Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VIEATA $1 OPERA
LUI
GHEORGHE LAZAR
.
,
.4...s.
AllikS*
..
,.
DE
G. BOGDAN-DUICA gi G. POPA-LISSEANU
BUCURESTI
TIPOGRAFIA clOCKEY-CLUB, ION C. VACARESCU
No. 4, STRADA UMBREI, No. 4
1924
www.dacoromanica.ro
MINISTERUL INSTRUCTIUNII
VIEATA $i OPERA
LW
GHEORGHE LAZAR
DE
BUCURESTI
TIPOG RAFIA 30CKEY-CLUB, ION C. VACARESCU
No. 4, STRADA UMBREI, No. 4
1924
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE LAZAR
1779 -1823
Dupa informaliunile date de Tell-
www.dacoromanica.ro
Precuvantare
Cartea de fag a fost scrisd Cu prilejul fi din imholdul serbdrilor centenarului mortii lui Gheorghe Lazar.
In deplina libertate de azi a cuvdntului, sdrbdtcnirea care
ar fi trebuit sa aibd loc fn ,1879, la centenarul naterii
marelui dascal, dar care, pe acec vreme, n'ar fi putut sti
se fac dg cat frx condi$iuni cu total mgdeste, s'a desfdfurat de aster data Cu o strdlucire neobicinuitd.
Gheorghe Lazar, orientand, prin ideea de nationalitate
ye care o lease drept calduzd, Intreaga noastrd vieald
intelectuald din secolul trecut, a ajuns sd fie astdzi con-
www.dacoromanica.ro
Inaugurarea Ratuei de marmord albs, din fala (Tetiversitlitil, de pe Bulevardul Capitales, in 1886, pi serbd-rile cf: au insotit acests eveniment cultural,. au aiut set 'Enfrunte eel puffin 'incruntdtura unui alt vecin, de astd, data,
www.dacoromanica.ro
1) Vezi Naliurrea din 13 Mai 1886 1 celelalte ziare din aceea* lung.
i aeela an.
www.dacoromanica.ro
BIOGRAFIE.
Gheorghe Lazar s'a nascut in Ardeal, la Avrig, in
-anul 1779 (5 lunie) si a murit tot acolo, in anul 1823 (17
aceiasi piaristi.
www.dacoromanica.ro
10
St..
fi
nevoe de el.
Din toata stiinta lui bogata, in Ardeal, n'au tras
nici un folos, nici bustenii" teologi din scoala sa, nici
poporul, caruia nu i-a putut tipari scrierile sale suprimate.
11
www.dacoromanica.ro
12
potrivia, mai ales cand trata chestiuni de istorie nationals sau de dia. $colarii devenira barbati uti!i patriei,
unii chiar celebritati nationale; auditorii Ii dusera faima
i in mediul inconjurator, care nu mai renunta la scoala
romaneasca superioara.
*) Detalii $i aprecieri critice asupra vietii Jul Lazar se gasesc in votumul Gheorghe I azar, de G. Bogdan-Duica. (Edifia Academiei romane)Bucuresti, 1924.
www.dacoromanica.ro
PARTEA I-a
LUCRARILE PASTRATE
1) VERSURY
tayke
Frantz I
ku
Ludoviea
Prea eneltzata Milostiva Impereteasse, Stepene
schi Mayka noastre,
kary la annul
1808
Georgie Lazar
Askultetoriul S. S. Theologiy intral dojlea anu, despre
partea Cleruluy romanesk ne unit din M. Principat al Transylvaniy, in prea vestita Universitate de la Vienna,
Ie 4 de 7 pagine
1) Versurile formeaza un acrostih impatrit, dupa cum arata i autorul prin aceste cuvinte:
Szlovele tseale mary de prin capctile ve(r)suri]or, schi tseale mary
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
incredintaT.
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
2) INTIINTARE.
Ike toati ein4ea
De mult izvor infloririi
Vremea ma puss la uitare.
AT6tIniefi
tinerime.
0 povatd omenirii
Dandu-m dub de rasuflare.
Lneasca
www.dacoromanica.ro
18
lnminatului si inAltatului Domnului Domn, Ioannu Gh,eorgh,iu Caragea voevod, precum si cu pre vrednici patrioti,
Arhierei kii mai mari Efori Boeri, s'au inceput apoi si aici
a sA ivi luceafArul mingaiarii, cu o de iznoava Wire, p1Amadire si de mult poftita indreptare a binelui de obste, care
a. fie MAriei Sale pre luminatului nostru Domn, precum si
Dumnelor cinstitilor mai marl Efori Boeri, spre pomenireslavita, Patriei
spre folos si odihna, lug, pre inaltei Dumnezeiri spre slava vecinicA si necurmatA. Pentru care desteptati fiind MAririle sale si invAtati prin bunele pilde ale
www.dacoromanica.ro
19
prejur, in care mai in toate vecurile au inotat Patria, precum dovecle$te Istoria ei insusi.
Intr'acest MLitt de prepastie gemil lunge vr4me sfintul
cuget al vrednicilor Boeri Efori Patrioti, 11.10, numai potolit,
www.dacoromanica.ro
20
Drept aceia prin Duhul Sfint luminat fiind, de milostivul Dumnezeu intgrit si povkuit, numai deck strajnic ate
si poruncit Maria Sa ca sg, se pue treba in lucrare, orinduind si dreggnd cuviincioase case la Sfeti Savva, pentru
asezarea doritei Academii cu stiinte chiar in limba rumgneascg, care din inalta mila Mgrii Sale si cu ajutorul lui
Dumnezeu nu numai ca s'au savarsit, dar s'au pus si in
lucrare. Care Academie, de va avea noroc sa fie mintuita
Teiabalele nestiutilor si de sfaturile celor ce stiu prea multe,
negresit va 1)41 pe egrarea surorilor ei.
Deci darg, iubitg si de toatA cinste vrednica Tinerimet
iata o epohie noao, o intgmplare stralueitoare, un glas duke
pArintese, supt pavaza schyptrului Domnese, dupa care de
mult oftarg inimile Dumnevoastrg, vg, chiamg, VA strig5, parintOte v imbeAtiOza: Veniti toti de toate pArtile si de
toata stare, veniti la izvorul tamaduirii ! la Muzeu infloririi t
ca sa ne itnpart4im of noi, acum macar $i mai putin, iara
in curger4 vremii, cu impruniutate puteri ajutorati fiind, si
cu mai multe stiinte folositoare, ca cu silinta noastra gi
purtarea cea tuturora bine plgcutg, sg, putem acluce sporiul
si folosul eel rgspunzAtorin $i potrivit inaltului cuget al prea.
luminatului nostru Doran, precum al prea sfintitilor pArinti
Arhierei si al cinstitilor mai mari Efori Boeri, care au ostenit pentru binele nostru, ca indemnarea noastra sa le fie
Mgririlor sale spre Intreaga mingliare, ea nu le-au fost ostenela indesert, lard noao spre intemeiare $i folos aratandu-ne
in faptA aseultarea $i multamirea cea cuviincioasg.
Maririle sale au fgeut Inca mai Inuit decgt le era datoria pgrintescg, prin care s'au pus acum z5gaz tuturor
birfelelor, ca doarg n'am avea uncle invgta, iara sporiul sau
nesporiul, lauda sau deflimarea, care vom face cu purtarea
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
3)DISCURSUL
Compus de G. LazAr la inseaunarea Mitropolitului
Dionisie.
Anul 1819
www.dacoromanica.ro
`2 4
gi
yi
www.dacoromanica.ro
2n
www.dacoromanica.ro
4) APELUL
La subseriere pentru publicarea unui curs de
matematica de Gbeorgbe LazAr, in anul 1822.1)
Anul 1822
lubifilor Romani,
www.dacoromanica.ro
27
la Were incoace, barbati vrednici si intelepti, care binevedeau ocara aceasta, si se siliau in fel si chip sa puie stavilA orbirei, si sa sparga besna intunerecului, dar inzadar,.
a multuraticele viscole ale vremurilor, cu o nemiloasa amenintare turbata, deapururea le inzadarnicira tot cugetul,
OA. in anii cei mai de pe urma ai domniei Mariei SaleIoan George Caragea Voivod, and destepta providenta ceaprea inalta mai ales trei duhurl romanesti, adevarat vrednici barbati, suflete puternice si nespaimantate, luceferi stralucitori veacului acestuia, carora cu cuviinta li s'ar cuveni
statuele Italiei, spre vesnica pomenire si lauds, adeca: pe
Maria Sa preabunul acum stapa-nitor Domn in seaunul acestui principat, Grigorie Dimitrie Ghica, Voivod inch,' ban
fiind, al doilea pe marele Dvornic, adevarata dreptate, mangaierea compatriotilor, scaparea saracilor, stalpul nevinovatilor si podoaba patriei, Constantin Balaceanul, ajutat de
prea inteleptul strajnic iubitor de muze, marele Dvorni
George Golescu, care neputand mai incolo suferi ocara neamului lor, ci luand pilda de la celelalte popoare luminate,
www.dacoromanica.ro
9Q
www.dacoromanica.ro
5) DISCURS
Compus de Gheorglie Lazar la sosirea in tail'',
a lui Gr. Gliiea Irodii
30 lulle, anul 1822. 1)
PARTEA I-a
Prea Ind:gate Doam,ne!
Mantuitorul ei izbavitorul neamului celui candva
lucitor, iar acum mai mofluz si cAzut.
Dog, lucruri, Maria Ta! sunt in lume mai mari si mai
vrednice de Insemnat, ce sunt tuturor muritorilor de comun,
care lucruri unul altuia cu total se impotriveste, si iar nu
Proectandu-se ridicarea statuei lui Gheorghe Lazar, in fata putinelor notice biografice si lipsei complete a unui portret adevarat al lui
d-sa ca si cei-l-alti, cu o buna vointa pentru care le voiu ramanea recunoscator, dupes ce'mi spuse tot ce'i permitea etatea sa-si mai aduca
aminte despre fericitul sau profesor, 'mi infatisa si darui un manuscript
pe frontispiciul caruia citi in doua linii titlul ce urineaza mai jos.
Manuscriptul este in 4-o, scris cite( cu litere cirilice; este
impartit in doua parti de neegala intindere, cuprinzand in total 22
pagini niimerotate. Cu toata multamirea sufleteasca ce am simtit la
vederea acestui pretios manuscript, am fost fire;te silit a'mi pune aceste intrebari: Cu ce ocasiune compus-a Lazar acest cuvant,fi-va el
autentic sau nuin fine, daces mai publicatu-s'a el pans azi in vre-o
revista san vr'un ziar? La aceasta din unnes intrebare adresata d-lui Palama. mi se response ca manuscriptul i s'a cerut de Heliade spre a'l
publica in Curierul Romeinese, ce aparea p'atunci sub directia acestuia,
dar ca, nu mai scie din ce imprejurari, nu i s'a indeplinit cererea; gi
www.dacoromanica.ro
30
pot fi unul WI de altul; pentru c fiecare dintre acestedoa slujesc omului a le putea cunoaste pre amandoa ; jar
necunoscand omul on pre unul, on pre altul dinteansele,.
nu poate pretui apoi nici pre unul, toemai de va si aveape oare-care dintr'aceste dog lucruri. i acestea stint Prea
luminate Doamne I Binele ysi Rdul.
Pruncul sugator orice lucru va primi In mina 11 tragemai int.41 la gurA i numai atunci 11 leapadA au it tine, dupe.
www.dacoromanica.ro
31
ca nu-s bune? $i lea tocmai acestea au pricinuit darapanarea imparatii Elinilor, acestea au pricinuit sfarAmarea infricosatei impArAtii a strAmosilor nostri Romani, carora toath
lumea era supusa, si de a cArora amelintare pana si coardele
pamantului se cutremura. Acestea au addus si impAratii Gre-
www.dacoromanica.ro
n9
0-
om; sl aceasta si fireste se vede, ea tot din munti si deaIna se pogoarA isvoarele apelor spre adAparea sesurilor.
Am zis mai sus, c5, averile si bogAtia s. c. 1. este un
ceva bun, si iata ca tocmai acestea luta pricina derApAnarii
mai sus numitelor imparatesti schiptruri; asa si este, pentru
ca de ar trAi tot aceia, care le-a castigat, le-ar sti pAstra,
si a le intrebuinta cu folos, stiind cu cata sudoare le-an
castigat; dar pricina este a fiind tot omul supus mortii,
www.dacoromanica.ro
33
sar, unde zice grdbqte Incet, cad zic la rasboiu, si printr'acestea la perire, stingere si saracie si numai atunci apoi se
face pace. 1) Care va sa zica Maria Ta, ca sdrdcia este
mama pdcii, dupa aceea iar incepe pacea a adduce odihna,
odihna chiverniseala, aceasta averi
bogatii, papa dud iar
ajunge acolo de unde am inceput, care lucru s'a vazut si
se vede nu numai la numitele stapaniri, ci si l'alte case
mai de jos. i aceasta este roata lumii, roata veacurilor,
roata sortii omenegi.
Mai incolo ne porunceste legea, nu numai cea fireasca
i de la nastere scrisa in inimile tutulor muritorilor ce
zice: cell place tie, fa psi altuia. Iar ce tie nu -Ji place,
E;3i
www.dacoromanica.ro
34
Dintr'o scantee se aprinde focul $i fiece rang la inceput este mica, pentru aceasta bine zice filosoful: Inceputu7ilor privegh,eazd, ca sa nu fie doctoriile prea tdrzitc); si
iara: Tot ce faci fd cu inielepciune fi, privefte la sfdrfit,
ca sfdrfitul fncoroneazd toed apucarea 2) . c. 1.
Sermanii Americani, ce fericiti era, ei in poala singuratatilor, mai 'nainte de a intra la dansii filosofia spanioliceasca, simpli in portul lor, simpli in obiceiurile lor, simpli
$i fireste in traiul vietii, indestulati cu rodurile pamantului,
fara de pisma, fara de rasboiu, fiind fireste carmuiti de
puterea fulgerului. Untul, mierea si mana dumnezeiasca le
indestula toate poftele omenirii; un piron de fier, un lopor,
o bards en mult mai tare le pretuia, dealt infricosatele
jghiaburi, pietre bolovani de aur, ce zaceau incoace si incolo pravalite p'ale isvoare, vai $i parae, care apoi fiii vicle1) Psalmistul zisese: Fericit eel ce is aminte celui sarac ".
2) Principis obsta (sero medicina paratur) in crestomatia citata. p,
r98. (Ovidiu). Quid quid agis, pruienter ajs et respite finetn. Finis ooronat op is.
www.dacoromanica.ro
35
sugului le-au intrebuintat spre insu$i derapanarea $i neodihna sarmanilor pastratori, facandu-$i printr' aceasta avere
nespusa, puternice mijloace spre derapanarea, suppunerea ai
robia acelor fii ai nevinovatiei, intrand in toata stapAnirea
lor. Nu ajunse apoi aceasta, ea din cei ce s'au dus in cash
s'au facut acum desavar$iti stapani $i .stapanul casii cu toti
ai sai li s'au facut lui rob, ci apoi $i cu fel de dosadiri $i
tyranii ii silea a se supune mesei cei ratunde, ca sa se ispaseasca $i sa mearga in rain. Iar intelegand saracii Americani, ca $i Spaniolii tot intr'acela$ rai vor s mearga, au
raspuns: Noi de acest rai mai bine ne lipsim, caci mai
bine ne este, $i ne va fi nog precum am fost din vechime>>.
PA RTEA II-a
gi
neamuri barbare $i rapitoare, despre care indeverat ne marturisesc movilele cele multe of vrednice de mirare ale campillor,
www.dacoromanica.ro
36
toti golii si pre toti napastuitii i-au primit ca pre insusi fiii
sai, pre toti cu un cuvant fAral deosebire, pre bun si pre rail,
hranindu-i cu painea sudorii si adapandu-i cu insus pieptul sat ;
toemai acestia dupa vremi i-au fost d'apururea vrAjmasii cei mai
www.dacoromanica.ro
E7
.oamenii a-si
www.dacoromanica.ro
38
eel
39
cVedeti puilor de naparca! acestuia trebuie sa se inchine toata faptura, apoi stapanilor celor invederati, pre cari
an binevoit a ni-i randul sa ne stapaneasca, fara de a caruia
tire si voie nimic in lume nu se face, acum voi, cand prin
apucarile voastre, vrand sa aduceti casii mele si pieptului,
care v'a pascut, amaraciune, stingere si perire indemnului,
ajutorului si tailor lui ati urmat? poate da acela ajutor
mandrilor si nemultumitorilor? Vedeti, ca ca SA ziceti, ea asa
vedeti cum se invalesc toate, ba toate pana la una se invalese, zic, cu plapama negurilor. Iata sesurile, iata adancu-
www.dacoromanica.ro
40
gi
nilor sale.
Tata acum alearga si plugarii catre bataturile for eaudud scapare! spaimantati de greutatea vremii zicand si strigaud: veniti toti sa sfintim post, post sa sfintim, BA vestim
slujbe, sa aducem pe toti batranii, pe mai maxi norodului,
pe toti cei ce lacuesc pamantul
strangem pe toti in casa
Domnului Dumnezeului nostru, si cu toti Si strigam catre
www.dacoromanica.ro
41
noastre! vrajba iniutita la manie si coasg grabnica in agerime necunoscuta mai marilor casii, intocmai gatita spre cuviincioasa stamparare a inrogozitului costrei din lunca fulgera
si amelinta easele noastre. Veniti dar, veniti cu totii, sa
strigam catre Domnul : nu ne rasa pe noi, Doamne, papa In
dobitoacele
campului vor cauta spre tine, ca. li se vor sacft izvoarele
www.dacoromanica.ro
42
tipatul pruncilor sugatori, plangerea vgduvilor, perira saracilor si a nevinovatilor, gi i s'a fgcut mile, $i scarbindu-se de
faradelegile si tyraniile vicleanului s'a maniat si a otarit urgie.
Acum sa vedem, tine este pricina manii ? aid pgmAntul cu locuitorii sgi, an voi au eu dirnpreung cu voi
suntem pricina manii Domnului. Pgmantul cu locuitorii sgi
nu pot fi de pricing, pentru ca ei an urmat caile Domnului, ca zice: cu sudoarea to iti vei cAstiga panea. Asuand sgrmanii din revarsatul zorilor diminetii pang tarziu,
in noapte, pang la soaptele lunii purtand greutgtile zgdufului
zilii, ca sg scoatg paine din pamant si vin spre intarirea inimii
omului, ca fata sa se veseleascg cu unt-de-lemn, ci inima
din paine sa prinzA putere; acestia zit, intorcandu-se dela
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
muritorilor; de unde nu-i mirare de s'a maniat Domnui asupra pamantului, si de am patimit si patimim acest fel de
pierzanii, carora tot vui sunteti pricina, si pricina pricinilor,
tot mestesugurile voastre sunt.
Deci duceti-va, nerusinatilor, duceti-va obraznicilor si
nemultamitorilor, iesiti din otarele sdracii mele, duceti-va in
locul Olymbului, unde dupa pofta, dup. cum zice filozoful,
www.dacoromanica.ro
45
totul a'au inapainginat, iar4 o va curati de buruienele puturoase tsi de toll spinii cei inghimpatori.
www.dacoromanica.ro
Aritmetica matematiceasca
alcatuita acum intai in limba
r(o)maneasca prin Gheorghie Lazar infra
folosul scolarilor &Ai den scoala
den Sfantu Savva.
Bucure$11 1821 Fevr. 26..
Lazar.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PUNERILE DE ARITNETICA.
Ce este Aritmetica ? Ce este numarul? Ce este in fiescare
www.dacoromanica.ro
52
PUNERILE DE GEOMETRIE.
Ce este Geometria? Ce este linia? De ate fealuri este
linia? Ce este cea dreapta? $i ce este cea stramba ? Care
este masura linii drepte? In harts? $i in camp ? Masurile tot un fealiu sunt, sau sunt fealiu de fealiu? Care este
figura cea mai cunoscuta in toga Geometria? Ce este cercu?
Ce e centru ? Ce este .raza ? Ce este diametru? Ce este
coarda ? Cum sa imparts periferia cercului? si partile acealea
cum sa zic? Ce este unghiu? De cate fealuri aunt unghiurile?
$i ce sunt acealea? Ce este patratu? PAtratu lungAret ?
Rombu ? Romboidu ? Trapezu?
Ce este Poligonu? Care sd zic figuri regulate? Care
sunt liniile paralele, sau drept alergatoare? Ce vrednecii
www.dacoromanica.ro
53
trage spre o
www.dacoromanica.ro
54
IlESPRE ARIL
Cum sa afla aria patratului ? i den ce pricing? Cum
sa afla aria patratului lunga'reti? Doao paralelograme care
an tot un basis ei tot o inallime cate sant intre sene aseEnenea? Cum sa afla aria fieecaria figuri drepti linii ?
Poligonul eel cu cerc] incongiurat in cate triunghiuri
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
DESPRE iNNALTIME.
Cum sa inmasoara inAltimea A. B. la a caria basis sau
temelie ne putem apropia? Dar inaltimea la a caria temelie
nu ne putem apropia cum sa inmasoar5 ? Pan inmasurarea
inaltimilor, ce adaugare mai este?
Despre ridicarea featii pcimantului.
www.dacoromanica.ro
57
DESPRE SOLIDOMETRIA.
Cum sa naste sfera ? Prizma cum O. Haste? Dar cilindru, sau sulul cum sa paste ? Cate temelii are prizma?i &ate paralelogramu ? Taieturile in prizmg, $i in sulu teme
liilor paralele cum sant ? Cum sit naste paralelepipedu sau
inbriuncetu ? Dar cubu cum sa na0e? Cate margini are cubu ?
Cum BA naste cubu ? Dar piramida cum sa naste? Ce basis
$i ce margini are piramida? Care este trup regulat? AfarA
de cub mai sunt s'alte trupuri regulate ? Cum sa afla
intregimea, sl superfata cubului ?
Paralelepipedele, prizmele si cilindri, care au tot o
temelie; si tot o imiltime sant asemenea ? Cum sa inmAsoarA intregimea, i superfata paralelepipedului ? Planu
diagonalicesc in parte pe paralelepipedu in doo prizme
asemenea?
A inmasura intregimea, si superfata prizmii ? Dandusa diametru si inaltimea cilindrului cum sa afla intregimea
i superfata? Piramidele $i coni care au tot o temelie si
tot o inaltime stint asemenea ? Cum sa inmasoarA intregimea
piramidii, s'a cilindrului ? Cum sa afiA intregimea conului
ciontat?
