542.
5) 1856-1862, anii and a fost de maie folos cauzei Principatelor Dun&
rene.
5) Prin decizia Prezidiumului S. S. al U.R.S.S., din 1931, sectia manuscriselor

a Bibliotecii Academiei de *tilt* din U.R.S.S. a predat arhivei Ca-sei t Pukin s

arhivele lui: P. D. Kiseliov, L. Maikov, N. Nadejdin, A. S. Sturdza, VI. Iakovlev,
A. I. Iatimirski q. a. e Vestitorul Academiei de tiinte din U.R.S.S. s, Moscova,
1945, nr. 5-6, P- 254.
1) Alexei Peodorovici Orlov (1787-1862), pe atunci locotenent-general,

participant in rAzboiul impotriva Turcilor.

www.dacoromanica.ro

384

G. BEZVICONI

Kiseliov nu era pe deplin multumit de mimirea sa, care fusese.

facuta far a-I fi instiintat. Iat ce seria el lui Dibici, inteo scrisoare
avand un caracter particular:
14 Octomvrie 1829. Gabrovo

a Prin insasi natura sa, administratia inteo tara, in care sunt trupe
de ocupatie, nu poate fi decat militara. Postul de presedinte, care fusese
prevzut de cancelaria contelui Nesselrode 1) pentru contele Pahlen,
trebuia sa* fie un post eminamente civil, in consecint cu desavarsire

necorespunzator, prin insusi caracterul sau, principiilor ce trebuiau

introduse pentru a conferi un caracter mai ferm conducerii afacerilor.
Jeltuhin a simtit-o perfect si, daca pe vremea aceea and eram impreuna 2), exista intelegere intre noi, indraznesc s spun ca aceasta
se datora dorintei mele nu numai de a nu-i ingreuna administratia ,
ci dimpotriva, a-i ajuta prin toate mijlocele ce-mi stateau la dispozitie
si, prin aceea, de a contribui la binele obstesc, ne urmarind nid interese

particulare, nici glorie proprie. Nu este de sigur modest din partea

mea sa spun aceste lucruri; dar acest gen de merite este rar si nu indraznesc sa sper ea le voiu vedea si din partea persoanei, care m va
inlocui la conducerea trupelor. Chiar si in cazul cand relatiile reciproce

ar putea sa fie puse pe o cale bung, situatia va fi totusi fals, pentru

ambele parti, si din causa aceasta vor suferi mai mult, ori mai putin,
treburile; afirm far sovaire, ca administratiile civila si militara trebue
sa fie incredintate uneia si aceleiasi persoane. i fie ea' seful militar
ii va fi subordonat presedintelui divanurilor, fie invers, unitatea de
conducere este indispensabila ; sunt atat de convins de acest lucru

6 as socoti incorect sa tac si sa accept o numire, care. m'ar pune bate() situatie falsa in imposibilitatea de a lucra in& un mod onorabil.
Das chiar si in cazul, in care conducerea suprema a trupelor, pe care
excelenta voastr mi-o lasa deocarndata mie, se va prelungi si pe viitor,
sau in care seful trupelor inri va fi subordonat mie, voiu accepta postul
de presedinte al divanurilor si-1 voiu p5.stra numai atata timp, cat dvs.
veti fi seful meu, deoarece pentru nimica in lume n'as vrea O. am de-aface cu caducitatea celor, care ar putea sa ocupe locul dvs., conform

drepturilor de vechime. In urma celor de mai sus, excelenta voastra

va gasi cu cale a scuza refuzul meu de a accepta locul de presedinte,
care dup' convingerea mea
cere trei conditii indispensabile: 1. sa
posed o garantie mora.1 ca-mi voiu indeplini serviciul sub ordinele
dvs.; 2. sa detin in acelasi timp autoritatea civila si militar5. si 3. po-

sibilitatea de a pleca in primvar la Karlsbad. Aceste conditii nu

Contele Nesselrode (178o-1862), Indrunatorul politicei externe ruse In
anii 1816-1856.
Aceasta se refera la inceputul anului 1829.

www.dacoromanica.ro

CAUTORI RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

285

le pun niel guvemului, niel efului meu, ins vorbesc despre ele aici

spre a nu aparea in ochii dvs, ca un om ingrat i lipsit de ratiune;

deoarece, in primul rand, tin la o bunk' parere despre mine din partea
celor pe care-i stimez, i. in acelai timp nu cred c a putea s m consacru inteun mod uuratec unei opere, de care sunt legate interese
insemnate, ceea ce ar putea sa compromit definitiv chiar i binevoi-

toarea grij ce-mi purtati...

Kiseliov a sosit la Bucureti la II Noemvrie i dupa doug zile,
la 14 Noemvrie, a preluat conducerea principatelor. In ziva aceea,
fixat pentru preluarea divanului, la orele 4 i jumtate dimineata
a avut loe un cutremur, care s'a repetat la ora 7 seara. Pavel Dimitrievici s'a adresat membrilor divanurilor adunati, Cu urmatoarea cuvantare:
t Domnilor I Imparatul mi-a incredintat conducerea suprema a
acestor dou. provincii. Nu m indoiesc de importanta insrcinrii

ce mi-a fost data i ma' voiu socoti fericit, dac voiu putea justifica alegerea putemicului dvs. protector, tarul.

t Rzboiul, dus de Rusia, s'a incheiat cu o pace onorabil pentru

imperiu i avantajoas pentru dvs. Imparatul a mai intensificat protectia, pe care v'o acordau stramoii lui. Sunteti chemati la viatg,
bazat pe drepturi .1 privilegii, solemn recunoscute.
Domnilor, de dvs. depinde acum sa consolidati aceast opera;
deoarece chiar .1 protectia cea mai puternick chiar i dispozitiile cele

mai intelepte nu pot aduce prosperitate unui popor, dac acesta nu

dorete transformarea sa, dac nu tinde el insui spre renaterea moravurilor .1 a spiritului social.

a La inceputul razboiului, imparatul dorea ca acest razboi s fie

pe cat se poate mal putin impovarator pentru principate, i este sigur
ca obligatiile ce-au fost impuse ar fi fost mai putin simtitoare, daca
functionarii ar fi fost patruni de convingerea, cal sporirea obligatiilor
este damatoare binelui obtesc. Eu am fost eful statului-major i
de aceea pot vorbi despre aceasta, ca unul care are exeprient in materie ;

am cunoscut pretul prestatiilor voastre in natura i am putut vedea,

In timp ce comandam trupele pe malul stang al Dunarii, cu ce mijloace era constransa populatia la indeplinirea lor. Nu voiu starui asupra

faptului ea' acolo, unde sistemul mituirii este condamnat in public,

uncle cinstea de a fi folositor trii este pus mai presus de dorinta de
a trage foloase personale, prezenta unei armate nu numai cal nu reprezinta o sardna grea pentru tara, d dimpotriva, o imbogtete,
desvoltand in ea industria .1 comertul.
t lata de ce v invit, domnilor, s.' m ajutati nu numai cu cunotintele .1 prin activitatea dvs., ci mai cu seama prin influenta dvs.
moralk atat de necesara pentru bunul mers al administratiei, care
va previn de acest lucru, domnilor,
va avea in vedere incontinuu

www.dacoromanica.ro

G. BE2VICONI

286

binele general al tarii, iar nu avantajele personale, care, fiind intemeiate

pe abuzuri, nu pot fi mentinute decat prin continuarea abuz. urilor.

La intocmirea noului regulament lucreaz o comisie specialg, ai
carei membri, alei de dvs., au reputatia de buni cunoscatori al legilor i obiceiurilor nrii. Activitatea este continuan inteun mod intens,
'ilis ea nu trebue s stinghereasc imbungtataile, care pot fi introduse in diferitele ramuri ale administratiei, care a fost organizata de
distinsul meu predecesor.

V previn, domnilor, c aceastg administratie va fi mentinutg

intocmai pang in clipa, in care vom fi perfect convin0 de utilitatea
necesitatea unor modificari.
In sfarit, imi permit a crede a., sub conducerea inteleaptg a viteazului ef al armatelor, vom realiza generoasele intentii ale inaltului vostru protector, i. c acest popor, devenit fericit, va transmite urmaOlor al departati amintirea actualei epoci, marete i glo-rioase

Aceasta cuvantare, spune Loewenstem in insemngrile sale,

a fost primit cu mare entuziasm. Boierul Arghiropol 2) s'a sculat
a spus urmatoarele cuvinte:
Clerul .1 nobilimea Principatului Valahiei s'au adunat astazi in
jurul dvs., domnule general, spre a avea cinstea de a vg prezenta omagiile lor.
Astzi cand, pentru patria noastr incepe o noua erg', maiestatea

sa a binevoit sa adauge la binefacerile care ne-au fost asigurate prin

tratatul dela Adrianopol Inca o noubi dovad.' a grijei sale parinteti,
numindu-vg pe dvs. preedinte al divanurilor. Vg rog s credeti, excelentd, c aceast numire a fost primitg cu bucurie unanimg de toate
dasele populatiei i c, felicitndu-v, fiecare se felicita pe sine insui.
La postul, la care ati fost chemat prin inalta incredere, v. Weaptg
un nou triumf acela de a asigura fericirea unui popor, destinul
cgruia a avut de indurat ping acum grozave adversitati.
Triumful acesta nu va avea stralucirea unui triumf militar, va fi
insa nu mai putin glorios i nu mai putin scump inimii dvs.... o.

Evenimentele din 1821, cand Tudor Vladimirescu a provocat

rascoala din Valahia, cgreia i-a corespuns

navglirea lui Ale-

xandru. Ipsilanti in Moldova, au desvluit nu numai nevoia, d

chiar necesitatea nu de a repara vechea maing administrativa, ci de
a crea una noug. Conventia dela Akkerman din 1826 a recunoscut
aceastg necesitate. Hat4eriful din 1827 le impunea domnitorilor
Baronul Vladimir Ivanovici Loewenstern (1777-1858).
Manoil Luca Arghiropol (1798-1881), nepotul de Ilia al lui Constantin
VodA Moruzi, vel-logofat, lar mai trziu ministru al drepttii (1851).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJ$I IN MOLDOVA st MUNTENIA

287

Moldovei 0 Valahiei sa intocmeasca, impreuna Cu divanele, legile fundamentale regulamente pentru fiecare principat... Comisia pentru

intocmirea regulamentului fusese infiintata inca din 1827, nu avea

irisa nici plan, nici directive bine definite ; de aceea ea n'a ajtuis la
niciun rezultat 0 s'a lichidat dela sine, odata cu inceperea razboiului
din 1828. Reorganizarea era atat de indispensabil, incat guvemul
rus a hotrit s'o intreprind, Cu toate c se afta in rzboi. In scopul
acesta a fost trimes in principate, la sfar0tul anului 1828, secretarul
de stat D. V. Dakov 1), insarcinat sa schiteze

tinand seama de starea

de lucruri din tara un proiect de instructii pentru intocmirea regulamentului. Da0cov 0-a indeplinit misiunea ; instructiile, compuse de
el, au obtinut malta aprobare la 6/18 Iunie 1829 0 au fost transmise
generalului Jeltuhin, din ordinul ca'ruia s'a infiintat, la 19 Iunie 1829,
la Bucureti, un comitet, compus din membri ale0 ai divanurilcr, insrcinat cu intocmirea proiectului de regulamente ; in calitate de preedinte al acestui comitet a fost numit consilierul efectiv de stat Minciald, fost pan atund consul general al Rusiei in priucipate 0 tocmai
de aceea bun cunoscator al situatiei locale.
Preluand conducerea principatelor, Kisehov a 0:sit ca acest comitet
nu Meuse aproape nimic, lucrurile ramanand pe loc. S'a convins, ea

la baza acestui insucces era animozitatea generala a boierilor, care

vedeau el reforma va atinge nu numai abuzurile autoritatilor domnitorilor, ci 0 propriile lor avantaje, care decurgeau din diferite masuri
de impilare a poporului. Nu se putea conta nici pe colaborarea clerului ;

acesta se temea sa piarda multiplele drepturi, care le dobandise in

timpul administratiei domnitodlor.
Kiseliov a luat numaidecat parte la edintele comitetului, accele,
rand efectuarea lucrarilor premergatoare ; fiind insa un adevarat barbat de stat, el pricepuse Ca aceasta nu era suficient, ca pentm obtinerea succesului, trebuia ca'Oigat opinia public in folosul masurilor

de reorganizare, pe care le prev edeau regulamentele. In acest scop,

a 0 dat, in unele chestiuni, dispozitiuni, prin care trebuia sa se manifeste neintarziat actiunea binefacatoare a guvemului rus sau a reprezentantului su preedintele plenipotentiar al divanurilor.
Vom arata aid obiectivele principale, pe care le urm.'rea la inceput
activitatea lui Kiseliov.

De cava ani, duma nu mai contenea in principate, iar in 1829

ea bantuia in ambele capitale, in 23 ora,se 0 3oo state. Indat dupa
venirea lui la Bucure0i, Kiseliov a dat directive pentru elabora rea
unui plan de inspectie 0 curatire generala; planul acesta a fast pus in
aplicare sub controlul ofiterilor ru0 0 al functionarilor de carantin51.
Chiar a doua zi dupa preluarea tunctiunilor sale, Pavel Dimitrievici
1)

1784-1839, loctiitor

dela 1829, apoi ministru al justitiei

www.dacoromanica.ro

dela 1832.

288

G. BEZVICONI

a vizitat personal spitalele de ciumati. In timp de 5 saptamani, s'au

luat masuri de curatenie i priveghere in orase si sate i, la inceputul anului 1830, molima era curmata. Pentru a impiedeca pe
viitor raspandirea ciumei, au fost infiintate circumscriptfile de supraveghiere, lar de-a-lungul Dunarii s'a creat o linie de carantina, Cu con-

trolul careia au fost insarcinati functionari rusi. In acelasi timp, in

toate judetele au fost numiti medici de judete, iar la Bucuresti i la
Iasi create administratii medicale, care au lucrat cu multa eficacitate
incepand din 1830.
Inc inainte de preluarea conducerii tarii de catre Kiseliov, pretutindeni se simtea insuficienta aprovizionrii; rzboiul i doi ani de

recolta deficitara secasera toate rezervele; in special Bucurestii erau

amenintati de foamete, iar pretul pAinii a inceput s creasca. repede.
Kiseliov a dat numaidecat dispozitii ca painea sa fie distribuit din
magazfile militare si cumparata in Moldova si la Odessa, iar intre timp
boierii trimisi de el prin judete, i-au convins pe detinatori i proprietari de mosii sa distribue granele de rezerva locuitorilor pana la recolta
noua.

Spre a se informa mai bine asupra nevoilor din tara, Pavel Dimitrievici a declarat c va primi, personal, petitiile tuturor persoanelor,
de once stare; in acest scep, incepand din ziva de 22 Noemvrie 1829,
si-a fixat dou zile pe saptamana de audiente, Marti i Vineri. Au inceput sa vin foarte multe reclamatiuni, din care el a putut sa se con-

vinga de existenta unor abuzuri grave... Independent de starpirea

abuzurilor provocate de starea de razboi, Kiseliov a pasit neintarziat
si la nimicirea abUzurilor si a impilarilor, inradacinate prin obiceiurile
pamantului i regulile in vigoare in tara. Astfel a fost desfiintata vanzarea demnitatilor i suprimate taxele pe toate produsele indigene,
care se percepeau sub denumirea de taxe vamale interne, precum
impozitele si mai grele pe cap de vita rata.cita (gloaba); prin aceasta
au fost totodat desfiintati i insusi perceptorii ' cestor tate, care co-

miteau multe abuzuri1)...

Despre impresiile sale la sosirea in principate i despre inceputurile

activittii sale, Pavel Dimitrievid scria lui Zakrevski 2).

26 Noemvrie 1829, Bucuresti
voiu spune cateva cuvinte despre presedintia mea: avand
san'tatea serios sdruncinatk dupa un serviciu activ i greu, speram

&I ma pot odibni un an sau doi, cand deodat am fost convins de

Perceperea amenzilor pentru stricAciuni pricinuite de vite se concesiona;
primul beneficiar al concesiei o vindea unui al doilea sau partial la mal multi;
astfel apareau numero*i perceptori, care li oprimau pe silteni.
Contele Arsenie Andreevici Zakrevski (1783-1865).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA

289

1 MUNTENIA

contele Dibici, prin prescriptiuni i scrisori, c5. impratul doreste cu tot

dinadinsul
c aceasta este indispensabil lui, contelui Dibid,
ca eu s rmn in principate pentru a lupta contra frigurilor, ciumei
escrocilor trii acesteia i ai nostri.
e Am indeplinit vointa tarului i, desi impotriva dorintei mete,
am rmas si am preluat conducerea principatelor, ins msturisesc,
ca nu puteam prevedea acea dezordine, acel haos, pe care 1-am &it
In administratia de aid; din lude, Jeltuhin aproape nu s'a mai ocupat
de treburi 0, in genere, pe cat se pare, n'a inteles caracterul postului
ce i-a fost incredintat, vrnd s administreze principatele ca si o gubernie, si a montat pe told si pe toate impotriva lui. La aceasta trebue

s adaugi c toti ceilali, s'ar putea spune fr exceptie

sau cu o

exceptie foarte mic6 iau mit, iar unii jefuesc intfun mod nerusinat,
c, de cAnd am venit, am observat si la cei mari i la cei mici un sin-

gur scop, o singur. dorint de a camufla adevrul 0 a se opune

oricrei tendinte de introducere. a ordinei
organizsii sistematice.
Iat cele ce am putut observa pn acum si ce trebue i vreau
sa inving. Dela venirea mea, am reorganizat spitalul de ciumat?, am
infiintat in principate un control general 0 msuri generale impotriva ciumei, am coborit in oras preturile alimentelor, iar in curnd
voiu dubla taxele rascumprsii pentru sare, cele vamale etc. Toate
acestea le displac colaboratorilor mei, care-0 pierd veniturile i m
blestem, pe mine ; am fost primit ins In principate cu o bunvoint
extrem i toat lumea asteapt dela mine mai mult deal ar trebui,
deoarece este greu s transformi abuzurile inrdcinate aici, in atmosfera de confuzie general a afacerilor curente. Din cauza grijilor
neplcerilor de fiecare zi, am revenit la ocupatiile mele din 1819, Cu
singura diferenta c5., la patruzeci i doi de ani, fortele sunt epuizate
0 nu mai fspund dorintei de a fi activ i util. In sfrsit, fie ce o vrea
Dumnezeu, lush' voiu face ceea ce-mi sta in putint, fr a m cruta
pe mine, dar niel pe alt.ii
20 Februarie 1830, Bucuresti
Pang nu mi-au pierit puterile, mtm.cesc i, pe eat mi se pare, nu
fr folos. Ocarmuirea dvil intern i administratia militard capt
o desvoltare sistematia ; increderea locuitorilor sporeste ; veniturile
dela concesiuni 0 cele generale sporesc; hotia, care este aici un obiceiu
al pmntului, descreste pe zi ce trece 0 clasa de jos incepe sa rsufle.
Politia ordseneasc i dezastruasele comisii de incartiruire sunt pe cale
de reorganizare; tinerea evidentei in vistieria (ministerul finantelor),
spitale i comisii se organizeaz dup reguli severe si uniforme; insmntrile, fcute cu concursul guvemului, vor fi vas. te ; linia de caran-

ting de pe Dunre, fiind un lucru important pentru Rusia, se organizeaz cu toat atentia i intensitatea de actiune cuvenite ; militia
19

www.dacoromanica.ro

290

G. BEZVICONI

local va fi format comitetul de reorganizare 1) lucreaza necontenit,

Cu toate ca ar vrea sA mentina daunatoarele privilegii ale boierilor,

impotriva carora lupt eu in calitate de infaptuitor al vointei imparatului si de crestin. Ii mai ramane mult de facut celui care va avea
de condus aceasta tara; socot ca principalul este sa. castig bogatia lui
pentru Rusia pe calea negotului
supun pe Moldoveni si pe Valahi
pe viitor, cu ajutorul educatiei noastre i prin introducerea obiceiurilor
moravurilor noastre. Pentru aceasta trebue: 1. s usuta.'m tariful
nostru comercial si 2. sa plasam in institutiile noastre scolare chile
si militare 200 de tineri si tot atatea tinere fete in manstirile 2) noastre.
In acest chip, fatal a provoca sgaduiri in Europa, far cheltuieli pentru
intretinerea fortelor noastre armate in aceast tata, vom avea granita
noastra pe Dunare, cu msurile locale de protectie impotriva molimei .
18 Martie 1830, Bucuresti

Pe zi ce trece, sederea mea aici imi devine tot mai nesuferit ;

toat ziva sunt prins de treburi, n'am nido clip' de odihna sau de
petrecere. Hrtiile i cu mine, eu i hartiile, iata intreaga mea viata ;
tree anii si se stinge bucuria de a trai. Dar fie ce o fi, nu-mi voiu tfda
principiile pana la ultima limita de posibilitate i voiu fi pe cat se poate
de util imp.aratului i concetatenilor mei, dei cei de aici nu prea sunt
demni de aceasta . . . .
21 Martie 1830, Bucuresti
Treburile noastre de aici merg binisor: sunt mai multi multumiti,

decat nemultumiti; smatatea mea merge prost, dar ceea ce este cel
mai ran pentru treburi, este CA n'am ajutori de incredere .
In toiul activitatii administrative a lui Kiseliov, una din dispozitiile sale i anume dispozitia privind moneda, era cat p'aci sa fie prilejul unei rupturi dintre el i Dibici . . . La 12 Martie, Kiseliov ii seria
lui Dibid:
Prin curierul de azi trimet exce/entei voastre un raport extrem
de important in legatura cu situatia monetara de aici. Criza devine,

pe zi ce trece, tot mai acuta, atat pentru particulari, cat i pentru

interesele noastre proprii: moneda de buna calitate dispare din circulatie si este inlocuita de cea turceasca, ceea ce pricinueste pierdeni

de 25 la sun
Adunarea generala a divanurilor i comerciantii au cerut de cateva
ori sa se fixeze un pret stabil al galbenului, care sa devina prin aceasta
Kiseliov denumeste astfel comitetul, care se ocupa cu intocmirea regulamentului organic.
Internatele. Despre ieence, trimese pentru studii la Odessa i Petersburg, I. Filitti, Domniile Regulameniare, p. 612.

www.dacoromanica.ro

CALATORI 12.1M IN MOLDOVA I MUNTENIA

291

moned de baza; aceasta ar fi conform ca proiectul regulamentului

Pentru a aseza pe temelii rationale aceast opera, atat de importanta
pentru principate i pentru Rusia, am dat divanului ordin s stabi-

leasca, cu ajutorul expertilor, valoarea intern a tuturor monezilor

turcesti, prevazand c aceasta dispozitie va avea in acelasi timp
si o alt urmare importanta i anume: va face &A scada moneda stricata

si va pregati in acelasi timp reducerea valorii ei, in mod treptat

de bung voie.
Am stint foarte bine ea cei arora li se cesioneaza dreptul de a
vinde sarea alte ramuri ale veniturilor statului, precum i falsifica-

toril de moned, vor tipa, deoarece pierd posibilitatea de a castiga

dela stat, cu ajutorul monedei proaste, 20% si mai unfit ; n'as fi crezut
insa, Ca se vor gasi oameni at'at de nerusinati, inca s apere cu neobrazare interese atat de ilegale ; si mai putin as fi crezut c divanul executiv se va opune dispozitiei, data de predecesorul meu si de mine si
aprobaf de dvs., de a refuza primirea monedelor turcesti in vistierii . . .

Am fost nevoit s iau masuri severe impotriva functionarilor,

pe care i-am mentinut pana acum, dorind s evit once ciocnire si reforme ce n'ar coresprmde situatiei mele temporare ; ins lucrurile au

mers ata de departe, incat o indulgenta prelungita din partea mea

ar fi fost de neiertat ; interesele de serviciu reale cer indepartarea multor
functionari, cu care nu m mai pot intelege, de cnd cu coborirea preturilor alimentelor la Bucuresti i marirea preturilor de concesionare,
care nu-si mai pot ascunde pomirile rele i ar putea, in cele din urm5.,
sa-i contamineze i pe functionarii cei buni ce au mai ramas. . . .
In scrisoarea urmtoare, Kiseliov ti seria lui Dibici, la 9 Aprilie 1830:
9 Am primit scrisoarea dvs. din 26 Martie, plina de expresia perma-

nentei dvs. bunavointe in ceea ce m'a priveste pe mine Dar tot in ea

am gasit ceva care-mi ramane de neinteles i ma pune bite() situatie
dificila, dac nu in privinta alegerii masurilor ce am de luat, cel putin
In privinta temerii c aceasta alegere ar fi putut s'5, fie interpretata
intr'un mod nefavorabil pentru mine, in timp ce doresc din toat.' mima
sa dovedesc, printr'un devotament integral, sentimentele ce m anima'

lap: de imparatul ineu si de cel, sub ordinele caruia am onoarea de

a-mi face serviciul. Raspunsul dvs. la scrisoarea mea din 12 Martie,
cu privire la moneda turceasca, mi s'a parut atat de inexplicabil, 'Mat
pentru 15.murire am cerut o copie de pe scrisoarea i de pe raportul
meu, aflnd cu aceasta ocazie ea, intentionat sau din gresala, pachetul
cu raportul meu n'a fost remis curierului i c excelenta voastra a-ti
judecat lucrurile numai din scrisoarea ce insotea raportul meu si de

aceea nu v'ati putut forma o parere clara asupra acestei chestiuni.

Cautandu-i pe cei vinovati de aceasta fapt josnica, de care nu
ma mir, cunoscand caracterul i interesele acestor domni, ma grabesc
sa va prezint raportul in chestiune, din care yeti vedea c ordinul de a
39*

www.dacoromanica.ro

G. BE,ZVICONI

292

nu primi monede turcesti in casieriile statului fusese dat de predecesorul

meu cu aprobarea dvs. VOzand c' divanul n'a executat acest ordin,
intentionat i contrar intereselor guvemului i tkii, am fost nevoit
s-i constrang sa execute intocmai inteleptele dispozitiuni, date chiar
la inceputul fzboiului si care sunt executat pang azi in Moldova,
fara niciun fel de nemultumire. In ceea ce priveste necesitatea de
a stabili o valoare definitiva' a galbenului si a fixa valoarea intern
a monezilor de proast calitate care circula in tara, prin publicarea
adevAratei lor valori, nu numai eh' n'am fcut acest lucru fara consimtamantul dv. in prealabil, ci 1-am solid-tat anume in raportul meu din
12

Martie.

Din toate cele de m.ai sus yeti vedea, excelenta, c sunt departe
de a fi facut o lovitura de stat ; prudenta mea a fost prea necutezaloarel
Considerandu-ma' un guvemator doar vremelnic, am cautat tot timpul
s'a* m folosesc cat de putin posibil de drepturile, pe care mi le-a conferit decretul imparatesc i instructiile ministerului, date presedintelui
plenipotentiar, contele Pahlen, In 1827 ... .
Raspunsul nu 1-a satisfcut pe Pavel Dimitrievici, expresia impru-

denta din scrisoarea lu Dbid, prin care se atribua dispozitiei date

de Kiseliov importanta unei lovituri de stat, era socotita de acesta
din urm drept o mustrare injusta. Kiseliov s'a hotrit s praseascA
postul de presedinte plenipotentiar i, deocamdat, sa insiste supra
necesitatii de a pleca in strOinatate pentru cOutarea s'anatatii.
In insemnarile zilnice ale lui Pavel DImitrievid sta scris:

t2 Mai. Sosirea feldmaresalului la orele 9 seara; m'a primit

prieteneste ; explicatii cu privire la concediul meu i la comanda trupelor ; mi-a spus c tarul i-a scris despre dorinta lui de a-mi incredinta ocuparea principatelor.
3 Mai. Lucrarile mele cu feldmaresalul s'au inceput la 9, s'au
terminat la 12. Mi-a dat in toate aprobarea lui. Plecarea din Kiustendji *1).

Este evident, a primirea facut de Dibici lui Kiseliov i explicatiile sincere au imprOstiat norul, care era sa' intunece bunele lor relatii . .

Luandu-si ramas bun dela feldmaresal, Kiseliov s'a indreptat spre

Moldova, unde nu fusese inca dela numirea lui in postul de presedinte
plenipotentiar al divanurilor. Parerea lui generala asupra situatiei din
Moldova se af1 expusa in scrisoarea urmtoare, adresata. lui Dibici:

Iasi, 13 Mai 1830

t Am sosit la Iasi in ziva de 8, pi-in Galati, oprindu-m' pe drum in
toate orasele moldovene, pentru a primi dela locuitori petitii i reclamatiuni. Tara incepe s renascO la viat. ; este insa indispensabil
1)

Constanta.

www.dacoromanica.ro

cikitizoRr Rug IN 110I.DOVA 91 MUNTENIA

293

stirnim mai mult energie in administratie ; doresc totug s5.-1 p5strez

pe generalul Mirkovici si pe vistier, in m'Asura posibilittilor. In ceea ce

priveste personalul divanului, se impun oarecare schimb5.ri, pe care

le voi face cu scopul de a ameliora situatia provizorie si a facilita introducerea viitorului regulament.
a Austria are in Moldova multi partizani; agentii ei fgbiduesc mentinerea tuturor abuzurilor, in cazul cand Moldova le-ar da ascultare
s'ar opune energic oricsrei schimbri in forma de guvemare. De
aceea toat5. lumea de aici e nelinistia i face din ce in ce mai multe
intrigi.

4 Dac5.' guvemul nostru tine la regulament si la influenta pe care

trebue s'o avem aici, este indispensabil s inaturAm Cu toat energia
amestecul Austriei i s5.-i (15.'m s inteleag c5., curtea protectoare n'are

nevoie de sfaturi si nu va tolera observatii. Este cu atfit mai necesar

ca lucrul acesta s'a' fie f5.cut acum, cu cat amestecul cabinetului din Viena

poate crea precedente, care ne vor deservi la primul nostril

falzboi

in regiunea Dungrii

Pavel Dimitrievid a stat la Iasi p.'n6 la 25 Iunie, iar in ziva de

27 s'a inapoiat la Bucuresti
In Infle, la Bucuresti, s'a simtit lipsa de lumangri si carne de vacI,
apoi a urmat o scumpire a tuturor produselor alimentare ; in privinta
acestor din urm5. imprejurki, Vlnuielile cdeau asupra bancherului
speculant Sakellario. Dup ce si-a, exprimat nemultumirea la adresa
divanului executiv pentru inactiunea lui, Kiseliov a declarat comertul
de pine cu deskvrsire liber intre ambele principate i, dup luarea
altor mAsuri menite s asigtire alimentatia capitalei si a trupelor, a
plecat, spre sfiirsitul lui August, la Silistra. Cele trei zile petrecute de
el aici, au fost consacrate unei inspectii am5.nuntite a tuturor lucrarilor
tehnice, a tuturor craldirilor din oras, a prVliilor, depozitelor de pulbere, arsenalului, spitalelor. Kiseliov nu neglija niciun detaliul cat de
mArunt. In cele din urm., dup51 ce a dat diferite ordine generalului
Rupert 1), care comanda cetatea, in ziva de 23 August, generalul Ki-

seliov s'a inapoiat la Bucuresti...

La sfarsitul lui Aprilie 1830, comisia pentru intocmirea regulamentului a terminat redactarea proiectului ; la inceputul lui Mai, Minciald
boierii Mihail Sturdza g Villara au plecat la Petersburg, mide studierea proiectului a fost incredintat unei comisii speciale, pus sub
presedintia secretarului de stat Daskov i compus6 din urmltorii
Locotenent-generalul Rupert, nIscut in 1788 i mort in 1849 la LohAnestiOrhei, era ginerele lui F. Nedoba. Mai tarziu, el a fost general-guvernatorul Siberiel Rfiskitene (pinfi la 1847). G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p, 201.

www.dacoromanica.ro

G. BEZWCONI

294

membri: Katacazi 1),

Minciaki si cei

doi boieri pomeniti mai

sus.

In timpul ce lucrrile comisiei dela Petersburg se apropiau de sfarsit,

comunica, bite corespondent confidentialg, contelui

ICiseliov

Nesselrode, p6rerile asupra impresiei, pe care poate s o produc in

tar introducerea regulamentului organic.
o Regulamentul organic,

seria Kiseliov 2),

menit s'A* amelioreze

administratia intern6 a principatelor, este cenit cu insiste** de situatia

acestor tri. Desordinea s*i abuzurile, care au avut loe in ultimul timp,
au sabit cu degvarsire resorturile administrative ; institutiile existente
nu mai pot corespunde nici clauzelor tratatului, nici nevoilor si intereselor ambelor provincii ; totusi, oricAt de utile si de necesare ar fi imbungttirile propuse, nu trebue pierdut din vedere c., in ansamblul lor,
ele vor atinge interesele tuturor claselor.
In special dispozitiile regulamentului privitoare la scutelnici si
poslusnici si la indatoririle agricultorilor fat de proprietarii de p6mnt,
vor provoca nemultumiri din partea clasei privilegiate si proteste in
rAndurile t.rartilor, care sunt cei mai privilegiati prin institutiile cele
noui, deoarece prima stire privitoare la cele 24 zile de lucru le va ascunde

toate avantajele, pe care le capi in schimbul acestei prestatii unice.

o Chiar si inainte de redactarea definitiv de atre comisie a dispozitiunilor de mai sus, am considerat ca ele vor fi anevoioase de indeplinit ; de atunci m'am convins si mai mult de acest lucru. Informatiile
pe care le-am primit in timpul sederii mele la Iasi si agitatiile provocate
de stirea despre sporirea muncilor trAnesti in folosul proprietarilor
agricoli, m'au convins pe deplin ca in proiectul regulamentului trebuesc
introduse anumite modificri.

4 Intr'adevAr, nobilimii i se iau scutelnicii, toate avantajele pe

care le avea din imp-rtirea veniturilor statului si influenta arbitrar
In toate afacerile administrative si judiciare. Clerului i se iau o parte
din venituri ; el pierde de asemenea autoritatea in materie de treburi
civile. Negustorimea si intreaga clas industrial vor fi supuse la impo-

zite si vor trebui s asculte de reguli pozitive. Autoritatea si sfera de

actitme a domnitorilor si a tuturor functionarilor vor fi delimitate prin
legea organic6 ; ei nu vor mai avea posibilitatea de a trage foloase ilegale din functiunile ion.
4 Independent de aceasta, Austria este direct interesati in mentinerea vechii sfri de lucruri ; agentii ei, abuzand de protectorat, ocrotesc

Gavriil Katacazi (1794-1865), secretarul lui Capo d'Istria, primul minis-

tru plenipotentiar rus in Grecia (1832-1843), senator, epitrop al invImintului la Harkov. G. Bezviconi, ibidem, p. 122.
Telegrama din 13 Octomvrie 1830.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUg IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

295

nu clasele srace ale populatiei, ci nobilimea, careia ti fgg.duesc proteca abuzurilor, desfiintarea crora o urmreste curtea rusg, .
Din aceste motive, Kiseliov a remis un memoriu despre scutelnid
poslusnici i despre indatoririle tranilor fat de proprietarii agricoli, memoriu continnd toate modifidrile pe care le socotea necesare de introdus in proiectul regulamentului si care, dup prerea lui,

promiteau s aducg in viitor roadele dorite, mentinnd drepturile

nobilimii i favoriznd clasa tranilor. Dup prerea lui Kiseliov,
regulamentul trebuia s intre in vigoare inainte de alegerea domnitorilor, sub auspicifie guvemului rus.
acest act, pe care eu il consider
o In cazul contrar, seria el
extrem de util in ceea ce priveste desfiintarea abuzurilor i a tuturor
lucrurilor ce se opun desvoltrii viitoarei bune stri a trii, va rmne
liter moart, va avea doar atta putere cat va socoti util pentru ea
aristocratia turbulent, iar noul domnitor va fi influentat in actiunile lui de membrii familiei lui i de inaltii demnitari locali. Dimpotriv,
influenta dungtoare a acestora din urm va fi nul in fata guvernului
rus, care neavnd interese de menajat, va merge inainte, cu toate nemultumirile stmite de institutiile cele noui, spre realizarea scopurilor
propuse si le va aduce la indeplinire.
o Sunt de prere c studierea i adoptarea regulamentului in Valahia
trebue s precedeze deschiderea adungrii generale in Moldova, unde
nobilimea este mai numeroas, mai capabil de intrigi si de aceea prezint mai multe dificultti pentru guvemare. O asemenea ordine va
contribui la inlturarea piedicilor si a opozitiei, pe care guvemul s'ar
putea s'o 'ntmpine in Moldova...
o In once caz, este de dorit ca toate reformele s fie efectuate sub
supravegherea guvernului rus si in prezenta trupelor rusesti. Aceste
msuri de precautie vor scuti tara de turbursi, care domnesc in Turcia
european i vor contribu in acelasi timp la consolidarea organizatiei
militiei, care n'ar putea, fr prezenta i exemplul soldatilor nostri,
s ating scopul pentru care a fost intemeiat.... .

La 16 Februarie 1831, in numele divanurilor, a fost publicat o

declaratie asupra motivelor Infiintrii comisiei pentru intocmirea
regulamentului. In aceast declaratie era expus pe scurt i continutul
regulamentului si se anunta intrunirea adunrii extraordinare in vederea
studierii lui.
Adunarea a fost deschis la Bucuresti la ro Martie 1831, cu obisnuit

soleranitate, de insusi presedintele plenipotentiar al divanurilor. In

discursul rostit cu acest prilej, Kiseliov a spus, dupg cteva cuvinte
cu privire la imprejurrile care au provocat aceast adunare:
Urmasi ai unui popor viteaz ! StrAmosii vostri au avut o guvemare

nationar, care a disprut, Land loe unei guvernri strine, slabe

www.dacoromanica.ro

296

G. BEZVICONI

ocazionale. In timp ce alte popoare europene p5.seau inainte pe calea

progresului, popoarele acestor doul tri rmneau pe loe; chemati
de civilizatie, ei n'au mai putut fm.'ne mai departe strini de misiunea
lor. Domnilor, s."-i multumim cerului pentruc aceast schimbare,
care de obiceiu este insotit de sguduiri si calamitti sociale, a fost
infAptuit, multumit exelusiv intentiilor generoase ale... Rusiei, care,
incepnd. dela Petri' cel Mare, n'a incetat s arate acestor provincii binefaceri si grij )>.
In continuare, amintind pe scurt despre nenorocirile care s'au abItut

asupra principatelor, Kiseliov a scos in relief defectele vechii administratii, care trebuia s." fie modificat; a citat diferite petitii si reclamatiuni, crora le-a dat curs ; a zugrvit viitorul mai fericit, pe care-I asigull principatelor tratatele dela Akkerman si Adrianopol, precum si
necesitatea de a coordona organizatia intern cu noua situatie politid

a trii ; a acut o succint prezentare a continutului regulamentului

si a binefacerilor, pe care tara le datoreste de pe acum guvemului provizoriu si care au servit drept prima treapt pentru nouile institutii,
si-a incheiat apoi cuvntarea prin recunoa.sterea dispozitiei demne de
laud, pe care a observat-o in cugete, si a fericitei schimbri de men-

talitate a celor care, la inceput, erau plini de neincredere...

Drept rspuns la cuvntarea lui Kiseliov, adunarea a votat in unanimitate textul unei scrisori de multumiri, care a s'i fost prezentat
lui Pavel Dimitrievici a doua zi.
Toate cele (9 capitole ale regulamentului organic au fost acceptate
de adunare cu cteva modificri de foarte mic insemnAtate; au fost
adoptate de asemenea, ca completare, proiectele de legi, propuse de
presedinte si despre care am vorbit mai sus.
In timpul tuturor sedintelor, seria Kiseliov 1) a domnit in
adunare o atmosfer de pace s'i bung intelegere... .

Ind' dela 23 Aprilie se. primise stirea despre aparitia holerei in

Moldova... In telegrama trimis lui Nesselrode la 1 o Iunie 1831, din
Iasi, Kiseliov seria:
# Ravajele provocate de holer la Iasi, se poate spune el erau fr
precedent in Europa. Cu mare greutate am evacuat o treime din populatia acestui oras contaminat si insalubru ; in oras au rmas numai
8xo.000 de oameni, dintre care, in fiecare zi mureau dela 15o pang
la 18o; moartea nu alegea nici sraci, nici bogati. Din toti medicii,
numai unul continu s.' dea ajutoare posibile bolnavilor ; cinci au murit,

iar ceilalti au fugit. Fr nido exagerare, sunt nevoit a spune c5., incepAnd dela boierii cei mai avuti si pn la meseriasul cel mai srac,
toat lumea era cuprins de o Mal atat de mare, incAt niciun fel de
i) Telegrama trimis5. lui Nesselrode la 9 Mai 183i.

www.dacoromanica.ro

CALA.TORI RUX IN MOLDOVA I MUNTENIA

297

urmaiire, niciun fel de justificat severitate nu putea sa-i forteze

fie mai atenti in indeplinirea functiunilor lor. Astfel, judecatoriile au
incetat de a mai functiona din lips de judecatori 0 de petitionari;
a trebuit s le inchid pentru un timp nedeterminat. Din cauza lipsei
totaie a functionarilor moldoveni, a trebuit s incredintez politia din
principat generalului Beghidov i cazacilor lui; partea sanitara
colonelului Makarov j catorva functionari rusi, care 0-au oferit benevol
serviciile; aprovizionarea generalului Mirkovici i cancelariei lui. In
ceea ce priveste adunarea obsteasca extraordinara, nevazand posibilitatea de a o intruni in momentul de fata, am cedat rugamintii mitropolitului, autorizandu-1 de a se retrage in vreo manastire de judet,
pana la iticetarea totala a epidemiei, pe care n'o pot stavili, dupa spusele lui, niciun fel de sfortari omenesti. Parerea aceasta o impartasesc
toti Moldovenii.
Mastuile de precautie i grija, de care sunt inconjurate trupele

de sub comanda mea, au dat rezultate din cele mai satisfacatoare in

comparatie cu mortalitatea din spitalele civile si din randurile populatiei, In genere...
Nu voiu declina cinstea de a-mi face datoria, atata vreme cat m
voiu sine pe picioare ; in caz daca mi se va intmpla ceva, generalul
Dietrichs imi va lua locul .
Autorul insemnrilor istorice referitoare la activitatea lui Pavel
Dimitrievici 1), desfasurata in timpul holerei, spune:
Fat de numarul restrans al functionarilor ce-1 inconjurau, se
putea spune ca generalul Kiseliov ramasese singur in mijlocul populatiei muribunde i dadea ajutor i mangaiere. Orasul era amenintat
de foame, din cauza c cei care-1 alimentau lipseau sau disparusera.
Pentru Kiseliov, clipele acestea au fost din cele, in care omul apare,
Cu adevarat, ca o fiint superioar. In timpul nenorocirii generale, in
mijlocul groazei, cand moartea rpea mii de jertfe, el si-a desvaluit
maretia caracterului.
Cluzit fiind numai de devotament pentru o oper de omenie,
el impartea tot felul de usurri
indoia sfortarile pentru a-i smulge
molimei cel putin cateva din jertfe ; prezenta lui era ca un fel de providenta
;
el inviora spiritele abatute i inspaimnta indr.'zneala celor, care vad inteo nenorocire social& doar un prilej binecuvantat
pentru indeplinirea condamnabilelor lor intentii .

Cnd, la inceputul lui Infle, holera aproape c incetase la Iasi,

Kiseliov a primit stiri despre aparitia ei la Bucuresti ; a plecat in mare
grabh
acolo 0 a sosit in ziva de 6 Infle 1831; epidemia se afla tocmai
in perioada de crestere.
1) Manuscrisul: Apercu historique sur la rforme politique en Valachie.

www.dacoromanica.ro

298

G. BEZVICONI

o Sosirea lui KiselioV a electrizat toate autorittile, a dat forte

noui energiilor lor vi a trezit sperante in suflete abatute ; niciunul din
functionarii valahi nu vi-a parsit postiil v'i toti, luand exemplu dela
veful lor suprem, se intreceau in vrednicie vi abnegatie...
o Pentru devotamentul su v'i pentru grija lui, generalul Kiseliov
a primit recompensa cea mai magulitoare, cea mai pretioasa pentru
un suflet superior. Cnd holera incetase in Bucurevti, a aparut odata

In curtea lui o imensa multinre de oameni, care pstrau ordinea vi

linivtea, vi la intrebarea: ce doresc, au rspuns, ca au venit sa-i multumeasc prevedintelui divanurilor ; cand a aprut acesta, multimea
l-a primit cu aclamatii, i-a prezentat paine v'i sare vi scrisori de multumire, in care ivi exprima, in cuvinte mivcaloare, recunovtinta pentm
grija lui. Lacrimi de induiovare le curgeau tuturor pe obraz. Aceasta
zi va fi, de sigur, una din cele ce vor ramnea nevterse in amintirea
lui Kiseliov 1).
Dup incetarea holerei la Iavi vi in judetele Moldovei, adunarea
de revizuire vi-a reluat, din ordinul lui Kiseliov, lucrarile, sub conducerea vice-prevedintelui Minciaki 11), in primele zile ale lui August.
In ziva de 24 August 1831, Kiseliov scrie contelui Nesselrode:
In urma msurilor luate de guvem, terminarea cu succes a revizuirii regulamentului este asigurat ; printre membrii adumarii de
revizuire s'a manifestat insa spiritul de nelinivte vi de dezbinare, astfel
incat dei nu ne putem indoi c regulamentul va fi adoptat de o

majoritate covrvitoare , este incontestabil ca aplicarea lui va cere

mai multi perseverenta vi supraveghere decat in Valahia. 0 grupare,
care s'a format in sanul adunarii, vi-a propus drept scop sa critice vi
s modifice tot ceea ce in regulament, ti asigur g-uvemului cel nou
respectul vi autoritatea material, care reprezinta insvi temelia existentei lui.
o Dac in Moldova starea de lucruri nu este satisfacdtoare, in Valahia vedem lucrul contrar. Acolo cea mai mare parte a regulamentului
organic este pus in practica. Regulile referitoare la carantin., la jan-

darmerie, finante vi judecatorii se pun in aplicare, iar crearea unui

consiliu administrativ a imprimat noii ordini o mivcare progresiva,
astfel Inca guvernul nu face dect sa supravegheze mentinerea lor
dreapta. Pretutindeni ele sunt primite cu entuziasm vi utilitatea lor
este recunoscuta de diferite clase ale populatiei ; agricultorii se consi-

der fericiti vi recunoscatori, vi se poate spune afirmativ ca, dac

guvemul va urma ferm pe drumul trasat vi daca noi incurcaturi politice

sau evenimente neprevazute nu vor turbura linivtea tarii, reforma

Ibidem.

Telegrama din 13 August 1831.

www.dacoromanica.ro

C2LIATORI RUGI IN MOLDOVA

i MUNTENIA

299

administrativa din Valahia va fi tot atat de bineflcatoare, cat a fost

ea primita de cordial 0 de cinstit de catre populatie.
Mi-ar fi placut s pot spune excelentei voastre acelai lucru
despre Moldova. Cu toate piedecile i greutatile, pe care le starne0e
numeroasa aristocratie a acestei tari, guvemul nu va neglija niciun
mijloc care-i st la dispozitie pentru a infrange manevrele partidului
a-i asigura Moldovei binefacerile unei administratii temeinice
corecte .

In timpul cand regulamentul organic sau, mai bine zis, regulamentul de administratie interna , dupa cum fusese intitulat in inaltul
decret trimes lui Kiseliov, intrase in vigoare in Valahia, Kiseliov urmrea cu atentie incordat felul cum este el acceptat 0 care sunt urmarile lui. Chiar la sfar0tul anului 1831, el scria lui Nesselrode: 1)
Succesele reformelor administrative continua in Valahia, unde

regulamentul se aplica in plin de cateva luni. Pe masura

celor prevazute de regulament, ele c4tigau in ochii tuturor categoriilor sociale. Nobilimea mrunta, comerciantii, meseria0i 0, mai cu
seam, marea masa a plugarilor, au inceput sa simt i O. pretuiasc
avantaj ele unei guvernari, care nu urmare0e decat mentinerea legalitatii, apara,rea drepturilor fiecruia i prosperitatea general'. Pe de
alt parte, u5urinta cu care sunt percepute drile, lini0ea ce domne0e
in ambele principate, ordinea i starea de spirite sanatoasa, care au
caracterizat ultimele alegeri din Valahia, dovedesc increderea locui-

torilor in guvern i atapmentul lor la institutii, de roadele carora

incep sa profite.
Spre a va da Q idee despre abuzuri, pe care am reu0t s k starpim,

este deajtms sa aratam ca' un mic numr de functionari (pe care Kiseliov i indica inteo lista alturat scrisorii) imprteau intre ei
2.368.000 de piatri, care apasau cu toga greutatea lor asupra claselor
mijlocii 0 de jos ; in momentul de fata, salariile acestor functionari
au fost fixate la 631.200 piatri. Dintr'un alt tabel rezult ca 120.000
de fatnilii taranesti, de care dispuneau 2000 de familii privilegiate, au
trecut acum In clasa generala a impozabililor .
Intr'o alta telegrama 2), Kiseliov semnala in deosebi succesele administratiei financiare. Dela inceputul campa.niei, aprovizionarea i toate

celelalte rechizitii in natura pentru armata erau livrate fie pe bani,

fie pe baza unor recipise. Lipsa mijloacelor financiare 11 Meuse pe con-

tele Pahlen s contracteze la bancheri un imprumut de 100.000 galbeni. Suma aceasta, adaugata la alte deficite, ajunsese la venirea lui
Kiseliov la conducerea principatelor la 3.760.633 piaWi datorie. In
Telegrama din 14 Decemvrie 1831.
Din 8 Martie 1832, no. 12, din Bucureti.

www.dacoromanica.ro

300

G. BEZVICONI

dark' de aceasta, independent de obligatia de a face fata cheltuelilor

de intretinere a trupelor, care mai ramasesera pentru intartiruiri de
lama, guvernul provizoriu trebuia sa plateasca pe baza chitantelor
suma de 3.920.426 piastri. In vistierie nu erau bani pentru acoperirea
datoriilor pe anii 1828 si 1829; iar in acelasi timp, in 1830, urma s
se reduci cu 1.592.759 piastri darile birnicilor (trani). La aceasta
s'a mai adaugat intoarcerea trupelor din Baicani, cresterea numrului
de bolnavi in spitale, devastarile pricinuite de ciuma, lipsa de recolta
din ultimii doi ani, epuizarea tarii din cauza prezentei trupelor.
t Toate aceste imprejurari nefericite, serie Kiseliov faceau
situatia mea extrem de dificila i trebue sa recunosc c nu m'as fi
gandit s accept insarcinarea ce mi se incredinta, dad: n'ar fi fost
invitatia raposatului feldmaresal Dibici, fcuta in urma inaltului
ordin... Trebuia sa obtin increderea societatii, sa ridic creditul,
trezesc in toate clasele sociale nobila emulatie in favoarea proiectelor
guvernului, sa cura tara de molima, sa-i fortez pe trani de a-si relua
ocupatiile pasnice, s introduc ordinea in treburile administrative *.
Sfortarile lui Pavel Dimitrievici au fost incununate de succes,
un
succes care a intrecut asteptasile lui. Reducerea darilor si a cheltuelilor statului, dublarea veniturilor pe concesiuni, plata datoriilor si un
excedent respectabil in favoarea g-uvernulni iata rezultatele imediate
ale primului an al guvemarii sale.
Daca se compara cei doi ani de guvernare a lui Kiseliov cu cei doi
ani care i-au precedat, rezulta urmatoarele:
In vistieriile statului au intrat urmatoarele venituri:
In 1828 si 1829, in timpul guvernarii predecesorilor
lui Kiseliov
19.700.014 piastri
In timpul guvernarii lui din 1830 i 1831 . . .
*
39.608.765
Astfel, veniturile au fost dublate; apoi, dupai aco-

perirea tuturor cheltuelilor, dupa plata datoriilor rezultate din rechizitii chitante, a ramas
In vistierie
5 129.800
Semnaland aceste rezultate, obtinute in cursul a doi ani,

seria

Kiseliov
trebue sa adaug, ca achitarea datoriilor noastre si a chitantelor noastre n'a provocat niciun fel de dificultati in diferitele ramuri

ale administratiei si ca toate cheltuelile din principate se fac cu cea

mai mare exactitate. Pe de alt parte, sporirea veniturilor din ambele
provincii a permis. satisfacerea tuturor nevoilor Third' a mari impozitele

datorate de locuitori i, paralel cu aceasta, a reduce toate sareinile

obstesti. Astfel, pe de o parte, a fost organizata intfun mod rational
concesionarea sarii din ocne, iar pe de alta abrogate taxele vamale
i alte taxe interne apasatoare, precum si sistemul de prohibitie in materie de comert cu sarea. Daca valoarea impozitelor i darilor, datorate
de tarani, a fost marita, concomitent cu aceasta suma lor a fost sta-

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RUGI IN MOLDOVA sr muNTENTA

301

bilita in mod precis si invariabil, iar in acelasi timp au fost suprimate

numeroase sarcini fiscale, din cele mai grele pentru ei 1).
a In acest fel, asigurnd prosperitatea s't linistea interna a OHL
am ferit-o de dezordini i turburari, pe care le-ar fi provocat vechile
abuzuri s't care amenintau linistea provinciilor vecine i puteau s
dea nastere la ciocniri politice....
Dup. ce Arechea ordine din principate fusese inlocuit prin cea
nou., care functiona de cAteva luni, Kiseliov a socotit necesar ca,
independent de informatfile pe care le primea la administratia centrala, sa se asigure personal, la fata locului, de succesul msurilor aplicate, de folosul adus de reforme. In scopul acesta, el a plecat, in ziva
de 2 Iunie, in Valahia Mica, spre a trece in revista cu multa atentie
diferitele ramuri ale administratiei, a intra in contact nemijlocit cu
persoane facnd parte din toate categorfile sociale, a primi indicatii
Emuriri viva voce, la fata locului.

Pretutindeni poporul Il primea cu entuziasm. In special trani

se grabeau sa vada pe seful guvemului i, in persoana lui, autoritatea

suprem, in care pentru intia oara, recunoasteau o putere ocrotitoare, iar nu amenintatoare ; doreau sa-i vada pentru a auzi din gura
lui ce obligatii si ce drepturi au. Pavel Dimitrievid nu le precupetea
explicatiile. Infra in once domeniu al administratiei, dupa cum reiese
din insemnarile sale zilnice 2).
In urma acestei cal.torii, Kiseliov si-a format convingerea c imbunatatirile administrative Zin Valahia Mic i-au intrecut asteptrile.
Pretutindeni, in toate organele ale administratiei locale, a putut vedea
o indeplinire activa i corecta a atributiunilor.
Stabilirea precisa a sareinilor, impuse celor administrati, pe de o
parte, simplificarea drilor i suprimarea prestatiilor in natura, pe de
alta, desfiintasera samovolniciile i abuzurile. Institutfile judiciare au
d.at dovada de o activitate i o corectitudine in rezolvarea proceselor,
care nu fusesera pn attmci cunoscute in tara; toate cele 1900 petitii,
primite de Kiseliov in timpul caltoriei lui, se refereau la procese mai
vechi. Politia fusese organizat inteun mod satisfcator i ordinea
publica era mentinut in intreaga tara; in diferite orase fusesera
eran obligati s plAteasc5., intre altele, dijmrituli sau impozit
pe porci, albine i tutun ; vinAriciul * sau impozit pe yin ; oeritul *sau impozit
pe oi i capre.

Aa, de pild5., pe ziva de to Iunie, g5sim notat In jurnalul slu:

Inspection de la milice bien ;
du tribunal... reprimande ;
de la municipalit... observation;
de l'administration.., bon ordre ;
de la prison. .. bien ;
de l'cole. . bien.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

302

infiintate institutii municipale ; se simtea, mai Cu seama, o vie tendinta

de a orgari7a coli primare.

Poporul recunoscator al Valahiei, seria Pavel Dimitrievici lui

binecuvinteaza Rusia pentru toate binefacerile, pe
care le datorete inaltei sale protectii:
#Unica dorinta a celor de aici este, acum, de a consolida ordinea
introdusa; nevoia stabilitatii se simte pretutindeni; nu putem trece
sub tacere faptul, a temerile privitoare la durabilitatea ref ormelor
administrative sunt cu atat mai vii la loctiitorii acestor provincii, cu
cat ei au suferit foarte mult de pe urna unei conducen i instabile,
Nesselrode 1),

bazate pe arbitrar .
Inspectand diferitele parti ale administratiei, Kiseliov dadea ordine,
nevoia carora se simtea la fata locului. Ap., de pilda', constatand conditfile grele in care lucrau muncitorii din ocnele de sare (in care Kiseliov a coborit pana la o adncime de 32 stanjeni), el desemna pe loe
o comisie, insarcinata cu o cercetare amanuntita a nevoilor acestor
mtmcitori; rezultatul a fost intocmirea unor reguli amanuntite, care
asigurau situatia acestor lucratori.

Drept dovada ea omenia, iubirea aproapelui, alcatuia una din

laturile caracterului lui Tiseliov, servete propunerea, scris de mana
lui 0 prezentata consiliului administrativ, in care el cerea s se treaca
neintarziat la discutarea masurilor ce trebuesc luate pentru imbunttirea soartei detinutilor din inchisori:

(( Consider acest lucru, seria Kiseliow ca o chestiune de -confiinta 0 de religie; sper ca. 0 colaboratorii mei imi vor pune la indeman mijloacele pentru ca sa pot indeplini aceasta indatorire sfanta,

inainte de a parasi tara, 0 pentru a o putea pa'rsi fra a ma' acuza

de neglijenta, pe care nu mi-a4 putea ierta niciodata .
La inceputul anului 1832, reorganizarea administratiei interne era
terminata in ambele principate.
La 8 Martie 1832, Kiseliov ii seria lui Nesselrode:
t Terminand insarcinarea ce mi-a fost data in privinta noii organizari a principatelor, in timp ce interesele lor sunt discutate la Constantinopol, socot de datoria mea sa prezint excelentei voastre un
raport referitor la utilitatea 0 necesitatea regulamentelor 0 la marea
insemnatate, pe care o au pentru curtea imperial grabnica lor ratifi-

care 0 mentinerea lor. Observatfile expuse in acest raport sunt in

masura, pe cat imi pare, de a clarifica aceast problem. 0 a combate
parerile, dupa care soarta viitoare a principatelor ar alcatui o chestiune
de ordin secundar sau chiar cu totul straing intereselor curtii noastre
In acest memoriu, Pavel Dimitrievici arata, in primul rand, motivele imixtiunii Rusiei in treburile principatelor ; apoi expune scopul
1) Telegrama din 4 Iulie 1832.

www.dacoromanica.ro

CALATORI 1211$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

303

reformelor, atitudinea diferitelor clase sociale fat de aceste refoniie

primejdia unei micari in sens retrograd. Dupa Kiseliov, motivele
imixtiunii Rusiei in treburile interne ale principatelor ar fi fost de
dou feluri: 1. sistemul politic 0 tratatele, incepand Cu cel dela Kuciuk-

Kainargi 0 pang la cel dela Adrianopol inciusiv; 2. grija pentru interesele provinciilor proprii, vecine cu principatele. Din sistemul politic
decurgea necesitatea de a asigura, printr'o organizare noug a principatelor, prosperitatea locuitorilor lor i s dea, prin aceasta, popoarelor cretine din Orient o dovada moral a generoasei protectii a Rusiei, mentinand astfel influenta ei asupra lor.
Pana la incheierea conventiei dela Akkerman, s'a crezut in posi-

bilitatea de a asigura lin4tea acestor tari, obtinand in favoarea lor

oarecari concesii particulare. La acea epoca, ins, lumea s'a convins
c Poarta Otomana se eschiva, pe cat ii era cu putint, dela indeplinirea tratatelor ; c guvernarea gospodarilor se invechise in aa fe!,
incat nu mai putea asigura lin4tea in tara, nici cel putin pentru o
singura zi; c masele populare, oprimate de clasele privilegiate
ajunse la ultima treaptal a saraciei, incep s se agite, urmand instinctului auto-conservarii; ca este indispensabil sa se preying' dezordinile,
care pot avea o repercusiune primejdioasa asupra tarilor vecine i s,
dea nWere ciocnirilor politice.
Toate acestea impuneau ameliorarea administratiei.
Motivele neindeplinirii acestei parti a conventiei dela Akkerman
sunt cunoscute. Poarta Otomana, consimtind la ea numai in aparenta,
crea obstacole, sprijinindu-se pe clasele privilegiate, care tineau morti

la vechea stare de lucruri, din care trageau foloase pentru ele.

Sfortrile consulilor noWi, insrcinati cu aducerea la indeplinire
a tratatelor, erau paralizate din aceasta pricin. Dificultatile acestea
au infant 0 mai mult, la declararea razboiului, convingerea ca., pentru
lin4tea viitoare a principatelor, este indispensabil a reorganiza complet
0 in toate domeniile administratia lor internal. Instructiile, date comisiunii de reorganizare, cuprindeau in detaliu toate imbunattirile prevazute.
N A stabili precis drepturile i obligatiile locuitorilor din toate cla-

sele, a inatura abuzurile, respectand drepturile c4tigate, a suprima

munca obligatorie pe ogoarele boierWi i prestatiile in natur', a simplifica incasarea impozitelor, a organiza departamentul justitiei, separand justitia de- administratie, a infiinta jandarmeria pentru mentinerea ordinei interne, a organiza carantine pe Dunare 0 a da libertate
comertului, insemna sa recladeti de sus 0 pang jos intregul edificiu, pe cale de a se darama, al institutiilor vechi. Dar numai in aceste

conditii puteai munci efectiv pentru buna stare 0 linitea interna a

tarii. Articolul separat al tratatului dela Adrianopol furniza mijloacele
necesare pentru aceasta.

www.dacoromanica.ro

304

G. BEZVICONI

t Este posibil ea se vor vedea, Cu vremea, scaderile unora dintre

amanuntele regulamentelor organice, ins in general, aceste coduri
constitue o adevrata binefacere pentru tara si aceasta se dovedeste
prin insusi faptul, c populatia a stiut s'a pretuiasca schimbarile, Matte
pentru binele ei.
4 Clasele privikgiate nu prevazusera toate consecintele reorgani
zarii, crezand ca aceasta se va multumi Cu cteva concesii, necesitatea
carora o recunosteau si ele. Clasele acestea nu concepeau, el ele ar putea

sa rmana in imposibilitate de a concentra exploatarea exclusiva a

abuzurilor autoritatii gospodarilor. Clasele privilegiate doreau s pstreze, mai mult ori mai putin, vechea stare de lucruri. Ele isi intemeiau sperantele pe amestecul curtii turce, de care erau legate in virtutea intereselor materiale.
e Trebue s spunem ca, in ceea ce priveste masele largi ale populatiei, noile imbunttiri trebuiau sa gaseasca in sanul lor simpatie,

prin faptul el erau acute pentru introducerea in Ora a ordinei. In

sufletele majoritatii locuitorilor se trezise dorinta de a iesi din starea
de mizerie si umilinta, in care se aflau; ura lor pentru boieri crestea

pe msura ce acestia acaparau tot mai mult autoritatea, si aceasta

ca si prieinile ei, trebue sa fi fost mare, pentruc poporul incepuse s
recurga la violente.
o Marea majoritate a populatiei a dobandit, acum, drepturi pretioase. Este drept, ea- ea le plateste nobililor dad boieresti, ea le piateste in mod indirect lefurile s'i pensiile ion, deoarece asupra ei, exclusiv,

cade intreaga greutate a impozitelor de stat ; ea isi cimoaste ins sfera

obligatiilor si stie ea, in afar de aceste obligatii, nu mai are altele.
Acest nepretuit avantaj populatia il datoreste noii organizad administrative, care trezeOe in ea dorinta de a sustine regulamentul; nutrind

sentimente de recunostinta fata de curtea protectoare, poporul isi

pune in ea sperantele.
4 Comparnd interesele acestor dou clase, este usor s vezi primejdia, in cazul cand drepturile, recunoscute majoritatii populatiei,
ar fi clcate sau n'ar fi suficient de bine asigurate. rara indoiala, in
cazul cnd clasa privilegiata ar gsi mijlocul de a incerca din nou o

restabilire a abuzurilor si va izbuti in aceasta incercare, masele

poporului se vor rascula nu pentru a-si dobandi drepturi/e, ca in tentativa lui Vladimirescu, ci pentru a cere mentinerea drepturilor de
care se bucura.
a Se poate spune afirmativ, c orice abatere, once miscare de revenire inapoi va trezi sperantele clasei privilegiate si c once reactiune
de acest fel va duce la o rascoala genera1 . a locuitorilor, interesati in
mentinerea noii sari de lucruri.
43 Este de sigur, cu neputint ca ministerul otoman sa se impace
cu aceast noua stare de lucruri: aceasta ti rapeste orice influent5. in

www.dacoromanica.ro

305

CAIATORI RIJW IN MOLDOVA SI MUNTENIA

principate
Tipse0e de profituri ilegale, pe care le obtinea din partea
fostei guvemari.
# Austria este departe de a se bucura de reformele fcute in prin-

cipate, care erau pana acum sub influenta ei. Ea nu poate privi cu
indfferenta eliberarea negotului i avantajele politice, obtinute de
poporul vecin cu ea; ea vede c motivele, care-I sileau pe taranul valah
sa caute in emigrare adapost i linite, nu mai exista; ea se teme chiar
c marile avantaje politice i comerciale ar putea s atraga in Moldova 0 Valahia locuitori din 'Transilvania 0 Bucovina.
Toate aceste motive influenteaza, dupa cum se pare, in mod nefavorabil tratativele, duse de trimesul nostru la Constantinopol. Poarta
cauta s taraganeasca cu aprobarea regulamentelor pana la momentul,

and plata primului milion de contributie militara ii va permite, In

spiritul conventiei dela Petersburg, sa ceara ca noi sa parsim prindpatele, i s restabileasca autoritatea gospodarilor. Ea spera ca mai
tarziu, daca cererile ei vor fi satisfacute, va putea profita de nemulrezultate din sdruncinarea intereselor de casta, spre a face
mai mult ca oricand problematic6.' consolidarea unui regim, pe care are

atatea motive de a nu-1 don. Daca aceste intentii perfide vor putea fi
realizate, rezultatele vor fi primejclioase pentru tara 0 diametral opuse
mobilelor care au provocat amestecul curtii imperiale in treburile principatelor.

# Ele vor fi primejdioase, pentruca a lua masuri retrograde sau a

schimba o situatie, ale card foloase sunt recunoscute, dupa ce vor fi
fost introduse regulamentele 0 se va fi vazut buna stare, rezultata
de pe urma lor, ar insemna s trezeti nemultumiri, s starneti agitatii, cu atat mai periculoase cu cat ele vor fi provocate cu ajutorul
opririi m4carii de reorganizare 0 a imbunatatirilor, care formeaza
obiectul dorintelor i sperantelor marilor mase ale populatiei.
# Pe de ala parte, urmrile acestea vor fi contrarii mobilelor amestecului Rusiei, intru cat, independent de faptul c consecintele reactiunii noile turburari din principate se vor rasfrange i asupra
provinciilor invecinate, aceste urmari vor cauza mari neajunsuri
sistemului ei politic din Rasarit, tirbind autoritatea pe care ea este
chemat s'o aib aici, a"cand s." se piarda in acela0 timp roadele tratativelor duse cu Poarta i aducand Rusia aproape in aceea0 situatie,
in care se afla inainte de tratatul dela Adrianopol .
Pe la mijlocul anului 1832, in Moldova se raspandisera zvonuri
despre instabilitatea noilor institutii, despre conventii comerciale incheiate cu Turcia, care ar lipsi principatele de avantaje, fagaduite
prin actul anexa la tratatul dela Adrianopol. Comunicandu-i aceasta
lui Nesselrode 1), Kiseliov Ii seria ca: # din nefericire, aceste zvonuri
1) La 26 Septemvrie 1832.
20

www.dacoromanica.ro

306

G. BEZVICONI

au capatat o aparenta de probabilitate, din moment ce trupele noastre

se pregateau a parasi principatele, lar administratia ruseasca era pe
cale de a pleca din Ora. Publicul se teme c va ram.'ne sub guvemarea

gospodarilor, intre o administratie distrusa si o alta administratie,

nesanctionat. 'Mc de catre sultan. Intrigantii, care sunt numerosi in
principate, isi incep tentativele criminale... rspandesc zvonuri, pe
care le incurajeaza consulii straini, spunand ca administratia ruseasca
exista doar de forma. Aceste zvonuri isi gsesc, poate, justificarea
In faptul CA Poarta nu confirma si inthrzie confirmarea regulamentului;
Cu toate ca g-uvemul provizoriu desminte aceste zvonuri prin impar-

tialitatea, legalitatea s'i energia dispozitiilor pe care le ja, in spirite

la nastere o neliniste, care ar putea stmi noi pieded in calea administratiei. 0 astfel de neincredere si astfel de pareri preconcepute nu pot
dinui far a avea urmri daunatoare, iar Poarta, sustinuta de numerosii ei partizani din principate, isi va intemeia refuzul de a ratifica
regulamentele pe plngerile nemultumitilor, ale caror semnturi ii va

fi lesne de adunat. Daca, contrar oricarei asteptari, aceste sperante

se vor realiza, nu va fi atins niciodat scopul eforturilor depuse de
Rusia, adic prosperitatea si linistea acestor tari, pe care ea trebue
s le considere ca o baza importanta a operatiunilor sale militare.
o Inteadev.r, reformele administrative din principate, fcute in
interesul marilor mase ale populatiei, strivite pAn acum de greutatea
abuzmilor si impilrilor de tot felul, au avut succes atat de mare in
ochii poporului, incAt acesta nu mai poate privi cu indiferenta inlocuirea lor cu vechea guvemare. In tarile acestea, se vor produce in mod
inevitabil agitatii s'i se vor ivi dificultati pentru Rusia, dificulta,
pe care va fi greu sa le inlaturi, deoarece alte puteri si, in special, Austria,
vor lua parte la darmarea regimului, introdus de Rusia, s'i vor contribui

din rasputeri la reconstituirea vechii administratii, atat de avantajoase pentru interesele lor comerciale. Daca cele de mai sus sunt
juste, este permis a crede ca lucrul esential de facut este sa se porunceasca sa fie duse tratative referitoare la contributia de razboi, paralel
cu aprobarea regulamentelor de catre Poart., s'i sa nu se plraseasca
principatele inainte ca aceste acte sa fie ratificate s'i punerea lor in.
aplicare prescrisa gospodarilor, ca o lege de baza a tarii.
<( 0 asemenea desfasurare a lucrurilor va intari increderea Moldo-

venilor si a Valahilor, din care gjio sunt devotati Rusiei, va nimici

proiectele antagonistilor prosperitatii lor si va restabili influenta Rusiei
pe lnga popoarele crestine ale Rasaritului, care vor fi, poate, in curand
chemate s.-0 implineasca un destin nou, ca.ruia Rusia nu-i va fi strin,

cu toate sfortrile celor, care dela un timp incoace se straduiesc s

instraineze de ea spiritele... n
La intocmirea acelor articole ale regulamentului, care priveau rapor-

turile dintre trani si proprietari agricoli, se prevedea, pe de o parte,

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUGI IN MOLDOVA I MUNTENIA

307

o oarecare rnarire a darilor datorate de tarani, lar pe de alt.& &I se

desfiinteze prestatiile in natur i obligatia de a munci pe ogoarele
boierilor. Cu toate acestea, comisia speciala, alcatuita din boieri-pro-

prietari agricoli, a redactat artidolele acestea din neglijenta sau

intentionat in aa fel, incat ele favorizau samovolniciile, daunatoare i nedrepte fat de tarani, cum era de pild, stabilirea pretului
pentru ziva de munca, dreptul de a cere, in loc de munca, bani

a. m. d.

