Iancu Flondor

:biografie si rolul sau

in istorie

Iancu Flondor a fost descendentul unei vechi familii boiereti, care a avut
dregtorii i care a avut moii in ara de Sus a Moldovei. El s-a nscut la 16 august 1865
la Storojine, n familia boierului Gheorghe cavaler de Flondor (1828, Storojine
1.06.1892, Storojine). Mama sa, Isabella von Dobrowolski-Buchenthal, provenea din
Rogojeti dar nu sunt surse in care afirma data nasterii a acesteia dar stim cand a decedat
02.1890, Storojine.1 Gheorghe a fost fiul lui Nicolai cavaler de Flondor, nscut n Milie
(1795-1864) i cstorit in Storojine cu Ecaterina von Crste, fiica a lui Teodor cavaler de
Crste i a Smarandei (nscut von Ralli). Strbunicul lui Iancu, Constantin cavaler de
Flondor (? -7.01.1815), cstorit cu Parascheva von Calmuchi, a fost fiul lui Ioan
Flondor, vornic de Cmpulung Rusesc, i a Nastasiei Arap (fiica trarului Gheorghe
Arap i a sotiei acestuia, Alexandra, nscut Buhu, nepoat a postelnicului Dumitru
Buhu, strnepoat a hatmanului Alexandru Buhu i strstrnepoat a marelui vistiernic
Dumitru Buhu). Strstrbunicul su, erban Flondor, mare medelnicer (proprietar al
satului Vcui),a fost cstorit cu fiica serdarului Vasile Bainschi, a crui soie a fost
1 Purici Stefan, Iancu Flondor : (1865-1924) : O viaa n slujba dreptii,Suceava

,Fundatia Nationala a Bucovinei,2004,p.259

strnepoat a hatmanului Ore. Tatl lui erban, marele arma Toader Flondor Albota (? 1768) a fost cstorit cu Mariua Gherman, fiica marelui vornic Grigore Gherman i a
sotiei sale, Kelsina (nscut Tutul, nepoat a marelui logoft Solomon Barlaveanul).
2

Iancu Flondor era inrudit, prin matusa sa,sora tatlui , Eufrosina (30.03.1826-

16.01.1899), cu Gheorghe baron de Hurmuzaki (cstoria avand loc la 30 iulie 1844, la

Storojine), prin bunica sa, Ecaterina, cu boierii Crste, iar prin fraii i surorile bunicului
su, cu familiile nobililor bucovineni Tutul i Grigorcea. O vasta cercetare despre
genealogia familiei Flondor a fost elaborata de Sever Zotta, director al Arhivelor Statului
din Iasi si a fost publicata in anul 1933, In Arhivele Statului, Bucuresti, fond Iancu
Flondor se gasesc diploma de absolvire a Universitatii din Cernauti si cea de doctor in
Drept a celei din Viena, brevetul de locotenent de rezerva al armatei austriece (1887),
brevetul Crucea comemorativa a razboiului din 1916-1918, brevetul Coroana Romaniei
cu Marea cruce, acordat de regele Ferdinand I (1918) etc. Lupta pentru drepturile
romnilor i aprarea adevrului, dreptii i demnitii au fost trsturi ce a particularizat
familia Flondor nc cu mult timp inainte de naterea lui Iancu. Tatl su, Gheorghe
cavaler de Flondor, membru al factiunii federaliste (autonomiste), a mers pe aceea i linie,
remarcandu-se prin interveniile sale n Dieta Bucovinei n emanciparea limbii romne,
prin refuzul de a participa la serbrile organizate cu prilejul inaugurrii Universit ii
germane din Cernui, prin faptele sale semnificative sale la colecta destinat sus inerii
rzboiului de independen a Romaniei, prin implicarea activ in realizarea programului
Societii politice Concordia etc. In familia lui Gheorghe i a Isabellei Flondor, Iancu a
fost al doilea nscut, avnd doi frai: Tudor (22.07.1862- 23.06.1908) i Nicu
(15.06.1872 - 1940 ?).
Dupa absolvirea studiilor la Liceul German din Cernauti ( Ober-Gym nasiums in
Czernowitz) cu diploma de bacalaureat (in 1884), a studiat la Facultatea de Drept a
Universitatii din Viena. A obtinut titlul stiintific de Doctor in Drept la Universitatea din
2 Ioana Andreea Panzar si Mihai Panzaru, Originea Familiei Flondor , Editura

