VI. Documente pastrate In Museul Gorjulut, la Tirgul-Jii. La n° 3. E interesant sf se compare boierii lui Mihnea- Voda cu aceia at urmasgului lui in 1510, «Vlad-Voda fiul lui Vlad» (Vladuta). De la acestaavem un act dat 8 apuauy (Dridu; y. Const. Capitanul, p. 49, nota 4), 10 Lulie 7019 (1511), pentru’ ? sTarisi cu schiptru de la cinstitul fmparat turcesc »600 EXPLICATIL LA DOCUMENTE Pana Vistierul, el e un vestit boier al luf Radu Serban (v. vol. V, p. 625). La n° 61. Deci la 3 Mait Radu Mihnea era inca Domn in Muntenia. Peste citeva luni el trece in Moldova (Septembre ; vol. IV, p. cut), Printre cele d’intaiti documente ale urmasului sau, Alexandru Radu (Coconul), trebuie s& se socotease% cel din Tirgoviste, 10 Novembre 7132 (1623), pentru satul Ojo- geani din Jalomita, altul decit acel, vestit printr’o lupta (vol. IV, p. oxcrx), de pe Prahova (se pomenese Buiul, Banciul) (doc. cit. la Ac. Rom.).—in col. Tzigara-Samurcas se afld un act din 7133, de la acelast Alexandru-Voda Coconul. Diva- nul se deosebeste intru citva de cel din 1626 al acestuf Domn (v. vol. V, p. 438, n° 6); el cuprinde pe Papa Vor., Fiera Log., Vlad. Vist., Mihu Spat., Bartolomeitt Stol., Bratul Com., Gherghe Pah., Costandin Postelnic. La n° 65. Tot din Bucuresti, la 18 Julie urmator, Alexan- dru Ilias da 0 intarire (Bibl. Ac. Rom., doc. cit.) (nume: Chicul). La n° 70, La 3 August urmator, din Bucuresti, Matel-Voda intareste luf Ivasco Vel Vornic mosiile lui de la Ojogeni, Sla- tioarele-de-jos si Marati (Bibl. Ac. Rom., doc. cit.). La n° 73. Din acelasi an, Bucuresti, 26 Ianuar (7144), avem un act de la Matei-Voda, prin care di mosii lui Preda Vornic din Ceaplea si sotief lui, «Margai>. Pomenit si . in aceleasi hirtit ale Golestilor, depuse la Ac. Rom., se602 EXPLICATIL LA DOCUMENTE afl4 de la acest Mihnea-Voda un act, ciudat prin nerusinarea lui, in care act el.se incearc’ a indreptati omorul de la Teleajen al unora din boierii sai. Ori-cite pacate ar fi avut Mihnea, e totusi un fapt cA boierii de omoral carora se vor- beste aici, tl pardsise si pirise (v. vol. IV, pp. ccxevi-vit): 9 Decembre 7167 (de la Hristos 1658), Mihail Radul-Vodi, ecredinGosulut priiateoulut Domnii Meale, jupZaului Bolog Mateiii, ca st-i fie lui tot satul Stincestii ot sudstvo Gorjil si cu toyi Ruminif cit sk vor afia si cu toat[a] ob[iJna lor... Pentru cX acestii sat Stincestii fost-aii al Predit Vornicul Brincoveanul, de cumpir[a]toare, inci mai denainte vreame ; iar dup% aéaia, cindu aii fostu acum in zilele Domnii Meale, pre vreame G-am fostu la Te- leajin mergator in slujba cinstitului si put arnicului Imp%rat, in Tara Ungu- reasci, dinpreun[i] cu Mériia Sa Hanul si cu toatfa] Tat{a}riinea si ou Ca- ra, cu Turcit, si Ghica-Vod[4], cu Moldoveanii, iar Preda Vornicul, ef s'aii sculat dinpreun[%} cu Parval Vistiiariul gi cu Istratie Postel- nical asupra Domnii Meale si a ffrdi, cu rea ficlenie, ca s[a] fack réutate Domnii Meale si aedi, Intr’agaia, viztad Domuiia Mea si toat[i] tara ficleaiia lor, ajunsu-i-aii leagea si judecata, si pilar[4] dup& Iuerurile gi vina lor, si s’aii luat plata, ca niste oameni rai si cileXtori de jurimintu, gi aii ramas toate mosile lor pre seama downeascd. Derept aéaia, fiind dumnealui jupiual Bolog Mateiti priiaten i slug[%] dereapté yird¥, i-am dar si lam miluit cu acest sat Stincestif, ce jaste mat sus seris, ca si-{ fie de mosie.» Marturi: Manul Vel Ban Cralevschii, Barbul Vel Vornicul de ‘Tarade-sus (wv. ropuie aemat), Radul Vel Vornicul de ‘fara-de-jos (wr Aoanne seaise), Radul Vel Logofat, Stroe Vel Vistier, Udriste Vel Spatar, Diicul Vel Cliucer, Vasilie Vel Stolnic, Manta Vel Comis, Ghiorghie Vel Paharnic, Alixandrn Vel Postelnic, Drdgoiii Vel Sluger, Vadislay Vel Pitar. Ispravnic Radul Vel Logofat, Sorie Preda Logof at Iscdliturk, Monogram’. Pergament. La