Adunarea extraordinara, compusa de asemenea din boieri, a aprobat

aceasta dispozitie, care a 0 intrat sub aceasta forma in regulament.
Pavel Dimitrievici a fost nevoit s sustin In aceast privinta o
lupt crncena impotriva adunarii ordinare moldovene. Intr'o scrisoare
particulara, adresat lui Butenev 1), la 20 Decemvrie 1832, Kiseliov
scria intre altele:
Sunt dou saptmni de cand ma lupt cu barbo0i moldoveni,
cei mai neastmparati intriganti din tot neamul purtatorilor de barba.
Stirile, sosite din Constantinopol, despre apropiata alegere a gospodarilor, ne1ini0esc pe toata. lumea ; compunerea adunrii, prin ins4
natura sa, formeaza unul din motivele dezordinelor, care nu vor inceta
de a spori 0 a zadamici actiunea guvernului. Nu puteti s v inchipuiti toate atacurile, canora le tin piept. Sa recurg la masuri de imblnzire,

in afar de regulament, este cu neputintd: aceasta ar da apa la moara

detractorilor noilor institutii i ar ridica piedeci In calea tratativelor
noastre ulterioare Cu Turcia. Sa 12.0 lucrurile in starea lor actuala ar
insemna sa provoci dezordini noi, sa compromiti scopul, urmarit de

Rusia, scop care consta in dorinta de a introduce la vecinii no0ri,

aflati sub protectia noastra, o guvemare durabil i dreapta. In afara
de aceasta, ad.unarea, compusa din boieri, care nu faceau decOt
acapareze drepturile claselor inferioare, a devenit judecator in propriul sau proces; este a.,a dar foarte natural, ca ea se stradue0e s-0
sporeasca propriile ei privilegii in dauna claselor inferioare, care nu
sunt nici reprezentate, nici aparate de nimeni.
Cele doua dintai capitole ale regulamentului au fost intocmite
editate inainte de mine, intocmite dupa instructiile date de ministerul nostru, care a scapat din vedere faptul ea, in timpul regimului
arbitrar al gospodarilor, aclunarile erau alctuite dupa alegerea lor
nu faceau deal sa ischleasca cele dorite de gospodari. Actualmente
membrii adunarii sunt ale0 din mijlocul boierilor, de catre boieri;
acetia sunt, In majoritate, oameni depravati, partizani ai vechilor
abuzuri, care nu a0eapt decat restabilirea lor. Valahii sunt de o mie
de ori mai linititi i mai intelegatori ; dar cu toate acestea, cu toat
1) Apolinarie Petrovici Butenev (1787-1866), ambasadorul Rusiei la Constantinopol dela 1830 la 1842 i dupa razboiul Crimeii pang la 1858. Memoriile
lui, in i Arhiva Rusa u, 1881.
20'

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONT

308

i chiar in btma parte influenta mea , am intampinat greutati in conducerea adunarii, care se gaseste de asemenea
sub influenta partidului...

influenta noastra

o Anul trecut am scris i voiu mai strui pe Tanga vice-cancelar asupra

necesitatii tmor corectari in regulament,
corectari ce trebuesc facute
de catre conducerea, lar nu dupa prerea acelorasi boieri, cu care nu
te poti sftui in ceea ce priveste diferentele de pareri dintre ei si marea

mas a poporului...
o Te informez, stimate Apolinarie Petrovici, despre starea treburilor noastre ; n'ai putea d-ta cumva, sub un pretext oarecare, s iei
regulamentul din mana Turcilor
convingi sa introduca ulterior
cateva corectki in articolele privitoare la dispozitiile administrative,
acute in folosul poporului, care nu poate fi lasat prada samovolniciilor
clasei boieresti, fa:fa a starni dezordini deplorabile pentru Ora i complicatii pentru ambele curt, cea suzerana i cea protectoare. Stiu ca

acesti intriganti sunt tot atat de lasi, cat simt de obraznid, ea dac
elimini doi sau trei din ei, ceilalti se vor imblanzi Cu desvarsire ;

in cazul acesta, urltorii tuturor natiunilor vor incepe sa tipe despre

tirania moscovita, iar internuntiul ii va sustine pe Tanga Poarta, spre
a putea, cum se spune, pescui in apa tulbure .
In sfartit, la inceputul anului 1833 1), Kiseliov ii seria lui Nesselrode:
Intrunirea adunarii ordinare din Moldova ma va retine, impotriva

vointei mele, inch' cateva vreme la Iasi. Pasim la studierea sarcinilor

taranilor. Situatia mea este extrem de delicata si nu stiu back care
va fi rezultatul. Trebue sa-i apar, eu singur, pe oamenii acestia lipsiti
de aparare impotriva unei oligarhii avide s't violente. Consulii agita
spiritele s't cauta foloase pentru ei. Ma tem mai cu seama de ajutorul
Austriei ...

La 8 Ianuarie 1834, Pavel Dimitrievici si-a luat ramas bun dela

autoritatile din Bucuresti si a doua zi a plecat la Iai, unde a si ramas
trei luni, ocupandu-se in tot timpul acesta de rapoarte i ultimele
dispozitiuni inainte de a parasi principatele.
Paul Lacroix, in istoria vietii si a domniei lui Nicolae
serie urmatoarele despre sederea lui Kiseliov la Iasi i despre plecarea lui in Rusia:

o El a cerut dela toate administratiile d'ari de seama amanuntite

proiectele legilor celor mai indispensabile, care trebuiau sa fie studiate fata de el, in divanurile Moldovei si ale Valahiei ; dorea s i se
indice nevoile tinuturilor, pe care nu avusese timp s le satisfac pang
Scrisoare particular& trimisg. din /asi la r6 Ianuarie.
Histoire de la vie et du rgne de Nicolas I-er, Paris, 1871, VI, p. 369. Lacroix

a luat detaliile plecrii lui Kiseliov din Iasi din brosura: Paul Kisselefi et les
principauts de V alachie et de Moldavie, par un habitant de V alachie,- Paris, 1841.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RiTg IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

309

atunci, i acele servicii, pe care le mai putea face guvemul rus principatelor. Dorea
dea personal seama de situatia tuturor casieriilor
publice, de toate sumele, ce mai ramaneau in fiecare din ele ; a studiat
in persoang 0 a stabilit bilantul de venituri i cheltuieli al vistieriei, in

tot timpul guvernrii lui, 0 a dat ordin s.' fie accelerat perceperea
restantelor pentru acoperirea datoriei publice. Documentele astfel adunate 0 multe alte informatii oficiale i-au furnizat o multime de material
pentru o dare de seamg amnuntitg despre activitatea conducerii lui
in principate. Acest raport i-a fost trimes impgratului, care l-a primit
cu cateva zile inainte de venirea lui Pavel Dimitrievici la Petersburg.

In ajunul plecgrii lui Kiseliov din Ia0, acesta a fost invitat la teatru,
la o reprezentatie alegoricg.

I,a ii Aprilie 1834, Kiseliov a parisit Iaii. Intreaga populatie

a oraplui, cu derul i nobilimea in frunte, l-a condus pang la granif,
pentru a-i exprima in mod solemn regretul, starnit de aceast. despgrtire. In momentul cand multimea aceasta sgomotoasi s'a apropiat de
Prat, ea a fost cuprinsg" dintr'odat de ticere ; din ochii tuturora
curgeau lacrimi. Insu0 Kiseliov a fost cuprins de emotia care domnea in

jurul lui; fiecare dorea 564 vadg i si-i spung un ultra cuvnt de bun
rimas.
a Bunul nostru geniu ne pgrasete, luand cu el fericirea, pe care a
dgruit-o principatelor. Numele lui Kiseliov va rimane pururea viu in
inimile Rominilor .

Inainte de a-1 una pe Pavel Dimitrievici in patria lui, trebue s

pomenim despre manifestarea recunoOintei fat de el, din partea
principatului Valabiei. In Mai 1831, cnd in adunarea extraordinarg
valaha fusese terminati studierea proiectului de regulament, aceastg
adunare a hot.rit in unanimitate sg i se prezinte lui Kiseliov un act
de acordare a drepturilor de cetatean al Valahiei, in semn de recunotint a tarii, pentru felul in care a indeplinit intentiile bineficatoare

ale impgratului. Actul acesta i-a fost prezentat lui Kiseliov de care
episcopul Buzgului 0 de efu.l. politiei Ghica. Kiseliov a rspuns ea,
oricat de mutt ar pretui el acest semn de respect 0 de dragoste din
partea Valahilor, considerg totu0 de datoria lui s amine primirea
lui pang in momentul, and sentimentele care i-au dat na0ere nu vor
mai putea pgrea suspecte, nid s constitue un prilej pentru calonanii
tlmaciri false.
ii ani dupg aceasta, la t Martie 1842, in adunarea valalag ordinarg,
a fost reinoit vechea hothire, prin care i se acordau lui Kiseliov drepttuile de cetatean al Vain biei, 0 s'a ficut o noug propunere, aceea
de a-i ridica un monument la Bucure0i. Pavel Dimitrievici a primit-o

pe cea dintii, dupg aprobarea imparatului, iar in ceea ce prive0e pe

cea de a doua, a scris 'jute() epistoll adresati lui Ghica-Vod11):
1) 22 Aprilie, 1842.

www.dacoromanica.ro

3zo

G. BEZVICONI

4-In ceea ce privete monumental, pe care l-a votat pentru mine

adunarea, v spun sincer CA, con0iinta mea, imi interzice s primesc
acest semn de respect, c aceast hotrire ii apartine posterittii, cnd
timpul i experienta vor justifica definitiv prerea contemporanilor.
Doresc fierbinte ridicarea unui altfel de monument, .1 anume: ca Valabia sA gseasc in sine ins60, Cu ajutorul permanent al locuitorilor
apartinnd tuturor claselor, puterea de a pstra in intregime dispozithmile, al cror scop este s consolideze buna stare a trii, buna stare
pe care Rusia, in generozitatea ei, a dorit s'o asigure acestei Vri, punnd-o sub protectia tratatului. lath' munca mreat i nobil., care
chiam.' ingrijirile i. sfortkile cele mai struitoare ale dvs., principe,
i sunt pe deplin convins c luminVia voastr v.' yeti pune intreaga
ambilie in indeplinirea ei .

www.dacoromanica.ro

1837

ANATOLE DEMIDOV

Nu cunoatem decht o singura scriere, care sa oglindeasca efortul

de munca al unei expeditii de studii, intreprins special, in acest scop,
de un grup de carturari. Apreciem, de aceea, in. mod deosebit, gestul
lui Anatole Demidov, organizatorul acestei calatorii tiintifice in Sudul
Rusiei 0 Principatele Dunarene, a ca.'rui vizita la Ia0 o anunta la II
Iulie 1837 ziarul Albina Romneasca .

Urma al unui fierar din Tula, al cami fiu pe vremea lui Petru
cel Mare a inlocuit armamentul adus din strainatate, cu cel fabricat
in Rusia 1), Anatole Demidov era fiul unui damic binefacator, de pe
una caruia la Florenta s'au pastrat o coal., un azil 0 o galerie de
pictura din cele mai bogate. Anatole s'a nascut in 1812, la Florenta 2).

Ramas orfan la vArsta de 16 ani, tnar foarte frumos 0 inteligent,

el n'a tiut insa niciodata sa-0 stapneasca pasiunile. Aceasta nu l-a
impiedecat, totu0, s. fie 0 el ctitorul tmui azil 0 al unui spital, la Peters-

burg. In 1841, Demidov s'a casatorit cu principesa Matilda, fata fratelui lui Napoleon, Jr6me, ex-regele Westfaliei. Marele duce al Toscanei i-a conferit titlul de print San-Donato. Dei divortat de principesa Matilda, el i-a cumprat casa lui Napoleon de pe insula Elba,
intemeind acolo un muzeu napoleonian. In timpul rlzboiului Crimeii,
Anatole Demidov a donat statului rusesc un milion de ruble ; el a murit

la 18 Mai 1870, la Paris.

Cunoa$em numeroase editii ale operei lui Demidov: Voyage dans
la Russie Mridionale et la Critne par la Hongrie, la Valachie et la
Moldavie,- # cla torie executat. in 1837, sub directia d-lui A. de
Demidov . Douasprezece scrisori de baza au aparut in Journal de
Dbats (1838-1839)2) 0 separat in 1840, la Paris ; editii franceze
in 1841-1842 si excelenta editie din 1854, pe care o folosim, ca si alte
citeva ea'rti, din biblioteca lui V. P. Sinadino (reproducem mai
jos pag. 89-115, 137-138 si 148-166) ; o editie ruseascA am vgzut
1) E. Peodorov, Demidovii, Leningrad, 1944.
3) G. Bezviconi, Boierimea, vol. II, p. 102, qi Profiluri, p.

59

si urm.

8) Esquisses d'un voyage dans la Russie Mridionale et la Critne, Paris, 1838.

www.dacoromanica.ro

312

G. BEZVICONI

cndva la I. Pelivan; editia italian din 1841, la Turin ; editia englez din 1853, la Londra, iar cele germane din 1852, 1854, 1855, la
Breslau, comentat. de J. F. Neigebaur ; traducerea romnesc a unui
fragment al lucfrii, de M. Koglniceanu, a aprut in revista Dacia
Literaf E La paginile 493-496 ale volumului citat gsim lista luer5.-

rilor publicate in urma expeditiei stiintifice a lui Demidov: studii

antropologice de Gaubert, botanice de dr. Liveill, geologice
de Huot, descrierea corpurilor organice fosile de Huot si Rousseau
(dou volume, Paris, 1842), descrierea faunei de profesor Nordmann
de inginer F. Le
(trei volume), explofrile de terenuri carbonifere

Play. La expeditie au mai participat: Sainson, du Ponceau si pictorul

Auguste Raffet (1804-1860) 1), autorul valorosului Album al drtoriei. Volumul se incheie printr'un elogiu adus generalului Kiseliov:
Notice sur le comte Kisseleff (pag. 503-508).
La vaste plaine qui s'tend entre Giourjvo et Bulcharest est traverse, de temps A autre, par quelques ravins assez profonds qui devien-

nent, avec les pluies, autant de fondrires dangereuses pour les voya-

geurs. Plus d'une fois, avec nos lourdes voitures, nous avons failli
demeurer embourbs dans les marcages fangeux, o la route n'a
d'autres fondations que des branches d'arbres jetes en travers. Malheur
donc A. l'quipage que ses chevaux laisseraient enfonc dans cette vase

noire et molle! celui-l y resterait bien longtemps avant qu'on lui

p6t venir en aide. Au reste, sur ces tristes chemins, les voyageurs sont
aussi rares que les villages mmes, si l'on peut appeler ainsi la plus

pauvre runion de huttes de branchages et de fange qui recouvrent

une sorte de terrier o toute une famille vit enfouie.
Lors de notre passage, cependant, des bruits joyeux animaient ces
misrables bourgades: la solennit du jour avait rveill tous les violons des Tsiganes ; la liqueur aigrement doucereuse que le paysan valaque est habitu A. nommer du vin, donnait du cceur pour la danse A.
tous ces robustes villageois, A toutes ces fines brunes; elle ranimait
la voix nasillarde des vieilles femmes pour psalmodier des chants traditionnels que ces oreilles daces ou romaines ont peut-tre entendus
aux temps de Dcbale et de Trajan.
Les vingt lieues que nous avions A faire furent parcourues avec

assez de vitesse. Taut que l'on court sur le terrain uni de la prairie,
le voyage est aussi rapide que facile. Ces chevaux maigres et affams,
qui ne tiennent A rien qu' de vieilles cordes, emportent les voyageurs

avec une extrme vlocit. Les postillons, juchs sur leurs hautes
1) Piul pictorului a publicat la Paris, in 1878, insemnkile sale de drum:
Notes et croquis. Despre A. Raffet serie P. Lhomme.

www.dacoromanica.ro

CATATORI RU$I M MOLDO VA $1 MUNTENIA

313

selles de bois, portent en sautoir la corde qui sert de bride, et les voila
hurlant et gesticulant comme des forcens, qui poussent au galop et
sans relache la horde de coursiers demi-sauvages attels 5. une seule
voiture. Parfois le grotesque quipage se prcipite travers les hautes
herbes de la prairie, et les chevaux profitent de l'aubaine pour saisir
au galop quelques tiges dessches qu'ils dvorent tout en courant.

Arriv au relais, l'attelage est bientt dlivr de ses hamais, qui se

composent, nous l'avons dit, de deux traits et d'un collier de sangle
dans lequel l'animal passe la tte de lui-mme, et dont il se dbarrase
de la mme faon; ceci fait, les conducteurs, en signe de satisfaction,
et pour dlasser, disent-ils, leurs montures, tirent fortement les oreilles
et les crins du front a chaque cheval, puis ils les laissent tout haletants
rparer leurs forces sur le gazon brial de la plaine.
A notre arrive a Bukharest, la soire tait dj avance, et nous

iprouvmes tout l'embarras que peut occasionner la recherche d'un

glte dans une ville immense, A travers des rues tortueuses et obscures,

et avec des guides dont il n'est pas possible de se faire comprendre.

On nous avait enseig-n le club des nobles, dans le thatre, comme
le seul endroit o nous pussions trouver un logement ; mais peu s'en
fallut que l'hte ne nous refusat toute assistance, et ce ne fut qu'
force de prires, et aprs avoir attendu la fin du spectacle, que nous
Raines prendre possession de deux chambres, si bien contigus au
thatre, que nous n'avions qu'une porte ouvrir pour nous trouver
sur la scne. Nous aurions, du reste, mauvaise grace a nous plaindre
de cette hospitalit de coulisse, puisque, nonobstant cet trange appartement, les visites les plus honorables vinrent bientSt nous y trouver.
A peine, en effet, tions-nous installs, qu'on officier dpch par

S. A. le prince rgnant vint se mettre notre disposition. A l'instant

mme, une garde permanente fut place prs de nos quipages, exposs,
au milieu d'une vaste cour, h. la rapacit des Tsiganes; ces mendiants

vagabonds, toujours a la piste des trangers, avaient dj trouv

moyen, dans le tumulte de l'arrive, de s'approprier, nos dpens,
quelques objets de peu de valeur.
Nous conseillerons au voyageur fatigu qui arrive Bukharest
d'adresser sa premire visite aux excellents baitis turcs dont nous
anions faire l'essai. Ces tablissements, situ& en gnral dans le guar-

tier qu'arrose la Dymbovitza, runissent aux effets salutaires de la

vapeur et du massage tous les raffinements dont les Orientaux ont
su entourer les besoins physiques de la vie. Si le prophte a t assez
sage pour lever une prescription d'hygine jusqu' la saintet d'un
devoir religieux, les vrais croyants, de leur cad, ont t assez sensuels
pour en faire un de ces plaisirs comme ils les aiment, et dans lesquels

tout leur tre s'abandonne avec tant de dlices. Rien n'est comparable la molle langueur qui s'empare de tous vos membres fatigus

www.dacoromanica.ro

314

G. BEZV1CONI

quand, au sortir de cette tide vapeur, aprs avoir pass par un vigoureux massage et des frictions aromatiques, vous vous trouvez doucement tendu entre des tissus moelleux, pendant que la pipe exhale

autour de vous les parfums odorants dont elle est charge, que de
temps A autre l'eau glace, que colore la confiture de rose, vous prate
ses fraiches saveurs, et pourtant, cette complate batitude de tous les
sens s'achate A. Bukharest pour le prix le plus modique ; aussi est-il
bien A. dsirer que les usages de Vienne et de Paris, qui tendent A s'impatroniser de plus en plus dans cette capitale, y laissent subsister les

deux seules choses peut-tre dont le Turc puisse se faire honneur,

les seules que l'Europe puisse encore aujourd'hui envier A la civilisation de l'Orient, A. savoir: le bain et le caf.
Durant cette premire journe, quelques visites reues et rendues
ont commenc A. nous donner une ide gnrale de Bukharest et de ses

habitants. Du reste, nous tions robjet d'une politesse si exquise,

que ds les premires heures, tout notre temps se trouva engag mame

par un sjour beaucoup plus long que celui qu'il nous tait permis
de consacrer A cette prvenante hospitalit.
Le prince rgnant avait bien voulu nous dsigner une heure pour
nous recevoir dans la soire ; en attendant, nous allAmes en vrais &ran-

gers curieux passer en revue le beau monde de cette capitale, qui se

promenait A son rendez-vous accoutum et dans ses quipages de
chaque jour: car, dans cette ville, chacun a le sien. Cette promenade
si frquente est peu digne de la popularit dont elle jouit, car ce n'est
rien moins qu'une grande rue poudreuse et remplie d'ornires. Lorsque
vous avez atteint rextrmit de la rue et de la ville, vous n'en &es
pas moins la victime d'un rude cahot sur une route mal entretenue,
o les arbres de trois ans font esprer un ombrage destin A rafraichir
les heureux Valaques du sicle prochain, mais laissent les promeneurs
de nos jours en proie aux rayons obliques du soleil. Une campagne
plate et marcageuse, tel est l'horizon qui entoure cette promenade.
Quoi qu'il en soit, la file des voitures est longue et presse sur le chemin,

et l'on trouve chaque soir, fidle au rendez-vous, toute rlite de cette

nation bigarre, qui change aujourd'hui de moeurs aussi bien que
de costumes. Dans la mme voiture oil vous voyez des femmes dont
la toilette et les manires font de leur mieux pour ressembler A. 1'616gance et A. la coquetterie viennoises, vous pouvez remarquer aussi
le frac noir, qui reprsente la jeune Valachie, plac en regard de la
noble et vnrable figure de quelque boyard A la barbe blanche et
au bonnet en dme, monumentale coiffure importe par les Grecs
du Phanar. Sur le sige des voitures est assis gravement, tantt un
cocher vtu A la russe, serr dans son long caftan, tantt un Turc au

large turban, ou un Arnaout A la jupe blanche et flottante. En un

mot, cette rapide procession qui glisse dans la poussire du soir, ces

www.dacoromanica.ro

C1LATORI RIJI IN MOLDOVA I MUNTENIA

315

plumes, ces turbans, ces voiles, qui passent et se croisent autour de

vous, composent un spectacle tout fait trange et d'une attrayante
nouveaut.

Cependant on s'tait rendu au palais du Ghospodar. Quelques

officiers attendaient que le prince rentrat de la promenade ; et nous
avons retrouv parmi eux un Franais, M. le vicomte de GrammontLouvigny, dont nous avions eu occasion dja d'prouver la parfaite
politesse. Le salon o nous flames introduits n'ofrrait pas d'autre ornement que le portrait du gnral russe Kisseleff, portrait populaire
s'il en fut, homme de bien et de cceur, dont l'image vnre se rencontre
sur les plus humbles comme sur les plus nobles murailles de ce pays.

Bientt le Ghospodar fut annonc, et l'accueil plein de grace et de

cordialit dont nous filmes l'objet nous permit d'apprcier les connaissances varies de ce prince. Une conversation aise et spirituelle sur
tous les sujets qui occupaient alors les salons de l'Occident, nous prouva
que, dans cette capitale, o l'on n'arrive qu'en traversant des dserts,

l'esprit le plus dlicat et le progrs du sicle trouvent de dignps et

logiques interprtes. S'il nous tait permis d'esquisser en quelques

traits la personne du Ghospodar de la Valachie, nous dirions comment le prince Ghika, qui rgne sous le nom d'Alexandre II 1), a tous
les dehors d'un gentilhomme runit une physionomie douce et grave
qui inspire tout d'abord la confiance ; sa parole est nette et facile,
et dcle un esprit lev. Le prince, qui parait avoir atteint la moiti
de la vie 2), est rest jusqu' ce jour clibataire ; il donne l'exemple
des vertus prives comme de l'amour clair du bien public. Les princes

rgnants de Valachie ont adopt le costume civil de l'Occident et les

uniformes de l'empire de Russie. Ils parlent habituellement la langue
franaise avec une remarquable facilit.
Ce ne fut que plus tard que nous dimes l'honneur d'tre prsents
aux deux frres du Ghospodar. Le prince Michel Ghika, l'ain de la
famine, est investi des fonctions de ministre de l'intrieur sous le titre de
grand Vornik, et il venait d'tre nomm rcemment a la dignit de Ban,
qui est la premire de l'tat aprs celle de Ghospodar. Le prince Con-

stantin Ghika, le plus jeune des trois frres, est a. la tete des affaires
militaires, et commande, en qualit de grand Spathar, la petite arme
valaque. Selon l'usage turc, en nous offrit des pipes et du caf. Nous
ne primes cong du prince qu'aprs un entretien o nous eilmes plus
d'une fois l'occasion de remarquer combien de connaissances solides
et varies, de vues leves, distinguent ce souverain d'un pays ou

tout est a constituer.

Au retour du palais, nous trouvames les compagnons de voyage
que nous avions laisss au bord du Danube. Ils venaient d'arriver,
Alexandru Ghica, domnitor dela 1834 la 1842.
Able dad( itnplinise varsta de 42 de ani.

www.dacoromanica.ro

316

G. BEZVICOIVI

puiss de fatigue, et nous nous hAtAmes de leur indiquer le logement

exigu qu' grand'peine nous avions dcouvert pour eux dans un guartier voisin. Voici, du reste, ce qui les avait retards et ce qu'ils avaient
vu de Giourjvo aprs que nous en fames sortis, laissant la poste dgarnie de chevaux:
4 Lorsque nous nous vir' nes, dirent-ils, forcs de rester A. Giourjvo,

sans chevaux et sans voitures pour nous rendre 4 Bukharest, nous

commenAmes par aller nous assurer A la poste d'un nombre de chariots du pays, suffisant pour transporter nos personnes et l'embarras-

sant attirail dont nous tions demeurs les gardiens. Rien de plus
simple et de plus neuf, pour ainsi dire, que les chaises de poste valaques

qu'on nomme caroussi dans le pays. Elles consistent en une sorte de

petite auge en barreaux de bois, monte sur quatre roues plus ou moins
rondes, et deux essieux de mme matire, sans un clou, sans une seule

ferrure. Cette caisse, abondamment pourvue d'un foin trop souvent

ferment, peut recevoir un voyageur, rarement deux. Le patient, accroupi sur lui-mme, n'tant appuy ni soutenu par rien, fend l'espace
en se cramponnant aux rebords de son brutal quipage comme un
cavalier inexpriment s'attache aux crins d'un cheval emport. Ces
voitures ne sont comparables qu'aux telgues de la Russie, mais elles
leur sont encore bien infrieures. Ce mode de transport, qui runit tout
les inconvnients qu'on redoute en voyage, est cependant le seul dont

puisse user en Valachie le voyageur qui n'a pas sa voiture. C'tait

minuit que nous devious partir, lorsque les chevaux de retour seraient
suffisamment reposs: il nous restait done assez de temps pour voir
la ville et jouir du spectacle de la fte, dont les bruits retentissaient
autour de nous.
# Giourjvo tait une forteresse turque avant que le trait de 1829
refit faite valaque; A. cette poque, l'intervention gnreuse de la
Russie releva de leur abaissement les principauts crases par les

exactions. La barbarie repassa le Danube; mais, avant de quitter

Giourjvo, les Musulmans renversrent ses remparts: cette ville est
donc aujourd'hui un mlange de ruines et de constructions nouvelles.
La symtrie modeme pousse ses alignements A travers Vanden palemle oriental; voil pourquoi longtemps encore des rues inacheves
et des terrains ob strus de dcombres, dpareront le plan rgulier de
la nouvelle Giourjvo. Le quartier voisin du Danube est de construction rcente; quelques jolies maisons et une glise ddie A. saint Pierre,

dont on clbrait ce our mme l'inauguration, lui donnent un air

tout A. fait europen. Plus loin on trouve une place circulaire, au centre

de laquelle s'lve une haute tour; cette place est tout Giourjvo:
c'est l que sont runis les boutiques et les cafs, avec leurs. groupes
de fumeurs assis en cercle devant la porte. On y voit aussi deux ou
trois h6telleries l'enseigne menteuse et affame, htelleries o le

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

317

voyageur ne trouve d'autre souper qu'on sorbet, d'autre lit que la

table d'un billard; ce meuble, qui est 5. la fois un si mauvais lit et un
mauvais billard, se trouve communment en Valachie et en
Moldavie.

Cependant la ville tait dserte, et toute sa population s'tait

porte vers une plaine immense, sans ombre et sans verdure. Sur cette

plaine, arrivaient par troupes des families et des villages entiers de

Valaques, et des hordes nombreuses de Bohmiens. Ainsi grossissait
sans cesse la foule dj. innombrable des marchands, des danseurs,
des musiciens et des curieux, attirs par cette solennit, qui devait
durer plusieurs jours. A l'arrive sur le champ de la fte, les chariots
sont dtels, le bivouac s'organise, et une ville nomade, oil se confondent les races diverses qui peuplent la Valachie, s'agrandit incessamment. Les Valaques campaient sous de grands abris de toile
blanche, flanqus de leurs chars tnassifs, auprs desquels ruminent
les buffles ou les bceufs de l'attelage ; tandis que les tribus de
Tsiganes se reconnaissaient leurs tentes de couleurs sombres, rayes
de noir.

De toutes parts s'levait la fume des foyers ott se prparaient

les simples aliments de ce peuple si ardent pour la fte ; sous les tentes
on s'habillait pour figurer 6. la danse. Les robustes filles de la Valachie se distinguaient par leurs bonnets de velours, oit brillent les longs
chapelets de sequins ou de paras qui composent leur dot. Quelquefois

le bonnet le plus charg de ducats, et le mieux fait pour tenter les

fiancs, crasait sous son poids une tte maladive et disgracieuse ; plus

d'un noble et doux visage, au contraire, n'avait pour parure qu'une

chtive guirlande de paras. C'est en petit l'histoire des dots de toutes
les nations polices de ce monde. Les jeunes fines des Tsiganes se distinguent par une beaut singulire, qui a gard l'empreinte de la race
dont quelques auteurs prtendent que leurs tribus errantes sont issues ;
on retrouve en elles la taille souple et dlie et les etrxmits si dlicates des femmes des bords du Gange.
o 11 serait difficile de donner une ide du mouvant et bruyant champ

de foire o s'agitait toute cette foule. Une plaine sans borne, d'o
s'levait un nuage pais de poussire, tait couverte tout entire de
tentes, de baraques, de charrettes et de bestiaux. C'est au travers
de cette confusion, sans ordre, sans police, et cependant sans tumulte,
que les marchands avaient leurs talages. On y vendait des toffes,
des habits, des pelleteries et des comestibles en abondance. Si quelque

espace devient libre au milieu de cette foule mobile, il est aussitt

envahi par les danseurs ; ils forment un grand rond, qui commence
5 tourner, tantt droite, tantt it gauche, avec un mouvement lent
et pos qui s'anime par moment. Dans cette danse, les hommes et
les femmes se tiennent par la main: les mntriers tsiganes sont de-

www.dacoromanica.ro

318

G. BEZVICONI

bout au milieu du cercle, et se donnent beaucoup de peine et d'action

pour excuter leurs airs sans fin. Le danseur fatigu de ce plaisir peut
le quitter A sa volont, et tout passant amateur qui vent prendre part
A. la danse se met sans difficult de la partie: ainsi se prolonge fort
avant dans la nuit cet interminable bal, pour lequel les Valaques nous
ont paru passionns. Cependant, quel que soit leur entrainement pour
cet exercice, ils s'y livrent avec une dignit et une dcence remarquables. Les filles tsiganes elles-mmes y apportent un maintien modeste

et rserve. Il n'tait pas rare de voir cinquante soixante danseurs,

de costumes varies et pittoresques, enlacs dans le mme cerde ; ces
cercles eux-mmes se rptaient l'infini sur toute l'tendue de /a
plaine, gravitant autour de leur orchestre criard. de Bohmiens. Nous
nous plaisions ainsi contempler ces divertissements simples et empreints d'une svrit antique. Longtemps gars dans la foule, nous
nous accoutumions cette atmosphre de bruit, de cris, d'instruments
et de clochettes ; mais dj les prparatifs de notre dpart nous rappelaient, et nous retournAmes chez l'agent de bateaux A vapeur, qui
est en mme temps le pharmacien du lieu. Nous filmes, en vrit, trop
heureux de nous confier sa complaisance. Comme nous pouvions nous
entendre rciproquement, au moyen de la langue italienne, ce bienveillant fonctionnaire commena par nous prdire que nous ne partirions
pas ce mme jour pour Bukharest: il connaissait bien, disait-il, l'apathie
et la mauvaise volont du capitaine de la poste a l'gard des trangers.
En attendant, comme nous tions menacs de ne pas diner, faute d'un
abri convenable, notre protecteur nous conduisit chez le foumisseur
de la quarantaine, oil nous trouvAmes un frugal repas peu prs tare;
aprs quoi, l'honnte pharmacien, qui avait emmagasin nos bagages,
nous ouffrit la mme hospitalit pour nous-mmes, et dont quelques

bottes de foin firent les frais.

La facult de requrir des chevaux de poste, en Valachie, ne s'accorde, ainsi que cela sa pratique en Russie qu'au porteur d'un permis
pralable &Eyre' par l'autorit suprieure des villes. Ce n'est qu'aprs
avoir consign le prix entier du parcours d'une ville l'autre, que
s'obtient cette pice nomme podorojnaia, qui est prsente au maitre
ou capitaine de poste A chaque relais intermdiaire. Ceci fait, le voyageur n'a plus A payer que la gratification bnvole qu'il accorde aux
postillons. Se procurer un tel passe-port dans un pareil jour n'tait
pas chose facile, car la fete absorbait tout. Le commandant de la place
tait tout entier aux devoirs solennels de sa charge, et ses lieutenants,
par contraste avec les joies de la journe, se montraient sur le soir
d'humeur peu abordable. Autre inconvenient: /% civilisation valaque,
en remplaant les mceurs turques, n'a point encore expuls de la vine,
nagure mahomtane, un hritage incommode et quelquefois dangereux: des bandes de chiens errants s'emparent, quand vient la nuit,

www.dacoromanica.ro

CXIATORI RU5I IN MOLDOVA st MUNTENIA

319

de tous les quartiers de Giourjvo, et rendent la circulation difficile,

surtout pour les trangers. En dpit de tant d'obstacles, nous tions
en rgle, lorsqu' minuit, le maitre de poste en personne arriva avec
ses nombreux caroussi la porte du pharmacien.
Nos bagages taient dj chargs, quand il fallut renoncer partir,
grce l'obstination du maitre de poste, qui ne voulait pas de bagage.
Ce ne fut donc, comme on nous l'avait prdit, que le lendemain, et
dans deux grands chariots de paysan, que nous pilmes nous mettre

en route, ple-mle avec nos effets, et n'emportant que deux pains

noirs pour toute provende.
Aprs avoir pass la porte de la ville, nous nous trouvmes dans
une prairie ou plutt dans un vaste marcage, o paissaient de grands
troupeaux de bceufs, de chevaux, de buffles et de brebis ; nous savions
peine en quel lieu nous tions ports ; tout ce que nous pouvions dire,
c'est que nous nous dirigions vers le nord ; mais aucune autre indication n'tait propre . nous faire reconnaitre la route qui mne vers la
capitale. Les chemins b. travers ces dserts sont aussi incertains que
le caprice de l'homme qui les parcourt. L'espace est large, les omires
abondent, et le paysan choisit son gr entre le terre et le gazon. Nous
fimes notre premire halte prs d'un puits au fond d'un petit vallon.

Les puits sont communs en Valachie, et invariablement constniits

de la mme faon ; un tronc d'arbre creus en gamit l'intrieur et
s'oppose l'boulement des parois ; la quantit et les larges dimensions
de ces tubes ainsi employs, donnent une ide magnifique de la vgtation des montagnes d'o on les tire. L'eau se puise au moyen d'une

longue poutre b. bascule, et dans un seau qui se compose d'un bloc

de ch&ne vid.
o A mesure qu'on s'loigne de Giourgvo le pays est moins dpouill,

quelques bouquets de jeunes arbres commencent recouvrir le sol.

Pendant tant d'annes, le malheureux paysan valaque, traqu comme
une b'e'te fauve, avait vu ses rcoltes pilles par les Turcs et ses champs
dvasts, qu'il est facile de comprendre combien il redoutait le voisi-

nage de ses oppresseurs. 11 avait donc laiss un dsert de dix lieues

entre le Danube et ses premires mtairies, comtne un espace abandonn

aux courses des dprdateurs, un terrain maudit oit chaque anne se

rpandaient les bandes sorties de Giourjvo, pour ruiner tout tablissement nouveau, et chasser vers les montagnes les cultivateurs pouvan ts.

Nous etunes . traverser trois ou quatre rivires bourbeuses, et 5.

chacun de ses passages nous nous mettions bnir le refus capricieux du
maitre de poste. Si nous eussions, en effet, pris ces quipages si bas et

si frles, nos bagages eussent t. infailliblement submegs, et nousmmes nous eussions t bien prs de verser dans ces gus dangereux.
Plus d'une fois, nous rencontrmes de grands trous o les chevaux s'en-

www.dacoromanica.ro

3 zo

G. BEZVICONI

fonvaient, entrainant nos massives charrettes. Dans ces occurrences difficiles, les cris des conducteurs devenaient de vrais hurlements.

Par moment, l'attelage sans force et les postilions sans voix s'arretaient ; arrarch A. l'abime, il sortait pesamment de la rivire, laissant

aprs lui une longue trace d'eau noirtre et de vase liquide. Aprs
avoir travers quelques hameaux, dont les chtives cabanes indiquent

la plus triste misre, nous recontrAmes un bourg o nous revimes

avec plaisir des maisons bien construites. Un beau monastre dont
l'entre est surmonte d'une tour, fait face A une taverne d'une rare
dimension. Les murailles de l'un et de l'autre difice ont t dcores par

un Rapal ambulant pui y a reprsent des sujets de la plus trange

variet, et dont la multitude atteste assurment une prodigieuse

fcondit. Ce peintre, hardi s'il en fut, a tent de reproduire sur ces
beaux murs blanchis toute l'chelle des tres ; il a retrac d'abord
les espces principales du rgne animal, sans oublier meme la kanguroo

d'Australie, qui ne s'attendait pas 5. tant d'honneur ; puis, arriv i

l'espce humaine, au genre homo, il s'est complu A reproduire le chefd'oeuvre de la cration dans ses attitudes les plus triomphantes : c'taient
de beaux messieurs et de belles dames, de magnifiques pachas A. la barbe
noire et pointue, d'imposants boyards coiffs de leur kalpak gigantesque ;

puis des soldats valaques en grande tenue, et tout cela couronn de

verdure, entour de guirlandes, encadr d'arbres fantastiques.
(4 Un grand jeu de bascule A. la roue prilleuse, qui menace tour A.
tour de lancer dans l'espace celui des joueurs qui se balance A. son som-

met, tait dress sous. les murs du convent. On dit que les Valaques
ont une prdilection marque pour ce genre d'exercice, que chaque
arm& voit se renouve/er de graves accidents. Dans la grande salle du
cabaret, salle tout illustre aussi des fresques brillantes du Rembrandt
valaque, un Bohmien accompagnait de son violon un jeune garon
dont la voix juste autant que pntrante faisait rsonner un air lent et
solennel. A en juger par l'expression de la musique, par l'attitude grave
et mue du nombreux auditoire, ce chant qui se composait de deux
phrases simples et touchantes, devait tre une de ces complaintes mlancoliques dans lesquelles tous les peuples primitifs ont fait parler
leurs traditions et racont leurs victoires ou leurs malheurs. Les Valaques, ces descendants de Rome, si longtemps fltris, doivent avoir
conserv quelques-uns de ces chants qui consolent de resclavage, derfliers chos d'une plus douce destine. Telles taient, du moins, nos
impressions en coutant cet air si simple que chantait ce pauvre enfant tsigane.
En quittant ce bourg qu'on nomtne Dresti, 1) nous avons travers un pont de bateaux, et la nuit ne tarda pas A nous surprendre ;
1) D 'rlti.

www.dacoromanica.ro

CA.I.ATORI 11:17$1 IN MOLDOVA T 31117/qT5NIA

321

nous n'arrivAmes aux portes de Bukharest qu'assez tard dans la soire,

car nos chevaux, harasss d'une course de vingt lieues, avaient ralenti
leur allure, et nos conducteurs, tout--fait gosills, renonaient leurs
bruyantes exdtations. Conduits d'abord dans un khan ou caravansrail

d'un aspect repoussant, ce ne fut qu' l'aide des juifs, gens de bonne
volont, s'il en est, que nous retrouvAmes la trace de l'expdition arrive
la vela. Enfin, aprs mille peines, et grace b. la prvoyance de nos devanciers aussi bien qu' l'empressement d'un capitaine envoy par le Ghospo-

dar, nous nous trouvAmes, aprs minuit, tablis chez un Italien, ott
chacun de nous put savourer les rudes dlices d'un lit de planches
dress sur des trteaux .
Le 13 juillet nous trouva tous runis dans la capitale de la Valachie,
et nous n'avions que l'embarras du choix pour l'emploi la fois utile
et agrable de tous nos moments. Le premier soin Bukharest est de
se procurer un quipage ; la grande tendue de la vine exige cette prcaution, et, plus imprieuse encore, la mode la commande : aussi bien,
aucune personne de quelque valeur ne peut se montrer pied dans les
rues. Cet usage et celui du manteau qu'on a en toute occasion pour se
garantir de la poussire, ne sont pas de ceux qu'un tranger, qui vent voir

et observer, trouve l plus A. sa convenance. Nous ne tardmes pas b.

parcourir, chacun de notre cot, cette grande ville, dont les rues populeuses sont garnies de nombreuses boutiques dans lesquelles l'activit
remplace le luxe. Un quartier tout entier est rempli par les magasins
de pelleteries et les ateliers des tailleurs. Les rues, de largeur ingale,
sont mal alignes et sourtout mal paves ; quelques-unes mme ne le
sont pas. Le plupart des maisons ne sont gure que des baraques en
bois vermoulu, parmi lesquelles s'lvent des difices de l'architecture
la plus prtentieuse. Par malheur, la nature fragile des matriaux usits
dans le pays ne rsiste pas au climat, et les plus belles maisons de Bukharest sont cruellement dlabres l'extrieur, malgr leur luxe de neurons
et de rosaces. Ce qui tonne le plus dans cette ville, c'est la varit des
costumes et des figures, dont une si nombreuse population prsente chaque instant les types varis. Tout ce peuple parcourt la ville d'un air plus

leste, plus affair qu'on ne devrait s'attendre des moeurs de la classe

infrieure, qui sont demeures orientales. Les artisans de Bukharest,
les hommes de peine, porteurs de fardeaux, paraissent ne pas redouter
le travail ; mais ce qui anime surtout cette ville, c'est le grand nombre des juifs qui l'habitent. Actifs, insuinuants et jamais dcourags,
ils sment autour d'eux la vie et le mouvement, car ni dmarches ni
fatigues ne leur coiltent s'ils ont l'espoir de la plus minime rcompense.
Aussi, ds que vous apercevez le chapeau a larges bords, le robe noire et
rap& d'un juif, vous pouvez dire que vous avez vos ordres, s'il vous
plait, un domestique adroit, intelligent, infatigable.., que rien n'meut,
ni mpris, ni colre . .
21

www.dacoromanica.ro

322

G. BE2VICON]

Des visites intressantes, et faites en comtnun, occuprent cette

journe. Nous vimes le Muse de Bukharest. Ce muse est spcialement
consacr l'histoire naturelle ; il occupe un espace qui s'agrandira
mesure que les collections, commences A peine, prendront plus

d'importance. La bibliothque publique este fonde dans le mme

local; elle se composait de sept mille volumes environ. Ce noyau peu
nombreux attend un complment o les sciences et l'histoire surtout
ont grand besoin d'tre plus amplement reprsentes. En quittant ces
intressants tablissements, dj A si prospres, si l'on prend en considration le peu de temps qui s'est coul depuis la rgnration de la
principaut, j'ai t heureux de dposer dans la collection minralogigue un chantillon de notre platine sibrien, qui y restera, respre,
comme un souvenir de l'accueil p/ein d'obligeance que nous avons
trouv dans cette visite. De l, on nous a conduits au collge. Des logements commodes et spacieux, de jeunes lves portant un joli uniforme, prviennent tout d'abord en faveur de cette institution.
Dans un tat aussi pen tendu que la Valachie, les fonctions publiques, dsormais confies aux plus capables, seront l'objet d'une con-

currence qui profitera rapidement aux progrs de l'ducation de la

jeunesse. Les projets pleins de sagesse du prince Alexandre Ghika
tendent doter son pays d'une ppinire daire de jeunes gens appels galer la jeunesse des autres pays de l'Europe. Si l'on considre

de quel point ces malheureuses proyinces turques sont parties, ce

qu'elles ont fait dj grace l'homme qui a jet sur ces principauts
les plus nobles germes de la civilisation, au gnral Kisseleff, un
de ces gnies crateurs si rares, dont la bont prvoyante sait
deviner l'avenier, on ne pent s'empcher aussi de reconnoitre que les
plans du gnral ont t lgus A. de dignes successeurs, et que la jeune

gnration de la Valachie ne se montre pas inhabile 5. les mettre

profit.
Et, ce propos, qu'il nous soit permis de dire ici avec quel sentiment
pnible nous avons vu des voyageurs coname nous, accuellis, comme
nous l'avons t, par cette aimable hospitalit qui se livre si naivement

l'tranger, qu'elle entoure et qu'elle fete, crire leur retour des

relations si svres, si oublieuses des moeurs douces et polies de leurs
htes. Ces voyageurs, qui, ainsi que nous, ont tout visit Bukharest,

se montrent, ce nous semble, beaucoup trop proccups des plaies

encore mal cicatrises dont l'ancien tat social a laiss les marquessur
la socit prsente. Si, dans le premier abandon de conversations trop
vite intimes, nos prdcesseurs ont devin ces blessures, quoi bon les
dcouvrir l'Europe, qui ne demandera pas compte aux principauts
de leur attitude nonchalante sous le rgime d'engourdissement moral
qu'elles ont heureusement secou, mais bien de la manire dont elles
ont mis b. profit ces quelques annes de rhabilitation dont elles res-

www.dacoromanica.ro

323

CALATORI RT.T I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

sentent dj l'influence rgnratrice ? Eh bien sous ce point de vue,

il est juste, et trs juste, de dire qu'aucune socit europenne n'a t
plus active A se frayer un chemin vers le bien travers tous les obstacles
dont son ancienne route tait encombre : on en pourrait citer comme
exemple plus d'une amlioration importante, qui dj est passe dans
les habitudes de la vie de ces provinces. Aprs tout, les narrateurs si
peu indulgents qui ont pay l'hospitalit de Bukharest avec la monnaie
de leur spirituel sarcasme, ne nieront pas, tant ils savent bien l'histoire,
qu'il est des nations qui datent de cinquante ans leur rgnration politique et morale, et qui ne scut gure plus riches en principes.
Cette digression acheve, revenons A. nos visites. Le docteur Mayer,

mdecin allemand, homme intelligent et surtout d'un grand savoirvivre, nous a guids dans l'hpital militaire, qu'il dirige. Cet tablissement, plac comme il est dans un difice qui n'a pas t construit
pour servir d'hpital, laisse beaucoup dsirer sous le rapport de
l'emplacement et de la salubrit. Les salles manquent d'air. Les malades

y taient nombreux, car les affections fivreuses, communes dans le

pays, svissent encore diverses poques de l'anne, bien qu'elles
aient t notablement rduites par les prcautions d'hygine introduites
dans le rgime du soldat. Le grand hpital de Pantelimon, situ aux
abords de la ville, nous parut beaucoup mieux appropri aux besoins
de sa destination. Cet tablissement, fond par des souscriptions
philantropiques, prsente une suite de salles spacieuses o l'air et la
lumire, l'esprance et la vie du malade, pntrent librement : on
pourrait seulement objecter que le vaste espace consacr au logement
de l'tat-major administratif est perdu pour les malades, et envahit
une place qu'on aurait pu employer soulager quelques malheureux
de plus. Les lits, employs Pantelimon, sont en fer, tandis qu'
l'hpital militaire, les lits ne sont que des trteaux. Dans cette dernire
visite, nous avons observ les affreux ravages de cette horrible maladie qu'on n'ose pas nommer, et qui a surtout son principe dans les vices sans frein des capitales. Au retour de ces diffrentes excursions,
nous avons rencontr le prince rgnant : il fit arrter sa voiture, et il
engagea l'expdition tout entire se rendre le lendemain au soir sa
rsidence,
vine.

situe, pendant cette saison, quelque distance de la

La matine du 15 juillet fut employe visiter l'assemble gnrale:

c'est le nom qu'on donne 5. la chambre des reprsentants de la Valachie.

Le prince Michel Ghika et la prince Cantacuzne 2) avaient bien

voulu nous servir d'introducteurs. La salle des dliberations est situe
1) Obsteasca Adunare i avea sedintele in dealul mitropoliei, inteo cldlre
scundA, care a mai dainuit la inceputul veacului nostru.
2) Constantin Cantacuzino (1791-1877), viitor caimacam dela 1848 la 1849.
21

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICON1

324

dans un corps de bAtiment, dpendant de rglise mtropolitaine, sur

une colline qui domine toute la vine de Bukharest, et dans la plus
heureuse situation. Comme toutes les glises de la capitale, celle-ci
est entoure d'un vaste clottre, da.ns lequel donnent accs deux portes
solides et surmontes de tours, position qui lui permettait jadis de faire
une longue dfense. La mtropole n'est point un grand monument ;
elle est orne de trois clochers assez lgants, dont les dmes, ainsi
que la toiture de rglise, sont en mtal peint en vert ; la surface entire
des btiments est revtue d'un badigeon clatant de blancheur. :En
avant de la faqade de rdifice, qui s'ouvre sur un de ses cts troits,
rgne un pristyle dont rintrieur est orn d'une profusion de peintures des plus varies. La nef de rglise est troite, charge de dorures et d'images ; la cloison, qui spare le sanctuaire de la nef, est enrichie d'une quantit d'ornements du plus riche effet ; sous cette voute, la

lumire extrieure ne pntre qu'A grand'peine par des fentres trottes et allonges.
Dans un des corps de logis du clotre vous rencontrez la salle des
assembles. A peine prcde d'un modeste vestibule, cette enceinte,
o dlibrent les boyards, est, comme celle de la dite de Hongrie,
remarquable par son extrme simplicit ; elle est longue et troite:
A rune de ses extrmits s'lve le fauteuil A baldaquin sur lequel s'assied le mtropolitain, prsident lgal de rassemble. Les quarantetrois membres qui composaint la chambre taient presque tous prsents. On remarquait parmi eux quelques vieux boyards ; ils conservent la costume large et majesteux qu'ils avaient au temps de la domination turque ; ils portent encore la barbe et le volumineux kalpak.
Les militaires prennent part aux dlibrations, revtus de leurs uniformes et le sabre au ct. Les membres parlent de leur place, ou ils
sont assis devant une table A tapis vert, sans que les ministres soient
spars du reste de rassemble. La discussion rordre du jour avait
pour objet quelques modifications A apporter au rglement organique,
constitution du pays ; et, en particulier, elle portait sur la force des
ordonnances rendues pendant rintervalle des sessions lgislatives. M.
Stirbey, 1) ministre de la justice, soutenait, peu prs seul, et pourtant
sans fatigue, tout le poids de la discussion. Au reste, quelle que filt la
vivacit de ce dbat parlementaire, nous ne vimes aucun des orateurs
s'carter en rien des formes d'une conversation polie. La partie de la
salle rserve au public contenait peu de spectateurs: les assistants s'y
Barbu tirbei, domnitor lu anii 1849-1853 o 1854-1856, fiul vomicului Dimitrie Bibescu 0 al CatincAi VAcArescu, adoptatA tirbei. Barbu fusese

infiat de ultimul reprezentant al neamului tirbei, Barbu (1753-1813), a

crtrui sotie, Ecaterina n5scutil Kretzulescu, era soma cu mama Catinced D.
Bibescu.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUI IN MOLDOVA I MUNTRNIA

325

tiennent ordinairement debout ; mais, ds notre entre, quelques

boyards avaient eu la courtoisie de nous y faire porter des siges commodes. Au reste, ce n'est que depuis peu de temps que les dliberations de la chambre sont publiques; mme, jusqu' ce jour, les journaux n'ont point encore obtenu la permission de rendre compte des
dbats. En sortant de la salle, nous filmes accompagns par un dput, la colonel Philipesko 1), qui appartient A. l'une des plus anciennes familles du pays. Cet officier, qui a reu en France une excellente
ducation, commande le I-er rgiment valaque, et il donne, dans sa
ville natale, l'exemple remarquable de cette solide instruction qui
n'exclut point la grace et une parfaite lgance des manires. C'est en
compagnie de ce bienveillant introducteur que nous visitames les dpendances de la mtropole et son site pittoresque. De cette minence,
Bukharest s'tend jusqu'a un horizon trs-loign. Cette ville, mle
de nombreux jardins, couvre, en effet, un espace immense, et son aspect

gnral est des plus pittoresques, par le mdlange de ses nombreuses

tours qui surmontent plus de soixante glises, et la verdure qui surgit
a travers les masses de constructions. Le soir venu, nous nous sommes
a. l'invitation du Ghospodar, et nous avons eu l'honneur
d'tre reus sa rsidence de Scouffa 2), qui est situe a quelques
verstes de Bilkharest, sur le bord de la Dymbovitza. La maison est

rendus

petite et plus que bourgeoise ; mais les jardins, qui s'tendent dans un
petit vallon trs-agrable travers par la rivire, rendent cette habitation

d't bien prfrable a. la maison mme que le prince habite dans la

ville. Bukharest ne possde plus de palais pour les souverains valaques. En 1812, un incendie a dtruit celui qui existait et qui tait fort
vaste a). Le Ghospodar rside aujourd.'hui dans une grande et belle
maison qui est sa propriet 4). Cette entrevue, comme la premire,
se passa en conversations intressantes, o le sens juste, trs-exerc,
et toujours bienveillant du prince, se montra constamment sous le
jour le plus favorable. Comme la premire fois aussi, la Ghospodar tait
entour de sa famille, des princesses ses belles-soeurs et d'un bon nom-

bre d'officiers. L'lgant uniforme de ceux-ci ne faisait que mieux

ressortir la mise simple du prince, qui, sous un frac noir, portait un
gilet larges revers rabattus: c'est l, dit-on, une mode qui lui est per1) Constantin Pilipescu (1805-1848), viitor logoat (1839).
3) Ar putea fi gradina tlui Scufa s, pe margines Dmbovitei, spre sf. Elefterie.

Pe locul ocupat azi de prefectura de Ilfov, in spatele Casei de depuneri.

Este vorba de palatul cunoscut bucurestenilor acelor vremi sub numele
de: Curtes Arsa, numit astfel dupa focul naprasnic din Ianuarie 1812. Aici
fusese Curtes Nouli, ridicat de Alexandru-Voevod Ipsilanti, dup pacea dela
Kuciuk-Kainargi, la 1775-1776, prsindu-se vechea Curte Domneasa din
jurul fostei pfinL ieri piete zisfi s de Plori s.

www.dacoromanica.ro

326

G. BEZVICONI

sonnelle, et qu'en effet nous ne vimes suivie par personne. La nuit

venue, tout le monde se dirigea vers la ville, oa l'on arriva rapidement,

et la petite cour prit place au thatre, dont il n'efit tenu qu'a nous de
lui faire les honneurs, puisque aussi bien la salle tait, pour ainsi dire,
comme l'antichambre sonore de notre appartament. Quelques scnes
de la Smiramis, et une comdie allemande fort gaie, intitule Flegme
et Ruse, ont occup la soire.
Le lendemain, la garnison de Bukharest manceuvrait sous le commandement du prince Constantin Ghika. Cette troupe a fait avec prcision l'exercice et les volutions, en tous points emprunts a la thorie
russe. Invits par le Spathar a l'accompagner A. cette revue, nous figurions A ses cts, lorsqu'un acddent facheux interrompit un moment
les manceuvres et jeta l'inquitude parmi les spectateurs. Une cartouche
b. peine brill& vint frapper au visage le prince, qui s'tait tenu trop
rapproch des feux. Cette blessure, qui, Dieu merci 1 tait lgre, et une
bralure qui pouvait devenir grave, furent panses sur-le-champs par
notre compagnon, le docteur Lveill: ceci fait, le Spathar remonta
b. cheval pour achever l'exercice et assister au dfil.
Un diner auquel le Ghospodar avait bien voulu nous inviter, nous
mit en prsence de l'lite de la socit de Bukharest. La runion eut
lieu sous les beaux arbres de Scouffa, dans un grand espace impntrable aux rayons du soleil. Durant le repas, qui fut prcd de la schale,
lgre collation qu'on fait aussi en Russie avant de se mettre a table,
deux troupes de musiciens, caches par les charmilles, se succdrent
alternativement pour excuter les airs nationaux des Valaques et les
singulires mlodies des Tsiganes. L'orchestre des Tsiganes, aux 616ments discordants, produit cependant des effets qu'on chercherait en
vain dans les masses d'harmonie rgle et correcte auxquelles les reifies
europennes sont accoutumes: quant a la mesure, elle est ingale,
sautillante, boiteuse, et procde par des temps inattendus. Les danses
valaques ont suivi le diner, et nous flames si charms de la prcision
svre et de l'ensemble des danseurs, que le prince voulut bien prolonger
en notre faveur ces divertissements, et qu'il fit transcrire pour nous les
airs, remplis d'une grace originale et naive, que nous donnons ici, et
qui animent cette danse roumaine, Hora Roumaniaska, comme l'apel-

lent les peuples de la Valachie. Pendant que les danseurs faisaient

merveilles, les Bohmiens jouaient, avec une verve toujours renaissante,
leurs motifs sans fin. Deux mandolines, deux violons, une fate de Pan
et une sorte de basse sourde, composaient toutes les ressources de ces

habiles excutants, dont les brunes et belles figures, animes par leur
ardeur musicale, ajoutaient un grand charme A ce tableau potique.
Lorsque nous eames joui longtemps de ces dlassements champares,
nous nous hatames de nous rendre dans les beaux et vastes salons de
M. Philipesko, oil le bal le plus lgant avait rassembl l'lite des dan-

www.dacoromanica.ro

CXIATORI RIJ*I IN MOLDOVA g MUNTENIA

327

seurs de Bukharest. Je ne connais aucune ville en Europe o l'on puisse

runir une socit plus compltement agrable, o le meilleur ton se
montre constamment uni 6. la plus douce gaiet. Ce charmant bal se

prolongea fort avant dans la nuit. Rien n'tait plus gracieux 6. voir
que le maitre de ce beau logis, l'aga Philipesko 1), dans son large costunae

de boyard, sa noble tte encadre dans sa longue et soyeuse barbe

blanche, environn d'un essaim de jeunes et jolies danseuses, dont les
gazes et les rubans, les longues chevelures et les charmants visages
s'accordaient si bien avec la douce physionomie du majestueux vieillard.
C'tait 1 un emblme bien vrai de la situation de ce pays, qui a adopt
tout d'abord les plaisirs et les libres allures de l'Occident. En vain la
robe svre des boyards vomirait-elle s'opposer cet envahissement
des modes et des frivolites modemes ; il faut la gnration actuelle
un salon spacieux o la valse et la mazourka puissent se drouler et
tourbillonner a loisir ; il lui faut un costume qui ne met point d'entraves
aux passes lgantes de la mazourka, qui ne s'embarrasse pas dans le
labyrinthe troit des quadrilles franais. Aussi bien, cette jeimesse,
qui se sent appele A. recueillir sa part de la civilisation qui envahit
l'Orient, n'a-t-elle pas grandement raison de prendre ce qu'elle trouve
son usage parmi toutes ces mceurs lgantes et ces tristes ides de poli-

tique qui fondent sur son pays ? Assez tert lui viendront les soucis de
la vie publique, les proccupations des affaires, de l'industrie et des
spculations? La Valachie a t assez longtemps asservie pour qu'il
lu soft permis de respirer un peu, avant d'entrer dans cette grave carrire des nations qui veuknt se gouvemer elle-mmes ; c'est surtout
cette nation qui se rveille qu'il est permis de dire quelquefois: 6.
demain les affaires srieuses .

Telle tait notre existence 6. Bukharest: plaisirs, visites, runions

toujours hospitalires, courses intressantes, observations nettes et
vives sur tout ce qui frappait notre esprit ou nos regards. De toutes
parts, c'tait qui nous rendrait les meilleurs services ; les plus illustres
et les plus honorables de cette bonne ville se mettaient notre disposition pour augmenter notre butin de voyageurs, et il n'est gure possible d'employer plus utilement que nous l'avons fait, cinq jours trop
rapidement couls. Lorsque, enfin, nous dimes mis en ordre nos notes
personnelles, et recileilli prcieusement toutes miles que des personnes
claires (A la tte desquelles avaient bien voulu se placer le Ghospodar
et M. le ministre Stirbey) nous avaient obligeamment fournies, nous
jet5.mes un regard d'adieu et de reconnaissance sur cette ville, digne
d'tre place au nombre des plus intressantes capitales. Nous parcou1) Ag Iancu Pilipescu (1780-1857), viitor logoft la 1840. Casa sa era
pe Podul Mogosoaiei, dincolo de casa printesei Trubetkoi, nscut Ghica,
cam la colt cu actuala strad general Manu.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

328

nImes donc une demire fois ses rues tortueuses ; nous nous arrtAmes
de nouveau. au senil de ces glises, aux colonnes torses, dont les frises
lgantes brillent de taut de mdaillons et de saintes figures colories.
Nous nous hatames de visiter encore les vieux quartiers, aussi bien que

la rapide promenade du beau monde ; nous respirmes l'atmosphre

des fumeurs qui se rassemblent dans les cafs, o les journaux de toutes

les nations satisfont la curiosit d'un public avide des nouvel/es du

monde politique ; ceci fait, nous ne songemes plus qu' partir.
En fait de renseignements statistiques sur Bukharest, nous pouvons
consigner ici le chiffre de la population de la ville, tel qu'il rsulte des
demiers recensements:
Habitants des deux sexcs
Boyards
2.598
Gens composant leur maison . 5.757

Habitants de diffrentes classes

Prtres sculiers

46.604
256

Leurs familles et gens composant

leurs maisons
Moines

1.058
137

Juifs, leurs families et gens composant

leurs maison
2.583
Sujets trangers
1.795
60.788

Et encore, dans ce nombre, ne sont point compris dix douze raffle

individus qui n'ont pas leur domicile permanent dans la ville, et qui
y viennent de temps autre, pour leurs affaires ou pour leurs plaisirs.
On compte Bukharest:
Maisons
Monastres
Aglises

Imprimeries

Hpitaux
Journaux: le Muse National et le
Courrier Valaque:
Socit pour les publications littraires
Acole d'arts et mtiers pour les soldats.

10.074
26
95
3
2

La nourriture habituelle du peuple consiste en bouillie de farine

de mais ou de millet, sorte de polenta ; il ne connait presque pas l'usage

des viandes ou du poisson sal. La principale boisson fermente est

l'eau-de-vie de prunes.
La ville de Bukharest est divise en cinq quartiers ou arrondissements

qui prennent chacun le. nom d'une des cinq couleurs, jaune, rouge,

www.dacoromanica.ro

diLATORI ItU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

329

verte, bleue ou noire. L'aga est le chef de la police ; il a sous ses ordres
cinq commisaires, un commissaire pour chaque quartier ; ceux-ci commandent A. plus ou moins de sous-commissaires, selon rtendue de leur
arrondissement.

Aprs avoir tmoign notre reconnaissance A ce bon et aimable

prince que nous quittions avec un regret bien rel, aprs avoir pris
cone de sa famine, et de toutes les personnes qui s'taient montres
si bienveillantes A notre gard, nous sortimes de Bukharest, le 17 juillet...

L'industrie, il faut le dire, est encore presque nulle: A peine comptaiton jusqu'id en Valachie quelques fabriques de chapeaux et de mouchoirs
de toile peinte, bien loignes de suffire aux besoins du pays.

On comprend facilement, au reste, que le manque de bras, et le

peu de progrs de l'industrie et de ragriculture, qui en est la triste
consquence, doivent are attribus A. la langueur de ce pays pendant
tant d'annes de guerres funestes, menac qu'il tait sans cesse par
les incursions des Turcs. C'est la mme cause qu'il faut accuser de
l'absence de tout commerce ; car les malheureux habitants ne pouvaient

rien vendre qu'aux Turcs, et ceux-d fixaient arbitrairement le prix

des achats. Nous l'avons dit, radministration intrieure tait dplorable. Tout est chang depuis la demiere rforme, et fait esprer, dsormais, pour ces industries naissantes, un avenir plus prospre.
Depuis quatre ans, 631 fabriques se sont leves, savoir :
1 de Bougies ; 32 de Chandelles ; 184 Tanneries ; 28 Fabriques de
Savon ; 69 de Poteries ; 91 de Toiles ordinaires ; 4 de Chapeaux ; 22 de
Mouchoirs ; 15 de Cordons en laine ; r8o Distilleries ; 4 Verreries ; I Fabrique de Faence.
On compte en Valachie 2.299 moulins A eau, 6 moulins A vent et
9 moulins mus par des chevaux.
Jusqu'A ce jour, le sel est le seul produit minral qui soit exploit

en Valachie avec un avantage apprciable. Nous avons dit plus haut

le rapport des salines; cependant, tout porte A croire que la Valachie
possde des richesses minrales assez abondantes pour que rtat de
paix et des capitaux plus intelligents permettent, un jour, de les exploiter par des moyens plus stirs et plus productifs...
Les ressources de ragriculture en Valachie seraient immenses si
la population tait suffisante et si elle tait arrive au point o s'levera
un jour son ducation politique, qui lui indiquera que les vraies sources

du bien-tre sont le travail et la persvrance. Comme statistique

agricole, il n'est peut-tre pas sans intrt de consigner ici le rsultat
du recensement des animaux domestiques opr en 1837; c'est un
point de &part qui, dans quelques annes peut-tre, sera laiss bien
loin et dpass dans une progression rapide.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

330

Animaux domestiques
Chevaux

talons et juments
Boeufs

Taureaux
Vaches
Mulets
Imes ;

Moutons tsigales 5. laine fine

Moutons ordinaires
Brebis tsigaies
Brebis ordinaires
Chvres
Pores

96.885
105 533
310 948
15 542
280.017
230
798
93-332
704.840

924.976
360 096
213 377
345.428

Les Valaques lvent, pour la garde des troupeaux, des chiens

magnifiques et intelligents ; mais c'est A peine si les prcieuses qualits
de cette espce sont capables de faire oublier les inconvnients qu'en-

traine dans les vines la propagation illimite de la race canine. Sans

parler du supplice d'entendre, aux approches de la nuit, les hurlements
lugubres ou les cris de colre de cette mente sans maitre et sans frein
qui s'empare des rues, il y a un danger rel a se trouver seul, et sans
la protection d'un vigoureux baton, expos A. une chasse dont l'agilit
du cerf ne saurait vous tirer sain et sauf. Le moyen le plus sill., A la
premire dmonstration, est, si l'on est arm de l'indispensable gourdin,

d'assner un coup bien retentissant sur le plus proche des orateurs

de la banzle. Le reste aboie toujours, mais il ne s'approche pas assez
pour mordre.
Pour en finir avec cette longue numration, par un fait qui a rapport aussi aux animaux nuisibles, nous rappellerons que la Valachie
est souvent envahie par des nues de sauterelles qui ravagent en pen
d'heures les plus riches campagnes. Lorsque la principaut est en proie
a ce flau c'est une vraie dsolation chez les laboureurs, et le gouvernement tablit une prime pour la destruction de ces animaux dvorants.
Durant notre sjour a Bukharest, comme j'assistais un jour au travail

du prince ministre de l'intrieur, il nous donna communication d'un

rapport qui lui annonait la capture, dans un seul district, de deux
mille huit cent trente et un boisseaux de ces insectes malfaisants...

