ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCU
Profesor la Universitatea din Bucuresti

ISTORIA
ROMANILOR
II
PARTEA INTAI

DELA MIRCEA GEL BATRAN

ALEXANDRU GEL BUN

PANA LA MIHAI VITEAZUL
Cu 177 de figuri In text si 4 hArti afarl din text

EDITIA A PATRA; REVAZUTA SI ADAOGITA

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA

BUCURESTI 1943

www.dacoromanica.ro

PREFATA. LA EDITIA A PATRA

Edi(ia de lap a patra In cinci ani dela aparitia volumului -cuprinde, PP de cele precedente, o serie intreagei de addogiri,.
determinate de cercetarile Intreprinse fi de monografiile apeirute
Intre timp. Cuprinde, deasemenea, cciteva modifidiri de detaliu.
Mulpimesc i cu acest prilej specialiftilor fi marelui public
pentru prefuirea areitatii prin recenzii fi prin Insemnatul numeir

de cititori.
Bucuresti, Septentvrie 1942.

CONSTAN TIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

PREFAT
V umul de fatei urma sei dual povestirea trecutului nostru pan&
domniei lui Constantin Brcincoveanu (1714). Din cauza
desvolteirii date peirtii privind vechile institutii i vechea culturei, a
trebuit sei renunt in,sei la veacul al XVII-lea, oprind expunerea la
rnoartea lui Mihai Viteazul, pentru Tara Rorneineascli, la aceea a
lui Ieremia Movild, pentru Moldova. Altfel, cu toatel condensarea
pe care mi-am impus-o, proportiile volumului de fatei ar fi intrecut
ea mult pe cele obifnuite in asemenea lucreiri. i afa, el a ajuns la
aproape opt sute de pagine; de aceea, am socotit cei e preferabit
set-4 impart in cloud pdrti. Numerotatia este Inset- in continuare, iar
indicele la sfeirfit, astfel Mx& consultarea fi citarea lui se poateface cu ufurintei.

Am ceiutat, cum era fi firesc, sci insist asupra figurilor celor

trei strdluciti lupteitori pentru creftineitate, pe care i-a dat in reisiimpul acesta, neamul nostru: Iancu de Huniedoara, te fan cel Mare.
fi Mihai Viteazul. Am ceiutat, de asemenea, sei fac o parte cdt mai,
lared Ardealului: in afard de cele trei capitole ce-i sunt consacrateexclusiv, el ocupd un loe apreciabil f i n expunerea vechilor institutii fi a vechii noastre culturi. Singur imi sau deamei de lacunele.
pe care le are, mai ales In ce privefte formele de organizare, expunerea

mea asupra stiirilor de peste munti; sper bud cei se va tine seamei
de faptul cei e cea dintdi opera de sintezei conceputd n felul acesta.
0 parte insemnatei din ilustratiile ce insofesc volumul de fafei
mi-a fost pusei la dispozitie, in mod gratios, de urrneitoarele institutii ci persoane: Academia Romn", Secida Stampelor (fig. 26,
73, 77, 86-88, 153-456, 159, 163, 174, 176); Ministerul Afacerilor
Strbline, Serviciul Presei i Propagandei (fig. 9, 11, 12, 15, 27, 28,

31, 34, 41-43, 45, 47, 48, 52, 54, 58, 65, 66, 68, 71, 72, 80,
82-85, 94, 103-105, 107-111, 113-116, 123, 124, 126-129.
133, 140, 147, 148, 157, 158, 160, 161, 164, 165, 173); Comisia.

www.dacoromanica.ro

VIII

ISTORIA ROMANILOR

Monumentelor Istorice (fig. 5, 13, 16, 17, 20, 23-25, 29, 30,

38, 40, 46, 53, 67, 89, 90, 112, 120, 125, 130-132, 134-139,
141-146, 162, 170, 175); Muzeid de Artd religioas6 (fig. 35-37,
36, 169, 171); Muzeul Militar (fig. 63); Muzeul Municipiului
Bucureti (fig. 1, 75, 76, 81, 150-152, 166-168); Muzeul
Regional Oltean, din Craiova (fig. 172); Muzeul National din
Budapesta (fig. 8); profesor unversitar Al. Tzigara-Samurca,
Directorul Fundatiei Regele Carol I (fig. 69); profesor C. Moisil,
Directorul General al Arhivelor Statului (fig. 6, 7, 59-62, 64,
91, 92); profesor Gr. Avakian (fig. 95-102, 106, 117-119).
Acestea din urmd, infdliyand fragmente de ceramicd yi, un fragment
de za, descoperite toate in sdpdturile dela Cetatea-Albd, precum yi
o vedere a cetiltii de acolo, sunt inedite ; ele insofrsc rapoartele oficiale prezentate de prof. Gr. Avakian Muzeului Militar din Bucure.yti, asupra sdpdturilor efectuate la Cetatea-Albei, In campaniile din

1930 fi 1931. Rog pe conduciltorii tuturor institu(iilor de mai sus,

pe colaboratorii acestora, precum .i persoanele amintite, sa- primeascd incii odatei dilduroasele mele mul(untiri.
Schifele de heir(i reprezentdnd campania din 1467 (fig. 14),

campania din 1498 (fig. 18), lupta dela Tili0e (fig. 57), lupta
dela , elimbeir (fig. 78), precum 0 drumul urmat de oastea lui Mihai
Viteazul in 1599, 'And la Sibiiu fi apoi, in 1600, 'And la Suceava

(in harta nr. 4), sunt reproduse din lucrarea d-lui General Radu
Rosetti, Essais sur l'art militaire des Roumains, Bucureyti, 1935;
schifele privind lupta dela Cdlugdreni (fig. 74), din aceea a d-lui
General Al. Ana.stasiu, Btdlia dela alugreni, 1595, ed. 2-a, Bucu-

reyti, 1928. Harta judetului Seicueni am luat-o din lucrarea d-rei

Ecaterina Zaharescu, Vechiul judet al Saacului In lumina istoria
i antropogeografic6, in Bul. Soc. Geogr., t. XII (1922), iar chipul
lui Iancu de Huniedoara, din lucrarea d-lui Const. Karadja, Despre
editiile din 1488 ale cronicei lui Iohannes de Thurocz, in Mem.
Sect. Ist. Acad. Rom. t. XVI (1934).
D, Constant Grecescu, asistent universitar, yi, d-1 profesor Mihai
Sdnzianu au alciituit indicele acestei lacreiri, iar d. profesor D. Bodin
a citit odatd intreaga corecturd. Le exprim la cdte fi trei deosebitele
nzele multumiri.
Bucuresti, 23 Aprilie 1937.

CONSTANTIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA

VLAD TEPES
Vlad Dracut mutt vestit prin vilejie fi infelepciunes.

(Walerand de Wavrin, participant la campania din 1445).

Dupd moartea lui Mircea cel Bdtran, urmeazd o epocd de scddere in istoria Tdrii Romnesti. Este epoca luptelor pentru tron,
cu tot siragul nenorocirilor si umilintelor care se leagd de o asemenea ispravd; este epoca desbindrii in partide potrivnice, bucuroase pentru reusita planurilor lor, de ajutorul, ce trebue apoi
pltit asa de scump, al strdinului. Tocmai in vremea chid, stransi
dinspre miazdzi de puterea in plind expansiune a Turcilor, ar
fi trebuit sd facem front cu toate forOle noastre in aceastei diregie,
tocmai atunci survin luptele intre urmasii marelui Mircea, asa
zisii Drilculefti, dupd numele. lui Vlad Dracul, si intre Detnefti,
urmasii lui Dan I. Ar fi insd o greseald sd se creada cd membrii
uneia din aceste cloud ramuri eau luptat exclusiv cu membrii celeilalte: in realitate, s'au luptat intre ei Si membrii aceleia,si familii.

Fiind Tara Romneasc vecina cu Turcii si cu Ungurii, e user

de bdnuit cd pretendentii la tron au apelat &And la unii, cnd
la ceilalti. Dar ar fi o noud greseald sh se creadd cd aldturarea
la unul din acesti puternici vecini insemna o atitudine permanent ostild celuilalt. Indatd ce imprejurdrile se schimbau, fostii
dusmani deveneau aliati si viceversa. De altfel chiar dacd, in
fundul sufletului lor, unii dintre urmasii lui Mircea de pildd
Alexandru Aldea ar fi fost constant de partea crestinilor si ar
fi voit sd facd o politicd consecventA in acest Bens, erau impiedecati de faptul, determinant, al vecindtdtii, pe intreaga linie a
Dundrii, cu Turcii. In cAteva ceasuri, cetele prddalnice de pe
i

www.dacoromanica.ro

URMA$II LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPE

14rmul drept i, in dou puncte Giurgiu i Turnu i de pe

eel stng, se puteau arunca asupra trii, deslntuind prdpdul
Insui Mircea trebuise, In cele din urm6, s recunoasa aceast
fatalitate a aez6rii noastre; cu att mai mult aveau s'o fac6
urmaii. Dintre acetia, Vlad Dracul ocup un loe mai insemnat;
ceilalti n'au cine tie ce important, de aceea nici nu vom insista
asupra stpAnirii lor.
Mihail I, fiul lui Mircea cel Batran, fusese asociat la domnie
de tata-sdu; 11 gsim In aceastg situatie In 1413; poate c' o avea
chiar din 1409. In primul an de stpnire e linite; In 1419 lug,
ca o consecint a luptelor dintre Turci i Unguri, Mihail pierde
cetatea Severinului, ocupat de acetia din urm (dup 28 Octomvrie). Curnd dupd aceea, pe la inceputul anului 1420, se ridia
Impotriva lui un pretendent, anume Dan al II-lea, fiul lui Dan I;

rivalii eran aa dar veri primari. Dan avea legturi ca Turcii,

cunotea i pe Bizantini, care-i puseser la dispozitie o corabie
spre a se intoarce In tar. O prim lupt Intre Mihail i Dan e
defavorabil acestuia din urma. 0 a doua lupt lug, In care a
avut i ajutor turcesc, Ii aduce biruinta. Mihail cere acum sprijin
dela Sigismund, regele Ungariei; acesta Ii trimite Inteadevr un
corp de oaste, pe la sfritul lunii August. In noua lupt, foarte
cancen4, care urmeaz, Dan Invinge pentru a doua oar. Mihail
cade pe ampul de btlie; aceeai soarta a avut i comandantul
corpului de ajutor. unguresc, banul Stefan de Losoncz. Dintre
documentele emise de Mihail, merit 66 fie mentionat acela din
1418 prin care el acord oaspetilor , adic6 SaOlor din Cisnliclie
(Heltau) i oamenilor lor anume Romnii , dreptul de
pate
turmele lor In muntii notri . A avut doi fii, pe Radu i pe
Mihail: niciunul n'a ajuns sd domneasc6.
Turcii cari insotiser pe Dan, drept rdzbunare pentru ajutorul
dat de Unguri lui Mihail, trec In Ardeal i pradd in regiunea Or,tiei precum i In Banat, In prtile Lugojului; un alt corp de
oaste ataa Cetatea Alb6, In Moldova, f6r6 succes
Dan al II-lea 10 Incepe aa dar domnia In 1420; ea va dura,
Cu mai multe intreruperi Ins, p5.116 in 1431. Prima lntrerupere

e In 1421, and constatm pe tronul Trii Romneti pe un alt

fin al lui Mircea cel B6tran, anume pe Radu zis Praznaglam
( chelul ). Acesta vine ea ajutorul Turcilor pe care, se vede,
www.dacoromanica.ro

DAN AL II-LEA

nemultumise Dan. La 17 Mai 1421, Radu intdrete Braovenilor

privilegiul lor de comert; alte documente emise de acest voevod
poart data 1 Iunie i 21 Noemvrie 1421. In anul urmdtor lusa',
Dan izbutete, cu ajutor unguresc, s-i reja tronul. Il vedem,
intrind, la rndul lui, Brasovenilor acelai privilegiu, la 23 Octomvrie 1422. Impreun cu generalul Pippo Spano, Florentin de

origina, dar in serviciul lui Sigismund al Ungariei, Dan ataca

cetatea Silistrei i bate pe Turci. Probabil cu acest prilej, s'au
reluat i cettile de pe trmul stng, Giurgiul i Turnul. O asemenea ofensiva' ing nu putea rdmne fr rspuns din partea
Turcilor. De aceea sultanul hotri sd ajute pe Radu Praznaglava
spre a-i rentiga tronul. Inteadevr, la inceputul lui 1423, acesta

trece Dunrea cu o puternin armat, este ins bltut de cdtre

Dan (26 Fevruarie 1423). Urmeaz6 un nou atac al lui Radu, se
pare incununat de succes, pentru ca in toamna aceluiai an Dan
s se reintoarcd, bine inteles tot cu ajutor unguresc, i s-i
reia tronul. Biruinta e ins de scurt durat, deoarece in anul
urmtor (1424) Radu e din nou domn, cu sprijinul unei armate
turceti. *i de data aceasta, Sigismund trimite ajutor protejatului su; Dan este ins cumplit b'tut i abia scap cu vieat
trebuind s se refugieze in Ardeal. Cu treizeci de am mai inainte
.1 Mircea cel Btrn trebuise s se retrag peste munti, la Braov,

dar ce deosebire de situatie! In timp ce Mircea discuta dela egal

la egal cu regele Ungariei, Dan este un vasal, cruia Sigismund
Ii acordase ca o favoare dreptul a avea monetrie sau haraghie
proprie. Ciici s'a indurat domnul meu craiul asupra domniei
mele spune Dan inteo confirmare din 1424 a privilegiului comercial braovenesc i m'a primit drept slug credincioas' a sa
i mi-a druit haraghie de bani ca s fie i in tara dominei mele,
precum este in tara lui . Reinstalat in toamn cu ajutor unguresc, Dan intrete Braovenilor la 10 Noemvrie privilegiul lor
comercial. In cursul celor doi ani urmatori, au loo iardi ciocniri
cu Turcii. La inceputul lui 1427, in Ianuarie, Dan e izgonit din.
nou de ctre rivalul s.u. De data aceasta, Sigismund se hot'rte
s" porneasc In persoan* in ajutorul voevodului muntean;

expeditia se termina in chip fericit, deoarece Radu e izgonit

pentru totdeauna iar Dan reinstalat in domnie (primdvara
anului 1427). Giurgiu este reluat; se face chiar i o tentativa'
I*

www.dacoromanica.ro

URMASII LUI MIRCEA CEL BATRA.N PANA LA VLAD TEPES

lmpotriva Silistrei. Nici ultimii ani ai stapanirii lui Dan nu sunt

insa-ani de liniste. Dacd nu mai are de luptat pentru mentinerea
sau reastigarea tronului, In schimb fug face cateva expeditii In
afara hotarelor.
In 1428, el Insoteste pe Sigismund in campania impotriva
Turcilor si e infrant, aldturi de suzeranul sau, In lupta dela Golubac,
(citeste : Golubat) in Serbia (3 Iunie 1428). Rezultatul este eh'

Tara Romaneasc trebue s plteasca Sultanului tributul intreg

(integrum censum) nu se spune cat anume

oile : se stia,
se vede, numarul. Despotul sarb George Brancovici, pe langa raga-

duiala unui tribut de 50.000 de galbeni, va da, mai tarziu, si pe

fiica-sa Mara, in haremul lui Murad. In anul urmator, 1429, inainte
de luna Iunie, Dan Intreprinde un atac impotriva Chiliei pe care n'o
poate lua rasa ; la intoarcere armata ii este batuta de Alexandru cel

Bun. Un al doilea atac, in 1430, inainte de 11 Noeravrie, n'are

mai mult succes: Chilia rarnane Moldovenilor (vezi si vol. I, p.
507). Pe langa faptul cd nu putuse relua aceasta veche posesiune
a Basarabilor, Dan nu are nici Severinul (vezi fig. 1), unde Sigismund repetand experienta lui Bela al IV-lea cu Ioanitii, aseaza
de data aceasta, pe Cavalerii Teutoni (1429). Acestia mai ocupa
ceatile Orsova, Mehadia, Almasul, San Petru, Gureni, Iladia,
Crasova, etc. ; li se mai da pe deasupra i monetariile din Sibiu
si Brasov, precum i ocnele din Ardeal. Cu toate acestea, Teutonii n'au corespuns asteptrilor, ca i Ioanitii altadat'd ; In 1435,
ei parasesc regiunea, lasand ca lupta impotriva Turcilor s fie
purtata de un Roman, om al locului, de Iancu de Huniedoara.
Nici cetatea dela Bran, unde Mircea si Mihail i inuserd vamesii i ostasii lor, n'a putut fi pastrat de Dan ; in 1427 ea e luatd
in stapanire de Sigismund i rdmane de aici incolo statornica a
Ungurilor.

Alexandru Aldea. Ultimul document dela Dan este din 30 Ianuarie 1431, cand el confirmd Brasovenilor privilegiul comercial eliberat lor de Mircea cel Btran. Ce s'a mai petrecut dupil aceea, nu
se stie sigur, constatam numai ca In vara aceluiasi an, domn In Tara
Romaneasc era Alexandru-Aldea ; acesta venise cu ajutor dela

Alexandru cel Bun, domnul Moldovei. Se pare ea Dan a fost

nevoit sa se retraga. peste Dui-16re. Schimbarea are loc inainte
de 14 Iunie 1431; la aceasta data, Aldea serie autoritatilor din
www.dacoromanica.ro

ALE XAND RU ALDEA

..73
, ,,,,, .efia..,.
."."'fl,/
IT flAn,S14
" ' at ""
xi-trig-Arof...
"e6.10
C--- C..". e
q'

,f-ge MARV, -1,,, . Ai x,.../.../..., g; Vi.uist.iVe.+4

rf4 .44/x e VP:.
04,/,,(064 nw6i". .

talc. 4i mo6ti. v..1

4

.1.,

4.

4- -Aw .--..-itz..,,.. tiA r; , ...if .:

..,s4,,
i
-

...-

..,..,:

1 daaAirt:

.;-i:-1.1 ACI ca.

es b''..k A f4

"E-4 A... -t

eitc. es vireri-,-;"H.

'

ry

4 ..cf"..v:'-'';'7.
li ' at
- ...,:rTi

f 'A.'..
-..

q d3,..-i, , i.

..i./i
...... 6 ((V
-qi a.e -.'

rrao e .1-'6,

7.,
.

.:',-- 8:-P ,

cic WE- irt"1"41,:24f-f4

I
4...,Fitirrif Tajo ...,f tie E elitn* .,..,caq

a tr. .a.

.il r.,,fAki

,t e.

f.a. nc...., 7 d fl, 6

% 0.4 rc.

4'-*(4..

a2,,,,..,,,...
r
c

in--7e,..41.i-,,-44,41,;;-:-.4i;:,,I. ,,, ,g,

t ' ;,,x4'.....
41.

,..7 -

FikA -,51.-,. ,,4,1

...,<

CE .,-,(et '.,*,k.-e,:.:
i-tak00-i ti y7,04t... c- ,

4.-

Ili. i'.'t a. 74

,..,

*A-4 il

. Ay-0...7o i 4. e (...2. t4H.L-Hr 4.!es -i ons..

,cle i c pere 4 Ai ttil (-no Edit
ciir'ecf.rx

jb.k-ti E li. 0.4

ff Ho cti/ C ti 4 di H 44 tr. 44 GA ',. ti 34,14.4,63
-.,
A
rie1,4.,
rn
H
riy-,-;:t.,:a a., kt ...k.. N i, "7--- .1 .7-- 4-- :
, ;. ,E.-, ft
cr,Hicai....'
4, E H. rvictiT
Q tr,,,:?..( r ;,-..., - cr.
-.
t -g , ....,
r it I- e I. 131,14...lt Ca it
.i

ra.

;;/.

`4i.c..1:4 1(4. Y
lad AN v N. r- r. u"....,
,
c's

. :

: 2.7e. MAk

(---,
1...,,,,, ,i ,,,,

kl'''-

...i

4 ,....
vr. 4... ....,,
c
6
How,
c
-1.e
..
6
utH
- di _i

-,
r,...dlv,
,qtrce ,alraft e r , , 41,t (A.'
e, . 0 if/ ......d e 11
cc:: ri. Trr rd (-re. ter

1,6 C f imp( W e

1:i , ... ,,, r.a. 1

.1.ti ,r, 01 V 1.* I E 7.46 -.4.,E. rr,
ii

...::...

...,,

.:.
7
A a erG.2% foh,,.....) 14

44/-( `.7.Ae c2 P:1t) ni

u17,,,

it r.-/ A.k ; .4!

It

4 ,..A-H Hi- a ce...4.Fr,, cm E pi=. Ve, i AA s v

ea 4 girt.E.T..7.1..,....+,' ..,4,,,,,4_,.....r..,:.,.. -*-4.4/.4 .,.,

*v.,
.at Iriri.,;:,r1i4,,,, IC 6 Pi ,i.
- .E., (,---4.;.{..,. V.rt4 al ..4;t, (46 A.1
,,
-

t_c

,
'
do . L-0,...;,1 ,-.4 ,. tis
' MHAEA17.02{4
C Al e I 'Is-AA-1;4,e(77"
e,...
,
,. '
. .

: r, ii!4.,1.

Fig. 1.

1.i... q fit( cl c A1/4 tiri rig

.,,, .7*.
.

' ..

0E

Ak

Hrisov dela Dan al II-lea, seria In Arges, Decheinvrie t;

anul lipseSte. (Muzeul Municipiului Hucuresti).

www.dacoromanica.ro

URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA YLAD TEPES

Ardeal i Ungaria, rugandu-le s dea ajutor la prinderea unui

fugar din Tara Romaneasca. Faptul ca Aldea luase domnia numai

Cu ajutor moldovean, fra ca sa se adreseze Turcilor, apoi apro-

pierea care survenise In ultimul timp intre Alexandru cel Bun

Sigismund al Ungariei, ceea ce Insemna constituirea unui grup
important si solidar de forte crestine, Mew% pe Sultanul Murad
sa ordone In vara anului 1431 o expeditie impotriva TarilorRomanesti. Aldea ar fi vrut sa reziste: dovada sunt scrisorile succesive
aproape disparate pe care le trimite Brasovenilor. Intr'una din
ele le spune: Asa sa stiti c Turcii au napadit la Dundre prin
toate vadurile i vin impotriva tarii s prade i s jefuiasca;
grbiti-va cat mai iute, ziva i noaptea, sa-mi veniti In ajutor;
caci daca noua ne va fi rau, -you'd are A.' Ira fie si mai rau. i cat

puteti, grabiti-va; cad oaste puteli ridica In grabh, sa vie, iar

cad nu este gata, o veti trimite In urma. S soseasca iute. Altfel
sa nu faceti... . Intealta scrisoare, le spune: Daca" e sd ma
ajutati, veniti mai iute, caci Turcii sunt pe drum de Sambata;
grabiti-va la drum, caci hrana va va veni si mai pe urma. Iar
daca nu vreti sa veniti, spuneti-mi, ca sa stiu ce sa. fac . Brasovenii trimiserd Inteadevar un corp de oaste; sosir i patru
steaguri de Moldoveni dela Alexandru cel Bun care avu el insusi

o ciocnire victorioasa, cu Turcii, la 22 Iunie; Aldea nu-i putu

respinge insd, nici nu-i putu impiedeca s prade. Mai mult chiar:

fu nevoit 86 recunoasca suzeranitatea Sultanului, s plateasca

tribut i s dea lucru nemai Intamplat pana atunci un
numar de vreo 20 de fii de boieri ca ostateci. In schimb, elibera
ca la 3.000 de robi ce fusesera luati de Turci. Anuntand acest
ultim fapt Sibienilor cari Ii scosesera vorbe rele ca s'a dat de
partea Turcilor, Aldea se justifica: Eu si de m'am dus la Turci,
m'am dus pentru nevoia mea si am facut pace %aril, cata a ramas,
si voila tuturor . Cu sufletul frig, el e pentru crestini: Noi slujim
domnului craiu i sfintei coroane i s dea Dumnezeu sa se apropie
domnul crai (sub Inteles: cu armata!) sa stain dinaintea lui
.
De acee-a, atunci and In 1432, Sultanul trimite o armata Impotriva Ungariei, vizand Ardealul, expeditie la care e si el obligat

sa ja parte, Aldea previne totusi pe comandantii unguri, le da

indicatiuni asupra marimii i calit4ii armatei turcesti, ha mai
mult, Ii anunta ca, In momentul In care va sosi armata ungark
www.dacoromanica.ro

VLAD DRACUL

odat cu ea i pretendentul turc Celebi, el va prsi pe Sultan

i va face chiar ca o parte din oastea acestuia s treac alturi
de pretendentul amintit. De multe ori m'au inelat Turcii pe

mine scrie cu nduf Aldea acuma vreau sa le fac i eu tot

aa ; pe Dumnezeul meu, c nu va rmnea nici smntd de ei .
Planul voevodului muntean n'a reuit ins ; Turcii au intrat in
Ardeal i au pustiit cumplit Tara Brsei, iar Celebi a rmas mai

departe pretendent la scaunul Sultanilor Aldea a trebuit s se

resemneze s asculte pn la sfritul domniei sale de Turci. CAnd

anume cade acest sfrit nu se poate stabili cu precizie. Ultimul

su document intern poart data de 25 Iunie 1436. La inceputul lui
Septemvrie acelai an are apoi loo expeditia lui Vlad Dracul care-i
era irate. Ajutat de o armat ungureasa. i avnd i o sumd de

partizani printre boieri, acesta trece muntii i se ciocne0e cu

Aldea i cu Turcii. Nu tim care a fost rezultatul luptei ; un
din 17 Noemvrie vorbete numai de
document contemporan
multimea nenumrat de robi pe care au luat-o Turcii. Un
fapt Ins6 e sigur: la inceputul anului 1437, domn in Tara Romneasc era Vlad Dracul; la 20 Ianuarie el confirm, din Trgovite, nite moii iar la 8 Aprilie intrete Braovenilor vechiul
lor privilegiu de comerI.
Dac n'a fost o personalitate politic'd i militar, Aldea a
artat In schimb, in scurta lui domnie, o atentie deosebit bisericii. La 17 Noemvrie 1432, el druia mnstirii Dealului cloud
sate, Alexenii i Rzvadul, scutindu-le de toate djdiile i slujbele. Peste putin timp, la 15 Ianbarie 1432, druia Coziei satul
Goletii, scutindu-1 de asemenea, de dri i slujbe, iar la 25 Iunie
1434, intrea, printr'un hrisov solemn, toate posesiunile acestei
mnstiri. Alte dou hrisoave privesc mndstirile Bolintinul i Sf.
Niculae din Bucurefti (numit mai taziu Mihai \Todd!). Cea dinti
e scutit de vinriciu; pentru cea de a doua nu tim ce s'a hotrit,
documentul pstrndu-se numai sub forma unui regest incomplet.
Si Muntele Athos a beneficiat de milosteniile lui Aldea: astfel, mnstirea Zogralu a primit, la 9 Fevruarie 1433, un ajutor -anual de
3.000 de aspri, spre venica pomenire a domnului i a printelui kau
Mircea, iar mnstirea Xeropotam, in aceeai zi, o sumd identic.

Dintre boierii si, trebue mentionat Albul, a cdrui putere

influent era aa de mare Inca in scrisorile trimise de pretenwww.dacoromanica.ro

URMA*II. LUI NIIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES

dentul pe atunci Vlad Dracul, el e trecut pe acela0 plan cu

Aldea. Duceti arama lui Aldea i lui Albul , reproeaa Vlad
Braovenilor, apoi 1-au dat pe mana lui Aldea i lui Albul i
am vrut sa rascurnpa'r pe sluga mea dela Aldea i dela Albul , serie
el acelorai. Acest boier, ocupand dregatoria de mare vornic, e citat

intotdeauna in fruntea listei de martori din hrisoavele domneti.

Ylad Dracul, fiul lui Mircea ce! Baran, a luat domnia la sfaritul anului 1436 sau inceputul lui 1.437. Ina. din 1430, atepta
el in Ardeal prilejul nemerit ca sa ocupe, cu ajutorul lui Sigismund, tronul printesc. La 8 Fevruarie 1431,11 gAsim la Nurnberg,

pe langa protectorul sau; el se intituleaza chiar, intr'un document

latinesc dat in aceasta zi, Io Vlad, cu mila lui Dumnezeu, domn
al Valahiei Transalpine i duce al Amlaului i Fagaraplui .
Sigismund ii recunoscuse aceasta calitate i ii daduse i insemnele,
inteun grad inalt, ale ordinului Draconului. Dela acest ordin cred
unii istorici a i-ar veni numele de Dracul ; altii 11 atribue lug
cruzimii sale, cruzime pe care a motenit-o Vlad Tepe.
Ca raspuns la ajutorul dat de Sigismund, Turcii intra in tara,
In toamna lui 1436 i o pustiesc cumplit. In primavara anului
urmator, in Aprilie, Vlad Dracul domnea ; se punea lug i pentru
el aceeai problema care se pusese i pentru Alexandru Aldea ;
sau sa recunoasca suzeranitatea turceasa sau sa expuie tara unor
continue pradaciuni. Ca i predecesorul ski i asteptand vremuri
mai bune cara sa-i ingadue politica ce se potrivea cu aspiratiile

sale, Vlad a optat pentru prima solutie: s'a lnchinat Turcilor.

Cronicarul bizantin Dukas povestete a domnul muntean a
venit, Insotit de 300 de persoane, la Brusa, unde se afla Sultanul,
i s'a supus i a fagaduit drum liber prin tara sa trupelor turceti
care se vor indrepta impotriva Ungariei. Sultanul, foarte bucuros,

ar fi imbiltiat pe domn, 1-ar fi oprit la masa i 1-ar fi ddruit

bogat, pe el i pe insotitori.
Alte izvoare afirm" a Vlad ar fi fost prins in expeditia din
1436, inchis la Galipoli .1 ca, dupa aceasta, a urmat inchinarea.
Oricum s'ar fi petrecut faptele noi dam mai mult crezare povestirii lui Dukas, coroborate de o scrisoare raguzana din 3 Iulie

1437 un lucru e sigur: voevodul muntean insotete pe Turci

In Ardeal, in expeditia lor din 1438. Au fost pradate atunci valea
Mureplui, Mediaul, Sighipara, suburbiile Braovului, Sebeul.

www.dacoromanica.ro

VLAD DRACUL

In timpul asediului acestui din urrna oras, Vlad, care, in fundul

sufletului su, tinea totusi cu crestinii si evenimentele din anii

urmtori vor dovedi-o a sftuit pe cetteni s se predea, de.

oarece el va face ca fruntasii s fie dusi in Tara Romneasc, de
unde se vor putea reintoarce acas, iar srcimea in Turcia, de
unde iarsi va putea reveni. Asa s'a si intmplat. Sibiul si Cetatea
de Balt au fost si ele asediate, dar au putut rezista. Armata turc6
s'a intors nestingherit prin pasul Branului, incrcat de przi;

Sultanul se temea totusi ca Vlad s nu fie inteles cu Ungurii.

In anii urmtori, situatia a rmas neschimbatd, voevodul muntean pstrnd aceeasi atitudine fat de Turci, a cror suzeranitate o recunostea, ca si fat de crestini, cu cari pstra raporturi
de build vecintate. In primvara anului 1442, Sultanul trimite
impotriva Ungurilor o armat de vreo 16.000 ostasi, sub comanda
lui Mezed beg; aceasta trece prin Tara Romneasck ptrunde
in Ardeal si incepe s prade. 0 prim ciocnire la Sdntimbru, in
ziva de 18 Martie, cu trupele ardelene conduse de Iancu de
Huniedoara, e favorabilA Turcilor ; cea de a doua Ins, la 23
Martie, se termin printr'un adevrat dezastru pentru aoestia din
urm; insusi 1VIezed si fiul su cad pe cmpul de lupt.
Intre timp, Sultanul ale crui brmeli se mentineau, chemase
pe Vlad la Poart. Voevodul, cu tot sfatul contrar al boerilor, se
dusese la Adrianopol si fusese inchis, aceeasi soart avnd-o si
cei doi fii ai si, Vlad i. Radu. In tar rmsese un alt fiu, mai
tnr, anume Mircea. Dup victoria impotriva Turcilor, Iancu
a trecut in Tara RomneascA, a iirins pe nevrstnicul Mircea si
1-a decapitat, iar tronul a fost ocupat de Basarab, fiul rposatului Dan Vod (Basarab, filius condam Daan wa-yvode), dup
cum ne spune un document ulterior, din 17 Aprilie 1443.
Pentru restabilirea situatiei, vine, in toamna aceluiasi an, 1442,
o puternic6 armat turceasa. izvoarele dau cifra de 80.000 de
ostasi sub comanda beglerbegului Rumeliei *ehabeddin. Un detasament, trimis inainte In Ardeal, e distrus la Poarta de Fier,
vestita trectoare spre Banat. Grosul armatei e atacat, lng rul
Ialomita de Iancu, in zorii zilei de 2 Septemvrie, inteo DuminecA,
si dup o lupt care a tinut pn seara, sfrmat. 0 prad uriase

intre altele si vreo 5.000 de cai si cmile a cdzut in minile

invingAtorilor. Sultanul a fost asa de afectat de infrngere ne-o
www.dacoromanica.ro

lo

URMA$II Lill MIRCEA GEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES

apune un document contemporan Inca imbrAcat in negru, trei

zile n'a vrut s. mnnce i s bea nimic. Aceste succese consecutive produc mare impresie in toat lumea crevtin vi determinil
vi schimbarea atitudinei politice a lui Vlad Dracul. Nu cunoavtem

imprejuraile in care voevodul muntean, intors din inchisoarea

turceasc, vi-a reluat tronul. La 9 Ianuarie 1443 domnea inc6

Basarab; dar tot in acest an Vlad era din nou in scaun

trecea hotrit de partea crevtinilor, participand la marea expe-

ditie care a dus armata condus de Iancu de Huniedoara

-de tnrul rege Vladislav Odd dincolo de Sofia, in mima
Balcanilor (vezi vi mai jos, p. 40). De asemenea, Vlad Dracul
a participat i la cruciata din toamna anului urmdtor, 1444, cru-ciat care cuprindea pe Unguri, pe Poloni, o flotd burgund,
echipat la Venetia vi caeva coraii trimise de Papa vi care s'a
isprvit printr'un mare dezastru la Varna. Armata crevtin a
trecut Dunrea la 20 Septemvrie, a ocupat Cladova i apoi Vidinul.
Aci s'a alturat Vlad cu 7.000 de ostavi. Oravul Nicopoli, nu vi
cetatea, a caut vi el, a urmat apoi umla i, la 9 Noemvrie,

aliatii erau la Vara. A doua zi, a avut loc lupta. Cu toat vitejia
lui Iancu de Huniedoara, crevtinii au fost invinvi; regele Vladislav,

In loc si urmeze planul lui Iancu, s'a aventurat ca i cavalerii

francezi odinioar la Nicopole in mijlocul armatei turcevti
a fost ucis. De aici apoi s'a ngscut panica i retragerea dezordonat. Vlad Dracul i ostavii lui au cluzit pe fugan i spre Dunre ; la 20 Noemvrie (1444) Iancu era indrt la Orvova, unde
kldea un document pentru mnstirile Tismana i Vodita. In

anul urmaor a avut loo expeditia pe Dunre a flotei burgunde

.care, neputnd opri, inainte de lupta dela Vara, trecerea armatei
turcevti din Asia Mic6 in Tracia, peste Bosfor, cauta acum
descopere pe regele Vladislav despre care se auzise c ar fi trind
inc,vi mai mult chiar, s determine o nou5 expeditie crevtin.
Dup ce Men o scurt escal la Mangalia ( Panguala ), flota
ajunse la Chilia i apoi la Brila. Vlad Dracul cu armata lui se
alturd de indat; Iancu fagalui c6 va fi in Septemvrie la Nicopole. Silistra i Turnu n'au putut fi cucerite, Turtucaia ins
Giurgiu au czut in mAinile crevtinilor. La Rahova, sub protectia
flotei, armata rnunteand i aceea a lui Iancu, sosit intre timp,
a trecut pe trmul drept al Dunrii spre a da lupta Cu Turcii.
www.dacoromanica.ro

VLAD DRACUL

11

Acestia lug se retrasesera In interiorul tarii, i aliatii, cari n'aveau provizii suficiente, nu-i urmArird. Expeditia se incheie
deci; flota se reintoarse la Constantinopol; singurul rezultat pozitiv fu recastigarea Giurgiului despre care Vlad, scriind Brasovenilor sa-i trimit cele necesare unei fortificari temeinice, spunea

c5. este taria si a voastr si a noastra si a tuturor crestinilor .

Evenimentele care au loc la sfArsitul anului urmator 1446
arata ca, ulterior expeditiei de pe Dunare, s'a produs ruperea
raporturilor dintre Vlad Dracul i Iancu de Huniedoara. Gauzele
acestei rupturi nu ne sunt bine cunoscute; va fi fost, poate, dorinta celui de al doilea de a avea pe scaunul TArii RomAnesti,
un voevod complet infeodat lui i Vlad nu era omul corespunztor ? Sa fi fAcut voevodul muntean pace cu Turcii, recunoscAn-du-le din nou suzeranitatea i predandu-le o parte din cei dougsprezece mii de Bulgari cari se refugiasera la el in timpul expeditiei de pe Dunare? Sigur nu stim; se poate ins6 s fi fost
una si cealalta. Cert este numai cal in Dechemvrie, arnriata ungureasca, in frunte cu Iancu, i aducand pe pretendentul Dan, fiul
lui Dan al II-lea, intra in ar. Vlad fu prins i decapitat la
satul Beilteni , dupa cum aflam dinteun document ulterior. E
vorba, probabil, de Bltenii din Ilfov.
Dintre hrisoavele pe care le &A Vlad Dracul manAstirilor,
relevam pe acela din 1436-7 (6945) al mnstirii Srcinecti
(VAlcea), careia i se confirma mosia pe care era situatd. Aceasta
Inseamna ea' lacasul data, dupa toate probabilitatile, din vremea
lui Mircea ce! Batean.
Vlad Dracul a fost casatorit cu sora lui Dias Voevod al Moldeci fiica lui Alexandru cel Bun; numele ei nu-1 cunoastem;

In calugrie, dupa moartea sotului, s'a numit Eupraxia. A avut

mai multi fii: pe Vlad, viitorul Vlad Tepes, pe Rada, caruia i
s'a zis o ce! Frumos , pe un alt Vlad, supranumit i Calugarul ,
acesta din urma insa era nelegitim. CAtesi trei au domnit in Tara
RomAneasca. Un alt fiu a fost ucis la BAlteni, odata cu tata-sau, iar
Mircea piense mai inainte, in 1442. Tot Mircea s'a numit si un fiu
natural al lui Vlad Dracul, avut, se pare, cu o braileanca; intAlnim in 1481, ocupand pentru un moment scaunul Tarii Romnesti.

Vlad Dracul, desi n'a fost o personalitate exceptionala, ca

parintele sau, Mircea cel Batran, a avut totusi insusiri care i-au
www.dacoromanica.ro

12

URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA 'VLAD TEPES

atras stima i prquirea contemporanilor. Walerand de Wavrin,

participant la expeditia de pe Dunre, din 1445, spune despre el
ch* era mult vestit prin vitejie i intelepciune : ( moult fame
de vaillance et de sagesse ). Aceleasi calificative le gsim mai
trziu la cronicarul oficial unguresc Bonfinius. Iar despre armata
lui Vlad, sambelanul impratului bizantin spune c4 reprezint_
peste 15.000 de cTreti dintre cei mai redutabili soldati cari
sunt pe lume .
Dan al II-lea i Yladislav al II-lea. Dan al III-lea, venit pe
tron cu ajutorul lui Iancu de Huniedoara, a avut o domnie scurt.
nici mcar un an. Inteadevdr, in 1447, constatm in locul lui peVladislav al II-lea care era fiul lui Dan al II-lea, deci nepot al lui
Dan I. In ce imprejurdri s'a produs schimbarea din 1447 nu se stie..

E probabil ins5. c5. Dan al III-lea a fost inlturat, ca unul ce

venise cu sprijin unguresc, de Turci cari au asezat in locul lui
pe Vladislav. Inteadevr, constatm pe acesta in bune raporturi
cu Sultanul. In 1448, la 31 Octomvrie, el seria Brasovenilor c6"
a venit la dnsul fratele naipul adic6 guvernatorul civil din
Nicopole, care i-a povestit cum a decurs lupta dela Kossovo intre.
Turci i Unguri si cum Iancu de Huniedoara a fost invins ; nu

se stie chiar daca mai trieste. Aceast lupt, In care armata

crestin spera s rzbune dezastrul dela Varma, a avut loc in
zilele de 17-19 Octomvrie 1448, in aceeasi cmpie in care fusese
invins, pe vremea lui Mircea cel Btrn, cneazul Lazr al Srbilor.

Nici de data aceasta soarta armelor nu favoriz6 pe crestini.

Sultanul Murat repurt o victorie strlucit. i ca si cum atata
n'ar fi fost de ajuns, Iancu, in retragere, fu prins i inchis de
despotul Serbiei, Gheorghe Brancovici, dela care trebui s se
rscumpere.

Vladislav, domnul Tdrii Romnesti, fusese el oare invitat

ja parte sau
trimit contingentul su in armata crestin ?
Cert este c n'a fcut nici una nici cealalt. Asa s'ar explica de
ce Iancu, in 1452, dup 23 Aprilie, Ii retrage posesiunile ardelene
adic6 Fgrasul i Amlasul. Ni s'a pstrat scrisoarea nedatat
prin care Vladislav protesteaz6 impotriva acestui lucru: CAt m'am
jurat eu spune domnul cu printele meu Ions voevodul, el

tot n'a tinut seam de asta, nici slujba mea nu i-a fost drag6 ;
cci nu-i ajunge gubernatoria Trii Unguresti, ci trimite
www.dacoromanica.ro

DAN AL 111-LEA *I VLADISLAV AL II-LEA

Fig. 2. Usa de lemn, flcuta din porunca lui Vladislav Voevod, in

1453, pentru una din cele trei bisericl dela Snagov. Se all astazi la
Muzeul de Art religioas5. din Bucurestl.

www.dacoromanica.ro

13

URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES

rdpeascd ocina mea adevratd

tdripara mea Fdgdraul

Amlaul i umbra Cu gAnd ru asupra mea. Dar dacd i-a cdlcat el

fdgdduinta i jurdmintele ce a fdcut cu mine i dacd a cdlcat

peste slujba mea, Dumnezeu sd se rdzbune asupra celui ce nu a
pdzit dreptatea. lar domnia mea, cu toad nevoia mea, nu voi
pdrdsi ce este al meu odat cu capul

. Deocamdatd, Vladislav

recurge la represalii, oprind mdrfuri de ale Braovenilor i

fdandu-le pagube, mai ales cd ei addposteau i boieri pribegi,
cum era, de pildd, Cernica din Fdgdra Care fugise i cu nite
turme de ale voevodului. Urmeazd tratative, se ajunge chiar
la o intelegere ; aa cel putin ni se spune in scrisoarea din 1.5
Noemvrie 1.455 adresatd de Iancu de Huniedoara Braovenilor.
Vladislav, vdzAnd ins c, nu i se restitue posesiunile ardelene, se
hotArdte sa' pdeascd pe fatd /a ofensivd i in consecint atac atat,
cetatea F'dgdraului, pe care n'o poate lua, cAt i mai multe sate
sdseti, dintre care unele sunt arse. Acest fapt provoacd reactiunea
lui Iancu de Huniedoara. El dd lui Vlad (viitorul Vlad Tepe) care

satea In Ardeal ateptnd momentul prielnic spre a inltura pe

Vladislav, un corp de oaste. Expeditia a avut loe dud 6 Aprilie,
cand Ladislau regele Ungariei poruncete Sibienilor sd lupte
impotriva domnului muntean care prddase i arsese mai multe
sate sdseti. La 15 Aprilie e ultimul hrisov cunoscut al lui
Vladislav ; la 3 Iulie, constatm cd Tepe ocupase tronul

i urma sd protejeze pe Braoveni impotriva unui eventual

atac turcesc. E posibil ca in timpul rdzboiului, Vladislav s fi
cdzut ; cronica afirmd cd ar fi murit de sabie in mijlocul Thr-

orului , mormantul lui se gdsete nu in ctitoria sa dela Snagov,

unde in 1.453 zidete o bisericd a cdrei ud de lemn, admirabil
sculptatd, s'a pdstrat 'And in zilele noastre (vezi fig. 2), ci la
mdnstirea Dealului; mai tarziu, in vremea lui Neagoe Basarab,
fratii Craioveti ii aezd aci o lespede, pe care ins data mortii,

20 August 1455 (6963), este greit. La muntele Athos, Vladislav a dat un hrisov, in 1450, mAndstirii Cutlanzuz i a fdcut
un dar de 10.000 de aspri chiliei 8f. Me.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

15

BIBLIOGRAFIE
I. Mihail I; Radu al II-lea Praznaglava; Dan al II-lea si Dan al M-lea:1. GR. C. CONDURATTJ, Incercdri istorice. Relatiunile Tdrii Ronuinesti gi Mol-

dovei cu Ungaria pcind la anul 1526, Bucuresti, 1898, 534 p. in 40. 2.

N. IORGA, O noud mirturie asupra luptelor dintre Dan II si Radu Prasnaglava, In Conv. Lit., XXXV (1901), p. 383-384; 3. ALExANDRU A. VASILESCU, Urmasii lui Mircea cel Bdtrdn 'And la Vlad Tepes 1418-1456. I..
Dela moartea lui Mircea cel Beard,' pdnli la Vlad Dracul 1418-1437, Bucuresti,
1915, 55 p. in 4. )Extras din Rev. Ist. Arh. Fil., XV); 4. AL. XENOPOL,
Lupia mire Draculesti ci Deinesti, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Isl., L.
XXX (1907), p. 183-272; 5. I. C. FILITTI, Banatul Olteniei si Craiovestii.
(IV. Pretinsa lupt dintre Deinesti i Drelculesti), Craiova, f. a., 123 p. in 8.
Alexandru Aldea: 6. ST. NICOLAESCU, Domnia lui Alexandra Voclet
Aldea, fiul lui Mircea Vodd cel Bdtrdn, 1431-1435. Hrisoave si cdrti domnesti,
insotite de traducen, adnotatiuni istorice f i sari noucl relative la Biserica Domneascli Sf. Nicolae din Curtea de Arges, Bucuresti, 1922, 48 p. in 4. (Extras

din Rey. Ist. Ark. Fil., XVI).

V. i nr. 1 si 3.
IIL Vlad Draeul: 7. ILIE MINEA, Mad Dracul f i vrenzea sa, Iasi, 1928,
219 p. in 8. (Extras din Cercet. 1st., IV).
V. si p. 43, nr. 3.
IV. Vladislav al II-lea: 8. N. IORGA, Notele vol. XV din colectia Hurmuzaki (Acte si scrisori din arhivele ardelene Bistrita, Brasov, Sibiiu), Partea I,

1358-1600, Bucuresti, 1911, LXXVIII + 775 p. in 8; 9. I. MINEA, Din

trecutul stdpdnirii romdnesti a,supra Ardealului. Pierderea Amlasului f i
Fdgetrasului, Bucuresti, 1914, 79 p. in 8. (Extras din Cony. Lit., XLVIII);
10. ST. NICOLAESCU, Liimurirea unei enigme istorice. Vladislav Voevod Fi
Doamna Neacsa, 1488, Bucuresti, 1935, 8 p. in 8.

www.dacoromanica.ro

DECADEREA MOLDOVEI iN TIMPUL URMMILOR

LUI ALEXANDRU CEL BUN
tefan Voevod prinse pe fratele so' u
Bias Voevod si-t orbi i domni singur

5 ani, pflnd ce-i tdie capul Roman

Voevod, fiul lui tia e Voevod... Bogdan Voevod... domni doi ani fi-i tdie
capul Petru Voevod, numit Aron, la
Rauseni b.

(Letopisetul zis dela Putna)

In Moldova, dui:4 moartea lui Alexandru cel Bun, constatdm

aceeai stare nenorocit ca i in Tara Romneased dup Mircea cel

Btran. Fiji, legitimi i nelegitimi, se luptd pentru motenirea

pArinteasc4; in dorinta lor de a ocupa scaunul domnesc, fac apel
la strdini i li se inchink cateodat chiar la mai multi in acelai
timp. Luptele interne stricd tara, impiedecd negotul: srcia se
adaug umilintei. Cei douzeci i cinci de ani cari despart sfritul
lui Alexandru de inceputul domniei lui stefan, sunt fr
printre cei mai rdi din intreaga istorie a Moldovei. I-am fi putut
evita, ca i anii corespunztori din Muntenia, numai dac am
fi avut i noi, cum au avut alte popoare, un sistem precis i riguros
de succesiune la tron, dac" am fi recunoscut de pild, dreptul de
primogeniturk din tat in fiu. Din nefericire ins, nu numai c

n'am avut un asemenea sistem, dar n'am mrginit dreptul de

succesiune nici mdcar la fiii celui care domnea. Fratdi, nepotdi,
verii acestuia puteau i ei s aspire la domnie, din moment ce
eran smnt de domn . Mai mult chiar, se recunoteau aceleai
drepturi i f iilor nelegitimi care-0 putean dovedi Malta lor origine.

Lesne de inteles ce a urmat dinteun astfel de sistem: s'a deschis

drum tuturor ambitiilor i tuturor compromisurilor. 0 mare

parte din fortele vii ale neamului nostru s'au irosit in luptele

www.dacoromanica.ro

ILIA* VOEVOD

17

nenorocite pentru domnie ; aceste lupte ne-au facut mai mult

ru decat told dusmanii externi laolalta. De aceea, nu se va

putea niciodata pretui prea mult sistemul actual care prevede
o modalitate precis si riguroasii in ce priveste succesiunea la tron.
IIia voevod, fiul cel mai mare al lui Alexandru, fusese asociat
la domnie de catre tata-sdu. Primul document pe care-1 cunoastem

astazi dela el poarta data 4 Ianuarie 1432; cel de al doilea e din

13 Ianuarie (vezi si fig. 3 si 4). Dias a continuat, alaturi de Lituani
si de Cavalerii Teutoni, razboiul impotriva Polonilor (vezi vol. I, p.
508). In urma luptei dela Kopostrzin (30 Noemvrie 1432), unde trupele aliatilor au fost batute, a socotit ins cd e preferabil sa ajung6
la o intelegere cu Vladislav Iagello, revenind deci la politica tradi-

tdonala a predecesorilor sal. In consecintd, la 3 Iunie 1433, re-

Fig. 3. Moneta de argint dela

Dias Voevod, fiul lu Alexandru

Fie. 4. MonetA dela Ilia* Voevod,

cel Bun. (Colectia Academiet

Romlne).

(MI lui Alexandru cel Bun. (Colectia

Academiei RomAne).

dactiunea slav poarta data de 5 Iunie, se incheie, la Suceava

un ,act prin care domnul, impreuna cu fiii i cu fratele sOu, promite
sa fie credincios regelui polon i sa-1 ajute contra tuturor dusmanilor , neexceptand pe nimenea. Acelasi angajament iau si boierii

lui Ilia. IndatO dui:4 aceasta, incepe lupta pentru domnie. Cum
s'a produs conf/ictul nu stim precis, dar banuim. Stefan, pe care
izvoarele II arata a fi fost indriznet i hotOrit, in once caz superior
fratelui &au, era desigur nemultumit de situatia subaltern& pe
care o avea. Va fi inceput deci uneltirile printre boieri spre a-si
asigura partizani. De care lucru afland Ilia, a reactionat cu violent. A prins pe mama lui. Stefan erau frati numai de tata
si a pus s'o ucidd prin innecare ; aceeasi soartOil astepta si pe Stefan

insusi, daca n'ar fi izbutit s scape cu fuga in Tara Romaneascii.

Aci, el Ii intocmi o oaste, desigur cu ajutorul lui Aldea, si intor-

candu-se in Moldova, birui, in lupta dela

Loloni (8 A0A01411)
2

www.dacoromanica.ro

18

DECADEREA MOLDOVEI

pe frate-sdu i lud domnia (toamna Iui 1433, inainte de 3 Noemvrie). Ilia trebui sd se retragd in Polonia cu al cdrui rege era
de altfel i inrudit sotia sa, Marinca, fiind sofa' cu sotia lui Vladislav Iagello. tef an care stia ca Ilias nu se va resemna, se grdbi
sa trimitd o solie in Polonia spre a asigura pe rege de intreaga sa
credintd. Ni s'a pdstrat rspunsul lui Vladislav: primeste credinta
noului domn, trece cu vederea pagubele i prdddciunile f Acute de
tatAl acestuia Alexandru, in timpul rdzboiului din urmd i recunoaste stdpanirea asupra cetlilor Tefina i Hmielovul. Hotarul
intre Polonia si Moldova va fi format de Ilia Colacin, apoi de G.
linie conventionald drept peste cmpia Bolohovului pand la
Nistru, mai sus de satul Potoc, care sat rmane Moldovei, i in

starsit de Nistru insusi pang la vdrsarea lui in mare. Iar -tara

Pocutiei precum de demult a fost supusd noud

asa i rmane >>;

satul Vascoutii insd va apartine lui stefan voevod. Iar prin

codrul Trii Moldovei cum au umblat hotarele de demult, tot
asa vor umbla i acuma i in vecii vecilor . Pe temeiul acestui
rdspuns, prestd stefan, la 13 Ianuarie 1434, in Suceava, jurdmntul
de credint. lui Vladislav Iagello i rgddui s" vie si personal sd se
inchine. El renuntd prin urmare la Tara Pocutiei, obtinea in scbimb

asigurarea cd Ilias nu va fi ajutat. Intr'adevdr, trecand peste

legturile de rudenie, Vladislav dddu acestuia din urrnd un domi-

ciliu fortat in cetatea Sieradz. Dupd moartea bdtrnului rege

(31 Mai 1434), and tronul fu ocupat de nevrstnicul Vladislav al
III-lea, Iliac socoti cd poate sd calce dispozitia ce se luase faVd de
el si sd-si incerce norocul. Stranse deci un corp de oaste i ndvdli in
Moldova, in vara anului 1435. Luptele cu stefan cronicile vechi
mentioneazd trei: la DarmAnesti, la Podagra, la Piperesti

au avut loe dupd 8 Mai cand Bias era inch' la Sieradz ci

inainte de 26 August, &and cei doi frati se impdcaser. Desi
tefan biruise in cate si trele ciocniri, totusi, dandu-si seama,
se vede, c lucrul nu e incheiat, cd va trebui sd continue rzboiul
i cd pnd la urmd s'ar putea s6-1 si piard, dacd Ilias va fi sprijinit
de Poloni, ajunse la o intelegere cu frate-sdu. Hotrird anume ca
s" domneascd amandoi in acelasi timp, fiecare inteo parte a tdrii.
partea de miazdnoapte, cu Suceava c lacii, iar stefan
pe cea de miazdzi, cu Chilia ci Cetatea Albd. Linia de desprtire
trecea pe la Nord de Vaslui care rdmnea lui stefan. Moldova se
www.dacoromanica.ro

ILIA$ VOEVOD $1 $TEFAN VOEVOD

19

impdrti deci In dou, ca si o mosie oarecare ; fiecare domn avu

caneelaria lui, dregtorii lui, veniturile lui (vezi si fig. 5). Brasovenii,

dorind In 1437 o noud intrire a privilegiului lor comercial, trebuir s se adreseze amndurora i obtinurd inteadevdr dou hrisoave: unul, la 23 Aprilie, dela stefan, altul la 29 Aprilie, dela fratesu. Indat dupd impcare, Ilia flcu un nou jurdmnt de eredintd
regelui Vladislav (1. Septemvrie). In cursul aceluias an trig, el dddu
un act si lui Sigismund al Ungariei pdrintele sdu, flgAduind
s aibd aceiasi dusmani i aceiasi
prieteni. Exceptie face numai Craiul
Poloniei: Impotriva lui ... nu vom
sta niciodatd .
In anul urmdtor, in Septemvrie,

Ilias veni In persoan la Liov s

presteze jurdmntul

de

credint

regelui Poloniei. La 18 ale lunii,

avu loe solemnitatea ; a doua zi se

Fig. 5.
Monetl de argint din
timpul domniei comune a lui
Ilia 1 Stefan. (Colectia
Academiei Romlne).

redact doeumentul oficial consta-

tnd faptul, iar peste alte patru zile, domnul ddu un nou act
prin care fdgduia drept despdgubire pentru prada i paguba
fdeutd de- tat-sdu Alexandru, s intoarc lui Vladislav Tara
epenitmlui pe care Tara Moldovei a avut-o dela Coroand, cu
anume Hotinul, Tetina si Hmielovul si cu toate tinueetdtile
turile, locurile, satele . Fdgkluiala n'a fost tinutd, dovadd cd In
1444 cetiitile se aflau filed In mftinile sotiei lui
; nu-i mai putin
adevdrat Ins e aceastd renuntare e unul din gesturile care apasd
mai mult memoria nevolnicului fiu al lui Alexandru ce! Bun.

doar frate-sdu *fan ldmurise chestiunea, obtinnd, numai cu

un an mai inainte, recunoasterea, fr niciun fel de rezerve,
din partea Polonilor, a stdpAnirii asupra acestor trei cetdti.
O intdrire a jurmntului dela Liov are loe in 1439, la 8
Septemvrie, printr'un act dat in Suceava. La 25 ale aceleiasi
luni dddea i stefan un act asemandtor, numai cA tonul e deosebit.

In timp ce fratele sdu mai mare vorbeste numai de obligaare el fat de regele Poloniei, lard reciprocitate, stefan
specified Idmurit ca Maria Sa Craiul ne va apdra si va sta pe
lng noi, Impotriva oriedrui dusman al nostru, neexceptand
pe nimeni i nici soldati din Coroana Crdiei impotriva noastrd
%Hie ce

www.dacoromanica.ro

DECADEREA MOLDOVEI

20

nu va trimite dusmanilor nostri . Se vede imediat cA* e altd fire,

xnai clArz, mai mAndr.

Domnia comun a celor doi frati a durat pn la sfArsitul

anului 1442. Ultimul document intern care-i mentioneaa impreun este din 8 Septemvrie 1442. IncepAnd dela 21 Septemvrie
i in tot cursul anului 1443, documentele (17 la nurrar) sunt date
numai de Stefan voevod. Ce devenise intre timp Ilias despre care
cronica ne spune c6 a fost orbit de frate-su? Se pot face doug
ipoteze: sau Stefan, profitAnd de un concurs de imprejurgri favorabile si vrAnd s fzbune moartea mamei sale, 1-a prins i 1-a
orbit acum, in Septemvrie 1442, iar nu la 29 Mai 1444 cum spune

letopisetul zis dela Bistrita, sau a doua ipotezA 1-a obligat

prin puterea armelor s se retragd spre miaznoapte in cettile
rgkluite Polonilor i numai dup aceea, la o noud incercare a lui
Ilias de a cApAta domnia, 1-a prins si i-a -scos ochii. In sprijinul

primei ipoteze pe care o preferim vine faptul c la 28 Fevruarie 1444, Marinca, doamna lui Ilias, care e ardtat totusi ca
fiind in via(ci, incredinteaz ea, fi nu so(ul ei, cum ar fi fost normal
cetAtile Hotin, Tetina i Hmielov lui loan, castelanul de Czyszow

lui Petru Odrow# (se citeste: Odrovanj), palatinul de Liov,

pentru ca acestia s'A intervin pe lAngi rege ca sA le pun6 la dispozitie mosiile ce se cuvin aici in regatul Poloniei domnului
Ilie i nou i copiilor nostri . Oricum s'ar fi petrecut faptele, un
lucru e sigur i anume cg, cel mai tArziu in Mai 1444, Stefan s'a
rzbunat, in chipul acesta crud. asupra fratelui sAu i eh' a deter-

minat astfel o nota crim a cdrei victim avea s fie el insusi.

Intr'adevr, unul din fiii lui IIia, anume Roman, 11 va ucide in
anul 1447.

Dup inlAturarea lui Ilia, Stefan n'A avut totusi linite. Impotriva lui s'a ridicat un alt frate, Petru, pe care-1 gsim cu titlul
de voevod in lista de martori a hrisovului din 6 Martie 1443
si in cele urmtoare. Era, probabil, asociat la dom-nie. Nemultumit
ins cu situatia pe care o avea, acest Petru se gAndeste s inlture
cu armele pe frate-sAu. Vine deci cu ajutor unguresc la 26 Aprilie 1444, se afla in orasul Roman de unde intreste mnstirii
Probata patru sdlase de tigani
poart5 rzboiu cu Stefan, ajungAnd ins, in cele din urm, tot la un condominium. Impcarea se
produsese inainte de 28 Mai, and stefan scrie Brasovenilor, pe
www.dacoromanica.ro

TLIA VOEVOD $1 O'EFAN VOEVOD

21

cari li prigonise in timpul conflictului, s vie fara teama. In Moldova ; cine a avut s sufere, va primi despagubiri. La 18 Iunie,
cei doi frati domneau impreuna, Petru ins avand o situatie subalterna, deoarece hrisoavele se emit in nurnele lui stefan. La sfarsit,
In lista de martori e mentionata. si credinta iubitului meu frate
Petru voevod . Tot impreuna Ii constatra la 5 Aprilie 1445; in
hrisovul urmator insd, din 15 Iulie, Petru nu mai este pomenit
nici nu va mai aparea pana la sfarsitul domniei lui 5tef an. Probabil
cA izbucnise iars un conflict intre cei doi frail domniile duble
n'au reusit niciodata pand la urm la noi
i Petru parasise tara.
Pentru a nu fi expu,s la vreo neplacere din partea urmasilor lui
tefan reinnoeste in 1445, la 26 Noemvrie, in fata unei numeroase
solii polone care sosise in acest scop la Siret, juramntul de credint
fat:a de regele Vladislav. Cu cteva luni mai inainte, la 25 Iunie,
Meuse o intelegere i cu marele cneaz Cazimir al Lituaniei,
duindu-si unul altuia prietenie i ajutor, in caz de nevoie. Toate
aceste masuri 'Mgt nu putura impiedeca pe fiul lui Ilia, pe Roman,
ca sa pregateasca o expeditie de razbunare impotriva celui ce-i
orbise parintele. Cu ajutorul nobililor poloni dela hotar, in special
cu acela al lui Ditrih Buczacki (se citeste: Buceatchi), staroste/e
Podoliei i castelanul Camenitei, el patrunse in Moldova, si biruind
In lupta pe 5tefan, 11 prinse si-i taie capul (13 Iulie 1447). Trupul
celui ucis fu dus i inmormantat in mnastirea Neamtmlui unde se
vede si astazi piatra funerara asezat de stefan ce! Mare (vezi fig. 6).
In timpul domniei comune, a lui Ilia i 5tefan, pradard Tatarii

tara Moldovei in dou randuri: data in 1439 Noemvrie in 28,

cnd au ajuns pana la Botosani ; a doua oara In

1440,

Dechemvrie in 12 cand au ars Vasluiul i Barladul : asa citim

In letopisetul zis dela Bistrita.

Vreo biserica sau manastire nu se stie sa fi ridicat acesti doi

fii ai lui Alexandru ce! Bun. In schimb, au facut danii si au dat
intariri mnstirilor existente. Bias a aratat o grija deosebit
manastirii Neamtului ; stefan si-a Impartit atentia intre manastirile Moldovita, Pobrata i Neamtul. Semnificativ e faptul
marea majoritate a hrisoavelor (16 din 20) pe care le da acesta
din urrna lacasurilor sfinte sunt din anii cari au urmat orbirii
lui Bias: vinovatul a cutat, se vede, In felul acesta, sa-si ra&cumpere grozava crima.
www.dacoromanica.ro

DECADEREA MOLDOVEI

22

Ilia s'a csatorit, la 23 Octomvrie 1425, Cu Marinca, fiica

nobilului Andrei Oligmondovici i soil cu Sonca sau Sofia, regina
Poloniei, satia lui Vladislav lagello. Copii, au avut pe Roman i
pe Alexandre/ care au domnit amandoi in Moldova, i pe
domnita Anastasia. tef an a fost cdsiitorit cu doamna Maria qi

a avut potrivit pomelnicului dela Bistrita doi copii:

un

bdiat, Alexandra i o lath', Alexandria.

--"Nr...:--,-, ., p

1r

-.

0.

.:,

, .v.

1....',

'tsi"

441.

3--.

..-

,i,.......,

V
o

o, '

'',
'.......

.....

$4:

_.'

,h

tA rat,. ,''

'

'.

e. .

' - ".

V-

l'

'...

'

'

.,,

)....

1.74.

''' ., .:*13
1

I, i

...,-,

1 4-' 1 Y

1:

-t

,... "

T.,

.. -i s

rig
e

-,-.
,

'I'- .

-'-r.c'ss

' -- . '

,..:., -.'' :- *- Q7. '--,,.._ ,-;'.

-

4::,
4,,

, N t.

17

Fig. 6. Piatra de mormant a lui $tefan voevod, fiul lul Alexandru eel Bun,
la minIstirea Neamt.

Petru al II-lea i Roman al II-lea. Ciubr Vochi. Dupd

moartea lui stefan, domnia Moldovei fu imprtit intre cei doi
invingAtori: Roman, fiul lui Ilia, i Petru, fostul asociat la domnie, in 1443-1445, al celui ucis. Primul st6pAnete in tara de jos;
el trimite, la 4 August 1447, din Bacu, o scrisoare Braovenilor,
anuntAndu-i c ne-a ajutat Dumnezeu i am dobAndit ocina
noastr adevrat . Sd vie deci cu mrfurile
tara noastrd
v.' este

deschig . Cel de al doilea are tara de sus i st. in Su-

ceava. Din acest ora, da el hrisovul din 22 August 1447, int-

rind maniistirii Neamtului mai multe sate; probabil tot din

www.dacoromanica.ro

PETRU AL H-LEA $1 ROMAN AL II-LEA

2'3

Suceava e i. cellalt hrisov al Neamtului, cu data 15 Septemvrie,

acela an.

Dar, in curand, se repet. vechea poveste: Moldova nu putea

cuprinde doi domni deodata. Incepe deci lupta intre ei. La inceput,

se pare c6 Roman a avut superioritatea: la 18 Fevruarie 1448

el era la Suceava, druind slugei sale credincioase pan Petrea,
fiul lui Toma >>, satul Storojinet, pe Siret, mai sus de Rubcea .
CAteva zile numai dup aceea, la 23 Fevruarie, 11 gsim ins ca

pribeag la Kolomea, aproape de hotarul Moldovei; trebuise s

fug i repede in fata lui Petru. Acesta venise cu ajutor dela
cumnatu-su, Iancu de Huniedoara, pe a crui btrAn soil

trecuse de 50 ani o luase in cstorie, numai spre ali asigura sprijinul de care avea nevoie. Roman n'a mai izbutit s
reja domnia, cu tot ajutorul lui Buczacki, care il insotise i. prima
(lath', in 1447 i gruia pribeagul ii druia acum apte sate in Moldova cea stpnit de altcineva. El moare la 2 Iulie 1448, otrvit

de boieri, lsAnd in locul lui ca pretendent, pe fratele mai rnic

Alerrndrel, cruia i se mai zicea, dup moda leeasa., i Olehno.

Petru, lamas singur domn, stpnete Moldova in cursul

anului 1448 (vezi fig. 7). Ultimul document intern, cunoscut
astazi dela el, este din 10 Octomvrie. La inceputul anului urmtor

.constatm ins c scaunul e ocupat de Alerrndrel. Polonii se

temeau ca Moldova s nu ajung, prin Petru, complet infeodat
politicii ungare. Inteadevr, acesta cedase cumnatului su Iancu
de Huniedoara cetatea Chiliei ,i-i urma in totul directivele. De
aceea, ei se hotrsc s ajute pe fratele lui Roman, pe Alexdnklrel. Petru, simtind intentiile Polonilor, incercd s le dejoace.
El face pe Iancu de Huniedoara s scrie regelui Cazimir, la 2
August 1448, in sensul ca acesta s recunoasc6 deocamdatd pe
Petru ca domn al Moldovei i s nu fac vreo expeditie impotriva
lui. Mai mult chiar, la 22 August, presteaz, impreura cu boierii

si, jurAmant de credinla regelui polon, vi-i fgkluete s' vie

s se inchine i personal. Dar toate aceste gesturi nu risipesc neinorederea Polonilor i nu-i abat dela hotdrirea luata de a ajuta pe

Alerandrel. Nu tim cum s'a desfurat conflictul, dacd a fost

vreo luptd; constatam numai c la 21 Fevruarie 1449, tronul era
ocupat de tnrul fiu al lui Ilia. Petru trebuise s se retrag i
(le aici inainte nu-1 mai vedem jucAnd vreun rol; cronica lui
www.dacoromanica.ro

DECkDEREA NIOLDOVEI

2t,

f
,
.

,,.

,-,;.4...A.. I ?I * in../1,,, f ..,',.. vIr2L....tke,..:,,lit, ,:, .,,:::/....,.,,i,,,,,L,ar

'........1yr, mi,i fr....1,,I; 1,7 j-,..

M.

'I;

cZtul/nMern.r..40...i.:

, r9,...c.;,,,,,, to kt ,I46;. AI

0,......,, C

'
.''
.r.-0,--,......-4,41.4, f4 ,....4 t A rtivotA le .....1.1.1,..ft-,.,...:1 NI71,4
1,:.14uInr.t. I,.

Anr..4......4.9.,".01 T44,1107.-...

.....A9,..- 14%.1,1..fire: . ,,c1/,'.:,71,.......

el.,.9
...-w.
(I, , oc,,rr, .10r. ,0,1c
it b t
n
r
e Irer..,/,,
.7 pl. .1 x-ttet-,...., Me, ,r;.Q.,...,...,,
n,....
',
''...
' ,.. !.i. ,I, I.' .'''..'". rr, ,I
.00,11A;(40 ,4rvorryr,.../ ..t..,.., ,..ir Ifr 1.1.. r.,,,, ..147,.,,r,,...,17, a

66...

.1

..

i "'

.f... A.... t 4' A I, ,i, , CIO, Tr.. .4.,... ,.; it eAst r,t ,,loo Nei,q-.,,... ,(44,..., 0
,,,........ ...13, ,,,,,3,...

, T,
r.' emir -,-..9,i, .4..r. .""
gei
i"c.,.i..r.,-;. F Tr erwire:A. i,,,, ,r, ,.....1"...,9,......../,

,,z-,,

erninn
T....,:::::::::4::::::ici.,:::;.,,,:::....,7.1,.r.

Cl

,t 6,611.110 1' F.," 1,111{,110 ;Iv. TreCt/4191."4 ....".. --MCC," At

..n.n...,,,.....,,,1 rn, r 2

C Fe,.

0.0-ve. Mt. lye f V.livot) .4,4," ,,,N,Irri -. -.1:.,,,,,,,I,:,-,,,( f .

- , ,
,.
4
I .0. ',Turf MIN re. nmrt ...9,,,..4rovu...,,,i i.,;,,,,,,,,, u yiu Ad: ,,,,....,
1,-ele.erf.

.....1,,,,.m.....

ire Vio,N1 ../4,-, -,.... 1 re,-,-7,-c." 1.,,,I,^-r,.....,,,, k,,,/. I tt-; ,-.:*, 71 t .4,,,
........
411,
1 :i....... eept.rcif,..... (If nor, rire,e, Alt, lr i...,,fir
v ..,,,,,If.91,..7;
,

1 e . .,-,1 0 1 1

IbA
, ,,,,,,42,11,,,,,,,,,t
I I

...

I , ,e4,1V:#,..471,6,,

...1.-..tti, 1 .

'

t,

rs7t-,-

.Cs

t_

.,-

Alf

'7(,....;7-.-. f! s,
:.,

4.

Fig. 7. Hrisov dela Petru al 1I-lea, cu data 6956 (1448), Septemvrie ti,
prin care Intare0e Bra.sovenilor privilegiul comercial pecare-1 aveau dela
Alexandru cel Bun.

www.dacoromanica.ro

BOGDAN AL II-LEA

25

Grigore Ureche 0 Simion Daschlul ne spune laconic 0' au

domnit un an 0 au murit .
Se pare c. Intre sfAr0tul domniei lui Petru i inceputul aceleia a lui Alex6ndrel, deci in toamna lui 1448 sau In primele luni

ale iernii, a st6panit in Moldva un Ciubeir Vodd (nosawk

amom). Letopisetele vechi ii dau cloud luni de domnie, nu
ne spun ing In ce legnurd de rudenie era acest voevod cu predecesorii si. Unii istorici din vremea noastr au vlzut in Ciubar numele generalului ungur Csupor care ar fi comandat

corpul de oaste trimis de Iancu de Huniedoara lui Petru: altii

gre0t, credem noi tot una cu numele postelnicului
Ciope din 1.451. Domnia ins5.0 cat 0 numele lui Ciubar Vod6

11 socotesc

constitue Inc." o problem6 pentru istoriografia romaneasc.

Bogdan al II-lea. Alexandrel tine scaunul 0116 In toamna lui1449.

Fiind foarte tnAr, conducerea treburilor o avea de fapt mam-sa,

Marinca, 0 pArc6labul de Hotin, Manoil. Ultimul document din
aceastd domnie are data 27 August: AlexIndrel acord boierului loan

Armenciocul scutire de dri pentru casa din Suceava i de vamd

pentru once cumpraur a sa. Peste o lunA 0 jumdtate, tan'a"rul
domn trebuia sA prseasc6 %ara. Impotriva lui se ridicase un alt
fiu

nelegitim

al lui Alexandru cel Bun, anume Bogdan. Acesta

izbutise s4-0 steal-10 o oaste, cpnase ajutor i dela Iancu de

Huniedoara 0 venea acum s' ocupe tronul. Lupta a avut loc la
Tndt4eni, pe Siret, spre miazAnoapte de tArgul Romanului, In
ziva de 12 Octomvrie 1449. Boierii lui Alexndrel au rezistat
Cu indarjire; o sumb." dintre ei aa, de pild Oancea logofAtul
0 Costea Andronic au cAzut, facnduli datoria ; In cele din
urmA, insa au trebuit s6 se retrag4 i au trecut, impreund cu domnul lor, Indrit in Polonia, de unde veniser cu vreun an inainte.

Bogdan intr In Suceava 0 Mitropolitul il unse domn al Moldovei. StpAnirea lui a durat doi ani de zile, pAn5. in Octomvrie
1451 and a fost ucis de Petru Aron, in sat la Rauseni.
Indat ce ocup tronul, Bogdan caut &A evite o intoarcere
a lui AlexAndrel. De aceea incheie, la 2 Dechemvrie 1449, o latelegere cu Ditrih Buczacki starostele Podoliei 0 castelanul Camenitei, pentru ca acesta sd intervie pe langh Regele Cazimir 0 sfetnicii poloni In vederea indepArtarii dela granit a fostului domn
0 a mamei sale. De asemenea, sd-1 incunotinteze pe Bogdan
www.dacoromanica.ro

26

DECADEREA MOLDOVEI

de primejdia ce 1-ar ameninta ori dela cine si din once parte *.

lar la nevoie, daea ar trebui sa paraseasca tara, sa-1 primeasca,
pe el si pe boierii lui si sa-i dea adapost. Pentru toate aceste servicii, ii va da lui Buczacki In dar In fiecare an cate 400 de zloti
turcesti si cate zece vase de vin de Malvazia si cate zece bucati
de camha si cinci de cufterie si cate cinci de panza . Dar cu toata
aceast Intelegere, Bogdan Isi da seama ca Polonii vor continua
sa sprijine pe Alexandrel si vor lncerca sa-1 readuca pe tronul

Moldovei. De aceea se indreapta cum era natural spre acela

care-1 ajutase si 'Ana acum, spre acela la care recurgeau de altfel

toti cei dusmaniti de Poloni, adica spre Iancu de Huniedoara.

La 11 Fevruarie 1450, printeun act emis In targul'de jos ,
adica al Romanului, Bogdan declara ca-1 considera pe acesta
ca parinte al sau si-i fagadueste sprijin si ajutor, cu stile si
cu sfatul, In once Imprejurare. In schimb iubitul nostru parinte
sa ne ocroteasca sub mana sa si 86 ne apere de once dusmani ai
nostri . La sfarsitul actului, acolo unde se InSira martorii, gasim
indata dupa domn credinta iubitului meu fiu, Stefan Voevod :
e cea dintai mentiune despre acela care va deveni Stefan cel Mare.

0 lnnoire a actului din 11 Fevruarie are loc la 5 Iulie (vezi

fig.8); Bogdan adaoga: Si de asemenea noi sa nu avem nicidecum

86 dobandim cu sabia Chilia, fail voia parintelui nostru , &lied

a lui Iancu. Aceasta relnnoire, la un interval atat de scurt, fusese
determinata de sigur, si de faptul ca Alexandrel Incepuse Inc' din
Martie, preparativele de campanie. In August, armata lui, alcatuita din gloate mari de Moldoveni si din doua polcuri de
Poloni, comandate de Buczacki
cel cu lntelegerea
si de
Koniecpolski (se citeste: Conietpolschi), era dincoace de Nistru.
Bogdan se retrsese Cu ai lui in codrii Vasluiului si evita s

dea lupta, socotind cum spune cronica s-i bage pe Levi

o la stramtoare si zabovind, sa-i flamanzeasca . Asa s'a si Intam-

plat. Langa satul Crasna, drumul intra inteo padure Intins,

obliga deci oastea dusmana sa se Insirue, neputandu-se desfasura

Inteo formatie de lupta. Aci i-a asteptat Bogdan pe Poloni si

i-a ataoat In ziva de 6 Septemvrie 1450. Deci cand au fost la
mijlocul padurii, fcut-au navala oastea lui Bogdan Vod" la carele

Lesilor, ci aparandu-se Lesii, abia au scpat cu multa paguba si

peire. Deci vrand sa intre si ceilalta oaste lesasca, atuncea s'au
www.dacoromanica.ro

BOGDAN AL II-LEA

27

ivit toatd oastea lui Bogdan Voda, cu multe steaguri i buciume

si fled calArime, mult pedestrime. Vazand acestea Leii, s'au
tocmit de rzboiu si au bagat In mijloc pe Alexandru Vod
s'au bdtut mai nainte de apusul soarelui pAnd au inoptat, perind
de amAndouil pri1e, pan au ndvAlit i gloatele de pedestri,

P:

- .t.........;.. .y....

...

It:-

..y......7` -,'-:, *%1-- ' -')

`s"t")--4-1.1ii""'-'-':-.4.."--r-4 ...,- ,:./1..1,

- ....r4)
- 1731;1,.. ' 14.".' 4. ....V-2:+:;.::f.1"1
....--...z.ti,ilfr:-. :'-...,-,4",?..%v r rcv . 1,. .7r

ti--

-,t

'.&

-,

.....

.r.j":4:72,....1.1
-.---,"";-:)-''Icr
-,,-....----,-7.-1-i
., . .,,,,,.....,...
Jir:2--;---...v...t.:-:'"i'7,i1,-;,:-.
s-- .-.7-:--'. -,''xv-7.' - "; 4.
-,_.,....y.,..:),......,"..,_...i
711.-1.
r,
7 q '- --7--A' ...r.4 )...- :-,..
,:,2:17,..,..
.--0 -y.., ....z.:v.i..,f,,,-,
...ctr-1.-n,!:
4"
..,
)-v,4.1_,. 1 .-nr, ---evo--:47.
.1."-i7,--1-t-t---/".1'"" .;1-'''.1.4f,,..k.:-.,:-..4.1f.si kq .%-n-,
./:'1.--1":;1--A
',.-1----"'
L.:-:1717"" ----I-171"P 1 7
a--rii...,-,1:-'0,'-'1.r,''s
.."--"%ri
"7-"-"r;._ 71TI.T1'...,- ,.....:22,
, ,;-5`-/

.-47----1-

--.

r i-c,t;

:It* :..2

:::::?:.,..':/,,,...

.cnr .i.-7r,-,2': v Jo;

.N.S,,v .-.....

,
-- ,

,....,
..

"`

7:---,"`--)21,7._,.'-'-r:

- _ -1...e.!..4.,.....
,,-_,..,,,,..),:.-....,,....7.4....-"--,-,.....;-.4%',.."-1-1
---g"-.... 1
''.7'
-.--t,-,;---,,,-----.1-:-Jr.444-

7-)7f,7e....--.1 r
ik..

'

.:.-

...

.-i-F-'zjiy7-11-,-,_;-.- -4, ..,..-,:-.?,41.--"'-:-,..3;:,

'v.':
.:,..;.,r.r.,171''..--.1;:ilai;;1-,;:-'-.1c's

.,

rt-,-,--- ,,'4-,...

..... .i....
-A-2:.--_-_19-1.2.'4. --,--",..4..z.F;IT''Fifst:112.10 ,, \II..:,, Jo. s
'
... ;... (1;_. ?........-ai --

f" .. - --, - ,-__.

.6ri:"P'
-.L... ..,

II.C.- r-"-. \ 11. %

-, - , ..,,a
_-....m.-,_ ...-Fig. 8. Hrlsov dela Bogdan al II-lea, cu data 6958 (1450), Iulle 5,
prin care fAgadueste credint si prietenie lui Iancu de Huniedoara.

carii au Meld la strmtoare mare moarte In Levi, tind cu coasele

vinele cailor; unde hatmanii lesesti, vr"and s6 Imbrbdteze pre ai
si-au pus si ei capetele, ales Piotru Odrivoz i Nicolae Porava
i Buciatskii . InfrAngerea ar fi fost total, dacd nu le-ar fi venit
In ajutor Lesilor un corp de Moldoveni de ai lui Alexndrel, In
frunte cu pArcglabul de Hotin; acestia, contraataciind, Indguir5
restului armatei polone sa se retragri. Bogdan nu-i urmari, mullumindu-se cu izbanda castigata. E foarte probabil c la aceastd
www.dacoromanica.ro

DECADEREA MOLDOVEI

28

lupta dela Crasna o anticipare a luptei din Codrul Cosminului

sa fi participat i tanarul Stefan care avea in acel moment intre
15 si 20 de ani. Biruitorul ar fi putut s aiba o domnie rodnica
indelungatd: dovedise vitejie i, judecand dupd fiul sail, de sigur
ca avea i alte insusiri. Din nenorocire insa, Bogdan ca i Vlad

Tepes cazu victima unui atac produs pe neasteptate. kite&

noapte din Octomvrie 1451, pe cand domnul se afla la un spat

in satul Rauseni, apru deodat o ceata de cdlareti, in frunte

cu un frate al sau, Petru, caruia i se mai zicea si Aron. Neavand
putinta unei impotriviri, Bogdan fu prins i decapitat. Letopisetele vechi dau ca data' a mortii Vineri 16 Octomvrie in zori
de zi ; ea este insa gresit, deoarece ni s'a pastrat un document,
al celui ucis, din 17 Octomvrie; pe de alta parte, in 1451, 16 Octomvrie a czut inteo Sambdt, nu Vineri, Bogdan a fost inmormantat, se pare, chiar in sat, la Rauseni; sotia sa, Doamna Maria
.
tnsrul Stefan trebuird sa ja calea pribegiei.

Petru Aron n'a putut lug sa se bucure de tronul capatat

printeun asasinat odios. Alexandrel, care pandea din Polonia
prilejul de a relua domnia, 11 gasi acum. Boierii trecura de partea
lui si astfel ucigasul lui Bogdan trebui sa plece. La 24 Fevruarie
1452, noul voevod intarea manstirii Bistrita stpanirea asupra
Botnei cu ezerele ei i cu vechiul hotar, scutind-o de once (166_

Domnia tea dintai aratase lui Alexandrel ce insemna sa aib

impotriva-i pe lancu de Huniedoara; de aceea, se grain acum
sa-1 castige de partea lui, incheind, la 16 Fevruarie 1453, un act

prin care-I recunostea imitand pe Bogdan ca parinte al

sau. Il va asculta si-1 va ajuta, in toate, iar pe nepoata lui Iancu
o va lua in casatorie sa-mi fie Doamna Oda la moartea mea .
In schimb, acesta II va milui si-1 va apara de toti dusmanii

in toate partile

ca oricare parinte 'pe fiul sdu . Fata de un

asemenea gest, Polonii se puteau supra ; Alexandrel se grabi sa-i

linisteasc, scriind, la 23 Septemvrie 1453, regelui Cazimir, ca va
veni sa i se inchine inteunul din orasele dela granita, la Sneatin
sau la Camenita, sau chiar si mai departe, la Kolomea i ca-i va
pastra credinta deplina, ca i inaintasii si. S-1 apere insa Craiul
impotriva dusmanilor, s-1 miluiasca i sa-1 ocroteasca .

Supus la toata lumea, bietul Alexandrel nu izbuti totusi

inlature primejdia. La 1 Ianuarie 1454, el daruia manastirii Neamwww.dacoromanica.ro

PETRU ARON

29

-tului o parte din branistea domneasa. dela Bohotin; la 25 August

stapanea in locul lui, Petru Aron. Cum s'a produs schimbarea, nu stim precis, dupa cum nu stim nici In ce imprejurari,
Alexandre' a izbutit, Intre 8 Dechemvrie 1454 si 3 Fevruarie 1455,
sa indeparteze din nou pe rivalul su i sa reia pentru a treia
si ultima oara domnia. Cert este numai atat ca avem documente
i numai dela el in intervalul 25 August
interne dela Petru
8 Dechemvrie 1454, iar dela Alexandrel, i iarasi numai dela el

in intervalul 3 Fevruarie 12 Mai 1455. 0 domnie comund a

acestor doi, in intervalul 1451-1455, cum au admis unii istorici
ai nostri, nu ni se pare cu putinta. Hrisoavele interne nu coincid
niciodat in acest interval, ci alterneaza, fiind sau ale unuia, sau
ale celuilalt. In Mai 1455, Petru Aron veni din nou cu oaste impotriva lui Alexandre' ; lupta avu loc, in ziva de 25, la Movile ,
si se termina prin infrangerea acestuia din urm ; silit sa se retraga
la Cetatea Alba, tanarul fiu al lui Ilia i ispravi acolo peste trei
luni, la 26 August dupa cat se pare, scurta i sbuciumata sa vieata.
Ucigasul lui Bogdan apuca din nou scaunul domnesc i, umilindu-se Inca si mai mult cleat Alexandrel, 11 pastra doi ani de zile,
'Ana in Aprilie 1457.
In luna In care se dadea lupta dela Movire, in Mai 1455, avea
loe un episod interesant pe trmul de miazanoapte al Marii Negre.
Un grup de 1.4 Moldoveni din castelul Lerici, la gura Niprului,
acolo unde mai tarziu va fi cetatea Oceakov, se inteleg cu un
alt grup, aproape de patru ori rnai numeros, venit din Cetatea
Alba sub pretextul pescuitului, si pun mana prin surprindere, pe
castel, care apartinea fratilor genovezi Senarega. Incercarile acestora din urma de a relua, pe cale diplomatica, fosta lor posealune, nu reusesc: Lerici rmane in stapanirea Moldovei sub Petru
Aron i, se pare, si dupa aceea. Un document din 1465, Mai 18,
arata c fratii Senarega faceau noi reclamatduni, MI% succes insa.

Framntarile ce au avut loc in Moldova dup moartea lui

tefan, n'au favorizat ridicarea de noi lcasuri bisericesti.
Nu cunoastem nicio ctitorie dela Roman, Petru, Bogdan si
Alexandrel, acestia multamindu-se s fac doar danii manastirilor intemeiate de inaintasii lor. Cele mai numeroase sunt
acelea ale lui Alexandre' care a si domnit de altfel mai mult;
dela el avem cate patru hrisoave pentru manastirile Nearritail,
www.dacoromanica.ro

30

DECADEREA MOLDOVEI

i Pobrata i cate unul pentru mandstirile Bistrita,

Horodnic, a lui Iatco i pentru Mitropolia Sucevei. Bogdan si
Petru au facut danii mngstirilor Neamtul i Moldovita ; cel din
urm da dou hrisoave i manastirii Probata.
Pentru a Indeparta primejdia din partea Polonilor, pentru a-i
impiedeca sa sprijine pe vreun pretendent la tronul pe care-1

Moldovita

dobAndise In felul aratat, Petru Aron se hotaraste sa li se inchine.

La 1 Octomvrie 1455, el se intalneste la Hotin cu dregatorii regelui Cazimir i da un act prin care fagadueste s slujeasca.
credincios acestuia 'Ana la moarte i s-1 ajute cu oastea la
nevoie. In acelasi timp, daruieste sotiei lui Ilia, Doamnei Marinca

dup cum am artat, ea era ruda cu Craiul targul Siretului,

Cu vama, cu morile i cu toate veniturile, apoi Olhovtul cu morile,

cu Tatarii, Cu lovistele i iarasi cu toate veniturile. In schimb,

Petru va avea cetatea Hotinului care pana acum fusese in stapanirea Marincai, deci a Polonilor. Acest act este confirmat hate
forma solemna, la 29 Iunie 1456, la Suceava. Se fac precizari:

corpul de oaste pe care va trebui sa-1 trimita Petru, In cazul

unei expeditii hnpotriva Prusilor sau altora, va fi de 400 de
calareti cu sulite
cu armuri . Daca nu se face expeditie,
atunci Craiul va primi, sub forma de ajutor, 400 de boi. Pe
lang apanajul hotarit Marincai, domnul Moldovei va inzestra
si pe fiica acesteia, pe domnita Anastasia. Se vor extrada
fiii lui Sidachmet, fostul han tataresc, cari se refugiasera sau
vroiau sa se refugieze In Moldova. Deci o suma de obligatii pre-

cise, cea din urma de-a-dreptul jignitoare; in schimb, cand e

vorba de avantagii, nimio deslusit. Chestia Hotinului si a Tetinei

se wand 'Ana la intAlnirea cu Regele Cazimir care va hotarl

atunci ce e de facut. Cat despre Chilia, o aluzie vaga, de caracter
general: daca unele pamnturi sau mosii din tinuturile Moldovei ... au fost instr6inate, trebue i voim s le dobandim din
nou . Cu ce va contribui regele la aceasta, nu se spune. Numai
pentru hanul Sidachmet se precizeaza c regele nu-1 va trimite
adica extrada, fara sfatul i vointa lui Petru si a dregatorilor
lui: o usoara atenuare a calcarii dreptului de azil la care consimt,ise nevolnicul domn.

Din partea Polonilor, dupa atatea concesii, Petru se putea

socoti asigurat. In ce priveste pe Turci, el se grdbise sa li se Inwww.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

31

chine inch' din Septemvrie 1455. Cu putin mai inainte, Mohamed

al II-lea cucerise Constantinopolul (1453); puterea turceasca era
in plin i continua expansiune. Spre sfr0tu1 toamnei, In 1455,
sosete In Moldova trimisul Sultanului, cerAnd un haraciu anual
de cloud' mii de zloti ungureti. Era pentru intla data cand se
facea o asemenea cerere. Un alt domn ar fi respins-o ; Petru Insa,
care n'avea in el nimio eroic, hotarate sa se piece. Trimite deci
raspuns lui Mohamed ca va expedia prin Mihail logortul, suma
ceruta. Caracteristic e actul pe care domnul i intreg sfatul boie-

resc Il dau acestuia din urma, spre a nu fi acuzat vrodata ca a

fcut inchinarea la Turci din proprie initiativa. Se vede imediat
teama i neputinta. Nu suntem In stare ... s ne aparam nici-

decum spune Petru Aron pentruca nu avem nicio putere

niciun sprijin de nicaieri
Pentru aceea ne-am srtuit cu totii
impreuna
s5. ne plecam capuI acestui pagan... sa gsim i s
le dam... ace0i dou mii de zloti ungure0i, ca s ne fie pace.
sa nu piar tara noastra .
Tara n'ar fi pierit ; osta0 erau destui i dovediser vitejie,

nu era Insa conduceitorul care trebuia. and el se va ivi, un an

numai dupei aceasta, Moldova se va ridica toata, ca un singur
om, i va arata intregii cre0inatati puterea ei. Acela0 a fost poporul,

acelea0 posibilitatile lui, i sub Petru Aron, ca 0 sub stefan cel

Mare; a trebuit s vie Irma puternica personalitate a acestuia din
urma pentru ca sa fac suma virtutilor. Caci In fiecare dintre
oameni sunt laolalta i binele i rul i puterea i teama i virtutea i viciul; iar In aceasta sta meritul marilor personalitti,
a marilor cArmuitori de noroade ca tiu sa faca apel la partea
nobila a fiintei omeneti, la sentimentele de abneggie, de altruism,

de curaj, de dreptate, spre a obline, prin ele, realizri epocale.

BIBLIOGRAFIE
Iliav vi tetan: 1. I. MINEA, Informatiile romtine.,sti ale cronicii lui
'Jan Dlugosz, Iai, 1926, 68 p. in 80; 2. N. IORGA, La cronologia vechilor
Domni moldoveni, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 35-40.
V. i p. 15, nr. 7.
Petro al BE-lea vi Roman al II-lea. Ciubiir Vodil : 3. I. URSU, Relatiile Moldovei cu Polonia, Piatra, 1900, 200 p. in 80; 4. N. IoRGA.
Ciubcir Y odd , in Rev. Ist., (1915), p. 125-129.
V. i p. 15, nr. 7.

www.dacoromanica.ro

32

DECADEREA MOLDOVEI

Ill. AlexAndrei 0 Bogdan al II-lea: 5. V. PARVAN, Alexndrel Vodei Si

Bogdan Vodcl, Bucuresti, 1904, 128 p. in 8; 6. I. BOGDAN, Contributii la
istoria Moldovei mire anii. 1448-1458, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist.
t. XXIX (1906-1907), p. 629-643; 7. I. MINEA, Sfrsitul lui Bogdan II
Vodei. In legeiturei Cu o inscriprie recent descoperia, In Insemnclri Iesene, V
(1942) vol. XVI, nr. 10, p. 114-119.
IV. Petru Aron: 8. FRANZ BABINGER, Gel dintcti bir al Moldovei catre
Sultan, Bucuresti, 1936, 11 p. in 8. (Extras din Volumul Omagial pentru
fratii Alexandru si Ion I. Lapedatu; cf. recenzia lui Damian Bogdan In Rev.
1st. Rom., VII (1937), p. 414-416).

www.dacoromanica.ro

IANCU DE HUNIEDOARA
Attetul cel mai puf ernic al /u(
Hristos

(Scrisoarea din 1456 a Papel

Calist al 111-lea).

Romnii din Ardeal n'au avut parte de o desvoltare liber, in

forme proprii, natiionale, ca dincoace de Carpati. Statul in cuprinsul cdruia au trdit a fost un stat strin, cu o bisericd dominant strin, cu o pltur conducAtoare strinl. Cine voia s ia

parte la viga de stat, s intre in ptura conducdtoare, fatal

trebuia s se asimileze ei. In aceasta a constat tragedia elemen-

tului romnesc din Ardeal. El a dat, in decursul vremurilor,

demente superioare, de o valoare deosebitii, ata in domeniul
politic, cAt i in cel militar si religios. Aceste elemente
an fost pierdute pentru neamul nostru, ele s'au integrat in
viala de stat maghiard. data mai mult se dovedeste ce covarsitoare insemntate are pentru popor faptul de a-si fi putut
crea o forma de stat proprie. Cci numai ea poate asigura o
desvoltare liber, o manifestare completa a insusirilor etnice
caracteristice.
Cazul cel mai tipic in ce priveste procesul de asimilare al elementelor superioare romAnesti din Ardeal Il formeaz familia

Corvinestilor. Ea a dat statului ungar pe cel mai n'are general

al lui, Iancu de Huniedoara (vezi fig. 9), pe unul din cei mai strlucii
Mateia.5, i pe un ilustru arhiepiscop si diplomat: Nieolae Olahul.

Asupra originii acestei familii nu poate incApea niciun f el de

indoial: ea este romaneascii, dintr'o regiune specific romneasca:
Huniedoara j dintr'un mediu iarsi specific romnesc: acei
tori ai granitei cari, din Banat pAnd in Maramures, s'au recrutat
in primul rAnd din neamul nostru. Tata' lui Iancu se numea Voicu ;
3

www.dacoromanica.ro

IANCU-DE HUNIEDOARA

34

el era, la randul sau, fiul lui serb (Noyk filii Serbe ). In 1409,
Regele Sigismund, drept riisplatd pentru strlucitele sale merite ( praeclaris meritis ), dovedite In diferite Imprejurari ca

Fig.

9.

XIlografle adicA gravurA In lemn InfAtIOnd pe Iancu de Iluniedoara.

(Dupa edilia din 1488 a cronicei lut loan de Thurocz).

otean al Curtii (aulae miles), li ddrueste domeniul regal al

Huniedoarei ( possessionem nostram Regalem Hunyadvar vocatam ), cu toate locurile sale de arturg, fanetele, punile, pdurile,
www.dacoromanica.ro

Iareopalunki fE regal inpiamop

llOP i un 1 1flPU'toltoyi !vs Joirirai 'earopaiunH ap noun pm
TA oitanmPeEfuri re punwslills aja2ai aan mid 'CutlulEqw ul vspos vuuuldia - o

Itnsui mire' inl It InPull

IV21 'n310A in' 6O

A4'

41`.4.41
op.11,9

i'anotth

trys.

Q9,6 dt

' rrp.
OVVV,14,..

140,

till V

9)0N

Av. 4

v.

.;\ o91
oct if.Q.)
._,
i.

(..,

.v1

vwv<7... sl
.is , ,..

N"

I.
..

4114

dIN19.) 3, 9"9

-.....

pIS v 9,9 A w 1,e :

4/t/ VI,pylaIA./ ii....t, ikat) ,,

.k .....T....t, 006,

trj

tun..

9.5

inn*,

0.5.JfjS.4.1j

,Irv
'

V);

T,i/V1,,,

v*"..J
4
vio
M t.^.....,tu asW
A 4 .,-Di
uk,
l,
v
V

oi..b..c.,,,di.)

Y'

,,,Rtk, 100,14',41.1

0.034

it4D,

A'444",Z.j"1,101St

..110,

21.1

.I.4
N:17/ ptor54 Sit.)
1/..91.v";k4

101.4%..;61110. 614 Vh..../,

4411...4kurrs 40.414:_yrue
)1014

113,

iwr.xut-pd..5t u,y00,11NY

6.160 Las4;721.1.4
.10.944

\-/
1.17/41.
St,t, 174t1r

www.dacoromanica.ro
.

lANCU DE HUNIEDOARA

36

0,91

o.

Fig. it. - Interior al Castelulul dela Huniedoara.

www.dacoromanica.ro

FAMILIA LUI IANCU

37

apele, helesteele, dup vechile i adevratele hotare (vezi fig. 10

si 11). Donalia nu se face frig numai lui Voicu, ci i fratilor si buni,

9.

*If 0,0.#

Fig. 12. Catedrala catolica din Alba-Iulia, In care se aria mormintul

lu Iancu de Huniedoara si acela al fratelui sau.

Mogo i Radul, fratelui situ dui:4 tat, iarasi Radul, i fiului sdu

loan care nu e altul decdt vestitul anca de Huniedoara. Acesta

www.dacoromanica.ro

38

IANCTI DE HUNIEDOARA

din urma a mai avut un frate care a purtat tot numele de loan
i care a murit In 1442, fiind inmormantat In catedrala catolic
din Alba-Julia (vezi fig. 12).

Iancu s'a ndscut, dupa toate probabilitatile, in 1386, in anul

cAnd Mircea incepea sa domneasca In Tara Romneasca. Data o
deducem pe temeiul unei scrisori din 1448 In care, comunicand
Papei Nicolae al V-lea, ea pleaca la rdzboiu impotriva Turcilor
i cerandu-i ajutorul, el ii spune cd numra peste asezeci de
ani ( jam supra sexaginta numeramus annos ). Pe de alta
parte, cercetdtorii unguri afirma cd In 1409 avea 23 de ani i ca
a intrat atunci impreund cu tatd1 sau In serviciul voevodului Transilvaniei, Nicolae Csk. Prin urmare, data naqterii ar fi 1386, in
oriice caz, ea nu poate trece de 1388. Am insistat asupra acestui
fapt, deoarece in istoriografia noastra exista parerea ca Iancu ar

fi murit Inca tandr , pe cand in realitate el a inchis ochii in

varstd de 70 de ani sau, In cazul cand admitem ea trmenul peste

din scrisoarea adresata Papei, Inseamna numai cdteva luni, 68

de ani.
In 1431-32,11 Intalnim in solda episcopului de Zagreb, coman-

and o trup de 12 cdldreld. Apoi pleaca In Italia unde servete

doi ani de zile lui Filip, ducele Milanului, desavarindu-i in acelai timp cunotintele tehnice militare. Reintors in tard, 11 gasim
in 1435, pe el i pe frate-sau Ioan, primind din partea regelui
Sigismund, oraul i districtul Comiat din Banat, ca zdlog pentru
suma de 1.500 de florini de aur pe care o daduse cu imprumut
tezaurului. In 1437, Iancu, tot impreuna cu frate-su, se obliga
a servi cu un detaament de 50 de lanci timp de trei luni (Oct.

Dec.) ; solda acestora, In slang de 1.250 florini de aur, o va 066

tot el ; in schimb Sigismund li zdlogete din nou districtul Comiat.
In 1438, Iancu e ban de Severin ; in 1439, constatam CO noul

rege Albert datorete celor doi frati 2.757 de florini, cheltueli

fdcute de ei cu apdrarea cetatilor Severin, Gureni, Orova i
Mehadia. Drept garantie primesc, de data aceasta, patru targuri
i o jumdtate de sat din comitatul Bodrog. In acelai an,
Iancu i cu frate-su se obliga a Intretine un detaament de
200 de calareti timp de trei luni, pentru suma de 6.000 de
florini. Fiindca regele nu le-a putut numra decAt 2.000, pentru
rest le zalogete districtul lcus din comitatul Timioarei, impreuna

www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU TURCII

39

cu targul Marginea. In 1440, cei doi frati primesc o donatie

importanta: comunele oimu, Barsau, Nevoiesi i Burueni din
comitatul Huniedoarei precum i domeniul Bosar din Banat cu
toate satele i veniturile lui, drept rsplata pentru vitejia aratat de Ioan cel Tamar in lupta cu Turcii, in Muntenia, cand
el a fost ranit de moarte, precum i pentru apararea cetatilor
Severin, Orsova, Mehadia, Gureni. In 1441, o nou donatie
numai lui Iancu, anume targul Dobra din comitatul Huniedoarei,
care pana atunci tinuse de castelanii din Deva. In acest an, Iancu
e voevod al Transilvaniei i comite de Timisoara. Cea mai inalt
treapta a ierarhiei civile si militare o atinge el insa. in 1446, cand
In urma mortii Regelui Vladislav, intamplata la Varna, prelatii,
baronii i nobilii li aleg in ziva de 5 Iunie guvernator al Ungariei
( Regni Hungariae Gubernator generalis ). Devine aceasta demnitate 0115 in 1452 cand i da demisia din cauza intrigilor acelorasi nobili. Regele Ladislau Postumul, apreciind ins marile servicii pe care le adusese statului, Ii darueste in 1453, orasul i dis-

trictul Bistritei, cu dougzeci de sate, precum si demnitatea de

comite perpetuu al Bistritei. In acelasi timp, hotaraste ca in stema
acestui mare ostas, pe lnga emblema de 'Ana atunci: corbul cu
inelul in cioc (de aci numele de Corvin!), &A fie reprezentat pe
viitor si un leu in picioare, de culoare rosie pe camp alb, tinand
o coroana de aur: simbol al vitejiei lui Iancu si al serviciilor pe care
le-a adus el dinastiei i statului. In 1453, i se intareste posesiunea
a
cetatilor Gurghiu i Deva, de ultima -tineau 55 de sate
districtelor romnesti: Sudia, Manstur, Bofar i Jupan din
Banat; in acelasi an, el poarta fitful de cpitan suprem al
armatei unguresti. i inteadevar, nimenea nu putea fi mai indicat

e comanda armata care trebuia s infrunte pe cuceritorul Constantinopolului, pe Mohamet al II-lea.

Luptele cu Turcii. De altfel, de dou decenii, Iancu nu facea
cleat s poarte razboiu contra Turcilor. Luase parte la lupta dela
Semendria din 1437; la luptele dela Dunre, din 1441, cu pap
Isak, in jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed pasa la Santimbru
(18 Martie 1442) si repurtase peste cateva zile (23 Martie) o stra-

lucita biruinta asupra lui. In toamna aceluiasi an, distrusese la

Poarta de fier un detasament turcesc, comandat de beglerbegul
Rumeliei ehabeddin i sfaramase, pe Ialomita, grosul armatei
www.dacoromanica.ro

40

IANOU DE HUNIEDOARA

dusmane, luandu-i o prad uriag (2 Septemvrie). Incurajat de

aceste succese, intreprinsese marea expeditie din 1443 care a dus
armatele crestine pnd dincolo de Sofia, In inima Balcanilor. In
cursul ei, avusese mai multe biruinte, luand mii de prizonieri si o
suing de steaguri. 0 mentiune deosebit merit, in aceast expeditie,

luptele din jurul Nisului (1-3 Noemvrie) precum si cele dela

trectoarea Kunovita, in timpul retragerii, Intre Sofia si Ni
(5 Ianuarie 1444). Din nefericire, a doua mare expeditie, din
toamna anului 1444, care trebuia s duc la izgonirea Turcilor
din Europa si la ocuparea Constantinopolului, se isprvi in chip
tragic, in vecinaatea orasului Vara. Din cauza unei imprudente
a regelui Vladislav care plati cu viata faptul de a nu fi tinut seamii
de sfatul lui Iancu si cu tot eroismul artat de acesta din urm,
Turcii repurtar o victorie hotritoare. Nici In 1445, cu prilejul
expeditiei pe Dunre (vezi mai sus, p. lb), nu se putu ajunge la
un rezultat general apreciabil. Peste trei ani, In 1448, avu loa
o noul campanie care duse armatele lui Iancu pan la Kossovopolje

(CAmpia Mierlei), aproape de izvoarele Moravei. Aci se reedit&

lupta din 1389 si cu acelasi rezultat: dup o prim faz, in care
balanta victoriei pdrea s se Incline spre ei, crestinii fur invinsi
si obligati s." se retrag ; 17.000 rmaser pe cmpul de
lupt. i ca si cum n'ar fi fost de ajuns atata, la intoarcere,
Iancu fu prins de ctre Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei,
si Inchis In cetatea Semendriei, de unde i se dete drumul in Dechemvrie, dup ce, mai intAi, isclise conditiile, grele, de eliberare.

Brancovici plti big aceast indrzneald a sa, deoarece Iancu

Ii confiscA intinsele propriet4i pe care le avea in Ungaria si intreprinse chiar, in 1450, o expeditie de pedepsire. In cele din urm,
se ajunse la o intelegere, In 1451; nepoata lu Brancovici, Elisabeta,
fiica lui Ulrich de Cilly, trebuia s devin peste doi ani, sotia lui

Mateias, fiul lui Iancu ; in cazul and nu se va respecta aceast

intelegere, atunci toate propriettile pe care le are despotul in
comitatele Bereg, Stmar, Bihor, Zarand si in Banat vor intra
In stpnirea lui Iancu si a fiilor s.i. In 1454 un an dup cderea Constantinopolului are loe o nou campanie in Serbia,
impotriva Turcilor ; se cucereste cetatea Krugevac (se citeste:
Crusevat); printre miile de prizonieri luati, se af1 insusi comandantul, Firuz beg. Ultimul rzboiu pe care 1-a purtat Iancu de
www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU TURCII

41

Huniedoara cu Turcii a fost la Belgrad, In 1456. Stdp&Ikea acestei

cetti insemna, de fapt, drum liber spre esul din fatd ; nu degeaba i se spunea doar cheia regatului Ungariei (clavis regni
Hungariae), aa dupd cum Chilia i Cetatea Albd erau cheile
Moldovei. De aceea Mohamed al II-lea se hotdri sd o cuprind.
unele izvoare vorbesc de 200.000
In fruntea unei armate uriae
de oameni, 300 de tunuri i 200 de vase el sosi la inceputul
lunei Iulie in fata cetdtii. Iancu, la rndul sdu, luase mdsurile
cuvenite de apdrare. Intdrise garnizoana Belgradului 0 o pusese
sub comanda cumnatului su Mihail Szildgyi, o aprovizionase cu

cele necesare muniii i alimente 0 concentrase o flotd de 200

de vase la Petrovaradin. Asediul incepu in ziva de 5; in ziva de
14, avu loo lupta naval dela Salankemen in care Turcii turd invin0 ;
indatd dupd aceea sosi la Belgrad i Iancu, a cdrui armatd cuprindea

0 un corp de cruciati, organizat de cdlugdrul loan de Capistrano.

Asaltul general se produse in dupd amiaza zilei de 21 Iulie. Turcii
reuesc in cele din urrnd sd pdtrundd in ora; cetatea insd rezistnd
Cu Indrjire, un contra atac viguros Ii silete sd se retragd. A doua
zi, are loe o noud luptd la marginea oraului. Izbiti in plin de artileria
lui Iancu la care se addogaserd i cteva piese luate dela du0nan,
atacati cu funie de cavalerie precum i de cruciatii lui Capistrano,
Turcii Bunt cuprimi de panic5. 0 se retrag in desordine. O pradd

uriae rdmne in minile biruitorilor. Vestea cd Belgradul nu

putuse fi luat i eh' Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit sd fug, rdnit, produse o extraordinard bucurie
in toatd Europa. Papa trimise o scrisoare entusiastd, numind pe
Iancu atletul cel mai puternic unic al lui Christos . Indatd
insd dupd vestea cea bun, sosi alta, dureroasd: a mortii celui ce
fdurise victoria. Armatele turceti aduseserd cu ele 0 molima
grozav a ciumei. Incdrcat de ani, obosit de rdzboaie, viteazul nu
putu rezista boalei i la 11 August 1456, inchise ochii la Zemun,
in fata Belgradului eliberat. L'au plAns cu lacrimi fierbinti tovar4ii
de lupt ; i-au dus apoi trupul i l-au ingropat, aa cum dorise,
In biserica din Alba-Iulia, aldturi de fratele sdu. In epitaful scris
de Ioan de Capistrano, clugdrul-ostaq, citim: a cdzut coroana
regatului ; s'a stins lumina lumei .
Nu e de mirare cd aceastd uriw personalitate a avut o mare
influent:6 asupra tdrilor de dincoace de CarpaIi. Timp de aproape
www.dacoromanica.ro

42

IANCU DE HUNIEDOARA

cincisprezece ani, atAt Muntenia at si Moldova au stat sub directa

lui InrAurire. Vlad Dracul a pldtit cu viata faptul ca 0-1 Mouse
dusman ; Dan al 111-lea si Vlad Tepes au ocupat tronul cu aju-

torul lui. Petru al II-lea, In Moldova, i-a fost cumnat; Bogdan,

tat61 lui Stefan cel Mare si Alexndrel il considerau ca pe Orintele lor. Stpanind Severinul si Chilia, dispunand, ca guvernator al regatului de marile resurse ale statului unguresc, fiind
si conducdtorul luptei Impotriva Turcilor, era natural ca influenta

lui sa se exercite asupra unei arii asa de Intinse. Dup Mircea

cel BAtrAn, Iancu de Huniedoara a fost a doua personalitate de
caracter european, pe care a dat-o neamul nostru; Stefan cel Mare
va fi a treia.
Ladislau si Mateias Corvinul. Cds6torit cu Elisabeta de Szilgyi,

Iancu a avut doi copii: pe Ladislau ndscut In 1432 si pe Mateiff,

nscut la 23 Fevruarie 1443, In casa lui Jacob Mliffi din Cluj.
Cel dintAi este, in 1453, ban al Croatdei si Dalmaidei, In 1456,
apgr al6turi de unchiul s6u, Belgradul; avnd Insusirile Orintelui el, era destinat unui viitor strlucit ; cdzu lug victim6 urei
si invidiei magnatilor cari nu puteau admite un nou Huniade. Regele, sl6b6nog, fu usor convins a Ladislau ar umbla dup con:mild;
Incuviint' prin urmare ca cei doi copii ai lui Iancu sa fie omoriti.
Chemati la curte sub un motiv minemos, Ladislau fu arestat si
dup un simulacru de judecat, condamnat la moarte. In seara
zilei de 16 Martie 1457, cdlgul Ii tblia, dup a patra loviturd, capul.
Multimea, aflnd de nelegiuirea petrecut, se raised, ceea ce Melt
pe rege sd fugA la Praha, hand cu el si pe Mateias. Curand dupd
aceea muri, otrdvit sustin unii, mai probabil 'Mg de ciuma care
bantuia pe atunci In Boemia (23 Noemvrie 1457). Pentru tronul
vacant erau mai multi candidati: regele Poloniei, Cazimir, cumnatul rdposatului, Imp6ratul Frederic, de asemenea rudd si avand
In Ostrarea sa si coroana regal, apoi doi nobili, anume palatinul
Ladislau Garay si Nicolae Ujlaky. Cumnatul lui Iancu, Mihail
Szilgyi, hotr lug s prezinte candidatura nepotului su Mateias
si, In consecint, In fruntea unei armate de 20.000 de oameni,
veni la Buda unde trebuia s fie ales noul rege. Dup oarecare

(liscutie, vointa soldatilor era de altfel si a unei mari Orti a

poporului se impuse: partidele lui Garay si Ujlaky consimtird
0 ele s'a fie ales rege Mateias (1458). Acesta In varst de numai
www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE

43

15 ani se afla la Praha, In paza regentului Podjebrad: spre

a-vi recpg.ta libertatea trebui s6 fgAduiasc p6zitorului ski c6-i
va da 60.000 de ducati i. e-i va lua In c6satorie pe fiic-sa, bolnvicioasa Caterina, ceea ce se i indeplini.
Mateia, unul din cei mai strlluciti regi ai Ungariei, sub raportul

cultural cel mai stflucit chiar, a domnit Ora in 1490. A fost

contemporanul lui stefan cel Mare i a sinAit la Baia puterea
Moldovei. Dup aceea a trit ing in bune raporturi cu fostul su
adversar: dovad6 Ciceiul i Cetatea de Balt pe care i le-a d6ruit
(vezi mai departe, p. 75). Raporturile lui cu Vlad Tepe le Infiltiam la domnia acestuia din urni. Din mAsurile sale administrative vom aminti la capitolul despre starea social a Romnilor
din Ardeal numai ce ne privete pe noi. Celelalte fapte ale sale,

luptele pe care le-a purtat prin alte prti, sprijinul pe care l-a
acordat literatilor i artitilor vremei sale, precum i politica sa
intern ies din cadrul istoriei Romnilor, nu-i au locul deci In
expunerea de fat.

BIBLIOGRAFIE
Ianeu de Huniedoara: I. G. FEAR, Genus, incunabula et virtus Ioannis
Corvini de Hunyad, regni Hungariae gubernatoris, Buda, 1844, 340 p. in
8; 2. DR. EUGEN CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn, ed. 2-a, vol. I, a Pressburg , 1900, 506 p. in 8; 3. COLONEL T. NICOLAU, loan Huniade Corvin,
BucureIi, 1925, 251 p. 8; 4. T. G. BULAT, Contributia romcineascd la opera
de cruciat a lu Ion Hunyadi, in Rev. 1st., XII (1926), p. 57-68;

5. TEODOR POPA, lancu Corvin de Hunedoara (loan Hunyadi), Hunedoara,

1928, 184 p. in 8; 6. IAN DABROWSKY, La Pologne et l'expdition de Varna
en 1444, in Rev. d. Et. SI., X (1930), 57-75; 7. MARTIN DE ROSKA, Casa
de nasyere a lui Matei Corvinul, in Boabe de grciu, II (1931), p. 199-203;
8. ASZTALOS N., Les deux Hunyadi, in Nouvelle Revue de Hongrie, XXVII

(III), (1934), p. 256-265; 9, 0. HALECKI, La croisade de Varna, in Bulletin of the International Committee of Historical Sciences, nr. 45, vol. XI,
1939), p. 485-495.
V. i p. 15, nr. 5; 1.). 32, nr. 5.

www.dacoromanica.ro

VLAD TEPES
Se speriaserd intru atdta
(Turcilor) inc.& se socotea f ericit

ce putea trece dinco/o, In Anatolia

(Marturie contemporanl).

Felul in care a fost privit Vlad Tepe de istoricii vremurilor

noastre a provocat discui. Unii au vazut intr'insul un erou,

luptnd pentru independenta tarii sale i pentru cretinatate, un
aparator al celor slabi i saraci, altii au afirmat c suntem In f ata
unui caz patologic, a unui om bolnav care chinuia i ucidea dinteo
placere sal:lied. De partea cui este dreptatea, cine a vazut exact?
Vlad Tepe a fost intr'adevar un voevod crud, care-i justifica'
pe deplin porecla; schingiuirile i executiile pe care le-a ordonat
frig, nu erau pornite dintr'un capriciu, ci aveau intotdeauna o
ratiune i anume, foarte adesea, o raOune de stat. Ele serveau

drept exemplu: pentru pretendentii la tron care ar fi vrut

turbure ordinea instituita i pentru sustinatorii lor, apoi pentru
factorii de rele, at't de numeroi in urma necontenitelor lupte
interne, in sfarit chiar pentru dumanii din afara care simteau
astfel ca e in tara o vointa puternica. Sa. nu uitam dealtfel ca
in intreaga Europei, exista In vremea aceea o atmosfera de cruzime,

ca Vlad Tepe, n'a intrecut In privinta aceasta pe atati alti monarhi ai veacurilor XV i XVI. Sub raportul politic, a pastrat
linia de conduita a tatalui sAu, fiind de partea crestinilor, dar
neezitand, atunci ceind nu putea face altminteri, Ea se Inteleaga

cu Turcii. Aceasta a fost de altfel politica a foarte multi dintre

domnii notri; Insui marele Stefan a aplicat-o i nu i se poate
face o vina ; fiindca, .1 pentru el i pentru ceilalti, gandul de capetenie a fost peistrarea fiinei statului amenintat de atatea primejdii,
1 aceasta justifica once modificare a politicei externe.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU ARDEALUL

45

Relatiile cu Ardealul. Ocupand tronul cu ajutorul unguresc,

Vlad Teped Braovenilor, in toamna aceluiai an (6 Septemvrie
1456) un act, prin care recunoscAnd sprijinul ce a avut, le fgd-

cluiete c6-i va ap6ra impotriva Turcilor cu toate puterile sale,

la eandul lor, fiind obligati s-1 adAposteasc in cazul nand va
fi nevoit s se retrag6 din tar4. Braovenii vor putea de asemenea

continua nestingheriti negolml lor, dincoace de munti. Scurt

vreme dupd aceasta, peste trei luni numai, constatdm ins o
modificare In atitudinea
ungureti i a Sailor fat:6 de
Tepe. Ladislau Huniade serie Braovenilor, la 1.7 Dechemvrie, s"
ajute pe pretendentul muntean Dan voevod . Pe de and parte,
un al doilea pretendent, Vlad CAlugdrul, e ad'apostit In tara Amlaului, ceea ce aduce protestul categoric al lui Tepe care amin-

tete Sailor, la 14 Fevruarie 1457, ea deci nu din partea lui s'a

inceput vrAjm6ia i le cere s* izgoneasc6 din Amla pe acel care

uneltete impotriva lui. Se vede n protestul lui Tepe, Insotit

de unele represalii pe care le amintete o scrisoare a regelui
Mateia din 3 Martie 1458, a avut pentru moment efect, deoarece
In cursul anului 1458, constata'm raporturi normale. Astf el la 25
Mai, Tepe cere Braovenilor nite meteri, iar la 13 Iunie le recomandh pe un trimis al slu. La Inceputul anului urm'alor gsim
ing In Ardeal Ing4 Sighioara, pe un al treilea pretendent, pe
Basarab Voevod ; acest continuu sprijin. acordat de Sai tuturor celor care-i vnau tronul, era de ajuns ca s justifice sange-

roasele represalii ale lui Tepe. Patruzeci i unu de negustori

braoveni, aflati in Tara Romneasck sunt trai in teap ; alti
trei sute, intre cari multi tineri, cari serveau i ca informatori
ai Saqilor, sunt ari de vii. In acelai timp e atacat tinutul Si; cateva sate intre ele se pare Noul S6sesc, Hosmanul
Bendorful sunt arse i prklate. Un alt corp de oaste nvlete in tara Barsei; Braovul e atacat, suburbiile i biserica Sf.
Vartolomeiu cad prad focului. Toate acestea au avut loc In
primele luni ale anului 1459, inainte de 2 Aprilie. Negustorii
munteni cari se aflau In mod obinuit in Braov n'au suferit
nimic, deoarece Vlad Tepe avusese grij" s-i cheme In tain6 mai

clinainte inddilt in lard. In urma acestor fapte, Dan pretendentul

al/rid se pare i sprijinul Braovenilor, trece cu un corp de oaste
dincoace, peste muntd, ca s-i incerce norocul (Martie 1460).
www.dacoromanica.ro

VLAD TEPES

46

In lupta care are loe Insa, el este Invins i Malt prizonier.

da porunca s i se sape groapa, ii face de viu slujba Inmormantarii

apoi Ii taie capul: Odd i pentru cei1ali pretendenti cari rayneau tronul. Apoi fiindca Dan venise i cu sprijinul Romanilor
din Fagaras si Amlas, trimite lmpotriva acestor 1,inuturi o oaste
care le jefueste si le arde cumplit (August 1460). Unele sate, ca
de pild ercaia si Mica, au fost nimicite In lntregime hick, doi
ani dupa aceia, trebuiau &A fie colonizate din nou. Amlasul a fost
luat la 24 August ; stenii, in frunte cu popa, au suferit pedeapsa
pe care o aplica obisnuit voevodul: tragerea In teapa. Brasovenilor nu le-a facut nimic, se pare, de data aceasta; mai mult chiar,
le-a trimis, la 26 Iulie, o scrisoare, invitandu-i sa stea
deoarece el tot ce are de socotit, e numai cu 1,inutu1 Fgarasului,
posesiunea noastr .

Luptele Cu Turcii. Dupa ce Isi consolideaza In felul acesta

stapanirea, decapitand pe unul din pretendenti i ingrozind pe
cei1aIii eventualii lor suqinatori, Tepe pete impotriva Tur-

cilor. Tributul in bani, nu-1 mai platise de trei ani de zile, cu

atat, mai putin se gandise s dea copiii care i se cereau pentru
corpul de ieniceri. Sultanul Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, cunoscand se vede ce putea domnul muntean,
voi mai intai s-1 inlture prin vicleug, nu prin forta armelor.
Ii trimise deci vorba printr'un grec, Catavolinos, s vie la Giurgiu,
pentru ca, de comun acord cu demnitarii turci, s reguleze o chestie de hotar. Tepe veni, aducand, spre a amagi la randu-i pe
duman, tributul i chiar un numar de cincizeci de copii; avea
insa, in acelai timp, pregtita i o oaste care, la semnul voevodului, inconjura pe neateptate detaamentul otoman, luand prizonier i pe comandantul lui, pe Hamza, begul de Nicopol, impreund cu grecul Catavolinos. Prinii fura dui la Targovite i
acolo in marginea oraplui, se ridica pentru fiecare soldat turG
cate o teal* aceea a lui Hamza i ceilalta a Grecului fiind mai
inalte. Giurgiu cazu in maim lui Tepe, malul drept al Dunarii,
dela guri i 'Ana la Zimnicea, fu ars i pradat; un alt comandant

turc, Mehmed-Paa, scapa cu fuga. Intr'o scrisoare pe care o

trimite, la 11 Ianuarie 1462, lui Mateia, regele Ungariei, Tepe,
povestind aceast campanie, arat ca au fost ucii 23.809 oameni

precizia cifrei se explica prin aceea ca se strangeau cu grija

www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU TURCII

47

afar de 884 cari au fost ari in casele lor

ale Carol' capete n'au putut fi infaliate . In total deci 24.693
de dumani. Cat erau de ingroziti Turcii, se vede i din imprejurarea cd inii locuitorii Constantinopolului se pregteau sO pdoapetele tdiate

rOseasc6 oraul, temandu-se cO Tepe ar putea ajunge pan acolo.

Se speriaser intru atata multimile (Turcilor) spune o mOrturie contemporan6 !neat se socotea fericit cel ce putea trece
dincolo, in Anatolia .
Evident, o asemenea indrznea0 provocare nu putea ramane-

fOrd rdspuns din partea lui Mohamed al II-lea. In primOvara

anului 1462, o armat insemnat cronicarul grec Halcocondil
d'd cifra, mult exagerat ins, de 250.000 porni spre Duddre.
FaVd de puhoiul turcesc, Tepe nu avea decat oastea de tark
cAlAreti in cea mai mare parte, vreo zece mii de oameni in totul.

O lupt pe camp deschis nu era deci cu putint. Trecerea pe

tdrmul stang s'a rcut in dreptul Nicopolei, ai notri neputand-oimpiedica. Urmar apoi o serie de ciocniri, in locuri alese de Tepe,.

unde multimea Turcilor n'avea cum s se desfdoare tactica

clasic6 a domnilor notri
unde repeziciunea de micAri, ini vitejia voevodului pricinuird dumanului pagube

drOzneala

lnsemnate. Inteo noapte, Tepe atac insu0 tabOra turceasc.

vrand s pdtrundd pan6 la cortul Sultanului spre a-1 ucide. Ajutali de intuneric 0 de zpdceala produs de o asemenea extraordinar tentativk ai notri mOcelarir un numdr considerabil
de Turci un participant, ienicerul de origin6 sarbd Constantin
Mihailovici, dd cifra iarOi muli exageratd de 100.000 i se
retraserd fr mari pierderi, O hotOrire pe calea armelor era vddit
c* nu se va putea obtine. Mai ales eh' oastea sultanului ducea lipsd

de alimente se Mouse pustiul in fala nOvOlitorilor, dup metoda strOveche i pe deasupra se ivise i ciuma. Pe de alt'd_
parte, nici flota trimis6 s cucereascd eetatea Chiliei unde era
garnizoand pug de Iancu de Huniedoara nu putuse ispravi
nimic i fusese nevoitd sd se retragO. Aa !neat, campania s'ar
fi terminat lamentabil dacA Sultanul n'ar fi gAsit in persoana lui
Radu cel Frumos porecla vi-o cdpdtase in haremul impOrtesc
omul care-i trebuia. Acest frate bun al lui Vlad Tepe se grAbi
fgdduiascd supunere i tribut ; el izbuti s4 atragd de partea lui
o sum6 dintre boieri, mai ales dui:4 ce pusese mana pe locul
www.dacoromanica.ro

VLAD TEPES

48

pare-se mandstirea Snagovul unde acetia 1i addpostiserd familiile .1 averea. Mohamed il investi deci ca domn al Tdrii Romaneti i trecu IndAra Dundrea. Vlad, pArdsit de cei mai multi
dintre ai si, cdrora le convenea, se vede, un domn ters, fard
personalitate, trebui sa se retragd peste munti, In Ardeal, ateptnd acolo sprijinul lui Mateia (August 1462). Acesta porni ln-

teadevdr o armat spre a-I restabili pe trn; o intrigd insd a

dumanilor lui Tepe, probabil a Sailor din Braov care nu puteau

uita represaliile din 1459, zdddrnici totul. I se prezentard lui

Mateia trei scrisori, ca din partea voevodului, dintre care una
adresatd lui Mohamed al II-lea, prin care el se ruga de iertare qi
fdgAduia sd-i inlesneascd Sultanului cucerirea Ardealului, dupd
care ar putea uor urma supunerea intregei Ungarii. Aceste scrisori noi le considerdm ca un fals, asemenea falsului care se va
produce mai tarziu, spre a se justifica asasinarea lui Mihai Viteazul. Nu era nicio ratiune ca epe sA scrie un asemenea text,
dupd toate cele ce se intamplaserd; apoi localitatea de unde au
fost trimise scrisorile Rothel nu existd. Destul insd cal Mateia

le-a dat crezare, a intrerupt expeditia i a pus pe Vlad la inchisoare,

in Buda, unde a stat mai bine de zece ani. Abia in

1476 el ii va putea reocupa, pentru foarte scurt timp insd,

tronul.
Unii istorici ai vremurilor noastre Xenopol in special fac
mare caz de nerecunotinta lui stefan cel Mare care a atacat

in Iunie 1462 cetatea Chiliei, pe cand Tepe, cu al crui

ajutor ocupase tronul Moldovei, trebuia sd lnfrunte armata Sultanului. Cred cd. stefan nu putea face altfel. Sd fi lsat pe Turci
sd ocupe Chilia, portul atat de Insemnat prin care se Men o bund
parte a comertmlui moldovenesc, cetatea care domina toatd Tara

de jos, ar fi insemnat ca din capul locului sd renunte la independenta sa militard i economicd. De aceea, cand a aflat de
expeditia Turcilor fi de flota care se indrepta spre gurile Dundrii,

a trebuit s'o ia inainte i s asedieze cetatea, care de fapt era

in mana Ungurilor, nu a lui Tepe. Interese superioare de stat
i-au impus aa dar lui stefan atitudinea pe care a luat-o. Iar dacd

e vorba de ales intre aceste interese i un sentiment de recunotintd personald, indoiald nu poate incdpea: primele trebuie
sA biruie.

www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU TURCII

49

V.

Fig. 13.

Vlad Tepe$.

www.dacoromanica.ro

VLAD TEPES

50

Vlad Tepe a fost casatorit cu o catolica, rud a lui Mateia

a avut mai multi fii; unul dintre ei, Mihnea, zis cel

Corvinul ;

Rau, a domnit in Tara Romaneasca intre 1508-1510, dupa.

