www.dacoromanica.

ro
 ISTORIA
1)111 MIBAI
VITOAM
DE

N. IORGA
PVELICATA: DE
MINISTERIIIL APARARII NATIONALE

Vol. II.

BUCURESTI
1935

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I.
Cucerirea Ardealului
Se adunase, spuneau apoi solii lui Mihai la Praga 1, o
oaste de 60.000 de oameni cu plata, la cari se adausera si
vre-o40.000oaste de tark Erau acolo 1.100 de Unguri ca-
1000 pe jos, multi Sarhi, Cazaci si Moldoveni; de toti,
23.000 de oameni cu. lefi. Apoi 8.000 de haiduci, Rosii lui
cci frumosi, o mie de maciuci", de-ai boierilor, calari.
Strainii se al-Mau Bata s lupte si contra terii lor" 2.
Ostile Craiovei si ale Jaiului si cu ale 1VIehedintilor".
interesanta osebire, cu basa,fara' indoialk foarte veche,
se stranseserd deosebit, supt Banul Udrea si Radu Bu-
zeseu3. La Ploesti 1 se formara" trei corpuri: unul de
18.000 pentru atacul la Sibiiu, al doilea, de 8.000 de
haiduci si 2.000 de calari, pentru cel la Brasov. Mihai
el insusi, cu ceilalti si cu optzeci de guri de foc, pornl,
duandu-si fiu15, spre pasul Buzaului: el trimetea prin.
Damian Vistierul si apoi prin Mihalcea si Gheorghe
lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 475 si urm.
Hurmuzaki, III, p. 431.
Cronica terii, p. 293.
4 Se venia de la Gherghita ; Szamoskozy, trad. CrAciun, p. 118.
5 Nu tlu pe ce temeiu d. Veress sustine, o. c., VII, p. 97, ca el
a InvAtat inainte de aceasta latine*te la Iesuitil din Cluj. Pentru panza
din Cluj a aternutului StancAi, Metm Domni si boieri din (erne
romdne In orasul Cluj, p. 8;
II. 1

www.dacoromanica.ro
2 N. IORGA

Rat, veste lui Andrei ca se duce la Im.paratu11. La 26

:Octombre toate trele grupele erau la Timis.
Aici Mihai se opri, cerand Brasovenilor juramautul
pentru Imprtrat: dorind sa astepte resultatul luptei ce
statea sa se deie, ei ii trimesera pe cineva asa de legal
si pand atunci cu Tara-Romaneasca, Valentin Hirscher,
ruda lui Luca, patronul cartilor romano-slavone, si pe
un Chiril Greissing. Nereusind acestia, mersera doi ju-
rati. Ioan Hirscher si Mathias Fronius, impreund cu me-
dicul vestit Paul Kertz, car1-1 facura sa primeasca o
simpla fagaduiala. 2.
Brasovul, care va fi avut si inainte de aceasta oarecare
InteIegere cu Mihai, ii frit-nese daruri. Dar trupelA
straine, cu grew de tinut in frau, chiar cared ar fi fost
plalite, pradard, arzand, in loate satele vecine 3. Poate
ca atunci s'a produs singura manifestatie romaneasca
pe care o cunoastem prin saris in legatura cu ceia ce
putea s fie privit ca un dumnezeiesc dar de izbavire.
Crenica. Scheilor, uncle era biserica facuta de Petru-
Voda, fratele lui Mihai, daruita acum in urma de
aliatul lui, Aron-Voda, inseamna alata: S'au sculat
Mihai-Voda din Tara Munteneasca de au trecut muniele
si au aprins satele. Atunci au mers domnul Tevis si ju-
detul din Brasov cu protopopul Miha si an facial: pace
si legatura eu Mihai-Voda sa nu strice tinutul 4".
Negustorii cari veniau la balcim fura pradati in 0-
dure si carausii ucisi. Casa lui Beldy, despre care se
1 Szamoskozy, trad. CrAciun, p. 121 ; Cronica lui, II, pp. 274-5.
2 Cronica lui Massa si Fuchs, in Quellen zur Geschichte der Stadt
BrassO, IV, p. 183; V, p. 284. Kertz moare in Octombre 1600; ibid.,
p. 101. Se recunoaste ca, daca ai lui in cete prada, Mihai nu supara
pe nimeni" In cale; ibid., p. 284.
$ Album oltardianum, in Trauschenfels, o. c., p. 62.
4 Sterie Stinghe, lstoriia besearecei Scheailor Brosovului, 1899,
p. 5. V. Iorga, In Buletinul Comisiunii Istorice, 1933, p. 59 si urm.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA LUI MIHAI VITEAZUL 3

nice t cal era un bastard al lui Mihnea-Voda, fu si ea

distrush" de flacari. Cazacii, ()data in serviciul lui An-
drei, cari alergau spre Apus se deosehird prin turia
ion dislrugatoare la Feldioara si in satele vecine spre
Sibiiu: ei jupoira si arsera pe cutare pastor sasesc 1.
Dupd un raport al lui roan de' Marini Poli, toLdea-
una bine informat, Mihai ar fi trimes lui Andrei, bol-
nav de burta si cufundat in petreceri" 2, o scrisoare
in care-1 invita sa paraseasca Cara, care i se cuvine
Invaratului si nu cui_ negociaza cu Turcii; i s'ar fi
raspuns ca nu o va face pentru ca -i porunceste un
cioban care nu stie sa se bath'.
Peste cateva zile ostile erau in fata Sibiiului, nude
astepta, cu oastea strrmsa in cea mai mare graba 3,
Andrei.
In margenea orasului ii iesi inainte, cu un pretins or-
din de la Imparatul, nunciul, inlovarasit de Moise
Szekely, vechiu ajuLator si prieten, foarte pretuil, al
lui Mihai, si Meniherl Bogathy 4.
Avenl raportul lui Malaspina 5, care arala cal de
departe -au putut 'merge ilusiile filantropiei pontificate,
cautand sa potoleasca patimile cele mai cumplite si s
Impace interesele cele mai divergente. Atragand el aten-
tia carodinalului asupra valorii inamicului care-4 rasaria
in fata, acesta zbucni in strigale care, potrivite cu o
vrasta asa de [Amara, vadiau si ereditara urd a neme-
.sului maghiar din Ardeal fatal de Valah" si trufia
polona invatata: Nebunul acesta se gandeste la Riga,
dar eu nu voiu ingadui, si nu ma indoiesc ca voiu
Simon Czanek, in Trauschenfels, o. c., p. 118. V. si Petru Banff',
ibid., p. 248.
' Hurmuzaki, III, p. 357, no. cccxxvm.
a Weiss, In Trauschenfels, o. c., p. 151.
' Povestirea solilor lui Mihai, In Iorga, Hurmuzaki, XII, p. 475, no.
Dean.
3 $i in Hurmuzaki, III, p. 54 si urm.

www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA

distruge (devoratzzrum) pie canele acesta": dadi me

e un fiu de muiere stricald, sit iasa la bdtalie Cu dansill
sau sa primeasca lupta in doi". Parea vechiul rep
Carol-Robert fagriduind cu lot ai.ala incredere, in aju-
nul unei balalii fatale, ca va scoale pie ciobanul BA-
saraba din Warlogul lui. In harte, ai lui Andrei avurrt
aarecare succese, si aceasta aprinse hied dorinta do
incaierare a cardinalului1.
Dar, and venira sari mai sigure, card sosira celele
Secuilor, pline de ura contra Balhorestilor 2, cardinalul-
print, grin, trecerea de la o holarire la alta caracterislica
degeneratilor, lncepu a vorbi de pace, rugand pe nuncio
sa incerce a indupleca pe navalitor. Suindu -se in trasura
acestuia, Malaspina-i pomeni de crestinalate, de soarta
comuna a celor cloud teri, care stint chemate a lupta
si mai departe contra Turcilor supt ocrotirea Impara-
tului apusean. La aoestea Donmul roman rdspunse ho-
Orli, dar si (lutes, cu acca sinceritate de expcesie care,
mergAnd papa la provocari nesocolite si la periculoase
sfidari, 1-au deosebil lotdeauna, ca nu de pofta sta-
panirii, nisi de setea ce ar avea sa verse sangele cres-
tin a iesit, fiind el numai cu &Will de a varsa al
Turcilor, si ca-i- era de-ajuns sa poatd trai sigur in 4
sa Tara-Romimeasca, in care cu o singura araturic
rasprandincl samanta, se naste graul, ceia ce nu se
intampla in Ardeal; dar Imparatul crestinikr cu patru-
sprezece scrisori 1-a indemnat si unpins sa rasbune
jignirile pc care Maiestatea Sa le primise de la cardi-
nal si de la aceastrt natie". AducAnd inainte actiunea
Papei si invoiala incheiald cu Andrei, clericul catolic

' Sennyei fusese trines totusi la Ploesti cu o nouA solle sl se in-

torsese asigurat ; Darahi, ibid., p. 428.
2 Privilegiul acordat tor, la 3 Novembre, de Mai in numele ImpA-
ratului, Veress, I. c., pp. 268-70, no. 184.

www.dacoromanica.ro
 ISTOR IA LUI MIHAI VITEAZUL 5

cent sa i se ardle scrisorile irnpardlesti pc care Mihai

spiunea di le are in sine, find ca cle sit fie scoase. Iix
schimb i se lieu jurdmant ca asa este si ca el, Alihai,
arc scrisori prinse, de la Andrei, de la Ieremia si Zaino-
vski, care arata ce se pregalia contra lui. Nina fi Turcii
1 -au indemnat sa intre in Ardeal, cdci altfel ei ar fi
cavil asupra ferii lui, rdinasd acumi fora apcirare. De
la incepulul twit Do Mnii ardelcne, i s'a spus lui Andrei
sa plece din aceastil lard dc rusine, fiindch nu-1 ingruluie
Turcul. El, Alihai, ran-vane tolusi mare dusman al nrtga-
nilor si, dacd i s'ar fi dat ajuLor de titre Imiparatul un
-yard, s'ar fi vrtzut ce ar fi lost in stare sa facrt. E Iiol-
h sa spargii liga pe care canoelariul polon a vrut s'o
facd, asLepland pe o asa de largrt hash.' iesirea rdzboiului
dig Ungaria: Sc va arunca deci asupra Illoldovei. Deo-
ciundald, dacd se vrea pacea si cruLarea vietilor crestine,
e altd tale decal aceaslasi simtim in expuncrea lui
n..t
Malaspina insesi cuvintele lui Mihai : Andrei, care a
despoiat pe Chesar tie averea lui", sd se intoarcd a-si
paslori Bis erica".
Erau aceleasi lucruri pe care el le va spune, putin
duped accia, Ragusanului Aloisiu Radibrati, trimes de
until dintre arhiduci in Tara-Roman-eased si care gdsi
pe Mihai in Ardeal: vorbind cu acesta, Domnul adiugia
cloar cd in ullimul Moment Andrei fusese incurajat
1.3,11.111e misterioasd Misiune de la Praga a unui anume
Ieronim Slatarich, care ar fi destainuit secretul nego-
cierilor lui cu Impth'atul 1. El va descoperi ca se dasera
orciinul ptentru ca dupd o victorie ardeleand sit se
inchidd pasurile si toti navalitorii sa fie rndceldriti 2.
Se putu lace deci numai un armistitiu de cateva cea-

1 lorga, In Hurmuzakt, xir, pp. 518-9, no. DCCCXXXIV. Slatarich,

tin Ragusan, fu apoi inchis ; ibid., p. 521, no. DCCCXXXIV.
2 Ibid., p. 572, no. cmxxi.

www.dacoromanica.ro
6 N. IORGA

surf, Mihai renuntAnd la ce-i putea da surprinderea print

iesirea din padurea vecind a 6.000 de archebusieri, si,
a doua zi, la 28 Octombre, cand fu vorba sa se ur-
hneze, de nunciu, cane fu opril laugh' fiul Domnului 1,
cu negocierile, Domnul declard ca e suet demnitatea
sa s'o faca altfel declt cu toate puterile sale asezate in
linie de bataie, ca sa se vadd oe are si ce poate. Andrei
rrspunse fac'and sa se traga asupra acestei.ostiri a (Aril
infatisare nu paruse a-1 impresiona nici pe d'Ansul;
nici, cum zice nunciul, pe tinerii lui sfdtuitori".
Un capitan polon care statuse toata vara la granita
munteand descrie singur asezarea trupelor: Polonii ca-
lari la flancuri; la spate, Unguri si Rosii, curlenii lui Mi-
hai, cu lunuri; ca al patrulea grup, caleva ME de bai-
duci cu sulite, tar la urmr. 2.500 de Romani, captusiti cu
Secui. Dupd datina turceascd, In jurul Domnului si
al familiei erau 3.000 de peclestri de elild si 2.000 de
caldreti.
In prima ciocnire-, la Seib:111)dr se iatiimpla inloemai
ca la Calugareni, adecd: armata paru invinsa si porni
intr'o retragere desordonatd, pang si la tunuri si .1a
bagajel. Ca la Ccilugcireni, ceia ce restabili lupla a
fost intervenirea personald, tot w (le oijelioasa, a ui-
teazului" insuO. Cu cei 3.200 de Cazaci comandardul
tor, Valayschi, vorbeste nurnai de 700 de cdlareti, Ca-
zaci, Polonicq, si apoi, aceslia chiar fiind raspinsi,
cu sulitasii sat, Mihai intervine si, neizbutind, alearga la
alti Cazaci,nu cei Poloni, ci cei cu Branitchi, cu cart -i
izbandesle asallul si, cu Secuii, can nu intraserd Inc d

1,,Povestirea solllor Iui Mihai, in Iorga, In Hurmuzaki, XII, p, 475,

no, DCCLIII.
2 Atacul prim ar fi fost dat de Baba-Novac cu Sarbil, dintre cari
unit trecura la Andrei, dupa Szanioskozy, trad. Ciaciun, p. 117.
8 Veress, 1. c., p. 339.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LW MIHAI VITEAZUL 7

In foc, se dadu un Imare iurus in cursul caruia Kornis,

generalul Ardealului, fu prins, si steagurile cazurd in
'Mana biruilorului (28 Oclombre st. n. 1599).
Cardinalul nu era om care sa poata opune acestei
lovituri eroice o alta. El se retrace spre zidurile Sibiin-
lui, scot.and o perdea de tunuri in lard, dar din oral
nu i see dadu, cum era de asteptal, stiinidu-se disposi'-
tiile locuitorilor, niciun concurs. Peste putin el lua ca
fugar drumul spire Secuime, adeca spre adapostul, de
ocrotire polona, al Moldovei. A doua zi, nunciult, care
spera Inca ,oarecare succes al negocierilOr incepute,
nu-1 mai gasi, si invingalorul ii arala ca invinsul si-a
cautat in fuga scaparea. Era sa fie gasit, peste caleva
zil,, cu capul swirl; de securca teranilor vecini in cars
se Increzuse 1, si Mihai, cainand linerett lui sccerala
asa de rapede Sciracule popci, i1 va duce la local
de ingropare al Balhoreslilor, in vechea bisericii me-
dievaili. din Alba-Iulia2.
Ramasa fara conducere, armala de slransura, care a
lost somata. de nunciu numai la 15-15.000de oameni, dar
la 25.000 de Mihai insusi, insemuand, apoi, precis, 2 027
de morti si 1000 de prinsi, pe and nunciul afirma ca
mai toti tmOrtii ,erau Romani, si, prinzandu-se si pal ruzecd
si cinci de tunuri, fu crutata, dupla intervenlia amba-
sadorului pontifical, de acela cdraia-i stdtea in mina
s'o nimiceascci: de lrei on ", spune Mihai, am daruit
Sfinliei Sale sangele ardelcan3. El vru sa salveze in

1 Pentru moarte, stiri bogate is Veress, I. c., pp. 357-9.

2 Nunciul, despre a cdrui dusmanoasd atitudine vom vorbi mai
departe, pretinde ca aceasta tinutd pioasa i-a fost impusa Jul Mihai
de clansul; Hurmuzaki, III, p. 515, 0 interventie pentru Andrei, dacd
ar fi viu, la Imparatul; lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 479, no. DCCLX.
8 V. observaliile mai tarzii ale judelui Sibiiulul, care a ingropat
doar 500 de morti si ale lui Ungnad, despre lipsa de socoteald ce
ar fi fost de ambele parti; ibid., pp. 804-5, no. MCLXVIII.

www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA

,cacia sa instisi, imbracandu-1 in hainele sale, pie Ra-

vasdy 1, in deosebi urit de Secui, dar accsLia it scoasera
-de acolo si-1 facura bucati, cautand si pe aliri. nobili
-din rartile for ca sA-i Caca a plati astfel vechile for
usurpari si nedreplati.
Li ciuda nunciului, care, cum se va arata, eaula sa
pastreze celatile Lnparalului Clujul s'a supus indatit,
primind de camandant pe Banul Mihalcea si in margene
asezandu-se un lagar de 3.000 de ,oameni. Gherla vcni
pe nrma la rand 2. Asa lam apoi si Chioara3. Banatul
fu si el ocupal. Numai celatile marginase ale NIara-
murasului si Crisurilor, uncle crau .ofiteri inrporiali
de natie ungureasca sau pc care acesli ofiteri puttied
sl le iea grabnic in stapanire, ii seaport]. lui Mihai. De
altfel, indala dupa lupla, direct si prin. Kornis, el Iri-
anetea scrisori la camilatele exterioare ca sa. nu se
instraineze de la Imparalul"4.
Intl-area DoMnului invintgator in CapiLala pe care
dinastia BaLhory o pregatise Ardcalului, vechiul Balgrad,
Celatea-Albrt" a Murasului, devenila pontru eamenii
Renasterii a Alba-Iulie 5, Tu stratucita. Contemporanii
ni-au descris-o, ca bineenvintarea clerului calolic,epis-
copul Napragy Iritulepnd cheile cu alaiul min-
cu lungs dcrilare a ostosilor, in silnelul de vioare
al lautarilor cari ziccau pentru inlaid cora in aceste
lacuri seculare eilnleee batriinesti de la Curlea Voe-
1 Paleografic asa se explicd ,,Rascoschl"---=Ravasdi din raportul nun-
ciului, ibid., p. 513. D.: altfel Ravasdy e aratat de Romani ca taiat
in bucatt', ibid., p. 475, no. DCCLIII.
2 Ibid., p. 476, no. DCCIII.
3 Ibid., p. 497, no. occxcvm.
4 Hurmuzaki, III, p. 430. V. si declaratiile lui, ibid., p. 432.
5 Scrisori ale Itu Andrei, de altfel inofensive, aflate acolo, Iorga, in
Hurmuzaki, XII, pp. 482 3, no. DCCLXVIII. Alte scrisori, ibid., p. 493,
no. DCCLXXXIX ; D. 494, no. DCCXC.
Hurmuzaki, III, p. 357, no. CCLXXVIII.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHA! VITEAZUL

vozilor. Se wale zice 6, in deosebire de Balhoresti si

do tell ceilalti Crai" unguri, cari stAteau prin castele
crt Gilaul si abia se deprinseserd cu ideia unei.Capitale,
el, Mihai, deprins a sla in cetate de Scaun pazitd. de
Dumnezeu", dupd milcnara traditie bizantind, a kit
Ardealului a Capita lei statornicd, pe care, de altfel,
urmasii lui de all ream n'o stiurd piislra. Iniediat
ce se asezd in Scaun", el isi Tam t.1.1.1 Sfat, care, la
Mart 1600, era campus din Dumitru (zis aici: Petrit)
Napragy ca mare castelan", Teodosic, rrunas Attire
Logoidt, Secbil Mojis", Ca mare ghindrares", Mihal-
eea si Calola, Banii de Craiova si de Buz Mt, de si-
gur; Preda Buzescu. Poste. line, Barran, de la *Mired-
nestii Prabovei, Marc Vislier, Leca, Mare Coln is, Sloica,
Mare Poste luicl. Mai Irtrziu se adause Kornis, fitrd
dreglitorie 2.
Ajuns sltiptin al Ardealului, el 'rata sli se Oa-
&asca la roslul pe care intelegea sh.'-1 pastreze acolo
51 la temeiurile, felurite, pie care, intrebuinVind toal'a"
dibdcia, 11 putea sprijini. Incd de la 18 Novembre,
urt Ragusan care i s'a vitdil apoi ca ireduclibil dus.
man, Paolo Giorgi, observd ca, in cc privcsle aceaslil
directie in jurul invingitterului pArcrile erau dense..
bite- boierii munteni, si mai ales BuzPstii, nu s.fint
(hanno per male) ca Voevodul Sc reinklie in aceaslei
turd yi s'a ()cape pentrn sine, clan boierii sfirbi greci
s:ini facile protionici pdrerii lor" 3.
Factorii polilici pe cari-i avea el inainle erau de
mulle feluri.
Inlaiu autoritalea ponlificala, intinsd asupra pri ti-
t ulul calolic si cardinalului care perise4.
I I. Bogdan. In Prinos tut D. A: Sturdza, p. 160.
8 Ibid., pp. 164-5. Cei ce llpsesc erau pe aiurea.
8 Hurmuzaki, HI, p. 352, no. ca.xxiv.
4 0 lunga expunere a lui, in Veress, I. c., p. 204 sI urm.

www.dacoromanica.ro
10 N. IORGA

Nunciul incerca sa since resultatul biruintii mon--

struoase" castigate de acest om care-i parea un schis-
matic si 1111. barbar. Vorbia ounului nesfarsit superior-
ca inteligenta, vointa si nastere de sistemul de gu-
vernare turcesc sau valah", care ar fi un lucre cu.
totul odios"1. Doria sa se scoata de Imperiali de la dan-
sul ce se poate", dandu-i-se doap undeva prin Ger-
mania, cu vorbe ntagulitoare, vre-o compensatie. SA
se pastreze Napragy in calitate de cancelariu, ca sa nu.
vie vre--un schismatic, si sa rie .oprit de a pleca din
Scaunul lui, de frica sa.' nu se instaleze acolo on altul
de legea lui Mihai, Papa trebuind sa faces toate formele
pentru episcopal. si pentru Iesuiti. Cu despret privies
clericul roman pe acest om fares invatatural (senza-
lettere), 'Meat abia Foote sa scrie in felul sau" si
ce frumoasa, ce nabila, ce artistica" e, nu numai in.
iscaliturd, scrisoarea aceluia care era incunjurat de
boieri ,carturari, scriitori de cronici, ca Teodosie si auto-
rul Cronicei Buzestilor, si excelenti caligrafi, ca acei.
iscaliti supt cele doua acte de juraniant! nici nu
tie alta limba decal romaneste si turceste" greceste
sigur ca stia, si Inca foal-Le bine , dar e foarle siret
si plin de foarte mulle thestesuguri (artifitiosissimo) si
ilegal (illegilimo), nestatornic din fire, crud, libidinos,
Third fried de Dumnezeu" (tirnorato)(1) d'Iddio)". :fir fi
merilat deci, spunc loan de Marini, sa i so vorbeasca.
de eel necontenit calomnial astfel: Tu, care ai soils
lui Gheorghe Basta si la Curtea Imparateascd ca eu
sant tradator si necredincios Mariei Sale Imparatului,
ocrotitorul mieu prea-indurator, si ca am facut pace
cu Turcii si cu cardinalul Andrei, acuma vezi ce pa-,
guba mi-ai facut si ca eu sant credincios Mariei Sale
si a toata crestinatatea? Si, data nu m'as gandi la-

1 Raportul tui chat, in Hurmuzaki, III, p. 514-5.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI 1t1IHA1 VITEAZUL 11

lanume consideratii, m'as purta altfel cu d-ta, fiind in-

formht de tot ce ai facut In paguba crestinAlAtii si a
Mariei Sale ImpAratului in Polonia"1.
Trintiesul, asa de mediocre, al Papei Incerca apoi sa
joace rolul de regent al Ardealului fara stapd_n.
AdunA la Sibiiu pc nObilii iertati de Mihai cu atala
mArinimie, ca si pe ca'peteniile Sasilor si magistratii
orAsenesti, cerandu-li sA-i pastreze ImpAratului cetit-
tile terii. Ar fi rusine", spunea blandul pacificator in
numcle crestinAtAtii, ca un Valah sa stApaneascil o
tarn asa de nobila." ca aceasta." N'ar trebni set Rica.
iurcimintul lui Mihai.
El se feicu totusi, dar nu ca unui nou print, ci ca
unui cApitan", cum isi zisesee insusi de la Intrarea
in Ardeal, si, prin forta lucruri]or, loctiitor" al Iin-
paratului.
Mihai primi si asa. Refusand scrisorile de asigurare
cerute de nobili si infatisand ca garantic pe nuntiul
insusi, care se declara foarte onorat de acest rol, el
akAlui indald acel Consiliu in care inuinsii emu re,
presintali in cea mai mare parte, greseald din pnin:tul
nostru de vedere, mascara cu total indispensabild din
al lui, ccl care n'avea altd calitate decqt aceia pe care
i-o dadeau, impreunei cu victoria, descivarsilci, /urA-
mOntul luat de la Secui si condtliile in care-I printiserci
Sa0i. Am vazut ca el cuprindea pe Napragy, considerat
ca orn al ImParalului,. pc Kornis, care era socolit ca
trAdase, pe vechea cuno.stinp, Secuiul de sAnge Moise.
Do o parte ramase numai Stefan Bocskai, care se bu-
cut-a ca, din lyunatalca lui Dumaezeu", Andrei a lost
ucis, platindu-si pacatele, si care se grabi sa alerge sere'
Ardeal cu ce prietcni avea supt m, 111 2.
lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 489-91, no. DCCLXXXI.
2 Ibid., p. 476, no. DCCLIV.

www.dacoromanica.ro
-12 N. IORGA

Despre acesli Unguri, Mihai vorbia cu solul imperial

Carlo Magno in Ianuar 1600, aratand ea de hatarul Im-
paratului si Papei a ierlat pe Napragy si ca un Stefan
Csaki luerila ierlare; solul, caruia Kornis ii plansese
cu lacrimi, era de parere ca acesta, cu Napragy, cu
Bodony, sa fie trimeSi ca ainbasadori la dicta ungur-
reasca si acolo Imparatul sa-i faca a-si plali pacatele1.
Din marea nobilimie ungureased singur acel Stefan
Bocskai, care se landa ca el face printii si ca va ispivi
facandu-se pc sine insusi,ajunsese cu trupe pang la Cluj.
Chemat la dansul de Mihai, el se holari sa vie ca lal
unul de sama lui sau poale si supt damn'. Doria sa vada
pe Ungnacl incunjurat de paste germana. Am venil",
iscrie el lui Basta, numai la cererea lui, in puterea
credintii fa(a. de Maiestalea Sa Imparatul" 2.
El care voise s intre cu caste, dupa. cererea lui
.Mihai", prelinzand ea toga Ungurimea nobila ar fi
alergat la dansul supt steagul Maiestatii Sale", si fusese
chemat de Damn la Alba.-Iulia, acuma, aratand cunoscu-
tele indreptatiri ale lui Mihai, it Ora pentru graba jura-
ntantului si faia de ansul si de fin, pentru trimelcrea
pest. munti a lui Sennyei, Sibrik, Bodony, Moise SzG-
kcly, Francisc Nagy si alti nemesi, pentru liberarea
Prinsilor lurci, pentru tinerea mini ceaus, caruia-i spline
ca Turcilor li-a clstigat Ardealul3, dar mai ales pentru
planurile asupra comilatelor ,exterioare, ca unul care
a convocal la dicta si pie nobilii din Crasna, pe caul
Kle, rapt ii trecea la catastif, ca si pe cei din So inocull-
1 Ibid., p. 571. Un loan Zelestei (din Saliste) se oferd cu 500 de
add lui Mihal; ibid. It vom mai intalni. Marini denunta pe Napragy
ca inteles cu Bath)restil si cu Po lomi ; ibid., p. 574.
2 Ibid., p. 493, no. DCCLXXXVII. Mihai cerea la Praga sa i se reia
donatiile de la Sigismund ; ibid., p. 609, no. CMLXVI.
8 De fapt Mihai Instiinta pe Imparat la 29 No\ embre ca urmeaza
.negocierite cu Turcli pentru pacea comuna; Hurmuzaki, III, pp. 363-4,
1110. CCLXXXIII.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA LU1, MIHA I VITEAZUL 13,

de-mijloc1, 5i a scris si capilanului de Chioara, scrisori

iscalite si de Sfat, dar fara ca el, Csaki, sa fi vrut sa
puie semnRura lui. Fireste se plangea mai ales ca nu.:
i s'au restituit posesiunile: pe oricine altul" decat pe
usurpatorul roman, pe care-1 privia, si el, cu invidie si
ura, nobilimea 1-ar primi, fiind trimes de Imparat. Se
presinta ca vorbind si in numiele nunciului 2. Era in
vesnic neastam(pilr, si, in loc sa se iea mrisuri con-
tra aceluia care de Mull vana coroana Ardealujui,
priMul trimes al Imparatului, Croatul David Ungnad,
al egrui rol it vom arata indata, nu. sLie cum srt-i.
vorbeasca mai frumos 3.
Sigismund Forgach, trimes de Basta, dadea stiri In
acelasi sens: Mihai e un tiran legal cu TurCii, care
stoarce Cara si teroriseaza pa nobili, chinuind si laic
Palatici, atatand pe terani contra lor 4. Pe Zelestey si:
pe Sennyei Mihai ii cerea anu.rnia de la Imparat 5. Si
Gheorghe Zriny era de parere ca lui Mihai e a i se
plali cheltuielile si a i. se da un dar, fara nimic alta 6.
Altfel gandia nuMai Mihai Szekely, pe care-1 vom.
intalni asa de des .pe (urmil. El scria: ,,Nu cunosc pe,
nin eni mai potrivit pentru a guverna decal el, ceici e
sever 0-si riscci witu1"; Patrascu ar fi de crescut si
insurat la Curte 7. Paul Niary, care comanda la Oracle,.

Ibid., pp. 370-1.

2 Ibid., pp. 352-3, no. ca,xxiv, 16 Novembre. Acelasl catre consi-
lierul Barvitius, cu acelasi data; ibid., pp. 355-6, no. CCLXXVI. El
arata ca intimi ai lui Mihai pe Kornis, Sennyei s1 Alardy. Parlle lui
si la 23; ibid., p. 401, no. cccxxiv.
8 Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 635, no. CMXCIV.
4 Hurmuzaki, III, pp. 357-9, no. cuxxix. Aceleasi catre Palffy,
ibid., pp. 359-61, no. ca.xxix.
5 Ibid., p. 369.
6 Ibid., pp. 380-1, no ccov.
7 V. ibid., pp. 381-2, no. cccv; pp. 403-4, no. cccxxvii..

www.dacoromanica.ro
14 N. IORGA

se suphra ca Mihai atrage la el pe nomesii din Crasna

si Solnoc 1.
De astfel, Ungnad insusi ii caracterisa astfel pe toti:
total e turcism la dlnii, bastard i adulterat; nicio cre-
dint& sau si ac3ia nicio pietate, si Sigismand
Bdthory li ski Inca in mciduvd; trebuie sd li se tale coar-
nele, de sci an li mai creased in veqnicie. Voevodul Mi-
hai a fcicut ce nu s'a mai vdzut de o said de (mi. E of
pc deapsd .si mfrinir a lui Dumnezeu" 2.
Pe cand nici boiernnea munteand mutala fn Ardeal
nu era cu totul la inaltimea unei asa de delicate situatii,
eAci Mihalcea, socotit si de Mihai Szekely ca un rau
sfaluitor 3, se certa cu Petru Armeanul4 pe care Carlo
Magno-1 credea ca doreste s fie al doilea stapan al;
tperii(05, colaborarea cu Ungurii 7niergea eau, si Inca' din
Ianuar Napragy 6 si Kornis, care, scos ca traddlor", in
dicta, din generalat", inciedintat lui Moise Szekely
se dadea bine pe lang6.' Imperiali, erau. foarte Muhl
supt banuiala, Csaki parand ca li se substituie ca
favorit 8, de si eel d'intaiu izbuti sit se desvinovateasca.
Gheorghe Borbely, un bun ostas, ajunse si el in fa-
ware 9.
Din partea lor, Sasii se simtira greu inipovsarati de
darile pie care, de la inceput, cel care avea in sama
' Ibid., pp. 591-3, no. cmxLviii. Pentru ambli, ibid., pp. 595-7, n-1e
04LIII-IV.
' Ibid., p. 651, no. Mx.
" Ibid., pp. 619-20, no. cmLxxvnt.
4 Ibid., p. 598.
a Ibid., p. 618, no. CMLXXVII.
Se gasesc pari ale lul contra lui Mihal.
Hurmuzaki, 111,p. 407. V. si ibid., p. 412 si urm.: procesul in
diets.
Ibid., p. 629. S'ar fi tAiat un Mihail Katonal, care fusese trimes
cu Nicolae PAtrascu in Tara-Romaneasca. De fapt 11 uciseserl terani
roman ; ibid., pp. 630-1; cf. p. 631, no. cmxci ; p. 646, no. mvi.
6 Ibid., p. 657.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEALUL 15

lui atata paste neplatitd, trebui sa le arunce asupra,

for 1, Necredinta doveditd a judelui din Cluj, Petru fins-
zar, aduse nu numai in.ldturarea, ci $i uciderea
si eel care -1 inlocui fu un Roman, Andrei Stance',
cas unit de intrebuintare de care Mihai intr'un astfel
de cost a unui am! de neamul lui 2.

Si in tot acest limp Sigisanund n'avuse odihnd. Il

gdsim pe la Mama Bal Lica, gala sa treacd in Anglia,
apoi umbld. prin Po Ionia, visitand pe rege, pe Zarnoyski,
intretinand o necontenitd corespondenta cu amicii as-
cunsi din Ardeal, intre altii cu Bocskai, Cu Paul Niary,
ca toad aristocratia ungureascd din Ardealul uisu
si din ceratile vecine 3. Anumie fire ale unci conspiratii
.foarte intinse fury prinse Inca din Ianuar 3.

Oricum, nimic nu fu schimbat de Mihai in viafa in-

terna a Ardealului, care rdrnanea o tard de Ordine",
de _State", ale cdrii legi si chiar Indsuri de adminis-
tratie se hotdrau, ca in adancul ev mediu, grin niete,
care aruncau" ddri pe porti, contributii extraordinare,
si de provisii si articole de imbracdminte asupra co-
mitatelor si cetatilor.
Deci prima masurd a lui Mihai a fost, cum fAcuserk
la instalare si Bathoregii, convocarea dietei, pe ziva
de 3 Novembre. Ea se facu, dupa o forma germank
anestesugita, pentru ca, din deosebita vole $1 bunk-
vointa a atot-Puternicului, Durnnezeul cel drept a ales
si oranduit pe Maiestatea Sa Imparatul peste aceastA.
,tard a Ardealului ca patron". El li porunceste in

I $i asupra Clujenilor ; Metg, Domni si boieri din terile romdne

in rapt Cluj, p.
Ibid., p. Ix gi nota 3.
8 V., de exemplu, Iorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 636-8, no. CMXCVI -VII.
V. ibid., p. 636 si urm.

www.dacoromanica.ro
16 N. IGRGA

numele Mariei Sale Impairatului, domnul noslru prea-

indurAtor", sa alerge la locul unde se vor arala cre-
dinciosi si ascullAtori" Chesarului 1. In textul lalin se
spunea altfel: de oare co, cu voia lui Dumnezett,
guvernarea acestei provincii, dupes Maiestalea Sa Re-
gele si Imparatul, a trecut la noi" (ad nos translata), si
nu se pomenia Millie de acea demonstratie de credinta
supremei autorilatt 2.
Inca inainte de aceasta insa", nevoia de bani pentru
rmercenari grabindu-1 marea lui nenorocire pang.
la capitt, Mihai cerea hani de la orase, aralanclu-le
ca Dtunnezeu 1-a adus inlaiu aceasta si 1-a facut std-
'ignitor" 3.
Cheniala intaiu la Cluj, dicta fu straimutalrt la Alba-
Julia 4. Adunarea se tinu in liniste, cu o largd partici-
pare, si in ea Mihai jury credintal Imparatului, in.
numele sau si al fiului, inainte de a se vola sumele
necesare pentru arniatit
Era evident insa, cu toath aceasta pastrare a trectt-
lului, si din prudenta fates de o rnobilime pe care ar fi
putut s'o distrugei fdrd sci se iveascci de la nimeni a
proteslare 5 si nu s'a atins ninieni macar de intri-
gantul Stefan Bathory, care, arestat poate un moment

perialilor 8 ,
la Simian 6, s'ar fi salvat la Rust 7, pe care-1 des Im-
si din consideratie fates de ImpAratul pe
care pang la capat si-1 va recunoaste ca stapdn, dar
1 Ibid., pp. 483-4, no. DCCLXIX.
2 Ibid., n-1 urmAtor.
8 Ibid., p. 485, no. DCLXXIV. Cf. si n-1 urmAtor. Tot Bistritenilor
11 scrie pentru familia lui Kornis; ibid., p. 487, no. DCLXXVIII,
4 Ibid., p. 504, no. DCCCVIII.
5 Se confisca numal averea nobililo r fugari, ibid., p. 496, no.
DCCXCVI.
6 Hurmuzaki, III, p. 515.
7 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 491.
8 Ibid., p. 492, no. DCCLXXXVI.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 17

nu de la o natie la alta, ci pentru cd el, crestin, tr

buie sd asculte de la sine pie acela care este lrnplara-
'tut crestinilor", cunii ii zicea el, era evident ca Mi-
hai se simtia dome, domn inlreg, cu nepulinta do
a fi desraclacinat allfel decal grin rascoala si ;7b1Z-
boiu. in acest Ardeal in care se inripsese cu sabia.
Parasirea in nilqnile 'Mid in ardsta de doispreze..3e,
treisprezece ani 1, ca Domin deplin, a Terii-l?oinl.F.,,5ti
era o dovada. Un act de la dansul 2 .11 arala in aceasta
call Late, cu boierii, fornkind un Slat deosebit, ford
nicio legdturd cu al Ardcalului, de si Mihai intro-
duse in pecelea sa si arrniele ardelene Tara a parasi
pc sfintli ocroLitori ai Terii-Romianesli.
Malaspina observa de la inceput aceasla holarire,
care va rainanea nezguduird, oricat egoismul viclean al
Casei de Austria va cauta sa mursice si sa imputineze
calitaLea formals a acestei stapaniri: Din negocieri",
spune nunciul, am descoperit ca el doreste cu tot
dinadinsul sa. fie Domn al acestei teri, pentru ca, in
afard de convocarea Dielei, iMplarte posesiuni cui fi
place dintre Romani si exercild toate acele acLe de ju-
risdictie pie care le poate ,exercita un stapan desa-
varsit".
De la inceput Inca parile Incepeau la Curie. Mihai
tine corespondents cu Turcii, primeste ceausi, pastreazd
robi turd, la el, iea de la prase bani si postav pentru
soldati si pentru Tesaurul sau de acasa. El face sa i
se jure numai lui si nu ingaduie ostasi veniti in ceLati,
singur eSintlaul si Hustul avtand o garnisoana imperials.
El vrea sau sa se aseze ca Domn sau sa cedeze tam
1 Hurmuzaki, Ill, p. 515. Plead. opt sau zece ziie" dupa 14 No-
vembre, ibid. Dupal Malaspina "lea cu dansul Sl doi sfetnici ardeleni
catolici, pe cari nu-i aflam in actele lui.
2 lorga, in Mem. Ac. Rom. pe 1935.
2
t.
www.dacoromanica.ro
18 N. IORGA

sloarsa Turcilor 1. Dar avem dovada ca prelulindeni el

cerea juramantul intaiu pentru IMparat si pe urma
pentru dfinsul 2. Chiar acei cari aveau sentiinente pen-
tru IIansul. lemandu-se cri va ramanea in Ardeal, so-
cotiau ca nenk.ii de aeolo nu -1 our suferi niciotlalci, cum
isi inchipuiau ca pe Imperiali i-ar suferi 3. loan de'
Marini se arata dusman al dainuirii lui Mihai in Ardeal
si, insenmand toate excesele soldatescei, el apasa asupra
faptului ca Ardealul n'ar fi lost de rapt cucerit, ci ea
oligarhia nobililor s'ar fi supus de bung voia ei Impa."-
ratului f. Si Consiliul de Rdzboiti din Viena se arata
conLinuu dusman Domnului roman 5.
ID acestor continue invinuiri fu asa de mare,
11161 oamenii cari fusesera de parere ca i s'ar putea
lasa Ardealul lui Mihai cu titlul vechiu de Voevod cau-
tau acum in ce conditii s'ar putea da provinciei o noua
asezare : astfel arhicpiscopul de Gran el insusi 6. Si
totusi cei cari vorbiau de un arhiduce, addugind ca
Mihai s'a begat ca un paduche in bland", isi dadeau
sama ca nu-1 vor putea capata in Ardeal 7.
Singur arhiducele Matthias isi &Idea sama' de nece-
sitatile situatici asa de grele a aceluia caruia nu i se
arata recunostinta pc care acest spirit nobil si-o socolia
datorita. El credea Ca in adevar Mihai e credincios si
et are un singur adevarat dusman, Turcul. Si arhi-
ducele cerea indepartarea lui Basta. care nu e iubit,
respectat, lemut sau ascultat de nimeni" 8. Matthias
1 Iorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 487-8, no. DCCLXXIX.
' Ibid., pp. 517-8, no. DCCCXXXIV.
s Ibid., p. 520.
4 Ibid., p. 526, no. DCCCXLI.
5 Ibid., p. 531, no. DCCCXLIX.
6 Ibid., pp. 532-3, no. DCCCLI.
1 Ibid., p. 536, no. nccuvi.
8 Ibid., pp. 536-8, no. DCCCLVII. Si contra lui Malaspina, care-i
pare rAu dispus fatA de Imparat. Parerea Consiliului de Razboin

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 19

mergea asa de departe, 'neat spunea ca, data Mihai nu

-vrea sa piece, sa i se lase lui, si chiar fiului, Aral3a-
lul cu titlul ce si I-a luat, de guvernator i loctiitor,
dor cu comisari yci 9ardd germanc11.
Si cineva care-I cunoscuse pe Mihai in Cara lui, Nico-
lae Istvanffy, socotia ca pentru moment nu poate fi vorba
de a scoate pie cuceritor din cucerirea sa, de si-i va
fi greu sa tie amandourt 'erne al crtror Domn este 2. De
aceiasi parere e si episcopul Szuhay 3. Se Fn elegea la
Viena cd atmosfera de lxinuialci e create' de douznii
ungurefti"4. In Ardeal chiar, Joan de' Marini, spre
sfarsitul lui Decembre, asculland cuvintele de protes-
tare ale lui Mihai, isi schimba cu totul parerea despre
dansul 5. Un Ungur loaial, Sebastian ThOkOl:sr, asigura
ca. Mihai e credincios aceluia caruia-i jurase. I se parea
natural ca acel care nu numai a cucerit, dar a pacificat
Ardealul nu vrea sa.-1 cedeze decat numai unui arhi-
duce; Il lovia insa si pie dansul gneutatea de a Linea
cele cloud teri si mai ales aceia de a face si mai de-
parte o actiune de ofensiva, singura de folds 6.

despre raspunsul catie arhiduce; ibid., p. 561, no. CMIX. UrmeazA,

p. 538 si urm., o serle Intreagd de Oren, toate inldturand pdstrarea
Jut Mihai. Si la Roma, unde nu revenise Inca Malaspina, cardinalul
Paravicini era de pArere sa nu se lase ca Mihai s se inamoreze"
de Ardeal ; ibid., p. 541, no. DcccLxvr. Papa era pornit contra Dom-
nului din causa stirilor de la nunciu; ibid., p. 547. V. si ibid., p.
556, no. DCCCXCVII.
1 Scrisoare a lui Matthias care Mihai, 16 Novembre, Veress, 1. c.,
pp. 281-2, no. 195.
2 lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 544-5, no. Dcccxxur.
3 Monumenta comitialia Transylvaniae, IV, pp. 463-4, no. xxviti ;
cf. lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 558, no. CMIII.
4 Ibid., p. 551, no. DCCCLXXXVIII.
5 Ibid., p. 551, no. DCCCLXXXVI.
6 Ibid., pp. 553-5, no. DCCCXCI. Si. alts pArere, din Praga, a unui
Ungur, despre calomnille contra lui Mihai ; ibid., p. 567, no. DCCCXCIX.

www.dacoromanica.ro
20 N. IORGA

Incotro era sa se indrepbe Mihai? Catre al sal? Ei erau,

multi, dar, fara valoare politica, fara situatie constitu-
tionals fard arme, iar el era inainte de toate Domn.
crestin, jurat Chesarului".
De sigur batalia avu un rasunet pe care Mihai nu-1
'prevazuse si pe care, in price cas, nu 1-a volt, ci,.
din potriva, a caulat sa-1 inabuse. Cele de terani in,
cepura sa pradel. Banul Mihalcea trcbui sa lea masuri
contra acestor excese, care faceau ca multi nemesi sa.
paraseasca tara. El porunci deci, cu putere, din par-
tea Mdriei Sale Impeiratului Romani lor, sa se singe in
toate locurile uncle se aduna lumea ca tot omul sa man-
tuic cu astfel de hot.ii si sa se aslthupere", asa ca no-
bilimea sa vine 'n siguranta In tara." (15 Novembrej2.
Erau terani de neamul lui, rata de sari avea senti-
mente de creslin si o instinctive aplecare de Roman,
Ingrijindu -se de preotii lor, dar mai ales de organi-
sarea bisericeasca pie basa aseza'milntului din 1595, care-i
lega de Targoviste. Ioan, calugarul din PriMop, care
era episcop in suburbia rom'aneasca a Balgradului, de-
veni prin vointa lui Vladica a tot Ardealul, si va veni
o vreme and in Maramturas, la Muncaciu, se va aseza,
In legatura cu acest Scaun metropolitan pentru Wale
Tinuturile ardelene, un calugar carturar, adus din mai-
na'stirea Tismanei, Serghie 3.
Mai sus in ce priveste o adevarata consliinta natio-
nals, nu se ridica el deocamdata, in vijelia de grIA
cazuta naprasnic asupra lui. Si totusi acest simt ea
toti Romanii, de aceiasi fire, trebuie sa fie impreunal
era in uncle spirite. Aga Carairnan din Constantinopol,
omul lui leremia, simpalisa vadit cu Mihai, cum se

1 11. Si plangerea lui Stefan Bocskai, ibid., p. 493, no. DCCLXXXVII.

2 Ibid., pp. 500-1, no. DCCC.
8 Iorga, Sate si preoti; Istoria Bisericii Ronuinefti, ed, a 2-a, L

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEALUL 21

vede din marturisirile lui 1. Iar pribegii munten0 in

Moldova scriau tocmai atunci, in cererea for dire
Zamoyski, aceste Memorabile cuvinte ca: vor sci fie
In comunitate fi unire cu Moldova, pentru cd toti sein-
tam de o lintbd i de a lege si, in uremea ueche, era
vsa cd Domnul moldovenesc ajungea Domn al Terii-
Bonkinesti si Domnul ronuinesc DOCI1111 al Moldouei" 2.

Dar pentru Mihai rostul crestin al Ronylnilor era

asigurat, si aceasta-i ajungea.
Crestinatatea, crestinatatea lui ortodoxa, era mai
larga, si aceasta n'o putea uita, iar, dad ar fi lost
ispiLit la asa ceva, era tine sa i-o aminteasca, acela
care de mult se instb.panise pe sufletul lui.
Cuing fireste, in sufletul aruncat de soaria inteo
astfel de situatie se zbateau mai Multe tendinti, !unele
venind din vechiul fond ro:manesc, allele din obis-
minta luptei pentru truce, din imbierile in Balcani,
din fulgerarile ispilitoare de de-asupra Sfintei Sofii.
Dionisie Rail sta neclintit langa Mihai, aducandursi
aminte de ce fagaduise, vrajindu-i in laid naluca
crorilor, mult rnlai marl, pe un glorios teritoriu istoric,
ce s'ar putea fndeplini. Necurmat, zi de zi, amenintan-
du-1 si cu alurisanie3, ,e1 ii milli in nrechi sfalul del
a lasa acest Valliant spre care-si ascut dintii atatia
cAni pentru a merge pe Marea cale glorioasa a Impa"-
ratilor bizantini. Adresandu-se dire Rudolf, la 22 De-
cembre, el spune ca Mihai ar fi gata, cum va sosi
Pezzen, sa-i incredinteze cucerirea sa. Cad. tot Ondul

Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 469, no. 742.

2 I. Bogdan, In Hurmuzaki, Sup!. II', p. 488. Era o amintire a lui
Petra Schiopul in Moldova I a Lapupeanului Alexandru i a luI
Stefan Surdul in Tara-RomAneasc5.
8 Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 569, no. cmxxt.

www.dacoromanica.ro
 22 N. IORGA

scin e sci meargd in Turcia si sa"-i feed, rwdirqa Yrr

Sofia"1.
Vis,and de acele locuri Indepartate, Mihai nu se gandia
serios in acel moment In vecina. Moldova in care rice
actiune a lui era urmarita de Ieremia cu ochi de ura,.
dar uncle stia cii locuitorii i.l vor 2. T01.II5i, cum el
vorbise de o expeditie Intr'acolo, Consiliul de Razboiu
din Viena, invocand posibilitatea unirii crestine, era
impotriva acestei idei 3. Ca raspuns, Mihai trietea prin
Anghelachi, apoi printr'un medic Andrei si un Pallan
Bagi" rugaminte sa fie lasat a pedepsi pc acel rau
vecin, in locul caruia ar admite pe dusmanul silt din
1595, Bogdan Sasull. Era punt itli Zamoysla, gala sit
raspandeascLi astfel de odioase calonmii, ca. a Intrat in
Ardeal ca un talhar, ca a chinuit nobilimea de acolo,
ca de la dansul e porunca de a se ridica teranii linpo-
triva domnilor cari-i tineau supt tin asa de greu 61-
caiu de her si de a-i ucide cu nevestele si copiii, ca
mosiile, confiscate, se impart Secuilor si ca asa au de
getnd sit Med si in Moldova, ba contra oricui 11 va
Impiedeca in actiunea lui contra pagetnilor"5. Cance-
lariul polon se temea ca nu cumva si terauli de in el,
tot asa de rau tratati, sa inceaprt un asemenea atac
Ibid., pp. 552-3, no,nccuxxxix.
2 Hurmuzaki, IV, p. 17. Fhnd voroa de cedarea Cwviei i de
pari contra lui, pare a ft mai tarzie decat ianuar, data la care e
pusa scrisoarea.
8 17 lanuar; ibid, p. 15, mi. ix. Mihai lua masuri la granit t po-
Iona ; scrisoarea lui din 21 catre Mihai Szekely, ibid., p. 16, no. x.
Interzicerea expeditiei de catre Imparat, 22 Decembre, ibid., III, p.
397, no. cccxx ; la 24, ibid., p. 403, no. CCCXXVI.
4 Ibid., IV 2, p. 23, no. xiv. Scrisoarea catre Anghelachi, 23 April
st. v. Catre Darahi Mihai soune ca in patrusprezece zile ar putea,
lua Moldova, ibid., III, p. 433, no. CCCXL.
3 I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supl. II, pp. 555-8, n-le ccxciv-v;-,
pp. 561-2, no. ccxcvii.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 23

impotriva seniorilor 1 si regele era disp.us s i ajute cu

armele pe tanguitorul Moldovean, mai ales duphi ce i
s'a spas chi Nicolae-Vodd Patrascu si tutorul sau Sibrik
au lost trimesi acasd cu trupie, care ar putea sa ieie a
ofensivrt spre Misdrit 2.
11. la Mihai veni atunci asigurarea, in parte numai
sincerd, ca nu poarta gand rau vecinului si n'are de
gaud sd-1 Mace; din potrivd, Moldova e local unor
foarLe vechi inlrigi (4 Februar si 11 1 \Iart)3.
De rapt, Polonii, pe 14110 can Ieremia staruia ca sa
aseze Domnul muntean pie fratele sdu, Simion, tineau
la dansii lire acel fiu grecisat al lui Cercel, Dumilrascu,
biet om simplu, de vre-o patruzeci de ant, ajuns apor,
pardsit si sarac, redus a cersi, inlr'o inchisoare din
Prusia, care, intilulandu-se Dimitrie Despot", facea,
iu Februar, o visiln nunciului, si, declarandu-se calolic,
isi arala drepturile asupra Terii-llomiancs1H. $i, de
fapt, nu numai ca SigisinUnd fu oplosit acolo, dar
Domnul Moldovei cerea ca regele Poloniei sii-1 si fijute
cu bani ca sd-si facii datoria" 5.
Cu pracLicele de inselare pc care le inlrebuinta Mihai
ca si ceilalti, el discuta in Decembre 1599 foarle sinter
1 Ibid., p. 561, no. ccxcvn.
2 Ibid., pp. 562-3, no. ccxcviii; pp. 569-70, no. cccur. Multamiri
ale lui leremia, ibid., p. 571, no. ccov. Noi pad contra lui Mihai
(19 Februar), ibid., pp. 579-80, no. cccvni.
3 Ibid., pp. 577-8, no. cccvii. Se amintesc si asigurkile aduse re-
gelui de Petru Armeanul. A doua scrisoare a lui Mihai, ibid., pp.
583-5, no. ccort. Acuma fusese la Mihai Andrei Taranowski, despre
ale carui pipairi de teren v. insa mai departe.
Nicolae Buta, I paesi romeni in una serie di Avvisi" del set-
tecento (sic), in Diplomatarium italicum, II, p. 131. Se va vedea
ca era vorba de insurarea In Moldova a lui Nicolae -Vocal PAtraca,
de si se avea in vedere si aceia cu o fad a ducelui de Prusia",
un Hohenzollern; ibid., p. 133, no. cxxxix. Pentru Dumitrascu v.
N. Iorga, in Lui Titu Maiorescu.
5 lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 490-1, no, cccxiv.

www.dacoromanica.ro
24 N. IORGA

un plan de cdsritorie Mire flail situ si o domnitil a lui

Icremia, pc care-I inviIn sit vie alaluri do dansul la
lupla pentru crucel.
Se credca si Inai deparle la Viena ca Mihai urea sail
name caii la pa'sune in Adrianopol, inpingandu-i spre
Constantinopol" 2. Era, de allfel, vreinca ciind Narcle-
Duce moscovil incepra Mineola la not ccilugetrit ca
sei aratc ca pc aici ar vrca facci cl intrarca in Gra-
cia" 3. Si Ungnad credea elI trupelc cc se lot adunan la
Mihai ar even in vedere trccerea pesle Dunitre si intre-
prinderea in Bulgaria si Serbia" 4, care or pulea fi usor
cucerila, neiiind celiiji in cale5. Soli de la Tarrd ba-
Iran" si de In Tama landr" veniau la Praga si oferiau
o ligh" contra pdgilnilor6. Boris Gudimov, ciici de ,e1
e vorba, ardla ca dispune de Sah, de Georgieni, de Gru-
sini, de ,,Bactrieni ", de Siberieni" si alto popoare
vecine"; e gala sa atace pe Tatari si sa-i trimeata lui
Rudolf in Ungaria 10.000 de arcasi. Lucrul de cdpete-
nie era insd ,pdra contra Polonilor, pc can c gala sd-i
atace pentru a li relua co usurpaserd: aceasta, fireste,
incantil pe Maximilian 7.
Prin trimesul sh'u la Praga, a carui misiunc o vom
ve(Iea, Petru Armicanul. Domntil romem avu si ci lega-
turi cu acesi potenlat din locuri asa de deprirtate al
cdrui sol se lduda cit i-a dal bani si icoane. La 20
1 Hurmuzaki, III, p. 396.
lorga, In Hurmuzaki,XII, p. 581, no. CMXXXI.
Ibid., p. 562, no. CMX.I. 0 interventte a lui Paolo Giorgio pentru
un ajutor ce s'ar da acestui cleric meritos, care a suferit ata.ta pe la
Turd, pierzandu-si averea pentru a se rascumpara ; ibid., p. 565,
no. CMXVI
Ibid., p. 567.
5 Ibid., p. 568, no. cram.
6 Ibid., p. 566, no. CMXVIII. Era vorba si de o casatorie ; v. si
ibid., nota 1.
4 Ibid., pp. 568-9, no. CNIXX ; p. 587, no. CMXXXIX.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 25

Novembre 1599, in orasul boem Pilsen, Alanase Via-

siev, solul Muscalesc, primi visila Arineanului, care se
lacu ca. are Misiunea anume de a-i comunica in. ce fel
Mihai a cucerit Arden pe langd ca. a 'prilruns iii
Tara Turcea.sca drum de Irci zile, aproape pcind la
Constantinopol". Nu frtra Irufie-i veni rlispunsul ca
asa a vrul. Dumnezeu ca Mihai-Vodd sd biruie pe va-
salul turco-lilvan Andrei Ba lbory si sq. cucereasca. Ar-
dcalul"; e bucuros si ci ca legatura cu Imiparalul sa
ajule pe Damn in lupla deschisii cu Turcii. Si nu se
uila aminlirea darurilor Irimese din Moscova la Bu-
-curesli 1.
Trebuia insd, in asleplarea ceasului in care Mihai
va merge sit lihereze Orienlul orlodox, paza mare fata
de chie-1 stapania Inca.
Astfel, in ce privesle pe Turd, cari-i ingaduiserd cuce-
rirea, imposibila Tara aceasla, si nu fa'cusera nicio mis-
care pentru a lulbura tiara cea veche, ceausul ce se afla
in Tara-liomaneasca invilat in Ardcal, si aici i s'ar
fi tinul acest limbagiu: Tata' ca aceia ce Imparatul a
clorit de alata vreme, ca Cu suet auspiciile lui sit ieau
in stapanire Ardealul, en any si fa'cul.-o" 2. Dar el Linea
si mai deparle pe acesti ceausi veniti cu steagul si
anunta ca-i va trimete ]a Impa'ratul 3.
Pe quid se credea la Poarta ca aceslea erau relatiile
et, Doman]. rnuntean si se pregalia de plecare un nou
ceaus Sollinsan, pentru Andrei, 1llihai cera,rid prize soli
anume si scrisori catre Sultana Valide sit se ince4pd
Traducerea textului original la Hasdeu, Arhiva Jstoricd, 11, pp.
47-8.
2 Asertiunea lui Malaspina, Hurmuzaki, III, pp. 514-5. Mihai recu-
noasta ca in oastea lui erau 3.000 de Turd si Tatari crestinati,
cari-si lasaserA familia In Tara-Romaneasca ; Iorga, in Hurmuzaki,
XII, p. 476, no. DCCIII.
8 Ibid., p. 491, no. DCCLXXXII.

www.dacoromanica.ro
 26 N. IORGA

negotul cu Cara sa, se afla, la 9 Novembre, de la co-

mandantul trupelor dunarene, Ma luund, plecarea sere
Ardeal a lni Mihai, ruga" lui, cu 15.000 de oameai si
patruzeci de tunun, prada facuta peste nunti. Un sfat
de Viziri se gandia, cu Loath' lipsa de pregatire si de
bani, la un nispuns en anniele, clar Ilafiz-Mehmed, invin-
sul din 1598, arata primejdiile unei expeditii impro-
visate. Indata se primia o scrisoare sarbeasca de la
Mihai, care anunta ca. a lasal taxa lui Palrascu, ea a
lrecuL mun0i, ca si-a Laiat dusmanii si s'a Matt
print in Arcical ", si, data Sultanul are in gaud s
faca pace, s'o faca atunci ea thinsul, DU cu aliii"
Toate acestea erau Irma sau zvonuri sau simple de-
monstralii, prccum demonstratii era ce fiicea Mihai
insusi, scriind prieleneste lui Ghiuzelgi-Mehmed de Si-
listra, poale si platit de dansul, lui Ibrahim si Hans,
lui 2. Ceia cc nu -l. Impialeca. pe Vornicul. Dumitru,,
pus pe langa liul sau, sa iea masuri serioase de i')azal
la Dundre3, uncle intrani crezand local. got, se
spune ca pang la Bucuresti 6.000 de Turci, cu un
nou Domn. ,,pasnic", purtand arhaicul mune de Ba-
sarab; Mihai ar fi lost bucuros cal astfel i se da prile-
jut de a reincepe nizboiul 4. Se \Tani insa rapede cat de
neinlemeiat era acest zvon, care morse insa Fault foarte
deparle. Se almise la Brasov chi era vorba numai de
o ceala de negustori de miere si unt, stransi si annati
ca o mica caste numai de teama Cazacilor lui Mihai;
pentru once imprejurare insa o mie de calari fury
expediati in Cara veche5. Dar relatiile pasnice conLI-
Ibid., p. 499. Si aici povestea cu Leca Aga, care ar fi fost ucis
de Mihai. Cf. si ibid., p. 500, n,. DCCXCIX.
2 Ibid., p. 519.
' Ibid., p. 520.
4 Ibid., p. 520.
5 Cronica lui Massa si Fuchs, In Quellen zur Geschichte der

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 27

nuau cu sprijinitorul cel mare al lui, care era Ibra-

Mini. De !apt, Mihai lucra la Turd ea o army nebiruita,
trimetilndu-li band, lui Ibrahim) ca si Sultanului in-
susi 2. Slia bine ea ei nu pot face rrtzboiu, ca politica
Vizirului e sprijinita pe pace, inlocuind pe aceia, care
adusese numai pierderi, a lui Sinan.
El se grabi sa explice la Poarta cum a fost ispilit
de Unguri sa se desfaca de Imparaiie, asa hick, de
la o vreme, silit si de parile lor, nu s'a mai pulut ritbda,
ei, pentru a servi si pe Sullanul, a inlrat, cu invo-
iala de la dansul, in Ardeal. Dupa luple de trei zile
si trei nopti", a cucerit taxa. In accl moment, vesnicul
pilritor Ierdmia era gala sa -i intro in tarn, el, acest
adevarat tradalor, cu mosii, ba chiar cetati si orate"
in Po Ionia, urmand politica lui Petru eel fugar, cum
si insusi, de altfel, va ispravi prin. fuga. Mihai e gala
sit inlocuiasca pe acest orn lard crcdinta si asteapta
ordin" si pentru aceasla noun cucerire 8. Pc temeiul
acestor asigurari, nu numai ca Sullanul admire a se
trimele ccle dourt steaguri, catre Mihai 51 fiul sau, dar
ceru regelui Poloniei sa nu tulbure pe acest invingaior
p cal I." 4.
Dolt-mud avu deci, in Januar 1600, soli de la Vizir. de

Stadt BrassO, V, p. 286. Acesd ostasi sant altii decat cei cad, cu
Sennyei in frunte, dusera in Scaun pe Nicolae-Vocla Patrascu ; v.
si ibid.
1 Ibid., p. 574. Scrisoarea lui Mihai catre imparat, 3 Ianuar ; Hur-
muzaki, IV, p. 3, no. It.
2 Iorga, in Humuzaki, XII, p. 532, no. DCCCL. Zvonul despre Domnul
cel nou la Munteni gi ibid., p. 540. no. DCCCLXIII.
3 Ilie Corfus, Corespondentd ineditd asupra relatiunilor intre
Mihai Vitcazut 8i Poloni, Cernauti 1935, pp. 27-9. Cf. Nistor, in
Mem. Ac. Rom., 1935.
4 Ibid., pp. 31-2. Raspunsul, fara niciun angajament, al regelui,

datat numai din luna lui Maiu, ibid., pp. 41-2, no. viii.

www.dacoromanica.ro
28 N. IORGA

la Ghiuzelgl- Mahmud, cu urdri pentru biruintrt. Se addu-

gia, aducand vechile asigurrtri, un trimes al Hanului, cu
care Mihai intelegea sa negocieze si 7nai departe, cu par-
liciparea unui sol imperial. Pentru a pdstra bunele le-
gaturi cu aceia cari oricand se puteau napusti asupra
Terii-Rounanesti, el cent Imparalu lui liberarea lui All-
Pasa, fostul comandant de Targoviste, care era Inchis
la Ilusl1. In acelasi limp el stdruie pe langd Rudolf
sd se trimeald soli la Han pentru a-I opri de la cola-
borarea cu Turcii 2.
Se pare ins ca lucrurile nu mergeau pe aceasta
lalure asa de usor cum voia el. In adevair, stiri foarte
serioase din Venetia arata, Inca In Ianuar, ca, lie
cand Mihai astepta cloud steaguri, Insemnele Domniei
se dadeau din mu. tandrului Radu, fiul lui Mihnea, cu
ordin de a fi ajuLat la Dunare; regele Poloniei era
rugal sa nu avail ingaduie trecerea de Cazaci la Mihai 3.
El reusi sal Impiedece lush' aceasta minfire, si Greci, ca
Ar1ghelachi si Andronachi, trecand de la Alba-Iulia la
Constantinopol, se ocupau de cdpatarea steagurilor do-
rile 4.
In genere pentru a se judeca drept facie4., ne.go-
.cieri trebuie sal ne indrepla'm cdtre Mihai in.susi, care
zicea in Novembre 1599: Nu pe alta tale Impdratul
turcesc a luat Wald lumea decat ca a facut tratat cu
unul din du5,ananii sai, si a batut pe altul, pentru ca
Amid biruinta, sa-si intoarcd arania la cei d'int5itt" 5.
1 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 577, no. cmxxv. In acest limp el
cerea steagul pentru fiul sau; ibid., p. 597, no. cmLv.
2 Ibid., pp. 578-9, no. cmxxvin. Se explica navalirea Turcilor la
Bucuresti cu aceia ca se credea Mihai mort: rap de au plecat ; ibid.,
pp. 608-9, no. CMLXVI.
8 Ibid., p. 645, no. MIV.
6 Ibid., pp. 676-7, no. mxuv. Nu Iipsesc amenintarl ale Hanului;
Hurmuzaki, III, pp. 421-2.
' Ibid., p. 433, no. ccxu.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 29

In ce priveste pc Imperiali, o figura de dusindnie-i

rasari inainte, de la incepul, lui Mihai: Basta.
0 socoteald oarecum privald, de la OM la om, era
de facut cu acesta. La 31 Oclombre el stria Imparatului,
din Casovia, ca la 2 Novembre va pleca sa. dote ajutor
Valahului", care n'avea nicio nevoie de asa ceval. Se
vorbia de trecerea lui peste Tisa 2. Ceva mai tarziu, cand
se "Area ea Stefan Bocskai ar vrea sa joace el rolul de
comandant al trupelor imperiale In Ardeal, generalul
din Ungaria Superioara primia ordin s indeplineasca
aceste functii 3.
Pe la starsitul aceleiasi luni, Basta, pe care .i Lupe-
rialii it criticau pentru jafurile trupelor sale 4, era la
Crasna. Facand stiut aceasta lui Mihai, el ar fi primit
raspunsul ea alta data un astfel de ajutor era de nevoie,
iar acuma, nu 5. Afland ca el staruie sa intre, sa se
'amestece fn ce nu era cucerirea lui, Domnul, din cc
fn ce mai disprus sa rupa puntile prin iesiri violente, ar
fi. strigat: Asa cinste irdi face Imparatul cu generalul
sau? De sigur, de sigur, data Imparatul vrea sa lucreze
asa cu mine, pentru binefacerile 7niele, ,eu voiu ataca
atunci cu Turcii si voiu veni sa pagubesc pe Imparat;
apoi ca am facut rau ocupand pentru el Ardealul" 6,
Un sol al lui Mihai spunea la Viena ca zabava gcne
ralului Ungariei Superioare venise din aceia ca pri-

1 lorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 476-7, no. DCCLVI. Pentru plecarea

lui de fapt, ibid., p. 482, no. DCCLXV. V. si ibid., pp. 484-5, no.
DCCLXXIII.
2 Ibid., p. 489, no. DCCLXXX. Cf. ibid., p. 493, no. DCCLXXXVIII.
3 Ibid., p. 507, no. DCCCXIII.
4 Hurmuzaki, IV, p. 10.
5 Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 516, no. DCCCXXIX. Cf. ibid., p. 517,
no. DCCCXXXII.
Ibid., pp. 520-1, no. ncccxxxix. V, si ibid., p. 522, no.
DCCCXXXV.

www.dacoromanica.ro
.30 N. IORGA

!Else bani de ]a Andrei 1 si se presintan si scrisori in

legatura cu misiunea lui Kornis, acuma consilier al lui
Mihai; prolestul lui Basta e de sigur al unui militar
Dar Albanesul, jignil, slatea phi) de mil la
obes1. 2.
Sim si-si astepla cease] rasbundrii3.
E drepl ca, la un moment, Basta putu judeca obicctiv
situatia din Ardeal, si avem foarte importante Si cumin-
tile lui propuneri despre organisarea viitoare a provin-
ciei. cu un ,.guvernator sau voevod" care nu poate fi
decal Mihai: slat de doisprezece, jurati si ei Impara,
tului. linerea celaiilor pe sama lui, tribut anual grin
soli, pastrarea privilegiilor, cu Fagdrasul pentru Maria-
Cristina, moneda si minele imperiale, banii ce ar fi
de Mint fiind cu chipul si tillul lui Rudolf, renuntarea
la cdrnitatele ,exterioare, intelegere cu Turcii, asa ca
sa se ocroleascd interesele Imparatuluid.
Inca din Ianuar 1600, Ungnad se temea ca Mihai si
Basta sa nu se apuce de par'. Dar a doua zi dupa ce
se planse ca Basta is Intrat cu Csai fard vole in lard.,
dar n'a vrut sd-1 ajute cand cu Intrarea Turcilor in

1 Scrisoare a lui Ungnad catre Basta, 29 Decembre; ibid., p. 559,

no. cmiv ; alta, p. 577, no. cmxxvi ; a treia n-I urmator ; pp. 580-1,
n-le cmxxix-xxx ; pp. 587-8, n-le cmxxxiimv ; p. 584, no. cmxxxv;
p. 586, no. CMXXXVII; p. 588, no. cmxu; p. 589, no, cmxuv; pp.
610-1, n-le CMLXIX -LX; p. 613, no. CMLXXI; pp. 639-40, no. cmxcvii ;
p.',643. Cf. si ibid., p. 557, no. DCCCXCIX. Anume explicatii ale lui
Mihai; ibid., p. 550, no. Dccuxxxirt.
2 Ibid., p. 560, no. CMVIII. Ungnad se scusa ca nu el a iscodit
Para; ibid., p. 568, no. CMXIX. Si ibid., pp. 572-3, no. cmxxii. Si
relatil ale lui Basta cu Stefan Bathory ; ibid., p. 576, no. CMXXIV.
Cf. Veress, 1. c., pp. 360-1, no. 246, si Corespondenta lui Basta,
publicata deosebit de d. Veress.
8 Ibid., p. 535, no. DCCCLV.
4 Hurmuzaki, III, pp. 366-7, no. cci.xxxv.
Ibid., IV, p. 14.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 31

Tara-Rottnianeasca I, si dupa ce Basta-l. pima ca, luand

Cliioara, umbla si dupd Hust 2, Mihai, care avea manii
si nu ura, se gandia la posibilitatea unei actiuni co-
hi une contra Moldovei 3.