Si la Valachie nous avait offert le triste spectacle de ses plaines

inondes, la Moldavie, dans ses vallons boms au loin par des collines
arrondies, ne nous prsenta ni des chemins mieux battus, ni des terrains

plus solides. A peine avions-nous dpass la frontire, que la pluie

reprit avec force, si bien qu'en arrivant sur les bords du Sereth, qui

www.dacoromanica.ro

Ck,A.TORI RU5I IN MOI,D0VA.5I MUNTENIA

331

coule quelques verstes au del. de Fokschany, nous trouvmes un

torrent trs-difficile A traverser.
Le Sereth descend des montagnes qui abritent la Moldavie vers
l'occident, et va mler ses eaux au Byrlad, qui, A son tour, s'unit au
Danube, entre Brahiloff et Galatz, A cet endroit mme, les grands
rameaux du fleuve allemand, les bouches du Pruth, les lacs de Kagoul
et de Yalpouch, ne font plus de toute la contre, jusqu' la mer Noire,
qu'im iramense marais, entrecoup de cent rivires: ces rivires parallles descendent invariablement du nord pour se perdre dans ce ddale

d'eaux, de prairies et de sables, qui rendent si difficile la navigation

du bas Danube, de Galatz A. la mer.
Mais pour en revenir au Sereth, ses eaux dbordes avaient dj
&pass les rivages, A. ce point que les abords du pont de bateaux
taient inonds A. une grande hauteur, et encore elles allaient sans
cesse en augmentant. Dj h, un convoi d'une centaine de chariots pesam-

ment chargs, et attels de bceufs, avait renonc au passage ; il fallait

se lifter. Durant le trajet, qui fut long, sur ce pont troit et tremblant,
une multitude d'hommes demi-nus se pressaient aux deux cts de nos
voitures, auxquelles ils servaient de soutien. Arrivs, enfin, en terre
ferme, nous filmes accueillis par un dtachement de gendarmerie moldave, arm de lances, et command par un officier. Cette petite troupe
se divisa pour nous escorter, et A. chaque relais nous en trouvions une
nouvelle ; attention prvenante que nous devions aux recommandations
que les estafettes du Ghospodar de Valachie avaient rapidement portes
jusqu' la capitale de la Moldavie.
La journe fut longue, et rien n'en vint gayer la sombre monotonie ;
la marche des voitures tait lente. Nos guides, pour &Titer les chemins

battus, dont la surface glissante et t un obstacle insurmontable,

nous lanaient dans les plaines, ott notre route ne se frayait qu'en
renversant les belles fleurs sauvages dont les tiges presses et touffues
atteignaient la hauteur d'un homme. Mais, apt-6s la premire surprise,
rien n'est plus dcourageant qu'un tel voyage avec un pareil temps.
La pluie, comme un nuage pais, nous drobait la vue du pays ; tout
l'horizon que nous pouvions embrasser ne s'tendait pas A. cinquante
pieds autour de nous. Quelle tristesse ! Pour occuper nos regards, une
ternelle bande de verdure coup& par quelques ornires noires, dont

la pluie faisait autant de canaux en miniature ; pour distraire notre

oreille fatigue de ce silence, le clapotis fastidieux des chevaux dans
la boue liquide. Aux relais, c'tait iout comme en Valachie: un endos
de broussailles au milieu duquel s'lve une cabane en pain de sucre,
espce de four toujours chauff dans ces temps pluvieux, et dont la
fume s'chappe par la porte. Dans l'enclos, cinquante ou soixante
chevaux transis se tenaient troitement rapprochs, l'oreille basse,
et recevant en toute philosophie cette pluie qui ruisselait sur leurs dos

www.dacoromanica.ro

332

G. BE2VICONI

luisants. Notre route ctoyait, mais de loin, la rive du Byrlad, ce fleuve

dont j'ai parl, qui descend du nord en droite ligne pour s'unir au Danube. Entre le Byrlad et les premires pentes des montagnes l'ouest,
s'tend par bandes verdoyantes une vaste plaine ; c'est la qu'on choisit
son gr son sentier. Nous rencontrames quelquefois des champs bien
cultivs l'approche des villages ; mais le moyen de rien voir, de rien
tudier au milieu d'un dluge qui enveloppe toutes choses de sa teinte
grisatre et dsole?
Notre station du soir fut Byrlad, chef-lieu de district, qui a le projet
de devenir une ville, si l'on juge par le large espace sur lequel se dessinent ses rues, o rien ne manque, except le peuple et les maisons.
Figurez-vous Byrlad, un grand lac de terre glaise dans lequel les chevaux s'enfonaient jusqu'au ventre Notre arrive au perron de l'isprav-

nitzie, rsidence du chef du district, fut un vritable dbarquement.

Les ordres qui nous concemaient tant arrivs en l'absence de ce fonctionnaire, ce fut un de ses subordonns qui nous fit, avec une complai-

sance digne du maitre, les honneurs de sa maison; hospitalit dont

nous avions grand besoin, tant le repcis et le sommeil nous avaient
manqu jusqu'alors.

Toutefois l'htel de l'ispravnik ne renfermait d'autres lits que

deux canaps ; mais les voyageurs, dans de telles contres, auraient
mauvaise grace A se montrer bien difficiles, et le plancher d'un appartement o rgnait une grande propret se transforma pour nous en un
lit fort supportable. Le 19 juillet, le ciel tait plus pur, les cheming
un peu moins impraticables, et nous parcourames les distances avec
une grande vitesse. Nous recontrions partout en Moldavie de jeunes
postilions pleins d'ardeur, intrpidcs et lestes. Ces cavaliers, qui luttaient entre eux de vitesse, taient velus de toile, avec une ceinture
et un bonnet de couleur tranche. Le bras tendu, le corps pench et
les cheveux flottants, ils n.e cessent de pousser des cris perants, qu'ils
mettent un certain amour-propre a prolonger tant que le permet leur
robuste poitrine. Ils sont trois ; aussitt qu'une voix s'arrte une autre
recommence, et chacune des trois voix se relaie sont tour. Ces cris
forcens, qui valent bien des coups de fouet, ne cessent qu' la poste.
Au reste, descente ou monte, plaine ou ravin, tout est franchi du
meme train., et nous avions mille peines faire arrter une des voitures
lorsque, par hasard, la vue de quelque oiseau, plac A distance convenable, nous donnait une tentation meurtriere. La Moldavie ne manque
pas d'oiseaux de proie ; ces tyrans des airs vont incessamment au-dessus
des plaines couvertes de hautes herbes, cherchant leurs victimes. Nous
avons aussi rencontr, dans le voisinage des lieux o se trouvent quel-

ques rares bouquets d'arbres, un oiseau qu'on nomme le rollier ; sa

forme est celle d'un geai de petite taille, et son plumage est presque
tout entier d'un magnifique bleu velout, et color de brillants reflets.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA I MUNTENIA

333

Cet oiseau, des plus sauvages, ne se laissait gure approcher, et sa

capture nous eiit demand beaucoup de temps ; au reste, nous n'avons
pas tout perdu, car ci nous n'avions pas l'oiseau, nous avions dej sa
dpouille, que nous nous tions procure en Valachie.
Le pays que nous traversions est incomparablement plus beau que
la partie de la Valachie que nous avions vue en passant. La Moldavie

n'offre pas l'aspect de nudit et d'aridit dsolantes des plaines de

Giourjvo. Le pays ne manque pas de varit, et bien que les arbres
ne s'y rencontrent que rarement, le terre est si verdoyante, si abondamment arrose d'eaux vives, et sourtout si bien dispose A tout produire,

qu'on prouve le regret de ne pas voir une nature si favorable fertilise par le travail de l'homme.
Lorsqu'on vient 6 songer 6. toutes ces contres de l'Europe oii les
cultivateurs disputent aux montagnes, aux rochers et aux marais un
sol pniblement fertilis a force de sueurs et d'industrie, on se prend
a regretter que de si vastes rgions, toutes prpares par la nature,
et qui ne demandent que des charrues, restent ainsi striles, faute de
bras. Le Danube, depuis Pesth, n'arrose, pour ainsi dire, que des plaines
abandonnes. D'abord, le fleuve, dont les inondations frquentes couvrent au loin cette term- dvaste ; ensuite la guerre, plus terrible que
les inondations et plus stupide ; enfin l'oppresision, plus odieuse que la

guerre, ont port la ruine dans ces contres. Et voil comment tous
ces beaux germes de prosprit ont t jusqu'a prsent misrablement
touffs. Traversez ces contres dsertes, oii l'on ne rencontre ni gurets ni moissons, et vous serez tent de plaindre les peuples qui vivent
sur un pareil sol, et de vous demander oii done ils prennent leur subsistance. Et cependant les habitants de la Valachie et de la Moldavie
rcoltent amplement de quoi fournir 6. tous leurs besoins, et souvent
mme bien au dela ; mais la population est si peu nombreuse, si vous
la comparez au territoire, que la plupart des terrains doivent rester en

friche. Viennent seulement a. cette terre des laboureurs pour faire

nattre et des hommes pour consommer, alors l'agriculture s'tendra
et fertilisera ce vaste espace qui, depuis tant de sicles, n'a pas senti
le choc de la charrue. De l'exploitation agricole sortiraient bientt
quelques autres industries... Aujourd'hui que le rgime lgal des
principauts promet protection 6 toutes les existences, 6, tout les pro-

ducteurs, quelques bonnes colonies d'agricultures patients et laborieux seraient un vritable bienfait pour la Moldavie. Le nouveau
rglement organique qui confre aux migrants les mmes droits qu'aux
nationaux, sauf l'exercice des droits politiques, qu'on ne peut acqurir

qu'a certaines conditions, nous pamt fait pour encourager des entreprises qui hateraient l'avenir et la prosprit de ces contres.
Le plus grand obstacle 6. l'agriculture dans ce pays, ce sera, sans
contredit, le mauvais tat des chemins et la difficult d'y remdier.

www.dacoromanica.ro

334

G. BEZVICONI

Dans une contre o vous faites des lieues entires sans rencontrer
le moindre caillou, l'tablissement d'une voie solide et ferme en toute
saison n'est pas chose facile. Tant que dure la scheresse, rien ne s'oppose a. des communications aussi rapides qu'elles sont actives: la plaine
est la tout ouverte, et chacun y choisit son chemin ; les caroussi, emport& par la vitesse de leurs chevaux, coupent la distance en droite
ligne, tandis que les lourds convois de chars et de bceufs dfilent par
longues bandes sur une voie plus prudente et dj trace. Mais viennent
quelques orages, toute cette terre vgtale, si grasse et si profonde,
est soudain dtrempe, et l'on n'en parcourt plus la surface qu' condition d'tre aussi prompt que lger. Tout quipage un peu lourd n'y

peut plus avancer qu'avec une extme lenteur.

Cependant nous approchions de la capitale de la Moldavie. Nonseulement les demires postes furent parcourues avec une grande
vitesse, mais, l'attelage mme s'excuta avec une rare promptitude,
grace a un employ qui nous prcdait en estafette, et dont l'autorit
savait imprimer aux movements de chacun une activit inusite.
Une montagne leve, sablonneuse et plante de beaux arbres, vint
enfin rcrer nos yeux, et, pendant que nous la gravissions pniblement
un orage impetueux clata sur nous. Du sommet de ce mont, on distinguait, dans la plaine, Yassy, que les nuages ne recouvraient pas encore,

et qui brillait au loin sous un rayon de soleil. De cette distance, cette

ville parait trs riante. Assise dans un plaine, et entoure de petites
collines verdoyantes, Yassy couvre une large tendue de ses maisons
blanches mles de jardins, au milieu desquels s'lvent des clochers
tincelants et de grands difices aux toits verts. L'orage tait dans toute
sa fureur pendant que nous suivions une longue et prilleuse descente,
et durant notre dernier relais ; ce fut au point qu'en entrant dans Yassy,
nous trouvames la ville inonde. Une escorte de douze cavaliers nous
attendait a. la porte de la capitale, et nous y fimes notre entre par
une longue rue pave d'un grossier parquet de madriers. 11 y avait
dans cette rue plus d'un pied d'eau ; mais les prudentes boutiques dont
elle est garnie s'lvent au-dessus de son niveau par des trottoirs ou
des degrs. Les portes et les fentres taient peuples d'une foule curieuse, dans laquelle dominait la race juive. Tous ces honntes marchands croyaient devoir saluer respecteusement notre cortge ruisselant
de pluie et de boue. Devions-nous cette politesse unanime dont nous
&ions l'objet de la part du Ghospodar a notre escorte? ou bien, ces bons
ngociants isralites, a l'aspect de notre train assez considerable,
saluaient-ils une bienvenue qu'ils se proposaient d'exploiter l'occasion ?

Notre long trajet a. travers des rues qui taient autant de fleuves,
se termina enfin a l'htel de Saint-Ptersbourg 1), oil nous attendaient
1) Despre acest hotel scriu Teodor Rascanu si Eugen Pgunel, in Din tre-

cutul nostni *, 5939, nr. IIV, p. 49, si VVII, p. 38.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJI IN MOLDOVA *I MUNTENIA

335

toutes les marques de la prvenance la plus obligeante. Plusieurs officiers nous reurent ; une garde de gendarmes fut raise A notre disposition pour surveiller les voitures. Bientt la visite de l'aga lui-mme,
qui, dans son riche costume oriental, vint nous offrir ses bons offices,
nous prouva qu' Yassy comme A Bukharest, nous tions protgs par

la plus noble et la plus aimable hospitalit. L'htel o nous tions

descendus a t construit avec une somptuosit plus que convenable
pour sa destination ; mais, sauf la grandeur et la belle dispositionu des
salons, et sauf aussi les peintures qui oment A profusion les apparte-

ments, on n'y trouverait rien de ce qui peut rparer les fatigues ou

le dsordre d'une longue route. Ces belles chambres ne nous offrirent

donc d'autre gite qu'un billard, qui chut en partage A. quatre des
ntres ; le reste de la caravane dut se contenter de quelques matelas
A peine garnis d'une Mere couche de paille. Du reste auctm accessoire,
quel qu'il fut, ne vint changer en luxe ce campement tout A fait spartiate. A voir les beaux uniformes du nombreux personnel qui peuplait
notre salon, on eat dit d'un palais, et l'on n'et pas souponne, A coup
stir, que les htes de ce beau logis soupiraient vainement aprs les

objets que le plus modeste voyageur trouve dans la plus misrable

htellerie de village. Quoi qu'il en soit, nous fimes bientt les honneurs

de cette somptueuse misre aux personnes les plus haut places dans
la ville de Yassy. Nous tions encore dans tout le dsordre de l'arrive,
lorsqu'on m'annona la visite de M. le prince Soutzo 1), logothte de
l'intrieur, dont la capacit et la distinction sont justement apprecies
en Moldavie. Durant le peu de moments o il me fut permis d'entretenir
ce haut fonctionnaire, je recueillis de sa bouche des renseignements
sur l'tat du pays, qui me parurent si dignes d'intrt, que je ne quittai
pas le ministre sans qu'il vouliit bien me promettre de me communiquer
des documents authentiques sur la situation actuelle de la Moldavie
compare A l'ordre de choses dont le trait d'Andrinople avait amen
la dchance. Ces notes prciseuse m'ont t envoyes, en effet, avec
une exactitude et une abondance qui mritent ma sincre gratitude.
J'en donne plus loin un extrait, qu'il m'a fallu bien A regret proportionner A l'tendue de nos chapitres, mais qui n'en prsentera pas moins
le tableau le plus exact du rgime de la principaut sous deux aspects
si opposs : la tyrsnnie des agents subalternes de la Porte, et l'mancipation sous l'gide des lois et d'un protectorat clair.
La matine du lendemain, 20 juillet, fut consacre A. notre visite
au Ghospodar, souverain de la Moldavie. Le prince Stourdza 2), qui
Victor Slavescu, Viala i opera economistului Nicolae Su/u, 1798-1871
(Bucureti, 1941) 1 Souvenir d'un voyage a Odessa pendant l'anne 1847 (6 Analele Academiei , 1943, S. III, t. XXV, mem. 5) ; N. Sutu, Mmoires, Viena, 1889.

Ilihail Sturdza.

www.dacoromanica.ro

336

G. BEZviCONI

doit ce poste minent A. l'lection, est le premier qui ait t appel A

rgner en vertu des nouvelles lois organiques, et A pratiquer /e rgime
gouvememental si heureusement mis en oeuvre par le gnral comte
Kisseleff. La demeure du Ghospodar est peu imposante. L'ancien

palais des princes, dtruit en 182.7 par un horrible incendie qui consuma les deux tiers de la ville, couvre encore de ses ruines une longue
colline dont la position domine Yassy. A dfaut des splendeurs de
l'architecture, le souverain s'entoure d'un certain apparail militaire,
et de nombreux fonctionnaires environnent son palais. L'accueil que
nous fit la prince fut des plus bienveillants. Lorsqu'on eut apport les
pipes, prliminaires obligs de toute visite que le Ghospodar veut
bien prolonger, la conversation s'engagea, et le prince Stourdza y fit
paraitre, avec une locution facile, une instruction peu commune.
L'tat prsent des principauts rgnres, le jeu du gouvemement
rglementaire, comme on appelle la combinaison actuelle ; le progrs
djA remarquable de la prosprit publique et les efforts qui restent
a faire pour artiver au bien-tre dsirable: tels furent les diffrents
sujets trait& dans un entretien fcond en instruction pour des trangers. Le prince manifesta plus d'une fois les sentiments les plus d-

vous pour son peuple, qu'il ne voit pas sans un vritable chagrin
soumis encore au tribut annuel que la principaut paie A la Turquie.
Si la Porte, nous disait-il, consenait jamais A affranchir la Moldavie
de cette lourde charge, il tait tout prt A. faire le sacrifice de sa propre
fortune pour rendre le progrs plus facile A ce pauvre pays, trop long-

temps malheureux. Assurment de tels voeux sont aussi honorables

qu'iLs sont peu communs ; ils prsagent A ces peuples un meilleur avenir.

Le Ghospodar, en effet, s'occupe avec activit et avec constance des

affaires publiques ; et, bien que sa sant ne rponde pas toujours A

la noble tAche qu'il s'est impose, on le voit persvrer avec courage

dans la mission difficile qu'il a reue du choix de ses compatriotes. La
personne du prince Stourdza se ressent peut-tre un peu de ses souffrances phYsiques, que dompte la force de son caractr ; A peine Ag
de quarante ans, il porte sur son visage les traces de ses graves proccupations. Le Ghospodar, mari A une princesse grecque de Constantinople, este pre de deux fils qui sont levs A, Berlin.
Notre sjour A Yassy devait tre de si courte dure, que nous eames
A peine le temps de recevoir les personnes qui nous honorrent de leur
visite. Le prince Stourdza voulut cependant bien prendre la peine de
se rendre en personne dans notre htel, et durant notre sjour, nous
y filmes entours de toutes les marques de la plus aimable attention, A
ce point que la musique hongroise du corps des mines vint plus d'une fois
gayer nos repas. La frugalit de notre table fut, A vrai dire, conforme
en tous points aux doctrines de la plus rigoureuse hygine, car il ne
fallait pas que le luxe de nos festins insultAt A. la simplicit du mobilier.

www.dacoromanica.ro

CKLATORI RIJ$I IN MOLDOVA I MUNTENIA

337

Nous touchions A. la frontire de Russie, et nous savions qu'en la

franchissant nous ne pouvions nous soustraire A. une quarantaine bien
longue: il s'agissait de quatorze jours. Comme il faut se rsoudre, ce-

pendant, subir de bonne grce un sort qu'on ne peut viter, nous

primes la rsolution unanime d'entrer au lazaret dans le plus bref
dlai. Et tout de suite, la journe du 21 fut fixe pour raccomplissement
de cette incarcration indispensable et bnvole: nous n'avions donc

plus que quelques heures dont nous pussions profiter pour prendre.
une ide de la capitale des Moldaves.
Yassy couvre, comme nous l'avons dit, une surface considrable
de ses rues et de ses maisons, qui, plus encore qu' Bukarest, sont
environnes de jardins. L'ensemble de cette ville offre un coup d'oeil
satisfaisant ; les constructions modemes se recommandent par un goilt
et une propret extrieure qui manquaient compltement aux anciens
clifices. Quelques rues sont spacieuses et longues ; dj dans certains
quartiers, on a remplac par un pav le plancher incommode et dispendieux dont la voie publique tait jadis recouverte. Ici, tout comme
en Valachie, la raret des matriaux rend presque impossIbles les mo-

numents d'une certaine importance, et cependant Yassy possde

quelques glises remarquables, ainsi que plusieurs maisons qui appal.tiennent A. de riches boyards, et dont rextrieur prsente l'aspect de
vritables chateaux parfaitement entretenus. Au milieu de ces habi-

tations, il n'est pas rare non plus de rencontrer des terrains vagues
oil vivent des animaux domestiquess, y compris mme rutile espce
dont les juifs ont tant d'horreur. La physionomie extrieure de cette
ville offre beaucoup moins de traces du style oriental que celle de Bukharest ; il est vrai que l'incendie arriv en 1827, en dtruisant les
anciens difices, a laiss la place A l'architecture modeme, dont les
formes se sont ressenties du gait usit non loin de 16, dans les villes
de la nouvelle Russie. Cette capitaie sortait peine de ses cencires,
lorsqu'en 1829 elle fut ravage par la contagion; deux ans plus tard,
le cholra, cet affreux rival de la peste, venait dcimer Yassy; et c'est

pourtant dans ces circonstances difficiles, entre la ruine et la mort,

que la rgnration politique et sociale avait A. s'implanter sur le sol
moldavel 1VIais, toutefois, quand de pareils obstacles ont t vaincus,

quelle gloire n'a pas mrite le vainqueur 1 A l'aspect de cette vine

florissante, de ces rues bientt alignes, dans lesquelles s'agite avec
tant d'intelligence un commerce si vivace, le moyen de ne pas se sentir
pntr de reconnaissance et de respect pour l'auteur de tant de bienfaits ?
La rue principale de la ville est habite par un peuple de marchands,

changeurs, courtiers, faiseurs d'affaires de tout genre, tous enfants

d'Isral...
Yassy n'est point, comme Bukharest, riche en glises; soit que
les boyards moldaves des temps passs eussent moins de mfaits
22

www.dacoromanica.ro

A.

338

G. BEZVICONI

expier que ceux de la Valachie, soit que la croyance ait manqu, la

capitale de la Moldavie ne compte pas un grand nombre d'difices
religieux ; mais encore, parmi ceux qui existent, faut-il remarquer
une lgante glise, monument trop curieux pour qu'on voyageur
puisse oublier d'en faire mention. Elle est entoure, selon l'usage du
pays, d'un monastre spadeux, autrefois fortifi et consacr A trois
saints: saint Basile, saint Jean Chrysost6me, ce Bossuet oriental, et
saint Grgoire le Thosophe, y sont b. la fois rvrs. L'glise est construite en belles pierres ; deux tours lances la surmontent. La surface

entire de l'difice est recouverte d'arabesques d'une admirable varit, sculptes en relief sur chaque assise de pierre ; ses fentres troites
ne laissent pntrer A l'intrieur qu'une faible lumire qui lutte A. peine

avec celle des lampes religieuses allumes jour et nuit sous ses trois
nefs. Des fresques d'une navet remarquable recouvrent les sombres
murs du sanctuaire. Fonde par le voievode Basile vers l'an 1622 1),
cette riche chapelle fut d'abord toute dore A l'intrieur, mais trois
fois l'incendie et le pillage vinrent la ravager au temps des courses
des Tatars; sans compter qu'en 1802, un tremblement de terre faillit
la ruiner entirement. L'glise des trois saints, Treisphetitili, tel est
le nom qu'on lui donne b. Yassy, a possd autrefois un trsor prcieux
dont quelques dbris subsistent encore. L'un de ces plus curieux dbris est, sans contredit, la collection de tableaux brodes par la princesse Thodoce, femme de Basile, le pieux fondateur. Ces ouvrages,
d'une rare perfection, reprsentent en grandeur naturelle la princesse
elle-mme, habile artiste qui a su donner un air de vie A ces portraits
d'or, de soie et de velours; vient ensuite son fils, l'an de sa race et
de ses vingt-sept enfants. Le costume de boyard, qu'on retrouve dans
cette naive reprsentation, tient beaucoup plus du vtement hongrois
que de l'habit oriental. On conservait aussi dans cette riche basilique
le portrait du voivode lui-mme ; mais cette image, drobe par une
main inconnue, fut enleve du sanctuaire il y a vingt. ans. Tout d'abord le derg, qui avait la garde du trsor, fut accus de cette fraude,
que justifiait en quelques sorte la grande quantit de perles dont la
royale brodeuse avait parsem la robe et le bonnet de son noble poux.
Mais si le portrait du prince Basile a expi par un larcin infAine la ri-

chesse de son vtement, il est heuresement demeur intact sur une

fresque qui permet de contempler les traits du voievode dans le plus
pieux de ses triomphes, A l'instant mme o l'glise tant acheve,
il la porte tout entire dans la maine gauche pour la consacrer A. ses
trois patrons, qui le bnissent du haut du ciel. Ce n'est pas tout: une
fois ce temple rig, Basile, dans son ardeur chrtienne, rsolut de
le sanctifier encore. Depuis longtemps les reliques de sainte Vnrande,
1) Anul este arnat gresit, Vasile Lupu domnind in anii 1634x653.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

339

profanes, taient au pouvoir des Turcs: Basile sut les racheter des
mains des infidles ; ces restes vnrables furent apports en triomphe
sur la terre chrtienne, et le sultan lui-mme ne dgaigna pas les ac-

compagner jusqu'aux confins de son empire. Telle est du moins la

sainte lgende explique par deux compartiments de peinture qui
surmontent la chAsse d'une richesse remarquable, o sont exposes
les reliques, objets de la vnration des fidles.
Que dire encore de Yassy, o nous avons pass si peu cilieures et si
rapidement coules ? Il ne nous a pas t donn, comme A. Bukharest,

d'assister ces runions intimes o se dessine, et en tout abandon,

la physionomie d'une socit. Autant que nous avons pu en juger par
les personnes qui nous ont honors de leur visite, rinstmction n'est
pas sans honneur parmi la noblesse moldave. Le collge frquent par
les jeunes gens de bonnes families prend chaque jour un nouvel accroissement. On compte A. Yassy trois imprimeries, qui emploient onze
presses ; trois de ces presses sont montes pour imprimer le russe, le
franais et le grec moderne. Une socit des sciences naturelles et m-

dicales a t fonde il y a peu d'annes, et ses travaux ont dj pris

une extension trs favorable au dveloppement de rintelligence publique. Et comme si tout le monde se flit concert ici pour nous tmoigner une gracieuse bienveillance, cette savante compagnie, prenant
en considration le but scientifique de notre expdition, nous fit l'honneur de nous adresser, b. mes compagnons et moi, des diplmes d'associs &rangers. Une collection d'histoire naturelle, encore peu avance,
est l'objet de la sollicitude claire du gouvemement, qui a le projet d'y
joindre une mnagerie, et tout fait esprer que Yassy, dans peu d'annes,
pourra aussi foumir son contingent dans la grande association scientifique de l'Europe, et travailler, A. son tour, ces nobles tudes dont
les contres orientales deviennent le sujet plus intressant chaque jour.
Mais dj nous avions quitt cette ville, et aprs avoir franchi quelques collines escarpes, nous apercevions le cours sinueux du Pruth

et le double village de Skoulani, l'un moldave, l'autre russe, diviss

par le fleuve qui spare aujourd'hui la principaut du territoire de
l'empire. Nous arrivAmes done au bord du Pruth, qui fut travers
sur un bac. A cette mme place se passa, il y a peu d'annes, une scne
aussi touchante que solennelle. Tout un peuple reconduisait, au milieu
de ses bndictions, le gnral comte de Kisseleff jusqu'aux confins

de cette Moldavie dont il avait t le sauveur et le pre. Lorsque le

prsident temporaire eut quitt la rive moldave, des cris d'adieux
mls de pleurs le salurent ; et lui, en contemplant une dernire.fois
ce pays dont le bonheur tait son ouvrage, il ne put retenir ses larmes,

prcieuses, qui venaient d'un cceur honnte et dvou! touchant

adieu d'un soldat et d'un lgislateur cette patrie de son adoption
qu'il a servie de son bras et de ses conseils.*
22*

www.dacoromanica.ro

1837-1847
PARTENIE

Unul din ultimii pelerini, care a locuit ani indelungati la mnstirile moldovenesti pstorite de staretul Paisie Velicikovski, eilug5.rul
Partenie s'a asezat, apoi, la Tomsk, unde si-a scris Povestirea despre
pelerinajele prin Rusia, Moldova, Turcia qi locurile sfinte. Cunoastem,
de asemenea, epistola sa, adresaf in 1863 unui lipovan, in Moldova.
Descrierea pelerinajelor ieromonahului Partenie a aprut la Moscova

In 1855-1856, fiind recensat de L. Cosma, in revista o Cuvntul

Adevrului (1907, Nr. 23-24), din Ramnicul-Valcea, si tradus in
parte de V. Puiu (Vlenii de Munte, 1910).
e Primind stire din Moldova, c' s'a intemeiat acolo un schit nou,

In mull/di Carpati, foarte mult m'am bucurat si, indreptndu-m5.

iar5.si spre Moldova, dar netrecnd prin Iasi, m'am dus de-a-dreptul
In muntii Carpati, in orasul Piatra, iar de aici in munti, la schit.
mult mi-a plcut asezarea locului. Pentrucg schitul st chiar in inima
muntilor, s'i inteo asa pustietate nep'truns5., bleat e greu a ajunge
la el chiar celor ce ar merge numai pe jos, inconjurat de munti mari
si inalti si de neptrunse p5.duri. Indat5." mi-au dat monahii o chilie
de locuit s'i m'au lsat s triesc slobod, cum mi-ar place. Am inceput
a m bucura tare mult de aceasta si am rmas acolo. Dar ble nu m'am
a,sezat'bine, si indat au inceput monahii si ucenicii a veni la mine
In chine, propunndu-mi fiecare credinta lor s'i talcurile lor nedrepte.
Am stat s'i am v'zut CA acolo, cti monahi si ucenid erau, tot attea

si tlcurile lor rtkite. Toat ziva numai de acestea se tineau, de

talcuri, de neintelegeri si neincetate certe. Utau unii la altii ca fiarele,
si unii altora isi ziceau eretid si se nesocoteau intre ei ca pganii.

eu am avut multe vorbiri cu dnsii...

Taind in acel schit nu putin vreme, adesea m'am dus si am umblat prin muntii Carpati si pe vrfurile inalte si prin neptrunsele
lor pduri; si mult m'am mangiat si m'am bucurat multumind
Domnului nostru, c' m'a indreptat in asa de linistit si ne-

www.dacoromanica.ro

C.XLLTORI RU$I IN MOLDOVA

I MUNTENIA

341

patrunsa singuratate. Pentruca, mi se dusese cu totul dinaintea ochilor

mult sbuciumata i dearta lume, cu toate stralucirile i sbuciumrile
ei. Prin Carpati putine picioare de om strbat ; doar numai cei ce vaneaza fiare. Toti Carpatii sunt acoperiti cu paduri mari i nepatrunse
i alcatuiti din neintrerupti munti i dealuri. Printre munti nu e niciun
sat ori vreun drum. De te scobori din munti in vale, nici soarele nu-1
vezi; iar de te sui pe munte, vezi varfurile cum stau unele mai inane

cleat altele.
Dar mai presus de toti muntii Carpati, sta, ca un tata printre
sai, slavitul Ceahlau 1), cu varful sau pleuv. Cat sunt de inalti muntii

Carpati, dar pe langa Ceahlau ei nimic nu inseamn: se vede dupa

munti la 200, ca dupa 20 de verste. De fapt fug, el sta inlauntrul Carpatilor, dela intrarea in ei, cale de don zile pe raul Bistrita, tocmai
laugh' granita austriac. Pe el trebue sa te sui o zi; dar rareori se intampla vreme potrivita sa se poata cineva sui pe dansul; pentruca
totdeauna mai jos de el stau norii,i adesea in jurul lor plon, ; deasupra

e plan, iar spre miazanoapte crestat. Pe munti e foarte frig; adesea

este mat. Jos, in jurul lor, la poale, sunt trei manastiri. Nu m'am
apropiat, dar am tr.'it cale de o zi dela ele. Mi-au spus cei ce-au fost
prin ele, ca drumul e foarte greu i ea' prin prapastiile neptrunse ar
fi multi erpi.
Muntii Carpati se Intuid dela miazanoapte in jos i trec prin Austria, Ungaria, Moldova i Valahia, pana la Dunre. Peste Dunre se
numesc Balcani. Carpatii au o largime de 300 verste, cale de 6 zile;
padurile sunt alcatuite din brazi, molifti, mesteacni; mult stejar
fag; prin ei cresc multe soiuri de hribi, bureti i racovi. De multe ori
m'am urcat pe munti, ca sa-mi aim necazurile cu priveliti incantatoare. Te uiti cat tine zarea in cele patru parti, i nimic nu se vede,
nici camp, niel orae ori sate, ci numai munti acoperiti cu paduri i
varfuri pleuve; loe intins nicaieri nu se vede. Unii munti fumeaza

uneori intocmai cum ar arde; din altii se ridicl fumuri ca din co';
toate acestea sunt aburii care se fac in nori i din ei curge apoi ploaie.
Adesea mi s'a intamplat sa vad i aceasta, Ca' pe munte e senin i stralucete soarele, iar jos, printre munti, stau nori i rasuna tunete, dar
cu totul innabuite; i cand m'am dat jos, in schit, mi se spunea
acolo a fost ploaie puternica cu tunete, iar noi de pe munte nimic nu
tiam. A.a sunt muntii Carpa ti I
Pe and traiam la schit, in Carpati, printre galcevitori, mult m'au

saturat galcevile ion. Dei imi placea foarte mutt pozitia linitit
singuratica i cu toate ca ma bucurase i ma mangaiase pustietatea
Carpatilor, totui nu mi-au putut istovi supararea
mele, i nu
mi-au putut astampara pornirea .1 setea sufletului, pentruca nu aveank
1) ciaglui.

www.dacoromanica.ro

G. AnVICONI

342

nicio calauza sufleteasca, nu-mi gasisem 'Mc un pstor care sa

poata pune pe drumul mntuirii. i, cnd m duceam in chilie, mult
ma intristam s't multe lacrami varsam, rugAndu-m. Dar, curdnd imprejurdrile s'au schimbat s't parasind muntii Carpati m'am dus in partile stapanirii austriace, in Bucovina, la Rusii mei; i trecnd Carpatii
prin satul Basanti 1), am ajuns in thrgul austriac Suceava, in vechea
capitald moldoveneascd. Acolo, m'am invrednicit a sa.ruta moastele
sfntului i marelui mucenic loan-cel-Nou, fcatorul de minuni al
Sucevei, mucenic in Belgorod, care astzi se chiama Akkerman
se gseste in Basarabia, sub stapAnire ruseasca ; pomenirea lui sf. biserial a fdsaritului o face la 2 Iunie. Slujba in acea biseric se face
In limba moldoveneascd. Suceava, oras cum se cade, cu cladiri s't dughene i multe biserici: pravoslavnice, latinesti i armenesti, e asezat
lnga raul Suceava, pe granita moldoveneasc, nu departe de muntii
Carpati.

Dela targul Sucevei, cale de un ceas, adica cinci verste, este satul
Cu rascolnici rusi, numit Socolinti; se zice c i portul le este velicorus. Dela Socolinti cale de dond verste, este mnstirea Dragomirna,
unde a petrecut multi ani din viata marele staret Paisie Velicikovsld.
Dela Suceava, cinci mile, ori cale de opt ceasuri, iar pe ruseste 40 de
verste, este un sat mare rusesc numit Belaia-Krinita (Fntna-Alba).
Ajuns acolo, am intrat in mandstire, in casa rposatului taran Larion
Petrovici Korovih-Nojek, care e si intemeietorul acelui sat. Acolo am

gsit intre monahi, ca i intre mireni, tot felul de tlcuri s't neintelegeri ; dar in vremea sederii mele acolo, s'au unit toate locurile, si in mijlocul satului au fcut biseric si au capatat un popa
fugar.

Dul aceea, cu trebi obstesti, am mers ping la Lvov, ce se chiama

Lemberg, si am umblat toata' partea Galitiei. In ea tarani crestini

care se tin de biserica rsritului nu este niciunul, ci toti stmt uniti,
tinnd de papa dela Roma. Dar in Bucovina toti locuitorii sunt pravoslavnici s't au episcop pravoslavnic, care trieste in Cernuti. Orasul

Cernauti nu e mare, dar frumos ; al doilea dup Lvov, Ad pe malul

raului Prut. Pravoslavnici intr'insul nu sunt
In Bucovina, la poalele Carpatilor, se gasesc mndstiri mari, pravoslavnice, carmuite de episcop pravoslavnic:

Manastirea Putna, in care se inmormnteaza episcopii pravoslavnici.

Sucevita, in care se pastreaza o frumoas cruce impodobita cu

aur s't pietre scumpe. Ea e druita de blagocestivul tar al Rusiei, Feodor

Ivanovici, in schitul mare. Dar, cnd imparatii austriaci au ruinat-o

1)

Bosancea (G).

www.dacoromanica.ro

CALITORI 12.11 I IN MOLDOVA I MUNTENIA

343

i au pustiit-o, atunci monahii au mutat acea cruce in mnstirea

Sucevita, unde se pstreaz6 i acum.
Mnstirea Moldovita, aezat in muntii Carpati, pe rani Moldova.

Mnstirea Dragomima, aproape de Suceava, in care se p.streaz5. parte din moatele sf. Iacov Persul.

Toate aceste mnstiri sunt infrumusetate i pictate cu icoane in

stil grecesc, ca in innstirile Atosului. Monahii triesc din stat, primind leaf dela impratul Austriei; citesc .1 cant pe slavonete, dup

crti ruseti; la ectenii pomenesc pe blagocestivul tar al Rusiei, ins

pomenesc .1 pe impratul lor. Dar pravila calugreasc nu o pzesc
cu strictet, pentruc in Austria pravoslavnicii triesc in mare steamtoare, .1 mai grea cruce duc, decal Grecii din partea Turcilor. Drept
vorbind, stramtoarea nu e atat din partea stpanirii, cat din partea
celei duhovniceti, a papei dela Roma... i am trit in Bucovina
multi ani in care vreme am i fost tuns in monahism de care un ieromonah, venit din Rusia.
Pe urm., and s'a fcut linite, i pretutindeni a inceput a domni
pacea, i a venit un monah din Turda, i. mi-a lndat acele prti '1
locuri linitite i m'a indemnat s merg cu dnsul, m'am induplecat,
pentruc aveam o tainic dorint s trdesc in sf. Munte i. in Ierusalim. i aa, prsind Austria i. Bucovina, m'am pomit la drum.
Dar, cand am ajuns in Moldova, la schitul 1VIanuilovka, a vrut Dumnezeu, mai presus de voia mea, s rman, i aid am trecut din rtcire, pe calea cea dreapt.. Dup sosirea in schit, eu m'am imbolnAvit
i tovarul meu de drum, dup ce m'a ateptat multe zile, a plecat
singur. Am rmas in schit pang m'am insntoit. Ca s plec in Turcia,

fratii nu m'au indemnat, pentruc acolo nu sunt de loc popi de ai

notri. i m'am aezat printre tritorii schitului Manuilovka, .1 mi-au

dat rhilie grdinit, i am inceput a tri in linite trupeasc i in

pace, ocupndu-m cu rukodelii 1). Dar mima nu-mi era linitit din
.1

pricina neajunsurilor noastre bisericeti i a popilor notri fugan.

(In acest schit, autorul a fAcut cunotint i a legat o strans prietenie cu un monah, loan, care nutrea in suflet aceleai dorinte, de a
trece dela rascolnici la pravoslavnicie. Se hotrdsc a se duce in Rusia

In vreo mnstire pravoslavnic, dar ajuni in Ia0, nu pot a:Oita

paapoarte de trecere, impiedecati fiind de evenimentele din acea
vreme. Se reintore atunci inapoi la schitul din satul Manuilovka,
departe dela Iai 4 1/2 pote, aproape roo verste, intre rani Moldova
i Siret, nu departe de targul Folticeni. In satul Manuilovka triesc
numai Rui, in mai bine de roo de case, plecati din Rusia i aezati
aid de mai bine de 150 de ani. Locuitorii sunt de diferite secte. Aproape
de sat sunt trei schituri: dou cu brbati i unul cu femei. Monahii
Lucrul manual.

www.dacoromanica.ro

344

G. BEtzvicoNt

si monahinele de diferite secte. Dela Manuilovka s'a dus la manastirea Neamt).

Dela schitul nostru pank la manastirea Neamt este distanta de 30

verste. Am ajuns Sambat seara, ne-am dus la slujb si am ingenunchiat la mormantul marelui staret Paisie, care e inmormantat infuntrul bisericii maxi, si de-asuped-i arde o candela.. Slujba a durat cu
toata randuiala si obiceiurile din Atos ; toat slujba a fost cantat la
doua strane, si. in doua limbi, la dreapta Moldovenii pe moldoveneste,
iar la stanga Rusii pe ruseste; de asemenea si liturghia. Mnstirea e
mare si bogata, toat e din piatra, de jur imprejur cu chilli in dou si
trei etaje ; fratii toti, cam la 800 de insi. Are multe schituri si sihstrii.
E asezat la intrarea in muntii Carpati, e cu hramul inaltarea Domnului. Dar, despre aceasta voiu vorbi mai pe urma....
Pravoslavnicia o aratb.' limpede acest pamant moldovenesc in care

traim si noi. Intrebati pe Moldoveni, pe vadici, clerul si poporul

de rand: cand au primit randuielile lor bisericesti si adausul crucii
cu trei degete? Toti, inteun glas, vor raspunde, c. dat cu crestinismul, cand au primit credinta cretina prin cruci. lar dupii aceea,
la dansii nu a fost nicio schimbare; asa ii arata cartile vechi. Pentru
aceea, printre Moldoveni nu e niciun fel de neintelegere, si v este
cunoscut tuturor, cat de serios s'i tare tin Moldovenii legea pravoslavflied, pe care ei au primit-o chiar dela inceput dela Greci, Inca inainte
de Rusia si kniazul Vladimir, s'i pang astazi stau in aceeasi blagocestie,
nimic nu adauga, nici nu scot, si nu cunosc nici limba rusa, nici cea
greceasca, ark' numai a lor cea moldoveneasc., numai unii invatati
le stiu pe celelalte. Schizme si neintelegeri printre dansii,nu sunt de
fel, ci toti sunt de acord in toate cu pravoslavnicii Greci, cu cei patru

patriarhi rasariteni si cu Rusia mare. Voi stiti cum ne despretuiesc

ne resping Moldovenii, si ne socotesc nu schizmatici, ca cei din Rusia,

ci eretici, si nu pot nici s" priveasc la inchinarea cu dou degete,

si pe toti cei dintre noi care tree la dansii ii boteaza. Peste sase ani
n'a mai ramas nicitm lipovan, ci toti au trecut la pravoslavnicie...
(Iemeaza in schit si in primavara au pomit spre Rusia. Ajungand
In Iasi, de unde voiau sa-si scoata pasapoarte, au o singura disputa
cu Rusii scopiti).
Acesti scopiti sunt de origine Rusi; dar alungati din Rusia peste
granita, din Ucraina, din guvem'amntul Hersonului, in vremea domniei lui Alexandru I, ca netrebnici si capre raioase din turma lui Hristos. Cand au venit in Moldova, in Iasi, nimenea nu i-a luat sub ocrotire. Atunci ei au cazut la picioarele mitropolitului Moldovei, Veniamin, si l-au rugat sa-i la sub ocrotirea sa, si l-au incredintat eh' ei
sunt crestini pravoslavnici, dar alungati din patria lor, numai pentruc
s'au scopit. Si au fagaduit a sluji credintei si adevarului. Mitropolitului,
ca unui parinte bun si milostiv, i s'a &cut mil de ei, ca de niste oi la-

www.dacoromanica.ro

CALATORI 1213I IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

345

fcite, pe p'amant strain, 0 neavand nicio ocrstire. Dar i-a primit cu

acea conditie, ca ei totdeauna sa vie la biserica mitropoliei, socotiti
ca niste slugi mitropolitane, i ca in fiecare an s'a' se impartaseasca
de trei ori cu sf. taine i ca mai mult, pe nimenea &A nu scopeasc5.,
mai ales dintre Moldoveni. i au dus-o ei asa vreo douazed de ani.
Mitropolitul ii iubea foarte mult, dei ei pe multiii scopeau, dar numai
dintre Rusi, i mitropolitul aceasta nu stia. Rascolnicii nostril), de multe
ori ii intrebau, de ce pe rascolnici ii persecuta mult, ca pe niste eretici,

iar cu adevratii eretici, cu scopitii, sta in relatii bune, Ii ja in biseric si le-a dat diferite insarcinari? Dar mitropolitul nu-i credea
0 nu i-a ascultat; cu toate acestea, rascolnicii stiau aceasta mai bine,
pentruca erau de un neam si de o limba, i veneau in atingere
Cu altii, multi dintre rascolnici traind pe la scopiti ca lucetori. Pe
urma,. mitropolitul Veniamin a vrut singar s ispiteasca pe scopiti:
a facut pentru dansii mas i i-a chemat pe top, 0 el insusi a mancat
Cu dansii. Dar mancarea era gatita cu came. Ei n'au vrut sa manance.

Mitropolitul i-a intrebat: de ce nu mancati? lar ei au raspuns:

pentruca mancarea e de carne. Attmci mitroplitul le-a zis: de ce nu
mancati, doar nu sunteti monahi? Eu insumi v dau binecuvantare
s mancati; manca, nu va suparati; chiar monahilor, dac li-as
da binecuvantare, ei pot sa. manance. Scopitii s'au maniat, au inceput a se certa i s'au aruncat asupra mitropolitului, care abia a
seapat, retragandu-se i inehi7andu-se in chilia sa, cad altfel 1-ar fi
ucis. Atunci mitropolitul a zis: mari eretici sunt acestia, i i-a alungat
dela dansul, dandu-i pe mana autoritatilor civile; mai ales d. scopisera' 0 un moldovean. Divanul moldovenesc a hotrit c sunt: oameni
netrebnici i nefolositori
trebue alungati din patrie; de aceea sa
fie scosi cu totii la camp 0 ucisi cu tunal. Auzind acestea, scopitii s'au
speriat foarte mult ; cei fra case au fugit in Valahia, dar nid domni-

torul Valahiei nu i-a primit, bleat s'au dus tocmai prin Turcia. Cei
ramasi in Iasi au alergat la consulul rusesc i 1-au rugat cu staruinta
sa li se dea protectie i aparare de asemenea moarte; dar si consulatui
abia i-a putut apara. Dupa aceea, i-a luat sub ocrotire i i-a silit sa
declare in scris ca nu vor scopi pe nimeni; altmintrelea, iarasi
numaidecat pe mana stapanirii moldovenesti. i pana acum traiesc asa.
(Dupa aceea Partenie i cu tovarasul sau au trecut in Rusia, prin

Austria. In 1837, luna Infle, ei pornesc din Moghilau (de pe Nistru),

spre Kiev. Dupa ce umblara prin m'anastirile Kievului i prin alte localitati pana la Odessa, cer episcopului Gavriil de Odessa blagoslovenie s'a vie iar in Moldova; i, probabil in toamna aceluiasi an, ei
1) 1.4povenii. Despre lipoveni a scris episcopul Ifelchisedek. I,a Iasi era o
a lipovenilor ; biserica lor a fost cladit din blrne in 1780, reclbreasld
ditA din cAriimid5. in 1830 i refacut in anii 1872-1882.

www.dacoromanica.ro

346

G. BEZVICONI

vin iarasi in Moldova, cu gandul de a se duce in muntele Atosului,

dar nu pot pleca din cauza iemii apropiate. Autorul pribegeste din
nou pe la manastirea lipoveneasca Manuilovka, unde se desparte
de tovarasul sau loan, si se duce in mnstirea pravoslavnic Vorona
de langa. Botosani. Din aceasta mnstire, ducandu-se adesea prin
manstirea lipoveneasca, izbuteste a aduce la pravoslavnicie cativa
calugri lipoveni, din care cauza ceilalti calug'zi lipoveni au voit sa.-1

ucid)...
Mnastirea Secul e in muntii Carpati si tine de mnastirea Neamtului; dela T.-Neamt cale de doua ceasuri. Trebue s mergi dou ceasuri printr'o stramtoare de munti asa de inalti, c nu se vede nici soarele. 1VIanastirea este asezat in loc linistit, inteo pustietate adanca,
inconjurat de munti mnalti pan la non i codri intunecati,
trunsi, incat iama i soarele lumineaza putin; iar vant in el niciodata

nu este, ci totdeauna e liniste; numai pe lang mnstire curge un

paraias, s't murmur apa prin pietris. Cu drept cuvant, aici se ascund
ochilor i auzului toate grijile lumesti, cu toate nevoile s't smintelile
lor. Knastirea e inconjurat cu zid inalt de piatr si cu chilli cu ale
dou i trei randuri; si prin ele Iii partea de apus o poart de fier. In
mijlocul ei este biserica mare de piatra, pe dinauntru impodobita
foarte frumos; iconostasul sculptat, cu totul aurit; paretii toti pictati cu icoane in stil grecesc. Aceasta prea frumoas biserica e inchinata sf. loan Botezatorul, in amintirea tierii cinstitului sau cap.
pana astzi zidurile sunt p."tate cu sange omenesc, ori, mai bine
zicand, mucenicesc, inchegat pe pereti. In anul 1821, in vremea rascoalei grecesti, monahii, cam no de insi, s'au inchis impreuna cu alti
mireni, in manastire, de frica Turcilor. Turcii ins au spart poarta
ca tunurile s't i-au ucis pang la unul, pe toti in biserica., i sangele lor
curgea ca o garla.
Aceasta manastire a suferit asemenea lucru pana acum de trei ori.
In aceasta manstire a trait multi ani marele staret Paisie Velicikovski, si mai mult el a cladit-o. In aceast mnistire sunt inmormantap multi arhierei, care si-au petrecut ultimele zile in retragere. Mama-

stirea e toat de piatr. ALA.* de biserica mare, mai sunt trei-patru

mai mici, la cele patru colturi ale zidurilor. Femeilor nu li este ingduit
a intra in manastire, decat odata in an, la hram; in alta vreme nu li se
ingaduie intrarea. Fratilor tritori in m.'nastire, nu li se ingaduie a fi

nici mai multi nici mai putini de no de insi. De acestia se ingrijeste

manastirea Neamtului.
Imprejurul mnastirii, langa dansa, multe chilli si grdini anaho-

retice; iar ceva mai departe de mandstire, doua schituri ce apartin.

nfnastirii Secul, unul cale de un ceas, altul cale de dou ceasuri,
Cu frati pang la cincizeci de in0; schittuile nu-s inconjurate de
fiecare traieste cum poate. Schimnicii se ocup Cu rukodelii,

www.dacoromanica.ro

dir,krom RIT*I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

347

hrana o primesc din mnstire ; in fiecare 85mbt li se trimete hrana

li se ja in schimb lucrurile f5.cute ; din schituri ei nu ies niciodat.
Prin schituri nu intr nimeni din mireni, nu numai femei, dar chiar nici
brbati. Prin munti i prin codri dimprejur sunt multi anahoreti care
triesc prin chilli singuratice, deprtati de schit, pe care nu i-am putut
vizita, dar ne-am invrednicit a-i vedea coborndu-se in ziva hramului...
Mnstirea Neamtului e chiar la intrarea muntilor Carpati, pe o
vale larg i deschis, inteun foarte frumos loc. De trei p'rti incon-

jurat cu multi, care, dei-s inalti, totu0 Inclinati, iar in partea de

ragrit cu o vale deschis pn la trgu*orul Neamt, pn unde duce o
cale cam de dota ceasuri i jumAtate. Mngstirea e un patrulater cu
ziduri de piatr i cu chilli in trei etaje. In mijlocul ei, trei biserici,
una mare 0 dou mai raid. Cea mare cu hramul inltarea Domnului,
de unde se chiam. mnstirea Inltrii dela Neamt. Biserica mare e
frumos impodobit i toat zugrvit cu icoane in stil grecesc, 0 pe
dinAuntru 0 pe dinafar. In partea st5m.g6, la mijlocul bisericii, este
tronul icoanei fcgtoare de minuni a maicii Domnului ; pe aceea0
icoan pe partea cealalt e zugrvit sf. mare mucenic Gheorghe. Aceast

icoan e adus din vremurile de demult in Moldova dela tarii Constantinopolului. In aceea0 biserie cam la urm, pe partea dreapt se
gse*te mormntul staretului Paisie, in care se odihnesc prea cinstitele
sale rm*ite ; deasupra arde o candel nestins.. Pe perete e pus portre-

tul lui. El nu e cinstit ca sfnt, dar frtimea Il cinste*te ca pe staretul

ei i ca pe un intemeietor iscusit al unei inalte vieti monahale. Aceast
biseric e imprtit.' in dou. Mai este o biseria clddit toat cu cupole
cruci. In partea de rsrit miaz-zi se di trapeza mare 0 larg a
frtimii. Poarta, mnstrii toat e pictat cu icoane.
La poart., o clopotnit mare cu clopote i ceas. In jurul mnstirii sunt construite, asemenea unui ora* mare, dependintele
mnstirii. Mai intai, bolnita Asemenea unei mnstiri, Cu biserick' i cu clopotnit. Dup aceea, case pentru oaspeti, grajduri, *oproane, diferite fabrici, diferite ateliere 0 o multime de chilli retrase
cu grdini i cu pomi roditori, multe schituri 0 multe biserici cu clopotnite, asemenea bisericilor cu popor, i prin toate se face slujb5.' in
fiecare zi. Cu drept cuvant, aceast mnstire a Neamtului e ca un ora*
mare *i fi-timos. Se zice c in ea sunt mai mult de 800 de monahi.
Dar viat cu totul stricti de ob*te nu are. Dei mitropolitul Veniamin
-s'a diznit s fac viafl de ob*te, dar printii mai btrni nu au consimtit
-0 au zis mitropolitului: nu putem pzi in totul fanduielile unei vieti
aspre de ob*te, pentru numrul nostru mare. Si mitropolitul nu s'a
mai opus. Dar, dei monahii nu duc o viat in totul de ob*te, totu*i
nici dup voia nimnui nu-i ingduit a tri, ci fiecare clugr trie*te
1) Spitalul.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

348

sub carmuirea vreunui btrn si. a duhavnicilor, toti laolalt se supun

arhimandritului. lar arhimandritul se c5.15.uzeste de sfatul soborului

de btrni. Slujba bisericease se face in don limbi, dup predania

staretului Pai.sie, foarte bine si pasnic, i aspru se observ toate rnduielile, dup tipicul slujbelor din muntele Atosului fl nicio seadere. Hainele sunt moldovenesti, lar nu ca in muntele Atosului.
(Dela Neamt se reintorc in mnstirea Vorona, de unde capt invoirea staretului Rafail i, lundu-si pasaport, in ziva de 28 Septemvrie 1839, pleac in muntele Atos, iar, de acolo, peste un an si jumtate,

in 1841 tree din non in Rusia. Cltoria spre sf. Munte, Partenie o
face in tovrsia unui frate Nikita).
am pornit pe valea Siretului, de partea dreapta, si am ajuns la
orasul Roman, si acolo am trecut raul Moldova, care se varsi in Siret.
mergnd inc o zi, am ajuns in orasul Bacn; aici am trecut peste
raul Bistrita, care d. in Siret. De aici peste trei zile am ajuns la Focsani, iar aid ne-au insemnat pasapoartele si am trecut granita si am
intrat in principatul Valahiei. Ora.sul Focsani jumatate pe st.pinire
moldoveneasc, iar jumtate valah.
Dela Focsani, dup un drum de trei zile, prin. Valabia, prin muntii
Carpati, este marea mngstire ruseasc. Poiana-Mrului, unde a trit
marele staret Paisie Velicikovski. Ni s'a spus cit nia'n'a'stirea e mare si
bogatii, fratii triesc multumiti ; femeile nu intr in aceast mnstire ;
si in ea Wiese mai mult Malorusi. Dar noi acolo nu ne-am dus, temndu-

ne ca s nu ne prind. lama; s't ne-am dus de-a-dreptul spre Dunre.

Dela Focsani, am mers trei zile si am ajuns In orasul Brila, asezat
pe malul Dunrii, i acolo am zbvit doul zile. In Brila tfliesc multi
Rusi, negustori i simpli locuitori ; port al principatului Valahiei,
mare si frumos. ?i acolo, in multe locuri ni s'au insemnat pasapoartele ;
dup aceea ne-au deschis portile i ne-au dat drumul in carantina de pe
malul turcesc, i cu brci usoare am plutit pe Dunre in stpnirea

turceasca. Plutind pe Dunre, am ajuns in trgul Mein. Dela Beila

la Mein sunt trei ceasuri (is verste).
(Despre Rominii dobrogeni, autorul povesteste):
Dup aceea, am ajuns intfun sat cu Romani, si aicea ne-am odihnit
Cu hran i butuf. Indreptndu-ne la drum, am mers non zilein
sus pe malul Dunrii, prin pArtile Cu sate de crestini. Numai el tare

ni se urse, cl in fiecare sat trebuia s ne artm pe la cerbagiu 1),

stpnul satului, s ne arstm pasapoartele. La dnsii este atta rigoare, c nimenea nu poate primi vreun strin MA' invoirea cerbagiului. Tranii ins stmt asa de buni i primitori de st.ini, cum in toate
pribegirile mele nu mi s'a intamplat s vld. Dela iacin ptt la ork-

selul Rusciuc, pe malul Dunrii, am mers nou zile si am gzduit

Autoritate turceascA,

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RIM IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

349

ea la rude, toti pe'ntrecute ne doreau la sine si nu stiau cu ce s ne

ospateze. i preotii lor, cucernid i blagocestivi, adeseori ne luau la
ei de pe la oameni i ne ospatau cum nu se poate spune de bine; mAinile
pidoarele ni le spalau; a.sa de iubitori de staini sunt oamenii aceia...
Partea aceea e bogat in roade i cereale, indestulat de toate bunattile, cu adevarat rai dumnezeiesc, adpat5. de Dunare i de rauri mai
mid, de izvoare ce curg din munti i paiduri, bogata in pesti i in toate
roadele i pduri i lanuri cu paine, i vite ci stupi cu albine;

pe aici aproape nu este. In padure, mai mult de jumatate sunt pomi

roditori, ca peri, meri, vicini, ciresi, nud felurite, comi i vita salbatea.. Cat de bune locuri si ce primitori crestini I... Cat& sracie
jaf in norodul ei ; asa saracie in popor, rar mi s'a intamplat sa vd.
In timp de nou zile nu am vazut decat trei biserici, si acelea atat
de srace, cum nici nu se poate descrie ; pe dinafara abia le cunosti,
iar pricina tuturor acestor rele, e mana rea turceasca ; pe dinauntru
aproape nido icoana zugravit, ci numai de hartie, de iconostas nici vorba

nu poate fi ; vesminte de materie proasta. Dupa aceste lucruri, e usor

oricui sa ghiceased ce e acolo. Preoti ins, in fiecare sat, cate unu, doi.

Pe multi am intrebat: dece partile acestea sunt asa de indestulate,

iar oamenii atat de srad?
Ei ins5., cu ochii adesea lacramand, si
Cu adanci oftri ne-au istorisit urmatoarele:

In adevar, aceasta parte e Imbelsugata si bunk', dar, pentru multele noastre pacate, Dumnezeu mereu ne ceare c ne pedepseste. Din
vechime, tara noastra st in hotar ci deseori razboaiele se fac pe aici,
din zece mult in doisprezece ani. Abia ne mai indreptam, crestem vite
cultivam ea:di-rifle c iar5.si se face razboi. i atunci, cine poate,
fuge in Valahia, iar pe care Ii prind Turcii, ii duc cu dansii in tara lor ;
tutmele ni le manncd, caselor le dan foc c gradinile ni le pustiesc.
Dupd." ce trece ralzboiul, care mai ramanem vii, iarci ne intoarcem pe la

vetrele noastre, c ne facem pe ruine bordee, i iar ne apucam de gospodarie. Gandeste acum, cand ne mai putem noi indrepta ? Se mai intampla bled si alta nevoie: dupa fiecare razboi incepe duma, care ined
incepe a ne secera ; atunci iar lsam toate c fugim, care incotro poate,
ne ascundem prin munti c paduri, ci ne temem unii de altii, frate
de frate, i fugim unii de altii. Cu aceasta manie ne mai cearca Dumnezeu adesea. Inch s't Turcii pe aici sunt tare fad si salbateci, mereu ne
asupresc c ne ruineaza, bisericile ni le ard, la care gasesc argint, 11
p&va nu te
fura ; icoanele le nimicesc, ci la nimeni nu ne putem

primeste, Tarigradul e departe, iar noi ruinati. Raldam suferinte

asteptm mild' dela Dumnezeu, pana va veni Rosia, S ne scape de acest
jug turcesc.
Noi ascultand acestea, mult i-am

(In ziva de 8 Aprilie 1841, Marti in saptamana Tomei, Partenie

plead din muntele Atos, prin Arhipelag c Constantinopol spre Moldova).

www.dacoromanica.ro

350

G. BEZVICON1

Dupl aceea, am ajuns in orasul stpnirii turcesti, Tulcea, dar

Turcii in el sunt tare putini; mai toti sunt crestini din Rusia. Acolosunt dou: biserici, una greceasa, in care sta.' un arhiepiscop grec, si
alta nisease, cu trei preoti rusi sub privigherea arhiepiscopului grec.
Aici am zhvit un ceas s'i am pomit mai departe. De partea dreaptd,
In zare, a rmas orasul turcesc Isaccea, si in acesta tralesc mai mult
crestini. Mai departe, pe malul drept al Dunrii, a rimas orasul rusesc,
Reni.

Dupl aceea, am ajuns in orasul moldovenesc Galati. Dela Constantinopol s't pn la Galati noi am plutit cu vaporul saizeci de ceasuri,
distanta e de mai bine de 1500 verste; pe uscat ins e mai aproape.
Dup o caranting de sapte zile, am intrat in oras. Orasul Galati e asezat pe malul stng al Dunrii, mare si intins. In el este port, debarcader
pentru corbii rnari, patru piete, cincisprezece biserid, toate ca cele
rusesti cu turnuri, cu cruci, Cu clopotnite si clopote.
De aici, ne-am indreptat spre Iasi, cu crutele. Am trecut prin BArlad si Vaslui, iar a cincea zi am ajuns la Iasi.
Ajungand, am poposit la metohul sf. Munte, in mnstirea TreiIerarhi ; ne-au dat odae, in care am stat nu putin vreme, pAn np-am
terminat afacerile mndstiresti. M'am dus de mai multe ori la printii
mei, rascolnici, indemnndu-i s lase rascolu si A,' se uneasel cu sf.
biseric pravoslavnic. Dar ei nu mi-au prinait cuvntul, si nid n'au
mai stat de vorb, desi eu s't cu lacrirni in ochi rugndu-i le-am spus
c si de aceea am venit la ei, trimes din sf. Munte, ca aal-i tmesc cu
biserica. Dar ei mi-au rspuns: tu de asta nu ne mai vorbi. Ai trecut
singur, rartfai acolo; pe noi nu ne mai turbura ; noi in ce am apucat,
In aceea vom s'i muri.

(Din Iasi, Partenie trece in Rusia, unde pribegeste din loe in loe,
din mnstire in mnstire, vreo doi ani, si apoi lar vine in Moldova
pentru a se reintoarce in sf. Munte).
asa, dup o pribegie de alti doi ani prin Rusia, iar m'am reintors
In Moldova, la printii mei, scriind in sf. Munte c'lugarilor s-mi

arate ce trebue s fac...

Dupg patru luni de zile am primit rspuns din sf. Munte dela clugrii care m chemau inapoi acolo... Am plecat la Galati, de acolo ca o

basal la Tulcea. Lucrurile le-am pornit inainte printr'un ieromonah,

iar eu m'am indreptat spre o peserie a mnstirii noastre din Atos,
In josul Dunrii, pe bratul sf. Gheorghe, unde am stat vreo trei zile.
De acolo, am venit inapoi in Tulcea, cu inc trei monahi. De niel, Ondeam s: pomim spre sf. Munte pe uscat, cu acei trei monahi; alti oameni ins ne-au spus, c' pe vreme de iam: drumul pe uscat pan: la
sf. Munte e greu de fcut, c' pn acolo sunt ape maxi s'i munti cu
troiene,
era prin Noemvrie. Atunci ne-am hotrt s pornim iar pe

mare; bani aveam de ajuns. Un grec ne-a luat pentru transport tus-

www.dacoromanica.ro

CAI,ATORI RU$I IN MOLDOVA

MUNTENIA

351

patru numai 8o lei, adec5. 16 ruble, p.'n5. la Constantinopol. Ne-am luat

merinde, la 6 Noemvrie am pornit si la 9 Noemvrie am ajuns in Sulina.
(Autorul calatoreste din nou prin mnstirile Atosului, de aici prin
Ierusalim si alte locuri sfinte si se intoarce iar la Constantinopol, pentru

a veni iarsi prin Moldova, de ast dat pentru ultima oar, de unde
trece apoi in Rusia, tocmai la Tomsk in Siberia).
In ziva de 18 Martie 1847, lundu-mi iertAciune dela printii ato-

sisti, mi-am luat rAmas bun si dela slvitul si marele oras Constantinopol, in care sttusem aproape patru luni. Am plutit pe strasnica
Mare Neagr6 6o de ceasuri si am ajuns in Moldova, la Galati, uncle am
si prznuit Pastele.

Joi, in slptmana luminat, am pomit spre Iasi, cu c6ruta, si cu

alti tovarsi; tocmai pe drum am inceput a mA ghndi, cum voiu putea
c5.Ica att amar de cale pand la Tomsk? Pe jos e cu neputint, c5.ci
mai aveam cu mine lucran; cu ckuta iarsi nu puteam, cbici nu aveam
bani sa-mi cump6r. Chiar de m'or ajuta pgrintii, unul singur nu putea
face atAta cale. Dar m'am lsat in nadejdea lui Dumnezeu; cum o sti
el, asa m'o indrepta. lar I,uni, in saptamana Tomii, am ajuns la Iasi,
la pitrinti.
Acum, cred de trebuint s vorbesc cte ceva despre Moldova.
Moldova este un principat, cu legile si drepturile sale, are domnitorul ei supus Turciei, dar sub ocrotirea Rusiei ; are mitropolitul ei,
sub patriarhul de Constantinopol, cel a toatg. lumea. Din firea lor,
Moldovenii sunt pravoslavnici s'i strasnici pazitori ai rnduielilor sf.
printi ; toti se supun p6storilor si inv45.tori1or bisericii, bine amintindu-si cuvintele Mntuitorului: cine ascult de voi, de mine asculVS. Printre Moldoveni nu-s nici eretici, nici rascolnici. Slujba o svArsesc in limba lor. Cu toate acestea, in Moldova sunt si alte neamuri cu
alte credinti: multi Byrd, Nemti si Unguri. Multi Rusi care triesc prin
sate si orase ; dar Rusii sunt rascolnici de felurite secte, alungati din

Rusia din vremea lui Nicon, patriarhul Moscovei, si a impratului

Petru I.
Moldovenii se smintesc mult de ei, si pe care dintre rascolnici se
intorc la pravoslavnicie, ii boteaz6, zicnd ea' dela rascolnici nu-i chip
de dobAndit nido taing, c6ci daca ei nu au episcop, nu pot avea nimic

Cu rost. Dei unii din ei au popi, totusi acestia sunt fugan, opriti de
episcop a sluji si lepgdati de biserica apostolic5.. Mai sunt intre acestia
si lepAdati de lege, care nu au nici mAcar ungerea cu sf. min In Moldova se impune botezul si celor ce vin din apus si se unesc cu biserica
pravoslavnicg, s'i botezul numai prin turnare nu-1 socotesc, ba chiar
pe unii din Malorusi ii cerceteaz cu ambinuntul, s: vada de nu cumva
au botez numai prin turnare.
Moldova, la fzarit se mrgineste cu Rusia, de care o desparte faul
Prut si Basarabia. La miaz5.-noapte se mrgineste cu Austria, avnd

www.dacoromanica.ro

352

G. BEZVICONI

granitl de uscat. La apus, se intind, dealungul Moldovei, muntii

greu de trecut ai Carpatilor, acoperiti Cu pduri nestrhltute. La
apus-miaz5.-zi cu Turcia, despartind-o fluvial Dunrea. In toat. Moldova nu este loe ves. Cu toate acestea, pe cat muntii Moldovei sunt de
nestrhatut i improprii vietuirii omeneti, p`e atat dealurile moldoveneti sunt indemanatice pentru viata omeneasca.

Cel mai roditor pmnt, fr piatr ; ap din izvoare 1 rand cu

imbelugare ; pduri bleb: sunt de ajuns. $i intregul pmnt al Moldovei

e indestulat cu roade, cu vite, cu stuprii, dar mai ales cu grdini, vii,

prtmi, meri, peri, viini, cirei . a. Pmnt liber nu-i nicieri , c.'ci e
ori boieresc, ori mnstiresc; locuitorii triesc pe astfel de pimanturi
cu invoieli.
Limba stpanirii la ei, e cea moldoveneasc.

In toat Moldova sunt cam la trei sute de m.nstiri, cea mai mare
parte nu sunt de sine sttltoare, ci tin de alte mnstiri; de cele slobode nu-s mai mult decat vreo aizeci. Printre cele mai insemnate sunt:

mngstirea Neamtul, cu hramul inltrii Domnului, in care a trlt

marele staret Paisie Velicikovski, i pAn acum trliesc in ea vreo opt
sute de frati; a doua mg.nstire e de clug5.rite Vratec, cu vreo opt
sute monshii; a treia e mnstirea de clugrite Agapia, cu vreo trei
sute monahii; a patra, mnstirea de monahi Secul, cu vreo sut: de
monahi; a cincea RAca, a asea Slatina. Toate aceste mnstiri sunt
la poalele Carpatilor. Mai este apoi mnstirea Vorona, cu hramul
naterii maicii Domnului, vestit prin viata de obte din ea. $i alte
multe schituri rzlete, cu rfinduielile vietii sf. Munte.
Oraul Iai e cel dintai ora al Moldovei i capital.; in el triesc
domnitorul i mitropolitul. Are 70 de biserici, dintre care douzeci
sunt mnistiri; aceste sunt inconjurate cu ziduri, i nu-s de sine stttoare, ci unele tin de sf. Mormnt, altele de muntele Atos, de muntele
Sinai, iar altele sunt ale mitropoliei Moldovei. Cea mai insemnat e
mnstirea Trei Ierarhi, cldit din piatr alb cioplit.; ea tine de s.
Mtmte Atos. In ea, in biserica mare, de partea dreapt, inteo racl de
argint, sunt moatele prea cuvioasei malee Paraschiva, care rspandesc
imbelugate parfumuri. Pomenirea ei se face la 14 Octomvrie, ocolindu-se biserica cu s. moate in racl.. Mai este 0 vestita mbinstire Golia,

cu hramul nltrii Domnului, inchinat mnstirii Vatoped din s.