Flondor,Radauti-Bucovina ,2007 p.23-25

Viena , sub denumirea de Flondor Johann, Ritter von, din Storojinet. n viaa politic a
Bucovinei ,Iancu Flondor s-a implicat de la sfritul anilor 1880 , fcnd parte din
gruparea politic a tinerilor romni, alturi de George Popovici, Grigore Filimon, Florea
Lupu, Constantin Morariu, etc.Au fost respinsi n rndul elitei politice romneti, n timpul
conflictului romnilor cu guvernatorul Pace din anii 1891-1892, tinerii au fost cooptai n
comitetul electoral de ctre vechii lideri politici care se vzuser ameninati cu pierderea
poziiilor cele ocupau n Dieta Bucovinei. Colaborarea s-a concretizat in organizarea
unei mari adunri politice a romnilor n Cernui, la 7 martie 1892, ce a decis coagularea
tuturor fortelor politice romaneti ntr-un partid naional compact, fiind reprezentat prin
societatea politic Concordia. 3
Istoricii consider aceast dat ca fiind drept momentul crerii Partidului Na ional Romn
din Bucovina . Chiar daca, datorita implicarii active a tinerilor politicieni in campania
electorala, romanii si-au atins obiectivele, incredintarea mandatelor aproape exclusiv
reprezentantilor vechilor lideri politici a condus la perpetuarea atitudinii moderate in
randul clasei politice conducatoare romanesti. Din acest motiv, Iancu si ceilalati
colaboratori ai sai au inceput sa-i acuze pe membrii Dietei si ai Comitetului tarii de
faptul ca nu foloseau limba romana aceste foruri, preferand limba germana, si nu serveau
romanismul in masura dictata de epoca respectiva.
In vara anului 1898 conducerea Partidului National Roman a adoptat sapte
rezolutii cu privire la noua organizatie a partidului pe principiul teritorialitatii si al
antrenarii la viata politica a unor categorii cat mai vaste de cetateni 4. Avand scopul de a
scoate de sub tutela guvernului activitatea politico-naionala a romanilor, a fost propusa
revigorarea societaii politice Concordia si crearea unor noi societai politice in
Bucovinei. Retragerea lui Victor, cavaler de Starcea din plan politic, in fruntea Partidului
3 Vlad Gafita ,Miscarea Nationala a Romanilor din Bucobina ,Ed.Junimea ,Iasi ,2008

p.29
4 Vlad Gafita ,op cit. p.87-89

National Roman a fost ales, in august 1898, Ioan Lupul, iar liderii tinerilor, Iancu Flondor
si Modest Grigorcea au fost alesi ca vicepresedinti. Astfel, tanarul Flondor a intrat in
elita scenei politice din Bucovina, asumandu-si de acum inainte responsabilitatea
promovarii intereselor provinciei si transformarea romanului din supus al ordinii
austriaece intr-un cetatean interesat de idorintele si obiectivele natiunii, intr-un pion activ
al societatii bucovinene . In toamna anului 1898 Iancu Flondor a fost ales in Dieta
Bucovinei, cu unanimitate de voturi, din partea Colegiului II al marilor proprietari (ca si
George Vasilco, Nicolae Mustata si Iancu Volcinschi) in cadrul acestui for reprezentativ
Flondor a fost ales drept vicepresedinte al Clubului Roman, grupare politica din care
faceau parte 13 din cei 31 de deputati. In discursul sau din cadrul sedintei de inaugurare a
sesiunii din Dieta Bucovinei, la 28 decembrie 1898, Iancu Flondor si-a asumat in mod
public obligatia de promovare a dreptului autohtonilor la utilizarea limbii romane: Voi
lucra totdeauna intr-acolo ca limba noastra sa domineze nu numai in camera, ci sa fie
intrebuintata si in actele oficiului.5 In urma manevrelor autoritatilor austriece, in martie
1900, o parte din membrii partidului pactizeaza cu oficialitatile bucovinene, motiv pentru
care Flondor isi da demisia din partid in acelasi an. Impreuna cu Gheorghe Popovici si
Ioan Turcan, creaza Partidul National Poporal, avand ca si organ de presa Desteptarea
(creat in 1893). Presedinte al noului partid a fost numit George Popovici, iar Iancu
Flondor a fost ales presedinte al Comitetului Central al partidului, devenind spresedinte
al formatiunii dupa plecarea lui George Popovici in Romania, in anul 1901.
In ianuarie 1902, PNR se distanteaza in mod lent de politica guvernatorului Friedrich
von Bourguignon Freiherr von Baumberg (1897-1903) si astfel, in iunie 1902, are loc
intelegerea si unificarea celor doua partide sub denumirea de Partidul National Roman,
ce a avea sa fie condusa de Iancu Flondor6