Radu cel Mare; un altul, Vlad, e constatat ca pretendent la tron,
In 1495, pe timpul lui Vlad Calugarul; despre un al treilea ne
vorbeste naratiunea ruseasca in care se povestesc cruzimile
lui Tepes. Atat de mult au impresionat pe contemporani execuVile, justificate de altfel, dupa cum am vazut, ale acestui voevod,

incat s'au tipirit in acea vreme de inceputuri si de scumpete

a tiparului mai multe brosuri asupra lor. Una a aparut la Augsburg, alta la Strassburg, o a treia la Bamberg; alte dou la Niirnberg; cea mai veche n'are indicat locul si data aparitiei; cate i
sase sunt in nemt,este. Multe din faptele pe care le relateaza aceste

cartulii par a fi adevarate; altele au mai fost inflorite, cum se

intampla de obiceiu. Naratiunea ruseasca de care am amintit
mai sus, alcatuita probabil pe la 1482-1484,, s'a bucurat de o
larga rasp.ndire; ea se Oa intr'o suma de manuscrise.
In afara de daniile facute manstirilor Rossikon i a lui Filoteiu dela Muntele Athos documentele au amandou data
12 Iunie 1457 Vlad Tepe a ridicat o biserica in Targsor ; inscriptia descoperit dupa razboiu, da ca an al zidirii 1461; tot
lui i se datoreste, foarte probabil, i manastirea Comana, pe care
o inzestreaza in 1462 cu mosia Clugareni. Traditia ii atribue si

biseriva manastirii Snagov, unde ar fi fost inmormntat. Sub

lespedea care, se spunea, ar acopen i ramaitele pmantesti ale
acestui viteaz voevod, nu s'a gasit insa un mormant domnesc,
ci o simpla groapa preistorica cu ceramica si oseminte de cal.
Pe de alta parte, stim ca manastirea e mult mai veche, ea existand
de pe vreme lui Mircea cel Baran (vezi vol. I, editia 4-a, p. 486).
Dar daca nu cunoastem in mod sigur mormantul lui Tepes,
In schimb ni s'a pastrat un frumos portret al lui, aflator actualmente la castelul din Ambras (Tirol). Voevodul are fata smeada,
ochii mari cu sprancene bine arcuite, nasul subtire, barbia ascu-

OM Poarta plete lungi, revarsate pe umeri, si mustata. Pe cap

o caciulita, impodobita in partea inferioara, de jur-imprejur, cu
siruri de margaritare si avand in fat un surguciu, batut in pietre
pretioase (vezi fig. 13). Alte patru portrete, dintre care dou mai putin

reusite, se afla in brosurile care i-au dus faima in toata Europa.

www.dacoromanica.ro

B1BLIOGRAFIE

51

BIBLIOGRAFIE
Vlad Tepe: 1. I. BOGDAN, Vlad Tepes f i naratiunile germane f i rusesti
asupra lui, Bucuresti, 1896, XIX + 170 p. in 4; 2. N. IORGA, Lucruri nouit
despre Vlad Tepes, in Cony. Lit., XXXV (1901), p. 149-162; 3. AL. LAPEnATu, Mandstirea Comana, in Bul. Com. Mon. Ist., I (1908), p. 9-22; 4
CONSTANTIN C. GIURESCU, O bisericei a lui Vlad Tepes la Tdrsor, In Bul. Com.

Mon. IV., XVII (1924), p. 74-75; 4. N. IORGA, O episcopie de suprimat:

cea de Galati (17igaras), in Rev. Ist., XI (1924), p. 178-179; 6. C. ICARADJA,
Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Tepes, in Inchinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 196-206; 6. DINU V. ROSETTI, Seipelturile arheologice dela Snagov, I, Bucuresti, 1935, 52 p. in 80; 7. I. IONASCU, Ma'nflstirea Tdrgsor, un fost metoh al spitalului Pantelimon, cu 4 ilustratiuni, Bucu-

resti, 1938, 73 p. (extras din Bis. Ort. Rom., LVI), in 8.

4*

www.dacoromanica.ro

gEFAN CEL MARE

Bdrbat glorios si victorios. care
regii vecini... Om
fericit, cdruia soarta i-a hdrdzit Cu
multa ddrnicie bale darurile. Cad pe
cdnd altora le-a dat numai unele Ineu,siri
anume unora prudenta impreunata Cu ireteni e, altora virtuti
eroice si spirit de dreptale, altora biru-

ai biruit pe toti

ruinp contra dusmanutui, numai tie

ti le-a hardzit la un lac pe toate.

Tu esti drept, prevazator, istet, biruitor
contra tuturor du,smanilor. Nu in zadar
e.sti socotit printre eroii secolului nostru *.

(Cronicarul polon Miechowski).

D omnia lui stefan cel Mare

de aproape o jumdtate de veac

este cel mai frumos timp din istoria Moldovei. Niciodatd tara
n'a f ost mai lilting, mai bogatd i mai respectatd ; niciodatd
faima domnului ei n'a strdbAtut atAt de departe, deopotrivd In
apusul cretin ca i In rds'dritul necredincios, provocnd admiratia
prietenilor i respectul dumanilor ; niciodatd nu s'au ridicat spre
slava celui de sus, atat de multe ldcauri i bite found atat de

desdvdritd. Intocmai cum Grecii cei vechi au avut epoca lui

acel maximum de strdlucire politicd i artisticd noi
Pericle
am avut epoca lui *tefan cel Mare. Depdind hotarele Moldovei,
ea a f ost i va rdmne reprezentativd pentru intreg neamul nostru c are vi-a &it in acest credincios, glorios i gospodar voevod
c ea mai
Intrupare a sa.
Evident, n'a fost numai lumind In cei patruzeci i apte de ani de
domnie. Inceputul a cerut unele concesiuni, a impus unele renuntdri.
Rand sd-i asigure tronul, cel atAt de rAvnit de atatia, tef an a
trebuit sd accepte unele situatii care nu se potriveau mndriei sale.
chiar mai tarziu, n'au lipsit ceasuri de amdrdciune i de durere.
FIcAnd insd suma, privind rezultatele, nu se poate sd nu rdmai
&lane impresionat de frumusetea i puterea acestei strdlucite domnii.
www.dacoromanica.ro

STEFAN GEL MARE

53

La inceputul lui Aprilie 1457, intra In Moldova pe valea Siretului, stefan, feciorul lui Bogdan cel ucis la Rauseni. Avea cu e/
o oaste de vreo 6.000
de oameni, parte Mun-

teni, parte Moldoveni

din tara de jos, de

unde dup traditie, ar
fi fost de fellnsusi nea-

mul lui stefan. Petru

Aron,

ucigasul

lui

Bogdan, n'avu timp

sa se pregriteascd ; de

altfel, o parte dintre

boieri 11 si uraser
erau bucurosi de domnie nou. Cu oastea pe
care o putu strange In
pripd, 1ncerca el deci
In zadar sA opreasca
Inaintarea tadrului
care venea s'a ja mos-

tenirea Orintelui sti

sa-i rdzbune moartea ; in lupta dele Dol-

jefti, pe Siret, la 12
Aprilie i In cea urma-

toare dela O rb je, In

tinutui Neamtului,
la 1.4 Aprilie
Joia
Mare
armata lui

,64,,

tef an invinse, iar

Petru Aron fu silit s'a" Fig. 14. Chipul tul $tefan cel Mare dupa o miniatura
a Evangheliarului dela Homor, ficuta de eromonahul

ia calea pribegiei, In Nicodim (14731. Pare a fi portretul eel mal veridic

marelui domn.
Polonia. La locul ce
se chiam6 Direptate,
pe Siret, tara aclama' pe biruitor ca domn al Moldovei, iar mitropolitul Teoctist 11 unse cu mirul sfintit. Suceava primi cu bucurie
pe fiul lui Bogdan (vezi fig. 14 si 15).
www.dacoromanica.ro

$TEFAN CEL MARE

54

.
4,
,-,-,--..,..

;I

'.

'0

- ,..

r,

...1

7 .i.
o .1,...,

...-.

Atir
14'

^
:

II

3 ?.

"
r

." 2

L,L

.-

;-

"

Fig. 15.

Chlpul lul $tetan cel Mare pe tabloul ctltorlcesc al biserldl dela Patrautl.

www.dacoromanica.ro

CONSOLIDAREA DOMNIEI

55

Consolidarea domniei. Tronul castigat cu sabia trebuia insd

Intrit. Intr'adevr, biruinta impotriva lui Petru Aron nu rezolvase
definitiv situatia. Ucigaul tatlui sail se putea oricnd intoarce
cu ajutor dela Poloni; tef an, spre a Impiedeca o asemenea eventualitate, trebui s. Incheie, la 4 Aprilie 1.459, un act cu trimisii
regelui polon Cazimir, recunoscand suzeranitatea acestuia i 1A-

sndu-i stpAnirea asupra Hotinului. In schimb, Polonii se angajau s nu permit lui Petru Aron s se apropie de hotarele
Moldovei.

Ca o dovad a sentimentelor sale de amicitie, stefan confirm In anul urmtor data exact e 3 Iulie 1.460 privilegiul
comercial pe care 11 aveau dela predecesorii si negustorii din
Lww pentru comertul cu Moldova. Din partea Polonilor prin
urmare, primejdia era Indeprtat. Petru Aron 1i ddu seama
c6." nu va mai fi ajutat ; de aceea, trecu In Ardeal, asezAndu-se
probabil In tinutul Secuilor. Spre a Inltura i de aici pe dusmanul su, i spre a face s Inteleag pe cei care-1 adposteau
c savarseau o mare greeal, atac stefan In Iunie 1461 pe Secui,

Ii jefui si se intoarse cu mult prad, dar fr s fi putut pune

mAna pe Petru Aron. Acesta se afla In anul urmator la curtea
voevodului Transilvaniei, iar dup aceea, la curtea regelui Mateia
care voia s-1 aib la Indemn spre a putea impresiona mai uor
pe stefan si a-1 sili
recunoascA astfel autoritatea. Domnul
Moldovei nu se ls ns intimidat; reinnoi legdturile cu Polonii,
iscd/ind la 2 Martie 1462 att el cAt si boierii in frunte cu mitro-

politul Teoctist, ate un act prin care fgduiau, dup pilda predecesorilor, credirrg regelui Cazimir, i se pregAti 86 dea Ungurilor o nou loviturd. De data aceasta ins, el nu se mai Indrept
Impotriva Secuilor, ci impotriva cet Chilia. Aceast poart
a Moldovei era in mAna Ungurilor inc din vremea lui Petru al
II-lea Care le-o cedase drept multumit c Iancu de Huniedoara
11 ajutase s ocupe tronul. Prin cucerirea acestei cetti, stefan

urmrea nu numai un scop politic o lovitur dat protectorilor lui Petru Aron dar mai ales unul militar i unul economic. Inteadevr Chilia era, Impreun cu Cetatea AlbA, care se
gseste chiar dela 1nceput In stpanirea Domnului Moldovei, cea

mai bun aprare impotriva Turcilor; ea reprezenta In acelasi

timp si un antrepozit comercial de prima 'flank unde se conwww.dacoromanica.ro

56

STEFAN cEL MARE

centrau deopotrivd mdrfuri polone, unguresti, romAnesti i rdsdritene. Vama ce se lua pentru aceste mdrfuri ar fi constituit un
izvor important de venit al vistieriei moldovene. E usor de inteles
deci pentru ce stefan s'a indreptat impotriva cetdtii dela Dundre.
Unii istorici au vdzut In acest gest o lipsd de recunostintd a
domnului Moldovei faVd de fostul sdu protector, Vlad Tepes, cu

al cdrui ajutor ocupase tronul, mai ales cd In momentul cAnd

ostile lui stefan asediau Chilia, domnul muntean era atacat de
armata mult mai numeroasd a lui Mohamet al II-lea i silit
se retragd In Ardeal. Se uitd ins faptul, esential
Chilia
nu apartinea in acel moment Muntenilor, ci Ungurilor, c prin
urmare stefan nu lovea In acela care-i Meuse ()data' bine. Dar
chiar dacd ar fi fost asa, incd fapta lui stefan era scuzabild, deoarece intre sentimentele sale personale i interesul superior de Stat,
interes care cerea, din multiple ratiuni, dobandirea Chiliei, trebuia sd prevaleze acesta din urrnd (vezi mai sus, p. 48). Cetatea
fiind bine apdratd, atacul n'a izbutit insd. stefan Insusi fu rdnit
la glesnd, rand care nu s'a mai inchis pand la sfarsitul vietii,

trebui s'd ridice asediul. Era numai o amnare, deoarece peste

trei ani de zile, in 1465, domnul Moldovei tot va cuceri Chilia.
Intre timp, el reja dela Poloni cetatea Hotinului. Imprejurdrile In care s'a produs aceastd completare a hotarului Moldovei
spre miaznoapte, nu ne sunt bine cunoscute. tim numai at'at
ea ea trebuie sd fi avut loc inainte de 28 Aprilie 1464, cAnd gdsim

pe boierul Goian, fost mai inainte mare dvornic, ca pardlab de

Hotin. Politica lui stefan fatd de Poloni se dovedea deci fructuoasd.
AvAnd experienta primei Incercdri, tefan Intrebuintd la al

doilea atac asupra Chiliei altd metodd. Expeditia, pregnit din

vreme, s'a facut In toiul iernii, cu o mare repeziciune: In 8 zile
ne spun izvoarele domnul a ajuns din Suceava in fata zidurilor cetdtii dundrene, astfel incdt garnizoana n'a mai avut timp
sd primeascd intdriri; pe de altd parte, au fost castigati i unii
dintre locuitorii orasului. Asa s'a facut cd la 23 Ianuarie 1465
la miezul noptdi: detaliu caracteristic armata moldoveand a
putut pdtrunde In ora i cd fortdreata insdsi In care izbutise
sd se retragd unul din cei doi comandanti celdlalt fusese prins
la o nuntA unde petrecea a cdzut dupd un asediu de numai o zi.
SAmbt 25 Ianuarie, steagul Moldovei flutura deasupra zidurilor.

www.dacoromanica.ro

LUPTA DELA BAIA

57

Lupta dela Baia. Legatura cu regele Poloniei Cazimir pe de G

parte, atacul impotriva Secuilor din 1461 i cucerirea Chiliei pede alt. parte, i mai ales amestecul domnului Moldovei in rascoala pe care au facut-o Ardelenii impotriva regelui Mateias, constituiau motive serioase pentru acesta din urma de a intreprinde
o expeditie Impotriva lui tefan. Se mai adaogau de sigur i instigatiile lui Petru Aron i ale unui alt pretendent, Berindei, pe
care regele Ungariei 1-a i luat cu el spre a-1 aeza ca domn la
Suceava. Mai intai, Mateia a potolit rascoala Ardelenilor (Septemvrie 1467), apoi a pornit impotriva lui stefan. La 11 Noemvrie, armata ungara, numarand 40.000 de ostai, era la Braov;.
de aci, ea se indrepta spre pasul Oituzului spre a trece in Moldova.

-Lefan Intrise trecatoarea, aa Inca Mateia n'a putut razbi

prin munti decat cu lupte, cu focul i cu sabia , cum spune
cronicarul Bonfinius. La 19 Noemvrie, targul Trotuului era
ocupat i ars ; dup aceea armata ungara porni pe valea Siretului
In sus, pradand i ucigand totul In calea sa. Nu se cruta afirma
cronicarul polon Dlugosz
nici varsta, nici conditia social,
nici sexul . stefan insui, in scrisoarea pe care o trimite imediat
dupa luptd, la 1. Ianuarie, regelui polon, spune ea Ungurii o au
inaintat, pradand tara, nimicind i arzand cu cruzime, prefacand
in cenue oraele i satele, ucigand copii i necinstind bisericile
i savarind multe nelegiuiri pe care nu se cuvine nu numai a le

spune, dar nici a le gandi i pe care nu le-au faptuit niciodata

nici.paganii Turci sau Ttari .
Rand pe rand au fost ocupate,Bacaul, Romanul, unde Mateia
ramase dela 29 Noemvrie pand la 7 Dechemvrie, i Baia. stefan,
care pana acum se abtinuse sa dea lupta, marginindu-se numai la
ciocniri cu detaamentele trimise dupa provizii dupa obiceiul

pamntului se Meuse pustiul in fate. navdlitorului socoti

sosise momentul atacului. Inteadevar dela Baia pan. la Suceava nu mai era distanta mare i a lasa pe Mateia sa intre In
capitala trii i s proclame ca domn pe Berindei, ar fi Insemnat,
cu urea lesne schimbatoare a boierilor, o serioasa primejdie. De

aceea, stefan hoar' sa izbeasca pe Unguri. In seara zilei de 15.

Dechemvrie 1467, cei 12.000 de ostai moldoveni atacara targul,
dupa ce mai intai li dadusera foc din toate partile. Lupta a avut

un caracter extrem de violent i a tinut toata noaptea. Pe la.

www.dacoromanica.ro

$TEFAN GEL MARE

58

orele 5 dimineata, Ungurii, razbit,i, au inceput sa fuga. Regele

Mateiav, rdnit in spate, linga vira spindrii, de o sageata cu trei
vArfuri, a trebuit sa fie purtat pe targa indart. i daca vornicul
moldovean Isaia ar fi atacat acolo unde ii poruncise stefan, regele
ungur ar fi cazut prizonier. Ava, el a putut ajunge, cu sfrknaturile armatei sale, in munti vi trece in Ardeal (vezi fig. 16).

Prada cazuta in

mAinile

biruitorilor a lost consideraSuceava0

bila:

tunuri mari i mici spune

5tefan in scrisoarea amintita
pe toate le-am luat aducand
Roman

giSirt0

13acek0

TgTro US

(t-7

Bre.lcu
Legenda
Moldovem

=.41. Unguri
Sra OV

i carele i corturile

diferite bombarde, mavini

In

8a,

s.

1)4 Granite

Fig. 16. Drumul urmat de regale Mateia

Corvinul ln eampania din Moldova (1467).

lauda lui Dumnezeu . Trupu6le Ungurilor cazuti vapte

mii la numar au fost stranse
Intrio movild mare. i pe

laiga acevtia adaoga domnul mai sunt multi ale chor

n'au fost adunate .
Punand la socoteald vi pe robi,
levuri

rezulta c din armata Won&

care coborlse pe la Oituz, o
mare parte nu s'a mai tutors
Indara. i-au dat Dumnezeu in m'Oinile lui t,efan
vi ale ovtirii sale vi foarte multi
flied taiati, iar altii arvi In

casele ce se aflau pe ulitele

targului. Insuvi Craiul Mateiav

fu sagetat i cu ruvine se intoarse in tara sa pe o alta cale, strAmta

vi neparunsa . Ava povestevte letopisetul zis dela Putna, infrAngerea dela Baia. lar cronicarul polon Dlugosz o califica drept

uriav dezastru ( clade ingenti ).

tefan a socotit trig cd atAta nu era de ajuns. 5 i de aceea a

trecut dup letopisetul zis dela Bistrita in acelavi an , deci
In 1468, caci pare putin probabil ca faptul sd fi avut loc in ultimele zile ale anului 1467 (lupta dela Baia s'a dat la 15 Dechemwww.dacoromanica.ro

INCEPUTUL ( ONFLICTULUI CU TURCII. LUPTELE CU MUNTENII

59

vriel), dup cronicarul polon Dlugosz frig in Iunie 1469

ca
o furtun in Ardeal, a fcut mari pr'dciuni i s'a Intors nesuparat indrt. Indat dup aceast expeditie de pedeaps ,
gsete *tefan prilejul s plteasc i lui Petru Aron pentru ticloasa fapt5. dela Ruseni. Ii trimite anume o scrisoare ca din
partea boierilor nemultzmiti, poftindu-1 sa vie sd ja domnia; pri-

beagul cade In curs lesne crede omul ce dorete i vine

la locul de Intalnire, unde bine Inteles, il ateptau oamenii lui
.*tefan. Clul domnesc desvri restul. Fiul rzbunase crncena
moarte a tatlui .1 in acelai timp asigurase statornicia tronului
Moldovei. Eliberat de aceasta continua grija, asigurat din partea
Polonilor .1 tiind bine ea Mateia nu va Indrzni s" repete un
atac care avusese drept sfrit Baia, stefan putu in sfrit, dup
doisprezece ani de domnie, s peasc la Indeplinirea gndului

celui mare al vietii lui, lupta impotriva necredincioilor, scoaterea Moldovei din situatia de tributar a Turcilor.
Inceputul conflictului cu Turcii. Luptele cu Muntenii. Inteade-vr, i acest fapt se cunoate mai putin. stefan a trebuit In prima

parte a domniei sale s plteasc tribut lui Mohamet al II-lea,

cuceritorul Constantinopolului. Am vzut mai Inainte ch. Inceputul 11 Meuse Petru Aron in 1455, cAnd trimisese pe Mihail logo-

fltul cu 2.000 de galbeni. stefan nu putea face altfel. A refuza

-tributul, ar fi insemnat s aib din capul locului dumnia celei
mai puternice forte militare i politice din vremea aceea, a Turciei
lui Mohamet al II-lea. A trebuit deci s6-i serieze scopurile, in
,ordinea urgentei. Cel dint:di era consolidarea tronului i acestui
scop i-a subordonat el toate acti'unile in prima parte a domniei.
Aa se explic i tratatul cu Polonii din 1459, cu renuntarea mo-

mentang la Hotin, ala se explia i politica sa fat de Unguri,

protectorii lui Petru Aron. In momentul frig cAnd, prin moartea
acestuia din urm, a disprut competitorul principal i deci tronul
fost asigurat, stefan s'a putut gndi i la o politic6 de rezistent

144 de Turci.
O asemenea politic Ins, comporta mari primejdii. Cine in-

drznea s'o fack trebuia 86-0 ja toate msurile, toate precauOunile. Intr'adevr, Turcii puteau ameninta Moldova nu numai
direct, dar i indirect, prin cei cari ascultau de dnii i anume,
pe de o parte prin Munteni, care erau cu totul in mAna lor (garwww.dacoromanica.ro

60

$TEFAN CEL MARE

nizoana turceascd din Giurgiu putea ajunge in Cateva ceasuri la

Bucuresti!), pe de alta parte prin Tdtarii din Crimeia. 0 lupt-a
impotriva Turcilor, insemna implicit o lupt cu acesti de voie,

de nevoie aliati ai lor.

Cel dintai lucru care se impunea era, prin urmare, scoaterea.
Nlunteniei din sfera de influenta turceascd, asigurarea, printr'un
domn devotat lui Stefan, c armata acestei Vri nu se mai
aliazd armatei Sultanului. Asa dar, indepdrtarea din scaun a lui
Radu cel Frumos, sluga prea plecat a Turcilor. Este ceea ce va
urmari Stefan timp de patru ani de zile din 1470 pana in 1474.
Conflictul incepe prin prdarea si arderea Brilei, cel mai
insemnat port muntean, a Cetatii de Floci si a Ialomitei, de cdtre
armatele moldovene (27 Fevruarie 1470 si zilele urm6toare). Rada
n'a putut replica direct in acelasi an, dar a determinat, se pare
prin plangerile sale la Turci, nvalirea 'Marilor care, spre starsitul verii, tree Nistrul si incep BA prade. Stefan, prevenit, isi pregatise Insa oastea si a putut rspunde dupd cum se cuvenea. La
20 August, la dumbrava dela Lipinti, aproape de Nistru, nvli-

torii au suferit o infrangere total. Multi dintre 'Mari au fost

ucisi in lupt, altii s'au inecat in Nistru, o mare parte, impreund
cu insusi fiul Hanului, au cazut prizonieri. Bine inteles, robii
moldoveni au fost eliberati si toat prada vite, haine, lucruri
intoars6 celor pagubiti. Dlugosz, cronicarul polon, povesteste ca
Hanul ar fi trimis la Stefan o solie de 100 de 'Mari sa ceard in&drat Ou ameninfri, pe fiul sail. Domnul Moldovei, barbat cu
suflet mare , cum 11 numeste cronicarul amintit, nu numai ea
nu s'a speriat, dar a poruncit ca, in fata solilor chiar, s fie taiat
in patru bucati acel fiu al Hanului; apoi a tras in teapa pe nou6zeci si nou dintre soli, iar pe al o sualea l-a trimis indarat, cu.
nasul Ojai, la stapnul s6u, sd-i spuie ceea ce a vgzut. Procedeul
lui Stefan era singurul indicat fat de acesti nivillitori pe care
numai asprimea li putea impresiona.
In anul urmAtor, 1471, Radu ce! Frumos, cu o puternic6 armatd, gandi s." se rzbune pentru arderea Brailei. Ndvsli deci in

Tara de Jos, dar nu putu inainta mult, deoarece la Soci, in judetul Backi, il iesi inainte, cu oastea pregaita, Stefan. Lupta a
avut loe in ziva de 7 Martie, intr'o Joi. . , . si-au biruit Stefan_
Voevod

.. povesteste letopisetul dela Bistrita si au omorit

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL CONFLICTULUI CU TURCII. LUPTELE CU MUNTENII

61

mare mult,ime dintre ei. i toate steagurile lui au fost luate, chiar

marele schiptru al lui Radu a fost luat; i mu4i viteji au fost

prinsi atunci, cari mai apoi fura taiati; lasat-au In vial numai
pe doi boieri mari, pe Mircea comisul si pe Stan logofatul . In
acest timp, Tatarii ca sa se razbune i ei, navalira din nou in
partea de miazdnoapte a tarii i ajunsera, pradand i arzand,
pan la Targul Siret. tefan era departe, nu-i putu deci impiedeca.
Dou dintre izvoarele care relateaza batalia dela Soci i anume

Cronica In limba germana, descoperit nu de mult la Miinchen

Cronica moldo-polona, afirma chiar ea ea s'ar fi dat In Tara
Romeineasca. Dupa primul izvor, Socii ar fi fost un targ ( bey

.einem Margt genand dy Schotz ), iar stefan ar fi adus In Moldova 17.000 de tigani robi: o cifra enorma. Ori unde ar fi situat

localitatea, cert este cd biruinta a ramas de partea domnului

Moldovei.

Aceasta biruinta nu rezolva Insa problema; atata vreme cat

Radu Isi pastra scaunul, incursiuni ca aceea dela Soci puteau BA'

se repete Hand. Nici fata de Turci dupa' cum am spus nu

se putea incerca o politica' de rezistenta, cu un asemenea vecin
infeodat completamente lor. Prin urmare, stefan se hotaraste
treaca la actul eser4ial, Inlocuirea lui Radu printr'un protejat
al sau care s-i serveasca drept avanpost fa6 de Turci. Ce! ales
.era un fiu al lui Dan al II-lea, anume Basarab cel Beltran, zis si
Laiota. Momentul expeditiei este in toamna anului 1473. La 8
Noemvrie, stefan imparte steaguri armatei sale, la Milcov,
porneste hnpotriva lui Radu. Lupta s'a dat la locul numit Cursul
Apei, In judetul Ramnicut-Sarat, si a durat trei zile, de Joi 18
Noemvrie pana Sambata 20 Noernvrie, ispravindu-se prin retragerea precipitata a domnului muntean. Nici In cetatea sa de scaun,

Bucuresti, Radu n'a putut rezista si a trebuit sa fuga, lasand

tot ce avea, familie, averi, steaguri, In mainile Invingatorului.
In 24 ale aceleiasi luni, povesteste letopisetul dela Bistrita
intr'o Miercuri, lu stefan Voevod cetatea i intra IntrInsa
lua pe Doamna lui Radul Voevod si pe fiica lui, unica lui fiic,
si toate comorile lui si toate hainele lui i toate steagurile lui;
.
petrecu acolo trei zile In veselie
0 incercare a Turcilor, in ziva de 28 Noemvrie, de a restabili
situatia, se termina catastrofal: toata armata lor vreo 13.000
www.dacoromanica.ro

62

de oameni
teapa.

*TEFAN GEL MARE

fu nimicit; 2.300 de prizonieri pierird trai in

LaiotA n'a fost in stare ins s pAstreze scaunul. El trebui

sa fugA in fata lui Radu care se intorsese o lund numai dup."
aceea cu ajutor dela Sultan. Cei 17.000 de Turci care goniser5_
pe protejatul lui stefan, intrark drept pedeaps, In Moldova, 10
aezard, la 31 Dcehemvrie tabsra, la Barlad, pr'dar6 0 pustiir
tinuturile din jur 0 apoi se retraserk fdr ca s se mentioneze.
vreo lupt cu oastea moldovean. In primgvar !rig, Laiotk
evident tot cu ajutorul lui stefan, era iari domn in Tara RomneascA, iar despre Radu aflgin ca. a trebuit s se retrag6 in
Ardeal In tinutul Fgraului, unde se crede eh' a 0 murit, In
cursul aceluiai an. Prin urmare, se prea ca politica domnului
moldovean biruise. Se Orea numai, deoarece Laiot s'a dovedit
a nu corespunde nici pe departe sperantelor lui *tefan. Inteadevdr, dup cetteva luni, 11 gAsim trecut de partea Turcilor. M'am

dus la Turci, la marele Impgrat serie el Braovenilor la 2

Iunie i mi-am fcut pace i bine m'am nevoit i pentru binelevostru. Deci s" v pax% bine i you'd' ... .
Braovenilor poate, lui tefan ins6 nu-i p6rea bine In niciun

caz. Trdarea lui Laiot5. explicabil and tinem seama, cum

argam 0. mai sus, de distanta ce separa Giurgiul turcesc de capitala tArii insemna anularea tuturor eforturilor de pan6 atunci.
Insemna reinceperea experientei cu alt persoanA 0 cu teama in
acelai timp de a ajunge la o concluzie identicd. Un altul ar fi
renuntat; tef an Ing nu. El se hotArl s6 dea sprijinul s'u unui
alt pretendent, anume Basarab cel Tnar, zis i 7' epelu., care
petrecuse mula vreme ca pribeag prin Transilvania 0 era sprijinit de Unguri. Acesta p6trunde In Tara Romaneasa., trecand
muntii, In timp ce stefan inainteazA dinspre r6s6rit. Soarta armelor nu l-a favorizat ing pe Tepelu; el e Yd.-tut de c5.tre Laiotd,
la 5 Octomvrie 1474 0 silit s.' se Intoared In Ardeal. stefan ins
dimpotriv, dup ce cucerete mai Intai, In prima zi a lui Odom-

vrie, cetatea Teleajenului 0 o arde, infrange 0 pe Laiot, la 20

Octomvrie.

Lupta dela Vaslui. Tocmai In vremea aceasta, se pregatea A

intre frig In Muntenia o mare armat turc, In frunte cu Soliman
Hadmbul, care avea poruncd strasnica dela Sultan s." supuie.

www.dacoromanica.ro

LUPTA DELA VASLUI

63

pe stefan si sa aduc Moldova din nou sub ascultarea Portii.

Mohamet al II-lea avea inteadevar motive puternice sa se team
de actiunea lui stefan. Acesta, odat tronul consolidat, nu numai
ea' refuzase sa mai plteasca tributul, dar prin campaniile sale
repetate in Tara Romaneasc, arta c vrea s scoat si aceasta
tara de sub jugul turcesc. Apoi, nu se putea uita nici faptul ca
domnul Moldovei cucerise Chilia, aceasta cetate pe care Mohamet
al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. Indrznetul ghiaur trebuia pedepsit. De aceea, se trimise porunc pasei Soliman Hadambul
care se afla in Albania, in scopul de a cuceri cetatea Scutari, s
lase totul la o parte si s se indrepte fara intarziere contra Domnului Moldovei . In August 1474, Soliman era la Sofia; dupa ce
isi stranse toat oastea si rcu pregtirile necesare, porni inspre
Dunke. Abia la sfarsitul lui Dechemvrie sau in primele zile ale
lui Ianuarie 1475, ptrunse in Moldova. Era o campanie neobisnuit, deoarece Turcii nu purtau rzbiou, in partile noastre,
iarna. Singur acest fapt arata insemn6tatba pe care o dklea Mohamet al II-lea actiunii impotriva lui stefan si nevoia de a ispravi
cat mai repede cu cel ce indraznise a infrunta pe cuceritorul Constantinopolului. Armata lui Soliman numra 120.000 de oameni,

In care intra si corpul muntean al lui Laiot. Fat de aceasta

multime, tef an nu avea deck ce! mult 40.000 de ostasi, dintre
cari 5.000 de Secui. Un izvor aminteste si de un detasament de
1.800 de Unguri, probabil dintre aceia care luptaser alaturi de
Tepelu in Muntenia.
Dup obiceiul cel vechiu, stefan a poruncit s se fn.-a pustiul
In fata dusmanului. Locuitorii satelor de pe drumul pe care inainta

Soliman si-au parasit locuintele, ascunzand vite, grane, nutret,

tot ce aveau. Ce nu s'a putut ascunde, a trebuit sci fie ars, fiecare
$i-a ars propria sa casii , spune un izvor contemporan. In curand

foametea a inceput s se simt in armata turceasca. Pe de alta

parte, stefan a cutat un loo potrivit de lupt care sa nu permini desrsurarea tuturor fortelor lui Soliman, mult superioare
ca numr, si in acelasi timp sa favorizeze miscrile proprii. Un
asemenea loo era in fata orasului Vaslui, la confluenta Racovei
Cu 11111 Barlad. Terenul mlastinos, mkginit de pkluri, corespun-

dea de minune intentiilor lui stefan. Aci s'a si dat lupta. In ziva
de 10 Ianuarie 1475, intr'o Mari, se la'sase o negura deas, care
www.dacoromanica.ro

$TEFAN CEL MARE

64

favoriza In gradul cel mai 'Malt atacul pentru cei care tiau locurile, i, dimpotriv, incurca pe strinii necunoscdtori. Profifnd
de acest fapt, Stefan a inceput lupta. Un detaament, In care intrau i Secuii, a atacat frontul armatei turceti, In timp ce un

al doilea a atacat prin flanc. In momentul hortitor, cAnd in

urma pierderilor suferite de primul detaament, ai notri erau
in primejdie, Stefan s'a aruncat el insui In mijlocul bdtliei
.cum va face la alugdreni Mihai Viteazul i a determinat retragerea Turcilor. Totdeodat s'a produs printr'un al treilea detaament, i un atac din spate, care a transformat retragerea lui
Soliman In panic..

UrmArirea a durat aproape patru zile, de Mari pn6 Vineri

noaptea , pe un mare noroi . Unii dintre fugan i s'au lnnecat
In apa Siretului , altii In Dundre ; pe multi i-au luat prizonieri.
Si au biruit atunci Stefan Voevod povestete letopisel ul dela
Bistrita i au cAzut atunci nenumrat multime de oameni i
multi i fdri de numr au fost prini de vii, cari mai apoi au fost
tiati; numai pe unul 11 Idsar viu, pe fiul lui Sac-baa ; i steagurile lor Impreund cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult
de 40 de schiptre
iar Stefan se Intoarse cu otenii s6i ca un
biruitor In scaunul su din Suceava .
Rareori s'a v'zut o infrngere mati complet. Inii cronicarii
turci recunosc faptul. A fost un grozav mcel mrturisete
Seadedin i putin a lipsit ca s nu fie cu tofii tiati In bucti,
numai cu mare greutate Soliman Pava vi-a scgpat vieata prin

fugA . A fdcut acolo multi martiri spune Nesri i foarte

multi au Mmas prizonieri . Iar o rud a Sultanului conchide:

Niciodat armatele turceti n'au suferit un dezastru att de

mare . Cronicarul polon Dlugosz nu e mai putin categoric: Foarte

putini Turci vi-au putut gAsi mntuirea prin fug spune el

.cci chiar i aceia cari au fugit i au ajuns pang.' la Dunre, au fost
sau ucii acolo de Moldoveni, cari aveau cai mai iuti, sau au fost

innecati de valuri. Aproape pe toti prizonierii turci, afar de cei

mai de frunte, i-a tras In teap. Cadavrele celor ucii le-a ars,
iar cateva grmezi cu oasele lor se v'd pd astzi i sunt mdrturia eterni a unei victorii atat de insemnate
Toaf oastea
lui s'a Imboglit foarte tare din prada luat dela Turci: aur, argint, purpur, cai i alte obiecte pretioase . Impresionante sunt
www.dacoromanica.ro

LUPTA DELA VASLUI

65

apoi accentele pe care le gseste Dlugosz pentru a luda pe Stefan:

0, brbat demn de admirat

exclann el intru nimio in-

ferior ducilor eroici, pe cari atat ii admirAm, care cel dintAi dintre
principii lumii a repurtat in zilele noastre o victorie att de strlucit In contra Turcilor. Dup prerea mea, el este cel mai vrednic
s i se incredinteze conducerea si stApAnirea lumii si mai ales
functiunea de comandant si conductor contra Turcilor, cu
sfatul comun, intelegerea si hotdrirea crestinilor, pe cnd ceilalti

regi si principi crestini trandvesc in lene, In desftri si lupte

civile .

Dlugosz vedea limpede: Stefan era, in momentul acela, singurul care putea duce cu succes lupta impotriva necredinciosilor.
Avea toate Insusirile necesare unui mare comandant: stia s intocmeascd un bun plan de rzboiu si s-1 clued cu tenacitate la
indeplinire. Stia s impun jertfe alor si, pltind el cel dintAi
en persoana lui, avea autoritate si prestigiu. Era singurul care ar
fi putut duce la izbnd o cruciat pentru gonirea Turcilor din
Europa si cucerirea Constantinopolului. Din nefericire, suveranii
crestini n'au inteles-o. S'au mrginit s laude pe Domnul Moldovei pentru marea lui fapt si si-au vzut mai departe de micile
'or treburi. Nici chiar vecinul sdu direct interesat, regele Poloniei,
care avea de altfel si obligatii precise, potrivit actului din 1462,
n'a dat lui Stefan ajutorul necesar, ajutor pe care biruitorul dela
Vaslui, prevznd ceea ce avea s urmeze, 1-a cerut a doua zi
dup victorie. Inteadevr, se putea lesne presupune c.d. Mohamet

al II-lea nu era s lase nerzbunat infrangerea si c avea s

vie cu toath puterea impotriv cuteztorului. Stefan a inteles-o
din primul moment si de aceea a si trimis, la 25 Ianuarie 1457,
o scrisoare-circulara ctre toti monarhii crestini din Eurpoa, prin
care, aducandu-le la cunostint biruinta sa, le cerea in acelasi
timp s se ridice cu totii impotriva dusmanului comun. Pentru
frumusetea si insemntatea ei noi credem cd insusi Voevodul
a dictat-o reproducem aceast scrisoare, care ar trebui &A figureze la locul de cinste In toate crtile de cetire si de istorie ale tineretului nostru: Prea luminatilor, prea puternicilor si alesilor

domni a toatd crestintatea, crora aceast scrisoare a noastr

va fi aratat sau de cari ea va fi auzit. Noi Stefan Voevod, din
mila lui Dumnezeu, domn al frii Moldovei, m inchin cu prietenie
5

www.dacoromanica.ro

66

$TEFAN GEL MARE

you'd tuturor cdrora v. scriu i vd doresc tot binele

i v
spun domniilor voastre cd necredinciosul impdrat al Turcilor a
fost de multd vreme i este Incd pierzdtorul intregii cretindtti,
i in fiece zi se gAndete cum ar putea sa supue i s nimiceasca
toatd cretindtatea. De aceea facem cunoscut domiilor voastre
eh' pe la Boboteaza trecutd, mai sus numitul Turc a trimes in tara
noastrd i impotriva noastrd o mare Wire in numdr de 120.000
de oameni, al cdrei cdpitan de frunte era Soliman paa beglerbegul ; Impreund cu acesta se aflau told curtenii susnumitului
Turc i toate popoarele din Romania i Domnul Tdrii Munteneti
cu toatd puterea lui i Assan-beg i Ali-beg i Schender-beg i

Grana-beg i 0u-beg i Valtival-beg i Serefaga-beg, domnul din

Sofia, i Cusenra-beg i Piri-beg, fiul lui Isac-paa, cu toatd puterea lui de ieniceri. Aceti mai sus numiti erau toti cdpitanii

cei mari, cu oti1e lor. Auzind i vdzAnd noi acestea, am luat

sabia In mand i cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru atot
puternic, am mers impotriva dumanilor cretindttii, i-am biruit
i i-am Cake, in picioare, i pe toti i-am trecut sub ascutiul sdbiei noastre; pentru care lucru ldudat BA' fie Domnul Dumnezeul
nostru. Auzind despre aceasta, pAgAnul Impdrat al Turcilor 1i
puse In gand
rdzbune i sd vie, In luna lui Mai, cu capul

ski i cu toatd puterea sa impotriva noastrd i sd supue tara

noastrd, care e poarta cretindtdtii i pe care Dumnezeu a
ferit-o pnd acum. Dar dacd aceastd poartd, care e tara noastrd,
va fi pierdutd Dumnezeu sd ne fereascd de aa ceva atunci
toatd cretindtatea va fi in mare primejdie. De aceea, ne rugdm
de domniile voastre s ne trimeti pe cdpitanii votri introajutor
impotriva dumanilor cretindtAtii, pand mai este vreme, fiindcd

Turcul are acum multi protivnici i din toate pdrtile are de

lucru cu oameni ce-i stau impotrivd cu sabia In mAnd. Iar noi,
din partea noastrd, fgdduim, pe credinta noastrd cretineascd
i cu jurdmntul domniei noastre, c vom sta in picioare i ne vom

lupta pand la moarte pentru legea cretineasc, noi cu capul

nostru. Aa trebue s faceti qi voi, pe mare i pe uscat, dupd ce
cu ajutorul lui Dumnezeu cel atot puternic, noi i-am tdiat mna
dreaptd. Deci fili gata fdrd intArziere. Datd In Suceava, In ziva
de Sfantul Pavel, luna Ianuarie in 25, anul Domnului 1475. stefan
voevod, domnul tdrii Moldovei .

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA LTJI MOHAMET AL II-LEA

67

Puterile cre0ine ale Europei s'au bucurat aflAnd de victoria

dela Vaslui. Papa Sixt al IV-lea scrie lui tefan: Faptele tale
Cu intelepciune i vitejie contra Turcilor infideli,
savar0te
inamicii comuni, au adus atata celebritate numelui tau, luck,
eti In gura tuturor i e0i In unanimitate foarte mult laudat .
Venetienii Ii trimit i ei cuvinte frumoase de felicitare, dar numai
atat. Ajutor efectiv, In osta0 sau bani, stefan n'a primit.
Regele Cazimir al Poloniei a avut de-a-dreptul o atitudine
vinovata: din scrisorile i soliile schimbate lntre el 0 Sultan, In
primvara lui 1476, reiese ea' a fost o Intelegere Intre cei doi monarhi, c s'a stabilit o prietenie frteascd intre ei, evident cu
sacrificarea de &are Cazimir a lui stefan. Nu e de mirare deci
daca acesta, cunoscand starea de spirit a regelui polon i informat
de planurile ce se pregateau, s'a Indreptat spre Mateia al Ungariei i i-a solicitat ln mod formal ajutor. Trecuserd aproape opt
ani dela lupta dela Baia: amintirile nu mai erau aa de vii; pe
de alt parte Petru Aron disparuse; In sfar0t, Secuii i chiar un
detaament de Unguri dadusera ajutor In lupta dela Vaslui. Terenul era pregatit aa dar. La 12 Iulie 1475, In Iai, unde a0epta
desfaurarea evenimentelor, iscalete *tefan actul prin care fagaduqte, intocmai ca i predecesorii sai, credinta regelui 0 coroanei ungare 0 se obliga s dea ajutor impotriva Turcilor 0 a
oricarui duman, afara de regele Poloniei, cu care predecesorii
sai au avut lntotdeauna pace . La rndul sau, Mateia, prin
actul dat In Buda la 15 August, 10 ja angajamentul sa-i dea ajutor
Impotriva dumanilor i de va fi nevoie, adapost, Impreuna cu
familia 0 boierii sai. E un moment important In politica externa
a Moldovei, In relatiile dintre cele doua tarii.
Campania lui Mohamet al II-lea. Lupta dela Rkboieni. stefan,
evident, n'ar fi consimtit sa recunoasca autoritatea celui Infrnt
la Baia, dacd n'ar fi fost constrans de imprejuilri. El vedea
cum se apropie furtuna i, trecand peste once consideratie personal, voia s-0 pun" Ora in situatia cea mai but& de a se apdra.
Cu o luri mai inainte, la 6 Iunie, cazuse In mAna Turcilor puternica cetate genoveza din Crimeia, Caffa ; toti Moldovenii, In numar
de 160, care se aflau acolo, fuseser decapitati de catre cuceritori.
Era un indiciu de ceea ce va Insemna razboiul contra lui stefan.
Acest rkboiu n'a avut loc ins in vara anului 1475, dup cklerea
5*

www.dacoromanica.ro

68

$TEFAN CEL MARE

Caffei, asa cum se asteptau toti s'i ce! dinti Insusi Stefan; pricina
e CA. Sultanul se imboln6vise de gut si nu mai putea conduce
operatiunile; pe de alt parte, comandantul flotei turcesti constatase c cettile Chilia si Cetatea Alb6 erau bine intsrite s'i aprate, asa Mat nu ar fi putut fi cuprinse usor. De aceea, campania
a fost amnat pentru anul urmtor. Intre timp, in Dechemvrie
1475, Turcii ocupa si cetatea Mangopului, unde st'panea cumnatul lui Stefan, anume Alexandru, fratele Mariei de Mangop..
Cercul cuceririlor turcesti in jurul Moldovei se strAngea din ce
in ce. In primvara anului 1476, la 13 Mai, Sultanul Insusi porni
din Adrianopol, cu 150.000 de soldati, hotrit s termine cu Indrlznetul care sfAramase oastea lui Soliman. In Muntenia, urma
s se adaoge armata lui Laiot, de 12.000 de oameni, iar dinspre

rsrit trebuiau s atace Ttarii. Soarta lui Stefan 'Area pecetluitg. Mohamet al II-lea aducea chiar Cu sine pe un pretendent,
pe Alexandru, care se ddea drept frate cu Stefan si care urma
s6 fie 1nsc'unat la Suceava. Dup aceea, ar fi urmat asediul si
cueerirea celor doug cetAti, Chilia si Cetatea Alba.' ; In felul acesta,
Moldova trebuia sd ajung cu totul sub stapnirea turceasc. Planul

lui Mohamet Orea bine intocmit, numai c el nu s'a realizat.

Stefan, a cArui oaste nu trecea de 40.000, trimisese cuvnt
grabnic lui Mateias, regele Ungariei, s-i vin in ajutor. Acesta
Ins, preocupat de pregUirile nuntii cu Beatrice, fiica lu Ferdinand de Sicilia, a intrziat, asa bleat arrnata pe care a trimis-o
spre Moldova, comandat de Stefan Bthory, a ajuns la Bretc,
aproape de pasul Oituzului, dupci ce campania se terminase, dupa
ce Sultanul trecuse ind6rst Dundrea.
Prin urmare, in ceasul cel greu, Stefan a fost singur, cu desd-varsire sngur. Nici mear cu oastea sa intreag. Intr'adev6r,
Ttarii, dupd ordinul primit, trecuser Nistrul si incepuser s
prade. Rdzesii au cerut atunci voie s se duc s-si apere casele,
ceea ce domnul a trebuit s ingdduie. Ttarii, ce e drept, au fost
btuti, eliberandu-se ca la cinci mii de robi; dar cei care-i batuser
n'au mai putut ajunge la timp, ca s`d ia parte la lupta dela lizboieni. Aci Stefan a luptat numai cu boierii si curtenii si. Io
con la mia corte , spune mai tarziu Domnul prin glasul ambasadorului shu Tamblac, relatand Senatului venetian felul cum s'a

dat lupta.
www.dacoromanica.ro

CAMPANIA LIJI MOHAMET AL II-LEA

69

Pe la sfarsitul lui Iunie, Sultanul trecand neimpiedecat

area, a ajuns in Moldova si a inceput sa inainteze pe valea Siretului. Totul In cale era ars, dupa ordinul lui *tef an. Pretutindeni povesteste Angiolello, un insotitor al lui Mohamet, se
ridica un praf din tciuni care umplea aerul i ori de cate ori

ajungeam in cuartire, eram cu totii negri pe fata si pe haine;

chiar i caii sufereau, deoarece praful le intra prin nari . Bine

inteles, provizii i nutre t nu se gaseau de loc, iar detasamentele

trimise in locuri mai departate sa le caute erati necontenit atacate

batute. Totusi armata turceasca inainta i, avand ca tint

Suceava, ajunsese in tinutul Neamtului. *tefan se hotarl s primeasca lupta. In camp deschis, nici vorba nu putea fi de o impotrivire. De aceea, el alege, nu departe de Cetatea Neamtului, o
pozitie bine intrita dela natura. Era un platou impdurit, spre
rsarit de Paraul Alb sau Valea Alba, pe care tefanil transforma
inteun adevarat fort ; un insotitor al Sultanului spune c Moldovenii dispuneau de foarte multe tunuri mai mari si mai mici ,

iar cronicarul turc Seadedin afirma cal spre a ajunge la acel fort
trebuia trecut un sant foarte adnc, in dosul cruia erau maracini
bune baterii cu ostasi armati . Toate masurile fusesera

prin urmare luate; disproportia de forte insa era zdrobitoare.

Dupa marturia adversarilor care aveau tot interesul s exagereze
cifra celor Invini,*tef an a avut circa 20.000 de oameni . Totusi,
el a fost cel care a atacat primul, in dupa amiaza zilei de 26 Iulie,
izbutind, la un moment dat, sa respinga avangarda condusa de
Soliman, infrantul dela Vaslui ; cum frig fortele turcesti se tot
adaogau, Moldovenii au trebuit-sa se retraga in interiorul fortului.
A urmat apoi atacul Turcilor, condus de insusi Moharnet; dupa
o rezistenta crncena, in care ai nostri au fost literalmente striviti
stropsiti cum spune cronica de multimea dusmanilor,

acestia patrunserd in fort, pusera mana pe tunuri si pe care si

silira pe stefan s se retraga. Multi dintre boierii i curtenii Mol-

dovei au pierit atunci, aparand tara si pe Domn. Pomelnicul

dela Bistrita nir, inteun aliniat special, pe panii adica
marii boieri care au murit in rzboiu cu Turcii . Ei sunt:
Toma stolnicul, Petre Margelat, Sima Hrana, Duma usarul,
teful Corui, Petru Iachimovici, Roman Cosuleanul, Stanciul
Neamisul,

arstea

Braevici,

Sarbul,

Petre

Iezereanul, Ivan

www.dacoromanica.ro

70

*TEFAN CEL MARE

Ciocarlie, Jurj Tudor .

i biruira ... afurisitii de Turci

mar-

turiseste letopisetul dela Bistrita i cazura acolo vitejii

cei

buni i tineri i oastea cea buna i viteaza i chiar feciorii husari se innecara ... i mare scarba au fost atunci in tara Moldovei i in toate tarile i domniile de prin-prejur . lar pisania
bisericii ridicate de stefan in amintirea luptei, spune: Sculatu-s'a puternicul Mahmet, Imparatul turcesc, cu toate ale
sale rasaritene puteri, 'Inca i Basarab Voevod cel numit Laiotd
venit-a cu dansul cu toad tara sa cea basarabeasca ; au venit
ca sd jefuiasca i sa ia Tara Moldovei i au ajuns 'Ana aci, la locul
numit Paraul Alb ; i noi *tefan Voevod i cu fiul nostru Alexandru
ieit-am inaintea lor aici i am facut cu danii mare raboi in luna
lui Iulie In 26 zile ; i cu voia lui Dumnezeu furd biruiti cretinii
de catre pagani i cazu acolo mare multime din ostaii moldoveni .

Dupd biruinta, sultanul se indrepta spre Suceava. Oraul fu

ars, dar cetatea, bine intaritd i aprata cu vitejie se pare de

endrea, cumnatul lui stefan

a rezistat. Nici Hotinul, unde era

staroste Vlaicul, unchiul lui *tefan, nici Neamtul, aparat de

Arbure, n'au putut fi luate. Cat despre Chilia i Cetatea Alba,
se pare ca Turcii nici n'au mai Indraznit un asediu, deoarece puternica flot pregatita in acest scop a fost distrusa de o furtuna
pe Marea Neagra. Prin urmare, nici una din cetatile insemnate
ale Moldovei nu putusera fi cucerite. Pe de alta parte, in armata

turceasc slabita de nemancare izbucnise ciuma. Se auzea

apoi ca Ungurii fac pregatiri i ea armata lor se apropie de hotarele Moldovei. Sultanul, fail sa fi realizat unul macar din scopurile ce-i fixase, adica inlaturarea lui *tefan, supunerea tarii
i anexarea Chiliei i Cettii Albe, fu nevoit s dea semnalul retragerii. Care retragere a semanat mai mult cu o fuga, deoarece
distanta pana la Dundre a fost parcursd In trei zile, iar o suma

de tunuri au fost abandonate, dupa cum ne arata o marturie

contemporana.
Noi lupte cu Muntenii i cu. Turcii. Pierderea China

i Cetiitid

Albe. Dupa retragerea armatei turceti, stefan pe de o parte,

oastea ungara care ajunsese prea tarziu spre a se mai lupta cu
Mohamed, pe de alta, intrard In Muntenia i izgonira pe Laiota,
punand In locul lui pe Vlad repef (16 Noemvrie 1476). Dar aceasta

noud stare de lucruri nu dura. Peste o luna numai, Laiota se

www.dacoromanica.ro

NOI LUPTE CU MUNTENII $1 CU TURCII

71

intoarse cu ajutor turcesc, surprinse pe Tepe fdrd oaste stransa,

si-1 ucise ; garda personald de 200 de oameni, lasatd de stefan,

avu mai toata numai 10 au scapat

aceeasi soart. Nici incercarea urmatoare, din 1477, cu Tepelus, n'are mai mult succes ;

i acest protejat repetd sub amenintarea garnizoanei din Giurgiu gestul lui Laiota si trece de partea Turcilor. El ii insoteste
chiar cu o armata de 5.000 de oameni in expeditia din Ardeal si
sufera impreun cu ei grozava infrangere de pe Cdmpul Pdnei
(13 Octomvrie 1479).
Cu toate repetatele desamagiri, *tefan continua incercarile de
a aduce Tara Romaneasca in sfera sa de influenta. O scrisoare a
reginei Beatrice, sotia lui Mateias Corvin, vorbeste de expeditia
pe care a fcut-o domnul Moldovei, impreuna cu Ardelenii, pe la
1.

Iunie 1480, impotriva lui Tepelus. Acesta ar fi fost batut si

alungat peste Dunare, iar cloud' cetati turcesti de pe unja fluviului

asediate si cucerite ; stirea nu e confirmat Ina' de analele noastre.
Sigur e numai ca la inceputul anului 1481, Tepelus domnea i avea
intregul sprijin al Turci/or. De aceea stefan se gandea sa-1 lnlocuiasca si in acest scop adapostea la sine pe un pretendent Mircea
pe care 11 recomanda in mod special, lute() proclamatie adresatd
tuturor locuitorilor din judetele Braila, Ramnic si Buzau. Pentru
a lmpiedeca planul domnului Moldovei, Tepelus, impreund cu o
armata turceasca comandata de Mi-beg i Skender-beg, lavaleste in Moldova si o prada Oa la Lunca Mare. tef an porneste

Indata impotriva navlitorilor, care Intre timp incepusera sa se

retraga, Ii ajunge la lidmnic
zdrobeste (8 lulie 1481). i au
biruit iaras tefan voevod povesteste letopisetul dela Bistrita
si mare si nenumarata multime de oameni fu batut5 cu totul
si toate steagurile lor fura luate i nici unul nu le ramase si toti
vitejii si boierii cazura atunci ;
vor aduce aminte de acea
lupta si de acea moarte 'Ana la sfarsitul lumei . Din prada, stefan
a trimis vreo treizeci de steaguri si lui Mateias, regele Ungariei,

care la randul sau a trimis eateva din ele Papei. In locul lui Tepelus, fu asezat domn in Tara Romneascd Vlad Cellugdrul, fiul
lui Vlad Dracul. A urmat Inca o revenire a lui Tepelus, sprijinit
de boierii Craiovesti, din Oltenia, si poate i cu ajutor turcesc ;
ea a durat insa numai cateva luni. In Aprilie 1482, Vlad era din
nou in scaun ; Tepelus care se refugiase in Oltenia, fusese ucis
www.dacoromanica.ro

$TEFAN CEL 'MARE

72

la satul Glogova de boierii mehedinreni. Se parea prin urmare ea,

In sfarit, se realiza gandul lui stefan, de
avea omul sau In

Tara Romaneasca. Realitatea a aratat 'Mg tocmai contrarul ;

chiar dela inceput, Vlad a trebuit sa se plece Turcilor i aa a
rmas pana la sfaritul domniei, in 1495. Nu numai ca n'a putut
servi planurile fostului sau protector, dar el a contribuit ca s, i
se dea lui tef an cea mai mare lovitura, prin participarea sa la
campania din 1484 care a adus Turcilor Chilia i Cetatea Alb&
Era ciar prin urmare: once incercare s'ar fi facut de a se aduce
Tara Romaneasca In sfera de influenr4 a Moldovei, ea era sortit,
mai curand sau mai tarziu, insuccesului, din pricina ameninfrii
continue pe care o reprezenta pentru domnul din Bucureti garnizoana turceasca din Giurgiu i. din celelalte cetari durarene.
imZece ani incercase stefan, cu o admirabila tenacitate,
pura voinra ; imprejurarile ins eran mai puternice; de aceea,
dupa experienra Cu Vlad Calugarul, el n'a mai perseverat. S'a
mulrumit cu Intarirea granirei sale spre Muntenia, prin ocuparea
cetarii Crciciuna, fapt care a avut loe la sfaritul domniei lui Tepeliq (10 Martie 1482) i a renunrat s mai intervie in treburile
de peste Milcov.

De altf el, situatia generala nu era de natura s incurajeze pe

tefan a continua lupta impotriva Turcilor. Polonii am vazut

cum se purtasera In 1476; Venerienii fac pace In 1479; Ungaria
la randul ei, prinsa de lupta Cu imparatul Frederic al Austriei,
incheie cu Baiazid un tratat de neagresiune In 1483, pe timp de
5 ani. Prin urmare, in fara uriaei puteri turceti, In plina expansiune, Moldova ramanea singura. Era de prevazut ea Sultanul se
va folosi de aceasta conjunctura spre a incerca realizarea vechiului
plan: cucerirea celor dou cetri, Chilia i Cetatea Alba. Inteadevar, aa s'a i. intamplat. In vara anului 1484, Baiazid, in fruntea

unei puternice armate porni spre Moldova. Dupa trecerea Dunarii, pe la Isaccea (27 Iunie), se adaogara i forrele lui Vlad Cdlugarul i ale Tatarilor i toate impreun. incepur, In ziva de
6 Iulie, asediul Chiliei. Dup o rezistenra de 8 zile, puternica cetate o cheie i poarta pentru toata rara Moldovei .1 Ungariei
i a tarii dela Durare cum o numete insuO Sultanul capitula;

tefan n'avusese timp sa soseasca dela Suceava, iar armata pe

care o trimetea in ajutor Mateia, n'ajunsese mergand 'fleet
www.dacoromanica.ro

NOILE RELATII CU POLONII SI CU UNGURII

73

ca de obiceiu nici la Oradea mcar! Dup caderea Chiliei, fu

asediat Cetatea Albd; aci rezistenta a durat si mai putin: numai
dou zile, desi, dup inssi mrturia Turcilor, fortificatiile ar fi
putut sustine prin importanta lor, si un asediu de treizeci de ani.
Explicarea acestei repezi capituldri stim cat rezistaser cetin 1476 nu se poate gsi decat in descurajarea
tile
ce va fi cuprins pe locuitori i garnizoana, vzand multimea
nenumrat a asediatorilor; se poate s fi fost i vreun act de
trdare.
Oricura s'ar explica, cert este c6 pierderea acestor dou cetti
a insemnat cea mai mare loviturei care i se putea da lui ,,S'tefan.
Lovitur politic i militar In primul rand: cu garnizoanele turcesti din Chilia i Cetatea Alb In coastd, putnd deci oricand s
prade tara, era limpede c Moldova avea O. fie tinut sub o yes-

Mod amenintare, cd domnul trebuia s renunte la politica sa de

Oda' acum i s recunoasc autoritatea Sultanului. Lovitur economic6 in acelas timp, deoarece prin pierderea celor cloud mad
antrepozite comerciale, veniturile Moldovei aveau s se micsoreze
simtitor: visteria nu va mai lua v'mile dela negustorii care importau i exportau mrfurile lor prin aceste dou porti ale
Rdsritului. Se poate spune c'd odat cu cderea Chiliei si a Ce-Celli Albe, incepe o nou faz6 In domnia lui tef an i chiar o nou
epoc6 in istoria Moldovei. Turcii se wag pe prnantul trii
vor rdmane
asa cum fcuser mai inainte dincoace de Milcov
aci mai mult de trei veacuri, Wand s se simt din ce In ce m ai
tare stpanirea lor.
Noile relatii cu Polonii i cu Ungurii. Este lesne de inteles
c tefan. nu s'a putut Impca la inceput cu gndul cd a pierdut

pentru totdeauna cele dou cetti. El a Incercat sustine cronicarul turc Seadedin s recucereasc6 prin surprindere Cetatea
Albg, trimitnd acolo un corp de oaste care a fost ins respins
de garnizoana ce prinsese de veste. A catat atunci sprijin la
vecini. Mateias s'a multumit 'Mg s protesteze numai pe lang
Baiazid impotriva Inclcrii tratatului care prevedea pace timp
de cinci ani, pand in 1488, iar cand acesta i-a replicat c zisa pace
nu cuprinde si Moldova cancelarul ungur care a si fost pedepsit
de aceea, uitase inteadevr s' specifice faptul s'a grbit
incheie un nou acord, cuprinznd de data aceasta si Moldova, dar
www.dacoromanica.ro

74

$TEFAN CEL MAR E

fara cele cloud cetati. Ceea ce insemna recunoasterea formala a

faptului implinit, dar in acelas timp i clcarea obligatiilor pe
-care Mateias le avea fat de stefan. Nu-i nicio mirare prin urmare
acesta, desamgit de atitudinea regelui ungar, s'a intors din
nou spre Poloni, crezand ca mAcar ei, ca unii ce erau direct inte-

resati si sub raportul politic si sub cel economic la stapanirea celor dou porturi, aveau sa-i dea ajutorul necesar recuceririi

lor. Dorinta puternica de a se vedea din nou stapan pe Chilia

Cetatea Alba, l-a fault pe stefan sa-si calce pe inima i sa accepte
-a presta personal omagiu regelui Cazimir. Evitase, sub diferite
pretexte, timp de un sfert de veac, sa facti acest lucru; acuma,
imprejurarile 11 sileau. La 15 Septemvrie 1485, domnul Moldovei,

insotit de boierii si, veni la Kolomea, unde astepta regele i i

.se inchina, fagduind credint,a. In schimb, Cazimir se obliga,
prin actul iscalit in aceeasi zi, sa apere cu toate puterile sale Mol-dova in ... granitele sale vechi; asa dupa cum erau in vechime
... din toate prtile . Ceea ce insemna, cu alte cuvinte, s. recucereasca Chilia i Cetatea Alba. Totdeodata, se angaja ca nu in.cheie rucio pace care ar privi Moldova si granitele ei, fra stirea

Domnului stefan . Daca aceste fagadueli ar fi fost tinute, ele

ar fi constituit o compensatie pentru umilirea pe care vi-o impusese
tefan (scena inchinarii avusese loe in vzul tuturora ; asa dorise
Mosul Cazimir I). Din nefericire insa, data vanitatea satisfcuta,
-

regele polon a uitat sa-si onoreze angajamentul. i in loe de o

.armat puternic, asa cum cerea un asediu al celor dou cetati,
i-a dat lui stefan numai un corp de 3.000 de ostasi. Poate ea nu
i-ar fi dat nici pe acestia, daca n'ar fi intrat, tocmai in timpul
-ceremoniei dela Kolomea, Turcii in Moldova, pradand i arzand
Ora, pang la Suceava inclusiv. Navsalitorii s'au retras, e adevarat,
repede in fata armatei lui stefan care a inaintat pana aproape de
Chilia, la Ceit/eibuga. Aci a avut loe lupta (16 Noemvrie 1485) si
Turcii au fost nvini. Chilia ins n'a putut fi luat.
In anul urmator, spre a impiedeca un atac impotriva cetatilor,
Sultanul trimise un corp de oaste, comandat de Bali-beg si avand
.cu el si pe un pretendent anume Petre Hronot sau Hroet, sa lavaleasc in Moldova si sa cuprinda Suceava. tef an le iesi inainte
la Scheia, in judetul Roman, si in ziva de 6 Martie, dup o lupt
apriga, in care domnul era sa piard5 nu numai biruinta, dar chiar
www.dacoromanica.ro

NOILE RELATII CU POLONII $1 CU UNGURII

75

czuse dupd cal i a fost sdpat de boierul Purice a

izbutit sd-i respingd, prinand i. pe Hronot care a plait, bine
1geles, cu capul, indrzneala sa. Aceste repetate atacuri dei
neIncununate de succes dovedeau ins un lucru: a Moldova,
i viata

dac nu se lntelegea cu Turcii, nu avea s mai aib linite. Cettile nu putuser fi luate prin forta armelor. Prin tratative diplomatice, ga cum a lncercat Cazimir, avnd i sprijinul Vengienilor,
cu att mai putin. De altfel, regele Poloniei, vznd a Incerdrile
sale sunt zadarnice, s'a grbit i el s incheie pace cu Sultanul,
pe timp de doi ani, Incepnd dela 21 Martie 1489. Chilia i Cetatea
Alb6 erau sacrificate, iar fgAduelile dela Kolomea, uitate. 5tef an

se umilise zadarnic .1 nu era om sa n'o plteasa. Apare prin

urmare foarte explicabil schimbarea atitudinii sale, modificarea
politicei sale externe. Mateias, regele Ungariei, nu fusese multumit de actul dela Kolomea i auta prilejul sd reatige pe 5-tef an.
Acesta, la rndul s'u, desamgit de atitudinea Polonilor, de lipsa
lor de energie, de neIndeplinirea obligatiilor luate in 1485, dorea

o apropiere de Unguri. Ea este fapt indeplinit in vara anului

1489, prin urmare Indat dup incheierea tratatului de pace dintre
Poloni i Turci. Dup5 toate probabilittile, acum are loo i cedarea
atre 5tefan a celor dou cetgi din Ardeal, Ciceiul Cu 60 de sate
dimprejur, in tinutul Someului i Cetatea de Baird, pe Tarnava

Mid. Ele li sunt date ca o compensatie pentru pierderea Chiliei

i Cettii Albe; in acelai timp, ele constitue i o garantie a

domnul Moldovei va pstra leg5.turi stranse Cu coroana ungar.
Socoteala lui Mateia s'a dovedit justa: pn la sfritul vietii

sale, stefan a trit in cele mai bune raporturi cu Ungurii.

A doua modificare a politicei sale externe, de cea mai mare
important, este reluarea raporturilor Cu Turcii. Dup douzeci
de ani de lupte, in care rstimp avusese repetate prilejuri s aprecieze pe de o parte puterea in plin desvoltare a acestora, pe de
alt parte, dezbinarea, lipsa de sinceritate i de energie a monarhilor cretini din vecindtate, 5tefan trebui sa ajung la concluzia
a a duce mai departe, singur, politica de rezistent fat de Turci,
Insemna a-i expune Ora la cele mai mari primejdii, a o pierde
chiar. Cu garnizoanele din Chilia .1 Cetatea Albd in coast, Moldova era sortit unor prdciuni periodice, pustiitoare. Inceputul
se Meuse doar i el era concludent ; pe and se dusese la Kolomea,
www.dacoromanica.ro

76

STEFAN GEL MARE

tefan primi veste ca Turcii inaintasera pradnd pcinci la Suceava

i ca daduser foc orasului. Prin urmare, concluzia, oricat ar fi

fost ea de dureroasa, se impunea: restabilirea raporturilor cu Sultanul. De altfel Insui. $tefan o prevzuse, inca din 1478, asa dar
cu mult inainte de cderea Chiliei i Cetatii Albe. In acest an,
solul trimis dup ajutor la Venetia, spunea Dogelui, in numele
domnului Moldovei, urmatoarele: i daca Dumnezeu va vrea
ca eu s nu fiu ajutat, se vor lntAmpla dou lucruri: ori se va
pierde aceasta tara, ori voi fi silit de necesitate sd md supun pdgelnilor . Doisprezece ani mai thrziu, tefan era obligat s'o faca,

tocmai pentru a evita prima eventualitate. In 1492, se constata_

ca. Moldova platea tribut Sultanului; o tire mai tarzie, din 1503,
arat &a acest tribut se urca la suma de 4.000 de ducati, In timp
ce Tara Romneasca platea de doua ori mai mult, adica 8.000.
Iblzboiul cu Polonii. Lupta din Codrul Cosminului. Problema
Pocutiei. Asigurat din partea Ungurilor i a Turcilor si dorind
desigur, s'A' dea i o replica pentru Kolomea, $tefan intra in vara
anului 1490 In Pocutia, asupra creia avea drepturi motenite
dela lnaintasii sai, Petru al Muatei i Alexandru cel Bun. Ocupa
tinutul, pune ostaii sai In cetati si se intoarce, cu robi i cu multa
prada, indart. Cazimir, prins de problema succesiunii la tronul
Ungariei (Mateias murise In 14901), unde ar fi vrut s'A vada rege
pe fiul sau Ioan-Albert, nu poate intreprinde o expeditie militar`
impotriva lui Itefan. Moartea sa, survenita putin dupa aceea, la
7 Iunie 1492, lasa deci problema Pocutiei deschisa.
Ea creeaza In acelas timp, o nou situatie in ras'aritul Europei.
Unul din fii lui Cazimir, Yladislav, era rege al Boemiei si dup.&
moartea lui Mateias, ajunge i rege al Ungariei. Un alt fiu, loanAlbert, ia mostenirea parintelui, Polonia. Un al treilea, Alexandru,
era mare duce al Lituaniei. Ramnea cel de al patrulea fiu, Si
aismund, care n'avea o tara de cArmuit, ci primea numai o pensie
anuala dela fratele ski. regele Poloniei. Acesta din urma, indemnat
si de fostul su preceptor, italianul Callimah Buonaccorsi, ar fi
vrut sa-i dea Moldova; s'ar fi constituit astf el In rasaritul Europei un bloc impresionant de state conduse de aceeasi familie,
putand prin urmare actiona unitar impotriva Turcilor si eventual
a altor dumani. Pentru realizarea acestui plan lndraznet, trebuia
insa scos stefan din scaun. Ioan-Albert isi (Idea, se vede, seama

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL CU POLONII. LUPTA DIN CODRUL COSMINULUI

77

cd lucrul nu va putea fi realizat cu usurintd, de aceea a tinut

gAndul su ascuns. In consfdtuirea dela Leutschau (primdvara
anului 1.494) la care au participat told fiii lui Cazimir, s'a hot:a-At

ca stefan sd fie obligat a recunoaste suzeranitatea regelui loanAlbert; dacd ar refuza s'o fug, atunci ei, fratii Iageloni, s5.-1
alunge cu puterea i cu armele din lard- i s aseze In locul sdu
In Moldova, pe
Sigismund, care ar apdra cu mai multd atentiune Vrmul Dundrii in contra Turcilor barbari >>. E probabil ca

tefan sd fi aflat ceva de aceastd hotdrire dei ea se luase In

mod secret, la discutie neparticipand decat fiii lui Cazimir sau
cel putin s'o fi bdnuit. Asa se explicd atitudinea sa prudentd
fafd de planul de recucerire a celor doud ceti, trmbitat pretutindeni de Ioan-Albert. Intr'adevdr, regele polon voia sA ascundd
sub acest pretext, eliberarea Chiliei i Cetdtii Albe, adevdratele

sale intentiuni fatd de domnul Moldovei. and solii lui loanAlbert, In 1497, vin sd-i anunte lui *tefan expeditia Impotriva
Turcilor
cer s participe si el, primesc rdspunsul semnificativ cd armatele moldovene se vor al.-Aura celor polone numai
nd acestea vor fi ajuns inaintea ceteitilor amintite. In ce priveste

aprovizionarea, ea va fi asiguratd. Prin urmare, stefan bdnuia

planurile vecinului dela miazdnoapte.
Dupd. minutioase pregdtiri si dupd ce unii dintre sfetnici

simtind adevdratul scop al expeditiei sfdtuiser In zadar pe

rege sd renuate la planul sdu, armata polond ia drumul spre Moldova. La 9 August 1497, ea se 4propia de Nistru. stefan Ii trimite
In Intampinare o solie In frunte cu vistiernicul Isac ; Ioan-Albert
o primeste bine si la rAndul sdu vesteste din nou pe Domnul Moldovei, tot printr'o solie, cd merge s cucereasa cele cloud cetdti.
Directia pe care o luase armata polond nu corespundea iSA cu
aceastd intentie; ea arta mai degrabd c punctul vizat era Suceava. Ceea ce determind pe tef an sd trimeatd o a doua solie,
alcdtuit din logofdtul Tdut i vistiernicul Isac, cu scopul de a
afla exact ce dorea regele. Acesta, 1ncetand acum cu prefcdtoria

trecuse Nistrul

ajunsese la Cotmani aresteaz6 pe solii

moldoveni si-i trimite la Lw6w, la inchisoare. Intentia lui loanAlbert apdrea deci limpede.
Ca rspuns, stefan vesteste pe Turci si pe Ardeleni si le cere
ajutor. In acelasi timp, i concentreazd oastea la Roman, dup
www.dacoromanica.ro

$TEFAN GEL MARE

78

ce mai Intdi lsase o garnizoan6 puternic" in Suceava (vezi fig.

17). Armata moldoveneasca numgra cu totul vreo 40.000 de ostasi,
In timp ce Polonii aveau vreo 100.000. La 28 August, acestia
erau la Prut, la 24 Septemvrie ajunseser In fala Sucevei. Peste
Legenda
Polonezi
ilfoldoveni

Snyatin

Cotmani

Lentesfi

Cernitdi
Codru/Cozminului

Suos

eava

do

Roman

Fig. 17. Campania Polonilor In Moldova In 1497.

dota zile, incepe asediul; cetatea e bombardat cu tunuri grele,

dintre care dou de o milrime deosebit. Pagubele Irisa nu sunt
insemnate. Cetatea ... se apara cu vitejie spune cronicarul
polon Wapowski; zidul care se &drama In timpul zilei, era

reparat peste noapte de ostasii din garnizoang. ()data s'a 15.cut

In zid o mare spartur'a', pe care Moldovenii au reparat-o cu lemne

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL CU POLONII. LUPTA DIN CODRUL COSMINULUI

7q

tari de stejar, Cu parnant i Cu alte materiale, caci i ei aveau

tunuri i... multe instrumente de rzboi . In acelasi timp,
detasamentele trimise de asediatori dupa alimente fiindc, potrivit obiceiului, tranii ascunsesera granele si furajul erau necontenit atacate i distruse de ostasii lui Stefan care inchiseseprunteun puternic corp de cavalerie i drumul spre Polonia. Asa
incat, in curand, armata lui Albert incepu sa sufere de foame

ajunse inteo situatie din cele mai critice, pring intre cetate
stile lui Stefan care strangeau din ce In ce mai mult cercul in
jurul asediatorilor. Turcii trimiseserd un ajutor de 2.000 de oameni ; Radu cel Mare, domnul muntean, adaogase si el contingentul sau ; voevodul Ardealului, Bartholomeu Drgffy, caruia
ai nostri Ii mai spuneau i Birtoc, sosise, prin pasul Oituzului, cu

12.000 de soldati. Stefan putea prin urmare sa dea lovitura deDaca n'a facut-o, aceasta se datoreste lui Drgffy care,
In urma instructiunilor ce primise dela regele Ungariei, Vladislav
al II-lea, fratele lui loan-Albert, intervine pe langa domnul Moldovei sa faca pace. i l-au rugat Birtoc pe Stefan Voevod pentru
pace povesteste letopisetul lui Azarie
Domnul Stefan . .
abia i-au facut voia
. Polonii trebuiau sa se intoarca
pe acelasi drum, pe care venisera, nu prin alta parte pe unde
era tara intreaga . Dar aceasta insemna, de fapt, imposibilitatea
pentru Poloni de a se aproviziona, deoarece ei ridicasera, la venire, ceea ce se mai putuse gasi in drumul lor. Prin urmare, IoanAlbert a trebuit s ja alta cale si anume aceea care trecea prin
orasul Siret, prin marele codru. al Cosminului i raspundea la
Cerncluti. La 19 Octomvrie (asediul Sucevei incetase cu trei zile
mai inainte, la 16) armata polona, demoralizata, porneste indarat
pe drumul aratat. stefan care banuise ch. Albert nu va respecta
conditia cu privire la itinerariu, are acum prilejul sa plateasa
pentru toate pagubele recente i pentru umilinta, mai veche,
dela Kolomea. El porneste in grab cu ostile sale dupa Poloni
si-i arunge in marginea fgetului dela Cosmin , unde-si ayezasera tabra. Domnul pune s se ocupe iesirea din codru dinspremiaznoapte, aseza apoi ostasi ai s51 chiar in codru, poruncindu-le sa taie copacii pe ambele laturi ale drumului, lasandu-i numai
intinati i, in momentul cand armata polond se angaj ase mai

toat In 'Adore 26 Octomvrie 1497, Intr'o

www.dacoromanica.ro

Joi, el ataa

80

STEFAN CEL MARE

puternic ariergarda. In acelai timp, pedestraii prvlesc asupr a

irurilor de nlreti poloni cari nu se puteau mira uor din cauz a

locWui strmt ca odinioar. Ungurii la Posada copacii intinati i provoac o desordine cumplit. Oastea regelui loanAlbert a fost prins ca inteo capcan i strivit. Fost-au atunci
mare moarte intre Lei din partea armelor moldovene pove-

stete letopisetul dela Bistrita i toate schiptrele crieti au

fost luate i multi boieri i voevozi mari de ai Leilor au cdzut
acolo i multi ostasi ... si toate putile cele mari cu care bltuserh

cetatea Sucevei au fost prinse atunci i multe altele mici i mai

mici, pe care nu este cu putint a le inira . Regele Ioan-Albert

izbuti cu mare greutate s-i fac drum si ajunse, urmrit i

atacat necontenit de Moldoveni, la Cernuti. Intre timp, venea
dinspre Sniatyn In ajutorul Polonilor, un detaament de nlreld
mazuri. Stefan aflnd de aceasta, trimite inaintea lor pe vornicul
Boldur cu o parte din oaste. Lupta a avut loe la satul Lentefti,
In ziva de 29 Octomvrie, inteo Duminec6 i cu mila lui Dumnezeu i cu norocul Domnului Stefan Voevod --cum spune letopisetul dela Bistrita biruir iar Moldovenii. Fost-au si acolo
mult moarte in ziva aceea printre Lei ... i czut-au si acolo
mult oaste leseascd . Insusi cronicarul polon Wapowski recunoate &A Mazurii inconjurati In cele din urin din toate prtile,
luptndu-se in modul cel mai vitejesc, au fost ucisi pra la unul .
In sfnsit, chiar la Cernuti, a mai avut loe o luptd in urma cdreia.
Ioan-Albert au fugit cu puldni ostasi i de abia au segpat ,

cum pov.esteste letopisetul dela Bistrita. Din numeroasa i falnica armat care intrase in August In Moldova, s'au intors numai
cteva frnturi. Cea mai mare parte a nobilimii ce insotise pe
rege, a sleathei , cum se spune In limba polon, a rmas pe
diferitele campuri de btlie i rnai ales In Codrul Cosminului.
Insi izvoarele lor mrturisesc dezastrul . Acest cuvant chiar
e intrebuintat de cronicarul polon Cromer. Iar medicul Regelui
loan-Albert spune: Si mare si nernsurat jale a fost in Polonia
din cauza unei att de nenorocite intmplri . Vecinii Polonilor
au rmas, pe drept cuvnt, impresionati de infrngerea lui loanAlbert. Astfel cronicarul prusian Nacker relateaz: Oastea regelui a suferit o catastrof; cea mai mare parte au fost omoriti
si prinsi i toate carele, cu tot ce aveau in ele, au fost pierdute.

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL CU POLONII. LUPTA DIN CODRUL COSMINULUI

81

Iar in Analele Rutene gisim: Si i-a batut fara mila si i-a fu-

&it pana la granit., btandu-i si ucizandu-i. Si atat de mare

a fost nenorocirea Polonilor, twat abia unul din zece s'a intors
Cu Craiul, care s'a si imboldavit din aceast. cauza .
Prada luat. de Moldoveni a fost uriasa. In afara de steaguri,
tunuri si ceea ce aveau cei prinsi sau ucisi asupra lor, un izvor
prusian vorbeste si. de 6.000 de care acoperite care au c'zut
toate In mana ostasilor lui Stefan. Cronica lui Grigore Ureche si
Simion Dasclul adaog. ea' nici acei putinei Levi ce iesisera din
codru n'ar fi scpat, de nu s'ar fi incurcat ai nostri in carele
criesti si boieresti, de le-a indelungat vremea de au fugit . In
ce priveste pe prizonieri, traditia, consemnata de Neculce In 0
mama de cuvinte , spune ca Stefan ar fi poruncit s fie pusi sa
are mai multe locuri intinse pe care le-a semanat apoi cu ghinda

si asa au crescut dumbravi pentru pomenire ca sa nu se mai

acoliseasca (sa se lege I) de Moldova: Dumbraya Roie la Botosani,

0 Dumbraya Rofie la Cotnar 0 Dumbrava Rop:e mai gios de Roman . Unii se indoiese de veracitatea acestei traditii; noi socotim
ins, ca nimic nu ne impiedec s'o admitem. Detaliile pe care ni
le d. Neculce asupra tratamentului la care erau supusi acei prizonieri nu par debe a fi inventate.
Stefan nu s'a socotit ins rzbunat numai cu distrugerea ar-

matei lui Ioan-Albert, ci la navlirea, prin nimic justificat, a

acestuia, a tinut sa raspuncla si el tot printr'o nvlire. Pe deasupra, a asmutit impotriva lor si pe Turci. In Mai 1498, acestia
nvalesc, sub comanda lui Bali-heg, comandantul Silistrei, in
Polonia si o prada cumplit. Putin dupa aceea la 22 Iunie,
spune letopisetul dela Bistrita intr si Stefan pe urma lor.

Cetatile Trembowla, Buczacz 0 Podhajec, au fost luate si arse si

tot tinutul pana la Lw6w dup alte izvoare, chiar pana la apa
Wisloka, dincolo de Przemysl prddat (vezi fig. 18). 0 suta de
mii de robi ar fi eazut atunci in mainile Moldovenilor; pe o parte
din ei, Stefan i-a asezat In judetele din spre miazanoapte din
care pricin. arat letopisetul lui Grigore Ureche si Simion

Dascalul si Oa astazi trieste limba ruseascA in Moldova ;

pe altii i-ar fi vandut Turcilor.
Si ca si cum n'ar fi fost de ajuns atata, Tatarii navlesc si
ei In cursul lunii Iulie si se intorc de asemenea cu o prada bogat.
6

www.dacoromanica.ro

CO

fie/zo
amosc

Przeworsk

Jaros/aw

Lancu

RadyInno

Czchow

LWOW\
(L,Ovl-

*Priemysl

(Cinov)

oPomorz any
Tarnopo,

o wo/ocis,

stru
Rohalyn

Sambor

,x,

oDrdhobicz

0 Stry,

Trernbow/a

PoOnajec

fidfiCI

Buc ac?

/esupol

"
0 Japeinica

Starnsia. u0
Tysmienic a o

P
blunc doc,

Bereg

Satu Mare
Sarmar

0 go.t3I, ON I A
07:40 snoialifnr
enka

\41.-

Hust
6 Mst Pe n

Smerinka

f,

08ar
.Cdmenec4Podolsky
MOHILEW

oCoimanAHotin
KiSCjUli

X..LentecL.:1/m

in I

Cr
1,ntiti

\i

7"'
ov:/saut.

tonic

Podriga

"1,
Soroca

00. airm,inesti
5'UCEAVA

Fig. 18. Expeditia de pedeapsi a lui tetan cel Mare In Polonia. Linia neap% Cu sageti arat drum' urmat de armata moldoveana.

www.dacoromanica.ro

RAZBOITJL CU POLONII. LUPTA DIN CODRUL COSMINTJLUI

83

Tara lui Ioan-Albert pltea cu vrf si indesat nesocotinta regelui

&au de a fi provocat pe tef an care era, in momentul acela, figura
reprezentativa din orientul crestin si dispunea, dup cum se

vede, de multe mijloace pentru a razbuna nedreptatea ce i se

Meuse. Aceste navaliri repetate obliga pe Ioan-Albert sa incheie

pace cu Domnul Moldovei. Conditiile pacii constitue cel mai

mare succes diplomatic al lui stefan. Mai intai once pretentie
de suzeranitate, mai mult, once aluzie chiar, e inlaturata. Partile
sunt deplin egale; ceea ce se prevede pentru una din ele, se prevede si pentru cealalta. Toate ofensele, pagubele si nedreptatile se uita; de acum inainte va fi de amandou prtile ...
liniste si pace yes/lied . Cei doi monarhi sunt datori s se ajute
reciproc cu sabia si cu sfatul si ... tu toata puterea ... , impotriva tuturor vrajmasilor. Dacd Ioan-Albert si fratele sau Vladislav, regele Ungariei, vor porni in persoana impotriva Turcilor

locul de trecere peste Dunare al celui dint:di este prevazut

precis: pe la Oblucip atunci va merge si *tefan; in caz and
va fi impiedeeat, va trimite pe fiul sail Bogdan sau pe altcineva
cu toate puterile sale. Donmul Moldovei se angajeaz s comunice

celor doi regi once stire despre o eventuala navala a Turcilor si

sa nu dea acestora nici s at ... nici ajutor ; dacl ins va fi
totusi obligat s'o faca, atunci aceasta sa nu se considere ca o

clcare a tratatului. Clauza din urma lasa, de fapt, lui stefan

putinta de a actiona cum va crede in cazul unui rdzbiou dintre
Turci si cei doi regi iageloni. CA acestia au trebuit s primeasca
o asemenea clauza, arata mai bine deck, once alta consideratie,

pozitia eminent pe care se afla stefan atat fala de Poloni c'at

si fata de Unguri. Acestia isi dadeau in sfArsit seama ch. peste
domnul Moldovei nu se mai putea trece, mai mult chiar, ca aveau
neapArata nevoie de el si c, de aceea, trebuiau sa convie la anu-

mite concesii. stefan n'a avut ins nevoie s feed uz de clauza

amintita mai sus. Dimpotriv in legtura cu noua liga ce se
formase impotriva Turcilor, liga In care intra, intre altdi si Vladislav, regele Ungariei a incercat In 1500 sa mph' legaturile cu
Poarta, refuznd tributul si trimitand chiar pe Boldur vornicul
s dea foc Chiliei si Cetatii Albe. i cu un an mai inainte, In Fevruarie 1499, atacase el o oaste turceasca ce se intorcea din Polonia unde fusese dup prad. Moldovenii, imbrcati In haine
6*

www.dacoromanica.ro

84

STEFAN CEL MARE

1eF;e0i, au lovit pe Turci intre Nistru i Prut, in regiunea HotinBoian i au ucis pe multi din ei. Dar, In genere, campania cre0inilor

n'a avut succesul dorit. Vladislav a incheiat pace cu Turcii la 20

August 1503; Moldova i Tara Romneascd au fost cuprinse 0 ele
In tratat ; se prevedea anume c tributul lor nu va fi sporit: Stefan
pltea 4.000 de ducati, iar Radu de dou ori mai mult, adicil 8.000.

Tratatul s'a incheiat in forma lui definitiv, la Htirliiu,

In

ziva de 12 Iulie 1499. El nu cuprindea nimio cu privire la Pocutia ;

aceast chestiune, dup' mrturisirea insa0 a lui Stefan, fusese

nisat la o parte spre a fi solutionat ulterior. Se tie a Moldova
avea drepturi vechi, dela Petru al Muatei i Alexandru ce! Bun,
asupra acestui teritoriu ; Stefan ocupase chiar o parte a lui In
1490; avuseserd loo, inainte de expeditia lui Ioan-Albert din 1497,
si unele ciocniri ; urma deci ca acum s se ja o hotrire. Din actele

vremii rezult6. c trebuia 86 se adune o comisie mixt Moldoveni, Poloni i Unguri care s" decia. Moartea regelui polon
(17 Iunie 1501) produse Mg o amAnare. La cel de al doilea termen

29 Septemvrie 1502 delegatii poloni nu venird, Mcand pe

aceia ai Moldovei i pe cei trimisi de Vladislav regele Ungariei,
s a0epte degeaba mai bine de cinci sgptmni. In consecint,
Stefan ocup6 intreg tinutul, punandu-0 pArclabii In cetti i

vame0i In orae i trguri. Pocutia e tara mea spune el solului polon care se prezentase mai pe urma pentru a scuza lipsa
delegatilor cci se tine de Moldova din vremuri deprtate i
am asupra ei drept sigur . i acum vreau s'o pstrez adaogA
Stefan cu pretul pierderii capului meu . Nici la cel de al treilea
termen, fixat in urma struintelor regelui Ungariei, in ziva de
2 Noemvrie 1503, Polonii nu se inflieaz la locul hotrit ; Stefan
era prin urmare in dreptul su s considere chestia inchis. De
fapt, Pocutia i rmne sub stpnirea dregtorilor Moldovei,
iar incercrile Polonilor de a o relua cu armele nu izbutesc, cu toat

afirmatia contrara a lui Wapowski. Abia sub Bogdan, fiul lui

Stefan, ea va fi lnapoiat, i atunci de bun.' voie.
Yiata economicil. Tratatul de comer t pe care-1 incheiase Alexandru ce! Bun cu Liovul (vezi vol. 1 al acestei lucrri, ed. IV,
p. 521), tratat ce fusese confirmat de fiii sli Stefan i Petru Aron,
a fost reinoit 0 de Stefan ce! Mare. La 3 Iulie 1460, prgarii din

Liov, veniti special pentru aceasta la Suceava, capt actul

www.dacoromanica.ro

VIATA ECONOMICA

85

intarit Cu pecete domneasca, prin care li se confirma vechile pri-

vilegii, pentru once fel de comert, import, export, transit Cu

Moldova. -Mae sunt in genere, acelea0. Li se face chiar un
avantaj i anume: li se iarta vama tatareasca pe care trebuiau
s'o plateasca la Cetatea Alba cei ce treceau marfuri peste Nistru.
Liovenii nu vor da niciun ban, nici macar pentru o miie de marci,

fie ca i-ar a0epta ori nu acolo insu0 fiul -tarului tataresc . La

trecerea Prutului, la Cernauti, se precizeaza c suma de 4 gro0
pentru un car nemtesc sau armenesc , se va plati numai &and

carele vor trece pe poduri umblatoare; and apa va fi Inghetata

sau and carele vor trece prin vaduri, atunci nu vor da niciun
ban la trecatoare . Se precizeaza de asemenea ce se intelege prin

maruntiurile pentru care se plate0e In Suceava o Irma de

trei gro0 de grivna. Pe langa pci, nadragi, gbh ungure0i
paloe care erau mentionate 0 in privilegiul dela Alexandru eel
Bun, aflam ca sub aceasta de-numire generica se mai Intelegea
panza litvana , cea zisa de Krosno un or4e1 In Galitia,

cea nemteasca, catifeaua, postavul taiat, harsul o stofa. de

Lana',

apoi obiecte de fier 0 de cositor: fiare de plug, cutite,

coase, seceri, talere, tevi, In sfar0t brnele ferecate , ofranul

i alte lucruri marunte . In ce prive0e punctele de \mina, se
mai adoga, intre Prut i Nistru, Lei puma trg in tinutul

Cu acela0 nume; pentru postavurile care vor trece in Tara

Romaneasca se va plati vama nu numai la Suceava, trei gro0
de grivna, 0 la Back' cum sta scris In vechiul privilegiu, dar
0 la Roman, la Adjud i la Putna

dac drumul era pe valea

Siretului sau la Vaslui, la Barlad, la Tecuci daca veneau

pe valea Berladului, i anume de car cate doi z1oi . i la Beau
vor pia-Li tot atat, In timp ce pe vremea lui Alexandru, dadeau
doi gro0 de grivna.
Doi ani i jumatate numai dupa ce le eliberase acest privilegiu
comercial, 0 anume In 1463, la 25 Ianuarie, stefan da un salvconduct burgmistrului i tuturor domnilor i sfetnicilor de
frunte i tuturor negutatorilor din orapil Liovului, mari i mici ,
pentru ca sa fie volnici i slobozi
sa vie la noi, in tara noastra,
cu toate negoatele i marfurile lor, s cumpere i s vanza fara
nicio zAbava sau paguba . Varna vor plati dupe' privilegiul ce
le-am scris i le-am dat . Explicatia acestui nou act cuprinzand.
www.dacoromanica.ro

86

$TEFAN CEL MARE

asigurarea domnului pe cinstea i pe credinta noastrd cretineascd, frd Ineldciuni i Me nicio viclenie cd va respecta
dispoziiile zisului privilegiu, pare a fi In legturd Cu recatigarea
Hotinului de care Stefan, fapt care turburase, se vede, raporturile dintre cele cloud' tdri. Negustorii din Liov voiau o noud garantie i Stefan le-a dat-o.
Aceeai continuitate se observd i In raporturile comerciale Cu

Braovul. Chiar din primele luni ale domniei, din Octomvrie

Noemvrie 1457, avem un act prin care Stefan anuntd pe negustorii de acolo cd a hotdrIt sd le trimeatd dupd sdrbdtoarea Sfintei
Ecaterina (25 Noemvrie) o scrisoare, invitandu-i sd vie cu mrfuri In tara sa. Dacd totui i dupd aceasta le va fi teamd, atunci
le va da o scrisoare deschisd, Intdrit Cu pecete, spre a putea
vinde i cumpdra oriunde, In targurile i satele Moldovei. Nimeni
nu va iiidrazni sd-i supere, fiindcd s'ar expune s"-i piardd capul.
Se vede cd Braovenii au avut totui oarecare Indoieli; de aceea,
Stefan le relnoiete, la 13 Martie 1458, In formd solemnd, ca martori figurand toti marii boieri In frunte cu mitropolitul Teoctist, privilegiul cel vechiu pe care-I obtinuserd dela Alexandru
cel Bun i care nu ni s'a pdstrat. Braovenii sunt volnici i slobozi s umble prin toatd tara
i prin cetdti i prin targuri,
ca sd-i vnzd marfa lor: i postavuri i pAnzd qi bobou i orice
ar avea . PAnza i boboul se vor vinde CU COtUi ; postavul
Cu bucata. Pentru o bucata de postav de Louvain, vor plti vamd
18 groi ; dac. e de Colonia , 12 groi ; de Buda 8 groi, iar

de Cehia numai 4 groi. Pot cumpara in Ord i boi i vaci

i tot ce au mai cumpdrat pe vremea moului nostru Alexandru ;

trecnd peste munti, in Ardeal, vor pldti de fiecare bou cate 2

groi. Dacd s'ar IntAmpla ca printre vitele cumpdYrate sd se gdseascd i unele de furat, lucrul fiind dovedit cu oameni buni
i dac'd Braovenii nu vor putea sd aducd chezai, atunci ei vor
pierde acele vite, fr ca sd mai fie i globiO adie s pldteased
amendd, nici mdcar un gro . Judeedtile vor avea loc In fata
domnului. Nimeni altcineva In tara noastrid spune Stefan -nici boier, nici vornic, nici oltuz sd nu indrdzneascd a-i judeca;
altfel, va pti mare pedeaps i urgie .
Dei acest privilegiu e categoric, negustorii din Braov cer,

peste patrusprezece ani, In 1472, o noud asigurare. Nu tim

www.dacoromanica.ro

viATA RELIGioAs.

87

in mod precis cdrei cauze se datoreste cererea lor ; poate s" fi fost

teama, poate dorinta de a avea In sons garantia care se and

Intr'adevdr in acest document cd nu vor fi obligati s vndd mdrfurile lor domnului la pretairi arbitrare, fixate de acesta, ci numai prin
blind invoial. Fapt este insd ad la 3 Ianuarie., Stefan le dd un act prin

care garanteazd: 1) libertatea deplind a negotului in tot cuprinsul

trii sale, i prin targuri i prin orae ; 2) interzicerea confiscarilor ;
3) siguranta intoarcerii in oraul lor. Trei ani mai tarziu, i anume
la 10 Iulie 1475, urmeazd un act similar pentru to0 negustorii din
Ungaria, nu numai cei din Braov ; ei sunt slobozi sh facd negot in
Moldova fie pe vreme de pace, fie pe vreme de rdzmiriV .
Mai avem incd o serie de documente din vremea aceasta, privind relatiile comerciale Cu Braovul. In mai multe randuri ni
se vorbete de cumpArdturi ilcute acolo. La 18 Fevruarie 1476,
prin urmare la Inceputul anului In care a fost lupta dela Frzboieni,
-tefan serie oltuzului din Braov s dea voie lui Mihai meterul
de a se intoarce in Moldova ca sb iile ci armele cumpdrate acolo.
cdci avem nevoie de ele . . . s ne fie impotriva pdganilor . La
17 Iunie 1482, o noud cumpdrdturd: de data aceasta e vorba trig
de ulei i de posta y, in valoare de 25 de florini ungureti; Stefan
roagd pe Braoveni ad nu-i ja vamd. Spre sfaritul domniei, in
anii 1500-1503, gdsim o cerere similard: sd nu se ja vamd. spatarului Totruan care se dusese acolo, din porunca domnului, s
cumpere arme, funii i scari de ea.
Al doilea centru sdsesc din Ardeal care avea legituri comerciale ou Moldova era Bistrita. Nu tim ca Stefan s fi dat negustorilor de aci vreun privilegiu in felul celui acordat Braovenilor.
Cert este Irish' cd schimbul de m'drfuri a urmat neintrerupt i in
spre pdrtile acestea ; ne-o spune de altf el i privilegiul Liovenilor,
din 1460 care amintete de postavul ce se exporta la Bistrita
i in Tara Ungureascd . Ni s'a pdstrat o scrisoare din 7 Martie
1481, dela Stefan, care roag. pe oltuzul i pargarii acestui ora

sd-i trimeatd pe un argintar Antonie, refugiat din Moldova in

timpul prAdaciunilor turceti, deoarece are sd-i dea ceva de lucru.

Il va plti aa inat s rmdie multumit i-i va da voie sa se intoarcd inddrdt cand va voi.
Pentru nevoile comertului i ale vietii economice In genere i
In acelai timp i ca un semn de suveranitate, a bdtut Stefan ce!
www.dacoromanica.ro

$TEFAN CEL MARE

88

Mare bani. Ei sunt de argint ; au 13 milimetri in diametru; pe

avers, intre dou cercuri de perle si ocolind stema Orii, capul de
bour, st scris: t MONETA MOLDAV; pe revers, de asemenea
intre dou cercuri de perle si ocolind o cruce cu sase brate, citim:
STEHANUS VOIEV (vezi fig. 19). In afar de acestia, a btut

si bani mai mici 10 mm. diametru

tot de argint si f6r6 inscriptii (anepigrafi:
vezi fig. 20).
Fig. 19. Moneti de argint
dela $tefan cel Mare. (Colectia
Academiei Romine).

Tiata religioasii. Mitropoliti si episcopi.

Biserica Moldovei si-a p6strat, sub stefan
cel Mare, organizarea care se constat in
prima jum6tate a veacului al XV-lea.

Mitropolia era la Suceava ; in afar de

aceasta, mai existau cloud' episcopii, una la Roman, cealalt la
Rkiduti.
Cel care a uns ca domn la Direptate pe fiul lui Bogdan a fost
Mitropolitul Teoctist. Era, se pare, de neam insemnat, poate rudd
cu familia domnitoare, ca si predecesorul su losif. Asa s'ar explica rolul important pe care-1 are, in viata

politic a Moldovei, timp de un sfert de

veac, acest ierarh. Era si un bun arturar:
ni s'a p6strat tetraevanghelul scris de el si
(Mina nfngstirii Neartrtului pentru rug6-

ciunea sa si a celor ce vor citi pe el s'i vor

asculta cu os'ardie . Teoctist figureag adesea

Fig. 20. MonetA micl

de argint, anepigran
dela $tefan cel Mare.
(Colectia Acaderniel
Romine.)

in fruntea martorilor din hrisoave, mai ales

in acelea privind mAngstirile, precum si in unele acte de caracter
politic. In 1462, el jur Impreun cu ceilalti demnitari bisericesti
si laici ai Moldovei 06 va pstra credint regelui Cazimir al Polo-

niei, cum Meuse, printeun act deosebit, si stefan. Teoctist a

pAstorit Moldova Ora in anul 1477, luna lui Noemvrie in 18.
A fost inmormntat in m'a'n'Astirea Putna. li urmeaz6 in scaun
Gheorghe, care fusese mai inainte in m6n6stirea Neamtului. A avut
una din cele mai lungi pAstoriri din &Ate cunoaste biserica Mol-

dovei: Ora' in anul 1511, sub Bogdan, fiul lui stefan.

Ca episcop de Roman, g6sim intai pe Tarasie. El e mentionat
pentru prima oar inteun document din 12 Septemvrie 1464,
unde domnul il numeste: o episcopal nostru chir Tarasie din Tdrgul

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE LUI *TEFAN

89

de jos . Ultima oar e pomenit in hrisovul din 14 Octomvrie 1473;

aci el are titlul de: episcop al Mitropoliei de jos *, ceea ce nu

trebue insa interpretat In sensul a ar fi avut un rang erarhic

egal cu mitropolitul din Suceava. Fiind numai episcop, el era
inferior acestuia; fat6 de episcopul de Rgdduti ing, dei aveau
ambii acelai grad erarhic, trecea inainte: aceast ordine se 1)6-streazA i In documentele cancelariei domneti. Dupg Tarasie,
urmeazA ca episcop de Roman, Vasile, un ierarh invAtat care a
redactat un tratat despre deosebirile dintre catolicism i ortodoxism. E mentionat In actele vremii lntre anii 1488 (4 Aprilie) i
1499 (12 Iulie). Are ca urma pe Teoctist, fost egumen la Neamt;
acesta apare pentru intAia oar in actul din 17 Noemvrie 1502,

privitor la mnstirea Putnei, i poart, ca i Tarasie, titlul de

o episcop al mitropoliei de jos din targul Romanului .
La 116d6uti gssim un singur episcop, pe loanichie care deasemenea are o pAstorie foarte lung6. Cea dintE mentiune e In documentul din 25 Aprilie 1472, unde e trecut dup Tarasie, episcopul_

de Roman; cea din uring In 26 August 1503 and Stefan confirm6 acestei episcopii ocina ei dreapt anume satele Rdutii
cu morile i Cotmanul mare cu cele noud cgtune care-i fuseser6
d4ruite de strmoii s'Ai.
Ctitoriile lid Stefan. Niciunul dintre domnii Moldovei n'a

InAltat atAtea 16cauri de rugAciune ca Stefan. Traditia spune

a dup fiecare lupt el ridica o biseric6 sau o mdnAstire i ea se
confirm6 aproape intocmai prin mrturiile documentare. Aa de
numeroase sunt ctitoriile lui stefan, unele zidite din temelii, altele
numai reparate sau adAogite, hick, poporul a ajuns s5.-i atribue
acestui drept credincios voevod once lca mai vechiu, despre care
nu se mai tie de and dateaza. Atletul lui Hristos , luptAtorul
neInfricat impotriva Turcilor i Ttarilor, a dovedit i pe aceast_

cale, prin ctitorii, at de puternia era credinta sa.

Madstirile care pomenesc de ctitor pe $tefan pot fi Imprtite
In trei categorii. In prima categorie inted acelea care se datoresc
exclusiy marelui domn. Astf el Bunt mngstirile Putna i Volovdful.

A doua categorie cuprinde mnastirile existente de mai inainte

sau din timpul domniei lui, la care $tefan a Mcut biserici noud
sau diferite imbung.atiri. In aceast6 categorie intr Neamod, Bistrip, Voronqui, Tazldul, Dobrovdful i, In afara hotarelor t'rii,
www.dacoromanica.ro

Fig. 21.

Manitstirea Putna, ctitoria lui stefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE LUI 5TEFAN

91

mnsiirea Zografu dela Sf Antul Munte. In sfarit, a treia categorie privete mnstirile crora stefan le-a fcut numai danii,
andu-le sate, vii, tigani i mertice anuale de sare, vin, cear, etc.
Constructia Putnei a inceput In vara anului 1466 (4 Iunie,
dup unele izvoare, 10 sau 20 Tillie dup5. altele) i a tinut trei ani
incheiati (vezi fig. 21). La 3 Septemvrie 1469 avu loe sfintirea,
In prezenta domnului i a marilor boieri, slujba fiind fcut de
mitropolitul Vrii Teoctist, de episcopul de Roman Tarasie i de
62 de preoti i diaconi. Staret fu numit Ioasaf, arhimandritul.
Putna avea s fie, potrivit hotrlrii lui tef an, locul su de venic6
odihn. Daniile pe care le-a primit aceast mnstire dela lnaltul
su ctitor sunt foarte numeroase..Documentul din 6 Fevruarie
1.503, care cuprinde Intrirea tuturor donatiilor anterioare ne
face s vedem imensa avutie de care dispunea Putna. Ea avea
mai hitAi 29 de sate dintre care 24 druite de tef an care le cumprase dela diferiti proprietari sau le avusese el personal i 5 druite de doi boieri; satele se aflau mai ales In partea de Nord a
tarii, In tinuturile Sucevii, Cerdutilor i CArligAturii; apoi o se-

lite la gura Frumuitei i o bucat de pmnt la Prut; vii In

dealul Harlului; o branite intins, adic.' un loe rezervat
pentru pescuit, vAnat i fcut Br', In jurul mnstirii; mai multe
mori pe Siret, In apropiere de argul Siretului; o prisaca la Comarna ; cAte o sua cincizeci de drobi de sare In fiecare an din ocna

domneasc6 dela Trotu; toatd dijma din cear pietrele de

ceara cum se spunea atunci din trgul Siretului; vama cea
mic. a Sucevii care se Incasa la Jicov; scutire de vam pentru
etele adus la mnstire; apoi dajdea i veniturile popilor din
satele care ascultau de mnstire; gloabele adicA amenzile ce se
vor percepe In aceleai sate ; un numr de slae de tigani. Traditia, consemnat6 de Ion Neculce In O seam de cuvinte , spune
61 la Voloo4 ar fi fost o bisericei de lemn, ridicat de Bogdan
intemeietorul. stefan pune s se zideasc aci o mandstire. Pisania
ne arata c lucrul s'a Inceput In anul 1500 i s'a isprvit in 1502,
Septemvrie In 14.
La Voronef unde a ridicat In 1488 stefan ctitoria sa (vezi fig.

22), exista de mai lnainte o mnstire de lemn; pe la 1471. se

constata un egumen Misail; tot aci spune traditia c ar fi trdit
acel sihastru Daniil, cAruia domnul, Intr'un ceas de cumpn ,
www.dacoromanica.ro

s.

"

.,

,'

1.17'

'
.

.,.4

,i

...,

.: .

1,,
s

'

'.11%)

1I

,.

' ' '.

'

ki.

'.,. ',1'..

.
"`",

. ,,-; nP

S.-{M .

.,. %

,. .....V
,R

;.,,

..

-'

'
1----- -.-a---: - --a--il------

'

.."

c---_-

..'k

...e

www.dacoromanica.ro

C.,,

"

S.,
,

, :.- -

Fig. 22. Iliserica dela Voronet rldican de *tefan eel Mare, In 1488. Peretl exterior' aunt acoperiti de picturl;
acoperlaul e de eindr113..

' r.1

...

'

3".
Z

A:': -.'

tr.".

.1

,'-

,.,.;

.:

'

'
t. "-

. e ..;
... .

!..

\'

CTITORIILE LUI $TEFAN

93

i-ar fi cerut sfat i ajutor. Inc inainte de a ridica biserica sa de

zid, stefan a flout mnstirii dela Voronet o mic5. danie. Chiar
In timpul cand se ridica, in August 1488, el i-a druit apoi un sat,
tilbicaniisi tot basinul pAyaului Suha mare, cumprate cu 160
de zloti ttresti. Alte danii au urmat in 1489, cAnd mnstirea
capt satul Vldenii de pe Siret cu morile de acolo, cumprat
iarsi de domn, in 1490, cnd se adaog6 o seliste Poiana, la gura
Homorului, in 1497, cAnd stefan ii drueste o prisac in tinutul
Crlignurii si un loe aproape de acea prisac si in 1499, mnstirea
sporindu-si avutul de data aceasta cu inc6 un sat, Milcinestii, tot

in tinutul Carligturii, i cu mai multe fMci de vie in dealul

H rlului.

La Dobrovlif existau spre sfarsitul domniei lui stefan dou

mndstiri: una cu hramul Schimbrii la fat, cdreia domnul
druieste, la 26 Noemvrie 1499, trei sate pe parul Dobrovtului;
o a doua cu hramul Pogoririi Duhului Sfnt, care primeste, la 6
Octomvrie 1503, cinci sate, tot pe Dobrovt, cumprate de stefan

cu 1.500 de zloti ttresti. Pentru aceasta de a doua mnstire

construeste evalaviosul domn o nou biserick de zid ; lucrarea
a inceput la 27 Aprilie 1503 si s'a terminat in 1504, asa dar chiar
in anul mortii.
La Bistrip, vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun, stefan a
adaos clopotnita si un paraclis in numele sfntului martir Ion
cel Nou dela Cetatea Albd . Constructia a durat cAteva luni; ea
era gata la 13 Septemvrie 1498.
Mnstirea Tazhiului exista In 1481. In acest an, la 1 Fevruarie, stefan Ii drueste satele Borilestii i Drgotestii din
Campul lui Drago. Cinsprezece ani mai trziu, in 1496, si anume
in ziva de 4 Iulie incepe, din porunca lui, constructia unei noi
biserici, de zid, care se termin la 8 Noemvrie 1497 (vezi fig. 23).
O frumoas biseric, de proportii mai mari i avnd hramul
InlVrii a ridicat stefan in vechea ctitorie a lui Petru al Musatei,
Neampl. Constructia era gata la 14 Noemvrie 1.497, asa dar duph
biruinta din Cosrul Cosminului (vezi fig. 24). Mnstirea Neam-

tului a primit i unele danii: astfel la 13 Iulie 1463, domnul o

scuteste de desetina pe care trebuiau s'_o dea priscile ei din hotarul Zahornei, la Nistru, iar la 1 Aprilie 1470 ii acord privilegiul
.de a nu plti vamil pentru trei care de pete; mai importantd
www.dacoromanica.ro

94

*TEFAN CEL MARE

dania pe care o primete la 30 Septemvrie 1503: ea const din

satul Baicenii pe Siret i cu morile din sus de Orzeti i din jos de
Vornutariu, proprietatea personalil a lui stefan, apoi satul Mogo-

etii, tot pe Siret, cumparat de domn cu 400 de zloti tatareti,

o prisacd in branitea domneasca dela Bohotin i un mertic anual
de ase pietre de cear din pietrele domneti dela Targul Neamtului. Pentru aceste danii, stefan cere egumenului i calugrilor,

Fig. 23. Pisania bisericii Tazlau. In ultimele doua rAnduri se vede data cAnd s'a
ineeput constructia: 7004 (1496) Iulle 4 si data eAnd ea s'a ispravit: 7005 (1497)
Noemvrie 8.

o Esa ne cante noua i doamnei noastre Maria o liturghie la toate

sfintele Duminici pana ce vom fi in viatd, iar dupd moartea noastr sa ne cante in fiecare Miercuri sara un parastas, iar Joia o

liturghie pana in veac, cat va sta aceasta sfanta mangstire .

O deosebita grija a ardtat Itefan manastirii Zografu din Sfntul
Munte, facandu-i multe imbunatatiri: in 1471, a intarit adica a

reparat bolnita sau spitalul de acolo i i-a dat pentru odihna

sfant raposatilor parintilor notri i pentru sanatatea noastra
www.dacoromanica.ro

47/

atom. 4neaaroloT

'a_ inuread

4.

,...
.7

.,_

.."

....."'

_
.

' ;WO,. '

..:=301

A
N

_,- ' 0..,t

K.

,........-.A,. ...,,.., ,..,-,-,;;'

47

Nu; )11'

7,0;

IT Al.
'VD

Ruttift:

m.
,

74.

Fig. 24. Plsanla biserleil marl deja manastlrea Neamtulul zidlta. de $tetan ; In ultlmul rand se eiteste data and s'a Ispravit
eonstructia:
Atrt x... MC1101 1101515
i (sin anul 7005 (1497)... luna /inertly* 14 t).

www.dacoromanica.ro

96

$TEFAN GEL MARE

0 a copiilor no0ri un mertic anual de 500 de aspri; in 1475 a

-construit un turn de cornii ; mai tarziu, in 1495, a zidit.trape-

zria; in sfar0t, in 1500-1501, a adus ap in mnstire, Mand

un canal, o cristelnit 0 o fantan. Deosebit de acestea, i-a acordat

Ina din primii ani ai domniei, din 1466, un mertic anual de 100
de galbeni ungureti, ceea ce era o sum important. In schimb,
alugrii trebuiau s respecte urinktorul aezrnant, pe care-1 reproduc in intregime, deoarece e caracteristic pentru grija i minutiozitatea pe care o punea ina din tinerete evlaviosul voevod
in raporturile sale cu biserica: Inainte de toate spune Stefan
s m scrie pe domnia mea la sfanta proscomidie, dup obiceiul
sfintilor printi i dui:a aezrnantul sfintei biserici, i s scrie
langa domnia mea i pe doamna mea 0 pe copiii notri de Dumnezeu druiti Alexandru i Elena ; i s stea la sfantul pomelnic
cum este scris. Si iar60, Oda' ce Dumnezeu atottiitorul se va indura cu noi i vom fi in viat
sfnta biseria s ne cante Sambt seara paraclis i Dumineca la pranz s se dea butur, Martea
s ni se cante sfanta liturghie, 0 la pranz s se dea buturd. i sa
m mai pomeneasc in fiecare zi la vecernie 0 la pavecernit i la
miezul noptii 0 la utrenie i la liturghie 0 la sfnta proscomidie
unde mai este obiceiul sfintei i dumnezee0ii biserici, precum
e invtt ura sfintilor printi; iar in pomelnic s ne pomeneasa
dup aezamant. Acestea 84 ni se cante Odd ce vom fi in viat.
lar dup trecerea anilor no0ri i dup sfalitul vietii noastre, In
anul intai s ni se faa i sa ni se cante sfntul prohod, de &Are
sobor ; apoi slujbele de ziva a treia, a noua, a douzecia 0 a patruzecia, de o jurntate de an 0 de un an. lar dup trecerea unui an,

s ni se ante inteo zi din an, de atre sobor, pentru mantuirea

sufletului; seara parastas cu coliv i butur, iar dimineata
sfanta liturghie cu coliv; iar la pranz, butur, spre mngaierea
fratilor. Aceasta s rmaie aa, cat vreme va sta i sfnta mnstire .

In cea de a treia categorie, a mnstirilor care au primit numai

intr Moldovita, Pobrata i Homorul. La 12 August 1457,
aa dar la cateva luni numai dui:a suirea sa pe tron, Stefan scutete celei dintai dou6 case pe care le avea in Suceava de once
-dri i munci &Are domnie. O scutire similar capt Moldovita
i la 31 August 1458 pentru statul ei Borhine0ii ai arui locuitori
www.dacoromanica.ro

CTITORIILE LUI $TEFAN

97

Inu vor mai avea nicio indatorire talk' de domnie; nici chiar la
r`zboiu nu vor merge, decAt atunci cnd va merge Stefan In per-

soara. La 12 Martie 1488, o nou donatie: junatate din satul

ZvorAte, pe Siret, cu morile; In schimb clugArii sunt obligati
sO-i fac6 slujbe In viata 0 pomeniri dup moarte. Printr'o serie
de acte deosebite, Moldovita capOt 0 confirmarea vechilor ei
proprietali.
La Pobrata a fost Inmormantat mama lui Stefan, doamna
Maria-Oltea; cu atAt mai natural era deci ca sa se bucure aceast
mOnOstire de mila domneascs. Chiar Ing dela Inceputul a-COO-

nirii sale documentul e datat 16 Fevruarie 1459 Pobrata

capOt dela Stefan dreptul ca locuitorii din satele ei Poiana 0
Onicenii pe Jijia s." nu fie judecati de judecAtorii din Dorohoi,
cum ar fi fost normal, ci numai de egumen sau de oamenii acestuia. De asemenea fa nu facd podvoade, adic6 transporturi cu
carele. La cAteva luni dupg moartea doamnei Maria-Oltea (9
Noemvrie 1465) 0 anume In vara anului urmOtor, natastirea primete tocmai o pentru sufletul 0 mntuirea sfAnt rOposatilor. . ..
mop' nostru latranul Alexandru Voevod ... 0 .. . tat51 nostru
Bogdan Voevod i... mama noastr Maria confirmarea unui
mertic anual bogat, de zece buti de vin, dou maji de pete, una
de morun 0 alta de crap, o junatate de piatrA de cear din Thrgul

Frumos 0 toate berbintele adiai butoiaele de miere ce se

vor strAnge din dijma satelor mOngstireti 0 a oamenilor ei dela
Botna. I se IntOrete de asemenea iezerul dela gura Bcului cu

toate gArlele, o prisac6 0 dreptut de ali face dota navoade de

pete pe Nistru, In gura BAcului. Primete apoi ca danie dela
Stefan pe unul din Ttarii domneti dela Neamt, cu tot neamul
lui. Cativa ani dup aceea, In 1471, mAnOstirea obtine scutire de
Tana atAt pentru grOul 0 mierea pe care egumenul le va trimite
spre vnzare la Chilia cAt i pentru pe0ele ce se va aduce de acolo,
prin vadul dela Tutora. AdOogam &A Intocmai ca 0 Moldovitei,
i se confirmd 0 Pobratei, prin acte deosebite, vechile proprietti

pe care le stdpanea din vremea lui Alexandru cel Bun sau mai
de curand.
MAdstirea Homorului primete dela Stefan, la 30 August
1459, un mertic anual de cinci buti de vin. Mai tarziu, spre War0tul domniei, ea face un schinfb cu domnul care echivaleaz6 de
7

www.dacoromanica.ro

98

$TEFAN CEL MARE

fapt tot cu o danie; ii d'O' o seliste Poiana la gura Homorului

deci un loo unde fusese odata. sat
primeste in schimb un sat

In fling Glodenii, cump6rat de Stefan cu 150 de zloti ttresti.

Ni s'au pAstrat i actele prin care i se confirmg acestei msnstiri
celelalte posesiuni ale ei, i anume mai multe sate, un munte,
prisacg, etc. Tot asa ni s'a Ostrat i hrisovul prin care Stefan
Intareste mgrfstirii de a1ug6rite dela Horodnic cele dou sate
d6ruite ei de Alexandru cel Bun si scuteste pe locuitorii acestor
sate de toate drile, muncile si de slujba osfseaseg, ei avnd
numai s pzeasc6 inkistirea si s lucreze. La 16 Martie 1490,
aceast mngstire de clugrite Horodnic imprema cu un sat al ei,

Balasinestii, pe Suceava, se Inchin6 de bun voie nangstirii

Putna.
Mult mai numeroase decat ingnstirile, sunt bisericile ridicate
de Stefan. Ele se intlnesc pe tot cuprinsul Moldovei, dela o margine pAri la cealalf a trii. Merit a fie relevat faptul c aproape
toate au fost construite in a doua fumiitate a domniei, dui:4 luptele
cele mari cu Turcii. Unele amintesc o biruint, altele vreun fapt
lnsemnat din viata voevodului.
La 13 Iunie 1.487 incepe zidirea bisericii dela Ptru0 (vezi fig.
25). In acelasi an, intre 8 Iunie si 13 Noemvrie, ridica Stefan i bi-

serica din Beidauti (azi MileOut* drept multmit" pentru biruinta dela lUmnic impotriva lui Tepelus. Ne-o spune rnituit
pisania bisericii, scria, dupi obiceiul timpului, In lirnba slavg:
In anul 6989 (1481) luna Iulie 8, In ziva sfAntului marelui mucenic Procopie, Io Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn
al Moldovei, fiul al lui Bogdan Voevod, impreun6 cu prea iubitul

su fiu Alexandru, fkut-a fzboiu la Ramnic cu Basaraba cel

TAdr, Domnul Tri Romanesti, numit Pplus. Si a ajutat
Dumnezeu lui Stefan Voevod si a biruit pe Basaraba Voevod.
a fost aci prApkl, un mare mgcel printre Basarabi (Munteni 1).
Drept aceea, binevoit-a Stefan Voevod cu buna sa hoarire i cu

inteleapt6 prevedere si a zidit acest hram In numele sfntului

marelui mucenic Procopie In anul 6995 (1487). Si s'a inceput In
luna Iunie 8 si s'a terminat In acelasi an In luna Noemvrie 13 .
Dup biserica dela Bkruti urmeaz6 indat aceea cu hramul
Sf. Bic, de l'Ong6 Suceava. Inceput la 1 Mai 1488, ea era gata la
15 Octomvrie al aceluiasi an (veii fig. 26).
www.dacoromanica.ro

CTITORIILE LUI $TEFAN

99

Dei nu se spune in pisanie, suntem ins6 in drept sa credem

:,

Fig. 25.

Biserica dela Pltauti, ctitoria lui Stefan cel Mare,

Inceputi In ziva de 13 Iunle 1487.

c biserica din Vaslui, ridicat in 1490, amintete vestita biruint

7
www.dacoromanica.ro

$TEFAN CEL MARE

1 an

impotriva lui Soliman Hadambul. i aceast construe* a durat

numai cateva luni, dela 27 Aprilie Odd la 20 Septemvrie. Doi

tr.

..

'

.*;,`

Th

A.
-

dr

.,

.h
t-

t . 44 ,,t

tvi, ,
..

'

..' --,

"..:

't,""

,,...., ,

.......

.,,,,,

,..

.54.1.

'

".

-0.

...NY' #1

1..
'I
.,)

41

....

' *-1

7,44" e

'.

1.

',V.:let....),
la ,
.1.. sr 4
r,,- )", I I,

`.1'.,
1

.
*.'-]

'49

, r i'

'

.., ,

1.:...

.....

:
.-..... rA

-1
. 2''

-,-..-1..
I

.....
'

!,4

3.. 7,,-..t,

'1; An:Lik.

Fig. 26.

Biserica St. Ilie, Mug& Suceava, restauratl.

ani incheiati sine in schimb zidirea bisericii Sfeintul Nicolae din

lai. Inceputd la 1 Iulie 1491, ea este gata in August 1493. Pisania
www.dacoromanica.ro

CTITORIILE LUI $TEFAN

101

ne arata ea domnul a inaltat-o pentru sufletele raposatilor mosi

parinti i frati i pentru sanatatea Domniei noastre si a copiilor
nostri D. In acelasi timp, i anume Intre 1 Mai si 28 Octomvrie 1492,
a fost ridicata biserica din Ririe1u, ca hramul Sfetntului Gheorghe.
Traditia ne spune ca tefan cel Mare s'ar fi nascut i ar fi copi-

larit la Borzefti, pe Trotus. In sprijinul acestei traditii s'a adus

argumentul ca pisania bisericii zidite aci de gloriosul domn
de fiul sau Alexandru, intre 9 Iulie 1493 si 12 Octomvrie 1494,
spune c lacasul a fost Inaltat pentru rugkiunea sa si pentru
pomenirea sfant raposatilor mosilor i parintilor lor . Trebue BA

observam Insa ca o formula aproape identica chiar ceva mai

completa, introducand i pomenirea fratilor se gaseste, dupa
cum am aratat mai sus, si In pisania bisericii Si. Nicolae din Iasi.
Asa Incat, argumentul nu are o valoare hotarItoare. Ceea ce nu

Inseamna Insa ca trebue s respingem implicit traditia despre

locul nasterii lui tefan.
In 1495 s'a ridicat biserica SI. Nicolae din Dorohoi; ea era
gata la 15 Octomvrie. Tot atunci s'a construit i biserica din
HILO. ce este pe Drislivat >>, avand hramul Sfintilor Apostoli
Petru si Pavel. Cladirea era terminata la 30 Noemvrie 1495.
In amintirea crancenei lupte dela Rdzboeni, 111610 stefan In

anul 1496 se Implineau tocmai 20 de ani de and ostasii moldoveni cazusera stropsiti de multimea lui Mohamet al II-lea

anume chiar pe locul luptei, o biserica. Pisania arata pe scurt

navalirea Turcilor, ajutati de Laiota Basarab i marturiseste Infrangerea:
cu voia lui Dumnezau fur biruiti crestinii de catre
pagani i cazura acolo mare multime din ostasii moldoveni

Pentru aceea continua pisania a binevoit Io

tef an Voe-

si a zidit acest hram in numele arhistratigului Mihail

pentru rugaciunea sa si a doamnei sale Maria si a fiilor sai Alexandru si Bogdan fi pentru pomenirea fi pentru sufletul tuturor
vod

binecredinciofilor creftini cari au pierit aici. In anul 7004 (1496),

iar al domniei sale anul al 40-lea curgator, luna Noemvrie 8 .

Constructia bisericii din Piatra a durat un an si patru luni,

dela 15 Iulie 1497 si Ong la 11 Noemvrie 1498. Ea are hramul
Nasterii Sfantului Ioan Boteatorul.
Ultima biserica ridicat de stefan este aceea dela Rd useni.

In anul 7011 (1503), Septemvrie 8 glasuieste pisania Io

www.dacoromanica.ro

$TEFAN GEL MARE

102

*tefan Voevod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Moldovei,

a binevoit 0 a Inceput sa cladeasca acest hram In numele Therii

capului Sfantului 0 slavitului prooroc, inainte mergatorului 0

botezatorului loan, in acest loc, unde a fost tdiat capul tateilui seiu
Bogdan Voevod. .5i. pe *tefan Voevod l-a ajuns moartea. Venica
lui pomenire. Iar fiul sail Bogdan Voevod a continuat ce fusese
inceput de tatal sail 0 a terminat acest hram in anul 7012 (1504),
Septemvrie 18 .
Daca pentru bisericile de mai sus 0im exact, gratie pisaniilor,

data construirii, sunt, in schimb, altele care nu permit o atare

precizare cronologica. Astfel e Biserica Alba din Baia, atribuita
lui stefan, dar a carei pisanie nu ni s'a pastrat (vezi fig. 27). La
Rdmnicul Seirat, in Tara Romaneasca, exista Inca' 'Ana. in 1898,
cand a fost dramata cei ce au facut aceasta neiertata greeal,

nedanduli, se vede, seama de valoarea istorica a lacaplui o

biserica ridicata de tef an i reparatd pe vremea lui Brancoveanu.

Pisania, din 1704, p'strat inch' din fericire, spune: Aceasta

sfanta 0 dumnezeiasca biserica, a caria iaste hramul sfanta ...
Paraschiva, fost-au facuta de stefan \Todd cel Bun dela Moldova.

trecand multi ani s'au stricat. In zilele lui Ion Costandin Ba-

sarab Brancoveanu Voevod s'au indemnat vecinatatea 0 au

ajutat cine cu ce s'au indurat 0 o au refacut den ferestri In sus ... .
tim sigur ea stefan a ridicat o biserica In cetatea Chiliei; tot lui

se datorete, dupa toate probabilitAile, 0 biserica Inalta, de

piatra, a manastirii dela Vad, pe Some, In apropierea cetatii
i

Ciceiului.

Traditiile locale atribue marelui ctitor 0 bisericile din: Sceinteia, in judetul Vaslui; din Scheid, in judetul Roman; din Floreqti, (cu hramul Sf. lije), in judetul Tutova; din Ceipriana, in
judetul Lapuna 0 din Cotnari. Dovezi documentare nu exista
Insa In sprijinul acestor traditii.
Pentru a completa lista lacwrilor bisericeti zidite in timpul
lui tef an, trebue sa adaogam i pe acelea ale rudelor sale 0 ale
boierilor care i-au urmat pilda. Alexandru, fiul nascut din casatoria cu Evdochia din Chiev, sau, daca ne luam dupa pomelnicul

dela Bistrita, fiul Marumli, o legatura din tinerete a lui stefan,

a ridicat in anul 1491 in Bacilu, o biserica avand hramul Adormirea Maicii Domnului. endrea, cumnatul lui stefan, a facut
www.dacoromanica.ro

CTITORIILE LUI *TEFAN

103

-S.1
-

,
:
41.;

...

i.

. . 4.. .

.Zit;
Rt -

tr

lk?'

t'
u

Fig. 27.
Biserica dela Baia, ctitoria lul teran ce! Mare. Data zidIrli nu se cunoaste
precis; ea pare a nu tl WA. mult posterioara /Anne dela Bala (1467).

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
gnpul4 op a intriadoou :pm* no lipadoott luns liopoxa niaJad eaninav 'elan goposla

8z 11A

:1

'

.=

FAMILIA LUI $TEFAN

105

biserica din Dolhefti pe

Siret, unde a fost InmormAntatd i satia sa Maria

sora domnului, moartd

la 27 Martie 1486 i el

1 LI

Insu0. Luca Arbure, parcdlabul Sucevei, fiul bA-

trAnului Arbure, paredlabul Neamtului , 10 Pam'

0 el bisericd In satul sdu

de batind, Arburea, in
inutul Sucevei ; inceputd

la 2 Aprilie 1502, construclia era gata In aceMO an, la 29 August

(vezi fig. 28 0 31). In
sfdr0t, logofdtul nut,

care a slujit in aceastd

dregdtorie pe stefan timp
de doudzeci i noud de

1&

ani, continuAnd 0 sub

urmaul &du Bogdan, a
zidit In 1499 o biseric

In satul sdu Beilinefti din

judet,u1 Dorohoi. Aci a

fost el Inmormantat, in
1511.

Familia lui

Stefan.

tefan a fost cdsiitorit

de trei ori. Prima data
la 5 Iunie 1463 Cu Evdochia

sau cum Ii spune

documentul pentru m6ndstirea Pobrata Ovdotia

din Chiev, sora cneazului Simion Olelkovici.