Cum incepea acuma o opera politica de o delic,a-

10a exlrema, Mihai caula. sii Fixeze intaiu basa sa
externa si fata. de Imperiali, si fata. de Turd, si, data
se poale, chiar _rata de Poloni, al caror sol, Andrei Tara -
nowshi, it astepta, cu slirea arhiducelui Matthias', ca
prielen 4.
Imparatului, in numele caruia alergase indata dupa
batalie, dar lard scrisori de acreditare, Croatul, pm-tat
pe la Conslantinopol, David Ungnad 5, ii Lrimese doi
soli G, intre cari Petru Armeanul, indata dupa. biruint5.7.
Avem in romfineste insernnarea intrebarilor si a color
,.10 raspunsuri la Mihai Voevoda". El cerea un ajutor
de soldati: 2.000 de pcdestri si 2.000 de calari, recu-
noasterea lui si a fiului in calilatea de crai" ai Ardea-
lului, casatoria lui Patrascu-Voda cu o ruda imperiala,
,.si sa -1 facd fecior al Imparatului si sa fie al Impara-
tului``; sa Sc ceara ajulor in Franta, in Spania, lai
Papa. Raspunsul zicea: sa fie Mihai ispravnic preste
toate" in numele Imparatului, cu comisar langa dam-
1 Ibid., III, pp. 391-2, no. cccxvi. Plangeri c.>ntra lui Mihai si lui
Ungnad in chestia tratarii cu Kornis ; ibid., p. 406 (31 Decembre).
V. si ibid., p. 452, no. cccxxii.
I Scrisoare din 23 Decembre, ibid., pp. 401-2, no. cccxxv. 0 scri-
soare din jurul lui, ibid., III 9, pp. 338-40, no. ccccviii.
3 Ibid., IV, p. 17; cf. ibid., Ill 8, pp. 341-3, no. ccccxi.
4 Ibid., IV, p. 11, no. vi.
5 Ibid., III, p. 515. Recomandatia Imparatului mai tarzie, si WA'
credentiale, Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 482, no. DCCLXVI ; p. 506,
n-le DCCCX.
6 Pentru cari v. si Veress, 1. c., p. 275, no. 189; p. 277, no. 191.
7 Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 492, no. DccLxxxv.

www.dacoromanica.ro
32 N. IORGA

snl sau langil fiul lui, dar sa nu atace in acel moment

Moldova.
Intrebarile $i rdspunsurile, cu loate iscalilurite lui
Mihai a lui Carlo Magno si inseiminarea: Ce-aui
$i
dus Carlo Mango", sant rnai mull &Hula inlimd a
Domnului, imbracata intr'o forma naiva.' si asa de
confusa 'Meat abia se poate deslusi ce vrea sa cuprinda,
decal. un act diplomatic. Astfel thud se recunoa$te la
Mihai calitalea, acluald sau viitoare, de al cloaca Ale-
xandra", Gaud el e sit fie Irate de is cci 4 frali, drag
$i iubit" al Impdratului. E insa ceva adevarat in con-
versatiile avule alunci sau $i mai tdrziu cand e
vorba de specialisti din Imperiu pentru aninele de our
$i de fier, de distrugerea in Ardeal a Calvinilor $1
Arienilor, de garnisonarea cu cote doi, trei soldail. a
Clujenilor, cd sant rdi", de oferla Rusilor, cu cdsdloria
unei fete a Marelui Duce dupd. Maximilian I. Misiunea
solilor era de rapt, sit ardte null-nal cum s'a cucerit.
Ardealul 2.
Ea era cunoscuta, can.d, Inca de la 16 Novembre, Con-
siliul de Rilzboiu se ocupa de chestiunea deschisd prim
cuterirea lui Mihai: el recomanda trhaelerea lui Basta
pentru ca intreg Ardealul sal fie cucerit, inlaturandu-se
planurile unui Stefan Bathory. Evident ca Mihai Ire-
buie trimes acasai pentru a se impotrivi lui Ibrahim-
Pasa, Mar locul de guvernator sa se ofere iarasi arhidu-

1 Iorga, Documente noi, In parte romdnesti, relative la Petru

Schiopul si Mihal Viteazul, in Ana tele Academlei Romane", seria
H, XX (1898), pp. 22-5, cu complectare dupA un text german, iesit
din redactiunea lui Carlo Magno, lasata lui Mihai la 13 Februar, pre.-
fAcutal de Stoica In sarbeste la 6 Mart, la Iorga, in Hurmuzaki, XII,
pp. 699-700, no. MLXI.
2 Cifra d' 2.927 morti ardeleni, Hurmuzaki, Ill, pp. 364-6, no.
cuxxxiv. In rAspunsul sau, Imparatul cere o solle cu conditiile, cum
s'a promls ; ibid., p. 368, no. co,xxxvii.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 33

celui Maximilian 1; Maximilian era intrebat dacd vrca sit

primeasca o sarcind asa de gingasa 2 si iu acelasi limp,
Basta era indreplal scrios sore Ardeal 3. Lid Ungnad,
a carui situatie nu era insa cu tolul lamurila, i se addu-
giau, dar lard ca ei s se miste, Mihai Sz61:ely si Paul
Niary 4.
Solii lui Mihai Oremu a spune ca el nu cee ni-
mic pentru sine fi nu urea 0 nu punce pi ini, cci bra-
!left? un sinqur gfind: acela Ca, rotors in. tara sa, el ,,,s4
treacei Duneiea", cu trupele ce are, intro care 20 000
de Cazaci alesi" avand si pedestri germani, arctic-
busieri, husari, $i sd cerceteze pie Imparalul tur-
cesc la Constantinopal"5. In acelasi sells vorbia eI
insusi, cam in acelasi limp, Ragusantilui Aloisio Radi-
brati, unul din. pupil cari-1 slimau in adevar si-i cla-
deau dreptale: Rang acum am dat in mina Maiesidtii
Sale Tara-Romfineasca si Ardealul; tot asa, cu ajulorul
lui Dumnezeu, nu voiu lipsi Sh..4 dau si Moldova, iar
mai pie urma si a bung pate din Turcia": nu e nevoie
sa se mai bald. deci Imparalul; el, Mihai, o va face
in numiele lui.6. Raspunsul de la 3 Februar al lui
Rudolf evita orice angajaMent 7.
Alai doi soli, acestia oameni de mare cinsle, Mihal-
cea, care vorbia greceste, si Vislierul Stoica, plecaril

I Ibid., p. 502. Cf. sl ibid., pp. 503-4, no. DCCCV.

2 Ibid., p. 504, no. DCCCVI.
8 Ibid., pp. 505-6, no. DCCCIX.
Ibid., p. 506, n-le DCCCXI-II. Se asteptau Inca solii ; ibid., p.
507, no. DCCCXIV ; p. 508, no. MDCCCXVII.
5 Ibid., p. 509, no. DCCCXVIII. Cf. ibid., p. 510, no. DCCCXX; p.
514, no. DCCCXXIV.
6 Ibid., p. 519.
7 1-lurmuzaki, IV, p. 18, no. Ku. Si scrisoarea arhiducelul Carol; n-I
unnAtor.
3

www.dacoromanica.ro
34 N. IORGA

la Praga inainle de sfarsilul lui Novembre 1599 1. Ca si

predecesorii, ei avcau s arate ca Doninul asteapta un
comisar pentru a-i oferi tara, ca el vrea Moldova 2, $i,
cum, va ingheta Dunarea, sa ndodlectscci in. rara Tar-
ceased si sd prad3 pond la Adrianopol3. Ceilal i amba-
sadori, cari, plecand din Viena la 13, ,erau In 2-t in
Pilsen, uncle se aria Rudolf, cereau ca locotenenta fugue-
Flan pe care 'What si-o luase sd-i fie pds-
trata lui 4.
Solia celor doi boi'eri sosi cu alaiu mare, plinit de
daruri, intre care calul de parada al cardinalului si
sapte steaguri, la Viena, in ziva do 21 Decenibre 5. Ei
avura insa audienta numai pie la 10 Ianuar 1600, cfmd
acum stapanul for declara lui Carlo Magno ca nu re-
tine nimic din ce comunica printr'insit
Avem expunerca lor, care incepe printr'o lunga po-
vL-stire istorica, legandu-se si de misitmea lui Stoica
pentru a core voic de a se ataca Ardealul, Invar-
tindu-se asupra tmlotivelor zabavii lui Basta in acel
moment, ett adaugirea pradaciunilor facute in Apus
de soldatii acestuia si ai lui Bocskai si a refusului
in cc priveste Solnocul. Cereal] bani, infittisand si iii
scris socoteala ostilor. Dar cc e mai important e ce-
rerea formala a lui Mihai de a fi inlarit si men-
1 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 520. Instructille la 20; Hurmuzaki, III,
pp. 356-7, no. CCLXXXVII. Mihai ii pomeneste in scrisoarea de la 15
Decembre; ibid., pp. 383-4, no. cccvn. La 21 el, care nu prImise
Inca pe Armean, ii recomandA din nou; ibid., p. 393, no. cccxvnt.
2 Temeri ale regelui Polonlei ; ibid., pp. 513-4, no. ncccxxixf; p.
524, nota 1.
a Pentru solul precedent v. Veress, I. c., pp. 315-6; Iorga, In Hur-
muzaki, XII, p. 522, no. DCCCXXXV ; ibid., no. DCCCXXXVI. 0 hotarare
a Consiliului de Razboiu, 30 Novembre, ibid., pp. 522-4, no. DCCCXXXVII.
4 Ibid., p. 525.
Ibid., pp. 550-1, no. DCCCLXXXV. Cf. si ibid., pp. 559-60, n-le
CMV -VI.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 35

limit in starea En care se afla, clupei Mut cum Im-

priatul a obisnuit a face cu al(i senatori ai sdi, id-
vindu-1 in aceste (eri, ba chiar intregindiz-le, cu Ina-
,I oiarea si adausul cetatilor Hust, ySimlazz, Baia-Mare,
Orade 5si alte locuri ce se tin de iele". In cc priveste
litlulpoate fi wit Mai mare, de print, de duce sail
chiar de rege", caci cu atat mai mare poate fi. folosul
Imparatului hems, ce nu s'a dat lui Sigismund, ca sit
iasa lucrurile cum, au iesit.? Orice ar mai cuceni el, lot
imparatesc va fi. De altfel e dispus a pritmi un co-
misariu, fie la Casovia, fie la Satmar, fie chiar la
Alba-Iulia. Cerea si o garda personals de 2.000 Neinii
si 2.000 Unguri calari 1.
Inca de la 10 Decembre Mihai vorbise unui Ragu-
san. in raporturi cu Pezzen, Aloisiu Raclibrati. Poate
a sa-1 cerce, spunea ca nu stie ce va fi cu d'Ansul. Sa
trimeata. Imparatul un om al lui pentru ca el vrea sii
mearga aiurea", ceriind dear bani pentru aceasta 2.
Uanclul lui e sa se aseze in Scaumil din Sofia s. Un
,altul, Ioan de' Marini Poli, credea *si el ea, ajuland
si Dionisie Rail, pe care Domnul ar vrea sa-1 trimeala
la Papa si la regele Spaniei, si el stria cu asign-
rari ca Itliiiai e cralincios, cal se cere aiurea 4, -- se vor
birui regele' sfaturi ale alLora din sfetnici: acumi de
curAnd Domiul a lost incercat in zadar de un agent
frances, probabil un Evreu, doctorul Isepo", fost si la
Sigismund, care -1 indemna sa nu se increadd in Casa

Ibid., pp. 605-9, no. cmLxvi. De mai multe on Mihai a declarat

ca desaproba pe Mihalcea ; v. ibid., p. 656. Cf. si ce spune Ungnad,
ibid., pp. 659, no. MXIX, i pp. 659-60, no. mxx (conditiile solilor co-
municate lui Maximilian).
2 Hurmuzaki,111, pp. 377-8. Aici si vestea despre ce a fost cu Voda-
Basarab.
Alta scrisoare, din 22 Decembre, ibid., pp. 398-9, no. cccxxi.
Ibid., p. 400, no. cccxxiii.

www.dacoromanica.ro
 36 N. IOR GA

de Austrial. lin al treilea Ragusa u, Iriniz!s si de Alden la

Praga, Ioan de Marco, arata, aproape in acelasi mo-
ment, ea Mihai doresle, ca. aide de dorinta.", so ce-
dew Ardealul 2.
Pentru a se sti oe este in actevar cu dansul, Tm pa-
ratul trimelea in Ardeal, la 11 Decembre, dupli nil
Gaspar Mallickh, cu scrisori bineN-oiloare, cu colannl si
vesinantul de ceremonie 3, he nn simplu airier si infor-
mator, Milanesul. ennoseul penlrit o afacero de interes
prival en Boeshaii, dar mai ales prinlr-o sone in Tara-
Romfineasea, la 1595, Carlo Magno5. Acest sol do mai
Fulina imporlanta, dar pricepul, era la Alba-Iulia Inca
de In slarsitul lui Decembre.
La incepul Mihai ii rilspimse cu prudenlii ca el are
soli la Imparatul si de la aceslin asleapla riispunstd
Apoi, supt influenta lui Dionisie Rall, en -el si en
Marini -- de MO. Mean(' intaiu sa lie binecuvanlat,
de Anul Non, de eatre Mitropiolitul sau sau de Ioan aI
Ardealului, el vorbi asa, in numb-le lui Dumnezeu si al
Sand. Treimi": de care to Maiestalea Sa ma vrea, Cu
flul mien, sa fiu cinslil cu intl de print al Saerulthi
Imperiu Roman si sa-mi facil danie si sa-mi procure
wijlocul de a face ra.zboiul si sa ma recomancle Sane-
tilatii Sale si regelui Spaniel si altar printi strait*
ma holarase a anula ce au negocial solii midi en Ma-
iestalea Sa" va trimete um pentru a-i opri ,.si
mu pun la dispositia Sa." Si, ca mai Nina chezasie,
vreau sa afirm Lolul supt numele si cu pecatea mea, ce-
rand numai de in Maiestatea Sa-sit binevoiasea a mi
1 Ibid., pp. 394-6, no. CCCXIX.
2 Ibid., pp. 397-8, no. CCCXXX.
8 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 551, no. DCCCLXXXVI. Cf. ibid., p.
559, no. CMV.
' Veress, 1. c., pp. 250-1, no. 169.
6 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 549, no. DcccLxxxi.
8 Ibid., p. 569 si urm., no. cmxxr.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 37

lasa sa se schimbe garnisoanele acama, ca sit pot. mai

bins insela pe Turd, Poloni si Moldoveni, tinfindodi
Inca in vesnica nadejde ca suit suet ascullarea Turcu-
lni si intretinand corespondenta cu Ibrahim. Punctul de
vedere at lui Dionisie biruia. Cand va da drumul Netin-
tiler in celati, atunci, lasand paza la Brasov, Bist.riIa
si Cluj, el ,,va trece Dundrea, de oare ce Bnlgarii ft
S,irbii 1 it ageaplei en dor mare". Dar si Moldova o
avea in cap si, zfnlyind, spunea ca spera a se intalni
cu Maximilian in Polonia ", andu-i in sama pe fiul
sou; de si trimete soli la aceia cari sant. mai nevred-
nici de incredere deal Turcul". Doreste apoi s miearga.
cu fiul la Praga, uncle trimete portretul for si o pictura
infatiscindu-i victoria 2.
Carlo Magno vitzu, dos personal de illiltai, ea 0 mie
de archebusierii cum la Arsenal, uncle se comandaserd
aireci de tonui noi, se turna until ea numele 1m 1pa-
rat ului.
Voda isi sinrtia acum sufletul usor: voia sa mearg4
pentru post la Faga'ras langa sotie 3.
Dupa visita lui Carlo Magno un non sol trebuia, deci,
neaparat !id fie trimes la Imparatul, si pentru aceasta mi-
shine se alese batranul ,emisar experient care era Gheor-
gin Rat. El sosia la Viena in opt zile. Nu spunea insa,
din gura, ceia ce spunea Mihai curierului imperial, ci
stitruia asupra aceluiasi puncl ca si prima misiune:
,.Doinnul still, Voevodul, a loot Ardealul' cu sabia si nu
se gdndefte de loc a fi gonit de acolo, ci-;d ua cdula
1 E vorba si de un rege at Bosniel" prlsonier la Mihai; ibid.,
p. 571.
Ibid., pp. 570-1. Va trimete I pe Comisul slu cu chici cal sl
daruri. Pentru trimeterea unui nepot al lui Andrei, si ibid., p. 589,
no. CMXLIII.
Ibid., p. 572, no. cmxxi. Despre ceasornicul lui Andrei, pe care-I
aducea Carlo Magno, Hurmuzakl, 1112, p. 349, no. ccCcx1x.

www.dacoromanica.ro
38 N. IORGA

norocul sl in Moldova, cu voia Irnlpdraluluj sau Meet

Acura ideia de cruciatd se confunda insd cu cealaltd-
Cdnd va fi adus in puterea sa cele 'trei teri, atunci cu
adevcirat va apuca pe Turc de barbel si-va aduce cu ated
mai mlult serviciu crestindtatii." Oricum, Imparatul ar
face mai blue sA -i dea lui carmuirea Ardealuluil.
Din potriva, Carlo Magno, primit la sfarsitul Iunii Ia-
nuar de Mihai, asigura ca acesta paslreaza cele niai bone
ilispositii2. Dar in audienta de la 23 Dominul arata foarte
suparat pentru ban-uielile de necredinla ce cad asupra
lui, refusand sa desaprobe pe solii lui la Praga. Maies-
tatea Sa Imparatul te increde Mai mult ssi da mai
xllulta ascullare celor ce o tradeaza si-i pagitbesc
rile cleat celor can i-au castigat teri", numind pe
Basta, pe Bocskai, pe cei doi Balhory 3. Si din non
el scolea inainte vechea dorinta de luplit in Rasarit:
nu urea sci astepte ca dusmanul sit mleargd shpt Vienar
ci va merge el sci-1 intandpine pcind la ,I.drianopol, nude
6biouiete sd-si octane trupele, pi-si vu'rupe capul cu-
ckinsull. Jar, cateva zile pe urina: A.q urea cat mai
jute sci tree Dandrea, spec a pcigubi pie dirpnwl, inei-
g:ind de-a dreptul la Adrianopol". Si triniesul adauga
ca are de gaud poate sh' loveasca in por(ile Constani-
linopiolei". Cu cc oasle are, ar palm trece si mai deL
parte de Constantinopol5. Si Inca data se sell-ma-la
opera lui Dionisie Bali, care trimelea ImipAratului i-
coana Maicii Dolmlnului cc ar fi Post a lui Constantin-
1 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 610: Din contra, pictorul Mila, tri
mes la Venetia, spune ca gandul lui Mihal e spre Moldova, pentru a
se asigura ca-0 poate urma apoi cruclata In Balcani; ibid., p. 628.
0 scrisoare a lui Mihai catre Papa, 2 Feb ruar in Veress, o. c., VI,
pp. 26-7, no 27.
' lorga, In Hurmuzaki, xlI, p. 040, no. MVI.
8 Ibid., pp. 648-9.
4 Ibid., p, 649.

b Ibid., p. 653, no. MXIV.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 39

cel-Mare 1. Mihai vorbia asa dc convingator, Melt Mi la-

nesul spunea ca i-ar fi ajuns la inima si data ar'
avea zece paveze pe piepi ". Vodrt sc arunca si asupra
Arimeanulni, care, in materie de ajuloare, 1-a mintil.
S'i nu pierdem", spumea Carlo Magno, a lreia .oarA
Ardealul si prielenia Valahului pe dc-asupra" .

Sosind la Praga, Gheorghe Rat, pc care invdtalul

Ungnad it va Lrece, en Pant Artmoanul si en eel dai
boieri, in categoria quadrumvirilor" idioti", can !MIMI
pc Voevod" la intelegerea cu Ungurii sigismundisti,
b:t char en Ungurii dill alara 3, la desfacerea de Tin-
prat si la propria lui peire4, vorbi mai ales de gm-
znva nevoie de bath a lui Mihai 5, Ids:indu-sc ccilidle
chestii, deci, pontru un alt prilej. In materic de poli-
tica, se cerea insd. staruitor. voia c1.2. a intra in Moldova.
Ardealul ii e numai un cuib. dar el Lot pasare in
vazduh" a ritnias. Arhidueelui Maximilian ii va da el
PG1c,nia. Il irilase nevenirea in Ardeal a lui Taranow ski
pc care-1 asteplase si deseoperirea ca solid polon si
4;

eel moldovean, oammi de rand, erau spioni. veuili en

scrisori do lriidare 7. In obisnuilui sill oriental de in-
' Ibid. Tot asa in raportul lui, ibid., p. 655 si urm., si In scrisoarea
catre Maximilian, ibid., pp. 661-2, no. mxxii.
2 Ibid., p. 650, no. nux. Cf. ibid., p. 652, no. 110111.
Cum i-ar fi spus-o Gheorghe Rat ; Hurmuzaki, IV, p. 26.
4 Ibid., p. 25. Cu el era si Zelestey ; ibid., III, pp. 386-7, no. cccxr.

Dionisie Rail, devenit un confident contra impiului" Mihai, e exceptat

din tovarasie; ibid., p. 26.
5 Cererea lui catre Pezzen, 1-1u Februar; ibid., pp. 164-5, no.
MXXVIII. V. si raportul comisarilor, lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 667.
6 Scrisoarea lui Mihai catre arhiducele Matthias, anuntand visita,
7 lanuar ; Hurmuzaki, IV, p. 11, no. vi.
7 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 664, no. norxxvir ; ibid., pp. 674-5, no.

mxr.t. Cf. Veress, I. c., pp. 40-1, no. 44. Indata, la inceputul lui
Februar, se iau masurl militate la granita Moldovei ; ibid. La aceasta
data leremia arata Bistritenilor ca si el pazeste, din partea sa ; lorga,
in Hurmuzaki, XII, p. 669, no. MXXXIII.

www.dacoromanica.ro
40 N. IORGA

;ielareel spunea begului eelui non de Tighinea ell,

dupii.ce a biruil pe eanele nebun" din Ardeal, va
ataca Moldova si Polonia, sperand si ajulor tatiirese.
Ant in grind sd lire rege in Polonia"1; in Ardeal
15i va puree (ltd. terile noaslre liis,Andu-le beglerbegi-
lor" Iar (WO aceia na irece Dlindrea, 0, cum 11
vor vedea Bulgarii si Seirbii se um' ridica loli si
vtor veni la el": it vor valfa supt zidurile Conslan-
linopolului 2.

' Ibid., p. 663, no. mxxv.

2 Ibid., pp. 662-3, no. mxxv.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.

Lupta cu oamenii imparatului

Papa alunci la Alba-Iulia Mihai traia regal, cti ux
sinit iniiscul de imiyerialli delimitate bizantinii. Se RI.-
cuse de Bobotcazil stropirea cu aghiasmit a cador,
Dionisie Rail indeplinind functiunea MilropoliLului 1.
In jurul lui nu erau nuinai ostasi, ci si cite un cleric
-ciirturar si chiar pictori, ca Petru Armeanul
care avea si un Irate in Iasi, si Cretanul, contempt).-
ran al marelui El Greco, Nicolae Green', care-i dada,
de sigur, idcia lrimeterii la 'Venetia a acelui Mila
pretor" care e poate si el un pictor 2.

Inireaga atitudine a lui Mihai, hotAririle lui do

viilor, Ca Si siguranta pe care o va pnlca avea si
prestigiul de care se va bucura in Ardeal ahirnati de
In .oanienii, numiti Inca de la Decemlyre 3 nurnai ca sk
discute delicat organisarea terii si paza cetatilor, chestia
prazii si a donatiilor, Cu eari va avea sal discule no-
-contenit, de alunci, din Novembre, pang la catastrofa

1 Ibid., p. 629.
2 Metes, Domni si boieri din terile romdne to orasul Cluj, pp.
xn-Iii, 16. V. si aid, p. 38. nota 1. Inele de argint pe spada Vistie-
rului Barcan, Metes, o. c., pp. 16-7.
Ilurmuzaki, Ili, pp. 371-2. Instructille, ibid., pp. 374-5.

www.dacoromanica.ro
42 N. IORGA

finals: comisarii imperiali. Afard de bunul si aspruL

ostas, tolusi aprig. en trdatorii", cum o doviedise in
casul bietului Iojica, Mihail SzOkely, ci fund bilnuiL
tori supt price pretext de nimica si vdrsara astfel
incetul pe incetul .olrava inteun suflet care, cu loale
greselile de temperament si acelca pe care le addaigise-
mediul oriental, era lotusi asa de generos si de siucer.
De la inceput Ungnad, care se afla Ja inccputul lui
Ianuar 1600 la Samar, ocupal. de cheslii financiarc1,.
nu se incredc.
Primit bine, impreund cu Sigismund Forgach, de
Mihai, ospdtal pang Inteatlita Inca load lumea a [re-
bull trimeasd acasd en trasura, pentru ca a doua zi sa
presinle Doimmlui roman medalia cu diamante si ru-
bine trimeasa de Rudolf si Mihai ii dd o slofd si un
cover turcesc , ci nu fu admis sa presicleze, cum i-ar-
fi lost dorinta, dicta 2. Tine deci de rim pe Mihai pen-
Ira ca, pc laugh.' juramantul Meld de Ardeleni Inipiira-
tului, a adaus numele lui si at iiului, ca n'a ingdduit
impartirea resullalului trudei si riscului lui cu Basta,
care nu facuse nitnic pentru rdsturnarea lui And IT i 3.
Pezzen se lasa casligat de acesle pari si de ale lui
Basta: Mihai, scrie el la 7 Decembre 1.599, vrea Ardealul
pentru sine; el core si Huslul si nu sufere nicairi gar-
nisoane germane, de si tot Pczzen spune caVoevodul'
a cerul trupe unguresli si germane pentru aceleasi
eetAti.
Ungnad se ocupd mai ales de alcaluirea marii osliri,
a lui Mihai, care vrea sa mai aducd Turci, de Owl-
1 Ibid., IV, p. 4 si urm. De la Inceput el se tense ca sfetnicii lui.
Mihai sa nu-I indemne la rau; ibid., p. 6.
2 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 536, no. DCCCLVI.
3 Ibid., p. 534, no. Dcccuat. Un om at lui Maximilian credea c
acesta e un mijioc de a strica la Praga situalia lui Mihai tocmai
cand ii yin acolo solii.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 43:

tuielile peniru dfinsa; care se ridicrt la sute de mii de

taleri pe tuna 1. Dar Oa la inceputul anului pion
solul e lot la Saitimlar 2.
Mai departe ambasadorul Pezzen, caruia ii scrie pen-
trJ. arme Mihai la 20 Deoembre 1599 3, in lac s se co-
boare in Ardeal, aduna toate zvonurile si se Invenina cu.
toate banuielile 4. Nemultamit de Mihai, el intinse ne-
multamirea sa asupra tuluror agentilor imperiali, earl
nu -$i cunasc singura si adevarata for datorie: Uugnal.
Limes ca O. se ocupe de garnisoanc si de fella (le cr
guuerna al LIU Mihai, nu al lui inswi, Carlo Magno,
ca sit culeagA informalii asupra voiniii Domnului. Pen-
tru polilica, ar fi sa se trimeata un om de autorilatea
lui May 5.
Singurul care intelegea situatia si o resuma limpede
$i hotaril era dipilanul de Staniar. Se vorbest.e prey
mlult si se scrie Area mull.", spune Mihai Sz6kely 6.
Dacci pcistam pe Jlihai Voda. capeilam ceva care Maio-
data n'a avut ure.-un hnipciat Roman"; cei ce vorbesc
contra Ilti Mihai sant erelicii", dusmanii Casci de
Austria, prietenii Turcilor, cari nu-1 iarta dar Lre-
buie bani, si slim ca Anal cu Mvitilri la masa si cadouri
pulea maguli doar cativo. capilani, pe cand gloata, ca
de obieeiu, siriga dupit Jeri 7. A se opri la bani e o-
rusine panIru Impriral 8. Pe trod. Ungnad se ducea
prim, Maramurils, en misiunca lui speciala priviloare
I Ibid., p. 567.
5 Papa era contra intrebuintArii acestui eretic 51 declara cA, daca
nu e scos din Ardeal, nu mai-dA bani; ibid., p. 576, no. cmxxiv.
8 Hurmuzaki, III, pp. F89-90, no. cccxv.
lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 633, no. CMXCI.
5 Ibid., pp. 565-6, no. cmxvit. Alte propuneri: Schonberg, Ferrante
Rosso, Ferrante Gonzaga ; ibid., p. 632, !iota.
6 Ibid., p. 585.
' Ibid. Cf. 0 ibid., p. 588, no. CMXLI.
8 Ibid., p. 599, no. CMLVII ; pp. 600-2, n-le cmt.x-Lxi; pp. 604-5,.
n-le CMLXI v-v.
www.dacoromanica.ro
-44 N. IORGA

la cetati si relua cearta cu Basta pentru excesele co-

mise de soldatii lui 1, batrfinul capitan. Isi maraia si
mai deparle, Inter) nen-leased Ingroziloare, indemnu.-
rile si prevestirile: SA v aduceti aminle de vorba
men: Va veld vremea &Ind oa fi nevoie de el, cum e
SI (ream. s'ar pane incredere in el , num.fai (Inca
ySi

dr mai ji 2".
La 5 Immar 1600 3 Unguad si Szekely erau sa piece
.din Salmar calre Ardeal Primal lua drumul grin
:\iuneaciu3. unde cornanda Sigismund RakOczy, pentru
a se inlalni la Baia-Mare cu celalt6, dar jutniatatea,
eluau sc trecu si capitanul de Satmar era Inca acasa 7.
,Cei dui nu se intelege,au de loc8, cum nisi Basta, in.-
rios pe Valah, cu Rakoczy3.
Actium. sosia, Indreptat spre Ardeal, Carlo Magna, cu
Armeauullo. l'e rand Basta acusa pie Valah" ca trimete
vent pe la el si agenti de recrutare, pe cari-voia s-i
,arestezell, Mihai, pe care aculmTnici Maximilian nu-1 ba-
nuia12, era nerabdator: coMisarii acestia, cu banii, vor
-veni Boar ,.card va creste iarba"13. Tar Ungnad era si-
gur ca. data Mihai urea Ardealul, c nuniai fiindca au
inieres la aceasta solii lrimosi la Praga, si mai ales
1 mid., pp. 600-2, n-le CMLIX -LXI; pp. 604-5, no. CMLXIV -V.
2 Ibid., p. 633, no. CMXCI.
3 La 15 Decembre incl ImpAratul scria lul Mathias pentru tr nve-
terea lui Pezzen; Hurmuzaki, III, p. 383, no. cccvi.
1 loco; In Hurmuzaki, XII, p. 610.
5 De la Muncaciu, CroatuL mergea la SAtmar; Hurmuzaki, IV 1, p.
1118, no. xt,
e Ibid., pp. 611-2, no. CMLXX.
7 ibid., pp. 619-20, no. CMLXXVIII.
6 Ibid., p. 620, n-I citat.
9 Ibid., p. 622. Basta contra lui Mai, ibid., pp. 625-6, no. cm.xxxv.
I, Ibid., p. 620, no. cmtxxx,
" Ibid., p. 629.
12 Ibid, p. 621, no. CMLXXXI.
la Ibid., p. 616, no. cmLxxv.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 45-

Mihalcea, care a 6.'1)4[111 celatea Gherlei 1. El se in-

gri jora a1'Ifinii cii 1111 Irimes mun lean, acel Mila
k,PraeLar", adecti piclor", merge la Venetia, de si
Vim. 01 scopurile acestuia nu erau (1: loc poliliec 2.
Sii vie comisarii", acesta era rilspunsul lui Mihai liv
loale incerc.'irile de a-1 capla: comisarii, adecti banii
pentru plata unei osiiri de 20.000 sau chiar 36.000 3-
dc oameni. de cari erau pline Wale easel: din Ardeal 1.
Sigur ca a lost inteles si pretuit. de Imperiali. el ii
speria eerand Ca an dar marea Mate Casovia.
Abia la 2 Februar Ungnad si Szekely. can nu
cunousleau iota cererile lui Stoica si Mihalcea 6, cram
la Baia-Mare 7. Ei vcniau cu credinta ca boierii cci
doi au lost desaprobati. ca, dandu-se [m iii ceruti s.
se poale prelinde iesirea lui Mihai din Ardeal 9.
La 3 se dcidea solilor ronvini reispunsul imperial
la Praga. El nu cuprindea decfit goale frase dc latuldtor
la 4 Mihai salula pe oaspetii mull asteplati '6.
Comisarii trecusera, in inspectia for pe la Dej12. La 6
ei erau la Cluj 13. Ungiad, care tinea condeiul, era tot_

' Ibid., p. 623.

' Ibid., p. 655, no. mxvr.
" Ibid., p. 661. Si 56.000 de Secui ; ibid.
4 Ibid., p. 625, no. cmi.xxxiv. Cf. ibid., p. 621, no. CMLXII ; p.
628. Si Veress, I. c., p. 5, no. 5.
5 Cf. ibid., pp. 24-6, no. 27.
8 Cf. lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 672, no. MXXXVI; p. 674, no. mxL..
7 Ibid., p. 669 si urm.
8 Mihai cerea ajutor si in Boemia; Veress, 1. c, pp. 28-9, no. 29,
9 Ultima scrisoare a lui Carlo Magno, cu mentiunea portretuluir
ibid., p. 671, no. mxxxv.
10 Hurmuzaki, IV 1, p. 18, no. xii.
" lorga, In Hurmuzaki, XII, p 672, no. mxxxvir. Cf. ibid., p. 673,
no. mxxxix.
" Ibid., pp. 677-8, no. mxuv. Au v6zut in cale pe Stoica.
13 Ibid , p. 678 si urm , no. MXLV.

www.dacoromanica.ro
46 N. IORGA

.cisc, de plin de banuieli ca si panr.' alunci 1. El se lagoi-

jora de ce a chemai Miliai pe cativa nolabili la Turda
de rapt in adevrr pantru marunlisuri (le ad.minis-
tratie , (le cc si-a acius nevasla, condusr de nu, care se
intorcea insr in tarn, la Fagaras; se indigna de prada
Cazacilor, cari fury si femei 2. Numai Mihail Szekely
isi 'Astra aceiasi parere despre Domnul roman 3. Ca-
lidoria urmr. grin Turda si Aiud. Carlo Magno si loan
de. Marini inhimpinau pe oaspe(ii de cinsle.
Primirea la Alba-Iulia in ziva de 9 In deosebil. de
eremonioasr. Ii inifimpinard, din ordinal stapantilui,
Napragy, Csaki. Kornis, Bornemisza, Moise Szokely, bo-
ierii, cu o garda de 400 de .oameni. Discursul it tine
episeopul-cancelariu; ni inchipuim ce a rrspuns Un-
gnad: de Mihai n'a lost vorba aproape de loc. In 1ra:-
surd cu case cai, incunjurati de calareti cari se jucau
de-a razboiul, de la poarta cetatii ei trecura printr'Ull
Bard de pedestri.' In casa -uncle fura gazduiti, Mihai
ii Mut sa fie salulati de Vornicul situ si de Petra
Armeanul. Cu o zi inainte de aceia in care Vodli era
primit de Rudolf in clientela regatului Ungariei, cu toti
urmasii sri, dar numinclu-1 numai Transalpinae Vai-
vodr", Tara un cuvant despre Ardeal sau despre vic-
toria lui macar, comisarii aveau audienta for solemnr.,
care pzitea li hoiciritoare pentru chestinnile rdinase
in suspensie 4.
In audienta solemna de la 10, pentru care Csaki
si Marini mersera sa &eased pe comisari, Mihai
lua an4sura ca inaintea sfelnicilor unguri, Napragy,

' Ei descriu si pe tanarul Ungur, Antonio Castel din Oradea, trimes

de Mihai la theta Ungariei ; ibid p. 681, no. MXLV. SA -1 cerceteze
la ba'utura ce vrea ; ibid., p. 683, no. MXLVII.
2 Ibid., pp. 682-3, no. mxt.vm.
s Ibid., pp. 683-4.
4 Ibid., p, 690 si urm.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 47

Kornis, Moise Szekely, Bornemisza si OW; sa nu se

tacit allceva decal formele de ceremoni-e, cola co arald
cat de putina era increderea pe care Domnul o punea
in aceia ale caror reign ascunse nu-i erau strain,
dar el staruia s se vorbeasca, si cat mai tare, despre cei
earl au intelegeri cu Sigismund Bathory. Asa se si
taco Mihai iesind inainlea lrimesilor imparalesti 'land
in a treia ()dale.
Scrisoarea imparateasea, aratata tuturora, ca sit
creased inerederea, fu sarutata de Mihai si dusit,
(NO obiceiul turoesc, la frunte. In discurs n'a .lip
sit dorita polinenire a perfidiei Balhorestilor" si a
nenumaratelor calcari de juramanl", parandu-i-se a-
fund lui Unguad ca Gaspar Kornis a shill:it nevoic de
a se scarpina in cap. Voevodul, spunea diplomatul
imperial, va fi ajulat si la alti printi creslini, si .c

runi ii vor rasplati isprava si credinta. Napragy re-

pela far) sinceritate lectia ce i se Meuse, vorbind de
legalura stapAnului, pe care-1 iubia asa de putin, cu
,crestinatalea, de marile jcrtfe ce a facut si do putinu.1
sprijin de care sa invrednicit, si de cand ce mull
11 va fi durul s'o spuie!, .,cu ajutorul lui Dumnezeu
si cu sabia a .ocupat aeeasta provincie' perfida", rasbu-
nand jiguirite aduse Casei de Austria si da'ruindu-i
tam. Dacd-i se da ce s'a promis", cuceritorul va face
si lucruri Mai marl.
In tot acest amp, strasnicii ochi ai eroului se opriau
asupra consilierilor unguri, foarte incurcati. El avea
do gaud s triineata pe Napragy si Kornis, cu. Bodouy
si Sibrikh la dieta Ungariei, pentru ca de acolo Impa-
raLul sa-i lea in primire. In putine cuvinte, el a mul-
ldmil aducalorilor de vesti bune.
. In audienta secret) spre, sear), Mihai a aratal apoi du-
bic.asa serisoare a trimesilor moldo-poleni, pc can n'are
de gand sa-i tie pang la sosirea. de GmulL anuntata, a

www.dacoromanica.ro
48 N. IORGA

lui Taranowski si a ceru[ parerea comisarilor, cad

V01' Ii sliul ca mai de mull Inca (la 22 Decciubre)
Rudolf asigurase pc regele Poloniei ca. nu va per-
mile un attic in Moldova at vasalului Shtl, dar si vecinul
regal sa pine frau pregatiritor, care se cunose, ale
Voevodului moldovean1. Se pare ca scrisoorca regale
neiscalild pc care Mihai a presinlal-0 ,oaspe(ilor e accia
in care i se recomanda in chip imperaliv pang; la
insolentZi, sputindu-i-se sa-si deschida minlea .intro a-
ecasta", o alitudine pasnica l'ida de Moldova-2. Din par_
to Domnul a raspuns, cum era do asleplal, en asi-
gurdri pe care Ungnad are Lot dreptu[ sa le creadd
indaznet de inseldloare 3. El stia ca si capilanul de
Mist si spanul roman do Maramuras. .Turj Pogan, au
legaluri cu Ieremia t.
De la ineepul, Mihai facoa 0 deosebire neleda inlre
represinlanlii Imparalului: plecand la Fagaras. pc Sz6-
kely it va aseza in ,celale, ha chiar in camarilc lui, ca
loettilor, iar pc Ungnad Il va Ina ca sfaluitor at san
in cheslia. ventilate de Imwriali si privily en ingri-
jorare, a cetaIilor, cu sine. Avea Loath dreptatca sa
lie supl ochi pe acest spion, care denunta incit de
alunci ca \Todd., de si spune ca e desgustaL de acesli
tradalori cari-i vreau moarlca, nu arc do gand sa piece,
si el nu voia Milcar ca Domnul sa paSlreze comanda
trupelor in cucerirea sa. daed nu da. cold-1111c 5, si sa
poald da Doamnei Fagarasul 6. Dar Croatul fricos se
1 Corfus, o. c., pp. zo-6, no. IL
2 Ibid., pp. 32-3, no. iv.
lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 692. In Moldova se luau masuri de
apArare; ibid., pp. 694-5, no. MLIX.
Ibid., p. 701, no. raLxii; p. 702, no. mLxiii. Basta staruia s fie
iertat Stefan Bathory ; ibid., p. 705, no. AILXVI.
5 AT fi vrut, In cas de plecare, sa -s1 pule fiul ca regent.
6 Ibid., p. 707. Pentru Chioara ca loc de retragere ; ibid.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 49

bucura ca Ardelenii tremura si se tern si de um-

bra lui" "L.
El reveni la Donn, cu cinstitul tovaras, care ramAnea
In vechea sa parere, ca sa hobirasca, do si nu era
in instructiile sale, felul in care va fi guvernala pro-
vincia. Mihai isi plerda atunci rAbdarea. IntrcbiInd
nervos: ce vreau de in dansul". Dar cu ajulorul lui
Marini si al lui Petra Armeanul, se putu capita de
la el raspunsul ca si-a pus oamenii in celati pentrul
asigurare.
In cc priveste 6rmuirea, doar a avul alatia ani Im
sama Tara-Ronnineasca, mule n'a lost lipsa de nimica!
Oaslea o are el in sama. Peniru formele de dreptate
se va lua sfatul lor. Dacti e vorba de dusmanii din
biuntru", el ii are in. sama: ciind slapfmul c credin-
cios, Lrebuie sa fie si supusii" si imedial Ungnad
observa ca stapAnul" e ImIparatul si el, Voevodul",
trebuie sa faca ordine intr'o lard Inca Ord randuiala;
dar Mihai ii Lae cuvanlul: data Impara Ltd vrea sa
fie pace, pace sa fie; si, dad. urea ca el s lupte
undeva, sa-i dea mijloacele! Dc aecia credca ca au
venit la dansul. I se frigadui ea prin. venirea lwi
Pezzen va fi multamit.
Apoi, revenind la starea terii, acelasi mester in in-
trigi arala ca nu s'ar pulea lucra cu sfetnieii Lrad=dori
pe cari Mibai ii Linea Inca. Si din non vorba milnioasa
a acestuia cazu peste aceste insinuari al caror scup
era sa se dea comisarilor de rapt toala administratia
si soldatilor irnperiali cetatile, Mihai plecand, cu. corn-
plimente nen/testi in traista, Dumnezeu sae unde. Glasul
lui ii auzim Lare si imanios: el urea sa fie gavernator
in aceaski lard, el a lost asezat in acest Scann (lnpei
Impeiratal si ei Lau lost dati ca sfetnici". Va astepla
V. ibid., pp. 690-3, no. MV.
4
II.

www.dacoromanica.ro
50 N. IORGA

pc Pezzen si, de allfcl, a si dal voia sa in scrVs lua

Carlo Magno.
Aces la s'ar fi apdrat cif n'are nimic in. aceasla pri-
vintii, ceia ce, precum dovedeste acLul romanesc d-
ial mai sus, purtand si pecetea lui, era .fals. Pe cat
Unguad cauta sa -1 intuneoe si inlaturc, pc,. atata Sz6-
1cely it acoperise de laude, firs sal adauge nicio bA-
intiala in ce priveste pe Mihai 1.
Plecand, Carlo Magno sau, cum ii zicea Mihai
dupA. forma Carolus Magnus"' pronuntata Ungureste:
Caros Maglo,s" ducea cu dfinsul aclul romdnesc
pe care-1 cunoastem si in care se cuprindea doriufa
jormala de a pcistra, cu litlu ereditar, Ardealul shpt
suz.eranitatea 1111pciralided. In acelasi timp o scrisoare
din 26 Ianuar st. v. (5 Februar) calm ambasadorii
romani ce se aflau Inca la Praga, arritandu-li ca se
Wind noi puncte de discutat: ce veti vedea porunca
Imparatului si faga'duiala cum ne-au scris, si veti ve-
dea si polila noasIrd ce-am pohtit, de la cinstilul Im-
parat; ce, de veti fi fdeut voi vre-o tocinIcald cu Impd-
ralul mai nainte pana va venl aceasla poruncd, aciia
le voi, iar voi sa cautati ptre accastd polity ce-am
payblil noi; ca va fi bine cu tocmeala ce-ati facul intru
chip, voi sa lilsali sit' fie cum at toemit, iar, vi sa va
pdrea ca iaste mai build c-castd tocincald ce-am trimes
acum si pohta ce-am pohtit, iar voi sa cunoasleti sa
raid Impdralului ca faced locmeald pre aceasla pohtit
si loemeald ce-am trimes acum la voi". Va ldmuri ca
scliimba.rea s'a Mein, penlru ca poste dansii a lost
trimes Carlo Magno cu alle ccreri lanpAratesli.
Frumoasele instructii noun, trhnese prinlr'un logo-
fill grec, Panlazi, unul din aceasta diplomatic roma.-
'leased in formatiune, .incep cu ardtarea .elocventd a
a Ibid., pp. 698-9, no. pu.x.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 51

tuturor sacrificiilor fricute de Mihai si a insemnatatii

resultatului castigat prin sabia lui: Imparatul Mdriia
Lui si Tara Ungureasca sit caute bine aceasta ca. Mi-
hail Voevod Donmiia Lui S'au gandit cu aceasta ca are-a
Ji el in gura Turcilor si fn loc de peire In. 'Tara-Roma-
neascd, ce, Wald frica lasandu innapoi, ispitit-au striste
mare; n'au gandit de paguba Oral intr'atatea ani si
sle chelciugul lui, ce in toate stristile au ispitit in
basilul Turcilor. Ardealul Inca, ce sant 74 ani de
sand an Post lepadat de suet curuna Ideal Unguresti
si au lost inchinat Turcilor, iar Mihail Voevod, cu
tocmeala lui si cu peire a !Multi voinici, au luat An-
dealul de 1 -au inchinat cinstitului Imparat, si de acuni
hmainte se frigAduiaste domnealui, pan va fi viu, cu
Inure credintd va sluji Impdratului si Tardi Ungu-
resti si toata crestindtatea". Dar sa i se lase Ardealul:
,,ce se maga Impdratului si Tdrdi Unguresti sa -i soco-
teasea pentru aceasta slujba si nevointa ce se-au ne-
von, sa-i lase Tara-Rainaneasca si tara Ardealului sit -i
lie mosie lui, si tine se va Vanea den feciorii lui, sa
le fie mosie". Si, anume, ca in primele puncle ale lui
.Milialcea si Stoica, Ardealul intreg, dupd pacea in-
cheiald de ImParalul Maximilian cu. Man Sigismund
Zapolya: cu Oradea si Bihorul, cu Huslul si Maranni-
rdsul, cu pdrt.ile -de Apus: Tinutul Crasnei si ale
Sonocului si ale Sdrandului si Nagbaia cu Baia-de-sus si
Coate tinuturile for ". El va avea dreptul de a face do.
natii. Tot ce a lost data al Terii-Romanesti si al
Ardealului, recastigandu-se, acolo se va inloarce. Va
pasha jurisdictia complectd: ce vom judeca not sdi fie
judecat si sd nu mai aiba voie a cautarea leage intralld
tam". Sa aiba titlul lui Sigismund. SA i se dea leli
soldatilor pAnd la 12 Mart si ajutor de trupe nol, pen-
tri ca Ardealul si Tara-Romaneascd, in ce loc santu,
lot norocul creslinaiatii iaste aruncat pre aceaste 2

www.dacoromanica.ro
52 N. IORGA

tAri, carele stint baslele, ce se cheamd strejile si apd-

rriturd a loath. crestinalatea; ca, Dunmezeu sit fereasa
de-ar apuca Turcul aceste 2 taxi, ar fi pcirc a toatd_
crestindtatea, cum Dumnezeu sit fereased de ac.:aia".
Tolusi, de ar fi sd se intample o astfel de nenorocire,
el si urmasii s alba ca loc de retragere mosii cii
\Tull. de 100.000 de taleri pe an. In cas de ar fi prins,
Imparatul s-1 rascumperel.
Tot asa se spunea si solilor la dicta ungureascd,
Napragy, Kornis si Bornemissa: Ardealul cOmplect. si
creditor, cu ce se va mai cuceri, lillul lui Sigismund,
ajutoare, adilposl 2. Si tot fdra incunjur o spunca
Sloica lui Ungnad 3. Mihai insusi sCrisese lui Pezzen
in acelasi seas, 5i o inisiune a lui Marini la Praga tre-
buia sa grabeasca lucrul. El ar fi avut si o scrisoare
fatii. de Papa4.
Pc cfind Mihai isi roslia astfel fara niciun fel de
ascunsuri grin scris vointa, lraddlorii tuturora, ne-
Mesh unguri, raspamliau zvonul ca el va pleca, ldsand
Ardealul nu stiu carui marchis de Burgau, despre care
Maximilian credea ca ar fi un sarpe in sin" 5, iar el,
din lipsa de provisii, va deveni un oslas ratacitor,
trAind cu nevasla la Fagaras"-6....
Dar Sloica sau, cuan ii zice Mihail Sz6kely, SLoichitil,
novine pe neasleplate. El aducea cu dansul ccl mai
ofensator raspuns.
lorga, Documente noi, 1. c., pp. 42.4. Aceasta forma e pentru
Mihalcea gi Stoica; o alta, cu ordinea conditiilor schimbata, a fost
Incredintala lui Pantazi Insusi ; ibid., pp. 46-7. V. si Hurmuzaki, IV
la 17 Ianuar ; hotarirea de la 19, In Iorga, Hurmuzaki, XII, p. 748
nota 1. V. 1 Monumenta Comitialia Transylvaniae, Iv, pp. 501-4.
V. pentru solie si lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 719, no. MLXXXIII.
2 Ibid., p. 709.
8 Ibid., p. 728.
4 Ibid., pp. 732-3, no. mxc.vn.
5 Ibid., p. 705, no. laxix.
6 Ibid., p. 702, no. rar...xtv.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 53

Consiliul de razboiu scusa pe Basta, califica biruinta

lui Mihai ca un simplu hasard, caci el venise doar ca
no fugar care-si cauta scaparea. Basta are dreptul de
a garnisona eetati care nu apartin Ardealului si care
nu-i pot fi cedale Voevodului. Nici Ardcalul, prottnisl
de mull lui Maximilian, nu poate sa-i ram'aic. Cel
mull, data nimleni nu urea s ieie provincia, ar puled'
fi lasal fiul lui Mihai, cu doi coMisari, germani sau
unguri". Cu Turcii s'o ispraveasca data 1.
Tar Impara LW, asculland pe acesti sfelnici aroganti,
incepea, la 3 Februar, cu laude pentru cele savarsite de
Mihai. Ce a lost cu eardinalul s'a isprdvit grin moarlea
lui Purlarea lui Basta, in cc privesle negocierile cu An-
Idrei, era indreptatita prin dorinta de a se resolvi
chestia lard' varsarea sangelui creslin, iar purllIrile lui
din urma fatal de locuitori vor fi cercelate. Ajutor se va
da, de si cuceritorul a putul culege mijloace din prada
de razboiu. Se vorbia si de .atiludinea .fatit de nemesii
insii.Se fitgaduia cuprinderca in paced' ce ar fi sa
se incheie cu Turccii, dar, mai ales, gandul sa iie la
razboiu cu ci, si Mihai sa se tie de aceasta. Amanunle
'urmau in aced domieniu si in cc privesle pc Tatari.
In cc primte insa ee-I ardea la inima pa 11Iihat, se
leisa total in sarnla comisarilor Ssi a trimesilor viitori 2.
Si, atunci, la 16, Mihai, care primise rdspunsul im-
perial, are, cum pi-el-rause Ungnad3, o nouii expli-
calie, furioasii, cu comisarii, una asa de strasnica, incill
capilanul din. Sillmar ar fi vrul, mai bine (leen s'o
audit, sit piardit o sad de capele". Imparalul, zicea
cel asa de jignit, e UM tradator", care urea sa-1 go-
neasca din Ardeal ca pe o felnicie slricata", asa cum.
Wc.ria-Cristina a lost gonita de Sigismund. Eu am
' Ibid., p. 814.
2 In romanete, la lorga, Documente not, pp. 484-7.
lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 710.

www.dacoromanica.ro
 54 N. IORGA

castigat pentru Imparatul Ardealul, anti riscat pentru

aceasta trupul mien si viata Mica, am luat cu mine
nevasta mea si fiul mieu: de s'ar fi iiilla.mplat o
nenorocire, am fi ramas acolo eu, nevasta mea si fiul
mieu si ai miei. Am nadajduit chi Maria Sa Impara--
tul, nu ntthitai ca nia va cinsti cu insemnate daruri, ci
ma va intari cu steaguri imparatesti, cu scrisoare si
pecete. Si acum vrea sa Ilna goneasca din Ardeal ca
pe o fe3nicie stricata. Asa ceva nu va vrea Dumnezeu:,
nu nth voiu Idsa gonif, .5i de mi-as pane capal, cdci
I-am Mat cu sabia". El nu servesle de Erica, ci de bun a.
vole. Asa a facut cu Sultanul, asa cu cestalalt Iraparat.
Cel d'intaiu, caruia o bucata de vreme i-a fatal toga
rusinile si baljocurile ce-si poate inchipui cineva", ii
trilmele steag, sable, buzdugan, un cal frumos, un
surguciu, 25.000 de galbeni, jar .,acela lint
trirn'ete ca dar trei coli de hfirtie pline de otravd, ra-
sine si bat jocurci, qi urea sd nth goneasca, Ali s'a Sims.
niie sa nu ma incred in NemU, caci voiu avea proasta
rasplata a slujbei niele credincioasc, cum a si urinal!
Voiu trimete pretutindeni scrisoarea Maiestaiii Sale, ca
sa vada Wald lumea bucuria si marea nerecunoslinia
pentru slujba Juba cea credincioasa". Ein brusko Au-
dientz`-`, spunea Szekely in limbagiul lui poliglol, asa
de expresiv I. Ca o urmare, solii la dicta fura. reche-
mall 2. Si sufletul onest al acestui ostas recunoslea cit
a.el care slriga astfel avea dreptate3.
1 Ibid., p. 722, no. mi.xxxvt. Cf. ibid., p. 730, no. mxciv.
' Ibid., pp. 724-5, no. MLXXXVIII. Stirs de la Napragy, pe care Mihal
II bAnuia, scuturandu-I sI crucea de la gat, trimese Imperialilor, n-I
urmator.
8 Ibid., pp. 703-4, no. mi.xvi ; forms germana, trimeasa de Mi-
halcea tut Pezzen, ibid., pp. 747-8, no. mcxv. Cf. ibid., p. 764, no.
MCXXXIII. 51 ibid., pp. 789-90 (examinare cu Rali). In acel moment
Dlonisie, care scrie Imparatului (ibid., pp. 705-6, no. mr.xx), pare sa nu
mai fi avut influents. Intr'o convorbire cu Ungnad, la 23 Februar, el

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 55

In schimb, Ungnad, nu nuknai ca era dusman falls

al celui cu care era trimes sa lucreze, dar se intelegea
cu acei Unguri a caror pedeapsa o dorise asa cte a-
prig cu caleva zile in urind; sta la (masa cu Napragy,
Kornis si Rakoczy, asculta criticile primului, intindea
urechea calre eel de-al doilea, care, tot scarpinfindu-se
in cap, ii soptia latineste: dacd aveti iireclii de auzil,
auziti; data aveti ochi de vazut, vedeli" si, paiit la
masa., gramadia invinuiriile contra lui Mihai, tradand
si instruchile calre tritnesii la dicta din Ungaria-de.-
sus si fagaduind sa comunice lot felul de stiri secrete
prin Senn3Tei care-i va lea provisoriu locul in Consi-
liul lui Mihai 1. Si Pezzen, gala de drun, implora pe
Maximilian sa vie in Ardeal, ca singer mijloc de a
goal pe Valah" 2.

