IOAN D.

FILITTI
A VOCAT
FOST DEPUTAT

POLITICA HIM A ROMINIEI

SI

ATITUDINEA El IN
CONFLICTUL EUROPEAN

1915
BUCURETI
25 BANI EXEMPLARUL.

www.digibuc.ro
 POLITICA EXTERNA
A ROM ANIEI 1 ATITUDINEA
EI IN CONFLICTUL EUROPEAN

www.digibuc.ro
 IOAN D.. FILITTI
A V OCAT
POST DEPU TAT

PRITICA MENA 11 ROMEO

al

ATITUDINEA El IN
CONFLICTUL EUROPEAN

1915
BUCURETI
www.digibuc.ro
 In aceast brolsuret se reproduc toate articolele publicate
in Noua revistei romeln No. 241914, 11914, 121914,
131914, 14-151914, 161914 0 231915, de sub directiunea
d-lui profesor universitar C. Rdulescu-Motru ; ci in ziarul
Moldova de sub directiunea d-lui P. P. Carp No. 211915.
Ele intregesc un studiu serios i nepeirtinitor asupra
cestiunei capitale care este la ordinea zilei.
Cu cea mai adeincei convingere Cu un suflet, a crui
curtenie mi-o cunosc toti, dedic aceastei publicatie Roma-
nia apeleind la judecata dreaptei a tutulor romeinilor.
IOAN D. HUTT!.
15 Mantle, 1915.

www.digibuc.ro
 0
T POPESCU BAJENARU

VU 109;30..exiSi.r..a9;:g.J.277.7cineiv:
h , A UL._1.91.51

POLITICA EXTERN A ROMNIEI 1

I.
0 schimbare serioas, s'a produs In curentele:opiniunei3publice
romanegti cu privire la politica din afara a trei.
Ping aproape de recenteIe evenimente din balcani politica ex-
tern pasiona, in genere, foarte putin publicul.
Inteleapta conducere a politicei de stat a regeluiCarol Ilnece-
sitatea dezvoltrei interioare a regatului roman, mentinerea statului
quo balcanic hotrtt de marile puteri in vederea echilibrului:en-
ropean; i In partelsomnolenta (degi intermitent) a popoarelor;bal-
canice erau cauzele unei adevrate apaiii a opiniunei publice.
In afara de aceasta, amraciunea resimtit. de Romania la 1878
cand Rusia. cu tot concursul important al trupelor romane contra
vitejiei lui Osman Page, a rupt din trupul rii districtele Basa-
rabid meridionale, ne-a Impins fatalmente la o legturd strans
ou Anstro-Ungaria, puterea, rival a Rusiei In afacerile balcanice.
Romania, inconjurat de o Turcie slab, de dou mari puteri
rivale gi do mici state ce abia incepeau sit se degtepte din sonanul
letargioi orientale, provocat de stpanirea Turcilor, se simfea asi-
gurata, inteun aastfel de cadru politic, de o nentralitate
gi favorabil dezvoltrei economice.
Sentimentul acesta cptase chiar un caracter de mare sigurant
aga Inca opiniunea publia mai nu se preocupa de politica extern
fiinda nu descoperea Ina un plan de actiune In peninsula bal-
cania, gi nu Intrezrea posibilitatea unei reactiuni brugte contra
politicei unguregti de desnationalizarea romanilor din Transilvania,

Articolul sonic gi puolicat in Aprilie-Mai 1914.

www.digibuc.ro
 8

ceeace ar fi insemnat o atitudine ostila contra marei puteri rivale

a acelei socotita de noi dugmana (Rusia).
Se poate zice ca razboiul ruso-japonez i dezastrul militar de
atunci al Rusiei au fost pentru statul roman un prim moment de
trezire.
Intelegerea imparatillor austro-ruse la Merstegg aparea, dupa
hafrangerea Rusiei, ca o dovad c Rusia nu Intelege sa renunte
la planul ambilios de a steipeini in peninsula balcanied fie
direct, mai ales, prin ocuparea Constantinopolului, fie indirect
de o camdata prin inaltarea statelor slave cu zdrobirea puterei
turcegti.
Nu se putea explica Intelegerea Rusiei cu Austria decal prin con-
sideratiunea c. Rusia in prevederea retinerei fortelor militare
razboiul contra japonezilor la asa mare departare cauta o impg-
care cu rivala sa din Balcani, tocmai pentru ea nimic sa nu se
schimbe in lips i feird participarea ei.
Consideratiunea, care explica atitudinea Rusiei fata de Austria, in-
vedera cu preciziune, deci, ca. politica sa externa continua sa. urma-
reasc a. acelas scop determinat in peninsula balcanica, anume : ameste-
cul ei in Balcani, interventia ei in contra Turciei sub pretextul
turarei fanatismului pagan, In realitate meirirea rrilor slave i
inlocuirea puterei turcefti cu influenza i stdptinirea rureased
la Constantinopol.
Pe de alt parte pactul dela Merstegg mai las a. ea s. se intro-
vada ea rivalitatea celor doua imperii poate Inceta, i c prin o
intelegere e cu putinta sa se stabileasca o actiune de impartirea
peninsulei balcanice n doua sfere de influenta, astfel ca Rusia
sei dicteze in partea orientalek iar Austro-Ungaria sei domine
prin coastele Bosniei, Herlegovinei ci Albaniei marea Adriatied
Opiniuuea publica mai luminata incepea chiar sa se intrebe co
orientare va avea politica romana fata de actiunea Rusiei pentru
marirea Bulgariei i stpnirea Bosforului, i fata de actiunea Aus
tro-Ungariei, care nu vedea interes sa ajute la marirea noastr,
din cauza spectrului Transilvaniei. Bine Inteles Intrebarea era
Inca timida si discreta.

www.digibuc.ro
 9

Anexarea definitifit a Bosniei-Hertegovinei, en renercutiunea In

Rusia a acestui act diplomatic, a fost un moment zguduitor in
atentiunea Rusiei vi a popoarelor slave.
In adevgr, prin proclamarea unirei definitive a celor doug pro-
vincii cti monarhia habsburgic i prin evacuarea sangiacului
Novi-Bazar, incoltea in gandurile Impgratiei slave vi ale slavi lor
balcanici ideia eg. politica austriaca tinde sg domine prin marea
Adriatica partea occidentalg a peninsulei, inghesuind Serbia fgrg
drum la mare, vi dg. a Intelege c6, retrocedarea sangiacului in-
seainng posibilitatea mentinerei dominatiunei turcevti in Macedonia,
doritg. de sarbi i de bulgari.
Rusia, In special, era frAmantatg de gandul a actinnea Austro-
Ungariei intunecg prestigiul puterei slave In Balcani.
In Romania, din contr, evenimentele au contribuit mai mult sg.
zgpceascg lumea ; cci, dac, deoparte, mentinerea stgpanirei mo-
latice a Turciei In Macedonia, prea a satisface ideia echilibrgrei
ambitiunilor panbulggrevti; pe de alt parte peireisirea decgtre
Austro-Ungaria a drumului la Salonic prin Novi-Bazar, impunea
Intrebarea : dad. Austro-Ungaria nu intentioneazg a netezi drumul
Bulgariei prin Macedonia la Salonic, vi a face din o Bulgarie mg-
un tampon viguros contra Rusiei in Balcani.
In timp, insg, ce Rusia imperialistei si penslavistei Ii rosto-
golea gandurile pentru a ggsi mijlocul de a intoarce lovitura Aus-
triei, de odatg Italia intrg In actiune directa i brutall contra
Turciei, spre a-vi apropia Tripolitania.
Impresia acestui eveniment a fost In Romania de favorabilg. Ita-
liei i curentul sentimental de protestare contra actiunei militare
a Italiei, evident nejnstificatg In drept, s'a manifestat astfel din cauza
lipsei unei politici concrete en privire la chestiunea orientall In
atingere cu interesele Romaniei, ea stat politic vi ca roazom al
nationalitatei romanevti.
Devi mai tarziu child Italienii, spre a sili vointa Turciei, ocupau
insulele de langg coastele Turciei i intrigau in tgrile balcanicc
agitandu-le pentru a alarma Stambulul fulgera in mintile cugetg-
torilor notiunea modificgrei viitoare a hrtei peninsulei balcanice,
opiniunea public romang era departe de o preocupare intensivg
www.digibuc.ro
 10

de politica din afara fiinda nu exista o conceptiune neteda gi un

plan croit pentru realizarea ei.
De aceia Romania, cu toata vecinatatea teatrului de razboiu ce
se pregatea, exclusa decatre cele doua mari puteri rivale din jocul
lor In politica orientall, pipdia In vag.

Nimic n'a servit mai mult proiectele balcanica ale Rusiei ca.
riizboiul Ita liei contra Turciei, fiindca nimic nu putea fi mai pro-
pica pentru clocotirea ambitiunilor militare gi nationaliste ale sta-
telor din Balcani, decal vederea risipirei gi neputintei fortelor tur-
cegti fata de loviturile Ita lied, decat deductiunea a tripla alianta.
nu mai considera integritatea imperiului otoman ca o dogma in-
tangibil.
Din capul localui am avut convingerea ca atacul gi lovitura data.
Turciei de Italia. vor fi antemergatoarele viitorului razboiu de
sfagiere a Turciei.
Explicarea genezei actului militar al Italiei este folositoare
pentru a intelege cu pettrundere consecintele lui.
Regatul italian, putere din tripla aliant, a avut totdeauna inte-
resul puternic sa vegheze migcarile politice ale Austro-Ungariei gi
sa se 'impotriveasca tendintei Austriace de a prepondera In marea
Adriatica, cu deosebire prin agezarea dominatiunei ei pe aproape
intreg tarmul estic al marei Adriatice (gi deci pe teritoriul apusean
al peninsulei balcanice). In apararea acestui interes Italia a cul-
tivat raporturi stranse de amiciti6 politica cu Rusia, invocand os-
tentativ aceste raporturi ca sa precizeze pozitiunea sa In echilibrul
oriental gi mediteran.
Politica italiana convenea minunat Rusiei, fiindca lega migcarile
Austro-Ungariei ,i li oferea prilejul de a Inkretine discordia Intro
ambele puteri din tripla alianta.
Politica Italiei se arata foarte abila, incat daca Austro-TJngaria ar
fi comis gregala de a se instala In Salonic (dupa cum se intrezarea
la Inceput), ar fi cazut intr'o cursa profitabila Italiei gi Rusiei.
Inteadevar, instalarea Austro-Ungariei la Salonic gi perspectiva
ca sa creeze o flota g'!., in Marea Egee ar fi indreptatit pretentiile
Italiei srt ocupe coastele Albaniei (la Valona) gi sa revindice sta-

www.digibuc.ro
 11

pnirea Mrei Adriatice, prin Inchiderea canalului de Otranto Intro,

Brindisi gi Val Iona.
Pozitiunea Anstro-Ungariei devenea atunci critici : micgorat
inchisa in Marea Adriaticl, Inconj urat In peninsula balcaniel de
rivalitatea Ruiei gi de ura trilor balcanice, monarhia habsbur-
gia s'ar fi Azut expus la neincetate frmntri i agitatiuni pe-
riculoase, In timp ce 'Italia se consolida ca putere maritiml co-
vArgitoare In Golful Venetia (Italienii pe la inceputul evului mo-
dern numeau Marea AdriaticA il Golfo di Venezzia). Acest lucru.
prevzut .monarhia dualist, i atunci a Incoltit bine politica
care s'a tradus In fapt prin : a) Anexarea definitiv a provinciilor
Bosnia Iierzegovina. b) Ptrunderea cultural% gi religioas In Al-
bania, cu scopul evident de a-gi marca situatiunea preponderant
In Marea 4driatic situatiunebazat pe steipeznirea peninstilei
istrice (cu porturile Trieste gi Pola) gi a trmului Adriatic prin
Fiume Zara, Spalato, Raguza gi Cattaro, precum gi pe influenfa In
Albania, prin mijlocul areia ave s se impotriveasa la Inchiderea.
Mrei Adriadice.
c) Favorizarea marei Bulgarii in detrimentul Serbiei c In contra
veleittilor rusegti de a domina In Balcani ea suzerang tutelar% a.
trilor slave.
Acest plan politic al Austriei, gi pe care 11 invedera anexiunea pro-
vinciilor administrate dela congresul din Berlin, precum i prsirea
drumului la Salonic, lsa Italia nemultumit de vreme ce Austro-
Ungaria se Implnta definitiv pe litoralul Adriaticei, desvluinduli
totdeodat planul organizrei unei flote mari de rsboiu In portul
militar dela Pola.
De altmintreli nemultumirea Italiei mai era intretinut gi de spec-
tacolul rolului ei cam negativ In sfera triplei alianei, cei pe cand ac-
tiunea Germaniei, In Maroc, Constantinopole gi Asia Mic, gi actiunea
Austro-Ungariei In orientul Europei probau sau aduceau foloase-
pentru ele, Italia aprea numai In rolut de asistent la desfgura-
rea activittei de puteri mondiale efective ale aliatelor sale ; ba.
ceva mai mult, contribuia, prin alipirea ei de constelatia imperiilor
centrale, la dezvoltarea puterei care detine sub sceptrul su Trentul,
Triestut gi tot litoralul rskitean al Adriaticei (din care In special
Istria gi Dalmatia apartinuserl Venetiei, pn la congresul din
Viena 1815)*
Era frecKturilor ei chiar a conflictelor dintre Austria gi Italia
www.digibuc.ro
 12

putea sg. nascg din aceastg situatiune si sit duck la disolvarea tri-
piei aiantei 1.
Atunci se produce; dupg credinta mea, interventia politicei rea-
liste i viguroase a Imperiului german : Italia este suggestionatg
de planul ocupgrei Tripolitaniei, spre asi afirma rolul de putere
coloniala, este suggestionatg de ideia cresterei situatiunei sale In
largul Mediteranei.
Rgsboiul de cucerire colonial i desfg.surarea flotei In ,Medite-
rana sustrggeau Italia, oarecum, dela gandurile ei de nemultumire
contra Austriei 1n special.
Dar Italia a simtit on/And greutatea i piedicile anexgrei Tripo-
litaniei flea' Invoirea Sultanului, suzeranul i protectorul religios
al populatiunilor; de aceia a pus In miscare flota sa in apere tur-
cesti si In deosebi abilitatile sale diplomatice In Balcani, care au
reusit sg rtiscoleasc g. sufletele i s aprindg, speranta vie a Imprg-
stierei stgpanirei turcesti din Macedonia si Tracia.
in acela timp Rusia, care ptindea momentul de redo-
band prestigiul i influenta In Balcani, impreung, cu Francia,
care urmgrea confederarea statelor slave spre a stivili mersul tot
inainte al 'Germaniei In Asia Micg prin sjutorul Constantinopolului,
gsesc cea mai bung ocazie, In favorul unirei statelor balcanice
a conceutrrei kr In lupta comung contra Turciei, pentru ca prin
sdrobirea acesteia sg se atingg preponderenta germang In Orient.
Inleintuirea logicit a faptelor este impresionant asa dar ng-
pustirea Italiei asupra Turciei pentru impunerea anexiunei Tripo
litaniei, a suggestionat i precipitat fatalmente rgsboiul statelor
balcanice, aliate Impotriva Turciei.

IV.
Cum a surprins Romania deelaratiunea de fisboiu a
aliantei baleanice ?
Trebuie sg. o recuneastein i s. o spunem verde nepreggtitg
nedumeritg a fost adevgrata situatiune politic. in care s'a aflat
Romania.
Articolul de fata era conceput i. scris in cea mai mare parte,
Inainte de supravenirea evenimentelor intamplate in Albania 1 care
justifica afirm4iunea de ciocnire a intereselor austro-italiene acolo,
pentru dominatiunea cheei Marei Adriatice.
www.digibuc.ro
 13

Soarta favorabilg a armatelor aliate ducea fatalmente, prin mgri-

rea i imputernicirea Bulgariei In special, la ruperea echilibrului
fortelor.
Dar Rusia i Franta acordan pe fatg cea mai complectg protec-
tiune statelor balcanice, fiindca contribuiserg la Infaptuirea aliantei
in scopul ce am precizat mai sus, de a atinge expansiunea gi pre-
ponderenta Germaniei In Asia Mica prin ajutorul Constantino-
polului.
Austria o simtiam cu totii Incurcata intr'o infinitate de ite diplo-
matice ; Italia nu avea simpatie pentru Turcia, atat din cauza rgs-
boiului tripolitan cht gi din cauza rivalitatii intereselor Halo-
austriace in vestul peninsulei balcanice.
Si Romania, singurg gi paralizatg de actiunile contradictorii ale
Rusiei i Austro-Ungariei, stgtea smirna i privea cu ochii fixi
formula : Desrobirea popoarelor cregtinen.
Doug evenimente au contribuit la solutinnea cestiunei orientale,
prin pacea dela Bucuregti: repercutiunea activitatei diplomatice a
Austro-Ungariei i influenta actiunii Germaniei.
Alianta balcanicg forma neindoios un pericol pentru Austro-
Ungaria, de oarece odatg Turcia sdrobitg i Impartitg intre sta-
tele balcanice, printre cari predominau statele slave, aceste state
gi mai cu seamg Serbia la Mama Adriatica alungau penetratiunea
Austro-Ungariei in Balcani gi o expuneau la framantgrile popula-
tiunilor sale sarbe de lang un mare regat sarb, a cgrui ambitie
militarg se mgrea gi mai mult cu accesul la Marea Adriatica.
Aga se explica toatii strgduinta i energia diplomatiei austriace
ca sg spargg blocul balcanic, opunnd interesele Bulgariei celor
sirbegti In Macedonia.
Germania, la rindul ei, cu simtul realist al p- oliticei sale, va-
zand situatiunea criticg a Turciei a avut o actiune paralel cu
aceia a Austro-Ungariei, dar negovaitg i precisg : impingerea Gre-
ciei la Salonic spre ft o pune In conflict neaphrat cu Bulgaria, gi
totdeodatg sustinerea Romaniei pentru a restrange zona de prepon-
derenta exclusiv slava in Balcani.
Evenimentele au dictat Oren noastre, izolatei, prudenta de a
agtepta desfggurarea kr, gi imprejurgrile fericite au mentinut des-
fagurarea aproape inevitabill a evenimentelor.
Dar, dacg ele luau o altg Intorsgturg ?

www.digibuc.ro
 14

Momentul a venit s ne punem intrebarea capital : Care trebuie

s fie politica exterioara a Romaniei ?
ne Incredintam pedeplin a suntem datori s dm atenOune
.covarsitoare politicei exterioare, fiindc circumstantele actuale in-
dicit probleme grave : i ea, neutralitatea adormitd ne-ar putea
cauza un ram imens.
Statele balcanice nu numai c au esit din letargia lor, dar mani-
fest mult energie i dorinta neinfrant de a se intregi.
Puterile din Europa: G-ermania, Rusia, Franta i chiar Austro-
Ungaria caut aproprierea i alianta cu noi.
Tocmai acest joc de intrecere al puterilor pentru fixarea prie-
-teniei noastre politice datorit fireste prestigiului militar si di-
plomatic pus. in relief prin evolutiunile armatei noastre pe cm-
piile bulgare i prin Incheerea pcei sub conducerea guvernului
roman este un semn vdit c o fierbere politica este in clo-
cote, cd se proecteazd prefaceri politice Insemnate.
Deci nu mai putem rmane nedumiriti i nepregatiti : formula
simpl a neutralitatei nu mai este In stare ca s ne satisfaca.
Daca, pan la un timp, a fost chiar utila i profund legitimat
politica cumpnit de neutralitate bine-voitoare, inaugurat de re-
gele Carol intr'o tar In care statul modern era la inceputul or-
ganizrei lui, i in vecintatea a doua puteri rivale, cari Intelegeau
s se msoare intro ele pentru Intaetate ; astzi, L de acum inainte,
fat de ambitiunile bulgare i fat de acuitatea cestiunei Roma-
nilor din trile subjugate, fata de consolidarea celorlalte state bal-
canice i fata, de tendinta pronuntata, in politica european de a
se Inlocui rivalitaten austro-rus cu duelul de preponderanta Intro
cele dou grupe de aliante europene, Romania are datoria s. 01.1-
seasca. expectativa i s adopte o politic definit, clar, precis
si s intretina a activitate diplomatia metodica.
Izolarea si neutralitatea nu mai pot constitui politics cea maii
favorabill Romaniei.
Izolarea a Lost condamnata, de Ins* poporul care a adoptat-o.
Anglia a prsit, precum s stie, acea splendidd izolare pe care o
justificau, pe vremuri, puterea sa maritim inca nedisputabilii
politica sa coloniala fra, rival.
Mrirea colosal a fortelor militare i nvale ale Germaniei
precum i expansinea comercial gerrnan ; preponderenta politica
mondial la care aspira Germania si suprematia european ambi-

www.digibuc.ro
 15

tionata de dare statele din Tripla-alianta, au determinat Anglia sa

paraseasca izolarea i sK Inchege grupa Triplei-intelegeri.
Prin urmare izolarea politica a pierdut orice Inte les, e Roma-
niei, dei stat mic, se cade Inca mai!putin sa experimenteze o po-
litica negativa.
Nentralitatea bine-voitoare, am vazut in razboiul balcanic ce
consecinte era sit aiba pentru noi ; d altfel interventia militara
in Bulgaria, revendicarea politicei de echilibru In Balcani i rolul
afirmat de noi in pacea dela Bucureti, inlatura cu desavirire
sistemul politic al neutralitatei, ce nu are inteles decal pentrn tari
ca Elvetia, Olanda, Belgia.

V.