Evdochia a murit In
1467. Cinci ani dupd

Fig. 29. Platra de mormint a Mallet de Mangop,

sotia lui $tetan eel Mare (MlnIstirea Putna).

www.dacoromanica.ro

STEFAN GEL MARE

106

aceea, la 14 Septemvrie 1.472, Stefan se cagtorea cu Maria

din Mango p, de neam impir6tesc, inrudit au fostii stApanitori
ai Bizantului. Familia
ei carmuia in momen-

tul acela inutul Mangop, in Crimeia. Nici

aceast cgstorie n'a
durat mult, Maria incetnd din via6 la 19

,a,4'.""

Dechemvrie 1477. Mor-

mantul ei se all la
mnstirea Putna (vezi

fig. 29). A treia sotie

a lui Stefan a fost

r

Maria, fiica lui Radu

cel Frumos (vezi fig.
33); copild fiind, ea
fusese surprins, Impreun6 cu mama ei, in
Bucuresti, in 1473, de
armatele moldovene
trebuise s insoteasc6
pe biruitorul p Arintelui

s'u la Iasi. CAgtoria

a avut loo In cursul

anului 1478, deoarece
la 9 Martie 1479, este

amintit pentru intAia

data Intr'un document Bogdan Vlad,
primul dintrel copiii
Chipul lui Alexandru, flu! lui $tefan eel
Mare, pe un patr4hir dela mArastirea Putna. Inseriptia In limba slava: flAtAtINAph CHI CTI4S4H ROHSOA.
Fig. 30.

nscuti dinl,aceasta
cgtorie. Maria a supravietuit lui Stefan,
anul mortii ei fiind

Este inmormantat la inkastirea Putna.

Din prima c6sAtorie Stefan a avut pe Olena, amintit In
hrisovul din 9 Iulie 1466, al rranastirii Pobrata, pe Petra sau
1511.

www.dacoromanica.ro

FAMILIA LUI $TEFAN

107

Petraru, citat in cateva acte din anii 1.471-1472 (moare la 21

Noemvrie 1480), poate i pe Alexandru (vezi fig. 30). Acesta din
urm. a trit pn in 1496 (26 Iulie), s'a cstorit in 1489 cu fiica
lui Bartholomeu Drgffy de Belthewk, voevodul Ardealului, cruia cronicile noastre I zic Birtoc i a zidit biserica Adormirea
Maicii Domnului din Bac6u; a fost inmormantat la mndstirea
Bistrita, lng strmorl al crui nume 11 purta. Olena s'a cstorit la Moscova, la 6 Ianuarie 1483, cu Ivan, fiul marelui

neaz Ivan al III-lea. A avut un fiu, pe Dimitrie, care trebuia

urmeze in scaun parintelui su, i o fiic, Evdochia. Dup moartea

sotului, intmplat inainte de vreme, in 1490, Olena ramase

singur6, avnd de luptat cu multe intrigi i mai ales cu invidia
soacrei sale, Sofia, care ar fi vrut ca tronul s revie fiului ei Vasile,

iar nu nepotului Dimitrie. Dei acesta din urm este recunoscut

i proclamat in mod solemn in catedrala Uspeniei din Moscova

la 3 Septemvrie 1498 de atre marele cneaz Ivan al III-lea, ca

urma al su pe tron, totui in cele din urm biruie intrigile Sofiei. In 1502, la 14 Aprilie, se anuleaz hotrirea anterioard, sucesor e proclamat Vasile, iar Dimitrie i cu mama sa Olena sunt

Inchii trite cetate. Dintr'o scrisoare din acest an, luna Septemvrie, aflm c stefan intrebase in cloud rnduri pe hanul
ttresc din Crimeia de soarta a lor lui. Wspunde-mi scrie
indureratul i batrnul printe fi-vor in vie*" fiicA-mea i
nepotu-meu?
Rspunde-mi: Va fi despoiat marele cneaz pe
nepotu-meu de marea cnejie a Moscovei i va fi dat-o fiului
marelui cneaz Vasile ? . La dteva luni dup moartea lui stefan,
i-a sfrit i Olena zilele in cetatea in care fusese inchis (18
Ianuarie 1505). Fiul su Dimitrie, eliberat pentru scurt vreme
{le Ivan al III-lea, care, pe patul de moarte, ii recunoscuse greeala comis lata de nora i nepotul su, n'a putut totui cpta
tronul. Vasile este cel care reuete 86-1 ocupe; Dimitrie, inchis
{lin nou, moare la 14 Fevruarie 1509.
Din a doua castorie, stefan a avut pe Bogdan F,si pe

gemeni dupd cat se pare, pomeniti Impreun, indat dup

Alexandru i Petru, in actul din 3 Septemvrie 1473. Ilia
a murit in cea mai fragedd vrstd; nu-1 mai gsim mentionat in niciun alt document. Bogdan i-a urmat in ziva de
26 Iulie 1479.

www.dacoromanica.ro

108

$TEFAN GEL MARE

Din a treia cstorie s'a ndscut Bogdan Vlad, urmasul la trort

al lui Stefan (vezi fig. 35). E pomenit pentru intia (lath In lista

martorilor, In documentul din 9 Martie 1479. El insoteste pe

tat61 su In lupta din Codrul Cosminului si ja parte la toate evenimentele mai importante ce au urmat Odd' In 1504.

Nu se poate preciza din ce cgtorie s'au n6scut dou.

fiicele lui Stefan anume Maria i Ana. Cea dintAi a murit In anul
1518; ni s'a Ostrat piatra ei de mormnt. Cea de a doua a Incetat
din vieat Inc din timpul domniei tatalui ei. Acesta ddrueste,

la 23 Noemvrie 1499, m6rastirii Bistrita, trei sate pe Siret i

cinci fAlci i dou fertale de vie la Harl.0 pentru mntuirea
sufletelor sfnt-rposatilor copii ai domniei mele, a lui Alexandru

Voevod fi a fiicei noastre Ana. Egumenul i augArii Isi iau

indatorirea sA facd o poman6 pe an, Inteaceeasi zi, pentru amandou aceste odrasle ale Domnului; de asemenea s le slujeasc6
o leturghie In fiecare spt6mand, SArnbata. Prin urmare si Ana
a fost Inmormntat tot la Bistrita, ca i Alexandru.
Stefan a avut si doi fii naturali, doi copii cum se spunea
in vremea aceea, anume pe Petru, numit si Rare si pe sS'tefan,
cruia i s'a zis mai tarziu, &Mid a ajuns, ca si Rare, la domnie,
Liicustei. Mama lui Petru se numea Maria si locuia In HarlAu;
numele mamei lui Stefan Lcust nu-I cunoastern.

Hull dregatori ai lui $tefan. In toate vremurile i In toate

trile, rezultatele si strglucirea marilor domnii se explicd nu numai

prin personalitatea monarhului, dar i prin valoarea si numgrul

sfetnicilor de seamg. fiat de mari Insusiri ar avea un monarh,
dac6 nu stie sd-si asigure si colaboratori priceputi si devotati,
care s-i dea sf at i sprijin la nevoie
s-i execute boil-riffle, el nu va putea da toat6 m6sura sa. Domnia lui Stefan e
tocmai unul din cazurile care ilustreaz6 mai bine aceast constatare. Marele nostru voevod a stiut din capul locului s6-si apropie pe boierii de frunte ai Moldovei, sd-si asigure concursul competentelor si caracterelor. OcupAnd scaunul la Suceava, cu credinciosii cari biruiser la Doljesti i Orbic, Stefan n'a inceput
prigonirea adversarilor cum se asteptau unii; dimpotriv5, a cgutat
sr). atrag6 la el pe cei cari tinuser pn atunci cu Petru Aron,
a f6g6duit iertare si restituirea mosiilor celor cari se vor Intoarce
din pribegie i vor recunoaste domnia cea noug. Tactica s'a dovedit

www.dacoromanica.ro

MARII DREGA.TORI AI LUI *TEFAN

109

justa: unul cate unul, marii dregatori cari insotisera in Polonia

pe fostul domn s'au lnapoiat la Suceava i. au primit indarat
nu numai averile, dar li s'au incredintat i. dregatorii. Duma Braevici, Stanciul, Costea Danovici, *tibor, Lazea Pitio, care Iinusera

mai Intai cu Petru Aron, apar apoi in lista de martori a documentelor lui stefan. La 5 Dechemvrie 1460, Duma Braevici e
eitat chiar in fruntea intregului divan i. 1i pastreaza acest loe
eminent Ora in 1466, Septemvrie 15, dat.dup care nu-1 mai
intalnim de loo; documentul urmator, din 8 Dechemvrie, are in
frunte pe Manoil; Duma probabil incetase din vieata intre timp.
Numai Mihail logofatul n'a vrut s se intoarca ; el ramne in Po-

lonia, cu toate repetatele salv-conducte ce a primit i cu toate

asigurarile ca.' a fost iertat i ca i se vor restitui moiile.
0 deosebita atentie a dat *tefan pdrccilabilor sau comandantilor de cetati. El incredinteaza aceste posturi de mare raspundere
rudelor sale i celor mai insemnati dintre boieri. In lista de mar-

tori a documentelor domneti, parcalabii sunt trecuti intotdeauna inaintea dregdtorilor de curte, Cu exceptia dvornicului
care, in genere, ii precede. Vlaicul, unchiul domnului, e numit,
chiar dela inceput (1457), parcalab de Cetatea-A1M; in 1467 11
gasim ca parcalab de Hotin pe care-1 apara cu vitejie impotriva
atacurilor lui Mohamed al II-lea, in 1476; dupa aceea, trece, in
1481, la parcalabia Orheiului. Duma, fiul lui Vlaicul, var deci
cu stefan ce! Mare, a fost mai intai parcalab sau staroste de Hotin,
impreuna cu tata! sail (unele cet'ati mai insemnate precum: Chilia,
Cetatea-Alba, Hotinul, Neamtul, aveau cate doi parcalabi!), apoi
parcalab de Cetatea-Alba, impreuna cu Harman, dupa aceea par-

calab de Neamt. Stanciul Ponici, unul dintre boierii cei mai insemnati ai Moldovei, care ocupase dregatorii Inca. sub Ilia, fiul
lui Alexandru ce! Bun, e parcalab de Cetatea-Alba, alaturi de
Vlaicul, In 1466. Bdtranul Arbure a fost parcalab de Nearnt din
1471 pana in 1476, el a aparat cu vitejie cetatea impotriva atacurilor turceti, dupa Raboieni (vezi fig. 31). Fiul sau, Luca, a
ocupat dregatoria de portar la Suceava , ceea ce e tot una cu
4 parcalabul acestei cetti; rezistenta lui indratnica a silit in
1497 pe Regele loan-Albert al Poloniei s intrerupa asediul cettii i sa primeasca armistitiul a crui nerespectare a dus apoi
la dezastrul din Codrul Cosminului. Mai inainte de Luca Arbure,
www.dacoromanica.ro

STEFAN CEL MARE

110

'

t
r

. '

-1

nI

'.

'

-;

..

..
"....

s.4.,tA.

...

,e
..

..

ran

1P7s1,.-

+).4t

,04

...!!

A.

:. , ' '.

'

.4.17) ,..:

Zi, .

,p

a ..

4.17.

31,,,,..

,.. -.,,,1
,.14 .

-,1.

L'.

t,0 ,...

.1.

i-vtf'41,?'''

'

'

.,

A...,:f,

!C^,.. ,4,..0., ...

-.

.
,-

-7.1V1
.

,'V'

IT

...s
..

'''

'Z..?

AZ

..` pip

''

Fig. 31.

Chlvotulp adic mormintul lui Arbure cel Bitrin, In biserica

dela Arbkrea. Se vede influenta stilului gotic'. In partea superioark
inscriptia In limbs. slavi.

www.dacoromanica.ro

MARII DREGATORI AI LUI *TEFAN

111

a comandat in Suceava, iendrea, cumnatul Domnului, eroul dela

Rmnic.ai in cettile celelalte, la Chilia, la Roman, la CrAciuna,.
atefan a numit parcAlabi dintre boieri cei mai de credintg. i mai
destoinici. Aa se i explic6 rezistenta pe care au opus-o in 1476
Iui Mohamed, rezistent care a fost una din pricinile ce au determinat retragerea Sultanului.
La multi dintre dregtorii de curte, incepAnd cu cel mai mare,
logegul, i isprvind cu cel mai mic, comisul, intAlnim o continuitate impresionant. Logofeti mari, adicd efi ai cancelariei i
prim-minitri, au fost numai trei timp de patruzeci cifapte de ani:
Dobrul, care detine aceast dregtorie pan'd in 1468; Toma, din
1468 0116 la sfAritul anului 1474 sau inceputul lui 1475 i Teiutul,

Odd la moartea lui atefan, pAstrandu-i slujba i sub urmaul

acestuia, sub Bogdan. Dintre marii vornici, Goian a ocupat aceast

dregAtorie ase ani de zile (1457-1463), Bodea cinci ani (1471

1476), Hranci ease ani i jum6tate, poate i mai mult (nu avem
documente cu lista dreghtorilor tare. Mai 1476 i Fevruarie 1478!),
Drago f Boul timp de doisprezece ani (1479-1491) i Boldur tot

at'ata (1491-1502). Dintre marii vistiernici, insemngm pe luga:

aproape douaeci i unu de ani a tinut acesta socotelile Moldovei
(1458-1479); succesorul su Chiracol a ocupat dregatoria vreo
cinci ani, iar cel care a venit dup dnsul, Boldur, viitorul dvornic,
cam tot atAta. Sac14 a fost spnar din 1458 i pAna in 1469, iar

anneal dela 1486 pan6 in 1504, deci optsprezece ani. In sfarit,

p6strat neintrerupt slujba din 1488 'Ada
Fruntef stolnicul
la sfAritul domniei. In asemenea conditiuni, cu dregtori sta-

bili, evident CA administratia tdrii se facea mai upr i in conditii mai bune.

De altfel, atefan a tiut ss faspl6teasc6 intotdeauna meritul

slujba cu pricepere i credint,
devotamentul.
dreg6torii erau inaintati treptat pand la posturile cele mai inalte;.
aceast ascensiune ierarhic6 se poate observa in documente. In
schimb era necruVtor fat de cei cari ar fi incercat s unelteasca

ceva impotrivd-i. Pentru vina aceasta a vicleniei au czut

de sigur la 16 Ianuarie 1471, in t&rg la Vaslui, capetele dvornicului Isaia, paharnicului Negril i stolnicului Alexa. i doar
Isaia era chiar cumnatul domnului, deoarece tinea pe sor&
acestuia, numit Sora.
www.dacoromanica.ro

112

*TEFAN GEL MARE

Spiritul de dreptate al lui stefan, faptul ca rasplatea meritul

i pedepsea vina, ne face sa Intelegem i mai bine devotamentul

statornic pe care 1-au aratat boierii altadata atat de schimbatori marelui lor Domn. Credinta lor 1-a Insotit In toate Imprejurarile grele, In toate luptele, la Baia ca i la Vaslui, la Chilia
c a i la Cosmin. Pentru aceasta credinta au pierit la Raboieni,
striviti de multimea dumanilor. Niciodata, In istoria tarilor
noastre nu s'a vazut un exemplu mai puternic de solidaritate
intre domn i boieri. E unul din elementele care explica taria i
rezultatele acestei domnii.

Moartea lui $tefan. Personalitatea lui. Rana pe care o apatase stefan la picior cu prilejul primului asediu al Chiliei, In 1462,
nu 1-a Impiedicat sa poarte Ina atatea razboaie i sa-i armuiasa

tara timp de peste patru decenii. Nefiind Ingrijita frig cum trebuia, ea nu s'a mai Inchis pana la sfaritul vietii. In 1475, stefan
ceruse un medic la Venetia ; nu tim daa i s'a trimis vreunul
i, In cazul acesta, cat a stat In Moldova. In 1502 se constata
Insa ca venise la Suceava un doctor venetian, Matei Mariano.
*tefan suferea acuma i de podagra sau guta. La 9 Dechemvrie
1502, pleca o scrisoare atre dogele Leonardo Loredano prin care
acesta era rugat sa permit venetianului Dimitrie Purcivi a se
Intoarce at mai repede In Moldova cu doctoriile prescrise pentru
domn. Muriano Insa moare In cursul anului 1503, Inainte de 24
Iulie, and stefan trimite o nou scrisoare dogelui Loredano,
prin postelnicul Teodor, solicitand un alt medic. Afrin cu acest
prilej a din cauza podagrei domnul nu mai putea mica mainile
i picioarele. In urma acestei scrisori, e trimis medicul leronim da

Cesena; plecarea spre Moldova a avut loe la 2 Ianuarie 1504.

Intre timp, boala se agravase. La 9 Noemvrie 1503, regele Vladislav al Ungariei scria dogelui: Domnul Moldovei e chinuit de

o board lunga i ajuns la grele batranete . Odata cu Ieronim,

vine dela Buda .1 un alt doctor Leonard de Massari. La Suceava

se &eau deja un medic evreu, trimis de hanul Mares i un

altul din Nuremberg, loan Klingensporn. Are loe un consult i
se hotrate arderea ranilor dela picioare cu fierul rou. Operatia
Insa n'a slujit la nimica; marele voevod a fost chinuit degeaba.
Dandu-i seama cd sfaritul e aproape, stefan a tinut sA hotarasa el Insui succesiunea la tron. Boierii se Impartisera In cloud
www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI STEFAN. PERSONALITATEA LUI

I j3

tabere: una sustinea

pe Bogdan Vlad, pe
care-1 voia si Stefan
si care era agreat si
de regele Ungariei ;

cealalt ar fi vrut
ca domn pe un alt
fiu, se pare Stefan,
care se afla la curtea

Sultanului. Pentru
a curma once discutie i pentru a-vi
impune voinIa, btranul voevod ddu
porunc6 sd fie dus
la locul unde se
inea adunarea boierilor i aci puse
s se taie capetele
sefilor celor

cloud

tabere. In urma
acestui gest

care

arta si In ultimul
moment ce putere
stiipanise Moldova
timp de o jumdtate

de veac, once Impotrivire disparu ;

Bogdan Vlad fu ales

domn. Indat dup

aceea,

In ziva de

Mari 2 Iulie 1504,

7*.#

la ceasul al patrulea
din zi, Stef an Inchise
ochii. Din vreme,
-

voevodul-erou
pregUise mormn-

tul, In mnstirea

Fig. 32.

Piatra de mormint a lul Stefan eel Mare, la

inan5stirea Putna.
8

www.dacoromanica.ro

114

$TEFAN CEL MARE

acopere trupul,
Putna. Lespedea de marmor care trebuia

Bine
cinstitorul
Domn
Io stefan
avea s'apat gata inscriptia:
Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn al Trii Moldovei, fiul
lui Bogdan Voevod, ctitorul i ziditorul acestui sfnt 1604,
carele aici zace 0 s'a mutat In venicele 14cauri in anul 7 ...
luna ... 0 a domnit ani 47, 3 luni (vezi fig. 32). Data mortii
care, evident, lipsea, n'a fost completat de urmai; se ggsete
Ma pe acoperAmntul de stof6 al mormntului, fcut din porunca lui Bogdan; inscriptia acestui acoperdmnt ne arat ea'
Io *tefan Voevod ... a domnit In tara Moldovei 47 ani
trei luni i... s'a mutat la Mewl cel venic In anul 7012, luna
Iulie, ziva a doua, Marti, in ceasul al patrulea din zi . Insotit
de boieri, de toat curtea 0 de mare multime de norod, care cunoscuse ea' a pierdut pe cel mai bun aprtor al ei, a fost purtat

trupul eroului spre m'nstirea unde i astlzi odihnete.

Fost-au
*tef an Vod spune Grigore Ureche om nu
mare de stat, mnios 0 de grab a vrsa snge nevinovat; de

multe ori la ospete omora fr judet. Amintrelea era om intreg

la fire, nelene i lucrul sdu Il tia a-1 acopen, i unde nu Ondeai,
acolo 11 aflai. La lucru de rzboaie meter, unde era nevoe, insui
se \Ira, ca vkAndu-1 ai sdi, s6 nu inddrpteze, i pentru aceia rar
rAzboiu de nu biruia, i unde-1 biruia altii, nu pierdea nklejdea,
tiindu-se ckut jos, se ridica deasupra biruitorilor . Portretul

pe care-1 face cronicarul nostru nu cuprinde nicio exagerare in

ce privete insuirile; dimpotriv, se poate spune e el nu red
Inch' destul de pregnant covaritoarea personalitate a lui *tefan.
Contemporanii sunt unanimi In laudele lor ; multi 11 prezint ca
pe cea mai mare figur a timpului. Am reprodus mai inainte (vezi
p. 50 0 63) cuvintele lui Miechowski 0 ale lui Dlugosz, cei doi
cronicari poloni. Un alt polon, Wapowski 11 calific6 drept strlucitul lupteitor, foarte vestit prin victoriile contra Turcilor i spune
c vitejia i succesul lui ,,S'tefan erau renumite la popoarele vecine
pentru experienta in chestiunile militare fi faptele celebre saveirfite
contra Turcilor, Tiltarilor qi Ungurilor . Bonfinius, istoriograful

regelui ungar Mateia, cel btut la Baia, nu poate s'd nu recunoase i el insuirile deosebite ale lui tefan: Era insuflefit
pentru lucruri frumoase fi mcindre, pe kingii acestea activ ci strapic
la reizboi . Un italian contemporan mArturisete 0 el: Om foarte

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI $TEFAN. PERSONALITATEA LUI

115

rafinat ci foarte fin in me,stefugul reizboiului . Iar medicul Matei

Muriano care avusese prilejul s" cunoasa' lucrurile la fata locului,
la Suceava, i s5. audd ce spunea curtea i poporul despre .5tefan,
'scrie ca" acesta este un om foarte infelept f i demn de mare laudei,
foarte iubit de supufi, did e bland ci drept, foarte vigilent fi darnic .
Regele Sigismund al Poloniei, care fusese martor ocular al deza-

strului din Codrul Cosminului, scriind in 1531 lui Petru Rares,

(16 lui *tefan titlul de cel Mare ( Stephanus ille magnus ).
Cronicarul Macarie 11 numeste, in 1542, stefan voevod cel viteaz .

lar Grigore Ureche i Simion Dasalul, alcauind, in veacul al

XVII, Letopisetul frii Moldovei, pun in fruntea capitolului in
care incepe povestirea vietii marelui domn uringtorul titlu: De
domnia lui i tefan Vodei, ce-i zic cel bun, feciorul lui Bogdan Vodei,
fi de multe reizboae minunate ce au feicut .

Aceast6 unanimitate de elogii ne arat at de puternia a fost

personalitatea lui stefan, at de mult a impresionat ea pe contemporani si pe urmasi. i dusmanii au trebuit 86 recunoasa
marile sale insusiri, s6 se incline in fata faptelor, care vorbesc mai

limpede deck, once laude: pe temeiul acestor fapte care nu s'au

limitat la un singur domeniu, ci au imbftisat intreaga viat6 a
poporului, in toate manifestrile ei, socotim noi pe stefan cel
mai mare dintre toti domnii nostri. Mihai Viteazul a strlucit prin
vitejia sa i prin reunirea o clip numai a tuturor celor
de un sange si de o lege sub aceeasi armuire; Brancoveanu
si-a astigat o etern6 glorie prin sprijinul ce a dat vietii culturale,
prin admirabila inflorire artistia din vremea lui; alti domni, ca

Matei Basarab, au fost buni gospodari; nimeni lug ca stefan

n'a izbutit s6 concentreze armonios in persoana sa insusiri atAt
de variate i s realizeze opere atat de insemnate. Gloria lui va
strAluci vesnic in istoria patriei noastre.

BIBLIO GRAFIE
tefan eel Mare: 1. AL. PAPADOPoL-CALImAH, Sofia Paleolog, nepoata
impciratului Constantin XII Paleolog qi Domnita Oleana, fiica domnului Mol-

dovei yStefan cel Mare 1472-1509, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., t.
XVII (1894-1895), p. 1-157; 2. N. IORGA, Istoria lui S'tefan cel Mare,
Bueurqti, 1904. 374 p. in 80; 3. N. IORGA, $tefan cel Mare, Mihai Viteazul
i Mitropolia Ardealului, in An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., t. XXVIII
8*

www.dacoromanica.ro

116

STEFAN CEL MARE

(1904-1905), p. 1-35; 4. V. PARVAN, Relaf jite lui S'tefan cel Mare cu Unsana, Bucuresti, 1905, 142 p. in 8; 5. ANDREI RADULESCU, Luptele lui
.,Stefan cel Mare cu Turcii in anii 1475 f i 1476, Bucuresti, 1908, 90 p. in 8;
6. AL. LAPEDATU, O biseric a lui .te fan cel Mare in Tara Roma' neasca, in
Bul. Com. Mon. Ist., III (1910), p. 107.109; 7. GENERAL RADU ROSETTI,
Incercari entice asupra razboaielor din anii 1475 si 1476 dintre te fan cel Mare
qi Turci, Bucuresti, 1914, 44 p. in 80; 7. GH. I. BRATIANU, Lupta dela Baia,
(dupa izvoare unguresti), in Rev. 1st., V (1919), p. 216-224; 9. I. URSU, yStefan
eel Mare Domn al Moldovei dela 12 Aprilie 1457 pcind la 2 Iulie 1504, Bucuresti,
1925, 463 p. in 8; 10. G. BALS, Bisericile lui tefart cel Mare, Bucuresti, 1926,
331 p. in I (Bul. Com. Mon. 1st., XVIII, 1925) ; 11. N. IORGA, Cronicele turcesti

ca izvor pentru istoria Roninilor, in Mem. Secy. 1st. Acad. Rom., t. IX

(1928-1929), p. 1-22; 12. P. HENRY, Le rgne et les constructions d'Etienne-le-

Grand, prince de Moldavie (1457-1504), in Mlanges Diehl, II, Paris, 1930,

p. 34-58; 13. VIRGINIE VASILIU, Les Tatars et la Moldavie au temps d'Etienne-le-Grand, in Rev. Hist. Sud-Est., VII (1931), p. 188-191; 14. P.
P. PANAITESCU, Contribuyiii la istoria lui ,,S'tefan cel Mare, in Ment. Secy. 1st.
Acad. Rom., t. XV (1934), p. 61-80; 15. GENERAL RADU ROSETTI, Graniyele Moldovei pe vremea lui tefan-cel-Mare, in Mem. Secy. 1st. Acad. Rom.,
t. XV (1934), p. 81-91; 16. GENERAL RADU ROSETTI, Despre unele preci-

zdri recente ale locurilor batilliilor dela Doljesti, Vaslui si Scheia, in Mem.
Secy. Isl. Acad. Rom., t. XV (1934), p. 107-115; 17. GENERAL RADU ROSETTI, 0 mica intregire la istoria lui yStefan-cel-Mare, in Mem. Secy. Ist. Acad.

Rom., t. XVI (1934-1935), p. 45-58; 18. I. MINEA, Un popas al regelui

Mateias in Moldova, in Cercet. 1st., XXII (1934-1936), 2, p. 89-94; 19.
D. URZICA, Batalia din dumbrava dela Lipinyi, Iasi, 1937, 36 p. in 8; 20.
DAMIAN BOGDAN, Pomelnicul Mnstirei Bistriya, Bucuresti, 1941, 166 p.
in 8; 21. N. I. ANTONOVICI, 0 cruce pe locul luptei dela Vaslui, In Rev. 1st.
Rom., XI (1941), la Cronica; 22. CONSTANTIN C. GIURESCU, 7 cit gut Soci,
In Rev. Ist. Rom., XIII (1943).

www.dacoromanica.ro

URMApI LUI VLAD TEPES PANA LA

RADU CEL MARE
Voevozii din acest rdstimp au cu
totii o facturd subalternd, dominafi
fiin.d de uriasa personatitate a lui

te fan cel Mare si de teama pe care

le-o inspirau Turcii.

Printre domnii cari urmeaza pe tronul Tarii Romnesti duph

Vlad Tepes si 'Ana la Radu cel Mare, nu gdsim niciunul care sa
prezinte un interes deosebit. Au told o factura subalterna, dominatl. fiind de uriasa personalitate a lui stefan cel Mare si de teama
pe care le-o inspirau Turcii. Degeaba incearca, in atatea randuri,
eroul Moldovei sa faca din domnul Tarii veeine, asezat de el, un
aliat si un lupttor pentru cauza crestinilor; indata ce armatele
care II adusesera pe tron se indepartau, voevodul din Bucuresti,
indiferent care: Basarab Laiotd, Tepelus sau Vlad Calugroul,
trecea de partea Turcilor, numai ca sa-si prelungeasca o stapanire fra stralucire si fail glorie.
Radu cel Frumos ja domnia, dupd cum am vazut, cu ajutorul
lui Mohamed al II-lea. La 15 August 1462, vice-comitele Secuilor
seria Brasovenilor si castelanilor dela Bran sa respecte pacea
incheiata cu # ilustrul principe Radu, acum voevod al partilor
transalpine . Prin urmare, la aceasta data el ocupase scaunul si
era recunoscut de Unguri. Nici cu acestia din urmd, nici cu protectorii sai Turcii, n'a avut vreun conflict. Trimitea tributid

regulat la Poartil si informa din cand in cand pe cei din Ardeal

despre miscarile militare ale pasilor dela Dundre. In schimb, a
avut repetate conflicte cu stefan cel Mare, conflicte care s'au
transformat in tot atatea infrangeri. Vrand sa se razbune pentru
arderea Brilei, a Flocilor si a tinutului Ialomita, el intreprinde
www.dacoromanica.ro

118

URMASII LTJI 'VLAD TEPES PANA LA RADU GEL MARE

In 1471 o expeditie impotriva Moldovei. Rezultatul a fost deza-

strul dela Soci (vezi mai sus, p. 60-61). Al doilea razboiu cu

*tefan, In toamna anului 1473, a avut un sfarit i mai ru, de-adreptul catastrofal: Radu pierde tronul, iar familia li este luata
prizoniera; in locul lui, invingatorul wag ca domn pe Basarab
cel Beitra'n, zis i Laiota; acesta era fiul lui Dan al II-lea (24 Noem-

vrie 1473). Dup o luna ins, Radu se intorcea cu ajutor dela

Turci i gonea pe Laiot (23 Dechemvrie), pentru ca In primavara
anului urmator, acesta s revin, tot cu sprijinul lui stefan, sa
indeparteze, definitiv, pe rivalul &au. Radu trecu munOi in Ardeal i se wed In -tinutul Fagaraplui, ateptnd momentul prielnic
de a relua domnia. La Turci nu se mai putea duce, deoarece Laiota

se grabise, indata ce a ocupat tronul, s se Inchine acestora.

M'am dus la Turci, la marele imparat scrie el Braovenilor la
26 Iunie i mi-am fdcut pace i bine i m'am nevoit i pentru
binele vostru. Deci sa v para bine i you'd' . Pribeag in 1,inutul
Fagraului, Radu se pare a a murit acolo in cursul anului 1474.
Ni s'a pstrat rezumatul unei scrisori din acest an prin care regele Mateia ii cere s dea inapoi Braovenilor satele ercaia i

Mica pe care le ocupase. Cele dou posesiuni de peste munti,

Amlaul i Fagaraul, pe care Tepe le stapanise, fusesera pier-

dute odatd cu inlaturarea acestuia de catre Radu cel Frumos.

In 1464, Fagaraul era dat de Mateia lui loan Gereb de Vingard,

iar Amlaul Sibienilor. Peste trei ani, se hotari lug ca aceste

posesiuni la care se addoga Rodna s." nu se mai dea nimanui,
pastrandu-se pentru viitorii pretendenti la tronul tarilor ronfaneti. Totui, in 1469, att Amlaul at i Fgaraul, intrau In
stapanirea Universitatii sseti, care obtine In 1472 o confirmare a donatiei.
Cu Braovenii i Sibienii, raporturile lui Radu cel Frumos au
fost mai mult reci. Avem o serie de scrisori care se refer la greut4i1e pe care le intampinau negustorii, i de o parte i de alta,
qi la pribegii care-i &eau adpostul In ceatile saseti. Interesanta e scrisoarea din 8 Fevruarie 1470 prin care regele Mateia
d ordin sa se interzica exportul de grail, mei, ovaz i orz spre
Tara Romaneasca, deoarece aceasta provoaa scumpete i chiar
lipsa in Ardeal. Era foamete, se vede, in Muntenia; aa se explica
importul de cereale care altfel, In mod obinuit, nu se producea.
www.dacoromanica.ro

BASARAB GEL BITRAN

119

Radu cel Frumos a fost cdatorit Cu Maria; a avut o flied

tot Maria unica sa flied , spune letopisetul zis dela Bistrita;
,stim a ea a azut in mainile lui stefan cel Mare, dupd biruinta
dela Cursul Apei, si a devenit apoi sotia Invingltorului (vezi
fig. 33). Mormantul lui Radu cel Frumos nu se cunoaste; probabil ins cd el a fost la Mndstirea ninganul (Ilfov), ctitoria
acestui voevod.
Basarab cel Biltran, zis si Laiotd, dupd ce izbuteste
ture definitiv pe Radu (primdvara lui 1.474), domneste, cu o scurtd

intrerupere, pand in Noemvrie 1.477. Desi a fost Insaunat de

..5tef an, totusi a trecut indatd de partea Turcilor i impreund cu
acestia a venit In cloud rnduri Impotriva celui ce-1 ajutase: prima
dad, In 1475, and a suferit, alturi de Soliman Hadmbul, dezastrul dela Vaslui; a doua oard In 1476, and a ajutat lui Mohamed al II-lea s birue, la Raboieni, pe viteazul domn al Moldovei.

Ina din toamna anului 1474, stefan indignat de purtarea

lostului sdu protejat, hotdri s" Intreprindd o expeditie Impotriva

lui. La 10 Octomvrie, armata moldoveneasa. cucerea Cetatea

'Teleajenului, ai arei parcdlabi pierird; Laiotd nu putu fi trig
inlocuit, cu toatd expeditia simultand a Ungurilor cari aduceau
.cu ei pe pretendentul Basarab ce! Tndr, zis Tepelus, deoarece,
intre timp, sosise la Dundre marea armatd turceasa a lui Soliman
Iladmbul. In 1.476 frisk dupd retragerea lui Mohamed al II-lea
cdrui victorie dela Rdzboieni rdmsese fr urmdri, se ilcu o
nou" expeditie contra lui Laiotd.. tef an, de o parte, Cu 15.000

de ostasi, comitele stefan Bdthory impreund cu Tepes de altd

parte, intrard in Tara Romneasa i sfdrmard pe omul Turcilor,
.cu tot ajutorul important pe care acestia i-1 dklur. La 8 Noem-

vrie Trgovistea era ocupatd, la 16 adeau Bucurestii. Laiotd

lugi spre Dundre, iar Tepes fu instalat domn. Toti boierii, afard
de doi, cari i ei In scurt vor veni , trecuserd de partea lui: asa
ne informeaz o scrisoare din 11 Noemvrie a lui Bthory, scrisd
in apropierea Bucurestilor . Din nefericire Ins, noua domnie
a lui Tepes a fost loarte scurtd; Indatd dupd plecarea lui stefan,
prin Dechemvrie, Laiotd se Inapoie, insotit de Turci, surprinse
pe Vlad i, In lupta care avu loe, il ucise (vezi si mai sus p. 68).
La 1.3 Fevruarie 1477, se stia la Buda a Sibienii se inteleseserd

deja cu noul domn muntean in ce priveste drumul liber al

www.dacoromanica.ro

120

Fig. 33.

URMA$I1 LUI \ LAD TEPES PANA LA RADU CEL MARE

Chipul doamnei Maria, sotia lui $tefan cel Mare, pe o staf bIserIceasci dela
milnastirea Putna (1500. August 20).

www.dacoromanica.ro

BASARAB CEL TAN-AR ZIS $1 TEPELUS

121

negustorilor in Tara Romneasa. Brasovenilor, dupd ce mai intAi

negociase cu ei, le scria Laiot, la 9 August, s nu sufere In F-

gras pe un pretendent e vorba se pare de Vlad Clugrul

care vrea s intre in tar spre a jefui. Spre sfarsitul anului, In
urma unei noi expeditii a lui tef an, Laiot este inlocuit, de data
aceasta definitiv, prin Basarab ce! Tanr i silit s'd fug, nu la
Turci cum ne-am fi asteptat, ci In Ardeal. La 28 Ianuarie 1478,
voevodul Ardealului seria Brasovenilor s primeasc pe boierii
munteni care-si insotiser domnul in pribegie. Dui:Ca o nou incursiune in Tara Romneasc, la inceputul anului 1480 (inainte
de 24 Fevruarie), incursiune In care izbuteste ssa" rdpeasc visteria
lui Tepelus si familia acestuia (bunica, sotia si o sor vitreg6) nu
ins i domnia, Laiot moare ca pribeag In Ardeal, spre sfrsitul
aceluiasi an. La 22 Dechemvrie, stefan Bthory seria Brasovenilor s. Inroleze vreo sut de clreti dintre Romanii rposatului Basarab cel Btran ( condam Bozorab maioris ).

Laiot a fost cstorit in dou rnduri; a doua oar cu o

fiic a boierului Sinadin al apitanului; numele ei nu e
cunoscut. A avut o fiic pe care o inchide pentru scurt timp
Tepelus, drept represalii fiindcd Laiot Ii rpise familia si visteria

(vezi mai sus). Nu se stie locul unde a fost ingropat Basarab

eel Waran.
Basarab ce! Tniir zis si Tepelus. Acest voevod se numeste,
lute scrisoare adresat Brasovenilor, 4 fiul lui Basarab Voevod ;
e vorba de Basarab, fiul lui Dan al II-lea; prin urmare Tepelus

era nepotul acestuia din urm. I s'a zis Tepelus fiindc imita,
in ce priveste pedepsele, pe Vlad Tepes. Imitatia s'a oprit ins
aici; in celelalte, nu i-a semnat aprigului su predecesor. Instalat
pe tronul Trii Romanesti la sfarsitul anului 1477, Basarab ce!
TarCr a trecut si el In curAnd de partea Turcilor. La 19 Iunie
1478, negocia pacea dintre acestia din urm i Unguri, era deci
in gratia Sultanului. De aceea, el si e obligat s'a insoteas pe cei

doi begi dunkeni, Ali si Skender, in expeditia lor in Ardeal,

expeditie terminat dezastruos prin infrngerea dela CmpulPeinei, la 13 Octomvrie 1479. Pe cand lipsea din %ark sau
indata dup aceea are loe incursiunea lui Laiot care izbuteste
s'a puie mna pe visteria familia lu Tepelus, dar nu poate
ocupa si tronul.
www.dacoromanica.ro

122

URMASII LUI VLAD TEPES PARA. LA RADU GEL MARE

Prin Ianuarie 1481, Basarab ce! Tanr e chemat la Constantinopol ; la 14 Fevruarie era indrt, in Ord'. Cateva luni dup
aceea, insotete din non pe Mi-beg i Skender-beg, cari atacau
de data aceasta Moldova. Trupele turceti i muntene prdar
Tara de jos pan sub Lunca cea Mare , aa ne spune un document contemporan din 15 Octomvrie 1481. stefan porni Impotriva nvlitorilor i, acetia retrgandu-se, Ii ajunse in judetul
Ramnicul-Srat, la Ramnic , afirm cronicile moldovene.
Lupta s'a isprvit printr'o infrngere total a Turcilor i a lui
Tepelu, care fu nevoit s se retrag' in Oltenia. Domnul Moldovei

se gandise la un moment dat i se pare Ca' gandul a i avut

un inceput de infptuire s aeze in locul lui Basarab cel Tanr
pe un fin natural al lui Vlad Dracul, anume Mircea. Ni s'a pstrat
dela acesta din urma o scrisoare, adresat Braovenilor, prin
care-i vestete c. i-a dobandit inoia printeasc6 i scaunuI
tatlui meu Vlad Voevod i le fgkluete &A, In ce privete ae-

zmintele de negot, va fi ca i In zilele fratelui meu Radul

Voevod i chiar mai bine . Pe acest Mircea ins, Munetnii nu-I
voiau in ruptul capului; scrisorile de o rar vehemeng i grosolnie adresate lui stefan de locuitorii judetului Brila, Buzau
i Ramnic, sunt concludente. Pe de alt parte, Mircea intrase
In legturi i cu Turcii vechea poveste a pretendentilor sprijiniti de *tef an aa Incat, el nu se putu mentine i trebui s
se retragd in fata lui Vlad Clilagdral; acesta avea sprijinul atat
al Domnului Moldovei cat i al Ungurilor. Prin August Septemvrie 1481, Vlad scria la randul lui Braovenilor, din Targovite, c Dumnezeu cel de sus mi-a ajutat cu vointa lui Impotriva vrjmaului qi 1-am alungat . De fapt, Tepelu nu prsise

rara; el se gsea, dup cum am spus, In Oltenia; aci, ajutat de

fratii Craioveti, probabil i de Turci, izbuti s strng6 o nou'
oaste i s alunge, Inainte de 16 Noemvrie, pe Vlad, indrt, in
Ardeal. Ultimul document care se cunoate dela Tepelu este din
23 Martie 1482, dat In Gherghita; in fruntea divanului gsim pe
doi dintre Craioveti, pe Barbu i pe Parvul, fiii lui Neagoe. Curand dup aceea, prin Aprilie, Vlad Clugrul ocupd iari tronul.

Boierii mi s'au inchinat scrie el din nou Braovenilor i

Ali-beg imi este cu buntate; i a trimes Mi-beg la Poarta s-mi
fac pace i sd-mi aducA steag
. Tepelu fuge pentru a doua
www.dacoromanica.ro

VLAD CALUGARUL

123

oar In Oltenia i caut s5. se adposteasc la cumnatul su Stan-

ciul dela Glogova, sotal surorii sale Anca; aci este ins mora,
de boierii mehedinteni.
In timpul acestui sfArit de domnie, la 10 Martie 1482, are
loe i ocuparea cettii Crciuna de ctre Stefan ce! Mare. Se pare

c n'a fost lupa sau rezistent deosebit, atentia lui Tepelu

fiind pring de preparativele pe care le fcea Vlad Clugrul.
Basarab cel l'Aliar a fost cAstorit cu doamna Maria; a avut
un fiu, pe Danciu, care apare ca pretendent la tron futre 15081.510. Neagoe Basarab ii spune i el, in inscriptia de pe un taler
de argint druit mnstirii Tismana, fiu al lui Mlad Basarab
Voevod . Din cercetarea celorlalte izvoare, contemporane, se
pare ing c Neagoe n'a fost fiu legitim, ci fiu natural; s'a sus-tinut chiar, In ultimul timp, cu argumente impresionante, c In
realitate, evlaviosul domn a fost fiul lui Prvul Craiovescu, vel
vornic, deci nepot banului Barbu Craiovescu, iar nu fiul lui Tepelu.

Nu se tie locul unde a fost inmormntat Basarab ce!

In 1633, Intr'un hrisov acordat mn4stirii Bistrita, Matei Basarab afirm c In acest sfant Mea a ingropat Barbu Craiovescu
pe tatl moilor Domniei mele Io Basarab Voevod . Admitnd

c e vorba de Basarab cel rnr, constatm ea' mormntul lui

nu mai exist azi la mnstirea Bistrita.
fiul nelegitim sau natural al lui Vlad Dracul,
s'a nscut probabil, futre 1430-1435. Imbrcnd de tnr rasa,
i s'a zis de are contemporani Clugrul; cu acest nume apare
el adesea In scrisorile vremii. A stat mult timp In Ardeal, pndind prilejul de a pune mna pe scaunul domnesc. Vlad Tepe se
plngea de el Braovenilor in 1457; abia peste dougzeci i cinci
de ani izbuti pribeagul s-i vadii visul Implinit.

In ce privete relatiile politice, Vlad Clugrul a fost supus

In totul Turcilor. Devi instalat cu ajutorul cretinilor, urmeaz5
totui i el pilda predecesorilor; begii dela Dunre erau mult
mai aproape dect oastea lui Stefan sau aceea a regelui ungur.
Insotete deci armata Sultanului Baiazid In 1484 i asist la cderea Chiliei i Cettii-Albe; insotete de asemenea pe Ali beglerbegul Rumeliei, In expeditia de prad din 1485, cnd, In
lipsa lui *tefan, dus la Kolomea, a fost ars insdi Suceava (19
Septemvrie). CAtiva ani mai trziu (1492), scriind Sultanului,
www.dacoromanica.ro

124

URMAS/I LUI VLAD TEPES PANA LA RADU CEL MARE

Vlad Calugdrul Il asigura de devotamentul i supunerea sa. $i

inteadevar, Oda la sfaritul domniei, a pastrat aceeai atitudine..
Cu Ardealul, raporturile au fost cordiale pana la inceputul

anului 1493. Cu Maya luni mai inainte, la 23 Iunie, ginerela

domnului, logofatul Staico, prevenea pe Braoveni ca s'ar putea
sa fie pradati de Ali, begul dela Nicopole. Tar la 30 Dechemvrie
1492, voevodul insui anunta pe Sibieni de schimbarile dela DuTare i de intentia Turcilor de a cake pacea, atacand Ardealul.

Prin urmare, raporturile eran amicale. Incepand fug din primavara urmatoare, tonul scrisorilor se schimb. Voevodul e suparat de toate relele pe care i le fac hotii de castelani dela
Bran. De aceea i inchide drumurile prin munti. Mai mult chiar,
ingaduie unor cete de Turci s treaca prin tara i sa atace tinutul
Barsei (15 Octomvrie); nu e exclus ca la aceasta operatiune
fi participat i ostai munteni. Se va mai ad'hoga, in anul urmtor,
i un alt motiv de suprare: prezenta pretendentului Mihnea, fiul
lui Tepe, in partile Sibiului. Un emisar al acestuia aducand scrisori boierilor e prins de Vlad Calugrul i insemnat la nas (inainte
de 1 Iulie). Un alt pretendent, Vlad, tot fin de al lui Tepe, apare
In 1495 i face mai multe incursiuni in Tara Romneasca,
vreun rezultat apreciabil ins. Chiar emisarul lui Mihnea se dadea,
el insui, drept fin de domn, ceea ce a justificat pedeapsa primita.
Despre un ultim pretendent, anume Vlad vornicul, fost dregator
al lui Tepelu, ne vorbete un document din 1502, dela Radu
cel Mare, prin care se intarete manastirii Nucet (Cozia), intre
altele, satul Badetii. Pentruca acest sat fost-au batrna
dreapta ()Gina* a Vladului dvornic ; iar Vladul dvornicul el au perit

cu cumplita rnunca de catra raposatul pdrintele domniei mele

Vladul Voevod Calugarul, pentruca s'au radicat domn peste
capul lui; iar dupa aceea an cazut Vladul dvornicul supt mana.
parintelui Domniei mele i i-au taiat capul i au ramas bucatele
domneti
. Nu se tie precis cand a avut loe aceasta lncercare a lui Vlad dvornicul, se banuete lush' a la inceputul domniei san in primii ei ani, pana in 1487.
Sub raportul intern, merita A. fie mentionata ridicarea a doua
lacapri bisericeti: manastirea Glavaciocul i schitul Babele, aman-

dou in judetul Vlara. De fapt, mnastirea Glavaciocul exista

Inca din vremea lui Mircea cel Batran care Ii daruete satul
www.dacoromanica.ro

VLAD CALUGARuL

125

alugrenii de pe Neajlov i jumatate din satul alugArenii dela

Teleorman. Vlad alugrul a fdcut lug biserica de zid ; constructia
s'a isprdvit in 1496, pe cand domnea fiul su, Radu cel Mare.
Pisania cea veche nu ni s'a p5.strat; cunoastem frig dou6 hriEoave din 16 Iunie 1493 si 4 Septemvrie 1495 prin care Vlad alugArul Ii face diferite danii. Tot acest voevod Ii darueste in 1492

un clopot. Schitul Babele, pe Neajlov, a fost intemeiat in 1493;

astzi el nu mai existA. Pisania, copiat5. de Mitropolitul Neofit
In 1774, arta drept ctitori pe Vladul Voevod i fiii si Radul
si Mircea Voevod , iar ca prim egumen pe Visarion. Milostenia
domnului nu s'a revarsat sing numai asupra ctitoriilor sale ; de
ea s'au imprtdsit bogat i alte mnstiri din Iar si dela Sfntul
Munte. Tismana are nu mai putin de 8 hrisoave dela Vlad
prin care i se intkesc posesiunile i i se druiesc altele
noi. Vine apoi mnstirea Govora, cu 5 hrisoave, BistriO, Cozia,
Cotmeana, Snagovul, RncAciovul i Sf. Arhangheli avnd numai
ate unul. Datele intemeierii acestor ultime dou mdstiri nu se
-cunosc; ele par a fi pe la junaRatea secolului al XV-lea, dac4
nu mai vechi. La Muntele Athos a druit: mnstirii Sfntului
Ilie zece mii de aspri, mnstirii SI. Pantelimon nou mii de
aspri, mngstirii Sfanta Filofteia patru mii.
Vlad Gluggrul a fost csgtorit de dou ori: prima (lath', se
pare, cu sora boierului Gherghina, praabul de Poenari. Cunoa-stem numele ei de clugarie, Samonida. A doua oard, cu Maria,
care s'a cdlug'rit si ea, numindu-se Eapraxia. Printr'un document din 11 Iunie 1520, Neagoe Vocl Basarab int6reste mn'stirii Snagov tot ce-i ddduse monahia Eupraxia ce au fost muma
lui Vldut Vod . In afaril de acesta din urrnk Vlad aluggrul
a mai avut, cu prima sa sotie, urmdtorii copii: pe Radul, cel mai
mare, care a urmat tatAlui su in domnie; pe Mireea, al cArui
nume figureazd in pisania schitului Babele; pe Vlad care a murit
de tnr, deoarece in 1488, inteun document din 4 Fevruarie,
el e ardtat ca r6posat ; pe Caplea, csbitorita intAia oar cu
Staicu logofAtul, apoi cu Bogdan vornicul.

Vlad alugrul a murit in toamna anului 1495. In Soc otelile orasului Sibiu se inseamra, intre 15 Septemvrie si 16 Octomvrie, di s'a trimis un om la Buda in legAtur cu o moar tea
voevodului transalpin si un altul in Tara Romneasch" pe ntru
www.dacoromanica.ro

BIBLI 0 GRAFIE

126

noul voevod . Prin urmare, documentul din Condica mnstirii

Tismana, din care rezult c6 la 20 Aprilie 1496, Vlad Glugrul
era Inca In via0, are data greit ; In schimb e exact:6 indicatia
analelor sarbeti care pun moartea voevodului u In anul 7004 .
(. 1495), dat fiind di luna e Septemvrie sau Octomvrie); Vlad
Clugrul a fost 1nmormntat In mnstirea Glavaciocul, al crei
ctitor era. In vremea lui Constantin Brncoveanu, facandu-serestaurarea acestui 16ca, s'a pus deasupra locului unde odihneau

141-n5001e pgmAntesti, o lespede care big nu ni s'a p6strat.

BIBLIOGRAFIE
L Rada eel Frumos: 1. AL. LAPEDATU, Radul cel Frumos (lunie 1462 Ian_

1474), In Transilvania, XXXIII (1902), p. 13-39.

H. Basarab cel Bfitran si Basarab eel Mite: 2. D. ONCIUL, ComunicareEn chestiunea filiafiunii lui Basarab cel Tdndr, In Cony. Lit., XXXII (1903).

p. 710-711.
V. si p. 126, nr. 3; p. 15, nr. 5.
IIL Tlad Ctdugiirul: 3. AL. LAPEDATU, Vlad-Vodd Cdlugdrul 1482-1496.

Monografie istoria, Bucuresti, 1903, 79 p. in 8. (Extras din Cont'. Lit.,,

X X XVI ) ;

4. PREOTUL IOAN MUSETEANU, Mandstirea Glavacioc. Mono-

grafie istoricd, Bucuresti, 1933, 96 p. in 80; 5. CONST. I. POPE SCU , Mel neistirecr

Rdriceicioo, In Bis. Ort. Rom., LV (1937), p. 311-328; 6. I. DONAT , Funda-

fiunile religioase ale Olteniei I Mndstiri f i Schituri, Craiova, 1937, 96.

p. in i.,.
V. si p. 15 nr. 5; p. 133, nr. 3.

www.dacoromanica.ro

RADU CEL MARE

A cdrmuit jara Romdnilor spre
deosebita multumire a supusitor.....
A fost bun, drept, inkier(
(Sultanul Balazid al II-lea
dire Ieniceri, in 1511).

Calificativul de cel Mare care s'a dat lui Radu, mai intai
de scriitorii cancelariei domne0i i de cronicari, apoi de istoricii
vremurilor noastre, nu e determinat de cine tie ce biruinte sau
fapte vitejeti; dimpotriva, sub raportul politic i militar, acest
voevod n'a strlucit de loo; supus ascultator al Sultanului, mergaud mai In fiecare an la Stambul spre a i se inftia i a-i aduce
tributul, Radu a prestat, spre sfaritul domniei i un jurmant
de credintil regelui Ungariei. S'a ferit prin urmare de dumnia
celor puternici i. a vrut, mai presus de once, pacea. Era i un
om bolnavicios; podagra 1-a flout s sufere mult; In ultimii ani,
11 duceau cu radvanu1 din loo In loc. Insemnatatea lui Radu eta
in activitatea de ordin bisericesc i cultural pe care a desfaurat-o ;

In organizarea pe care a dat-o ierarhiei muntene, In ctitoriile

milosteniile sale, In introducerea tiparului.

i.

Asociat la domnie de. &are tata-sau un hrisov din anul

1494 o dovedete Radu a continuat politica de supunere fat.
de Turci a acestuia. In 1503, trimisul venetian la Constantinopol,

vorbind de tributul pe care-1 plateau trile noastre 4.000 de

ducati Moldova i. 8.000 Muntenia, spune ca Radu vine in
fiecare an sa sarute mana Sultanului . Eran departe timpuriIe
lui Mircea cel Baran i Vlad Tepe! Evident, in asemenea conditii, nu avem de inregistrat niciun rzboiu cu Turcii. Singura
data cand acetia tree Dunarea in 1497 o fac pentru a merge
In Moldova sa ajute pe stefan contra Polonilor. Dar supunerea
www.dacoromanica.ro

128

RADU GEL MARE

completa a lui Radu, nu a impiedicat pe Baiazid al II-lea poate

chiar 1-a Indemnat sa-i ceara vi Ed obtina, in 1505, vadurile
dela Dunare cu vamile respective. Ba mai pretindea Sultanul
Inca vi 4-5.000 de pribegi cari ar fi trecut la noi, pagubind astfel
visteria turceasca. A trebuit ca Domnul sa se dual iaravi In persoana la Constantinopol spre a regula aceste pretentii.
Cu Ungurii de asemenea, raporturile au fost bune. In August
1497, o solie in frunte cu Albu vistierul, ducea la Buda regelui
Vladislav asigurarea de pace, concordie vi credinta din partea lui
Radu, obtinand, In schimb, Indepartarea lui Mihnea, fiul lui
Tepe, dela hotarele Tarii Romanevti precum vi a oricaror alti
pretendenti cari ar veni In Ardeal. Inteadevar, pana In 1508,
cateva luni inainte de moarte, Radu n'a fost tulburat in privinta
aceasta. 0 incercare pe care o face Mihnea, in Ianuarie 1508, de
a-vi asigura sprijinul Ardelenilor nu reuvevte, ava Inca el e nevoit
sa recurga la ajutorul Turcilor ; acevtia, Inteadevar, dupa moartea

lui Radu, il inscauneaza. 0 reinnoire a actului din 1497 are loc

in 1507. E trimisa iaravi o solie numeroasa la Buda; ea infatdveaza regelui daruii bogate intre altele cai de oaste inveuati
imparatevte . . ., BAH poleite cu aur vi batute cu pietre scumpe
vi-1 asigura din nou de credinta domnului v'i de pacea perpetua pe care vrea s'o pastreze.
Aceeavi asigurare de pace d Radu la 3 Dechemvrie 1507
vi Sibienilor vi tuturor Savilor din Ardeal. Ii va apara impotriva
atacurilor duvmane ale Turcilor In primul rand, iar dac cumva
n'ar putea s'o faca, atunci ii va anunta cel putin din vreme spre
a putea lua masurile cuvenite. Daca fereasca Dumnezeu , ar fi
obligat sa paraseasca tara, atunci, la randul lor, Savii se obliga
sa-1 primeasca, pe el, familia, bunurile vi boierii sai, sd-1 gazduiasca vi sa-i ingadue apoi sa plece unde va vrea. De asemenea, ei

nu vor ajuta pe niciun vrjmav al domnului, nici nu-1 vor primi

sau li vor da macar o bucatica de pane . Dregtorii lui' Radu,
in frunte cu Gherghina, parcalabul de Poenari, Intresc vi ei acest
act vi jura pe unul Dumnezeu care a facut cerul vi parnantul,
vi pe Fericita Fecioara Maria vi pe s 'Arita cruce , ca-1 vor respecta,

ava cum se angaj ase vi domnul. Ca urmare a acestui repetat act

de credinta, Regele Vladislav ii daruevte lui Radu, fratelui sau
Vlad vi tuturor urmavilor lor, domeniul Geoagiului, in Ardeal; el

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARE

BISERICII MUNTENE. PATRIARHUL NIFON

129

cuprinde, In afara de trgul cu acelai nume, nou6sprezece sate,

ocupnd intreaga vale a Borei, dela izvoare pn la vrsarea
in Mure, aa dar un teritoriu de circa 25 de kilometri hingime
pe 15 ltime. La 2 Fevruarie 1508, se ddea Capitolului din AlbaJulia ordinul de a introduce pe reprezentantul domnului muntean
in posesiunea domeniului ; lucrul se indeplini la 14 Aprilie.
Cu Moldovenii, cad vreme a trit marele tef an, raporturile
au fost panice. Dup moartea acestuia, In timpul domniei lui
Bogdan, a izbucnit Ins un conflict. Pricina a stat In Incercarea
pe care a facut-o un pretendent anume Roman, de a pune mna
pe tronul Moldovei, nvlind din spre Tara Romneasca i cu
ceva ostai munteni. Probabil c' el fagduise lui Radu retroce-

darea cetlii Crciuna, In caz de izbnd, Aqa s'ar explica pe

de o parte, tirea din cronica lui Radu Popescu, cum c' Roman
cerfind oaste deltt Rada Vodd, s'au dus de-au prdat toat Putna,
locul Moldovei , pe de alt parte pasajul din cronica lui Ureche
Sirnion Dasclul, In care se spune c' la Incheierea pdcii hotarul

pre unde au fost cel batrn, au lsat .

Bogdan, vznd paguba fAcutd, fi stransese, la rndul lui,
armata i au Intrat la locul ce s' chiam Rtezatii, la Movila
Calatii, de aceea parte de Rmnic ... i au ezut cu oastea de ceia
parte de RAmnic 10 zile de au prdat i au ars dela Milcov Ong
la Rmnic i in jos pre de Imbe par*, pn la Siret . Ciocnirea
Cu oastea lui Radu care venea i el spre hotar a fost Ins evitata,
multmit interventiei cOugrului Maxim, din neamul despotilor
Serbiei. Acesta, trimis ca sol de Radu care, btrn i bolnav,

.era bucuros s nu se bat izbuti s'a convingd pe Bogdan s

renuate la campanie: i s'au rugat lui Bogdan Vod s facfi
pace cu Radu Vod pentruc sunt cretini i de o semin-tie. Deci
Bogdan Vod, vazand atta rugminte dela acel clugar, au facut
pace pentru voia lui i au trimis soli la Radu Voda i atunci Radu
Vod cu boierii si au jurat pe Sfnta Evanghelie ca 86 fie pace
neclintit . Hotarele au rmas cele vechi, iar domnul muntean
a intors toata prada i arderea WA se Meuse In Tara Moldovei, la linutul Putnii . Acestea s'au petrecut In Octomvrie 1507.
Organizarea bisericii muntene. Patriarhul Nifon. Dar dae6 Radu

n'a iubit rdzboiul, In schimb Ins a tinut la cele dumnezeeti.

Biserica n'a avut multi apratori i sprijinitori ca el. Mai Intai
9

www.dacoromanica.ro

RADU GEL MARE

130

a cautat sa dea o nou oranduiala, mai temeinica, ierarhiei mun-

tene. A facut, In acest scop, apel la un patriarh de Constantinopol, cu numele Nifon, pe care Turcii 11 indepartasera din scaun,
invinovatindu-1 c ar fi vrut &a-0 insueasca averea predeceso-

rului sau. L-a adus in tara (anul 1504), 1-a facut pastorul ei sufletesc i i-a urmat planul de reorganizare bisericeasca. Reedinta
mitropolitului, care pana atunci fusese la Arge, a fost fixata
la Targovite, lnga scaunul domnesc. In Oltenia, era de mult,
Inca din vremea lui Vlaicu, o mitropolie deosebita, de fapt
o episcopie (vezi i vol. I, p. 412-413). Titularul ei sttuse, pe
cat se pare, mai intai la Severin, apoi, dupa caderea cetlii in
mainile Ungurilor, prin manastirile oltene i la Ramnicul
Nifon hotarate ca acest episcop sa fie supus mitropolitului din
Targovite. Apoi, fiindca populatia Vrii se inmultise, pentru
mai bung priveghere, infiint o noua episcopie In partea de rdgrit, anume episcopia de Buzau, avanduli reedinta in oraul
Cu acelai nume. Astfel, teritoriul muntean fu impala In trei
eparhii, in loo de dou ate fusesera Oda atunci, iar raporturile
ierarhice precizate. Cu toata situatia eminenta pe care o avea,
Nif on n'a ramas pana la sfarit in Tara Romneasca. Impotri-

vindu-se unei casatorii pe care o dorea Domnul e vorba de

casatoria surorii sale Caplea cu Bogdan dvornicul, care se despr-

tise in acest scop, de prima sotie i, mergand chiar pn In a

mustra pe Radu pentru fapta sa, el fu nevoit s traga consecintele. Parasi deci Targovitea traditia spune ea vi-ar fi scuturat papucii ca sa nu ia niciun fir de praf din pamantul pe care
se comisese o astfel de nelegiuire i afurisind pe domn i norodul

sau, se retrase la Muntele Athos unde i muri, curand dupa

aceea, in 1508.

Un alt titlu de merit al lui Radu, pe taramul bisericesc, este

ctitoria sa dela Dealul. Manastirea exista Inca din vremea lui
Mircea cel Baran; acuma se facu spelndida biserica, cea mai
frumoasa din cate se inaltasera 'Ana atunci pe pamantul
RomAneti. Materialul intrebuintat a fost de cea mai bung' calitate: blocuri de piatra legate intre ele cu scoabe de fier, i mar-

mura. Meteri proceputi poate tot In frunte cu Manole, cel

dela Curtea de Arge, sapara cu migal podoabele (vezi fig. 34)

ridicara Mewl care constitue o capo-d'opera a arhitecturii

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA BISERICII MUNTENE. PATRIARHUL NIFON

.1.,,

---,,- -1

:41 -.

-:--

,o

,-...,-;, :.......:.:' -47

:-..-' .77
it ,..,.......,,,Ino.,,,,..,,,,,,,,,,,,..-,A.,..,-

131

4-.!.. ' .4.-k ...., L..

..... ..--.:,,,,,-.....-........,. MIIII

'

..A5gk,...

.0

:' LV. It.-- -'s..,:...

..-

,''

.,14,,,,Z,;.,'-;t.'ti::

I 4 .t. .
"

:. ':
G-3-4:,---- , ,,-,,--Ar -Ne,0
$,.-'

W1%tfa;
AR, ..,

'"--

e.

''.7, A , 4','

.4,,,
"I.

,4:.^, :

14:44140"..101 .-

117:."'...' 1-

--

.......1,
.

"

,,,
ri',1

''

/'-',,..- ' '

-

.411
4,41

4
tip,

,
r

'at,
_

ft,

...

,,fewsmrs,i08.01.8.
...-..,..L.

tka, '

"i
,.
'

..

.,

-'-',. NE
- ..i? ,7"(

.. - -2
--lit

- C:i ' ...':,

,,,,'

' ''.

........ -.......i.., ...:

'

--

,. - i. ,,

Fig. 34.

.., ...

,.

....7.-

, , ..7 ,-, : : 'S

,....
,,.:,,,,,,,
ft. .1,
.

:tr.'''. .,... :-.Z`t=

-,

a 6,

. ..

'se 411..i

.- L t .

it s -r-4.7.--.

c
F.

Z.". .

'

O-

1'4, cr -4,...: 4,,,.... ......

-.."--VV, '---rjZ--'
'
- i'..L .

L-- ,

.....

,,

- i.C.... .

- '11
-4.,,:

..,,

1.:
-

Biserica manastiril Dealului. 0 parte din catada.

9.

www.dacoromanica.ro

'132

RADU GEL MARE

religioase muntene (vezi si cap. despre Arta). i alte mAnastiri

cunoscur mila voevodului. Ni s'a pa'strat astfel hrisovuI scris
< In mnstirea Glavaciocului prin care el darueste Govorei
o bucata de mosie langa Poiana. Cu alt prilej ea capata jumatate
din satul Hinta; lmpreuna cu mama sa, voevodul Ii da apoi
satul Stoicenii, pe Olt, pentru care plaise 11.000 de aspri. Mnstirii
1i Infreste vama dela Genune, ceea ce In semna
3 la Rita din valoarea tuturor mArfurilor ce treceau pe acolo,
nefiind scutite nici mAcar acelea ale domniei. La Sfntul Munte,
el darueste mAnastirii Rossikon, In 1496, o sunia" de 3.000 de aspri

anual. Aceeasi suma o capata in 1499-1500 o alta m'n'astire;

lcasul cu hramul SI. Pantelinom primeste si el, la 21 Fevruarie
1502, 4.000 de aspri.
In Craina sarbeasa la Lopufnia, a ridicat evlaviosul domn
muntean, Impreund cu ruda sa marele parclab jupan Gherghina (KEAHKII 11[14]IMAACIr )ftSflitilk reprssa), o biserica de piatr6
de proportii modeste, dar ingrijit lucrata. Pisania d. data 7009
adica 1501 sau daca luna a fost Septemvrie-Dedhemvrie 1500.
Pe taramul cultural, Radu are de asemenea merit. El primi
pe Macarie tipograful, care lucrase mai 1nainte In Balcani, la
m'elnAstirea Obod, langa Cetinie, si-i ,comancr cea dintai carte
tiparit In tara noastr, un Liturghier slavonesc. N'avu Ing parte
s'o vada iesind de sub teascuri, tiparul isprgvindu-se abia sub
urmapl sdu Mihnea (vezi si mai jos, cap. despre Cultura).
Radu a fost casatorit cu doamna Catalina; numele ei 11 InMinim atat In pomelnicul m6n6stirii Govora, cat si In documentul din 1496 dat man'astirii Rossikon din Sfantul Munte. Au avut
trei Mieti: pe Vlad-Vintila, pe Rada Paisie, pe Mircea (Ciobanul),
care au domnit pe rand In Tara Romaneasa, i dou" fete: pe
Boba i pe Crastina. Nelegitimi au fost Rada dela Afuma0 i Betdica; i acestia au ocupat tronul.
In Fevruarie 1508, boala de care suferea Radu se agravase.
La 29 ale acestei luni, el seria Sibienilor In legatur cu medicul
sAiu Francisc; la 12 Martie, regele Vladislav al Ungariei informa
pe Sasi ea e Ingrijat de boala grea a voevodului transalpin si le
arata ce masuri trebuesc luate In caz de moarte. In cursul lunii
Aprilie, dupg 23, daca este sa." credem relatia cronicei lui Grigore

Ureche Simion Dascalul, i n'avem motiv sa n'o facem, sau

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

133

fnainte de 6, dacs ne lu'm dup o stire din Buda, Radu inceteaz din viat, jelit nu numai de ai si, dar si de popor care avusese parte, mai bine de 12 ani, de liniste. armuirea fusese blajin, fr ucideri, fr rsmerite, judecdtile drepte. Prin firea sa
bland, prin aplecarea sa spre cele spirituale, voevodul stiuse s-si

atrag6 stima tuturora. and trei ani.dup aceea, In 1511, Ienicerii se revoltar impotriva lui Baiazid, aruncandu-i vin c' e
prea pasnic si slab, ceea ce aduce pagub6 i lor i imprtiei,
Sultanul le dAdu drept pild tocmai pe Radu care cu toate c
era in cea mai mare sl'biciune a puterilor sale, s'a purtat cu cea
mai mare desteptciune i cu toate c apte ani fntregi a fost
pus In rdvan i dus din loe In loe, totusi a cArmuit Tara Romnilor spre deosebita multumire a supusilor. Acestia, cu toat
firea lor schimbtoare, nestatornic, nu s'au instrinat, din cauza
slbiciunii si a podagrei, de Domnul lor bun, drept, Intelept
destul de potrivit pentru carmuire prin superioritatea sufletului
su . Aceste aprecien i au fost inregistrate de un strin: istoriograful Leunclavius:, care a serfs, in veacul al 16-lea, o istorie
a Turcilor. El nu poate fi bnuit de p'rtinire pentru Radu; putem
deci privi elogiul pe care fl reproduce ca pe o sentint a istoriei

Radu cel Mare a fost ingropat la Dealul, in frumoasa sa ctitorie. Vieata Patriarhului Nifon , ne spune c mormntul se
afla in tinda bisericii , iar Cronica lui Radu Popescu adaog6
c' era cioplit in piatr i c' voevodul si-1 gtise singur .

BIBLIOGRAFIE
Radu eel Mare: 1. ST. NICOLAESCU, Notitele volumului de Documente
slavo-romdne Cu privire la relagile retrii Romilnegti si Moldovei cu Ardealul

la sec. XV gi XVI, Bucurqti, 1905, VII + 367 p. in 80;

2. G. BAL$,

bisericd a lui Radu-cel-Mare En Serbia la Lopugnia, In Bul. Com. Mon. 1st.,

IV (1911), p. 194-199; 3. DIACONUL DR. NIC. M. POPESCTJ, Nifon
Patriarhul Constantinopolului, In An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ise., t. XXXVI
(1913-1914),.p. 731-798; 4. ALEX. LAPEDATU, Politica lui Radu cel Mare,

1495-1508, In Lui Ion Bianu amintire, Bucure0i, 1916, p. 191-223; 5.

I. IONA$CU, Biserici, chipuri f i documente din Olt, Vol. I, Craiova, 1934, 272
p. in 8.

www.dacoromanica.ro

BOGDAN AL 111-LEA

TEFANIT

i singur Bpgdan Cu capu/ sdu

au Inuit Cu sulila In poarta Liortaui,

care tucrei si astdzi se cunoaste semnu/

si nici Lesii nu tdgetduesc de aceasta,
ci tried ei mai tare mdrturisesc cd au
fost adeudrat asa o.
(Letopise/u1 TIrii Moldovei
pana. la Aron Vodi).

Cu un an inainte de moartea lui stefan, in 1503, doctorul

Matei Muriano spunea despre Bogdan urmRoarele: Fiul ...
calc. pe urmele taflui; modest ca o fat 0 puternic, e amic al
curajului i al oamenilor curagioi. Are vreo 25 de ani . Intr'adevgr, Bogdan a motenit unele insuiri ale genialului s'Au p6rinte,

n'a avut ins6 discernmntul i simtul politic al acestuia, n'a

tiut nici &Ali fixeze scopuri care s merite sacrificiile impuse
trii. i sub raportul fizicului, era mai prejos de tat5.1 gu: in locul
chipului luminos qi impudtor al acestuia, Bogdan, care pierduse
In lupt6 sau In vreo alta imprejurare un ochiu, arta lumii o fat
putin atrgloare (vezi fig. 35). De aceea, cronicarul, povestindu-i
faptele, 1i intituleaz6 capitolul: De domnia lui Bogdan Vod
cel orb O. grozav , calificativul ultim referindu-se la infgtiare,

nu la fire.
Nu se ispr'vise anul dela moartea lui stefan, cA Bogdan se
gandi s se astoreasc6 i trimise, in acest scop, in Iunie 1505,
o solie la Alexandru, regele Poloniei, spre a-i cere pe sora sa Elisabeta de sotie. Pentru ali face atmosfer favorabil, el restitui
totdeodat Pocutia, cu cet`tile: Kolomea, Tysmienica i. Czeszybiesy. Craiul multumi pentru dar, in ce privete ins5 c'gtoria,
annanA rspunsul. Mama Elisabetei se opunea, din pricina deose-

birii de confesiune, iar Elisabeta ingi, din pricina InfAirrii

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
t.:;,,,.; i.
'1 t ,.T -

e Ad

.. if

.1

J $ IN , V . i

0 ot,

'':.

s , ....,
fit'f % ,... 11,

',.,...

,.

P.-',

.,1

.i

'

'

'1

0 s'l

'
1

T.' ',*eF7'1'`'.'',.

,,...

'''..;

. dle.',1 :Itv....f.:4:::,L.' ";11/

ir,,

..t0

`,...,'...Y.Ittlett,::

1.

t:rtr.

k...

, ,.....,

'f,

*,

-.4
1

)1
IL?

% hi?

/...1'

136

BOGDAN' AL 111-LEA $1 STEFANITA

pretendentului, care era, cum spune cronica: grozav la lata

orb de un ochiu . Murind intre timp mama Elisabetei, Bogdan
trimise o a doua solie ; de data aceasta, se ajunse la incheierea
unui contract de castorie (17 Fevruarie 1506), care insa nu fu
respectat de catre Poloni. Ca raspuns, Bogdan intra cu oastea in
Pocutia, ocupa cetatile, i pradand tinuturile inconjurtoare,
se lntoarse apoi neturburat indarat. Garnizoanele pe care le lasase In cetati erau insa prea slabe; ele fura biruite de oastea leseasca sosit dupa plecarea Moldovenilor i suite s se retrag ;
urmarindu-le, Polonii ajunsera, pradand la rndul lor, pana la
Botofani (Septemvrie Octomvrie 1506). Nici dupg aceasta,
Bogdan nu renunta la planurile sale. In 1509 el trimise, la Roma,
Papei Iuliu al II-lea, contractul de cstorie din 1506, pentru ca
seful Bisericii sa oblige pe noul rege polon, Sigismund, frate
Alexandru i cu Elisabeta, s respecte cuvantul dat. Cu toata

interventia Papei, nu se obtinu nici de data aceasta un rezultat

pozitiv. Bogdan, exasperat se vede c nu semana lui tatsa se rzbune. In Iunie 1509, armata Moldovei
su
trecea Nistrul si ataca, fr succes Ins, Camenita i Haliciul.
Apoi povesteste cronica arzand i prdnd tara au tras
la Liov de au btut targul, de putin nu 1-au luat. i singur
Bogdan cu capul sail a lovit cu sulita In poarta Liovului care
lucru i astazi se cunoaste semnul i nici Lesii nu tagaduesc de
aceasta, ci Inca ei mai tare marturisesc ca au fost adevarat asa.
Si au pradat imprejur pretutindenea si au ars Rohatinul, oras mare
vestit, i multa avutie i bunatate dinteinsul au luat. Luat-au
din Rohatin i clopotul cel mare, ce-i la mitropolia din Suceava,
si multi oameni i boieri au robit
cu mare izband s'au intors
la scaunul sau, la Suceava, fail de nicio sminteala, i robilor ce-i
adusese din tara leseasca, le-au impartit hotare 1n tara sa . Polonii, greoi la strns oastea, au sosit dupa ce Bogdan trecuse In-

darat Nistrul Intarzierea, dintr'un punct de vedere, le-a folosit

Insa, deoarece domnul vazand ca nu e urmarit, daduse drumul
ostasilor, la casele lor. Asa incat, atunci and
fcut aparitia
armata Craiului, n'a avut cine-i sta inainte. Cern'utii, Dorohoiul,
Botosanii iStefanestii au fost arsi i pradati; cavaleria usoar
a ajuns Oda la Cotnari. Se daduse porunca sa fie ucisi ca riz-

bunare nu numai bdrbatii, dar si femeile, batranii, copiii

www.dacoromanica.ro

BOGDAN AL 111-LEA

1 37

turmele, lucru care nu se obisnueste , cum recunosc stingheriti

cronicarii poloni. O oaste mic6 moldoveneasca, strting in

grab, fu b4tut la Nistru, in ziva de 4 Qctomvrie 1509; Lesii

cari nu puteau uita Codrul Cosminului, se bucurar intr'atata de
izband, inat fcur din aceast6 zi srbkoare. Conflictul dura
de cinci ani de zile; ambele p6rti erau obosite, asa inat mediatiunea ()feria de regele Ungariei, Vladislav, fu primit. Pacea se
incheie la 23 Ianuarie 1510 (exemplarul moldovenesc poart
data 7 Fevruarie), in urrn6toarele conditiuni: Bogdan renunta la
casltorie, lucrurile rApite de o parte si de alta se restituiau, in
privinta Pocutiei avea s'd se supunii hotririi regelui ungar. De
fapt, in ce priveste ultimul punct, cu toate termenele repetate
cu toate convoarile de comisii mixte, ungaro-polono-moldovene,

nu s'a ajuns la o incheiere definitiv6; i la moartea lui Bogdan,

chestiunea stApAnirii Pocutiei tot nu fusese solutionat.
De abia se ispilvise rzboiul cu Polonii, cAnd asupra Moldovei

se abAtu o alt6 nenorocire, anume rAzboiul cu Ttarii. In anul

1510, acestia nAvAlira, se pare, in cloud randuri: odat, in Aprilie

Mai, altadatd in August Septemvrie. In prima nvlire, cetele

sau ciambulurile ttresti au intrat pe neasteptate in tar5 prin
trei locuri si au prAdat dela Orhei p'an6 la Dorohoi si pre Prut
in sus , f6cAnd mult
robie de oameni si de dobitoace .
In cursul ciocnirilor cu b6stinasii, conducatorul ralarilor, Sultanul Beti Ghirei, fecior al hanului, a fost sAgetat loarte rgu
din care apoi i s'a tras si moartea. A doua nAvAlire, la inceputul
toamnei, a avut un caracter si mai distrugUor. Ttarii, in numAr
de vreo 60.000, se intorceau din Lituania unde prdaser6 cumplit
Odd la Wilna. Intrand in tard, Bogdan n'a putut [56 li se impotriveasc6, asa luck, ei au ajuns Ong la Iasi pe care 1-au ars, si
Oda' la tefariesti i Dorohoi. Alte cete au prat:tat in jos de Lpusna si la Chigheciu . O ciocnire cu o mic6 oaste moldoveneasc6,
de vreo 1.000 de oameni, comandat6 de boierul Corpaciu, le-a dat

prilejul unei victorii, c6and dintre ai nostri 700, iar ceilalti

trebuind &a' se retrag6. N6v6litorii au putut deci trece Nistrul
ind6r6t cu pleanul adica prada i robii, pe care un cronicar
polon Ii evaluiaz6 se pare in mod exagerat la 74.000 de
suflete. Succesul avut in 1510, i-a indemnat pe 'Mari s repete

operatia In 1513. Pe la sfarsitul lunii August cronica moldowww.dacoromanica.ro

138

BOGDAN AL 111-LEA 51 5TEFINITI

polond da' i ziva: 22 cetele lor pdtrunserd din nou in Moldova

i arzand i prkland, ajunserd iardi pnd la Iai. Nici de data
aceasta, Bogdan nu putu sd-i Impiedice a iei cu prada din Ord.
In ce privete raporturile cu Ungurii, ele au fost panice. N'a
purtat cu danii niciun rdzboiu ; In 1507 avu numai un proces
pentru Cetatea de Baltd pe care o revendica Ecaterina Pongracz ;
neprezentndu-se, domnul Moldovei fu condamnat s restitue
zisa cetate, s pldteasc o amend de 400 de florini i sd piardd
toate posesiunile din Transilvania. Sentinta Insd nu s'a aplicat,

deoarece In 1509, Bogdan stdpnea Ciceiul; pralabul lui se

numea Vlad.
Cu Tara Romaneascd a avut un conflict In 1507, provocat de

incursiunea unui pretendent Roman, care, ajutat de o seamd de

ostai munteni, pdtrunsese In Tara de jos, fkand multd. pradd
i peire . Ca sd se rkbune, Bogdan trecu qi el cu armata peste
Milcov, In tinutul RAmnicului ; nu se ajunse insd la rzboiu,
deoarece interveni, multumit cdlugdrului Maxim, o Impdcare
intre cei doi domni (vezi i mai sus, p. 129). Tot din Tara Romneased veni, In 1514, un alt pretendent numit Trifaild; el
ajunse pnd aproape de Vaslui. Aci 11 int'ampinard otile domneti,
la 27 Fevruarie ; in lupta care avu loe, Trifdild fu prins i decapitat.

S'a crezut multd vreme cd, dupd sfatul lui stefan, Bogdan ar
fi inchinat, in 1513, tara Turcilor, obligAndu-se sd le plateascd
un tribut anual. Se cita chiar i actul de Inchinare care ar fi fost
distrus de &Are Sobieski, regele Poloniei, In 1686 i care cuprindea

o serie de clauze at'at in ce privete drepturile Moldovei Cat i

obligaiiIe ei. In ultimul timp, s'a dovedit Insd c aa zisul act de

inchinare n'a existat niciodatd i cd Bogdan n'a inovat in ce

privete raporturile cu Turcii ; el le-a pldtit tribut intocmai cum le

pldtise i tatd-sdu, la inceputul i la sfaritul domniei. In anul

1508, acest tribut se ridica la cifra de 8.000 de ducati de aur:
tefan in 1503, platise numai 4.000.
Neputand avea de sotie pe sora regelui polon, Bogdan i-au
luat doamnd din tard : aa ne spune. cronica i. faptul se adeverete. Numele ei era Nastasia; a murit In 1512, la 14 Octomvrie i a fost ingropatd in mndstirea Dobrovdt, unde i se vede
Mod piatra de mormnt. A doua oard, Bogdan s'a cdsdtorit ca
Ruxandra, fiica lui Mihnea cel Rdu. Nunta a avut loe la 21 Iulie

www.dacoromanica.ro

STEKANITI

139

1513; regele Poloniei i-a trimis daruri: blni de sobol i de zibelin.

a fost fiu nelegitim; mama sa se numea Stana. La"

moartea lui Bogdan, el avea unsprezece ani, se nascuse deci in

1.506; alte izvoare dau varsta de nou ani. Potrivit pomelnicului dela Bistrita, -tot cu Stana a avut Bogdan Inca ase
trei baieti:
Petraou i Petra mort la 20 Sep-

temvrie 1527 i trei fete: Maria, Ana i iar Ana. Stana a

fost inmormantata la Radauti; piatra de deasupra gropii,

aezata de fiul ei Stefanita, poarta data 28 Ianuarie 1518. Un

alt fiu al lui Bogdan, Ilie, apare intr'un document din 21 Dechemvrie 1515, alaturi de stefan i Petru. La 10 Dechemvrie
1516, sunt citati numai acetia doi; Ilie murise deci tare timp.
Tot nelegitim a fost Alexandru Leipufneanu cu o Anastasia
Doamna (illiacTacm rcnacAa), moarta in. 1558, Mai 2 precum
Alexandru Cornea, domnul de scurta durata, de dinaintea celei
de a doua domnii a lui Petru Rare.
Sub raportul ctitoriilor, Bogdan a ispravit, la 8 Septemvrie
1.504, biserica dela Rauseni, inceputa de fatal sau i a pornit,
In 1514, constructia bisericii mitropolitane din Suceava, cu hramul
Sfantul Gheorghe (vezi fig. 36 i. 37). N'a putut s'o termine insa;

in momentul mortii sale, intamplate in Hui, la 20 Aprilie 1517,

biserica era ridicata numai pang la ferestre. A facut i diferite
danii manastirilor mai insemnate. Moldovitei, Putnei, manastirii
dela Dobrovat i mitropoliei din Roman le-a daruit cate 800
de zloti tatareti; manastirii Voronet un sat anume Bucuretii,
pe Moldova.

Bogdan a fost ingropat la manastirea Putna. Inscriptia de pe

piatra sa de mormant are urmatorul cuprins: Acest mormant
este al binecinstitorului domn Io Bogdan voevod, domnul tarii
Moldovei, fiul lui
Voevod, ctitorul acestui sf ant laca,
carele s'a mutat la venicele lacauri in anul 7025 (1517), Aprilie
20, la miezul noptii .
Stefanita, nevarstnic fiind la moartea tatalui &au, treburile
tarii au fost purtate de divanul boieresc, in frunte cu Arbure,

portarul de Suceava. Acesta socotea

ea'

interesele Moldovei

reclamau o colaborare cu Polonii, de aceea incheie, in 1517, cu

danii un tratat prin care cele doua prti se angajeaza sa se ajute
reciproc impotriva dumanilor, sa aiba aceia adversari i aceiai
www.dacoromanica.ro

BOGDAN AL 111-LEA SI $TEFANIT

140

prieteni, ss nu dea azil pretendenti/or la tron. In cazul and Sternit ar fi silit s p6r6seasa tara, el sa g6seasa aclpost In PoIonia, iar in cazul and s'ar face o expeditie generar impotriva
Turcilor, atunci s6 participe in persoand, cu intreaga oaste moldoveneasa. Nu e un tratat de recunoatere a suzeranittii polone,
ci o conventie intre parti egale; Moldova 1i p6streaz situatia
pe care o dobandise in timpul lui Stefan i care fusese consacrat

_111$14110116

pig t

lliftWilijailk

TM_

MikitititifiERDEGIVEDItt

itialfiliilitgiNkffillgit
,iiisfoorr

Fig. 36. Pisania bisericii St. Gheorghe din Suceava, arAtInd el s'a 1nceput de catre
Bogdan voevod In anul 1514 i s'a savagit de cl.tre Stetanit5. In 1522.

prin pacea din 1499. In anul urm6tor, la inceputul lunii August,

Tatarii, in frunte cu Sultanul Albu, nvlesc in tail; primiser
probabil ordin dela Turci cari eran nemultumiti de incheierea
tratatului cu Polonia. Oastea lui Sternit, comandat de vornicul Petrea Grbt, le iei inainte, peste Prut. i luand aju-

toriu dela Dumnezeu povestete cronica Luni dimineata (9

August 1518), In revrsatul zorilor, i-au lovit fr veste, and ei
nicio grije nu avea i cu norocul lui stefan Vod i-au rkbit,
www.dacoromanica.ro

STEFANITA.

141

multi din Tiitari au per, multi in Prut s'au inecat i s'au fost
'

Mr

,,,,,..

...
I.

..-

..

'
....

t.,
.

1 .''''
'

'

..

,-

.
A

.
c

-.1.

,1

'

. Eu '

01

'
11

ei

,..

a
.

.,

.
4,

:1

,
lo

'

a ...

'

'

'.

..
,

'.

,.. ,j.
.

'.1
' .r.

t'

ie.,1
-.- r,-,,l,e,

'. 6.1.
. . %. ,.. ,..
..,
..
/ r, S ' .0 fl :

..

: I.
.1

''')
:74

J111

..:;-.

.
0

'

s,

'

,'

.
n
r

,. 11

o.

'

t. 41.A-4

A
,,

,,o, 4.,

,.

:: .'

'

.,

AO
1
....I^, ,in.1;.r

,a,

'

.i...

t: Tir

.,,'

"

:ie

a.

''.:0

''

oi.

i .0

0.

'

7,

V ,..'?

rr-It1

r'..61.

i A .. , _, 4i.1s
.
.0,. :'4
4.
.r'

o.
4 ce

I --.

...74

dr'

.4
1k

4. ,

'

ilP '
'

-1

..

AV,

A' -J..'

,e

',

.1

.. r

3"

t*,

-.

off' '
,

S.

F-

.,

li

D,,- ,`

rAt

'i .1

9...

P.
,
A &i.

.,

r.

...,-

' , tM

,...,...

,.

!I'''.

'

41
i

O.
s

.',43,,. ^44 ,

r. 2

..,..f;

-.1.

...

.%

, . (=
- .4" _1.1

.0. . 0 ,o,

,' ,,j

'. I:.

.4

V .,

._,,..;

,-7. '-''...

,...,\ - ' Sk",

IS p 0..,,
.. IV:, 1 4i. ,...?

,,-

ti
4L---,

7',

,);rhii
,

......;::.7%7

' i,......,
-,...

;,,..

..

...

"-Li)

' 's......,
';,ti

(....

'

1 ...
'

'

"..

'T)

"

' r r :-

'

.....

ti
4

-- - ,............,,, ...,...
.,
.
,
;-

.V

f.

.1

,r-ft'

.,2,-,

I.

,.

..

'

'''' . , 7

Fig. 37. Chipul lui Bogdan, Hui lui $tefan cel Blare, pe tabloul ctitoriceac
al bisericii Sf. Gheorghe din Suceava

inglod&nd in Ciuhru, si pre multi i-au prins vii, asijderea si pre

doi mArzaci mari, anume Timis i Bicaz, iar cbt,i au ramas, i-au
www.dacoromanica.ro

1 42

BOGDAN AL 111-LEA $1 $TEFANITA

gonit preste ampi, tindu-i i ggetndu-i, pang la Nistru_

Acolo fiind obositi caii de fug mult intrnd In Nistru s'au
Inecat, numai Sultanul cu putini au sapat, Ina i el fnit ru
In cap, de s'au Intors cu mult. pegub' i perire si ruine, si

au scpat, aceia Ina fr cai i fi arme

Legaurile cu Polonii erau bune i la sfritul anului 1522_
In Decemvrie acest an, boierul Luca Cade tot prin el se
Incheiase tratatul din 1517 a rostit in fata regelui i consilierilor lui un stflucit discurs, al arui cuprins ni s'a pstrat. Trimisul Moldovei atrage atentia asupra primejdiei tot
mai amenintatoare a Turcilor, arat felul dibaci In care *tefnith a respins pra acum cererile lor si insist asupra nevoii
de a se alatui o lig6 puternic Impotriva acestor dusmani
ai crestingtatii. Misiunea lui arje a fost ultimul act politic
fAcut cu sfatul lui Arbure. Curnd dup aceasta, bstrnul boier
cade In disgratie. *tefnit, jignit de faptul c regele Poloniei
refuzase s-i dea tn agtorie pe o fiia a sa, se indepsteaa
dela politica urmat In timpul rainoriatii sale i Incepe a suspecta pe aceia cari credeau a ea trebue continuat. Resentimentul domnului creste and vede c unii dintre boieri, nemultamiti de urea sa autoritara i violent, pribegesc in Polonia_
and trece peste Nistru, In Martie 1523, i postelnicul Cosma
arpe, fruntasul opozitiei, atunci tefanit Invinuete de trader&
pe Arbure, exponentul politicii polonofile desi, dup at se parer
acesta nu era vinovat. In Aprilie, capul btrnului boier cAdea
sub securea cAlului; nu mult dup aceea, piereau In acelasi fe!
i feciorii si, Toader i Nichita. Aceste executii Inspimantara
pe sfetnicii lui ,5 tefth i fcur pe o parte dintre ei s se rscoale. Dar In lupta care avu loe, la 7 Septemvrie, oastea dom-

neasa birui; multi boieri Intre altii Costea paralabul, Ivasco

logoatul, Sima vistiernicul fura prinsi i pltir cu capul Indrazneala de a se fi ridicat Impotriva stApanului lor. Cei sapati

cu vieat, pribegir in Ardeal, la Brasov i la Sighipara, sau

In Polonia.

Daa raporturile cu Polonii suferir o modificare, acelea ca

Ungurii rgrnasera bune In tot timpul domniei. In 1519, voevodul

Ardealului, pornind dela faptul a sub Bogdan, pAralabul Ciceiului refuzase sa se judece pentru satul Snmrghita pe care-I.

www.dacoromanica.ro

STEFINI TA

143

revendica nemeul loan Desewffy, ba mai mult chiar, amenintase pe acesta cu sabia, deschide proces. tefanita, bine Inteles,
nu se prezinta i e condamnat, In lipsa, la amenda i ca odi-

nioara tata-sau la pierderea tuturor posesiunilor din Ardeal.

Dar, tot ca odinioara, sentinta nu se aplica. Insui regele Ludovic
al II-lea oprete executarea ei, sub motiv ca neprezentarea domnului Moldovei la judecata se datorete numai necunoaterii legi/or din Ungaria. Mai tarziu, in 1525, cand Turcii cari cucerisera
Cu patru ani Inainte Belgradul, amenintau tot mai mult regatul,
acelai Ludovic acorda lui Stefanit un subsidiu de o mie de
florini de aur, platibili din censul datorit de oraul Bistrita. Scrisoarea prin care domnul reclam aceasta suma e datata.: Bahlui

(adica Harlau!), 28 August. In sfarit, la 8 Septemvriel, 1526,

tefanita da solilor lui Ludovic un act omagial, fagaduind oredinta. Cu 11 zile mai lnainte avusese insa loe lupta dela Mohacs,
prin care regatul Ungariei era sfaramat.
In anul 1524, la 11 Iunie, tefaniVal surprinse la satul Tara844, pe Prut, o ceata de Turci cari se hitorceau cu prada din
%am leeasca i o at-drama aproape cu totul. Din 4.000 de oameni

putini au haladuit la locurile sale , spune cronica. Urma un rastimp de linite, Oda la Inceputul anului 1526 and *tefanita Intreprinse o expedilie 1mpotrivaTarii Romaneti. Pricina a fost o noua
jignire tot In legating cu proiectele sale matrimoniale. Neagoe
Voda Basarab fagaduise tnarului domn al Moldovei sa-i dea de
sqie pe una din cele doua ffice ale sale i anume pe aceea pe care
va voi s'o aleaga. Dar atunci cand fu sa' se Indeplineasca aceasta
fagaduiala, tefnita se vazu pus In fala unui fapt Implinit: fiica

cea mai mica i cea mai frumoasa devenise, cu foarte pi4in

timp Inainte, sotia lui Radu dela Afumati, aa Moat el nu mai
avu putinta sa aleaga. Pentru a se razbuna, intra tefanif, la
4 Fevruarie 1526, in Tara Romneasca i prada, fara vreo Impotrivire, pang la Tarpon Dupa aceea se facu totui, in Iunie, nunta
cu Stana, cea mai mare din fetele raposatului Neagoe. Curand

dupa nunta intra i Radu cu oastea lui In Moldova ca Ali intoarca dela noul su cumnat paguba pe care acesta i-o Meuse In
lama. La 4 Noemvrie se tia la Sibiu ca domnul muntean s'a
Intors biruitor i cu multa prada din Moldova )). Dar StefaniV
nu era om sa lase fara raspuns un asemenea gest. 0 noua expe-

www.dacoromanica.ro

144

BOGDAN AL III-LEA SI STEFANITA.

ditie avu loe, in cursul c'reia oastea sa trecu pe unde i-a plcut sunt cuvintele cronicarului Macarie. Intors in Moldova,
teidnitd, care se imboldvise Intre timp, muri Indat dup5 aceea,
la 14 Ianuarie, In cetatea Hotinului.Letopise-tml lui Grigore Ureche

si al lui Simion Dasclul a inregistrat si o alt explicare a mortii

ata de premature a voevodului, anume c l-au otrvit doamn6-sa . Lucrul nu e exclus, mai ales a i dintr'o alt stire rezult
A Stana era o fire aprig6. Jignirea pe care o suferise Inainte de
nunta se vede cd n'o putuse uita; se vor mai fi adogat i unele
indemnuri din partea boierilor nemultumiti. Dup moartea sotului su, doamna veni indrt In Tara Romaneascg, unde mai

tr4i patru ani. A fost inmormantata la mAngstirea Curtea de

Arges; pe lespedea care-i acoper groapa se citeste urm'toarea
inscriptie: Rdposat-au roaba lui Dumnezeu doamna Stana, fiica
lui Ion Basarab voevod si a doamnei lui Despina i fost doamn
lui Io stefan Voevod ; iar la moarte a primit chip ingeresc si s'a
numit
monahia Sofronia, In anul 7039 (= 1531), luna Fevruarie, 8 zile . ternit a fost inmormntat nu In ctitoria sa
din Suceava, In biserica Sf. Gheorghe isprAvit de el la 1522
(vezi si mai sus, p. 139), ci in mnstirea Putna, alturi de tatl
bunicul sau. Acest stefan Vod
Incheie cronica pove-

stirea intru tot semna cu urea mosu-su lui -tef an Vod cel
Bun, c' la rzboaie Ii mergea cu noroc, cd tot izbaidea i lucrul
sAu 11 stia purta, mdcar c era tan'r de zile ; amintrelea era om
mnios si pre lesne vrsa sAnge . De pe urma lui a ranas un fiu
nelegitim loan, caruia istoricii i-au zis cel Cumplit , dar care
merit mai degrabd numele de cel Viteaz . Tot din vremea lui,
avem si un ideas dumnezeesc, ridicat in 1519, de care postelnicul Cozma arpe la curtea sa din chiai (judqul Roman).

BIBLIOGRAFIE
I. Bogdan al la-lea: 1. CONST. GIURESCU, Capitulagile Moldovei Cu
Poarta Otomand, Bucureti, 1908, 65 p. in 80; 2. IULIAN MARINESCU, Bogdan

III cel Orb 1504-1617, Bucurqti, 1910, 117 p. in 8; 3. GR. ZAGORITZ,

Stabilirea suzeranitiitii turceqti in Moldova, In Cony. Lit., XLVIII (1914),
p. 710-728.

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE

145

LI.*teffinita: 4. I. NISTOR, Luca Arbore Hatmanul, CernAuti, 1921, 15

p. in 80; 5. VICToR MoToGNA, Cetatea Ciceiului sub stiipdnirea Moldovei.
Schitei istoricei, Dej, (1927), 64 p. in 80; 6. HORIA URSU, Domnia lui
Voievod. Zece ani din istoria politicd a Moldovei 1517-1527, Cluj, 1940,
151 p. in 8; vezi i recenzia lui Florea Stanculescu in Rev. 1st. Rom., X
(1940), p. 401-404; 7. I. MINEA, Data de zi a luptei dela Ciuhur, in Cercet.

1st., XIIIXVI (1940), p. 694-5.

10

www.dacoromanica.ro

VREMEA LUI NEAGOEVODA. BASARAB

Neagoe Vodd i toate sfintele biserici
le hrdnea i multd mild pretutindenea

da... Si mai vdrtos in Tara Munteneascd mari i minunate mdndstiri a

fdcut... Si fu ctitor mare a toat

Sfelagora

(Viata patriarhului Nifon,

scriere contemporana).

Mihnea cel Bii . La moartea lui Radu ce! Mare erau doi

pretendenti la tron: unul Danciul, fiul lui Basarab cel rngr,

avand sprijinul Ungurilor, i celdlalt Mihnea, pe care-1 sustineau
Turcii. IzbAndi acesta din urin. La 5 Iunie 1508, el seria Sibie-

nilor c toti boierii sunt cu el 0 cs a ocupat toate ceatile

Danciu rmase mai departe In Ardeal, fcand planuri de t'Ubunare impotriva fericitului su rival. Cronica trii 11 d6 pe Mihnea

ca feciorul Dracii armaul den Mneti ; pe de alt parte, in

actele oficiale, el 10 zice fiu al lui Vlad Voevod (Tepe). Aceste

dou mArturii In aparent contrarii se pot impha admitnd ch. era intocmai ca i Rare, Lpuneanu, Iancu Sasul
attia a4ii fiu nelegitim al voevodului arnintit. In cazul cAnd
informatia cronicii e inexact ins, atunci el rrnne fiu legitim,
mama sa fiind acea rudd a lui Iancu de Huniedoara pe care Tepe
a luat-o de sotie. Mihnea ii datorete porecla de cel ru faptului c' a tiat o serie de boieri. La inceputul domniei, a fost
pace ; dupd cum serie el Insui Sibienilor, toti trecuser de partea
lui ; avea i sprijinul puternicei familii a Craiovetilor. Acest
mAndru neam de boieri olteni 10 are Inceputul ascensiunii cu
Neagoe dela Craiova, in timpul lui Vladislav Voevod (1447-1456).

Neagoe a avut patru feciori: pe Barbu, vel ban, In timpul lui

Vlad Cdlugrul i Radu cel Mare, pe Pdrvu, vel vornic, Inc sub

www.dacoromanica.ro

MIHNEA .CEL RAU

147

Basarab ce! Tan6r (1482), pe Danciu, ve! ,comis, IncepAnd din

1489, apoi armas si la urm6 vel spltar si pe Radu care a ocupat
dregnoria de postelnic. Acesti patru frati sunt ctitorii a o suma'
de 16casuri bisericesti oltene; unul dintre ele, schitul Zdreala
avAnd un hrisov din 1520, dela Barbu banul, si-a schimbat mai
tarziu numele in Roaba. Cea mai insemnat fundatie a lor e insi
mandstirea Bi,strita, din judetul Vlcea; acesteia i-au d6ruit ei

c-'t4
,.
.
,,

..

'

''-

'

".'

,..''

J_ -.

'

-, --

'

% ' . r..

I.,,

'

....,,

,"r A

E=7

-.. ,,

'.

-.

-,'.

lit

.. -' i
14:7,

..,

,........,

'1111Y,,,,

.,1

, t.

...:-.

.,

,,filii.

.7---

''

-, ...r:-'.

. .:,,,,-

.4.-x

-- ,

.....1,-LX.-r

.r

;.?,;

,p.5,.;t:

t....;.-

.---J

,ej,....,..,,..t, ,',,,":. 1

,
,'

4.1....t.:',G.---,--

'

.--.

,-

,..., .,' '.;

'1:".1.1.

vi .1.V.-

'T

-..

,i. -, w.--.-- --, -,... ...ge,- ,..-r

-..
..

,..)2,.t

'F
....

,..,

_4

..

._

..

-,

,....4.4,
.,

-,

.1...,e76,-.....

Lt.,

4.- - "M- 1.4

,
'0,,,,r." 7 .`

.!

rA

'

n1 -'-:- .- .
4.14, .
,
.

,-'ut

,.

' :,

.t

'

..

'o

El'

,.

,,,,

3..-A.

-t-g.ttl.

., : r

..,T,T.4.. ..

.' -''

is,-,

'

....s....z.,A.,.

v.......

' '`iiit _.,

..

,..:

Fig. 38.

.....-445.-.%

.- ....

ii

Ministirea Bistrita din Judetul VAlcea, ctitoria bolerilor Craioveti.

mai multe mosii, intre altele, Briincovenii i. Plavicenii (vezi fig.

38). Foarte bogati, detinnd functiunile cele mai insemnate, avand

o mare influent:6 si multe legauri in Oltenia, comandnd prin

Barbu, marele ban, armata acestei parti din tara, Craiovestii eran
cea dintai familie boiereasc6 si un factor politic de primul ordin.

Domnii care i-au cAstigat de partea lor, si-au avut st6panirea

asigurat6; cei care si i-au facut vrjmasi, au pierdut domnia
intr'un caz, acela al lui V16dut
vieata. Asa dar, la inceput Mihnea s'a bucurat de sprijinul Craiovestilor. De aceea

10e

www.dacoromanica.ro

148

VREMEA LEI NEAGOE VOW. BASARAB

el 0 (14, In 1508, dou hrisoave ctitoriei lor dela Bistrita. In 1509

frig, se produce conflictul. Cauzele lui nu le cunoaqtem precis ;

bnuim ea ciocnirea hare urea autoritar a domnului mote-

nire dela tatd-su 0 pretentiile celor 4 frati invtati s fie

intotdeauna In frunte a fost cea mai de seam' dintre ele.
La 1 Ianuarie 1509, Braovenii scriau Sibienilor despre ornofirea Catorva boieri de &are Mihnea 0 despre. unele cruzimi ale

acestuia. 0 notit pe un Mineiu afltor actualmente la Sofia,

amintete de asemenea de 4 anul 7017 (1.509), cand a ucis Mihnea
Voevod pe boierii munteni . Pe de alt parte, in Viata patriarhului Nifon, lucrare aproape contemporan, se spune c' domnul

pe unii dintre boieri i-a muncit , adic6 i-a chinuit, pe altii i-a
omorlt, iar preotilor de prin sate, tuturor le-a tiat nasurile .. .
0 se ispitea 0 se sftuia s ard pe toti egumenii dela toate mnstirile .

Ls'and la o parte exagerrile ultime explicabile

prin faptul ca Mihnea trecuse, se pare, la catolicism, favoriza In

once caz pe catolici este evident c' au avut loe executiuni

i mutilri. Foarte probabil boierimea incepuse iar cu intrigile 0

comploturile: Danciul din Ardeal i0. Meuse se vede iar partizani. Vand represiunea, Craiovetii se tem ca s nu le vin
0 lor rndul, prsesc deci pe domn 0 piibegesc peste Dunre.
Iar Mihnea Vodd poveste0e cronica dac pribegir boierii,
au trimis de le-au prdat casele ; i le-au sfrmat Oda in prnnt,

0.nu numai casele, ci 0 bisericile 0 mnstirile lor, i slugile i

egumenii era slutiti de dansul i cazniti .. Inteadevr, asupra
ctitoriei CraioveOilor, Bistrita, s'a tras cu tunul: On acolo
mergea patima politicA. Pribegii struiesc s fie Indeprtat Mihnea

i obtin sprijinul unuia din puternicii begi ai Turcilor, anume al

lui Mehmet, fiul lui Ali-beg Mihaloglu. Neamul acesta al Mihaloglilor se va amesteca de aci inainte In mai multe randuri In treburile munteneti ; prin puterea 0 legaurile pe care le avea, el
formeaz un adevrat pendant pgan al Craiovetilor. Armata pribegilor pornete impotriva lui Mihnea ; un detaament,

condus de vtaful de vntori Neagoe viitorul domn surprinde la mnstirea Cotmeana pe Mircea feciorul i asociatul
la domnie al lui Mihnea ; 0 lovindu-1 UM% veste, noaptea, au
scApat numai el cu o slug a lui, Stoican, pre o fereastr, iar Wile
s'au rsipit . Faptul s'a petrecut la Inceputul anului 1510, in cursul

www.dacoromanica.ro

VLAD AL V-lea CEL TANAR SAU VLADUT

149

lunei Fevruarie. Mircea trece In Ardeal; tata-sau il precedase,

stabilindu-se, impreuna cu told ai sai, la Sibiu. Aci lug Mihnea
cade victima unui asasinat. Danciul, rivalul nenorocos, impreund
cu sarbul Dimitrie Iacsici, a arui sord era castorita cu un nepot
al lui Radu cel Mare, si Cu vistiernicul Albul, 11 pandesc, in ziva
de 12 Martie 1510, i, pe arid fostul domn se Intorcea dela biseria, 11 ucid in plind strad. Asasinii isi primesc ins& imediat

pedeapsa, fiind omoriti la randul lor de care Mircea, fiul celui

ucis, si de orasenii revolt.* de crima comisa. Trupul lui Mihnea
a fost ingropat in biserica cea mare a Predicatorilor din Sibiu,
sub o lespede de marmura cu inscriptie latineasa. Sosia sa, doamna
Voica, i

copiii un document contemporan are:

fiii (filios)

desi era si o flea: Ruxandra, viitoarea soSie a lui Bogdan ce! Chior

Fig. 39. Moneta. de argint

dela Vladislav cel Tamar eau
Vladut. (Colectia Academiel
Romane).

Moneta mica
de argint, anepigrafa, dela
VIAdut. (Colectia Academid Romine).
Fig. 40.

--mai stau In oras pand in August 1511 and se mute.' la Brasov.

Mircea, fiul din prima casatorie a lui Mihnea, cu Smaranda
ramane, ca pretendent, in Ardeal, apoi trece in Turcia. Insurat
cu Despina el are, la randul &Au, mai mulSi fii: pe Alexandra,
viitorul domn al Tarii Romaneti (1568-1577), pe Petra ,,Schiopul,
domnul Moldovei, pe Milof, pe Mircea, pe Vlad i pe Mihnea,
precum i sase fiice.
Vlad al V-lea eel Tanar sau VladuS ocupa tronul cu ajutorul
lui Mehmet, begul dunarean i cu sprijinul Craiovestilor (vezi fig.
39 si 40). Are loc chiar un legmant, in f ata lui Mehmet, puternica familie boiereasa fgaduind domnului ca-i va fi cu credinta,
iar acesta, la andul su, obligandu-se sa nu faca niciun rau celor
patru frati i neamului lor. Inteadevar, in 1510, Craiovestii sunt
in fruntea divanului. Dar chiar in cursul acestui an, Parvu Craiovescu este inlocuit in dregatoria de mare dvornic prin Danciu,
cdruia-i urmeaza, in 1511, Bogdan, cumnatul domnului, solul de

www.dacoromanica.ro

VREMEA LUI NEAGOE VODA BASARAB

150

al doilea al Caplei (vezi mai sus, p. 128). In tratatul pe care-1

lncheie Vladut, la 17 August 1511, cu regele Ungariei, fagaduindu-i
credint i ajutor la vreme de nevoie, Bogdan e cel dintai dintre

dregatori, inaintea Craiovestilor. Acestia continua totusi a sprijini pe Vladut, aldturi de care sunt si la 28 Noemvrie. Credinla
lor o dovedisera si pe cdmpul de lupta, respingdnd in cursul aceluiasi an, la Gherghip, pe Mircea ptetendentul, fiul lui Mihnea,
venit cu oaste ungureasca sa ocupe tronul. Dupd Noemvrie
'se produce conflictul dintre domn i Craiovesti. Acestia, invatati
sa ocupe lntotdeauna primul loe, priveau cu ochi ri autoritatea
de care se bucura Bogdan. Se addugase apoi i faptul c Vladut

Incepuse s banuiasca pe Neagoe, fiul pare-se al lui Prvu

Craiovescu, ea ar umbla dupa domnie Rezultatul a fost c puternicii boieri au parasit pe domn si au trecut peste Dunare, la
Mehmet-beg, In fata caruia avusese loe legdmntul. Armata turceasca, impreuna cu contingentul Craiovestilor porneste asupra
Bucurestilor. In marginea orasului, la Vacaresti , are loe lupta.
Vladut, invins i facut prizonier, este decapitat supt un par in
Bucuresti asa ne spune cronica. Mormntul lui se all la manastirea Dealului, inscriptia de pe lespedea care-i acopera
sitele pdmntesti ne arata ca in anul 7020 (1512), luna Ghenarie
23, a raposat robul lui Dumnezeu Io Vlad Voevod, fratele lui Io
Radul Voevod, fiul prea bunului i marelui Io Vlad Voevod ;
inteal 16-lea an al varstei sezu pe scaunul domnesc i domni un
an si 9 luni i jumdtate. Si a venit domn Io Basarab Voevod
fiind lupta, au tdiat capul lui Io Vlad Voevod In cetatea Bucuresti .

Vladut a fost casatorit cu doamna Anca. Au avut un fin, pe

Vlad Innecatul, care a domnit intre 1530-1532 In Tara Roma,

fleas*
Neagoe Basarab. In privinta originei lui Neagoe Basarab, isto-

ricii nostri nu sunt de acord: In timp ce unii 11 considera ca fiu

legitim al lui Basarab cel Tandy (Tepelus), cu o soil a Craiovestilor, Neaga, alii 11 socotesc ca fiu nelegitim al acestuia, Neaga
fiind nu sora, ci sotia lui Prvu Craiovescu ; pe temeiul unui izvor
contemporan, Vieata patriarhului Nifon , s'a mers chiar mai
departe, Inlaturandu-se cu totul paternitatea lui Tepelus ; oricare
ar fi adevarul, un fapt rmne precis stabilit: Neagoe era inrudit
de aproape cu Craiovestii, fiind nepot drept lui Barbu, banul
www.dacoromanica.ro

NEAGOE BASARAB

151

Olteniei, lui Radu i lui Danciu. Cu ajutorul acestora i a lui Mehmet,

begul dunarean, ocupa el tronul, dupa decapitarea lui Vladut.

Domnia lui Neagoe nu se deosebete sub raportul militar i
politic ; nu avem de Inregistrat nici razboaie, nici vreo activitate
diplomatia deosebita.. Cu toti vecinii au fost impacat , spune

cronica, omitnd s aminteasca ins c in prima parte a stapanirii au existati raporturi Incordate cu Moldova. Bogdan cel Chior,
urmaul lui Stefan, dadea sprijin cumnatului &Au Mircea, fiul lui
Mihnea cel Rau, spre a ocupa tronul Tarii Romneti. Ca raspuns

Neagoe trimite In 1.514 pe pretendentul Trifclild care este lug

batut i ucis aproape de Vaslui. Tot in Moldova se refugiasera
si unii dintre boierii lui Vladut, dupa moartea domnului lor. In
1516, inainte de 27 Mai, Incearca un domnior din Ardeal sa
apuce scaunul; Neagoe Insa 11 prinde i-1 inseamn la nas.
aceeai vreme atepta peste munti i Mircea numit i Milo
fiul lui Mihnea, un prilej ca s navleasca. Prilejul nu s'a ivit;
de altfel Neagoe arata Braovenilor, la 17 Martie 1517, ca.' regele
Ludovic al Ungariei l-a Intarit In domnie i &A, prin urmare, vor
avea pe viitor aceiai prieteni i aceiai dumani. Adaoga apoi
ea' el insui a jurat credinta regelui i s'a obligat, daca va putea,

sa respinga pe Turci, daca nu, cel putin sa trimita veti despre

micarile acestora. Tot In timpul lui Neagoe, are loc i o precizare
a hotarului dintre Oltenia i Ardeal. O comisie mixta aeaza din

nou semnele Incepand dela Olt spre apus i pe temeiul acestei

lucrari se da hrisovul din 9 Iulie 1520: e prima hotarnica pastrata
astazi cu privire la marginile rii. Aceea mai veche, din timpul
lui Mircea cel Batran, In care se arata hotarul spre Moldova, s'a
pierdut sau n'a ieit Inca la iveala.
Insemnatatea domniei lui Neagoe sta In fapte de ordin bisericesc. Sub acest voevod s'a cladit cea mai frumoasa dintre bisericile pmantului romanesc: biserica manastirii dela Curtea de
Arge. Elegant proportionata, lucrata din materiale de cea mai
buna calitate, impodobit bogat, ea a starnit admiratia contemporanilor i poate fi considerata, pe drept cuvant, printre capod'operele arhitecturii din intreaga lume (vezi fig. 41). Ani de zile
au lucrat meterii, sub conducerea vestitului Manole, Ora au
desvarit acest minunat lca. Sfintirea a avut loc la 17 August
1517, In prezenta patriarhului din Constantinopol, a mitropoliwww.dacoromanica.ro

152

VREMEA LUI NEAGOE VODA BASARAB

tului i episcopilor Vdrii, a patru mitropoliti din rAsarit, a douzeci de egumeni dela Muntele Athos, a tuturor egumenilor din

lki.i.*X'Ar

Fig. 41. Biserica episcopad din Curtea de Arges, ctitoria lui Neagoe
Basarab; reconstruid de Regele Carol I.

tail i a unui mare numAr de preqi. Descriind evenimentul,

Gavril Protul adicd cel dintli dintre egumenii dela Athos, are
www.dacoromanica.ro

NEA G OE BASARAB

153

despre noua cldire urilatoarele cuvinte entuziaste: i aa vom

putea spune cu adevrat c'd nu este aa mare i sobornia ca

Sionul, carele ii Meuse Solomon, nici ca Sfanta Sofia, care o Mcu
Justinian Impratul, iar cu frumusete este mai predeasupra cleat,

acelea . Peste mai bine de un veac i lumtate, un cronicar al

frii Romneti repet judecata inaintaului: In scurte cuvinte,
in lume nu s va afla alta ca aceasta ; fericit cel ce au ilcut-o
fericiti cei ce au lucrat-o ; vrednici sAnt de laud . In afar de
biserica mngstirii dela Arge, Neagoe a zidit i biserica mitropoliei din Tdrgovive mare i frumoas cu opt turle, i tot rotunde,

cum se satur6 ochii tuturor de vederea ei . Lui i se datorete i

schitul Ostro v din insula de pe Olt, In judetul Arge. A fcut apoi
diferite imbunttiri i adaose la mnstirile Tismana i Cozia,
a druit mn'Astirii Comana moia Thtrgti i a mai ridicat o
a doua biseria. In Thrgovite, cu hramul Srantului Gheorghe. La
Muntele Athos, mila voevodului s'a revrsat asupra mai tuturor.
mnstirilor. O atentie deosebit a dat nfnstiriiCutlumuz, lavra
cea mare a frii Romaneti , ctitoria strmoului sdu Vladislav
I, unde a zidit o nou bisericA, cu hramul Sf. Niculae, apoi o aerieintreag6 de ecarete, un adapost pentru corbii i o curd cu arme
i cu tunuri . . . de pazd . La mn6stirea Sfeintului Atanctsie, a
refAcut biserica ; la Iviron 0 la Hilandar a adus ap5. pe urloaie
dela deprtare ; la Pantocrator, la Vatoped, la Dionisiu, la Xeropotam i la Sfdntul Pagel a fcut diferite constructii i imbun-

ttiri. Ce vom mai inmulti cuvintele sfarete Gavril Protul

spuind de toate mnstirile pe rnd? C toate mkastirile din

imboOtit cu toate trebuintele
Sf.'nt Muntele Atonului
i multe ziduri a fcut. *i fu ctitor mare a toat. Sfetagora . La
Constantinopol, a acoperit din nou eu plumb biserica Patriarhiei
a innoit chiliile i a fcut numeroase daruri; la Muntele Sinai i
la lerusalim, de asemenea a druit bani i odoare bisericeti; la
idnstirea Meteore, in Tesalia, a sporit constructiile i o a imbogstit cu multe daruri . Peste tot, In intreg orientul cretin
fixat
Inzestrat,
Neagoe a ajutat lcaurile dumnezeeti,
mertice anua'le In bani. Ni s'a Ostrat astfel documentul prin
care d6ruete mnstirii Hilandar dela Muntele Athos un ajutor
de 7.000 de aspri, pltibil In fiecare an, de Boboteaz6 ; mrastirea Sf. Ilia de lng' Podgoriana, In Epir, capt 300 lei anual ;.
www.dacoromanica.ro

VREMEA LUI NEAGOE VODA BASARAB

154

alte daruri a fdcut mnastirii Xenofon. Fra niciun fel de exagerare, se poate spune ca Neagoe a fost sus%inatorul intregei orto-

doxii, din Carpa/i pana in Siria i dela Marea Ionic pana In

Egipt ; numele voevodului roman se pome-

tio

F'ESJit"4

nea atunci In nenu-

eri m'arate manastiri, in

Balcani, In Grecia, In
Asia Mica.

Pe timpul lui Radu

Patriarhul
Nifon fusese nevoit s'a
paraseasca rara, din
cauza ca se opunea
unei hotariri domneti
(vezi mai sus, p. 130).
ce! Mare,

.71

RI

Neagoe, pe atunci

gil

_d.

Lizufiroatu-,.
F3464E0(712' 4.,

,-otr'

tallar boier, ramasese

adanc impresionat de
aceasta plecare i de

afurisania pe care o

aruncase

ce!

plecat.

Ajuns domn, el se
...-_, .1

gandi sa repare greeala predecesorului sdu.

Dar cum, intre timp,

Nifon murise, botar'

s'a aduca cel putin

s

'

Fig. 42.

.!,

moatele acestuia in

igt

tara. Cu deosebit

Neagoe Basarab, doamna Despina si copifi

lor, pe tabloul ctitoric,esc al blsericil dela Curtea de

Argq. Astazi fresca se all. la Muzeul de ArtA religioasa
din Bucuresti.

pompa au fost primite

ele de evlaviosul voevod i aezate la minastirea Dealului, deasupra mormantului lui

Radu. Se facuta rugaciuni si o minune arata c iertarea se

obtinuse. Apoi moatele fura trimise indardt, la manastirea
Dionisiu din Sfantul Munte, aezate irisa Inteun chivot de argint

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

155

aurit, impodobit cu pietre pretioase i Cu email, un dar prea

frumos al lui Neagoe.

Tot in timpul acestei domnii, logofatul Harvat zideste din

temelie o manastire la gura Motrului i o Inzestreaza cu venituri.

Hrisovul de intarire poarta data 13 Ianuarie 1515.

Sub raportul cultural, trebuie Insemnatd aparitia Evangheliarului In limba slava, iesit de sub teascurile tipografiei muntene
In 1512, in dou editii: una pe hartie obinuita, alta de lux, pe
pergament. E cea de a treia tiparitura din Tara Romaneasca ;
mai lnainte aparuse, tot In limba slava, un Liturghier, sub Mihnea
(1508) si un Octoih, sub Vladut (1510). In ce priveste Invata-

turile lui Neagoe, invataturi a caror paternitate s'a contestat

in ultimul timp, vezi mai jos, la capitolul despre Culturcl.

Neagoe a fost casatorit cu Elena, fiica din flori a despotului lovan Brancovici din Serbia ; ea flied de despot i se da In
acte i In inscriptii titlul de Despina. Au avut mai multi copii,
dintre cari unii au murit In frageda varsta. Tabloul ctitorilor, la

biserica manastirii Curtea de Argq, ne hatiseaza trei

Teodosie, Petra i loan i trei fete: Stana, Ruxandra i Anghelina (vezi fig. 42). Teodosie a urmat pentru scurta vreme tatlui
sau la tron i a murit la Constantinopol ; Ruxandra a devenit

sotia lui Radu dela Afumati, iar St ana, sutia lui Stefanita al
Moldovei.

Neagoe Basarab a murit In ziu a de 15 Septemvrie 1521

i a fost Inmormantat In biserica dela Argeg. Doamna Elena

in calugarid i s'a zis monahia Platonida a mai trait treizeci i ceva de ani; rapusa de eiuma, la Sibiu, la 30 Ianuarie 1554,

trupul i-a f.ost adus dupa doi a ni In tara spre a fi ingropat

langa acela a lui Neagoe. Alaturi, sunt mormintele a patru dintre
copiii lor, anume: al lui Petru, al lui loan, al Anghelinei i al
Stanei.

BIBLIOGRAFIE
L Mihnea col Rau: 1. AL. LAPEDATU, Moartea lui Mihnea cel Rdu, In Cony.

Lit., L (1916), p. 314-325; 2. AL. LAPEDATU, Mihnea cel Rdu fi Ungurii,

In Anuar. 1st. Cluj, I (1921-22), p. 46-76; 3. STOICA NICOLAESCU, Date
domnul rd. rii Moldovei,
noui despre filiatiunea lui Petru Vodd
1574-1579; 1582-1591, In Adevdrul cu data 22 Noemvrie 1936.

www.dacoromanica.ro

156

VREIIEA LUI NEAGOE VODA BASARAB

Neagoe Basarab: 4. GR. G. TOCILESCU, Biserica episcopald a

mnstirii Curtea de Arges restauratd in zilele M. S. Regelui Carol I si sfinlitd din nou in ziva de 12 Octomvrie 1886, Bucuresti, f. a., 102 p. in P; 5. N.
IORGA, Fundatiunile Domnilor romdni in Epir, In An. Acad. Rom. Mem.,
Sect. se., t. XXXVI (1913-1914), p. 881-915; 6. AL. LAPEDATU, Mormtintul Doamnei Despina, in Rev. 1st., VII (1921), p. 23-26; 7. ST. NIC0LAESCU, Domnia lui Neagoe Basarab voevod, 1512-1521. 0 danie la meineistirea

Hilandarul din Sfintul Munte Athos, Bucuresti, 1924, 15 p. in 80; 8. I. C.

FILITTI, Des pina princese de Valachie, fille prsume de Jean Brankovitch, in

Re'. Ist. Rom., I (1931), p. 241-250; 9. T. G. BULAT, Din domnia Qomdului Neagoe IV Basa,rab. Relatiunile cu Ungurii f i Sasii Ardeleni, in Inchinarelui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 73-83; 10. ST. NICOLAESCU, Un pretioschivot dela Neagoe Basarab voevod 1512-1521 in meinistirea Dionisiu din
Sfcintul Munte Athos, Bucuresti, 1923, 8 p. in 80; 11. EmIL VARTOSU, Odoare

rorredne.,sti la Stambul, in Bul. Com. Mon. 1st., XXVIII (1935), p. 1-19;

12. ION DONAT, Fundatiunile religioase ale Olteniei. Partea I-a: Mcinistiri
i schituri, Craiova, 1937, 96 p. (Extras din Arh. Olteniei, nr. 86-88); 13.
MARCEL ROMANESCU, Neamurile Doamnei lui Neagoe Vod, Craiova, 1940,
23 p. in 8; 14. V. BRATIMESCU, Frescele din biserica lui Neagoe dela Arges
Bucuresti, 1942, r.,6 p. si XXX planse in f.

V. si p. 15, nr. 5; p. 51, nr. 3; p. 133, nr. 1; p. 249, nr.

www.dacoromanica.ro

7.

LUPTELE PENTRU DOMNIA TIM ROMANEM

BUPA. MOARTEA LUI NEAGOE BASARAB
Sd vd fie tiu t e rdzboaiele... pe
care le-am fdcut eu: cel dintdi rdzboiu
cu Agarenii, at doilea la Gubavi, al
treilea la satul Steferti, ldngd IVeajlov,
al patrulea liz Clejani, al cincilea
Ciocdnesti..., at noudsprezecelea la
satul Rucdr, al doudzecelea la Didrihi.

(Inseriptia de pe piatra mormantala a lui Radu dela Atumati).

Radu dela Afumati. Moartea lui Neagoe Basarab a fost semnalul unor lupte Indrjite pentru domnia Trii Romnesti. Urmasul i fiul su, Teodosie, era nevarstnic i bolnilvicios; regenta

o aveau doamna Elena i cumnatul ei, banul Preda Craiovescu,

fiul lui Barbu. De aceasta situatie s'au folosit pretendentii la
tron. Pribegii din Moldova, impreun cu locuitorii din prtile
Buzului ridicar pe Dragomir Ceilugarul ascendenta lui n'o
cunoastem

punandu-i numele de Vlad Voevod, pornird impo-

triva lui Teodosie. Lupta s'a dat la Thrgoviste, pan a nu sosi

Mehmet, begul dunrean care fusese chemat In ajutor. Biruinta
rmase de partea pretendentului; Preda azu pe campul de 136taie. Indata Ins li fcu aparitia i Mehmet si de data aceasta
soarta armelor se schimb. Invins i fdcut prizonier, Vlad Voevod
fu trecut peste Dunre; aci, In urma struintii comisului Beidica,
unchiul lui Teodosie, din neamul Craiovestilor, i se tale capul.
Buzoienii fura i ei prdati de armata turceasc, pentru sprijinul
pe care-1 dkluser celui ucis. Cu aceasta ins, lucrurile nu se linistird. In Ianuarie 1522, se ridic6 un nou pretendent, Radu, fin

nelegitim al lui Radu ce! Mare. El ii avea asezarea in satul

www.dacoromanica.ro

158

LUPTELE PENTRU DOMNIA Vi.RII ROMANESTI

A/ umatii din Ilfov, de aceea

i s'a si zis Radu dela Afumat (vezi fig. 43). Mehmet

veni din nou In ajutorul

lui Teodosie si se ddur o

serie intreag6 de lupte cu

rezultat

schimbacios. La
Gubavi si la Stefeni pe

Neajlov birui Radu avem

acte interne date de el In
Fevruarie 1522 la Clejani
ins6 fu invins i, dup alte
cateva ciocniri, silit sa
treaca, In Aprilie, peste

munti, la Brasov. Mehmet

ar fi trebuit acum, data'

ordinea restabilit,

sd se

retrag; el lusa se endi,

In calitatea sa reald sau
atribuita
de descendent
din Basarabi, sg. Ostreze
pentru sine tronul. Trimise

deci la Constantinopol pe
slbnogul Teodosie, si el

iasez6

subalterni,

subasi ,

adia

administratori

pen toate (medie si pen

toate satele . Primejdia era
mare: tara putea deveni

pasalc turcesc, ca si Bulgaria, Serbia i Grecia_

Cronica adaog chiar cd dela

Constantinopol i se dkluse
domnia, In urna unei cereri
pe
Fig. 43. Radu dela Afumati dupa tabloul
ctitorlcesc al Bisericii Episcopale din Curtea
de Arges. Astazi fresca se afla la Muzeul de
Arta religioasa din Bucuresti.

care o Mcuse.

Daca

planul lui Mehmet n'a izbutit, aceasta se datoreste

perseverentii i vitejiei lui

www.dacoromanica.ro

RADTJ PELA AFUMATI

159

Radu dela Afumati. Stranganduli din nou oaste in Ardeal i

ajutat ci de voevodul loan Szapolyay, el cohort, in Iunie, in tara
i infranse armata turceasca la satul Grumazi, intr'o lupta care a
tinut ziva intreaga. Urmrind pe cei batuti, ajunse pana la Nicopole i sSiftov, unde avu de asemenea ciocniri. Peste o lun numai,

in Iulie, Mehmet trecea frig iarai pe tarmul stang i, de data

aceasta fiind victorios, obliga, pentru a doua oar', pe Radu sa
se retraga in Ardeal (August 1522). Acum se pare c a avut loe
lupta dela Cetatea Poenarilor, Cu tdranii Szapolyay interveni din

nou, coborind chiar el cu armata in Tara Romaneasca ci tronul

fu redobandit (Octomvrie). Urmeaz apoi cateva luni de linite,
Ora in Fevruarie 1523 nand Radu trebui sa se rzboiasca iar cu
Turcii, alaturi de care se aflau ci Craiovetii, in frunte cu comisul
Badica. Invins pentru moment, domnul se intoarce ci izbutete sal
respinga pe vrajmai: in Aprilie 1523 &inn acte interne de ale lui.

Un lucru insa aparea evident, anume ca domnia nu se putea

pstra denat cu asentimentul Turcilor ci avand concursul puternicei familii boiereti de peste Olt. Radu se hotari deci saii toemeasc mai intai treburile la Poarta. Se incepura tratative ; ele

pareau Ca vor avea un sfarit fericit la un moment dat succesul fusese chiar anuntat la Brasov nand, in urma opozitiei
lui Mehmet, tronul fu dat unui al treilea, lui Vladislav, nepotul
lui Vladislav al II-lea (1447-1456). Noul domn avu la inceput
sprijinul Craiovetilor (Tillie 1523); putin timp insa dui:4 aceea,
se ajunge la conflict. In Septemvrie, Parvul banul nu mai e in
divan; in Noemvrie, spre sfaritul lunei, rasculatii izbutesc sa
inlature pe Vladislav ci sa aeze pe ruda lor, comisul Baclica.