5 Ibidem ,p96-98
6 Purici Stefan, op.cit.262-263

Neintelegerile politice din cadrul Bucovinei intre conservatori, nationali si democrati au

atins un punct sensibil in echilibrul politicii din provincie . La mijlocul lunii iunie 1904,
Iancu Flondor s-a vazut constrans sa-si prezinte demisia: Divergentele vederilor politice
care s-au furisat in randurile Partidului Poporal Naional si apatia membrilor partidului in
campania electorala actuala, fata cu pericolul ce ne ameninta din partea agentilor
internaionali (Freisinnige Vereinigung*) ma silesc sa renunt la conducerea partidului si sa
ma retrag din el.7 Iesind din viata politica, boierul de la Storojinet a refuzat sa participe
si la manifestarile de la Putna, din 2 iulie 1904, cu prilejul implinirii a 400 de ani de la
moartea marelui voievod Stefan cel Mare. Gestul sau a avut o anumita motivatie: Iancu
Flondor nu putea sa accepte compromisul cu cei care il atacau din toate partile in romanii
din Bucovina. Fortele politice, regrupate din nou in 1908 in cadrul Partidului Crestin
Social Roman din Bucovina, se orienteaza tot la Iancu Flondor, acesta fiind numit ca
presedinte in lipsa la 19 octombrie 1908. Ca urmare a acordului intre democratii lui
Aurel Onciul si nationali, in ianuarie 1909, PCSR din Bucovina si-a schimbat denumirea
in Partidul Roman, pastrandu-si statutul si organizarea, iar conducerea partidului a
devenit comitet national.8
La 7 februarie 1909, Iancu Flondor intra din nou in viata politica ca sef al Partidului
Roman, avandu-i ca vicepresedinti pe Aurel Onciul, Zaharie Percec si Mihai Boca. Noua
conducere a reluat programul sau de la sfarsitul secolului al XIX-lea, urmarind antrenarea
taranimii romane din Bucovina in lupta politica. In aprilie 1909 Iancu Flondor a pornit in
fruntea a 600 tarani din satele Mahala, Ostrita si Buda, pentru a cere baronului RegnerBleyleben, guvernatorul Bucovinei, anulare a contractului de arenda incheiat de Fondul
Religionar Ortodox cu Stammler, pent ru mosiile din Mahala.9

7 Ibidem ,p 264
8 Marian Olaru,Iancu Flondor si misacarea nationala a romanilor din Bucovina (sfarsitul

secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea ) Ed.Academiei Romane , RadautiBucovina ,1998,p348-349

Cu toate acestea, in preajma campaniei electorale pentru Parlament si pentru Dieta

Bucovinei din 1911, cele trei grupari ale Partidului au intrat in disputa pen tru distribuirea
mandatelor. Din cauza divergentelor interne aparute, Iancu Flon dor a demisionat din nou,
in noiembrie 1910, refuza sa mai revina in fruntea p rtidului, in pofida rugamintilor
membrilor de frunte ai partidului. El s-a retras din nou la Storojinet, multumindu-se, in
toata aceasta perioada, cu postura d e sfatuitor al oamenilor politici romani din Bucovina
si sprijinitor al mitropol itului Vladimir de Repta, in chestiunile privitoare la pastrarea
caracterului romanesc al Mitropoliei Bucovinei. 10Odata cu izbucnirea primului razboi
mondial si desi era amenintat cu eventuale r epresalii din partea autoritatilor austriece,
Flondor a refuzat sa se refugieze in Romania afirmand ca: Mai am si raspunsuri nu
numai fata de mine si de familia mea. Eu stau in vazul tuturor. Ceea ce fac are
repercusiuni in multe directii. De aceea nu pot face ce mi-ar placea sau ar fi interesul meu
imediat si personal.
Trebuie sa ma gandesc si la altii si la viitor .11
Marea conflagraie mondiala a oferit prilejul multor oameni politici sa spere in realizarea
unor idealuri sau obiective ce nu au putut fi realizate pe timp de pace. Flondor, constient
de faptul ca destinul Bucovinei va fi negociat de guvernul roman cu Marile Puteri, a
incercat sa determine o pozitie favorabila prin trimiterea la Bucuresti a unor memorii
continand argumente in favoarea alipirii provinciei la Vechiul Regat. In perioada primului
razboi mondial, Iancu Flondor si-a pierdut, in urma unui in cendiu, conacul si intregul
utilaj agricol. El a intervenit pe langa comandantul rus, generalul Brussilov, in interesul
populatiei bucovinene, lipsita de alimen tele de baza si de posibilitatea de a se
aproviziona si mereu amenintata cu depo rtari si cu rechizitii ale bunurilor. In anul 1917,
9 Vlad Gafita op.cit. ,p.239-242
10 Ibidem p.242-244
11 Purice Stefan ,op.cit. p,265-266