Munte Atos ; in aceast mnstire e o icoan a maicii Domnului,

toare de minuni. Aici, in clopotnit, se aduce pe olane ap din afar

de ora i curge printeo gur de leu, iar de aici prin tevi se imprtie
In ora. Mai este apoi mnstirea mare a mitropoliei, unde st mitropolitul ; i aici, in biserica sf. Gheorghe, e o icoan acaoare de minuni
a maicii Domnului. Biserica mare se cldete acum, i incbi nu e terminat. Casele prin ora cele mai multe sunt din piatf, ulitele largi,
dei nu-s dup plan, dar sunt drepte. Locuitorii de felurite neamuri,

www.dacoromanica.ro

CALATORI It.LW IN MOLDOVA I MUNTL.NIA

353

i graiuri. Dar neamul i graiul stpanilor e al Moltlovenilor.

Adeseori orasul Iasi faisun de clopote, pentru ca acolo e asa obicei:

credinti

chnd moare cineva, rudele se duc pe la biserici i pldtesc sa se tragg

clopotele. Asta se intampl5 deseori. lar, la vecemie, utrenie i liturghie,
inti lovesc in scndur5. (toad.) i apoi trag clopotele...
Mitropolia Moldovei are sub ea trei eparhii: a Iasilor, Gugrov
Bordujeni, dar toti episcopii tr5.iesc in Ia.si.

In sfarsit, in ziva de 28 Mai 1847, am ajuns la Kiev,... iar la II

Septemvrie, acelasi an, in Tomsk, unde am fost primit in casa arhiereasc de episcopul Afanasie din Tomsk .

23

www.dacoromanica.ro

1846

PORFIRIE USPENSKI
Eruditul cArturar Porfirie Uspenski (1804-1885), care a vizitat de
cAteva ori Orientul Apropiat, cu scopul de a studia starea pravoslavnicilor subjugati de 'rurci, la inapoiere in drum spre patrie, in 1846,
a trecut prin Bucuresti si Iasi, lsand insemnri despre min6stirile
locale. Scrierile lui Uspenski au fost publicate de Academia de Stijl*
din Petersburg (dela 1894, comentate de P. Sircu), sub titlul: Cartea
fiintei mele. Traducerea romneased s'a datorat lui stefan Berechet
(Bucuresti, 1920), iar textul ce urmeaz, Cu privire la Muntenia, este
comentat de George D. Plorescu.
Interesul Rusilor fata de problemele bisericesti din Principatele
Dunlrene a crescut in a doua jumatate a veacului al XIX-lea. Cunoastem
astfel, lucrarea lui E. Golubinski: Schila istoriei bisericilor pravoslavnice

din Bulgaria, Serbia i Romania sau Moldo-Vlahia (Moscova, 1871,

trad. romaneasc. de Caracicoveanu, Iasi, 1879). Nicolae Lascov (18591933) a scris despre Perioada intunecatd a istoriei Romeiniei (traducerea
romneascg in o Biserica Ortodox. Romng , 1885, IX, p. 696 si urm.)
si a tradus in ruseste lucrarea episcopului Melchisedek al Romanului:

Papismul fi starea actualei a bisericii ortodoxe in regatul Romdniei

( Operele Academiei din Kiev , 1884, nr. 6 si 7). Amintim studiile
profesorului N. I. Petrov (in volumul Basarabia, redactat de P. Batiuskov, Petersburg, 1892), V. Koloklitev (Organizarea ocdrmuirii bisericii
pravoslavnice romdne din vremea autocefaliteilii sale, Kazani, 1897), F.

Kurganov (Schile ale istoriei tnoderne a bisericii romdne, Notitele

Universittii din Kazani ), precum si lucfrile profesorilor L S. POmov, P. Sircu, A. Iatimirski, S. Vilinski si ale altora. G. Samurian a
scris si el in ruseste despre Biserica pravoslavnicd romdnel in 1897 ( itire
crestineasc. , 1898, II; cc Vestitorul bisericesc , 1899). De sigur, opera
de c6petenie a fost: Cercetari fi monografii asupra istoriei bisericii rnoldoveneti (Petersburg, 1904),
monumentalul volum al lui Arsenie
Stadnitki (1862-1936), viitor rector al Academiei din Moscova si mitro-

polit al Novgorodului. Acest studiu tez de doctorat, disting cu

premiul Uvarov , este remarcabil si prin faptul c6 autorul a vizitat,

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

355

in 1890, Romania, pablicand printre altele propriile sale convorbiri

Cu episcopul Melchisedek (comp. capitolele despre Veniamin Kostaki,
Neofit si Filaret Scriban, Melchisedek si Silvestru al Husilor, op. cit.,
p. 335, 395, 458, 461 si urm.). 1)
Despre Filaret Scriban (1811-1873), rectorul seminarului Socola din

Iasi, amintit mai jos de Uspenski, comp.: V. I. Askocenski, Istoria

Academiei Duhovnicefti din Kiev, dufid reorganizarea ei in 1819 (anexe

VII-VIII) ; E. Poprujenko, in Vechimea Kievului (1885), si u Din

trecutul nostru (1936, nr. 28-30, p. 32). Trimes la Kiev de mitropolitul
Veniamin Kostaki, Scriban (Vasile Popescu) a ajuns magistru al Academiei, in 1841. Calugarindu-se, el si-a luat numele monahal al mitro-

politului rilaret al Kievului, vizitand apoi pe naitropolitul Filaret

Drozdov al Moscovei. Importanta este colaborarea s'i corespondeuta
sa cu Alexandra Scarlat Sturdza 2).
Ilustral carturar Melchisedek tefanescu (1822-1892), episcopal
Roman.ului, magistru si membru onorar al aceleiasi Academii din Kiev
(1851), membru onorar al Academiei Duhovnicesti si membru corespondent al Societtii arheologice din Petersburg si membru al Academiei Romane, a suferit chiar pentru sentimentele sale filoruse, mai cu
seama dupa 1885, cand el a vizitat din nou Rusia 3). Scrierile sale pre-

zinta interes pentru studiul trecutului relatiilor culturale romanoruse.

In ce priveste, insa, insemn.."iile de caltori, contemporani lui Por-

fine Uspenski, amintim pe sarbul Ioachim Vuici, care isi serie insemnarile din 1839, sase ani mai tarziu, la manastirea basarabeana Mxjauca, folosind intre altele unele informatii din revista ruseasca Albina
Nordului , din 1841. Dimitrie M. Kniajevici (1788-1844), seful regional
al invatamantului din Odessa, si. fratele sau, Nicolae I. Nadejdin (18041856), au vizitat in 1840 Moldova, Muntenia si Transilvania; prezenta
lor la Iasi e semnalata la 13-16 Septemvrie 1840 de Albina Romaneasca.
P. Sakovici public a in revista Invalidul Rus (1854, nr. 288): Vizita

la mndstirea Neamt la 20 Mai 1854. In schimb, cunoscutul u pelerin

-) Despre tipziturile rusesti bisericesti din anii 1581-1721, care au circulat la noi, scrie D. Bogdan, Intre Romlini fi Riqi, pp. 821-824; autorul aminteste c5teva traducen i rom5nesti dup cArtile rusesti din secolul XVII, printre
care Toiagul ceirmuirii (Moscova, 1666), tradus in 1731 de ieromonahul Manasie,

i Tdlcuirea la apocalips a arhiepiscopului Andrei al Cesareii (ed. la Kiev), tradus5. in 1704 de episcopul Damaschin al 12.5mnicului.
G. Bezviconi, Din vremea lui AI. Sturdza, p. 69 si urm.
Idem, Profiduri, p. 166 s'i urna.; A. Stadnitki, op. cit., p. 491 (rspunsu/

lui Melchisedek, dat in Parlament lui D. Sturdza: 4 Dadi eu actionez sub

influenta Petersburgului, atunci domniile voastre sub influenta Berlinului
si a Vienei*). Discursul de receptie al lui I. Kalinderu, la Academia Romnil,
la 25 Martie 1894.
23*

www.dacoromanica.ro

356

G. BEZN ICONI

Ion Codru-Dragusanu (1818-1884) 1), viziteaza in iarna

transilvan
anului 1843 Petersburgul.
Aceasta capitala serie c.ltorul roman, care a colindat tot
Occidentul,
e una din cele mai nou., dar si cea mai stralucit, in
toata Europa, caci, pe langa gustul ales european, are luxul asiatic de
tovars, ca niciuna din cate am vazut pana aici. Petersburgul, fondat

de Petru cel Mare numai in 16 Mai 1703, zace la marginea Ingriei, aproape
de golful Finic, pe rovinoasele maluri ale Nevei, i, peste douasprezece

insule, cuprinde o suprafata de dou mile ptrate. N'are porti, bariere

nici alta inchizatura oarecare... Petersburgul, cu nenumdratele sale
proportii pe baz lata, caracterizeaz. Rusia in miniatur.: are pieti
monstruoase, strazi lungi i drepte, multe largi de o sut cincizeci,
niciuna mai stramt.' de saizeci de urme. Dei la intaia vedere aceast
cetate se pare cam destra.mata., face un efect extraordinar prin exhitectura cea aleas, prin regularitatea constructiilor i grandiozitatea
monumentelor, apoi, mai vartos, prin canalurile sale, de ambele parti,

In toata lungimea, incadrate cu granit cioplit in patru unghiuri din

fundament i decorate cu parapete pana la bran, fie de granit, ca de
desubt, fie de fier topit, formand lei, grifoni i acvile imperiale bicefale
bronzate. Nu e natiune in lume mai iubitoare de pompa ca Muscalul,
dar nicaieri nu se vede mai mare profunzime spre a-si multami ast.

pasiune... .
Observatiile lui Ion Codru-Dragusanu sunt din cele mai interesante,
fie chiar aceea despre toleranta religioas. in Rusia, superioaf celorlalte tari. Avutia i strlucirea elitei capitalei il sperie pe clator. Dupa
ce descrie superba catedral a s. Isaachie, el vorbeste de monumentul
lui Petru cel Mare acest erou calare .... Prsind Rusia, romnul
simte datoria sa marturiseasca, c Rusii in genere sunt oameni cu
inima bung, foarte prevenitori catre straini si se strduiesc ca acestora
s le dea o cat mai buna ideie despre tara i neamul lor .
Ca s incheiem sirul calatorilor romani in Rusia, amintim pe Andrei ,aguna, ) in 1835, si pe calugarul Clairiac, din manastirea Secul,
in 1851, insemnrile lui fiind transcrise doi ani mai tarziu de arhimandritul Andronic din mnistirea Noul Neamt (Chitcani) ) i publicate de G. Giuglea ( Biserica Ortodox5 Romang , 1936, p. 153

urm.; ne-a atras atentia mitropolitul Tit Simedrea). Rmane de

citat notele de drum ale lui G. Sion, Teodor Buradat N. Iorga, Radu
D. Rosetti (Din pravoslavnica Rusie, Bucuresti, 1913) i altele.
Interesul Romanilor fat de problemele rusesti creste, dar seria
scrierilor pamfletare i anonime completeaza deseori cadrul biblioG. Bezvieoni, Profiluri, p. 63 si urm.
Dreptul canonic al mitropolitului aguna s'a tradus in ruseste in 1872.
2) A. Stadnitki, Arhimandritut Andronic, egumenul mndstirii Noul Neaml,
Chisinau, 1895.

www.dacoromanica.ro

CALATORI R1JW IN MOLDOVA I MUNTENIA

357

grafic 1). N. Mldrescu traduce (Craiova, 1863) Adevdrul despre Rusia,

de P. Dolgorukov, faimos emigrant mort in 1868 la Geneva 2). Barbu

Paleolog-VkArescu3) este autorul
Histoire de l' empire de
Russie (Bucureti, 1869, volum in colectia lui G. D. Plorescu); Graur
serie La Roumanie et le tsarisme (Paris, 1897) ; M. Drkghiceanu
Rusia
contemporand (Bucureti, 1898) ; Elle de Cyon publick o serie de serieni
la Paris (1890-1895); locotenentul N. Negreanu (generalul de mai tar-

ziu, scriitorul Scarlat Preajbk) tipdrete la Caracal, In 1904, lucrarea:

Armata rusd. Ar fi s pomenim pamfletele emigrantilor: B. Hasdeu,
Z. Ralli-Arbure 4) .1 D. Moruzi5), precum .1 scrierea lui Em. Grant
despre rkscoala din Iunie 1905 de pe cuirasatul Potiomkin (Bucureti,

1905). In sfArit, memoriile diplomatului N. Cantacuzino, din prima

perioadk a revolutiei ruse din 1917: Vieux tempsVieilles figures,

apkrute in Revue historique du Sud-Est Europen (194o, IV-V,
p. 146 i urm.)
Paralel cu aceasta, inregistrkm la noi creterea influentei literaturii ruseti ).
Costache Stamati (1786-1869)7) este un eminent scriitor al Moldovei, mai important in privinta limbii cleat Bolintineanu, in miele
puncte de vedere comparabil doar cu Eminescu; el aduce in literatura
romank multe accente byroniene prin poetii rui note romantice in
general2)... La Chiinku, el cunoate pe scriitorii rui Pavel Svinin
Pukin 2), poetul exilat acolo intre anii 1820-1824, ceea ce Il determink
s serie. Stamati traduce oda poetului Derjavin Dumnezeu i o publiek.'
A. i G. Rally, op. cit, p. 135 i urm.
P. V. Dolgorukov, Schifele Petersburgului, Pamfletele emigrantului, Moscova, 1934.

Barbu zis Paleologu-Vilarescu s'a nscut pe la 1842-1843; era fiul lui

Iancu zis Paleologu, feciorul Saftei Barbu Vkarescu, a cgrei main& ceruse lui
Ghica-Vod, in 1835, &A nepotii ei de fiic5.: Iancu, Alecu i Nicolae ad' poat
lua numele de Paleologu, de altfel pronumele strAbunicului Zoitei Barbu V66.rescu, Paleolog Guliano, fiul lui Constantin Guliano, mare logof at al patriarhiei
la 1668-1672. Barbu Paleolog-Vgarescu este vr primar cu Maurice Paleologue, ambasador al Frantei la Petersburg, fiul lui Alecu i al unei franceze
(G. D. Florescu).
Printre scrierile pamfletare ale lui Zamfir Ralli-Arbure (1848-1933),

colaboratorul revolutionarilor Neceaev i Bakunin, nu trebuesc incadrate

doar unele fragmente de amintiri, cu privire la revolutionarii rui. e Analele
Moldovei o, Iai, 1942.

G. Bezviconi, Romancierul D. Moruzi, p. 24 i urm.

4) Despre literatura rusil in Romnia a scris P. D. Draganov, in ziarul t Rossia a, din 12 August 1900.
7) G. Bezviconi, C. Stamati, p. 12 i. urm., i Pufkin, p. 76.
G. Calinescu, Istoria literaturii romiine, Bucureti, 1941, pp. 229, 232.
G. Bezviconi, C. Stamati, p. 16 i urm.

www.dacoromanica.ro

358

G. BEZVICONI

in o Albina Romneascg >>1) din Ia0 sub titlul Lauda lui Dumnezeu 2).

El se inspir din sentimentalul i romanticul Jukovski, in Pilca lui

Decebal i Pikelnul i fiicele sale, folosind scrierile poetului rus: Harpa
Jui Eol 0 Cele doucisprezece fecioare adormite. Comedia clasid, ruseased:

Nedorosli a lui Ponvizin, 1-a influentat in satira sa: Cum era educatia
-ozobililor romelni in secolul recut. Stamati a modificat cunoscutul poem

al lui Pukin, intitulAndu-1 Prizonierul din Cerkezi; de asemenea, o

infaurire a folklorului poetic al poemului lui Pu0cin Ruslan i Liudmila
se observg In Ciubdr-Vodd i in Drago; in Roman din Vrancea se inregistreaz influenta poemului Tiganii, in Gal ita blestematei de parinli

a schitei Supraveghetorul de stage; ca i Pukin, Stamati consacr

versuri lui Napoleon. El modific poezia lui Lermontov: E dureros
trist, in Biarcinetele; apoi traduce poezia aceluia0 poet: Prizonierul,
schimbandu-i sf.r0tul, in Haulitul inchisului. El traduce 36 fabule din
ICI-11ov i Hemnitzer 3) 0 localizeaz." satira: Pompoasa audienfil la
Satan, a baronului Brombeus (Senkowski). )
Un admirabil traductor al fabulelor lui Krulov, Izmailov i Dmitriev a fost Alexandru Donici (1806-1866)5). El a mai tradus poemul
lui P4Kin, Tiganii, publicat la tipografia lui Eliade-RAdulescu din
Bucure0i; Vasile Alecsandri folose0e un fragment din aceasa traducere in Istoria unui galben; de asemenea versurile lui Donid: Pcisciriccl
mica, sunt imitate dup o poezie popular a lui Pukin. In colaborare
cu C. Negruzzi i cu cheltuiala lui Al. Sturdza-Mid.up.nul, Donici
traduce 0 public la Ia0, in 1844, Satire qi alte compuneri ale scriitorului

rus Antioh Cantemir (editia II-a la 1858).

Prieten cu Donici a fost Costache Negruzzi (1808-1868)6), cel mai
fin prozator al acelei epoci. Ctmoscnd in exil pe Pu0cin, el s'a simtit
atras de literaturg.; a tradus poezia sa 5alul negru i schita Ccirjaliul,
consacrat faimosului haiduc de pe vremea eteriei din 1821, care n'a
fost de loe adauga traducgorul un talhar romantic la Salvator
1830, tin 12 p. 12.
E. Dvoicenco, Viala i opera lui C. Stamati, Bucuresti, 1933, si L'influence
de la littrature russe sue la littrature roumaine moderne, Preocupri literare 5,
2940, p. 33 si urm., i Revista Fundatillor Regale 5, 2937, X.
I. Negrescu, Influenje slave asupra fabulei romeinegi in literatura cultd, 1925.

Alta traducere din Brombeus, de A. A. Dio: Viala femeiascd in cdteva

ceasuri (2840), lar in Calendariul bucovinean din 1854, amintim povestirea
Rdtdcire, imitat din Puskin.
G. Bezviconi, C. Stamati, p. 48 i urm. Pabulele lui Krilov au mai
tradus Ion Sirbu (1830-1868) l Alexe Nacco (1832-1915), care a tradus din
Alecsandri in ruseste si din Lermontov in romneste. Poemul Tiganii au
mai tradus A. Bortkievici si C. Iordikhescu (1924), I. Popovici (2930) $i I.
Buzdugan (1935).
5) Idem, C. Negruzzi, e Cetatea Moldovei 5, 2942,

www.dacoromanica.ro

Pufkin, p. 203.

CALATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

359

Rosa. 0 nuvel a lui Negmzzi poarta titlul rusesc: Scacica (0 alergare

de cai). El a tradus dup lucrarea lui Saveliev i a publicat Ceildioria
arabului patriarh Macarie (1844, in Propisirea ), care pe vremea lui
Vasile Lupu a vizitat Voevodatele DunOrene, trecnd la Moscova,
a revlzut, apoi, Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir. Negruzzi
imit dou poezii ale lui Puskin, In versurile sale: Gelozie 0 La Maria.
Dar si in intreaga sa prozO, si mai ales in nuvela istoric5. Alexandru
Leipumeanu, ca i in Aprodul Purice1); se simte influenta creatiei lui
Puskin, L.pusneanu fiind un Boris Godunov al literaturii romnesti.
Bogdan Hasdeu (1838-1907), mai ales prin inceputurile sale literare i istorice, este un produs al mediului rusesc, ca si mai toti ceilalti
emigranti politid din Rusia. In tinerete, Hasdeu imit pe Puskin
Lermontov 2). Ideile lui dacice , autohtoniste i poporaniste glsesc
izvorul lor In slavianofilismul democrat al lui Aksakov 3). Constantin
C. Stamati-Ciurea (1828-1898) scrie ruseste i romneste, dar si In alte
limbi, fiind influentat de Turghenev i Gogol 4). Influente rusesti, fie
chiar indirecte prin traduceri franceze, se observ5. la Gheorghe Cosbuc,
Duiliu Zamfirescu, Mihail Eminescu, Vasile Conta, Stefan Basarabeanu
(Victor Crasescu-Crasiuc), Mihail Sadoveanu5) i alti scriitori contemporani 2). Romancierul Dimitrie Moruzi (1850-1914)7), dar mai ales
Constantin Stere (1865-1936), prezint putemice influente ale literaturii
ruse. Axente Frunzi (1860-1933), un leninist de alfdat, traduce
din autorii rusi, Goncearov: Oblomov, Cehov: Oamenii de prisos,
Korolenko: Kira grai, Gorki: Copildria mea, 0 altii.
Cititorii romni manifesta totdeauna un interes viu pentru literatura rus5., incat putem inregistra in perioada modem a evolutiei scrisului romnesc numeroase traduceri din operele principalilor autori
Astfel, din scrierile lui Puskin: Fiica cdpitanului (de Grozescu.
N. Iorga, Histoire des relations, p. 285.
E. Dvoicenco, Inceputurile literare ale lui B. Hasdeu, Bucuresti, 1936,
si o Revista Fundatiilor Regale o, 1937, X. p. 81.
V. Clobanu, op. cit., p. 140 si urm.
G. Bezviconi, C. Stamati, p. 86.
Literatura in Uniunea Sovieticd, Veac Nou 4 August 1945.
E. Dvoicenco, L'influence, p. 36, si s Revista Fundatiilor Regale o, p.77 si 81.

Barbu LAzAreanu, scriind despre Ion Creangcl (Bucuresti, 1947), semnaleaz

bogtia fondului folkloristic al povestirii despre ostasul rus Ivan Turbine& ;
autorul citeaz5. o notit a revistei s Dacoromania o Cluj, 1929-1930, p. 614),
care aminteste urme de basme rusesti in nAzdrvniile lui Harap Alb, in Fata
babei i fata mogneagului, Povestea porcului, Danild Prepeleac . a.; acelasi
subject 11 trateaz i Emanoil Bucut5. : Pe urmele lui Harap Alb.
G. Bezviconi, op. cit. Probabil, el semneaz. e Sonia * traducerile din Lev
Tolstoi : Dumnezeiegti i omenegti i Trei intrebdri, in revista e Unirea Pemeilor
Romne o (Iasi, 1913, nr. 3, 1914, nr. 1).

www.dacoromanica.ro

360

G. I=V1C01I

in revista Familia , apoi in bro0ir, 1900, G. Rare = G. Botez i I.

Racaciuni, 1938), Nuvele alese (de I. Hussar), Duelul (de P. Stnescu),
Dubrovski (de Vraidescu, 1909), Haremul (de G. Carp, 1910), Dama de

pia (de I. Constantinescu-Delabaia, 1915), Boris Godunov (de Gr.

Avakian 0 I. Dimitriu, 1937), precum i alte traducen din revistele
4 Romania (1884), Flacara (1922), 4 Lamura (1924), o Nadejdea
(1932) .. .1) Gogol intra in literatura romaneasca prin adaptarea capodoperei sale in piesa lui P. Grad4teanu: Revizorul general, la 1874;
inrauriri la Odobescu, in Pseudocynegeticos. Cava ani mai tarzin
apare o serie de traducen in gazete i in bro0iri: Vecinii i strigoaica
(Sibiu, 1886), Taras Bulba (1883; G. Taup.n, 1898, L. Brandza, I.
Hodo) Insuriitoarea (de A. Gjers, 1899), Memoriile unui nebun (de B.
Manan, 1899). Dela 1908 traducerile din scrierile lui Gogol se inmultesc: Revizorul se traduce de multe ori (de N. Dundreanu i Alexan-

drescu-Dorna, 1909, pe lnga traducerile lui Wechsler din i9o4i Morozov

din 1906), 0 noapte de Mai (de V. Caraivan, 1908, 0 Z. Ionescu, 1915),
Memorile unui nebun (de I. Duscian), Hatmanul (Belinski, 1910),
La fezeitoare in Ucraina (de M. Ionescu, 1915) 0 multe altele. Din proza
lui Lermontov: Un erou al timpului nostru (de B. Manan, 1909) 0 Fa-

talistul (in rev. Familia ), apoi Bela0 Demonul, poem tradus de I.

Radulescu (1920) 0 G. Lesnea (1939). Din scrierile lui Turghenev amintim

principalele traducen: Un cuib de nobili (1905, de Lucia Subotici, E.

Cerbu, S. Leonard, V. Ionescu), Pcirinti i copii (de Duscian, Rare),
Memoriileunui om de prisos (de N. Einschlag, 1906, ConstantinescuDelabaia, 1915), Mumu (de B. Roiu, N. Grigoriu), Fum (de Constantinescu-Delabaia, 1914), Asia (de N. Pastia, 1909) 0 altele2). Din operele lui
Dostoevski:
ofensalii (in Romanul , 1885, apoi in volum,
de Al. Iacobescu), Crim i pedeapsii (de M. Canianu, 1899-1902, apoi de

S. Avramov, I. Pas), Suflet de copil (de N. Dacovici), Fragi Karamazov (de G. Rare, 1921), Precocii (de N. Da4covici, 1923), Netocika,
O femeie blcindel, Iubire tragiciz' (de G. Rare), Cine-i vinovat? (de Alice
Gabrielescu). 2) Din operele lui Lev Tolstoi traducerile sunt mult mai

numeroase, 4) 'Meat citam doar cateva importante: Invierea (de I.

G. Bezviconi, Pwkin, p. 98 s. a.
Primele traducen: Imnul iubirii, de Fr. Danc, 1881; Lucrittorul i omul
albe, de L. Cimpianu in s Literatorul s, 1883; Clara Milici, de E.
cu
Hodos, 189o, Sibiu; Intdia dragoste, in s Familia, apoi E. Vaian, 1891; Ceasornicul, de G. Adamescu, 189o; O seard la Sorrento, de S. Cujbk 1895, m. a.
Mai traduc: W. Ghiil, L. Pilianovici, I. Teodorescu-Constant, G. Vlildescu,
D. Tudoran, C. Negoitk M. Straje, L. Ptrascanu, B. Manan, I. CAlugAru s. a.,
iar Climent Bontea public despre Dostoevski o brosurk in 1926, la Focsani.
Sanda Diaconescu, in s Studii I CercetAzi Istorice , 1944, vol. XIX,
p. iox j urm. Despre Tolstoi au scris: N. Iorga, S. Mehedinti, G. Ibrileanu,
Duiliu Zamfirescu, C. Stere, N. Zaharia, B. Teodorescu, C. Narli - Tolstoi

www.dacoromanica.ro

C.ALXTORI 12.DI IN MOLDOVA $1 muNTENIA

361

Duscian, 1910, G. Rases, 1928), Cadavrul viu (de Gr. Avakian si

Florentin, 1928), Raboi 0 pace (de E. Darzeu, G. Rares, 1918, A.

Corbul), Ana Karenina (E. Darzeu, G. Rares, Ana Botez, I. s'i S. Pas,
Sonata Kreutzer (1891; M. Gheorghiu, 1908, L. Daus, 1909, G. Rares,

1928, V. Ionescu), Moartea lui Ivan Mid (de G. Rares, 1928), In ce

const credinla mea (de I. Duscian, 1924), si altele ; recent V. Harea a
publicat o carte despre filosofia marelui scriitor. Din proza lui
Vladimir Korolenko s'a tradus: Muzicantul orb (de El. Socor, 1908),
Nuvele siberiene (de I. Hussar, 1908), Marea 0 Noaptea de Pa0i (de G.

Carp s'i Quidam, 1914 Noaptea (de Roman Stere), Visul lui Macar
(de N. Dunareanu). Din schitele si nuvelele lui Cehov au tradus, mai
ales dupa 1908, N. Dunareanu, L. Brndza, I. Duscian, C. Sfat, R.
Boureanu, Cruceanu, Sofia

Dobrogeanu-Gherea, M. Sevastos, G.
Carp, M. Dima, E. Pasenti, T. Lazarescu, G. Belinski, G. 'Vladescu...
Amintim de asemenea: I. Duscian a tradus din Pove0ile marelui
satiric Saltikov-cedrin, iar C. Dobrogeanu-Gberea - Furtuna, puternica drama a lui Ostrovski.
In sfrsit, traducerile din operele lui Maxim Gorki apar in romneste
dela 1895, inmultindu-se dupa 1905 ; in ziare, reviste si brosuri gasim:
V agabondul 0 tovar4u1 Ineu de drum (de P. Neagoe, 1895), Scene din
viala vagabonzilor (de G. Carp), Nuvele (de Lia Hirsu), Omorul (de
S. Nadejde, 1911), Revelionul (de Luca si Damianov, 1909), Jertfele
iubirii (de G. Ionescu-Olt, 1910), In temnil (de Albatros si Paukerov,
1905), Parvenilii (de L. Brandza., 1906), Nuvele (de H. Petra-Petrescu,
1906), Omul (de A. Luca, 1908), Mliva (de M. Gaspar, 1906), Stpeini i robi (de G. Moscu, 1910), Azilul de noapte (de I. iTdejde, 1904),

piesa care s'a jucat pentru prima oara pe scena tcatrului National din
Bucuresti la 31 August 1915, Printre strini (de S. Casvan), Konovalov

(de A. Florescu, Radut, 1910, Radulescu), Mama (de O. Win si

I. Nour, 1910, I. Pas si S. Casvan), Casnicia Orlovilor (de R. Streitman, 1915), Lepdturile societeilii (de N. Radulescu-Niger, 1921),
Mizeria unei copile (de P. Dima, 1916), Sulletele desnildjduite (de
D. Zavalide, 1913), Ceva mai bun, mai omenesc (de L. Paukerov, 1905),

Pe coastele Italiei (de I. Pas), Iubita (1909), 0 idil (de C. IonescuOlt, 1911), Cdntecul oimului (1919), In stepei (de G. Carp), Macar
Ciurda ,(de Z. Stancu) si altele. 1)
educator (i929) . a. Inca: in 1889, la Bucureti a apArut traducerea din Tolstoi:
Cruzimile farului, Misterele din Mega dui Ivan cel Groaznic (tot pe la sfarsitul
veacului trecut, artistul italian Rossi a repurtat la Iasi un mare succes in Moartea
lui Ivan cel Groaznic). Printre traduatori mai amintim: A. de Gjers, patriarhul

Nicodim, B. Manan, A. Luca, P. Halippa, Constantinescu-Delabaia, E. Boureanu, I. Nildejde, Z. Stancu.

1) Astzi,

din traduckori mai amintim pe R. Donici, iar din poeti

pe Vladimir Cavarnali. Din traduckorii poeziei romnesti in ruseste

www.dacoromanica.ro

362

G. BEZVICONI

In nicio ramur de activitate literar, influenta rus nu este mai

evident decat in criticg 1). Hasdeu, al crui spirit critic era ptmnztor, a fost un bun cunosegtor al mentalittii criticilor literaturii
ruse. C. Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), un emigrant politic din Har-

kov, vine cu un bagaj de teorii estetice formulate in Rusia. Estetica

sa era de influent ruseasc. (dela marele critic Belinski i succesorii
si), iar nu a lui Taine 2), de aid izvornd conffictul criticismului su
marxist cu cel filosofic german al lui Titu Maiorescu 3). Perioada
generoOlor sociali*ti incepe la Ia0 pe la 1875, cand N. Zubcu-Codreanu, dr. Russel, Dobrogeanu-Gherea, trec din Rusia in Moldova,
ca refugia ti politici, 0 pun primele temelii ale micrii socialiste in Rom-

nia, sub influenta socialismului rusesc. ) Poporanismul profesorului

Stere 0 a criticului literar G. Ibrileanu, promovat prin revista 4 Viata
Romneascg , era inspirat de gnditorii ru0 Cernievski, Gleb Uspenski, Peehonov, Lavrov, Mihailovski 5).
Aceste influente literare, ca i schimbul de cgltori de seama carturarului Porfirie Uspenski, stau la baza perioadei modeme a relatiilor
romno-ruse. Dar, s revenim la cele serse de Uspenski.

31 Iulie. Merg la Bucureti, capitala Munteniei. Adio, munti, mare

rauri. Ado, Dunre Acum voiu tri pe uscat.

2 August. Inaintea prnzului am ajuns in Bucure0i i m'am oprit
la hotelul german al lui Brenner 5).
amintim pe Vasile Lascov (1860
1) V. Ciobanu, op. cit., p. 85.

1933), Olga Gordon si Vi. Katranov.

3) Ibidem, p. 171.
C. Rdulescu-Motru, Idealurile sociale
aria, Noua revista roman& *,
m-. 2, p. 59.
I. C. Atanasiu, Micarea socialista in Rominia, Bucuresti, 1932, si C. T.

Petrescu, Socialismul in Romania, Bucuresti, 5940, cap. 2.

diDin trecutul nostru , 1936, nr. 31-34, p. 107, V. Ciobanu, op. cit.,
p. 18r si urm.
6) Brenner, un german de obarsie vieneza, care fusese i in slujba Rusilor
pe vremea campaniei din 1828-1829, se stabilise ulterior in Bucuresti, unde
achizitionand un teren langa. biserica Stavropoleosactuala strada Smardan
isi ridica un han zis hotel, bine cunoscut in scurgere a mai multor decenii.
Hotelul era pe fosta ulita german.5. sau nem4easc5. nume care s'ar putea
crede c se refera chiar la acest german, dar la drept vorbind vine dela alt han
ce era mai la deal: hanul lui Germani, al unui bogatas silrb de obarsie macedoneana traitor pe meleagurile noastre si al carui neam se va inrudi ulterior
chiar cu familia domnitoare sa'rba. a Obrenovicilor, (land totodata tarii noastre
pe unul din reputatii visternici ai lui Carol I: Menelas Germani. Hotelul lui
Brenner era pe terenuri pe care Constantin Brancoveanu le lasase lui Barbu

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIT51 IN mOLDO VA

I BruNTENIA

363

Muntenia renaste. Pamantul ei e roditor, popor sanatos, simplu,

satele sunt asezate ca 0 cele rusesti pe d.oua linii de-a-lungul drumurilor

celor mari; copiii se zbenguesc si fug de catatori; toti-s foarte albi

frumosi, au trsaturi slave, fetele rotunde, ochii de culoarea cerului,
dintii marunti i frumosi, pieptul larg. Imi inchipuiam pe Romani bra.neti, dar in realitate toti-s de culoare alba. In vinele lor curge s.'nge
slay 1).

3 August. Despre sosirea mea in Bucuresti au fost vestiti de mai

inainte, din Constantinopol, calugarii sinaiti, care au aici metohul
lor 2) Unul din ei, ieromonahul Macarie, cu care am fcut cunostinta.
Balaceanu-clucerul dupa confiscarea averii vrului acestuia din urna5., Constantin-aga. Terenurile fur& In urmii confiscate si acestui Balkeanu, care se
pusese rau cu Nicolae Mavrocordat. Acest prim dot= fanariot confisca intreaga
avere a lui Barbu, ji ja i viata, iar pe locurile confiscate Ioanichie Stavropoleos
isi ridicl ctitoria, in Octomvrie 1724, cunoscuta biserica Stavropoleos de azi,
asa de reputat, dar care nu mai are nimic autentic dela reparatiile oranduite
(le arhitectul loan Mincu.
Originea latina a populatiei Principatelor Dunrene o sprijineau carturarii
occidentali, incepand cu misionarul catolic Aeneas Sylvius, din veacul al XV-lea,
precum i discipolii colegiilor catolice: Miron Costin, D. Cantemir, istoricii

transilvneni, pe cand Simion Dascalul, coautorul letopisetului lui Grigore

Ureche, sustinea originea slava; vorbind de desciilecat, Simion Dascalul scria:
* este fcuta tara din (Iona limbi, din Romani si din Rusi, de care lucru se cunoaste c5. i pana astazi este tara giumatate de Rusi s't giumtate de Romani o;
de asemenea povestind despre una din imigrari mai importante, in 1498, cand
tefan cel Mare a adus in Moldova o suta de mii de oameni din Polonia, cronicarul adauga: multi de aceia au asezat tefan-Voda in tara sa, de i pang
astazi (prima jumtate a veacului al XVII-lea) traieste limbo. ruseasca in Moldova, mai ales pe mide i-au descalecat, ea mai a treia parte graieste ruseste s.
Simion Dascalul a ajun,s hulit de latinisti, mai ales deoarece el a repetat (ca
Bandini, Nicolo Barsi, in sec. XVII, s. a.), traditia, ca Laslau, craiul Ungurilor,
ar fi asezat aici talhari trimesi in armata sa de impratul Rimului, ca sA lupte
impotriva Tatarilor. Unii semnalau, cA imparatul Romei Traian, nu putea
fi contemporan cu Laslau Vladislav, treiand Cu vederea faptul, ca regele
ungur n'a apelat la Traian, ci la it imparatur Rimului *, adica la suzeranul
imparatul Germaniei. Originea sla,va a Romanilor sprijina Raicevich, primul agent austriac in Moldova, dupa tratatul dela Kuciuk-Kainargi (N. Iorga,
Istoria Romdnilor prin cillatori, vol. II, p. 235, comp. Osservazioni sulla
V alachia e Moldavia, Neapole, 1788; autorul semnaleaza cresterea populatiei
prin venirea pribegitilor din Transilvania, Bulgaria, Serbia, Rusia). Doctorul
german Karl Koch (Wanderungen im Orient whrend der Jahre 1843 und 1844,
I, Reise kings der Donau nach Konstantinopol und Trebisond, Weimar, 1846)
consider& pe Romani drept urmasi probabili ai Dacilor, dar apropiati de Slavi,
recunoscand in vorbirea lor multe cuvinte slave, lar nu cele latine (N. Iorga,
dbidem, vol. IV, p. 30). (G. B.).
In Bucuresti au fost doua biserici care erau metoase ale Sinaiului: nelnastirea sf-ta Ecaterina i sf. Gheorghe zis s cel Vechi s. Prima este cunoscuta

www.dacoromanica.ro

3 64

G. BEZVICONI

In hotelul Cairo-Sinait, in 1845, a venit la mine dimineata cu arhimandritul scaunului Alexandriei, conducaorul mosiilor patriarhiei in Valahia
Dup frumoasele vesti despre Sinai, Macarie a inceput s se
plng6, ch. principele Bibescu pan acum nu-1 recunoaste ca exarh
administrator al mn'a.'stirii M'airgineni 1), si nu d afar pe arhimandritul
Ioachim, care de 32 ani administreaz averile acestei mnstiri, si logo-

'atul Florescu 2), dup porunca principelui, retine venitnrile averilor ei.
Toate acestea inai sunt cunoscute, am spus onoratului sinait,
dar aici nu pot s v ajut ; a comunica consulului nostru ce m'a rugat
arhiepiscopul vostru, dar nu-i aici ; mi-au spus c5.' a plecat s ia ape

minerale. Voiu mijloci pentru Sinai in Petersburg.

PArintele Macarie, ascultnd aceasta, mi se inchin pan6 la pmnt.
Ne iubind asemenea ploconeli, am incruntat spran.cenele i m'am adresat
arhimandritului. Insemn aici numai rdspunsurile lui la intrebarile mele :

Patriarhul Alexandriei Ierotei a murit la 8 Septemvrie 1845.

El si-a desemnat urmasul, arhimandritul Ierotei. Toti crestinii
sunt multumiti Cu alegerea lui. Peste 700 semn6turi sunt asternute
ctitorie a boierului grec Pana, vistierul dela inceputul veacului al XVII-lea,
ucigatorul lui Moise Szekely in lupta dela Braov din 1603, i a fost multa,
vreme cunoscuta sub numele de: mnastirea lui Pan-vistierul. Biserica a
avut ulterior hramul sf-tei Ecaterina dela pronumele sotiei lui Alexandru voevod Ipsilanti, sora lui Constantin voevod Moruzi, care ca ocrotitoare a lacaului de ruga s'a indeletnicit cu repararea bisericii i ridicarea hanului inconjurator. Nu se tie totui and a fost inchinat acest laca bisericesc sfantului
Munte Sinai din Arabia, caci nu este cunoscut vreun act care sa aminteascit
de acest fapt. S'ar putea ca aceasta inchinare s fi fost facuta de Nicolae Mavrocordat, care a mai afierosit i alte biserici la locuri sfinte greceti din Orient,
f Ara. incuviintarea ctitorilor lor i a soborului bisericesc, pe care de altfel i
desfiintase.
A doua biserica' bucureteana metoh al Sinaiului a fost sf. Gheorghe-Vechi,

fosta mitropolie dinainte de 1658, inchinata la sfar*itul veacului al XVII-lea,

dupa rasuntorul proces pe timpul domniei lui Radu-Leon, cand Teodosie,
de curand suit in scaunul mitropojitan, se opintete din toate puterile sale pretentiilor egumenului Anania dela Muntele Sinai, de a lua in stapanire intregul
deal al mitropoliei, ce dainuia de vreo zece ani, ravnind mai ales la insemnate
averi In mo*ii cu care Constantin erban voevod inzestrase ctitoria lui.
Este vechea manasiire dela Cricov, ridicat pe la sfaritul veacului al
XV-lea de caltre marele vornic Draghici, zis **1 Vintilescul, fiul lui Stoica. In
veacul urmiltor manstirea purta numele: Drghiceti, dupa pronumele de
Draghici patronimic in trei generatii scoboritoare din ctitorul primordial, iar
de pe la sfaritul veacului al XVI-lea ii va purta numele de Mrgineni, pe
semne c era in marginea imenselor stapaniri din Prahova *1 Dambovita ale
ultimilor scoboritori din neamul Mrginenesc. Azi fiind acolo inchisoare de
haimanale, s'a crezut mai nimerit a i se da numele de: Haimanale, uitandu-se
vechiul nume de Margineni.
Manolache Florescu (1791-1858).

www.dacoromanica.ro

RU5I IN MOI,DOVA I MUNTENIA

365

pe actul de alegere al acestui arhimandrit, prezentat lui Mehmed-Ali,

pentru intsire.
Pe Artemie cel ales in Constantinopol nu-1 primeste nici clerul,
hiel poporul si niel pasa.
Cand am spus, 6." marea biserica-i hotlritl s silease pe Artemie
a se lipsi de prestolul Alexandriei, ca conditia s se foloseasal de veniturile uneia din mosiile Munteniei, apartinltoare acestei patriarhii,
cruntul meu convorbitor, se leagm. i strig6:
S6 nu fie aceasta Artemie a cenit s." i se dea anual 2.000 du-

cati olandezi, pe cnd rAposatul patriarh primea numai 1.000 dela

mosiile de aid.
Am fost multumit cu aceast usoar desvluire a venitului patriarhiei Alexandriei, in Muntenia.

Acestui scatm, in principat, Ii apartin urmtoarele lAcasuri:

In Bucuresti manastirea cu hramul nasterii maicii. Domnului, numir
Zatari
dela constructorii ei zrtari argintari; i. o m.nstire
la 18 ceasuri de drum dela Bucuresti 2), Cu veniturile mosiilor.

Sf. Mormant la dela mosiile din Muntenia 2.000.000 piastri

turcesti.
Onorabilii barni plecar. acas. M'am dus in trsurd la cancelaria
consulului nostru general si am prezentat pasaportul gecretarului general Kotov, spunandu-i ca-s hotrit s stau in ora 3 zile, ca sl vizitez
mndstirile. El incepuse s" m convingd s prsesc planul, zicnd:
In ora vor privi la cuviosia voastr ca la un spion si vor incepe

s strige, c Rusii pn acum au trimes aici agenti mireni, iar acum

vin i fete duhovnicesti i cerceteaz bisericile i m6n6stirile.
Insistam, ins, asupra dorintei mele, zicAnd c nimeni nu poate
s opreascA pe cdlugzi de a se ruga in m6nAstiri; i-am spus, c mie-mi

trebue numaidecht s adtin cunostinte despre metoasele de aici, care

apartin sf. Mormnt; i-am spus cu tarie, la sfarsit, c; trebue s vad
mnstirile de aici. Kotov ced insistentei mele. Consimt.irin s cer
binecuvantarea vicarului (in lipsa mitropolitului Neofit 3), pentru
cercetarea bisericilor si a mbinstirilor.
MAnstirea ZlAtari este ridicatA de Mihail Cantacuzino spAtarul inca
din primii ani ai veacului al XVIII-lea, acesta inzestrAnd-o cu pimniti i Cu
locul dimprejurul bisericii linde s'au asezat multe prAvAlii. George D. Florescu,
Din vechiul Bucureti, 1935, p. 32, nr. x9 si nota ajuatoare 122.
Din cele sase mAndstiri inchinate patriarhiei din Ierusalim afar de cele
din Bucuresti: sf. Gheorghe, VAckesti i sf. Saya mai avem: Cluiul din Romanati, Comana din Vlasca i PlAtArestii din Ilfov. De una din aceste dou

din urmA ar putea fi vorbA aici.

Neofit, mitropolit in anii 1840-1849, lipsea din Bucuresti fiind protivnic
lui Gheorghe-VodA Bibescu cu prilejul despArtirii domnului de prima sa sotie,
Zoitica, n'Ascua. Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro

366

G. BEZVICONI

Vicarul Nifon 1) m'a primit indatoritor in chiliile sale, aezate in

etajul de jos a casei mitropolitane, cldit in gust european, in fundul
unei curti intinse inconjurate de diferite cldiri. El e brun, fata cam
aspra, nasul incovoiat i putin cam ridicat la varf ; mica-i barba incepe
s incasunteasca. Am vorbit, cand grecete, and frantuze*te. Vorba
lui francez e foarte innecata i necorecta. L-am intrebat cand s'a cretinat Muntenia, 0 in vremea carui domn? Cti episcopi,*cate biserici
sunt in principat, cati elevi in seminarul de aici? La intaia intrebare,
vicarul n'a riut s raspunda., i numai opti:
Voiu consulta cartile.
E vrednic de plans episopul, care nu tie istoria bisericii i patriei
sale, 0 nu-i vrednic sa poarte chipul marelui arhiereu Hristos, cel ce

a aratat cuno0inta duhului bisericii patriarhale cea de sub lege 0

de sub prooroci!
La a doua intrebare 0 la celelalte mi-a raspuns astfel: in Muntenia,
afarbi de eparhia nritropolitului, exist inca 3 episcopii: a Ramnicului, a

Buzaului 0 a Argeului; 1.300 de biserici; in seminar nu-s mai mult

de loo elevi cu 2 profesori; unul din ei, arhimandritul Dionisie 2), este
totodata i directorul seminarului. Toti sunt a4ezati vremelnic in ma-

nastirea Radu-Voda. Noul seminar se va construi afara de ora, 3).

Nifon m'a binecuvantat s vizitez manastirile de aici 0 mi-a dat
0 un conducator, pe un diacon al mitropoliei acesteia, venit din Basarabia, care tia romanete i ruse0e.
Recuno0inta mea a ramas in chilia vicarului, iar cu diaconul am
plecat sa privim manastirile. Conductorul meu, pe drum, imi poveste0e c Nifon e din manastirea Cernica 0 a venit in mitropolie ca econom, uncle a strans multi bani; c in seminar sunt numai 8o de elevi
0 c toti intr in el varstnici, de 16 ani 0 mai mari, i invata numai
sa citeasca, sa serie i sa. cante.
Cine predica'
am intrebat.
Nimeni nu rostete predic aici, nici mitropolitul, nici arhiereii
nici preotii
raspuns el.
Sarmanii Romani! Ei sunt flman' zi i infometati. Au grau, secar

once fel de paine di;mnezeiasca, dar nu-i mana cereasc, adica

cuvantul drepttii, credintei, nadejdii i dragostei. Cu ce se hranesc sufleNifon, care girase afacerile episcopiei RAmnicului, se va sui in scaunul
mitropolitan dup retragerea lui Neofit, in Septemvrie 1850, fmntind mitropolit vreme de un sfert de veac.
Transilvanean de natere, Dionisie Romano ii Meuse ucenicia la m6n5.incheia cariera pa'stostirea Neamtului, unde fusese arhimandrit, pentru
reasca cu rangul de episcop al BuzAului, stingandu-se din viat in 1873.
Noul seminar, care poarta numele fondatorului gin Nifon, este cel de
lang5. mnastirea Radu-Voda, socotit inc i la 1846 ca fiind afar5, din oraul
Bucureti.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUGI DI MOLDOVA I muNTENIA

367

tele lor ? Probabil, cu cuvntul constiintei lor, cu traditiile familiale,

Cu pravilele i MrS.mturile ce Ji se dau in bisericile dumnezeiesti, cnd

se citesc cktile sfinte. Biserica pravoslavnic. in Muntenia e oarb..

Brisca mea se opri la capatul unei alei lungi, care duce la mitropolie.

Merser6m spre ea pe jos. La porti m. inchinai. La deal de porti, privirii mele i se infltis6 o piat inconjurat de cldiri joase i proaste 1),
si o biseric5.. Intrai In acest lcas sfnt, m." nigai i ssutai sfintele
icoane ; la stanga erau moastele mucenicului Dimitrie. Aceste moaste

se odihnesc aproape de altar, in raca de lemn, acoperit cu catifea

verde si pe alocurea infrumusetaa cu fireturi de argint 2).
Biserica mitropolitan. 2) este sfintia in numele sf. Constantin si
Elena, in 1793. E luminoas, modest i toat.-i zugr.vit limpede,
dar f.rl gust, ca zugaveala din bisericile Atosului, cu care se potriveste i in arhitectur, afar de pridvor. Pe pridvor, pe peretele dinspre

apus, ca i la Atos, sunt zugflviti ctitorii acestei biserici 4): Radu

Leon 2) voevod cu doamna Luchia i fiul tefan ; Constantin erban
Basarab 6) voevod cu doamna Balasa 7) ; jupan erban Cantacuzino 8),
1) Aici erau incaperile, uncle ii tinea edintele Obteasca Adunare a Munteniei

9 Azi santul Dimitrie Basarabov odihnete bite.= sicriu de argint, f Acut

cu cheltuiala episcopului Ghenadie II de Argeq, ucenicul lui Nifon mitropolitul, dui:a indemnul acestuia. Moatele acestui sffint au fast &site de generalul rus Ivan Petrovici Saltikov (1730-1805), in 1774, in satul Basarabov
din Bulgaria, inteo expeditie pe care o intreprinsese acolo, i tot acest general
a diiruit moatele mitropoliei bucuretene, pe vremea pAstoriei lui Grigorie al
Ungro-Vlahiei.

9 Pt. mitropolie, v. George D. Florescu, Din vechiul Bucureti, pp. 39-40,

cu notele ajuttoare 168-176.
Credem c5. la 1846 vor fi fost Inc in fiint zugrAvelile chipurilor ctitorilor

din vremea lui Radu Leon voevod, caruia i se datoresc portretele acestea.
6) Radu Leon era fiul lui Leon Toma, fostul domn al Munteniei dela 1629
la 1632, pretinsul fiu al lui Stefan Toma. Radu a domnit in Muntenia dela
1664 la 1669. Fiul s5.0 Stefan nu a domnit, murind flr5 urmai.
Domnitorul Munteniei dela 1654 la 1658; moare In pribegie, in Polonia,
la 1685.
Era fiica stolnicului Nicolae Ralea, fiind nscutii. in 1612. Ea este ctitorita bisericii sf. Vineri din Tlrgovite, nude ii af15. de altfel i odihna de veci
in 1657, i. totodat i fondatoarea mrmastirii Jitianul din Dolj de 15.'10. Craiova.

9 Prezenta chipului acestui personagiu necunoscut altor descrieri a ctitorilor zugraviti In pronaosul bisericii mitropolitane ar p'firea o eroare a lui
ITspenski, caci nu este cunoscut niciun Serban Cantacuzino ca mare sptar,
decat Serban fiul al doilea al marelui postelnic Constantin Cantacuzino, viitorul
voevod din 1679 la 1688, pe cure-1 tim a fi purtat aceasti dreggtorie intre
anii 1669-1675. Informatia lui Uspenski mai spune c acest Serban Cantacuzino
a fost i ispravnic al lucrarii bisericii, lucru care pare straniu, cAci in pomelnicul
voluminos al mitropoliei este aflat Serban voevod. In descrierea dela sfiritul

www.dacoromanica.ro

368

G. BE2VICONI

mare sp."tar i ispravnic, i mitropolitii Teodosie i Mitrofan 1). In

inscriptia romneasc5., neinteleas de mine, se vld anii 1665 0 1839 2).

Biserica se inalt cu cinci turle.

Dup5, incredintarea diaconului ce m5. insote0e, mitropolia de aici
prime0e anual, dela mo0ile ei, un venit de 1.200.000 lei romane0i.
su-i srac51 lada ei! Dea Dumnezeu O. nu se asemene niel ca cutia
Pandorei, niel cu punga lui luda.
In mitropolie am vzut o sa1 luminoas5., in care se aduni divanul
muntean.. Ce se afl in ea? Tronul, inaintea lui masa pentru preedinte i mitropolit, 0 mai departe 'Md. o mas5. pentru
aceste
mese sunt acoperite cu

Dela palatul domnesc, am trecut la aa numita episcopie 2), care

se af1 in partea cea mai frumoas5 a Bucure0ilor. Aici, in mijlocul
unei curti mari, inconjurafg de cldiri mrunte, se rididi o frumoas
biseric5., zidit in stil gotic, cu ornamente ascutite aproape de tur15.,
veacului trecut a ctitorilor zugfviti se aminteste doar un copil erban voevod,
cafe ins este o eroare pentru tefan voevod, fiul lui Radu Leon si al doamnei

Luchia. Daca. insa ar fi fost voevodul erban Cantacuzino, nu credem O. fi

putut fi descifrat de catre Uspenski termenul de: 4 jupan * inaintea numelui
acestui personagiu. Dam crezare afirmatiei cil/atorului rus, care era i un Invatat calugar i atunci am avea inteadeviir cu erban Cantacuzino viitorul
d omn.

Este Mitrofan al II-lea, care a pastorit dela 1716 la 1720.

Inscriptia din 1665 este azi pierdutk dar o va mai fi aflat-o Porfirie Uspenski ca fiind din 1665, cand Ina erban Cantacuzino mai era ve! postelnic.
Pisania din 1839 este cea a lui Alexandru Dimitrie Ghica. CA TJspenski nu a
inteles-o, este explicabil, caci scrisa In caractere semi-slavone era totusi
limba romaneasca.
Daca numele pe care 31 indic5. Uspenski pentru biserica din preajma palatului domnesc, anume: e Episcopia este just, atunci trebue sA cautm acest
hicas printre numeroasele biserici ce erau langa palatul lui Bibescu-Voda, stiind

cA locuinta domnului era intr'unul din palatele brancovenesti de pe malul

stang al vechiului curs al Dambovitei, pe locul unde scum aproape treizeci
de ani s'au inceput fondatiile cladirii senatului. Identificarea s'ar opri asupra
metohului mitropoliei ce se afla futre curti boieresti de-a-lungul Podului MogoPasoaei, ce suia dela podul de peste &la spre hanul lui Constantin-Vocla
latul Postelor de azi i ma'niistirea sf. loan ce! Mare actuala ,Casa de depuneri
Biserica Insa care si-a mai lasat pan& azi amintirea macar la una din strazile
din preajma ei cu numele de 4 Episcopie * este ctitoria lui Mihail Cantacuzinobanul, fost si general rosienesc, si mai bine cunoscut ca genealogistul familiei
.sale. Ea se afla pe Podul Mogosoaei, pe locul unde dela 1881 se ridica Ateneul

Roman. Aceasta ctitorie cantacuzineasck cunoscut sub numele de Livedea

Vacarescului sau 40 de mucenici dupa hramul ei, fusese inchinata episcopiei
de Ramnic, de unde i numele ei de: 4 Episcopie *. Ins& nu ne este cunoscut
un palat domnesc al lui Bibescu in preajma acestei s Episcopii s, afara de fostul

www.dacoromanica.ro

IULW IN MOLDOVA I 1UNTENIA

369

In form de sulit.1). Luntrul ei e inc6 neterminat. In aceast episcopie locue0e titularul arhiereul Domnichie, care are numai titlul:
al Stratonikiei. M'a primit foarte mnghios. Ce s spun despre el?
Voiu spune
frumos, alb, rumen, tatrn naiv, vorbe0e grecete!
Nu tie unde-i oraul lui de scaun, Stratonikia; tine la dnsul surori
sau nepoate dup a treia pravil a sf. sobor din Niceia ; e preedinte
in consistoriu; se roag lui Dumnezeu pentru vii i morti; in chilia
lui sunt multe icoane ; de este insi om dumnezeiesc, aceasta numai
vdztorul de minuni o tie. La desprtire, m'a invitat la o plimbare,
desear, afaf din ora. .
Dup prnzul modest in hotel, am cercetat urmtoarele mnstiri:
Mnstirea NWerii Maicii Domnului 2), care apartine mitropoliei din Pogoniana. In ea e o teche i urt biseric6 cu hramul Naterea Domnului. In aceast mnistire nu-s monahi, afar de egumen;
casele insd sunt inchiriate la diferite familii.
Mnstirea Arhanghelilor 3), apartine mnstirii Arhanghelilor
din Epir, numit Chora, ce se afl in eparhia Pogonianei. Aici biserica,
precum se vede din inscriptie, este crdit in 1724. In paraclisul sf.
Haralambie, din aceast biseric, se sluje0e pentru locuitorii ru0. din
Bucureti i pentru consulul nostru. Turla acestui ldca4 amenint s
cad; pretii strnilor au crpat ; porticul exterior se odihnete pe patru
coloane cu desenuri capricioase, in form de spirale ; pe pretele apusean

sunt zugrviti ctitorii acestei m'nstiri: Nicolae Alexandra voevod

cu sotia Smaranda, cn ase copii i arhimandritul Ioanichie. Dup
palat regal, fost i palat al lui Cuza-Voda, ridicat de Dinicu Golescu in primele
decenii ale veacului trecut i care trecuse prin multe mini, ba chiar fusese
In stApinirea consulatului rusesc, inainte de domnia lui Bibescu.
S. fie oare vechea cldire a bisericii Domnita Blasa, care dupl informatiile unor btr.'ni era inteadev'r lu imitatie de stil gotic cu ornamente as-

cutite aproape de turle.

Dou biserici bucurestene purtau hramul Nasterii Maicii Domnului
anume: biserica Kretzulescu de lngg' palatul regal, restauratg de curnd,
biserica Poisorul din sudul orasului, ce purta acest nume dela II Casa de priveal*, adia foisorul ce se afla in mahalaua cu acelasi nume. Prima din aceste
biserici stim a era fondatia lui Iordache Kretzulescu si a sotiei sale Safta,
fiica lui Constantin Br'ncoveanu voevod, ridicat. la 1722, iar cealalt era
ctitoria Smarandei, sosia lui Nicolae-Vod Mavrocordat, nscut.' Panaiotachi,
ridicat. in 1745 si inchinat metoh mnstirii apropiate Radu-Vod.
Este indiscutabil vorb de cunoscuta biseria zis. Stavropoleos din spatele palatului postelor, ctitorie a lui Ioanichie Stavropoleos la 1724. Interesant
este afirmatia alug.rului rus c aici se fcea slujbg pentru locuitorii rusi din
Bucuresti i pentru eonsulatul Ru,siei. Pictura lui Carol Popp de Satinar, zis
e Szatmary s, ni-o inatiseaz fr turl, inat i afirmatia lui Uspenski,
turla amenint s cad s, este justificatg, pictorul ardelean ne mai aflnd-o
atunci and a imortalizat-o in pictura sa.
24

www.dacoromanica.ro

370

G. BEZVICONI

cuvinte/e egumenultti, acestui 1aca4

apartine in Muntenia mAngs-

tirea sf. Treimi, numit Valea 1), Cu mo0i1e d'Aruite de banul Manolache 2).

Dela aceste mo0i se primesc anual 45.000 lei. Guvernul muntean nu

inglduie egumenului s taie i s. vncl p6durile, apartinaoare
tirii Vii, ca s. dreagg turla i s." inoiasc6 toat6 biserica.

Man6stirea sf. loan Inainte-Merglorul 3), e mare, cu case inchiriate inluntru cu prvilii pe din afar.; apartine mitropolitului
Ianinei. In ea biserica e mare, frumoas i insemnat'd prin aceea
in partea de apus, pe coloane, este construit. o desprtitur pentru
femei. Deasupra portilor din afar, atArn. pe bArne clopotele. Am.
vizitat acest lca* in ceasul vecerniei, a a c. nu se putea intreba despre
ctitorii ei. Egumenul m'ngstirii sf.. Arhangheli mi-a spus, CA aceasta

din urna are mo0i bogate.

Mnstirea sf. Fecioara Maria, numit Zatari 4), a fost inchinat. patriarhiei de Alexandria de ctre Constantin Basarab, voevodul
1) Este vorba de mnstirea Valea din judetul Muscel a cArei avere se compunea din mai multe mosii din acelasi judet: Piscani, Ildrtesti, RAdesti
iar in jud. Ddmbovita Suduleni i in Arges Golestii de pe Bratia, toate,
druite de boieri Inca din veacurile al XVI-lea si XVII-lea. Este exactl afirmatia lui Uspenski cu privire la hramul acestei mn5stiri, care l ea era inchinat5. la locurile sfinte i anume mnstirii Gura din eparhia Pogonianei,
insA sA se stie cine anume a pus-o sub protectia acestei mAndstiri.
2) Nu putem preciza cine este acest Manolache-banul, cunoscdnd doar doi
boieri cu acest pronume i anume:
Manolache zis Lambrino, mare ban la 1734, stins din viat5. la 1743, sotul
rlasei, una din fiicele lui Constantin Brdncoveanu voevod, ctitor alturi de
sotia sa al bisericii zis Domnita BAlasa. Manolache Lambrino era unul din_
fiii lui Andronic Rangabe, mare hartofilax, mort in auul 1717, ginere al lui
Antonie voevod Rosetti.
Manolache Bedncoveanu, numit uneori i Basarab, mare ban la i8o1
1804, stins din viat. la 1811, a cdrui vesnic odihnA se afl In biserica greceascii

din Brasov. Acesta era al doilea fiu al lui Constantin-banul Brdncoveanu

deci strnepot lui Constantin-Vodd Brdncoveanu.
3) Cunoscuta biseric sf. loan cel Mare, sau o Predtecea i adic5.: InainteMergAtorul, ce se afla pe locul unde s'a ridicat in zilele noastre Casa de depuneri, i totusi locul pristolului fostei biserici se mai aflA i azi in partea dreaptA
spre Calea Victoriei a grdinii noului edificiu. Era fundatia unui Andrei-vistierul, ntlnit i cu pronumele Andronie, socrul lui Preda Buzescu-banul, dela
sfdrsitul veacului al XVI-lea. Nou ne este cunoscut ca fiind inchinat mAn5stirii sf. Ilie din satul Zita din Epir, Inca inainte de domnia lui Duca-Vod5. (1674
1678). Ruinat pe deaintregul inainte de suirea In scaunul tArii a lui Constantin.

Briincoveanu, ea a fost clAdit de iznoavA prin ingrijirea lui Radu Golescu,

nepotul de fiu al lui Stroe Leurdeanu, cu fiicele sale Zoita i Ancuta, i aceasta
la 1703. Biserica a fost d'ArdmatA la sfdrsitul veacului al XIX-lea.
4) Cunoscuta biseridi Zltari de azi, in care panA mai anii trecuti se Ricca
slujba Bobotezii la 6 Ianuarie ale f iecArui an. E una din ctitoriile lui Miha

www.dacoromanica.ro

CA.LATORI RUW IN MOLDOVA *I MUNTENIA

371

inconjurat cu un zid inalt de

piatr. In mijlocul unei curti st o veche biserid de piatr. E
Ungro-Vlahiei. Acest lca este

intunecoas. Tmpla-i de piatr la temelie, iar la vrf din crmid5..

In aceast biseric e frurnoas bolta ogivai ce se raziml pe doua coloane. Fiundc in aceast mnstire trieste un singur arhimandrit
cteva prvlii lipite de zid in afar se dau cu
fr monahi,
chirle locuitorilor de aici. Arhimandritul se plnge c guvernul mantean e hotrit s &same tot zidul cu prvliile dela intrarea mnstirii pentru lrgirea strzii 1). I-am spus, c fiecare guvem are dreptul
s fad. in orase tot ce trebue pentru atine, curtenie, frumusete, spre
deprtarea stridciunii, de prin stradele strmte spre binele cettenilor, i dad. principele Bibescu va porunci s sfarme zidul din fata sf.
lcas, fr. indoial, a.' va da indemnizatie sau ajutor pentru cadirea
unui zid nou i un.or prvlii dup plan. Arhimandritul nu astepta
ajutorul princiar si continua s se plngl. Tcui, dar in luntrul meu
m aprinsei impotriva indipt'nrii iubitorilor de argint si nepoliticosilor monahi greci, care pun drepturile i foloasele lor particulare
mai presus de drepturile si foloasele obstei i privesc nepstor la strm-

toarea si murdria oraselor, numai lor de le-ar fi larg i profitabil.

BAIn chnd impratii i printii s sufere pe acesti oameni, care miroas a pmnt si nu respir a cer? Negrilor le trebue lectii aspre 2).
Mnstirii Zlatari ii apartin in Muntenia dou mnstiri, cu veniturile
mosiilor: Segarcea peste Olt 3) i sf. Nicolae pe raid Colentina ), in
comuna Grdiste.
Cantacuzino-sptarul, unchiul dup main& al lui Constantin Br'ncoveanu
voevod, inzestrat de el pe la 1715 cu tot locul dimprejurul bisericii, unde s'a
ridicat un han cu pimniti i prvlii, care au durat p'n in vremurik noastre;
lcasul nu mai are nimic din cel pe care l-a prins inc Uspenski. Afirmatia ca'
biserica a fost inchinat de Constantin Brncoveanu voevod patriarhiei din
Alexandria nu este justificat de niciun act cunoscut si pe semne o face Uspenski din cele aflate dela arhimandritul ce slujea la 1846 biserica.
0 inatisare a lcasului pe la 1890 ne indicA imprejmuirea bisericii cu case

cu doul caturi i clopotnit mare la intrare, imprejmuire care a disprut, rspunztuid la cerintele guvemului lui Bibescu, tocmai dupl o jumtate de veac.
Drept a zis impratul Alexei Comnen despre alugrii dela Atos, c dac
nu li se vor tia nasurile, niciodata nu se vor face supusi buni i asculttori
autorittii (P. Uspenski).
115.nstirea Segarcea se afl. in judetul Dolj si nu mai era decat un schit
mic la sfarsitul veacului al XIX-lea.
blnstirea sf. Nicolae pe rul Colentina pare a fi cunoscuta mnstire
a lui Dan-vistierul dela 1587, zis. ulterior Mrcuta. Greseste totusi Uspenski
atunci cnd sifting c era in satul Grdistea, aci nu cunoastem niciun sat sau
cAtun cu acest nume de-a-lungul serpuitului curs al acestei grle, alciltuit
doar din iazuri i lacuri la nord-estul capitalei. S fie oare sf. Nicolae de pe
Colentina, mnstirea sf. Nicolae dela Cernica, sau mnstirea Mrcuta
248

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

372

5. Mmstirea sf. Ecaterina 1), care se afl dup mitropolie, apartine Sinaii. In ea e o biseric, urAt i veche; dar casa egumenului
e larg, luxoas. i frumoas. Aceast mnstire este inconjurat cu
un gard de scanduri. Ii apartin treized de case din apropiere, ce se
dau Cu chirie.

A trecut aproape ora 5 dup. prnz. Mi-am adus aminte de

cuvantul dat episcopului Domnichie, i m'am dus la el la vremea

fixat. (El era imbr6cat. Careta lui ca doi cal st in strad6). Ne-am dus

la plimbare ; am mers prin ora 4 in caretk apoi am ie0t din ora',

In sfar0t ne vazurm undeva lute mic6 pdure. Aici, de sub un deluor se prelinge un bun parlia i curge intr'o mich" bae rece fAcut
anume 2). Aici vin Muntenii s joace, s bea ap curata 0 rece, 0 s

se mai veseleasc. In seara aceasta nu era nimeni aici. Sezurm pe

un scaun de lemn, gustafm apa tioar i plcut i, ludnd-o, am
inceput s dicutm.
Muntenii zise Domnichie sunt recunosctori Ru0lor pentru
trei binefaceri: pentru aceea, c." i-au scApat de cium5., aeznd carantinele ; pentru aceea, c i-au izb5."vit de hoti i talhari, introducnd
ordinea in orae 0 sate (inainte nu se putea iei far temere nici pm
la acest prau); i pentru aceea, c6 au slobozit biserica pravoslavnic

de jugul turcesc...
4 August, Duminicg. Am fost la liturghie la Curtea Veche 3). Corul
domnesc e numeros; mantalele lui albastre sunt frumoase; pe ele str5.lucesc nasturii de argint ca pajura Munteniei. Dar chntarea? Se asea-

mn. cu scartaitul roatelor neunse... 4).

Dupd liturghie, m'am abaut pe la vicarul Nifon i i-am comunicat
prerea mea de rdu, c nu m'a &sit ieri acas.; am vorbit Cu el despre
una, despre alta, 0 mi-am luat r.mas bun pentru totdeauna.

prin faptul ca era ridicat pe o

vechea sf. Nicolae de pe Colentina
gill:1We din marginea malului drept al Colentinei a fost socotit ca fiind dintr'un
sat Gradiste. Din documente stim cA metoase ale Zatarilor pe ringa ma'nfistirea Segarcea mai eran
mnstirea Stnesti a lui Mogos-banul din veacul
al XVI-lea, strmosul matern al Buzestilor sfrsitului aceluiasi veac, biserica
Arhanghelul din Craiova, ctitoria batrnilor Paraieni, schitul Dlga din Dolj
schitul Preajba tot acolo.
Este fosta manastire a lui Pana Grecul, de care am amintit
Pe semne plimbarea ce se cherna incA acum vreo 60-70 de ani: La
Apele Vii i care se aflau In josul Bucurestilor, spre actuale uzine Lemaitre
pe malul Dmbovitei, mai jos de manastirea Radu-Voda.
8) Prin urmare la 1846 se mai slujea in vechea biserica a curtii domnesti
de pe actuala strada Carol I.
4) Corurile bisericesti, azi unele chiar reputate, nu existau pe vremea trecerii
lui Uspenski prin Ora, ele fijad de inovatie de abia de pe la inceputul veacului
nostru. Rspunsurile se dedeau in slujbele bisericesti de catre dascli
reti, obisnuiti ca tinerea eisonului s.

www.dacoromanica.ro

CALATORI R1.1I IN MOLDOVA *I MUNTENIA

373

Curios c6 nici el, nici Domnichie, nici ceilalti ierarhi pe care i-am

v.zut in Rsrit, nu m'au intrebat despre biserica ruseasck motu

proprio! Imi explic aceasta prin simplitatea lor, care fur mintea,
prin vechea izolare a clerului rus cel rslritean. Trebue s: fim iardsi

dezmierdati de mama noastr duhovniceasck scuturnd de pe noi

once praf ce a sburat pe noi din Apus, si mai ca seam6 din Pdurea
Neagr.