La 30 Noemvrie acesta era in scaun; la 19 Ianuarie 1524,

serie Braovenilor, aratandu-le imprejnrrile in care izbutise s
domnia: Vladislav spune el incepand sa omoare pe
boierii de frunte ci batrni ai Tarii Romaneti , acetia prea
bine au cunoscut c le este vrajma tuturor ci ca are de gand s
ja

le piarza capetele . De aceea ei n'au voit nicidecum s se base

...

O. primindu-m pe mine s le fiu lor domn .. . m'am aezat in

scaunul printelui meu . Bdica era, intr'adevar, fiu nelegitim al
lui Radu cel Mare ci var primar cu Neagoe Basarab. Dornnia lui
insa a tinut foarte putin. Turcii se prefacura n-1 confirma ci
trimisera steagul, printr'un detaament de vreo 300 de oameni.
www.dacoromanica.ro

160

LUPTELE PENTRU DOMNIA

ROMANESTI

and addica le iei lnainte, bucuros, ca

primeascd, ei ii tdiard
capul ; aceiai soartd avurd i boierii care-1 intovrdeau (Ianuarie

1524). Radu dela Afumati care tocmai pornise impotriva noului

domn, se folosi de aceasta Imprejurare i ocupd scaunul. Anun%and Braovenilor printeo scrisoare cele petrecute, el adaogd:
Iar Turcii de indatd ce au taiat pe Bddica i pe boieri, s'au Intors IndAra la Giurgiu i au trimis capul lui i alte cloud capete la
Poarta ; iar trupul lui Bddica 1-am luat domnia mea insumi i
m'am dus domnia mea la mAndstirea Dea/ului i 1-am Ingropat
acolo . Vladislav insd nu intelegea sd renunte la tronul pe care-1
avusese. De aceea, ajutat de Turci i addogandu-se i sprijinul
Craiovetilor pe care si-i apropiase din nou, pornete impotriva
lui Radu. In Mai 1524, acesta stpanea Inch' ; In Iunie, el trebue
s se retragd In fata adversarului sau. Se vede ins cd Vladislav
nu putuse uita rolul jucat de Craioveti in rdscoala lui Bddica;
de aceea, Cu tot sprijinul pe care i-1 ddduser acum In urrnd, el
lnlocuiete In dregtoria de mare ban pe Parvu printr'un anume
Tatul. Puternicii i ambitioii boieri de peste Olt nu acceptar
insd o asemenea umilire i drept rdspuns, trecur de partea lui
Radu dela Afumati. Avandu-i aldturi, acesta izbuti s InlAture
pe Vladislav, prin lupta de la Didrik (Septemvrie 1524). Noile

tratative cu Turcii furd incununate de succes. E adevdrat cd,

pentru a ajunge aci, Radu trebui sd se clued el Insui la Poarta i
c avu si sprijinul preldos al sangeacului din Belgrad. La I Fe-

vruarie 1525, reintors In Ord, domnul putea anunta Braovenilor cd-i intocmise treburile la Constantinopol. Era, In fond,
o Infrangere pentru acela care timp de ani de ziJe luptase contra
Turcilor. Experienta Ii ardtase Insd cd nu se putea altfel ; boierii
ne spune cronica ajunseser la aceiai concluzie: hind putini i tara mica'... nu vor putea s sd tot bat cu un Impdrat
ce au luat i au cuprins atatea tdri i are multime de oameni .
C aveau dreptate In acest rationament, o va dovedi, un an numai dupd aceea, lupta dela Mohacs (29 August 1526). Ungurii
de altfel nu fuseserd In stare sd pdstreze nici cetatea Severinului,
care In 1524 cade In mana Turcilor. Iar dacd ocupaserd, In schimbul

posesiunilor ardelene Vintul de Jos i Vurparul, donate lui Radu,

.cetatea dela Poenari, unde, In 1524 i 1526, constatam un parcdlab de al ion, fdcuserd aceasta nu pentru a apdra Tara Romawww.dacoromanica.ro

RADU DELA AFUMATI

161

neasca, ci pentru a se apara pe ei Insisi, pentru a priveghia mai

bine drumurile care duceau peste munti. Asa dar, Radu trebui
sa se supuie fatalitatii: primi dela Sultan steagul de domnie In
lelul acesta Insa, tara seal:4 de primejdia de a fi transformata In
pasalac, asa cum se va Intampla, ceva mai tarziu, cu mult mai
puternica Ungarie.
Cu toga intrirea turceasca, anul 1525 nu fu Ina un an lini.stit pentru Radu. Vladislav izbuti sa reocupe tronul timp de
.cateva luni: avem hrisoave interne dela el, din Mai si Iunie; acel
din 10 Iunie este dat din Bucuresti. Apoi un raport ardelean,
.din 1 Septemvrie, vorbeste de un domnisor care a venit din Mol,dova cu vreo 2.000 de oameni, dar care a fost batut la Braila,
pierind innecat. Nu stim din ce an este scrisoarea, datata 7 De.chemvrie, prin care Radu comunica Brasovenilor c s'a ridicat
asupra lui un vrajmas In Mehedinti, vrajmas batut Ins si ucis
de care banul Parvu Craiovescu. S'ar putea s'A fie tot din 1525.
In anii urmatori, nu se mai constata alte Incercari de ale domniorilor. Dupa atatea framntari, Radu are parte sub acest raport si de un rastimp mai linistit. Se produce insa, In curand,
un conflict de alta natura. Murindu-i, spre finele anului 1525,
sotia, fiica vornicului Vlaicul, el se casatoreste a doua oara, la
sfarsitul lunii Ianuarie 1526, cu Ruxandra, fiica cea mai mica a
lui Neagoe Basarab (vezi fig. 44). Devine astf el ruda' cu puternica
familie a Craiovestilor care va fi de acum In mod constant alaturi
de domn. In acelasi timp Insa, isi atrage dusmania lui ,,Stefnifei,

domnul Moldovei, care voia si el de sotie pe temeiul unei vechi

lagadueli a lui Neagoe tot pe Ruxandra. Urmeaza de aci o

prima expeditie de rdzbunare a lui tefnita, o a doua, raspunsul
lui Radu, si o a treia, replica celui dintai, toate In cursul anului
1526 (vezi si mai sus, p. 143). In aceeasi vreme, Sultanul Soliman
Magnificul, sfarama la Mohacs nu numai armata, dar insusi statul
ungar. La aceasta lupta, cu consecinte hotarItoare pentru istoria

Europei centrale si rsaritene, domnii nostri n'au participat.

Recunoscut de Turci si sprijinit de Craiovesti, Radu ar fi
putut domni vreme indelungata, daca nu cadea victima unui complot ticalos. Spre sfarsitul anul 1528, o suma de boieri, In frunte
,cu Neagoe vornicul si Dragan postelnicul, nemultumiti probabil
de influenta puternicei familii de peste Olt, se ridica lmpotriva
11

www.dacoromanica.ro

162

LUPTELE PENTRU DOMNIA TARII ROMANESTI

domnului. Acesta surprins, neavand la indemttna oastea spre

a li se opune, e nevoit sa fuga. Se indreapta In spre partea de
apus a trii, unde stia ca va gdsi
ajutorul Craiovestilor. Pe drum
ins, boierii 11 ajung la Rtinznicul
Valcei i, nerespectiind nici lcasul dumnezeesc in care Radu

se refugiase, il ucid, in bise-

ricu%a de pe dealul Cetaimii, sub

ochii ingroziti ai preotului. Ace-

easi soarta are si fiul sau Vlad.

S'a Intamplat aceasta mizerabila
unica prin imprejurarile

crim

ei in istoria noastra In ziva de

2 Ianuarie 1529; ea pune in lumina cea mai urit boierimea
munteana din acea vreme. Trupul

lui Radu a fost dus apoi la manastirea din Curtea de Arges ; dea-

supra mormantului sail s'a asezat

o lespede frumoasa de marmura

pe care viteazul voevod e inf a-

Vsat calare, cu buzduganul in

mana

Fig. 44.

Chipul Doamnel Ruxandra,

Diaz lui Neagoe Basarab si

sola Jut Radu

dela Atumati, pe tabloul ctitoricesc dela

biserica episcopaia din Curtea de Arges.
Astazi la Muzeul de Arta religioasa din
Bucuresti.

Cu mantia fluturand.
lunga inscriplie pomeneste toate
razboaiele pe care le-a purtat:
primul f Ara indicarea localitatii,
apoi la Gubavi ; la satul tefeni pe Neajlov ; la Clejani ; la
Ciocanesti; la cetatea Bucuresti ;
la cetatea rargovistei ; la raul
Argesel ; la satul Plata ; la Alimanesti, pe Teleorman ; cel mai
iute i cel mai vartos din toate
razboaiele, la Grumazi, cu 7 san-

geacuri ; la Nicopoli; la istov ;

la cetatea Poenari, Cu Vranii ; la Gherghiia; iar la Bucuresti ;
la oras, la Slatina ; la cetatea Bucuresti, cu Vladislav Voevod;

www.dacoromanica.ro

MOISE VORA

163

la satul Rucar ; la Didrih . Nu mai putin de doukeci de lupte

in trei ani i ceva, dintre care multe victorioase. De aceea, un
document dela Mihnea, din 4 Iunie 1588, 11 si numeste cel Viteaz .

Dintre copiii lui pomeniti in felul acesta inteun act din

cunoastem sigur numai pe Vlad, care a avut
17 Aprilie 1523
acelasi srarsit napraznic, la Ramnicul \PAUL S'ar putea ca o soli-

scare datata numai 17 Dechemvrie, fara an, dela Radu Voevod,

prin care acesta invita pe judetul i pargarii Brasovului la nunta
prea iubitei sale fiice , &A se refere tot la Radu dela Afumati:
stim doard din documentul dela Mihnea citat mai sus, cd a avut
si dou fete (Au rvhipspe pawa KontoAa). Siguranta deplina
ins n'avem in ce priveste datarea scrisorii. Cunoastem in schimb
numele a doi frati ai sai, Ceirstea, care a ocupat deegatoria de
vistier si Maican, pe aceea de spatar.
In tinapul lui Radu, a ridicat jupan Manea marele vornic
si jupanita Vilae , biserica Sf. Nicolae din Targoviste, in anul
7036 (1527-1528).
Noise Toda, care urmeaza la tron, era fiul lui Vladislav, domnul
din 1523 si 1524, adversarul lui Radu dela Afumati. El domneste
putin, un an si jumatate, pang in August 1530. Numit de Turci,

e instalat in a doua jumatate a lui Martie 1529; peste o lun

murea cel mai puternic dintre boierii munteni mai puternic
cleat unii dintre domnii pe care-i vazuse schimbandu-se Parvu
Craiovescu. Cat de tari se simteau membrii acestei familii se
vede si din faptul c'a fiul au, Barbu, and la 25 Septemvrie 1529,
In calitate de ban al Olteniei, un act manastirii Bistrita, 1ntrebuinteag, pentru a lega pe urmasii si in dregAtorie, formula
domneasca: pe care-1 va alege Dumnezeu a fi obladuitor acestui
loe, din fralii noftri ori din rudele noastre sau, pentru pacatele
noastre, din alt neam strain . Considerau deci demnitatea de ban
ereditarci in familia lor, intocnaai ca i domnia In familia Basa-

rabilor, numirea unui strain fiind socotita ca o pedeapa p entru pacatele noastre .
Supus ascultator al Sultanului, Moise \Todd trimite, la porunca_
acestuia, armata in Ardeal spre a da ajutor lui loan Szapolyay, pe
care Sasii nu voiau sa-1 recunoasca. Pentru acest serviciu, el pretindea cele &ma
Vintul de Jos i Vurptirul, pe care predecesorul su Radu dela Afumati, le stapanise pana la sfarsitul domniei
11

www.dacoromanica.ro

164

LUPTELE PENTRU DOMNIA TA.RII ROMANESTI

In Noemvrie 1529, e asediat Branul, dar nu poate fi luat ;

boierul care indemnase pe domn la aceasta expeditie si care co-

mandase personal oastea, e taiat. In acelasi an, Petru Rares

repurta prin, vornicul s'u Grozav, stralucita biruinta dela Feldioara; situatia politica a Ardealului era determinata deci, de
fapt, de armatele domnilor nostri.
Pentru a-si apropia mai mult pe Craiovesti, Moise Voda &A pe
sora-sa de sotie lui Barbu, banul. Nunta are loc la 13 Fevruarie 1530

si, chiar cu acest prilej, sunt taiall unii boieri din partida adversa.
Ceilalti pribegesc si in curand se intorc cu oaste turceasca si cu
un domn nou, Vlad, fiul lui Vladut. Au loc cateva ciocniri in Mai,
favorabile lui Moise; la sfarsitul lunei ins sau in primele zile ale
lunei urmtoare, inainte de 4, el e nevoit &A paraseasca scaunul s'i
&A fuga in Ardeal. Capatand ajutor unguresc, reintra in tard pe la
Bran si, impreuna cu Barbu Craiovescu, intampina pe Vlad la
Vii,soara, in apropiere de Slatina. Lupta a avut loo in ziva de 29
August 1530 Analele Secuiesti dau data de 28 August si s'a
sfarsit printeo infrngere totala: intre cei czuld au fost insusi Moise
si cumnatu-sau; comandantul corpului de ajutor unguresc, ,Ftefan
Mailath, a fost facut prizonier. Mormantul lui Moise se gaseste
In mngstirea Bistrip, ctitoria Craiovestilor ; anul morlii, 7040
(= 1532), este insa dat gresit in inscriptia de pe lespedea funerara.

Sotia lui Moise se numea Anca; fiica lor Zamfira se pare

singurul lor copil s'a castorit mai intAi cu un ungur, stefan
Keserti, apoi cu polonul Stanislaw Nisowski. Ea este ctitord la
biserica Densuf i la mngstirea Prislopului din Tara Hategului ;
In aceasta manastire a si fost ingropata, in Martie 1580.
Vlad Innecatul. Invingatorul dela Viisoara si urmasul lui
Moise la tron era fiul lui Vladut, cel decapitat in 1512. A domnit
putin, doi ani de zi/e, fara vreo fapta mai deosebit. A fost dusman
al Craiovestilor, carora le confisca mai multe mosii intre ele
insasi Craiova, mosia de bastind.

In Septemvrie 1532, mergand s se plimbe la un sat Popegi

den jos de Bucuresti , s'a inecat in Dmbovita, cu cal cu tot.

Accidentul se explic prin faptul Ca domnul era asa cum ne

asigura un izvor de peste munti dupa un chef prelungit. A fost
inrnormantat, prin grija mamei sale, doamna Anca, la manstirea
Dealului, alaturi de tata-sau. Vlad Innecatul a avut de sotie pe
www.dacoromanica.ro

VIrAD VINTILA DELA SLATINA

165

o fiica a lui Petru Rare i anume, se pare, nu pe Chiajna, cum

s'a crezut de unii cercetatori, ci pe Ana, din prima casatorie a
voevodului moldovean.
Ylad TintilA dela Slatina a fost ales de boieri ca urmas al lui

Vlad Innecatul. Era fiul lui Radu cel Mare; una din cronicile
Tarii Romanesti 11 area, Inainte de a ajunge la domnie, ca judet, ,

adica primar al orasului Slatina, iar o insemnare contemporan"

numele de Io Braga Voevod . Nici stapanirea lui n'a avut
vreo insemnatate deosebita. Craiovestii 1-au sprijinit ; o parte din
ceilalti bojen ins erau Impotriva lui si au cautat sa-1 inlature,
In vara anul 1534, parindu-1 lui Aloisio Gritti, un favorit al Sul-

tanului, favorit care trecea tocmai cu o oaste pe la noi inspre

Ardeal (vezi i mai jos, p. 177). Prinzand de veste, Vlad Vintir
se duce In tabara lui Gritti, la Pitesti, i Oseste acolo pe rzvrtiti, In numar de 75. La cei mai multi le taie buzele i nasul ; unii,
se pare, sunt decapitati; cativa fruntasi cinci dup o marturie

din Sibiu sunt Inchisi In cetatea Poenarilor. Dar ceea ce nu

izbutise acum, se va realiza peste mai putin de un an. In primele
zile ale lui Iunie 1535, domnul se afla pe malul Jiului, In apropierea Craiovei la vantoare de cerbi i alte vanaturi mai mari .
Avea de gand, cu acest prilej, sa se scape i de cativa dintre boierii
pe care-i considera dusmani. Acestia afla insa de cele planuite
si-i iau inainte ; insusi cumnatul lui Vlad-Vintila, Momce logoinvata dou slugi ale sale unul arvat (croat) i altul ungurean , cum sa procedeze i intr'adevr acestia trecand in fuga
calului pe lAnga domn, 11 strapung cu sulitele. La 12 Iunie, se
stia de isprava la Brasov.
Vlad-Vintild este, Impreund cu sotia sa Rada, fiica vistierului
Viajen, ctitorul manastirii dela Menedic, din judetul Buzau, pe
apa Slanicului. Lcasul ridicat In 1532 nu ni s'a pastrat ; cel de
astzi, numit in amintirea intemeietorului, Vintil Vodli, se datorete de fapt episcopului de Buzau Chesarie si a fost terminat
In 1846, Octomvrie 26; el se all ceva mai jos de vechea m'an4stire. La Muntele Athos, Vlad-Vintila a facut o serie de daniia dat Hilandarului un mertic anual de 10.000 de aspri iar bol-

nitei de acolo, 800 de aspri; tot 10.000 de aspri plus 1.000

pentru cheltuiala drumului au cal:A-tat calugarii dela Marea
Lavrii a Sleintului Atanasie; manastirile Zograf, Xeropotam, Vatoped

www.dacoromanica.ro

'166

.i

LUPTELE PENTRU DOMNIA TA.RII ROMANE*TI

Cutlumuz s'au imprt4it 0 ele din mila acestui voevod.

Vlad-Vintil a fost ingropat in ctitoria sa dela Menedic.

Radu Paisie. Dup el urmeaz6 la tron Radu Paisie, un fiu

nelegitim al lui Radu ce! Mare. Numele lui de botez era Petru;
fcandu-se clugr a fost 0 egumen la mnstirea Arge,
i s'a spus Paisie. Inca' din toamna anului 1534, el Incearck sprijinit de boierii nemultumiti, s'a puje mana pe domnie. Incercarea
reue0e: la 1 Septemvrie, Paisie, care in noua ipostaz, de domn,
10 schimbA pentru a doua ciar numele, zicandu-0 Rada, ca 0
tat-su, d, in Trgovi0e, un hrisov. Dar succesul nu Sine mult.
Pe la sfar0tul lui Noemvrie, Vlad-Vintild reocup tronul 0 Radu
Paisie e nevoit s se refugieze in Ardeal ; unul din boierii care-1
susSinuseral, logofAtul Vcilsan, plte0e cu capul vicleugul su.

In Iunie 1535, dup vantoarea de ranga' Craiova, izbute0e

din nou s'a.' ia domnia 0 de data aceasta, in chip temeinic. Turcii il
recunosc i afl inteadevar in Radu Paisie un voevod ascul-

Mor. Aa de asculttor, incat el consimte s'a le cedeze, drept

rsplatd pentru ajutorul pe care i-I daseral spre a goni pe un pretendent, orapl BrAila 0 regiunea inconjurtoare.
Prima incercare de a i se lua domnia de cdtre un atare pretendent are loe intre anii 1535-1539, mai probabil in 1536. Un
boier Dreghici, fiul lui Danciul Gogoad, dandu-se drept fecior
de domn, izbute0e s latina sprijinul PorSii 0 ocupa', se pare,
chiar tronul. Este !m'a dovedit ca impostor indat dup aceea i
piere spanzurat la Constantinopol. Din unele izvoare ar rezulta
4 descoperirea inelaciunii s'a fcut inainte ca el s fi fost instalat.
Oricum s'au petrecut faptele, cert este ea' tentativa lui Drghici
a avut loe i cl ea s'a produs In primii ani de stpanire ai lui Radu
Paisie, inainte de Iunie 1539, cand apare un nou turburAtor, banul
sS'erban, inrudit cu Craiove0ii. De data aceasta, tim sigur c
domnul prse0e scaunul, trecand peste Dudare 0 c are nevoie
de ajutorul turcesc spre a-1 putea relua. Serban fuge in Ardeal;
un document din 1543 11 arat stand acolo, impreun cu un anume

Carlig Orbul. Rezultatul acestei de a doua revolte a fost pierderea Biailei, pe care Turcii o obSin in schimbul ajutorului dat
gi o transforma in raja. E un nou punct de observaSie 0 de control pe malul stang al Dunrii, o nou ameninlare in caz de neexecutare a poruncilor Sultanului.
www.dacoromanica.ro

RADU PAISIE

167

Al treilea asalt impotriva domniei lui Radu Paisie are loe in

anul 1544. Pentru motive care nu ne sunt bine cunoscute, dar
care se pot uor bdnui: puticiparea la incercarile anterioare de
rdsturnare, t o seamA de bojari in frupte cu Stroie, Manole i
Mihalco, pribegiser6 in Ardeal. Aci ei se strang in jurul pretendentului Laiotcl Basarab i pornesc impotriva lui Radu. In lupta

;44

.._7 ; -21

.,

.r2.iiii".'"=.=
III! lllllllllllllllllllllllllllllll L=TY'r1.1
r--,t-ra i=e!."- -II.

1iii -

ImalitLilitirit~144:,2-L1,!4.111-31FS_FiTriitieirlRairt,.
1,,,,,,,,
,7
1-t:z-J:p
,__,__RALI, . ..
lii
,, fiii-.71-11,-1''''''''-,=7,-17.
- ,17,,
,....:.-..-.F.,-..--..
120iu
j ial
_7= _-_,,..-.

--"" - -_,-.E.,A

'''-'41-_,,,,,,-r- 1

'111.1.Mai

b131

Fig. 45.

BlserIca manAstIrIl \ralea, In Judetul Muscel, ctItorIa lul Radu Palate.

care are loe, domnul e invins i silit sA se retraga la Turna, in

raiaua turceasca i apoi peste Dun6re la Nicopole (Mai 1544). Se

intoarce ins in curtind cu ajutor dela paya de acolo

la Rin-

tibia riganului, in Prahova, bate i ucide atAt pe pretendent

cit i pe insolitorii lui. RasplAtind, dup biruinta, pe unul din

boierii sai credincioi, Radu Paisie ne d el insui Meya amnunte interesante: t ... in batrilia dintai cu Stroe pribeagul
ne biruise Stroe i Invinsese otirile noastre i imprtiindu-se ai
notri, deter dosul, lstind visteria domniei mele, de incepuseri
www.dacoromanica.ro

LUPTELE PENTAD DOMNIA TARII ROMANE$TI

168

dumanii a prdda visteria . . stricand carutele ; iar vistierul

Radu nu lsa atunci visteria domniei mele i o scapti prin b6rbgtia sa si drese ciirutele
i aduse toata" visteria la
.

domnia mea, la Turnul

atunci domnia
mea mult m'am bucurat i
Nicopolii ;

m'am veselit pentru dreapta

slujb4 ce mi-a slujit vistierul
Radu... .
Dupd un izvor
ssesc,

Laiot Basarab a

ocupat scaunul numai

trei zile.
Sub raportul politicei ex-

terne, Radu Paisie n'a avut

pan In 1543 nicio initiativd, multbmindu-se sd exe-

cute dispozitiile ce primea

dela Poart. Astf el in

1541,

el merge cu armata sa in
Ardeal asupra lui Mailath
care se revoltase inch' din
Octomvrie 1539 Impotriva

lt

lui loan Szapolyay i contribue la prinderea lui (vezi

f,

..-.

fill

- iC ;AI:' '

-/

i mai jos, p. 181). In aceast

expeditie, Radu avea de
altf el i un interes personal:.

el primise dela Szapolyay

:

tr:

domeniile Vintul de Jos i

Vurpdrul, care apartinuserA,

inainte de revolt, lui Mailath. Prinandu-1 deci pe

acesta din urma, el 1i consolida stAptinirea asupra
celor cloud domenii. Dupa ocuparea Budei I ns (1541), vaznd marea
micare produsa in Germania i poate i sub sugestiile lui Petru
Rare, Radu incepe s Incline In spre Imperiali. La 7 Ianuarie
Fig. 46. Radu Paisie st Dui sau Marco, dupa

tabloul ctitoricesc dela Biserica Episcopall din

Curtea de Arges. Actualmente, fresca se all la
Muzeul de Arta religioasa din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

BIBLI 0 GRAFIE

169

1543, el fagaduete regelui Ferdinand credinta i ajutor cu armele

Impotriva necredincioilor Turci pe care va cAuta sa-i Impiedice

cat ii va fi cu putinta a trece prin Iara sa. La 3 Aprilie,

Ferdinand raspunde, fagaduindu-i, la randul su, ajutor i cerandu4
tiri despre micarile dumanului comun . Din aceste relatii cu
Imperialii i se trage insa lui Radu Paisie sfaritul domniei. Turcii,
simtindu-1, II chiama In Martie 1545 la Constantinopol i 11 trimit

In surghiun la Eghipet , unde a i murit. Mormantul sau cred

sa fie, probabil, in Alexandria.
Radu Paisie a dat un hrisov, la 17 Septemvrie 1544, pentru
delimitarea teritoriului eparhiei Buzaului; unii istorici cred chiar
ca. el i nu Radu cel Mare este intemeietorul acestei eparhii. Tot
Radu a zidit manastirile Mislea (Prahova), Valea (Muscel) (vezi
fig. 45), ambele in 1537, apoi Bolnita Coziei in 1538 i a ispravit
Mitro polia din Tcirgovifte, acoperind-o cu plumb i zugravind-o ;
din vremea lui este de asemenea schitul Verbila din Prahova,
ctitoria banului Toma care a i fost ingropat acolo, In 1539, i
biserica din Stcinefti (Valcea), ridicata in 1536 de Giura logortul
i sol,ia sa, jupanita Vilaia, In locul unui mai vechiu laca al lui
Mogo banul i al fiului sau Mogo spatarul. La Muntele Athos,
a dat ajutoare manastirilor Xenofon, Simopetra, Dohiariu, Ivir
i Esfigmenu; manastirile Caracallu i Stavronichita au fost rezidite; a ajutat deasemenea manastirea cu hramul Sf. Gheorghe,
dela Meteore, In Tesalia.
Radu Paisie a fost casatorit de dou ori: prima data cu Stana,
a doua oara, In 1541, cu Ruxandra. A avut mai mu4i copii: pe
Marco, Vlad i Peitraou (viitorul domn) i pe Maria, Voica i
Carstina (vezi fig. 46).

BIBLIOGRAFIE
Radu dela Alum* 1. AL. LAPEDATU, Din posesiunile domnilor nostri
In Ardeal. Vinful f i Vurperul, in Bul. Com. Mon. Ist., 11 (1909), p. 40-44;
2. ST. NICOLAESCU, Documente istorice Cu prioire la Radul Vodei dela Afu-

maii, 1522-1529, Bucureti, 1909, 12 p. in 40; 3. T. PALADE, Radu dela

Afumati, Bucureti, 1939, p. 96 + 7 pl., in 8.

V. i p. 15, nr. 5; p. 133, nr. 1.

Maim Vodli: 4. I. URSU, Din influeniele politicei europene asupra istoriei noastre. (Moise Yodel, 1529 Martie 1530 August), in An. Acad. Rom.,

www.dacoromanica.ro

170

LUPTELE PENTRU DOMNIA TARII ROMANE$TI

Mem. Sed, Ist., t. XXXVI (1913-1914). p. 517-528; 5. Em. GR. NICOLAESCU, Moise Voclii, In Arh. Olt., XVIII (1939), p. 406-429.
Vlad Innecatul: 6. D. CIUREA, Domnia lui Vlad Yodel Inecatul (Iunie
1530Oct. 1532), Ia0,1940, 17 p. in 8. (Extras din Cercet. 1st., XVI, vol.

2-4).

Vintilli deis Slatina: 7. N. IORGA, Braga voevod, In Cony. Lit., XXXVII

(1903), p. 1042-1045; 8. ST. NICOLAESCU, Domnia lui Vlad Venal Vodd

dela Slatina in lumina unor documente istorice inedite 1532-1535, Craiova,
1936, 27 p. in 80. (Extras din Arh. Olt.); 9. DAMIAN BoGDAN, 0 danie a Domnului muntean Vlad Vintila catre mcincistirea moldoveneasca Homor, In Raze

de lumina, X, p. 263-269.
i p. 15, nr. 5; p. 236, nr. 19.
V. Radu Paisle: 10 ELIE NICOLESCU, In jurul lui Basarab Laiot din
prima jumatate a sec. XVI, In Arta fi literatura Romdna, VII (1903), p.
641-663; 11. IoN D. TRAIANEScu, Schitul Stianevi (Vcilcea), in Bul. Com.

Mon. Ist., IV (1911), p. 13-23; 12. N. IoRGA, Inceputurile episcopiei de

Buzau, In Rey. 1st., XI (1923), p. 173-177; 13. V. BRILTULEScu, Manastirea

Valea din judqul Muscel. 0 ctitorie necunoscuta a lui Radu Paisie, In Bul.
Com. Mon. Ist., XXIV (1931), p. 11-19; 14. ST. NICOLAESCU, Domnia lui
Radul Vocla Paisie fi a fiului sciu Marcu Voevod, 13 Iunie 1535-17 Martie

1545, Craiova, 1938, 30 p. (Extras din Arh. Olt., nr. 97-100).

www.dacoromanica.ro

PETRU RARE$ $1 NEVREDNICII sAI FII

.

carele, apucdndu-se de domnie...

ca un pdstor bun ce strdjuiaste turma

sa, ctea in bate pdrtile strdjuia
priveghia i nevoia sd ldleascd ce au

apucat, cd rtimica dupd ce s'au asezat

la domnie n'au zdbovit, ci de rdzboaie s'au apucat, si la toate-i mergea cu noroc... s.

(Letopisetul Tarit Moldovei
pana la Aron Vocla.).

Petru Rare a fost fiu nelegitim al lui Stefan cel Mare. Pe

mam6-sa o cherna Maria cu acest nume o &inn in pomelnicul

dela Bistrita i era de fel din Hdrldu. Despre tineretea lui

n'avem tiri lmurite. Unii istorici cred c' ar fi fost trimis cheza

la Turci de tat-su, altii socotesc c ar fi stat in Polonia. lar

prerea noastr este c' mai curnd are dreptate traditia consemnat de Neculce, in a sa vestit O seamd de euvinte: inainte
de domnie, Petru a fost negustor i anume negustor de pete sau
mjar, intocmai dup cum, inainte de a ajunge la dregRorii, tot
negustor a fost i Mihai Viteazul. In sprijinul acestei Oreri vine

m'rturia letopisetului Prii Moldovei care spune c'd dup

moartea lui Stefan \Todd cel Tnr, strnsu-s'au boierii i tara,
de s'au sfatuit pre cine vor alege s puje domn, c' pre obiceiul
trii nu se cadea s dea altuia domnia, fr carele nu vrea fi smanta de domn. i iscodind unul dela altul au aflat pre Petru

. .

adeverindu-1 c4-i din osul lui Stefan Vocl

. De-ar fi fost
Rare bine cunoscut, ca pretendent pribeag prin vecini sau la
Turci, n'ar mai fi stat boierii s cerceteze i s iscodeasc6 . Interesant
dei nu concludent e i faptul ca putin timp
suirea sa pe tron, i anume la 1 Aprilie 1527, Petru serie Bistritenilor s fac dreptate lui Toma din Suceava i tovarului s'u,
www.dacoromanica.ro

172

PETRU RARE* SI NEVREDNICII SAT FII

negustori de pete sarat, care aveau de luat, pentru mara lasatd

acolo, 14 florini ungureti. Suma e mica, aa cal scrisoarea are
poate ca explicare i legdturi mai vechi cu cei din aceeai breasla.
Petra Rare i Ardealul. In momentul cand a fost ales domn
al Moldovei (20 Ianuarie 1527), situatia In Ungaria era din cele
mai grele. Cu cateva luni mai inainte avusese loo lupta dela Mohcics, In care statul vecin ii pierduse nu numai regele innecat
lute mlatina In timpul retragerii dar i independenta i unitatea. Motenirea lui Ludovic o revendicaserd dela inceput doi
pretendenti: unul Ferdinand, cumnatul raposatului rege i irate
cu Carol Quintul, impdratul Germaniei, cellalt loan Szapolyay,
voevodul Ardealului. Primul era sprijinit de frate-sau, Impdratul,
i de Sai, cel de al doilea de marea majoritate a Ungurilor i
de Turci. Szapolyay fusese ales rege la 10 Noemvrie, Ferdinand
la 17 Dechemvrie 1526. Ramanea acum ca armele BA decida cine
e mai puternic.
Petru Rare a vazut numaidecat catigul pe care-1 putea avea,
amestecandu-se In luptele de peste murrti: ajutorul dat uneia din
parti, insemna sporirea posesiunilor sale ardelene. Dinspre Poloni era asigurat, deoarece Incheiase cu ei, In Octomvrie 1527
un tratat de alianta i prietenie, asemenea celui Incheiat de -tefanita. Toata greutatea era deci sa aleaga partea care va birui_
La inceput, orientandu-se dupd succesele militare i indemnat i
de gandul ski ascuns de a scapa de suzeranitatea turceascd, Petru
IncEnd pentru Ferdinand. Cand ins Ii dadu seama c.a. Sultanul
sprijina efectiv pe Szapolyay i aceasta Insemna enorm cand
vazu In aceeai tabard i pe regele Poloniei, ii schimba atitudinea.
In Mai 1529, trimisul domnului Moldovei incheia cu Szapolyay o
Invoiala prin care Rare se obliga sa-i aduca la ascultare pe Sai,

primind in schimb Bistrita i Rodna, cu toate veniturile i tot

tinutul Inconjurtor i, bine inteles, confirmarea stpanirii asupra
Ciceiului i Cetc4ii de Balui. Secuii fuseserd supui cu cateva luni

mai Inainte, tot de Rare, printr'o expeditie care durase doud

saptamani (dela 29 Ianuarie la 15 Fevruarie). De data aceasta,
se Intocmira dou armate: una, sub comanda vornicului Grozav,
avea s trend muntii pe la Oituz i s se indrepte spre Braov;
cealaltd, cu Barbovski, portarul Sucevii i cu Danciul, pascalabul

de Roman, trebuia sa patrund in Ardeal pe la Bistrita i a

www.dacoromanica.ro

PETRU RARE$ $1 ARDEALUL

173

cuprind cetatea Ciceiului. Rare nu particip personal, poate i

din cauz6 ca sosia ii era greu bolnav' (a i murit la 28 Iunie 1529).

Saii i Ungurii partizani ai lui Ferdinand, se pregtir i ei,

formnd un corp puternic de oaste, prevzut cu artilerie numeroas. La 20 Iunie, vornicul Grozav ajunse lng Braov, la 22
avu loe lupta, la Feldioara, pe apa Warsei (vezi fig. 47). Inverunarea i de o parte i de alta era mare ; In cele din urrra, insd,
biruinla rmase Moldovenilor. Saii i Ungurii avur pierdeni
foarte grele. In acea lupt nenorocit, ca s nu zicem ruinoasd,
recunosc Inii Braovenii am pierdut toate tunurile noastre .. . Niciodat Tara Barsei n'a suferit un dezastru att de
mare . In acest timp, armata cea de a doua, sub comanda lui
Barbovski i Danciul, i-a atins i ea obiectivul, cetatea Ciceiului,

pe care a ocupat-o. Ioan Szapolyay, ca s-i arate mulSumirea

pentru serviciile aduse de Rare, i-a rnai ddruit i cetatea Ungurayul; la 15 Iulie 1529, domnul Moldovei comunica aceast veste
BistriSenilor. Indat lns ce Wile trecur Indrt munSii, Saii
se arAtar din nou ostili. Bistrila refuza s accepte pe pArcglabii
moldoveni, cu toate somaSiile pe care le primise. Sibiul,Braovul
i Sighipara persistau in a nu recunoate stpnirea lui Szapolyay.
Fu nevoie, prin urmare de o nota expediSie a lui Rare. De data

aceasta veni domnul In persoan. La 25 Octomvrie, el se gsea

la Prejmer, la 27 satul era ars, la 29 Incepea asediul Bragovului.
Un turn fu cucerit iar garnizoana lui fcut prizonier. Saii,
vznd c'd nu vor putea rezista land la urm, se rugar de pace,
care se i incheie la 3 Noemvrie. Rare primi 5.600 de florini, iar
Brasovenii recunoscur pe Szapolyay ca rege. Sighipara nici nu
atept sa fie asediat, ci trimise inainte o surn Insemnat de
bani i fgdui de asernenea supunere lui Szapolyay. Bistrifenii,
mai recalcitranSi, sfArir i ei totui, In vara anului 1530, prin
a recunoate autoritatea lui Rare, pltindu-i un cens sau tribut
anual i furnizAndu-i proviantul de care avea nevoie. In acest
moment, o mare parte a Ardealului asculta de domnul Moldovei.
Ciceiul, Cetatea de Balt, Bistrita, Rodna i Unguraul erau posesiunile sale ; Secuii li erau supui, Saii trebuiser s i se Inchine.

Am cucerit Ardealul cu sabia scria Rare Braovenilor

i n'am de gnd sd-1 dau nimnui, nici regelui Ferdinand, nici
altuia, ci numai regelui Ion (Szapolyay !) care Imi este bun

www.dacoromanica.ro

'

%
16.1

,.

...Kr

Fig. 47, 11minele cent!' dela Feldloara, Ij vecinitatea arela s'a dat lupta Intre Moldoveni si Imperial!, la 22 Iunie 1529.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU POLONII SI CU TURCII

175

prieten si Irate . In realitate, ar fi vrut grozav sa-1 pastreze

pentru el, sa nu-1 mai dea nici lui Szapolyay; contemporanii o
vedeau bine si Rares Insusi o lasa adesea sa se Inteleaga. Adresandu-se Sasilor din Sibiu, el le spune: V'am cucerit cu sabia
v'am facut supusi mie. Am crezut ca irni yeti fi supusii mei ore-

Cunoasteti ori cumva alt stapan ? . Un partizan al lui

Ferdinand serie: Tradatorul de moldovean afirma c tara este
a lui , iar Sibienii comunica o stire asernanatoare: El (flares!)
spune peste tot ca. Ardealul este al lui, caci
cucerit cu sabia .
Dar cu toad' dorinta lui, cu toate succesele militare, Rares a trebuit In cele din urma sa respecte conventia pe care o Mouse cu
Szapolyay i sa lase acestuia stapanirea asupra Ardealului. Nu
e mai putin adevarat ea' de pe urma interventiilor sale, el a realizat
un castig apreciabil: teritorial, prin sporirea posesiunilor, i moral,

prin autoritatea pe care a dobandit-o in fata tuturor locuitorilor

de peste munti.
Relatille ea Polonii i cu Turcii. data incheiata putinta de
expansiune in Ardeal, Rare i indrepta privirile in alta parte,
anume spre Pocufia. Stapanirea acestei provincii nu capatase,
din punct de vedere legal, o solutiune definitiva. Bogdan murise
fara ca ea s" se fi produs, iar sub Stefanit4 lucrurile ramaseser
In aceeasi stare. Se putea deci redeschide problema. E ceea ce
face Rares, la inceputul lunii Dechemvrie 1530, intrand cu oastea
ocupand cetatile i targurile mai insemnate. Un numar apreciabil de nobili ruteni, ortodocsi, trec de partea lui: ne-o spune
diploma In limba latina din 3 Ianuarie 1531, prin care se confisca
bunurile tuturor acestor tradatori . Pocutia ne este noua indispensabila scrie domnul dupei ocupare regelui Poloniei am
pus stapanire pe ea pentru ca este Ora noastra adevarata si proprietatea noastra legala . In acest moment, Rares atinge punctul
culminant al domniei sale. Suprafata Moldovei era maxima.; In
Muntenia stapanea ginerele sau Vlad, casatorit cu domnita Ana
(vezi mai sus, p. 164-165); In Ardeal, cuvantul domnului era lege
in cele cinci posesiuni si inspira tearra restului %rii. Pareau ca
reinvie vremurile lui Stefan ce! Mare. Dar stralucirea n'a durat
deck, vreo jumatate de an.
La inceputul lu August 1531, Polonii, sub conducerea unui
vestit general, Jan Tarnowski, intra In Pocutia i silesc micile

www.dacoromanica.ro

176

PETRU RARE* I NEVREDNICII SAI FII

garnizoane moldoveneti in totul 1.400 de oameni s se retraga. Rare, furios, ti strange armata i pornete lmpotriva lor,
hotarit sa-i nimiceasca. Era aa de sigur de izband, Incat luase
Cu el i un car de funii ca s lege pe viitorii prizonieri. Soarta
armelor a voit insa altf el. Dei Polonii erau cam de trei ori mai
putini, totui, prin superioritatea tacticei comandantului lor i
trebue sa addogam prin slabiciunea boierilor moldoveni, sld-

biciune care pare sa fi mers la Obertyn chiar pana la tradare, ei au invins totui. S'au dat cloud batalii: una de proportii,
mai reduse, In ziva de 19 August, la Gwozdziec, unde avangarda
lui Harm comandat de Toma Barnowski, parcalabul de Cernauti i de Vlad, parcalabul de Hotin, a fost respinsa, dei a dat
trei atacuri consecutive; a doua, hotarItoare, in ziva de 22 August,
la Obertyn, unde invinsul a fost chiar Rare. Polonii erau Incon-

jurati si inteo situatie critica; printeun atac Insa viguros de

cavalerie, dat In locul unde frontul moldovenesc se subtiase, ei
izbutesc sa faca o spartura i sa provoace panica in randurile
ostailor notri; artileria, care intentionat ru dirijata de coman-

dantul ei, un popa catolic, nu fusese de mare autor in lupta,

cade toat in mainile Polonilor. Carele cu bagaje Intre ele i
cel cu funii sunt parasite; steagul cel mare e pierdut. Rare
ranit In cloud locuri i neizbutind s opreasca pe ai sai, trebue
sa se retrag, lsand pe cmpul de lupta peste 2.700 de morti.
Alti dou mii de soldati au pierit in cursul retragerii. A fost o
Infrangere dureroasa, cu atat mai dureroasa cu cat, la inceput,
sortii victoriei erau de partea noastra. Polonii inii recunosc prin

cronicarul lor Bielski, care a luat parte la razboiu, ea au biruit

ca prin minune .

Curand dupa aceasta, oastea fiind refcuta, Rare trimise

ocupe din nou Pocutia i sa prade tinuturile invecinate. Raspunsul fu o navala a Polonilor, In timpul iernii, arza.nd 105 sate
moldoveneti, un targ i rapind un mare numar de vite. Dar la
Teirdsdufi, pe Prut, oastea domnului le iei Inainte in ziva de 4
Fevruarie 1532 i Ii batu, provocndu-le pierden i simtitoare. Interventiile lui Szapolyay pentru curmarea conflictului dusera
acum la un armistitiu; el fu Insa rupt tot de Poloni cari atacara
din nou tinuturile dela margine. In cursul pradaciunilor i navalrilor care au urmat cativa ani i dintr'o parte i din alta,
www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU POLONII $1 CU TURCII

177

Moldovenii I mai catigar o biruint, la apa Siretului , unde

pierderile du0nanului trecura de 2.000 fall robiti 0 raniti (1
Fevruarie 1538). Chestia Pocutiei ramase Insa tot nesolutionata.
Polonii, In urma atacurilor lui Rare, facusera o plangere la
Constantinopol Impotriva lui. Sultanul trimise pe un favorit,
Aloisio Gritti, venetian de origine, sa cerceteze pricina. Acesta

veni In Tara Romaneasc, unde fu bine primit, patrunse 0 In

Moldova, cale de cloud zile, dar apoi, fiindca cei din jur ii spuneau ca i se va Intinde o curs, renunta la cercetare 0 trecu in
Ardeal ; aci el obtinu titlul de locotenent general al regelui ungar.
Se spunea 61 acest Gritti ar fi avand planuri mari, Ca ar umbla

sa Inldture pe Szapolyay, spre a-i lua bou!, ca In Tara Romaneasca vrea sa aeze pe un fiu al sau, iar In Moldova, pe un prieten,

anume pe qtefan, caruia i se va zice mai tarziu, i Leicustd. Zvo-

nurile capatara 0 mai multd consistent& atunci &And in vara

anului 1534, favoritul Sultanului veni din nou cu o mica oaste
pentru a trece In Ardeal. La 4 August, el se afta In Tara Barsei
0 cerea nobililor a' vie la dansul. Vicevoevodul, Emeric Czibdk,
refuzand, Gritti puse sa-1 omoare. Aceasta lnsa provoaca o ea'scoala generala in Ardeal ; neavand trupe numeroase, Gritti fu
silit sa se Inchidd In cetatea Medias, unde rasculatii, sub conducerea lui stefan Mailath, roman de origina, 11 asediara. Petru
expediase chiar dela inceput o oaste, cu logofatul Toader, chipurile pentru a da concurs celui trimis de Sultan, in realitate
frig pentru a-I Impiedica fa-0 aducd la indeplinire planurile.
Cand sosi 0 a doua oaste moldoveneasca, in frunte cu vornicul
.Huru, Ardelenii atacar cetatea 0 Gritti fu nevoit sa se predea.
Nu 0im daca scrisoarea prin care i se garanta vieata este sau
nu autentica; un fapt e sigur Insa ea ambitiosul favorit ajunse
In mana Ungurilor care il decapitara (28 Septemvrie 1534); cei
doi copii ai lui, trimi0 lui Petru Rare, fura uci0 0 ei, platind
astfel cu vieata intrigile parintelui.
In urma acestui f apt, domnul Moldovei se putea mtepta, pe
drept cuvant, la o fazbunare din partea Sultanului. Pe langd
plangerile Polonilor, se adaogise acum 0 isprava dela Media.
Trebuiau deci luate msuri. In consecinta, Rareg se apropie din
nou de Ferdinand Szapolyay era omul Turcilor 0 Incheie
chiar cu dansul, la 4 Aprilie 1535, in Ia0, un tratat de alianta,
12

www.dacoromanica.ro

178

PETRU RARES 51 NEVREDNICII SAI FII

prin care se obliga, Intre altele, s nu permit Sultanului trecerea

prin Moldova. Dacd bunul Dumnezeu ne va scdpa de domi-

natia tiranic6 a Turcilor addoga Rare atunci vom aduce ...

prin trimiii notri omagiile cuvenite Majesttii Sale . La rndul

sgu, Ferdinand se obliga s." ajute In persoand i cu toate puterile pe Moldoveni, la nevoie, i s-i dea suma de 6.000 de dup4i

anual pentru serviciile pe care i le va presta In Ardeal. Ii asigura de asemenea, adgpostul, In Orile sale, In caz eh' ar fi trebuit s" p5rseasc6 Moldova.

Campania din 1538. Wfan Lacustil. Alexandru Cornea. Dar

Cu tot tratatul Incheiat, ha foarte probabil, i de aceea, Rare nu

mai putu evita reactiunea Sultanului. E adev6rat c6 ea nu se

produse imediat, deoarece Soliman nu ispilvise Inca' rzboiul

greu i relativ lung cu Perii, iar pe de alt parte tributul

se trimetea la Poart cu regularitate. and Ins Rare, bizuindu-se pe legAturile cu Ferdinand care se oferise, In 1537, sd-i
cedeze chiar feudele Munkcs i Bust, refuz6 sA trimit6 contingentul de 1.000 de cglAreti cerut de Sultan i &and Polonii propuser la Constantinopol scoaterea domnului Moldovei din scaun,
expeditia fu hotarit.
In August 1538, Sultanul Soliman intra cu o armat uria5.
In Moldova; In acelai timp, TAtarii atacau dinspre fsdrit, iar
Polonii, sub conducerea lui Tarnowski, asediau Hotinul. Situatia
lui Rare era Inteadev6r tragic6. *i cel putin dac51 s'ar fi putut
bizui, ca stefan cel Mare, In 1476, la R5zboieni, pe credinta boierilor I Dar acetia, nemultumiti cu firea autoritar i aprigg a
domnului, abia ateptau prilejul potrivit s-1 tfdeze. La Inceput,
norocul pAru a surade lui Rare; la terneti, Ttarii furd bAtuti
i sili0 sd ia drumul Ind6r5t, iar cu Polonii se ajunse la o Ir4elegere, ceandu-li-se Pocutia it Inapoindu-se prizonierii. Soliman
Ins6 nu putu fi oprit. La 9 Septemvrie, el intra In Iai, la 1.5 in
Suceava, Insotit de pretendentul tef an, fiul lui itef an cel Mare.
Boierii refuzard BA lupte i p5r6sir pe Rare. Acesta Incerc5 mai

Intii sa se addposteasc5 la Hotin; nefiind primit, apuca spre

munli ca sa treaca in Ardeal. In drum se opri, in ziva de 18 Septemvrie, la mnastirea Bistrita, sa se odihneasca putin. UrmAritorii nu-i dklura ragaz insa, aga 'neat trebui A fuga, i intrand

In munte intr'adanc ... povestegte cronica au dat la strmwww.dacoromanica.ro

179

CAMPANIA DIN 1538. $TEFAN L ACC STA.. ALE X AND RU CORNEA

tori ca acelea de nu era nici de cal nici de pedestru, ci i-au cautat

a lasa calul. i asa sase zile invaluindu-se adica ratacind

prin munte, flmand i trudit, au nemerit la un pa.r'au ce cura
spre Sacui, i mergand pre parau In jos, au dat peste niste pascari

carii, daca i-au luat seama, cu dragoste 1-au priimit. Iara Petru
Vod infricosandu-se de dansii, s'au speriat, iar ei cu jurmnt
s'au jurat inaintea lui, cumu-i vor fi cu dreptate i nimica sd nu
se teama; iara el le-au dat lor 70 de galbeni. i daca au vazut
ei galbenii, cu bucurie 1-au primit, i 1-au dus la otacul lor, de
1-au ospatat cu paine i cu peste fript, spat pescaresc, de ce-au
avut i ei, i daca au inserat, 1-au imbracat cu haine proaste de
a lor i cu comanac in cap, si de aci 1-au scos la Ardeal. i fiind
oastea ungureasca tocmit de straja la margine, i-au intrebat pe
dansii: ce oameni santeti? Ei au zis:
gil
santem pascari, i asa au trecut prin
straja ungureasca i nimenea nu 1-au
cunoscut . La 28 Septemvrie, dimineala <( in rasarita soarelui , Flares
ajungea In cetatea Ciceiului; sotia
Monetil de argint
Fig. 48.
dela Stefan Licusti. (Colectia
copiii II precedaserd, Inca dela inceAcademiei Romine).
putul ostilitatilor.
In acest timp, Soliman primea Inchinarea boierilor i aseza ea
domn In Moldova pe Stefan (vezi fig. 48). Tighina deveni raia
turceasca i intreg Bugeacul fu anexat: pierderea teritoriala era
considerabila. Noul domn ajunse lush' in foarte scurta vreme antipatic: inconjurat de o garda de 500 de Ieniceri, avnd nenorocul
ca In timpul scurtei lui stapaniri, lacustele s pustiasea tara (de
aceea i s'a zis si Lacusta), el nemultumi pe boieri cari se hotarir"
sa-1 suprime. In Dechemvrie 1540, ceata conjuratilor, in fruntea
carora era hatmanul Mihu i logofatul Trotusanu, patrunse intr'o
noapte in foisorul unde dormea Stefan si-1 ucise. In locul lui, fu
ridicat domn un fiu nelegitim al lui Bogdan al III-lea, anume
Cornea, portarul de Suceava; el Ilia numele de Alexandra
Voeuod. Polonii 11 recunoscura indata si-1 indemnara sa porneasca impotriva cetatilor turcesti dela granita. Chilia, Cetatea
Alba, Tighina careia acum noii stapani ii spuneau Bender,
adiea port si Oceacovul fura
luate.

atacate, nu putura

lush' fi
14.

www.dacoromanica.ro

180

PETRU RARE$ $1 NEVREDNICII SkI

Nici dupg ce ajunse in Ciceiu, Petru Rare nu avu linite.

Trebui s'd dejoace mai inti complotul urzit chiar de prclabul
su i de episcopul de Vad Anastasie, care puseser gnd ru
asuprd-i, apoi s predea cetatea Ungurilor trimii de Ioan Szapolyay ; situada lui era de f apt aceea a unui prizonier politic.
Dup un an i ase luni, Rare se gndi s Incerce a redobndi
gratia Sultanului; trimise deci, printr'o slug credincioask o scrisoare la Constantinopol, cernd lui Soliman iertare i voie de a
veni s i se inflieze. Cum in 1538 nu avusese loo o lama- 0 cum
pe de alt parte, treburile in Moldova nu mergeau aa cum trebuia, i se Ingklui pribeagului s vie spre a se Inchina. Szapolyay

ins nu voia s-1 libereze; trebuir ordine repetite din partea

lui Soliman, pentru, ca in sfrit, s i se dea drumul. In Iunie
1540, era In Constantinopol, uncle tiu in scurtd vreme, mult,umit insuirilor sale personale dar i darurilor rspndite cu
mare profuziune, s-i catige sustintori. Chiar fiica Sultanului
11 sprijinea: primise cloud' mrgritare enorme, In form de park
spre a-i face din ele cercei. Cnd sosi vestea atacului cetl,ilor
tureeti de cnre Alexandru, Soliman ddu din nou domnia lui
Rare. Insotit de 3.000 de spahii i ieniceri, acesta ajunse la

23 Ianuarie 1541 la Dun'dre. La Brila, ii ieird inainte multi

dintre boieri, cerndu-i iertare. Fiti In pace i iertati de grealele

voastre ate mi-ati fcut oarecnd , ar fi rspuns atunci Rare.

lar boierii cu totii strigar: In multi ani s' domneti cu pace!
iari ziser: Bine ai venit la scaunul tu, domnul nostru ce!
dintai ! . Se bucurau boierii, dar mai mult se bucurau tranii,
cari fuseser ocrotiti In timpul primei domnii de Impilrile celor
puternici. Alexandru Cornea voia s se impotriveasc6; la Galati,
el fu frig prsit de mai toti ai lui aa Indt cdzu In minile lui
Rare care porunci s i se taie capul (Fevruarie 1541). Aceeai
south' avur i cAtiva dintre marii dregtori care trdaserd in
1538 i apoi uciseser pe stefan Lcust.
A doua domnie a lui Petru Rarq. Inconjurat de o gard de
500 de spahii, mrind tributul la 12.000 de ducati anual i fiind

obligat sa-i trimit unul din fii pe Ilia la Constantinopol,

astfel Incepu Rare cea de a doua domnie. Se spune c' Soliman
i-ar fi Ingkluit s' fscumpere Tighina, dar c'd noul domn n'ar fi
gisit nicieni sumele trebuitoare. Pierduse i posesiunile din
www.dacoromanica.ro

A DOUA DOMNIE A LUI PETRU RARE$

181

Ardeal; cuvantul pe care 11 rostise, inainte de a ocupa pentru a

doua card tronul, cd voi fi ce am fost, ba Ina' i mai mult cleat
atAta , nu se adeverea deci. Cu toate cd n'a pdrdsit gandul de a
scutura, cu ajutorul cretinilor, suzeranitatea turceascd, totui el

a fost nevoit ad execute intocmai dispozitiile ce primea dela

Poart. Astfel, in vara anului 1541, Wu o expeditie in Ardeal
impotriva lui tef an Mailath care trecuse de partea lui Ferdinand
i stdpAnea cea mai mare parte din tard. Din Muntenia sosea in
acelai scop Radu Paisie i un corp de oaste turceascd. Asediat In
cetatei Fdgdraului, Mailath fu ademenit printeun iretlic ad vie
In persoand spre a discuta conditiile pAcii; cdzu astfel in mana

Turcilor care 11 inchiserd pentru tot restul vielii ln lnchisoarea celor apte Turnuri din Constantinopol. Indatd dupd
aceea, In Septemvrie 1541, Soliman intra In Buda, care devenea
reedinIa unui pad, regina Isabella, vdduva rdposatului Ioan
Szapolyay, trebuind s se mute, cu nevArstnicul ei fiu, in Ardeal.
In fata pericolului tot mai amenintdtor, principii germani hotdrird
sd intreprindd o expedilie; ea trebuia mai Mai ad elibereze Buda.
Petru Rare crezu cd a sosit acum momentul pentru a incerca
sd scape de Turci; Incheie deci, la 1 Martie 1542, un act secret
cu conducdtorul expeditiei, PrinW1 Ioachim al II-lea, Electorul
de Brandenburg, indatorindu-se ad sprijine cauza cretind, ad dea
inform4ii despre puterea i mirrile dumanului i, In momentul
hotdritor, ad se intoarcd chiar, cu intreaga sa armatd, impotriva

acestuia, incercand a prinde pe insui Sultanul. Pe deasupra,

imprumutd pe Ioachim cu 200.000 de florini ungureti, dintre
tare jumdtate in numerar, iar restul In cirezi de vite. Din nef ericire insd, expeditia nu corespunse de loe ateptdrilor; Buda nu
putu fi cucerit i la 9 Octomvrie 1542, armata cretinilor incepu
retragerea; aceasta insemna i definitiva renuntare, din partea
lui Rare, la visul adu de independentd. El se gdndi atunci sd se
foloseascd de ordinul de a pdtrunde din nou in Ardeal pe care
i-1 trimisese tocmai Sultanul spre a incerca totdeaodatd ad-i reja
ceatile. La 21 Octomvrie, Rare intra In Secuime, la 26 era in
Tara Barsei. Braovenii ii pldtird 1.500 de florini ea ad nu facd
pagubd . Cetatea de Baltd fu bombardat, ca i Bistr4a. Inarcat
de prdzi i Mil sd fi fost atacat, Rare se reintoarse la Suceava.

0 noud incercare de a lua Ciceiul avu loe in 1543; In anul

www.dacoromanica.ro

'182

PETRU RARES 51 NEVREDNICII SAI FII

urmAtor, In var, regina Isabella, pentru a pune capn conflictului,

dgdu porunc6 Fa fie d'aramat cetatea i dupei aceea restitui do-

meniu/ Inconjuraor domnului Moldovei. Acesta avea, Inc4 din

Septemvrie 1543, i Rodna, uncle tinea o garnizoan ; cerea de
asemenea Bistritenilor s-i pldteasca' lui censul.

Urmard doi ani de liniste. La Pocutia trebuise s renunte,

in Ardeal rec6p6tase numai o parte din ceea ce stApanise odinioar; era frig prea obosit i deceptionat pentru a se gandi la
noi incercdri rzboinice. In 1546, la sfarsitul verii, Rams z6cea
greu bolnav; la 3 Septemvrie, inchise ochii. A fost ingropat In
mnstirea Pobrata, ctitoria sa, cu mult jale si plangere ca
dup un pArinte . Acolo i se vede si astAzi piatra de mormant,
pe care urmasii ins, intocmai ca si la aceea a lui Stefan, la Putna,
n'au mai sapat data mortii.
Ctitoriile. In afar4 de Pobrata, isprsvita in Octomvrie 1530,
Rares a mai zidit si o biseric6 la Baia, In 1532. Tot In acest an,
a recldit biserica mndstirii Moldovila (vezi fig. 49 si 50). Cealalt
ctitorie a lui Alexandru ce! Bun, Bistrip, a fost refkut in 1542,

ca urmare a fgcluelii date atunci &and, alungat de dusmani,

se oprise o clip In acest Meas. Intrand atunci in sfanta biserica

spune Rams inteun hrisov din 1546 am cdzut la p6mant

inaintea sfintelor icoane i mult am plans, asisderea i egurnenul

si tot soborul plangea impreun6 cu mine cu fierbinti lacrami

am dat fgaduint lui Dumnezeu i prea curatei Maicei lui
de m" voi intoarce iarAsi la scaonul meu cu bine si biruitor, atunce

din temelie voi inoi sfanta mrfstire

Iar prinii Ina. au Infacand denie pentru mine.
multit ruga &are Dumnezeu
dandu-le grutare, am zis: pArinti sfinti, rugati pe Dumnezeu
in4 iertati. i m'arn despgrtit de dansii i m'am dus prin locuri
pustii si
biruind, am luat iarAsi scaonul meu i mi-am adus
aminte de fdgkluinta mea
Rams e ctitor i la ma'ngstirea
Dobroviif; tot el a inceput s refac5. in 1542, biserica episcopiei
din Roman (vezi fig. 51), ale cArei picturi sunt printre cele mai
frumoase ale epocei. Mristirea Reifca s'a Inceput in ziva de 10
Mai 1542 si s'a ispravit In cursul aceluiasi an, cheltuiala Meandu-se prin mana smeritului episcop Macarie al Romanului
prin mana lui loan si a lui Teodor Bale, logofetii lui Petru Voevod Biserica Sf. Dumitru din Suceava a fost ridicat In interwww.dacoromanica.ro

r. ' o
:

P'
'

-1-'

..

E4f.

t ort

.- ..,,,T

,.,-

:4

..

I:1..-

o .,,, ?
"

,.

.'
''-

' .'. 6
L 'i
'

...

I,

-w,0
plr
,

.:(

, .. V

,_

;::'
,.,,*

-.

.,....

?I

,-..

I,

'

,1
,'

r.,,

.i' .4'4

'..

...,

it,

5'--

''

...,,,,

'

'

:,

m.

'

!ha.)

Fig. 49. Blserica mandstirll MoldovItel (Vatra Moldovitel), etItoria lul Petru Rares, terminati de zldit In 1532 al zugravIta In 1537.

www.dacoromanica.ro

PETRII RARE$ $1 NEVREDNICII SAI FU

184

fi

Ot4b;:k1.04.

\
,

Ns'

;
_

-, -

Ire -1--,

i 11,
'
I.

'

fi'

I ,.

'

:,

tg

'i

'N

'

I:'

''' ' -

'
."..".:t --

''.

Fig. 50.

ce____--1,114 .d91

:,

ilr,..-'

'
,

tifr

_,

_..ri..A ..4.7..'--..

r. .

.-',7

BiserIca nanAstirli Vatra Moldovitel ; vedere dinspre altar.

www.dacoromanica.ro

;,,

CTITORIILE

Fig. 51.

BiserIca episcopall din Roman, ineeputi de Petru Raree.

www.dacoromanica.ro

185

PETRU RARE$ $1 NEVREDNICII SAI FII

186

valul 10 August 1534-30 August

1535

(vezi fig.

52);

ea cuprinde

piatra de mormant a unuia din fiji 1ui Rare, anume

"E.

+."

Bogdan,

li*INEattagHttgnitaViliiir
Ig11004:110%KipiaitAgt)111..(1.501.

,:.,%iv6vitqksitanstiv
AirocittionfiRANHO.40
wrologolgimitiQN ti4
Fig. 52.
Pisanta bisericli Sf. Dumttru din Suceava, ctitoria tut Petru Rares; In ranaui
penultim, se vede data and s'a lnceput constructia: 7042 (1534) st data cftnd s'a isprAvit
ea: 7043 (1535).

mort in 1540. La biserica Sf. Dumitru din Hrldu nu s'a pastrat

pisania; ea este hug tot din aceasta epoca ; letopisetul Tarii
www.dacoromanica.ro

CTIT 0 RIILE

187

Moldovei tie c.a. Rare a ridicat biserici de piatra in Hirlau i in

Bae . Lipsete pisania i la biserica domneascii din Tcirgul Frumos;

in fruntea pomelnicului este pomenit frig lo Petru Voevod i

Doamna lui Elena i fiii lui Ilia Voevod i fratele lui Stefan
Tot lui Rare i se datorete, dupa toate probabilitatile, i restaurarea, marirea i zugravirea paraclisului din cet atea Hotinului,
astazi in ruine.

Fig. 53.

Biserica Homorului, etitoria lui Teodor logaltul (1530).

0 deosebita insemnatate prezinta dania pe care o face el la

13 Martie 1533 manastirii Hilandar dela Muntele Athos. Acoralandu-i un mertic anual de 3.000 de aspri, plus 300 de aspri chel-

tuiala drumului pentru alugrul care va veni sd-i ridice, Rare

spune: lar daca va binevoi Domnul Dumnezeul nostru in Troita
slavit i prea cinstita Maica Domnului s-i faca mila cu noi f i
..s ne miintuiascli din mlinile celor de alt neam, nu numai acestea
mai sus scrise vom da, ci i mai multe . Se vede bine gandul pe
care-1 avea Rare de a scapa de sub suzeranitatea turceasca. 0 a
www.dacoromanica.ro

PETRU RARE$ SI NEVREDNICII SAI FII

188

doua danie la Muntele Athos este

&are manlistirea Castamonitu: ea
capAt suma de 5.000 de aspri.

.Il i

rt-,

r,._

...,

La multele lcauri i milostenii

11
rr,

rr
i l' ';.'il
,.- r

rf

-,.i

',

1,.. NA -

,,

\ 1,, .
Too
e

I n . .,..,

. t,

),11,

1J r

I.:'

Adormirea Maicii Domnului, ispr-

vita' in August 1552. In Suceava,

-,

a ridicat de asemenea biserica Veiscrisenia sau Invierea Domnului;

pisania arat ca lucrgrile s'au srarit
la 15 Ianuarie 1551.

e-t

14

'3,

,r,:a c

tii,

1`,

-:.

'N

il - i

'

;1

'.-.

14 If

..

unii dintre boieri au urmat

'I)

l0'

'''

'

-'i6
'

i pe acelea ale invatatei i evlavioasei sale sotii doamna Elena. Ea

a ridicat cloud biserici in targul
Botoanilor : Sf.Gheorghe, ispravit
In Octomvrie 1551 i Uspenia, adicA

....

,,

A 1,,,

V r .6\./

tefan ce! Mare, trebue sa" adogiim

,'''

ale acestui vrednic urma al lui

pilda voevodului. Astfel Teodor

logofiitul i cu sosia sa Anastasia

-.1' ---l 'it
11'2 '' 4 ridic6 actuala biseric6 a mn6stirii
, ,. - /1 ,,' 1 Homorului (vezi fig. 53); pisania
i I- :
1 '4
I/
poart data 15 August 1530. Vis;., ,
tiernicul Mateia e ctitorul a (loud
. `,
U'
"

./

7_.
),...;

.1.

il '

'L

1)

9 ..!!

,t

Horodniceni, isprdvit la 8 Noemvrie

fr,t,

I
i

>,,MIP-4--

5".

'

'

,,--.

Jr/

"

Ir
,..,

it

e
o

1539, pe cAnd domnea stefan Lacusta. Parcalabul de Hotin Nicoard

HAsovici fiul lui HAra chelarul,
unul din putinii boieri rdmai credincioi lui Rare in anul rAzbo-

iului cu Soliman a idea biserica

I)

biserici: una la Cofula la mandstirea

4 sa pe Miletin , in 1535; alta la

..

dela Ziihdrefti, lng5. Suceava,

.;"
44

Fig. 54. -Platra de mormint a Mattel, solfa Jul Petru Rare, la manasUrea Putna. Se di data decesului:
t529, Junte 28.

1542 sau putin mai inainte. In

sfarit, la Iai, se pAstra Oat in
1903, biserica Dancu, numit astfel
fiindcd fusese ridicat

www.dacoromanica.ro

in zilele

ILIA5 VOEVOD

189

bine cinstitorului Io Petru Voevod, In anul 7049 (1541), luna

Iulie 30 de zile , de catre doi credincioi, Iurie i Danco .
Rare a fost casatorit In cloud' randuri. Prima data cu Maria,

a carei familie n'o cunoatem; cu ea a avut un fiu, pe Bogdan,

mort de tanar, In 1540, Septemvrie 3, i o fiica Ana, maritat
cu Vlad zis ce! Innecat, voevodul Tarii Romaneti (1530-1532).
Maria a murit la 28 Iunie 1529 i a fost Inmormantat la manastirea Putna (vezi fig. 54). A doua solie a lui Rare a fost Caterina-Elena, fiica lui Iovan Brancovici, despotul sarb, o femeie In-

vaIata, dar, dupa cat se pare, apriga (vezi fig. 55). Ea s'a amestecat in treburile domniei sub fiul ei Ilia i a ispravit in 1552,
sugrumata din ordinul lui Lapuneanu. Mormantul ei se afla,
Impreuna cu al sqului, la manastirea Pobrata. Din a doua casatorie, Rare a avut mai mul# copii: trei baieli, Iliaf, . 'tefan i
Constantin, dintre care primii doi au domnit, iar ultimul a murit
tartar la Constantinopol, i doua fete: Chiajna, casatorit cu
Mircea Ciobanul, domnul Tarii Romneti, i. Ruxandra, sotia lui
Lapuneanu. Nelegitim a fost Iancu Sasul, avut cu o Sasoaica,
Ecaterina din Braov, pe timpul expediliilor In Ardeal. Cunoatem

i un frate dup mama al lui Rare, pe Theodor, care a ocupat

.dregatoria de parclab al Hotinului, precum i o sora din care
se trage Dumitru Wiszniewiecki, pretendent la tronul Moldovei
In 1563.

Ilia Toevod, fiul 1 urmaul la domnie al lui Rare, n'a semnat de loo parintelui Eau; mai mult chiar, prin lepdarea de
.crediqa stramoeasca f apt unic In analele stapanitorilor Mol-

dovei i-a pangarit numele i a lasat o amintire blestemata.

Indata dui:a suirea sa pe tron, el hicheie cu Polonii un tratat,
fagaduindu-le ajutor lmpotriva dumanilor i renunVand la once
drept asupra Pocutiei. Un 1550, spre sfaritul anului, trimite apoi,

potrivit ordinului Sultanului, oastea sa In Ardeal, pentru ca,

lmpreuna cu domnul muntean Mircea Ciobanul, sa combata pp
regentul Martinuzzi, care trecuse de partea lui Ferdinand, i sa
ajute pe regina Isabella, vaduva lui Ion Szapolyay. Expeditia
n'avu sumes i niel nu putea sa aiba deoarece domnii, Intelei,
se pare, cu Martinuzzi, n'au luptat In mod sincer. Slabiciunea sa
politica nu 1-ar fi impiedicat lug pe Ilia sa- domneasca mai departe, daca n'ar fi facut gestul, extraodinar, al trecerii la mohawww.dacoromanica.ro

PETRU RARE* SI NEVREDNICII SAI FII

190

cr.
il !IT

5.1

ItA11/14:111-

04e4t1,1,,it-

ft

"."..

,
-

r,

:1a

,00

Oil
M.,

f*
:

r =,

4.

'

4'.. .,,,.F.A. ..,

I,

-.:

1:

-...4...,,n--,.....,

.,

.
:

.. 7--.._,..ziAk;

'

-,.....,...!

.7_
........_

,..,,..

0 '.

,,

'i
,.

.1: : -'---., :

2.:....-a-_-_,......,...

.-.--,--, ---. -A,::_--,-,

- , -,....7--,--

-- \ .

-,,,

Fig. 55.

Petru Rares, Doamna Elena si fill lor Dias si Stefan, dupd tabloul ctitorIcesc
dela MoldovIta ; Rare Inchlnd Mantuitorulul ctitorla sa. Doamna poart ti, sub coroan.
un vAl alb. Plctura este dintre cele mal/de seamd.

www.dacoromanica.ro

$TEFAN RARE$

191

medanism. Trit la Constantinopol, ca z6log al taalui su, c4tigat de luxul i stralucirea de acolo, Inconjurat i ca domn al
Moldovei de prieteni i iitoare turceti, avand In sfArit, exemplul unei rude dupg mam, rucr care, turcindu-se, ajunsese la o

situatie stillucit In Constantinopol, nenorocitul Ii lnchipui 0'6

va Insemna i. el mai mult, prsind credinta p'rintilor .1 ImbrdtiAnd-o pe aceea a suzeranilor si. Plec' deci la 1 Mai 1551 din
tar, dup ce, In cursul lunei precedente, pusese un impozit extraordinar pe mngstiri, obligAndu-le s." dea, unele Cate 1.00 zloti
ungureti, altele numai 40. Boierilor le spuse c se duce la PoarM
# s upreze i s micoreze haraciul trii i al sracilor bine
i-a zis mai tarziu cronicarul cs din afar se vedea pom Inflorit,

iar dinluntru lac Imputit dar nu se mai Intoarse. ImbratiOnd legea lui Allah i schimbanduli numele
spuneau
acuma Mohamet el cpdt paalacul Silistrei; aci statu doi
ani. Apoi, pArIt de dumani, fu mazilit la Brusa, In Asia Mick"
i de aci la Alep, unde muri la Inceputul lui Ianuarie 1562, de
inima rea , zic ai notri, poate Ins6 i otrvit , daa e s" credem
un raport francez din Constantinopol. Numele lui a fost ras In
inscriptia dela proscomidie a Bisericii Domneti din TArgulFrumos, ctitoria printelui su, precum i In Evangheliarul dela
Voronet, scris In aceast vreme.
Iunie
Stefan. Dup Ilia, veni la tron ,. 'tef an, frate-gu
1551). Domnia acestuia confirmat de Sultan dup5 o sporire
a haraciului cu 5.000 de galbeni, a fost scurt si a avut un sfarit
sAngeros. In chestiile ardelene, el Incerc manevra pe care o Meuse i tat-sdu ; la Inceput pru a se apropia de Ferdinand, cerand
acestuia un subsidiu pentru plata oastei de mercenari i st60nirea Ciceiului i Cettii de Bala. Neobtinnd ceea ce dorea,
intra alturi de Turci, In Ardeal, prd In Scuime i mai departe,

spre apus ; nu ajunse Ins la lupt cu trupele, de altfel foarte

pntin numeroase, trimise Impotriva lui de generalii lui Ferdinand
italianul Castaldo i ungurul Bthory. Inainte de 20 Iulie 1552.
el se intorsese Indr6t, In Moldova.
In ce privete activitatea intern, Stefan vrand sa feed s' se

uite fapta fratelui su, czu In extrema cealalt: a persecutiei

religioase. Prigoni pe cei cari erau de and confesiune, In special
pe Armeni, din care cauz, multi prsir'' tare. E singura
www.dacoromanica.ro

192

PETRU RARE$ $1 NEVREDNICH SAI EH

persecutie religioas pe care o inregistreaz6 istoria noastri. Din fire,

RomAnul e tolerant, avnd chiar, in ce privete credinta In Dumnezeu, o vorbA caracteristic: s trdiasca fiecare in legea lui *.

Dar In afark de aceast trstur, neobinuit la noi, a intolerantei religioase, Stefan mai avea i un alt cusur: desfrnarea.
Familiile boiereti, continuu lovite i amenintate in onoarea lor,
se hotrir s reactioneze. Se form deci cu tirea i, mai mult,
Cu sprijinul lui Castaldo, un complot. In noaptea de I. Septemvrie 1552, pe cnd domnul se odihnea inteun cort, pe malul Prutului, la Tutora, conjuratii printre cari se gseu i oamenii
generalului imprtesc, nvlir asupra lui vi-1 uciser. Trupul
acestui de al doilea fiu nevrednic al lui Rare, fu dus i inmormntat in mnstirea Pobrata, unde se vede i astzi piatra funerar aezatd de doamna Ruxandra, sora celui ucis.

BIBLIOGRAFIE
L Petrn Rare: 1. I. URSU, Grozav vornicul, In Cono. Lit., XLI (1907),
p. 105-109; 2. I. URSU, Die ausvpiirtige Politik des Peter Rareg, Fiirst von
Moldau, Viena, 1908, 180 p. in 80; 3. I. URSU, La politique orientale de Franfois I, Paris, 1908, 204 p. in 8; 4. G. CORIOLAN, Petru Rareg Enainte de urcarea sa pe tron f i Petru Pribeagul, Bucuresti, 1909, 44 p. in 8; 5. N. GHICABUDESTI i GH. BAL$, Mnstirea Probota, Bucuresti, 1909, 56 p. in 40; 6. C.
GIURESCU, O carte despre politica externd a lui Petru Rareg, Bucuresti, 1910,
15 p. in 80; 7. I. NISTOR, Die moldauischen Anspriiche auf Pokutien, Viena,
1910, 182 p. in 80; 8. I. URSU, Btlia dela Gcvozdziec gi Obertyn (1531), in

An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist., t. XXXV (1912-1913), p. 429-465; 9. I.

URSU, Petru Rareg, Bucuresti, 1923, 144 p. in 8; 10. I. MINEA, Despre Teodor,

fratele lui Petru Voda- Rareg, in Cercet. 1st., VIIIIX, nr. 3, p. 349-351;
11. G. BAL$, Bisericile moldovenegti din veacul al XVI-lea, Bucuresti, 1928,
397 p. in f. (Bul. Com. Mon. 1st. XXI); 12. DR. ANDREI ANTALFFY, Miinga'at al-Salatin al lui Rukhsanzade Ahmed Feridun, Et-Tevkii (pomenit
f i supt numele de Ahmed Feridun Bei Nisangi) ca izvor pentru istoria Ro-

mdnilor, In Bul. Com. Ist., XIII (1934), p. 3-23; 13. P. P. PANAITESCU,

Petru Rareg gi Moscova, In In memoria lui Vasile Riman, Bucuresti, 1934,
p. 265-278; 14. T. HOTNOG, Nurnele topic Bender, In Rep. 1st. Rom., VIII
(1938), p. 241-242.
II. Illa I $tefan Rarep 15. IoAN BOGDAN, Evangheliile dela Homor g i
Voronel, din 1473 si 1550, In An. Acad. Rom. Mem. Seci. Ist., ti XXIX,
(1906-1907), p. 645-656; 15. N. IORGA, Renegaji En trecutul ferilor noastre
f i al neamului romdnesc, In An. Acta. Rom. Mem. Secf. 1st., t. XXXVI

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE

193

(1913-1914), p. 799-806; 16. VICTOR MOTOGNA, Contribufii la relafille dintre

urmagii lui Petru Rareg gi Ungaria. (Ilie 1546-1551, yStef an 1551-1552),

In Rev. Ist. X (1924), p. 8-26; 17. N. C. BEJENARU, Turcirea lui Iliag Rareg
qi planurile Sultanului de a transforma Moldova in pagaldc, in Anuarul liceului
f i f coalelor comerciale M. Ifogeilniceanu pe anii 1922-1923, Ia0, < 1932 >,
p. 47-52; 18. N. C. BEIENARIU, Castaldo, Polonii gi omorlrea lui S'tefcinifd
.Rareg, in Revista Critic& 8 (193(i), p. 102-110; 19. I. MINEA, Disculii istorice mdrunte 1). Despre sfa'rgitul lui qtefeinigi Yodel Rareg gi ceva despre Alexandru Lei pugneanu, Iai, 1936 , 13 p. in 8.

13

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU LAPqNEANU. DESPOT VODA

Alexandru Ldpupneanu a au adunat
pe vrdjmapii cari puseserd la cale
imeldciunile de mai nainte fi pe boierii
necredinciopi pi pe 00 i-au dat mortii
nerniloase a.

(Letopisetul lui Azarie).

Felul in care au InfAiat cei mai multi dintre istorici pe Alexandru L'Apuneanu este inexact: exagerat, In unele privinti,
incomplet In altele. Atmosfera creat de povestirea cronicei lui
Grigore Ureche i Simion Dasaul pe de o parte, de nuvela lui
Negruzzi, pe de alt6 parte, i-a fost cu totul defavorabild: acest
domn ajunsese prototipul stApanitorului crud, tlind cu o plcere
sadicd boierii, aproape egalul lui Vlad Tepe, cellalt nedreptAit
al istoriei. Uti nu repet5. i astAzi: capul lui Moto cerem ,
MA. BA' tie, c6 In ce privete acest episod, povestirea talentatului Negruzzi e inventat6 pe de-a'ntregul i cd, In realitate, celebrul vornic a pierit la Liov de mna c416ului polon, iar nu sfAiat
de multimea Infuriatd a targoveOlor din Iai. Cercetarea obiectivA a mdrturiilor contemporane ne arat c.6 Lpuneanu, dac4 a

tiat un numAr de boieri ceva mai multi deck, Rare n'a

fAcut-o fr motiv; ea ne mai arat Ing i deosebita atentie pe
care a dat-o vietii economice a grii i numdrul Insemnat de
cauri bisericeti pe care le-a ridicat, fiind In privinta aceasta
demnul urma al lui Petru Rare i stefan cel Mare.
Raporturile cu Polonii, cu Turd i cu Ardealul. Fiu nelegitim

al lui Bogdan al III-lea Cu doamna Anastasia (din tinutul

Lpunei, se pare), moartd in 1558, Mai 2 i ingropat la mgdastirea Itaca Alexandru Lpuneanu se numea, inainte de
domnie, Petrea Stolnicul. Pribeag In Polonia impreuni cu
boieri, el a fost ales de acetia domn, dup moartea lui tefan
www.dacoromanica.ro

RAPORTURILE CIJ POLONII, TURCII

I ARDEALUL

195

Cu ajutor polon, a gsit lug aci pe un alt

candidat, pe Joldea, susIinut de Elena, vduva lui Petru Rare,
care voia s-1 faa ginere, precum i de ativa dintre ucigaii lui
tefan. La satul i ipote, pe Jijia, ostaii lui Alexandru, prind pe
Joldea care e insemnat la nas i trimis la mnstire (Septemvrie
1552); apriga Elena plitete cu viata amestecul ei In aceast

Rare. Venind In tar

chestie ;

in schimb fug, in anul urmtor, Ruxandra, fiica lui

Rare, devine sotia noului domn.

Venit pe tron cu ajutorul Polonilor, era normal ca Lpuneanu
sd le fie recunosator i s aib cu ei raporturi prieteneti. Indat
dup proclamarea sa de ctre pribegi, pe cand se gsea Ina. In
Galitia, In oraul Trembowla, el jurase creding regelui Sigismund
i se indatorise s-i vie In ajutor, ln caz de rzboiu, cu 7.000 de
clreti. Instalat la Suceava, Lpuneanu relnoiete jurmntul.
Ca o urmare a acestui act, dd el ajutor Polonilor in Ianuarie 1553,
impotriva Ttarilor, trimitndu-le o oaste de ateva mii de oameni.

Cu Turcii, raporturile au fost cele normale. Le-a pltit tributul regulat i n'a Incercat s se ridice Impotriva lor. Le-a ajutat,
In primvara anului 1553, s reinstaleze In Tara Romaneasa pe
Mircea Ciobanul care fusese alungat de pretendentul Radu Ilie ;
a contribuit de asemenea, prin corpul de oaste trimis sub comanda
vornicului INAddbaico, la lnlocuirea aceluiai Mircea Ciobanul, azut

acum In disgratia Portii, prin Ptracu ce! Bun (Fevruarie 1554).

Fiind In bune raporturi cu Polonii i cu Turcii, Lpuneanu

nu putea s alb fat de problema ardelean deat o singur

atitudine: aceea favorabil dinastiei Szapolyay. Inteadevr, loanSigismund, fiul nevarstnic al lui loan Szapolyay, era nepotui regelui Poloniei i avea i sprijinul Sultanului Soliman. Dar domnul
Moldovei, ajutndu-i lui i mamei sale, Isabella, s5.-i recapete
stpanirea asupra Ardealului, urmrea i un scop personal: redobandirea Ciceiului i a Cettii de Balt. Campania pentru instalarea lui loan-Sigismund a avut loe abia in 156, fiind Impiedicata Odd' atunci de diferite pricini. Lpuneanu trece cu cloud

armate ca odinioard Rare peste munt,i i nu intmpin

rezistent; de altfel, Ina la inceputul anului, dieta din SebeulSsesc proclamase ca principe pe fiul lui loan Szapolyay. Se
adevereau deci cuvintele semnificative pe care domnul le adreBase In 1554 delegatiei din Ardeal, venite s-i transmit unele
13

www.dacoromanica.ro

196

ALE XANDRU LIPUSNEANU. DESPOT VODI

propuneri din partea lui Ferdinand: Va trece muntii spunea

atunci Lpuneanu nu noaptea, ci ziva, in sunetul trAmbitelor si al tunurilor i le va dovedi c. nu Bunt In stare s." i se
opun . Cu tot serviciul important pe care li-1 adusese, Isabella
i fiul ei nu se grbird hash' sd dea domnului Moldovei cele dou
-posesiuni. Fu nevoie de o incursiune a lui Lpuneanu (sfritul
lui Mai 1558) in care Tara Brsei avu serios de suferit precum
.0 de un ordin formal al Sultanului Soliman (Iunie 1.558), pentru

ca dieta din Alba-Julia, inchis la 4 Octomvrie acelai an, s

hotrasc6 restituirea Ciceiului si a Ceatii de Bala. Parclabul
moldovean al acesteia din urmd duce Bistritenilor o scrisoare la
7 Fevruarie 1559; tot Bistritenilor li se adreseaz, la 27 Aprilie,
si dregtorul pus de Lpuneanu peste domeniul cettii pustii
( castri deserti ) dela Ciceiu.
Despot Vodil. Rscoala lui Toma. Cam in aceeasi vreme In
care se retrocedau posesiunile de peste munti, aprea la curtea
din Suceava un personaj extrem de interesant: Iacob Heraclid
Des potul. Era un om de vreo treizeci si cinci de ani, nu prea limit
de statur, cu prul negru, cu privirea ager, remarcabil cuvnttor, cunoscnd bine limba greack latink italiank spaniol ci
francez. Se ddea drept scoboritor din legendarul Hercules, din
Heracle, impiratul bizantin, din cneazul Lazr al Serbiei; rudd
aa dar prin acesta din urna cu Ruxandra, sotia lui Lpusneanu.
Arla tuturor o diplom eliberat." de Carol Quintul la 22 Octomvrie 1555, prin care, recunoscandu-i-se titlul de Despot ci acela
de comite palatin, i se &di:lea dreptul de a numi notan i imperiali,
doctori, licentiati, magistrati i poeti laureati. Avusese o viata

foarte amestecat ci aventuroas; nscut in Samos, zbovind

catva vreme prin Chios ci Creta, ajunsese student in Franta, la
Facultatea de Medicin6 dela Montpellier, trecuse la Saint-Germain, langd Paris, de unde trebuise s fug in urma unui omor,
luptase apoi In armata impratului Germaniei, luAnd parte la
btlia dela Renty (1554) ci la asediul cettilor Throuanne ci
Hesdin, fapte pe care le-a deschis, in latinete, inteo lucrare tradug ci in limba franceza. TrecAnd la luteranism, ii Mouse relatii
printre adeptii acestei confesiuni; cunotea pe vestitul Melanchton, pe invtatul Sommer, pe o surn dintre principii protestanti. Colindase prin intreaga Germanie, prin Danemarca, Suedia,

www.dacoromanica.ro

DESPOT VODA. RASCOALA LUI TOMA

197

Prusia i ajunsese In cele din urma In Polonia, unde devenise

prieten bun cu nobilul Albert Laski, protestant i el, i cu Niculae Radziwill, cancelarul Lituaniei. Din Polonia trecuse apoi
In Moldova, cu gandul ascuns de a pune m'ana pe scaunul domnesc, la care li da dreptul sa aspire pretinsa lnrudire cu doamna
Ruxandra. Ambitios peste rnasur5, /Ira' scrupule, Indrznet,
ludandu-se cu o ascendent imaginar, iubind pompa, decorul
i fcand planuri extraordinare, irealizabile, Iacob Heraclid Desp otul era tipul aventurierului; al av'enturierului Insa de o clas.
Malta, dispunand de cunoOinIe numeroase i variate, de farmec
personal, de relatii intinse. Intrand In legturi cu boierii moldoveni, li fu uor &Ali faca prieteni, mai ales ca. Lpuneanu, In
urma staruintelor doamnei Ruxandra, Il primi la inceput bine.
Cand incerca Irish', prin medicul Blandrata, sa suprime, printea
otravd lent, pe domn, acesta, banuind ceva, '11 facu sd fuga din
Moldova. Despot se duse la Kesmark, In Ungaria de Sus, proprietatea lui Albert Laski, unde Incepu sa strangd oaste (Martie 1560).

Era sprijinit de Imperiali; Ferdinand, care dumanea pe Lpuneanu din pricind ca ajutase pe Isabella sd reia Ardealu1,1i. dadu
8.000 de florini pentru plata mercenarilor i un salvconduct. Dar
prima lncercare pe care o facu acest aventurier de a catiga cu
puterea armelor tronul Moldovei &kW gre; armata lui Despot,
In care esentialul era contingentul lui Albert Laski, fu impraOiat, din ordinul regelui polon, de palatinul Podoliei, Dimitrie
Wiszniewiecki, descendent dupa mama', din *tefan cel Mare.
Lpuneanu, prevenit, 1i stransese de altfel oastea i. era gata
sa IntAmpine pe pretendent, dac acesta ar fi trecut hotarul. Silit
s re1nceap experiel4a, Despot recurse acum la o stratagemd.
Facu anume FA se raspandeasca svonul ca a murit i. pe ascuns
recrut o nou armat. Lpuneanu, indus In eroare, fu surprins
cand i se anunt, In Noemvrie 1561, ea dumanul sail, impreuna

cu Laiki, au intrat In lug. Stranganduli In grab oastea,

el

Intampin totui pe Despot la satul Verbia, pe apa Jijiei. Lupta

tinu cloud zile (17-18 Noemvrie) i se termin prin Infrangerea

lui Lapuneanu care fu silit sa se retraga spre Hui; invins

pentru a doua oar% aci, el fugi la Chilia, unde 11 precedase
doamna Ruxandra, aducand cu ea i visteria; dela Chilia porni
spre Constantinopol. Intre timp, biruitorul intrase In Suceava,
www.dacoromanica.ro

198

ALEXANDRU LAPUSNEANU. DESPOT VODA

fusese uns domn, sub numele de loan Voevod i Cu toate

planurile sale de rscoald lmpotriva Turcilor triraisese la Poartd
sd capete confirmarea. Aceasta-i sosi, iar Ldpusneanu fu exilat
In insula Rhodos (Martie 1562).

Fig. 56. Moneta cea mare de argint a lui Despot Voda,

batutA In 1563

Planurile noului domn erau mdrete: el visa recucerirea Chiliei

si Cetatii-Albe, mutarea din nou a hotarului la Duni-tre i rtaboi
zi i noapte
cu necredinciosii i blestematii de Turci . Voia
apoi s reia posesiunile din Ardeal i Sdcuimea, ba chiar sd ocupe
si Tara Romdneascd, pentru ca, dupd aceea, avAnd o asemenea

Fig. 57

Moneta de aur a lui Despot

Voda, batuta in 1563.

Fig. 58. Moneta micA de argint dela

Despot Voda, batuta In 1562.

baza, sd porneascd la cucerirea Constantinopolului i sd se incoroneze Impdrat. Boierilor le vorbea de originea lor, din vitejii
Romani cari fdceau s tremure lumea intreagd , el lnsusi se intitula, pe monete: Heraclid Despotul, p6rintele patriei, rdzbuniitorul i apardtorul
patriei , precum i loan Voevodul,
patronui Moldovei (vezi fig. 56, 57, 58). Sub raportul religios, voia
www.dacoromanica.ro

DESPOT VODA. RASCOALA LUI TOMSA

199

s introduc protestantismul ; chem chiar un preot, pe polonul

loan Lusinski,
fcu episcop, spre marele scandal al drept oredinciosilor Moldoveni cari nu mai vzuser episcop insurat. Fat
de religia trii, n'avea consideratie; altfel n'ar fi indrznit s topeasc6 odoarele de aur si de argint ale mnstirile spre a face din
ele bani. Realiz6 si un lucru bun: o scoald superioard la Cotnari

aci erau multi Sasi trecuti de putinh vreme la protestantism,

sub conducerea Inv-tatului Ioan Sommer ; avea de gnd s aduc

si o tipografie. Din toate planurile lui Despot Ins nu se alese

nimio, cum se intampl de obiceiu cu aceia cari nu stiu s-si ma-

soare puterile, n'au simtul realittilor. In foarte scurt vreme,

aventurierul izbuti s ridice lmpotriva sa pe toata lumea: pe boieri

cari vedeau batjocorite datinele strvechi, pe tdrani, iritati de

noul bir de un galben de cas, pe care-1 pusese pentru oaste, pe
Laski, cruia nu-i pltise datoria fdcut cu strngerea mercenarilor In 1.560 si 1561. si Ii reluase cetatea Hotinului, dat drept gaj.

Se forma deci un complot, In frunte cu hatmanul Toma.

Pentru a nu destepta bnuielile, acesta pretext:6 o expeditie

impotriva Ttarilor cari ar fi nsvlit din nou in tail nvliser, de fapt cu un an mai inainte
convinse pe Despot s-i
dea o parte din mercenarii unguri i nerati, de cari era 'neonjurat. Pe drum, la satul Seipoteni, dincolo de Prut, acestia
ueisi si Toma se intoarse Impotriva domnu/ui sau. Inchis In
cetatea Sucevei cu vreo 700 de sold* dintre cari 400 de Unguri
iar ceila1i amestecatd, Despot ar fi putut rezista mult vreme,
mai ales eh' izbutise s se impace cu Laski si astepta s-i vie acesta

in ajutor. Fu ins trdat de proprii si ostasi, infuriati de asasinarea Cpitanului lor o nou greseal a lui Despot care acoperise pe ucigas

silit s se predea. Glare i imbrAcat in haine

domnesti, se inftis el lui Toma, creznd c aceast aparitie

teatrald va avea darul s impresioneze pe hatman i s.-1 fac4
druiascA vieata. Se Insel Ins, deoarece chiar buzduganul

lui Toma 11 lovi cel dinti, drept pedeaps pentru

multele

lucruri Mil de lege ce Meuse (6 Noemvrie 1563). i asa au

fost sfrsitul lui Despot Vodd , incheie cronica. Laski, auzind
de cele intamplate se Intoarse din drum, cu mare team s nu
fie atacat de trani, i avu norocul s ajung cu armata neatins,
Indrt in Polonia. Mult mai ru Otise un alt nobil polon, pala-

www.dacoromanica.ro

200

ALEXANDRU LAPUSNEANU. DESPOT VODA

t nul Dimitrie Wiszniewiecki, cel care rgspAndise In 1560 prima

oaste de mercenari a lui Despot. CrezAnd, In calitatea sa de des-

cendent al lui stefan cel Mare, cg ar putea ocupa tronul Moldovei, trecuse Nistrul in timpul and Despot era asediat In Suceava. Boierii, prefIcandu-se, Ii trimiserg vorbg cg 11 asteapt
cu mare bucurie ; la satul Vercicani Ina', pe apa Siretului, 11 lovirg.

pe neasteptate i II luarg prizonier impreung cu o sumg dintre

ai sgi. Expediat la Constantinopol, Wiszniewiecki a avut acolo
o moarte ngpraznicg, fiind aggtat In earlige, despre Galata ,
chinuindu-se trei zile, inainte de a-si da sufletul.
A doua domnie a lui Litpuneanu. Toma fusese proclamat
domn lncg din 8 sau 10 August 1563 de &are boierii rgsculati.
Odat inlgturat Despot, el trimite la Constantinopol sd fie inalit. Dar Turcii, vznd frgmntrile din Moldova, numiserg
deja, la sfarsitul lui Octomvrie, din nou pe Alexandru Lgpusneanu.
Peste o lung acesta se afla la Brgila, iar la 11 Decheravrie, lncerca,

ajutat de Munteni, sg intre in targ. Toma Insg. 11 respinge. In

acelasi timp, trimite cloud delegatii, una la Lgpusneanu,

spuie

cg tara nu-1 voieste, alta la Poartg sg incerce o revenire asupra

numirii Monte. Sfortgrile lu sunt insg zadarnice. Povesteste cronicarul cg Lgpusneanu ar fi rdspuns: de nu mg. va (vrea!) tara,
eu li voiu pre d'ansii si de nu mg iubesc, eu ii iubesc pre dnsii
tot voiu merge, ori cu voe, ori fr voe . Pe de Ma parte, sosisera ordine dela Constantinopol cgtre beglerbegul Rumeliei

cgtre Mari s ajute la Inlgturarea lui Toma. Acesta, ne mai

putandu-se opune, se retrase In Polonia, Insotit de vornicul Motoc,
de Veveritg postelnicul si de Spanciog spAtarul (Martie 1564); aci
insg, i se ceru socotealg de moartea lui Dimitrie Wiszniewiecki.

Inchis impreung cu insotitorii &di in Liov, el fu condamnat la

moarte ; In primele zile ale lui Mai, cglul ii retezg capul; aceiasi
soart avurg i cei trei boieri. Ni s'a pgstrat testamentul fcut

de Toma, de Motoc si de Spanciog, in inchisoare, avand data

5 Mai 1564.

De unde prima domnie a lui Lapusneanu incepuse, fat de

boier, printeo amnistie generalg stirea o lugm din letopisetul

lui Eftimie cea de a doua Incepe printeun act sAngeros de

represiune. Dupg o informatie polong, din Noemvrie 1564, domnul

ar fi tiat la Suceava doisprezece boieri. Cronica mo1do-polon6

www.dacoromanica.ro

A DOUA DOMNIE A LUI LAPU*NEANU

201

ridic6 numilrul acestora la aizeci, iar letopisetul lui Grigore Ureche

i Simion Dasclul la patruzeci i apte. Cati anume au fost ucii,

e greu de precizat; mai verosimil pare prima cifr, de doisprezece. In ce privete motivul, el e identic, credem, aceluia care
a determinat pe Rare la un act similar, in imprejurdri similare:
trklarea sau viclenia boierilor cari, doritori de schimbare,
prAsiser' pe L'Apuneanu i se al6turaserd lui Despot. Dup at
se pare, la lupta dela Verbia a fost trdare ; f apt este c6 multi
dintre dregdtorii lui LApuneanu ocup slujbe i sub Ioan Vod .

De altf el Azarie, in letopisetul gu, o spune explicit: o Au adunat

pe QM' jmaisii cari puseserd la cale En.elaciunile de mai nainte fi pe

boierii necredincioqi i pe toti i-au dat mortii nemiloase .

Nici raporturile cu Ardealul n'au fost ca in prima domnie.

In timpul asediului Sucevei, Toma fusese ajutat de Ioan-Sigismund care ii trimisese un detaament de cAteva sute de soldati.
Pe de alt parte, posesiunile ardelene, pierdute odat cu alungarea lui Lpuneanu, nu mai fuseser date ind6rat, la restabilirea
acestuia In scaun. Erau deci motive serioase de nemultumire. S'a
addogat la acestea i ad6postul pe care 11 &eau diferiti pretendenti dincolo de munti. Unul dintre ei, Saga Mdzgd, fusese chiar
proclamat la BArg5u, in 1566, domn al Moldovei, sub numele de
tefan i cu o oaste de strAnsur, pstori i alta adunltura ,

intrase in Iunie, in tar. A fost ins6 btut, mai sus de Cetatea

Neamtului i abia a sc6pat cu fuga. i Laski avea pretentii asupra

tronului, ca urmare a unei fgkluieli a lui Despot ; n'a indrznit

totui s facg o incercare Cu armele. Pe un alt pretendent, Bogdan,

11 opriserd cu forta Imperialii de a porni spre Moldova, ha li i

rdniser chiar, intr'o ciocnire, mai multi oameni (1565).
Fat de Turci se pare c'd Alexandru Lpuneanu se obligase,
la restabilirea lui in scaun, sa risipeasc6 adic6 s'a" da'rtime ceatile

tgrii; retopisetul lui Grigore Ureche i Simion Dasclul sustine

Ca', in acest scop, ele au fost umplute cu lemne i arse, numai
Hotinul 1-au 16sat s fie ap6r6tur despre Levi . 0 tire polon
contemporanei, ne arat lug dimpotrivA Ca tocmai Hotinul a lost
ars ; pe de alt parte, constatm &A celelalte cefti servesc i ulterior sub raportul militar. Deci sau tirea letopisetului e inexact,
aa zisa risipire a cetAtilor fiind numai un simulacru, sau ea
a privit numai pe cele mai putin importante cum erau CrAciuna,

www.dacoromanica.ro

ALE XANDRU LAPUSNEANU. DESPOT VODA

202

Romanul, Orheiul. De altf el, cronica lui Neculce si aceea a lui

'

Fig. 59. Blserica manAstirii Slatina, ctitoria lui Alexandra LIpusneanu.

Neculae Costin spun c. Dumitraco Vod Cantacuzino e cel care

a stricat cetAile; faptul ar fi avut deci loo In 1674-1675.
www.dacoromanica.ro

A DOUA DOMNIE A LUI LAPU$NEANU

203

Alexandru Ldpuneanu poate fi pus printre marii ctitori de

Idcapri dumnezeeti. A facut mdnastirea Slatina, a cdrei bisericA, terminatd In 1558 i sfintit la 27 Septemvrie 1559, e una
din cele mai impuntoare ale Moldovei (vezi fig. 59). A zidit biserica, tot de mari proportii, a mnstirii Bistrip; pisania poartd
data 26 Mai 1554 (vezi fig. 60 i 61). E primul ctitor al mandstirii

'14
1t

Fig. 60.

Biserica mariastirii Bistrlya, In judetul NeamI, anoria lui Alexandru

Lapu5neanu; constructia s'a ispravit la 26 Mal 1554.

Peingeirafi, biserica de astazi datorindu-se lui Vasile Lupu. A fdcut

pridvorul vechei biserici din Retcleiuti (30 Iunie 1559), apoi turnulclopotniVd dela biserica Sf. Dumitru din Suceava (1560 sau 1561),
precum si un adaos la mnlistirea Fuina (Mai 1559). Peste hotare,

Lpuneanu a refdcut In piatr biserica ortodox din Liov, cu

bramul Adormirea Maicei Domnului 5i a inzestrat-o bogat cu
vase, oddjdii, icoane i clopote. Pisania, amintind numele su,
al Doamnei si a patru dintre copiii lor, poartd data 7067 adich

www.dacoromanica.ro

204

ALE X ANDRU LAPUSNEANU

1559. La Muntele Athos, a impodobit, in 1553, iconostasul nang-

stirii Dionisiu, iar In 1564 a ferecat o icoans a sfntului loan

BIT NM
IMINIMS11111110
titiffaiit
Fig. 61.
Pisanla bisericil minastirii Bistrita, zidite de Alexandru
Ldpusneanu. In randul ultim se clteste data 7062 (1554), Mai 26.

Inainte mergAtorul. In sfarsit, la mAnAstirea Milefevo din Serbia,

a dAruit un aer lucrat cu fir, avAnd data 6 August 1567.
LApusneanu a dat o deosebit atentie i vieldi economice. El
insusi mare negustor, trimitnd peste granitd, mai ales In Ardeal

www.dacoromanica.ro

FAMILIA LUI LAPUSNEANU

205

porci i boj Ingraati, apoi vase de vin, a cdutat s favorizeze

desvoltarea negotului. A fcut un han in muntii Qmpulungului
pentru cei cari se duceau sau veneau dela Bistrita, a stabilit iarmaroace la anumite s6rbAtori ale anului, s'a interesat de schimburile de bani (vezi fig. 62). Avea spdlatori de aur In raurile dela
munte ; comanda tot felul de articole i miirfuri intre altele
per-gament In oraele ardelene i la Liov; 1i aducea meteri
zidari, pietrari, %iglari, fierari dela Bistrita; pAnd i marmur din
Hateg a adus, cu care special comandate, spre a-i infrumuseta

ctitoriile. In Iai, reedinta sa preferatd In a doua domnie, a

construit o' baie, In 1564. Pentru lngrijirea sdnatAtii sale era
bolnav de ochi a facut adeseori apel la medicul Andrei din
Bistrita; tot de acolo 1i procura i vat i apa" distilat.

A/exandru Lapuneanu a fost

cdsatorit cu Ruxandra, fiica lui Petru
Rare i a avut o multime de copii.

Pe aerul dela mngstirea Mifeevo

sunt pomenite numele voevodului i
Fig. 62. Monet& de argint dela
acela al doamnei sale, apoi ale prea
Alexandru LApupeanu, din anul
iubitilor feciori Bogdan i Petru
1558. Legenda e In latine.5te.
Constantin i fiicele lor Anghelina
i T udora i Cneajna i Teof ana i M artina i Trof ana i N astasia . Un alt fiu a fost sS'tef an, care s'a stabilit in Rusia, aviind
proprietati in tinutul Moscovei i al Rostovului. Intr'un document din Aprilie 1559 apar i alti doi fii: Iona co i M ihail.
Cunoatem de asemenea doi fii nelegitimi: Aron <4 cel Cumplit
i Petra Cazacul ; ambii au domnit In Moldova, la sftiritul secolului al XVI-lea.

Doamna Ruxandra a zidit biserica Precista din Roman;

construc.tia a durat dela 23 Mai 1568 pand la 15 Septemvrie
1569. Tot ea a reinoit fereatura unui evangheliar al mAndstirii
Putna, intrebuintand, aa cum aflilm din inscriptie argintul
cel vechiu dela batrfinul Stefan Voevod . A druit i 52.000 de
aspri manstirii Zograf din Sfrintul Munte, In 1568, spre a se
rscumpara metohul pe care-1 avea zisa manastire pe rAul Struma.
O alt donatie a Wilt m4ndstirii Dohiariu, tot din Sfantul-Munte.
Chinuit de boala lui de ochi, Liipuneanu cere Bistritenilor,
pentru ultima dat, la 5 Martie 1568, pe medicul Andrei. Acesta
www.dacoromanica.ro

ALE XANDRU LAPUSNEANU

206

soseste Ing dup ce voevodul incetase din viat, asa c' se Intoarce Indrt, ducand cu el o scrisoare a noului domn, Bogdan,
din 16 Martie. Traditia consemnata In letopisetul lui Grigore
Ureche si Simion Dasalul, cum c'd Lpusneanu ar fi murit otrvit
si anume chiar de doamna Ruxandra, ni se pare lipsit de temei.
E foarte putin probabil s fi ucis evlavioasa doamn pe sotul ei,
cu care trise mai bine de cincisprezece ani si avusese at:Aida copii.
Adevrat e numai faptul c' simVndu-si sfrsitul aproape, Lpusneanu a cerut s fie clugrit si ea dorinla i s'a lmplinit, dndu-i-se
numele de monahul Pahomie. Trupul su odihneste In mnstirea
Slatina.

BIBLIOGRAFIE
I. Alexandru Lipupeanu: 1. PAUL GORE, te fan Alexandrovici, Voevodici
volaychii* Schit istorico-geneologicii, in Reo.

1st., VI (1920), p. 212-220;

2. I. MINEA, Inceputul domniei lui Alexandru Lcipufneanu, Iasi, 1925, 16

p. in 8. (Extras din Cercet. Ist., I); 3. DR. G. Z. PETRESCU, In jurul unei
presupuse otreiviri a lui Alexandru Lpusneanu. Un medic ref ormator. . .
aventurier, Bucuresti, 1928, 16 p. in 80; 4. P. P. PANAITESCU, Fundatiuni
religioase romcinevi in Galitia, in Bul. Com. Mon. 1st., XXII (1929), p. 1-19;
5. N. C. BETENARU, Cine este pretendentul ,sS'tefan din 1560?, Iasi, 1933, 12 p.

in 80; 6. N. C. BEJENARU, Politica externd a lui Alexandru Lapusneanu,

Iasi, 1935, 131 p. in 8.

V. si p. 133, nr. 1.
H. Despot Vodil: 7. M. N. BURGHELE, Despot Vod Ereticul, domnul

Moldovei, 1561-1563, In Cony. Lit., XXX (1897), p. 471.495, 612-628,

717-732 si 795-806; 8. N. IORGA, Nouveaux materiaux pour servir it
Phistoire de Jacques Basilicos, Bueuresti, 1900, XXVI + 93 p. in 16. 9.
T. G. BULAT, Inc ceva asupra lui Iacob Heraclide Despotul, In Rea. 1st.,
II (1916), p. 45-51; 10. N. IoRGA, Iaretfi ftiri nouil despre Despot, In Rev.
Ist. II (1916), p. 125-136; 11. HANs PETRI, Relatiunile lui Jakobus Basilikus Heraclidis zis Despot Voclei cu capii reformatiunii atcit in Germania ccit
f i in Polonia precum i propria sa activitate reformatoare in Principatul Mol-

dovei, In Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. VIII (1927-1928), p. 1-62; 12.
N. IORGA, Un # Heraclide et Montpellier et un courtisan valaque de Henri

HI, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., XVII (1930), p. 23-48; 13. MARIE
KASTERSKA SERGE SCU , Albert Las/ti et ses relations avec les Roumains, In
Rey. Hist. Sud-Est, VIII (1931), p. 253-276.
V. si p. 206, nr. 4.

www.dacoromanica.ro

IOAN VODA VITEAZUL

A$a Ion Vodd umpldnd pre toji cu
nddejde, cu glas mare siripard cd ldngd

ddrisul vor peri toji, cum s'au pi tdmplat s.

(Letopisetul Tarn Moldovei

p1nk la Aron Vona).

Bogdan Litpugneanu. Dupa moartea lui Alexandru L4puv

neanu, ocup tronul fiul &Au Bogdan. Era un tandr de 15 ani,
<4inv4at la carte, viteaz, cu cugetul indrznel,, meter in a mica
sulita i a Intinde coarda arcului . La inceput, guvern6 sub epitropia mamei sale Ruxandra si a doi boieri mari, Gavril logofltul
Dumitru portarul de Suceava. Dup sfatul acestora, se incheie,

la 2 Octomvrie 1569, un tratat cu Polonii prin care Bogdan f604:lui, sub jur6m'Ant, credint regelui i ajutor, in toate imprejuchiar and va fi chemat de hatmanii regali; se oblig de
asemenea s nu intreprind nimic fdr aprobarea suzeranului
Era o infeodare complet, aqa cum nu se mai intamplase 0116
acum. Se adogar i relaVile de rudenie: pe una din surorile
sale o cstori dup nobilul Gaspar Paniewski, pe o a doua o
fgdui lui Cristofor Zborovski; el insuO voia BA ia de sotie o

polonez: la inceput pe fiica lui loan Tarlo, stegarul oraplui

Liov, apoi pe o fiicA a lui Constantin de Ostrog, in cele din
urm6 pe o flied a cancelarului Dembinski. Dup6 moartea mamei
sale, intAmplate la 12 Noemvrie 1570, Bogdan se inconjur5 de
tineri poloni, tovargi de petreceri; Ii plgcea in special jocul la
halca: acesta consta In a arunca, din fuga calului, o sulit printr'un cerc de fier. In acelai timp, incepu ss nu mai -1,ie searnd de
Orerile sfetnicilor in varst. Treptat, treptat, boierii se Indeprtar de tndrul domn i incepurd a se gAndi la o schimbare.
www.dacoromanica.ro

208

IOAN VODA. VITEAZUL

supara vi risipa vi luxul nechibzuit a lui Bogdan care asvarlea

banii vistieriei, punnd, de Facia, s se faca vine de argint aurit
la ro%ile rdvanului &au. Ava se explica de ce mai multi dregatori,

vi lntre ei vi fostul epitrop Gavril logortul, trimiser o Ora la

Constantinopol vi de ce Turcii, bucurovi ca-vi pot umple din nou
buzunarele, o ascultara. Fiul lui Lapuvneanu fu mazilit iar domnia

data lui loan Voda care statuse catdva vreme In surghiun la

Rhodos vi care izbutise a-vi face puternice legaturi la Poarta. Lui
Bogdan i se 1ntamplase tocmai In acest timp un lucru neplcut:
pe cand trecuse ln vizita peste hotar, sa-vi vaza logodnica, fusese
atacat, ranit vi prins de Cristofor Zborovski, nobilul polon cruia
Ii fagaduise la Inceput pe sora sa de sotie dar pe care apoi 11 Indepartase. Numai dupa ce se obliga sa plteasca drept rascumprare 6.000 de galbeni, garantati vi de cumnatu-sau Paniewski, Ivi

recapata libertatea. Intre timp lug, loan Voda caruia istoricii

novtri influentati de povestirea partinitoare a cronicii, Ii spun
cel Cumplit , dar caruia noi li zicem, pentru faptele sale, cel

Viteaz Intrase In Ora vi ocupase atat Iavii cat vi Suceava.

Bogdan, ajutat de o oaste polona de vreo 2.000 de oameni,Incerca

In zadar Bali recapete tronul. El Inainta de-a-lungul Prutului

liana aproape de Iavi; fag de superioritatea numerica a adversarului Ins, fu obligat s se 1ntoarca vi trecu Nistrul Indarat,
pe la Hotin. Nereuvind cu Polonii, Bogdan se duse la Moscova
ca sa ma ajutor de acolo. Nu-1 putu &Aim vi ramase, bolnav
de ochi ca vi tata-su, In acele locuri departate unde vi muri.
Sotia lui Bogdan a fost o principesa rus.
Ioan Veda' Viteazul era fiu nelegitim al lui Stefanita, deci
stranepot lui stefan cel Mare. Fiindca mama-sa fusese armeanca,

i se mai spunea vi Armeanul, dupa cum lui Petru i se spusese

Rarev, iar lui Alexandru, Lapuvneanu. De o statura uriavd,

foarte puternic In bat:5.1a dela Cahul a tras singur un tun

dupa el
a-valid darul vorbirii convingatoare, era iubit nu
numai de soldati care-i admirau Indrazneala vi vitejia, dar vi de
popor care vedea In el un aparator. Boierii insa v'i clerul nu 1-au
1nteles v'i nu 1-au sprijinit; de aceea vi portretul pe care i-1 fac
In cronica tarii, unde e Infativat, In chip vdit exagerat, ca un
calcator de lege vi un tiran, de aceea vi scuzarea celor cari
1-au trdat In chip marvav. In tinerete, loan Voda statuse &Cava
www.dacoromanica.ro

IOAN VOIDA VITEAZUL

209

vreme prin Polonia, apoi In Crimeia, la hanul ttresc, dup

aceea trecuse pe la curtea impratului german ci, in cele din urn*
ajunsese acolo unde se putea obtine tronul trilor noastre, adic6
la Constantinopol. In timpul celei de a doua domnii a lui Lpus-

neanu, fusese exilat in insula Rhodos. Fcnd negot cu pietre

scumpe, izbuti s strangd o avere considerabil ci sh-si fug si
legturi printre puternicii Porti i In haremuri: Cu ajutorul banilor a cheltuit 220.000 de galbeni
prin sustindtorii pe
care-i avea, reusi loan Vod s fie numit domn al Moldovei, dup

mazilirea lui Bogdan. and acesta din urrn, nelndrznind sh se

mdsoare cu stile adversarului su, trecu Nistrul indrt, Hotinul
rmase in stdpAnirea Polonilor. O prad in Pocutia, pe care Ioan
Vocl o revendica impreun cii averile lui Tomsa, cel tiat la
Liov, socotind-o drept ocina sa, flcu pe nobilii sleahtici
vadd cd in Moldova era acum un altfel de stpanitor. Urrn deci
o intelegere ci Hotinul fu restituit (1572, inainte de 14 August).
S'a facut mult caz de faptul c boierului Ionasco Zbierea,
mare vornic al trii de jos, i s'a tiat capul, din porunca domnului, chiar in ziva de Pasti. Dar cronica a omis s. spun c Ionasco era hiclean , ctinea cu fostul domn,'In timp ce armata
polond a acestuia intrase In targ. Se putea tia capul, dup nomocanoane, chiar In aceasta zi de mare srbdtoare, celor cari profanau mormintele sau rApeau fetele; de ce ar fi constituit un fapt
extraordinar, aceeasi pedeaps, inteo asemenea zi, pentru crima
de inalt trdare? i celelalte executii ordonate de loan Vod
trebue s aibd o justificare; din sadism nu erau fcute ci domnul
nu avea interes sd-si ridice boierimea ci clerul impotriv. Foarte
probabil cd unii din cei ucisi fuseser tovarsii lui Ionasco Zbieea;

restul se vor fi fcut vinovati de alte crime. Despre Veverit,

(le pild, stim precis, dintr'o scrisoare adresat Bistritenilor la
30 Iulie 1527, c fiind copil de cas , fugise dela curte, impreun cu mai multi tovardsi, fcand domnului o mare pagub6 .
11u-i de mirare c.a., odat prins, a trebuit s plteasc cu vieata

cum plateau obisnuit furii sau hiclenii In vremea aceea vina

sa. Despre Tofan, fostul mitropolit, stim dinteo scrisoare datat
anul lipseste 61 el fugise, Impreun cu trei clugri,
24 Mai
lund cu sine mult avutie, ughi de aur c alti bani multi .
In genere, s'a exagerat cruzimea domnilor nostri din veacul
14

www.dacoromanica.ro

210

IOAN VOIDA VITEAZUL

al XVI-lea, atat in Moldova cat si In Tara Romaneasca. De multe

ori, nu se putea altfel: boierimea, bogata, numeroasa i puternica ajunsese, de fapt, neguvernabila; vesnic intrigand sau chiar
ridicandu-se cu armele impotriva stdpanului legiuit, erau necesare actele de represiune. i chiar asa, tot nu se invata minte.
Nu-i de mirare deci ca atatia domni au fost obligati s taie boieri.

Dar dad a fost aspru cu patura de sus, loan Voda a aratat

In schimb o deosebita atentie celei de jos, multimii nedjite. Pentru ea, pentru negotul ei marunt, a bdtut in 1573 moneta de aram
care poarta pe avers chipul voevodului, iar pe revers stema trii
(vezi fig. 63). Poporul sirritea ca are in domn un apartor ; de
aceea, In lupta hotritoare cu Turcii, langd iezerul Cahulului ,
el Ii rmase credincios, In
timp ce boierii tradara.
Luptele cu Turcii. In Fevruarie 1574, Turcii trimit
lui Ioan Voda ordin sal dubleze cifra haraciului, dad

vrea s-si pastreze tronul.

Se ivise la Constantinopol
Fig. 63. Banul de arama bltut de loan
Veda Viteazul la 1573.
un pretendent, Petru, fiu
al lui Mircea pretendentul
din 1511, i frate cu domnul din Tara Romaneascd, Alexandru:
el oferea 80.000 de galbeni in loe de 40.000 cat fusese pand atunci
i

Sultanul gasea c e logic sa-i cear i lui loan tot a:data.

Acesta ins& refuz. Scriitorul polon Gorecki povesteste c inainte

de a lua o hotarire, domnul convocase pe told membrii divanului

i le aratase situatia. Le spusese sa aleag intre plata haraciului

-ndoit dupa care ar fi urmat cu sigurant

alte cereri

lupta lmpotriva pganului ; adaogase ca, personal, n'are interes,

deoarece el nu plateste swim cerutd, dar ca. 11 doare inima

de tara. Le fagaduise apoi sa lupte, cu pretul vietii si-i asigurase d Impreuna fiind vor izbAndi. Asa Ion Vod
umpland pre toti cu nadejde, cu glas mare strigara ca Mug&
dnsul vor peri told i jurara credinta pe Sfanta Evanghelie.
In acest ceas greu, domnul Moldovei nu se putea bizui pe vreun
ajutor nici din partea Polonilor, nici din partea Ardelenilor, deoarece i unii si ceilalti erau In bune raporturi cu Turcii. Numai la
www.dacoromanica.ro

LUPTELE Cu TURCII

211

Cazacii Zaporojeni la acea populaVe amestecat, de dincolo de

pragurile sau cataractele Niprului (za porojie), dornicd de
pradd, gdsi chemarea lui loan Vodd rdsunet. O ceatd de 1.200
de Cazaci, sub comanda hatmanului Sviercevski, se inflisd la
Iasi; sosirea lor fu sdrbdtorit printr'un mare ospdt in ziva de

Legends
Munteni st. TUPC/.
M/scarea Mo/cloven/-

Jilis les

/or si Cazan/Ion

Fig. 64. Lupta dela JilWe (1574).

21 Martie. Leafa li se pltea nu lunar, ci la intervale mai niki,

uneori zilnic. Rdzboiul incepu indatd dupd aceea; pretendentul
Petru, impreund Cu frate-sdu Alexandru i cu o oaste turceascd
munteneascd, se indreptd spre Moldova (Aprilie 1574). Aproape
cRunul Ziliste de astdzi, dependent de comuna

- de satul Jili.te

Slobozia-Ciordsti

pe linina, la Sud-Est de Focsani, furd sur14.

www.dacoromanica.ro

212

IOAN VODA. VITEAZUL

prini insd de un atac fulgerdtor al lui Ioan \Todd care izbutise prin
avantgarda sa, comandad de vornicul Dumbravd, sd ucidd sau s.
prind intreaga strajd a adversarului (vezi fig. 64). Lupta, inceput
In zorii zilei, se sfarsi printr'o cumplit infrangere a celor doi frai:

Petru abia scdpd cu fuga la Brila; iar Alexandru la orasul de

Floci, la gura Ialomi0i. Ultimul a fost chiar in primejdie de moarte.

Si de nu 1-ar fi aprat cu sulitele fraii Golesti, dintre cari unul,

clucerul Albu, ii dddu vieala pe campul de lupt ou acest prilej,
iar cellalt, vornicul Ivaru, fu 'quit, apoi capul domniei melear fi caut . Dupd biruintd,
cum recunoate insusi Alexandru
loan Vod trimise pe un pretendent, pe V intilei fiul lui Ptraru
cel Bun, s ocupe Bucurestii i sd se facd domn. Incercarea reui,
dar numai pentru foarte scurt timp. Cci patru zile dupd aceea,
o sum dintre boierii lui Alexandru se intoarserd cu oaste i surprinand, la rndul lor, pe noul domn, 11 uciserd. Capul lui fu

Iintuit de poarta curtii domneti. Intre timp, loan pornise impotriva Brdilei i o asediase. ()rap' cdzu i fu dat pradd solda; cetatea putu insd rezista. Si aci Turcii avura mari pierden;
un izvor contemporan ne spune cd se rdcu mdcel infricoat
si ca. sangele curgea parau
in Dundre din grdmezile de
morti . Dela Braila, o parte din armata moldoveneasca. i Cazacii pornesc impotriva Turcilor dela Chilia i Cetatea-Alb ;
are loe o lupt in Bugeac in care pdganii sunt iari invini, sea.pand cu vieat, se pare, numai vreo, mie dintre danii. Urmeazd,
impreund cu loan Vod, atacul Tighinei. Oraul e cucerit i ars,
cetatea insd nu poate fi luatd. O noud lupt cu o armatd turco-

tdtard care venea s ajute pe asediai se isprdvi de asemenea

prin victoria alor nostri. Insusi comandantul duman cdzu prizonier. In acelai timp, un nou corp de 600 de Cazaci, care se
addogaserd la cei 1.200 dela inceput, scoborir in dicile lor iuti
Nistrul i atacar Cetatea Alba. Ca i la Tighina, oraul fu ars
prddat, citadela insd rezistd.
Victoriile lui loan Vodd Viteazul avurd un mare rsunet la

Constantinopol. Sultanul Selim, inspdimantat la gandul c ar

putea s piardd nu numai Trile Romaneti dar i tinuturile din
dreapta Dunrii, dddu poruncd sd se trimit impotriva indrznqului ghiaur o mare armatd. La corpurile sangeacildr dundreni
se addogir osta0i domnului muntean i raarii lui Adel-Ghirai.
www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU TURCII

213

Cat insurnau toate aceste forte la un loo nu se poate preciza; In

once caz, ele erau mult superioare celor moldoveneti care nu
depaeau 30.000 de oameni, fara prostime 0 adunatura , cum
spune cronica. Dupa luptele din Bugeac 0 dela Tighina, Joan
Vod i0 avezase tabara la Hui, de unde putea uor sal se indrepte
fie impotriva Tatarilor, la Nistru, fie lmpotriva Turcilor, la
cetatile din miazzi sau la vadul dela Oblucita. Raze0i 10 cerura
0 capatara voie sa-0 vaza gospodariile, pe care le parasisera de
dou luni de zile. Tot aa se Intamplase, cu aproape o suta de
ani mai inainte, pe vremea lui Stefan ce! Mare.
Pentru a impiedica pe Turci sa treaca Dunarea, loan Voda
trimise lnainte pe Ieremia, parcalabul 0 portarul de Suceava;

acesta Mg, cumparat se pare cu 30.000 de galbeni, nuli

indeplini misiunea 0 se Intoarse, spunand domnului ca ar fi ajuns
prea tarziu. Mai mult chiar, dadu 0 informatii false, evaluand armeta dumana la numai 30.000 de oameni 0 acetia osta0 pro0i.

Ioan porni, in sunet de trambite 0 tobe, in intampinarea lor.

Langa iezerul Cahulului , aproape de Oblucita, avu loo lupta, .
In ziva de 10 Iunie 1574. 0 incercare pe care o Meuse domnul
In prealabil de a se informa e4act asupra numarului i dispoziliei

armatei turceti nu reu0se; dei avangarda acesteia fu invinsa,

nu se putu Irma prinde limba adica nu se putura lua prizonieri

spre a fi interoga0. Cand Moldovenii, ingrijati de svonurile ce

umblau, intrebara cali sunt de multi du0nanii, loan Voda le raspunse printr'un cuvant care merita s rarnana in istoria militara
a lumii, alturi de alte cuvinte celebre ale marilor capitani: li
vom socoti in lupta . Si cu toata inferioritatea numerie a armatei sale, eroul poate tot ar fi biruit, deed' nu se producea o a
doua tradare, rnult mai grava deck, cea dintai. In ajunul luptei, G
parte dintre boieri, In frunte cu cei doi vornici mari, Murgul 0_
Bilai, trecura In tabara turceasca 0 se inchinara lui Petru, cel care
cu putin mai inainte abia scapase cu fuga la Braila. Aceti tica-

lo0 nu erau lug decat avangarda trdatorilor. A doua zi, in

momentul and se dete semnalul atacului, boierimea moldoveneasca in frunte cu Erernia parcalabul, plec steagurile 0 punand

cumele In varfuI sulitelor

sabiilor, trecu 0 ea de partea

dumanului. Turcii o pusera insa in prima linie de bataie, aa !neat

Ra primi in plin incarcatura numeroaselor tunuri ale lui loan

www.dacoromanica.ro

214

IOAN VODA VITEAZUL

Vod (erau 140 de toate!) i suferi pierden i Insemnate. Primul

atac al dumanului nu reui. Un al doilea avu sacelai rezultat.
it Si mult moarte s'au fcut intre Ambe prtile, c6 nu era a clca
pre pmnt, ci pre trupuri de om. i aa mai apoi de aproape se
Urm un
btea, c6 i mnule le obosise, i armele-i scpa
scurt rgaz, in care i Moldovenii i Turcii se trasera dinapoia
pucilor adicA a tunurilor s se odihneasc5. putintel . Atunci
Ins se porni o ploaie mare care fu nenorocirea alor notri, cci le
ud praful de puc6. Lipsiti de sprijinul att de eficace pra in acel
moment al artileriei, atacati pentru a treia oard de Turci, loviti In
coast de oastea odihnit a Ttarilor, Moldovenii se puturd totui
retrage In ordine, dup ce, In frunte cu loan Vod insui, ddur

mai hit& un contra-atac fulgertor, In care prinser pentru a

le face indat inutilizabile 60 de tunuri ale dumanului. La
satul Rofcani, pe varful unui deal, 1i aez voevodul tabra,
Intrind-o bine din toate prtile cu anturi i cu care. Fu Ina
inconjurat de marea multime a Turcilor care cdutar la lnceput
86 ia pozitia cu asalt. Toate incercrile ddur gre; un alt duman

lug mult mai grozav: setea nu putu fi Invins. Doar roua,

culeas pe bucti de Oiled, umezea buzele soldatilor. Vznd
sfaritul care-i-atepta, loan Vod se hotrl s se predea. AhmedPaa, comandantul turc, jur de apte ori pe Coran iar Petru de

apte ori pe Evanghelie c' vor lsa pe cei asediati Moldoveni

i Cazaci s' plece liberi la casele lor i c vor duce pe loan,
viu nevdtdmat, In fata Sultanului. Dup ce drui Cazacilor lucrurile de pre% ce avea i-i lu rmas bun dela ai si, voevodul se
duse In cortul cpeteniei turceti ; aci ins, cu toat garantia
jurmintelor, fu strpuns cu sabia in mod mielesc de capigiul
sau marele uer impdr'tesc Cigalazade, un italian renegat ; i se
tie apoi capul, iar trupul, legat de cozile a cloud cmile, fu rupt
In bucti. Veni dup aceea rndul ostailor si ; Cazacii pierir
pn la unul, nu frig MIA s-i fi vndut scump vieata. Pe deasupra, se ingklui Tatarilor s prade de n'au fost niciodat mai
mare pustietate in tail cleat atuncea ; dupa capte decenii, erau
inc4 multe sate pustii intre Prut i Nistru. Aa Ii isprvi loan
Vod ce! Viteaz scurta sa domnie ; el a czut victim trdrii
a lor si, aa cum vor cdea mai trziu Horia, Cloca i Crian.

Frumosul su cap a fost intuit de poarta Curtii domneti din

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE

215

Bucuresti, alAturi de acela al lui Vintil; bucatile trupului su nu

stim unde au fost 1ngropate.
Lui loan Vod i se datoreste prima secularizare a averilor
mnstiresti; un document din 1599, Martie 30, ne spune limpede: ccind a luat loan voevod toate satele meindstirilor . Alte
detalii nu cunoastem Ora acum asupra acestei msuri cu
adevrat revolutionare si care i-a adus nu putin dusinnie din
partea clerului.
Castorit c' Meirica, fiica parcalabului Lupea Hurul, eroul a

avut un fiu cu numele Petru, care apare in ateva documente,

la inceputul listei de martori. O scrisoare din 13 Iunie 1574 a
trimisului venetian Girolamo Lippomano, ne d tirea c sotia
lui Ion Vod era rud de aproape ( stretto parente ) cu Tarul

din Moscova; nu stim Ing ce temei se poate pune pe aceast

informatie. Un alt fiu, nelegitim cu o Sasoaicd va ajunge, in
1591-1592,

domn al Trii Romnesti: e ,Pefan Vodci Surdul.