n° 138. Ispravnicia de Scaun corespunde in Tara-Ro- maneascd CAimacadmiei din Moldova. Ci. Soc. Bragovului, p. 112, In Tara-Romaneasci erat patru, cinci ispravnici; in Moldova trei caimacami. Astfel, la 2 Decembre 7219 (1710), intre mazilia lui Nicolae-Voda Mavrocordat si sosirea lui Di- mitrie Cantemir, «. Rimiisese, dup’ moartea lui Tudor, «pi seama Radului Comis beat si pi a luf Ivan Slug. Milcoveanuls, care, acesta, ein zilele riposatulut Raaduluy-Vod[&]», tsi mariti «o fati, anume Vlidaia, dupa Raadul Sufariul, fe- éorul lui Gherghe di Targoviste : i-aii fostu datu zeastre Mileoveanii surori-sa Vikdael, fata Ini Ivan Slugeariul>. Sufarinl vinde, supt Grigore-Vodi, Comi_ sului Radu $tirbeai, «Si Radul Comisul j-aii stipanit en bunt paace, pind cindu i s’aii intimplat pribegie in Tara Ungureasci, in zilele riposatului unchiu- lui Domuii Meale Sarban-Vodas, cind pe Rumini ti cer «Papa, feGorul lui Arvat Spitar, si cu nepoti Ini», Protest? Radul, «dup% ce ai venit Raadul Comisul den Jara Ungureasci, in zilele Mari Sale lui Constandin-Vod[a]». Se judeci cu ei «cinstitul si credindosul boiariul Domnii Meale Constandin Stirbeaitt Vel Baan. El cistig’ la «M&rlia Sa Constandin-Vod{a]»>, Domnul pune pe «Toma Cantacozind care era vt. Rogofat, de aif soris cu chinovari rogu pi mar- ginea acef c&rti a réposatului Matei-Voda, cu care sii ficea Papa... stipiinitor acelor Rumini, cum c& n’aii avut nig o treabi cu dansife. Matet Stirbel sta- pineste pe Rumiai «20 de ani, in zilele Marit Sale, cu bun’ paces, Apot Ru- minii fac proces: «aii fosm ras pa unde aii fostu scris atuncea cu chinovary. Tar cistigd Stirbei, «Numat, intimplindu-si mazilie Marii Sale Costandin-Voda, wai apucat ca si dea carte.» Face acum noul Domn, «stiind pe eum aii fostu avast judecati, si, den voia si porunca lui Dumnezeti, mfluindu-ne cu Dom- niia fri acestiias, Monogram% cu ros. Isciliturd domneasc&. Pecete peste804 EXPLICATIT LA DOCUMENTE hirtie, «Constandin Contescul vt. Logofait.» Cf. si articolul despre Stirbel, ti- parit de d, Tlie Nicolescu, in Literatura si artd romind pe 1903. La n° 180. In copie se spune ca originalul ar fi la Bibl. Ac. Rom.: nu Lam putut gsi acolo. «Tosirchi» e un nutne neadmisibil. La n® 197-8. Pentru acest Hrisoscolet si alii, v. maf sus, p. 563. Cf. si n° 237. La n° 239. Razul era un boier moldovean; v. asupra lui mai sus, p.557. O scrisoare a lui Grigore, din 1755, in vol. V, p. 666, La a 265, 267. Jancu Caragea, Caimacamul, e viitorul loan Gheorghe Caragea. Pentru un Costachi Caragea, tot Caima- cam la Craiova, v. n™® 280-1. La n° 285. lordachi Arghiropulo e dintr’o familie care a dat si Dragomani Portii. V. Doc. Callimachi, Il, p. 662. La n° 301. La Ac. Rom., doc. 147/Lxxxvill, se afld o scri- soare, din 15 April 1821, a lui Jordachi Negrut, poate ruda poetului, cu privire la aceste inttmplari din 1821: . +. {ogrijare ci aveti di auzurile aceste ci in tot menuntul crescu si sporese pitimim s[i] noi de dansile, dar dio sam& de vremi nu li mai cre- dim, ci li socotim toati nimic& ‘a fi. Turci din prin sarhaturi poate vor asupra eteristilor, ‘tnsi, dup poroncile ci aii, pi raid nu yor supira la nimicii si poati cd nici sé vor sui pe acolo pila dumy, Pentru acesta, nu aye nici-o ingrijari, caci ett am purtari de griji a ti instiinga cind va fi vre o fricd.., Butca dumniai cu greii s& lucriazd, c&ci Niamtu ati esitu rai si fl trag dator- nicei in toate partile, [Iscilit:] Ianache Negrut Sardar. La n°? 310. Constantin Ghica e fiul Domnului de atunci, Grigore Ghica. Grigore avuse un frate cu numele de Costachi, care muri in Ardeal la 1822. fu Arch. bisericil din Schei (Bra- sov) se pdstreazd permisia, din 23 April, pentru ducerea in tara a rdmiasitelor acestul Costachi Ghica, general si consi- lier titular rus. V. si Hurmuzaki, X, p. 322, nota I.