Astzi am cercetat urmatoarele m6n6stiri:

I. Sf. Treime, numit mai pe scurt de popor: Radu-Vod.. Biserica
din ea, cum se vede din inscriptie, a fost zidit. de Alexandra, fiul lui
Mircea voevod, in 1568 1). Sinan-Pasa a aruncat-o in aer. Dup. 27
ani, ins., Radu voevod, fiul lui Mihnea voevod, care a inceput s. stpneasc. Muntenia la 7122-1614 2), si-a ridicat aceast biseric din
temelie i cu averi bogate a inchinat-o mnstirii Ivirului dela Atos

In 7123-1615 3). Piul s6u, Alexandra voevod, a sarsit cadirea

ei si a inssi mnstirii, in 7133 1625. Aceast biseric'd s'a zugrvit
din nou la 1714 4). Pe peretele dinspre apus, pe ambele prti ale usilor
dela intrare, se vld urmitorii ctitori: Rada s), Alexandra 6), Arghira 7),

Biserica a fost inceput in 1575, dupg omorirea lui Vinti15-Vod, la intoarcerea lui Alexandru II din Moldova, uncle insaunase pe fratele su mai
mic, Petru.
Data exact a insaunrii lui Radu Mihnea, fiul lui Mihnea Turcitul i
deci nepotul de fiu al ctitorului primordial al mn5stirii Radu-Vod.
Sfnta Troit din josul Bucuretilor este: Martie 1611, domnind pn la
sfritul lui Mai in prima sa domnie, iar a doua incepe la 29 Septemvrie 1611
pAn5. in August 1616. A treia domnie este din Iulie 1620 135115 in August 1623.

Aceast afirmatie Uspenski o aflase din istorisirea alugdrului-cicerone

al mnstirii, aci nu este justificat pe niciun act, afierosirea la Ivir din muntele Atos fiind fAcut pe semne mai trziu, ad in inscriptia bisericii nu se
pomenete nimic de aceasta i de altfel chiar ea este de factur mai nou.
Alt informatie oral, de care nu avem cunotint.
3) Evident Radu voevod, zis Radu Mihnea, fiul natural al lui Mihnea Turcitul.

Alexandru II, cunoscut 0 sub denumirea de Alexandru-Mircea, ba chiar

poreclit: Alexandru Oaie-seack pentru darea pe care o instituise in timpul
domniei sale asupra oilor seci. Domnise dela 1568 la 1574, and Vintil, fiul lui

PAtracu voevod cel Bun, uzurp scaunul domnesc pentru patru zile i este
omorit chiar In Bucureti, 0 se stinge din viat pe la 1577, aflanduli odihna
de veci in ctitoria lui. Chipul lui de azi din biseria este o reconstituire nou
de pictorul Constantin Lecca, la 1859. Un chip autentic al voevodului din timpul

domniei sale aflin

tului.

0 acolo doar capul

in vechea biseria. a Bucoa-

A fost doamn a tri, sotie a lui Radu Mihnea, de al asei neam nu se

tie nimic.

www.dacoromanica.ro

374

G. BEZVICONI

jupan Barbul1), Stefan Cantacuzino voevod 2), jupinita lui, Preda 3),
doamna Roxandra 4). In partea de apus, stau in grup 12 coloane.

Pe ele este sprijinit o desprtire pentru fetele duhovnicesti. In chihile joase ale acestei m6n6stiri este asezat vremelnic seminarul, Era
a plgti mnstirii Ivirului din Atos. N'am vlzut nici elevi, nici profesori, fiindc6 era vacant.
2. M'In6stirea sf. Apostoli Petru si Pavel 3) apartine Thicasului
Stavronikita din Atos; a fost intemeiat, dup cum arat inscriptia,
Identificarea acestui jupan Barbul, astzi aflat cu rangul de vornic, a fost
fAcut incii din 1932 de neobositul cercetAtor al trecutului Munteniei, defunctul

loan C. Pilitti. Acest Barbul nu a fost niciodatA vomic si este Barbul-sptarul

MAnescul, sotul unei jupAnese Preda, cAreia ii lasA la 1658 dealurile Ursoaia
din Prahova, spunndu-i cu limbI de moarte sa fie ingropat in mAnAstirea Sfintei
Troiti adicA Radu-VodA ceea ce a s'i fost fAcut.
Este domnul trii, care a urmat in tron lui Constantin. Brincoveanu,
dela 1714 la 1716, cand a pierit de moarte silnicA alAturi de pArintele sAu si
de unchiul siiu Mihail Cantacuzino-spAtarul, la Stambul. Ratiunea prezentei
chipului sAu in acest lAcas este, c va fi incheiat restaurArile incepute la 1714,
cu putin inainte de mazilire, de cAtre viirul si'iu Constantin Brncoveanu.
Locul jupnitei Preda este rAu trecut aici, clef ea trebuia pusA dui:a
jupan Barbul, a arui sotie este. Nu am putut afla din ce neam va fi fost. In
toate cazurile nu poate fi a jupnita *lui tef an Cantacuzino, care ar fi trebuit
sA fie trecutA mAcar ca doamnA s, si de altfel stim c5. aceastA doamnA este
Palma, din neamul boierilor zisi din Greci sau Grecianu, fiic a lui erbanlogofiitul, fratele lui Radu cronicarul Grecianu, avand ca mam pe fiica lui
Papa din Grecii ilfoveni.
In lucrarea lui tefan Berechet: Documente slave de prin arhivele ruse
(Bucuresti, 1920, p. 79), este traducerea textului lui Porfirie Uspenski si ni se
indicA ctitorii mAnAstirii Radu-Vod precum urmeazA: Radu-voevod si Arghira, Alexandru-VodA si Roxandra, stefan Cantacuzino, jupan Barbul si
jupAnita lui Preda. S'ar prea deci c5. Roxandra ce este trecutA dupA AlexandruVodA este sotia acestuia, si inteadevAr stim c5. doamna /Ili Alexandru Coconul,
domnul tsii dela 1623 la 1627, este Roxandra, fiica lui Scarlat Beylicci. Deci

de aceasta este vorbA aici. Este totusi de mirare c5. nu aflAm pe ctitorul primordial al mnstirii Sfnta TroitA din josul Bucurestilor, pe Alexandru II
voevod, zis Alexandru-Mircea, a cArui sotie stim cA a fost Ecaterina, nAscutA
Salvaressi, afarii numai dacA acel Alexandru-Vod mentionat de Uspenski
nu va fi chiar acesta si c5. la reparatiile ctitorilor zugrAviti in pronaos la 1714
1715 sl se fi trecut doamna Roxandra, sotia lui Alexandru Coconul deci
sotia strAnepotului ctitorului primordial, in locul adevAratei prime ctitore,
reflectie a noastrA care este mult mai plauzibir.
Este fosta mAnAstire a Tarnovului din veacul al XVII-le, pe care stefan
Cantacuzino voevod o reparA la 1715, punindu-i si hramul sfintilor Apostoli
Petru si Pavel. Uspenski o va fi aflat in stare destul de bunii deoarece restauritri masive i-au fost f Acute in anul 1843. A fost mAnAstire stavropighialA, precum reiese din cartea patriarhiceasc5. din 1677 a lui Dionisie al Congtantino-

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA

I MUNTENz A

375

de Matei voevod i sfArsit de stefan Cantacuzino voevod, in anul

7223-1715. Averkie, arhimandritul stavronikitian, a ridicat din nou
biserica mn5.stiriisi a sfintit-o la 7 Septemvrie 1843. Tot de el s'a cldit
aici o cas6 nota in gust european. In aceast m'Andstire vine principele

Bibescu la inchin6ciune. Pe peretele dinspre apus al bisericii, afar

de ctitorii principali, sunt zugrviti sase Cantacuzini 1), care au iubit
ddruit mosii acestui 15.cas, ce se judec azi pentru ele cu vecinii
M.nstirea sf. Nicolae ), care apartine acasului sf. Simon
Petra din. Atos, este cldit. de Mihail voevod, in 1594, i de sopa sa,

doamna Stanca. Biserica este cldit. in 1594, dar usile-s din 1711.
Arhimandritul Teodosie a inoit biserica mnstirii in Iunie 1838. In
acest lkas a fost asezat, pentru putin durat, spitalul soldatilor rusi.
Dup plecarea lor, Muntenii l-au fAcut spital pentru. totdeauna. Pentru
asezarea spitalului, m6n6stirea nu primeste nicio subventie dela oras.
Asa i trebue. Aanstirile, i mai cu seam cele ce n'au monahi, trebue
s slujeasc6 gratis suferinzilor i s procure sracilor cele de trebuint..
Minstirea Nasterii Inainte Mergtorului, numit. Plumbuita 8), se gseste afarg din Bucuresti. M'am dus s'o v.d. Din inscriptia
ei se vede cbl-i c.15.dit. de Petru voevod 4), dar din pricina indelungatei
polului. Nu trebue confundat Cu biserica Apostoli Cu acelasi hum si Inca in
plus sf. Constantin si Elena, ctitoria lui Constantin Potoceanu.
Ctitorii zugrAviti in pronaos sunt inteadeviii in numr de sase din neamul
Cantacuzinesc si anume: r. Stefan voevod Cantacuzino ; 2. Puna doamna lui
nIscutl Grecianu, dup prpdul sotului, a pribegit prin Rusia ; 3. Constantin
Cantacuzino-stolnicul, printele lui Stefan voevod; 4. Safta stolniceasa, sotia
lui Constantin, ndscuta Buhus ; 5. si 6. Feciorii lui Stefan voevod: ROducan.
Constantin. 0 informatie ne spune c5 doi Cantacuzini (numerele de aici 5 si 6)
ar fi doi frati ai lui Stefan voevod: Iordache i Mold Cantacuzino, lucru ce
nu poate fi exact pentru simplul motiv cO acest domn nu a avut decfit un frate
Rducan, mort chiar in 1715 ca mare sptar. S fi fost acestia doi: Iordachesptarul i Matei-aga, fratii mai mici ai lui Constantin-stolnicul? Dar acestia

erau amOndoi stinsi din viat la data ridicirii bisericii in 1715, primul din
1692 si al doilea incO. dr 1686. Aland de cei sase Cantacuzini se mai afl zugrviti pe peretele pronaosului: Matei voevod Basarab cu doamna sa Elena si
un arhimandrit dela care de altfel biserica si-a purtat mult vreme numele de
mnstirea Arhimandritul.
Este vechea mAnstire cunoscut i azi sub numele de Mihai-Vodg, ce
se afl la Arhivele Statului, ridicat din temelie de Mihai Viteazul incA inainte
de a sui treptele tronului muntean, alturi de fosta ctitorie a Jupnesii Caplea
din domnia lui Petru voevod cel TnAr (1560-1568).
liramul trebue completat: Vestitul Prooroc Inainte-MergAtorul i BotezOtorul loan.
A fost identificat ca fiind Radu-Voda Paisie, care inainte de a sui treptele
tronului purta numele mirenesc de Petru, iar in alug'rie Paisie, i care a domnit
din August pan& in Noemvrie 1534 si in urml deIa 1535 la 1545, murind in exil.

www.dacoromanica.ro

G. BEzvicom

376

vremi a crOpat de tot. A doua ()ara' a clOdit-o Alexandru voevod, 1)

tatl lui Mihnea voevod 2), impreun Cu sopa sa, Ecaterina 3). A treia
oar a inoit-o Matei Basarab voevod, sfarsind inoirea ei la io Aprilie
7155-1647. In illoz s'a prausit din cauza cutremurului i fusese iarOsi
ridicat in 1806, in vremea arhiereului Dosoftei 4). Ea sfdpaneste sase
mosii. Egumenul a avut proces, cu arendasul lor. Acesta din urmA a castigat caliza, adic arenda a rOmas tot pe seama lui, impotriva dorinIei
egumenului. Plumbuita apartine lacasului Xiropotamul din Atos. In aceast mnstire sunt patine crdiri. De aici se vede tot orasul in depOrtare, iar in apropiere este casa, din afar de oras, a boierului Ghica 5).

Cand ne intorceam inapoi, diaconul ce ms insfatea mi-a artat in

depArtare ma'nastirea sf. Pantelimon, in care-i spitalul obstesc 6) intretinut din veniturile acestei mnOstiri, care nu atarn' de
nimeni.
Din Plumbuita m'am abOtut la mosia, de lang oras, a d-lui Eliad 2),

despre care mi se vorbise ind. din Constantinopol. Acesta-i un roman

invAtat, editorul jurnalului literar pentru doamne 8) si al Curierului
valah , in bimba romaneasc. 8) M'a primit bucuros. Dup cuvintele
lui, Muntenia s'a crestinat pe vremea apostolilor Petru i Pavel, dar
crestinismtil s'a intOrit in ea in zilele lui Constantin cel Mare. L-am nigat
s-mi recomande cele mai bune istorii ale Munteniei, Moldovei i Transilvaniei. El mi-a fspuns:

Alexandru II Mircea.
Mihnea Turcitul, fiul precedentului, i care domneste dela 1577 la 1583,
apoi dela 1585 la 1591, &Asid trece la islamism sub numele de Mehmet-Bei.
Moare In 1601.
2) Era o perot catolic trecut la pravoslavnicie, nscut Salvaressi.
4)

Dositei Pilitti (1734-1826), originar din Pogdoriani, mitropolit dela

1793 la 181o.

6) Posta proprietate a banului Dimitrie Chica, mort in 1807, s'a numit:

Ghiculeasa, dup numele familiei stpinitoare, si este pe malul drept al Colentinei, peste drum de mnstirea Plumbuita.
Este alt fondatie a familiei Ghiculestilor, ridicat de Grigore II Ghica
In a doua sa domnie munteanii (1748-1752), la 175o, totodat i cu spitalul
inconjurator. In interiorul bisericii se afl i mormntul fondatorului, avnd
deasupra sa un sarcofag in piatr. In acelasi mormnt a fost ingropat sotia
sa, doamna Zoita, nscut Mano, stins din viat. In 1759. Tot in luntrul acestei
biserici se mai afl impuntorul monument funerar al ultimului voevod Chica
al optelea in sireaua domnilor Munteniei Alexandru Dimitrie Ghica
din 1862.
loan Eliade-Rdulescu (1802-1872).
6)
Curierul de ambe sexe s.
6)
Curierul Romnesc s.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA 5I MUNTNIA

377

Este istoria Munteniei in limba trii, compus de Aaron 1), dar

n'o aprob pentru

luat din crtile neintWi ; este alt istorie a

Munteniei i Moldovei, scris de Dionisache 2) in limba greac. V sf-

tuesc s'o cumptti dela librriile noastre. Este apoi excelenta istorie
a ambelor noastre principate, scris de protoiereul Major 3), in Transilvania; dar e foarte greu de procurat. De altfel m voiu sili s cant
aceast carte 0, de voiu reu0 s'o gsesc, v voiu trimete-o prin consulul rusesc.
Cnd a venit vorba despre starea religioas i moral. a Munteniei
despre luminarea poporului in ea, atunci Eliad, cu sinceritate incrcata de intristare, imi spuse:
Avem mnstiri, biserici, coli de fete, colegii pentru tinerime,
dar n'avem trei conditii esentiale ale adevratei vieti nationale: n'avem
preoti, n'avem mame, n'avem iubire sincer catre patrie.
Auzind, mirat, aceste cuvinte, v.zui trei prpstii adanci, in care

sunt aruncate flori, care se vestejesc 0 mor in chip jalnic fr roua

cereasc i gi grasimea pmntului. Con0iinta bolnvicioas a celor
trei rele apsa inima convorbitorului meu i, simtind trebuinta de
iwurarea intristrii sale, el se scul de pe scaun i imi zise :

Haideti, s vd art tipografia mea.

Ne-am dus, am intrat s privim cele ase prese cu aparatele lor.
Cnd mi-a artat, Ins, foile tipdrite 0 am observat, c a introdus
litere latine in locul celor slavone 4), cu pstrarea catorva din numrul
Istoria Prinfipatului Tdrii Romdnesti din cele dintdi timpuri peinet in zilele
de acum, Bucuresti, 1839.
Dionisie Potino, 1818-1819, trad. romAneascii de G. Sion, 1859-1860.
Istoria pentru inceputul Romdnilor in Dacia, Buda, 1834.
Printre erorile latinizante ale lui D. Cantemir (Descrierea Moldovei, partea
III, cap. V, Despre literele Moldovenilor) inregistrm afirmatia e, inainte

de conciliul dela Florenta, Moldovenii intrebuintau literele latine. Cu toat

netemeinicia acestei pAreri, cu timpul s'a cerut, de pild, retiparirea cArtilor
bisericesti cu litere streibune (P. GArboviceanu, in Biserica OrtodoxI Romn. a,

1895-1896, p. 648 i urm.). Despre Eliade, de altfel Iacob Negruzzi seria

(Arnintiri dela * Junimea a, Bucuresti, 1921, p. 82) : o Eliad poreclit de contemporani printe al literaturii romAne , o pti si mai ru. Neologismele sale

ciudate produserA numai rAs si chef in societate. Chiar mult ludatul su

Sburcitorul fu respins cu unanimitatea voturilor CAnd Alecu Russo si M.
KogAlniceanu protestau impotriva latinizrii exagerate a /imbii,
Timotei Cipariu, G. Barit i altii au ajuns sA ironizeze pe Russo, Alecsandri
si Negruzzi o proorocii din Iasi u... Russo seria, ins, in Cugetdri
Gramaticii ardeleni socotesc c scAparea i fericirea RomAniei stau numai in sistemele
limbistice ; de aceea Ardelenii s'au osAndit a se imprti desAvarsit In dou natii:
una latineasc, a doua romneascA ; de aceea nicio carte nu se tipAreste in Ardeal
care s poatA fi cititA i inteleas de toatA romAnimea u. AscultAnd pe oratorii
dela CAmpia Libertiatii din Blaj i citind Istoria Romdnilor din Dacia Superioard

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

378

celor din urinal, atund m'am intristat de aceast. noua introducere care-i
fara rost, neinteleasa i protivnid. clerului i poporului, obisnuiti cu
litere slavone.
Dupi vecemie am vizitat dou manastiri din Bucuresti: Sarindarul
Colea.

Mnstirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, numita

Srindar 1), apartine lacasului Patepon. A fost fondata de Matei voevod
sfarsita de boierul Cocorascu, ai carui urmasi pan acum traiesc rang'd
manastire si se socotesc ca binefacatorii ei. Deasupra portilor, la intrare,
se inalta clopotnita, din 1710. Biserica de azi a manastirii a fost recladit
acum 40 ani. E frumoasa. In ea, deasupra celor dou siruri de coloane,

este asezat o despartire speciala pentru rugadune. Biserica aceasta

inlocueste catedrala orasului. Aici stau dou tronuri pentru principe
principesa. Egumenul de acum administreaza de 23 ami mosiile acestei
mnstiri. E bogat i pentru aceasta-i mandril. Locuinta sa este Olin:,
dar mai gatita-i tanara cucoana, care trieste langa el. Aceasta-i trandafir pe lang.' porumbarul btran! Manastirea Sarindarului e mare,
dar e aproape pustie. Mara de ehiliile superiorului, mai este o casa mica
joas.' cu cerdac pe stalpi. Se da cu chirie. Lana manastire inverzeste
grdina de zarzavaturi.
In m5.nstirea Coltii 2), care nu apartine niciunui loe sfant, este
asezatd scoala medico-chirurgicai., care pregateste infirmieri. In ca(Viena, 1851) a lui A. Papiu Ilarian, Russo declara': e sistemele limbistice au
ametit capetele multor Romani cu cap, ?neat acestia par a nu mai sti nici scrie,
niel grai*. Exemplele prezentate de Russo s'au incetatenit, totusi, cu timpul.

Spunand el Eliade cere scaparea de sclavia slavonismelor -4 care ne stau

In capul mesei s, lar noi smulgem o gramad de pene, autorul (e Romania Literarii 0, 1855) recunoaste, ca. toate se fac de ur5. de azi fata de Rusi: limbile
domnilor I. L. P. (Eliade, Laurian, Pumnul) si altora nu stint limba romaneasca si literatura de astazi nu-i literatura romneasca s. Laurian, tinzand sa
serveasca politica austriaca., impotriva slavismului, sub denumirea atragatoare
de romanism s schimba idiomul moldovenesc harazit de timpuri l intrebuintat
ln deobste,
ra'ndui repede o noul iimb i deschise astfel o vasta arena
intemeietorilor ignoranti, care printr'o progresare nesecata, nu mai gandira
decal sa. inlocuiasca moldoveneasca prin termeni francezi * (R. Sutu, De toate,

Iasi, nog, p. go). (G. B.).

Este fondatia lui Matei Basarab, ridicata pe locul unui lams de rugaciuni vechi, si inzestrata cu miei de multi binefacatori. A fost daramata intre
anii 1894-1896.
Pondatia lui Mihail-spatarul Cantacuzino, ridicat pe terenuri care au
apartinut lui Coltea Doicescul, dela care si-a pastrat i numele. Acest Colea
Doicescul, ialomitean de obarsie,Sera fiul lui Danciul vataful i traise in prima
jumatate a veacului al XVII-lea, fiind in-0111ft ca postelnic la 1644, vomic
la 1647, mare pitar la 1655 si mare clucer la 1657, stingandu-se din viata. la 1658.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU/ IN MOLDOVA I MUNTENIA

379

mien, anatomica mi-au aratat cateva cranii 0 un om artificial. De aici

doi medici (tmul schiop) m'au condus in spitalul cu data caturi, in care
se vindeca suferinzi de ambele sexe, de diferite boli 0 de otrava Venerei.
Am fost in cele patru odai mari i in fiecare am numarat cate 14 paturi.

Cand m'au dus In localul nenorocitelor fete tinere, blestemate de Venera 0 Amor, deodat strigara inteun glas, plin de bucurie amestecat
Cu intristare: slav, slava, slav! Aceasta m'a miscat, si am inteles
asa dar, clerul de aici nu le viziteaza niciodata i c ele erau sincer
bucuroase de a vedea o persoana preoteasca, in local de vindecare al
murdriei lor de board. Le-am binecuvantat cu semnul crucii. Ele iarasi
strigard prieteneste: slava, slava! u Lacrimile imi inecara ochui. Imi

fu ran de aceste biete fapturi... Spitalul acesta e randuit destul de

bine si se tine curat. Aerul in el e curat, odaile largi. Dupa incredintarile

doctorilor, a fost cladit acum 132 ani de familia Cantacuzinilor. In

manastirea Coltii, deasupra portilor de intrare se 'Malta turnul lui
Carol al XII-lea
5 August. Astzi mi-au aratat intregul palat al principelui Gheorghe Bibescu 2). Am vazut case mai largi 0 mai frumoase, chiar mai
luxoase decal acest palat. Date camera pe perete atarna portretul
principesei, pictat in costum national romanesc... 3).
Pana la pranz am cumparat cateva crti, care cuprind istoria Mtmteniei i Moldovei, iar dup' masa am cercetat doua manastiri ale sf.

Mormant: sf. Saya i sf. Gheorghe. Intaia e cladita de Constantin

Basarab voevod, iar biserica din ea a fost inaltata a doua card* in 7217Credem, zidit de Muntenii de sub comanda lui Coltea, din oastea lui
Carol al XII-lca, iar nu de Suedezi. Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens, Viena, 1787, I, p. 294; desemnul lui Doussault, in Illustration*, 1848;
G. Ionescu-Gion, Istoria Bucureftilor, p. 181. (G. B.)
Urmeaza povestirea vizitei a doi bulgari, care se prang impotriva clerului
grecesc i cer s fie trimisi tineri bulgari s studieze la Kiev.

Palatul principelui era lfing5. Dimbovita, In marele cot pe care il fdcea

aceast5. Oda intre actualul Azil-de-noapte i strada ce desparte Notariatul
Tribunalului Llfov de palatul de justitie. Deci pe acele vremuri se afla pe malul

sting al vechiului curs de dinainte de 1875. Dupi canalizarea Dimbovitei,

palatul rmsese pe malul drept al girlei. Cu restaurilri in scurgere de aproape
un veac, palatul mai era in fiinta la inceputul veacului nostru. Era o cldire
mare, firl stil precis, cu parter un cat, continnd incperi mari i spatioase.

Interesant mentiune a unui portret al celei de a doua doamne a lui

Bibescu-Voc1.5., Maria nscuti VActirescu, fosta sotie a lui Constantin spitarul

Ghica, cu care domnul se cistorise inc din anul 1845. Portretul este unul
din cele mai cunoscute ale frumoasei doamne a OHL portret care a fost popularizat in multe editii, pani chiar in almanahul statului din 1848 in litografie.
Amintim c5. doamna Maritica a fost prima doamni care a imbrcat frumosul
nostru port trnesc.

www.dacoromanica.ro

380

G. BEZVICONI

1705 de Constantin Brancoveanu i Hrisant, patriarhul Ierusalimului.

Acum se inoiete. In aceasta mnastire este aezat liceul oraului.
Mndstirea sf. Gheorghe este, insa, ceva asemanatoare cu un han mare,

cu o multime de magazii induntru, pentru depozite de marfuri, care

aduc anual un venit de 3.000 ducati olandezi. Egumenul dela sf. Gheorghe, arhimandritul Filimon, mi-a numarat toate manastirile i schiturile,

care apartin numai sf. Mormant, In amandou principatele: in Muntenia, in Bucureti: sf. Gheorghe, sf. Saya 0 Razvan ; afara din
ora: Vdcareti ; in diferite locuri: Comana, Caluiul, Platareti, Negoeti i Gruiu 2) ; in Moldova, in
sf. Saya, Bartovski i Nicorita ;
In preajma acestui ora: Galata, pustie, i Cettuia, ruina ; in diferite
locuri: Barnova, Pobrata, Bistrita, Tazlaul, Ca0nul, Soveja, Frumuica,
schit, Hadambul, schit, Hlincea, schit, i s. Gheorghe, metoh in Gala.
Cu toate 24 manstiri i schituri, cu mo0i bogate, daca binecuvanteaza
Dumnezeu. De aici curge aurul in vistieria s. Mormant, in care putinele

noastre ruble sunt ca picaturile in mare...

6 August. Dimineata am pornit din Bucureti spre Iai, regretand
c n'am putut vedea pe principele Bibescu, mitropolitul Neofit 0 pe
consulul nostni, D4cov, cu care de altfel nu aveam nimic de vorbit
din punct de vedere politic. Acum sunt in Moldova.
io Aug,ust. Iata i Iaii. Iaii sunt capitala Moldovei. De pe inal-

timea opusa, ei se aseamana cu cele dou pldci de argint ferecate

din cingatoarea preoteasca greaca, atunci cand preotul e incins cu ele.
Nu tiu cat de bogat sau saracacios va fi aici, seceriul meu. A doni
s adun mai multi snopi.
ii August. Duminica. N'am gsit acasa nici pe principe 3), nici pe
mitropolit 4), nici pe consulul nostru, cum nici pe arhimandritul Filaret

Scriban, conductorul seminarului. Toti au plecat din ora, fiecare

incotro avea nevoie, 0 nu se vor intoarce curand. Imi pare ru, mai
cu seama ca nu voiu vedea pe Scriban, respectabilul arhimandrit. Dela
S'a spus, c51 aceast bisericg din centrul orasului, care se afl inc i azi
in spatele altarului bisericii sf. Gheorghe-Nou, a fost o ctitorie din tetnelie a lui
Stefan Rdzvan domnul Moldovei din 1595, frate de arme al lui Mihai Viteazul
cum 11 numeste Nicolae Iorga. Lucrul este putin probabil, si ar fi mai sigur

ctitorul primordial al acestui litcas de rug va fi fost un cApitan Rzvan

de pe vremea lui Constantin Brncoveanu. Uspenski o socoteste printre 15.casuri1e de rug inchinate sfntului Mormant, lucru care nu ne este cunoscut
din toate scrierile ce au fost tiprite in ar cu privire la mmstirile Inchinate
locurilor sfinte din Orient.
E vorba de mnstirea Gruiu din judetul Ilfov langa. Snagov. Nici aceast
mnstire ca i cea din Negoesti pe semne tot in Ilfov in sudul judetului
nu ne sunt cunoscute ca metohuri ale sfntului Mormnt.
Mihail Sturdza.
Meletie Brandabura, mort in 1848.

www.dacoromanica.ro

EAIATORI RU$I IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

381

el ndjduiam s primesc cunostintele trebuitoare despre starea de azi

a bisericii pravoslavnice in amndou principatele, despre viata i felul de
gandire al boierilor de aici, despre caracterul i aptitudinele Romanilor,
despre mnstiri iscoli. Ndjduiam, pentrucd el a invItat in Academia

din Kiev si serie istoria bisericii moldovenesti 1). Dar de unde s, iei

mierla cand vara a trecut ?

12 August. Astzi m'am inchinat la trei mnstiri: Colla, Brboiul
Dancul.

Mnstirea Golia, numit astfel dela ziditorul ei marele logoat

loan Golia, apartine lcasului Vatopedul din Atos. Din inscriptia greceasc. i slavon din biseric., se vede c acest loe sfnt a fost ridicat
din temelie in cinstea inltrii Domnului i zugrvit cu cheltuiala prea
evlaviosului kniaz al intregii Tlri Moldo-Valahe, Vasile voevod, si a
fiului s.u, stefan voevod, in zilele luminatului mitropolit al Moldovei,
Varlaam, la 24 Mai 7168-1660 2), si a fost din non zugrvit i infrumusetat cu o nou tmpl, in 1838. Aici sunt ingropate mruntaiele luminatului kniaz Potiomkin de Taurida, despre care glsueste inscriptia
ruseascd. Pe peretele dinspre apus sunt zugrviti ctitorii: Vasile voevod,
Ieremia Moghil. voevod, Ecaterina, Vasile-logoatul, Grigorie episcopul de Irinopol i loan Golia. Numitul episcop a cldit in aceast
mnstire un paraclis, in cinstea braului Maicii Domnului, i, lang el,
o sufragerie curat pentru osptarea inchintorilor la praznice. El a
adtainistrat mult vreme mosiile Vatopedului in Moldova si Basarabia,
dar tr.la In Chisinu. L-am vzut in Odessa. Rposatul era gras, roscat
ca panglica ordinului sf. Ana de clasa I, cu care a fost decorat, drept
vorbind, nu stiu pentru ce anume 3).
In.untrul mnstirii Golia sunt magazii, o csur frumoas pentru
chirie si o cldire joas pentru tinerea nebunilor. Guvemul moldovenesc sileste pe vatopedani s cldeascl deasupra acestei c_ldiri un
spital i s intretie pe medic cu cheltuiala lor. Egumenul a fAspuns,
ins, a el va imbuntti camerele spitalului, dar doctoral nu va tocmi,
pentruc in mnstire la ei, pe cei bolnavi Ii vindec. Maica Domnului.
alugrii vatopedani din Atos, care trAiesc in l.casul acesta in numr
de 12, administreaz toate mosiile bogate, apartin.toare Vatopedului,
1) ran astAzi in manuscris la Academia Romn
3) Toti ctitorii amintiti au murit inainte de 1660.

Berechet, 1920).

3) Nscut la Efes, in 1764, decedat la Chiinau, in 1846, .1 inmormantat in

catedrala. Mitropolitul Irinopulului (acest nume purta o strad. din Chiingu,
rezervat un rol de seam in viata obteascd) a fost decorat
unde Grigorie
In 1828, pentru servicii aduse Rusiei i bisericii, precum "i in calitate de primul
membru al comitetului pentru rAscumpArarea Grecilor robiti de Turci in timpul
rscoalei din Hios etc. I. Halippa, Vlddicii din Rdsdrit, pp. 32 43: P. Mihailovici, Fapte trecute, ChiinAu, 1938, p. 36.

www.dacoromanica.ro

382

G. BEZVICONI

in Moldova 0 Basarabia. I-am apucat la masa ob0eascg, le-am transmis salutrile confratilor dela Atos i am gsit intre ei btrni cuviincio0, ptrtmeAtori i chiar prcuti. Ei mi-au artat basinul principal

fcut in mnstirea lor, in care apa e adus de departe. Aranjarea

lui e srcAcioas. i urt. Apa iese din 24 tuburi, se vars in largul
cuprins prin buzele unui leu, printr'o sit de fier 0, de acolo, se rspandete prin tot ora011. Acest basin e construit de Alexandra Moruzi,
in 1803, i dres de printul actual, Sturdza, in 1844. Ingenioasa inscriptie de pe el, in stihuri ritmice, proslivqte fapta vrednic6 de laud.
obte folositoare a lui Moruzi:
In crugul zodifior 'este un leu infocat,
Dar in orawl Ia.0 e un izvor de fcoare.
Acolo flacdre, aici insd rcoare; acolo foc, aici ap
Las 0 vrs din guilla mea uscat.
A.a mi-a schimbat firea mntuitorul oraplui,

Alexandru Moruzi dttorul de ape.

1803, Mai...
Mnstirea Brboi, a fost zidit de un oarecare loan Brboiul
voevod (dup cuvintele egumenului).
Biserica de acum din ea, ia
numele sf. Apostoli, este intemeiat, dup cum glasuete inscriptia,
la i Infle 1838, starit i stintit la 29 Iunie 1843, in domnia lui Mihail
Grigore Sturdza, in zilele luminatului mitropolit moldovean Veniamin,
pentru pomenirea neamului SturdzeOilor, care au inchinat-o Vatopedului din Atos. Vatopedul a clddit-o cu cheltuiala sa, sub privigherea
episcopului Irinopolului, Grigorie, 0 a arhimandritului Dionisie. jertfiri de sume din alte prti pentru acest stnt lucru nu s'au fbicut, afar:
de 200 ducati olandezi dela logoatul Dimitrie Sturdza (1839) 0 30
dela fiul sn, Alexandru, pentru cumprarea prcii de marmor dela
sf. mas. Biserica e foarte frumoas, inalt, luminoas, larg. 0 inframusetat cu dou randuri de coloane de marmor, dar neintregi. Tampla

inch' nu-i urat. Pe peretele ei dinspre apus sunt zugrviti

Dup incredintarea egumenului (lang care, in treact fie vorba, trliete
o cucoan greac), mnstirea aduce un venit de 2.000 florini. Cateva
odi din ea se dau cu chirie.

Mnstirea Dancu apartine Xiropotamului din Atos. Vechea.

biseric6 din ea este de arhitectur greacA ; nu-i framoa.s i prin nimic

atrgloare. Pe peretele ei exterior de sud, aproape de clopotnit

vede inscriptia slavoneasc. Dar, fiindch'-i push' sus, n'am putut-o descifra i numai din ultimele dou randuri am citit: Petru Voevod in
1) Ca si N. Iorga, t. Berechet impestriteazii traducerea sa cu numeroase
sic *-uri, nu totdeauna la locul lor, Greselile lui Uspenski, In legAturA cu lutemeierea tuturor acestor lkasuri, se datoresc ignorantei informatorilor.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RITI IN MOLDOVA I MUNTENIA

383

anul 7049-1541. Se intelege c acest voevod a cldit, sau a inoit biserica

mnstirii. Averile acestei mnstiri le administreaz arhiereul in retragere Antim s'i egumenul Chesarie. Arhiereul trieste aid in indestu-

lare, inteo cask' special, bine construit.; ii slujesc doi bieti de o

frumusete raid', unul de 17 ani, iar altul de 12... Arhiereul mi-a spus,
intre altele, c din pdurea mnstireasc se dau gratis guvernului
lemne pentru construire de cazrmi.

13. August. Azi am cercetat patru mnstiri: Barnovski s'i sf.

Saya, ale sf. Mormnt, Frumoasa, lcas sinait, si Trei Ierarhi, lcas
apartintor sf. Munte Atos. Putine cunostinte mi-au czut la indemn
despre ele.
I. Mnstirea Barnovski, este cldit de voevodul Miron Barnovski, in 1627.
In biserica mnstirii sf. Saya, inoit in 1844, sunt zugrviti

ctitorii...
Lcasul Frumoasa, care se inalt pe un deal in fata Iasilor, a
fost cldit si inchinat mnstirii din Sinai de Grigore Ghica voevod,
acum mai bine de o sut de ani. In ea e o minunat biseric cu o frumoas

tmpl fcut. in 1838, de arhimandritul Ioasaf. El e zugrvit aici, la

locul obisnuit, cu ordinul sf. Ana clasa III-a cu diamante. Dup incredintarea functionarului consulatului nostru de aici, d. Tumanski 1),
Frumoasa d anual un venit de 10.000 ducati olandezi. Cu asa venit
sinaitii n'au la ce s se mai duc in Colhida, dup ln de aur! Mnstirea din Sinai inssi e in zdrente: cu ban.i nu ajut." pe nimeni si nici nu se

trudeste cu editare de crti. Se vede c monahii sinaiti au un stomac

foarte larg, si mai cu seama egumenul lor, arhiepiscopul Costandie,
care trieste in toat indestularea la Constantinopol.
Mnstirea sf. Trei Ierarhi, este zidit si inchinnt. la 20 lacasuri
din Atos, cu bogate mosii, de Vasile, voevod moldovean... 2).
Puratorule de cunund, aprtor al principatelor I Ajut. bunilor
Romni s'i smereste carnea si sngele nevredincilor clugri, ca sd adie
a cer, iar nu s miroase a pmnt .

1) Peodor Antonovici Tumanski, poet, mort In 1853, la Belgrad, unde era

consul.

1) Dupa o sumara descriere a bisericii, urmeaza o convorbire cu egumenul

Sofronie.

www.dacoromanica.ro

1848

DUHAMEI,

Nu ne oprim asupra desvoltrii intregii vieti din epoca regulamentului organic, de dup5." ocarmuirea principatelor de care generalul
Kiseliov. Unii c5.'utau s saboteze aceast activitate prin scrieri pamfletare. Cnd un industria rus, Trandafilov 1), a propus in Martie 1843
cercetarea i exploatarea minelor munteneti 2), ceea ce ar fi putut

aduce foloase Vrii, dac conVentia ce s'ar fi incheiat era stabilit in

bune conditii, dei aceast initiativ a fost sprijinit chiar de directorul
departamentului drepatii Barbu Catargi, totu0 unii politicieni au creat
o atmosfer imposibil intreprinderii, care astfel nu s'a putut realiza;
uneori, colarii au repetat i mai trziu fabula lui Eliade: Mticeul qi
florile, raportndu-se la aceast intmplare. Astfel s'a intArziat propOrea industriei romneti, concesionat mai trziu str5inilor in conditii destul de desavantajoase ; amintim printre altele, concesiunea
Ofenheim, scandalul din 1868-1870 al concesionarului cilor ferate
Strousberg. in care intervenea pentru interesele capitalului german
insu0 Bismark, amenintnd cu ruperea relatillor diplomatice 3) , apoi
concesiunea Crawley 4), conventia comercial cu Austro-Ungaria,
despre care ziarul lui C. A. Rosetti, Romanul , incadrat in doliu,
scria la 30 Iunie 1875:
Ieri 29 Iunie s'a infipt cutitul pn la mner in pntecele Romaniei: corpul ei palpitnd inc6, fu imbrncit la picioarele contelui Andrassy. Contele Andrassy este domn, suveran absolut al robitei Rom5nii .

Si Kovalevski. I. Pilitti, Domniile Roma'ne, pp. 307, 402. Ion Ghica,

op. cit., p. 593 0 urm., comp. dou brouri continnd dreptul acordat lui
Trandafilov.
Slanislas Bellanger (Le Rroutza, Voyage en Moldo-Valachie, Paris, 1846),

vorbind despre minele muntene, aminte0e de ofertele ruse0i ale lui Trandaf ilov 0 Zaparovski.
Titu Maiorescu, Istoria contemporand a Romaniei, Bucure0i, 1925, pp.

17, 23, 52, 64, 79-80.

Ibidem, p. 67.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA $I MUNTNIA

385

Revolutia sau asa zisul bunt din 1848 1) s'a situat pe aceeasi linie
a manifestrilor anti-rusesti. Misiunea misterioas 2) a generalului Alexandru Osipovici Duhamel i evenimentele ce-au urmat, trebuesc
zute si ele in lumina Autobiografiei sale, publicat in revista Arhiva
Rus5. (1885, 11T. 7, p. 371-379 si 387-394). 3) Duhamel a mai fost la
Bucuresti; astfel, in Cronica Androngtilor 4) citim la 20 Mai 1842:
A au venit dela Rusia om imp5fatesc, ghenerar Dugamel, sa cerceteze

lucrurile domnului si se ndjduieste indreptare. S vedem ce se va

face si om mai insemna. Acest ghenerar ce este m'adular al tainicii
politii imparatesti, dup ce au dat domnului dou scrisori, una din
partea lui Nesselrod, ministru cel mai mare al Rusii, si alta din partea
lui Kiseliov, apoi au cerut s se departeze din slujb vomicul din
n'auntru Mihalache Ghica i postelnicul Costache Cantacuzino, pe cari

Indata i-au i indeprtat, oranduind pe locu-le tot dup cererea ghenerarului pe Stirbei vornic Si pe Costache Sutu postelnic si pe Campineanu Costrororm.

Stiri ingrijoratoare, sosite una dup alta la Petersburg, despre

situatia principatelor dunarene, unde spiritul de razvratire facuse
progrese insemnate, a obligat guvernul s renunte la gandul de a m
trimite in Italia, asa bleat fusese stabilit definitiv c voiu fi trimes la
Iaisi Bucuresti, ca sa impiedec, dac nu era prea tarziu, o izbucnire
revolutionar in aceste tri vecine cu noi.
Am plecat dela Petersburg la i Aprilie i, ca s sosesc mai repede,
am caltorit zi i noapte. La Iasi am avut o intrevedere cu principele
Sturdza i, cu toate c si in Moldova exista o oarecare agitatie a spiritelor, Sturdza tinea franele conducerii in mainile sale sigure si nu
existau temen c ar fi putut fi antrenat.
La Bucuresti situatia era mult mai incordata. Principele Bibescu
ajunse la putere cu ajutorul liberalilor i, din dorinta de a ajunge popular, si-a dominat puterea i situatia sa. Ajungand gospodar, el a gasit
de cuviinta sa suprime si s inbuse cu asprime orice miscare revolutionat chiar dela inceput. Cateva msuri drastice pe care le-a luat,
find obligat de imprejurari, au fost deajuns ca intreg partidul ce reprezenta noua Valahie s se lepede de el, iar conducatorii s5.-1 considere
renegat i tradator.
R. Rosetti, Ami ntiri, vol. II, p. 33.

G. Sion, op. cit., p. 127.

G. Bezviconi, Din alte vremi, p. 47. Neiscut in aor, dupl conventia
dela Akkerman Duhamel a fost numit al doilea secretar al ambasadei dela
Constantinopol.
4) Publicatet de I. Corfus, Bucuresti, 1947, P. 90.
21)

25

www.dacoromanica.ro

386

G. IMVICONI

Tumanski a fost numit consul la Iasi in locul lui Kotzebue, pe and

acesta din urma ocupa locul lui Daskov 1), in calitate de consul general
la Bucuresti. Alegerea n'a fost dintre cele mai fericite. Carol Kotzebue 2),

dup caracterul lui era un intrigant. El nu-1 simpatiza pe Bibescu,

chiar pe motivul c acesta Ii datora succesul lui Daskov si nu lui, de
aceea asculta bucuros toate barfelile indreptate impotriva domnitorului.
Cei nemultumiti s'au convins foarte repede c principele nu poate conta
pe sprijinul sincer i energic al consulului general rus i din cauza aceasta
uneltirile lor au devenit mai indraznete, cu scopul de a produce turbugri.
Pe lnga aceasta i moralittii lui Kotzebue i-se puteau reprosa multe.
Jucator pasionat, el isi pierdea noptile la masa verde, si aceasta pasiune
a lui era cauza deselor jene financiare in care se afla, lucru care-i dauna
foarte mult fat de calitatea lui oficiala.

E natural ca in starea de spirit, in care se aflau principatele, sosirea unui reprezentant al autocratului tar, care dorea s mentin pacea
ordinea, era privita dusmanos. Pe mine au inceput sa m injure si
in proza si in versuri, au inceput sa-mi fac caricaturi cu scopul de a
m face ridicul i nesuferit. Probabil cal doreau sa m scoata din grite,
dar n'au reusit. Fata de boieri si de principe, ca i fatal de ceilalti, m
aratam rezervat, cautnd doar g le demonstrez ce pericol ar atrage
asupra tarii orice incercare de manifestare revolutionara. Toate incercrile mele de prevenire rmneau infructoase, deoarece tineretul,
care studiase la Paris, Viena, Berlin, era imbuibat de idei i teorii
demagogice moderne. Intre timp, aproape fiecare posta aducea stiri
despre succesele revolutionarilor asupra autorit5.tilor legale, despre
c5.deri de tronuri, care se prabuseau in strigatele de bucurie, ale maselor
populare. Cei nemultumiti se adunau la consulii francez i englez,
aceste doua consulate au devenit adevrate focare de rscoala.

Cei care luaser initiativa i si-au pus in gaud fasturnarea starilor

actuale de lucruri, si-au facut o regula de conduit in a-i flata pe intimii
domnitorului, care simpatizau cu ei, cauta'nd s acopere Cu ocar guvemul

statului protector, care dup parerea lor nu urmarea altceva dect

subjugarea lor. Tot ce fusese fcut de catre Rusia pentru a asigura o
serie de imbunataliri in Principatele Dunarene
sngele care-1 varsasera i averile ce le cheltuiser5. 3)

toate nu mai valorau nimic, acum,

Consul general dela 1844 png in Mai 1847.

1788-1893, numit consul la Iasi In 1838 ( Albina RomneascA

I Mai
1838 si 4 Mai 1847).
Chiar In toamna anului 1848, guvernul Rusiei a acordat Moldovei, pentru
aprovizionare, un imprumut de 300.000 ruble argint. Pentru legaurile comerciale ale Moldovei cu provinciile vecine ale Rusiei, comp. articolul lui P. Bruun,
In i Notitele SocietAtrii de istorie i antichitati din Odessa , 1848, vol. II, p.
371 si urm. Din Rusia in Moldova, unde bAntuia foametea, se importau in

www.dacoromanica.ro

CALATOR1 RU$I IN MOLDOVA I MUNTENIA

387

cand capetele erau infierbantate, cand numai ideile nesocotite ale revolutiei franceze erau demne de imitare.
Curand dup sosirea mea in Bucuresti, un curier mi-a adus stirea
ea un corp de armat sub comanda generalului Gerstenzweig e concentrat la Leova pe Prut, i dad.' situatia va deveni serioas: fara ca

s mai admin.' aman'ari, aveam dreptul sa dau ordin generalului

Gerstenzweig s'a treaca Prutul i s ocupe militreste principatele._

Acordandu-mi astfel incredere deplina, tarul in acelasi timp ma

impovr i cu o mare rspundere. Imi adeam seama c razboiul sau
pacea depindeau de hotarirea pe care o voiu lua-o i ca din folosirea
puterii ce-mi este incredintata se pot naste complicatii teribile. Hotarisem s nu recurg la acest din urm6 mijloc, decal in cazul unei nevoi
imperioase. Eu ins speram, ea aducand la cunostinta celor nemultumsurile pe care avea de gaud sa le ja guvemul imperial, voiu reusi
sa-i abat dela telurile pe care le urmareau s't de care s'au lasat coplesiti
cu regretabil nepsare.
Situatia principelui Bibescu pe zi ce trecea devenea mai nesigur.
El nu mai stia earor sfinti trebue sa se inchine. Furtuna revolutionark
care se abatea asupra Europei, ii paralizase energia i Inc inainte de a
incepe lupta, se considera invins. Daca el s'ar fi putut increde in doua
batalioane de militie valafia, care se aflau in garnizoana Bucurestilor,
s't dac cu energie s'ar fi pus in fruntea lor, cu sigurant ca ar fi putut
inltura furtuna ce se apropia. Bibescu ins, mai putin ca oricare altul,
era dotat cu insusiri militare; soldatii nici nu stiau cum arat domni-

torul, iar ofiterii erau contaminan de spiritul revolutionar. Glontul

tras in gospodar in momentul plimbarii lui s't care nu si-a atins tinta,
a servit drept semnal de izbucnire a miscrii revolutionare, care fusese
pregatit in taina. Cei care conspiraserii, imediat s'au adtmat in fata
palatului. Aceasta demonstratie a avut succes. Bibescu era atat de
inspaimantat i demoralizat, incat isctli tot ce i se cem. El se convinse
In curand & situatia lui este imposibila, asa incat peste cateva zile
pleca, impreuna cu familia, la Brasov in Transilvania, fdra s fi intampinat vreo pieded, din partea capilor revolutionari, care din contra, se
bucurau c drumul spre reslizarea telurilor lor himerice i utopice,

oarecum le fusese netezit.

1846: cereale, produse fabricate, lumnari de cear, manufactura. .. Din Modova se exporta: sare, vin, gudron, piei, nuci voloeti, pietre de moara.
Navigatia rus. pe Durfa're a luat fiinta in 1828, dispunind. in 1846 de peste 40 vase.

Dupa. 1856, navigatia rusa pe Dunare renate mult mai trziu, datorit activitatii lui Gavriil A. Bezviconi. Vezi: Navigalia basarabeand gi creatorul ei, e Din
trecutul nostru , 1934, nr. 9ro. Societatea de navigatie austriaca s'a fondat
In 1833; i-au urmat cele italiene i franceze. J. de Hagemeister, Mmoire sur le
commerce des ports de la nouvelle Russia, de la Moldavie et de la Valachie, Odessa,
1835.
25*

www.dacoromanica.ro

388

G. BEZVICONI

Imediat s'a format un guvern provizoriu din capii revolutionari:

tefan Golescu, 1) Ion Ghica, 2) Eliade 3) Tell, 4) Brtianu 5) 0 altii
de teapa lor. Primul act fcut de acest guvem provizoriu a fost arderea
regulamentului organic, care a fost dat Principatelor Dungrene de care

Ru0. Aceasta, a fost facutg inteadins, ca sa arate cg micarea e pornitg impotriva trii protectoare. Imediat ce am vazut spre ce deznoclamant se apropie aceastg regretabilg m4care, m'am grbit sg pgrgsesc Bucuretiul, pan nu era prea tarziu 0 pang cand comunicapile
Cu BucureOiul nu fuseserg intrerupte, indreptandu-m. spre Leova.
Mi se pgrea c sosise momentul ca s intervin cu armata pentm a impiedeca raspandirea rascoalei spre Moldova 0 mai departe.
Era la mijlocul lui Iunie i 1-am gasit pe generalul Gerstenzweig
la Leova. I-am comunicat in ce situatie se dig' Valahia, cat de rgu
erau agitate acolo spiritele, i-am vorbit de manifestrile du,vmanoase
la adresa Rusiei, care se vgdeau pretutindeni, i necesitatea de a pune
capat agitatiilor, prin interventia fortei armate. Generalul Gertenzweig, care cunotea instrucpile ce le primisem eu, fr nicio obiectie
a primit, in urma cererii mele serse adresate lui, sg ocupe cu armata
Moldova. Peste cateva zile o divizie de infanterie, un batalion de husari

cu tunuri i cateva sute de cazad au trecut Prutul, indreptandu-se

spre Barlad. In ceea ce ma privete, am plecat la 14, de unde puteam
intretine mai uor corespondenta cu ministerul imperial. &at generalul
Gerstenzweig, cat i eu, i-am acut cunoscut ministrului nostru de
razboi, despre iminenta intrare a corpului nostru de observatie in Moldova, iar peste cateva zile ii fgceam cunoscut c armatele au 0 trecut

Prutul. La primirea acestor tiri in mintea imparatului au incoltit

ovgiri, bleat numaidecat trimese un curier la generalul Gerstenzweig,
d'andu-i ordin s: opreascg pentru moment inaintarea trupelor. In acele
timpuri, telegrafia electricg nu exista. Dela Petersburg pang la Leova
erau 2000 verste, aa inct oricat de rapid cglgtoreau curierii, aceastg
revocare a ordinelor anterioare a ajuns la generalul Gerstenzweig la

Barlad. Gandul ca a procedat impotriva dorintei impgratului, 1-a

desorientat pe Gerstenzweig i I-a fa:cut sg se simtg profund nenorocit,
rnai ales ca se gandea cg a pierdut i bunavointa impratului, c.' a cazut
explic, cg dacg s'a
in disgratie. M'am grgbit s ajung la Barlad, ca

comis vreo greealg, atund numai eu sunt responsabil, deoarece ar1) 1809-1874, viitor prim-ministxu.

3) 1817-1897, si-a fAcut studiile in tar i in Pranta; bei (guvernator) al

insulei Samos (1854-1858), prim-ministru. Fusese c5sAtorit la 1846 cu Alexandrina N. Ifavros.
I. Eliade-RAdulescu, scriitorul.
Christian Tell, 1808-1884, viitor general si ministru.
1) 1821-1891, prhn-ministru in ami 1876-1884.

www.dacoromanica.ro

cALA.ToR1 nu.,51 rN MOLDOVA I MTINTNIA

389

matele au trecut granita numai in urma cererii mele formale, asa ca-mi

asum toata faspunderea ; daca am comis o greseala trecnd Prutul,

htunci vom face o greseala si mai mare retfalgandu-ne i trecnd Prutul
inapoi. De aceea, 1-am implorat ca inainte de a lua o hotarire in aceast
privint, s astepte raspuns la telegramele noastre din urma, deoarece
curierul Cu raspunsurile asteptate trebuia sa soseasc in curand, asa
Inca chteva zile, de asteptare nu prezentau niciun pericol. Toate ragamintile i argumentele au fost zadamice. Generalul, Gerstenzweig trecu
cu stile inapoi peste Prut, far sa' tina socoteala de impresia proasta

ce o facea aceast retragere grabita. Imediat ce a ajuns la Leova, a

sosit al doilea curier trimes in graba' din Petersburg, care ii fcea cunoscut generalului Gerstenzweig, ea din moment ce armatele rusesti se Oh'

In Moldova, trebue s rmn. acolo. Aceasta veste a fost o lovitura

pentru batrAnul general, care si asa era cam bolnavicios. Convins
patat onoarea de osta i ca a czut in disgratia imparatului, el inteun
acces de desperare s'a sinucis. 1) Presupunerile mete s'au adeverit in-

tocmai. Corpul de armat i ocupa din nou pozitiile lnga Barlad.

Sfarsitul tragic al generaiului Gerstenzweig mi-a lasat ins. o impresie
profunda de amaraciune, deoarece eu invItasem sa-1 pretuiesc pentru
calitatile lui personale i s-1 stimez profund.
Partidul demagogic ajuns la conducere in Valahia in acest timp
folosea toate mijloacele care ar fi putut atrage toata tara in miscarea
revolutionara. In vederea acestui scop peste tot au fost trimesi emisari
special pltiti, care cautau s atraga in deosebi pe tarani, atatndu-i
impotriva mosierilor i arendasilor, inspirndu-le idei ca ei inii ar putea deveni proprietari de pamnt. Toate aceste idei distrugatoare erau
fatis sustinute de guvernul otoman. Talaat-Efendi, care fusese la
Bucuresti in timpul sederii mele acolo, nu-si ascundea simpatiile ce le
avea pentru adversarii lui Bibescu. Dar lucrurile au luat o intorsatura
mai grava, atund cnd Soliman-Pasa a fost ridicat la rangul de
comisar al sultanului. Fie in urma instructiilor date de guvemul otoman,
fie din proprie initiativ, acest demnitar inalt sustinea pe fata pe capii
revolutiei si s'a grabit chiar sa aprobe in numele sultanului constitutia
ce a fost data de acesti demagogi. Atund s'a intamplat, ce de obicei se
intampla in epocile revolutionare. Toti acei, care prin originea lor, starea
sociala i averea, ar fi putut sa atrag asupra lor mania poporului ras-

culat, s'au gr'bit s emigreze in cea mai mare parte in Transilvania,

in orasele Brasov i Sibiu.
Puterea a ramas in minile oamenilor care urau pe oricine, care
avusese oarecare situatie sociala si care actionau sub imboldul ideilor
athl de periculoase. Ziarele care erau subventionate de guvem ras1)
Vestitorul Istoric 1887, I, p. 61. Despre Duhamel, Gerstenzweig,
Liiders etc., serie colonelul Ucusteanu, op. cit., p. 141 urm.

www.dacoromanica.ro

390

G. BEZVICONI

pandeau doctrine dintre cele mai daunatoare 0 care nu se lipseau nicio

zi de placerea de a injura Rusia 0 guvemul nostru. Europa para deo-

data fu lovit de toate nenorocirile. In acela0 an holera incepu

bantuie peste tot. 1) In Rusia a facut ravagii inspaimantatoare. La
Iai, unde locuiam atunci, aceasta molima a secerat multe victime,
cu toate a nu bantuise decal o luna. Toti locuitorii parca inmarmurisera
de groaza i credeau a se apropie sfar0tul lumii.
Plangerile mele neincetate impotriva actiunii nedrepte a lui SolimanPava, au decis in cele din urma Poarta sa-1 inlocuiasa. cu Vuad-Efendi,
care primise ordin de a-mi da tot concursul pentru a restaura ordinea
legala in Valahia chiar de a folosi forta armata, in caz cand va fi
un renegat croat 2),
nevoie pentru a-i potoli pe rasculati. Omer-Pap.

comanda trupele turcWi, in timp ce comanda corpului nostru expeditionar, era incredintat temporar generalului Laden, 3) curand intors
din straintate unde i petrecuse concediul.
Am plecat la Galati pentru a discuta personal cu Vuad-Efendi,
care de curand sosise dela Constantinopol, i impreuna cu el am plecat
la Giurgiu. Complicatiile politice luase o intorsatura serioasa, deoarece
armatele turcWi, care trecuser. Dunarea, aveau de gand sa porneasca

spre BucurWi. La Giurgiu sosise o delegatie din partea guvemului

provizoriu, cu gandul de a-1 catiga pe Fuad-Efendi, pentru partidul
revolutionar. Atitudinea u0irateal a lui Soliman-Pa4a i nesocotinta
lui, compromisese inteatat Poarta, bleat acum nimeni nu mai credea
c guvernul otoman va hotari sa ja masuri drastice pentru a potoli
rscoala. Fie ca. Fuad-Efendi primise in aceasta privinta instructiuni
mai precise, fie ea prezenta mea 1-a retinut de a intra in intelegere cu
capii revolutiei, fapt este, a el a respins toate propunerile guvemului
provizoriu i armatele turceti porniser spre BucurWi. Am insotit
armata tura i atunci and eram in apropiere de Bucureti, s'au inceput
noui tratative, care insa n'au avut niciun rezultat. Atunci Omer-Paa
a indreptat armata sa asupra Bucuretilor i aerul s'a umplut de pocnete de arme. Lupte indarjite s'au dat numai lng6 o cazarm., unde
Molimele sunt din vechime cunoscute In Voevodatele Dunrene ; amintim

urmatoarele versuri dinteo

bea i veselegte,
De holerd nici glindegte...
Sergentul austriac Mihail Lataci, grAnicer dela Otokar, pe care un fimfuns-

fantih Il prefAcuse, prin blagoslovenia lui Mahomet, in Omer-Mufti, si care

pretindea, apoi, c se trgea dintr'un Quirintus Latus, legionar roman, venit
In Dacia cu Traian. I. Ghica, op. cit., p. 333.
Alexandru Nicolaevici Liiders (179o-1874), general-aghiotant, comandant al ostirilor rusesti In principate (1848-1855). Biografia sa, de Nepokoicitki,
In I Invalidul Rus *, 1874, nr. 50.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU5I IN MOLDOVA *I MUNTENIA

391

un batalion de militie valaha baricadat, deschise un foc destul de puternic asupra Turcilor. Tunurile 'Ms foarte uor au lichidat aceasta rezistenta zadarnica, care n'a durat mult, 'Meat Bucuretiul, care nu face
parte din oraele intrite, peste o oral se afla in mainfle Turcilor. Guvernul provizoriu disparu, iar membrii lui, care timp de trei luni tinuse

tara sub un regim de spaima, s'au impratiat in toate prtile. In faza

aceasta noua in care se aflau lucrurile, m'am grkbit s5.-1 anunt pe generalul Liiders, care avea concentrate trupe in apropierea Focanflor.
Pentru ca Turcii A. nu se considere singuri stapni pe soarta 0 viitorul
acestei tri, armatele ruseti primisera ordin s porneasc5. spre Bucureti, unde 0 sosise peste vreo zece zile dup5. Turci.

Luand in consideratie faptul ca.' Valahia era ocupat de dou armate 0 c revolutia semanase in tara germenii anarhiei, era absoluta
nevoie de a forma un guvem. De aceea, dupd o prealabil consfatuire,
pe care am avut-o cu Fuad-Efendi, am hotrit s-1 numim pe boierul
Constantin Cantacuzino caimacam, sau loctiitor de domn, acordandu-i
prerogative necesare p5.'nd in momentul cand linitea 0 ordinea restabilite vor permite alegerea unui nou domnitor. Fuad-Efendi, care mai
trziu o sa ocupe posturi de ambasador la diferite curti 0 postul de
ministru de externe, cat 0 de mare vizir, de fapt i-a fcut coala de
diplomat in Principatele Dunarene, deoarece pang in prezent nu ocupase

cleat functii secundare. El se comporta ca un om de societate, vorbea

foarte bine limba francez5., dar nu poseda cunotinte adanci in nicio
ramur a tiintei. De asemenea ca 0 cea mai mare parte din Turci,
care ocupa posturi diplomatice la curtile europene, el se distingea nu
atat prin cunotintele sale solide, ci mai mult printr'o spoleial de
civilizatie. El era foarte fatamic 0 nu puteai s te increzi in asigurarile
de devotament, pe care era oricand gata sa le afirme prin vorbe. Comandantul otirilor turceti, Omer-Paa, din contra, era aa de necioplit, inct ii scapau expresii ce erau in flagranta contrazicere cu vorbele
ipocrite ale colegului su civil. El cunotea foate bine limba germana
i nu se interesa decal de probleme militare. Am avut ocazia sa asist
la exercitifle militare, pe care le faceau ostaii turci sub supravegherea
lui Omer-Paa 0 trebue sa recunosc ca armata turceasel a facut progrese uimitoare dela data ultimului rzboi, pe care 1-am avut cu Turcia,
0 ca armata otomana s'a imbunatatit din mai multe puncte de vedere.
Cu aceste dou persoane, care atat de putin semanau una cu alta la.
caracter, a trebuit s am de-aface mai mult de doi ani, facand tot posibilul

ca sal inlatur greutatile 0 piedecile ce se iveau, cautand s evit eventualele ciocniri intre armatele ruseti 0 otomane.
Sotia mea prsi Petersburgul curand dupa plecarea mea 0 dupa
ce aparuse acolo primele cazuri de holer. Plecand spre mine, ea s'a
dus in Malorusia, un'de a stat destul de mult la Lin.ovice, la varul salu,
contle Balmen, iar apoi la Lozova, la unchiul ei generalul Kozlovski.

www.dacoromanica.ro

392

G. BZ,ZVICONI

Ba sosi la mine numai in Noemvrie, asa incat am inceput s'O' primesc

lume multa. lama a trecut foarte animat. Se aduna societate pentru

dans, cand la generalul Liiders, cand la Puad-Efendi, cand la mine.
Societatea bucuresteana era avid de petreceri si distractii si toti se
Ondeau cum sa petreac mai bine timpul. In Principatele Dunrenelinistea fusese macar de forma restabilita, in schimb izbucnise rascoale
sangeroase in Ungaria si. Transilvania 1).

Dela prima vedere se pare ea conventia dela Balta-Liman nu stabileste nimic trainic si solid, ca nu este dect un pansament pe o rana
menita numai a hilatura primejdia acuta. In acele momente, spiritele
din principat erau ocupate cu problema alegerii noului gospodar valah si care, conform scrisorilor venite dela Constantinopol, trebui4
solutionat imediat. Ura interesant de observat ca't de mult emotio
nase aceast stire pe cei ambitiosi. Piecare din pretendenti folose
toate mijloacele ce-i stateau la dispozitie, ca s'a-si asigure su
cesul candidaturii. Tuturor, care incercau s afle dela mine ceva, lp
raspundeam ca nu-mi sunt amoscute intentiile ministerului imperidl
si &O alegerea gospodarului se va face probabil la Constantinopol, dup

o prealabil intelegere a curtii imperiale cu ministerul otoman. Dup

parerea mea, chiar printre boierii cei mai de seama nu se gasea niciunul

care s intruneasca calittile necesare ocuparii acestui post, cu folos

pentru tara in momentele acestea grele, incat chiar m mintmam

cum oamenii cu judecata vor s'O' ajung s.-1 ia. Cu toate acestea erau
numerosi acei care doreau s ajunga. gospodari: Cantacuzino, Constantin Supo), Alexandru Ghica, Iordache Pilipescu 3) si Stirbei
isi pusesera candidatura. Fiecare dintre acestia cauta s-si scoata candidatura in evidenta in dauna celorlalti si trebue s recunosc ca josniciile la care au recurs unii din ei, cu aceasta ocazie, mi-au inspirat
scarb.. Dar ca s fiu drept, trebue s spun c situatia politica grea
a Valahiei i-a facut pe boieri asa cum ii vedem noi azi. Nici nu e posibil
ca un popor, pe care n trag cand inteo parte, cand intealta, dou puteri
vecine si care dup o expresie vulgar." in cursul mai multor secole
a fost obisnuit manger 6. deux rdteliers nu e posibil, spunem noi,

ca in asemenea imprejurari poporul in cele din urma sa nu se demoralizeze.

R. Averbuh, Intervenfia faristd in lupta cu revolulia ungard din 1848

1849, Moscova, 1935; comp. i lucrkile lui Ramming (Pesta, 1850) .1 Bem.
(Hamburg, 1856).
Probabil Const. A. Sutu (1804-1882), eterist, apoi in slujba Rusiei (1828),

ministril. Mai cunoatem pe Const. Gr. Sutu, nscut pela 1787, mort in 1882,
ministru (G. D. Florescu).
1782-1854, candidat la donn3ie in 1834 i 1842.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

393

Era evident c sistemul de conducere in frunte cu gospodarii, care

s'a dovedit s'i in trecut defectuos, nu corespundea cu situatia din tara
si ca.' pe viitor, nu puteam fi siguri el Principatele Dunarene se vor putea

conduce dupa asemenea sistem far a fi supuse turburarilor si schimbrilor neincetate. In aceasa privint, oamenii tuturor partidelor si
tuturor conceptiilor politice cdeau de acord, cu exceptia celor care
din ambitie doreau sa ajunga gospodari. Discutiile asupra alegerii
gospodarilor nu ajunsese asa de departe, dupa, cum se credea la Bucuresti. Numai la sfarsitul lui Aprilie ambasadorul rus dela Constantinopol Titov 1), mi-a facut cunoscut c in ceea ce priveste candidaturile,

acestea au fost limitate la doua persoane: caimacamul Cantacuzino

si Stirbei, si ma intreba care ar fi trebuit preferat. M'am grbit sa raspu,nd, cal dac e vorba de ales intre Cantacuzino si Stirbei, atunci dup

prerea mea trebuia preferat primul, si asta in primul rand pentru

faptul, ca numirea lui Stirbei ar fi ridicat impotriva lui partidul numeros

care avusese o atitudine dusmanoas fata de Bibescu, si prin faptul

cal Stirbei era din doi frati acela mai putin agreat. 0 alta consideratie
de asemenea vorbea in sprijinul lui Cantacuzino. Acesta timp de opt
luni fusese caimacam si a indeplinit cu cinste aceast functie, multumind pe toti in imprejurari destul de grele. Dar inainte ca rspunsul
men s fi fost primit de catre domnul Titov, ministrii otomani au gasit de cuviint, din motive ce nu-mi sunt cunoscute, s rezolve cat mai
grabnic problema alegerii gospodarilor si au propus pe Stirbei ca gospodar al Valahiei, iar pe Grigore Ghica 2) ca gospodar al Moldovei.
In cazul de fata Poarta voia s-si afirme autoritatea si oarecum sa.-1
pedepseasca pe principele Sturdza pentru simpatia lui fictiva fata de
Rusia.

Cu toate ca aceast propunere a fost primit de catre Titov ad

Teferendum, i cu conditia ca s fie aprobat de cabinetul imperial,
la Constantinopol se stia c chestiunea persoanelor in ochii Rusiei
era de ordin secundar si c noi eram gata sa acceptaim once solutie
care ar fi garantat ordinea si linistea in principate. De aceea Stirbei
si Grigore Ghica au fost confirmati ca gospodari.
Alegerea primului era din cale afar nepopulara, asa incat, dela
inceput a avut de luptat cu o opozitie puternica. In ceea ce priveste
Ghica, acesta avea multe calitati. Era un om amabil in intelesul deplin
al acestui cuvant, final era problematic daca se pricepea sa conduca
in aceast epoca de furtuni politice. Pe lang aceasta, el a fost pus
inteo situatie fals prin legaturile ce le avea cu partidul liberal, care
vazuse in persoana lui un conducator. El a ramas la postul sau numai
Vladimir Pavlovici Titov, mort in 189x, diplomat i arheolog.
1804-1857, domnitorul Moldovei dela 1849 la 1853.

www.dacoromanica.ro

394

G. BEZVICONI

cativa ani i, fiind cuprins de o melancolie profunda, inteun acces

de dementa s'a sinucis.
In corespondenta ce o aveam cu vice-cancelarul, foarte des subliniam situatia anormala creata pentru Moldo-Valahia prin tratate
tepetam inteuna ea noi am cazut intfo curs, din care trebue sa cautam
iesire, dar nu prin mijloacele ce le-am folosit pan. acum. In cele din

urma, am adunat aceste idei ce erau cuprinse in diferite telegrame

scrisori i le-am expus in& un referat asupra situatiei actuale a Principatelor Dunarene, pe care 1-am expediat contelui Nesselrode la
Octomvrie 1849. Continutul acestui referat il dau mai jos si, cu toate
c51 de atunci au trecut aproape douazeci de ani, nu gsesc de cuviinta

sa schimb ceva, deoarece ceca ce am prevazut eu, din pacate s'a realizat
foarte curand i pe deplin.