Dam& izolare, daca neutralitate adormit nu mai

e posibil, ce politic& extern& urmeaz& a face
Rominia, in conformitate cu interesele ei 1 cu
aspiratiunile legitime ale nationalittii romne ?
Cn toata aparenta ei, cestiunea este complicata. foarte delicata,
i este nevoie ca judecata ferm s Intareasca impulsiunea senti-
mentulm.
Intrebarea este unde poate tinde politica Romanliei ca stat nati-
onal i militar ?
ea se impune ca o concluziune fireasca a consideratiunilor
precedente.
Ne-o cere in acela timp fatalitatea pozitiunei noastre geogra-
fice 1 fatalitatea caracterulm etnic.
Cert este a Romania trebuie sa admita, ca un interes vital,
impiedecarea desnationalizei romanilor din Wile supuse.
Apararea existentei macedo-romanilor cei mai putin numeroi
dintre romanii raspanditi a format al doilea punct cardinal in
atitudinea ce am avut in conflictul balcanic i la copgresul pacei
din Bucureti.
Tot cu atat cuvant, dac nu mai mult chiar, existenta romilnilor
din Transilvania, Bucovina, .Basarabia i pdstrarea nationali-
teitei lor, intereseaza statul roman 'in grad suprem, i ne obliga
sa veghem ca intdrirea noastrd sei fie In folosul lor, precum
men finerea lor sit fie "in folosul nostru.
www.digibuc.ro
 16

Ca stat national gi popor unitar suntem datori a avea o politic&

nationalei In favoarea conationalilor ce locuesc in Inconju-
ratoare : nu incape discutiune.
Aceasta politica poate sa constituiasca, o politica ambitioasa, dar
nu se aseamana cu politica .de cucerire i subjugare.
Italia, in concertul triplei-aliante, nu a Orbit actiunea ei de
aprare a italienilor din Austria: se vorbegte mereu de cererea
de 1nfiintare a unei academii italienegti la Triest.
Rusia neincetat, i chiar acum de curnd, a revendicat dreptut
de a lua apIrarea slavilor napiistuiti din Tureia, Austria gi Ungaria.
Puterile coloniale nu odata, ci de nenumarate ori, au intervenit
In mod foarte energic pentru proteguirea supugilor din diferite tad..
Se Intelege a nu ne putem compara cu Rusia, cu Italia gi Ca
celelalte imperii coloniale.
Dar aceast consideratiune nu poate fi o cauzd de renuntare
la politica inexorabilet a neamului nostru ; ea trebuie numai
sa fie un motiv puternic pentru inchegarea unei aliante sau unei
intelegeri prin ajutorul cdreia set oktinem un rezultat concret
eficace.
Dintre romnii cu vitalitatb, care traesc sub dominatiunea straina,
transilvanenii, cu toata coeziunea i organizarea kr, au reimas i
astazi expugi loviturilor de desnation.dizare.
Nu se poate Fontesta iaragi cat de grea, cell de apsatoare, cdt
de nimicitoare a fost gi este steipeinirea ruseascei in Basarabia,
dupa chipul gi asemanarea absolutismului autocratiei.
Degi in Transilvania stapnirea strain a. se exercita inconaparabil
mult mai de mult tinip dead in Basarabia, rominii, fiind mai nu-
merogi gi mai plini de viata, stau Inca In picioareeste adeviirat,
dar totugi pericolul nationalitatii kr este mare, deoarece statul
poporul ungur nutresc Impotriva romnilor ura de rasa.
Pe cAnd rugii adeincesc in teicere pe basarabeni, fie prin regi-
mul admkistrativ i politienesc, fie prin ignoranta In care Ii mentin,
ortodoxismul pun din Rusia i Basarabia inlatura necesitatea
unei actiuni politico contra celor nesuprimati.
Din contra catolicismul din TJngaria poate atinge prin influenta
ui politica sufletul romn.
Si cum In Transilvania gi Banat exista, acum, cel mai mare sAm-
bure de rominism imprejurul nostru, urmeaz s ne atintim ca
staruinta. hatr'acolo privirile Twastre.
www.digibuc.ro
 17

Pang astlzi alipirea noastrrt de Austro-Ungaria ne-ar Impie-

decat fireste dela o acgune politic de slat, consistnd a apara
pe romnii dinprejur, a sprijini nationalitatea lor i a le intdri
rezistenla economic&
Va trebui sO incepem aceastO acVune
De sigur o politic. foarte grave& fiindel se IndreaptO contra
interesului politico-teritorial al unui stat mare.
Realizarea unei asemenea politici eonstitue o problemil insem-
natt ; deci rec:damrt o atentiune deosebitg, un studiu special, o
expunere cugetat i recugetatO.
Pentru moment facem analiza scopului activitOtii noastre
politice in afara ; pentru moment cciutam a determina o directivI
pozitivl In atitudinea exterioarh a statului roman.
Or, noua fatl a luprurilor ne dicteazO, am vOzut, un rol nou.
Ca stat national trebuie sg. avem o politica nationalO, romn, In
vederea asigurgrei existentei nationalitOtii romne pentru propria
zoastr conservare.
In afara de aceasta situatiunea tOrei ne mai impune i o tintO.
ca stat miliiar.
Fr', lns, o fort6 rni1itar considerabil 5. si solid orgnnizatA, nu
patem aspira la rolul de sprijinitor al romilnilor de pretutin-
deni ; frti aceastO putere Teal6 suntem amenintati de ura i invidia
ungurilor i bulgarilor.
Sit nzc inchidem ochii ; sfi u ne iniiliim cu iluzia senti-
mentelor frumoase, atilt de periculoase in sfera realitgilor
politice I
Orict de util, din punct do vedere al relatiunilor economice,
orict de simpatica, din punct de vedere al ideilor, ar putea fi
actiunea In favoarea strngerei relatiunilor balcanice, am comite
o grealei imensit dacO ne am lOsa dusi de curentul ilusionist al
con federatiunei tuturor statelor balcanice cu noi.
NiciodatO nu vom apIta dela bulgari dragoste sau prietenie :
niciodata bulgarii nu vor uita Dobrogea ; niciodat. nu vor pg-
rAsi gandul revangei !
Mrindu-se i imputernicindu-se, Bulgaria va pndi mereu mo-
mentul ea sl ne provoace, i ehiar s ne loveasc dac ne va sur-
prinde nepregItiti. Necontenit Ii vom gasi dispufi, sit ne ame-
ninte Intre focurile lor i ale ungurilor, In cazul cand am intra
in conflict militar cu acetia.

www.digibuc.ro
2
 18

Prin urmare o necesitate imperioas exist pentru noi ca s

posedm o armata perfectionat gi bine condus ; s. dispunem de
o flotir superioar pe Dunre pentru aprarea trmului nostru
inferior, gi s creim o flot serioas Imprejurul portului nostru
maritim.
S. fim tari ca O. ne aprilm ; s Fini gi mai tari ca s putem,
In sistemul intelegerilor sau aliantelor noastre, pretinde dreptul la
viat nationall a romnilor supugi suveranittii strine.
12-20 Mai 1914.

www.digibuc.ro
 ROMANIA iN CONFLICTUL EUROPEAN

I.

Au trecut mai mult de 4 luni dela publicarea, in nume-

rile 24 (vol. XV) i 1 (vol. XVI) 1914 din Noua revista
Romnd, condus de d-nul profesor universitar Const. R.
Motru, a articolului meu intitulat Politica externd a Ro-
meiniei.
SA-mi fie permis a reproduce din acel articol, ca introdu-
cere, cteva fraze profetice invedernd seriozitatea reflexiu-
nilor mele :
Sa ne incredingim cd suntem datori a da atentiune
covdrfitoare politicei exterioare, fiindcd circumstantele ac-
tuale indicd probleme grave de rezolvat in interesul nostru,
clot cd neutralitatea adormit ne-ar putea cauza un rdu
imens.
Jocul de intrecere al puterilor pentru" fixarea priete-
niei noastre politice datorit firefte prestigiul militar fi
diplomatic pus in. relief prin evolutiunile armatei noastre
pe cdmpiile bulgare fi prin incheierea pdcei sub condu-
cerea guvernului roman este un semn vddit cd o fierbere
politica este in clocote, cd se proiecteazd prefaceri politice
insemnate. .
...Astzi i. de acum inainte, fat de ambitiunile bulgare
i. f 46. de acuitatea cestiunei romnilor transilvneni : fat
de consolidarea celorlalte state balcanice i. fat de tendinta
www.digibuc.ro
 20

pronuntat`a, In politica european, de a se inlocui rivalitatea

austro-rusri cu duelul de preponderent intre cele doua grupe
de aliante europene, Romnia are datoria s, prseascl ex-
pectativa i set adopte o politica definitei, clard, precisei,
intre(ineird o activitate diplomaticei metodicet.
Feint' insei o forld militard considerabild 0 solid organi-
zata, nu putem aspira la rolul de sprijinitor al Romeinilor
de pretutindeni ; feird aceastei putere suntem amenintati
de ura Ungurilor 0 a Bulgarilor.
Niciodatei nu vom capeita dela Bulgari dragoste sau
prietenie ; niciodatei Bulgarii nu vor uita Dobrogea, nici-
odatd nu vor prsi gandul revaiqeiv.
Astfel dar ochii mintei vedeau, de acum 4 luni 1, ajunul
unor prefaceri politice Insemnate, si necesitatea ca statul
nostru s reprezinte o fort5, militarri considerabilg, fiinderi
In situatiunea noastr geografia att de grea mai avem In
fat dumnia politicei de stat a ungurilor si invidia ne-
stins6 a bulgarilor.
Aceste prevederi nu trebuesc considerate ca rezultatul
unei simple vedenii. In logica Inlntuire a faptelor istorice,
observatiunea atent desprinde fatalitatea acestor evenimente.
Am artat In primul articol In ce mod proiectele balca-
nice ale Rusiei (si anume : inaliarea statelor slave, zdro-
birea totald a puterei turce0i i mnlocuirea ei cu prepon,-
derenta rusei la Constantinopol) au fost servite de razboiul
Italiei contra Turciei pentru cucerirea Tripolitaniei.
Dar ea toat victoria statelor balcanice aliate contra tur-
cilor, cu toate rezultatele uimitoare ale acestui rzboi pentru
statele miei, un eveniment considerabil a lovit adnc pres-
tigiul Rusiei i a atins interesele de c,petenie ale Serbiei :
anume sprtura aliantei bulgaro-s'rb si ciocnirea
dintre bulgari, sarbi i greci In Macedonia.
- i A vedea gi articolul cDrepturile Ronaniei In eriza balcanica
publicat In revista juridicit 4Dreptul, dela 17 Ian. 1913, tradus In
frantuzegte de d-nul AL A. O. Stardza eu o prefa0 i imprimat la
Paris sub titlul ItLa question Bulgaro-Roumaine.
www.digibuc.ro
 21

Evenimentul coprindea in sine o consecinta, fireasca: mic-

sorarea simtitoare a puterei de influenta in Balcani a pra-
voslavnicei Imparatii.
Intiadevar Rusia pierdea terenul la Constantinopol, unde
se asezau bazele unei.intelegeri turco-bulgare, Serbia se vedea
mnchis i inghesuit, fara rsuflare la mare, asa c intreg
prestigiul slavismului scadea in Orient. Pe cand dimpotriva
Germania prin Constantinopol i Austro-Ungaria prin Sofia
i pastrau influenta politica i economica, cea dinti avfind
drumul important in Asia mica, iar cea de a doua penetra-
tiunea linitit in Albania in vederea unui puternic con-
dominiu cu Italia asu-pra mrei Adriatice.
Aflndu-se inteo atare situatiune, Rusia si Serbia erau
silite s faca tot posibilul pentru a rsturna calculul politic
al Austro-Germanilor i pentru a obtine plamnul mrei.
Ceeace reusise sa. Infptuiasca alianta statelor balcanice,
fusese ideia de intregire a nationalittii lor.
Rusia, i in urma ei Franta, spre a rpune pe aliata pre-
tioas a Germaniei, au sugerat statelor balcanice principiul
natitmalitatii ca baza politica necesar vietei lory cu indato-
rirea sa lupte contra Turciei, s'o nimiceasca, spre a elibera
pe conationalii supusi dominatiunei otomane, anexnd ter--
toriile locuite de dfinsii.
De atunci Rusia si Serbia s'au legat de aceiasi. ideie.
Serbia, dupe pacea dela Bucuresti, Intors privirile
spre Bosnia-Hertegovina, catre un ideal national .de intrer
girea patriei sarbesti cu esire la mare. Rusia, la rndul
ei, nutrea un vdit interes s impinga i sa incurajeze Serbia
In aceasta directiune, fiindca actiunea sdrbeascd in Bosnia
Hertegovina avea menirea sd izbeascd cumplit in impd-
raga dualistd, prin tendinta dislocarei unor provincii teri-
toriale importante din conglomeratul politic al Habsburgilor
prin instalarea la marea Adriatica a unei viitoare puteri
maritime slave, avangarda a colosului rusesc.
Nu incape indoial ca, intro coastele orientale ale Italiei
o coasta considerabila balcano-slava a Adriaticei, puterea
www.digibuc.ro
 L. 22

maritim i comercial a Austr6-Ungariei ar fi fost ing-

buit.
Tinta de atins i planul de executare impunndu-se CU o
fatalitate neinlturabil Srbilor, era de prevAzut c acest
popor va pi in actiune cu admirabila sa tenacii;ate.
Din nenorocire, Sfirbii aveau s se arunce la lucru cu o
vigoare barbar (feird alegerea mijloacelor fi dupei metoda
balcanied in Macedonia), aa in ct asasinatul perechei mo-
tenitoare a tronului habsburgic, in conditiunile teribile reve-
late de instructia complotului, risca grozav sa devina sor-
gintea unor mari catastrofe.
Inteadevar urmrind, dupe incheierea pacei dela Bucu-
reti, marele proces de rivalitate dintre Rusia i Austria ;
inducnd din necesitatea istorica a faptelor Impingerea srbo-
TWA spre Adriaiica prin actiunea srbo-muntenegrean contra
Albaniei i prin opera separatiunei Bosniei-Hertegovinei
pentru reconstituirea Marei Serbii, nu era imposibil a se
deduce realitatea unor consecinte grave. De exemplu :
a) CA Rusia va cauta, cu o mare cerbicie, s implineascg
un plan al Triplei-Infelegeri de zdrobirea puterei germane,
preponderant la Constantinopol (i deci prin Dardanele in
Asia-micA), a puterei germano-austriac incercnd cu o
continuitate nedesmintit ca, prin cheia Adriaticei i prin
trmul de vest al peninsulei balcanice, s apese gren In
cumpana echilibrului mediteranean.
b) Ca prin comunitatea scopului i actiunei in Balcani se
va stabili, pe d'asupra Bulgariei i Turciei, o strns soli-
daritate de interese intre Rusia i Serbia.
c) CA lovitura data sau Incercat contra Serbiei, in cursul
executrei planului de a separa i anexa Bosnia-Hertegovina,
de a libera Albania de sub influenta Austriei, va fi repercu-
tat in Rusia de a4a fel e atunci conflictul dintre Serbia i
' Austro-Ungaria se va transforma inteun conflict intre Rusia
Austria, cu alte cuvinte inteo formidabil conflagratiune
generala.
. Cuvintele profetice, ce am reprodus la inceput, au cu. att

www.digibuc.ro
 23

mai mult caracterul unei adevrate profetii cu. &At ele se

intemeiazA, aa dar, pe ratiuni dictate de cauzalitatea fap-
telor. Invocarea lor acum poate contribui sA pun pe deplin
in vazI Intelesul istoric al evenimentelor in care trAim.

Care trebuese sa fie rolul i datoria RonAniei

fn actualul conflict european ?
Ce problem ! Ce mare i grea problemA I de oare-ce, cu
toat vibranta exploziune a sentimentului national din tara,
cu toatA aparenta de justificare absolutA a atitudinei noastre
in favoarea triplei-infelegeri, m vAcl silit s afirm din nou,
cu curaj, cA cestiunea este foarte complicata i delicat, cg.
nu existA o imperioasei necesitate pentru ca atitudinea
noastrA sA. fie ostilA Germaniei i favorabilA Rusiei, atingerea
idealului national nefiind conditionatA de intrarea noastrA In
actiune contra gekmanilor.
Sant mai mult de dou luni dela primele declaratiuni de
rzboi, end, aflAndu-mA in strAinAtate i scrutAndu-mi ju-
decata, am impArtlit compatriotilor, in societate cArora m
gAseam, accast impresiune a mea contient, bazat pe patru
mari convingeri :
1. Superioritatea militarA i politic a Germaniei, care va
face victorios statul cel mai bine organizat din lume.
2. Atitudinea neutral i interesul supbrior politic al Ita-
liei de a nu merge cu Tripla-intelegere.
3. Ostilitatea periculoasei a Bulgaria in, spatele nostru.
4. Gravitatea extrema a metrirei i Intinderei nelimitaia
a Slavilor Imprejurul nostru : Colosul rusesc la est pang,
la Prat i gurile Dunrei, la nord prin Bucovina, Galitia i
intreaga Polonie, In jos pe Mama Neagr cu dominatiunea
Constantinopolului i. a Dardanelelor ; SArbii la sud-vest
pAn'a" la mrile Adriatica i Ege, Bulgarii la sud cu cea
mai mare parte din Macedonia, Tracia i Dobrogea 1
www.digibuc.ro
 24

Incontestabil, Romania are i trebue sa palstreze ca tinta

reintregirea neamului roman, inchegarea unui stat ware
format din Muntenia, Moldova, Transilvania, Basarabia, Bu-
covina i Dobrogea.
Tinta, ns, trebue urmrit cu toti sortii izbndei de fini-
tive i fairA riscul aventurilor.
In momentul cnd Austro-Ungaria a intrat -in lupt5. cu
Serbia i era puternic atacan. de Rusia, s'a deteptat In spi-
ritul multora ideia cucericei upare a Transilvaniei i Buco-
vinei, prin ocuparea lor militar In Intelegere depling cu
Rusia.i cu cele-l-alte puteri ale Triplei intelegeri.
A pArut firesc sa.' nu existe pentru luarea Transilvaniei
Bucovinei de cat o singur solutiune neted : mergerea cu
ruii pentru cucerirea kr. Dar, pentru alipirea provin-
ciilor noastre i formarea marelui regat 'roman nu ajunge a-
Incheia acum o intelegere de cooperare cu ruii, nu ajunge aL
trimite armata, de ocupatiune i a declara anexate acele
Mai sunt neapa'rate doug conditiuni esentiale :
Mentinerea cu putere militard a ocupatiunei i contrac-
tarea pentru multd vreme a unei aliante ofensive ssi defen-
sive cu Rusia.
Or, in ipoteza cea mai favorabil a triumfului militar se-
rios al ruilor contra austro-ungarilor, i dup Incheierea
pkei chiar in conditiunile cele mai grele pentra monarhia
dualisfa., ungurii totu5 nu vor renunta s'a" se reintoarel contra
noastr i vom avea tot-odata.' In spate pe bulgarl urmrind
luarea Dobrogei. Ruii, In urma incheierei pIcei favora-
rabile lor i prin care ar dobndi parte din Bucovina, Ga-
litia, Polonia austriaca etc., vor don i. sa fainna linititi,
pentru-c bulgarii, dupe victoriile ruse0i, se vor reconcilia
cu Rusia, o vor ajuta s se instaleze definitiv la Constanti-
nopol, i. toti slavii reconcilati se vor mri, coprinznd toat
peninsula balcanica' intre marea Neagr, marea Egel, marea
Adriatick Bosfor i DunAre, astel eh' nu va mai exista nici
un motiv pentru ruO ca s fac sacrificii pentru mentinerea.
puterei noastre, mai ales c5, In viitor noi am mai avea o sin-
www.digibuc.ro
 25

gurti, nazuinta nationalg Basarabia smulsd i steiptinitd

de ru#.
Solutiunea de a lua Transilvania si Bucovina cu ajutorul
rusilor nu poate deci fi "priimit cu usurint si admisg ca
inevitabil si indispensabilg, dupg, cum est in aparentg.
.Suntem un stat mic si nu putem, In valmagul marilor
state att de puternice, s jucgm, Mrg, adancg, cugetare si
mare prevedere de viitor, soarta regatului roman.
Analiznd rand pe rand cele patru formule in care se
concentreazg convingerile pe cari imi bazez judecata conclu-
ziunei mele generale, sper s confirm imediat observatiunile
de mai sus referitoare la pqicolul cooperetrei armate cu
1. Superioritatea militard a Germaniei este un fapt pre-
cis pe care nimeni nu-1 poate serios tgggdui.
Superba si admirabila armata francezg ; multimea nemg-
surat a armatei rusesti ; mica si insufletita armata belgian
la spatele cettilor intrite ; tru'pele de elitg date in ajutor
de Englitera si colosala flot engleza n'au reusit, nu reusesc
si nu vor reusi s zdrobeascg armata german. Din contra'
germanii, luptand pe trei fronturi, s'au instalat In Belgia,
ocup nordul si nord-estul Frantei cu o armat strasnicg de
atac si contra-atac, i, pe teatrul operatiunilor dela rgsgrit,
tinnd viguros In respect pe rusi la frontierele Prusiei orien-
tale pe teritoriul polonez, uniti cu austro-ungarii Ii Imping
mereu 'pentru a-i goni din Austria si a-i invlui In Polonia.
Aceastg, putere armatg, att de colosalk cu o discipline
neinfrnt si sub o conducere unitar si metodicg, constitue
un ad versar atat de mare si o fort asa de respectabil, nct
trebuia sg intre i trebue sg intre foarte mult in calculul
probabiitgtilor celor mai pozitive i mai sigure victoria de-
finitivg a germanilor si probabilitatea dictrei pcei In inte-
resul bor.
Cum dar, atunci, ar fi posibil s ne mentinem in Tram- .
silvania mai ales, peste linia Carpatilor, In fata puterei ger-
mane, contra cgrora am fi luptat ca dusman, potrivit leg-
turilor ofensive i defensive ce am fi stabilit en ruii ?
www.digibuc.ro
 26