Cum s'a., are cubu diametrului la sfera ? Dandu-sa diametru sferii cum sa poate afla superfata sferii, si intregimea
Dar intealt fealiu ? Prizmele, paralelepipedile, cilindri, pira-
www.dacoromanica.ro
58
C. I.
Ce este trigonometria ? De eke fealuri este trigonometria? Cate parti den triunghiu trebue sn ni sA dea, ca sn
putem sti pre cealea lalte? DAndu-sa o lature a triunghiului,
ce analogie este de trebuintA ca sa BA poatA afhi unghiu ?
Linii drepte, care sn rAspunza 'mnsurii unghiurilor, potusa
afla?
Ce va sa zica sinul drept? Ce este unghiul inplinirii?
Care este cosinul? Sau sinul unghiului Inplinirii? Ce este
atengAtoarea? Si coatengntoarea? Ce este tnetoarea ? Si cotnetoarea ? Care este sinul tutors ? Care este sinul unghiului
tesit? Si cum BA
?
intrebuintA linile aceastea, ce trebuiaste mai intniu? Si prescurtare cum sn scriu liniile aceastea?
C. II.
Pr. I. Cum sA,' are in fieseare cerc raza cntra sinuri
atengltoare, tnetoare, si cntra cosinuri si coatengatoare ?
Pr. 2. Laturele triunghiurilor cum sn au? Dar si mai
tare geometriceaste, cum sa poate arati ?
Pr. 3. Sinul unghiului 30= este asemenea jumntAtii
razii cercului?
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
ARITMETICA.
1.
Hot. I.
col[ia]
*tiinta cu bota.dre logiceasd, este un avut sau o obisnuinta, toate ceali date, sau luoate inainte, ale adeveri den
izvoare, si marturii ne mincinoase, si daduce apoi de acolo
cuviincioasa urmare.
ilotr. II
3.
c.
1.
j 4.
DacA fiiscare numar are in loc de temeiu oares care
+mime. si nice un fealiu de numere sa, pot almintrelea unul
cu altul potrivi; sau componarisi; far de a fi nascute tot
de un fealiu de unime, A deed: cand zici v. trebue sa fie
fiescare unime, si intra intracest numdr, tot de un fealiu de
Cor[olarl I
c.
1.
5.
www.dacoromanica.ro
61
6.
7.
,,Scot:
9.
10.
www.dacoromanica.ro
62
Scol:
12.
Scadearea este aflarea unui numar, care cu alt numbdentre ceale date tot de un feali de lucru, tot intro sum5.
straps, este asemenea celui ]alt numar dat. NumArul eel
prep scAdeari aflat, BA zice difirentia.
13.
Cor.
fret.
Ceale ce sau zis mai sus in scolicon despre adunare( 11:) slujesc si aici in scadeare.
Hot: V
15.
Cor.
sa
16.
www.dacoromanica.ro
63
17.
Hot. VI
Cor. I
scAdeare
poftorita
(: 12:)
19.
Cor. II
Vred. I
ccitcifime,
Mu&
21.
Scot.
Vrednicia aciasta este folositoare, pentruca fiescare numar o poate socoti a fi nascuta den feali de alcAtuell, sau
22.
www.dacoromanica.ro
61
Intra doua; deci In cea den tai tot atatia galbeni Ant,
cati sant si Intra tria.
Vred. III
24.
25.
5 26.
mare, si pre altu mai mic, sau tot can lucru, sau cu lucruri
asemenea; atunci suma celui dentgiu va fi mai mare, si
suma dentral doilea mai mica.
Vred. VI.
I.
InpArtind
lucru mai mare, si pre altu mai mic, tot prentrun lucru, sau
pren lucruri asemenea, atunci arAtAtorul celui dentgiu va fi
mai mare, iar la al doilea mai mic.
Coro:
28.
www.dacoromanica.ro
65
Vred. VII.
29.
Vred. VIII.
Ipotez I.
col.
Cor.
Ipotez II.
www.dacoromanica.ro
66
35.
Scol.
36.
37.
www.dacoromanica.ro
67
. Prob. II.
38.
39.
40.
3578
[tag].
524
64
4166
588
3578
www.dacoromanica.ro
68
41.
Scol III
col. IV
para
20
25
30
36
latcae
1
0
0
43.
3'0'6'4'13
126621
179792
www.dacoromanica.ro
69
c.
1.
44.
col. I
feta it
45.
-col. III.
lei
par
4.
2
38
0
1
www.dacoromanica.ro
70
47.
Prob. I V.
laturea
pina la 9.
3. Pe numarul 2 it aduna lui insus, gi pe suma 4 oeerie de desupt de 2, lui patru lug adauga pe 2, si suma
6 o scrie de desupt de 4, lui 6 iara mai adauga pe 2 $i
suma 8 iarg o scrie de desupt de 6 s. c. 1.
Intracest chip vei avea tabla gata, flcAnd $i cu cealea-lalte numeri tot intracest chip adeca:
1
10
12
12
15
12
16
10
15
12
14
16
18
18
21
24
27
20
24
28
32
36
20
25
30
35
40
45
18
24
30
36
42
48
54
14
21
28
35
42
49
56
63
126
24
32
40
48
56
64
72
18
27
36
45
54
63
72
81
www.dacoromanica.ro
71
48.
Prob. V.
(: 38:).
2. Tragi apoi linia pre din jos, dupA acea inmultea0i
cu numarul den jos pre cel den sus, i ce zace scris de
desupt de linie, iar prisosul preste zeace 11 aduna la numarul urmAtor.
192380
115428
1.346.660.
50.
www.dacoromanica.ro
72
51.
www.dacoromanica.ro
73
2618 1_
3178,5,6,
18
18
=5
3
26
24
2
7854
Hot. VII.
52
www.dacoromanica.ro
74
Hot. VIII.
53
Scol.
sa scriu intrast chip : 3 :-5=6-8. Iar care se an cu cuvant geometricesc : 3:12=5: 20 si sa zice asa : precum sa
are numarul dentaiu, la al doilea, asa EA are al treilea la
al patrAlea.
55
56
57
Teor. I.
si 6 : ) tot cu un numar
(: 4 ) sumele for (: 12, si 24) s au intre sine, precum sa
au si numerile (3 si 6) care se inmultesc.
www.dacoromanica.ro
75
12: 24-3 : 6.
C 59
Cor.
60
61
02
76
Cor. II.
63
4
6
Prob. VII.
20
48
20
age
6f
65
adecA : 3 X 5
10
12
15'
77
.o
=2 +-216.
420
13
66
Prob. IX.
Invcif. fi ara:
PentrucA numitori, nu :Ant cleat nu mai name, ( : 61 :)
numai numArAtori sa adunA, $i iarA, fancied numai frtngeri
tot de un fealiu sa pot aduta ( : 4 : ) mai inainte dara
trebue BA BA faca frfingerile tot de un neam, adec5 sa aiba
15
15
1
3
'+
+ 6 +-4 =
48
72
1.
1o
12
72
54
72
15
( 62).
=1
= 114
72
212
---1.=712
-,)
c
(: 62-64:).
Prob. X.
67
de un numitoriu (: 65.).
2. Dupa aceaia sa BA scoata numaratoriul unia den
nunaAratoriul alteia, si rAmAsiti sa sa scrie de desuptu numitoriu eel de obste, adecA:
2
14
21
21
21
78
Prob. XI.
68
1
-2
inpartt pe
3 '3'
Arcit. PentrucA
4
5,
12
35.
3
7
*col. IL
i c. 1.
69
70
X 9 =r
Prob. XII.
71
42
5.3
www.dacoromanica.ro
79
4 2
o 3
4
5
3
2
12
10
= 1 102 1
72
73
74
75
76
www.dacoromanica.ro
80
1 radacinile
pAtratului
cubului
1
1
Prob. XIII.
77
www.dacoromanica.ro
Si
79
56
134
23=
79
69
10
10
56
56
134
134
536
402
134
17956
78.
col.
(: 72 : ) adeca:
*).
45
18
28
365
45
24
21
18
=2
707
57
10000
00
25
75
59
15
00
49
51
Poftind sa faci cercare de i lucrarea adevAratA: in*tersalturile sunt facute de Lazar. Nota copistului.
www.dacoromanica.ro
82
3448449
1551
34510000
79.
CC01:
3)
1
2 0.0.0
C
c11248
67
1744
71
www.dacoromanica.ro
83
588) =256'0'0'0
.-z-f 9351
:rt./
,cd
672
64
245984
=14016
.
rAdAcina
20763
144
82944
82944
20736
2985984
14016
3003000
'Teor. II.
Si
84
este asemenea sumi numArului al doilea inmultitA pren numarul al treilea, adecA;
3
6=4:
4
24
24
82
Cor.
=4:
16
16
b3
Teor. III.
=4
4= 6
6
Prob. XV
12
12
sau
=
6 =
9
6 : 18
9 : 18
84
doilea ( : 8 :).
www.dacoromanica.ro
85
85
Prob. XVI.
86
87.
86
1).
3 : 6 = 8 : X. de unde sa veade, ea numarul eel necunoscut al leilor sta dea dreapta, eel intrebator cu un loc
mai spre stangal si numarul eel dentaiu dea stanga. 3 can-
87
al pat-
ralea X.
B. regula de aor este de doao fealuri, alta este dreapta,
iara alta intoarsa. Semnele regulii cei dreapte sant urmatoarele:
1. Fiind a tria ineheetura mai mare decal cea dentaiu, i trebuind, ca a patra Inca sa, vie mai mare cleat a
dooa, sau 2. Fiind a tria inchectura mai mica decat cea
dentaiu, i trebuind ca a patra, Inca el iasa mai mica
decat a dooa: atunci este regula aciasta dreapta. Adeca :
Cumparandusa 4 coti cu 5 lei, cu cati lei sa vor cumpara
20 de coti ? Sau el cumpara 6 cai cu 300 lei, Jar 4 cai
cu tali lei sa vor cumpara ? Pildele aceastea sa fie amandoao de regula cea dreapta ; pentruel pilda cea dentaia
intracest chip urmeaza:
k.
4:
1.
c.
1.
5=20: 25
1.
cai
: 300 -,--- 4
lei.
:
200
www.dacoromanica.ro
88
ost.
zile
ost.
10
30 = 20
zile
15
iar a dooa:
cos.
cos.
zile
8
(zile)
16
G. Lucrare
1. La regula de aor cea dreapta.
o) Cu numere intregi.
1. Sa
E35,
2. Suma aceaia, care va esi, sa sa imparteasca prin incheetura dentaiu, aratatoriu va fi a patra incheetura, adeca:
-cumparandusa 3 cantare cu 6 lei, cu tali lei sa vor cumpa,ra 8 cantare?
Deci tntracest chip sa, aerie :
can.
3
1.
:
c.
6 = 8 : X, si
sa lucreaza
6 X 8 = 4S : 3 = 16.
b) Lucrare cu /rcingeri.
1. Fiind frangeri incheetura cea dentaiu.
a) Sa inmulteste incheetura a dooa, pren numitorul
-frangerii.
b) Numitorul sa lasa.
2) Apoi sa lucreaza,.ca si cu numerile 1ntregi, adica:
-cumparandusa
1,
V,
3 = 40:X, cu numitorul 2.
6 = 40:X, sau lasat afara, dupace, sau inmultit
www.dacoromanica.ro
89
C.
3/8
56
C.
= 168 X
= 168 : X = 9 coti.
1.
168 = 3/8 : X
9:
72:
3' : X = 7
168
c.
3/4
c.
1.
5/6
:X
18 : 20 = 7 : X = (
7/9
www.dacoromanica.ro
90
eel dentaiu, apoi numaratoriul Incheeturii cei dentaiu sa inmulteste pren numitoriul ineheeturii a tria.
b) Lasandusa numitoriu.
v) SA lucreaza ea si la intamplarea tntaiii adeca : Cumparandusa 2/3 cot. cu S lei, data vei cerca cu citti lei sa
vor cumpara 4 7 eoti? vei face pilda Intracest chip:
c.
1.
:.
14
8 , 4' x
:
24 = 4 : X =
C;
45
c.
c.
1.
2
3
70
=_-_
LX
7
19= 6 : X = 1
Insdmnare.
I. A vand incheetura cea dentaiu, si cea dea dooa, sau
www.dacoromanica.ro
91
zil.
z.
3. Sa inmultesc ceale doao incheeturi de la mijlocintre sine, si suma for inphrtinduo prin iucheetura dentaiu,
arAtatorul este numarul poftit. Adech:
7 lucrAtori isprhsesc un lucru in 3/7 de zile,
in ate
I.
7
3/7
8
56
3/7
z.
1.
x
x
=7
=7
www.dacoromanica.ro
92
gi
@i
lucrand de iznov.
a) In cea dreaptl
ct.
ct
48
72
= 48 : X =
= 4:X=
72
6
b) In cea intoarsa
lucr.
2
zile
:
12 =
6=
lucr.
4
zile
X= 6
X = 12
Pricina este, pentruca, deti va esi si intru a dooa
lucrare puterile tot intrun chip, atunci insamng, a nu e
4
greksitg.
ei
aserueuea, adecI:
www.dacoromanica.ro
93
ct.
4
cercare :
ct.
1.
6 = 48
4 X 72
6 X 48
=
=
x =72
288
288
zile
luc.
20 = 8
4 X 20 = 80
8 X 10 = 80.
cercare :
zi.
: x = 10
and are mai multe incheeturi, deal patru, adea: and are
cinci, sau mai multe, ei sa pofteaete a cf asea, sau mai incolo.
Aciasta sa poate reduce in semplA, adeca: in patru
incheeturi :
cats, camAtl
vor da ?
400
cam.
lei
80
= 3000 : x
4. ueureaza.
4 : 80
1
20
=--
30 : x
30 : x
www.dacoromanica.ro
94
b) In 4 ani 3000 lei, care aice nu sa soeotesc, aduecamata 600 lei, dar in 8 ani cats camAra vor aduce?
4
ani
lei
600
600
ani
=
=
lei
x
x
a)
earl lei
6
72
12
earl
= 27 : x
= 27 x.
:
mil.
lei
mil.
9
324
36
= 15 : x
= 15 : x
ani
lei
gal.
ani
lei
30 X 4: 14 = 60 X 6 : x
120
14 = 360 : x
www.dacoromanica.ro
95
1.
G Pi/dd.
1. Un capital de 3861 lei, sau dat cu carnatA 4 lei
la sutA, cats camAta aduce intrun an ?
lei cap.
100
lei
lei cap.
4 = 3861
lei cam.
X
Arai:
54 2
-; .
44
sau
100'
11
asadarA X = 154 25
2. Un capital de 2610 talere imprumutAndusa cu camatA 5 talere dela suta, catit camAtA la un an ?
tl. cam.
tl. cap.
tl. cap. tl. cam.
= 2610 : X
100 : 5
20 : 1
= 2610 : X
www.dacoromanica.ro
96
1
g. cm.
g. cp.
g. cm.
g. cap.
100
100
314 = 4632
= 4632
X
X
162 3/26
100
Arcit: 154 X 25 + 71
3861.
deci X
lei cp.
11
154 + 25 : X
3860 X 100 : 4 X 25
3861
100
135 1/2
tl. cp.
:
:
5X2
2710
2710
g. cp.
g. cm.
100
162 +
www.dacoromanica.ro
g. cp.
3
:X
dela-
97
lucr.
:
lucr.
zile
15 = 3
15 X 5 = 75 : 3 = 25. deci X = 25
8. Pentru un salg4 sa platete chiria pe o lung, 5 4- lei,
cat sa va plati pe 3 ani, 4 luni, 3 saptamani di 6 zile?
lun.
lei
1
ani
5* ; =
lun.
sap.
zile
3+4+3+6
lei
: X.
Regula Tovariiii
A. Regula tovaraii ne invata a a, a impArti o suing
in mai multe parti ne asemenea, ca fiecare parte sa aiva
analogie intre sine.
B. Cu regula aciasta ne folosim in negutitorii, intre
tevare, in -impartirea moiilor; intre moneani; la platirea
dajdilor intre sateni, i la mai multe fealuri de intamplari.
Adeca: Dentro tovaraie de trei negustori, care se pot nurai
7
www.dacoromanica.ro
98
D. Anil.
1. Cand e regula tovaraeii simpla.
a) Adaugand la un loc toate sumele pose, suma aciasta
este incheetura cea dentaiu a regulii de trei.
b) A dooa incheetura este suma care o au dat A. apoi
g) Lu_reaza dupa regula de trei cea dreapta.
99
1 = 800 : X dentrecare X =
Apoi
1332
4
6
= 133 6 = 3 lei.
460 : X, deci X
+ 90 + 76
540 : X, deci X
Pentru B. 6 : 1
Pentru C. 6 : 1
800
90 lei.
060
6
6
76
4
6
lei.
7i
castigA
Acum 3 + 5 + 8
A. 16
B. 16
C. 16
:
:
;
400
400
400
3
5
:X
:X
:X
Suma
75 lei.
125 lei.
200 lei.
400 lei.
vremea, pe care este pusg, deci tot atat e a da, 100 lei pe
www.dacoromanica.ro
100
A. 30 x 24 =
=
C. 18 x 15 =
B. 26 X 20
720
520
270
1510
Fa analogiile urmatoare:
1510
100
= 720 : X = 47
1510
100
520 : X --- 34
1510 : 100
= 270 ; X = 17
103
148
66
151
123
151
A.
B.
C.
Cercarea 100
A. 10 X 30
B. 12 x 20
C. 16 x 10
300
240
120
700
700: 160
240
: X = 54
6
7
lei = B
www.dacoromanica.ro
101
1
.
sant
3
4
1
1
5
6
10
2
9
si
2
3
5
6
7
sant
2
2
2
2
2
2
4
4
4
4
4
4
3
3
3
3
3
3
8
9
si
S
9
10
11
12
13
sant
10
11
12
13
14
S
9
10
8
9
3
4
sant
6
7
5
6
si
5
5
5
sant
12
13
14
15
sant
14
11
7
si
sant
6
7
5
6
10
11.
12
si
8
8
si
15
16
sant
16
17
sant
18
10
www.dacoromanica.ro
19
102
OD 0
CI CO
01
00
CO
5
6
7
10
4 den 4 rainane
5
4
6 co cr,
4
7
4
8
4
9
4
10
4
4
11
12
4
01 CC -r
13
4
5
5 CI
1
1
den
.0,
1
1
1
1
2
2
ramAne
3
4
1",..
-I,
X0
-1+
2
3
-1
, ,
4
5
6
01 CO
den
2 rAmAne
3
I--
2
2
2
2
3
4
4-1 -1 5
2
2
2
2
10
11
8
9
5
5
5
5
5
5
5
0,
T-1
4F,
3
3
3
3
3
3
3
3
3
den
CO
4
6
7
S
9
rardine 0
1
1, 00 2
3
4
10 01 CI 01 01 5
11
6
12
7
8
9
6 ramane
1
2-
3 ..,
6
6
6
6
6
10
4
5
4
5
10
11
6
6
12
13
14
12
8
9
den
www.dacoromanica.ro
11
15
ec
13
14
co vt
9
CI 01
4[0]
CO C0
0
01
103
den
rAmane
10
11
12
13
14
15
16
3
4
5
6
7
7
7
7
,
8
8
8
8
8
13
14
15
5
6
16
17
8
8
8
8
8
9
9
9
9
9
10
1.1
3
4
10
11
12
13
14
15
15
16
17
8
9
den 8 ramane
12
4
5
6
7
8
9
data 1
3
4
2
2
2
2
10
3
3
3
este
odat6 3
4
5
este
18
21
24
27
30
4
6
8
10
12
3
3
3
3
14
16
18
20
4 ()data 4
12
15
4
4
4
4
4
4
10
6
7
8
9
10
www.dacoromanica.ro
este
16
20
24
28
32
36
40
104
on
de 5
5
6
sant 49'
56
63
70
8
9
40
45
10
10
50
sant 36
6
6
42
48
54
60
on
de 6
de 7 on
30
35
5
5
5
5
sant 25
10
de 8 on 8 sant 64
8
8
-9
l..,
10
80
de 9 on
sant 81
10
90
de 10 on 10 sant 100
100
10
1000
in
3
3
3
3
in
sa afla 1
3
4
5
6
8
10
12
14
16
18
3
6
8
9
se afla
12
15
3
3
3
3
4
4
4
4
4
4
4
4
4
in
www.dacoromanica.ro
18
21
24
27
4 se afla
8
12
16
20
24
28
32
36
8
9
2
3
4
5
6
7
9
105
in
:5
5
5
5
5
5
5
5
5
se aflA
10
15
20
25
in
6
6
6
6
6
6
6
.
7
_
8
8
8
8
8
8
8
9
6 se af14.
12
18
2
3
24
30
36
42
48
54
in
in
8
8
8
5
6
7
in
7
7
7
in
14
21
28
35
se afla
9
9
3
4
5
42 se afla
6
7
49
56
63
5
6
30
35
40
45
8
9
8 se afla
16
24
32
40
48
56
64
72
3
4
5
7
8
9
se afla
18
27
36
45
54
63
72
81
2
3
4
.
5
6
7
8
9
88
www.dacoromanica.ro
106
pentruca asa pretindeariseaste sistema maternaticeasc5, ca O. fie desAvarsita in randueli, am gAsit cu cale
Ins5,
so
310'
100
s. c.
adeca : 2
Prob.
1.
100
2,500
s.
90
* Dela euvintul insenmat cu truce si pang. aici s'a $ters tot paragra
www.dacoromanica.ro
107
sa
strange: 3,0506,
3,050600
4,789000
6,620(100
4,753647
19,213247
Prob.
91
Ins*: In
cat
ash :
3.0000
4563
2,6437.
www.dacoromanica.ro
10s
92
Prob.
Intrasisderea
chip
154212
10000 15,4212.
sit
poate inmulti si
2,503. cut
1,2 = 4,2036.
Scot.
93
109
94
95
110
413
376
376
376
(Sfarsit)
www.dacoromanica.ro
)-
1';/ :;7 1
)
.Th
4),
-749
a,_1,77,-
-r"P
--v
e_22,,
.-777,;
f)
ir
3,
.Z
gt-C.
I'
tlX/
'111
30 -'-; .1 V
.2'4.//,
G),/211.7' *6/
7
/%
;-e_,(7k
'
.,/
Z14,2:, 4,r
ta
www.dacoromanica.ro
:a'
Ale
CAP. I
1.