MEMORIU
despre situatia in Principatele Dundrene
Germenul situatiei critice in care se sbat in prezent Moldova si

Valahia se ascunde chiar in tratatul de pace dela Adrianopol. Prin

faptul ca principatele treceau sub protectoratul Rusiei, iar Poarta
pastra numai drepturi nominale, se crea prin aceasta o stare de lucruri
anormala, care mai de vreme sau mai tarziu trebuia sa dea roade amare.
In cursul primilor ani dupa incheierea tratatului dela Adrianopol,
nu se puteau sezisa toate dificulttile situatiei, deoarece Turcia, care
In primal rand cauta s-si vindece rnile cauzate de razboi, parea
eliminase principatele din sfera preocuparilor sale. Cu timpul bask' lucrurile au luat alt intorsatura. Pe de o parte sosotirile puterilor straine,
care priveau cu invidie la cresterea influentei rusesti, pe de alta parte
imprejurarea ca noi eram nevoiti sa ne adresam Pdrtii pentru recunoasterea prin firmane din partea sultanilor, a celor numiti sau scosi
din functii, a celor surghiuniti, de fapt demonstrau Portii c prin
tratatul dela Adrianopol principiul de suveranitate a Portii ramasese
In vigoare ; acest principiu, avand o interpretare foarte larga, Ii dada
posibilitate Turciei, folosind imprejurari favorabile, s ocupe in principate situatia pe care o avusese mai inainte.

Intre timp, ilia., s'a abatut furtuna politica din 1848, care a sguduit intreaga Europa din temelii i, asa dar, ne putem oare mira c
aceasta extraordinard sguduire politica a avut repercusiuni i asupra
Moldovei i Valahiei, unde germenii teoriilor distractive incoltise de
malt i prinsese radacini adanci din cauza lipsei de vigilenta a domnitorilor slabi i neprevazatori? Conceptiile democratice si revolutionare,

care triumfasera in Franta, s'au intins ca un torent nimicitor tot mai

malt si mai departe. Toate tronurile se clatinau i gospodarii mai malt
ca altii puteau sa se teama pentru situatia lor.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

395

Insa, cu toat lipsa de putere a autorittilor din principate, cu

toata starea de spirit indarjita, descoperit la once pas, o actiune
hotrita a guvernului imperial ar fi speriat pe cei nemultumiti i ar
fi prevenit o izbucnire revolutionara, daca. Turcia n'ar fi incurajat
pe instigatorii rascoalelor, pe ascuns 0 pe fata, impingand tara in Val-

toarea revolutiei. In acest caz Poarta nu actiona cleat sub imboldul

urii oarbe, ce o purta Rusiei, fara s ia in consideratie c triumful
ideilor democrate in vreun loc al intinselor ei stapaniri, o ameninta
pe ea ins60, deoarece ar fi impins spre rascoal pe ceilalti crWini ce
se aflau sub stapanirea ei. Ea era animat numai de gandul de a crea
dificultti Rusiei 0 de a catiga in principate influenta de odinioara
ce o avusese ; acesta era singurul indreptar politic al guvernului turc.
Uneltirile perfide ale Turciei in curand au dat roade. In Valahia izbucni o m4care revolutionar i daca exemplul dat de ea, n'a fost urmat
de Moldova, acest lucru se datorete intrrii armatelor ruse in acest
principat. Din momentul acela chestiunea principatelor a inceput s

se complice din ce in ce mai mult. La aceasta au contribuit

Atitudinea mai mult decat nesincera a lui Soliman-Pap., care intrase in legatura cu revolutionarii ; inlocuirea lui prin Fuad-Efendi,
care dei pe fata se araa mai corect in atitudinele lui, la fel ca i primal,
nutrea o simpatie vie Ltd de partidul noii Valahii ; ocuparea militara a Valahiei de care armatele turcWi, urmata aproape itnediat de
intrarea armatelor ruse ; ciocnirile ce au avut loe intre soldatii armatelor ocupante ; i in cele din urma divergenta punctelor de vedere ivite
intre saltan 0 puterea protectoare cu privire la pedepsirea celor vinovati
de ra'scoala.

toate acestea s'au petrecut sub ochii noWi 0 le sunt

cunoscute tuturora, aa incat n'au nevoie de o descriere amanuntita.

De aceea voiu trece la conventia dela Balta-Liman, incheiat cu
scopul de a reglementa situatia anormala, creiata in principate, care
crease o incordare in aa msura, 'Meat dintr'un moment intealtul inprin-

cipate putea izbucni un rzboi. Printr'o analiza scurt a acestei conventii o sa caut s rezolv intrebarea, daca nu cumva Turcia prin anumite

uneltiri, n'a cutat sa-0 redobandeasca unele prerogative, pe care

le pierduse in urma razboiului.
In virtutea tratatului dela Adrianopol, Turcia nu numai c renuntase
la dreptul de a mai tine armata in principate, dar i se punea in vedere
c niciun turc inarmat n'are dreptul s tread.' peste Dunre. Acum Turcilor li se dadea voie s alba pana la 10.000 oameni, oaste, pentru perioada

de timp care va fi necesara restabilirii ordinei. In virtutea aceluia0

tratat, principatele se bucurau de o deplina autonomie in ceea ce privWe administrarea interna, iar Poarta n'avea voie s se amestece
In treburile trii. Acum Poarta avea voie s ail:4 in principate un comisar, atat timp cat va dura ocupatia inilitar, iar acest comisar va
avea d sigur o putere hotritoare. Tratatul dela Adrianopol cutase

www.dacoromanica.ro

396

G. BL-LVICONI

sa fereasca principatele de vasalitate economica fat de Poarta, stabilind

odata pentru totdeauna marimea tributului pltit Portii, atat de Motdova, cat si de Valahia. Acum insa scatmul de gospodar era scos la
mezat la Constantinopol, asa incat hotarirea din trecut de fapt era
revocata, deoarece niciodatI nu s'au stors mai multi bani din Moldova si Valahia, si mai metodic, cleat atunci, cand s'a hotarit a li se
acorda gospodarilor, sume ce trebuiau sa acopere cheltuelile de inseam-

nare, sume care dup marimea lor egalau cu cele platite pentru ocuparea tronului. In sfarsit, alegerea candidatilor, care dupa tratat revenea Portii, cat si cele petrecute cu gospodarii noi alesi, alit= ca
actiunea revolutionara sustinut de intrigile Portii va fi continuata
si mai departe, de acei pe care i-a desemnat in frtmtea ocarmuirii.
Asa dar, conventia dela Balta-Liman 1) (cu exceptia unor schimbari
cerute de imprejurari) a restabilit ordinea de lucruri existente mai
inainte de revolutie ; dar cele expuse mai sus demonstreaz di aceast
conventie, desi iscalita de Turd cam fortat, le-a redat drepturile, pe
care le pierduse prin tratatul dela Adrianopol.
Acum se pune intrebarea, dad. principii Moldovei O. Valahiei vor
avea destul putere ca sa-si mentina domniile? Suntem siguri ca nu,
deoarece nu trebue uitat c revolutia din Valahia a trasat o linie despartitoare adanca intre trecut si viitor, asa inch't ceea ce era posibil
inainte de aceasta, nu va fi posibil, de acum inainte, dup aceasta
furtuna" revolutionafa, care a aratat in toata goliciunea ei, lipsa de
autoritate si putere a gospodarilor. i pe ce oare se puteau baza domnitorii ca s fie ascultati s't respectati? Pe dragostea si devotamentul
celor pe care 11 conduceau? Se stia, doar, cal era deajuns s iei titlul
de gospodar, ca s ti-i fad pe toti dusmani si pizmasi, care in loe de a-i
sustine pe gospodari, nu se gandeau decat la faptul de a-i rasturna.

Se putea baza pe militia autohton? Nici intfun caz

si asta din

simplul motiv: disciplina militara' si un sistem electiv de conducere,

dupa prerea mea sunt incompatibile... Se poate oare presupune,.

c militia moldoveneasca sa se arate gata de a muri, de exemplu, pentru
principele Sturdza si sal fie oare in acelasi timp bucuroasa s faciacelasi
lucru si pentru principele Ghica, cand fiecare soldat stie di acesta din

urm toata viata lui a fost un adversar al lui Sturdza si c a reusit

sa-1 doboare datorit intrigilor sale s't opozitiei sale sistematice? Piecare

va fi de acord c devotament de felul acesta nu poate exista inteo

inima omeneasca si prin aceasta poate fi inteleasa, dar nu scuzata, atitudinea militiei valahe in timpul revolutiei. Aceast armata, fr indoialL
ar fi ramas credincioasa principelui Alexandru Ghica, dar ea a asistat

la caderea lui Bibescu, fara sa fi miscat un deget pentru a-1 apa.ra.

1) Despre conventia dela Balta-Liman, din 19 Aprilie 1849, scriu C. Cristea.
(1855) i C. Valentineanu (1859).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

397

De aceea, gospodarii pentru a nu aldea la prima manifestare de

nemultumire din partea poporului, se bazeaz exclusiv pe teama ce
o inspir. Rusia. Dar oare Rusia in cele din urna nu se va s'aura s
joace un rol, care ar fi nevoit s-1 aih in,asemenea cazuri? Trebue s
recunoastem c e foarte nepllcut s fii nevoit a fi gata in once clip
de a ocupa militreste principatele s'i a astepta meren noi complicatii
In legturile Cu Turcia si Cu restul Europei.

In concluzie, autorul se exprin. pentru propsirea Moldovei si a

Valahiei sub ocrmuirea dreapt s'i sigila a Rusiei, deoarece renuntarea

la drepturile de protectorat ar duna prestigiului Rusiei, iar crearea

unui mic regat, ar osndi acesta din urm la o existent grea, stramtorat de granite, s'i la o lipsi de forte vitale...

www.dacoromanica.ro

1852

1859

WILHELM DE KOTZEBUE
Un intermezzo intre paginile povestind despre tratativele diplomatice
evenimentele istorice, formeaz6 scrierile literatului i diplomatului
rus Wilhelm de Kotzebue (1813-1887), fiul cunoscutului scriitor August de Kotzebue si fratele consulului rus in Principatele Dungrene
Caiol de Kotzebue ; din ceilalti frati: Gheorghe a fost g-uvemator

la Riga, Alexandru pictor de batalii, iar Pavel general-guvernator la Odessa si Varsovia. Venind mn vizit la fratele s'au, in Moldova, Wilhelm a cunoscut aici si s'a casatorit in Noemvrie 1839 cu
printesa Aspasia Cantacuzino, fata faimosului eterist Gheorghe Cantacuzino. Retras din diplomatie, el a trait la o mosie a nevestei sale
In Moldova, pang. la 1857, a reintrat apoi in diplomatia rusa, venind
In Moldova si in 1859, cand a vizitat baile Slanic. In anii vietii in Moldova, Kotzebue a strans legAturile de prietenie cu societatea locala,
invf limba poporului i dobAndi acea cunostinta deplina a tarii
a moravurilor noastre de pe atunci, seria Titu Maiorescu pe care
a dovedit-o mai tarziu
un mod asa de simpatic pentru noi, in unele
scrieri ale sale. El a tradus, astfel, poezii (Berlin, 1857), a scris volumul
Tablouri i schite din Moldova (Berlin, 1860) i romanul Lascdr Viorescu
(Lipsca, 1863). Schitele moldovenesti au fost traduse de A. Maiorescu
(1884), editia a doua fiind redactat in 1920, de eruditul carturar Gala
Galaction ; folosim aceasta' traducere in cele ce urmeaza. In ultimii ani

ai vietii sale, Wilhelm de Kotzebue a fost rninistru plenipotentiar rus

la Karlsruhe, Dresda i Berna, murind in Rusia, la Reval. Am precizat
cadrul real al biografiei acestui scriitor, membru onorar al Academiei
Romane 1), inteun articol aparut in 1941 2).
Printre membrii onorari ai Academiei Romane, amintim pe celebrul
savant Die Mecinikov (1845-1916) I pe profesorii sovietici N. Titin, V. Parin

si A. Egolin (z Iunie 1945).

Reprodus in volumul Pro filuri, p. 54

i un.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUI IN MOLDOVA I MUNTENIA

399

1VIaiestoase sunt in Carpati padurile cele nesfarsite de brazi, care

amintesc foarte viu frumusetile Padurii Negre. De pe unde s'au putut
scoate lemnele, a lucrat toporul pe ici pe colo ; dar in rape unde numai
piciorul vantorului isi cauta drumul, se afi o padure seculara, ce
abia se mai poate gasi alt undeva in Europa, locuita de ursi, lupi, porci
mistreti, cerbi i caprioare, si care asteapt vanatorul, poate nu in-

departat, cand industria desvoltata printr'o stare regulata de lucruri va scoate toate aceste comori la lumina zilei. Pe alocuri se
si face potasa' din arderea crengilor czute si pe jumtate putrezite;
dar speculatia de capetenie este taierea lemnelor. Din raurile care izvorasc din munti i amesteca valurile lor argintii Cu acele ale Siretului,
ce curg mai lenes in albia lui humoasa, numai Bistrita e pan acum

in stare sa slujeasca regulat la plutirea lemnelor de catarge sau de

ferastru, spre Dunare i spre Marea Neagr.; Moldova, Trotusul
altele trebuesc sa mai afle inc ce face omul..., spre a se sluji de putenle naturii...
Cine vrea s caratoreasca prin tara Moldovei Era s aiba propria
sa trasura, nu nimereste bine. Se gasesc inteadevar diligente, acute
intocmai dupa cele austriace, intre Iasi, Galati i Botosani, dar locurile
sunt prinse Cu mult inainte; iar pentru comunicatiile cu celelalte parti

ale trii nu poart nimeni nido grija. Daca esti silit sa faci un drum
inlauntrul tarii, nu-1i fmne alta decal s alegi intre caruta de postal,
un adevarat chin, si birjarul (sau harabagiul) ovreiu. Birjarul ovreiu
nu man ru, nu face un popas prea lung spre a da grunte cailor
In zilele de vara, dad: nu va fi noroiul prea mare, el face sase poste
de dimineat pang seara, dar mijlocul intrebnintat pentru calatorie
ramne Cu toate acestea foarte barbar...
Astfel ajunseram la malul Siretului, pe care nu-1 trec niciodata
fra groaza. Apa se si umflase asa de tare, incat stalpii de care trebuia
sa fie prins podul umbltor ca sa ne putem urca pe dansul, rasreau
ca o insula mititicb: din mijlocul valurilor. Este fail indoiala si mai greu
sa te asezi, cand ai un sir de cai pusi cate doi, de vreme ce pe pod abia

e loc pentru cei dela oiste...

Cand e -vremea frumoasa oridne se bucur de pmntul Moldovei
cel roditor, pamant negru de gradind amestecat cu humd; pe vreme de
ploae, Ins, omul, mai ales care caltoteste, poate ajunge la desnadejde.
Glodul ajtmge pana la osie i umple golurile dinti-e spitele roatelor,
pana ce seamana cu niste cercuri negaurite, i trebue s te opresti din
vreme, spre a le descarca de povara cea netrebuincioasa; caii cu greu

i deslipesc potcoavele in mocirld cleioas si cu toate pocnittufie

de biciu asurzitoare i cu toata convorbirea surugiului Cu caii, tot nu
inaintezi decat foarte incet...

www.dacoromanica.ro

400

G. BEZVICONI

Ne aflam in adevr, la Slnic. Trecuram apa pentru a patruzeci

si doua si ultima data, vazuram mai intai vreo douasprezece case taranesti si, in sfa'rsit, si stabilimentul pentru bolnavi. Curioas. privelistel
0 intindere avand forma unui triunghiu neregulat cam aplecat si in-

zestrat de natura cu multe gropi si multe ridicaturi

iata curtea;

de jur imprejur se afl case sau mai bine zis maghernite lungi, cu tavanul jos, cu acoperisul de sindrila si cu ferestre mici de tot; dinaintea
casei sunt prispe lungi sub stresina larg5.; o 1.10. mai mult sau mai
putin dreapta se afla in rand cu alta de care se deosebeste printr'un
numar; totul are culoarea cafenie, pe care o intinde vremea asupra
lemnului de brad; si nimic nu precurma uniformitatea aceasta decat
efectul de lumina' surprinzator adus de sindrilele cele noua in mijlocul
altora vechi.
Poate ea stabilimentul e nou de tot, poate ca intmplarea a adus s
se descopere aceste izvoare cu putini ami in urma, Ifni zisei eu, si incepui a face tot felul de cercetari ale" caror rezultate cuprind multe
parti interesante. Un vantor din cei cu adevarata patina a vanatului,
serdarul Mihalache Spiridon, camarasul ocnelor din Tfirgul Ocnei1),
gonea in anul 1801 un cerb prin valea Slanicului, nelocuita de niciun
suflet omenesc si acoperita cu o padure seculara, prin care abia-ti
puteai face drum. De-a impuscat sau nu, putin ne pasa. Ostenit, cazu
pe-o stand... La picioarele lui curgea vajiind apa Slanicului. Deodatg
vede tasnind un izvor din piatra. Apa las o urma galbue in calea ei

scurta pana la par'u. Vanatorul gusta dinteinsa Cu luare-aminte,

se intoarce peste cateva minute cu o butelc la locul descoperit, pe
care-1 insemneaza prin ramuri de copad; acum se afla in stare de a
supune descoperirea prietenilor sai din Ocna; spre a fi analizata. Prietenii recunosc ca apa este minerala s'i c in strin'atate e intrebuintatg

pentrii tamaduirea boalelor. Serdarul Mihalache Spiridon pare a fi

fost intreprinzator; cu nadejdea unui castig de care n'are decat o idee
nelmurit, nu-si cruta osteneala de a face inca odatg drumul cel grozav de greu; ja oamenii cu dansul, care curta locul imprejurul izvorului, si pe cand, pentru intaia dat dela facerea linnii, se aude rsufland securea in aceast salbdtacie, mai descopere un al doilea izvor
mineral alturi cu cel dintaiu, dar deosebit de acesta la gust si la fata.

Istoria nu spune, dac zelul sau s'a aprins mai mult vindecandu-si
cu descoperirea sa vreo boal oarecare; dar faptul e ca Mihalache Spiridon fat% indemnul nimanui, mai descoperi in anii 1804 si 1807 izvoarele Nr. 3, 4 i. 5 si puse totdeodata de se tie pdurea spre a se
putea patrtmde in acea salbtacie.
1) o Care trimite sarea cea bogata din renumitele sale ocne chiar dincolo
de granitele Moldovei. .

. .

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RU5I IN MOLDOVA I MUNTENIA

401

Dar in vremea aceea tot se ltise vestea in tara ca se descoperise

izvoare tamaduitoare de boli. Neobositul serdar Mihalache Spiridon
izbuti, prin taierea padurii i spargerea stancilor, sa fac un fel de
drum, pe care oamenii erau in stare sa mearga la izvor, cel putin clare.
Dar abia in anul 1812 se ivir cei dintai bolnavi, in numar de doi sau
trei, care auzisera vorbindu-se de izvoarele de tamaduire din Germania
tian s pretuiasca folosul adus de apele minerale. Cand se gandWe
cineva c azi inca mai intra ur0i i porcii mistreti in gradinitele locuitorilor acestor v.i 0 le strica foarte des 0 putinul pe care-I pot semana
pe locul lor aa de stramt, ca eu insumi ducandu-m in amurgul serii
s mai beau un pahar la Nr. 4, am auzit cu urechile mele un lup urland
la vreo suta de pa0 de mine, atunci ii poate inchipui ce viat prieteneasca a trebuit sa duck cei doi-trei bolnavi cu locuitorii pdurilor,
cu atat mai mult cu cat era lasata pe seama lor grija de
face o locuinta. Dar folosul tras din apele minerale ii despagubi pentru toate
nevoile ce le incercasera ; multi se tamaduisera de boale invechite de
ani intregi 0 nota bene faira once sfaturi medicale, numai fiindc beau
atata apa minerala cat. intr intein0i, 0 din acel izvor, al carui gust
gaseau mai putin neplacut. Renumele Slnicului se lati astfel, incat
In anul 1816 se duse i mitropolitul Veniamin Kostalci acolo. Pentru
acesta serdarul Mihalache Spiridon porunci sa se faca cele dou dintai
gherete sau case. Acum ar fi putut Slnicul sal ja oarecare intindere,
dar singuraltatea cea grozava inspaimanta bolnavii; i pentru a schimba
aceast stare de lucruri, serdarul Spiridon se duse la Voda-Kallimah
spre a-i cere voie sa stramute doisprezece scutelnici pe valea Slanicului.
Cererea i se incuviinta. Peste zece ani Voda-Ionit. Sturdza urea numl-

rul colonitilor la 27; la 1836 Mihail Sturdza mai ridica numarul

lor la 50, 0 indatori pe antreprenorul bailor s gateasca vase od.i
pentru bolnavii fra mijloace. Astfel se infiintara satele i casele pe
dinaintea carora treci ca s ajungi la Slanic; in vremea aceea se inmultira casele chiar la bai, 0 in anul 1839, adica cu douazeci de ani
'Mara, se 0 aflau treizeci i patru de locuinte.
De o fi pamantul, pe care izvorau apele minerale, al istetului vanator, sau de i-o fi insuflat instinctul aceast maxima justiniana:
res nullius cedit primo ocupanti, asta nu se
; destul c serdarul
Spiridon privea de treizeci i noua de ani baile ca proprietatea lui,
cand la 1840 stapanirea i le lu din mama, sub cuvantul ca o asemenea

proprietate nu putea fi decat a fiscului. Nu i se dete nido despagubire pentru cheltuielile i ostenelile sale ; mahnirea Ii scurt viata,
descoperitorul izvoarelor de tamaduire muri la 22 Noemvrie 1844.
Niciun monument nu se afla in Slanic pentru pomenirea sa, sau cel
putin ca numele serdarului Mihalache Spiridon sa nu fie dat uitarii.

Spre parerea mea de rau am tot cuvantul de a crede e acest nume

se vede pentru intaia oara tiparit, i anume pe aceste pagini.
26

www.dacoromanica.ro

402

G. BEZVICONI

Asa dar, Slanicul era acum al stapanirii; Moldova se bucura. Acum

vom vedea minuni, ziceau sanatosi i bolnavi, acum vor inflori baile
noastre pe negandite. Dar dela 1840 pana, la 1851, unsprezece ani intregi, nu se facu nimic. Slujbasii, carora le-ar fi facut mult bine un
purgans drasticutn spre a se curati de multe metehne, aveau totdeauna
alte lucruri mai insemnate de indeplinit; locuintele incepur a se darama, i nici chiar scandurile, cele asa de pretuite pang aici, nu se mai
intrebuintara. Bra de prevazut c, cu acest fel de ingrijire se vor prpadi in curand toate locuintele ce fuseser proaste din capul locului.
Voda Grigore Ghica hotari, dar, s druiasc bile, unde se mai descoperiser Inca izvoarele Nr. 6 si 7, sfantului Spiridon din Iasi, care are
o avere foarte insemnata i ai anti epitropi bisericesti i lumesti se
vor insarcina de sigur c'un lucru de asa mare insemnatate; caci afar
de implinirea datoriei crestinesti ar mai putea produce, printr'o bung
ingrijire, un venit maricel pe fiecare an. De atunci, dar, se afla S15.nicul in maini sfinte i totusi nu se face niciun lucru vrednic de po-

menit...
Blciul cel mai insemnat din Moldova este balciu/ sau iarmarocul
sfantului Ilie (asa numit dupg ziva sfantului Ilie ce cade la zo Iulie
s. v.) si se face in fiecare an, in targul Volticeni. Venisem de curanci
in tara si de aceea unii m povatuirg sa mg duc s vad balciul, dac
voiam s ctmosc multe din obiceiurile si din felul de viata al Moldovei. M i folosii de un prilej bun pentru a face calatoria cu inksnire.

Dei plecasem destul de dimineata din Iasi, nu ajunsei in Folticeni

decat dupa ce inoptase bine. Ulitele erau pustii i numai proprietarii,
care mai aveau incaperi goale pentru musafirii ce veneau la iarmaroc,
ieseau din casele lor, ademeniti de pocniturile biciului, i imbiau pe
cgltori
aleag o locuinta. Vreo zidire caireia s'ar putea da, far&
cea mai mic pretentie, numele de hotel, nici nu se pomeneste in targul acesta, cu toate c nu e tocmai neinsemnat ; impins de trebuinta,
esti fgr indoiala silit
cauti un adapost in cele mai murdare crisme,
ce poartg num.ele de han, i 'in care dusumelele de pe jos sunt adesea_
inlocuite cu lut. Ma hotarii s iau o odae inteo casa particulara si gash

curand un adapost destul de potrivit...

Despre targul Volticeni nu se prea gasesc multe de spus 1). Toate
targurile din Moldova au unul i acelasi caracter, de se poate numi

aceasta un caracter. Samburele targului este ulita mare, alcatuitg

din doug siruri de pra.valii lipite unele de altele. Mai toate sunt de lemst

invaluite cu sindrila putredg, verde de muschiu; numai pe ici pe

1) Artur Gorovei, Folticeni, Folticeni, 1938.

www.dacoromanica.ro

CLIATORI 12.UI IN MOLDOVA I MUNTENIA

403

colo se vede ate o pravalie de caramida, care dovedeOe un fel de poraire spre indreptare ; ici colea mai stalucete 0 cate un acoper4 de tinichea in lumina soarelui. Toate pravaliile au o stre0na larga. In dos
se Ml locuinta negustorului: vreo doua crate intunecoase 0 murdare,
ale caror ferestre sunt inzestrate cu gratii de fier. Celelalte ulite cu casele

lor, in parte foarte placute 0 vesele, s'au aldturat mai tarziu pe ranga
acest sambure.
Cu cat ne apropiam de amiaza, cu atat se mrea imbulzeala. Ulitele
fiind nepavate, sub miile de picioare ale drumetilor se ridica un praf
nesuferit, la care mai adauga 0 fiecare trsura 0 fiecare calare ate
un nour. Cea mai mare parte din multime se compunea din trani 0
Evrei ; mai tarziu incepura a veni 0 barbati 0 doamne in haine europene.

In zadar cautai porturi mai felurite; colorile numeroase ce infat4eaza

ochilor o privel4te placutd, cand se vad prin imbulzeala, abia se zresc pe ici pe colo. Taranul poart sumanul su cafeniu sau cenu0u,
ce nu bate la ochi 0 nu are vreo croiald neob4nuit; tot cu asemenea
suman se imbraca 0 femeia care-0 acopere capul cu o mamma' alba,
ce asctmde aproape cu totul 0 cama4a cusuta, cu multe fete. Tiganii
singuri se deosebesc de cei ce-i inconjoara ; femeile lor se gltesc de
obiceiu cu un testemel galben sau stacojiu, 0 poart adesea salbe de

bani turce0i de aur....

26*

www.dacoromanica.ro

1866

GRIGORE DANILEVSKI
Romancierul Grigore Danilevski (1829 1890) este autorul romanului Potiomkin la Dundre (1878), tradus in romanWe de P. Georgescu (Bucureti, 1885), iar noi am publicat in Revista Istorid.
din 1940 (IulieSept., p. 244 urm.) traducerea textului corespon-

dentei lui Danilevski, din Principatele Dunrene (Opere complete, ed.

A. Marx, Petersburg, 1901, vol XXIII, p. 183 i urm.), ce-o reproducem mai jos.

Toat lumea se grbea sh" lag in larg, din cauza holerei, care incepuse s" bntue la Ecaterinoslav, Nicopol, Herson 0 Odessa. Intre
altele, la io Ina, s'a impr6tiat la Odessa zvon despre o victorie pe
care Italienii ar fi obtinut-o asupra Austriacilor, la Lissa. Dar consulul
Austriei a afiat pi-in cafenele o depe0 care araa c pe mare au invins
Austriacii, nu Italienii. S'a produs o harababur nemaipomenit in
ceea ce privWe zvonurile. La Odessa se credea c invin0 sunt Austriacii,

c51 nu se poate merge la Viena, di liniile ferate dintre Pesta 0 Viena

sunt distruse i c vor fi suprimate cursele de vapoare intre capitala
Austriei i Galati. Din cauza aceasta, numero0 calatori s'au inapoiat,
prin Herson, la Nord, in acee0 zi, io Iulie. Am vrut sb." tiu dac e
adev6rat c nu se poate merge la Viena sau trece prin ea. Am fost
la Societatea de navigatie i comer, la consulul Austriei, la d. Etlinger, agentul Socieftii austriace de navigatie (tot el e 0 consulul
Bavariei), la bancherul Efrussi, la redactiile ziarelor din Odessa. La
ii Iulie, nimeni din ei nu putea s-mi dea un fa'spuns pozitiv. Attmci,
am hotrit s c5.161toresc pe Dunke...
Vaporul a plecat spre Galati in seara de II Iulie. In salon se gAseau
cativa greci, un rus din Tiflis, un francez din Kiev, cAtiva ru0 din
Odessa. Bgrbatii discutau victoria Prusienilor dela Kniggrdz, doamnele
vorbeau despre noul roman al d-lui F. Dostoevski: Crimc ipedeafisci
despre excelentul roman al d-lui L. Tolstoi: Anul 1805 . Noi admiram
ramurile Balcanilor din Dobrogea, dealurile violete ale Tulcii i Isaccei,

www.dacoromanica.ro

CAIATORI RUW IN MOLDOVA I MUNTENIA

405

priveam tristi malurile pustii ale Dunrii, acoperite cu stuf

si pe care se vedeau pe ici, pe colo, bordeiele de piatr ale paznicilor
si din cand In. &and soldati turci, cu pantaloni rosii, care dela o vreme
pAzesc vigilenti malurile. Lang5. Tulcea, am va.zut pe mal sirul de corturi al unui mic lagr turcesc, ai crui soldati isi splau rufele la mal,
printre o turm de bivolite negre.
La Galati s'au inregistrat, de asemeni, cazuri de holera.. Laudanum
nux vomica sunt pe limba tuturor. Tamara grdin public e goal.
Toat lumea e oarecum fastacit, vorbeste in soapt. In vitrinele foto-

grafilor, alturi de portretele principelui Carol de Hohenzollern, 1)

e expus portretul lui Cuza 2) si al sotiei lui.
Pentru ce-1 mai expuneti pe Cuza, i inca, In ram de aur i pictat
In colori?

Dar dac vine din nou aici? Ce se intampld atunci? Doar

Napoleon poate sa fac once!
Dar ce face principele Carol?
Se tot ocup de soldati ! Paine n'avem, grane nu s'au flcut, graul
a suferit de pe firma fciunelui, inul a pierit pretutindeni, satele sunt
decimate de holerg, tranii srcesc pe zi ce trece, transformandu-se
In cete de cersetori i nenorociti speriati de boieri, despre cai ferate
nici nu se aude, dar Camera din Bucuresti tot sporeste armata. Acum
avem sase regimente de infanterie i dou de cavalerie. S'a zvonit
c Kotzebue 3) al d-voastr vine s ni ocupe principatele. Ziarele liberale Trompeta i Romanul amenint c armata noastr va pomi
Soldele militarilor nu s'au pltit demult, solintru intampinarea
datii poart haine de postav pe caildura asta, n'avem tunid de var.
Multe sentinele lesin la post. In rastimp, ziarele tip despre eroii
noptii soldtesti dela ir Februarie , despre Lecca 4) i Haralamb 3).
Vedeti portretele ion in vitrine.

Cati abona ti au revistele d-voastr?

Romanul are 2.300, pentruc' politia 11 impune cu sila; Trompeta are 600. Directorul ei, Cezar Boliac 6), fost aghiotant al lui Kossuth, a scos pe vremuri Buciumul , pe care 1-a interzis Cuza. El e
renumit prin aceea c, dup cum spun alte ziare locale, a scos pietrele
scumpe din coroana sf. stefan, pe care Kossuth i-o da.duse s'o ascund.
1) Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914), principe (dela jo Mai
1866), apoi rege al Romniei (1881-1914).
3) Alexandru loan Cuza (1820-1873, la Heidelberg), domnitor al Romniei
in anii 1859-1866, asaorit cu lena Rosetti (1825-1909)
3) Consulul general rus.

Dimitrie Lecca (1820-1888), viitor general; el a comandat batalionul

de gard5. la palat, cand a fost detronat Cuza-Vodfi.
5) N. Haralamb (1828-1908), viitor general.
0) 18x3-188o, scriitor i om politic.

www.dacoromanica.ro

406

G. BEZVICONI

La 12 Iulie am pornit spre Pesta. Pe bordul vaporului austriac Sofia cg.ltoreau o multime de Romni, negustori, moieri, pensionan ai
pensiunii bucuretene Schewitz, ctiva emigranti poloni, printre care

baiatul lui Waclaw Rzewusski, zis Ebn-Emir-Gutab, care trecuse pe

vremuri la islamism in Arabia 0 pe care-I cntase Mickiewicz in poemul Fans. Acum, tnrul Rzewussld e preceptor in familia unui
moier moldovean, cu care cl.lorea la bi in susul Dunrii, i Ii e dor
de Rusia, unde demult cere s se inapoieze.
Fiecare oprire aduce un nou contingent de cbitori: Greci, Turci
Lipoveni. Vedem in stnga un frumos mal muntos.
E Carabunar (golful negru), o intindere de peste 200 ha., donati
de sultan poetului Lamartine odat cu Bed-el-gamar, donat in Liban.
Ultimul termen inseamn. casa lunii .

Are Lamartine vreun venit aici ?

i ce venit! La Galati, toate casele se construiesc din piatra lui
Lamartine. Acest domeniu e foarte dibaciu administrat de doctorul
Renault.
Vd tot in stnga, adec pe malul drept, turcesc, al Dunrii, un sat
uria, Bezdretii, cu 2.000 de suflete de sectari rui, al cror hatman

poart numele de Grigore Raznotvetov. Pe maluri se v.d basmalele

roii ale femeilor; una din ele intetm sarafan albastru, spal in Dunre
rufele: maiul bate ca in Rusia. Pe cmp inglbenesc snopii de gru. La
marginea satului, pe pmnt bg.ttorit, trei cai rocati, indemnati de un
bgetandru, treier snopii. Vaporul nostru merge pe lngI mal. 0 luntre, condus de un flcu in cAma de stamb, caut s se salveze

din fata lui.

Vaniuha! dracul te duce sub neamt I
Ii strigii din tufi un
btrn gol, in ptrie de paie, probabil tatl su.
1) Despre Rusii asezati mai demult in pArtile acestea, sectari peleponi,
numiti aici Lipoveni, i cazad nekrasovti (urmasii celor rsculati in 1708, la
Don, sub conducerea lui Ignatie Nekrasov i Bulavin) o zaporojeni (cazadi
din Zaporojskaia Seci de pe Nipru), bejenari din vremea Ecaterinei II, au scris
numerosi autori, printre care : I. Lupulescu, Coloniile ruse in Dobrogea, s Vechimea
Kievului , I, 1889, p. 117 o urm.; profesorul D. Bagalei, despre hatmanul

Osip Gladkii, in marele dictionar encidopedic (vol. XVI) ; V. Moskov, Scapeiii

rui in Ronuinia, s Vestitorul Istoric (1909, X, pp. 158-172) ; despre hatmanul
Osip Goncear, rVechimea Rus. 1>, IV, 1883; I Atli, dar mai ales scriitorul

Vladimir Korolenko (1853-1921), despre care tatl meu Gavriil A. Bezviconi

(s Din trecutul nostru s, VIIIIX, _1939, p. 9) seria:

e Mi-se pare c5. Vladimir Korolenko a vizitat intia oar& Sudul Basarabiei
Dobrogea pe la sffirsitul veacului trecut. Pe vremea aceea nu-1 cunosteam
hick dar, mai tarziu, cu prilejul intilnirilor, la Tulcea, cu cumnatul su, doctorul Petre Alexandrov, am auzit multe despre marele scriitor. Korolenko insusi
Il descrie amintirile despre Sud in nuvelele: Ling liman, Ai no ftri la Dunclre,
Turcin 1 noi, Nirvana. . . Citindu-le i recitindu-le, dup e ai trAit toate acestea,

www.dacoromanica.ro

CALATORI RI-W IN MOLDOVA g MUNTENIA

407

Urmeaz5. Cemavoda, or4e1 pe malul turcesc, pe mide trece linia ferat ce vine dela Kiustendji 1) Ziduri albe de piatr. ; cmpul este presrat cu fesuri ro0i, picioare goale, derbedei zdrentero0, printre care
se vld fetele negre ale Arabilor, dou-trei uniforme albastre ale autorittilor locale 0 o sentinel turc, cu picioarele goale, cu fes i cu arma

pe umr. Ma0ni speciale neintrerupt scot de pe alupe graal 0-1 duc

pe malul st.'ncos pe galerii, Vrsand cerealele in vagoanele acoperite.

Este chiar acel grn, care in cantitti mari merge acum la Kiustendji
din principate 0 care a subminat din anii 1858 0 186o pietele noastre
(le cereale din Sud, fa:fa' legturi de ci ferate cu stepele noastre.
Nu ni s'a permis s ne ddm jos la Cernavoda, niel la Silistra, unde

Turcii au fcut zilele acestea din cauza noastr o carantin de cindsprezece zile. Ciudat lucru Turcii se feresc de Ru0 prin carantin. Dar
cine a adus holera in Rusia?
Malul romnesc e inferior ca frumusete celui turcesc, stncos, 'Malt
pduros. Malul romnesc seamn cu malul nisipos, slbatec, gol 0
srac al Donului: n'are nid pduri, nid stnci, nici sate animate. De
ce o fi tinut atta Cuza la prtile acestea 0 de ce acum principele Carol

face aid juraminte att de solemne ?

Pentm rezolvarea acestei chestiuni, cel mai bun lucru ar fi s ne
adresAm unui interesant personagiu, care caltorete cu noi pe bordul
vaporului Sofia . Mic de stat, usctiv, cu palrut alb ca zpada, cu
ochii negri, cu barba alb A la Napoleon 0 cu mustata alb, in hain
albA i cu pantofi marron, cu stea pe apca-i alb, st gray 0 talcut tot
drumul, dela Giurgiu, fr s." se coboare pe punte i ail s schimbe
o vorb cu cineva.
E generalul Nicolae Golescu, ) fost ministru al afacerilor strine
al principatelor in timpul revolutiei i fost ministru de interne in guvernul provizoriu, dela ir Februarie pn la ir Mai 1866, care a detronat
pe domnitorul Cuza,
imi spune in oapt cpitanul austriac.

A rsdrit luna. Intamplarea din cetatea Vidinului, mide a fost inelat un grec bogat, care crtorea impreun cu noi, vnzandu-i-se de
nu le uiti niciodatA. Scriitorul nu-i numeste cumnatul in nuvelele sale. Acesta
luat numele de Alexandrov dupA ce a venit in Romania. AdevAratul lui

nume a fost Ivanitki. Era de fel din Pskov. Revolutionar, a trecut DunArea,
riltAcind printre pescan, a cAror cApetenie a fost. Mai tarziu, Alexandrov a
devenit cel mai cunoscut medic din tot tinutul si era indumnezeit de populatie.
Trata oamenii gratuit i ajuta mereu pe toatA lumea o. Scriitorul Vladimir
Burtev, in amintirile sale, il numeste pe doctor: Ivanovski, si povesteste, cA
.acesta i-a inlesnit trecerea clandestina la Ismail,
Lipovenii au publicat in anii 1896-1898, la Braila, o revistA lunara ruseascA:
4 Slovo Pravdi (Cuvantul Adevarului).
Constants.
1810-1878.

www.dacoromanica.ro

408

G. BEZVICONI

un galben tutun de cea mai proast calitate, precum i focul dintr'un

s'atuc de pe malul romanesc, langa Calafat, mi-au permis
cunosc
pe d. Golescu. Am vorbit cu el intai despre noile lagare ale celor 40.000

de osta0 turci dela Silistra, Ruciuc i Vidin, ale caror corturi verzi
sar acum in ochii panicilor c5.15.tori pe Dunre, pe urma despre principate, in general. lea ce mi-a spus d. Golescu:

Principatele Dunarene sunt o tara cu un mare viitor. Din nefericire, fiind membru in dou guveme provizorii revolutionare, in
calitate de ministru, m'am convins ea guvemele pe care le rsturnasem
tindeau numai sa introneze in principate hotiile i pfdarea banilor
averii publice. In 1848, eu i camarazii mei am fost prin0 de Turd 0
osanditi la galere pe cincisprezece ani. O luna incheiata a durat c5.15.toria
noastra pe un lep pe Dunare. Ne-am impotmolit, i nite pescan i sarbi

ne-au dat putinta s fugim in Franta, dup ce doborisera un ofiter musulman. Ne-am intors aici dup razboiul din Crimeia. Pe domnitorul
Cuza 1-am ales numai din cauza ca-1 alesesera i fratii notri moldoveni,

numai ca sa nu ne despartim de ei. Cuza, fost ispravnic la Focanii

ruseti i pe urma la Galati, a devenit domnitorul Romaniei, pentruca
avea mai putine rude bogate i relatii decat ceilalti pretendenti. Dar
ne-am mne1at amarnici La inaltimea tronului roman el a fost ace1a4i
erou de bodega, cum fusese inainte, cand se t'avalea noptile sub 0 pe
biliard. E un specimen cu totul distinct al tinerei noastre Romanii.
Pentru el nu exista 0 n'a existat nimic sfant, el n'a tinut la nimeni,
din nido clasa sociala. Dupa cum i0 schimba buna, duioasa i aproape
angelica sotie cu cea dintai actrita pe care o intalnea, tot aa trecea
dela slugarnicie fata de Napoleon, la slugamicie fata de Austria 0 Ltd
de altii. Risipea ingrozitor vistieria principatelor. Sub Stirbei i Bibescu,

bugetul amandorora principatelor se urcase dela treized de milioane

la patruzeci de milioane de piaWi. Cuza il umfla la o suf iaizeci i cinci
milioane piWri (aproape cincized milioane de franci), din care aproape

a patra parte o inghitea armata. Si ce fel de armata era asta! Daca

In ultimul an al domniei sale ar fi vrut s'o scoata la camp singur, back
ar fi fost in zadar. Din cele o sut zece tunuri, n'am 0:sit bune decat
treisprezece. Celelalte lucruri erau la fel. Tunuri/e le turna acasa, dar /e
trimetea in Anglia, ca tevile sa fie g'urite acolo. Pe urma., chestiunea
manastirilor greceti. Caza a confiscat averile lor in folosul statului,

hotarand ca poporul s li plateasca dou milioane de piWri anual.

Si ce credeti ea s'a intamplat? Cele dou milioane se pltesc, dar transactia n'a fost aprobata de nimeni, i aa a ramas. Poporul, apasat de
dari, murmura demult. Min4trii Florescu 1) i Kretzulescu 2) au vrut
1) loan Emanoil Florescu (1819-1893), ofiter de ordonan%5. al generalului
Liiders, general, ministru de interne (1865-1866) si de r'Sizboi (1871-1876).
Nicoiae Kretzulescu (1812-1900), prim-ministru (1865-1866).

www.dacoromanica.ro

CAI,ATORI PAW IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

409

s incerce pozitia domnitorului. In vremea ederii lui la Ems, vara trecut5., au pus politia s rzvrteascA poporul la BucurWi. Multi oameni
fr experient s'au lsat provocati ; s'au tras asupra lor focuri de arm.
Se crede a ea i cercul opozitionist se va rasa sedus. Dar Rosetti, 1) direc-

torul Romnului , eu i Brtianu ni-am dat seama de cursa ce ni se

pregtise, i n'am ieit la popor. Am fost arestati la domiciliu, apoi
intemnitati pentru o lun, impreun cu hotii. Dup inapoierea lui Cuza,
am fost pu0 in libertate. La inceputul domniei lui, eu insumi i-am fost
ministru. Dar n'am putut s: m impac cu felul lui de guvernare fr5.
scrupule 0, mai ales, cu modul de a cheltui banii poporului... i 1-am
prgsit.
Cum s'a produs lovitura de stat dela II Februarie 1866?
Foarte simplu Noi, adevratii constitutionaliti, am format
intai un cerc de trei-patru in0; pe urm, ni s'au mai alturat alt.i ctiva. Unul din noi, anume BrAtianu, 2) cu vreo dou luni Inc inainte de
ii Februarie a plecat in Apus, s afle atitudinea curtilor, minitrilor
presei stine. Prin el am comunicat cu Filip de Flandra, dar el, ca
Bourbon, nu-i p15.cea lui Napoleon. Totu0, dup lovitura de stat, el a
fost propus, ca Europa s5.-0 lmureascg mai bine legturile noastre in
toate domenifle. Ne-am adresat atunci principelui Carol, intai neoficial,
pe urm oficial. Acest tngr minunat, cu o crWere aleas5., cu adevrat
german, ni-a ascultat glasul. Moldovenii voiau s se separe de noi
s5.-1 aleag5. pe Sturdza. 3) Un strin a imp'cat ins lucrurile, i principatele nu s'au mai deslipit, spre bucuria Turciei. Cum s'a produs lovitura de stat propriu-zisk dvs. titi, probabil. Ne-am adunat in casa
Blaramberg. Sortii de a invita pe Cura s abdice 0 de a-1 aresta au czut
pe trei ofiteri. Vizitiul care ducea pe doamna Obrenovici, 4) nscut5.

Catargi, la palatul domnitorului, a fAcut semn cu batista, artnd

cl el o duce 0 c domnitorul e in apartamentele sale. Ofiterii au intrat

peste vreo dou ore 0, spgrgand tia, au gsit pe Cura impreun cu

doamna Obrenovici... E sopa divortat a printului

s5.rb

Obrenovici. Doamna Cura a aflat imediat despre scandalul ru0nos cu

sotul ei arestat, 0 mi-a spus :
Ce s. fac? Am dat sfaturi domnitorului, dar nu 1-au ajutat cu
nimic
actul de
Dup51 ce 0-a isclit,
pe spatele unuia din ofiteri,
renuntare la tron, gata fcut, Cura n'a dat s se inteleag prin niciun
Constantin A. Rosetti (1816-1885).

Ion Bratianu.
Mihail Sturdza.
Maria, n'a'scut pe la 1832, moartA in 2874, vkluva lui Milos Bfrem Obrenovici (1829-1861) si mama regelui*Milan I al Serbiei (1855-1901) ; ingropat
la Iasi. G. Bezviconi, Profiluri. p. 257.

www.dacoromanica.ro

410

G. BEZVICONI

cuvant c se intereseaz de urmrile loviturii de stat: cine Il va inlocui?

Cine va domni peste popo; dup el? Dus la mnstirea Cotroceni, din
apropierea capitalei, mnstire pe care tot el o luase dela Greci,
manifestat dorinta de a m vedea i, dup ce a trimes prin mine tiuta
dedaratie, c e gata de a prsi principatele, nu mi-a spus decat atat:
Inapoiati-mi punga. In ea nu sunt multi bani, dar o sl-mi ajung5.
deocamdat. Trebue s-ti spun, c.' trupul meu s'a obinuit s mnance
bine i mult.
De altfel, cand cpitanul Silion, la Braov, dup invitatia fcut lui Cuza de Austriad de a pleca mai repede mai departe 0 de a nu
le scandaliza ora011 prin silueta mahnit 5. a sotiei sale 0 silueta linitit
a favoritei sale, care sttea lang ea, i-a spus mult adevr arriar,

intre altele, urmtoarele:

Altet, sunteti de vin eh' vistieria principatelor a fost prdat.'
Cu atata indrzneala, ati servit de pild tuturor.

Cuza I-a intrerupt prin cuvintele:

Haide, haide, nu mai vorbi ; o s mai aveti nevoie de mine in
Europa. N'am s las cauza trii mele, pe care o simt mai aproape pe
msur ce m deprtez de ea.
Biata Romnie ! Interlocutorul meu vorbea de ea cu ochii umezi...
Cnd am luat carma guvernArii in minile noastre 0 am stat la
putere trei luni incheiate, ni-am dat seama cat de mult a fost pi-Ada-VA
vistieria. Un lacheu din Moldova, chelner la mai multe hoteluri, un oare-

care Liebrecht (ati auzit, probabil, acest nume), a devenit, in cind

ani, pe neateptate, intai inspector al telegrafelor, pe urma, din senin,
director al poOelor i telegrafelor i, in sfr0t, toate afacerile de cabinet
ale domnitorului au trecut in mAinile lui. Nimeni nu putea s obtin
fr el o licitatie sau un loe i, deodat, Liebrecht a devenit proprietartil
celei mai bogate case din Bucure0i, cu
dela Paris, cu mtsuri
dela Lyon, cu bronzuri dela Londra i cu patru milioane de pia.,tri in
numerar. L-am arestat i 1-am dat in judecat. Acum dm in judecat.
din cauza lui 0 pe minitrii lui Cura, Plorescu i Kretzulescu...
Am ieit din guvemul provizoriu la venirea principelui Carol, 0 as sunt
eful g5.rzii nationale a principatelor...
Completez cuvintele d-lui Golescu prin povestirile altor Romani.
Romania de azi, Romania principelui Carol de Hohenzollern, mi se

spunea, vrea s triasc de-acum inainte in pace, intrindu-se prin

prosperitatea material a poporului su, nu distrandu-se prin formarea

unor armate de care nimeni n'are nevoie 0 care nu inspdmant pe

nimeni. Ca s micoreze povara bugetului militar, Carol vrea s desfiinteze cele ase regimente de infanterie 0 cele dou regimente de
cavalerie ale sale, mentinandu-i pe dorobanti (0:rani, care se afl sub
chapel, cu schimbul, cateva sptmani pe an). In locul militiei permanente, organizeazg pentru paza ordinii in interior o gard. nationalk

www.dacoromanica.ro

CetI,XTORI RU5I IN MOLDOVA 51 MUNTENIA

411

iar pentru respingerea dusmanilor Romaniei, un Landwehr asemanator celui prusian., pentru ca toata Romania, peste cativa ani, fara sa se
ruineze din cauza drilor prea mari in vederea mentinerii unei armate
permanente, sa devina un popor inarmat, ca si Prusia, nu insa o ostire
mereu inarmat , El staruie s fie cultivata in principate o varietate
de grail. din Rusia Nona., ghirka, iar in muntii Telegai sa fie intensificata
productia de sare. Se zice ea universitatea din Bilcuresti i-a inaintat un

proiect pentru exploatarea aurului din Carpatii romani. Sub Cuza,

taranii plateau dari in valoare de 48 piastri. Acum se preconizeaza
trecerea acestor da'ri asupra pamantului i, prin urmare, sporirea lor
in detrimentul boierilor. O prvalie din Bucuresti plateste irnpozite
circa o suta de ruble argint, iar impunerile variaza dela o pravalie la
alta. Strinii fara pamant (printre care sunt vreo 3.000 de Poloni, ramasi in principate, de pe vremea lui Cuza, un contingent de complotisti, gata oricand s lucreze impotriva Rusiei, ingineri hotamici, telegrafisti, capitani de posta' etc.) platesc, de-acum inainte, 15 piastri
-dri anuale pentru fondul drumurilor. Cum sa nu iei dela o batatoritorii drumurilor?
se intreab. Romanii.
L-am vazut pe principele Carol. E mai curand un student neamt,
inalt si blond, cleat ofiter, cu toate c el se ocupa de parade. Pavoriti
impunatori incadreaza fata rumena a unui Hohenzollern. In locul celor
douzeci i patru de feluri de mancare, cate i se serveau lui Cuza, a
poruncit sa nu i se gateasca decal sase.
Ce face principele d-voastr5.?
Face economii mereu,mi se rspunde peste tot locul, in Bucuresti.

Jum'tate din fetele romance s'au amorezat de el. Multe din ele, and
trece pe strada, ii artmc pe fereastr buchete de flori, cu fotografiile
lor. Dar se mai zvoneste ea' principele viseaza la o frumoas rusoaica

din departare....
Mi-am continuat ealatoria spre Pesta, cu acelasi vaporas Izlaia ,
pe care, imbracat in haine civile i cu ochelari cu geamuri verzi i cu o
valiza subtioara, principele Carol a sosit in satucul Turnu-Severin,
ca sa domneasca. Iat i bucatreasa blonda a vaporului, Amalchen,
careia i-a dat, la plecare, un zwanziger.
Imi pare ran ca. nu 1-am felicitat, and a debarcat de pe vasul
meu,
mi-a spus capitanul.
Ai s-1 feliciti, la iarna, and va pomi inapoi,-1-a intrerupt un
grec din Constantinopol, care face negot la Giurgiu i injura pe Romani

pentm

cer

www.dacoromanica.ro

1867

VASILE KELSIEV
Vasile Ivanovici Kelsiev (1835-1872) a studiat la facultatea limbilor
orientale din Petersburg, a prsit in 1857 serviciul la societatea americano-rus s'i s'a prezentat, la Londra, emigrantilor politici, Herzen si
Ogariov. El a colaborat la revista lor Kolokol , 1.) a scris despre sectarii raskolnici , venind, apoi, s organizeze un centru revolutionar
la Tulcea, in mijlocul acestor raskolnici fugan i si al cazacilor nekrasovtilor. Aici a colaborat prin anii 1862-1865 cu fratele su, Ivan, s'i
cu emigrantul polon Sadik-Pasa (Czajkowski) 2), iar in 1867 s'a intors
in patrie, unde si-a continuat preocuprile publicistice. Firea-i rebel
se oglindeste si in stilul intru cava pamfietar din diverse scrieri, printre care volumul Galicina .Fi Moldavia, scrisorile de drum de prin anii
1866-1867, publicate in 1868, la Petersburg. Reproducem chteva pagini
din capitolul laii. Urmtoarele trei scrisori, autorul le consacr emigrantilor poioni din Moldova.

Politica noastr extern nu trebue s se asemene cu cea francez

care nu se gndeste decAt la ziva de azi. Trebue sil luAm exemplu dela

'boierii nostri vechi, care si-au ales drept tint unirea pcinitinturilor
ruse,ti i generatie dup generatie o urmreau neclintit. Pmnturile
rusesti aproape c's unite (mai lipseste Galitia de rsarit si partea
dinspre Ungaria de pe lng5. Tisa) ; a sosit acum timpul s renascA
imperiul grecesc, bulgresc, srbesc, romanesc, care in viitor trebuesc
s fie abate Cu noi...
e Clopotul a. Este interesant de notat cele scrise de N. Gane (op. cit.,
p. 99): s Un ziar revolutionar s Clopotul a, redactat in strainatate de un comitet
secret, se introducea din cand in cand si se imprtea clandestin in tara, predicand fa:ti rasturnarea lui Vod Cuza a. Comentatorul editiei declara c ziarul

aparea la Cernauti, ori in Elvetia.

Insemnarile lui Sadik-Paa s'au publicat in revista e Vechimea Kievului a, din 189r.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIW IN MOLDOVA I MUNTENIA

413

Corcitura de Greci, pe care insisi Grecii ii ursc, fanariotii carmuiau

vedeti pe acesti oameni ca
In trecut Moldova. Trebue

geti prin ce 0-au atras asupra lor atata ur. Ei nu au niciun simt
patriotic, niciun principiu politic si in genere aspiratii pe care le are
once om. Totul sacrific pentru bani, pentru cariera ; isi vand i fata
i nevasta, si pe propriul frate n pot pad pentru aceasta. Sunt printre
ei oameni care au invatat cate ceva, cu atat mai rau; faptul ca stiu
intretin.' o conversatie inteo societate, cunostinta de limbi straine,
cunostintele i talentele, nu le intrebuinteaz: decat pentru
spori
veniturile, pentru a parveni. Spionii Turcilor sunt fanarioti. Secretarii
guvernatorilor pentru legaturi cu consulatele straine, sunt fanarioti.
Agentii politici sunt pe jumatate fanarioti. Turcii in Turcia sub jug,
pentruca sunt inculpati i nu-si dau seama ce fac. Turcia dac reuseste sa iasa din incurcaturi, acest fapt Il datoreste fanariotilor, care
intervin in apus in favoarea ei. Se intelege, ca la astfel de oameni,
lipsiti de once aspiratii politice si umane, a trebuit sa se desvolte simturi
animalice i despre aceasta acum vom vorbi. ranariotii nu numai

au stiut sa conrupa toata populatia cartierului european din Constantinopol (Pera), dar au sdruncinat adanc moralitatea srmanei Mol-

dove. Pentru Moldova ei n'au facut absolut nimic, cu toate bogtiile

ce le-au luat din manastirile ei. In mainile lor se afl i patriarhia din
Tarigrad. Unde e clerul instruit grecesc? Unde s'au dus si se duc banii
acestia? Nu degeaba asa dar, fiecare popor, ()fiat de mic, imediat ce
scapa de sub jugul stapanirii turcesti, cauta sa-si formeze un sinod,
sa aib o biserica nationala. Nu degeaba Cura, cu toat opozitia englez si a noastra, a secularizat totusi avente manastirilor grecesti in
principatele romane ; prin urmare, a avut de suferit i guvernul lui
din cauza fanariotilor. Imoralitatea, introdusa in Moldova de fana-

rioti, te izbeste la once pas.

In 1867 a sosit la Iasi principele Carol. Eu am prins momentul cand
stiam ea e la teatru i m'p.m dus sa-1 va'd, pe el, scena si mai ales publicul. Orasul Iasi era de trei zile iluminat i impodobit cu arcuri de triumf.
Aceasta de sigur ca s nu se puna fu cu prefectul cu politia, care la
prima ocazie pot s-ti joace festa: Cura il imita orb este pe Napoleon si
a introdus obiceiuri franceze in toate, iar massa locala asculta pe cine
vrei, cu toate ea' nu este pentru unirea principatelor i nici nu se inte-

reseaz de noile legi. Fanariotii au stiut s anihileze once sentiment

patriotic in popor, asa incat lor nu le sta gandul la unire. Lipsa unei
conducen i centrale la Iasi ruineaza orasul. Pentru fiecare lucru, oricat
de marunt, trebue s ceri aprobare dela Bucuresti. Prin urmare, proprietarilor din Iasi, negustorilor i impricinatilor cu procese, le vine
destul de greu; dar caracterul Romanilor e asa de parvenit de fanarioti, 'Meat lor le e tot una. Sunt extraordinar de usurateci, dar uita
repede rani pe care n faci. Pentru proteste sau opozitie n'au destur

www.dacoromanica.ro

414

G. BEZVICONI

energie. Aceasta, de altfel, e si norocul lor, pentruc oamenii de aici

nu-s lipsiti de posibilitati, ca in viitor s realizeze unirea pamanturilor
romane0i, mai ales deoarece aceasta unire ar merge aici mult mai bine
cleat de exemplu in Germania. Centralizarea francez i-a fost fatal.
lui Cuza, insa administratia franceza a rmas. Aceast administratie
i-a facut o primire festiv lui Carol, iar nu poporul, care a venit s-1
priveasca ca pe ceva deosebit. In ochii Europei, care nu-si d seama
cum stau lucrurile, Carol e popular ; masselor populare bis le e de fapt
totuna, cine se va urca pe tron, pentruca simtul patriotic al poporului
e sugrumat, pentruca s'a obisnuit sa vad in gospodarii si straini si

exploatatori. El a renuntat la toate si s'a lasat condus cum doresc

altii, deoarece nu poti sparge zidul cu capul
0 s'a supus. Aceast
indiferent' a masselor populare pentru soarta tarii, aceast educatie
fanariota mi-a atras atentia dinteodata, cand stteam la teatru...
Cortina nu se ridicase pan ce n'a intrat principele. El se arata
inteo loj din rangul al II-lea (in dreapta spectatorilor). E un tnar
blond cam de 27 ani. In timp ce saluta, am avut tot timpul s-1 scrutez
Cu lomionul ; seamana extraordinar Cu marii nostri duci, cu raposatul
tar 0 cu principele mostenitor al Prusiei. Are aceleasi trasturi corecte,
aceleasi maniere si miscari. A rasunat imnul national roman. Pe scen

au ap5rut initialele principelui. Cntareti imbracati in haine negre

0 cantarete in rochii albe cantau in cinstea sarmanei Romanii. Muzica
0 vocile erau excelente, dar val!
atat muzicantii, cat 0 cantaretii,
ca 0 la noi erau strini. Romnii, ca si noi, inca au nevoie de oameni
straini, ca sa le formuleze melodiile Decorurile erau proaste. Trebue

sa observ, ea in genere teatrul din Iasi e putin artos. E iluminat cu

lumnri de parafina si are o impartire proasta. Intr'un cuvaait, viata
intelectual abia incepe s mijeasc in acest tinut uitat si asuprit.
Au ctuatat imnul. Publicul s'a ridicat si destul de neimpreunat a
strigat: Traiasca domnitorul Carol! Strigatele au durat vreun minut
Pe mine m'a mirat faptul, ca vecinii mei n'au luat parte la entuziasmul
general. Aclamatiile au fost mai mult formale, d.ecAt o expresie a dragostei catre patrie, Care ei insisi. Toti zambeau prosteste. Imi era necaz
pe poporul, care singur si-a ales domnitorul si cu nimic nu-si arata fata

de el simpatia.
Mara de indiferentismul fanariot, din nenoroeire coreligionarii
nostri au fost atinsi de ideile de libertate, egalitate i fraternitate
ceea
ce le-a dat gata cu desavarsire. Principele Carol poate s se dovedeasc
un domnitor priceput sau nepriceput, bun sau ru ; dar oricum ar fi el,

este expresia intregii Romnii. Eu de exemplu am o pTrie pe cap,

care nu e bunk dar e a mea 0 eu n'am sa-i dau voie nimanui s mi-o
smulga de pe cap. Dac nu-I vor pe Carol, s taca, sau s fluere
asa
inteleg eu; e ins desgusttor indiferentismul imoral, care nu-i inclina

nici in dreapta, nici in stanga. Asa se 0 vede, di o tar intreag5. e

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIM IN MOLDOVA I MITNTENJA

415

condusa de un manunchi de oameni, mai mult sau mai putin priceputi

care o carmuiesc dup5, bunul lor plac, iar poporul nu e nid cu ei, nici

contra lor.
Teatral din Iasi e prost. Iasul e un oras tot atat de romanesc, cat
Kovnorusesc. Majoritatea locuitorilor o formeaza. Evreii, Polonii
Nemtii ; Moldovenii sunt numai functionarii, negustorii mici i poporul
de jos. Evreii nu se prea duc la teatru ; au alte treburi. Polonii sunt niste
golani, care nu se gandesc la teatru. Si de ce s'ar duce la un teatru, in
care se joac inteo limba pe care ei n'o cunosc? Pentru Nenrti mai vin
trupe ambulante. Mai rmane publicul moldovenesc, care a saracit,
In cea mai mare parte, datorit unirii principatelor, care a facut ca
Iaii sa-si piardal insemntatea de altadata. Decorurile sunt saracacioase, iar actorii imposibili. S'au jucat dou vodeviluri strine in traducere, in care pe Kenai apareau and baroni, cand conti i marehi7i
Actorii isi dadeau toata osteneala, dar se vedea cal nici idee n'au
nici n'au avut de unde s aibe nu tuimai despre o societate aristocrarid., dar chiar de una cum se cade. Sarmana Moldova cu boierii ei ! Daca
atund pot
acestea erau maniere de boieri chiar de rang mijlociu
s'A spun c frizerii i contopistii nostri se tin mai bine. Despre miscarile
actritelor, care jucau pe marchize i baronese, mai bine sa tac. Mai reusita
a fost piesa Nunta teirtineascd, care prezenta scene din viata poporului,
scrisa de d. Alecsandri. Continutul piesei era absolut fara valoare, .insa

national, iar muzica a fost excelenta. Aceasta operet ar trebui sa fie

montata si la noi... E o adevrat rusine, c noi nu cunoastem pana
acum operile bune ale coreligionarilor i vecinilor nostri, multumindu-ne

a imprumuta opere dela popoare, nou cu totul straine. Piesa era indreptata impotriva fanariotilor. De sigur, impotriva lor se putea compune usor i ceva mai bun, insa. penita literatilor de aid nu s'a obisnuit sa alerge pe hartie i ideile n'au ajuns 1'11c la inspiratie creatoare ;
de altfel num'A'rul oamenilor cu adevrat culti aici este redus, asa dar
erau timpuri
si al celor talentati. S ne amintim istoria noastra.
cand ne entuziasmam de Cantemir, Sumarokov, Herascov, printul
mai mult decat sunt uitati. Romania
I. M. Dolgorukov, care, vai !
deocamdat se afl Inca in veacul al XVIII-lea
Continutul piesei e simplu i lipsit de interes, insa muzica a salvat
totul. Muzica operetei e asa de plcuta, jucaus i glumeata, incat once
teatru ar avea succes cu o asemenea piesa. Am sa fac inca o observatie :
sufera de lipsa
cu toate ea' e melodioasa
dac muzica ucrainiana

unui continut, nu-ti inspira nimic, acea romaneasc de asemenea, e

foarte melodioas, placut, dar e i mai lipsita de continut, decat
cea ucrainiana.
In timp ce acestea se petreceau pe sceni, binoclul meu mi dadea posii sunt nenumarate
bilitatea s vad ce se petrece in public. Doamnele
straluceau cu podoabele lor de briliante i safire. Fetele
frumuseti

www.dacoromanica.ro

416

G. BEZITICONI

lor, ins., lipsite de spiritualitate 0 gndire, aveau expresia caracteristicA, pe care o au femeile din Orient... Binoclul meu se plimba dela
o loj la alta 0 deodat s'a oprit... Erau dou femei de o frumusete rar,
pe care nid in vis nu o poti concepe... Erau dou femei din familiile
cele mai aristocratice de aici, din familii al cror nume amintea de un
ir in.treg de eroi, luptAtori pentru libertate, credint 0 neam, 0 pe
care eu le voiu trece sub tcere, deoarece nu vreau ca nepoatele s roeasc pentru bunicile lor. Ceea ce am vzut aici in 1867 se practica
la noi in. 1757. $i. noi am trit o asemenea epoc. Moldova mai triWe
timpurile imprnesei Ana Ioanovna 0 Elisaveta Petrovna...

Ele au plait (dup preturile de aici) o sumi fantastic6 pentru a

putea avea loja de vis--vis cu aceea a principelui, 0 ce nu fceau ele

ca s-i atragg atentia? Timp de patru ore i-au acut ochi dulci, i-au
zmbit, au oftat 0 asta in vzul a dou mii de spectatori...

Deprinderea de veacuri, de a fi sub st"pnirea stfing a avut ca

efect atrofierea sentimentelor patriotice in massele de aici 0 le-a fcut
foarte materialiste. Grecii, Bulgarii 0 Sarbii nu manifest aceea0 indiferent fat de soarta trii lor. Ei au avut un singur duman pe
Turci, 0 pe ajUtorii. lor
Grecii. Popoarele Turciei cunosc bine cine

e dumanul lor, de aceea caut O. se uneasc6 fiecare bite singur

tar, fiecare avand un conducaor, d e care se tin. ca 0 copilul de mam,
0 de aceea sunt tari. Cu Romanii situatia e alta. Un neam mic, aezat

de- soart intre vecini putemici, ei vrnd-nevrnd au trebuit s" se

inchine
cam]. unuia, &and altuia, a. a.. incht s'au obipuit cu gandul
ea' soarta lor nu depinde de ei. Aici au stpanit 0 Turcii, 0 Polonii,
0 noi am intervenit cu protectoratul nostru, 0 Austria a intrat cu
oaste pe aici... In sfAr0t, ei au ajuns sub protectoratul marilor puteri
ale Europei,
adic s'au dezorientat complet.
Poporul nu l-a dumnit pe Cuza. Eu am auzit adesea fraza: Cuza
a fost un om bun
a fcut mult bine *. Indeadevr, el a eliberat pe

trani, a introdus obligativitatea invtmantului, pe boieri i-a cam

strns de brAu 0 tuturor le-a acordat drepturi egale de vot. Erau impotriva lui numai din cauza drilor sporite, din cauza introducerii serviciului de grniceri asemntor landwehr-ului german. $i iatd,
acest popor unit de el, n'a fcut niciun pas, ca s-1 ajute atunci, cand

el a fost detronat. Poporul a tcut, deoarece nu credea in fortele sale,

nid in insemntatea sa, nici in statomicia reformelor ; iar populatia
or4neasca, tot felul de mici negustori, brutari, mcelari, acetia
din contra, chiar se bucurau de cderea lui. De altfel ei se bucurau
la gAndul, ea' va veni din nou o ocupatie string.
Vor veni o9ti 0
treburile vor merge mai bine, vom avea comenzi mai multe. S: dea

Dumnezeu s vin Ru0i. Ofiterilor ru0 le place viata 0 triesc pe

picior larg, le place s fie eleganti 0 le place o manc are bung. Nu sunt

ca Austriacii, care numr fiece ban, mai ru ca ai notri l Chiar

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIT*I IN MOLDOVA *I MI7NTENIA

417

boierii se bucurau. Despre boieroaice nici nu mai vorbesc: acestea se

gandeau la baluri 0 la petreceri...