Calatoria. lui Mihai la Fagaras .fu deci zabovitzi si

se dadu o mare slralucire primirii, tie mull astepialo,
a lui Taranowski 3.
Dar Mihai se ern rape& de iesirea sa. La 19 Febrility
el lamOria ca n'a avul in vedere pe Imparalul in-
susi, ci pe minislrii lui si mai ales pc nesuferilul Basla,
fara sa afirme insa ca el a luat bani de la Kornis. Se
arata, trebuie sa o recunoasca si Ungnad, Mind si
respectuos, plin de polileta, cum e obiceiul valah",

califica pe Mihai de om fArd Dumnezeu" si denunta ce i-a spus

Radu Buzescu despre gandul Domnului fatA de Imperiali. EI reco-
mann lui Pezzen sd nu vie &cat asa cA sa se teams Mihai de
dansul; ibid., pp. 700-1. Cf. si ibid., p. 789.
1 Ibid., pp. 706-11, no. Nu.xxii. Imbunare a lui Csdki cu ImpAratul ;
ibid., p. 711, no. MLXXIV.
2 Ibid., p. 712, no. mi.xxvi. Refus al lui Palffy; ibid., p. 714, no.
MLXXVIII. Dar conclitii ale lui, ibid., p. 751, no. mcxvit. Maximilian
se oferd; ibid., p. 758, no. MCXXIV.
a Ibid., pp. 717-9, no. MLXXXIII.

www.dacoromanica.ro
56 N. IORGA

en cAciula in inana, dar tot cu gandul ca Pezzen sa-i

aduca intdrirea in Ardeal.
Cala deosebire si acum cu judecata lui Mihai Sze-
kely! Mihai- Voda ", stria el la 20, e un om mandril
(hochiragner): cauta locuri inalte"; n'a anhi avut a face
en un astfel de suflet; vrea Ilan Mare, citsittorie no-
Mitt pentru fiu si hied": asa trebuie lual, kw nu cu
iinpulari; loath cealalta lume astfel procedeaza 1. Prin
StoichiVi, cu care vorbi croateste, lui Mihai fiicea sa -i
ajunga perspectiva unei coroane cc i-ar da-o Apusul.
Voda litsa in celate pc Radu Buzescu si pc Sibrik si
pleca. de MIA, la 20. spre Fagaras si Brasov, uncle lua
cu dfinsul si pe Taranowski. Acesta, veche cunostintii, de
un sfert de veac, a lui Ungnad, avea o misiunc poli-
tica, dar se facea a fi venit inlr'o afaocre privatii, la
un print de mull Limp prieLen, pe care-1 infatisa dish
ca nesLatornic, avand mai ales grip ca va aduce steng
turcesc" in Moldova, care esle tarn polona 2. De rapt
i se aduceau puternicului vecin propuneri de a Irece
supt suzeranilatea regalri 3.
Facandu-se a creole in oferlele lui Mihai de a se
pone supt protectia sa, regele se declara gala a-1 primi
intru cat arc dreplul dc a o face ma a intreba dicta.
Sc va interveni pe Tanga Iere-mia pentru a se pastra
buna vecinaate. P. Sigismund, care a fost in Polo-
nia, nu-1 va ingiidui in Moldova, si trecerea solilor
muscalesti n'o poate admite. Dar, bine in(eles, cum
Taranowski n'a venit cu solie, nici acesl raspuns n'are
calitate oficialii 4. Mihai rrtspundea ca el vrea sa aibit
1 Ibid., pp. 720-1, no. mLxxxiv; pp. 721-2, n -Ie MLXXXV -VI.
2 Ibid., p. 723. Cf. raportul din 23 al lui Ungnad ; ibid., pp. 727-9,
no. RIXCII.
8 V. gtiri despre Polonia, ibid., p. 742 si urm. Cf. si ibid.. p. 757,
no. MCVVI.
Corf us, o. c., pp. 35-8, no. vit. Acolo, p. 5, nota 1, si o biblio-
grafie polona pe care n'am avut-o la indetnang.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 57

Moldova, fiul sat' fiind agregal la nobilimea polono-

Iituaniana, chiar inainte de juramintele de schimbat
lIntre el si rege, dintre care al regelui sa fie cel
d'intain Daruit en averi in regat, Mihai ar lasa moste-
nirea luturor celor trci teri fiului, care, imipreunti cu
urmasii lui, va fi si el vasal al Coroanei polone, Mihai
el insusi fagaduind un contingent de 3.500 de oameni
in razboaiele Poloniei. Toate terile formeaza o unitate,
la care vor fi sa se adauge raialeie, si pana In Oceacovt.
Scrisori de curtenic fury schimbate de pe urma aces-
lei misiuni sedni-oficiale, intro Mihai si regele Poloniei,
it Mart-April. Astfel pan.a. in Main., cand Ieremia tipa
clip TIOU dupa ajulor 2, liniste pare ch.' domneste la
acest holar pe care Mihai era hotarit cu mice pret
sa-1 calce si,cum Ieremia adapostia pro Sigismund,
inca un motiv se adilugia la cele vechi si grele.
Comisarii plecara numai Caleva zile mai larziu. In
drum pana la Sighisoara si dupd aceia, Ungnad aduna
lot ce putea fi contra lui Mihai: dorul Sasilor duo
,.Craiasa" germand. greulatea sarcinilor, iniseria, care
scale vor aduce in curand, vadit, pedeapsa lui Dumne-
zeu- 3. La 3 Marl lei erau in Brasov, si Ungnad, bolnav,
incepea sa se gan&asca la posibilitatca unei conferinti"
ea cel care holarit nu 'urea sa piece 4.
Dar ciipitanul de Salmar fu primiL singur in au-
dienta in 4 Marl, fiind de fata. o Mare parte din Con-
silitt. Mihai se planse cit nu vine nici holarima imlpe-

1 Ibid., pp. 38-41, no. vu.

I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supl. 111, pp. 583-5, no. cccxr; pp.
591-2, no. cccxv ; ibid., pp. 595-6, no. cccxviii ; pp. 597-8, no.
cccxix. Cf. gi n-1 urmAtor.
Ibid., p. 735, nota 1; pp. 735-6, no. wit ; Szadeczky, o. c., la
26 Februar.
4 Ibid., pp, 749-50, no. MCXVI.

www.dacoromanica.ro
 58 N. IOR(,A

riala, nici banii, nici Pezzen. Si el are o amenintarc

turceasca serioasa in fata; soldatii neplatiti nian Inca
Cara, si pentru dfinsul e o jale. Din nou Szelel3r Linda.
pe acela care e fericit in razboiu, iute, bun de scat
(rattsch/egio), sincer (redlich), si ale earui p]anuri iz-
butesc"1. Iar, de partea cealalta, Ungnad se temlea ea
Veda urea sa-i dea in Cana Turcilor 2.
Pe cand nimic, absolut nisnic nu venia din locurile
incremenile ale Pragei si Vienei, un Miran Aga lure,.
Husein, sosia prin Sibliu3. La 9 el era la Brasov,.
uncle sosise si Nicolae-Voda. Patrascu4. Aducea (loud
sleaguri, si Mihai se grabia ca prin scrisori dare Mi-
halcea si Gheorghe Rat s linisteasca pe Imperialii
ingrijorati asupra inlentiilor sale 5.
Cu o zi inainte, la 16 Mart, trimlesul turcesc isi _Meuse
inlrarea, Mihai asezilnd pc Aga la stanga sa, roc de
onoare in Thisarilul musulman. Tabulhanaua, sun:Ind
din allimuri, inlovitrasia pe purlatorii steagului (Times
de Sultan.
Balranului Husein-Aga, Donmul ii iesise dcci Inainte,
coboranduTse de pc cal, cu o adevarata oaste de 4.000 de
oameni, lrabantii albi si rosii facand, supt conducerca
lui ,Noise Szekely, gard de la locuinta Doinn.ului pang
la poarta orasului. Tunurile bubuiau de pie. ziduri. So-
. Ittl aducea o sabie minunat batula cu pietre scumpe si
un surguciu cu o surd de penc negre de cocor, precum
si cele doua sleaguri pentru Voevodul insusi si Denim.

1 Ibid., p. 759. V. sl ibid., p. 761, no mcxxvitt. Sau despre va

.

nitatea Iui; ibid., p. 762, no. mcxxix.

2 Ibid., p. 760, no. mcxxvm.
a lbl., p. 764, no. MCXXXII.
Ibid., p. 768, no. mcxxxvi. Cf. ibid. , p. 770, no, MCXLI. Comi
saris ii vAd la fatal sat], voind sA -i faca o vislta; ibid., pp. 774-5,
no. MCXLII. E un tanAr foatte fin"; ibi d
6 Ibid., p. 771.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 59,

fiul salt, cai de prada, un soimil. Tolul era insa, de

ambele parti, politica" si demonstratie.
Napragy si Kornis mersesera calari inaintea Dolorous
lui. Consilierii unguri fura intrebati ce creel cu privire
la pacea cu Turcii, si Napragy pretindea ca a lost cu
toata hotarirea contra ei, aducand si exemlple din tre-
culul terii sale. Acuma insa, relatine tainice intro acest_
periculos agent al lui Sigisinund si Ungnad eratt un
lucru de bate zilele 2. Se zvonia insa ca. Turcii zu-
cere sit li se Ilea cetrdile brunitene, impreuna cu. Braila
si Giurgiul 3.
Taranowski plecase, si din nou Mihai scotea hutinle
nevoia de a se alaca Moldova4.
Indatrt dupa aceasta se tinea o dicta pentru subsidii,
cu aceiasi durere a lui Ungnad ca nu i se cere sfalul
intru nimic 5. El se multrunia it asculle plangeri sa-
sesti pentru purlarile soldatilor G sau fmarturisirea jade-
lui din Brasov ca Mihai nu i-a ingaduil sit tacit o visit..
oentenilor imparatesli 7.
Pe cand Alihai se ind.repta, la 168, spre, SHAW, iar
' Cronica lui Massa si Fuchs, in Quellen zur Geschichte der
Stat Brass6, V, p. 287 (si pentru toatA sederea in Brasov a lui
Mihai) ; Veress, I. c., pp. 54-6, no. 55.
2 Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 784.
3 V. si ibid., pp. 790-1, no. mud.
Ibid., pp. 772-3. Pentru scrisoarea Sultanului catre regele Polo
niei v. ibid., pp. 773-4 si mai sus. Cf. si ibid., p. 800, no. mcLxrd;
p. 817, no. mcLxxx. Mihail Szekely auzise de la seful lesuitilor,
Secuiul Grigore Vasarhely, cA prin Taranowski Mihai s'a inteles sit
ase Ardealul lui Sigismund; ibid., pp 801-2, no. mcxcvd.
5 Ibid., p. 776, no. MCXLV.
Ibid., p. 778. Si Hoffkirchen, unul din comandantil de la hotare,
aduna toate zvonurile contra lui Mihai; ibid., pp. 779-81, no. IvicxLvr.
La Constantinopol s'ar pregati o coroand pentru a-I Incorona rege-
al Ungarlei".
Ibid., p, 785, no. maxix ; pp, 791-2, no. maim
9 Cronica brasoveanA citata, p. 288.
www.dacoromanica.ro
'60 N. IORGA

convisarii, cu boierul chlauz, erau trimesi deoschi, pe

altii cale, Gheorghe Rat sosia in sfar$it, la 15 Mail,
,cu lucru real trimes de la Imlperiali lui
cu srbii $i 2.000 de pusti; el arrta ca a lost foarte
bine primit de arhiduccle Matthias la Viena. Domnul
sinili o mare bucurie si. ceru sr. 1 'se dea ceva din acesle
arm ca sr le cerceteze insusi. Dar se afirma ca Sibienii
fiiceau sa i se suit dupa obiceiu tot sfingele in fata
fiindca refasasera o patenla a lui ca fiind contrary
privilegiilor ora$uluil-; Clujenii refusasera mai de mull,
sr primeascr o garnisoana rom'ineasea.
Si Basta cerea acum Imparalului s-1 ingrduie a goni
el pe Yu 'Mud insolent", a crrui atiludine nu mai e de
suferil: a primit sleag de la Turci, a starnit. ura Ardele-
nilor. Cu 13.000 de oameni, intre cari haiduci de-ai lui
Pa Iffy $i Valonii $i Frances,ii srly dad. i-ar putea strange,
se simle la stare s dea alara pe barbar". El, care pro-
testa ca n'a avul tine side ce raporluri cu Kornis, min-
nea acuma Ellis cr. 1-a indeinnat ,,sit tie cu sperance pa
aceia cari doresc libertalea si s-i asigure ca Maieslatea
S". n'a iinpus niciodatti Valahului s se poarle cu cru-
zime si asa cum, a facet pe multi dintre ai for sal
.-creada" 2. Se spunea ca $i Marini, trinws de Mihai la
Imparalul (20 Marl), isi vorbeste de rau stapanul 3.
Paolo Giorgio i$i urma panic lui inveninale 1. Singur

Ibid., pp. 792-3, no. mum.

I

Ibid., pp. 794-5, no. mcLvt. El garnison,,aza cetatile ; ibid., pp.

I
811-2, no. mcxxvi. Expunerea parlior contra lui, ibid., pp. 815-6,
no. mcr..xxix. Mihai ar fi indreptat trupe cAtre Apus contra lui; ibid.,
ID. 821. Cf. ibid., pp. 823-4, no. MCXCI. Cu un adaus in care se spune
cd a vrut sl tale pe Kornis ; ibid., pp. 798-9, ni. mcu ; p. 798, no.
MCLX.
3 Ibid., p. 794, no. max.
4 Ibid., p. 797. Dar desmintire, ibid., pp. 801-2, no. mcLxv.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 611

Carlo Magno, ajuns in sfarsil acasti, dadea stiri linis-

litoare in sensul pe care-1 cunoasteml.
Ce-1 chinuia pe Mihai, care se afla pe pragul tuiei noi
actiuni militare, era nehotgrirea dcspre Imparal. La
31 Marl el se pldrigea comisarilor, chemati anume
pentru aceasta, ca fiecare sol acluce all rtispuns. iar
ajulor nu-i vine de niciun fel. Impciratul", spunea el,
,.arc si ford aceasta granite intinse si deslul de !nem-
ctz ele; de ce nu urea sd-i incrPdinteze spre carmuire
aceastd lard, ci could a-1 Boni dintr'insa? Dacci s'ar
recunaa,,ste neindestuldlor si nedestoinic, el insusi ar
piece de acolo, dar credo cd-i poate servi asa Moat
Maria Su si crestincitafra sd se ntrultcimeascci" N'a
cedat A.rdealul Iniciodatd, coin se zice, prin lanuar,
iar ce scriu Ragusanii nu-1 priveste 3. Se line de ce
spun solii lui, de ce a adus Carlo Magno. Ardealut
I-a twit cu sabia. In aceastd tard si-a Meld cuib,,
nu numai pentru el, ci pentru Elul sou si urmasii
sdi, precum si unul dintre noi Isi CuMpcird a mcc
sou stetpdnire, nu numai pentru sine, ci pentru coal,
copiii copiilor si urmasi". Dace Imparalul, care 1-a
tinul in Tara-Romflneasca sase ani cu vorba, asleaptil,
cat zabrivile lui, sa i se risipeascil oaslea, nu va as-
tepla si el accasta: fiecarnia-i e drag hinele si viata lui".
Dar, data i se clii. dreptatea, el face prof pe Turd
pond to Constantinopol". Oil, dad. Imparalul nu poate
face Millie, atanci mai bine pacea cu Turcii! .S4-1 lase
miicar a-ei trece solclalii pc in Oradea, prin Crasna

1 Ibid., pp. 795-6, no. MCLVII.

2 Hurmuzaki, IV, p. 30. Ungnad se plange ca Doninul vorbeste
prea rdpede, pAtimas, abrupt, ca baducerea se face prost si necre-
dincios, ca e mai rail decal cu Turdi.
" Pezzen, anuntand moartea lui loan de' Marini, asigura ca Mi-
halcea 1-a otrAvit la un pranz ; ibid., p. 41.
.

www.dacoromanica.ro
62 N. IORGA

si Maramurds, unde s'a cuibdrit de la sine Basta si

care sant vechile hotare ale Ardealului 1.
Intoarcerea lui Mihalcea cu vesti rele nu putea &cat
st indarjeasca 5i mai mult pe acela care era in pragul
unor grele hotariri. Sloica aducea inainte ca si in dicta
chestia comitatelor a lost hotdrita asa cum spune sta-.
pfinul situ.
La 3 April, daps Pasli, Miliai repeta plangerea,
c e Until in drum'. Ce-ati spnin.e", adaugia el, data
vi s'ar. prelinde sit iesiti din casa voastra, liar nu
sd ramancti 5i Tolul pc basa
sit fill .credinciosi?".
unei scrisori a lui Pezzen, care cerea si pe Patrascu
zalog, si alunci tine rdmane in Tara-Romancascd"?
Nu lash ce a c4tigat czz salyia feud ajutorul si plata
1mparatului, nici nit lngriduie altuia sci-0 "intindei gra-
ngile" 2.
Abia scrisorife impAratesli din 20 Marl it indulcira
pe maniosul Domn: din non el asigurd pe ImpArat
de credinta si desid.sura larg 5i planul Moldo-polon Si
cel bizantin, de si Turcii ii dau ccle trei teri 5i ar fi
gata sa-1 puie in fruntea ostilor tor, plangandu-se nu-
mai de Basta, ale cdrui scrisori de pars ar trebui sa
i se bald in frunle"3.

Turcul era cu Mihai, care se indrepta acum spre

Cluj fdrd a trimele la Poarta solia care se anuntase4.
Ai lui pradau in voie la Panciova5. Net-nth-dor, la
snrsitul lui Mart, Domnul pretindea sa-i vie Pezzen C.
' Ibid., pp. 29-33: e cea mai importantei si mai curagios sincere
declaratie a lui Mihai.
2 Ibid., pp. 34-6.
Ibid., pp. 37-40, no. xxt. Scriso lre, la 28, catre arhiducele Mat-
thias; ibid., pp. 44-5, no. xxv.
Iorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 802-3, no. mcLxvx.
5 Ibid., pp. 809-10, no. mcLxxiv. Atac turcesc la Lipova ; ibid.,
p. S27, no. mcxcv. Ceaupl cu steag la Munteni, ibid.
0 Ibid., pp. 813-4, no. mcLxvii.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MII-IAI VITEAZUL 63

Acesta era, la inceputul lui April, Inca in Viena Si

semnala de acolo, cu banuieli, solia lui Marini si, ple-
carea, ca pe fuga, de frica unor Ungtiri contra lui, a
lui Mihalceal. Afland din scrisori imperiale ca mull
.asteplalul aMbasador sta sa pice. Mihai multdmia+
Marie calduros Ca stau sa-i vie cele asteptate 2.
S'ar fi bucurat si mai mult dacd ar fi stiut ea in
acciasi zi Imiparatul oferise marchisului de Burgau
lucid lui Basta, ca unuia care ar fi mai acceptabil
pentru Valah" 3. Basta, cu neslansa-i urd, presinta pe
dlihai todmai atunci ca pe unul care va incerca sa
ieie prin surprindere cetatile coMitatelor exlerioare 4.
Vodd era in apele lui cu atat Mai mull, cu cat
era sigur ca-1 atacd Iereinia si cerea sal i se trimeata
din Tirol frumaosul, plarAndul copilas balan al lui
Petru Schiopul pentru a-1 aseza in Scaun 5.
Toatd lulmea Rama deci bucuroasa, si Ungnad scrie ca
boierii, cu Mitropolitul cu lot, s'au pus pe bdulurd 6.
Dar comisarii stia-u ca Pezzen vine cu mama goald.7.
Si tolusi ii cheMau (6 April), in termeni desperati, la
11 ale lunii 8. Ba Mihai insusi spunea: sit vie 5i ram
bani9! De rapt. el Linea gala o caste. de 30- 33.000 de
onmeni pe care n'avea cu ce s'o plaleasca 10.
1 Ibid., pp. 817-8, no. mcLxxxi.
2 Ibid., pp. 819-20, no. mci.xxxv1. Si catre Pezzen, n-1 urmAtor.
8 Ibid., pp. 822-3, no. mctxxxix. Pentru Jeformarea Valonilorg o
scrisoare a lui Pezzen, ibid., p. 823, no. mcxc. Primirea de acesta,
p. 847, no. MCCXI.
' Ibid., pp. 847.8, no. mccxtu.
5 Ibid., pp. 824-5, no. mcxcin ; p. 824, n. I; pp. 825-7, no. mcxciv;
.p. 830, no. mcxcvt; p. 834, no. mcc.
6 Ibid., p. 826.
Ibid., pp. 820-2, no. MCLXXXVIII.
8 Ibid., p. 834, no. mcc.
9 Ibid., p. 836, no. mcciv.
10 Ibid., pp. 838-9, no. mccvu. Cf., pentru numar, ibid., p. 831.

www.dacoromanica.ro
64 N. IORGA

Pezzen, crtruia Mihai ii stria, la 28 April, si in ches-

tia. Tatarilor 1, nu era sa vie insa asa de curand:
saptarnani intregi el va sta la Casovia, cautand banii
cari-i lipsiau, iar in acest timp Mihai intreba pc comi-
sari data nu s'ar pone garanti pentru sun* impru-
mutate in tara 2. Si aceasta o facea cand vroia sit
mearga in Moldova...
De dourt on el a rostit cu patima aceste cuvinle: ,.in
Moldova". Era asa de aprins, Meat smulgea cuvinte
de recunoastere si lui Ungnad: se vede in adevar
la el di e din fire potrivit pentru razboiu si, iii multe
privinti, mai ales contra acestui dustman, a carui siluatie
localit, viclenie si stralageme, cihul trebuie alacat cu
folds la momentul eel bun, le cuneaste bine si le-a
incercat, e adanirabil de potrivit, si in terile acestea
nu-si dirt prtreche". E acttma, cLInd sla sa dea lo-
vitura, zelos, curagios, vesel, de pare ca abia poate
astepla ceasul pornirii contra inilmicultd... Pentru raz-
boiul de aici iim'potriva Turcilor e un general mai
mare decal oricine" 3.
Pe child Kornis indraznia sa strecoare comisarilor
ca \Todd 1-a intrebat sinter si serios cu tine sa mcarga.:
cu Imparatul sau cu Turcii si Mihai cerceta arse-
nalul cu ceau.sul care-i calaria inaintesi Bornemisza,
altul din necredinciosii consilieri unguri, recomanda
sa lie scos aces': strain, dandu-i-se undeva vre-o despa-
gubire si asigurand ca, la intrarea unci trope de 5.000
de oarneni, tara ar aclama pc Imparat iar ci i-ar fi
dat sfalul sa nu se ridice contra Casei de Austria 5,
1 Hurmuzaki, IV, pp. 43.4, no. xxlv.
2 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 840.
Ibid., p. 843.
4 Ibid., p. 857, no. mccxvm. Si mai departe Kornis paria : Mihai
vrea sa trimeata, cu vechile cereri, la Praga pe un Nicolae Vitez,
om rau Si necredincios, in locul lui Petru Armeanul; ibid., pp. 859-60,
no. MCCXIX.
6
Ibid, p. 848 gi urm., no. mccxv.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 65

Doninul declara incrt ()data ca el a luat Ardealul peniru

Iniparatul, dar nu sufere pe allul ca guverniltor, de si
ca sirpcmire, ii ajung Tara-Romaneascr. -si Moldova,
ip(ecare se aralrt sigur ca o va lua 1. Inainte insa
cle a erica Moldova, unde se gni Sigismund, cel mai
ern duSman", el urea sa alba parerea coluisarilor.
Ferdi, ca cle obiceiu, aeestia-i raspunserr ca ar fi bine
sit arate intaiu Imprtratului ca a lost el insusi aine-
nintat, pentru ca Rudolf sa poaiti explica lucru4 re-
gelid Poloniei. Dar ei conlinuau a-i vorbi ca unuia
care sovaiesle incr. Intre dour. politico opuse.
Afirmand Inca ()data ca e neclesprirlil legal de cresli-
mdale si de Imparat, Mihai era adthic unseal, si en la-
cralmlile in ochi vorbia ca si cum. in bisericr, inaintea
allarului, ar fi lost sr presteze solemn si foarie devolat
Un scump jurrmani lui Dumnezeu si Imparatului. Cei
doi oameni biltrani, .5i maul din ei asa de neincrezrior,
as. de ran dispus fair. de dansul, furr, cum o spune Uii-
g insusi, miscall in inimr". S'a ridicaL in picioare
alunci, arrilfind ca el pleaca la o noun incercare, menhir
sa-i arrde cugeLul cural; ar dori ca Imparatul insusi sr
fie acolo, si el sa-i each la picioare si sr-i mrrluri-
seasca taina pe care n'o poale vadi nimanui alluia pc
lame. Sc arrla alone impresional; el crruia-i plateau
ospeiele si care traia public cu odrasla de Roinstn
Velica, solia lui Fabio Genga, el care-si schindia adesea
luxoasele vesminie, aprrea acuma singuratec si plin
de reculegere, lute haina oarecare ca inaintea unui
act religios 2.
La 24 April Mihai pleca in trAsura, cu. putini, spine
Miercurea s si Fagras, de unde adresa un ultim apel
1 Ibid., p. 845.
2 Ibid., pp. 851-6, no. mccxvi. Pentru Velica, v. Iorga, Femeile in
trecutul romanesc, ed. a 2 -a.
8 Ibid., p. 864, no. mccxxit. Cf. ibid., p. 869, no. mccxxiv.
5
N. www.dacoromanica.ro
66 N. IORGA

catrc Pezzen 1, corfindu-i grabirea si de la Imlparalul2,

lnc cilud balranul diplomat vorbia de 'Inca o zdbava
de doita siiplamaui 3. Lisa cu Logofdlul Teodosie, ase-
zat ca regent. pe comisari, fricosi de cc s'ar fi putut
intampla si foarle jigni i ca nu merg si ci cu oastea.
De acum inainle ei nu vor face alla decal sa adune,,
toldeauna cu o nold de dusmanic, toate zvonitrile care
circulau I. Szekely coma holdrit ea aceslea s
nu i se pule lui in samd5.
Akira de Napragy, bolnav .fall si Mare lritdator, con
silierii acrid ni furl siliii sa iea parte in expcdi(ia care
se pregalin Nicolas -Voda Patrascu ii adusose pe Alan-
lenii sill 7.

Ibid., p. 872, no. mccxxxvi.

2 Ibid., p. 873, no. DCCXXVIII.
3 Ibid., p. 874, no. mccxxx.
4 Si sosirea unui Stadnicki, dqman al Cancelariului polon ; ibid.,

p. 866. A unui sol mic tAtaresc; ibid., pp. 866-7.

5 Ibid., p. 879, no. mccxxxn.
6 Ibid., p. 871. El trimete de la GilAu scrlsori de intrigi, ibid.,
p. 876. Recornanda ca Pezzen s nu aducA bani ; ibid. Se oferia
sA mijloceascA predarea Clujului; ibid., p. 876. Atte pari; ibid , p.
884, no. MCCXXXVI.
7 Ibid., p. 881.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.

Cucerirea Moldovei

In lipsa Itti Mihai, Teodosie [rebid, din causa ltti

Ungnad, care avea relatii Cu loll Ungurii unellitori
sa opreasca pie coinisari (IC a parasi Alba-Iulia, mai.
ales pentru acel Cluj care tierbea de dorinta rilscoalei 1,
dar li ingaditi sii treaca la Medias. Cilnd ariara apoi
de apropierca lui Pezzert, ci putura merge si la Cluj,
dar observati de aproape, de si Mihai mUstrase
pe Tcodosie prin Mihalcea, care calilica pe tovarasul
sati ,,tn bivol" ccia cc fawn pe Ungnad sa spit-
mege: in use aui de solie la Turd n'a pii(ii asa
rusine 2, dar nicio purtare asa de miserabila ca
aceia pa care o continua de atillea luta n'o avuse
acolo.
In acesi tinIp, de la Prejmer 3, Mihai lrecea 1nainte,
lastind 3.000 de Rosh, cari prildara si tteiscril Ple-
eind a (lout' zi, et se afla in zitta de 8 la Vasarhei(i
1Kys-Vasarheli"), Ifinga munti 5, de. uncle grabia Inch
1 Ibid., p. 885 sl urm.
2 Ibid., p. 913, no. MDCLXXI.
3 Ibid., pp. 886-7, no. MGCXXXIX.
Cronica lui Massa si Fuchs, I. c., pp. 288-9.
5 Scrisoare inedita mentionata ibid., p. 897, nota 1. Cf. ibid., p.
S98, no. MCCLI.

www.dacoromanica.ro
 68 N. IORGA

odalA pe Pezzen t. Mi indult si Farkas Kornis, rilinaneatt

sitadminislreze Ardealtd 2. (Vile ireceau apoi in Mol-
dova pe la Troll's.
Erau vre-o 30.000 de alum* de foarte bunt calilate.
0 socoteala romaneasca pentru Vislierul Dumilrachi
insira pe Cazacii lui Valaoschi, cel din lupla de la
$elimber,ai lui Branitchi, care n'avea legrnurile cu Po-
Ionia, ai lui Ocesalschi si ai Rominului Rostopcea:
2.917 cai; Cazaci pedestri, in mic numdr; mia de Un-
gad ai lui Grigore MakO; Moldovenii lui Marzea, cu
numele tilltiresc de razboiu, ai lui Anghelachi, pc care
1-ant gsasit ameslecal .5i in negociatii, ai hotnogului Lupu:
1.152; Sarbii lui Petcu si Necula: 1.608; cci cativa beslii
de acelasi neam ai holnogului Marco, probabil alLtd
decal. Deli-Marcu cu banclele de prada; trabantii sau cia-
rabantii ne-Unguri, mai mull ai lui Jivco Rosul, ai lui
Mirda Ianos, ai lui Nedelco si Radu, Romani: 4.000; tra-
banti ai lui Francisco Thury: 200; Airrtbanii de lit
poarta" si Junarii lui Voevod"; trupa lui Gaspar Si-
brik si a Ini Tvan Braucovici, dia Banal: 120 3. Pe
Fuel aceasta elemonte mai putin costisitoare, dar si
mai putin bane de lupla: contingentele oraselor, legiu-
nile Secuilor, cillarimea nobililor, contributia curat ro-
maneasca a terii de origine. 0 socoteala ardeleand da
some corespunzatoare: 2.000 de Cazaci, 1.200 de Moldo-
veni, 1.300 de Sarbi, 1.200 de trabantil. Aml arllal

1 Hurmuzakl, IV 8, pp. 46-7, no. xxvm. Catre comisari, n-1 ur-

mator. Inteacelasi zi Stolca doria pe Stefan din Tirol ; ibid., p. 48,
no. xxx.
2 Ibid., pp. 45-6, n-le xxvi-vn.
8 lorga, Contributiuni nouei, pp. 34-5 (= 468-9). In note, ibid.,
de la pagina 37 inainte, lamuriri blografice. Cf. i Veress, L c., p.
115.
4 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 780. Cf. pentru Dell-Marcu Si alt
cApitan sdrb, Baba-Novac, precum Sf pentru cei 3.000 de Sarbl si.
1.500 de Moldoveni, ibid., pp. 741, 788.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 69

mai sus suma probabilii a lelalului t: multi Cazaci,

nephiliii, preferara sa ramaie in Ardcal, ca sit pradc 2.
Se pare ca Ieremia fu alacal din doua parti, un alt
grup de navalilori viind pc In CamPulung 3. La 11
Main, dupa un drarni greu prin. munti, Mihai era la
Roman, de uncle fugise, de la inceput, Moldoveartul.
Pesle cinci tile, el dzidea ordine din. Sucea,va, uncle va
aseza ca piizilori ai celalii Mualeni de -ai sill credinciesi:
mi Ban Udrea (Baleami), un Negre4. Bulelinul de vie-
tonic catre orascle sasesli era acesta, scurf si cuprin-
zaler: Vd insliintez cc bun noroc ni-a dat Dumne-
zeu, spre hinele creslinalatii si spre folosul Imparalului,
aln luat tara aceasta cu ajutorul lui Dumnezeu. Mai
mare dusrnan deal acesla n'am avut: Dumnezeu ni-a
slat tara in man.a. Deci sa fiti veseli si bucurosi. Nimic
alta de la noi s nu asteptati, ci poste putin sa no
adaslali si pc not acasa cn noroc 1)un"5. Iar, in. ally
misiva: Moldova, care a lost razvratita de un timp
ineeace fata de creslinatatea intreaga, am lual-o, slava
Domnului, astazi supt stapithirea noastra. Pe Domnul ei,
Ieremia-Voda, cu toata oastea lui, 1-am gonit pang la
Nistru, batutu-l-am si, trecand in Polonia, cea mai
bung parte din oastea lui s'a inecat in apa. Cu cane
era si printul Sigismund, dar si el, noaptea, cu toata
primejdia ce ameninta pe multi, a .fugit dincolo de rail.
Care izbanda s'a casligat pentru Dunmezeu, pentru
crestinatate si pentru noi, si dumneavoastra Inca sa
vi bucurati, sa multamiti lui Dumnezeu. VA' dam de
.-stire ea, randuind stile la holarele terii, fara Melo

* Pentru socoteala, fantastic6, de 150.000, sI ibid.,. p. 905, no.

MDCLIX.
2 Ibid., pp. 902-3, no. MCCLVIII.
3 Hurmuzaki, IV 2, p. 24, no. xvi : a se ceti : Ienacachi.
` lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 900, no. mcctiv; p. 909, n -Ie MCCLXII -III.
5 Ibid., p. 809, no. MCCLXIII.

www.dacoromanica.ro
70 N. IORGA

zit ava si not vain veni iu mijlocul voslru" Asigura

pc comisari ca i s'a predat o armatd de 25.000 de.
oam en i 2.
Din partea lui, Mihalcea descria comisarilor asifel
fulgeratoarea biruintd: Din partea induratorului mieu
sla'pan Voevodul, va scriu dumneavoastra ca !mina
Dumnezeu, dupes asteptarea Mariei Sale In*ilratului,
ni-a dat in many toata Moldova si toarai Cara s'a pre-
dal; Voevodul de acolo insa a fugit, si Voevodul, Dom-
nul nostru it urm'aireste cu husarii si calririmea Ora
la Hotin, iar pedestrimea a lasat-o In tabard langa
Iasi" 3.
Mihai scrie din Holin la 20 ale Iuuii 1. Ieremia iur
susi necunoaste, la 18 Maiu, cal a fost balut in retra-
gerep sa griibila sere acel adaposl 3. Si chute() informa-
tir poloM slim! ca Domnul AIoidovei a lost snit s deie,
Inpla, dar elI ai lui an irecul la Mihai 6.
Voevodul Rusiej., cunoscutul Nicolac Herburi de Ful-
szlyn, pukes sa scrie ca .,Mihai a risipit rusinos pe, ai
nostri... Nici ai nostri nu se inAndresc: au irecut in
fugA peste Nistru, si nu pulini dintre ei au sosit alzi
1 Ibid., pp. 913-4, no. mcctxxill. Cf. scrisoarea catre ImpArat SI
cea catre Matthias, Suceava, 23, Veress, 1. c., pp. 106-8, n-le 101-2.
2 Hurmuzaki, IV p. 50, no. xxxm. E falsA cea urtnatoare, care
vorbeVe de biruinta fArd sAnge, de frica Intoarceril Invinsului. Si alte
scrisori de biruinta autentice, una din 20, de supt Hotin ; pp. 51-2,
no. xxxv.
3 Iorga, In Hurmuzaki, X11, p. 912, no. mcci.xx.
4 Ibid., p. 913, no. MCCLXXII.
Ibid., p. 931, nota.
0 Ibid., p. 930. Informatorul pretinde ca Ieremia nu era pregatit,
de vreme ce Mihai ii oferise pang i casatoria uneia din fiicele Mol-
doveanului cu Nicolae-Vodd Patracu. Un altul vorbqte de retinerea.
lui Ieremia la o nuntA; Hurmuzaki, IV 2, p. 49. Miron Costin a auzit
de o bAtalie la Verbia, pe Jijia, unde sta o movila mare preste
trupuri, de Ieremia-Vocid apoi facute ; p. 255. El tie i de urmele
gloantelor lui Mihai in platra Hotinului; ibid. Descriere i in Pa-
lamede, ed. Legrand, pp. 211-3.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 71

la Camenita pc la oarcle dourzcci si dour_ intr. gloana"

si frier ce nu niai inceta 1".
Se credea cr, In Polonia insasi, Voevodul de Chiev
si eel de Cracovia Jill asleapIti decal aparitia trupe-
lor invingtitorului 2. S'ar. pulea Ina Rusin si i,ilnania,
care sant de leva lui 3.
Si imporlanta acestei biruiii i, pe care en al(ila palimr
o vor conlesla $i nobilii unguri din Ardeal si chiar
comisarii Imprralului se poate prinde din circulara de
la 25 a regelui Polonici: E usor dc vazin c2. dacit
aceslui vrannas ii va mlergc, dupa &tad lui si va
ocupa Moldova, va intreprinde lucruri si mai marl.
Deci e vorba aproape de exislenta noaslra, caci, dacr
nu va fi alungat acel dusman din Moldova cat de cn-
rand, va trebui sit ne aparam sr nu icic jumatale:
din Coroana Poloniei... E vorba de insrsi Cara no.ts-
11.5 si de Coroana Poloniei Regele nu voia sii creadr
c t o astfel de birninth s'a putul castiga ffira concursul
soldatilor Imptiratului 5.
lilhai s'a grabil a [Hanle lui Sigismund at III-lea
arnbasadori ca Siroc Buzescu si Gheorghe Rat, ea sense
cii n'a V111 sti-1 jigneasca on sa-i anted pagubii; ei
vor fi insi relinuti pe la Muncacin indaIii cc irbucni
revolla Ardealului 6.
1 Veress, 1. c., pp. 103-4, no. 99.
I I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl. II', pp. 599-600, no. cccxxr.
3 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 936, no. mcccxr.
4 Veress, 1. c., pp. 109-11, no. 104. Se dadea vina pe trAdarea lui
Taranowski ; ibid., p. 113, no. 107. Mihai II apArA-; ibid., pp. 151-2,
no. 144. Se cer ajutoare 1 in Prusia ; ibid., pp. 116 -7; no. 101.
Regele cAtre senator!, 26 lunie, ibid., pp. 133-6, no. 129. A urmat
o corespondents intre rege Si Han, ca sA nu ajute pe Mihai; ibid.,
pp. 141-3, no. 135 ; Corfus, o. c., p. 45 i urm. Masud de adunare
a trup-lor din partea lui Zamoyski, Veress, I. c., pp. 118-20, no. 111.
Si totui scrisoare a lui Mihai cAtre rege (3 Iulie), ibid., pp. 138 -9,
no. 132. Sol at lui; ibid., p. 154, no. 147.
5 Ibid., pp. 914-5, no. mcci.xxlv.
Szamosktizy, trad. CrAciun, p. 133. Aid si despre relatiile cu
Chievul. V. 1 ibid., pp. 137-8.
www.dacoromanica.ro
72 N. IORGA

COIL privege influenla asupra Ungurilor in genera,

furio$i de aceasla noud izb'ancla a celui pe care-1 urait
atilta. Kornis, despre care se spun.ea cal a fosl falai de
Donin1, isi schimbase atiludinea in vilrlejul victories.
1;1 serie din Suceava la 26 Maiu, asliel: .,Slav: Dom-
nului. noi pe aici am umblal cu noroc, si e vesel si
VOda" 2. Si Csaki insu$i scria, lol din Suceava, Ia 27, lui
Napragy despre voia lui Dttunezeu" $i norocul Dumi-
sale Voevodului": vochea capilala a Moldovei s'a dat ..Itira
a [rage un lull" 3, 5i in curs nd AIibai va chatua la
Iasi adunarea Moldovei 4.
Dc rapt Mihai era acolo 1a 4 Maier) si Ia 10Q El
dialea din Iasi, la 11. explicatii regelui Poloniei 7.
Nufmni la 21 Tunic el se aria la Roman 8. La 21'
scria din Osorheiu 9, la 26 din Preimilr10; la 27 era
la Brasov it.

Ce s'a petrccut pang. atunci in Ardeal $i la holarele

lui din partea Imperialilor e una din cele mai misera-
' /bid., p. 924, no. mccxcit.
2 Ibid., p. 921, no. mcci.xxxvi.
8 Ibid., p. 923, no. mccxc.

4 La 24 Maiu sr. v. Negrea era Hatman si parcAlab de Suceava ;

lorga, in Hurmuzaki, XV, p. 763, no. WAIN. Un Moldovean prins,
Cocrisel, ibid., p. 773, rip. MDXCIV.
5 Ibid., XII, p. 935, no. mcccvnt,
Ibid., pp. 939-40, no. mcccxvn.
6

7 1. Bogdan, in Hurmuzaki, Supl. 11', pp. 600-2, no. cccxxu. Data

de 21 trebuie si fie dui:a stilul nou. Si o scrisoare din ,,22" tot de

la Suceava ; n-1 urmator. Pentru retragerea de acolo a asediatorilor,
2.000 de pedestri si 2.000 de cAlAri, ibid., pp. 605-6, no. cccxxv. V.
si n-1 urmAtor. Prada mAnastirilor si bisericilor; ibid., pp. 608-9,
no. CCCXXVII.
8 lorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 946-7, no. MCCCXXXI.
9 Ibid., pp. 948-9, no. mcccxxxvi.
10 Ibid., p. 950, no. mcccxu.
" Cronica lui Massa si Fuchs, 1. c,, p. 290.

www.dacoromanica.ro
 /STOR1A LUI MIHA! VITEAZUL 73

bile actiuni de cicvelire si submiinare a unui om vred-

nic care-si pune din nou in rise persoana si ara
pentru a indeplini ceia ce era pentru Mihai un ser-
viciu crestinatatii. Tot ce invidia, lasitatea, vanilatea
rtinith, furia neputincioasai ascanzfind cu indarittnicic
adevhrul, pot sh. Med pentru a inegri si primejdui pe
un om a fost pus la cale, si fare inlervenLia lui Basta,
complect compromis pentru desavarsita lui lipsa de
autoritale si de energic, do cei trci oameni prin can
Donmul romCm puteo sh--si alba legaturilc cu acca
Curie a Imphra WW1 si a color sapte hertegi", in care-si
pusese asa do naiv Loath Increderca si speranta.
Trei sant aceia cari au colaboral veninos si prosleste
la aceasth operh, care Irebuia de alliel sh se intoarch
rapede impotriva ion chiar: Napragy, march?, unellitor,
imbatrilnitul diplomat Ungnad si acel Pezzcn, cu aceiasi
-experienta in aceleasi locuri, care, pus in frunlea afa-
ccrii valalte, SJ dOvedi, si in cc priveste caracterul
si mai ales in ce privesle inteligenta, asa do inferior
misiunii sale.
Episcopul se vadeste dusman neimpacal al aceluia
care-1 introdusese in tainele guvernarii lui. Puse la tale
cu Ungnad condiOile in care dupe infrangerea lui
Iihai. pelf_ a care infrangere se roaga si pe care o
raspiindeste, ar fi sa se primoasca Sigismund, de care
cu Loath inima ramdsese legat 1. Il ajuta $Lefan Bathory,
reconcilial cu Imperialii, care-si revarsa Loath ara in
acelasi domeniu at stirilor false. Iesuitii din Cluj adauga
la vestile menite sil aralc ca s'a sfarsit cu Mihai, bi-
ruil in Moldova 2.
Ungnad, continuand a ischli si pc nestiutorul .5hu
tovaras, care nu mai vorbeste deoscbit si nu se mai
r Ibid., pp. 916-7, no. MCCLXXVII; p. 918, no. MCCLXXVIII.
2 Ibid., p. 919, no. mccLxxxi.

www.dacoromanica.ro
74 N. IORGA

scutura de raspundere, lucreaza in acelasi seas. E acela

care inca din Februar suggerase ideia ca tin mic numar
de Germani aparut la Zalau ar ajunge penlru a provoca
impolriva lui Mihai rdscoala generald a Ardealului :Mors
de inlrelinerm oslilor pradalnice t. Cand se VAZI.1. .cii Mi-
hai nu e la Brasov, ca nu s'a proclus o rascoald a Ardea-
lului care sa si-1 li prabusit. ca el Se aria in Moldova si
a biruil. cc lrasniloare biruin(a!, comisarul impe-
rial se face a Sc indoi ca aceasla viciorie va continua.
Oas lea lui e asa de rau aprovisionala incal. a lrebuiL
s t culeaga frunzele din pond penlru a se hrani 2.
Ungnad va ajunge sa adune cele mai nemernice instate-
ca sa le arunce in capul cui nu facea decal sa luple
penlru acel ImparaL pc care-1 serviau si until si allul:
OM barbar, impiu, pripil, inselalor, pc feluile cal
nercal si ncsincer, ci procedand fraudulos si dunuii-
neslc fart de Imparal" 3. La 31 Main, el lrebuia sa
conslale ca inimile amicilor sai, 'muesli. au plans in
.bubuilurile de lunuri anuntInd biruinla slapanului
lor1. Si incheierea era aceasla: ,,Omul acesla se va
prtibusi insusi, Mei procedarea lui nu poale Clara,
nici aici, Did ill Moldova" 5. El spunea limpede lui Mi-
halcea cd. Pezzen n'a venil penlru ca sa aduca bani
ci penlru ca sa primeasca Ardcalul in 'nimble Impa-
ralului 6.

1 Ibid., p. 729, no. MXCII.

2 Ibid., p. 920, no. mccLxxxm.
3 Ibid., p. 919, no. mccLxxix.
4 Ibid., p. 928. Sfatula sA nu se trimeatA tanarul Domn Stefan din

Tirol; Ibid.
5 Ibid., p. 944, no. MCCCXXVIII. Si acuma, in a doua parte a lui
lunie, ei afirmau ca lurtele din Moldova n'au fost decat o hartA
Si adaugiau cA Mihai a fost silit sa se intoarcA acolo; ibid., p. 946
no. MCCCXXXI.
6 Ibid., p. 952, no. mcccxLm.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LW MIHAI VITEAZUL 75

In ce privesle acum pe Pezzen, chemal de Mihai

si din Suceava, la 23 1, la 26 2, din Iasi la 2, la 15,
la 17 Iunie 3, fagilduind ispravi la Timisoara si piina
la Conslanlinopol4, el avea un gand. Dc si venia farii
un ban, cauland sd capele prin imprumul sau altfel,
oarecare sume, mai mull de indulcire decal de ajulor,
de la Ungurii puLernici din Ungaria Superioarii. un
DebO, un Rakoczy, etc., can cereal]. insA garanlii seri-
oase, el avea de gand sa inceapd prin a spune lui
Mihai s pardseased acest Ardeal, care e al Tmpralului
si nu al lui, asa cum se oferise odinioarii; penlru rest,.
siluatie, ajutoare, S3 poate vorbi pe 1101117, si numai
.alunci. Nu e blue ", sepia el de la inceput, a mai.
last' pe Voevod in Ardeal 5". E sigur ca Valahul
nu va pleca de blind voic" G. A funs, in. sfarsil, asa cu
manile goale, la Oracle, undo va incremeni mai Multa
vreme, el anuhl(a comisarilor programul sin!, unit: Mi-
hai sa preclea Ardealul Iulparallilni 7. 0 di,ld ardeleami
sd fie convocald auume pentru aceasla, Mend lrebuind
sti fie solemn si legal, pentru mai marca glorie si mai
multul fobs at Casci de Austrian. Iulreaga politica a
lui Mihai, singura posibiHi in situatia lui, e micnjilal
cu brmuieli culese oriunde.: a primit pe ceaus. s'a
legal cu Turcii, Ware niciun sentiment pentru Infpi1
Hurmuzaki, IV, p. 54, no. xxxviii.
2 Ibid., p. 60, no. xLiv.
3 Ibid., p. 66, no. LI; v. si n-1 urmAtor. Apoi ibid., pp. 67-8, no.
Lill; p. 74, no. LXI. SI catre comisari, la 17; ibid., pp. 75-6, no.
LXIII. CAtre Pezzen, 17; ibid., p. 76, no. LXIII. CAtre comisari, laoi,
24, ibid., pp. 79.80, no. LXVII.
4 Ibid., pp. 65-6, no. L.
6 Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 736, no. MCCIII. Cf. ibid., p. 731,.
no. mxcv.
8 Ibid., p. 901, no. mccuv.
Ibid., p. 910, no. mccLxvi.
8 Ibid., p. 911, no. mccLxvi.

www.dacoromanica.ro
76 N. IORGA

ralul; pc dansul, Pezzen, i1 socoal.e numai ca pc oanul

care aduce, care trebuie sa aduer basil 1.
Si, cu cinisnl. ajuns in sfarsit, cu chiu, cu vai, la Silt-
mar, Pezzen declard ca va zrtbovi inadins, ca va cauta
sa piardr vremca, aslepland probabil si resulLatul cam-
paniei din Moldova, de al carii pretins insucces se bu-
-cura din toata inana acest servitor al Austriecilor, dus-
manii seculari ai Poloniei 2.
In sfarsil. la 31 Maiu. in scrisoarea, de o extraordinard
violentr, cu desdvarsire neindreplaiild, crire Banul Mi-
halcea, el isi dr drumul lard nicio reservd. Ce nu se
aduce impotriva omhllui pe care era Mines sa -1 in-
dentn.e, sr.-1 ajule, si. intampllitor, sfatuindu-1, sa -1 in-
drepte? Vrea sr. fie domn absolut" in Ardealul lual pe
numele Imparatalui, a convocat de la sine dicta. a impus
terii sarcini grele, a Meat donatii dupd plat. a rapil pro-
prietrti ale Mariet-Cristinei, a maltratat pe comisarii
imperiali, nu i-a amestccat in niciuna din holrririle
sale samavolniee, a primit pe omul Sullanului cu alata
cinsle. a inchis pasurile calm Ungaria, a ardenintat:
ceIrtile de acolo3.
Ungnad, alala vreme =Aral, si pentru pretinsa-i
arestare, pulea sa asigure, mergand in calea lui Pezzen
la 5 Iulie, ca, in ciuda asigurarii trimesilor unguri ca
lllihai rya ceda Ardealul, clued e lcisat guvernator ysi i
se dau comitatele exterioare, lucrurile nu vor merge
asa de usor 4. Courisarii nu uitau sa noicze nisi. litudaro-
sia lui Mihalcea ca, de nu se ajunge .1a o intelegere, ,.se
sgt vedea uncle vor ajunge Casovia, Viena si Praga"5.
In aceastr nespusa si neinteleasd mit, doctoral",
I Ibid., p. 915, no. MCCLXXV.
2 Ibid.
8 Ibid., pp. 926-7, no. mccxcvm. Cf. ibid., p. 924, no. MCCXCII.
4 Hurmuzaki, IV, pp. 84-6, no. 7...xxir.
'8 Ibid., p. 87.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 77

vechiul diplomat, nu despre(uia sa culeaga barfeli ca

aceia ca Mibai s'a laudal cu asezarea sa la Casovia,
en visita ce ar putea-o face Impdratu lui insusi in
Pilsen, inicul oral boeml uncle acesta se gash' mai bine
decal in cele doud magi, vechi si frumoase capitale ale
lui, Viena si Praga. Ar fi comandat la Cluj scumpa
coroand, cu care din mila Sullanului se va Incununa
rege al Ungarici. Pdnd alunci ceia ce e fall - el
(Id chitante ca print al Ardealului. Moldovei si Terii-
Remanesti", iar mrtgulitorii sai ardeleni ii zic la ban-
chele, spre marea lui bucurie Crain", Will care,
cum se stie, se &idea la not tuturor strkpfinitorilor
Ardealului 1. Sit-i vie, Linde se arta el, Pezzen, comi-
sarii si cc desperal era Ungnad la gandul unei
asenienea caldlorii! si doi boicri de la Vodd.
Cand printr'o scrisoare a lui Mihai se and de biru-
inta deplina, Lonul rapoartelor lui Pezzen, data aceasta.
eglre arhiducele Matthias, se schimbd. I-ar parea bine sa
aibd banii can se asteapla de la dan.sul pe cand lim
gnaa continua si, dupa aceasla clevellrile 3: Sit se as-
teple luarea Sucevei si a Holinului, cdci, attic], cunt
a Intrat de usor Mihai, asa de usor it pot goni Polonii;
ba e infatisat si ca 'un aliat In think' al lui Sigismuudl,
edruia i-ar coda Ardealul, find Tara Barsei 5i Fdgil-
ras5; si ci admird pc btmul ostas care s'a dovedit. a
fi Vodd Inca dat' 6. Dar victoria nu 1-a fault pe Mihai
decal: si mai trufas si mai insolent 7. Si ca nu e corn=
pleetti: asedialorii HoLinului fug, arniaLa e distrusd.8.

I lorga, in liurmuzaki, XII, pp. 931-2, no. MCCCIII.

2 Ibid., pp. 932-3, no. mccciv.
8 V. ibid., p. 933, no. MCCCV.
' Ibid., n-1 urrnator.
5 Ibid., p. 937, no MCCCXI.
6 Ibid., p. 940, no. mcccxvin.
' Ibid., p. 934, no. mcccvii.
8 Ibid., p. 940, no. mcccxix. Cf. Si ibid., p. 942, no. MCCCXXIII.

www.dacoromanica.ro
78 N. IORGA

Pezzen astepla Inert la 6 Iunie banii cari trebaiau

soseasca de la Vienal. Dar el ar fi dorit cu tolul
aliceva decal bani pentru nevoile strigaloare, in necon.-
Lenart crestere, ale aceluia pe care -1 considera ca pe
un dusantut Ar fi voil sa aiba 4-5.000 de oameni, Cu cari
ar fi Mell cu loin] ally ispravii 2. Pesle o tuna,
skind acum cu cei doi comisari mai vechi, el se grindia
la o nouti solutie: un mars spre Cluj ea sti Mucci
I a.scoalaPrii 3.
In collut sail de Ondii, Basta, toleral cu [Data Wea-
1 acilalea dovedila, ierlal si magulil d,! Max'ilntilian4,
atepta. El 15i strecura si mai departe calomniile, avand
insti aierul ca nu Face decal sit recomande cele mm
bone nilijloace pentru apararea acestor granite de Apus 5.
De in Praga ii susian insinuarile pline de Ifni ale
Ragusanului Paul Giorgio, jignit cuniva in interesele
lui malcriale 6.
Comisarii afirma ca Inca din Iunie Miltai, ingrijo-
rat de raspunsul polon la alacul sau, si de fain regiele-i
crea, in 8 Julie, sa evacueze Moldova 7, ar fi scris lui
Pezzen, cerand colaborarea lui Basta; de fapt, el va
fi recomandal apararea de un alac al lui Zamoyski
a Ungariei Superioare 8. Generalul albanes piirea im-
Ibid., p. 935, no. mcccx.
2 Ibid., p. 948, no. mcccxxxv.
Hurmuzaki, IV, p. 85.
Iorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 737-8, no. mcvi. El se gandia s
vie in Ardeal; ibid., a-I urmitor. Cf. Hurmuzaki, IV, no. xxxix, p. 56.
5 lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 888-9, n-le MCCXL-I.
Ibid., pp. 895-6, no. MCCXLVIII.
7 I. Bogdan, in Hurmuzaki, Sept. 11 1, pp. 618-21, no. cccxxx ;
ibid., pp. 626-8, no. cccxxxiv. Cf. o scrisoare a tut Mihai, ibid., p.
624, no. cccxxxii. Zamoyski aflase scrisoarea lui Mihai dire Turd
cu planul polon gi beglarbegli in terile noastre; ibid., pp. 624-5, no.
CCCXXXIII.
8 Ibid., p. 943,-no. mcccxxxv.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI V1TEAZUL 79

pacat. si la 25 Julie el se arata gala sa colaboreze cu

prea-ilustrul damn Voevod" in apararea contra lui Za-
moyski1. Ar fi fost vorba si de trimelerea lui Kornis
la Curte Un ordin ciudat preveclea fortnarea is :rube
a unei not labere la Ordslie 3. Lui Mihalcea, desgustat
(le Ardeal si doritor de a reveni la zecile sale de domenii
de acasrul, i sie parea ca strtpanul sau a primil insliin-
iare ca s'ar putea ca Imperialii s i incercie o lovilura
prin parfile apusene 5. Se faceau intarituri la Chioara6,
node Aga Leca Incepea lolnsi sa se arate nesigur
inlr'o credit* odinioarrt asa de greu banuita.7.

De NO, Moldova nu mai cuyea sd fie legalci de Impe-

ritt Juramitntul dregatoritor, ca al lui Kaplury, Cap-
luri" al lui Mihai, parcalabul ungur al. Sucevei, era
numai acesta: ma jur pe Durninezeu si pe sfant fiul sau
Ism!, lIrislos ca volu ti drepl -si cti credinla Domnului
mien, slapanitorttlui si Damnului Ardealului, Terii-Ro-
aminesti si Moldovei, Marici Sale lui Mihai-Voda si
finlui Muriel Sale, lui Pelru-Voda" se revenia deci
la vechiul nume al lui Palrascu ; ..tot asa ii voiu fi
drept si in credinia si voiu tinea penftu llariile Lor
cetalea CO mi-a fosl Incredin(atii 11110, duprt priceperea
Inca, piiniI mi va sla c a p ul ; si, I a vrem ea card vor
porunci Marble Lor si vor dori, grin vre-tin on] situ
prin scrisori, in orice ceas ar dori 5. porunci Mrtriile

' Ibid., p. 972, no. MCCCLXXIV.

2 Ihid., p. 944, no. mcccxxvi.
2 Ibid., pp. 944-5, no. mccxxvm.

4 Ibid., p. 943, no. mcccxxv. Fiica lui era soda lui Radu Buzescu;
ibid., p. 949, no. mcccxxxvir.
5 Ibid., p. 945, no. mcccxxx.
6 Ibid.
' Ibid., p. 948, no. mcccxxxv.

www.dacoromanica.ro
80 N. IORGA

Lor. in acela voiu da cetalea in Juana cui vor pommel

Marine Lor. Asa sa-mi ajule Dumnezeu"!1.
Tara cucerila, ai carii hoieri se inchinara la "Iasi
in ziva de 2 Tunic 2, fu Iiisalti si ca in vechile ci ros-
turi. Era vorba ca Stefan de ]a Innsbruck sa se aseze
in Suceava. apoi Nicolae-Voda Palrascu sa fie mutat
acolo, dar Mihalcea spune ca nu-1 lasa maica-sa 3.
Aceaslii slramulare devenise imqulsibila, de nitre', si
fara aceastii duioasa grija penlru lanarul Inca asa
de plapand. Unul din rarile documenle de la Nicolae-
\Todd se seric si Necolae" 5i Neculae", .,cu
Lila lui Dunmezen Vocvod si Doran a Willa (ara Un-
grovlahiei, fiul marelui si prca-bunului to Mihail Voc-
vod", adauge la data de 17 Iunie, in chip cu blot
neobisnuil, ca o plangere si o prolcslarc: dupa pra-
darea proclelilor de Agareni, cand au pradal si robil
ara-Romaneasca.", deei c vorba de insiisi arderea
Targovislii 4. Cu o zi inainle, all act nu cuprinde o
aslfel de pomenire a alacnlui lurcesc, pc care Mihai
insusi 1-a shut ascunde supl. o desavarsita. lacere.
Si de o plarle si de alla, vedem can erau boierii lasati
in jurul acestui cocoa" Inca asa de strain si de arme
si de roslurile carmuirii: Durnitru si Miroslav, vechi
boicri de Sfal, Andronic Vislierul, RI-0e si Radu Bu-
zeslii, Serban, viilorul Radu-Voda, plus un Badea Spa-
tar 5. Apoi Mihai lasa grija noii cuceriri nu numai lui
1 Ibid., p. 951, nota 1.
2 Hurmuzaki, IV, p. 72, no. LIX. $1 sal turci erau de MO; ibid.,
p. 73.
Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 951, no. mcccmult. Cf. ibid., p. 949,
no. MCCCXXI:VII.
4 Gr. G. Tocilescu, In Revista pentru istorie, archeologie si fi-
lologie, II, 1884, p. 211.
5 Ghibanescu, In revista Teodor Codrescu, III, no. 6; de acolo In
Iorga, Mem. Ac. Rom., III, XVI, 6, pp. 76-7.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 81.

Udrcal, ci si lui Andronic Vislierul, lui Sava ArmasuI

si Spalarului Ncgrea 2. Iar la writ s'a gandil la ne-
polul situ Mareu-Voda, cu numele de erou balcanic,.
care era sit se desvolie ca un strasnic ostas, si -1 lrri-
miese chiar cuPreda Buzcscua.
Dotia mlusuri inscannia scurta dominatic a lui Mihai
in aceastalaltii. Tara-Romaneasca. Episcopii lui Ieremia.
cu Agafton, Teodosic Barbovschi si Ioan, cu fratele aces-
Lula, Mitropolitul Gheorghe, plccaserd en Domnul for
In Ito lin. In zi-idar trimese in Po Ionia cucerilorut pc pro-
toPopul Teodor ca sa-i recheme; ei, in 'mire cu Dom-
nul tor, n'au II-wag de a se giindi iarasi lucruri rele
si de a pricinui scandela, ci voiesc sit ridice rilzbont
imipotriva evlaviosului Mihail Voevod si se sliguicse
a-1 scoate din. Scaunul Moldovei". Mi hai Men sit se
attune un sinod presidal de Dionisie Rail si, cu parti-
ciparea unui Palriarh de Obrida vagabond, Ncclarie,
onui Milropolii de Cesarcia-lui-Filip, Glicrman, unui
cpiscop de Vodena, in Macedonia, Teofan, a foslului
Milropolit al Moldovei, unehiu al lui Aron-Vodq, Nichi-
for, a episcopului de Muncaciu, Petronie, a tumid din
departatul Hebron paleslinian, cl orandui sit se asezc,
Milropolitul de Tarnava rthMlind ea loqiilor al piisto-
ririi tern, alai Vilidici: Filo lei la Roman si Anastasia
la Radauti, loud de la Ilusi rantisinfind deocamdatil liber
(12 si 29 Iunie) 4.