Trigometria cea dreapta este stiinta care ne invata a desface pe triunghiu dreapteiliniat in plan sails; adeca a hotart catAtimea laturilor si a unghiurilor.
Corol(ar).
2.
3.
$i
dentr'aceste trei
www.dacoromanica.ro
114
4.
www.dacoromanica.ro
115
5.
Apoi, fiindcd, den varful fieseAriia unghiu, ca den cleantru, s poate aerie arcu intre pecearele unghiului, si den
sfarsitul unei lature, spre ceaialalta lature, sa poate slobozi
perpendeculare, urmeaza, ca sa pot afla tuturor unghiurilor,
precum si arcurilor, linii dreapte raspunzatoare analoghicesti,
cari linii, pentru feliurimea razalor, pot fi s[i] mai maxi
ins incat este pentru analoghiia lor, rgman tot anoloage,
precum am cuvantat in gheometrie despre gradele cercului
macar cat s'ar schiruba raza cercului; precum s'au aratat
s[i] despre coarda arcului de 60, cumca totdeauna ramane
= razii cercului.
Insa prea bine trebui luoat seama, ca not aici vorbim
numai de cuvA,ntul (ratione), dar nu de marimea for cea
osabita s[i] absolutA, care intealt chip nu sa poate hotart,
clecat numai dadu-s5, marimea unei laturi in triunghiu.
De aici isvoresc insusirile urmdtoare:
Hot. I I.
6.
Fig. 2.
www.dacoromanica.ro
116
AB, perpendiculare BD, ce sa sloboade den B, unde sa impreuna o lature cu arcu[1], BA zice: Sinul drept al unghiu-
lui a, pans la cel drept; dar BG a face sinul acestui unghiu b di] fiind totdeauna = linii CD, pentiuca den precina perpendiculaielor GC si BD, sant paralele intre paralele, asadara s[i] CD sa poate avea in loc de sinul implinirii, deci CD este sinul implinirii, sau cosinul unghiului
a s[i] CG cosinul unghiului b.
Hofar. III.
7.
S.
9.
117
Cor. I.
10.
Fig. 3.
11.
Fig. 4.
19.
Tar sinul unghiului drept C sau a[l] lui a+b (f. 2),
este raza insas pentru ca neputandu-sa duce dentr'un punct
la o lature mai multe perpendiculare, deck numai una, [i]
raza den faptura ei, este perpendiculare, precum s[i] sinul
din hotarArea Inca este perpendiculare, tot denteacelas punct
www.dacoromanica.ro
118
13.
Fig. 5.
14.
Precum crest arcurile, asisderea crest shl sinurile, pentruca sinurile sant jumAtati de coarde, insa coardele crest
precum crest oft] arcurile carora raspund aceste coarde, de
www.dacoromanica.ro
119
coarda, este cea mai mare intre toate coardele, dela care
incepand iara inceape sinurile a scadea pren unghiurile tesite fiind
sinurilor unghiurilor celor aseutite ale implinirii
spre doao dreapte, 'Ana cand in unghiul eel mai mare tesit, de tot sa perd. Sinul unghiului drept sa zice sinu tot.
Cor. VI.
15.
Cresand sinurile, scad cosinurile, i[i] iata scazand sinurile crese cosinurile; apoi fiindca sinul intors totdeauna
este partea cea ramaQa a razii, sc5,zand dintr'insa cosinul,
sa veade ca de ce va fi cosinul mai mare, cu atata va fi
sinul intors mai mic. Deci eresand sinurile, cresc $i sinurile
Intoarse; si sinul intreg, sau tot ne avand nici un ccsim
O. face sinul intors eel mai mare, sau
razii.
Cor. VII.
16.
Atingatoarea, fiind cu sinul denpreuna amAndoao perpendiculare spre AC c4i paralele, and creaste sinul creaste
s[i] dansa; s[i] ajungind unghiul sa fie drept, $i sinul tot
razii, atunci atingatoare[a] sa face nehotarka (infinita) pentruca fiind laturea CB insusi sinul si atingatoarea AE paralela laturili] CB, nu s impreung nicairea, deci nici o parte-
www.dacoromanica.ro
120
17.
Deci, ca sA sA poata intrebuintA liniile acestea spre so-cotirea tuturor unghiurilor $[i] a laturilor triunghiurilor este
mai inainte de trebuinta, ca una dintr'insele Fsg se is in loc
-de masura hotAritA, dupa care ea poatA cerca s[i] hotAri
celealalte despre care va cuventa Capul urmAtoriu.
Pentru mai bung scurtare in socoteala, sinul sa eerie
cos., atingatoarea
coat.,
at., coatingAtoarea
taiatoarea
t , cotaiatoarea
sin. in.
cot., sinul intors
cosinul intors cos. in.
-sin., cosinul
CAP. II
Priv. I.
Tragand (in
f. 7)
razale ca, ab
di
Fig. 7.
www.dacoromanica.ro
CA, CB intr'acest
121
tura, D=d pentrucA sant dreapte, asa darn si B=b eel deal
treilea, la al treilea, asa darn unghiurile sant asamenAtoare,
de unde urmeazA ca s(i) laturile sant analoage ; asa darn
CB : BD ----- cb : bd sau CB: CD = cb : ca ; ins . CB si cbsant razAle, BD, CD s(i) bd, cd sant sinurile s(i) consinu-
Cor.
20
Inconjurandu-sa triunghiul cu cerc, atunci laturile triunghiului sant coardele arcurilor indoite, care sant mAsura
unghiurilor impotrivitoare ( 13). Deci jumAtAtile coardelor
sau, a laturilor sant sinurile arcurilor jumAtate, care sant
masura unghiurilor impotrivitoare, pentruca laturile intregi
sant coarde ( 4), insa jumAtatile s au ca s(i) intregile;
www.dacoromanica.ro
122
21
Fig. 8.
22
23.
123
Aria are.
24.
25.
Fig. 9.
C. e. sA sa a.
www.dacoromanica.ro
124
Priv. V.
26.
sinV(R2
cost).
sin int.
27.
2S.
Dandu-sd dintre aceste trei : sinu, cosinu f[i] atingdtoarea, doao, a afla pe al treilea cu tdeloarea, coldeparea [7 coatingdtoarea.
Aziltare.
125
1 I=
sin
sin
COB
Apoi iara
coat
sin
coat. Asadaza 7
I---,
coat
sin
I=---R :
taet
C. e. s
= coat
cos
sa a.
cot
29
den 3'
gi
den ra id 7-a
I=
cotaet coat
I
cotae(t)
www.dacoromanica.ro
126
Prey. VII.
30
Fig. 10.
BA = BF.
= V(R2 Ar.)
Fig. 11.
www.dacoromanica.ro
127
el va afla. C. e. sa sit
a.
31
Con
Deci dAndu-sa sinul unghiului 30 sa afla sinul unghiului 15, (i) avand pre acesta cunoscut, atunci se cunoate s(i sinul unghiului 7, 30', 3, 45', St., &, 1(i) apoi
dupa a doaosprazeacea inpartire, sa and (i) sinul unghiu-
32
128
33
129
34
Fig. 14.
130
sinului sumei, s[i] FP EK adica FPKL, sau FPFN =NP = HI sinul diferentei.
35
Cor. II.
cYz
asisderea
A, &.
36
Priv. X.
KM.
Arata re.
Fig. 15.
131
ea
deci
FN tot = V3 IK2+ KM c. e. s sa a.
Priv. Xl.
37.
Fig. 16.
www.dacoromanica.ro
132
Cor.
39.
Scol. I
Spre aceaste temelii sa odihnesc tablele, care sA numesc tablele sinurilor s[i] ale atingatoarelor. Intraceastea sA
is raza cercului, cu care lucreaza unghiul dat, de 100000000001)
sa mita apoi mai incolo s[i] sa hotarasc cosinurile gi atingatoarele cu cealealalte linii, care mai stint. Deci cei ce au
componarisit tablele aceastea, adecA Din Priv. III, in care
sa arata ca fiind sinul 30 Intocmai razii jumatate, sinul
20, 5000000000; g[i] fiind unghiul Implinirii = 60, BA
face cosinul unghiului 39 totdeodata s[i] sinul unghiului
60, care O. poate afla dupA Privirea V, scazand patratul
sinului 30 din patratul razii, s[i] den defereanta scotindu-sa
radkina, care este = 8660254, sa afla sinul 60 = 8660254.
Avand sinurile aceastea mai Inca() an purees dupg
Privirea VIII a afla sinul jumAtate ski sinul indoit, s[i]
au aflat s[i] sinul 15, 7, 30' & &... Dentr'aceastea prin
Privirea IX afland sinul difereantie, au aflat s[i] sinul 45,
75, 37 , 30 & &, care iarA dupa Privirea VIII lesne se
putura desface in jumalgti 22, 30' ; 18, 45' & &, case
de iznoavA, adunandu-sA iara, au dat suma ski defereantia
adecA 67,30', 56,15", 82,30' & &.
1) [lo
www.dacoromanica.ro
133
$[i] indoirea
lui
&.
40.
134
are logaritmu[I] 6989700, Ariia puinduisA inainte caracteris-tica 9, care se afla in tabelele numerelor firesti a numArului 5...
Logaritmi[i] celorlalte sinuri sA pot apoi afIrt prin regula analoghiilor.
Logaritmi[i] acestia i-au pus la orAnduialA unul anume
Slacvus, din care pricing sa si numesc aceste table, tablele
lui Slacvus.
41.
Cum trebuie sit lucrAm cu logaritmi[i] sin cum sA-i
CAP. III
Despre temeiurile soeotelii trigonometrieeti in desfaeerea triungbiurilor
Priv. I.
42.
135
43
In trigonul drept pAtiatul ipotenuzii este intocmai patratelor catetelor tot la un loc stranse, deci dandu-sA den tr'acest triunghiu doao laturi, li sa da s(i) patratele lor, a
caror sumA, sau diferentie da patratul laturii a treilea, den
care patrat trAgand radaeina, ramane catatimea laturii insgs(i).
C. e. s a sA a.
Priv. III.
44
136
Fig. 17.
45
46
In fiepare triungh,iu drept tqa sec are raza la Wingdtoare, precum sd are un catet la celalalt catet (f. 18).
Ariltare,
137
sA
face
Fig. 18.
e.sasaa.
47
Cor.
www.dacoromanica.ro
138
0.
47.
7(),.
,i
/1
4
P. II No. 1
BCI
BC=OCA2+ AB2)
P. V
No. 3
AC C
P. V
No. 4
c' AB
3
----!
41
AC
AB B
5 BC
6
'-',..,
AC =V BC2
AB'
P. II No. 1
P. III No. 1
P. III No. 1
AB4BC2AC2
AB
AC B
8 BC
C
P. II No. 1
P. III No. 2
P. III No. 3
R: Tang B AB: AC
cos B: R = AB: BC
P. V
R: cot C =AB: AC
sin C: R = AB: BC
P. V No. 3
Ad AB
15 B BC1
R: cot
P. V
No. 4
16 AC AB
R: tang C =AC; AB
P. V
No. 4
19 B AC
R: cos B =BC: AB
P. III No. 1
P. III No. 2
20 BC AB1
R: sin C=---BC: AB
10 AB AC
11 B BC
121
AB AC
13 C BC
14
17 C BC
18 BC A
21 C AC
AC: AB
sin B: R= AC: BC
cos C: R AC: BC
R: cos C= BC: AC
www.dacoromanica.ro
No. 3
P. III No. 2
P. III No. 1
P. III No. 2
P. III No. 2
P. III No. 1
P. III No. 2
139
. 48.
49.
www.dacoromanica.ro
140
este indoit mai mare deck eel dela periferie i, aca dark
I
i=o = suma jumatate a unghiurilor b+c, sill den pricina
paralelelor BE c[i] FC, este i tntocmai lui c+e, deci s[i1
c+e= sumi[i] jumatate.
Fig. 18'.
Insa sa stie den alghebra den doao catAtimi, incheetura cea mai mare este tntocmai sumi[i] jumatate a incheeturilor mai mult difereantia jumatate, iar incheetura cea.
mai mica este tntocmai sumi[i] jumatate mai putin difereantia jumatate a incheeturilor, deci fiind c unghiul eel mai
mic dat laturii cei mai mic impotrivitoriu, este darn tntocmai
sumii jumatate mai putin difereantia jumatate; Inca unghiul
www.dacoromanica.ro
141
difereantia laturilor, DF atingatoarea sumii jumAtate a unghiurilor, BF atingAtoarea defereantii jumAtate, deci asa sA
are suma laturilor, la difereantia laturilor, precum sa are
atingatoarea sumii jumAtate la atingAtoarea difereantii jumatate. C. e. sA BA a.
Cor.
50.
51,
www.dacoromanica.ro
142
Fig. 19.
52.
www.dacoromanica.ro
143
Cd
'
AB BC
1
$i
A AC
AB C
BC gi
A AC
analoghie
impotri- No.1
vit(oare) sau 2
P. I.
cunoaste.
analo(ghia) im1
potr(ivi- No. 2
2
toare)
P. I.
AB+ AC : ABAC1
BC
AC si
3 AB B
A
si
C
tgyed-B) : tv)(0B).
1
2 suma +2 diferC
1
P. VI
No. 1
P. VI
No. 3
2suma-9diferB
avand pe C si B sa face apoi
anal(oghia) impotrivitoare
AC A
4 AB B
BC C
t!.col(ia)
AC : BC-FABBOAB : x
AC-x
AD $i AC-ADDC
2
AB: ADR : cos A
BC: DC R : cos C
53
Spre temeiurile aceastea, care toate intampl5rile desfacerii triunghiurilor coprind in sine toata lucrarea practiceasca
BA odihneaste. La fiescare intamplare trebuie mai intai cer-
www.dacoromanica.ro
144
de va fi numArul firesc cie doo tifre adica 23, sau 12, sau
53, & &, atunci caracteristica este 1. De va fi trei tifre
adicA 324, sau 121, sau 491 &A, atunci caracteristica este
2. De va fi de patru tifre, atunci caracteristica este 3, s. a. c. Adica,
dela 1 pana la 10, caracteristica inainte sa pune o; dela 10 pfina
www.dacoromanica.ro
.)
....
.:--_'.
,..1
.4.-,
y.
L.
\ Asti
/.: -..,
sk..(1.,,
';'
..,....
,,p
.., ,
L.
'N
6) 111
;/
'''
t.
,' .k.
t_,
I.,,,
---
(145
diC.
r
.1
;;'!'7;-,:-P
f c.
/-40-
r -1
VA"'
1.- 4
-.A
.0)
/
...
r--;
'11
',...
C,
1
1, 07/4G
-...,.-:._-_.
(..o
e
tzs.." A/6-4,'
si4z- m
n-r,,
t'?
"
---1--,
,.-- - --, \,
__........
r- '
7 t? -4.4;
.,
.-1
'''.---,
,,
f;\ )
;2:7.1
,p
, ..,
J.
'-/'
...''.
1At
a,s,.....,..-.Lst,,, -.
tr
.,
,-
,.
1,.4
'I/ :-;
4
-"V
tIj
....
14
,",,
'op!
.1
..,....
ie--aa5ro
,):
..L....
,..
j
-- , ,.
'7'
c.'
C .R3 u ---
"
-el
,_I ..<Z./
4-
4- off, . .
- ( 4.t =)
cc.., ,t
g,_,..1.-.._.
- -1
"3,
,,;" ;
j./
,../
2..,
11:11^A'
,,,,....c,,,.:2,..,
(..
,:.
"..
...,4'74,,#..,,C.
,P
'.'-.
'''J ,,,_1,
-7`;'
, r.
:,717p.
''''. :=-,
,,./-'.
.":
14
>.
,..
. ,.._
.
1.-'\
.._d_
'
--)-,.
41e
..............+.+.*......
-,:; il :4 . .') IV (..r.
.-..,,
.._
,,,i.,,,i)
-.-4
,...., Ie..
:
.
t -F1
1,,iit.
'.;5."' -'''.-
=7...-,.41:1 (4.:,
A
.1-',
ir,;,--------'
.;:J-,
4-
r9
, ,'"-..
i..
L. i .' 5'
g
...p.
Lie-
..
'
t
.
i.
.....
C,
a:
.1
1 ,
e,
-'A'
7,
.--/.)
-,,,,-_-_,,,:. i
,I.,..,.)'
-,
/7
6:
-:" ')
&..ie
--
1)
d1
C. ::::
..
a:
'
,1
!tick
1,._'-1
'
.,
! 4:.-P-''
''''l
'
ti
4',
...
--..
fit/
..4'. c t,z_..c
4,,i 4
-Pc-
A-i;
r-'
',
(.,-
(I k ,t7% at- :I
'r )
. i ,,,,,o
'''
...."-.4.4'.."-
''' 1:,..12.4.1',4r1:-.-.
tt:t
.
-Z,1. a_et-i!
--....-........-...,'n
.....-
".; \
`',
..
i
,...
,A
i.:--
ter
0,
:,
ice-
'T J- re i A - 4 ) 0
-4
t11-i.f i 2i
hf'
,LS sc.4.
\.,,,
i A 1.1-0
L<
2/re,..e.
,..
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
INum.
1278794
190 278794
8982
9210
191 281033
1216
192
3301
193
194
9439
9667
1488
1715
3527
3753
5557
5782
6007
7802
8025
8249
DIF
9895
0123
0351
0578
0806 228
1924
2169
3395
6622
2848
3075 227
3979
4205
4431
4656
4882
5107
5332 225
6232
6456
6681
6905
7130
7354
7578 224
8473
8696
8920
9142
9366
9589
9812 223
195 290035
0237
0480 0902
0925
5447
1369
1591
1813
2034 222
2256
2478
2699
2920
3441
3363
3583
3804
4025
4264 221
196
dreptul acela spre dreapta pana la a patra coloana, deasupra cariia vei afla scris 3 unde sa aflA. 539452 aria BA i
ea pue inainte caracteristica, 3; logaritmul numarului 5849
www.dacoromanica.ro
14S
ii vei afla, daca vei pae dela numarul 584 spre dreapta tot,
in dreptul acela pang. la coloana cea de Tanga cea mai de
pre urma, unde este deasupra scris 9. Acolo sa afla numarul 082, caria sa i sa pue inainte 767 adica 767082 cu
caracteristica 3; logaritmul numarului 78365 vei afla, daca.
cei ce vor a sa deprinde cu mai mare acuratea in lucrarile lor, aceia on ca au in mama mai mare canoane despre
logaritmi, sau i le pot cumpara. Tar tabelele noastre intr'acest chip sa alcatueNtle: fata despre stanga cea dintai, coprinde logaritmii sinurilor; iar cea de-a dreapta a dooa, are
logaritmii atingatoarelor incepand dela 1 minut pans la sinul intreg sau 90. Ceale dintai 5 grade cu minutele sale,
sa coprind in foaia dintai i a dooa ; gradele sunt din sus
insemnate, iar minutele in coloana cea mai intai despre
stanga. Aa dar dad, poft4ti sa fotii logaritmul de 2 grade
si 44 de minute ; 44 minute cauta in coloana cea dintai
apoi p4ea0e tot in dreptul acela spre dreapta tot in randul acela pang vei ajunge la coloana deasupra cariia sta
numarul 2 scris i vei afla pe logaritmul scris 8, 678405.
Tar dela gradul at asalea incepand pana la sfarit gradele
si minutele de zeace 10, 20, 30, 40, 50, stau in coloana
cea dintai despre stanga si logaritmii fiesearia numai cleat
tntr'adooa coloana spre dreapta, uncle sa citeaVe deasupra o
www.dacoromanica.ro
149
G.M.
.9
C 0 019235
0433
1632
2825
4016
3203
6385
7567
8744
9918
10 031089
2256
3421
4b82
3741
6893
804S
9197
0342
1485
20 042625
3762
4893
6026
7154
8270
9400
0319
1635
2748
30 063859
4966
6071
7172
8271
9367
0460
1551
2639
4732
40 034806
5885
6962
8036
9107
0176
1242
2305
3366
4424
50 075480
6533
6533
8631
9676
0719
1759
2791
3832
4864
150
www.dacoromanica.ro
151
CAP. IV
Fig. 20.
Inviltaturii.
SA sA scaza unghiul
logar AB=
sa fig adune sinului tot=
scade sin C
3.516535
10.000000
13.516535
9.924572
3.591963 este ipote[nuza]=3908
IT.
logar AB=
sin B=
scade -sin C=
3.516535
9.733765
13.250300
9.924572
3.325728 este laturea AC=2117.
www.dacoromanica.ro
152
56.
Probl. II.
33
21.
I nvatilt uril.
57.
58.
www.dacoromanica.ro
153
Precum laturea AB
AC=
la sin tot
raza
asa
laturea AC
la atinga[toareal B.
1.716003
10
11.716003
AB= 1.518314
10.191489=57.36'
59.
Probl. III.
Fig. 22.
Inviitilturii.
Din cunoscutele doao 82.20" si 60.00" s poate cu-noaste si al treilea 37.40" dui:A aceaia sa sA, faca analoghie impotrivitoare
sin B: AC=sin A: BC si
sin B: AC=sin C: AB
sa sa scazA sin B din AC,
AC= 3.563244
B=
9.996100
3.567144
9.937531
13.504675= 3196
;.'4;-r`e".'u
13.353232:2255
www.dacoromanica.ro
154
60.
Probl. IV.
I/
si
/
Fig. 23.
inv-atraura.
in C=AC:
61
Aici trebue sa ne aducem aminte, de ceale ce am vorbit in gheometrie despre facerea triunghiurilor, dandu-s5,
doao laturi gi cu unghiul unei dintre aceste lature, impotrivitoriu cumc5, cealalalt unghiu ceilMalte laturi impotrivitoriu, poate fi sau twit sau ascutit precum este in f(ig.] 23.
Sa sa dea laturea AC=6234, AB=-.4326, unghiu C=29,
.58'; atunci nemisandu-sa laturea AB si unghiul C, laturea
155
Prol. V.
si BC=2241 cu unghiul la mijloc B=82. 30', a afla unghiurile A $i C si latura a treia AC.