BIBLIOGRAFIE
Bogdan LAputpeanu : 1. TH . HOLBAN, Bogdan Vodd Ldpusneanu, in

Viata Basarabiei, XI (1942), p. 809-814.

Ion Vodd Viteazin: 2. B. PETRICEICU- HA SDEU, Ion Yodel' cel Cumplit

(1572-1574), ed. 2-a, Bucure0i, 1894, XVIII + 256 p. in 80; 3. N. IORGA,

Istoria armatei romiinesti, vol. III, ed. 2-a, Bucure0i, 1929-1930, 383
-I- 255 p. in 80; 4. SEVER ZOTTA, 0 mistificare genealogicd: leremia Golia,
In Inchinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 431-438; 5. MIHM COSTA.:
CHESCU, Neamul lui Oand, dvornic de Suceam, Si satele lui, in Cercet. Ist.,
noi din domnia
VVII (1929-1931), p. 41-79; 6. AL. CIORANESCU,
lui Ion Vocla' cel Cumplit, In Rev. Ise. XX (1934), p. 166-175; 7. C. GRECESCU , unde a fost Jiliftea? In Rev. Ist. Rom., VIII (1938), p. 239-240.

www.dacoromanica.ro

DECADEREA POLITICA A TAXI' ROMANEOPI

PANA LA MIHAI VITEAZUL
Azi suntem si incline nu mitem
dupd voia lui Dumnezeu r1 ne aftdm
In mdna Turcului f i nici noi nu stim
unde 7)0M fi ptind la capdt s.
(Scrlsoarea din 24 Fevruarie 1578

a doanmei Ecaterina, mama lui

Milmea al II-lea, catre sora ei
Marioara Vallarga).

Rstimpul de aproape cincizeci de ani care desparte suirea

pe tron a lui Mircea Ciobanul de aceea a lui Mihai Viteazul, con-

stitue sub raportul politic una din epocele intunecate ale

istoriei Trii Romaneti. In relatiile cu strinatatea, domnii nu
mai au nicio initiativ, multumindu-se s execute ordinele ce
primesc dela Poart. In cea intern, ambitiile i patimile boiereti determin o stare de turburare aproape permanent. Intrigile i comploturile nu mai inceteaz; de aceea i pribegiile i
execuliile se tin lant. Fiscalitatea se accentuiazd; biruri noi se
pun asupra tirii provocAnd srkirea pturii de mici proprietari;
tot mai multi dintre acetia 1i vnd pmntul, sporind astfel
numrul rumnilor. E o vreme de progresiv scdere; in Moldova intlnim mcar episodul glorios al lui loan Vod Viteazul ;
dincoace in Tara Romneascd, nimic. 0 singurl domnie linitit:
a lui Patracu cel Bun; un scurt rAgaz, de patru ani, inteo jumtate de secol de frmantdri.
Mircea Ciobanul, fiu al lui Radu cel Mare, se numea astf el
fiindca, lnainte de a ajunge la domnie, fusese negustor de oi (gelep) i avea el Insui turme. Numit In lanuarie 1545, el intrd In
Bucureti abia la 17 Martie, In timp ce predecesorul ski ja drumul
Mr de tutors al surghiunului. 0 bun parte dintre boieri privesc,

www.dacoromanica.ro

MIRCEA CIOBANUL

217

insa Cu ochi rai pe noul domn. Chiar dela inceput cronica ne

spune (loud seiptametni dupa ce se instalase Mircea loveste greu
pe intriganti: cinci boieri mari i altii mai mici sunt decapitati,

iar averile lor confiscate. 0 seeing fug la Brasov, ceea ce face

pe domn s navaleasca, in Iulie, in Tara Barsei. In Noemirrie
1547, o.alta rzmerita provocata de Vintil, marele vornic ; nici
aceasta nu izbuteste. Ginerele lui Mircea, Barbu Yornicul, care
fusese, se vede, amestecat si el in complot, fuge peste munti.
In urma reclamatiei facute la Poarta de care domn, e insa extradat si plateste si el cu capul marea villa a hicleniei (Aprilie
1548). Peste cateva luni numai, in August, pribegii din Ardeal, la
care se adaogasera i ceva Secui i Sasi, nvalesc pre gura Praovei (Prahova!), aducand cu ei un domnisor, un novus erectus
Wayvoda . Lupta are Ice la Periq i se termina prin biruinta lui
Mircea. In urma acestei infrangeri, piere Teodosie, marele ban, si
marele vistier. O nou incercare cu un nou pretendent,
Radu Voda, ce i-au zis Ilie , se face de pribegi in 1552; de data
aceasta ei sunt invingatori. Batut la Milnefti (16 Noemvrie),
Mircea trebue sa se retraga; in ajunul luptei, el talase pe boierii
cari aveau legaturi cu nvlitorii. Tronul rmane lui Radu care-1

pastreaza pnd in primavara anului urmdtor. La 11 Mai 1553,

acest efemer voevod era din nou in Tara Barsei; desi repurtase
o biruinta impotriva armatei turco-ttare care aducea pe Mircea
spre a-I reinstala, nu putuse totusi sd se mentie i trecuse indarat
muntii.

In ce priveste relatiile cu vecinii, trebue s insemnam expeditia din 1550, facuta in urma unui ordin al Sultanului, in Ardeal,

impotriva lui George Martinuzzi, care dei ministru al reginii

Isabella, urmrea totusi indepartarea dinastiei Szapolyay i supunerea tarii fata de Austriaci. Se pare ca trupele lui Mircea ca
acelea ale domnului Moldovei, care fusese si el obligat
trimit ostile peste munti, n'au -1uptat cum trebue ; unii spun c
ar fi fost chiar o intelegere cu Martinuzzi ; acesta din lima se
laud ca a luat Muntenilor cinci mii de cai i trei steaguri.
Probabil ca Turcii n'au fost multumiti de aceasta expeditie ;
se addogau apoi continuele turburari provocate de pretendenti
si de boieri ; Radu Ilie mai Meuse o incercare, neizbutita, in August

1553; vor mai fi fost i alte pricini, destul ca, la 28 Fevruarie

www.dacoromanica.ro

218

DECADEREA POLITICA A TARII ROMANE$TI

1554, Sultanul semna ordinul de mazilire al lui Mircea; In Martie

acesta e scos din scaun, trimis la Constantinopol i de acolo surghiunit tocmai In Etiopia , averea fiindu-i, In prealabil, confiscat.

Paltracu eel Bun. In locul lui, vine domn un fiu al lui Radu
Paisie, anume Piitraou. Era o fire blnd, IngAduitoare. Au

domnit bine tara spune cronica i boierii fr vrjbi, fled

morti, fgra prdzi, precum tuturor place; pentru aceaia i Bun
l-au numit, pentru bunAt`tile lui ce avea .

El face In 1556, tot in urma unui ordin turcesc, o expeditie

In Ardeal pentru a restabili In scaun pe loan-Sigismund care
trebuise s" se retrag, impreun cu mama sa, regina Isabella,
In Polonia. Trupele muntene, In numAr de 14.000 tree muntii, In
dou ra'nduri: o parte In Mai, alta In Iulie, iar vornicul Socol,
omul de Incredere al voevodului, merge la Liov i aduce pe regin.
La 28 Octomvrie, Ptracu Insui era In Cluj, bucuros 0 Indeplinise ingrcinarea primit. La aceastd expeditie a cooperat i
domnul Moldovei, Alexandru Lpuneanu.
In anul urmAtor, cum treburile In Ardeal nu se linitiser Ina.",
fu nevoie de o nou expeditie. De data aceasta, Pdtracu nu mai

putu Insoti osatea: el era bolnav se dusese Inca din Mai la

Rmnic, pentru aer i se cuta Cu un medic trimis de Sibieni.
La 26 Dechemvrie 1557, se produse decesul. Spun unii ea moartea
lui Ptracu n'ar fi fost natural i cd voevodul ar fi pierit otrvit
de &are vornicul Socol care avea el insui gAnduri de domnie.
Lucrul nu e dovedit; cert este numai c'd Socol, v6zAnd cd nu se
poate impotrivi lui Mircea Ciobanul, cruia Turcii ii dkluserd din

nou domnia, trece in Ardeal luAnd cu el visteria defunctului:

400.000 de ducati.
Ftracu a fost cAstorit Cu Voica, din neamul boierilor dela

SI6tioare. A avut o flied Maria, c6sAtorit In Fevruarie 1555,

i trei fii: Petra, cgruia i s'a zis mai tArziu Cercel, viitorul domn,
Vintilei, care a ocupat, numai pentru patru zile, tronul, In 1574,
i Petraou zis din Cipru, care n'a domnit. Duph moartea sotului
ei, Voica trece In Ardeal; In 1558 o Osim la Sebe. In ce privete ascendenta lui Mihai Viteazul, vezi mai departe, p. 259.
Ptracu a fost Ingropat la mdstirea Dealul. Pe piatra sa
de mormnt se citete urmAtoarea inscriptie: A eposat Intru
www.dacoromanica.ro

MIRCEA CIOBANUL A DOUA OARA

219

Christos Dumnezeu, credinciosul loan Petracu, Voevod i Domn

a toatd Tara Ungrovlahiei, fiul lui Io Radul Voevod, i a murit

In luna lui Dechemvrie a 26-a zi, In anul 7066 (1557) . E ctitorul

bisericii Sf. Paraschiva din Wamnicul Valcei, pe care a zidit-o

din temelie
Mircea Ciobanul a doua oar. Cea de a doua domnie a lui Mircea

Ciobanul Incepe printr'un act s'angeros. O sum dintre boieri,

auzind de venirea lui, pribegiserd la Braov; altii Insd. 11 recunos-

cuserd. Domnul convocd la curte, In Fevruarie 1558, o adunare

la care luard parte, In afard de boieri, i inaltii ierarhi i mai multi
klintre egumenii mndstirilor. La un semnal al lui Mircea, garda
turceascd intrd cu sbiile In adunare i ucise pe toti participantii,
vreo 200. Motivul acestei executii in mash' nu ne e cunoscut.

Cd ea s'ar datori exclusiv cruzimii domnului pentru care aa

tdierea inutild a capetelor era ... o distractie
.cum s'a afirmat
de o ordine superioard , ni se pare greu de admis. Bdnuim mai
de grabd cd este In legdturd cu imprejurdrile in care Mircea fusese
mazilit, cu vreo viclenie * a boierilor sau cu vreo plAngere a
pedepseasc atunci, domnul se rdzlor la Nartd. Neput'and
buna acum, fiind sigur c Turcii cari tocmai Ii reinoiserd lucre-

derea, n'au s i-o ja In nume de ru. i pe unii dintre pribegii

din Ardeal ii ajunse rdsbunarea lui Mircea. Socol, fostul vornic
al lui Pdtracu, Impreund cu Radu Vocld Ilia, cel care domnise
cteva luni, in iarna 1552-1553, se duseserd la Constantinopol.
Aci insd, nu numai cd nu izbutird nimic dar, in urma strdruin-telor venite dela Bucureti, furd exilati la Rhodos, unde fug nu
mai ajunserd, pierind Inecati, pe drum (Iulie 1558).
In anul urmdtor, pribegii din Ardeal, In legAturd cu unii boieri
din ar, voird s ndvleascd pentru a Inlatura pe Mircea; Meercarea hag fu indbuit dela inceput ; nici nu se ajunse la trecerea
muntilor.
Indatd dupd aceea, pe la sfdritul lui Septemvrie, sosi la Braov

vestea neateptath cd domnul a murit ; faptul era exact: decesul

se produsese la 21 ale lunii, iar inmormantarea se fdcuse la biserica domneascd dela Curtea Veche, actuala biseric studen-teased, ctitoria sa (vezi fig. 65).
Mircea Ciobanul a fost cdsdtorit cu doamna Chiajna, fiica lui
Petru Rare; la 23 Iunie 1546, Sibienii trimiteau daruri de nunt.
www.dacoromanica.ro

220

DECADEREA POLITICA A TARII ROMANESTI

, 41P*

in./11CA.*

I.

ma-

...Po Ws min Aik.

mu, pm Ir.

woo :or.'

'
..i.-.-,,_
--

asp
L

owl -

*it
011"..10,01

Fig. 65.
Biserica domneasca dela Curtea Veche avAnd hramul St. Anton
(azI biserica studenteasca), ctitoria lui Mircea Clobanul. E cea mal veche

biseria din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

PETRU VODA CEL TANAR

221

Au avut mai multi copii ; cunoastem pe Petra, zis cel

-care a urmat tatlui su in domnie, pe Rada i pe Mircea; apoi
pe Maria sau Marina, a crei castorie cu fratele lui Mihail Cantacuzino eitanoglu a alimentat bogat cronica scandaloas a timpului, .pe Stana, pe Anca i pe Dobra. Una din aceste trei din
urm s'a mritat pe la 1552 cu Radu Socol, fiul vornicului Soco],
alta a luat pe Stamatie, nepotul patriarhului Ioasaf din Constan-tinopol, a treia pe un boier, Barbu. O alth fiic era in 1574 in
haremul sangeacului de Magnezia, Murad, viitorul Sultan.
In dar.' de zidirea bisericii dela Curtea Veche, mai insemnm
darul pe care Mircea 11 face, la 30 Aprilie 1551, mnstirii Arges.

Impreun cu doamna Chiajna, el druieste de asemenea mnstirii Dionisiu dela Sf. Munte un frumos tetraevanghel, ferecat
in argint i anr, avnd pe una din scoar%e chipul su, al sotiei
a doi dintre copii. Petru i Stana. In timpul su, sunt amintite
in documente mngstirile Tisdu i Cdrnu, prin prtile Buzdului.
Petra Toda ce! Tniir avea, la moartea tatlui su, numai
doisprezece ani. A domnit deci sub tutela mamei sale Chiajna,
creia contemporanii fi mai spuneau i Mirceoaia , adic sotia
lui Mircea (Ciobanul). Era o femeie energica, de mare vointa,
aprig fat de dusmani, culta, dar fr scrupule i lipsit com.plet de moralitate si de pudoare. Un fel de Caterina a noastr.
tia turceste ; in exil la Alep a invlat i limba arab. Auzind
de moartea sotalui ei, boierii pribegi in Ardeal trecur. muntii
cu puin oaste , la inceputul lui Octomvrie 1559. Ciocnirea
avu loe la.satul Roma'nefti: Mirceoaia impreun cu Petru fur nevoiti s se retrag6 peste Dunre. Boierii tnrului domn, rmasi
in Giurgiu, se intoarser ins indat dup aceea, cu ajutor turcese, si izbutir s infrang6 pe pribegi la , erptIteqti. Inainte de
5 Noemvrie, situalia era restabilit. Un nou atac peste o sp-

tmn numai al altor nemultumiti, veniti, de data aceasta,

din Oltenia, este si el respins: in lupt, la satul Boian, cade, printre
altii, banul Matei din Caracal.

Sub carmuirea efectiv a mamei sale, Petru s'a putut mensine aproape nou ani de zile, pn in Iunie 1568. Pribegii, cari
in urma infrangerii dela erptesti, trecuserd indrt in Ardeal,
n'au mai indranit s fac o nou incercare. Din pricina lor ins,
In Aprilie 1564, drumurile spre Brasov erau inchise ; in Septemvrie

www.dacoromanica.ro

222

DECADEREA POLITICA A TARII ROMANESTI

acelai an, constatam ca raporturile se restabilesc i negustorii pot veni iargi cu marfurile lor In Tara RomAneasca. In
1566, intalnim pe un pretendent care-i zicea Nicolae Basarab,
fiul lui Barbu Nagorae (Neagoe?). Era poate vreun fiu al lui
Barbu al treilea Craiovescu; deci nepot lui Neagoe Basarab; poate
s fi fost lug i vreun simplu aventurier, cu o filiatie plasmuita_
Oricum ar fi, planurile lui nu reuesc: Petru Ii continua domnia
Mirceoaia avea legturi foarte puternice la Constantinopol, atat
printre dregatori sau meghistani cat i in haremul Impartesc,
fiind sustinuta de mama .i de favoritele Sultanului. Bine Inteles,
toate aceste relaii costau bani grei; de aceea ne spune cronica
adaus-au Petru Vodd cu muma-sa la bir cinci aspri , aa
dar o nou sporire a fiscalittii, destul de apsatoare i fr acest
supliment. Tot pentru
intari situatia la Constantinopol,
hotari Mirceoaia s intre In legaturi de rudenie cu puternica f amilie a Cantacuzinilor. Conducatorul acestei familii era pe atunci

Mihail Cantacuzino, un om de o bogatie fabuloasa izbutise

asigure monopolul desfacerii sarii i de o dibacie care,
strnind admiratia Turcilor, Ii Meuse pe acetia s-1 porecleasca
,Feitanoglu, adica fiul dracului . Fratele lui Mihail ceruse

pe una din fiicele Chiajnei in casatorie i rspunsul fusese f avorabil. Nunta avu loe la Bucureti; dupa aceea perechea porni,
urmata de multe care, cuprinand zestrea i darurile primite,
spre Anhial, pe tarmul Marii Negre, unde Ora un palat al lui $eitanoglu. Pe drum, izbucni lug un conflict intre so't, are trecuse
de cincizeci de ani, i sotie care avea numai cincisprezece. -"Rezul-

tatul fu ea Mirceoaia 1i aduse fata indarat acas, impreuna cu

toad zestrea, ha i cu o parte din lucrurile mirelui. De aci urma
scandal, reclamatie la Sultan care obliga pe doamna sa restitue
lucrurile ce nu-i apartineau i o dumnie pe vie* i pe moarte
cu Cantacuzinii. Se adeverea data mai mult dreptatea proverbului care spune c mai binele e dumanul binelui . Vrnd
catige de partea ei 'pe $eitanoglu, Chiajna
Meuse acum cel
mai aprig adversar. Intrigile au durat vreo doi ani de zile; in
cele din urma, Petru fu chemat la Poart s aduca tributul.
asemenea chemare era lntotdeauna cu primej die, fiind urmata
adeseori de exil i chiar de pierderea vietii. Tnarul domn pleca
insolit de 1.000 de boieri i slujitori ; lua la el i 100.000 de
www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU AL II-LEA

223

galbeni. La 31 Mai 1568 ii fdcu intrarea in.Constantinopol; la 1

Iunie tributul era predat, a doua zi, la 2 Iunie, Petru era arestat
i se trimeteau ceaui sd fie adusd i Mirceoaia. Banii nu-i puturd
scpa; domnul mazil, impreund cut mama sa, trebuird s ja lungul
drum al surghiunului, tocmai la Alep, in Siria, apoi la Konieh,
In Asia Micd. In acest din urrnd ora surprinse moartea, la 19
August 1569, pe tandrul i bolndviciosul Petru; nu e exclus
fi fost otrdvit. Piatra sa de mormnt se pdstreazd i astdzi in
biserica greceascd, cu hramul Schimbdrii la Fatd, din Konieh.
Mirceoaia rdmase Inca multi ani in depdrtatul Alep ; un cdldtor
german povestWe cd a vlzut-o acolo in 1579, impreund cu copiii
ei. eitanoglu triumfase; dar peste ctiva ani, numeroii dumani
pe cari i-i fdcuse, prin intrigile i mai ales prin exactiunile sale,
11 invinserd la rndul lor. La inceputul lui Martie 1578, Sultanul
iritat de continuile reclamatii intre ele erau i acelea ale ha-

nului tTresc, dddu poruncd sd fie spnzurat; i inteadevr,

Mihail Cantacuzino pieri de aceastd moarte ruinoasd, iar averea
i se vndu la mezat. Chiajna era rdzbunatd; tronul Tdrii Romaneti rdmase insd pierdut pentru totdeauna.
Petru cel ranr s'a cdsdtorit la 22 August 1563 cu Elena Cherepovici, fiica dregtorului
cdpitanului Nicolae Cherepovici din
Ardeal, srb de origine. Cdsnicia nu durd Ins, probabil i din
cauza aprigei soacre care era Chiajna. La 22 Ianuarie 1564, aadar
numai dupd cinci luni, tndra doamn se intorcea inddrt, trecand prin Braov; in Mai 1566, ea prdsea definitiv Tara Roma-

avea la aceast dad i o flied, pe Tudorifa.

Petru cel Mar a fdcut mnstirea dela podul Colentinei

neascd ;

lngd Bucureti, numitd mai trziu Plurnbuita, a zugrdvit biserica

dela Curtea Veche, unde era ingropat tatd1 sdu i biserica cea
mare a mAndstirii Snagovul. S'd interesat i de mdndstirea Arge,

druindu-i satul Flmnzetii. In timpul lui, in 1563, e amintit

in documente mAndstirea Poduri (poate Podeni, in judetul Prahova).

Alexandru al II-lea, numit de Turci domn, dupd mazilirea lui

Petru, era fiul lui Mircea, pretendentul din 1511, deci nepot lui
Mihnea ce! Rau (1508-1510) i frate cu Petru chiopul. Cu privire la felul cum vi-a petrecut timpul inainte de a ajunge in scaun,

afldm date interesante din inscriplia unei fantani ridicate in

1571. Io Alexandru Voevod spune el in acea inscriptie

www.dacoromanica.ro

224

DECNDEREA POLITICA. A TARII ROMANE$TI

eare am fost din tinerete in pribegie in Tara ArApeasa 20 de ani

si In Halep 14 ani in surgun, cu multe lacrimi i suspine, pn
ce mi-a dat Domnul Dumnezeu scaunul Domniei Mele . Primit
In audient de Sultan la 14 Iunie 1568, el irxtr in Bucuresti In
ziva de 3 Iulie. La vreo dot& luni dup aceea, se formeaz6 o conspiratie a boierilor, pusi la cale probabil de emisarii Chiajnei;
Alexandru prinde de veste ins i d pe o searn dintre ei pe mna
alului. Au pierit atunci Radul logortui den Drgoesti
Mihnia din Badeni, feciorul lui Udriste vistier si Tudor dela Bucov
Vladul Caplii i PAtrasco i Calot si Stan fecior Drguletului
si Radul stolnic den Boldesti i Radul lui Socol Vornicul

alii . A urmat un rstimp de liniste, Odd in 1574 and Ioan

\Todd cel Viteaz din Moldova, rsculndu-se impotriva Turcilor,
Sultanul numete domn in locul lui pe Petru chiopul, fratele
lui Alexandru, acesta din urm primind ordin s-1 Inscuneze.
Cei doi frati sunt ins btuti magistral la Jilifte, 14110 Focsani

abia pot scpa cu fuga (vezi mai sus, p. 212). Domnul Tarii
Romnesti era s-si piard chiar vieata dac n'ar fi fost aprat
de fratii Golesti, dintre care unul, Albu clucerul, este ucis in
lupt, iar cerlalt, Ivascu vornicul, e r'nit. InvingAtorul trimite
pe Vintil, unul din fiii lui Ptrascu cel Bun, sa ocupe Bucurestii i 86 fie domn In locul lui Alexandru. Incercarea izbuteste,
dar patru zile numai dup aceea, boierii lui Alexandru se intorc
pe neasteptate i ucid pe noul voevod. In afar de rzboiul din
1574, domnia lui Alexandru a mai inregistrat si o alt incercare,
de alt naturg, a unui pretendent numit Oprea Gin Voevod.
Mind la Constantinopol, acesta Meuse pe Turci, prin ce mijloace
si in ce imprejurdri nu stim, s-1 numeasa domn al Trii Romanesti. Alexandru, informat la timp, izbuteste Irma s obtin anularea numirii i confisa toate bunurile indrznetului pretendent.
Dac4 acest curios Oprea GAind Voevod a pltit i cu capul Incer-

carea sa, nu stim, dup cum nu stim nici anul and ea a avut
loc. S'ar putea ins ea s fie In legAtur cu reclamatiile sau pArile

fkute de boieri la Poarta Impotriva lui Alexandru, in dou rnduri. Prima. dat, In Iulie 1576, vin la Constantinopol 70-80
de boieri, dar nu li se da crezare, dimpotriv, sunt bastonati *;
a deua oar, in Septemvrie, n'au mai mult succes; ba Inc, in
urma interventei i darurilor trimise de domn, unii dintre ei stint
www.dacoromanica.ro

ALE XANDRU AL II-LEA

225

trimisi la galere, o pedeapsd din cele mai grele. Ancheta, facial

de formA, dAdu dreptate lui Alexandru.
Sub raportul intern se constat o nou sporire a fiscalitAii.
Dupd razboiul din 1574, dupd ce Vintil e ucis, Alexandru introduce un nou impozit ce i-au zis oae seacA . El se lua potrivit

numelui pentru oile sterpe, celelalte fijad supuse oieritului.

"

A
cl

dff.

".*.
-

.1

a
4"-e -

e
.

:
_

Fig. 68.
Pecete de aur (s hrisovul o) dela s 1 Petru Voevod s, atIrnata
de un document dat manastlrli Cu hramul Schlmblrlt la Fat de la Muntele

Sinal. Se pare el Voevodul e Petru cel Tanar.

O deosebit atentie a acordat acest voevod vietii bisericesti.

A zidit mAndstirea cu hramul Sf. Troifei din jos de Bucuresti ,

pe care mai arziu nepotul ski Radu Mihnea a refAcut-o din temelie si care astAzi, aflAndu-se in insusi cuprinsul orasului, se nu-

megte dupg acest al doilea ctitor: man6stirea Radu-Voda. A

ajutat lhcasurile dela SfAntul Munte: mnstirii Simopetra i-a
15

www.dacoromanica.ro

226

DECADEREA POLITICA A TARII ROMANESTI

d5ruit dou moii, Scurtetii i Dragomiretii; ingnstirii Xeno ton

i-a dat ajutoare In bani, in dou5. randuri; mnstir Dohiariu, i-a
r6scumparat mai multe lucruri ce fisesera Instrdinate; In srar0t,
mndstirii Xeropotam, i-a Inchinat ca metoh m6n6stirea dela podul
Colentinei, cu toate averile ei. A ajutat de asemenea manstirea
Cu hramul Schimbeirii la Fatd dela Muntele Sinai (vezi fig. 66

r
t

,
I

/.\*

"

br
."

'

"-

Fig. 67.

Verso pecetii de aur a lui Petru Voevod.

i 67). Alexandru avea o reputatie bine stabilit de stApanitor

purta Intotdeauna ne spune jesuitul Antonio Possevino un vemnt calugresc ; Cu el a i murit. In timpul lui
evlavios ;

sunt pomenite In documente mn6stirile Alunif (c. 1570) i Ciolanu (1577), In prtile Buzului.
Alexandru s'a chtorit, Inainte de a ajunge la domnie, Cu' o
levantina, o greco-italian6, anume Ecaterina Salvaresso din Pera.
www.dacoromanica.ro

MIHNEA AL II-LEA TURCITUL

227

Era o ferneie cult: ni s'a pAstrat coresponderrta ei Cu soru-sa

Marioara Vallarga care locuia In Venetia. Au avut un bgiat, Mihnea, care a urmat la domnie i dou5 fete Elena i Despina. In

1590, Ecaterina murise; fiul ei Mihnea, intgrind m5n6stirii cu

bramul SI. Dimitrie din Bucure0ii de sus, nitre prvlii, spune
ea' ele au fost cump4rate de rposata rnaica domniei male doamna

Ecaterina . E ctitora bisericii din Sliltioara (Valcea), refcut6

apoi de doamna Elina a lui Matei Basarab.
Alexandru a murit la 25 Iulie 1.577, de boa15., i a fost Ingropat

ln ctitoria sa de din jos de Bucureti . Cu cAteva luni mai

inainte, anume la 20 Fevruarie, incetase din vieaf. la Constantinopol i frate-sdu Milo$ Vodci. O fiic5 a acestuia din urm5, Erina,
a fost sutia viteazului clucer Albu Golescu; astfel intelegem
mai bine devotamentul acestei familii boiereti fat de Alexandru.
Mormntul Erinei se 0'5 la m5nstirea Vierof (aproape de Pite0i, dar In judetul Mural), Ing5 acela al sotului ei. M5n6stirea
e ctitoria, din 1573, a lui Ivaru Golescu. Un an nurnai dupd ce
fusese ridicat, ea primea frnditele p6mante0i ale lui Albu; pe
piatra de mormnt, acest viteaz boier e Infliat &Mare, cu mantia
fluturAnd In vnt i cu buzduganul In m'an5, intocmai ca Radu
dela Afumati. Iar inscriptia spune: R5posat-a jup5n Albul vel
asupra
clucer, sa se tie, cAnd a venit Ion Voevod cu otirea
capului domnului nostru Io Alexandru Voevod, and a vrut Ira-

tele domniei sale Io Petru Voevod (Petru chiopul 1) s intre

domn al Trii Moldovei cu sceptrul Imparatului; atunci to0 credinciofii boieri. ai domniei sale l-au leisat pre el a pierde cap al lui.
Altfel n'a lost, precum singur Dumnezeu este martor, dar eu n'artz
aitat pdinea domniei sale, ci m'am intors f a la vreijmasii domniei
sale i m'am feicut paverzei cap ului domniei sale fi astfel m'am set"-

veirfit, In luna Aprilie a 24-a zi, in sfanta Miercuri i In cursul

anului 7082 (1574) ci am avut atunci 23 de ani. In timpul lui Alexandru al II-lea, s'a ridicat de care Badea, marele stolnic, mAn6-

stirea Cobia, In judetul Dmbovita (Iunie Septemvrie 1571).

Mihnea al II-lea Turcitul. La moartea tatAlui eau, Mihnea avea
vreo 13 ani, aa bleat a domnit sub tutela mamei sale Ecaterina.
Din punct de vedere politic, e de insemnat o fsmirita a boierilor
din Mehedinti care se ridicA avnd In fruntea lor pe un pretendent ce i-au zis Rada Popa . Lupta are loe la Craiova i izbAnda
15*

www.dacoromanica.ro

228

DECADEREA POLITICA A TARII ROMANESTI

rmne de partea lui Mihnea. Cronica lui Stoica Ludescu spune

a s'a intAinplat aceasta in al patrulea an al domniei, deci

Itn 1580-81. Pe de alt parte, un raport din Constantinopol, din
19 Fevruarie 1579, vorbete de o conspiratie a boierilor in favoarea unui fiu de domn, afltor atunci la Rhodos. Se pare deci
.c6 au fost cloud* miFri, nu una singur aa cum s'a crezut pn.
acurn.

Sub raportul fiscal, o noud greutate: au adaus in tar gleata , spune cronica amintit mai sus. Sub cel bisericesc, refacerea bisericii mnstirii dela Podul Colentinei. Intr'un hrisov
din 21 Octomvrie 1585, dela inceputul domniei de a doua, Mihnea

Vod arat c." dup moartea rposatului printelui domniei

mele Alexandru Voevod, domnia mea i maica domniei mele,
doamna Ecaterina . . am Intocmit i am intrit acest ... metoh
dela podul Colentinei. i am zidit ... biserica mare, prea frumoas i am dat i am intrit-o domniea mea i maica domniei
mele ... Cu toate moiile i nodoabele din biseric, cu feloane i
Cu multe scule ca la o mnstire laved', cu vii i baie noud i cu
prvlii in oraul domniei mele Bucuretii i cu moii i mori .

Incepnd din 1579, doamna Ecaterina i Mihnea avura de

luptat nu eu armele, ci pe teren diplomatic cu Petra Cercel,
fiul lui Pdtracu cel Bun, care voia s dobandeasc6 tronul pe
care sttuse printele su. Tnr, frumos, cult, talentat, cunoscAnd i scriind mai multe limbi, a fcut i versuri in italienete
Petru ajunse In 1579 In Franta uncle domnea Henric al III-lea
i ceru acestuia sprijin pentru realizarea planului su. Cstigat
de insuirile fermectorului pribeag, regele Frantei ddu Intr'adevr ordin ambasadorului su dela Constantinopol, ca s'-i sprijine cauza pe lng6 Sultan. Rezultatul fu chemarea lui Petru
la Poart. Acesta se grbi s se prezinte: trecu prin Venetia unde,
foarte bine primit i dus s viziteze Arsenalul, i se fcu un dar
de o mie de ducati; scobori pe trmul cellalt al Adriaticei la
Raguza i ajunse la 8 Mai 1581. la Stambul. Dar puternicul sprijin
diplomatic pe care-1 avea i darurile pe care le imprtea eran com-

Mtute de repetatele argumente sunAtoare ale doamnei Ecaterina i de darurile ei i mai numeroase. Aa incat, Petru trebui
136 atepte mai bine de doi ani pn Sg.-1 vaza visul indeplinit.
In Iunie 1.583, soseau carele cu tributul frii Romneti; indat
www.dacoromanica.ro

PETRU CERCEL

229

dup aceea iei numirea protejatului lui Henric. In acelasi timp,

porneau ceausii s aduca' pe Mihnea si pe mama sa la Poart, de
unde aveau sa plece apoi In surghiun pentru putin vreme, e
adevgrat In Barbaria , la Tripoli, pe coasta Africei.

'
'

,...i,

2
1,,t.-

Fig. 68.

Pecete de aur dela Alexandru voevod al TAM RomAneW (1568-1577),

atarnata de un document dat, dup bate probabilitatile. mInastirii Cu hramul

Schimbarii la Fag dela Muntele Sinai.

Petru Cercel ii fAcu intrarea In Bucuresti In ziva de 29 August stil vechiu, dupg ce stause mai multe zile la Adrianopol.
Prima impresie fu excelent: boierii, cdrora noul domn le dklu
ospete, 11 primir cu simpatie; gfcimea, ocrotit, era pentru
el. Petru avea planuri mari, din care nu se realiz' cleat o mica
www.dacoromanica.ro

DECADEREA POLITICA. A TARII ROMANESTI

230

parte. Isprtivi Mitropolia din Targovite, ridicil un frumos palat

domnesc, aduse apd In ora pe olane dela departare, puse In
sfArit s se toarne tunuri de bronz, aa cum vOzuse probabil,
In Arsenalul din Venetia. Unul din aceste tunuri, deteriorat, a
'

ima

JI
/

......,... ,

*
e

..

';

tf...

,i

.U

/ete"E
'

,J
f-

"

. 1..

,Ite'f:ftp.
ri
.A

, ....4

1 "---0

,ft ,,,k.E.1 osolfile-....

.2.0..-' '''',
: 4.,-.0.,
, .
,
"

'"

...... 1

i'

.),
..A
L__,2 V
e)

... ..", N.,

a, 14
...

*-

..7;

,f,

is1.'

al.

,,

51,

,....-4104...,-,--...,,

-\,

rP
,,r.,i

N.,\:8

'

C''

_.:;1

.-1A6-'---.-.

%.) rs.

Ah ')

\.
-,

I j,
:

-1

(-A

.-._

.,,

41'

'

f.2A` fi
jk '

"

v aun 317.
i

41 t.

4,0

04/A1

.0,

. ....'

....

Fig. 69. Verso peeetii de aur a lut Alexandru Voevod

ajuns 0316 la noi gi se pAstreaz4 In Muzeul Militar din Bucureti; are pe el eterna %dril, vulturul 'cu crucea In cioc gi, de jurimprejur, urmOtoarea inscriptie: 4: A flcut (sub inteles: acest
tun) Io Petru voevod, fiul lui Petraco voevod, nepotul lui Radul
voevod (1- CkTISOPH TIV Binar HOHIOA CHk 11/11/AWKO ROFKOA, KHOIrKk
194,4yAr. goeKoA...) (vezi fig. 70). Petru Cercel era un spirit larg,

www.dacoromanica.ro

PETRU CERCEL

231

voia sa introduc o sum de inovatii; avea in jurul lui FranItalieni, cum era de pild secretarul Berthier, care II Insotise chiar din ordinul regelui Henric al III-lea. Boierii notri
Ins, spirite traditionaliste, incepur s'a' murmure ; nu voiau
s fie atinse vechile obiceiuri. Se ajunse astfel la un conflict cu
domnul, in urma cruia trei mari dregtori, Mihil vornicul,
Dobromir Banul i. Gontea paharnicul, pierird de mana clului
cezi i.

Fig. 70. Teava unuia din tunurile turnate de Petru Cercel. Se distinge bine marca
trii cu inscriptia slava de jur imprejur ; deasupra marcli, un soldat cu un picior de lema.
(Muzeul Militar, Bucuresti).

Se addugar apoi greuttile financiare: Petru Cercel fcuse mari

Imprumuturi la Constantinopol i luase asupra sa i datoria predecesorului Mihnea, din care i se iertase numai 140.000 de scuzi;

creditorii, veniti In tara, !si cereau acum banii cu insistent.

El trebui deci s sporeased impozitele: i au pus birul curtii
foarte mare ne spune cronica i au scos In tar gotina
de oi . Toate acestea Ii Scur o atmosfer defavorabil la Poart;
Mihnea, din partea lui, nu inceta cu intrigile i cu dururile masive

catre cei mari spre a putea obtine mazilirea rivalului. In cele

www.dacoromanica.ro

232

DECA.DEREA POLITICA. A TARII ROMANESTI

din urn* acest rezultat fu atins: Petru primi ordinul sa se prezinte in fata Sultanului. tiind ce insemna un asemenea ordin,
el 1i stranse bogatiile, patruzeci i trei de care pline, gi lnsotit
de o mica oaste, porni, In ziva de 16 Aprilie 1585, spre Ardeal.
Dar de abia trecuse muntii, in Tara Barsei, cand ostaii cari mai

ramaseserd pe langa el celorlalti le ddduse drumul ii pradara averile, restul peste 125.000 de galbeni fiind confiscat
de guvernatorul Ardealului. Cereel insui este arestat langa Media i inchis in cetatea dela Hust, in Maramure. Aci a ramas
nenorocosul voevod pana In 1.587, and izbuti sa evadeze, scoborindu-se pe o funie, i sa se ducal la Roma, unde cpata sprijinul
Papei. Tabovi apoi catava vreme in Nordul Italiei, la Venetia,
la Mantova i Ferrara, i recatigand bunavointa regelui Frantei,
se hotari &Ali incerce din non norocul acolo unde se puteau capdta tronurile tarilor noastre, adica la Stambul Sosi aici la 25
Iulie 1589, inteun moment in care domnia Munteniei era pusa
tocmai in discutie.
Mihnea al II-lea a doua oar& Inteadevar, dup mazilirea lui
Petru, Turcii restabilira in scaun pe Mihnea care izbutise prin
uriaele sale daruri a-0 catige bunavointa Sultanului i a beglerbegului Greciei, demnitar cu mare influenta. Spre a-0 putea
plati datoriile insa, Mihnea fusese nevoit sd sporeasca i el pre-

siunea fiscald: <i

adaus in Ora povestete cronica un

bir ce i-au zis napaste (numele insui e elocvent 1) i pe megiei

galeata de paine i. dijma din cinci stupi un stup . Acest fapt,
apoi, probabil, executarea unui mare boier, Stanciul logofatul, i
cu siguranta, necontenitele intrigi constantinopolitane ca .1 nesfarita lacomie a meghistanilor, provoac, in Iulie 1589, mazilirea lui Mihnea. In locul lui, e numit un nepot de al sau, Vlad,
fiul lui Milo, In varsta de douazeci de ani, care frig n'avu parte
sd se bucure de norocul ce cazuse asupra-i, deoarece cateva zile
numai dupa numire imbolnavindu-se, san zice-se otravit
muri (6 August 1589). Mihnea sosi indata dup aceea la Poarta,
se gasi in prezenta lui Petru Cercel care cauta i el s obtina tronul.
Dar argumentele, adica, in primul rand, sumele de bani ale ace-

stuia din urrna, fura mai mici decdt ale rivalului eau. Birui
prin urmare tot Mihnea i de uncl& venise ca mazil, porni indart

spre Ora iarai ca domn. Petru, pe care norocul nu-1 mai ajuta,
www.dacoromanica.ro

MIHNEA AL II-LEA A DOUA OARN

233

fu Inchis la Edicule, adia la inchisoarea celor apte turnuri.

Meya luni dup aceea, in Martie 1590, pltind Mihnea o nou6
sum de 60.000 de scuzi, urma un ordin de executare. Imbarcat
pe o corabie, sub pretextul &A e surghiunit in insula Rhodos,

frumosul i tanrul Inc fiu al lui Ptracu fu sugrumat un

alt izvor spune decapitat i zvrlit in mare. In urma lui
mneau patru copii: Dimitrie, cel mai mare, Marcu, loan qi
Peitralcu. Acesta din urm, afltor in tar dup 1620, se clugri
sub numele de Parthenie i. serse un manual de gramatic greceasc, pstrat la Dresda.
Lui Petru Cercel i se datorete biserica de zid numit Caprefti
Cu hramul Intrarea in Biseric, din Curtea de Arge.
Mihnea ii continu domnia pn in 1591. In acest an, in luna

Fevruarie, el e mazilit fiinda zic unii ar fi refuzat s

teasc suma de 1.000.000 de aspri <4din datoriile vechi . Dus la

Constantinopol i anuntat c va fi surghiunit la Alep, mazilul

de fric6 s nu i se aplice i lui pe drum procedeul care fusese
aplicat lui Petru Cercel, spuse Sultanului c." e gata s'a' treac la
mohamedanism. Ceremonia convertirii avu loe In seara zilei de
9 Aprilie; Mihnea cpt numele de Mehemet-bei i sangiacatul
de Nicopole.

Inc din prima domnie, in Iunie 1582, el se cstorise cu

doamna Neaga, fiica lui Vlaicu clucerul din Cislu. Avusese cu
aceasta trei bleti: pe Rada, nscut in 1584, pe Alexandru cel
Uncir, rposat inainte de 8 Fevruarie 1589, pe Vlad, amintit
in documentul din 5 Mai 1591 i o fat, pe Erina. Dar putin.
vreme dup cstorie, constatm c Mihnea are legturi i cu o
alfa' femeie, Cu Visca, sora comisului Bratu. Si dela aceasta a avut
mai multi copii, Intre altii, pe Rada, viitorul domn Radu Mihnea.
Cand se produce trecerea la mohamedanism, Neaga prsete
pe sotul s'u i Ii caut In cele bisericeti alinarea pentru nenoro-

cirea ce czuse asupr-i. Inc in cursul anului 1588, ea ridicase,

impreund cu Mihnea, o biseric6 de piatr la mnstirea Aninoasa
(astzi. Buda, In judetal Buzu), In locul celei de lemn fcute de
inaintaii ei. Probabil, tot dup indemnul ei, druise Mihnea la
15 Fevruarie 1.587 mnstirii Vlatadon dela Salonic, 2.500 de
aspri, iar la 8 Fevruarie 1.589 mnstirii Hilandar din Sfntul
Munte, un mertic anual de 15.000 de aspri, plus 400 de aspri
www.dacoromanica.ro

234

DECA.DEREA POLITICA A TAM' ROANE$TI

pentru cheltueli de drum (vezi fig. 71). Mandstirea Tutana din

judetul Argev a fost fdcut In 1583; constructia a durat dela 9
Iulie pAri la 10 Septemvrie. In 1600, doamna pune sa se lucreze
la Sf. Munte o cruce de lemn frumos sculptat, impodobit cu aur,
cu argint i cu pietre scumpe vi o druevte mitropolitului Teofan,

viitorul patriarh al Ierusalimului. Ni s'a pstrat testamentul

Neag6i, din 12 Septemvrie 1614, prin care inchin ctitoriei dela
Aninoasa toate moviile sale. In 1622 e artat ca rAposata ; a fost

ingropat In biserica dela Aninoasa; sapturi fdcute acolo in

vremea voastr de atre d-1 Virgil DrAghiceanu, au dat la iveal
podoabe (cercei, inele, brove, ace de cap), de o deosebit frumu.sete (vezi cap. despre And).
Viva a stat, impreun6 cu copiii ei, mult vreme In Venetia. Aci
a invstat viitorul
Radu Mihnea carte :

o tim dintr'o scri-

soare pe care

i-o

trimite, la 4 August
1595, tat-s6u vi In
care li spune: am
primit scrisoarea ta,
Fig. 71. Cele doul fete ale pecetii de aur aplicate de
Mihnea Voevod pe un document acordat mAnastirii Hilandar de la Muntele Athos, in ziva de 8 Fevruarie 1589.

scris cu mana ta,

vi mult m'am bu-

curat de gnatatea

Domniei Tale vi de s'arguinta cu care inveti literile .

Mihnea Turcitul a murit In Octomvrie 1601.
Urmavii lui Mihnea pn la Mihai Yiteazul. Din Fevruarie

1591, and a fost mazilit Mihnea vi pn In Septemvrie 1593

and a fost numit Mihai Viteazul, ava dar In interval de doi ani
jumdtate, Tara Romneasa a avut patru domni. Primul May,
Iiu al lui Alexandru Upuvneanu, nici n'a apucat sa vie in Bucurevti ; investit in Martie 1591, vi-a vzut locul luat, in cursul aceluni, de Radu, fiul lui Mircea Ciobanul. Nici acesta ins
n'a ocupat efectiv scaunul, deoarece a fost Inlocuit de 'Pekin
Surdul, fiul lui loan Voda ce! Viteaz, care domnevte din Mai
1591 pAn in Iunie 1592. Pe at fusese lug de puternia personalitatea lui tat-sdu, pe atat e de vtearg aceea a lui. N'avem
de relevat nici un fapt deosebit. Turcii Inii, vz'andu-i slbi-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

235

ciunea, 11 inlocuiesc Cu Alexandru zis cel Ru, fiul lui Bogdan

L'alpuneanu, fostul voevod al Moldovei. Acesta obtine domnia,
indatorindu-se cu sume mari de bani, sume pe care creditorii vin
.86 i le scoat apoi din tar. Cronica oficial a lui Mihai Viteazul
descrie spoliatiunile i Mr5delegile la care se dAdeau aceti credifori i ele au fost, mgcar In parte, reale. Inteadevar, chiar dac4
am admite o oarecare exagerare, s6 nu se uite dumAnia dintre
Mihai

i Alexandru avem Irish' un alt izvor, o cronic6 de a

SaOlor, care spune c acest voevod a tdiat pe boieri ca pe vite

i a domnit ca un tiran i un p'gAn Singurul fapt pozitiv din
timpul stpanirii lui este zidirea mnstirii Prodromul la Muntele
Sinai i inzestrarea ei cu averi i venituri .

BIBLIOGRAFIE
Mireea Ciobanul: 1. N. loRGA, Prefata, vol. XI din colectia de documente Hurmuzachi, Bucureti, 1900, XCVIII p. in 4.
V.

i p. 15, nr. 5; p. 235, nr. 4.

H. Pritrwu ce! Bun: 2. I. C. FILLITTI, Mama i sola lui Mihai

iteazul,

Craiova, 1934, 32 p. in 8.
V. i p. 235, nr. 1; p. 235, nr. 8.
EEL Petru ce! Mar: 3. A. KURZ, Elena Cherepovith, sotia lui Petru
Domnul Tdrii Romne.sti, si mai In urnul al Moldaviei (sic!), In
Magazinu istoricu pentru Dacia, t. V., Bucure0i, 1847, p. 377-383; 4. ST. NICOLAESCU, Petru Voclif cel Pinar f i Petru Vodit Schiopul. O chestiune controversat din Istoria Romcinilor, BucurWi, 1915, 34 p. in 8; 5. N. IoRGA,

Mormcintul lui Petru Vodii Mircea, In Rev. 1st., X (1924), p. 180-181; 6.

N. IORGA, Elena Cherepovici, Doamna lui Petru Voclit Mircea al Tetra Romdnefti, In Rev. Ist., XVI (1930), p. 154-157. 7. ION SACHELARESCU, Din
istoria Bucurestilor, Plumbuita, BucurWi, 1940, 224 p. in 8; 8. GEORGE D.
FLORESCU, Un inel domnesc din veacul al XVI-lea, f i cciteva consideralii noui
cu privire la neamul Basarabilor din acel veac, Bucurqti, 1940, 36 p. in 80;
IV. Alexandru al II-lea: 9. N. IORGA, Contribuliuni la istoria Munteniei,
In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., t. XVIII (1895-1896), p. 1-112; 10. C.
Moism, Bule de aur sigilare dela Domnii
Ronulnevi f i ai Moldovei,

In Revista Arhivelor, I (1925), p. 249-265; 11. N. IoRGA, Piatra de mormint a lui Alexandru Vodif Mircea, In Bul. Com. Mon. 1st., XXII (1929),
p. 161; 12. N. IORGA, Biserica Doamnei Ecaterina in Bul. Com. Mon. 1st.,
XXIV (1931), p. 38-39; 13. ST. NICOLAESCU, McinCistirea VieroF din judetul
Muscel, ctitoria marilor f i vitejilor boieri din Golesti, Bucurqti, 1926, 15 p.
in 80; 14. N. IOR GA, Fcinteina lui Alexandru Vodif Mircea In Bul. Com. Mon.

www.dacoromanica.ro

236

DECA.DEREA POLITICA. A TARII ROMANESTI

1st., XXVI (1933), p. 32 (cu data dela Hristos a inscriptiei gre0t4); 15. G.
POTRA, Mdruistirea Cobia (Ddmbovita). Studiu f i Documente, Bucure0i,
1937, 64 p. in 8.

V. 0 p. 235, nr. 4.
V. Mihnea Tureltul: 16. GR. G. TOCILESCU, Raporturi asupra cdtorva
mantistiri, schituri fi biserici din lard prezentate Ministerului Cultelor fi
Invdttitruintului public, in An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., t. VIII (1888),
p. 151-238; 17. N. IORGA, Morraintul Doamnei Neaga .,9i neamul ei, in An.
Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 3, t. XII (1923), p. 189-193; 18. V. DRA.GHICEANU, Sit peiturile dela Buda, Lapo f fi Tisilu, in Bul. Com. Mom. Ist.,
XXIV (1931), p. 159-176; 19. I. C. FILITTI, Neamul Doamnei Neaga
metniistirea Aninoasa (azi Buda) din Buzau, Bucureti, f. a., 19 p. in 80; 20.
N. IORGA, Un pact de familie f i o nuntd domneascd in 1587, in Mem. Seq.

Ise. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 27-33.

qi p. 156, nr. 5; p. 235, nr. 4 i 8.
Petru Cercel: 21. HORTENSIA SCHACHMANN, Petru Cercel, dupisvoare de curdnd publicate sau inedite, in Cony. Lit., XXXVI (1902), p.
906-932 i 1015-1035; 22. AL. CIORANEscu, Nou despre Petru Cercel,
Vlenii de Munte, 1935, 32 p. in 8. (Extras din Rey. 1st. XXI); 23. P. P.
PANAITESCU, Origina lui Petre Cercel, in Arhiva pentru tiiro fi reforma
socialti, XIV (1936), II, p. 1042-1045; 24. C. GRECESCU, Pcitrafcu, fiul lui:
Petru Cercel, in Reo. Ist. Rom., IX (1939); 25. I. IONASCU, Catagrafia

eparhiei Argef la 1824, Bucurqti. 1942, XVI + 120 p. in

to.

V. 0 p. 206, nr. 12; p. 235, nr. 8.

Urma01 lui Milmea plini la Mihal Titeazul: 26. N. IORGA, Pretendenti domnesti in secolul al XVI-lea, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., t.
XIX (1896-1897), p. 193-275.

V. 0 p. 235, nr. 9.

www.dacoromanica.ro

PETRU CHIOPUL
Boierilor le era pdrinte, pre
carii la cinste mare ti !Mai pi din
stain' lor nu epia e,
(Letopisetul Tart' Moldovei

pana la Aron Von).

Daca ar fi sa ne luam dup marturia interesata a letopisetului

Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche i Simeon Dascalul, atunci
Petru Schiopul a fost domnul ideal. Bland, ca o matca farg ac,

la giud4 dirept, nebetiv, necurvar, nelacom, nerasipitoriu

, inteun cuvnt cu
spre grad milostiv, %aril
aparatoriu
. In reade toate podoabele cate trebue unui domn de cinste
litate, n'a avut de loe toate podoabele , ci numai unele din ele
vi nu pe cele esentiale. Laudele hiperbolice aduse de cronicar se
explica insa atunci cand citim, in acelai loc, c boierilor le era

parinte, pre carii la cinste mare ti Onea

nu eqia
.

din *tut lor

Pe cat au fost de aprigi inaintaii si, Mihnea cel Rau i Vlad

Tepe, pe atat de slab i de temator s'a aratat Petru

Fire bolnvicioasa, avand i infirmitatea ce i-a pricinuit porecla
sub care e cunoscut in istorie, acest voevod a domnit mai mult
deck predecesorii sai, insa fara strlucire i mereu turburat de
diferiti pretendenti la tron. O prima intrerupere a fost la sfaritul
anului 1577 cand nevoiaul domn a trebuit s se retrag in fata
lui Nicoard zis Potcoavd ; a doua intrerupere a avut loc la !nee-

putul anului urmator; a treia i cea mai lunga aproape trei

ani (1579-1582) s'a datorit Turcilor cari l-au mazilit, punand
In locul lui pe Iancu Sasul. De aceea se i vorbete, in mod obinuit, de cloud domnii ale lui Petru chiopul, una intre 1574-79,

lar cealalta de la 1528 la 1591.

www.dacoromanica.ro

238

PETRU $CHIOPUL

Luptele cu pretendentii la tron. A ocupat tronul In conditii

foarte grele. Adus de armatele strine, trebuind sd ingkluie jefuirea

trii pand la Roman au ars si au prdat detasamentele

cum se spunea atunci, ciambulurile tdtdresti el si-a Inceput.
domnia i Inteun an de foamete. Lipsa era asa de mare, luck,
tef an Bthory, ales rege al Poloniei, trecnd pe atunci prin
Moldova, Petru chiopul abia i-a putut trimite In dar o pine
de secard. Poporul regreta pe Ioan Vodd Viteazul; boierii eran
Insd foarte multumiti de acest succesor att de docil care nu le
iesea din cuvnt. Fold de Turci, a fost Intotdeauna ascultAtor,
trimitndu-le regulat haraciul i procurndu-le salahori pentru
repararea cetAtilor dela Nistru i chiar de dincolo de Nistru. Cu
Polonii i cu Ungurii a pdstrat raporturi de blind vecindtate,,
pasnice. Domnia lui Petru chiopul s'ar fi putut scurge deci liniOita, dacd n'ar fi intervenit atacurile pretendentilor sau domnisorilor , sprijiniti de Cazacii cari invtaserd drumul spre Moldova. Cel dinti dintre acesti donanisori a fost un anume Creful;

Incercarea lui cu tot ajutorul dat de logofdtul Bdltatul, cumnatul lui Bogdan Ldpusneanu nu izbuteste hash% Vine apoi un
Nicoarcl; cronica 11 cunoaste sub numele de can, fratele Crefului; i se mai spunea i Potcoavd din pricind cA putea frnge
o potcoavd In mni. Nici aceastd incercare nu reuseste: o stim
dinteun document cu data 7 Aprilie 1575. 0 altd tentativa a lui
Potcoavd, In toamna lui 1577, e incununatd ins de succes. Ajutat
de un detasament nu prea numeros de Cazaci, el izbuteste s
batd pe Petru chiopul care e nevoit s fugd In Tara Romneascd.
0 a doua ciocnire, la Dorolina, se termind tot In favoarea lui Potcoavd. Acesta Ins, dei se Infdtisase In Iai ca domn (23 Noemvrie 1577) si luase i numele evocAnd vremuri recente de vitejie

de Ioan Vodd, ii cld seama cd nu se putea mentine multh

vreme si de aceea pdrseste de blind voie tronul, trecnd peste
Nistru, In Polonia. Aci, gresit sfatuit, el ajunge prizonierul regelui tefan Bthory i, dup cAteva luni de inchisoare, este decapitat, In piata publicd a orasului Liov, In f ata unei mari multimi
revoltate de o asemenea rusinoasd cdlcare a dreptului de azil.
Oameni buni, stiti voi de ce mi se taie mie capul? s'a adresat

Potcoavd celor cari veniserd sd asiste la executie. Fiindc

mi-am adpat sabia cu sAnge turcesc si mi-am pus de attea ori
www.dacoromanica.ro

IANCU SASUL

239

vieata in primejdie, luptindu-mi cu dusmanii vostri si ai tuturor

crestinilor (16 Aprilie 1578). Frumusetea bArbiteasci, statura
impunitoare si curajul admirabil aritat in fata mortii de acest
nou loan Vodi, au impresionat adnc pe cei de fal4 si putin a

lipsit si nu izbucneasci o rismiriti. Trupul a fost ingropat in

biserica moldoveneasci ctitoria lui Lqusneanu iar amintirea
acestui viteaz Ma noroc s'a pstrat nu numai in cronici, dar si
In cantecele Cazacilor.

Petru Schiopul revenise in Iasi la 1. Ianuarie 1.578; peste o

lund si ceva, trebuia FA plece insi din nou in fata unui alt domnisor Alexandru, frate cu Potcoavi, care trecuse Nistrul iarsi

o ceati de Cazaci. Plecarea a fost chiar asa de precipitati,

incit doamna Maria n'avu timp si-s'i urmeze sotul si cizu prizonieri. Nici Alexandru nu izbuteste insi si se mentie ; asediat
in Iasi de Petru care se intorsese cu ajutor dela Munteni, dela
Cu

Turci si dela Ardeleni, el face o iesire in noaptea de 11-12 Martie

si cade rinit, in mail-die adversarilor sii, la iazerul Ciurbestilor ,
MO satul Miroslava. Trimis la Constantinopol. Alexandru moare
pe drum din pricina rinilor primite. In cursul aceluiasi an, 1578,,

au mai avut loe inci trei incerciri de ale domnisorilor. Una, la

sfarsitul lui Iulie, a lui Petra, fiul lui Lipusneanu; domnul care

prinsese de veste, ateta ins, pregitit, la Soroca, asa inat

turbursatorii si-au pus capetele Cu totii. A doua incercare a

fost Mouth' de un Constantin, fiul lui loan Potcoavi; nu se ajunge

la lupti, deoarece acest pretendent se predi begului de Bender,
socotind ci va putea obline mai usor domnia prin Constantinopol
decAt cu armele. In sfarsit, la 12 Octomvrie, are loo ciocnirea cu
al treilea domnisor , tot Constantin, fiul lui tef an Licusti;
el e Infrant, iar tovarisii gi, Cazacii, s'au topit told in Nistru ..

Aceste continue turburiri ficuseri impresie rea la Poarti.

Petru chiopul se dovedea un stipinitor slab si atrigand, tocmai.

prin slibiciunea sa, nivglirile pretendentilor. Turcii se hotirir6

deci si-1 inlocuiasci. La 21 Noemvrie 1579, ordinul de mazilire
era dat; la 2 Dechemvrie, slibgnogul domn pornea din Iasi spre
Constantinopol.

Iancu Sasul. In locul lui era numit lancu Sasul, o figurd aseminitoare, in unele privinte, cu Despot Vod. Protestant, ca si
acesta din urnag, deci pentru bstinasi, eretic >>, el a oblinut.
www.dacoromanica.ro

240

PETRU SCHIOPUL

tronul, dnd se spune o suma. consuderabila: 120.000 de galbeni. Unul dintre creditorii principali, albanezul Bartolomeu Brutti,
vine chiar In tara si e facut mare postelnic, dregatorie insemnat.

Iancu Voda avea gusturi ciudate; cronica inseamna c' umbla

vara Cu sanie de os . Mai grave erau insa alte cusururi: desfrnarea i lcomia de bani. Un nou impozit pe care-1 pune: zeciuiala
din boj provoac o rascoala a Lapunenilor; acetia 1i aleg ca

domn pe un anume Lungul, punAndu-i numele de Ion Vod, si

pornesc asupra Iasilor. Lupta a avut loe la BoIota i s'a sfarit
prin infrngerea rebelilor, capetenia lor, noul Ion Voda, Innecandu-se in Prut (1581). Dar ceea ce n'au izbutit sa faca razesii lpusneni, le-a reusit, pe alta cale, boierilor. Loviti, din cauza desfrnarii domnesti, In onoarea, lar din cauza ldcomiei, in averea
lor, ei se hotarasc s pribegeasca si Fa reclame la Poarta pe Iancu,
cernd mazilirea. Puternica familie a Movileftilor trece In Polonia, altii se due la Munteni, unii de-a-dreptul la Constantinopol.

Rezultatul e ea Turcii Ii iau domnia si o dau iarai lui Petru

Iancu, dndu-i seama ca nu se poate Impotrivi
tara 11 ura 1i ia avutiile i incearca sa ajunga, prin Polonia,
in Ungaria Superioar, la Kesmark, unde isi cumprase un castel. Pe drum e oprit insa din ordin, de starostele Nicolae Iazlowiecki, pus la inchisoare si la 28 Septemvrie 1582, decapitat,
intocmai ca si Potcoava, In piata publica a orasului Liov. Pentru
a treia oara, un rege polon calca legile
Iancu a fost cstorit cu Maria, o greaca din insule, care mai
fusese data maritata si avea dela primul ei so t trei copii, anume:
un Miat, Filip i doua fete: Enziliana i Chrisafina. Cu cel de al
doilea sot a avut pe Alexandru, care a trait la Constantinopol,
pe Bogdan i patru fete: Elena, Chiajna, Voica fi Despina.
Ramaitele lui Iancu Sasul au fost ingropate in marea biserica

a augarilor bernardini din Liov: in ajunul executiei, domnul

trecuse de/a protestantism la catolicism. In 1817, ele au fost stramutate insa intr'unul din cimitirile dela marginea orasului.
A doua domnie a lui Petru chiopul. La 17/27 Octomvrie
1582, Petru chiopul intra in Iai, primit cu bucurie, se intelege,
de boieri. Pribegii se intoarser acasa i capatara iar dregtorii.

Brutti, fostul sprijinitor al lui Iancu, este pastrat i el de noul

domn si ajunge s aiba, de pe urma slujbelor sale, un venit de
www.dacoromanica.ro

A DOUA DOMNIE A LUI PETRU $CHIOPUL

241

12.000 de galbeni anual. Nici de data aceasta, Petru n'are liniste.

Abia apucase sd se instaleze Si la 27 Octomvrie navalesc din nou
Cazacii. Ei sunt Intmpinati Irish' la satul BogelaneVi, pe Prut,
In judetul
sO se predea. In loc s-i pedepseascO,
i
vrnd
s
evite poate i noi incursiuni, opreste
clomnul milostiv
pe o parte din cei prini, carii i-au pOrut oameni de treabA ,
ca sO-i slujeascd, iar celor/alti le da drumul, sub juramant. Si In
anii urmtori, Petru e mereu cu grija, deoarece Cazacii continu6
turburOrile pe unja Nistrului, la Bender si la Cetatea A1134. La
Inceputul lui Ianuarie 1587, ei nOvalesc 'pe la Soroca, sunt InsO

cumplit btuti de Prvul paralabul cettii. Un alt atac are loe

In toamna aceluiasi an, de data aceasta venind si un domnisor
cu numele Ivan. Lupta are loe din sus de Tutora i se termin6
la 26 Noemvrie, prin biruinta lui Petru chiopul. Pretendentului
i se taie nasul si e trimis la cOlugOrie; Cazacii mai toti rOniti
pedestri de abia izbutesc s se retrag prin pduri, cu un mare
ocol i s treacO, tocmai pe la Ceremus, hotarul.
Tot in cursul anului 1587 tronul Poloniei devine vacant, prin

rnoartea regelui stefan Bthory. Probabil dupg indemnul lui

Brutti, Petru face demersuri ca s4-1 ocupe el. Fgadueste la Con-

stantinopol 100 de poveri de bani i tribut, nu izbuteste ins6,

dup cum era de asteptat. Influenta lui Brutti se manifesta
In alt domeniu, anume cel religios. El caut s atrag6 pe domn
spre catolicism i obtine dela acesta o serie de mAsuri i ordine
In favoarea propagandei catolice. Papa trimite un numgr de Iezuiti in Moldova; inteo scrisoare anterioar el felicitase pe Petru
chiopul pentru sprijinul acordat. Nici de data aceasta ins6
nu se ajunse la un rezultat apreciabil; convertiri nu se fOcurO,
att poporul cat i boierii i domnul rOmnnd tot la vechea
lege pravoslavnic6. La 24 Iunie 1577, In al treilea an al stpniirii sale, Petru ceru Bistritenilor s-i trimit rnai multi mesteri, 15 sau 16 sau cati vor putea, pentru construirea unei mOnstiri. E vorba de mngstirea Galata, care a fost fcut mai inti
In vale i, drmndu-se aci, nu se stie din ce pricin4: probabil
cutremur, s'a zidit din nou pe deal, unde se afl i astOzi. Aceast
ctitorie fu bogat Inzestrata cu odoare i mosii de Petru; intre
altele primi satul Vcrectii, confirmat la 9 Fevruarie 1591.
Unele adaose i reparatii a facut voevodul i la biserica S f. Gheorghe
16

www.dacoromanica.ro

'AAA

."

rt_

4
.

'

.---.,..g,-c-, f

Fig. 72.

46.0:
--'. -

...
:

4.
itII.

I...
rm..,

..,.. -. 4.'

'

to ,
i

i
i

, ,

x:

:.-_-#4,S -"74

.------7-7,7-7---

II
i

44 ilf

-.

lanIstirea SucevIta, vedere de ansamblu. In tImp de rizbol, Cu zidurile el puternIce, minastirea

putea servi si ca cetate.

www.dacoromanica.ro

A DOUA DOMNIE A LUI PETRU $GIIIOPUL

263

din Suceava: o inscriptie ne spune eh" in anul 7097 (1589),

Iunie 24, a acoperit .biserica Mitropoliei 0 a fAcut clopotnita .0 a
adus pe SfAntul Ioan in Mitropolie . Tot in timpul domniei lui,
mitropolitul Teofan addog aceleia0 biserici un pridvor sau, cel
putin, picturile interioare. In 1582, incepu bogata i puternica
familie a Movilevilor sA clAdeascA biserica mngstirii Sucev4a,

una din cele mai elegante 0 mai bine proportionate biserici din
cate exista pe intreg pArnAntul romanesc (vezi fig. 72-74); inainte

de 1584, constructia era gata. Pictura s'a fAcut ceva mai tarziu,
tabloul votiv dateazA din anii 1595-96 (vezi fig. 148).
ContinuAnd traditia, Petru chiopul dAdu ajutoare bogate
la Muntele Athos: mAnastirea Zograf u cpt un mertic anual
de 100 de galbeni ungure0i, in afarA de 500 de aspri pentru bolnit; mAndstirea Dionisiu, un mertic de 6.000 de aspri 0 un metoh
lang Ia0, la Hlincea, zidit i inzestrat de fiica lui Petru
Maria 0 de siftul ei; mAnAstirea Laura, tot 6.000 de aspri, iar
mAnAstirea Hilandar, 3.000 de aspri. Patriarhia din Constantinopol

primi de asemenea daruri, constAnd in diferite obiecte, vase i

tipsii, avand gravat pe ele numele voevodului i sterna Moldovei.
In sfAllit, mAnAstirii SI. loan Teologul din insula Patmos
intAri vechiul ajutor de 5.000 de aspri, plus 1000 de aspri cheltueli
de drum.

Lui Petru Schiopul i se datore0e 0 prima fabrica de hartie

din Moldova; ea exista In 1583, deoarece un document din acest

an, August 4, e scris pe o hArtie produs6 de fabrica amintit:

filigranul reprezint un cap de bour.
Toamna anului 1589 aduse lui Petru chiopul o veste nep1Acut: era mazilit si chemat la PoartA. Nu avea nicio vind, nu
f Acuse niciun gest du0nAnos fat de Turci, dar se schimbase la
3 Aprilie Vizirul i cel nou numit, Sinan, avea nevoie de parale. Domnul Moldovei intelese; stArui deci cu argumente convingtoare: 200.000 de galbeni Sultanului 0 60.000 Vizirului, ca
s'A fie scutit a face drumul la Constantinopol i inteadevAr izbuti.
Se facu totu0 o schimbare: domnia fu data nevArstnicului &Au

fiu lui stefan care avea numai 5 ani. La 18 Dechemvrie,

trimisul ImpArAtesc, Emir-Alem, pornea cu steagul de domnie;
la 2 Ianuarie 1590, stefan era uns de &Are Mitropolitul Gheorghe
In Suceava ca stApanitor al Moldovei. De fapt continu sil dom16*

www.dacoromanica.ro

1.%

4 ,i'F'417 471,

or.

/-

Ill

14-3

Fig. 73.

Biserica manIstirli Sucevita, mlnunata ctitorle a MovileVilor.

www.dacoromanica.ro

A DOUA DOMNIE A LUI PETRU *CHIOPUL

245

neascd tot Petru, fiul ski vzndu-si mai departe de joacd i figu*VA
i

,,

f a.'''Z','")*--`';% 41:l..
.06 .,..

-pi

id

,1

, 'J., t4,4,,,'

l'''. ,'

.'

' k....or

.-

,,,,..._-,,,,..

,i.

N..

" 'V.,-iti:,)..
.-..:-.1.....
-^
,,,,

..,"""a

a-

u'E,
5
,

rt

4-

0 Vi

-r-'

04

4,

41:

,--

/ IVIL14 '
",

.4 ".

,..

, : r . i . 4.1.

e.

,
,

i;',... . -

P :- 410,,...
1.: -

,:-.;:

11...-o''''

'

,,,, %::

.1."

,,,

,'''

:'
'''..."1.'

- i.

,,

1,

.?

- ,i1 itr

f'firigi"11

Fig. 74.

Detaliu de interior la biserlea manistirli Sueevita

rAnd numai, potrivit traditiei, ca primul In lista de martori a

documentelor.

www.dacoromanica.ro

PETRU $CHIOPUL

246

Pribegia lui Petra Schiopul. Familia sa. LAcomia turceasch

gAsi, putin timp dupd aceea, un nou mijloc de a stoarce bani:
In 1591, domnul fu incunotiintat sa sporeascA tributul. De data
aceasta Ins, Petru nu mai ceda. Dar fiinda nu era o fire rtaboinicii, spre a alege calea Impotrivirii cu armele, el se hoar' sA
pfirdseascA domnia. StrAnse deci pe boieri, le arAta ca dacA ar fi

consinnit la noua cerere a

Portii, ar fi urmat cu siguranld alta, mai grea, i, Cu
toate stAruintele dregAto-

rilor care 11 lndemnau

plAteascA i sa rAmAna mai
1-1/-77

rrie
u-I

rn

rn vt, C

4 14`

770, N7fri..7,7)
,

L.(

Fig. 75.
Ordin de plata, In 11mba romana, dela
Petru $ehlopul, avail," data 7098 (1590),
alai 15.

departe In scaun, le fcu

cunoscutA hotArirea sa de a
pleca. Anul financiar se Incheia pe atunci la 15 August.

Cum era tocmai in aceastd

vreme a anului, Petru regulA
toate socotelile (vezi fig. 75)
luAnduli familia 0 ave-

rile, porni 1nsat,it de ativa

mari boieri, pe drumul pribegiei (19 August 1591).
Trecu mai intAi prin Poculia,
apoi strAbAtAnd Maramurepil i Nordul Ungariei
ajunse prin Caovia la Viena.
I mp ratul Austriei li ingAdui
sA se aeze inteuna din provincii si anume In Tirol;

Petru care, la un moment dat, se Oxidise s se clued la Roma

o care, in timpul cltoriei, vizitA, la Miincben
0 pe ducele Bavariei, ajunse, In Iulie 1592, la capritul cAlatoriei sale. I se fixd
ca reeding oraul Bolzano; aci Ii petrecu domnul pribeag mai
tot restul zilelor, cuprins adeseori de nostalgia indepArtatei Moldove 0 incerand chiar, la un moment dat, prin oameni de ai
sa pregAteascA o reintoarcere. Supraveghiat de aproape de Imperiali, bietul bAtrAn, bolnav de podagrA, muri la 1 Iulie 1594,
www.dacoromanica.ro

FAMILIA LUI PETRU $CHIOPUL

Fig. 76.

Zotu Tzigara, ginerele lui Petru $chiopul, dupa o gravura

contemporana a lui Antonio Bosio.

www.dacoromanica.ro

247

PETRIJ $CHIOPUL

248

In castelul Zimmerlehen, unde venise s6 stea, pe timpul verii.

Mormantul j se vede i astzi intr'o capel de langa biserica Franciscanilor din Bolzano ; inscriptia funerarg, In latinete, numete

pe domn brbat prea strdlucit, in vremuri potrivnice ca i In

vremuri prospere, In rzboiu ca i In pace .
Petru Schiopul s'a cAgtorit, inainte de a lua domnia, cu Maria

Amirali din Rhodos. A avut un fiu, Vlad, care meare tnr e

ingropat la mAnAstirea Galata i o fiicA Maria. Aceasta s'a
cagtorit cu Zotu Tzigara din Ianina (vezi fig. 76), care a ocupat
mai intai dregaoria de parc6lab de Hotin i apoi aceea de sp6tar ;
devenind vkluvd In 1599, se cas6tori a doua oar cu un italian,

Polo Minio. Inca inainte de moartea doamnei Maria, ale crei

rAmgite odihnesc tot In rnAn5stirea Galata, Petru a avut o cu
roabg, Irina Botezata, un fiu nelegitim, pe 'tejan, cel care a fost
uns domn al Moldovei la vArsta de 5 ani. Cu cateva luni inainte
de a pleca In pribegie, la 17/27 Ianuarie 1591, se incheie, in prezenta Mitropolitului i a catorva boieri de frunte, un act secret
de csAtorie, prin care roaba Irina deveni sotie legiuit. Actul nu
trebuia s4 devie public ing cleat, dup ce domnul a iei <in>
alt sar , ceea ce inseamnA Ca' de pe atunci Petru Schiopul se
gandea la o asemenea eventualitate. Doamna Irina a mers impreun cu sotul ei in pribegie i a murit la Bolzano, la 3 Noemvrie

1592;

mormntul ei se afl acolo. Stefan a rmas, dup moartea

tatglui s4u, mai departe In Austria, mai intAi la Bolzano, apoi

la Innsbruck. La un moment dat, In 1600, fu vorba s ja de so0e
pe Florica, fiica lui Mihai Viteazul i s fie numit domn al Moldovei. Proiectul InsA nu avu nicio urmare intre timp se dkluse
lupta dela MirslAu i boln6viciosul Stefan care suferea de
piept muri, in vArsta de 18 ani, la 21 Martie 1602. Sora sa
Despina, nascut In 1.588 al doilea copil al lui Petru Schiopul
cu Irina murise la o varsta i mai fraged i fusese Ingropat4
In mAnAstirea Galata: strnepotii rnarelui .Stetan nu mai aveau
nimio din vlaga vechii familii domneti.

B/BLIOGRAFIE
I. Petru $chlopul: 1. N. IonGA, Prefata vol. XI din colectia de documente
Hurmuzachi, Bucure0i, 1900, XCVII p. in 40; 2. AL. PAPADOPOL-CALIMAH,
Ccintecul Hatmanului Ivan Serpeaga, In Cent). Lit., XXI (1887), p. 999-1009;

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAEIE

249

3. B. JANUSZ, Zabytji moldawskie we Lwowie, in Wiadomosci Konserwatorskie, Lwow, I (1924), nr. 2, p. 52-64; 4. V. MOTOGNA, Ceva nou despre
Alexandru Votlti fratele lui loan Potcoavit (1578), in Rev. 1st., XII (1926),
p. 1-4; 5. N. IORGA, Intoarcerea unei pribege: Doamna Maria Minio, In
Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., t. XII (1932). p. 225-229; 6. N. IoRGA,
noud privitoare la familia lui Petru iSchiopul, in Mem.. Sect. 1st. Acad. Rom.,
t. XII (1932), p. 285-290; 7. ST. NicOLAESCU, Date noi despre filiatiunea
lui Petru Vodd yS'chiopul, dornnul Tara Moldovei, 1574-1579; 1582-1591
f i tratatul comercial din 27 August 1588, incheiat cu Elisabeta, regina Angliei,
Bucuresti, 1937, 12 p. in 40; 8. MIHAI POPESCU, Fabricile de hdrtie ale lu.
Matei Basarab, In Rev. 1st. Rom., VII (1937), p. 384-388.

V. si p. 192, nr. 11; p. 133, nr. 1; p. 155, nr. 4; p. 215, nr. 3; p.

235, nr. 4.
Iancu Sasul: 9. P. P. PANAITESCU, Sldrsitul lui lancu-Vodd Sasul,
Rev. 1st., X (1924), p. 169-178.

V. si p. 248, nr. 1.

www.dacoromanica.ro

URMAII LUI PETRU CHIOPUL. MOVILETH

Tara e a Polcmilor, cetdttle
ale pdgdni/or i rebus sd ddm bir
Turci/or ca mai inainte
(Scrisoarea din 28 Octomvrie
1595, a lui Nicoiae Kirschner
din Baia catre birul Bistritei).

Aron Vod cel Cumplit . stefan Riizvan. AflAnd de plecarea

lui Petru chiopul, Turcii ddur domnia Moldovei lui Aron V odd ,

un fiu nelegitim al lui Alexandru Lpuneanu. Numirea costase

o suna enorm, nemai ating Odd acum: un milion de galbeni,
socotind i dobnzile. Pentru a o putea plti cmtarilor constantinopolitani dela care se imprumutase, noul domn puse dri grele
peste %al% ; incasarea se fcea In prezenta Turcilor care intovreau pe slujitorii vistieriei. Nefiind de ajuns, se fix6 un impozit
extraordinar: fiecare birnic trebuia s dea cAte un bou; aadar,
o anticipare a vcritului. Rezultatul fu o rscoal a Orheienilor
i a Sorocenilor care proclamar pe unul dintre ei I ona,scu, domn,
sub numele de Bogdan Vod. Aron, dupd ce mai intAi tgie trei
boieri mari, acuzati de complicitate, porni Impotriva rzvrtitilor. Lupta a avut loc la rul Rut. Ionacu fu Invins, insemnat
la nas i clugrit; partizanii lui cunoscurd urgia domneasc. Dar
executiile i confiscrile de averi ce urmar Intre cei ucii era
i influentul Bartolomeu Brutti Mom% lui Aron o atmosferd
defavorabil la Constantinopol i determinar mazilirea lui.
Ca urma, Poarta hotrise pe Alexandru V odd ; acesta ins nu

ajunse s se insckineze, deoarece creditorii fostului domn

intre ei i multi Turci cu vaz obtinur numirea din nou a niazilitului (18 Iulie 1592); altf el pierdeau banii. Lui Alexandru i se
ddu in schimb Tara Romneasc. In timpul fug cnd se fceau
la Constantinopol aceste aranjamente, tronul Moldovei fu ocupat
www.dacoromanica.ro

ARON VODA I GEL CUMPLIT o

251

de Petra Cazacul, un alt fiu nelegitim al lui Lpusneanu; el

veni de pe Nistru cu un corp de Cazaci si se putu mentine mai
bine de dou` luni de zile. Era un brbat foarte frumos, lnalt si
vnjos, Cu prul negru; stia multe limbi . Avusese o tinerete
aventuroas; fusese prin Spania, prin Austria si isi incerca si el
acuma, ea atti alti domnisori norocul. La inceputul lui Octomyrie 1592, o armat ardeleneasc6 pAtrundea, din ordinul Sultanului In Moldova, In timp ce Aron Insusi, insotit de ajutoare
turcesti, inainta spre Iasi. Petru Cazacul fu prins si trimis la
Poart unde pieri, atrnat In arlige.
Ina din prima domnie, o sum6 de boieri pribegiser In Polonia. Afnd de revenirea tiranului asa i-au spus istoricii
vremurilor noastre, cronicarii lug, Ureche si Miron Costin, ii
spun ce! Cumplit fugi si logortul Nestor Ureche, cel dintAi
dintre dregtori, tot inteacolo. Aron reincepu cu apsarea sa
fiscal, izbutind s-si strng6 o avere onsiderabil. Dandu-si
seana lug de situatia sa subredd, de imposibilitatea de a &Aura
lkomia tot mai mare a Turcilor, din pricina csrora fusese silit
s puie dri mari, el 1u6 hotrirea Indrzneat de a se ridica impotriva sfpAnilor si de Ora atunci si de a se alipi coalitiei crestine

tare tocmai se punea la cale. Trimise deci un sol la Impratul

Rudolf al Austriei, intr In legturi Cu Sigismund Bthory, principele Ardealului si In cele din urm6, ajunse, la 16 August 1.594,

la un tratat formal cu Imperialii. Acestia primeau Moldova In

confederatia germana, se indatorau s'o apere contra Turcilor si
asigurau domnului ei adpost In cazul and ar fi fost gonit din
tar. In schimb, Aron se obliga s ajute pe imprat In lupta
contra pAgani/or si s-1 informeze de misarile lor. Cu Sigismund

Bthory se incheie de asemenea un tratat: Mosul principe al

Ardealului fu recunoscut ca suzeran si ambele pdrti se obligarg
s se sprijine In rzboiul care avea s. inceap. De comun acord
cu Mihai Viteazul care se alturase si el coalitiei crestine, se fix6
yiva de 13 Noemvrie 1594 pentru inceperea revoltei. La aceast

data, creditorii ateva mii furd chemati atAt In Bucuresti

c At si in Iasi, la Curte, chipurile spre a fi platiti, si ucisi cu totii.
Urma apoi atacul cettilor turcesti: Tighina s'i Chilia full asediate f Ara s.4 poat fi luate; in Martie 1595 czu, In schimb,
Ismailul, Cu mare mgcel. Trupele lu Aron Tiranul, cuprinzAnd
www.dacoromanica.ro

252

URMA$II LUI PETRU SCHIOP-UL, 110VILE$TII

Cazaci cu plata, patrunsesera chiar in timpul iernii peste Dunare, in Dobrogea, luasera Mdcinul i pustiiserd grozav intreaga
regiune. O armara turceasca, venind sa instaleze In Moldova, in
locul hainului, pe , telan Surdul, fostul domn al Prii Romaneti,
e batuta langa Silistra de &are banul Mihalcea al lui Mihai Vi-.
teazul. Dar ceea ce nu putuse face dumanul, facu prietenul

i suzeranul: banuind Para temeiu, socotim noi pe Aron de

necredinta, Sigismund Bthory puse pe Razvan, capitanul grzii
ungureti ce se afla pe lnga domn, sa-1 prinda i sa-1 aduca in
Ardeal. Aci vasalul fu mai intai inchis in castelul dela Vint
(19 Mai 1595) i apoi otravit (siaritul lui Iunie 1597). Mormantul
sa se afla nu in ctitoria ce-i !maltase,
In frumoasa biserica din tarina Iailor , ci in Alba-Iulia.

Aron a fost crisatorit cu doamna

Stanca; au avut mai multi copii, dintre

care cunoatem pe Bogdan, pomenit

In hrisovul de ctitorie al manastirii de
lang Iai, i pe Marcu, amintit la 23
Octomvrie 1619. La aceast din urma
data, Stanca era Inca in viata, o gasim in Ardeal, unde stapanea

Ban bAtut de $tefan

Fig. 77.
RAzvan, In 1595. Legenda e In
latInete.

o moioara In comitatul Albei.

Pe tronul ramas vacant, principele Ardealului ii ingadui

numeasca el pe un boier, hatmanul Nizvan, care lua numele de
tefan Vodd (vezi fig. 77). Acesta servise la inceput in armata
polo* catigandu-i gradele multumita vitejiei sale deosebite.
Intrand in serviciul lui Aron, fu numit hatman i comandant al
garzii domneti, alcatuite din Unguri. Nu cunoatem numele
tatalui sail; cat despre mama, contemporanii, intre cari Insui

Mihai Viteazul, spuneau i aveau, se pare, dreptate Ca era

Tiganca i anume din Tara Romaneasca. Indata ce ocupd tronul,

Rzvan incheie la 3 Iunie

1595

un tratat cu protectorul

Sigismund Bthory, recunoscandu-1 de suzeran i admitand

sub raportul politic conditii mult mai grele decat cerusera

Turcii vreodata. Acest fapt cat i numirea insai a donmului de
catre principele Ardealului provoaca o reactie din partea P61onilor

cari nu puteau admite, dupa toate legaturile ce existasera liana

atunci, ca Moldova sa iasa complet din sfera lor de influenta.
www.dacoromanica.ro

IEREMIA MOVILA

953

Ieremia Movilil. lntre boierii cari pribegiser peste Nistru se

reprezentant al unei puternice
afla i leremia Movila
familii, cu multe legaturi. Traditia, consemnat de Neculce.
ca stramo al MovilWilor pe aprodul Parice, acela care in lupta
Cu Hroet a dat calul sdu lui stefan cel Mare i, fdandu-se
la pdmant, i-a ajutat s Incalece. Cronica In limba german, descoperit de curnd la Miinchen (vezi cap. despre Culturd), arat Intr'adevr rolul foarte important pe care 1-a jucat
boierul Purice in zisa lupt, e probabil deci ca i traditia schimbrii numelui s corespunda realittii. Bun prieten al Polonilor,
agreat i de ceilalti boieri pribegi, Ieremia Movil este ales domn
i intr In /ai, la adpostul Wirii regale, comandate de cancelarul Zamoyski. Rzvan, In timpul acesta, se afla in drum ske
Tara Romneasc, urmnd s dea ajutor, impreun cu Sigismund
Bthory, lui Mihai Viteazul in rzboiul cu Sinan Pava. Dup respingerea Turcilor peste Dunre, el se intoarse In Moldova "i incerca
s-i reja cu armele tronul. Lupta avu loe la satul Areni, lang6 Suceava, In ziva de DuminicA, 13 Dechemvrie stil nou 1595 i se isprvi

In chip dezastruos pentru Rzvan. Infrnt i prins, acesta e tras

in A, eap, in timp ce fratelui su i se taie capul. Unii dintre boierii
care-1 sustineau pierir, altii fugir in Ardeal ; dintre ostai ar
fi cazut spune o scrisoare contemporana vreo 2.500. Ieremia
Movil rmase domn, sprijinit de Polon i pltind regulat tribut
Turcilor. Celor dintai le dduse un act, la 27 August 1595, in Iai,
prin care Moldova era considerata ca unit pe vecie cu Polonia, fiind un membru credincios i inseparabil al Coroanei, ca
i toate celelalte t.ri i palatinate ale ei . FaV de Sultan, pe de
altd parte, 4i indeplini obligatiile att de scrupulos, *Meat acesta
11

ajut lucru extraordinar chiar i cu bani, trimitndu-i,

in primAvara anului 1597, o sum important: dotal poveri, iar

In 1600, patrazeei de mii de galheni! Situatia politick' a Moldovei
In vremea aceasta e caracterizat foarte exact inteo scrisoare a
lui Nicolae Kirschner din Baia, adresat birului Bistritei: tara
e a Polonilor, cettile ale pgnilor i trebue s drn bir Turcilor
ca mai inainte .
Astfel stnd lucrurile, era firesc ca Mihai Viteazul s vad In
/eremia Movil un adversar. De aceea are loo campania din 1600,
In care Wile muntene ajung aproape fr impotrivire Oda' la
www.dacoromanica.ro

254

URMASII LUI PETRU *CHIOPUL. MOVILESTII

www.dacoromanica.ro

IEREMIA MOVILA

255

portile Hotinului (vezi mai jos, p. 286). Reinstalat In scaun de

Zamo3 ski, Ieremia ajunge In i mai mare dependent fatd de
Poloni ; se obligh chiar s le plteasc o suma anual. In 1601,
aceasta suing se ridica la 28.000 de zloti ; domnul serie la 30 Iunie

regelui s-1 ierte c6 a intarziat s'o trime.atg, deoarece a trebuit

s plateasca din aceti bani lefile In restanta ale mercenarilor. Se
adogau apoi prdaciunile i violentele pe care le fAceau ostasii
poloni lsati In tar spre a apara pe domn. In 1601, nemultumirea

era aa de mare i aa de genera15, Incat insui Ieremia se

vede silit s" trimit o scrisoare regelui. Tara Intreap apune
el e atAt de turburat i de IntAratat prin toate aceste suferinte,
inat acei cari 'And deun'azi de abia murmurau, avand In vedere
porunca mea, sub pedeapsd de moarte, de a sta linititi i de a
nu unelti nimic contra armatei polone, au inceput acum a staiga
In gura mare, infruntand ordinele noastre i declarnd ch" nici
inteun chip nu mai pot rada ,i suferi o nevoie ata de mare .
De aceea, la un moment dat, boierii se adreseaz chiar lui Basta.
ca
ja sub protectia lui; generalul Ins nu d curs cererii. In
genere, raporturile lui Ieremia cu Imperialii au fost papice ; in
1605, and Turcii li dAdusera ordin ca s p6trund in Ardeal,
el Incunotiinteaz6 de acest f apt pe comisarii lui Rudolf.
Dupl cum se vede, sub raportul politic i militar, epoca aceasta
e o epoca." de sc6dere In istoria Moldovei ; Ieremia nu e niciun con-

ductor de oaste, niciun spirit dArz, iubitor de independent.

Supus celor puternici, el poate
prelungeasc domnia pan&
in 1606, Iunie In 30 de zile, murind In scaun, de moarte bud, iar
nu In pribegie, mazilit, sau i mai rgu, decapitat in piala publica.
Sub raportul religios i artistic, stapnirea sa are lns" insemnhtate. Ieremia Intemeiaza', Inainte de 1599, episeopia Huilor
i-i dsruete spre sfaritul domniei (1604-1606) mai multe sate.
Pe de altk parte, ctitoria Moviletilor, Sucev4a, este una din cele
mai reuite ale Moldovei ; picturile ei, terminate In timpul lui
Ieremia, fac i astazi admiratia tuturora (vezi fig. 72-74 i
145-448). Tot Ieremia Movila. este, se pare, i ctitorul mAngstirii
Vizantea, din judetul Putna: impreuna cu doamna Elisaveta, el
figureaz6 in fruntea pomelnicului. i In domeniul Impodobirii
manuscriselor, al miniaturilor, anii acetia au o deosebit insemntate. Acum migglete vestitul Anastasie Crimea desenurile sale
www.dacoromanica.ro

URMASII LUI PETRU SCRIOPUL. MOVILESTII

256

i'zi:Pgiriflit,419itAl0611619/1t81111/1/110F11i110M-kihilOhl',./j)
---

.)

I.

44"

li

Fig. 79.

Acoperamintul de fmormAnt al lui Ieremia Movilli la

mAnastirea Sucevita.

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE

25.7

tare pot fi socotite va formand o scoal sau o directie nou in

acest veche si stflucit art.
Ieremia Movil, scoboritor prin marn-sa Maria din neamul
Lpusnenilor, a fost cstorit cu o Ardeleana Elisaveta Csomorldny, una din femeile cele mai aprige ale trecutului nostru. Au
avut mai multi copii: trei bleti, Con,stantin, Alexandru i. Bogdan
si cinci fete, Chiafna (Regina), Ecaterina, Maria, Ana i. Samfira.
Primele patru s'au cgtorit dui:a nobili poloni; ultima a murit
de tnr, la 7 Martie 1596 si a fost Inmormantat la mnstirea
Sucevita. Tot acolo se afl si mormantul, frumos lucrat, al lui
Ieremia, purtnd urmtoarea inscriptie: Aceast piatr de mor-

mnt a facut-o si a Impodobit-o pan Gavril, fost stolnic, mai

Inainte rposatului, binecinstitorului si de Hristos iubitorului
domnului nostru Io Eremia Moghila voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn al trii moldovenesti. Vesnica lui pomenire, odihn
fericit. In anul 7114 (1606), luna Iunie 30 (vezi fig. 78 si 79).

BIBLIOGRAFIE
L Aron Tiranul: 1. I. MINEA, Aron Vodet fi vremea sa, in Cercet. 1st.,
VIIIIX (1932-1933), nr. 1, p. 104-436; 2. I. MINEA, Doamna lui Aron
Vodd gi fiul lor Marcu Vodd, In Comunicdri (Buletinul Institutului de Istoria
Romdnilor 4 A. D. Xenopor), nr. 2, Iai, 1942, p. 5-13.
II. $t et an Rfizvan: 3. N. IORGA, Originea lui S'tef an Reizvan, in Mem.
Secy. 1st., Acad. Rom., t. XI (1930), p. 157-160; 4. I. MINEA, Data de zi
a luptei dela Areni ( 13 Dec. st. n. 1595 ) In Comuniceiri, nr. 1, Ia.i, 1941, p. 3-8.
V.

p. 308, nr. 23 i 24.

HL Ieremia Morn: 5. EPISCOPUL MELHISEDEC, Notiye istorice gi arclzeo-

logice. Adunate de pe la 48 mdrzeistiri gi biserici antice din Moldova, Bucureti, 1885, 318 p. in 8. 6. N. IORGA, o Doamna lui Ieremia Yodel )), In An.

Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., t. XXXII (1909-1910), p. 1019-1077.

V. i p. 335, nr. 8.

17

www.dacoromanica.ro

MIHAI VITEAZUL
In tara mea ali fi putut sd rdmdn
linistit i sigur, fdrd nicio teamd, dacd

nu m'ar fi chemat credinfa mea fald

de erestindtate
lo Mihait Voevod al Ungrovlahiei,

al Ardealului, al Tdrii Moldcrvei s.

(Memoriul lu Mihai Viteazul
catre lmparat, din anul 1601
$i legenda pecetii lui ca stapanitor al celor trei taxi romane$ti).

Tot mai puternic stralucete chipul lui Mihai Viteazul, tot mai
vie i mai luminoasa este amintirea faptei lui. Cu cat se adaoga

informatia documentara, cu cat cunoatem mai bine lupta, biruinta i &Adema acestui mare capitan, neInfricat luptator pentru
credinta i ctitor venic altsrii de astzi, cu atAt sporete In sufletul nostru admiratia. Alaturi de tefan cel Mare, Mihai Viteazul este lntruchiparea eroismului, este izvor de putere, de Incredere de mandrie pentru poporul romnesc.
Vieata lui e una din cele mai impresionante din cate s'au desfavrat pe pamantul stramoilor. Mihai iteazul a cunoscut din
plin .1 durerile i bucuriile vietii; a cunoscut dulceata biruintei
.1 amraciunea Infrangerii; a stapanit cat niciunul dintre voevozii

notri, pentru ca inteo clipa s'a piarda totul; a vazut pe cei trufai Inchinandu-i-se i a cazut prin tradarea lor. Nimic din ce e
omenesc nu i-a fost strain i faptul acesta ni-1 face i mai apropiat, 11 aduce la Intelegerea tuturora. Contemporanii, prieteni sau

dumani, au simtit ea au In fata o personalitate exceptionala ;

unii 1-au ridicat In slavi, altii 1-au urIt cu patima, cu totii lusa
au ramas inipresionati de aceasta aparitie unica".
www.dacoromanica.ro

ORIGINEA LIJI MIHAI. CARIERA SA CA BOIER

259

Originea lui Mihai. Cariera sa ea boier. Originea lui Mihai

Viteazul e o problema nedeslegatd Inca', e un semn de intrebare
al istoriografiei romneti.- Unii dintre cercetdtori 1-au considerat
drept fiu legitim al lui Pdtracu cel Bun, ceea ce s'a dovedit greit,

altii au spus cd e fiul nelegitim al acestuia, iar acum in urmd s'a

afirmat c el n'are nicio legeiturd cu acest voevod. Sigur este numai

eh pe mamd-sa femeie frumoasd o cherna Tudora i cd a

locuit multd vreme in targul dela gura Ialomitii. Ea era soil cu
lane Epirotul, care a ajuns, gratie Insuirilor lui, la cea mai inaltd
dregdtorie din Tara Romneascd, la bdnia Olteniei, fiind in acelai timp i cap uchihaia sau reprezentant al domnului la Constantinopol. tim cd Mihai s'a ndscut in 1558, deoarece In 1601 avea,

aa cum ne spune pictorul Sadeler care i-a fdcut portretul, 43

de ani. Pdtracu cel bun a murit frig In Dechemvrie 1557, in urma
unei lungi boli, pentru care se dusese, Inca' din luna Mai, la aer,
la Ramnicul-Valcei. Aadar, sau Mihai este fiu postum al lui PAtracu, sau e opinia ultimului cercetdtor, d-1 P. P. Panaitescu
Mihai a avut un alt tatd, pe care nu-1 cunoatem. Mai stint o serie

de argumente cari vin In sprijinul acestei ultime pdreri, aa de

pildd, povestirea cronicei lui Radu Popescu din care afldra cd
Mihai-Vodd, dupd ce au luat domnia, s'au numit cd iaste fecior
lui Pdtraco-Vodd, iar cu adevdrat nu sd tie; a niciun istoric de
ai notrii (sau striin) nu adevereazd cine iaste ... fdrd cat den
auz unul dela altul aa dovedim cd murnd-sa au fost dela ora,
dela Floci ... vdduvd i frumoas . In cazul cand paternitatea
lui Pdtracu se dovedete a fi o iluzie, Mihai Viteazul nu-vi pierde

din Insemndtate pentru aceasta. In definitiv, valoarea lui nu std

In faptul c a fost feciorul nelegitim al unui voevod, ci In activitatea pe care a desfdurat-o, In realizdrile lui, In personalitatea
lui care s'o recunoatem nu seamdnd cu aceea a lui Pdtragcu.
Mihai e In primul Hind fiul faptelor sale. i alti mari stdpanitori

ai lumii de ieri i de azi nu au fost .1 nu sunt de vita domneasca ; aceasta nu i-a lmpiedicat totui sd se ridice peste cei-care
se bizuie pe nobletea din hrisoave.

In finer*, Mihai s'a indeletnicit cu negustoria: ne-o spun

mai multe mrturii contemporane, intre altele un document intern

descoperit in ultimul timp. 0 mrturie polon il aratd ca negustor de vite; o alta, spaniold, afirmd cd ar fi fost negustor de
17*

www.dacoromanica.ro

260

MIHAI VITEAZUL

giuvaericale. 5tia turcete i grecete; avea un scris frumos,

energic ; iscalitura lui se recunoate dinteo mie.
Cariera boiereasc vi-a Inceput-o pe lang unchi-su lane.
Cand acesta ajunge mare ban al Olteniei, Mihai e numit ban mic
sau beini4or In judetul Mehedinti. Il gsim In aceasta dregatorie
in anul 1588; ni s'a pastrat i un ordin al lui Mihnea voevod adresat o slugei domniei mele lui Mihai banul din judetul Mehedinti ,
In 1590, este mare stolnic; In 1591-92, sub stefan Surdul, devine
mare postelnic i, dui:4 cateva luni, mare ag. Iar fiindca in tot
acest timp, lane, banul Olteniei, locuia de fapt la Constantinopol,
se pare ea Mihai a fost i ispravnic In locul sau, la Craiova. Cu
aceasta ultima dregatorie 11 cunoate cronica lui Radu Popescu.

In timpul domniei lui Alexandru cel Rau (1592-1593), a ajuns

chiar ban al Olteniei. Intr'un document din 27 Septemvrie 1597,
daruind mamei sale, doamnei Teodora, satele Studina Mesteacai,
Studinita Barbului, Cruovul, Frasinetul din camp i Studinita
lui Hamei, cu toate hotarele lor, Mihai spune ea aceste sate

le-am cumpaiat domnia mea cand am fost ban al Craiovei

(ci

CM4 IlOKSHH)C reAg0 Mi 'ChM CritA1 RNA GAN KIMAIRCICH). Tot din

timpul carierei sale, din trud, din slujba ce am slujit cum

o declar". Insui In hrisovul din 6 Septemvrie 1598, avea .el 23
de sate numai In judetul Romanati, cumparate dela megiei adica

dela moneni. Un altul, Cricanii, il cumparase pe cand era

banior in Mehedinti. Se adogau apoi satele pe care i le adusese ca zestre sotia sa, Stanca, nepoata lui Dobromir, banul
Olteniei. Mihai era deci, In 1593, nu numai cel dinti dintre
dregatori, dar i unul dintre cei mai bogati.
Birurile grele puse de Alexandru cel Rau provoaca un complot boieresc. Domnul e pain la Poarta, In Iunie 1593, dar fara
succes pentru moment. Unii dintre complotiti sunt prini
tiati; Mihai, amestecat i el, afla c i s'a hotarit pieirea i fuge
In Ardeal. Traditia, consemnata In cronica lui Radu Popescu, ne
prezinta lug lucrurile altfel, anume ca Alexandru ar fi vrut sa-1
omoare, deoarece Ii ieise nume cum ca iaste fecior de domn .
Deci au trimis cu urgie i 1-au adus la Bucureti. i trecand

pe langa Biserica Alba pe vremea liturghiei, s'au rugat armailor sa-1 lase s asculte svanta liturghie i, lasandu-1, au intrat
in biserica i, rugandu-sd, s'au fgduit lui Sfeti Nicolae, fiind
www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIEI. PASCOALA IMPOTRIVA TURCILOR

261

hramul, cd, de-1 va mantui, s-i fac6 msngstire in numele lui,

precum au i fAcut. CA, ducandu-1 la domn, i tgkluind de 1:16paste, au jurat cu 12 bojari ca nu iaste fecior de domn i au scpat.
Pentru care nevoe scpAnd i speriindu-s, au fugit la Poart... .

0 narturie contemporand ungureasc6 insemnArile lui Szamoskzy afirm c6 s'ar fi ajuns chiar la condamnrea la moarte
i c' Mihai a fost salvat numai gratie faptului 06 tiganul c'616u
s'a inspimAntat i a zyMit spada. Cat' valoare prezint aceste
tiri, nu se poate spune in mod precis. Impresia noasta este, aa
cum am afirmat i mai sus, c6 Mihai, afrand de soarta ce i se pregtete, a fugit din Oltenia in Ardeal. Intr'un hrisov din 1594, el
spune de altf el limpede: 4 Ctind s'au inta'mplat domniei mele pribegie dela Craiova, am trimis domnia mea de am chemat cAlugArii

dela acea mnstire e vorba de Cofuna (azi Bucov4) de am

ad6ogat aceste vii ... ca EA' stpneasc6 aceste vii pand voi veni
domnia mea din pribegie ... . In Ardeal, Mihai a stat dou sAptAmani, apoi s'a dus la Constantinopol unde, ajutat de unchiul
sdu Iane i de Andronic Cantacuzino, fiul lui eitanoglu, pe de o
parte, de Sigismund Bthory i de agentul englez Barton pe de
alt parte, a izbutit s" ja domnia. Au contribuit la acest succes i
sumele mari de bani i bogatele daruri pe care, potrivit obiceiului,
le Mouse la toate mrimile din Constantinopol. Datoriile noii
domnii se urcau la o cifr fabuloas; creditorii insoteau acum pe
Mihai in tara, ea s-i scoat banii i dobAnzile respective.
Ineeputul domniei. lfa'scoala fmpotriva Tureilor. Numirea se
facuse in Septemvrie 1593; la 11 Octomvrie, in drum spre tara,
Mihai trecuse de Adrianopol; in cursul aceleiai luni, el intra in
Bucureti. Aci Osi pe creditorii mai vechi, ai predecesorului s'u,
care-i reclamau i ei banii. Intelegem prin urmare cum in primul
an de domnie a trebuit ca nenorocitii de contribuabili, in afar
de birul obinuit, s" pineasc6 i birul pentru poclon i curama
(aA noK(Iomi H sa Kopama)
cuvntul ultim inseam-16 cotizatie,
contributie precum i un impozit extraordinar corn6ritul oilor
i al boilor . Se adaoga apoi un bir pentru cAble i chile
Oa ichErm H att IC HAE) adicd pentru proviziile de grttu i orz ce tre-

buiau trimise armatei turceti, in campania impotriva Imperialilor. In afar de acestea, se mai cerea, pentru aceeai armat,
cantitAti insemnate de miere, unt i sare. Ap6.sarea fiseal devenise

www.dacoromanica.ro

262

MIHAI VITEAZUL

insuportabila: unele sate se risipeau , multe ii vindeau moia,

sporind num'rul rumanilor sau vecinilor. Dar nu era numai

atat: Turcii prinser a se aceza In Tara Romaneasca, a-i face
lacauri i meceturi i Incepura a tipa cretinii de nevoia Turcilor cari le calcau tara i legea n. Mihai, vazand primejdia,
fcu sfat cu oboierii mari i mici i toti spusera c intealt
numai cu barbatia sa ridice sabie
chip nu se vor putea izbavi
asupra vrajmailor . Momentul era prielnic: se forma tocmai
atunci in Europa o liga' sfanta pentru a duce razboiul Cu Turcii.
Papa Clement al VIII-lea (1592-1605) Indemna staruitor pe toti
monarhii cretini sa-i uneasca fortele imp otriva necredincioilor.
Concentrarea urma sa se fand In jurul imparatului Rudolf al II-lea

(1576-1612), la a carui curte Jezuitii comandau. Apelul gsi

rasunet In Spania, unde domnea batranul Filip al II-lea, In c'teva
ducate italiene (Toscana, Mantova, Ferrara); statele germane fagaduira i ele sa dea ajutor In oaste i bani. O deosebita important
prezentau cele trei Vri romneti, deoarece ele erau in vecinatatea
nemijlocita a dumanului i forman o baza de operntiuni indicata.
De aceea, se depusera sfortdri pentru a fi atrase in HO. Sigismund

Bthory, principele Ardealului, dupa tratative laborioase, prin

care cauta sa-i asigure maximum de avantaje, ajunse In sfarit,
In Fevruarie 1594, la o intelegere cu Rudolf ; Aron Voda al Moldovei incheie i el, la 16 August 1594, un tratat cu Imperialii,
declarandu-se aliatul lor, obligandu-se sa colaboreze sub raportul
militar i obtinand dreptul de azil in cazul and ar trebui sa-i
paraseasca tara. In ce privete pe Mihai, el abia fusese nurnit
ca domn, aa Inca emisarul Papei, calugarul croat Alexandru
Cumulovici, netiindu-i gAndurile i banuind ca are legaturi prea
stranse cu Turcii, nu-i vorbise Inca. In tara, exista totui un pu-

ternic curent pentru cauza cretin. Atat boierii, cat i domnul,

afland de pregatirile ce se faceau In vecini, se simteau atrai
participe i ei la lupta impotriva necredincioilor. Mihai nu atept
deci sa i se faca propuneri, ci, fapt esential care-1 caracterizeazei
dela inceput, o hid el inainte. Trimise soli at& la Sigismund B-

thory cat i la Aron \Todd: la cel dint'ai pe Radu clucerul Buzescu, la cel de al doilea pe fratele acestuia, pe Preda stolnicul.
Rezultatul fu o intelegere deplina. Cei trei stpanitori hotarlra
ca 66 fie nedespartiti unii cu altii *. Cu drept cuvnt aadar,
www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL DOMNIET. RASCOALA IMPOTRIVA TURCILOR

263

avea s. serie mai trziu Mihai ImpAratului Rudolf: In tara

mea ai fi putut s rmn lini0it i sigur, fr nicio team, daa
nu m'ar fi. chemat credinta mea fat de cre0inatate . Aceast
credint pe de o parte, presiunea fiscal pe de alt parte, explia
rAscoala voevodului. Ca' urmare a Intelegerii cu Sigismund Bthory, sosir5. la Bucure0i vreo dou mii de osta0-ardeleni, sub

comanda apitanului de Flgra. In ora, era ins 0 un corp

turcesc, tot de vreo dou mii de oameni, sub comanda unui emir,

care supraveghea pe domn. Mai era 0 multimea de creditori;

acetia merseser cu Indrzneala pn6 acolo 'neat atacaser Insu0 palatul domnesc.
Mihai, care-vi avea acum strnse trupele sosiser5. i Buze0ii
din Oltenia chem6 pe creditori la vistierie, In ziva de 13 Noemvrie 1594, pentru a-i socoti. Cfind toat lumea fu adunat, incepu
Inteadev6r socoteala, dar o socoteal sngeroasd. Tunurile izbird
In multime, casa 111 foc, osta0i domne0i desvr0r6 prpdul.
Dup5 creditori, veni rndul celor dou mii de Turci ai Emirului;
apoi fu atacat cetatea Giurgiului. Mihai neavnd Ins mijloace
suficiente de asediu, ea putu rezista, mai ales ca-i soseau ajutoare
dela Rusciuk. In acela0 timp, erau mcerriti Turcii din Ia0 de
atre Aron \Todd. Rscoala devenea aadar generald. i alte cetti dela Dunre fur izbite ; o lupt avu loe lng6 Cetatea de

Floci, la vrsarea Ialomitei, o a doua la Hdrova, la 1 Ianuarie

1595; o a treia la Silistra, la 8 Ianuarie ; pretutindeni Tureii fur
Intre timp, la Constantinopol se hotArlse Inlocuirea hainilor ; In Tara Romneasc urma s fie instalat Bogdan, fiul lui
Iancu Sasul, iar In Moldova, L'tefan Surdul, fostul domn muntean.
Dou armate turce0i pornir In acest scop la Dunre: una comandat de Hasan Pap 0 Mustafa Pava, se Indrept5 spre Rusciuk, cealalt spre Silistra. Mihai porni Impotriva celei dintg.
Pe and ii supraveghea michrile, din tab6ra dela satul Pietrile,

veni lug tirea a va fi atacat din coast, din spre apus, de o

oaste tAtreasa. Erau Ttarii cari luptaser pan atunci In Banat
0 care, primind ordinul Sultanului, veneau acuma asupra hainului. Mihai 10 retrase atunci trupele putin spre miazAnoapte, la
satul Hulubegti, la eonfluenta CA1n4tei cu Neajlovul, 15.ng6
greni, i trimise pe fratii Buze0i ca s6 Impiedice unirea corpurilor

dumane. Ttarii sunt inteadevar 13414, inti la satul Putineiu,

www.dacoromanica.ro

264

MIHAI VITEAZUL

In ziva de 14 Ianuarie 1595, a doua ail la Steinefti, In ziva de 16

I anuarie ; unirea frig nu poate fi impiedicat. Adversarul inainteaza pki la satul . 'erpeitegi; aci el e atacat trite noapte de

paharnicul Manta care pune pe fug pe Mari. In retragere,

oastea turceasa se opreste la Ruscia. Mihai care sosise intre
timp 4 cu gloatele trece Dun6rea pe ghiat, pe la Marotin, si o
bate cumplit; arnandoi pasii Bunt ucisi, orasul e ars si prdat,
iar bietul Bogdan abia isi scap vieata prin fug6 (25 Ianuarie).

Cealalth armata turceasa", insqind pe stefan Surdul, se afla

l'Ang Silistra ; ea e atacat de Banul Mihalcea si imprstiatg.
Orasul are aceeasi soart ca si Rusciukul; pretendentul cade In
lupt sau fyge ; de aici incolo i se pierde urma. Armatele victorioase ale lui Mihai fac incursiuni pe tot trmul drept al Dunkii;
ele ajung pan6 la muntele Haemus (Balean); bstinasii, incurajati de aceste succese, se rlscoal si ei, astfel vreo 2000 de haiduci

si ckiva skbi ataa Sofia. Turtucaia e arsd; Babadagul jefuit

cumplit de ostile lui Aron al Moldovei. Brdila intkit cu ziduri
si apkat6 de o mie de Turci, cade in Martie 1595, dup un atae
repetat, condus de paharnicul Manta si de Albert Kirly, noul
comandant al corpului de ajutor unguresc.
Campania din 1595. Lupta dela Calugiireni. Era evident a
Turcii nu puteau tolera o asemenea situaVe ; fscoala tkilor romanesti insemna o intreit lovitur6: de ordin politic, militar i
economic. Ea constituia mai intai un exemplu si un indemn pentru toti crestinii din Balcani, apoi o important extindere a frontului de lupt, In sfksit o perturbare .serioas in aprovizionarea
Cu materii prime a imperiului In general si a Constantinopolului
In special. Prada, mai ales In vite, luat de rscula%i, era asa de
mare inck un or6sean din Brasov a putut cumpka 50 de boi,
47 de vaci si 44 de vitei de un an numai cu 100 de leil Sultanul
hotki asadar o mare expeditie de represiune, de nimicire a hai-

nului care produsese o tulburare atat de adkia. Se strkise o

armat Insemnata, sub comanda lui Ferhat pasa, marele vizir ;
inainte ing de a trece Dunkea, pe and se afla Ina la Rusciuk,
acesta se vzu inlocuit prin adversarul ski, Sinan-Pasa (vezi fig.
79). Asupra numkului armatei turcesti, nu exist potrivire intre
indicatiile diferitelor izvoare. Unele vorbesc de 40.000 de oameni,
altele de 80.000 si de 100.000, ba chiar o mkturie d cifra enorra.
www.dacoromanica.ro

CAMPANIA DIN 1595. LUPTA DELA CALUGARENI

265

de 300.000 din cari ar fi rdmas apoi numai jumatate, &Hod 150.000.

-

'%,

;)

to ne

-441

D.

Creorgiut tOck'r a. Sy, r otur

lele.ter

dt, -rLt,
CLff.4

...fref,

Fig. 80. Portret contemporan al lui Sinan Pasa, de George Wickgram din Spin..

Mai probabild pare cifra dintai sau una apropiatd ei ; nu cred ca

armata lui Sinan sd fi trecut de 40.000-50.000 de oameni

www.dacoromanica.ro

266

DIIHAI VITEAZUL

inch' din acestia nu toti erau adevarati luptatori. In once caz,

fortele sale depdfeau cu mult pe acelea ale lui Mihai Viteazul, care

n'ar fi avut dupa marturisirea cronicei oficiale muntene

dect vreo 8.000 de oameni, la care se adaogau cei 2.000 de Unguri ai lui Kirly. Chiar dac admitem c intentionat s'a trecut
un numar mai mic de ostasi, pentru a se scoate si mai mult In re-

lief meritele domnului e o cronica oficiala I totui, In

cel

mai bun caz, socotind oastea de tara, lefegii, cetele de haiduci

ajutorul unguresc, Inc n'au putut fi mai mult de 20.000 de
ostai. Prin urmare raportul era de unu la doi, Turcii erau de
cloud ori mai multi cleat Romanii.
Mihai Isi dadea perfect seama, inch' din primavara, ca Sultanul

11 va ataca. De aceea cautase

asigure un sprijin puternic
din partea lui Sigismund ; acesta frig nu era un cap politic realist ; infumurat si nestatornic, usor influentabil, el se &idea In
primul rand sa-si satisfaca vanitatea; In randul al doilea, veneau
interesele Statului i lupta Impotriva Turcilor; de aceea 1si va si
pierde, mai tarziu, domnia. Delegatia de mari boieri si de Inalti
ierarhi, trimisa de Mihai s cear sprijinul lui Sigismund, ajunse
in Alba-Iulia la 2 Mai 1595. In cursul tratativelor ce urmara, ea
nu apara Iris asa cum trebuia drepturile Trii Romanesti si ale
voevodului ei. Recunoastem ea Imprejurarile erau grele si primejdia iminenta ; daca boierii hag ar fi fost solidan i si nu ar fi
avut at:Ma In vedere interesullor pro priu, de siglar c s'ar fi obtinut
alte conditii. Asa se ajunse, la 20 Mai 1.595, la un act care Insemna
In realitate desfiintarea Statului muntean. Inteadevar se prevedea

c domnul e numai loctiitorul principelui Ardealului, acesta din

urma avand sa controleze veniturile tarii, c darile se vor fixa de
catre dieta, la care vor participa i 12 boieri munteni, c actele
vor fi date de domn In numele principelui, sigiliul acestuia din
urma fiind sigiliul Statului. Sigismund va fi numit: Prea luminatul domn Sigisnaund din mila lui Dumnezeu, principele Transilvaniei, Moldovei si Valahiei transalpine si al sacrului imperiu
roman, domnul partilor regatului unguresc si conaitele Sacuilor,
domnul nostru prea milostiv , In timp ce lui Mihai i se va spune
numai: Respectabilul i magnificul domn Mihai, voevodul Ora
noastre transalpine, crediriciosul nostru iubit . Nu se va putea
Incheia niciun tratat fara Invoirea lui.Sigismund, nu se va putea

www.dacoromanica.ro

LIIPTA CIJ TURCII

267

pronunta nicio pedeapsa capitala impotriva boierilor far tirea

aceluiai. Tot In folosul boierilor se prevede i clauza c domnul
nu-i va putea demite din dregatorii, ca, in schimb, Grecii nu vor
avea acces la ele, apoi ca strinii nu vor putea dobandi proprietati n tara, in sfrit ceea ce fusese i pana" atunci
rumanii sau vecinii care ar fugi pe ascuns de pe moiile proprietarilor,
vor fi adui inapoi. Pentru toate acestea, un singur catig anume:

*toate bisericile din stapanirile senintatii sale (Sigismund Bthory 1) vor fi sub jurisdictia mitropolitului dela Targovite
cloud asigurari: ea se va da ajutor in lupta impotriva Turcilor
cd se vor restabili vechile hotare ale Tarii Romaneti, atat in
spre Moldova cat 0 la Dunare, urmandu-se mijlocul albiei
acesteia, dela Braila pana la Ruava (Orova). Putem lesne banui
ce a fost In sufletul lui Mihai, cand a luat cunotint4 de condiliile
la care consimtiser lealii i desinteresatii &Ai boieri, con-

ditii pe care Turcii nu indraznisera sa le ceara niciodata. N'avea

1ncotro Ins5.; Cu Imparatul Rudolf, la care trimisese un sol de
mare taina, in Aprilie, nu incheiase Inca legaturi puternice; Aron
Voda din Moldova fusese Inlocuit tocmai atunci de Sigismund
prin Stefan Razvan; trebuia deci s accepte umilinta, pentru
moment, spre a putea face fata primejdiei. Apoi se vor lamuri
ele lucrurile. Cu o suta i zece am mai lnainte, marele Stefan
cunoscuse de asemenea o adanca jignire, la Kolomea; rdspunsul
a fost Codrul Cosminului. Tot aa i acum, raspunsul va fi Selimbar 0, a doua oara, Goraslau.
In acest timp, armata turceasca 10 termina preparativele la
Rusciuk 0 se pregatea s treaca Dunarea. Mihai a izbutit s tie
vadul catva timp, In cele din urma lnsa, fiindc era amenintat
cu Invluirea, pe la Oltenita, a trebuit s se traga Indarat. Trecerea Turcilor a inceput in ziva de 4/14 August 1595, pe un pod
de vase 0 a durat trei zile. Cu ei era 0 renegatul Mihnea, fostul
domn al Tarii Romneti. Fata de superioritatea numerica a
armatei lui Sinan, Mihai nu avea interes sa dea lupta in ctimp
deschis; de aceea, intocmai ca iStefan ce! Mare la Vaslui, a ales
o pozitie care s nu permit o desfaurare larg de trupe i in
acelai timp sa-1 fereasca de o eventuala 1nconjurare. Experienta
luptelor din ivna Ii aratase ea o asemenea pozitie era tocmai pe
drumul care duce dela Giurgiu la Bucureti i anume la satul
www.dacoromanica.ro

268

MIHAI VITEAZUL

Caugreni. Aci s'a oprit Mihai. In spate erau dealuri acoperite

de paduri, formnd un adpost natural, In fat valea mltinoas5.
a Neajlovului i a Clnitei. Drumul ducea peste rail, pe un pod
de lemn, i continua apoi Intre dealuri, pe valea Tntroasa, aa,

Inat armata turceasa nu putea inainta deat sub form6 de

coloank cu un front redus.
Lupta avu loe in ziva de 13/23 August. Ina inainte de rev6rsatul zorilor, avangarda lui Mihai atacg, ajungand Ora la corturile dumanilor. Peste ateva ceasuri, pe la 11 dimineata, are
ice un atac puternic al Ienicerilor ; acetia izbutesc s." resping6
pe ai notri, tree peste Neajlov i captureaz unsprezece tunuri..
Mihai se retrage putin, In perfect ordine, Cu armata dispus6 in
form6 de unghiu, cu varful spre duman; apoi, in momentul and
ajunge In dreptul unde se afla detaamentul lui Kirly care pAna
atunci nu intervenise In lupt se pare a. nu Poise s6 intervin6
(16 un contra atac fulgerstor care determin6 soarta bfliei.

Pentru a incuraja pe ai gi, voevodul Insui, invoand numele

lui Isus, se asvarle cu securea In mAn6 asupra duvnanului. Unul
dintre paii turceti, ieindu-i lnainte, are capul despicat dintr'o
lovitur, un altul e izbit In piept. Boierii, vznd pilda domnului,,
se asvarl i ei pre capete asupra Turcilor , li taie vi-i inneaa

In mlating. Pe de alt parte, tunurile lui Kirly li izbesc din

flanc, iar un detaament de dou sute de Cazaci, sub comanda
cApitanului Cocea, i. dou sute de .Ardeleni, din spate. Turcii sunt

cuprini de pania i. Incep o retragere desordonat. La podul de

peste Neajlov, Imbulzeala era aa de mare, inat Insui Sinan

este asvArlit In nrilatinA i cu sigurant ar fi pierit acolo, daa
un veteran din Rumelia, recunosandu-1, nu 1-ar fi luat In spate
i 1-ar fi sapat. Sunt ucii patru pai, apte sangeaci i trei mii
de ostai. Si am cktigat povestete Insui Mihai.cinci tunuri i. un steag verde al Proorocului lui Mohamed, foarte prquit.
de dAnqii i foarte respectat . Bine inteles, cele 11 tunuri fuseser
reluate.
t
Noaptea care se lsa aduse incetarea btliei. Biruinta rmsese de partea noastr. Dar pentru ca s' se bucure de toate roadele ei, ar fi trebuit ca Mihai s." poat6 continua urnfrirea, ca odinioara Stefan dupg lupta dela Vaslui, s poath svarli pe duman
In Dungre. Din nefericire, aceasta nu era cu putint. Turcii fuseser,

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA DIN 1595

269

btuti, dar nu distruyi; superioritatea lor numeric6 era inc

sdrobitoare. Pe de alt parte, armata Inslyi a lui Mihai era obosit,

dup o lupt care durase mai bine de 16 ceasuri. Iar unii dintre
boieri izvoarele vorbesc de Dan vistierul yi de Mirslu logof tul erau nemultamiti i, dup un pcltos obiceiu, gata s
trdeze. Tinand searn de toate aceste elemente, hotri domnul
retragerea la munte, spre a aytepta acolo ajutorul .znavnicului
Sigismund. Se repet deci povestea dela Rovine a lui Mircea cel
Btrn care, deyi biruitor, trebuise s se trag5. spre Argey. In
cursul noptii de 13 spre 14 August, pornir ostayii lui Mihai spre
Bucureyti. Dup un scurt popas la Copkeni, pe Argey, si un al
doilea la Vcreyti, in timpul cruia Ungurii lui Kirly
ostayi jefuir orayul, retragerea continu spre Trgoviyte; de aci
se merse pe Dmbovita in sus, Oda' la Stoenefti, in munte, unde
fu ayezata tabra. In acest timp, Turcii intrau in Bucuresti, unde
construiau o fortificatie de pmnt, o palanc6, in jurul mnstirii numite astzi Radu-Vod , a crei biseric6 fu transformat
In moscheie. Dup aceea, ajungeau la Trgoviyte (26 August) si
construiau yi acolo o fortificatie, in care ayezau 40 de tunuri yi o
garnizoan de trei mii cinci sute de oameni, sub comanda lui Ali

Paya. Zidurile Brilei erau refacute yi ele: prin sate se ayezau

subayi, adia primari; se 'Area c6 Tara Romnease va fi prefcut' In prpvincie turceascd. Tranii fugeau care incotro ; multi

ftuq luati robi; altii atacau de capul lor cetele rslete ale duymanului ; aya au fcut feiranii din Buzdu, cari nimicird cu coasele
un detayament de 400 de Turci, trimis dup5. provizii.

La inceputul lui Octomvrie, scobora muntii, pe la Bran, yi

Sigismund Bthory, care pn atunci fusese foarte ocupat cu
nunta sa, yi a cArui armat se strngea pe Incetul. Aducea cu el
22.000 de Secui yi 15.200 de ostayi dati de orayele yi de nobilimea
ardelean cu 63 de tunuri. In acelayi timp, sosea si Stefan Rzvan
din Moldova cu 3.000 de oameni i cu 22 de tunuri. La 6 OctomTrie, Trgoviytea e asediata; la 8 Octomvrie, dup mas, cettuia
construit de Sinan cade in minile creytinilor ; Turcii aunt tiati,
iar comandantul lor fcut prizonier ; cu proviziile pe care le strn-

sese, garnizoana ar fi putut rezista mai bine de trei ani (vezi

fig. 81). Urmrind grosul armatei tmceyti care se retrgea erecoboar spre Bucureyti; orayul fu ocupat la 12 Octomvrie
www.dacoromanica.ro

!-

'

417.:

AA,:
:

.7-_____..ortyx

.3t

.......*. -

48,0\VIYA..

'

41.

'

&

.,'IVe=
- i.tLlAne%11,1

-=-,,,,e- -.- --z.

-,. _,, 't4'.._

=

/.3i AP,,
slt-j,
,
odp;'''r

1.; '.D.s. -VI,..If,

s

E !Al- lr'scisn

.4m

Li

F.D.-IL.; .
i

It 9c1.71 dort.,1 Gar A clier,fi ,. titi

51,Tryt.j. if,

L ABRIS.DER BELEGRvNG TEFLGovIsT vND DLR. SCHLAq-rr sovom ye, VON SIBENiVKGN GESCHEttEN.ANO. t$9s l: -

--

Fig. 81.

.. _

ei

Stampl contemporani IntItisind asediul TArgovistel In Octomvrie 1595. In partea de sus e Intitisatl Intrangerea si ruga
Turellor; se vede si podul de peste Dunire, rupt de ghiulelele erestInllor,

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA DIN 1595

271

de ctre Itefan Rzvan Cu un detasament, In timp ce Mihai

si Sigismund grbeau spre Giurgiu. Cand ajunser aci, Sinan si
cu o mare parte din oastea sa trecuse deja peste Dunre; mai
rmnea numai ariergarda, robii si o parte din pradd. Atacul se
deslntui imediat: podul, bombardat puternic de tunuri, se rupse
si o sum dintre Turci pierir Innecati sau de sabie (vezi fig. 82).
Mai bine de 8.000 de robi fur eliberati. Urm dup aceea asediul

Fig. 82. Inceputul luptei dela Giurgiu 0 retragerea Turcilor pe malul drept al
Dunarli. Cre$tinii n'au rupt Inca podul. Gravur contemporanl.

ceatii. In oastea crestin se afla si un corp de 300 de Italieni,

cu artilerie, trimisi de ducele de Toscana; acestia se pricepeau
In deosebi la astfel de operatiuni. Dup un bombardament violent care dgram o parte a zidului, cetatea fu cucerit in ziva de
20 Octomvrie. Prada luat de crestini era enorna: ea se evalua
la mai bine de 2 milioane aur; o mrturie contemporan apune:
nu numai comandantii ostirii ardelene au devenit bogati, dar
si ostasul cel mai mic avea mcar patru cai, afar de alte spolii .