1 0 scrisoare, tot din Suceava, a acestula si la 17 lulie ; lorga,

Studii documente, IX, p. 27, nota 2.
2 Cronica Buzestilor, p. 297.

8 Ibid., p. 298, sl Cronica lui Massa si Fuchs, 1. c., p. 290 (ar

fi domnit numai cinci zile). Pentru Stefan Despot" (Bogdan Sasul)
si planul de asAtorie cu Aka unei surori a raposatului Petru Vo
evod al Terii-RomAnestia, la Venetia v. Buta, 1. c., p. 180, no.
CCXXXIII.
4 V. Iorga, Studii 70 documente, IX, pp. 26-37.
IL 6

www.dacoromanica.ro
82 N. IORGA

Biserica Moldovei, pc care Dionisie Rall n'avu vreme

s'o armuiascil, lrecuse in ultiMul timp grin imp
prejurari putin ohisnuite. Dascalul Nichifor, exar-
hul patriarhal, care fu martur al ndvalirii lui Sinan,
Pasa in Tara-RoMlaneascii si sperase sli capelc Ya-
crederca lui Ieremia Movila, ca si a lui Aron, pe care -1
sprijinise, si a hi Stefan Razvan, presidase, in August
1595, un anic sinod din Iasi, cu participarca UAW:-
cilor Aga flon de Roman si Amfilohie de R.Ildiluti, lui
Luca de Buzau si Partenic dc "tannic, poate cu voia
celor doi opiscopi ruteni, dusmani ai actului de Unire
ch in Brzesk: cel de Liov, col de Przeanysl si cu a
Milropoliiilor: Mihail, al Terii-Rothanesti, uncle tolusi
intalnim si anlai deparle pe Eftimie, "si Macarie, al
Moldovei, avandu-se in vedere, de rapt, nu insesi Bi-
sericile romanesti, ci ale Rulenilor, care erau indemt-
nate in unirea cu Rarnal.
Pe de allii parte, trimICItind pc Deli -March sa. arch
raiaua 2, Mihai restabitia vecliile hotare infoldovenqti, in-
chizdnd in ele teritoriul rdpit de Turci. Paint Thin-
turi noun, cu Tighinea, Chilia si Celatea-Albil, probabil
si Ssoihd, fury aslfel create si locuilorii Ion crutati
de once dare pc anai multi ani de zile 3.
Pentru apiirarea tcrii, Mihalcea asigura ca sant. patru
tabere in patru locuri deosebite 4. Moise Szelcely avea
comanda suprenra 5.

I V. Engel, Geschichte der Kosaken, pp. 76 -7; cf. Iorga, Nichifer

Dascalul, in Mem. Ac. Rom , XXVII (1905), p. 189 si urm; Petra-
evici, Acti otnosostievia ca istorii zapadnoi Rusi 1568 goda, pp.
127-8; Melchisedec, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, pp. 28-9; I)rga,
1st. Bisericii romanesti, I, partea II, III si adausul.
3 Hurmuzaki, IV, p. 72, no. Lix.
-8 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 951, no. TACCCXL111.
Ibid., p. 951. no. mcccxutt.
6 Ibid., p. 969, no. mcccuux.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 83

ldeia unri singure Domnii peste Mate ccle lrei (eri

se. infipse alunci in niintea lui Dlileai, si el O teeth si
pe norm sa pecelc. Parea sigur de viiLor: cfind regele
Poloniei ii scrise cu invitatie de a se intoarcc in ve-
ichea lui tarn, el facu s se Ceteasca scrisoarea in plin
sfat aicolo, in Moldova, strigand ca e destul de tare si
pentru canii de Poloni"1.
Aceastei ideie nu era sprijinitti fusel de cea mai mare
,parte a boierilor lui munteni. Cu Buzestii in frunte,
'klintre can Radu Sc purlase 'Mull paste granita, undo
'era cunoscut ca boierul ce staprinaste aproape o Ireime
din piimantul Terii-RoManesti", traind intre Unguri,
eirora li era prielen, ca aprod. 5i sLcolnicel" al lui
$Lielan Ballwr3r, print si rege, .ei erau, Wald dupit
cucerirea Ardealului, oarecum in oposi(ie cu planurile
dincolo de legeitura austriacd. Aceasta o arab.' 5i Cro-
nica Buzestilor, in cuvinte limpezi si tali. A fi daj-
nic ImIparatului" inca an .11" prima, nu insit o Domnie
.olarecum libera. Stint sfetnici rai deci acei can ii ple-
carit anintea lui Miliai-Voda a no se pleca celui mai
mare", zicandu-i eh nu va avea nevoie de I4dratul,
ci 1 va Elsa de va Linea Ardealul". Din momtent ce nu
I so ingaduie, el se intoarce spre Sultan Mehmet Im-
paratul", care-i trimele steagu] ". Ar fi faeut pace 5i
cu Polonii, dar nu se putura Locmi, ci uniblara cu
.cuvinte deserte". I se pare scriitorului cii Impara-
In] avea dreptul de a se apitra. Iar IMparatul Rudodful
nerntesc, deaca vazu pre Miliai-Voda ca se impaca cu
Turcii i se imprielenesle cu streinii, 5i se desparte
de el, foarte se ingriji si rosti cum ca-i va face sciicieare
de Imparatie deaca s'au inchinat Turcilor, si socoti Ini-
plaratul cum va face cu puteare si cu arinlI sit sara
i sa scoatit pre Mihai-Vodii dem. Ardeal".

' Ibid., p 952, no. mcccxLiv.

www.dacoromanica.ro
84 N. IORGA

Daca se face expedi(ia din Moldova, simile aceiasi

Cronica, e pentru cit nu-si Mai aduce aviinlc Miltai)
de cea de apoi, cum ca nu-si va Lisa Impara lul ncln-
tesc cuvAniul sit slea indescrl, ci-si inal(a svalul si
minion de om in telopi".
Dupa ortInduirea Moldovei, continua poveslirea, Im-
paralul inlervine din nou, cersind Cara Ardealului,
sit fie a lui, si sa si tie Mibait-Voda Tara Moldovci
SI Tara-Romineasca, caTi va ajunge. Jar Mihai-Dodd
,nn se lndura de Ardeal. ci se silia sa-si loemoascit

ronica o slie .
de ain't Imparalul ca sa tie Ardealul",
se face, cu oferta de a alaca Timi-
soara, de solia noun, a lui Kornis si Teodosie 1.
ccia ce,

Negocierile cu [alai ar Ii vrtit poale Ik'zzen sa

le faca faro ca el, din Salmarul situ, sift fi binevoiL
a se cobori in Ardealul ciiruia n'avea nimic s-i a-
dual; dar Milani. slarui sa-1 vadit acasii. la el.
Cunt razboiul din Moldova se ispravise si .el avea
ordin de la Impara lul sit nu se misle din Unga ria-de-
sus, cal vor (inca luplele 2 Pezzen pleca, lasand pe
comisari la Salmar, sere Alba-Iulia, la 5 Julie 3. La
11 ale lunii el era prima cu cele mai marl onorur,
fiino intilmpinal de o adeviirala oslire.: 500 de di-
lari. -1.000 de Irabanti, de loti boierii de acolo, dar,
dintre Unguri, nuinai Sennyei. Ajuns la gazda, el 'at
masa, cu musica, in [oval-Asia acesluia, ca 5i a lui
Kornis 5i a Logaraului Teodosie. La 21 fu audienta
solemna, In care, dtipa cuvenilul discurs, colanul cu
vullurul habsburgic fu Prins de etul aceluia pe care
Cronica Buzessilor, pp. 295-8.
2 V. sc-risoarea, din 15 tulle, a Impgratului (Aire rege, lorga, in
Hurmuzaki, XII, p. 965, no. MCCCLX. Cf. si n-1 wmgtor si p. 967, no
MCCCLXIII.
8 Ibid., p. 963, no. mccaay.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 85

doril asa de mull s-1 frangil I. $1`,

trianiesul ar fi
imediat dupa ce anunta acordarea acestei distinctii
doctorul" adauge ca e sigurA holdrirea Voevodului
de a nu ceda Ardealul. Ar ji si dot ordin sd se batici
monedd cu chipul lai si titlul (le print. Intrebat de
rdspuns la proptmerile imperiale, el se refer' la con-
silierii lui si zdbovi. Daman-Mara declara si ajungea
.atita ca, daca se aa putea infelecie cu Maiestatea
So, cold sci taco' lucruri mar', dorind in orice chip
sd trciiascci si sd moarcl cu crestinii, dar Ardealul 11
vrea pentru el", plangandu-se chiar ca, pe cand Turcii
sant gala a-i da orice, Curtea imparateasca se iMpo,
I ri vest, 2.

lmpciratul ii cerea Irli llihcci sci se declare, ca si cum

el n'ar fi vorbil desiul, si Ilu numai o data, inainte de
aceasta. El voia s se ieie o hotarire cu privire la celaV
si sa se schimbe adminislratia de pAnd atunci, care
era socolild de rea.
lidspunsul nu pulu sa fie, mai ales in slarea de spi-
rit pe care o. produsese izbanda din Moldova, decal tot
cei vechiu: Mihai vrca Ardealul ca si Tara-Ram,fmeascd,
iar, acum, si Moldova, uncle am vdzul ca nu se /dense
jureinaint Impeiratului. Vrea comitatele ,exterioLtre. Vrea
intregirea prin cucerire a posesiunilor sale. Vrea tillul
lui Sigisnrund si Intl-area in randul membrilor Imperiu-
lui. Vrea dreplul de judecata Third apel si acela de a
face donatii. Vrea addpostul cu venitul pe care-1 mai
aralase. Vrea subsidii pentru oaste. Si se adauga do-
rinta de a nu se incbeia pacea cu Turcii fiird voia
lid, cele lrei teri urmand a fi cuprinse in ea; altlet,
sa i se Ilea tot ce lrebuie ca sd-si urmeze crudala.
La acestea se rdspunse ca numai vechea mosie din
1 Cheltuiala pentru colan, Veress, 1. c., p. 170, no. 166.
-2 lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 363-4, no. citat.

www.dacoromanica.ro
86 N. IORGA

Tara-Romianeasca i se poate lasa, aiurea situa4ia lui

neputand fi decat doar a unui guvernator. Nu poate
fi vorba de comitate, iar cuceririle ce s'ar face, acelea
se leaga fireste de regatul Ungariei. Asupra titlului
se poate discuta. Ajutorul de oaste nu se poate ereste,
'dar Voevodul ar fi sprijinit la nevoie cu trupele din
Ungaria-de-jos si chiar cea de sus.
Acum Mihai era dispus sa cedeze, cum si lasase Mi-
halcea a se intelege in discutiile cu comisarii la Cluj.
In doua forme, una si roManeste, avem acest Minimum
de conditii. Da, s fie gobranator", dar cu dreptul
de Mostenire, fir pre firul lui", Ardealul ramaind en
totul ImIparatului, numai chid sa va s'vrasi firul fe-
ciorilor Domani Lui". Va guverna si coMitatele: sa
se mita aicea catrh: Ardeal, cu celatile si cu tinu-
turile, cum au fost mai dennainte vreamle". In cas.
de cucerire, ale lui vor fi, ca mosie, fir pre fir, 511
pe irate", Tim5soara, Felnocul, Ceanadul, Becicherecul,
Panciova si Besinul. Va pastra dreptul de donatii. Va
avea titlul si ajutorul ca SigisMund, intrand inlre
Membrii Imperiului. In ce priveste Domnia, adevarata
Doininie, Lot ,ereditara in Tara-Romaneased si Moldova,
dupa stangerea eventuala a neanfului salt sa aiha vole
locuitorii sa-s pue Ddna In tine le va placea for den
larale lor, si s is steag de la cinstitul Imparal si
si slujasca Im'paratii Romei", cu deplin drept de jti,-
decala si cu pristrarea legii ronlidneqti: calugarii. si
popii si mao.astirile den reagea for si den obiceaiul for
nimea sa nu-i scoata". Din Ardeal, ca stapinire perso-
nala, reversibila si asupra fetelor, el cere Gherghinui
si Ghelaul si Veciul si Fagarasul", la care s'ar adauga
din Ungaria Hustul si Chioarul. Se adaugrt si alte puncte
noua: mine se pot face in Ardeal, dar nine be va exploata
poate fi schimbat de Mihai. Capitanul din Casovia

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 87

Basta! sa fie la dispositia lui in cas de nevoie fart

sa trebuiasca a se niai intreba la Imparatul. Parttru
cele ce sant de facut acunta chiar, sa se delege un
sol", nulmai unul, care sa aiba grija ostilor si a
holardlor ce se vor face de spre pagismi", dar fart
amlestec in judecati: sa n'aiba a judecarea,, nici a
darea, cu svatul tarai". Tar Mihai sa-si tie ht Curbel
un represintant incunjurat cu loath' einsleal.
Mid colmlisarii aflaka ca s'a incheiat o intelegerel
pe aceasta bast, Ungnad, care primlise si un 11011 ordin
inilperial, de caracter personal, care- Pezzen si-1 trans-
misese, fu peste masura de furios: cum se polite ca
Mihai sa fie adrnis ca guvernator fart o nolt intrebare
a Suveranului si fart a-i fi consultat si pe ceilalti co-
misari, instructiile fiind comune2?! Primirea unei seri-
sori de la doctor", in care acesla, chiar inainle de a
fi vh'zut. pe Mihai, se arata sigur ca Dolinnul n'a racut
pace cu Turcii si ea se fund cd, in cas de duvnanul
alacd Buda, el ua pleca indatei spre Belgrad si de acolo
va preida toatd (ara pcinci la Constantinopol", intari pe
vanitosul contisar in temerile sale 3. El striga ca a
face pe Mihai guvernator, aceasta inseamna sa i se
Ilea voie sa se considere ca print 4, ea dicta -1 va
recunoasle in aceasta calitate.
Si Kornis era furios: se pregatesc lucruri rele. El stria
si lui Napragy, ascuns acuana ]a Careii Mari, in apropie-
rca granitei Imperialilor si pretinzand ca are voie de la
Doran sa mearga la Roma pentru a fi intarit ca episcop,

1' lorga, Documente wild, pp. 49-50. Celelalte in Hurmuzaki, IV,

pp. 214-6, in Szadeczky, o. c., p. 347 si urm., n-le CVI -IV; in Iorga,
Hurmuzaki, Xli, p. 955 si urm., no. MCCCLI.
Ibid., p. 967, no. mcccLxtv. La 4 August co'nditiite se cunosteau
perfect .1a, Frankfurt ; ibid., p. 989, no. Dcccux.
a Ibid., p. 968, no. MCCCLXVI.
Ibid., no. MCCCLXVII.

www.dacoromanica.ro
138 N. IORGA

dar prefera sa mrearga la Casovia, recomandandu-i s

fuga cat 'mai rapede. Nacazul tuturora era si mai mare
pentru ca sosise la Samar un nunciu pentru Ardeal,
Querini, care era convins insa cal Mihai a cedaL until
arhiduce: on Matthias ori i\Iaxim!ilian 1.
Pezzen era din nou la SaLmar inainte de starsilul
lunii. El consiclera intelegerea cu Mihai ca o spe-
ranta" munai si-1 poneg,ria, in raportul, iscrdit si de
ceilalti doi comisari, ca pe un om schimbator, coin-
duos (unworhalltig), tiran". In acesl Burp, prin Ba-
nul Mihalcea Dommil isi arata dorinta sa-si poala
]ua rrmras-bun de la vechii comisari, si se ajunva,
in discutia din[re eel trei reprosintanti imperiali, la
ideia ca un rost de residenri pc l'angsa dansul sa fie
alribuit... cui era mai putin potrivit pentru aceasla:
Ururnad. Aces La era de parere ca. la nevoie, in Ardeal
an fi mai bun Csaki 2.
Deocamdata, si pand la plecarea noii solii a lui Mi-
hai la Imparatul, reunind simplicitalea lui Teodosie cu
tradarea lui Kornis 3, pentru ca apoi el s fie Inlocuit
prin Bornendsza si Bogathy 4 si, la urma de Lot, nu
prin singuri cei doi Romani siguri: Mihalcea si acelasi
Logofat 5, ci prin acesta si Kornis. care nu socotia
i se transmileau
intelegerea cu Pezzen ca clefiuiliv i 6,
Domuului, cu un Thoraconimus si cu Radibrali, care

I Ibid., pp. 968-9, no. mcccLxvi.

2 Ibid., pp. 972-4, no. MCCCLXXVI.
Ibid., p. 975, no. mcca.xxvn. Ei isi ieau banii de drum de la
orasul Cluj. V. Metes, Domni si boieri din terile romdne in orasul
Cluj, p. x. Bdrcan Vistierul strangea veniturile acolo; ibid., pp. x-xi,
4 Ibid., p. 981, no. mcccxcn ; p. 990, no. mccccxt.
5 Ibid., p. 992, no. mccccxv. In alts sure se vorbeste de Teodosie,
de Kornis si de un Ragusan, Lucian, fost vames la Moldova ; ibid.,
p. 994, no. MCCCCXVIII.
' Ibid., p. 996, no. mccccxxiv.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI V1TEA2UL 89

trcbuia s mearga la Tatari 1, ceva din banii promisi 2

si daruri, care-1 incantau mai putin de cum credea
Pezzen 3, iar ceausul lure era retrimes in Banal, cu
daruri pentru Ibrahim, prin Dimo Celebi si Bernardffy:
..cinci soimi, doi dulai de Vinatoare, patru samuri Si
un ceasornic-1". Musicile sunau, cea romaneasca, eca
tiganeasca si cea turceasca., iar Mihai ar fi fost asa
de missal de ar fi irebuil sa-1 iea cu sila de acolo" 5.
El se arata gala totusi sa atace in partite de la Apus, pe
la Tusnad, pc Turd, data Si ostile imparalesti ar opera
in accle ]ocuri G. Midi insa nu va fi ajulat, sa-1 slo-
boada de juraManl": atilla lucre cere 7. Si Ragusanul
stria: Eu nu sliu ce are in iniiina llui, star, din gura,
Coate cuvintele-i sant sfinte Si Mai dulci decal mierea"8.
Prin Slavul Barilovich,Mihai triMetea acum not cereri
Imparatului, in vederea unui atac posibil dc spre parlea
Polonilor: ce pacal ea n'a lost *dal la limp, caci
acuma ar fi in Scaun la Craoovia si ar fi pulut
aKza acolo ca slapan si pe un puha. de Wigan" to i
s'ar fi trimes de Imparatul 0! El atragea atentia asupra
pregatirii Turcilor contra Strigoniului (Esztergmul) 10.

1 Raportul lui din 31 tulle, ibid., p. 982 si urn!., no. mcccxcv.

9 Ibid., p. 977, no. MCCCLXXXIII; p. 980, no. MCCCXCI.
3 Mihai spunea lui Radibrati ca nu ,,sase pahare goals" ii vor
permite sA se batA cu Turcii ; ibid., p. 983.
4 Ibid., p. 981, no. mcccxcii ; p. 983.
5 Ibid., p 991.
6 Ibid., p. 983.
7 Ibid., p. 984.
8 Ibid.
9 Ibid , p. 991. Stiri despre Polonia de Ia vice-spanul Jurj Pogan ;
ibid., p. 996, no. mccccxxiii ; p. 1002, no. mccccxxxiv ; p. 1012,
no, MCCCCLV; cf. ibid., p. 1014, no. MCCCCLVIII. Raspansul, amical, al
regelul cAtre Rudolf (15 August), ibid., pp. 1000-1, no. MCCCCXXX.
" Hurmuzaki, IV, p. 89, no. Lxxvi (26 lulle). $i o scrisoare catre Mi-
hai Szekely; ibid., p. 90, no. Lxxvn. Si inasuri contra Polonilor, Ia

www.dacoromanica.ro
90 N. IORGA

Acuma, prin noua solie, care aducea, filmd pritnila

regal, ca anibusadorul regelui Franciei", un cal foarte
frumes la vedere, dar unit la alergat", cumparat cu o
rnie de taleri 1, Mihai adinitea ca administratia sa sa
fie facuta nu nuniai cu un consilier imperial, ci 5i cu
doisprezece din Ardeal, si el cerea ca.neaparat sa i se
pule la dispositie Basta cu ai lui 2. Caci regele Poloniei,
la care el trimetea soli, it poftise sal paraseasca Mol-
dova, imediat 3.

28; ibid., pp. 91-2, n-le Lxxvitt-tx. SA se indenine gi generalul din

Casovie ; Ibid. Mihai cAtre comisari, 2 August ; ibid., p. 94. Thora-
conimus e mcvtor al pregAtirilor lul Mihai ; ibid., pp. 92-3, no. Lxxx.
Buta, 1. c., p. 167, no. cciv. Cf. ibid., p. 170, no. ccvm ; p. 171.
Se astepta expedierea lui cu confirmarea ca guvernator a stapanului,
dar ea va zAbovi. V. ibid., p. 168, no. cciv.
2 Ibid pp. 996-8, no. mccccxxtv.
8 Ibid., p. 1004, no. mccccxxxix. Cf. ibid., p. 1004, nota I.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV.
Rascoala nobilimii ardelene
Inca de la 12 Iu lie Mihai, con.servand titlul care-1 'ego"
de Ilnipdrat, convoca dieta la Alba-Iulia pentru ziva
de 201. Inainte de aceasta data el putu sa afle cioc-
nirea de la Huiedin, dintre trabantii sai si locuitori 9.
Dicta se adund numai pentru chestii de imposite 3. 0
nyoud sesiune era anuntata pentru jumalatea lui August
la Sas-Sebes 4.
In cursul chiar al camipaniei moldovene, cei nemal-
Oniti cu stapanirea lui Mihai avusera intelegeri se
crete. Se vorbia de un conciliabul care s'ar fi trout la.
24 Iunie5. Oamenii pe cari Donmul credea ca -t. poate
Intrebuinta in misiuni importante, ca Alardy si Barcsai,
trimlesi la Pezzen, spuneau ea expeditia din Moldova
e rota o prostie" si un lucru n.eisprdvit, ca Mihai va
rbmlanea prins de dansa. Napragy, la Gildu, astepia
visita lui Barcsai, si ni putem inchipui care va fi Post
conversatia Intre dansii 6. Spre nenfultdmirea lui Mihai,_
1 Ibid., p. 964, no. MCCCLVII.
Ibid., pp. 970-1, no. MCCCLXX.
a V. Mon. Corn. Transylvaniae, IV . Cf. Iorga, In Hurmuzaki, XII;

p. 977, no, meecLxxxm; p. 980, no. mcccxcr ; p. 988, no. MCCCIV.

' Ibid., p. 981, no. mecexen.
5 Ibid., p. 947, no. mcccxxxu. Dar scrisoarea e din 21,
Ibid., p. 953, no. mccou.vr.

www.dacoromanica.ro
92 N. IORGA

Noise Szekely se intorcea pe n.eprevestile din Moldova,

.lasand acolo pe Joan Zelesley1.
La sfarsitul lui Julie Aloisio Radibrati era sigur Ca
toatrt ltunea e pentru Sigismund: ar muri toti pentru
(Mitsui" 2. Mihai insusi denunta ca sefi ai conspiratiei Pe
cci doi 13alhory, de Simian si de Ecsed, si pe Csaki, cel
htlifrulit asa tie prosteste de Imperiali 3; nu trecea mull,
si el se refugia la Zalau4; Sibrik ii urma. Inca de la 13
August Thoraconimus avea o Intalnire cu Bornemisza si
alti rnagnati si aria ea, supt pretextul pedepsei contra
i'Lgurilor din Iluiedin, earl ucisesera patruzeci de tra-
banti ai lui Mihai, Cara sta. sa se rascoale5. La 18 Aga
Lcca era sigur tie tradare6.
Viperele" hranite In sanul Voevodului isi suierau
actual limbile asupra lui, si Ungnad -avu nerusinarea
sa spuic ca el e acela care a sfatuit pe Mihai contra
for 7. Nu va zabovi nici sperjurul si infa'mul "S Csaki,
caruia Mihai ii Meuse incr. la 19 Iulie donaLii pentru
serviciile de razboiu9.
Kornis fusese acela care, ankcar acum credincios,
vadi planut lui Moise SzOkely de a prinde sau ucide
pe Mihai, care-1 trimese imediat cu veslea la Im.para-
tut 10. In acel moment Domnul asigura di era s piece
contra Pasei de Timisoara, care cagaduise a da cetatea,
' Ibid., p. 1011, no. MCCCCLI.
2 Ibid., p. 984.
8 Ibid.
4 Ibid., pp. 1006-7, no. mccccxLm si n-I urmator.
5 Hurmuzaki. IV, pp. 103-4, no. xcir.
8 Ibid., pp. 106-7, no. xcv. 5i Armeanul, din Turda; n-1 urtnator.
Dar Luca, despre apararea contra Polonilor, ibid., p. 112, no. cu.
lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 1010, no. baccccxLviir ; p. 1014, no.
,MCCCCLVII.
8 Memoriul lui Mihai, Pernice, o. c., p. 47.
Veress, 1. c., pp. 145-7, no. 139.
1 Pernice, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 93

doled i se acorn. un addpost ardelean, 15.000 de techini

si intrctinerea unei cele de o suld de oani(eni 1.

vConspiratia unor Ardeleni" contra lui era senilaa!utci

de iIIihai, in Moocar strans din Coate partile, arizidacelrai
intr'o scrisoare de alarnui, intatiOnd cre-
libdtalea inscisi in primejdie, la 23 August" 2. Sabia lui
cilzuse asupra calorva nobili mai mdrunti, dar si
asupra. lui Farkas Kornis 3. Proclainatia de rdscoald.,
chemand Stalele ardelene, nu la aclunarea din Sas-
Sebes a lui Mihai, ci la accia a rebelilor, !Julia .;;i
isccilitura lui Csaki, neholaril Inca la 21, ca until ce
avuse sarcina dielei din Turda I, dar care-si credea in
sfarsil ceasul sosil5.
Se vorbia de libertalea veche" incalcatd, de legile
netinule in samd, de clajdile grele, de nesuferiiele sar-
cini si m'ai ales cu aceasta se pule= recruta ade-
renti de hotarirea strasnica, zdruncinaloare ca sa
tale pe nemiesi de la mic 'And la Inure, lot asa si pe
slujitorii for unguresti cu plata... si locuitorii de frunle
din orase", rupandu-se de la credinta Indltimii Sale
Iniparatului Romei". Ei inteleg ca, adunati in campul
Cristisului, langd Turda, sa ramaie credinciosi adevd-

1 Ibid. Asa afirmd si Cronica Buzestilor : Iar Mihai-Vodd nu

stia nimic de aceaste svaturi hicleane, ci se gAtia sd-si strangl
ostile sA mearga la Timisoara, si trimise Jar la ImpAratul nem-
tesc sA-I dea ajutoriu. Si indata gAtl pre Basta Giurgiu cu o
seams de osti imparatesti, si purcease ca sd se intampine cu Mihai-
Vocla, sA meargd amandoi la TimIsoard" (p. 298). Matthias ii pusese
la clispositie, dupd cerere, pe Basta, care fdaduia sl vie la Tusnad,
sl pe Gyulaffi; Ibid., p. 48.
2 Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1119, no. MCCCCXLVIL
8 Hurmuzaki, IV, p. 103, scrisoare a lul Stefan Bathory din Simlau.
Ibid., pp. 115-6, n-le cv-vi. V. sl n-le urtnatoare. Cf. Csaki
cAtre Secul, ibid., p. 122. Tradeazd gi Alardi; ibid., p. 124.
5 V. lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1010, no. mccccxux.

www.dacoromanica.ro
94 N. IORGA

rati" ai Goroanei imperiale. Erau siguri de o buns

parte din oastea de calareti unguri a Voevodului" si de
Secui, mai ales de cei din Scaunul Ariesului.
In ce privesle pe Basta, proclathatia adaugia atat:
generalul din Casovia al Ind ltinni Sale. a sosit cu o
oas lc mare aici, la hotar" (2 Septembre) I., Nu treceau
doges zile si lui Basta i se cerea ca, lasand la o parte
toale zabavile, cat mai rapede sa se grabeascb.' in aju-
torul nostru", 6.16, altfel, vor fi scusati data aldi
mai tart vor navali in lard", mai tart ", adeca Si-
oisdi,und cu Polonii 2.
tin cronicar ungur, Szamoskozy, arala in ce calde si
induiosatoare cuvinte s'a indreptat Mihai prin solii sai,
Sa.,111 Luca Trausner, preotii unguri Joan Ungvari si
Grigore din Vasarheiu si Dalmatinul Zlatarich, catre
cei cari-1 tradasera, ca si care aceia a caror eredintari
aparea indoielnica. Li-a amintit celor d'intaiu ca avea
dreptul sa-i laic si n'a facut-o, ea si-a stapAnit ostasii
la Brasov, dupes o cearla pentru eirese, terminate cu
si:irge, el executase in Tunic, trei dintre ostasii rom'ani3
si li-a pus in vedere ca Dunmezeu ajuta totdeauna
dreptullea". Celorlalti oslasi li-a coos inainte la ce
rang si la ce bogalie i-a ridicat: eu insumi am ramas
aproape sarac, nuanai sit va pot imbogati". I-au 'lost
ca niste copii; n'au ei simtul onoarei fata de tine 6.-a
dus la glorie 4? Liberand pe toti prisonierii la pleca-
' Ibid., p. 1019, no. mcccuxiv. Cf. Szadeczky, o. c., pp. 357-8,
no. CXVIII. Lista complecta a trupelor rasculate, lorga, In Hurmuzaki,
XII, pp. 1021-2, no. mccccLxvitt. Clujenii se fac a cere slat la Un-
gnad ; ibid., p. 1023.
2 Ibid., pp. 1021-2, no. mcccuxvitt.
a Czankl, In Trauschenfels, o. c., p. 119. Insui Szamoskozy re-
cunoa0e cA pedeapsa celor cart ucisesera si Ingropasera de vii pe
irabanti s'a facut cu judecatA, nu ca supt Basta ; tract, Craclun,
p. 135.
4 Ibid., p. 136.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 95

rex din Alba-Iulia, li-a cerut sa se roage pentru bi-

ruinta lui 1.
Inca de la 2 SepleMbre se cercaserd si celatile sasesli.
13rasovenii refusd de cloud on sa asculle ispila. Dar,
card Sibiicnii so hotarira pentru desfacerca de Mihai,
III nuniai ca lua si la Brasov, 'unanim, aceiasi hot&
$.

rire, dar se ucisera oameni de-ai Domnului, cautindtt-i

si prin pdduri cu o cumplita urd, si ridicAndu-se'
spanzurtitoarea: se retinurd ca prinsi fralele Banului
Mihalcca, lorga, si un Vistier 2. Niste oslasi Veniti, cu
Kral tor, Aga, de la Racal- nu fura nici ei crutati in
acest salbatec mace13, care e de sigur o pall pen-
tru treculul orasului asa de folosit din legaturile eu
Tara-RomAneascri; in orice intalnire urmaloare toti Ro-
l-111h cati ajunserd In manile Sasilor de acolo furd. lire-
dial Mognloriti. Se luau masuri de a cadea pe neprevestite
si asupra celor ce se asteplau sa vie de 'la Oituz; cativa
Unguri venira sa -i ajute contra acestora. In zadar Ar-
masid Sava, care comanda. aceste trupe, incerca sa
intre in legaturd cu Sfalul pentru a-si salva sotia.
Dar Secuii tot trecura, familiile boierilor fiind consi-
derate ca ostaleci si erau vre-o case sute de femlei
addpostile in Sella. Brasovului. Crezand ca ele au
lost ucise, alti soldati ai lui Mihai venind din Cara
cdulard a pedepsi pe ordseni prin dari de roc, la 18
Sel.tembre. Alunci bielele juprinese sant inchise in ce-
tale pentru a primi ele pedeapsa faptelor ce s'ar
savarsi de ai tor.
Clujenii zribovira o bucald de vremc, piull cc solii
tor, cari cereau de la Mihai un sat st si acesta promilea

1 Ibid., p. 141.
2 Cronica lui Massa si Fuchs, I. c., p. 291: Vistherus Vistelius"
(sic).
3 Ibid., pp. 291-3.

www.dacoromanica.ro
96 N. IORGA

si o sula, numai sa ramaie credinciosi" Turd inchi$1

si imaltralati in EJmnita. 1.

Prin Bogathy si un Vis tier, Mihai se adresa Matti,

cum avea dreplul, lui Basta, la care se dusese, pentru
a-I sfatui, Mihail Sz6kely 2. Domnul Basta-, scria eI
conilsarilor, sa faca tabard cu oastea sa langa Tusnad
si sa.Tie intru atala gala ca, in cc teas s'ar sere,
indata sa ni poata veni in ajulor; in asa chip insa,,
bleat ajutorul acesla sa nu Tie numai prin scris, ceiace
nii Iii trebuie noun, ci sa fie ajutor adevaral, ca so pu-
Lem apara hotarele3". Si el, gandindu-se la ce fusese nitre
dansii, credea ca trebuie sa adauge: cat pd.-12W naca-
zul nostru pe Maria Sa, not nici inainte de aceasta n'am'
Post Micajiti pe dumnealui, nici acuma nu sanlem, cu
Loa k' ca la duminealui ni-am pierdut trecerea; numai
dumnealui sa fie gala pentru ajutorul nostru, asa ca,
alit Crestinalatii, cat si Inaltilmii Sale, sa li putem sluji
Cu credinla si cu folos t.
Intealla scrisoare, din 2 August, catre acelasi, clnd
era vorba numai de paza de ccilre Poloni, Mihai amin-
Use tolusi un suparator trecut, rugand pe Basta sa-si
praseasca vechea zabavii si sit creada cif loge stall
mural in rapeziciune, si nu in scrisori, cum s'a facia
cu coanisarii, ci in Tapia si cu fiinta de fata sa se
savarseasca lucrul" 5.
I Dup5. Istoria Clujului" in ungureste de Jakob Elek, Metes,
Dowd si boieri din terile rornane in oraful Cluj, p. Ix.
2 Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 1015, no. mcccuvitt.
6 Ibid., p. 1016, nota 2.
4 Szadeczky, o. c., p. 580, no. 27 Cf. ibid., p. 565, no. 238: tra-
ducere In lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1016, nota 2.
6 Hurmuzaki, IV, p. 95, no. Lxxxu. 51 scrisoarea din 4 August e
In aceasta singura clirectie; ibid., p. 97; no. Lxxxiv. Si la 8, pentru
acelafi concurs in Ungaria-de-sus; ibid., p. 98, no. Lxxxvi. Cf. si
n-4 urmator, dire comisari. Raspunsul tor, de la 10, ibid., pp. 99-100.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 97

0 intalnire intre Ungnad, solicitat de Clujeni sa li

deie sfatul rau, si Basta avu loo la Szants5. l'angd
Tusnad, si se lud II npreund hotarirea, absurda, fiindca
era vorba de o rascoalii contra ordului Impeirdlesc, in-
fries complect cii Pezzen si awl/id nevoie dour de con-
. firmarea convei4iei si de diploma, si aceasta fara sa
astepte rood trei-patru zile" 1 pang se va vedea cine e
mai tare in Ardeal, care nu putea sa fie regresintat
prinlr'un num& de rebeli adunat intr'o pseudo-di3ta.
Loaial 'ank la eapat, Mihail Szekely considera pe ai lui
Csaki ca po niste oameni frird credal-0_, ascunsi si
vicleni", dar, supus militd.reste generalului Ungarici Su-
perioare, el se decise a se duce in lagdrul acestuia 2.
Ungnad voia sa meargd. iusa, chiar fdrd sit alba o
misiune oficiald, la rebeli, la Slate", spre Cluj, ea sa
li dea... bune sfaturi de credintai fatd de Impdratul
singur. La masa lui Basta, Stefan. Bathory do Simian
spunea limpede ca lumea e cu Sigismund, si pana.
si bdiriinul Croat ajungea Sd inteleagd ca e vorba do a
se alege intro loslul print,. care era la Siretiu, cu Po-
lonii 3, si intre Csaki 4. Si acesta din urmd, gandindu-se
la perspectivele ce i se deschideau, lua masuri, la
8 Septembre, ca drumurile do spre Moldova sa fie
bine pdzite 5.
Lui Basta, care arrila, la 4, ca Mihai vrea sa -i des-
no. LXXXVIII. Si o scrisoare din 13 a lui Thoraconimus ; ibid., pp.
101-2, no. Lxxix. Mihai se plangea ca Polonii vreau sa -i monieascA
pe Cazaci (13 August ; gi cgtre Basta); ibid., pp. 102-3, no. xc-r.
In vechiul sens stgruia Mihai, orbit, ,si la 14; ibid., p. 105 (Si cAtre
Basta); n-1 urmator. Cf. St ibid., pp. 108-9, 110-1, no. cr (dupg scri-
soarea lui Mihal din 19); ibid., p. 110, no. xcix.
Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1023.
2 Ibid., p. 1024.
a Scrisoarea lui, ibid., pp. 1034-5, no. MCCCC.
Ibid.
5 Ibid., pp. 1025-6, no. MCCCCLXXIII.
7

www.dacoromanica.ro
J8 N. IORGA

Licittrupele prin cererile de ajutor 1, i se presintau

conditii, mai ales in ce priveste toleranta religioasa
pe care fiird preget el isi insusi dreptul, ca sta.'pan
de fapt al situatiei, de a le primi. La Maitin Tanga
Satmar i sic? filen de State juramantul pe care-1 voia .
La 7, el primia in salul Szanto solii Clujcnilor 4.
Tot data el accepla si transmitea la Curie toate parile
Io contra lui Alihai3, pana la accia ca el a chemiat
pe Turci la asediul Orkii; mai rarziu, el va fi infatisat
in legatura Cu Pisa din Timisoara S. La 9, Basta cotnu-
nica hietului Ungnad cii holarirea c Wald: Am tri-
mes pe TOlieily cu oamenii sal cal mai iute la Turda,
pentru a se uni cu confederatii" el adusese din
Terile-de-jos accst litlu ca s li dea curaj si sigu-
ranta despre venirea noastra... Daca nu Ma inset, vom
aVelt partea noastra in afacere"7.
La 10 Seplembre acci earl se intitulau nobilii, mag-
natii si celelalte Mari si ordine ale Universitatii nohi-
lilor terii Ardealului si celelalte", primind, pentru bani,
pana. si pe Sarbi si 2.000 de Romani din oaslea lui
Mihai 8, puleau sit spuie cal si oaslea Mu riei Sale
Imparalului va fi cu noi" 9. Chiar si Aga I.eca Ire-
cuse la dusmanii slapanului care pentru vechile lui in-
trigi ii 10. La 11, Basta anunta arhiducelui Mat-
thias ea el, care ,tie ca Mihai s'a inteles cu Pasa din
Hurmuzaki, III 9, p. 365, no. CCCCXLI.
2 V. gi ibid., p. 1031, no. mccccLxxxut: Ungnad le &este grele.
3 Ciro Spontoni, Storia della Transilvania, p. 103.
4 Hurmuzaki, p. 126.
5 Ibid., 1112, pp_ 364-5.
6 Ibid., IV, p. 132.
7 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1026, no mcccctxxiv.
8 Ibid., p. 1028, no. mccccLxxvw. Conditiile Mute caldrilor unguri,
Veress, /. c., pp. 173-80, n-le 173-4; catre Leca, n-1 urmator ; v. si
ibid., pp. 186-7, no. 180.
9 Ibid., p. 1029, no. MCCCCLXXIX.
" Hurmuzaki, IV, p. 128 sl urm. ; Veress, 1. c., pp. 130-1, no. cxx.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 99

Timisoara pe care-1 indeamna la atac contra Impe-

rialilor la Kanizsa, va merge contra celui de la care
,,nu e de asleptat nimic bun", ca sa -1 sileascd la
rctragere", sa -1 facd a-si lua td1pasita" (sick packea)1.
Unirea color cloud osliri se ra.'cu la Turda in. ziva
de 142.
Basta izbutise deci set prefaca o cearld personalei in-
tr'im articol de politicci a Impeiratului cdruia -i scria.
In zddar venia curierul imperial care aducea comi-
sarilor cu totul alte instructii 3.
La 18 Seplembre in pasurile cc duc sere icsirea
din Arcleal pc Maras Mihai era Mimi de Basta.
Cu vre-o 18.000 de oameni ra.masi credinciosil
dusmanii nu erau mai multi Mihai se retrdsese din
cop:Lola sa prin treattorile uncle credea sa se poata
apara mai bine. Locul era, acolo, la salul Mirdslau,
sou intre Mirdsla.'u si Teaca 5, aproape ca, odatd, la
Calugareni: de o parte apa, de alla o indlihne 11110-
duritd.
Dusmanii sosird: Ardeleni in revolld si steagurile
1 Hurmuzaki, IV, p. 132, no. cxxi. V. si ibid., pp. 132-4, no. cxxv
Ungnad se intelegea bine cu Secuiul sef al Iesuitilor, care-i dadea
informatil, de si Mihai facuse greseala de a-1 trimete la State ca
prim negociator; ibid., p. 146, no. cxxx.
' Veress, 1. c:, p. 205.
8 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1030, no. mccca.xxxx. Csaki-i ofe-
ria lui Ungnad cea mai build gazda in Cluj; ibid., p. 1033, no.
MCCCCLXXXVIIL Brasovenii, In corespondenta cu Zelestey, erau nesi-
guri ; ibid., pp. 1032-3, no. MCCCCLXXX VIM Dar ei atacara trupele
muntene ce venlau in ajutorul lui Mihai ; ibid., pp. 1035.6, no.
mccccxcr. Mihai scrie Sibienilor; ibid., pp. 1033-4, no. mccccxxnx
4 Tomaso Cavriolo, unul din cdpitanii lui Basta, ii da lui Mihai
12.000 de caldri si 20.000 do pedestri; Veress, 1. c., p. 205. Alt izvor
inseamnd aceleasi cifre ; ibid., p. 210.
5 Scrisoarea Statelor, la Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1040, no.
mccccxcv.

www.dacoromanica.ro
 100 N. IORGA

Habsburgilor, ceia ce impresiona adanc pc Mihai, de-

moralisandu-1. In. faia lui era nu numai Basta, poe care
nu-1 mai vazuse, dar ambii comisari, asa dc cunoscuti
lui. Straja de Cazaci putu fi usor imprastiata. Urmit
un duel de arLilerie, Mihai avand douasprezece tunuri
bune. In acest moment Pelru Armeanul, un asa do
vechiu credincios, Mules totusi in solic1, ru prins sau
se lases prins de ai lui Basta 2.
Era prea Larziu pentru 1upta pregatita foarte ingri-
jit de un general asa de experieul ca fostul coman-
dant in Terile-dc-jos.
A doua zi Cazacii zburalacira peste apes. In dosul
for Mihai isi inLarise positia, de spre parlea paduriic.;
Ingustul pas de munte era ca treca'toarea din Vlasca
la 1595. I se paru lui Basta, in mijlocul ghiulelelor
ce se schimbau ca in ziva precedents, ea positia tre-
buie schimbatit Si bagajele lui, cu o parte din trupe,
se pusera deci in miscarc.
Domnul ronrin crezu cd e fur la care se astepta.
I se pdru cd a veldt momentul in care el insusi era
cliemat sd fulgere eroic. Nu-si dadea sama ca aici nu
mai era, NIA de Imperiali, ca fair. de miserabila adu-
naturil a rebelilor si a marfii Omenesti cumparate
de dansii, o chesLie de temperament, obisnuilli la Rasa-
rileni, ci ca tut rece ,ochiu deprins urmarcsle si socoate
fiecare clintire.
El se arunch deci, luand si sapte tunuri cu el. Astfel
facu in goand drum de jumatate de miles pang se
ajunse la ltuninis, adecil la descoperirea cornpleclei a
mijloacelor fiecdruia. Aici Cazacii, Nate si smomiti
cu bani, pierdura batalia, dar cealalta oaste lui Mi-
hai shill la contra-atacul chiurasierilor, raiterilor gerr
1 Spontoni, o. c., p. 111.
Cererea lui de rasplat5, Iorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 1408-9,
no, MDXI.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 101

mani, al muschetarilor valoni si francesi ai lui Basta.

Gaud se incepu Ingramadirea Indarat, pasul nu mai
putu cuprinde gloata aniestecata, care se arunca des-
nadajduita in Muras. Pedestrimea, solida, buni ostasi,
se lasa ucisa pe loc de armele de foc ale regimentelor
Imparatesti: cu putine pierderi, uneltele superioare ca
si sangele rece al comandci aduserd peirea a 4.000 de
.oameni 1.
Mai tdrziu, Mihai cautd. s ardle motivul sufletesc care
1-a dus la infrAngere.
,.Eu, fiind crestin, care nu eram obisnuit sg ma
.arunc cu bucurie asupra crestinilor, silil acuth de
nevoie, nu lu'am luptat asa cum obisnuiam s'o fac
cu dusmanul mien firesc, aprinz'and cu cuvintele si
pikla mea insgsi la luptd si Infrimbind eel d'intdiu
asalt dusman, ci, vdzand oasle crestiud, miscat de mild.
si ca sa nu se verse, din pricina nestatorniciei catorva
ticalosi, &Angle crestin, u'am slat dupa obiceiu in fata
intdii loviri, ci m'am retras; nu doar cg n'aveam atata
putere sau perise inima, ci fiindca-mi era gloata
sa manjesc cu sange creslin sabia care Muse odata
din bielsug sangele vrajmasesc. Si, cum ostasii miei,
in fruntea cdror am mers toldeauna fn luptd, nu in'au
vazut (le fatii in aceasta luptd, zguduiti, nu de vre-o
spaimrt, ci socolind din lipsa mea ca s'a intamplat
,cova rilu, au fugit".
Si, pentru pdrdsirea resislentei ulterioare, explicatia

L Descrierea oficiald a biruitorilor In Veress, 1. c., pp. 192-4, no.

183. Descrlerea lui Cavriolo, citatA, ibid., pp. 204-9, no. 295. 0 alts
descriers italianA, ibid., pp. 209-14, no. 196. E memoriul lui Tar-
ducci ; v. Hurmuzaki, IV p. 577 si urm.; cf. Iorga, in Hurmuzakl,
XII, pp. 1037-40, no. mccccxciv. Descrierea lui Ciro Spontoni, Storia
della 7ransilvania. Contingentul Sasilor la Basta fusese numai de
cateva sute de oameni; socoteala exactA, pe orase, in Album Oltar-
dinum, la Trauschenfels, o. c., p. 34.

www.dacoromanica.ro
102 N. IORGA

e acelasi: nu se cuvenia s mergem contra domnului

trieu" 1.

La 20 Basta si acelasi Ungnad intrau in Alba-Iulia,

groaznic pradata de haiduci, diistrugandu-se, cum am
vazut, si frumoasa bisericd romaneasca noun ": in ce-
tate palatul era lasat neatins de Damn; se aseza o
strap. de Cazaci si se lacura arestari 2.
Ce a urmat dupa aceasta infrangere a spune insusi
Mihai, in Membriul catre Mamie Duce de Toscana:.
Apoi ei au venit la Alba-Iulia, uncle pe cati i-au,
gasit: Italieni, Greci, Romlani si Sarbi, cu familiile-
lor", cdci pe Sarbi, aici si aiurea, Mihai ii colonisa.
pand si pe pruncii de lapte, pe toti i-au trecul supt
sabie. Tot asa au mers la spital si au facut acelasi,
loc. Inca si in biserica mlea, pe care err o cleidisem,
mai inainte, au intrat si au desgropat oasele liii Aron
Voeood, care de atdta ',rune era inmormcinlat, si ale
unor boieri cum se stie, ale [Malta lui IVIatei Basa,-
rab le-au aruncat atarci: o asa neothenie n'a lost
facuta nici de pagani"3.
Mihai, care daduse o raita prin Alba-Iulia ca sa-si lea
tesaurul 3, se retragea spre pasurile linuntene, nude -1
aWpta.0 trupele, adevcirat si exclusio ronOnesli, ale
fiului Sall, care incercasera a alerga spre Mums si avu-
sera 5i unele ciocniri cu Sibienii, cari voiau sa ii se
impotriveasca 5. Rapede, din aceia cari luptasera maid.
vremle supt sleagurile lui se facu din nou, la Rasnov6, o-

Pernice, o. c., p. 49.

Hurmuzaki, IV, pp. 136-7.
Pernice, o. c., p. 49.
4 Hurmuzaki, IV, p. 137.
0 scrisoare retorica adresata Ungurilor, Iorga, in Hurmuzaki, XII,
pp. 1043-5, no. MDII, e de sigur un fals.
e I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supt. II p. 639.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 103

armata, cu Sarbii lui Dell-Marcu si ai lui Baha-Novad,

cu Muntenii lui Sava si Radu Buzescu, cu 1.000 de
Moldoveni 1. Se credea ca, sprijinit si de Secui, rArnasi
credinciosi, el Ara da o noun batalie Intre Sighisoara $i
Medias si se va rasbuna Grunt 2.

1 Hurmuzaki, IV, p. 138.

2 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1046,. no. MDV.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.

Pierderea Terii-Romanesti

Dc o inloarcere a situaLiei alai de adanc primlejdaita

grin alianta Imperialilor cu nemesii ardeleni nu putea
&a mai fie vorba. In adevar Zamoyski cobora din 11101-
dovct spre vechea valril a lui Mihai, ca sit aseze acolo
po fraLele sau Simion.
Indata ce se afla de rascoala Ardelenilor, si fares sA-i
aslepte resultalul, Po lonul, lacomt de riisbunare, tre-
cea Nislrul1, evita pAdurile, de rau augur pentru Po-
loni, ale Bucovinei, pline si acuml de Romani, cauland
cal mai lute vadul Prutului. Ajuns, in drumul spre
Suceava, la satul Corcla'reni, el prinna vre-o 800 de
Unguri veniti asa de departe la Sigismund si se pre-
galia de o invasie in _Ordeal, data lucrurile imierg bine
acolo 2. Din labiira de langa Prul, .foslul principe in-
sus: indrepla care regele Poloniei o lunges scrisoare
do Indreptlitire si rugruninte (16 Seplembre) 3.
La 19, Cancelariul-Batman, *ins pe malul Suce-
vci, stia acum ca rAscoala din Ardeal se inteLesle si
scriind vechiului auxiliar al lui Mihai, capitanul Sa-
ntuil Koszka, si Zaporojenilor lui, ti cerea concursul

I Era dincolo de 'tit la 6 Septembre; I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl.

II 1, p. 635, no. cccxL.
2 Veress, 1. c., pp. 184-5, 178.
8
Ibid., pp. 188-91, no. 181.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 105

.pentru o interventie a sa in aceastil provinciel. Peste

doua zile el silia pe aparatorii Sucevei, pdmenitul un-
.gur Kaplury si un Nicolae Farcas, sa-1 dea cetatea2.
TJnul din cei dot Potocki intrA imediat in Secuime3. Ple-
.cat la 21 din Suceava4, Zamoyski, care, trecfmd pc la
NCa1111, primise la Roman vestea batalii pierdule de
Mihai 5, era HMO Bacau 6 la 28 Septembre si mergea,
de si Ieremia refusase un non si greu jurcimInt de
cmplecici zmire a Moldouei cu Polonia 7, spre Tara-
Ramaneasca, unde stia bine ca va intalni o impotri-
vire din cele mai indaratnice 8. La 6 Oclombre se
trecea granita la Focsani9. El nu avea de grind insei
a neivcili in Tara-Romdneascci, ci gandu-i mergea sa
pcitrundci prin Secuime in Brasov si sa se impale in
Ardeal10.
Din parlea lor, biruitorii, can la 22 erau in lagilr
lq Miercurea, nu se puteau Ondi, cu Basta ca supr
Teghelor - accsta, calculator rece, ar fi fost bucuros sa
conlucrcze cu Mibai contra Polonilor, carora, data ar
alaca Ardealul, c gala a li ,oferi brdalie21-- si cu Csalci
1 Ibid., pp. 155-6, no. 185. Koszka fu apoi arestat pentru tradare
fats de Mihal; Veress, 1. c., p. 243. In loc e Havrilco. Pentru moartea
la Mil-Asian a luI Banitchi, ibid., p. 244.
lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 297-8, no. 187. Pentru predare
Veress, 1. c., pp. 243, 246.
8 Hurmuzaki, IV, p. 135, no. cx XIII.
4 Veress, 1. c., p. 242, no. 222.
5 Ibid., p. 243:
,,Low Welki" e Lunca Mare, i bid.
Ibid., pp..242-3, no. 222.
Ibid., pp. 201-2, no. 191.
9 Ibid., p. 221, no. 203. Satul ,,La Nerest" e de Inteles: la
Neruja"; ibid., p. 244.
2 Ibid. Cf. si ibid., p. 245. V. sI declaratla lui Zamoyski, ibid.,
p. 299.
" lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 1057-8, no. MDXXVI. V. si observa-
title speriate ale lul Ungnad; n-1 urmAtor. Cf. si ibid., pp. 1061-2,
no. MDXXXI.

www.dacoromanica.ro
106 N. IORGA

ca $ef, sa cheine pe Sigismund. Intr'o indurerata scri-

soare catre Ieramia-Voda i se comunica aceasta hotarire
nezguduita 1 si se luau Masuri pentru a se inchicle pa-
surile catre Moldova 2. Moise Szekely, care se cobora
de la Hust, parea cal ajuta singur causa foslului salt
stiiplin3. El fu imf.)iedecat prin masuri grabnice, si,
relev4ndu-le. Csaki, care nu putuse avea mai mull,
cerea discrel Imparatului o rasplatire in castele 4.
La Mihai insa alergasera si Secuii5. Se ajunse astfe.1,
din, partea lui, anienin(at sa piarda. si Tara-Romaneasca,
si din partea acelora cari voiau sa-1 izgoneasca, dar
pastrAnd, de frica Imperialilor, acum staparii, speranta
ca 1-ar mai putea intrebuinta, la o intelegere, care nu
pulea fi decal cea Mai adiinca umilinta pentru Domm.
Ei .trimese intaiu la tabara din fata, unde-i era pus
la pret capul pentru o Mosie cu cinci sate de inbagi,
si de uncle i se smomiau soldatii si mai departe 6, pe
credinciosul Zelestei, cu doi boieri, pentru a inchcia
un armistitiu. si i se ceru, in schimb, salt dea, in
cateva zile, familia ca zalog 7. Basta cerea ea Domnul s
renunte la Ardeal si atunci .i-ar gasi el o Intrebuint,are
contra Turcilor: pc la amid, prin tingaria-de-sus, uncle
Mihai visase data asezarea ca stapan in Casovia insasi;
isi va da insa lesaurul si familia. Mihai raspunse prin
Radu Buzescu ca mai bucuros ar trece pc in Giurgiul
vechilor sale lupte, acum atacat de Turci, in Balcani,
1 Ibid., pp. 1042-3, no. MD.
2 Ibid., p. 1043, no. MDI p. 1045, no. MDIII ; pp. 1047-8, no.
MDVIII.
3 V., Intre altele, ibid., pp. 1046-7, n-le MDVI-VII.
4 Ibid., pp. 1050-1, no. MDXIII. V. Veress, 1. c., pp. 254-6, no. 218
5 Hurmuzaki, IV, p. 138.
6 Ibid., pp. 148-9, no. cxxxii. Aceasta la 14 Octombre, dupci inte-
legere. La 4, tabara era la Vlacieni; ibid., p. 151, no. cxxxv.
' Mai tarziu, In memoriul sAu catre Imparatul, Mihai va scrie CA
trimesului i s'au frant mange si picioarele.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LW MIHAI VITEAZUL 107

,dar Inca mai bine ar vrea s se indreplaleasca inataiii

fata de diaminul sat]. Imparatul 1. Cere lima din lagdrul

de la Sibiiu lui Basta, care-i aruncase in fain Lira--;
nia si necredinta (25) 2, ca falnilia sa nu fie data pe
knana Sasilor din Sibiiu, ci sa fie tiaula onorabil la
Fagaras. Aceluiasi Basta-i spunea in particular ca se
credo inteles prin Pezzen cu Imparatul, dar, din Ar-
dealul la care a renuntal, vrea celd(ile Gurghiu, Jeciu
si Fagaras 3.
Tot lui Basta -i cerea animistic pentru Secui si, pen-
tru e], Lrei ]ocuri de retragere dacii ar fi sa piarda
tofu] 4.

In chiar acesle zile Imtpdratul prinzia condiliile aduse

do Kornis si de Maim Dar Mihai nu stia cci in nul,?rea
acestei diploinle din 22 Septendn'e trugedie a sozlii.1
el era acuMa guvernatorul Ardealului 5.
Sc spunea in acest act, smuls prin alalea staruint.i, ca,
do si rosturile de guvernare, la care singure sc (inca
deci si acum1, se dau numai pe un oarecare limp si
la Turci chiar, flillai va pdslra pe vials cdrnuzirea Ar-
dealului. Pe fin ii va avea in vedere Impdralzzl, dar
n.z numai la asa ceva, ci si la allele, deci reserva
in cc privesle putinta de a-1 inlatura. Tara-RomlneascA
insade Moldova niciun cuvAntii va ramfinea ,,Voe-

Hurmuzaki, IV, pp. 140-5.

9 Ibid., p. 140.
a Ibid., pp. 21-2, no. xv ; puss Ia loc gresit. Insemnarea romaneasca

a lui Mihai e: Pohta (nu Pasa) ce-z[m] trims Ia Bastea". Cf. ibid.,
p. 147 si urm. Si acum Ungnad 11 clevetia: asteapta pe Turci si Ta-
tari, ar vrea sa deie asalt Brasovului ; ibid., pp. 142-4, no. cxxvm.
In aceiasi forma, Stat.le ; ibid., p. 141. V. si ibid., p 145.
4 Ibid., p. 21.
5 Hurmuzaki, III 5, pp. 364-6 ; IV, p. 132 ; 'Fragmente, III, p. 11 ;
iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1056, no. MDXXV; pp. 1057-8, no. MDXXVI.

www.dacoromanica.ro
108 N. IORGA

voclului" fdra all ULM cu drept de moslenire

si chiar pentru fete.
I se ecru de dusknanii cari-i slliteau in fatd,nerilbda-
Lori 0.-1 distrugii, sa facd lui Rudolf, dar si Ardealului ca
alare, deci State lor, juramilntul pe care-1 Meuse pc rand
lui Sigisknund, Imparalului si lui Andrei. Cu un dele-
gal imperial, Sebastian TOkOly, un prielen, intovarasit
de nemesii Nicolae Vilez si Martin Banyay, se Irimeteau
la el, din lagdrul de Tanga Voila Fligdrasului, asemenea
propuneri. Dand ca ostaleci pe Stoica, pe Udrea, pc
Preda Buzescu si pe Sava si ramanand sit fie pastralU
in aceasta calilate toatd familia Domnului, mama, sotia,
rata, arora nu li se poale da adapost la Rigiiras, pro-
prielate a Marici-Cristinei, ci la Gilau, Mihai avea sa se
inloarcii la dansul acasa, cu mangflierea ca, (hied va voi
sa luple cu Turcii, se va interveni la Curte de.
tine? --- ca el sit fie ajulat 1.

El lrebui sd se piece, suprem sacrificiu, pentru

sceipa (ara cea veche 2. La 7 Octombre era in muniii
Buzaului 3. Recomanandu-si familia vechiului prieten,
Mihail Szekely, el pleca de acolo pesLe caleva zile 4.
Jurtinvantul se Mai, solemn, la 3 Novembre5. In-
data, la 9 Ocloanhre, Csaki tdia calea lui Zarnoyslci6,
aralnd ca n'are ce caula in Ardeal, de oare ce sant irei
zile de cand Mihai, cu totul balut, a trecut rnuntii7.
Nu-i mai reimr2.nea mdndrului Cancrlariu, pentru care
Veress, 1. c., pp. 216-9, no. 198.
2 Liberarea lui Teodosie, in drum cu Kornis, ibid., p. 220, no. 201.
8 Hurmuzaki, IV, pp. 155-6, no. cxxxvin. V. si rapoartele lui Un-

goad ; ibid., p. 157 si urm., cxxxix-xL.

.4 Pp. 155-6.
5 Ibid., pp. 149-50.
6 Mihai trimesese si el o importanta straja la Oituz; ibid., p. 150,
no. cxxxlv.
7 Veress, 1. c., pp. 223-4, no. 205.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 109

toti acesti nemle0 insemnau Rya de putin, rlecat sd

rnleargei la illunteni sa instaleze pe bunul 0 bid&
Sin lion Vodd 1. Moise Szekely se reunise, de allfel, in
lagar cu ai sai, si stria si el lui Zamoyski ca nu e
nimic de facut; Polocki el insusi trecuse grani [a in
Moldova 2.
Pentru asezarea lui Simion in Tara-Romaneasca se
pusera condilii pc care fralli Movila nu putcau decfit
sa le primeasca: plata de 40.000 de galbeni pentru
fiocare, intretinere la ci a 3.000 de soldati poloni eu
cornandanti poloni si parcalabi de celati jurall regclui ;
pin La isnlediata. a 80.000 de florin lefuri 3.

O expunere poloni rinanuntita ni arata ce s'a .Cacut

Ras cu pas in lup la inyiersunata pe care Mihai a
dat-o ca sa-si aperc scumpul Omani de mos teniro,
de care de atalea luni de zile, urniarind scopuri mai
marl si umbland dupa visuri mai inalle, se des partise.
Mihai trecuse, cu abia 2.500 de oaniien14, prin acel
pas al Buzilului prin care Intrase cu irre-un. an inainte
in Ardeal. El triMiesese inaintea Polonilor, cari yeniau
de la Buzau, pe bell-Marcu, care-i intalni la Naieni,
su.p Muntele Slonului, uncle incerca o surprindere, si
din Munti, fiind el 'Inca la trecatoare, o alLy ceata so
cobori asupra aces Lei ostiri bine disciplinate, dupa. sis-
tednul apusean, care Inainta, ca si a lui Basta, cu clnh-
zulalii. Un asalt al Cazacilor poloni izbuti fara greu-
tate sa-i rasping. Strajile samanate de Mihai in dru-
1 Mihai credea c se aduce nepotul sau Dumitrascu, flu' lui Cercel,
asupra caruia v. N. Iorga, In Omagiul Maiorescu ; cf. Hurmuzaki,
IV, p. 161. De fapt fusese vorba de fratele acestuia, Marcu.
2 Ibid., pp. 226-7, no. 209.
8 I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl. 11,, pp. 642-3.
4 Hurmuzaki, IV, p, 161. La 13 cere 2.000 Nerntl ; ibid., p. 164,
no. CXLV.

www.dacoromanica.ro
110 N. IORGA

mu] spre Apus nu rued mai fericite (16 Oclombre).