Ir.vritaurri.
pe 82. 30' din 180, asa darn suma jumatate=18.45', scum sa sa facA analoghia intamplArii a treilea. Suma laturilor AB BC =- 5429 = 3734720 a diferentia laturilor
AB
BC = 947 = 2,976349 asa sA are atingAt [oarea}
sumii 48,45=10.057012
13.033316
3.735720
la atingat[oarea] difer[eantii]
jumlatate] 110.15=9.298641
la suma jumatate adaugata difereantia jumatate dA unghiul
cel mai mare C-60, iar dela suma jumatate scoasa difereantia jumatate da unghiului mai mic A=37. 30'; acum
fiind analoghie impotrivitoare este: A : BC=B : AC sau
C : AB=B :
.AC.
www.dacoromanica.ro
156
AB = 3.503518
BC=3.350442
C = 9.937535
A=9.784447
3.565995
-i-
+C
B 9.996268
AC=3.562263=3649
Probl. VI.
3.565987
= 9.996255
13.562255 =3649
63
Fig. 29.
Invittaturl
BC AB 947
= 2.976349
sa sa adune
6.711066
3.562293
3148775-1408=X
Asa data ACx=3650-1408-2242, care impartindusl, prin 2 da 1121 basisul triunghiului dintai celui drept,
si 3650-1121=2529, da basisul la al doilea, de unde ureazt, doao analoghii urmatoare:
si BC : 2529sin tot
www.dacoromanica.ro
157
3.049606
3.402949
10
10
13.049606
3.350442
13.402948
3.503518
9.699164=cos 59 00'
64.
www.dacoromanica.ro
158
9.899431
acesta sau cu ccl dinainte. Ind, tot mai bine este cu metodul eel obicinuit, pentru ca cu implinirea aritmeticeas
prea lesne sa, poata face greseala si mare, IngAlmacindus&
omul cu atatea tifre ale logaritmilor.
NOT .A
Trigonometria lui G. Lazar a fost transcriRa si publicata de d. Traianr
www.dacoromanica.ro
koala din
luerat prin
www.dacoromanica.ro
..115;...
.,
:j'...
+
4,1 PI 0,
1.
vv.".
of
1.
eri'r11 Le 7
.2
if
'
69 ''
r.
-17e:?".., 2
er
.r
t,
....,,_
4--Ilft
---# '441;r
, ..
Y!''''
--.....-
..--.4.7- ..
.,....-..,
I'
:-...,
-- =..tgr
''' r
..
".-......!'
.,.
.4,
..r,
......,,,
:.
-v.,
r:...,,./ ,
:,
.. ..
..tar.,..:44:,
'';....:
7-41,5 X
e
-.-
rr-
--
141
S.k< /,
oir,VZ,
t 1,
'rr,.
r Ib
1.
I'
.4
.t
.4
12ZrZifif: -
www.dacoromanica.ro
CF-
aersrer--,nraamrawav,..5w,....w.I.T4.3,
i,..i:i___.
,..e.
fr
'
T'
IL.Aa.t.Nr
,. ,. , 1
- ....:.----.--T---Kilecll1 9r,'
A H.
,,
'
'
'
a
.1
!.
0;iCABA,
tir,;.4,11 ..f?
.1'7..
Jn
neo..
: :1110
I '
',tree
el.ta Fn
se.; Ino-T-
$1.1 ..,-;,1-
71,24
41,
;,....4.41.e.
vie-nye,
Tont,
ri,,
..
.19
(q.:51,114e
r1111.4.s
/114,1
at;f4.44
I
4 Ng
fr* 4.1*`1
ti
......J.;"-Thki (
-:------."
442ireakethige. il'
..
i
4,117.7.a.
!.
rafitliFFA__-Cel.-ZaZAi ' 7
..
..
i 1:-t---
.._f_
ti
.N.
t
A..
)..AatAtietegeithR40441kef
,
www.dacoromanica.ro
11
PARTEA II-a
DOCUMENTE
I. Doeumente publieate de Avra,m Siideanu privitoare
la vieata i opera lui Gheorghe Lazilr.
I
Raportul cancelariei aulice transilvane No.
1704
1725 1806
Fiindca studentul in drepturi (studiosus inns), care petitionase, este, conform atestatelor alaturate si descrierii sale din partea,
vicariului si presedintelui consistorial, de eel mai bun talent si moralitate si in studii obtinand clasa prima cu distinctie si fiinda
la putine persoane de ritul acesta se gasesc calitati asa alese, im
sfarsit, fiindca, se deobliga, a instrul, dupa absolvirea studiilor sale
teologice, candidata la preotie in stiintele de lipsa pentru pastorire
si ocuparea oficiului preotesc si a presta si alte servicii la consistorul de ritul neunit, merits aceasta persoana sa, fie neaparat aju-
Pe acest raport Imparatul Francisc pure rezolutia: (Propunerea cancelariei obtine incuviintarea mea'.
www.dacoromanica.ro
161
I
de
a
cere raport special dela cancelaria
Hotarirea imparatului
240
aulica No. 1044 1810
425-1810
Raportul cancelariei aulice transiluane No. 21208
din loc, nici la hirotonire, fiindcg Lazar a ascultat teologia la universitatea din Viena, fu constrttns a se intoarce, farce nici o isprava,
iaras in Ardeal ; apoi deacolo a calatorl Indata la Viena, cheltuind
astfel stipendiul depe un an intreg, precum si 100 fl., pe cari i-a
primit ca bani de drum, iar arum cere un ajutor, panace va urml
Itotb."rirea asupra purtarii mitropolitului din Carlovet.
Cancelaria aulica a aflat neaparat de lipsa, a interoga In
www.dacoromanica.ro
165
IV
3058
166.
In aceasta scrisoare (alaturata la acte sub Nr. 622) si desfa."-cuta de cancelarie, mitropolitul aduce referitor la refuzare urma-toarele motive: Lazar aspira la o demnitate mai inalta preoteasca,
deci ar trebul sal fie instruit cu cea mai mare ingrijire In dogmele
religiei sale. PrimI insa o educatie cu totul Intoarsa. Adeca Invata..
studiile teologice la o universitate catolica si ar vrea acum, ca si In
treacat sa-si Insuseasca dogmatica si liturgics neunitilor. Cum si-ar
trimite catolicii studentii for in institute protestaute pentru educatie?"
Contra lui Lazar se iveste o banueala. indoittie data se nu-meste el In cartea de botez Eu.stratilis, in atestatele scolastice si
de consistor Gheorghe; apoi In atestatele scolastice figureaza ca
gr. eat. La aceasta se adauga si aceea, ca Lazar in convorbirea sa,.
avuta cu el asupra religiunii, ar fi tradat un indiferentism si o
raceala catra religiunea gr. neunitii.
In sfarsit, mitropolitul admoniaza in scrisoare consistorul ca
la primirea persoanelor In statul preotesc sa.' fie cu tnata atentiuneni
Afars de aceste motive, Lazar adauga Inca urmatoarele in o
petitie inaintata guvernului, in care povesteste In detail toata pri
mirea lui la mitropolit si pentruce i se refuzase primirea la studii
si hirotonire: ca studiaza pe spese publice Qi tocmai pentru aceea
e banuitor, mai ales fiindca din partea consistorului ar fi fost tri
mis numai la studii la Carlovet, de guvern Irma se recomanda si
la hirotonire; ca unui neunit nu i-ar fi permis nici macar sa cunoasca dogmele si principiile catolicilor; ca e Invatat si neca'satorit,
deci aspira la trepte mai Waite ; ca nu cunoaste limba slavona, In
care se propun studiile in Carlovet.
Atitt guvernul din Ardeal, cat si caneelaria aulica afla toate.
aceste motive de inadmisibile, caci:
1. Fieca e obiceiul Intre eValahii2. din Ardeal sa-si is alte
167
versitatea din Viena, ca prin el sa se poata influinta asupra edueatiei poporului evalahr si a preotimei sale In Ardeal ; 5i deoarece
conform hotaririi preainalte din 1807 ar trebul sit se trimita
'inch cativa tineri talentati, cari se dedica statului preotesc, pentru
o educatie mai aleasa, la universitatea din Viena, dobandind adtfel
profesori mai tlestoinici pentru noul seminar neunit, ce are sa. se
' ridice in Ardeal, $i a se prevedea spre acest stop cu cite un stipendiu din fondul sidoxial; dar fiindcb." mitropolitul din Carlovet,
'in urma principiilor sale manifestate, ar pune piedici executarii
intentiilor preainalte, guN ernul a facut propunerea, ca afacerea asta
sa se rezolve a$A, ca Lazar pentru studii si hirotonire sa fie avizat la episcopul neunit din Bucovina.
Intr'aceea cancelaria, pentru de a nu invinovati pe mitropoflitul din Carlovet la Majestatea Voastra, fare a-1 asculta, 1-a dat
a intelege prin cancelaria ungara, ca principiile lui sus aratate
tradeaza numai ura religionara yi nicidecum n'ar fi admisibile si a
intreaga procedure cu atat mai vartos ar trebul prezentata Majesqatii Voastre spre remediere, fiindca mitropolitului apartine jurisdieliunea in Ardeal numai in afaceri dogmatice si spirituale, nu si in
chestii disciplinare, precum este aceea a lui Lazar ; si fiindca mai
departe intentia mitropolitului numai acolo poate tints, de a pone: grl tinerii inaintea consistorului $i coreligionarilor lor, cari se crest
In institute catolice de profesori pentru noul seminar, ce se va ridica.
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
Lazar, si data de fapt 1-ar fi admis la studii, dupe absolvirea acelora, n'ar fi putut niciodata priml hirotinirea, fiindca e1 n'ar fi
putut depune nicicand juramantul prealabil, necesar pentru aceasta,
,adevarat, ea Lazar fu tratat asemenea unui eretic. Lazar ar fi dovedit deja neascultarea sa prin aceea, ca el a predat guvernatornlui scrisoarea, ce i s'a dat s'o duca consistorului, si dupa canoanele
'bisericii neunite s'a facut pentru totdeauna nevrednic de statul
,preotesc. Mai tfirziu primi mitropolitul pe tale confidentiala informatia alaturata sub Nr. 6, conform careia Lazar, care aspira la
episcopat, e un grandoman, aventurier ; cat timp calatorl, nu se
marturisi niciodata si pentru aceea a fost recomandat din partea
consistorului numai pentru studii, nu si pentru hirotonire. Daca
episcopatul neunit din Ardeal se va reocupa si noul episcop 11 va
primi pe Lazar la hirotonire, el (mitropolitul) n'are nimic incontra.
Ce priveste dealtmintrelea corespondenta cu consistorul, mitro-
politului i s'a concrezut in cele dogmatice qi spirituale ((Dogmaticis et SpiritualibusD) episcopatul neunit dela locul prealnalt i i
.'a interzis corespondenta directa numai cu preotii i comunele,
nicicand Insa cea cu consistorul, cu care corespondenta (este cu
mult mai de lipsa tocmai acum, in timpul vacantei scaunului episcopese. De0 s'a servit foarte rar de aceasta, totus fu deja in 1797
dojenit pentru corespondenta cu consistorul. De atunci s'a abtinut,
de a scrie consistorului, deli ava mai multe prilejuri, precum to-
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
ciaras
primpretori, Inca nu s'a aintat nici o part, cu toate acestea, cancelaria crede, a dispune guvernului, sa interzica In chipul ceI mai
strict o astfel de procedure si pe ceice lucreaza Incontra, sa-i supunt fiscalatului>>.
V.
3406
1810.
www.dacoromanica.ro
172
cabinetul preainalt $i (precum aminte$te Irma petitionarul) la inceputul lui septemvrie a. c. iarg$ i-ati daruit 100 fl.
Lazar insa, e pe sfar$ite cu banii ace$ia $i se roar in petitia,.
adresatg Majestatii Voastre, in care aratg $i scumpetea din timpul
de fats, de minte de om inca nemaipomenitg etc., ca sg, fie ajuto-
titg, sa se ajunga mai malt timp, deck 6 luni, caci el ce-i drept a
avut un stipendin numai de 300 fl. dar, fiindcg raportul despre
declaratia mitropolitului din Carlovet, Stratimirovici, referitor la
refuzarea primirii lui Lazar in dieceza sa (Nr. 3058-810), se afla
deja in manile Majestatii Voastre, $i pang la hotgrirea acestei chestii
trebuie ingrijit de sustinerea lui Lazar, astfel cancelaria face pro-punerea alternativg :
Dacg Majestatea Voastrg ati ineuviinta propunerea, ce se cuprinde in raportul amintit, ca Lazar sh se trimitg pentru continuarea $i finirea studiilor sale teologice la episcopal gr. neun. din
aceasta ; dar totu$ la timpul sau, and planul deja cerut dela guwww.dacoromanica.ro
173
1811.
Lazgr a declacat, ca in maiu 1810, and prinal un ajutor de300 fl. cu porunca, ca timpul petrecerii lui In Viena sa -1 foloseascg
spre educatia sa, n'a mai avut timp, ca prelegerile, pe cari mai Ina--
www.dacoromanica.ro
174
C'ancelaria observa, a ea nu poate apretia traducerile lui Lazar, fiind scrise In romaneete, dar dovedesc, ca Lazar In Viena n'a
petrecut degeaba. Dela trimiterea lui la episcopul gr. n. u. in Bu.covina ar trebui scum sa se abstea si sa se avizeze mai vartos la
nou numitul episcop gr. n. u. din Ardeal. Acestuia ar trebul sa i
se dispuna, ca, panacAnd va urma gregularea, unui seminar pentru
.candidatii de preoti gr. n. u. si se va hotari mai de aproape apli.earea lui Lazar, sa-1 foloseasca, dupil finirea studiilor sale $i primirea hirotonirii, pelanga sine on in der.
Deci Lazar ar trebui trimis cat se poate mai curand In patria
sa i provazut cu 100 on 200 fl. bani de calatorie din fondul
apoi stipendiul, pe care-1 capata din acest fond, pentru scum-
a tradus ei scris, de fapt s'a ei lucrat ei tradus cu diligenta si temeinicie, de a se putea folosi in viitor, cancelaria va cere in privinta asta, pe calea sa, parerea censorului gvalab de carti din loc
pi mi-o va inainta la timpul sau, cand apoi ii voiu impartael hotarirea mea, care va urma ; intr'aceea Lazar arc sa -i. continue cursul
.sau inceput.
Francise.
VII
Rezolufia imparatului la raportul No. 5213058
19 Oct. 1810.
www.dacoromanica.ro
175
VIII
Raportul cancelariei aulice transilvane No.
1070
24 Martie 1811..
176
0 cea de sub
E) 'Pedagogic' (Padagogik) Inca nu-i s fcirsiteP.
In urma acestui raport consiiierul Atz61 constata, Ca "studentul
in teologie gr. n. u., Gheorghe Lazar, s'a ocupat cu folds cu traalucerea de carti acomodate pentru educatia tinerimiiv.
Deciziunea imparatului pe acest raport:
"Aceasta informatie o iau la citno0inta ci cancelaria ii va trimite lui Lazar tranucerile prin autoritatile oficiale ; va aduce totodata nou nuinitului episcop Moga la cuno0inta, s se ingrijeasca,
.ca Lazar sa fineasca in intregime studiile sale teologice i indatace
-e deplin vrednic de hirotonirea preoteasca, sa fie nu numai admis
la aceasta, ci sa fie aplicat amasurat cunotintelor
capacit4ii
sale acolo, unde poate sa aduca folds. Para cand va fi aplicat undeva, li incuviintez pentru sustinere 300 fl. anual din fondul sidoxial, daca acest fond poate suporta aceasta>.
F,ii
www.dacoromanica.ro
Basylium Moga tenore Repraesentationis suae sub 26' Mensis Decembris a. p. submissae coram Regio hocce Gubernio eatenus delato, quod idem pro uberiori Instructione ad se inviatus Clericus
dr, obligationibus eidem per se praescriptis baud imGeorgius
pletis Coronam versus sine impetrata ad id Episcopi venia discesserit, Francisco Klompe Iudici Primario Coronensis dd.. 9-ae Mensis
Ianuarii a. c. Nroque 372 ab hint commissum fuerat, ut querulatum
Georgium Ltiztir, illico in tota Civitate Coronensi perquiri, repertumque coram se statui curet, ac super singulis Expositiones in
praeattacta Dis-Unitorum Episcopi Repraesentatione Contentae
punctis, uti et super itineris per ipsum praevio modo suscepti fine,
et intentione audiat, exculpatoriamque ejusdem Declarationem recipiat, et Protocol lum instituendi- cum eodem B. Eiaminis parte ab
una Regio huic Gubernio submittat, parte verb ab altera querulatum Georgium Liis Ir medio praejuncturae per Circuli Coronensis
Adjunctum Provincialem Commissarium usque Cibinium assignandae
sub honesta custodia Cibinium usque ad repraesentantem Episcopum
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
,monio Episcopi da tempore in tempus legitimandam eidem supplicanti exsolvendam disponat, pro intermedio illo tempore, quo supplicans praeter Scitum et Consensum Praepositi sui Episcopi Stationem
-delati Sibi Officii deserendo, Cibinio Coronam discessit, nulli salario
idem corn peteri te.
Quam taliter factam per Regium hocce Gubernium disposi'tionem Majestati Vestrae Sacratissimae penes praemissorum humiliman declarationem pro altissima Notitia de genu referentes, intemerata fide, fidelitateque emorimur.
Majestatis Vestrae Sacratissimae
www.dacoromanica.ro
180
III
Dupg ce in pofborite of ne innurngrate randuri am dat innaintea candidatilor la mine pentrii invAtliturg primi i ca vorbe gi
minciuni din gcoalg afarg pe ulita sau la Curtea Episcopeascg sa
nu poarte, nice iarg dela laudata Curte cgtra mine, fiindcg Harmonia
cea bung, carea ar trebui, gi Taste mai de lipsg ca torte sa o avem
31
Iu lie dupg' porunea ce le-am dat adundndu-se Candidatii la scilasul mieu, sdi inrdt 43i prinzind de veste, ca.
(:
www.dacoromanica.ro
181
luat bc4ul de trestie 4 Neat am putut ca un slab ce sant peliingd dansul a ma apdra, strighnd din gurh mare ce ai facut ?
miselule ! It asa an plecat fuga din cash afarA; insa eu am rg.ma
cu pecetea dela ucenic piing asthzi in frunte.
Duph aceia venind az dupX amiaz, si zicand sa sa roage deertare, apoi sane dintre ascultarea invalaturii mele, data mau vathimat
IV
Spre a putae fatse destul paerintzeschti Maeriitale porantsydin 5 zile a kurgetoarej ex Luna August No. 656 in pritsina ku
diakul Ioanu Feketits, aflu cu totul de lipse a misse imperteschi
schi o tsertschetare, kare prekum auzy prin Maerijata insuscby in
traeba atsaszta sar fi faekut.
Fijnd darae kae la aszszaemaene tsertsetaery amaendoao paert-
.,4(3
August 1814.
plekatae szlugae
GEORGIUS LAZAR in.
Theolog.
www.dacoromanica.ro
p-
182
Exile tempus, quod milli a praelectionibus, candidatis ad amplectendos ss. ordines aspirantibus, quotidie juxta stabilitum systems
decursu sex horarum impertiri solitis, suppetit, elucubrationibus
Librorum pro cultivatione Junioris Cleri, et in genere Nations Valachicae deservientium immolans, tam fui felix, ut praeter Theologicum opusculum sub 17-a Octonzbris anni praeteriti Excelso Regio Gubernio demisse substratum, etiam compendium Geographiae
Transilvaniae terminaverim, quod Eiden' _Excels fine censurae, quo
dein Typis mandari posset, humillime substerno, et jugi venerationis cultu emorior.
Excellentiae Vestrae et Excelsi Regii Gubernii
Cibinii 11 Martii 1815.
humillimus serous
GEORGIUS LAZAR m. p.
Theolouus et professor
non Uniti Cleri junioris in
Transylvania.
VI
In nexu eorum, quae circa opera theologica pro usu ordinandorum Studiosorum Non Unitoruni per Theologum Non Unitum
.Georgium Lazar in Valachicam Linguam translata, et abhinc R. D.
www.dacoromanica.ro
183
VII
Tbeologus et prof. p. o.
Cleri junioris G-raeci Ritus
non Uniti Transilvaniensis..
www.dacoromanica.ro
184
VIII
Exhibitum per Georgium L1eSq Theologum non Unitum, coram Regio Gubernio, opus G-rammaticum in usum Iuventutis va-
IS
..Recensiunea lui I. Lemeni facuta Compendiului de
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187
gratiosi decreti d-t 7-a Decembr. 812 N" 9536 emanati paterneaprobatum habeatur, nee secus aliter elucubrandae operosae very
sioni hujus operis manus admota fuisset. Caeterum penes humil-limam communieatorum manuscriptorum remissionem profundissimo
Venerationis cultu perrenno.
Excelsi Regii G-ubernii
humillimus servus
Eppus BAAILIUS MOGA m. p.
XI
XII
188
XIII
'Ouvernul trimite lui I. Lemeni spre revizie traducerile prezentate de episcopul Moga
Ioanni Lemony Ar. Diacono Unito!
Advoluta isthic pars II. opens Dogmaticae et Moralis Theolo-gine in Lingnam Valachicam cohaerenter ad principia Religionis non
Unitae versa, per Episcopum non Unitorum pro revisione subtnissa, R. D-Vestrae, pro revisione, et submittenda eatenus Informatione communicatur.
XIV
Euer Majestat!
Unter dem Vorsitze des Hofkanzlers Gr. von Teleki.