Expeditia de pedepsire ordonat de Sultan se isprvise asadar

In chip rusinos; Sinan Pasa fu destituit din functia de mare vizir;
www.dacoromanica.ro

272

MIHAI VITEAZUL

cronicarul turc Naima, povestind evenimentele, sfArete prin

urm5toarele elocvente cuvinte: 0 asemenea retragere dezatroasa i infrngere n'a mai fost pomenit5. In istorie .
Indat5 dup5 biruint, Sigismund se intoarse in Ardeal; clandu-i, in sfArit, seama de realiati, el renung la clanza prin care
controla veniturile Tgrii Romneti, 15sAndu-le In intregime la
dispozitia lui Mihai. Rzvan se intoarse In Moldova unde intraser Polonii 0 instalaser pe Ieremia Movil; Mihai incepu 8'5
repare strickiunile neobinuit de mari pe care le provocase expeditia lui Sinan: Bucuretii erau o ruin5. de aceea domnul 10
mut reedinta la Thrgovite multe sate se risipiserA, rumnii
fugiser care incotro. Incetul cu Incetul frig, tara incepu sa se
aeze iar50, lumea BA revie la lndeletnicirile obinuite. A ajutat
0 Imprejurarea c, In anul 1596, Turcii i-au trimis armatele in
alt directie 0 anume impotriva Inaperialilor cari, uniti cu Sigismund, au 0 suferit o infrngere grav5. la Kerestes, In ziva de 26
Octomvrie.
Luptele din 1590. Dar cu toata preocuparea de a t5.m6dui relele

rzboiului, Mihai nu rmase inactiv nici in acest an: cetele sale

trecw1 pe trmul drept al Dunrii 0 prAdar in diferite locuri:
la Babadag, in apropierea cruia a pierit ins5. indrAznetul Vel4co,
pentru care lucru, spune cronica, Mihai Vod foarte se Intrista ,
la Vidin sau cum ziceau ai notri, la Diiu , detaamentul fiind

sub comanda lui Farea,s Aga; un alt c5pitan, foarte indrznet,

Baba Novae, sarb de origine, arse Plevna 0 parunse Ora la

Sofia, prinzAnd In treatorile Balcanilor convoaiele de merinde
ale lui Hasan Pava. Brdila fusese reluat Inca de a doua zi dup
retragerea lui Sinan.
In toamna anului 1596, in Octomvrie, se produse pe neateptate un atac al Tgarilor. Buz6u1, Gherghita 0 Bucuretii fur
arse. Cnd Irma Mihai, careli strAnsese intre timp oastea, porni
Impotriva n."Vlitorilor, acetia nu indrznira 86 dea lupta 0 se
retraserd In grabg. Dac5 n'ar fi fost intori din cale, ei treceau
In Banat i dat fiind c armatele cretine fusesera sfdramate la
Kerestes, ar fi putut pr5da toat Austria. Dup plecarea Ttarilor, Mihai 10 indreptd oastea lmpotriva Turnului i a cetlii
din fat, de pe malul drept, Nicopolea, repurtAnd 0 aci o biruint ; comandantul turc se rug5 de pace prin daruri strlucite
www.dacoromanica.ro

LUPTELE DIN 1596

273

0 prin fagaduiala de a mijloci pe langa Sultan o impacare. Mihai

,ar fi preferat s continue lupta Impotriva necredincio0lor; aa 11

Indemna sufletul, aa il rugau 0 cre0inii din Balcani; situatia

sing era foarte grea. Armatele cre0ine fusesera infrante la Kerestes ; Sigismund era un om nehotarft, schimbcios, care, aa cum
s'a exprimat Mihai Insu0, nu tia nici ce face, nici ce vrea . Vi-

stieria secase 0 fall bani nu se putea sine armata de mercenari

neaparat necesara pe atunci unui razboiu de lunga durata. Imparatul Rudolf era departe i nu exista Inca un tratat formal,
care sa garanteze subsidiile qi ajutorul armat de care avea nevoie
Tara Romaneasca. Intelegerea cu Turcii era aadar o fatala necesitate. Mihai n'o concepea lug decal ca un mijloc de a-0 pregati
mai bine actiunea viitoare, ca un ragaz pentru ali intari legaturile

cu Imperiul 0 pentru a ingadui nenorocitilor sai supu0 sa se

refaca. Totu0, Inainte ca pacea cu Turcii sa fie fapt Indeplinit,
Mihai a tinut s aib o ultima convorbire direct:a cu Sigismund
spre a vedea daca nu mai exista 0 vreun alt mijloc de fncercat.
De aceea, Insotit de Banul Mihalcea, de Radu Buzescu 0 alti
<cativa boieri, el vine In Ardeal ; la 9/19 Dechemvrie 1596, are
loe lntalnirea In Alba Iulia. Un izvor unguresc, cronica aa de
clupnanoasa noua, a lui Szamoskzy, spune lamurit n Mihai
a pus limpede alternativa: sau e raboiu, dar atunci BA' adune
Imparatul Intr'adevar toate puterile sate 0 Impreuna cu capeteniile cre0inatatii sa Inceapa a lucra serios, nu ca pang. acum ,
deoarece Turcul e foarte uor de Invins , numai sa fie o prega-

tire temeinic, sau daca nu, atunci sa se faca. pace. Sigismund,

care, vepic nehotarit, se gandea acum sali parseasca tara,

predand-o Imperialilor 0 care Indata dup aceea la Inceputul
anului 1597 va serie Turcilor spunand ca nu el e vinovat de

luptele anterioare, ci ... Sinan Pava care necontenit 11 prigonise, dadu un raspuns echivoc: va incerca sa ridice cre0inatatea, dar daca nu va putea, va Incheia pace , neuitand, in niciun
caz, Tara Romaneasca. Mihai Intelese. Un rezultat pozitiv avu
totu0 aceasta vizita la Alba-Iulia, dar nu In ordinea politica',
ci In aceea religioasa: se lngadui ridicarea, In marginea oraului,
pe o colina situata la circa 100 de stanjeni (= 188 metri) de coltul
sud-vestic al cetatii, a unei biserici pentru vldica ortodox Ioan,
care avea sub ascultarea sa potrivit unui act al lui Sigismund,
18

www.dacoromanica.ro

IiIIHAI VITEAZUL

274

din 1595

toate bisericile romanesti din Ardeal si partile ungu-

resti, af ail de acele biserici peste care, cu Invoirea noastr, pastoreste Vladica Spiridon, care e si dansul Roman .
La 7 Ianuarie 1.597, Hasan Pasa din Belgrad dadea de stire
ca. Sultanul a trimes steag de domnie lui Mihai Viteazul asa
a atat acesta cat si Intreaga Tara Romaneasca se gaseste in pace
bung . In Mai, domnul insusi seria cancelarului Poloniei, lui loan
Zamoyski, in legatura cu un negustor de blanuri din Liov: o pentruca trebue sa platesc tributul si A' trimet cateva zibeline imparatului Turciei .

Mihai Titeazul i Imperialii. Ca intelegerea cu Turcii nu era

deck, un ragaz pentru a se pregati mai bine, ne-o arata tratativele ce au loe intre timp cu Imperialii. Inca' din Aprilie 1597, incercase Mihai, printr'un sol de -Laing, o apropiere de Rudolf al
II-lea; dupa lupta dela Calugareni, el ii trimisese, in semn de
deosebita atentie, unul din steagurile cucerite dela dusman si
anume, pe cel mai insemnat, steagul verde 'al profetului. Cu prilejul vizitei la Alba Julia, in Dechemvrie 1596, dandu-si seama
de slabiciunea lui Sigismund Balhory, hotri Mihai sa stranga
mai mult legaturile si, In consecintA, expedie o solie alcatuita
din Banul Mihalcea si Sasul Marcu Schonkebonk. Audienta avu
loe la Praga, la 12 Februarie 1597. Schonkebonk ceru ca imparatul sa ja sub protectia sa Tara Romaneasca si sa-i asigure mijloacele materiale pentru intretinerea unei armate.
Rudolf, dandu-si seama de folosul pe care i-1 aducea o asemenea propunere, accepta si hotari sa acorde subsidiile necesare
pentru 4000 de ostasi. In Iulie 1597, banii soseau intr'adevar la
Targoviste. Urmar Inca' doua solii una din partea lui Mihai,
in Octomvrie, alta din partea imparatului In Ianuarie urmtor,
'Ana cand, In afarsit, se ajunse la un tratat formal, incheiat la
9 Iunie 1598, la manastirea Dealului. Rudolf se obliga sa-i dea
lui Mihai plata pentru 5000 de soldati, si eventual, Inca pentru
atatia, precum si armament: tunuri, praf, gloante si alte unelte
de razboiu . Domnul Tarii Romanesti, recunoscand suzeranitatea
imparatului, Insa fall plata vreunui tribut sau a vreunei dari ,
se obliga In schimb BA lupte pentru departarea Turcilor si a
altor dusmani dela Transilvania, Tara Romaneasca s'i partile Ungariei . Fugarii si dezertorii vor fi urmariti si extradati, libertatea
www.dacoromanica.ro

MIHAI VITEAZUL

I IMPERIALII

275

eredintei e asigurata, aceea a comertului de asemenea. Mihai va

primi un castel In Ungaria sau in Transilvania, cu venituri sufi-

ciente pentru a tri, potrivit rangului, in cazul nand ar trebui

sd-si pdraseasca tare. Dui:a cum se vede, e o mare deosebire intre
acest tratat i acela din 1595, incheiat cu infumuratul i nestator-

nicul Sigismund Bthory. La curtea impdrateasca se pretniau

acum in mod deosebit meritele lui Mihai; arhiducele Maximilian,
fratele lui Rudolf, Ii aduce laude, spunAnd ca el a fost zidul
apararea acestor tari .
Scurta vreme dupa incheierea tratatului, reincepu razboiul cu
Turcii. Acestia aflasera de sigur cele petrecute i deschisera ei

ostilitatile. Pap de Silistra, dupa sfatul i indemnul Pasei de

Vidin, intrd cu osti in tara sa apuce scaunul lui Mihai Voda *;
este lug batut de &are Dumitru Vornicul, care-i ja i cloud. steaguri. Mihai insusi trece Dundrea, asediazd Nicopole (10 Septemvrie 1598), pradd pAna in Balcani, arzAnd peste 2000 de sate
si bate in cloud* rAnduri pe Turcii din Vidin. In cea de a doua lupta,
domnul era cAt pe aci BA' fie ucis. lata ce povesteste cronica tarn:
Gonind Turcii i risipindu-i in toate partile, ear Turcii, frig o

ceata, deed vazura peirea, ei se intoarsera cu mare krborie asupra lui Mihai Voda. i atuncea se alese unul den Turci cu sulita
si o imponcisa asupra pAntecelui lui Mihai Voda si o infipse in
pAntece, iar Mihai Vod daca vazu ea piere, el apuc sulita cu
amAndou mAinile de fier i cauta in toate partile, ca sa-i vie
cineva den bojari ajutoriu sa-1 izbaveasc den peire. Si Mtn mai
aproape nu se aflara far 2 boiari anume Preda Buzescul i cu
frate-sau Stroe Stolnicul, ci grabira i tajara capul Turcului si pre
celelalte sotii ale lui i izbvira pe Mihai Voda din mAinile Turcilor
. Dela Vidin, inaintard
stile muntene, pradAnd, pana la Cladova unde cAstigara o nou

i multa barblie aratara Buzestii

biruinta; abia la 5/15 Noemvrie se trecu Dundrea indarat.

suma de tarani sArbi i bulgari, flied strdmutati .cu acest prilej
in la* cronica lui Szamoskzy &A cifra de 12.000; Mihai nisi*
spune ca au fost 16.000.
In aceeasi vreme, avea loo o mare luptd in jurul cetAii Oradea

Mare. In Ardeal se petrecuser in ultimele luni evenimente Insemnate. Sigismund B'thory, ne mai putAnd suporta, se vede,
permanenta incordare pe care o impuneau imprejurarile, se
18*

www.dacoromanica.ro

276

MIHAI VITEAZUL

hotrise, la inceputul lui Aprilie 1598, s prseasc tara, cednd-o

Imperialilor i retrgandu-se In ducatele de Oppeln i Ratibor

din Silezia pe care acetia i le oferiser in schimb. Dup cateva
luni numai, clAnduli seam de marea greeal pe care o fcuse,
ce se comparau srccioasele ducate sileziene cu frumosul i
bogatul Ardeal Sigismund se intoarse Ins, pe furi. La 20 August
era In Cluj ; dieta 11 proclam din nou principe, comisarii cari

guvernau tara In numele lui Rudolf fur arestati. Aceast vEste

neateptat provoc turburare la Praga; imperialii credeau c au
Ardealul asigurat i acum totul se punea din nou In discutie ;
se exprim chiar fti prerea ca Mihai, ajutat de Sai i de Secui,
s izgoneasc pe Sigismund. Scparea pentru moment a acestuia
din urm se datord faptului ed Turcii Impreun cu Ttarii atacar Oradia Mare (vezi fig. 83). Mihai, dei avea de luptat la
el In tar cu pava de Silistra, i dei fusese umilit de Sigismund,
nu preget s trimeat un ajutor de 1500 de oameni sub comanda
agi Leca. Mai presus de resentimentele personale, marele domn
punea datoria de a apra cauza cretinttii; aceasta 11 face ca,
inainte de a fi atacat Oradea, sa-1 ameninte pe Sigismund c
dac se impac cumva cu Turcii dela un asemenea creier te
puteai atepta la once atunci ii va fi el in loo pgn i Turc
destul *. Tot aceast contiint a datoriei sale 11 face pe Mihai
dupd ce se produsese atacul Orzii, s" intervin la 1mprat ca
nu-1 izgoneasc pe Sigismund, deoarece n'ar fi spre folosul oretinttii.
Sfaritul anului 1598 gsi prin urmare pe Mihai din nou In
lupt cu Turcii. Replica acestora nu IntArzie de altfel; indat
ce se desprimvr, In Martie 1599, ei fcur o expeditie de prad
pe trmul stang al Dunrii; un document intern din acea vreme
e datat: 17 Iunie, dup6 prada Agarenilor, &And au prdat i
robit Tara Romneased : Dup toate probabilittile, a fost o
expeditie rapid, ca aceea a Ttarilor din toamna lui 1596; cetele
prdalnice nu sttur s dea fate' cu domnul. Drept rzbunare,
acesta 1i trimise din nou otii peste Dunre. Oblucifa, unde era
vechiul vad de trecere al negustorilor i al otilor, fu erg i pradat, locuitorii czur In robie; o mare caravan de negustori
moldoveni, poloni, spanioli, ba unul i din Anglia, 1i pierdu toate
mrfurile.

www.dacoromanica.ro

.,

,;.
r
G

N
-1"..act..

t.
Za:134,.

ot,
- ..SirMI.,

. 04. 4

AN, , .,

--,14:-''

t...,..fro.,4:91te

`o
.11111-

....

.A.

'

kk

-Li.

1, ..f

'
1

...k

-411111411.

Li,

IL

= ,.- ..iwo..

,.........____--

AL.,' TF k CoNTM1ACTVR.

-ii...

/
...,__________,......_.,_..,- -

.4" ell- AM'''.

. et...4 ;

.....

',..

41111'5.717-4
,oak,./- _oft,

.L1k. 4'

2......e.

,,

---.---40rfk>4.11
i'

'

3.

.,-ih.... 14

.6"W tl'
-4-

i:Nbo.

112:111V4-4

;11"-: o tiall

t
.......

..

offj

4.',444--t-'

1..44

- - -mow

IN viLfTkrt:<, c,uos N,WeAni 0...0: uBfR vstGriE wit' off Vor,i Tv1,(C10, BELEGRT.T CEVST.S1._A17_9

F1g. 83, Ased1u1 OrAz11 Marl de eltre Turel, In 1598. Stampl contemporana,

www.dacoromanica.ro

, r5

278

MIHAI VITEAZUL

Pe and se petreceau aceste lucruri, In Ardeal avea loc o nou

schimbare. Sigismund Bthory, eland Inca o dovada de seriozitate
i consecventa, parasi pentru a doua oar carmuirea i facu sa
fie ales ca principe varul sau, cardinalul Andrei Bthory, pe care
pana atunci 11 dum6nise (29 Martie 1599). Acest fapt modifica
Irish' In chip esential situatia politica. Inteadevar, noul principe
era prietenul devotat i. protejatul Polonilor, in a caror tara traise
mult timp pe langa cancelarul Zamoyski i care 11 ajutasera cu
bani; era, prin urmare, qi prietenul lui Ieremia Movirg, care obtinuse scaunul Moldovei tot multumita cancelarului Zamoyski.
Cum lrisa atat Polonia cat i Moldova erau In bune raporturi cu
Turcii, chiar In legaturi stranse, rezulta cu necesitate i pentru
Andrei Bthory aceeai atitudine. Nu-i de mirare deci c el trimite agentului sau la Poarta instructiuni precise In vederea Incheierii pacii, ihstrucliuni In al caror preambul se spune lamurit:
voim sa ne intoarcem la buna pace de mai Inainte i ea recurgem
la puternicul Imparat (Sultanul I) i sa ne punem sub fidelitatea
Puterniciei sale . Mihai se vedea prin urmare Inconjurat din
toate prtile de dumani, risca, la un moment dat, sa fie atacat
de pretutindeni. E adevrat ea, la Inceput, Andrei Bthory rasa
86 se creada ca nu dumnete pe domnul muntean; In instructiunile pentru Incheierea pacii, trimise la Constantinopol, specifica,

privitor la Tara Romaneasca, mentinerea lui Mihai dimpreuna

cu fiul sau i urmaii sal. . De aceea, el se i crede In drept de
a cere acestuia relnoirea tratatului Incheiat cu Sigismund Bthory In 1595. Neavand lncotro, simtind de jur Imprejur nurnai
dumani, Mihai consimti i la acest dureros sacrificiu; In actul
pe care-1 da, la Targovite, la 26 Iunie 1599, nu se mai Inira
Irma, conditiile una cate una, ci se pune numai o formula generala, prevaand 4 credinta, dreptate i ascultare . Realitatea era
Insa alta.
Andrei Bthory ar fi fost bucuros sa-1 vada pe Mihai scos.

din domnie Inca inainte de a se Incheia actul din 26 Iunie, el

trimisese la Targovite un sol anume Tama Ciomortan spre a
spune voevodului c trebue sa paraseasca tara. Socofeala era ca
In locul au sa fie pus fratele lui Ieremia Movila, anume Simeon
pe care-1 sprijineau i Turcii i Polonii. Fag de protestul indignat
al lui Mihai, care aminti toate sacrificiile pe care le Mouse In lupta
www.dacoromanica.ro

MIHAI VITEAZUL

I IMPERIALII

279

impotriva necredincioilor, precum i jurdmintele ce le-am jurat

intre noi s5. nu ne prsim unul pe altul pAra la moarte , lucrul

nu avu nicio urmare imediat, dimpotriv se ajunsese la recon-

firmarea dela 26 Iunie. Mihai era lug acum prevenit. Vzndu-se amenintat s fie scos din propria sa tar', se hotr4te s'o
ja inainte i s atace el pe adversar. Boierii erau de acord; impratul Rudolf, sezisat In Iulie 1599 printr'o solie alcgtuit. din
Stoichit vistierul i Petre Grigorovici, 1i dkluse asentimentul.
Cand ii sosi, In August, rspunsul dela Praga, Mihai era in tabr,
la Ploieti. Expeditia intArzie totui mai bine de o lun, din

cauza ezitrilor lui George Basta, generalul imperial, care trebuia s atace la rndul lui Ardealul din spre apus. Vzand
lucrul se lungete i Ca' Rudolf nu trimite lui Basta un nou ordin

expres, temndu-se, pe de alt parte, ca Intre timp s nu se

producA vreo alt complica%ie, Mihai se hotri s actioneze
singur. Dup' cum ideea cuceririi Ardealului fusese a lui, iar nu
sugerat de Imperiali, tot aa i infdptuirea acestei ideii aparlinu exclusiv. Ea formeaz unul din marile titluri de glorie ale

eroului, putnd servi ca model de actiune militara i politicA.

Mivrile de trupe fur calculate dinainte i se efectuar cu atta
precizie inat, in ziva i ceasul hotrit, ele ingaduira lupta In conditiile pe care le dorise Mihai. Un prim corp de oaste, mai mare,
prin pasul Buzului,
comandat de domnul insui trecu
la 5 Octomvrie 1599. Planul era ca, In drum, s ridice i pe Secui,

dumanii Bthoretilor acetia le rpiser vechile lor privilegii i inteadevr el izbuti: Secuii alergar In mare numr
sub steagurile muntene. Saii din Braov trimiser daruri i asi-

gurar pe domn de neutralitatea lor. Cateva sate din tinutul

Brsei fur aprinse de lefegii, apoi oastea, sporit acum cu contingentul secuiesc, Ii continu' drumul prin Fagra spre Sibiu.
In acest timp, venea pe Olt, pe la Turnu-Rou, cea de a doua
armata munteand, comandata de fratii Buzeti, de Udrea i de
Baba Novac. Jonctiunea se fAcu la satul Tlmaciu, In ziva de

16/26 Octomvrie; a doua zi, oastea se gsea In fata Sibiului,

ocupnd satul elimbr i inltimea movila Turcilor (Turkenhiigel); vezi fig. 84). Flosul Andrei Bthory, care la inceputul
campaniei se ludase c' va distruge pe Mihai, dndu-i acum
searna de realitate, incerci un demers in extremis trimise pe
www.dacoromanica.ro

280

MIHAI VITEAZUL

nuntiul papal Malaspina In tabara voevodului spre a-1 Indupleca

sa renunte la luptd i sd se retragd. Raspunsul acestuia e categoric:
n'a venit din dorinia lui, ci obligat de atitudinea lui Bthory care
s'a aliat cu Turcul i a vrut sa-1 scoata din propria sa tara. Nu e
vina lui deci,Idaca In Ice de ange turcesc, va curge sange de al
cretinilor. Malaspina n'are de altfel cum sa mai comunice acest,
rasnuns, deoarece e oprit in tabard i. lupta incepe de Indata (18/28.
Octomvrie 1599). Izvoarele nu
concord In ce priveqte numdrul

ostailor lui Mihai; dupd tog&

probabilitlile ins, ei nu dep-eau cu mult cifra de 20.000..

Se/Imberg

Andrei Bthory avea o oast&

aproape egald; nuntiul Malaspina spune: 15-16.000 de
oameni, Mihai afirmd c erau
25.000. Primul atac fu dat la
orele

9 diminea0 de care

Baba Novae ; urm un contraatac unguresc, dupa aceea un

nou atac al alor notri i iarai

unul din partea lui Bthory,

Fig. 84.

Lupta dela $elimbir (Selimberg).

1 Tabara 1u1 Andrei Bithory. 2 Locul de

unde a asistat Andrei Bathory la desasurarea
luptel. 3-7 Corpurile de trupi ale lui Andrei
Bithory (4 Moise Szleky). 8-11 Corpurile de
trupl ale lui Mihai Viteazul (8 Baba Novae,
10 Aga Leca, 11 Mihai Viteazul).

Dupa acesta din urind, se pare&

c biruinta va ramane de partea
cardinalului: aripa noastra_
stanga se retragea ; ostaii !neepuserd s se risipeascd. Atunci

interveni, Intocmai ca la Ulu;

Imbarbdtanduli
trupele, cerandu-le sd-i fug
greni, Mihai insuO
datoria, el se aruncd la atac cu cea mai mare vitejie i Indrazneal (con grandissimo valore e temerit), izbutind astfel nu_
numai sa respinga pe Unguri, dar sa bo prizonier pe 11160 comandantul armatei adverse, pe generalul Gaspar Kornis. Laudarosul Bthory care, prudent, urradrea de pe o Inaltime, mersul_
bataliei, nu mai atepta sfaritul i, Wand tocmai invers de cum.

Meuse Mihai, fugi Insoit numai de cativa nemei, spre muntii

din rasaritul Ardealului, cu gand s treaca In Moldova. Biruitorul
ar fi putut distruge lntreaga armata ungureascii; dupa interventia.
www.dacoromanica.ro

MIHAI/VITEAZUL $1 IMPERIALII

281'

lui Malaspina, el o cruth totui. Cdzuserd pe ampul de lupa

2027 de ostai, 1000 fuseserd luati prizonieri, de asemenea 45 detunuri i mai multe steaguri. Sibiul se supuse numai d ecat ;.
pestre trei zile, la 21 Octomvrie (1 Nov. stil nou), Mihai intra In
Alba-Julia. Descrierea alaiului, strlucit, e Pcutd de un o ontemporan: Voevodul clare, pe un cal roib, purta o tunic6 alb i pe

deasupra o manta de aceea0 coloare, avAnd brodati cu fir, mai

multi ohni. Pe cap avea bine cunoscuta cum, al crei su rguciu,

pene de cocor, era prins printr'o cope de aur; sabia, btut

In rubine i Impodobit cu aur, atrna In stnga; ciorapii erau de
mtase alb, cismele de sliftian galben. Opt slujitori, f rumos.
Imbrdc4i, duceau de friu opt cai minunai, cu eile bogat trapoCu

110111A0.

TeZA.vaav.
ff:STC

6:Tilafe ORE
HA

aLLI:
Fig. 85.

Medalla de aur batuta de M thai Viteazul tn anul 160.0,

ea stapanitor al Ardealulut 81 al 'l'AM Romane4tl.

dobite, veneau apoi trmb4aii i dup acetia lutarii zicnci

din vioare. Urmau boierii i cdpitanii, ImbrAcald i ei somptuos,
apoi lungile iruri de ostai. De o parte i de alta a voevodului,
plecate spre pmnt, erau purtate steagurile luate dela Andrei
Bthory. La poqile oraului, Mihai primi cheile trimise de episcopul Naprgy; curAnd dupd aceea i se aduse, In 22 de care, vistieria cardinalului, prelmind peste 200.000 de florini. S'au gsit,
intre altele, vase de argint masiv, aa de grele, ca unul nu puteo..
fi ridicat de doi oameni. Nobilii unguri i se inchinard; oraele
ceta/He, dar de cAteva la granita de nord-vest a Ardealului,
care apucaser a intra ostaii lui Basta, facuril la fe!: -tara era la
picioarele Invingtorului (vezi

fig. 85).

www.dacoromanica.ro

282

MIHAI VITEAZUL

Intre timp, Andrei Bthory pierea de o moarte nOpraznia.

UrmOrit de aproape de cete de Secui, ramas In cele din urmA
numai cu 2 insotitori, el fu ucis cu lovituri de topor In coliba
unui pstor din munti. Capul su, purtand dot& rAni, una la
frunte, alta la ceard, fu adus la Alba-Iulia i infOtisat lui Mihai;
doamna Stanca, plngnd, ar fi spus atunci: gracul pop,
sracul popg . Domnul porunci s i se aducd i trupul si-i fdcu
o inmormntare frumoas, mergnd el insusi, cu lumnarea
aprins in mnO, dupd cosciug.

Ardealul sub Mihai Titeazul. Carmuirea Ardealului a pus lui

Mihai Viteazul o serie de probleme noi i grele, deoarece tara
cucerit prin lupta dela 8elimbAr avea alt structura
social i administrativ6 deal Muntenia. Trebuia o vast opera

de adaptare, de transformare treptat; o schimbare brusa, o

rupere complet cu trecutul era cu neputinta. In scurtul rOstimp

aproape 11 luni at a durat stpanirea lui Mihai peste munti,

gAsim inceputul acestei transformOri.

Trebuia mai Mt& precizat latura juridicg, de legitimitate,

a stpnirii. Fatd de ai sdi, in hrisoavele slave, biruitorul dela
zicea, e adevOrat, Domn din mila lui Dumnezeu
al reirii Romnefti i al Ardealului ; pe de alt parte, dieta 11
numeste principele nostru milostiv sau milostivul nostru
domn . ROmnea Ins recunoasterea faptului de atre cei doi
suverani cari aveau un cuvnt de spus in aceast privint: ImpAratuI dela Praga si Sultanul. Acesta din urrnA, fag de asigurdrile lui Mihai, nu formur obiectiuni

trimise steag de domnie

att pentru el, ca stpnitor al Ardealului, at i pentru fiul sOu

Nicolae-Pdtrascu pe care Mihai 11 rsase in locul sOu, in Muntenia. Rudolf se arOtO Ins mult mai greoi, mai bOnuitor. Necontenit avura loe schimburi de solii i tratative, se urmA o intreagA

corespondent, se fcur rapoarte peste rapoarte, Ora and

bolraviciosul impOrat s se decid6 in sfrsit a recunoaste pe
Mihai nu ca principe cum voia acesta, ci ca guvernator al Ardealului; i inc, hotrirea se lu prea trziu (22 Septemvrie 1600),
intre timp avnd loe lupta dela Mirsrdu (18 Septemvrie 1600).

In sfatul princiar corespunand divanului dela noi Mihai

numi pe episcopul Naprgyi, pe Gaspar Kornis, pe stefan Cski
si pe Moise Szkely, Unguri cu totii. Primul era cancelar, ultimul

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL SUB MIHAI VITEAZUL

283

comandantul armatei. Dintre boierii munteni, i se dadu lui Stoica

din Stramba dregtoria de postelnic, iar lui Raman, aceea de

-vistiernic. Mai tarziu, dupd cucerirea Moldovei, gasim in sfat
pe banul Mihalcea, pe logofatul Teodosie i pe comisul Leca.
In ce privete carmuirea comitatelor i districtelor corespun-

zand judetelor sau -tinuturilor noastre se lasara mai peste tot

vechii pani; in cetati fur aezati insa capitani de ai lui Mihai
anume: la Fagara, capitanul Farca, la Gherla i la Chioarul,
aga Leca, la Gurghiu, Constantin stolnicul. Se dadura i insarcinari speciale, de caracter administrativ, fiscal i politienesc:
cunoatem in privin-ta aceasta numele lui Saya armaul, al lui
Damian postelnicul i al lui Todor spatarul.
O institutie proprie Ardealului
ceva corespunztor in
Tara Romaneasca i in Moldova era dieta. Ea se alcatuia din
reprezentantii celor trei natiuni adic a nobililor, SaOlor i
Secuilor .1 se convoca de cate ori trebuiau luate hotariri 1nsemmate fie de ordin politic (alegerea principelui), fie de ordin fiscal,
administrativ sau social. Mihai Viteazul a convocat in patru ran-

duri dieta prima ail la Alba-Julia intre 20 i 28 Noemvrie

1599, a doua era. la Braov intre 12 i 15 Martie 1600, a treia
card' tot la Alba-Julia, intre 20 i 27 Iulie 1600 . Cea de a patra
dieta, convocata pe ziva de 1. Septemvrie 1600 la Sebe, nu s'a

mai putut tine, nemeii rasculati, intrunindu-se la Turda. In

tustrele dietele tinute s'au votat impozitele de care avea nevoie

neaparata domnul; s'au confirmat in prima dieta vechile

privilegii ale Secuilor; s'au luat In cea de a treia dupe dorinfa expresei a lui Mihai meisuri pentru imbuneitatirea steirii ioba-

gilor qi a preotilor romdni din Ardeal. Membrfi dietei, lap.' de

aceasta dorinta, consemnata astfel: *pofteti Maria Ta stapanul
nostru milostiv ca satele lazuite, satele ungureti i saseti,
ingaduie paunat liber in locurile i in hotarul necultivat, satelor
romaneti ce skit hotarnice cu ele hotarasc K din respect fat
de Maria Ta
ca toate satele lazuite, atat cele ungureti cat fi
cele saseti, sa dea satelor romaneti precum i satele romane0i
.altor sate romaneti paunat liber pentru cai, boi, porci i junci,
afara de oi . De asemenea, fag de a doua dorintri a Mariei Tale
ca persoanele preotilor romani &a nu poata fi silite de nimeni la
robot hotarate ca. preotii romani ail fie scutiti pretutindeni,
www.dacoromanica.ro

284

MIHAI VITEAZUL

In persoana lor, de astfel de slujbe . Aa dar spun membrii

dietei

am respectat i in aceasta privint. dorinta Mariei Tale .

Interventia repetata a lui Mihai Viteazul e un fapt de cea mai

mare insemnatate: el ne arat ca marele domn a avut contiinta
solidaritatii de rasa cu nenorocitii iobagi ai Ardealului i ca a

cautat, atat cat li ingaduiau imprejurarile i mijloacele, sa

uureze soarta. Cu sigurant, daca n'ar fi fost rapus mielete
pe campia Turzii, el ar fi luat i alte masuri in favoarea lor.
Grija pe care a purtat-o Mihai elementului romanese din Ardeal se vede i din solicitudinea pe care a aratat-o bisericei ortodoxe de acolo. Inca dui:4 vizita pe care o Meuse in Dechemvrie
1596 (vezi mai sus p. 273), el ridica o manastire in insai AlbaIulia, langa zidul cetatii. Ldcaul era gata In cursul anului 1597;
aci a fost inmormantat Aron Vod, domnul Moldovei. Dupa ce
birue pe Andrei Bthcfry, Mihai face din aceastd manastire refedinfa mitropolitului romitn din Ardeal; cel dintai ierarh al
nostru instalat in Alba-Julia a fost loan vladica ot Belgrad ;

mai Inainte, statuse in manastirea Prislopului, din Tara Hategului (v. i mai jos p. 322). In partile de miaza-noapte, ale Maramureplui, era Inca mai de mult, o episcopie ortodoxa, cu reedinta in oraul Munkcs. In ultimul timp, pdstoriserd aci
tenii ; In 1597 insa, Mihai trimite, cu voia lui Sigismund Bthory,.
pe un Roman anume, pe Serghie, egumenul Tismenii. i in alte
parti au fost adui clerici romani; izvoarele ne vorbesc astfel de
calugdrii munteni i moldoveni aezati in mnastirea din Alba-

Julia, de preotul Neagoslav, originar din Targul de Floci, locur

copildriei ci tinerefii lui Mihai trimis ca ajutor al protopopului
Braovului, la biserica Sf. Nicolae din chei, in sfarit de preotii
pe care domnul i-a rspandit o in toate satele , la marginile Ardealului, ceea ce da de banuit, in Ianuarie 1600, lui Gheorghe
Basta. Sunt tot atatea dovezi de interesul pe care l-a purtat Mihai,
prin biserica, Romanilor din Ardeal.
Ca n'a putut face mai mult, e explicabil nu numai prin timpul
scurt cat a durat stapnirea lui, dar i prin puterea pe care o.
reprezentau corpurile constituite pe care le-a gasit el in Ardeal,
adicd nobilii, cu intinsele lor proprietati, Secuii care de altfel l-au
ajutat i Safii, cu numeroasele i bogatele lor orae. Fag de
acetia, iobagii romani aveau numai superioritatea numarului;
www.dacoromanica.ro

CUCERIREA MOLDOVEI

285

altfel, sub raportul economic, militar 0 politic, erau In inferioritate. A se sprijini pe cei dintai i a-i ridica impotriva pe toti
ar fi fost o Incercare extrem de riscata ; Mihai nu s'a
simtit destul de tare ca s'o faca. Iobagii din sate s'au micat, e
adevarat, 1ndata ce s'a rspAndit vestea biruintei dela Selimbar
0 au inceput s atace pe nobili. Cronicarul ungur Szamoskzy
ne spune chiar ca ei faceau aceasta Intemeiati pe Increderea
,ce le-o da un principe din neamul lor. . Totui micarea a
fost Inabuita, iar prima dieta, adunat. la Alba-Julia, obtine
dela Mihai Intarirea vechilor privilegii; 11 roag In acelai timp
sa vesteasca ca toti iobagii sa asculte 0 de acum lnainte de
omnii lor ... i sa le fie supui, aa lncat darea Mariei Tale 0
aprovizionarea otirii s'o putem aduna . Nici Indemnul marei
majoritati a boierilor munteni cari ar fi vrut s puna mana pe
moiile nemeilor din Ardeal, n'a putut determina pe Mihai la
o masura radicala ; el s'a multurnit s dea doar catorva dregatori
unele proprietati: astfel banul Mihalcea a primit Uioara, armaul
Saya, domeniul Jeciu, Stoica postelnicul o parte din fostele proprietati ale arhiducesei Maria-Christerna, sotia, pentru scurt
-Limp, a lui Sigismund Bthory. Incolo, nobilii ardeleni i-au
vazut moiile Intrite, ha multi dintre ei au primit chiar i altele
noi; tot aa ormelor li s'au confirmat vechile privilegii. Ceea ce
n'a impiedicat fug pe aceia0 nobili ca, la cateva luni doar,
se ridice Impotriva celui care le lasase nu numai vieata, dar 0
averile 0, la multi, chiar dregatoriile.
Cucerirea Moldovei. Fata de atitudinea ostila pe care o adoptase
Ieremia Movila, Mihai se gandise, Inca din 1597, s. ocupe Moldova i scrisese In acest sens lui Sigismund Bthory. Primind
insa sfatul sa mai atepte, expeditia fusese atunci amanata. Dupa
.cucerirea Ardealului Insa, el revine la vechiul sau plan. Pe lang.

motivele anterioare foarte serioase de dumanie, se adaogase acum i faptul ca Ieremia care adapostea la curtea sa pe
fostul principe al Ardealului, incercase s omoare pe Mihai ea
otravei saa prin trcidare . Indepartarea acestui Inverunat adversar
se impunea; o cerca nu numai siguranta personala a biruitorului
dela Selimbar, nu numai linitea Trii Romaneti la al card tron
ravnea Simion Movila, fratele lui Ieremia, dar i ratdunea Insa'i a
luptei duse de coalitia cretina. Prin izgonirea domnului Moldovei,

www.dacoromanica.ro

286

MIHAI VITEAZUL

se slObeau fortele turceti, se impiedica un atac al Ardealului din

spre rdsrit, se revenea la situatia din 1594-1595, cand tustrele tarile romanesiti luptau solidare impotriva aceluia durnan.

Era ing i o dificultate insemnat: opozitia Poloniei care

voia s-i pastreze Moldova in zona ei de influenti. De aceea,
curtea dela Praga ezita s autorize o expeditie de cucerire: se
temea de conflictul ce ar fi urmat cu suzeranii cretini ai lui Ieremia. Se poate afirma prin urmare c meritul ocuprii Moldovei

revine exclusiv lui Mihai Viteazul care, dupa cum am aratat,

urmArea de altfel inca din 1597 acest plan.
Armata care a trecut muntii, pela Oituz, in prirnvara anului
1600, numara 17.600 de oameni; pe lang lefegiii lui, unguri, cazaci i din Balcani, Mihai mai avea i un corp de 2000 de Moldoveni. La 4/14 Mai, ostaii coborau valea Trotuului, in timp
ce un detaament ptrundea prin Nord, pe la Ceimpulung, iar un
al doilea trecea Milcovul, venind din Tara Romaneasca. La 10.
Mai, se atinsese Baceiul, la 11. Romanul; Polonii, trimii inainte
s intampine pe nvlitor, fur batuti; Ieremia se retrase la Hotin.
Cetatea Neamfului i Suceava ar fi putut rezista; ele nazur insa

numai decat, mai mult de spaima decat de lupt, apratorii infricondu-se ea au de infruntat pe Mihai. O a doua batOlie, chiar
In fata cetatii Hotinului, se isprvi iardi defavorabil lui Ieremia.
Acesta se inchise in cetate i, putin dup aceea, fugi peste Nistru,

la Camenita. Campania durase mai putin de trei sOptOmani:.

invingtorul dela Selimbar stApanea acum i cea de a treia tara
rgmaneasca.

Dela Hotin, care nu putuse fi luat, cOci pentru aceasta ar fi

trebuit un asediu indelungat, Mihai veni la Iai. Aci, el convoca

pe boieri care-i prestara jurOmant de credinta cronica mun. tean

spune ca acetia i-ar fi cerut chiar pe fiul sau, pe NicolaePatracu, ca domn i scuti de dari timp de ase ani pe locuitorii
oraelor i satelor distruse in timpul rkboiului. In acelai timp,
deoarece tara ramdsese rara carmuitori bisericeti mitropolitul

i episcopii insoldsera in exil pe Ieremia Movild Mihai convoca la Iai i un sinod, sub conducerea mitropolitului Dionisie Rally, care caterisi pe ierarhii fugiti i numi pe altii noi
in locul lor. Preedintele sinodului, Rally, deveni mitropolit al
Moldovei, Anastasie fu uns ca episcop al Ridautilor, iar Filotei
www.dacoromanica.ro

CUCERIREA MOLDOVEI

287

ca episcop al Romanului. Totdeodata domnul intari manastirilor

mosiile lor ; ni s'au pastrat hrisoavele date Agapiei, Pangaratilor,
Bistritei, Neamtului si manastirei Sf. Saya.
Vara anului 1600 inseamna momentul culminant al puterii
lui Mihai; el stapaneste acum cdte fi trele feirile rometnefti; cuvantul

lui e ascultat dela Nistru pana in Banat si din Maramure Ora

la Dunare. In hrisoavele sale, el se intituleaza lo Mihail Voevod,
din mila lui Dumnezeu, domn al Tara Romeinefti, al Ardealului
fi a toatti tara Moldovei (41w IFIHVHA KOMOAd KONSTIO AiHAOCTTIO
rocnomp-k RAJ:HMO

allA*ACKOE

KKCOE

3f MAN

MOA,I,OgeKOH

noua sa pecete are o legenda aproape identic. Niciodat un

Voevod roman nu stapanise atata intindere de pamant, iar in.
ce priveste faima, numai pe vremea lui Stefan cel Mare, se mai
rostisera aprecien i atat de magulitoare. Dupa cucerirea Mol-

dovei, vestitul rege al Frantei, Henric al IV-lea, scria: Se zice

ca. Romanul e foarte tare i ea planurile lui creso potrivit Cu izbanzile . Iar o publicatie din Roma avea urmatoarele entusiaste
cuvinte: Daca a fost vreodata un principe in lume demn de
glorie pentru actiuni eroice, acesta e signor Mihai principele Valahiei . Viteazul nostru domn atrasese atentia intregei Europe:
se tiparesc o suma de publicatii ocazionale cuprinzand stiri despre luptele lui; biruinta lui dela Calugareni ii gaseste ecoul
'Ana si intr'o piesa de teatru italiana contemporana; crestinii
din Balcani se uitau la el ca la un adevarat mantuitor, care avea
scape din robia turceasca, Polonii se temeau ca nu cumva sa
cuprinda si tara lor. Temerea era cu atat mai indreptatita, cu cat
Mihai se bucura de numeroase i puternice simpatii intre ortodocsii

din Polonia, in fruntea carora sta cneazul Con,stantin Vasile de

Ostrog. El era, pe de alta parte, in legaturi i cu Tarul dela Moscova, eu Boris Gudunov; dela predecesorul acestuia, dela Fedor,
fiul lui Ivan cel Groaznic, primise chiar, in 1597, o insemnata
suma de bani, atat ca danie pentru bisericile din Ord' cat i ca
ajutor pentru plata lefegiilor. Temerile Polonilor Irma nu se adeverira; Mihai, preocupat de problema Ardealului, pentru a carui
recunoastere ducea necontenit tratative cu imparatul Rudolf, se
intoarse indarat, la Alba-Iulia,. si parasi planul unei navaliri peste
Nistru. In locul lui, ramase la Iasi un consiliu alcatuit din patru
boieri, toti munteni, anume Udrea banul, Andronie vistierul,
www.dacoromanica.ro

288

MIHAI VITEAZUL

Saya armaul i Negrea spatarul. Acetia-trebuiau s administreze

tara pana ce Mihai va trimete un domn care s. stapaneasca in

numele Eau i dupa indicatiile sale. La inceput, era vorba sa vie
4tefan, fiul lui Petru chiopul; apoi boierii moldoveni cerura, fara
rezultat insa, pe Nicolae-Peitra,scu, In cele din urma fu trimis
Marcu Vocid, fiul lui Petru Cercel, avand ca prim sfetnic pe Preda

Buzescu. Dar de abia sosit, acesta trebui sa paraseasck domnia

din cauza evenimentelor care se precipitara i care avura drept
rezultat final prbuirea lntregei constructii a lui Mihai.
Infrfiagerea. In istoria Romanilor nu cunoatem un alt caz
In care prabuirea sa fi urmat atat de repede momentului de
glorie culminanta. In istoria universala, pastrand proportiile, e
un singur caz asemanator, acela al lui Napoleon I. La amandou
aceste mari figuri ale istoriei gasim o actiune militara, purtand
pecetea geniului, intinse cuceriri teritoriale, o infrangere hotari-

toare (Miraslau Leipzig), apoi o reluare a actiunii 0, in cele

din urma, un sfarit impresionant. Asemanarea merge i mai
departe, In ce privete temperamentul: aceeai vointa, aceleai
izbucniri violente, aceeai repeziciune in hotariri.
Cauzele caderii lui Mihai au fost pe de o parte rascoala nobililor ardeleni i intelegerea lor cu generalul imperial Basta, pe
de alta parte dumania Polonilor. Cea dintai se explica la randul
ei prin mai multe fapte, atat de ordin material cat i sufletesc.
Nemeii unguri se Impacau greu Cu gandul sa aiba drept stapanitor pe un Valah , din neamul iobagilor lor. Li se parea aceasta
o umilinta; ar fi admis-o totui, dac nu s'ar fi adaugat presiunea
fiscali mai ales pradaciunile repetate, abuzurile i uciderile
f acute de lefegii nepltiti ai lui Mihai. Acesta avea cele mai mari
dificultati ca sa achite solda ostailor &di. Dela imparatul Rudolf
nu mai primise In ultimul timp subsidiile convenite; Tara Romaneasca era secatuita de necontenitele razboaie i nvliri, aa.
-Meat Intreaga intretinere a armatei aproape 100.000 de taleni

pe Ina c6 zuse asupra Ardealului. Sumele votate de diete nu

ajungeau totui; de aceea, soldatii recurgeau la pradaciuni. In
cursul acestor pradaciuni, a fost distrus In intregime targul
1-luedin care se Mouse insa vinovat, deoarece locuitorii lui ucisesera mai inainte 50 de soldati de ai domnului. In a doua jum5.tate a lui August 1600, se tia de conspiratia unora dintre nemeii
www.dacoromanica.ro

INFRANGEREA

289

unguri; Mihai insu0 o anunta la 23 ale lunii arhiducelui Maximilian, fratele lui Rudolf. La 1 Septemvrie, trebuia s se strAng
dieta la Sebeul-S6sesc spre a hofri sumele necesare unei noi
expeditii militare, impotriva Timiparei; in loe BA' vie la locul
fixat, neme0i se strAng ins4 la Turda, proclam4 rdscoala i aleg
drept conductor pe . tefatz Cski, unul din cei cari se bucuraser
totu0 de favoarea lui Mihai. Moise Szkely, un alt favorit, fugise
mai dinainte i trecuse la Poloni. Clujul, Bistrita, Sibiul 0 In
cele din urm i Braovul, se ridicar 0 ele. Ostaii 1'100 ai domnului erau nesiguri, deoarece nu fusesera pltiti; unii din ei
vreo trei sute de Unguri au trecut chiar de partea rsculatilor ;
o parte din armatd se afla in Moldova, alta in Tara Romneasc:
situatia lui Mihai era grea. Totu0, el ar fi putut Inc6 s sfrkne
s5, impr4tie pe neme0, dac6 acestora nu li s'ar fi adogat
generalul imperial Basta cu lntreaga sa armatk
Pricina care a determinat pe Basta s" acorde ajutorul &Au
Asculatilor a fost atitudinea curtii imperiale fatA de domn. Dup
Infrngerea dela Selimbr, s'a pus problema stApAnirii de lirept
a Ardealului. Rudolf voia s fac6 din aceast tail o provincie
austriack iar Ondul lui Mihai era s5. Ostreze cucerirea pentru
sine. Pe dosul actului cuprinzand cererile Infliate comisarilor

imperiali, voevodul scrie cu ulna sa:

hotaru Ardealului.
Pohta ce-am pohtit, Moldova, Tara Rumdneascei . Au trebuit
zece luni de tratative, cu propuneri i contrapropuneri, Intr'o
atmosfer de bnuieli 0 de intrigi, pentru ca, in cele din urm,
8 se ajungd la o solutie intermediar: Ardealul va rAmAne in
stApAnirea lui Mihai, acesta purtnd Ins titlul de guvernator, ca
reprezentant al imp6ratului j fr recunoa0erea dreptului de
succesiune. Din nefericire insk solutia s'a dat prea tarziu, la 22
Septemvrie 1600; cu ccIteva zile mai inainte, la 18 Septemvrie,
avusese loc lupta hotrltoare dela Mir4s15.u. Basta, vAzAnd ezitdrile 0 bnuielile curtii imperiale, asistAnd apoi la prAd6ciunile
neoranduielile Mcute de mercenari In Ardeal, fiind In sfAr0t,
socilitat insistent de cdtre neme0i rAsculati, trecu de partea aces-

tora. Era o eroare politick care s'a intors apoi Impotriva lui
Rudolf, aa cum au atatat-o evenimentele ulterioare.
Raportul de forte in lupta dela Mir6s1du a fost defavorabil
lui Mihai. Acesta avea 10-12.000 de oameni, in blind parte oaste
19

www.dacoromanica.ro

290

MIHAI VITEAZUL

de stransur, in timp ce Basta dispunea de 18.000 de oameni,

dintre care 6000 soldati alesi, cTreti germani si flamanzi purtand cuirase, precum si muschetari valoni si francezi. Tocmai
din cauza acestei inferioritti, domnul isi alesese, intocmai ca
la Calugreni, o poziOe strategia, bine ap6rat i care nu permitea o invaluire. Pozitia se afla intre Turda si Alba-Julia, in fAa
satului Miraslau, pe un loe ingust, cuprins intre Mure si dea-

luri, avand in fat prAul Lapad, iar la flancul drept o padure

infrit cu santuri. Basta ocupase satul insui i ti dadea seama
de taria pozitiei adversarului. A o ataca insemna sa mearga la
infrAngere; de aceea, in dimineala zilei de 18 Septemvrie, el crdu

ordin trupelor sale sa se retraga p'and acolo unde locul cuprins

intre Mures si dealuri se largea mult, Ingdduind o desfasurare
completa a forlelor. Mihai, crezAnd ca inteadevar dugmanul se
retrage, neobservnd &A era o simpl micare strategica, Mcu
greseala s-gi p6raseasca pozitia aa de bine Intrita gi urmarind
pe Basta, s'a iasa la loe larg ( in campagna libera ). Aici, oastea
lui nu putu suporta puternicul asalt frontal al cuirasierilor germani; cavaleria se risipi, tunurile furd pierdute In urma unei
miscari de Invaluire prin flancul stang, o parte din lefegii cazaci
tradard chiar, trecnd la dusman. Mihai, al crui moral era sdrun-

cinat In tabara dugmanului se aflau nu numai nemesii rasculati, dar chiar i oamenii Impgratului Rudolf, comisarii pe
care acesta Ii trimisese In Ardeal nu mai putu restabili, ca odinioara la Calugareni gi la elimbar, situatia. Vz'and lupta pierdut si oastea in risipa, el trecu Mureul, cu calul, innot,
de trei Cazaci si purtnd asupra lui steagul cel mare al otirii.
Patru mii de soldati pierir in aceast Mahe, unii de glonl, si
de sabie, alii innecati.
La 20 Septemvrie, invingtorii intrau In Alba-Iulia, ucideau
pe toti Italienii, Grecii, Srbii i Rom'anii din ora, cleirdmau
biserica roma'neascei zidit cu trei ani mai inainte gi Orndu-li-se

ca atAta nu era, se vede, de ajuns, desgropau oasele lui Aron

Voda, inmormantat acolo, si le aruncau afar. asa neomenie
spune Mihai in memoriul trimis peste cReva luni Ducelui de
Toscana n'a fost facut nici de pagani .
Pe cnd se petreceau aceste fapte In Ardeal, Moldova era
ocupat de Poloni. La 4 'Septemvrie, cancelarul Zamoyski trecea

www.dacoromanica.ro

INFRANGEREA

291

Nistrul cu o armatd de 24.000 de oameni, dintre care 9000 de

Cazaci, la 6 Septemvrie erau la Cernduti, la 15 in f ata Sucevii.
Oastea Fdsatd de Mihai nu putu opri inaintarea, de altfel o parte
insemnatd a ei pornise spre Ardeal sd vie in ajutorul domnului.
Ieremia Movild fu restabilit in scaun ; se incercd acelai lucru,
frd succes frisk i cu Sigismund Bthory ; un corp de 7000 de
oameni trecuse muntii spre Bistrita dar trebui in cele din urmd
sd se intoarcd inapoi. La 6 Octomvrie, trupele polone erau la
Foqani, gata BA' intre in Tara Romneasc.
Mihai, dupd ce ii ridicase tezaurul din Alba Iulia, se retr6sese
spre miazd-zi ; laugh' Sibiiu ggsi oti sosite din Muntenia, trecu
apoi la Fgdra unde se afla familia sa i de aci in Tara Brsei.
Avurd loe mai multe ciocniri Cu Braovenii cari furd respini
i domnul putu, cu ajutoarele venite din Moldova i cu trupele
aduse de fiul sdu Nicolae Pdtracu, sd-i constitue o noud armatd,
de vreo 16.000 de oameni.

Cu aceastd armatd trecu Mihai muntii indrdt, tot pe valea

Buzdului pe unde venise cu un an mai inainte: acuma nu mai
era insd vorba de o cucerire, ci de apdrarea propriei sale tri, incAlcate de Poloni. Tabdra fu aezatd la Bucov, pe Teleajen, inteo
pozitie bund ; Mihai spera sd-i vie ajutoare din Ardeal, dela Basta.
care in f ata primejdiei infdtiate de oastea lui Zamoyski, reluase

relatiile cu fostul su adversar. Dar cu toate asigurArile pe care

le dete domnul 1.vi trimise zdlog pe lngd 4 boieri insemnati, chiar
i familia cu toatd declaratia c renuntd la Ardeal, mult,umin-

du-se numai cu trei cetli Gurghiu, Jeciu i Fdg'dra .ajutoarele

nu sosird. Luptele de avangardd, la Neni (12 Octomvrie), la Ceptura
(14 Octomvrie), nu puturd impiedica inaintarea Polonilor: la 19 Oc-

tomvrie acetia erau in fata taberii lui Mihai. Lupta avu loe a doua
zi i se termind prin retragerea a lor notri. Ploetii furd ocupati de

Zamoyski i Simion Movild proclamat domn, dupd ce mai inth

depusese jurdmnt de credintd, rgdduise un tribut anual de 40.000
de galbeni i se obligase sd tie o armatd de 3000 de lefegii poloni.
Cetdtile tdrii urmau de asemenea sd primeascd garnizoane polone.

Inaintand cu greu pe drumuri desfundate, se ajunse la I-Argovite, unde Simion primi 0 din part,e'a Turcilor steagul de domnie..
In acest timp, Mihai se retrsese dincolo de Olt, la Craiova ; tot,.

Wepta sd-i vie ajutor dela imperiali. In asemenea imprejurdri

19*

www.dacoromanica.ro

292

MIHAI VITE AZUL

greley avu el o ultim'd lupt cu Turcii. Acestia inc'd in Septemvrie,

fAcusera' o prima incursiune pe malul stang, fortificand cetatea

drmat a Giurgiului i inaintand pan6 la Bucuresti i Targoviste. Acuma, ei trecurd din nou Dundrea, sub comanda beilor
dela Vidin i Nicopol, eu gandul &A ocupe Craiova. Nu izbutira'
ins, deoarece Mihai li sfrma prin Preda Buzescu, luandu-le
i trei steaguri. Aceast biruinth nu modifica Cotusi situatia grea
a domnului. Inconjurat din toate pOrtile de dusmani, era evident
c'd nu se va putea men-tine multa vreme. De aceea, el se hotAri
s'd facO o ultimg incercare. Ocolind pe la miaz-noapte, trecu ind'ar't Oltul la Ramnicul Valcei i cobori asupra Curtii de Arges.
Lupta avu loo chiar lang6 acest oras, la 25 Noemvrie, se isprOvi
ins t ot in defavoarea lui Mihai. Boierul Udrea trimis inainte,
fu ata cat In tabOr de atre Poloni i trebui sa' se retrag6 in cele
din urm'd. Buzestii trecur de partea lui Simion; exemplul lor
fu urmat si de altii. POrAsit de boieri, pa'rsit de noroc, cu familia zOlog In Ardeal, viteazul domn lud calea pribegiei. Trecu,
impreun6 cu putina ostire care-i mai rOmdsese, prin Deva

unde din cetate se trase cu tunul asuprl-i apoi pr'in Beius,

prin Oradea (12 Dechemvrie), prin Debretin, Tokay, Casovia

unde dAdu drumul ultimilor ostasi prin Bratislava (7-11

Ianuarie) i ajunse In sfarsit la Viena, in ziva de 12 Ianuarie 1601.

Fu primit aci in chip onorabil de arhiducele Matei, un alt frate

al lui Rudolf ; i se dAdu locuint la hanul Cerbul de Aur si se
interveni la curte, la Praga, pentru audient. NIA.' a sosi rOspunsul,

Mihai redactO un memoriu c'dtre impOrat, in care expuse toat

activitatea sa ca domn i serviciile pe care le-a adus crestinOtOtii;
un al doilea memoriu, foarte important, tot de caracter autobiografic, fu trimis ducelui Cosimo de Toscana, ai cOrui soldati contribuiser'd la cucerirea Giurgiului In 1595. Sosind ordinul dela
Rudolf, Mihai porni spre Praga; la 23 Fevruarie intra In acest
oras, la 1 Martie dui:a amiaz'd avea loo prima audient In palatul Hrad'eany, iar peste cateva zile, la 5 Martie, cea de a doua,
care dur6 cloud ceasuri. Ceea ce grabise lucrurile nu era atat memoriul trimis impdratului, cat precipitarea evenimentelor din
Ardeal. Dup ce, prin infrangerea dela Mirdslu, Indeps'rtaser
pe Mihai, nemesii unguri se ridicaserd acum si impcitriva Imperialilor. Basta fusese arestat prin surprindere la Cluj, inteo noapte,

www.dacoromanica.ro

MIHAI VITEAZUL LA PRAGA

293

Trt',7= z

,,

;.,

if,-

.`

;:
-

!'t

?,_

Vfr

8, '

...
.

7
'

,r

::

r'. .
'

41

'

--..:t ...,

,4
,
.'
i...%4..."
,
.

-7.

'''

._ %IA

7.

'

: '.-.

, .
,

t -'4A,
.
-

',
.

'

'

\N

curti phut. S Cx.Nr!

rQ
Fig. 86.

Mlhai Viteazul, gravura In arana de Aegidiu Sadeler.

www.dacoromanica.ro

MIHAI VITEAZUL

294

la Inceputul lui Fevruarie i inchis. In cele din urni, i se dduse

drumul, dar el trebui neavnd forl,e suficiente s prseascg.

Ardealul, care ajunse iargi In stdpnirea neispravitului Sigismund

Bthory. Aceasta insemna Ins anularea tuturor sfortrilor pe

care le fAcuser pari atunci Imperialii. Singurul om care putea

restabili situalia era Mihai. Aga se explia atentia pe care i-o

cldu Rudolf, fcndu-i daruri i confirmndu-i domeniul Koenigsberg in Silesia, ce-i fusese donat Inca din 1599. Aga se explia
hotarirea care se lu de a se face o nou oaste de lefegii, sub
comanda domnului, dndu;i-se in acest scop 100.000 de talen.
Mihai era la curte obiectul interesului i curiozitlii generale.
Figura energic, brbteasc, a dommilui-otean impresiona att,
de mult, inct trei artigti Ii fcur portretul. Cel mai reugit este
acelat gravat In aram, al lui Aegidiu Sadeler, o adevrat capod'operd (vezi fig. 86). Urmeaz6 apoi portretul pictorul Franz
Franken, In binecunoscutul tablou Cresus artndu-gi comorile lui Solon , unde Mihai e infligat in centru sub chipul unui
curtean. Al treilea portret, de un pictor al crui nume nu-1 cunoagtem, a fost reprodus de ctre Domenicus Custos in opera sa
Atrii Heroici , partea III, aprut in 1601, intre lunile MartieAugust (vezi fig. 87). Dup aceste trei portrete s'au fcut apoi
o sumd de reproducen i
copii, in intreaga Europa', aga Inca
chipul lui Mihai Viteazul a fost cel mai cunoscut chip de domn
roman.

Gorilshiu. Moartea Jul Mihai. La 3 Aprilie, Mihai pleca din

Praga spre Viena unde sttea Oa al 29 ale lunei; la 11 Mai,

intra in Cagovia primit cu toate onorurile de &Are comandantul
trupelor de acolo. In acest ora, avu loo gi intrevederea cu Basta,
care, potrivit instructiilor primite, trebuia s colaboreze cu armata
sa la recucerirea Ardealului. Mihai, inghitindu-si necazul, ii spuse
ea* a uitat cele trecute; Basta se art mieros, degi In fond ura pe
Valah Armatele se inchegar In dou locuri deosebite: aceea a
domnului la Debretin, cealalt la Satu-Mare; jonctiunea se fcu
la satul Moftin, la Inceputul lunii Iulie. Sigismund, avnd ceva
ajutoare dela Ieremia Movild gi dela Turci, i avezase tabra la
satul Girot. Avur loe mai intAi eateva mici cioeniri, de avangard, In cursul crora se luar cloud steaguri moldovenesti

patru unguresti; urm6 apoi in dup amiaza zilei de 3 August

www.dacoromanica.ro

GORASLAU. MOARTEA LUI MIHAI

295

-I

Si DEvs a, uellef,Dacorum ht colla

ximaref Turca-' libera to

ICHAL

afifflo.
,

Fig. 87. Un alt portret contemporan a lui Mihai Viteazul. Gravur8 pe arami,
reprodus5. de Domenicus Custos7in opera sa Atril Heroicii.

www.dacoromanica.ro

MIHAI VITEAZUL

29R

(st. n.) 1601 atacul principal. El se dete la satul Gorcislei a, pe valea

Someului, intre Satu-Mare i Cluj (vezi fig. 88).

Sigismund ocupa o pozitie avantajoasa, pe un deal Malt ; el

nu putu lug rezista asaltului impetuos, in care aripa dreapta,

comandata de Mihai, avu rolul principal. Pieranduli intreaga

artilerie 45 de tunuri care de altfel nu-i fusese de mare

folos, deoarece batea greit, el trebui deci sa se retraga, iar re1---7

04k. ! '::.

.7"

-:.

I#

Ell.

.,-

''

:d

sy.444,......;,...:"Nr--",,,, *--2,

2,

.2

-411
,;..,

4 111" -''

: --..71Altlity' .

...!

kr:
11

a nr

'

,V74

6,LAkT6,74.3

titst

Ay...I 9., 24.11, 7_4

:.,"2"7 .j.,t7.

Fig. 88.
Gravura. contemporan3 InritiOnd, In partea superloarl, lupta dela Gorisllu
lar In partea Inferloari, aducerea la Praga, Cu solemnitate, a steagurIlor cucerlte In
aceasta lupta. In legenda., numele lul Mina' e pus Inaintea acelula al lul Basta.

tragerea se transforma in fuga, 'Ana la hotarul Moldovei. O sutd

zece steaguri, multi prizonieri i cateva care de munitii ramasera
in mainile invingatorilor. Imparatul Rudolf felicita pe Mihai
i-i multumi pentru aceasta strillucita victorie; indata se tipari
la NUrnberg i apoi la Praga o descriere a luptei in care numele

voevodului nostru e trecut sistematic cum era de altf el natural inaintea aceluia al lui Basta. Pe verso foii de titlu al
acestei descrieri e reprodus i un portret al lui, in xilografie.
www.dacoromanica.ro

REINSCAUNAREA LIJI MIHAI

297

Soarta suradea din nou lui Mihai. Biruise pe Sigismund, iar

din Tara Romaneasca li sosise vestea buna a izgonirii lui Simion
Movila. Fratele lui Ieremia nu tiuse sa-i apropie pe boieri, aa
incat dela inceput chiar, acetia se gAndeau la rascoal. O micare se produse in Mai 1601, dar conducatorii, banul Udrea i
Negrea spataruli fiind prini, p1atir5 cu vieata incercarea lor.
Mai mult noroc avura fratii Buzeti. Auzind ch. Mihai vine cu
armata asupra Ardealului, ei stransesera la Craiova pe credincioii lar din Oltenia toate oti1e Mehedintilor spune cronica i pornira asupra lui Simion. Acesta, surprins i lipsit
de ajutor dela protectorii si, fugi spre Focani unde izbuti sa-i
inchege o oaste de Moldoveni, Poloni i Ttari. Buzetii atacara

insa pe neateptate venisera pe un drum ocolit, prin murrtii biruinta ramase a lor ; Simion abia putu sa-i scape viata,
trecand prin vad Milcovul (3 Iulie).
Solia trimis de boierii munteni la Mihai spre a-1 cherna,
st'panitor, in Ord, intalni pe dorm la intrarea in Cluj (11 August).

Dupa biruinta dela Goraslu, Wile se indreptasera spre acest

ora unde atat Mihai cat i Basta aveau fiecare ceva de razbunat:
cel dintaiu uciderea groaznica a credinciosului sat' cpitan Baba
Novae pe care nemeii unguri, in ura lor cumplita, 11 torturasera
mai intaiu, jupuindu-1 de piele, II arsesera apoi de viu, i-i puse-

ser' in starit cadavrul in teapa (5 Fevruarie 1601), cel de al

doilea umilinta arestarii. Pe locul unde trupul credinciosului sau
fusese tras in teap', Mihai porunci s se ridice un steag: acest
gest se repeta astazi in fiecare an, la ziva eroilor. Oraenii din
Cluj trebuira sa plateasca o suma insemnata circa 100.000 de

florini apoi armatele coborira la Turda. Se punea acum din

nou problema stapanirii de drept a Ardealului. Mihai intelegea
s-si pastreze vechea situatie, de aceea i lu masuri in consecint.

El trimise astfel inainte la Alba-Julia pe un capitan al su ca

sa-i pregateasca palatul domnesc.

Basta ar fi vrut frig ca puterea suprema s-i rmaie lui; el

se socotea ca adevratul reprezentant al Impratului era evident cd un conflict trebuia deci s izbucneasca. La Turda, Mihai
hotari sa-i desparta armata sa de aceea a lui Basta; voia sa plece
mai de graba la Fagara spre a-i revedea sotia i copiii. Aceasta

despartire insemna frig pentru domnul nostru libertatea de

www.dacoromanica.ro

298

MIHAI VITEAZUL

initiativA. Basta care tia cA imperialilor le convenea mai mult o

stApAnire direct asupra Ardealului, iar nu prin intermediul unei
personaliati atAt de puternice, deci greu de maniat, cum era aceia

a lui Mihai, se hotrt s Impiedice prin once mijloace o

asemenea libertate. In zorii zilei cAnd voevodul trebuia s plece
spre FAgAra, la 9/19 August 1601, el trimise un detaament
de trei sute de Germani i de Valoni, acetia din urrnA comandati
de ofiterii Jacques Beauri i Mortagne. Aveau ordin sA-1 areucida% Aa se i IntAmpl.
steze pe Mihai, iar dacA se opune,
IntrAnd In cortul domnului, Beauri ii spuse: eti prins . Mihai
rosti un singur cuvAnt ba i dAdu sA puie mAna pe sabie. In
aceeai clipd Ins, un valon 11 Impuc6, un al doilea ii strdpunse
pieptul, altii 11 lovirA cu halebardele. i cAzu trupul lui cel fru-

mos ca un copaciu spune cronica TArii RomAneti pentru

.cd nu tiuse, nici se prilejise sabia lui cea iute In mana lui cea
viteaza . Bestiile Ii tdiard capul, apoi 1i batjocorir trupul i-1
aruncarA In tabArA.
rAmase trupul gol In pulbere aruncat.
CA aa au lucrat pisma inch' din Inceputul lumii adaug5 cronica
pisma au pierdut pe multi bArbati Me de vinA, ca
acesta. Cad era ajutor creginilor si sta tare ca un viteaz bun
pentru ei, cat feicuse pre Turci de tremura de frica lui; iar diavolul
.c el ce nu va binele neamului cretinesc, nu 1-au lAsat, ci eata
u megteugurile lui au intrat prin inima celor rAi, hicleani, pAn6-1
deter i mortii. i rdmaser cretinii i mai vArtos Tara Romi. Duph trei zile, cAtiva SArbi IngroneascA saraci de dAnsul

par pe furi trupul Viteazului; comisul Radu Florescu lu cu

sine capul de a cArui privire tremuraserA atAtia i-1 aduse la manstirea Dealului; aci, el fu InmormAntat sub o lespede de piatr
pe care credinciosul Radu Buzescu i cu sotia sa puser s se sape
urmAloarea inscriptie: Aice zace cinstitul i rdposatul capul
cretinului Mihail, Marele Voevod, ce-au fost domn Trei RumAneti i Ardealului i Moldovei; cinstitul trup zace In cAmpii

Tordei i cAnd I-au ucis Neamti, ani au fost 7109 (1601), In luna
Avg. 8 zile. AceastA piatrA o-u pus jupan Radu Buzescul i jupAneasa Preda *.
Dup unele mArturii posterioare, trupul Vovodului ar fi fost
reinhumat mai tArziu In ctitoria sa din marginea oraplui AlbaJulia, In biserica ridicatA pentru VlAdica loan (vezi mai sus, p. 284).

www.dacoromanica.ro

FAMILIA LUI MIHAI

299

Cum ing aceast biserick impreun cu intreg complexul cldirilor alcAtuind resedinta Vldic4i i mnstirea de acolo, au
lost rase in 1714-1715, cu prilejul reconstruirii si mririi
nu putem ti intru cAt sunt adevdrate mrturiile amintite.
Familia lui Mihai. Boierii. Ctitoriile. La vArsta de 26 de ani,
in 1584, Mihai s'a cdstorit cu Stanca, vaduva lu Durnitru postelnicul din VAlcdnesti i nepoata lui Dobromir, marele ban al Olteniei. Stanca avea doi frati, pe Dragomir, fost mare postelnic in
timpul lui Alexandru Vodd si pe loan M onahul care in 1613,
dAnd o mrturie pentru niste mosii ale surorii sale, isi spune
cumnat al rposatului Mihail Voevod .

Cu Stanca, Mihai a avut doi copii: pe N icolae, numit uneori

In documentele vremii i Nicolae-Ptrascu, si pe Florica. Nicolae,
care a Sinut scaunul Trii RomAnesti, pe cAnd tatl Mu era In
Ardeal, s'a cstorit cu Ancup, fata lui Radu erban, i a avut
la rAndul lui o flick pe Ilinca, sosia lui Istratie Leurdeanu. Florica s'a m.ritat in 1603 cu Preda postelnicul, a arui mana era
din neamul Calomfirestilor. Dup numele soSiei sale, i s'a zis lui
Preda si Floricoiul .
Dintr'o legtur" nelegitim, cu Tudora din TArgsor, a mai avut
Mihai inch' o fiic', pe Marula, cstorit cu Socol din CornSeni.
Doamna Stanca a murit in 1603, de cium, si a fost ingropat
In biserica episcopiei din RAmnicul
Mama lui Mihai Viteazul, Tudora sau Theodora cum i se
spune inteun hrisov din 1597, s'a retras spre sfArsitul domniei
liului ei la mnstirea Cozia unde s'a si augrit, primind numele
de Theo f ana. Impresionant este actul din 8 Noemvrie 1602 prin
care ea druete mnstirii Cozia dou sate Frasinetul si Studenita: Eu roaba domnului Isus Hristos augriSa Teofana,
muma rposatului Mihail Voevoda din Teara RumAneascl viesi am pesi inseltoare
Suit-am viiata cetii lumi desart
trecut lumeaste destul in tot chipul in viiata mea, pAna ajunsu
{forma veche, in loc de ajunsei !) si la neputinta btrAneaSelor
meale si la slbiciunea mea, in sfAnta mnstire in Cozia, la 15.cuita sfintei TroiSe, si la rpausul roposatului Mirceil Voevoda.
triiu de ajunsu de luaiu si sfAntul cm n augresc, derept plangerea pcatelor meale. Ac4 mA ajunse si vestea de avArsirea zilelor drag fiiului Inieu Mihail Voevod si de sracia doamna-sa si a
www.dacoromanica.ro

300

MIHAI VITEAZUL

coconilor domniei lui prin trle streine. Fuiu de plngere i de

suspine zua i noaptea. Dup'aceia, cu vrearea i cu ajutoriul
Domnului din ceriu i Cu rugciunea cinstitilor printi in zi .1 In
noapte i plngerea mea i suspinele sraciei lor de trale streine,
doar sventia lui din naltul ceriului au auzit .1 s'au milostivit
de i-au scos din trle streine in teara de motenie. i mai vartoa
au cugetat la svnta mnstire in Cozia pentru btrana i jalnica lor maic. i deaca 86 adunar(d) unii cu alalti, mare plangere i suspini fu intru ei de jalea fiiu su Mihail Voevod i pentru

patima lor ce-au ptimit prin trle striine, doamna Stanca

fiiu su Ion Nicola Voevod i fiiesa doamna Floriica. Fu dup
aceaia intrebare intru jale, cine cum au petrecut. Gri doamna
Stanca: cum am ptit noi, maic, s nu path' nime de ruda noastr. Dar molitva ta, maic, cum ai petrecut ? Maica zise: Cu
mult foc de moartea fiiu mieu i de jalea domniilor voastre, iar
de catr svnta mnstire, am har dragului domn din cer, i
multemesc printilor din svnta mnstire, c'am avut pace,
rpaus i cutare de molitvele lor la nevo(i)a mea. Ziser domnia lor: multemim i noi molitvelor lor pentru molitva ta, cci
ai avut cutare de ei. Zise maica Teofana: pentru aceia, featele
meale, am fgduit sventei mnstiri doao sate din Romanati:.
Frsinetul i Studenita, pentru sufletul roposatului Mihail Voevod

i pentru snlatea fiiusu Nicolei Voevod, i pentru pomeana

noastr i a tot neamului nostru, s fim pomeaniti la toate sventele pomeani, ci i la dumnezeiasca liturgie, In vecie. Domnia
lor ziser: Noi bucuroase, cum ti le-au dat roposatul Mihail Voevod, volnic5 eti, fie date i de noi i de Nicola Voevod i de tot
neamul nostru, in vecie, pentru pomeana, ca s aibi molitva ta
i de icea innainte mil i cutare Odd' la moarte de molitvele lor *.

Nu mult dup aceast danie, clugrita Teofana inchidea

ochii i era inmormntata In biserica mnstirii Cozia. Piatra de
mormnt, pus de nepotii ei, doamna Florica i Nicolae-Ptracu,
pow-CA (fat:6 7114 adic 1606 sau, in cazul cAnd luna, nementionat, a fost Septemvrie-Dechemvrie, 1605.
Un merit deosebit al lui Mihai Viteazul a fost faptul &A a tiut,.
pentru realizarea marilor lui planuri, s6 se inconjoare de un mnunchiu de dregtori i cpitani destoinici. La inceput, gsim In

divan, intocmai ca i la stefan al Moldovei, o serie de boieri

www.dacoromanica.ro

BOIERII

301

btrani cari slujisera multa vreme sub predecesorii lui 0 care, obi-

nuiti cu starea de apasare 0 umilint a tarii, nu se mai gandeau

la o reactiune. Dar in Octomvrie 1594, in ajunul rascoalei, constatam o mare prefacere: dregatoriile 0 posturile de comanda
ale armatei aunt, aproape toate, in mana unui grup de boieri tineri, indrazneti 0 viteji; e falanga cu ajutorul careia Mihai realizeaza minunata epopee care este domnia lui. In fruntea acestui
grup stau fratii Buzeti: Stroe stolnicul, Preda postelnicul i Radu
ducerul. Erau fiii marelui arma Radu Buzea 0 prin averea lor

pe care 0-au sporit-o in proportii uriae in acest timp 0

prin legdturile lor de familie, conducatorii necontestati ai boierimii oltene. Lor le incredinteaza Mihai soliile de searn; ei
deschid seria luptelor cu Turcii; tot ei vor goni, in 1601, pe Simion Movila. Capitani viteji au fost 0 Radu Calomfirescu i Udrea

hanul Billeanu. Acesta din urrna, boier de vita veche, a facut

parte din locotenenta domneasca lasat. In Moldova 0 a platit
cu vieata incercarea sa de rascoala impotriva apasatoarei BOOniri a lui Simion Movil. Cunoatem testamentul sau, alcatuit la
21 August 1598, in care arata de voiu peri eu la rzboiu
cum sa se imparta. averea. Alti dei viteji au fost banul Mihalcea

Caragea, de origina greaca, din insula Chios, 0 spatarul, apoi

banul, Caiota Bozianu. Cel dintai era ruda' prin aliantg. cu BuzeOh
0 intr'un grad indepartat, chiar cu Mihai Viteazul, alaturi de care

a 0 pierit, fiind spanzurat de Unguri. Cel de al doilea a czut

vitejete in lupta dela Targovite cu Turcii, din toamna lui 1600.
Unul singur dintre capitanii lui Mihai n'a corespuns parka la sfarit
ateparilor voevodului: e aga Leca, albanez de origin, care, in
Septemvrie 1600, impresionat de sornatiile Imperialilor, le-a predat

cetatea Chioarului, mai tarziu 0 Uioara Inlesnind astfel

inaintarea lui Basta 0 implicit biruinta acestuia la Miraslau.
A murit ca pribeag, in tara strina, in saracie.
Dintre dregatorii de curte trebue pomenit in primul rand
Teodosie Rudeanul care a fost mai tut:Ai vistiernic, apoi mare
logo-fat. El a scris cronica oficiala a domniei lui Mihai, cronica
_pastrata astazi numai in traducerea latina a lui Baltazar Walter.
Sora lui Teodosie, Sima, era sotia lui Stroe Buzescu. Stoica sau
Stoichild din Strdmba (Gorj) 0-a inceput cariera ca vtori logoilt,
a ajuns apoi postelnic 0 la uring, vel vistiernic. A fost trimis ca
www.dacoromanica.ro

302

sol

MIHAI VITEAZUL

i, inteun document, domnul pomeneste chiar credincioasa

dreapta lui slujba ce a slujit domniei mele in %era streina .

In starsit, amintim pe Ivan, marele vornic care s'a batut vitejeste in
lupta dela Serpatesti, unde a si fost ranit. Una din fetele lui, Velica,

a inspirat un puternic sentiment lui Mihai ; o gasim alaturi de

domn, in Alba-Iulia, daruind impreuna cu sora ei Zamfira, un sat
din mostenirea parinteasca manastirii Golgota de langa Targoviste.
Am aratat mai inainte atentia deosebita pe care a dat-o Mihai
Viteazul bisericii, masurile pe care le-a luat, atat in Ardeal cat
si in Moldova. Chiar in cel dintai an de domnie, in August 1594,

el isi trimite ierarhii pe mitropolitul Mihail, pe episcopul Partenie de Rmnic si pe episcopul Luca de Buzau sa ia parte
sinodul ce s'a tinut la Iasi, sub presedintia lui Nichifor dascalul,

reprezentantul Patriarhiei din Constantinopol, spre a combate

trecerea Rutenilor ortodocsi la catolicism. Curand dui:4 aceasta
mitropolitul Mihail moare i in locul lui este ales Eftimie, care
pastoreste Tara Romaneasca tot timpul domniei lui Mihai. In
1596, are loe un alt sinod, la Targoviste ; de data aceasta, se discuta masurile ce trebuesc luate pentru o mai bun organizare a
gospodariei mnastirilor si a vietii calugarilor. Hotarlrile se iau
In ziva de 13 Aprilie: ele prevad c boierii n'au dreptul s primeagca daruri, cleat cu voia soborului; egumenii trebue s pastreze, cu mare grija,' averea comunitatii; calugarii nu pot prasi
manastirea decat pentru a se duce la Sfantul Munte, la vreun schit
sau la pustie ; abaterile i greselile vor fi judecate de arhiereu.
In acest domeniu al jurisdictiei inaltilor ierarhi, ni ea -pstrat un
asezamant si mai vechiu, din vremea lui Petru Cercel, dat de episcopul Luca, pentru eparhia Buzaului. Se pre vad anume o suma de
cazuri care dupa pravila sfintei biserici au a fi judecate de catre
episcop,neamestecandu-se nici banii, nici parcalabii,nici dvornicii.
In afara de aceasta lature de organizare, Mihai Viteazul si-a
aratat interesul ce purta bisericii prin donatiile i intaririle de
mosii pe care le-a Wilt atat mitropoliei i episcopiilor cat si di-

feritelor manastiri din tara si de peste hotare. Cea mai bogat

inzestrata a fost ctitoria sa, manastirea cu hramul Sf. Nicolae
ce e din susul orasului Bucurestilor , numita astazi Mihai
Voda. , la Arhivele Statului (vezi fig. 89). In locul vechiului laces

care exista aci, si care fusese stricat pe vremea lui Petru Cercel,
www.dacoromanica.ro

1
!"""..

6-

1%r .4 oN.2..u,..1

S.

44 ii

,1

-,,,,

L.;

c. ,

,-

1
.-..

.
11.1.

fi

wca .

4'4 7
,

`..V*1.'.p

4;
..,,Itit.-

....,4,,%
...-

:....e.

,.,,s6

re

...._ ...,.
;_
. -'-T
S,

..:

.---.1...i........

V-

a
,_

4.-

-.,,,_

"

.....
u

--

,,........-

Fig. 89. Biserica Mihai Voda. din Bucure5t1, In cursul restauraril. Astazi, pridvorul Cu stalpl, din rata, nu mal exista;
p'au adaogat In schimb doul turle mici In spatele turlel centrale; e o lntrebare Insa daca aceste turle micl
existat Inteadevar la biserica ridicati de Blihal Viteaaul,

www.dacoromanica.ro

304

MIHAI VITEAZUL

Domnul a ridicat o nou6 constructie, inconjurat de ziduri puternice, servind i ca loc de apkare; i-a dAruit apoi nu mai putin de
patrusprezece sate dintre care treisprezece cumpdrate de el insu0
dela moneni cu suma de 472.000 de aspri i unul d6ruit de sotia

sa, doamna Stanca. La 21 August 1599, aceast bogat6 ctitorie

este inchinat6 de Mihai Viteazul m6rastirii Simopetra dela Muntele Athos, areia Ii fusese inchinat i vechiul 16ca. O alt ctitorie
a voevodului din 1594 a fost rran6stirea Clococioc sau Clocociov, in ju. (14111 Olt, lang6 Slatina, zidit i ridicat6 din temelie de el, dup cum ne spune hrisovul ulterior dela Matei
Basarab, din 2 Aprilie 1646, 0 inzestrat6 cu dou6 sate. Intariri i
danii au mai primit i m6rastirile Golgota, Bistrita, Couna,
apoi biserica domneasa dela Curtea Veche (Sf. Anton) 0 biserica catolic6 din Targovite. Un hrisov a primit in 1594-1595
mndstirea Xenofon dela Muntele Athos. In Ardeal, in afar6 de
Mewl dela Alba Julia (vezi mai sus, p. 284), el a ridicat, in timpul
scurtei sale stapaniri, Ina trei biserici, una la Ocna Sibiului, alta
In satul Lueirdea, in judetul Someului, cea de a treia in marginea de miaz6zi a cet6tii Feigeirafului; a facut de asemenea reparatii la biserica din ,5'cheii Brafovului unde a locuit i unde era zu-

grvit chipul lui, 0 la m6rastirea din Rtimeti.

Din toate aceste manifest6ri, se vede a Mihai Viteazul n'a
fost numai un mare conducritor de oti, dar 0 un domn drept oredineios, puranduli sabia in slujba credintei, apdrAnd biserica
0 pe slujitorii ei i inzestrAnd 16caurile Domnului. Al6turi de
Mircea ce! B6trn, de Iancu de Huniedoara 0 de stefan, el este

al patrulea mare lupt6tor pentru cretin6tate pe care 1-a dat

neamul nostru. Ceea ce am f6cut scrie Mihai In Iulie 1595
Polonilor toate le-am f6cut pentru credinta cretineascd, v6zAnd eu ce se intampl6 in fiecare zi cu bieii cretini. M'am apucat

s ridic aceast6 mare greutate cu aceast6 ar grae6 a noastr6,

ea set fac un scut al intregii lumi creftine. Sunt cuvinte simbolice,
pornite din inim i luminnd puternic intreaga actiune a eroului.
LegAtura lui Mihai Yiteazul. Documentele urma0lor lui Mihai

Viteazul vorbesc de o m6sur6 pe care a luat-o marele domn in

ce prive0e pe rum4ni, adicd locuitorii neliberi ai satelor boiereti,
mangstireti sau domne0d. Aceast6 rrasur6 e numit and aez6nant and legtur >>; o singtu.6 data i se spune aez6m6nt
www.dacoromanica.ro

LEGATURA LUI MIHAI VITEAZUL

305

legAturd . Prima mentiune .1 cea mai important6 se gAse0e

Intr'un hrisov din 24 Aprilie 1613 dela Radu Mihnea prin care se
infrete fratilor PArvu i Radu, boieri din SlAviteti, doi rumAni
din BAlteni, ce le fuseser contestati de un alt proprietar. HotAArea e motivat de faptul cg. aceti rumAni mai sus zii i-au fost
apucat aezAmAntul lui Mihai voevod (T

IIH 11HXtTh KOVIOM)

la ace0i boieri
Deci Mihail voevod, domnia sa aa au fost
fAcut aezAmAnt atunci, cum care pe unde va fi, acela s fie
rumAn venic unde se va afla . Acest pasagiu a fAcut pe Nicolae 1361cescu sa atribue lui Mihai Viteazul introducerea rum5.niei sau erbiei In Tara RomAneascA, iar pe Xenopol s sustie
cA e vorba nu de introducere rumAniei ci de consfintirea sau
IntArirea ei printeun asezAmAnt formal . O ce.rcetare am5.-

nuntitA insd, Intrepring In 1915 de pArintele meu, a dovedit ca

mAsura luat de Mihai n'a insemnat niciuna, nici cealalt, deoarece rumAnia exista din cele mai vechi timpuri i nu ca o stare
neobinuit, ilegal, care sA trebuiascA a fi consfintit sau
intArit , ci ca o institufie bine cunoscutd, legald , necontestatirt
de nimeni. Ro. stul mAsurii a fost cu totul altul i anume a des-

fiintat dreptul pe care-1 aveau vechii proprietari de a urmri

i a readuce pe moiile lor pe rumAnii fugiti. Expeditia lui Sinan

Paa a provocat o mare perturbare In Intreaga tar; multi rumAni au fost robiti, altii au fugit, ascunzAndu-se prin locuri mai
ferite; dup5. retragerea Turcilor, o surnA de sate au fAmas pustii,
In timp ce altele vi-au vAzut sporit populatda prin fugarii
In ele. Incasarea impozitelor pe temeiul vechiului recen-

sAmAnt nu se mai putea face; pe de alt parte proprietarii ai

cAror rumAni fugiserk urmau s'd inceap o serie intreagA de cercetAri i procese spre a-vi recpiita fugarii. Dar aceasta ar fi Insemnat o mare IntArziere In Incasarea impozitelor respective

Mihai Viteazul avca o nevoie extraordinara de bani spre

putea plAti numeroii lefegii. De aceea, la sfAritul anului 1595
sau Inceputul celui urmAtor, in iarnA, cAnd oamenii se strAnseser
la casele lor --a flout un nou recensamAnt fiscal, o nou sam6
cum se spunea atunci i, In acelai timp, a hotArit ca fiecare rumAn

s rAmAie acolo unde 1-a gAsit recensAmAntul, cu alte cuvinte,

vechii proprietari, dela care fugiser, s nu-i mai poatA aduce

Inapoi aa cum, pAnA atunci, avuseserA dreptul. M'Asura lui Mihai

www.dacoromanica.ro

20

MIHAI VITEAZUL

306

a fost deci o ingsurd de ordin administrativ-fiscal. In ultimul

timp, d-1 I. C. Filitti a sustinut totui ch., pe temeiul acestei ingsuri, au devenit rumni o serie de locuitori cari mai Inainte fuseser liberi. Documentele aduse in sprijinul acestei pareri nu
sunt hash' convingatoare.

Dar dacd Mihai Viteazul nici n'a introdus, nici n'a consfintit
sau intrit rumnia, nu e mai putin adevArat a situatia tfnimii
i in special aceea a micilor proprietari de p6mant, a monenilor,
a fost din cele mai grele In timpul domniei lui. Si mai inainte, in
intreg veacul al XVI-lea, aceti moneni au dus-o rau. Birurile
erau din ce in ce mai mari i mai numeroase, in urma 16comiei
celor dela Constantinopol. Din cauza acestor biruri, multi dintre
moneni ii vand moia i, odat cu ea, i libertatea, devenind
vecini sau rumani. In timpul lui Mihai Viteazul, pr. ocesul de rumanizare se accentueaz: o sumedenie de sate ajung proprietatea
boierilor, un mare numr sunt luate domneti, pe seama vistieriei,
din cauza dajdiilor neplAtite. Acum se formeaz6 imensele
latifundii ale fratilor Buzeti ; Radu clucerul, de pild, cumpr
satele Curtetii, nureii, WrpAnatii, Cioroiul, Otietii, Gotta,
Costetii, Urluianii i Raetii. Mihalcea banul devine proprietarul satelor Var4tii, Periatii, CdlugArenii lui Manea i CAlugdrenii lui Stoica ; Teodosie logortul Rudeanu cumpr SlAtioara,
Foletii, Popetii, Fumotetii i Negrenii. Toti boierii 1i spores
averea; Mihai insui cumpdr un nurnr foarte mare de sate.
De multe ori se faceau i abuzuri, luandu-se moia cu sila; ni
s'au Ostrat o serie de documente in care sAtenii spun c au fost
rumanild frd voia lor sau pe nedrept.

Din cauza presiunii fiscale, a necontenitelor biruri, uneori

si a nptilor , s'au produs, in timpul domniei lui Mihai, chiar

unele mirdri 1,6rneti. 0 asemenea mirare a avut loe in judetul Dolj, la inceputul anului 1596. Tranii n'au putut pl.ti
dajdea grea care se pusese de curnd i atunci cnd au aflat
cg, impreun6 cu agentii executori, sosete i un detaament de
300 de Cazaci, au hotArit s" se opund. Au chemat deci opt sute
de Turci dela Vidin; impreund cu acetia, au surprins noaptea
pe Cazaci i, luAndu-i prizonieri, i-au trecut peste Dun6re. Inteadevar grea trebue s fi fost dajdea pentru ca Vranii s' recurg
La astfel de solutii !
www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAM

307

0 a doua micare, de alt caracter big, a avut loe pe cand

Mihai se afla la Alba-Iulia, dupa cucerirea Ardealului. Foarte
multe sate am vazut ea fusesera obligate sa se vanda boierilor
sau fusesera luate domneti. Indata ce s'a aflat in tara de biruinta dela elimbar, s'a produs o mare framantare printre aceti
nenorociti cari, odata cu pamntul, ii pierdusera i libertatea.
Au crezut, se vede, ca sosise momentul sa se rascumpere, s se
giudeceasca adica s devina judeci , oameni liberi. Au pornit

deci, in miezul iernii, peste muuti, la Alba-Julia. Stim acest fapt

dintr'un hrisov al lui Radu erban privitor la satul Loloieti din

Romanati, sat care fusese cumparat de Stoichita, vistiernicui

din Stramba. Iar dupa aceea spune Radu erban cam'.
a fost Mihai Voda domn in Ardeal ci cdnd s'a fost ridicat toate satele din lard sd se giudeceascd, iar satul Loloieti ei inca s'au sculat
s'au dus la Beligrad, la Mihai Voda, .1 s'au plans la picioarele
lui, cum ea' le-a fcut sluga domniei mete Stoica logofatul sila .
Din alte documente tim ca s'au mai dus la Alba-Iulia i satenii
din Corcova, Cordun, Sularul i Radovanul. Acetia din urma,

neputand obtine dreptate acolo, au mers dupa Mihai Viteazul

pana la Iai, and a fost cucerita Moldova, dar tot in zadar. In
Ianuarie 1600, Alba-Iulia era plina de satenii din Tara Romaneasc, veniti sa se rascumpere. Dacd n'au obtinut ceea ce doreau, pricina este ea Mihai nu putea intr'adevar s'o faca: ar fi
insemnat sa-i ridice impotriva-i intreaga boierime care, puternick numeroasa i bogata, reprezenta atunci un element hotaritor in vieata politica, militar' i economica a OHL

BIBLIOGRAFIE
Mibai Viteazul: 1. IOAN BOGDAN, Patru documente dela Mihai Viteazul
ca domn al Tara Romeinayti, al Ardealului .,si al Moldovei, In Prinos lui D.
A. Sturdza la implinirea celor .,s aptezeci de ani, Bucuresti, 1903, p. 149-170;
2. D. ONCIUL, ,Stefan cel Mare i Mihai Viteazul, Douit cuvdnairi comemorative, Bucuresti, 1904, X + 70 p. in 8; 3. DR. ION SARBu, Istoria lui Mihai
Vodei Viteazul Domnul Tetra Rom:Maya, vol. I I I , Bucuresti, 1904 si 1907,
XVI + 596 si VIII + 344 p. in 80; 4. STOICA NICOLAEScU, Portrete istorice.
Domnita Florica, fiica lui Mihai Vodei Viteazul Fi a Doamnei Stanca, Bucuresti 1912, 15 p. in 80; 5. $TEFAN D. GRECEANU, Genealogiile docunwntate ale familiilor boiereFti, vol. I (publicat de Paul St. Greceanu), Bucuresti,.1913, 432 p. in 40; 6. CONSTANTIN GIURESCU, Vechimea rumdniei In
Tara Romdneasce gi legatura lui Mihai Viteazul, In An. Acad. Rom. Mem.

www.dacoromanica.ro

20*

308

MIHAI VITEAZUL

Sect. 1st., t. XXXVII (1915), p. 479-543; 7. T. LONGINESCU, Asezeitruintul

legatura lui Mihai Vocl, Bucuresti, 1919, 74 p. in 80; 8. CONST. C. GIURESCU, Recenzie asupra studiului lui St. Longinescu, in Cony. Lit., LI (1919),
p. 744-749; 9. CONST. C. GIURESCU, Geneva cuvinte asupra Legilturii si
asezeimeintului lui Mihai-Vocki , In Cons). Lit., LII (1920), p. 370-380; 10. G.
OPRESCU, Un portret al lui Mihai Viteazul in Muzeul din Avignon, In Anuar.

1st. Cluj, I (1921-1922), p. 402-403; 11. DR. ANDREI VERESS, Campania

crestinilor in contra lui Sinan Pasa din 1595 (eu 12 relatiuni inedite italiene),
In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. IV (1925), p. 65-148; 12. AL. BUSUIOCEANU, Ceiteva portrete noui ale lui Mihai Viteazul, In Mem. Sect. 1st. Acad-.
.Roin., t. V (1926), p. 49-54; 13. I. C. BA.CILA. Portretele lui Mihai Viteazul,

Sibiu, 1926, 43 p. in 160; 14. N. IORGA, O istorie a lui Mihai Viteazul de

el insusi, In Merit. Sect. 1st. Acad. Rom., t. V (1926), R. 339-349; 15.

N. IORGA, Inca un portret al lui Mihai Viteazul, In Mem. Sect. 1st. Acad.
Rom., t.VII (1927), p. 371-372; 16. GENERAL ALEXE ANASTASIU, Beitlia dela Clugreni 1595, ed. 2-a, Bucuresti, 1928, 160 p. in 80; 17. I. C.
FILITTI, Despre o legtura lui Mihai Viteazul, In Rev. 1st. Rom., II (1932),
p. 221-231; 18. JOSEF MACUREK, Michal der Tapfere und die bhmischschlesischen Stiinde am Ende des 16. Jh., In Rev. Ist. Rom., II (1932), p.
346-353; 19. B. SLATINEANU, Contributiuni la studiul portretelor lui Mihai
Viteazul insolite de un nou portret, In Rev. 1st. Rom., III (1933), p. 203-216;
20. IOAN C. FILITrI, Mama qi solia lui Mihai Viteazul, Craiova, 1934, 32 p.
in 8; 21. I. IONA$CU, Biserici, chipuri si documente din Olt, vol. I, Craiova,
1934, 272 p. in 8; 22. I. CRACIUN, Scrisoarea lui Petru Pellrdi privitoare
la ajutorul dat de Sigismund Bthory lui Mihai Viteazul in campania
din 1595, Cluj, 1935, 11 p. in 8; 23. N. IORGA, Istoria lui Mihai Viteazul,
vol. III, Bucuresti, 1935, 299 -I- 226 p. in 80; 24. P. P. PANA1TESCU,
Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, 269 p. in 8; 25. I. CRACIUN, Originea lui
Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, 14 p. in 8; 26. I. CRACIuN, Baba Novac,
generalul lui Mihai Viteazul, Cluj, 1936, 29 p. in 80;80; 27. CA.PITANUL
EDUARD DRAGOMIRESCU BUZNE

i SuBLOCOTENENTUL IOAN

Con-

sideratiuni critice asupra principalelor operatiuni militare ale lui Mihai

Viteazul, Timisoara, 1936, 55 p. in 80; 28. N. CARTOJAN, O dram popularet

italianci a lui Giulio Cesare Croce despre Sinan Pasa i vitejiile romnesti,
Bucuresti, 1936, 10 p. in 8; 29. I. IONA$CU, McIniistirea Izvorani (Buzau)
ctitoria Episcopului Luca (1583-1604), Buzdu, 1936, 67 p. in 8; 30. CH.
GLLNER, Quelques plaquettes franFaises contemporaines sur Michel le Brave,

In Cahiers franco-roumains, Dcembre, 1938, p. 10-13; 31. T. METES, La

vie mene par les Roumain,s de Transylvanie du XVI-e au XVIII-e sicle,
Bucuresti, 1938, 78 p. in 8; 32. SILVIU DRAGOMIR, Mormeintul lui Mihai
Viteazul gi vechea catedralii dela Alba-Julia, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t.

XXI (1939), p. 483-498; 33. I. CRACIUN, Dietele Transilvaniei tinute sub

domnia lui Mihai Viteazul (1599-1600), Bucuresti, 1939, 23 p. in 80; 34.
COLONELUL CONST. ZAGORITZ, Caluglirenii sub o noud n/ifare, Ploesti

1940, 143 p. in 8.

www.dacoromanica.ro

STAREA SOCIALI

I RELIGIOASA A ROMANILOR

DIN ARDEAL IN VEACURILE XV I XVI

Romdnii din Ardeal au dat statului ungar pe cel mai tnare general
al lui, lancu de Huniedoara, pe unta
din csi mai strdlusifi regi, M ateiaa
Corvinul fi pe ilustrul arhiepiscop
diplomat Nicolae Olahul.

La inceputul veacului al XV-lea, Romnii din Ardeal erau

imprtiti in trei mari categorii sociale: cerbii, constituind categoria cea mai numeroas i trind pe moiile regelui, bisericii
nobililor crora erau obligati s le plteasc6 dijme, dri i s le
munceascd; apoi cnezii i voevozii, avnd o situatie mai bun,
In calitatea lor de administratori i de reprezentanti ai qerbilor
fat de proprietarii respectivi; In sfrit, nobilii, bucurand u-se
de toate drepturile i privilegiile rezervate prin legi, decrete i
obiceiuri. Evolutia, in linii mari, a acestor trei categorii, in veacurile XV i XVI, a fost urmtoarea:

*erbii li se mai spunea i iobagi, cuvant care la inceput,

a avut totui un 1nteles de superioritate social, insemnnd cei
de frunte, cei distin0 triesc in conditii din ce in ce mai grele.
Ei formeai elementul impozabil prin excelent; asupra lor cad,
In primul rnd, sarcinile fiscale. Ei pltesc censul sau darea pe

pmnt, dau di/me din produse decretul din 1351 stabilete

quantumul: a noua parte (nona ), in timp ce in Muntenia i in

Moldova se ddea a zecea parte fac apoi diferite servicii sau

munci. Desi au, in principiu, dreptul la libera stramutare constituVa din 1.298 11 prevede In articolul 70 totui prin faptul
c' se cere nu numai pltirea in prealabil a drii, dar i voia pro-

prietarului, acest drept devine, in fapt, adeseori iluzoriu. De

www.dacoromanica.ro

310

STAREA SOCIALA SI RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

aceea, iobagii, in revendicdrile lor, insist intotdeauna asupra

acestui punct. Dar, obligatiile sporind, iar drepturile micorandu-se, era firesc sd se ajungd la miscdri populare.
Miparea din 1437. Unio trium nationum. In decursul veacurilor XV si XVI, au avut loe mai multe asemenea miscdri: dous

au fost lug mai insemnate: una in 1437, alta in 1514. Micarea

din 1437 a izbucnit din cauza unui abuz al episcopului Gheorghe
Lepe. Acesta nu stransese timp de trei ani dijmele care i se cuveneau; la urmd, le ceru in bloc pe toate si anume, nu in moneta
obinuitd pand atunci, ci in moneta cea noud care valora mai
mult decat cea anterioard. Abuzul era deci indoit. Tdranii unguri
i romani din nordul Ardealului, sdtui de continuile vexatiuni
suferite, se ridicard cu totii i cerur sd li se facd dreptate. Avu

loe o consfdtuire a rdsculatilor pe dealul Bobalna teritoriul

comunei Olpret si se formd o delegatie care ceru nobililor sd
revind la vechile libertdti. Acestia ins, avand de partea lor si pe
voevodul Transilvaniei, pe Ladislau Csky, in loe sh dea ascultare plangerilor, schingiuird i uciserd pe trimisii tdranilor. Izbucni
atunci o rdscoald infricosatd; multi cdzurd de o parte i de alta
pand cand nobilii, dandu-si seama de gravitatea situatiei, convenird, la 6 Iulie 1437, sd incheie urmdtoarea conventie: plata
dijmelor bisericii sd se facd dupd cursul 1 florin de aur egal cu 100
de dinari; sd nu se mai pldteascd nobililor none adicd dijme,
din grane si din -yin; sd se respecte dreptul de liber strdmutare,
dup ce lug in prealabil se va fi plait o teragiul adicd" darea
pe pdmant si datoriile personale ; nobilii care vor incerca sd-i
opreascd pe nedrept s fie condamnati de care comitele tinutului
la o amendd de trei mdrci. Vduva va avea dreptul la mostenirea
sotului, pldtind numai o oaie la trei ani; In cazul cand n'au niciun

fel de urmai, se prevede dreptul de testament. In ce privete

censul si darurile ce trebuiau date anual, se va pldti zece dinari la sdrbdtoarea Sf. *tefan, apoi o cabld de ovdz, sase turte
si un pui de gdind; se va face o zi de lucru, la coasd sou la secere
si se vor drege morile. Nu se va mai plti dijma din porci si din

albine, nici darea sau censul numit popular ako. In fiecare an,
lnainte de srbdtoarea Inltdrii, se vor strange pe dealul Bobalnei reprezentantdi trdnimei cate doi bdtrani de fiecare sat
impreund cu cdpitanii lor si vor cerceta dacd nobilii n'au adus
www.dacoromanica.ro

MI$CAREA DIN 1437. UNIO TRIUM NATIONUM

311

vreo atingere acestei conventii; cel care va fi aflat ea' n'a respectat-o, sa fie proscris.
Pentru moment, neavnd incotro, nobilii consimtir la aceste
conditiuni ; indat Insd dup aceea, Mcurd o legAtur cu
cari avuseser i ei de suferit de pe urma micrii, i cu Secuii;
actul incheiat la Clipdlnea, in ziva de 16 Septemvrie 1437, prevedea o uniune fr6teasca , fiecare parte obligandu-se s ajute

fdr intarziere pe celelalte, Impotriva tuturor dumanilor, de

once fel. Cine erau dumanii, in Imprejurdrile de atunci, se poate
lesne

Rezultatele uniunii nu Intarziard sd se producd. Tranii, Infranti in luptele care avurd loe, fur siliti s incheie la 6 Octomvrie, o mud intelegere, in conditdi mai grele deck, cele anterioare.
Se prevedea acum c iobagii trebue s plateasca stdpanilor lor,

In fiecare an, o sum proportional cu averea respectiva; un

florin de aur cei mai avuti, cari aveau un plug cu opt boj, deci
suprafata arabild corespunz6toare (pdm'ant era deajuns, iar popu-

latia rard !); o jumdtate de florin cei cu un plug cu patru boj;

doudzeci i cinci de dinari cei cu doi boj sau doi cai. In cazul cand

n'aveau pmant, darea se socotea dup numrul oilor, caprelor,

vacilor sau dup cantitatea de yin; cine n'avea vite de loe,
muncea cu palmele, pltea 12 dinari. Daruri se dAdeau de
trei ori pe an. Stdpanul avea drept s-i judece iobagii i s execute pedepsele; se pdstreazA ins6 dreptul de apel la ora. Se va
face o zi de muncd pe an, la once ar vrea stdpanul ; se vor repara
intretine morile. Iobagii cari au prsit moia in aceste timpuri
de tulburare fr sa-0 plteasc6 teragiul i datoriile i farci
sei obtind voia steipa'nului respectiv
aceast ultimd conditie
insemna de fapt anularea dreptului de stilmutare vor fi adui
indrt. Aceeai voie ( habita licentia ) se cere i pentru
cei care ar voi s'a se stramute in viitor. Cand vor fi chematd la
oaste de voevodul Transilvaniei sau de vice-voevod, vor trebui
sa se prezinte. Cine va cdlca aceste dispozitii, va fi judecat
condamnat ca sperjur.
Micarea a continuat totui, In unele locuri, i in 1438. Ciocniri

au avut loe i lang6 Cluj. Aci a fost prins conducatorul tranilor,

ungurul Nagy Antal ( quidam Anta! Magnus videlicet Hungarus )

taiat de &are nobili in bucdtele; nou tovardi de ai lui au fost

www.dacoromanica.ro

312

STAREA SOCIALA. I RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

trai In teap pe dealul din fata ormului Turda. Dintre conducatorii Romanilor trebue mentionat Mihai din satul Vireag, c,ari
In documentul din 6 Octomvrie 1437 poarta titlul de capitaneus ( Michael Volachus de Virgosberek, Capitaneus ).
Rezultatul micarii a fost o inreiutiitire a starii iobagilor, o Ingreunare a conditiilor lor de vieatA. Ei ajung aproape cu totul
In puterea stap'nilor lor ; zilele de lucru se inmultesc; dreptul de
stramutare este, in f apt, suprimat. In 1463, In constitutiunile
militare ale celor trei ntiuni transilvanene, adica ale nobililor,
Secuilor i Sailor aprobate de regele Mateia, se introduce o
noua msura care ne arata a pe langa apasarea socialei, se adauga
acum i una de caracter national: se prevede anume, ea in caz

de razboiu, pentru paza cetatilor sa fie Intrebuintati

iobagi

de snge unguresc ( jobbagiones hungarici angvinis ). Chiar

intre iobagi aadar, incepe sa se fac deosebire, dupa cum erau
romni sau unguri: acetia din urma trebuiesc crutati, In timp
ce primii sunt obligati sa mearga la razboiu.
Micarea din 1514. Legiuirea lui Terbczy. A doua mare mi-

care, la care au participat Romnii din Ardeal a fost rascoala

din 1514. Ea a izbucnit in urmtoarele imprejurari: Papa Leon
al X-lea proclamase cruciata Impotriva Turcilor care-i continuau
cuceririle In apusul Peninsulei Balcanice. La apelul sau raspunsera o multime de tarani, unguri i romni, care, parasind ogoa-

rele, se adunar In centrele de mobilizare, la Buda, la Oradea,

la Alba, etc. Acas ramaseser batranii, femei/e, copiii. Nobilii,
vznd pierderile la care li expunea aceasta plecare In masa,
incepura sa" opreasc pe iobagi i sa pedepseasca pe rudele celor
plecati. De aci, fierbere In taberile de concentrare. Tranii Marmati, In loo s porneasca impotriva Turcilor, cum fusese vorba
la Inceput, se intoarsera impotriva stapanilor lor. Conducatorul
cruciatei, sacuiul Gheorghe Dosza, trecu de partea rsculatilor ;
focul se Intinse repede- in intreaga campie a Tisei. Sute de nobili
fur macelgriti, casele lor distruse. Nadlacul e ars, Cenadul,

Lipova sunt ocupate; armata conclusa de stefan Bthory i de episcopul de Cenad Nicolae Csky, e sfaramata. In
acelai timp, o alta ceat de tarani, avand in frunte pe popa Laurentiu, cuprinde Oradea i pustiete comitatele Bihorului i Slajului. In Maramure se pare c inii nobilii au tinut cu

www.dacoromanica.ro

MI$CAREA DIN 1514. LEGIUIREA LUI VERBOCZY

31a

rsculatii i au luat parte la toate faptele lor rele , pentru care

lucru se va ordona mai tarziu o ancheta. Nici partea de NordEst a Ardealului, regiunea Rodnii vi a Bistritei, nu e crutata,
dei aci pagubele au fost mai mici. Un grup de rasculati patrunde,
cu voia oravenilor insa, vi In Cluj, prdand averile catorva nobili de acolo. In cele din urma, Dosza asediaza Timivoara. Bthory, vzand ca regele nu-i poate trimite ajutor, se adresa atunci
voevodului Transilvaniei, lui Ioan Szapolyay, rugandu-1 sa intervie cu armata sa pentru a inabuvi rascoala. Inteadevar, acesta
sosevte In fata Timivoarei i, in lupta pe care o da cu taranii,
Invingd i sal fac prizonieri pe Dosza insuvi, pe
izbutevte
fratele acestuia Grigore vi pe o suma dintre capetenii. Pedeapsa
aplicata conducatorului a fost cumplit, impresionand prin ferocitatea ei, vi pe cei mai cruzi: Dosza a fost avezat gol, pe un tron
de fier incins, i s'a pus apoi pe cap o coroana tot de fier, incandescenta, i i s'a smuls cu clevtele inrovit in foc, carnea, bucata

cu bucata, tovarvii sai, tinuti flamanzi timp de 1.5 zile, fiind

siliti s'o '1161-lance. Popa Laurentiu a fost tras in teapa la Cluj.,
apoi ars. Urm executarea tuturor acelora cari comandaserd
cetele de rsculati: capitani, sutavi sau fruntavi precum vi a acelora cari at'tasera la omor sau la violuri. Taranii fura constranvi
s plateasca toate pagubele suferite de nobili i, In urma unui
decret al regelui Vladislav, dat la Buda, In acelavi an, nu mai
avurd dreptul de a se stramuta de pe o movie pe alta ; devenira,
Cu alte cuvinte legati de glie sau lipiti pamantului . Ei fur&
obligati apoi, prin acelavi decret, s lucreze o zi pe sliptmeind
stapAnilor lor, sa le dea, In fiecare an, un florin de aur sau o sut

de dinari, a noua parte din toate produsele pamantului In

afara de a zecea parte cuvenita Bisericii apoi doisprezece
pui, dou gavte i, la zece case, cate un ramator ingravat. Casatoriile erau reglementate; numirea vreunui cleric de origine tarneasca, In demnitatea ,de episcop, interzisa i, In cazul cand

regele ar lace-o totuvi, unui asemenea ierarh nu i se vor plati

dijme. Decretul din Buda, avand 71 de articole, este o reglementare draconica a obligatiilor iobagilor ; acevtia, drept pedeapsa
pentruca indraznisera sa ceara o vieata mai omeneasca, ajungacuma verbi perpetui , din tata In fiu ( perpetua rusticitate.
sint subjecti ).
www.dacoromanica.ro

314

STAREA SOCIALA SI RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

O nenorocita coincidenta a facut ca in acelai an, 1514, sli

ispraveasca i juristul Verbczi culegerea sa de legi

obiceiuri

juridice, cu strangerea carora fusese insarcinat in mod oficial cu

apte ani mai inainte. Sub impresia gravelor desordini provocate de micarea tailneasca, Verbczi a redactat partea referitoare la iobagi pornind dela dispozitiile decretului din Buda, a
dat prin urmare un temeiu juridic apas'arii exercitate de nobili.
Fiindcd era impartita in trei pdrti, aceasta lucrare juridic6, tiparita la Viena in 1517, s'a numit i Tripartitum : ea e considerat, pe drept cuvant, ca un tip al legiuirii de cima, Mai tArziu,
In 1556, s'a revenit asupra dispozitiei care oprea libera strdmutare ;
conditiile care se cereau lusa iobagului spre a putea parasi moia

erau de aa natura', inat, de fapt, a ramas tot situatia creata

prin decretul din 1514.
O micare traneasca, de proportii mai mici, a avut loe i in
1526, in Banat. Aci iobagii s'au ridicat sub conducerea lui Iovan

Tarul, fiu de Roman; turburrile s'au intins pana la Oratie. In

acelai an, statul ungar era izbit de moarte, la Mohcs, de armatele sultanului Soliman Magnificul.

Ultima micare a taranilor romani din Ardeal in veacul al

XVI-lea a fost In toamna anului 1599, dup batalla dela ,5 elimbr.

Afland ca tara are acuma un principe din neamul lor, ei pusera

mana pe arme i incepura s atace pe nobili i s'a' le prade curtile ;
pe unii fi i ucisera chiar. Micarea fu lusa inabuit, deoarece

Mihai avea nevoie de 'J'aura conducstoare, de cei cari reprezentau statul i puteau asigura sumele i proviziile necesare intretinerii armatei sale. Daca stipanirea asupra Ardealului s'ar fi
prelungit, cu sigurant ea Mihai ar fi luat msuri pentru uurarea
starii iobagilor romni; inceputul 11 si fcuse, prin crearea de.
islazuri i prin scutirile acordate preotilor (vezi mai sus, p. 283);
din nefericire, desfaurarea evenimentelor opri brusc acest inceput.
Cnezii au continuat, In veacul al XV-lea i. al XVI-lea s administreze satele de iobagi, s faca legnura intre acetia i ata-pana moiilor (vezi vol. I, p. 270-2). S'a pastrat i deosebirea
filtre cnezii obinuiti ( communis kenezus ) .1 cnezii confirmati
de rege, cari aveau dreptul cnezial ereditar ( knezus per nostras
litteras regales in suo kenezatu roboratus ). In timpul luptelor
necontenite cu Turcii, din veacul al XV-lea, in special din prima
www.dacoromanica.ro

ROMANII DIN ARDEAL NOBILI

315

jum6tate, multi dintre ei au avut prilejul s6 se disting6 prin acte

de vitejie i s6 fie confirmati Pchiar innobilafi. In Banat, in Huniedoara, in Tara Hategului, g6sim o serie intreag6 de asemenea
eazuri. In 1406, Sigismund confirm6 lui Dionisie Ciuca cnezatul
comunei Milalent din Banat pentru serviciile aduse in diverse
expeditii militare 0 mai ales in aceea din Bosnia, impotriva
notoriu Hervoie. In 1420, castelanul cet6tilor Severin
Orova, Mehadia, i Jidova (16 un act similar, confirmand lui
Bogdan, fiul lui Nicolae, cnezatul comunelor Mgoaia, Rechita
i Strmtura, din districtul Comiatului, pentru meritele sale militare, mai ales pentru vitejia argtat sub Cetatea Severinului
in lupta Cu Turcii. In anul urmtor, Nicolae Csky, voevodul
Transilvaniei, ddruiete lui Costea, fiul lui Iaroslav, satul B6rigor din Tara Hategului, ca r6splat pentru felul cum s'a purtat
In lupta Cu Turcii sub cetatea Hategului, lupt6 in care au azut
told fraldi sdi. In timpul regelui Sigismund (1386-1437), a urmaului sau Albert (1438-1440), a lui Vladislav / (1440-1444) 0 a
lui Iancu de Huniedoara, ca guvernator (1446-1452), confirmarea
i innobilarea cnezilor din Ortile Banatului 0 ale Huniedoarei

se face pe o scard intins6. O carier deosebit6 a rcut Pavel

Chinezul, inving6torul dela Cmpul Pinii asupra Turcilor (1479);

el a ajuns comite de Severin 0 ban de Timioara.

In loc s6 intareasc hag elementul romnesc din aceste p6rti,
innobilarea duce la un rezultat contrar: el rapete neamului nostru elementele lui cele mai distinse. Inteadev6r, aceti nobili se,
desnationalizeaz6: deprind limba maghiar6, intr6 in leghturi de
rudenie cu nobilii unguri i, fapt important, inteo vreme and influenta bisericii era aa de puternia, tree la catolicism. Multi
au f6cut-o de nevoie, deoarece regii unguri, Ludovic mai int6i,
Sigismund dup6 aceea, d6duser6 ordine categorice in privinta.
aceasta. Astf el, de pild6, in 1428, Sigismund hot6r6te ca notabilii
i cnejii din comitatele Severinului i Huniedoarei s6 nu mai
tie preoti schimatici, adic ortodoci, pe moiile lor i 86-0 boteze

copiii in confesiunea catolia.

Din aceast6 nobilime romneasa s'au ridicat multe figuri

insemnate. Am amintit mai inainte pe Iancu de Huniedoara
pe fiii lui, Ladislau i Mateia. Din aceeai familie a f6cut parte 0
N icolae Olahul, vestitul arhiepiscop de Strigoniu 0 cancelar al.
www.dacoromanica.ro

316

STAREA SOCIALI SI RELIGIOASI A ROMANILOR DIN ARDEAL

Ungariei. El era fiul lui stefan Olahul a crui mam, Marina,.

era sora lui Iancu ; prin urmare, Nicolae venea nepot de vr
regelui Mateias. S'a nscut la Sibiiu in 1493, Ianuarie 10; a facut
studii umanistice stralucite s'i se pregtea la inceput sh imbrtiseze cariera militar. ConstatAnd apoi c nu are chemare in aceast
directie, a intrat in vieata religioas, ajungAnd in 1553 arhiepiscop
de Strigoniu, cea mai inalt treapt a ierarhiei bisericeti ungare.
In 1558, a fost flout baron al imperiului german de ctre Ferdinand I; in 1562, tot Ferdinand 11 numeste regent, adic loctiitor
al su la conducerea prtii din Ungaria care nu fusese ocupat
de Turci. A murit la 14 Ianuarie 1568, la Bratislava ; osemintele
i-au fost transportate apoi la Tirnavia, in biserica Sf. Nicolae.
Nicolae Olahul a scris mai multe lucrri de caracter istoric, geografic si religios. In Hungaria sive de originibus gentis, regionissitu, divisione, habitu atque opportunitatibus el descrie, intre
altele, Transilvania, Banatul, ha chiar si Muntenia i Moldova.
Se ocupd de originea noastr roman, de asemnarea dintre limba
noastr si aceea a Romanilor, arat identitatea de limb, de obiceiuri, de religie, dintre Moldoveni i Munteni si afirm c cei
dint'ai se consider mai generosi si mai viteji cleat acestia
din urm. A mai scris o lucrare despre Attila si o Cronic incep.nd Cu incoronarea regelui Mateia i terminand Cu incoronarea
impratului Ferdinand.
0 alt figur insemnat de origine romneasc, a fost Mihail Csdki, numit uneori si Mihail Valahul. S'a nscut pe la 1490;
inaintasii si, din prtile Bihorului, primiser, la 1268, pentru
meritele lor militare, titlul de cavaleri. A fcut studii la Cracovia
i a ajuns in 1.543 protopop de Crasna si canonic de Alba-Iulia.
Era bine inteles, catolic, dup cum catolic fusese i Nicolae Olahul i Iancu de Huniedoara. In 1550, Mihail Cski e numit secretar al reginei Isabella, vduva lui loan Szapolyay, si educator
al fiului acestuia, Ioan-Sigismund. Imprtind, si la bine si la
rail, soarta faroiliei Szapolyay, adnc devotat ei, Cski ajunge
dup moartea Isabellei (20 Septemvrie 1559) i suirea pe tron
a lui Ioan-Sigismund, la o mare influen14. In 1564 este numit
chiar loctiitor ( locumtenens ) al Principelui Transilvaniei, dup
cum Nicolae Olahul ajunsese regent al Ungariei. Moare, sdrac,

in 1572, lsand in urma lui numai o cas in orasul Huszt

www.dacoromanica.ro

BISERICI, MANISTIRI SI EPISCOPI

317

Olaramureul ungar) i a treia parte din domeniul cetatii acestui

ora. Dei catolic, a avut simpatie totui pentru luteranism; a

intervenit In favoarea propovaduitorilor noii confesiuni .1 a ajutat

.cu bani pe Gaspar Heltai, cunoscutul tipograf, ca sa tipareasca

biblia In limba maghiata.
Dintre ceilalti oameni mai de seama pe care i-a dat neamul
nostru in Ardeal, In veacurile XV-lea i XVI-lea, insemnam pe
.tefan Mailath . i pe Gaspar Bekes. Cel dintai era de fe! din
Tara Fagaraului, din satul TinIari care-i apartinea. In 1531 i se
.confisca satul de catre principele loan Szapolyay, deoarece trecuse de partea Imperialilor. Cu trei ani mai Inainte Insa, el ocupase

cetatea Fagaraului. A asediat pe trimisul Sultanului, pe Aloisio

Gritti, In cetatea Mediaului i dupa ce l-a silit s se predea, a
poruncit sa fie decapitat. 0 soart asemanatoare va avea el insui mai trziu: fiind partizanul lui Ferdinand, ajunge In conflict
cu Turcii i este asediat, din ordinul acestora, de armatele domnilor milli-1i, In cetatea Fagaraului (1541). Ademenit, printr'un
iretlic, sa vie In persoana spre a discuta conditiile pacei, cade
prizonier .1 e inchis, pentru tot restul vie%ii, in inchisoarea celor
apte Turnuri din Constantinopol (vezi i mai inainte, p. 178).
Gaspar Bekes era aunt cuvintele istoricului ungur A. Veress

Cromn neao din -t,inutul Cara-Severinului . Designat In

1567 Impreuna cu Mihail Cski i cu a4i 2 nemei ca executor

-testamentar de catre bolnaviciosul Ioan-Sigismund, trimis apoi
In solie, in primavara anului 1.570, la imparatul Maximilian al
II-lea, el Incearca s devina principe al Transilvaniei dupa moartea

liului lui loan Szapolyay (14 Martie 1.574 Este Ina invins In
Jolla lupte de &Are stefan Bthory; mai tarziu ajunge colaborator statornic i devotat al acestuia, ajutandu-1 in razboaiele
,cu Muscalii.

Biserici, manastiri i episcopi. Vieaa religioasa a poporului

Iromnesc din Ardeal s'a desvoltat in conditii vitrege. Nu numai

.ca n'a avut sprijinul statului, toata puterea acestuia fiind in

slujba catolicismului, i dela o vreme, a diferitelor confesiuni
protestante, dar n'a beneficiat nici macar de neutralitatea lui.
.Spre deosebire de domnii notri a carol.. atitudine, In ce privete

toleraqa religioasa, a fost exemplara, regii ungurii i-au facut

am punct de program din combaterea schismaticilor adica a
www.dacoromanica.ro

318

STAREA SOCIALA $1 RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

ortodocsilor. In special Ludovic si, dupa el, Sigismund au luat

serie de masuri In acest sens (vezi si mai sus, p. 315). In
asemenea conditiuni, nu e de mirare ca n'am putut avea biserici
mari, stralucite ca acelea ale Sasilor sau manastiri vechi, bogate
cum intalnim dincoace de Carpati. lobagii cei saraci si asupriti

au trebuit sal se multumeasca, foarte adeseori, cu biserici modest&

de lemn; cnejii si voevozii lor, precum si unii dintre nemesi, adica
dintre boieri, au ridicat, e adevarat, si cladiri de zid, dar ele sunt

de proportii mici fata de acelea ale oraselor sasesti. In special

impotriva ma neistirilor- s'a indreptat prigoana oficialitlii catolice, de aceea nu intalnim asemenea lacasuri cleat in locuri mai
ferite, spre margini sau in legatura cu sprijinul acordat de domnii
si boierii de dincoace de Carpati. Dacd numarul bisericilor din
Ardeal e insemnat, in schimb acela al manastirilor e redus, mai
ales cand facem comparatie cu Moldova si cu Tara Romaneasca.

Vechi, fail a putea preciza data Intemeierii, sunt bisericile

din Streiu, (vezi fig. 90), din Seinta-Mdria Orlea, din Densuf, toate

In judetul Huniedoarei. Pictura celei dintai ar fi dupa cat

afirma specialistii din anii 1200-1233; picture celei de a doua
indica sfarsitul secolului al

XIII-lea inceputul celui de al

XIV-lea; cat despre biserica din Denali in zidurile careia se

AA si blocuri mari de piatra Cu inscriptii latine (vezi fig. 91)
epoca intemeierii ei constitue o problema nedeslegat Inca a istoriografiei nationale. Vechi sunt si bisericile din Rdul Brbat,
Rd ul de Mori, Lefnic, Cincif, Ostrovul Mare si Gura-Sada (jud.
Huniedoara); ultimele trei par a data din secolul al XV-lea.
Cele dint:Ai mentiuni documentare precise despre bisericile

romanesti din Ardeal sunt din veacul al XIV-lea. E amintit

astfel in 1364 biserica Jeud, in Maramures; biserica din Reifinari, 15.nga. Sibiiu, se crede a fi fost zidit de Radu, tata! lui Mircea cel Batran, in 1383. Tot cu bani daruiti din Tara Romneasc

s'a ridicat in 1384 biserica din Rdfnov: asa ne spune cel putin
pomelnicul si o inscriptie de pe zidul din fata. In 1398 e amintad in documente biserica romneasca din satul Rediu (comitatul
C ojocna). In Tara Hetegului si in Huniedoara in genere Bunt a
serie de biserici vechi. Astfel in Sdngeorz-Streiu, biserica are a
inscriptie in limba slav care cuprinde data 20 Octomvrie 6917
(1408) si numele ctitorilor: jupan Chenderes si jupanita lui
www.dacoromanica.ro

BISERICI, MANASTIRI $1 EPISCOPI

l'

r'

')

-:

Fig. 90.

,17.

Biserica din Streiu (Huniedoara), probabil cea mai veche biserica

din Transilvania

www.dacoromanica.ro

319

320

STAREA SOCIALA I RELIGIOASA A ROMNILOR DIN ARDEAL

Nistora i fiii lui. Biserica din Almagul Illare e pomenit In 1418.

In trgul Huniedoarei tim c exista in prima jraatate a secolului

al XV-lea o bisericA ortodox6, sau cel putin ruin ele ei ; inteadevAr Ladislau, fiul lui Iancu, d un privilegiu In ziva de
30 Noemvrie 1456, ingAduind ca pe locul celei dinainte s6 se ridice o capel de clre Sarbii i Roranii locuitori in acel tArg
( in loco pristino unam capellam edificare ). La Deva a fost
de asemenea, paa acum cteva decenii, o veche bisericl, cldit

pe cat se pare, intre 1370-1444. Lng6 Deva, se all biserica

din Barsau, refdcutd dua toate probabilitlile, de atre Margareta
Cherepovici i de &are fiica ei, Elena, soliia lui Petru cel

ambele au fost Inmormantate aici. Mai spre miaz-noapte, in tinutul Zarandului, gAsim dou biserici vechi: una in Criscior,
-ctitoria voevodului Blea, la srritul veacului al XIV-lea (c.
1385-1390), cealaltd In Rib4a, ctitoria jupanilor Vladislav i
Mielan isprbrit de zugrAvit la 15 Iulie 1417. In Maramure e
amintit, In afar de biserica din Jeud, aceea din Ama de mijloc,
la 1428 i aceea din SArbi, la 1532. In sfArit mentioam cele trei
biserici ridicate de Mihai Viteazul In timpul scurtei sale stapAniri
-asupra Ardealului: una in Ocna-Sibiului, ispravnic fiind vistierul
Vasile, cealalt In satul Lufardea, In judetail Someului, a treia in
marginea cettii Feigirafulut.

In ce privete mdastirile, cea mai veche constatat documentar e m'astirea din Peri, In Maramure. In August 1391,
Antonie Patriarhul de Constantinopol d un act din care afl'm
o sum de detalii asupra acestui 16ca. Ni se apune anume
m'n5stirea are bramul Sfantului Mihail, .c6 e proprietatea voevozilor Balit i Drag, care o aveau dela arinfii lor , deci dela
Sas, fiul desc6lectorului Moldovei i a Drag a venit la Constan-tinopol spre a o pune sub supravegherea i apharea patriarhal6 .
De aceea, Antonie numete aceast rn6astire stavropighie i
intrete pe egumenul ei Pahomie ca exarh peste f srile supuse
mgastirii adicA Slagiul, Ardudul, Ugocea, Beregul, Ciceiul, Ungu-

raul i Bistrita (04

'set; rcoxel.[Avoc .rc7.) ti.ovao-rucp xd.)p 1o1.)v T

Mekx-rov rb 'Avrov-nv T 'Oyyo-ch. -r 'Ioprzpxtv Te, IZt-roPtv

-rh Illa-rpocv). El va trebui s supravegheze

sfAtuiasc6 i s-i invete, s"
pe preotii din aceste Vri ,

-r

judece i s cerceteze judectile bisericeti i s'A sfinteasc biserici.

www.dacoromanica.ro

BISERICI, MANASTIRI $1 EPISCOPI

..geo..7

321

ago
,

J.

.'

LA' "

)1

i.

1.1

^
1

"4,

.4

V.-

'r

-.!!;:.,,

.,.

"v.

.Of js'

,,,-L'

Fig. 91. Biserica din Densus. Biocurile de piatri din care e alatuit zidul provin dela
o veche constructie romanl. SI se observe In special blocul culcat de deasupra usel.
21

www.dacoromanica.ro

322

STAREA SOCIALA $1 RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

Nu e amintit sing i dreptul de a hirotonisi preqi, deoarece

aceasta ar fi Mont din egumenul dela Peri un adevarat episcop.
Astazi manastirea nu mai exista, iar locul unde ea se inalla
odinioara apartine Ungariei.
In acelai an in care Antonie facea din manastirea maramurean'a stavropighie patriarhiceasca, Domnul Tarii Romaneti,

Mircea cel Batrn, daruia egumenului Stanciul i fratelui sau

Galin satul Seoreiu din Tara l'agaraului. In acest sat se afla
manastirea al carei egumen era Stanciul: av-em o dovada documentara signed' in acest sens, din 1748. Mnastirea Prislopului,
din satul Silvaul de sus, in Tara HaIegului, este ctitoria lui Nicodim, deci a fost ridicata in intervalul 1370-1407. In veacul
al XVI-lea, manastirea a fost bogat inzestrata de fiica lui Moise
Voda, Doamna Zamfira, care s'a i inmormantat aci.
In tinutul Alba, exista in veacul al XV-lea o manastire in
satul Rdmq. Inscriptia, posterioara, de deasupra uii de intrare,
ne spune ca d'intli au fost zugravita aceasta sfanta biserica in
zilele lui Mateia Crai, va leatu 6895 (1487); la proscomidie
sunt pomeniti ctitorii: ErtImonah Gherasim, ermonah Petronie,
er(monah) Mihail, Ianu, Avraamii, Savul, Maria, Zugrea, Lantea ;
aci a fost ctitor i Mihai Viteazul. In judetul Huniedoarei era de
asemenea o manastire, la Gebagiul de sus. Nu se poate preciza
data intemeierii, se pare Ina' c ea cade la sfaritul veacului al

XV-lea sau inceputul celui de al XVI-lea; in once caz, este

anterioara anului 1557 din care avem un document vorbind de
dependentele, veniturile i foloasele pe care le-a avut din vechime -

(ab antiquo) episcopatul din acest loc. Vechi sunt i manstirile

din fostul comitat al Aradului: Gdvofdia, mentionata in 1426 i
Hodbf-Bodrog, de asemenea din veacul al XV-lea.
In parti/e de miaza noapte ale Ardealului au existat trei manastiri. Doua din ele erau in regiunea Dejului i anume la Vad
unde stefan ce! Mare a zidit o frumoasa biserica de zid i a intemeiat o episcopie i la Strilmba Fizefului (circa 1470). Cea de

a treia manstire se afla in regiunea Nasaudului. In 1523, fiind

ruinata, clugarii Matei, andor i Petru impreuna cu tqi cnejii
din Valea Rodnei cer voie, la 29 Septemvrie, judetului i pargarilor Bistr4ei sa zideasca in acelai loe una noua. Cererea li se
aproba ; aflam ea locul era situat intre satele Hardau i Telciu,
www.dacoromanica.ro

BISERICI. MkNASTIRI SI EPISCOPI

323

in partea stanga a drumului, pe o colink aproape de apa Byrckes . La 14 Fevruarie 1533, cand episcopul Ilarion obtine o
nou intiirire dinpartea sfatului orgenesc, mangstirea avea ceva
avere: o moue, fdcut chiar de Ilarion, Cateva curaturi, cump6rate
de acelai, o NO de Odure, donat de Bistriteni i nite pdune.