Iancu Flondor a fost acuzat de catre guvernul austriac de inalta tradare si a scapat cu viata
numai datorita interventiei parlamentarilor romani din Viena.
In toamna anului 1918, revine in fruntea miscarii de eliberare nationala a roman ilor din
Bucovina si cere guvernatorului austriac sa predea romanilor prerogativ ele puterii. La 27
octombrie 1918, prezideaza Adunarea Constituanta care voteaza Unirea Bucovinei cu
Romania. La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovin ei, intrunit in Sala
Sinodala din Palatul Mitropolitan din Cernauti, sub presedi ntia dr.Iancu Flondor, a
adoptat prin vot motiunea Unirii Bucovinei cu Regatul R omaniei, prin care s-a hotarit
"Unirea neconditionata si pe vecie a Bucovinei, i n vechile ei hotare pina la Ceremus,
Colacin si Nistru, cu regatul Romaniei".12 Do cumentul original al Proclamatiei din 15/28
noiembrie 1918 de Unire a Bucovinei
cu Regatul Romaniei se gaseste in Fondul personal Iancu Flondor din Arhivele Nat ionale
ale Romaniei.Tot in acest fond personal este inclusa adresa Presedinte lui Congresului
general al Bucovinei catre primul-ministru al Guvernului Romanie i, prin care i se aduce
la cunostinta hotararea luata in Sala Sinodala din Cernauti. Motiunea de Unire a fost
adoptata cu unanimitate de voturi. La Congresul General al Bucovinei (inclusiv la votarea
motiunii de Unire) au participat 74 m embri ai Consiliului National Roman, 7 delegati
germani, 6 delegati polonezi si 13 delegati din comunele ucrainene. Iancu Flondor este
ales ca presedinte al Con siliului National Roman si devine primul sef al guvernului
roman in Bucovina. Cu acest prilej, el declara: "Sunt gata sa jertfesc totul pentru
infaptuirea voint ei poporului roman din Bucovina"13. La 31 decembrie 1919 apare
Decretul-lege privi tor la unirea Bucovinei cu Romania, avand urmatorul cuprins:
"Bucovina, in cupri nsul granitelor sale istorice este si ramane de-a pururi unita cu
Regatul Romani ei." Semna Regele Ferdinand I si Ion I.C.Bratianu, presedintele
12 Calafeteanu, Ion, Moisuc, Viorica-Pompilia, Unirea Basarabiei i a Bucovinei cu

Romnia. 1917-1918.Documente. Ed.Hyperion, Chiinu,1995,p.333-338

13 Ibidem,p.339-341

Consiliului de M inistri si ministru al afacerilor externe.Tratatul de pace cu Austria, s