-Gegenwartige Hofrathe Gr. v. Eszterhazi ref. v. Benyovszki, v. Fabjtin, v. Wajna.
www.dacoromanica.ro
189
tiidter Stuhl, und nachherigen Cantors bei der unirten Kirche allda
gegen den nicht unirten Bischof Basilius Moga, mit dem Auftrage
zugemittelt wurde : die darinn enthaltenen Angaben durch verlassliche Kommissarien, ohne Aufsehen zu erregen, genau untersuchen
zu lassen und fiber den Befund einen gutachtlichen Bericht anher
zu erstatten) unteriegt in der Anlage die hieriiber durch den von
seinem Diensteifer und Rechtschafenheit bekannten llermannstadter
Stuhlrichter Martin v. Hochmeiste?., dann den Hermannstadter
Stadthann und Polizey Director Simon Schreiber abgefiihrte Untersuchung und berichtet: dass, obwohl der wider den nicht unirten
Bischof Basilius Moga ails Mager unterzeichnete Czooder unirte
Canto?. Iuon Stephanovits iu der Zwischenzeit bereits mit Tode
abgegangen war, und daher die vorbenanten Untersuchungs Commzssarien der Meinung waren, dass durch den Tod des Denun-
cianten (ala eines unruhigen und ohnehin nicht von der besten
.Seite bekannten Menschen) such die weitere Untersuchung aufzuhoren hiitte, er (der k. Gouverneur) dennoch damit sich nicht begnaget und den vorbenannten Comnzissarien aufgetragen habe; diejenigen Personen des nich unirten Clerus und Consistorivms, auf
welche sich der Denunciant beruffen hatte, und welche noel beim
Leben Bind, einzeln, und ohne Aufsehen zu erregen, zu vernehmen ;
vorzaglich aber den Theologen und Professor der jungen Geistlichkeit Georg I %zdr (welchen der Gouverneur ale einen verdeckten
190
belegten Erklarung, und aus der durch die vorbenanten Commis-stirs abgefiihrten Untersuchung ergebe es sich nun : dass verrag
Aussagen der vernommenen Glieder des nicht unirten Consistoriums, auf welche doch der Denunciant zur Erprobung seiner Angaben sich beruffen hat, die gegen den Bischof eingereichte
Denunciation ganz falsch und lingegrfindet sey, und dass der Bischof Moga fiber die ihm durch den Professor Lliztir zur Last gelegten.
specifischen Fiille sich vollkommen ausgewiesen habe.
verneur halt dafiir: dass der an seiner Ehre gekrankte und fiber
Mangel an Subordination klagende Bischof, these scin nothwen-diges Ansehen emporhebende Genugthuung, so wie such der unru-hige, sich oft iibernehmende, und unbesonnene Theolog Liz:fr diese
Demiithigung und Warnung allerdings verdienen.
Fast zu gleicher Zeit mit der vorangefiihrten Untersuchung,
ist der weiters anliegende anderweite Bericht des K. Siebenbiirgischen Gouverneurs hierorts eingelangt, mittels welchem derselbe
den Vorfall: das der griechisch nicht unirte Theolog and Professor
Lttzdr den 9-ten Iunius d. J. in einem offentlichen Garten in
Hermannstadt, der zugleich im Garten anwesenden Gesellschaft,
das Gesundheittrinken auf Euer Majestat Wohl zu untersagen, und
dagegen die Gesundheit Napoleons auszubringen sich bemiihet habe;.
anzeiget, und zugleich die uber diesen Vorfall durch den Hermann-
www.dacoromanica.ro
191
Gutachten.
Vermog der mit dem ersteren Berichte des k. Gouverneurs
Grafen Banffy Nro 2423.815 eingesendenten Untersuchung, haben
192
Punkte nicht bestattigt, und es ist diese ganze Anklage von den
vernommenen Gliedern des nicht Unirtem Consistoriums, auf welche
www.dacoromanica.ro
193
vermuthet, und von dem einem derselben Elias Popovita, ale Rine.
Thatsache mit dem Beisatze angenommen : das dieses dalierriihre,
weil der Bischof die Anmassungen dieses aufbrausenden Mannes-
nicht dulden, und weil Lliztir, aus der Ursache das tier Bischof
seine schwelgerische, unordentliche Lebensweise, und die damit ver-
www.dacoromanica.ro
194
macht ihn schon dieses allein iu Verbiudung, mit dem, durch die
Nr. 2458/815 beiliegende Untersuchung vollkommen bestattigten
Vorfall
www.dacoromanica.ro
195
ratorii vom 164" lulii 1779 auch bei dem Illyrischen Clerus in
Ungarn bestehe, und vermOg 22' Punkts des besagten Rescripti
Declaratorii dergestallt festgesezt sei : Das rte" unter diesem Titer
der angehende Pfarrer von jedem zu seinem Pfarrei gehOrigen Hause30 x'r. zu bezahlen habe : das aber 2-tens. Diese Zahlung, wenn timely
mehr als 100 Hauser zu einer Pfarre gehoren, den Betrag von 50
flor. nicht iiberschreiten diirfe ; und 3-"9 wenn mehrere Pfarrer
oder Geistliche in einem Orte, Oder in einer Pfarrei bestellet werden die zu dieser Pfarrei gehorigen Hauser unter den Geistlichen
gehorig aufgetheilt, und jeder davon eine bestimmte Anzahl erhalten
solle ; so das, wenn einer dieser Geistlichen stirbt, der an dessen
Stelle eintrettende neue Geistliche nicht von sammtlichen zu derganzen Pfarre gehorigen Hausern, sondern nur von der ihm zugetheilten Hauser Anzahl die Singelie, das ist 30 x'r. ffir ein jeder
Haus zu entrichten babe.
Da nun bei dem dermaligen Verfahren des Siebenbfirgischei
nicht unirten Bischofs, wornach derselbe von jedem angehenden
Pfarrer 50 flor. als singelie abriimmt, dennoch darinn dann und
wane eine Irregnlaritaet sich ereignen' diirfte, das jene Pfarrer, zu
deren Pfarrei keine 100 Hauser gehoren, fiber die Gebfihr zahlen
mfissen ; so wird diese Hofstelle nach Herablangung der Allerhochsten Entschliessung iiber diesen Vortrag den nicht unirten Bischof durch das k. G-ubernium auf die genaue Beobachtung der vorangeffihrten Vorschrift mit dem Beisatze anweisen lasses : das er
nur in Fallen, wo die Anzahl der zu einer Pfarre gehorigen Hauser
100 erreicht, oder iibersteiget, die bestimmte Singilie von 50 flor.,.
unter dieser Zahl aber nur 30 kr. von jedem, zu der betreffenden
Pfarrei gehOrigen Hause abzunehmen befugt sei.
www.dacoromanica.ro
196
XV
'Canoelarul Teleki comunica guvernului ardelean deciziunea in privinta chestiunei episcopului Moga i
destituirii lui G. Lazar
No. 2950 1815.
. Sacratissimae Caesareo Regiae et Apostolicae Mafestatis Dni Dni
Nostri Clementissimi Noinine, Regio Magni Principatus
Transyilvaniae Gubernio intimandum.
Innoteseente Suae Majestati Sacratissimae eo, quod Episcopis non unitorum Basilius .Moga parte ab una sui Ritus Theologiae candidatos non nunquam ante absolutum altissime praescriptum
www.dacoromanica.ro
197
In desumtione autem Singiliae seu Taxae pro Decreto hivestiendi Parochi pendi solitae aliarum quovis nomine venientium
Taxarum sive a clero sive a populo non unito desumptione juxta
elarum instructionis Episcopalis praescriptum porro etiam simpliciter interdicto manente :) sequentes Regulas pro clero etiam Illyrico in Rev 1-lungariae vigore benigni Rescripti Regii declaratorii
dto 16-a Iulii a. 1779 emanati praescriptas . . . ease :
1. Quod hoc titulo quivis neo ordinatus Parochus a singula
ad eiusdem Parochiam pertinente Domo 30 Xros solvendos habeat ;
www.dacoromanica.ro
198
XVII
www.dacoromanica.ro
199
k. k. BOhmisch-osterr. Hofkanzley).
XVIII
www.dacoromanica.ro
200
Ob nun Eine LUbl. bei dieser Bewandhiss- der Sadie das Amt:
eines Religions Lehrers zu Csernovitz, noch ferner dem besagten
Georg Lazifr anzuvertrauen gesonnen sey? dariiber sieht man hierorta
XIX
die Ehre hat, wird zugleich die Erkliirung beygefiigt, dass wegen
An Eine Lobl.
K. 7-biirgische Hofkanzley.
UGAMT m. p.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
202
Luka und Ana verheiratete Iuon Poppa Rakotte als Erben eintretten, nachstehender Massen aufgetheilet :
Das gauze Vermogen samt dem zwischen Mathei Oprien und
Rion Szas liegenden Hoff, und dem darauf befindlichen gemauer-ten mit Ziegeln gedeckten baufiilligen Hans hat betragen
FL 3] 63X
Passiva befinden sich bey dem Bruder Ongja tl. 90X
Fl.
26 X 52'
Summa 116X52') Horia Petre Petrescu, Convorb. Lie. 1906 p. 1130. Domnul Horia
Petre Petrescu insoteste documentele ce publicii cu urmaoarea notitii :
In numilrul 1 an. V at Semrtnatorului d. N. Iorg,a aminteste in croniert,
despre niste documente afliitoare la familia Maxim din Avrig, locul nasteriilui.
Gh. Lazar, referitoare la viata acestuia. Avaud ocazia gri copiez in cursul unei'
crillitorii in Cara FlipArasului acum doi ani aceste documente, le public in aceastiii
revista amintind totodara ai istoricul lor.
www.dacoromanica.ro
203
Im Mittelfeld 1)
'Einen Aker von 81 ex lunka Bulger V.
Fl. 12X
An Activa
In der Wallachey von 2,800 Lei, nach
giertaligem C'ours in OE. W. gerechnet BeiF] 622X
men Antheil mit
Summa Fl. 761X32
Johan Kra/ass
Theil Manner
&Onto Spiridon
Mich. Krauss m. n. Not.
Dem Theilamts Prottocoll gleichleutend herausgegeben durch
www.dacoromanica.ro
I
Prea inalte Si prea nobile stapane,
Cunoscand rivna Miiriei Tale cea vie gentru luminarea popo-rului supus- AlAriei Tale, prin invataturA, si pentru care stop sfani
priveste si 'pitacul dat in ultimul timp, ca sa ne intrunim si s ne.
consfaluim despre alegerea profesorilor spre mai buns orinduire a
scoalei domnesti din Bucuresti, care va fi de mai mare folos, duel.
in aceasta scoara se va preda atat studiile gramaticale cat si cate-
www.dacoromanica.ro
2Q5
masurarea pgmantului iesind ou et $i in ora$, cand timpul va permite, pentru mgsurarea a diverse locuri de forme Deregulate. AD
3-lea. Mara' de dascalul hotArlt pentru ucenicii incepatori, eeilalti
doi vor fi Insarcinati $i cu conducerea ueenicilor la scoala cea.
mare pentru a fi supusi unui examen, spre a se constath progresul
facut de ei. 4) SA se orinduiasca invatatori romAni la toate orasel
celor 12 judete gi ert li se dea leafg fiecgruia cu 250 taleri pe an
$i la cele 7 orase, adicg TArgoviste, Cftrapulung, Ploesti, CAmpinar
Urziceni, Ggesti $i Rosiorii-de-vede, aflatoare in eparhia sf. Metro-
polii, P-Sa Metropolitul sit fie Insarcinat cu asezarea unor profesori capabili. i data in doug din ace$te orase leafa orIndtritA ar fi
nesuficientA, sg apeleze In locuitori, sA contribne fiecare dupg pntere
cu o mica sums. Asemenea P. S-Sa sa aibg, grijg sit orinduiasca.
asupra fiecgrei din scoalele marl sus aratate cAte doi si chiar trei
epitropi dintre cei mai in vazg $i mai de folds $i mai cu deosebire
sa fie randuiti acei cart vor tramite $i copiii Jar ]a scoalg, ca srt,
se ingrijeasca de buna rinduiala scoalei. SA fie obligat asemenea,
P. S -Sa In fiecare examen ce se va face la adunarea obsteascg a
eforilor, sa aducg $i catalogul $colarilor frequentAnd fiece $coalg,.
catalog care va purth $i semnAtura fiecarui dascal In deosebi, cat
si acea a epistatilor orinduiti, cu artitare lAmurita tali scolarii an
terminat i acestia sa declare in deosebi de an fost multumiti de
invatAtura tuturor materiilor ce li s'a predat si a s'a dus acasA,
Irk
aceleasi conditiuni.
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
ceeace vor grisl cu tale pentru brana lor, care acest nizam pentru
intocmirea acestor scoale romanesti pentru hirotonii, poruneirac
dumitale Vel-Logofete de Cara de sus, sa se faca cunoscut in told&
judqele prin osebitele carti de publicatii 1817 Decembre 151)
a ricoalei acelui ores, iar prea sfintia sa as fie dator Ia fiecarecoala, cand se va face obsteasca adunare a Eforilor, sa aduciL
catalogul de ucenicii ce se afla in fiescare de mai sus aratata scoalay
cu iscalitura dascalului acei scoli i a orInduitilor Epitropi, si deo
sebita Insemnare de ucenicii ce merg spre pricopseala la invataturi
si on ca s'au multamit pe ceeace au Invatat si s'au dus dela acea
coal sau ca vroesc a vent si la scoala din Bucuresti, s vie cu
marturii in scris dela dascalul lor si dela epitropul acei scoale,.
pentru isbutirea si buna petrecere a lor, iar celelalte trei orase,.
Curtea de Arges, Pitesti ci Slatina sa fie sub grija inbitorului deDumnezeu episcop Arges, tot cu acest mijloc si orinduiala, pre
cum si cele de mai sus aratate orase, iar celelalte Pinci orase,.
Focsani, Ramnicul, Buzau, Urlati si Valenii de Munte, sit' fie sub,
luarea de seams a iubitorului de Dumnezeu episcopul Buzaului,
asemenea tot cu aceeasi Intocmire ; iar pe lAnga aceasta: orindu
iala de mai sus, dupil chibzuirea ce am facut Domnia mea spre
www.dacoromanica.ro
208
CIRCULARA
Domnitorului catre ispravniciile de judete, dandu-se
nformatiuni despre organizarea scoalelor romanesti Si
a celei dela Sf. Gheorghe, cu stop de seminariu si inginerie.
IC15 loan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle vlahiscoie.
Dumnea-Voastrg Ispravnicilor of sud sanatate. Va facem Dom-
www.dacoromanica.ro
209
-slovele si a le scrie curat, cal de al doilea, sa paradoseascg bisericeasca invatAturg a pravoslavnicei noastre credinte, iar eel de al
treilea, de dimineatA sii paradosea,scg aritmetichi (i) gheometrie gi
IV
Prea Ingltate Doamne,
Dupg luminata poruncg a Mgriei Tale ce s'a dat la anaforaua
.dumnealor boerilor orinduiti a face alegerea dascalilor incg dela
www.dacoromanica.ro
210
tirii a scoate pe acei nemti din acele odgi si apoi erg avem luminata poraneg a Ingltimii Tale, mai intftiu a se pune aceastg inviitatura" in lucrare, facandu-se si Inteadins pitacul Mgriei Tale cgtrg
egumenul mftngstirii a scoate pe acei nemti din acele odgi ,si apoi
as avem luminata poruneg, ca mai in vieme sg putem pune a le
meremetisl spre a aseza si a pune la orinduialg aceastg scoalg romaneascg. 1818 Martie 6. (Iscglito Nectarie Metropolit, Gr. Ghica.
Constantin Bglgeeanu, Alexandra Mavrocordat, Iordache Golescu.
V
www.dacoromanica.ro
211
(Pecetea gpd)
Vel Logofilt
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a
DATE $1 NOUI CONTRIBUTII PRIVITOARE LA.
VIEATA $1 OPERA LUI G. LAZAR
www.dacoromanica.ro
214
o hart
ai Moldovei
pamanteni, din care pricing rasar si cele din toate zilele
sfezi F. i judecati pentru hotarele mosiilor, urmeazA dar ea
www.dacoromanica.ro
215
stolnic, in care carte se spune: sa cerceteze pentru impresurarea ce fac serhatlii dela Giurgiu mosiilor tArei, trecand
1) Uricarul III, pag. 12.
2) I. Braescu. Mcisurilloarea pam(intului la Romani, pag. 45.
www.dacoromanica.ro
216
www.dacoromanica.ro
217
scoalei din Sf. Sava, in anul 1818, pare ca el s'a indeletnicit en profesiunea de inginer hotarnic, masurand yi ridicand
planuri de mosii. Astfel numai se explica de ce el era cunoscut
in public sub numele de Lazdr inginerul ei de ce, mai tarziu,
www.dacoromanica.ro
218
'0 intimplare fericita a adus ca Lazar sA fad. cumMinta Banului Costache BAlAceanu. Acesta era un bAtran
venerabil, care cu atata indaratnicie Linea la vechile datine
si obiceiuri ale tarii, cA, in tot timpul efit a trait sub domnia
Tanariotilor, n'a voit niciodatA sa pronunte o vorbA greceascA
si numai ea o pedeapsl pentru principiile sale antielenice
-a fost slit sA, primeasea sA intre in Eforia scoalelor grecesti.
NeincrezAtor in stiinta inginerului LazAr, batranul Boer
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
220
cA
(asa li se
mad, de adevArate planuri de hotArnicie. 0 astfel de hotarnicie este cea a mosiei Fantanelele, a manastirei Sarindara
1) Eliade, Carkrul romcinesc, 1839.
www.dacoromanica.ro
221
5. Steagu dela piatra cu araturi intre drumurile Popetilor i Dragomiretilor la mijlocul mo$iei, hotar intre
Manuc i Fantanelele.
6. Locul pietrii, hotar Intre Caterina i Fantanelele
despre apus.
7. Steagu dela piatra din deal despre Dambovita, hotar
intre Caterina ;i Fantanelele.
8. Steagu dela piatra din lu nca spre rgskit, hotar
intre Manuc i Fantanelele.
www.dacoromanica.ro
222
In bugetul scoalelor din anul 1824 si din anii urmatori, gasim prevazuti ca profesori si doi ingineri, iar planurile de mosii ce intalnim sunt din ce in ce mai numeroase.
Ele aunt ridicate de ingineri vestiti ca Rdducanu Mainescu,
Teodor Paladi, brasoveanul Corol Gold, D. Rdmniceanu,
I. Predidici din Ardeal, G. Plepianu, Gr. OleteleTanu 13i
altii.
www.dacoromanica.ro
IL Wallachisehes Glikkwiinsehungs-Gedicht1)
Bei der neulichen Vermahlung des Kaisers Franz von
()esterreich mit der Erzherzogin Ludovika hat Herr Georg
Lazar vom unirter Clerus des Grossherzogthums Siebenbiirgen zu Wien ein Gliickwiinschungsgedicht in Wallachischer Sprache drucken lassen. Das blosse Gedicht nimmt
fiinf Quartseiten ein, und ist sehr kanstlich angelegt. Immer
stehen erst zwei Zeilen mit weiblichen, dann zwei mit mannlichen Reimen u. s. w. Die zweite, vierte, sechste Zeile ist
eingeriickt. Die Anfangsbuchstaben der ersten, dritten, fiinften
zeile u. s. w. bilden zusammen genommen die Worter : Vivas
_Austriae Imperator Auguste Francisc, und Bind durch gros-
aere Lettern ausgezeichnet. Eben so sind es in den abwechselnden eingeriiekten Zeilen sowohl der Endbuchstabe der
www.dacoromanica.ro
924
www.dacoromanica.ro
225
Schi bedeutet catch, und to ist das abgektirzte Pronomen, statt dass der Accusativ desselben sonst pre tine
ist, eben so se neben sau oder seu und sine.
Jubesc oder jubesk. Die Endung esk hat die erste Singular
und dritte Plural-Person des Praesens, und statt
derselben ist iibrigens i der characteristische Vocal dieser
Verben.
Rant ist: der Zweig. Die substantive auf 112 und mehrere andere, Z. B. viele auf 1, hiingen als Pluralendung
daran 2tri.
15
www.dacoromanica.ro
Una din cauzele principale poate fi i Imprejurarea, ca isvoarele cari aveau sa descurce viata lui Gheorghe Lazar pang In clipa
descalecarii lui la Bucureti, se gasiau risipite prin diferite arhive
strgine, mari i marunte, adeseori grew de strabiitut. Dar astfel de
investigatii tiintifice, nici nu se obicinuiau In epoca mortii lui
Lazar, caci locul for it tines, metnoria i,trafditia. De aceea nefixandu-se de pe atunci, In baza actelor arhivale, amanuntele vie0i lui
www.dacoromanica.ro
227
Cel dintii biograf I. Heliade, nu face nici o pomenire in articolul sau din 1839, de anul nasterii lui Lazar. Probabil deci, canu-1 cunostea. El da numai epitaful urmator, scris, afirmativ, de
Insusi Lazar : SCititornle, ce e. ti am fost, ce sunt vei fi, gciteste-te
dar. George Lazdr)>1). In scbimb Barit, reproducand In (Foaia sa
articolul lui Eliade, afirma Inteo nota, ca nu de mult un prieten
ar fi citit epitaful de sus In forma ce se pastreaza astazi pe crucea
ridicata de Carol Roseti 2). Iar acest epitaf are la sfarsit insemnarea :
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
1801, o
N'am putut verifica aceste afirmatiuni, pe lane, toate cerce-tarile mele in arhiva piaristilor din Cluj, unde ar trebui s ri, figureze Intre anii 1785-1800, deli ce-i drept unele registre lipsesc.
www.dacoromanica.ro
232
eesc din Avrig? Numele `Isaias n'ar fi o piedica, intru cat obieeiul de-a lug doug nume era frecvent pe atunci,
ga'sitn ajar
la Gh. Lazar. Etatea de 14 ani a lui Isaia iaras nu ne-ar putea
incurca, de oarece climb: Ratio educationis obligativitatea scolara
la sate Linea, dela 6-12 ani ( 12), iar pentru dobandirea titlalui
de invatator fara timp hotarit.
Ratio cereA ( 2) absolvirea unei scoli normale (scoala primath" a provinciei) on eel putin a unei scoli capitale, in care iar
trebuia sa se dea examen in scoala nornzalci ( 19). Barac avea
putinta sa faca aceastil scoala normala in Sibiu, care era sediul
unei provincii scolare. Numai asa to. putea permite titiul de dascal
nornzalicesc din 1801.
cu ra-
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
chestiune. De sigur, ca scoala triviald (cea primary de azi) a terminat-o Lazar in satul lui. Datele lipsesc ce-i drept, asa incat nu
putem sti precis cand si cu ce rezultat. Un fapt a cert, ca in
conformitate cu dispozitiile din Ratio, elevii ramaneau atilt timp
in seoala, pang cand terminau materialul fixat in planul de invatamant. Avand in vedere varsta de 20 ani, cu care Lazar intra in
clasa I a liceului din Cluj, trebuie sa presupunem, ca a trecut destul de tarziu pragul scoalei primare. Sau apoi inainte de Cluj, a ptttut fi dus la Sibiu, pentru oarecari cuuostinti de latinqte.
1). Asa am aflat d. p. ca eiposatul scriitor ardelean I. Lainidatu, nriscut
in Glamboaca, a studiat la Blaj cu o bursa: din fundatiunea Ramontai, obti'luta in temeiul unui certificat al preotului 3loise ca ar fi unit, de;.1 era botezat ortodocs cum a rilmas toata vista.