Orict ar fi fost de modeste bisericile, fiat de rare i grace

menstirile, ele implicau totui, in mod necesar, prezenta unor
ierarhi. A trebuit g existe in Ardeal, din cele mai vechi timpuri, fete bisericeti mai inalte, arhierei i episcopi care g sfinteasc6 lacaurile i. g hirotoniseasc'd pe acei ce aveau g slujeasn

In ele. Nu s'au putut compara evident, sub raportul material

al organizgrii administrative, al averii, al veniturilor, cu impozantii episcopi catolici, sprijiniti de oficialitate i imbogAtiti
prin dijmele iobagilor. Sub raportul spiritual ing, al harului,
n'au stat intru nimio mai pre jos ; putem spune chiar c modestia
conditiilor lor de traiu, simplicitatea vietii lor intre plugarii
pAstorii bgtinai ai Ardealului, ii apropia mai mult decat pe
ceilalti de esenta ingi a invTturii lui Isus. In 1234, papa Grigore al IX-lea scrie lu Bela, principele de coroand al tingariei,
despre oarecari pseudo-episcopi ce in ritul Grecilor i cari
se are' In episcopatul Cumanilor, adicd in tinuturile dela rAsrit
i miaz-zi de Carpati. Astfel de pseudo-episcopi in rea.1

litate, pentru noi, episcopi adevArati trebue g se fi aflat

In Ardeal. Nu le tim numele, nu tim unde au stet, dar a au
.1

existat, este in afar de once indoial.

Cea dintei tire despre un ierarh ortodox, In tinuturile de peste
munti, dateaz6 abia din 1456. La inceputul acestui an, constatdm

ne" tria in t'argul Huniedoarei un episcop loan, venit tocmai

din Caffa, infloritorul ora al Crimeii. El sfintea pe preotii din
imprejurimi, din regiunea Devei, a *oimuului i poate ar fi IAstorit mult timp, dac nu intervenea prigoana bisericii catolice.
In urma indemnului nelug6rului Ioan de Capistrano, care scria
la 6 Ianuarie 1456 nobililor ardeleni, asmulindu-i asupra preotilor ortodoci, episcopul Ion fu prins in imprejurimile Lipovei,
dus la Timioara i apoi la Buda. Aci el trecu, de voie, de nevoie,
la catolicism, i porni dupe aceea la Roma. .In urma indeprtarii

lui, Iancu de Huniedoara dklu un ordin, la 7 Fevruarie 1456,

ca toti preqii pe care-i sfintise Ioan g devie catolici sau g plece
21*

www.dacoromanica.ro

324

STAREA SOCIALA $1 RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

de pe domeniile sale. Nu tim exact ce succes a avut acest ordin;

tim 'Mg din scrisoarea Cu data 10 Fevruarie 1456 a clugrului
minorit Mihail Szkely ea Rom&Ai tineau cu trie la vechea lor
lege , incurajati i de predicile unui protopop Petru, i a
redden expresia insgi a clugArului
mai bucuroi erau s6 sar
In foc decal s6 fie botezati catolici.

Dup Ioan din Caffa, IntAlnim pe un alt ierarh, loanichie

din Belgradul sdrbesc. Acesta avea sub pAstorirea sa pe RomAnii
din Maramure; in 1479, el obtinu dela regele Mateia ca preotii
ortodocsi din acel tinut s6 nu mai plAteascd vistieriei, niciun fel
de dare, ordinar sau extraordinarA. I oanichie pistorea i asupra
Sarbilor cari se aezaserA In Ungaria, fugind din fata Turcilor ;
foarte probabil tot de el ascultau i RomAnii din partile ungu-

reti adieil din regiunea Crianei care se intinde spre vest de

Muntii Apuseni.

Al treilea episcop ortodox, pe care-1 cunoatem, 0116 acum,

in Ardeal, este Marca. El se avezase in satul Feleacului, lAngd
Cluj, ii cumpArase aci cas6 i moie dela preotul satului Vasile
i luase pe lAng6 sine pe unul din copiii acestuia, pe Danciu. In
1488, constatAm eh' Danciu devenit in alugdrie Daniil pAstorete in locul lui Marcu, fie c4 acesta murise, fie eh' plecase in alta
parte. In 1498, Isac vistiernicul moldovean dAruete o frumoash

evanghelie, ferecatd in argint, mitropoliei de fapt episcopiei din Feleac. Nu tim cAnd a murit Daniil, in once caz inainte
de 1534. Dup el gsim in 1538 pe Petra; cu acesta se incheie
irul episcopilor de Feleac pe care-i cunoatem astdzi.
Obtinnd dela regele Mateia cetatea Ciceiului, de care depindeau zeci de sate, precum i Cetatea de Baltd, stefan cel
Mare se gAndi s." dea acestor noi supui ai &Ai nu numai conducatori militari i administrativi, adicA pArcAlabi, dar qi un conducator bisericesc. Intemeie deci m6nAstirea dela Vad i f Acu pe
egumenul ei episcop peste tinutul pe care-1 stApAnea in Ardeal.
Nu tim cum s'a numit acest prim episcop de Vad, nici Cat a pastorit el; cunoatem insA pe Varlaam, in 1527, apoi pe Anastasie,

din 1529 inainte. Pe vremea lui Rare, Anastasie pUstorea nu

numai cele 60 de sate ale Ciceiului, administrate de apte voevozi,

i acelea, mult mai putine, ale Cetatii de Bala, dar Ma. i 24

de sate care depindeau de cetatea Unguraplui, precum i 50 de
www.dacoromanica.ro

BISERICI, MANASTIRI

I EPISCOPI

sate din comitatul Bistritei: un teritoriu deci considerabil. In

1546, e numit un nou episcop de Vad, Tarasie; ni s'a pstrat
scrisoarea din 19 Iulie, prin care domnul anuntd faptul Bistritenilor. Dupd el vine Gheorghe; la 5 Ianuarie 1550, Ilia fiul lui
Rare, cere pentru el, tot dela Bistriteni, scrisori ctre tranii
din tinutul Bistritei care se in de credinta greceasc, spre a-i da
acestui episcop venitul, a-1 asculta i a-i fi credincioi cu cinste .
Toti episcopii de Vad erau hirotonisiti la Suceava; ei ascultau
de Domnul .1 de mitropolitul Moldovei. Aveau venituri din satele peste care pstoreau; in afar de aceasta, episcopia mai stpnea, cu titlul de proprietate, *ase sate: Vad, Slatina, Bogata
romaneasc, Bogata ungureasca, Soare, Lunca i o moar in
satul Ctcu.
Dup Gheorghe, Ciceiul i Cetatea de Balt fiind pierdute
de etre domnii moldoveni, irul episcopilor de Vad se intrerupse;
el va fi reluat in 1574 cu Eftimie care, mai inainte episcop al Ardealului i apoi episcop de Roman, chemat de Ioan Vod Viteazul,
fusese nevoit s se intoarc6 indrt peste munti, dup moartea
cumplit a protectorului su. Lui Eftimie, care a pstorit pnd
in 1576, cAnd moare, ii urmeazd Spiridon; acesta pastreazA
scaunul episcopal pn in 1599, cand gsim in locul lui pe loan
Cernea. In Septemvrie 1605 vlddicA e din nou Spiridon.
In partea de miaza-zi a Ardealului, mnstirile dela Geoagiul de sus i dela Silva, au fost i ele catdva vreme reedinta
unor episcopi. In cea dintai constatAm la 1557 pe un Christofor,
numit de Isabella, vkluva lui Ioan Szapolyay, dup rugciunea unor credincioi ai notri i pentru rneritele, virtutile i
cunoftintele speciale de limbei ci literaturei greceascei, cu care am
inteles cd este inzestrat *. Cu acest prilej, aflm i de dependentele, veniturile i foloasele pe care le-a avut din vechime epi-

scopatul de aici. Dup Cristofor, vine Sava 11 constatrn in

primvara anului 1559 dup acesta Gheorghe din Ocna Sibiului

i in curnd, la 10 Aprilie 1562, din nou Saya. De episcopul

din Geoagiul de sus depindeau preotii din districtele Hateg i
Caransebe.

Mai putin bine informati suntem asupra episcopilor dela

Silva. Dintre alugrii de aici vine Than care ajunge, sub Mihai
Viteazul, mitropolit la Alba-Julia. Nu cunoatem, e adefrat,
www.dacoromanica.ro

326

STAREA SOCIAL/4. I RELIGIOASA. A ROMINILOR DIN ARDEAL

numele vreunui episcop de Silva; existenta unei resedinte episcopale In aceast manastire se poate deduce Insa Cu siguranta
din titlul pe care-1 poarta, In veacul al XVII-lea, mitropolitii
de Alba-Julia: dupa al Vadului acestia isi spun al Silvasului .
Si la Ineu, pe Crisul Alb, spre nord-est de Arad, gasim la sfar-

situl veacului al XVI-lea, dela 1595 inainte, un episcop roman.

Se numea Teodor i avea sub autoritatea sa, dupd toate
pe credinciosii din partile unguresti . Amintirea acestui scaun episcopal, al Ineului sau al Ienopolei s'a pastrat
In titulatura actualilor episcopi de Arad.
Nu se poate vorbi In genere, in veacul al XV-lea si al XVI-lea,
In Ardeal, de o stabilitate i de o continuitate riguroasa a scaunelor

episcopale, nici de o impar(ire precisa a teritoriului supus jurisdictiei fiecaruia, asa cum constatam dincoace de Carpati, In Tara
Romaneasca si In Moldova. Uneori simpli egumeni implinesc
atributii episcopale: e cazul egumenului din Perii Maramure-

resului, care, dupa cum am aratat, avea dreptul sa sfinteasc

biserici. Alteori, acest rol revine unor protopopi: astf el sunt protopopii de i, 'eghite, ai Criprilor, un Dan (1503), un loan (1538),

un Petru (1554) sau protopopii de Huniedoara fi de Hateg, un

Petru (1506-1526) si un Moise Pestisel (1582). Nu exista, 'Ana
In a doua jumatate a veacului al XVI-lea, niciun arhiepiscop
sau un mitropolit oficial recunoseut, de care sa asculte diferitii
episcopi. Eftimie, sfintit de patriarhul Macarie din Pe-u1 sarbesc,
este cel dintai ierarh cdruia i se recunoaste, in Septemvrie 1572,

intr'un ordin iscalit de Christofor Bthory, fratele principelui

Stefan Bthory, dreptul de a pastori pe Romanii din intreaga
Iara a Transilvaniei si din partile unguresti ( ubique in regno
Transilvaniae ac partibus regni Hungariae ). Plecand In 1574
In Moldova, unde fusese chemat de loan Vod Viteazul, In Jocul

lui e ales Christofor altul decat cel numit de Isabella care

pastoreste Oda In toamna anului 1579, and Inchide ochii. Dieta
din Turda hotaraste atunci, in ziva de 21 Octomvrie, ca preotii
romani sa-si aleaga episcop roman pe cine vor voi, de oarece
episcopul lor de Oda' acum a murit, i principele sa Intreasca
pe acela, pe care-1 vor alege dintre ei . Potrivit acestei hotarIri,
este ales Ghenadie care-si ja titlul de prea sfartitul mitropolit
ohir Ghenadie al Ardealului ; Brasovenii Ii spuneau: luminatul
www.dacoromanica.ro

BISERICI, MA.NASTIRI

I EPISCOPI

327

mitropolit marele Ghenadie, de in tot tinutul Ardealului i al

Ordziei . Hirotonisirea lui se face la TdrgoviVe; reedinta Ii este

la Alba-Julia, unde vea, in deplind proprietate, o cash', In afara

zidurilor cetdtii. Ghenadie pdstore0e 'Add la sfritul lui Fevruarie 1585, cAnd, decedand, ii urmeazd loan dela Prislop om
erudit, cumpdtat, modest, cu vieatA curatd , cum 11 descrie un
act contemporan. In actul de numire, din 20 Martie, principele
Sigismund Bthory spune c loan va avea In seama sa toate
bisericile romne0i din Ardeal i pdrtile ungure0i, afard de acele
biserici peste care, dui:a invoirea noastrd, pdstore0e Vlddica
0 el Romn , 0 care se aflau in comitatele Cluj,
Spiridon
Turda, Crasna, DobAca, Solnocul de mijloc i Solnocul dinduntru.
Aa dar, nici loan nu pdstorea la Inceput intreg Ardealul; aceasta
se va intAmpla numai in timpul lui Mihai Viteazul. Prin tratatul
din 20 Mai 1595 Incheiat la Alba-Julia se prevede cd toate bisericile din stdpnirile senindtdtdi sale (Sigismund Bthory I) vor
fi sub jurisdictia mitropolitului din Trgovi0e *. Dupd aceea,
cu prilejul vizitei pe care o face Mihai peste munti, in Dechemvrie
1596, el ridicd un frumos ldca, o mdndstire, chiar In Alba-Julia,
In afara zidului cetdtii, In sfar0t, dupa biruinta dela *elimbr,
Mihai nume0e pe Ioan pdstor al tuturor Romnilor din Ardeal
hotardte drept reedintd indastirea pe care o ridicase cu
mai putin de trei ani In urmd. Acuma pentru intaia oar, existd
un conducdtor spiritual al intregului Ardeal; Ioan se intituleazd,
lute scrisoare autografd, mnrrTio veto (Cu mila lui Dumnezeu)
loan vlddica ot Belgrad (Alba-Julia) ; mitropolia va fi, In actele
urma0lor sdi, Arhiepiscopia i Mitropolia Blgradului, Vadului,
Fdgdraului, Maramureplui i Terii Ungure0i iproci
(iproci = si celelalte).
Actul lui Mihai Viteazul era nu numai Inceputul unei noi ere
In organizarea ierarhicd a Romnilor din Ardeal, dar 0 dovada
categoricd a insuccesului incercdrilor anterioare de a abate pe

fratii no0ri de peste munti din drumul dreptei credinte. Sa0i

c4tige pentru luteranism, tipdrind carti biserice0i
voiserd
In limba noastr, cum este acel catechism luteran apdrut la
Sibiiu, In 1544. Principii Transilvaniei Incercaserd sd-i cd0ige
pentru calvinism; numiserd chiar i trei superintendenti , adia
episcopi calvini, anume pe Gheorghe de Seingeorz (Dechemvrie
www.dacoromanica.ro

328

STAREA SOCIALA. SI RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

1566-1569, inainte de 8 Fevruarie), apoi pe Pavel de Turdaf

(1569-1577, Inainte de 21. Aprilie) i, in sfrit, pe o rud a
acestuia din urm, poate fiul su, Mi/mil de Turdaf. Cu toate sf orOHle oficiale, Cu toat osteneala pe care i-o dAdur aceti episcopi calvini, cari convocar i mai multe sinoade (unul la Aiud,
la 16 Octomvrie 1569, altul la Cluj, la 1. Ianuarie 1.571), rezul-

tatele fur, sub raportul convertirei, ca i nule. Ramase frig

un catig insemnat, in alt. directie, i anume traducerea, tipdrirea .1 rspandirea crtilor bisericeti in limba ronzeind. 0 bun&
parte din activitatea ardeleneascd a lui Coresi i Paliia dela Ord-

tie stint consecinta incercrilor de convertire fcute de Saii

luterani i Ungurii calvini.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN VEACUL

AL XVI-LEA
Infiintarea Principatului Transi/vaniei, In secolut al XVI-tea, se

explicd, in parte, prin situatia deosebitd pe care a avut-o intotdeauna

tara de peste munji In cuprinsul statutui maghiar.

Transilvania sau Ardealul, adic5 tinutul mArginit de Carpati

vi de Muntii Apuseni a avut intotdeauna o situatie deosebith in
cuprinsul statului unguresc, a fost o individualitate aparte, cu
caractere proprii, Cu un conductor special.
Vor unii invAtati unguri, ca de pildA juristul i istoricul Akos
de Timon, s'A prezinte Transilvania numai ca un concept geografic ca tinutul de dincoace de pAduri sau de Muntii Apuseni , fAr ca

recunoasca Odd la lupta de la Mohacs o

individualitate proprie, juridic6 i administrativa. Este incontestabil o greveald. Transilvania vi-a avut o vieat a ei deosebita
inainte de 1526; aceasta explic in parte, de ce s'a putut ajunge
in veacurile XVI vi XVII chiar la o formatie politicd deosebit,
la principatul Transilvaniei, in lupt adeseori cu partea cealalt,
ramass sub dominatia habsburgicA. E caracteristic faptul
tinuturile dela vest de muntii Apuseni, alipite la principatul Transilvaniei, se numeau pktile ungurevti (partes regni Hungariae)
nu numai pentru noi, dar chiar pentru oficialitatea ardeleang.
Conducdtorul administrativ vi militar al Transilvaniei poart
numele caracteristic de voevod : e o moftenire dela yoevoziti
romOno-slavi supu,si de Unguri. Dad n'ar fi avut loc cucerirea
strAinA, atunci in Cate i trele urile romAnevti, in Muntenia, in
Moldova, in Ardeal, cArmuitorul statului ar fi purtat acest titlu

www.dacoromanica.ro

R30

PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN VEACUL AL XVI-LEA

comun, de voevod . Aa, voevodul ardelean a fost sczut la

rolul de reprezentant al regelui ungar; numele cel vechiu s'a

pstrat totui, ca unul ce era intrat adnc in contiinta b4tinailor rii. Situatia inalt, deosebit, a voevodului Transilvaniei se vede chiar din cele dint:Ai mentiuni pe care le cunoatem
despre acest dregtor, anume din trei diplome ale regelui Coloman, date In 1103, 1111 i 1113: in ele apare un Mercurius
princeps Ultrasylvanus. In actele urmtoare denumirea obinuit
este aceea de o wayvoda; traducandu-se acest termen In lati-

nete, i se mai spune rareori insd i dux . Prin aezarea

In mijlocul masei b4tinae, romneti, a Secuilor, Cu organizarea

lor administrativ i juridic6 pe s scaune (sedes, in ungurete

szk) diferit de aceea ungureasca, pe comitate, apoi prin colonizarea Sailor, se sporete aspectul deosebit al Transilvaniei, se

adaug notele care fac din ea o individualiatate distinct. Nici

impozitle pe care le pltesc Romanii i Secuii nu sunt la fel cu
impozitele din restul Ungariei; mai mult Inca*, documentele amintesc chiar de un impozit special al voevodului, tot o urmcredem

noi a vechii situatii nand acest conductor era independent.

Armata Transilvaniei are locul ei deosebit: ea formeag aripa
stang6 a armatei ungureti, precum i drapelul ei deosebit, cu
semnul: un vultur. Secuii adaug, ca semne speciale ale armatei
lor, soarele fi luna. E semnificativ c' aceste trei elemente se regsesc i in stemele 1,dri1or de dincoace de Carpati: vulturul
Lu crucea In cioc In Tara Romneasc, soarele i luna, atat In
Moldova Cat i in Tara Rornaneasc.
La lupta dela Mohacs, armata Transilvaniei n'a participat;
In drum spre font, ea se afla la Szegedin, cnd i-a sosit vestea
dezastrului. Comandantul, voevodul loan Szapo/yay, a dat atunci
ordin de retragere spre miaz-noapte. La Tokay a avut loe o consf Atuire, In urma nreia partizanii si 11 designeaz6 ca rege al
Ungariei. Pretendent la tron era 1110." i Ferdinand de Austria,
fratele lui Carol Quintul i indoitul cumnat al fostului rege: regina vduv, Maria, era sera sa, iar el tinea In cstorie pe sora
lui Ludovic. Pe Ferdinand 11 sustinea i palatinul stefan Bthory;
avea impotriva sa lima o hotrire care se luase in 1505 ca tronul

s nu se mai incredinteze unui principe strin. Deocamdata,

amndoi candidatii sunt proclamati regi: Szapolyay la 11 Noemvrie

www.dacoromanica.ro

SZAPOLYAY

331

in istorica localitate Szkesfehrvr, Ferdinand la 17

Dechemvrie la Bratislava (Pozsony). Croatia recumoate pe acesta
1526,

din urrn", Slavonia pe cel dintAi. Conflictul armat izbucnete

In vara anului 1527. Szapolyay e invins In dou5. randuri i silit
86 se retrag6 In Polonia. Dup prima Infrangere, dandu-i seama
ca" singur nu va putea rezista lui Ferdinand, vzand i opozitia
pe care o intAmpina chiar In Transilvania, unde Saii tineau cu
regele din neamul lor, trimise un sol, pe Hieronim Laszko, la
Sultanul Soliman spre a-i cere sprijin. Aceasta Insemna ins,
implicit, recunoaterea suzeranitAtii turceti. Soliman, foarte bueuros, ii rghlui ajutor. In toamna lui 1528, Szapolyay se intoarse
din Polonia i izbuti s catige o biruint asupra adversarului
su. In anul urmtor, avu loc o nou campanie a Sultanului ;

in fruntea unei armate uriae se zice 200.000 de oameni

porni acesta Impotriva lui Ferdinand. Szapolyay trebui s i se
inflieze tocmai la Mohcs unde, cu trei veri mai inainte, Ungurii suferiser cea mai mare infrAngere din istoria lor. Soliman
li rgdui din nou tot sprijinul i porni mai departe (20 Iulie
1529). Cu o lund mai Inainte, Petru Rare sdrobise la Feldioara
Fe partizanii ardeleni ai lui Ferdinand (vezi mai sus, p. 173).
La 3 Septemvrie, incepu asediul Budei ; intr'a asea zi, mercenarii
cari apArau cetatea, deschiser, In urma unei rgsmerite, portile.
La 27 Septemvrie Incepu asediul Vienei ; fiind Irish' cu vitejie
apArata, ea nu putu fi luat. Soliman se intoarse atunci indArdt,
lAsAnd Buda in stdpanirea vasalului su loan Szapolyay. Cu aceasta

ins rkboiul cu Ferdinand nu incet. Ungaria se impArtise In

dou tabere, una zis" turceasa , cealalt6 germanA ; ele vor
-continua ostilitAtile pnA In 1538 and, la 24 Fevruarie, se In-cheie, in sfArit, dup unsprezece ani de lupte interne, o pace
la Oradea Mare. Lui Szapolyay i se recunoscu titlul de rege
i stdpnirea asupra Transilvaniei, nu trig asupra Croatiei i
Slavoniei ; In ce privete Ungaria propriu zis, fiecare ramase
cu partea pe care o ocupase. Se consfinti, prin urmare, starea
de f apt.
Un an dup Incheierea pkii, In Fevruarie 1539, avu loc nunta
lui Szapolyay cu Isabella, fiica regelui Poloniei Sigismund. In
1540 i se ngtea un fiu, loan-Sigismund ; indat dup aceea, la
22 Iulie, Szapolyay muri, de urmdrile unui atac de apoplexie ;
www.dacoromanica.ro

332

PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN VEACUL AL XVI-LEA

Inainte de a Inchide ochii, trimise Ins6 la Soliman, rugndu-1

s aib grije de fiul sau.
Conducerea treburilor in Transilvania rmase acum pe mane
fratelui George Utieszevycs-Martinuzzi, un cAlugr nscut in

Croatia, dar legat de mult vreme, lna din 1504, de Szapolyay

care fcuse din el omul su de incredere. Martinuzzi hotri sd
pstreze tare pentru nevarstnicul loan-Sigismund; acesta fu de
altfel proclamat rege pe campul dela Rkos. Ferdinand care crezuse c prin moartea fostului su rival, va deveni stpan si al
Transilvaniei, asedie, drept rspuns Buda, in Mai 1541. Atacurile
sale sunt ill-1g respinse de Martinuzzi ; intre timp soseste avan-

garda turceasc; aceasta ate* la rndul ei, pe asediatori si-i

bate cumplit, fcndu-i sd piard 16.000 de oameni. Cetatea
sapase de a fi cucerit de Ferdinand, czu Ins In mainile lui
Soliman. Inteadevr, Sultanul ceru la 29 August sa i se inftiseze
copilul lui Szapolyay ; cererea li fu satisfcut ; dar pe and micul
loan-Sigismund, Insiftit de Martinuzzi si de comandanti unguri
era In lagrul turcesc, Ienicerii intrar In grupuri rzlete in ora

si ocupar cetatea, Mil s trag un singur foc mcar. Ironic,

Soliman spuse c.6 druieste fiului lui Szapolyay Transilvania
i prtile de lang. Tisa, dar c opreste Buda, pe care i-o va restitui &And va fi major.,Comandant al cettii fu numit, cu titlul
de beglerbeg, un renegat ungur, Mohamed; partea din Ungaria
ocupat de Turci deveni pasalac: se introduser institutiile turcesti; teritoriul fu Imprtit In 15 sangeacuri, corespunznd judetelor noastre, se ddur proprietti spahiilor. Steagul verde avea
s fluture deasupra Budei nu liana la majoratul lui loan Sigismund,
ci timp de o sut patruzeci si cinci de ani, pan in ziva de 2 Septemvrie 1686.
Reintors In Ardeal, Martinuzzi convoc In 1544 dieta de Turda
care ILIA o serie de hotriri importante: , Prtile unguresti o fur
alipite Transilvaniei ; loan-Sigismund fu recunoscut ca rege al
Vrii astfel mrite ; In timpul minorittii se hotrl ca treburile
publice s fie conduse de Martinuzzi care avea si dregtoriile de

vistiernic si judector suprem. Acesta va fi ajutat ins in carmuire de un s at de 22 de nemesi. Dieta urma s se intruneasc
anual pentru a fixa impozitele si a rezolva chestiunile referitoare
la armat si la aprarea trii. Cu un an mai Inainte, In 1543, se
www.dacoromanica.ro

IMPERIALII IN ARDEAL

333

religioase. Pe aceste baze, tara instabilise principiul

cepu s progreseze, finantele se Imbuntlir. Din punct de vedere politic ing, Transilvania r6mase sub suzeranitatea turceascd,
intocmai ca i Moldova i Tara Romneasc. Tributul trimis
la Constantinopol fu, la Inceput (1541) de 10.000 de florini de
aur ; dela 1.575 ins i pmI la 1601, el spori la 15.000.
In anul 1551, situatia Imperialilor devenind bun, Carol al
V-lea fiind biruitor asupra tuturor vriijmailor si, se paru c a

sosit momentul pentru o actiune Impotriva Turcilor, pentru o

incercare de a se reface vechea Ungarie. Spre a facilita acest plan,

Martinuzzi convinse pe Isabella ca s renunte, In numele fiului

ei, la tron, primind In schimb dela Ferdinand suma de 100.000
de florini i ducatele de Oppeln i Ratibor, iar Ioan-Sigismund
ducatul Zips i rgduiala csstoriei cu o principesd. Transilvania fu incredintatd comisarilor imperiali, lui Toma Ndasdy
i generalului loan Castaldo (21 Iulie 1551), iar Martinuzzi deveni arhiepiscop de Gran (Esztergom) i cardinal. Sultanul, vAzAnd

intorgtura pe care o iau lucrurile, trimisese In 1550 o armata

in Ardeal; comandantul ei ins fu cumpdrat ; cu Domnii din Moldin Tara Romneasc Mircea Ciolije Rare
dova

banul se ajunse, se pare, la o Intelegere, aa incat Turcii se

retraser, cu atat mai mult cu cat Martinuzzi, In fata primejdiei,
se grbi BA' trimit Sultanului tributul i s se desvinovAteasch",
aruncand rAspunderea color Intamplate pe altii. Acest exces de
abilitate ing Ii aduse pieirea: Ferdinand, ne mai avnd incredere
In el, ingdui generalului Castaldo sh-1 suprime: Fratele George
fu ucis la 1.7 Dechemvrie 1551 la Virgul de os. In anul urmAtor,
Turcii cucerir, Timioara (26 Iulie 1552) i infiintar aci un nou
paalac, cu zece sangeacuri.

Stapanirea Austriacilor in Ardeal se art ns foarte aspr.

Soldatii lui Castaldo fceau tot felul de neorAndueli; abuzurile
se tineau lant, fiscalitatea era din ce In ce mai mare. Aa 'neat
dieta din Sebeul SAsesc, la inceputul anului 1556, fu foare multumit s." recheme pe Isabella i pe Ioan-Sigismund. Acetia se
Intoarser cu ajutorul domnilor noqtri, al lui Paracu cel Bun
i al lui I.Apuneanu Alexandru (vezi mai sus, p. 192). In 1.559,
dupd moartea mamei sale, loan-Sigismund, dei n'avea cleat
nousprezece ani, lu singur conducerea statului; domnia lui a
www.dacoromanica.ro

334

PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN VEACUL AL XVI-LEA

tinut pna in 1571. Nici Ferdinand, nici urmasul acestuia, Maximilian (1564-1576), nu voira sa-i recunoasc titlul de rege.
In timpul lui, avu loc, In 1.566, o nou'd expeditie a batrAnului
Sultan Soliman, cand fu cucerita cetatea Szigetvdr, la nord de
raul Drava; tot in acest timp, se tinura dietele prin care fu recunoscut i organizat In Ardeal calvinismul (1564 si 1567) si unitarismul (1571). Ultima confesiune, avand ca principiu esential negarea treimei, era sustinuta cu multa caldura de medicul
George Blandrata.

Dupa moartea lui Ioan Sigismund (14 Martie 1571), fu ales.

principe al Transilvaniei stefan Bthory. Impotriva acestuia se
ridica insa Gaspar Bekes, roman de origine si stapan al cetatii
Fagarasului: trebui sa se faca o expeditie pentru ca Bekes sa' fie
obligat a prasi tara, lasandu-si cetatea In mainile adversarului.
Nici a doua incercare nu avu mai mult succes: biruit la lernut pe
Mures, Bekes ii dadu seama ca nu va putea lua locul lui Bthory
si de aceea pref era sa se impace cu fostul su dusman, devenindu-i,

apoi chiar un statornic i pretios sfetnic i comandant militar.

La 14 Dechemvrie 1575, stefan Bthory fu ales si rege'al Poloniei; *ea deci In noua sa Ora, lasand In locu-i in Ardeal, pe
fratele sau, Christofor. Acesta domni din 1576 pang.' In 1581 and,
murind, li urma fiul nevarstnic Sigisrnund, sub regenta mamei
sale. Daca stefan Bthory, Intemeietorul dinastiei, a fost un

carmuitor priceput, cu Insusiri deosebite, fapt care a si indemnat

pe Poloni sa-1 aleaga ca rege, In schimb ins nepotu-sau n'a'avut
nici pe departe darurile care se cer unui carmuitor de noroade.
Nehotarit, lasandu-se condus de aI%ii, urrnarind planuri disproportionate faV de mijloacele pe care le avea, Ingamfat i laudros, Sigismund a fost o pricina de continua tulburare i si-a
impuna autoispravit In chip lamentabil domnia. A vrut
ritatea asupra Tarii Romnesti si a Moldovei i, la un moment
dat, a izbutit chiar s'o faca; desvoltarea ulterioara a evenimentelor i-a aratat insa &A nu era In stare sa joace un asemenea rol.
Pentru relaiile lui cu Mihai Viteazul i cu Domnii contemporani
din Moldova, vezi mai sus, p. 262-296).

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE

335

BIBLIOGRAFIE
Romani' din Ardeal In veacul al XV-lea si al XVI-lea: I. Starea sociald:1. NIC. DENsUsIANu, Revolutiunea lui Horia In Transilvania si Ungaria, Bucuresti, 1884, 523 p. in 80; 2. IoAN BOGDAN, Despre cnejii romcini, in An.

Acad. Rom. 'em. Sect. 1st., t. XXVI (1903-1904), p. 13-44; 3. AKOS V.

TIMON, Ungarische Verfassungs- und Rechtsgeschichte mit Bezug auf die
Rechtsentwicklung der westlichen Staaten, ed. 2-a, Berlin, 1909, XVI -I- 836
p. in 8; 4. N. IoRGA, Istoria Roma'nilor din Ardeal f i Ungaria, vol. I-iu.
Rind la mifcarea lui Horia (1784), Bucuresti, 1915, 463 p. in 8; 5. I. LUPAS,
Doi umanifti romcini In secolul al XV-lea, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom.,
t, VII (1927-1928), p. 117-145; 6. S. 13EzDEcHi, Familia lui Nicolas.
Olahus, in Anuar. 1st. Cluj, V (1928-1930), p. 63-85.
Starea religioasil: 7. N. IORGA, ,5tefan cel Mare, Mihai Viteazul fi Mitropolia Ardealului, in An. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., t. XXVII (1904-905),
p. 1-35; 8. N. IORGA, Istoria bis ericii romcinefti si a vietii religioase a Romdnilor, ed. 2-a, vol. III, Bucuresti, 1929, 1932, 432 + 493 p. in 8; 9. VIRGIL
VATASIANU, Vechile biserici de piatrcl ronuinefti din judetul Hunedoara, Cluj,
1930, VIII + 225 p. in 80. (Extras din Anuar. Com. Mon. Ist. Sect. p. Trans.
re 1929); 10. S. DRAGOMIR, Vechile biserici din Zarand i ctitorii tor in sec.

XIV-lea fi XV-lea, Cluj, 1930, 40 p. in 8. (Extras din Anuar. Com. Mon.

1st. Sect. p. Trans. pe 1929); 11. A. VERE SS , Prefata la Vol. II de Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi Tdrii Romtinefti, Bucuresti, 1930, XI p. in 8; 12. SuNIU DRAGOMIR, Ctitorii bisericii din Beirstlu, In judetul Huniedoarei, in Anuar. Com. Mon. 1st. Sect. p. Trans.,
1930-1931, Cluj, 1932, p. 139-148; 13. T. METES, Istoria bisericii romcinefti din Transilvania, ed. 2-a, vol. I (pli la 1698), Sibiu, 1935,

XXXVI + 596 p. in

80.

Principatul Transilvaniei In veacul al XVI-lea: 14. EUGEN CSUDAY,

Die Geschichte der Ungarn, vol. II, Pressburg, 1900, 572 p. in 7; 15. G.
MOLLER, Die Tiirkenherrschaft in Siebenbiirgen. Vert assungsrechtliches Verhiilt-

nis Siebenbiirgens zur Pforte 1841-1688, Sibiu, 1923, 148 p. in 8; 16. C.

MoisIL, Stema Romdniei. Originea si evolutia ei istoriccl fi heraldica, Bucuresti, 1931, 24 p. in 40; 17. I. LUPAS, Voevodatul Transilvaniei in sec. XII-lea

fi XIII-lea, In Menz. Sect, Ist. Acad. Rom., t. XVIII (1936), p. 84-114;

18. I. LUPAS, Desfacerea Transilvaniei de Ungaria f i indltarea ei la treapta
de Principat sub ocrotirea otomand, in Studii, conferinte fi comunicdri istorice,
II, Cluj, 1940, p. 103-119; 19. V. PAPACOSTEA, Les deux Hongries, in Rev_

Hist. Sud-Est., XVIII (1941), p. 157-174.

V. si p. 192, nr. 15; p. 335, Nr. 3.

www.dacoromanica.ro

R0111;iNII DIN PENINSULA BALCANICA.

IN VEACURILE XV $1 XVI
.... Au venit in fata noastrd cinstitii si bunii bdrbati... toti Vlahi
buni... rugdndu-se si cerdnd dela noi
bunele si cinstitele /or legi... (de) cari
s'au servit ei si bdtrdnii loro.
(Hrisovul din 1435 prin care se
confirma vechile privilegii ale
Vlahilor din valea Cetinei, In
Dalmatia).

Romanii din Peninsula Balcanica neizbutind Bali formeze

un stat propriu acela mixt al Asanestilor, intemeiat In 1185,
a devenit In foarte scurta vreme exclusiv bulgar nu poate fi
vorba de o istorie politicli a lor, w cum e cazul cu Romanii din
Muntenia si din Moldova. Neexistand Insa cadrul politic, au lipsit

si o suma dintre manifestarile, institutiile si realizarile care au

Imbogatit fiinta neamului nostru la nord de Dunare. dat mai
mult, se vede importanta hotrItoare pe care o are In vieata unui
popor statul, adica mijlocul cel mai perfect din cate cunoastem
astazi care sa-i asigure desvoltarea libera si multilaterala. Romanii din Balcani, imprastiati sub forma de insule etnice pe o
suprafata gonsiderabila, din Eubeea Ora la Ni s si din valea Ma-ritei pana In Istria, n'au putut intra, din cauza aceasta, in campul
de lumina al istoriei europene, decal In mod incidental, lntr'o
foarte mica masura. tirile asupra lor sunt extrem de reduse,
daca le comparam cu acelea privind pe Romanii din Carpati; ele
ne permit totusi a Infatisa, In linii mari, tabloul vietii duse de
aceasta ramura, mai putin fericita, a neamului nostru.
Indeletnieiri i organizare. i In veacurile XV si XVI, si In
cele anterioare, ocupatia principala a Romanilor din Balcani a
www.dacoromanica.ro

INDELETNICIRI $1 ORGANIZARE

337

fost peistoritul. Ei au continuat, Cu turmele lor, stravechile mi-

edri de transhumantii, suind primvara la munte 0 coborind

toamna la ves, In lunci 0 in locuri mai ferite. Cei din Pind coborau fie spre Marea Egee, In Tesalia, fie spre Adriatick in prtile
Artei sau pe coastele Epirului ; cei din Alpii Dinarici aveau la

indemang coastele Dalmatiei. Oraele de pe trmul Adriaticei

se plangeau adeseori de pagubele pe care li le fceau aceti pstori
cu turmele lor. Astfel, in 1406, Raguzanii scriau regelui Bosniei
c nu au mai permis Vlahilor s ierneze pe teritoriul lor, deoarece

au avut de suferit mult din cauza aceasta, ba chiar li s'a omorit

0 un om. In statutele oraplui Segna se prevedea, la finele secolului al XIV-lea, timpul cat pot s6 stea pastorii romni in micrile lor de transhumant, pe punile oraului: 4 De asemenea
and Morovlahii coboara din munte 0 se duc spre Gaccha, trebue
sa stea dou zile 0 dou" nopti pe punile din Segna 0 tot a-01a
timp cand suie la munte . Impozitele se prteau in oi 0 in bra'nz;

numai cei graci de tot n'aveau turme. Din cauza specializeirii

la care ajunseser Romanii in pAstorit 0 din cauza caracterului
general al acestei indeletniciri, termenul Vlah a c'patat chiar,
dela o vreme, un inteles tehnic, acela de peistor. Putem spune,
Mfg exagerare, ca in acest domeniu de activitate, noi am fost
specialitii intreg sud-estului european, dovadd terminologia pastorale-I pe care am dat-o diferitelor neamuri cu care am venit in
contact.
In afar de pastorit, Romnii din Balcani, se mai ocupau 0

cu ceiraufia. Transportau in carele sau chervanele lor alteori

numai pe cai diferite mrfuri, lan, cear5, brAnzeturi, plumb,
foarte adeseori sare 0 cunoteau ca nimeni a4ii drumurile Peninsulei. Negustorii raguzani cand se duceau in Serbia aveau drept
cdlduze pe Vlahi. In 1406, doi ambasadori ai oraplui roagA pe
voievodul Sandalj din Bosnia s6 revie asupra ordinului pe care-1

aduse 0 care prevedea tocmai, pentru aceste caguze un drum

special. Fceau, bine inOles, i agriculturei; In 1332, dominicanul
Brocard vorbete de grAul din Vlahia Mare care se putea exporta
prin portul Bodonita ( o le port de Roudonice par ou nous aurons
largement les blez de toutes manires de Walaquie . Aceast
indeletnicire n'a avut fug insemntatea pe care o g'sim la Nord
de Dun6re, in mdnoasele campii ale frii Romneti 0 ale Moldovei
22

www.dacoromanica.ro

338

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA TN VEACURILE XV $1 XVI

pe podiurile ardelene. In schimb, Romanii din Balcani

au aratat mai multa iiftelegere pentru viega ord. feneascei, pentru
comer f
pentru unele meftefuguri, cum a fost, de pilda, lucrul
metalelor. Argintarii aromani s'au bucurat i se bucura Inca de
o binemeritata faima.
Lipsa unui stat propriu n'a impiedicat diferitele grupuri de
Romani dela sudul Dunrii sa-i aiba forme de organizare specifice i obiceiuri sau legi ale lor stravechi pe care in genere
stapanitorii politici le-au respectat i le-au confirmat. Cunoatem
hrisovul pe care Hang Frankapan, banul Dalmatiei i al Croatilor,
11 da in 1.435 Vlahilor de pe valea Cetinei (hinterlandul oraplui
Split sau Spalato), intarindu-le obinuitele lor legi cinstite i
bune i drepte ... (de) care s'au servit si ei i btranii lor . lath'
cateva din dispozitiunile mai insemnate ale acestor legi: 1. Mai
intai s nu fie peste ei vreun cneaz cu forta. Daca vreun cneaz
le-ar fi urn, au sa se sfatuiasca cu noi, s aiba voie a-1 schimba .
2. Vlahul care are sat, va sluji cu uncia, cel care n'are, va sluji
&Mare, cu scut i cu sabie ori cu sageti i cu sabie . 3. Cine,
poruncindu-i-se ( ?) nu merge la razboiu, are sa. plteasca ase
i

libre, din care a zecea parte se cuvine voevodului vlah . 4. Calul

ostaesc sa nu i se ja ca zlog pentru nicio vin . 5. S nu se

bata in rastimpul dela San-tefan pana la San-Martin . 6.
sa nu fie peste ei voevod niciun Croat, ci unul dintre ei sa le fie
voevod, care le va porunci i se va sfatui cu cneazul nostru .
7. s i judecata sa le fie sub Sinj (o localitate pe un afluent al
Cetinei!) i la judecata lor sa nu ada. niciun Croat, ci cneazul i
juzii lor . 8. lar daca ar cadea asupra cuiva gloaba, sa i se ja
o oaie pentru o libra i o vaca pentru ase libre. i s i se dea
termin pana in ziva a douazecea, iar daca n'o rascumpara pang
atunci sa o piarda . 9. Fiecare cash' are sa dea la SI. Gheorghe

un berbec sau o oaie i un tap i un ca, iar cine-i aot de sclrac

Col nu are ca.,s, o &a dea un veronez (moneta intrebuintata In oraul

Verona in Italia !). 10. Toamna, de ziva SI. Martin sa aiba a

da, dupa legea lor, cate un dinar de fiecare cal, in afara de ctunan i dvornici . 11. i sa nu fie spanzurat nimeni dintre ei,
pentru nicio vina . 12. o i s nu dea ierbarit la munte, nici in
iernatice, nici aiurea, unde n'au dat nici pe vremea banului Ivani . 13. i Croatii sa nu Vida Vlahi in afara de un pastor .
www.dacoromanica.ro

ASIMILAREA DE CATRE POPULATIILE INCONJURATOARE

339

Asimilarea de eatre populatiile inconjuriltoare. Organizarea

lor proprie, obiceiurile sau o legile pe care le aveau din vechime

n'au putut impiedica totui, acolo unde Romanii erau in numar

mai mic sau mai razlefiti, BA fie asimilati de populatia inconjuratoare. Chiar in actul din 1435 de care a fost vorba mai sus,
mai toti Vlahii poarta nume croate sau sarbeti precum
Ostoji, Hrela Go1day-id, Vukat Vojnovi6, Bilosav Dralevi6, etc.
Incetul cu incetul, Romnii din Croatia, Slovenia, Dalmatia 1i
pierd caracterele etnice specifice, ii schimba numele, apoi limba.
Acelai fenomen incepe sa se produca in Serbia veche, in partile

Niului, apoi in muntii Haemus (Balcani), In valea Marital, in

Eubeea. Multi dintre ai notri s'au amestecat cu Srbii, altii cu
Bulgarii, altii cu Grecii. S'a intmplat adica acelai proces care
a avut loe i are Inca sub ochii notri cu Bulgarii colonizati in decursul veacurilor de domnii munteni in cmpia Tarii Romaneti.

Numai in regiunile unde elementul romnesc a fost numeros,

unde a format mase etnice importante, el s'a putut rnentine.
E cazul Romanilor din Pind, din Moglena i a celor din Istria.
In acest din urma loe, se constata' o puternic imigrare i o adevarata colonizare, in cursul veacului al XVI-lea. Retragandu-se
din f ata Turcilor, o suma dintre Vlahii din Bosnia, Croatia i Dalmatia li se mai spunea i Maurovlahi sau Morlaci, iar Austriacii

le ziceau Cici sunt aezati In Istria. Pe litoralul acestei peninsula i In regiunea Carstului, Impratul Ferdinand I distribuie
Cicilor in 1539 intinse teritorii. In acelasi an, car voie sa se stabileased In Istria doua mii de familii de Morlaci. In imprejurimile
oraului Pola au loe numeroase colonizari, In 1556, 1580-81,
1585-87. Se intemeiaza sate noi, se raimpopuleazd cele parasite.

Gratie acestui aflux de noi elemente, Romanii din Istria s'au

putut pastra pana In zilele noastre, spre deosebire de aceia din
Croatia, Slavonia, Dalmatia care au fost asimilati cu desavrire.
Procesul de asimilare a fost ajutat, In multe parti ale Peninsulei
Balcanice, i de faptul identittii religiei. Ortodoci eran i Vlahii,
ortodoci i Grecii, Sarbii i Bulgarii. Intr'o vreme cand nationalitatea cuiva avea mult mai putina insemnatate deck, religia lui
i cand prezenta stdpanitorului turc, de alta credinta, apropia i
mai mult pe supuii drept credincioi, asimilarea era mai ward'
ca astazi.
22*

www.dacoromanica.ro

340 ROMANII DIN PENINSULA. BALCANICA IN VEACURILE XV $1 XVI

Cucerirea turceasca, in afara de exodul unei parti a Morlacilor

spre Istria, n'a produs perturbri intre Romanii din Balcani.

N'au avut loe nici persecutiuni religioase e bine cunoscuta
doar toleranta turceasca. nici vreo atingere a vechilor drepturi
si obiceiuri. Dimpotriva, se poate spune ea ei s'au bucurat de mai

multa lin4te

i.

libertate de mirare ea inainte. Se organizara

in Macedonia de sud, In Tesalia i. in Epir, In vremea lui Soliman

Magnificul (1519-1566), 15 capitanate. In fruntea fiecaruia statea
un apitan, care impreuna cu soldatii sai, numiti armatoli, asigura

linitea linutului. Pentru acest serviciu, ei erau scutiti de impozite; demnitatea de capitan se putea lasa motenire fiului.
Familia Buia a dat dela 1495 pana la sfargitul veacului al XVI-lea

nu mai putin de 8 capitani, dintre cari Mercuriu Buia (1495

1562) a avut o deosebita insemnatate. Ca reprezentant al autoritatilor turceti era un cadiu; instanta suprema de judecata era
episcopul. In dieceza Ohridei a existat chiar pe la inceputul veacului al XIII-lea i apoi in 1335 un episcopat al Vlahilor. Rerdinta lui a fost se pare, la inceput, in Vranje, dupa aceea la Lerin
sau Prilep.
Mai mult decat Romanii dela nord de Dunare, cei din Peninsula Balcanica au avut inclinare pentru vieata orarneasca. Negustori .1 meseriai, caraui i calauze, ei s'au arzat in vechile
orar i. targuri i au intemeiat altele noi. Bitolia, Ohrida, pe
malul lacului cu acelai nume, apoi lanina in Epir, Arta in apropierea marii Ionice, Kastoria, la sud-est de lacul Prespa, Verria
spre apus de Salonic i Salonicul insui Sarun cum ii spu-.

neau ai notri au avut intotdeauna un important contingent

de populatie vlaha, aromaneasca. Ea forma imensa majoritate
In targurile Moscopole,

Ceileire0,

Siracu, Gramostea, Clisura i

Metzova sau Aminciu, toate existente la finale veacului al XVI-lea.

Cel dintai din aceste targuri va avea, dup5. 1600, o desvoltare extraordinara, ajungand, pe la jumatatea veacului al XVIII-lea o o
adeviirata metropola a Peninsulei, cu cartiere numeroase i frumoase, cu piete i bazaruri bogate, in care un furnicar de oameni
i caravane, de costume i colori impresionau plcut ochiul WAtorului .

Maurovlah sau Morlac de neam a fost Gaspar Gratiani; el

a ocupat dregatoria de dragoman al Portii; era duce de Paros gi
www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE

341

Naxos, a ajuns In cele din urma chiar domn al Moldovei (1619

20); o frumoas carier, amintind In unele privinte pe aceea a lui

Despot si avnd un sfrsit asemntor. Din Epir a venit frumosul ginere al lui Petru chiopu1, sptarul Zotu Tzigara; e o
intrebare dae n'a avut snge vlah In vine; ea se pune pentru
lane Epirotul, unchiul lui Mihai Viteazul.
BIBLIO GRAFIE
Romanii din Peninsula Baleaniel In veaeurile XV st XVI: 1.

IO

CARAGIANI, Studii istorice asupra Romeinilor din Peninsula Balcanied, < Bucureti, 1891 >, 272 p. in 8 (republicat de Pericle Papahagi la Academia Romana In 1929); 2. VICTOR LAZAR, Die Siidrumeinen der Tiirkei und der an-

grenzenden Liinder, Bucuresti, 1910, 344 p. in 8; 3. T. G. DJUVARA, Cent

projets de partage de la Turquie, Paris, 1914, X + 648 p. in 80; 4. N. IORGA,
Histoire des Roumains de la Pninsule des Balkans (Albanie, Macdoine,
Epire, Thessalie, etc.). Bucuresti, 1919, 67 p. in 8; 5. SILVIU DRAGOMIR,

Vlahii din Serbia in sec. XIIXV, In Anuar. Ist. Cluj, I (1921-1922), p.

279-299; 6. SILVIU DRAGO MIR, Originea coloniilor romeine din Istria, In
Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. II (1924), p. 201-220; 7. sErrIL PUSCARIU,
Studii istro-romdne, II, Bucuresti, 1926, XVI + 370 p. in 8; 8. V. PAPACOSTEA,Teodor Anastasie Cavallioti. Trei manuscries inedite, in Rev. 1St.
Rom., I (1931), p. 383-402; 9. ANASTASE HAcIu, Aromdnii. Comer;, Industrie, Arte, Expansiune. Civilizatie, Focsani, 1936, IV + 616 p. in 8;
10. TH. CAPIDAN, Macedoromeinii, Etnografie, Istorie, Limb, Bucuresti, 1942,
274 p. in E..

www.dacoromanica.ro

VECHEA ORGANIZARE A TARILOR

ROMANE

VECHEA NOASTRA CULTURA

www.dacoromanica.ro

NUMELE POPORULUI I AL TARII

*Terra Blaeoram e.

(Documentul din 1222 al Papa.

Honoriu al Hl-lea catre Cavalerii Teutoni).

Tot atat de insemnat ca istoria politicd, sub unele raporturi

chiar mai insemnat, este istoria institutiunilor noastre. Inlelegem prin institutdi totalitatea formelor de organizare in care
a trdit neamul nostru, incepand din cele mai vechi timpuri. In
paginile urrnOtoare vom incerca BO infOtidm aceste forme, uring-

rind pe fiecare din ele pe intreg plingintul romdnesc, adicd i in

Tara RomaneascA 0 in Moldova 0 in Ardeal. Aceast tratare

sincronic6 este cu putint, deoarece institutiile noastre n'au def erit prea mult in ce prive0e Tara RomaneascO 0 Moldova. Cat
despre Ardeal, unele dintre ele au putut s'd se desvolte mai departe sub stdponirea strAinA, in timp ce altele au fost diformate
sau inlocuite.
Numele poporului. Numele nostru generic 0 strdvechiu, acela
pe care-1 intrebuinteaz6 poporul, este numele de Rumdn. Forma

Roma pare a fi mai nou6 o gOsim in veacul al XVI-lea in Palie

dela Ordtie 0 se datore0e influentei literare. RumAn este ins6
vechiul nunae al Romanilor, modificat dupd legile desvoltdrii
limbii noastre. Suntem singurul popor romanic care am pdstrat
numele vechilor stApnitori; fragmentul etnic al Ruman0lor
sau Retoromanilor din Alpi (sudul Elveldei nordul Italiei) e

prea putin numeros cteva zeci de mii spre a fi pus alOturi.

Pe lang6 acest nume generic 0 strOvechiu, noi am mai avut
alte nume locale, dup formatiile politice sau individualitdtile
geografice In care locuiam. Ni s'a spus i ne-am spus astfel Olteni,
Munteni, Moldoveni, Ardeleni, Beineiteni i Maramurefeni. Chiar

www.dacoromanica.ro

346

NUMELE POPORULUI $1 ALARU

In cuprinsul regiunilor care au determinat aceste numiri, s'au

format apoi alte denumiri, corespunzand unor Impartiri si mai
mici, unor tinuturi caracteristice. Astf el s'au deosebit In Ardeal
Beirsanii, Mdrginenii (In regiunea Sibiului) i Mofii; In Moldova,

Vrncenii. O diferentiere a avut loo si In legatura cu opozitia

dintre munte i campie. Locinitorii celui dintai, specializati
pastorie, s'au numit i mocani, In timp ce aceia cari stateau la
ses, indeletnicindu-se mai mult cu agricultura, au purtat numele
de cojani. i astazi 'Inca se poate constata diferentierea aceasta
si superioritatea pe care si-o arog5 cei dintai fa-VA de ultimii.
Numele VIAL Ca si pentru popor, noi am avut i pentru lark
un nume stravechiu si generic: acela de Tara Rumeineascli. Este
numele care s'a pstrat i dupa Intemeierea statului, pentru tinutul dintre Carpati si Dunre aci e Vlafca Slavilor navalitori
cat i pentru o regiune Intreaga din Ardeal, pomenita In veacul
al XIII-lea In dou documente latine sub numele de Terra
Blacorum ( Valachorum ). Navalirea Ungurilor i intemeierea
celor dou state romanesti, a dus la crearea unor noi numiri. Fiecare din cele trei formatii politice Muntenia, Moldova, Ardealul,
a captat cate un nume oficial ; pe langa acestea, s'au intrebuintat
Insa i alte nume In legatura fie cu asezarea geografica, fie cu
Intemeietorul statului si a dinastiei.
Numele oficial al Trii Rom' Anesti, acela Intrebuintat de cancelaria domneasca., este, In documentele slave si grecesti, Ungrovlahia (grrposnani, 06yypopaxtoc), In cele latinesti Transalpina.
unul i celalalt au inteles geografic: Ungrovlahia, termen de
origine greaca, Intrebuintat pentru prima data In 1359 In corespondenta Patriarhiei din Constantinopol cu Nicolae Alexandru
(denumirea de Ungrovlahi apare si la cronicarul Ioan Cantacuzino, In legatura cu un eveniment din 1323 I) inseamna Vlahia de langa Ungaria , pentru a o deosebi de cealalta Vlahie,
din Peninsula Balcanica sau de Rusovlahia afica Moldova; Transalpina e tara de dincolo de munti (Alpi e luat aci In intelesul
generic de munte I). Uneori, chiar de &are cancelaria domneasca,
i se mai spune tarii i Basarabia, adica tara lui Basaraba, Inte-

meietorul dinastiei, sau a Basarabilor. Acesta e numele care i

se da, de pilda, In documental din 1396, dela Vlad; domnul se
intituleag Woyewoda Bessarabie necnon comes de Severinio .
www.dacoromanica.ro

NUMELE TARII

347

In alte acte din secolele XIV si XV gasim formele Bozorabie,

acapas #. Dela o vreme, numirea
de Basarabia nu s'a mai intrebuintat pentru Tara Romaneasca,
Basarath, llicapas-k, fiacapasi.,

ci a rdmas legat numai de o parte, fost data a ei, anume

de f Asia de teritoriu dela nord de Dundre, intre Prut i Nistru,
unde stapetniserd mai inainte Basarabii (fAsie care poartA in
tA

A
A

re5A

Fig. 92.
Hart& din 1584, Infatiand Tara Romaneasca si Moldova. Intre altele, citim
numele localitatilor: Pitesti, (o Pitesd o), Poenari (a Ponjar s), Slatina, Floci, Mangalla
(o Pangala o), Caliacra (Academia Romani).

titlul lui Mircea numirea de prtile ataresti ). Abia In 1812,

numele de Basarabia a fost extins in mod arbitrar de &are Rusi
care cAutau in felul acesta s provoace o confuzie, vrnd ad' dea
impresia ea e vorba numai de teritoriul restrans dela nord de
Dun6re, asupra intregului tinut dintre Prut i Nistru, pan4 la
Noua Suli4 i Hotin. In actele latinesti, Munteniei i se mai spune
Vlachia, Valachia i Valachia magna sau maior, rareori
www.dacoromanica.ro

348

NUMELE POPORULUI $1 AL TARII

Ultralpina (vezi fig. 92). Corespunzand penultimului termen,

gsim in textele franceze Valachie la grande, iar in cele germane
die grosse Walachey. Adjectivul de mare se explic6 prin faptul
c." mai era inc6 o Vlahie, Moldova, fat de care Tara Rom'aneasa
era i mai veche (teritoriu de batin al Rom'anilor 1) i mai in-

tinsd. Ungurii o numesc in ntionumentele lor literare din secolul

al XVI-lea, scrise in limba national, Hams Alfiild care se traduce
prin Muntenia de jos, iar Polonii Ii zic In aceeai vreme Multany,
care vine totui dela Moldovan (* Muldan); Turcii i Taarii au
intrebuintat denumirea de Qara-lflaq, adic6 Vlahia neagr, adjectivul de negru avand aci intelesul de supus.
Poporul a zis intotdeauna tinutului dintre Carpati i Dudre
Tara Rumaneasa. Obinuia el oare, In epoca veche, i denumirea de Muntenia? In actele interne, n'am intAlnit-o niciodat.
Apare ing in tratatul comercial acordat de Alexandru ce! Bun
In 1408 negustorilor din Liov: aci se vorbete de cear munteang (MIrlfr4lilikaK11111 Kock%). E probabil ca acest termen s

fi fost intrebuintat i de popor, dar nu aa de des ca celdlalt,

obipuit, de Tara RumneascA.

In ce privete numirile regiunilor maxi, naturale, ale Ord

dintre Carpati i Dunre, InsemnAm pe aceea a Olteniei, %ara 01tului i a Beireiganului (Intr'un document din 1579 forma Beiragan,
li-kparmi) nume, se pare, de origine turcA veche. In limba giagatai
i in mongold buragan inseamnA vrtej, furtun6 ; un topic
baragan se intalnete in Crimeia, un al doilea in Pamir. De aceeai
origine e i numele celuilalt tinut de step muntean, Burnas-ul
(in sudul judetului VlaFa).
Moldovei i s'a spus in documentele slave ale cancelariei domneti din veacurile XIV i XV in cloud feluri: Moldova in imensa

majoritate a cazurilor .1 foarte rareori Moldovlahia . In actul

din 1.8 Noemvrie 1.393, Roman se intituleaz6 domn al tdrii
Moldovei (FOCI1OAHWIL . . agAllrh MOWILCK0-:) ; tot aa ii spune
-tefan cel Mare in hrisoavele sale. Numele trii (vezi fig. 93), vine
dela acela al raului, iar numele rAului e de origine slavl i ar
deriva,
zic filologii, dela molid (molift). In actele interne sau
externe, scrise in limba greac, intAlnim numirile Moldovlahia
(Mo)o Accxbx), Rusovlahia (` Pcoco fnoczr.x)

i Maurovlahia (Mccupo-

Accxty). Ultimele dou apar in corespondenta i actele Patriarhiei

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CD

.0

,..y

c.

'e:r. 0'4

zz

--.

CD

crg

$:0(

CM1

P.'

CD

CD

0,

CL,

CD

c'z

g
0 te

eD

- wM

Z.
Ja.

'do

.......................%

...

."-

--..---,...'

VMQ, ReGla, 1
2,1'M TY !WS i

FINITIMA kt

"MOLDAVUE,1

4)

Ck,.. Alt

rOIWCZE.

Fig. 93.

-...,.,

10,1

Tina

j.j..

-'

.A.4- ..,,

'

AM,

1 .)

"

SYR it

rs

LI7TSE,.z.b A V I -A

,.

.1.1,;

_AL

._ - .

_ 4 - :Et::: - --er.,:...-1,c,:....--dr::.-%.Y.,k4.-

-.;V-r..7..47-itt ::..:.,:-.-:*:

biLq./fRi.. PA RS
.. .a.,,.........,a, Ti a ; .., -ii.,..,=......1=,....____,.......
' -,

, , 4 b.,.

-_,-;

__. ..____"2._

'

."

tiT.

1rD O L

..-

":4

,1

;11-Yi:

fi

Harta Moldovel, de Relcherstorf (1541). Intre altele, citim numele localitItilor: Putna, greipt pus tt gi
pe BArlad, Galati, Rent, Schela, TArAsauti, Lipugna, Badeuti.

-.. - r .A.,-__...-,-G-'
. it = s,_ --_-_-,....'-:

350

NTJMELE POPORULUI SI AL TARII

termen se gasete data i inteun act slay, scris insa inteun

mediu cultural grec ci anume In rspunsul pe care-1 trimite
Mohamed al II-lea lui Petru Aron, In 1455, anuntandu-1 c ateapta

tributul fagaduit de 2000 de ducati de aur. In actele latine,

Moldova e numita uneori Valachia, alteori, mai des, Valachia
minor. In unele texte franceze cum e relatia cavalerului Guillebert de Lannoy, din 1421, gsim Vallackie la petite)). Polonii
o numeau de obiceiu Wolochy ; Turcii li spuneau Bogdan-ili
sau Qara-Bogdan, dupa numele intemeietorului.
Ca nume de regiuni, insemnm pe acela al Vrancei. El apare
documentar pentru intaia oara in 1431; e de origine slava i Inseamna sau tara corbilor (dela vechiul slay g pant negru, corb)

sau tara neagr poate din cauza padurilor de brad. Un sat

Vrancea gasim i in Oltenia, pe malul Dunarii ; nume topice avand

aceeai radacina sunt foarte numeroase in intreaga Peninsula

Balcanic. Bucovina, ca nume propriu al tinutului de miazanoapte al Moldovei, este o creatie a Austriacilor, cu prilejul

acestui tinut, In 1775; mai inainte, nu a existat deck, numele

comun bucovin, de origine slava, avand intelesul de padure
de fag . Cu acest Inteles 11 Intalnim In tratatul dela Lublin din
1412, care mentioneaza pdurea cea mare numita bucovina .
Ardeal este un nume de origine maghiara. Vine din cuvantul
erd care Inseamna pdure, plus sufixul -ely, aadar tara padurii,
tara de padure (Waldland). Istoricii unguri au cautat s faca
din acest cuvant un argument In sprijinul teoriei ca noi n'am fi
fost In Ardeal In momentul venirii lor. Daca sunteti cei mai vechi
in aceast tara
spun ei atunci cum se face ca intrebuintati,
spre a o numi, un cuvant unguresc i nu unul anterior, roman?
Rspunsul e foarte uor de dat. S'a intamplat ci la noi In Ardeal,
acelai lucru care s'a intamplat i in Franta, in Lombardia, In
Bulgaria. Cate i trele aceste OH au luat numele navalitorilorcari au pus stapanire pe ele, adica a Francilor, a Longobarzilor,
a Bulgarilor. Poate totui sustine cineva, In chip serios, ca la ve-

nirea acelor nvlitori nu era In Galia i In campia Padului o

populatie mai veche, romanica, sau In Moesia una slavica? Prin
urmare, intrebuintarea cuvantului Ardeal de catre populatia romaneasca pe care au gasit-o Ungurii la venirea Ion In Transilvania,

nu are nimic surprinzator; ea se explica prin faptul ca acesta a_

www.dacoromanica.ro

NUMELE TARII

351

fost numele dat de elementul cuceritor i nu poate constitui, In

niciun caz, un argument In sprijinul teoriei care ne contestA continuitatea.
Denumirea cealalt Transilvania (mai rar (Jltrasilvania) este
de origine cultd i se datorete cancelariei latine a regilor unguri

Fig. 94.
Harta din 1559, Int4isand Ardealul. In coltul de nord-vest, lAngl
Sorites, sunt mentionate, In mod special, Satele Romanilor s (s Ville Valachorum s) (Academia Roman1).

(vezi fig. 94). Cuvantul Inseamna ara de dincolo de paduri

din cauzg ea' pentru Ungurii cari veneau din pustli, adicd din
campia Dunrii i a Tisei, Transilvania era Inteadev6r, dincolo
de lntinsele paduri ale Muntilor Apuseni.
www.dacoromanica.ro

352

NUMELE POPORULUI $1 AL TARII

Numele trii Blirsei a fost mult discutat ; se pare c' e de ori-

gine slav. Interesant de relevat e faptul c locuitorii de aici

nu se consider ca fIcAnd parte din Ardeal; acesta Incepe numai
la miaz-noapte de Olt. Nunele Fiigclrafului se crede oh' vine
din cuvntul romnesc fag, f4gar, prin adAugirea sufixului -aq.

dupd care s'a numit un intreg tinut, spre sud-vest de

Sibiiu, tinut stpanit o bucat de vreme de domnii munteni, este
ins6 de origine ungureasc6.

BIBLIO GRAFIE
Numele poporului sl al trail: 1. N. DRAGAN, Din vechea noastrd toponiBdrsa, In Dacorom., I (1920-1921), p. 135-145; 2. P. CANCEL,
mie.
Despre Rumdn * i unele probleme lexicale slavo-roindne vechi, Bucureti,
1921, 97 p. in 8; 3. V. BOGREA, Ungrovlahia, In Anuar. Ist. Cluj, 11 (1923),

p. 356-358; 4. N. DRAGAN, Toponimie qi istorie, I. Ardeal, In Anuar. Ist.

Cluj, III (1923), p. 233-246; 5. V. BOGREA, Originea poi. multan, In Dacorom.,
III (1923), p. 814-815; 6. V. BOGREA, Note .,si observatii istorico-filologice
III. Bogdan-ili i altele, In Anuar. Ist. Clij, III (1924-1925), p. 508-509;
7. P. P. PANAITESCU, Cltori poloni En rcirile Romdne, Bucuresti, 1930,
'273 p. in 8 (Acad. Rom. Studii si CercetAri, XVII) ; 8. N. DRAGANU, Ro-

'Myth in veacurile IXXIV pe baza toponimiei gi a onomasticei, Bucureti

1933, 682 p. in 8; 9. CONST. C. GIURESCu, Miscellanea. 1. Despre Vrancea,
Bucuresti, 1935, 8 p. in 8 (Extras din Reo. Ist. Rom., IV 1934); 10. L. RA.sONYI, Contributions it l'histoire des prmieres cristallisations d'tat des Rou-

mains. L'origine des Basarabas, In Archivum, I (1935), p. 221-253.

www.dacoromanica.ro

D OMNUL
t Eu cel infra Hristos Dumnezeu binecredinciosul i binecinstitorul f i de Hristos iubitorul

fi singur stdpdnitorul Ion Mircea, mare voevod

f i domn, cu mila lui Dumnezeu I cu darul /ui
Dumnezeu stdpdnind i domnind toatd tara
Ungrovlahiei ai pdrtile de peste munti, incd
i spre pdrtile tdtdresti, i Am/afului i Fdgdraeului herteg i Banatului de Severin domn
f i de amdndoud pdrtile de peste toatd Dundrea
pana la Marea cea mare ai ceidtii Ddrstorului
stdpdnitor

(Titlul lui Mircea cel Batrin).

Conducdtorul tdrii, in Muntenia ca i in Moldova, este domnul.

El e capul statului, el cArmuiete, el Imparte, in ultim instantd,
dreptatea, el e comandantul suprem al armatei. Nu are lug, aa
cum s'a crezut mult vreme, o putere absolut ; nu se poate
vorbi prin urmare nici de despotism asiatic (Xenopol). Pentru
a ne da seama de caracterul domniei in trile noastre, s cercetm
pe rnd titlul domnului, atribuOunile lui, insistAnd asupra situaVei fat:6 de boierime i fat de proprietatea pdmntului, apoi yeniturile lui, insemnele, costumul, felul cum se fcea succesiunea
la domnie i re$edinple domnqti.
Titlul domnilor notri a variat, dupd epoc6 i dup natura
actelor in care apare. In Tara Romaneascd, primul titlu constatat
documentar este acela care i se d lui Basarab Intemeietorul in
grafitul de pe zidul Bisericii Domneti din Curtea de Arge. El
e numit acolo numai marele Basarab voevod , fr s existe
titlul de domn . In corespondenta urmat cu Patriarhia din
Constantinopol, fiului su Niculae Alexandru i se spune tusk in
Mai 1.359: cel de foarte bun neam, marele voevod i domn a
etiyevicrrovrog M&y Bot436ax xoci. AOvtoat Ungrovlahia
-c- TC&CriK OyypoPX7xf.34) adaugandu-se lute alt scrisoare
23

www.dacoromanica.ro

DOMNUL

354

calificativele de prea nobil, prea intelept i prea vrednic .

Numai titlul de mare voevod (Miyaq Bo4368ccq) apare in doug
acte din 1370, in leggturg tot cu Patriarhia. Pe piatra de mornant
a lui Niculae Alexandru, din biserica mgrastirii zise a lui Negru

Voda din Cmpulung, cetim pentru intgia oarg un titlu oficial,

cuprinzand ideea de independentg: marele i singur stgpnitorul
domn Io Nicolae Alexandru voevod, fiul marelui Basarab voevod .
(MANKATO }I CAMOMONSAMITH l'Aph YW

1141111NAIM% KOEKOM,

lar in documentul Voditei, dat de

Vlaicu-Vodd, gsim iargi pentru intAia oar ideea c domnul
ISMI1KAr0 EacAllasx gonroAm).

stdpanete prin gratia diving, cu mila lui Dumnezeu . Titlul

sung astfel: Eu cel intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul
voevod Vladislav, cu mila lui Dumnezeu, domn a toata Ungrovlahia . Impresionant, de o facturg quasi-imperialg, este titlul
lui Mircea ce! Bgtrgn, inirand toate posesiunile sale: Eu cel
intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul i binecinstitorul i de
Hristos iubitorul i singur stgpnitorul Ion Mircea, mare voevod
domn, cu mila lui Dumnezeu i cu darul lui Dumnezeu, stgpanind i domnind toat tara Ungrovlahiei i pgrtile de peste
munti, inch' i spre pgrtile ttgreti, i Amlaplui i Rigraului
herteg, i Banatului de Severin domn i de amandoug pgrtile de
peste toatg Dungrea Ong la Marea cea mare i cetgtii Darstorului stgpnitor . Adjectivele dela inceput artnd adnca evlavie
ca i titlul de singur sr:di:Ignitor (in slavonete cAmomriorraginun)
traducAnd pe cc-coxpck-ccop-ul grec) dovedesc influenta cancela-

riei bizantine, ajunsg la noi, lug nu direct, ci prin intermediul

curtilor slave dela sud de Durare, ale tarilor bulgari i tarbi.
In ce privete particula aceea Tw care apare necontenit in titlul
domnilor munteni, de unde a trecut, incg in veacul al XIV-lea,
r;si in Moldova, pgrerile sunt impgrtite unii vgd in ea o influei4:6

a cancelariei bulgare, Io fiind prescurtarea numelui de loan,

purtat de vestitul tar din familia Asanetilor. Pentru marile merite ale acestui stgpnitor, numele lui, scris paleografic aa Tv- a
devenit titlu --intocmai cum s'a intamplat cu numele lui Caesar
sau al lui Carol ce! Mare (din care Slavii au fgcut kral, craiu),

s'a adaos la numele tuturor stgpAnitorilor bulgari ce au urmat

dupg Ionitg. Din cancelaria bulgarg a trecut apoi la noi. Alti
cercetAtori sunt lug de pgrere ca Tw este o influentg a cancelariei
www.dacoromanica.ro

TITLUL

355

bizantine insemnand crucea care se punea la inceputul actelor

imperiale i o invocatie. Titlurile domnilor urmdtori, in documentele interne, nu sunt deca, variante ale celor artate pn aci.
In ce privete actele externe, att, cele in limba slavd ct i
cele in limba latin, ele cuprind, in genere, aceeai notiune de
stapanire din mila lui Dumnezeu ( Dei gracia ). Mircea ce!
Btrn, incheind in 1391. un tratat de aliant i autor reciproo
ou regele Vladislav Iagello al Poloniei, se intituleazd: Mircius
Dei gracia woyuoda transalpinus, Ffogoras et Omlas dux, Severini comes, terrarum Dobrodicij despotus et Tristri dominus .
Numai in dou cazuri, in timpul lui Vlaicu Vod, intlnim recunoaterea in titlu a vasalittii fat de regele Ungariei. E vorba
de documentul din 20 Ianuarie 1368 (tratatul comercial cu Braovenii) i de acela din 1369, privitor la catolicii din Tara Romneascd, in care titlul domnului are forma urmAtoare: Ladislaus,
Dei et Regie Maiestatis gracia Woyuoda Transalpinus et Banus
de Zeurino . Explicatia st in faptul ca Vlaicu primise ca feude
dela regele Ludovic Severinul, Amlaul i Fgraul: pntru
aceste posesiuni recunoate el suzeranitatea regelui ungar.

In Moldova, primul document intern cunoscut, din 1 Mai

1384, d lui Petru al Muatei urmtorul titlu: Nos Petrus waivoda, Dei gratia dux terre Moldavie . Aadar, gsim din capul
locului, ideea c6 stpanirea e din mila lui Dumnezeu . In loa
de dominus , redat in slavonete prin gospodar sau gospodin,
intAlnim lug pe dux, care de fapt e tot una cu waivoda. Dar dacg
titlul lui Petru e mai simplu, in schimb acela al lui Roman, fratele &du, nu las nimic de dorit, amintind intru Rya titlul contemporanului su din Tara Romneascd, Mircea cel Btrn.
Inteadevr, in hrisovul slay din 30 Martie 1392, Roman se intituleaz: Marele singur stpAnitor, cu mila lui Dumnezeu, Io
Roman Voevod, stlpnind Tara Moldovei dela muati pn la
mare (in actul urmtor din 18 Noemvrie 1393 gsim varianta:
... pan la malul mrii ). Alexandru cel Bun poart, in mod
obinuit, in hrisoavele sale, titlul urmtor: Cu mila lui Dumnezeu,

noi Alexandru voevod, domnul frii Moldovei

(MACTTIO

CHSTFO.

MI11 ilAEKCMJApit 1306130AA ['OMAN% SEMH MOAMISCKOH). In ateva

acte (29 Iunie 1400, 1 Septemvrie 1429, 23 Dechemvrie 1430, 6

Fevruarie 1431), gsim inainte de noi (Mk!) i particula Iw. Cate
www.dacoromanica.ro

23'

356

DOMNUL

odat, i anume in hrisoavele acordate m`nAstirilor, serse pro-

babil de alugri i nu de diacii obinuili ai cancelariei domneti, titlul ja forme mai pompoase, mai incrcate. Se adaug5.
adjectivul credincios i expresia robul sfpanului meu Iisus
Hristos ; Iara e numia Moldovlahia , iar nu simplu Moldova

ca in celelalte documente. In timpul lui Ilia i Stefan, fiii lui

Alexandru cel Bun, care-i imp'rtiser tara ca pe o moie p.rin-

teas* sfpanind fiecare &Ate o jumtate, titlul nu difer de

acela obinuit. Aa de pildd, In actul din 13 Iunie 1436, gAsim:
Cu mila lui Dumnezeu, noi Ilie voevod i frat ele domniei mele
Stefan voevod, donznii Trii Moldovei . Stefan cel Mare intre-

buinteaz6 In mod obinuit titlul cel simplu al lui Alexandru.

El ii zice: Cu mila lui Dumnezeu noi, Stefan voevod, domnul
Trii. Moldovei . Si in timpul lui, apare in cateva acte particula
Iw, dar ca o exceptie.
In actele externe, nu se gsete niciodat in titla vreo men-

Vune care s arate recunoaterea suzeranit4ii cuiva, aa cum

a fost cazul cu Vlaicu In Tara Rombneasc5. In actul din 6 Mai
1387, prin care fagkluiete credint lui Vladislav Iagello, regele
Poloniei, Petru Ii spune woyeuoda muldauiensis ; Roman,
In actul similar din 5 Ianuarie 1393, se intituleaz6 pompos, aproape

ca in hrisoavele interne, lipsind Irish', cum era de ateptat, mentiunea cu mila lui Dumnezeu . Chiar urmaul su, Stefan,
care e cel mai supus Polonilor i are fat de ei obligaiile cele
mai mari, se intituleaz: Noi Stefan voevod al Trii Moldovei .
Cu a-La mai mult, titlurile lui Alexandru cel Bun i Stefan cel
Mare nu vor cuprinde vreun termen specificAnd recunoaterea
suzeraniVtii. Alexandru, in dou din actele pe care le d lui Vladislav /age/lo, pune i expresia din mila lui Dumnezeu . Ea
revine i in dou acte similare ale lui Ilia, din 9 Aprilie i 3 Iunie
1433.. Lipsa ei e singurul element din care se poate deduce, judecAnd numai dupd titlu, recunoaterea suzeranitAii unui monarh
vecin. Si Inca* aceast regul nu e consecvent aplicat, deoarece
Stefan ce! Mare in cele dou acte din 2 Martie 1462 prin care f6gduete credint regelui Cazimir al Poloniei, are, intiounul din
ele, in titlu, expresia amintit, i nu o are in. cellalt.

In Ardeal n'a existat un domn, ca in sa'rile de dincoace de

Carpai, deoarece el fdcea parte din regatul Ungariei. A existat
.

www.dacoromanica.ro

ATRIBUTIME DOMNULIII

357

frig un voevod al Transilvaniei , reprezentant al regelui

conducdtor al provinciei. Trebue subliniat faptul cd titlul pe
care-1 poartd acest conducdtor este o mostenire dela vechii voevozi

romano-slavi din Ardeal, fostii stdpni ai trii, iar nu o creatie

mai noud, asa cum sustin o parte dintre istoricii unguri. Primul
voevod al Transilvaniei, constatat documentar, este Mercurius;
el apare In trei diplome din tirnpul regelui Coloman CArturarul
(anii 1103, 1111, 1113).

Atributille Domnului. Separarea puterilor In stat este o idee

modernd. Epoca de care ne ocupdrn noi n'a cunoscut-o. Nu se
fAcea pe atunci o distinctie botArltd intre atributiile judecdtoresti
si cele executive. Una si aceeasi persoand hotdra si execute. De
aici, abuzuri. Nu trebue sd ne Inchipuim frig ca nu existau i In
privinta aceasta anumite limite si IngrAdiri. Dacd nu erau serse,
ele erau orale, transmise din generatie In generatie, formand, cum
se spunea la noi, obiceiul pdmantului . lar peste acest obiceiu
nu se putea trece Mr% primej die.
Atributdile dornnului erau numeroase i variate. El era mai
Mtai seful intregei administratii; el numea pe functionarii cei
drega'tori, pentru a Intrebuinta termenul consacrat care corespundeau ministrilor de azi. Tot el numea
si pe earmuitoriii judetelor sau tinuturilor, adicd pe parcdlabi.

lnalti

De obiceiu, functionarii inferiori erau numiti de superiorii lor,

cari rdspundeau de ei; Domnul putea lug s'o fac i singur ;
acesta era cazul, de obiceiu, cu subalternii imediati ai marilor
dregdtori, In special cu aceia dela curte. Chiar din cel dintai act
muntean cunoscut, tratatul comercial cu Brasovenii din 20 Ianuarie 1368, se vede cum domnul comandd tuturor slujbasilor
trii, Incepand cu cei mai Inalti, aceia din preajma sa
ispravind cu cei mai mrunti. Vladislav se adrepe latineste
seazd tuturor credinciosilor nostri, marilor dregtori, paredlabilor, judeatorilor, vamesilor, slujbasilor i oamenilor de once
stare din lard, poruncindu-le s'd nu Impiedice cumva pe Brasoveni la exercitarea negotului lor sau sd le ia vamd mai mare.
Mai tarziu, Dan I, ddruind mndstirii Tismana cate 400 de g'leti
de grau pe an din judetul Jalesului, spune dregatorilor respectivi: iar cine va fi gdletar, sil nu mai intrebe despre aceasta
pe domnia mea, ci sd-1 trimit (graul !) de-a-dreptul la sfnta
www.dacoromanica.ro

DOMNUL

'358

mndstire . Tot asa porunceste Mircea cel Btrn tuturor dreg-

torilor si inclusiv comandantii cettii Drstorului s nu se

ating6 cumva de balta mnstirii Cozia, din care ea n'are s dea
nimic, niciun fel de dijm.
Aceeasi situatie gsim si in Moldova. Si aci, domnul este seful
intregei administratiuni. In 1444, intaiu August, Stefan Voevod,
fiul lui Alexandru cel Bun, scutind satul Balasinoutii al mnstirii Horodnic de toate drile i slujbele si de oaste, d urmtoarea porunc: Pentru aceasta niciun boier, nici vornic, nici
osluhar, nici joldunar, nici posadnic, nici globnic, nici
nici altcineva din dregtorii nostri s nu aiba nici ase opri mgcar
la acest sat . 0 serie de porunci similare avem dela Stefan cel Mare ;

vom cita numai pe aceea din 13 Martie 1466 prin care opreste
pe pralabii de Nearnt sau pe starostii acelui tinut, pe globnici,
pe pripdsari, pe osluhari si pe gonitorii de urm' 86 intre in satul
Negoestii, proprietatea Episcopiei de Roman, locuitorii acelui sat
fiind scutiti de once ddri i slujbe atre domnie i avnd dreptul
s fie judecati numai de episcop sau de imputernicitii acestuia.

In Ardeal, situatia e alta. Voevodul comand, e adevrat,

dregtorilor din acest tinut, dar si el depinde, la randul lui, de
rege, care 11 numeste.

Domnul era si comandantul suprem al armatei. Chiar titlul

su de voevod indic aceasta. El conducea oastea in lupt:
in veacul al XIV-lea si al XV-lea, am vzut 0'6 mai toate
s'au dat in prezenta domnilor cari luau parte efectiv la actiune.

Rareori, cum a fost cazul in Tara Romneasa in 1369, and

armata care a bgtut pe voevodul Ardealului era comandat de
pralabul Dragomir
atunci domnul lupta in alt parte, spre
Severin sau ea la Lentesti, unde victoria se datoreste vornicului Boldur, oastea era incredintat unei alte persoane. In lipsa
voevodului, comanda revenea, de drept, in Tara Romneasa,
banului, in Moldova, marelui vornic. Domnul Ina era liber s'o
incredinteze i altui dregtor, daa gsea cu cale.
In Ardeal, voevodul avea comanda armatei: constatam deci
aceeasi situatie ca dincoace de munti. Cand Ludovic ataa in
1369, din dou prti pe Vlaicu, cea de a doua armat, aceea care
a trecut Carpatii, se afla sub comanda lui Nicolae, voevodul
Transilvaniei ; tot asa, ajutorul trimes lui Stefan ce! Mare in
www.dacoromanica.ro

ATRIBUTIILE DOMNULUI

359

1497 Impotriva Polonilor era comandat de voevodul de atunci,

Bartolomeu Drgffy de Belthewk.
Domnul are initiativa actelor politice: el declara razboiu
Incheie pace; el lncheie de asemenea tratate de alianta precum
acte prin care recunoaste autoritatea unui monarh puternic vecin,
fagaduindu-i credint. Toate aceste acte politice se fac lima cu
sf atul sau cu asentimentul boierilor, lucru care se mentioneaza
In documentele respective: uneori acesti boieri dau i ei un act
deosebit, In acelasi seas. Cand Mircea Incheie In 1395 tratatul sau
de alianta cu regele Sigismund al Ungariei, el declar' ea face
aceasta pe credinta i juramantul nostru si al marilor nostri dregtori . Tot asa, despre tratatul cu Vladislav Iagello, Mircea
afirma c a fost incheiat cu sfatul unanim al marilor nostri
dregatori . Pe langa actul din 6 Mai 1387 prin care Petru al Musatei fagadueste credinta regelui polon, exista i unul similar,
dat In aceeasi zi, al marilor si dregatori
consilierii supremi
care atesta' ca Domnul Moldovei a facut aceasta cu sfatul, cu
consimtamantul cu vointa lor . In sfarsit, chiar In timpul lui
Stefan cel Mare, actul acestuia, purtand data 2 Martie 1462,
Suceava, i cuprinzand fagaduinta de credinta fata de regele Cazimir, este dublat de un altul, cu aceeasi dat, i cu acelasi cuprins
din partea mitropolitului Teoctist si a tuturor demnitarilor bisericesti i civili ai Moldovei2 Se vede usor, prin urmare, importanta

pe care o aveau boierii In viqata politica' a statului. Faptul nu

trebue sa mire, deoarece acesti boieri, mari i mici, Bunt garantia
puterii i stabilitatii domniei.
Tot domnul Incheie si tratatele comerciale. Chiar si la aceasta

categorie de acte, Inca se mentioneaza. uneori vezi de pilda

confirmarea tratatului cu Liovul, data' de Stefan cel Mare la 3
Iulie 1460

sfatul boierilor

In Ardeal, constatara c voevodul poate confirma tratatele

comerciale; e cazul lui Stibor care, la 21 Iulie 1412, confirma'
Bistritenilor vechile lor vami pentru marfurile importate si exportate In Moldova. Cat despre actele celelalte politice, ele consti-

tue un drept al regelui Ungariei; voevodul nu le poate Indeplini

deck In urma unui mandat special.
Sub raportul judecatoresc, Domnul, atat In Muntenia cat si
In Moldova, este ultima instanta. Cei nemultumiti cu judecata
www.dacoromanica.ro

360

DOMNUL

vreunui dreg6tor sau a unui judec6tor special, pot face apel la

Domn. Acesta judeca pricina In divan, In prezenta dreg6torilor
0 a fetelor bisericeti i, dup ce li consult, d'a" hofrlrea. Ea
este fr apel i fsr recurs. Cel ce a pierdut poate redeschide
ins procesul sub altei domnie. Cunoatem cazuri care, din domnie
In domnie, s'au judecat timp de un secol, chiar un secol i jumiitate.
seara6 IntotIn cercetarea pricinilor, domnul trebue
deauna de o obiceiul pilmdntului, adia de complexul de reguli,
transmise oral, prin traditie, din tat In fiu, i privind proprie-

tatea, raporturile dintre stpni i supu0 i celelalte aspecte ale

vietii sociale. Potrivit acestui obiceiu care, de drept 0 de fapt,
avea putere de lege pentru o dispozitie a lui, anume proba cu
jurAtori se Intrebuinteaa chiar termenii de legea trii
lege
peste lege iar o inclcare a obiceiului era o fr de lege se
dAdeau hotfirile. E necesar, In legatur cu dreptul de judecat
al domnului, s relevm dou dispozitii caracteristice din obiceiul pknntului care dovedesc cum nu se poate mai ciar
de limitat era In unele privinte puterea domneasc. Prima dispozitie este aceea a jurdtorilor . Ea privete dreptul pe care-1 avea

un impricinat de a se sustrage judecAtii domneti, cerand s fie

judecat de megia0i sAi. Iat care era procedura: partea care

dorea s fie judecat de jur6tori, venea la domnie sau la dregtorul Inaintea c6ruia ajunsese pricina i cerea s." i se dea lege
sau legea trii . I se fcea atunci un Ilya care cuprindea
numele megia0lor juetori li se mai spunea i tocmelnici,
adeveritori sau judecAtori pricina pe care trebuiau s'o cerceteze, ziva i locul de adunare, precum i numele dreg6torului
Insrcinat cu supravegherea Intregei operatiuni. Iat unul din
cele mai vechi rgvae de acest f el, scris In limba romAn6 (avem

0 din veacul al XVI-lea, din 1581 i 1594, scrise Ins" In liraba

slavA): Zde (aici) meghia0i tocmelnici ai lui Stoian i ai Borcii
ot Sbiceu, poim (anume): ot (din) Chiojd Stroe i Dragomir Sersea ; ot Sniceu Dobrot HrAnitul, i ot PAt'arlage Stan Brditeanul i PAtru postelnic i ot Bdceni Vlasie, ca s caute pentru
nite ocin6 den Sibiceu, are Stoian parte, au n'are, 0 s'a.' le cate
crtile, de vor adevdra c'd are, sa tie ; iar de nu va avea, s. rabde.

Ing cum vor afla cu sufletele lor. Zioa In Rusalii. I ispravnic...

(alb) portar. Pis. (a scris) Dumitru logort. Mai 4 dni (zile). U
www.dacoromanica.ro

ATRIBTJTIILE DOMNULUI

361

(In) Targovite. Valeat (In anul) 7149 (1641). Io Matei Voevod

milostiiu bojiiu gospodar (cu mila lui Dumnezeu, domn). La

ziva i la locul hotrit, megiaii se intruneau erau i cazuri
ins cand, de teama consecint,elor, refuzau aceast insarcinare

depuneau mai intai juramantul c vor judeca drept, luau apoi

In cercetare pricina i daca se convingeau, pe temeiul actelor i
a celorlalte dovezi prezentate, cA partea care-i ceruse avea dreptate, ii dadeau o carte de judecata in acest sens. Cu aceasta carte,
impricinatul se infatia la domnie care, vazand cA legea a fost
implinit , Ii elibera hotarirea. Intotdeauna aceasta hotrire
consfinfefte judecata megiailor juratori. N'am intalnit niciociat

vreun caz In care domnul sa fi hotarit altfel, mai mult chiar,

nu cunosc niciun caz In care domnul sa. fi suspendat macar aplicarea hotaririi juratorilor. El trebuia s'o confirme. De unde rezulta ea atunci and se lua legea tarii cei cari judecau de fapt
erau juratorii iar nu domnul. Puterea acestuia din urind in asemenea cazuri, e departe, dupa cum se vede, de aceea a unui monarh absolut , sau a unui despot asiatic .
Partea care pierduse, putea, la randul ei, sA ceara dela domn
lege peste lege adica un numar dublu de megiei, 1.2 de pilda
deed Intai fusesera 6, i sA dovedeasca prin acetia, tot sub juramant i cu cercetare la fata locului, cA dreptatea era In adevar
a ei. Dac5 cei 12 jurau, atunci se dadea o noua carte domneasca
In acest sens, anulandu-se cealalta, iar cei 6 megiai cari jurasera Intai erau pradati adica amendati aspru de tot. Dintr'un
document dela Alexandru Voda Ilia, cu data 16 Mai 1628, aflarn,
de pild, ea dupa obiceiul i legea tarii , cei 12 megiai cari
jurasera stramb Intr'un proces al rumanilor din Balteni cu Hrizea,
marele logofat, au fost pradati , luandu-se dela fiecare cate

3 boi pentru caci au jurat strmb . Tot aa, cei 12 boieri ai

satului Groani din Muscel, a caror marturie fusese anulath de
marturia celor 24 de boieri ai manastirii din Campulung, sunt
globiti, luandu-se dela fiecare cate 6 boi, precum este legea
pentruca au jurat stramb .
Uneori, procesul nu se oprea nici la 24 de megiei juratori

(UK ECT &IKON)

ci ajungea pa.na la 48. Ultima cifra se Intalnete rareori, deoarece

ea implica o cheltuiala foarte mare; adusul i Intretinerea, timp

de saptamani cateodata, a atator megiei adica boieri, putea sa
www.dacoromanica.ro

362

DOMNUL

depaeasc insui valoarea bunului In litigiu. La Inceputul veacului al XVII-lea, sub domnia lui Alexandru Ilia, se hotarate
-chiar sa nu se mai ajunga Oda la 48 de megiai pentru caci
acea lege i acel obiceiu au fost calcat i parasit, i au ramas jos
de multa vreme, Inca din zilele Mihnei Voevod . Hotarlrea Insa

nu s'a respectat; am intalnit In prima jumatate a veacului al

XVIII-lea mi caz de acesta, cu 48 de megiai, prezentand pe
deasupra i particularitatea ca marturia a trei dintre danii, fete
inane, pretuia cat marturia a 18 megiai obinuiti.
A doua dispozitie din obiceiul pamantului care arata In-

gradirea la care era supus domnul In ce privete judecata este

aceea a dreptului de preemptiune numit mai tarziu, printr'un
termen grecesc, drept de protimisis . Dreptul acesta Insemna
.ca o moie sau un alt bun imobiliar nu putea fi vandut oricui;
aveau dreptul sa cumpere mai Intai rudele, apoi megiaii, adica
vecinii de moie i numai daca told acetia refuzau, abia atunci
putea sa cumpere un strain. Masura avea de scop sa nu lase pamntul, moia, din stapanirea neamului; satul se alcatuia de
obiceiu din descendentii aceluiai stramo, aa Meat prin aceasta
masura se pastra solidaritatea i puritatea celulei perfect Inchegate care era vechiul sat romanesc. Domnul nu putea obliga prin
urmare pe un proprietar s vanza moia, trecand peste dreptul
de protimisis. i chiar daca, prin intimidare sau alte mijloace,
vanzarea se Vacea, totui cei Indreptatiti se puteau ridica dupa
multi ani s anuleze prima vanzare; n'aveau cleat sa intoarca
-cumparatorului dintai banii
i luau ei moia.
Una din problemele cele mai interesante ale trecutului nostru
i care ne ajuta s ne dam seama i mai bine de caracterul domniei, este aceea a raporturilor dintre aceasta institutie i proprietate. Avand domnul vreun drept asupra pamntului trii i, In
-caz afirmativ, cat era de intins acest drept? Putea el dispune de
proprietatea particulara? Putea el lua moiile dela unii proprietari spre a le da altora? Xenopol, In opera sa de sinteza, a raspuns
In sens afirmativ: Domnul era proprietarul suprem al persoanei
i averii tuturor ; el avea proprietatea efectiva asupra partilor
.celor mai lntinse a Vrilor descalecate, mai "ales asupra campului*

un fel de proprietate superioara chiar asupra satelor ra24eti . Cercetarile mai noud au aratat ins c o asemenea
i

www.dacoromanica.ro

DOMNUL $1 PROPRIETATEA

363

concepIie este exagerat vi au redus la adevratele sale propoqii

drepturile domnului asupra prnntului rii. Documentele veacurilor XIV XVI ne arat c' Domnul nu se putea atinge de

proprietatea boiereasc, nu vi-o putea insui, cleat In urmatoarele trei cazuri: 1) in caz de Inalt trdare sau de hiclenie

cum se spunea atunci, and boierul se ridica adic6 impotriva

Domnului su; 2) In caz de desherentli, adicd dac proprietarul
murea fr s' alb vreo rud care s-1 movteneasc. Aceasta se
Intmpla mai ales cu cei veniti din alte tri; 3) pentru neplata

ardor; atunci movia era luat ori de rudele sau megievii cari
acopereau ei datoria, ori de domnie. In afar de aceste trei cazuri,

Domnul nu se putea atinge de proprietatea cuiva. In privin0

aceasta, exist un act caracteristic dela Mihnea voevod, cu data
13 Iunie 1588. Domnul Intrevte lui Nica, fost arma mare vi
soldei sale Maria, satul Fntnelele pentru care se judecaser
timp Indelungat cu Ivan portarul, care pretindea c-1 cumprase dela Mircea voevod cu 3000de aspri, vi apoi cu. fiul lui Ivan,
u Stoica. Motivarea hotrkii domnevti e extrem de interesant:
satul nu poate fi al lui Stoica, al crui printe suqinea c6 a dat
cei 3000 de aspri, deoarece nu e lege ca domnii s vnd sate
boiereti

asa ceva nu se cade (MNI ICT &IKON npomTH rengui

'emote sorrkpocn,

Hf HAMEWETCE). In afar de satele care-i re-

veneau prin cele trei ci artate mai sus, Domnul mai avea vi toate
locurile pustii adic6 neocupate de alti proprietari. In Tara

Romneasc6 asemenea locuri sunt foarte putine; druiri din pustiu se Intalnesc arareori In documentele muntene. In Moldova,

ele aunt mult mai numeroase, in special lntre Prut vi Nistru.

Alexandru cel Bun, stefan cel Mare, Petru Rarev i chiar Domnii
urmtori fac danii din pustiu . In 1587, Petru *chiopul druievte unui diac al s'u, pentru serviciile ce-i adusese cAnd au
nvlit Cazacii, un loe pustiu domnesc, chiar In ocolul Sucevii,
ca s-vi fac sat.
BraniVile constituiau o categorie deosebit de proprietti
clomnevti. Prin acest termen se Intelegeau terenurile rezervate
pentru pgunat, pentru facerea fnului, pentru vnat vi pescuit.
O branivte domneasc a fost la Boh,otin, spre sud-est de Tavi; ea
se constat documentar In secolul al XV-lea. 0 a doua se gsea
In partea de miazazi a trii, In regiunea Oltenilor , Covurluiul
www.dacoromanica.ro

364

DOMNUL

de astazi, Inga satul Thpetii. Un hrisov dela Petru Rare, din

15 Mai 1546, vorbete de o danie pe care o lace Domnul episcopiei
de Roman, anume un loo de oi
Lozovita, langa hotarul TApetilor, ce a fost braniftea noastrd din (mac . i astazi, un sat din

vecinatate se numete Braniftea. Un Dragomir branktearul

apare In documentul din 4 August 1400, dela Alexandru ce! Bun.

In Tara Romaneasca era branktea dela Slatina, pe care Vlacl

Calugarul o daruete manastirei Glavacioc, prin hrisovul din
4 Septemvrie 1495. Nimeni nu avea voie s intre In acea brankte, fara tirea egumenului, cei ce intra adauga Domnul
vor plati manastirii ce va fi legea Neagoe Basarab confirma,
la 30 Iulie 1512, aceasta donatie. O alta brankte domneasca era
In vecinatatea Ora,salui de Floci; la 15 Ianuarie 1467, Radu cel
Frumos, confirmnd mnastirii Tismana blile ei dela Dunke,
hotarate ca nimeni sa nu se amestece In venitul acestor
balti nici parcalabii Flocilor, nici branktari
. Dac cineva
era prins tind, fara voie, un copac macar dintr'o brankte domneasca sau manastireasca, atunci i se luau boii ca car ca tot cum

ne arata un document din 18 Fevruarie 1612 dela Radu Mihnea

care intarete manastirii Argeului branktea ei ce iaste mai su&
de mnastire . A treia brankte domneasca era, se pare, In apropierea oraplui Buzau, poate pe dealul Istritei unde e i astazi
padure mare. Prin documentul din 8 Septemvrie 1525, Radu
dela Afumati daruiete bisericii Episcopiei din Buzau cate patru
care de lemne pe luna din branktea domneasca . 0 a patra se
poate s" fi fost in regiunea marilor pacluri dela Comana (V1aca)
unde gsim, la 1700, In harta stolnicului Constantin Cantacuzino

este .1 astazi de altfel satul Brdni.,stari.

Tot domneti erau i hotarele targurilor i orarlor. Targovetii propriu zki, negustorii i meseriaii, erau socotiti nu ca proprietari deplini ci ca uzufructuari; de aceea Domnii pot dispune
de aceste botare. Neagoe Basarab claruete manastirii dela Curtea
de Arge o parte din moia acestui ora; Miron Voda Barnovschi
claruete boierului sau Buhu moie In hotarul Targul Frumos;
Constantin Serban Basarab lace acelai lucru In 1655 cu o parte
din moia oraului Thrgul-Jiu, pe care o da boierilor Buzeti.
Este dela sine Inteles Insa, ca domnii nu aveau totui interes sa_

faca prea multe danii din hotarele targurilor, de oarece aceasta

www.dacoromanica.ro

VENITURILE DOMNULUI

365

Insemna sali reduca propriile lor venituri. Caci, spre deosebire

de locurile pustii, care, evident, nu produceau nimio si pe care
Domnii doreau s le vada locuite spre a lua (Nina si munci din
noile sate, targurile s'i orasele, Cu pravaliile, caciumile, scaunele lor
de carne, etc. erau unul din izvoarele esenOale de venit ale vistieriei.

Pe langa acestea, Domnul mai avea, bine inteles, ca orisice

boier, proprietaile sale personale, mostenite dela parinti sau
cumparate. Astf el stefan ce! Mare poseda, cu acest titlu, satul
Cosminul din tinutul CernauWor, despre care spune, in documentul din 3 Aprilie 1488, ca este al nostru de bastina ; de asemenea morile din targul Siretului, care erau tot de bastina .
Numeroase sunt apoi satele pe care le cumpard 5tefan dela dife-

r4i proprietari fie pentru a le darui apoi Putnei sau altor manastiri, fie pentru ali spori patrimoniul sal, constituinduli-le, ca
in cazul satelor alipite de targul Vaslui, uric cu tot venitul .
Acestea sunt si numai acestea diferitele categorii de proprietali care apartin domnier. Asupra celorlalte, domnul nu are drept
de stapanire. Dac proprietarii lor isi indeplinesc oblig4iile fiscale si daca nu incearca vreun act de hiclenie , ei nu au a se
teme de vreun amestec din partea domnului. Acesta nu le poate
lua mosiile spre a le da altora, nu poate dispune prin urmare, asa
cum s'a crezut, de averea lor.

Yeniturile domnului. 'Pine noastre de altfel ca mai toate

-Wile Europei, n'au cunoscut, la Inceput, deosebirea intre veniturile statului si veniturile suveranului. Principiul sistemului
roman, transmis apoi Bizantinilor, potrivit caruia se facea o separatie hotarit tare fisc i. res privata, nu s'a aplicat la noi cleat
tarziu. Asadar, In primele secole, tot ce se incasa, toate veniturile aveau o singura destinatie: vistieria domneasca.
Aceste venituri se pot imparti in mai multe categorii. Erau
in primul rand &wile. Sub acest nume se intelegeau dijmele, adica
o parte din produsele pmantului, platite la inceput, in natura
(de aici gletile de grail, berbantele adica butoiasele de
miere, pietrele de ceara, botele sau boloboacele de vin,
eosurile de poame , casurile si cascavalurile , etc.) si birul,
adica impozitul personal, plait in bani. Urmau apoi muncile
sau slujbele prin care nume se inteleg diferitele servicii pe
care locuitorii satelor erau obligati s le fac6 domniei In aceast6
www.dacoromanica.ro

366

D OMNUL

categorie intrau carturile sau transporturile (de buti de vin,

de lemne, de fan, etc.), pscutul calor, cositul fanului, paza la
cetati, tdiatul lemnelor In padure, precum i anumite obligatii
speciale pentru unele sate, precum era aceea a satelor dela Dunre
4 de a pescui moruni trei zile pe an . A treia categorie de venituri
o constituiau arnenzile sau gloabele, a cror frecvent pe atunci

era mai mare ca astzi, deoarece ele inlocuiau, in foarte multe

cazuri, inchisoarea. Urmau apoi veimile, un izvor insemnat de
venit; trebuie avut in vedere faptul ca aceste vami se plateau nu
numai la intrarea i la ieirea din lard, dar i In oraele i targurile mai insernnate. Ele se luau In bani; pentru unele produse,
cum era petele, i In naturd. In sfarit, ultima categorie de venituri o formau ocnele, a chror exploatare a fost i atunci un monopol al statului. Si ele produceau venit bun, sarea trimitandu-se
i peste hotare, mai ales in Peninsula Balcanica.
Veniturile Domnului erau prin urmare considerabile; i obligatiile lui fug erau numeroase i grele. Trebuia platit mai intai
tributul catre Turci. Petru Aron se obligase sa le dea 2000 de
ducati de aur (zloti ungureti); la sfaritul domniei lui Stefan
aceasta indatorire crescuse la 4000; Tara Romaneasca pldtea,
in acelai timp, 8000. 0 parte din venituri (dijme, amenzi) revenea apoi marilor dregatori .1 subalternilor acestora, Insarcinati cu strangerea lor. Cladirea i Intretinerea cetAilor i a podurilor, precum i. procurarea armamentului era de asemenea una
din sarcinile domnului. Se aduga apoi capitolul aa de impor-

tant al Intretinerii curtii, unde se concentra vieata politica a

statului i unde luxul nu era de loe dispretuit. Daca adaugam
i cheltuelile necesitate de inaltarea i inzestrarea bisericilor i
manastirilor, precum i darurile pe care Domnul le facea boerilor
i. ostailor de seama, vom avea, in linii mari, tabloul obligatiilor.
Dupa cum se vede, ele erau in proportie cu veniturile.
Voevodul Transilvaniei avea ca venituri a treia parte din sumele ce se cuveneau regelui, apoi veniturile mai multor cetati i
domenii. In epoca arpadiana (adica 'Ana la 1.301) a existat 0 un
impozit special, pe care-1 percepea voevodul, un rest, credem noi,
al suveranitatii de odinioard, de dinainte de cucerirea ungureasca.
Insemnele domniei, adica obiectele caracteristice sau partf-

culare, pe care nu avea voie sa le poarte altcineva, au fost:

www.dacoromanica.ro

INSEMNELE DOMNIEI

367

coroana i buzduganul, poate sceptrul. Coroana are, att In Moldova at i. in Tara Romneasa, cinci vArfuri, uneori trilobate,
cum este coroana lui 5tef an cel Mare din miniatura evangheliarului dela Homor, alteori simple, ca la coroana lui Mircea eel
B.-Aran, in tabloul ctitoricesc dela Cozia. Pietre pretioase impodobesc coroana pe care o poart 5tefan In portretele dela bisericile Ptruti i. SI. Ilie i dela mnstirile Voronet i. Dobrovt.
Forma coroanei noastre arat'd influent apuseand, in timp ce
diadema tarilor bulgari Indreapt spre Bizant,.
Buzduganul era purtat in mod obinuit de marele sptar care
sttea la ceremonii in spatele Domnului; tot acest dregtor purta

spata domneasc atarnat de um6rul stng. Cu buzduganul

btea insui Domnul .1 aceast pedeaps.' nu avea un caracter in-

famant. Buzduganul se fcea de obiceiu din metal qi semna ca

o ghioag6 scura; asemenea acesteia, avea uneori protuberante
care sporeau efectul loviturilor.
Sceptrul este pomenit pentru Tara Romneasc. Letopisetul
zis dela Bistrita, povestind lupta dela Soci, spune c'd tef an a
luat toate steagurile lui Radu eel Frumos, chiar i marele schiptru

al lui Radu voevod a fost luat . In cazul and termenul e intrebuintat In intelesul lui obinuit, atunci avem dovedit existenta
acestui insemn la domnii munteni. In cazul ins and el inseamnl
steag aa cum a fost tradus de unii cercettori, atunci e o
intrebare dac inteadevr sceptrul a existat la noi.
Pe unele din monetele lui Mircea cel Baran, este inf4iat
Domnul, tinAnd intr'o mni spada, iar In cealalt globul cruciger,
care se tie, constituia un insemn al Impratilor bizantini i germani. A avut inteadevr i Mircea acest insemn sau suntem, pur

simplu, in fata unei imitatii monetare? Mai probabil ni se

pare a doua ipotez.

In ce privete costumul, e greu a preciza, in lipsd de studii

speciale asupra acestui domeniu, daa au existat anumite elemente rezervate exclusiv Domnului, aa cum se constat, de
cu incltmintea de purpur a impratilor bizantini sau cu
hlamida numit bagrenica a tarilor bulgari. Poate s fi fost in
aceast categorie hlamida pe care o poartd Domnii notri: o gsim

i pe unele din monetele lui Mircea i in ateva din tablourile,

ctitoriceti InftiOnd pe stefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro

368

DOMNUL

Altfel, costumul a variat in raport cu moda. In secolul al

XIV-lea, constatam o puternica influent apuseana. Costumul
obinuit al Domnului i al marilor boieri din aceasta vreme nu
se deosebete de costumul purtat de nobilii din Ungaria i Polonia. Descoperirile dela Curtea de Arge au aratat c domnii notri pretuiau luxul, ea sub raportul vestmintelor i giuvaerurilor
n'aveau nimic de invidiat monarhilor apusului feudal. Paftaua de
aur care impodobea centura lui Radu I este printre cele mai frumoase opere de arta ale vremii. Iar tunica Domnului, de mtase
purpurie, brodat bogat cu fir i margaritare, i avand nasturi

de aur, dovedete rafinamentul la care ajunsese, la finele veacului al XIV-lea, curtea voevodului dela Arge. Bine inteles,
costumul militar, de razboiu, se deosebea de costumul obinuit,
din vreme de pace. Am cunoscut i noi armura medievala, de
metal, carnaa de zale, coiful. La Biserica Domneasca din Curtea

de Arge este zugravit un cavaler purtand tunica de za/e, iar

pe monetele lui Radu I apare un luptator medieval se pare
insui Domnul in armura completa, cu coiful pe cap, I,inand
in mana dreapta lancea, iar in stanga scutul.
Succesiunea la tron. Una din cauzele care au contribuit la
slabirea prilor noastre i au favorizat lipsa de conOnuitate i de
disciplina a fost sistemul nenorocit de succesiune la tron. La noi,
n'a existat principiul de succesiune In linie descendenta i cu
dreptul de primogenitura, aa cum a fost in alte state, din apusul
Europei. Ci oricare dintre fiii voevodului, i legitimi fi neletigimi,
putea pretinde motenirea tronului. Mai mult inca, i fratii voevodului i copiii acestora se socoteau egal indreptaliti s-1 ocupe.
S'a respectat, In primele secole ale vietii noastre de stat, numai

o singura norma: ca pretendentul la tron sa apartina familiei

domnitoare, sa fie, cum se spunea atunci, din os domnesc . 0
a doua norma sei nu fie insemnat adica infirm, s'a respectat
Cu mai putina strictete: dovada Iuga Ologul i Petru Schiopul.
Insui fiul lui Stefan cl Mare poarta numele de cel Orb (In realitate pierduse numai un ochiu); unele manuscrise adaug .1
cel grozav adica urit. Poate insd c infirmitatea o dobandise
pe campul de lupta. Aceasta de a doua norma are o origine bi-,
zantina ; ea explic pedeapsa care se aplica la noi pretendentilor
nenorocoi, anume taierea nasului (de fapt a cartilagiuluii

www.dacoromanica.ro

SUCCESIUNEA LA TRON

369

dintre nri, vezi cazul lui Niculae Milescu I). Prin aceast pedeaps,
respectivul pretendent era insemnat deci inapt pentru domnie.

Modul de succesiune att in Muntenia cat, si in Moldova a fost

asadar cel ereditar-electiv. Urmasul era ales dintre membrii familiei
domnitoare. In teorie, acest principiu permitea s fie ales cel mai

vrednic, in practicd lug, el a dus la cele mai mari nenorociri.

Cumplita tragedie a dinastiei moldovenesti, dupi moartea lui
Alexandru cel Bun, ca i luptele din Tara Romaneasc, dup
Mircea cel Btrn, sunt consecinta tocmai a principiului de mai sus.

In veacul al XIV-lea, in Tara Romneasca, succesiunea s'a

!Acid si in linie direct si in linie colateral. La inceput, In linie
direct: Basarab Intemeietorul este fiul lui Tihomir ; Nicolae
Alexandru este fiul lui Basarab ; Vlaicu este fiul lui Nicolae Alexandru. Dup aceea urmeazd mns Radu, fratele lui Vlaicu. Se
reja linia descendent cu Dan ; Mircea este ins6 iarsi fratele
acestuia din urm. Despre Vlad cel care a domnit in 1396 nu stim
In ce legAtur de rudenie era cu familia Basarabilor. Dup Mircea
urmeaz fiul su Mihail, apoi Dan al II-lea, fiul lui Dan I, prin
urmare yeirul lui Mihail, asadar succesiune in ordine colateral.;

domnia acestuia e intrerupt de Radu Prasnaglava, (land sclu.

Dup Dan urmeaz un fiu al lui Mircea, anume Alexandru-Aldea,

iar dui:4 acesta un alt fiu anume Vlad Dracul. Succesiunea e

edificatoare.

In Moldova acelasi lucru. Dupd Bogdan, urmeaza Latco, fiul

sn. Cu acesta stingandu-se in linie brbteasc6 dinastia, sunt
chemati la tron Musatinii ; in privinta lui Costea, nu avern date
sigure ; el pare a fi fost cstorit cu Musata, mama lui Petru, viitorul domn. DUO Petru urmeaz4 Ins." Roman, fratele su, iar
dupd acesta Stefan I, care dupi unii istorici era frate cu domnii
precedenti, dup altii, le era nepot. Si intr'un caz i in cellalt,
succesiunea se face in ordine colateralk nu descendent. Urmasul
lui Stefan I este Iuga asupra filiatiei cruia exist de asemenea
discutie. Ori de va fi fost ins fiu al lui Roman, cum vor unii, ori
nepot acestuia, cum vor altii, succesiunea urmeaz iarsi ordinea
colateral, nu pe cea descendent. Dup Iuga vine Alexandru,
fiul lui Roman, iar dup acesta cei doi fii ai si, Ilia i Stefan
intai succesiv, apoi simultan, imprtindu-si Ora in dou. Asadar,
acelai sistem nenorocit ca dincoace de Milcov. Pagubele pe care
24

www.dacoromanica.ro

370

DOMNUL

ni le-a adus acest sistern, atat in ordinea material cAt 0 in ordinea moral, favorizand desbinarea, intriga, lipsa de continuitate 0 de credint, surpand caracterele i Incurajand tildarea,
au ardtat generatiilor trecute, dup secole de suferint, necesitatea de a avea o dinastie din afara hotarelor 0 un singur sister.
de succesiune la tron, anume acela in linie direct, descendent,
Cu dreptul de primogenituil. Dup multe lupte i invingnd mari
acest ideal al inaintasilor notri s'a realizat. El ne-a
i
ne
d
putinta unei desvoltri normale, linitite, ferindu-ne
dat
de luptele interne. Simple trecere in revist a realizeirilor, In ordinea politic', economic, social i cultural, din cele apte decenii de nand am asigurat stabilitatea i eontinuitatea institutiunii
supreme a statului, e suficient pentru a arta i celor mai Indrtnici avantaj ele incontestabile ale noului sistem. i e uor de
inteles prin urmare, de ce once Incercare de a modifica sau de a
inltura acest sistem trebue considerat de toti aceia care, cunosand trecutul, au grija viitorului rii, ca un act de inalt tildare.
Reedintele domneti. .5i In Tara Romaneasc 0 in Moldova,
capitala n'a rmas mereu aceeai. Ea s'a schimbat, In legtur
cu desvoltarea teritorial a tdrilor i cu interesele politice ale Dom-

nilor. Cea dintai reedint a Trii Romneti pare a fi fost la

Cdmpulung. Este oraul despre care avem cele mai vechi documente 0 pe care-I indicd drept prim reediat a descleatorului ambele cronici muntene. Iar cAnd au fost cursul anilor
6798 (1290) povestete Istoria reirii Romhnefti scris de Stoica
pogorndu-se pe apa
Ludescu
Radu Negru voevod
Dmbovitei, Inceput-au a face tail noug. Intai au Witt oraul ce-i

zic Cmpulung: acolo au fcut 0 o biseric mare, frumoas

inalt . Ci dar Radu-Vod s'au agzat In catAva vreame In
CAmpulung, unde i mnstire frumoas6 i mare au fAcut rela-

teaz4 de asemenea cronica lui Radu Popescu. Trebue relevat

faptul c4 traditia, consemnat In cronica acestuia din urrnA, arat
pe Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab sa fie fost de feliul lui
Campulungean . El 0 este ingropat aici, in biserica mnastirii
zise a lui Negru Vod. Tot In acest We cred c a fost ingropat
tatl su, Intemeietorul statului 0 a dinastiei. Gratitul descoperit pe zidul bisericii din Curtea de Arge ne spune lmUrit
la Cmpulung a murit rnarele Basarab voevod , In anul 1352;
www.dacoromanica.ro

RESEDINTELE DOMNE$TI

371

e putin probabil ca trupul sa-i fi fost transportat la Curtea de

Arge spre a fi inmormantat acolo.
Campulungul era insa prea In calea dumanilor din spre miazanoapte. Dela Bran, in cateva ceasuri, un corp de cavalerie putea
s'a ajungd pan in capitala. Faptul acesta a determinat probabil

mutarea rerdintei la Curtea de Argef. In 1330, cu prilejul razboiului cu Unguril, tim ca exista un castru adic o cetate numita Arge; pana aci a inaintat oastea lui Carol Robert. Este fria
o intrebare daca prin acest castru trebue s intelegem chiar orarl
unde se constata' apoi curtea dorrineasca, sau el se refer la ce-

tatea dela Captifineni, zisa a lui Negru Voda, de pe cursul

superior al Argeului. Oricum va fi fost, un lucru e sigur: in timpul

lui Vlaicu Vocia, Curtea de Arge era rerdinta (vezi fig. 95).
Documentul din 1369 privitor la catolicii din Tara Romaneasca.
este dat in Arge . Iar despre documentul celalalt din 1372,
prin care Vladislav face o donatie rudei sale magistrul Ladislau
de Dobica, se spune i mai l'amura ea este dat in Arge, in rerdinta noastra . Aceeai expresie gasim i in actul din 1391 al
lui Mircea ce! Batran: diacul adaoga la urrn: scriptum in sede
nostra Argiesiensi .
Insai numele de Curtea de Arge, arata Jasa ca mai puteau
fi i alte curti , in alte locuri. Inteadevar, constatara ca Domnul

nu ramanea in permanenta in aceeai rerdinta, ci avea i alte

arzari, in diferite orar din tara. Mircea ce! Btran statea adeseori in Giurgiu unde a i zidit o cetate puternica de piatra. Din
acest loe, da el scrisoarea bine cunoscuta adresata regelui Vladislav Iagello prin care-1 asigura de lealitatea sa.
Curtea de Arge se dovedi Irisa a nu fi rerdinta cea mai
potrivitd. Era mai intai prea departata de regiunile rasaritene
ale tarii, care se intinsese, dupa cum am vazut, i peste Dundre,
atat in Dobrogea cat i in spre Chilia. Era apoi prea departe i
de linia Dunarii, de unde venea primejdia cea mare. De aceea
constatara, inca dela inceputul veacului al XV-lea, o deplasare
a rerdintei domneti spre miazazi i rasara. Domnii stau Mai
mult acum in Tdrgovifte (vezi fig. 96). La 21 Noemvrie 1421,
Radu Praznaglava d'a din acest ora hrisovul prin care intarete
Brarvenilor arzamntul lor de negot cu Tara Romneasca. Tot-

in Targovite sunt scrise multe din actele lui Dan al II-lea ;

24*

www.dacoromanica.ro

372

;'.1
T
E,
,

'., ,:t

,,,'
r

1
i

..

'

L4

V.

"

'

, .,:

...

,,,,

..

''. , tr,

I t;ki.

' '
Ili*

;-.

T,1

I-'"-

.4.,
4.0,
;

r,

.kr

bfrA

,,,,I

4.4

.;

it+

11," '70

D 0 MNUL

r,

1,
oI

i.,1

Jgd

'

1- '''/
.
rii, i `' 'i, ei. '

,..,...,

'i
' ,

)(SE

.tss

''

www.dacoromanica.ro

Fig. 96.

Biserica i ruinele Curiii Domnei}ti din Targovigte,

www.dacoromanica.ro

374

D OMNUL

Intr'unul din ele, purtnd data 30 Ianuarie 1431, se afl chiar mentiunea expresa: In orasul de scaun Thrgoviste (kt% HACTOMIEM
won't; Tp-hroglittin). Tot asa se spune i In actul din 8 Aprilie 1437,
dela Vlad Dracul. Domnii urmAtori dau i ei unele din hrisoavele
lor in Trgoviste ; mai ales Vlad Clughrul i Radu cel Mare au

ardtat referint acestei resedh4e. Vlad Tepes stlea cAnd la

Trgoviste, cand la BucureVi, care poart, In unele din scrisorile
sale, denumirea de cetatea raului Dambovita ( ex castro
fluvii Dombovicha ). Tot la Bucuresti obisnuia s sad: si Radu
cel Frumos, a crui familie a fost surprinsa aci de Stefan cel Mare
In 1473, si Basarab cel Tnr. Basarab cel B:tran a arltat dimpotriv o preferint accentuat6 Teirgforului, o noud resedinV;
acestui trg mic i se spunea inc6 din vremea lui Mircea cel
Batrn argul cel nou ( novum forum ), iar Vlad Tepes zidise aci o biseria. Alturi de Trgsor era Gherghita unde de asemenea z6bovea cateodat Basarab cel Btrn; i Vlad Tepes
cl o scrisoare din acest oras.
Se constat. prin urmare c resedintele domnesti au scoborit
dela ni unte in spre yes; pe lnga aceste resedinte In care-si pe-

treceau o mare parte a timpului, voevozii aveau lug popasuri

prin alte orase si sate ale Orii, in legnur: cu cercetArile sau
expeditiile pe care le fAceau. Gsim acte datate Giurgiu, In timpul

lui Mircea cel BAtrn; Buzan, In timpul lui Alexandru Aldea si

Radu cel Frumos ; Rucar, In timpul lui Vlad Tepes ; Poiana Jiului,
in timpul lui Basarab cel Tnr ; Floresti, in timpul lui Basarab
cel BtrAn; Dcilea, pe vremea lui Radu cel Mare, etc.
In Moldova, prima resedintd se pare c a fost la Baia. Orasul
a c'rui peeete din veacul al XV-lea unii Bustin din *al XIII-lea

ni s'a Ostrat, se datoreste colonistilor sasi ven4i de peste

mun-td, din pilile Bistritei i Rodnei. Foarte curnd fug, capi-

tala .s'a mutat la Suceava. De aici d Petru actul su omagial

etre regele Vladislav Iagello, la 10 Fevruarie 1388; tot de aci
sunt i actele similare ale lui Roman si Stefan, din 5 Ianuarie
1.393 si 6 Ianuarie 1395. Suceava rmne capitala Moldovei In
tot cursul veacului al XV-lea si o bur& parte din al XVI-lea. Cele

mai multe din actele lui Alexandru cel Bun, ale fiilor s.i i ale
lui Stefan cel Mare sunt date din acest oras. Ca si In Tara Romaneasc6 Ins, i In Moldova, In afar de curtea din cetatea de
www.dacoromanica.ro

RWDINTELE DOMNE*TI

275

scaun mai erau i alte curti domnesti, in diferite prti ale

frii unde Domnii obisnuiau s poposeasc in drumurile lor de
cercetare. Astf el stim &A. Musata, mama viitorilor domni, isi avea
curtea ei la Heirldu. ,Aci d Petru documentul din 1. Mai 1384,

primul document intern moldovean care se cunoaste prin

tare ddrueste bisericii SfAntului Ioan Boteatorul din tArgul
Siretului venitul cAntarului de acolo. Tot la HArlu obisnuia
stea adeseaori Stefan cel Mare; o serie intreag6 din documentele
sale, in a doua jumtate a domniei, incepAnd cu anul 1477, sunt
date din acest tArg. Roman I a intemeiat orasul care-i poart
numele; era natural deci ca s zboveasc6 in noua asezare, in
Cetatea Noaei (Novograd) cum i se va spune in mod obisnuit
pe vremea lui Stefan, care 0 el a stat deseori, mai ales in prima
jumtate a domniei, pA.n. in 1482, aici. CAnd Ilia i Stefan, feciorii lui Alexandru cel Bun, 40 impart tara, fiecare stpAnind
cAte o junatate, Vaslaial devine resedinta celui de al doilea; o

sum de acte din anii 1436-42 sunt serse in acest oras. Nici
domnii urmtori n'au ocolit Vasluiul; Stefan 10 cldeste aci case
de piatr; tot el innalt si o bisericA, in 1490, de sigur in amintirea

strAlucitei biruinte asupra Turcilor. O atentie deosebit a artat

Stefan si la.cilor, unde zAboveste adeseori, mai ales spre sfAritul domniei. Cunoastem saptesprezece documente serse la curtea

din acest oras numai intre anii 1495-1502. Important, in ce

priveste Iasul ca resedint domneasc, este actul din 8 Octomvrie
1434, dela Stefan, fiul lui Alexandru ce! Bun, prin care druieste
lui Giurgiu Atoe un sat la obArsia Sratei, adugAnd c acest sat
alt judector s nu aib, ci sei ie namai de curtea noastril din
lafi (or Naingrk Agopa WT AC1t).

O alt curte domneasc6 a fost la Bactia; aci era resedinta lui

Alexandru, fiul lui Stefan ce! Mare. 0 insemnare de pe o evanghelie ne aratd cA" si la Bistrita subinteles mnstirea
avut gloriosul voevod curtile sale . De aci cl el actul din
8 Septemvrie 1457. Si Alexandru cel Bun obisnuia s z4boveascA
In acest loe, in preajma ctitoriei care avea s-i primeascA apoi spre

vesnic odihn trupul. Documentele din 8 Iulie 1428 si 31 Iulie

1431 poart mentiunea 06 au fost serse la Bistrita . 4 Neamful
este Inc unul din locurile de popas obisnuite ale domnilor, in
Teacul al XV-lea, ca si Barladul. Rareori e amintit Hotinul;
www.dacoromanica.ro

DOmNUL

376

Siretul, Hufii i Dorohoiul apar i mai rar ca loc de oprire: pentru

tot veacul al XV-lea avem numai c.te dou documente date in
fiecare din aceste arguri; din Cotnari i Cerniiuti numai cte unul..
Multimea curtilor domneti atat in Moldova cAt i in Tara
Romaneasc e explicabil: Voevozii fceau cltorii lungi i dese;

eateodat lipseau cu lunile din capital; trebuiau s aib6 deci

locuri de popas pretutindeni.
In Ardeal, Alba-Julia pare a fi fost oraul preferit de reedinta

al voevodului, in epoca arpadiang. Tot aci va sta i. regele )>.

Ioan Szapolyay i va fi i curtea principilor dela sfritul veacului al XVI-lea. Dar i celelalte orne ale Transilvaniei se bucurau, din timp in timp, de prezenta crmuitorilor. Gsim asad_
acte emise de voevozi la Deva (1385; in veacul al XVI-lea cetatea
era un apanaj al lor), la Turda (1393), la Sibiu (1399), la Hateg
(1409 i 1435), la Bistrip (141.2), etc. loan Szapolyay emite acte
la Oradea (1531 i 1536), la Deva (1532), la Lipova (1532, 1534),.
la Turda (1531), etc. Adeseori, judechlile prezidate de voevoci
se tineau la Stintimbru (jud. Alba), iar dietele la Tarda.

BIBLIO GRAFIE
Domnul: 1. I. BOGDAN,

10

din titlul domnilor romcini, in Conv. Lit.,.

XXIII (1889), p. 721-738; 2. D. ONCIuL, Titlul lui Mircea cel Blitrn

posesiunile lui, in Conv. Lit., XXXV (1901), p. 1010-1035; XXXVI (1902),.

p. 27-53 si 716-753; XXXVII (1903), p. 16-30 si 209-231; 3. R. ROsETT1, Cronica Bohotinului, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist., t. XXVIII
(1905-1906), p. 157-324; 4. CONST. GIURESCU, Despre boieri, Bucuresti,
1920, 129 p. in 8; 6. CONST. C. GIURESCU, Organizarea financiar a T'ara
Rorndnefti in epoca lui Mircea cel &Urda, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t.
VII (1928), p. 1-157; 5. CONST. C. GIURESCU, O noucl sintezet a trecutului:
nostru, Bucureyti, 1932, 163 p. in 70; 7. IOAN C. FILITTI, Despre vechea organizare administrativa a Principatelor Romeine, Bucuresti, 1935, 76 p. in 8;
8. CONST. GRECESCU, Iw din titlul domnilor romni, Inteun numdr viitor
al Rea. 1st. Rom.; 9. I. IONA$CU, ,,Scoale la Buziiu pe lcingei episcopie inainte
de 1836, Bucuresti, 1938, 20 p. in 8; 10. ST. NICOLAESCU, Istoricul oro.sului.
Bucurefti. Ccind au ajuns Bucureptii scaun de domnie al Tirii .Ronuine,sti,
Bucuresti, 1939, 21 p. in 80; 11. DAmIAN BOGDAN, Despre jurcitori f i
ryese din secolul XVI, Bucureti, 1939, 13 p. in 80; 12. CONST. C. GIURESCU,

Yechimea afeztirilor ronuinesti dintre Prut ;si Nistru, Bucuresti, 1941, 14 p..
in 8. (Extras din Revista Fundatiilor Regale, VIII).

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. DREGATORII

ilar pentru aceaga este credinla
domniei noastre . . . , i credinfa tuturor
boierilor nostri moldoveni, z mari
mici
(Formula obisnuit a hrisoa-

velor lui *team cel Mare).

Numele i veehimea dregiltorilor. In administratia rii, domnul

era ajutat de dregeitori. Sub acest nume generic se int,elegeau

functionarii sau slujbaii de toate gradele incepand cu cei mari,
dela curtea domneasca, i ispravind cu cei mici, din sate. Cuvintul
dregeitor, se mai intalnesc i formele deregeitor i dirigeitor,
vine din latinete (dirigo, derigo) .1 inseamna cel care conduce,
care carmuiete. Este tot una, prin urmare, Cu directorul de
astazi care are de altfel exact aceiai etimologie. In documentele

scrise in limbo. slava, dregtor e redat prin termenii pravitet

sau vlastelin (ItilaCTEirk, KilaCTIAHHIL), acesta
mai mult in Tara Romneasca, i ureadnic (ovirkAumni), intrebuintat de diceiu in Moldova. In documentele latine, marilor
dregatori li se spune barones si comites. In limba romana, se mai
intrebuirqau, pentru a designa pe dregatori, i numirile de boieri,
acest termen privind in special pe cei mari, i slugi domnefti, dat
de preferin0 micilor dregatori.
Dregatorii stint tot aa de vechi ca i statul. Nu se poate concepe o formatie politica f Ara un aparat administrativ, pentru
(HpattHTENK), Q1C1Stel

incasarea darilor

executarea horaririlor luate, judecatoresc-

pentru impartirea dreptatii i un aparat militar pentru asigurarea

ordinei interne i exterme. Aadar Basarab Intemeietorul, dac
nu Inca fatal su Tihomir, iar in Moldova Bogdan, daca nu Inca
Drago au trebuit sa aiba pe langa ei un numar de dregatori. Era
www.dacoromanica.ro

378

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. DREGATORII

necesar un logoi eit i. cativa diaci pentru redactarea actelor ; un

vornic cu mai multi subalterni pentru supravegherea curtii si

imprtirea dreptAii; un vistiernic i. ateva ajutoare pentru tinerea socotelilor. Erau de asemenea necesari dregAtorii personali,
care aveau grij de persoana voevodului, de masa lui, de odihna
lui, de caii lui. In aceast categorie intrau stolnicul care supraveghea
mncarea; paharnicul care dddea de Milt, dup ce mai intai luase
credinta adic6 gustase el, spre a nu fi vinul otrAvit ; postelnicul,

ingrcinat cu paza camerei de culcare a domnului si comisul ce

purta grija cailor. Cel putin aceste mari dreg6torii au trebuit BA
existe dela inceput. Ele corespundeau nevoilor elementare ale
organizatdei de stat si ale Domnului, personificarea acestui stat.
Sunt dreg6toriile sau functiile care se intalnesc si in apus, la originea statelor germanice, precum si in Ungaria. E posibil ins6 ca
pe lAng6 aceste dreg6torii s mai fi existat si altele pe care le
cohstatAm documentar mai tArziu, in secolul al XV.lea. Un speitar

mentionat pentru intaia dat la 1394, sub Mircea cel BAtrAn,

a putut exista 'Meg.' din prima jumaate a secolului al XVI-lea.
Un climra4 pentru baterea banilor, de asemenea, pe vremea
lui Vlaicu.