Din aceste zile de mare restriste e scrisoarea, asa
de pretioasr, de pe malurile Teleajenului, prin care
llihai aralr. lui Basta si unora din jurul lui, cari-1
Instiintau cr. Zamoyski abia porneste asupra TeriT
Romanesti si ca sit fie cu. luare aminte, ca n'a primit
niciun rilspuns la patru solii, cu. un Stirbei, un Crs-
trut un Cristea, un Radu, cum inainte de Goroslra
iarasi i se opriserd Loa le scrisorile, chi n'are. nicio !Aire
dcspre fiul sau, dupe care trimesese. Luplele s'au si
inceput cu harte, dar el s'a retras. Dusmanul merle
spre Ta'rgoviste. Dour zile mai poate astepta el ajutor
ardeiean. Pe urma, lie cum va vrea Dumnezeu!" Sr.
fie insti Germani sau linguri de la Impruiitie, nu
-cumva Ardeleni, cad Cancelariul e inteles, o tie bine,
c.1 Sigismiund. Am anal. ca Ardelenii nu se Incred
in noi; nici not nu ne incredem inteinsii; nilci !;olia
n'am culezaL sr li-o trimetem, asa can se poartit ei
cu oamenii nostri": doar lui Moise Szokely i-ar incre,
dinta-o. In zadar se vorbeste de a incerca pacea cu
Zairioyski; dace acesta-si va incheia pacea cu Turcii,
va vein si asupra lui Basta, de aceasta el asigurd 1.
La apa Cricovului Mihai incerca din nou sistenrul sat',
mostenit. de la Stefan-eel-Mare: cursa din prdure, cu
mlastini si santuri, unde pusese infanterie cu tunuri,
SI aici el fu parasit de noroc (20). Cazacii invinglilori
adusera. nouazeci de steaguri; desertiunile ostasilor strd-
ini se innfultiau2.
Itt zAdar Mihai, care &idea ante din gura Teleaje-

1 lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. LxxxviuIX. Scrisoarea a fost prinsa

de Zamoyski si e astAzI la Varsovia. 0 expunere larga, dupa lzvoare
po!one, la Miron Costin, p. 256 si urm.
2 I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supl. II', p. 633 sl urm.; Veress, 1. c.,

pp. 248-9. S.3 Ingroapa ,4.000" de morti, pp. 248 -9.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 111

nului" ]a 8 Oc Lombre, la 12, la 13, la 141, vorbind de

,,limbile viclene" 2, ceru de cinci on Imperialilor, de
can era din nou legat prin jurgmant, s-1 ajule. In
zadar isi trimiese, cu Stoica, fiul, care vorbi cu la-
chilli de porunca pgrinteasca. de si el n'are nici dus-
3nani, nici pe care a trebuit s'o asculte3. Basta
chiar promisese Brasovenilor, la sfarsitul lui Seplem-
bre. ca" e gata sa-i libereze de -Urania lui Mihai" 4.
Si Ungnad declara ca, meal-And cum, el va purla cu
vorba pe acela care mai bine ar fi si murit la Mir'.1s-
lau5. Atilta numai ca scrisori iscalite de Basta si de
eel doi eomisari reveniti la vechiul Ion cost sigur ru-
gau pe Zamoyski s se opreasca d. la inaintarea bite
Ora care e acuma supusa din nou Imparatului6.
' Hurmuzaki, IV, pp. 161-2, no. cxur ; pp. 164-5, no. cxuv, pp.
167-8, no. CXLVI. Doua alte scrisori cusute la raportul din 18-22,
ibid., pp. 194-6, n-le CLXVII-VIII.
I. Bogdan, in Prinos lui D. A. Sturza, 1903.
8 Hurmuzaki, IV, p. 171. Avea patrusprezece ani. Ungnad anunta,
grosolan, ca acuma yin si femeile". La Mau fiul va sta supt mare paza,
oprit si de a se juca ; ibid., p. 247. Doamnele sosira la 21; ibid., p.
178, no. adv. Sotia lui Mihai era foarte obosita" ; ibid., p. 181, no.
CLVI. Venise pe la Turnu Rost, ; ibid., p. 181, no. CLVII. Arata umila
sl moucsta". Cu optsprezece cai dupa dansa, statea, imbracata In
damasc rosu, intr'o trasura, cu o batrana in fata, poate soacra ;
ibid., p. 182, no. cr.vitt. Pentru aceasta v. si Czanell, in Trauschen-
feis, o. c,, p. 120; Cronica lui Massa si Fuchs, 1. c., pp. 297-8. Sar-
mana Doanina statu la Brasov o noapte, intr'un he umil", si-si cauta
fiul, cu teama sa nu-i fi fost ucis. Petru Armeanul parise pe Mihai ca
voia sa macelareasca pe Sasi. Pe Mihai acestia it porecliau: Malaiu-
Voda"; ibid. Socotelile Clujului pentru Nicolae si Doamna, in Metes,
Domni si boieri din terile romdne in orasul Cluj, pp. 20-1. Si domnita
Florica soseste in Decembre, mergand spre Gnat' ; ibid., p. 21.
' Cronica lui Massa si Fuchs, 1. c., p. 295.
5 Hurmuzaki, IV, pp. 164-9, 187. Imparatul intervine la 6, la 10
Novembre pentru el; Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1078, no. MDLVIII ;
p. 1080, no. MDLVI. 5i plangerea la regele Poloniei, ibid., p. 1085,
no. MDLXVI,
6 I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supl. II 1, p. 648.

www.dacoromanica.ro
 112 N. IORGA

La 21 Zamloyski era la Ploes111. In ziva and se tri-

melea a dorm misiva, el ajunscse la Bucovel, pe Te-
leajen, incanlat de felul turn merge o campanie alt
earn greuldii si deci a carii glorie le exagera asa de
mull2. Cum se facea aceastd inainlare, cu ce suferinti
peniru tarsal se poale vecrea dupd plAngerea unui asa
de vechiu prieten din Moldova supusa Polonilor, Luca
Slroici, caruia i se jdfuisera zece mosii3.
Si la Bucovel impotrivirea lui Mihai fu zdrobild 4.
Indata armata de invasie patrundea Wind la Arges in
sus, uncle se fdcu o ultima incercar, do a o tinea pet
lee, cu vre-o 9.000 de oarneni"; la 25 Novernibre5, Si-
mion, asezat in Scaun, primia si steagul de la Turd,
earl asleptau de Mull o astfel de rdsbunare Q Banul
Udrea, pries i se supunea 7. La 10 Decembre Zamoyski
se 'arida ea a ispravit cu Mihai. Cerea, la n, Ardele-
filer sa i-1 dea in mana, dacd aleargd la ci s.
Cu putini larva dausul, o biata ceald de pribegie,

1 Veress, 1. c., pp. 236-7, no. 219. Vorbeste de nacazul Turcilor

ca in atatia ani n'au putut birui un om asa de mic". Indemnul unui
Polon de a se supune ; Hurmuzaki, IV, pp. 170-1, no. CXLIX. V. si
scrisoarea de la Teleajen, ibid., III', pp. 371-2, no. CCCCLI. Si ibid.,
p. 462 si urm.
I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supl. II', p. 649.
" Ibid., pp. 650-1, no. CCCXLVI ; Hurmuzaki, IV, pp. 200-1, no.
CLXXII.
4 Veress, 1. c., pp. 238-40, no. 221 : raportul amanuntit al lui Za-
moyski. Cf. si raportul unui anonim polon, ibid., p. 242 si urm.
Scrisoarea lui Potocki din Pitesti ; ibid., p. 275, no. 251.
" Corfus, o. c., pp, 50-4. 0 scrisoare anterioara a Sultanului catre
rege ; Iorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 1053-4, no. MDXX; alta, n-I
urmator.
Veress, 1. c., pp. 257-8, no. 231,
8 0 sutd case steaguri furl trimese in Polonia ; lorga, in Hurmu-
zaki, XII, p. 1119, no. MDCXXII.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUI. 113

o straja abia capabild de a-i apara viala, invinsul

s'a dus i-nsa unde nu .1ie nimeni i.
Cuini a aratat-o mai tarziu si Imparalului, fiind pus
inaintea Polonilor Si Moldovenilor si Talarilor si
Turci lor" 2, Mimi, care se strecurase supt munle pima
la Craiova, n'a parasil tarn Para sCI lava o ullima
silinta contra Turcilor cari trecusera Dunitrea, la 1 -in
Octombre 3, incepand a intari Giurgiul si mergand pang
la Glierghila 4 se zicea cii el a laiat pentru lradare
niste boieri la Craiova 3 , in acelasi timp cand, lo-
vinci si macelarind ariergarda G, aparea. cu o trupa
de Unguri, si Moise Sz6kely. Turcii mergeau la 21
Octombre drept. spre Bucuresti7, cu copilul, abia de
saisprezece ani, al lui Mihnea-Mohammeds, si trebui o
solie a cunosculului Anghclachi ca sii-i retina un mo-
ment 9. Contra navalitorilor din Oltenia, condusi de
beii de la Vidin si de la Nicopol. Mihai trimiese pe
1 I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supl. 111, pp. 651-2, no. cccxLvii. V.
studiul colonelului Zagorit, Treisprezece zile din viata military
a lui Mihai Viteazul, 7-20 Octomvrie 1600, Luptele cu Polonii,
1908. Cf. si I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supl. II 2, no. t. La 11 Ianuar
1601 Simion-Vocla multdmeste din Targoviste acelora cari 1 -au pus
In Scaun; el trimete Ia theta polond pe Dan, fiul lul Dan Vistierul;
ibid., pp. 5-6, no. Iv. V. si ibid., n-le urmatoare. Ideia ciudatA ca
Zamoyski vrea sd aseze pe Marcu-Vodd in Muntenia, la Ungnad,
in lorga, Hurmuzaki, XII, p. 1061, no. MDXXXI. Corespondenta turco-
polona cu privire Ia Mihai, ibid., pp, 1062-4, n-le MDXXXII-III (0C-
tombre 1599).
2 I. Bogdan, in Prinos lui O. A Sturza, p. 469. Astfel scrie el la
8 Octombre din gura Teleajenulul. Era in asa stare, ink n'avea un
boier ca ispravnic, si de aceia spune : ispravnic a fost insdsi vorba
Domniei Melee.
8 Hurmuzaki, IV 2, pp. 29-30, no. xxiii.
4 Ibid.,1p. 167, no. cxLvt.
5 Ibid., p. 209, no. cLxxx.
8 Pernlce, p. 49, Memorlul lul Mihai.
7 Veress, I. c., pp. 249-50.
8 Hurmuzaki, IV 8, p. 31.
o Ei ar fi cerut pe PAtrascu ca ostatec ; ibid., p. 30.
www.dacoromanica.ro 8
 114 N. IORGA

Banul Craiovei, care-i birui, luandu li si sleagurile1.

Ln hronograf", de sigur romanesc, pe care 1-a avut
Miron Costin, vorbeste de aceste ultime luple. Udrea
avand _strain-. de 1.000 de oameni. Simion venia, im
ciii shine de boierii trecuti la danstd, dare insasi vecnea
eclat(' de Scaun din manic a Domnilor. In palm cioc-
niri aceasta avangarda se impriistie, Udrea chiar psi-
rasindu-si Donniul. si alunci Mihai nu mai incerca o
inclestare, cc i s! pare zadarnica 2.
In memorittl catre Marele Duce de Toscana, Domani.
insusi arata cum. in aceasta leribila situatie, alacat
din trei parii. el a foil silil a-si licentia mai toat.ii
ot;sleit: ,,M'am gasit incunjuraL din Wale partile de
dusmani: de o parte, de Poloni, Moldoveni si Tatari,
de ally de Turci, de cari era pinta tarn, si cu toti de:
multe on am ajuns sa ma inCaier. Dar apoi, la star-
sit. vazand 61 nu ma pot impotrivi fara de o asa de
coyarsitoare multime (a tanta piena), am trimes toara
artileria ce o aveam lui Moise Szekely, ca s'o incre-
dinteze lui Giurgiu (Basta), pe care de bung voie a
(lake in mlanile vrajmasilor. La capal, am dat drumul
soldatilor Tniei, neavand cu ce sa-i mai tin, si am ales
cu mine insumi 10.000 de calari.
$i asa am mers cu dansii spre Tara-de-jos, Cala-
torind si prma la Dunare, uncle am gdsit pe sangeacul
de Vidin cu 4.000 de Turci, care se inlorcea cu multi
robi si vite ca sa treaca in Tara Turceasca, asupra
cciruia cazand, mai dornic sa mor decal set inning, a
mut Dum'nezeu sd -i taiu in buccili, de n'a sccipat anal,
qi a rcimus acolo si sangeacul, al crtrui steag 1-am dus
1 Papiu Marian, o. c., p. 268. Vesti triumfale despre infrangere le
trimete Csaki lui Basta; Hurmuzaki, IV, pp. 177-8, n-le CLII-1V.
2 P. 258. Tot de acolo stirea ca in retragerea sa Mihai a fost in-
tovarasit de capitanii, lui cei crezuti, Marza, Gesta si Race`` (Geszty
si Razz).

www.dacoromanica.ro
 'STORIA LUI MIHAI VITEAZUL 115

cu mine la Imparalul"1,-- cared, cu 7.000 de oaineni, el

a pornil ca un capitan ca sa mlanluie ca un simplu
pribeag
Se vedea bine acuma cala scriositate era in intelege-
re t lui Mihai cu Turcii: capuchehaiaua lui de multi ani.
Dimo Celebi, avu nasul si urochile laiaLe; el At :Iran-
cal in carlige si impuscat de mart 2, Lovarasii lui. tut
Ardelean, ruda cu Csaki, si un Raman, fiind liberati cu
daruri 3 Dus in Constantinopol, Deli -Marcu spuse darz
Turcilor ca nu trebuiausa.' dea o tard unui termn furios"
ca llihai, si el peri de sable, sfidand4.
Miltai se dusese la dreplalea ImparaLului creslin,
pricing a Intregii lui nenorociri.
Trecerea prin Ardeal fu deosebil de pritnejdioas:1.
Acei cgri incheiasera legatura jurata cu dansul facurii
lot ce se pulca ca sa.-1 ucida. Din Deva, de pe deal
se trase cu tunul asupra lui, Inecandu-i o parte din
ostasi in Mural. La Baia-de-Cris era orclin sa.-1 o-
preasca. La Lipova, la Inau de as@knenea 5.
La 6 Decentibre Mihai era spre Beius, la Halmagiu, de
uncle stria lui Paul Niary, vechiu prieten ungur. Merge
la Imparatul potrivit cu fagaduiala veche ca., data ar
pierde si Tara-Romaneasca, sit afle adapost la dansul
In urina lui Ardelenii ii ucid oamenii, oriunde pot sa
deie de dansii. Dc undo 1-a aruncat soarta va merge
acolo, la Beius, in Thud credincios Casei de Austria. SA se
instiinteze toata aceasta lume cal n'au de ce sa se teama

1 Pernice, p. 50.
2 Hurmuzaki, IV 2, pp. 32-3, no. xxv.
r Ibid., pp. 33-4, no. xxvi: Casistano" e Csdky Istvan. Aceleas'i
acte si ibid., p. 252 si urm.
4 Ibid., pp. 34-5, no. xxvi[. Pentru partea lui In luptele din
Octombre, Cronica lui Massa si Fuchs, 1. c., pp. 294-5.
5 Papiu Ilarian, o. c., p. 268.

www.dacoromanica.ro
116 N. IORGA

de dansul, care e incunjurat de cativa osteni credin-

ciosi, cdci li doresle tot binele" la cei din drum, si
vrea :numai sit cdllitoreascd In accla cu care se legase
prin jurdmant". MAla lucru tinea sd se slie: ca, lard
masuri rdpezi, Ardealul va cadea cu sigurantl in mana
Turcilor 1.
Umbra croicd trecea de aici la Orade (11 Oclombre),
de uncle stria Imparatului si arhiducelui Mathias 2.
Niary-1 opri cea mai mare parte din suitd; se indrepUltia
cbiar ca nu l-a arestal"3. De aici pribeagul mergea,prin
Dobritin4. la Tokaj5. Parile nerodului de Uhgnad 11 pre-
edau la Curie: cu ce obraz va veni acolo acela care
a jignil asa de greu pc Imparatua? El a prdpildit Cara,
el a pregalit prin purldrile sale ritscoala; n'ar putea
true printr'o judecatii dreaptd; sa nu aduca scrisori
fabricate, asa cum le facea in Ardeal Pam Armea-
nu] 6. Basta era mull. mai bland in socotiata sa asu-
Aa aceslei cal itorii: credea ea s'ar putea descoperi
prin Mihai uncle lucruri in dauna lui Aloise Sz6kely, pe
care el nu-1 pulea suferi 7. Il indenma la aceasla si
gelosia fata de Csaki, pe care-1 credea inteles cu Stoica
si Radu Buzescu, liberati din inchisoare si pe card
1 lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 1105-6, no. MDXCVIII. Raportul des
pre aceasta al lui Niary dire Maximilian; ibid., pp. 1107-8, no. MDCII.
Ar vrea 2.000 de .oameni.
2 Hurmuzaki, IV, p. 203; Veress, i. c., pp. 278-80, no. 259. Pece-
tea, in tot acest timp, e cea mica munteank cu inscriptia cirilica.
3 Hurmuzaki, IV, p. 204.
Scrisoare de acolo, de la 14 Decembre, ibid., p. 207, no. CLXXVIII.
5 Ibid., pp. 201-2, no. ci..xxill. Scrisoarea e din Decembre", nu 10
Decembre. Avea 300 de calki. Sennyei intervenise ca sa fie lasat sa
treaca. Cf. ibid., pp. 205-6.
6 lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 1110-12, no. DDCVII. Si indemnuri
de la Ibrahim s no fie primit; ibid., p. 1151, no. MDCXLVII.
7 Ibid., p. 1113, no. MDCXI ; Hurmuzaki, IV, p. 205. Arhiducele
Matthias despre cAlgtorie. Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1115, no
MDCXIV. Cf. ibid., p. 1077, no. MDLVI.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 117

ar vrea sa-i intrebuinteze pentru a castiga sprijinul

Turcilor t.
Prezicerile ca va veni vremea card se ya cauta un
astfel de Gm' ca Mihai si nu se va gasi, prindeau sa se
adevereascd. Calcluros vorbia pentru dansul Sebastian
Th61:6 ly, care observa ca. fiind in fruntea unei ostiri
mai marl decal a lui Basta si a rebelilor, Vodd ar fit
putut da o noud luptd, dar a preferat, pentru binele
crestindtatii", sa primeasca acele conditii asa de grele
pentru dansul, care, totusi, nu i-an. putut salva situatia 2.
Curtea din Praga se arata deci defavorabila acelui
care venia fara sa fi fost invitat si lard sa fi cerut
vole nimanui, putand provoca Incurcdturi noud pe
langd cele care se ingrdiMadiau zi de zi in acele insan-
gerate si nelinistite pdrti rdsdritene. Se dadu rain.
sa nu se ofere acelui care era socotit, nu ca un print,
ci ca un pribeag oarecare, cele necesare pentru sama-
volnica lui calatorie. Se gasira insa, pe langa atatia
cari se mdrgeniau a-1 sfalui sa se intoarcd nude era
nevoie de dansul, caci de la Inapdratul, incapabil pand
acum si, se zice mort, nu e nimic de asteptat, su-
fletenobile, ca episcopul de Gran, la Tarnava, ca
acela de Erlau, la Pojon, cari primara cu cinste pe
luptiltorul rara pregel pentru crestindlate, si cel din
urnad-1 intoydrasi pe Mihai pand la Viena.
La 2 Ianuar 1601, micul grup de patruzeci de per-
soane sosia In aceastii resedinta a intelegatorului arhi-
duce Matthias, personalitatea cea mai distinsd 5i mai
capabild dintre Habsburgi, si se facu pentru cel ce adu-
sese atatea servicii Casei domtuitoare ceva din cc i s'ar
fi cuvenil. Se dadu obositului si trislului dilator locuinta

I Ibid., p. 1117, no. MDCXVIII.

' Ibid., p. 1118, no. mucxx.

www.dacoromanica.ro
118 N. IORGA

la Cerbul de Aur 1, uncle fu condas cu o suila clef

de muschetari acel care spunea ca ar
clou.Azeei fi
redus sa-si vandt inelul din deget.
El spusese acum episcopului care-i e durerea si care-i
e speranta. Asupra Ardealului Imperialii se insealt;
solii trimesi de confederati, Napragy si Bocskai, sant
cei mai maxi tradatori, si e gata sa li-o spute for In
falt; se lucreazil pentru Sigismund, adect pentru Po-
loni si pentru Turd, cari au acum si Tara-Romaneascit
Ung,nad, pe care acum Dumnezeu it iertase, ctci
mtrise la Casovia 2, -
a mintit cu panic lui contra
cui a lost totdeauna credincios Imptratului si care,
acunt, e gata sa-si pule zalog ia_rasi familia. Basta
st>i ,,supt aceiasi plaponit" cu nemesii dusm'ani ai
Inr.paratului. Mihai urea deci sit fie primit de sliipa-
nul legiuit al crestinalttii ca sa-si arate deplin si
Itudnos dreptatea 3. Arhiducele Maximilian era ruaat
st binevoiasca a-1 ajuta 4.
Nu trecura lust mune zile si se primi la Curie
para Ardelenilor, phua de cea mai salbatect urt impo-
triva barbarului", a jtfuitorului, a dusmanului acestei
nepreluite nobilimi; ar li lost in stare ca in turbarea
lui sa primejduiasca intreaga creslintlate. Marlur e
Pezzen si martur, mai ales, Kornis, care le stie toate.
Acutina fuigarul, fart sit intrebe pe Basta si pe aceiasi
nobili, s'a strecurat fugind pant la locurile inane, uncle

1 [bid., p. 1124, no. MDCXXXI. Cf. Veress, I. c., p. 286 si urm.

Unverzagt s1 Rabuss, oamenii arhiducelui Maximilian, dau pentru sosire
deci cea publics data de 12; ibid., p. 1132, no. MDCXXXIX ; p.
1139, no. MDCLXIX.
2 gild., p. 1127, no. mcxxxiv.
3 Ibid., pp. 1124-5, no. MDCXXXI ; p. 1132, no. mDcxxxlx.
4 Ibid., p. 1135, no. mcxur, Scrisoare catre Matthias, Veress, 1. c.,
pp. 296-7, no 281.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 119

are de gand sa incerce o curdtire a sa Cu minciuni

si foarle false invinuiri". Sa nu fie crezut deci acela care
e facul intreg numai din viclenii si din talharii".
Ceia ce se cuvin e. e ca. acel am foal-Le pervers Mihail,
prea-selos de sangele crestinilor. nevinovati, fiind pus
in lanturi, sa li fie dal for si aici, mule a savarsit
nenuandrale farddelegi contra lui Dumnezeu si a oa-
menilor, sit sufere acea pedeapsa care se pnate sere
cu dreptate de la oinul cel mai criminal. San macar
sa fie adus ca Orli inaintea dieloi Ungarici-de-sus,
care slit si se adune la Pojon 1.
Cci cari sosira intaiu la Praga, (10 si Mihai se ruga
si de Carlo Magno sa fie primal ascultal 2, Cara hi-
mesii Ardelenilor 3. Mihai n'avea Inca vole sa se pre-
sinte. cad. Imparatut e ineacal en insemnate afaceri
air' Imperiului si ale terii.". Abia la 15 lanuar, el fa
primil fie hinevoitorul arhiduce Matthias. Sc scusa
ca vine inainlea milli astlel cie doom, chute CaSil lie
care intelego a o semi si mai departs, numai cu
manile goale CO an pribeag farit mijloaco, redus sa
ceara el insusi ajulor. Pdrea speriat. si plin de ri i",
si se feria sa-1 \qid. tamea. Un um voinie, nail, cif-
ruia-i sc.anleia din ochi Urania", scrie cineva cars 1-a
vazul in acea zi a audientei do tin sfert de teas. Lira
nicio dislinctie si cinsle aproape, ca a unui nobil de
rand, unui curtean venit sa asculle ordine I.

1 Ibid., pp. 1126-7, no. MDCXXXIII. Mihai cere sa fie primit el cei
d'intaiti; Hurmuzaki, IV, pp. 225-6, no. cxci. V. si n-le urmatoare.
Ibid., pp. 225-6, n-le cxc-r; pp. 227-8, no. cxcm.
3 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1136,no. MDCXLV. Imparatul scria
Statelor, la 16 Decembre, ca unor credinciosi iubiti"; Hurmuzaki, IV,
p. 299, no. CLXXX. Un Informator obisnuit at lui Maximilian credea
ca Mihai va merge mai curand la Venetia ; lorga, in Hurmuzaki,
XII, p. 1127, no. MDCXXXIV.
4 Ibid., p. 1139, no. MDCXLIX.

www.dacoromanica.ro
120 N. IORGA

Prima astfel, Mi hai crezu cg trebuie sa presinte

in scris plAngerile si propunerile sale.
Lui Matthias, care continua sa-1 ereada un om de fo-
los, ca prieten, si, ca duWtan, primejdios 1, ii vorbia
munai de primejdia in care i tse afla familia, de lipsa
soldatilor credinciosi cari i-au camas pe drum la Ora-
dea, la Casovia si aiurea, de inlarea sa stalmtorare, de
nevoia de a nu .mai fi tinut asa Mira raspunss, elnd
vremea grabeste si se presinta primejdie de sprc par-
tea Turcilor2. Se ucid Secuii ca pedetipsa pentru sta-
tornica for credinta. Cc au fact"( Ardelenii 0 poate spun
Istvanffy, care or fi blue sa fie ehemal ca marlur
sigur inaintea Iinparalti lui.
Acestuia ii scrisese Mi hai la 12, cu grip de faimilia sa;
cum i s'au ecrul sliri dcspre Tara-BontilneAsea, e gala
sa le deie personal 3. Si, pentru a-1 pregati, el face
sal se alcaluiasca, dupa insasi dictarea lui, stralucita
expunere, in ear,?-si infati.sa pc deplin loata viata de
straduinti si de jertfe.
Se arala ea acela care el a (mut ideia eiscoalei
contra Turcilor. El a indemnat pe Voevozii" si
Sigislmtund intra in aceiasi categoric, iar nu ea print
si ca suzeran ArdmlnIni si MONO/Pei" ca sa se lege
cu Imparatul, Aron ramtlind, pa.ng la rasturnarea si
olravirea lui, credincios acesluia. 13iruinta din 1595 e
a lui, si nu a color cari s'au mandril cu ansa. ToaLe
le-ant faeut nu de sila, ci de buna voie, de mare dra-
goste fata de crestinalate.Tara-Ronidneasca nu e mai
departe deal cinci zile de Scaunul tiranului turcesc,
Cwistantinopolul, in care tarn as fi putut Lrai linistit

1 Ibid., pp. 1137-8, no. MDCXLVI.

2 Ibid., pp. 1139-40, no. mow.
Hurmuzaki, IV, pp. 226-7, no. cxcn.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA LU1 IvUHA1 VITEAZUL 121

si sigur lard nicio lemiere, dad nu m'ar fi chemat ere-

diLl :7 mea dire Maiestalea Voastra si toald. Crestinii-
talca".
A ayul insa toldeanna ea dusinani neimpacati, stri-
cfuimi loale rosturile, pc Arde Joni, ceia ce inseamnd
nemesii din peen provincie. Cu aid bucurie, dup`d
relragerea d'inlidu a lui Sigismund, a asteptal pe
Cand Sigismund s'a intors si a Post iertat, a
intrebuintat si amenintarea fald de dansul ca sd nu
alunece la Turci, pe can i-a atacat el, Mihai, ajutand
si Oradea. Cand, la a doua plecare a printului, a vent
cardinalul, el a rilmas statornic, iar, and s'au vilzut
legalurile Jul Andrei cu Turcii, sialuil fiind de chiar
acci can in aces) moment la Praga represintd Ardealul
Csaki si KOrniS , el a rasbunal pe Imparal prin
cucerirea provinciei, si accasla de si Basta nu s'a su-
pus ordinului imlperial de a lucra impre-und cu. clfinsul.
In Ardeal a cost, si a rrunfas, omul Imparatului, iiiiir-
genindu-se a insela pa Turci cu vorbe bane", pe and
nobilii voiau pacea, pacea adevaratri, unellind ci de-a
dreptul cu trimesul turcesc, in folosul lui Sigismund.
-Moldova a lost silit sa o ieic, de vremie ce ea gdzduia
in Suceava pe Sigismund, care-si progdtia navalirea.
Dar Moise Szekely, Sibrik si Mako 1-au vindut, ducan-
clu-se in taind pesie Siro.liu", la acelasi Sigismund, si
c1 plan de a-1 ucide, de glontul lui MakO insusi, per
hai. Szekely a si fugit, and si-a vazut desooperilt
planul.
nasculfindu-se neaniesii, Basta a vent la aceslia, can
1-au chentat numai din lipsa lui Sigistiund, si nu la
dCinsul, me Imprtratului. El, Mihai. a rrimas cu Ba-
nalul si Huniedoara. Soma s iasd. din Ardeal, frail sa
i se arale un ordin de la Impdratul, a trebuil sa (tea
lupla, dar in ce stare de suflet! De si avea acufm
pe Munteni cu Petru Huszar, pe Moldoveni cu Zelestei,

www.dacoromanica.ro
122 N. IORGA

pe care apoi, de si sol, 1-au zdrobit Ardelenii, cari urlau

dupd rasbunare, el n'a vrut sal ducal mai departe rdz-
poiul, ci a cerut o intelegere. A trecut In Muntenia, a
jural, si-a pus zalog familia, care acum sufere, a in-
stiintat pe Basta de scopurile Polonilor, dar n'a prima
nichm ajutor ca sal -si poata apara tara. Avea in fatal
si pe Poloni si pe Turci si pie Moise Szekely, intral si
el acolo. In. reLragere, la Craiova Inca, a mai indreptat o
cerere de ajulor care acei carora li facuse juramant.
Asa s'a pierdut prilejul noului alac contra Turcilor,
asa s'au pierdut toate cele trei teri, si Turco-Polonii,
stripani pe clansele, vor pulea sal ameninte si Ungaria
Superioara.
Imparatul n'a putut afla adevarul pentru ca i-all
la dansul: Joan Bat, Nicolae
fost opriti ullimii soli
Vaida si Martin Horvath. Acuma aces'. adcviir intreg i
se aduce, linistiL si Elea reserve, inainte 1.

In acest limp guvernarea Ardi2alului era miserabita.

Ungnad incepea din non sal strecoare parile sale. Csalii
se uita in jurul sau ca sal vadd tine 1-ar pulea *ha-
piedeca s-si alinga scopul de alata timp ascuns. Basta
guverna en de la sine putere, avand pe Kornis singur
alaluri si clispunea de cei doi comisari in asa fel Inca
diplomalul croal, totdeauna chimill de gelosie, inceptt
sal -1 trateze ea pima aluncea pe Mihai 2, declarCind for-
Mal ca nu polite lucra cu un astfel de ome3. Basta, din
p artea lui, se lauda ca lotul e pasnic in tara si ca fn
eurand o solie a Statelor va veni la Curie, en ceferi
pe care nu se poate opri de a le gasi cam grele si

1 Papiu Harlan, o. c., pp. 253-70; Hurmuzaki, IV, p. 234 gi urm.

2 V. lorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 1083-4, no. MDLXV; pp. 1086-8,
no. MDLXVIII.
3 V. 0 ibid., p. 1098, no. MDLXXXVIII.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 123

-aspre", dar se va giisi mijlocul de a le reduce 1. Fiecare

dia Misearile lui Sigismund, care sta la panda, era
urtuAritA de atatia dintre nemesi cu dilduroasa do-
third de a-1 avea din nou in tart. Caci gandul conclu-
eatorilor de fapt ai Imperiului, nebunia lui Rudolf
fiind acuma cunosculq, alerga, in ce privesie carmuirea
provinciei, de la Maximilian, la anonimul situ tlnar din
Graz, la marchisul de Burgau, la ducele de .Mercoeur,
la Carol de Lichtenstein, la cardinalul de San-Gior-
gio 2, Si, cftnd era vorba de consilieri loran, puleau iesi
la iveala nu ne ca ale lui Napragy si Kornis 3. Pana
alunci Basla stAlea in cetale la Alba-Ittlia, nu invila
pe nimleni la mast, dar mergea singur sa eumpere
in titre. El nu pause opri nici salbateca scenii a chi-
nuirii, arderii si tragerii iii lapa." la Cluj (5 Februar)
a lui Baba-Novac, legal cu lant de her", si a prm-
lului" situ roman, pentru ca ar Fi chemal pe Turci in
Banal 5.
Holarlri ca aceia, Wald in dicta de la Leczfalva, de
a desarma pie Socui aralau numai Area bine cc Fier-
beau nemesii cleveniU slapinii terii 6.
Pricepulul Herberskin insliiiita din VITI110 ce se pre-
gilteste. Nobilii sAnt toll pentru Sigismiund, si Moise

Ibid., pp. 1088-9, no. MDLXXII. Plecarea solilor, cu Bornemisza

in frunte, ibid., p. 1091, no. MDLXXV (22 Novembre).
Ibid., p. 1117, nota 1.
8 Ibid., pp. 1075-6, n-le MDLIII-IV ; p. 1077, no. mpLin; pp. 1082-3,
no. mpLxiv; p. 1088, r10. MDLXIX ; p. 1092, no. MDLXXIX ; pp.
1093-4, n-le MDLXXX-I ; pp. 1094-5, n-le MDLXXXIV-V ; p. 1096 si
firm.; p. 1103, no. MDXCV.
Ibid., p. 1108, no. MDCIII.
V. Szamoskozy, trad. Craciun, p. 143 Si urm. Cf. Filimon, Ar-
derea pe rug a lui Baba-Novac, in ziarul Patria din 25 Decembre
1932, si Metes, Domni ft boieri din terile romone In orasul Cluj,
pp. xi, 22-3. $i mai tarziu Roman tras in Papa, ibid., p. 27.
8 Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1111. no. MDCVII.

www.dacoromanica.ro
124 N. TO RGA

Sz6!kely, Csomrortan.y se afla in fruntea celor ce lucreaza

pentru dansul. Ioan Kornis si Sennyei poi fi socoliti
ca loaiali, Csaki-si formeaza partidul deosebit. lar Basta
s'a infipt cu de la sine putere ca guvernator. El flu
urea sa piece din Scaunul de principe deck doar daca
1 -fir scoate mart din cetale1".
Incepusera a intelege si cei din Praga, si de aceia
slaruintile gabite ale lui Rudolf catre Maximilian ca
s'i primeasca guvernarea Ardealului, pentru care e
asigural ca va avea anijloacele militare de nevoie:
eran insa destul de naivi acolo la Curte ca sa creada
ca aceasta o doresc si o reclama oameni ca Truntasii
Csaki si Kornis.
Rasptmsul arhiducelui fu negativ: e plin de dalorii pe
.care nu le poale plati, si situatia in Imperiu c asa de
grea Meat el nu poate parasi (erne austriece 2. Revenind
la 12, el insista asupra nevoii de a avea cc trebuie ca s5."
se poala resista uneltirilor, neaparale, ale lui Sigisnrund.
"Vede situa(ia nespus de grea, cu dusmanii din toale
Orli le si cu slarea de spirit alat de ingrijitoare a ne-
statornicei nobiliani din provincie. Nu trebuie, cum cer
Kornis si Csaki, persoana guvernatorului, ci o adeva-
rata putere de oaste, iar nu bietii 1.500 de oameni ce
i se oferii, pentru a stapiini inlrigile 3.

Dar nu mai era nevoie acum de nicio discutie. Ne-

mesii isi aduseserd inapoi pe aoela care traise asa
de bine cu dansii si de care se sinatiau nedespartiti in
sullel. La 11 Februar 1601, Basta, cazut din slavile and-
ririi sale asa de increzatoare, trebuia sa anunte, foarte
incurcat, noua revolutie. Da toata villa pe Csaki, care
Ibid., p. 1120, no. MDCXXIV.
2 Ibid., pp. 1130-2, no. MDCXXXVIII.
a So lii ardeleni stdruie, de toamnd, pentru venirea 1u1; ibid., pp.
1153-4, no. MDCLXXV.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 125

cautase, fireste, intelegerea cu asa dc credificiosii Kor-

nis si Sennyei pentru a se face el print, trccand apod si
thinsul in tabdra lui Sigismund. Cum sosi, la 2 Februar,
un boier !moldovean cu scrisori de la Sultanul, se pro-
clama noua Domnie a celui de doud on fugar. Magu-
lind pe Csaki cu pasesiunea Fagarasului, Bogathy e
Erinyes sit aducd pe ornul asa de mult dorit, pa Cll?
bietul Kakas mlergea sa explice" lucrul la Pragla,
prin. nevoia de a asculta de ordinul turcescl. FaniiIia
lui Mihai era imediat arestala. Am vazul cd. Baba-
Novae, pie care Imperialii 11 intrebuintaserd, in Banat,
in ars, cu un pivot, in piata Clujului la 5 Februar
Pe Basta, la 7, il Idsd sd piece". Sla deocamdatd la(
Dej si se face ca si C11111 cele ce s'au petrecut nu 1-ar
supoara 3.
La 16 Februar mintea pdtrunzdloare a lui Matthias
j'udeca Ins altfel. Sa se trimeata trupe, sd se inid-
reascd garnisoanelc, sa se pastreze putinii credinciosl
si sii se intrebuinteze acolo Voevodul, cciruia sci i se
dea insci ajutor de bunt si ostasi", cad, dupci cat asi-
gura, el ccipcita poate credinciosi in Tara -Roman
via
Reused si in Ardeal" 4.
Fara' a fi aflat vestea care trebuia sA4 urople anima
de bucurie, Mihai strecurase si alte cereri la Curte.
Nu `urea deat Me cloud teri romanesti, iar in Ardeal
sti. fie Maximilian, nu insa fard putere si ca an pri
sonier, ci puternic si respectat5.
Pala -waa alta, solii ardeleni fury areslati 6, si ca sit
1 Ibid., p. 1174, no. mom'.
9Ibid., p. 1153, no. MDCLXXII.
Ibid., pp. 1148-9, no. ivrDcLxiv. Relatii ale lui Csaki cu Moldova;
n-1 urmAtor.
Ibid., p. 1150, no. mocLxv. Pentru ajutorul bAnesc al lui Mihai,
Veress, 1. c., p. 204 si urm.
5 Hurmuzaki, IV, pp. 228-9, no. cxciii.
6 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 1150, no. MDCLXV.

www.dacoromanica.ro
120 N. IORGA

capele liberal-ea Doanmei si a copiilor lui Alilmi I.

Acuma el pulea sit fie primit, cum ceruse Inca do
la 6 Februar 2. II asteplau pe ziva de 21. Sosia dotal
zile in ii trirziu, dar actirn domne.ge, in nourt lra
sari, cu treizeei i cinci de oameni In suitd, ca oas-
1)00 imparMese 3, (10 si sInd In o ospril5rie, a ,,Oinului
Salbalec-1. Primil in audientil la 11 Mart 6, n'auea
(Iccd1 un slut: .sci sn lucreze raped', peinci la Pali, cu
dfinsul imprcuna. Nit cerea &cat locurile de refugin
in Ungaria-de-sus: Skl.-Georg si Posing. un adapost
ardelean. Neniksii insA sa fie adusi in robie, numai Se-
cuii ranulind liberi, penirti meritele Mr 8.
La 7 Mart. cu incredere, Mihai stria, drn Praga,
lui Maximilian 7. Sigismund, putin surprins, scaptind
de supt paza Polonilor, ingrijorati, sosise la Botosani
in ziva de 15 Marls. Tholdy, Vilez si doi alti nednesi
alergau sal inlCunpines. La 1-in April, incunjurat de
prieteni si de ajutorul moldovenesc, el poruncia din
Cluj". La 11 o dicta trelmia s-1 ridiee iar in Scaunli.

1 Ibid., p. 1152, no. MDCLXXI.

2 Hurmuzaki, IV, p. 241. Isi recomandA familia la 10; ibid., p.
243, no. can.
Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 1153, n-le MDCLXXIII-IV.
Buta, 1. c., p. 194, no. CCLXIV. Pe patru din al si i ii abate
cella" si mor asfixiati, ibid. .

5 Iorga,In Hurmuzaki, XII, p. 1157, no. MDCLXXVIII.

6 Ibid., pp. 1143-5, no. CDCLXVI. Exact asa, in acest din urma punt,
judeca si Carlo Magno; ibid., pp. 1155-7, no. MDCLXXVII. El staruia
tare O. fie ajutat Mihai relua Cara; ibid.
7 Ibid., pp. 1158-9, no. MDCLXXX. Cf. ibid., p. 1164, no. MDCXII ;
p. 1175, no. MDCCIV.
Ibid., p. 1161, no. MDCLXXXVII.
9 Ibid., p. 1162, no. MDCLXXXIV. Cf. si ibid., pp. 1164-5, no.
MDCXCV-VI; pp. 1173-4, no. MDCCI.
10 Ibid., p. 1176, no. MDCCVI.
11 Ibid., p. 1178, no. MDCCXIII.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 127

Soli s.e trimeteau la. Poarta, en Tho I dy si Gevay 1,

apoi Si Budai 2.

Plecarea spre Ungaria Superioara a celui care tre-

buia sa inceapa prim impacarea cu Basta, izgonil for-
final clip Ardealul uncle se visase, un fel de print per-
iunnent, avu lac la 3 April. Illergea la Viena
iea banii pentru a toeing o armatd care nu 'Xi putPa
p niciodata a lui 3. Pleca de acolo la 29, bucuros si
pentru ea nu-si daden sama ca acei cari voiau sa. SU
foluseasea de clansul ii pastrau aceloasi sentimente.
Dnea Unguad nu mai era, un Pezzen vorbia doar cte
aeasia pe care o are Valahul" ca sa-si ispaseasca
prin mai mulla. ascullare", crimele de mai naintel!
Din polriva, schiopul Ferrante Gonzaga fu Rita de
diliasul de o aleasa politeri. In ziva de 1I. Main 5, ethadi
Mihai ajunse la, Casovia, el In intAmpinat la distan.ta
de o mild, cu patru, companii de calareti si netball
unguri de acolo. El se arunca de pe cal sprc genera-
lul iniparatesc si-i intinse mina cu cAleva cuvinte
ranifinesli c c .salulare. Apoi ambii calari, cu Dom-
nil la local' de chaste, pe care-1 refusase la inceput?
anergeau spre gazda, uncle indata incepura discutiile cu
privire la planul de campanie. Se observa insa la el, in
asteplarea lui Basta, o n.eliniste fisiCa, o miscare in ochi,
in rami si in picioare, care arata multa suferinta si
multa infrangefe de sine 6.
1 ibid., p. 1179, no. mnccxIV.
2 Ibid., p. 1196, nota 2.
Ibid., p. 1176, no. MDCCVII.
4 Ibid., p. 1177, no. MDCCX
5 Ibid., p. 1180, no. MDCCX VIII.
6 La 5 Gonzaga-1 instlinta ca-1 va primi cu cinste; Hurmuzaki,
IV, p. 251.
Veress, I. c., pp. 365-6, no. 347. V. si n-1 urmator. Era vorba
de a se trimete cu Mihai un anume Girolamo Dentici in calitate de
comisar; ibid., pp. 368-9, no. 351.
www.dacoromanica.ro
128 N. IORGA

Sosit la 18, Basta astepta cloud zile acca intainire si

Impricare cu until pe care-1 ura si voia sd si-1 ieie
d'inainte pentru satisfacerea unei anibitii care, cu toatA
trista experienta recentd, nu capitulase. Basta vorbi
Int Ain, si numai pe urma Mihai arald ca, avand in
vedere serviciul ce stair sd-1 Lied hnipreund Impdra-
tului, uitii ce-a Lost in [recut 1; bun in fundul inilnii,
el poale ca ierlase tradarea si Wale jignirile cc untna-
sera. Din. parle-i, Basta vorbia lui Matthias despre
dibacie (destrezza) cc intrebuintase si fagrtduia con-
lucrarea ,,nuniai dacil din parlea lui n'ar interveni
vre,o lipsd" 2. Apoi el plecd la Samar, pie cand Mihai
mergea sA-si adune haiduci la Dobritin3. Se mai in-
talnird de caleva ori, si cu Gonzaga, Inainle de a
holdri o fulgeraloare ofensivd.

Szekely ,
La 12 Tunic Basta era la Satinlar T,
gata de atac, dupes ce se pardsise ideia
unei intelegeri pasnice cu Sigismund, care sa se in-
Hoag Mihai

toarcd In Silesia. Generalul imiparatesc insusi primise

o scrisoare destul de arogantrt, prin care printul reslan-
rat i5i arrtta mirarea pentru rdzboiul ce se gateste
asupra lui 5.
Sigisniund incercd s opreasca furtuna printr'o noun
si grozava pares contra lui Mihai. Sliind, cum se stia
de multi, la Casovia chiar, ca Mihai incearca a opri
pe Turci, mijlocind chiar, precum incepuse si in anul
trecut, o pace intre ci si Impdralul, el nicu asa ca un
1 Ibid., pp. 371-2, no. 354.
' Veress, Epistolae Georgii Bastae, 1, p. 548.
8 Veress, Documente, VII, pp. 371-2, no. 354. V. si Hurmuzaki,
VIII, pp. 211, 215-6, 218, 381, no. 361; p. 382, no. 362 ; Spontoni,
1. c., p. 136 0 urm.
' Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 1193, no. MDCCXLV.
5 Veress, 1. ult. c., pp. 387-8, no. 269.

www.dacoromanica.ro
 'STOMA LUI MIHAI VITEAZUL 129

Moldovean s alcatuiased scrisori de tradare care Ibra-

him-Pasa, prin care el se ruga de iertare, fagaduind
lupla contra Nemti lor, numai sa isle dea Casovia, pre-
culm si alle scrisori care ai sal. din Tara-Romaneasca
Udrea, Negre, care au Msl ucisi tocanai in acest limp,
din ordinul lui Sinilion-Vocla 1, si Stoica sau Stoichitl,
prin care se recolmanda aceiasi polilica, alaturi de Turci,
batjocurind pe Imparatul ,,cu minte putina", ea si fra-
tii 2, Sash Lira oinenic", pe ,,afemeiatii" de in Praga si
Viena. Pe 15.'110 alte dovezi care arata falsificatia, se
adauge aceia cii data insasi, de Casovia, 1-iu Maiu, e
nepotrivita, daca nu se admite Intrebuintarea slilului
vechiu si Mihai nu s'ar fi apucat a scrie in chiar
ziva sosirii sale si niai ales faptul ca in asa-zisul
original slavon iscalitura lui Mihai e vadit falsificaLa 3.
De la inceput, arhiducele Matthias, calruia Gonzaga -i
coininnicase scrisorile, cerAnd originalele, amintia ca
Mihai prevazuse asemenea intrigi, rugand sa nu fie
tinute in sama 4, si la Viena se spunea de la inceput
ca documtentele stint false 5. Basta insusi, care le Ili-
1 Capul lul Udrea e trimes la Poarta, Hurmuzaki, IV2, p. 31.
2 Ca aceasta era parerea lui Mihai, nu e /ndoiala: el radea de
bufonul lui Imbracat nemteste si spunand cuvinte nemtesti ; Szamos-
kozy, trad. Craciun, p. 129. Povestea ca intreba pe comisarli imba-
tali dacd Rudolf e femeie sau fatd", ibid., p. 130.
" Veress, I. c., p. 390, no. 371.
4 Hurmuzaki, IV, pp. 249-50, no. ccxl ; pp. 255, 278 -9; Szadeczky,
o. c., pp. 412-4 ; Lascaris, in Revue historique du Sud-Est euro-
peen, IV, p, 203 si urm. ; lorga, Basta si Mihai Viteazul, pp. 53-5,
Inainte de gdsirea formei slavone ; acelasi, Exista o scrisoare de
tradare a lui Mihai Viteazul?, In Mem. Ac. Rom., Xl. Pentru cu-
nostinta la Casovia a scrisorii catre Ibrahim si Veress, I. c., pp. 384-5,
no. 365. Traducdtorul scrisorilor fusese Romanul Stefan Boer, FAgdra-
sean ; Szamoskozy, trad. Craciun, p. 160. El a si marturisit lui Basta
contra lui Mihai. Cf. si Veress, In Revista Istoricd RoMand,
5 Veress, 1. c., p. 391, no. 372. In acest moment, situatia lui Simion
Movila, contra cdruia Turcii numisera pe Radu Mihnea, era deosebit
9
www.dacoromanica.ro
130 N. IORGA

lniete totusi, se indoieste data vin de la Mihai insusi"1.

Inlocuit la Casovia cu Ferrante Gonzaga 2, dar pas-
tral pentru operatiile militare in Ardeal, acesta ciistiga,
impreunit en Aliilai. la 3 August. marea biruintd de.
la Gorosldu.

Mihai avea cu ansul multi haiduci, mercenari la

bidet-mina oricui, eari prddard la baleiul de la Beius,
uncle Donnitil avea legaluri 3. Se puteau aslepla trope
din Alunlenia, uncle Simion fugise spre Buzau, Turcii
pregrilindu-se a-t inlocui en Radu Milmea 4. Mihalcea
alergase la el en vre-o 800 de oameni5.
Secuii insa-i lipsiau. Era asa de euMplita ura Sasi-
lor din Brasov 141 de dansii, Meat, lard sa li Mai
pest de Imptirat, ci proclamaserd, mai ales tinand samd
de fuga lui Simion-Voila, ca oricine va trece la Mihai
va fi ucis cu loti ai familiei sale si casa i se va arde
sau ddrilma6. Se astepla acolo o catastrofd a lui Mihai,
gramddil cu putini inteun colt mlastinos, si them-

de grea ; ibid., pp. 391-2, no. 373. Mihalcea, care trimete salutari lui
Radu Buzescu si lui Draghici, e presintat ca autorul scrisorilor. I s'ar
fi smuls declaratii in acest sens ; Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1220.
Pentru solii munteni veniti in tulle ca sa ceara de la Basta un Domn,
Metes, Domni rsi boleri ronidni in orasul Cluj, pp. 26-7.
1 Hurmuzaki, IV, p. 257, no. ccxv. Nu stie ,,daca sant lucruri
nascocite de Ardeleni on ba" ; n-1 urmator. Scrisorile si la Szamos-
kozy, trad. Craclun, pp. 149-50. Cronlcarul crede ca la Inceput nu
le-a stiut Basta.
2 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1194, no. MDCCXLVIII.
Hurmuzaki, IV, pp. 244-6, no. ccv.
Sau cu un fiu al lui Cercel, ibid., IV 2, p. 39, no. xxxv. V. si n-I
urmator. E vorba de Marcu ; Buta, 1. c., p. 249, no. CCCLI. Mihai an
'fl vrut sa-1 dea pe flica sa; v. Giovanni Beduccino, in lorga, Mem.
Ac. Rom., XII, p. 98.
5 Veress, 1. c., p. 389, no. 370.
Cronica lui Massa si Fuchs, 1. c., p. 305.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI 11IIHAI VITEAZUL 131

jurat de Turcil. $i biruiiita se va atribui de Sasi,

nu uterilelor lui Mihai, ci scrisorilor false de pace cu
SigismUnd, prin care s'ar fi oprit sosirea unui con-
tingent lurcesc mai insemnat2. Ba victoria ar fi cost
tlatorita unei simple surprinderi de noaple3.
La Mortin,langa Satmar,Vodd 'anise aceste trope, bone
pentru o singurd batalie, iar nu pentru o intreaga cam-
panic, si `mai ales nu pentru paza devotata a conducato-
rului lor, cu militia germand a asociatului sdu. Aceasta
reunire inteo singura armald nu corespundea dorintii
nici a unuia, nici a altuia din cei asociati, peste tot ce-i
.despdrtia si trebuia sA-i desparld, prin pulerea lini-
prejurdrilor, ci era ordinal formal, foarte cumintc, al
arhiducelui Matthias 4.
Dupa indeplinirea acestei intimatii, Mihai stria a-
cestuia, la 17 Iu lie, aratand ca SigisinUnd si-a ina-
intat lagarul pang. la Girot, de uncle au inceput cioc-
nirile de strap. Era vesel Si increzdtor, mai ales ca-i
venisera de acasa stirile despre gonirea lui Simion-
Movild 5, tocmai in momentul cand solii ambilor frati
adusesera la dieta din Varsovia darul de trei sute
de cai si ]poi si o suta de vaci 6. Indentia la 19 pe
Secui s se ridice, 'maceldrind pie nobili, si trimetea
prin ei scrisori catre Radu Clucerul si Stoichita pen-
tru trimletere de trupe 7.
0 retragere a lui Sigisauund parea menila sd atragA,
1 Ibid., p. 306.
2 Ibid., p. 307.
'Ibid., pp. 307-8.
Veress, 1. c., p. 393. V. In acelasi sens otdinui imperial din 8
August, Iorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 1213-4, no. MDCCLXXXIV.
Veress, 1. c., pp. 395-6, no. 376.
Buta, 1. c., p. 201, no. CCLXXXIII. V. vestea data de leremia ca
i-a fost batut fratele (5 lulie); I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supt. III,
pp. 47- 9,-no. xxvill; pp. 52-4, no. xxxt (26 lune).
7 Iorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 1205-6, no. MDCCLXXI.
www.dacoromanica.ro
 132 N. IORGA

cu Turcii $i Aloldovenii lui. aramata dusmand in pasurile

ingus[e ale Muntilor Apuseni 1; se credea ca i-au lost
indemu. la aceasta $i desertiunile din armata lui si
lipsa ajuloru]ui turcesc pe care-1 asteptase 2. Din par-
tea sa, Basta astepla pe raiterii silesieni ai lui Botta',
fara can nici Dominul roman nu voia sa risce batalia
cc lrebuia sa fie decisiva." 3.

De si Sigisniund domiva de pe un deal campul de

livid, un alac al Polonilor, admirabila oaste experienta
si sigura, aduse un prim succes de avangarda. Tu-
nurile, asezate prea sus, ale printului ardclean, bateau
de-asupra capetelor armatei vrajmase. Cared Mihai alaca
cle-o park si Basta de alta, imarea oaste, compusa in
parte din Moldoveni, Turci si Talari, o 1ua la fuga4.
Domuul tradal de nemesi se arala nemilos Tata Cie
(Musa, si, Kornis cazilndii-i in mina, puce sa-1 exe-
cute 5. Din Mon, episcopul Szuhay interveni pentru
crutarca uobililor lush G. Csaky urmase pc Sigismund,
fugind pang in Moldova 7.
Balhory scapa schimbat de haine si, urmarit la
Tasnad, lrchui sa se apere cu sabia in mand 8.

1 Veress, pp. 402-4, no. 383.

9 V. i lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 1299-300, no. MDCCLXXXI:
stlri din Cluj despre primele harle.
8 Veress, 1. c., pp. 407-9, no. 387.
4 Hurmuzaki, VIII, pp. 222-4, no. cccxxv; Iorga, in Hurmuzaki,
XII, pp. 1211-2, no. MDCCLXXX; Spontoni, 1. c., p. 150 si urm; v. si
lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1225, nota 1. Turd atrIbule lui Mihai
biruinta; v. ibid., p. 1212, no. MDCCLXXXI. Cf. si scrisoarea lui Bectes-
Pasa de Erlau, ibid., p. 1213, no. MDCCLXXXII. V. si n-I urmator.
5 Ibid., p. 1218.
6 Veress, /. c., pp. 416-8, no. 396.
' Scrisoarea lui din Iasi, 13 August.
8 Album oltardinum, la Trauschenfels, o. c., p. 35.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 133

La 4, din tabard, Mihai anunta lui Matthias ca lira

facut datoria. Cu toll Moldovenii, Turcii si Talarii
printul ardelean fusese cu tolul balut, luandu-i-se lunuri
si sleaguri; se spent ca Sigismund va avea aceiasi soarta
ca varul lui, Andrei. Do Watt' cerea pentru el artileria,
avand in vedere si alto intreprinderi. Nu trecea cu
vederea participarea la viclorie a lui Basta, dar po-
hiienia pe rduvoitorii sat, cari-i doresc peirea si cari nu
trebuie creztrti"1. Scrisoarea e adresata, cum am spus,
calre Matthias, dar postscriplul, catre Rudolf insusi, spune
ce lace scrisoarea insasi: Rog pe MaiestateaVoastret sd
bineuoiascd a Ind aura in vedere cum se ermine (condi-
gnam mei rationem habere) si sci-si recheme in amin-
tire cii a treia oara mi-am vcirsat sdngele penfen rep
ccipeitarea lerii Ardealztlui si ca mi-am pierdul. loala
averea, numai sa fiu sluga de folds a Maicslatii Voastre
si a Wald crestinatatea, si nu voiu incela cat voiu teal,
ci cu toad virlutea si truda (industria) inca vain cata
si fac a inainla lucrurile '\Iaicslaiii Voastre si ale cres-
tinatatii". Pare a ccre o and &cud dec:21 a vechii sale
mosii: Iar Tara-Romaneasca, total pusliita de Talari
si de Turci, an imai arc decal muntli si apele; sa bine-
voiasca a na lagriji si ajula cu vrc -o milt din dar-
nicia Sa inascula, ca sit am cum sa Ind tin si sit ramfin
Supt aripile Maieslatii Voastre" 2.
Raspunsul imperial fu foaric magulitor. Mihai e tra-
tat ca un sef de armatei independent, ca print 1111

care-si porde arum calea. I se recomanda numai sa nu

place Moldova, ca sa nu provoace pe Poloni; pentru
reluarea Terii-Ramanesti, s'a dat ordin lui Basta set
ajule cu oaste ysi cu tunuri, indatei ce va fi supus

1 Veress, I. c., pp. 410-1, no. 389; Hurmuzaki, IV, pp. 265-6, no.
CCXXM.
2 Ibid., pp. 265-6, no. ccxxiv. Cf. Mon. Corn. Trans., V, pp. 98-9.

www.dacoromanica.ro
134 N. IORGA

tot Ardealul, care-i e evident lcisat in salmi imam&

lui. Deci nu se mai pdstra nimic din Itotcirirea care,
fdcea pe Mihai guvernator. Lui Basta nu i se fish
nitiun all program decal aeela de a reduce pe Arde-
leni, adaugind si anlentiunea lui Mihai ca ajutator, dar-
numai in treacati. El prelinsese ca slcagurile, saplezeci
si dona, luate la Gorosldu, srt-i fie incrediniate, si Voda,
proleslilnd la inceput, acceptase 2.
Basta plea. inainte spre Cluj, unde ajunse la. 9.
Stillu acolo sapte zile, oranduind3. La 5, Mihai era sin-
gur la Zalrm, de unde serie nunciului de la Praga si
alrnbasadorului spaniol de acolo 4. E sigur cii el voia sd-si
indeplineasca intdiu daloriile laid' de bietii ai sal, de
gala vreme prtrasiti, in mijlocul celor mai cumplile
primejdii, la Fagaras, acum cetalea lui Csalii. Mimic
'lush' nu ni spume ce s'a petrecut cu dansul Wand la
Rona intilnire, pe care n'o ceruse si n'av'ea de ce
s'o ceard, cu Basta, set al altei armate.
Indatd, la 16, Basta veni cu intreaga lui oaste de la
Cluj la Turda5, astepland pe Bornemisza si alti nobili
credinciosi, cari se aflau incd la Gurghiu. G; de aici tin -
tia la Deva 7. Mihai trilmele nn Ragusan cu scrisoares.

' Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1217, n -Ie MDCCXCI-II.

2 Szamoskozy, trad. Craciun, pp. 160-1. Mihai le trimete prin Ra
dibrati si Toma Cavriolo. S'a crezut ca cearta a fost pentru tunuri;
Czanek, In Trauschenfeis, I. c., p. 121; dar v. si pentru Ieremia Mo-
vilA I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supt. 112, p. 61.
" De la 11 la 16; v. Metes, Domni si boieri din terile romdne
in orasul Cluj, pp. xi', 27.
Veress, 1. c., pp. 412-3, no. 392.
5 Ibid., p. 442, no. 415; lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 1229, no
MDCCCVIII.
6 Ibid., p. 1219, no. MDCCXCIV.
7 Ibid., p. 1220. Intampinat cu tunul aici, va merge la Sibiiu si
F5gAras.
" Cf. Hurmuzaki, VIII, p. 221; Spontoni, o. c., pp. 162-3.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 135

El, care-si impinsese tunurile si cele luate de la

Sim lam inainte, ajunse la Turda inaintea lui Basta.
Inca de a cloua zi dupa plecarea din Cluj, generalul
imperial era hotrtrit sa resolve vechea rivalitate a lui
cu Mihai prin indrazneala unei crime. Scria lui Gon-
zaga ca avea ganduri grele", ca unul care desoope-
rise, dupa batalie si luarea Clujului, in Mihai planuri
foarte not contra serviciului Maiestatii Sale si al arhi-
ducelui Matthias" 1.
La sosirea lui Basta, Domnul merse sa-1 intrebc pen-
tru cc poposeste acolo.Dusmanii lui au povestit pe urma
ca o earth' ar fi izbucnil cu acest prilcj: Basta s'qr fi
plans ca ai lui Mihai prada tara linparatului, ceia
ce nu se pulea impiedeca, Gheorghe Rat jafuind din.
propriul sau impels bisericile din Alba-Iulia 2, iar \Todd
i-ar fi raspuns ca tara e a aceluia aufmai care o
prate Linea, dar Imparalul mai are si allele 3.

A cloua zi, la 19, Mihai trebuia sa apace drumul sau,

all drum, acela la care avea tot dreptul, caci in
toate infrlegcrile en Inipeiialii fuses(' oorba do reca-
perarca Terii-RonodneVi, facutd mai n. tiara prin e-
voila contra omului Polonilor. Basta i-ar fi obieclal in
ajun ca e lucru greu si el are oaste patina: (Inca
a vorbit asa, nici una, niCi alta nu era adevaral. Se
pare insa ca o mare parte din trupe si plecase. Asa
o spune si cronica Buzestilor: ,.iar Basta Elm me 1,e-
s'ug viclean, ca zise lui Mihai-Voda ca sa-si trimita
toate stile inainte la Rigaras, numai sa ramaic el cu
Curlea lui si, trecand caleva zila, ii va da ajutoriu".
Se tinu atunci in labara vecind un consiliu cu colo-

' lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 1226, no. MDCCCII.