2f. Cf. articolul din Curierul Ronzcinese.
www.dacoromanica.ro
235
In 1799, II vedem ca elev al liceului catolic din Cluj. Pe aitunci liceele aveau organizatia indicate de Ratio educationis, cu cele
trei parti ale triviumului medieval : gramatica, retorica yi dialec-
veterinary etc.
1) Vezi Ratio ecbrationis, apoi FinacIy Erno, A magyarorszSgi kozok4atlis tortenete Maria Terezia koraban, Budapest, 1899-1902 2 volume; acela$
4 mag-yaroszig,i iskolak multja es jelene, Budapest 1896.
www.dacoromanica.ro
Nomen, Conditio
Praedicatum vel locus originis
Aetas
Rcligio
Georgius Lazar
Civis Freck
Catholicus
18
Mores
Classis progresses
Boni
II.
in Studiis
Qua iundatione
publica fruatur
18
G. Oath.
Boni
I.
18
Unitus-
Moran
classis:
lao Cl.
www.dacoromanica.ro
I.
Reflexiones
18
G. Cath.
lae CI.
I.
Laizir Georgius
Val. pleb. Frock Cibiniensis
Aetas
Religio
19
G. C.
Morum
Classis
Classis progressus
Studiis
Qua fundatione
fruitur
MI.
lae Cl.
I.
_...
Liziir Georgius
Pleb. Frock. Cibiniensis
19
G Cathol.
lae Cl..
www.dacoromanica.ro
Ref leaiones
Georgius haat.
Freckiensis Ruricolae filius
18
graec. unit.
Primae Classis
Boni
18
graec. unit.
Primae Classis
Boni
. Women, Conditio
Praedicatum vel locus originis
Aetas
Religio
20
Mornm
Classis
G. Cathol.
Algebra
1.
1.
1.
Auxiliis
Historicis
1.
21
R. Cathol.
Ex. Phisica
Architectura
Historia
Chemia
1. e.
1. e.
1. e.
E.
1.
11
Ex. Phisica
Annorum
Ex. Geodesia
Ex. Historia
Ex. Mineral.
1. e.
1. e.
E.
1.
21
1. e.
www.dacoromanica.ro
G. Cathol.
Aetas
Religio
In lure
JI
JJ
21
I.
K. Cathol.
1.
An. 1803
Natur.
Publico
1.
1.
Patrio
em.
Itlformatio de Prima Classe I uris Auditorum pro Semestri Secundo An. 1805
21
Gr. Cathol.
lae
In lure Civili
Prima Eminens
Prima eminenter
www.dacoromanica.ro
240
2) Vezi Shlean d. c. p. 6.
www.dacoromanica.ro
241
inel in diamante din partea Imparatului1). Legenda a fost acceptab): aproape de unanimitatea biografilor, ea s'o vedem reeditata qi
cu prilejul centenarului dela Avrig, din partea unor harnici cereetatori ai vietii lui Lazar. 2)
in realitate, nu exists nici o dovada pentru aceasta afirmatiune. Dimpotriva, avem indicatii documentare, earl ne arata, ca
Lazar n'a putut lua nici doctorat .zub auspiciib, qi nici inel cu
diamante, din simplul motiv, ca nu terminase studiile teologice.
Din documentele publicate de Avram &dean rezulta limpede
ea Lazar a urmat regulat teologia numai 3 ani In 1806/7, 1807/8
$i 1808/9. In Noemvrie 1809 el se Intoarce In Ardeal spre a
merge de acolo la Carlovit, pentru complectarea studiilor cu dogmatica $i liturgica ortodoxa, cum si pentru obtinerea hirotoniei.
Nereusind in acest plan din cauza impotrivirii mitropolitului sarbesc, Lazar vine iarits In Viena prin Aprilie 1810, asteptand hotarhea imparateasca in chestiunea hirotoniei sale. 4) Pana atunci
Curtea fi da un ajutor de 300 fl. cu conditia sa-si urmeze studiiL
pe timpul cat ea:mane in Viena. 5) In Decemvrie acelas an, solicitand din nou ajutor, Imparatul cere sa justifice cum a folosit
timpul petrecut aci. 9
In urma acestei somatiuni, Lazar raspunde cii in Main 1810,
cand primise ajutorul de 300 fl. n'a mai putut cerceta cu folos
cursurile ascultate in anii trecuti. In schimb a repetat studiile (acute si a tradus cateva cacti (Platon, Educatorul marelui principe
din Rusia, carticicil morala pentru copii de scoala, Geografia matematica ysi Istorioara moraltt a Imparatului Octavian $i a sotiei
sale ; traducerea unei Pedagogii era In cure). 7) Aratit, ca de prezent (prin Decemvrie 1810) urmeaza lectiile de teologie pastoral0)
gi de paleologie").
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
243
Haines totus a trimis-o direct la Viena, deli bajbaia de ex') Dr. Sterie Stinghe, Documente privitoare la trecutul Romanilor din
Sobel. Bra$ov. 1901. vol. I. p. 264. cf. *i S Dragoinir. Corespondenta episcopului Gherasim Adamovici. Sibiu. 1911. Extras din Rerista to'nyirri.
2) Cf. lucrarea mea : Vacanfele Dfilropoliei ardel,we in veac. XVIII. p.
p. 142.
51 Ii urm.
www.dacoromanica.ro
244
mirovici contra lui Laz4r, derive tot dela Haines 2). De fapt nu
avem de-a face c'o arAtare anonima, ei cu ni*te cspuseD (species
facti) sau cum am nice astilzr(insinuatiip, pe cari Haines, in coniventti cu Stratimirovici, i le-a comunicat acestuia spre a face uz
de ele. lInsinuatia) se reduce la teama, ca Lazar ar fi fost crescut
la Viena cu scopul, ca ajungand Episcop sit faci trecerea. la Fnire,
intocmai cum intentionase raposatul vicar loan Popovici
Dar chestiunea reversaliilor lui Ioan Popovici o cuno*tea
tocmai Haines *i el este acela, care In 1S07 o comunia inteo
jalbg lunge lui Stratimirovici 4). Din acest fapt se vede limpede, ca.
(aratarea anonitn0 trebue sa fie tot opera lui Haines.
De aici se desface concluzia, c5, intre marii detractori ai lui
Gh. LazAr, trebuie sa arzam, alaturi de mitropolitul Stratimirovici
ei pe directorul *coalelor neunite din Ardeal Gheorghe Haines, ca
unul care lucrase din rrtsputeri sa nu poatil ajunge, in scaunul arltietesc dela Sibiu, eel mai vrednic candidat al timpului.
VII.
Sibiu.
6'1
1) Non secus illam etiam expositionem quam, pari modo nomine Cleri
anno praeterlapso contra Theologulni Lazar concepit, ad Excellentigsimun Dominum Cancellarium Aulieum Comitem Teleki, via Consistorii mittentlam,
quam postea quam in figura consistorii legisset, et tam a parte Domini Consistorialis Notarii, quam aliorum et mea simul repositum ipsi fuit rem takm
quae direete Excelsum Regim Gubernium ferit via Consistorii nullatenus posse
transmissi, Bolus expedivit Viennam nomine Cleri refertam exprecsionibus in
vituperium Legum Patriarum Trans Ivaniensium, Altissimarum Oldinationum Excelsi R. Gubernii et innocentis Theologi direct tendentibus. (Arhiva Canc. aulie
ardelene No. 1715 din 1811).
2) Sidean 1. c. p. 18.
3) Mem, ibidem p. 18.
1) Cf. Viicaniele Mitropoliei cutodoxe ardelene p. 134.
www.dacoromanica.ro
245
www.dacoromanica.ro
246
de cat aceasta, din partea unui Valah, fie chiar de valoarea lui
Lazgr; si poate tocmai acest fapt sport indignarea Vienei, Inselatg
in marile sperante legate de tAngrul esuditl crescut Intre zidurile ei.
www.dacoromanica.ro
247
Concluzia aceasta ni se confirms destul de elocvent si pecale documentara, cftnd citim si actul cancelariei aulice ardelenedin 3 Maiu 1816, deci tftrziu dupa plecarea lui Lazar ca nu
VIII
Legaturile lui Lazar cu Barcaneasca.
Dupe informa0a lui Eliade 2) biografii ne spun, ca Lazar, in
urma amovarii sale, trece din Sibiu la Brasov, unde intra ca profesor al copiilor vaduvei logofetese Barcdnescu.
Ne Intreba'm cum a ajuns el in casa acestei boeroaice ? Panti,
astazi nu si-a pus nimenea aceasta problems. Eu as fi dispus kg:
cred, ca aici rolul l'a avut loan Barac.
Am vazut, a Barac fusese Invatator in Avrig si prin ace asta
intamplare fericita el aveh sa lege nu numai cunostiinta, dar si
prietenie stransa cu Avrigeanul aproape de aceeas varsta si atat
de talentat, care era Gh. Lazar.
Adevarat, ca, In 1802 Barac paraseste Avrigul si se stabilete
la Brasov. Nu putea lush' sa uite pe tanarul cu ochi scaparatori,
ci-1 va fi urmarit dealungul studiilor sale stralucite, si bucurandu-se de numirea lui In Sibiu, unde avea sa Indeplineasca o chemare nationals atftt de folositoare, raporturile vechi dintre cei doi
oameni puratori de culture romftneasca vor fi devenit tot mai
cordiale si mai pline de interes.
Credinta aceasta mi se pare confirmata In acel drum, pe care
dupa documenteGh. Lazar 11 face In toamna anului 1811 dela
Sibiu la Brasov s). Nu ni se spune pentru ce s'a dus la Brasov,
actul !Elsa marturisete, ea a plecat fare qtirea si autorizalia EpiE') Lup'i o. c. p. 54. Cred ell acela? in(bles trebue sli-1 aibli 5i cuvintele
lui Loan Moqa eeologul, cilnd spune ell deplirtarea lui Gheornhe Laziir an urmat dela prealnaltele locuri pentru excesurile dilnsu'uiv. (Vezi GazetP de Transilvania No. 91 din 1S45).
') Cf. Curierul Rornanesc pe 1839 p. 525 5i urm.
www.dacoromanica.ro
248
de a lua contact cu Barac, vechiul prieten, care avea deja o reputatie literara, si deci potrivit sa Inteleaga sufletul si planurile
mari ce framantau mintea noului profesor sibiian.
Cand se va produce, prin urmare, la cati-va ani dupa aceasta
www.dacoromanica.ro
Tot era degeneratie si arnorteara in ceea ce se atingede numele de roman si patrie, pang sa nu vie raposatul intru
iericire George Lazar in tara noastrg. Limba incepuse a se
cord si a se strica de tot; in sfintele biserici preotii si cantarelii aveau drept fala a face sfanta slujba lute limba neonnoscuta, de dansii si prin urmare schimonosita in gura for
nedeprinsa cu dansa; caniarile de slujba sfintei liturgii Ee
tipariau intr'o bucoavna cu literilo slavor,e in limba grecea-
www.dacoromanica.ro
250
fi dui in ispitg. Cata jale, zic, era, sa, auza norodul acesta
nepretuite 1$ dumnezee$ti cuvinte tntr'o limba ce nu o lutelegea; $i in vreme ce bietul copil ingana aceste vorbe cere$ti,
251
www.dacoromanica.ro
252
Veniamin, ce se afla atunci intaiul profesor in scoala greceasca de la Alagureanu, de matematica si filosofie; dimpreuna,
dar Lazar nu s'a desnadajduit; a facut pe raposatul Balaceanu s ceara de la stapanire a se deschide o scoala romaneasca sub numire de a scoate mesteri ingineri, si de a
invata pe circovnicii ce veniau a se preotl slujba si datoriile
preotului. Veniturile scoalelor pe atunci erau, o putina parte,
ale mosiilor manastirii Glavaciocului (pans la 10.000 lei cel
mult), iar cea mai mare parte din contributia preotilor. Argumentul acesta de a se impartasi si preo(ia din foloasele
banilor cu care ea sprijinea seoalele, e)a, cam tare, si dreptatea striga pentru acesti birnici bisericesti.
www.dacoromanica.ro
253
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
256
de mare lucru
in.
filosofia
numai decal ca auditori si in clasele grecesti ce se ret-tatornicisera atunci sub raposatul Vardalab.
Acesta, pe hugs lectura si analisul poetilor greci a
facut un curs de retorica a sa si cursul de ideologie a lui
Trasi.
257
sin
www.dacoromanica.ro
25S
259
www.dacoromanica.ro
261
`2.5 tncoace epitafiul vechiu s'a ros mai pre jumatate, incat
acea parte roasa nu se mai poste citi de loc.
Fost-au adeca in zilele domniei lui George Bibescu pre
-dad o mica societate compusa sub conducerea d-lui Petru
Poenaru, pe atunci director al scoalelor nationale, deschisese
pare-mi-se in anul 1844 o lista pentru colecta de bani,
din care era sa se ridice lui G. Lazar un monument maret
tin Bucuresti, in curtea colegiului Sf. Sava; din acel plan insa
nu se alese nimic, din cauza, precum se zicea pe atunci, ca
Consulatul rusesc nu a putut suferi ca sa se puns monumentul unui om care cutezase a propaga semtiminte nationale romanesti pre ace] pamant pe care nu numdi princifele Demidoff in Itinerarul sau, ci $i in insas politica
ruseasca it declarase mai de mult de teritoriu bulgaro-rusesc.
Intr'aceea Cara romaneasca trecil prang in zilele noastre
www.dacoromanica.ro
1i
A mai adaugi cateva amanunte aduse de hazard sau intamplare, ar semana sau ca relatia este incarcatg sau ca este
un scris sau fatalitate, ce predestina evenimentele.
se afla asediat cu trupele sale; era consultat adesea la intaririle ce se fAceau lagarului si mai totdeauna 11 insotiani
dimineata i mg intorceam cu dansul seara; In cateva 'nopti
am ksi dormit acolo impreuna.
www.dacoromanica.ro
263
dupa Kant, din care a facut un curs de logics gi de metafizica ; a scris o geometric, i o trigonometric, dupa Volff
copii dupa acestea se conserva de catra discipulii lui I.
Mainescul ksi 1. Palama; a mai scris o Geografie astronomica
-ce a predat-o in timpul revolutiunii lui Vladimirescul OA
s'a bolnavit.
www.dacoromanica.ro
Ca discipol al lui Lazar si ca unul din cei mai studiooi juni amid ai mei, se muta dimpreuna cu mine in
Santul Sava, and neinvitat de nimeni, nenumit de nici o
autoritate, tntreprinsem a succede lui Lazar, continuand misiunea lui abia ineeputa spre regenerarea nationalitatii noastre..
Ca rezultat al miocarii lui Thudor Vladimirescul ce
respunse cu vieata sa despre crima de a combate phanariotismul of de a vol a restabill domnia pamantenilor, Grigore Ghica fu numit domn al tarii, in toamna anului 1821..
La intronarea domnilor cum oi a doua zi de Cracium
of de Paoti, la Ch,eritismos era datina ca din partea corpului profesoral helenic, sa se fad, egcomion, cuvantul deurare $i lauda. Asemenea ceremonii fara egcomie, ar fi fog_
ca nunta far5, lAutari.
*eoala hellenica domneasca nu mai exista dupa stingerea acelei zaveri, nici nu s'ar mai fi putut restabill curand;.
Bine le public 6 Ian. 1880. Din Memoriile lid I. Eliade R.
www.dacoromanica.ro
265
acestuia, furs cauza de a improviza oarecum acea cuvantare, ce venind la timp ca grindina in lipsa de ploaie, se
Tara tuturor dela Domn of boier, pang la Bapiohodar,
Delibw gi Tufekcibqa, ce acum era Romani, ca o mama
din ceriu.
Voila of toti boierii, ramasera multamiti, eu 4nsg eram
,cel mai multamit din toti, cad debutam ca autor, ca orator
public, ca poet. Pang atunci, deoi se aflau multi din boieri
<eruditi, nu erau insg deprinoi a auzi idei de pe lumea clasica
www.dacoromanica.ro
266
De ag fi dat de tiltire cl paradosesc aceasta in limba gre-ceasca vi mai vartos gratis, n'ar mai fi incaput prin class
parintii aducandu-i copiii ; era Insa pe romanWe gi nu se
prea trasera multi.
Primii gcolari ce avui furl doi frati Tell, adui de tatall
for wi amic a lui Lazar; fratii amicului meu Ioan Pop, pelanga cari mai venira Stanciul Capatineanul, Grigoriu Plepianul (inginerul), Jianul, Simonide, nepot al fostului meu,
dascal Naum, Malureanul, G. Christorian, N. Russetu, pe
langa cari se adusera gi altii cum k;i patru juni moldoveni
trimigi inadins de reposatul mitropolit Benjamin, Andreiu
ce fu mai in urma profesor la Socola, Iancu gi un junediacon ce am auzit ca in urma ar fi devenit episcop sau'
egumen. AceOia furl destinati a face propaganta nationali-.
tatii. Cu aceOia tncepui pentru primaoara gramatica roman&
vi maniera de a scrie in rand, abandonand modul numitciocoiesc de a eerie unele slove in rand gi altele pe deasupra gi prin abreviatiuni1).
Acestora simplificai sau imputinai literile alfabetului,
alungand atatea slove gi preparand calea de a se introduce.
in locul for cu incetul literile strabune ; pentru aceOia tradusel
apoi cursul de matematici al lui Francoeur ; pentru dansii
compusei sau culesei o geografie politica gi astronomica, cum
gi cateva regale de stil. Ace;tia in fine, mai tarziu, ii luarA
misiunea de a deveni profesori romani, unii in Bucure0i, altii
1) Scrisoarea ciocoiasca era introdusa de fanarioti, imitand scrierea.
turceasca.
www.dacoromanica.ro
267
Ia
raBi, Capatineanul
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
269
keg scrierea ce se atingea de homonsion, iaca, in fine, instiintarea lui Daniel Tomescul, primul stindard pe care
inceptl a se eerie a, b, c, in be de az, buche, vede, etc.
(aci lipseste o parte din manuscris).
Tomescul disperat de acea nereusita si in lumea superstitioasa ce venera mult pe parintele Grigoriu, fiind
tractat mai ca un heretic, se determine a abandon, Cara $i
prin ajutorul a vr'o cativa amici se duse a se ocupa de
studiuri mai intinse. Arestandu-se la universitatea din Buda
$i amagit de Zaharia Karkaleki, ce-i scamotase banii pri-
www.dacoromanica.ro
270
i fara parinti.
Vine acum timpul a vorbi de acea gramatica lucrata in
' timpul zaverei, pusa in lucrare in scoala la 1821 si tiparita
la 1828 in Sibiu. Fara aceste insemnari preliminare nu-si
ar putea posteritatea explica lnpta ce dau in precuvantarea
ei tuturor ceaslovarilor personific4i in Mitropolit si in fostul
cpistat al lui Lazar.
Nu este necesitate de a reproduce intreaga acea pre-
www.dacoromanica.ro
271
Aceotia venind se of facil cunoscut elevilor sal of parintilor for despre ziva of ora depart ului sau.
Multi ne duseram dimpreuna cu parintii nootri in trasuri
mai multe of dela Targul d-afar, il petrecuram Oita la
Baneasa. Acolo la despartire ne binecuvanta pe toti of pie*
Ca sa nu ne mai vedem.
In lacrime of eu, ca oi ceilalti elevi oi reintrand in trasurl.
www.dacoromanica.ro
le
272
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
274
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
IX. DISCURSUL
de reeeptiune la Academie al lui P. Poenaru
despre G. Laziir i Scoala Romilniti 1)
In epocile de amortire ale natiunilor apar evenimente,.
cari, ca raze din cer, lumineaza popoarelor ochii mintii in
deAeptarea constiintii de sine vi le conduc pasul pe calea
progresului in desvoltarea simtului national.
Ha eveniment de aceasta natura, din cele mai memorabile, avem a semnala in istoria patriei noastre : infiintarea
scoalei marelui dascal vi infocat patriot George Lazar, care
a deschis Romanilor cartea stiintii vi pretuirii de limbo, vi
nationalitatea lor.
2. Mai inainte de a vorbi despre infiintarea acestei scoale,
s spunem ce c4tim despre originea lui Lazar, despre studiile
vi aspiratiunile lui.
George Lazar s'a nascut la anul 1779, in Transilvania,
www.dacoromanica.ro
277
Ei aveau cinci copii, din cari cel mai mic, George, fiind!
mai inteligent i cu inalta aplicare la invgtatura, fu trimis
la scoala din Sibiu, uncle nu intarzia a se distinge intre consoolarii sai cu osebita eminenta.
6i
ingi-
www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
279
de lipsa de preoti pe la biserici, din cauza intarzierii ce seface la cicoala de a se elibera candidatilor atestate de capacitate pentru hirotonie.
VAzand aceasta reclamatiune, i mai ales apostila ce
pusese vladica pe dansa, cu admonitiuni catre profesori, care
privea pe instnt Lazar, acesta se tulbura foarte ei adresandu-se catre petitionari in fata tuturor, le zise: Auziti, oameni
buni! Dumniavoastra mi-aduceti in coals numai nite bucheri
buOeni intunecati, 9i-mi cereti sa-i liberez mai curand, sa fie
i mai neciopliti. Apoi, bunii mei cretinil d-voastra k;titi ca
preotul este facla ce trebuie sa lumineze pe om in toate canesale; la el alergam sa ne aline durerile sufleteti ; el trebuie
sa ne indulceasca amaraciunile vietii din lumen aceasta. Dar
ca sa fie un preot astfel, trebuie sa fie luminat, t;ii lumina.
www.dacoromanica.ro
280
Lazar, pe (Ind i se prezentase la Viena ca laureat al uniTersitatii, dar din cauza miscarii de pe atunci a carbonarilor
din Italia, imparatul Francisc, speriat fiind de liberali, ca si
Napoleon de ideologi, nu void sa auza de ei, si facuse atente
pe autoritati s fie mai circumspecte la numirea unor asemeni
oameni in functiuni publice3). Aceasta linie de conduits fiind
data si mitropolitului de la Carlovit, qt vazand Eminentia Sa
1) Vorba era, in anul 1815, de episcopia din Arad, pentru care guvernatorul transilvan, G. Banffy, a recomandat pe altul, ca avand mai multd
ccumintenie fireasca si experienta,(!).
2j Mitropolitul Stratimirovici ii banuise si ii dusmanise Inteadevar pe
Lazar.
www.dacoromanica.ro
281
kii
Prea Sfintia Sa respinse aceasta petitiune zicand: cRomanilor nu le trebuie un episcop aea de Invatat i preferi alt
concurent pe care-1 fi numi indata, in local vacant.