emnat la Saint-Germain-en-Laye (Franta) la 10 decembrie 1919, preciza ca Austria
renunta la fostul Ducat al Bucovinei in favoarea Romaniei.
In iarna lui 1918 a intrat in conflict cu rivalul sau Aurel Onciul asupra viitor ului politic al
Bucovinei, disputa ce a dus, in noiembrie, la un apel al lui Flo ndor pentru interventia
armatei romane in ceea ce devenise o Bucovina haotica. L a data de 28 noiembrie 1918,
Congresul General al Bucovinei consfinteste revenirea acesteia la Patria Mama.In
Consiliul de Ministri intrau, ca si reprezentanti ai Bucovinei ,doi ministri secretari de
stat ,unul delegat cu administrarea Bucovinei la Cernauti ,Iancu Flondor, si celalalt ,Ion
Nistor, la Bucuresti.In caz de indisponibilitate sau absenta a acestuia ,conducerea din
Bucovina urma a fi preluata de catre secreatrul de general al guvernului
local.Administratia din Bucovina ,cu sediul la Cernauti ,cuprindea noua secretariate de
serviciu ,conduse de catre un secretar sef si subordonate de ministrul delegat ,Iancu
Flondor .Ministrul delegat de la Bucuresti trebuia sa-si imparta o serie de atributii cu
ministrul de la Cernauti .Astfel ,Ion Nistor era obligat sa-l consulte pe Iancu Flondor in
legatura cu primele numiri ale functionarilor de posta ,telegraf,telefon si cai ferate ,iar
siguranta publica,jandarmeria si politia bucovineana trebuiau sa astepte si sa stea la
dispozitia lui Iancu Flondor.Numirea celor doua mari personalitai bucovinene in fruntea
dministratiei de catre regele Ferdinand si guvernul central de la Bucuresti a fost
evidenta ,deoarece acestia au tinut cont de activitatea celor doi fata de ideea
Unirii.Activitatea celor doi a fost in a sprijini interesele romanilor bucovineni ,apararea
drepturilor legitime ale acestora prinr-o vasta propaganda dusa pe mai multe planuri
,colaborarea intensa cu autoritatile romane din timpul Primului Razboi Mondial ,in plus
colaborarea intensa cu romanii din Basarabia si Transilvania si nu in ultimul rand aportul
semnificativ la Unirea Bucovinei ,au reprezentat principalele ratiuni pentru care Ion
Nistor si Iancu Flondor au fost numiti ministri delegati in guvernul liberal de la
Bucuresti.14
14 Vlad Gafita ,op.cit ,p263-276

La data de 18 decembrie 1918, Iancu Flondor este numit in functia de ministru secretar de
stat, fara portofoliu, insarcinat cu administrarea Bucovinei in Guvern ul Ion I.C. Bratianu
15

. In aceasta calitate, el a pus bazele noii administrati i romanesti in Bucovina: a introdus

limba romana in invatamant (fiind infiintate scoli romanesti la Cernauti, Romanesti,Siret,

Calinesti), in administratie, justitie etc.; a angajat functionari din randul autohtonilor; a
militat pentru recu perarea depozitelor din bancile austriece; a sprijinit presa romaneasca;
a promo vat democratizarea vietii publice si a pledat in favoarea intereselor taranilor in
cadrul elaborarii proiectului de reforma agrara s.a. Numeroase documente din Fondul
personal Iancu Flondor din Arhivele Nationale ale Romaniei evidentiaza ampla activitate
a lui Iancu Flondor pe plan economico-financiar, ca ministru p entru administrarea
Bucovinei. Dintre acestea, trebuie mentionate memoriile lui Iancu Flondor catre
Ministerul de Finante, prin care solicita sustinerea financi ara a economiei Bucovinei
printr-un imprumut intern, pe baza de bonuri de tezaur , proiectul de lege asupra
colonizarii zonelor cu populatie rara, care prevedea ca cei nou veniti sa aiba virsta de cel
mult 45 de ani, sa fi satisfacut servici ul militar, sa fie casatoriti, cu copii, sa se ocupe de
agricultura, sa posede i nventar agricol necesar cultivarii lotului.
De asemenea, in anul 1919, cand se dezbatea intens problema organizarii administ rative
a statului roman, gruparea lui Iancu Flondor a propus la 24 aprilie 1919, prin Programul
romanilor bucovineni, sa se infiinteze in "nordul tarii, dincoac e de Carpati, un centru
propriu administrativ". 16Aceasta regiune urma sa cuprinda Bucovina, Tinutul Hotinului si
o parte a Vechiului Regat. "Infiintarea lui ar s chimba repede fizionomia etnica din
aceasta parte, garantand siguranta si contri buind la inflorirea statului", afirma el atunci.
Un alt aspect ignorat de catre succesorii sai la carma administratiei bucovinene a constat
in prevenirea nemultumirilor populatiei si in asigurarea unei integra ri profunde, dar fara
tensiuni, a minoritatilor in cadrul Romaniei Mari. Intr-un raport din 2 aprilie 1919 catre
15 Idem,p.276-277
16 Purice Stefan,op.cit,p.267

regele Ferdinand, Iancu Flondor spunea: "In ace asta situatie mi-am zis ca pe langa
servirea credincioasa a cauzei comune a neam ului trebuie sa evit tot ce s-ar resimti de
populatia neromaneasca ca o nedrepta te prin masuri pripite si nechibzuite si toate
urmarile lor s-ar compromite poat e ireparabil cauza buna a neamului, precum s-a
intamplat in Basarabia, bantuita si azi de adanci nemultumiri daunatoare idealului
national"17
Conflictul dintre cele doua personaitati bucovinene a accentuat divizarea romanilor din
Bucovina in fractiuni politice si dupa Unire.Fostul P.N.R. ,actual Partidul Romanilor
Bucovineni ,condus de Flondor si Partidul Democrat al Unirii condus de Nistor , au
promovat prin liderii si organele lor de presa ,Bucovina respectiv Glasul Bucovinei
,o lupta cu efecte negative pentru procesul integrarii in structurile Romaniei Mari.
Iancu Flondor s-a retras din toate functiile politice detinute la 15 aprilie 191 9, dezamagit
de moravurile politice ce se instaurau. In locul sau, este desemnat istoricul Ion Nistor.
Dupa spusele proprii, el a demisionat din guvernul Romani ei, atunci cand ar fi trebuit sa
faca jertfe de cinste, in fata afacerilor veroase p e care unii din colegii sai din guvern le
faceau in defavoarea Bucovinei si bucovinenilor.18
Retras la Storojinet, Iancu Flondor a urmarit indeaproape evenimentele politice din
Romania, mentinand relatii stranse cu reprezentantii partidelor aflate in op ozitie fata de
PNL. Era dezamagit de scandalurile politice, abuzurile guvernanti lor si luptele politice.
In martie 1923, ii scria lui Iuliu Maniu : Tot timpul am urmarit cu cel mai viu interes
actiunea Dumneavoastra politica in vederea resta bilirii dreptatii si a legalitatii vietii
politice din Romania intregita fiind s i eu convins ca viitorul tarii si natiei noastre este

17 Idem ,p.268
18 Vlad Gafita ,op.cit.p 295-296

strans legat de drept si legalitate, si ca visul secular al unei Romanii intregite, prospere si
puternice nu este realizabil decat numai pe aceasta cale .19
Inima acestui marelui nationalist bucovinean a incetat sa bat la 19 octombrie 1924.
Statul romn i-a organizat funeralii nationale, reprezentantii regelui si guvernului depunnd
coroane. Iancu Flondor este inmormntat in cripta familiei de la Storojinet. A ramas astfel,
si dupa moarte, scria Constantin Loghin, sa fie straja neadormita pamntului, pentru care a
luptat toata viata sa ramana romnesc. Iancu Flondor a fost un lider politic cu o mare
demnitate umana si un respect deosebit pentru principiile dreptaii, legalitatii, echitatii.
Dupa realizarea idealului national Iancu Flondor a ramas acelasi idealist, persistand in
credinta sa privind moralitatea integrala n viata publica, in timp ce multi dintre fostii si
noii sai colegi dispretuiau orice norme ce impiedicau ascensiunea politica si navuirea
personala. Precum in luptele politice el n-a cunoscut concesiunea, in viata publica el n-a
cunoscut compromisul cu minciuna si cu moralitatea.

20

19 Purici Stefan ,op.cit. p,267

20

Vlad Gafita,p.296

Bibliografie
1- Purici Stefan, Iancu Flondor : (1865-1924) : O viaa n slujba dreptii,Suceava
,Fundatia Nationala a Bucovinei,2004
2- Ioana Andreea Panzar si Mihai Panzaru, Originea Familiei Flondor , Editura
Flondor,Radauti-Bucovina ,2007

3- Marian Olaru,Iancu Flondor si misacarea nationala a romanilor din Bucovina

(sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea ) Ed.Academiei
Romane , Radauti-Bucovina ,1998,
4- Vlad Gafita ,Iancu Flondor si Miscarea Nationala a Romanilor din Bucovina
,Ed.Junimea ,Iasi
5- Calafeteanu, Ion, Moisuc, Viorica-Pompilia, Unirea Basarabiei i a Bucovinei cu
Romnia. 1917-1918.Documente. Ed.Hyperion, Chiinu