2 Ibid., p. 1220.
3 Ibid., p. 1219, no. DDCCXCIV.

www.dacoromanica.ro
136 N. IORGA

nelul Mihai Szekel3r, eel mai important din ofi(erii im-

periali. S'ar fi ainintit aLunei caviintul arancal de Mi-
hai la Moftin, ca lui nu-i trobuic Tara-Romilneasea,-- si
totusi inteacolo ardea sa se duca. Se am'inti ce ar fi
spus, ea Impa'ratul n'are nevoie de aceasla tariff, avfind
Mulle allele" 1. Se devise convocarea lui la un mu con-
siliu prin fralele lui Pozzen, colonel in oastea lui Basta:
odata venit, ar fi sa-1 aresleze si sa-1 clued la Salmar 2.
Mihai nu refusa chemarea, dar lui Basla-i fu Erica,
vazand ca este o miscare in oastea vechiului sau rival 3.
Sc hotari deci ca arestarea sa se faca in chiar cortul
Domnului, sere care se tritnese un oarecare Slifcrstein
.sau Schad:meek, cu Germanii lui, si till grup de Va-
loni credinciosi, eari pricepeau asentenea mestesuguri,
supt comanda lui Beauri si lui Morlagnel. Avean vohi
56-1 ucidd (hied se opine. Aceasla insenzna lath ordinal
de a o face, si oamenii erau dintre aceia eari-I puleau
Intelege.
Niei tunei Mihi, in. jurul canna se produsese Li,-0-
data un gol 5, nu pare sa fi facut acel gesl ofensiv supt
care el a ramns in aminLirea acAora cc din veac in
venc ii condamna .. sti use", serie Cro-
.

niet. terii, aeumn iml acata en eel .,bun si vileaz",

Mei se prilejise sahia lui ecc lute in milna lui cea
vilenza Apucase doar a simile, in clipa de 'unnire si
indignare, ua singur cuviM1: ba7. Voi sa se relraga.,
simile eel mai am inun(il si mai sigur izvor, si sa

1 Hurmuzaki, IV, p. 266, no. ccxxiv.

' Beduccini, 1. c., p. 6.
3 Ibid. La Barbi si Romani.
' Se vorbeste si de un Rotonet", tot Valon (v. si mai jos: ,,Rosini"),
ibid., p. 7. De un Verlin, ibid.
5 Ibid.
6 P. 300.
7 Szamoskozy, trad. Craciun, p. 158.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHA1 viTEAzuL 137

puic mana pe spada. Dar capitanul Rosini (vre-un

Raucigny), Valon, nu-i dole vreme, lovindu-1 cu hale -
barda, si el JuVri indatal.
Bestiile-i taiara capul cu insa5i sabia lui 2 tii zvarlira
trupul c.anilor din tabard, uncle ramase trei zile, pang
1-au inmformantat pc furls niste Sarbi 3-
Gloata naimila tacu. Numai dupa acele zile de cele
inai barbare profanari, sotia unuia dintre capilanii lui
putu sa fure frumosul cap, pang alun.ci pus pe un
cal mort4, pentru a-1 strecura la manaslirea Dealului,
tunic, pand la monumentul ce i 1-am dat not dupa
cc 1-am rasbunal, el zacea supt lespeclea mica pur-
tfind aceasla simpla insemnare in limba lui de acasd:
Alec zace cinstilul si raposatul capul crestinului.
Mihail Marcie Voevod, ce au fost Donin Tarici-Rurnci-
ReVi fi .1/Y/1'W/did si ldovei; cinstitul trup zace in.
diunni Tordei, si, cand 1-au ucis Neamtii, ani au lost
7109. in hula lui Avg. 8 zile. A.ceasta pialra o'u pus
j(upan Radul Buzescu i jupanita ego Preda"5.
1 Ucigasul ar fi fost Beauri, dupa Beduccini, 1. c., p. 8. Se pradd
imediat cortul, de si Basta oprise aceasta ; ibid.
2 Szamoskozy, tiad. Craciun, p. 155. Tot acolo se spune ca Basta

ar fi fost jignit de steagul ridicat de Mihai la Cluj pe locul chinuirii

lui Baba-Novac, ibid., p. 157. Trausner 1-ar fi parat ca Joan Rat
1-a criticat pe Basta pentru ca acolo, la 1Cluj, nevoile Jul se indepli-
nesc cele d'intaiu. Ar fi fost aduse inainte si rdsbundrile cu dare de
foc incercate de ai lui Mihai la Turda si la Aiud; ibid.
8 Szamoskozy, trad CrAciun, p. 158.
5 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 1219 si urm., no. MDCCXC1V ; IV
p. 4 si urm. Petru Banffi din Brasov, in Trauschenfels, 1. c., p. 248,
spune ca ducd zece zile e ingropat numai, si pe urma desgropat si
mancat de cani: ,,wird doch von den Hunden auss geschoren and
ghefresen". Despre calul crapat" vorbeste si Ieremia-Voddi 1. Bogdan,
in Hurmuzaki, Supl. II', II, p. 61. Cf. si povestirea lui Palamed, ed.
Legrand, cu elemente de fantasie, dar cu multa simtire, pp. 225-9.
5 lorga, Inscriptii, 1, cap. Dealu. Rece, Basta anunta Impdratului,
la 23 abia, ca el a dat ordinul arestarii si, in cas de resistenta, a

www.dacoromanica.ro
138 N. IORGA

Vre-o saisprezece ostasi intovardsira in moarte pe

dounnul lor. Unul dintre boieri se laudase spuind: Am
pierdut. Ardealul pe Campia Turdei, tot aici voitn
re dob cuulim" 1.
Schingiuit, batrAnul Ban Mihalcea a lost aruncat
la Balgrad intr'o groapa de unde scoteau piatrA, in
durpia uncle a lost biltaia, in local Targului Vechiu
tang i cetate, de unde 1-au scos canii si 1-au nincat." 2.

suprimArii ; Hurmuzaki, IV, pp. 266-7, no. ccxxv. Carlo Magno,

prietenul de pe vremurl, nu vorbeste decat de spolille lui si de un
tesaur ascuns. Rudolf trimese un Italian In cercetare, dar fara resul-
tat, iar Maximilian declara cuiva care credea ca Mihai a murit nevi-,
novat, ca nu pastreaza nacaz lui Basta : non succensemus; lorga, in
Hurmuzaki, XII, pp. 1242-3, no. MDCCCXXXIII. Pana si biserica roma-
neasca trebuia rapita Romanilor, ea fiind o ofensa pentru palatul din
fat, si peticuloasa terii; Hurmuzaki, IV, p. 287. Cronica ineditd a lui
Gheorghe Brancovici greseste spuind ca acolo s'a ingropat trupul
(comunicatie a par. St. Metes).
In Polonia fireste ca vestea omorului fu privity cu bucurie gene-,
rald", universale alegrezza; Buta, 1. c., p. 245, no. cccxr.v. vSi-a
melitat moartea", scrie un Sas din Brasov ; Czanek, in Trauschenfels,
o. c., p. 121, si in Quellen, V. Si mai aspra Cronica lui Massa si
Fuchs, I. c., p. 310, nota 2.
' Szamoskozy, trad. Craciun, p. 159.
2 Ibid. Ar fi fost gatuit intro pivnita ; Cronicd din Prejmer, Quellen
zur Geschichte der Stadt Brasso, V, p. 434. 0 Intreaga biografie
a lui, plina de lucruri noun, o da Beduccini, 1. c., pp. 8-10.

www.dacoromanica.ro
 De atunci au trecut trei secole si juMatate.
Ne gasim azi, ca impotriviri si primejdii, acolo unde
erau Inaintasii nostri atunci.
Asezati in drepturile noastre, prin. actiunea Rotraaniei
libere, asupra tinuturilor stapia_nite pand mai ieri de
straini, ne gasim inauntru sdpati in fiecare clips de
beneficiarii situatiei nedrepte care s'a inlaturat printr'un
razboiu cinstit cu jertfe asa de insemnate si puind in
primejdie insasi existenta Statului roman.
Clasa dominants maghiara nu sufere presenta noas-
tra ca stapani ai Ardealului si pb'rtilor vecine si, ca
si la 1599-1601, ample lumea de clevetiri cu privire la
ceia ce facem, infatisandu-ne ca pe niste barbari calcd-
tori de drepturi si distrugatori de civilisatie. Ca si Csaki
si Moise Szokely, ea e gata sa se lege cu oricine numai
sa ne dea afard din ceia ce i se pare o cucerire tre-
catoare.
Sasii si alte elemente germane, fata de cari atitudi.
nea noastra a fost a celei Mai depline pretuiri si a
celei mai sincere prietenii, nu ne accepts de fapt decal
data intre noi si marea natie careia -i apartin ar fi
legaturi care pe vremea lui Mihai Viteazul erau posi-
bile cu Imparatul Romani lor, sef al creslindtatii, dar
nu sant posibile azi cu un pangermanism agresiv, care
intelege a lua in stapanire lumea.
In afard, orice aliante am avea, Romanul e acelasi
luptator pentru cause straine, caruia i se drrunialuiese
ca si lui Vodb."-Mihai mijloacele de a purta lupta.
Dar avem ceia ce nu aveam pe atuncea, cand Ro-
manii insemnau, pe langa darul providential al lui
Mihai, doar o mass de boieri in. cele doua Domnii:
oven,. un popor romdnesc care din ce in ce mai mull
Vie ce urea del samki de ce p'oate.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE

www.dacoromanica.ro
 r.

Politica lui Mihai Viteazul

Conferinta inuta in Iasi, la 8 Novembre 1918', inaintea Regelui, Regi-
nei, printilor. membrilor corpului diplomatic si misiunilor militare
Sire,
Doamna,
Altete Regale sau, dupd un, vechiu cuvAnf,
scamp inimilor noastre : D oninite,
Tinere Print,
Doa!inLnelor si Domnilor,
Care e sensul politic si valoarea politica a operei pe
care a indeplinitio, in asa de scurf limp si pentru o
asa de trecatoare trecere de vreme, Domnul inaintea
singurei ramAstte trupesti a caruia se adunau astazi
dimineala Regele, Regina, Familia Begald, represin-
tantii tuluror stratelor populatiei romnnesti si aceia
ai naliunilor care au luptat alaturi de noi, sprijdninel
dreptul noslru care, acum, ajunge la biruinta? A sptme
aceasla e singurul stop al conferintei de astazi, din
care sperrnn a face sa reiasa existenta Inca din. acetic
departate tiMpuri a unei traditii politice roinluesti,
care n'a fost uitata niciodata, spre care ne-au rotors
imprejurarile Si care nu va putea fi parasita de acum
Inainte.
IMAM, ce a indeninat pe Mihai Viteazul sa inceapa
rascoala sa irnpotriva Turcilor la 1594, de acord cu
vecinul sau moldo-vean si alipindu-se antandoi la o
mud rniscare de cruciata?
3 Publicata, In limba romaneasca gi francesA, la aceasta datA.
www.dacoromanica.ro
144 N. IORGA

De sigur ca si greutritile mari ale siluatfei lui.

Prima de Turci, instalat de dfinsii, incunjurat de a
gardA turceased, MOO. .sau ascunsa, pazit si de naul-
ti'miea unor creditori turci, degc_xmlerati Ieniceri specu-
lanti, cari-si permileau mice fatal de o tard fdra apa-
rare, dator pe multi ani fatal de Poarla cu Coate veni-
turile terii sale, fiindcd datoriile DoMni lor izgonitf,
fugari, 7norti, treeeau Loate asupra Domnului via si
in Scaun, el era silit, fara indoiala, sa facii din geslul
desperdrii sale un act de eliberare.
Dar nu era namai aceasta. Ara Lea popoare sufar si
robli mai apdsatoare. In Imperial oLoman insusi erau
altii cari, lipsiti si de auLonomia noastrd, larga une on
cat si cea mai deplind independents, o duceau mai rau
dcct Romlanii, si totusi as stat linisLiti sau aproapee
linistiti in generalitatea tor. Un popor ju_decd doar ce
este intolerabil dupd constiinta ce o are de sine, de
trecutul ca si de misiunea sa.
Si Mihai Vileazul avea constiinta ca situatia pe care
Turcii o impusesera, de un ueac mai ales si nu mai
mull; terii sale, este pe atat de ilegald, pe cat de
undilitoare fi desastroasd.
Se infatiseazd principatul lui de o potrivd cu
principatul Moldovean ca o provincie de vasalitate
a Imparatului otoman, potrivit cu vechi invoieli din
vremea lui Mircea-cel-Bdtran., care s'att si ciLat si pu-
blicat, invoieli a earor legitimlitate ar si fi Lost recu-
noscutd de ai nostri.
Cercetand mai bine imprejurdrile, trebuie sal ajimga
cineva la alt resultat. Cunoastem atatea aspecte ale vasa-
lilatii fats de Turci si cateva legaturi cu dansii in. afara
de vasalitate. Ni se arata de izvoare Impairati si printi
bizantini anterg'and in fruntea contingentelor pe care
erau datori a be da Sultanilor in orice expeditie a Ion,
di a orice loc. Aceiasi e soarta printilor sarbi din yea-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUL MIHAI VITEAZUL 145

curile al XIV-lea si al XV-lea, si, catva thnp, told

Bulgariei in decadenta erau supusi la aceiasi indatorire.
Iar locuitorii terilor cucerite cu sabia, ocupate si admi-
nistrate direct, platiau haraciul de rascumparare. Pe
de alta parte 'MA, Venetia dadea Sultanului un tribut,
destul de insemnat, pentru acele teriterii albanese asu-
pra carora Turcii ei insii ridicau pretentii, si, pentru
pgrtile din Ungaria cucerita intreaga. tic Soliman.-cel-
Maret, platiau un tribut analog, mai tarziu, sefii din
Viena ai Casei de Austria.
Aceiasi era situatia initiald a noastrci fatci de Turci.
Mircea-cel-Batran n'a oomandat niciodata contingente
de vasalitate in armiata otomana; nici el, nici urmasii
lui panes dupes 1500 n'au bailers sa sarute poala. Impa-
ratului" pagan, si, data mai pe urma s'a introdus acest
obiceiu, data, abia de pe la 1560, s'a ajuns la destituirea
Dominilor, intrebuintandu-se forma chemarii la Cons-
tantinopole pentru omagiu si retinerea din causa plan-
gerilor facute de supusi7 acesta era unul din abusurile
contra carora se incorda instinctul terli. Dar Mircea,
care avea Chilia-Veche, insulard, deci toata raza ei
dobrogeana, si al carui bunic adusese din Vicina, pe
Malul drept, de la dansul deci, intaiul Mitropolit al
Terii-Romanesti, obtinuse, amestecandu-se In mosteni-
rea Sultanului Baiezid cu candidatii sai proprii, cetatile
(unchiul sau avuse si Vidinul). Pentru acele cetciti el
(unchiul sau avuse si Vidinul). Pentru acele cetciti el
a plait un trawl, analog cu acel venetian, on cu ace4
austriac. Mai apoi numfai i s'a schimbat, acelui tribut,
in chip injositor, caracterul.
Libera se simtia astfel o Cara care la inceputurile sale
chiar, in loc sa urmareasca fantastne imperiale, ro-
mane, bizantine, ca ale Bulgarilor si Sarbilor, se inte-
melase ca Tara-Rorncineascci, dupes traditiilo romane ale
10
www.dacoromanica.ro
146 N. IORGA

poporului, cu Doannul (doniinus)-Imparat ui frunte,

Pe a bas, absolut nodernci., teritorialei si nationalci, nu
ideologicd, una de present si ulitor, nu de !recut.

Libera fatal de Turci si aceasta constiirita a dus

la lupla biruiloare de la Calugareni,audnd toatd id-
ria dreptului, Cara era, de fapt, tot asa de liberd si fa(a
de uecinul creslin de la Nord, Ungurul intdiu, apoi
Ardeleanul de traditie regalci ungureascd.
Abia pe la 1100 regii unguri patrund in Ardeal, pe
cursul Murasului, prinzand radacini in Alba-Iulia. Pana
atunci, preculni fusese in Panonia Voevodal slay si
11111111 sefi unguri se zic si ei: Voevozi , in Ardeal;
care n'avea inch aces!. nume, de obarsie maghiara, era
mud din Voevodatele Terii-Ron-hanesti, intinsd ccit sZ
hotarele neamului. Aceasta tard" s'a ingustat necon-
tenit dupa progrescie hnaghiare, dar partea ramasrt li-
berd era toldeauna, si la inc&,puLul veacului al XIII-lea,
tot Ward-Ronvdneascd, ,,terra Blacorum", in. sensul po-
litic, ca si in cel etnografic. CAnd unul din Voevozii
de dincoace de Munti, pie la 1300, a fundat un Slut,
el s'a numut ,,Donm a toatd Tara-Romilneascd" -- si
a celei de peste tnnulti, ocupata si colonisatd de strain
munai in ullimul timp: Hategul, salele sibiiene, Faga-
rasul. Pentru ca insrt aceste Tinuburi ,cazusera supt
Coroana imgard, s'a facut in nuniele for singur o legit.-
tura -pe care dreplul politic unguresc a privib -o cu
vasalitate. Dar, de vreine ce nu era nici ornagiul perso-
nal in Cara suzeranului, nici acordarea de contingent
militar, cum, pentru ca sa aiba Pocutia, au fost siliti
a face Domnii Moldovei vecine, nici vre un altul din
caracterele doosebiloare ale reg,imillui feudal, trebuie s
se recunoasca si aici, nu nurnai libertatea ini(iaki a
Domniei romanesli dintre Carpati si Dunare, dar si
'mentinerea principalelor ei elcmente si in. .vremurile

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 147

sand primejdia turceasca impunea mai mull sprijini-

rea pe Unguri.
La 1526 regatul Ungariei cade in lupta cu Turcii,
la Mohacs; cade Cu toate drepturile sale, medieuale, pe
care creatiunea auslriaca din vrettnea lui. Eugenia de
Savoia nu le poate reclalna nici intr'un. chip. Si istorio-
grafia maghiara presinta imediat o Transilvanie natio-
nala, adapostind tradittile si sperantele Statului des-
fiintat.
L o profunda eroare. Transilvania, vasalA Turcilor,
pe care o creiaza, neputhnd avea Ungaria toata, Ma-
ghiarul" de sange slay, de la hotarele polone, Ioan
Zapolya, prin anii 1530, nu e o creatiune cu Ungurii
i pentru Unguri. Pe locul vechiului Voevodal romanesc,
de-asupra privilegiilor istorice ale Bisericii catolice, ale
deosebilelor faanalii nobiliare, ale Sasilor de la Rin
colonisati aici, de pe la 1100, -de Nrochii regi, se asterne
o pulere princiarci care nu face deccit sa presideze
republica acestor priuilegii, ce n'au iii ele filmic
national, si, departe de a putea sprifini o desuoltare
nationalei, sant mai in curand in stare s'o impicdece,
/- Voevodul Ioan" insusi nu doreste nimic mai mull
-clecR s iasa din acest Ardeal &gust pentru a reface
vechea Ungarie. Fiul sou urinal-este, dupit puterea sa
sjabanoaga, acelasi vis. Nici supt mud, nici supt celait,
Transiluania nu poate ccipeita o indiuidualitate politicci
yr,odernei, ci ea riimlne cu necontenitul yi tragical con-
flict dintre corpuri priuilegiate care nu pot da o na-
tiune si dintre o natiune, cea romilneascci, pe care o
irnpiedecci in desvoltarea ei corpurile priuilegiate.
cand Bathoreslii mostenesc dinastia Zapolya, ci, cart
nu pot avea Ungaria, find spre Polonia, Ardealal avdnd
pentru ddnsii, nu caracterul sacra al unei mire natio-
nate, ci numai acela, prouisoriu, al 111211i punct de spri-
fin. Stefan BA lhory ajunge regele Poloniei, singurul ei
www.dacoromanica.ro
148 N. IORGA

rege '.modern. Nepotul lui, Sigismund, isi are, ca si vd-

rul srtu Andrei, cardinal polon, nu ardelean, Coate lega-
turile acolo. Mai tdrziu, pe la 1610, Gabriel Bathory,
ullimn1 din familie, nu viseazd decht aceasta Coroand
polona.
Dar Sigisammd Bathory, botezat asa dupri Impdra-
tul Sigisanund de la inceputul veacului ai Is;.` -lea. si
crescut in traditii de glorie iesuile, viseaza un moment
sa refacd. Ungaria cea moarld la Mohacs, cu toatd depen-
dentile ei feudale dincoace de munti. Si, prins intaiu
intr'o cruciald cresting, pe care n'o poate scrvi singer
si pentru sine, el revive la Luroafilia traditionald a
dinastiei sale, si prin legdturile, en Polonia, care, de
Leonia impielarilor Casei de Austria, cultiva prietenie.
cu Sultanul. Dupd o experientd. cu I2nfperialii, .el lash
Ardealul creaturii polone care era cardinalul Andrei.
Jignit de prelentii pe care nu le putea suporta, si
pentru cd ele nu corespundeau adeviiratei situatii de-
drept a frill sale, sensului politic initial al acesteia, si
tan.enintat de o recadere prin acest Ardelean in ye-
chea situatie a exploatdrii de cdtre Turci, Mihai cuce-
reste Ardealul la 1599, dintr'o singura loviturd.

11 cucereste ca Damn fiber at unei Seri libere. Adeva-

rat ca avuse intelegeri cu Imperialii Casei de Austria,
ca in actele transilvane noul sta'pan se intituleaed loco-
tenent al Imparatului Rudolf al II-lea. Dar cugetarea lui
adevarata si intimd se vede in actele si scrisele slavone-
si rom4nesli in care, lAra a se march vre-o deosebira
de situatie, el iea litlul de Damn al Terii-Romihneti,
al Moldovei si al Ardealului". Nu cd. i-amt presupuna
Leoril nationaliste ca acelea moderne, dar acelasi instinct
popular care adusese la 1300, lewd teorie, creatinnea-
principatului a toatd Tara-Romianeascci silia pe Mihai
Viteazul sd considere tot asa, unitar ronudnesc,caracterul
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 149

Intregii stapaniri, de mostenire si cucerire, pe care i-o

daduse o soartei in care vedea nurniai o consacrare de
drept.
Acest Iniplirat, de altfel, nu represinta pentru el un
popor. Nu-i plticea lui Mihai de Nemti, in cari vedea
Sari rruit omenie", ca aceia pe cari, intrebuintandu-4
Otunci and stateau culcati la picioarele maririi lui, ii
gdsise in Ardeal. Si, prin ,,inchinarea" lui din 1598,
pe care n'a Icicut-o el la Viena sau la Praga, ci trimesi
nvperiali au luat-o, ca un simpfu furdmOnt de alianfei
subordonatei, in aceiasi bisericei de Langer Tdrgoviste
uncle era sei se actual peste trei ani capnl lui taut de
aceiasi Nemri, el nu in(elegea sei se supuie vre anal
Slat germ'an.
In-Jperiul lui Rudolf era insd, precum a si rdmas,
inacar pang in zilele Mariei-Teresei si lui Iosif al
II-lea, creatorii unei Monarhii austriece, tot vechiul
Sant Imperiu roman de natie germanica" al lui Carol-
cel-Mare, care intelegea a face din el an instrument
de cruciatci, si nhnic mai- mult, cum, iardsi, nimic mai
putin. Impa'ratul statea nitre Cehi la Praga. Curlea
lui avea sfetnici de toate neanrurile din terile austriece,
dar si multi straini din Austria ca si de Germania,
din Apus. In fruntea armatelor erau generali de origins
occidentals, cari faceau sal se prevada vremea and
Austria era sa fie dusd la lupta contra Turcului de
un de Souches, line Montecuccoli, 'an Eugeniu de Sa-
voie, un Veterani si un Marsili.
Dar, mlai presus de toate, acel Imperiu, care halea,
pe vremea lui Mihai, la portile Orientului engin, cdu-
tand aliante si urniarind planuri de coalitie durabild
si de suprematie, era numai, potrivit cu caracterul
stravechiu pe care Carol-cel-Mare 11 daduse fundatiunii
sale, in functiune de acea cruciatd, la care Donunul ro-
rniln se ralia in moincutul cand incheia legiitara sa

www.dacoromanica.ro
150 N. IORGA

cu Imlparatul, ca Impeirat crestin, nu ca sef rzl nMiei

germlane. Papa Clement pornise din non razboiul sfAnt,
si in fruntea lui, potrivit cu traditia, era dator sa puie
pe Iniparat, caruia-i dadea bani si trupe in acelasi
time cand ii imprumuta, cu puterea sa de minas,
al lui Grigorie al VII-lea si al lui Urban al II-lea, o
autoritate pe care altfel n'ar fi avut-o.
Astfel Mihai prin actul sau din 1598, prin situatia
internationals pe care inaintea Europei o accepta in
1599-1601, nu facea alLceva decal, pe de o parte, sa
puie la dispositia cruciatei occidentale, pornita pc dis-
trugerea Imperiului otoman, pe refacerea libertatii cres-
Line in Orient; puterile sale si ale intregii sale rase,
unite sup! coManda sa, cunt odinioard, lot pentrn opere
de cruciate eliberotoare, fortele roneinesti fuseserci u-
nite, din Ardeal, de loan Gorvinul rlP Hunyadi si, din
Moldova, de Stefan -cel-Mare, si sa reiea in acelasi
in singura fornia" posibild cdnd Fran'a, Anglia nu pd-
trundeau ,mlai de loc in aceste pcirti ca marl factori de
influen(ci si Italia, imbucatitcl, uitase traditille
case ale republicelor Venetiei si Genevei, ale Neapo-
lei angevine, legcitura cu Occidentul de uncle venia,
nu Innimlai originea neamului sdu, dar si traditia lui
politicci, asa curni se pdstra de o mie de ani in stra-
tele populate.
Ca, in calea lui, el, care se creclea legat de Europa
crestina, de cruciata liberatoare, de generositatea unei
miscari idealiste, de sfintcnia unuci vis mare, a int:Alia
egoiskina austriac, zg'arcit de bani, incapabil de lupta,.
reservat in concesii, capabil de crime pentru a-si apara
interesul si ca a cazut inaintea coalitiei acestuia cu
neastamparul, setos de vesnice schimbari, al aristo-
cratiei Maghiare din Ardeal, ramasa medievala in suflet
si incapabila de a intelege viata de Stat, nationara
sau nenationala, nu e de sigur vina lui.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI Mil -IAI VITEAZUL 151

In acest Ardeal el a gasit si Multi strain, dar mat

ales i-nulte privilegii strdine, din acele vechi timpuri
ale evului mediu, din care el insusi, in pronuntatul
san sirnk de realitati, in furtunosul sau avant care faptd,
in neputinta sa de a intelege si de a admite ceia ce
nu se putea dovedi prin puterea dreptului activ, nu
fb.cea deesigur parte.
.Atata i s'a cerut in Ardeal de patine care nu erau ale
lui: s respecte privilegiile, si aceste privilegii, deocam-
data, le-a respectat. Se poate zice chiar ca niciodatd
privilegiile ardelene n'au fost mai deplin, mai strict
respectate decal in zilele lui Mihai Valahul, ale \roe-
vodului care, asa de Mull adulat in vremea scurld
a puterii sale, n'a lost insultat in trupul situ insusi,
ca si in Memoria sa, decal dupe clips tragica a caderii
51 a mortii.
Si, odatd ce n'a volt se se atinga de privilegii ridi-
cand, ceia ce nu putuserd face un Sigismund si an
Andrei Balhory, Mai presus de die numai o autoritate
personals pe care niciun pergament pecelluit n'ar fi
fost in stare s'o impiedece ori s'o imputineze, el a
avut de [apt pe toatci lumea la indemdrl, felicitanclu-se
chiar fiecare ca supt noul regim este, in acelasi limp
cu O puternicd armald apardloare si cu un cumplit
5ef al ei, o disciplind de Fier, necrutaloare, cum nu
Sc mai cunoscuse prin aceste parti.
Astfel nobilii unguri, cu episcopul catolic Napragy
in frtmle, an fdcut parte si an lost nrindri de aceasta
din Sfatul lui. Cdpitant unguri au condos cele un-
guresti supt steagmile lui. AdministraLori de semintie
ungureascd au strans, aldturi de dregatorii lui roman',
venituri pentru acest Marinimos stall) an. Si, chiar tend
'majoritatea privilegiatilor, cu sprijinul, singur hold-
ritor, al Imperialilor lui Basta, i-au adus cdderea, s'au
gdsit oameni dintre Maghiari cari s'au inchinal `Main-

www.dacoromanica.ro
152 N. MAGA

tea anitreliei disparute si au recunoscut, cu adanca pie-

tate, toata deosebirea ce exista intre acest teribil oan si
hoirnunculii cu cari erau deprinsi ptnA la dansul.
SA mai vorbim de Sasi? Ei ramtsesera legati de
Casa de Austria, si Mihai vorbia In numlele Impdratulgi.
Si fara aceasta Insa acesti fricosi gospodari, gandindu-se
numai la agonisita for, s'ar fi impacat definitiv, ei cari
de veacuri se imbogatisera batand drumurile de negot
ale Terii-Roananesti si ale Moldovei, cu un Voevod al
carui cuvant. avea o nettgaduitt valoare, a cdrui pa-
tere. in deosebire de a pri,ncipilor ardelerni, nu se
rdzima numai pe izvoarele de venituri ale Ardealului
si ale cdrui planuri victorioase erau in stare a smulge
si din terile cucerile izvoare de putere pentru sine si
funda(iunea sa politicd.
Raman Sena, Unguri, 5i totusi altfel de Unguri.
Veche strajit in Carpati, desfacuta pe la 1200 din
Masa maghlara, ci si-au asjanilat Pe Romianii din mun-
tele for, nu numai ca material .etnic, ci si in cultura
for econoanica si sulleteasca, oferind azi asa de marl
asAmiiniiri cu ai nostri, incal ele nu se pot explica
allied decal prin comunitatea de sange.
;Trani liberi, ostasi privilegiafi, ei au vrizut in donunii
unguri, si In printii alesi si sus(inuti de dansii, dus-
manii for ereditari, iar in Domniile terduesti de la not
sprijinul unei liberldti de care numai murind s'ar fi
paint despeirti. De accia s'au luptat la Vas luiu in oas-
tea lui Stefan-cel-Mare, fart st -i fi trimles regele Un-
gariei, de accia au sustinut pe Pelru Rares, fiul lui
Stefan. Mihai li-a promis inoirea privilegiilor si ei
1-au chemat in tart; el s'a tinut de cuvant si ci au
luplat pentru dansul, iar dupa mloarte 1-au plans ca
pe capilanul for iubit.
Aces lea sant fapte.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI /OHM VITEAZUL 153

S'a crezut hnull time ca intre Mihai si intre majori-

talea, zdrobitoare, a Rom,anilor din Ardeal si partile
anexe pang la Tisa n'a existat anal relatie decat avan-
tul furtunos cu care acesti iobagi, acesti serbi an salulat
ivirea liberatoare a lui Voda, caci, de fapt, mii. si
anii dintre acesti oameni nenorociti s'au aruncat, lute
noun jacquerie, dupa traditii Inca proaspete, nu asu-
pra oraselor scisesti, ci asupra singurelor castele ale
nebilini i.
S'a vazut insa pe urma marea opera de consolidare
pe care Mihai a indeplinil-o acolo in favoarea nea-
mului sau. Acest neam, asa de apasat tocmai pentru
ca era mai vechiu decat privilegiatii colonisarii, pentru
ca represinta rasa indigena Cu dreptul ci primar, in-
destructibil, isi cruise o singura forma legala de exis-
tenta, a Bisericii. Inca de pe cand era numai aliatul
lui SigisMund Bathory, Mihai capatase de la acesta
dreptul de a face pentru ai lui la Baigrad, Alba-lalia,
Capita la provinciei, o biserica de piatra., care a durat
pang la creatiunea, la inceputul secolului al XVIII-lea,
a Kctrlsburgului austriac. Un biet Vladica romanesc
vegeta in suburbii; el 1-a Mat de 1-a asezat in cetatec
Doua alte episcopii traiau, cu intreruperi, in Nord-
Estul terii, la Vad, pe vechiul pamant cedat ca feuda
Dorrinului Moldovei, si in Tinutul muntos de de-asupra
Ardealului, in Maramuras, la Muncaciu. El a facut din
ei sufragantii Vladicai din Balgrad, care devenia ast-
fel un Mitropolit. Si acest Mitropolit insusi trebuia
sa fie de arum inainte, cartoniceste, nu numai usual,
legal de Scaunullnuntean al Targovistii. Veacuri ixttregi,
;unitatea culturala a neamului era sa decurga din a-
ceasta lapta.
Demnia a toatcl Tara-Ronkineascci, Marcie Voevadat
cu caracter regal, imperial, de la 1300 'trivia astleZ
prin actiunea lui Mihai dupd alte trei secole.

www.dacoromanica.ro
154 N. IORGA

GanduI lui mergea insa si mai departe, lard ca

totusi staprinitorul de Stat modern sci fi pierdut vre -o-
data din vedere importanta hotaritoare a unitcitii ro-
Imidnesti, care-i servia si de basil si, de legitimare.
La 1600 el infekgea set refaces, in calitatea lui de
perpetuu cdpitan de cruciald, care ar fi leis& aceasta
mostenire si urmasilor sell, opera Corainului care, pe
la 11,40 -56, liberase Serbia, streibaluse Bulgaria si can-
lase pe la Varna, uncle i -a oprit marea catastrofd din
parted Turcilor, drum& spire Constantinopol uncle. Inca
nu p dtrunsoserd Turcii otolmlani. 0 traditie tomaneasca
din Ardeal, pe care, el, care o aducea si din Tara-
Reknaneasca insasi, intelegea s'o serveasca din bate
puterile sale. Meal-1 din ea, nu numai marele sau titlu
de glorie, dar si o legitimare pentru existenta politics .
a neamului sau.
Inrudit cu Grecii din cele mai marl familii, avand
probabil singe imperial in vinele sale, trait un timp
la Constantinopol, cunoscator al sperantelor de liber-
tate ce se iviau din nou in mijlocul grecismului cucerit,
Mihai s'a privit pe sine, $i a fost privit de repre-
sintantii acestuia ca seful reoansei si refacerii bi-
zantine. A legal mai str'ans, canonic, toate Bisericile
terilor supuse lui de Patriarhul constantinopolitan,
fiindcd oedect in acesica un iristrumOd de skipdnirel
pentru &Mud. Greci au luptat supt steagurile lui, si
Grecul Stavrinos ca $1 Grecul Gheorghe Pa lamed an
cantat ispravile Voevodului, nu ca pe ale unui strain,
ci ca pe ale infatisatorului chemat al dreptului eres..
tinalatii in Orient.
De molt scriitorii de anale slave in Balcani, por-
nind de la Impa'ratii romani .si bizantini si trecand
pc! la Tarii bulgari si sarbi, ajungeau la Domnii romani
ca la continuatorii autoritatii lor. Supusi unor prelati
greci, ca Dionisie Rall al Tarnovei, din care Mihai

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL i35

facu capelanul sau in ordeal, si in Moldova, reorganisa-

torul canonic al Bisericii locale, Bulgarii cerura prin
acestia, prin tot soborul acestor sefi religiosi ai lor,
libertatea de la Mihai. Iar Sarbil, cari, o clipa, crezu-
sera in Sigismund, proclamandu-1 ca rege al tor, pentru
a-1 vedea parasind, rusinos, asediul, indelungat si za.'-
thunic, al Timisoarei ttircesti, pusera bandele tor, supt
Baba-Novac, ars apoi de Unguri pentru causa, in-
vinsa, a lui Mihai, si supt atatia altii, in servicha
eroului, car era si al tor, alaturi cu teranii si boierq
krinnteni si moldoveni cari incunjurau pe seful firesc
al rasei tor.

Valoarea politica a lui Mihai Viteazul, dupa Lot ce

s'a gasit in timpul din urma cu privire la spusele si
faplele lui, nu Mai poate fi tagaduita. Ea face din.,
tr'insul, biet bastard domnese, lasat fara instructie,
crescut prin strain, desterat ani de zile, ajuns intam-
plator Damn al unei teri fara Tesaur, lard armatai
fara aliante ca si fara mijloace de actiune, una din.
marile personalitali ale veacului al XVI-lea. Ace la pe
care, pentru vitejia si martiriul sau, ai sal it consi-
ders cum s'a vazut si azi, cand Inultimile populare
sarulau crucea de l'anga osul sau ca pe aceia pusa.'
de-asupra unei relicvii de sfant canonisat drept un
dant si niatcenic, se ridica astfel si in sliina cereeC6-
torului strain al politicei universale.
Maiestatii Voastre, Sire, care, si cu ajutorul aliatilor
sal, calca. pe urmele lui, si prin imperioasa vointa.' a
imprejurarilor, el, vechiul viteaz roman, i-a lasat o
tradi'ie politicd, un indreptariu de politicd nationald,
pe care tot veacul al XVII-lea 1-a stiut si numai epoca
fanariota a putut sa-1 cite pentru ca el (Sa apara
din nou ()data cu' Renasterea noastra, Franta hand

www.dacoromanica.ro
156 N. IORGA

actuna locul pe care, in indreptarea spre Occident, 11

avuse pe vremta lui Mihai, ca ,formatiune internationals
de cruciate, Imlperiul.
Aceastd traditie, pe care Stefan-eel-Mare, prin poli-
tics sa munteana si ardeleand, prin. legatura cu Papa
si cu republicile italiene, prin miisiunea sa de cruciata
contra Turcilor, a represintat-o, inikaarateste, cuprinde
In ea trei elemertte: necesitatea units ii etnice ca popor
Modern, legdturile cu Apusul originii fi civilisaiei
noastre populare si presidarea fraleascci, nepiirtinitoare,:
o liberhitii crestine in Orient.

Razboiul s'a incheiat.

Pacea ce va fi isealita va crea o noud bash de dilept.
Cei can au contribuit asa de sinter, ca diplomlati si
ostasi, la victoria dreptului -nostru hie vor parasi. Ii
asigurdm ca vor rasa in urind, nu numai nestearsa
taniintire a tot ce an facut pentru noi, ci si un popor
unit, care, prin constiinta de misiunea sa si prin pu,
terile pe care si le Amite, va fi si mai departe unul
di: elementele cele mai sigure ale ordinii morale in
urn ani tate.

www.dacoromanica.ro
Comemorarea lui Mihai Viteazul la Academia Romani'
Daca s'a spus ca prin paginile istoriei trecutul este
Invatatorul, calduza, indreptdtorul presentului, cu tot
atata temeiu se poate spune ca trecutul el insusi teal-
ieste, nu numai in present, ca traditie, pe de o parte,
ca incomensurabile si a tot puternice forte misterioase
lucrand in not insine, pe de alta, dar ca el se impreg-
neaza de viata timpurilor ce au venit dintr'insul si prin-
teinsul, ca se 'Malta si cade, se lumineaza si se intuneca
in anumite parti ale lui dupa cum rdsar vremile nova,
fiecare cu lumina ei. Si mai ales ca uncle 'Atli, care
erau. si Inainte, dar nu se vedeau, Mudca nu trebuia, nu
se cereau sa se vadd, se ivese de-odatd lirupezi si impre-
sionante, pentru ca acea lumina a altei vremi, umbland
destdinuitoare, s'a oprit in sfarsit si asupra for.
De aici nevoia pentru istoric de a fi cat de mull
amlestecat in lucruriler vremii sale, amestecat, nu numai
ca tmartur care vede obiectiv" si noteaza rece pe
hfirtia lui, considerate ca vechile table de arama ale
lui Clio, ci ca factor insusi, dupa puterile lui, in viata
care. se zbate, fierbe, sputuega, stropeste si murda-
reste, dar Invioreaza in jurul ei si se duce, dupa mull
zbuciuim', drept Inainte, sigurd, care o lume mai bung.
si mai fericita. Din experientele si din ispravile, din
suferhatile si din izbanzile lui el *Inge a cunoaste mai
bine Insasi m'ateria studiilor sale, pe care, farce a falsi-
fica de obiceiu, presentul o interpreteazd necontenit.
Asa este cu ,epocele, si tot asa cu personagiile condu-
t In fata parlamentarilor din provinciile desloblie. Tiparita la 1918.
www.dacoromanica.ro
158 N. IORGA

catoare, care, si cand par a crea ceva de la dansele

contra timIpului tor, nu fac decat sa personifice si sa
personaliseze puterile din mijlocul carora se desfac ori,
printr'o putere misterioasa., sa rejudece asupra ani-
lor can se scurg, asupra veacurilor. une ori, care vor
veni, sa atraga spore sine si st rasfranga prin sine,
ca un. cristal care fura lumina departata 5i o arunea
minunat in mijlocul umbrelor, lucrurile pe care viitorul
le tine Inca in nesfarsiteIe lui visticrii.
llihai Viteazul, accla pie care noi, cei de aid, cari
puteam, ne-am obisnuit a-1 aminLi, nu numai la data
biruinlilor lid, care sant anal matte, dar niciuna asa de
euprinzaloare, de expresiva si de simbolica, incut in
ea sa-1 putem Include cu ce-a lost mai Mare si mai
inall in fapla si cugelul lui, ci. dupa vechiul obiceiu
creslinesc, la ziva nuanelui sail, la hram, cum fauna
en noi insine, a lost, fart indoiala, in anii de trag;ica
inirebare a soarlei si de jertfire nediscutatil si nemar-
genita inaintea ci, Un datator de directie si un crilduz
de oaste. El a trait astfel intre noi, a lucrat cu koi
ne-a chemat inapoi de la drumuri gresite, iar pe cel
can s'au indaratnicit in ele i-a osandit pentru totdea-
ura; ne-a aruucat in primejdie, ne-a sprijinit in Jaen,
rocire, ne-a [Mut la locul nostru, in clipele supre-
anului desastru, ni-a pus inainte ca un exemplu insdsi
Mucenicia sa. A fost, implicand astfel pretentiile gene-
ralilor rivali si and poate unora din ci sa o lectie
do n2odestie, eaci, de fapt, in ce facem, e asa de
putin al nostru, si acel putin va fi, din clipa sitvar-
sirii chiar, al tuturora T. nu numai marele barbat
politic, al idealului national".si al tuturor spetelor de
,resistenta", cand au lost in adevar rationale ", dar
si generalul suprem, ducele, Voevoduldecat care altul
nu ni-a trebuit decat doar ca anleritos auxiliar tehnic
si organisator vrednic de recunostinla. Si a lost Mai
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 1E9

bine, asa, caci, pie cat se ceartA intre ei oamenii sand

u-_-1 out viu urea sa-i comande pentru blade lor, pe

atal de adrnirabil se supun .ei unei discipline caret

nu-i indatoreste la nimic, pe niirteni dintre ei, cand
puterea desfaieutti de imp si liberals de egoNmul con -
bliilltii individuate ii conduce cat de impel-los si de
neapelabil.
Dar, in schimb, el insusi, marele ladreptiltor 51%
dcsehiztitor de tale, marele indemnAtor si purtator de
mangaiere, foloseste din fapta pe care a ajulat-o. Fo-
losesle din fiecare episod al ei, si cu alai. mai mull
din marea biruintrt finals.
Folosesle inirdu funded i se recanoasle dreplafea.
Cc lucru grew e si acesta fall de oamenii cari au
apneal cat de putin inainlea celorlalli! In ce cari-
calurrt Meschina prefac sufletele mici silintile uriase
ale aeelora care un scop pe care mdrimea for, insasi
it .apropie! Ce tragica desfigurare, ca o schima, a
figurii nobile, in care muschii se incoarda de energia
supremei silinti farA sa dispara Lotusi nobila lumina
a sigurantei ca lucrul care se face e necesar, neaprtrat,
neinl4turabil!
Istoricul critic trebuie sa intervie ca sit afirme inc
data ca acest lucru n'a stat in constiinta lui Mihai cu
cbirilatea cc ar avea-o in mintea until one politic con-
tin-11)(watt, care a ascultat lectii si a cetit Cdrti despre
istoria Romani lor si istoria universals, care a trecut
examene de filosofia dreptului si a fost invg_tat a
Intelege teoretic care sant nevoile de viata ale unui
neam. El n'a fost calluzit de o lungs desvoltare cultu-
rata urmarind un stop precis si neschimbat, pe care
cugetrdorii sa-1 afirme si poetii sa-1 cattle. Nu i-a spus
zilnic gazeta de dimineata si gazeta de sears et se as-
teaptil un own pentru a indeplini aceastrt opera, si

www.dacoromanica.ro
160 N. IORGA

nu i s'a faga'duit de niciun publicist coLidian venirea

si ramanerea la putere pentru aceasta opera, iar pe
urinal recunostinta nationals cu ce drepturi de moste-
nire poate aduce cu dansa. Iatruniri publice nu i-au
strigat de jur im3prejur sa dea lovitura, chirar dacit
ar fi ca istovit sa cads inainLea minunii sdvarsite.
Desbaleri parlainentare, pasionale, cum c firesc, nu
1-au facut sa priceapa toate tainele misiunii, care i-ar
fi fest astfel impusa.
Si nici n'a avut intr'insul insusirile de rostitor al
gfindului sau insusi, care deosebesc pc ati"qia dintre
Dcnnhui nostri, si nu. totdeauna din cei mai marl.
Acesta era un suflet sumbru si mut, care avea cu
dnnsul singur lungi discutii, semnificative interviewuri,
in care aducea concisia torturata a cugetarii fard scoald,
pornirile elebnentare ale sentimentelor needucate. Nu
dear ea ar fi fost in urma vremii sale ca 111174AL/1rd:
intre DoMnii cari nu se puteau iscali si cari nu stiaq
amc on nicio alts limbs, el, care vorbia greceste si
Intelegea, de sigur, turceste, are in scrisoarea sa cres-
tata ca din varf de sabie, in rotunde invartiri de con-
deiu rrtzlete, o netagdduita clistinctie. Din tend in tend
(rasa, totdeauna ruptd, are licariri care dau de-odata
lumina pe care altii, incapabili de asemenea fulgerdrii,
o In:Lind norinal In luciri permanente de candela do-
mestied. Dar sulletul lui a rdmas cetate cu porti fere-
cate, in care numiai iurusuri furtunease ardtau ce pu-
tere de oaste se ascunde. Cetate Irish' care sta pe varf
de Munte si din care, on de voieste on de nu votege
cei din launtru, ed. de pandeste cu stiinta on 'de
priveste nuMai in zari, se cede.
A fest 1132 splendid, un genial instinctiv. Dar aceasta
nu este o scadere. Instinctul nu e nuimfai mostenire, si
aceasta Inca ar fi mare lucru, caci sirul nesfarsit al In.a-
intasilor vorbeste atunci si lucreaza prin ,e1, cu atata

www.dacoromanica.ro
 !STOMA LUI MIHAI VITEAZUL 161

putere si siguranta, bleat nu Mai e nevoe de ipolesele,

silogisMele si verificarile noastre lamuritoare si sovaiel-
nice. Ci e, in acelasi limp, si creator, Inisterios si admi-
rabil creator. Precum, prin ce-si aduce aminte, el re-
situ-a trocutul, prin ce pregateste, el resuma un viilor in-
treg. E uriasul acumulator al fortelor ce s'au ingra-
madit, dar e si pregatilorul prin incercarea cu pro-
priul sau zbucittn, si el o mare forty pe lume.,,
una din cele Mai marl, al izbucnirii un,ei actiuni
in care ideic, constiinta, critica se piierd line sin-
(-curb.' unitate facatoare de minuni. Nu e unitatea haosu-
lui primordial, ci unitatea ordinii finale definitiv ar-
'monisate intr'o stralucire singes si un singer gest.
Delailislii ratiunii critice si ai actiunilor ponderate
vii pe urma, si ei isi pot eastiga o reputatie cat de
bung, fiinded e si atat de Mare capitalul pe care
instinctivul, desinteresat cum, este, li 1-a pregatit pc,
sauna tor!
Asemenea naturi rare, in unitatea for elementara, ca
-unitatea marilor fenomene ale naturii pie care trebuie
sa le pritnim si sa be induram, si sand nu le intele-
gem si nu be putem aprecia, sant pretioase sr prim
aceia ca, instinctive ele insesi, cu acelasi dar al pu-
terilor necuprinse, nlultimile omenesti le urmeaza, nu
uumai printr'o smulgere. vijelioasb.' de la viata for obis-
=lid pentru a be face capabile s infrunte toate pri-
nalejditle, dar si printr'o fireascro potrivire, printr'o as-
cultare, nu Lotdeauna piing. de iubire, clan ridicandu-se
pi.lna la eel !mai nebun devotament. E sigur ca 135.11a
nu se iveste un QM de aceasta speta, ele, surds la,
oele anai frumoase indemnuri, neincrezatoare la cele
Mai sigure dovezi, nu se iniscci.
Cu ce dovedise ca wale face, Mihai avea mlulte dru-
muri deschise in fata lui. Putea sa-si puie acea unica
II. 11

www.dacoromanica.ro
162 N. IORGA

putere razboinica in serviciul ideii crestine, ortodoxe,

iMperialiste, bizantinc, pe care un veac si jumatate
nuitai de stapanire turceasca nu trebuie sa se
piarda din vedere scurtimea acestui termen nu fur
sew in stare a o nimici in Balcani, unde ea se inr4,-
dacinase indestructibil printr'o perinanentil romans de
un mileniu si jumatate. Ar fi inaintat, cu ajutorul tu-
turor celor robiti de Sultani si cari nu suferiau linistit
robia, pe calea catre &Uinta Siofia si Mormintele Impa-
rLtilor bine-credinciosi si de DuMnezeu paziti. Putea
fi ceva Mai magulitor pentru o ambitie omeneasea?
Pentru un oani crescut in Cara unde acea ideie imperials
se refugiase si traise la adapost, unde Domnii puneaau
pe hrisoavele lor o monograms de purpling, teseau,
vulturul de our pie vesminte si se infatisau incunu-
nati imparateste pe zidurile bisericilor? Pentru un co-
boritor prin mama sa al Grecilor deposedati de coroana
si sceptru?
Putea sa se presinte Im,Paratului crestin, Neamtului
din Praga, Chesar al Romanilor, ca un ostas gatai
de orice isprava pentru folosul Maiestatii Sale. Ce
Wallenstein falnic ar fi rasarit dintr'insul, care aducea,
cu darul vitejiei care nu cauta spita neamlului, tot ce
poate aduce insasi rasa, acel tainic si superior factor
in alcatuirea fiintilor oinenesti! La card glorie nu- 1-ar
fi ridicat autorii de apoteose si zugravitorii de aureole,
de cari era plina Curtea imperials!
Mitteleuropa...
Aventuros cum era, vrajit de povestile minunate ale
ispravilor lui Alexandra Machedon, vazand inain.tea
sa vesnic deschise drumurile din Tabula (eroica in care
au crezut Milioanele de oameni ale evului media, el
putea sa deie frau slobod fortelor ce galgaiau neralii-
datoare in genunca sufletului sau. Ce Mare figura de

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 163

legenda ar fi eanias el data, asemenea lui Alexandra

al poporului, el n'ar fi cdutat in adevrtr decill 'mina
Sapte de vitejie!
Si totusi s'a oprit din druinalul care cetatea lui Cons-
tantin, a jertfit favoarea lui Rudolf Imiparatul, si a
f.ost Machedon cel vileaz numai in ama'.nantele unet
luple pe care instinctul sau a inchis-o in margenile
pilinPantului ,51 dreptului romanesc.
Im4.zejuririle din lima, present luminInd neas-
teplat si uimitor trecutul fac sa se vadd inch mai
bine in politica lui Mihai Viteazul valoarea allui ele-
ment, odatd ignorat si pe urnart prea puffin tinut in
-samd: dispositia de a risca orice pentru a ise duce la
capat o liotdrire, pentru a se atinge an scope.
0 problemd rotnaneasca exista de multi vreme fatli
de marile schimbari petrecute la loale hoLarele nea-
Walui. Dupa o jumatate de veac plina de cele mai
rniari silinti si de cele mai frumoase faple de eroiSitrt
'bine condus, Stefan-eel-Mare o lasase urmasilor sill.
0 ldsase supt indoitul aspect al leghturilor cu vecinii
Mai puternici si al legrdurilor dintre cele doud teed
insesi care inchideau in hotare deosebile viata natio-
Lnala.
Pentru a o resolvi sau, nilicar, pentru a o impie-
deca de a tulbura price viata pasnicrt, normald, acesti.
nomoi din veacul al XVI-lea intrebuintasera In gene-
ral , afard de un. Ioan-Vodd cel Camp lit, ispiLit to-
tusi de norocul Cazacilor rdsdriti in preajma lui,
mijloacele de zrtbavd, de lancedd imprIciuire, de carte-
nire servild, de prietenie cersitil, care nu duc la niknic.
Prin aceste anetode siluatia terilor noastre se coborise
tot Mai adline in umilinta ca si in sdriicie.
Nu se poate zice tolusi ca acesti stapanitori de o
drepti mlostenitori" sau falsificatori ai lillurilor

www.dacoromanica.ro
164 N. IORGA

ereditare, n'aveau si calitatile for personale, ori, in ins---

Linclul superior al rasei lor,. tendinta, asa de fireasca,
de a se ajunge iarrtsi la vechea nealarnare garantata_
prim arme si de a da printr'un mai strans flex intro
ccle (lona teri o mai largd bash politica neamului. In
data cc izvoarele ni ingaduie a patrunde in inlimitatea
lor, si de la .cei cani an putea fi socoliti Mai putin eat-
pabili de aceasla se ivesc anarturisirile care ne fac sa
vedeani Oita in misteriosul adane al sufletului Tor.
Mara de cab un beteag ca Petra, caruia cle aceia;
de si nu schiopata de fapt, I s'a zis: Petra Schiopul,
toti pastreaza ceva din daLina razboinica, stiu sa in-
caleee, se bucuril de freamatul armelor, cauLa lacomi
cu ochii un sleag. Orice agent strain, vorbind despre
intenesele crestinatatti, ii afla gala do a raspunde prim
calduroase vorbe lainic soptile cu ochii in bate pan-
tile la indemnurile lui. Tratate care nu trebuiatt stiute
de slapanii tomuti sant cunoscule, si poate se von mai
descoperi. Dar, cand e vorba de a se lua decisiunea
suprema, de a-i da curs mi.-A sovaire, intervine piedeca
slabicitudi sufletesti care se crede foarte tare atunci card
mijloacele dibaciei istete inlaturrt primejdia loviturilor
drep le.
Ali hai n'a facut asa. Pu Lea sit nu participe la liga
crestina din 159-1, ai carii tritnesi, ignorand insasi
fiinta lui, n'au venit sa -1 caute. Trecand pesle aceasta
jignire, el s'a ofcrit de la sine. Intre el si Turci pit])
Oil:Ice lid din Septembre al acelui an el lash sa se pe
treaca iremediabilul. Dupa aceia nu data cei asa de
aanc jign4i si pagubiti de dansul Ii canal cu ,ofertele
cele Mai ispititoare: el se tine de drunrul ()data apu-
cat. Papa la sfarsit infrunta Imparatia turceasca, iar
mantle gesluri si atiludini ale lui stint capabile de
interprelarea pe care o vein infatisa indata.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 165

Vrea Ardealul. I se pare ca nu se poale mentinea

la Bucuresti atata vreme cat acolo fierb, la ambit:lost,
pe can mArinrea lui realrt ii supard, intrigile contra lui.
-Vede neputinta Austriecilor de a se instdpani in fru-
moasa provincie pc care de aproape un secol o ray-
niau si care acuma in chip minunat li-a cdzut in
mina. Cons Laid o situatie sovaielnicd de la care duc
numai cloud iesiri: sau. Care reinstalarea Turcilor sau
cdtre cucerirea lui proprie. Pe aceasta olncearcrt, mice
ar fi sit. fie: in ruptul capului.
Era indestul de pregatil; putea el sd aibd cerli-
tudinea victoriei? In Turd nu se putea increde, cu Coate
ca incercasc a-i momi cu vestea ca el a fugit din
tars si cal aceasta a primit In locu4 pe inofensivUlf,,
blandutul si plapandul lui fiu. De Poloni putea fi
-sigur at nu-1 vor vedea cu pldcere in acea rnoste-,
nine a Balhorestilor pc care o voiau pentru dansali:
oricum, de aid si mai putind asigurare decat de peste
Dundre. Putea fi incredintal ca Ungurintea nu-1 va
ingadui nici inteun chip, nici intro forlma, cu 3iicio
calitate; pe Sasi ii cunoaste in de ajuns ca sd side c
ei nu pot fi tem'elia noului sau Stat. Dusmdnia Mar-
dioasd a lui Basta, generalul imperial din Ungaria
Superioara, care se vbia el guvernator in Ardeal, putea
sa si-o astepte. Asupra Imparatului crestin avea ilusii
dar, indrranim a crede, nu Area maxi, egoismul aus-
triac fiind o fabuld in .tot Rdsaritul. Pe lnsisi boierii
sal nu se putea sprijini decat in tovardsia bfruintii.
Teranii nu !Mai crau de caste decat ca ajutalori. Merce-
narii, principalul sin raziim, cereal bani pe carl el
nu-i avea.
Si totusi a cercat. Si a izbutit Mdcar pentru ditva
limp. Intr'un sens a .izbandit definitiv ceia ce nu
vedem decat acuma pentru ca e indiferent din

www.dacoromanica.ro
166 N. IORGA

punt de vedere ;mai general dacrt o actiune ajunge la

capat in Imiontentul chiar and se incearca on daca-i
trebuie, cu desvoltarea inceata a stard de spirit odat
create, veacuri pentru a birui.
Da, Mihai Viteazul a facut bine prin aces!: supreni
rise, cum', iarasi, prin acceptarea noului risc pentru
Moldova, a !lent bine, cad asemenea decisiuni silnt
creatoare de for(e noud prim aceia ca rdscolesc adem-
curile incalculabile ale s'ufletelor omenesti, care nu data
tot ce pat da deelt suet crenienea izbirii eroice si;
miraculoase. Suma ce se constatd la sfarsit e totdeauna
cu mull mai mare deceit a tuturor elementelor eaten-
labile. Puterile de zeu care zac si in col mai until din-
tre oaimleni se deslantuiesc la chemarile color ce nu
se tem de filmic, nisi de infrangere, data ce la mijloc
a fost o luptrt, si nicio nenorocire nu poale anula ceia
cc s'a trezit printeinsa si de la sine isi va face dru-
mul, peste zile, peste ani, peste veacuri. Nicio diplo-
roatie nu -5i poale taxi cumintenia dupes marea!a inain-
tare a unor asemenea elementare forte. ,

Se poate vorbi de sinceritatea palilicei lui Mihai Vil-

teazul, dupes ce, trecandu-se peste parerea mai veche
a naivitatii lui, s'a ajuns, pe temeiul cunoasterii mai
aanci a negociatiilor purtate de dansul, la convingerea
ca el n'a fost tolusi un vesnic inselat in Inijlocul clue
stie canon cumin.ti? Se poate admile ca un om trait in
mijlocul un ei boierimi uneltitoare, deprinsa a-si trada
Domnii pie rand, a si-i face si desface ca o juctirie, un
om purlat pe la praguri constanlinopolitane, undo se
rasbatea nuMai cu cea mai rafinala minciund asia-
tied, In sfarsit ca unul care avea inaintea ochilor si
la megiesii crestini numai diplomatie de apucaturi ma-
chiavelice,- chi un astfel de oM, zic, a trecut peste me-

www.dacoromanica.ro
 TSTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 167

todele pe care le cunostea si era in stare O. le prac-

tice, pentru a se inalta la acea sinceritate superioara
i absolutd, lard care in istorie nu se Indeptinesc lam
tele mart?
Din pracLica banald a vechilor artificii bizantine, din
mestesugul rdspingator al minciunilor de Stambul, din
Monotonia stearpd a ,,combinatiunilor" in spiritul Re-
nasterii italiene, 1-a Mantuit acea calitaLe a sufletelor
distinse care, ca si instinctul, nu poate fi inteleasd
totdeauna si oricnin, an poate El urmarita pang in fun-
did luturor izvoarelor ei, care sant una on de o insen-
dahlia adancime, prin paturile, acumulate de veacuri,
ale descendenlei genealogice: temperamental.
Acest temperament, de vitejie mai ales --, de ma-
nioase iesiri, de podinti rascolitoare, (le duioasc, im
presionante ugreri de ran e si ce i-a asigurat o popu-
laritaie care, fall a fi asa de generalti. de vasta ca a
lui Stefan-eel-Mare, e mai miscald dedit dansa, si
aceasta chiar in afard de Molivul tragic al jerlfiril'
lui in conditii de salhdthicie cum' nu le-a cunoscul niGi
veacul acela care executa pe Egmont si Horn in piata
publich si Maceldria pe hughenoti iii casele tor, dar
nu ldia capetele jertfelor insangeralc si nu baljocuria
cadavrele ramase lard aparare.

Cci cari au ochi sa vadd astdzi vor rectmoasle ca,

dupd alte trei veacuri de incercare cu tot ce diplo-
matic are mai disimulat si mai trAdator, convingerea
se impune totusi ca numai acela sau aceia can nu
conteazil cu usoarele resultale ale inselarii, intr'un me-
diu in stare sa -i prinda imediat de veste, numai tine
in sprijinul unei ,energii superioare aduce mrirturisirea
dreapta a scopurilor ce urmareste, numai acela e ca-
pabil de lucrurile care se impun si raman.

www.dacoromanica.ro
168 N. IORGA

Astfel desvoltarea in ultima ci rasa a istoriei neamului

nostru, scotand mai mult la iveald insusirile aceluia
care a ardtat prin fapte ca el poate fi intreg
dovedeste ca pagina celei aiiai mari glorii poate fl
si a unei inalte moralitati politice, de la care putem
lua exemplu si, dacd nu voim a primejdui resultatele
cAstigate, si trebuie sd-1 lud.m.

www.dacoromanica.ro
 'Soarta faimei lui Mihai Viteazul
(Conferinta tined de ziva lui la 22 Novembre 1919 '.)