Ada, intorcandu-se la Sibiu, Lazar ramase a urma ei
pe viitor functiunea sa sub episcopul Moga, ca profesor catehet
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
De acest invatamant profitau numai fiii de clash privilegiata, care aveau mijloace de a se familiariza de mid
cu limba greacl. Iar fiii poporului, care s'ar fi putut distinge in invAtAturA prin geniul i aplicatiunea lor, trebuiau
sA zacA in intunerecul neotiintii.
Grecismul iii implantase adanc rAdacinile sale in pa-
3i -i
www.dacoromanica.ro
284
si
le urma Romanii intru toate legile Orli; si naravurile romane0i, incet, incet s'au parasit; i de nu era Prea Sfin-taut Mitropolit Dionisie si cu alti a1e i preoti, i kleoala romaneasca cu totul o derepana ; ai de nu se trimetea, fii de-ai
patriei la Invatatura in Austria, Germania ai Franta, ramaneam totdeauna ca via neluerata, plina de stir k;i boz, pentruca se incuibase atatea nedreptati in Cara, cat de ar fi Inviat un Radu Voda, un Mateiu Voda gi. un Stefan Voda
al Moldovei sa vaza legile si naravurile Rcmanilor de acum ;
la modele de acum, cu
amar ar ruga pe Dumnezeu a -i trimite in adan1;;i
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
286
doi din urma erau reputati ca cei mai inviltati dintre boieri,
tar C. Balaceanu, ca cel mai batran si mai insemnat In
divanul domnesc, avea mai cu deosebire in ingrijirea sa.
socotelile de venituri si cheltuieli ale scoalelor.
Balaceanu nu avea invatatura dar era un om de inima $i
de patrundere in trebile tarii; era din acei boieri cerbicosi,
www.dacoromanica.ro
287
www.dacoromanica.ro
288
romana, cad nu le venia a crede ea s'ar putel da in ro-mAnegte invataturi de vreo stiinta Malta.
Cei dintai auditori la gcoala lui Lazar fusesera pravalia0. de prin orag, scriitori de pe la cancelarii, 1;4 i putini
din elevii cei mai maturi de la gcoala greceasca. Osebit deacegtia se atrasera i alte persoane de consideratiune, prin
indemnul ce li se Med de onorabilul gi entuziasmatul patriot
din corpul comerciantilor, Alexandru Tell
Acesta cu') Tatal actualului ministru al cultelor
Tell. Nota lui P. P.;
www.dacoromanica.ro
289
thmile
cele mai curioase. Cand vorbia de nationalitatea Ro
.
manilor, arAta raarile fapte ale strAmosilor nostri, faced s5,
se cunoasca luptele $i virtutile patriotice ale bArbatilor can
an ilustrat natiunea, unii cu eroismul lor, ca Mihaiu Bravul,.
*tefan eel Mare, Vlad si Mircea cei mintosi, altii prin
avantul ce an dat limbei romane in cultura ei, ca VAcarestii,
Petru Maior, Sincai si alti apostoli ai regenerarii Romanilor_
19
www.dacoromanica.ro
290
Dupa istorie, judiciosul narator trecea in critica moravurilor, unde gasia un camp intins de a moraliza : acolo nu
cruta nici o fapta neomeneasca din barbariile privilegiatilor
in pag. 51:
"Vorbirea a multor limbi nu este de atata pretuire
vrednica, precum fac unii parinti de pun toata cre$terea
fiului sau intru invatarea limbei grece$ti $i frantuze$ti, MIA
mai tare sa ingrijeasca parintii a adapa sufletul si mintea
fiului sau celui Inca nevinovat cu adevaratele $tiinte, prin
.cari se vor lumina puterile lui suflete$6, ca sa capete temeiurile intelepciunii, care peste toata calea vietil lui Il vor
petrece cu norocire.
Asa dar $tiintele adapatoare de intelepciune trebuie sa
invatam, care $1 in limba maicii noastre putem face, unde
prin oranduielile celor mari s'au deschis $coale. Apoi, de
ne ingAdue timpul, putem $i alte limbi invata, ca e frumos
lucru ; iar nu ca cum numai invatarea limbilor ar fi una
291
cur
In curs de cinci ani, multi din junii romani se distinsera cu solide cunostinte ca ingineri, ca profesori, intre cari
memoram aid cu onoare pe raposatul Theodor Palade: el
India data fu care introduse metoda lancasteriana in scoaleleromanesti, pentru clasele primare, cu table tiparite in limb&
nationals, iar intre cei mai eminenti s'a incununat cu osebite
merite de stiinta si de sentimente patriotice genialul poet si
gi
www.dacoromanica.ro
292
Inima lui Lazar salt& de satisfactiune, ca vedea realizate dorintele sale de redesteptare a Romani lor, si venite
la maturitate fructele ce aveau ei sa culeaga din patrio ticele
doctrine ale scoalei sale.
tatilor cu care natura 1-a dotat si se facii demn de a menora. cu glorie numele lui George Lazar si Tudor Vladionirescu, in suvenirea desmormantarii limbei nationale si a
decoperirii drepturilor noastre stramosesti.
12. De-abia incepuse a rasufla natiunea de sub jugul
etreinilor, si iata ca invidia inimicilor o persecute de moarte.
coala lui Lazar devenI tinter goanelor lui: inimicii cautau
sa nabuseasca patrioticut avant ce natiunea isi luase.
La incursiunea barbarilor in pamantut romanese, in
urma evenimentelor resbelice de la 1821, elevii lui Lazar
.vazura cu durere scoala, for inehisa si pe invb,latorul alungat
de la altarul templului ce el deservia pentru luminarea poporului roman.
Mecenatii patrioti cari patronan silintele lui Lazar in
tendintele sale pentru dasvoltarea, romanismului pusera piept
www.dacoromanica.ro
293
.ee avea sa-1 transporte din eurtea scoalei Sf. Sava, ca sa-1
-duel la parintii BM in Transilvania, Lazar se ridica in picioare, $i inaltandu-si ochii la cer, fach in tacere cu bratele
-sale semnul crucii, in cele patru parti ale orizontului, apoi
Bete ordine carausului de purcedere. Atunci prorupsera suspinele de durere ale vechilor sai elevi, ce venisera sa-1
petreaca, iar cordialul sail amic Eliade exclama doleanta
..din scripture: eIntre ale sale a venit, f i ai sai pe clansul
'nu l-au primit>>. Reintors in fine la satul Avrig, unde
ifusese naseut, Lazar duse en sine dorul de fericirea Romanilor, $i mai vietui atva in suvenirea frumoaselor sale
-fapte nationale; dar zdrobit in fine de restristea care-i
'turburase destinul, isi termina viata in bratele consangenilor
-sal, la anul 1823 in etate de 44 de ani.
13. Multi ani trecusera, $i abia se mai pita, ceti inscrip'iunea de pe crucea care se pusese pe mormantul lui Lazar,
www.dacoromanica.ro
294
Vietuitorule !
doi din nepotii lui Lazar, din care astazi unul se afla studiind la Universitatea din Viena, iar altul la unul din
liceele Bucurestilor, care poarta memorabilele nume ale
scoalei Sf. Sava, ale acelei brazde rodoase ce G. Lazar
desehise Romanilor spre cultura si propagarea spiritului de
nationalitate.
www.dacoromanica.ro
CAnd Lazar treat Carpatii gi poposI in capitala romameasca, grecismul nabusise limba noastra; clasele avute abia
mai inganau limba parintilor for i numele de Roman de-venise un nume de dispret ; limba greacA comanda dupa
Iron, ea regula drepturile Bi datoriile oamenilor, dascalii
greci ocupau catedrele in k;coala domneascg, si tot in limba
greacl se ridicau imnurile la cer, pe and cea romans abia
se mai auzia pe lungul brazdei, in monologul plugarului, ce
2) Cg prilejul dintitbuirii premiilor, ,la anu118Q5,. L C, Briitianu a adre-sat Directorului Instructiunii publice o scrisoare din care extragem prtrtile priL'
Nitore la caract6ril'area scoalei Thi'Gheoithe Lazrti.
www.dacoromanica.ro
296
cu inima, spre a se face expresiunea unei nevoi, aunor trebuinte simtite, a unei idei marl, cari stiu la un
moment propriu sa se gandeasca $i sa voiasca pentru o natiune intreaga.
Lazar, necunoscut, neavand all titlu de cat acela deRoman, ce atuncea, cum am zis, era un nume de dispret,.
din fundul unei chiliute din hanul lui erban-Voda,
pe
cat tmi aduc aminte,
gasi discipoli $i patroni si ridica G
scoala mareata, puternica, nu de piatra, si de var, ci o scoala
morals, de unde virtutea, patriotismul, iubirea tiintei si
devotamentul papa la sacrificiu pentru binele public se raspandira, ca niste raze binefacatoare pentru toata Romania..
Acestei suflari de vieata, de vieata romans, datorim tot ce
avuram papa acura ; ea ne-a dat Va'caresti, Eliazi si Asachesti, Alexandresti i Alexandri; ea inspira pe legistul
Moroiu, care ne aduse un minut aminte demnitatea magis-
fletul
297
www.dacoromanica.ro
298
www.dacoromanica.ro
299
'
www.dacoromanica.ro
300
ce sunt presupusi ea i s'au incredintat, cAci pAnA ea se a-plice legea instructiunii obligatoare, in jurul multor catedredomneste pustiul, fAra ca pentru aceasta sa fie clintita positiunea profesorului. SA nu-1 musce insa sarpele sa uite
singur minut ea este numai un simplu functionar, insarcinat.
a execute o sarcinA bine determinate; sa nu-1 duce ispita
se voiasca a fi un initiator, BA, devie un maestru, un dascal,
cum se zicea odatA; se nu -$i permita chiar afara de 4; coalk.
ca simplu cetAtean, se rAsufle de cat pe tava ce i-a varat-oguvernul pe gatlej. In finante, in convert, fn administratiune,
in politick in agriculturk in industrie, in fine in tot ce estede domeniul activitatii omenesci, trebuie BA creazA ca guvernul, se gandeasca ca dAnsul, cAci intr'altfel, on care ar
www.dacoromanica.ro
301
cacti
eu cred ca aunt
mai pot avea un rol ? Te intreb, dacl
aceasta sistema ar fi existat, cand a venit Lazar in Bucuresti, ar fi putut el deveni ceea ce a fost, ar fi putut deveni mantuitorul i idealul nostru ? crezi D-ta ca. Lazar,
cu parul sburlit 0i prafuit, fsrs alts recomandare de cat toiagul sau eel noduros ar fi ajuns astazi, nu pans la o ca,-tedra, dar chiar pans in anticamera, prin care mai adeseori,
trebuie ss treaca tine vrea ca sa ajunga acolo, adica a Ministerului ? Si ce crezi D-ta ca ar fi devenit bietul Lazar,
data 1-ai fi pomadat, infracat, incravatat, inmanusat, 1 -air
fi pus la rand si, cu doba" inainte, 1-ai fi dat prin targ Qis
de acolo 1-ai fi dus prin curtea palatului la Ministerul Cultelor, unde un domn director, fie chiar D-ta, i-ar fi tinut cs
predica i-ar fi dat o dojana bung, deli foarte pol iticoasa?
Nu critic, repet, ci constat ca rolul pro fesorilor este foarte
mic astazi, si prin urmare i raspunderea lor, fi ca trebuies cautati remediul aiurea decat in initiativa, pe care profesorii nu o au, sau in solicitudinea parintilor, caror no le-ati
lase, cea mai mica actiune asupra educatiunii si instructiunii publice; caci intradevar nu stiu ce eficacitate, ce influents ar avea astazi visita parintilor, a cetatenilor
scoala? Eu cred ca nici una alts decat aceea ce are visit&
parintilor, sau a oricarui cetacean, lute cazarma, in timpul
instructiunii militarilor.
Pentru a treia oars, to rog, D-le Director, sa crezi caintentia.
mea nu a fost si nu este sa critic sistema, dupa care este organizata astazi la not educatiunea i instructiunea publics;
orice sistema, chiar cea mai putin perfecta, poate da fructe
bune, data este bine inteleasa gi bine aplicata; ceea ce mi-am
propus, este sa arat ca in sistema cea veche, initiativa individual&
avea, rolul principal in educatiunea 1i instructiunea publics, pre-
www.dacoromanica.ro
302
dar ar putea fi intr'alt fel pentru educatiunea si instructiunea publics, care este organizata pe acelas model? Dar
ganditu-te-ai oare, D-le Director, ce s'ar intampla daca atat
profesorii cat si parintii de familie, simtitori la apelul D-tale,.
ar voi sa exercite o actiune puternica asupra educatiunii $i
instructiunii publice? Na ai fi D-ta eel dintaiu, care ai fi
ailit sa strigi ca. este anarhie, ca este calcare de atributiuni,
-ca, este insubordonare si ca spiritul revolutionar a strapuna
in universitate, acuzatiune, ce, astazi eel putin, apasa numai
pe. consiliul medical?
Dintnule Director, tare prin acest adevar, am curagiul sa
va zic: Daca voiti ca profesorii sa devie Lazari si parintii de
familie Constantini Balaceni $i Dinici Golesci, atunci lasati instructiunea libera si nu mai incassuiti banii destinati acestei
instructiuni ; ear daca staruiti sa pastrati sistema de astazi
atunci rolurile se schimba, Qi nu D-voastra, cei de la putere,
ci noi, parintii de familie, precum i profesorii, avem dreptul
vi datoria sa va cerem socoteala i sa va intrebam ce faceti
www.dacoromanica.ro
303
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV
APENDICE
I. DISCURSUL
lui Dimitrie Sturza 111inistrul Cultelor i Instructiunii Pub lice, rostit cu ocazia inaugurarii
statuei lui G. Lazar 1886
Suntem Intruniti aci
membri ai guvernului pi ai Parlamentului, pcoale pi un numeros public
pentru a inagura monu-
www.dacoromanica.ro
306
307
sent crescuti sub aripile strdinilor, multi se rusineald a vorbi roindneste $1, ce e mai mull, defaintd limba romdneased.
Dar tot atunci, inceph sa bats tare un vant nou si racoritor. Simtamantul despre origina Romanilor $i despre valoarea
acestei origini isbucniri iaras cu pntere in Bucuresti si In Iasi.
Eforia Scoalelor din Bucuresti is o mare deciziune. Ea infiinteaza o ,scostla romaneasca si o incredinteaza lui Gheorghe Lazar.
Grele au fost Inceputurile si scurta durata acestei scoli. Instalarea ei fu anevoiasa, ca.'ei localul dela scoala era ocupat de
garda domneasca $i de servitorii Curtii. Abia deschisa In 1816, ea
fu inchisa la 1821.
Cu dansa se s tinge si Gheorghe Lazar. El se intoarce in micul
vi necunoscutul sat de pe malul Oltului, unde curand moare.
Scanteia Insa aprinsese un foc vin.
Scoala romaneasca nu
mai putea fi inadusita, caci limba romaneasca rasunase iara$ In
scoala si la rasuiietul ei toata suflarea romaneasca se ridica din
adancul letargiei in care se afla. Poporul romanesc se trezi
si
plin de incredere in sine, el puse mana in lucru.
www.dacoromanica.ro
308
pentru viitor. Ea ne amintte insa tot data inceputnrile redec;teptarei nationale, care au lust un avant puternic din coala i prin
ocoala.
noastre i sa intelegem in toata clasicitatea ei acea puternica qi semnificativa zicatoare a poporului romftnesc, iscodita, de &Instil pentru
aid dovedl in patru cuminte mersul sat] istoric i viitorul ce-i
este rezervat, acea zicatoare energica apa trece, pietrele nimbi. In
www.dacoromanica.ro
II. Cuvantarea
www.dacoromanica.ro
310
era proprietatea eparhiei noastre din Sibiu, George Lazar preamarl intr'un discurs pe Napoleon si geniul latinitatei si bas in
sanatatea lui Napoleon, care se Intorcea In triumf din insula Elba
spre Paris. Cum Lazar era dascal al cursului preotesc de 6 luni
infiintat In 1912 In Sibiu si pentru care era pregatit anume
Cancelaria caulica) 1-a destituit la 15 Septembrie 1815 si a ajuns
sub priveghere politieneasca. 11'n suflet crevolutionary ca al lui
Lazar, n'a putut suporta aceasta, mai ales ca pentru firea lui ne-astamparata intrase demult In relatii aspre cu Episcopul sau Vasile
www.dacoromanica.ro
- 311
putului scoalei nationale in Bucuresti, spune : Bch grecii care
de--;
Puterea cuvantului lui G. Lazar $i a sentimentelor sale romanesti se Invedereaza din entuziasmul, cu care Eliade Radulescu
$i alti ucenici ai lui fi pastreazh $i cinstesc amintirea si-i propoyeduiesc ideile.
www.dacoromanica.ro
312
file statului. Iar In cea mai de pe urmg, voiti voi sg fiti crestini
cu adevg.rat ? Sloboziti robii crestini ce tineti, caci
fiind voi
-crestini
nu vi se cade sa tineti robi crestinii, nu este rob $i slobod, ci toti suntem una Intru Hristos Iisus, Domnul nostru'... (Pa=Hs 15 Septembrie 1824).
www.dacoromanica.ro
313
i de coruptia
a ajutat
ucenic.
www.dacoromanica.ro
I TI. DISCURSUL
d -lui dr. C. Anglielescu, 111inistrul Instruetii, rostit
avu-
315
IV. DISCURSUL
www.dacoromanica.ro
317
se
318
www.dacoromanica.ro
V. I)ISCURSUL
Qh. Lazar.
Cate lucruri mari nu s' au savarcit de atunci fi ce bucurie n'ar resim ,ti el, dacd ar fi in viaid, cd azi Avrigul
.scitc este pdmant romdnesc.
Privind de aci in spre ntiazd-zi, de sigur, ea: in copilciria sa a trebuit sa se gdndeascd ca ce o fi dincolo
de acest uria? zid de stances 7
Ca ysi pentru ate mari figuri ale neamului, par'cd
acest zid a fost facut ca sa fie trecut. Ca pi Voevozii legendari, intemeietori de fari, acest voevod al culturei, Inlemeietor de ?coda, a 'recut zidul ca sap; Intdreasca
neamul. Azi no TIN, mai avem zid de trecut spre a-fi sdrbdtori faptele, o dascal prea mdrit! Putem privi muntii
noftri cu sufletul Inciltat de miraunatia privelifteis, fdrci,
groaz. a de a sti ca sunt ziduri tainice, despartitoare de fraA.
Glteorghe Lazar cc fost isi el unul dirttre eroii cari
320
321
=12..
E
1%;54&k,t
www.dacoromanica.ro
322
Cali n'ar dori sd (Lad norocul lui, dar alti au e-nergia pi perseveren(a lui I
cei dintai cari s' au alipit la mifcarea lui Tudor Vladimirescu. hSi el a fost un convins partizan al mipdrei na.tionale de la 1821 i cum putea sd fie alifel Caci, el
nzi, era numai dascal, ci in primul rand un infocat patriot fi un apostol.
Apostol! iata notiunea magicd care l-a ajutat sa faces
faptele cele marl.
www.dacoromanica.ro
IV. DISCURSUL
324
pastrat o continuitate, care s'a manifestat in decursul veacurilor printr'un schimb aproape neintrerupt de oameni $i de
idei. Trecerea lui Lazar dincolo de munti simbolizeaza descalecatul cultural al Ardelenilor, care a dat impulsul intemeierii
unei culturi nationale, asa dupe cum, cu cinci veacuri mai
Iaainte, descalecatul Voevozilor a dat impulsul intemeierii
unei vieti politice de stat. $i era indispensabil acest descalecat,
www.dacoromanica.ro
325
au desfiintat
hotarele si an tntemeiat o constiinta de neam, intai, $i un
tat unitar national, in urma.
$i
ale intunericului,
Lazar la Bucuresti:
Cand Lazar treed Carpatii si poposi in capitala romaneasca grecismul nabusise limba noastrA; clasele avute abia
mai inganau limba parintilor for $i numele de Roman deve-r
nise un nume de dispret; limba greaca comanda dupa Tron,
ea regula drepturile si datoriile oamenilor, dascalii greci
ocupau catedrele to scoala domneasca, si tot in limba greaca
se ridicau imnurile la cer, pe cand cea romans abia se mai
auzia pe lungul brazdei, in monologul plugarului, ce mane
boii. Care fu dar puterea, de care dispuse Lazar, el, care nu
avea alt sceptru de cat toiagul de pelerin, si alts aureola,
alts coroana de cat praful, ce-1 adunase pe calea cea mare,
ce clued, din Transilvania la Bucuresti? Ce putere supraumana ava Lazar Ca, la randul sau, sa ridice dupa patul
mortii, nu un individ, ci o natiune si sa-i zica: Scoala-te
i mergiv, si ea sa mearga? Nici una de cat aceea, pe care
o dr, Dumnezeu oamenilor, cari se hotarasc ea se ridice cu
sufletul si cu inima, spre a se face expresiunea unei nevoi, a
unor trebuinte simtite, a unei idei maxi, cari stiu, la un
moment propriu, sa se gandeasca si sa voiasca pentru o
natiune intreaga.
$i icum, d-lor, ce rasplata mai desavarsita pentru apoMolii marilor idei? Ce apoteoza mai stralucita pentru pionierul scoalei nationale romanesti, pentru dascalul same si
necunoscut care a trecut Carpatii cu desagii la spinare, spre
a duce cel dintai cuvant romanesc in scoala instrainata de
la Bucuresti, de cat aceea de a avea la un veac dupa moartEa
lui, stransi in jurul mormantului modest, pe reprezentantii
Romaniei Mari si pe fruntasii vietei politice $i intelectuale
www.dacoromanica.ro
326
ai tgrei intregite, in care Carpatii nu mai aunt hotar, ei legAturA. Ingenunchiati pe piatra umilului mormant, noi putem
sA -i striggm: Lazgre, minunea s'a savarsit; neamul romanesn
a reinviat; el e astgzi ap cum l'ai dorit tu, adunat tot la.
un loc si poate sg-$i cinsteaseg eroii fail nici o stanjenire..
Avrigul a intrat in istoria neamului nostru, ca $i Turda,
www.dacoromanica.ro
PARTEA V.