Este prin ulmare la mintea omului eg, o legAturA cu Rusia,

contra austro-germanilor, pentru cucerirea Transilvaniei
Bucovinei ; c o luptg. militarA alAturea cu rusii pentru ocu-
parea scurnpelor noastre provincii, ne-ar atrage cele mai te-
ribile dezastre in cazul victoriei finale a armatelor germane,
cad ne-am gsi slAbiti, alAturi de o Rusie neputincioasg, fata
de puterea germanilor care ne-ar nimici ocupatiunea din
Transilvania si Bucovina, si ar mai permite pe d'asupra
bulgarilor sA ne atace dela spate, lundu-ne intreaga Do-
broge i inchizfindu-ne drumul la mare.
2. Ostilitatea periculoasti a Bulgariei in spatele nostru :
n'o putem trece cu vederea In cazul intrArei noastre in ac-
tiune, fArA a ne orbi In chip criminal. Bunul simt cel mai
elementar demonstreazA evidenta interesului divergent al
Bulgariei, eare pndeste momentul revansei de anul trecut
si care doreste ocuparea Dobrogei, pentru a precumpAni
eventuala noastrA mArire cu. Transilvania i Bucovina.
N'am avut anul trecut, In congresul pAcei dela Bucuresti,
pe lngA motivul intArirei granitei dobrogene, ea cel mai
puternic argument al Romniei afirmarea necesittii echi-
librului fortelor, spre a ocupa Noua Dobroge si a impedeca
lArgirea prea mare a fruntariilor Bulgariei ? Cum s admitem
acum eh' bulgarii vor privi indiferenti la mArirea noastrg,
c ei popor am bitios vor renunta la ideia revansei ?
Se aduc intr'adevAr dou argumente pentru a se InlAtura
Obiectiunea imperioas a atacului primejdios al Bulgariei :
CA Rusia nu ar permite bulgarilor aceastA ofensiv
li se va da ca compensatiune Macedonia.
Ambele argumente sunt fArA fundament solid Desigur,
Bulgaria ne va ataca, mai ales, In cazul victoriei germano-
austriacA, adicg atunci cnd Rusia nu va mai fi In mgsurg,
.s se incrunte cu eficacitate in fata bulgarilor.
Dar in ipoteza victoriei ruse0i? Am atins acest punct
de privire asupra desfAsurArei evenimentelor, cnd am arAtat
pericolur pentru noi al reconcilierei slavilor victoriosi si al
perderei Dobrogei, ca pret al impilarei bulgaro ruso-sarbe
www.digibuc.ro
 27

ce va asigura Rusiei Constantinopolul, Bulgariei Tracia cu

Andrianopolul si Macedonia cu Salonic, iar Sarbo-muntene-
grenilor Bosnia, Hertegovina, parte din Dalmatia si Albania.
Voi cerceta la vale, cu mai multg amploare, cestiunea vic-
toriei slave si a consecintelor intinderei colosale a lumei
slave, si acolo problema va fi scrutatg In totalitatea ei.
In ori-ce caz, insg, pericolul osti1itii bulgare este o rea-
realitate indiscutabilg si trebue s privim bine in fat even-
tualitatea de a ne afla Intre doug focuri inamice : ale ungu-
rilor si ale bulgarilor.
Gel de al doilea argument, invocat contra temerei justifi-
cat' a unui atac bulgar, ar consta din posibilitatea unei
compensatiuni oferite Bulgariei, In schimbul neutralittei
sale binevoitoare fat de Doi, adicg a Macedoniei.
Nu stiu daca ideia ofertei diplomatice in acest sens a fost
serios examinatg in cercurile competente.
Cred insg, cu tgrie, cg att Rusia ct i guvernul ronagn
n'au sgvrsit imprudenta unei asemenea demers diplomatic.
Cea mai mare parte din Macedonia (Kosovo, Prizrend,
Kumanova, Ouskoub, Ichtip, Koeprulii, Dibra, Negotin,
Ochidra, Monastir, Bitolia) se gdsefte in, stdpeinirea Serbiei
pe baza trac.tatului dela Bucuresti ; Testul coprinznd Drama,
Serres, Salonicul, Ghevgheli, Vodena, Veria, Kastoria, Koniza,
Metzovo, Ianina, se aflei in steiptinirea Greciei In virtutea
aceluia tractat.
S. fie serios atunci a se vorbi despre o asemenea com-
pensatiune ? '
'Este admisibil ca Romania, spre a obtine neutralitatea
Bulgariei, s impung Serbiei i Greciei sacrificiile acestea si
sg cearg ea inssi nimicirea operei infptuit prin pacea dela
Bucuresti ?
Serbia, chiar victorioas contra Austriei, i dupg anexarea
Bosniei, Hertegovinei, i s'ar putea cere Sacrificiul Mace-
doniei rAvnitg de bulgarir in utma grelelor i sleitoarelor
lupte sustinute de ea contra Turciei si Austriei ?
N'ar fi o ilusiune prea fantasticg credinta .cg bulgarii,
www.digibuc.ro
 28

sufletul crora fierbe atftta pasiune de revans contra noastr,

ar sta de vorv cu noi i ar consimti s no lase a cuceri
Transilvania si Bucovina cu sperant c, In urm, vor obtine
Macedonia dela Serbia si Grecia ?
Dar cu ce ochi ne-ar privi Serbia i Grecia, puse in cu-
vent de o asemenea propunere ?
Dac n'as fi auzit insumi, In repetite rnduri, formuln-
du-se argumentul conpensatiunei Macedoniei, n'as fi fost in
stare s admit serios posibilitatea lui.
Mi se pare cu adevrat inutil a mai combate o tez di-
plomatic asa de subrea.
Gravitatea extreme& a mdrirei i intinderei nelimitatd a
slavilor imprejurul nostru.
Din luptele uriase intro armatele combatante de azi, se
intelege c se asteapt Inc i azi ca rezultat ori victoria
germanilor ori triumful
M'am rostit asupra convingerei mele despre victoria ger-
man, intemeiat pe constatarea organizdrei uimitoare a
-statutui german, pe neincrederea In torta numetrului rusesc,
adaog pe ineficacitatea concursului militar i maritim al
Angliei.
Cea de a dou, fort militar, serioas prin calittile ei
splendide, este cea francez, dar rmne inferioar celei ger-
mane.
Dac poporul francez lupt cu avntul su eroic, cu elanul
de indignare contra imprejurrei de fapt c6,, din cauza de-
claratiunei de rzboi au fost atacati nti i cl o parte din
Franta este cucerit, militreste, apoi i omenirea german
toat lupt cu o insufletire, mrit. de gandul cg, dou5, mari
state (Rusia si Anglia) Ii amenint existenta ca putere mon-
dial, prin stpnirea ce ele exercit in canalul Mnecei
n canalul de Suez, i prin posibilitatea stpnirei Bosfo-
rului ce i-ar inchide drumul s pre Asia.
Germanii nu fac astzi, ca la 1866 si 1870, rzboi militar
de cucerire i de fondare a unui imperiu unitar, Ci duc un
rzboi de ras,. un rzboi al intregului popor german.
www.digibuc.ro
 29

Cu insufletirea germanilor nu se poate compara decb

elanul frumos al poporului francez, mndru de o civilizatie
veche care a adus servicii imense omenirei. Dar elanul
francez pentru apArarea teritoriului Frantei este scontat mai
mult in profitul Engliterei, care relvnWe anexarea colo-
niilor germane 0 doboreirea puterei maritime ssi comerciale
germane, i in folosul ambitiei Rusiei care urmeiresste cu-
ceriri teritoriale ssi inldturarea rivaliteitii germane la Con-
stantinopol, prin aozarea imperialismului slay pe malu-
rile Bostorului.
SA ne punem totui acum in ipoteza victoriei ruseti
contra austro-ungarilor, in ipoteza triumfului general al
Triplei-Intelegeri, cAci nu tagAduese ca poate intra in cal-
cfilul probabilitAtilor.
Ei butte, infrangerea Austro-Uugarilor permitnd cucerirea
de et:11re rui a Bucovinei, G-alitiei, Poloniei austriace etc.,
i a instalArii SArbo-Muntenegrene in Bosnia, Bertegovina,
parte din Dalmatia i Albania, ar putea sa fie semnalul des-
facerei habsburgice.
Noi romnii, intrati In actiune alturi dc rui, am ocupa
Transilvania i Bucovina.
Rezultatul pAcei ar fi dictat, pentru orientul Europei, de
ctre rui, ceeace ar insemna : cd ei vor intinde steipnirea
lor &Ind in Moravia, ca apoi ei, in unire cu toti slavii
din Balcani, reconcilati sub sclipitoarea egid militara a Ru-
siei, vor scoate pe turci din Constantinopol, aa cA harta
Europei orientale se va prezenta in modul urmAtor : De la
marea Balticd, prin ktreaga Polonie, prin Galitia, Bu-
covina, Basarabia, Marea Neagrd si Bosforul, va domina
imensitatea rusd, prelungindu-se 'in Asia mare prin Tur-
kestan 0 Siberia piinci la Oceanul Pacific 0 in Asia mied
prin Armenia, Mesopotamia, Persia pineila Oceanul Indian.
Intre Duneire, Marea Neagrei, Marea, de Marmara, Marea
Egee, va exista o Bulgarie mare fi ambitioasei. Spre sud
vest se va infanta o Serbie mare cu o bogatd ci pretioasd
coastd a Mdrei Adriatice, coprinznd parte din Albania,
www.digibuc.ro
 30

Muntenegru, Bosnia, Hertegovina i chiar o parte din

Dalmatia. Intreaga peninsula balcanied va fi slava ; Marea
Neagra va fi o mare curat ruset.
Romania, cu Transilvania i parte din Bucovina, se va
gasi inconjurata din trei parti de un vast ocean slay, fara
esire directa la mare, si invecinandu-se spre nord-vest cu o
Ungarie dusmana i dornica de rzbunare.
Rusia, stapanet In Balcani fi la Constantinopol, ne va
dicta fi ne va impune masurile ei economice.
Bulgaria, dupet reluarea Dobrogei i largirea simtitoare
a fruntariilor sale in Balcani, ne va privi semeatei dupe
maluile dominante ale Duneirei.
Serbia, reintregit, mult marita, i avand plamanul Mrei
Adriatice va fi lipsita de interes in favoarea noastra, urmand
in totul indicatiunile guvernului din Petrograd.
Ungurii, refacandu-se, vor cuta s ne izbeasca i atunci
nici bulgarii nici rusii nu ne vor ajuta.
Bulgarii n'au s inlesneasca niciodata victoria noastra
contra ungurilor, in primul rand din cauza afinitatii lor de
rasa cu maghiarii i in al doilea rand fiind-ca ei vor avea
siguranta stpanirei Dobrogei, atata vreme cat vom fi ocupati
nelinistiti de unguri pentru obtinerea Transilvaniei. Rufii
vor descoperi un veidit interes de a nu-fi instreiina aa
mult lIngaria, pentrucei Ungaria propriu zisa ar putea
sei joace rolul unui stat tampon intre Rusia i Germania,
aa c4 trebue set prevedem ea in viitor rufii ne vor lasa
sei ne aparam prin propriile noastre puteri contra ungu-
rilor i bulgarilor, indbufind n aceasta luptet veleitatile
noastre de a ne gandi i de a aspira la Basarabia.
Cam acoasta foarte delicat i dificila situatiune vom in-
tampina, in. urma biruintei Rusiei i concentrarei maselor
slave in nenumaratul continent ruso-bulgaro-sarb.
Apar deci indestul de serioase motivele ce ne indeamna
s'd proclamam sus i tare ea' statul roman are datoria im-
perioas de a cumpani cu exactitati, riguroasa urmrile ul-
terioare ale politicei pe care o va intreprinde.
www.digibuc.ro
 31

13-n stat mic, mai ales cand se hotargste pentru o politic&

de cucerire cum este cazul nostru negresit potrivit idealu-
rilor neamului este tinut sa examineze bine imprejurarile
si sg incerce a ptrunde cat mai mult cauzele istorice care
determina succesiunea evenimentelor.
Inca odata, nu este destul sa poftim cucerirea scumpelor
noastre t`risoare de peste munti ; mai avem nevoe sa le
putem pastra si in acela timp A ne dam seama de conse-
cintele viitoare ale unei actiuni militate de cooperare cu
ruii pentru victoria slava si intoarcerea imperialismului rus
la Constantinopol.
Lrgirea i adeincirea masei slave imprejurul nostru ;
certitudinea situatiunii noastre geografice fi politice alsa
precum am infdtifat:o mai sus, ne obliget sei ne supunem
criteriului judeceitei senine, ca sei ne ferim de pericolul
determineirii impulsive.
Imens ar fi raul dacg sentimentul, lipsit de vederea
profund a realittii, ar conduce singur actiunea spre reali-
zarea idealului national.
Patriotismul adevgrat cere Romaniei, in circumstantele
extraordinare de felul celora prin care trecem, sa nu uite
situatia sa geografica, in Europa, sg nu omita a scruta ce
poate reprezenta vastiteitea lumei slave inconjurdtoare qi
dominantei, ci O.' ia aminte a, daca are de invocat un ideal
national linpotriva maghiarilor brutali, are si contra rusilor
despotici ; ca.' daca idealul national din Transilvania este
scump prin traditia direct a obarsiei daco-romane si mai
viu inaintea ochilor prin mi4carea neamului ce traeste acolo,
idealul national din Basarabia lui stefan cel Mare si din
Basarabia smulsa de abia 37 ani, este imperios necesar din
cauza importantei teritoriului la Marea Neagrd, adicci la
pleimeinul statului roman.
Intrarea noastr in actiune prin cooperarea militara, cu
armatele ruses-6 si prin incheerea unuei aliante cu Rusia,
ne va conduce fortat la renuntarea si pierderea definitiva a
Basarabiei.
www.digibuc.ro
 32

Pentru noi, cleci, ar avea rezultate greZe i periculoase

att cucerirea Transilvaniei i Bucovinei cu cooperarea armata
a rusilor cat i triumful colosal al lumei slave si izolarea
noastr in mijlocul oceanului slay..

Atitudinea neutral& i interesul politic superior al

Italiei de a nu merge cu Tripla-intelegere.
Atitudinea Italiei, explicatiunea declaratiunei de neutrali-
tate i interesul politicei de stat si de putere mare a Italiei au,-
nu este asa ? o importantrt cardinal In situatiunea actual.
Dela inceput toat lumea tripla-Intelegere i statele
neutre s'au preocupat de rolul i d actiunea Italiei.
La noi in tar% s'a interpretat cu insistent gestul neutra-
littei n sensul unei Inclinri pentru politica Triplei-Intele-
geri si a unei perioade de asteptare a momentulni favorabil
de a intra in Austria pentru a ocupa Trentul i Triestul; de
a se asigura de stpnirea exclusiv a Albaniei si de a pre-
pondera in marea Adriatic.
Romfinii in strintate, surprinsi acolo de evenimente,
exprimau acelas gnd i cu aceasta speranta vedeau apro-
piat Implinirea idealului de unire ca Transilvania.

Convingerea mea a fost contrarie din primul moment

i a rmas aceimi astzi.
Interpretarea aproape general, dat atitudinei neutral a
Italiei, se baza pe ideia c Italia are drepturi -de revendicat
in Austro-Ungaria ; c politica ei procedeaz dela acel prin-
cipiu al neutralittii nscut pe solul italian i prin ajutorul
cruia s'a fAurit reintregirea natiunei italiene si constituirea
marelui regat al Italiei. Examinnd mai cu ptrundere ces-
tiunea cred c se va inltura o eroare in judecata predo-
minant.
www.digibuc.ro
 33

Istoriceste este cunoscut cg, sistemul Triplei-aliante euro-

pene a luat natere, dupa rzboiul dela 1870, prin acordul
fo`nnat de geniul politic al 'lui Bismark intre Germania,
Austria On Rusia ; cg, in urmg, Rusia eind din aliantg, Ia
1887 s'a format *Tripla-aliantg intre Germania, Austro-Un-
garia i Italia. Sunt dar 27 ani de ctind Italia a mentinut,
In concertul statelor europene, pactul de aliantg cu Wile
germane, reinoindu-1 i acum de curnd.
Numai interese maxi politice pot explica cum tara lating
prin excelent a intrat intr'un sistem de aliantg protivnic
Frantei, sora lating, si favorabil Austro-Ungariei, adicg impe-
riului care a stApnit multg vreme poporul italian divizat, impe-
riului contra cgruia Italia a trebuit sg lupte ajutat. de Franta
lui Napoleon al III-lea, spre a infptui unitatea national', in
fine imperiului care, In prezent inch', detine prtile italiene
numite Trentul i Triestul, i incearcl o st'pnire solidg pe
marea Adriaticg prtn coasta vestich' a peninsulei balcanice. Or,
trek consideratiuni au motivat i justificg punctul de vedere
initial al politicei pozitive ce urmgrete Italia :
In primul rand intrarea ei In Tripla-Aliantg s'a Indeplinit
g ratie actiunei Germaniei, care a dat consacratiunea defi-
nitiv i istoricg unitgtii italiene prin sprijinul acordat la
incorporarea Venetiei ce rmgsese Inca sub dominatiunea
Austriei si la ocuparea fi proclamarea Romei drept capi-
tala a regatului italian, contra vointei Papei sustinut in
aceastg privintg chiar de care Napoleon.
In al doilea rand mhnirea Italiei fatg de politica exclu-
zivist i acaparantg a Republicei franceze In Africa de nord.
In al treilea rand cestiunea, de o imPortantg colosalg
pentru Italia, a mgrei Mediterane, unde Italia nu 'admite un
rol foarte redus fat de marile puteri navale absorbante.
Firete, In decursul anilor, au interenit de atunci eve-
nimente noi de naturg sg modifice unele puncte de vedere
(precum sunt evenimentul constituirei Triplei-intelegeri, acela
al ingltgrei formidabile a G-ermaniei, i In fine al ngzuintei
Austro-Ungariei ca sg devino o putere maritimg in Adriatica);
www.digibuc.ro 3
 34

totusi liniile mari ale conceptiunei politicei de stat au rgmas

aceleasi pentru Italia.
Cnd a izbucnit, In August trecut, rgzboiul european, pro-
blema ce se impunea Italiei ei-a, aceia de a potrivi atitudinea
ei cu interesul capital al statului. Ea ge gsea in fata
urmtoarei intrebeiri : Trebue, ca aliatg, s meargg cu bloctil
german Inteun rzboi ofensiv ? Sau exist un interes vital
dictnd necesitatea de a rupe un pact de allantg, reinoitg
de cfitg-va vreme, si de a lupta alturea cu Tripla-in.telegere
pentru sfgramarea statului politic dualist, ca prin acest mijloc
s anexeze teritoriile italiene i sg Inlgture din Adriatica pu-
terea concurent i rivalg a Austr Ungariei?
Schimbarea atitudinei Italiei cu pretul violrei tracta-
tului de aliant. trebuia deci examinatg cu mult atentiune,
fiindcg numai scopul Inalt de viitor i foldasele pozitive ale
nouei politice puteau s conditioneze aceastg schimbare.
Ce ar fi avut de cgstigat Italia In cazul luptei comune cu
Tripla-Intelegere ? S. ia Trentul i Triestul i sg scape de
puterea austro-ungarg pe marea Adriatic.
Dar dacg aceste eventuale profituri, dupg urma unei ac-
tiuni comune cu puterile ar fi intrupat in-
teresul capital al politicei de stat, cum s'ar explica faptul c
pe cnd se opunea blocului germano-austriac (evident impre-
sionant prin soliditatea lui) cumpna formidabil a Triplei-
Intelegeri, Italia reInoia pactul Triplei-aliante cu sacrificarea
idealului ei national ?
Dacg idealul imperios i scopul predominant al politicei
italiene s'ar fi bazat pe revendicarea Trentului i Triestului
pe revenclicarea stpAnirea exclusive a mgrei Adriatice,
atunci frg indoial cg Italia ar fi fost obligat sg denunte,
la ultimul termen, pactul Triplei-aliante, i de data asta, in
mijlocul conflagratiunei generale, s ia pozitiune f At* pentru
Tripla-Intelegere.
Cu toate acestea Italia a declarat neutralitatea ei ; o ps-
treaz si nu numai CI nu existg un semn vdit c i va
modifica atitudinea, dar i voi pune in relief motivele
www.digibuc.ro
 35

nu va parsi rolul ei in Tripla-alianta, ca aliata in special

a Germaniei.
Declaratiunea de neutralitate a Raliei a flcut pe multi si
mai face si astgzi Inca pe mult s presupun a, Italia, sub
pretextul abil c tractatul de alianta are un caracter defensiv,
refuza orice concurs blocului german tocmai In momentele
cele mai grele i hotargtoare, ajutnd indirect puterile Tri-
plei-intelegeri i stand la pnclg spre a sari in Austro-
Ungaria.
Imi permit sei afirm cei rationamentul tra deazel o jude-
cata politicd superficiald .
Inteadevar cum s'ar putea explica atitudinea pasiva a
Italiei in toiul evenimentelor ce pot sa decidg de soarta
viitorului ei ?
Cum se poate bnui in politica italiana, careia pe drept
se atribuie abilitate i finetg, imprudenta neindemnarea
de a face ca interesele vitale s atarne de calculul nesiur
al norocului ?
Nu este o simpla Inchipuire credinta ca Italia, avnd de
aparat interesele politicei nationale superioare i avnd oca-
ziunea de a le satisface cu multa usurintg printeo luptg ala-
turea cu Tripla-intelegere, a preterit abilitatea (?!) inertiei,
adica stand linitit i asteptnd rezultatul eventualei in-
frangeii a Germaniei i Austriei ?
Reflexiunea atent O. fie, oare, in stare a concepe absur-
ditatea cei Italia, odat . hotaritg a pargsi Tripla-alianta spre
a-si chuta implinirea nevoilor sale supreme, toe de a
intra imediat actiune comunei cu Tripla-intelegere fi a
culege cu mare siguranta omeneascei fructele victoriei con-
tra Austro-Ungariei (atacatg pe toate fronturile de Rusia,
de Italia, de Serbia si de Romnia ce n'ar mai fi ezitat un
singur minut sa imite exemplul Italiei) A. se opreascg pe
loc set se multumeascei a face matanii la bisericei pentru
reuOta Triplei-intelegeri? Nu, bunul simt nu ingadue ipo-
teza ca. Italia, prin neutralitatea ei, s'a declarat de partea
Triplei-Intelegeri.
www.digibuc.ro
 36