Conferinta de wad seard cad este o conferinta,

'Si nu o cm/ntare are ca stop sa arate o parte
care n'a lost laminata 'Ana acum din soarta, tragic
la inceput si ramlasa.' toldeauna impresionanta, a emu-
'lui a &Inn amintire se comemoreaza astazi in impre-
jurari cu totul extraordinare, a doua zi dupes deschi-
derea Parlantentului care este o Adunare Nationa
fiind represinlati inteinsul Romani de pretutind.e.r4,
siin cel d'intaiu ntoment in care hramul lui Mihai
Viteazul se serbeaza in Tara Rdmaneasca libera si
in Tara RoManeasca. deplina.
Par Lea care a lost. eercetala din viata lui Mihai V,i-
Leazul este cunoscula Luturor: de la Wa'.1cescu incoace
sichiar inainte s'a cercetal cu cea anlai Mare blare
aminte, adese on s'a spus cu foarte mare talent, tot
cola ce priveste luptele lui, si e o lama bucala de
vrenale de cand izvoarele s'au innrultit si in Lot ce
priveste actiunea diplomatica, asa de interesanta si
'supt raporttil dramlatic, a marelui Voevod.
Daces luptele hii saint iMpresionante, cum' este oricare
lupta, actiunea lui diplothatica, acele chinuri de cons-
liinta de care vorbiam cu ealeva ceasuri inainLe la
Academia Romand, indintea unui auditoriu alcatuit in
parte dintre acei cari mi-au facut onoarea de a fi
fates si la aceasla conferinta, data, zie, luptele lui sant
1 ApAruta in bro5ura, cu acest title, In acela5i an.

www.dacoromanica.ro
170 N. IORGA

infpresionante, ca oricare lupta, negociatiile diploma-

lice, care oglindesc starea lui de spirit, chinuita de
mustrari de cuget, torturata cu privire la lucrurile
grozave pe care pare-ca le simtia ca se vOr indaplini
in dauna situatiei lui si in paguba vietii lui insect,
in care se intaln.esc, pe Tanga aceasta, clipa cu clipa,
momente sufletesli de o importanta cu desavarsire ex-
traordinard, luminoase pentru consliinta lui, partea a-
oeasta este Inuit mai bine cunoscula de la o bucata
de wane prin marele, deosebit de marele numdr de
acte diplomatice iesite la ivealti. Fiind 14ihai Viteazul
in legaturd, la Coale holarele, cu alatea State, cu inte-
rescle atator nearnuri, fireste ca in archi!vele tuturor
acestor Stale, in actele istorice privitoare la Coate acesle
neaMuri se cuprinde si o parte din povestea lui.
Prin. urruare luptele lui le cunoastem de la Balcescu
si putin inainte chiar de Balcescu; cunoastern actiunea
lui diplomaticd prin aceasta navala de acte diplomatice
pc care cerceltitorii de archive le-au scos la iveald; este
insti o parte, care Mi. se pare ca este cu deosebire
interesanta in soarla lui si care nu a fost scoasd la
iveald" pand in clipa de faiti, same, cum s'a agliqdit
ltliltai Viteazul in congiinta deosebiletor genera(ii to-
neineVi care s'au succedat.

IL I sine problema aceasla: cum privesle un popor,

cum privesc oamenii dintr'o epoch' pe oamenii dintealta
epoch', si oamenii cu o stare de constlinta pe cei cu
and stare de .constiinta, este farce indoiala interesantd,
dar ea mai are in sine si una colaterala, si antune:
oricat am vorbi de nedreplatea lumii, de prejudecilti
care inipiedeca recunoasterea unui ow, Heat am in-
voca atatea si atatea piedeci care se pun in calea
datoriei de recunostinta a unui popor, oricum, intro-
felul cum a fost cineva si intie felul cum se oglin-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 171.

deste in Mintea doosebitilor oameni din doosebite tim-

puri este o stran,sa legatura. Nu e un lucru asa de
zadarnic cum se crede popularitalea. Aceasta o poale
sti si tine o are si tine ravmste Ia dansa. Si o pot
simIti si acei cari nici nu o au, nici uu. ravnesc Ia dausak
Nu e asa de zadarnic sal cunosti felul cum aceasta
popularitate patrunde in constiinta neamtului, cum nea-
Mul priveste pe fiecare in legatura cu interesele sale
de viata si cu sen.timientele sale dominante.
Si e [Mai interesant felul acesta la not decal la alte
popoare. Poporul nostru ,este un popor adanc intelega-
Wr, inal ales in ce priveste psihologiile. Sant po-
poare care, supt alte raporturi, pot sal alba o lute-
Legere a-nlai mare docat a noastra, si pentru ea au o
experienta istorica mlai lunges, pentru ca s'au impa'r--
tasit de o cultural Mai intensa, mai veche, mai solidi;
dar cred ca rar se poate gdsi unul care sal inteleagd
pe oni1 mai limpede de cum it intelege poporul nostru.
Este; un chip fulgerator de recun.oastere a omului din
ochi. Chiar cred ca expresiunea a cunoaste pe cineva
din ochi" nu se intalneste in alla lim1ba. A insela pe
Rontamil care n'ar avea de loc cultura si pie care nu
1-ai fi vazut niciodata, cu care n'ai avut niinic a face,
e totusi until din lucrurile cele Mai grele de pe lume.
Se va zice: atunci de ce atitea lucruri au iesit ritu
in viata poporului nostru? Aceasta iiu fiin,dca acei
cari au Mout ra-ul n'au fast recunoscuti, ci din causes
ca rani pe care-1 faceau corespundea unor anume inte-
nese, nu interesului mare al natiei si al terii.
Poporul nostru cunoaste foarte blue oamenii, si. ast-
fel, chipul cuim se .oglindeste fiecine in sufletul acestui
popor nu e niciodata indiferent. Mai ales la dota cale-.
gorii de oameni: una foarte vasta, cealalla mai restransa,.
dal- stand foarte sus fatal de cealaltd,
Sant doua categorii de oamleni -rata de cari fetal de.

www.dacoromanica.ro
172 N. MAGA

a fi inteles are o iMporlantd cleosebitd: ,este vorba intdiu

de niasele aclanci ale poporului, care ni-au dat poesia
populard, ni-au dal legenda istorica legatd de culare
salt cutare personagiu, cum au dat intregul tesaur
nescris, care a inceput sa fie pus pe hartie in lim!piul
real apropiat, al gandirii si simtirii acestui popor. Si,
pe lAngA aceasta, pe Tanga faptul ca hfasa aceasta, cons-
tituind o parte asa de. vaslif a neamillui romAnesc,
este interesauld prin l'elut sail de judecata asupra per-
sonalitatilor istorice, Mai este cineva a cdrui judecald
are, la mice popor, si prin urinare si la al nostril, o
deosebild inseninritate. Este vorba de cdriurari, si anume
de accia cari au darul superior, duninezeiesc, as zice,
liinded rice creatiUne, mice poesie in grecesle poesie
si crcatiune este acelasi lucru este ceva duinnezeiesc,
cova care adauge la ceia ce existrt si sporeste fiinta
lumii.
La acei cartuari can sa.ul poeti, felul cum se oglin-
desle o personalitate istorica este fard indoiald deosebit
de interesant pentru. Intelegerea :Mai bine a insesi acestei
person al i t ti.
Dar, tot inainte de a infra in cercetarea soartci de
care s'a Invrednicit hai de-a lungul veacurilor, mai
este un.lucru asupra cdrilia in s'a alrag atentia d-voas-
tri--1. Nu numlai din punctul de vedere al eroului, al
oni'ului superior, al vileazului, a] barbatului politic si
inteleplului socotilor al roslirilor unei teri, nu numai
din acest pullet de vedere este interesanta judecata pe
+care lunica o rosteste asupra lui si o pastreaza." in
adancurile ei sau o infrttiseazd in serfs la suprafatd,
ci generatiile insesi, care se succeda, isi dau valoarea
for proprie dupa felul cutru apreciazd figurile repre-
sentative ale unui popor. Asifel putem judeca valoarea
unei generatii din poporul nostril,, intre allele, si nu
intr'iun rand inferior, ci intratnul superior, dupa fer

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 173

lul cum figurile vrednice de respect, vrednice de real-

nostinta, acelea care trebuie sa Iraiasea in sufletele
fie.caruia, sporind vitalilatea. aceslui suflet, dupil cum
aceste figuri, zic, se oglindesc in sufletul acestei gene-
rtitii.
De aici resulla si o invatatura, aratand cum dcose-
bitele generalii au inteles si cinstit pc acci cari au slat
in frunte, cari au slat cu drept si fobs in fruntea nea-
mului nostru. Invatron astfel si general:file care vor
veni la lucru, in primal rand generatia care se for-
ineaza astazi si pc umcrii careia se va sprijini o sarcinrt
de care nu-si dam sama nisi aceia dintre dansii cari.
sent mai inaintati cu intelegerea, cari au depasil vrasla
for grin prevestirea rolu].ui care li revine. Totdeauna
are o valoare educaLiva sa arati cum+ s'au judeeat oa-
menii maxi ai unei generatii de acelea care au urmat,
dar nici intr'un Moment mai mult ca in Momentul de
fata, sand generatia care va sprijini Rumania pc care
not aculin o injghebam si o- inchegam, nu trebuie lasata
cu MOrala strazii si a localurilor de petrecere, Cu mo-
rala gazetelor conrupte si cu aceia a unor tealre care
s'au deprins a nu intelege insemnatatea pe care LIT-
buie s'o alba in educatia poporului nostru. Accasta
generatie trebuie sinklsa si de la strada, si de la presa
infanta, si de la calomnia politica., si de la inj aria
care circula libera, si de la teatrul asa-numn modern
care e cu atat (mai modern, cu cat e mai stricator deb
moravuri, pentru a fi adusa la adevarata culture, care
singurd poate sa inteMeieze opera pe care ostasul a in-
dcplinit-o.
Daca vom rasa pe copiii nostri sa fie in marea for
Majoritate ca stricatii pc cari -i vad pe stradd la Bu-
curesti sa-u in alte orase, toata truda celor cari au \Tarsal
atria single si au cheltuit atala Manca, Wald ar fi ca
desavarsire pierduld. Si e dator sa lucreze intru. aceasta,

www.dacoromanica.ro
174 N. IORGA

nu numai educatorul de meserie, indemnat de Stat si

pus de Stat s indeplineasca.' aceasta Misiune, fiind
rasplatit pentru silintile lei, ci fiecare din not e Bator sa
se prefaca in profesorul fiului, fratelui, aproapelui sau
mai tanar, pentru a-1 ridica prin orice mijloace si, intre
allele, printeunul cum este comemorarea eroilor, la
insiltimea misiunii care-I asteapta.
Acestea spuse, venilm la insasi faima eroului a carui
amintire o cinstim astazi.

In cuvantarea de la Academie am atras alentia asupra

unui lucru, a unni lucru de allminieri foarte bine
cunoscut, dar care nu strica sa fie relevat din cand
in cand, fiindca el cuprinde si patina morala presents,
prutina invatatura contemporana.
Mihai Viteazul n'a fost in vrenlea lui un om extra-
ordinar de popular la propriul sau popor: boierimea
era deprinsa de foarte multa vreme sit nu se mai lupte
si gasia avantagiu sit traiasca astfel; culegea roade
bogale dupa eelalalt fel de a trai decal felul vitejiel
Evident, boierirdea romaneasca, de si i-a dat lui Mihai
pe Buzesti, pe Calomfirescu 5i atatia viteji trecuti in
legen.da, nu era in fasa cea mai stralucitoare a el.
Naravuri rele, venite de aiurea, decadenta d'inauntru
eontribuisera sit faces din aceasta boierimie oameni nu
toanai vrednici de marii inaintasi din secolul prece-
dent, al XV-lea. Oricum, Mihai Viteazul a cazut greu
oelor dintr'o vreme cu dansul: lua pe boieri de la
ragazul tor, de la intrigile i uneltirile impotriva Dom-
nului, de la planurile Tor de a se substitui Domnu Jul
sau de a ajuta pe altul care viola sit i se suhstituie. Ii
lua si-i trimetea intr'o mobilisare permanentil, 5i se
stie ca, precum, in timpul nostru sant persoane foarte
doritoare, pentru scopurile cele Mai patriotice, de a
demobilisa armata romana, luandu-si evident sarcina

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 175

de a demobilisa in aeelasi Limp si pe Unguri, si pe

al lui Denichin si pe holsevici si poate si pe Pet-
liura, on chiar si pe Bulgari, plus alti vecini pe
cari ni i-ara Meat dusmani fa'ra sa fi fast nevoie, chiar
dad avani ceva de imprtrtit cu dansii, precum, zic,,
In timpul nostril scant alatia cari vad salvarea patriei
in clenfobilisarea generala numai a noastrrt, dupa care,
din motive de filantropie, vom fi urmali in demo-
bilisare de toti vecinii nostri, cari ne iubesc asa de
mult, Lot asa erau persoane care cereal" demobili-
sarea generala" si pe vramea lui Mihai Viteazul. Bo-
ierii nu erau numai maxi proprietari de pamant, erau
si cresciitori de vite si negustori. Negotul cel mare
11 frtcea si Vodd, dar in foarte Multe casuri it frIceau'
boierii. Banii cei multi erau in mina acestei aristocra-
tii, 5i teranii au dzut in robie, cum' am explicat aiurea,
tocuMi din faptul ca n'aveau bani.
Domnul dal:13ra bani pentru tributul Turcilor, si
Poarta nu primia srt-i deie altceva in loc de bani;
bani aveau nuniai boierii, cari faceau negot cu Ardea-
lul, en Polonia, si prin 'urmare teranul, cand era strains
sa dea haul, el, care era bogat, dar nu in roonea, se
ducea la boier si-i dadea o hnlosie pe un pump de
aspri en care sa se salisfaca nevoile banesti ale DoM7-
nului, pentru tributul datorit Portii.
Prin urm'are boierii acestia nu erau bucurosi de
razboaie. Foarte indemanateci in a unelti, foarte am-
bitiosi, pentru &Ansa sau pentru altii, realisan.d casti-
guri in jurul chestiunilor politice pe care nu totdea-
una le resolviau cu mani curate", pentru a in-
trebuinta formula cea mai recent:a, boierii aces-
tia, cari erau, pe langrt toate, si manuitori de bani sS
sporilori de bani prin negot, ar fi dorit s'a fie pace.
PacifisMul boierimii nu se impaca de loc cu politica
lungilor sfortari, marilor perspective si grelelor jerlfe

www.dacoromanica.ro
176 N. IORGA

a lui Mihai. Aceasta e sigur. L-ar fi vrutimpacat data-

cu. vecinii lui, dand vole terii sa traiasca malt mai inns--
tita. Erau dorilori, nu ca urniasii tor, peste trei yea-
curl, sa se foloseascd de sacrificiul tor, ci ca ei sa [raga
mint toate foloasele.
Iar, in ce priveste teranimea, aceasta teranime, in-
tr'un moment, din causa legalurilor lui Mihai Vileazul
cu Sigismund Bathory, principele Ardealului, fusese
stra,,mulata din libertatea ei anterioara intr'o siluatid
de serbie, de legalura cu patuantul, in seusul ca omul
nu se putea desface de acest pamant, fiindcd asa era
in Ardeal pentru teranii, rolnani in cea mai mare parte,
cart forniau serbii Ungurilor. La o nevoie mare. a lui
Mihai Viteazul, in 1595, duo. Calugareni, cand Giur-
giul era slapranit de Turci si Bucure.stii .ocupati, cand
celele de calareti ai Sultanului mergeau pana in vane
Carpatilor, Mihai Vileazul fusese silit, cerand ajulorul
lui Sigismund, sa-i frigaduiasca ca va face din tam sa
una" cu Ardealul. Izvoarele contimporane spun cit
Bathory se considera ca rege al celor trei provincil
reunite bate Dacie care n'ar fi lost rometneasca, ci
loctalai impotriva ideii nationale romlnesti, o Dacio
care, data ar fi rdinas, Dacia noastra nu s'ar mai fi
ivit; niciodata n'am fi trait s'o vedem cum este actuna.
SigisMimd a impus lui Mihai conditii foarle grele, si
boierii le-au primit bucuros: era o favoare pentru dansii
ca Domnul sa nu-i judece, ci sa astepte hotarirea cea
din urma de la principele Ardealului; si, in ce pri,
veste pe terani, boierii aveau tot folosul ca acestia sa
nu se Mai miste de pe locurile tor, sit nu mai fie,"
ziceau ei, imbulzeald si invalmaseala, ci si in Tara,
Roinlaneasca sa fie randuiala, randuiala de robi a Ar-
dealului 'unguresc.
Astfel, teranul ajtmgand sa piarda libertatea de odi-
nioard, pentru a fi inradacinat cu dc-a sila in pinnautul

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAl VITEAZUL 177

care nu mai era al lui, cd.ci de multa vreme boierii it

cuMparaserd pentru pumnul de aspri datorit Sulta-
nului, natural, el nu purta siMpatie polilicei lui Mihai
Viteazul.
Mihai deci nu s'a caborit de-a dreptul in legendd
in zilele chiar ale vietii sale. Aoesta este un adevdr,
si trebuie sd-1 recunoastem, dacd n'ar fi pentru alt-
ceva, !mdcar pentru ca sa se invete alte irremuri sd
nu judece oamenii cei mai folositori si mai capabili
ai epocei for dupd foloasele pe care le pot avea de
la dansii, dupd. foloasele imediate pe care le poate
avea fiecare, ci dupd foloasele mai departate pe care
le poate avea natiunea intreagd tine stie cand. Cdci
niciodatil fapta mare si omul mare nu ritman lard
lobos pentru o Cara, nuMai cat, pentru ca samanta
cea build sa poata rodi, ea nu trebuie aruncald astfeI
ca sil o poald Manca pasdrile lacome, ci trebuie eft
in brazda adanca samanta, cazand de sus, sd se co-
boare pand acolo, in pdinantul de hrand, incat sd nu.
o poata scormoni nici vietdtile oele mai lacome.
Prin urmare nepopular a lost Mihai Viteazul; n'au
plans multi cand a lost dus in molinan.tul lui din
indndstirea parinteasca si a strdmosilor, la Dealu. A
rdmas foarte multd vreme neplans in acest mormant
al lui. I s'a adus capul pe furis, nici nu se slie
precis de tine, caci descoperirile anal noua par a ardta
pe un altul decal pe acela dintre Buzesti in sama
cdruia se pane fapta, asa cnin spune piatra ce sldtea
data de-asupra capului smuts profanatorilor. Si a zacut
acolo lid vreme aproape nestiut; nu s'a asezat de-asu-
pra mormantului vre-o piatrd mare ca pentru unDonni,
la dreapta bisericii. Lespedea aceasta domMeascil am
pus-o abia noi, cei de acuml, si cu prilejul hramului
de astazi trebuiau coborite mbaslele supt dthisa, In
franosul mormant de la mandstirea Dealului, care
irg 12

www.dacoromanica.ro
178 N. IORGA

asteapta de la 1913. Pe inscriptia, pe care o diclasead

atunci, sta scris: si a.sleapla indeplinirea Scripturi-
lor". Scripturile s'au indeplinit, si linislea si-ar fi pu-
tu.1-o casliga definitiv Voevodul, de n'ar fi intervedit
in ultimul moment motive, de sigur foarle bune, foarte
oneste si foarle admisibile: grija de o solemnitale mai
mare, cum mi s'a spas, a Meta ca in ultimul mordent
stramutarea capului lui Mihai Viteazul de la Mitropolia
din Iasi, uncle a fost putin cam uitat, la manastirea
pealului, sa se opreasca. Ea va fi deci cand va fi;
nu stiu cand, odata ce nu am pulerea de a hotari si
odata ce peste hotarirea Wald s'a trecut, din acele mo-
tive foarte bune si foarle practice, dar eu raidan la
parerea ca era foarte frumos ca astazi, in loc sa vor-
birn de aici, sa fi vorbit la Targovicste, dupes ce s'ar
fi sfarsit maretia ceremonies asupra capului lui Mihai
Vileazul trecut prin Moldova, Bucovina si Ardeal, stea-
bat'and tot painantul romanesc, la cea d'intaiu aniversare
a ispravii marl pe care a indeplinit-o generatia ripos-
ted, pentru ca apoi ramasitele Domnului viteaz s
odihneasca langa parintii si straMosii cars au lost.
Nu acus pe nimeni, si astcpt si eu hotariri care nu
depind de mine.
Inchizand aceasta parentesa, zic Inca ()data: Mihai
Viteazul n'a fost popular pe vrernea lui, mormantul
lui n'a fost plans, locu-i de odihna n'a lost incunjurat
de recunostinta. Un partid in legatura cu politica lui
a ,existat, an partid crestin in contra Turcilor. Din a-
cesta s'a ridicat la tron Radu Serban, care a castigat
cele doua stralucite biruinte de la Brasov, una dintein-
sele aducand moartea lui Moise Szekely, printul Ardea-
lu]ui, cealalta punand in prildejdie de moarte pe succe-
sorul lui, Gabriel Bathory. Partidul acesta, continual,
mai tarziu, ca partid crestin, ca partid drismair al
robiei fata de Turci, a ridicat pe tron pe Olteauul Ma Lei

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 179

Basarab. Politica lui Matei Basarab a trecut pe urma

.asupra lui Constantin Brancoveanu, si politica aceasta
a fast: inecata in singe numai in ziva cut-aphid tank],
la Constantinopol, a fost taiat Branooveanu cu copiii
sai, o intreaga dinastie de aspiranti care indepen-
clenta nationala, catre o viata kn'ai liberd, mai mareata.".

Dar una este sa anoslenesli politica de la cineva si

aliceva este s -sufleteste in amintirea insasi
a omlului care a indeplinit fapla.
Cred insa ca. in Momentum lipsa de popularilate a
lui Mihai Viteazul, in acea seceta de iubire care a
Incunjurat mormantul jertfirii sale, mai este un motiv:
Mihai Viteazul a avut Matte din insusirile Romanulai,
-dar a avut si calitati care nu erau ale rasei noastre:
Sargele lui nu era intreg romanesc; mama lui era
Greacrt, si astfcl o indrazn.eald meridionala, un avant
-sudic, o caldura care la not se infatiseaza hn,ai discreE,
Mai stamparat, se intalneste in personalitatea lui. Daca
boierii puteau sa-i intelea,ga temperamental si dacA
mural interesul ii impiedeca sa aprecieze aces!. tempe-
rament, in ceia ce priveste multimea, poporul de jos,
care Linea asa do Midi la Stefan-eel-Mare fiindca-i
sainana, el a tinut mai pulin la Mihai Viteazul, pentru
partile in care nu-i samana. Poporul acesta, rabdator,
Indelung socotit, poporul acesta silos do obiceiu, ceia ce
tm exclude marl holariri in ceasuri grele, poporul acesta
care din generatie in generatie pare ea desavarsesle,
fara invatatura, o ctimintenie mostenita de la slrabuni
si aceasta face ca aventura la dansul n'a prins

prin aceasta su.perioara filosofic tmlorala a led

poporul roManesc pare ca a tinut do raft intent'
.moment care a dural decenii introgi, pc Mihai Vi-
,
niciodaal, clan nu poate prinde nici in. timpul nosIrti,

teazul loemai pentru cutezanta lui, pentru maniosul

www.dacoromanica.ro
180 N. IORGA

lui avant, pentru selea lui de biruinta, pentru laconna

lui la cuceriri, pentru dorinta lui de a indeplini hnediat
g5ndul care-i fulgera In thinte, el obipruit sa poarte
'In& lung ganduri din care nu toate se indeipliniau:
Aceasta nu inseantna ca poporul nostru era superior lui
Mihai Viteazul, dar nuutai ca o nepotrivire a existat.
L-au admirat pe Mihai fara indoiala voinicii lui, ostw,;ii
Iui, dar miasa mare a natiunii, chiar clad 1-a inteles,
a avid reserve fata de dansul.

E foarte interesant sa cattle cineva in insesi izvoa-

rele timpului felul cum se oglindeste el in mintea
contikniporanilor.
Pentru a-i povesli ispravile, un boier in serviciul
fratilor Buzesii, cei Mai insemnati sprijinitori ai Dom-
nului, un logofat o spun ca sa nu-si MCA.' cineva
ideie ,exagerata despre boieria scriitorului a po-
vestit in romaneste si este eel mai vechiu document
narativ al Iimbii roinanesti cariera lui Mihai V-
teazul. Aceasta povestire s'a cuprins pe urma intr'o
cronica mai intinsa, redactata in a doua jumatate a
veacului al XVII-lea Este o cronica foarte frumoas4
pie intelesul oricui, din care am dat cloud editii papa-,
Tare. In intentiile mete, populare", si nu in reali-
tatea lucrului. Ca s'a fi dat o editie cu adevbirat po-
prulara" ar fi inseminat ca ea sa fi patruns foarte adanc
in popor, si pentru aceasta lrebuia sa fie trask' In sine
de mii de exemplare, dar aceasta inseamn6 ca ar fi
lost cumiparatori pentru asa ceva sau oameni bogati
cari sa fi zis: ieau eu, pentru Liga Culturalii, 100.000
de exemplare din Viata lui Mihai Viteazul. Nu poate.
Inchipui cineva cala recolta de vitejie si isprava vine,
din raspandirea unei carti bune in mlijlocul poporului
care o asteapta nesatios, cu sae nesaturala de carte
build. Dar nu s'a intamplat. Cronica va trebui 13:s4

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 181

fart indoiala, s fie retiparita pentru o adevaratA rgs-

pindire in popor. E scurtg, e caldg, e claninte si
s'anatoasa. In ce priveste pe Mihai Viteazul, cu toato
ca ea parteneste pe Buzesti si face ca faptele lui sI nu
piece de la dAnsul, ci de la boierii cari-I incunjurau,
in ce priveste, zic, pe Mihai, nu odatg.' pretuirea e cu
adevarat tmliscata si misca, prin urmare, ca toate lu-
crurile duioase, si sufletul nostru.

Tata In ce cuvinte inseamna moartea lui Mihai acest

cronicar contkmporan.
Voiu cita eu aceest pasagiu din cronica; privitor Ins
la felul cub] Mihai Viteazul se tragitiseaza in literatura
poetic* insusirile anlele neinergAnd Ong. acolo ca- sg
vg dau o lectura convenabild, aml rugat pe sotii Anna-
sescu, cari au folosit Ligii si in alto imprejurrtiri, 7,a
calatoria prin. Basarabia, sa fie buni sa ni ceteascg." ver-
surf In. aceasta seam. Asa Inca', atunci cand vont,
,ajunge la parlea literal* poetic* pentru fiecare bu-
cat.a von ruga pie until sau pe cellalt sa recite din Bo-
lintineanu sau dingy altii bncatile caracterfstice. Fiind
vorba lush' de o simplg bucatd de cronica, e pacal ca
-o4meni deprinsi sa ceteasca frumos sd-si piarda si-
lintile, cand aceasta o pot face si eu:
jDe acolo se ridicargi si venird in luncile Turdei, si
cleadera multsamita lui Dumnezeu, si merse Mihai -Vodd
la Basta Giurgiu de se ruggi sg-i dea catava caste
ajutor, ca sa se duct la Fagras, ssa' scoata de acolo
pe Doomng-sa si pe fiiu-sau Nicolae-Voda, ch.' era' acolo
inchisi de Unguri de catava vreine; iar Basta Giurgiu,
fiind amlestecat cu Ardelenii, cu mite sfaturi rele si
viclene spre Mihai-Voda, ca sa -1 onloare, din gart i sg.
fagaduia sa-i dea Netu4ii ajutor, iar Basta faeand Ines-
tesug viclean, ca zise lui Mihai-Voda ca sa-si trimeata

www.dacoromanica.ro
182 N. IORGA

toate ostile inainte la Fagaras, nurnlai sa rdmaie eli

cu -Loath.' Curtea lui, si, trecand cateva zile, ii va daL
ajutor. Si dupd euvantul lui col viclean Meat asa. 0,.
bun prilej iii Mica Basta spre pierderea bunului si
viteazului Mihai-Voda! Iar, and fu Intr'o dinaineatd,
vazu Mihai-Vodd oaste nettMeased viind care cortul lui,
unii calari, altii pedestri, st socoti Mihai-Voda ca aces-
tia sant ajutor lui, si nianlica de dansit nu se temea.
Iar ei, proeletii, n'au fast ajutor, ci vrajmiasi. Si, dacd
vdzu ca sosese, iesi Mihai-Vodd din cortul sau Inaintea
for vesel si ii zise: Bine ati venit, voWeilor, vitejilort
Iar ei se rapezira as'upra lui ca niste dihanii salba-
teee, cu sabiile Scoase, ci unul deade cu sulita si-1 lovi
drept in inimd, iar altul degrabd ii tale capul. Si cdzu
trupul lui eel frulmbs ca un, copac, pentru ca nu stiuse,
nici se Inprilejisle sabia lui cea lute In. niana lui cea
viteaza. Sig rdm'ase trupul gol in puThere aruncat. Cd,
asa a lucrat pisma Inca din Inceputul lumii, ca pisma
a pierdut pe m`ulti barbati Mal de villa, ca i acesta.
Caci era ajutor crestinilor si sta tare ca un viteaz bun
pentru ei, cat facuse pe Turci de tremura' de fried,
lui; iar diavolul, eel ce nu vrea.bia-tele neanalului cres-
tinese, nu 1-au Mat. CA iata ca cu mestesiugurile lui,
au intrat prin inhn(a celor rai, vicleni, pang -1 dederd,
si mortii, si ramdserd erestinit, Si mai vartos Tara-
Reinanteased, sdraci de dansul. Pentru aceasta dar
cade-se sit bldstdmdm, toti erestinii, pe neamul Ungu-
rilor, knfai vartos eddi sant oamleni rdi si vicleni, Inca
din felul lor; asijderea Sj pe Basta GiurO.u, chici au
ucis pie Mihai-Vodd, find de nicio vind.. Unti ca aeei sa
fie an.atenia."
In sfarsit, cronicarul ardtand soarta lui Basta, spun;
eeia ce nu e adevarat, ca a Murit ucis si el.
Voiu releva un lucru: ca o parte din aceastd. poves-
.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 183

tire e luatrt dintealt izvor contimporan care nu e ro-

manese, ci grecesc. Mihai Viteazul a fost foarte multa
vreme nddejdea tuturor neamurilor rasaritene. La Aca-
defmie am aratat cat de mare i-a fast jertfa pe care a
facut-a pentru noi, cuimi a sacrificat tot ce iubirea po-
poarelor pregatia pentru dansul nuimai ca sa ramaie
pang la curt in legaturd cu neantul nostru. Dupla
moarlea lui, cand s'au scolocit hartiile cele mai tainice
pe care le pastra, s'au gasit scrisori de la acei cres-
tini car ; -1 chemau ca pe steaua for orientala". Si In
oastea lui au fost intrebuintate elentente crestine care
veniau din Balcani. Popoarele acestea din Rdsarit 1-au
parnenit in cantecul lor; sant cantece populare gre.
cesti care vorbesc de Mihai, si sant peeti culti, ca
Vistiernicul Stavrinos, izvorul cronicii Buzestilor, si un
daseal de scoala, Pa lamed, profesor la Ostrov, can
1-au cantat pe Mihai.
Cele d'intdiu cantece despre Mihai n'au vent deci
de la noi, ci de la ceilalti. De ce? 0 intellege orici'ne:
fiinded la ceilalti era mai multa suferintd decal la not,
si altfel vezi din adancul robiei, la un veac diva su-
punere, pe acel care vine cu o veste de izbavire, si
altfel vezi, ca.nd to insuti n'ai fost rob, pe acel care a
vrul gloria, inaltarea, largirea hotarelor tale, dar pe
care nu-1 chemla o patimd asa de cuMplitit cum e
patima celui care a robit atata vreme la pagarti. Mai,
mare lucru era dcci Mihai pentru ceilalti decal pen.-
tru noi.
Si mai e ceva. De la al tau, ce nu astepti! 5i cat
esti de putin multamitor and poate iti da si ceva
miai multi Fatd de strainul insa pe care-1 stii ca nu
ti-e dator cu nine, esti foarte recunoscdtor pentru pu-
tinul care cade de la dansul. Mihai nu era dator Gre-
cilor Manic; sangele lui in niciun fel nu-1 indemna
pentru politica lor; tine stie cat amestec era si in

www.dacoromanica.ro
184 N. IORGA

west sange grecesc dupl. mama! Prin urmare ceilalti,

ri nu si-1 stiau dator cu Mute, erau mai aplecat
A4 cante decat ai nostri, pentru can mice ar fi Meat
era oeva 7111ai putin decal datoria lui fart. de ei; caci:
ca nu datoresti poporului tau! Este in aceasta privinta
o datorie asa de absolutt, luck nintic nu poate -st
treaca Mai presus dec5,t dansa.
Deci la noi, cu privire la Mihai Viteazul, pagini de
cronica Mai duioase decat cea pe care v'am citat-o,
nu intalnint. Poesia populara, care 1-a luat. pe Stefan-
eel-Mare indata dupt moartea lui, care a facut dinteim
sul favoritul ei, poesia populara, zic, a trocut 'pe l'ang5
Mihai Viteazul, si nu cunosc in cantecul nostru popu-
lar Winic care sa-1 arate numai pe clausal si sa se fi
pastrat si bite fornia in care mestesugul poetilor de
mai tarziu sa nu se fi amestecat. Stiti ca poesiile popu-
lane culese" de Alecsandri sant pe trei sferturi ale lui
si numai pe un 5fert, daca o fi si acesta, ale poporului
insusi. Pe vrernea aceia se credea ca teranul, cu can-
tecul lui, trebuie pleptan.at, frisat si parfumat inainte
de a-1 presinta in saloanele boierintii; un cantec do
tart, cunt sa-1 presin.ti fail a-1 aduce pe o Labia de,
argint, in miana unui lacheu inmanusat! Asa Incat s5
nu cautati pe Mihai, cum. a trait in poporul rontanesc,
in aceasta fast a poesiei populare, evident prefa'cuta,
literarisata 5i aristocratisala de Vasile Alecsandri.
Cad o /spun. in treacat cantee,cul nostru popular,
dip.)nenorocire, n'a fost straps and se cuvenia si
uncle se cuvenia. Sant de sigur atalea viii, cu loin]
rtzlete, in care se ascund *item de to -ai uhni. La
noi lush' s'a trecul de la arlificialitatea de salon la folk-
lore, la filologie, si, fiindca stiinta ei, care-si aroga
dreptul exclusiv de-a aduna poesiile populare, nu se
gAseste pe toate cararile, se poate int'ampla ca, pant
sa vie cei cu stiinta, singurii in stare sa adune ,,folklo-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 185

rul", sa fi disparut insasi poesia populara. Cani ceia oe

se intairnlpla cu pacientul care n'u se multameste cu
doctorul din localitatea lui si asteapta sa-1 curariseasca
doar o snare celebritate, care trebuie adusa cale de
cin.ci zile de tren: papa sa soseasca celebritatea, se
poate 111014)1a ca pacientul sa sucombe".

Prin urn are imi pare Au ca in partea aceasta pri-

vitoare la poesia populara nu pot sa ma intind mai
mult din lipsa de informatii.
Cronici Muntene mai largi, dupa povestirea lui Sta-
vrinos, un Grec, si a anonh-nului despre care a lost
vorba, logofatul Buzestilor, nu intalnim.
Supt raportul cronicilor, ca si in atatea alte prt-
vinte, Tara-Rontaneasca, mai eau incunjurata cultural
decal Moldova, a fost hnai slabanoaga: Moldova a avut
cronicari importanti inainte ca principatul muntean
sq. fi putut merge pe urmele Moldovenilor. Vremea lui
Brancoveanu, cu toate aspiratiile lui care narire, nu
era o vreme, de vitejie, asa incat foarte mutt din
intelegerea pe care o vrasta de oaste, de vitejie ar
fi avut-o pentru Mihai nu hnai era, si o cronica scrisa
in vremea Branedveanului nu putea sa deie nota de
pricepere a epocei lui Mihai. E o jale sa iei cealaltia
cronica a Terii-Romanesti, scrisa de Constantin Capi-
tarul din familia Filipescu, cronica redactall pe vre-
thea lui erban-Voda Cantacuzino, putin inainte de
suirea pe tron a lui Brancoveanu, si sa vezi cum, cule-
gandu-se inforniaJii de ici si de cold, se vorbeste de
Mihai. Evident vitejia lui nu rahilne nerecunios cut 5
nici de oclalt cronicar de pe la 1680, dar ce deosebire!
Constantin. Capitanul va spume ca nimeni nu cu-
noaste inceputurile lui Mihai, dar el le-a aflat: era
o femeie la Piva Petrei, la varsarea .Ialomitei, uncle
fiinta un oras care s'a daraniat, si la dansa sedea

www.dacoromanica.ro
186 N. IORGA

in gazda un gelep din Tarigrad, culniparator de mite.

Acest gelep s'a indragit de femeia aceia, si la plecarea
gelepului ea era in asteptarea unui relic gelep. Aland
el a dat l Irileii o suma de bani si in acelasi tirapr tut
inel, si i-a spus ea, dad. micul gelep asteptat era sit fie
un gelep Imasculin, s vie sa-i arate inelul si in urma
se va ingriji el de soarta copilului. Dacti n'ar fi lost
deci feMeia din Piva Petrei, si suma de bani, si inelul,
si ingrijirea gelepului din Tarigrad, fora sa mai, vor-
Umi de alte lucruri, care nu ne privesc pe noi, de slig'ur
ea n'ar fi avut n.eamul romamsc pe Mihai Viteazul...
Apoi, la ineeput chiar se spune: si, luand Dominia,
marl vrednicii au facut, mai vartos cu vibejiile, de an
supus Turcii, Ungurii, Moldovenii, de era si iaste mi-
rare."
Restul arata ca avem a face cu un carturar prost,
un eioralpilator savant, dar lipsit de darul originalitabii
si de simtul lucrurilor mari. Cronicarul care stria cu
optzeci de ani in urind vibra altfel la amintirea fapte-
lor lui Mihai. De 5i ceia ce spune el e la intankplare:
partile cele mai frumoase sant luate din izvorul grecesc
de care a lost vorba.
Cand se ajunge la moartea lui Mihai, iata tot ce-si
poate stoarce scriitorul.
,,Dar scurta bucurie caci Bastia talharul, vazand
vitejiile lui Mihai-Voda, si nuimiele cel mare ce-I do-
bandise, au intrat pima in inima lui, ca sa omoare
pre Mihai-Voda, precuM au 5i facut. Ca au trimes
inteo diraineata niste Nemti de 1-au omorit supt curt,
la Turda, nestiind el nimic de aceasta si nefiindu-i os-
tile langa dansul, ca le trimesese la Fagaras sa
scoatd pre Doamnd-sa si pre coconi, carii ii inchisease
Ciachi Istfan, pang a umblat Mihai-Voda la Beciu.
Ci dar acest sfarsit au luat Mihai-Voda, ca cu

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 187

ciune 1-au oMorit. Care au supus Domnia lui pre

Turd, pre Moldoveni, pre Unguri..."
$1 la urma, la capatul aoestui stil sec de carturar:
de, ii avea ca pie niste magari pe toti."!
Tata, prin mlnare, cum epoca linistita, bogata, in-
floritoare supt raportul material a lui Brancoveanu
putea sa inteleaga rostul cuceririi si sta'panirii lui
Mihai.
Dar nu se aflau povestitori ai trecutului romanes4
mun'ai in Muntenia, ci si in Moldova, uncle am spus
ca pe atunci cronica era cu lt inainte ca in Tarn.-
Romlaneasca. Era in Moldova marele cronicar Miron
Costin. Ei bine, nu-si poate inchipui cineva cat de
putin simi al maririi lui Mihai, al rosturifor lui ado-
varate, al misiunii pe care a indeplinit-o se afla la
cronicarul acesta Mare moldovean. Intaiu cunoaste lu-
crurile asa de rau, dar nu se sfieste sa le spuie, de
si Ie cunoaste rat'.
Se incurca astfel in chip lamentabil toga.' cariera lui
Mihai Viteazul. Miron Costin nu stie nici tine i-au lost
predecesorii, nici imprejurarile In care si-a inceput
Domnia, dar, necontenit cu gandul la cuvintele Scrip-
turii, ii face moral lui Mihai ea s'a apucat de lucruri
prea grele si afirma ea el se putea astopta sa alba
sfarsitul pe care 1-a avut. Cand e vorba de Moartda
lui Mihai, niciun cuvant de Were de rau nu are;)
scriitorul nu-i infiereaza ucigasul, ci se constata ca asa
se intampla cu tine a pierdut calea omului smerit la
suflet, supus fata de acei can sant Mai marl si mai
taxi decat dansul.
Si totusi Miron Costin a purtat haina de ostas
asa era portul boierilor , de si ostas 'Mare in vremea
lui ara. lost. Nu ni-1 inchipuim numai decal cu
rile 'n brau, dar Merita sa le poarte In locul sabiel,
daca de cel mai mare nume de viteaz din toata istoria
www.dacoromanica.ro
i188 N. IORGA

neantului nostru n'a lost In stare sa spuie cleat atat.

Si, daca Miron. Costin it judeca astfel pe viteaz, ce
sa Mai vorbim de ce puteau spune oamenii din secolul
al XVIII-lea, din iniprejurimea Domni lor fanarioti, for,
uncap in Koala greceasca, ce avea foarte multe parti
lame, dar pentru care tot ce inseamna Indraznealit,
-cavalerism, jertfa sttea asa de departe!

Cared ne-aau ridicat din aceasta toropeala, cand re-

nasterea noastra a inceput, In cele d'intaiu decenii
ale veacului al XIX-lea, Mihai Viteazul era pentru
Gheorghe Lazar un nunale, un nume frumos pe care,
intamplator, In cuvantarile sale de la Sf. Sava, it putea
poMeni.
Tin istoric, la Inceputul veacului, care sa se ocupe de
trecutul romanesc pentru a cauta intr'insul elemente
de 1-nAltare In present, nu era. A venit din Ardeal,
din partile Sibiiului, Aaron Florian, om; foarte respec-
tuos fata de autoritati, foarte sarguincios profesor, si
-cand nu era vorba de istoria Babilonienilor si Asirie-
nilor, pentru cari avea o deosebita simpatie, si nu
strain intru toate de istoria poporului s5U.. Florian a
scris si o istorie a Romani lor.
S'au gasit atunci, cand a scris el Isloria Roananilor,
doi oaineni cari au crezut ca trebuie desfacut capi,
tolul despre Mihai din cartea lui Aaron Florian sere
a fi comunicat deosebit poporului nostru. Asa iniciaf
cea d'intaiu istorie a lui Mihai Viteazul este acest ca-
pitol, vne -o surd de pagini din istoria lui Florian.
Acest act al celor doi, fard niciun mime, fara nicio
importanta altfel, ere o explicatie. Cum s'a ajuns ea
Mihai Viteazul, nein.teles de c.mitimporani, Injosit de
acei cari au venit dupa dansul, uitat un intreg veact,
_al Fanariotilor, nesocotit la dansul acasa si peste ho-
tarele principatului, in celelalte Jeri ronianesti, cum.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 1891

s'a ajuns ca Mihai Viteazul s'a putut Impartasi de o

fayoare asa de Mare la inceputul veacului al XIX-lea?'
Tata ,expIicatia: o oaste noua romineasca se Into-
ineiaza la inceputul epocei Regulamentului Organic.
La 1834, cand au pornit Domniile regulamentare, a-
ceasta oaste .exista. Poporul nostru, care pastrase as-
cuns in el ce avea Mai adanc din fiinta sa, dorul de
vitejie, si care nu-si renegase nobila origine Si treca-
tul asa de glorios, a iubit profund aceasta armata. A
lost o serbatoare pentru toti cand pentru intaiasi data
ostasi roMfani, supt steag romanesc, in Bucurestii Mun-
teniei sau in Iasii Moldovei, au trecut inaintea lunilLi
care era obisn.uita numai cu alaiul de Arnauti $i servi-
tori inarmati pentru parada al Domnilor fanarioti.
Pe de alta parte, data cu adndratia pentru aceasta
arinata, a patruns la noi romantismul, vent din Franta,.
de la un La Martine, un Victor Hugo si, pe de alta
parte, din Rusia, unde imitatorii romantismului fran-
ces si e de ajuns sa pomenesc pe Puschin in
aceasta privinta 5i ai roniantismului eagles s'au
patruns de starea de spirit roniantica. Atunci au in-
ceput s scrie la noi ofiteri ca Vasile Car lova 5i Gri-
gore Alexandrescu, iar in Moldova ca Mihail Kogal-
niceanu, care a purtat la inceputul stralucitei si niu1-
tiplei sale cariere uniforma de ofiter: ca student Inca
a plecat cu epoletii lui Mihai-Voda Sturza si a ajuns
apoi colonel in armata raoldoveneasca. Si Alexandra
Cuza ,a trecut printr'o situatie militara de forma pang
sa ajunga pie tronul terilor rominesti reunite. Poeti
de felul lui Car lova si Alexandrescu, prosatori de felul
lui Nicolae Biticescu, sub-ofiter acesta, cadet in armata
tioua a terii sale, de la inceput an lost prinsi fates
de Marea aminLire a lui Mihai de un sentiknent de.
recunoslinta. Alunci, supt influen.ta pe de o parte a
romantismului, national, patriotic, luplator, medieval

www.dacoromanica.ro
190 N. IORGA

.al Apusului, pe de alta parte supt impresia, supt far-

.mecul armatei, al fluturarii unui steag, al zangani-
tului unei sabii, care trebuia sa fie smulsa din teach
nu.mai pentru scopurile neamului, supt aceasta indoith
influents s'a ajuns la popularisarea figurii lui Mihai.
S'a vazut atunci, in Bucuresti si la Targoviste, la
Dealu, spectacolul -rteasteptat al lui Gheorghe Bibescu,
ales la 1840 Dotnin al Terii-Romanesti, care, imbracat in
costinnul lui Mihai, cu raiandra lui caciula pie frunte
si Indus cu o sable asamanatoare sabiei lui erolce,
niergea s se in.chine la mormantul eroului.
De atunci vremurile s'au schimbat in dauna reputa-
-tiei lui Bibescu. Au vent pe urnia studentii din Apus
de s'au unit cu ambitia lui Eliad Radulescu, care voia
sa fie dictator civil nu militar si au Mout revo-
lutia de la 1848. Bibescu, care era o fire rom'anticii,
boln.vicioasa, el care, cu marl insusiri si sentimente
foarte nobile, nu era un out pe deplin echilibrat, a
abdicat cand nu trebuia sa abdioe, si a dat iMpresia cani
e fried: s'a retras la Brasov, parasind tronul. OaMenit
.de la 1848, dupa ce s'au 'tutors din exil, au ajuns, pe
vremiea lui Cuza-Voda si mai ales dupa, hotaritori in
viata politica a neamului, si s'au rasbunat pe deplin
iMpotriva in/insilor. 0 intreaga parte din istoria noas-
tra in secolul al XIX-lea ,este presintata, si astItzi
In cea Mai mare parteconform vederilor revolutiona-
.rilor, rosilor", deveniti Mai tarziu, cand s'au spalacit,
.partidul national-liberal; ea este presintata asa cum
.aoest partid rosu" a avut inheres sa infatiseze pe
adversarii sai zdrobiti. Dar Momentul acela, cand Bi-
.bescu s'a dus in vesthlantul lui Mihai Vileazul si a
ingenunchiat la Dealu, este fgra indoiala unul foarte
mare din cariera de dincolo de moarte a lui Mihai
Vileazul prin sufletele noastre si din ridicarea son-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MII-IAI VITEAZUL 191

kimentalitatii nationale a poporului nostru in secolul

al XIX-lea.
As asdmana acest moment cu o serbare indoita din
care o parte a lost vazata aici, alta la fratii nostri
bucovineni. Cand, la 1904, in Bucuresti, s'au pome-
nil patru sule de ani de la .mloartea lui Stefan-cel-
Mare, am avut deosebila cinste sa organisez serbarile.
Se pare ca totusi nu cant un organisator asa de ne-
practic cum au inleres unii s'o spuie. Organisarea a
mess bine, caci am vazut allele mai rau Motile de oa-
/nerd cari au reputatia necontestata ca sant practicfk
Intre altele aunt reprodus mormantul de la Putna, pe
care arhitectul Vladimir Mironescu 1-a alcatuit cum tre-
buia. S'a facut la acel Mormant slujba dunmezeiasca si
a urmat apoi un cortegiu istoric, care infatisa pe Stefan,
pe Vlad Tepes si ostasii tor. In cursul slujbei a lost un
moment adanc iMpresionant, cand ceia ce era arlificiu,
reproducere, imitatie disparu cu totul, si oamenii s'au
simtit in realitate a fi la Putna: acela cand a ingenun-
cbiar actualul nostru Rege, atunci Printul de Coroana,
Cu fiul sau alaturi, si s'au rugat pentru vesnica pp-
menire a lui Stefan-eel-Mare si Slant.
In astfel de Momente s'a pregalit ce traiin acuma.
Si au mai trecut cativa ani si Printul Carol s'a dus
in Bucovina si a varsat adevdrate lacrimi, Ingenun-
chind pe lespedea mormiantului lui Stefan.
Ei bine, ceia ce s'a intamplat la 1840 cu \Todd-
Bibescu are, in dcsvollarea constlintii noastre despre
cc am fost si in asteptarile despre ce putem sa fim;
valoarea acestui moment pe care cativa fericiti au
putut sa-1 traiasca asteptand fericirea mai mare de
care s'au imparLasit ain't de multi, de care al." fi bine
sa him vrechiici toti ca.ti ne-am impartasit de dansa,
Din acel moment de cand Mihai Viteazul invie in
istoria Roanilor, inoepe o era noun pentru dausa.

www.dacoromanica.ro
192 N. IORGA

ithloescu, tend era tartar, a ascultat lectiile de istoria

Romani lor ale lui Aaron Florian, si el ni spline despre
acesta ca vorhia mai mult de Asirieni si Babilonieni,
insd lectiile de istoria RoMaailor ale dascalului arde-
lean, om potolit si nu lipsit de simtire, le-a ascultat
Bdleescu supt impresia poesiei contimporane si a lec-
turilor sale literare romlantice, dar si supt impresia
spiritului epocei sale. Aceasta atmosferd 1-a adus sa
scrie Istoria lui Mihai Viteazul.
Ma simt putin jenat sa vorbesc despre istoria lui
Mihai Viteazul a lui Balcesc-u, nu pentru ca any in-
cercat si eu o istorie a anarelui Domn, care n'a lost
continuata nici asa de departe curd a fost istoria lui
Mihai Viteazul scrisa de d. Ion Sarbu din Banat, care
a tiparit cloud' volume din lucrarea sa, pe and eu
n'am dat deal cele d'intdiu capitole, din anume im-
prejurari. Poale ca este un fel de fatalitate care a
impiedecat sa se publice pand la capat istoria lui
Mihai Viteazul. Nu hid simt jenat de aceasta, dar ma
sinit jenat sa vorbesc de cartea lui Bdlcescu pentru
ca el a lost comemorat arum catava vreane la Aca-
demia Rom'ana si, cum s'au exprimat atunci judecatt
asupra ,operei lui 1, s'a afirinat ca un istoric nu poate
sa inteleaga nimic din Balcescu si opera lui. Hotaririle
acestea fiind implacabile, ma inchin, si prin urmare
nu voiu vorbi acu,ne de istoria lui Baleescu, cu atm. mai
Mtn, cu cat .am vorbit alta data despre dansul, asa
Meat datoria mi-am facut-o. Voiu spline n.umai ca opera
lui ramane fare indoiala foarte frumoasd, scrisa in
stilul romlantic de atunci 1i cu informatia de atunci
dar ramrane inainte de toate un factor moral in desvol-
tarea constiintii romAneesti. Nu stiu data s'a spus
lucrul acesta la Academia Rol-nand, dar o spun en
De d. Ovidiu Densusianu.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL i93

acurn: meritul eel mare al earth .lui Balcescu _este

acela ca a lost un factor moral in deesvoltarea eons-,
tiintii neamului nostru in epoca lui contimporana. Sa
deal Dunthezeu ca fiecare sa fi Mein in viata n.oastra,.
ceva la un Moment dat care s fi lost au factor moral
in desvoltarea consliintii poporului nostru! Mai mare
Meru nu poate sa doreasca nimeni. Si cu aceasta si-a
plain datoria rata de poporul care le-a nascut.
De aici, dupa Balcescu si alaturi de Balcescu. a intrat
Mihai Viteazul in literature poetiea.

Dc parlea ce urmeaza voiu vorbi mult mai putin,

caci poetii pot fi lasati singuri sa vorbeasca.
Ace? care a scris mai mult. despre Mihai ViLeand.
in deosebite forme, a lost Dimitrie Bolinlineanu. 0
parte din ceia ce a scris Bolintineanu este in mitilea
tuturor, dar e o parte care a ramas uitata, si nu pen-
tru ea este parlea cea mai rea. Bolin.tinean.0 are despre
Mi hai Viteazul si o povestiro populara, cum, mai tar-
ziu, a dat o povestire populard Ispirescu. Lisa, o spun
de la ineeput, cu Wake laudele care se cuvin lui Ispi-
rescu, felul de a trala pe Mihai Viteazul pe care I-a
adoptat el, cu cullura pe care putea sa o aiba si cu
puterea creatoare poetica, nu mare, de care dispunea
imeritosul culegator tipograf si adunator de basme, felul
acesta hill se pare, sau se pare generatiunii noastre,
nepotrivit cu eroul ce a lost Mihai.
. Aceiasi reserva as face-o fatal de o opera /Milt mai
importanta decal aceia pe care a lasat-o Bolintinea.nu
in oe,priveste felul cum Stefan-eel-Mare se infatiseazA
in vestita opera drantatica a lui Delavrancea, Apus
de Soare". Evident cineva nu este erou de dimineata
prma seara si in fieecare zi a vietii sale; este o parte
de umlanitate oinking. in noi. Si, cand zic umanitate
comunri", nu vorbesc de mnanitatea inferioard, ci numai
13

www.dacoromanica.ro
194 N. IORGA

de aceia de care se inatpartasesc toti in fiecare moment

din viata masted. Pot fi momente foarte duioase, deo-
sebit de bune, de blande in aceasta um!anitate comuna,
dar Stefan-eel-Mare a trait si traieste in canstiinta
nonstra intr'o anumle forma, si la dars-ul trebuie tot-
deauna scos la iveala caracterul acela de imperial si
senina maiestate. Restul de sigur a lost, numai cat
nu-1 pastram pe Stefan in not pentru rest, ci pentru
aceasta iniperiala si senina maiestate, care in Apus
de scare" lipseste, ceia ce nu inseamha ca opera
n'are calitati, dar aceasta nota lipseste. Tot asa Mihai
Viteazul" al lui Ispirescu n'as zice ca este un Mihat
Viteazul care pure literele la vingalac, fereasca Dunal-
nezeu, dar cu toate aoestea fiorul eroic pe care trebuie
sa71 dai, pentru cal e vorba de un erou, nu este.
La Bolintineanu nu e hn'ai mult, dar car tea e una
dintre cele mai bune lucrari in prosy ale poetul4
si chiar pentru cunoasterea faptelor n'ar strica, Intre
multele lucrari despre Mihai pe care o sa trebuiasca
sa. le raspandim in poporul nostru, mai ales in anu-
mite Tinuturi si in anume straturi, de exemplu in
Basarabia, n'ar strica, zic, o noun editie a acestei card
cele, care, pe vramta ei,.la 1867-70, a avut doua. edi-
ceia ce insenaneaza ca s'a cerut foarte mull.
A doua lucrare, uitata de Mt lt, a lui Bolin.tineanul
despre Mihai Viteazul este in legaturd cu povestirea,
pe care Constantin Capitanul Filipescu o spume intaiuy
nu fara potrivire si cu izvoarele strains, a calaului
care s'ar fi speriat de inaretia .Banului Mihai, osandit
la mcarte de Alexandru-cel -Rau, si care s'ar fi sfiit a
da lovitura, si Domnul, crezand ca in aceasta este o
32anifestare dumnezeiasca, o sortire de sus, ar fi oprit
asanda. Legenda aceasta, cad se pare inir'adevar
ca. In cea Mai mare parte este o legenda o intre-
buinteaza dramatic Bolintineanu, care n'avea niciun

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 195

fel de energie in poesia lui Erica, el, care era fled

pentru aoorduri de ghitara supt fereastra intr'o parfu-
mlata sears de vary si Inca in mireasma aceasta,
navalind catre iatacul uncle se intrevede tine stie ce
alba figura in asteptare, este final mult paciuli &cat
flori de teiu.

Bolintineanu a diluat, a diluat necontenit talentul sdu,

ajungand sa dea, in loc de poesie adevarata, care zgur
duie Intreaga fiind, doar o usoard, dar inantatoare
suflare de vant pentru o harpy eoliana prinsa In iamu-
rile unei gradini. Cu acest temperament nu poti vorbi
de Mihai Viteazul, si bietul om, carnia4 trebuia o
intrigd de dragoste, introduce o fata de Donal; Dom -
aita Florica, de si Mihai n'avea atunci o luta de dra-
goste si o fata de maritat. Bolintineanu, zic, introduce
pe Domnita Florica a lui Mihai ca fiind iubita de,
Alexandru-oel-Rau insusi, pie c'and ea voieste sa ieie
pe unul din fratii Buzesti. Si Intre domnitd si Alexanr
dru-cel-Rau, care cere dragostea fetei ca sa ierte pe
tats, se desfasoard lungi dialoguri de casuistica amo-
reasa, care, dat fiind caracterul lui Mihai Viteazul,
sant absolut ridicole. Toata lurnea e inteun continuu
behdit sentimental, care e absolut repulsiv.
Altfel versurile nu sant cele Mai rele ale lui Bolin.-
tineanu; ba se afla cateva care pot fi reproduse. Dar
avem de infatisat lucruri mai caracteristice in ceia oe
priveste pe Bolintineanu.
Partea cealalta, Erica, cuprinde pe Andrei", de o
park, si, de alta parte, mn numdr de buca[i marunliq,
episoade din Viata lui Mihai, cdci se pare ca Bolinti-
neanu a vrut sal ni infatiseze in aceste anecdote eroice
intreaga viata a eroului.
In ce priveste pe Andrei", este acelasi gen de poe-
sie narativa ca si in bucata dramatica de care a lost

www.dacoromanica.ro
196 N. IORGA

vorba acuml: Andrei, unul din capitanii lui Mihai Vi-

teazul, merge la Nicopole de cucereste cetatea. Atunci
fiinded era vrernit.,. de iarnd, fug cadAnele din haremu-
rile tor. Una dintr'Insele, care nu se putea muni dec6.t.
Biulbiul, privighitoare, sau, cum ii zice Bolintineanu
in roManeste: Biulbiula, aceasta Biulbiula se amore-
seazd de Andrei, si intre dansii doi este un scliimb de
noapte, de susurdri de acestea antioroase, tot ark de
consistente cum sant dialogurile din drama de care
am vorbit. In ceia cc priveste stilul, el infatiseazd
Orli de-a dreptul ridicolc. Andrei e calificat ca ,,era
o rara fiin.td". In ceia ce priveste aspectele naluri4
vii puteti inchipui din subject: o noapte de Tanuarie, o
armata navalitoare, tropotul tailor pe ghiata Dundrii,
un oras care arde, flacdrile ce se rasfrang oglindindu-se
in gltiata fluviului, i poetul zice, vorbind de tresdri-
rea stelelor Inteo noapte cu ger:
Tar stelelc parch.' isi dau o miscare
Ca sli se 'ncalzeascd de frigul col mare!.
Intocanai ca un particular care ar bate din picioare
ca Si se incalzeasca de frigul col mare".
E bine sa radon]. de lucrurile acestea cat mai Inuit,
ca sa nu le facem. E bine sd im le facem pentru ca nu
e estetic si Mai ales nu e pios: este o carjcaturisare a
figurilor mad.. Cand poti sd-ti ba'i jot de ath.tea alto
figuri si de nasoociri, de ce sa to legi de Mortii marl
ai unui pop or Intreg? Este o profanare de temn;plu care
se pedepseste foarte aspru, si, can.d profanatorul e un
poet, nu e all mijloc deck ridicoluI, care e o armd
teribila.
Mai populare stint bucatile cele mici ale raj Ba-
Si venian acuma la Onside. ,kvem mai
lintineanu,
intain trei care ramin in mintea tuturora Inca din
anii de scoald, 5i anume: Mihai sccipiand stindardal,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 197

Cea din unruci noapte a lui Mihai Viteazul si illoartea

lui Mihai o bucata mlai Rutin cunosculd. Tot in
genul acesta era Intoarcerea lui Mihai de la Dunare",
care nu oferd nintic caracteristic, si o altd. bucatd, in
care se strecOard preocupari de politica contimporand.:
fiindcd Bolintineanu a lost min' istru suet Cuza-Vodd
si a jucat un rol foarte important de publicist, ca si
acel de represintant al terii in Adunarea Nationa ld
de atunci; el a tipdril NeMesis" si Bolintiniadele", o
culegere de satire, in care intrebuinteazd arina poesiei
impotiva dusmanilor siii, si el a strecurat si in cutare
din aceasta serie de episoade atacurile contra adversa-
rilor Unirii, si in acest cas Mihai Viteazul acopere
figura lui Cuza-Vodd. Ma intreb daca in atitudinea
acestuia nu erau reminiscente din Mihai Vileazul: in
uniforma lui Cuza, in felul de a se adresa cdtre popor.
in iubirea lui pentru armata si in toale sperantele pe
care le intrezaria.
Dar prefer acestor bucati allele, si anmne: Mihai
la bdlalie, care se sprijind pe o legends creara de
Bolintineanu. Insusi si care nu exista in paginile isto-
riei, pe urrnd Mircislciu, descriind lupta in care, cum
se stie, Mihai a fost invins de Basta, si Mama lui Mihai,
in care Bolintineanu, care a scris si Marna lui Stefan -
eel- Mare ", incearca sd strdmute aceiasi situatie a lega-
turii intre fiul luptdtor si mama care-1 asteaptd inde-
lung.