Nu numai fanariotiiti armatele straine au corupt atat de adanc
acest popor, incat trebue s umbli cu felinarul ca sa' g5se0i un barbat,
sau o femeie cinstit5., ci i ideile filosofice ale secolului al XVIII-lea
au avut o influenta asupra acestui popor, care abia a p5.0t pe drumurile mai serioase ale vietii istorice... S5.' mai desvluim oare r5.nile
viitorului stat roman?
Str5.inii V. nap5.desc 0-1 stramtoreaz, ca i intreg ras6ritul nostru.
Aici vin tati parvenitii mai dotati ori neispr5.viti din apus, ce-0 cauta
norocul 0 care 11 indep5rteaz pe locuitorii autohtoni dela servicii, dela
negot 0 dela mWeuguri. In m5.inile strainilor se afla capitalurile
influenta... Pot sa spun., c aici pop vedea aievea Rusia dupa Petru
cel Mare 0 chiar in timpul lui. In urma principelui Carol p5.We o ceata
intreag5. de Germani avizi, care cu toate strig5.tele i protestele intelectualilor de aici, ocup functie dup51 functie. In 1867 se fispandi vestea
c fratele principelui Carol, Frederic, sosit atunci la Ia0, va fi numit
guvemator al Moldovei. Pentru ce? i oare cunoate el inteatata tara
ca s poata deveni loctiitor de domn? i oare pentru asemenea post
nu e capabil niciun roman? Toate acestea sunt aa de putin. delicate
0 cam zu deutschl

Cu ace0i straini e o adevarat5. nenorocire. In virtutea vechilor

tratate (capitulatii), incheiate intre puterile din apus i Poarta Otoman5.,
strainii se bucurau aici de drepturi de a se judeca la consulii lor, iar in
relatiile cu supu0i de aici s: ceara ocrotirea consulatelor lor. V puteti
inchipui ce haos iese din aceasta. Consulatele se amestec in toate ordinele date de guvemul de aici i in toate lucrarile administrative. Dac

e arestat un strain

consulatul respectiv consider acest lucra ca

o ofes personala i deruteaz poli0a, ii paralizeaza actiunile.

i fail

toate acestea e greu sa realizezi ceva, 0 pe langa asta 0 capitulatiile

acestea blestemate, sub ocrotirea carora i fac aici de cap vreo 70 de
mii de supusi austriaci.
Sarmana Romanie! i nimeni nu-ti cunoate necazurile !...

27

www.dacoromanica.ro

1876

G. I. BOBRIKOV

Rzboiul Crimeii 0 cel balcanic, din 1877, marcheaz6 etape noi

in evolutia relatiilor ruso-romne. Izvoarele documentare sunt bogate
pentru aceast epod.. Academicianul sovietic E. Tarle consact chteva

capitole (vol. I, cap. IIIXI) acestor evenimente in studiul sau: Rizboiul Crimeii (Moscova, 1944). Amintim din scrierile mai vechi: A.
N. Petrov, Ruii in Romnia qi la Duneire in 1853-1854, o Vechimea
Rusk' , 1888, nr. 9 0 urm.; Reizboiul relsritean din 1853-1856, in
Vechea 0 Noua Rusie , 1879, vol. XV, p. 457, comp. pe M. Bogdanovici, N. Dubrovin 0 Batranul diplomat ; Rzboaiele Rusiei cu
Turcia, din 1828-1829 qi 1853-1854, o Vechimea Rusk' , 1875-1876;
A. Zaioncikovski, Raboiul din Rsiirit din 1853-1856 in legeiturei cu
situafia contemporan politicei, Petersburg, 1908-1913; Edmond Bapst,
Les origines de la guerre de Crime, Paris; S. Nikitin, Politica rus
In Balcani i inceputul rzboiului rsritean, Problemele Istoriei ,
1946, nr. 4, p. 3 0 urm.; general cerbatov, Le feld-marchal Paskie-

witch, Petersburg, 1888-1899; corespondenta lu Paskevici 0 a lui

M. D. Gorceakov, Arhiva Rus , 1876; N. Schilder, Paskevici in
timpul rzboiului Crimeii, Vechimea Rus , 1875; amintirile lui
Kamovski, Henrizi, B. P., C. A. N. ( Sbomicul Militar >>, 1873), Petre
Alabin (Viatka, 1861, Samara, 1888 0 1892), N. Bogdanovski ( Ve-

chimea Rus , 1894). Ofiterul Pavel Valerianovici Jadovski, frateie

poetei Julia Jadovska, a publicat in revista o Panteon (1854, nr. 7):
Schita istoricei despre Moldova i Valahia 0 Moldova qi Valahia in ac-

tualitate (ibidem, 1856, nr. i 0 2, 0 separat, Petersburg, 1856). La

Paris, in editura lui A. Franck colectia 4 Sbomikul rusesc din strinatate , in 1858 au apgrut dou scrieri: Nemfii 0 Dunrea 0 Jurnalul
din Sevastopol, continund notele de campanie din Principatele Dunrene. In prima brouf. (p. 18-19) g'sim o descriere fufcioas
a BucureOilor, vorbindu-se de luxul pretentios al micului Paris 0
primitivitatea poporului oprimat de aristocratie 0 de prince renaissant .

www.dacoromanica.ro

CALATORI ItIW IN MOLDOVA I MUNTENIA

419

Cu att mai pretioase sunt insemnrile tnrului ofiter Lev Tolstoi

(1828-191o), din al su jurnal intim (1853-1865)1). Din cauza inrudirii sale cu comandantul print Gorceakov 2), viitorul celebru romancier a fost numit in armata care opera in regiunea Dunrii, fiind trimes
la Oltenita, apoi in statul-major al generalului Serpuhovski, eful artileriei, la Bucureti ora., mare i frumos . MAtuei sale, T. A.
Egolskaia 3), el ii scria la 26 Mai 1854, c st foarte Iinitit la Bucure0i,
unde se plimb5., face muzicbi i m.nnc inghetat. A doua zi pleaca
la Silistra. La 14 Martie 1854, sosind de abia de dou zile la Bucurqti,
Tolstoi reja jurnalul intrerupt aproape de o lung, din Caucaz. El scrie
aici Adolescenfa i Memoriile unui artilerist. CitWe operele lui Pukin,

Lermontov, Goethe, Schiller_ Din mijlocul lunii Iunie pn la 21

Iulie el WA la Bucurqti. La 30 Iulie, se duce &blare la Rmnic, la 7II
August se afl bate naisiune la Barlad, trece apoi prin Moldova intreag i ajtmge la 4 Septemvrie la granit. Sculenii pe Prut, iar
la 9 Septemvrie la ChiOnbn, unde rbimne in neactivitate pn la
Noemvrie, cernd mereu s fie mutat in Crimeia, pe frontul de lupt.

Remarcabile sunt rndurile notate in Jurnal la n mue 18543):

Aprs ma conversation avec le mdecin, j'ai renonc l'opinion.
stupide et injuste que je professais l'gard des Valaques ; opinion qui
est partage par toute l'arme et qui m'a t inculque par les idiots

que je rencontrais jusqu' prsent. Le sort de ce peuple est fait de

charme et de tristesse
Rzboiul Crimeii, care a descoperit slbiciunea regimului rusesc ce
se intemeia pe iobgie 5), .1 tratatul dela Paris, incheiat in 1856 4),

au uprat accesul intrigilor austriace in Baleani, intrind tendinta

lor de a contrabalansa influenta rusa, Austria fiind impotriva
tuturor Rombnilor inteun stat, ea dorind s piing sub stapnirea sa
1) Paris, 1926, p. 114 i arm.
Printre aghiotantii generalului se aflau: Iorgu Costache Sturdza, Petre
Kesco, Dimitrie Xrupenski '1 Dadu Iordache Pilipescu, care, nAscut in i8rx,
i-a fAcut studiile militare la Moscova, a intrat apoi in armata rusa, cApAtAnd
pentru campania din Crimeia o spadA de onoare ; in 1859 Filipescu a trecut
in armata romAnA, in care a ajuns colonel, fiind aghiotant atasat pe lang marele
duce Nicolae la 1877.

P. Biriukov, Tolstoi, Paris, 1906, vol. I, p. 280 1 urm.; E. GalperinKaminski, Tolstoi par Tolstor, Paris, 1912, p. 126 si urm.; N. Tolu, Tolstoi in
Romania, Viata Romineascii. 4, 1928, nr. r, p. p105-114.
op. cit., p. 126.
9 V. I. Lenin, Opere, vol. XV, p. 143.

9 N. Iorga, Histoire des relations, p. 319, i Conffictul militar austro1937, S. III, t. XIX, p. 250. A. N.

rus in 1854-1856, Analele Academiei

Petrov, Diplomalii ruO la conferinfele din Viena in 1855, 4 Vestitorul Istoric

ruff: la congresul din Paris, ibidem, 189r.
1890, si
273

www.dacoromanica.ro

420

G. BEZVICONI

Principatele Dunrene 1). Ocupatia austriac din timpul acestui razboi

era un pas de agresiune germanied impotriva trii, dar chiar ofiterii
austriaci, ca Moritz von Angell 2), veniti la Iasi, considerau principatele drept un pion avansat al sferei de influent ruseasc5. unde
Rusii si-au f5.cut destule simpatii in indelungatele sederi, inodnd
relatii de prietenie i fiind apreciati pentru drnicia lor, pe cand m5.surile autoritAtilor militare austriace erau privite ca nelegiuiri opresive 3).

Incercnd s. introducA neintelegeri intre Rusia si Moldova, asigurandu-si stpanirea gurilor DunArii. 4) (inregistflm tendinta de a
aduce chiar Basarabia sub st5.panirea austriac5.) 5), Austria stgrue la
congresul dela Paris, ca printre clauzele impuse Rusiei in urma unui
razboi greu, s se introduc6 cedarea judetelor de Sud ale Basarabiei,
suzeranit5tii turcesti, inchiandu-i-se astfel iesirea spre marele fluviu.

Pe de alt5. parte, Austria agit5. chestia DunArii, chiar la 1881, cind

ajunge s rup relatiile diplomatice cu Romnia independenta, ca s
stabilease, prin umilinta acestei tri, un control efectiv asupra navigatiei dundrene 3). Cu toate intrigile austriace din vremea rzboiului
Crimeii si de dup congresul dela Paris, 7) marele act al unirii princi1) Ibidem, pp. 319, 330 s. a.
1) Amintirile sale au aprut la Stuttgart, in 1900 ; comp. Tudor Bucur, in
4 Revista Istoric5.*, 1944, p. 14. Printul Sayn-Wittgenstein-Berleburg, (Souvenirs

et correspondance, Paris, r889, vol. I, p. 374; aceastii carte, ca i &Revs alte

volume de amintiri, le folosim din biblioteca lui C. Daskin) noteaz5. la 3 Iulie
1856, c5. Moldovenii regret& pe Rusi, fata de aroganta i brutalitatea Austriacilor. R. Rosetti (Amintiri, vol. I, p. 282) serie:
Nu voiu uita niciodat simtimintele de ur5. si de dispret cu care femeile
care aveau ingrijirea mea si a surorilor mele, slugile casei, vatajii, vechilii
num5rosii boiergnasi, protejati ai tatei, cu sotiile i familiile lor, vorbeau de Austriad, de varvaria, de aroganta, de pretentiile i de meschinaria lor.
mei au confirmat cu desAvilrsire aceste spuse, arAtnd la r5ndul lor, ca ostasii
cesaro-criesti s'au ar5tat absolut nesuferiti, mai cu searn of iterii, plini de
pretentii, niciodat5. multemiti de cele ce li se oferea, chiar in caselc boieresti
cele mai bogate, in care aveau parte de un trai de care cei multi dintre ei nici
nu visase s5. se bucure acas la ei. Apoi erau foarte brutali ditre cei mid si pentru cel mai mic temei scoteau sabia i, frA niciun temei, prea adesea loveau
cu
*. Comp.
N. Iorga, Istoria Romtinilor prin cdldtori, vol.

III, p. 321.
3) E. Tarle, op. cit., p. 451 si urm.
9 N. Iorga, Problema unirii principatelor (1855-1859), i Analele Academiei

1941, s. III, t. XXIII, p. 293, comp. amintirile ambasadorului Hubner (Paris.

1904). Vezi si: A. Satilov, Despre problema Dundrii, ziarul e Izvestia *, Moscova,
23 Dude 1946.

5) R. Rosetti, Amintiri, vol. III, p. 121.

5) Titu Maiorescu, op. cit., pp. 191-206. Protestele lui Grigore Sturdza,
lylihail KogAlniceanu, etc.

5) R. Rosetti, A mintiri, vol. II, p. 67

urm.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU$I IN MOLD OVA $1 MUNTENIA

421

patelor, cu temelii care dateaz dela generalul Kiseliov i regulamentul

organic, se infaptueste in Ianuarie 1859, datorita sprijinului real al

Rusiei i Frantei.
La 13 Martie 1871, prin tratatul din Londra, Rusia obtine anularea hotaririlor dela Paris, din 1856. Mai tarziu, cand popoarele balcanice se rascoal impotriva nesuferitului jug turcesc, vazand ca nu
exista alta solutie decal fzboiul, Rusia pomeste o noti lupta pentru
eliberarea popoarelor din Sud-Estul european. La ii Aprilie 1877,
intrand in Romania in conformitate Cu o conventie incheiata la 4 Aprilie
la Livadia intre guvernele rus si roman, comandantul ostirii ruse adre-

seaza Romanilor un apel, in care printre altele spune:

Armata intr astzi in tara voastra, care nu pentru intaiasi data
a intampinat cu bucurie ostirile rusesti. Vestindu-va aceasta, v deciar ea venim la voi ca vechi prieteni i voitori de bine; nddajduesc
s gsesc la voi aceeasi sufleteasca primire care au aratat-o strabunii
vostri ostirilor noastre in trecutele fazboaie ce le-am avut cu Turcii...
Romanii, sub comanda principelui Carol I, viitorul maresal onorar
al armatei ruse, au venit i ei ca s lupte la Plevna, alaturi de armata

rusa reorganizata 1), fratia de arme ruso-romana obtinand, acolo, o

biruint. notia. 2). Astfel, Romania, Inca la II Decemvrie 1876 considerata de sultanul Abdul-Hamid ca o provincie turcease a), si-a proelamat independenta. Nefiind insa recunoscut de marile puteri independenta, Romania n'a putut fi admisa la preliminarele de pace
dela San-Stefano, uncle, datorital interventiei Rusiei, la II Februarie
1878, Poarta i-a recunoscut aceast independenta, de asemenea atribuind Rusiei sandjacul Tulcii (Dobrogea), cu posibilitatea de a-1
schimba pentru Sudul Basarabiei. In urma negocierilor de atunci, care
P. Zaioncikovski, Reformele militare ale lui D. A. Miliutin,

Probleme/e

Istoriei 3, 1945, nr 2, p 3 i 111111.

Titu Maiorescu, op. cit., p. 124. Autorul care scrie in 1897, subliniaza
multiplele neajunsuri ale lucrarii alcatuit de statul-major roman: Istoria relzboiului din 1877-1878 (Bucureti, 1887). Comp. i p. 132, despre alte serieni
care falsifica textul telegramei adresate de marele duce Nicolae principelui
Carol, la 31 Iulie 1877. Textul apocrif a aprut intai in Neile Preie Presse
din Viena, sub rubrica unei corespondente din Londra din a Martie 1878.
a fost reprodus broura Rumdnien und der Vertrag von San-Stefano (Viena,
1878, p. 15), apoi de T. C. Vackescu: Luptele Romeinilor in resbelul din 18772878 (Bucureti, 1887, p. r8o), de unde a luat-o Istoricul romein (Bucureti
1887, vol. I, p. 257 i n. r). Originalul e la Sinaia, inteo vitrina; textul autentic,
in Memoriile regelui Carol I, D. A. Sturdza, Charles I-er, N. Iorga, Rclzboiul
cu rectificarea punctuatiei, p. 73), etc. (com.
pentru independenla Ronainiei
de M. Romanescu). Vezi in Memorii (vol. IV, p. 9), scrisoarea tatlui regelui,
despre Rusia prieten folositoare, stapn pe viitor in Orient...
Titu Maiorescu, op. cit., p. 112.

www.dacoromanica.ro

422

G. BEZVICONI

au avut loc inter) atmosferh neprielnich 1), Rom5.1lia, in schimbul Basa-

rabiei de Sud, a obtinut Dobrogea, cu un teritoriu redus, Mf desphgubiri in bani 8), si, pe ang aceasta, cu conditia impush de congresul
din Berlin a modifichrii articolului VII din constitutie, in sensul tolerantei re_ligioase la exerdtarea drepturilor politice. Nemultumirea

unora nu s'a revarsat asupra lui Ion Brhtianu, sau a lui M. Koghlniceanu 3), ci a influentat spre rhu leghturile ruso-romne.
R5.zboiul din 1877-1878 are o bibliografie si mai bogat, 'Licht n'o

putem prezenta decht in parte. Tratativele intemationak se pot cerceta din Istoria diplomafiei (Moscova, 1945, vol. II, p. 22 i urm., de
V. Hvostov). M. Pokrovski scrie despre Problema Orientului dela patea

din Paris peincl la congresul din Berlin, in Istoria Rusiei in veacul

al XIX-lea, Petersburg, 1909, vol. VI. Urmeazh: E. Belov, Rezultatele
rdzboiului Rusiei cu Turcia, Vechea si Noua Rusie , 1877; Rusia
fi Anglia in Turcia, o Vechimea Rush , 1896, nr. 5 si urm.; print V.
D. Dabija, San-Stefano i Constantinopolul, ibidem, x88o; P. Melnikov,
Dundrea i Nemlii, Petersburg, 1898; P. Zotov, Raboiul pentru inde-

pendenfa Slavilor, Vechimea Rus5. , 1906-1907; Jihariov, Politica

ruseascd in problema rseiriteand, 1896; Butkovski, 0 sutcl de ani de politicel austriacti in problema rsaritean, Petersburg, 1888; Karnovici,
Despre rolul Rusiei in eliberarea creOinilor de sub jugul turcesc, <1 Ote-

cestvennk Zapiski , 1878; N. Pirogov, N. Abaza (1880-1882), V.

despre
Podgoretki (o Vechimea Rush" , 1893), N. Kozlov (1886)
starea sanitar'd in timp de fzboi; N. Schilder, Asediul Plevnei, A.
N. Kuropatkin, Lovcea, Plevna, .5. einovo ; colonel Martinov, Le blocus
de Plevna, Paris, 1904; De Kichineff el Plevna, Constantinopol, 1888;
general Totleben, Plevna et son dfenseur Osman-Pacha; A. Mlohovski,

Russes el Turcs, La guerre d'Orient, Paris, 1877; Belina, De Paris is

Plevna, 1878; Coleclia corespondenfelor tele grafice oficiale din rdzboiul

reisdritean din 1877-1878, Petersburg, 1878; D. Buharov, La Russie

et la Turquie, Paris, 1878; N. Iorga, La Russie en Orient de 1875 A
1878, d'aprs les confessions de M. Nlidov 4), Bucuresti, 1916, Dix
ans de politique russe dans le Sud-Est de l'Europe (1878-1888), Bucuresti, 1937, si Scrisoarea lui Totleben despre luarea Plevnei, a Revista
'storied , 1939, nr. 4-6, p. 148 si urm.; I. Nistor, Din corespandenta
lui Totleben dela Plevna, Analele Academiei , 1932-1933, S. III,
Ibidem, pp. 75-76 si 104-168.
Ibidem, p. 166-167. Chestia dela Arab-Tabia; Romnia a renuntat
la indemnizare in schimbul rectifidsii de granit, expert fiind generalul St.
FAlcoianu, sef de stat-major (com. de M. Romanescu, nepotul generalului).
Ibidem, p. 168.
Alexandru I. Nelidov (1835-1910), directorul cancelariei diplomatice
a cartierului general ruso-ronan, unul din autorii tratatului dela San-Stefano,
ambasador la Constantinopol (1882-1897).

www.dacoromanica.ro

CADATORI RIM IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

423

t. XIII, p. 223 0 urm. ; Muzaffer-Paa i Talaat-Bei, Dfense de Plevna,

Paris, 1889; A. Le Faure, Histoire de la guerre d'Orient, Paris, 1878;

Stuckrad (Hanovra, 1879) ; D. Jurasco, L'influence russe dans les
pays moldo-valaques depuis Koutchouk-Kainardji jusqu'a la paix de
Bucarest, Chteauroux, 1913; I. Kliaciko, Les volutions du problme
oriental, <( Revue des deux mondes >>, 1878; Lecomte, La guerre d'Orient

en 1876-1877, Paris 1878-1879; general Candiano-Popescu, Rzboiul neateirneirii, Bucurqi, 1913; P. Lindenberg, Knig Karl von
Rumiinien, Berlin, 1923; N. Iorga, Correspondance diplomatique sous
le roi Charles I-er, Paris, 1923, Riizboiul pentru independenta Romeiniei,
BucurWi, 1927, 0 Rzboiul neateirnrii, Bucure$i, 1927; I. Manolescu,
Raboiul romeino-ruso-turo din 1877, Bucureti, 1921; Cuvnteirile regelui Carol I; general R. Rosetti, Partea luatei de armata romeinii in
rzboiul din 1877-1878, Bucuresti, 1920; lucrbirile lui Rustow, Lurion (1878), Hartmann (1878), Green (1879), Mayer (1877) . m. a.1).

Tot aa de numeroase sunt insemnrile de campanie, jurnalele,

amintirile unor militari, dar 0 corespondenti de fzboi si alp participanti in operatiile de pe front. Mentiong.m: Amintirile agentului
serviciului secret, macedoneanul C. Favricodorov, actiunea chirora se
incepe din Ploesti ( Vestitorul Istoric , 1885, nr. 1 o, p. 66) ; Insemneirile generalului Narbut ( Arhiva Rus. >>, 1895) ; Amintirile lui V. M.
Vonlarlarski, care scrie despre desgusatoarea cale feratg a lui Strousberg
i or5.elul Ploesti ( Vechimea Rusk' , 1892, nr. 5, p. 419 s'i urm. ;

editia francez, Paris, 1899, prefatat de Anatole France) ; Amintirile

lui A. A. Bers ( Vechimea Rusk' , 1898, p. ur si urm.) ; Amintirile
lui S. Turikov ( Vestitorul Istoric , 1901, nr. 1 i. urm.) ; Jurnalul
lui I. Elet ( Vechimea Rus. , 1906, nr. 3, p. 528 si urm.) ; Insemnrile
contelui N. Ignatiev ( Vestitorul Istoric , 1914) ; Insemneirile generalului Depreradovid ( Vechea i. Noua Rusie , 1880); Jurnalul doctorului Botkin ( Vestitorul Europei i. in volum: Scrisori din Bulgaria, Petersburg, 1893) ; Scrisorile din Bulgaria, de Utin (Petersburg,
1879) ; Jurnalul contelui Vlad. Al. Sollohub (1814-1882), Petersburg,
1878; i multe altele. Scriitorul Vsevolod Krestovski, ofiter al grzii

i corespondent al ziarului 4 Vestitorul Guvemamental , a publicat

In 1879, la Petersburg, cartea: Doutizeci de Zuni in armata de operaliuni,
folosind materialul cules i in romanele sale 2). Scriitorul V. I. Nemirovici-Dancenko, care a participat i el in razboi in calitate de corespondent militar, a publicat apoi numeroase serien, printre care: Plevna
0 , ipka (Petersburg, 1881) 0 Un an de raboi, Jurnalul unui corespondent rus,

in care autorul scrie in legatur cu btlia dela Grivita

(Petersburg, 1879, vol. I, p. 125):

Manuscrisele generalului St. Flcoianu, la Academia Rotating.
Alt roman, Pletma, de Grigore Saharov, Stuttgart-Lipsca, 1884.

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

424

e A treia zi Romnii s'au arAtat bravi. Am mai spus, c ei se luptau bine, fr sa mai vorbim de artileria lor, care dela inceputul btliei s'a arAtat excelent .
mai elogios serie generalul Hasencampf, in Jurnalul meu ( Vestitorul Istoric , 1905, nr. 6, i in volum, 1908). La 12 Septemvrie 1877,
el semnaleaz inaintarea lucrsi/or de fortificatie ale Romnilor, la
Plevna. La 20 Septemvrie generalul admir ordinea taberei ostasilor
romni, la Grivita:
Locurile de bivuacuri sunt alese cu scrupulozitate i aranj ate
frumos i ingrijit ; pustile i echipamentul ostsesc sunt puse si asezate
sisteraatic; corturile i bordeiurile de pmant sunt ornduite regulat
in linii drepte; intre batalioane i regimente sunt stabilite intervale.
Aranjarea interioar a bordeiurilor de pmnt e exemplar. Pretutindeni e curat, ornduit si elegant. Chiar pentru cal sunt constrttite
soproane de paie .
Principele Carol l-a decorat pe Hasencampf cu ordinul Steaua
Romniei .

Este interesant de asemenea, jurnalul locotenentului grzii Leonid

(ed. I, Petersburg, 1885; ed. II, 1887; ed. III, 1903).
Printul Emil de Sayn-Wittgenstein-Berleburg, aghiotantul impratului,
scris: Souvenirs et correspondance (Paris, 1889), incepAnd
Ciceagov

povestirea (vol. II, p. 425) din mosia sotiei sale "), Fntanele, din

Moldova, la 28 Septemvrie 1876. La 20 Mal 1877 autorul trece prin

Ploesti, iar la 31 Mai asist la splendida intampinare a impratului
la Bucuresti. Descrierea continta cu asediul Plevnei 3).
Printre autorii de memorii mentionm pe P. Parensov, ofiter de
stat-major ( Vechimea Rus *, 1899), prieten cu colonelul G. I. Bobrikov, care serie, la rAndul su, amintiri din vremea acestui rzboi.
Reproducem, ins, numai un capitol al insemnrii lui Bobrikov cu
privire la Romnia in preajma falzboiului din 1877 ( Vechimea Rus ,

1912, nr. 5, p. 290-295).

Nepotul amiralului, Leonid Ciceagov s'a nAscut in 1856, a ajuns colone/,

apoi s'a cAlugArit lufindu-si numele monahal de Serafim, a fost arhiepiscop al
Basarabiei i mitropolit. Despre el serie I. Parhomovici, in Revista Societgitii
istorico-arheologice-bisericesti Chisingiu, 1910, vol. V, pp.
Printul a luptat in armata rusA in Caucaz si, in 1863, impotriva rAsculatilor poloni. El s'a cAsAtorit in Moldova, cu Pulheria Cantacuzino-Pascanu,
a avut o flied, mAritatl cu printul Schnburg-Waldenburg, care la rAndul ei
a dat nastere la doi fii si o fatA, astorit cu principele de Wied, fostul rege al
Albaniei (R. Rosetti, Aminitri, vol. II, p. 15). Printul Sayn-Wittgenstein-

Berleburg a fost unul din candidatii la tronul Moldovei

Roumanie inconnue, Berna, 1917, p. 42).

a) rag. 433, 437 pan la p. 524.

www.dacoromanica.ro

(A.

Isacenko, La

CALATORI RU*I IN MOI,DOVA I MUNTENIA

425

((Una din amintirile mele cele mai placute apart.ine Romaniei, uncle

am ajuns pentru prima data cu ocazia marilor manevre, organizate

de principele Carol, care-si recomanda reprezentantilor armatei straine,

tanara sa armata instruita de el. A doua oar am sosit la Bucuresti

ca insrcinat militar al comandamentului suprem al armatelor noastre,
ce erau concentrate in Basarabia in toamna anului 1876. i prima si
a doua oaf& datorita unei imprejurari fericite, mi-am asigurat un succes deplin, datorita faptului ca in tug' aveam mai multi prieteni, decal
dusmani.
C succesul uneori depinde de imprejurari neinsemnate o demonstreaz faptul, di la prima mea venire facusem cunostint cu ministrul
de rzboi, generalul Florescu. Am fost printre prirnii ofiteri rusi, care
am ajuns in Valahia ca musafir al principatului, nu ca unul in msura
sa" hotarasca soarta lui. ',nand in consideratie faptul acesta, plecand
in vizita la ministru, mi-am imbr5.cat uniforma de gala, ceea ce-1 in-

calla pe simpaticul general. Am aflat pe urm6, c ofiterii straini se

prezentau la el in uniforma obisnuit. Multumit de mine, ministrul
mi-a dat un cal foarte bun, pe cami ceilalti ofiteri straini aveau niste
martoage. Datorit acestui fapt, in tot timpul manevrelor eram in
apropierea principelui. Era natural ca toate impresiile principele le
imprtsea Cu mine, ceea ce-rni cree o situatie exceptionala. De altfel
inc o intamplare spori prestigiul meu. Trecand pe strazile Bucurestilor cu un gtup oe strini, acestia se mirau c birjarii dela cele mai
frumoase trasuri, care erau sectari rusi, se ridicau de pe caprele trasurilor i ma salutau adanc. Toate acestea stmt lucruri neinsemnate,
care insa nu trebuesc neglijate. Inca un amanunt. Manevrele au avut
loc in imprejurimile Buzaului, uncle am plecat cu principele inteun
vagon special. Corect pang la pedantism, principele nu se intretinea

cu un strain, mai mult decat cu altul. Tinandu-ma mai la distanta

In timpul drumului, ma apropiam de principe cand ajungeam In gara.

De aici a rezultat faptul, c publicul, care astepta pe platforma din

gara, i autoritatile il vedeau totdeauna pe principe intretinandu-se
Cu mine. Ca rezultat, in ziare au inceput Ea apar articole, in care era
subliniata situatia mea deosebita. i acest lucru e un amnunt, care
ins are insemntatea lui.
Rastimpul de sase luni, cat am stat in Romania inainte de razboi,
m'a apropiat foarte mult de presedintele consiliului de ministri Ion
Brtianu, care in momentul acela detinea portofoliul ministerului de
interne si de razboi. Dupa prerea multora, ultra liberalul Mazzini
al Romaniei Bratianu, se arat fata de mine foarte amabil i intelegator, punand in primul plan miezul lucrului, fr sa tina seama de
forma. Cu ajutorul lui am putut strange s't prelucra toate informatiile

care ar fi putut prezenta interes pentru armata noastra, ce inainta

spre Bulgaria, trecand prin principat. Ne-a apropiat i mai mult

www.dacoromanica.ro

426

G. BEZVICONI

invlmsala, care a insotit trecerea armatelor noastre prin teritoriul

romnesc. Cu toate c timpul care a precedat declaratiei de rzboi,
a fost destul de mare ca s poat fi luate toate msurile necesare, s'a
constatat eh' n'au fost luate msuri la timp. In consecin#, o serie de
conflicte i neintelegeri cu autorittile locale. Intr'o asemenea situatie
1-am gsit pe agentul nostru diplomatic baronul Stuart 1), care
desperat, gesticula in fata unui maldr de note adresate lui de ministrul de externe Kogalniceanu.
Toate numai din vina voastr. a armatei active. Uite-te ce
bucluc mi-ati acut. i acum eu sunt de vin* ? m: intmpin el.
Dac6-s de ving eu i armata, attmci am s te descurc tot eu.
D.-mi toate notele mie i am s am eu grij ca s nu te mai supere
cu altele.

Hrtii erau multe, asa c abia au incput in servieta mea, pe care

n'am mai putut-o inchide. Am plecat cu ele la Brtianu. Totdeauna
amabil si bine dispus, m'a intrebat de sndtate, oferindu-mi o tigar,
avea un tuttm exraordinar de bun.
Ce e cu servieta asta de senator?
Koglniceanu al dvs. I-a bombardat pe baron cu note diplomatice. Acum trebue s desleg eu sforile si de aceea am venit la dvs.
Da, am auzit de o serie de conflicte intre populatia noastr
armata voastr. Pier gainile i alte oftnii, se rup cnile
dela fntni i altele de acest soiu.
Am si eu un dosar voluminos de declaratii din partea autorittilor militare. Rubia o schimb6 pentru un leu jumtate, asctmd
lemnele i paele, si multe altele de felul acesta, ceea ce este un rezultat

al lipsei comisarilor, care trebue s insateascA coloanele. Cred c ase-

menea lucruri nu se vor mai repeta. In momentul de fata e inutil

cercetezi cine e vinovat si cine are dreptate. Cercetdrile i compensaVille nu ar face altceva, decAt s inspreasc relatiile noastre, asa 'Meal

propun ca toate s fie date uitrii.

Inteleg si in totul sunt de acord.
simpaticul Brtianu, pentru a nu-si deszice vorba de fapt, in
persoank rape pe masa consiliului de ministri, notele trimese de ministru/ su de exteme. Posi s zici e nu e inteligent?
Tot astfel, rapid si hotrit, am mai rezolvat o serie de probleme,
care apreau la fiece pas in urma contactului armatei noastre cu populatia s't armata romng. Conventia militar a fost incheiat prea trziu
si pe deasupra omisese o serie de puncte, care nefiind stipulate puteau
urmri i s provoace confficte serioase. Noi toate le discutam
si le preveneam la timp. In aceast privint trebue s recunosc metitele
1) Dimitrie Feodorovici Stuart, viitor director al arhivelor ministerului af acerilor strAine, nepot de fiica al dragomanului D. Moruzi, omortt in 1812.

www.dacoromanica.ro

CALXTORI RU$I IN MOLDOVA i 1UNTENIA

427

lui BrAtianu. Imi aduc aminte, c odata marele duce, comandant

suprem al armatelor noastre, imi reprosase mie, c guvernul reprezentativ al principatului il tine legat pe domnitor de maini si de picioare,
chiar in probleme militare si c insusi marele duce e nehotrit si nu
cunoaste posibilitatile de recunoastere de-a-lungul Dunarii, care ar
urma sa asigure succesul intreprinderii.
In toate acestea se ascunde o neintelegere am avut curajul
sa-i spun marelui duce. Nu exist ordin dat de alteta voastra care
si nu fi fost executat imediat. Ce-ati binevoi sa ordonati acum, alteta?

lata ce: cand faci recunoastere pe o intindere asa de mare ca

Dunarea, n'ai in deajuns trupe de acoperire, iar unitatile armatei
romane, care se gi pe loc, se prea poate s refuze o colaborare.
vrea, totusi, ca macar trei uniati sa fie asigurate de ajutorul Romanilor.
S5. trii,
i-am raspuns, totul va fi executat intocmai.
Aceasta era la Ploesti. Cu toate c la Bucuresti m'am intors destul

de tarziu, totusi in aceeasi seara m'am dus la Bratianu. Para sa

ma contrazica m5.car cu un singur cuvant, el s'a asezat la masa,
a luat o coa1 de hartie i iata ce am scris in urma unei sfortri reciproce pe o hartie oficiala ce purta pecete de stat:
e Les autorits militaires sont commands de donner l'officier
de l'arme Imperiale Russe No. ..., qui se prsenterait avec cet ordre,

tout le concours qu'il leur demanderait, mettre sa disposition les

troupes ou les instruments dont il aurait besoin, enfin chercher
mettre en execution les dispositions qu'il jugerait convenable dans le
but de toute rconnaissance ou operation militaire .
Iata ce se n.umeste a executa dorintele marelui duce in intregime
si pang la cap5.1. In baza acestui ordin, un general sau ofiter rus avea
dreptul sa tread." Dun5.rea cu o unitate armata i s faca recunoasteri.
Trebuia sa vezi cat de multumit era insusi Bratianu.
Cu toate c nu sunt militar, totusi iubesc armata i inteleg pro-

blemele militare. Nu se poate lega mainile comandantilor militari,

fra a nu lovi in interesele cauzei. Cred ea marele duce, in sfarsit, o
sa m5. aprecieze. Maine, trenul spre Ploesti pleac la ora 3. Inca.' inainte

de plecare, pe peron, toate trei foi va vor fi inmanate.

Totul fusese executat dup5." cum promisese si la ora cinci eram in
cabinetul comandantului suprem.
Cum de ai putut atat de repede si bine O. realizezi dorinta mea?

lar principele imi spusese, Cei erau greutati de neinlaturat. Ti-a fost
greu s5.-1 convingi pe Brtianu?
Alteta 1 Un lacat 11 deschizi cu o cheie care e facut pentru el ;

alteta voastra ati apucat alta cheie. In ceea ce priveste Bfatianu, am

indrazneala s v asigur, ca acest om e sincer i plin de bunavointa
fata de noi. Principele Carol e far5." cusur, insa e mai putin practic

www.dacoromanica.ro

428

G. I3ZVIC0NI

decat Brbitianu. Dintre membrii guvemului, sunt multe persoane capabile, pe care insA trebue sa le cunosti ca sA-ti dai seama ce pot realiza.

Oricum ar fi, sunt foarte multumit ca totul s'a aranjat atat de

repede si usor. Transmite lui BrAtianu multumirile mele. Iti multumesc de asemenea s'i tie; sunt foarte multumit de serviciile tale. Iti
multumesc din suflet.
Cat eram de multumit 1 MA intorceam acas bucu.ros, visatul la
satisfactia ce o s am cand ii voiu transmite lui BrAtianu multumirile
marelui duce, caci, inteadevAr ne-am distins si am meritat lauda. Dar
eu n'am lucrat numai cu BrAtianu. In chestiuni militare am avut aju-

torul colonelului Sramicianu, dela statul-major, si al ministrului de

fazboi generalul Cemat 1). In chestiunile de transport pe cEle ferate
si cele de ordin intern, am avut de a face cu colonelul Falcoianu 2),
foarte amabil si priceput. Nu-mi aduc aminte de numele tuturor, dar
toti absolut, fra nido exceptie, mA intampinau cu atentie, interesandu-se de doleantele mele si in cel mai scurt timp cautau sa-mi dea
informatiile necesare. Datorit unei asemenea colaborari, am reusit sa
prezint statului major al armatei o serie de informatii pretioase cu
privire la organizarea armatei romane, mijloacele de aprovizionare,
mijloacele de transport pe caile ferate si pe drumuri, incartiruiri, recolta
din ultimul an, vasele de transport pe Duda:re s'i afluenti, regiunile impdurite, care au si ape curgatoare pe care se poate transporta lemnul,
hrti si planuri topografice de pozitii din Romania etc.

lama, statul-major din ChisinAu se gandea mai mult la reintoarcerea acas, decat la o ofensiv in interiorul unei thri dusmane. Toate
rapoartele.facute de mine erau adunate in teancuri, far a fi prelucrate
si aplicate. Toti sperau cA discutiile din conferinta dela Constantinopol
se vor termina favorabil. Ideia de pace predomina. In special insistam

si recomandam sA se cumpere recolta imbelsugata a ultimului an.

Purtuna ce ameninta nu era un secret pentru nimeni. Cea mai

mare parte de proprietari si negustori de grane cAlutau s5; scape
de cerealele stra'nse in hambare si. depozite, care dupa parerea lor
ar fi putut sa revida pe gratis trupelor in ofensivA. Toate granele
erau cArate cu febrilitate spre porturile dunArene Braila si Galati,
ineArcate in vase si. transportate peste hotar. Preturile sc5.zuse enorm.
Pentru. 200-300 mii de ruble puteai cumpara ceea ce altAdata necesita un pret inzecit. CumpArarea cerealelor pentru armatA, cAutam
01 demonstrez eu, in primul rand ar fi servit drept un mijloc de

sustinere a delegatilor nostri la conferint5., si in al doilea rand ar fi

asigurat aprovizionarea armatei pentru un an intreg. Daca rAzboiul
totusi va izbucni, noi vom avea stocuri imense de cereale aproape
Alexandru Cernat (1834-1893).
stefan Faleoianu (1833-1903), general si ministru de rAzboi.

www.dacoromanica.ro

CALXTORI RUS! IN MOLDOVA I MUNTENIA.

429

degeaba. Dac din contra, situatia incordat se va lmuri, survenind o

destindere, vom cOiga sume mari din vnzare. eful statului-major
imi rspunse c, dad.' la cartierul general exist indoieli in ceea ce privWe rzboiul, apoi la curtea din Petersburg toti sunt convin0 c nu
va fi rzboi, incat ministrul de final* nu va acorda pentru asemenea
operatie nido rubl. Insistam, repetnd cu indptnare c in chestiuni
militare nu ne putem conduce dup criterii ob4nuite, i c odat cu
cerealele din porturile dunrene pleac i vasele, fr de care o trecere

a Dunrii, att de lat, va fi ingreuiat peste msur. Prin urmare,

eram pentru inceperea imediat a constructiei de vase 0 plute in regiunile potrivite. Mi se rispundea: bine, dar lucfrile &I le inceap Romnii, pe propria lor rspundere )).

www.dacoromanica.ro

1877

VSEVOLOD GARIN
Scriitorul Vsevolod Mihnilovici Garsin. (1855-1888) a participat
si el in rzboiul din 1877, ca voluntar, cand a fost rnit la ir August.
In campanie, el a scris prima sa schita.: Patru zile, aparuta in revista
A Otecestvennie Zapiski . Scrisorile lui din Romania, adresate mamei,
sunt caracteristice corespondentei ostasi/or rusi din toate razboaiele

impotriva Turcilor, incat le reproducem din volumul I al operelor

complete, editia Marx, Petersburg, 1910, pag. 484-491, text comunicat de V. S. Katranov. Din scrierile lui Garsin s'au tradus in romaneste: Floarea roqie, de S. Casvan-Pas. si

Razboiul.

Falciu (pe Prut), 13 Mai 1877

4 Draga' mam ! Aseara am sosit la ralciu, cu o intarziere de dona
zile fata de itinerar. Drumul a fost ingrozitor, a plouat in fiecare zi,
pamantul s'a prefcut in glod. Ne inftmdam in noroi pana la genun.chi.
Vasia si cu mine suportam marsurile atat de bine, inca ne miram singuri.
E adevrat ea% dup.& ce au fcut cate 30 de verste, ne trantim pe orisice
ar fi si dormim dusi pana la general-mar s o (desteptarea). Situatia

noastra este inca destul de bun, in comparatie cu cea a soldatilor:

pe noi nu ne pun la corvezi, s'a' scoatem din noroaie carutele caravanei regimentare. Soldatii, dup ce au facut 30 de verste, trebue s'A
se intoarca aproape indata cale de vreo cinci verste, s scoata cu man
carutele din cele mai ingrozitoare noroaie. Pana acum am dormit prin

sate in enge tranesti, dar de cand am intrat in Romania, trebue sa

dormin in campament. Astzi am dormit pentru prima oar sub cerul
liben Dac n'are s'A plon, merge si asa. De altfel, in curand ni se ver

da corturi. Banii nostri i-am schimbat in aur, operatie la care am

castigat foarte bine. Aurul este foarte scump aici. Hartiile noastre valoreaza rubia pentru rubra. Neplacut este ca suntem cu desavarsire
izolati de restul lumii. Nu stim absolut nimic ce se petrece in lumea
larga. La Leova am dat de petrecere, dansuri, betie Romanii isi

www.dacoromanica.ro

CALKTORI RI.T$I IN MOLDOVA *I MUNTENIA

431

sarbaloreau demnitatea de regat nu stim decat atata. De n'ar

fi gandul la d-ta i la R.1), de n'as sti cat te doare mima pentru mine,
as fi pe deplin linistit. lar asa, cand imi aduc aminte oe HarkoN.,, mi
vin lacrimile in ochi. Se aude c rzboiul se va termina in curAnd
ne vor trimite acasl. 0 fi adevrat? Nu stiu nimic. In ziva de 25 Mai

ne va trece in revista impratul. Hotarit, nu pot scrie mult. Parc

nici nu-mi lucreazI capul i apoi, vorba aceea, nici nu poti s'A
mult. Nu stiu sigur, dar cred c aceasta scrisoare va fi deschis.. Scrie-mi,

te rog. Inc5. din Chisinu ti-am comunicat adresa mea, iat-o din nou,

pentru once eventualitate. Scrie-mi cum se poarta R. fata de d-ta.

Observi ce fr'l sir e scris scrisoarea aceasta? Pe semne ca e de vin
extrema mea oboseala. Trebue sa-i mai scriu i lui Volodia s't lui R.,
nu stiu cum o sa mai scriu. La revedere, draga mea! Pink' la 28 Iunie
fii absolut linistita pentru mine. Voiu mai scrie cateva randuri. Daca
ma va invrednici Dumnezeu s m intorc, voiu serie o carte intreag..
Soldatul rus este ceva cu totul neobisnuit. Stmt adevarati
este situat pe un deal, deasupra Prutului. Valea Prutului are o largime

de 3-4 verste, dar raul insusi nu este mai larg ca Aidar 3) al nostru
serpuieste pe vale. Am trecut valea aceasta intfun timp de vreo
2 Y2 ore, iar carutele n'o pot s'o treaca de doua zile: att de ingrozitor
e noroiul. Caii se omoar. tragand. La revedere, draga mea Te sarut.
Salut-1 pe Jenia 3). Draga mea, cateodat a vrea atat de mult sal te
vad mcar o clipa. Te s.rut. Al d-tale 'Vsevolod.
Tecuci, 1877, 19 Mai

Draga mea, slava Domnului, sunt bine, snatos, am poposit la

Tecuci sau, mai bine zis, intfun campament din apropiere. Inaintam
ca bine, numai am gbAvit cu doul zile fat de itinerar, astfel incat
vom ajunge la Baneasa nu la 28, ci la 30 Mai. Viata noastr e mo-:
noton: umbnim, ne odihnim, mancam iata toate interesele noastre.
Nu-mi mai lucreag.' de loe capul, nici nu stiu ce O. scriu, dei a avea
material pentru o carte intreag. i apoi, s scrii mult nici nu e prudent. Nu stim absolut nimic despre humea din gag'. Despre rzboi,
n'avem nici cea mai mica ideie. Umblam, umblm mereu. Umblu
ma' gandesc de obiceiu la trecutul meu, la Petersburg, dar cel mai
des la Harkov. Ce mult a vrea cateodata.' s ma transport pentru o

clipa departe de aici, in patrie Am grit, cu un sentiment ciudat,

santul care desparte Rusia de Romania. Vroiam s scriu ceva, dar
nu-mi vine. Sunt ingrozitor de obosit s't nici n'am timp: trebue sa-mi
1) Logodnica lui Garsin.
2) Rilu in orasul Starobelsk, din guvernAmntul Harkovului.
2) Fratele Evghenii Mihailovici Garsin.

www.dacoromanica.ro

432

G. BEZVICONI

cult pusca. Lui R. spune-i, c o rog sa ma ierte: azi nu pot hotrit

sa-i scriu niciun rand. Spune-i ea sunt bine, sanatos si ca o rog foarte
mult s-mi scrie. Te rog, spune-i s nu se supere pe mine. Ii voiu serie
si ei cateva fanduri. Draga mea t Iart-ma pentru scrisori scurte. La
Bneasa vom ramane pe loe 0 attmci volt' cauta sa scriu mai mult,
dar aid nu e comod, iar de oboseala, nu stiu nici ce scriu, nu pot s-mi

adun gandurile. Numai sa nu crezi c oboseala ar (Muna sanatatii

noastre: crede-ma, n'o spun pentru a te linisti, e adevar adevarat,
si Vasia si eu suntem pe deplin sanatosi. Mancarn colosal de mult.
In timpul ploilor, am fost nevoiti sa bem mula vodca altminteri
am fi racit de sigur. Picioarele ni le ungem cu untura de porc. Avem
la noi chinina, picaturi Botkin, Inozemtev si, pentru once eventualitate, vat hemostatica. Scrie-mi un,de sa-ti scriu. Serie-mi dac al
primit prima mea scrisoare, in care te rugam sa-i scrii lui Volodia.
Pent ru once eventualitate, iti dan adresa mea pentru a doua oaf/.
V. 0 cu mine mai avem multi bani, asa 61 te rog, drag mama, s nu
ne mai trimeti deocamdata. Daca vei trimete ceva, trimete mai bine
niste ceai, care este o adevarata binefacere pentru noi, aici. La revedere,

draga mama. Te sarut cu mult drag.

Al d-tale V. G.
Albesti (in Valahia) 1877, 26 Mal.
Draga mam! Iti scriu din Albesti, dar scrisoarea o voiu expedia

din gara urmatoare, Ploesti, pentruca aid nu exista oficiu postal.

Cat mai suntem in Romania, voiu putea sa-ti expediez uor scrisorile,

dar din Bulgaria va fi greu. Posta militar merge foarte incet 0 este
0 incomod s scrii prin ea. Ofiterii nostri, care ne-au comunicat itinerariul, s'au inselat: BA'neasa nu este de loe situata pe Dunare, el la
doua-trei verste departare spre Nord de Bucuresti. Vom sosi la Baneasa la 1 Iunie si vom ramane acolo cel putin doua saptamani. Ca
s poti urmari pe hart pe mide trecem, iat cateva puncte de reper:
Chisinau, Leova, Falciu, Barlad, Tecuci, Focsani, Ramnic, Buzau.
En umblu bine, rezist perfect la marsuri. Niciodata n'am ramas in
urm si nid nu m'am urcat in crut. Vasia a mers cu caruta numai
4 verste si chiar 0 aceasta numai din cauza c l-a durut stomacul.
Pfina acum n'a sosit inca dela cartierul general al diviziei ordinul des-

pre inscrierea noastra in cadrele armatei; de aceea nu primim inca

o ratia* noastra: paine si pesmeti. Instructie facem de putina vreme,
dar am ajuns sa cunoastem toate formatiile, asa ca vom lua parte la
parada maine, la Ploesti. Ne va trece in revista insusi impratul. Ne-a
intrecut acum dou zile: mergeam pe jos, iar el clatorea pe calea
ferata, care, incepand din Tecuci, trece alaturi de soseaua noastra.
Ne e tare necaz s* vedem intrecandu-ne trenurile incarcate cu tmpe.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RU.51 IN MOLDOVA *I MUNTENIA

43

De pe locul, pe care poposisem, am fost sculati, dusi lane terasament,

aliniati pe dou5. randuri (brigada s'a intins pe mai bine de o versta);

dupa ce am stat asa cam un ceas i jumatate, am vazut trenul tarului.
Imparatul nu s'a aratat ins, ceea ce le-a pricinuit soldatilor o mare
deceptie. In genere, e destul de greu s umbli, mai ales cand etapele
sunt mari. lar noi am avut parte de (Iota etape de 45 si de 40 de

verste, una dupa alta. De altfel, incercarile trupesti nici nu-mi par
prea grele ; chinurile sufletesti sunt, dup cum am constatat, mult
mai chinuitoare. Nu-mi trece niciodata prin cap s mal diesc, CA am
pomit-o in campanie. Este o sward' atat de buna, mai cu seam pentru
mine, care am nevoie de a-mi forma caracterul. Dupa cura m asteptam, am o gramada de material de observatie. Daca m va scapa Dumnezeu din aceast incercare, voiu sti ce sa fac. Nu ma indoiesc aproape
de loc cal voiu sti s scriu i c voiu avea succes. Astazi facem un popas
de zi: am primit ordinul sa ne pregatim pentru paradd. Toatal lumea
se curat5., se spala. Soldatii fac baie in garla; apa le ajunge mai jos
de genmichi nu pot decat sal se culce in ea pe burt si e tulbure,
ca i pretutindeni in Romania. Rufele le spala de-a-dreptul in ran,

apoi le intind pe iarba, la uscat. Poti sa-ti inchipui, cat de curate ies.
In general, soldatii imi plac foarte mult. Ofit.erimea (nu ofiterii luati
izolat, ci ofiterimea) e dracul stie ce. Bataia este panal acum in plink
inflorire. Chiar i generalul nostm de brigada Ii plesneste pe soldati
peste obraz i injur cu vorbe urite. In general, toat lumea aceasta
nu inspira niciun fel de respect soldatilor. Comandantul nostru de
companie, Ivan Nazarovici, imi place foarte mult : nu bate si vede
in soldati fiinte omenesti. De altfel, el formeaza, una din rarele exVom avea timp s vorbim pe larg despre toate acestea si nu
numai cu d-ta. La compania 4-a, avem pe un tip foarte ciudat: inginerul de mine Kiel, neamt din tinuturile baltice, care si-a fcut studiile
la Berlin si Freiberg. S'a inrolat de bunal voie ca s5. faca parte la campanie . Ruseste vorbeste mai prost ca Feller, a fost student ; este

ranit de patru ori, de doual ori de gloante si de doug ori cu floretal.

Avea serviciu la noi, in regiunea Donului. Are o mutra tampital, ochi de

bou, favoriti. Incolo e baiat bun. Ne-a ajuns din urma. la Tecuci
deocamdata nu s'a deprins cu marsurile: deseori ramane in urma.
Mancam teribil de mult ; cu comandantul nostru de companie,
trei, mancam un cazan respectabil de casa bem un samovar
intreg de ceai. De cand au incetat ploile, vodca a iesit din uz ; in schimb

vinul rosu (cu 10-15 copeici sticla) se consuma tu. cantitati inspalimantatoare. Cldurile intrec 25 de grade. Am trecut la camlsi si pantaloni albi; pe cap purtam chipiuri albe cu o parte care acopera ceafa.
Ii trimet lui R. portretul meu, desenat, cu oarecare aproximatie, de
mine insumi. Sal ti-1 arate i d-tale. rank' acum n'am primit inca scrisori de nicaieri si dela nimeni. E foarte plicticos sa nu stii nimic despre
23

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

434

cei dragi. Am descoperit, din fericire, la Kiel, o hart a Turciei, aqa

c acum nu mai umbrm chiar ca nite orbi. La revedere, drag mam!

Ti-a scrie mai mult, dar... dac'ai ti ce incomod e s'O* scriu. Seria
pe un genunchi, aezat pe pamant, in b.taia nemiloas a soarelui.
apoi, ne aduce tocmai masa. La revedere, draga mea mam. I Te
srut Cu drag. Salutri tuturor. Al d-tale V. Garin. La Bneasa vom
cere voie s mergem in ora (Bucureti) i vom incerca s ne fotogra-

fiem in tinuta de campanie.

Bneasa (lng. Bucureti), 1877, I Iunie
DragI mam! lar ni s'a schimbat itinerariul: in loc de dou gptmni, vom rmne la Bneasa numai patru sau cinci zile. Peste o sgpfman vom ajunge la Dunre. La Ploeti ne-a trecut in revist impratul, de aceea niel n'am avut timp s m reped din talYra noastr
pan in ora, la polt., .1 am transmis scrisorile mele ctre d-ta .1 ctre

R. frl mrci. Nu tiu de vor sosi ori nu. La Ploeti am sosit, plini
de ndueal .1 de praf, obositi .1 murdari. Cand ins trupele au inceput

s se apropie de locul, unde sttea, pe un cal sur, impAratul, nu-i mai

recunoteai pe soldati, att de mare era insufletirea ce le-a cuprins.
Impratul saluta fiecare companie, i cum mai striga fiecare companie
Treceau prin fata lui voios, repede, aproape in pas alergtor. E foarte
schimbat, a imbAtrnit, s'a fcut mai palid. Era atta tristete in fata
lui blnd, inct soldatii au remarcat-o i spuneau: Ii este mil de
noi. Se vede c niel el nu e stpn pe vointa lui . In general, sunt in-

dr5Igostiti de tar. Seara a mai venit odat la campamentul nostru,

ca s ne mai vad. odat. Aici, generalul nostru i-a raportat, intre altele, despre Vasia i. cu mine; n'am fost trecuti inc in cadrele armatei,
pentru. CA' statul-major al diviziei nu ne-a ajuns inc din urm. Impratul a dat ordin s fim trecuti in cadrele armatei. Cldurile sunt foarte
mari, umblAm in cm.i de panz. Te-a ruga s-mi mai trimiti o ch.ma6 alb de pnz6 (groas), de croial obinuit ruseasc (cu guler
incheiat inteo parte), numai s nu fie prea lung. Pentrucg cele cazoane

sunt fcute dintfun fel de pnzA care se rupe, iar afar de aceasta,
cmaa mea e croit aa fel, incat gulerul nu se incheie. Am primit
dela d-ta o scrisoare, cu adresa cea nou, dela R. dou, dela Volodia dou: sunt recunosctor prietenilor, care nu ma uit. I. E.
Maliev 1) ne-a trimes de asemenea o scrisoare; n vom ruga s'O' ne tri-

meatk sub banderol, ziarele citite. Chiar de le vom citi dup dou
sptmni, tot vom afla cae ceva despre Petersburg i Moscova. Astzi
mergem la Bucureti, cu un bilet de voie, dat de comandantul companiei

t in interes de serviciu . In general, li se dl voie cu mult greutate

1) Fratele pictorului V. B. Maliev; a murit In 1872.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUSI IN MOLDOVA 5I MUNTENIA

435

soldatilor sa mearg. acolo. Aceasta va fi, probabil, ultima scrisoare,

pe care o vei primi d.ela mine prin poct. romaneasca. Acum va trebui
s scriu prin cea militar, ceea ce este ci mai incet, ci mai incomod.
De aceea sa nu acorzi mare important faptului ca scrisorile mele
vor fi, pe viitor, poate foarte rare. Dela noi pana la Bucurecti sunt
vreo case verste; pare-se ca oracul e mare. Vasia i,i cu mine am fi vrut
s ne fotografiem, dar n'avem pe cine ruga sa ne ja fotografiile, iar
In fotograf nu poti sa ai incredere. In general, Romanii trag tot felul
de foloase de pe urmele noastre. Ne jupoaie far'a mila. Este o tara bogata,

Cu fanete splendide, dar suntem obliga ti sa platim pentru fan cate 57

copeici pe un pud 1). Volodia iti scrie? R. mi-a scris c scrie. Ce pacat
ca nu pot trimite corespondentel Ac fi putut cactiga parale destul de

bune. De altfel, mai avem bani, chiar in cantitate destul de naare,

grape lui Iv. Eg. Nu vom duce lipsa de rumie timp de cel putin o lun.
i jumatate. Dupa trecerea trupelor in revista de catre imparat, ceful
nostru (generalul) a devenit mult mai bun ci mai indulgent. S'au dat
dispozitii ca oamenii s, fie, cum s'ar zice, ucurati. Campania a trans-

format divizia noastra inteuna din unitatile cele mai bune de lupta.
Am parcurs odata o etap. de 50 de verste (crezusem la inceput
eran 45). E drept, c multi cam cazusera de oboseala, dar pe urma
s'au refacut. Vasia ci cu mine n'am ramas niciodat nici macar in firma.

In general, sanatatea mea se dovedecte a fi mult mai buna cleat ac

fi crezut. Hotarit nu mai cred in etapa de cate 70 de verste. Swat
posibile cel mult fara ranite. Adineaori (pe cand scriam scrisoarea
aceasta), am auzit ea Muntenegrenii ar fi fost sdorbiti cu desvarcire.
0 fi oare adevrat? Vom lupta bine. Starea de spirit a soldatilor este

serioasa, linictita; garantez ea' niciunul din soldati nu va da bir cu

fugitii. La revedere, draga mea. Serie-mi pe adresa cea veche, numai
s'a nu pui gara Ungheni Doar: oficiul poctal militar al armatei
de operatiuni dunareana. La revedere. Te sarut pe d-ta ci pe jenia.
Al d-tale V. Carcin.

8 Iunie 1877, futre Bucurecti ci Alexandria.

Draga mama! Iti scriu dintfun sat, al carui nurne nu-1 cunosc.
Nu voiu expedia aceasta scrisoare inainte de dou sau trei zile, cnd vom

ajunge la Alexandria. Acolo vom ramane un. timp nedefinit. Poate c

vom fi pomiti indata spre Dun'are sau poate, vom fa:mane pe loe,
pe rang cartierul general. Drumul dela Bneasa s'a facut foarte ucor ;
etapele erau mid (20, io, 18, 8, 18, 8) ; ne par adevrate plimbari dupa

etapele enorme de cate 40 ci 5o de verste. Mara de aceasta, ni s'au

dat corturi, foarte comode, sistem francez. Se d un cort la case
I)

16 kg.
28*

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

436

oameni, care

Il

duc (vine cam la un kg de om). Noi ocupgm

in patru (cu ofiterii

Ivan Nazarovici i sublocotenentul Saharov)

un cort mare, de efiteri. In genere, o ducem mai bine ca soldatii: hrana

e mai bung., bem mult ceai. lar de c5.nd ni s'au distribuit corturile,
nici nu ne mai udg ploaia. i in general, neplacerik de naturg fizic
sunt mult mai mid decat # se pare (judecand dup scrisorile d-tale).
In ceea ce privete personal, de sigur, nici nu le pot trece in categoria
suferintelor. N'au niciun fel de influenta asupra stgrii de spirit, iar
acesta este lucrul principal. Din Bneasa mergem cu intreaga divizie
impreun cu artileria (in total peste 12.000 de oameni). Unitatea noastrd se intinde pe cateva verste. Cel mai bine este cand faci parte din
avangard: ie0m la drum cei dintai i sosim primii la locul de popas.
Scrisorile d-tale le primesc deocamdatg. regulat. Ultima era din
ziva de 25 Mai. Dela Volodia am primit pang acum o singurg scrisoare.
Eu i-am trimes pang acum trei; azi o scriu pe cea de-a patra. Dela R.
am primit scrisori regulat. Astgzi nu-i scriu, pentruca nu tiu de loe,

dac va fi cu putintg s'o ajunga la Starobelsk (la Harkov e sigur ca

n'o mai prinde scrisoarea). Oare nu-i va fi cu putint sg-nai serie din
Starobelsk? Geamantanul, pe care Maliev l-a ddruit lui Vasia, merge
impreung cu noi. Merg cu noi toate rufele, pang" i bluza. Chiar dupg
o saptming dupg plecarea noastra din ChiOngu, am fost placut surprin0, afland c pernele, pgtura i pledul calatoresc impreung cu noi.
Dormim acum perfect. Scrie-mi negre0t, dacg. d-ta 0 R. ati primit
scrisorile mele nefrancate, trimise din Ploeti (purtand insemnarea
Albeti, 27 Mai ). Le-am expediat nefrancate, pentru cg din cauza
inspectiilor, n'am avut timp sa" merg in ora. Din Baneasa ne-am dus
cu Vasia la BucurWi. Ora.021 acesta are un aspect absolut european,
cel putin strazile, pe care am trecut noi. Oriental a ramas numai faptul
ca stfzile sunt inguste i intortochiate. In schimb, pavajele sunt admirabile, exist instalatii de gaz de iluminat, tramvaie cu cai, case
pravglii frumoase. Curatenia este ca la Petersburg. Ofiterii ncOri
(unii din ei) literalmente dispgreau la Bucureti, bine inteles, petreceau in toate chipurile. Tx-51nd aici, te intareti 0 mai tare in atitudinea, existent fat d ap. numitii neplatnici
destrabglati .
Cu acetia din urmg sunt in relatiile cele mai bune. Vorbim deseori

despre cate'n lung 0 in soare. De curand, am fost nevoit sa explic

ftmctionarea telegrafului; spre uimirea mea, explicatiile mele au fost
intelese. La revedere, draga mea! Srtrtg-1 pe Jenia. Te sgrut cu drag.
Dacg Ii vei serie unchiului Mitia 1), transmite salutri lui i bunicii.

Al d-tale iubitor V. Gar0n.

1) D. S. Akimov, fratele mamei lui Garsin, erou al luptelor dela Sinop si
Sevastopol.

www.dacoromanica.ro

CkLATORI ItIII IN MOLDOVA 51 MUNTENIA

437

Serie-mi daca vei continua corespondenta cu R. Cand va fi ea la

Starobelsk? P. S. Vasia trimite salutaxi. Facand baie la Baneasa,
s'a intepat la calcai, acum are un abces. Din cauza aceasta, dela
Baneasa merge in Cruta ambulantei.
12 Iunie. Alexandria.
Abia astazi iti pot expedia scrisoarea, draga mama.. Din Bucureti
pang. la, Alexandria am mers ase zile intregi 0 in acest rastimp n'am
avut nicio posibilitate de a o expedia. Am sosit aici ieri ; am crezut c
marele duce ne va face o inspectie, dar nu 1-am gsit aici ; plecase cu
tot statul-major. Incotro nu se tie. Nu tim de asemenea nici
and vom pleca de aici, dar dupa cat se arat, cred ca aceasta se va
intampla in curand. Unde vom merge iar nu tim. Dupa cum o
poti vedea 0 pe hartd, de aici pana la Dunare nu e mult, doar vreo

25 verste. Unii spun c aud, in timpul noptii, bubuitul tunurilor ;

este, probabil, o iluzie a auzului incordat. Astazi s'a zvonit CA until.
din corpuri ar fi trecut peste Dunare. E cam ciud at : te afli la cateva_
zeci de verste de locul luptelor 0 nu tii absolut nimica, pe cata vremevoi aflati, la o distanta de dou mii de verste, toate evenimentele dupa
o zi sau doua. Piciorul lui Vasia este aproape vindecat. Dela Volodia
nu primesc scrisori 0 nu tiu ce sa cred. Eu i-am scris pana acum de mai
multe ori. data' am scris 0 lui A. lac. La revedere, scumpa mea mama.

Sarut cu drag pe tine 0 pe Jenia. Al vostru V.

Alexandria este un or4e1 mic 0 pacatos. Campm, ca de obicei,
afara din ora. . Avem un rau, in care ma scald cu cel mai mare deliciu.

P. S. Adresa mea exacta este: Oficiul pc:qtal de granit dela Ungheni spre expedierea in armata de operatiuni, etc.

Spitalul din FrtWi, 29 August 1877.

Draga mama! Astazi am ajuns cu bine la FrtWi, plecand din
Bela la 25 August. Am facut drumul singur in caruta, a4a incat a fost
destul de comod. Acum e timpul de pansament, de aceea nu pot serie
mutt, dar nid n'am ce. Am aflat chiar acum despre caderea Plevnei.
Maine ne imbarc la vagoane 0 o pomim spre Rusia. La revedere pe
curand, iubita mea mama! Salutari la toata lumea. Al d-tale Vsevolod*.

www.dacoromanica.ro

1904

SUR GHEI URUSOV

Zece ani dupa fzboiul balcanic din 1877-1878, un diplomat rus

serie despre regina Elisabeta a Romaniei scriitoarea Carmen-Sylva,
despre incoronarea din Mai 1881 0 despre o vizita la palatul regal.
Voluma0d apare la Paris, pe la 1887, intitulat: Les cours princieres

d'Europe. Deseori venea in vizita la regina distinsul violonist rus,

Mihail Sicard, compozitor 1), nascut in 1862 la Odessa, proclamat
solist al curtii regale romane 0 decorat cu ordinul Bene Merenti >>.
Povetile Carmen-Sylvei le-a tradus in rusete profesorul A. Ialimirski
(Moscova, 1910; ed. I, 1902), care a vizitat Romania, ca 0 ce15.1alt
invatat cercetator al relatiilor ruso-romane, Arsenie Stadnitki.
In vara anului 1896, principele-motenitor Ferdinand, impreunI cu
sotia sa, principesa Maria, nepoata imparatului Alexandru al II-lea,
a vizitat anareata 0 misterioasa, uiraitoarea Rusie 2), participand la
incoronarea noului imparat. In anul urmator, la sfWania mitropoliei
Moldovei, regele Carol a fost saiutat, la Ia0, in numele imparatului,
de generalul Alexandru Constantinovici, guvernatorul Basarabiei. In

Iulie 1898, regele Carol 0 principele Ferdinand, insotiti de primul

ministru D. Sturdza, 3) au facut o vizit la Petersburg.
In Septemvrie 1902, cu prilejul implinirii unui sfert de veac dela
razboiul balcanic, o delegatie a Societatii Slave din Moscova a vizitat

Bulgaria, Serbia 0 Romania. Delegatii: colonelul Artur Ivanovici

Cerep-Spiridovici, generalul Grinevici, veteran al razboiului din 1877,
cpitanul Demidov 0 Grigore Visarionovici Komarov 4), s'au prezentat
1) H. Riemann, Dictionaire de Musique, Paris, 1931, p. 1242. M. Sicard
este unchiul compozitorului Constantin C. Romanov, din Bucuresti.
3) Regina Maria, Povestea vielii mele, Bucuresti, I, p. 127 si urm., II, p.
'92 i 459.

D. Sturdza mergea la Petersburg cu aparenta de a face scuze pentru

brosura sa antiruseasca: Europa, Rusia i Romania, Bucuresti, ago; Titu
Maiorescu, op. cit., p. 382.
Colaboratorul nostru, nepotul scriitorului Gr. Danilevski.

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIM IN MOLDOVA I MUNTENIA

439

la Sinaia regelui Carol I, oferindu-i darul societatii moscovite, o bra-

ting n lucrat artistic de meterul Ovcinnikov, din Petersburg. Vizitatorii ru0 au obtinut decoratii 0 portrete regale, ca 0 doisprezece
membri ai societtii, printre care o femeie, Morozova.
0 vizita. la Ia0, in Octomvrie 1904, o descrie in Insemndrile unui
guvernator (Petersburg, 1907, cap. XI, p. 271-292, 0 in strainatate),
printul Serghei Dimitrievid Urusov, guvematorul Basarabiei 1).
Inginerul N. V. Tiganco scrie, in 1910, la Chi0nau, despre Drumurile
Romdniei 2).

Actele incep sa apara aproape concomitent cu desasurarea evenimentelor istorice. Astfel, de pilda, in Vechimea Rusa din 1915,
se tipre0e Coleclia documentelor diplomatice din 1912-1913.
S. Sazonov, ministrul afacerilor straine al Rusiei, noteaza in amintirile sale: Les annes fatales, demersurile ruse0i facute in anii
1912 - 1914 pentru a asigura neutralitatea Romaniei: cordialitatea
manifestata fata de ministrul Romaniei la Petersburg ; alegerea ingrijit a ministrului Rusiei la Bucure0i3) ; sprijinirea cererilor Romaniei, in 1913, privitoare la intarirea granitelor dunarene ; numirea
regelui Carol mareal al armatei ruse, bastonul de mareal fiindu-i
inmanat la BucurWi de marele duce Nicolae Mihailovici ; invitatia
curtii regale 0 a reprezentantilor armatei romane la inaugurarea, la
Petersburg, a monumentului marelui duce Nicolae Nicolaevici, coman-

dantul armatei ruse in 1877, 0 la sarbatorirea fraternitatii de arme

In luptele pentru eliberarea Bulgariei ; vizita principelui Ferdinand 0
a principesei Maria la Petersburg, ') in legatura cu zvonul csatoriei
principelui Carol cu fiica tarului, Olga ; vizita familiei imperiale la
Constanta 5) 0 recunoWerea drepturilor Romaniei asupra Transilvaniei.
Emigrantii politici ru0 publica, in timpul din urma, o serie de brouri despre Romania. La Berna, in 1917, apare carticica: La Roumanie

inconnue, de A. G. Isacenko, care serie la Ouchy-Lausanne, dupa o

edere in Romania, considerand c intrarea acestei tari in razboi, la
28 August 1916, echivala cu sinuciderea ; autorul admite, de altfel,
numeroase erori.
Despre tratativele diplomatice din Romania gasim unele tiri in
volumul Archives secrtes ale ultimului imprat (Paris, 192) 6) .