ANEXE
I. Avrigul in 1815.
La o mica departare de Brad (Girelsau), pe tarmul stang al
131tului, zace Avrigul (Freck, Felek).
g.;114
itk:
rill i
i.4141pi
328
rile $1, In genere, tot tinutul dealungul raului, aunt foarte $esoase.
$i de aceea $i expuse deselor inundari ale apelor de munte, care
adeseori umflA tare raul ; dupa astfel de intlmplari, $oseaua $i intinderi mari de campuri frumoase $i bine lucrate se prefac subit
in mlastini de neumblat.
Lipsind puntea, pe aici rAul trebuie sa-1 treci cu podul. Trecerea aceasta este un drept allodial al scaunului Sibiului ; dar locuitorii din Avrig $i Sacadate an arendat-o, platind o suma Insemnata.
Avrigul Insu$ este un sat Insemnat, cladit in parte pe o inaltime, avand o biserica evangelica ei una greco-neunita. Numarut
locuitorilor sasi este neinsemnat, cea mai mare parte din locuitori
o dau Valahii, a caror hranb." de capetenie este ceirciwia, Ei transporta adeseori marfurile negustorilor In Ungaria, Slavonia, Banat
qi Valakia.
Draguta vila care-a construit-o raposatul guvernator, Br. Samuel v, Bruckenthal $i frumoasa gradina a vilei ofere calatorului
cateva ceasuri de petrecere placuta; mai ales frumoasa este perspective de pe terasa cladirii asupra gradinii intregi. Raposatul avea
p. 168.
www.dacoromanica.ro
III
I
Fratilor sympatrioti
Un veac nou ni s'au ivit
'Cu bone lumini spre toti
tiinte an inflorit.
Musicesc glas auzim,
Chian* ne striga pre toti,
CAti in prostie dormim
CA zacem ca niste morti.
II
IV
Tineri sA ne sarguim
SA plamAdim doftorii,
Pentru ca sA mantuim
Pre cea stearpA fdra fii
Tu! cea stearp5, sa rodesti
PanA cand to fail plod?
Pana and sg, patimesti
Sa nu nasti din tine rod.
www.dacoromanica.ro
asa se pare
330
VIII
Vremea e sA odraslesti
Si sA nasti fii adapati,
Ca prin ei i to sa cresti
$i lauda sa-ti inalti.
SA te lauzi netucetat,
$i de fii sa te fAlesti
Slays sa ai necurmat
Cu podoabe musicesti.
IX
VI
Tineri, batrani, indemnAnd,
Patria s'o folosim,
Cu o scumpatate toti
Fierbinte s ne silimi
Fratilor simpatrioti
Limba s'o canonisim..
Cu cuvant gramaticesc
Firea sd i-o altuim
Sa dea rod filosofesc
Cu regale s'o vorbim._
VII
De ce ingaduesti, gemAnd
Cu mijloace Si ajutori
Patria s'o folosim.
Datoriei strAmosesti
Ni se cade sa urrnani
Cu daruri duhovnicesti
Pururea s'o ajutAm.
www.dacoromanica.ro
331
XI
VIX
i sa fim indemnatori
Cu.daruri sa le 'nzestram.
Ce ruOne sa vedem
Alte limbi cum se slAvesc
vx
XII
0! noi cei neravnitori
Malt o sa ne lenevim,
SA fim neintelegAtori
XVI
XIII
Am cazut, sa ne sculAm
i de eram intinati,
Acup sa ne spalAm
La cate va sfatuese
Intr'adins cu toti grAbiti.
www.dacoromanica.ro
332
XIX
XVII.
AstAzi s'au deicoperit
XVIII
XX
SI putem fi laudati.
Prostia, ce pan'acusi
Ca o sarcinA purtam,
Si cu tot suntem supusi
Vremea e s'o lepAdAm.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
334
hohot, ca, zau, nu-mi puteam tine rasul, iar Ticu tragea
din grebla vrasmas si borborosia: 0, trasni-te-ar Dumnezeu,
13oala necurata, o dare-ar Dumnezeu tot prin ploi eh' umbli.
111 miram, unde a fost el atatia ani. La scoala solomonarilor
cari poarta vremile.
De atunci pang, azi, Avrigenii cand vorbesc de feciorul
cel invatat al lui George Lazaroaia, din capul satului, ,i1
ireamintesc numai sub numele de folomonar.
www.dacoromanica.ro
pe
ca
335
www.dacoromanica.ro
336
Horia'.
Eu i-am raspuns ca Romanii sunt cei mai blanzi oameni
tocmai pe mine m-a ales Dumnezeu sa fiu talmacitorul durerilor neamului roman aici intre straini.
Dupa ce voiu fi ispravit cu invAtatura ma intorc la
Sibiu, pentru ca sa fim iar aproape unul de altul, si mai
www.dacoromanica.ro
337
www.dacoromanica.ro
toire naturelle, qui ont paru les plus propres a rendre les jeunes gens
curieux, & a leur former l'esprit. Troisieme partie, contenant ce qui regard le Ciel & les liaisons des differentes parties de l'Univers avec les
besoins de l'homme. Tome Quatrieme. Nouvelle edition. Tome sixieme,
contenant ce qui regarde l'homme en Societe. Nouvelle edition, A Paris,
chez la Veuve Estienne & Fils, rue S. Jacques, a la Vertu. M.CCC.LIL
Avec Approbation & Privilege du Roi. in 8, 599; 6or p.
A. 12252.
Josephs von Sonnenfels K. K. Wirkl. N.-0e. Regierungsrats, ordentlichen offentlichen Lehrers der Polizey, Handlung und Finanzwissenschaft. Grundsiitze der Polizey, Handlung und Finanvrissfnscha ft. Zweiter
Theil. Verbesserte rind vermehrte Auflage. Wien, bey Joseph Kurzboek,
K. K. illyrisch und orientalischen Hof-wie auch N.
De. Landschafts
und Universitatsbuch druckern 1771. In 8, 531 p.
A. 12253.
Das alte Testament, das Buck der Propheten. 2 volumme. 358 ; 220 p.
Titlul rupt.
Das neue Testament unsers Hern Jesu Christi, Verteutschet durch D.
Mart. Luth. Mit Kurfiirstl. Sachs. Durchl. Befreyung. Wittenberg. In Ver-
legung Balth Christ. Wustens. Druckers und Buchhandlers in Franckfurt am Mayn. Im Iahr Christi M.DC.LXXXIX. In 8, 191 p. Lipseste
sfarsitul.
www.dacoromanica.ro
339
A. 12256.
des Monats. Zum Trost frommer Seelen. Von dem Verfasser der Nachfol-
gung Maria. Aus dem franz5sischen von S.... Wien, gedruckt bey Ioh.
David Horling, 1780. In 8', 386 p. A. 12257.
M. T. Ciceronis Orationes. Pro Archia, in Catilinam, post reditum,
pro lege Manilia, pro Milone, emendatae et illustratae a Christoph. Augusto Heumanno.
Isenaci. Apud Mich. Gottl. Griesbachium. M.DOCXXXV. In 8, 592
p.
A. 12258.
A. 12260,
L'ecole des moeurs an reflexion morales et historiques sur les maximes de la sagesse. Ouvrage utile aux jeunes-gens & aux autres person-
nes, pour se bien conduire dans le monde. Quatrieme edition, revue &
corrig-ee avec soin, & augmentee de plusieurs nouveaux traits' d'histoire.
Par M. P.A. e Blanchard, chanoine d'Avenay. Tome premier. Tome troisierne. A Lyon chez Jean-Marie Bruyset. Pere & Fils, rue Saint-Dominique. M.DCC.XC. Avec approbation & privilege du Roi. In 8, XXIV+
454 ; 512 p.
A. 12261.
A. 12262.
www.dacoromanica.ro
340
demicis adcommodatae ab Antonio Carole) Reyberger, Abbatiae Mellicensis
der Einleitung ins V. T. der bibl. Archaolog. und der Dogm. auf der
Universitat zu Wien. I. Theil. Zweyte ganz umgearbeitete Auflage. Mit
einer Kupfertafel. Wien, bey Ch. Friedr. Wappler und Beck. 1802. In 8
57o p.
A. 12265.
Des Freyherrn von Martini Lehrbegriff des Natur-Staats und VOlkerrechts. Aus dem Lateinischen. Erster Band, welcher die allgemeine
A. 12267.
lita Lazar".
A. 12268.
D. D. Systema Mituralogiram, quo corpora mineralia in classes, ordines, genera et species, suis cum varietatibus divisa. describuntur, atque observationibus, experimentis et figuris aeneis illustrantur, a Iohan,
Ootsch. Vralerio equite ordin. Reg. Wasaei, chemiae, metallurg, et pharmaceut. profess. reg. ord. et emer. Ups. Academ. Imper. Nat. curios nec
non. rr. acad. stockh, et ups. Membro. Tom. II. In quo mineral & concreta describuntur. Cum indice quadruplici. Editio nova & correcta. Gum
priv. Ser. Elect. Saxoniae. Viennae, ex officina Krausiana, 1778. In 80,.
A. 12269.
640 p. Iscailita Lazar".
Disertationes historiroe (de) P. Corn. Stephan. In 8", 462 p. Iscalita
Lazar". Pe scoaffa stit scris: Vendit Alexander Clary Altaria Clinstund
Vendere hire potent, emerat ille prius.
A. 12270.
M. Tulii Cieeronis. Opera ad optimas editiones colter,. Studiis societatis Bipontinae. Volumen octavum. Biponti. Ex typographia societatis,
A. 12271.
1781. In 517 p.
Franciset Sarnuelis Karpe. Caes. Reg. Philosophiae in Universitate
Viennensi professoris. Institutiones Philosophiae moralis. Pars prima, phi-
www.dacoromanica.ro
341
chlehre. Von bhann Iahn Doct. der Philosoph. und der Theolog., k. k.
Professor der orientalischen Sprachen, der Einleitung ins A. T. der biblich. Archaologie und der Dogmatik auf der Universitat zu Wien Zweyte
ganz umgearbeitete Au sgabe.Wi en, 1799. Bey Christian Friedrich Wappler.,
Iscalit G. Lazar, a. 807". Pe o foaie anterioara tot el scrie: Gramatica jidoveasea, mie Georgie Lazar Teologul clerului neunit din Transilvania prin prea slavitul Domnu de Steandu, Directorul imparatesc al
invataturilor Teologicesti, din prea vestitul Universitati al Beciului, parinteti cinstita, Beciu 8o7". In 8", XLIV + 18o p. A. 12275.
Genera plantarum cum characteribus suis essentialibus et naturalibus quae ad facilius assequendam earum notitiam secundum Corollae
limbum ordinavit, et edidit Jacobus Wermisehelc, medic, doct. Viennae
Austriae, e typographeo kaliwodiano. M.DCC.LXIII. In 8", 430 p.
A. 12276.
Gottes Gnade uns von dens Fluch des Irdischen befreycn und im Gebet
zum wahren Licht und hinunlischen Rube eingehen sollen. Nebst einigen aus dem Buche der Natur und Schrift hergeleiteten philosophischen
Betrachtungen, von den drey Haushaltungen Gottes, im Feuer, Licht,
Kreatur,
und Geist, zur Wiederbringung
der, Philadelphia, inn Iahr Christi
1789. In 8', 359 p. Iscalita Lazar". A. 12277.
Lehrhu "h der ollgemeinen und metheiniseiun (11 mie. Zum Gebrauche
seiner Vorlesungen entworfen von loseph Franz Edlen von Joequin, der
Arzneykunde Doctor ; tiffentliehen, ordentlichen Professor der Chytnie
und Botanik an der Universitiit zu Wien; der koniglichen Academie der
Wissenschaften zu Turin Corespondenten; der Linneischen Gesellschaft
zu London ; der Gesellschaft naturforschender Freunde in Berlin ; der
www.dacoromanica.ro
342
www.dacoromanica.ro
343
Lieutenant. Mit Rom. kayserl. auch konigl. Pohln. und Churst. Sachs,.
allergnadigsten Privilegiis. Dresden und Leipzig, bey Friedrich Heckel,
Hof-Biicher-Livrant und Buch-Handler, 1735. In 8, 1295 p. Iscalita Lazar", A. 12281.
Compendio historico universale 1-11 di tutte le cose notabili successenel Mondo, dal principio della sua creatione sin'hora. Dedicato gia all'Illustriss. Sig. Leonardo Donato Cavalier, & metitissimo Procurator di S..
Marco, & poi Sereniss, Prencipe di Venetia, Ma di nuovo hora dall'Auttore la quarta volta riveduto, corretto, & ampliato con nuoua aggiunta
fino all'anno 1618. Dedicato all'Illustr. Sig. Agostin Nanni Gavalier, &
paritnente procurator di S. Marco di Gio: Nicolo Doglioni. Con la Tauola
A. 12284.
Aerzte. Dritter Theil. Wyen. gedruckt bey Ioh. Thomas Edlen von Trattnern, k. k. Hofbuchdruckern und Buchhiindlern. 1789. In 8. 440 p.
A. 12285.
Historisch-Statistische Abhandlung von Errichtung, Ein-und Abtheilung
Des Hern von Fourbonnais Siitze und Beobuchtungen aus der Oeonomie
Aus dem franztisischen iibersetzt von Wilhelm Ehrenfried Neugebauer, der
Weltweisheit Doktor, und der hunigl. Schwedischen gelehrten Gesell-
A. 12288.
www.dacoromanica.ro
344
de morbis eorumque causis ac remediis Judicia. Accesserunt nunc demum castes nonnulli oppido rani. Authore J. Allen, M. D. Editio nova,
prioribus multum emendation. Francofurti:et Lipsiae, ex officina B, Knoch,
et jo. Georg. Es linger MDCCLIII In 8", 655 p. -- A. 12289.
Biblia sacra riagatne editionis Sixti V. Antverpiae 1645. r volum in
Su.
A. 12290. Iscalita Lazaru. Die 9 May 809 Galli Viennam occupa
runt. Toi aci se afla nota: Spre vecinica pomenire se stie ca astazi 21
Maiu 1814 an adus dela munti la Sibiu vr'o 800 familii fugite de la
Caroli Antonii de Malini. S. C. R. A. M. 1. Stat, Cont. et in supremo iudiciormn tribunali vicc-praesidis Positiones de lure civitatas, in
usum Academiarum Hungariae. Pars prima. Budae, Typis Regiae Universitatis. MDCC.XCV in 8", 282 p.
12293.
R4iaionslehre durch Predigten vorgetragen von Ioseph Edlen von 1Ven-
del Priester. Erster, zweyter Band. Wien, bey Johann Georg Weingand.
1780. In 8, 398; 315 p. Ambele volume iscalite Lazar". A. 12294.
Die heitrge Schrift des atten Testaments im Auszug samt dem gauzen
chen, auch alien Dingen iiberhaupt, Anderer Theil, bstehend in ausfiihrlichen Anmerkungen; zu besserem Verstande und bequemerem Gebrauche derselben herausgegeben von Cristian Wolffen, lion. Schwed. und
Hochf. Hessisch. Regierungs-Rathe, auch Math. & Phil. Prof. primario
zu Marburg, Prof. honorario zu at. Petersburg, der Icon. Akademie der
Wissenschaften zu Paris, der lain. Gross-Britannischen und k8n. Preussischen Societiiten der Wissenschaften Mitgliede. III Neue Auflage hin
und wieder vermehrer. Halle im Magdeburgischen 1751. In 8, 672; 233
p. VI verbesserte Auflage. Frankfurt am Mayn 1760. In 8', 673 p.; VII
www.dacoromanica.ro
345
tick Abbondlung von der Venus-Seuche, aus dem Lateinischen ins Deutsche gebracht und mit einigen Anmerckungen erliiutert von D. Gottfried
Heinrich Burghart, Med. Professore Primario, des Koniglichen Colegii zu
Brie,{ ordentlichen, Offentlichen Lehrer der Matematick, Naturlehre und
Dichtkunst, der Kayserlich-KOniglichen Gesellschaft der schonen Wissenschafften Mitglied.
Bresslau mid Leipzig, Verlegts Danel Pietsch, Buchhiindler 1753.
A. 12300.
A. 12301.
Thoten von Julio Caesare an biss auff ietzige Kiiyserl. Majest. Carolutn
VI, accurst, dentlich und ausfiihrlich beschrieben, nebst deren beygefilgten Portaits und Symbolis. von 3f. Erdwann Uhsen Rect Gymn Martish.
Die vierte Aufflage. Leipzig, verlegts Friederich Groschuff. An. 1716 in
fr, 1415 p. Iscalita Lazar". Den 22 ten Februar 1821 von Bukarest gegen
A. 12302.
Craiova ist stir ein Komet geschen worden.
AusIiihrliehe Gesehiehte der Ileise des Paostes Pius VI. (Braschi) von
Rom nach Wien, und der Rfickreise von Wien nach Rom, nebst Beschreibung aller zwischen Sr. Majestiit dem Kaiser, und dem Pabste gewechselten Briefe, aller bei der Ankunst, und der Gegenwart des Pabstes
zu Wien erschienen Gcdichte, und verschiedener noch ungedruckter Briefe
und Anekdoten.
III Theil. Gesammelt und herausgegeben von A. F. B 'tier. Wien
1782. Zu linden bei Math. Tomicy, burger]. Buchbinder, in seinem Ge-
www.dacoromanica.ro
346
Festa nee non officia propria sanctorum patronorum ordinis sancti Pauli
Predigt von dem Falb, des Judas Vorgetragen von P. Othmar Koffler,
Profess. bei den Schotten, and Prediger, den 20. Hornung 1793. Auf Verlangen herausgegehen. Zu finden bey Ioltann Baptist Hoffer, biirgerl.
Buchbinder in der Kurrentgasse. Wien 1793. In 8 , 24 p. A. 12306.
Katholischer Unterricht von der Ohrenbericht wieder die Brochure des
Herrn v. E3bel. Von /g. Th. Onhauser, zweyte Auflage. Wien. hey Mathias
Andreas, Schmidt, 17R4. In 8", 32 p. A. 12306. Toate cartile trecute sub
numarul A. 12306 sent legate impretina.
Des hoehrr,rdigen Fran)... Xaver Illannharts, der Gottesgelehrtheit Dok-
tors, Kurzgefasste Goschite der christlichm Alterthiimer. Aus dem Lateinischen iibersetzt. I. II Theil. Mit Erlaubniss der Obern. Ausburg bey
Mathaus Riegers sel. SOhnen, 177W. In 8", 462; 406 p. Ambele volume
iscalite Lazar".
- A. 12307.
lung, von dem wahren Begriffe der christlichen Frommigkeit, nebst einem Anhange von dent evangelischen Endzwecke der Bergpredigt Christi,
aus dent lateinischen ilbersetzt von M. Iohann Andreas Izeobi, Pfarrer zu
www.dacoromanica.ro
347
Apologie, Lessings dramatisches Gedicht; Nathan den Weisen betreffend, nebst einem Anhage fiber einige Vorurtheile und niithige Toleranz, herausgegeben von F. W. von Schatz. Leipzig bey Paul Gotthelf
Kummer 1781. In 8, 130 p. Iscalita Lazar". A. 12309
Q. C. Rufus Historic& de rebus gestic Alexandri Macedonunt regis XXIV
recusa. Herbipoli et Fuldae Imp. et Typis Ioann Iacobi Stahel. Universit. Bibliopole et Typographi. 1778 in 8, 270 p. Deteriorate, iscalita
Lazar".
A. 12310.
Ioh. Maczelc, Enturf der reinen Philosophie. Ein Versuch der Untersuchungen der Vernunft fiber Natur und Pflicht eine neue Grundlage zu,
sichern. Wien, bey Carl Schaumburg und Comp. 1803. In 8, VIII + 325
A. 12311.
gorii Joanis Streibig, privil. Reg. & Episc. Typograph. 1749 in 8. 3491.
p.
A. 12313.
templorum, sacellorum, altarium, etc. in certos locos, seu areolas digestarum a P. Ottone Richer Benedictino-Salisburgensi phil. Moralis & historiarum professore ord. superiorum permissu. Salisburgi Typis & impensis.
loan Baptistae Maye, Typographi Aulico-Academici, 1676. In 8, 208
p.
A. 12314.
Die Philosophie der Religion. Von Sigmund von Storchenau der Theo-
sur l'etat actuel de son Gouvernement, des Sciences, des Arts, du commerce, de la population & de l'histoire naturelle. Par M. L'abbe Richard..
Tome II. Nouvelle edition. A Paris. Chez Delalain, libraire, pres la comedie Francaise 1770. in 8, 593 p. Iscalita G. Lazar 1807". A. 12316.
Les decades de Tite-Live de la traduction de P. Du-Ryer de PAcademie Francoise. Tome V. Contenant les VI, VII, VIII, IX et X livres
www.dacoromanica.ro
3-18
A. 12317.
citlita. Lazar".
A. 12319.
gu
l n 6 urge La tr
www.dacoromanica.ro
a Avr'g
Muzica de I. Costescu
I.
II.
III.
In ternplul mintii tale falnie
Rasuna astazi fala to
i sborul varstelor navalnic
Cu not de-apururi va cants.:
Marine, de trei on marire
Lui Lazar, sol de mantuire!
www.dacoromanica.ro
matematica, 1822.
6) Aritmetica matematiceasca, 26 Februarie, 1821.
www.dacoromanica.ro
351
www.dacoromanica.ro
CU PRINSU L.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Fag.
Precuvantare.
Biografie
13
17
23
26
6) Aritmetica matematiceasca.
7) Temeiurile tri;-onometriei cei drepte.
29
47
.
113
159
163
177
201
204
I. Inceputurile ing-ineriei in Prineipatele Romane si activitatea lui Gh. I azilt- ca in giner de G. Popa Lisseanu.
II. Wallachisches Gliickwilnschungs-Gedicht
www.dacoromanica.ro
213
223
3513
226
249
26o
,62
264
264
270
273
276
295
3o4.;
309
.114
.......
316
319
323
Partea V: Anexe.
I. Avrigul in 1815. .
,
II. Paris Mumuleanu, Oda ra_vnitoare spre Invaltaturi..
III. Traditii locale din Avrig despre Gh. Lazar
..
IV. Intaia scrisoare din Viena a lui Gh. Lazar catre parintii sai
V. Catalogul bibliotecil lui Oh. Lazar
VI. Imnul lut Oh. Lazar.
VII. Scrierile lui Gh. Lazar.
Cuprinsul
,
,
www.dacoromanica.ro
327
329
333
335
338
349
346
314
www.dacoromanica.ro