Cum se explic ins atitudinea actual a Ita liei fat de

statele centrale, aliatele sale ?
'Judecata pripit i aparent a lucrurilor ar zice :
Ei bine, dad. Italia nu urmreste scopul idealurilor sale
nationale in Triest, Trent, Dalmatia, etc., de ce, fiind le-
gat printr'un tractat cu Germania si Austro-Ungaria, nu a
intrat in rzboi alturi de alietele ei?
Rspunsul este limpede
Italia, participfind la rgzboi cu blocul german, putea nu-
mai s indrepteze armata la fruntariile Frantei, spre a imo-
biliza o parte din fortele franceze sIt slbeasc astfel re-
zistenta francez contra invaziunei germane.
Or, ofensiva italienilor contra francezilor ar fi fost o
monstruozitate, pe care impratul Wilhelm al II-lea sau
politica bismarkian, cea mai realist n'ar fi putut'o pretinde.
De alt parte lupta Italiei contz a Triplei-intelegeri ar fi
adus dezastre incalculabile :
Flota i intinsele sale coaste mediteraneene ar fi fost zdro-
bite de flotele combinate ale Engliterei i Frantei ; englezii
cu ajutorul arabilor (instigati chiar de turci) ar fi rsculat
Tripolitania. pe care Italia ar fi perdut'o in urma dezastru-
lui flotei sale.
lat pentru ce Italia, care asa de usor i att de sigur
ar fi putut s lupte alturea de puterile Triplei-intelegeri,
pentru realizarea idealurilor nationale in contra Austriei,
n'ar fi putut decat cu sacrificiul propriei sale puteri s se
pun in rndul aliatelor sale.
In loc sIt aduc un serviciu imens blocului germano-
austriac, Italia, executnd tractatul de aliant, ar fi riscat
un joc periculos.
Septembrie 1914.

www.digibuc.ro
 37

Adevratele interese superioare ale political de stat

ale Italiei.
Cred c am stabilit In:cle-ajuns c inlturarea fortei ma-
ritime austro-ungare din Adriatica i cucerirea Trentului
Triestului daca pot determina curentele .unui ideal na-
tional nu constituesc politica intereselor superioare de
stat ale Italiei.
De altfel distrugerea monarhiei dualiste, cu conditiunea
Inltrei marelui stat slay srbo-muntenogro-albano-dalmat,
nu este menit s asigure Italiei stpnirea excluziv a m-
rei Adriatice. Ba Ina pentru Italia prezint foloase mai se-
rioase un condominiu cu Austria In marea Adriatia i asu-
pra Albaniei, cci Serbia gi Muntenegrul, ca mici state slave,
au interese care energic opuse expansiunei prea ambitioase
a Austro-tngariei, Inlesnesc pstrarea ecbilibrului dintre
cele dou, mari puteri.
Care ar fi, bask rezultatul victorieiesvargite,a Angiei
i. a Frantei, ca mari puteri navale ? Victoria le-ar da im-
periul absolut exclusiv pe marea mediterank
Fat cu aceast, situatiune Italia, chiar stpn, in marea
Adriatick ar rmne nu numai inferiorizat In Mediterank
dar neglijat i Inc inlturat.
Italia, urnarind cu o legitim ambitiune s, joace un rol
mondial ca putere maritim i coIonialk nu poate privi cu
ochi favorabili perspectiva restrngerei activittii sale.
Aci std cu ademirat nodul problernei in politica externet
a Italiei. Existenta i siguranta regatului nu atarn de ali-
pirea la patria mum n lstriei gi a Trentului, cum nu a-
dirn de redobandirea provinciilor italiene ale fostului stat
Sard (Savoia, ITisa) i p care le detine Franta in stpfini-
rea sa, ca pret al ajutorului dat Italiei In rzboiul contra
Austriei. De asemenea existenta i puterea statului italiaii
www.digibuc.ro
 38

nu atfirn de reintregirea Italiei cu partea de sud a Elvetiei

locuit de .italieni.
Pe cnd, dad ne dm bine seam de importanta cestiunei
echilibrului mediteranean; dad ne dAra bine seand de des-
voltarea puterei zoloniale a Italiei, ajutat tocmai de echili-
brul mediteranean, vom intelege ndut e itnebue.al fie
liniile bine definite ale adevratei politice de stat a Italiei.
Iatd-ne aproape de addncul problemei : Unde poate tinde,
in definitiv, pohtica Italiei ca mare putere european ?
Est cunoscut e. expatriarea in mas a italienilor in t-
rile i continentele deprtate din cauza desimei popula-
tiunei Pe un sol jumtate srac, lipsit de fertilitate a
desteptat ideia colonizrei. i colonia in Africa apropiatd
(continentul clasic al coloniiilor europene) a inftisat o bun
solutiune pentru exodiul partial al acestei populatiuni.
Se poate deci afirma e ideia colonizrei a lost una din
sugestiunile rzboiului pentru. cucerirea Tripolitaniei.
0 alt tendint important i necesar, in politica Italiei
este mrirea traficului su comarcial in Diediterana i prin
Meditetana pentru acest scop se fac mereu sfortri de a
se da o important din ce in ce mai mare portului Genova,
de unde pleac o linie de vapoare prin Gibraltar si o linie
insemnat spre Bombay in India.
Italia, care altdat pe timpul splendorii romane ocupa
mai tot nordul Africei, nu mai avea dupa reconstituirea
regatului contimporan deal o oarecare stphnire asupr
Tunisului.
Franta i-a luat i aceast, stpnire : in acel moment s'a
determinat prima etap a conflictului de interese politico-
economice intre ambele surori latine.
In nminta de a juca rolul de mare putere Italia, cu toat.
slbiciunea din trecut a finantelor sale, a proiectat infp-
tuirea imperinlui du colonial prin dobandirea posesiunilor
africane din Eritrea si Somalia oriental i prin incercarea
nereusit a cucerirei Ethiopiei.
Treptat cu imbunttirea strei financiare, azi destul de
www.digibuc.ro
 39

Infloritoare, treptat cu desvoltarea flotei de rzboi ; treptat

ca intinderea colosal a domeniului colonial al celorlalte mari
puteri, Italia, avnd o pozitiune de mare "putere nominald
(ca s zic astfeI), i privind In orizontul activittii desfsu-
rat de celelalte puteri, descoperea urmAtoarele situatiuni
a) Mediterana, aceast mare pe care s'a afirmat de attea
ori puterea romana, comandatti de Englitera prin cheia G-i-
braltarului i prin cheia strmtoarei de Suez.
b) Nordul Africei stpanit de Franta prin Maroc, Algeria,
Tunis ; i de Englitera prin Egipt.
c) Rusia, prin simpla desfsurai e a fortelor sale uriase
ca numr, apropiat de Oceanut Pacific si de Oceanul In-
dian, tinznd la implinirea planului istoric de a se instal
pe Bosfor i Dardanele, i de -a domin Marea Neagr, Ma-
ma Egee i Arhipelagul.
d) Germania, cu ajutorul unei politice abile i metodice,
deschizandu-si prin strfirotori si Asia mica drumul spre po-
sesiunile din Asia, Africa Oceania, sau silindu-se prin o
cultivare rational s punti In valoare bogtii imense In re-
giunile Asiei.
e) Singur. Italia redus aproape la rolul de a privI im-
prejurul coastelor sale!
Atunci, cu sugestiunea Germaniei s'a asvrlit asupra
Tripolitaniei, unicul teritoriu din nordul Africei pe care II
putea cucerl.
Prin acest act de energie violentd, Italia a artat Europei
Intelege a exercit rolul de Mare putere In Mediteran,
trebue de ad inainte s se intemeieze un echilibru me-
diteran si conform intereselor italiene.
Odat, instalat In Libia, ntre posesiunile franceze ssi en-
gleze, detinnd o coast 'lilting din nordul Africei care ti
formeaz IncA o bazei neivalei pe Mediteran, Italia este In
msur a pretinde o situatiune de putere cu o po1itic. mon-
diaM.

1 Vezi pag. 11.

www.digibuc.ro
 40

Dnsa nu poate, ins, sustine aceast situatiune dect in

concertul Triplei-aliante, fiinc numai flotele combinate ger-
mane, italiene i austriace pot cumpnl forta maritim absor-
bant'l a Engliterei gi a Frantei, la care s'ar adog i flota
rusa In eventualitarea victoriei Triplei-Intelegeri.

IV.

Interesele
Pentru politica Romdniei exercitarea rolului de putere
mondiald a Italiei este o indicatiune de mare insemndtate.
Simt ca un ecou adnc al congtiintei mele latine ; simt cu
o intuitie sufleteasa ncordat c, intre directiva superioar
a politicei regatului italian gi interesele poporului roman,
este necesar o leggturl cat mai apropiat.
Cu Franta noi avem, In deosebi, afinitate cultural i edu-
cativ, In aga grad c o mrturisim prin faptul c Romnia
constitue an larg gi foarte profitabil debugeu pentru ideile
literatura francez.
Cu Italia MO, avem toatd afinitatea de rasa ssi de tem-
perament.
Nici o divergent de interese politice i economice intre
tri; din contr, o sperant Imbucurtoare pentru viitor ne
d rolul de frunte pe care Italia e menit s-1 joace In Me-
diterank fiindc prin ajutor'ul influentei Italiei vom avek mai
asigurat linia maritism i comercial prin Mama Neagr,
Bosforul i Marea Mediteran.
Aceste conditiuni utile gifavorabile convergentei de inte-
rese politice a Italiei i Romniei le va fi avut In vedere
Regele Carol I, cnd a insrcinat pe at.,tualul mogtenitor al
tronului s mearg In misiune of icial la Roma.
Politica inteleaptd i diplomatia prevazdtoare a Regelui
Carol I sunt o chezdfie cd marele rege a avut o vedere
chard a evenimentelor, cnd inaintea ochilor s'a infatiott
urrniitorul tablou politic in Europa.
www.digibuc.ro
 41

1. Austro-Ungaria neputincioas fao de cerintele exce-

sive ale politicei aa de brutal a maghiarilor 0 nevoit, din
punctul de vedere al politicei sale, s adopte o diplomatie
dubl, in Balcani devenit din aceast cauza antipatia ro-
mnilor, nemultumiti de acl inainte cu un sistem de aliant
favorabil ungurilor 0 politicei lor de slbire a nationalittii
romnilor din Transilvania.
2. Rusia, din acela moment, apropiinclu-se de noi in-
tocmai ca valurile imense care dupd fluxul mdrei trag in
addncime tot ce pot prinde 0 surprinde.
Rusia, putere mare 0 ameninttoare pentru noi din cauza
planului istoric al Stpnirei Bosforului i al dominatiunei
pe Marea Neagr.
De sigur defunctul suveran, cunnsctor superior al istoriei
universale, a trebuit 0, citeasa pe Albert Sorel, unul din
istoricii francezi cei mai ptrunztori ai cestiunilor istorice
0 diplomatice din orientul european. 1E115, un pasagiu capi-
tol din cartea s'a intitulat La question d'Oriant au 18-me
sicle, care este un cap de oper; Cu erucea greacd in
mnd Imptirdteasa Catherina II-a a Rusiei cheamd popo-
rul sau pentru cele cloud mari intreprinderi preparate de
predecesorii sdi 0 a cdror desdvdrIsire constitui in ochii
sdi misiunea istorica a Tarilor : cucerirea Poloniei care
deschidea drumurile catre civilizatia europeand 0 cuce-
rirea forturilor Mdrei Negre care deschidea drumul acelui
imperiu bizantin, in privinta edruia superstitiunile popu-
lare 0 speculatiunile politice spuneau di Rusia trebue sei-i
refnoiascei mdrirea, (pag. 9). Mai departe, la pag. 206 i
262 ; astfel (dup rzboiul provocat de Rusia contra Tur-
ciei i dup imprteala Poloniei) la 21 Iunie 1774 se sera-
neaz tractatul dela Kuciuc-Kainardji, prima i cea mai ce-
lebr din marile tranzactiuni dintre Rusia 0 Poart. .

El constitue punctul de plecare, piesa fundamentald a

marelui proces, intrerupt de intermedii sfingeroase, care tre-
bui s conducd pe soldatii Tarului la portile Constanti-

www.digibuc.ro
 42

nopolului... Rusia urmarea in Turcia ca Isi in Po Ionia

acelaf scop de dominatiune.
Astfel, cu o mare preciziune i cu o nediscutabila auto-
ritate, istoricul francez impartial determina care este planul
sau misiunea istoricd a Tarilor, i atunci se Intelege ce
grija a putut preocup reflexiunile regelui Carol despre situa-
tiunea Romaniei in fata Rusiei imense.
De altmintreli pentru nai, constatarea lui A. Sorel este
neindoiasa astazi, Intru cat actualul autocrat constitutional
al Rusiei, prin manifestul cu care anunta razboiul de extre-
minarea Turciei, proclama acela plan prin cuvintele drep-
turile istorice ale Rusiei pe malurile Meirei Negre, hard-
zite de strmo0i mei i greibirea deznodetMeintului fatal
pentru Turcia0.
3. Franta, pe care romanii am simpatizat-o mereu i am
iubit-o, feirei conditiuni, neincrezatoare ca toate acestea, ba-
nuitoare, ba chiar aruncand monarhului nostru invinuirea
nedreapta s'a recunoscut aceasta de a fi german mai
malt dealt suveran roman, Franta conlucrand In politica
oriental pentru triumful puterei slave i ajutand In acest
mod imputernicirea nelimitata a colosului slay ce ne in-
conjoaret.
4. Englitera, alta data stpana pe actiunea ei proprie i
gata numai rotunjeascei cat mai mutt imperiul co-
lonial, devenita nelinitit, infrigurata chiar de uimitoarele
progrese ale industriei si comerciului mondial al Germanieij
hotarata pentru o politica continentala activa, din care Rusia,
are sa traga beneficial dominatiunei in oriental euronean
beneficiu, care apare Engliterei M pericol pentru marina
pentru interesele ei coloniale, gxatie civilizatiunei Intar-
Totugi cu at& lipsa de date tiintifice se discutg, chestiunea In
presa pe tema testamentului atribuit lui Petru cel mare ! Dupl pu-
blicarea manifestului Tarului nimeni numai are dreptul sa se Indoiasc
de tinta politicei ambitioase a Rusiei. Toti, ea 1 Sord, trebue sg, ne
&Ina seamg, de realitatea pericolului ca imperialismuf slay sg, se in-
staleze In Bosfor i Dardanele.

www.digibuc.ro
 43

ziate a statului rus, sau in mice caz Ii apare ca un pericol cu

totul inferior avantului i desvoltrei extra-ordinare a Ger-
maniei, rivala puternica in crestere i progres.
5. Germania, la randul ei, aproape .Incercuita intre An-
glia, Franta si Rusin, 41t5. s e sprijine pe alianta cu
AnstrozTingaria si s'o apere, va avett din aceasta pricina s.
se izbeasca de un curent defavorabil hi Romania, in momen-
tul unui conflict Intre alianteie europene, fiindca o lupt
contra Austro-Ungariei pe tema desfacerei monarhiei pentru
aplicarea principiului nationalitatilor, va insemn pentru Ro-
mania momentul suprem al intregirei nationale cu. Transil-
vania, i atunci aliata Austro-Ungariei va aparea rornfinilor
ca dusmani a realizarei idealului national, atat de scump, ca .
o dusman in contra careia e necesara lupta alaturea de pu-
terile care. sub] oHce pretexte, vor incerch st zdrobeasca
Austro-Ungaria spre a slabi Germania.
6. In fine, in peninsula balcanica, Turcia, slaba dar toc-
mai pentru acest cuvant indispensabila la Constantinopol
din punctul de vedere politic si comercial ce ne intereseaza
redusa cu totul prin impulsiunea data de Rusia, si In viitor
impinsa in Asia pentru a fi inlocuita cu dominatiunea Ta-
rilor. $i aIaturi de noi o Bulgarie ambitioasa, ostila i dor-
nica de revansa 1.
FAA' de aparitiunea unor asemenea situatiuni internatio-
nale si fata de prevederea unor grave evenimente, este de
crezut c defunctul mare rege a trebuit sa-si arunce privi-

Asupra ostiliitii periculoase a Bulgariel,pe care am ridicat-o

In prima pa-rte a studiului de fatg, s'a vazut, i In urma interven-
tiunei primului secretar al Legatiunei bulgare O. a rspunsului ce i-am
dat, ca am exprimat o ideie exacta. IndrUnesc 's consider ca o da-
torie patriotica de a adresa severe critici acelor personalitAi politice,
care clupt ce au acordat concursul inteligentei i vointei br pentru
determinarea unei actiuni imediate, constatnd Ins et realitatea pe-
ricolului nu mai poate fi tAgAduit, alearget acum et gAseasca moda-
litatea unei intelegeri cu Bulgaria, i stint aproape siliti a recuuoata
zadarnicia Incerctrilor.

www.digibuc.ro
 44

rile care Italia, catre o politicd de contact cu aceast pu-

tere latina, mediteraneand i avdnd interese in Balcani ce
izu ne sunt protivnice.
Dar admitand chiar cA nu s'ar acord aceastA semnificare
vizitei fAcutA de Principele Carol la Roma, consideraVuni
de cea mai tnaltA ordine po1itic ne ob1ig s cAutAm o apro-
piere foarte strnsA cu Italia.

V.

Adevrata solutiune a problemei politicei noastre

externe.

Tabioul politic descris panA acum, i asupra cAruia Imi

concentrez atentiunea dela inceputul rAzboiului, dovedeqte
a Romnia, pasionatd cii dreptate de idealul sAu natinnal,
se gAsete intr'o situatiune incornensurabil gravd, fiindcg tre-
bue sl cumpAneascg cu intelepciune una din urmAtoarele
solutiuni de ales :
a) Sau sa rige tdria fortelor militare i chiar existenta
statului actual Intr'un rAzboi de cucerirea Transilvaniei
Bucovinei ori a Basarabieid
b) Sau set pdstreze o atitudine neutrald concertatd
pretuitd, in acord special au Italia fi Germania.
Pot sA mArturisesc, ca s fie Oiut, cA m'arn gandit
m'am rAsgAndit la toate consecintele deznodAmntului uria-
ei conflagratiuni europene, i CA pe toate laturile cestiunei
am ajuns la a\ceia0 concluziune intreagei i uniforma, In
contrazicere cu declaratiunile i retorica politicA fie a en-
tuziatiler (a cdror inima vibranta o simpatizez) fie a cal-
culatorilor (a cdror inteligenta, o admir, a dori
set o vd mai mult in serviciul realittilor de cdt sub std-
pdnirea sugestiunilor i, conceptiunilor deceptionante).
In trdsdturi generale, cred,cd solutiunea cea adevd-

www.digibuc.ro
 45

ratd, pentru deslegarea problemei noastre, este aceia care

va tine seamd :
De pericolul inltrei imperiahsmului rus i slay Ina-
prejurul nostru.
De gravitatea situatiunei In care nc-am afl intre fo-
curile ungurilor i ale bulgarilor.
De consideratiunea c, politica de rivalitate i de revansA
a Angliei i a Frantei contra Germaniei le constrange fa-
talmente la planul distrugerei imperiului otoman i scoate-
rei Illurcilor din suprematia Constantinopolului auprernatie
singur in stare s echilibreze politica indispensabilg liber-
ttei noastre politico i economice in Balcani i mai cu seam
pc Marea Neagr pn In Mediteran.
De consideratiunea c., In cazul infrngerei cotnplecte
a Austro-Ungariei, dezmernbrarea ei va profita neapdrat
Germaniei la care se va altur Intregul arhiducat aus-
triac din Boemia prin Carniol i Stiria pn la Istria ; cL
Italia, avnd de revendicat Trentul, Triestul, parte din Dal-
matia, este in acela timp interesatd in grad culminant
set nu permita instalarea pe coastele Adriaticei a unui
mare stai sarbo-muntenegrean, avangarda a colosului rus
instalat ssi la Constantinopoll aa c ea va ajut cu pu-
terea fortelor gale intacte, aplicarea principiului nationalit-
tilor, nu numai pentru ea, ci i pentru Germania aliata
ei in sistemul aliantelor de echilibru europeanki pentru
Romania, a cdrei meirire eventuald cu Transilvania i
Bucovina o va Malta la rangul de stat latin de mare prep
pentru influenta Italiei in peninsula balcanied, unde
aceast 'influent, inlocuind pe acea austro-ungar, va cluth
cu concursul Germaniei s cumpAneasc forta numeroas a
umei slave. Iar Ungaria, in asemenea ipotezA, unit cu Mo-
ravia i o parte din Croatia, avnd coasta adriaticl dela

Aceasta justa prevedere, formulat incA din Oct. 1914 (data arti-
olului din Nona Revista Romant) a capOtat o confirmare directa gi,
utorizatl dip Italia, in urma articolului din Giornale d'italia.
www.digibuc.ro
 46