1) Amintirile lui Gavriil A. Bezviconi, i Din trecutul nostru *, 1939, VIII

IX, p. 57 si urm.
8) Cartea in biblioteca inginerului N. N. Bosie-Codreanu.
Gavriil A. Bezviconi, op. oit , p. 72.
Regina Maria, op. cit., p. 464 gi urm.
Ibidem, p. 476.
Comp. ai Amintirile lui Gavriil A. Bezviconi, p. 71 i urm.

www.dacoromanica.ro

440

G. BEZVICONI

Nicolae Iorga a publicat, in 1917, la Iasi: Istoria relafiilor rusaromdne 1), iar in 1919, la Bucuresti: Scurta istorie a Slavilor reisdriteni

Rusia qi Polonia. In prima lucrare, ap'rut in frantuzeste, regretatul

meu profesor scria (pag. 4):
t Mais les Russes resteront toujours les voisins des Roumains et
les Roumains ne cesseront jamais d'tre les voisins des Russes. Sur
nombre de points il n'y a pas seulement voisinage, il y a cohabitation .
In acelasi sens vorbeste despre alianta romno-rus5, primul ministru romn, Ion Betianu, la 20 Ianuarie 1917, cand soseste la Petrograd impreun cu principele mostenitor:
Cette alliance ne doit pas 'are limite . la guerre actuelle ; je souhaite ardemment qu'elle se prolonge dans l'avenir )
Spiritul de apropiere dintre popoarele balcanice a calluzit pe publicistul N. N. Durnovo 3), cand el a contribuit la scoaterea la Bucuresti, intre 8 August 1901-12 Iunie 1902, a gazetei rusesti: Orientul
Ortodox ( Pravoslavnii Vostok ), al c5sui director a fost Dragutin
L Thici. In biblioteca lui Gr. Cazacliu am consultat cndva istoria
Romnilor, scris de profesorul Boretki-Bergfeld, din Varsovia. Pe
drumul scriitorilor rusi, care au 15.sat fragmente literare despre
ruso-rom5ne: Zagoskin ( un roman din vremea rzboiului din
1711), Mordovtev, Danilevski, Iieskov, Korolenko, Vsevolod Krestovski, Vasile Nemirovici-Dancenko, inregistedm cateva insemnri ale
scriitorilor mai recenti, printre care notele de drum ale lui Iliia Ehrenburg: In Romania (ziarul t Pravda );, 14 si 15 Septemvrie 1945), A.
Karaganov (impresiile sale din Romania au apkut in gazeta Arta
Sovietic5. , 27 Iulie 1945) si ale altora a). Dar, i tuturor acestor probleme, sperAm s le acoram atentia cuvenita, la prima ocazie, and
loc, drept incheiere, randurilor scrise acum cateva decade de Serghei
Urusov.

t Imi amintesc cu p15.cere cele cinci zile petrecute in Romnia, unde

am fost trimes din 'Main.' portmc5., cu prilejul sosirii la Iasi a familiei
regale romne.
Rugat de autor, am tradus aceastl lucrare in ruseste.
Maurice Palologue, La Russie des tsars, Paris, III, p. 168. Dup revolutie,

BrAtianu revine la Petersburg, in Aprilie 1917, insatit de generalul Prezan

(N. Cantacuzino, op. cit., p. 162), lar o delegatie a bisericii romane, conclusl
de episcopul Nicodim al Husilor, particip la lucrArile soborului bisericii ruse
(I. Vasa., 0 cdldtorie istoria, Bucuresti, 1947, 1). 22)Pratele lui I. N. Durnovo, ministru al afacerilor interne al Rusiei.
I) Despre relatiile politice contemporane dintre U.R.S.S. i Romlnia, comp.
lucrarea noastrA: Relafiile ruso-romeine, p. 73 i urm.

www.dacoromanica.ro

IFILATORI IZTJI IN MOLDOVA r MUNTENIA

441

In ziva de 28 Septemvrie 1904 am primit dela ministrul de interne, printul Sviatopolk-Mirski o telegrama cu continutul urmator:
In ziva de i Octomvrie va avea loc sosirea la Iasi a regelui Romaniei. In urma raportului ministrului de interne, privitor la oportunitatea trimiterii excelentii voastre la Iasi, pentru a-1 saluta pe rege
in numele august, maiestatea sa imperiala
dat consimtamantul.
V comunic excelentii voastre aceast. 'Malta porunca, spre executare .
Am primit telegrama aceasta tarziu seara, iar in ziva de 30 trebuia

s plec; imi ramnea numai o singur zi pentru pregtiri 0 bagaje.

Baronul Stuart 1) 0 alti oameni cu experienta, cu care m'am satuit
in privinta acestei neasteptate caatorii, m'au prevenit c Roma:nil
pretuiesc foarte mult actul de politete al guvemului rus fatal de regele
lor i c, tinan.d la fast si stralucire, ei vor cauta sa-i dea veniriii mele

o mare importanta 0 un aspect de solemnitate. A trebuit, asa dar,

sal ma ingrijesc de a-i da misiunii mele o forma mai stralucitoare; de
aceea m'am hotarit sa nu plec singur, ci cu insotitori, i am luat cu
mine pe A. D. Ratko 2), membru permanent al serviciului provincial
pentru afacerile zemstvei, care stia limba romana, precum si pe consilierul administratiei provinciale, von Rehren3), care vorbea bine
nemteste.

La 30 Septemvrie, pe la orele 3 p. m, am trecut granita la ultima

gar. rusk', Ungheni, i ne-am mutat intfun vagon special, trimes pen-

tru mine dela Iasi. La granita am fost intampinati de consulul rus

din localitate si de un capitan de artilerie roman, insotit de un functionar civil, trimisi pentru a m insoti in timpul caltoriei mele in
Romania.

Peste 30-40 minute am sosit la Iasi. Pe peronul grii am va:zut un

grup destul de mare de curiosi i cateva persoane oficiale, iesite intru
intampinarea general-gubematorului rus, cum ma intitulau ziarele
romanesti, care editasera cu o zi inainte biografia fantezista a *unui
din cei mai inalti demnitari ai imperiului, din anturajul tarului rus .
Reprezentantul orasului Iasi, prefectul politiei locale, i comandantul
brigzii, cu care am fcut cunostinta la coborirea din vagon, mi-au
explicat, in limba franceza, pe care o posedau destul de curent,
mi s'a rezervat de catre autoritatile orasului un apartament la
hotelul Traian* i ea, din ordinul regelui, mi s'a pus la dispozitie o

trasura a palatului, care ma astepta la scara. o alt trasura cu doi

cal mi-a gasit-o consulul nostru, pentru 40 de franci pe zi i aceasta
numai datoria faptului cal majoritatea birjarilor din Iasi eran emigranti
Alexandru Feodorovici Stuart (1842-1917), presedintele zemstvelor din
Basarabia, fratele reprezentantului diplomatic rus la Bucuresti.
Mort in 1938.
I) Amintirile lui Gavriil A. Bezviconi, p. Ir.

www.dacoromanica.ro

442

G. BEZVICONI

ru0, apartinand sectei interzise a aa numitilor porumbei albi Afland

despre sosirea guvematorului rus, ei au cautat
serveasca compatriotul 0 mi-au facut rost de o trsur, cu toate c in timpul primelor
24 de ore a ederii familiei regale la Ia0, era imposibil sa gase0i cal,
chiar i pentru roo de franci pe zi.
M'am dus la hotel, unde am ocupat o mare odaie separata, pregatita

pentru mine, lsandu-i pe insotitorii mei s se adaposteasc inteo

camera mica de hotel. Prefectul era foarte jenat de inghesuiala din
cerea tot timpul scuze pentru defectele locuintii mele, care
mie mi s'a parut foarte confortabila. Insotit de capitanul de artilerie,
ata4at pe lang persoana mea pe tot timpul ederii mele la Iai,
un om foarte cult, simpatic i inteligent, am facut 20-30 de vizite
0, intre altele, una foarte lung. la eful cabinetului roman, primul
ora 9

ministru Sturdza 1), fin diplomat, Vatran de vreo 75 ami, cu experient

extraordinar de muncitor, Sturdza, care nu fusese niciodata militar,
era in ace1a0 timp preedinte al cabinetului i ministru de razboi.
El ne-a vorbit cu mult regret, despre milioanele, pe care le-a cheltuit Romania pentru intarirea granitei cu Rusia, sub imperiul temerii

nejustificate de tendintele de cucerire ale Rusiei, exagerate de unul

din statele vecine, numeie alruia nu l-a pomenit. Cu acest prilej, primul
ministru mi-a vorbit mult despre regele Carol, despre lealitatea, impartialitatea i con0iincioasa dragoste de munca, cu care acesta intra in

toate aman.untele administratiei, lucrand ore intregi, cu fiecare din

minitrii sai.
Regele nostru nu vrea sa aibe printre noi niel prieteni, nici clumani

personal El nu se calauzete niciodata in treburile administrative de

simpatii personale
a spus Sturdza 0 a citat in sprijinul afirmatiilor
sale, un exemplu care mi s'a phut interesant.
Cu 7 ami in urm, in timpul ultimei vizite a regelui Carol la la*,
ministerul roman era compus din conservatori, care nu se bucurau de
popularitate in Ora, dar aveau sprijinul camerei deputatilor. Regele
era acuzat de neintelegerea strii de spirit din Romania, de tendinte
reactionare, de teama de reforme; popularitatea lui descretea. Presa
de opozitie il numea: strain, neamt care a venit sa se imbogateasca pe
socoteala poporului roman. Caricaturi reprezentandu-1 pe rege sub
aspectul unui mlgar cu sacul de bani in spinare, se vindeau chiar 0 pe
cartile potale ilustrate. Locuitorii Iaului, influen.tati de starea de
spirit generala, 0-au primit regele inteun mod mai mult decal rece,
iar unul din membrii influenti ai opozitiei a organizat chiar o demonstratie ostilL o parte din public, condusa de el, fluera de zor la plecarea
lui Carol din Ia0. Au trecut cativa ami, ministerul a fost schimbat,
1) Dimitrie A. Sturdza (1833-1914).

www.dacoromanica.ro

CALATORI RUW IN MOLDOVA *I MUNTENIA

443

triumfand liberalii. Locul de prefect al orasului Iasi rmsese vacant:

0 in aceast functiune regele I-a numit chiar pe acel R., care organizase
pe vremuri ceva asemntor unui o concert de pisici .
Sa v uitati, mi-a spus Sturdza cum va fi primit maine regele.
Nu-i asa, c va fi un lucru original s-1 vezi pe R., in calitate de prefect
al orasului, mentinand ordinea in fruntea cortegiului regal?
A doua zi, pe la orele patru dup andaz, trebuia s ies intru intampinarea familiei regale. Cu mult inainte de sosirea trenului, se adunasera
pe peron doamne gaite, ofiteri superiori, rninistri sositi la Iasi, repre-

zentanti ai orasului, deputati si acei dintre locuitori, care obtinusera

pennisul de acces la gar Ceilalti se adunaser pe platforma din fata
grii s'i pe trotuarele strzilor, pe care trebuiau sa treacA inaltii vizitatori. Generalul austriac, care a venit la Iasi cu acelasi scop ca si mine,
a fost asezat impreun cu mine la captul culoarului central, care ducea
dela linia de cale ferat pan la usa glii; vis--vis de noi, se asezase
Sturdza.

In sunetele imnului romnesc, trenul a tras incet in gar. La fereastra vagonului, lsat in jos, sttea o doamn in varst, cu prul
bogat si. cdrunt si. cu figura rumen, care, inc6 inainte de a se opri
trenul, rspundea, zambind cu amabilitate, la saluturile ce-i erau
adresate. Dup" portrete vzute inainte, am recunoscut in ea pe scriitoarea Carmen-Sylva, regina Romaniei. Trenul s'a oprit si familia regard',

In frunte cu regele Carol, a coborit pe covor, intre Sturdza si mine.

Impreun cu ministrul de rzboi primul rninistru, regele a trecut prin
fata grzii de onoare, apoi, intorcandu-se, s'a indreptat spre mine. Am
rostit in limba francez formula de bun sosit pregtit, la care Carol
mi-a rspuns cu cateva cuvinte amabile, in timp ce suita care-1 insotea
se uita la mine cu oarecare curiozitate, eu fiind singurul civil, imbrcat
In uniform si inca inteo uniform strin.
Dup ce i-au fost prezentati regelui generalul austriac s'i inc cativa

demnitari localnici, am ptnms inteo mare sal de asteptare, unde

regina, mostenitorul tronului si sotia lui, nepoata impAratu/ui rus
Alexandru II, s'au intretinut cu doamnele din oras. De mine s'a apropiat

maresalul palatului si mi-a transmis, in numele regelui, o invitatie

la mas. Dup aceea, am plecat la palat in ordinea urmtoare: regele
-si regina, bite trsur deschis pe scaunul din fata lor stand Sturdza ;
In urma lor, mostenitonil tronului cu sotia si. fiul, un bliat de vreo ro
ani; urma apoi tr.'sura mea, iar dup ea trsura identic a trimesului
impratului Austriei. Inaintam foarte incet, prin mijlocul unei multimi

dese, care saluta cu insufletire familia regall, in deosebi pe regele,

regina si. pe micul print Carol, nscut in Romania si. botezat in credinta
pravoslavnic5.. Mostenitorul tronului, precum si sotia lui, nu starneau

un entuziasm deosebit in mijlocul populatiei, ins ovatiile fcute cuplului regal era inteadevr sincere s'i calde, dovedind dragostea popu-

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

444

latiei pentru Carol si recunostinta ei pentru munca, pe care regele a

indeplinit-o constiincios timp de treizeci de ani pentru binele
Romanilor, care-i erau strini ca neam. Aspectul acestei primiri

era foarte solemn si chiar miscator. Ziarele locale de seara au descris

cu mare belsug de colori cortegiul regal, citandu-m chiar si pe mine
in calitate de martor al t unirii regelui roman cu poporul sau. # Am
vazut lacrimi in ochii general-guvernatorului rus, scria corespondentul ambalat
i 1-am auzit soptind: O, de ce n'am eu parte s-1
vad pe tarul meu, inconjurat de a-0.1a incredere i dragoste din partea
poporului sau
Dup ce am semnat in registre la palat si la locuinta mostenitorului,
m'am inapoiat la hotel. Masa dela palat fusese fixata la ora 7 seara,

dupa cum o indica invitatia, pe care am primit-o cu cateva minute

inainte de plecare. M'am dus impreun cu acelasi capitan C., care nu
ma prasea nido clipa, si am fost introdus in salon, unde se adunaseia
vreo saizeci de persoane. Maresalul palatului ne-a aratat planul mesei
locul, pe care urma sa-1 ocupe fiecare din noi. Trebuia s fin asezat
aproape de rege, in vecinatatea imediat" a sotiei mostenitorului tronului.

Aceasta din urm imprejurare m'a turburat foarte mult: nu stiam de

loe cum trebue s m port cu persoane de sex feminin, apartinand
fa:miliilor domnitoare, n'aveam idee ce si cum pot vorbi cu ele, daca
trebue s rsptmd numai la intrebarile lor sau pot face conversatie
liber si independent. Presimtirea situatiei penibile ce ma astepta s'a
dovedit a nu fi fost zadrnicita ; am facut, chiar la inceputul supeului,
o gafa destul de mare, de care m'am edit, dupa cateva zile, inssi reginei Carmen-Sylva, cand, uitand de coroana romana, stteam de
vorba cu ea despre literatura, teatru i aite generalitti. Asezandu-ma
la masa, dupa sosirea familiei regale i prezentarea membrilor ei, am
inceput s vorbesc cu vecina mea despre impresia, pe care mi-a facut-o
fiul ei. Biatul era, inteadevar, extraordinar de dragut, simplu i simpatic ; vedeam ca mama lui ascult cu placere cuvintele mele de laud..

Atunci, cum aceasta se intampla de multe ori, am inceput s variez

aceeasi tema si am ajuns, in cele din urm, la urarea, ca printul Carol
s ajunga un mare rege national al Romaniei i ca mama lui sa fie mar-

tora marelor fapte de stat ale fiului ei. Nu puteai sa consideri drept
foarte reusita o astfel de tirare, care presupunea necesitatea mortii
nu numai a regelui actual, ci si a mostenitorului lui, sotul inaltei mele
interlocutoare; din fericire bag membrii familiilor domnitoare, invatati
cu tot felul de gafe ale interlocutorilor lor, sunt foarte condescendenti
plini de tact. Cuvintele mele au trecut neobservate, provocand doar
un zambet amabil. Cu toate acestea m'am bucurat de posibilitatea de
a ma intoarce In partea cealalta, raspunzand la intrebarile regelui, care
incepuse cu mine o conversatie, reluata de mai multe ori si care m'a

interesat foarte mult.

www.dacoromanica.ro

DILATORS 1211$1 IN MOLDOVA $1 MUNTENIA

445

Timp de sage zile, am luat dejunul si masa de sear la palat, cu

exceptia unui singur dineu, despre care voiu povesti separat, si de fiecare
dat eram asezat fie lang rege, fie lang5, regin5.. Regele Carol se interesa
mult de Rusia si mi-a pus multe intrebOri despre poporul nostru, despre
doleantele si nevoile lui, despre gradul lui de desvoltare. Cand a venit
vorba odat5., in leg5.tur5. cu noul tratat econonaic ce-1 incheiasem cm

Germania, despre unitatea puterii de stat si despre posibilitatea de a

aplica in Rusia msuri de mare important frd ca ele sO fie discutate
in prealabil in Camerg, a cArei compunere variabil introduce uneori
In administratia tOrii oarecari disensiuni s'i lips5, de continuitate,
am incercat s5.-i explic regelui constitution.al, c in monarhia noastr
absolut exist tot atatea guveme cate ministere si c schimbOri/e in
orientarea politicei interne sunt la noi tot atat de frecvente, ca si schimbrile ministrilor.
riecare ministru, am spus eu are posibilitatea de a face rapoarte personale la tar si fiecare isi urmeaz6 linia de conduit& fr a
se informa de cele ce se petrec in ministerul vecin. In Rusia nu exist

tocmai unitate de conducere, intrucat impratul nu poate, de sigur,

stabili numai prin directivele date de el personal acea legbitur dintte
ininistere, care este creat de solidaritatea membrilor unui cabinet.
La observatia regelui, c avem si noi un consiliu de ministri, care
serveste drept organ de unificare pentru toate rninisterele, am incercat
s lmuresc, c consiliul de ministri rus este o institutie absolut fictiv5.,

c acest consiliu nu se intruneste niciodat si nu joac niciun rol in

conducerea trii.

Apoi regele m'a intrebat despre administratia noastr regional,

despre zemstve si voloste, pronuntandu-se pentru necesitatea unei
descentraliz'ri a administratiei s'i pantru extinderea competintei autocarmuirii in spiritul reformelor impOratului Alexandru II, despre care
vorbea cu mult stima. Desvoltand ideia necesittii de a da Rusiei o
administratie larg descentralizat, regele a exprimat ideia, 66 tara noa-

str ar trebui impdrtit in cateva regiuni mari, dupg nationalittile

predominante din ele, lAsandu-se institutiilor regionale latitudinea de
a-si desvolta organizarea local5, in conformitate cu particularittile,
rezultate din evolutia istoric a fiecarei regiuni. Regele sustinea c5.,
cu timpul, vom fi inevitabil nevoiti sO trecem la o organizare autonomO
a regitwilor izolate, care intr in compunerea Statului Rus, punnd in

frtmtea lor pe cate un. sef al regiunii, in calitate de reprezentant al

tarului, care s unifice provinciile izolate din punct de vedere al admi.
nistratiei generate a statului. Regele gsea o astfel de reformA indispensabil5., fiind de prere a.' eforturile guvemului rus, care tind spre
o desfiintare a particularittilor nationale, spre o nivelare general si
spre o centralizare a administratiei, stbesc puterea s'i mal mult
distrug decat aparl ideia de stat rus.

www.dacoromanica.ro

446

G. BEZVICONI

Mi s'a pkut oarecum delicat ca, in situatia oficiar pe care o ocupam,

s-mi expun ideile in chestiunea unei schimb5.ri a formei de guvemare

in Rusia, astfel ineit n'am exprimat interlocutorului meu indoielile

ce le aveam in ceea ce privWe posibilitatea organiz.drii unor institutii
regionale reprezentative, Eel a fi creat in acela0 timp i un parlament
al intregului imperiu. Ideile, exprimate de regele Romniei, mi s'au
pArut ins a fi foarte interesante. In deosebi de interesant este s: mi
le amintesc acum, dup doi ani de zile, cnd parlamentul rus este chemat sd se intruneasc pentru a doua ()ark', iar chestiunea autonomiei
regionale incepe s ne apar ca o problemA, studierea creia nu cred
s poar fi evitatk cu toat lipsa de popularitate, de care aceasta idee
se bucur5. in Rusia central i in cercurile conducktoare.
Vorbind despre politia localk regele mi-a comunicat, cu satisfactie
cu o oarecare mandrie, c a reu0t s tread. prin Camer o lege conform

dreia functiunile politieneti, care corespund postului de comisan i de

circumscriptie, s nu poat fi ocupate in Romania decAt de persoane
avand studii juridice superioare. Ii remarcasem pe aceti comisan i de
politie, in uniforme negre, cu o rosef pe piept, cu cilindri strlucitori,
0 am apreciat felul fcut 0 politicos, in care ei puneau ordine in timpul
aglomeratiilor de circulatie pe stfzile
Regele privea intfun mod optimist rezultatele rzboiului impotriva
Japoniei, luAnd In consideratie, c trupele rusWi mai avusesera deseori
de suferit infrngeri la inceputul campaniilor 0, de obicei, invingeau
la urm5.. Aratandu-mi crucea sf. Gheorghe, primit de el dela impAratul
Alexandru al II-lea in timpul fzboiului din R51s.rit, regele Carol mi-a
povestit despre participarea lui la campania impotriva Turciei i despre
atacul intreprins de el la inceputul campaniei, neizbutit din cauza tineretii lui. i in cazul acesta, am lost nevoit s5.-mi ascund gandurile,
deoarece nu imp5st5.eam sperantele optimiste ale regelui Carol, privitoare la triumful armelor rusWi in rzboiul japonez.
Regina Romniei, al card vecin, in timpul dejunurilor dela palat,
am fost de trei-patru ori, rsa deoparte, cu mult, uurint i buifvointl,
eticheta i maiestatea regark Se pare c5.-i acea plkere s gsease

In mine un reprezentant al guvemului rus, care s fie novice in ale

reamoscand in fata ei cu sinceritate lipsurile educatiei
lui in ceea ce privete viata monden5. 0 dela curte. Cunoteam in parte
operele Carmen-Sylvei, care fuseser traduse in limba nis, 0, in afar

de aceasta, asistasem in ajun la o reprezentatie dat in cinstea curtii

regale, la unul din teatrele locale, pe scena druia fusese montat o
dram de mare efect din viata vechei Germanii, datorat penei interlocutoarei mele. Regina mi-a povestit subiectul comediei, pe care
trebuia s'o vedem in seara acestei zile,
vorbit despre jocul actorilor
despre marea emotie, pe care o resimte totdeauna la teatru, la executarea operelor sale, in dubla ei calitate de regita 0 de autoare. Vorbind

www.dacoromanica.ro

CALATORI RIJI IN MOLDOVA I MUNTENIA

447

despre literatura rusa, Carmen-Sylva s'a exprimat in termeni foarte

elogiosi despre talentul lui Gorki, cu operele cruia era perfect familiarizat, i, struind asupra nuvelei Maya, a demonstrat c'd Gorki a introdus in literatura metode cu desavarsire noi.

Dup venirea la Iasi a familiei regale, tot timpul meu, dela ora 9
dimineata i pan. la 12 noaptea, era ocupat de program. In fiecare
dimineat aveau loe servicii religioase solemne, cu prilejul restaufrii
pe socoteala regelui a diferitelor biserici pravoslavnice b5."tranesti din
strvechea capital romaneasca. Trebuia s primesc familia regar la
intrarea in bisericA si, in calitate de reprezentant al celei mai pravoslavnice tri, nu numai s asist la serviciul divin, dar s i iau direct

parte la toate ceremoniile religioase: turnam Cu multa ravn ap pe

toate altarele ce se sfinteau, stergeam cu burete suprafata lor, frecam
ciment cu lopat i executam, dup familia regala, sub indrumarea
mitropolitului si a arhiereilor tot ce se cuvenea dup datina tarnosirilor.
Regele Carol urmarea cu mult atentie s.' nu-mi pierd randul, fortandu-m sa-mi indeplinesc rolul imediat dup' micul print Carol. Clerul
roman manifesta, la randuj lui, fata de mine o atentie deosebit." ; pro-

todiaconul catedralei a crezut de cuviinta odat, in timpul liturghiei,

s fac un gest de curtuazie particular fata de reprezentantul rus:
iesind in amvon i aruncand o privire inspre mine, a citit de pe o hartiut ectenia in limba slava, in timp ce toti cei de fata 0-au indreptat
privirile inspre mine. Din biserica, ne duceam cu totii sa vizitam vreo
institutie scoala militara, universitatea, spitalul, iar apoi luam
dejunul la palat. Dup dejun, continuau inspectiile, iar dup dineu se
mergea la spectacolul de gal la teatru, uncle generalului austriac
mie ni se pusese la dispozitie o loj special.
In timpul unui dineu, in timpul cdruia regele Carol urma sa spunk'
cateva cuvinte la adreSa impratului rus i s bea in snatatea lui,
mi-a fost inmanat, de ctre aghiotantul regal, ordinul Coroana Romaniei de gradul mnti, cu panglica i stea. Conform etichetei, nu se
cade s rspunzi la toastul regal, astfel incat a trebuit s m multumesc in aceast ocazie cu o ad'anca plecciune. A doua zi 'jug, la dineul

oferit in localul primariei, am trecut printr'o clipa grea, din cauza

toastului primului ministru, la care a trebuit sa r'spund pe nepregtite. Primind invitatia lui Sturdza, am crezut c va fi de fat4 i familia
regar 0 de aceea m5.' preg."team sa-mi indeplinesc rolul obisnuit de
oaspe de onoare, fa:fa' discursan. De randul acesta, fug, dineul era oferit

fie de .oras ministerului, fie de minister orasului. Erau de fat toti

toti deputatii care se aflau la Iasi si inc o multime de oameni in total 150 de persoane. Sturdza era asezat la mijlocul mesei, rand.uit in form de potcoav in sala imensI a primriei orasului, iar generalul austriac i cu mine ocupaserm locurile de o parte
si de alta a primului ministru.

www.dacoromanica.ro

448

G. BEZVICONI

Dup toastul ridicat pentru familia regala, primit Cu multa caldua,

Sturdza s'a sculat si a rostit in limba franceza o lunga cuvantare politica, in care a vorbit despre politica guvernamentala, despre rezul-

tatele obtinute in Romnia in ultimii ani de lucrari parlamentare,

despre relatiile internationale ale tarii, iar apoi, trechnd la chestiunea
statelor vecine, a subliniat amabilitatea imparatilor Rusiei si al Austriei,

care si-au trimes reprezentantii spre a lua parte la sarbtoarea nationa15. romneasca. Discursul a fost incheiat cu propunerea de a ridica

un pahar in cinstea oaspetilor straini, rus si austriac.

In decurs de cteva secunde, in timp ce se intindeau spre mine
cupele celor mai apropiati vecitil ai mei, devenise evident c va trebui
sa aspundem la aceste cuvinte, iar gestul de implorare al camaradului

meu austriac mi-a dovedit c aceasta obligatie imi incumba inevitabil mie. Stiam c trebue sa raspund indata, Mira a m aseza la loc,
Cu toate acestea nu gaseam in capul meu nicio insirare de idei, nicio
fraa de introducere. Imi aduc aminte i acum de sensatia de fior rece
in vira spinarii i de bataile sAngelui meu in ta'mple, in momentul cnd
am rostit primele cuvinte: Monsieur le prsident du conseil des mi-

nistres .... Neavnd nici cea mai mica idee despre cele ce vor urma
in cuvantarea mea, pe care o asteptau, in mijlocul unei aceri mormantale, toti comesenii, avnd privirile lor atente indreptate asupra mea,

am izbutit totusi, printr'un efort al vointei, nu numai sa continui a

vorbi, dar chiar sa gsesc expresii, care au fcut sa fiu intrerupt de
mai multe ori de exclamatiile de aprobare ale celor de fata, iar sfarsitul

discursului meu a fost acoperit de aplauze furtunoase. Presa rom5neasca, binevoitoare La de mine, a adaugat, conform obiceiului ei,
tot felul de inventii i ornamentari la cuvintele rostite de mine, astfel
incht, a doua zi, puteai citi in toate ziarele locale lunga cuv.'ntare
a reprezentantului Rusiei, rostita foarte frumos i cu ir, in care, intre
altele, erau i unele fraze, inteadevar pronuntate de mine.
Cele cinci zile petrecute, la Iasi, au sburat repede, ca un vis ciudat
placut. De plecare, regele Carol m'a primit separat, a stat indelung
de vorba cu mine i, fcndu-mi cadou, ca amintire, cteva medalii
artistic executate, si-a exprimat dorinta s viu la resedinta regala
permanenta s petrec acolo cteva zile i sa vad lucrurile remarcabile
care se all acolo. Nu pot ascunde, ca am fost extrem de magulit de
atentia, pe care mi-a aratat-o regele, despre meritele i caracterul
c.'ruia imi facusem o idee foarte
La 5 Octomvrie am plecat din Iasi, dupa ce am impartit, conform
indicatiilor consulului nostru, 1200 franci bac.sisuri, la palat si la hotel.

Aceasta suma poate servi in parte drept m5..sura a importantei atribuita la Iasi persoanei unui guvernator rus*.

www.dacoromanica.ro

INDICZ ALItABETIC DE NUMB

Aaron istoric 377
Afanasie episcop 353
Aidin-Paa 185

Beghidov general 297

Bein Peodor 166-168

Alcibiade 155
Alecsandri poet 415

Alexandra cel Mare 22

Alex.andru I Impirat 182, 200, 344
Alexandra II impArat 443. 445, 446
Alexandra Mircea domn 373, 376
Alexandra donut 373
Alexei Mihailovici tar 51-55
Ali-Paa x9r, i98, 200
Allart general 95
Alopeus 182

Ana Ioarlovna impiiriiteasa 416

Anacharsis 155
Andronic 153
Anghel x53
Arghira 373
Arghiropol Manoil 286
Aron Tirana' domn 36, 37
Aspazia 155
Atanasie patriarh 62
AllgllSt 22

Beldiman Dimitrie 265

Bela 232
Bennigsen 179
Bezak 170, 171
Bibescu Gheorghe domn 364, 371, 379,

380, 385-387. 389, 393, 396, 408

Blaramberg 409

Bogdan dona 109

Bogdan cel Orb 149
Bogdan Smaranda 178
Boliac Cesar 405
Bolkunov consul 26!
Bosniac-Aga 187
Bossuet 338
Bourbon 409
Brancoveanu 150, 264

Brancoveanu Constantin domn 83, 95,

370, 379, 380
Brncoveanu Zoita 231

Batianu Ion 388, 409, 425-428

Brenner 362
Budberg ministru 182, 183
Butenev ambasador 307, 308

Bagration general 183, 185-187

laa doamn5.' 367

Biileanu Grigore ban 214

Balmen conte 391
Bal 161
Bal Costache 162

Bal Smaranda 163

Bant-1Camenski D. 165-176
Barba MAnescu 374

Barnovski Miron domn 583

Barthelemi 155

Canano 16x

Cantacuzino 150, 153, 375, 379

Cantacuzino Constantin caimacam 323,
391-393
Cantacuzino Gheorghe 233
Cantacuzino Mihail 214
Cantacuzino Serban 367
Cantacuzino Stefan domn 374, 375
Cantacuzino Toma 96
Cantemir Antioh domn 136
29

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

450

Cantemir Antioh scriitor 415

Cantemir Dimitrie 95,

98,

xi, 173,

206, 208

DrIgAnescu sluger 240

Drago voevod 109
Dunaevski 267

Capo d'Istria ministru 19x, 234

Cara-Ahmet-Paa 122

Caraca doctor 214-216

Caragea vezi Karadja
Caraman-Oglu 197
Carmen-Sy/va vezi Elisabeta
Carol XII 379

Carol I rege 405, 409-411, 413, 414,

417, 425, 427, 442-448
Carol principe 443, 444, 447
Carra 154

Castriot 95-97
Catargi Ilie brigadier 167

Ecaterina doamnA 376

Ecaterina doamna 381
Ecaterina II ImpetrAteasil 117, 132, 168,
194

Efrussi 404
Eliade-Ri/dulescu scriitor 376, 388
Elisabeta (Carmen-Sylva) regia. 443447

Elisaveta ImpfirAteasfi 170, 416

Essen general x88
Etlinger 404

Catargi Maria 409

Cernat general 428
Cherkliseev 119, 12!

F5.1coianu St. colonel 428

Ciaplan-Oglu 197

Filaret Scriban. 380

Ciceagov 180-200
Cocorlscu 241, 247, 378

Filip de Flandra 409

Parmache apitan 233, 236-239

Peodor tar 342

Comnen 153

Constantin XIII imprtrat 25-30, 152

Constantin Serban domn 367
Crussol Teodorit 163, 164
Cuza Alesandru-loan domn 405, 407411, 413, 414, 416
Czartoryjski Adam 182
Damas Roger conte 164
Damaskin episcop 8o
Dalcov consul 380, 386
Dakov secretar de stat 287, 293
Decebal 109, 312

Pilipescu colonel 325, 326

Filipescu Buzatu C. 239
Filipescu Iordache 392
Pilipescu Mihail 24r, 242, 247
Filopemen 151
Pleischhackel-Hakenau consul 230, 243,
246

Florescu logof At 364

Florescu ministru 408, 410, 423

Fotino Dionisie 214, 377
Francisc Imparat 248
Frederic cel Mare 170
Frederic print 417
Fuad-Efendi 390-392, 395

Dibici mareal 255, 272, 273, 283,

289-292, 300

Galib-Efendi 151, 189, 200

Dimitrie Donskoi mare kniaz 22

Dionisie mitropolit 243, 244
Dionisie vezi Fotino
Dionisie Romano 366
Dolgopolov Mihail 122
Dolgorukov I. 415
Dominik print 57
Domnichie episcop 369, 372
Dositei Filitti 376
Dostoevski F. 404
Dracul-Vocla (Vlad Tepe) 42

Gatlin. Vsevolod scriitor 430-437

Gavriil episcop 345
Gavriil mitropolit 56
Gavriil BAnulescu-Bodoni mitropolit

x66, 170, 172 ,

Ghenciu 239
Georgachi 132, 133
Georghe episcop 102

Gherasim patriarh 82, 83

Gherasim episcop 244
Gherman mitropolit 6z

www.dacoromanica.ro

CAIATORI MT?' IN MOLDOVA I MUNTENIA

451

Gerstenzweig general 387-389

Gervais consul 26!
Chevy general 95
Ghica 150
Chica 258
Ghica Alexandru domn 273, 309, 315,
322, 392, 396
Chica Constantin 315, 326
Ghica Costache logofiit 171
Chica Dimitrie ban 376
Ghica Grigore domn 383

Hohenzollern 411

Chica Grigore domn 116-120,

loan cel Groaznic tar 21, 24-26, 30

loan cel Non dint 43, 342
loan Maximovici arhiepiscop 82

122,

136, 168
Chica Grigore domn 239, 241-247, 271
Chica Grigore domn 393, 396, 402

Chica Ion 388

Ghica Matei domn 135
Ghica Mihail 315, 323
Giani stolnic 214
Golescu 2I2
Golescu Nicolae vornic 241

Hrisant Notara 77, 78. 81, 83, 380

Hrisoscoleu pahamic 238
Husein-Paa 185

Ibrahim-aga 250

Ierotei patriarh 364

Igelstrm general 119
Ignatie mitropolit 191, 200
ilaX1.011 episcop '243, 246

Iliin colonel 267

Ioanovici 119

lordache Olimpiotul, apitan 233, 235239

Iosif patriarh 51
Ipsilanti Alexandru domn 132, 135, 217,.
229

Golescu Nicolae ministru 407, 408, 410

Golescu Stefan 388

Golia loan 38!

Golitin printesii 179
Golitin Dimitrie sol 70
Golitin Mihail general 94
Gorki Maxim 447
Grammont-L ouv igny viconte 315

Griazev Mina diac 53

Grigorie patriarh 235

Ipsilanti Alexandru general 228-230.

232, 234-238, 286
Ipsilanti Constantin domn 182-184
Isaiev general 175, 176
Italinski ambasador 182, 183, 198-200
Iustinian 149
Iusuf-Paga 185
Izaban-Oglu 179

Janus general 96
jeltuhin general 272, 384, 287

Grigorie episcop 246

Grigorie mitropolit 244
Grigorie al Irinopolului 381, 382
Gudovici 118
Guglelmi 155

Hagi-Ahmed 235
Hagi-Prodan 234, 237
Halet-Efendi 242, 244
Hangerli 121, 150
Haralamb 405
Hartingh Elena (Sturdza, Chica) 163
Hasan-Paa 16o, z61, 166, 167
Hasa.n-Bel 242
Hasan Havanozoglu 242, 243, 246-249
Herascov 415
Hmelnitki Bogdan hatman 54, 61, 63

Hallimah 150
Kallimah Scarlat donm 227, 233, 234,
240, 245, 401
Kamenski M., general 146

Kamenski N., general r.86, ;87, 195

Kanifer general 94
Karadja (Caragea) 119
Karadja Ralu 250
Karamzin istoric 174
Katacazi diplomat 294
Kirico consul 198
Kiseliov Pavel general 272-310, 315,
322, 336, 339
ICodrik 138, 139
Kogalniceanu ministru 426
Koriakovski Osip 53
25'

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

452

Korobeinikov Trifon 32-37

Korovih-Nojek L. 342
Kossuth 405
Kosev esaul 237

Kotov secretar consular 365

Kotzebue Carol consul 386, 405
Kozlovski general 392
Kretzulescu ministru 408, 410
Kropotov brigadier 95
Kudasev Blisaveta 178, 1.79
Kusnikov senator 272, 274, 183
Kutuzov general 133, 134, r38, 169, 177
- 279, 282, 183, 185, 188-190, 192,
193, 214, 255
Lacroix Paul 308
Lamartine scriitor 406
Langeron general 247-156, 262, 264
Lascad 253
Lavrente episcop 79
Lebedev 240
Lecca 405
Len s }Tip 242, 250
Lveill 326
Lewis general 186
Liebrecht 420

Liprandi colonel 256-262

Litchen cornet 221
Loewenstern 286

Luba Jan 52
Luchia doamn5. 367
Liiders general 392

Mahmud sultan 24, 26, 28, 29

Mahmud sultan 197, 238, 252
Mahomed-Ali 197

Major istoric 377

Makarov colonel 297
Malenkoi loan 52
Malinkov 118
Malinovski 261
Malisev 434, 436
Manolache ban 370
Manteuffel 279

Maria tarin5. 55
Maria Tereza 247
Markov general 189

Matei Basarab domn 53, 54, 375, 370

378

Matveev Mihail 53
Mavrocordat 250
Mavrocordat 220
Mavrocordat Alexandru 171
Mavrocordat Constantin domn 2x7

Mavrocordat Nicolae domn 134

Mayer doctor 323
Mazzini 425"
Mehmed-Ali 365

Mertalov Vasile 25
Meyendorff general 160, 162, 183
Michelsohn general 260, 161, 183, 184
Mickiewicz poet 406
Migor vistier 120
Mihai Viteazul domn 375
Mihail Iurievici boier 23
Milillescu clucer 241
Milasevici (Krasno-Milasevici) senator
(18'3, 190

Mihnea Turcitul domn 376

Miloradovici general 175, 183-185, 216
Minciaki consul 299, 244, 248, 287, 293,
294, 298

Mirkovici 271-273, 293, 297

Mitrofan mitropolit 362
MOrt12i 150

Moruzi Alexandru domn 137, 143, 171,

182, 215, 382
Movilii Ieremia domn 382
Musin-Puskin 169, 174
Mustafa-Bairaktar 184
Mustafa IV 267

Napoleon 162, 182, 226, 254

Napoleon III 405, 407-409
Neculescu clucer 248
Nedoba consul 198
Negri caimacam 229, 243
NelleillieSCU VOItlie 240, 242, 247
Neofit mitropolit 365, 380
Nesselrode ministru 284, 294, 296, 298,
299, 302, 305, 305, 394
Nicolae I impArat 308
Nicolae Alexandru domn 369
Nicolescu ispravnic 268
Nicon patriarh 351

www.dacoromanica.ro

CALATORI KU?' IN MOLDOVA ?I MUNTENIA

Nifon vicar 366, 372

453

Ramis-Paga 199
Ratko Alexandru 441
Raznotvetov Grigore 406
Rehren 441
Relic-Paga 210
Rembrandt 320
Renault 406
Repnin general 95, 96

Obrenovici Maria 409

Obrenovici Milog 409
Omer-Paga 390, 391
Orlov general 283
Oslabia 22
Osmitn-Pa.ga 243

Ovidiu poet no
Paesiello 155

Pahlen conte 271, 272, 284, 292, 299

Paisie patriarh 51-53, 6o, 62
Paisie Velicikovski staret 342, 344, 347,
348, 352

Repnin Nicolae 113-123

Richelieu duce r6o 161, 164
Rodofinikin consul 170
Rnne general 96
Rosetti C. A. 409
Rosetti-Roznovanu Aleen 258
Rosetti-Roznovanu Iordache 258, 259
Rosetti-Roznovanu Nicolae 25-8

Palei polcovnic 71
Panaiodor 120, 121
Panin diplomat x19, 122

Rostopcin general 145-146

Partenie patriarh 6o, 62

Pa-vel I, impArat 182
Pehlivan-Paga 184-186
Peresvet 22
Peresvetov Ivagko 18-3r
Peterson consilier 118, 119, 122

Petrov I. 118
Petru Rareg voevod 21-31, 282
Petxu cel Mare 296, 351, 417
PiIli consul 199, 230
Platonov colonel 268

Roxandra. doamnii 374

Riidiger general 272
Rumiantev maregal 116, 11.8, 136, 182,
194

Rumiantev cancelar 190

Rupert general 393
Rzewusski Waclaw (Ebn-Emir-Gutab)
406

Saharov 436

Saint-Priest ambasador 152

Platov hatman 170

Sakellario bancher 293

Samoilov conte 216

Plegceev Nikifor 51

SA 13111ICA VOID" C 227, 228, 230, 243

Poczej hatman 95
Ponjatowski general 97

Potionakin print 131,

132,

135, 145,

146, 168, 194, 38!

Preda. 374
Prozorovski voevod 53
Pro zorovski maregal 169 - 171, 184,
185

Pugkin Grigore 56

Racovitl frati 246, 247

Racovit Mihail domn 75, 78, rot
Radu-Leon domn 367
Radu Mihnea domn 373
Radu Paisie 375
Raevski general 186
Rafael 320

Sarti 155
Saya bimbaga 231, 233, 239
Sazardi cohsul 10
Schewitz 405
Schullenburg general 93
Scuf a 325
Seleznev 122

Semiramida 326
Severin consul 133, 139, 261
Silion cg.pitan 410

Simion clpitan 251

Sinan-Paga 373
Slnicianu colonel 428
Smaranda doamn5. 369
Smarodki vezi Bogdan Smaranda
Soliman-Paga 389, 390, 395
Sparre general 97

www.dacoromanica.ro

G. BV;ZVICONI

454

Spiridon serdar 400, 401

Stackelberg diplomat Ix 9
Stanca doamn5, 375
Stuart consul 426
Stuart Alexandru 44!
Sturdza Alexandru 191
Sturdza Alexandru 382
Sturdza Dimitrie logofAt 382

Teodosia. doamnii 338

Teodosie mitropolit 83, 368

Timoka (zis Suiski) 52-56, 6o, 6,
Titov diplomat 393
Tolstoi ambasador 94
Tolstoi Lev 404
Topci-baa 16o

Sturdza Dimitrie prim-ministru 442,

443, 447

Sturdza Elena vezi Hartingh

Sturdza Grigore 258, 259
Sturdza loan domn 242, 248, 271, 402
Sturdza ispravnic 151

Stuxdza Mihail domn 273, 293, 335.

336, 382, 385, 393, 396, 40z, 409
Sturdza Scarlat 191
Suhanov Arsenie 45-63
Suleiman-Pap 263

Sutu Alexandru, dona 225, 228, 245,

VAcArescu Biirbucea.nu ban 239-242

VAcArescu IenAchitA 228

VAcarescu Nicolae 228

Vasile Lupu dotnn 5r, 57-59, 61, 62,

338, 339, 381, 383

246

Sutu Constantin 352

Sutu Mihail domn x33, 134, 137, 140,
143

Sutu Mihail dona 228, 234

Sutu Nicolae 335
Suvorov 264, 167, 182
Suvorov Arcadie 209

Vasile logort 38!

Velicikovski vezi Paisie
Venanson conte 16o
Veniamin Kostaki 344, 345, 347, 382,
401

Safirov diplomat 98
Sepelev 97
Seremetev mareal 94, 95

Stefan cel Mare III, 149

Stefan Lupu 38!
Stirbei Barba domn 324,

Vasile Suiski tar 52, 55

Villaxa Alexandru 246, 249, 293

V35enski Ipolit 77-86
Vitovt mare kniaz 17
Vladimir 344

Sviatopolk-Mirski 441

Talaat-Efendi 389
Tarente printes5. 164
Tell Christian 388

Udrite Nitsturel logofAt 54

Uhtomski print 122
Uzs duce 163, 164

Varlaam vistier 224

Varlaam mitropolit 381

Sumarokov 415
Tutu 15o

393,408
Suiski vezi Timoka
Suiski vezi Vasile

Traian 109, 112, 142, 162, 173, 312

Tretonin maior 221
Tulbure 264
Tumanski consul 386

Vladimirescu Tudor 226-232, 234-

327,

392,

237, 239, 242, 286, 304

Vlasie mitropolit 62
Vogoridi postal:tic 243
Volkonski general 94
Voloenin Mihail 52, 53

Weyde general 95, 96

Wiirtemberg print 145
Zxlcrevski conte 288

Zarutki Grigore 57
Zass general 186

www.dacoromanica.ro

INDICE ALVABETIC DE LOCALITATI

Adam mnstire 75

Adjud 105, III

Adrianopol 138, 192, 286, 296, 303, 305,

335, 394-396
Adriatica 196

Bahlui ix% 172

Baia 196
Baia de araml 221
Balcani munti 200, 255, 300, 341, 404
Ba1r2,14111231 392, 395, 396

Africa 2 I 3

Afumati vezi Pumatu

Agapia mniistire 352
Aidar 431
Akkerman vezi Belgorod
Albania 198
Albesti 432
Alexandria 82-85, 217, 364, 365, 370
Alexandria sat 435, 437
Anglia 97, 197, 408
Antiohia 217
Arabia 197
Ardino cmpie 42
Arges fall 138, 219, 220, 243, 246, 264
Arges 219, 221, 366
Arhipelag 349
Arici 269
Asia 152, 200, 213
Asia MicA 198
Atos 82, 84, IOI, 217, 343, 344, 346, 348

-352, 367, 373-376, 381-383

Austria 123, 18r, 196, 200, 212, 219, 221

229, 232, 236-238, 241, 245, 250252, 258, 261, 2940 308, 341, 343, 345,

351, 404, 408, 416, 443, 448

Azov 98

MAI 61
Banat 156, 212
Bneasa 431, 432, 434-437
Brboiul mnstire 38x, 382

Brlad 62, 73, 75, ro6, III, 136, 139,

142, 145, 148, 208, 238, 267-269,
331, 332, 388, 389, 432

B'rlad r'u rro, III, 260

Brnova 380

Barnovski mnastire 5I-53, 102, 380,

383

Basarabia xxx, 112, 141, 147, 160, x6r,

166, 196, 200, 234, 238, 260, 270,
342, 351, 381, 382, 425
Batoi 187
Bavaria 404
Bazargic r86
Bed-el-gamar 406
Bela 437
Belaia Krinita 342
Belgorod (Cetatea-Albg, Akkerman) 17,
36, 74, 105, rro, 112, 149, x6r, 251,
259, 286, 296, 303, 342
Belgrad 198
Bender (Tighina) 77, 96, 98, 105, ro6,
'

rio, in, 133, 141, 149,

166, 167

VacAu 105, x z , 148, 348

Bacn judet 105, 106, rxx, 260

Bacea 264

Benesti 236
Bereza 94
Berlin 386

www.dacoromanica.ro

160, xfor,

G. BEZVICONI

456

BezdAreti 406

Bistrita Till 79, 102, 105, 110, III,

260, 348, 399
Bistrita mAnAstire 237, 380
Bizant 152
Bolvanovie 35
Bordei 208
Bosancea 342
Bosfor 152
Bosnia 193, 196, 198
Botna 110, 112

Botoani 35, in, 148, 346, 399

Botoani Vnut 107, 260

Braga x 8
BrAila 42, 106, 138, 148, 149, 185, x86,

212, 234, 235, 237, 238, 252, 258 -

C5.15rai 133
C5.1c15.ruani mngstire 244

CAlmAtui 2I0
CAluiul 380

Camenita-Podoliei (Kamenet) 35
Cfimpina 221, 252
CAmpul-Lung 105
CAmpul-Lung Muscel 219, 237
Cilmpul-Lung Rusesc 106
Capua 163, 197
Carabunar 406

Carpati munti 141, 148, 208, 210, 212,

219, 220, 222, 229, 238, 340-344,
346-348, 352, 399
Cartal 112
CArligAtura 1o6, no, 260

261, 331, 348, 428

Bran 238
Brincoveni 264

Cainul mAnAstire 380

Cauani 1o6, 112
CeahlAu 341

Braov 219, 230, 232, 234-249, 251,

Ceremu Alb rau 1o6

Ceremu Negru rfiu 106
Cernavoda 407
CernAuti. 106, in, 130, 248, 342
CernAuti judet 1o6,
CeIllet 221, 226, 237
Cemica mAnAstire 366
Cernigov 82

387, 389, 410

Brate no, 139

Bratlav 16, 94, 95
Breslau io6
Bucovina 130, 147, 238, 260, 305, 342
Bucureti72, 79-82, 85, 86, 137, 141,
143, 148, 154, 162, 174, 175, 178,
x79, 181-184, x86, 187, x89, 190,
192, 194, 197, 199, 200, 207, 210213, 215-217, 219,220,222, 225-232,
234-236, 239-252, 254,255,260, 261,
264, 267, 269, 270, 273, 285-287, 290,

Cetatea-A1b5. vezi Belgorod

CetAtuia mAnAstire 102, 380
Chilia (Kolia) 63, 74, 105, 112, 149, x89

Chiltau 210

413, 425, 426, 432, 434-437

Bug 16, 68, 75, 94

Chircinovel 220
Chii115.11 III, 133, 142, 148, 161, 254,
381, 428, 431, 432
Chora mAnAstire 369
Cihirin (Cihrin) 55, 56, 61
Cilibia 269
Cocoreti 247

291, 293, 295, 297, 308, 309, 312314, 316, 318, 321-330, 335, 337, 362,
363, 365, 368, 369, 375, 378, 380, 385387, 390, 391, 393, 405, 409 - 411,

Bugeac (Basarabia) 79, 106, 112, 161

Codru tinut 1o6

Bulgaria 42, 138, 142, 170, 196, 198, 212.

Colacin.ul IZO

425, 432
Burdujeni 353
BuzAu rAu 148, 219, 220
Buzilu 8o, 81, 137, 148, 209, 220, 222,
238, 243, 244, 309, 366, 425, 432

Colentina rAu 81, 371

Colentina 210, 232
Coltea mAnAstire 214, 221, 378, 379
Comana 380
Coniata 8o

Constantinopol (Tarigrad) 21, 26-28,

Oahu' 331
Calafat 408

30, 52, 54-56, 6o, 62, 70, 73-75,

78, 94, 102, 105, 106, III, 118, 122,

www.dacoromanica.ro

CILATORI RII?I IN MOLDOVA ?I MUNTENIA

138, 141, 149-154, 167, 173, 182, 185,

196, 198, 200, 210, 213, 221-223, 226,

239-244, 246, 248-249, 255, 259261, 305, 307, 347, 349-351, 363,
365, 376, 383, 390, 392, 393, 396,
411, 413, 428

Constanta vezi Kiustendji

Corchinesti 119
Corint 57
Costesti 119, 120

Cotnari nr, 141

Cotorchi 269
Cotroceni 231, 234, 410
Covasna 219

Covurlui judet xo6, In

457

3489 349, 352, 362, 390, 399, 404406, 408, 4279 429, 432 435, 437

Ecaterinoslav 404

Egipt 29, 161, 197, 213

Elisavetgrad 33, 167
Flizarovo 94
Elvetia 139
Ems 409
Epir 198, 199, 369
Europa 132, 139, 141, 148,
186, 196, 220-222, 264,
296, 314, 322, 333, 387,
397, 399, 409, 410, 414,
Ezereni 132

152, 182,
269, 270,
390, 394,
416

CIai0V8 148, 175, 227, 228, 234, 240,

Mein 96, 106, in, 151, 263, 430, 431,

242, 243

Crimeia 25, 43, 56, 58, 59, 98, 133, 408

Criuleni 168
Cucul 209

432

FAlciu judet 106, in, 260

Fanar 149, 314
Fastov 75

Dada 109, 162, 173

D5.mbovita 221, 222

Dmbovita rau 86, 137, 148, 174, 210,

219, 220, 264, 313, 325
Dancul nan5stire 381, 382
Danemarca 182

Focsani 53, 55, 79, 8o, 105, III, 123,

136, 139, 148, 208, 210, 211, 234,
235, 248, 259, 260, 267, 269, 331,

DArttsti 320
Deleni 107

391, 408, 432

Folticeni 343, 402
Fonari 17
Franta 143, 152, 154, 155, 163, 164,
172, 197, 200, 325, 408

Desna ran Ica

FIAteti 437

Dobrogea 404

Frumoasa 140, 383

DobrovIt vezi Dubrovti

Frumusica nikastire 380

Fumatu (Afumati) 141

Docolina 139
Don 22, 112, 407, 433
,Dorna 238

Fundeni 269

Dorohoi 106, no, in, 260

Dorohoi judet 106, x xi
Dragoesti 264
Dragomirna mAngstire 3429 343
Dub&sari 133, 142, 166, 168, 170
Dubrovti (Dobrovat) 75
Dudesti 215
Duniire 37, 42, 62, 63, 69, 73, 74, 76,
8o, 96, 102, 105, 106, 110-112, 138,
147,

148, 161, 164, 175, 184-189,

Gabrovo 284
Galata mAnastire 53, 102, 122, 136, 208,
380

Galati 62, 72-76, 78, 79, IOI, 102,

105, 106, 110, III, 138, 145, 148,
185, 228, 258-260, 267, 292, 331,
351, 380, 390, 399, 404-406,
408, 428

Germania 140, 147, 246, 266, 414, 445

Gheorghe mastire 82, 84

192, 195, 196, 212, 219-221, 224,

234, 237, 242, 260, 264, 266, 285, 288,

Gherghina 139
Gherman 77

293, 303, 3151 316, 331, 333, 341,

Giurgiu 138, 148, 149, 151, 184,

www.dacoromanica.ro

187

G. BEZVICONI

458

-189,

234,

237,

238,

248,

266,

312, 316, 319, 333, 390, 407, 411

Golia manstire 70, 77, 78, Ica, 352, 381

Gordieti Si
Gorgan 210
Gorj judet, 221, 224
Gttingen 270
Gradijec 269
Gilt:1*e 371
Greceni tinut 106
Grecia 191, 228, 232

Iaroslavli 95
Iavorovo 94

Ierusalim 42, 51, 53, 57, 60-63, 69,

72, 77, Si, 82, 84, 86, 95, 102, 217,
34a 3,3511. 380

loan Gura de aur manastire 102

Ipote9ti 264
Irinopol 381, 382
Isaccea (Saccea) 62, 74, 761 102, 106,
112, 249, 3509 404
ISMail (SMail037, &nil) 63, '75, 76, 102,
105, 106, 112, 149, 161, 164, 183

Grozeti 234
Gruiu 380

Gultianita (Oltenita) 86

-185, 189, 259

Gurgov 353

Italia 140, 385

Ivir manastire 6x, 84, 373, 374

Hadambul 380
Hagieni 264
Hamara 239
Hanovra 270
Harkov 43z, 436

Jijia 77
Jiu 148
Jivotov 6x

Harlan 107, In, 260

}Ur9ova 185, 186, 238
Herson 344, 404
Herta 130, 260
Herzegovina 198
Hlincea schit 380
Hotin 35, 63, 105-107, x 1 1, x18, 119,
149, 161

Hui 1o6, II I, 145

Ial0Mita 81, 148, 210, 219, 220, 224,
236, 264
Ialpug 112, 331
lampo! 55
Ianina x88, 191, zoo, 370

Iali 35, 36, 42, 51-53, 55, 58, 61, 69,

70-72, 75, 77, 78, 95, 96, IOI, 102,
107, I TO, I II, 116, 120-122, 130-

liamciatka 140
Kamenet vez! Camenita-Podoliei
Karlsbad 284
Kazani 26, 29, 30
Kiev 16, 51-54, 71, 75, 86, 119, 122,
272, 345, 353, 381, 404
Kilipol 42
Kiustendji (Constants) 292, 407
Kniggraz 404
Kovno 415
Kremli 43
Kuciuk-Kainargi 303
Lagniera vez! Mera
Lapuna III
Lapuna judet x 1 x
Larga 119
Leca 263
Lendeti 8o

134, 137, 139, 140, 145, 146, 148,

Leova 387-389, 430, 432

151, 161, 162, 166, 168, 170, 172,

Liban 406

174, 178, 179, 184, 190, 194,

Linovice 391
Lipsca 210, 222
Lissa 404

206

-208, 210, 228, 229, 234, 240243, 248, 254, 258-.261, 265-267,
293, 296, 297, 308, 309, 334-340,
345, 350, 353, 380, 382, 383, 385,
386, 399, 402, 413, 414, 440-443,
446-448.

Lituania 21, 22, 37

Londra 163, 410
Lozova 391
Lubni 54

www.dacoromanica.ro

CILATORI RUOI IN MOLDOVA ?I MUNTENIA

Lutk 94
Lvov 342
Lyon 410

162, 166, 173-176, 183, 184, 186,

189, 19r-196, 198, 200, 206,
208, 210-213, 215, 218-224, 226,
228-230, 232, 234-236, 238-243,
245-247, 249, 250, 252, 254, 260,
261, 269-273, 286, 287, 295, 298,
299, 302, 305, 308-310, 314-319.
321-323, 329-331, 333, 337, 338,
341, 345, 348, 349, 362-367, 370373, 376-378, 380, 385, 388-397,
188,

Mein (Mecin) 42, 62, 138, 249, 348

Malorosia vezi Ucraina
Manuilovka manastire 343, 344, 346
Marcuta nangstire 2x6
Margineanu 210
Margineni manlistire 137, 221, 250, 364
Mavrogheni cismea 214
Maaut 107
Mazovia 134
Mehadia 219, 224
Mehedinti 222, 246, 251

Mera manastire 136

Milcov (Mele.aia) 79, 8o, HI, 136, 139,
148, 212

Mitirevi Kisini 16
Moghilgu 51, 106, 345
Moldova (Tara Voloha sau Valaha) 16,
17, 23, 37, 42,43, 51, 55, 57-59, 68 71, 77, 8o, 95, 102, 105, 106, 109-112,
117, 118, 121, 122, 130, 132, 136-142,

147-152, 154, 155, 160-162, 166,

172-175, 190, 192-196, 198, 206

-208,

459

211, 212, 224,

228,

229,

233-235, 238, 239, 241, 242, 248250, 252, 254, 259-261, 263, 266,
267, 269-273, 286-288, 292, 293,
295, 296, 298, 299, 305, 308, 317,
330-336.338-341, 343-347, 349353, 376-382, 385, 388, 389, 393397, 399, 402, 410, 413, 4z5 -417
Moldova eau 102, 109, III, 343, 349, 399
Moldovita manastire 343
Moreia 198, 199, 235

Moscova 25, 51-62, 70, 73, 74, 117 119, 122, 133, 174, 267, 35r, 434
Moscova rau 35, 36, 68-70
Mostiste 81
Motrti manastire 227
Movilita 210
Muncaci 237
Muntenegru 198
Muntenia (Valahia) 42, 53, 54, 56, 62, 72,

78-80,82,86, 95, 105, 106, 109-112,

117, 123, 138, 141, 148-150, 152, 155,

425, 432

Mused 219, 221

Nazaret 56-58, 61
Neamt mAnastire 344, 346-248, 352
Neamt judet 105, 106, irx, 260
Neamt Virg 105, rrx

Neamt rau xi'

liegoesti 380
Nemirov 68, 75, lox
Nicolaev 146
Nicopol 404
NicopoIe 187

Nicorit mruastire 61, 380

Nistru 16, 17, 35, 51, 53, 6r, 69, 75,
77, 94, 95. 99. 'or, 105, 110-112,
133, 141, 147, 148, 16o, 161, 166,
168, 196
Novgorod Severski 53
Novoselita 55

Oceakov 77, 146

Ocna (rargu Ocnei) 105, 111, 400
Ocna SlAnic 221
Ocna Telega 221
Ocnele Mari 221
Odaia 138
Odessa 16o, 16x, 163, 254, 288, 345, 381,
404

Odobesti 136, 139, 208, 224

0idtoulz 23ie1v4ezi Podolia

Olanda 97, x82

Olt 148, 174, 219, 220, 236, 264, 371

Oltenia (Vlahia Mica) 148, 174, 21g221, 227, 230, 234-236, 247, 264, 301

Oltenita vezi Gultianita

www.dacoromanica.ro

460

G. BEZVICONI

Orhei zo6, izo, xii, 148

Radu-Voda manIstire 366, 373

Rilmna 8o
Ramnic rau 148, 209
Rmnic (Olt) 220

0/0Vil 252

Otachi 106
Otopeni 264

Ovidului lac no

Rmnicul SArat 136, 209, 210, 269, 43z

Pantelimon mAnAstire 215, 323, 376

Paris 154, 314, 386, 4I0

Pasgrea (Pasela) 81

RAut

Patepon in5226.stire 378

Razgrad 186
RAzvan nanastire 380
Reni (Tomarova) 74, 105, 106, 112,

Pavoloci 75
Perekop 77, 78
Permi 118

23% 350

Pesta 333, 404, 406,

411
Petersburg 233, 264, 579, 185,

192,

273, 293, 294, 305, 309, 334, 364,

385, 388, 389, 392, 429, 434, 436

Petrovardin 112
Piatra 205, 21x, 260, 340
Pitesti 219, 220, 235, 250
PlAtAresti 380

Plevna 437
Ploesti 427, 432, 434, 436
Plumbuita mAnAstire 375, 376
Pobrata mnstire 380
Podgornti schit 54
Podolia (Odolia) 16, 226, 147
Pogoniana mitropolie 369
Poiana Mrului manstire 348
Polonia (Tara 1,eeascA) 54-56, 60, 71,
95, 2o6, 222, 242, 156, 288, 296, 254
Poltava 94
Prahova 237, 222
Prusia 411, 414

Prut 35, 51, 62, 70, 77, 96-99, TOT,

102, 1o6, 110-112, 248, 161, 262,
217, 238, 260, 263, 309, 331, 339,
342, 351, 387-389, 430, 431.

lamnicul Valcea 248, 243, 366

Itasca mAnIstire 352
Rascov 95
Rul Doamnei 220

Rilsk 52
Roma 52, 55, 109, 248, 320, 342, 343
Roman 79, 102, Z10, 148, 229, 260, 348
Romania 408, 411, 414, 417, 425, 428,
429, 431, 432, 440-444, 446, 448
Rostovul cel liare 36
Rucgir 236, 237
Rumelia 186, 259

Rusia 21, 24-26, 30, 51-54, 55,72,

155, z6o, 262, 264, 275, 282, 182,
189, 190, 291, 194, 196, 197, 200,

206-208, 210, 214, 222, 226, 234s

240, 241, 243, 244, 250, 151, 261,
265, 268, 270, 285, 287, 289, 290,
291, 296, 302, 303, 305, 306, 310,
315, 316, 328, 337, 342-344, 348352, 386, 388, 390, 393-395, 397,
406, 407, 411, 417, 431, 437, 442,
445, 446, 448
Ruchic
408

238,

285,

287-289, 348,

Sabar 138
Saccea vezi Isaccea

Putivli 5z-53, 62

Slcuieni judet 221

Putna r'u 102

Putna judet 205, 1o6, 222
Putna munti 136
Putna m5nAstire 342
PUt 269

Salonic 139
Srindar mitn5stire 378
Saya mAnstire (Iasi) 77, 102, 380, 383

ItWahl 2o6
RAdauti 205, 222

Saya mnkstire (Bucuresti) 81-83, 85,

379, 380
Saxonia 93
Scnteia 232, 139, 208
Schelea 79
Sculeni 120, 238, 258

www.dacoromanica.ro

CiaTORI RUST IN MOI,DOVA SI MUNTENIA

Secu mandstire 238, 239, 346, 352

Segarcea 371

46,

Stegneti (Stepanovtl) 35, 206, 222, I29

Sumla 186, 267

Serbia 37, 248, 270, 289, 298, 212

Siberia 273, 351
Sibiu 237, 248, 251, 389
Silezia 206
Silivria 238

Tablra 220
Targovite 53, 62, 148, 225, 228, 232,

Silistra 284-186, 235, 237, 238, 240,

241, 246, 248-250, 263, 293, 407,

Trgu Jiu 226, 237

Targu Neamt 346
Tfirgu Ocnei vezi Ocna
TAt5seasca tarl 16, 77, 79, no, 112,

236, 237
Tfirgu Frumos 79, 107,

408

Sinai 352, 364, 372, 383

Siret riiu 53, 79, 8o, 96, 102, 220,
148, 185, 189, 200, 208, 212, 260,
331, 343, 348, 399
Siret tfirg 205
Siret tinut 205
Siria 197
Slanic 400-402
Slatina mangstire 352
Slobozia 284, 267
Smailov vezi Ismail
Smil vezi Ismail
Smirna 298, 299
Smoliani 94
Snagov 247
Socolinti 342
Soroca 61, 68, 69, 75, 77, 95, IO I, 102,
106, 112, 148

Soroca judet 206, nx

Sosnovita. 75

Soveja 380
Starobelsk 436, 437
Stavxonikita 374
Stepanovti vezi Stefaneti
Stockholm 182
Stratonikia 369
Strehaia 227
-Suceava (Sitava) 23, 30, 37, 42, 105,
-Suceava judet 105, 206, 222, 260

Suceava riiu no, 342

Sucevita mAn5stire 342
Suedia 182
Sulina 351
Vargorod 51
Sitov 287
13anski taril 37

141

Tatarita 185
Tazrul mangstire 380
Tecuci 205, II I, 139, 148, 25!, 208,
260, 268, 269, 431-433
Tecuci 222
Teleghei munti 411
Teleorman 236, 245
Tif lis 404

Tighina vezi Bender

Tilsit 184
Tisa 422
Tiraspol 262
Tisa 412
Tismana ingnstire 226, 237, 246, 247
Tobolsk 122
Tomarova vezi Reni
Tomsk 35z, 353
Topolnita 25!
Topolog 220
Transilvania 142, 147, 148, 212, 219,

230, 239, 305, 376, 377, 387, 389,

392

Trifeti 120
Troianul 112, 162
Troitko-Serghievo-Bogoiavlenski m5n5.stire 5 I , 52

Trotu ru 102, 110, 222, 399

Trotu tArg 205, 222
Tulcea 74, 76, 102, 249, 259, 350, 404,
405

Turcia 37, 69, 241, 167, 181, 182, 191,

195-197, 199, 200, 217, 218, 241,
250, 251, 254, 271, 273, 305, 307,
336, 350-352, 394, 395, 409, 413,
434

Turnu Severin 149, 411, 426

www.dacoromanica.ro

G. BEZVICONI

462

Turtucaia 186

ViirteFoin 123

Tutova judet o6, In

Tutova rilu 'xi

Vaslui 62, 75, 106, xxi, 139, x42, x48, 208

Vaslui judet 1o6, III, 260

Vaslui pArA'u 1 x x

Tarigrad vezi Constantinopol

Tutora 133, z34
Ucraina (Malorosia) 58, 106, x56, 344,
391

Ungaria 23, 52, 54, 61, 80, 82, 106, Izo,

112, x48, 156, 341, 392, 412
Ungheni 435, 441
Ungheti 267
Unteti 133, 141
Urziceni 210, 220
VActireti 86, 138, 380

Valahia vezi Muntenia

Vatoped mAnktire 352, 381, 382

Vidin 188, 198, 226, 227, 237, 238.
407, 408
Viena 123, 130, 131, x63, 214, 219, 222,
243, 258, 265, 293, 314, 386, 404
Vilna 185
Visarion_mtiniistire 215
Vlaca 245
Volcinet 133
Volga 73
VolohiLtarli vezi Moldova
Vorona mAngstire 346, 348, 352
Vorskla 94

ValCe9. 221, 236

Vales mAnktire 370

Vileni 221
Vkatec miinAstire 352
Varovia 93, 119

Xiropotam mAniistire 376, 382

Zaporojie 69

Zlkari minfistire 365, 370, 371

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pag.

lntroducere
Zosima (1419)

Ivasko Peresvetov (1549)

Trifon Korobeinikov (1593)
Vasile Gagara (1637)
Arsenie Suhanov (1649-1651)
Leontie (170I)
Mamie si Silvestru (1704)
Ipolit Visenski (1707-1708)
Petru cel Mare (17z 1)
Silvestru (1722)
Un negustor (1739)
0 scriere geograficl (1770)
Repnin (1775)
Struve (z791-1794)
Rostopcin (1791)
Langeron (1791)
Rochechouart (1806-1807)
Bantas-Kamenski (1808)
Kutuzov (1810)
Ciceagov (1812)

Iakovenko (1820-1828)
Ribeaupierre (1827)
Liprandi (1827)
Grabbe (1828)
3fihailovski-Dani/evski (1829) ,
Mirkovici (1829)

Pavel Kiseliov (1829-1834)

Anatole Demidov (1837)
Partezde (1837-1847)
Porfirie Uspenski (1846)
Duhamel (1848)
Kotzebue (1852-1859)
Danilevski (1866)
Kelsiev (1867)
Bobrikov (1876)

5
15
18

32
38

45

64
75

77
87

ioo
103
1o8
113
124
145
147
157
165

177
180
201
253

256
262
265
271
274
311

340
354

-384
398
404
412
418
430
438
449

Ga1011 (1877)

Urusov (1904)

Indice alfabetic

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA

.BUCURE.STI 1947

www.dacoromanica.ro