Cu timpul, num6rul acestor dreg6tori a sporit ; atributiile lor

au fost delimitate din ce in ce mai precis ; s'a fixat si ierarhia;
s'au stabilit costumele, insemnele, veniturile. Inform* bogate
si precise in privinta aceasta avem, pentru ambele tgri, abia in
veacul al XVII-lea; documentele din secolele XIV si XV ne
permit totusi a inf5tisa, in linii mari, corpul dregnorilor
nostri.

Din capul locului, trebue relevat marea asemnare in ce priveste organizarea administrativ, dintre Tara Romneasc6 si
Moldova. Aproape aceiasi dreg6tori, aceleasi nume, aceleasi atri-

butii. Faptul e normal: nu a fost numai substratul comun al

poporului, al limbii, al credintei care, in chip fatal, trebuia sa'
duc la rezultate similare, dar s'a adugat si imprejurarea c6
Moldova intemeiat ceva mai tArziu, s'a putut inspira din organizarea in fiint a statului muntean. De aceea, expunerea noastra

nu va privi fiecare tar in parte ; ea se va face o singur dat,

arAtAnd numai acolo unde e cazul, deosebirile intre dregnorul de
dincoace si de dincolo de Milcov.
www.dacoromanica.ro

BANUL

379

Un alt fapt care trebue relevat este cumulul de atributiuni al

marilor dregnori. Acetia aveau nu numai atributiuni administrative, dar i judecatoreti i militare. Puterea lor era prin
-urmare considerabila; ea ducea ins de multe ori la abuzuri.

La finele veacului al XV-lea, existau urmtorii dre-gtori:

Banul care era reprezentantul Domnului In Oltenia, administrnd-o In numele acestuia. El avea i atributiuni judecatoreti

intr'un document din veacul al XVII-lea i se spune chiar:

judector al Intregei tri a. Severinului putnd, dup' cat
se pare, pedepsi i cu moartea pe cei vinovati. Era i comandantul armatei ce se strngea din judetele oltene, iar in lipsa
Domnului, comandant al intregii armate. Steagul sail, deosebitl
purta numele de grapd. Dregtoria de ban a fost Iniiintata de
Domnii munteni atunci and au cuprins banatul de Severin; ea
a inlocuit .aa dar dregatoria similara ungureasca, al carei nume
de altf el l-a i luat. Prima reedinta a banului nostru a fost la Se-

verin; dupa pierderea acestei cetati, ea s'a mutat, se pare, la

Strehaia sau mai probabil la Tismana, i numai trziu, la sfritul secolului al XV-lea, la CraioQa, proprietatea vesti-tilpr frati
Craioveti. Ca subalterni ai marelui ban gsim pe bd. nifori sau
banii de judef. Acetia executau poruncile pe care le da jeful lot
sau, cateodata, chiar direct Domnul cunoatem astf el un ordin
trimis viitorului domn Mihai Viteazul, pe And acesta era sirnplu
banior In judetul Mehedinti i aveau i drept de judecata in
pricini marunte. La reedin-ta sa, banul avea chiar o mica curte,
o serie de dregatori asemenea dregatorilor domneti cum era,
de pilda, stolnicul , armaii , apoi un logoft pentru redactarea hotririlor i scrisorilor i altii. Veniturile banului erau considerabile: lui ii reveneau, In afara de amen7ile sau gloabele pltite de cei judecati i condamnati de el i de darurile subalternilor,
i o parte se pare din veniturile ce se strngeau in intreaga
Oltenie. Ca ordine ierarhica, banul este, dela sfAritul secolului
al XV-lea inainte, cel dintdi dintre dregatorii munteni. In epoca
lui Mircea cel Batrn, el pare a fi egalat in iinportanta de
vornic.

In Moldova n'a existat la inceput dregatoria de ban. Ea se

introduce abia In veacul al XVII-lea i nu are nici pe departe
insemntatea celei muntene.
www.dacoromanica.ro

380

ORGANIZARA ADMINISTRATIVA. DREGATORII

Vornicul sau dvornicul este nurnit in redactia latina a tratatului de comer t acordat de Mircea Braovenilor, judex et pala-

tinus curie nostre iar inteun document din 17 August 1511

gasim echivalenta dvornic transalpiniensi sive iudice . Aceste

titluri ne arata care erau atributiile vornicului: el supraveghea

curtea domneasca cuvantul insu0 dvornic vine din slavul
dvor (Agop-k) care inseamna curte avand drept de judecata.
asupra intregului personal al ei. Nu numai atat insa: jurisdictia
sa se 1ntindea asupra intregii feiri, Cu exceptia Olteniei, uncle
judeca banul. Considerand c domnul avea drepturile Curtii de
Casatie de astazi, vornicul poate fi asemanat prin urmare Curtii
de Apel din Bucure0i. El elibera crti de judecat, cum este
aceea a vornicului Neagul din timpul lui Radu cel Frumos. Avea
dreptul sa pronunte 0 sentinte capitale. In exercitarea atributiilor sale, vornicul era ajutat de o serie de subalterni. Un document din 23 Martie 1482 aminte0e pe vornicul al doilea , iar
un altul din 16 Martie 1494 citeaza, la sfar0tul listei de martori,

trei vornici mici . In afara de acetia, mai eran vorniceii*

din judete, cuprin0 in unele acte sub denumirea generica de
slugile vornicului . Un document dintr'o epoc6 mai tarzie, a
lui Constantin Brancoveanu (1 Ianuarie 1695), dar care credem
ea se poate aplica 0 veacurilor anterioare, ne arata limped&
atributdile acestor subalterni. E vorba de unul pe care o Vel
Dvornic l-au pus vornicel in sud (judetul ) sa umble

sa caute slujba vornicii dintr'acest judet, pre unde s'ar face

i curvii, au sfazi 0 capete sparte 0 alte galcevi, s
aib6 a-i judecarea 0 a indrepta pe toti 0 s-i globeasca ...

hotii

dupd cum iaste vechiu obiceaiu al Vornicii

. . . .

0 parte din

aceste gloabe sau amenzi constituiau venitul vornicului 0 al

subalternilor lui. In actul din 23 Martie 1482 prin care Basarab
ce! Tanar acorda nAnastirii Snagovul, intre altele, dreptul de
judecat asupra satelor ei, se prevede ca perceperea gloabelor sA
se faca de subalternii marelui vornic care le vor da manastirii.
Iar egumenul
adaoga Domnul s5. dea vornicilor ce va fi
cu dreptul dintr'aceale ugubini 0 gloabe . Se adaugau apoi
darurile subalternilor. Vornicul nostru seardn cu demnitarul

dela curtea ungara numit palatinus ,i se pare ea a fost creat

dup modelul lui.
www.dacoromanica.ro

LO GOFATUL

381

In Moldova, vornicul are aceleasi atributiuni ca si in Tara

RomAneasca. Pe deasupra, qi o atributie militar: In lipsa Dome
nului, el comand armata. E cazul lui Boldur la Lenteti, a lui
Carabat In lupta cu TAtarii, pe timpul lui tefnit, a lui Grozav
in campania din Ardeal in vremea lui Petru Rare, a lui NAddbaico, sub Liipuneanu. In ce privete rangul ierarhic, se pare
c5 la Inceput, In secolele XIV si XV, vornicul a fost cel
dintre dreg6tori. Dup aceea, logofdtul il intrece. Ca subalterni
are pe vornicul de gloatei sau de poartei, constatat documentar
inch' din timpurile lui Ilia si al lui Stefan, fiii lui Alexandru cel

Bun. In secolul al XVII-lea, pe vremea lui Miron Costin, existau doisprezece subalterni cu acest nume. Alai erau apoi, ca i
In Tara Romaneasc, dvorniceii.
Logoffitul poart In unele documente muntene, serse latineste, titlul de summus cancellarius et secretarius sau numai
summus secretarius . El era apdar eful cancelariei domneti,
avea grija redact:6ra actelor i a scrisorilor i purta, la inceput,
cea mare pentru actele i hriprobabil amndou pecetile
soavele solemne sau definitive (vezi fig. 97 si 98), si cea micA
,

pentru hrisoavele privizorii sau de putin importan0 mai

pe urm6 Ins, numai pecetea cea mare. In leg6tur de sigur cu
laptul c primii diaci sau pisan i au fost recrutati dintre clerici,
sta si atributia, atestat frig numai intr'o epoch' mai tArzie, de
a reprezenta pe Domn In chestiile bisericeti. Ca rang ierarhic,

logoftul venea dup ban i vornic. Avea sub ascultarea lui

pe logofdtul al doilea sau vtori logort --In latinete : vice cancellarius noster pe logofbitul, al treilea sau treti logoft, poate
inc6 pe vremea lui Mircea, si mai multi greimeitici, numiti uneori

diaci sau pisan. Unul din aceti grrratici redacta

actele latineti, altul pe cele greceti, mai tarziu era si unul
-pentru cele unguresti, cei1ali scriau hrisoavele, ertile si poruncile in limba slav. Se constat la Inceputul veacului al
XVI-lea existau deci i In al XV-lea o serie de logofeti prin
sate; ei nu au atribufii ca vorniceii sau bniorii, alatuesc
o breaslei boiereascA, cu o situatie speciala fat de fisc i servind
in caz de ilzboiu sub ordinele marelui logofdt. Veniturile acestuia
constauf In primul rAnd, din taxele ce se luau pentru alc5tuirea
hrisoavelor, eartilor sau poruncilor domneti cerute de interesati.
www.dacoromanica.ro

3 82

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. DREGATORII

Taxele variau in raport Cu natura actului i cu felul pecetii aplicate. Un document din 11. Septemvrie 1570 ne arata ca la acea
data se platea pentru un hrisov de mosie 50 de aspri. Se adaugau
apoi, ca la toti marii dregatori, darurile sau plocoanele subalternilor. Cuvantul logoft este de origina greaca (XoyoOk-tx); el ne-a
venit impreuna cu dregatoria, prin intermediul Sarbilor sau al

Fig. 97.

Pecetea !ni *tetan cel Mare. Legenda e In limba slava.

Bulgarilor mai probabil a celor dintai

dela Bizant unde <4marele logofat (6 phyag Xoyoarqq) era seful cancelariei imperiale..

In Moldova logofatul are aceleasi atributii ca i in Tara Romneasca ; de el depind, in plus, hotarnicirile de mosii. In secolul
al XVII-lea, avea si comanda asupra curtenilor , o breasl&
boiereasca alcatuita din proprietari de mosii, cu un regim fiscal'
deosebit. Ca rang ierarhic, pe vremea lui Stefan cel Mare, logofatul pare a fi inferior vornicului; in a doua jumatate a secolului
al XVI-lea i in secolul al XVII-lea insa, el este cel dinti dintr&
dregatori, corespunzand prin urmare prim-ministrului de astazi.
Dintre dieci, unul era pentru limba polona, altul pentru cea turca.
www.dacoromanica.ro

VISTIERIIL

383

Vistierul, numit ateodat i protovistier, in actele latineti

thesaurarius , era administratorul financiar al trii. El avea

grijd s'a se incaseze drile, fiicea plile necesare, tinea socotelile,

repartiza impozitele. Tot in seama lui era qi aprovizionarea curldi
domneti cu vestminte, stofe, blanuri scumpe, aceast de a doua
atributie apropiindu-se de intelesul etimologic al titlului de vistier

'Z_

4.,,,-N =
..,

3.

.7 .4-- ,..:

.3

,..,,

'

.fd*

i.";4 yarr.

41

ttt

-.._

/1 ar'"2/').,
r It+

'
ar-

,...

t
3 ye!

..

.r

ri
r

.,...--;-

cr:

1e.,
m

o
!.:

Fig. 98.

'10
A

' `-,'` -.....4.!...; -. , : - --;

-...

41

2".

:,

li 3,

.,...,

..4,
,-,

Pecete de aur dela Petru *chiopul.

(din latinul ()esas, haing, prin forma intermediara greaca

Panca-

ptov). Ca rang ierarhic, venea In locul al patrulea, dupa ban,

vornic i logofdt. Avea ca subalterni pe vistierul al doilea un

Caraci, vtori vistier, pomenit in 1539 In pisania schitului Verbila, pe al treilea i, corespunzAnd grdmaticilor sau diacilor
din cancelaria domneascd, pe logofefii de vistierie. Prin sate erau
vistiernicei, grupati pe cete, alcatuind toti Impreuna o breas14,
www.dacoromanica.ro

384

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. D RE GA.TORII

lntocmai ca i logofetii, postelniceii, spatareii. Nu tim daca aveau

i atributii, in legatur, de pilda, cu strngerea impozitelor. Ca

venit, marele vistier trebue sa fi luat o cota din sumele incasate:
documentele nu ne dau detalii In privinta aceasta. Numele acestui dregtor, ca i acela al logoVtului, ne indreapta spre Bizant.
La curtea imperial de acolo gasim, In secolul al IX-lea, un dem,
nitar numit protovistierul (6 TC p co 'r o (3 art Let p L o 0 care avea grija de

vestiarul particular al Imparatului, ceea ce Insemna garderoba

vi probabil i tezaurul acestuia. Dela Bizantini, titlul a fost imprumutat atat de Bulgari cat i de Sarbi, iar dela acetia, mai
probabil dela cei din Lima, 1-am luat noi.
In Moldova, vistierul are aceleai atributii ca i In Tara Roimaneasca. Ca rang ierarhic insa, pe vremea lui stefan ce! Mare,
vine In urma sptarului nu inaintea lui, cum e dincoace de Milcov.
Logofetii de vistierie poarta aci numele de diaci de vistierie. Mai
exista i un ceimaraf de vistierie , mentionat pentru prima ()al%
In documente In 1.519, asupra atributiilor cruia n'avem detalii.

Pe vremea lui stefan cel Mare, a lui Bogdan ce! Chior i a lui
Petru Rare &fin pe vistiernic avand i dregatoria de mare vamef.
Spiltarul numit uneori in documentele slave i AU(10110Wit adica

purttor de sabie (gladifer) era dregatorul care Iinea spata domneasca. Mai tarziu, in veacul al XVII-lea, el comanda i oastea
clare; pe campul de rzboiu, vine indata dupa Domn, cu exceptia
banului i vornicului. Ca subalterni are pe vtori sptar i pe treti
spdtar; In sate erau sptareii, breasla boiereasca, avnd, ca i
vistierniceii, o organizare militara, pe cete, cu Mal i. in frunte.
Venituri are dela calaraii de sub comanda sa, care se impart
In cruci , fiecare cruce cuprinzand dela 1 papa la 4 oameni,
dupa starea fienruia. Dela fiecare cruce, spatarul primea anual,
pe vremea lui erban Cantacuzino, cate un leu, o banita (modium) de grAu i una de orz, un car de fan i un car de lemne .
Cat va fi primit mai Inainte, nu tim. Numele spatarului poate s
vie i din bizantinul np i.-rocurxWcptog, dregatorul care comanda
cele trei corpuri de sptari , candidati i mandatori impe-

riali, dar poate fi i un cuvant format in romanete din spatcl,

aqa cum s'au format i termenii similari tot de dregatori

portar, etrar, ploscar, pivnicer, etc. In cazul and am avea de
a face cu un imprumut dela Bizant, atunci trebue sa admitem
www.dacoromanica.ro

PAHARNICUL

385

o Herd sud-slava. ; izvoarele cunoscute pana acum nu ne arat

Irma un asemenea dregtor la curtea bulgar sau sarbd.
In Moldova, sptarul are acelea0 atributii ca i in Tara Romaneasc, minus comanda asupra cavaleriei. La ceremonii .1 in zilele de srbtoare, Imbrcat in hain aurita, el pete indata
dup' Domn, purtnd sabia atarnata de umrul stang i buzduganul In man: aa 11 descrie Miron Costin.
Paharnicul numit In actele slave, in mod obinuit, peharnic
(maw-1mi) iar In cele latineti pincerna sau nzagister pincernarunz, era dregtorul care avea grij de butura Domnului. Corespunde aadar demnitarului numit paharnic in Bosnia, pohrnok

mester In Ungaria, ntyxkpvlq la Bizant, Mundschenk In Germania, chanson In Franta, etc. Inainte de a oferi paharul Domnului, el trebuia s ia credinta , adicd sa guste cu un pahar
mai mic spre a vedea deed vinul n'a fost cumva otravit. Paharnicul cel mare dela o vreme n'a mai servit el personal decat la
srbtori i in imprejurri deosebite ; pentru mesele obinuite era
vtori paharnic i treti paharnic. Prin sate erau pahrniceii, in
seama carora ego:lea strngerea darii numite o bani de pahrnicie

care se lua pentru vinul vandut. Ei aveau o organizare militara,

pe cete, cu vtafi in frunte, i mergeau la rzboiu calri, sub comanda marelui paharnic. Asupra veniturilor paharnicului muntean, nu suntem informati pentru epoca veche; ele stteau Ins
In legtur, probabil, cu darea pe Ninul vandut. Subalternii
dadeau de asemenea daruri. Ca rang ierarhic, paharnicul vine in
looul al aselea, imprtind frig uneori acest loo cu stolnicul. Alter-

nanta e uor explicabila: ambii au atributdi de acelai caracter.

Cu timpul Ins, se produce o diferentiere ; paharnicul ajunge
superior stolnicului: e situatia pe care o constatm in secolul al

XVII-lea. Numele acestui dregtor ne indreapta spre sud de

Durfre. In Bosnia, dregatorul. similar se numea, la mijlocul secolului al XIII-lea, exact ca la noi: peharnik.
In Ittoldova, se intrebuinteaz mai mult, in documente, titlul
de ceamic; In epoca lui stefan ce! Mare intalnim insa i termenul
de paharnic. Ca rang ierarhic aceeai alternanta, la inceput, cu
stolnicul, apoi, pe vremea lui stefan, aceeai superioritate. Ceanicul cel mare sau vel ceanicul se pare ca avea In special grijd

de viile dala Cotnari; vtori ceanicul de cele dela Hui. La

25

www.dacoromanica.ro

886

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. DREGATORII

cristovul viilor, la 14 Septemvrie, nimenea nu putea incepe culesul

ODA' ce nu &Idea marelui paharnic o anumita sum, ca dar ;

tinnd seam c erau multi podgoreni, totalul se ridica la cifre
insemnate. Cuvntul ceanic 1-am Imprumutat dela Slavii de nord ;

In mar'ele ducat al Lituaniei dregatorul similar poarta exact

acela0 nume.
Stolnieul, in latine0e magister mensarum , are grijd de mncarea Domnului; el este eful buctriei ; el araz bucatele pe
masa, el le servete, dupa ce mai Intai s'a incredintat, asemenea
paharnicului, c nu sunt otravite sau coclite. La mesele obipuite,
serviciul e fault de vtori 0 de treti stolnic. Erau apoi stolniceii:

unii la curte, alIii prin sate: acetia din urm strngeau dijma
din pe0e1e prins In Dundre 0 In baltile de lng Dunare. Constituiau, ca i pabarniceii, spatareii, etc., o breasla, fiind organizati

pe cete. Venitul stolnicului era in legatura cu atributiile lui;

astf el, de pild, pe vremea Fanariotilor, pescuitul In balta Grecii
(Greaca) li era rezervat exclusiv.
Cuvntul stolnic e de origine slav: dela stol (cTon%) care
inseamna. mesa. Noi l'am imprumutat del Bulgari unde se constat, la curtea Asane0i1or, un stolnic al tarului .

In Moldova, acest dregator e In totul asemarator celui din

Tara Romneasca. Are acelea0 atributiuni i se spune Intr'un.
document latin dapifer, deci, cel ce serve0e mncarea aceia0
subalterni. Vtori stolnicul apare pe vremea lui Ilia, feciorul lui
Alexandru cel Bun; stolniceii sunt pomeniti trite serie de documente din veacul al XVI-lea. De marele stolnic depind pesearii
toate lacurile de lnga Prut i Nistru.
Comisul e numit, in documentele serse latinete, magister
agazonum ; el avea grija prin urmare de caii Domnului; tot In
seama lor era 0 aprovizionarea cu fan a grajdurilor curtii. Era
ajutat de un vtori 0 un treti comis 0 de rnai multi comiei. In
afara de cei dela curte, gasim, in veacul al XVII-lea, corniei
prin sate organizati sub forma de breasla boiereasca. Veniturile
comisului erau, ca 0 la stolnic, In legatura cu atributiile lui; se
adaugau apoi darurile subalternilor. Numele acestui dregator
ne indreapt spre Bizant: se constat acolo, incepand din veacul
al VI-lea, un COM18 al grajdurilor imperiale (6 x6p.-t);
Xoci:Sv crrccacav).

PocaL-

Dela Bizantini 1-au luat Bulgarii unde gasim

www.dacoromanica.ro

STRATORNICUL SAU POSTELNICUL

dregatorul numit komis s konmi

Bulgari 1-am luat noi.

387

deci comisul cu caii ; dela

Acelea0 atributii le are i comisul moldovean, care a fost

instituit, foarte probabil, dup. modelul celui din Tara RomaneascA. El ingrijete de povodnici adica de caii de cdlarie
de toti caii domneti . E mai mare peste Branite ne spune
Dimitrie Cantemir i are grija sa se coseasca acolo fanul pentru
nevoile curtii . Comieii sunt constatati documentar pe vremea
lui stefan cel Mare.
Stratornicul sau postelnicul. Acest dregator, caruia in documentele latineti, i se spune magister lectorum sau cubicularius ,

poartg: dou nume, Intocmai dupa cum paharnicului

moldovean i se mai zice i cealnic. El avea grija" de patul i de

odaia de culcare a Domnului; introducea de asemenea la Domn
pe cei cari doreau
vorbeasca. Din aceastd atributie a rezultat
apoi i aceea de talmaciu de limbi straine. Pada pe la 1530, gdsim
de obiceiu, in lista de martori dela sfar*itul documentelor, cate
doi postelnici sau stratornici: avem de a face prin urmare cu o
dregeitorie dubl, aa dupg cum in Moldova vor fi, dela Despot
Vocla Inainte, cate doi vornici. Dublarea dregAtoriei s'ar putea
explica prin natura atributiei principale: aceea de a face de paz,
noaptea, langa odaia Domnului. Cnd aceasta 1ndatorire a trecut
asupra subalternilor imediati, unul din cei doi mari postelnici a
fost suprimat. Ca rang ierarhic, In secolul al XV-lea, postelnicul
ocupii ultimul loc. Mai tarziu Ins, importanta lui va crete. Sub

ordinele marelui postelnic stateau un vtori postelnic, un treti

postelnic i mai multi postelnicei. Ace.,tia din urma se intalnesc
prin sate, constituind o breasla boiereasd. i avand o organizare pe cete, cu vAtafi in frunte, ca i celelalte bresle amintite.
Cuvantul postelnic este de origine slava: din postelia (nocrgilm)

care Inseamn pat; el se intalnete atat la Sarbi cat i la BuIgari, cu acelai inteles ca i la noi. Stratornic a fost derivat de unii

cercetatori din bizantinul strator (a-rpecaop ; constatat i la Butgari), caruia Slavii i-au adaugat apoi sufixul -nic. A1ii II deriv
ing din cuvantul romnesc strat care In vechea noastr
avea i Intelesul de pat.
In Moldova, acest dregator poarta numai titlul de postelnic.
Atributiile sunt la inceput aceleai; cronicarul Macarie 11 defi25*

www.dacoromanica.ro

:388

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. DREGATORII

nete ca pazitorul patului domnesc . Mai tdrziu ins el ajunge

un fel de mareal al curtii avnd drept sa judece pe toti slujba0i ei, atributie care mai inainte fusese a vornicului. i ca rang
ierarhic, constatam o ascensiune rapida: de unde In documentele

lui Alexandru cel Bun, postelnicul apare, In marea majoritate

a cazurilor, ultimul din lista de dregatori martori, pe vremea lui
Stefan cel Mare, el e mai intotdeauna inaintea paharnicului, stolnicului i comisului, venind indata dupa vistier. Subalternii sunt
aceia0; in secolul al XVII-lea, postelnicul al doilea facea de pazd
In iatacul domnului. E probabil ca postelnicul moldovban sd fi
fost instituit dupd modelul celui muntean.
Teniturile marilor dregaltori. Dreggtorii aratati mai sus erau
cei mai insemnati, i inteo lard.' 0 in cealalta. Ei alcdtuiau Impreuna cu inaltii ierarhi sfatul sau divanul, corespunzand consiliului de minitri de astazi. Cu danii se consulta Domnul In mod
obilnuit atAt in chestiunile interne, de gospodarie, cat 0 In acelea

de politica externa. Atributiunile tuturor acestor mari dregatori erau 0 administrative 0 judecatoreti 0 militare. Nu exista
o separatiune de puteri. Ei puteau judeca nu numai In divan,
dar 0 In cuprinsultrii; cele mai mari drepturi In privinta aceasta
le avea in Muntenia banul i vornicul, In Moldova vornicul. La
razboiu participau cu cetele lor de subalterni, dela curte 0 din satele tarii. Nu piimeau leafa, ca astazi, ci beneficiau de anumite
venituri legate, duph cum am vazut, de atributiunile lor. Primeau
i daruri: mai intai dela subalterni, att cAnd ti numeau In slujba
cat 0 in cursul anului, la anumite epoci; dup.' aceea, dela diferitii particulari cari apelau la ei, fie pentru a-i sustine in judecati
sau a-i scdpa de pedeapsa, fie pentru a le ()Mine o dregatorie, o
scutire de dari sau o alta favoare domneased. In zilele lui Bar-

novschi inseamnd Iiculaki stolnicul In izvodul sat' de cheltuieli cand m'am 'Yarn cu spatariul Dumitru, cheltuit-am 12
zloti i lui Gavrilaf vornicul un unel de aur de zeaci galbeni. Iar

mai departe, tot in acela0 izvod, adaugd: 1. sabie fermata cu

argint dat-am lui Aslan vornicul candu am scos Corlate0ii
Stejareani, pret 12 ughi s. Dintr'un document, cu data 24 Mai
1603, afldm ea Danciul din Brncoveni, fost mare vornic, Muse
lui Iane, banul Craiovei, satul Bi1eti, ca s aiba mild i cinste
cautare i s-i scoata lui dregtorie dela 5tef an voevod
www.dacoromanica.ro

CEILALTI DREGATORI DE CURTE

389

(1591-1592). Cu tot darul insemnat, Danciul n'a cdpdtat nici

mild, nici cinste, nici cdutare nici dd cum, nici dregdtorie dela
Stefan voevod , n'a avut prin urmare nicio dobandd . Din
cauza aceasta, motenitorii lui Danciu incep un proces indelungat,
pe care-1 cdtigd, reluAnd satul, deoarece conditia sub care fusese
druit, nu se indeplinise. In sfAr0t, cit'dm cazul unui anume Stefan

care druie0e, printr'un document din 9 Mai 1637, partea sa de

ocind din Pomarla lui Dumitrasco postelnicul. Fiind prins c'd furase

patru boi 0-i trecuse in Tara Leeascd, Stefan ajunsese la inchisoare la Dorohoiu, pre mAna postelnicului Dumitrasco , i
,

trebuia sd fie spanzurat. Eu v'z'and cd-mi vine vremea de peire,

mdrturiseste vinovatul am cdzut dup dumnealui postelnicul Dumitraco sd-mi scoat capul din aceastd nevoie . Acesta
11 scapd si Stefan, drept multumitd, ii ddrue0e ocina. Iar dumnealui postelnicul 0 de gloabd m'au iertat 0 mi-au ras i doi potronici de dajdie din visterie ce au fost parte me in sat in PomArla .
Dar pe lang'd toate acestea, marii dregtori mai beneficiau si

de favoarea Domnului, care se putea manifesta in cloud feluri:

prin deiruiri de sate, 01'0 de sate sau alte proprietdti, ca rdsplatii
pentru slujba dreaptd 0 credincioasd ; prin scutire de deiri.
Sunt numeroase cazurile in veacul al XV-lea, atat in Muntenia

at si in Moldova, de mari dreg6tori r'dsprt4i astfel. Nu-i de

mirare deci CA acestia ajung s'd strAngd averi considerabile. Mihail dela Dorohoiu, dup ce slujise Cu dreapt6 0 credincioag
slujbd lui Alexandru ce! Bun 0 fiilor acestuia, avea in 1.437 cincizeci 0., cloud de sate; logortul Cupcici avea in 1431 peste doueizeci de sate i propriet-V, 0 ele fuseserd eatigate tot prin slujbd

(cAsmaae). Acelasi voevod intdre0e lui ()and vornicul la 25

Aprilie 1420, zece sate pentru slujba sa dreaptd 0 credincioasd.
In Tara Romneascd, cit'dm cazul lui Radul comisul si Petre spdtarul cdrora li se confirm6 la 9 Martie 1502 stdpAnirea peste treizeci qi cloud de sate fi, peirfi de sate, peste unsprezece munO, 0 peste
patruzeci si cinci de familii de -tigani.

Ceilalti dregAtori de curte. In afar insd de acesti mari dregd-

tori cari apar in mod obisnuit in listele de martori, mai erau la

curtea domneascg o serie incd de a4i slujbasi pe care documentele nu-i pomenesc cleat in mod incidental. Ei sunt inglobati,
de reguld", in formula genericd din cuprinsul sau dela sfdr0tul
www.dacoromanica.ro

390

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. DREGITORII

mari
hrisoavelor care atestd credinta tuturor boierilor
mici. Rand la sfIritul domniei lui Radu ce! Mare in Tara Romneascd (1508) i a lui .5tefan cel Mare In Moldova (1504), se
dan in ordinea cronologicd a primelor
constatd documentar
mentiuni urmdtorii dregAtori de acest f el:
Pivnicerul apare pentru intia datd inteun hrisov al lui Mircea
ce! Batrn, din 8 Ianuarie 1394; in Moldova 11 tut/Muhl-1 sub Ilia
i stefan, la 16 Aprilie 1441. Dupd cum 11 arath numele, era dre-

gdtorul insrcinat cu tinerea pivnitei domneti, cu pdstrarea

b'uturilor.

Cmraful e mentionat pentru prima ail inteo scrisoare a

lui Vlad Dracul, din 1431; In Moldova, sub *tefan, fiul lui Alexandru cel Bun, la 6 Martie 1443. El avea In grija sa cmara domneascd, adicd, tindnd seamd de intelesul pe care-1 are acest termen
In evul mediu, monetdria. Dan al II-lea, In privilegiul de comert
pe care-1.acordd Braovenilor, amintete de dreptul pe care-1 obtinuse de a bate dinari mici in &Amara noastrd ( in kamera

nostra ). Putem prin urmare admite cd acest dregdtor a existat

in Tara Romneascd Ina din vremea lui Vlaicu Vodd, iar In

Moldova din vremea lui Petru a Muatei, primii Domni despre
cari tim ca au btut monetd. Prin cmdra, mai de grabd decAt
prin bdnar, trebue tradus i acel Laurentiu fusor monetarum
nostrarum pentru care intervine la 15 Martie 1433 Ilia Vodd
al Moldovei &Are Braoveni. Cdmdraul bdtea banii i-i pstra
In &Amara; tot el fdcea uneori i pldti, cum e Gheorghe Lascdr,
camdraul lui Vlad Dracul, care achit odat o surnd de 11.000
de florini, iar altd dat. 7500. Pentru aceastd atributie de pdstrare
a banilor, citm i un pasagiu caracteristic din Letopisetul Tdrii
Moldovei (1661-1705) In care se aratd cum a ldsat Grigore Ghica
scaunul Tdrii Romaneti, trecAnd In Moldova i de aci peste Nistru, la Movildu. llar cAnd an eit din Botoani povestete
cronica s'au rsleit un cmeira,s a lui cu o parechi de dilsagi
de galbeni dimineata pe negurd i caznd pe mana Jorei, ce era
vornic in Botoani, i-au luat banii i i-au trimes la Dabija Vod .
Camdraul avea mai multi subalterni: un logoilit de cmard, con-

statat documentar lug abia In secolul al XVII-lea, i ameirtifei.

Acetia din 'Irma' eran i prin sate, alatuind o breasl ca a sp.&
tareilor, vistierniceilor, etc.
www.dacoromanica.ro

CLUCERUL. PORTARUL. APRODUL

391

De unde la inceput toate veniturile erau ale Domnului, dela

o vreme Mil a putea preciza epoca s'a Mcut o separatie

intre veniturile acestuia, si acelea ale Vdrii. Pe timpul lui Bilncoveanu, veniturile Domnului, provenind din ocne, vdmi, oierit,
dijm5rit, vinilriciu, se strAng deosebit la camar; toate celelalte
venituri merg la vistierie.
Clucerul constatat documentar in Moldova la 16 Noenivrie
1433, iar in Tara Romneascg la 2 Octomvrie 1468, era dreg5torul
care tinea cheile (In limba slav5.: k1iu6 KAM%) magaziei i c-

mArilor unde se pAstrau proviziile. La inceput avand un rang

ierarhic modest, clucerul ajunge, pe vremea lui Matei Basarab,
8'4 fie pus in mod obisnuit In lista de martori ai hrisoavelor domneti, trecand chiar inaintea paharnicului, stolnicului, comisului
i postelnicului. Avea ca subalterni pe un vtori clucer, constatat
documentar la 8 Ianuarie 1579, probabil i un treti clucer si mai

multi clucerei; In veacul al XVII-lea ggsim i pe clucerii de

pimnit . Clucereii de prin sate formau In secolul al XVII-lea,
o breasl boiereasck asemenea amreilor. In Moldova, acestia
aveau i unele atributiuni, strngnd dijma din varz5 sau curechiu, si alte mruntiuri printre care intra i 4 s'manta de
cnep .

Portarul apare pentru intaia dat In Moldova, la 20 August

1.436, iar in Tara Rom'aneasc6 la 1474. Dup cum 11 aratd numele, el era paitorul portei domnesti. Avea sub el pe un vtori
portar, mai tArziu i un treti i mai multi portdrei. Unul din aceti

subalterni, de obiceiu vtori portar, era trimis In mod obisnuit

la hotarniciri ; tot un portar supraveghia, de cele mai multe ori,
cercetarea jur6torilor (vezi mai sus, p. 360). Portdreii din sate alcdtuiau o breasld boiereasc.
In Moldova, creAndu-se in timpul lui Stefan cel Mare dreg6toria

de rang Inalt a Portarului de Suceava, numele portarului de pan

atunci a fost schimbat in uqar (Intr'un document latin ostiarius )
spre a nu se produce confuzii. Prima mentiune in documente a
portarului de Suceava este la 7 Mai 1479, iar a uarului putin
dupci aceea la 15 Aprilie 1482; portarul In schimb nu mai apare.
Aprodul e mentdonat pentru intAia dat5. In Moldova, in actul
din 17 Mai 1438 prin care Ilia si Stefan, fiii lui Alexandru cel
Bun, intresc lui Miclea Tav i fiului s'u Stan aprodul satul lor
www.dacoromanica.ro

392

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. DREGATORII

pe Crasna, din sus de Dodesti si un loc din pustie ct va fi

de ajuns pentru un sat. Cuvantul aprod e de origine ungureasc6
(aprod); el inseamn: paj, satelit. Atributia aprodului era executarea sentintelor domnesti, afar de acelea care comportau pedepse corporale precum si de executiile capitale: acestea cAdeau
in sarcina armasului. Tot aprodul duce celor In drept crtile
domnesti; In divan, el aseaz pe fiecare la locul ce-i este hotArlt.
In exercitarea acestor atributiuni, aprodul este ajutat de subalternii sAi ; ggsim In sate aprozi cari scornesc la lucru pe mesteri sau pe cei ce au de indeplinit o slujb6 pentru domnie.
Din Moldova, dreg6toria a trecut i In Tara Romneasc
pastrAnd acelasi nume.
sS'Iitrarul apare pentru intAia card In Moldova, inteun hrisov
din 14 Mai 1443 prin care Stefan Voevod infreste lui Mihul pisar
si lui Luca setrarul
118Kolo wrrpapem) jumdtate din satul Coposesti pe Somuz. CuvAntul e de formatie romneasc, dela satrA,

intocmai ca si portar, morar, etc. Acest dregtor avea atributia

de a Ingriji de corturile si de tot ce trebuia pentru campament.
Mai tArziu setrarul a ajuns s fie mai mare si peste tunuri.
In Tara Romneasca, el apare mai tarzin, in secolul al XVII-lea;

se poate sd fi existat ins mai dinainte.

Ploscarul se constatd documentar In Moldova la 6 Martie

1443; numele, dela ploscA, ii arat atributia ; In secolul al XVI-lea,
se pare c4 ploscarul a fost desfiintat, locul lui fiind luat
de cupar.
Sulgerul (mai tarziu numit si sluger ; existau si formele suljer,

slujer), era dregAtorul care avea grijd de aprovizionarea curtii

domnesti cu carne. Numele lui vine din sulgiu, cuvnt, probabil,
tataresc, insemnand darea care se pltea pentru vitele tdiate ;
la inceput se lua In natur6; apoi s'a luat In bani. Prima mentiune a sulgerului o gdsesc In Moldova, in documentul din 13
Iunie 1456, dela Petru Aron, pentru mnastirea Moldovita. In
Tara Romneascd, el e amintit In scrisoarea, fr data, a lui Radu
cel Mare, prin care acesta comunic6 Bulgarilor din Brasov
cd a intervenit pentru ei jupan Semca sulgerul . Avea subalterni: pe Nori sulger (unul, Andrei, pomenit la 13 Mai 1634, sub
Matei Basarab), pe treti sulger (existent In Moldova, in aceeasi
vreme) i sulgerei. In Moldova, g6sesc la inceputul veacului al
www.dacoromanica.ro

ARM A$1..TL

93

XVII-lea (1608-1617) si pe un ceimdraf de sulgiu. (tatmkpaui

c8nacS).

Armasul e pomenit pentru IntAia dat Intr'o scrisoare din

anii 1456-1459, prin care Vlad Tepes comunic Brasovenilor
c trimite la ei pe jupAn Stoica armasul sA le spuie ceva. In
Moldova, gsim pe vremea lui stefan ce! Mare pe Lupe armasul , obtinnd, la 13 Martie 1489, confirmare domneasa
pentru niste cumprturi. Atributia armasului era de a aduce
la Indeplinire executiile capitale i celelalte pedepse corporale
hotrlte de Domn. Tot el punea la tortur pe acuzatii cari nu voiau

s mrturiseascd vina lor. Armasul Dinc Sarbul este cel care

executd pe Preda Brncoveanul la Trgoviste
In casele
domnesti . In timpul lui Duca, Stroe vornicul i Radu Dudescul
au fost prili de dusmanii lor Cantacuzinii sau Postelnicestii
ar fi vicleni . De aceea, domnul o au Inchis pe acei boieri n-pstuiti i scotndu-i la divan si iesind mrturia mincinoas, s'au
mania Domnul si multe pedepse le-au fcut boierilor acestora,
mai vrtos GA pe Dudescul 1-au muncit cu hiara ars pe pieptu,
pn lng4 moarte
Ci la aceste cazne fi altele era Nica dela
Gradifte arma,s. mare. Bine Inteles, armasul avea mai multi subalterni: pe vtori armaf (unul Stamate, sub Radu Vod erban),

poate si un treti armaf i un numr de armasi mici. In secolul

al XVI, gsim In Tara RomaneascA, prin sate, breasla boiereasc6
a armasilor, avnd o organizatie militar, pe cete, si una fiscal.
Dovad e documentul din Octomvrie 1569 prin care Alexandru
Voevod Intreste lui Dumitru logoftul mosie In Balaci, cumprat dela mai multi mosneni, Intre care feciorii Deagului feciorii lui Dobrin i Ignat . Ins feciorii Deagului continua'
documentul
i feciorii lui Dobrin ce sunt mai sus zisi
Ignat, ei au fost slugi domniei mele la ceata armasilor si au rmas

a da domniei mele bir de curte, unul ate 250 aspri turcesti, ci

n'au avut de unde s dea dela dnsii s-si plteasc birul lor nici
cum, de srcie i lips, ci si-au vandut toate ale lor mosii lui
s fie rumani
Dragomir logoflul i s'au Inchinat ei singuri
acei bani de birurile de Curte i-au
lui Dragomir logordtul
dat Dragomir logortul In mAna lui 'vase vel stolnic i Thum-

logoftul, care au fost birari de Curte, de au pltit pe mai sus

numiii oameni de ale lor biruri de Curte . Venitul principal al
www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. DREGATORII

394

forma taxa numit in Moldova ciubote, in Muntenia treapeid pe care o plateau aceia cari, refuzand sa execute

dela inceput o sentina domneasca, erau ob1ig4i s'o faca ulterior, in prezenla armaplui venit la fala locului. Aadar era o
tax de deplasare pentru ruperea ciubotelor similara aceleia
care exista in tarile din Apus.
Medelnicerul apare in Moldova pe vremea lui tef an cel Mare.

Intaia data, intr'un act din 1.463, ca luand parte la o hotrnicie ;

a doua oar, la 20 Martie 1.497, dnd Domnul confirma boierului
nostru credincios Mihul medeniciarul

(mimiliqapie) un sat de cum-

paratoare. In Tara Romaneasca, 11 gases ca penultimul dintre

martori in actul din 12 Septemvrie 1523: Stan medinciar (Am41,aavap). Numele dregatoriei vine din vechiul cuvant medenirei
sau medelnifii, de origine, dupa unii slava, dup altii maghiara,
care inseamna lighean, vas. In inventarul manastirii Galata din
Noemvrie 1588, e trecuta, printre altele, i o medelnita de amnia. .

Medenicerul, numit mai trziu i medelnicerul, era prin urmare

dregatorul care turna Domnului BA' se spele. Se pare ca din Mol.dova, dregatoria aceasta a trecut, Inca in veacul al XV-lea, i
In Tara Romneasca.
Clucerul de arie apare in documente pentru intaia dat' tot
in Moldova i tot pe vremea lui stefan ce! Mare. In hrisovul din

5 Iunie 1469, utlimul din lista de martori e Jurj gumenic *,

adica clucerul de arie , deoarece slavul roirminio
(rusete

inseamna arie. El avea grija de magaziile

cu gridne dela curtea domneasca.

In Tara Romaneasca apare, cu acest nume, tarziu in acte: in a

.doua jumatate a veacului al XVII-lea; mai inainte, i se spunea,

se pare, jignicer.
Pitarul era dregatorul insarcinat cu pregatirea i distribuirea
pitei adica a painei la curted domneasca. Cuvantul pith' e de origina
pitati, in bulgareste i in sarbete, inseamna a hrani.
Numele dregatorului s'a format insa la noi, ca i acela al portarului, al etrarului, al pivnicerului. Pitarul e mentionat in Moldova pentru prima oara inteun act de vanzare din 22 Mai 1476;
in Tara Romaneasca, el apare sub Radu cel Mare, in 1503: Domnul

trimite pe Albul vistierul i pe iFtefan pitarul inteo misiune la

Sibiiu. Mai tarziu, in secolul al XVIII-lea, atributia pitarului
www.dacoromanica.ro

DREGATORII DOAMNEI

95

muntean se schimba cu totul, el ajungnd o mai mare peste carele i caletile curtii . Are ca subalterni pe vtori i pe treti pitar
1 mai multi pitrei. Unui Costea pitrelul fi intarete stefan
'Gel Mare, prin actul din 17 Martie 1492. satul Tomicetii, pe Crasna,

.cumprtoare. Mai erau pithei i. prin sate, alc6tuind o breasl

boiereasc6; Ii gsim pomeniti inteo sum de acte din veacurile
XVI i XVII.
Dregatorii Doamnei. Sotia Domnului ti avea dregtorii ei
speciali. Pe vremea lui Alexandru cel Bun, gsim In documentul
din 17 Fevruarie 1423, pe Bilu cealnic al Doamnei, ocupand
ultimul loe In lista de martori. Mai tArziu, Inteun act din 6 Martie
1443, apare un vistiernic al Doamnei. Constatm de asemenea
un diac al Doamnei: el serie hrisovul din 20 Dechemvrie 1431.
Prin urmare, exista o curte deosebit, cu dregAtori deosebiti,
pentru sotia Domnului. Ei nu erau, evident, aa de numeroqi
ca aceia cari serveau pe Domn: in afar de cei trei, mentionati
mai sus, 'am ghit In secolul al XV-lea i al XVI-lea, pe altii.
Dimitrie Cantemir ne apune c, pe timpul lui, curtea Doamnei
era alctuit din doi vornici, cari aveau totodat administrarea
inutului Vaslui, dinteun comis i din doi cluceri. In Tara Romnease6 n'am intAlnit pomeniti In documente astfel de dregtori
41e ai Doamnei; cred Ins c6 au existat i aci.
In a doua jumtate a veacului al XVI-lea, constatm in Tara
Romneasc6 un dregtor militar numit aga; astfel, Inteun document din 1567, dela Petru cel T'Amar, ggsim pe Oxotie vel agA.

Atributiunile acestui dregator sunt intru d.tva asemntoare cu

acelea ale Portarului de Suceava: in seama lui e paza oraului de
reedinta i a curtii domneti. Comand de asemenea oastea de
mercenari adica pe Seimeni, precum i pe Ddreibani, cari ti fac cu

totii danii anuale. Cuvntul aga este imprumutat dela Turci

aga ) i inseamns, In limba acestora, intre altele, ofiter, comandant .

Din Tara Romneasca, dregAtoria a trecut i in Moldova

unde, potrivit unui text din anii 1660-1667, aga era ispravnic
pre Ddrbani i pre tArg pre Iai giudet .
Pentru Portarul de Suceava i Hatmanul moldovenesc, vezi
mai departe, p. 422.
www.dacoromanica.ro

396

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. DREGATORII

BIBLIOGRAFIE
Organizarea administrativa. Dregatorii: 1. LAZAR *EINEANU, Influenia
orientald asupra limbeisi culturei romdne, I-II, Bucuresti, 1900, CCC XXXV
407 p. + 279 p. in 80; 2. STEFAN D. GRECIANU, Genealogiile documentate
ale familiilor boiere.,sti, vol. I, Bucuresti, 1913, p. 428 + 54; vol. II, Bucuresti,
1916, p. 444 + 26; 3. CONSTA.NTIN C. GIURESCU, Noi contribufiuni la-

studiul marilor dregeitorii in secolele XIV f i XV, Bucuresti, 1925, 75 p. in.

8; 4. CONSTANTIN C. GIURESCU, Contribuguni la studiul marilor dregultorii
in secolele XIV si XV, VAlenii-de-Munte, 1926, 176 p. in 8; 5. M. LASCARIS.
Recenzia celor doua lucrilri precedente, In Byzantinoslavica, I (1929), p..
220-226; 6. I. C. FILITTI, Banatu101teniei f i
Craiova, < 1932 >,
123 p. in 8; 7. TEODOR BALAN, Vornicia in Moldova, in Codrul Cosminului,

VII (1931-1932), p. 61-204; 8. H. GRAmADA, Cancelaria domneascii in.

Moldova pcind la dontnia lui Constantin Mavrocordat, in Codrul Cosminuluir
IX (19351, p. 129-231.

V. si p. 15, nr. 8; p. 376, nr. 7.

www.dacoromanica.ro

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

Studiut vechnor judefe ne ajutlf sd
infelegem mai bine viaja poporutui
nostru in epoca intunecoasd a ndvdtirilor barbare.

Numele i veehimea judetelor. ate si trele trile noastre,

Tara Romneasc, Moldova, Ardealul, apar, din cele mai vechi
timpuri, dela primele mrturii documentare, imprtite in judete. Numele acesta de judet este propriu Trii Rorranesti; in
documentele slave de aici, In secolele XIV XVI, el e redat
prin sudstvo (C/RACTKO, cSAcriso) avnd exact acelasi inteles (din
mai trziu C8,1,11T11, a judeca). In Moldova s'a intrebuintat
termenul finut, redat In actele slave prin ArlOilatt% (dela AplOKATIf
CAMITH,

a tine) s'i mai tarziu si prin

110110CTIL

In Ardeal, administratia

regilor unguri a impus termenii comitat i. district; pentru regiunea

secuiascd si sseasc6 s'a pstrat numirea de scaune (sedes, in ungureste szk).

Judetele, ca subimprtiri administrative, sunt contemporane

cu intemeierea statului. Primii domni au trebuit Ali aib reprezentantii lor in diferitele regiuni ale trii; altfel n'ar fi putut
stpAni efectiv teritoriul supus autoriVtii lor. Este complet lipsit de temeiu prin urmare afirmatia pe care o face autorul Cronologiei T abelare, alatuite in veacul al XVIII-lea, c.nd sustine,

rezumnd un document din 6950, Martie 23, dela Bdsrab

voevod sin Bsraba voevod , c acest dornn au Inceput a deosebi judete . E de obser-vat de altf el e nu numai faptul dar si
indicatia domnului cruia el i se atribuie e gresit: la data amintit, 1442, nu domnea BsrabA voevod, ci Vlad Dracul.

In genere, In Tara RomneascA, judetele s'au format de-alungul raurilor, care le-au dat si numele. Doljul (care inseamn
www.dacoromanica.ro

398

YUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

Jiul de jos), Gorjul (Jiul de sus), Oltul, Argeul, Dambovita, Pra-

hova, Buzaul, Ramnicul-Sarat, Ialomita intra In aceasta categorie. In Moldova i in Ardeal, fra ca sa lipseasca modul de for-

matie din Tara Romaneasca (aa de exemplu, judetele Putna,

Trotu, Covurlui, Suceava, Crasna, Tarnava), cele mai multe Mg

dintre judge s'au alcatuit in jurul unor centre, orae sau cetati,
luand numele acestora. Astfel sunt judetele Bacu, Roman,
Neamt, Cernauti, Dorohoi, Botoani, Iai, Falciu, Hotin, Soroca,
Chilia, Cetatea-Albl iar in Ardeal, Alba, Clujul, Turda, Fagaraul,
Aradul, etc.
Ca i celelalte institutiuni, i judetele n'au ramas neschimbate,

ci au avut o intreaga evolutie. Unele au disparut, creandu-se

In locul lor altele, cu alte nume; hotarele s'au modificat, marindu-se sau micorandu-se; in ce privete pe administratorii sau
conducatorii judetelor, i acetia au primit, dela o vreme, alte
nume, iar atributiile lor au variat. O suma dintre judetele care
se constata in veacul al XV-lea in cate i trele tarile, azi nu mai
exista; numele unora s'a modificat; pentru multe altele, el nu
mai are, in limba de astzi, niciun inteles. Este aadar necesar,
ca inainte de a ne ocupa de carmuitorii vechilor judge, sa vedern
mai intai ce anume judge au existat in primele veacuri ale vietii
de stat, de o parte i de alta a Carpgdlor, i ce inseamra numele
lor. Aceasta analiz6 va prilejui i unele constatari semnificative
asupra vieii stramoilor notri in cursul intunecosului ev
mediu.

Judetele Olteniei. In Oltenia constatam, pe vremea lui Dan

I, judeful Jalefului. Prin documentul din 1385, acest voevod daruiete manastirii Tismana, intre altele, un mertic anual de 400 de
galgi de grAu din judetul Jaleului (MT MIAEWKAr0 CAMTga).

Il gdsim amintit 0 In diploma acordata aceleimi manastiri la 28

Octomvrie 1429 de regele Sigismund al Ungariei. Ultima mentiune cunoscuta mie este in actul similar, din 20 Octomvrie 1444,
dela Iancu de Huniedoara. Judgul Jale i-a luat numele dela
paraul Jale care se varsa in Sohodol, care la rndul sau se varsa

In Bistrita, iar aceasta In Tismana. Era situat prin urmare

regiunea muntoasa a actualului judg Gorj, f r a-i putea insa
determina precis hotarele. In cuprinsul lui erau satele Plotina,
Cere, Turcinetii, Leurda, Arcanii, Tamaetii, Baletii i Rasova.

www.dacoromanica.ro

JUDETELE OLTENIEI

399

Un alt judet oltean disp5rut este acela al Motrului. Cunosc o

singura mentiune despre el, In actul din 10 Iunie 1415, prin care
Mircea ce! Baran intarete mai multor boernai satul Beala in
judetul Motrului (ua CAA,CTISO 11/10TP"ItC1C0). Numele i l-a luat
dela apa Motrului, in jurul careia se intindea.
Al treilea judet oltean disparut este judetul de Baird. Si pentru
acesta, avem tot numai o singura mentiune, In documentul amintit
al lui Iancu de Huniedoara din 1444: se pomenesc in judetul
de Balta, (oy BAATI-11-14K0 coyAkcrgo) pe Dunare, satul Vadul
Cumanilor i la Blatnita Saghievatul i celalalt Saghievat i
Pesticevo i Toporna i Sogoino i In fata Tibrei balta numita.
Bistretul . Acest judet se intindea In partea de miazazi a jude-

telor Dolj i Mehedinti de astazi; numele ii venea dela baltile

intinse dela Dunre care se aflau in cuprinsul lui.

La sfaritul secolului al XV-lea i la Inceputul celui de al

XVI-lea, gisim, In locul acestor trei judete, alte trei i anume:
judetul Mehedinti i judetele Jiului de sus i. Jiului de os.
Intr'o scrisoare din 1482 a lui Vlad Calugarul se spune ca
Basarab ce! 'Mar a fost ucis de Mehedinti (111EVA111411,H) adich

de locuitorii din acea regiuue; prima mentiune sigura despre

judet e din 1483. La 29 Iulie 1497, Radu cel Mare da nanastirii
Mismana un mertic anual de 300 de vedre de vin din judetul
Tehedinti sau din judetul Jiului de sus (WT CAACTKO NIEVAHFIRIt

HAN WT exArrito ropumS Mimo). lar intr'un act din 12 Septemvrie 1534, aflrn ea pe vremea lui Vlad cel radar (1510-1512),.

un boier anume Radul a fost ... strangator de bir In judetul Jiului de jos (S cS,AsTito AOANII Min). Numele judetului
Mehedinti pare a insemna cei dela Mehadia, Mehedia , -inti
fiind un sufix care arata locul: compara Cu Duncirinti, locuitori
de la Durare i cu numele satelor Hrisomuintii daruit de Radu I
manastirii Tismana, Bahninti, pe raul Vodita, pomenit In actul
amintit din 1444, Bintinti, din Ardeal, satul lui Vlaicu, Leurinti.
pe Barlad, sat pomenit In hrisovul din 13 Iunie 1436 dela Ilia
i stefan, Brainti i Vaculinti, sate moldoveneti mentionate
intr'un act din 29 Noemvrie 1443. Din numirile administrative
Gor-Jiiu (Jiul de sus) i Dol-Jiiu (Jiul de jos) s'a facut cu vremea
numele judetelor de azi Gorj i Dolj. E unul din putinele cazuri

and o numire slava data de administratie a intrat In limba.

www.dacoromanica.ro

400

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

vorbit, fiind insuit de popor. (Acelai e cazul cu numele

actual al comunei Star-Chiojd, star Insemnnd in limba slav
batran).

Tot la Inceputul secolului al XVI-lea, constatara judetul

Cilortului; numele Ii vine dela apa Gilortului In jurul creia se
Intindea. Prin documental din 3 Mai 1502, Radu cel Mare d
mnstirii Govora un mertic anual de 4 burdufe de branz6 i 6
urd din judetul Gilortului ( ot sud Gilort ). Printeun
alt document, se d. mnstirii Bistrita ate 500 de gleti de gru,
pe fiecare an, tot din judetul Gilortului . Iar la 3 Noemvrie
1516, Neagoe Basarab, inthrind o danie fcut mnstirii dela
Cornet, amintete i. satul Poia din Gilort .
Numele judetului Valcea este, dup unii cercettori, o veche

motenire din vremea conlocuirii cu Slavii. In limba acestora,

Vlcea ar fi un adjectiv alctuit din valk (itn-kk-h) lup, i ar Insemna deci, tinutul sau tara lupilor . Dup alti cercettori,
ins, judetul ar purta numele vreunui vechi conducdtor, a vreunui
.cneaz, cum a fost de pild acel Farca (care in ungurete Inseamn
la fe!: lup) pomenit In doploma Ioanitilor din 1247. Ca analogie,

se poate cita numele, de origin sari* a judetului Romanati,

(compar Cu Kraguevac: se citete Kraguevat, Alexinac, Pojarevac) care, insemnnd urmaii lui Roman , trimite la un vechiu
stapAnitor
cneaz sau voevod cu acest nume. Prima men-

-tiune despre judetul Vlcea o gases In hrisovul din 8 Ianuarie

1.394 prin care Mircea cel Watrn druiete mnstirii Cozia,
intre altele, dijma din miere i cear a acestui judet,
Judetele Tfirii Romfineti. In Tara Romaneasc, vechiul judet
al Argefului 1i ja numele dela apa care-1 strdbate In lung. Iar
numele apei pare a fi o veche motenire dacicd, dac emendatia
lui Vasile Prvan: Argessos pentru Ordessos al lui Herodot, e
exacta'. Spre rsrit de Arge, exista la sfaritul veacului al XV-lea

un judet, dispdrut apoi, care purta numele de Peidurq. La 19

Iulie 1498, Radu cel Mare confirm mnstirii Wancaciovul,
Intre altele gletile ohabnice din venitul domnesc dela gilt'
i dela orz din judetul Pduret . Mai tarziu, Vladislav Voevod
druiete prin hrisovul din 24 Iulie 1524, bolnitei adia spitalului dela mnstirea SAmidreni i azilului de sdraci dela
Arge institutii despre care putini bnuesc c au existat in
www.dacoromanica.ro

IUDETELE TARII ROMINESTI

401

vremea aceea In tara noastr toate brnzeturile care se vor

alege din judetul Paduret, once s'ar alege venit, ca brnzeturi,
sau branza de burduf, sau ea sau once alt venit . Judetul a
continuat s existe in secolul al XVI-lea; la inceputul celui de al
XVII-lea, in timpul domniei lui Radu Mihnea, el era 'Mg alipit
la judetul Mucel. In cursul acestui secol s'a scris o bucata de
vreme in actele cancelariei: judetul Mucel i Paduret (sud.
Mu. i Pad.). Intinderea judetului, cu nume aa de caracteristic,
se pare ca a fost foarte mica: dela dealurile ce despart afluentii
Raului rargului de ai Raului Doamnei p.na in judetul Arge.
In once caz, existenta a inca unui judet in aceasta parte a tarii
e un indiciu de desimea de populatie de aici. Exista i azi satul
Padureta in judetul Murel; un alt sat Padureti e in judetul Arge.
Numele Muscelului a fost pus in legatura de unii cercetatori cu
muncelele sau colinele care acopera o parte a acestui judet, de
alii cu vechiul cuvant romanesc mufat adica tramos, care prin
adaogirea sufixului -elu, ar fi dat muatel > muetel > mucel.
inteo ipoteza i in cealalta, numele judetului este l'ornan/ese, spre

deosebire de acela al judetului vecin care are o origine slava.

Inteadevar, Diimbovifa vine din vechiul slav damb (Axs-K) care
inseamna copac i stejar. In limba bulgara dambovo este locul
unde creso stejari. Dambovita inseamna deci apa ce curge prin
paduri de stejar. i inteadevar, acest nume corespunde situatiei

de fapt, i mai ales corespundea in vremea cand o mare parte

din c'ampia ci din dealurile Tarii Romaneti erau acoperite de
codrii uriai de stejar. Dela apa i-a luat numele judetul. Din
aceeai rklacina veche slava deriva ci numele Dcimbovnicului, un
af/uent al Neajlovului, a/ Deimbului, un parau din Prahova, precum ci cuvantul dumbravd. Judetul Prahova are de asemenea un
nume de origina slav. Prak (npnrk) a dat In romnete praf ;
Prahova, in bulgar inseamna loc prafos, sau rail al carui maluri
au pral, au nisip fin. i in latinete gasim expresia echivalent:
pulverulentus amnis. Cursul de ap a dat apoi judetului numele

sau. Intre judetele Prahova ci Buzau, a existat, din cele mai

vechi timpuri ci pana' la 1. lanuarie 1845 cnd a fost desfiintat,
judetul Seicuieni; cancelaria domneasca 11 mai numea, prescurtat,
i judetul Saac. Numele i se trage dela populatia venita aci din
linutul secuiesc, din Ardeal, populatie amestecata, Romni i
26

www.dacoromanica.ro

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

402

Secui; acestor coloniti li se mai spunea

Ungureni ; aa se

irtorsura
o Busialui

4.

Varna Burdurai

LEGENDA

/ Limita vechiului judet

tI

I
1

11.

ta,

,I

V
R Bratocea

Asez5ri ardelene

CD

Limita noilor judete

Gura

S.17, PTatalta

regra.

1,-

8.isca Ras'

NeAdas

Alta;
5dsca

Sian,
Star Chiojd

i.
Maneciu Ungu

oCerasul
'

a+

hamoraci Ung..

V.Anel Ungur

:'-otLipnogiaunrearli"

-Mierlei.
SLANiC Teisarn-Ung.
1
'

serf%

Chi*

d.Sus

..)

t..

'-------.

Bughea

Bres erne, o

St........7,

Parnanteni

.N

..

'

L.Vechi
'Sr

arohra

P%

TVaru

)d

C)

BUZ .,kil
...

i ,p,,ge.

,,Inug uren,

L
f,e,,

Tohani .Tohaneanca

v a, , sdpa,0.-U ngu r eni 0,,himni

PLAVIA

Fiintanelele

"-

/rot n

Albepii ur
o

oiduga

...,

1,,-,"".1,

M5rginean
d.Sus

-*.)

Clare,
%

Ggen

Ungdrenit'

uRLATI

Radda

,..-@ MIZIL

CoPror

BUCOV

PLOESTI

II

T5rourti :
::Zcheilor

'Mocesti

AHOVA.

Pulesc;i

JUD.

opes%Ungureni

PODENI VECHI

'darde,s,

risJu

Chraidearca

Garner

Gra-idara

Soil.,

Tres,aara
rip,ffre

Mdgura

Ungur:Faiier T'rleP

`01 VALENI

'...

JUD

..........

oducer

ous,..

d.Jas
V.Viei Ung

PosesidUngurs
Bodesti
Calvini

V st.ipuru,.-,9
Bughile d Sus

SI BICI

eo

....

I'

Barad,"

Clodeara Cirhg :

A...,

te

1.,
"1,

*,...o........7,.. s''..

10

15
2

0Km.

JUD. I ALOMITA
Polaris

Fig. 99.

Fostul judet al Saculenilor sau Saaculu I.

explica' profuziunea de numiri de acest f el care se Intalnete

astazi pe teritoriul fostului jude% al SAcuienilor (ToUneancawww.dacoromanica.ro

JUDETELE TARII ROMANESTI

40a

Ungureni, Popeti-Ungureni, Homorici-Ungureni, Poseti-Ungu-

reni, Ungurelu, Ungurenii din Poiana Mierlii, Mneci-Ungureni,

Valea-Anii-Ungureni, Valea-Vii-Ungureni, etc.) (vezi fig. 99).

Colonizarea a inceput, se pare pe vremea Cavalerilor Teutoni

(1211-1225) cari i-au intins stapanirea i asupra acestor prti; ea
a urmat apoi, cu intensitate variabila, pana in veacul al XIX-lea.
Judetul Sacuieni a avut o suprafata mai mare i decal, Prahova
i decat Bugul; el cuprindea trgurile Seicueni, amintit in ordinul
circular dat de Dan al II-lea in 1431, tuturor targurilor i vmilor domniei mele , apoi targul Teleajen, pomenit in 1503,
poate tot una cu Bucovul, Villenii de Munte, mai inainte ree-

dinta judetului, Mizilul dela menzil, pota: aci era o statie de

i Urlafii. La sfaritul secolului al XVIII-lea, odata cu
mutarea drumului de comer spre Braov, de pe valea Teleaje-

pota

nului pe aceea a Prahovei, scade i insemnatatea targurilor de pe

vechiul drum, 'Ana cand judetul insui e desfiintat.
Buzul1i trage numele dela apa care-1 stgbate de-a-lungul.
In anul 372, predicatorul cretin Saya goticul a fost innecat, din
ordinul lui Atanarich, regele Gotilor, in apa rului Mouakoq.
Daca admitem c scriitorul grec a insemnat greit numele acesta,
omitnd litera 7C i c deci in realitate 14111 se numea 11/17cova6og
(Um se pronunta b I), atunci numele lui este strvechiu, poate

dacic. Judetul e pomenit i in scrisoarea din 1481 a lui Stefan

cel Mare adresat tuturor boierilor i mari i mici i tuturor
judecilor i tuturor judectorilor i tuturor gracilor.... din tot
tinutul Bugului i al Ramnicului (WT kCA(YhMAISI WT
WT P116111iK), prin care le face cunoscut a a luat sub ocrotirea

sa pe pretendentul Mircea.
Judetul vecin al Ramnicului 1i trage numele tot dela apa
care-1 strbate. Ramnic e cuvant slay: vine dela raba (phisa)
care inseamna pete; deci rabnic i apoi rmnic, rau cu pete,
iaz, eleteu. In scrisoarea amintit a lui Stefan, judetal e numit
simplu RAmnic (PINIEHHIM in actele cancelariei muntene gasim
ing denumirea Siam-Rdmnic adica Rmnicul-Srat. Acest adaos

determinat de apa inteadevar grata a rAului a fost necesar

pentru a deosebi oraful de aci de cellalt Ramnic, din Valcea.
Dela ora apoi a trecut i asupra judetului; faptul s'a petrecut.
credem, in veacul al XV-lea, daca nu chiar in al XIV-lea.
26*

www.dacoromanica.ro

404

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

Spre deosebire de Prahova, Buz6u, RAmnic .1 celalalte judete

numite dup cursurile respective de ap, Brila ii trage numele
dela oraul Brdilei. Aezarea aceasta de pe malul Dun6rei dateaz6
dinainte de intemeierea Trii Rom'aneti ; ea se datorete vreunui

Brdild (din Braie) dup cum Chitila vine dela un Chitil (cel
care chitete adicd ochete). La 1481, stefan cel Mare trimite o
scrisoare i tuturor boierilor, judecilor, judecgorilor i gracilor
din tot tinutu/ Brailei (WT KI&Cfli AirkCAK* EIMHA*).

Judetul Ialomip a fost numit astfel dupd ra'ul respectiv, pe ma-

lurile cdruia se constat aezri omeneti Inca din epoca preistoric6. Jalo v (tanog-k) in slavonete inseamng neroditor, ne-

lucrat ; de aci s'a format numele lalovnifa, adic6 ap ce strabate prin locuri neroditoare, nelucrate (Britanul !). Sub aceast
formA, gAsim numele rului in hrisovul din 1387 al lui Mircea
cel adtran pentru m6n6stirea Nucetul (Cozia !) prin care-i intreste 1364i1e dela DunAre, dela Sapatul pari la gura Ialovnitei ,
In acela din 17 Noemvrie 1431 dela Alexandru Aldea care dAruete
mnstirii Dealul satele Alexeni pe Ialovnita (11/1011111 HA MACKF1H111) i Rzvadul, in srarit in acela din 1473, dela stefan cel Mare,
in care se vorbete de arderea oraului Floci i a tinutului Ialomitei

(2ISAOLM H MAOKHFIROIr). Mai tarziu, numele s'a preMcut in Ialomita.

Ilfovul poartd tot un nume slay. In actele slave ale canoelariei muntene i chiar in unele din cele scrise romneste, i se
spune Elhovul i aceasta ne arat etimologia. Elha (IGA914) In
vechea slav6 inseamn6 arin; Elhov este deci tinut cu arini
(arini). Din Elhov s'a ajuns la forma Ilhov astf el e scris, de
exemplu, numele judetului In actul din 20 Septemvrie 1602 prin
care Nicolae Ntracu, doamna Stanca i domnita Florica, aadar
sotia i copiii lu Mihai Viteazul, dau bisericii din cheii Braovului satul Miqunestii de in judetul Ilhovului (I-InKoKSati)

iar din Ilhov s'a fdcut forma de astAzi Ilfov. (Comuna actuald
llovita din Mehedinti se numea in secolul al XVI-lea Ilhovifa).
Cea dinti mentiune despre judetul Ilfov o Osesc in documentul
din 23 Martie 1482 in care e vorba de satele pe care le are m6ngstirea Snagovul in judetul Elhov (KOAHKA cu HAUT CTH
MCHACTHII ov CA,A,CTKO eAr0g8).

Vla,sca poart un nume extrem de interesant i de cea mai

mare imp ortanta pentru istoria neamului nostru in evul mediu.
www.dacoromanica.ro

JUDETELE SAU TINUTURILE MOLDOVEI

405

Intr'adevar Vlaca Inseamna In limba slava Tara Vlahilor

adica a Roma'nilor 0 ea ne arata cd la venirea navalitorilor slavi,
acest tinut de ces, acoperit de paduri Intinse i strabatut de cursuri
de apa, era aa de bine locuit de stramoii notri 'neat acest f apt
i-a determinat i numele. Pentru acei cari ne contesta continuitatea In stanga Dunarii cat i pentru acei cari considera esul
ca un loe ocupat mai tarziu de Romani, numele de Vlaca este
cel mai bun raspuns. Dup Intemeierea statului, judetail a pastrat
vechiul nume al regiunii. Ca mentiune documentara, citez actul
din 19 Iulie 1498 prin care Radu ce! Mare confirma' manastirii
Rncaciovul dania pe care i-o Meuse fatal &au Vlad Vodd, anume,
fare altele,
ohabnice din venitul domnesc dela grail 0
dela orz al satelor Baneti, Dobrineti, Vaideeti, Gaeti
Straoti din judetul Vlaca
Teleormanul este un judet cu nume vechiu turc, poate cuman
sau peceneg. Pe teritoriul lui se gsesc inteadevar o serie de numiri topice, terminate In -ui (balta Bercelui, raurile Ceilmd(ui,
Urlui i Vaslui) despre care se crede ca au fost date de aceti
predecesori ai Tatarilor. Numele Insui de Teleorman Inseamna
In vechea turca padure mare sau padure nebuna ( teli
orman; compara cu Deliormanul din Dobrogea !), o dovada de
codrii cei Intini cari acopereau odinioar tinutul Teleormanului

cari astzi au fost tiai aproape In Intregime. Judetul Olt,

i-a luat numele dela I'M de-a-lungul cruia se Intinde.
Nu avem informatii mai bogate asupra stpanirii lui Mircea

In dreapta Dunarii, In Dobrogea, aa Incat nu putem preciza

nimic cu privire la Imp'rtirea administrativa a acestui tinut.
E probabil ing ea' va fi fost un judet al Ddrstorului, cetatea unde
vegheau parcalabii lui, numiti cu un termen grecesc, chefalia .

In partea de miazanoapte, e iarai probabil s fi existat un alt

judet, avand ca centre mai importante Vicina, Isaccea, Harova
Enisala, iar la mare Sulina i Sfantul Gheorghe.
Judetele sau tinuturile Moldovei. Trecand In Moldova, constatam ca judetul Putna poarta nume slay. Put (n8Tk) Inseamn
In vechea slava drum ; putna, ca adjectiv, are deci Intelesul
de cu drum , unde este drum 0 se refera In cazul acesta

la apa Putnei de-a-lungul careia adeseori i prin vad a

mers sute de ani i merge 0 astazi drumul spre munte, In
www.dacoromanica.ro

406

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

Vrancea. Judetul i-a luat numele dup5. AAA care-1 strbate dela

apus spre rgsdrit. Prima mentiune o g'sim intr'un document

latin din 2 Iulie 1.431 In care se spune A' marele vornic moldovean

vine cu armat spre Putna ( versus Puttnam ).

Mai spre miazsnoapte, vecin cu Putna, era in veacul al XV-lea
al XVI-lea, judetul sau tinutul Agiudului, numit astf el duph

trgul Agiud nu cel de azi, ci Agiudul vechiu situat spre

nord de vrsarea Trotuului In Siret. Il gsim pomenit Intr'un
document dela tefnit (1517-1527), intr'altul din tirnpul lui
Petru Rare i In lista de judete din 1566 a cronicii moldo-polone ; In 1591, judecnd dup dou Insemnri fiscale din acest
an, ar Orea ea' el se contopise cu Putna. Inteadevr, In cea
dinti un catastih de contribuabili pe categorii .1 pe tinuturi
purtnd data 20 Fevruarie 1591 Agiudul nu mai ligureazd ;
In cea de a doua, posterioar cu cteva luni: 12 Mai 1591, i cuprinznd num6rul de oi cumprate de casapii i gelepii din
tar , iari pe tinuturi, g6sim: tinutul Putna i Agiudul
la un loe
HouTva xat 'AoISTo). Ceea ce ar putea fi interpretat in sensul oh" se fdcuse contopirea lui cu tinutul mai
mare dela miazAzi (de aceea nu figureaz6 In prima Insemnare 1)

dar numai de putina vreme, din moment ce el e amintit totui

impreun6 cu Putna. Documente din prima jumbitate a veacului
al XVII-lea ne arat hag c inutul Agiudului a continuat
Iiinteze; II gsim i In 1647, pe vremea lui Vasile Lupu.
Asemntor e cazul celorlalte dou tinuturi din spre miaznoapte, Trotuful i Baceiul. In secolele XV i XVI, ele sunt mentionate separat. Aa apar, de pildg, in lista de tinuturi din 1566.
In prima Insemnare fiscal din 1591, catastihul de contribuabili,
le gsim tot separate; In cea de a doua Ing ele sunt trecute la un
loe: 4 ' inutul Trotu i Bacu (rlvoiyrog Te-cpoxr,v xat Ilax6131v).

Asemenea i Intr'un manuscris autograf al lui Petru Movild

din 1619. S6 insemne aceasta &A se Incepuse a se considera aceste

dou tinuturi ca formnd unul singur ? Intr'un document rom4nesc din 7 Martie 1621, se vorbete totui de satul Blidereni ot
-vlos Toutru i de o moie pe aiutul cel Mare, ce este In tnutul Thutrusului *. O mentdune similar6 gsim la 5 August 1670
cnd e pomenit locul ce s. chiarra Sctura, la tinutul
Trotuplui , unde Mouse vel logofAtul Solomon Brlkleanul o
www.dacoromanica.ro

JUDETELE SAU TINUTURILE 11OLDOVEI

407

mnstire. Cum pe de alt5. parte, in lista lui Miron Costin, Trotuul nu mai apare, rezult c desfiintarea acestui vechiu tinut
moldovean ar fi avut loo intre 1670 i 1684. Numele ar fi cred
de origine ungar: el a fost dat dup. acela al
unii filologi
eaului respectiv. Astzi, r'aul se numete Trotu: asemenea modificsri de pronuntie am mai constatat i la alte nume de rauri
i judete.
Spre rgrit de tinutul Putnei, este tinutul Tecuci; numele ar
fi, dup unii cercetaori, de origine slava i anume ar veni dela
verbul teti, tekon (TEUITH, TEKM) care inseamnd a curge . Forma
tecuci (TEKStrIt) ar indrepta spre Slavii de nord ; pentru o

influent sud-slavA, bu/gar, ar

fi

trebuit s avem tekuo. In

cazul &and aceast explicatie e justd, atunci dela numele pcirciului

Tecuci s'a dat numele tinutului. Dupd alti cercetstori, am fi lush
in f ata unei denumiri pecenege sau cumane, tehek uciu, care

ar insemna capAtul sau marginea tgrii . Mai probabild pare

prima explicatie; In sprijinul ei vine i existenta altor numiri

topice identice sau asemnnoare, din alte regiuni: exista un

sat Tecuciu, In judetul Teleorman, un altul Tekucza in Carpatii
P6duroi, spre sud-vest de Kolomea i un al treilea Tekucita,
in Bosnia, spre sud-est de oraul Doboj, de pe 11111 Bosna. Prima
mentiune pe care o cunosc despre acest judet este in documentul
din 20 Dechemvrie 1437, prin care Ilie i stefan Voevozi d'aruiesc

boierului Ion Urecle p6hArnicel, pentru a lui dreapt i credincioas6 slujb6, satele Warglani pe Rarlad i Stanigeanii i
la Tecuci (H GT'KEIHHCANH H GjVhali 114 TEIC84).

Judetul Covurlui poart un nume peceneg sau cuman: aa

sustin specialitii cari atribue aceeai origine numirilor topice
terminate in -ui (Dasn'tui, Vaslui, Geamartalui, Bahlui, Suhului, CAlmlui, etc.). El ar proveni anume, dup unii din aceti
specialiti, din cuvAntul kuvar-ul-uj care Inseama vale seac6
dup altii din kurgi1
(prin metateza kugur14), a-valid lutelesul de tinut cu iarb6 uscat6, tinut secetos. E de observat
acelai nume (forma Cohurlui este dialectal, cu schimbarea lui
v In h: compara cu hulpe, hultan pentru vulpe, vultan1) poart
i pArAul Covurlui care strdbate tinutul. La 15 Iulie 1448, Petra
Voevod intArete lui Cernat ploscarul i fratelui shu teful vreo
patruzeei de sate, seliti, locuri, iezere, tare care i jumAtate
www.dacoromanica.ro

408

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

din morile noastre dela Covurlui, de pe Prut : e prima merqiune

sigura a tinutului.

In partea de miazazi a linuturilor Tecuci 0 Covurlui i In

extremitatea rasariteana a I,inutului Putna era in secolul al XV-lea
o regiune, poate chiar un tinut documentele nu precizeaza

numita Oltenii. 0 gasesc pentru prima oara in scrisoarea din 1

Septemvrie 1435 prin care Ilia Voevod comunica regelui Vladislav al Poloniei ca s'a impacat cu frate-sau Stefan, 0 ea i-a
dat acestuia din urma sa stapaneasca cetatea Chilia
i. cu vama 0 cu ezerele ce asculta de acea cetate, 0 oraul
Vaslui 0 ocolul ce asculta de acest ora 0 Iinutul dela Tutova i
targul Barladului, cu tot ocolul, 0 morile Covurluiului 0 oraul
Tecuciu, cu tot ocolul, fi. Oltenii (H OATtH61). Numele revine
In actul din 14 Noemvrie 1.499, prin care Stefan cel Mare inta(ropoKenTio)

rete boierului sau Duma Brudur jurnatatea din jos a satului

Tapeti, pe BA/lad o la Olteni (iit OATAHOK). Il intalnim apoi in

patru documente dela Petru Rare. Regiunea Oltenilor 10 trage

numele dela localitatea Olteni, infliata ca targ sau oras in
cele mai vechi harti ale Moldovei, cum e, de pilda, harta lui G.
Reichersdorf (1550). Pe vremea lui Bogdan, fiul lui Stefan, targul
Oltenilor nu mai exista insa: el se pustiise, devenise silite, 0 ii
schimbase 0 numele in Lungociul: faptul 11 aflam din docu-

mentul cu data 17 Dechemvrie 1514. Astazi 0 Lungociul 0

satele Ceilieni i Nei nefti intre care
aa cum ne spune hrisovul
din 17 Martie 1529
era situata silitea fostului targ, se

gasesc pe malul drept al Siretului; In secolul al XV-lea insa,

ele erau pe malul drept al Bdrladului care curgea, varsandu-se
direct In Dunare, prin actuala albie a Siretului, iar acesta din
urma avea cursul sau mai spre miazazi. Aa dar, In aceasta regiune,

In sudul judetelor Tecuci 0 Covurlui 0 trecand 0 la miazazi de

actualul curs al Siretului, cum trece 0 pana astazi hotarul judetului Putna, erau targul 0 regiunea Oltenii. Numele se explic prin.

vechii locuitori ai acestei regiuni, ven4i sau adui de cei dintai

Basarabi, din Oltenia sau de pe malurile Oltului. Mai aunt 0
alte sate in judetal Covurluiului 0 Tecuciului care arata aceeai
din Tara Romaneasca a locuitorilor lor. Astf el satul
origine
Putenii, care In veacul al XV-lea se numea Muntenii-Puteni,
pe valea Gerului 0 Muntenii de langa Tiganeti, pe Barlad.

www.dacoromanica.ro

JUDETELE SAU TINUTURILE MOLDOVEI

409

Spre miazdnoapte de tinutul Covurluiului, exista, In secolele-

XV i XVI, un -tinut al Horincei. El apare Intr'un hrisov din

8 Aprilie 1528 prin care Petru Rare d lui Fdtul, prelab de
Ciubrciu, i surorilor lui un sat in finutul Horincei, anume Stoboreani, ce a pierdut acest sat Scuianul ceanic, ginerele Thu-

tului logofdt, In viclenie, &and, cu alti necredincioi, a rdicat

pe un lotru, ca Domn, in contra nepotului domniei mele, stefan
KOAOCTH XOpHHHOH
voevod i in contra tgrii noastre (EAHO cmo
114 HMt Grosop-kmi). Acest -tinut apare i In lista din 1566, amin-

tit mai sus, sub forma de Horinczowski (al Horincei). Numele li vine dela apa Horincei i este, dup toate probabilittile,
de origine slavd. Reedinta acestui Iinut pare s fi fost la Oancea,
astazi targuor pe Prut in nordul judqului Covurlui, unde exist
inc plasa Horincea; aa s'ar explica merrtiunea inteun document din 26 Fevruarie 1588, a lui Glt staroste de Oancea ;
acesta fusese mai inainte staroste de Tecuci . In cele dou
liste din 1591, tinutul Horincea nu mai apare: el se contopise
probabil cu Covurluiul.

Un alt judet disprut a fost acela al Beirladului; el era situatin partea de miazzi a actualului judet Tutova i avea ca reedinV oraul Brlad. Il gsim trecut att In lista din 1566, Cat i
in cele din 1591; el exista IncA pe vremea lui Vasile Lupu, de
oarece e amintit inteun document din 1642. Dup aceea ins
dispare, contopindu-se cu -tinutul vecin al Tutovei. Miron Costin
nu-1 mai mentioneaz in 1684. Numele de Brlad intalnit nu
numai In toponimie, dar i in onomasticei ar fi, dup unii cercettori, de origine slav, din rdcina berlo care inseamnd
nuia, creang, de unde colectivul berlad, dup altdi, de origine
pecenega sau cumank din bild trg sau ora prin excelenta .
Mai probabil pare prima explicatie.
Tutova poart un nume slay: tut (TSTrk) In limba rug inseamn murei; tutova, prin urmare, e tinutul murelor . Aa
cum fuseser impresionati de multimea arinilor in Ilfov, a stejarilor in Dmbovita, au fost impresionati nvlitorii slavi in

acest tinut de multimea rugilor de mure. Dela Slavi am luat

noi numele; astzi el nu mai are niciun In-01es in limba noastr,
dup cum nu mai au attea din nurnirile topice de pe intreaga
fat a pgmantului ronanesc. Prima mentiune despre acest tinut.
www.dacoromanica.ro

JUDETE, TINUTURI, CO3IITATE, DISTRICTE

410

o Osesc in documentul din 1 Septemvrie

1435 prin care Ilia

Voevod anunt c'a. s'a impacat cu fratele su Stefan c6ruia i-a dat
1ntre altele atinutul dela Tutova i Vargul Bs.rladului cu ocolul

tot

(AepactusS

W(T)

T8TOghl

T(Yhrh

fipdAtt AliCK61H

Crlt

Ira*

13.0AOCTH10).

Asupra numelui tinutului Fenciu exist discutie: in timp ce

unii 11 deriva din falce, unitatea de m'asur a suprafetelor egald
cu trei pogoane, aducand ca argument chiar analogia cu numirea
Pogoanele dat unui sat din Buzdu, altdi consider acest nume
ca peceneg-cuman, derivAndu-1 dintr'un fink& care inseamni
barcagiu. Ni se pare putin probabila ultima explicatie.
Tinutul Baca u a fost numit aa dup oraul de revedint, iar
.acesta se pare ch" red cuvantul unguresc halo:5 care inseamnd
al'au . Se poate ca intemeietorul aezgrii sau vreunul din sta.panitorii ei s4 se fi numit ava. E de observat c in aceast regiune
int'alnim i alte nume de origine ungureasc. Prima mentiune a
judetului se afl in documentul din 3 Ianuarie 1435 prin care
Stefan Voevod dAruievte lui Micul Neagoe i lui Raspop Opriv
jum6tate din satul Suhodolu, ce iaste la tinutul Bacdului .
Tot dela oraul de revedint, 1ntemeiat de Roman Voevod (1391
1394), vi-a luat numele i tinutul Romanului. Acelavi pare a fi
cazul V asluiului, cu nume caracteristic, pecenego-cuman.
Explicatia pe care o dau unii dintre filologi acestui nume este

vi

tinut inalt, parte Inalt. ceea ce s'ar potrivi cu inf4iarea tinu-

tului care cuprinde tocmai dealurile inalte ce culmineaza la

Barnova.

Tinutul Neamplui a fost numit aa dupg tArgul sau cetatea

Neamtului. Numele e de origine slav6 (II-kmu, ) i inseamnd mut:

aa numeau Slavii pe Germani, a c6ror limb& n'o intelegeau,

clup4 cum Grecii spuneau barbari adicA 4 cei ce bolborosesc
acelora cari vorbeau alt limb6, necunoscut. Dela Slavi, cuvntul

a fost luat de noi. De aceea, cnd colonitii germani, probabil

dintre cei dela Bistrita, au trecut peste munti vi au intemeiat
o avezare sau un t'arg in aceste p6rti, poate vi cetatea, noi le-am
numit Thrgul i Cetatea Neamtului. Chiar spre sfarvitul secolului
al XVII-lea, se mai intalnesc Ina nume germane printre locuitorii
de aici; besearica 6a s'a'seasc6 e pomenit vi ea inteun act

din 6 August 1672. Tinutul se constat documentar .pentru

www.dacoromanica.ro

JUDETELE SAU TINUTURILE MOLDOVEI

411

prima (lard' pe vremea lui Alexandru cel Bun, In hrisovul din

1.
Septemvrie 1429, prin care Domnul drueste mnstirii
Neamtului un mertic anual de 4 12 poloboace de vin din desetina
Neamtului .

Spre miaz6noapte de tinutul Neamtului, se intindea tinutul

Sucevei care ocupa o suprafatA mult mai mare decat cea de azi.
Numele este de origine sravl: sulava inseamn6 sinuos, cu cotiluat apoi
turi, incovoiat . Asa s'a spus rulai, iar dela rail
numele atAt orasul ct i inutul Sucevei. La 8 Septemvrie 1442,
tef an 1ntresc boierului Bade Mile satul Bavoevozii I1ia
lomiresti la tanutul Sucevii .
Tot dela o ap6 si-a luat numele itinutul Ca'rligeiturei, cuprins
intre tinuturile Roman, HArrdu, Vaslui si Iai. N'avea o supra146 prea mare, era In schimb Ins6 bine populat: aproape o sut
de sate sunt pomenite 1=6' din vremea lui Alexandru cel Bun.
Resedinta li era la Thrgul-Frumos. In locul tinutului Botosani
exista In secolele XV si XVI si a existat Ora tarziu tinutul Hdrarat o influent ungureasc6; uneori Ins6 el
ldului. Sufixul
se adaogd la r6d6cini de origine cu totul diferite, cum e de pilda,
cazul Chiinului. Numele tinutului vine dela acela al targului
I-14r16u, resedinta lui. Tinutul Botofani a fost 1nfiintat abia pe
la mijlocul secolului al XVIII-lea; el nu exist In lista lui Dimitrie Cantemir (1716). Apare frig In aceea a lui Dionisie Fotino,
din 1819, aldturi de tinutul HArMului.
Tinutul Ia,si poart un nume strgvechiu: acela al Alanilor,
cdrora Rusii le-au zis Asi sau Iai. Alanii au fost un popor de origine iranianA, ca Sciii i Sarmatii, si au locuit la nordul Mrii
Negre i in Moldova; Ii gdsim In aceste regiuni la sfarsitul veacului al XIII-lea si 1nceputul celui de al XIV-lea: Prutul poart
chiar, In unele hrti din vremea aceea, numele de Alanus fluvius.
Lor li se datoreste asezarea din care, pe urfra, s'a desvoltat orasul
si resedinta domneasc6 a Iasilor.
Tinutul Dorohoiului se numeste asa dup targul Dorohoiului,
constatat documentar de la 1nceputul domniei lui Alexandru ce!
Bun. Numele e de origine slav6 i reprezint forma ucrainean
a adjectivului drag. Probabil c.' pe 1ntemeietorul asezrii s-1 fi
chemat asa. Tot de origine nord-slavA e si numele tinutului Cer.nduti, format dup acela al targului, intemeiat de vreun Cerno
www.dacoromanica.ro

JUDETE, TINITTURI, COMITATE, DISTRICTE

412

sau Cernea (ar insemna Negrul pe romanevte; compar cu

Cerna-Voda: ap neagr). Prima mentiune sigur a tinutului este
In documentul din 1 Iunie 1476, prin care Iuga, marele vistiernic
al lui stefan, druevte mnstirii Putna, intre altele, csatul
.1.-

ruti din tinutul Cernutilor (or Ileplookckoli Apiokakii).

Tot In aceast regiune apare, In prima jumtate a veacului

al XV-lea, tinutul Tetinei, numit astfel dupd cetatea Tetinei,
care se afla la ctiva kilometri deprtare de Cernuti. La 18
Octomvrie 1435, Iliav Voevod druievte boierului Stan Babici
intre altele satul Sobraneti in tinutul Tetinei (or It-kuonnickoit
Aopmakti). Cu doi ani mai inainte, In 1433, stint mentionate aceste
cetti Tetina vi Hmielovul cu aceste tinuturi (sau ocoale: In slavonevte este co [T]li1M1-1 KOAOCTMH I) vi sate care ascult de ele .
Au existat oare In acelavi timp douei tinuturi deosebite, al Tetinei
vi al Cernutilor, sau numai unul singur, numit mai IntAi al Tetinei vi apoi, pe vremea lui stefan ce! Mare, al Cernutilor ? Un

rspuns sigur nu se poate da, pe baza documentelor cunoscute

astazi.

Tinutul Hotinului s'a numit astfel dup cetatea vi trgul Ho-

tinului care sunt anterioare desaecatului. Etimologia e, dupa

toate probabilittile, slav; chotit In vechea slav inseamn iubit,

drag ; de aci s'a format numeIe intemeietorului ; am avea prin

urmare o analogie cu numele Dorohoiului, care Inseamn acelavi
lucru. Tot slay este vi numele tinutului, att de caracteristic
totuvi romnesc, Soroca, format iarvi dupd acela al trgului.
Soroca (copoka) In rusevte inseamn cotof add ; explicatia cea-

lalt care deriv numele din soroc (copok-k) ached, pe rusevte

patruzeci e neverosimil. Orheiul apare ca tinut pentru prima
data' in documentul din 26 Noemvrie 1470, pstrat Irma numai
inteo traducere trzie; el vi-a luat numele dupd trgul respectiv ;
cea mai mare parte a tinuturilor moldovene, mai ales intre Prut
vi Nistru, urmeazA de altfel, dup cum am amintit vi mai inainte,
aceast regul. Originea numelui Orhei (cf. Orheiul Bistritei, In

judetul Nsud) nu e inc6 lmurit: unii il deriv din slavicul

op-krit ----- nuc, nuc.

In ce privevte numele tinutului Lei pupa, el poate s vie sau

dela acela al trgului respectiv constatat documentar la 1454
ipotezd mai probabil (o ap vi o avezare Lpupa, In Ardeal,
www.dacoromanica.ro

JUDETELE SAU TINUTURILE MOLDOVEI

413

In judetul Mures ; o alta avezare Lei puma, In Bucovina) sau

dela acela al apei. In limba bulgard, lopua, inseamna scaiu,
observam ca in documentele
scaete, brustur ; Lopusna

veacului al XV-lea aceasta forma alterneaza cu Lapusna e

deci tinut cu brusturi, cu scaieti sau daca e vorba de apa
cu acest nume, atunci apa care trece printr'un asemenea tinut.
(Cf. Lopusnia, localitate In Jugoslavia). Si acest tinut se constatd a fi bine populat inca din vremea lui Alexandru ce! Bun.
Tinutul Tighinei s'a numit astfel dupa targul Tighinei care
pare a fi si el anterior descalecatului. Nu-mi pot explica bine
originea numelui, mai ales In forma in care apare in cateva documente ale veacului al XV-lea: Tegheneacheciu, Tighineacheciu
sau Tegheneachiciu (T/AFAH/AKM,110, TEPEWbC0110, THP1111*KM110y,
TErflilAKFILIOV) ; am impresia rasa a unei mosteniri din vremea std.

panirii pecenege sau ttresti (un sat Tighina e In judetal Valcea).

In jurul Cetafii Albe a fost un tinut cu acelasi nume. El n'a stat
cleat putina vreme sub stapanirea Moldovei, deoarece in 1484,
Turcii, cucerind cetatea, ii anexeaza i teritoriul inconjurdtor,
formand aci o raia. Aceeasi a fost i soarta tinutului Chiliei,

din jurul vestitei cetati. El a constituit raiaua acestei

dupd cucerirea turceasca (1484). Numele Chiliei pare a fi grecesc,

lard ins ca

putem identifica, asa cum s'a propus, cu acela

al localitatii Hili (XV11) amintita in izvoarele bizantine i situata,

In realitate, In Bitinia, la intrarea in Bosfor. In scrisoarea din

1 Septemvrie 1435 prin care Ilias anunta pe regele Poloniei Vla-

dislav Iagello c s'a impacat cu frate-sdu Stefan, se spune ea

acesta din urma va stapani, pe lngd altele, i inutul (mpacatta)
cetcifii Chilia cu vama i cu ezerele ce tin de acea cetate .
Tinutul Ciubarciului, numit astfel dela localitatea Ciubdrciu,
era situat spre miazazi de tinutul Tighina i avea ca hotar rasaritean Nistrul. Intemeiat, probabil, dup ocuparea Cetdtii Albe
de catre Turci (1484), el cuprindea partea de miazanoapte a
fostului tinut dela "Mare ; aci erau situate si cele sapte sate
de tail o care devin in 1595 proprietatea Hanului tataresc. Prima
mentiune cunoscuta mie despre tinutul Ciubarciu este din 8
Aprilie 1528 cand apare un Fatul parcalab de Ciubarciu. In 1592,
Ianuarie 3, sub Aron Voda, sunt pomeniti pArcalabi i hotnoghi
de Ciubarciu , ceeace inseamn, pe de o parte, c existau i aci,
www.dacoromanica.ro

414

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

ca i in alte tinuturi de margine, cate doi parcalabi, iar pe de

alta ea era i o paz a armata, hotnogul fiind un comandant
militar (Inseamn, In ungurete, locotenent).
Tinutul Chigheciului sau Tigheciului 1i trage numele dela

para.ul Chigheciu, un afluent al Prutului, care curge prin acest

tinut. Prima mentiune a numelui o gasesc In actul din 13 Iunie
1436, prin care Ilia i stefan daruiesc boierului Mihail Stangaciu Intre altele, doua sate la Chegheaciu (He Rerimrk), la paraul
Fantanilor, unde a fost Oana Albul .1 mai In sus Maneti ; apoi,
tot la Cheigheaci (oa KW/MIA), locurile din pustie mai jos de,

Prun, la fantana peducelului i mai In jos fantana cea mare ..

Intelesul numelui nu-1 tiu; pentru comparatie, citez insa numele satelor Mtineciu, din judetul Prahova i Berheciu din Tecuci, adaog ca sufixul -eciu e de origine slava. In acest tinut a
fost vestitul codru al Chigheciului care oferea cel mai bun
adapost locuitorilor Impotriva navalirilor tatareti. Tinutul Tigheciului e amintit atat In lista din 1566 cat i In cele dou insemnari din 1591, pomenite mai sus (vezi p. 406).
Comitatele, distrietele i scaunele din Ardeal. In Ardeal, inainte
de cucerirea ungureasca, Romanii au fost organizati In cnezate
i voevodate, intocmai ca i cei de dincoace de Carpati. Ducatele de care vorbete notarul anonim al regelui Bla aa trebuesc intelese. Dupa ce Insa Ungurii au luat in stapanire tara,.
ei i-au dat o alt Impartire, In comitate i districte. Au ramas.
insa urme i din organizarea anterioara. E mai intai numele de
voevod pe care-1 va purta conducatorul Ardealului; este apoi

marele numar de districte romaneti (cincizeci i patru de toate)

raspandite pe intregul teritoriu dela apus de Carpati ; este, In fine,

impartirea In scaune care se constata eat pe teritoriul ocupat

de Secui cat i pe acela al Sailor. Aceste Beaune (sedes, Stiihle,
szk) par a corespunde judetelor noastre, teritoriilor asupra
carora judele sau cneazul avea dreptul de judecata. Impartirea
administrativa a intregii Vri ocupate de Unguri are loc In timpul
dinastiei arpadiene ; In a doua jumatate a secolului al XII-lea
se constata In intreaga Ungarie 72 de comitate. In Ardealul pro-

priu zis au fost In epoca arpadiana apte comitate i anume:

Alba, Clujul, Dobtica, Solnocul din neiuntru, Turda, Tarnava
Huniedoara.

www.dacoromanica.ro

COMITATELE, DISTRICTELE I SCALJNELE DIN ARDEAL

415

In afar de acestea mai erau apoi doua districte: Fit'etra,sul

Chioarul (Kvr) i scaunele saseti i sacuieti. Numarul
scaunelor sacuieti a variat la Inceput; In 1562 el e stabilit la
cinci i anume: Odorheiul (Udvarhely), Trei Scaune, alcatuit dup

cum 11 arata i numele, din reunirea a trei asemenea formatii

(Sepsy, Kzdy i Orba) la care s'a adaugat apoi o a patra: Miclosvar, Ciucul (Csik) cu Giurgeul i Caqinul, Muref-Oforheiut
(Maros-Vasarhely) i Arieful (Aranyos).

Scaunele saseti erau, in 1536, dupa marturia lui Nicolae

Olahul, roman de origine, ajuns arhiepiscop de Strigoniu i cancelar, in numar de apte: &haul (Hermannstadt), Sebeful scisesc
(Mhlbach), Sighifoara (Schassburg),Ore4tia (Broos), Vinul (Winz),
Mediaful (Mediasch) i Biertanul (Birthalm).
La acestea se mai adaogau insa i dou districte , al Bistrifet.
i al Coroanei, adica al Braovului.

In partea de miazanoapte a Ardealului, era comitatul Maramurefului mentionat ca atare In secolul al XIV-lea. Spre apus,
In spre Tisa sau, cum s'a spus mai tarziu, In partile reaplicate*
au fost trei comitate: Solnocul de mijloc, Crasna i Zarandul.
Vecine cu acestea erau comitatele Bihor i Satmar. In sfarit, In
Banat i In partea de miazazi a Tarii Criurilor au fost comitatele
Arad, Cenad, Caraf, Haran, Cuvin i Banatul de Severin.
dincolo de Carpati ca i dincoace, constatm, in decursul
timpului, o suma de modificari In impartirea administrativa a
tarii. Unele comitate sau Beaune au disparut, fiind Inlocuite cu
altele, limitele lor au variat, atributiile conducatorilor s'au
schimbat i ele. Numele au fost date in genere dupa reedintele
respective; uneori linsa i dupa raurile care le strabat.
Maramureful pomenit In documente la sfaritul veacului al
XII-lea (1199), a avut in primele secole ale stapanirii ungureti,.
un regim deosebit, aproape autonom, sub con ducerea voevozilor romani de aici. Abia la inceputul secolului al XIV-lea apar
primii comiti: un Nicolae fiul lui Mauriciu, avand i titlul de
voevod, pe langa acela de comite de Maramure i de Ugocea,
la 1303; apoi un stefan, fiul precedentului Nicolae, la 1326. Numele vine dela apa Maramure, ce se varsa in Iza i pe care documentele veacului al XIV-lea o numesc fluvium Maramorosii ..

Pare sa fie o straveche motenire, daca ne gandim la numele

www.dacoromanica.ro

416

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

Mureplui, dacicul Maria ; altdi 11 deriv dintr'un nume personal

Mara; ar fi deci Mureul Marei .

Comitatul Satmarului cuprinde un tinut vechiu romnesc,

cu cnezi i voevozi. Bale, fiul lui Sas, prin urmare nepotul lui
Drago interneietorul Moldovei, era in 1385 comite de Maramure

i de Satmar. Originea numelui nu e precis stabilit: unii vAd in

el romnescul Satu Mare, altii Indina pentru un nume personal,
{le origine .german: Satmar ; compar cu Dietmar, Reinmar,

Siegmar, etc. Intr'un document din 29 Iunie 1604, dela Radu

erban gsim forma Sacmar (Ha CAKMAMO) ; aceeai form o gsim
i trite() insemnare a fostului vldic Dosofteiu din Ardeal (0. 1630):

in tinutul Sacmarului pn la Dobritin . In locul actualului

judet al Slajului, infiintat abia in 1876, au existat in vechime,
depindu-i suprafata, dou comitate: al Solnocului de mijloc i
al Crasnei. Primul apare pe la Inceputul veacului al XV-lea. Mai
inainte, era un singur comitat, mare, al Solnocului care se intindea dela Tisa Oda' la Dej. De comitatul Solnocului de mijloc
a tinut pn la 1566 cetatea Chioarului (Kvr), ale cArei sate
.eran grupate In voevodate. Constatam 11 atari voevodate, unele
-ca voevodatul lui Dan cuprinzAnd 13 sate, altele, ca acelea ale lui
Damian Hossu sau Toma Hossu, numai 2 sate. Comitatul Crasnei,
mentionat documentar inch' dela inceputul secolului al XIII-lea,
1i trage numele dela rul Crasna, un afluent al Someului, care

inseamn, in limba slavg: frumoasa . Un alt curs de ap cu

-acelai nume gsim In Muntenia (jud. Buzu), un al treilea In
Moldova (judetele Flciu i Vaslui).
Comitatul Dobdca (Dobuca, Doboca) se Intindea pe locul
actualului judet al Someului. In cuprinsul lui era cetatea Ciceiului,

{le care depindeau, la 1553, cincizeci i opt de sate, imprtite,

ca i la cetatea Chioarului, In voevodate. La data artata eran
apte voevozi, ascultand Cu totii de paralabul de Ciceiu, reprezentantul domnului Moldovei. Numele acestui comitat vine dela
cetatea DobAca, constatat documentar la 1219, pe locul satului
de astzi Dobaca.
In partea de nord-est a Ardealului, acolo unde se afla actualul
judet al Nsudului, e amintit, in secolul al XIII-lea, un district
sau o vale a Rodnei (districtus sau vallis rodnensis), numit
mai tarziu i vallis vallachalis . In 1475, ea este alipit de

www.dacoromanica.ro

COMITATELE, DISTRICTELE *I SCAUNELE DIN ARDEAL

417

Bistrita cu conditia, foarte interesanta, ca locuitorii ei sa aibh aceleasi drepturi ca si orasenii din Bistrita; cam in acelasi timp (1474),

districtul Bistritei fusese incorporat, sub raportul administrativ,

Universitdtii Sasilor , adic6 organizatiei nationale care cuprindea pe toti locuitorii de acest neam din Ardeal. AVM, numele Rodnei c't si al Bistritei sunt de origine slav6; cel dint:Ai
inseamn4 metalic ; cel de al doilea (r4111) repede (bystrica
Aka).

Comitatul Clujului s'a format in jurul castrului sau cettii

Cluj, al cgrei nume e scris in documente la inceput cu s, nu cu j.
Prima mentiune dateaz6 din 1173: clusiensis ; in 1183 gsim
culusiensis , in 1201 de Culus , iar in veacul al XIII-lea, intre
1.213-1291 castrum Clus . In acest veac, si anume in anii
1263-1272, sunt adusi in Cluj colonisti germani ; in 1316 urmeaza

altii, toti avnd privilegii. Numele comitatului se crede a fi de

origine slavo-romng, dela numele de persoan6 Cluf, un ipocoristic, adic6 o prescurtare familiar, a lui Nicolae: compar6 cu
Clofanii din Mehedinti. In secolul al XV-lea constat6m in comitatul Clujului cinci certi si 285 de sate; era deci bine populat.
Comitatul Bihorului ocupa in veacul al XV-lea o suprafatd
considerabil: el cuprindea si orasul Debretin, iar spre miaz6zi
se intindea Odd la Huedin. Avea, In vremea aceea, 10 ceati, 14
orase si tArguri si 518 sate ; era, prin urmare, foarte populat. RomAnii isi aveau si aici voevozii lor, unul Neagul ( Neagul woy-

woda ) e constatat in 1326; un altul Ivan, cu fratii sdi Bog si

Bale, e pomenit ca voevod de Beius ( Ivan, woyvoda de Bulenus ) in 1363. Numele Bihorului este romno-slav, anterior venirii Ungurilor. Tot anterior Ungurilor este si numele comitatului
Turda; dup6 unii cercetltori, am fi in fata unei vechi mosteniri
dace sau latine (turu + dava, adic6 locul zimbrului sau turris +

dava deci Turnul, orasul Turnului); altii il deriv6 din slavA, si

anume din ildscina tvArd (TpAlt) insemnand tare, puternic,
din care s'a f5.cut apoi tvardina (Ttnomma) infriturg. Castrul
Turda, dela care si-a luat numele comitatul, este foarte vechiu:
11 g6sim pomenit la 1075; comitatul 1118110 apare in 1282. Judetul Muref a fkut parte in vechime din tinutul secuiesc si purta

in consecint6 numele de scaun . Ca atare apare el in documente, incepAnd din anul 1409; mai inainte, tinea de scaunul
27

www.dacoromanica.ro

418

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

Ciucului. Numele este dacicul Maris (la Strabo Mc'eptcroq, la Constantin Porfirogenetul, in veacul al X-lea, Mop-11(34 ugor modifloat prin conviquirea cu Slavii. Un alt scaun a fost Odor-

heiul, constatat documentar in 1301, cand apare intr'un act regal

villa nostra olachilas in medio Siculorum nostrorum de Udvarhely adica satul nostru romanesc in mijlocul Secuilor nogtri
dela Odorhei . Din traducere se vede gi originea numelui acestui
scaun: este ungurescul Udvarhely. Pe locul unde se an' astazi.
judetul Ciucului erau in vechime trei scaune deosebite secuiegti: scaunul Ciucului, scaunul Giurgeului (Giurgiului), constatate amandou documentar in 1406 gi scaunul Caginului care
apare ceva mai tarziu, in 1462. Pe urma, Cate i trele s'au unit
formand o singura unitate administrativa.
Acceagi a fost situatia judetului Trei-Scaune. i el s'a format,
cum arata numele, din reunirea a trei scaune: Sepsy, constatat
documentar pe la mijlocul veacului al XIV-lea, Orba i Kzdy,
la sfargitul lui. i aici gasim populatie romaneasca, Inca din cele
mai vechi timpuri, cu cnezi i villae olahalae . Judetul Brafovului e numit in secolul al XIV-Iea i comitat si scaun gi district.
In 1422, el intra in Universitatea Sagilor, unde constitue ca
Bistrita, un district , spre deosebire de celelalte gapte unitti administrative numite scaune . Bragov, ca i Ragnov,
aunt vechi nume romano-slave, anterioare venirii Ungurilor.
Forma Bragau este mai noua, alcatuita, cum arata sufixul -au,
dupa cea ungureasca (Brass6). Judetul mai inainte districtul
Fiigaraf
luat numele dela localitatea Fagarag, pomenit

documentar pentru intaia data in 1291 sub forma: Fogros

Gasim, dui:4 aceea, formele Ffogaras in 1369 gi Fugaras in

1372. Numirea aceasta mai apare gi in alte prti ale pamantului

romanesc, in Botogani, data unei paduri, in Vaslui, unui deal,
In Mehedinti unui parau, i, in afara hotarelor, in Bereg. Ar putea

fi un cuvant romanesc, format din fagar (dela fag; compara cu

tufar, frunzar) i sufixul -ag. Tara Fagaragului a fost multa

Treme in stapanirea domnilor munteni, in veacul al XIV-lea

gi al XV-lea. i mai tarziu, in secolele XVII gi XVIII, domnii
boierii din Tara Romaneasca au avut mogii in acest tinut.
In locul celor dou judete rarnava-Mare i Tarnava-Mic a
fost in vechime unul singur, al Tdrnavei, numit in unguregte
www.dacoromanica.ro

COMITATELE, DISTRICTELE $1 SCAUNELE DIN ARDEAL

419

prin traducere115. Numele este de origine slav: tarn (Tpiark)

lnseamn in vechea slav spin ; Tarnava e prin urmare apa
care curge printr'un tinut cu spini. Kiikiill in ungurete e tocmai
traducerea cuvntului slay tarn. Dela ap si-a luat numele castrul

sau cetatea pomenit documentar pentru intia dat In 1197

castrum Cuculiense ), iar dela aceasta comitatul (1217). In
acest comitat al Trnavei a fost Cetatea de Balt, dat impreun
ell 8 sate, lui stefan cel Mare de regele Mateias.
numele orasului si apoi, dela acesta, al comitatului Alba

este tot o traducere. In epoca romano-slav a existat cetatea

BAlgrad, pomenit, chiar i sub Unguri, cu numele ei vechiu:
Bellegrata . Cancelaria latin a cuceritorilor a tradus pe B61grad, care inseamnd in limba slav: Cetatea Alba' prin Alba

gsim aceast numire intr'un document din 1206 si mai trziu,

au adaus i numele legendarului Gyula (Iuliu) care ar fi stpanit
odinioar aci, pe vremea lui stefan cel Milt. Asa s'a ajuns la
forma Alba-Julia, care apare in acte incepand dela 1366. In
ungureste i s'a spus Fejrvr sau Fehrvr, iar in nemteste Weissenburg. Inainte de colonizarea Sasilor, comitatul Albei a ocupat
o suprafat considerabil, mult mai mare decat aceea a judetului cu acelasi nume de astzi. Comitatul Huniedoaret men-

'tionat pentru prima oar in 1276 i-a luat numele dela cetatea Hunyad, pe ungureste Hunyadvar , c.are apare sub
forma Hunod in 1276 si Huniad in 1278. In veacul al
XIV-lea, Tara Hategului forma un district (districtus Haczag)

deosebit de comitatul Huniedoarei; si mai inainte, ea avusese

o situatie aparte: stim c in 1247, diploma Joanitilor o arat ca
fcand parte din cnezatul voevodului Litovoi, tinand deci de
Oltenia. In veacul al XIV-lea, comitatul Huniedoarei se constatd
a fi foarte bine populat: el avea sapte cetti intre care Hat,egul,
Hunedoara si Geoagiul, 12 orase si trguri si 481 de sate.

comitatul Aradului si-a luat numele tot dela o cetate si

anume dela cetatea Orod , pomenit documentar in 1132. Mai

trziu, dar tot in secolul al XII-lea, gsim si forma Arad :

poate s fie un nume de persoan. In secolul al XV-lea, comitatul
Aradului se intindea si pe malul stng al Muresului, cuprinzand
partea de nord a actualului judet Severin si o bucat din TimisTorontal. Era bine populat: se amintesc, in acelasi seco!, trei sute
27*

www.dacoromanica.ro

426

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

optzeci i cinci de localiati. Spre vest, se mrginea cu comitatul

Cenad ului, care trecea si el la sud de Mures, ingloband o parte din

judetul numit mai tArziu Torontal si al cgrui nume vine, ca

in cazul Huniedoarei i Aradului, tot dela o cetate sau un castru,
acela al Cenadului. i forma numelor e asemAn6toare: Huniad, Arad,

Cenad, avand toate sufixul topic unguresc -ad, -od, (Hunod, ()rod).

Spre miazAnoapte, comitatul Aradului se Invecina cu acela

al Zarandului, al carui nume pare a fi iranian, poate sarmatic.
InteadevAr, in limba osset, din Caucaz, limbd iranian, cuvantul
zaranya inseamn6: aur. S'ar potrivi deci, dac6 tinem seams&
de minele de aur din aceast regiune; certitudine ing nu exist.

Comitatul Zarandului, pur romnesc, si care avea In secolul al

XV-lea o suprafag considerabil, a fost micsorat treptat i In
cele din urrn4 desfiintat, prin legea administrativd ungureasa
din 1876.
Tree And In Banat, constatAm c acest nume s'a dat mai intAi
psrldi din spre rAgrit a lui, care a format Banatul Severinului ,
cel dint/Ai ban cunoscut fiind Luca, In 1233. Aceast formatie se
intindea la Inceput si pe versantul de est al Carpatilor, in Oltenia,
si a prilejuit o serie de conflicte intre regii unguri i domnii mun-

teni, cari ocupaser partea rAgritean6 a lui, inclusiv resedinta,

Severinul. In 1524, aceast resedint intr in stkAnirea Turcilor ;

aeeeasi soart o va avea, curAnd dup aceea, aproape intreg

Banatul. Numele de Severin vine nu dela impAratul Sever cura
s'a crezut mai inainte ci, asa cum au artat cercetdrile noi, dela
cuvantul slay sdveril (rkseini) care inseamnA dela miazdnoapte

A fost prin urmare un nume dat de Slavii dela sudul

Spre apus de Banatul Severinului, a existat in secolul al XV-lea,
un comitat al Caraplui, de o parte si de alta a rAului Caras. A

fost desfiintat prin cucerirea turceasa Numele pare a fi slay;

altii inclind mai de graba pentru o origine turca veche; certitudine, nici in cazul acesta, nu putem avea. Vecin cu comitatul
Carasului era acela al Timifului, care apare pentru prima oar
in documente in anul 1212; numele vine de la raul Timis iar numele acestuia este se pare, strdvechiu. La Herodot gdsim forma
Tforpttreg, la Ptolomeu T3axo i localitatea Tpt.cncov, la PrisG
din Panion, care a cAltorit la curtea lui Atila, In secolul al V-lea,
Typ-haccq. Jordanes ne d forma Tibisia, iar in inscriptii gAsiin
www.dacoromanica.ro

PARCALABII *I COMITII

421

Tibissus. Identic cu cel de azi, apare numele in opera lui Constantin Porfirogenetul, din secolul al X-lea: Ty.lio-Lq si Tttdicr/g.
Se poate deci admite o mostenire din epoca dacica; se mai poate
face insA si o alt ipoteza si anume o mostenire dela Slavi (Timi5).
AdAogAm cA acest nume topic se mai intAlneste si in alte parli
ale pAmantului romanesc: in judetul Brasov, valea Timisului; In

judetul Bacu, plaiul Timisului; apoi In formele derivate Timisesti, in judqele Neamt si Suceava. In once caz, numele nu
deriv din ungarul Temes, care e ulterior. Spre apus de comitatul

Caras si lang4 acela al Timisului, a existat, panA in secolul al

XVI-lea, comitatul Cuvinului sau Keve. Numele vine dela cetatea
Keve, care a fost ocupat si distrusA de Turci la 1551, iar numele
cetAtii e unguresc. Kve sau Kiive in vechea maghiar inseamnA
pietros, stancos; din aceastd rAciAcinA derivA si numirile topice

romanesti: Chiojd si Cuejd. Dup retragerea Turcilor, la inceputul veacului al XVIII-lea, comitatul n'a mai fost infiintat.
Comitatul Torontal apare ceva mai tarziu, pe la inceputul
veacului al XIV-lea, si a fost, pan la cucerirea turceasc, cel
mai mic comitat din Banat. Numele pare a fi unguresc.
Rezumand constatarile fAcute asupra vechilor judete din
Ardeal, observAm ca." dacA multe din ele si-au luat numele dela
cetAtile in jurul cArora s'au desvoltat, altele s'au numit dupb."
cursurile de apA care le strAbAteau. 0 sum dintre vechile
numiri romano-slave sau chiar anterioare acestora au fost
pAstrate (Maramures, Bistrita, Crasna, Timis, Brasov) sau traduse
In limba cuceritorilor (TArnaya, Alba). Ele constitue 'Inca un

argument pentru continuitatea noastr in Ardeal, aratand lipsa

de temeiu a teoriei potrivit cAreia am fi venit in aceast tail
abia la sfarsitul secolului al XII-lea si Inceputul celui de
al XI I I-lea.
McMobil i comitii. In fruntea judetelor, tinuturilor sau comitatelor, au fost pdrceilabii in Tara RomaneascA si in Moldova si
comi(ii in Ardeal. Cuvantul parcAlab este de origine ungureascA:

el vine din porkolb care, la randul lui, este o diformare a gerrnanului Burggraf. In unele judete de margine ale Moldovei si
anume in Putna, Tecuci, Hotin, Neamt, CernAuti, Soroca, parcAlabii s'au mai numit i starofti, dup modelul dregAtorilor asemAntori din Polonia. In actele latinesti, parcAlabilor li se spune
www.dacoromanica.ro

422

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

castellani iar starotilor capitanei ; In Ardeal, ei poart

titlul de comites
incepnd din domnia lui Stefan cel Mare, i anume, dup
cAt se pare, din 1.479, prcAlabul de Suceava poart numele de

Portar de Suceava; el are grij de ap'rarea capitalei i a curtii

1542 lnainte, acestui parclab i se adaog i titlul
de Hatman, imprumutat dela Poloni care, la rndul lor, il luaseed' dela Germani (Hauptmann). Hatmanul avea comanda asupra intregei armate moldoveneti.
Prima mentiune despre parclabi in Tara Romaneasc5 este In
domneti. Dela

privilegiul comercial acordat Braovenilor in 1368 de ctre Vlaicu.

Dup ce stabilete vmile pe care acetia vor avea s le plteasc,

domnul se adreseaz tuturor credincioilor notri, mari dreglori, parchlabi ( castellanis ), judeattori, vamei, slugi domneti... , poruncindu-le s nu le ja mai mult, nici s nu-i impiedice in exercitarea comertului lor. Termenul latin castellani
inseamnd parcAlabi . Un an dup aceea, cu prilejul rzboiului
dintre Vlaicu i Ludovic, regele Ungariei, aflm din cronica lui
loan de Kiikiill c una din armatele muntene era sub comanda
comitelui Dragomir Valahul, castelanul de Dambovita ( comes
Dragmer Olachus, castellanus... de Domloyka ).
In Moldova prima mentiune se gsete in actul din 1387 al
boierilor lui Petru al Muatei care adeveresc c domnul a prestat
omagiu regelui Vladislav Iagello dup sfatul i vointa lor. Cel
dintai dintre aceti boieri cari sunt numiti i consilieri supremi ,
este Dzula capitaneus adicd starostele. In Ardeal, primul
conducAtor de.comitat apare la Cluj, in 1173: e Toma castelanul.

Aceasta nu inseamn c'd dregtorii insrcinati, In ate i trele

cu carmuirea judetelor, n'au existat i mai inainte. Intocmai ca i unii dintre dregtorii dela curte, i aceti dregtori
teritoriali au trebuit s existe dela constituirea statului. Aa dar
Basarab Intemeietorul in Tara Romneasc, Bogdan, dac4 nu
chiar Drago In Moldova, i primul rege arpadian care a stpAnit

Ardealul au trebuit s aib un numr de parclabi i castelani.

Din punct de vedere ierarhic i. al insemnttii in stat, in
frunte vin prclabii moldoveni; acetia aunt citati In mod regulat ca martori In hrisoavele domneti i anume Inaintea celor
mai multi dintre dregtorii curtii. Pe vremea lui Stefan cel Mare,
www.dacoromanica.ro

PARCALABII SI COMITII

423

cand normele de cancelarie sunt pe deplin fixate, ordinea inirarii parcalabilor este aceasta: In frunte yin parcalabii sau starotii de Hotin; dup ei urmeaza aceia de Cetatea Alba i cei
de Chilia, apoi parclabul de Neamt, parclabul de Orhei i cel de

Roman. Portarul de Suceava apare rareori in lista de martori;

parclabul de Craciuna nu este citat niciodata. Spre sfaritul
domniei lui *tefan, parclabul de Orhei nu mai este citat, iar
ce! de Roman vine indata dup cel de Neamt Se vede, prin
mare, cd nu toti parcalabii moldoveni apar in lista de martori,
ci numai aceia din tinuturile unde erau cetati insemnate, cari
aveau, deci, i importanta militara. O alta particularitate este
faptul c In aceste tinuturi cu cetati insemnate sau dela margine
gasim cate doi parcalabi: astfel la Hotin, Cetatea Alba, Chilia,
Neamt, Orhei. Dedublarea se poate explica sau prin impartirea
atributiilor unul dintre parcalabi avand pe cele militare, iar
al doilea pe cele administrative i judecatoreti sau prin rotatie,
functionand pe rand in intervale de timp egale. i in Tara Ro-

maneasca, In unele cetati, erau tot ate doi parclabi: cand

tefan cel Mare cucerete, In 1474, cetatea Teleajen, letopisetul

zis dela Bistrita ne spune ca au fost taiate capetele parclabilor , iar femeile lor robite.

i la Darstor, sub Mircea, erau doi

parcalabi, numii, cu un termen grecesc, kef aliia (pe romanete

inseamna: capetenii). Domnul li se adreseaza la plural: o capeteniilor din Darstor (KE4SttaftVi ApiimocKeie). Dincoace de Milcov,

parcalabii n'au insa insemnatatea pe care o constatam in Moldova; ei nu sunt trecuti in lista de martori dela sfaqitul documentelor domneti decit in mod incidental .7i atunci exista motive
speciale. Acesta e, de pilda, cazul lui Gherghina, parclabul ceValli dela Poienari, care apare in tratatul lui Radu cel Mare cu
Ungurii, din 1507, ca primul dintre martori: era ruda cu domnul,
unchiul acestuia dup mama. Nici in Ardeal, comitii nu sunt trecuti in lista de martori a documentelor regale.
Parcalabii aveau atributii administrative, judecatoreti i militare. Ei reprezentau pe domn In teritoriul supus autoritatii lor
.1 erau, de fapt, in aceste teritorii, nite mici domni. Aveau sub
ordinele lor mai multi subalterni: documentul moldovenesc din
13 Martie 1.466, amintete pe globnicii starotilor din tinutul
Neamt, adica pe cei cari incasau amenzile sau gloabele. Tot de

www.dacoromanica.ro

424

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

ei credem c depindeau i pererubtii, dreg5torii mici care scorneau sau manau oamenii din sate la lucrul domnesc. De ase-

menea slugi/e noastre pererubtii spune stefan In documentul

din 30 August 1479 s nu mie pe oamenii din Cotmani nici
la cetate, nici la mori, nici la curtile noastre, ou alti trani la
un loo . Vor mai fi fost si alti subalterni ; asupra lor n'avem ins
informatiuni precise. In Ardeal, comitele era ajutat, in primele
timpuri, de un judeator al cetei(ii >> (comes curialis castri) care

imprtea dreptatea si de un di pitan (maior sau dux exercitus,

ungureste hadnagy) care avea atributiuni militare. Mai trziu,
spre sfrsitul epocei arpadiene, In locul acestor doi dregtori
constatm unul singur, vicecomitele (vicecomes, ungureste viczispan). Pe toti acesti subalterni ii numea comitele. Tot de el depindeau i vamefii (tributarii), birarii (exactores), cei ce schimbau
banii (numularii) pristalzii corespunzand armasilor i vorniceilor

nostri, precum si alti slujbasi mrunti.

Veniturile pArcdlabilor constau din gloabele sau amenzile pe
care aveau dreptul s le pronunte, din darurile subalternilor,
la numirea In slujbd cat si in cursul anului, i, probabil, dintr'o

cot a veniturilor care se strngeau pentru domn din tinutul

respectiv. Documentele nu ne dau relatii In privinta aceasta;
stim ins a In Ardeal comitele beneficia de o treirne din toate
veniturile ce se cuveneau regelui in cuprinsul comitatului su.
Subimprtiri administrative ale judetelor nu se constat
pan* la 1500, nici in Tara Romneasck nici in Moldova. Ocoalele,

despre care s'a crezut c' ar reprezenta asemenea subdiviziuni

in Moldova, apartineau, In realitate, targurilor sau oraselor. Cuvntul plasei a existat, e adevdrat, In Tara Romaneasc; el e intrebuintat Ins, In actele veacului al XVII-lea, cu intelesul de parte

care se cuvenea unuia sau mai multor proprietari intr'o mosie.

Astfel, de pild, In 1623, se pomeneste o mosie care cuprindea
trei
plasa popii lui Sahat , plasa Firasc* i plasa lui
Staico . La 1.652 sunt amintiti niste rumni pe care i-a apucat
legnura lui Mihai Vod In satul TAmburesti in plasa sfintei rran6stiri Plumbuita. lar In 1692, mai multi proprietari d'ruiesc
partea lor de mosie din Piatra, din plasa lui Mihai Vod. . .
Abia in secolul al XVIII-lea apar sublmprtirile administrative
ale judetelor.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

425-

BIBLIO GRAFIE
dndete, tinuturi, comitate, districte: 1. GHENADIE ENACEANU, Din
istoria bisericeascd a Roma' nilor. Mesterul Manole i Petru Movild , Bucure0.i,
1884, p. 352 + III.; 2. AL. STEFULESCU, Gorjul istoric fi pitoresc, TArguJiului, 1904, LXIX + 423 p. in 80; 3. G. WEIGAND, Ursprung der
siidkarpatischen Flussnamen in Rumiinien, in XXVIXXIX Jahresb.

Leipzig, 1921, p. 70-103; 4. ECATERINA ZAHARESCU, Vechiul judei al

Saacului En lumina istoricei si antropogeograficei , in Bul. Soc. Geogr., t.,
XLI (1922), p. 147-173; 5. N. GR. DINCULESCU, Vechi Empeiriiri administra-

tive, in Arh. Olt., II (1923), p. 165-179; 6. IORGU IORDAN, Rumeinische

Toponomastik, I-III, Bonn si Leipzig, 1924-1926, III + 298 p. in 8; 7. D.
NICHITA, Contrufii asupra pdrceildbiei En Moldova pdnei la sfdrsitul secolului al

XVI-lea, in Arhiva, XXXII (1925), p. 90-98 si 245-254; 8. D. NICHITA, Prclbia Moldova pdnd In veacul al XVII-lea, In Anuarul Liceului si .,Scoalelor
ComerLale. M. Kogeilniceanu, pe anii 1922-1932, Iasi, p. 53-75; 9. N. DRAGAN,
Toponimiesi istorie, Cluj, 1928, 178 p. in 8; 10. G. WEIGAND, Die Namen der
rumdnischen Judele im Altreich, In Balkan-Archiv, IV (1928), p. 168-177;
G. WEIGAND, Bukarest, Satmar, In Balkan-Archiv, IV (1928, p. 478-180);
AL. PHILIPPIDE, Originea Romdnilor, vol. II, Iasi, 1928, 829 p. in 81
V. MERUTIU, Judeiele din Ardeal f i din Maramures /And In Banat, Cluj
1929, 239 p. in 4; 14. V. LUNGU, Tinuturile moldovenesti pdnd la 1611, in
Cercet. Ise., IV (1928), partea a II-a, p. 97-109; 15. AL. ARBORE, Toponimie
putneand , in Milcovia, I (1930), p. 5-39; 16. ST. EGYED, Das ungarische
Komitat, In Ung. Jahrb., X (1930), p. 365-376; 17. N. DRAGANU, Romeinii In
veacurile IX-XIV pe baza toponimiei si a onomasticei, Bucuresti, 1933, 684, p. in
80; 18. I. DONAT, Judelul de Baltd f i Banatul Severinului, in Arh. Olt., XIII
(1934), p. 12-17; 19. CONSTANTIN C. GIURESCU, Vechimea satelor Star-Chiojd

si Chiojdul-mic din fostul judet al Sdcuenilor, in Reo. Ist. Rom., IV (1934), p.

283-285; 20. C. DUMITRIU, Doi dregeitori moldoveni: I. Portarul de Suceava. II.
Hatmanuli Pdrcellabul de Suceava, Bucuresti, 1935, 136 p. in 80; 21. VICTOR
ANDREI,Evo/utict teritorialti a vechiului tinut Neamf, Piatra-Neamt, 1936, 21 p. in
8; (Extras din Anuarul liceului de bei iefi din Piatra-Neang pe anul 1934-1935);
22. CONSTANTIN C. GIURESCU, Judete dispdrute din Tara Romtineascd, Bucuresti,

1937, 8 p. in 80; (Extras din Omagiu Profesorului D. Gusti); 23. AUREL SAVA,
Documente privitoare la tdrgul gi tinutul Ldpusnei, Bucuresti, 1927, 322 p. in 80;
24. CONST. C. GIURESCU, Din trecutul jucleiului Putna, Focsani, 1937, 26 p. in 80
(Extras din Tradiiiei actual itate ronuEneascd, vol. III); 25. CONST. C. GIURESCU,
Oltenii si Basarabia. Colonial ri muntene En sudul Moldovei In veazurile XIV

fi XV, Bucuresti, 1941, 10 p. in 8 (Extras din Reo. 1st. Rom., X) ; 26. GH.
NASTASE, Tinutul Sorocii, in Viata Basarabiei, XI (1941), p. 194-203; 27.
ZENOVIE PACLI$ANU, Despre districtele romdnesti din Transilvania, comunicare

oran. la Ins titutul de IstorieNationald din Bucurestio, in ziva de 1 Aprilie 1943.

V. si p. 335, nr. 3; p. 335, nr. 4; p. 376, nr. 7; p. 467, nr. 5; p. 467,

nr. 17 si 21; p. 539, nr. 21.
SFAR*ITUL FIRTH INTAI

www.dacoromanica.ro