Fiume pana la Zara-Sebeni-co, ar putea s formeze, inipreung

cu regatul semi-independent al Poloniai, un stat
.
tampon in-
tre Germania i Rusia.
De consideratiunea c infrangerea militara chiar a
Austro-Ungariei i foarte putin probabila retragere silitg a
Germanilor, din pozitiunile ce ocupg pe teatrul de vest al
rzboiului, va lash pe rusi i pe franCezi sl5biti i sleiti dar
pe germani Inca, in picioare in tara lorastfel ca. de aceia.
Ja congresul paicei impartirea Austro-Ungarieirepet nu se
va putea efectua numai in profitul Rusiei i al Serbiei (ne-
norocit de pe acum din cauza istovirei fatale a raicelor
sale puteri) dar i In profitul Germaniei, al Italiei, al Ro-
maniei.
De consideratiunea c sfarsitul razboiului poate cu
mult probabilitate aduce triumful Germaniei : ca atunci,
Romania, dacg este aliata Italiei i amica Inteleas cu Ger-
mania pentru nateresele ei superioare si de viitor, va avea,
sg trag ca si Italia avantaje, conforme acestor interese.
Inteadera'r Italia, pe lang asignrarea triumfului politicei
sale- in Mediterana ca o con secinta e situatiunei sqle de fac-
tor important in sistemul triplei aliante, va avea, o zonal ex-
clusiv de influentg i stpanire in sudul Albaniei ceihce
va permite s deving o putere direct interesata in penin-
sula balcanica ca s contribue la echilibrul rivalitatilor din-
tre Rusia i Austria (rivalitati ce au fost cauzele attit de
constante ale fraimantarilor balcanice) i va mai putea s
aibe Trentul precum i recunoasterea drepturilor asigurg-
toare ale nationalitgtii italiene din Triest (port comercial in-
dispensabil Austriei).
Romania, la randul ei, in schimbul atitudinei sale prin o
intelegere pozitivg cu Germania i Italia, ar putea said asi-
gure retrocedarea Basarabiei meridionale (smulsg dupg rs-
boiul din 1877 si recunoscnta Rusiei prin tractatul dela
Berlin, care va urma sa fie definitiv inlocuit fatg cu noile
situatiuni respective) ; ar mai putea asigure, poate, ce-
siunea Bucovmei de sud i s obting garantarea drepturilor
www.digibuc.ro
 47

nationale ale romnilor din Transilvaniaprecum le cer ei

singur asa c nationalitatea roman s se desvolte vigu-
ros in sensul unirei fatale cu statul romn, solid organizat
inuntru i pe malurile mrei Negre.
De consideratiunea c, pentru implinirea idealurilor
nationale in cazul victoriei Triplei-intelegeri fled participa-
rea neutrilor de azi, puterea militarei a Italiei unit cu
forta noastrd neatins vor fi de ajuns pentru-ca Italia s
ocupe Trentul, Tries.tul, Dalmatia, Albania sudic, jar Ro-
mnia Transilvania. i, In ast, privinfd, argumentul ce s'a
invocat c, clack' este vorba s It-am Transilvania si Buco-
vina, mai sigur s intrin imediat in actiune cu concursul
Triplei-intelegeri, are o valoare numai aparent, cci nu este
posibil s ascundem gravitatea situatiunei pentru noi de a
intra in lupt contra unor imperii mari cu forte considera-
bile, alturi de o Rusie primejdioas ce ne-ar impune dela
inceput s renuntm implicit la Basarabia si Bucovina nor-
ce ne-ar sugrum desvoltarea noastr economia, in-
stalndu-se la Constantinopol, mai avnd In spate ostilitatea
periculoas a Bulgariei. i apoi, dac, cu toat contributia
fortelor noastre militare in favorul Rusiei, inving germanii
cu care vor reimne indisolubil legati att turcii, stpnii
Dardanelelor i in viitor pe marea Neagr ct i bulgarii,
ajutati s ia Macedonia si toat Dobrogea atunci existenta
insu0 a statului romn este in joc.
In temeiul considerafiunilor ce am expussi cgrora le voi
d in nmnrul urmtor amploarea cuvenit imprtsesc
cu ferm credint, planul politic consistnd a ne intelege pe
deplin cu Italia si Germania In chipul artitat mai sus, pre-
ferind cu o convingere serioas i o constiint impAcat intd-
rirea noastrd ca Stat i centru al romeinismului prin leir-
girea litoralului meirei Negre (in vederea creigrei nnei ma-

Interviewul recent al ministrului de Finante bulgar, d. Tonceff,

vorbete fr reticent de Dobrogea ca ideal national bulgresc. Nici
una din prevederile studiului n'au fost desmintite de evenimente.
www.digibuc.ro
 48

nine care impreun cu flota turco-germana s ina in res-

pect colosul rus cuceritor si distrug'tor) in locul unei aven-
turi ce se poate sfarsi sau cu o catastrofd imediatd a exis-
tentei statului roman sub loviturile austro-ungro bulgare
sau indbussirea Ord noastre, (ciuntit de Basarabia
Dobrogea) pe un pdmant mai mare, dar fard eire la mare
s9i stransd in cercul de fer al slavilor.
27 Octombrie 1894.

VI.
Justificarea solutiunei care poate deslega problema
atitudinei Romniei.
Din cele troi solutiuni ce ni le ofer a. imprejurrile actuale
(actiune razboinica cu Tripla-intelegere contra austro-ger-
manilor ; actiune rzboinica cu austro-germanii contra Rusiei ;
atitudine neutrala concertat i pretuita), cea mai conforma
posibila cu interesul politic romanesc cu adevrul istoric
estenu met indoesc un singur moment de acest lucru
cea din urma..
Solutiunea anuntat ca preferabila am exprimat'o ast-fel
atitudine neutrala, concertata i pretuita in acord cu Italia
Germania, pentru ambele eventualitati ale duelului gigan-
gantic dintre puteri, awl efl,: a) daca Austro-Ungaria mili-
tax% ese infranta si se procede la desfacerea imperiului hab-
sburgic, Germania, Italia i Romania impreund s impuna
odata cu anexarea de catre Rusia a Galitiei i Poloniei aus-
triace si de catre Serbia a Bosniei i Hertegovinei, impdr-
tirea Austro-Ungariei i In folosullor tot pe temeiul prin-
cipiului nationalittilor (pentru Germania arhiducatul intreg
al Austriei; pentru Italia Trentul, Triestul, Dalmatia ; pentru
Romania Transilvania si Bucovina sudica.); b) daca se in-
tampl triumful german si mentinerea monarhiei austro-
ungare, Romaniei sa-i se restitue cel putin Bucovina de
www.digibuc.ro
 49

sud i Basarabia, iar romnilor din Ungaria s li se acorde

-drepturile nationale si politice .pe care ei le revendica.
M'am rostit impotriva ideei de a lupta contra gormanilor
pentru rusi, fiind-ca victoria definitiva a Triplei-intelegeri
va insemna aci in Orient victoria desavarsita a Rusiei, vic-
toria imperialismului slay i inecarea noastra in oceanul
slay ; iar, din contra, victoria austro-germana pe frontul nos-
tru de nord si ostilitatea turco-bulf;ara pe frontul nostru de
si,d, vor ameninta cumplit existenta statului nostru aclual.
M'am rostit i ma rostesc contra ideiei de a lupth cu
austro-germanii, pentru-ca, in cazul infrngerei blocului dua-
list, statul roman va fi tot atat de cumplit amenintat cii
zdrobirea sa de catre Rusia si Bulgaria. *i apoi nu se poate
tagadui ea va fi imposibila intrarea noastr in actiune ala-
turi de unguri, cel putin ctit vreme, in schimbul aliantei
cu noi, ungurii ei insisi nu vor accepta, ca o conditiune for-
mala a pactului : recunoayterea autonomiei drepturilor na-
tionale ale romanilor din Ungaria.
Ca stat mic, dar cu marea neizuintei de intregire natio-
nala, nu putem rmne intr'o izolare orgolioas, ci trebue
s autam un sprijin solid.
In fata luptelor uriase dintre puterile mari ni se impune,
insa, a proceda cu multa prudenta, caci suntem datori sa
nu uitam c marile state a'u asa de naullte resurse incal
invinse chiar, ele reimein in picloare, pe cnd tarile mici
sunt sleite i sdruncinate.
Franta, adanc ranitii. la 1870, s'a regent -asor i a ramas
natiunea mare. Rusia. batuta cu vrf i indesat de japonezi
la 1904, a continuat i continua a fi dolosul neclintit.
Nu e tot astfel cu trile mici ; si dureroase exemple stall
inaintea ochilor spre a confirma constatarea ea atitudinea
lor agresiva le nimiceste situatiunea.
Uncle vom cauta sprijinul solid ce ne este necesar ?
unde Il vom gasi conform interesuhii nostru ca stat, In
situatia geografica pe care o ocupam ?
Toti recunosc ea alianta strnsa cu Italia se impune Ro-
www.digibuc.ro
 50

maniei. In studiul de fat . am dat o dezvoltare larga pro-

blemei unirei politice cu Italia, tocmai pentru a invedera
punctul de contact i utilitatea legaturilor dintre ambele
tari latine.
Demonstratia ce am fcut despre tendinta politicei de stat
a Italiei Imi awe inatacabil ; i atunci apropierea noa-
stra de regatul italian nu se poate face decht In armonie cu
directiunea activitatii sale de mare putere, adica cu alte cu-
vinte trebue sa mergem impreuna cu Italia alaturea de
Germania.
Asemenea politica ne va duce, oare, la satisfacerea in-
teresului nationalitatii i al statului ? Iata intrebarea ce
ateapta raspuns :. Or, de ce gaud se ocupa sufletele patrio-
tilor lipsiti de calculele ambitioilor i nesttipaniti de pa-
siunea celor tarati de feti0smul politic? Ei se preocupa
de trainicia nationalitatii romane0i, de armonia sufle-
teased a tuturor romanilor ; de mentinerea individualitatii
etnice romeineti; atat pe pamanturile Basarabiei i Bu-
covinei ce sunt trup din trupul teirei cat 0 in Transil-
vania unde s'a format samburele neamului nostru ; in
sfarsit de unirea tutulor romanilor fi inchegarea unui
stat roman mai mare.
Pentru realizarea acestei aspiratiuni, patriotii inteligenti
au inteles ca cea dintai conditiune este ca Romania A. de-
vina un stat din ce in ce mai bine i mai puternic orga-
nizat, Inca sa fie cu adevarat centrul de atractiune at ro-
mnismului i sustinatorul sau reazeimul romanilor din
straine.
Acum, cfind statul roman este In dezvoltare politica
abia Incepe organizarea serioasa a comerciului de export pe
marea Neagra spre oceane, i tocmai in momentul and Pu-
terile mari se lupta cu mijloace i forte gigantice, contiin-
tele patriotilor prevazatori se intreaba cu multa dreptate
La interval de opt i nona luni, dela ivirea conflietului euro-
pean i dela apreeierea politicei statului italian, prin studiul de fatt,
nentralitatea Italiei justifia teza autorului.
www.digibuc.ro
 51

Statul roman nu ar putea risca existenta lui, nu ar putea

compromite rolul slu de apridin al nationalittii romne de
pretutindeni, aventurndu-se inteo politia de cucerire contra
unui stat mare, cu ajutorul altui stat mare, att de vinovat
fat, de neamul romnesc prin politica ce condus s. ne
smulg provincia mare gi mnoas, a Basarabiei, i sei n-
ueasc nationalitatea poporului din Basarabia lui qtefan
cel Mare?
Intrebarea, ndoiaa, grija, sunt grozave, cci grozav este
situatiunea.
Ce anunie impinge pe atatia entuziafti s creada c
intrarea in actiune, pdtrunderea iii Transilvania 0 Bu-
covina prin puterea armatelor aliate ruso-romane, va in-
semna momentul suprem i definitiv al implinirei idea-
lutui unirei nationale?
Se invoac pentru aceasta certitudinea absolut a victo-
riei desvargite a Triplei-intelegeri, i afirmatiunea nThtu-
rrei noastre dela beneficiul imprtirei Austro-Ungariei dad,
nu vom fi mnuit o sabie inrogit in Wage !
Victoria Triplei-intelegeri face negregit parte din calculul
probabilittilor in rezolvarea conflictului european pentru
unii mai mult, pentru altii mai putin ; totugi nu este o
axiom care exclude convingerea contrarie.
Dar, in fine, dac victoria Triplei-intelegeri este att de
cert, pentru ce ni se spune c suntern solicitati a intra in
actiune ? Pentru ce ar fi nevoe ca armata noastr, brav
plink' de avant, ins micA numericegte, sa se msoare pe
teritor strain cu fortele considerabile ce sunt in joc ?
Nu sare in ochi contradictiunea serioas dintre convin,-
gerea afiat in victoria deplind a Triplei-intelegeri, pe
teatru de est mai ales, gi solicitarea concursului nostru mi-
litar, fiinda, de bun seam nu poate s atttrne de forts
noast. rezultatul duelului militar intre milioane de soldati.
Evident este c, dac am fost i suntem solicitati s, unim
armele noastre cu cele rusegti, la spatele finetei diploma-
tice insinaante, c a venit momentul luptei cnceritoare pentru
www.digibuc.ro
 59

Implinirea idealului national, st negresit necesitatea simtitd

a concursului nostru militar, cxci nimeni nu va sustine
serios c Rusia pretinde ajutorul nostru numai in vederea
interesului nostra de mrire i strlucire !
Cain ar fi almftnte posibil ca Rusia, cunoscand bine de
mai inainte perioada conftictelor viitoare de interese poll-
tice dintre marile imperii fi noi pentru Basarabia, pentru
marea Neagrd, pentru Dardanele, pentru Dobrogea, s con-
tribue ca o simplitate crestin i cu o renuntare apostolia
la imputernicirea noastr, fr s caute in concursul nostru,
mai de grab, un ajutor sau un echivalent de fort militar
pe de o parte in vederea sustinerei unei lupte prea impor-
tant cu un adversar ca germanii spre a fi absolut, sigur
de reusit, iar pe de altei parte in vedere ca acest echiva-
lent de fort militar s fie slbit i redus in urma campa-
niei
Nu ; din momentul In care Rusia ne cere concursul
armatei, ne cere s maim fortele noastre cu ale ei, spre a
Incerca impreun obtinerea victoriei (ce i-ar da steiptinirea
orientului european), planeaz un sentiment legitim de in-
doial asupra certitudinei absolute a victoriei rusesti.
dac este indoial asupre certitudinei victoriei, ce situa-
tiune plin de dificultti se prezint, ce perspectiv profund
nelinistitoare se deschide pentru statul nostru !
Inteadevr, s ne inchipuim spectacolul realitii, sei ad-
mitem cet am deschide zeigazurile statului Wand sa se
repeadet torentut impetuos al Actiunei nationale : am de-
clara rzboi Austro-Un&riei, Germaniei i Turciei ; mobi-
lizm 7-8 corpuri de armat, din care dou trei rmn In
tar spre a impedeca o invaziune austro-ungar si a face
front atre Bulgaria, iar restul trupelor dau asalt trecAto-
rilor din Carpati pentru a ajunge In. vale, luptfindu-se cu ar-
matele superioale ale statelor mari.

www.digibuc.ro
 53

Sd invinget Doamne ferege 4ustro.Germanii1 ; pe

data armata noastra de ocupatiune este nimicita sau svdr-
litei In fandari inapoi peste Carpati ; Tureii poate bom-
bardeaza Constanta, iar Bulgarii evident ocupd Dobroga
distrugeind podul peste Dunare !
Pe d'asupra, Romania expus, de aci inainte,
continue a trilor germane !
Puterea militara infranta, teritoriul (a-Hi rupt, statul
sdrobit. Deci o prpastie oribil pentru stat, o catastrof
groaznic pentru romnismul lipsit de reazAmul statului bine
echilibrat al Romniei : iat la ce ne putem atepta in cazul
cnd triumf in Polo,nia i In Transilvania armatele austro-
germane !
Pentru ce nu am pstra, mai bine, neutralitatea i de
ce Tripla-intelegere victorioas ne-ar impedeca s realizm
unirea cu provinciile romne stpnite de maghiari ?
Se pretinde c puterile Triplei-Intelegeri ne vor inltura
dela imprtirea Austro-Ungariei, fiindcA n'am avea dreptul
la nimic fr' sacrificii ; i se mai adaog argumentul c
pentru Romnia va fi mai greu s tulbure congresul pAcei
prin redeschiderea luptei ce am porni atunci pentru cuce-
rirea i ocuparea Transilvaniei dela unguri.
Cu toate acestea, mentinerea neutralittii noastre, mai ales
contra tractatului militar secret cu Austria (a crui existentil
se afirm), nu poate forma o piedick ba din contra trebue
s constitue un drept la revendicarea idealurilor nationale
ale Romniei.
In. loc de a executa conventia militar secretk in loc de
a ne aruuca In lupt alturi de austro-ungari, am renuntat
la tractat, am declarat neutralitatea impedecand, intre aItele,
ajutorarea turcilor i reaprovizionarea Dardanelelor : nu vom
fi lipsiti de titlu in aprarea drepturilor \noastre !

Evacuarea si1it a L'ucovinei din partea rirgilor 1 colosalele sa-

crificii ale armatei ruseti In ofensiva lor opritt In Oarpati, dau atata;
dreptIte sentimentului de prevedere bxprimat aci !
www.digibuc.ro
 54

Indestul apoi s.'au subliniat pasagiile din discursul Pri-

mului ministru englez : Nu vom repune sabia n tead pan
nand Belgia va relua bite() largl msur tot i chiar mai
mult decat a sacrificat, pu nand Franta nu va fi pe dP-
plin asigurat contra oricrei amenintri de agresiune ; pcind
dind drepturile micelor nationalitdti din Europa nu vor fi
afezate pe baze inatacabile (a vedea La Roumanie No. 13,
Noembrie 1914, gazeta d-lui T. Ionescu).
Ei bine, Franta patria dreptului si a justitiei ; An-
glia patria liberatilor individuale i a popoarelor nu
vor contesta aceste drepturi i Romaniei, dad ele le-au pro-
clamat cu lealitate.
Un punct de onoare pentru dou natiuni, ap de civili-
zate, le va dicta obligatiunea s realizeze principiul natio-
nalittilor ca o regul a dreptului public international eu-
ropean.
Din cloud una prin urmare :
Sau exist declaratiune solemn a Puterilor occidentale ea
s lupte i pentru triumful principinlui nationalittflor
atunci, dup victorie Il vor pune in aplicatiunein cat nu.
poate exista pentru Romania o necesitate ineluctabil ames-
tecul ei In lupta celor mari.
Sau nu exist declaratiunea ori sinceritatea ei este bnuit
atunci Romania pornind la cucerire se va gs trat.
bite() aventur foarte periculoas.
Argumentul In favoarea intrrei In actiune ar fi avut
valoare dad' Tripla-intelegere ar fi conditionat deslegarea
problemelor nationalittilor de participarea micelor State in
lupta pentru infptuirea principiului.
Nu este i n'a fost cazul : numai aa, se i intelege
pe partide au aderat In Consiliul de Coroan la formula
neutralittii. Altmintreli ei ar fi set- velqit o renuntare im-
plicit la realizarea problemei nationale.
Principiul nationalittilor contine o regul de dreptate
de inalt necesitate deci, dad el este proclamat
garantat de Tripla-Intelegere, ca un scop In lupta pentru.
www.digibuc.ro
 55

doborarea militarismului si a dominatiunei apdseitoare, in-

contestabil e In acest caz devine o criminal sofism ce-
rinta imperioas a unei aventuri politice, deslntuirea ororilor
brutalittilor rzboiului, aceasta cu riscul unui dezastru
teribil !
Celalt argument, in favoarea intrarei in actiune, cd ar
fi nedemn pentru Romania sei-si fetureascei idealul national
feird sacrificii este o adevrat declamatiune-Jaurs, ma-
rele suflet al democratiei europene {a cdrei ucidere nemer-
mernicd este o patei rusinoasd in capitala lumei i o ne-
demnitate pentru civilizaia francezet) ar fi cutremurat ea
o imprecatiune sublim asemenea declamatiune politic !
Dac, luck am fi sub imperiul simplei retorice politice
am zice, cel putin, c asistm la exploziunea unui sentiment,
la expresiunea unui entuziasm firesc. Mai mult, chiar am
simti cu suflet multumit btnd cu cldur idealismul tine-
retului, fiindc nu numai c nu nesocotesc idealismul tine-
retei, dar mrturisesc c-6 nu 1-as intelege nepstor i race.
Suntem, ins, solicitati de Rusia i de partizanii ei ca
s intrm in actiune. In aceast solicitare exist o suges-
tiune si Uil interes pur rusesc : iatti intregul adevdr.
Dar atunci cestiunea ia un alt caracter ; se impune In
mod covrsitor problema pericolului imensittii slave.
Avem In f ata noastram demonstrat lucrul prin studiul
de fatmonstrul imperialismului rusesc cuceritor, domi-
natiunea imperialismului slay dela nord, nord-est, sud,
ptind la vest, adtincimea masei slave inconjurdloare prin
steiptinirea tuturor tdrilor dimprejurul nostru si prin ocu-
patiunea strtimtorilor viziunea realei i categoricd a inchi-
derei noastre intr'un cerc de fer fetrei esire la mare.
Nu ne este permis s uitm i s nu. intelegem rostul
manifestului Tarului, adicA afirmatiunea vointei autocratice
a panslavismului de a pune mna intreag pe Mama Nea-
gr i pe strmtorile Bosforului ale Dardanelelor.
De aceia s ne intrebna mereu : pentruce sd intreim
in actiune aldturi de rusi? Pentru ce s facem rzboiu de
www.digibuc.ro
 56

ajutor in favoarea rusilor i in contra germanilor ca s ne

legitimm dreptul la cucerirea Transilvaniei i Bucovinei,
daca victoria Triplei-intelegeri este de o certitudine absolut
dac marele puteri civilizate a le Occidentului s'au an-
gajat a statornici principiul nationalittilor ?
Dach victoria Triplei-intelegeri se va realiza i daca, in
atare ipotez, se va decreta de invingAtori desmembrarea
imperiului austro-ungar in folosul ideei sau principiului na-
tionalittilor, de ce am fi- impedicati si de cAtre cine ca s
ocupIm Transilvania si Bucovina, In schimbul neutralittii
prin care am inlocuit pactul nostril militar cu Austria ?
De ce s intr-m in actiune cnd avem, In favoarea
exemplul edificant al kaliei, cu alianta i ajutorul
creia avem tot interesul a conlucr In viitor pentru a rea-
liz tocmai idealuri nationale i tendinte de Stat comune ?
In momentul desfacerei Austro-tingariei, cand Italia va
p spre a lua in posesiune ceea ce-i va revenl in virtutea
principiului nationalittilor, nu vom 0 tot astfel i noi,
si nu ne vom simti cot la cot cu italienii, intr'o inaintare
irezistibil i cu singura preocupare moral de a da urmarea
natural i logicA unni asemenea eveniment international ?
De ce, pentru asigurarea eventual a miscrei noastre mi-
litare, s incercAm a obtine neutralitatea Bulgariei prin, ga-
rantarea cu o intelegere balcanied a idealurilor ei in Ma-
cedonia, girsind demn de Bulgaria reintregirea ei pacified,
dar pentru Romania tot noi sa gdsim nedemn a face acelas
lucru, pe baza angajamentului ce l'ar fi asumat puterile
occidentale?
Nu, afirmatiunile contrariii sunt curate amgiri, cu-
vinte deserte, sofisme gi declamatiuni.
Cat privete pe Rusia, ea are un mijloc drept sa ne
arate lealitatea ei, ; s pund imediat in aplicare principiul
nayonalitdtilor redandu-ne Basarabia, i fie sigurd ca ne
vom jertfi cu dansa pentru reclobandirea
5 Noembrie 1914.

www.digibuc.ro
 57

Cestiunea Mrei Negre (eu gurile Dunrei) i a

strmtorilor Dardanele.
Cestiunea are pentru Romania o important g. capital, si
ea singur alcgtueste o pro-)lem politicg superioarg: de aceia
un capitol special merit s ocupe atentiunea.

Interesele romneti 1 tendintele slave.

Atitudinea Romfiniei trebue in mod necesar s, fie deter-
minat de cestiunea regimului ce se va impune pe Mama
Neagra si in strmtori.
Tara noastr nu poate propgsi fr o coastg, solia a mgrei
frg, libertatea strmtorilor, fiinda n'are cum pe alt cale
util s exporte produsele agricole si petrolifere ale boga-
tului su pgmant.
Cei ce au uring,rit cu atentiune activitatea comercial din
ulimile timpuri, si-au dat seama de cresterea bogtiei pu-
Mice datoritg, toemai putintei de a desface produsele pe pie-
tele dincolo de mare.
In tabloul exportului (reproduS in articolul d-lui Bgico-
ianu, publicat prin No. 16/914 al revistei .Democratia) se
vede c s'au exportat pe uscat 459650 tone de mrfuri
aproape .t.040.000 tone pe mare.
Aceast operg de progres economic s'a infgptuit si a con-
tinuat a se mri neintrerupt sub actualul regim al strmto-
rilor, adicg, sub regimul stgpnirei turcesti, in conformitate
cu regulele stabilite in congresele de pace dela 1841 i 1856.
La adpostul acestui regim international s'au desvoltat
relatiunile noastre comerciale pe drumul mgrei ; i avutia
nationall, asiguratg de aceast cale de transport a mrfu-
rilor, s'ar spori considerabil in viitor, dacg vom avea curajul
sg, inlturm odatg, pentru totcleauna fgasul nenorocit al
unei administratiuni detestabile i al unei politiois, nu
mai ascundem adevrul venale, pentru a concentra capi-
www.digibuc.ro
 58

talul si o munc istoric In directiunea activittii comerciale,

construind vase de comer i crend cu struint. o masin
de rzboi, protectoge puternicg a\ celeilalte si a portului
Constanta.
Manifestul Tarului tutulor rusilor, publicat Indat dup
inchiderea strmtorilor pentru necesittile militare ale Tur-
ciei, constitue un eveniment care implied o solutiune de
cea mai mare gravitate pentru interesele romnesti.
Victoria Triplei-intelegeri, si In special triumful rwilor
In Orient, va insemna dominatiunea absolutd a Rusiei
asupra Mdrei Negre i asupra Mdrei de Marmara.
In precedent am artat i demonstrat cl, In cazul victo-
riei rusesti, toti slavii din Balcani, reconciliati sub sclipi-
toarea egida militar a Rusiei, vor stapani sub directa ei
suprematie intreaga peninsuld Balcanicd.
C reconcilierea va avea loc print'ro echilibrare a preten-
tiunilor reciproce : Srbii, ocupnd Bosnia mare, parte din
Hertegovina, parte din Dalmatia si impreun cu muntene-
grenii restul Hertogovinei si parte din Albania, vor ce4e.
bulgarilorsub dictarea Rusieiparte din Macedonia pang.
la apa Vardar-dui.
Bulgarii vor lua vilaetul intreg al Adrianopolului (linia
Incepnd dela Enos pe cursul apei Ergene, prin Sarai, pn
la Marea Neagr la sud de Midia, va lua Dobrogea aproape
toat drept compensatie a eventualei noastre mriri cu Tran-
silvania si Bucovina, si partea Macedoniei pn la Vardar.
Iar Rusia se vat asez ca stpAn pe malurile Bosforului,
odat aci va cstiga definitiv pe bulgari rsfindu-i, nu numai
ne ia Dobrogea, dar i Salonicul dela Greci.
Necesitatea confederatiunei bulgaro-srbo-muntenegrean
cu suprematia Rusiei la Constantinopol, va produce In mod
fatal impingerea bulgarilor in peninsula CbalcidicA contra
grecilor , In acest mod, se vor Impch ambitiunile bulg-
resti, cimentndu-se solid legtura tutulor slaN ilor.
De aceia i cred c grecii n'au motiv sa ntrevadd cu

www.digibuc.ro
 59

bucurie triumfa1 Rusiei i reconcilierea slavei in Balcani,

exci va fi spre paguba lor morala, materiala i teritoriala
Constantinopol, fosta capitala stralucit a imperiului greco-
bizantin va incape pe maw ceiaiceascei a Rusiei. Salo-
nicul, vechia capitala a Thessalonicei (parte din fostul regat

r.
macedo-grec al lui Alexandra cel Mare) in puterea bulga-
ilor. Comerciul in Arhipelag dela golf al Saros in mainile
bulgarilor, i comerciul prin stramtori i In Marea Egee la
discretia absolut a ruilor.
Atunci calla situatiunea se va prezenth In aa fel
in locul Turciei slabe, in locul unui stat trind prin gratia.
marilor puteq in folosul tutulor ; in local unui regim aproape
cu total liber In stramtori (afara de cazul extrem .1 rar al
razboiului), vom aveet o Rusie puternicei, trei state slave
confederate pentru interesul politicei ler externe i Comer-
ciale, un regim devotat exclusiv intereselor Rusipi ca stat
cuceritor i ca lard agricold, un regim convenabil Bulga-
riei care, posedand coasta aproape intreaga a Marei Egee,
nu va ave a se ingrijI prea mult de libertatea stramtorilor,
dar va fi nespus de multumita ca s scape de concurenta
rivala a Romaniei.
Atare perspectiva, se intelege dela sine, va fi atat de de-
zastroasa pentru Romania, incat teritoriile romaneti pe care
le-am capata, cu pretul slabirei puterei militare i cu pretul
sleirei mijloacelor eeonomice, nu numai mi ne-ar compens,
dar ne-ar inferioriza, i ne-ar expune, pe deoparte, la nimi-
cirea comercial, iar pe de alta parte, la o lupta periculoas
de revana din partea ungurilor.
Dac este s se plamildeasca In acest chip harta orientului
european, desigur nu se va gas1 roman oriat de infier-
bantat de idealul neamului care s primeascA pentru pa-
tria lui croirea unei soarte nenorocite pe un peimeint mai mare.

1 Refuzul Greciei de a ajut actiunea flotei Triplei-Intelegeri s.

pAtrund5. la Constantinopol pune In lumin exactitatea prevederei
Acuitatea judecrqei politice exprimata% aci.
www.digibuc.ro
 60

Insa o teribila eroare politica' stapaneste mintile In acest

moment ; anume so afirma c. Rusia nu va reusl sa-si infrip-
tuiasca vechiul plan fin secolele trecute la care de altfel
nu s'ar mai geindi, asteizi de oarece Franta si Anglia se
vor impotrivi cu autoritate.
De -asemenea se afirma c, dupa infrngerea i izgonirea
turcilor din Europa, se va stabili in stramtori un regim de
neutralitate absoluta, ca orasul Constantinopol va deveni un
port international, asa ca va fi exclus pericolul imperialis-
mului rusesc se va impiedich dominatiunea exclusiva slav
pe malurile malurilor dela iiisgritul i sudul peninsulei bal-
canice.

Panslavismul i primejdia lui.

Discutarea serioasa a ipotezei a succesiunea omului bolnav

s'ar putea deschide in folosul tutulor, prin internationaliza-
rea Constantinopolului si a strmtorilor, va dovedl, in mod
riguros .cred, a nu se vor realiza, i .ca din contra, moste-
nirea se va deschide mai ales in profitul Rusiei i al impe-
rialismului slay.
Intiadevar manifestul Tarului este o afirmare solemna
indiscutabila c Rusia n'a incetat de a urmarl aceiasi tinta
aci in el se invoaca drepturile istorice hrdzite
de streimolsi odata cu anuntarea deznoddmeintului fatal pen-
tru Turcia.
In capitolul IV precedent am pus sub ochii cititorilor re-
marcabilul pasagiu din cunosata carte a celebrului istoric
francez Albert Sorel, care scoate in relief misiunea istorica
a Tarilor de/ a realiza planul de dominatiune in Turcia la
Constantinopol (vezi Question d' Orient).
Acelas lucru Il mrturiseste si A. Debidour in Histoire
diplomatique de l'Europe depuis 1814-1879, and vorbeste
in capitolul Une entente cordiale (tom. I) de progresele
Rusiei In Marea Neagrd i spre Constantinopol ; cnd arata
www.digibuc.ro
 61

in capitolul Le Napo Mon de la Paix cum Rusia prin trac-

tatul secret &la Unkiar-Skelessi (1833) impus Turciei iqi
rezerva exclusiv Bosforul contra celorlalte puteri.
Intr'o carte mai recentg, imprimat la 1905 la Paris, pur-
thud titlul Une confdration orientale comme solution de
la question orientate ----- scrisg. 'cle o persoan care si-a ps-
trat anonimatul subiselind Un latin preconiznduse con-
federatiunea statelor balcanice impreun cu Romnia, sub
protectoratul Italiei instalat la Constantinopol (solutiune care
s'a coastatat irealizabir, precum mnsuci d. Take Ionescu
proclana intr'un articol publicat la 1903 in Monthly Rewiev
din Londra, ceind sustinea cd ideajul federatiunei balcanice
ar fi aproape imposibil de realizat) in acea carte sunt
pasagii caracteristice cu privire la scopul politicei rusesti.
Astfel la pag. 21 st scris <<Rii au reivnit totdeauna,po-
sesiunea peninsulei balcanice. Petru cel Mare, Intelegtind
importanta stdpeinirei Bosforului vi Dardanelelor visa de
atunci sd intindei dominatiunea asupra Constantinopolului,
considerat ca fiind cheia metrilor.
Politica sa a fost urmatal de Catherina II-a si a r'may tra-
ditionalrt pentru toti suveranii ce i-au urmat la trod.. De
atunci mereu Rusia a cdutat sat creieze greuteiti imperiului
turc, impingelnd micile popoare balcanice sat scuture jugul
otoman... La pag. 208 : Rusia ar fi prea de temut dacd
ar reu0 sat infdptuiascat visul tutulor panslaviOilor, adic
o mare confederatie slav sub protectoratul ei... Caracteris-
tica adevdratului panslavist consista In aceia cat, reduce
chestiunea orientului la o chestiune slavei i c vede in
Tarul tutulor Rusiilor pe succesorul lui Constantin cel Mare...
Exemplui Poloniei, Finlandei, provinciilor baltice si al
Basarabiei este edificator, de aceia n'ar fi rational de a
sfeirdma monarhia absolutei a Turciei pentru a incredintet
monarhiei tariste sarcina de a asiguret desvoltarea elemen-
telor liberale.
Citind aceast scriere (volumul este depus la Min. de in-
terne francez), peste care sunt fericit c am dat acum, am
www.digibuc.ro
 69

gAsit cu satisfactiune legitim o confirmare mai mult a ju-

dectei mele asupra pericolului slav i asupra tendintelur
imperialismului rusesc, i aceasta fiinde Un latin (negresit
o persoar g, cu autoritate) subliniazei In termeni energici pe-
ricolul slay, despre care multi superficiali i interesati se
multumesc a afirralt c. reprezintia numai o gogorit nemteasc.
Politica extern a Rusiei este politica panslavist traditio-
nal ; actiunea ei este actiunea panslavisti, : acest adevtir tre-
bue proclamat sus fi tare. Insusi Tarul o afirm prin tele-
grama adresat impratului Germaniei, inaintea declaratiunei
de rzboi. Inteadevr in August trecut, dup reintoarcerea
impratului Wilhelm la Berlin, acesta a trimis Tarului o te-
legrarn, in care manifestnd dorinta de a inltur dificult-
tile, fce aluzie direct la curentele opiniunei publice rusWi
(opigie public in Rusia ! nu, aluzia era la curentul pans-
lavist). La aceasta Tarul rspunde prin o telegram care de-
clar ftis gPreveld eel nu peste mult va trebul sei cedez insis-
tentelor ce se depun in jurul meu i voi lu dispozitivni
care in mod fatal vor provocet rdzboiul. Dispozitiunile au
consistat in mobilizarea armatei, tainic inceput.
Prin urmare autocratul constitutional a fost impins de
panslavisti ca s ajung la provocarea rsboiului ; fiindc
politica panslavist ca s-si atingn tinta a invocat totdeauna
pretexte abile. Atitudinea actual a Rusiei seamn6 foarte
mult cu slitudinea Rusiei la 1875-1877.
InteadeVr, iatA, dup A. Debidour istoricul franez citat
geneza retsboiului ruso-turc dera 1877 : Panslavismul se in-
tindek in fiecare zi in peninsula balcania, Romeinia, Serbia,
Muntenegrul ji serveau ca baze de operatiuni pentru a
agitet Bosnia, Hertegovina fi Bulgaria. Rusia nu se itn-
pAch de loc cu creditul dobndit de Austro-Ungaria la Bel-
grad si Bucuresti prin incheerea conventiunilor de comerciu,
de aceia agentii rusesti misunau i lucrau. Populatiunile
crestine din Bosnia si Hertegovina se rscular, ajutare de
Operl citatt, t. II, pag. 479 i urm.
www.digibuc.ro
 63

seirbi i muntenegreni. Serbia i Muntenegrul declarg rgz-

boi Turciei, dar cnd aceste mici regate nu mai putur g. re-
zisth actiunei militare a turcilor, Rusia i descoper jocul,
Incepand cu o amenintare a fa de exigentd i semeard
in termeni atilt de insultdtori, inceit era evident di era
calculatd pentru a provocei o rupturd.
In fine, imediat dupa aceasta, bleep osti1itti1e, Rusia ata-
cnd Turcia In Asia Micg. prin Ardaham i. Erzerum, In Eu-
ropa armatele tarului trecnd Durarea i Balcanii, Inaintnd
spre Adrianopol i Constantinopol. Cu sigurant, aa dar,
orice minte romneascg, eugetnd adnc i analiznd pro-
blema po1itic, trebue s recunoasc g. faptul cg, Rusia urniti-
rete fr preget scopul traditional al panslavismului, visul
imperialismului slay dominator.
Apropiind aceast constatare de cealalt declaratiune din
manifestul tarului : ggreibirea deznodeinuintului fatal pentru
Turcia se invodereaz g. pe deplin urzirea planului de a efec-
tail, in caz de victorie, inlocuirea stpAnirei turceti prin cea
ruseascg, i slav pe malurile Mrei de Marmara (In Bosfor
i Dardanele).

Franta, Anglia i tendintele ruseti.

Contra planului pe care Rusia n'a putut pang, astgzi s-1
execute din cauza opunerei Angliei, Frantei .1 Prusiei (incgi
din timpul lui Frederic cel Mare), eine se va puteh Impo-
trivi cu eficaditate, in cazul Infrngerei definitive a germa-
nilor in acela timp en desfiintarea Austro-Ungariei ?
Rusia, cu toat imensitatea ei, luptg, foarte din greu : nu-
meroasele armate ale tarului se izbesc pe trei frontnri cu
inimicii, litre. care germanii ce posed armata cea mai extra-
ordinar organizatt
Prin inchiderea mgrei Baltice i a mrei de Marmara dnsa
este aproape izolatg, i malt stnjenit In mijloacele ei.
Prin urmare dacg ar puteh s iasg, victorioasg, ar triumfb.
www.digibuc.ro
 64

dupa colosale sacrificii : In aa. Imprejurari ramne greu de

presupus c5. Rusia va renun t. la obtinerea compensatiunllor
dupa care rhvnete de atta vreme i Intre care cea mai de
capetenie este tocmai staphnirea strnatorilor.
Nu numai greu de preup as dar chiar imposibil de admis.
Rusia va fi ireductibila In pretentiunea ai ; o va trmbita
Europei i lumei intregi prin cornul de aur unde va fi pII-
truns dupa victoria pe uscat i pe mare contra Turciei.
Franta, aliata Rusiei, serbnd dupa victorie reluarea
Alsaciei-Lorenei i zdrobirea vramaului de rasa, gratie i
marilor sforri ale Rusiei, nu va refuzh nimic, nu va avek
interes sa impun ceva Rusiei, pentruc nu exista ciocnire
de interese contrarii intre aceste doua state. Franta se va
gandi numai sa tina strnsa unirea Intre o Frant. biruitoare
i satisfcut i o Rusie marita i imputernicita, spre a coin-
prim, veleitatile de refacere i de revana' a imperiului
crerman.
Sigur este ca nu va repeth greola actinnei sale politice
dela Sebastopol In 1851 i la congresul dela Paris, dupa
urnah carea a rarnas In razboiul din 1870-1871 lipsita de
sprijinul Rusiei.
Aprecierea exacta a realitatilor i patrunderea istorica a
evenimentelor duc cu necesitate la urmatoarea judecata

Franta nu se va Impotrivl In nici un mod Rusiei, ci ii

va lash orientul european In stapnire, In timp ce dhasa se
va reintarl in occident, aa, fel ca aceste cloud aliate sd In-
furupeze, ca s zic sLfel, cu stranicie cercul de fer pe
care germanii l'ar putea face sa plesneascti curtind prin
urnftarea activittii lor uhnitoare.
filar Englitera? Englitera a avut, pana aproape de
timpurile noastre, un interes imediat i direct opus Rasiei
ca s. o Impedice sa dicteze la Constantinopol : aceasta din
cauza Egiptului i pentru protectiunea posesiunilor engleze
din Asia.
. Caci dad. Rusia ar fi obtinut dyla /turci (cum Incercase
www.digibuc.ro
 (;5

reusise prin tractatul amintit dela Unkiar-Skelessi) liber

trecere a escadrei rusesti prin stramtori i posibilitatea de-
barcgrei trupelar pe coastele Siriei, ea ar fi devenit in tare
cu `bine-voitorul concurs al Turciei, suverana Egiptului,
ameninte suprematia englezA aci, s atace posesium a cana-
lului de Suez i, compromitand asigurarea drumului scurt
cgtre Asia, sg, determine ruina imperiului colonial britanic
in Asia.
In acelas timp inaintgrile cuceritoare ale Rusiei prin-Cau-
cazia, Turkestanul spre golful Persic inspirau Engliterei te-
merea ca dominatiunea ei in Indii sg, nu fie Atacata de m3-
sgtiosul colos din doug prti.
Astzi, bag, situatiunile sunt diferite :
Anglia a pus stgpnire definitivg asupra Egiptului (cu in-
voirea .Frantei care a renuntat la splendida cucerire a lui
Napoleon I) i asupra insulei Cipru, bata operatiunilor na-
vale pentru protectiunea Suezului i Egiptului.
odatg instalati la Constantinopol dupg, victoria tri-
plei-Intelegeri i prgbusirea imperiului otoman, sub presiunea
formidabil a armatelor lor, vor ave drumul prin Anatolia
valea Mesopotaniei spre a es la oceanul indian, incat
va dispare interesul de a nelinisti pe englezi in Egipt.
Negresit expansiunea nemgrginit a Rusiei in Asia, si apro-
pierea ei de 'drumul Indiilor, este o problem pe care en-
glezii nu o vor privi cu indiferent : dar, din punctul de
vedere ce ne retina acum atentiunea, nu este posibil a -sus-
tine cg, Englitera va declark, rgzboi spre a in, wine liusiei
pgrsirea ambitioasei sale politici in orientul european.
de sigur, fr rgzboi Anglia nu va aveh mij ocul sg,
impuni Rusiei pgrgsirea Constantinopoltlui ! lnsg ein0 se
poate astept in mod serios ca s vadg, la tei mmarea ac-
tualei conflagratiuni, esind din disc4unile conchtiunilor de
pace un resbel intre Rusia si Anglia pentru stran.tori, ceea
ce ar face jocul Germaniei ?
De altmintreli la ce rezultate poate duce pgtrunderea mai

www.digibuc.ro 5
 66

lesnicioasg a Rusiei spre golful Persic, cu ajutorul mgrei de

Marmara ?
Doug rezultate sunt de previizut in beneficial Rusiei
a) Sau ca organizeze exportul bogtiilor miniere
petrolifere ; b) sau sg-si adAposteascg in golful Persic o es-
cadr de rzboi, capabil sg-i asigure contactul uor cu
mul rsritean al Siberiei i tot odat s stabileaseg noi po-
sesiuni coloniale in Asia i. Oceania.
Ei bine Englitera poate privi cu linite oricare din aceste
eventualitti.
Puternica flot englez, combinatg cu cea japonezg, va fi
totdeauna in msurg. sg InFrneze ambitiunea flotei ruseti
in apele oceanelor. A poi, chiar dacg Rusia in care statul
este afa de inapoiat i in care civilizatiunea. poporului
-este atdt de inceatii, ar fi in stare sg inceapg a desfur
o activitate comercial mondial, va trebui foarte mult timp
pang cnd aceasta activitate sg poat proporliuni de na-
turg s alarmeze rivalitatea Angliei.
In mice caz atitudinea viitoare a Angliei trebuete cu
deosebire intrevgzut din scopul precis din cauza princi-
palg ce au aruncat'o in actuala conflagratiune europeang..
Ori, ceeace a determinat actiunea Angliei, ceeace sustine
energia ei contra Germaniei este ideia marei rivaliteiti co-
merciale a Germaniei in lumea intreagd, grija cgderei im-
periului britanic asupra mgrilor din pricina concurentei for-
midabile a Germaniei.
Uriaa muna industrialg a Germaniei ; imensa dezvoltare
a comerciului sgu ; dobndirea metodicg a debupurilor mon-
diale pentru desfacerea produselor industriei ; simtitoare cre-
tare a marinelor de comerciu i de rgzboi ale imperiului
german sunt rezultatele strglucite ale muncei inteligente a
poporului cel mai laborios. 1

Francezii, adversari cei mai leali, o mIrturisese ei 1[1200. A vedel

La folie franco-allemande par G. Aubert, cu o prefat de Raphael-
Georges Lvy, membru al institului, Martie 1914,

www.digibuc.ro
 67

Dar tocmai prodigioasa activitate a alarmat ambitiunea

eg6istg a Marei Britanii, de a avea suprematia mondialg, nea-
tinsg pe ragri i pe continentele coloniale, de a define in nagi-
nile sale comerciul i. traficul lumei.
Aceast conceptiune Indrzneatg dar egoista a fost ade-
Seaori cauza provocgtoare sau scntei aprinztoare a ma-
relor conflicte !
nimeni nu va contesta egoismul aproape feroce al ra-
sei britanice, dupa cum nu se va pute, tagclui civilizatia
liberalg, a poporului englez.
Acum tin secol i. cev, cnd ilustrul general Bonaparte
rezumnd in geniul s'Au sintetic i creator civilizatia supe-
rioarg, gloria fermecgtoare si avntul eroic al Frantei s'a
dus in Egipt s intemeieze pe pgmntul piramidelor o co-
Ionia admirabilg. i reinvietoare a monumentelor strvechei
civilizatiuni, i tot-odat sci deschida tutulor drumul md-
rilor spre Asia. Cnd mai trziu Napoleon cel Mare prin
decretarea blocusului continental urmarea, pentru Europa i
pentru Franta, s dobndeasc libertatea marilor i s scu-
ture robia economica impus '. de dominatiunea comerciald
englddi.
Anglia s'a incordat toat, s'a ridicat cu furie, a provocat
i alimentat coalitiunile europene conti4 lui Napoleon nu-
mai fiindcg vederea er tulburatg, de gandul c puterea ge-
niului politic i militar neintrecut al lui Napoleon el.& in
stare sg, ameninte suprematia ei economic i imperiul pe
ragri !
Istoria universal este martora constantg a politicii pe care
Englitera a urnagrit-o.
astAzi mobilul aciunii politice engleze este de aceiai

1 Vezi Histoire sommaire de la civilization par G. Ducoudrays,

pag. 877-878, citAnd cuvintele lui Napoleon : (Pe cnd m silesc s
cigtig cauza liberttii mxilor, industria Frantei se dezvoltrt gi se
creiaz. Autoral adaogl imediat ; in 1815, dupl incetarea blocusului
Anglia constata cu mirare c, conenentul european se populase cu
manufdcturi. Anglia detina. monopolul ! Da, Anglia liberall !
www.digibuc.ro
 68

natur : sa suPrime rivalitatea matreata a comerciului fi

marinii germane. De aceia nu va opune rezistent politicii
rusesti, i instalarea Rusiei la Constantinopol In locul Turciei
va Insemn, pentru Englitera, inlturarea patrunderii ger-
mane in Asia prin linia Bagdat-G-olful Persi6, va Insemn
indepartarea rivalitii formidabile a Germaniei din apro-
pierea posesiunilor si coloniilor imperiului britanio.
Iat cari sunt motivele serioase pentru cari nu ne putem
astept ca Rusia s fie oprit de Anglia s ocupe Constan-
tinopolul i prin aceasta s exercite sapanirea in strmtori.
Italia, cu tot interesul ei capital de a Impiedech stabilirea
puterii slave pe Bosfor ca si in Mama Adriatic's:, nu va reusi
singurg ca s Impiedece realizarea planului panslavist.
Actiunea Italiei, dup prerea ce am justificat in prezentul
studiu, nu va fi eficace decal In concertul 1
in special alturea de Germania, adia in eventualitatea vic-
toriei germanilor contra rusilor, eventualitate care ne va sal-A
pe noi de marele pericol slay, de pierderea Mrei Negre, de
nimicirea liberttii strmtorilor.

Conchiziune.

Consideratiunile expuse sunt rezultatul unei priviri ohiec-

tice a cestiunii, unei convingeri adnc cumpnite, in afar
de mice prejudecat. politic sau idee preconceput (de vreme
ce sunt admiratorul talentului scriitorilor rusi de talia lui
Tolstol, Dostoiewski, Pouchkine; Kowalewski, etc., si sim-
patizez cu uncle inclinatiuni poetice i mistice ale sufletului
pur slay.
Ca orice bun romdn, insa, mi-am impus datoria s judec
cu mut,tet prevedere problema politicd ce se infeitilseriza pentru
tarei ac in orientul euroPean.
Inchiderea strmtorilor din cauza rzboiului actual ne-a
adus i ne va aduce pagube qintitoare, paraliznd comerciul
de export. Dar In cazul triumfului armatelor tariste si al
www.digibuc.ro
 69

despotismului panslav ? Rusia va ocupa, atunci strmtorile

va dicta la Constantinopol. Noi vom avea, pe lnga imensi-
-tatea oceanului slav Inconjurator, regimul absolut i exclusiv
pe Marea Neagr i pe Mama de Marmara impus de un
imperiu cuceritor i de un mare stat agricol (ale cdrui in-
-terese politice i economige ne vor fi direct protivnice).
Atunci, prin micNrarea i poate pierderea totala a litoralului
Marei Negre, prin stnjenirea i suprimarea libertatii strain-
torilor, vom cde in cea mai mare prapastie economica,
Mudd, din cauza distrugerii comertului principal de. export,
nu vom mai poseda, factorul economic, care ast'zi conditio-
neaza. progresul Statului i dezvoltarea civilizatiunii.
Egemonia militara a Germaniei i puterea ei economica
covritoare nu pot sa ne ingrijeasca, cnd avem constatarea
precisa ca dezvoltarea noastra. de /Ana acum s'a produs,
-eonditiuni internationale aproape identice, fara, nici o pie-
dica din partea Germaniei, ba din contra, cu ajutorul ei ne-
contestat.
De altmintreli, intre egemonia militar i suprematia po-
litica a Rusiei i egemonia militara i suprematia politico-
comerciall a Germaniei, trebue s preferim far ezitare pe
acesta din "urma, ca rezultanta unei civilizaiuni superioare,
a crei legitima influent ne este cu mult mai folositoare
cleat incultura socialei adeincd a Rusiei,
10 Inuarie 1915.

www.digibuc.ro
 II.

RASPUNS UNOR OBIECTIUNI PRODUSE IN

CESTIUNEA STRAMTORILOR i

In ziarul Epoca dela 21 Martie 1915, d-1 C. I. Argetoianu,

membru in comitetul partidului conservator si senator, a
formulat o serie de obiectiuni contra tezei pe care o sus-
tinem toti acei cari ne gandim la tara noastrg, i. dupg care
Romania are interesul suprem ca ruii sg, nu se instaleze ca
stgpani la Constantinopol i O.' nu se stabileasel in orientul
Europei dominatiunea imperialismului slav.
Consider necesarg, examinarea acelor obiectiuni numai din
cauza situatiunii d-lui Argetoianu In partidul de guvern-
mant protivnic guvernului actual.
Articolul din Epoca coprinde o afirmatiune singalard i
se terming, printr'o concluziune tot atat de singulard -1
surprinditoare.
Iatg in scurt toat substar{ta articolului publicat de d-1 Ar-
getoianu (cgci cred nemerit, pentru o cgraluzire exactg in
dezbateri, procedeul rezumrii tezii ce se combate) :
A) Chestiunea stranatorilor e cu totul secundard din punctul
de vedere al determingrii politicii noastre externe, fatg, de
conflictul actual, de vreme ce libertatea navigatiunii prin

1 Articol publicat In No. 21 din 27 Martie/15 In ziarul Moldova de

sub directiunea d-lui P. P. Carp.

www.digibuc.ro
 71

Bosfoi i Dardanele se prezintg sub forma unei probleme

insolubile ;
B) Romania posea trei feluri de comunicatii pentru co-
mertul exterior, anume : a) calea maritimg (Mama Neagrg
stramtorile spre Mediterana) ; b) calea pe uscat prin sase
debuseuri (Varciorova, Cineni, Predeal, Palanca, Itcani, Un-
gteni) ; c) calea fluvialg. pe Dungre (transbordarea dela un
mal la altul i navigatiunea fluvial g. propriu zisg, prin Por-
tile ae fier) ;
C) In timp de pace, oricare ar fi posesorul stramtorilor,
el va respecta libertatea circulatiunii, ba Inc va perfectiona
aceastg cale de comunicatiune ;
Circulatia in timp de rgzboi la care s'ar reduce la
urma urmelor cestiunea stramtorilor nu poate fi garantat
decal dacg s'ar realiza o stgpanire romneascg. pe Bosfor
Dardanele, deci pe Constantinopol : solutiune imposibilg ;
E) Orice alta solutiune nu chezasueste nici o sigurant,
fiindcg : a) dacg strmtorile rgman sub dominatiunea oto-
mang sau trec sub dominatia rusilor, bulgarilor, grecilor
dacg noi am obtine prin tractate internationale sau speciale
consfintirea principiului libertatii navigatiunii, aceasta nu va
insemna nimic, Intru cat istoria e martorg neintreruptg a
violrii pactelor i tractatelor Incheiate ; dacg se interna-
tionalizeazg sau se neutralizeazg stramtorile, pe timp de pace
solutiunea aceasta nu ne-ar putea procura mai multe foloase
cleat oricare alt soluVe, iar pe timp de rgzboi recenta
violare a neutralittii Belgiei i Luxemburgului aratg Indestul
ce se va intampla cu neutralitatea stranatorilor, fie sub pre-
siunea beligerantului mai puternic, fie din necesitatea insasi
a apgrgrii ocupgrii internationale ; -
F) Dac pang acum a existat' o politick' a stramtorilor,
aceasta este din cauza antagonismului dintre Rusia i Europa.
Timpurile insg s'au schimbat, cci Franta si Anglia sunt
aliatele
In orice caz, pentru Romania ocuparea de cdtre ruvi a
Constantinopolului si a stramtorilor este indiferenta ; numai
www.digibuc.ro
 72

pentru Bulgaria, Grecia, Anglia (din cauza Egiptului)/ si

pentru celelalte puteri mediteraneene are un interes simtitor
cestiunea instalarii formidabilelor forte moscovite la Con-
stantin opol ;
G) Extinderea rusilor pang la Mediterana, avand dominatia
in stramtori, trebue s ne lase nepsatori, ba nc s e
dorim, pentruca, nereusind acum rusii sa-si realizeze planul
pe spinarea turcilor si. In dauna bulgarilor, grecilor, etc., ei
vor nazul In viitor la aceasta pe uscat, navlind In Romania
peste Prut, debarcand in Dobrogea i continuand pe uscat
marsul miliar spre Constantinopol !
H) Singura solutiune posibila pentru noi este in afard de
strdmtori, i,i anume In dezvoltarea cailor laturalnice de sour-
gerea comerfului.
Aceste ci zise de siguranta sunt : una directa, prin Bul-
garia spre Dedeagaci, alta prin Serbia spre Salonic si ma-
rea adriatica. Va trebul sh le infiintam, sa, le intretinem
Ea le perfectionam cu ori care sacrificii, obtinand poduri de
legatura cu Bulgaria si Serbia peste Dunare, Enii duble
dela l)unare-Dedeagaci, dela Dunare-Ni dela Nis-Salonic
Nis-marea Adriatica, amenajdnd porturi i apoi refchnd
indoind liniile ferate &are nord, etc.
I) Scumpetea transitului pe chile ferate, in comparatie
cu acela mult mai eftin pe calea maritima, nu este o obiec-
tiune seriasa, de oarece caile de siguranta, vor fi intrebuin-
tate numai pe timp de rsboiu, cand tocmai valoarea mr-
fuillor in asa proportii ca. diferenta de pret acoper.
larg supra-taxa de transport.
D-nu Argentoianu, terminand articolul sau, rosteste
urmatoarea afirmatiAme : cestinnea stramtorilor este pentru
Romania o superfetatiune !) sau pe intelesul romnesc mu-
tild !) Se va vedea indath ce adevdrata super fetaiune
constitue articolul d-sale, si cu cdtd superficialitate anali-
zeaz' o cestiune, tratata totdauna cu mare seriozitate, atat
In istorie,- In diplomatie ct i in politica externa si econo-
mica a statelgr europene.
www.digibuc.ro
 73

Dela inceput o obserbatiune isbitoare :

D-nu Take lonescu, a carei inteligenta politica este neta-
gaduita, avand contiinta deplina a insemndteltii stramto-
rilor pentru noi, a in vocat in toata actiunea sa politica prin-
cipiul neutralizrei i internationalizarei strmtorilor, pentru
a justifich alipirea Romniei de politica Rusiei i a preveni
astfel argumeiztul pericolului instalet rii' rusWi la Cons-
tantinopol.
cred, nu va fi convins cu mai multa 063 de ar-
gumentul superfetatiunei, exprimat de d-nu Argentoianu,
cleat de teza politica a d-lui T. Ionescu, Capul diriguitor
al micarii nationaliste. De aceia parere (a d-lui Ionescu)
eSte i marcle ziar parisian Le Temps in Buletinul dela 10
Martie 1915 (No. 19603), intitulat Romania fi stramtorile
i in care de altfel, se geisesc principalele idei ale artico-
lului d-lui Argentoianu. (Problenad secundara, intrebarea
cine va comand Dardanelele Rusia victorioasa i insta-
lata la Constantinopol, chiar abuzeind de forta ei pentraa
inchide Dardanelele, nu ar crei Romniei o pozitiune mai
grava dect aceia pe care ar avea-o cnd Rusia, devenita
ostila, i-ar bloch portul Constants; caci Rusia stapana in
marea Neagra i astazi, fara strmtori, poate paraliz co-
mertul romnesc ! In cazul inchiderei Dardaneielor i a os-
tilittii Busei, Ii ramne Romaniei calla de comunicare pe
uscat cu barile vecine, spre a-i transport produsele
Ei bine totui Le Temps declara in termeni exprei;
oCestiunea stramtorilor este importantd pentru Romania,
fiindca nu are aka eire la mare ; dar mersul victorios al
.aliatilor la Constantinopol are ca prim cbiectiv deschiderea
stramtorilor i drapelele care vor MAI pe Bosfor vor fi o
garantie nediscutabilei c aceasta cale maritima nu va mai
fi nici odata, inchisa, oricare a fi regimul ce va nlocu pu-
terea sultanului... Victoria aliatilor, chiar cu Rusia la Con-
stantinopol, va asigura (?) Rmaniei trecerea prin stramtori,
libirtatea politicd i economicd, unitatea nationald(!!!).
Le Temps, care privete cestiunea strmtorilor ca im-
www.digibuc.ro
 74

portanta pentru noi asa ea' se sileste s ne faca a priim so-

lutiunea ce o crede asigurtoare pentru importanta cestiunei
ce intereseaza Romania, face diplomatie.in num'ele unui be-
ligerant gray lovit prin sngerosul conflict de ast'zi; dar nu
priveste interesul RoMniei in tosta comploarea lui, cci ma
rele ziar vorbeste de spiritul cuceritor si de ambitia domi-
natoare a puterilor centrale, puntind pe Rusia, algturea de
Franta si Anglia, ca reprezentantei a sentimentului de jus-
titie, a ideiei de dreptate, a conceptiunei de libertate pen-
tru natiunile mici(!!!); i afirmg ce soartg nenorocita, ar
avea Transilvania, Romania, Balcanii, In cazul victoriei
turco-germang ! Dar ziarul Le Temps nu s'a intrebat dace
victoria Rusiei, dacei triumful imperialismului him), dacd
biruinta panslavismului cuceritor despotic vor avels
cele mai salutare etecte asupra Basarabiei (imormeintatei),
asupra Romeiniei (comprimatei de bratele ursului dela
nord) ?
Ori cum este edificatoare constatarea cinsusi ziarul
Le Temps, cu toatg increderea ditirambica ce o are in po-
litica aliatei, proclamg importanta cestiunei strmtorilor pen-
tru Romania i necesitatea asigurgrei ei prin regimul inter-
nationalizgrei, pe cand. d. Argentoianu arunc o privire in-
diferentg i. onefte nrii ameninteitori ai problemei cu ace-
iai sufleteasca cu care cineva ar risp, dnd cu
mama, norii de f um trasi din narghileaua fumata pe dud
ar sorbi cafea pe malul Bosforului !
Analizarea argumenteirei d-lui Argentoianu (vezi Le
Temps) Ideia esentiala, a tezei este, asa dar, c stramtorile
vor fi tdtd'auna deschise In timp de pace, iar In timp de
rasboi vor fi inchise in viitor ca i In prezent.
Timpul de pace este timpul normal, perioada cea lungel
fecundantei : deci el are importanta deosebita.
Timpui de razboiu este o perioada extra ordinara, inter-
val de strmtoare aproape generalg.
Ce se petrecea panel acum in limp de pace fi ce se va
petrece in viitor, cand stramtorile nu s'ar mai gas In po-
www.digibuc.ro
 75

sesiunea turcilor. Png acum, o stim cu totii, strmtorile

erau si au fost larg deschise comerciului tutulor statelor
pe temeiul stipulaVunilor din tractatele dela 1841 si 1856,
referitoare la regimul international aprobat pentru stramtori.
De regimul steiptinirei turcegi, conditionat de libertatea
navigatiunei comerciale, a prof itat Romnia, pentru a-si sta-
bill traficul sau comercial maritim, care reprezinta intrei-
tul 'traficului comercial pe uscat.
Aceiasi va rgmne, oare, situatiunea, cnd rusi vor st-
On) strmtorile ? Impgrgtia rusg formeaz un stat militar
form idabil ; ea va doming, ca supremg conducgtoare a sla-
Vismului din centrul si dud-vestul Europei tot litoralul mg-
rei Negre, mgrei Egee, si cu o presiune serioas prin Serbia
In marea Adriaticg.
Rusia, rani eminamente agricold, cu interese comerciale
contrarii intereselor noastre, produce numai astzi pe o in-
tindere cultivabilg de 120.000.000 hectare (cu o culturg rudi-
mentarg din cauza lucrgrei Meg mani, cu pluguri de lemn,
fgrg intrebuintarea ingrgsgmntului, in ea scoate abia 12
hectolitri la hectar) cd4eva sute de milioane hectolitri grdu,
pe care mai tot il exportd, fiindcg hrana populatiei se face
din secarg si orz. Ea mai posedg o bogtie imensg, In pe-
trol, lemn (scnduri), produce fginuri, pe car& toate le-a im-
-pus chiar de acum pe pietile orientale, fgcand o mare con-
curentg fginurilor si petrolului romnesc.
Rusia, victorioasg, instalatg la Constantinopol, va aveg
subegida sa politicg si militarg, pe Serbia si pe Bulgaria.
Macedonia, Tracia, Bosnia si mai toate tinuturile ce vor fi
ocupate de slavi, la caz de,victorie desgvarsitg a slavismu-
lui, vor constital pgmnturi ne productiune agricold, a0,
cii. Rusia, Bulgaria si Serbia vor vede, in noi o concurentet
rivald.
Rusia, interesatg 'in exportul grulai, petrolului, zahrului.
Bulgaria si Serbia interesate sg scurgg pe pietele orientale
(Egipt si Asia micg) si pe pietele occidentale (Italia mai
ales) productiunile lor agricole si altele (fAinuri, fructe, etc.)
www.digibuc.ro
 76

vor lu toate msurile ca s ating activitatea noastr co-

mercial i s Inlture concurenta productiunei romnesti.
Circulatia vapoarelor noastre ya fi impedecat indirect
prin msuri de ingreunarea transportului, prin impunerea,
cu ajutorul prestigiului militar si politic al Rusiei, la obli-
gatiunea ca trgurile de desfacerea mrfurilor s se aprovi-
mioneze din trile slave ; i, la nevoe, circulatiunea va puteh
fi direct oprit prin inchideri pruvizorii, repetate, totale.
Ce poate rspunde d-1 Argentoianu Ar fi d-sa in
stare s tilgduiasc contlictul fatal ce se va produce intre
interesele economice ale trilor cu productiune similare ?
inteun asemenea conflict, mai incape indoial c suc-
cesul va apartine statulni puternic, lumei slave confederate
pe baza interesului politic si economic '?
Stpanirea otoman In strmtori garanteaz, pe timp de
pace, libertatea navigatiunei, fiindc este nevoit a se su-
pune legturilor internationale dictate de Europa, fiindc,
n4are interese economice protivnice, i fiindea Turcia este
va rmne slab, neputincioas pentru a lupt contra
tuturor statelor ce au nevoe de strAmtori.
Din contr Rusia, impreun cu unirea slav din Balcani,
reprezintnd o fort urias, va organiza o barier neInlitu-
rabil pentru trecerea prin Marea de Marmara.
In acest caz argumentul d-lui Argentoianu eh' tractatele
ce am obtine pentru consfiintirea principiului libqrei navi-
gatiuni, nu ne asigur intru nimic contra violrii lor i va
produce- efectul deplin, cci Intr'adevr Rusia va rul5e, dup
vointa i chibzuinta ei, stipulatiunile conventionale stabilite
astfel c argumentul d-lui Argentoianu este un motiv mai
mult contra prerei sale c, ne-ar fi indiferent solutiunea
cestiunei strmtorilor, In afar de stpnirea noastr direct
asupra Constantinopolul (ipotez, fantastic).
D-1 Argentoianu nu se multumeste totusi a incerch s de-
monstreze cg, ne este cu totul indiferent cine va stgptin
strmtorile. D-sa merge mai departe, departe de tot, i, ca
fi cum o duhoare panslavistet i-ar fi curet-tat sufletul de
www.digibuc.ro
 77

grij i, strig, cu voinicie et' trebite sa dorim extinderea ru-

#,lor pdnd la Mediterana, eci altf el mai trziu rusii vor
peste Prut i in Dobrogea ca s ptrund4 prin Bal-
cani la Constantinopol.
este c. pe d-1 Argentoianu l'a impresionat obser-
vatiunea facutA de gazeta francez Le Temps c, Rusia la
Constantinopol, chiar abuznd de forta ei, nu ar crei Ro-
mniei o pozitiune mai grav dect aceia pe care, astzi.,.
stpana Mrei Negre ar determina-o blocnd portul Cons-
tanta.
Stpnit de aceasi impresiune, d-1 Argentoianu recunoage
c, din punctul de vedere rusesc, Rusia are un interes ca-
pital O. ptrund la Constantinopol i s posead strmtorile.
Fireste, putem mrturisl c singur ndzuinfa conzerciald a
Rusiei e foarte 1egitim, dar circulatia vapoarelor de comert
rusesti se bucur, sub regimul turcesc, de aceiasi libertate-
ca toat lumea Rusia, ins, urnAreste dominatiunea mill-
tard mn,. strmtori, i atunci pericolul devine invederat, fiindc
dac astzi actiunea Rusiei, stlpn numai in Marea Neagr,
ne poate lovl puternic prin paralizarea comerciului in portul
Constanta, cat mai puternic ne va lovi mine, cand va st-
pfini i strnatorile, avnd de aprat interesul tuturor slavi-
adic 85, inlliture concurenta comercial a Romniei.
Dar Rusia, impedecat s ajung, la Constantinopol, in-
frnt pe uscat de germani sau cel putin consiaerabil sl-
bitil, nu va fi capabil, s nrivleasc i s violeze neutra:
litatea noastrA, cci platul ei de a se instal pe malurile
Bosforului, izbind interesele mari ale Germaniei, aceasta
i se va impotrivi cu succes.
Observatiunea ziarului Le Temps este pur i simplu in-
seltoare.
StpAnirea turc in strmtori i echilibrarea numeroa-
selor armate ruse prin foitele puternic organizate ale Ger-
maniei, sunt i vor fi a pavz suficient contra ofensivei
periculoase a rusilor, fie la Prut fie la Constanta.
In adevr : dacil Rusia ne-ar bloO, portul Constanta, Ger-
www.digibuc.ro
 78

mania cu care trebuie sa treiim aliatd va dicth Turciei

inchiderea stramtorilor pentru vasele rusesti ; eventuabtate
-co ar costa foarte mult pe Rusia ; iar dad, Rusia ar inten-
tionh sa nvaleasca prin Moldova, Germania ar ataca-o pe
la spate, In vreme ce noi am opune mult mai mult flecat
o rezistent inutil eroica, cum a facut Belgia.
D-1 Argentoianu, pare, ca nu a reflectat cu atentiune la
problema unitdtii noastre nationale.
D-sa nu si-a pus Intrebarea : ce se va alege de Basarabia
daca noi am lupth alaturi de rusi si am contribul pana
la implinirea dorintei instalarei lor la Constantinopol ?
In conferintele nationalistilor i chiar in discursurile pa-
triotice se spune destul de lmurit : Noi nu uitm Basa-
rabia ; s luam acum, cand Austro-Ungaria se clatina si se
farama, Transilvania si Bucovina, iar mai tarziu cu puteri
marite vom revendicet Basarabia !.
Or, dupa triumful rusilor, aliati cu nai, dupa cuceririle lor
in Polonia austriaca, in Galitia, In Bucovina nordica, dup.'
stabilirea lor In marea de Marmara si dupa unirea s1avdor
dela nord si dela sud, nu este asa ca nu va mai fi posibil
s ne gandim la Basarabia ?
Cum am puteh incerch macar s formulm dreptul de re-
vendicare la pamantul Basarabiei contra marimei aproape
fantastice a unei asemenea Puteri ?
Dar, atunoi, dorinta cer arzdtor o exprim d-1 Argentoianu
pentiu asezarea rusilor ca stapani la Constantinopol, deci
pentru triumful lor militar si politic, nu cuprinde in sine
implicit renuntarea definitivei la Basarabia?
Neaprat eh' da ; Ins renuntarea la aceasta tara rnrinoasa,
ca pamant, atilt de importanta ca litoral la gurile Dunarei
si la marea Neagr, la aceasta tara ce a facut trup din tru-
pul Moldovei lui Oefan cel Mare, ar fi o politic antina-
tionala, o politica extrem de daunateare pentru destinele vii-
toare ale statului roman.
Ultima consideratiune pe care d-1 Argentoianu o ink owl.
43pre a motivh opiniunea, conform careia Romania poate s
www.digibuc.ro
 79

se desintereseze de soarta strmtorilor, se intemeiazg pe ideia

cg cea mai burig, solutiune realizabilg ar const din. creiarea
cdilor de siguraNd prin Bulgaria i Serbia.
Or, tocmai aceast solutiune este o solutiune secundard.
timp de pace, i. in teza d-lui Argetoianu c oricine ar
fi stgpanul strAmtorilor, el va aveh tot interesul sg, respecte
i sg faciliteze libera trecere a vapoarelor comeiciale chile
de sigurantg vor fi aproape neutilizabile, pentru cuaintul
hoteirdtor ce-1 invoacg nsui d-1 Argetoianu, adicgi scum-
petea tranzitului pe cane ferate comparativ cu acela mult
mai ieftin pe mare.
In timp de rdzboi, cnd strmtorile s'ar inchide, este a-
devkat, acestei cgi de sigurantg ar puteh sg. functioneze in
locul vapoarelor. Dar, pe de o parte, cine se v a gAndl se-
rios ca sg "Are in asemenea mari intreprinderi capitaluri co-
losale de investire, de operatiune, de intretinere, de amelio-
rare etc., child dela inceput se arat cu sigurant cg cea mai
mare parte din vreme (in timp de pace i in epoca normal),
comertul se va efectu pe marea Neagr?
Pe de altg parte, construirea acelor linii de sigurantg re-
clamg, invoirea Bulgariei i a Serbiei.
Am demonstrat pan acum, cg cele doug tri, cu produc-
tiuni similare productiunilor noastre, vor fi rivalele i con-
curentele Romniei.
Bulgaria i Serbia, altiturea de Rusia triumfgtoare i dic-
tatoare la Constantinopol, ne vor face s simtim greutatea
dominatiunei slave.
De aceia programul creigrei i intrebuintrei acelor cgi de
comunicatie are toti sortii sg nu se infgptuiascg.
Apare astfel in lumind claret' sltibiciunea complectei
a argumentdrei prezentate de d-1 Argentoianu precum fi te-
meritatea afirmatiunilor sale al cestiunea strmtorilor este
o super fetatiune.
Teza internationalizgrei sau neutralizgrei strmtorilor prin.
deciziunea comung a Angliei i Frantei, opusg, ambitiunei

www.digibuc.ro
 so

rusesti i panslave, am discutat-o si analizat-o sub capitoluI

de mai sus Cestiunea Mrei Negre.
Acolo am pus in evident lipsa de valoare a acestei teza
fat cu urm'toarele constatri precize :
a) Vointa exprimat prin _manifestul Tarului tuturor ru-
silor i declaratiunile oficiale din Duma rus.
b) Pozitiunea actual a Angliei ca steiptInd directa i de-
finitiv a Egiptului nu o mai expune primejdiei din partea
unei .mari puteri, influent la Constantinopol, ca s capteze
vointa suzeranului Egiptului.
c) Scopul politicei actuale a Angliei de a Inltur cu de-
svrire concurenta comercial formidabil a Germaniei prin
stramtori yi Asia mic etre Marea Indiilor i continentul
asiatic (fiind in Iume unica concurent alarmanta pentru
ambitia egoist, i excluzivist a imperialismului colonial bri-
tanic).
d) LegM.urile de aliant intim ihtre Franta i Rusia,
necesitatra mentinerei acestor legturi' cu oricte concesiuni.
24 llfartie 1915.

Nouile declaratiuni 1 explicatiuni aptrute In ziarele ruseti auto-

rizate ; noul punct de vedere expriinat de marele ziar francez Le
Temps i clir unele reticente englezeti demonstreazA mereu adane
prevedere din studiul continut In aceast5. lucrare.

www.digibuc.ro
 SCRISOAREA D-LUI P. NEICOFF, PRIMUL SECRETAR
AL LEGATIUNEI BULGARE

Articolul d-lui Ioan D. Filitti Romania i conflictul eu-

ropean, care a aparut In Noua Revista Romana mi-a sug-
gerat observatiunile urmaitoare :
Una din cele 4 mari convingeri pe cari d-nul Filitti
bazat interesantul sau studiu, este aceasta Ostilitatea peri-
culoash a Bulgariei. Convingerea aceasta bask nu e inte-
meiata decal pe echilibrul fortelor In numele carora Romania
a interveilit anul trecut ln trebile balcanice, asigurandu-si
un succes ` moral considerabil si tot de odata o Iarga corn-
pensatie teritorial.
E adevarat ca rand pe rand i cu sanse inegale, princi-
piul echilibrului a fost invocat de Serbia in 1885 i de Gre-
cia in 1886.
Nu e mai putin adevarat, totusi c pentru statele care au
de realizat un ideal national, invocarea acestui principiu nu
poate fi decat un act de oportunism ; cci o politica natio-
nala consequenta nu poate sta cleat pe priUcipiul nationa-
litatilor.
In ce priveste Bulgaria, ea n'a avut nici odata o politica
ca aceea.
Ea n'a prsit nici odata principiul nationalitatilor care
implica recunoastererea pentru oricare alt Ora, a dreptului

Publicat In No. 13 -Vol. XVI al Nouei reviste rometne, In frantu-

zet i romlnete.

www.digibuc.ro
 82

de lupt spre atingerea i realizarea idealului su national.

nimic nu las s se inteleag, a Bulgaria, In momentul
de fat, Ii va schimba calea Re care si-a tras-o Impedicnd
pe vecinii si ca s-si ating mxitatea lor national.
Romania, Bulgaria si Serbia au toate trei, un mare tel de
urmrit, Bulgaria, inaintea celorlalte aproape i atinsese In
1912 fruntariile sale national..
Dar In-numele echilibrulni fortelor In Balcani, un al doilea
bloc balcanic Tirm celui dintai i fcu pe Bulgaria s,' piard
toate roadele victoriei sale, indeprtnd-o mai mult ca nici
odat de aspiratiile sale nationale.
Astzi, nemsuratul conflict armat care sfasie Europa,
face -A, strAluceasc intiun Chip neasteptat In ochii popoa-
relor mici, mutilate de ctre congrese, zarea unui mare si
fericit viitor. Fiecare dintre noi lei Indreapt privirea de
partea aceea uncle marea multime a conationalilor sufer
jugul strain.
Ei bine, pentru a privi de partea aceasta, vrand nevrnd
Romanii i Bulgarii i Intore spetele, dac mi-e permis sii
m, exprim astfel.
Pentru d. Filitti ceasul revansei bulgare ImpotriVa Boma-
niei va suna Indat ce aceasta va ridica armele pentru
Transilvania. S nu se,mai insele d. Filitti. Vremurile sunt
nespus de critiee i pi4ncipiul nationalittilor rmne, astzi
mai mult ca ori cnd, puntea noastr de salvare, pentru noi
....cestelalte state mici. i principiul acesta ne impinge nu
spre Dobrogea, cum 'o vrea kt. Filitti, ci spre Macedonia.
Bulgaria n'a rvnit nici odat la Dobrogea veche. Numele
acesta n'a primit la noi o actualitate dureroas de cat prin
faptul anexrei la Romania a prtii bulgresti din aceast
provincie. Pierdex ea acestui teritoriu a fost foarte crud pentru
noi toti ; dar e ceva mai mult dect pierderea acestui teri-
toriu, e pierderea prieteniei Rdmaniei, care ar i venit ca o
consecint dac bundle raporturi en Romania n'ar alctui
temelia politicei ori carui guvern bulgar.
Principiul echilibrului invocat de Romania anul trecut, a
www.digibuc.ro
 83

fost poate o grav eroare. i aceastk eroare apask astkzi

atat asupra politicei romane cat i asupra aceleia a noastrk.
In ceasul de fat s'a pus dilema 4:Ernatoare pentru Ro-
mania : sg. fack o politick nationalk sau s continue politica
de echilibru inaugurata in 1913. In primul caz, ea trebuie
s. favorizeze i sk ajute aceias politicg, la vecinele sale dela
sud. Fireste, Romania e liberk s urmeze. politica din 1913,
dar asta yeti conveni i d-voastrk e o politick steril, care
const in supraegheri i bknueli reciproce, si a ckrui rezul-
tate nu pot fi de cat negative.
Binevoiti, etc..,.
P. S. Se intelege cg. ideile expuse sunt personale si cli
ele nu ar putea in nici un caz angaja Legatiunea. Nkseut
n Romania, unde am numeroase legAturi de familie, rapoar-
ele de prietenie Intre cele doug, tkri imi sunt cu deosebire
si personal scumpe.

www.digibuc.ro
 RASPUNSUL D-LUI FILITTI LA SCRISOAREA
PRIMULUI SECRETAR AL LEGATIUNEI BUL-
GARE DIN BUCUREVIll

Sentimentele personale artate de d. Necoff sunt inspirate

de amintirile naterei sale In Romnia i a legturilor de
rudenie eontractate In tar ; i dovedesc o procedare deli-
cat' a initiativei alitorului scrisoarei.
D. Neicoff, se vede, s'a resimtit de atingerea sa cu atmos-
fera Romniei, In care plut*e o calitate proprie poporului
man : nobletea i blndetea moral. Dar importa a eunonte
sentimentul Bulgariei ca stat politic 0 militar ; i d. Necoff
adaog, la finele scrisorii, ca ideile ce expune ii sunt cu
totul personale nu I, ot angaja Legatiunea.
Din expunerea chiar a observatiunilor fcute de d. Necoff
rezult limpede pentru Romnia obligatiunea de a apra
provincia transdanubian i de a preveni ostilitatea even-
tual' a Bulgariei.
In adevr, intr'un pasagiu al scrisorii, uncle se arata c,
politica Bulgariei const, din principiul nationalittilor d-I
Necoff afirm cruda durere Incercat prin pierderea teri-
toriului bulgar i -permite a se deduce c, In aplicarea prin-
cipiului nationalittilor, Bulgaria va cauta redobndirea pa-
mntului anexat.
Fiindc, nu este posibil a crede c principiul nationalita-

Publicat In frantuzeste i romneste, ca si precedenta scrisoare In

acela numgr al revistei d-lui profesor universitar.p. Rdulecu-Motru.

www.digibuc.ro
 85

tilor va fi aplicat de bulgari numai in' Macedonia i c ei

vor renunta de bunavoe la Dobrogea cel putin la teritoriul
dobrogean anexat in 1913 (i aceasta Inca, numal, pentru a
onora sinceritatea personala a d-lui NeIcoq
Oricum s discutam observatiiinile principale continute In
scrisoarea d-lui Nei:coif.
D-sa procedfind cu fineta diplomatied (ca (nice diplomat),
opune principiul etern al nationalitatilor principiului opor-
tunist al echilibrului fortelor ; i ca sa liniteasca Romania,
n ce privete intentiile Bulgariei, sustine ca, in momentul
cnd Romania va intra in Transilvania i Bucovina spre
a-i realiza idealul national, Bulgaria va face stnga imprejur
spre a merge sii indeplineasca pe al &Au in Macedonia.
Consecinta adoptarii i respectarei principiului nationali-
tatilor nu va fi aceia c. bulgarii ne vor cere parasirea cel
putin a Dobrogei bulgare, pentru a ne vedea de idealul na-
tional ?
D. Neicoff ca bun diplomat, lasil a se intelege a are a-
ceasta :speranta pentru a vedea restabilindu-se raporturile
de prietenie intre cele doua
Se va vedea numai decal motivele serioase care impiedica
Romania s practice o politica de renuntare.
Negreit politica nationalil, de care vorbete d. Necoff,
ormeazit dorinta tuturor popoarelor, care pot revendica teri-
orii locuite de conationali. Dar priaipiul nationalitatilor nu
exclude necesitatea princiOului de forte: probrt exemplul ha-
liei i exemplul insui invocat prin scrisoarea d-lui Nekoff.
De mult raporturile internationale ale puterilor i ale sta-
telo r stint conduse de ideia echilibrului.
Aceasta ideie se impune ventru aceleai consicleratitini i
statelor mijlocii i chiar Celor mici.
Pentru un motiv de a&ia ordine cnd, anul trecut, Bul-
garia a pretins in urrna falsului diplomatic cu eliberarea
pura i simpla, a populatiunilor cretine de sub jugul mu-
sulman, dreptul sa-i intinda cu totul departe fruntariele,
ocupnd Tracia (uncle locuesc mase intregi musulmane) i
www.digibuc.ro
 86

Macedonia (unde exista mase sarbesti, greeesti, aromaneti

etc.), Romania s'a vazut silit s se impotriveasca ambitiunei
nemasura0 ce esea_ la iveala si care constituia un nericol
pentru linistea i siguranta statului roman. Pericolul apacea
deja aspiratiunile bulgare la posesiunea Dobrogei. Proba
evidenta a acestor aspiratiuni este stabilita printr'un docu-
ment necontestabil (pe care d. Necoff nu va putea sa-1 con-
teste, de vreme ce piesele justificative au fost mentionate
in notete diplomatice ale guvernului roman), anume ca. In
cartile militare oficiale Dobrogea este aratata provincia ne-
liberata (adica care asteapta, liberarea ei de sub dorninatia
romaneasca.
Dar posesiunea Dobrogei, ca i a Basarabiei, are o im-
portanta capitali pentru noi, din cauza Marii Negre ce ne este
absolutindispensabila. Tendinta unei mari Bulgarii militare
ambitioase ne-a obligat deci s intervenim pentru resta-
bilirea echilibrului de forte In Balcani, i totodatit a ne asi-
gura posesiunea Dobrogei prin anexarea unei parti din cua-
drilaterul bulgar ce mai apartinuse inainte
Anexiunea este justificata astfel de necesitatea de a avea
o fruntarie btrategica impedecand' ofensiva bulgara pentru
cucerirea sau pentru invazia Dobrogei.
Pentru nimic In lume Romania nu va concepe ideia sa se
desiste din drepturile sale asupra Dobrogei, intru-cat litoralul
Marei Negre este o conditiune vitala pentru des voltarea sta-
tului roman,- de:care depinde forta romanismului.
Attila vreme cat va subsista problema desvoltarei statulni
nostru, existenta Dotrogei ca parte integranta a regatului
roman se impune in mod categoric..
Dar, atunci, daca cuadrilaterul anexat, In virtutea pacei
dela Bucuresti, ne este indispensabil pentru posesiunea Do-
brogei ; i daca Bulgaria nu renunta la ideia de a relua
Dobrogea, evident este ca ramane intreaga demonstratiune
ce am facut despre pericolul ostilitatii bulgare contra Ro-
maniei.
Proba neindoioasa a intentiurrilor bulgaresti, iata-o Inca
www.digibuc.ro
 A/

odatA, nici anul trecut nici azi guvernul bulgar n'a depus
in Sobranie proiectul de lege cu ratificarea acestui punct
esential, pentru noi, din tradatul dela Bucurefti. Dece ?
D-rul Neicoff n'are nevoe de rAspuns. Bulgaria nu a
acceptat nici acum conditiunile acelei peici.
In rezumat idealul llfacedoniei, aa cum II intelege Bul- ,
garia, nu se intemeiazet nuniai pe principiul nationalitei-
(nor, cAci in acest caz bulgarii ar trebui s-1 recunoascl
scirbilor i grecilor : or, Bulgaria se Impotrivete in mare
parte la aceastri recunoasterc.
Tot astfel idealul Traciei i. stApAnirea Bulgariei pang la
cele 3 mAri (NeagrA, Egee, AdriaticA) nu au ca bazA prin-
cipiul nationalitAtilor.
In consecintA ne este imposibil sA primim pur i sienpin
teza bulgarg a principiului nationalitAtilor i sA ne InelAm
pe noi inine cu o ilusiune amAgitoare.
Interesul politicei de viitor ne prescrie datoria set ducem,
pe cat posibil, in mod paralel politica ambelor principii.
Dadt statul bulgar e in drept, ca i noi, sk aspire la mA-
rirea i desvoltarea cea mai grandioae,A, ca rAsplatA a ener-
giei iiii muncei intense a poporului bulgar, nu poate insA
pretinde ci Romania sA pArAseasci politica echilibrului for-
telor, reprezentnd cea mai bunA garantie a raporturilor de
bunA vecinAtate intro ambele popoare.

www.digibuc.ro
 INDEX
Pag.
Politica externii a Romfiniel. Oonsideratiuni generale.
Consecintele anexarei tosniei i Hertegovinei do catre
Austro-Ungaria 2 10
Inlesnirea proiectelor balcanice ale Rusiei prin rAzboiul ita-
lian contra Turciei. Geneza rAzboiului italo-turc privi-
tor la cucerirea Tripolitaniei. Rusia i Franta servin-
du-se de confederatiunea statelor Balcanice In 1912-1913
pentru a atinge Germania . ....... . . . . , . . 10 1
Romania fatA de alianta balcanicit. Jocul de Intrecere al
Puterilor sprp fixa prietenia Romaniei. Orientarea poli-
ticei externe a Romaniei, i datoria imperioas1 de a pre-
gati mari forte militare 12 19
Romiinia in conflictul european. Consideratiuni generale 19 23
Rolul i datoria Tarei In actualul conflict . . . . . . 23 25
Superioritatea militarA a German iei. Ostilitatea periculoasA
a Bulgariei . 95 28
G-ravitatea mArirei i Intinderei slavilor Imprejurul nostru . 28 32
Atitudinea neutralA a Italiei i interesul ei politic superior
de a nu merge cu Tripla-lntelegere AdevAratele into-
rase ale politicei de Stat 32 40
Interesele Romaniei 40 44
AdevArata solutinne a problemei politicei noastre externe 44 4A
Justificarea solutiunei 48 57
Cestinnea larei Negre 0 a stramtorilor. Panslavismul
primejdia lui . . 57 63
Franta, Anglia 0 tendintele ruseti. Concluziune . . 63 . 70
Riispuns obiectiunilor produse in chestia stranatorilor de
ziarul Le Temps i d-nu C. I. Argintoianu, senator . . . 70 81
Scrisoarea d-lui P. Necoff, Primul secretar al Legatiunei
bnlgare 81 83
RAspuns scrisorii d-lui Necoff . . 85 88

www.digibuc.ro
 BIJOURESTI
Tiparul Institutului de Arte Gra-
fice i Editura (MINERVA, Bd.
Academiei 3, Str. Edgar Quinet 4
1915

www.digibuc.ro