Venilm acum la felul cum generatiile de la 1890

incoace an inteles pe Mihai Viteazul, altul decdt cel
dulceag, inflorit si parfumat in care 1-a inteles Bolin-
tineanu.
De la 1890 in istoria literaturii noastre incepe un,
non capitol. Acei cari au participat la alcatuirea aces-
tui capitol n'au nicio pretentie, nicio trufie cu privire

www.dacoromanica.ro
298 N. IORGA

la lucruri care sent asa de ,evidente, fuck se impure

de la sine. 0 noua stare de spirit a fost create; poporul
nostru a iesit din romantism. Formalismul sec, care
urmase dupa roinantismul nascut din imitarea, adesea
zadarnica, a literaturilor strain, a facut loc pe 7a
1890 unei constiinte noun despre not Tins, degprei
ceia ce santem, despre ceia ce avein si ceia ce puteni.
Multi vor sl Intunecee miscarea de la Samanatorul",
care n'a fost 'margenitg. numai la aceasta revista, ci
a Insemnat un fel de a fi in literaturd al acelei Intregi
generatii pe care destui ar dori s o vade ingropatN
cu totul. Intkmplarea a facut insa ca, pe lAnga aceia
pe cari soarta i-a luat, sa fie si altii pe cari alts soarta,
rea pentru dusmanil lor, Ii mentine in viata 5i cari
se indarAtnicesc s nu ern are.
Se intamp1a chiar sa." fie unul cu deosebire viu 5i care
e h.otarit sa apere, nu namai ceia ce a putut face elt
dar ceia ce au facut cei, mai meritosd decat el, cari au
stat imipmejurul lui, can au colaborat la aceasta fapta
de cugetare si cari, fiindu-li gura astupatal de pNrulant
astazi, nu se pot apara, fate, de ,epigonii can cred ca
thgada Imiscarii de la Shimanatorul" creiaza in locul
el o alta.
Socotind ca Coate figurile trecutului nostru ni tre-
buiau pentru a ridica presentul, n.'am, umblat roman-
tic, cautand subiecte nou'a in trecutul romanesc, ci,
dandu-ni sama, dincolo de literatura noasted, dincolo
de poesia acelora dintre not cari erau nunfai poeti,,,
ca toale fortele vii ale neamului nostru trebuile Intre-
buintate pentru opera cea mare care supt ochii nostri
s'a indeplinit acum, am ridicat trecutul, nu pentru a
prune buchete de flori artificiale pe fereastra intredes-
chisI a unei iubite sentimentale, ci pentru a face din
trecutul acesta ce a fost cu adevArat, in.toata i'igoarea,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUI MIEIAI VITEAZUL 199

in toata. Maretia, in toata sublimitatea sa plina de In-

cordare si jertfe.
In felul acesta, fireste, Intre toti ceilalti, Mihai Insusi
s'a. ridicat Maintea ochilor nostri, si am avut constiinta
O. a fost, cutni a si fost M. realitatea lui chinuita $1
dureroasa, un oin intreg, erupt, mut, tulburat de gro-
zave patilmli, man.at inainte de porunci carora -zadarnic
s'ar fi Mcercat sa se inlpotriveasca, ridicand pe'uinerif
sal soarta unui nea Intreg, de,sehizan.d largi portile
viitorului lui. Ca figura tragica 1-am vazul toti, si am
incercat, fiecare dupa puterile noastre, sa.-1 redaml. Ce
va face simbolismul din figura lui Mihai si a celor-
lalti, Dumtnezeu stie, vazhnd ce sant in stare sa faca
in dondenii mai accesibile preten.tioasei lipse de talent;
not insa ne-aml incereat, potrivit firii noastre, sa faoem
din el o vedenie de realitate indemnatoare pentru con-
timporanii nostri, fie in genul liric, fie in eel dramatic.
Eu insunfi am indraznit sa incerc o drama ctespre
Mihai Viteazul, pe care' poate o veti vedea IIn intre-
gime dupd cateva saptdmani, aici, la Teatrul National'.
Voiu imention.a din opera unui scriitor, din fericire, n.0
runnai in viata, dar Inca Omar, d. Corneliu Moldovanu?
fclu] cu M a infdtisat dansul lupta de la Miraslau. Este
intr'adevar o bueata foarte bung si foarte fruanoasd.
Nu voiu face sa se ceteasca, poesia, atat de frumoasa
totusi, a lui Cerna, Pace", pentru urinfatorul motiv;
este vorba de insangerata umbra a lui Mihai" intr'un
viers care face sa vibreze sufletul tuturora, dar poesia
nu e in randul intdiu pentru Mihai; ea trece prig
el pentru ca, printr'o intreaga expunere filosofica, de
ordin foarte Malt, dar care nu intereseaza aici, sa
ajunga aiurea, si chiar la alt ideal decal la idealuti
lui Mihai. Noi santem aici insa pentru a pomeni idea-
1 S'a si

www.dacoromanica.ro
200 N. IORGA

lul lui Mihai: nu ne priveste viata lui, amestecata penz.

tru a ajunge aiurea, ci tot ce pune in lumina insasi
aceasta viata si numai aceasta viata. Prin urmare sa nil
se creada ca este o lipsd de iubire fata de Cerna, pet
Care, 1-am cunoscut, pentru care am avut in vrenntri.
poate sentianente care n'au Post mai putin duioase deal
ale odor cari au batut irnoneda cu talentul sau, neavand
aur in propria for fiinta, ci-1 lasam la o parte numai,
pentru ca locul Pilch" lui Cerna nu este aid.

Inca un singur lucru irutinte de a Incheia: fiindca

generatia care se Tidied' actun ne &este asa de ba-
trani, dupa ce generatia precedents ne gasise asa de
tineri, incat se poate zice ca not n'am avut nicio exis,
tenth', fiind cuprinsi intro vadita antipatie a predece-
sorilor si 'nitre antipalia nu mai putin mare a gene-
ratiei de aslazi, foarle grabila s ni iea succe'siunea, ne
Weal gandi la ce va face ca din figurile simbolice ale
istoriei Romanilor, dintre care in randul inlaitt se
tidied figura lui Mihai, mai insemnala astazi de cand
pe sprijinul faptei sale am facut fapta noastra. Si vcm
spline deci: cand se va pregati aceasta generatie sa
se atinga si de aceasta mare figura a lui Mihai Viteazul,
i-as da un singur slat: sfatul de a deveni eroica inainte
(11 a atinge :roil.

www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR

www.dacoromanica.ro
 TABLA NUMELOR
- Numele au fost culese de d-ra Maria Ciorea. -
A.
Adrianopol, 66, 102, 123, 160,
167, 175, 189, 195, 240-1, 243,
280; II, 24, 34.
Africa, 59, 63.
Agria, 233. V. si Erlau.
Ahmed (Vizir), 231.
Aiud, II, 46.
Alardy (Francisc), II, 91, 93.
Alba-Iulia, 68, 117, 119, 128,
138, 165, 169, 172, 177, 181-2,
189, 192, 196, 198, 222, 234,
236-8, 243, 248, 257; II, 7-8,
12, 16; 20, 28, 35-6, 41, 46,
67, 84, 91, 95, 102, 123, 135,
138.
Alba-Regalit, 115.
Albania si Albanesi, 122, 239,
250, 264.
Aldobrandino (cardinal), 221.
Alep, 44, 60, (32, 80.
Alexandria (in Egipt), 244.
Alexandra -cel-Mare, 106, 196.
Alexandra-Voila Mircea, 16, 20,
www.dacoromanica.ro
21, 33-4, 85, 97, 105, 190,,
206.
Alexandru-Vodd cel Run, 55,57,
61, 76-83, 85, 87, 89, 91-3,
98-9, 101-3, 105-6, 111-2, 119,.
244.
Alexandru-Vodii Iliac, 24.
Alger, 78.
All -Pala Haidarogli, 213.
All -Pala, II, 28.
All ceausul, 238.
Anchial, 67.
Andrei Hatmanul, 97, 105-6.
Andronachi, agent al Iui Mihai
Viteazul la Poarta), II, 28.
Andronic Vistierul. V. Cantacu-
zino (Andronic).
Angevini (in Ungaria), 177.
Anghelachi (agent al lui Mi hai
Viteazul la Poartd), II, 22, 28,
68, 113.
Anglia si Englesi, 20, 120; 11,15,
Arabia, 20.
 204 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZIIL
Arad, 270.
Aramont (d', ambasador), 13.
Arap-Ahmed (sat langa Cons-
tantinopol), 78.
Ardeal, passim.
Areni (sal), 2I9.
Arges (rau), 200. (Oral), 265;
II, 1, 12. (Judet), 33.
Arieni (in Ardeal), II, 32.
Aries, II, 94.
Aron-Voda, 22, 29, 39, 57, 67,
B.
Baba-Novac, 6, 103, 123, 125,
2291 234; II,
Babadag, 150, 165, 230.
Babicin (mosie), 38.
13acau, II, 105.
I3actrieni, II, 204.
Badea Spalarul, II, 80.
Badoc (sat), 236.
Bagdad, 13.
Baia, 84, 224.
Baia-de-Cris, 115.
Baia-Mare, II, 35, 44-5, 51.
Baia-de-Sus, II, 51.
Baiezid I-in (Sultan), 48, 166.
Balcani, 150, 228-9, 239, 247,
251, 279; II, 21, 106.
Baleanu (Ivascu), 16. (Voica),
15-6.
Ballina (Teodor), 210.
Balogh (Grigore), 275.
Banat, 71, 133-4, 139, 164, 223,
237, 270, 288, 291; II, 8, 68,
www.dacoromanica.ro
73-82, 84-7, 91, 94, 97-8, 105-6,
114-5, 119-26, 128-31, 133, 135-6,
141-2, 144, 146, 151, 158-9,
161-4, 167-73, 183, 187, 193-4,
208, 217, 219, 236, 257; II,
2, 81-2, 102.
Asia, 55, 122, 248.
Asia Mica, 20, 153, 164, 176.
Aslangorod, 192.
Avlona, 215.
Avram (Postelnic), 209.
89, 121, 123.
Banyay (Martin), II, 108.
Bar, 80, 84.
Barbovschi (Teodosie, 1111tro-
polit), II, 81.
Barcan (boier), II, 9.
Barcanesti (in Prahova), II, 9.
Barcsai (Andrei), 160, 167, 170,
183, 268; II, 91.
Barilovich, II, 89.
Barladeanu (Logofat), 76.
Barsa (Tara -ei), 289; II, 77.
Barton (Eduard, agent engles),
74, 90, 94, 102, 256.
Basarab (dinastia), 41, 56.
Basarab I-iu, II, 4.
Basarab (,pretendent contra lui
Mihai Viteazul), II, 26.
Basora, 62.
Basta (Gheorghe), 7-8, 11-2, 284,
287, 289-90, 292-6; Il, 10,12-3,
18, 29-34, 38, 42, 44, 53, 55, 60,
 TABLA NUMELOR
62-3, 78, 87, 90, 93, 94, 96-102,
105-7, 109-11, 114, 116-8, 121-5,
127-9, 132-6.
Bathory (dinaslie), 34; II, 4,
7-9, 15, 47, 139, 211, 269-70,
297.
Bathory (Andrei), 5, 8, 127-9,
170, 211, 268, 274, 28193,
295-9; II, 7, 10-1, 25, 30, 38,
42, 53, 94, 108, 121, 1.33.
Bathory (Baltazar), 90, 100, 127,
129, 133, 138-9.
Bathory (Cristo:for), 70.
Bathory (Gabriel), 120.
Bathory (Sigismund), 4, 42, 70-1,
82-5, 87, 90, 100, 113-4, 116-7,
125-7, 132-4, 137-9, 114, 113,
145, 149-51, 157, 159-60,162-3,
166-71, 172-3, 176-81, 183-6,
189-91, 193-4, 196, 198-201,
203, 206-11, 212-3, 215, 217-8,
220, 222-7, 229, 232-3, 235-41,
243-6, 248-50, 252, 254-8, 260,
262, 264, 268-75, 280-3, 286-7,
291, 295; II, 14-15, 23, 35, 38,
47, 51-3, 56-7, 59, 65, 69, 73,
77, 85-6, 92, 94, 97, 104, 106,
108, 110, 118, 121, 123-6, 128,
131-3.
Bathory (Stefan, print al Ardea-
lului, rege al Polo 11 ie I ), 70,
118-9, 282-3; II, 83.
Bathory (Stefan, fratele lui An-
drei), 127, 129, 211, 268.
Bathory (Stefan, de Simlitu), 225;
II, 16, 32, 73, 93, 97.
www.dacoromanica.ro
205,
Beauri (ofiter), II, 136.
Becher (Stefan), 146.
Becicherec, 1.33, 135; II, 86.
Becz (Emeric), 160.
Beius, II, 115, 131.
Beldy, II, 2.
Belgrad, 102, 112-4, 120, 135,
189, 235, 238, 265; II. 87.
Belobrad (Logollit), 88.
Bender, 159-60, 192, 208. 21'1.
(Ahmed, ben' de), 211.
Benga (Hamza), 14.
Benvenisti, 83.
Bernardffy, 251, 255, 258-60,
262; IT, 89.
13esinnl (cetate), 11, 86.
Bidiviul (Radu, si sotia), 16-7.
Bilior, II, 51.
Bistrita (Ardeal), 14, 85, 102,
281; II, 37.
Bizant, 29, 242, 267.
Bocskai (Stefan), 223, 252, 268,
297; II, 11-2, 15, 29, 34, 36,
38, 118.
Bodony (Stefan), 185, 273; II,
12, 47.
Bogathy, II, 85, 96, 125.
Bogdan (fiul lui lancu Sasul,
pretendent), 144, 152-4, 15;
244; II, 22.
Boldescu (Slanca), 140.
Bolzano (Bozen), 98.
Borbely (Gheorghe), II, 14.
Borbely (Martin), 166.
Borcea (Logoilt), 178.
Bornemisza (Baltazar), 268; H,
206 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL
46-7, 52, 64, 88, 92, 134.
Bosfor, 22, 60, 125.
Bosnia, 95, 197.
Bostan (agent armean), 98.
Bostanzade, 75. V. ci. Bostan.
Botocani, 126.
Braila, 49, 150, 165-6, 175, 182,
196, 207, 211, 215, 219, 227,
253, 266; II, 59.
Bran, 146, 206, 258.
Brancoveanu (Danciu), 31.
Brancoveni (sat), 68.
Brancovici (loan), 68.
Branitchi, II, 6, 68.
Brasov i Bracoveni, 6-8, 86,
134, 147, 151, 159-60, 172,
211, 237, 258-9, 281, 287; II,
1-2, 26, 37, 56-9, 72, 74, 94-5,
105, 130. (Schell -lui), II, 2,
95:- (Miha, protopop), II, 2.
Bruti (Bartolomeiu), 76, 79, 98,
119.
Bruti (Benedict), 98.
Bruti (Cristofor), 98.
Brzesk, II, 82.
Bucium (Vornic), 76.
Bucovel (rau), 112.
Bucovina, 104.
Bucurecti, 19, 34, 55, 60, 66,
75, 89, 91, 93, 97, 102-5, 111,
147, 149-50, 152, 191, 197,
201, 206, 214-6, 227, 232, 259;
II, 25-6, 28, 113. (Biserica
Alba din), 91.
www.dacoromanica.ro
Buda, 94, 113, 115, 164, 189,
271; II, 87.
Budai (Francisc), 283, 291; II,
127.
Bugeac, 160.
Bulgari i. Bulgaria, 113, 118,
122, 138, 157, 164, 178, 190-1,
226, 233, 241, 248-51, 254,
264, 267, 273, 279-80; II, 24,
37, 40.
Burgau (marchisul de), II, 52,
63, 123.
Buzau, 166, 202, 246, 254, 266,
287; II, 9, 82, 108, 130. (pas),
II, 1, 109. (Luca, episcop de),
178; II, 2, 82.
Buzea (Radu, Ban), 139.
Buzea (Vlad, Ban), 139,
Buzescu (familie), 3, 14, 38, 40,
139, 149, 153-4, 168, 172, 186,
. 223, 230, 234-5, 275-6; II, 9-10,
83, 136.
Buzescu (Maria), 140.
Buzescu (Preda), 140, 151, 178,
276, 286; II, 8, 9, 108.
Buzescu (Preda, jupani(.a), II,
137.
Buzescu (Radu), 88, 139-41, 151,
178, 236, 259, 262, 286; II, 1,
56, 79, 80, 83, 103, 106, 116,
131, 137.
Buzescu (Stroe), 140-1, 147, 185,
276, 286; II, 71,.80.
 TABLA NUMELOR
C.
Caloghera (Ioan, Vistier), 170-1,
183, 219, 230, 234, 257.
Calomfirescu (Radu), 153, 185.
Ca Iota (Ban), 262, 286; II, 9.
Calugareni, 47, 106, 201, 206,
219-20, 234, 237; II, 6, 99.
luiu (manastire), 12.
Calvini, II, 32.
Camenita, 83, 101, 218, 229;
II, 71.
Campulung (moldovean), 177.
(muntean), II, 69.
Candia (cetate), 183.
Cantacuzino (familia), 67, 240.
Cantacuzino (Andronic), 30, 66,
78, 92, 98-9, 102, 262, 286,
(sofia), 66.
Cantacuzino (Constantin Postel-
nicul), 28, 30.
Cantacuzino (Ioan, fiul lui Mi-
hai), 30.
Cantacuzino (?) (Iani Banul),
29-32, 35, 63, 88-90, 92, 97,
102, 177.
Can tacuzino (Mihai, zis $aita-
noglu), 28-30, 66-7.
Cantacuzino ($erban-Voda), 27,
83.
Caplea (soda lui Radu Cluce-
rul), 21.
Capponi (Cosma), 221.
Caracal, 251, 276.
Caraiman"-Pava, 202, 277.
Caraiman (Aga moldovean),
296; II, 20.
www.dacoromanica.ro
267
Caramania, 188, 276.
Caransebev, 191, 257.'
Careil Mari, 294.
Carol (arhiducele), 173.
Carol-Robert (rege al Unga-
riei), 4.
Carpati, 164, 192, 206.
Carpegna (Alexandru), 221.
Carrillo (Alfonso), 117-20, 126-7,
129, 132, 134, 138, 143, 222,
226, 283.
Carstea (Vornic), 170.
Cavovia, 120-1, 123, 129, 180,
190, 271, 293; II, 29, 35, 45,
.64, 76-7, 86, 88, 94, 106;
118, 120, 127-30.
Castrut (sol), II, 110.
Cazaci, 34, 48, 52, 65, 69-70,
75, 80, 85, 98, 112, 124-5,
127, 129, 132, 135-6, 143-4,
158-60, 167, 170, 192, 195-6,
198, 202-3, 205, 208, 211-2,
217, 226, 230-1, 235, 251, 257,
260, 266, 273, 290; II, 1, 3,
6, 26, 28, 33, 46, 68-9, 100,
102, 104, 109-10.
Celiani (movie), 38.
Cenad, 270; II, 86.
Cepturoaia, 140.
Cerchesi, 128.
Cernauti, 115.
Cernavoda, 150, 156-7.
Cerven, 188, 240. (Ieremia, e-
piscop de), 240.
Cervia (nunciul, episcop de),
208 ISTORIA LUI MIRA, VITEAZUT
192, 221, 255.
Cesareia-lui-Filip, II, 81. (Gher-
man, Mitropolit de), II, 81.
Cetatea-Alba, 127, 159-61, 168,
192, 208, 210, 231, 254, 280;
II, 82.
Cetatea-de-Balta, 269.
Chalkokondylas (familia), 67.
Chadski (Stanislav), 218, 220.
Chiajna (Doamna), 21, 34, 41,
56, 60, 62, 80.
Chidea (sat), 236.
Chiev, 274; II, 71.
Chilia, 49, 85, 168, 208, 246;
II, 82.
Chioar, 138, 255; II, 8, 13, 31,
79, 86.
Chios, 104, 151-2.
Chisar (Vornic), 178.
Chlopicki (Stanislas), 121, 123,
126.
Cigala-Pava, 131.
CionArtan (Spatar), 171. V. vi
Csomortany.
Cipru, 22-3, 73.
Ciuc, 270.
Cladova, 230, 277.
Cluj, 18, 138-9, 270, 281, 289;
II, 8, 12, 15-6, 37, 45, 62,
67, 73, 77-8, 86, 97,
125-6, 134-5.
Coci (Postelnic), 106, 171.
Colentina, 191.
Comanca (movie), 38.
Comuleo (Alexandru), 126,
128-9, 131-2, 135, 143.
www.dacoromanica.ro
Condrea (parcalab de Roman),
171.
Constantin-cel-Mare, II, 38.
Constantin-Voa Carnul, 83.
Constantinopol, 2, 3-4, 19, 21-3,
27, 29, 32, 34-5, 39, 44-5
49, 50-1, 53, 55-7, 60, 62-7,
72-3, 75, 78-80, 82, 84, 86,
89 -91, 93, 95, 97, 99-103,
105, 110, 120, 122, 126-9, 136,
144, 148, 152, 164, 166-7,
174-6, 188, 193, 197-8, 204,
208, 220, 226, 228; 233, 238,
240-1, 243-4, 250-1, 256, 261,
264, 278, 285, 290, 292; II,
20, 24-5, 28, 31, 33, 38, 40,
61, 75, 87, 115, 120. (Cele
Sapte Turnuri), 39, 65. (Sf.
Sofia), 21.
Copaceni, 200.
Cord'areni, II, 104,
Cornateanu (Socol), 14, 17_
Corvine.ti, 70, 168.
Coscea (sef cazac), 203.
Costin (Miron), II, 115.
Cozia (mana'stire), 24-5. (Ga-
vriil din), 26.
Cozlov, 128.
CrAcesti (movie), 38.
123, Cracovia, 131, 161, 169, 205,
268; II, 71, 89.
Craiova, 11, 33-4, 91, 104, 158,
164, 251, 265; II, 1, 9, 113-4,
122.
Crasna, II, 12, 14, 29, 51, 61.
Craste (Vornic), 151.
 TABLA NUMELOR 209

Cremona, 127. II, 124.

Creta, 42, 171. Csaki (Stefan), 12, 14, 30, 46,
Cricov (rau), 110. 72, 88, 92-3, 97, 105-6, 108,
Crimeia, 216. 114, 116, 121-2, 124-5, 132,
Cristea (sol), II, 110. 134, 139.
Cristis, II, 93. Csomortany (Toma), 288, 298;
Croat" si Croatia, 42, 125 133, Curt-Aga, 153, 189.
281. Czolhatiski, 162-3.
Crusov (sat), 24.

D.
Dacia, 173, 196, 212. Dimo-Celebi, 29, 88, 251, 253;
Damasc, 20, 205. II, 89, 114.
Damian (Vistierul), II, 1. Dipsa, 249.
Dan al II-lea (Domn), 150. Dobo, II, 75.
Dan (Vistierul), 104, 178, 203, Doboca (comitat), 236.
288. Dobritin, II, 116, 128.
Danciul (Yonne), 68, 6/. Dobrogea, 146, 150-1, 156, 160-1,
Danzig, 151. 280.
Daponte (Chesarie), 27, 29. Dobromir (Ban), 16, 21, 36.
Dale (sat), 266. Dochian (haiduc), 133.
David (Vornicul), 68. Do lj (judet), 36.
Dealul (mandstire), 15, 262; II, Dracul (Postelnic), 36.
137. Dragoiescu (Dragomir ai. Ma-
Dej, II, 45, 125. ria), 16-8. (Neacsa), 16, 21,
Dell-Marcu (negustor), 165. 36. (Radu), 17, 36.
Deli -Marcu (cdpitan), 229; II, Drilgoiesti (movie), 16, 21.
10, 68, 82, 103, 115. Dragomir (Postelnic), 36, 105.
Deliorman, 224. Dragomir (Vistier), 16-7.
Derje (sat), 236. Dragon (boier moldovean), 219.
Despot-Vodd, 52. Drava (rau), 113.
Deva, II, 115; 134. Duca (capuchehaie), 68.
Deveselul (movie), 38. Ducasini (familie), 239.
Dima (Stolnic), 68, 148. Dumitrachi (Spdtar), 105.
Dimitrie (Vornic), 286. Dumitrachi (Vistier), 68.
14
www.dacoromanica.ro
 210 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL

Dumitrascu (Cercel, pretendent), 53, 59, 70, 85-6, 97, 107, 112,
II, 23-4. 118, 121, 127, 133, 144, 149,
Dumitru (primul sot al Doam- 151, 230-1, 233, 235, 237, 241,
nei Stanca); 35-6. 243-4, 249-51, 254, 257, 261,
Dumitru (Logofat, Vornic), 68. 263, 266-8, 271, 273, 276-83,
178, 231, 262, 276; II, 9, 290: II, 24, 26, 28, 33-4, 37-8,
26, 80. 40, 113-4.
Dunarea, 5, 15, 28, 42, 41, 49,

E.

Ecaterina (Doamna), 20, 35, 152. Elisabcta (regina Angliei), 74.

Ecsed, II, 92. Em (munte), 248.
Mink (Mitropolit muntean), Eminescu (M.), 166.
185, 262. Erlau, 227, 230, 233; II, 317.
Ethane (episcop in Moldova), Essek, 113.
82.

F.

Faggras. II, 30, 37, 46, 48, 52, Fiume, 238.

55-6; 65, 77, 86, 107-8, 125, Florenta, 192, 213.
135. Florentin (sat), 279.
Fagina (Nicolae), 293. Florica (fata lui Mihai Vitea-
Farcas (Aga), 230. zul), 24-6.
Farcas Nicolae), II, 105. Focsani, II, 105.
Farcasul (mosie), 38. Forgfich (Sigismund), 13, 42.
Fedor (Tar), 222. Frances! 4i Franta, 20, 22; II,
Feldioara, II, 3. 31, 60, 90.
Felnoc, II, 86. Franc!, 202.
Ferhad (Vizir), 72-3, 76-7, 144, Franciscan!, 270.
153, 150. 167, 174-5, 189, 197-9, Franta (Spatarul), 67-8.
201. FrasineL (sat), 24, 37-8.
Feti-Ghirai, 216. Fronitis (Matthias), II, 2.

www.dacoromanica.ro
 TABLA NUMELOR
G.
Gag liano (famine), 240.
Galata (din Constantinopol), 78.
Galati, 49, 210.
Gavay (Nicolae), 283.
Gazi- Ghirai (Han), 154, 1570 217.
Genga (familie), 179.
Genga (Fabio), 192; II, 65.
Genga (Giambattista), 192.
Genga (Girolamo), 221.
Genga (Simone), 157, 184, 190, 213.
Genga (Velica), II, 65.
Geoagiu, 181.
Georgieni, II, 24.
Gerah-Mehmed (Mare-Vizir),
275.
Cermani si Germania, 199, 233;
II, 10, 110, 136.
Geszty (Francisc), 150.
klevay, II, 127.
Ghelati, II, 86, V. Gilau.
Gbeorghe (Movini, MiLropolil al .
Moldovei), II, 81.
Gheorglie (Vornic), 170.
Cherghinul, II, 86.
Gherghila, 166, 259, 266; II, 113.
Gberla, II, 8, 45..
Ghica (Grigore-Voclii), 83.
Gbiuzelgi-Mehmed (Pala de Si-
lislra), 281, 288; II, 26, 28.
GilAti, II, 9, 91, 108.
Giorgi (sau Giorgio, Paul), 224,
H.
Hafiz-Ahmed (PasA), 265, 268,
276-7, 279; II, 26.
www.dacoromanica.ro
211
239, 245, 251; II, 9, 60, 78.
Girot, II, 131.
Giurgiu, 149-50, 190, 192, 208,
214, 221, 224, 228, 253, 257,
293; II, 59, 106, 113-4.
Gligorie (Medelnicer), 76.
Gnesno, 122.
Golescu (familia), 14.
Golescu (Albu), 21.
Golescu (Ivascu), 21.
Golescu (Radu), 15, 17-8, 21,
Gonzaga (Ferrante), 247; II,
127-30, 135.
Gorosl5u, II, 110, 130.
Gostavalul, 38.
Gostomslci, 293.
Gran, 133, 223, 290; II, 18, 117.
Graz, 173; II, 123.
Greci i Grecia, 85, 95, 147, 164,
179, 190, 228, 233, 248, 267;
II, 28, 102. (Nicolae -1.11)., II, 41.
Greco (El), II, 41.
Greissing (Chiril), II, 2.
Grigore (,Piiharnic), 209.
Grigorovici (Petra, Armcanul).
31, 89, 100, 195, 203, 273-4,
287, 292, 295-6; II, 14, 24-5,
31, 39, 41, 44, 46, 49, 100, 116.
Grusini, II, 24.
Guclunov (Boris), II, 29.
Gurghiu, II, 107, 134.
Haller (Gabriel), 284.
Halmagiu, II, 115.
212 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL

Harcov, 124. Hirschel (Valentin), 259; H, 2.

Harsova, 150-1.
Hasan-celebi, 258.
Hasan-Pala, 95, 113, 134, 164.
V. si Timisoara.
Hasan-Pala Hadambul (fiul lui
Mohammed Socoli), 153-4,
188-9, 197, 201, 203, 205, 215,
226, 228-9, 231-2, 235, 254,
257, 276.
Hatvan, 133.
Hebron, II, 81.
Heidenstein (scriitor), 204.
Henric al III-lea (regele Fran-
ciei), 20.
Herberstein, II, 123.
Herburt (Nicolae de- Fulsztyn),
II, 70.
Hirschel (Joan), II, 2.
HOd! (agent austriac), 259, 263,
Horvath (Martin), II, 122.
Horvath (Mihai), 146, 155, 203.
Hossuthati, 246.
Hotin, 87, 208-9; II, 70, 77, 81.
(Andrei, parcalab de), 208.
(Nicolae, parcalab de), 171.
(Oprea, parcalab de), 87. (Ri-
zan, parcalab de), 170.
Huedin, II, 91-2.
Hulubesti, 153.
Huniedoara, H, 121.
Husein (Aga), II, 58.
Husein (ceaus), 189, 288, 291_
Hnsi, II, 81.
Hust, 39; II, 16-7, 28, 31, 35,
48, 51, 86, 106.
Huszal (Petru), II, 15, 121.

I.
Ia lomita (rau), 27. 62-3, 154, 174, 232, 238, 253,
Iambo li, 195. 278, 284, 287, 289-'92; II, 26-7,
Iancu-Vodll (Sasul), 23, 57, 59, 32, 37, 89, 129.
82, 101, 152, 210. (fiul Bog- Ieremia al II-lea (Palriarb ecu-
dan). V. Bogdan. (fiica, Hri- menic), 73-4.
safina), 152. (fiica Ome liana), Ierusalim, 233.
152. Iesuiti, II, 73.
Iasi, 23, 79,81, 85-6, 129, 132, Iffiu (Ioan), 138, 285.
136, 162, 167, 173, 209, 219, Ilfov (judet), 36, 166.
225, 231; II, 41, 70, 72, 75, Ilie-Voila (Lapusneanu), 55,
80, 82. (biserica Sf. Nicolae), Ilie-Voda (ares), 52, 56, 72.
2H. 58-60, 62-4, 66, 68, 72.
Iaslowiecki (Nicolae), 84, 143. Ilie (Paharnicul), 66.
Ibrahim -Pala (Mare-Vizir), 59, Imrefty (loan), 120.
www.dacoromanica.ro
 TABLA NUMELOR 213

Irian, 198, 291, 297; II, 15.
Innsbruck, II, 80.
Ioan-Voda Cretul, 48.
Ioan-Voda eel Cumplit, 18, 47,
56, 66, 70, 75, 85, 105, 109.
Ioan-Vodil Poicoava, 110.
loan (Pilarul), 13.
Ioanitii (Ospitalieri; cavaleri),
59.
Ionascu-Voda. (pretendent), 57,
59, 75-6, 84.
Iojica (Iozsika, Stefan, cance-
lariu), 139, 155, 170, 178-9,
183, 196, 219, 221, 226, 238,
243, 246-7, 256-7, 264, 269;
II,. 42.
Iorga (fratele Banului Mihal-
cea). II, 95.
Irina (Doamna lui Pant Schio-
pul), 97.
Isabela (Zapolya), 12, 21.
Isaccea, 158.
Ismail (cetate), 151, 168, 266;
II, 82.
Istvanffy (Nicolae), 259; II, 19.
Italia si Italieni, 117, 212-4, 222,
258, 284; II, 102.

T.
Jeciu, II, 107. Jivco (Rosul), II, 68.
Jiiu (rail), 16; II, 1.. Jora (Vadul-lui-), 266.
Jijia (ran), 216.

K.
Kakas (Stefan), 295; II, 125. 191, 196, 199, 2Q2-4, 206.
Ka Ilo, 116. Kirschner (Nicolae, din Baia),
Kamerinos (Policrat), 98. 224.
Kanizsa, II, 99. KOnigsberg, 283.
Kaptury, II, 79, 105. Komulovie (Alexandra), 126.
Kendi (familia), 137. Kornis (Gaspar), I, 137, 183,
Kendi (Alexandru), 106, 138. 223, 226, 261, 268, 283, 293,
Kendi (Francisc), 138. 297; II, 7-9, 11-2, 14, 30,
Kendi (Gabriel), 138. 46-7, 52, 55, 59-60, 64, 68,
Keresztessy (Cristofor), 268. 72, 79, 84, 87-8, 92-3, 107,
Kertz (Paul), II, 2. 118, 121-5, 132.
Keserii, 245. Kornis (Joan), II, 124.
Khidr (Pala -ale -), 200, 203. Kos linski, 125.
Kiraly (Albert), 138, 150, 165, Koszynski, 123.

www.dacoromanica.ro
214 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL

Koszka (Samuil), 106; II, 104. Kreckwitz (von), 95.

Kovacsocsy, 106, 138-9.

L.
Lapusna, 216. Lichtenstein (print de), 123.
Lapusneanu (familie), 56, 162, Liov, 152, 201, 208; II, 82.
209. Lipova, 198, 223, 291*-2, 297;.
Lapusneanu (Alexandru-Voda, II, 115.
50-2, 56-8, 67, 73. Liubienicki, 192.
Lapusneanu (Bogdan), 56-7, 76, Loboda (sef cazacesc), 123, 158,
82, 85. 228.
Lapusneanu (Ruxanda Doamna), Lona (mosie), 136.
56, 58. Londra, 23..
Lapusneanu (Stefan), 57. Loreto, 225.
Lapusneann. (Teofana), 85. Lovcea, 240.
Lassota (Eric), 246, 250. Ludovie al II-lea (regble Un-
Lazar (pretendent), 16, 70. gariei), 48.
Leca (Aga), 275, 286, 292; II, Lugoj, 191, 268, 273, 286.
19, 79, 92, 98. Lupu (hotnog), II, 68.
Leon-Voda, 60.

M.
Macarie (episcop moldovean),
II, 82.
Macedonia, 267; II, 81.
Mein, 150.
Magno (Carlo, agent imperial),
II, 12, 14, 32, 34, 36-9, 43-4,
46, 50, 61, 119..
Magure le (sat in Ilfov), 36, 197.
Mahmud-Pala, 283', 290; II, 26.
Maitin, II, 98.
Malin (Grigore), II, 68, 121.
Malaspina (Germanico, episcop
de San-Severo, nuncio in Ar-
www.dacoromanica.ro
deal), 169, 192, 282, 295; II,
3-5, 17, 19.
Malgara, 72, 94.
Mallickh (Gaspar), II, 36.
Manicesti (Radu din), 23.
Manta (Banul), 105, 154, 164_
Maramuras, 115-6, 136-7; II, 8,,
20, 43, 48, 51, 62.
Marco (capitan), H, 68.
Marco (loan de), 275; II, 36.
iVIarcu-Voda (Cercel), 11, 24,
41, 227; II, 81.
Marea Baltica, II, 15.
 TABLA NUMELOR 215

Mama Alba", 258. Alehedinti (judet), 3.1; 11, 1.

Marea Neagra, 39, 176,
278, 280.
Maria-Cristina (arhiducesa, so-
tia lui Sigismund Balhory),
173, 246, 255, 261, 295; 11,
30, 53, 76, 102.
Marini (Po li, Ioan de'), 35,
130-4, 139. 141-2, 152, 158,
164-5, 167-9, 174, 179, 188,
270-1; II, 3, 10, 18-9, 35-6,
46, 52, 60, 63.
Marini (Poll, Pascal de'),
130.
Marini (Poll, Prepia, so(ia
208, Meraas, 153.
Mercoeur (ducele de), 11, 123.
Micsunesti, 250.
Miercurea (in Ardeal), II, 105,
Mihail (Mitropolit muntean).
185.
Mihail (Aga), 183.
Mihalcea (Ban), 104, 112, 151,
158, 164, 236-7, 251, 262, 286;
II, 14, 20, 33, 45, 51. 58,
62-3, 67-8, 70, 74, 76, 79,
35,
80, 82, 88, 95, 118-9. 130,
138.
111-i

loan), 130. Mihalogli (capelenia achingiilor),

Marius, 90. 146. (Mohammed), 229.
Marzea, II, 68. Mihnea al II-lea, 20, 22, 33-0,
41, 44, 55, 57-9, 63-4, 68-9,
Ma (Basarab), 16, 25,
37, C8; II, 102. 71. 88, 97, 105, 111, 126, 130,
140, 151-2, 164, 197, 206, 226,
Matthias (arhiduce), 133, 150,
191, 286; II, 18, 31, 60, 77,
228, 233; II, 3, 113.
88, 116, 119-20, 125, 128-9,
Mihnea al III-lea, 68.
Mila (pictor), II, 41, 45.
131, 133, 135.
Mavrocordat (Nicolae-Voda),27.
Milcov (ran), 19, 48, 141.

Maximilian (arhiduce), 133,149, Milos-Voda, 33, 39, 41.

198, 205, 227, 232, 213, 249, Mingrelia, 128.
252, 255-6, 259, 265-6, 268, Alirdslau, 99, 111.
270-5, 281, 287, 290, 298; 11, Mircea-Voda I-iu, 177, 214.
22, 24, 32-3, 37, 39, 41, 51, Mircea-Voda Ciobanul, 12-7,
52-3, 55, 78, 88, 93, 118, 20-1, 33-4, 41, 48, 52, 56,
123-4, 125-6. 62-3, 114, 140. (fiul lui, Mir-
Medial, 281-2; II, 67, 103. cea), 41, (dinastia lui), 22-3,
Medici: Andrei, 22; Isepo, II, 34-5, 53, 55, 58, 68, 97, 105,
35. 'V. si Moscato. 164, 240, 270.
Medici (Alexandra de'), 199. Mirda (Linos), 11; 68.

www.dacoromanica.ro
216 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL

Mirislau (Logofat). V. Miroslay. Movila (Ieremia-Voda), 56, 198,

Miroslav (Logofat), 21, 80, 203, 09-11, 217-20, 231, 246, 249,
262, 286; II, 80. 251, 257-8, 260, 264, 266-7,
Mitrea (Vornic), 105-6, 178. (so- 269, 271, 283, 285-8, 290,
tia, Neaga), 105. 298-9; II, 5, 20, 22, 24, 27,
Mitrofan (Mitropolil), 151, 168. 48, 56-7, 63, 69, 70, 81-2,
Moftin, II, 131, 136, 105-6.
Mogos (Ban), 140. Movila (loan), 209.
Mohacs, 48. Movila (Maria), 209.
Mohammed (profetul), 77, 93, Movira (Simion-Voda), 198. 225,
200. 290; II, 23, 104, 109, 116,
Mohammed al III-lea (Sultan), 129-31.
83, 166, 174. Mucalo (medic). 204.
Mohammed (Lain, Mare-Vizir), Mujerd (sat), 236.
226, 232. Muncaciu, II, 20, 44, 71, 81.
Mohammed (Satirgi, Pasa), 206, (Petronie, episcop de), II, 81,
265, 282. (Sarghie, episcop de), 20.
Mohammed Socoli (Mare Vi- Muntii Apuseni, II, 132.
zir), 28, 73, 113, 153, 188, Mural al III-lea (Sultan), 28,
215. 42-3, 63-4, 74, 94, 101, 166,
Mohammed (al doilea Vizir), 206.
238. Murano, 228.
Moise-Voda, 245. Mural (rau), II, 8, 99, 101-2,
Mortagne (ofiter), II, 136. 115.
Moscato (agent), 81. Mustafa (ceaus), 291.
Moscova si Muscali, 123, 171, Mustafa-Pala, 151, 153-4, 156.,
192, 241, 248; II, 25. Mustafa-Pala (de Bosnia), 200,
Movila (familie), 31. 203.

Nadabaico (sef de Cazaci),
208.
Nadasdy (Francisc), 115.
Nagy (Francisc), 155; II,
Naieni, II, 109.
N.
Nalewalko (sef de Cazaci),
123, 158.
Napoleon I-iu, 9.
12 Napragy (Dimitrie, episcop),
265, 268-9, 278, 297; II, 8-12,

www.dacoromanica.ro
 TABLA NUMELOR 217

14, 46-7, 52, 55, 59, 66, 72-3, Nichifor (dascalul, vicariu pa-
87, 91, 118, 123. triarhal), 22, 168, 205-6, 209,
Neagoe-Voda (Basarab), 139. 241; II, 82.
Neajlov (rau), 198. Nicolae (Stolnicul), 97.
Neamt, 171. Nicopol, 44, 48, 71, 97. 146,
Necula, II, 68. 157, 164, 189, 191, 229-30,
Nedelco (capitan de trabanti), 233, 240-2, 276-80; II, 113.
II, 68. Nipru, 70, 109, 122, 192, 231.
Negrea (Spatar), 262; II, 69, Nistru, 47, 69-70, 75, 84, 124,
81, 129. 158, 162, 198, 208, 246; II,
Negroponte, 206. 69-70, 104.
Niary (Paul), II, 13, 15, 33, Niscov, 250.
115-6.

Oblucita, 150, 153, 159, 161,
266. V. Isaccea.
Oceacov, 70, 192, 231; II,
Ocesalschi (sef de Cazaci),
II, 68.
Ohrida, 241; II, 81. (Nectarie,
patriarh de), 81, 241.
Oituz, 299; h, 95.
Olt (rau), 24, 26.
Oppeln, 269, 282.
Oprea (Logofat), 119.
Oradea-Mare, 150, 160, 244, 261,
270-2, 275, 278, 286; II, 13,
35, 51, 61, 75, 98, 116. 120-1.
(Martin, episcop de),
O.
Oral (Vascan), 84-5.
Orastie, II, 79.
57. Orheiu, 124, 216, 231.
Or lesti 'mosie), 112.
Orsova, 182, 263, 276.
Orszowski, 123.
Orzechowski, 162, 171.
Osman (in lemeietorul Statului
osmanlau), 59.
Osorheiu, II, 2.
Ostrog, 260. (cnejii Constantin
1i Vasile), 204, 251, 260.
Ostrov, 251.
Ovary (Stefan), 273, 283.
244.

P.
Paczolth (Sigismund), 120. Palatici (Gheorghe), 196, 288,
Padova, 210. 299; II, 13.
Pa lamed (Gheorghe, poet), 204. Paleologi (dinastia), 67.
www.dacoromanica.ro
218 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL

Paleo logu (Alexandra), 268. 109, 111, 207, 227, 285; 1t,
Pa Iffy, 115; II, 43, 60. 2, 23, 27.
Pa llan Bogi", II, 22. Petru-Voda Rare*, 47, 51-2, 507
Palota, 113, 115. 59.
Pand (Vistier); 88, 286. Petru-Voda Schiopul, 11, 28, 30,
Panciova, II, 62, 86. 32, 34, 41, 47-9, 52, 55-6, 557
Pangratie (Vistier), 105. 66, 68, 70, 72, 75-6, 83, 857
Paos (User), 76. 92, 97-9, 101, 105, 107, 1107
Pantazi (boier), II, 50. 123, 130-1, 135, 147, 1607
Papa (cetate), 113. 210; II, 63.
Parasios (Nichifor, vicariu pa- Petru-Voda cel :Tanar (Rid p,11
triarhal in Cipru). 73. Mircea Ciobanul), 20, 33-4,
Paravicini (cardinal), II, 19. 62-4, 97.
Parvu (parcalab); 17. Pezzen (dr.), 256, 259, 962,
Patrascii-Voda cel Bun, 4, 11-20, 265, 269, 284, 288, 290, 294;
22-3, 26, 31-2, 41, 62, 88-9, II, 21, 35, 42-3, 49-50, 52,
114, 262. (boierii lui), 14, 17, 55-6, 58, 62-4, 66-8, 75-8, 84,
68, 87-9, 91, 97, 107, 118, 127,
Patrascu (icolae-Voda), 25-6, 136.
143, 196, 245, 292; II, 13, 23, Piccolomini (Silvio de'), 199,
26, 31, 58, 62, 66, 79-80. 214, 221.
PatraOu (fratele lui Petru Pietrele (sat), 153, 157.
Cercel), 22-3. Pigas (Meletie, patriarh), 244,
Pera, 152. 253, 256.
Persia si Persi, 13, 41, 46, 128, Pilsen, 25, 34, 77.
153, 202. Piva Petrei, 27, 150, 155, 157.
Perussith (Matthias), 245. Plaviceni, 36, 38.
Petcu (capitan), II, 68. Plevna, 229, 231, 266, 280.
Petnehazi (Stefan), 271-3. Ploesti, 262, 266; II, 1, 112.
Petru-Voda Cazacul, 48, 56-7, Pocutia, 136.
73, 80, 83-4, 86-7, 91, 108, Posing, II, 126, 244.
125, 148. Pogan (Jurj, span de Mara_
Petru-Voda Cercel, 11-2, 19-24, mural), 48.. .

31, 33-5, 38-9; 41, 44, 59, Pojon, 254, 263; II, 117, 119,
63-4, 68, 73, 78, 81, 105, 132,

www.dacoromanica.ro
 1 ABLA NUMELOR 219

Polizachi, 209. 129-30, 142-3, 185, 215, 225-7,

Polonia 6 Poloni, 6, 51, 57-8, 235, 237, 240, 245, 254, 261,
69-71, 84-5, 100, 115, 118, 265, 269-70, 273, 275, 278,
122, 127, 139, 143, 159,161-3, 281, 285-7, 292-7; II, 1, 5,
167, 169-71, 185, 193-5, 198, 24, 34, 36-9, 44-5, 50, 52,
208-11, 216-8, 219-20,222, 226, 58, 76-8, 117, 119, 121, 121-6,
229-31, 235, 241-3, 246, 249, 129, 134.
(251, 253, 260-1, 264, 281-2, Prahova (judel.), 67; II, Ii.
1284, 288-9, 292-3, 297; II, 6 Prejmer, 72.
11, 15, 23-4, 27-8, 31, 37, Prepostvary (Valentin), 123-5.
39-40, 48, 57, 65, 68-9, 71-2, Prislop, 181; II, 20. (roan, e-
76, 81, 83, 89, 90, 94, 90-7, piscop de), 181, 236; IT, 20,
104-5, 112-4, 118, 122, 126, 36.
132-3, 135. Prusia, II, 23.
Poppel (Adam Gall), 244; II, Prut (rdu), 216; II, 104.
105. Przemysl, II, 82.
Potocki(Ioan), 218; II, 105, 109. Putiner (sat), 153, 157.
Praga, 32, 115, 121-3, 126-7,

Q.
Querini (Bernardino, episcop), II, 88.

R.
Raab, 136-7. 145. Radu-Voda Serban, 286; IT, 25,
115da'141, II, 81-2. (Amfilohie, e- 31, 36, 80, 86.
piscop de), II, 82. (Alanasie, Radu Popa (pribeag), 31.
episcop de), 81. Midulesti (sal in Prahova), 16.
Radibrati (Aloisiu), 285; II, 5, Radziwill (cardinalul), 122.
33, 35, 88, 92. Ragusa, 226, 238. (Lucian din)
Rados lav (sol), 211. 249.
Radu Ilie-Voda, 14-5. Rahova, 150, 230, 279.
Radu-Voda cal Mare, 202. Rakoczy (Sigismuncl), 17, 44,
Radu-Voda Mihnea, 33, 152,197, /55, 75.
226-8; II, 28, 130. Rail (Dionisie, Paleologul, Mi-
Radu-Voda Paisie, 13, 15, 17. tropolit de Tarnova), 210-1,
www.dacoromanica.ro
220 ISTORIA LUI I<iIHAI VITEAZUL

267; II, 21, 35-6, 41, 81-2.
Ramnic (Partenie, episcop de),
82. (Teofil, episcop de), 178.
Ramnicul-Saral, 287; II, 82.
Ramnicul-Valcii, 36. .(biserica
SI. Paraschiva), 36.
Rasgrad, 150, 156, 224, 231,
290.
Rasnov, II, 102.
Rat (Gheorgbe), 251, 263, 268,
268, 271-2, 275; II, 1,
39, 58, 60, 71, 139.
Rat (loan)), 263; II, 122.
Mut (rau), 75.
Ravasdy (Gheorghe), 178, 268,
283, 286; II, 8.
Razvan. V. Slefan-Vodd (Raz-
van).
Regensburg, 133.
Retimo, 183.
Rodna, 244,
Rodos, 39, 57, 60, 63, 83, 85.
Roma, 57, 96, 126, 128-30, 132,
143, 157, 163, 166, 169, 171,
184, 191, 222, 225, 269, 275;
II, 19, 82, 87.
Roman, 290, 298; II, 69, 72,
81-2, 105. (episcopi de: Agar-
ton), 81-2. (Filotei), II, 81.
(parcalabi de: Condrea), 177.
(Ilea), 177.
Bosh (oasle), 1, 6, 67.
Rosini (Raucigny, capitan),
137.
Rostopcea (capdan), II, 68.
Rottal (al(er), II, 132.
Rucar, II, 95.
37, Rudolf al II-lea (Imparat),
121, 133, 185, 221, 237-8, 243,
244-5, 219, 252, 270, 281, 285,
296; II, 4, 5, 8, 10-1, 15-6,
20-1, 24, 28, 30, 33-4, 38, 41-2,
46, 48, 65, 83, 108, 123-4,
133.
Bumelia, 195. (Melodic, epis-
cop in), 240.
Busava. V. Orsova.
Rusciuc, 53, 149, 153.-5, 156-7,
188, 205, 224, 265-6.
Rusi si Rusia, 122, 124, 220,
274; II, 32, 70-1.
Rusinesti (mosie), 38.
Ruteni, 6; II, 82.

S.
Saddler (Egidiu, piclor), 11, 32. 128, 133-4, 156, 160, 164, 190,
Sambata-Mare, 284. 197, 250-1, 264, 2789; II, 6,
San-Giorgio (cardinalul de), II, 24, 37, 40, 68, 102-31 125,
123. 137.
Sankt-Georg, 254; II, 146. Sarmasagy, 257.
Sarbi si Serbia, 113, 118, 122, Sasi, 212, 271-4; II, 11, 14, 57,
www.dacoromanica.ro

95, 107, 129-30, 139,
Sas-Sebes, 18, 168; II, 91.
Salmar, 198, 257, 283, 290, 297;
II, 35, 42-4, 53, 57, 81, 88,
98, 128, 131.
Sava (Armas), 286; II, 81, 95.
Scarisoara (movie), 38.
Schonkebonk (Marcu), 237, 250,
254, 259.
Seadeddin (istoric turc), 74.
Secui vi Secuime, 86, 147,161,
203, 212, 218, 249, 270-4, 283,
289; II, 4, 6-7, 8, 11, 22, 68,
94-5, 103, 105-7, 120,
126, 130-1.
Seghedin, 113.
Selim al II-lea (Sultan), 28, 63,
113.
Selistioara (movie), 38.
Sennyei (Pangratie), 133, 138,
183, 226, 231, 236, 248-9, 261,
266, 268-9; II, 4, 12-3, 55,
84, 124-5.
Siavus-Pasa, 76-8, 84-5, 93.
Sibiiu, 15, 17-8, 212, 279, 281;
II, 1, 3, 7, 11, 58-9, 107.
Sibrik (Gaspar), 86, 139; II,
12, 23, 47, 56, 68, 92, 121.
Sighisoara, II, 57, 103.
Sigismund (ImpArat), 48, 177.
Sigismund al III-lea (rege al
Suediei), 69-70; II, 71.
Silesia, 283, 290; II, 128.
Silistra, 123, 146, 150-1, 154,
158, 190, 192, 242, 265-6, 276,
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR
278-80; II, 26. (Ahmed-Pasa
de), 265, 279. (IVIehmed-Pasa
de), 276.
Sinan-Pasa (Mare-Vizir), 28, 35,
39, 43-4, 58, 72, 77, 90, 94-6,
98, 101-2, 105, 110, 113-6.
118-20, 136-7, 143-4, 147, 151,
153, 167, 174-5, 195, 197-207,
209, 212-3, 215-6, 220. 222,
233-4, 226-8, 232, 236-8, 265;
II, 27-8, 82.
Siretiu (rau), II, 97, 121.
Siria, 20.
123, Sissek, 95, 100.
Sistov, 150.
Slalarich (Ieronitn). V. Zlatarich..
Slaveni (movie), 38.
Sliferstein (ofiter), II, 136.
Slobodka, 124.
Slon (munte), II, 109.
Smil. V. Ismail.
Snagov, 148.
Sniatyn, 115, 137, 143.
Socol (Vornic), 13-5, 21, 59.
Socol (Radu), 21.
Sofia, 102, 112, 156, 229, 277.,.
280, 290; II, 22, 35.
Soliman-cel-Ma'rel, 13, 46, 48-9,
51, 53, 106, 109, 116, 232,
239.
Soliman (ceaus), 292; II, 25,
Solnoc, II, 12, 14, 34.
Spania vi Spanioli, II, 31, 95-6,
Speziano (episcop), 127.
Staico (boier), 45.
 222 ISTORIA LUI MIHAI VITE.AZUL

Stamati (Stolnic), 117. Stroici (Luca), 112, 198, 209-10,

Stan (frate cu Mircea Cioba- 218.
nul), 33. Studenita (sat), 24, 38.
Stan (Stolnic), 88. Studina (sat), 24, 38.
Stanca (Doamna lui Mihai Vi-Suceava, 52, 69, 72, 75, 77,
teazul), 25, 35-6, 105, 143, 80, 104-5, 121, 219, 227.
245; II, 1. Suedia, 118, 122.
Stalled (Andrei, Jude al Clu- Syrmay, 279.
jului), II, 15. SzamoskOzy (cronicar), 203; II,
Stanch (Poste lute), 88. 94.
Stancin (Spatar), 14. Szante, 97-8.
StAneti (In Vlaca), 153, 157. Szekely (Mihai), 257, 297; II,
Stanila (Postelnic), 178. 13-4, 33, 42-6, 48, 52, 54, 56,
Stanislav (Corals), 13. 58; 66, 96-7, 108, 121, 136.
StAteti (In Buzau), 249. Szekely (Moise), 3, 11 2, '14,
Stavrinos (Vistier), 203-4; 279. 46-9, 58, 82, 86, 88, 92, 102,
Stiria, II, 255. 109-10, 113-4, 116, 121-3; 128,
Stoica (Postelnic), 9, 33-4, 51-2, 139, 250-1, 266, 283; II, 9.
56, 62, 107-8, 111, 116, 129, Szuhay (episcop), 256,2600 262;
.131; II, 9, 33-4. II, 19, 132.
Strigoniu, 89.

Saban-Paa, 207, 211. 183, 187, 192-4, 198-9, 207-8,

Segarcea, 16.
Se limber, 15, 68.
Serpateti, 154; 157.
Sim lau, 225; II, 16-7, 30, 35,
92, 97, 135.
Stefan-Voda La'custa, 51.
Stefan-cel-Mare, 101, 109, 158,
194, 204, 211, 229, 254.
.Stefan-Voda Rare, 56.
Stefan-Voda Razvan, 82, 87,
119-20, 142, 168, 170-3, 176,
210-11, 217-9, 224.
Stefan -Voda Surdul, 33, 55,
65-9, 71-2, 75-7, 81, 88, 93,
101, 106, 111, 130-2, 134,
144, 152, 158.
Stefan-Voda Tom,a, GO.
Stefan -Voda, fiul lui Petra
Schiopul, 32, 41, 80.
Stefan (fiul lui Ilia Rare); 72.
Stefan (fiul lui Petru-Voda Cer-
cel), 24.

www.dacoromanica.ro
 TABLA NUMELOR
:Stefan (Logofatul), 219.
$tirbei (sol), 110.
T.
Talmaciu, 15.
Tanasie (Comis), 171.
Taranowski (Andrei), 80, 84,
89, 246; II, 31, 39, 48, 55-6,
59.
Targoviste, 194, 201, 207, 213,
215-6, 221, 226, 245, 250, 259,
262, 266; II, 20, 28, 80, 110.
(Sf. Nicolae din), 207.
Targul de Floci. V. Piva Petrei.
Targul Vechiu, II, 138.
Tarnova, 240, 245, 267, 279; 'II,
81, 117.
Tatari, 115-6, 119, 121-9, 131,
133, 135-7, 144, 146, 153,,
155-7, 159, 161-2, 168, 177,,
189, 192, 194, 198, 202, 208,
. 210-1, 215-6, 222, 226, 231,
233, 239, 244-9, 251, 253-5,
258-61, 266-7, 270, 283; II, 24,
53, 64, 89, 113-4, 132-3. (Ah-
med, nepotul llanului), 216.
Teaca (sat), II, 99.
Tecuciu, 231.
Tedeschi (Solomon), 73.
Teleajen (rau), 110, 112.
Teodora (mama lui Alihai Vi-
teazul), 24-7, 29, 35-7.
Teodosie (protopop salt), II,
81.
Teodosie (Logan), II, 9, 10,
www.dacoromanica.ro
223
$umla, 240.
27, 66-7, 84, 88, 91, 198, 164,
203, 229, 233, 259, 262, 286.
Testanova (Luca), 53.
Teuffenbach (Cristofor de),
115, 120, 123, 125, 129, 150.
Tevis, II, 2.
ThokO ly (Sebastian), II, 19, 98,
108, 117.
Tholdy, 268, 280; II, 126-7.
Thoraconimus, II, 88, 92.
Thary (Francisc), II, 68.
Tighinea, 124, 160, 168;,I1, 40,
82.
Ti ha (mosie), 38.
Timis (rau), II, 2.
Timisoara, 116, 133, 135, 150,
160, 189, 198, 223, 229, 232,
235, 260, 296; II, 75, 84, 86,
92, 98-9. (Ilasan-Paca de),
200.
Tirol, 99, 101, 107, 123, 130;
II, 63.
Tisa (rau), 113, 189, 260; II, 29.
Tismana (mandstire), 182; II,
20.
Tokaj, 293; II, 116.
Toldy. V. Tholdy.
Tolnay (111ihai), 132, 142-3, 168,
170, 183, 199, 219, 257.
Torna (Logofn), 209.
Torre (Sigismund della), 247.
224 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL
Toscana, 118, 199, 201, 212,
215, 221, 275, 289; II, 10,
114.
Trapezunt,' 207.
Trausner (Luca), II, 94,
Tripoli (din Africa), 59, 63.
Trotus (rau), 209; II, 68.
Tudor (Corals), 88.
Tudor (Logofat), 14, 17.
T.
Teri le-de-jos, 284, 290; II, 98,
100.
U.
Udrea Banul, 279;11, 1, 69, 81,
108, 113, 115-6, 129.
Ungaria, 25, 49, 51, 91, 106,
113, 125, 129, 131, 137, 148,
150, 153, 161, 162, 167, 171,
177, 189-90, 208-9, 231, 237,
252, 259, 263; II, 5, 24, 46-7,
51, 76-7, 86. (Superioara)
115, 120, 124, 150, 253, 290;
II, 29, 55, 75, 78, 84, 86,
97, 106, 119, 122, 126-7. (In-
ferioara), II, 86.
Ungnad (David), II, 12-4, 24,
30-1, 33, 39, 42-50, 52-3, 55-9,
64-5, 67, 73-4, 76-7, 87-8, 92,
V.
Vad (episcopie), 181.
Vaida (Nicolae), 122.
Valahia Mare, 23.
Valaoschi (sef cazacesc), II, 6,
www.dacoromanica.ro
Tulcea, 85.
Turda, 133, 138, 283, 286; II,
46, 93, 98-9, 134-5, 137-8.
Turloni (Gaspar), 199, 221.
Turnu, 190, 253.
Turtucaia, 158.
Tusnad, II, 89, 96-7, 132.
Tutana (manastire), 33
Tutora, 56, 216, 224.
97-8, 102, 111, 116, 118, 122,
127.
Unguri, 44, 76, 132, 136, 149-50,
155, 157-8, 160, 167-8, 170,
183, 185, 191, 193, 195, 199,
1203, 205, 208-9, 211-2, 220,
245-6, 292; 'II, 1, 6, 12, 14,
35, 39, 55, 63, 68, 72, 75,
83-4, 92, 95, 110, 113.
Ungvary (Grigore), II, 94.
Ungvary (loan), II, 94.
Ureche (Alexandru), 220.
Ureche (Grigore), 159, 209.
Ureche (Nistor), 84, 159.
68.
Valcanesti (sat), 36.
Valoni, II, 136.
Varsovia, 169; II, 131.
 TABLA NUMELOR
Vasile-Voda Lupu, 106, 177,
(Marga, mama lui), 106.
Vasluiu, 204.
Vasarheiu, II, 67, 94.
Veciu, II, 86. V. si Veciu.
Vell-Aga, 86.
Velica (iubita lui Mihai Vitea-
zul). 178. V. si Genga.
Velica-Studina (movie), 38.
Velicico (cApitan silrb), 230,
234.
Venetia, 39, 57, 101, 131, 194,
197, 228, 238.- 244; II, 28, 41,
45.
Verbia, 52.
Vesprim, 113.
Vidin, 146, 150, 164, 188-9,
226, 228-30, 251, 265, 268,
276 -80; II, 113.
Viena, 96, 113, 115, 159, 222,
226, 233, 239, 295; II, 18-9,
22, 24, 29, 34, 37-8, 58, 60,
63, 76-8, 117, 129, 145. (St
$ tefan din), 223.
Vinti, 171-2, 219.
w.
Wack her ( Ma lei), 122.
. Walicki, 123.
z.
Zalaii, II, 74, 92, 134.
Zamfira Domnita, 245.
Zamoyski (loan), 55, 57, 70,
73, 84, 119-20, 122, 124, 135,
www.dacoromanica.ro
225
Vinti1A-Vodg, 19, 41.
Vin lila (boieri), 17, 37, 178,
288.
Visconti (episcopal de Cervia),
221. V. si Cervia.
Visina (mosie), 38.
Vita (Nicolae), 286; II, 108,
126.
Vlad-VodA Tepes, 150.
Vlad-Voda (fiul lui Milos), 39,
41.
Vlad (Corals), 13, 17.
VlAdic,a (Teodor, haidne), 133
Via:dila (movie), 38.
Vlaicu-Voda, 177.
Vlasiev (Atanase), II, 25.
Vlasca, 153, 156; II, 100.
Vodena, 81. (episcopal Teo fan
de), II, 81.
Voica (Doamna), 15-7.
Voila, 108.
Vol nigevti, 21, 36.
Volinia, 274.
Vorsi (Hector), 275.
Vrata, 280.
Walter ( Baltazar), 27, 31, 50,
53, 91, 111, 155-6, 202, 22,;.
139, 143, 161, 163, 169, 188.
192, 194, 198, 238-9, 211,
216-7, 219, 225, 239, 246,
274, 282, 284, 288; II, 5, 13,
15
226 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL

21-2, 75-9, 104-5, 108-13. Zelestei (Ioan), 12-3, 92, 106,

Zapolya (dinastie), 116.
Zapolya (Ioan-Sigismund), 116;
II, 51.
Zara, 126.
Zebrzidowski, 219.
121,
Zimnicea, 53.
Zlatarich (Ieronim), II, 5, 99.
Zolkiewski (Stanislas), 208.
Zriny (Gheorghe), II, 13:

www.dacoromanica.ro
 ERA TA
A se ceti in :
I, p. 41, r. 10: Mircea, fratele lui Petru al Chiajnei.
II, p. 2, r. 6: Hirschel, in Joe de Hirscher.
II, p. 26, r. 6: Hafiz-Ahmed, in loc de Hafiz-Mehmed.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERI1

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pagina
1. Cucerirea Ardealului 1
H. Lupta cu oamenii Imparatului 41
III. Cucerirea Moldovei 67
IV. Rascoala nobilimil ardelene 91
V. Pierderea Terli-Romanesti 104
ANEXE. I. Politica lui Mihai Viteazul 143
II. Comemorarea lui Mihai Viteazul la Academia
Romani 157
III. Soarta falmei lui Mihai Viteazul 1b9
Tab la numelor 201
Erata 227

AceastA carte s'a lucrat aproape_In Intl( gime, dupa tin manuscript
foarte grew, de di Mi lu Manolescu.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro